113396780 Sfanta Alianta Prima Organizatie Politico Militara Europeana

8/13/2019 113396780 Sfanta Alianta Prima Organizatie Politico Militara Europeana

http://slidepdf.com/reader/full/113396780-sfanta-alianta-prima-organizatie-politico-militara-europeana 1/13

Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative

Catedra Relații Internaționale

REFERAT

Pe tema

Sfînta Alianţă-Prima organizaţie

politico-militară Europeană

Efectuat de: Meriacri Cristina

Anul III, RI, 303

Verificat de: Ciobu Emil

Coneren!iar Universitar

C"ișin#u $0%$



Cuprins:

Introducere

Capitolul I& Proiectul țarului Rusiei și scopurile Alianței

Capitolul II& Rolul Sintei Alianțe 'n asi(urarea balanței de putere și a p#cii pe continent

Capitolul III& Apariția principiului autodetermin#rii naționale și cri)a Concertului European de

putere

Conclu)ii

*iblio(raie

2



Introducere

+a 'nceputul secolului al I-lea, odat# cu 'ncetarea r#)boaielor napoleoniene Europa

trece printr-o perioad# importanta din punct de vedere al de)volt#rii relațiilor internaționale& .n

%/% este convocat Con(resul de la 1iena, 'n scopul restabilirii ec"ilibrului european& Pe aceast#

ba)#, marii lideri ai Europei se 'nt2lnesc cu dorința de a restaura ordinea conservatoare dedinainte de Revoluția France)#& Principalele "ot#r2ri ce au stat la ba)a con(resului au ost

conceptele de restaurație și le(itimism& Astel Marile Puteri ale vremii Marea *ritanie, Austria,

Prusia și Rusia4 reali)ea)# o 'nțele(ere prin care se revine la idealurile eudale de absolutism,

aceste mari puteri dețin2nd controlul a ceea ce se petrece pe 5*#tr2nul Continent6& Prin

constr2n(erea Franței, care este marea victim# a acestor 'nțele(eri, aspectul "#r ții Europei cat și

privile(iile iec#rei națiuni sunt "ot#r2te pe deplin 'n avoarea statelor ce au avut de suerit 'n

urma r#)boaielor lui 7apoleon *onaparte& Astel pe parcursul convoc#rilor principalele "ot#r2risunt:

• Revenirea Franței la (ranițele din %89$

• Recunoașterea statutului de Mare Putere maritim# și colonial# a An(liei

• Rusia primea o parte din ucatul 1ar șoviei și i se recunoștea st#p2nirea

asupra *asarabiei si Finlandei

• Austria ocupa o parte din 7ordul Peninsulei Italice

• Cele 39 de Principate ;ermane s-au reunit 'ntr-o sin(ur# conederație• *el(ia si <landa au ormat Re(atul Ț#rilor de =os

Cea mai important# consecinț# a Con(resului de la 1iena este crearea, la $> septembrie

%/%, coaliției 5S2nta Alianț#6, ormat# din principalele monar"ii absolute ale continentului

repre)entate de Austria, Prusia și Rusia& S2nta Alianț# se poate considera prima or(ani)ație

internațional# a securit#ții și p#cii Europene, Alianța promova ideile creștine, 'nsa dup# aceasta

masca se ascundea de apt o adev#rat# dorinț# a alianței de a instaura o noua ordine

internațional#& Pornind de la conceptul de 67oua Europ#6 a cancelarului austriac Metternic",S2nta Alianț# dorește prin menținerea așa-)isului ec"ilibru, distru(erea oric#rui (2nd de

mișcare revoluționar#, iind 'mpotriva conceptelor ca democrația sau mișc#rile politice liberale&

Ideile de absolutism si dominație a p#cii sunt oarecum deconspirate atunci c2nd S2nta Alianț#

'ncearc# s# se implice 'n politica Americii +atine, acțiunile sale iind stopate de Re(atul Unit al

Marii *ritanii și de acțiunile de politic# e?tern# a președintelui american =ames Monroe&

Capitolul I. Proiectul țarului usiei și scopurile Alianței

3



.n timp ce 7apoleon 'ndura primul s#u e?il pe insula Elba, 'nvin(#torii din r#)boaiele

napoleoniene s-au 'ntrunit la 1iena, 'n septembrie %/%@, pentru a modela lumea postbelic#&

