110681303-dreptul-afacerilor (2).docx

7/21/2019 110681303-dreptul-afacerilor (2).docx

http://slidepdf.com/reader/full/110681303-dreptul-afacerilor-2docx 1/182

Autor : Lector dr.Ioana Nely Militaru

TITLUL II RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI

CAPITOLUL I. RAPORTUL JURIDIC CIVIL DE DREPTULAFACERILOR

C. I. !ec"iunea #. Noțiune$ caractere și %tructur&

Ra'ortul (uridic este o relaţie socială în care conduita persoanelor fizice sau

juridice este reglementată prin norme de drept1.

Ra'ortul (uridic ci)il este o relaţie socială, stabilită prin voinţa persoanelor, fizice

sau juridice, aflate pe poziţie de egalitate juridică, poate avea caracater patrimonialsau nepatrimonial, întotdeauna reglementat de o norma de drept civil.

Caracterele (uridice (uridice ale raportului juridic civil sunt:

raportul juridic ci)il are caracter %ocial doarece toate raporturile juridice sestabilesc între oameni, priviți ca persoane fizice sau ca persoane juridice. Chiardaca “legea vorbete! despre “regimul juridic al bunurilor!, în realitate se are în

vedere conduita oamenilor "ca atitudine purtătoare de voinţă, n. a.# cu privire la

bunuri sau lucruri$%



raportul juridic civil are caracter )oli"ional$ deoarece$ 'rin )oin"a lor$ e*'ri+at&li,er$ -i care +,rac& /or+a unui acord$ l nc0eie$ l +odi/ic& %au lde%/iin"ea1&2

&aportul juridic civil, însă, în concret se transpune în practica juridică sub formaunui contract "de vânzare, de mandat, de închiriere, de schimb etc#, care

presupune o reglementare în Codul civil, ce reprezintă )oin"a le3iuitorului e*'ri+at& 'rin nor+a de dre't ci)il.

'in acest motiv, se poate vorbi de un caracter dublu volițional al raportului juridic,

respectiv, voința e(primată de legiuitor prin norma de drept civil carereglementează contractul "sau actul juridic civil# la care se adaugă voinţa autorilorcontractului "a părţilor#%

c4 &aportul juridic civil se caracterizează 'rin 'o1i"ia de e3alitate (uridic&

) se vedea, 5. 6oroi$ 'rept civil. *eoria generală. +ditura )ll, ucureti, 1--, p. /-% 50. 6eleiu$

'rept civil rom0n. ntroducere în dreptul civil. subiectele dreptului civil, ed. a 2 3a revăzută i adăugităde M. Nicolae -i P. Tru-c&$ +ditura 4niversul 5uridic, ucureti, $661, p. 7/.

) se vedea, Nicolae Titule%cu, 8bservațiuni asupra reorganizarii facultăţilor de drept, ucureti, 1-69, p.939.

1



a '&rților "care nu trebuie confundată egalitatea cetăţenilor în faţa legii sau a autorităţilor publice, fără privilegii i discriminări, potrivit art. 17 alin. 1 din

Constituţie#.

+galitatea părţilor în cadrul raportului juridic se e(prima prin nesubordonarea unei păr ți față de cealaltă, în ceea ce privete voinţa e(primată, la

încheierea, la modifcarea sau la desfiinţarea raportului respectiv.

d4 raportul juridic civil poate avea caracter fie 'atri+onial fie ne'atri+onial. ;nmăsura în care raportul juridic civil are un conţinut economic, evaluabil în bani"e(primat în bani#, raportul juridic civil este patrimonial (spre exemplu, contractulde vânzare, de schimb, de închiriere etc.). ;n sens contrar, dacă raportul juridiccivil nu are conţinut evaluabil în bani, are caracter nepatrimonial " spre exemplu,convenţia părinţilor cu privire la stabilirea numelui de familie al copilului născutîn afara căsătoriei#

Ra'ortul (uridic ci)il, ca orice raport juridic, de altfel# cu'rinde n %tructura %aur+&toarele ele+entele : '&rțile$ conținutul și o,iectul.

P&r"ile %au %u,iectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice și persoanele juridice, titulare de drepturi i obligaţii civile.



$



ra'orturile dintre 'ro/e%ioni-ti 7co+ercian"i %au neco+ercian"i4$ 'recu+ -ira'orturile dintre 'ro/e%ioni-ti -i orice alte %u,iecte de dre't ci)il$ c&rora li %ea'lic& di%'o1i"iile Codului ci)il 7'otri)it art. 8 alin. # -i 9 Cod ci)il4.

Ra'orturile(uridice la care 'artici'& 'ro/e%ioni-tii co+ercian"i

"deoarece din spiritul legii/ rezultă ca fiind participanţi la raporturile juridice de

afaceri sau nu i 'ro/e%ioni-i neco+ercian"i, care e(ercită profesii liberale9# în

vederea desfăurării activităţii de afaceri se caracterizează prin:

'o1i"ia de e3alitate (uridic&$ în situaţiile în care încheie, modifică sau desfiinţează raporturide afaceri " spre exemplu, contracte#%

'o1i"ia de %u,ordonare, în cadrul raporturilor juridice în care ,,cealaltă parte,, estestatul, prin reprezentarea acestuia "spre e(emplu, registrul comerţului,

administraţia fiscală, >onitorul 8ficial etc#.

?pre e(emplu, profesionistul comerciant persoană fizică "persoană fizicăautorizată, întreprinzător individual, întreprindere familială# sau persoană juridică"societate comercială# nu poate să e(ploateze legal o întreprindere ori să înceapăactivitatea:

a# fără a se înscrie în prealabil registrul comerţului "care este registru public#< fie

pentru constituirea sa valabilă "în cazul societăţii comerciale# fie pentru autorizareae(ercitării comerţului "în cazul persoanelor fizice#,

b# fără să se înregistreze fiscal "obţin0nd codul unic de identificare# i să achiteta(ele i impozitele generate de activitatea sa de afaceri%



c# fără să înregistreze în registrul comerţului toate informaţiile i actele

necesare încunotinţării terţilor în legătură cu schimbările intervenite în statutul său

organic i profesional7%

d# fără, ca societatea comercială, să fie publicată în >onitorul 8ficial al

&om0niei,

'e asemenea, ra'orturi (uridice de %u,ordonare se stabilesc între anumitesocietăţi comerciale cu statut special i autorităţi publice, administrative, de

reglementare, supraveghere i control, înfiinţate în domeniile de specialitate

'in interpretarea Codului civil, i a legislaţiei comerciale în vigoare.

@ersoane fizice i juridce, cu preponderenţă, fizice, care îi desfăoară activitatea în baza unei autorizăride la un corp profesional, spre e(emplu: Consiliul >edierii "pentru mediatori#, Corpul +(perţilorContabili i Contabililor aurorizaţi "pentru e(perţi contabili i contabili autorizaţi# etc.

) se vedea, Aegea nr. $7=1--6 privind registrul comerţului, modificată i republicată, în art. $, ,,&egistrulcomerţului este "...# instituţie publică cu personalitate juridică "...# organizată în subordinea >inisterului5ustiţiei.

) se vedea, 50. Pi'erea$ op. cit. p. 9/.

/



respecive, care au tot calitatea de profesioniti "deorece e(ploatează o întreprindere

fără să aibă un scop obţirea de profit# potrivit Codului civil, spre e(emplu:

Comisia de ?upraveghere a )sigurărilor "C.?.).#, care în cea mai mare parte a principalelor sale atribuţii cu referire la societăţile comerciale de asigurare este dea le autoriza i supraveghea activitatea de asigurare, reasigurare, broBeraj deasigurare. ?pre e(emplu, ,,4n asigurător nu poate fi înregistrat în registrulcomerţului fără avizul prealabil în vederea înregistrării emis de C.?.).,, "art. 11

alin. $ din Aegea nr. /$=$666, privind activitatea de asigurare i supravegherea

sigurărilor, modificată i republicată#.

Comisia aţională a 2alorilor >obiliare "C..2.># este autoritate competentă îndomeniul pieţei de capital i care vizează activitatea de prestare de servicii deinvestiţii financiare ale societăţilor de servicii de investiţii. )ceste societăţidenumite ?.?..D. 3uri "societăţi de servicii de investiţii financiare#îi

desfăoară activitatea i funcţionează numai în baza autorizaţiei C..2.>. "art. 7

din Aegea nr. $-=$669 privind piaţa de capital#-.

anca aţională a &om0niei acordă autorizaţii "însoţite de documentaţii

necesare# pentru înfiinţarea instituţiilor de credit "art. 16 din 8.4.E. --=$667

privind instituţiile de credit i adecvarea capitalului, modificată16#.

I. !ec"iunea 9. P&rțile ra'ortului (uridic



!ec"iunea II. #. Preci1&ri ter+inolo3ice re/eritoare la 'er%oana /i1ic& -i'er%oana (uridic&.

?biectele de drept civil, potenţiale părţi ale raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice i persoanele juridice.

Per%oana /i1ic& este omul, privit individual, ca titular de drepturi i obligaţii civile "art. $<alin. $ Cod civil#.

Per%oana (uridic& e%te orice /or+& de or3ani1are care, întrunind condiţiilecerute de lege, este titulară de drepturi i obligaţii civile,, "art. $< alin. 1 i $ Codcivil#.

*oate persoanele, fizice i juridice, dispun de ca'acitate ci)il&.

)rticolul / alin. / Cod civil.

4ltima modificare a fost prin Aegea nr. /69=$66 publicată în >. 8f. nr. 9 din1-=11= $66.

>. 8f. @artea , nr. <1 din $-=67=$669.

>odifcată prin Aegea nr. $$=$66, publicată în >. 8f. nr. 96 din 1=6=$66.

9



;n structura capacităţii civile intră capacitatea de folosinţă i capacitatea dee(erciţiu. )stfel, orice persoană are ca'acitate de /olo%in"&, i cu e(cepţiacazurilor prevăzute de lege, ca'acitate de e*erci"iu "art. art. $ alin. $ Cod civil#.

Ca'acitatea ci)il&$ privită din perspectiva celor două laturi ale sale, capacitatatede folosinţă i de e(erciţiu, are următoarele caractere:

le3alitatea$ deoarece această capacitate este instituită prin lege%

uni)er%alitatea$ deoarece capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor"art. $ Cod civil#. 4niversalitatea privete capacitatea de folosinţă, iar cue(cepţiile prevăzute de lege, i capacitatea de e(erciţiu a oricărei persoane fizice

"art. $ alin. $ Cod civil#.

intan3i,ilitatea, înseamnă că legea interzice orice atingere adusă capacităţii civilea persoanelor. )stfel că ,,nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă saulipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de e(erciţiu, dec0t în cazurile i condiţiilee(pres prevăzute de lege,, "art. $- alin. 1 Cod civil#.

inaliena,ilitatea$ presupune că ,,nimeni nu poate renunţa, în tot sau în parte, lacapacitatea de folosinţă sau de e(erciţiu,, "art. $- alin. $ Cod civil#.

e3alitatea$ presupune că toate persoanele sunt egale în faţa legii. )cest caracter see(primă prin aceea că, ,,rasa, culoarea, naţionalitatea, originea etnică, limba,religia, vîrsta, se(ul sau orientarea se(uală, opinia, convingerile personale,apartenenţa politică, sindicală, la o categorie socială ori la o categorie defavorizată,averea, originea socială, gradul de cultură, precum i orice altă situaţie similară, nuau nici o influenţă asupra capacităţii civile "art. /6 Cod civil#.



)t0t persoanelor fizice c0t i persoanelor juridice legea le recunoate, le ocrotetei le garantează dre'turile -i li,ert&"ile ci)ile "art. $7 Cod civil#.

8rice persoană fizică sau persoană juridică e%te titular& a unui 'atri+oniu.)cesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectaţiuni, însă numai în cazurile icondiţiile prevăzute de lege.

!ec"iunea II. 9. Per%oana /i1ic&

!ec"iunea 9. 9.#. Ca'acitatea de /olo%in"& -i ca'acitatea de e*erci"iu a'er%oanei /i1ice. Cla%i/icare.

Ca'acitatea de /olo%in"& este aptitudinea persoanei de a a)ea dre'turi

-i o,li3a"ii "art. /9 Cod civil#. Capacitatea de folosinţă nce'e la na-terea'er%oanei "art. /< Cod civil#.

<



@rin e(cepţie, capacitatea de folosinţă, i numai în privinţa drepturilor, începe de la

concepţie, cu condiţia ca persoana fizică să se nască vie11. @rin urmare se

recunoate copilului nenăscut, o capacitate anticipată de folosinţă, dar numai în privinţa drepturilor.

Capacitatea de folosinţă încetează la decesul persoanei, după cum urmează:

decesul persoanei se constată fizic i se dovedete prin certificat de deces%

decesul persoanei, care a dispărut, se declară prin hotăr0re judecătorească, lacererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puţin doi ani de la data

primirii ultimilor informaţii sau indicii din care rezultă că era în viaţă.

Ca'acitatea de e*erci"iu este aptitudinea persoanei de a nc0eia %in3ur& acte

(uridice ci)ile "art. / Cod civil#.

@ersoanele fizice prin raportare la capacitatea de e(erciţiu se împart în treicategorii:

'er%oane li'%ite de ca'acitate de e*erci"iu$ cărora le lipsete discernăm0ntul.)cestea sunt: minorii sub 19 ani i interziii judecătoreti "alienaţii i debilii

mintali#.

@entru cei lipsiţi de capacitate de e(erciţiu, actele juridice se încheie, în numeleacestora, de re're1entan"ii lor le3ali$ n condi"iile 're)&1ute de le3e "art. 9/ alin.$ Cod civil#.



@ersoana lisită de capacitate de e(erciţiu 'oate nc0eia -i %in3ur anumite acte prevăzute de lege, potrivit art. 9/ alin. / Cod civil, i anume:

3 actele de conservare,

3 actele de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent i care se e(ecută lamomentul încheierii lor.

)ctele pe care le minorul le poate încheia singur pot fi făcute i de reprezentantulsău legal, afară de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i3ar

permite acest lucru "art. 9/ alin. 9 Cod civil#.

;ncheierea de către minor a altor acte dec0t cele prevăzute de lege pentru aceastăv0rstă, sau încheierea de către tutore fără autorizarea instanţei de tutelă, atuncic0nd această autorizare este cerută de lege, sunt sancţionate de nulitate relativă,chiar dacă nu se dovedete vreun unui prejudiciu "art. 99 Cod civil#.

'er%oane cu ca'acitate de e*erci"iu re%trn%&$ persoane cu v0rsta între 19 3 1ani. Cu privire la acestea Codul civil prevede două e(cepţii:

11 *impul legal al concepţiunii este reglementat de dispoziţiile art. 91$ Cod civil.

7



minorul care se căsătorete de la 17 ani, dob0ndete capacitate de e(erciţiu deplină"art. /- alin. 1 Cod civil#%

minorului de 17 ani i se recunoate capacitate de e(erciţiu deplină "aniticipată#, decătre instanţa de tutelă, pentru motive temeinice "art. 96 Cod civil#.

>inorul care a împlinit 19 ani are dreptul poate încheia:

acte juridice cu încuviinţarea părinţilor sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, i cu autorizarea instanţei de tutelă. ;ncuviinţarea sau autorizarea poate fi dată, cel mai t0rziu, în momentul încheierii actului "art. 91 alin.

$ Cod civil#%

singur acte juridice de conservare, acte de administrare care nu îl prejudiciază,

precum i acte de dispoziţie de mică valoare, cu caracter curent i care se e(ecutăla data încheierii lor "art. 91 alin. / Cod civi#.

'acă minorul a încheiat 1< ani poate încheia acte juridice referitoare la munca, laîndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor saua tutorelui, precum i cu respectarea dispoziţiilor legii speciale dacă este cazul.

;n acest caz, minorul e(ercită singur drepturile i e(ecută tot astfel obligaţiileizvor0te din aceste acte i poate dispune singur de veniturile dob0ndite.

8. 'er%oane cu ca'acitate de e*erci"iu de'lin& ; +a(oratul. @ersoana devinemajoră la împlinirea vîrstei de 1 ani., cu e(cepţiile referitoare la:



3 minorul care se căsătorete la 17 ani, i care devine major la această vîrstă. ;ncazul în care căsătoria este anulată, minorul care a fost de bună 3 credinţă laîncheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină de e(erciţiu "art. /- alin. $#.

'upa criteriul cetățeniei, persoanele fizice mai pot fi împăr țite în:

persoane fizice de cet&țenie ro+n&%

persoane fizice de cet&țenie %tr&in&, acestea au altă cetăţenie dec0t cea rom0nă%aici includem i persoanele cu dublă cetăţenie, dintre care nici una nu este rom0nă%

persoane fizice fără cetăţenie, denumiţi a'atri1i.

@otrivit Codului civil, cetăţenii străini i apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii,cu cetăţenii rom0ni, în ceea ce privete drepturile i libertăţile civile "art. $#.



!ec"iunea II.9.9. Identi/icarea 'er%oanei /i1ice

@ersoana fizică se identifică prin nu+e$ do+iciliu$ re-edin"&$ %tare ci)il&.

)ceste atribute de identificare se dob0ndesc în condiţiile legii "art. <- Cod civil#.

Nu+ele cuprinde numele de familie i prenumele "art. / Cod civil#. Nu+ele

de /a+ilie se dob0ndete prin efectul filiaţiei i poate fi modificat

prin efectul schimbării stării civile "spre e(emplu, ca urmare a căsătoriei#, încondiţiile prevăzute de lege.

@renumele se stabilete la dat înregistrării naterii, pe baza declaraţiei de natere.

Cetăţenii rom0ni pot obţine, în condiţiile legii, schimbarea pe cale administrativă anumelui de familie i a prenumelui sau numai a unuia dintre ele

"art. < Cod civil#.

Do+iciliul %au re-edin"a se poate stabili sau schimba, în mod liber, de către

cetăţenii rom0ni, în ţară sau în străinătate, cu e(cepţia anumitor cazuri prevăzute delege "art. 7 alin. 1 Cod civil#.

8 persoană fizică nu poate să aibă în același timp dec0t un singur domiciliu

i o singură reedinţă, chiar i atunci c0nd deţine mai multe locuinţe "dacă prin legenu se prevede altfel, potrivit art. 7 alin. $ Cod civil#.



'omiciliul persoanei fizice este locul und îi are principala aezare. &eedinţa persoanei fizice este în locul unde îi are locuinţa secundară.

&eedinţa va fi considerată domiciuliu c0nd acesta nu etse cunoscut. ;n lipsă dereedinţă, persoana fizică etse considerată că domiciliază la locul ultimuluidomiciliu, iar dacă acesta nu se cunoate, la locul unde acea persoană se găsete.

'ovada domiciliului i a reedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea deidentitate "art. -1 Cod civil#.

'in perspectiva dreptului afacerilor 1$, do+iciliul e%te 'ro/e%ional -i ale%, i

anume:

do+iciliul 'ro/e%ional are cel care e(ploatează o întreprindere. )cesta are domiciliul i la locul acelei întreprinderi, în tot ceea ce privete obligaţiile

patrimoniale ce s3au născut sau urmează a se e(ecuta în acel loc "art. -7 Cod civil#%

do+iciliul ale% este acela pe care părţile unui act juridic pot să 3l aleagă în vedereae(erctării drepturilor sau e(ecutării obligaţiilor născute din acel act "art. -

Cod civil#.

1$

Codul civil reglementează domiciliul la custode sau curator "art. -<# i domiciliul persoanei puse subcuratelă "art. -9#.



!tarea ci)il& este dreptul persoanei de a se individualiza, în familie i societate,

prin calităţile strict personale care decurg din actele i faptele d estare civilă "art.

- Cod civil#.

?tarea civilă se dovedete prin actele de natere, căsătorie i deces întocmite potrivit legii, în registrele de stare civilă, precum i prin certificatele de de starecivilăeliberate pe baza acestora "art. -- alin. 1 Cod civil#.

!ec"iunea II. 8. Pro/e%ioni-tii 'er%oane /i1ice'er%oane (uridice %u,iecte aledre'tului a/acerilor

!. II. 8. #. Preci1&ri 'reala,ile

?ubiectele raporturilor de dreptul afacerilor sunt:

'ro/e%ioni-tii co+ercian"i , persoane fizice, persoane juridice "societăţi comerciale#,

'ro/e%ioni-tii neco+ercian"i$ i

non 'ro/e%ioni-ti ; 'er%oanele de dre't ci)il$ fizice i juridice, care nu aucalitatea profesioniti, la care Codul civil în art. / alin. 1face referire astfel ,,alte%u,iecte de dre't ci)il,,.

#. Pro/e%ioni-tii co+ercian"i$ 'er%oane /i1ice sunt: persoane fizice



autorizate, întreprindei individuale i întreprinderi familiale. )ceste categorii de persoane 3 profesioniști 3 sunt reglementate de 8rdonanţa de 4rgenţă a Euvernuluinr. 99=$66, privind desfăurarea activităţilor economice de către persoanele fizice

autorizate, întreprinderile individuale i întreprinderile familiale1/%

Pro/e%ioni-tii co+ercian"i$ 'er%oane (uridice sunt: societăţile comerciale, companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, organizaţiicooperatiste, societăţi cooperative, grupurile de interes economic, societăţileeuropene, grupurile europene de interes economic. >enţionăm c0teva ctenormative care îi reglementează: Le3ea nr. 8##<<= privind societăţile comerciale,

republicată i modificată19% Le3ea nr. 9>#<<= privind la registrul comerţului,

republicată i modificată1<% Le3ea nr. ?@9==> privind procedura insolvenţei,

modificată17% Le3ea nr. #>#9==8 privind unele măsuri pentru asigurarea

@ublicată în >. 8f., @artea nr. /$ din $<. 69. $66.

Aegea afost republicată în >. 8f. @artea , nr. 1677 din 1. 11. $669. 4lterior a fost modificată. 4ltimamodificare a fost prin 8.4.E. nr. $=$61$.

>odificată prin Aegea nr. 9=$616, @ublicată în >. 8f., nr. /$/ din 1. 6<. $616

>odificată prin 8.4.E. nr. 7=$667 publicată în >.8f. din $$. 11. $667.

-



transparenței în e(ercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediulde afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, numai în privinţa grupurilor deinteres economic F comercianţi%

9. Pro/e%ioni-tii neco+ercian"i %unt:

'er%oanele /i1ice autori1ate care nu au calitatea de co+erciant%

3ru'urile de intere% econo+ic care nu au calitatea de co+erciant

"Aegea 171=$66/#%

'er%oanele care e*ercit& 'ro/e%ii li,erale: avocaţi "cu cabinet individual#,farmaciti, medici "cu cabinet medical individual#, e(perţi contabili, contabiliautorizaţi, e(ecutori judecătoreti, mediatori, ziariti, notari etc "potrivit art. 1 alin.$ 8.4.E. nr. 99=$66#%

'er%oanele care de%/&-oar& acti)it&"i econo+ice 'entru care le3ea a in%tituitun re3i+ (uridic %'ecial$ anu+ite re%tric"ii de de%/&-urare %au alte interdic"ii"art. 1 alin. / 8.4.E. nr. 99=$66#%

%ociet&"ile %i+'le re3le+entate de Codul civil, spre e(emplu, societatea civilămedicală, societatea civilă de avocatură, societatea civilă profesională de

practicieni în insolvenţă etc%

unele in%titu"ii 'u,lice$ spre e(emplu: spitale, universităţi, teatre, autorităţi publice de reglementare, supraveghere i control "C.?.), C..2.>.

..&#.



or3ani1a"ii non; 3u)erna+entale, spre e(emplu: asociaţii i fundaţii

"8.E. $7=$666, Aegea nr. $97=$66< pentru aprobarea 8.E. $7=$666#, cluburisportive, culte religioase.

8. Non 'ro/e%ioni-tii$ %unt:

'er%oanele /i1ice de dre't ci)il$

'er%oanele (uridice de dre't 'u,lic: statul, unităţile administrativ teritoriale"ora, judeţ, comună#, @arlamentul &om0niei "puterea legislativă#, anca aţionalăa &om0niei, 8rganismele puterii e(ecutive ")dministraţia @rezidenţială i@reedintele &om0niei, Euvernul &om0niei, >inisterele, nstituţia prefecturii,nstituţiile publice, >isiunile diplomatice i consulare#, 8rganele autorităţii

judecătoreti ";nalta Curte de Casaţie i 5ustiţie, Consiliul ?uperior al >agistraturii,Curţile de )pel, *ribunalele, >inisterul @ublic, în sens

larg intră i, Curtea Constituţională i Curtea de Conturi, partidele politice "Aegeanr. 19=$66/ privind finanţarea activităţii partidelor politice i a companiilorelectorale#%

16



3 'er%oane (uridice de dre't 'ri)at: asociaţiile de proprietari "Aegea nr.

$/6=$66 privind înfiinţarea, organizarea i funcţionarea asociaţilor de

proprietari#, sindicatele "Aegea sindicatelor nr. <9=$66/#, patronatele "Aegea patronatelor nr. /<7=$661#.

