11 Immanuel Kant
2
Immanuel Kant În anul 1795, a fost publicată cartea lui Immanuel Kant, intitulata Proiect asupra păcii eterne. În această lucrare, filosoful german se pronunţă pentru înlăturarea războaielor ca mijloace de reglementare a diferendelor între state. Kant îşi argumenta opţiunea precizând ca, în caz contrar, dacă nu se renunţa la război, fiecare pace era sortită să rămână un simplu armistiţiu. În atare condiţii, un nou război era destul de probabil. Apoi, I. Kant propunea un plan de dezarmare. Eliminarea războiului şi planul de dezarmare constituiau ţeluri supreme ce trebuiau urmărite. Pentru atingerea lor, era necesar un tratat de pace generală. În relaţiile interstatale, trebuia să fie instituită o stare de drept. Starea de drept, ce avea să funcţioneze în permanenţă, era menită să înlocuiască starea naturală, impulsivă şi greu de ţinut sub control. Pentru realizarea stării de drept, Kant sugera eleborarea unei constituţii generale. Constituţia generală avea să fie elaborată după modelul acelor comunităţi civile care asigură egalitatea, dreptatea şi totodată, siguranţa individuală şi colectivă. Proiectul de pace veşnică al lui I. Kant condamna orice politică externă agresivă. Pentru a fi prevenit războiul, Kant respinge dobândirea unui stat prin succesiune, schimb, vânzare sau donaţie. Anexarea unui anumit stat de către un altul însemna negarea existenţei sale ca persoană morală. Kant propune, în timp, chiar desfiinţarea completă a armatelor regulate, existenţa acestora facilitând, în concepţia kantiană, războaiele de agresiune. El isi argumenta propunerea sustinand ca inarmarea determina o veritabila concurenta, o cursa a inarmarilor. Pe de altă parte, niciun stat nu avea voie să desfăşoare preparative secrete în vederea declanşării unui război. Kant condamna folosirea asasinilor platiti, incitarea la tradare si alte practice de acest tip. I. Kant pledează pentru o federaţie europenă de republici. Termenul desemna în principal statele constituţionale, care dispuneau de o constituţie civilă, în care executivul era separat de legislativ, nu neapărat state nemonarhice. Această federaţie de republici reprezenta un suprastat. Statele membre ale federaţiei proiectate trebuiau să rămână state suverane. Membrii federaţiei trebuiau, de asemenea, să respecte o legislaţie unică şi egală pentru toţi. Ca şi J.J. Rousseau, I.Kant este de părere că regimul politic este important pentru evitarea războaielor şi că republicile oferă o mai mare garanţie in această privinţă. Kant făcea referire la voinţa populară.”Dacă consimţământul cetăţenilor e cerut pentru a decide dacă războiul trebuie declarat, [...]nimic nu e mai natural ca ei să fie foarte prudenţi în a începe un joc atât de neonorant, care rezerva pentru ei toate calamităţile războaielor. Printre acestea ar fi obligaţia de a lupta, obligaţia de a plăti costurile războiului din propriile resurse, obligaţia de a repara
-
Upload
adda-addutza -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
description
kant
Transcript of 11 Immanuel Kant
Immanuel Kant
n anul 1795, a fost publicat cartea lui Immanuel Kant, intitulata Proiect asupra pcii eterne. n aceast lucrare, filosoful german se pronun pentru nlturarea rzboaielor ca mijloace de reglementare a diferendelor ntre state. Kant i argumenta opiunea preciznd ca, n caz contrar, dac nu se renuna la rzboi, fiecare pace era sortit s rmn un simplu armistiiu.
n atare condiii, un nou rzboi era destul de probabil. Apoi, I. Kant propunea un plan de dezarmare. Eliminarea rzboiului i planul de dezarmare constituiau eluri supreme ce trebuiau urmrite. Pentru atingerea lor, era necesar un tratat de pace general. n relaiile interstatale, trebuia s fie instituit o stare de drept. Starea de drept, ce avea s funcioneze n permanen, era menit s nlocuiasc starea natural, impulsiv i greu de inut sub control. Pentru realizarea strii de drept, Kant sugera eleborarea unei constituii generale.
Constituia general avea s fie elaborat dup modelul acelor comuniti civile care asigur egalitatea, dreptatea i totodat, sigurana individual i colectiv.
Proiectul de pace venic al lui I. Kant condamna orice politic extern agresiv. Pentru a fi prevenit rzboiul, Kant respinge dobndirea unui stat prin succesiune, schimb, vnzare sau donaie. Anexarea unui anumit stat de ctre un altul nsemna negarea existenei sale ca persoan moral.
Kant propune, n timp, chiar desfiinarea complet a armatelor regulate, existena acestora facilitnd, n concepia kantian, rzboaiele de agresiune. El isi argumenta propunerea sustinand ca inarmarea determina o veritabila concurenta, o cursa a inarmarilor.
Pe de alt parte, niciun stat nu avea voie s desfoare preparative secrete n vederea declanrii unui rzboi. Kant condamna folosirea asasinilor platiti, incitarea la tradare si alte practice de acest tip.
I. Kant pledeaz pentru o federaie europen de republici. Termenul desemna n principal statele constituionale, care dispuneau de o constituie civil, n care executivul era separat de legislativ, nu neaprat state nemonarhice. Aceast federaie de republici reprezenta un suprastat. Statele membre ale federaiei proiectate trebuiau s rmn state suverane. Membrii federaiei trebuiau, de asemenea, s respecte o legislaie unic i egal pentru toi.
Ca i J.J. Rousseau, I.Kant este de prere c regimul politic este important pentru evitarea rzboaielor i c republicile ofer o mai mare garanie in aceast privin. Kant fcea referire la voina popular.Dac consimmntul cetenilor e cerut pentru a decide dac rzboiul trebuie declarat, [...]nimic nu e mai natural ca ei s fie foarte prudeni n a ncepe un joc att de neonorant, care rezerva pentru ei toate calamitile rzboaielor. Printre acestea ar fi obligaia de a lupta, obligaia de a plti costurile rzboiului din propriile resurse, obligaia de a repara devastrile lsate n urma rzboiului i pentru a completa msura relelor, de a se ncarca cu o datorie naional grea care va face amar nsi pacea.
mprtind opinia lui Rousseau, I. Kant apreciaz c statele vor continua s i asigure expanisunea, iar pentru atingerea acestui obiectiv vor recurge la rzboi.
Federaia statelor, care constituie esena proiectului lui Kant, va fiina ca o lig a pacii. Aceasta nu va ncerca s acapareze competenele de care dispuneau rile. Scopul primordial al federaiei va fi exclusiv: meninerea i securitatea libertii fiecrei naiuni[..]i va include n cele din urm toate naiunile, ducnd astfel la pacea perpetu.
Kant se apropie nu numai de Rousseau, ci i de Thomas Hobbes, atunci cnd afirma c starea primar a omenirii este rea si anarhic, nu bun i paradisiac. De asemenea, natur uman este vzut ca vicioas.