Con(resul de la 1iena a continuat s# se 'ntruneasc# pe 'ntrea(a perioad# a evad#rii lui 7apoleon

de pe insula Elba și a 'nr2n(erii deinitive a acestuia la aterloo& .ntre timp, nevoia de a

reconstrui ordinea internațional# devenise 'nc# și mai presant#%

&Ca ne(ociator al Austriei a servit prințul von Metternic", deși, dat iind c# 'nt2lnirile

con(resului se țineau la 1iena, 'mp#ratul austriac nu s-a alat nici un moment departe de scen#&

Re(ele Prusiei la trimis pe prințul von Bardenber(, iar proasp#t reinstalatul pe tron re(e +udovic

al 1III-lea al Franței s-a bi)uit pe alleDrand, care prin acesta și-a menținut recordul de a i

servit toți conduc#torii Franței de dinainte și dup# revoluție& Țarul Ale?andru I, reu)2nd s#

cede)e altcuiva cinstea de a repre)enta po)iția ruseasc#, a venit s# vorbeasc# 'n numele lui

'nsuși& Pentru Marea *ritanie a ne(ociat ministrul de e?terne, lordul Castlerea("&Sub impulsul !arului Ale?andru I, Austria, Rusia i Prusia au semnat la Paris tratatul

Sintei Alian!e, care, 'n lipsa unui aranament clar, avea meritul de a preci)a principiile de ba)#

potrivit c#rora noii st#p2ni ai Europei inten!ionau s# instaure)e noua ordine interna!ional#& Garul

a pre)entat celorlal!i conduc#tori de stat ima(inea unor monar"i europeni alia!i 'n spiritul iubirii

cretineti, al p#cii i al drept#!ii& Papa Pius al 1II-lea a socotit o astel de alian!# drept o

'ncercare )adarnic# a conduc#torilor laici de a-i p#stori semenii, 'n vreme ce sultanul urciei s-a

opus constituirii unei alian!e cretine

$

& e?tul, pus sub semnul HPreasintei i Indivi)ibileireimi6, stipula 'n primul articol: HConorm cuvintelor din S2nta Scriptur#, care cere tuturor

oamenilor s# se considere ra!i, cei trei monar"i contractan!i vor r#m2ne uni!i prin le(#turile unei

raternit#!i adev#rate i indestructibile i, consider2ndu-se compatrio!i, 'i vor acorda 'n orice

oca)ie i 'n orice loc asisten!#, autor i spriin ap#r2nd 'n a!a supuilor i armatelor lor ca nite

p#rin!i, ei vor conduce sub impulsul aceluiai spirit de raternitate de care sunt anima!i, la

protearea reli(iei, a p#cii, a drept#!ii&&&6&

Este de-a dreptul ciudat acest document, care pretinde c# spriin# ac!iunea politic# pe

precepte reli(ioase, i care reunete semn#turile celui mai puternic suveran catolic, a

ocrotitorului ortodocilor si a conduc#torilor protestan!ilor (ermani& ocumentul neclar, care nu

an(aea)# 'n mod concret pe niciunul dintre semnatari, dar care, prin 'ns#i neclaritatea sa, pare a

i deosebit de amenin!#tor pentru liberalii europeni& .n s2rit, documentul care devine lipsit de

orice semniica!ie real# de 'ndat# ce Marea *ritanie a reu)at s# (arante)e acest te?t, pe care

Castlerea(" l-a caliicat drept Hmonument de misticism i de prostie6, iar Fran!a a aderat la el cu

entu)iasm pentru a intra 'n (ra!iile !arului Ale?andru& ar, a luat natere un mit, cel al HSintei

1 Jissin(er BenrD& Diplomaţia& *ucureti: A++, $008& >9 p&2 Ibidem&

4



Alian!e6 a despo!ilor 'ndreptat# 'mpotriva popoarelor, interpretare simplist# a unei st#ri de spirit

reale, care, de altel, nu va 'nt2r)ia s# se concreti)e)e printr-o ac!iune dintre cele mai realiste a

diploma!ilor europeni K Castlerea(" i Metternic"& .ntr-adev#r, mai mult dec2t proclama!ia