!. II. 8. 9 Deli+it&ri ale noțiunilor

@ornind de la definiţia prevăzută de Codul civil "art. / alin. $# cu privire lanoţiunea de profesionist ,,sunt consideraţi profesioniti toţi cei care e(ploatează oîntreprindere,,. &ezultă, în principal că, potrivit Codului civil, di%tinc"ia dintre 'ro/e%ioni%t -i non'ro/e%ioni%t e%te /a'tul $$e*'loat&rii unei ntre'rinderi.

Constituie e(ploatarea unei întreprinderi e(ercitarea sistematică, de către una saumai multe persoane, a unei activităţi organizate, ce con%t& n 'roducerea$ad+ini%trarea ori n%tr&inarea de ,unuri %au %er)icii$ indi/erent dac& are %aunu ca %co' o,"inerea de 'ro/it "art. / alin. / Cod civil#.

'istincţia dintre 'ro/e%ioni-tii co+ercian"i -i 'ro/e%ioni-tii neco+ercian"i$ esteîn principal, cerin"a nre3i%tr&rii la O/iciul re3i%trului co+er"ului aco+ercian"ilor 'ro/e%ioni-ti. @rofesionitii necomercianţi nu se înregistrează laoficiul registrului comerţului. ;n acest sens, persoanele care desfăoară activităţiliberale se autorizează la un corp profesional, spre e(emplu, e(perţii contabili i

contabilii autorizaţi la C+CC)& "Corpul e(preţilor contabili i contabililorautorizaţi#, farmacitii la Colegiul farmacitilor, medicii la Colegiul medicilor,e(ecutorii judecătoreti la Corpul e(ecutorilor judecătoreti etc.

II. 8. 8 Pro/e%ioni-tii co+ercian"i



@otrivit art. din O.U.5. nr 9==?, persoanele fizice pot desfăura activităţileeconomice după cum urmează :

a4 indi)idual -i inde'endent$ ca 'er%oane /i1ice autori1ate. @ersoana fizicăautorizată, potrivit art $6 alin. 1, din 8.4.E. nr. 99=$66, poate avea, sau nu,calitatea de comerciant.

ca ntre'rin1&tori titulari ai unei ntre'rinderi indi)iduale%

;ntreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale estecomerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului

ca +e+,ri ai unei ntre'rinderi /a+iliale. ;ntreprindera familială se înregistrează la registrul comerţului, dată de la care membrii acesteia devin

11



comercianţi persoane fizice.

)lături de categoriile de comercianţi persoane fizice includem și re3iile autono+e.

'e asemenea, art 1 alin $ din Aegea nr. $7=1--6 dispune G;n sensul prezentei legi,comercianții sunt persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, respectiv,membrii ai unei întreprinderi familiale "potrivit 8.4.E. nr. 99=$66#,, %ociet&tileco+erciale$ co+'aniile na"ionale -i %ociet&"ile na"ionale$ re3iile autono+e -ior3ani1"iile coo'erati%te$ re%'ecti)$ %ociet&țile coo'erati)e "potrivit Aegii nr.1=$66<, privind funcționarea cooperației#.

?intetiz0nd dispoziţiile corespunzătoare din actele normative enunţate mai suscomercianţii sunt:

%ociet&"ile co+erciale, co+'aniile na"ioanle, %ociet&"ile na"ionale

7Le3ea nr. /1=1--6 și $7=1--6, modificate#2

re3iile autono+e, înfiinţate prin reorganizarea unităţilor economice de

stat, potrivit Aegii nr. 1<1--6 B modificată 3 în ramurile strategice ale economiei

naţionale1. &egiile autonome sunt persoane juridice care funcţionează pe bază de

gestiune economică i autonomie financiară%

or3ani1a"iile coo'erati%te#?$ au personalitate juridică i îi desfăoară activitatea

pe baza principiilor gestiunii economice. 8rganizaţiile cooperatiste desfăoarăactivitate de producere i desfacere de mărfuri i de prestări servicii%



%ociet&"ile coo'erati)e$ potrivit Aegii nr 1=$66< privind organizarea i

funcţionarea cooperaţiei1-%

3ru'urile de intere% econo+ic reprezintă o asociere de persoane fizice sau juridice în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi, precum i al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective "art. 11 alin. 1 dinAegea nr. 171=$66/. Erupul de interes economic are personalitate juridică% poateavea calitatea de comerciant sau necomerciant.

'er%oanele /i1ice$ potrivit 8. 4. E. nr 99=$66, -i anu+e$ 'er%oane /i1ice

autori1ate$ ntre'rin1&tori titulari ai unei ntre'rinderi indi)iduale$ +e+,riiai unei ntre'rinderi /a+iliale

1 ) se vedea$ .5. 9>>#<<8, privind ramurile i domeniile în care funcţionează regii autonome deinteres naţional ">. 8f. @artea , nr. 1<7=1--/#% i O.U.5. nr. 8=#<< privind reorganizarea regiilorautonome ">. 8f. @artea , nr. 1$<=1--#

) se vedea, Le3ea nr. @>>9==$ privind cooperaţia agricolă ">. 8f. @artea , nr. 1$/7=$669#% O.U.5. <9===$ privind organizaţiile cooperatise de credit ">. 8f. @artea , nr. //6=$666#%

>. 8f. @artea , nr. 1$=$66<%

1$



!. II. 8. . Co+erciantul ; 'er%oan& /i1ic& autori1at& 7PFA4

Comerciantul persoană fizică autorizată F denumită precurtat @D) 3 desfăoarăorice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sade muncă i aptitudinile sale profesională "art. $, pct. i i art. 1- alin. 1, din 8.4.E.nr. 99=$66#.

@D) este obligată să solicite înregistrarea în registrul comerţului i autorizareafuncţionării, înainte de începerea activităţii eonomice, fără ca prin aceasta să

devină comerciant. Calitatea de comerciant o dob0ndete în condiţiile art. Cod.com.

PFA are ur+&toarele 'rero3ati)e :

'oate cola,ora cu alte persoane fizice autorizate ca @D), întreprinzători persoane fizicetitulari ai unor întreprinderi individuale sau reprezentanţi ai unor

întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuareaunei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dob0ndit

potrivit prezentei secţiuni "art. 17 din 8.4.E. nr. 99=$66#. )ceastă colaboraretrebuie să se facă în scopul e(ercitării actvităţii pentru care a fost autorizată "art. 17din 8.4.E. nr. 99=$66#.

'oate cu+ula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează at0t în acelai domeniu, c0t i într3un alt domeniu deactivitate economică dec0t cel pentru care @D) este autorizată.

'oate cere ulterior %c0i+,area %tatutului (uridic dob0ndit i autorizarea ca întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale.



are dre'tul %& an3a(e1e cu contract de +unc& terţe persoane pentru desfăurareaactivităţii pentru care a fost autorizată i nici nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează, în condiţiile prevăzute de art. 17 din 8.4.E. nr.99=$66, chiar dacă colaborarea este e(clusivă.

@D) este asigurată în sistemul public de pensii i asigurări i alte drepturi deasigurări sociale i are dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale desănătate i al asigurărilor pentru omaj.

PFA i e%te inter1i% %& cu+ule1e -i calitatea de ntre'rin1&tor 'er%on& /i1ic&

titular al unei ntre'rinderi indi)iduale.

R&%'underea PFA.

@D) r&%'unde 'entru o,li3a"iile %ale cu 'atri+oniul de a/ecta"iune$ dac& ace%ta a /o%tcon%tituit$ -i n co+'letare cu ntre3 'atri+oniul %&u.

1/



dac& are calitatea de co+erciant$ în caz de insolvenţă, PFA )a /i %u'u%&'rocedurii %i+'li/icate 're)&1ute de Le3ea nr. ?@9==>. 8rice persoană interesată pote face dovada calităţiide comerciant în cadrul procedurii insolvenţeisau separate, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes legitim.

dac& PFA nu are calitatea de co+erciant, creditorii -i )or e*ecuta crean"ele +'otri)aace%teia n condi"iile dre'tului co+un.

ncetarea acti)it&"ii PFA. @otrivit art. $1 alin. 1, @D) îi încetează activitatea i este

radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri:

a# prin deces%

b# prin voinţa acesteia%

c# la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciată ca efect al uneiînmatriculări ori printr3o menţiune în registrul comerţului. &adierea înregistrării

păgubitoare, se cere în tot sau numai cu privire la anumite elelmente ale acesteia,în cazul în care prin hotăr0ri judecătoreti irevocabile au fost desfiinţate în tot sauîn parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care sesolicită radierea, dacă prin hotăr0re judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în

registrul comerţului "art. $< alin. 1#.

Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalulactelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţuluide pel0ngă tribunalul unde îi are sediul profesional, de către orice persoană interesată



!. II. 8. @. Co+erciantul ; ntre'rin1&tor 'er%oan& /i1ic& titular al ntre'rinderi indi)iduale

ntre'rinderea indi)idual& e%te ntre'rinderea econo+ic&$ /&r& 'er%onalitate

(uridic&$ or3ani1at& de un ntre'rin1&tor9=.

ntre'rin1&torul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este e%teco+erciant 'er%oan& /i1ic& de la dat nre3i%tr&rii n re3i%trul co+er"ului.

@rin înregistrarea în registrul comerţului întreprinderea individuală nu dob0ndete personalitate juridică.

Prero3ati)ele co+erciantului 'er%oan& /i1ic& titular al unei

$6 ;ntreprinderea economică este activitatea economică desfăurată în mod organizat, permanent i

sistematic, combin0nd resurse financiare, forţa de muncă atrasă, materii prime, mijloace logistice iinformaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile i în condiţiile prevăzute de lege "art. $ lit. f. din

8.4.E. nr. 99=$66#.

19



ntre'rinderi indi)iduale. ;ntreprinzătorul persoană fizică:

'oate an3a(a ter"e 'er%oane cu contract indi)idual de +unc&$

înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, în calitate de angajator persoanăfizică, potrivit legii, pentru organizarea i e(ploatarea întreprinderii sale%

'oate cola,ora cu alte 'er%oane PFA$ cu al"i ntre'rin1&tori 'er%oane /i1ice titulari aiunor ntre'rinderi indi)iduale %au re're1entan"i ai unor

ntre'rinderi /a+iliale ori cu alte 'er%oane (uridice$ pentru efectuatrea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dob0ndit.;ntreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale nu )a /i con%iderat un an3a(at al unor terţe persoane cu care colaborează, în condiţiile

prevăzute mai sus chiard acă colaborarea este e(clusivă.

'oate cu+ula -i calitatea de %alariat al unei ter"e 'er%oane care funcţionează înacelai domeniu, ca i într3un alt domeniu de activitate dec0t cel în care i3a

organizat întreprinderea individuală.

;ntreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale este asiguratîn sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurări sociale i are dreptul de a fiasigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate i al asigurărilor pentru omaj.

R&%'underea întreprinzătorului persoană fizică titular al unei

întreprinderi individuale:

r&%'unde 'entru o,li3a"iile %ale cu 'atri+oniul de a/ecta"iune$ dac& ace%ta a /o%tcon%tituit$ -i n co+'letare cu ntre3 'atri+oniul %&u.



n ca1 de in%ol)en"&$ )a /i %u'u% 'rocedurii %i+'li/icate prevăzute de

Aegea nr. <=$667.

ncetarea acti)it&"ii ntre'rin1&torului 'er%oan& /i1ic& titular al unei

ntre'rinderi indi)iduale.

@otrivit art. $ alin. 1, întreprinzătorul persoană fizică titular al unei întreprinderiindividuale îi încetează activitatea i este radiat din registrul comerţului înurmătoarele cazuri:

a# prin deces%

b# prin voinţa acesteia

c# la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciată ca efect al uneiînmatriculări ori printr3o menţiune în registrul comerţului. &adierea înregistrării păgubitoare, se cere în tot sau numai cu privire la anumite elelmente ale acesteia,în cazul în care prin hotăr0ri judecătoreti irevocabile au fost desfiinţate în tors au

1<



în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care sesolicită radierea, dacă prin hotăr0re judecătorească nu a fost dispusă menţionarea înregistrul comerţului "art. $< alin. 1#.

Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul aactelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pel0ngă tribunalul unde îi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.

;n cazul în care întreprinzătorul decedează, motenitorii pot continua

întreprinderea, dacă îi manifestă voinţa, printr3o declaraţie autentică, în termen de7 luni de la data dezbaterii succesiunii. 'acă sunt mai mulţi motenitori, acetia îivor desemna un reprezentant, în vederea continuării activităţii economice caîntreprindere familială.

)ctivitatea va putea fi continuată sub aceeai firmă, cu obligaţia de menţionare încuprinsul acelei firme a calităţii de succesor.

!. II. 8. >. ntre'rinderea /a+ilial&

;ntreprinderea familială este întreprinderea economică, fără personalitate juridică,organizată de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa "art. $ lit. h,din 8.4.E. nr. 99=$66#.

;ntreprinderea familială este constituită din $ sau mai mulţi membri ai unei familii.Damilia, este compusă din soţul, soţia, copii acestora care au împlinit v0rsta de 17ani la data autorizării întreprinderii familiale, rudele i afinii p0nă la gradul al

patrulea inclusiv "art. $ lit. d, din 8.4.E. nr. 99=$66#.



Con%tiuirea ntre'rinderii /a+iliale.

;ntreprinderea familială se constituie în baza unui acord de con%tituire ntre+e+,rii /a+iliei. )cordul de constituire îmbracă /or+a %cri%&, ca o condiţie devalabilitate.

)cordul de constituire trebuie să cuprindă clauze referitoare la:

numele i prenumele membrilor i a reprezentantului%

data întocmirii acestuia%

participarea fiecărui membru la întreprindere, condiţiile participării%

cotele procentuale în care vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii%

raporturile dintre membrii întreprinderii familiale%

condiţiile de retragere.

Aipsa uneia din stipulaţiile prevăzute mai sus atrage nulitatea absolută a

17



acordului.

;ntreprinderea familială nu are 'atri+oniu 'ro'riu i nu do,nde-te

'er%onalitate (uridic& prin înregistrarea în registrul comerţului, dar, 'rin acordulde con%tituire a întreprinderii familiale, +e+,rii ace%teia$ 'ot %ti'ulacon%tituirea unui 'atri+oniu de a/ecta"iune.

Patri+oniul de a/ecta"iune reprezintă totalitatea bunurilor, drepturilor i obligaţiilor a membrilor întreprinderii familiale "după caz, a persoanei fiziceautorizate sau a titularului întreprinderii individuale# afectate scopului e(ercităriiunei activităţi economice, constituită ca o fracţiune distinctă a patrimoniuluimembrilor întreprinderii familiale "după caz, a persoanei fizice autorizate sau atitularului întreprinderii individuale# separată de gajul general al creditorilor

personali ai acestora.

@rin acordul de constituire sau printr3un act adiţional la acesta se vor stabili cotelede participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaţiune. 'acămembrii întreprinderii convin în unanimitate cotele de participare pot fi diferite de

cele prevăzute pentru participarea la veniturile nete sau la piederile

întreprinderii.

!tatutul +e+,rilor ntre'rinderii /a+iliale

Me+,rii ntre'rinderii /a+iliale %unt co+ercian"i 'er%oane /i1ice de la dataînregistrării acesteia în registrul comerţului.

)cetia r&%'und %olidar -i indi)i1i,il 'entru datoriile contractate dereprezentant în e(ploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acestaa fost constituit, i, în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de

participare.



Prero3ati)ele +e+,rilor ntre'rinderii /a+iliale sunt :

pot fi simultan @D) sau titulari ai unor întreprinderi individuale %

pot cumula i calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează at0t înacelai domeniu, c0t i într3un alt domeniu de activitate economică dec0t cel în care i3au organizat întreprinderea familială.

Actele de di%'o1i"ie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale sevor lua cu acce'tul +a(orit&"ii %i+'le a +e+,rilor ntre'rinderii, cu condiţia

ca această majoritate să includă i acordul proprietarului bunului care face obiectulactului.

>embrii unei întreprinderi familiale sunt asiguraţi în sistemul public de pensii ialte drepturi de asigurări sociale i au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul

1



asigurărilor sociale de sănătate i al asigurărilor pentru omaj

Interdic"ii. ntre'rinderea /a+ilial& nu are dre'tul %& an3a(e1e ter"e 'er%oane cu

contract de +unc&.!tatutul re're1entantului ntre'rinderii /a+iliale

Re're1entantul întreprinderii familiale e%te de%e+nat 'rin acordul decon%tituire.

&eprezentantul )a 3e%tiona ntere%ele ntre'rinderii /a+iliale -i )a lua deci1iile'ri)ind 3e%tiunea curent& a ace%teia n te+eiul unei 'rocuri %'eciale$ sub formaunui înscris sub semnătură privată. @rocura specială se semnează de toţi membriiîntreprinderii care au capacitate de e(erciţiu i reprezentanţii legali ai celor cucapacitate de e(erciţiu restr0nsă.

Actele 'rin care %e do,nde%c ,unuri pentru activitatea întreprinderii familiale %e nc0eie de re're1entant /&r& autori1area 'reala,il& a +e+,rilor $ dac&

)aloarea ,unului cu 'ri)ire la care %e nc0eie actul nu de'&-e-te @= din)aloarea ,unurilor care au /o%t a/ectate ntre'rinderii -i a %u+elor de ,ania/late la di%'o1i"ia ntre'rinderii la data actului. 6unurile do,ndite %untco'ro'rietatea +e+,rilor.

@rin reprezentantul său, întreprinderea familială, poate colabora cu alte persoanefizice autorizate ca @D), întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi

individuale sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoanefizice sau juridice, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să3ischimbe statutul dob0ndit. Colaborarea se face numai în scopul e(ercităriiactivităţii pentru care întreprinderea familială a fost autorizată.

ncetarea acti)it&"ii ntre'rinderii /a+iliale



;ntreprinderea familială îi încetează activitatea i este radiată din registrulcomerţului în următoarele cazuri :

mai mult de jumătate din membrii acesteia au decedat %

mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag dinîntreprindere%

la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciată ca efect al uneiînmatriculări ori printr3o menţiune în registrul comerţului. &adierea înregistrării

păgubitoare, se cere în tot sau numai cu privire la anumite elelmente ale acesteia,

în cazul în care prin hotăr0ri judecătoreti irevocabile au fost desfiinţate în tot sauîn parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care sesolicită radierea, dacă prin hotăr0re judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în

1



registrul comerţului "art. $< alin. 1#.

Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a

actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pel0ngă tribunalul unde îi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.

!. II. 8. . Condi"iile i+'u%e 'ro/e%ioni%tului 'er%oan& /i1ic& n )edereado,ndirii calit&"ii de co+erciant

Conditiile impuse comerciantului persoana fizica sunt de doua feluri:

condiţii necesare 'rote(&rii 'er%oanei intere%ate n reali1area /a'telor deco+ert F re/eritoare la ca'acitate (uridic& a 'er%oanei re%'ecti)e2

condiții necesare protejarii intereselor generale, care se referă la cau1e de

inca'acitate %au inco+'ati,ilitate2

condiţii necesare pentru desfăurarea activităţii referitoare la e(ploatarea uneiîntreprinderi

Conditiile impuse profesionistului comerciant persoană fizică rezultă din

următoarele dispoziții legale:

#. 'er%oana /i1ic& tre,uie %& ai,& ca'acitatea (uridic& cerut& de le3e$ re%'ecti)ca'acitatea de'lin& de e*ercițiu$ )r%ta de #? ani 7art. pct. 1 8.4.E. 99=$66#,cu e(cepția membrilor întreprinderii familiale cărora legea le solicită v0rsta de 17



ani la data cererii solicitării înregistrării întreprinderii respective% @otrivit art. pct.1, lit. a, din 8.4.E. nr. 99=$66 pot desfăura activităţi economice în formele

prevăzute de prezenta ordonanţă$1, 'er%oanele /i1ice care au +'linit )r%ta de#? ani$ respectiv, persoanele fizice care solicită autorizarea pentru desfăurarea de

activităţi economice ca @D), ca întreprinzător titular de întreprindere individuală ica reprezentant al întreprinderii familiale. Pentru +e+,rii ntre'rinderii/a+iliale le3ea %olicit& +'linirea )r%tei de #> ani la data %olicit&riiautori1&rii.

u au capacitatea de a fi comercianţi:

minorul cu capacitatea de e(ercitiu restr0nsă "1931 ani#. @oate încheia însă

anumite acte juridice, de la v0rsta de 17 ani pentru care nu are nevoie deîncuviinţarea prealabilă a reprezentantului legal.

$1

@D), întreprinzătorul persoana fizică titular al întreprinderii individuale, membrii întreprinderiifamiliale

1-



interziii judecatoreti, deoarece sunt lipsiţi de capacitate de e(ercitiu, neav0nd

discernăm0ntul faptelor pe care le realizează datorită stării de alienaţie mintală.

G @rin urmare:

comercianţii persoane fizice pot presta activitatea economică în mod independentnumai de la v0rsta de 1 ani, la aceasta v0rstă dob0ndind capacitatea comercială.

persoanele fizice pot presta activitati în cadrul întreprinderii familiale de

la v0rsta de 17 ani în calitate de membrii ai acesteia, cu condiția să nu aibăcalitatea de reprezentanţi ai acelor întreprinderi familiale. ;n cadrul întreprinderilorfamiliale se regăsesc comercianți persoane fizice, care pot avea v0rsta între 1731ani.

Demeia, respectiv bărbatul, căsătorită înainte de 1 ani chiar dacă a dob0nditcapacitate de e(erciţiu deplină prin căsătorie, nu poate dob0ndi i capacitateacomercială. 'acă moștenește un fond de comer ț pe cale succesorală, dob0ndeștecalitatea de comerciant, dar fără să aibă dreptul să îndeplinească acte de comer ț. ;nsituație similară se găsește orice minor care dob0ndește un fond de comer ț pe calesuccesorală.

*eoretic aceste persoane nu sunt incapabile cu privire la e(ercitarea comerţului, practic, însă este greu de imaginat posibilitatea de a e(ercita activităţi comerciale.

#. a. Inco+'ati,ilit&"i. u pot fi comercianţi, datorit& /unc"iei pe care o

deţin:



'arla+entarii$

/unc"ionarii publici în condiţiile impuse de statutul propriu, potrivit Aegii nr.

1=1---$$$

+a3i%tra"ii "judecătorii i procurorii#,

+ilitarii etc.

u pot fi comercianţi, datorit& 'ro/e%iei, acele persoane care e(ercită profesiuniliberale: a)oc"tii$ notarii$ +edicii. )ctivitatea pe care o desfăoară nu are caracterspeculativ, chiar dacă obţin c0tig.

'e asemenea, 8.4.E. nr. 99=$66 stabilește e(pres ca prevederile acesteia

$$ Aegea funcţionarului public, republicată în $$. 6/. $669.

$6



nu se aplică acelor activităţi economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restricţii de desfăurare sau alte interdicţii.

#. ,. Dec&deri. ?unt decăzute din dreptul de a fi comercianţi persoanele care aufost condamnate penal pentru una dintre faptele "infractiunile# prevazute de lege"art. 1 lit. i F Aegea nr. 1$=1--6 modificată#. *rebuie să e(iste o hotăr0re

judecatorească "de condamnare# în acest sens.

*otodata 8.4.E. nr. 99=$66 art. pct. 1, lit. b prevede că o persoană are dreptul să

desfăoare activităţi economice 3 ca @D), ca întreprinzător persoană fizică titular alîntreprinderii individuale, sau ca reprezentant, respectiv, membru

într3o întreprindere familială F dac& nu a %&)r-it /a'te %anc"ionate de le3ile /inanciare$ )a+ale %i cele care 'ri)e%c di%ci'lina /inanciar;/i%cal&$ de naturacelor care %e n%criu n ca1ierul /i%cal.

c. Interdicții. nterdicţiile pot fi legale i convenţionale.

Interdic"iile le3ale %e re/er& la anu+ite acti)it&"i care nu 'ot /ace o,iectulco+er"ului 'ri)at 7'articular4 i care sunt monopol de stat "prelucrarea tutunului,

prospectarea i e(tracţia cărbunelui, a minereurilor feroase# sau activităţi care suntconsiderate infracţiuni "fabricarea sau comercializarea unor droguri sau narcoticeîn alt scop dec0t de medicament#.

interdic"iile con)en"ionale %unt %ta,ilite %u, /or+a clau1elor in%erate n contract i produc efecte numai între părţile constractante.

+(emplificăm în acest sens:



clau1e de e*clu%i)itate prin care un distribuitor se obligă faţă de producator să nu

v0ndă dec0t anumite produse F în speţă, cele fabricate de

producător. ?pre e(emplu ,,agentul nu poate negocia și nu poate încheia, pe contulsău, fără consimțăm0ntul e(pres al comitentului, n re3iunea deter+inat& 'rincontract$ operațiuni de comer ț concurente privind bunuri și =sau servicii similarecelor care fac obiectul contractului de agenție,,%

clau1e de nonconcuren"& cu privire la comerciantul agent comercial

permanent, căruia i se impune o anumită restr0ngere de activitate prin aceastăclauză.

