Amenajarea turistica a judeului Vlcea

Amenajarea turistica a judeului Vlcea

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERAL A JUDEULUI

1.1 Aezarea si limiteleAvnd ca ax valea Oltului, judeul Vlcea este aezat n partea central-sudic a Romnia, ntinzndu-se de la culmile nalte ale Munilor Lotrului, n nord pn la culmile Podiului Getic, n sud.La nord se nvecineaz cu judeele Sibiu i Alba, la vest cu Hunedoara i Gorj, la sud-vest cu Dolj, la sud i sud-est cu Olt, iar la est cu Arge.Teritoriul judeului este strabatut de paralela de 45 latitudine nordic n partea central, paralela ce trece prin localitile Groi, Frnceti, Bercioiu, Linia Hanului i Corbii din Vale. Meridianul de 24 longitudine estic trece de la vest de localitile Mlaia, Tomani, Cernioara, Lpuata, Mciuca, Vlalea Mare.n limitele actuale, teritoriul judeului Vlcea are o suprafa de 5705 kmp, reprezentnd 2,3% din suprafaa rii, pe care locuiesc peste 405 000 de locuitori. Din punct de vedere administrativ, judetul Vlcea este mpartit n 2 municipii, 9 orase si 78 de comune.

1.8 Infrastructura si cile de acces

Infrastructura Judetului cuprinde mai mult de 2167km de drumuri publice, din care 490km sunt drumuri nationale si 1677 km sunt drumuri judetene si comunale. Cel mai mare trafic se inregistreaza pe drumurile modernizate din lungul Oltului (Slatina si Sibiu), peste Dealul Negru (spre Pitesti) cat si spre Horezu, Targu Jiu. Cele mai importante drumuri pentru turism sunt:

E15A, care strabate judetul pe directia nord-sud intre Caineni si Ramnicu Valcea de unde se indreapta spre Bucuresti prin Pitesti.DN67, strabate zona subcarpatica a Olteniei pe directia est-vest intre Ramnicu Valcea Targu Jiu Zona turistica Portile de Fier.DN65 Ramnicu Valcea Dragasani Slatina asigura legaturile cu judetele din sudul Olteniei.DN703H Caineni Perisani Suia - Curtea de Arges asigura legatura cu zona turistica Curtea de Arges, scurtand drumul spre Pitesti si parcurgand in acelasi timp un pitoresc traseu turistic.DN7A, DN7 Brezoi Voineasa Vidra Obarsia Lotrului, strabate partea de nord-vest a judetului Valcea racordandu-se la drumul alpin DN67C. Acesta asigura accesul la statiunile Voineasa si Vidra.

Desfurat n trepte, pe direcia nord-sud, de la altitudini ce depesc 2200m (vrful Suru 2282m, vrful tefleti 2212m) pn la 150m n apropiere de Drgani, relieful judeului Vlcea este prin excelen muntos si deluros.Cea mai mare parte din teritoriu, aproximativ 2/3, este cuprins ntre altitudinea de 400-800 m i alctuiete treapta podiului piemontan si treapta dealurilor subcarpatice.Aproximativ 1/3 din aceeai suprafa este format din trepta munilor scunzi si mijlocii, cu altitudini cuprinse ntre 800-1800m, i a munilor nali, care ating valori de peste 2000m.n cadrul treptelor de relief amintite se gsesc vi i depresiuni care dein a treia parte din suprafaa total a teritoriului.1.2 Relieful

Privelitile variate pe care le ofera aceti muni fac ca ei s prezinte un interes remarcabil pentru turitii care folosesc de obicei drumurile si potecile turistice ce converg spre piscul central dominant, vrful Cozia. Datorita faptului ca Munii Cozia se afl n apropierea staiunii Climaneti-Cciulata, aceti muni pot fi vizitai cu precdere de turiti aflai aici la odihn i tratament.