)(omotoas# datorat# eu)iunilor mistice ale !arului, ac!iunile care urmea)#, de)v#luie adev#rata

a!# a suveranilor autoritari, 'ndreptat# 'mpotriva aspira!iilor populare ap#rute 'n timpulRevolu!iei& Mai 'nt2i a ost reali)at tratatul HCvadruplei Alian!e6, semnat la $0 noiembrie %/%

'n aceeai )i cu al doilea tratat de la Paris4, 'ndreptat 'mpotriva Fran!ei, 'n momentul 'n care

re(imul solid restaurat de *ourboni o ace s# par# mai mult dec2t nesi(ur# 'n oc"ii otilor

coali)a!i& Re'nnoind dispo)i!iile pactului de la C"aumont, acest pact a 'nt#rit alian!a dintre

'nvin(#tori 'mpotriva unei eventuale reveniri a e?pansionismului rance)& Fran!a pierdea teritorii

din G#rile de =os i din alte )one ale Europei& e asemenea, orma!iuni militare ale alia!ilor

urmau s# r#m2n# timp de cinci ani pe teritoriul rance)& Fran!a trebuia s# suporte c"eltuielilele(ate de 'ntre!inerea acestor trupe de ocupa!ie, precum i desp#(ubiri 'n valoare de 800&000&000

de ranci3&

.n al doilea r2nd, cu aceast# oca)ie s-a stabilit or(ani)area unor 'nt2lniri periodice a

suveranilor semnatari ai Cvadruplei Alian!e pentru a-i coordona politicile 'n vederea prevenirii

acestui pericol i a asi(ur#rii Hpacii i prosperit#!ii popoarelor6, altel spus, un statu-Luo

avorabil 'nvin(#torilor& A luat astel natere un Hacord european6, #r# institu!ii or(anice, dar

care, datorit# ac!iunii conu(ate a lui Ale?andru I, a lui Castlerea(" i a lui Metternic", a dat

politicii europene o aparen!# de unitate@&

Acești oameni de stat au reali)at ceea ce-și propuneser# s# ac#& up# Con(resul de la

1iena, Europa a tr#it cea mai lun(# perioad# de pace cunoscut# vreodat#& 1reme de @0 de ani nu

a avut loc nici m#car un r#)boi 'ntre Marile Puteri, iar dup# R#)boiul Crimeii, din %/@, nu a

avut loc nici un r#)boi timp de 'nc# >0 de ani&

Ar"itecții Con(resului de la 1iena au recunoscut c#, pentru a i pace și stabilitate 'n

Europa Central#, ar trebui s# se anule)e munca lui Ric"elieu din secolul 1II& Ric"elieu se

'n(riise de o Europ# Central# sl#bit#, ra(mentat#, oerind-o Franței ca pe o permanent# tentați

de cotropire și transorm2nd-o 'ntr-un virtual teren de oac# pentru armatele rance)e& Așadar, la

1iena s-a "ot#r2t consolidarea, nu uniicarea ;ermaniei& Austria și Prusia erau statele (ermane

cele mai importante, dup# care urmau un num#r de state de m#rime milocie K printre care

*avaria, urttember( și Sa?onia K care usese m#rite și 'nt#rite& Cele vreo 300 de state

prenapoleoniene au ost combinate cam 'n 30 și str2nse 'ntr-o nou# entitate denumit#

Conederația (erman#& <erind asi(urare 'mpotriva a(resiunilor din aar#, Conederația (erman#

3 Ionescu Mi"ail E& Sfidarea Westphaliei. Relaţii internaţionle 1996-2004& *ucureti: Politeia K S7SPA, $00& %8 p&4 Serebrian <le(& Dicţionar de geopolitică& Iai: Polirom, $00>& %%> p&5 Jissin(er, BenrD, op& cit& 8>

5



sa dovedit a i o creație in(enioas#& Era prea puternic# pentru a i atacat# de Franța, dar prea

slab# și descentrali)at# pentru a-și amenința vecinii& Conederația ec"ilibra puterea militar#

superioar# a Prusiei cu presti(iul și le(itimitatea superioare a Austriei& Scopul cre#rii