9. e*ercitarea %i%te+atic& a unei acti)it&ți or3ani1ate 7'roducere$ad+ini%trare ori n%tr&inare de ,unuri %au 're%tarea de %er)icii4 de 'roducție$co+erț %au 're%t&ri %er)icii$ cu titlu de 'ro/e%iune "art. / alin. / Cod civil coroborat cu art. - alin. $ din Aegea nr. 1=$611 pentru punerea în aplicare a Aegii

$1



nr. $=$66- privind Cod civil#%

Per%oana /i1ic& tre,uie %a dețin& cali/icarea F 're3atirea 'ro/e%ional& sau,

dupa caz, e*'erien"a 'ro/e%ional& necesară pentru a desfășura activitateaeconomică pentru care se solicita autorizaţia.

Calificarea se poate dovedi cu următoarele acte$/:

diploma, certificatul sau adeverinţa de absolvire a unei institutii de invățăm0nt

preuniversitar sau universitar,

certificat de calificare profesională sau de a unei forme de pregatire profesională,organizată în condiţiile legii, în vigoare la data eliberării acestuia,

certificat de competentă profesională,

cartea de meteugar,

carnetul de munca al solicitantului,

declarația de notorietate cu privire la abilitatea de a desfăura activitatea pentru

care se solicită autorizarea, eliberată de primarul localităţii respective în modgratuit în cazul meseriilor tradiţionale artizanale,

atestatul de recunoatere a calificării i=sau de echivalare pentru persoanele fizicecare au dob0ndit calificarea în străinătate,



atestatul de recunoatere a calificării dob0ndite în străinătate, în afara sistemului deînvăţăm0nt,

orice alte dovezi care să ateste e(perienţa profesională.

8. acti)itatea 'ro/e%ioni%tului co+erciantul$ con%iderat& acti)itate econo+ic&$tre,uie %& ai,a dre't %co' o,"inerea de 'ro/it e*clu1ndu;%e n 'rinci'alacti)itatea nelucrati)& 7art. $ lit. a, din 8.4.E. nr 99=$66#2

. acti)itatea econo+ic& de%/&-urat& n +od or3ani1at$ 'er+anent -i%i%te+atic$ %& /i reali1at& 'e ri%cul ntre'rin1&torului "art. $ lit. f din 8.4.E. nr 99=$6642 Comerciantul acţionează pe riscul său i ca regulă cu răspunderenelimitată.

8.4.E. nr. 99=$66 reglementează pentru prima dată în &om0nia, 'atri+oniul dea/ecta"iune ca /iind o /rac"iune di%tinct& a 'atri+oniului 7,unuri dre'turi -io,li3a"ii4 unei PFA$ titularului de ntre'rindere indi)idual&$ +e+,rilor

ntre'rinderii /a+iliale a/ectate %co'ului e*ercit&rii acti)it&"ii econo+ice%e'arat& de 3a(ul 3eneral al creditorilor 'er%oanli ai ace%tora.

$/ ) se vedea )ne(a la 8.4.E. nr. 99=$66.

$$



&ăspunderea neli+itat& este carcteristică pentru comerciantul persoană fizică F@D), întreprinzător tiular de întreprindere individuală. +l răspunde cu 'atri+oniulde a/ecta"iune, dacă acesta a fost constituit$ -i n co+'letare cu 'atri+oniul %&u,adica cu toate bunurile sale mobile i imobile, prezente i viitoare care se găsesc în

patrimoniul său.

;n cazul membrilor întreprinderii familiale legea instituie pe l0ngă răspundereanelimitată "cu 'atri+oniul de a/ecta"iune, dacă acesta a fost constituit, -i nco+'letare cu 'atri+oniul %&u 'ro'riu# i răspunderea solidară i indivizibilă

pentru datoriile contractate de reprezentantul întreprinderii familiale.

Creditorii ale caror creanţe izvorasc din faptele de comerţ ale comerciantului seaflă în concurs i pe aceeași poziţie cu ceilalţi creditori ai comerciantului, creditoriale căror creanţe izvorăsc din acte civile.

nu au %&)r-it /a'te %anc"ionate de le3ile /inanciare$ )a+ale -i cele care'ri)e%c di%ci'lina /inanciar; /i%cal&$ de natura celor care %e n%criu n ca1ierul/i%cal "art. lit. b, 8.4.E. 99=$66#%

au un %ediu 'ro/e%ional declarat "art. lit. c, conform art. - alin. $, 8.4.E.99=$66#%

@entru stabilirea sediului profesional este necesar ca @D), titularul de întreprinderii

individuale sau oricare alt membru al întreprinderii familiale, de la caz la caz, sădeţină un drept de folosinţă asupra imobilului la adresa căruia acesta este declarat.'reptul de folosinţă poate avea ca temei juridic un contract de v0nzare3cumpărare,testament, caz în care comerciantul este proprietar, sau cun contract de locaţiunecaz în care comerciantul este locatar.



'esfăurarea activităţilor economice prin intermediul unui %ediu 'er+anent decătre cetăţenii altor state membre ale 4niunii +uropene sau ale ?paţiului +conomic+uropean se realizează cu respectarea reglementărilor în vigoare privind sediul

permanent.

declara"ia 'e 'ro'ria r&%'undere c& nde'line%c condi"iile de /unc"ionare're)&1ute de le3i%la"ia %'eci/ic& n do+eniul$ %anitar;)eterinar$ 'rotec"iei+ediului$ -i al 'rotec"iei +uncii "art. lit. d, 8.4.E. nr. 99=$66#%

%& /ie nre3i%trat n re3i%trul co+er"ului -i autori1at 'otri)it le3ilor n )i3oare"art. pct. 1, 8.4.E. nr. 99=$66#. ;nregistrarea la oficiul registrul

comerţului este

elementul ce distinge profesionistul comerciant de profesionistul necomerciant.

$/



@otrivit art. pct. 1 lit. d ,,co+erciantul tre,uie %& declare 'e 'ro'ria r&%'undere c& nde'line-te condi"iile de /unc"ionare 're)&1ute de le3i%la"ia%'eci/ic& n do+eniul %anitar$ %anitar B )eterinar$ 'rotec"iei +ediului -i al'rotec"iei +uncii. ;ndeplinirea condiţiilor de funcţionare se face potrivit art. <, 1<

i următoarele din Aegea nr. /<-=$669, privind simplificarea formalităţilor deînregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice$ asociaţiilor familiale "încazul nostru, ca urmare a 8.4.E. nr. 99=$66, @D), întreprinzător individual,întreprindere familială#, persoanelor fizice, înregistrarea fiscală a acestora, precumi la autorizarea persoanelor juridice, cu modificările ulterioare, att 'entru %ediu

'ro/e%ioanl$ 'entru /iecare 'unct de lucru$ ct -i 'entru acti)it&"ilede%/&-urate n a/ara %ediului 'ro/e%ional %au a 'unctelor de lucru.

Cererea de nre3i%trare în registrul comerţului i de autori1are a /unc"ion&rii %ede'une la re3i%trul co+er"uluide 'e ln3& tri,unalul din (ude"ul n care%olicitantul -i %ta,ile-te %ediul 'ro/e%ional "art. 1$ pct. 1, 8.4.E. nr. 99=$66#.Cererea menţionată va fi însoţită de :

A. docu+enta"ia de %u%"inere a cererii de nre3i%trare n re3i%trul co+er"ului-i autori1are a /unc"ion&rii PFA$ care cu'rinde "ane(a din 8.4.E. nr. 99=$66#:

carte de identitate sau paaport, fotocopie certificată olograf de către titular privindconformitatea cu originalul%

document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precumcontract de închiriere, comodat certificat de motenitor, contractd e v0nzare3cumpărare, declaraţie de luare în spaţiusau orice alt act juridic carecoferă dreptulde folosinţă etc. Fcopie legalizată%



declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale defuncţionare prevăzută de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanita3veterinar,

protecţiei mediului i protecţiei muncii%

fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă pregătirea profesioanlă,dacă aceasta este cerută, potrivit unor prevederi speciale%

fotocopii certficate olograf de pe documentele care atestă e(perienţa profesioanlă,dacă este cazul%

6. docu+enta"ia de %u%"inere a cererii de nre3i%trare n re3i%trul co+er"ului -iautori1are a /unc"ion&rii a ntre'rinderii indi)iduale$ care cu'rinde "ane(a din8.4.E. nr. 99=$66#:

carte de identitate sau paaport al titularului întreprinderii individuale3

$9



fotocopie certificată olograf de către titular privind conformitatea cu originalul%

document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precum

contract de închiriere, comodat certificat de motenitor, contractd e v0nzare3cumpărare, declaraţie de luare în spaţiusau orice alt act juridic carecoferă dreptulde folosinţă etc. Fcopie legalizată%

declaraţie pe propria răspundere care să ateste îndeplinirea condiţiilor legale defuncţionare prevăzută de legislaţia specială din domeniul sanitar, sanita3veterinar,

protecţiei mediului i protecţiei muncii%



C. docu+enta"ia de %u%"inere a cererii de nre3i%trare n re3i%trul co+er"ului-i autori1are a /unc"ion&rii a ntre'rinderii indi)iduale$ care cu'rinde "ane(adin 8.4.E. nr. 99=$66#:

carte de identitate sau paaport al fiecărui membru 3 fotocopie certificată olograf decătre titular privind conformitatea cu originalul %

document care să ateste drepturile de folosinţă asupra sediului profesional, precumcontract de închiriere, comodat certificat de motenitor, contractd e v0nzare3cumpărare, declaraţie de luare în spaţiusau orice alt act juridic carecoferă dreptulde folosinţă etc. Fcopie legalizată%



declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului, care să ateste îndeplinireacondiţiilor legale de funcţionare prevăzută de legislaţia specială din domeniulsanitar, sanitar3veterinar, protecţiei mediului i protecţiei muncii%



acordul de constituire încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie devaliditate, i procura specială, sub forma unui înscris sub semnătură privată, princare reprezentantul este desmnat prin acordul de constituire să gestionezeinteresele întreprinderii familiale.

nre3i%trarea n re3i%trul co+er"ului a @D), a întreprinderii individuale

i a întreprinderii familiale %e /ace n ,a1a re1olu"iei +oti)ate a directorului o/iciului re3i%trului co+er"ului de 'e ln3& tri,unal.

$<



'acă sunt îndeplinite condiţiile referitoare la cuprinsul cererii, documentaţiei i adocimentelor care atestă pregătirea i e(perienţa profesională, directorul oficiuluiregistrului comerţului de pe l0ngă tribunal va dispune înregistrarea în registrulcomerţului i autorizarea funcţionării @D), a întreprinderii individuale i a

întreprinderii familiale

!ec"iunea II. . O,li3a"iile 'ro/e%ioni-tilor co+ercian"i 'otri)it Le3ii nr.

9>#<<=$ +odi/icat&$ 'ri)ind re3i%trul co+er"ului

@. #. Preci1&ri 'reala,ile

Cele mai importante obligaţii ale comercianţilor sunt: nre3i%trarea la

Re3i%trul Co+er"ului -i ntoc+irea re3i%trelor co+erciale.

Comercianţii, precum i alte persoane fizice sau juridice, prevăzute în mod e(pres delege, sunt obligaţi :

nainte de nce'erea acti)it&"ii ace%tora, să ceară n+atricularea în registrul

comerţului. @rin înregistrare se înţelege at0t înmatricularea comerciantului, c0t iînscrierea de menţiunil, care conform legii se menţionează în &egistrul Comerţului%

n cur%ul e*ercit&rii co+er"ului$ %& cear& n%crierea în acelai registru a menţiunilor privind actele i faptele a căror înregistrare este prevăzută de lege "art. 1din Aegea nr. $7=1--6 republicată#. @otrivit Aegii nr. $7=1--6, comercianţii sunt at0t

persoane fizice, c0t i întreprinderile familiale, respectiv, întreprinderile individuale,



ce efectuează în mod obinuit acte de comerţ, societăţile comerciale, companiilenaţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial iorganizaţiile cooperatiste "societăţile cooperatiste, Aegea nr. 1=$66<#%

la ncetarea co+er"ului$ %& cear& radierea din &egistrul Comerţului% @revederileAegii nr. $7=1--6 referitoare la obligaţia inregistrării în &egistrul

Comerţului nu se aplică non profesionitilor

!ec"iunea II. . #. Or3ani1area Re3i%trului Co+er"ului

8ficiile registrului comerţului, se organizează în subordinea 8ficiului aţional al&egistrului Comerţului i funcţionează pe l0ngă fiecare tribunal "art. - alin. 1, Aegeanr. $7=1--6, republicată și modificată #.

8ficiile registrului comerţului comunică 8ficiului aţional al &egistruluiComerţului orice înmatriculare sau meţiune operată, în termen de cel mult 1< zile dela efectuare "art. - alin. /, Aegea nr. $7=1--6, rep.#

$7



Comercianţii cer înmatricularea la 8ficiul &egistrului Comerţului din judeţul saumunicipiul ucureti unde3i au sediul.

8ficiul &egistrului Comerţului este obligat să elibereze pe cheltuiala persoanei carea făcut cererea, copii certificate de pe înregistrările efectuate în registru i de peactele prezentate, precum i certificatele constatatoare că un act sau fapt este, sau nueste înregistrat.

)ctele pentru care s3au solicitat de către persoane, copii, pot fi cerute i eliberate i

prin corespondenţă.

;nmatricularea i menţiunile sunt opozabile terţilor, de la data efectuării lor în&egistrul Comerţului, ori de la publicarea lor în >onitorul 8ficial al &om0niei,

partea a 23 a.

)ctele ori faptele neînregistrate, pentru care legea cere să fie înregistrate nu pot fiopuse terţilor, cu e(cepţia cazului în care se face dovada că ele erau cunoscute deacetia.

;nregistrările în &egistrul Comerţului se fac în baza unei încheieri a judecătoruluidelegat, sau după caz a unei hotăr0ri judecătoreti irevocabile " în afara cazurilor încare legea prevede altfel#.

;ncheierile judecătorului delegat privind înmatricularea sau la orice alte înregistrăriîn &egistrul Comerţului sunt e(ecutorii de drept i sunt supuse recursului. *ermenulde recurs este de 1< zile i pentru părţi, curge de la data pronunţării încheierii. @entruorice alte persoane interesate, termenul de recurs curge de la data publicăriiîncheierii, sau al actului modificator, actului constitutiv în



>onitorul 8ficial al &om0niei.

&ecursul se depune i se menţionează la &egistru Comerţului unde s3a făcut

înregistrarea.

Competenţa de soluţionare a recursului revine Curţii de )pel în a cărei razăteritorială se află domiciliul sau sediul comerciantului. ;n cazul sucursalelorînfiinţate în alt judeţ, competenţa de soluţionare a recursului revine Curţii de )pel îna soluţiona recursul, revine Curţii de )pel unde3ţi are sediul, sucursala.

;n termen de / zile de la data depunerii, 8ficiul &egistrului Comerţului, înainteazărecursul Curţii de )pel "în ambele cazuri#.

>otivele de recurs se pot depune la instanţă cu cel puţin $ zile înaintea termenuluide judecată. 'acă recursul este admis, decizia instanţei de recurs va fi menţionată în

&egistrul Comerţului.

$



!. II. . 9. E/ectuarea nre3i%tr&rilor

E/ectuarea nre3i%tr&rilor 're%u'une o cerere de n+atriculare a %olicitantului

n Re3i%trul Co+er"ului:

A . n+atricularea co+er"ului la nce'utul acti)it&"ii

cererea 'er%oanei /i1ice autori1ate$ %au du'& ca1$ a ntre'rin1&torrului'er%oan& /i1ic& titular de ntre'rindere indi)idual&$ )a cu'rinde:

nume, prenume, codul numeric personal, domiciliul, cetăţenia, data i loculnaterii, starea civilă, activitatea comercială anterioară%

firma comercială i sediul acesteia%

obiectul comerţului, cu precizarea domeniului i activităţii principale aa cum sunt prevăzute în autorizarea pentru e(ercitarea comerţului%

numărul, data i organul emitent al autorizaţiei pentru e(ercitarea comerţului.

cererea ntre'rinderii /a+iliale tre,uie %& cu'rind&:

numele i prenumele fiecăruia dintre membrii, codul numeric personal, domiciliul,cetăţenia, data i locul naterii%

calitatea de membru al familiei%



%au %ociet&"i na"ionale )a tre,ui %& cu'rind&:

actul de înfiinţare, denumirea, sediul i, dacă este cazul, emblema

acesteia%

obiectul de activitate, cu precizarea domeniului i activităţii principale%

unităţile componente ce pot intra în relaţii contractuale cu terţii, persoanele

împuternicite să le reprezinte, precum i limitele împuternicirii acordate%

numele, prenumele, domiciliul i cetăţenia, data i locul naterii persoanelorîmputernicite să le reprezinte, precum i limitele împuternicirii conferite.

8ficiul va înscrie la &egistrul Comerţului toate datele din cerere, inclusiv codul

unic de înregistrare atribuit conform legii.

%ociet&"ile coo'erati)e$ reglementate de Aegea nr. 1=$66< "organizaţii cooperatiste#, se înmatriculează în &egistrul Comerţului cu respectareareglementărilor privind cooperaţia meteugărească, cooperaţia de consum,cooperaţia de credit "Aegea nr. 1=$66<#.

8ficiul va înscrie la &egistrul Comerţului toate datele din cerere, inclusiv codulunic de înregistrare atribuit conform legii.

Cererea de înmatriculare se face în termen de 1< zile, termen care începe să curgădiferit, în funcţie de momentul constituirii solicitantului care cere



înmatricularea:

de la data autorizării F pentru comercianţi, persoane fizice i asociaţii familiale%

de la data încheierii actului constitutiv F pentru societăţile comerciale%

c# de la data actului de înfiinţare 3 pentru regiile autonome, companiilenaţionale, societăţile naţionale sau societăţile cooperative.

Cererea de înmatriculare a unui comerciant persoană fizică autorizată, respectiv, aîntreprinzătorrului persoană fizică titular de întreprindere individuală, va fi făcută

personal sau prin împuternicit cu procură specială i autentică.

Cererea de înmatriculare a întreprinderii familiale se face de către membrul defamilie din iniţiativa căruia s3a înfiinţat asociaţia sau împuternicitul acestuia cu

procură specială i autentică. @entru dovedirea specimenului de semnătură,

comerciantul persoană fizică autorizată, întreprinzătorrul persoană fizică titular deîntreprindere individuală, respectiv, reprezentantul întreprinderii familialesemnează la 8ficiul &egistrului Comerţului în prezenţa judecătorului delegat sau a

$-



directorului 8ficiului sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura.?emnătura comerciantului persoană fizică, respectiv a reprezentantuluiîntreprinderii familiale poate fi înlocuită în absenţa acestuia prin prezentarea unuispecimen de semnătură legalizat de notarul public.

Cererea de înmatriculare în &egistrul Comerţului a unei societăţii comerciale va fisemnată cel puţin de un administrator sau, după caz, de reprezentantul acestuia saude oricare asociat.

Cererea de înmatriculare în &egistrul Comerţului pentru regiile autonome,companiile naţionale, societăţile naţionale sau societăţile cooperative va fi semnatăde către persoanele împuternicite să le reprezinte. @entru dovedirea specimenuluide semnătură a administratorilor, a reprezentanţilor societăţilor comerciale i a

persoanelor împuternicite să reprezinte regiile autonome sau societăţilecooperative, persoanele autorizate "administrator, reprezentant etc.# semnează la8ficiul &egistrului Comerţului în prezenţa judecătorului delegat sau a directorului8ficiului sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura. Cererea de

înmatriculare va fi însoţită de acte doveditoare. Aa orice înmatriculare se vormenţiona numărul i data încheierii judecătorului delegat.

6. Pe 'arcur%ul e*ercit&rii co+er"ului, comerciantul este obligat să înregistrezemenţiuni referitoare la:

donaţia, v0nzarea, locaţiunea sau garanţia reală mobiliară constituită asupra

fondului de comerţ, precum i orice act prin care se aduc modificări înregistrărilorîn &egistrul Comerţului sau care fac să înceteze firma în fondul de comerţ%

numele, prenumele, cetăţenia i codul numeric personal pentru cetăţenii rom0ni,seria i paaportul pentru cetăţenii străini, data i locul naterii împuternicitului saua reprezentantului fiscal "dacă este cazul#.



'acă dreptul de reprezentare este limitat la o anumită sucursală, menţiunea se vaface numai în &egistrul unde va fi înscrisă sucursala, iar semnăturaîmputernicitului sau reprezentantului fiscal va fi dată în aceeai formă ca pentrucomerciantul persoană fizică, asociaţia familială, societăţile comerciale, regiile

autonome, companiile naţionale i societăţile naţional.

brevetele de invenţie, mărcile de febrică, de comerţ, denumirile de origine,indicaţiile de provenienţă, firma emblemă i alte semne distinctive asupra cărorasocietăţile comerciale, regiile autonome, societăţile cooperative, comerciantul

persoană fizică sau asociaţia familială are un drept%

/6



hotăr0rea de divorţ a comerciantului, precum i cea de împărţire a bunurilorcomune obţinute în cursul e(ercitării comerţului "dacă este cazul#%

hotăr0rea de punere sub interdicţie a comerciantului sau de instituire a curateleiacestuia, precum i hotăr0rea prin care se ridică aceste măsuri%

deschiderea procedurii de reorganizare juridică i de faliment, inclusiv înscriereamenţiunilor corespunzătoare procedurii%

hotăr0rea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentrufapte penale care3l fac nedemn sau incompatibil să e(ercite această activitate%

orice modificare cu privire la actele, faptele i menţiunile înregistrate.

Comerciantul este obligat să solicite modificarea menţiunilor prevăzute mai sus în

cel mult 1< zile de la data actelor i faptelor supuse obligaţiilor de înregistrare. 'easemenea, orice persoană interesată poate cere înregistrarea menţiunilor prevăzuteîn termen de cel mult /6 de zile de la data c0nd au cunoscut actul sau faptul supusînregistrării. >enţiunile se vor înregistra din oficiu în termen de 1< zile de la

primirea copiei legalizate a hotăr0rii irevocabile, referitoare însă numai la actele ifaptele prevăzute la literele e#, f#, g#. Comerciantul nu este scutit de obligaţia de acere înregistrarea menţiunilor pentru faptul că efectuarea lor se poate face i lacererea altor persoane sau din oficiu.

nre3i%trarea %ucur%alei -i a /ilialei

Comerciantul care are sucursale trebuie să ceară înmatricularea acestora la 8ficiul&egistrului Comerţului de la sediul fiecărei sucursale. ;n cerere, pe l0ngă datele

prevăzute de Aegea nr. $7=1--6, pentru înmatricularea comerciantului se va arăta ioficiul unde a fost înmatriculată firma sediului principal. 8ficiul &egistrului



Comerţului de la sediul sucursalei va transmite 8ficiului &egistrului Comerţului dela sediul principal al comerciantului un e(tras de pe înregistrarea

efectuată

pentru a fi menţionată în &egistrul Comerţului respectiv.

nre3i%trarea n

Ro+nia a %ucur%alelor %au a /ilialelor unui

co+erciant care au %ediul

'rinci'al n %tr&in&tate

;nfiinţarea în &om0nia a unei sucursale sau filiale de către comerciantul care

are sediul

principal în străinătate este supusă tuturor dispoziţiilor referitoare la

înmatricularea, menţionarea i publicarea actelor i faptelor cerute pentrucomercianţii din ţară. ;n acest caz, cererile de înmatriculare vor indica i:

a# denumirea sucursalei i numele sau denumirea, forma juridică i sediulcomerciantului din străinătate%

/1



numele i calitatea persoanelor care pot reprezenta faţă de terţi i în justiţie pecomerciantul din străinătate, precum i al celor dintre ele care se ocupă nemijlocitde activitatea sucursalei%

ultima situaţie financiară a comerciantului din străinătate aprobată, verificată sau publicată potrivit legislaţiei statului în care comerciantul îi are domiciliul sausediul.

!e )or nre3i%tra$ dac& e%te ca1ul$ -i ur+&toarele +en"iuni re/eritoare la:

deschiderea unei proceduri judiciare sau e(tra F judiciare de insolvenţă asupracomerciantului din străinătate%

dizolvarea societăţii din străinătate, numele i prenumele lichidatorilor%

c# închiderea sucursalei.

*oate formalităţile corespunzătoare menţiunilor se vor face la sediul 8ficiului&egistrului Comerţului de la sediul sucursalei. 'acă o societate cu sediul înstrăinătate înfiinţează mai multe sucursale în ţară, documentele de constituire ialte acte ale aceleiai societăţi necesare pentru înmatricularea unei sucursale sedepun numai la una dintre sucursale.

