100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2008

Chi!in"u 2009

2

CZU[323+338](478) O-10

Aceast! publica"ie apare cu sprijinul financiar al Funda"iei Friedrich Ebert. Opiniile exprimate apar"in autorilor #i nu reflect! în mod necesar punctul de

vedere al IDIS „Viitorul” #i al institu"iei finan"atoare.

Coordonator: Ghenadie Mocanu Autori:

Vitalie Grosu Ion Guzun Mihail $alvir Olesea Cruc Diana Cheianu-Andrei Carolina Ungureanu

Coperta: Eugen Novac

© Institutul pentru Dezvoltare #i Ini"iative Sociale (IDIS) “Viitorul”

str. Iacob Hâncu 10/1, Chi#in!u, MD-2005, Republica Moldova, Tel.: 21 09 32, Fax: 24 57 14

e-mail: office@viitorul.org, www.viitorul.org

Descrierea CIP a Camerei Na"ionale a C!r"ii 100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2008 / Vitalie

Grosu, Ion Guzun, Mihail $alvir [et al.]; coord.: Ghenadie Mocanu; Inst. pentru Dezvoltare #i Ini"iative Sociale (IDIS) „Viitorul”. - Ch. : IDIS „Viitorul”, 2009 (Tipogr. „Re#etnicov P.”ÎI). – 262 p. ISBN 978-9975-9922-4-4 250 ex.

323+338(478) O-10

3

Cuprins: Prefa!" ............................................................................................................................................................... 5 Metodologia de cercetare ................................................................................................................................. 6 P 1. Abuzurile fa!" de jurnali#ti – o practic" na!ional" ................................................................................... 9 P 2. Lipsa de transparen!" în institu!iile publice .......................................................................................... 11 P 3. Suprimarea opozi!iei politice .................................................................................................................. 14 P 4. Spa!iul informa!ional dominat de mass-media rus" ............................................................................. 16 P 5. Exercitarea presiunii autorit"!ilor publice centrale asupra administra!iei municipiului Chi#in"u ... 19 P 6. R"spunderea Guvernului limitat" de interesele partidului de guvern"mânt ...................................... 23 P 7. Politica identitar" deficient" ................................................................................................................... 26 P 8. Audiovizualul public angajat politic ...................................................................................................... 29 P 9. Implicarea politic" a religiei ................................................................................................................... 32 P 10. Populismul autorit"!ilor în realizarea #i evaluarea reformelor ............................................................ 35 P 11. Finan!area partidelor politice – între transparen!" #i luptele electorale ............................................. 38 P 12. Modific"rile Codului Electoral antrenate în lupta electoral" .............................................................. 41 P 13. Criza rela!iilor politice cu UTAG – surs" de instabilitate na!ional" ................................................... 44 P 14. (Ne) Reformarea sectorului de securitate ............................................................................................ 47 P 15. Controlul parlamentar ineficient ........................................................................................................... 50 P 16. Inegalitatea cet"!enilor .......................................................................................................................... 53 P 17. Înc"lcarea continu" a drepturilor fundamentale ale cet"!enilor R. Moldova din stânga Nistrului .. 56 P 18. Tortura #i relele tratamente ................................................................................................................... 59 P 19. Dreptul la educa!ia calitativ" ................................................................................................................ 62 P 20. Discriminarea cultelor religioase .......................................................................................................... 66 P 21. Libertatea presei #i accesul la informa!ii .............................................................................................. 69 P 22. Libertatea întrunirilor #i exprim"rii opiniei ......................................................................................... 73 P 23. Înc"lcarea dreptului la dubla cet"!enie ................................................................................................ 76 P 24. Dosare la CtEDO - drepturi înc"lcate #i milioane pierdute ............................................................... 79 P 25. Justi!ia #i atitudinea magistra!ilor ........................................................................................................ 82 P 26. Utilizarea for!elor de ordine #i organelor de drept ca instrument politic .......................................... 85 P 27. Practica poli!ieneasc"............................................................................................................................ 88 P 28. Starea penitenciarelor #i institu!iilor de deten!ie preventiv" .............................................................. 91 P 29. Secretizarea declara!iilor pe avere a func!ionarilor publici ................................................................. 94 P 30. Ignorarea continu" a Hot"rârilor Cur!ii de Conturi ............................................................................ 96 P 31. Nivelul înalt al corup!iei ........................................................................................................................ 98 P 32. Finan!area #i utilizarea netrasparent" a finan!elor publice .............................................................. 100 E 1. Infla!ia VS cursul valutar ...................................................................................................................... 104 E 2. Deficitul balan!ei comerciale – recorduri noi ...................................................................................... 107 E 3. Pia!a imobiliar" din Moldova, amenin!at" de criz" ............................................................................ 109 E 4. Sectorul animalier în com" profund" .................................................................................................. 111 E 5. Pre!uri europene la gaze naturale ........................................................................................................ 113 E 6. Cre#terea datoriei externe a Moldovei – un motiv de îngrijorare....................................................... 115 E 7. “Criza cimentului” – un avertisment pentru viitor ............................................................................. 117 E 8. Moldova se transform" dintr-o !ara exportatoare de produse agroalimentare în una net importatoare .................................................................................................................................................. 119 E 9. Pia!a valutar" “supraînc"lzit"” de banii veni!i din exterior ............................................................... 121 E 10. Agricultura Moldovei – la nivelul celei din Europa anilor ‘70 ......................................................... 123 E 11. Pagube enorme, provocate de inunda!iile din var" ........................................................................... 125 E 12. Deficitul for!ei de munc" calificate – o problem" cît mai acut" ...................................................... 127 E 13. Panic" pe pia!a zah"rului .................................................................................................................... 129 E 14. BNM înregistreaz" pierderi enorme .................................................................................................. 131 E 15. Imaginea investi!ional" a Moldovei ................................................................................................... 133 E 16. Criza în sectorul industrial continu" .................................................................................................. 135 E 17. Impactul crizei financiare asupra Republicii Moldova ..................................................................... 137 E 18. Moldovagaz pe post de sperietoare .................................................................................................... 140 E 19. Declin la bursa de valori a Moldovei .................................................................................................. 142 E 20. Costul gestiunii impozitelor ............................................................................................................... 144 E 21. Termocom vs Prim"ria - r"zboiul tarifelor ........................................................................................ 147 E 22. Investi!ii insuficiente în infrastructura drumurilor ........................................................................... 149

4

E 23. Pre!ul motorinei – o nou" lovitur" asupra agricultorilor .................................................................. 151 E 24. Obscuritatea importurilor de energie electric" din Ucraina ............................................................ 153 E 25. Pierderi enorme a bugetului municipal din cauza deciziilor iresponsabile ale CMC .................... 155 E 26. Efectele secetei din 2007 resim!ite pân" în vara anului 2008 ........................................................... 156 E 27. Pia!a creditelor – insuficien!a de lichidit"!i....................................................................................... 158 E 28. Remiten!ele – f"r" limit" de cre#tere ................................................................................................. 160 E 29. Salt" tarifele la gaze, lumina #i c"ldur" ............................................................................................. 162 E 30. Regiunea transnistrean" afectat" de criza mondial" ........................................................................ 164 E 31. Agricultorii – salarii mai mici decât minimum de existen!" ............................................................ 166 S 1. Securitatea demografic" în pericol ....................................................................................................... 169 S 2. Satele moldovene#ti depopulate ........................................................................................................... 171 S 3. Supravie!uire imposibil" la b"trâne!e ................................................................................................... 173 S 4. Sfera serviciilor publice este afectat" în continuare de corup!ie ........................................................ 176 S 5. Tinerii din Republica Moldova în Anul Tineretului ........................................................................... 178 S 6. Reducerea num"rului de locuri la studii în institu!iile de înv"!"mânt superior ................................ 180 S 7. Lipsa locurilor de munc" bine pl"tite ................................................................................................... 182 S 8. Protec!ia migran!ilor peste hotare ........................................................................................................ 184 S 9. Consecin!ele migra!iei de munc" a p"rin!ilor asupra copiilor ............................................................ 187 S 10. Summer Work and Travel – o form" de exod al creierelor tinere ..................................................... 189 S 11. Costul ridicat al vie!ii în Republica Moldova ..................................................................................... 191 S 12. Moldova r"mîne cea mai s"rac" !ar" din Europa .............................................................................. 194 S 13. Criza din domeniul culturii se acutizeaz" .......................................................................................... 197 S 14. Viciile sociale duc la degradarea na!iunii ........................................................................................... 200 S 15. Poluarea mediului ambiant ................................................................................................................. 203 S 16. S"n"tatea public" în pericol ................................................................................................................ 205 S 17. Vulnerabilitatea autorit"!ilor în fa!a condi!iilor climaterice nefavorabile ........................................ 209 S 18. Rata înalt" a infect"rii cu HIV/SIDA ................................................................................................. 212 S 19. Absolven!ii institu!iilor reziden!iale l"sa!i în voia sor!ii .................................................................... 214 S 20. Tensiunile sociale iau amploare ......................................................................................................... 217 S 21. Integrarea în societate a persoanelor cu dizabilit"!i se face cu dificultate ....................................... 220 Ex. 1. Imaginea negativ" a RM în presa str"in" ......................................................................................... 223 Ex. 2. Conflictul armat ruso-georgian #i impactul lui asupra Republicii Moldova .................................. 225 Ex. 3. Cooperarea regional" a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei: lipsa coeren!ei #i eficien!ei . 227 Ex. 4. Monitorizarea RM de c"tre Consiliul Europei ................................................................................. 230 Ex. 5. Tergivisarea semn"rii Conven!iei moldo-române privind micul trafic de frontier" ...................... 233 Ex. 6. Politica de Vecin"tate #i lipsa unui acord între Republicii Moldova cu UE .................................. 235 Ex. 7. Problema contrabandandei la frontiera moldo-ucrainean" ............................................................ 238 Ex. 8. Republica Moldova –CSI: model de duplicitate a diploma!iei moldovene#ti ................................ 241 Ex. 9. Neutralitatea Republicii Moldova .................................................................................................... 243 Ex. 10. Problema transnistrean" #i ineficien!a negocierilor ....................................................................... 246 Ex. 11. Republica Moldova între Federa!ia Rus" #i NATO ....................................................................... 249 Ex. 12. Prezen!a a#a-ziselor trupe pacificatoare ruse pe teritoriul Republicii Moldova .......................... 252 Ex. 13. Dezarmarea structurilor paramilitare din stânga Nistrului ........................................................... 255 Ex. 14. Instabilitatea intern" a Ucrainei #i repercusiunile asupra Republicii Moldova ........................... 258 Ex. 15. Diploma!ia moldoveneasc" – veriga slab" a politicii externe moldovene#ti ................................ 260 Ex. 16. Strategia de comunicare cu privire la integrarea european" a Republicii Moldova .................... 262

5

Prefa!"

La finele fiec!rui an pot fi trase concluzii "i observa#ii pe marginea desf!"ur!rii evenimentelor ce s-au scurs. Pentru al treilea an consecutiv, autorii acestui volum "i-au propus s! eviden#ieze acele probleme care au marcat agenda public!. Dac! în 2007 întreg spectrul de probleme erau legate, tangen#ial sau nu, de integrarea european!, în 2008 accentul s-a pus pe criza economic! mondial!.

Fiind un an preelectoral, anul 2008 a fost decisiv în definirea valorilor politice ale cet!#enilor. În acest an, am fost martorii aplic!rii tuturor m!surilor de a câ"tiga sau men#ine simpatia electoratului. Au fost aplicate tot felul de m!suri administrative, fiind implicate institu#iile publice în h!r#uirea liderilor de opinie, demolarea imaginii unor lideri sau "lefuirea imaginii altora, implicarea unor presupune asasinate în via#a politic! "i c!utarea unor posibili complici. Adoptarea unor legi importante pentru consfin#irea libert!#ii individului sub aspect de întrunire "i informare, s-a ciocnit de aplicarea precar! a acestor legi. Or, una din problemele de baz! cu care se confrunt! R. Moldova la momentul de fa#! este incapacitatea de a"i implementa propriile legi adoptate de Parlament. La acest capitol a atras aten#ia "i Raportul de progres al Comisiei Europene asupra implement!rii Planului de Ac#iuni UE-RM. În pofida diferitor reac#ii "i rapoarte ale societ!#ii civile asupra situa#iei precare din #ar!, a diferitor reac#ii din partea partenerilor occidentali, institu#iile publice din Moldova au r!spuns voalat sau chiar indiferent. Pierderea unor cazuri de milioane de euro la CtEDO, aten#ionat! de c!tre institu#iilor europene asupra unor cazuri flagrante de nerespectare a drepturilor omului, modest! în a dezvolta o economie func#ional! "i productiv!, Moldova cere din partea Uniunii Europene un Acord de asociere. Aprobând, apoi uitând de Strategia de comunicare european!, Republica Moldova încearc! a convinge Uniunea European! de „schimb!ri esen#iale” în interiorul #!rii "i de europenizare a societ!#ii moldovene"ti.

Anii preelectorali sunt cu greu suporta#i de c!tre popula#ie, care se confrunt! în primul rând cu probleme sociale, în special cu problema demografic!, educa#ional! "i de s!n!tate. Plus la asta, se mai adaug! "i probleme cauzate de calamit!#ile naturale. În pofida unor ample dispute între actorii politici de la tribuna Parlamentului, via#a oamenilor de rând a r!mas la fel de grea, iar problema num!rul unu în sondajele de opinie a continuat s! fie s!r!cia.

Criza mondial!, care de"i în pofida declara#iilor f!cute de oficialii moldoveni nu afecteaz! R. Moldova, anumite sectoare ale economiei au înregistrat rezultate modeste intrând chiar în recesiune.

Cercetarea de fa#! reprezint! efortul unui grup de exper#i din diferite domenii de a vedea în ce m!sur! anumite subiecte, fiind influen#ate de mass-media, penetreaz! agenda public! "i macin! societatea pe parcursul unui an întreg. Analizând în prim! instan#! mass-media ap!rut! pe parcursul acestui an, grupul de exper#i au formulat problemele #inând cont de propria expertiz! pe care o de#in în anumite domenii. Studiu este un instrument util comunit!#ii de deciden#i politici, oficiali guvernamentali, lideri ai societ!#ii civile "i reprezentan#i ai mijloacelor de informare în mas! din mass-media tip!rit! "i electronic!, atât din Republica Moldova, cât "i din afara ei având la baz! metode speciale de cercetare.