Conederației era s# pre'nt2mpine unitatea (erman# pe o ba)# național#, s# mențin# tronurile

deeriților prinți și monar"i (ermani și s# previn# a(resiunea rance)#& A reușit 'n toate acestecalcule&

up# Con(resul de la 1iena, relația dintre ec"ilibrul puterii și un sentiment comun al

le(itimit#ții a ost e?primat# 'n dou# documente: Cvadrupla Alianț# și S2nta Alianț#& S2nta

Alianț# a ost propus# de c#tre țarul rus, care nu s-a putut convin(e pe sine s#-și abandone)e

misiunea auto-atribuit# de revi)uire a sistemului internațional și de reormare a participanților la

acesta& .n %/0@, Pitt minimali)ase cruciada propus# de el pentru instituțiile liberale 'n %/%,

Ale?andru era st#p2nit de un prea puternic simț al victoriei pentru a i astel reu)at K indierentde aptul c# actuala sa cruciad# era e?act opusul a ceea ce susținuse cu %% ani mai 'nainte& Acum

Ale?andru era 'nrobit reli(iei și valorilor conservatoare și propunea nimic altceva dec2t o

reorm# complet# a sistemului internațional, ba)at# pe ideea c# cursul anterior adoptat de Puteri

'n relațiile lor reciproce trebuia s# ie undamental sc"imbat și c# era ur(ent# 'nlocuirea lui cu o

ordine a lucrurilor ba)at# pe adev#rurile 'n#lț#toare ale reli(iei&

S2nta Alianț# a ost cel mai ori(inal aspect al re(lement#rii de la 1iena& 7umele ei

e?altat a ab#tut atenția de la semniicația ei uncțional#, care era aceea de a introduce unelement de constr2n(ere moral# 'n relațiile dintre Marile Puteri& Interesul pe care acestea l-au

investit 'n supraviețuirea instituțiilor lor interne, a #cut c# statele Europei s# evite conlicte, pe

care 'n secolul anterior le-ar i declanșat cu si(uranț#>&

Ar i prea simplu de susținut, totuși, c# instituțiile interne compatibile (arantea)# un

ec"ilibru pașnic al puterii prin ele 'nsele& .n secolul al 1III-lea, toți c2rmuitorii statelor

europene 'și e?ercitau puterea prin drept divin K instituțiile lor interne erau eminamente

compatibile& otuși, aceeași conduc#tori (uvernau cu un sentiment al permanenței și purtaur#)boaie permanente 'ntre ei tocmai pentru c# 'și considerau instituțiile lor interne inatacabile&

Capitolul II. olul Sfintei Alianțe în asigurarea !alanței de putere și a

păcii pe continent

rebuie men!ionat#, 'n cursul acestor Con(rese, inluen!a "ot#r2toare pe care a avut-o

cancelarul austriac& Acesta din urm# a reuit s#-i convin(# cole(ii s# intervin# peste tot acolo

unde se maniesta cea mai ne'nsemnat# veleitate liberal#, 'n scopul de a 'n#bui din aa

6 NOQ TVWXOY, OW $, Z& %98& NOQ& 3$>&6



mic#rile care ar putea i amenin!#toare pentru linitea Europei& Men!inerea sa 'n runtea

(uvernului de la 1iena p2n# 'n %/@/ a dus la conclu)ia c# el aplica Europei, 'n mod deliberat,

acel Hsistem Metternic"6 care apare mai ales ca o succesiune de reac!ii de circumstan!# 'n

momente cu caracter identic&

Primul dintre aceste Con(rese europene, cel de la Ai?-la-C"apelle din %/%/, a pus cap#t,oicial cel pu!in, situa!iei de e?cep!ie a Fran!ei 'n conte?tul unei Europe restaurate& ucele de

Ric"elieu, ministrul de e?terne al lui +udovic al 1III-lea, a ob!inut prietenia !arului, iar 'n

sc"imbul unor (aran!ii de Hbun# purtare6 oerite de Paris, evacuarea teritoriului rance) 8& ot

atunci, Fran!a a ost reinte(rat# 'n acordul european i a aderat la Cvadrupla Alian!#& .n aparen!#,

ne'ncrederea maniestat# de semnatarii acordului din %/% a!# de lea(#nul Revolu!iei a disp#rut&