C. Radierea nre3i%tr&rilor

8rice persoană fizică sau juridică prejudiciată ca efect al unei înmatriculări ori printr3o menţiune în &egistrul Comerţului are dreptul să ceară radierea înregistrării păgubitoare în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia.



&adierea se cere în cazul în care prin hotăr0ri judecătoreti irevocabile au fostdesfiinţate în tot sau în parte sau modificate actele care au stat la baza înregistrăriicu privire la care se solicită radierea dacă prin hotăr0rea judecătorească nu a fostdispusă menţionarea în &egistrul Comerţului. Cererea de radiere se depune i semenţionează în &egistrul Comerţului la care s3a făcut înmatriculareacomerciantului. 8ficiul &egistrului Comerţului în termen de / zile de la datadepunerii cererii o înaintează tribunalului în a cărui rază teritorială se află sediulcomerciantului, iar în cazul sucursalelor înfiinţate în alt judeţ F tribunalului acestui

judeţ. *ribunalul se pronunţă asupra cererii. 2or fi citaţi 8ficiul &egistruluiComerţului i comerciantul. Hotăr0rea judecătorească de soluţionare a cererii poatefi atacată numai cu recurs. *ermenul de recurs curge de la pronunţare pentru părţile

prezente i de la comunicare pentru părţile lipsă. &adierea va fi efectuată de 8ficiul&egistrului Comerţului care va publica hotăr0rea judecătorească irevocabilă în>onitorul 8ficial al &om0niei pe cheltuiala părţii care a introdus cererea. 'ataînregistrării în &egistrul Comerţului este data la care înregistrarea a fost efectiv

/$



operată în acest registru. ;nregistrarea în registru se operează în termen de $9 deore de la data încheierii judecătorului delegat de autorizare a înmatriculării.Comerciantul este obligat să menţioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife,

prospecte i orice alte documente întrebuinţate în comerţ i numele sau denumirea,sediul comercial, codul unic de înregistrare i, dacă este cazul, codul numeric

personal. 'e la această cerinţă sunt e(ceptate bonurile fiscale emise de aparatele demarcat electronice care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia în domeniu.

!ec"iunea II. @. Per%oana (uridic&

!. II. @. #. De/ini"ie. Ele+ente con%tituti)e

De/ini"ie. 8rice persoana juridică reprezintă o /or+& de or3ani1are de sinestătătoare i un 'atri+oniu 'ro'riu, afectat realizării unui anumit %co' licit i

moral, în acord cu intereseul general "art. 1 Cod civil#.

Ele+ente con%tituti)e. +lementele constitutive ale persoanei juridice rezultă dinchiardefiniţia de mai sus, acestea sunt: 1. o formă de organizare, $. un patrimoniu

propriu, /. un scop licit i moral.

1. For+a de or3ani1are %e %ine %t&t&toare a persoanei juridice este determinatăde organizarea internă a acesteia ce corespunde:

or3anelor ce re're1int& )oin"a 'er%oanei (uridice, i care asigură, în parte

conducerea acesteia,



or3anelor ce ad+ini%trea1& "gestionează# 'atri+oniul 'er%oanei (uridice$ acestea

fiind, în principiu, organele de administraţie,

or3anele ce controlea1& +odul cu+ e%te 3e%tionat 'atri+oniul persoanei juridice,

respectiv, cenzorii sau auditorii, după caz.

$. Patri+oniul 'ro'riu al 'er%oanei (uridice este format din totalitateadrepturilor patrimoniale i obligaţiilor, persoanei juridice, altfel spus, cuprindelatura activă "drepturi reale i de creanţă# i latura pasivă "obligaţii#.

8rice persoană juridică "sau persoană fizică# este titulară a unui patrimoniu

"art. /1 alin. 1 Cod civil#.

'repturile patrimoniale sunt reprezentate de bunuri. Cu aceste bunuri

"drepturi reale patrimoniale# persoana răspunde pentru obligaţiile sale. Daptul că bunurile intră în masa patrimonială a unei persoane "fizice sau juridice# se e(primă

în art. $/$9 alin. 1 Cod civil, care prevede ,,Cel ce e%te o,li3at 'er%onal a

//



r&%'unde cu toate ,unurile %ale +o,ile -i i+o,ile$ 're1ente -i )iitoare,,.

'e remarcat că patrimoniul reprezintă nu numai ce deţine persoana în prezent ci i

ce dob0ndete în viitor, ca posibilitate.

@rin urmare patrimoniul reprezintă, alături de obligaţii i de realitatea e(istenţei prezente a bunurilor, i potenţialitatea dob0ndirii în viitor a altor bunuri"reprezentate, bineînţeles de drepturi#.

Patri+oniul 'ro'riu al 'er%oanei (uridice nu tre,uie con/undat cu:

'atri+oniile 'ro'rii ale persoanelor fizice sau juridice care compun persoana juridică considerată,

'atri+oniul de a/ecta"iune, ce aparţine unei persoane fizice autorizate,

întreprinderi individuale sau familiale, acesta reprezent0nd o fracţiune distinctă a patrimoniului acestor persoane, separată de gajul general al creditorilor personali aiacestora. )ceste persoane pot compune perosoana juridică considerată,

ca'italul %ocial al 'er%oanei (uridice 3 societate comercială "indiferaent de forma

ei juridică$9, care este format din totalitatea aporturilor asociaţilor "persoane fizice

sau persoane juridice# ce compune societatea comercială respectivă,

/ondul de co+er" al co+erciantului persoană juridică care este format din totalitatea elementelor corporale "bunuri mobile i inobile# i incorporale "firmă,emblemă, clientelă, vad comercial# ce sunt afectate pentru desfăurarea activităţiicomerciale "în fondul de comerţ nu intră drepturile de creanţă i datoriilecomerciantului#.



Ca efect al personalităţii juridice, respectiv, ca umare a clităţii sale de subiect de drept,

persoana juridică:

participă în nume propriu la circuitul civil, i

răspunde pentru obligaţiile asumate cu bunurile proprii, afară de cazul în care prinlege se dispune altfel "art. 1-/ Cod civil#.

!. II. @. 9. Cate3orii de 'er%oane (uridice.

@ersoanele juridice sunt:

#. De dre't 'u,lic %au de dre't 'ri)at "art. 1- Cod civil#%

$9 ?ocietate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere limitată, societate cooperativă.

/9



Per%oane (uridice de dre't 'u,lic sunt: statul, unităţile administrativ teritoriale"ora, judeţ, comună#, @arlamentul &om0niei "Camera deputaţilor i ?enatul, carereprezintă puterea legislativă#, 8rganismele puterii e(ecutive ")dministraţia@rezidenţială i @reedintele &om0niei, Euvernul &om0niei, >inisterele, nstituţia

prefecturii, nstituţiile publice, >isiunile diplomatice i consulare#, 8rganismeleautorităţii judecătoreti ";nalta Curte de Casaţie i 5ustiţie, Consiliul ?uperior al>agistraturii, Curţile de )pel, *ribunalele, >inisterul @ublic, în sens larg intră iCurtea de Conturi i Curtea Constituţională#, anca aţională a

&om0niei, instituţiile de stat "numite i instituţii publice sau bugetare, în domeniile:

învăţăm0ntului, cercetării, culturii, artei sănătăţii#$<, partidele politice.

Per%oanele (uridice de dre't 'u,lic %e n/iin"ea1&: 3 'rin le3e$ ca re3ul&, "art.1-1 alin. 1 Cod civil#,

3 'rin acte ale autorit&"ilor ad+ini%tra"iei 'u,lice centrale %au locale 'rin

e*ce'"ie "de la dispoziţiile art. 1-1 alin. 1 Cod civil, potrivit art. 1-1 alin. $ Codcivil#,

3 'rin alte +oduri 're)&1ute de le3e$ 'rin e*ce'"ie "de la dispoziţiile art.

1-1 alin. 1 Cod civil, potrivit art. 1-1 alin. $ Cod civil#,

Per%oanele (uridice de dre't 'ri)at %e 'ot con%titui, n +od li,er$ ntr;una din/or+ele 're)&1ute de le3e "art. 1-6 Cod civil#. +(emplificăm în acest sens:

3 agenţii economici de stat, spre e(emplu, regiile autonome, companiile isocietăţile naţionale, societăţile comerciale cu capital integral de stat%



3 societăţile comerciale cu capital privat, spre exemplu, societăţile care se constituie în una din formele juridice prevăzute de lege societăţile simple,

societăţile în participaţiune, societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă, societatea cu răspundere limitată, societatea pe acţiuni, societate în

comandită pe acţiuni, societatea cooperativă, alt tip de societate anumereglementat de lege "art. 1 Cod civil#%

3 sindicatele%

3 organizaţiile patronale% 3 asociaţiile i fundaţiile%

3 cultele religioase%

9. De na"ionalitate ro+n& %au de na"ionalitate %tr&in&%

$< ) se vedea, Colectivul Catedrei de 'rept, )?+, ucureti, 'rept civil, 2ol. , +ditura Aumina Ae(,

ucureti, $66$, p. $91

/<



?unt de na"ionalitate ro+n& toate persoanele juridice al căror sediu, potrivitactului de constituire sau statutului, este stabilit în &om0nia "art. $$< Cod civil#.)cestea sunt înfiinţate potrivit legislaţiei rom0ne i beneficiază de capacitatea

juridică stabilită de legea rom0nă.

Per%oanele (uridice %tr&ine au sediul în străinătate, sunt constitite potrivit legii lornaţionale, dar care pot desfăura activităţi pe teritoriul &om0niei.

8. Cu %co' lucrati) %au /&r& %co' lucrati) 7art. 8 alin. 8 Cod ci)il4.

?unt cu %co' lucrati) persoanele juridice care au scop economic, patrimonial sauau ca scop obţinerea de profit. ;n această categorie intră toate persoanele juridicecare au calitatea de profesionist comerciant "spre e(emplu, societăţile comerciale#.

F&r& %co' lucrati) sunt persoanele juridice cu scop nepatrimonial, nu au ca scopobţinerea de profit. ;n această categorie intră toate persoanele juridice de drept public

"spre e(emplu, autorităţile i instituţiile public#, i profesionitii necomercianţi, dintrecare, e(emplificăm: fundaţii, asociaţii, teatre, spitale etc.

II. @. 8. n/iin"area 'er%oanei (uridice

@rin înfiinţarea persoanei juridice se înţelege crearea unui subiect de drept care se bucură, potrivit legii, de organizare de sine stătătoare, de un patrimoniu propriu, deun scop determinat.



;nfiinţarea persoanei juridice este guvernată de o serie de norme cu caractergeneral, cuprinse în Codul civil, dar i de norme aplicabile numai anumitor

persoane juridice, cuprinse în acte normative speciale.

;n domeniul înfiinţării persoanelor juridice cele trei puteri în stat conlucrează după

cum urmează$7:

'uterea le3i%lati)& stabilete reglementările legale cu privire la modurile i condiţiile deînfiinţare ale diferitelor categorii de persoane juridice%

'uterea e*ecuti)& înfiinţează în mod direct unele persoane "regii autonme,instituţii de stat etc.#, avizează înfiinţarea altor persoane juridice i se ocupă deorganizarea evidenţei diverselor categorii de persoane juridice%

'uterea (udec&torea%c&, prin intermediul instanţelor, are competenţa de

$7 ) se vedea, Colectivul catedrei de drept, &aluca 'imitriu, coordonator, 'rept civil, vol. , ucureti,

$666, p. $9<.

/7



a autoriza infiinţarea diferitelor persoane juridice i dispune înregistrarea lor laorganismele de stat

Cele trei puteri ale statului supraveghează i controlează înfiinţarea persoanelor juridice, lu0nd însă în considerare voinţele indivizilor i respect0nd drepturile i

libertăţile de asociere$

@ersoana juridică, potrivit art. 1-9 Cod civil alin. 1, se înfiinţează prin următoarelemoduri:

'rin actul de n/iin"are al or3anului co+'etent, pentru 3 autorit&"ile -i al

in%titu"iile 'u,lice, i anume:

organismele puterii legislative "Camera deputaţilor i ?enatul# care iau fiinţă prinlege, ca urmare a alegerilor,

organismele puterii e(ecutive sunt înfiinţate astfel:

@reedintele &om0niei, potrivit dispoziţiilor corespunzătoare din Constituţie, dinAegea nr. 9=1--9 privind organizarea i funcţionarea @reedenţiei &om0ne,republicată în anul $661, din Aegea nr. <66=$66$ privind finanţele publice%

Euvernul, potrivit dispoziţiilor corespunzătoare din Constituţie, din Aegea nr.-6=$661 privind organizarea i funcţionarea Euvernului &om0niei i a ministerelor%

>inisterele, care sunt înfiinţate potrivit dispoziţiilor din Aegea nr. -6=$661 privindorganizarea i funcţionarea Euvernului &om0niei i a ministerelor.



c. organismele puterii judecătoreti sunt reglementate de Constituţie i dedispoziţiile Aegii nr. /69=$669 privind organizarea judiciară "cu modificărileulterioare#.

In%titu"iile de %tat %au 'u,lice se înfiinţează pe bază de legi sau hotăr0ri de Euvern. ?pre e(emplu, nstitutul aţional de >agistraturii, a fost înfiinţat prinhotăr0re de Euvern%

unit&"ile ad+ini%trati) ; teritoriale "judeţ, ora, comună#, acestea au la bază

Aegea nr. $=1-7, cu modificările ulterioare. )utorităţile administraţiei publicelocale sunt reglementate de Aegea nr. $1<=$661, cu modificările ulterioare,"republicată în anul $66#%

a3en"ii econo+ici care %e con%tituite de c&tre %tat "companii i societăţi comerciale cu capital de stat, regii autonome de interes naţional# se înfiinţează prin

$ dem.

/



hotăr0re de Euvern iar pentru cele de interes local, de către unităţile administrtiv 3teritoriale, prin hotăr0ri ale consiliilor locale i judeţene#.

;n toate cazurile, actul de înfiinţare trebuie să prevadă în mod e(pres dacăautoritatea publică este persoană juridică.

'rin actul de n/iin"are al celor care o con%tituie$ autori1at$ n condi"iile le3ii.

;n acest caz este necesară întocmirea cumulativă a următoarelor acte juridice, iar cu privire la acestea, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

3 actul de constituire, intitulat contract de societate, care este însoţit, în funcţie deforma juridică a societăţii comerciale i de statutul de funcţionare% de asemenea înfuncţie de anumite condiţii impuse de Aegea nr. /1=1--6 privind societăţilecomerciale aceste acte îmbracă formă autentică%

3 autorizarea înfiinţării, care este de competenţa fie a instanţei jurdecătoreti, fie aunui organism al puterii e(ecutive%

3 înmatricularea, înregistr area sau înscrierea la organismul competent potrivit legii.

;n această categorie de persoane juridice intră:

3 partidele politice. )cestea sunt asociaţii cu caracter politic, sunt persoane juridicede drept public care se înregistrează în &egistrul @artidelor politice de la *ribunalul>unicipiului ucureti. @artidele politice sunt reglementate de Aegea nr. 19=$66/.



3 societăţile comerciale iau natere ca urmare a autorizării înmatriculării în registrulcomerţului efectuată de judecătorul delegat la registrul comerţului%

3 pentru instituţiile de credit este cerută autorizarea ăncii aţionale a

&om0niei%

3 pentru societăţile de asigurarea autorizarea este dată de Comisia de ?upravegherea )sigurărilor%

)ctul de autorizare intră în competenţa organismelor puterii e(ecutive.

n orice alt +od 're)&1ut de le3e. )ceastă modalitate de înfiinţare a persoanei juridice cuprinde cuprinde cazurile atipice de înfiinţare a persoanei juridice:

3 statul, care are calitatea de persoană juridică potrivit dispoziţiilor constituţionale%

3 asociaţiile de proprietari, care iau fiinţă pe baza Aegii nr. 119=1--7, republicată înanl 1--.

/



Dac& 'rin le3e nu %e di%'une alt/el$ 'rin act de n/iin"are %e n"ele3e actul decon%tituire a 'er%oanei (uridice -i$ du'& ca1$ %tatutul ace%teia 7art. #< alin. 9Cod ci)il4.

@ersoana juridică se înfiinţează pe durată nedeterminată dacă prin lege, actul deconstituiresau statut nu se prevede altfe "art. 1-< Cod civil#.

!. II. @. . nre3i%trarea 'er%oanei (uridice

De/ini"ie. ;nregistrarea persoanei juridice etse înscrierea, înmatricularea sau, dupăcaz, orice altă formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopuldob0ndirii personalităţii juridice sau a luării în evidenţă a persoanelor juridice legalînfiinţate, după caz "art. $66 alin. $ Cod civil#.

nre3i%trarea %e /ace la cerere sau, în cazurile anume prevăzute de lege, dino/iciu.

;nregistrarea are efect:

con%tituti). ;n acest caz persoana juridică nu se consideră legal înfiinţată c0t timpînregistrarea nu a fost efectuată.

de o'o1a,ilitatae /a"& de ter"i ; n %co' de 'u,licitate. ;n acest caz, actele saufaptele juridice făcute în numele sau în contul persoanei juridice, pentru care nu s3aefectuat publicitatea prevăzută în acest scop de lege, nu pot fi opuse terţilor, înafară de cazul în care se face dovada că acetia cunoteau că publicitatea nu a fostîndeplinită "art. $6$ Cod civil#.



Dondatorii, reprezentanţii persoanei juridice supuse înregistrării, precum i primiimembri ai organelor de conducere, de administrare i de control ale acesteiarăspund nelimitat i solidar pentru prejudiciul cauzat prin neîndeplinireaformalităţilor de înregistrare a persoanei juridice, dacă aceste formalităţi trebuia să

fie cerute de aceste persoane.

II. @. @. Ca'acitatea ci)il& a 'er%oanei (uridice

II. @. @. #. Ca'acitatea de /olo%in"& a 'er%oanei (uridce

'ata dob0ndirii capacităţii de folosinţă este diferită în funcţie de faptul că persoana juridică este sau nu supusă înregistrării.

Per%oanele (uridice care %unt %u'u%e nre3i%tr&rii au capacitatea de a avea drepturi

i obligaţii de la data nre3i%tr&rii lor.

)cestor persoane juridice le este recunoscută i o capacitate de folosinţă anticipată,în sensul că, ,,pot, chiar de la data actului de înfiinţare, să dobîndească

/-



dreptrui i să3i asume obligaţii, însă numai în măsura necesară pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod valabil,, "art. $6< alin. 1 Cod civil#.

Per%oanele (uridice care nu %unt %u'u%e nre3i%tr&rii au capacitatea de a avea

drepturi i obligaţii, după caz:

de la data actului de înfiinţare,

de la data autorizării constituirii lor, sau

de la data îndeplinirii oricărei cerinţe prevăzute de lege "art. 1-9 Cod civil#.Dondatorii, asociaţii, reprezentanţii i orice alte persoane cre au lucrat în

numele unei persoane juriidce în curs de constituire răspund nelimitat i soclidar

faţă de terţi pentru actele juridice încheiate în contul acesteia, afară de cazul în care persoana juriidcă nou creată, după ce a dob0ndit personalitate juridică, le3a preluatasupra sa. )ctele astfel preluate sunt considerate a fi ale persoanei juridice încă dela data încheierii lor i produc efece juridice depline.

II. @. @. 9. Con"inutul ca'acit&"ii de /olo%in"& a 'er%oanei (uridice

Conţinutul capacităţii de folosinţă este format din drepturi i obligaţii civile.

Per%oana (uridic& 'oate a)ea orice dre'turi -i o,li3a"ii ci)ile$ a/ar& de aceleacare 'rin natura lor %au 'otri)it le3ii$ nu 'ot a'ar"ine dect 'er%oanei /i1ice.



'intre acestea, 'er%oanele (uridice /&r& %co' 'atri+onial pot avea doar aceledrepturi i obligaţii civile care sunt necesare pentru realizarea scopului, stabilit prinlege, actul constitutiv sau statut. @rin urmare principiul specialităţii capacităţii defolosinţă se aplică numai persoanelor fără scop lucrativ, patrimonial.

)ctul juridic încheiat cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la conţinutul capacităţiide folosinţă este lovit de nulitate absolută.

;n cadrul persoanelor juridice distingem i 'er%oane (uridice care de%/&-oar&acti)it&"i autori1ate de or3anele co+'etente$ ace%tea /iind cu %co' 'atri+onial.

@entru aceste persoane juridice capacitatea de folosinţă este limitată la activităţile pentru care au primit autorizaţia de la organele competente, iar dreptul de adesfăura asemenea activităţi se nate din momentul obţinerii autorizaţieirespective, dacă prin lege nu se dispune altfel "art. $6 alin. 1 Cod civil#.

)ctele i operaţiunile săv0rite fără autorizaţiile prevăzute de lege sunt lovite de

nulitate absolută, iar persoanele care le3au făcut răspund nelimitat i solidar

96



pentru toate prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sancţiuni prevăzutede lege.

Cu toate că persoanele juridice supuse înregistrării pot dob0ndi drepturi numai înmăsura necesară fiinţării lor în mod valabil, orice persoană juridică, deci i celesupuse înregistrării, pot primi liberalităţi în condiţiile dreptului comun, de la dataactului de înfiinţare sau, în cazul fundaţiilor testamentare, din momentuldeschiderii motenirii testatorului, chiar i în cazul în care liberalităţile nu suntnecesare pentru ca persoana juridică să ia fiinţă în mod legal.

II. @. @. 8. Ca'acitatea de e*erci"iu a 'er%oanei (uridice -i /unc"ionareaace%teia

?tructura organizatorică a persoanei juridice cuprinde trei categorii de organe careasigură i funcţionarea acesteia, i anume:

organele de conducere, care, prin hotăr0rile sale, asigură i voinţa persoanei juridice însăi,

organele de administrare, care, în principiu, gestionează patrimoniul persoanei juridice,

organele de control, care controlează=auditează gestiunea patrimoniului persoanei juridice.

Capacitatea de e(erciţiu a persoanei juridice este str0ns legată de organele deadministraţie, deoarece acea%ta -i e*ercit& dre'turile -i -i nde'line-te o,li3a"iile 'rin or3anele %ale de ad+ini%trare$ de la data con%tituirii lor "art. $6- alin. 1 Cod civil#.



)u calitatea de organe de administrare, potrivit dispoziţiilor de mai sus ale coduluicivil, 'er%oanele /i1ice %au 'er%oanele (uridice$ care 'rin le3e$ actul de con%tituire %au %tatut$ %un'ort de%e+nate %& ac"ione1e$ n ra'orturile cu ter"ii$indi)idual %au colecti)$ n nu+ele -i 'e %ea+a 'er%oanei (uridice "art. $6- alin. $ Cod civil#.

&aporturile dintre persoana juridică i cei care alcătuiesc organele sale deadministrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, dacă nu s3a prevăzutaltfel prin lege, actul constitutiv sau statut "art. $6- alin. / Cod civil#.

+(ercitarea drepturilor i îndeplinirea obligaţiilor c are privesc persoana juridică, p0nă la dat constituirii organelor de administrare, se fac de către fondatori ori decătre persoane le fizice sau persoanle juridice desemnate în acest scop "art.

$16 alin. 1 Cod civil#.

91



Inca'acit&"i -i inco+'ati,ilit&"i

@otrivit art. $11 alin. 1 Cod civil, nu pot face parte din organele de administrare i

de control ale persoanei juridice:

incapabilii,

persoanele cu capacitate de e(erciţiu restr0nsă,

persoanele decăzute de dreptul de a e(ercita o funcţie în cadrul acestor

organe,

persoanele declarate prin lege sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe oastfel de funcţie.

)ctele încheiate cu încălcarea acestor dispoziţii sunt lovite de nulitate relativă "art.$11 alin. $ Cod civil#.

II. @. @. . Func"ionarea 'er%oanei (uridice

8rganele persoanei juridice asigură funcţionarea acesteia prin hotăr0rile i deciziileluate de acestea în cadrul adunărilor sale.

Hotăr0rile i deciziile luate de organele de conducere i administrare în condiţiilelegii, actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu auluat parte la deliberare sau au votat împotrivă "art. $1$ alin. 1 Cod civil#.



Daţă de terţi aceste hotăr0ri produc efecte numai de la data publicării lor, cue(cepţia cazului în care terţii fac dovada că le3au cunoscut pe altă cale.

8bligaţiile membrilor organelor de administrare sunt:

să acţioneze în interesul persoanei juridice cu prudenţa i diligenţa unui bun proprietar%

să asigure i să menţină separaţia dintre patrimoniul persoanei juridice i propriul

lor patrimoniu. +i nu pot folosi în profitul ori în interesul lor sau al unor terţi, dupăcaz, bunurile persoanei juridice ori informaţiile pe care le obţin în virtutea funcţieilor, afară de cazul în care ar fi autorizaţi în acst scop de către cei care i3au numit%

)ctele juridice făcute de organele de administrare ale persoanei juridice, în limitele puterilor ce le3au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însăi.

