Hidrologia uscatulu Telmatologiei

NOŢIUNI DE TELMATOLOGIE

1. GENEZA ŞI TIPILOGIA MLAŞTINILOR

Mlaştinile se formeaza în conditiile unui climat cu umiditate abundenta,

evaporatie scazuta şi în prezenta unui strat impermeabil lipsit de scurgere

superficială. In aceasta situatie rezulta un exces de apa care, de regulă, se

acumuleaza in spatiile terestre cu forme negative de relief, unde se dezvoltă o

vegetatie hidrofila şi higrofila ce favorizeaza, în ultima instanta, procesul de

turbifiere. E. Pop (1960) considera mlaştina „o formatiune acvatica

neaerisita, ale cărei plante în loc sa putrezească sau sa se mineralizeze, dupa

moarte se turbifică aglomerandu-se, in cele din urma la fund, sub forma de

zacamant turbos".

In luncile raurilor, datorita inundatiilor şi reversărilor, se creaza un surplus

de umiditate care favorizează dezvoltarea unei vegetatii abundente higrofile.

Aceasta, cu timpul, este înlocuita de muşchi şi rogozuri şi transformata în

mlaştini de luncă sau mlaştini comune. Pe terenurile împadurite, tot ca

urmare a excesului de umiditate, rezultat din precipitatiile bogate, din

mentinerea unei evaporatii reduse şi a unei infiltratii aproape inexistente din

cauza solurilor impermeabile, iau naştere tinoavele sau mlaştimle

oligotrofe, formate din sphagnete. Aceste mlaştini impiedică aerisirea

parterului unde se afia radăcinile arborilor, aşa încât pădurea este distrusă cu

timpul. Tot sub influenta conditiilor hidrice excedentare, mlaştinile se mai pot

forma la baza versantilor (prin aparitia la zi a nivelului freatic), pe interfluvii

etc.

0 evolutie mai complexa o au mlaştinile care iau naştere în depresiunile

lacustre. Acestea, în urma intensificării procesului de colmatare, încep sa se

acopere cu vegetatie acvatica. Actiunea continuă până ce toată suprafata

lacului este invadată de vegetatia hidrofila (muşchi, rogoz, trestie, păpuriş) şi

transformată într-o mlaştină ierboasă de depresiune. Apoi, prin

1

Hidrologia uscatulu Telmatologiei

acumularea continuă a ierburilor moarte, se transformă într-un zăcamant de

turba, unde speciile de muşchi şi rogoz sunt înlocuite cu tufişuri şi esenţe

lemnoase. In felul acesta, mlaştina ierboasă trece în stadiul de impădurire

sau de tranzitie. Cu timpul, vegetatia lemnoasa începe să fie în înlocuita cu

muşchiul Sphagnum, iar mlaştina trece in stadiul de sphagnete, având

forma convexă, bombată.

Dupa modul de alimentare cu apa, dupa forma suprafetei şi componenta

vegetatiei, mlaştinile se impart in trei grupe: eutrofe, mezotrofe şi oligotrofe.

● Mlaştinile eutrofe se afia raspandite pe spatiul lacurilor colmatate, in

luncile raurilor frecvent inundate şi în jurul izvoarelor lor. Suprafata lor este

plană sau joasa (concava). Se alimenteaza din precipitatiile atmosferice, din

apele care se revarsa din albia minora a raurilor şi din apele freatice bogate in

saruri nutritive. Sub influenta unui substrat suprasaturat cu apa şi bogat in

substante hrănitoare se dezvolta o vegetatie de balta, alcatuita din numeroase

specii ierboase, alaturi de care cresc şi unele specii lemnoase (cu precadere

sălcii).

● Mlaştinile eutrofe se intalnesc in zona climatului temperat şi a

climatului subpolar de tundra. La noi in tara, apar in luncile unor rauri (Someş,

Mureş, Crasna, Siret, Prut, Calmăţui, Colentina), in Delta Dunarii şi in

depresiunile intramontane (Giurgeu, Ciuc, Ţara Bârsei).

● Mlaştinile oligotrofe se dezvolta in regiunile cu climat urned şi rece.

La noi in ţară sunt numite „tinoave" şi se afia situate in regiunile carpatice şi

subcarpatice, intre 500 şi 1500 m. Se alimenteaza predominant din

precipitatiile

atmosferice, iar solul şi apa unde acestea se formeaza sunt sarace in saruri

nutritive. Din aceasta cauza, componenta lor floristica este mai săracă.

Mlaştinile

oligotrofe sunt răspandite in Europa nordica, Canada şi Alaska, iar la noi in

Carpatii Orientali (Muntii Harghita, Depresiunea Dornelor, Muntii Maramureş,

Gutâi etc.) şi Muntii Apuseni (regiunea de izvoare a Someşului Rece şi

Someşului Cald).

● Mlaştinile mezotrofe ocupa o pozitie intermediara sau de tranzitie

intre cele oligotrofe şi eutrofe, atat prin componenta floristica, cat şi prin

gradul de mineralizare a apelor.