1.3 Clima

Clima este temperat continentala, cu veri scurte si ierni lungi si geroase. Temperatura medie anuala este de 10 C cu veri calde de 22 C favorabile activitatii turistice estivale. Iernile au temperaturi mai moderate dacat in alte regiuni ale tarii, cu strat de zapada mai subtire si cu o persistenta mai scurta care confera conditii prielnice desfasurarii unei activitati turistice de sejur si de circulatie timp mai indelungat. In zona montana cu inaltimi de peste 2000 m temperatura medie anuala este de 0s C, vanturi puternice si precipitatii peste 1200mm/an; Precipitatiile sunt reduse(800mm/an). In zona dealurilor subcarpatice, temperatura medie anuala este cuprinsa intre 2s-10s C iar precipitatiile intre 600-800mm/an. Temperatura maxima absoluta a fost de 42s C (in anul 1946 la Orlesti), iar minima absoluta a fost de -33,5s C (in 1942 la Draganesti). Vanturile predominante bat din directia nord si nord vest, avand viteza de 1,7m/s.

1.4 Hidrografie

Apa, sub orice forma s-ar gsi ea in natur (ru, amenajari hidroenergetice, lacuri naturale) constituie element determinant pentru viaa omului. n judetul Vlcea exist resurse de ape subterane cu o compoziie propice unor tratamente balneare. Acestea sunt: izvoare minerale sulfuroase (Calimanesti Caciulata, Govora, Olanesti si Muiereasca), izvoare clorurate (Ocnele Mari - Ocnita), izvoare iodurate (Gorunesti).

.

n ceea ce privesc apele de suprafa, acestea compun o reea bogat n zona de munte i subcarpatic, dominant fiind rul Olt, unul dintre cele mai mari ruri din Romania, care strabate judeul Vlcea pe o lungime de 130km, de la nord la sud, adunand apele a numerosi aflueni, dintre cei mai importani fiind: Lotru, Olneti, Topologul, Olteul, Luncavatul, Bistria. Reeaua hidrografic este completat de lacurile artificial (Vidra, Babeni, Zavideni), lacurile glaciare (Zanoaga Mare, Galcescu, Iezerul Latoritei), precum i lacurile srate de la Ocnele Mari si Ocnia.

Lacul Vidra

Lacul Znoaga Mare

Iezerul Latoriei

Ocnele Mari

1.5 Solurilen funie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor (materialul parental,formlele de relief, clima i activitatea biologic), solurile existente pe teritoriul judeului Vlcea sunt variate.n zona montan, pe culmile nalte cu altitudini de peste 1700-1800 m se ntlnesc soluri podzolice humicoferiiluviale i soluri brune de pajiti alpine, care sunt valorificate prin punile naturale.La altitudini, de pn la 100 m, sub pdurile de conifere i conifere n amestec cu fag, se gsesc soluri brune acide i brune podzolide. Pe calcare, n Munii Cpnii se gsesc rendzine. Pe bordura montan i pe nlimile mai joase, din defileul Oltului, apar soluri brun-montane tipice sau podzolite. n depresiunea Lovitei se ntlnesc soluri brun-glbui de pdure, frecvent podzolite, i soluri brun-glbui acide. Aceste soluri sunt acoperite n mare parte cu fnee, culturi de trifoi, cartofi i pomi fructiferi (prun, mr ).

1.6 Vegetaia

Diversitatea formelor de relief i condiiile pedoclimatice existente pe teritoriul judeului au favorizat dezvoltarea unei vegetai bogat, dispus n etaje corespunztor altitudinii reliefului.Vegetaia alpin se ntalnete ntre 2000-2200m altitudine. Aici predomina plantele ierboase, perene si tufrisurile pitice (smirdarul sau bujorul de munte, salciile pitice i alti arbori).Vegetaia subalpin coboar pe versanii nordici pn la cca.1600m, iar pe cei sudici pn la cca. 1800 altitudine. Este format mai ales din tufriuri de jneapn, ienupr pitic, anin de munte, la care se mai adaug, merisorul, afinul precum si ierburi cum sunt: iarba vntului, firuta si altele.