Daptele licite sau ilicite săv0rite de organele persoanei juridice obligă însăi persoana juridică, însă numai dacă ele au legătură cu atribuţiile sau cu scopulfuncţiilor încredinţate. @entru săv0rirea faptelor ilicite răspunderea este personalăi solidară at0t faţă de persoana juridică, c0t i faţă de terţi.

II. @. @. @. Di%'o1i"ii %'eciale 'ri)ind 'er%oanele (uridice de dre't 'u,lic

9$



@ersoanele juridice de drept public sunt obligate pentru faptele ilicite sau licite aleorganelor lor, în aceleai condiţii ca persoanele juridice de drept privat.

;n raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular dedrepturi i obligaţii, statul, respectiv, unităţile administrativ teritoriale "prinorganele prevăzute de lege# participă prin >inisterul Dinanţelor @ublice, afară decazul în care legea stabilete un alt organ în acest sens.

'acă pentru obligaţiile organelor, autorităţilor i instituţiilor publice, statul

răspunde în mod subsidiar, nici una dintre aceste persoane nu răspunde pentruobligaţiile statului.

'e asemenea, unităţile administrativ 3teritorialerăspund în mod subsidiar pentruobligaţiile organelor, instituţiilor i serviciilor publice din subordinea acestoraatunci c0nd acestea au personalitate juridică.

II. @. @. >. Identi/icarea 'er%oanei (uridice

dentificarea persoanei juridice înseamnă individualizarea acestui subiect de dreptcare participă la raporturile juridice în nume propriu.

oțiunea de identificare are două accepţiuni.

@rima accepţiune se referă la instituţia juridică care cuprinde totalitatea normelorce reglementează atributele de individualizare ale persoanelor juridice.

) doua accepţiune se referă chiar la atributele de identificare, acestea fiind în

principal: denumirea, naţionalitatea sediul, firma, emblema, telefonul, tele(ul$



dentificarea persoanelor juridice este realizată de Codul civil ca normă generală iAegea nr. $7=1--6 privind registrul comerţului, ca normă specială, cu referire la

persoanele juridice care au calitatea de coemercianţi, respectiv, societăţilecomerciale.

'in perspectiva dreptului civil, atri,utele de identi/icare ale persoanei juridicesunt dre'turi %u,iecti)e 'er%onale ne'atri+oniale. Ace%tea au ur+&toarelecaractere (uridice:

sunt opozabile erga ! omnes, sunt drepturi absolute, opozabile tuturor persoanelor%

sunt inalienabile, adică nu pot fi cesionate prin acte juridice, iar titularul lor nu potrnunţa la ele%

sunt imprescriptibile, sub aspect e(tinctiv i achizitiv, adică nu se prescriu printrecerea timpului%

$ ) se vedea, Colectivul Catedrei de 'rept3 )?+, ucureti, op. cit. p. $71.

9/



sunt personale, intuitu! personae, adică sunt intim legate de persoana titularului%

sunt universale, orice persoană are dreptul la atributele de identificare.

@otrivit Codulul civil, atributele de identificare ale persoanelor juridice sunt, în principiu:na"ionalitatea$ %ediul$ denu+irea.

?unt de na"ionalitate ro+n& toate persoanele juridice al căror sediu, potrivitactului de constituire sau statutului, este stabilit în &om0nia "art. $$< Cod civil#.

@ersoana juridică poartă denu+irea stabilită în condiţiile legii prin actul deconstituire sau prin statut "art. $$7 alin. 1 Cod civil#. 'enumirea persoanei juridiceca i celelalte atribute de identificare se vor trece în registul public odată cu

înreistrarea acesteia.

!ediul persoanei juridice se stabilete potrivit actului de constituire sau statutului.

;n funcţie de obiectul de activitate, persoana juridică poate avea mai multe %edii cucaracter %ecundar pentru sucursale, reprezentanţe sale teritoriale i punctele delucru.

'e asemenea, persoana juridică poate să aibă un %ediu ale% în vederea e(ercităriisau e(ecutării obligaţiilor sale. )legerea acestui sediu nu se prezumă, ci trebuiefăcută în scris "ar. - coroborat cu art. $$ Cod civil#.

@rin analogie cu pesoana fizică, persoana juridică care e(ploatează o întreprindereare sediul i la locul aclei întreprinderi, în ceea ce privete obligaţiile patrimoniale



ce s3au născut sau urmează a se e(ecuta în acel loc. 4tiliz0nd analogia menţionatăacesta se numete %ediu 'o/e%ional.

@ersoana juridică poate să3i schimbe denumirea sau sediul, în condiţiile prevăzutede lege.

'ovada denumirii i a sediului persoanei juridice se face cu menţiunile înscrise înregistrele de publicitate sau de evidenţă prevăzute de lege pentru persoana juridicărespectivă

;n funcţie de specificul obiectului de activitate persoana juridică mai poate avea ialte atribute de identificare, i anume: nu+&rul de nre3i%trare n re3i%trulco+er"ului %au ntr;un re3i%tru 'u,lic$ codul unic de nre3i%trare i alteelemente de identificare, în condiţiile legii.

@otrivit Aegii nr. $7=1--6 privind registrul comerţului, persoana juridică ce are calitatea decomerciant se identifică prin /ir+& -i e+,le+&.

99



Dirma este numele sau, după caz, denumirea sub care un comerciant îi e(ercităcomerţul sub care semnează "art. /6 alin. 1 Aegea nr. $7=1--6#.

+mblema este semnul sau denumirea care deosebete un comerciant de un altul deacelai gen "art. /6 alin. $ Aegea nr. $7=1--6#.

*oate documentele care provin de la o persoană juridică trebuie să cuprindă

atributele de identificare ale acesteia, sub sancţiunea de daune 3 interese "art. $/1

Cod civil#.

II. @. @. . Protec"ia (uridic& a atri,utelor de identi/icare

Atri,utele de identi/icare ale 'er%oanelor (uridice %unt dre'turi 'er%onalene'atri+oniale, ele sunt apărate at0t prin mijloace de drept civil, c0t i prinmijloace de drept comercial, drept administrativ, drept penal.

Codul civil în art. $/1, conţine o dispoziţie potrivit căreia ,,toate documentele,indiferent de formă, care emană de la persoană juridică, trebuie să cuprindădenumirea i sediul, precum i alte atribute de identificare, în cazurile prevăzute delege, sub sancţiunea plăţii de daune3interese persoanei prejudiciate,,. @rin aceastădispoziţie Codul civil creează posibilitatea de a introduce acţiune civilă, at0t pentru

persoana juridică titulară a unui atribut de identificare, c0t i pentru terţe persoane,

dacă s3a produs un prejudiciu prin e(ercitarea drepturilor personale 3nepatrimoniale ale persoanei juridice 3 atribute de identificare.

@rotecţia administrativă i penală a atributelor de identificare este asigurată prinAegea nr. 11=1--1 privind combaterea concurenţei neloiale. ;n acest sens, art. < dinlegea menţionată, consideră ca infracţiune de concurenţă neloială orice utilizare a



unei firme, embleme, a unei desemnări speciale sau a unor ambalaje care pot produce confuzie cu cele folosite în mod legitim de către alt comerciant.

Din econo+ia art. 98# Cod ci)il re1ult& c& 'er%oana (uridic&'oate a)ea -i alteatri,ute de identi/icare dect cele 're)&1ute de Codul ci)il -i Le3ea nr.

Aegea nr. $7=1--6, prin utilizarea sintagmei ,, i alte atribute de identificare,,.

'ispoziţia menţionată are, prin urmare, caracter enunţiativ.

II. @. @. ?. Reor3ani1area 'er%oanei (uridice.

?pre deosebire de 'ecretul nr. /1=1-<9, i de vechea reglementare a codului civil,Codul civil în vigoare din anul $611, definete reorganizarea persoanei juridice.

9<



)stfel, reor3ani1area 'er%oanei (uridice e%te o'era"iunea (uridic& n care 'ot /ii+'licate una %au +ai +ulte 'er%oane -i care are ca e/ecte n/iin"area$+odi/icarea ori ncetarea ace%tora "art. $/$ Cod civil#.

>odurile de reorganizare sunt: /u1iunea$ di)i1area -i tran%/or+area.

'ivizarea poate fi totală i parţială.

&eorganizarea se face cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru dob0ndirea personalităţii juridice, afară de cazurile în care prin lege, actul de constituire saustatut se dispune altfel "art. $// alin. $ Cod civil#.

)ceasta înseamnă că, personalitatea juridică are efect constitutiv, pentru înfiinţareaunei persoane juridice, prin orice mod de reorganizare, dacă prin lege nu se

prevede altfel.

Fu1iunea se face prin:

a,%or,"ia unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin

conto'irea "unirea# mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.

+fectele absorbţiei sunt:

persoana juridică absorbită îi încetează e(istenţa, are deci efect este e(tinctiv%



drepturile i obligaţiile persoanei juridice absorbite se transferă în patrimoniul persoanei juridice care o absoarbe, are deci efect translativ. ?e realizează otransmitere universală de drepturi i obligaţii "a întregului patrimoniu#.

)bsorbţia nu are efectul înfiinţării unei alte persoane juridice.

+fectele contopirii sunt:

persoanele juridice care se contopesc "se unesc# îi încetează e(istenţa, are deciefect e(tinctiv%

se înfiinţează o persoană juridică nouă%

drepturile i obligaţiile acestora se transferă în patrimoniul persoanei juridice nouînfiinţate. ?e realizează o transmitere universală de drepturi i obligaţii

"a întregului patrimoniu#.

Di)i1area 'oate /i totat& %au 'ar"ial&.

Di)i1area total& se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane

juridice între două sau mai multe persoane juridice care e(istă deja sau care seînfiinţează prin divizare.

+fectele divizării totale sunt:



97



persoana juridică al cărui patrimoniu se divizează total îi încetează e(istenţa, deciefect e(tinctiv%

se pot înfiinţa persoane juridice noi corespunzătoare fracţiunilor de patrimonii carerezultă în urma divizării, dacă acestea nu se transmit către alte persoane juridicedeja e(istente, denumite de Codul civil, dob0nditoare "în art. $/ alin. 1#%

patrimoniul persanei juridice se împarte în mod egal "către persoaneledob0nditoare#, dacă prin actul care a dispus divizarea nu s3a stabilit o altă

proporţie%

se transmit fracţiuni de patrimoniu "drepturi i obligaţii#, adică, se realizează otransmitere cu titlu universal către persoanele dob0nditoare, sau care iau astfelfiinţă.

Di)i1area 'ar"ial& constă în desprinderea unei părţi din patrimoniul unei persoane juridice, care constinuă să e(iste, i în transmiterea acestei părţi către una sau maimulte persoane juridice care e(istă sau care iau fiinţă în acest mod.

+fectele divizării parţiale sunt:

patrimoniul persoanei juridice care se divizează total îi reduce patrimoniul

proporţional cu partea transmisă fie unei singure persoane juridice deja e(istente,fie către o altă persoană juridică care se înfiinţează în acest mod. ;n acest ultim cazdivizarea parţială are efect creator%

'ivizarea parţială nu are efect e(tinctiv.



;n cazul divizării întinderea răpunderii este diferită în funcţie de modul deînfiinţare a persoanelor juridice.

Diecare dintre persoanele juridice dob0nditoare 3 ce au ca temei juridic actul deînfiinţare al celor care o constituie, autorizat, în condiţiile legii 3 va răspunde:

a# pentru obligaţiile legate de bunurile care formează obiectul drepturilor dob0nditesau păstrate integral%

b# pentru celelalte obligaţii ale persoanei juridice divizate, proporţional cu valoareadrepturilor dob0ndite sau păstrate, socotită după scăderea obligaţiilor prevăzute"art. $/ alin. 1 Cod civil#.

'acă persoana juridică înfiinţată prin actul de înfiinţare al organului competent "încazul autorităţilor i al instituţiilor publice, al unităţilor administrativ3teritoriale,

precum i al agenţilor economici care se constituie de

9



către stat sau de către unităţile administrativ3teritoriale#$- este supusă divizării prin

actul de reorganizare se va putea stabili i un alt mod de repartizare a obligaţiilordec0t acela pentru persoanele juridice care se constituie prin act de înfiinţareautorizat "art. $/ alin. $ Cod civil#.

'e asemenea, în caz de divizare, contreactele se vor repartiza astfel înc0te(ecutarea fiecăruia dintre ele să se facă în întregime de către o persoană juridicădob0nditoare, afară numai dacă aceasta nu este ecu putinţă.

Tran%/or+area persoanei juridice, ca instituţie juridică, este nou introdusă în Codul civil în

vigoare de la 1 octombrie $611 în art. $91.

*ransformarea persoanei juridice intervine în cazurile prevăzute de lege, atuncic0nd o persoană îi încetează e(istenţa, concomitent cu înfiinţarea, în locul ei, aunei alte persoane juridice "art. $91 alin. 1 Cod civil#.

;n cazul transformării, drepturile i obligaţiile persoanei juridice care i3a încetat

e(istenţa, se transferă în patrimoniul persoanei juridice nou înfiinţate, în af ră decazul în care prin actul prin care s3a dispus transformarea se prevede altfel.

Data tran%+iterii dre'turilor -i o,li3a"iilor n ca1ul 'er%oanelor (uridice %u'u%ereor3ani1&rii

@entru persoanele juridice supuse înregistrării transmiterea drepturilor iobligaţiilor se realizează at0t între părţi c0t i faţă de terţi, numai prin înregistrareaoperaţiunii i de la data acesteia.

@entru persoanele nesupuse înregistrării transmiterea drepturilor i obligaţiilor, serealizează at0t între părţi, c0t i faţă de terţi numai pe data aprobării de cătreorganul competent:



3 a inventarului,

3 a bilanţului contabil întocmit în vederea predării primirii,

3 a evidenţei i a repartizării tuturor contractelor în curs de e(ecutare, 3 precum i aoricăror alte asemenea acte prevăzute de lege.

unurile imobile 3 drepturi reale imobiliare 3 care fac obiectul transmisiunii,

dreptul de proprietate i celelalte drepturi reale "drepturile de uz, de uzufruct,servitute, superficie, abitaţie# se dob0ndesc numai prin înscrierea în cartea funciară,în baza actului de reorganizare încheiat în formă autentică sau, după caz, a actuluiadministrativ prin care s3a dispus reorganizarea, în ambele situaţii însoţit, dacă este

$- )rticolul 1-9 alin. 1 lit. a Cod civil.

9



cazul, de certificatul de înregistrare a persoanei juridice nou înfiinţate "art. $9$alin. / Cod civil#.

&eorganizarea poate fi contestată prin atacarea actelor care au hotăr0treorganizarea, dacă prin lege nu se dispune altfel. )stfel, opoziţie la reorganizare,

prin atacarea actelor menţionate, pot face creditorii i orice late persoane interesateîn termen de /6 de zile de la data c0nd au luat cunotinţă de aprobareareorganizării, dar nu mai t0riu de un an de la data publicării acesteia, sau, după caz,de la data aprobării acesteia de către organul competent, în condiţiie legii "art. $/9alin. 1 Cod civil#.

II. @. @. <. ncetarea 'er%oanei (uridice

;ncetarea e(istenţei persoanei juridice are loc prin dizolvare. 'izolvarea esteurmată de lichidarea totală i definitivă a patrimoniului acesteia.

Di1ol)area 'er%oanelor (uridice de dre't 'ri)at este: voluntară, de plin drept i silită sauforţată "art. $9< lit a, b, c, d, Cod civil#.

a# 'izolvarea voluntară se produce prin hotăr0rea organelor competente aleacestora, care reprezintă voinţa socială.

b# 'izolvarea de plin drept a persoanelor juridice se produce în baza legii iintervine în următoarele situaţii:

3 dacă termenul pentru care au fost au fost constituite s3a împlinit% 3 dacă scopul afost realizat ori nu mai poate fi îndeplinit.



c# 'izolvarea silită "forţată# intervine dacă scopul pe care persoanele juridice îlurmăresc sau mijloacele întrebuinţate pentru realizarea acestuia au devenit contrarelegii sau ordinii publice, ori dacă ele urmăresc un alt scop dec0t cel declarat.

@e l0ngă aceste cauze generale menţionate, art. $9< lit. e, Cod civil prevede ca persoanele juridice să se dizolve i ,,prin orice alt mod prevăzut de lege, actul deconstituire sau statut,,. @rin urmare, e(istă i norme speciale care prevăd dedizolvare, cum ar fi, spre e(emplu, cele din domeniul societăţilor comerciale,reglementate de Aegea nr. /1=1--6 în art. $$ alin. 1:

3 trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii%

3 imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizareaacestuia%

3 declararea nulităţii societăţii 3 hotăr0rea adunării generale%

9-



hotăr0rea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precumne0nţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii%

falimentul societăţii%

alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii%

;n categoria ,,alte cauze de dizolvare prevăzute de lege pentru societatea pe

acţiuni,, intră cazurile prevăzute de art. $$ alin. 1 i $ din Aegea nr. /1=1--6,modificată i republicată, care prevede at0t pentru societatea pe acţiuni, c0t i pentru societatea cu răspundere limitată, că acestea se dizolvă:

în cazul i în condiţiile prevăzute la art. 1</ indice $9 din Aegea nr. /1=1--6,modificată i republicată. @otrivit articolului menţionat, dacă consiliul deadministraţie, respectiv directoratul, constată că, în urma unor pierderi, stabilite

prin situaţiile financiare anuale aprobate conform legii, activul net al societăţii,determinat ca diferenţă între totalul activelor i totalul datoriilor acesteia, s3adiminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris, vaconvoca de îndată adunarea generală e(traordinară pentru a decide dacă societateatrebuie dizolvată.

în cazul i în condiţiile prevăzute de art. 16 alin. / din Aegea nr. /1=1--6,modificată i republicată. ;n cazul în care societatea are mai puţin de $ acţionar pe

o perioadă mai lungă de - luni, orice persoană interesată poate solicita instanţeidizolvarea societăţii.

'e asemenea, art. $$- alin. 1 din Aegea nr. /1=1--6, modificată i republicată, prevede că ,,societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prinfalimentul, incapacitatea, e(cluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi,c0nd datorită acestor cauze, numărul asociaţilor s3a redus la unul singur,,. )ceste



dispoziţii sunt aplicabile i i societăţilor în comandită simplă sau în comandită peacţiuni, acele acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

Per%oanele (uridice de dre't 'u,lic %e di1ol)& nu+ai n ca1urile -i condi"iile anu+e

're)&1ute de le3e "art. $97 Cod civil#.

@ersoanele juridice înfiinţate de către autorităţile publice centrale sau locale,nesupuse dizolvării, pot fi desfiinţate prin hotăr0rea organului care le3a înfiinţat. ;nacest caz, dacă organul competent nu a dispus altfel, drepturile i obligaţiile

persoanei juridice desfiinţate se transferă persoanei juridice dob0nditoare,

proporţional cu valoarea bunurilor transmise acesteia, ţin0ndu3se însă seama i denatura obligaţiilor respective.

<6



;n cazul în care persoana juridică, de drept public sau privat, se dizolvă prinhotăr0rea organului competent, creditorii sau orice alte persoane interesate pot faceopoziţie, în aceleaţi condiţii ca i pentru reorganizare "art. $9/ coroborat cu art. $9Cod civil#.

@rincipalul efect al dizolvării este lichidarea persoanei juridice. Aichidarea esteoperaţiune juridică prin care se valorifică activul "se încasează creanţele# i se

plătete pasivul "se plătesc datoriile#.

@ersoana juridică îi păstrează capacitatea civilă pentru opraţiunile necesarelichidării p0nă la finalizarea acesteia.

'acă persoana juridică îi încetează e(istenţa prin fuziune, transformare, sau prindivizare totală nu se declanează procedura lichidării.

De%tina"ia ,unurilor r&+a%e du'& lic0idare

ndiferent de cauzele dizolvării, bunurile persoanei juridice rămase după lichidarevor primi destinaţia stabilită în actul de constituire sau statut, ori destinaţia stabilităîn actul de constituire sau statut, ori destinaţia stabilită în hotăr0rea organuluicompetent luată înainte de dizolvare "art. $9- alin. 1 Cod civil#.

'acă actul de constituire, statutul sau hotăr0rea organului competent nu prevededestinaţia bunurilor /6, la propunerea lichidatorului bunurile rămase după lichidarese atribuie de instanţa competentă, prin hotăr0re supusă numai numai apelului, unei

persoane juridice cu scop identic sau asemănător, dacă prin lege nu se prevedealtfel.

Data ncet&rii 'er%onalit&"ii (uridice.



@ersoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din registrele încare au fost înscrise, spre e(emplu, societăţile comerciale care se înregistrează laregistrul comerţului.

Celelalte persoane juridice , respectiv cele care nu se înregistrează, încetează ladata actului prin care s3a dispus încetarea sau, după caz, la data îndeplinirii oricăreialte cerinţe prevăzute de lege "art. $<1 alin. $ Cod civil#.

IPluralitatea de %u,iecte

&aportul juridic civil, respectiv de dreptul afacerilor se stabilește, de regulă, întredoua persoane 3 raport juridic simplu 3 care presupune “determinarea! subiectelorraportului juridic civil.

/6

?au hotăr0rea este contrară legii sau ordinii publice "art. $9- alin. $ Cod civil#.

<1



)ceastă determinare presupune cunoașterea păr ților acestui raport, și se realizeazădiferit dupa cum este vorba de raporturi civile ce au în continutul lor, dre'turia,%olute sau dre'turi relati)e.

;n primul caz 3 al dre'tului a,%olut, dupa cum vom vedea într3un capitol ulterior,numai subiectul activ care este titularul dreptului subiectiv civil este determinat saucunoscut "spre e(emplu proprietarul unui bun, respectiv onescu 2asile este

proprietarul imobilului din strada @anselelor nr. #. ?ubiectul pasiv estenedeterminat și este format din toate celelalte subiecte de drept civil.

;n al doilea caz 3 al dre'tului relati)$ este determinat "cunoscut# at0t subiectulactiv, numit creditor, c0t și subiectul pasiv, numit debitor "spre e(emplu, înraportul juridic născut din contractul de v0nzare3cumpare cele doua părţi suntdeterminate sau cunoscute: v0nzătorul i cumpărătorul#.

+(istă însa cazuri în care raportul juridic civil este stabilit între mai multe

persoane, fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie sub ambele aspecte. ;nacest caz deosebim:

pluralitate activă, c0nd sunt mai multi creditori,

pluralitate pasivă, c0nd sunt mai multi debitori,

pluralitate mi(tă, c0nd mai multi creditori i mai mulţi debitori.

Ca'itolul III Conținutul ra'ortului (uridic ci)il



!. III. #. De/ini"ia con"inutului ra'ortului (uridic

'upă cum am arătat conținutul raportului juridic civil este alcătuit din:

; dre'turi %u,iecti)e ci)ile$ care formează latura acti)& a raportului juridic

civil,

; o,li3a"ii ci)ile$ care formează latura pasivă a raportului juridic civil. 8ricarui

drept subiectiv civil îi corespunde o anumită obligație civilă. u

e(istă drept fără obligaţie.

&eamintim, pe scurt, definiţia dreptul subiectiv civil. 'reptul subiectiv civil este'o%i,ilitatea recuno%cut& de le3ea ci)il& %u,iectului acti) "numit și creditor

F persoană fizică sau persoană juridică# n )irtutea c&reia ace%ta 'oate$ n li+itele dre'tului -i +oralei$ %& ai,& o anu+it& conduit& -i %& 'retind&$ oconduit& core%'un1atoare 7%& dea$ %a /ac&$ ori %& nu /ac& ce)a4 de la %u,iectul'a%i) 7nu+it de,itor4 și %& cear& concur%ul /orței coerciti)e a %tatului$ n ca1de ne)oie$ cnd dre'tul 'er%oanei e%te nc&lcat 'entru re%ta,ilirea dre'tului.

<$



!. III. 9. Cla%i/icarea dre'turilor %u,iecti)e ci)ile

Criterii de clasificare.

în funcție de opozabilitate drepturile subiective sunt: a,%olute și relati)e

în funcție de natura conținutului lor sunt: 'atri+oniale -i ne'atri+oniale.

dupa corelaţia dintre ele sunt: 'rinci'ale -i acce%orii

în funcţie de gradul de certitudine conferit titularilor sunt: 'ure -i %i+'le

-i a/ectate de +odalit&ți.

'repturile subiective civile a,%olute -i relati)e

'reptul %u,iecti) ci)il a,%olut 3 este acel drept în virtutea căruia titularul sau poate avea o anumită conduită, fără a face apel la altă persoană pentru a i3le(ercita "realiza#.

?unt a,%olute:

dre'turile 'er%onale ne'atri+oniale, spre e(emplu, dreptul la nume, dreptul ladomiciliu,



dre'turile reale$ spre e(emplu: dreptul de proprietate i dezmembrăminteledreptului de proprietate, respectiv dreptul de uz, de uzufruct, de servitute desuperficie de abitaţie.