.n realitate, pruden!a i-a 'mpins pe alia!ii de ieri s# re'nnoiasc#, printr-un tratat secret, asi(ur#rile

mutuale pe care i le-au oerit cu d#rnicie 'mpotriva aliatului de ast#)i& Pactul european a admis'n scurt timp ca atitudinea Fran!ei sub domnia dinastiei restaurate a *ourbonilor se deosebea

radical de aceea pe care o adoptase anterior 7apoleon& P2n# 'n %/$$, repre)entan!ii marilor

puteri s-au mai 'nt2lnit 'n con(resele de la roppau, +aibac" i 1erona& .n anii [$0 ai secolului al

I-lea, cele patru monar"ii represive au reuit s# 'n#bue rebeliunile din Spania, Re(atul celor

oua Sicilii i Piemont-Sardinia& otui, ele nu au putut 'mpiedica i coloniile americane ale

Spaniei s#-i c2ti(e independen!a, 'ntruc2t Marea *ritanie sa opus cu ve"emenț# proictelor

politice ale Sintei Alianțe aț# de America +atin#& .n urm#toarele decenii, rebelii liberali i

na!ionaliti au 'nruntat 'n repetate r2nduri (uvern#rile conservatoare de pe tot cuprinsul

Europei/&

Marile puteri victorioase 'și aro(# dreptul de a interveni pentru menținerea pseudo-

ec"ilibrului european reali)at la 1iena și s# pun# sub observație Franța, acea Hpeșter# de unde

sul# v2ntul ce r#sp2ndește moartea asupra corpului social5& Con(resul de la 1iena a desc"is o

nou# er# 'n istoria HContinentului5 prin care s-a pus cap#t ultimei 'ncerc#ri a Franței de a-și

impune "e(emonia asupra Europei& in punct de vedere al securit#ții europene, Con(resul de la

1iena, din %/%@-%/%, repre)int# o noutate absolut#, constituindu-se 'ntr-o prim# 'ncercare a

unui or(anism politic de securitate& F#r# a 'nc"eia un tratat ormal, prin institu ția Con(resului,

marile puteri europene au auns la un consens, 'n sensul de a-și respecta reciproc interesele,

iecare 'n interiorul propriilor (ranițe și 'n )onele adiacente de interes, adic# a serelor de

inluenț# 'n accepțiunea modern# a sinta(mei& Consensul marilor puteri, respectiv, Marea

*ritanie, Rusia, Austria și Prusia, avea s# ie consemnat de istorie ca iind HConcertul european5,

av2nd rolul de a asi(ura menținerea ec"ilibrului de or țe 'n Europa și, pe acest ond, asi(urarea

7 Miroiu, Andrei, Un(ureanu, Radu-Sebastian, Manual de relații internaționale, p& %/8 7icolae Ciac"ir, Rela!iile interna!ionale de la pacea \estalic# %>@/4 p2n# la contemporaneitate %9@84,*ucurești, %99>, p& $%%&

7



stabilit#ții și p#cii& Independent de criticile pe care unii istorici le aduc Con(resului de la 1iena,

ideile de creare a unui or(anism internațional pentru re)olvarea conlictelor au ost reluate cu un

secol mai t2r)iu, 'nt2i prin crearea +i(ii 7ațiunilor, apoi a <r(ani)ației 7ațiunilor Unite&

At2ta vreme c2t se men!inea acel statu-Luo ob!inut prin tratatele din %/%, acordul Sintei

Alian!e putea s# se "r#neasc# cu ilu)ia e?isten!ei sale& Putea c"iar s# supravie!uiasc# unormic#ri de o amploare limitat#, ca acelea care s-au des#urat 'ntre %/$0 i %/$3 'n ;ermania,

Italia i Spania& ar, 'n momentul 'n care repunerea 'n discu!ie a ordinii interna!ionale i?ate ar i

putut (#si spriinul unei mari puteri europene, sistemul ar i ost iremediabil condamnat&