1.7 Fauna

Compoziia i repartiia faunei pe teritoriul judeului sunt reflectarea particularitilor climatice, a diversitaii i a etajrii altitudinale a reliefului. Ca urmare, fauna se diferentiaz astfel:Fauna pajitilor alpine este format din psari cum sunt: fasa de munte, brumria i mierla gulerat, acvila de munte i roztoare ca oarecele alb. Pajitile alpine i mai ales cele din versantul Munilor Fgra sunt domeniul caprelor negre. Capra neagra se ntalnete nsa i n Munii Cpnii i Lotrului.Fauna pdurilor de conifere si fag este mult mai variat, iar unele prezint interes cinegetic. Se ntalnesc mamifere ca: ursul, cerbul, rsul, jderul de scorbur, jderul de piatr semnalat n Munii Cpanii, mistretul, cprioara, veveria, iepurele, oarecele gulerat; psari de interes pentru vantori cum sunt: cocoul de munte, potrnichea, reptilele ca vipera comun, oprla de munte, broasca brun.Fauna pdurilor de foioase de pe dealurile subcarpatice i podisul piemontan ntr-o adevarat zona de interferen faunistic ntlnind specii ce apartin att pdurilor montane ct i silvostepei si chiar stepei. Cea mai mare raspandire o au vulpile, viezurii, iepurii, mistretii, capriorii, veveritele.Fauna acvatica este reprezentata de mai multe specii de pesti. In apele mai reci si mai limpezi de munte traieste pastravul. Tot aici se mai ntlnesc: cicarul, grinderul, slavocul, lipanul, moiaga. n Olt i afluienii lui se ntlnesc specii ca: scobarul, nisiparita, mreana i cleanul etc.

DemografiaSub aspect demografic, populatia totala a judetului este de 432 375 locuitori din care 40,6% in orase si 59,4% in sate. Populatia activa 47,2% din care 40,73% in agricultura si silvicultura, 32,85% in industrie si 26,32% in servicii.Judetul Valcea are o densitate de 75/kmp locuitori. Procentajul mare al populatiei urbane este dat in primul rand de municipiul Ramnicu Valcea, capitala a judetului, care are o populatie de 119 000 locuitori, si de orasele Dragasani (22900 locuitori), Baile Govora (3200 locuitori), Baile Olanesti (4900 locuitori), Brezoi (7700 locuitori), Calimanesti Caciulata (9900 locuitori), Horezu (7400 locuitori), Ocnele Mari (3650 locuitori).

Conform graficului se observ c populaia cu vrsta cuprins ntre 40-49 este cea mai numeroasa, fiind urmat de populaia cu vrsta de 30-34 de ani,iar pe ultimul loc fiind clasat populaia n vrst de 80 i peste.

Ponderea populatie pe sexe medii de rezidenta

Ponderea pe tipuri de statiuni

16

Populaia ocupat civil, pe activiti ale economiei naionale (la sfritul anului) din judetul Vlcea AniiTotal economieAgricultur, vntoare i silviculturIndustrieConstructii ComerHoteluri i restaurante2004163,161,137,48,717,82,92005166,962,036,89,021,23,12006166,958,337,69,622,43,12007172,256,937,511,624,03,52008169,956,537,113,521,13,12009166,456,633,412,821,72,92010166,456,933,112,522,62,72011166,557,436,012,422,82,82012170,659,236,2 1223,73,42013 166,15635,211,924,63,4

1.9.Economia in judeul VlceaEconomia judetului Valcea este preponderent influentata de existenta marilor agenti economici de pe platforma chimica Rm.Valcea: SC OLTCHIM SA, SC Uzinele Sodice, SC CET Govora SA, In industria extractiva, functioneaza unitati economice care utilizeaza resurse minerale locale: sare, carbune , petrol: SNS SALROM - Exploatarea Miniera Rm.Valcea - sare gema si in solutie - Sectia Extractie si Preparare Bistrita - calcar SNLO Tg.Jiu - Exploatarea Miniera Berbesti, Alunu - carbune