Dre'tul %u,iecti) ci)il relati) 3 este acel drept în virtutea căruia titularul poate pretinde subiectului pasiv o conduită determinată, fără care dreptul nu se poatee(ercita "realiza#. ?pre e(emplu, dreptul v0nzătorului de a cere plata preţului, saudreptul cumpărătorului de a pretinde predarea bunului ce face obiectul v0nzării.

*ipic$ relati)e$ sunt dre'turile de crean"&.

Caracteri%ticile dre'tului a,%olut %unt:

titularul dreptului absolut este cunoscut%

titularul obligaţiei corelative este necunoscut, format din toate celelalte subiecte de

drept civil%

dreptului absolut îi corespunde obligaţia generală i negativă de a nu face nimic denatură a împiedica e(ercitarea lui, adică 3 a nu face%

este opozabil erga omnes, adică tuturor persoanelor%

sunt prevazute de lege, limitate ca număr.

Caracteri%ticile dre'tului relati) %unt:



</



sunt cunoscute at0t titularul dreptului, c0t i al obligației "subiectul activ, creditoruli subiectul pasiv, debitorul#%

îi corespunde o obligație ce are ca obiect: a da, a face ori a nu face "ceva ce s3ar fi putut face în lipsa obligației pe care și3o asumă subiectul pasiv determinat#%

este opozabil numai subiectului pasiv determinat, adică debitorului, deoarecedreptul relativ, respectiv de creanţă poate fi e(ercitat numai cu concursuldebitorului%

sunt nelimitate ca număr.

Dre'turile %u,iecti)e ci)ile 'atri+oniale %i ne'atri+oniale

+ste 'atri+onial dreptul subiectiv ce are conținut e(primat bănește, are conținut

precuniar.

?unt drepturi patrimoniale: dre'turile reale și dre'turile de crean"&.

+ste ne'atri+onial "sau personal nepatrimonial# acel drept subiectiv ce nu areconținut bănesc, spre e(emplu, dreptul la nume, la domiciliu.

Dre'turile reale și dre'turile de creanț&

Dre'tul real/1 ; jus in re 3 este acel drept în virtutea căruia titularul său îsi poate

e(ercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altei persoane.



Dre'tul de crean"& 3 jus ad personam 3 este acel drept în temeiul căruia subiectulactiv 3 creditorul 3 poate pretinde subiectului pasiv 3 debitor 3 să dea, să facă sau sănu facă ceva.

)semănările dintre drepturile reale și drepturile de creanță sunt: 3 ambele suntdrepturi patrimoniale

ambele au cunoscuţi titularii lor, ca subiecte active. 'eosebirile dintre drepturile realeși drepturile de creanță sunt:

1. %u, a%'ectul %u,iectului 'a%i)

în cazul dreptului real 3 acesta nu este cunoscut, fiind reprezentat de toate persoanele, desemnate prin sintagma ,,erga omnes,,.

în cazul dreptului de creanţă 3 acesta este este cunoscut, fiind debitorul.

$. %u, a%'ectul 'er%oanelor c&rora li %e o'une

în cazul dreptului real acesta se opune tuturor persoanelor "erga omnes#,

în cazul dreptului de creanţă acesta se opune doar subiectului pasiv care este

cunoscut, denumit debitor "erga certa personam#.

/1 Cuv0ntul ,,real,, în limbaj juridic provine din latinescul ,,res,, care înseamnă bun sau lucru, deci dreptulreal este dreptul cu privire la un bun sau lucru mterial.



<9



/. %u, a%'ectul con"inutului o,li3a"iei corelati)e

3 în cazul dreptului real 3 îi corespunde obligaţia generală i negativă de a nu

face,

3 în cazul dreptului de creanţă 3 îi corespunde obligaţia 3 de a da, de a face sau de anu face.

9. %u, a%'ectul nu+&rului

; drepturile reale sunt limitate$ prevăzute de Codul civil în art. <<1 sau sunt prevăzute de lege atunci c0nd aceasta le conferă acest caracter "art. <<1 Cod civillit. 11#,

drepturile de creanță sunt nelimitate <. sub aspectul prerogativelor conferite:

numai dreptul real este însoţit de prerogativele:

ur+&ririi G care constă în posibilitatea titularului de drept real "spre e(emplucreditorul ipotecar sau creditorul gagist# de a urmări bunul în m0inile oricărei

persoane s3ar gasi.

,4 a 're/erinței J consta în posibilitatea titularului dreptului real de a3i realizadrepul sau cu înt0ietate ori preferința.

Dre'turile 'er%onale ne'atri+oniale

'repturile personal nepatrimoniale sunt:



drepturi ce privesc identificarea persoanei "art. <- Cod civil#, i anume: dreptul lanume, la domiciliu, reedinţă, la stare civilă%

drepturi ale personalităţii i anume:

dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică i psihică, la onoare i reputaţie,dreptul la respectarea vieţii private precum i dreptul la propria imagine "art. <Cod civil#,

respectul datorat persoanei decedate. @ersoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum i cu privire la corpul său "art. Cod civil#.>emoria persoanei decedate este protejată în aceleai condiţii ca i imaginea ireputaţia persoanei aflate în viaţă.

c# drepturi ce decurg din creaţia intelectuală "potrivit Aegii nr. =1--7 privinddrepturile de autor i drepturile cone(e, modificată#, literară, artistică, tiinţifică.

Dre'turile %u,iecti)e ci)ile 'rinci'ale -i acce%orii

<<



+ste 'rinci'al dreptul subiectiv civil care are o e(istenţă de sine stătătoare,e(ercitarea sa nedepinz0nd de vreun alt drept.

+ste acce%oriu dreptul subiectiv civil a cărui e(ercitare depinde de e(istenta altuidrept subiectiv civil, cu rol principal.

)ceastă clasificare are importanță pentru că dreptul accesoriu depinde de dreptulcivil principal potrivit adagiului accesorium se"vitur principale.

'repturile nepatrimoniale, sunt drepturi principale.

Dre'turile reale 'ot /i 'rinci'ale -i acce%orii

'repturile reale, potrivit art. <<1 Cod civil, sunt:

dreptul de proprietate%

dreptul de superficie%

dreptul de uzufruct%

dreptul de uz%

dreptul de abitaţie%



dreptul de servitute%

dreptul de administrare%

dreptul de concesiune%

dreptul de folosinţă%

drepturile reale de garanţie%

alte drepturi cărora legea le recunoate acest caracter.

'in punct de vedere al clasificări drepturilor reale în princiale i accesorii:

drepturile reale principale sunt: dreptul de proprietate, dreptul de superficie,dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaţie, dreptul de servitute, dreptulde administrare, dreptul de concesiune, dreptul de folosinţă%

drepturile reale accesorii sunt drepturile reale de garanţie: dreptul de gaj, dreptul deipotecă, privilegiile.

@otrivit art. <<$ Cod civil, proprietatea este publică sau privată.Corespunzător acestei distincţii dreptul ce are ca obiect proprietatea asupra unui

bun comportă două categorii de drepturi: dreptul de proprietate publică i

dreptul de proprietate privată.



Dre'turi %u,iecti)e ci)ile: 'ure -i %i+'le și a/ectate de +odalit&ți

<7



Dre'tul %u,iecti) ci)il 'ur %i %i+'lu 3 conferă ma(imă certitudine titularului sau,deoarece nici e(istența și nici e(ercitarea lui nu depinde de vreo împrejurareviitoare 3 el poate fi e(ercitat imediat dupa nasterea lui, necondiţionat.

Dre'tul %u,iecti) ci)il a/ectat de +odalit&ți este acel drept subiectiv civil a căruie(istență sau e(ercitare depinde de o împrejurare viitoare, certă ori incertă.

>odalitățile sunt: ter+enul$ condi"ia și %arcina vor fi studiate într3un capitolulterior.

!. III. 8. Pro'rietatea 'ri)at& -i 'ro'rietate 'u,lic& !. III. 8. #. Pro'rietatea'ri)at&

O,iectul 'ro'riet&"ii 'ri)ate. @roprietatea privată are ca obiect următoarele:

toate bunurile de uz sau de interes privat aparţin0nd persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcătuiescdomeniul privat al statului i al unităţilor administrativ3 teritoriale

moștenirile vacante constatate prin certificat de vacanță succesorală. )cestea intră

în domeniul privat al comunei, orașului sau municipului, după caz, fără înscriere încartea funciară. )celași regim îl au și imobilele cu privire la care s3a renunțat ladreptul de proprietate "prin declarație autentică#. )cest drept se stinge prinînscrierea în cartea funciară a declarației de renunțare.

moștenirile vacante și imobilele "cu privire la care s3a renunțat la dreptul de proprietate#, aflate în străinătate. )cestea se cuvin statului rom0n.



unurile ce fac obiectul proprietății private, indiferent de titular, sunt și răm0n încirciutul civil. +le pot fi înstrăinate, pot face obiectul unei e(ecutări silite și pot fidob0ndite prin orice mod prevăzute de lege "art. <</ alin. 9 Cod civil#.

De/iniția dre'tului de 'ro'rietate 'ri)at&. Conținut.

@roprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bunîn mod e(clusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.

+(istă însă și e(cepții de la caracterul e(clusiv al dreptului de proprietate, încazurile în care două sau mai multe persoane sunt titularele acestui drept real,dețin0nd concomitent cele trei atribute ale dreptului de proprietate: dreptul de a

poseda, dreptul de a folosi și dreptul de a dispune de bun/$. )ceste cazuri se

/$ &aluca 'imitriu "coordonator#, 'rept civil, vol. , Aumina Ae(, $666, p. /11.

<



transpun, ca situații juridice în dezmembrăminte ale dreptului de proprietate,respectiv drepturile de: superficie, uz, uzufruct, servitute, abitație.

+(istă și situații c0nd dreptul de proprietate nu mai este un drept pur și simplu,e(istența și e(ercitarea acestuia fiind afectate de anumite împrejurări, menționatedin punct de vedere juridic drept modalități ale dreptului de

proprietate, respectiv: proprietatea anulabilă, proprietatea rezolubilă și proprietatea

comună//.

De1+e+,r&+intele dre'tului de 'ro'rietate 'ri)at&.

a. !u'er/icia "art. 7-/36$ Cod civil#. ?uperficia este dreptul de a avea sau de aedifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupracăruia superficiarul dob0ndește un drept de folosință.

8biectul superficiei este în principiu o construcție, dar poate fi, potrivit art. 6$Cod civil, și o plantație, ori alte lucrări autonome cu caracter durabil.

'reptul de superficie se dob0ndește în temeiul unui act juridic, precum și prinuzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege.

'reptul de superficie se înscrie în cartea funciară potrivit dispozițiilor art. 7-/ alin./ și 9 din Codul civil.

'reptul de superfcie se poate constitui pe o durată de cel mult -- de ani. Aa



împlinirea termenului, dreptul de superficie poate fi reînnoit. )cest drept see(ercită în limitele și în condițiile actului constitutiv.

;ncetarea dreptului de superficie se realizează prin radierea din cartea funciară, pentru una din următoarele cazuri:

la e(pirarea termenului%

prin conslidare, dacă terenul și construcția devin proprietatea aceleiași persoane%

prin pieirea construcției, dacă e(istă stipulație e(presă în acest sens%

în alte cazuri prevăzute de lege.

,. U1u/ructul 7art. =8 ; =? Cod ci)il4. 4zufructul este dreptul de a folosi bunul

altei persoane și de culege fructele acestuia, întocmai ca proprietarul, însă cu

îndatorirea de a3i conserva substanța.

4zufructul se poate constitui prin act juridic, uzucapiune sau alte moduri prevăzutede lege. 'e asemenea, uzufructul se înscrie în cartea funciară.

// dem.

<



4zufructul se poate constitui numai în favoarea unei perosane e(istente.

@ot face obiect al dreptului de uzufruct orice bunuri mobile sau imobile, corporale

ori incoroporale, inclusiv o masă patrimonială, o universalitate de fapt ori o cotă parte din acestea. 'e asemenea, uzufructul poartă asupra tuturor accesoriilor bunului dat în uzufruct, precum și asupra a tot ce se unește sau

încorporează în acesta.

4zufuctul se constituie at0t în favoarea unei persoane fizice c0t și în favoarea unei persoane juridice.

;n favoarea unei persoane fizice uzufructul este cel mult viager "pe viață#.

;n favoarea unei persoane juridice uzufructul poate avea durata de cel mult

/6 de ani. )tunci c0nd este constituit cu depășirea acestui termen, uzufructul sereduce de drept la /6 de ani.

'acă nu s3a prevăzut durata uzufuctului, se prezumă că este viager sau, după caz,că este constituit pe o durată de /6 ani.

'acă nu s3a prevăzut durata uzufructului, se prezumă că etse viager sau, după caz,că este constituit pe o durată de /6 de ani.

4zufructul constituit p0nă la data la care o altă persoană va ajunge la o anumităv0rstă durează p0nă la acea dată, chiar dacă acea persoană ar muri înainte deîmplinirea vîrstei stabilite.



;n lipsă de stipulație contrară, uzufructuarul are următoarele drepturi:

are folosința e(clusivă e(clusivă a bunului, inclusiv dreptul de aculege fructele%fructele naturale și industriale percepute după constituirea uzufructului apar ținuzufructuarului, iar cele percepute după stingerea uzufructului revin nudului

proprietar "art. 16 alin. $ Cod civil#.

uzufructuarul poate ceda dreptul unei alte persoane fără acordul nudului proprietar"art. 19 alin. 1 Cod civil#.

are dreptul de a închiria sau, după caz, de a arenda "art. 1< alin. 1 Cod

civil#/9.

4zufructuarul intră în posesia bunurilor după inventarierea acestora. nventarul seîntocmește numai în prezența nudului proprietar ori după notificarea acestuia.

4zufructuarul are următoarele obligații:

/9 @entru alte drepturi ale uzufructuarului, în cazul în care uzufructul are ca obiect păduri și cariere de

piatră și nisip aflate în e(ploatare "sau nedeschise#, a se vedea art. 1 3 $$ Cod civil.

<-



este ținut să respecte destinația dată bunurilor de nudul proprietar "cu e(cepțiacazului în care se asigură o creștere a valorii bunului, potrivit art. $9 Cod civil#%

este obligat să3l despăgubească pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzătoare a bunurilor date în uzufruct "art. $< Cod civil#%

este obligat să depună o garanție pentru îndeplinirea obligațiilor sale "art. $73 $Cod civil#%

suportă toate sarcinile și cheltuielile ocazionate de litigiile privind folosința bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor "art. // alin. 1 Cod civil#%

primele de asigurare sunt plătite de uzufructuar, dacă pe durata uzufructului dacă bunul este asigurat "art. // alin. $ Cod civil#.

)t0t uzufructuarul c0t și nudul proprietar sunt obligați să suporte reparațiile bunului, după cum urmează:

uzufructuarul este obligat să efectueze reparațiile de întreținere a bunului "art. $-alin. 1 Cod civil#%

reparațiile mari sunt în sarcina nudului proprietar, iar dacă reparațiile mari suntdeterminate de neefectuarea reparațiilor de întreținere intră în sarcinauzufructuarului "art. $- alin. $ și / Cod civil#%

udul proprietar suportă cheltuielile și sarcinile propriet ății "art. /< Cod



civil#.

@otrivit art. 9 și 9 Cod civil, uzufructul se stinge prin:

moartea uzufructuarului ori, după caz, încetarea persoanlității%

ajungerea la termen%

consolidare, atunci c0nd calitatea de uzufructuar și de nud proprietar se întrunescîn aceeași persoană%

renunțarea la uzufruct%

neuzul timp de 16 ani sau, după caz, timp de $ ani de zile în cazul

uzufructului unei creanțe%

prin decesul ori, după caz, încetarea e(istenței juridice a uzufructuarului chiar dacătermenul nu s3 a împlinit%

în cazul în care bunul a fost distrus în întregime dintr3un caz fortuit.

U1ul și a,itația "art. 9- 3 <9 Cod civil#.

76



4zul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia și de a3i culege fructelenaturale și industriale numai pentru nevoile proprii și ale familiei sale "art. 9-Cod civil#.

)bitația este dreptul unei persoane, titular al dreptului de abitație de a locui înlocuința nudului proprietar împreună cu soțul și copii săi, chiar dacă nu a fostcăsătorit sau nu avea copii la data la care s3a constituit abitația, precum și cu

părinții ori alte persoane aflate în întreținere "art. <6 Cod civil#.

4zul și abitația se constituie în temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevăzute de lege.

)t0t dreptul de uz c0t și de abitație au următoarele limite: nu pot fi cedate, iar bunul ce face obiectul acestor drepturi nu poate fi închiriat sau, după caz, arendat.

'acă uzuarul "titularul dreptului de uz# și titularul dreptului de abitație sunt:

îndreptățiți să perceapă fructele naturale și industriale produse de bun ori, dupăcaz, să ocupe întreaga locuință, atunci sunt

obligați să plătească toate cheltuielile de cultură și reparațiile de întreținere ca șiuzufructuarul.

!er)ituțile. ?ervitutea este sarcina care grevează un imobil, pentru uzul sau

utilitatea imobilului unui alt proprietar. 4tilitatea rezultă din destinația economicăa fondului dominant sau constă într3o sporire a confortului acestuia "art. << Codcivil#.



?ervitutea se poate constitui în temeiul unui act juridic ori prin uzucapiune

)ctul de constituire al servituții poate menționa anumite obligații în sarcina

proprietarului fondului aservit pentru asigurarea uzului și utilității fonduluidominant. 'acă obligațiile sunt notate în cartea funciară, se transmitedob0nditorilor subsecvenți ai fondului aservit.

?ervitutea se poate constitui în vederea unei utilități viitoare a fondului dominant.

?ervituțile pot fi:

a. a'arente și nea'arente. ?ervituțile aparente sunt acelea a căror e(istență esteatestată de un semn vizibil de servitute, spre e(emplu: o ușă, o fereastră, unapeduct. ?ervituțile neaparante sunt acelea a căror e(istență nu este atestată de

71



vreun semn vizibil de servitute, spre e(emplu, servitutea de a nu construi ori de nuconstrui peste o anumită înălțime.

,. continue și necontinue. ?ervitutuțile continue se e(ercită fără a fi necesar fptulactual al omului, spre e(emplu, servitutea de vedere ori servitutea de a nu construi.@entru e(istența servituților necontinue este necesar faptul actual al omului, cumar fi servitutea de trecere cu piciorul ori cu mijloace de transport.

c. 'o1iti)e și ne3ati)e. ;n cazul servituților pozitive proprietarul fondului

dominant e(ercită o parte din prerogativele dreptului de proprietate asupra fonduluiaservit, cum ar fi servitutea d etrecere. ?ervituțile negative sunt acelea prin care

propritarul fondului fondului aservit este obligat să se abțină de la e(ercitareaunora din prerogativele dreptului de proprietate, cum ar fi servitutea de a nuconstrui.

@otrivit art. 6 Cod civil, servituțile se sting pentru una din următoarele

cauze:

consolidarea, atunci c0nd ambele fonduri ajung să aibă același proprietar%

renunțarea proprietarului fondului dominant%

ajungerea la termen%

răscumpărarea%



imposibilittaea definitivă de e(ercitare%

neuzul timp de 16 ani%

dispariția oricărei utilități a acestora%

prin e(proprierea fondului aservit, dacă servitutea este contrară utilității publicecăreia îi va fi afectat bunul e(propriat.

!. III. 8. 9. Ad+ini%trarea ,unurilor ,unurilor altuia 7art. <9 ; < Cod

ci)il4

)re calitatea de administrator al bunurilor altuia persoana care este

împuternicită, prin legat/< sau prin convenție, cu administrarea unuia sau mai

multor bunuri, a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care nu îi apar ține.

)dministratorul persoană fizică trebuie să aibă capaciatte deplină de e(ercițiu.@otrivit legii, actului constitutiv sau înțelegerii ulterioare a păr ților sau

împrejurărilor concrete administrarea poate fi cu titlu gratuit sau cu titlu oneros.

/< ;mputernicirea prin legat "sau testament# produce efectedacă ets acceptată de administratorul desemnat"art. -$ alin. $ Cod civil#.



7$



&emunerația administratorului este stabilită prin lege, act constitutiv sau înțelegereulterioare a păr ților, în lipsa acestora prin hotăr0re judecătorească. Hotăr0rea

judecătorească va trebui să țină seama de obiciul locului și, în lipsa unui asemeneacriteriu, de valoarea serviciilor prestate de administrator.

@ersoana care acționează ca un administrator, fără să fi primit autorizație în acestsens nu are drept la remunerație, fiindu3 3i aplicbile regulile de la gestiunea deafaceri "art. -9 Cod civil#.

)dministrarea este de trei feluri: simplă, deplină și colectivă

Ad+ini%trarea %i+'l& 7art. <@ ; << Cod ci)il4

@ersoana împuternicită cu administrare simplă este obligată să efectueze toateactele necesare pentru conservarea bunurilor, precum și actele utile pentru caacestea să poată fi folosite conform destinației lor obișnuite.

)dministratorul are următoarele atribuții:

să culeagă fructele bunurilor și să e(ercite drepturile aferente administrăriiacestora "art. -7 alin. 1 Cod civil#%

să încaseze creanțele administrate, eliber0nd chitanțele corespunzătoare și e(ercitedrepturile aferente valorilor mobiliare pe care le are în administrare,

precum și dreptul la vot, de conversie și de răscumpărare "art. -7 alin. $ Codcivil#%



)dministratorul are următoarele obligații:

să continue modul de folosire sau de e(ploatare a bunurilor frugifere fără a

schimba destinația acestora "art. - alin. Cod civil#%

să investească sumele de bani aflate în administrarea sa în conformitate cu

dispozițiile referitoare la plasamentele considerate prudente "art. - alin. 1 Codcivil#%

)dministratorul are dreptul să modifice investițiile efectuate anterior dob0ndirii decătre acesta a calității sale.

)dministratorul are dreptul să autorizeze acte de dispoziție cu privire la bunurileaflate în administrarea sa în condițiile art. -- Cod civil.

Ad+ini%trarea de'lin& 7art. ?== ; ?9 Cod ci)il4. @ersoana

împuternicită cu administrarea deplină este obligată să conserve și să e(ploateze înmod profitabil bunurile, să sporească patrimoniul sau să realizeze afectațiuneamasei patrimoniale, în măsura în care aceasta este în interesul beneficiarului.

7/



)dministratorul are următoarele drepturi, care se circumscriu puterilor sale:

să înstrăineze, cu titlu oneros, bunurile, sau să le greveze cu un drept real%

să schimbe destinația bunurilor, precum și să efectueze orice alte acte necesare sauutile, inclusiv orice formă de investiție.

Re3i+ul (uridic al ad+ini%tr&rii. @rin ,,regimul juridic al administrării,, se

înțelegem: obligațiile administratorului față de beneficiar, drepturileadministratorului și obligațiile administratorului, respectiv, ale beneficiarului înraporturile cu ter ții

O,li3ațiile ad+ini%tratorului /aț& de ,ene/iciar sunt prevăzute în lege, actulconstitutiv sau în înțelegerea ulterioară a păr ților. )cestea sunt:

obligația de diligență, onestitate și loialitate. )dministratorul trebuie să acționezefață de bunurile date în administare ca și cum este proprietarul acestor bunuri% deasemenea, trebuie să acționeze cu onestitate și loialitate în vederea realizăriioptime a intereselor beneficiaruluisau a scopului urmărit "art. 6/ Cod civil#%

obligația de evitare a apariției unui conflict între interesul său propriu și

obligațiile sale de administrator "art. 69 Cod civil#%

obligația de anunțare a conflictului de interese% )dministratorul este obligat să îlanunțe de îndată pe beneficiar despre orice interes pe care l3ar avea într3o anumităactivitate și care este de natură să îl pună într3 situație de conflict de interese "art.6< Cod civil#%



obligația de a ține o evidență a bunurilor sale proprii distinctă de cea a bunurilor preluate în administrare. 8bligația e(istă chiar dacă nu a fost întocmit un inventar"art. 6 Cod civil#%

obligația de impar țialitate a administratorului dacă e(istă mai mulți beneficiari,concomitenți sau succesivi, țin0nd cont de drepturile și interesele fiecăruia dintreele "art. 11 Cod civil#.

;n timpul e(ercitării calității sale, administratorului îi revin următoarele interdicții:

3 nu va putea deveni parte la niciun contract av0nd ca obiect bunurile administratesau să dob0ndescă, altfel dec0t prin succesiune, orice fel de drepturi aupra

bunurilor respective sau împotriva beneficiarului "art. 67 Cod civil#%

79



de nu folosi în propriul său avantaj bunurile administrate, precum și datele sauinformațiile care îi parvin în virtutea administrării "art. 6 Cod civil#%

de a nu dispune ce titlu gratuit de bunurile sau drepturile care îi sunt

încredințate, cu e(cepția cazului în care interesul unei bune administrări o impune"art. 6- Cod civil#%

@otrivit art. 16 Cod civil, pe l0ngă obligații administratorul are și drepturi, spree(emplu, de a reprezenta în justiție, astfel:

poate sta în justiție pentru orice cerere sau acțiune referitoare la administrarea bunurilor și

poate interveni în orice cerere sau acțiune av0nd drept obiect bunurileadministrate.