Valoarea acestui studiu este înt!rit! de structura facil!, tehnica de identificare "i validare a unor probleme reflectate în pres!, reprezentând astfel un efort de construc#ie a unei agende publice care cuprinde majoritatea subiectelor de interes deosebit pentru dezvoltarea Republicii Moldova.

Acest produs inteligent ofer! elemente comparative "i analitice pentru adoptarea unor tehnici superioare de evaluare a unor decizii care implic! importante costuri pentru societatea noastr!. Totodat!, inten#ia autorilor acestui studiu este de a încuraja reflec#ia critic! "i abordarea comparativist! la elaborarea de politici publice eficiente "i efective, precum "i la cre"terea calitativ! a nivelului dezbaterilor publice pe aceste teme de interes.

Echipa de cercetare a fost format! din 6 exper#i "i un coordonator. Studiul a fost coordonat de Ghenadie Mocanu, iar în cadrul echipei de cercetare au intrat Vitalie Grosu, Ion Guzun (domeniul Politic), Mihail $alvir (domeniul Economic), Diana Cheianu-Andrei, Olesea Cruc (domeniul Social) "i Carolina Ungureanu (domeniul Rela#ii Externe).

Autorii studiului aduc sincere mul#umiri Funda#iei Friedrich Ebert pentru sprijinul acordat în elaborarea prezentei cercet!ri, dar "i pentru încurajarea pe care ne-a oferit-o pe parcursul efectu!rii acestui studiu complex.

6

Metodologia de cercetare

Punctul de plecare în cercetarea noastr! a fost analiza presei autohtone pe parcursul anului 2008, colectând subiectele de maxim! sensibilitate (Very Sensitive Issues - VSI), care s-au impus aten#iei publice în aceast! perioad!. Alegerea presei drept punct de reper pentru analiza noastr! s-a datorat rolului presei de instrument în producerea "i furnizarea de subiecte pentru agenda public! general! (politic!, administrativ!, economic!, social!, etc), "i totodat!, monitorizarea unor teme-cheie în raport cu reac#iile specifice ale societ!#ii. Lectura presei scrise din Republica Moldova ne-a determinat s! observ!m existen#a anumitor subiecte de interes deosebit de pe agenda oficial! "i neoficial! a autorit!#ilor moldovene"ti, care se repet! cu o anumit! frecven#! "i care au sonoritate pentru societate. Într-o prim! faz!, am decis s! efectu!m o analiz! de con#inut a presei pentru a identifica un num!r de circa 100 de subiecte de maxim! sensibilitate. Problemele au fost identificate dup! urm!toarele criterii: frecven#a apari#iei, impactul, dinamica, gradul de escaladare al problemei.

Prioritate s-a acordat materialelor din pres!, care s-au înscris în anumite curente de opinie, fiind evitate "tirile de senza#ie, care adeseori au drept scop de a distrage aten#ia public! de la anumite subiecte importante. Ulterior, am recurs la analiza calitativ! a problemelor identificate utilizând drept reper o matrice de analiz! cu anumi#i indicatori calitativi: % Subiectul - ofer! o imagine de ansamblu a problemei; % Descrierea problemei - surprinde ariile de manifestare, sursele "i motivele care men#in în actualitate problema; % Grupuri !int" - include indivizi "i grupuri sociale afectate sau privilegiate de c!tre existen#a acestei probleme; % Impactul - calculeaz! costurile, dificult!#ile, amenin#!rile "i efectele existen#ei acestei probleme asupra mediului "i structurilor sociale % Dinamica - identific! tendin#ele "i momentele critice ale problemei, perpetuarea ei pe o perioad! mai îndelungat! de timp care o profileaz! în calitate de tendin#! dominant! asupra vie#ii publice, economice, sociale; % Factori - identific! institu#ii, grupuri, actori antrena#i în raporturi sociale care includ problematica ori se confrunt! cu aspectele acute ale acesteia, conduita prealabil! a acestora; % Anticip"ri - descrie evolu#ii probabile în viitorul apropiat; % Întreb"ri - surprind esen#a problematicii "i impactului acesteia atât în trecut cât "i în viitor.

Pentru a structura aceast! cercetare de pres! "i pentru a ordona într-un format logic descrierea problemelor identificate, am repartizat problemele identificate în cadrul a patru mari grupuri de impact: politic, economic, social, extern. Respectiv, pentru a fi mai u"or identificate, problemele din fiecare grup au primit în fa#! ini#iala majuscul! a denumirii grupului, urmat! de num!rul problemei din grup (ex. Politic! - P1, P2,.... ). Grupurile au fost codificate astfel: Politic! - P, Economie - E, Social - S, Rela#ii Externe - Ex.

Al!turi de frecven#a apari#iei problemelor în presa scris!, am efectuat o evaluare extern! a problemelor. În acest sens, zece exper#i reprezentând diferite domenii de activitate din cele patru enumerate mai sus, au evaluat problemele cu o valoare de la 1 la 7 (unde 1 este valoarea minim! "i 7 valoarea maxim!) dup! 3 indicatori: % Impact - poten#ialul de gravitate al problemei pentru stabilitatea democratic! "i dezvoltarea ascendent! a R. Moldova. % Dinamic" - capacitatea de modificare, transformare sau agravare a problemei. În ce m!sur! problema dat! este un static! sau una dinamic!? % Grad de escaladare - în ce m!sur! problema dat! este aproape de a se transforma într-o criz! "i a paraliza domeniul pe care îl reprezint!?

Media aritmetic! a celor trei indicatori ne-au permis s! afl!m Intensitatea problemelor:

nI =3

escaladare de Grad Dinamica Impactul !!

Coeficientul fiec!rui indicator (Impact, Dinamic", Grad de escaladare) reprezint! media aritmetic! a r!spunsurilor exper#ilor pentru fiecare problem!. Ace"ti indicatori pot fi vizualiza#i "i aprecia#i la începutul descrierii problemelor din cele patru domenii.

7

În pofida subiectivit!#ii rezultatelor evalu!rii externe a problemelor, întrucât reprezint! percep#ia doar a unui grup de exper#i, acestea ne ofer! anumite repere în eviden#ierea celor mai presante subiecte de pe agenda public! din 2008.

%inem s! men#ion!m, c! pornind de la premisa, conform c!reia, fiecare problem! identificat! este la fel de presant! "i poart! în sine aceea"i doz! de îngrijorare din partea deciden#ilor politici "i a societ!#ii în ansamblu, nu am recurs la o ierarhizare a lor. Ordinea în care au fost descrise problemele în studiu este ordinea identific!rii problemelor în cele patru grupuri de c!tre exper#i pe perioada cercet!rii.

8

Indicatorii problemelor din domeniul politic

4,8

5,6

5,7

4,8

5,8

5,5

5,1

6,1

5,2

5,3

5,4

5

4,1

4,4

5,4

5,2

5,3

4,8

5,9

3,6

5,3

4,8

5

6,3

5,9

6,1

5,7

5,6

5,7

5,4

6,3

6,4

4,4

3,8

3,9

4,8

4,4

3,6

4,8

4,5

4,3

3,9

4,3

3,2

4

4,4

4,1

4,3

4

5

3,1

4,4

4,3

4,3

5

4,5

5

4,5

3,9

4,4

4,1

4,8

4,9

4,7

5,2

5

4,1

5,3

5,4

4,7

5,6

4,8

5,3

4,9

4,7

3,6

4,4

4,8

4,9

5,1

3,8

5,3

3,1

4,6

4,5

4,3

5,7

4,8

6

5,5

4,5

5

4,7

5,6

5,1

5,1

4,8

4,3

5,3

5,1

4,5

5,5

4,8

5,0

4,7

4,7

3,6

4,3

4,9

4,7

4,9

4,2

5,4

3,3

4,8

4,5

4,5

5,7

5,1

5,7

5,2

4,7

5,0

4,7

5,6

5,5

4,1 4,5P1

P2

P3

P4

P5

P6

P7

P8

P9

P10

P11

P12

P13

P14

P15

P16

P17

P18

P19

P20

P21

P22

P23

P24

P25

P26

P 27

P 28

P 29

P 30

P 31

P 32

Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

9

P 1. Abuzurile fa!" de jurnali#ti – o practic" na!ional"

Subiectul Pe parcursul anului 2008 for#ele de ordine au comis un "ir de intimid!ri "i abuzuri fa#! de

jurnali"tii afla#i în exercitarea atribu#iilor de lucru. Asemenea situa#ii au contribuit la înr!ut!#irea climatului libert!#ii de exprimare în #ar! "i au sporit starea general! de insecuritate în societate.

Descrierea Abuzurile comise de for#ele de ordine contra jurnali"tilor au fost sesizate în decursul întregului

an, unele din ele eviden#iindu-se prin gravitate deosebit!. Împiedicarea jurnali"tilor de a-"i realiza atribu#iile legale au c!p!tat diferite forme fiind implicate atât organele de poli#ie, Procuratura, cât "i alte institu#ii ale statului. În majoritatea cazurilor ac#iunile de intimidare au fost îndreptate împotriva jurnali"tilor care prin activitatea lor practic! s-au dovedit a fi incomozi puterii, fie reprezentau mijloacele de pres! care tradi#ional au ie"it cu critic! la adresa puterii.

Revenirea la practica intent!rii dosarelor penale a constituit un pas deosebit de regres în domeniul mass-media. În acest sens, unele organiza#ii media au sesizat ilegalitatea "i caracterul excesiv de abuziv a deciziei intent!rii dosarului penal pe numele lui Constantin T!nase la 21 februarie 2008, pe motivul „ac#iunilor îndreptate spre a#â#area vrajbei sau dezbin!rii na#ionale, rasiale sau religioase”, de"i învinuirile nu se bazau pe prezentarea unor dovezi ce ar certifica reaua voin#! a jurnalistului.1 Nu mai pu#in reprezentativ pentru abuzurile comise de autorit!#i este modul în care a fost gestionat dosarul intentat radioului „Vocea Basarabiei”, caz în care autorit!#ile au comis un "ir de abateri de la legisla#ie. Astfel, Procuratura General! nu a anun#at din timp administra#ia postului de radio privind intentarea dosarului penal. În al doilea rând, de"i dosarul penal a fost intentat pe motiv de fraud! financiar!, organele de anchet! au recurs la anchetarea radioascult!torilor adresându-le întreb!ri cu caracter politic, fapt care se refer! deja la libertatea exprim!rii2. În aceea"i logic! a intimid!rii presei se înscriu "i dosarele penale intentate unor tineri la sfâr"itul lunii mai începutul lunii iunie 2008 pentru comentariile critice la adresa autorit!#ilor comuniste, precum "i expunerea propriei opinii pe unele subiecte mai complexe a istoriei na#ionale.

În Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova, 3 mai 2007 – 3 mai 2008, organiza#iile media din #ar! au sesizat un "ir de cazuri de intimidare a jurnali"tilor realizate pe parcursul primelor patru luni ale anului3. Printre abuzurile comise la adresa jurnali"tilor pot fi men#ionate împiedicarea de c!tre organele de poli#ie a îndeplinirii atribu#iilor de serviciu a jurnali"tilor afla#i în misiune, neadmiterea jurnali"tilor la unele întâlniri cu înal#i oficiali ai Republicii Moldova sau reprezentan#i ai organismelor interna#ionale, acreditarea discriminatorie "i refuzul nemotivat "i neîntemeiat al acredit!rii unor jurnali"ti str!ini în Republica Moldova, intentarea dosarelor penale pe numele mai multor jurnali"ti, etc. H!r#uirea "i presiunile organelor statului asupra jurnali"tilor angaja#i de redac#ia „Ziarului de gard!” pentru materiale publicate la 4 septembrie ce incriminau serviciile de securitate a Republicii Moldova4, agresarea echipelor PRO TV la Orhei "i Chi"in!u în decursul lunii octombrie5, împiedicarea pe 11 octombrie a cameramanului postului „Jurnal TV” de garda de corp de a-l filma pe pre"edintele V. Voronin cu ocazia s!rb!toririi Zilei Na#ionale a Vinului6 au constituit noi cazuri de abuz fa#! de jurnali"ti.

Grupul #int" " mass-media na#ional! "i jurnali"tii str!ini acredita#i în Moldova;

1 Dosarul penal intentat lui Constantin Tanase nu are dreptul la existenta // DECA-Press(18.02.2008) 2 Ascult!torii „Vocii Basarabiei” sunt cita"i la poli"ie // http://www.jurnal.md/article/5786/ ; 3 Memoriul privind libertatea presei în Republica Moldova 3 mai 2007 – 3 mai 2008 // http://www.api.md/events/4847/index.html ; 4 ONG de media din Moldova se solidarizeaz! cu jurnali#tii de la Ziarul de Gard! intimida"i de SIS // http://www.interlic.md/2008-09-12/6364-6364.html ; ONG-urile de media sar în ap!rarea jurnali#tilor intimida"i de SIS // http://www.jurnal.md/article/8678/ ; 5 Societatea civil! condamn! agresarea echipelor PRO TV Chi#in!u de c!tre poli"ie // http://www.info-prim.md/?x=23&y=18304 ; 6 Înc! unul: $i cameramanul JurnalTV a fost agresat de poli"i#ti // http://www.jurnal.md/article/9189/ ;

10

" societatea civil!; " for#ele de ordine; " comisia parlamentar! " comisia pentru cultur!, "tiin#!, înv!#!mânt, tineret, sport "i mijloace de informare în

mas!;

Impactul Abuzurile contra jurnali"tilor afecteaz! negativ capacitatea mijloacelor media de informare a

publicului larg "i îngr!desc accesul la informa#ie a societ!#ii. Atitudinea discriminatorie a for#elor de ordine fa#! de jurnali"ti creeaz! premize pentru denaturarea realit!#ilor "i evenimentelor sociale, contribuie la dezinformarea societ!#ii "i manipularea opiniei publice. Mediatizarea pe larg a abuzurilor sporesc sentimentul de insecuritate în societate "i neîncredere a popula#iei în for#ele abilitate cu men#inerea ordinii publice.