AGRICULTURAStructura terenului dupa modul de folosinta:a) Suprafata totala 576477 ha din care - arabil = 87978 ha (15,3%) - pasuni =108918 ha (18,9%) - fnete = 31183 ha (5,4%) - vii si pepiniere viticole = 3879 ha (0,6%) - livezi si pepiniere pomicole = 13908 ha (2,4%)b) Paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera = 290880 ha (50,5%)c) Ape si balti = 12544 ha (2,2 %)d) Alte suprafete = 27187 ha (4,7%) Prioritati si oportunitati de dezvoltare si modernizare a exploatatiilor agricole in judetul nostru sunt identificate in domeniile: cresterea animalelor, pomicultura - viticultura si apicultura.In Regiunea Sud Vest Oltenia, judetul Valcea ocupa primul loc in ceea ce priveste cresterea animalelor ca numar de bovine (109.000 capete) si ca suprafete cultivate cu pomi (inclusiv pepiniere), respectiv cu 14.049 ha.

INFRASTRUCTURAReteaua de drumuri la nivelul judetului cuprinde:- drumuri europene: 83,15 km; - drumuri nationale: 443 km; - drumuri judetene: 967km; - drumuri comunale: 729 km.

TURISMTurismul in judetul Valcea este o prioritate si in acelasi timp un real potential economic. Prin dezvoltarea turismului s-a devzoltat implicit si activitatea in servicii, ponderea personalului angajat in servicii fiind in crestere.Cu cele 4 localitati ale judetului : Baile Govora, Calimanesti-Caciulata, Olanesti si Voineasa, atestate ca statiuni turistice de interes national si Horezu localitate atestata ca statiune de interes local , judetul Valcea se situeaza pe locul doi pe tara, alaturi de judetul Prahova, ca numar de statiuni, dupa judetul Constanta.Structurile de primire turistica cuprind cca. 10300 locuri de cazare din care , cca 7000 sunt locuri in hoteluri si moteluri iar in ultimii ani au intrat in circuitul turistic noi hoteluri, vile si pensiuni de 3* si 4* cu peste 1000 de locuri.Resursele minerale naturale de care dispun statiunile valcene si factorii naturali de cura contribuie la tratarea afectiunilor: respiratorii, reumatismale, articulare si posttraumatice, neurologice periferice si centrale si ale tubului digestiv, metabolice si de nutritie, renale si ale cailor urinare, etc.Relatia turism-dezvoltare economica poate fi privita in dublu sens. Pe de o parte dezvoltarea economica impune o dezvoltare a industriei in judet, iar pe de alta parte, activitatea turistica e considerata a avea un impact deosebit asupra ramurilor economiei.

CAPITOLUL 2ANALIZA CAPACITII DE CAZARE N JUDEUL VLCEA

Infrastructura de cazarePotrivit legislaiei n vigoare, structurile de cazare sunt clasificate n: hoteluri, moteluri, hoteluri pentru tineret, hanuri, hostel-uri, cabane, vile pentru turiti, bungalow-uri, campinguri, popasuri pentru turiti, sate de vacan, tabere colare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, case/ apartamente de nchiriat, ambarcaiuni i altele.Evoluia infrastructurii de cazare din judeul Vlcea n perioada 2004-2014 a avut loc dup cu urmeaz:

Sursa : 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICAUniti de cazare turistic existente n judeul Vlcea

S-a nregistrat o cretere a numrului de hoteluri din mediul urban i, n special, numrului de pensiuni urbane i rurale n ultimii ani, cu observaia c, aa cum era de ateptat, exist mai multe uniti de cazare n partea de nord a judeului.Evoluia indicatorilor demonstreaz c din anul 2014 aproape s-a dublat numrul structurilor de cazare turistic. Creteri semnificative se nregistreaz la numrul de hoteluri, dar mai ales la numrul de pensiuni turistice urbane i rurale. Este evident c numrul vilelor, cabanelor turistice i al campingurilor a nregistrat o cretere foarte mic.Avnd n vedere clasificarea structurilor de cazare dup numrul de stele/ margarete, se impune precizarea c majoritatea structurilor de cazare sunt de 2 stele, i c, innd cont de faptul c legislaia romneasc acord un numr de stele n funcie doar de existena/ inexistena unor servicii, exist o variaie foarte mare a calitii serviciilor oferite.