Interven!ia rance)# 'n Spania, al c#rei principiu a ost condamnat de An(lia lui Cannin(, avea s#

ie ultimul ei succes&

Capitolul III. Apariția principiului autodeterminării naționale și criza

Concertului European de putere

Evenimentele social-politice din secolul I, dar mai ales din prima sa um#tate 'și au

ori(inea 'n Revoluția France)# din %8/9& Cu toate c# imperiul lui 7apoleon a ost 'nr2nt de o

coaliție de state absolutiste, și care 'n perioda postbelic# au construit un mecanism abslutist,

rerpesiv care avea menirea de a restaura tradițiile politice din perioada ante %8/9, procesele

sociale, politice care au debutat 'n perioda napolenian# nu au putut i stopate& Mișc#rile

revoluționare din prima um#tate a deceniului trei a secolului I au ost reprimate de or țele

recționare, dar spiritul, valorile, principiile autodetermin#rii naționale nu au putut i 'nn#bușite&Mecanismul care avea 'n vi)or menținerea statu-Luo-ului politic era S2nta Alianț#, care sub

presiunea transorm#rilot politice, economice și sociale ale vremii, sa dovedit a i tot mai

incapabil# de a r#spunde provoc#rilor timpului& M#rul discordiei care avea s# provoce cri)a

Sintei Alianțe era Problema <riental#9&

Pe m#sur# ce Austria devenea tot mai dependent# de Rusia, 'ntrebarea cea mai derutant#

pe care și-o punea Metternic" era c2t anume mai puteau apelurile sale la principiile

conservatoare ale țarului s# rețin# Rusia de la e?ploatarea oportunit#ților ei din *alcani și la perieria Europei& R#spunsul s-a meteriali)at 'n aptul c# aproape trei decenii Metternic" a #cut

aț# revoluțiilor din 7eapole, Spania și ;recia, mențin2nd eectiv 'n același timp un consens

european și evit2nd intervenția ruseasc# 'n *alcani%0&

ar Problema <riental# nu avea s# dispar#& .n esenț#, ea a ost re)ultatul luptelor de

independenț# din *alcani, c2nd dieritele naționalit#ți au demarat lupta de eliberare de sub

dominația otomamn#& iicultatea 'n care acest# situație a pus sistemul lui Metternic" a ost

aceea c# ea venea 'n contradicție cu an(aamentul acelui sistem de a menține statu-Luo-ul și c#9 Jissin(er, BenrD, op& cit& p& 8&10 Ibidem&

8



mișc#rile de independenț# care ast#)i erau 'ndreptate 'mpotriva Imperiului <toman m2ine

puteau s# vi)e)e Imperiul Rus& Mai mult, țarul, care era cel mai an(aat 'n p#strarea le(itimit#ții,

era de asemenea și cel mai doritor s# intervin#, dar nimeni K cu si(uranț# nu la +ondra sau la

1iena K nu credea c# țarul avea s# p#stre)e statu-Luo-ul, dup# ce armatele sale vor i pornite&

Pentru o vreme, un interes reciproc de atenuare a șocului pr#bușirii Imperiului <toman amenținut relații bune 'ntre Austria și Marea *ritanie& <ric2t de puțin le p#sa en(le)ilor de

problemele *alcanilor, o avansare teritorial# a Rusiei spre str2mtorile *osor și ardanele era

privit# ca o amenințare la adresa intereselor strate(ice ale Marii *ritanii din Mediterana

<riental#& Metternic" nu a participat niciodat# direct la aceste eorturi ale en(le)ilor de a se

opune e?pansiunii rusești, oric2t de binevenite le considera& Atenta și, mai presus de orice,

aparent anonima sa diplomație K airm2nd unitatea Europei, lat2ndu-i pe ruși și lin(ușindu-i pe

en(le)i K a permis Austriei s#-și p#stre)e opțiunea ruseac#, 'n vreme ce alte state purtau (reulacțiunii de )#d#rnicire a e?pansionismului rusesc%%&

Retra(erea lui Meternic", ca consecinț# a evenimentelor revoluționare din %/@/, a marcat

'nceputul s2r șitului mersului pe s2rm#, prin care Austria olosise unitatea intereselor

conservatoare pentru a menține re(lementarea de la 1iena& Si(ur este c# le(imitatea nu ar i

putut compensa la nes2r șit declinul constant al po)iției (eostrate(ice al Austriei sau cresc2nda

incompatibilitate dintre instituțiile interne și tendințele naționale& 7uanța este, 'ns#, esența

diplomației& Metternic" d#duse ele(anț# Problemei <rientale, dar succesorii s#i, incapabili de aadapta instituțiile interne ale Austriei la timpurile noi, au 'ncercat s# compense)e aduc2nd

diplomația austriac# 'n r2nd cu tendința politicii de or ț# 'n curs de airmare K nelimitat# printr-

un concept de le(imitate& A ost s# ie drumul invers al reali)#rii ordinii internaționale%$&