Dinamica În raport cu anii preceden#i Republica Moldova a cunoscut o înr!ut!#ire a situa#iei în domeniu,

fapt ce s-a eviden#iat "i prin interven#iile "i declara#iile de sus#inere a presei din partea ambasadorilor str!ini acredita#i în Moldova. Punctul culminant al degrad!rii situa#iei în domeniu o constituie revenirea la practica intent!rii dosarelor penale pe numele jurnali"tilor pentru activitatea desf!"urat!, precum a fost cazul intent!rii dosarelor penale pe numele lui C. T!nase "i cazul anchet!rii penale a postului de radio „Vocea Basarabiei”. Multitudinea cazurilor de agresare a echipelor de jurnali"ti a contribuit la înr!ut!#irea situa#iei în domeniul libert!#ii de exprimare, iar abuzurile s-au eviden#iat cu regularitate pe parcursul întregului an. Refuzul MAEIE de acreditare a mai multor jurnali"ti din România a contribuit de asemenea la înr!ut!#irea situa#iei în domeniu "i destabilizeaz! situa#ia în ajunul campaniei electorale.

Factorii " tentativele puterii de a controla spa#iul informa#ional; " iresponsabilitatea autorit!#ilor de stat; " nepromovarea reformelor reale în structurile paramilitare ale statului; " imperfec#iunea legisla#iei;

Anticip"ri În condi#iile în care se apropie alegerile parlamentare din 2009, în care spore"te interesul mass-

media fa#! de activitatea autorit!#ilor, dar "i în condi#iile sporirii intensit!#ii conflictelor între for#ele politice este de a"teptat ca situa#ia s! nu evolueze în sens pozitiv. Este pu#in a"teptat ca în ajunul alegerilor din 2009 autorit!#ile s! recurg! la ini#iative de reformare a situa#iei în domeniu "i s! promoveze dezvoltarea dialogului real cu jurnali"tii. Totodat!, pe fonul men#inerii unor rela#ii tensionate cu Bucure"tiul este de a"teptat ca autorit!#ile s! nu stabileasc! curând careva criterii clare de acreditare a jurnali"tilor din aceast! #ar!.

Întreb"ri " Din care considerente autorit!#ile comuniste care declar! c! doresc integrare

european! nu sunt dispuse a implementa standardele europene de conduit! în domeniu?

" Cum se poate garanta gestionarea corect! a situa#iei în condi#iile apropierii alegerilor parlamentare din 2009?

11

P 2. Lipsa de transparen!" în institu!iile publice

Subiectul De"i autorit!#ile au promis pe parcursul anului mai mult! transparen#! în activitatea institu#iilor

publice, în practic!, autorit!#ile statului r!mân în continuare netransparente. Acest fapt afecteaz! dialogul între societatea civil! "i institu#iile publice, iar în unele cazuri (conflictul transnistrean, de ex.) chiar genereaz! profunde îngrijor!ri "i insecuritate societ!#ii.

Descrierea Pe parcursul anului autorit!#ile statului au declarat inten#ia întreprinderii mai multor ac#iuni în

vederea sporirii transparen#ei institu#iilor publice, primul pas fiind recunoa"terea netransparen#ei acestora7. Cu toate acestea, activitatea practic! a autorit!#ilor scoate în eviden#! complexitatea reform!rii, dar "i nedorin#a, în unele cazuri, de a contribui esen#ial în acest sens. Trebuie de luat în considera#ie c! transparen#a institu#iilor publice este o chestiune de sistem, autorit!#ile r!mânând restante la mai multe capitole. Se pare c! autorit!#ile sunt dispuse s! promoveze transparen#a la nivelul institu#iilor ordinare, dar sunt foarte rezervate la capitolul transparen#ei institu#iilor supreme în stat, iar acest fapt reduce la minimum orice inten#ie de a garanta transparen#a institu#ional! a activit!#ii statului.

Astfel, un important caz în care s-a manifestat destul de acut lipsa de transparen#! a institu#iilor statului l-a constituit procesul de reglementare a conflictului transnistrean autorit!#ile implicate fiind: Pre"edintele, Ministerul Reintegr!rii "i MAEIE. Activitatea practic! a acestor institu#ii pe marginea reglement!rii transnistrene a generat sesiz!ri în pres! din partea societ!#ii civile "i declara#ii politice de protest a deputa#ilor "i for#elor de opozi#ie prin care era exprimat! atitudinea alarmant! vizavi de posibilele evolu#ii pe acest subiect8. De asemenea, absen#a transparen#ei pe aceast! problem! acut! a sporit sentimentul insecurit!#ii, care s-a concretizat prin diferite presupuneri în mass-media vizavi de reglementarea transnistrean! "i a generat, totodat!, iluzia unei confrunt!ri între societate "i autorit!#ile statului pe acest subiect, provocând sentimentul nereprezent!rii societ!#ii de c!tre autorit!#i, iar în pres! dominând impresia precum c! autorit!#ile comuniste ar fi gata s! cedeze interesul na#ional pe marginea acestei grave probleme na#ionale.

Un alt caz sesizat în cadrul unui studiu al IDIS „Viitorul” "i f!cut public pe 12 noiembrie, se refer! la lipsa de transparen#! a Parlamentului Republicii Moldova. Printre principalele probleme care afecteaz! transparen#a legislativului moldovean au fost men#ionate a"a aspecte precum: sistarea difuz!rii publice a "edin#elor Parlamentului, nereflectarea corespunz!toare a informa#iei pe pagina web al Parlamentului "i complexitatea acces!rii informa#iei privind cheltuielile financiare a legislativului, deficien#ele comunic!rii cu publicul etc. În atare condi#ii informa#ia referitoare la activitatea Parlamentului care ajunge la publicul consumator este distorsionat!9.

Aceea"i problem! a fost sesizat la 17 septembrie de c!tre organiza#iile neguvernamentale pentru promovarea drepturilor omului din Republica Moldova, care s-au ar!tat îngrijorate de lipsa de transparen#! din partea Parlamentului în cazul numirii avoca#ilor parlamentari, practicii de selectare a acestora "i rolului acordat societ!#ii civile în aceast! procedur!. Totodat!, ong-urile au subliniat "i un "ir de abateri ale Parlamentului de la legisla#ia în vigoare pe marginea acestui subiect,10 concluzia organiza#iilor fiind c! lipsa de transparen#! la acest subiect diminueaz! rolul institu#iei vizate în procesul de democratizare a #!rii "i promov!rii reformelor reale în domeniul drepturilor omului.

Netransparen#a institu#iilor publice se manifest! "i prin atitudinea discriminatorie fa#! de mijloacele de pres!, l!sându-se loc diferitelor interpret!ri privind cauzele reale a atitudinii 7 Guvernul de la Chi#in!u recunoa#te: Lipsa transparen"ei sufoc! institu"iile statului //Flux, Cotidian Na"ional, Nr.200818 din 05 februarie 2008 ; Premierul moldovean recunoa#te: Activitatea Guvernului este netransparent! // Flux, Cotidian Na"ional Nr.200886 din 20 mai 2008 ; 8 MAE se arat! îngrijorat! de planul lui Voronin // http://www.jurnal.md/article/5788/ ; R!du"a Matache: „Procesul de reglementare a conflictului transnistrean trebuie s! fie transparent” // http://www.jurnal.md/article/6220/ ; Viziunea Exper"ilor asupra Problemei Transnistrene. IPP // http://www.ape.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=311 ; 9 Parlamentul Republicii Moldova are restan"e la capitolul transparen"! #i accesibilitate // http://www.viitorul.org/newsview.php?l=ro&idc=132&id=1540 ; 10 Societatea civil! cere transparen"! în selectarea #i numirea avoca"ilor parlamentari // http://www.info-prim.md/?x=24&y=17632 ;

12

discriminatorii fa#! de pres!. Astfel, autorit!#ile nu o singur! dat! au manifestat disponibilitatea de a coopera numai cu presa loial!, împ!r#ind astfel presa în convenabil! "i cea care nu este11. Invitarea pe 11 aprilie la conferin#a de pres!, ca urmare a întâlnirii dintre V. Voronin "i I. Smirnov, numai a televiziunilor loiale partidului de guvern!mânt se înscrie în logica "i ne-dorin#a autorit!#ilor de a promova transparen#a real!, creând astfel premise pentru manipularea opiniei publice.

De"i "edin#ele de judecat! sunt publice, legisla#ia stabilind clar care sunt cazurile de exceptare de la aceast! regul!, în practica na#ional! sunt atestate mai multe cazuri când judec!torii discre#ionar recurg la limitarea principiului publicit!#ii "edin#ei de judecat!. Astfel, la 10 octombrie a fost limitat accesului echipei PRO TV în sala de "edin#e a Judec!toriei Orhei, în care se ancheta un dosar de importan#! deosebit! cu implica#ii a unor lideri politici. Mai mult chiar, jurnali"tii echipei PRO TV au fost chiar agresa#i de c!tre colaboratorii de poli#ie.

Grupul #int" " Autorit!#ile statului; " Serviciile de pres! a institu#iilor publice; " Instan#ele de judecat!; " Societatea civil!; " Mass-media na#ional! "i local!.

Impactul Inexisten#a transparen#ei reale a institu#iilor publice afecteaz! negativ capacitatea inform!rii

corecte a cet!#eanului de rând. Caracterul secret de rezolvare a conflictului transnistrean a generat sporirea gradului de insecuritate a cet!#enilor "i societ!#ii civile. Netransparen#a institu#iilor fundamentale ale statului provoac! suspiciunea c! autorit!#ile sunt mai mult preocupate de a crea iluzia transparen#ei decât de promovarea real! a acesteia. În condi#iile netransparen#ei activit!#ii institu#iilor publice sporesc "ansele dezvolt!rii corup#iei în #ar!.

Dinamica În raport cu anii preceden#i autorit!#ile au întreprins încerc!ri izolate în vederea garant!rii

transparen#ei unor institu#ii publice ce s-au concretizat prin ini#iative precum: crearea Comisiei guvernamentale pentru supravegherea realiz!rii achizi#iilor publice, decizia de creare a Consiliului Civil pentru monitorizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei, adoptarea Legii privind transparen#a procesului decizional, etc. Cu toate acestea au fost atestate "i evolu#ii în sens negativ precum crearea condi#iilor de limitare a transparen#ei "i accesului la informa#ie prin recent adoptata Lege a secretului de stat. În anumite domenii, ca de exemplu conflictul transnistrean, autorit!#ile au instituit o adev!rat! „secretomanie”, societatea civil! "i mediul de exper#i ar!tându-se îngrijora#i cu diverse ocazii ca rezultat al lipsei de informa#ie vizavi de reglementarea conflictului transnistrean. Absen#a informa#iei asupra evolu#iilor pe marginea problemei vizate a fost atestat! chiar "i de c!tre deputa#ii parlamentului. Înr!ut!#irea rela#iei între mass-media "i autorit!#ile statului, precum "i continuarea practicii abuzurilor asupra jurnali"tilor afla#i în misiune de lucru "i chiar în afara acesteia a influen#at negativ procesul de afirmare a transparen#ei institu#iilor publice. De asemenea, institu#iile supreme ale statului r!mân în continuare netransparente, careva evolu#ii pozitive majore fiind absente.

Factorii " puterea discre#ionar! a func#ionarilor publici; " imperfec#iunea legisla#iei; " corup#ia; " deficien#ele cooper!rii cu mass-media; " limitarea accesului la informa#ie; " mentalitatea func#ionarilor publici;

11 Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova // http://www.api.md/events/4847/index.html ;

13

" neacceptarea de c!tre autorit!#i a regulilor "i principiilor democratice.

Anticip"ri Ini#iativele Guvernului de dezvoltare institu#ional! în vederea sporirii transparen#ei, adoptarea

Legii privind transparen#a procesului decizional constituie desigur factori pozitivi. Cu toate aceste, adoptarea Legii secretului de stat va oferi condi#iile legale necesare limit!rii transparen#ei institu#iilor publice "i accesului la informa#ie. În condi#iile înr!ut!#irii rela#iilor cu mass-media este de a"teptat ca autorit!#ile s! continue a face distinc#ie între presa „loial!” "i cea „neloial!”, iar acest fapt va contribui la noi cazuri de discriminare a presei "i înr!ut!#ire a situa#iei în domeniul transparen#ei institu#iilor publice. Continuarea tentativelor de menajare a Federa#iei Ruse în cadrul conflictului transnistrean va limita "i mai mult capacitatea de promovare a unei politici transparente în domeniu "i dezvoltare a unui dialog cu societatea civil!.

Întreb"ri " De ce autorit!#ile au tergiversat ac#iunile în vederea sporirii transparen#ei tocmai

spre finalul mandatului de guvernare? " Cum de evitat implicarea politicului în institu#iile ce au ca obiectiv monitorizarea "i

supravegherea institu#iilor statului?

14

P 3. Suprimarea opozi!iei politice

Subiectul Pe parcursul anului 2008 autorit!#ile comuniste au declan"at un adev!rat r!zboi împotriva

opozi#iei politice care a scandalizat opinia public!. În ac#iunile de intimidare a opozi#iei a fost implicat un întreg arsenal de mijloace, precum: utilizarea resurselor administrative, discriminarea în baza bugetului, implicarea abuziv! a organelor de drept, etc. Atitudinea licen#ioas! a guvern!rii fa#! de opozi#ie a împiedicat func#ionarea normal! a institu#iilor publice de diferit nivel "i a afectat imaginea Republicii Moldova.

Descrierea Rela#ia între guvernare "i opozi#ie este un subiect delicat în orice #ar!, care pretinde a fi

democratic!. În cazul Republicii Moldova comportamentul dubios "i ac#iunile nejustificate ale diferitelor institu#ii de stat la adresa unor partide politice au creat impresia unei isterii a guvern!rii în inten#ia de a p!stra controlul asupra puterii, iar regularitatea ac#iunilor de intimidare a opozi#iei s-a asem!nat unei legi nescrise a actualei guvern!ri.

Una din practicile des utilizate a constituit-o intentarea dosarelor penale pe numele liderilor partidelor de opozi#ie. Pe parcursul întregului an pe numele liderilor principalelor forma#iuni politice de opozi#ie au fost deschise mai multe dosare penale12. Pân! în prezent nici unul din acestea nu s-a finalizat cu o învinuire printr-o decizie a instan#ei de judecat!. Absen#a învinuirilor din partea judec!torului creeaz! suspiciuni asupra obiectivit!#ii "i veridicit!#ii acestor dosare În plus, unele dosare se refer! la evenimente vechi de 10 ani fapt care suscit! îndoieli privind veridicitatea sa.