2

Hidrologia uscatulu Telmatologiei

2. REGIMUL HIDROLOGIC AL MLAŞTINILOR

Mlaştinile turboase deţin 87-97% apă şi între 3 şi 13% substantă uscată.

În funcţie de legatura pe care o are cu zăcământul de turba, apa se imparte in

doua grupe: apa libera, care circula sub influenta fortei de gravitatie şi este

separate de turba şi apa legată de zacamantul de turba.

Apa liberă se prezintă sub forma unor lacuri, ochiuri de apă, canale,

râuleţe etc., alimentate din ploi, zşpezi şi din revărsarea râurilor.

Apa legata de zăcământul de turba apare sub forma de apa capilara,

coloidala, osmotica şi apă de hidratare.

a) Apa capilară circula prin golurile capilare aflate între fibrele şi

particulele

de turbă, sub influenta forţelor capilare. Poate fi îndepărtată din zăcământul de

turba prin procesul de evaporare.

b) Apa coloidală face parte din amestecul coloidal şi este compusă din

apă şi din particule extrem de fine de turbă. Se poate reduce prin uscarea

turbei.

c) Apa osmotică se află in interiorul celulelor vegetate nedistruse şi

poate fi indepartată numai prin distrugerea chimica a acestor celule.

d) Apa de hidratare intră în compozitia turbei ca orice compus chimic.

Regirnul hidrologic al mlaştinilor se caracterizeaza prin procesul de

alimentare, prin circulatia apei şi prin variatiile de nivel.

Mlaştinile au mai multe surse de alimentare: precipitatiile atmosferice,

izvoarele şi cursurile de apa care se revarsa periodic.

Circulatia apelor depinde de permeabilitatea zacamintelor de turba şi

de gradul de descompunere a acestora. Ea are loc prin infiltrarea apelor pe

verticală

şi prin şanţurile de desecare. Infiltrarea apelor este in functie de calitatea

turbei

şi de grosimea acesteia. In mlaştinile cu Sphagnum (oligotrofe), cu grosimi de

1-2 m, viteza de infiltrare va fi foarte activă în orizontui superior (2-3 cm/s) §i

extrem de redusă (0,005 cm/s) la adancimea de 1 m. In cazul mlaştinilor

eutrofe, viteza de infiltrare a apelor este foarte mare in stratul superior (50-80

3

Hidrologia uscatulu Telmatologiei

cm/s) şi scade brusc la adancimea de 0.4-1 m, unde turba este mai bine tasată

şi se află într-un grad de descompunere avansat (0,01-0,02 cm/s).

Nivelul apelor din mlaştini variază de la un anotimp la altul, fiind

influentat de cantitatea de apă pe care mlaştinile o primesc prin sursele de

alimentare şi de cantitatea de apă care se pierde prin şanturile şi canalele de

scurgere.

3. RĂSPANDIREA MLAŞTINILOR ŞI IMPORTANTA LOR ECONOMICA

Mlaştinile şi turbăriile se află răspândite în toate continentele ocupând o

suprafată de circa 350 mil. ha (dupa N. Katz, 1941) sau o suprafată de 100 mil.

ha (dupa E. Pop, 1960). Cea mai mare întindere o au în Europa şi Asia (zona de

tundră şi taiga, bazinul mijiociu şi inferior al fluviului Obi).

Turbariile prezintă o importanta economică deosebită prin faptui că turba

poate fi folosită în industrie, agricultură, centrale electrice etc. Prin prelucrarea

turbei se obtin diverse produse chimice. De exemplu, prin distilarea ei, se

obtine gudronul de turba, iar prin uscarea fortată a turbei şi impregnarea ei cu

petrol rezultă un foarte bun combustibil. Turba se utilizează ca îngraşământ în

agricultură, iar în constructii este folosită ca izolator termic (la geamuri,

pivnite etc.), ca aşternut absorbant sau sub forma de plăci ori cărămizi de

constructie. De asemenea, fibrele şi praful de turba sunt adesea utilizate la

ambalarea obiectelor fragile.

Pe langa acestea, zăcământul de turba are o anumită importanţă şi în

medicina. În acest sens, turbariile din jurul izvoarelor carbogazoase din tara

noastră prezintă o serie de calităţi terapeutice. Turba este utilizata mai ales ca

„bai de nămol", iar din turba de Sphagnum se fabrică surogate de vată sau

cărbune medicinal. Valoarea terapeutica a turbariilor de la Vatra Dornei,

Borsec, Malnaş este bine cunoscută şi deosebit de apreciată.

Multe zacăminte de turbă din tara noastră prezintă o mare importantă

economică. Dintre acestea, menţionăm pe cele de la Poiana Stampei, Pilugani,

Călăţele, Miercurea- Ciuc, Topliţa etc.

4

Hidrologia uscatulu Telmatologiei

AUTOEVALUARE

1. Să se definească mlaştinile şi să se explice modul lor de formare?

2. Ce stint miaştinile eutrofe? Dar oligolrofe?

3. Care este ponderea apei in mlaştini şi sub ce forme se intâlneşte ea?

4. Prin ce se caracterizează regirnul hidrologic al mlaştinilor?

5. Care este răspândirea mlaştinilor pe Glob şi ce importanţă prezintă ele?

5