Capacitatea de cazare turistica existenta pe tipuri de structuri de primire turistica, n judeul VlceaSursa : 1998 - 2014 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Dei numrul structurilor de cazare turistic n perioada de referin 2004-2014 aproape s-a dublat, practic capacitatea de cazare turistic a crescut cu doar aproximativ 200 de locuri. Este evident c numrul de locuri n pensiunile urbane i rurale a nregistrat o cretere semnificativ, ns numrul de locuri de cazare din hoteluri, cabane turistice i campinguri a nregistrat creteri foarte mici, pe fondul unei scderi semnificativa acapacitii de cazare a vilelor turistice.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, dupa destinatii turistice pe tipuri de turistiAnaliza circulatie turisticeSursa : INSSE

Innoptari in structuri de primire turistica pe tipuri de structuri, categorii de confort si tipuri de turisti

CAPITOLUL 3AMENAJARE TURISTIC A JUDEULUI VLCEA

Romnia este o tara binecuvntata de Dumnezeu cu cele mai variate si pitoresti forme de relief: mare, fluviu, delta, munti, dealuri si podisuri, cmpii si lunci, o tara cu bogatii si frumuseti, o tara cu o civilizatie multimilenara, cu un patrimoniu istoric si cultural considerabil, o tara unica prin farmecul si ospitalitatea locuitorilor sai, denumita de marele scriitor romn Alexandru Vlahuta "Romnia pitoreasca" n una din operele sale, care poarta chiar acest nume. Fiind asezata geografic n zona sud-estica a Europei, frumoasa si bogata, Romnia a fost deopotriva admirata si rvnita. Faptul ca, de-a lungul existentei sale milenare, poporul romn a rezistat numeroaselor vitregii ale istoriei, pune n evidenta eroismul, forta si capacitatea sa de regenerare.n judetul Vlcea se pot delimita 4 zone mari de interes turistic deja consacrate, respectiv: "turismul montan ; "statiunile balneoclimaterice", "turismul cultural si monahal" si n sfrsit "agroturismul". Acestora le putem adauga nca o destinatie turistica si anume "turismul sportiv si de agrement" (vnatoarea si pescuitul).

Obiective turistice naturaleSALINA OCNELE MARILa Ocnele Mari, sarea este exploatat din cele mai vechitimpuri, ns salina a fost deschis publicului larg pentruvizitare i cure de tratament doar de civa ani.Parcul turistic este compus din muzeu, restaurant, baruri,biseric, magazine de suveniruri, terenuri de fotbal, tenissau baschet, mese de biliard, locuri de joac pentru copii.Program de vizitare: Luni - Vineri 10:00 - 17:00, Smbta - Duminica 09:00 - 17:00.

BILE OLNETIPerla staiunilor vlcene, aflat la poalele Carpailor Meridionali,este renumit pentru cele 35 de surse de apeminerale cu nenumrate proprieti curative. Bioclimatulsedativ este benefic pentru persoanele cu afeciuni alesistemului nervos, cauzate de stres i poluare.

BILE GOVORAStaiune balneoclimateric de interes naional, una dincele mai bogate staiuni n ape iodurate i bromurate din Europa, iodul i bromul fiind de origine organic.Staiunea este recomandat persoanelor cu afeciuni respiratorii, reumatismale ale aparatului locomotor i ORL.

CLIMNETI - CCIULATAStaiune balneoclimateric, aflat pe malul drept al Oltului,este renumit pentru apele minerale sulfuroase, clorate,bromate, cu sodiu, calciu i magneziu, cu proprieticurative. Staiunea dispune de instalaii pentru bi calden cad sau bazin cu ap mineral, electrohidroterapie ikinetoterapie, aerosoli i inhalaii, bazine descoperite cuap termal sulfuroas (n staiunea Cciulata), izvoarede ap mineral pentru cur intern, sli de gimnasticmedical, saun, bazine de not situate chiar pe malulrului Olt

VOINEASAO oaz de linite aflat la poalele munilor Lotru i nconjuratde pduri de brad, molid i fag, staiunea Voineasa ofer oportuniti de petrecere a timpului liber i relaxare. Climatul tonic, cu aer curat i ionizat, este propice sejururilorpentru tratarea asteniilor nervoase, a surmenajului fizic i intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatuluilocomotor i ale cilor respiratorii.