Un alt caz de intimidare "i de lupt! împotriva opozi#iei se reflect! prin utilizarea abuziv! a resurselor administrative "i financiare ale statului. Astfel, concluziile exper#ilor Centrului de Politici Economice al IDIS „Viitorul” privind finan#area din bugetul de stat pe criterii politice a localit!#ilor Republicii Moldova f!cute publice în martie 2008 eviden#iaz! o nou! practic! de lupt! a puterii cu opozi#ia. Exper#ii au subliniat c! localit!#ile în care guverneaz! membrii partidului comuni"tilor beneficiaz! de aproximativ 75 la sut! din totalul investi#iilor capitale din republic!13.

Atitudinea autorit!#ilor centrale în raport cu autorit!#ile municipiului Chi"in!u se înscriu în acela"i scenariu de intimidare a for#elor de opozi#ie, dar s-a deosebit prin intensitate. Din momentul investirii în func#iei pe numele Primarului capitalei, membru al unui partid de opozi#ie, au fost intentate de c!tre Procuratur! în decursul unui singur an tocmai trei dosare penale. Aplicarea la 1 octombrie a sechestrului asupra conturilor Prim!riei de c!tre Ministerul Justi#iei, în ajunul manifesta#iilor ce urmau s! fie organizate de autorit!#ile locale "i deblocarea acestora cu o singur! zi înaintea acestor manifesta#ii este un alt caz interpretat de mass-media ca o nou! strategie a puterii de lupt! cu opozi#ia politic!14.

Aceast! atitudine abuziv! a guvern!rii se înscrie perfect în declara#iile pre"edintelui prin care guvernarea actual! î"i atribuie dreptul de a decide autoritar ("i aberant totodat!) care partide politice ar trebui s! joace rolul de opozi#ie politic!, introducându-se termenul de opozi#ie politic! constructiv! "i opozi#ie politic! neconstructiv!. Prin aceasta guvernarea actual! a demonstrat clar înclina#iile autoritare a politicii promovate "i tendin#a de a înl!tura una dintre principalele institu#ii ale Democra#iei care este Opozi#ia politic!.

Grupul #int" " partidele politice; " guvernarea; " organele de drept;

12 Înc! dou! dosare penale pe numele lui Vladimir Filat // http://www.jurnaltv.md/?article=999 ; Procuratura deschide dosar penal pe numele liderului AMN // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/11/21&ay=19381 ; 13 Factorul politic al finan"!rii infrastructurii la nivel local // http://www.viitorul.org/public/1146/ro/policy_brief_factory.pdfl ; 14 Dorin Chirtoac! e bombardat cu dosare penale // http://www.jurnal.md/article/9168/ ; Un nou sechestru aplicat pe conturile prim!riei Chi#in!u // http://www.jurnal.md/article/9050/ ;

15

" societatea civil!; " organiza#iile interna#ionale.

Impactul Conflictul profund între autorit!#ile centrale ale statului "i unele for#e de opozi#ie au generat

sporirea instabilit!#ii politice în #ar!. În majoritatea cazurilor abuzurile comise de institu#iile publice creeaz! noi cazuri de înc!lcare flagrant! a drepturilor omului. Proiectarea conflictului între guvernare "i opozi#ie asupra rela#iei între autorit!#ile publice centrale "i cele locale, împiedic! func#ionarea normal! a sistemului administrativ "i realizarea intereselor "i drepturilor cet!#enilor. Intensificarea conflictului între cele dou! entit!#i "i abuzurile comise fa#! de opozi#ie "tirbesc din imaginea #!rii "i afecteaz! interesul cet!#enilor.

Dinamica Ac#iunile de intimidare a opozi#iei s-au manifestat cu regularitate pe parcursul întregului an.

Totu"i, în contextul apropierii alegerilor parlamentare scandalurile ce #in de rela#ia între putere "i opozi#ie se #in lan#. În acest sens, pe parcursul lunii octombrie Procuratura a anun#at intentarea a dou! noi dosare pe numele unor lideri de opozi#iei, V. Filat "i D. Chirtoac!. Ca "i pe parcursul anilor preceden#i, Legea bugetului de stat pentru 2009 presupune aceea"i strategie de finan#are a autonomiilor locale în dependen#! de afinit!#ile politice.

În decursul anului puterea central! a continuat atacurile asupra administra#iei municipiului Chi"in!u care reprezint! for#ele de opozi#ie, utilizându-se cu succes practica abuziv! a punerii sub sechestru a bunurilor publice "i conturilor prim!riei. Pe parcursul anului organele de poli#ie au fost implicate într-un "ir de intimid!ri la adresa opozi#iei "i reprezentan#ilor societ!#ii civile care protestau împotriva unor politici sau ac#iuni ale statului.

Factorii " apropierea alegerilor parlamentare; " inexisten#a suprema#iei legii; " lipsa culturii politice democratice; " iresponsabilitatea autorit!#ilor publice centrale; " absen#a independen#ei structurilor de for#!.

Anticip"ri În condi#iile apropierii alegerilor parlamentare este ireal de a"teptat o îmbun!t!#ire a rela#iei

între puterea central! "i opozi#ie. Pentru a crea iluzia incapacit!#ii opozi#iei de a prelua puterea în stat este de a"teptat ca guvernarea comunist! s! continue strategia de m!suri în vederea împiedic!rii func#ion!rii autorit!#ilor publice locale guvernate de for#ele de opozi#ie, #inta din cauza amplorii "i vulnerabilit!#ii fiind municipiul Chi"in!u "i prin urmare PL.

Întreb"ri " Ce modific!ri legislative trebuie operate pentru a împiedica implicarea organelor de

stat în conflictele politice dintre guvernare "i partide? " Cum de creat condi#iile favorabile ce ar garanta responsabilitatea puterii centrale?

16

P 4. Spa!iul informa!ional dominat de mass-media rus"

Subiectul Mass-mediei îi revin importante func#ii în formarea opiniei publice, integr!rii societ!#ii "i

socializarea publicului. În condi#iile Republicii Moldova spa#iul informa#ional dominat de mass-media rus! contribuie la formarea unor paradoxuri în interpretarea realit!#ilor social-politice na#ionale sau interna#ionale, implic! influen#e externe asupra comportamentului social-politic în #ar! "i se realizeaz! în detrimentul spa#iul public în limba român! (de stat).

Descrierea Pe parcursul ultimilor ani autorit!#ile s-au angajat într-un "ir de ini#iative "i strategii la nivel

na#ional în vederea dezvolt!rii politicilor guvernamentale în domeniul mass-media, form!rii societ!#ii informa#ionale cu respectarea principiilor, precum: pluralismul politic, libertatea presei, garantarea accesului la informa#ie, transparen#a, ".a. În Republica Moldova spa#iul informa#ional este dispropor#ional dominat de mass-media rus!. Acest fapt contribuie la profunda influen#are din exterior a opiniei publice na#ionale "i manipularea comportamentului politic în societate. Prezen#a "i influen#a dispropor#ionat! a mass-mediei ruse contribuie la formarea unor opinii paradoxale "i contradictorii a societ!#ii pe chestiuni de importan#! na#ional!, precum: integrarea european!, securitatea na#ional!, evenimentele interna#ionale, ".a. În atare condi#ii societatea Republicii Moldova devine u"or manipulat! "i vulnerabil! vizavi de inocularea unor viziuni str!ine conforme intereselor geopolitice ruse în detrimentul intereselor na#ionale.

În cadrul studiului realizat de c!tre IDIS „Viitorul” privind evaluarea percep#iei publice a procesului de integrare european! "i implementarea Planului de Ac#iunii UE-RM, publicat în luna aprilie, este atestat! v!dita influen#! a mass-media ruse, cel pu#in la nivelul încrederii publice. Astfel, 67,5% din responden#i au r!spuns c! au cea mai mare încredere în institu#iile TV din Rusia, institu#iile TV ruse"ti plasându-se pe locul doi dup! Mitropolia Moldovei. Pe locul urm!tor se claseaz! posturile TV din Moldova cu acoperire larg! 62,3%), urmate de posturile de radio din Republica Moldova cu acoperire larg! (59%) "i de posturile de radio în limba rus! (53,6%). Potrivit autorilor studiului, încrederea acordat! de mijloacelor de informare de la Moscova este relativ egal! cu cea acordat! mijloacelor de informare de la Chi"in!u. Influen#a percep#iei publice na#ionale de c!tre mass-media rus! atinge forme bizare "i nu satisface necesit!#ile de informa#ie a societ!#ii moldovene"ti în contextul integr!rii europene din simplul considerent c! Rusia nu dore"te o integrare european! nici pentru sine "i nici nu a evitat s! manifeste dorin#a de a împiedica integrarea european! a altor state ex-sovietice15. Situa#ia se complic! în cazul în care, potrivit Barometrului Opiniei Publice, prezentat de IPP în luna octombrie, 24% din responden#i consider! c! pentru Republica Moldova Rusia este #ara care ar putea acorda necesarul sprijin în calea integr!rii europene, de"i Rusia s-a declarat principial contra unui asemenea proces16.

Dominarea mass-mediei ruse pe pia#a audiovizualului în Republica Moldova influen#eaz! percep#ia riscurilor "i realit!#ilor interna#ionale de c!tre cet!#enii Republicii Moldova. Astfel, potrivit Barometrului Opiniei Publice, 33 la sut! din cet!#enii Republicii Moldova consider! Georgia responsabil! de declan"area conflictului armat cu Rusia din august. Totodat!, 33% procente din responden#i consider! c! Rusia a procedat corect recunoscând independen#a Abhaziei "i Osetiei. De"i integrarea european! s-a declarat ca strategie prioritar! "i ar fi trebuit s! urm!rim o sporirea a dezbaterilor publice pe marginea integr!rii europene, precum "i o sporire a autorit!#ii liderilor europeni, responden#ii Barometrului Opiniei Publice i-au identificat pe Vladimir Putin "i Dmitrii Medvedev în calitate de lideri politici interna#ionali cu cea mai mare încredere, "i aceasta pe fonul nu tocmai unor rela#ii pozitive între Rusia "i Republica Moldova. În atare condi#ii se manifest! clar influen#a mass-mediei ruse "i capacitatea ei de a structura opinia public! în #ar!, fapt care ar trebui s! responsabilizeze mult mai mult autorit!#ile publice na#ionale pentru a evita unele riscuri ce #in de

15 Raport asupra studiului de evaluare a percep"iei publice privind procesul de integrare european! #i implimentare a PAUEM // http://www.viitorul.org/public/1167/ro/Raport_EU_ROM_fin.pdf ; 16 Baromentrul de Opinie Public! - octombrie 2008 // http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=34 ;

17

promovarea intereselor na#ionale17. Cucerirea spa#iului public de mass-media rus! se realizeaz! în detrimentul limbii de stat. Potrivit

unui studiu realizat de Gallup Polls în Republica Moldova procentajul responden#ilor care doresc ca copii lor s! înve#e în limba rus! a crescut de la 27% în anul 2006, la 39% în 200718. În acest sens sporirea influen#ei mediatice ruse "i cucerirea de noi pozi#ii a fost favorizat! "i de înl!turarea înc! în 2007 de pe pia#a na#ional! a postului român de televiziune TVR1. La 17 martie "i 10 iulie curent, Curtea de Apel "i respectiv Curtea Suprem! de Justi#ie au dat câ"tig de cauz! Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind retragerea licen#ei pentru Societatea Român! de Televiziune de retransmisie a postului român TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, decizia World Service BBC de a închide serviciul de limb! român! începând cu 1 august curent a fost un alt factor care a favorizat domina#ia mass-mediei ruse. Declara#iile Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind ne-dorin#a prelungirii automate a licen#ei postului de televiziune PRO TV a alarmat societatea civil!, care a interpretat acest fapt ca o nou! lovitur! asupra mass-mediei independente care difuzeaz! în limba de stat "i ca un risc major al instaur!rii domina#iei definitive asupra spa#iului informa#ional na#ional.

Grupul #int" " Mass-media na#ional!; " Institu#iile de stat responsabile în domeniul mass-media; " Cet!#enii Republicii Moldova; " Autorit!#ile Supreme ale Statului.

Impactul În condi#iile în care mass-media na#ional! este dominat! de mijloacele mediatice ruse sporesc

riscurile la adresa securit!#ii na#ionale. Luând în considera#ie faptul c! Rusia dispune de un control rigid asupra propriilor mijloace media, fiind o #ar! cu libertatea mass-media foarte sc!zut!, exist! riscul ca mijloacele mass-media ruse s! promoveze direct sau indirect interesele statului rus în detrimentul intereselor na#ionale a Republicii Moldova. Existen#a unor importante mijloace media ruse de influen#are a opiniei publice creeaz! condi#ii pentru manipularea opiniei publice a societ!#ii moldovene"ti, iar sporirea rolului limbii ruse în detrimentul limbii de stat afecteaz! patrimoniul na#ional cultural.

Dinamica Dominarea spa#iului informa#ional de c!tre mass-media rus! a fost favorizat! de îns!"i

condi#iile de dezvoltare a pie#ei mediatice moldovene"ti. În ultimii ani au avut loc evolu#ii care au favorizat domina#ia influen#ei mediatice ruse, printre aceste evenimente fiind posibil de men#ionat decizia CCA din 2007 de a sista difuzarea postului român de televiziune TVR1. În aceea"i logic! al evolu#iilor negative pentru pia#a mediatic! na#ional! a constituit-o "i decizia BBC World Service de a închide începând cu 1 august serviciul de pres! în limba român!, aceste evenimente contribuind direct sau nu la cucerirea de noi pozi#ii de c!tre mass-media rus! în Republica Moldova. În atare condi#ii, opinia public! na#ional! a fost puternic marcat! de mass-media rus! pe fonul agresiunii ruse în Georgia din luna august curent, 33% din cet!#enii Republicii Moldova considerând c! Rusia a ac#ionat corect în contextul conflictului ruso-georgian, acela"i procent de responden#i acordându-i dreptate Rusiei "i în situa#ia în care aceasta a recunoscut independen#a Abhaziei "i Osetiei de Sud. Nedorin#a CCA de a prelungi automat în luna decembrie curent a licen#ei postului de televiziune PRO TV constituie un nou risc pentru p!strarea controlului asupra spa#iului mediatic na#ional.

Factorii " interesele geopolitice a Rusiei;

17 Aspectele de Politic! Extern! Prezentate de Baromertul de Opinie Public! - Octombrie 2008. // http://www.ape.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=325 ; 18 Influen"a limbii ruse descre#te în plan mondial dar cre#te în Republica Moldova. // http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Influenta-limbii-ruse-descreste-in-plan-mondial-dar-creste-in-Republica-Moldova-16-1549.html ;

18

" imperfec#iunea "i nerespectarea legisla#iei na#ionale; " lipsa de voin#! a autorit!#ilor politice na#ionale.