)dministratorul are dreptul să solicite instanței judecătorești, pentru motivetemeinice, să fie dispensat de îndeplinirea obligației privind inventarul, garanțiileși asigurarea, dacă o astfel d eobligație a fost stabilită în sarcina sa, prin lege sau

prin hotăr0re judecătorească "art. 1 Cod civil#.

'e asemenea, țin0nd seama de faptul că serviciul administraorului este gratuit saude circumstanțele asumării răspunderii, instanța judecătorească poate reduceîntinderea limitelor răspunderii și despăgubirilor datorate de acesta "art. 1$

Cod civil#.



8bligațiile administratorului față de ter ți se materializează sub formă derăspundere ale acestuia, astfel:

administratorul este personal răspunzător față de ter ții cu care contractează dacă seobligă în nume propriu "art. 1/ alin. $ Cod civil#,

administartorul este personal răspunzător față d eter țiii cu care a contractat dacădepășește puterile care i3au fost conferite, iar ter ții nu au cunoscut faptul depășirii

puterilor sau beneficiarul nu a ratificat în mod e(pre aceasta "art. 19 Cod civil#.

'e asemenea, beneficiarul răspunde față de ter ți pentru prejudiciile pricinuite înmod culpabil de administrator în e(ercitarea atribuțiilor sale numai p0nă laconcurența c0știgului obținut.

Ad+ini%trarea colecti)&

'acă legea sau actul de desemnare nu prevede altfel, pot fi desemnate mai multe persoane în calitate de administartori.

7<



'e regulă, în acest caz hotăr0rile se iau prin voința majorității acestora. ;n situațiispeciale hotăr0rile se vor adopta astfel:

actele de conservare vor putea fi efectuate în mod individual de cătreadministratori, ceea ce înseamnă că pentru astfel de acte administratorii pot hotărî,

în mod valabil, individual%

actele de administrare a bunurilor altuia vor putea fi făcute, în caz de

urgență, cu autorizarea instanței judecătorești, dacă nu se pot lua hotăr0ri în modvalabil din cauza opunerii constante a unora dintre administratori%

'acă ne0nțelegerile dintre administratori persistă și administrarea este seriosafectată instanța, la solicitarea oricărei persoane interesate una sau mai multe

dintre măsurile prevăzute la art. $7 Cod civil/7.

;n privința răspunderii administratorilor pentru îndeplinirea obligațiilor lor, caregulă aceasta este solidară, iar în cazul în care atribuțiile sunt repartizate prin lege,actul de desemnare sau hotăr0re judecătorească, fiecare administrator esterăspunzător doar pentru partea sa de administrare, deci divizibilă.

Dele3area

)dministratorul își poate delega par țial atribuțiile sau poate împuternici un ter ț săîl reprezinte la încheierea unui act determinat "art. $- alin. 1 Cod civil#.



u se poate delega unei ter țe persoane administrarea generală sau e(ercițiul unei puteri discreționare "cu e(cepția cazului în care delegarea se face către unadministrator#

III. 8. 8. Pro'rietatea 'u,lic&

Noțiune. O,iectul 'ro'riet&ții 'u,lice. @roprietatea publică este dreptul de proprietate ce apar ține statului sau unei unități administrativ 3 teritoriale asupra bunurilor care, prin natura lor sau prin declarația legii, sunt de uz sau de interes

public, cu condiția să fie dob0ndite printr3unul din modurile prevăzute de lege "art.< Cod civil#.

/7

>ăsurile sunt: stabilirea unui mecanism simplificat de adoptare a hotăr0rilor, repartizarea atribuțiilorîntre administratori, conferirea votului decisiv, în caz de paritate de voturi, unuia dintre administratori,

înlocuirea administratorului sau, după caz, a administratorilor cărora le este imputabilă situația creată.

77



8biectul proprietății publice este format din: bogățiile de interes public alesubsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil de interesnațional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale

platoului continental, precum și alte bunuri stabilite prin legea organică.

Celelalte bunuri care apar țin statului ori unităților administrativ 3 teritoriale fac parte, după caz, din domeniul public sau din domeniul privat al acestora.

unurile ce formează dreptul de proprietate publică au următoarele caractere

juridice:

sunt inalienabile, adică nu pot fi înstrăinate%

sunt imprescriptibile, adică nu se prescriu prin trecerea timpului:.

@roprietatea asupra acestor bunuri nu poate fi dob0ndită de ter ți prin uzucapiunesau, după caz, prin posesia de bună credință asupra bunurilor mobile%

sunt insesizabile, adică nu pot face obiectul e(ecutării silite.

proprietatea asupra acestor bunuri nu se stinge prin neuz.

unurile ce formează obiectul coproprietății publice se dob0ndesc prinurmătoarele moduri:

prin achiziție publică, efectuată în condițiile legii%



prin e(propriere pentru cauză de utilitate publică, în condițiile legii%

prin donație sau legat "testament#, acceptat în condițiile legii, dacă bunul devine de

uz sau de interes public%

prin convenție cu titlu oneros, dacă bunul devine de uz sau de interes

public%

prin transferul unui bun din domeniul privat al statului în domeniul public

al acestuia sau din domeniul privat al unei unități administrativ3 teritoriale îndomeniul public al acesteia, în condițiile legii%

f. prin alte moduri prevăzute de lege.

'repturile reale corespunzătoare proprietății publice. 'reptul de proprietate

publică nu poat fi dezmembrat dar poate fac obiectul: dreptului de administrare,dreptului de concesiune și dreptului de folosință gratuită.

a. Dre'tul de ad+ini%trare se constituie prin hotăr0re a Euvernului, a consiliului

județean sau, după caz, a consiliului local. ;n acest conte(t Euvernul, consiliul județean sau, după caz, consiliul local controlează modul de e(ercitare a dreptuluide administrare.

@ot primi în administrare asemenea bunuri:



7



regiilor autonome%

autorităților administrației publice centrale sau locale, și

alte instituții publice de interes național, județean ori local.

*itularul dereptului de administrare poate să folosească bunul și să dispună de bunîn condițiile stabuilite de lege și, dacă este cazul, de actul de constituire

Ca și dreptul de adminsitrare din care izvorăște dreptul de administrare esteinalienabil, insesizabil, imprescriptibil și nesusceptibil de dezmembrare.

'reptul de administrare încetează:

odată cu încetarea dreptului de proprietate publică sau

prin actul de revocare emis de organul care l3 a constituit.

)ctul normativ care completează dispozițiile Codului civil cu privire laadministrarea bunurilor din proprietatea publică este Le3ea nr. 9#8#<<? 'ri)ind 'ro'rietatea 'u,lic&$ +odi/icat&.

,. Dre'tul de conce%iune.

'reptul de concesiune se naște în baza contractului de concesiune. @ăr țilecontractului sunt: consionarul și concedentul.



Concesionarul are dreptul și, în același timp și obligația de e(ploatare a bunului,în schimbul unei redevențe și pentru durată determinată, cu respectarea condițiilor

prevăzute de lege și a contractului de concesiune "art. 1 alin. 1 Cod civil#.

@oate fi concesionar orice persoană fizică sau persoană juridică.

@rocedura de concesionare, precum și încheierea, e(ecutarea și încetareacontractului de concesiune sunt supuse Le3ii nr. @ 9==> 'ri)ind re3i+ul contractelor de conce%iune de ,unuri 'ro'rietate 'u,lic&.

Concesionarul are următoarele drepturi cu privire la bunurile concesionate:

3 are dreptul să efectueze orice acte materiale sau juridice necesare pentru a asigurae(ploatarea bunului. u are dreptul însă să înstrăineze și nici să greveze bunul datîn concesiune sau, după caz, bunurile destinate sau rezultate din realizareaconcesiunii și care trebuie, potrivit legii sau actului constitutiv, să fie predateconcedentului la încetarea, din orice motive, a concesiunii "art. $ alin. 1Cod

civil#%

3 are dreptul la fructe, iar în limitele prevăzute de lege și de actul constitutiv,

și la producte.

7



>odul de e(ercitare al dreptului de concesiune de către concesionar este controlatde către concedent.

c. Dre'tul de /olo%inț& cu titlu 3ratuit.

'reptul de folosință asupra bunurilor proprietate publică se acordă, cu titlu gratuit, pe termen limitat, în favoarea instituțiilor de utilitate publică "art. 9 Cod civil#.

*itularul nu beneficiază de fructele civile ale bunului, în lisaunei dispozițiicontrare în actul de constituire.

)ctul normativ care completează dispozițiile Codului civil cu privire la darea înfolosință gratuită a bunurilor proprietate publică este Le3ea nr. 9#8#<<? 'ri)ind'ro'rietatea 'u,lic&$ +odi/icat&.

Dre'turile reale de garanție sunt:

dre'tul de i'otec&. poteca este un drept real asupra bunurilor mobile sau imobileafectate e(ecutării unei obligații "art. $/9/ Cod civil#.

dre'tul de 3a(. Eajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale sau titlurinegociale

)ceste drepturi reale de garanție, se numesc și accesorii deoarece presupun cadrept principal un drept de creanță.

!. III. . O,li3ația ci)il&



O,li3ația e%te le3&tura de dre't n )irtutea c&reia de,itorul e%te ținut %&'rocure o 're%tație creditorului$ iar ace%ta are dre'tul %& o,țin& 're%tațiadatorat& 7art. ##> Cod ci)il4.

?unt izvoare ale obligațiilor: contractul, actul juridic unilateral, gestiunea deafaceri, îmbogățirea fără justă cauză, plata nedatorată, fapta ilicită, precum și oricealt act sau fapt de care legea leagă nașterea unei obligații.

8bligația civilă are trei sensuri:

îndatorirea subiectului pasiv de a da, a face, a nu face ceva%

raport obligatoriu ce conține sensul definitiei de mai sus %

obligație în sens de înscris constatator al unei creanțe "obligațiunea C+C#.

Cla%i/icarea o,li3ațiilor ci)ile

n /uncție de o,iectul lor %e /ac trei %u,cla%i/icari:

a# obligatia de a da$ de a /ace$ de a nu /ace ce)a 2

7-



'o1iti)a și ne3ati)&2

o,li3atia de re1ultat "determinata# și o,li3ația de dili3enț& "de

mijloace#.

Du'& o'o1a,ilitatea lor: o,li3atiile %e +'art n :

o,ișnuite "opozabile numai “între păr ți!# %

o'o1a,ile ter"ilor 7scriptae in rem#%

reale "propter rem#.

n /uncție de %ancțiunea ce a%i3ur& re%'ectarea o,li3ațiilor ci)ile$ %e di%tin3:

obligația civilă 'er/ect&2

obligația civilă i+'er/ect& "naturală#.

O,li3ațiile de a da$ a /ace și a nu /ace

obligația de a da este îndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real"obligația v0nzatorului de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului v0ndutîn patrimoniul cumpărătorului#.



obligația de a face este îndatorirea de a e(ecuta o lucrare, a presta un serviciu, oride a preda un bun în materialitatea lui.

obligația a nu face ceva are conținut diferit, după cum este corelativă unui dreptabsolut ori unui drept relativ "de creanță#, astfel:

K corelativă unui drept absolut este îndatorirea de a nu face nimic de natură a aduceatingere acelui drept %

K corelativă unui drept de creanță este a nu face ceva, ce ar fi putut sa facă, dacădebitorul nu s3ar fi obligat la abținere.

O,li3ații ci)ile 'o1iti)e și ne3ati)e

?unt pozitive obligațiile de “a da! și “a face!. +ste negativă obligația a nu faceceva.

O,li3ații de re1ultat și o,li3ații de dili3enț&

+ste de rezultat obligația care constă în îndatorirea debitorului de a obține unrezultat determinat "spre e(emplu obligația v0nzătorului de a preda cumpărătoruluilucrul v0ndut#.

+ste de diligență "mijloace# obligația ce constă în îndatorirea debitorului de adepune toată staruința pentru obținerea unui anumit rezultat (spre exemplu, obligaț ia medicului de a!l vindeca pe pacient).

6



O,li3ații o,ișnuite$ o'o1a,ile terților și o,li3ații reale

8bligația obișnuită este opozabilă între păr ți ca și dreptul de creanță. >area

majoritate a obligațiilor civile sunt de acest fel. )ceastă obligație îi revinedebitorului față de care s3a nascut.

8bligația opozabilă și tertilor "scriptae in rem# este acea obligație str0ns legată deun bun, astfel înc0t creditorul nu3și poate realiza dreptul său dec0t cu concursultitularului actual al dreptului real asupra acelui bun, care este ținut și el, deîndeplinirea unei obligații născute anterior, fară participarea sa "spre e(emplu

cumparatorul este obligat să respecte locațiunea facută înainte de v0nzare#.

8bligația reală "propter rem#, este îndatorirea ce revine, potrivit legii, deținatoruluiunui bun, în considerarea importanței deosebite a unui astfel de bun pentrusocietate " spre exemplu obligaț ia deț inătorului de teren agricol de a!l cultiva,

potrivit #egii nr. $%&$''$#.

O,li3ații ci)ile 'er/ecte și i+'er/ecte

>ajoritatea obligațiilor civile este formată din obligațiile perfecte.

8bligația perfectă 3 este acea obligație civilă a cărei e(ecutare este asigurată în cazde nee(ecutare de către debitor, printr3o acțiune în justitie, obțin0ndu3se un titlue(ecutor pentru a fi pusă în e(ecutare silită.

+ste imperfectă obligația a cărei e(ecutare nu se poate obține pe cale silită, șiodată e(ecutată de bună voie de către debitor, nu este permisă restituirea ei, această obligatie se mai numește și naturală.



8bligația imperfectă nu se confundă cu obligația morală, care se realizează dinconștiință "obligația copiilor ajunși la maturitate de a3și întreține părinții

bolnavi#.

CAPITOLUL IV O,iectul ra'ortului (uridic

IV. #. !en%urile e*'re%iei $$o,iectul ra'ortului (uridic$$

@rin obiect al raportului juridic civil înțelegem conduita păr ților, adică acțiunea lacare este îndrituit subiectul activ și cea la care este obligat subiectul pasiv.

'eși este în strînsă legatura între obiectul și conținutul raportului juridic civil,acestea nu se confundă.

1



8biectul raportului juridic poate fi privit pe de o parte, drept

conduita subiectului pasiv "al debitorului# și pe de altă parte

bunul material, acesta fiind considerat drept obiect derivat al acestui

raport.

&eferitor la conduita subiectului pasiv:

3 v0nzătorul este debitor în privința obligațiilor: de a transfera proprietatea asupralucrului v0ndut, de a preda bunul în materialiatatea lui, de a 3l garanta pecumpărător în privința acestui bun "pentru vicii și pentru folosința acestuia#,

3 cumpărătorul este debitor al obligației de plată a prețului și de preluare a

bunului.

'in această perspectivă, obiectul raportului juridic conduită a subiectului pasivînseamnă totalitatea obligațiilor acestuia.

8biectul raportului juridic din perspectiva conduitei subiectului pasiv se definiște,astfel, potrivit art. 1$$7 Cod civil, care precizază că ,,obiectul obligațiilor constă în

prestația concretă pe care una din păr ți o datorează celeilalte,,.

Și cum conduita subiectului pasiv "al debitorului# nu poate consta dec0t dintr3oobligație în sens de prestație. 'in această perspectivă se poate pune semnulegalității între obiectul raportului juridic și obiectul obligației.



$. 'e cele mai multe ori în raporturile patrimoniale, conduita păr ților se referă laun bun "sau la bunuri# cu care subiectele de drept intra în contact. 'eși acest bunnu intră în structura raportului juridic, este considerat ca obiect derivat al raportului

juridic.

IV. 9. 6unurile ; o,iect deri)at al ra'ortului (uridic

?unt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept

patrimonial "art. </< Cod civil#.

?pre e(emplu:

3 obiectul raportului juridic de v0nzare cumpărare a unei mașini din perspectivav0nzătorului este reprezentat de următoarele obligații: de a transfera proprietateaasupra mașinii, de a preda mașina în materialitatea ei, de a3l garanta pe cumpărător

3 obiectul derivat al raportului juridic de v0nzare cumpărare este mașina careconstituie potrivit definiției de mai sus ,,obiectul unui drept patrimonial,,

Corelația dintre $$,un %au ,unuriH și 'atri+oniu

;n str0nsă legatura cu noțiunea de bun, este și aceea de patrimoniu.

$



@atrimoniu reprezintă totalitatea drepturilor și obligațiilor patrimoniale careapar țin unei persoane fizice ori juridice.

;ntre bun și patrimoniu e(istă legatura de la parte la întreg, astfel, bunul poate fi privit:

at0t individual 3 ut singuli 3 ca parte a patrimoniului,

c0t și ca element activ al patrimoniului, respectiv drept subiectiv cu valoareeconomică, patrimonială.

@otrivit Codului civil bunurile fac parte din:

'atri+oniul unei 'er%oane "fizice sau juridice# în sens de uni)er%alitate de

dre't

8

$ %au (uridic&.

@otrivit art. /1 alin. 1,,orice persoană fizică sau juridică este titulară a unui patrimoniu,,.

'in această perpectivă patrimoniul reprezintă garanția comună "gajul general# acreditorilor. )stfel, potrivit art. $/$9 Cod civil ,,cel care este obligat personal

răspunde cu toate bunurile sale mobile și imobile, prezente și viitoare. +le servescdrept garanție comună a creditorilor săi,,. ,,Cel care este obligat,, la care facereferire Codul civil poate fi orice persoană fizică sau jurdică care are o datorienăscută, spre e(emplu dintr=un contract.

)ceșt creditori care nu au nicio garanție reală cu privire la bunurile debitorului său3 ci la întreaga masă de bunuri mobile și imobile prezente și viitoare care formează



patrimoniul acestuia 3 se numesc creditori chirografari. )cești creditori au dreptulsă 3 și realizeze creanțele lor urmărind orice din patrimoniul debitorului.

@atrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau afectațiuni, însă numai încazurile și condițiile prevăzute de lege "art. /1 alin. $ Cod civil#.

?unt diviziuni sau afectațiuni ale patrimoniului:

3 masele patrimoniale fiduciare. )cestea cuprind bunurile ce fac obiectul unor:drepturi reale, drepturi de creanță, garanții ori alte drepturi patrimoniale sau unansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare. )ceste drepturi fac obiectulunui transfer de la unul sau mai mulți constitutori către unul sau mai mulțifiduciari. 'e asemenea, aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă,distinctă de celelelate drepturi și obligații din patrimoniile fiduciarilor.

/ 'enumită și universalitate juridică

/



3 masele afectate e(ercitării unei profesii autorizate, precum și alte patrimoniiastfel determinate. Constituirea masei patrimoniale afectate e(ercitrii în modindividual a unei profesii autorizate se stabilește prin actul încheiat de titular

"art. // alin. 1 Cod civil#. )ceastă masă de bunuri afectată unei profesii autorizateformează patrimoniul profesional individual.

'in economia Codului civil, di)i1iunile %au a/ectațiunile 'atri+oniului, ce auobiect bunuri ale unei persoane, astfel definite mai sus, formează o uni)er%alitate

de /a't.

Cla%i/icarea ,unurilor

1. 'in punct de vedere juridic, bunurile se împart în: +o,ile și i+o,ile

"mișcătoare sau nemișcătoare#.

!unt +o,ile acele ,unuri 'e care le3ea nu le con%ider& i+o,ile 7art.

@8< Cod ci)il4. &eferire la bunurile mobile face și art. $/- Cod civil care reglementează obiectul ipotecii mobiliare.

Aa r0ndul lor bunurile mobile se împart în:

3 bunurile +o,ile 'rin natura lor. ;n principiu, bunurile mobile prin natura lor potfi mișcate, prin for ță internă "proprie# sau prin for ță străină, dintr3un loc în altulfără a se schimba valoarea economică, spre e(emplu: un animal "cum ar fi acela decompanie: c0ine, pisică# un automobil, o masă, un scaun, o carte etc.



?unt bunuri mobile și undele electromagnetice sau asimilate acestora, precumenergia de oric fel produsă, captată și transmisă, în condițiile legii, de orice

persoană și puse în serviciul său, indiferent de natura mobiliar sau imobiliară asursei acestora%

3 bunurile +o,ile 'rin deter+inarea le3ii. ;n această catgorie sunt inclusedrepturile și obligațiile mobiliare, acțiunile în justiție referitoare la un dreptmobiliar, inclusiv drepturile de proprietate intelectuală, spre e(emplu: drepturile deautor și drepturile cone(e acestora, fondurile de comer ț, acțiunile, păr țile sociale,obligațiunile unei societăți comerciale, rentele%

3 bunurile +o,ile 'rin antici'ație sunt bunuri imobile prin natura lor, dar care în baza înțelegerii între păr ți se consideră a fi bunuri mobile anticip0ndu3se faptul că

în viilor aceste bunuri vor deveni mobile/. ;n această categorie sunt incluse:

bogățiile de orice natură ale solului și subsolului, fructele neculese încă,

/ ) se vedea, &aluca 'imitriu "coordonator#, 'rept civil, vol. , +ditura Aumina Ae(, $666, pg. 9.

9



plantațiile și construcțiile încorporate în sol devin mobile prin anticipație, atuncic0nd, prin voința păr ților, sunt privite în natura lor individuală în vederea detașăriilor "art. <96 alin. 1 Cod civil#. ;n sprijinul afirmației că ,,bunurile mobile prinanticipație sunt bunuri imobile prin natura lor,, stau dispozițile art. <96 alin. $ Codcivil care prevăd cu referire la aceste bunuri că ,,pentru opozabilitate față de ter ți,este necesară notarea în cartea funciară,,.

unurile imobile se împart la r0ndul lor în:

,unuri i+o,ile 'rin natura lor sunt acele bunuri care prin natura lor nu pot fimișcate, dintr3un loc în altul, fără a3și pierde astfel valoarea economică. ;n aceastăclasificare sunt incluse: ,,terenurile, izvoarele și cursurile de apă, plantațiile prinsede rădăcini, construcțiile și orice alte lucrări fi(ate de păm0nt cu caracter

permanent, platformele și alte instituții de e(ploatare a resurselor submarinesituate pe platoul continental, precum și tot ceea ce, în mod natural sau artificial,este încorporat în acestea cu caracter permament "art. </ Cod civil#.

i+o,ile 'rin dre'turile la care %e a'lic&, potrivit cu care ,,regulile

referitoare la bunurile imobile se aplică, în lipsă de stipulație contrară, șidrepturilor reale asupra acestora,,. )cestea sunt drepturile reale imobiliare, șianume: dreptul de proprietate asupra unui teren, sau asupra unei clădiri, etc.

3 i+o,ile 'rin ntre,uințare %au 'rin de%tinație$ care r&+n %au de)in i+o,ile. ;n această clasificare sunt incluse acele bunuri mobile prin natura lor, care prin raportul direct și nemijlocit cu un bun imobil se consideră a fi, de asemenea,

bunuri imobile/-.

Ra'ortul cu ,unul i+o,il e%te 'u% n lu+in&:



pe de o parte, de faptul că bunul mobil prin natură servește la întrebuințarea bunului imobil,

pe de altă parte, de faptul că bunul mobil prin natură este destinat să creeze cu bunul imobil un tot unitar, nemaifiind posibilă desprinderea lui, fără ca astfel să3

și piardă valoarea economică.

?unt imobile prin întrebuințare ,,materialele separate în mod provizoriu de unimobil, pentru a fi întrebuințate, at0ta timp c0t sunt păstrate în aceeași formă,, spree(emplu: cărămizile folosite pentru ridicarea unui edificiu, materialele care suntutilizate drept acoperiș al unei construcții "spre e(emplu, țiglă, tablă#. 'e

/- dem pg. /.

<



reținut că imobilele prin întrebuințare sunt bunuri mobile prin natură careansamblate dob0ndesc regimul juridic al imobilelor, deoarece devin imobile, spree(emplu, edificiile "case, hale industrială, depozite etc#.

;n cazul consolidării unei construcții, păr țile integrante ale acesteia sunt imobile,dacă sunt temporar detașate de aceasta, dacă sunt destinate spre a fi reintegrate"art. </ alin. 1 Cod civil#. 'e asemenea, materialele aduse pentru a fiîntrebuințate în locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul în care audob0ndit acestă destinație "art. </ alin. $ Cod civil#, adică din momentul în careau fost destinate a fi integrate unui imobil.

?unt imobile prin destinație și bunurile mobile "prin natură# care sunt destinate aservi un imobil devenind împreună cu acesta un tot unitar, spre e(emplu: oglinzi

prinse în zid "zidite#, statui prinse cu gips de podea, ferestre, priza din perete.

?e poate afirma că un bun este imobil prin destinație dacă e(istă între bunul mobil

prin natura lui "dar imobil prin destinație# și imobilul prin natura lui la careîntrebuințează sau pentru care este destinat un ra'ort de acce%orietate, ambele

bunuri apar țin0nd aceluiași proprietar 96.