Astel s-a #cut c# așa-numitul Concert al Europei a ost 'n cele din urm# )drobit pe

nicovala Problemei <rientale& .n %/@, Marile Puteri s-au alat 'n r#)boi pentru prima dat# dup#

timpurile lui 7apoleon& Printr-o ironie a sor ții, acest r#)boi, R#)boiul Crimeii, 'ndelun(

condamnat de istorici ca o aacere lipsit# de sens și perect evitabil#, a ost st2rnit nu de Rusia,Marea *ritanie sau Austria K state cu interse maore 'n Problema <riental# K, ci de Franța&

Motivul pentru care re(lementarea de la 1iena uncționase timp de aproape 0 de ani a

ost c# cele trei puteri dinspre est K Prusia, Rusia și Austria - și-au v#)ut unitatea ca pe cea mai

important# barier# 'n calea "aosului revoluționar și a dominației rance)e asupra Europei& ar 'n

R#)boiul Crimeii, Austria areușit s# intre 'ntr-o alianț# incorortabil# cu 7apoleon al III-lea,

care abia aștepta s# submine)e po)iția Austriei 'n Italia, și cu Marea *ritanie, care nu era

dispus# s# se an(ae)e 'n disputele europene& Prin acesta, Austria a dat r2u liber Rusiei și11 Ibidem&12 Miroiu, Andrei, Radu-Sebastian Un(ureanu, op& cit& 3%

9



Prusiei, "r#p#rețele sale partenere de odinioar# din S2nta Alianț#, s#-și urme)e propriile

interese pur națioanale%3& Prusia și-a i?at prețul or ț2nd Austria s# se retra(# din ;ermania, 'n

vreme ce ostilitatea cresc2nd# a Rusiei 'n *alcani s-a transormat 'ntr-unul dintre resorturile

primului r#)boi mondial și a condus la pr#bușirea inal# a Austriei&

Concluzii

+a Con(resul de la 1iena din %/% s-au stabilit c2teva repere ale sistemului interna țional

care aveau s# devin#, din acel moment, re(uli ale uncțion#rii acestuia& Primul dintre acestea l-a

constituit 'nsuși principiul balanței de putere, care dintr-un principiu teoretic al relațiilor

internațioanle, se permanenti)e)# și devine o instituție a relațiilor internaționale, asupra c#reia

consimt toate puterile maore ale sistemului& ierența aț# de sistemul ec"ilibrului de putere din

secolul 1III-lea este uriaș#, 'n sensul 'n care Con(resul de la 1iena declar# balanța de putere

ca repre)ent2nd re(ula de ba)# a uncțion#rii sistemului, pe care statele aveau s# o urme)e 'n

mod planiicat și deliberat, 'n comun& Mai mult dec2t at2t, ea tinde s# nu mai uncțione)e pe

principiul compensațiilor sau prin calcularea or țelor din punct de vedere al teritoriului,

13 NOQ TVWXOY, OW $, Z& %98& NOQ& 3$8&

10



populației și capacit#ților inanciare, ori prin (estionarea cri)elor prin alianțe sau coaliții ostile

'ntre marile puteri& Acest principiu este 'nțeles acum 'n sensul unei ec"ilibr#ri a puterilor relative

a statelor sau alianțelor acestora4 din sistem, astel 'nc2t niciuna dintre ele s# nu atin(# stadiul

de "e(emon, un ec"ilibru militar și politic 'ntre marile puteri care presupunea un ec"ilibru al

drepturilor și obli(ațiilor acestora, dar și un ec"ilibru al an(a#rii lor 'n sistem&in acest punct de vedere, balanța de putere vi)a menținerea unui statu-Luo ce repre)inta

o coni(urație particular# a distribuției puterii 'n sistem ce convine tuturor puterilor maore ale

acestuia la un anumir moment dat&

.n secolele 1III K I, sistemul internațional a ost unul multipolar, ceea ce ridic# o

serie de semne de 'ntrebare asupra dierențelor mari 'n ceea ce privește recvența conlictelor&