Anticip"ri Domina#ia mass-mediei ruse în spa#iul public a Republicii Moldova va contribui "i pe viitor la

structurarea opiniei publice na#ionale "i men#inerea unor percep#ii false/paradoxale a rela#iilor ruso-moldave, precum cele care consider! c! Rusia ar ajuta Moldova la integrarea european! a celei din urm!. În condi#iile apropierii alegerilor parlamentare "i intensific!rii discu#iilor pe marginea reglement!rii transnistrene este clar c! mijloacele media ruse vor contribui la prezentarea "i promovarea mai curând a intereselor Rusiei în detrimentul celor na#ionale. În atare codi#ii societatea moldoveneasc! va fi în continuare dezorientat! pe marginea unor importante subiecte de interes na#ional primordial precum: rolul Rusiei în integrarea european! a Moldovei, rolul acesteia în conflictul transnistrean "i atitudinea popula#iei vizavi de NATO. Odat! ce se apropie alegerile din 2009 este de a"teptat ca mass-media rus! s! promoveze acele for#e politice care demonstreaz! loialitate fa#! de Rusia.

Întreb"ri " De ce autorit!#ile evit! s! promoveze strategii prin care s-ar recuceri spa#iul

informa#ional de mass-media na#ional!? " Cum influen#eaz! mass-media rus! procesul de integrare european!, posibila

op#iune euroatlantic! a Republicii Moldova "i reglementarea conflictului transnistrean?

19

P 5. Exercitarea presiunii autorit"!ilor publice centrale asupra administra!iei municipiului Chi#in"u

Subiectul

Municipiul Chi"in!u concentreaz! aproximativ 1/3 din popula#ia Republicii Moldova. În decursul anului autorit!#ile centrale au exercitat presiuni continue asupra Prim!riei municipiului, împiedicând realizarea normal! a func#iunilor acestea "i urm!rind denigrarea imaginii autorit!#ilor municipale "i a primarului, D. Chirtoac!. Presiunile autorit!#ilor centrale/partidului de guvern!mânt asupra prim!riei continu! lupta politic! pentru electoratul capitalei.

Descrierea În decursul anului asupra autorit!#ilor municipiului Chi"in!u s-au exercitat presiuni "i intimid!ri

care au avut ca scop denigrarea autorit!#ilor municipale, blocarea financiar! a activit!#ii Prim!riei "i plasarea conducerii municipale în incapacitatea de a-"i îndeplini atribu#iile. În exercitarea presiunilor asupra autorit!#ilor municipale direct sau indirect au fost implicate diferite structuri de stat "i întreprinderi/institu#ii aflate sub influen#a Guvernului. Politizarea rela#iilor dintre administra#ia municipal! "i autorit!#ile publice centrale s-a r!sfrânt negativ asupra stabilit!#ii "i confortului popula#iei municipiului Chi"in!u.

Astfel, pe parcursul anului autorit!#ile centrale au utilizat cu succes instrumentul financiar pentru intimidarea administra#iei municipale. La data de 1 octombrie Oficiul Centru al Departamentului de Executare de pe lâng! Ministerul Justi#iei a Republicii Moldova a aplicat cel de-al patrulea sechestru asupra conturilor Prim!riei municipiului Chi"in!u. Aplicarea sechestrului a constituit o ac#iune abuziv!, fiind sechestrate chiar "i conturile de salarizare a func#ionarilor municipiului, fapt ce contravine Codului muncii "i legisla#iei în vigoare19. Deosebit de aberant! a fost decizia de a sechestra unit!#ile de transport aflate în patrimoniul capitalei, nefiind clar! logica confisc!rii bunurilor statului de c!tre însu"i Stat20. Întâmpl!tor sau nu, dar ultimul sechestru a conturilor Prim!riei a fost aplicat exact înaintea Hramului ora"ului, Prim!riei revenindu-i obliga#ia de a organiza diferite manifesta#ii culturale-artistice cu aceast! ocazie21. Astfel, societatea civil! a interpretat aceste ac#iuni a autorit!#ile centrale ca ac#iuni ce au urm!rit deschis s! loveasc! asupra imaginii administra#iei municipale "i în special asupra imaginii Primarului, care, potrivit Barometrului Opiniei Publice, îi revine locul doi în ratingul popularit!#ii liderilor politici, urmându-l pe pre"edintele comunist Voronin. Faptul c! Guvernul evit! o colaborare real! cu prim!ria în vederea rezolv!rii treptate a acestei probleme "i elaborarea unui mecanism func#ional pentru evitarea unor asemenea cazuri, demonstreaz! c! problema vizat! este mai degrab! politizat! "i este folosit! în scopuri politice.

Lupta guvern!rii pentru controlul Consiliului Municipal Chi"in!u se înscrie în acela"i scenariu al ofensivei autorit!#ilor centrale contra administra#iei municipale. Pe 11 octombrie 2007 Consiliul Municipal Chi"in!u a ales legal cu majoritate de voturi în func#ia de pre"edinte a consiliului pe M. Ghimpu, reprezentant al Partidului Liberal. Ministerul Administra#iei Publice Locale a h!r#uit permanent Consiliul municipal "i a atacat în instan#! aceast! decizie invocând motive ilegale, fapt confirmat "i de decizia instan#ei de judecat! din 25 iunie. Potrivit deciziei Curtea Suprem! de Justi#ie a dat câ"tig de cauz! administra#iei municipale privind legalitatea alegerii lui M. Ghimpu, cei drept, deja dup! demiterea acestuia cu participarea partidului de guvern!mânt "i înlocuirea sa cu o persoan! docil! puterii centrale. Procuratura a fost cu succes utilizat! împotriva administra#iei municipale. Din momentul investirii în func#ia de primar al municipiului Chi"in!u pe numele lui D. Chirtoac! au fost intentate 3 dosare penale, care la rândul lor constituie dovezi a intimid!rilor exercitate22.

În decursul anului organele de poli#ie municipale au fost implicate nu mai pu#in insistent în

19 Pe conturile Prim!riei Chi#in!u a fost aplicat sechestru // http://www.chisinau.md/news/?nid=0652cfde1db4351efe04112c37a37ef5 ; Conturile Prim!riei Chi#in!u au fost blocate // http://garda.com.md/stiri/conturile-primariei-chisinau-au-fost-blocate ; 20 Prim!ria Chi#in!ului a r!mas f!r! ma#ini // http://www.adevarul.ro/articole/primaria-chisinaului-a-ramas-fara-masini.html ; 21 Un nou sechestru aplicat pe conturile prim!riei Chi#in!u // http://www.jurnal.md/article/9050/ ; 22 Dorin Chirtoac! e bombardat cu dosare penale // http://www.jurnal.md/article/9168/ ;

20

declara#ii "i ac#iuni scandaloase îndreptate împotriva administra#iei municipiului. Conflictul a constituit continuarea unui r!zboi nedeclarat a comisarului poli#iei municipale, I. Gumeni#!, împotriva Primarului Capitalei început înc! pe parcursul anului 200723. Astfel, organele de poli#ie nu au asigurat ordinea public! în contextul organiz!rii s!rb!torilor de iarn!, "i chiar "i-au permis de a se implica de partea Guvernului în disputa ilegal generat! de acesta în privin#a dreptului de organizare a manifesta#iilor cu prilejul s!rb!torilor de iarn!. Criza a degenerat chiar în declara#ii deschise din partea Comisarului municipal precum c! el nu ar avea de gând s! ia în considera#ie indica#iile primarului, de"i legea îl oblig! unui asemenea fapt. La începutul lunii iunie a fost desfiin#at postul de poli#ie ce asigura paza prim!riei f!r! o careva explica#ie pertinent!, precum "i f!r! o coordonare prealabil! cu prim!ria capitalei. Ca urmare a absen#ei pazei a fost posibil de organizat mai multe ac#iuni provocatoare la adresa Consiliului Municipal aflat sub pre"edin#ia lui M. Ghimpu.

Un rol aparte în asaltul asupra administra#iei municipiului s-a realizat prin intermediul întreprinderii municipale SA „Termocom”, declarat! falimentar! "i aflat! în proces de reorganizare deja de 7 ani, precum "i a SA„Moldova-Gaz”24. Astfel, la 4 noiembrie „Moldova Gaz” a sistat livrarea gazelor naturale c!tre SA„Termocom” pe motivul unei datorii de 36 mln. lei a Termocomului c!tre sine, fapt ce a condus la stoparea furniz!rii c!ldurii c!tre municipiu. De"i prim!ria Chi"in!ului a achitat cele 36 mln. lei din datoriile sale curente fa#! de „Termocom” direct c!tre creditorul acestuia SA „Moldova Gaz”, reluarea agentului termic în municipiu a fost tergiversat!. Mai mult, reluarea livr!rii gazelor de c!tre „Moldova Gaz” a fost condi#ionat! cu majorarea tarifului la agentul termic pân! la 820 lei/Gca25. Aceast! criz! generat! de SA „Termocom” "i SA „Moldova Gaz” s-a realizat în contextul în care numai în anul 2008 Prim!ria a achitat c!tre SA „Termocom” peste 430 mln. lei, ceea ce constituie o treime din datoria total! a Republicii Moldova fa#! de „Gazprom”, iar efortul financiar al Capitalei a fost complet neglijat26. În plus, chiar dac! este ac#ionar la SA “Moldova Gaz” care este unul din creditorii SA “Termocom”, nici Guvernul "i nici “Moldova Gaz” nu au întreprins nimic pentru a-"i recupera datoriile sau pentru a restructura SA “Termocom”. În atare condi#ii presa na#ional! "i societatea civil! au interpretat ac#iunile "i comportamentul Guvernului mai degrab! ca fundamentate politic decât economic. Mai mult, înainte de alegerile locale din 2007 Guvernul s-a obligat s! achite diferen#a de tarif ce ap!ruse în urma adopt!rii deciziei din ianuarie 2007 a fostului Consiliul Municipal(dominat de partidul comunist) de a majora pre#ul energiei termice de la 233 la 540 lei/Gca. Dup! pierderea alegerilor în 2007 în municipiul Chi"in!u executivul/partidul de guvern!mânt "i-a declinat neargumentat acest angajament, iar noua administra#ie municipal! s-a pomenit cu noi datorii care pe drept cad în responsabilitatea Guvernului. Potrivit estim!rilor SA „Termocom” suma total! a diferen#ei de tarif ce urmeaz! a fi achitat! de prim!rie este de 147,8 mln. lei, de"i datoriile vizate #in de angajamentul Guvernului din 2007.

Adoptarea legii bugetului de stat pentru anul 2009 a scos în eviden#! din nou tendin#a discrimin!rii municipiului Chi"in!u în raport cu comunit!#ile în care guverneaz! membrii partidului de guvern!mânt sau chiar municipiul B!l#i. Astfel, municipiul Chi"in!u care particip! cu 40% la formarea bugetului de stat va primi în anul 2009 doar 1% din aceast! sum! sau aproximativ 1,85 mln lei, în timp ce municipiului B!l#i, guvernat de partidul comunist, legea bugetului de stat prevede alocarea unei sume de peste 72 mln. lei. Este clar c! guvernarea comunist! în ajunul campaniei electorale utilizeaz! toate mijloacele posibile pentru a denigra administra#ia municipiului Chi"in!u care reprezint! opozi#ia politic!.

Grupul #int" " administra#ia municipiului Chi"in!u;

23 Chi#in!u: nou conflict între primar #i poli"ie//http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/01/080121_conflict_primarie.shtml In loc de politist – receptioner la Primarie // http://social.moldova.org/stiri/rom/124094/ ; Bradul primarului re"inut de poli"ie la Coju#na // http://www.protv.md/stiri/social/bradul-primarului-retinut-de-politie-la-cojusna.html ; 24 „Termocom” - bâta comuni#tilor împotriva Prim!riei // http://www.jurnal.md/article/4872/ ; R!zboiul gazelor #i a c!ldurii continu!: „Moldovagaz" a redus cu 30% livr!rile de gaze c!tre CET-uri // http://www.interlic.md/2008-11-10/razboiul-gazelor-shi-a-caldurii-continua-moldovagaz-a-redus-cu-30-livrarile-de-gaze-catre-ceturi-7157.html ; 25 Dup! „Termocom”, a venit rândul CET-urilor. „Moldova-Gaz” închide robinetele // http://www.viitorul.org/print.php?l=ro&idc=153&id=1541 ; 26 Guvernul #antajeaz! din nou Chi#in!ul cu sistarea livr!rii agentului termic // http://www.chisinau.md/news/?nid=0f22faf34e2b284055a30ff3d23549c7 ;

21

" administra#ia public! central!; " instan#ele judec!tore"ti; " locuitorii capitalei; " organiza#iile interna#ionale.

Impactul Interpretarea de c!tre autorit!#ile centrale a rela#iilor cu administra#ia municipiului prin prisma

politicului afecteaz! grav situa#ia locuitorilor capitalei "i spore"te instabilitatea politic! a #!rii, a sentimentului de insecuritate atât a locuitorilor capitalei, cât "i în general a popula#iei Moldovei. Supunerea capitalei la un efort financiar excesiv duce la înr!ut!#irea nivelului de trai "i a"a sc!zut al popula#iei în municipiu, precum "i înr!ut!#irea serviciilor prestate de autorit!#ile municipale în condi#iile lipsei de resurse financiare. Refuzul Guvernului de a se implica activ "i obiectiv în dep!"irea problemelor cu care se confrunt! municipiului conduce la blocarea mai multor proiecte investi#ionale în capital!, iar permanenta h!r#uirea a prim!riei face ca s! fie neutralizate succesele mai multor ini#iative ale primarului.

Dinamica Din momentul câ"tig!rii alegerilor din 2007 pentru func#ia de Primar General al Municipiului

Chi"in!u rela#ia între autorit!#ile centrale "i administra#ia municipal! a cunoscut o continu! înr!ut!#ire. În decursul anului autorit!#ile centrale au recurs la sechestrarea mai multor conturi ale Prim!riei, unele din ele efectuate chiar cu înc!lcarea prevederilor legale. Decizia Cur#ii Supreme de Justi#ie a demonstrat c! înaintarea ac#iunii în judecat! a Consiliul Municipal de c!tre Ministerul Administra#iei Publice Locale pe motiv de nerespectare a procedurii legale de alegere în octombrie 2007 a pre"edintelui consiliului a fost abuziv!, iar declara#iile partidelor de opozi#ie precum c! partidul de guvern!mânt h!r#uie"te administra#ia municipal! "i-au g!sit reflectare juridic!. Un rol aparte în strategia de intimidare a administra#iei municipale a constituit-o practica intent!rii dosarelor penale pe numele Primarului, din momentul investirii sale în func#ie pe numele s!u fiind deschise mai multe dosare penale.