PARCUL NAIONAL COZIAAflat n partea central sudic a Carpa ilor Meridionali,parcul este mrginit la nord de Depresiunea Lovitei,strvechea Terra Loystha, un vast areal istoric, cu multelocaliti, organizate odinioar n inutul lui Seneslau,unde populaia continu tradiiile i obiceiurile strvechi.Legendele locurilor spun c aici ar fi fost misteriosul Kogaion, muntele sfnt al dacilor. Cu o vast biodiversitatea peisajului (goruni, salcmi pitici, mesteceni de Cozia,formaiuni stncoase) parcul este un muzeu natural cuadevrat spectaculos din punct de vedere geologic,fizico-geografic, floristic, faunistic i hidrologic.

Obective turistiece antropice

MNSTIREA HUREZIUna dintre cele mai pitoreti aezminte mnstireti dinRomnia, Mnstirea Hurezi este cel mai reprezentativ complex de arhitectur definitoriu pentru "stilul brncovenesc",un monument istoric ce se afl pe lista patrimoniuluimondial UNESCO.

MNSTIREA DINTR-UN LEMNAezmnt monahal situat n comuna Frnceti, la 25km de Rm.Vlcea, Mnstirea Dintr-un lemn are o istorieaparte. Legendele locului spun c ar fi fost construitprin anul 1653 din lemnul unui singur stejar n scorburacruia, diaconul arab cretin Paul de Alep a gsit oicoan a Maicii Domnului, adpostit astzi n bisericade piatr.

MNSTIREA COZIAO autentic podoab a arhitecturii bisericeti autohtone,Mnstirea Cozia reprezint una dintre cele mai importantectitorii ale Voievodului Mircea cel Btrn. Situat la3 km de staiunea Climneti, pe malul drept al Oltului,ansamblul mnstiresc de la Cozia, ce poart hramul Sfnta Treime, a fost sfinit pe data de 18 mai 1388 i este unul dintre cele mai vechi i bine pstrate monumente din Romnia.

HOREZURenumit pentru centrele de olrit cu tradiie aflate aici ipentru festivalul anual Cocoul de Hurezi, Horezueste o destinaie turistic important n judeul Vlcea,n Romnia. Este menionat pentru prima oar n documentuldat la Rmnic la 5 septembrie 1487 de ctrevoievodul Vlad Clugarul. Satul este apoi donat de ConstantinBrncoveanu Mnstirii Hurez.Aezarea se dezvolt ceva mai mult dup anul 1780,cand devine cunoscut sub numele de "Trgul Horezu",dat de la care devine centru de plas, apoi reedin

PARCUL ZVOIUnul din cele mai vechi parcuri din ar organizate caatare, a luat fiin prin Ofisul domnesc emis de domnitorulBarbu tirbei la 9 august 1850. Printre copacii seculari,n parc se afl Lacul Zvoi, un restaurant i sediulTeatrului Municipal Ariel.La intrarea n parc se gsete monumentul domnitoruluiBarbu tirbei, opera profesorului Constantin Mihilescudin anul 1920.

GRDINA ZOOLOGICAmenajat ntr-o zon mpdurit din cartierul Ostroveni,Grdina Zoologic din Rm.Vlcea v ofer posibilitateas admirai specii de animale din ntreaga lume: tigrii, uri,lei, maimue, crocodili, lame, strui, vulpi, oimi, estoase.a. Grdina Zoologic este un loc linitit i potrivit pentrua te plimba dar i pentru citit sau meditaie, avnd n incintasa un centru de relaxare, special amenajat n acestsens.Adresa: lng Baza de Agrement Ostroveni

PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEEANVLCEA - N SISTEM INFORMAIONAL GEOGRAFIC Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a sectorului turistic l reprezint atragerea unui numr ct mai mare de turiti i implicit creterea ponderii turismului la PIB.Turismul poate avea un are un rol important n realizarea i meninerea unui ritm adecvat de cretere economic a judeului Vlcea i poate reprezenta n viitor unul din principalele sectoareale economiei vlcene, contribuind la dezvoltarea durabil a regiunii.Documentele programatice elaborate pe diverse niveluri teritoriale stabilesc obiectivele i direciile de aciune n dezvoltarea turismului romnesc n acord cu principiile i politicile europenen domeniu.Planul Naional de Dezvoltare 2007 2013 stabilete ca obiectiv principal creterea competitivitii turismului romnesc prin coroborarea aciunilor care vizeaz dezvoltarea i promovarea internaional a Romniei ca destinaie turistic, dar i dezvoltarea unei industriituristice naionale durabile.