I+'ortanța cla%i/ic&rii 'ri)ește ur+&toarele a%'ecte: e/ectele 'o%e%iei$

dre'turile reale acce%orii$ co+'etența teritorial&$ le3ea a'lica,il& ,unurilor$+o,ile %au i+o,ile$ 'otri)it nor+elor de dre't internațional 'ri)at$ re3i+ul

(uridic al n%tr&in&rii ,unurilor.

E/ectele 'o%e%iei. @osesia este e(ercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către persoana care îl stăp0nește și care secomportă ca un proprietar "art. -17 Cod civil#. )mbele categorii de bunuri, mobile



și imobile, se pot afla în posesia altei persoane dec0t proprietarul.

@osesorul neproprietar poate dob0ndi proprietatea bunului prin posedarea acestuia

și anume:

3 pentru bunul mobil, dreptul de proprietate cu privire la acesta se dob0ndește ca

efect al posesiei de bună credință91 "art. << Cod civil#. ?e creează prezumția de

titlu de proprietate, astfel ,,oricine se află la un moment dat în posesia

bidem și Eabriel oroi, drept civil. @artea generală, +d. )ll ecB, ediția a 3a, ucurești, 1---, p. 6.

+ste de bună credință posesorul care nu cunoștea și nici nu trebuia, după împrejurări, să cunoască lipsacalității de proprietar a înstrăinătorului. una3 credință trebuie să e(iste la data intrării în posesia efectivăa bunului "art. -/ Cod civil#.

7



%au i+o,ile

unui bun mobil este prezumat că are un titlu de de dob0ndire a dreptului de proprietate asupra bunului,, "art. -/< Cod civil#.

3 pentru bunul imobil, dreptul de proprietatea cu privire la acesta se dob0ndește prin uzucapiune sau prescripție achizitivă. )dică, posesorul neproprietar poatedob0ndi proprietatea asupra bunului posedat sau, după caz, asupra fructelor

produse de acesta "art. -$ Cod civil#, dar numai în anumite condiții, prevăzute de

Codul civil9$. 'e asemenea, pentru bunurile imobile dreptul de proprietate sedob0ndește prin înscriere în cartea funciară "art. << Cod civil#.

Cu toate aceste Codul civil prevede și posibilitatea dob0ndirii bunului mobil alaltuia timp de 16 ani, deci, în temeiul uzucapiunii, în anumite condiții "art. -/-Cod civil#

5aranțiile reale "*itlul L din Codul civil#. Earanțiile reale sunt destinate săasigure îndeplinirea unei obligații patrimoniale. 'enumite și drepturi realeaccesorii garanțiile reale sunt: dreptul de gaj, dreptul de ipotecă și dreptul deretenție.

Spre exemplu, un contract de împrumut este principal faț ă de contractul de

ipotecă, care este accesoriu. mprumutatul garantează cu un imobil al său sumaîmprumutată de la împrumutător. poteca (ca drept real) este accesorie deoarece subzistă cât timp există obligaț ia pe care o garantează. *stfel, dacă împrumutatul

restituie la scadenț ă suma împrumutată se stinge ipoteca, dacă nu,împrumutătorul

(creditor) î și va îndestula creanț a din vânzarea imobilului ipotecat.



mportanța clasificării privește ipoteca și gajul, și are în vedere obiectul și

forma în vederea constituirii acestora.

1. O,iectul i'otecii e%te di/erit de acela al 3a(ului.

I'oteca este un drept real asupra ,unurilor +o,ile8 afectate e(ecutării unei

obligații "art. $/9/ Cod civil#.

9$ @entru a produce efecte juridice, respectiv pentru a se uzucapa, trebuie ca posesia să fie utilă. @osesiaeste utilă dacă e(ercitarea prerogativelor dreptului de proprietate se realizează în mod continuu,netulburat "de violență, fizică sau morală#, în mod public "art. -$$ 3 -$ Cod civil#.

9/ 8biectul ipotecii mobiliare este format din:

a. creanțe bănești născute din contractul de v0nzare3cumpărare, contractul de locațiune sau orice alt actîncheiat cu privire la un bun, cele rezultate din contractul de asigurare, cele născute în considerareaasumării unei obligații sau a constituirii unei garanții, a folosirii unei căr ți de credit ori de debit ori ac0știgării unui premiu la o loterie sau alte jocuri de noroc organizate în condițiile legii%

creanțe constatate prin titluri nominative, la ordin sau la purtător%

conturi bancare%



8biectul ipotecii este format din: bunuri mobile sau imobile, corporale sauincorporale, bunuri determinate ori determinabile sau universalități de bunuri "art.$/<6 Cod civil#.

5a(ul poate avea ca obiect nu+ai ,unuri +o,ile cor'orale %au titluri ne3ocia,ile

emise în formă materializată. "art. $96 Cod civil#.

$. ntre i'otec& și 3a( e*i%t& deo%e,iri și n 'ri)ința /or+ei cerute 'entrucon%tituirea ace%tora.

Constituirea ipotecii presupune îndeplinirea anumitor formalități. )cestea sunt

diferite în funcție de obiectul ipotecii. ndiferent de obiectul acesteaia însă ipotecanu este urmată de deposedarea debitorului de bunul ipotecat.

I'oteca i+o,iliar& se constituie 'rin n%criere n cartea /unciar&.

Contractul de ipotecă ce are ca obiect un bun imobil se încheie n /or+& autentic&de către notarul public sau de către oficiile consulare, sub sancțiunea nulitățiiabsolute. ?e pot ipoteca:

imobilele cu accesoriile lor%

uzufructul acestor imobile și accesorii%

cotele păr ți din dreptul asupra imobilelor%



dreptul de supreficie.

Dormalitățile cerute de lege pentru constituirea ipotecii sunt:

acțiuni și păr ți sociale, valori mobiliare și alte instrumente financiare%

drepturi de proprietate intelectuală și orice alte bunuri incorporale%

petrolul, gazul natural și celelalte resurse minerale care urmează a fi e(trase%

efectivele de animale%

recoltele care urmează a fi culese%

pădurile care urmează a fi tăiate%

j.bunurile corporale care fac obiectul unui contract de locațiune, care sunt deținute în vedera v0nzării,închirierii ori furnizării în temeiul unui contract de prestări servicii, care sunt furnizate în temeiul unuicontract de prestări servicii, precum și materia primă și materialele destinate a fi consumate sau prelucrate în e(ploatarea unei întreprinderi, produsele în curs de fabricație și produsele finite%

echipamentele, instalațiile și orice alte bunuri destinate să servească în mod durabil e(ploatării unei

întreprinderi%

orice late bunuri mobile, corporale sau incorporale. "art. $/- Cod civil#



99 ?e pot ipoteca: imobilele cu accesoriile lor% uzufructul acestor imobile și accesorii% cotele 3păr ți dindreptul asupra imobilelor% dreptul de supeficie. poteca poartă deci și asupra chiriilor sau arenzilor prezente și viitoare produse de un imobil, precum și asupra îndemnizațiilor plătite în temeiul unor

contracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi care se supune regulilor publicitățiiimobiliare "art. $/- Cod civil#.



a. ipoteca imobiliară ce poartă și asupra: chiriilor sau arenzilor prezente și viitoare produse de un imobil, precum și asupra îndemnizațiilor plătite în temeiul unorcontracte de asigurare cu privire la plata acestor chirii sau arenzi, %e %u'une re3ulilor 'u,licit&ții i+o,iliare "art. $/- Cod civil#.

ipoteca asupra instrumentelor financiare se constituie con/or+ re3ulilor 'ieței 'ecare ace%tea %unt tran1acționate.

ipoteca asupra acțiunilor sau păr ților sociale ale unei societăți comerciale se

constituie 'otri)it re3ulilor %ta,ilite 'rin le3e %'ecial&.

I'oteca +o,iliar& %e nc0eie n /or+& autentic& %au %u, %e+n&tur& 'ri)at&$%u, %ancțiunea nulit&ții a,%olute 7art. 98?? Cod ci)il4. poteca mobiliară se facenumai fără deposedare, deci fără remiterea bunului ipotecat

creditorului. ;nregistrarea operațiunilor privind ipotecile mobilare și aoperațiunilor asimilate acestora se efectuează în )rhiva +lectronică de Earanții&eale >obiliare "art. $91/ Cod civil#.

Eajul se constituie:

'rin re+iterea ,unului %au titlului c&tre creditor "cu deposedare# sau, după caz,

'rin '&%trarea ace%tuia de c&tre creditor 7/&r& de'o%edare4$ cu

consimțăm0ntul debitorului, în scopul garantării creanței "art. $91 Cod civil#.



3 'rin re+iterea titlurilor ne3ocia,ile$ în cazul titlurilor nominative sau la

purtător, iar în cazul titlurilor la ordin, 'rin ando%area ace%tora@, în scop de

garanție.

@ublicitatea gajului se efectuează diferit, în funcție de bunul ce formează obiectulgaranției, și are efect constitutiv, după cum urmează:

pentru bunurile mobile corporale publicitatea se realizează fie prin deposedareadebitorului, caz în care remite bunul afectat de garanție creditorului, fie prinînscrierea gajului la )rhiva +lectronică de Earanții &eale >obiliare%

pentru sumele de bani publicitatea gajului se realizează numai prin

deținerea acestora%

3 pentru titlurile negociabile gajul este perfectat prin remiterea sau, după caz, prin

andosarea titlurilor. "art. $9$ Cod civil#.

9< @rin menționarea pe verso al titlului despre constituirea garanției.

-



Co+'etența teritorial& în cazul în care un bun, mobil sau imobil, face obiectulunui litigiu în fața unei instanțe judecătorești.

@entru bunurile mobile este competentă spre soluționare instanța de la domiciliul p0r0tului "actor seMuitur forum rei#, iar pentru bunurile imobile instanța din razateritorială unde se află bunul "rei sitae#.

Le3ea a'lica,il& ,unului 'otri)it nor+elor de dre'tul internațional 'ri)at$astfel:

3 imobilului i se aplică 3 legea țării pe teritoriul căreia este situat "lex rei

sitae#.

mobilului i se aplica legea proprietarului bunului sau lex personalis, care este lex patriae "legea cetăţeniei# sau, după caz, lex domicilii "legea domiciliului#.

Re3i+ul (uridic al n%tr&in&rii e%te di/erit$ du'& cu+ ur+ea1&:

actele juridice prin care se dob0ndesc bunurile mobile, trebuie să îmbrace, în principiu, forma înscrisului sub semnătură privată%

actele juridice prin care se dob0ndesc bunurile imobile, îmbracă, sub

sancțiunea nulității absolute, forma autentică.



9. Du'& circulația lor (uridic&$ bunurile se împart în: ,unuri a/late n circuitulci)il și ,unuri %coa%e din circuitul ci)il.

bunurile a/late n circuitul ci)il %unt acele ,unuri care 'ot /i do,ndite

și n%trainate 'rin act (uridic. Ace%te ,unuri /or+ea1& re3ula n 'ri)ința

n%tr&in&rii lor$ iar legea trebuie să prevadă, în mod e(pres, e(cepțiile. 'in aceasta categorie fac parte bunuri care circulă liber, neîngrădit.

6unuri %coa%e din circuitul ci)il. Din cate3oria ,unurilor %coa%e din circuitulci)il /ac 'arte:

3 bunurile scoase din circuitul civil care nu pot face obiectul unui act juridic

civil, acestea sunt, prin urmare, inalienabile% exemplificăm în acest sens, #egea nr.

$%&$''$ republicată potrivit art. + alin. - /0erenurile care fac parte din

domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. 1le nu pot fiintroduse în circuitul civil decât dacă, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul

public2.

3 bunuri care pot fi dob0ndite, deținute ori înstrăinate condițional (spre exempluarme de foc și muniț ii potrivit #egii nr. $3&$'' sau produse și substanț e



97 Aegea fondului funciar.

6



stupefiante, potrivit #egii nr. 34&$'' ori deșeuri toxice, potrivit #egii nr.$43&$''4 ș.a.)

)ctele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută.

mportanța clasificării rezidă tocmai pe planul valabilității actelor juridice civile,sub aspectul obiectului lor.

8. Du'& +odul n care %unt deter+inate bunurile se împart în: ,unuri /un3i,ileși ne/un3i,ile

Dungibile sunt acele bunuri care se individualizeaza prin însușirile speciei oricategoriei din care fac parte.

?unt fungibile bunurile determinabile după număr, măsură sau greutate, astfel înc0t pot fi înlocuite unele prin altele în e(ecutarea unei obligații "art. <9/ alin. $ Codcivil#. 5pre exemplu, după număr putem determina astfel $6 mere ionathan, 4ciorchini de struguri albi de masă etc, după greutate, 7g. de mere, $7g. de roșiietc, după măsură, m de stofă.

@rin act juridic, un bun fungibil prin natura lui poate fi considerat nefungibil "art.

<9/ alin / Cod civil#.

?unt nefungibile bunurile care, potrivit naturii lor sau voinței e(primată într 3un act juridic, se individualizează prin însușiri proprii, speciale. 5pre exemplu, clădireadin str. 8anselelor nr. 3, determinată (individualizată) prin mărime, prinarhitectura deosebită (balcoane, etaje, acoperiș ), sau terenul aferent 9ănăstirii



5nagov, sau orice alt teren, determinat individual prin poziț ia geografică, cuieșire la un lac, sau situat lângă vecinătatea unei păduri, sau situat pe deal etc.

efungibile sunt unicatele , spre exemplu, o pictură de un pictor celebru, o carte cuînsemnări ale autorului, un ceas apar ț inând unei personalităț i etc.

I+'ortanța cla%i/ic&rii 'ri)ește: momentul transmiterii dreptului real "de

proprietate# și suportarea riscului contractului.

#. Mo+entul tran%+iterii dre'tului real "de proprietate# în actele translative dedrepturi reale este diferit, după cum bunul este fungibil sau nefungibil, astfel:

3 dacă este fungibil, dreptul real se transmite în momentul individualizarii ori predarii "în lipsa de stipulatie contrară, deoarece ,,un bun fungibil prin natură poatedeveni nefungibil prin voința păr ților#. 5pre exemplu, în cazul vânzării unui :g de roșii. 9omentul transmiterii dreptului de proprietate asupra acestora este acela în

1



care au fost individualizate roșiile prin punerea în pungă și cântărirea lor.

>omentul individualizării, respectiv al c0ntăririi, coincide cu momentul predării,

și cu acel al realizării acordului de voință.

3 dacă este nefungibil, dreptul real, de proprietate, se transmite în momentulrealizării acordului de voință, chiar dacă nu s3a predat bunul. 5pre exemplu, în cazul vânzării unei case, contractul se perfectează (se încheie) la data de $+ mai

6$, iar predarea, prin înmânarea cheilor casei, are lor pe $+ iunie 6$.

>omentul încheierii contractului, care presupune transferul proprietății, nucoincide cu acela al predării.

9. !u'ortarea ri%cului contractului n ca1 de 'ierdere ne/ortuit& %au /ortuit& a,unului ce formează, spre e(emplu, obiectul unui contract translativ de

proprietate, spre e(emplu v0nzare 3cumpărare.

'acă bunul, fungibil sau nefungibil, nu este predat, riscul contractului răm0ne însarcina debitorului obligației de predare, chiar dacă proprietatea a fost transferată"art. 1$9 alin. 1 Cod civil#. @rin urmare, riscul contractului este suportat dedebitorul obligației imposibil de e(ecutat, spre exemplu, în cazul unui contract devânzare ! cumpărare, riscul este suportat de vânzător, debitor al obligaț iei de

predare, chiar dacă proprietar al casei este cumpărătorul, căruia vânzătorultrebuia să!i predea bunul. 'ispoziția menționată este supletivă, deoarece încontractul transplativ de proprietate se poate prevedea și contrariul, potrivit art.1$9 alin. 1 Cod civil, care prevede: ,,în lipsă de stipulație contrară,,.



;n cazul pieirii fortuite a bunului, adică pentru cauze neimputabile niciunei păr ți,debitorul obligației de predare, respectiv, v0nzătorul pierde dreptul lacontraprestație, iar dacă a primit3o este obligat să o restituie "1$9 alin. $ Codcivil#. @rin urmare, spre deosebire de dispozițiile vehiului Cod civil, potrivit căruia

în caz de pieire fortuită a bunului "nefungibil# înainte de predare, riscul acestei pierderi îl suportă proprietarul cumpărător "res perit domino# sub imperiulactualului cod, fără a face distincție între bunul fungibil sau nefungibil, risculcontractului îl suportă debitorul obligației de predare a bunului "res perit debitori#.

. Du'& cu+ ntre,uințarea o,ișnuit& i+'lic& n%tr&inarea %au con%u+area%u,%tanței ,unurile 7+o,ile4 %unt con%u+'ti,ile %au necon%u+'ti,ile "art. <99

Cod civil#.

$



?unt consumptibile bunurile mobile a căror întrebuințare obișnuită implicăînstrăinarea sau consumarea substanței. unuri consumptibile sunt: banii,combustibilii, alimentele etc.

?unt neconsumptibile, ca regulă, bunurile mobile a căror întrebuințare obișnuitănu implică înstrăinarea sau consumarea substanței. ;n principiu, bunurileneconsumptibile sunt: construcții, terenuri, mașini etc.

'ar, un bun consumptibil prin natura sa poate deveni neconsumptibil dacă, prin act

juridic, i se schimbă întrebuințarea.

mportanța clasificării rezidă în materia contractului de împrumut.

8biectul împrumutului de folosință 3 se numește comodat 3 și este reprezentat deun bun neconsumptibil.

8biectul împrumutului de consumație se numește mutum 3 și3l formează bunurileconsumptibile.

@. n /uncție de 'o%i,ilitatea de a /i +'&rțite %au nu$ /&r& %&;și %c0i+,e$ 'rinacea%ta$ de%tinația lor econo+ic&$ ,unurile %unt di)i1i,ile %au nedi)i1i,ile

"art. <9< Cod civil#.

unurile care nu pot fi împăr țite în natură fără a li se schimba destinația sunt bunuri indivizibile. 5pre exemplu, un autoturism este un bun indivizibil; dezmembrându!l nu mai poate fi utilizat potrivit destinaț iei economice.



unul divizibil este acela care poate fi împăr țit, fără să3și schimbe, prin aceasta,destinația sa economică. 5pre exemplu o bucată de stofă poate fi împăr ț ită fără a!și schimba prin aceasta destinaț ia economică.

'ar prin act juridic, un bun divizibil prin natura lui poate fi considerat indivizibil.

mportanța clasificării se găsește în materie de partaj "împăr țeală#. )stfel, bunulindivizibil fie se atribuie unei singure păr ți, cu obligația la o sultă

"contravaloarea corespunzătoare cotei pe care o deține din acel bun# către cealaltă,fie este scos la v0nzare prin licitație, și se împarte prețul obținut în urma v0nzării.

>. Du'& corelația dintre ele ,unurile %unt 'rinci'ale și acce%orii "art. <97 Codcivil#.

unul principal are e(istență de sine stătătoare, fiind utilizat independent de alte

bunuri. 5pre exemplu, o construcț ie, un teren, un autorurism etc.

/



unul care a fost destinat, în mod stabil și e(clusiv, întrebuințării economice aaltui bun este accesoriu at0t timp c0t satisface această utilizare. 5pre exemplu, cureaua de la ceas, antena sau husa de la televizor, etc.

)ceastă clasificare are însă un caracter relativ și convențional deoarece prin

voința omului un bun poate fi considerat principal sau accesoriu9.

@entru ambele bunuri, principal și accesoriu, destinația comună poate fi stabilitănumai de proprietarul ambelor bunuri.

mportanța clasificării constă în regimul juridic aplicabil acestor bunuri în materiae(ecutării obligațiilor civile. 5pre exemplu în cazul vânzării, vânzătorul trebuie să

predea atât bunul principal, cât și pe cel accesoriu (în lipsă de stipulaț iecontrară).

)stfel ,,dacă nu se prevede altfel, bunul accesoriu urmează situația juridică a bunului principal, inclusiv în caz de înstrăinare sau de grevare "cu sarcini# a bunului principal "art. <97 alin. / Cod civil#. unului acesoriu aplic0ndu3i 3seregula accesorium se"uitur principalem "accesoiul servește principalului#. 5pre exemplu, dacă se vinde ceasul se vinde și cureaua. <upă cum am arătat destinaț iaambelor bunuri (ceasul și cureaua) este dată de proprietarul lor, în cazul de faț ăeste vânzarea.

. n /uncție de +odul lor de 'rece'ere ,unurile %unt cor'orale șiincor'orale.

?unt corporale acesle bunuri care, av0nd e(istență materială, sunt percepute cusimțurile omului, spre exemplu, o masă, un scaun, un teren, o construcț ie etc.



unurile incorporale sunt valori economice care nu pot fi percepute direct ci presupun o e(istență abstractă, ideală.

'e asemenea, dacă definim patrimoniu din punct de vedere juridic ca fiind formatdin drepturi și obligații și nu 3 așa cum se consideră din punct de vedere economic

3 din bunuri, drepturile reale patrimoniale pot fi considerate bunuri incorporale9.

@e l0nga drepturile reale "altele dec0t drepturile de proprietate# distingem treicategorii de bunuri incorporale :

3 proprietățile incorporale "fondul de comer ț, drepturile de proprietate industrialădrepturile de autor#%

&aluca 'imitriu "Coordonator#, op. cit. p. $.

dem.

9



titlurile de valoare "valorile mobiliare, acțiunile, obligațiunile#%

creanțele.

Clasificarea are importanță în ceea ce privește modul de transmitere a dreptului de proprietate cu privire la aceste bunuri, astfel:

dob0ndirea proprietății mobiliare ca efect al posesiei de buna credință opereazadoar pentru bunurile mobile corporale, nu și pentru cele incorporale%

dob0ndirea proprietatii prin simpla tradițiune "remitere# opereaza pentru bunurilecorporale nu pentru cele incorporale.

*itlurile de valoare, se transmit diferit. *itlurile la purtator se transmit prin

tradițiune, cele nominative prin cesiune, iar titlurile la ordin, prin gir sauandosare9-.

?. Du'& ti'urile de 'rodu%e ale ,unurilor care re1ult& din /olo%irea lor$,unurile %unt /ru3i/ere care 'roduc /ructe și ne/ru3i/ere 7nu 'roduc /ructe4care 'roduc 'roducte.

Dructele reprezintă acele produse care derivă din folosirea unui bun, fără a diminuasubstanța acestuia "art. <9 alin. 1 Cod civil#.

Dructele sunt de trei feluri, naturale, industriale și civile:



fructele naturale sunt produsele directe și periodice ale unui bun, obținute fărăintervenția omului, cum ar fi acelea pe care păm0ntul le produce de la sine,

producția și sporul animalelor.

fructele industriale sunt produsele directe și periodice ale unui bun, obținute carezultat al intervenției omului, precum cum ar fi recoltele de orice fel.

fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de către o altă persoană în virtutea unui act juridic, spre exemplu, precum chiriile, arenzile,

dobânzile, venitul rentelor și dividendele.

@roductele sunt produsele obținute dintr3un bun cu consumarea sau diminuareasubstanței acestuia, spre exemplu copacii unei păduri, piatra dintr!o carieră,nisipul dintr!o albie etc. "art. <9- Cod civil#

)ceastă clasificare prezintă interes în privința modului de dob0ndire a dreptului de proprietate asupra fructelor și productelor.

9-

@entru dezvoltări, a se vedea, ?tanciu Cărpenaru, 'rept comercial rom0n, +ditura 4niversul 5uriidc,ucurești, $611

<



Dructele și productele se cuvin proprietarului, dacă prin lege nu se dispune altfel"art. <<6 Cod civil#, din acest punct de vederea între acestea nu e(istă nici odeosebire.

'eosebiri e(istă din perspectiva modalității de dob0ndire a lor.

)stfel, fructele naturale și cele industriale se dob0ndesc prin perceperea efectivă aacestora, respectiv, dreptul de proprietate asupra lor se dob0ndește la data separăriide bunul care le3a produs.

'reptul de proprietate asupra fructelor civile se dob0ndește zi cu zi, prin simpla

scurgere a timpului, respectiv, prin scadență<6.

mportanța clasificării constă și în materie de uzufruct și posesie de bună credință,astfel:

3 uzufructuarul are dreptul doar la fructe, nu și la producte care se cuvin numai proprietarului%

3 posesia de buna3credință conduce numai la dob0ndirea proprietății fructelor, nuși a productelor.

<. 6unuri %e%i1a,ile și ,unuri in%e%i1a,ile

+ste sesizabil bunul ce poate forma obiectul e(ecutarii silite a debitorului"enumerarea este făcută de Codul de procedură civilă#.



+ste insesizabil bunul ce nu poate fi urmarit silit pentru plata unei datorii% spreexemplu, nu poate fi urmărită silit pensia de întreț inere.

<6 bidem.

110681303-dreptul-afacerilor (2).docx

Documents

Transcript of 110681303-dreptul-afacerilor (2).docx