Unii autori, susțin c# stabilitatea considerabil# a secolului al I-lea 'n raport cu precedentul a

avut la ba)# 'ndeosebi ușurința relativ# cu care marile puteri ale momentului au reușit, prinor ța dilplomației, s# treac# peste sc"imb#ri sistemice importante, care s-au maniestat sub

orma unor conlicte din a doua um#tate a secolului al I-lea&

Modul 'n care acest ec"ilibru de putere se e?ercita 'n mod deliberat și comun de c#tre

puterile maore europene era acela al diplomației& Astel prin inau(urarea unei serii nere(ulate

de con(rese ale marilor puteri europene K cunoscute sub numele de Concertul European K

diplomația devine o instituție a sistemului internațional pentru prima dat#, apare ideea

prevenirii conlictelor puternice prin intermediul consult#rilor și ne(ocierilor dintre marile puteri participante& .ns# momentul %/% conturea)# 'n relațiile internaționale tocmai o orm# de

or(ani)are a sistemului internațional de-a lun(ul unei ierar"ii statale, care, la prima vedere, p#rea

puternic contrastant# cu principiul \estalic al e(alit#ții statelor& Reali)area importanței puterii

relative a statelor conduce la crearea unei ierar"ii de putere europene, ale c#rei trepte superioare

se constituie 'ntri cate(orie deosebit# de mari puteri ce țin balanța, "ot#r2ndu-i destinul& Acestea

sunt matile puteri ale Concertului Europei, care au un rol mana(arial 'n sistemul interna țional,

spre deosebire de marile puteri din secolul al 1III-lea, care utili)au balanța puterii șidiplomația 'ntr-o manier# descentrali)at#& Spre deosebire de acestea din urm#, marile puteri ale

Concertului Europei utili)au balanța puterii și diplomația 'n comun, 'ntr-o manier# ormal#, ca o

"e(emonie H'mp#rt#șit#6 ce avea la ba)# conștiința unor interese comune ale acestora& .n plus,

acestea 'și asumau un rol mana(erial deosebit 'n sistemul internațional, 'n sensul 'n care ele

aveau dreptul și responsabilitatea e?ercit#rii unei orme de tutela asupra puterilor minore din

sistem, tutela ce la oerea puteri e?tinse 'n ceea ce privește intervenția 'n aacerile interne ale

puterilor minore, precum și o oarecare orm# de control asupra politicii lor e?terne&

11



.n decursul secolului al I-lea au e?istat 'ns# o serie de actori care au determinat

dinamica relațiilor internaționale& Este vorba despre:

• ran)ițiile de putere ale marilor puteri

• Colonialismul

• Fra(mentarea sistemului internațional&

.mpreun#, acești trei actori au condus la subminarea balanței de putere menținute timp

de apro?imativ o sut# de ani de c#tre marile puteri europene, care, 'n inal, a determinat

i)bucnirea primului r#)boi mondial, a c#rui cau)alitate a ost de natur# politico-militar#:

(ruparea marilor puteri europene 'n dou# alianțe militare anta(onice, av2nd ca ba)# o anumit#

cultur# militar-strate(ic#, ceea ce a dus la transormarea balanței comple?e 'ntr-una simpl#, cu

doar dou# talere&

"i!liografie:

1. Ciac"ir 7icolae, Relaţiile internaţionale de la pacea estfalică !164"# p$nă la

contemporaneitate !194%#, *ucurești, %99>, p& 3%0 p&

$& Ionescu Mi"ail E& Sfidarea Westphaliei. Relaţii internaţionle 1996-2004&

*ucureti: Politeia K S7SPA, $00& 3@0 p&

3& Jissin(er BenrD& Diplomaţia& *ucureti: A++, $008& 8/0 p&

4. Miroiu, Andrei, Un(ureanu, Radu-Sebastian, &an'al de relaț ii internaț ionale,

30 p&& Serebrian <le(& Dicţionar de geopolitică& Iai: Polirom, $00>& 3>0 p&

12



>& NOQ TVWXOY, OW $, Z& %98& @/0 p&

13

113396780 Sfanta Alianta Prima Organizatie Politico Militara Europeana

Documents

Transcript of 113396780 Sfanta Alianta Prima Organizatie Politico Militara Europeana