Stoparea furniz!rii c!ldurii la 4 noiembrie în baza deciziilor SA „Termocom” "i SA „Moldova Gaz” a generat o nou! criz! în municipiul Chi"in!u, Guvernul nedorind s! ac#ioneze pentru a rezolva problema în timp. Decizia Judec!toriei Economice din 21 noiembrie 2008 prin care s-a dat câ"tig de cauz! SA „Termocom” "i prin care se oblig! Prim!ria municipiului Chi"in!u s! achite datoria de 147,8 mln. lei privind compensarea diferen#ei de tarif plaseaz! Prim!ria într-o stare financiar! deosebit de deplorabil!. În plus, SA „Termocom” a refuzat s! accepte achitarea e"alonat! a acestor datorii "i recurge la noi amenin#!ri privind sistarea agentului termic. În situa#ia unei profunde st!ri de criz! Guvernul evit! s! acorde sprijin autorit!#ilor municipale "i contribuie astfel la destabilizarea rela#iei între cele dou! entit!#i, precum "i a rela#iei între autorit!#ile locale "i cele centrale.

Factorii " apropierea alegerilor din 2009; " interesele partidelor politice; " capacitatea sc!zut! de plat! a locuitorilor capitalei; " inexisten#a autonomiei financiare municipale; " ac#iunile abuzive a guvern!rii comuniste.

Anticip"ri În contextul apropierii alegerilor din 2009 este imposibil de a"teptat ca atitudinea guvern!rii fa#!

de administra#ia municipal! s! se schimbe. Din contra, mai degrab! partidul de guvern!mânt va încerca s! creeze noi dificult!#i administra#iei actuale cu scopul de a cuceri capital politic. Aceast! situa#ia este deja perceptibil! în condi#iile în care frac#iunea partidului comunist face deja declara#ii populiste pe marginea tarifului la c!ldur!: de"i frac#iunea municipal! comunist! a votat majorarea tarifului la 540 lei/Gca, a sus#inut SA „Termocom” în preten#iile sale de a majora în continuare tariful, în ultimul timp vin cu ini#iative de a reduce tariful pentru Gca.

Întreb"ri

22

" De ce Guvernul a refuzat angajamentul de a participa la achitarea diferen#ei de tarif majorat în ianuarie 2007 de c!tre consiliul municipal dominat de comuni"ti?

" Din care considerente Guvernul a mic"orat aloc!rile din bugetul de stat pentru municipiul Chi"in!u în raport cu anii preceden#i?

23

P 6. R"spunderea Guvernului limitat" de interesele partidului de guvern"mânt

Subiectul

Legisla#ia na#ional! stabile"te o multitudine forme de r!spundere a Guvernului. În cazul Republicii Moldova r!spunderea Guvernului a fost limitat! de interesele partidului de guvern!mânt, iar nerealizarea ei determin! nefunc#ionalitatea mai multor institu#ii fundamentale ale statului "i genereaz! iresponsabilitate în procesul de guvernare.

Descrierea Derularea evenimentelor pe parcursul anului au scos în eviden#! imperfec#iunea r!spunderii

Guvernului "i serioasele abateri a practicii de la legisla#ia în vigoare. Institu#ia r!spunderii guvernului se afl! la discre#ia partidului de guvern!mânt "i a pre"edintelui #!rii. Încerc!rile deputa#ilor de opozi#ie de a îndeplini func#ia de control de cele mai multe ori se confrunt! cu rezisten#a frac#iunii majoritare comuniste. Nefunc#ionarea r!spunderii guvernului afecteaz! calitatea procesului de guvernare "i genereaz! iresponsabilitate în cadrul acestuia. În cazurile în care totu"i a fost implicat! institu#ia r!spunderii ministeriale, autorit!#ile au dat dovad! de lips! total! de transparen#!, limitându-se la invocarea unor motive generale "i f!r! prezentarea a careva detalii în baza c!rora opozi#ia "i societatea civil! ar avea posibilitate de a verifica dac! m!surile de r!spundere ministerial! corespund cu gravitatea ac#iunilor comise27.

Unul din cele mai evidente cazuri de evitarea a r!spunderii în procesul de guvernare le-au constituit abaterile în procedura de demitere a Guvernului din martie curent. Astfel, la 19 martie 2008 Vasile Tarlev "i-a prezentat demisia din func#ia de prim-ministru, punând astfel cap!t celui mai longeviv Guvern din istoria independent! a Republicii Moldova. Legisla#ia Republicii Moldova prevede responsabilitatea Guvernului în fa#a Parlamentului. Prezentarea cererii de demisie Pre"edintelui Voronin "i „transportarea” acesteia de îns!"i pre"edinte în Parlament a scos în eviden#! ignorarea de c!tre guvernarea actual! a institu#iei r!spunderii Guvernului "i aflarea acestei institu#ii la discre#ia pre"edintelui Voronin. Din cauza absen#ei prim-ministrului Tarlev, precum "i nedorin#ei frac#iunii parlamentare comuniste de a-l convoca, mai multe întreb!ri ale deputa#ilor de opozi#ie au r!mas f!r! r!spuns. Totodat!, solicitarea opozi#iei ca acesta s! prezinte un raport privind activitatea Guvernului a fost respins! de frac#iunea PCRM. Încerc!rile opozi#iei "i societ!#ii civile de a afla dac! V. Tarlev a fost demis sau "i-a dat demisia a fost ignorat! de c!tre autorit!#i, nefiind clar dac! a fost o chestiune de invocare a r!spunderii ministeriale sau ac#iune pe cont propriu a ex-prim-ministrului28.

R!spunderea executivului este limitat! de c!tre partidul de guvern!mânt chiar în situa#iile în care este clar! necesitatea unei anchete în vederea stabilirii persoanelor vinovate pentru abateri serioase de la legisla#ia în vigoare. La data de 13 martie majoritatea comunist! a respins mo#iunea simpl! cu tema „Atitudinea iresponsabil! a guvernului fa#! de monumentele istorice ocrotite de stat”. Mo#iunea a fost înaintat! cu ocazia solicit!rii de c!tre opozi#ie a atragerii la r!spundere a persoanelor vinovate pentru demolarea monumentului ocrotit de stat „Conacul Teodosiu”. Ministrul Culturii, Artur Cozma, a dat dovad! de iresponsabilitate fa#! de întreb!rile adresate de c!tre deputa#i, în cele din urm! deputa#ii solicitând Procuraturii intentarea dosarelor penale pe numele persoanelor care s-au f!cut vinovate. Dup! cum "i a fost de a"teptat solicit!rile deputa#ilor de opozi#ie a r!mas f!r! r!spuns, guvernul mai înregistrând înc! o dovad! de incompeten#! "i iresponsabilitate29.

În anul 2008 Republica Moldova s-a clasat printre primele 12 #!ri dup! num!rul de dosare la CEDO. De"i în multe dosare sunt implica#i func#ionari de cel mai înalt rang din cadrul Guvernului Republicii Moldova acestea nu sunt atrase la r!spundere (cel pu#in politic!), iar acest fapt genereaz! iresponsabilitate în procesul de guvernare30. Astfel, cele mai r!sun!toare cazuri „Oferta Plus” prin 27 Premierul Tarlev nu cunoa#te motivele demiterii lui Mih!ilescu // http://www.jurnal.md/article/5640/0/ ; Mini#trii – juc!riile preferate ale pre#edintelui // http://garda.com.md/investigatii/ministii-%E2%80%93-jucariile-preferate-ale-presedintelui ; 28 Demisia Guvernului a fost acceptat! de Parlament // http://www.jurnal.md/article/5986/ ; 29 Parlamentul a amânat examinarea mo"iunii în care mai mul"i deputa"i au cerut demiterea ministrului Culturii #i Turismului // http://www.info-prim.md/?a=10&ay=13478&nD=2008/03/01 ; 30 Lista de milioane // http://www.jurnal.md/article/5395/0/ ;

24

care autorit!#ile au fost obligate s! pl!teasc! desp!gubiri 2,535 milioane euro, fapt efectuat la 7 octombrie curent. $i mai strig!tor la cer este cazul pierdut de Moldova „UNISTAR VENTURES GMBH v. MOLDOVA”, prin care CEDO a solicitat adjudecarea reclamantului sumei record de 6,7 mln euro în calitate de desp!gubiri pentru prejudicii materiale31.

La data de 28 octombrie Pre"edintele Vl. Voronin îl nume"te în func#ie de ministru de interne pe Gh. Papuc. Reinvestirea în func#ie a acestuia în pofida numeroaselor scandaluri în care a fost implicat a scandalizat opinia public!. Pe parcursul anilor ministrul de interne a fost implicat în mai multe „afaceri necurate” iar prin aceast! reinvestire în func#ie pre"edintele Voronin a demonstrat clar c! institu#ia r!spunderii ministeriale se afl! la propria sa discre#ie32.

Grupul #int" " Guvernul; " Pre"edintele; " Parlamentul Republicii Moldova; " cet!#enii Republicii Moldova; " organismele interna#ionale.

Impactul Limitarea r!spunderii Guvernului "i restrângerea "anselor opozi#iei în realizarea func#iilor de

control asupra procesului de guvernare contribuie la proasta gestionare a afacerilor publice. Concentrarea puterii în mâinile pre"edintelui blocheaz! func#ionarea normal! a sistemului politico-statal "i împiedic! dezvoltarea proceselor de democratizare în #ar!. Inexisten#a r!spunderii reale a func#ionarilor "i reprezentan#ilor executivului pentru ac#iunile abuzive "i alte abateri genereaz! neîncrederea popula#iei în institu#iile reprezentative ale statului.

Dinamica Din 2001 pân! în prezent au fost demi"i în condi#ii netransparente în jur de 30 de mini"tri,

marea parte a celora demi"i fiind reinvesti#i în alte func#ii. În primul semestru al anului pre"edintele a anun#at demiterea guvernului Tarlev, dar nu a prezentat careva motive plauzibile ale acestei demisii. Solicit!rile opozi#iei ca prim-ministrul s!-"i prezinte dup! cum prevede legea demisia în cadrul parlamentului au fost respinse de frac#iunea comunist!, fiind ignorate astfel mai multe întreb!ri ale deputa#ilor de opozi#ie, precum "i solicitarea acestora ca ex-prim-ministrul s! prezinte o dare de seam! asupra activit!#ii guvernului. Ignorarea solicit!rilor deputa#ilor de opozi#ie s-a transformat într-o practic! neformal!, cum a fost de exemplu solicitarea deputa#ilor de opozi#ia de al convoca pe ministrul de interne 12 octombrie a de a da explica#ii privitor la careva scandaluri în care au fost men#ionate numele unor poli#i"ti. În aceea"i strategie s-a înscris "i refuzul frac#iunii majoritare de a crea o comisie parlamentar! de anchet! pe unul din cele mai r!sun!toare cazuri de trafic de droguri în care se men#iona "i numele ministrului de interne. Renumirea lui Gh. Papuc în func#ia de ministru de interne la 28 octombrie, de"i acesta este implicat în mai multe scandaluri grave, a constituit un alt caz elocvent prin care s-a demonstrat c! institu#ia r!spunderii ministeriale se afl! la discre#ia personal! a liderilor partidului de guvern!mânt, generând reac#ii de indignare din partea societ!#ii civile.

Factorii " Interesele partidelor politice; " Capacitatea administrativ! limitat!; " Imperfec#iunea legisla#iei; " Ambi#iile personale a pre"edintelui;

Anticip"ri

31 Moldova pierde 6,7 mln euro la CEDO // http://www.info-prim.md/?x=22&y=19830 ; 32 Gheorghe Papuc este din nou ministru de interne // http://www.protv.md/stiri/politic/gheorghe-papuc-este-din-nou-ministru-de-interne.html ;

25

În ajunul alegerilor parlamentare din 2009 este pu#in de a"teptat ca autorit!#ile actuale s!-"i modifice atitudinea în vederea garant!rii unei r!spunderi guvernamentale reale. Renumirea pe 28 octombrie în func#ia de ministru lui Gh. Papuc demonstreaz! clar c! autorit!#ile nu inten#ioneaz! a-"i schimba atitudinea pe problema vizat!. Totodat!, în vederea garant!rii dividendelor politice este de a"teptat împiedicarea opozi#iei de a realiza controlul asupra Guvernului, acest fapt în scopul promov!rii imaginii pozitive a executivului. Posibilele remanieri de cadre care vor fi f!cute se vor realiza în vechea tradi#ie a guvern!rii actuale, caracterizat! de prezentarea informa#iei cât mai limitate referitor la cauzele reale a acestor remanieri, dar "i reinvestirea acelor persoane în alte func#ii în cadrul executivului. Totodat!, este clar c! autorit!#ile vor evita atragerea la r!spundere a persoanelor responsabile pentru înc!lc!rile în care Republica Moldova este condamnat! la CEDO.

Întreb"ri " Ce modific!ri legislative trebuie operate pentru a garanta func#ionalitatea r!spunderii

Guvernului? " Care este impactul absen#ei r!spunderii reale a Guvernului asupra reformelor

promovate?

26

P 7. Politica identitar" deficient"

Subiectul Pe parcursul anului autorit!#ile au continuat s! promoveze o politic! identitar! fundamentat! pe

doctrina moldovenismului. Accentul s-a pus pe glotonimicul limb! moldoveneasc! "i istoria integrat!, politic! în cadrul c!reia se eviden#iaz! o profund! netoleran#! fa#! de identitatea român!. Promovarea politicii identitare abuzive f!r! o dezbatere public! cu antrenarea societ!#ii civile "i a for#elor politice de opozi#ie contribuie la înr!ut!#irea climatului etno-politic în #ar! "i divizarea societ!#ii.