Direciile care vor orienta domeniile de intervenie i tipurile de msuri pentru ndeplinirea acestui obiectiv strategic sunt:- dezvoltarea produselor turistice: mbuntirea semnificativ a structurilor de cazare, aserviciilor, facilitilor i infrastructurii de comunicaii, astfel nct s corespundstandardelor internaionale;- marketing i promovare: crearea unei imagini pozitive a Romniei ca destinaie turistic, creterea i meninerea unui nivel susinut de publicitate pentru produsele turistice n vederea atragerii att a turitilor din ar ct i a celor poteniali de pe piee turistice consacrate.n concordan cu aceste direcii, Strategia de Dezvoltare Regional 2007 2013 stabilete ca prioritate regional dezvoltarea turismului, care se va realiza prin intervenii pentru:- modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de turism prin investiii pentru creterea atractivitii produsului turistic i valorificarea superioar a zonelor cu potenial ridicat;- reabilitarea i valorificarea patrimoniului natural i a motenirii cultural istorice;- mbuntirea infrastructurii de acces n zonele turistice;- mbuntirea condiiilor de mediu n zonele turistice;- sprijinirea societilor care activeaz n turism; creterea vizibilitii regiunilor, dezvoltarea marketingului regional;- dezvoltarea resurselor umane din sectorul turistic.

Turismul balnearDezvoltarea acestui tip de turism se propune prin: - amenajarea i echiparea la standarde turistice europene ca staiune balnear-pilot cuprofil balnear reprezentativ a staiunii Bile Olneti (afeciuni renale i hepato-biliare);- modernizarea i dezvoltarea infrastructurii turistice specifice n staiunile balneare cupeste 2.500 locuri de cazare (Climneti Cciulata, Bile Govora) prin:* refacerea reelelor de aduciune, de colectare i a punctelor de utilizare a resurselorminerale, a aleilor de acces i a spaiilor de recreere i popas;* modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de transport;* modernizarea spaiilor de cazare;- dezvoltarea unor microbaze de tratament cu capaciti de primire n perspectiva unorviitoare staiuni balneare locale n localitile cu resurse minerale nevalorificate: OcneleMari, Ocnia, Costeti;- extinderea ofertei pentru activitile sportive i de agrement n spaii nchise (biblioteci,cluburi) sau n aer liber (terenuri sportive, alei pentru plimbare) n staiunile balneareexistente sau propuse;- creterea interesului turistic pentru staiunile balneare prin organizarea unor pachete deoferte turistice integrate, care s includ i activiti culturale (conferine tematice,concerte, spectacole) sau vizitarea unor obiective culturale din zona apropiat;- extinderea echiprii tehnico-edilitare a localitilor cu resurse balneare pentruasigurarea nivelului de confort necesar n spaiile de cazare i bazele de tratament.

BIBLIOGRAFIE

JUDEELE PATRIEI- VLCEA (MONOGRAFIE), Editura Sport-Turism, Bucureti,1980( Gheorghe Crstea i Dorel constantinescu), VLCEA-Ghid turistic al judeului, Bucureti 1976, Vasile I. Berbece, Costea Marinoiu, Aurel Mateihttp://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/Dezvoltarea-turismului-in-jude66.php http://www.travelbiz.ro/fisiere/Ghiduri/judetul%20Valcea%20-%20ghid%20turistic.pdf http://www.prefecturavalcea.ro/prefectura-valcea/prezentarea-judetului.html CONSILIUL JUDEEAN VLCEA- STRATEGIA DE DEZVOLTARE A TURISMULUI N JUDEUL VLCEA 2007 2013http://statistici.insse.ro/