Descrierea Pe parcursul anului 2008 autorit!#ile au continuat s! promoveze o politic! identitar! bazat! pe

doctrina na#iunii moldovene"ti distinct! de cea român!. Ca "i în anii preceden#i accentul a fost pus pe glotonimicul limb! moldoveneasc! "i cursul de Istorie integrat! cu profunde accente anti-române. Politica autorit!#ilor a contribuit la divizarea societ!#ii pe criterii etnice. În condi#iile înr!ut!#irii rela#iilor inter-etnice, Guvernul s-a f!cut a trece cu vederea aceast! categorie de probleme, neasumându-"i responsabilitatea. Con"tientizând imposibilitatea g!sirii unor argumente ra#ional-func#ionale a diferen#ei între limba moldoveneasc! "i limba român!, autorit!#ile au tins s! fundamenteze glotonimicul limb! moldoveneasc! pe un oarecare drept de autodefinire, recunoscând totodat! c! nu exist! diferen#! între cele dou! limbi33. O asemenea abordare din partea autorit!#ilor nicidecum nu anuleaz! problema privind denumirea limbii "i a fost interpretat! de societatea civil! mai degrab! ca o manipulare a opiniei publice34. Totodat!, autorit!#ile au încercat cu vehement! intensitate s! introduc! în limbajul politic termeni de tipul: tr!d!tori35, iar utilizarea unui astfel de limbaj în scopul eviden#ierii „patriotismului moldovean” exprim! ideea fundament!rii doctrinei na#iunii moldovene"ti nu în baza unor valori "i asem!n!ri comune, dar mai degrab! pe promovarea "i men#inerea unui conflict în raport cu exteriorul, subîn#elegându-se România "i f!cându-se abstrac#ie de tot ce este identic între popoarele celor dou! #!ri.

Politica identitar! abuziv! a autorit!#ilor genereaz! reac#ii de protest "i autoap!rare a unei p!r#i a societ!#ii civile. Pentru a intimida persoanele care î"i manifest! dezacordul fa#! de politica identitar! abuziv! a executivului, autorit!#ile au recurs chiar la intentarea dosarelor penale, cum este cazul intent!rii dosarelor penale pe numele unor tineri a"a-zi"i „anti-statali"ti”36. La începutul lunii iunie autorit!#ile au declarat somptuos c! ar fi descoperit o posibil! grupare care „preg!te"te o lovitur! de stat” "i au intentat mai multor tineri dosare penale. Modul în care a fost stopat! ancheta penal! este pe de o parte ridicol!, iar pe de alta o manifestare a iresponsabilit!#ii autorit!#ilor. În loc s! recunoasc! c! intentarea dosarelor penale s-a realizat cu înc!lcarea dreptului la libera con"tiin#! "i libera exprimare, autorit!#ile au declarat stoparea anchetei penale în baza a"a numitului „an al tineretului”.

Agresiunea fa#! de persoanele care recunosc c! se identific! români are "i conota#ie electoral! din partea partidului de guvern!mânt, în vederea atragerii de partea sa a minorit!#ii na#ionale a ru"ilor, pentru care autorit!#ile invoc! un presupus pericol al „româniz!rii”. Politizarea acestor chestiuni contribuie la destabilizarea rela#iilor între cele dou! etnii. Ca rezultat a unei asemenea politici în decursul anului au avut loc mai multe profan!ri a monumentelor istorice ce constituie simboluri na#ionale pentru români, cum este cazul profan!rii monumentelor lui M. Eminescu din Flore"ti "i Cimi"lia sau a bustului lui V. Alexandri din B!l#i37. Deosebit de relevant pentru efectele destructive a politicii identitare deficiente duse de c!tre autorit!#i este exemplul atac!rii de c!tre un grup de vorbitori ai limbii ruse a protestatarilor Partidului

33 Româna #i moldoveneasca sunt aceea#i limb! // http://www.cotidianul.ro/romana_si_moldoveneasca_sunt_aceeasi_limba-46988.html ; 34 Limba moldoveneasc!”, un proiect politic e#uat // http://www.flux.md/articole/4262/ ; 35 Cet!"enii moldoveni care cet!"enie dubl! nu vor putea accede la func"ii de conducere // http://www.hr.un.md/images/upload/File/Supliment/Dreptul%20Meu%20nr%2010%20ROM%20INTERNET.pdf ; Vasile Tarlev, premierul moldovean, despre cetatenia romana // http://www.youtube.com/watch?v=3hyFuWv323Y ; 36 Organiza"iile media se arat! îngrijorate de cazul anchet!rii tinerilor forumi#ti. // http://www.jurnal.md/article/7229/ 37 Bustul lui Mihai Eminescu din Cimislia a fost profanat // http://www.protv.md/stiri/social/bustul-lui-mihai-eminescu-din-cimislia-a-fost-profanat.html ; Bustul lui Mihai Eminescu a fost profanat ast!zi la Flore#ti // http://www.jurnal.md/article/9222/ ; Profanarea monumentelor clasicilor literaturii române pare s! fi devenit o tradi"ie la B!l"i // http://www.protv.md/stiri/social/profanarea-monumentelor-clasicilor-literaturii-romane-pare-sa.html;

27

Liberal în B!l#i, care manifestau pentru retragerea armatei ruse38. Recomandarea din prim!vara anului curent a Comisiei Europene adresat! autorit!#ilor ca s!

reevalueze manualele de istorie integrat! în vederea elimin!rii din con#inutul lor a materialelor cu caracter discriminatoriu orientat împotriva oric!rui grup etnic, subîn#elegându-se cele orientate împotriva na#iunii române, a fost ignorat! de c!tre autorit!#ile comuniste. Prin aceasta, autorit!#ile au confirmat înc! o dat! c! doctrina moldovenismului promovat! de ei con#ine o important! component! anti-român!39. Afirma#ia vice-premierului V. Stepaniuc din 13 octombrie curent, în timpul congresului diasporei moldovene"ti, precum c! manualele nu con#in careva neajunsuri "i sunt foarte bune, denot! clar inten#ia autorit!#ilor de a ignora în continuare recomand!rile institu#iilor europene "i a mediului academic na#ional la subiectul vizat, precum "i inten#ia evit!rii unui real dialog cu societatea civil! pe chestiunile identitare.

În aceea"i strategie se înscrie "i ac#iunile autorit!#ilor de a limita participarea la via#a politic! a persoanelor care în condi#iile legisla#iei dispun "i de cet!#enia României. La acest capitol se înscriu modific!rile din Codul electoral din luna aprilie a anului curent, precum "i Legea secretului de stat adoptat! în prima lectur! pe 17 octombrie. Atât modific!rile din Codul electoral, prin care se interzice dreptul persoanelor cu dubl! cet!#enie de a ocupa anumite func#ii în stat, inclusiv func#ia de deputat, cât "i prevederile con#inute în proiectul legii secretului de stat contravin legisla#iei europene ratificat! de Republica Moldova. În aceste condi#ii societatea civil! a interpretat aceste ac#iuni abuzive ale Parlamentului ca fiind îndreptate împotriva celora care dispun "i de cet!#enia României.

Agresiva component! anti-român! a doctrinei moldovenismului a fost transferat! "i asupra rela#iilor cu România. În acest sens, autorit!#ile moldovene au demonstrat o adev!rat! fobie fa#! de statul vecin, dep!"ind normele protocolare de dialog politic "i provocând cu orice ocazie autorit!#ile României. Fobia autorit!#ilor fa#! de România este impus! "i autorit!#ilor publice locale care în baza prevederilor legale caut! a stabili rela#ii de cooperare cu autorit!#ile publice locale din România. Astfel, din luna mai pân! în luna septembrie autorit!#ile vamale au re#inut un lot de carte româneasc! acordat de c!tre autorit!#ile locale din ora"ul C!l!ra"i, România, autorit!#ilor locale cu acela"i nume din Republica Moldova40. În r!spunsul acordat autorit!#ilor publice locale pentru care era destinat lotul de carte, autorit!#ile vamale au f!cut referin#! la careva decizii a Ministerului Educa#iei "i Tineretului, precum "i unele decizii ale Ministerului Culturii "i Turismului.

Grupul #int" " Autorit!#ile publice centrale din R. Moldova; " Cet!#enii R. Moldova; " Organismele interna#ionale.

Impactul Promovarea de c!tre autorit!#ile comuniste a unei politici identitare care ignor! interesele majorit!#ii

etnice creeaz! condi#ii pentru apari#ia unor profunde conflicte politico-etnice în societate. Modific!rile operate de autorit!#ile actuale în legisla#ia electoral! contravin legisla#iei europene "i contribuie la înc!lcarea drepturilor "i libert!#ilor propriilor cet!#eni. Fundamentarea politicii identitare pe o componenta abuziv! anti-român! genereaz! suspiciuni "i conflicte politice în rela#iile cu România, dar genereaz! totodat! pentru o bun! parte a societ!#ii civile sentimentul nereprezent!rii intereselor sale de c!tre autorit!#ile comuniste. Ac#iunile de intimidare împotriva propriilor cet!#eni, care se identific! ca români, creeaz! noi cazuri de înc!lcare a drepturilor omului "i contribuie la aprofundarea diviz!rii societ!#ii, în dependen#! de pozi#ia luat! pe marginea subiectului identific!rii na#ionale. Ignorarea recomand!rilor organismelor interna#ionale la subiectul politicii identitare afecteaz! imaginea Republicii Moldova "i contribuie la sporirea instabilit!#ii politice în #ar!.

Dinamica Pe parcursul anului, ca "i în anii preceden#i, autorit!#ile au continuat s! promoveze o politica abuziv!

38 Caravana retragerii armatei ruse din Moldova, organizata de PL, obstructionata de comsomolisti si politisti // http://www.deca-press.net/?cat=art_com&id=3207&hl=5%20octombrie 39 Ion Varta: Cel mai grav derapaj al autorilor de manuale de istorie integrat! îl constituie antiromânismul de grot! // Flux, Edi"ia de Vineri Nr.2008129 din 18 iulie 2008. 40 Autoritatile comuniste interzic donatiile de carti in care se pomeneste cuvantul "roman"// http://www.rgnpress.ro/Politic/Autoritatile-comuniste-interzic-donatiile-de-carti-in-care-se-pomeneste-cuvantul-roman.html#Scene_1

28

în domeniul identitar, iar în unele domenii au fost realizate abuzuri chiar în premier!, astfel de cazuri neatestându-se pân! în prezent în scurta istorie a RM. În acest sens poate fi men#ionat cazul intent!rii dosarelor penale pentru tinerii care "i-au expus deschis opinia pe unele subiecte mai delicate a istoriei na#ionale, fiind învinui#i de anti-statalism "i înc!lcându-li-se dreptul la libera con"tiin#! "i libertatea de exprimare. Totodat!, autorit!#ile "i-au permis chiar s! ignore hot!rârea CEDO care, prin decizia pronun#at! la 18 noiembrie, impune autorit!#ile statului s! restabileasc! în drepturi pe A. T!nase, care dispune "i de cet!#enia român! "i îi revine normal dreptul fiind "i cet!#ean a Republicii Moldova de a candida la func#ia de deputat. Pe lâng! aceste ac#iuni abuzive de premier! autorit!#ile au recurs de asemenea la un întreg arsenal de intimid!ri corelate politicii identitare, precum: re#inerea loturilor de carte, amendarea în baza unor motive insinuate a persoanelor care î"i manifest! deschis opinia pe chestiunile identitare, promovarea unei politici artificial-conflictuale în raport cu România ".a.

Factorii " interese politice; " legisla#ia imperfect!; " cre"terea num!rului solicitan#ilor de cet!#enie român!; " iresponsabilitatea autorit!#ilor.

Anticip"ri Este greu de a"teptat ca autorit!#ile comuniste s! caute a dezvolta un real dialog cu societatea în

vederea respect!rii drepturilor cet!#enilor pe marginea acestei chestiuni. Pe m!sur! ce ne apropiem de campania electoral! din 2009 este de a"teptat ca guvernarea s! exploateze la maxim un iluzoriu pericol al „românismului”, încercând astfel s! atrag! de partea sa electoratul reprezentat de minorit!#ile na#ionale "i va contribui astfel la înr!ut!#irea climatului etno-politic în #ar!.

Întreb"ri " De ce autorit!#ile revin la chestiunile identitare în condi#iile înr!ut!#irii situa#iei social-

economice din #ar! "i în contextul apropierii campaniei electorale din 2009? " Care ar trebuie s! fie comportamentul autorit!#ilor în contextul crizei de identitate a

majorit!#ii etnice care ar respecta drepturile "i interesele tuturor cet!#enilor?

29

P 8. Audiovizualul public angajat politic

Subiectul Reforma ini#iat! în domeniul audiovizualului în cea mai mare parte a e"uat. În decursul anului

Compania „Teleradio Moldova” a continuat s! se manifeste ca o institu#ie public! aservit! partidului de guvern!mânt, a demonstrat lipsa voin#ei în vederea dezvolt!rii dialogului cu societatea civil!, iar politica editorial! a r!mas orientat! spre elogierea puterii "i denigrarea for#elor politice de opozi#ie.

Descrierea Monitorizarea de c!tre 10 organiza#ii media în perioada 15 – 21 aprilie "i 30 iunie – 6 iulie 2008

a modului în care sunt aplicate prevederile Codului audiovizualului de c!tre Compania public! „Teleradio Moldova” a eviden#iat deficien#e serioase în func#ionarea acesteia. Informarea publicului dintr-o singur! surs!, expunerea viziunii oficiale prin ignorarea principiilor echidistan#ei "i pluralismului, prezentarea "tirilor cu caracter laudativ la adresa autorit!#ilor "i înc!lcarea principiului impar#ialit!#ii în oglindirea evenimentelor sunt neajunsuri ce afecteaz! serios calitatea programelor "i emisiunilor TV men#ionate în raport41.

Un rol aparte în vederea reform!rii audiovizualului public ar trebui s!-i revin! potrivit prevederilor legale Consiliului de Observatori (CO). Astfel, pe parcursul anului activitatea CO a Companiei „Teleradio Moldova” s-a plasat sub a"teptarea societ!#ii civile. La 22 februarie doi membri ai CO, I. Munteanu "i V. Ioni#!, "i-au suspendat activitatea în semn de protest fa#! de tentativele cenzur!rii opiniei lor "i lipsei de autoritate a CO. Potrivit celor doi membri, rela#ia dintre TRM "i CO nu corespunde întocmai prevederilor legisla#iei. De asemenea, cei doi exper#i care "i-au suspendat activitatea au men#ionat atitudinea discre#ionar! a administra#iei TRM la prezentarea informa#iei solicitate, aceast! atitudine fiindu-i caracteristic! "i secretariatului CO42. Ac#ionarea în judecat! de c!tre Pre"edintele TRM, V. Todercan, a celor doi membri a CO "i membri a IDIS „Viitorul” pentru aprecierile "i concluziile înaintate în cadrul studiului „Teleradio-Absurdistan sau reforma furat! în compania public!”, denot! nedorin#a administra#iei de a dezvolta dialogul cu societatea civil! în vederea promov!rii reform!rii reale a televiziunii.

Compania „Teleradio Moldova” a e"uat în vederea ob#inerii independen#ei financiare în raport cu Guvernul. Dependen#a financiar! a companiei este unul din principalii factori care afecteaz! politica editorial! caracterizat! de "tirile elogioase la adresa puterii, precum "i lips! de impar#ialitate în prezentarea "tirilor. Într-un an electoral autorit!#ile au m!rit aloca#iile bugetului de stat pentru „Teleradio Moldova”, prev!zându-se suma de 92,4 mln. lei.

Angajarea politic! a TRM a generat importante reac#ii de protest din partea societ!#ii civile. „Memoriul jurnali"tilor” lansat de c!tre mai multe organiza#ii media la 6 mai, printre care Asocia#ia Presei Independente "i Centrul Independent de Jurnalism, acuz! guvernarea comunist! de mimarea reform!rii TRM "i epurarea jurnali"tilor pe criterii politice43. La 19 mai Uniunea Jurnali"tilor din Moldova, în comun cu alte institu#ii media independente, au lansat raportul-rechizitoriu pe fapte anti-pres! comise de guvernarea comunist! în anii 2001-200844 în cadrul c!ruia, la capitolul IPNA, TRM se învinuie"te televiziunea public! de subordonare fa#! de partidul de guvern!mânt. Partizanatul politic al administra#iei TRM s-a manifestat "i cu ocazia aprecierilor politice efectuate în cadrul "tirilor privind ac#iunile de protest din 1 octombrie organizate de Alian#a Moldova Noastr! în fa#a postului de televiziune M1.

În contextul necesit!#ii acute de reforme în domeniul audiovizualului public un rol deosebit ar trebui s!-i revin! Consiliului Coordonator al Audiovizualului(CCA) care totu"i pe parcursul anului 2008 a cunoscut deficien#e serioase în activitatea sa practic!. În diverse sfere a activit!#ii sale CCA a

41“Monitorizarea modului în care sunt aplicate prevederile codului audiovizualului” // http://www.community-media.md/files/raport-intermediar-codul-audiovizualului.pdf ; “Monitorizarea modului în care sunt aplicate prevederile codului audiovizualului” // http://www.apel.md/libview.php?l=ro&idc=156&id=274 ; 42 Doi membri ai CO ai TRM #i-au suspendat activitatea în semn de protest // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/02/23&ay=13345 ; 43 Memoriul jurnalistilor contra abuzurilor comuniste // http://social.moldova.org/stiri/rom/117160/ ; 44 Jurnali#tii acuz!! // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/05/19&ay=14922 ;

30

demonstrat lipsa de independen#! "i implica#ii politice fapt ce contravine legisla#iei. Partizanatul politic în cadrul CCA a constituit problema care a alarmat continuu societatea civil! a Republicii Moldova45. În pofida sesiz!rilor primite din partea societ!#ii civile privind limbajul licen#ios al unor emisiuni a postului TV NIT afiliat puterii, „Pove"ti cu m!"ti”, CCA le-a ignorat refuzând s! discute subiectul în cadrul "edin#elor sale46.

Acordarea frecven#elor posturilor de radio "i TV este un alt domeniu de manifestare a partizanatului politic a CCA. Lipsa de obiectivitate a Consiliului în acest domeniu a devenit o practic!47. Astfel, posturile radio favorizate în acordarea frecven#elor de c!tre CCA au fost „Antena C”, „Radio 10”, ignorate permanent fiind unele posturi de radio, precum: „Vocea Basarabiei”48, „PRO FM” care au c!zut în dizgra#ia puterii pentru comentariile critice efectuate. $i în domeniul frecven#ei posturilor TV CCA a favorizat anumite televiziuni afiliate puterii sau presupuse a fi marcate politic, precum „NIT” "i „Euro TV”, în dizgra#ie aflându-se „PRO TV” , „TV DIXI”, ".a. Refuzul CCA de a prelungi licen#a postului de televiziune PRO TV în pofida prevederilor Codului Audiovizualului a generat noi suspiciuni cu privire la activitatea consiliului "i rolului s!u în reformarea pie#ei na#ionale a audiovizualului49.

Grupul #int" " Compania „Teleradio Moldova”; " Consiliul Coordonator al Audiovizualului; " partidele politice; " societatea civil!; " Comisia pentru cultur!, "tiin#!, înv!#!mânt, tineret, sport "i mijloace de informare în

mas!;

Impactul Lipsa de impar#ialitate "i echidistan#! din partea TRM afecteaz! suportul informa#ional al

cet!#eanului "i împiedic! derularea corect! a proceselor sociale. În astfel de situa#ii, este afectat dreptul lor la informare corect!. Informarea tenden#ioas! a cet!#enilor creeaz! paradoxuri în opiniile sociale. Potrivit Barometrului de Opinie Public! 79% din cet!#eni sunt nemul#umi#i de condi#iile de via#!, iar în astfel de condi#ii 47% consider! c! vor vota pentru guvernarea actual!. De asemenea, 80% declar! c! doresc integrarea european!, "i în condi#iile în care Rusia declar! c! este cointeresat! a men#ine influen#a asupra Republicii Moldova consider! c! anume ei îi revine rolul de a sus#ine Moldova în procesul de integrare european!.

Dinamica Monitoriz!rile efectuate de c!tre organiza#iile media în decursul anului nu au scos în eviden#!

careva evolu#ii pozitive în vederea reform!rii audiovizualului public în Republica Moldova. De"i în primul semestru organiza#iile ce au monitorizat activitatea audiovizualului public au eviden#iat unele schimb!ri nesemnificative, în monitoriz!rile ulterioare astfel de evolu#ii nu au fost sesizate. Lipsa unor evolu#ii pozitive au generat reac#ii de protest din partea societ!#ii civile. Astfel, la 12 octombrie 2008 Uniunea Jurnali"tilor din Moldova î"i reia dezbaterile publice în scuarul Teatrului de Oper! "i Balet în form! de protest fa#! de domina#ia politic! comunist! a Companiei publice Teleradio-Moldova. La 19 septembrie Organiza#ia de Tineret a PLDM picheteaz! televiziunea public! în form! de protest fa#! de politica editorial! a acesteia, iar la 1 octombrie în fa#a televiziunii publice a protestat Organiza#ia de Tineret a Alian#ei Moldova Noastr! atr!gând aten#ie asupra aservirii politice

45 Culisele politice ale CCA // http://www.jurnal.md/article/5275/ ; 46 CCA este acuzat de pasivitate în cazul emisiunii „Pove#ti cu m!#ti”// Flux, Cotidian Na"iona, Nr.200875 din 24 aprile 2008 ; Organiza"iile media cer CCA-ului s! examineze chestiunea privind emisiunea “Pove#ti cu m!#ti” // http://www.jurnal.md/article/6592/ ; 47 Greva foamei în fa"a CCA! // http://www.jurnal.md/article/6874/ ; 48 „Vocea Basarabiei” va ac"iona în judecat! CCA execut! comenzile politice // http://www.timpul.md/Rubric.asp?idIssue=764&idRubric=7892 ; 49 CCA refuz! s! prelungeasc! licen"a PRO TV în R. Moldova, reclam! administra"ia postului // http://www.info-prim.md/?x=31&y=19871 ; CCA a refuzat s! prelungeasc! licen"a PRO TV; PRO TV va ataca în instan"! refuzul CCA // http://www.interlic.md/2008-12-11/scandal-cca-a-refuzat-sa-prelungeasca-licentza-pro-tv-pro-tv-va-ataca-in-instantza-refuzul-cca-7700.html ;

31

a TRM. În pofida unor manifest!rilor de protest deschise, declara#iilor deputa#ilor de opozi#iei "i sesiz!rilor din presa na#ional! privind angajarea politic! a televiziunii publice, atât autorit!#ile supreme, cele responsabile în domeniu, cât "i îns!"i administra#ia TRM nu demonstreaz! c! ar dori schimbarea situa#iei în domeniu.

Factorii " partizanatul politic a TRM; " interesele partidelor politice; " apropierea alegerilor parlamentare din 2009; " tendin#a puterii de a controla spa#iul mediatic.

Anticip"ri În ajunul alegerilor parlamentare din 2009 se pare c! se vor intensifica num!rul "tirilor difuzate

de TRM prin care liderii partidului de guvern!mânt vor fi plasa#i într-o alur! exclusiv benefic!. Lipsa de reac#ie din partea autorit!#ilor de stat privind învinuirile de controlare politic! a televiziunii "i inac#iunea TRM în vederea modific!rii politicii editoriale demonstreaz! interesul comun al acestora "i este de a"teptat intensificarea „activit!#ii” autorit!#ilor "i îndelunga mediatizare a acestora la TRM, fapt ce va marca "i mai mult politica editorial! a televiziunii publice ca fiind ancorat! puterii. În condi#iile campaniei electorale când televiziunea public! va trebui s! permit! accesul opozi#iei la TRM este de a"teptat ca enun#urile acesteia s! fie neutralizate prin prezent!rile de "tiri elogioase la adresa guvern!rii cu preten#ia de a fi "tiri obiective.

Întreb"ri " De ce administra#ia TRM nu pretinde a ob#ine independen#a real!, inclusiv

financiar!, fa#! de executiv? " Care este aportul TRM în ratingul sporit a partidului de guvern!mânt "i

pre"edintelui Voronin?

32

P 9. Implicarea politic" a religiei

Subiectul Pe parcursul anului for#ele politice au tins a utiliza institu#ia Bisericii în vederea cre"terii

influen#ei lor politice. Liderii partidului de guvern!mânt "i-au f!cut deja un obicei de a ie"i în public cu diferite ocazii înso#i#i de reprezentan#ii Mitropoliei Moldovei. Înc!lcarea principiului separ!rii religiei de stat contribuie la sporirea instabilit!#ii politice în #ar! "i imprim! conflictelor politice o intensitate mult mai acut!.

Descrierea Articolul 31 al Constitu#iei Republicii Moldova prevede libertatea cultelor religioase "i separarea

religiei de stat. Autorit!#ile comuniste au întreprins sub diferite aspecte ac#iuni prin care s-a înc!lcat libertatea cultelor "i principiul separ!rii religiei de stat. Sentimentul sporit de încredere a popula#iei în Biseric! a fost interpretat de partide ca surs! a influen#ei politice, generând noi dispute în scopul „exploat!rii politice” a Bisericii.

Potrivit Barometrului Opiniei Publice prezentat la 26 octombrie de IPP, Biserica r!mâne în continuare institu#ia care se bucur! de cea mai mare încredere a popula#iei50. Ata"amentul societ!#ii moldave de valorile religioase este privit de for#ele politice ca surs! de putere. Liderii partidului de guvern!mânt "i-au f!cut deja un obicei s! ias! în public înso#i#i de clerici ai Mitropoliei Moldovei participând cu diferite ocazii la ceremoniile religioase larg mediatizate în presa na#ional! cu scopul sporirii influen#ei politice51. Mitropolia Basarabiei la rândul s!u s-a ciocnit cu inten#ii de a fi atras! în jocurile politice. În aceast! logic! se înscrie "i declara#ia din iulie 2008 f!cut! de un grup de 44 de preo#i din cadrul Mitropoliei Basarabiei prin care sunt aduse învinuiri c! ar exista implica#ii politice în Mitropolia Basarabiei din partea unor partide politice52. Ceea ce conteaz! în aceast! disput! din cadrul Mitropoliei Basarabiei nu este r!spunsul cui apar#ine adev!rul, ci lupta politic! în jurul bisericii.

În condi#iile „parteneriatului tacit” între partidul de guvern!mânt "i Mitropolia Moldovei în baza c!ruia "i este „exploatat!” politic institu#ia bisericii, trebuie de amintit c! pe parcursul anului partidul de guvern!mânt a întreprins mai multe ac#iuni de intimidare a Mitropoliei Basarabiei. Astfel, în decembrie 2007 autorit!#ile Republicii Moldova au adoptat decizia expulz!rii a trei clerici ai Mitropoliei Basarabiei, cet!#eni ai României, pe motiv c! nu aveau actele în regul!. În acela"i context s-au înscris "i ac#iunile autorit!#ilor Vamei Sculeni fa#! de Mitropolitul Basarabiei la 26 decembrie 2007, când au supus Mitropolitul Basarabiei unui control denigrator invocând motive abuzive de tipul: b!nuial! de trafic cu droguri, etc., re#inându-l pentru mai multe ore în vam!53. Tergiversarea înregistr!rii de c!tre autorit!#ile moldovene a parohiilor Mitropoliei Basarabiei din raionul Ungheni început! înc! în 2006 a constituit o alt! modalitate a intimid!rii pe parcursul anului. Spre finele lunii februarie 2008 Curtea de Apel a dat câ"tig de cauz! Mitropoliei Basarabiei, obligând autorit!#ile s! înregistreze cele 15 parohii a Mitropoliei Basarabiei din raionul Ungheni. Lipsa de atitudine din partea autorit!#ilor statului fa#! de decizia adoptat! de instan#! a determinat totu"i Consiliul Europei a se implica. Prin decizia Comitetului de mini"tri din 6 martie 2008 Consiliul Europei a recomandat autorit!#ilor moldovene s! solu#ioneze rapid problemele ce #in de înregistrarea comunit!#ilor religioase din cadrul Mitropoliei Basarabiei "i rezolvarea plângerilor peti#ionarilor54.

Faptul c! partidul de guvern!mânt interpreteaz! Mitropolia Moldovei ca mijloc de ob#inere a dividendelor politice a atras dup! sine "i apari#ia scandalurilor politice legate de religie. Astfel, la 20 noiembrie Serafim Urechean, liderul frac#iunii parlamentare AMN, a solicitat prim-ministrului s! prezinte informa#ie privind o presupus! scrisoare a Pre"edintelui c!tre Guvern prin care s-ar solicit!

50 Baromentrul de Opinie Public! - octombrie 2008 // http://www.ipp.md/barometru1.php?l=ro&id=34 51 Guvernul RM trateaz! preferen"ial o singur! organiza"ie religioas!, constat! repetat Departamentul de Stat al SUA // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=&ay=18110 ; 52 Mai mul"i preo"i cer demisia Mitropolitului Basarabiei // http://www.jurnal.md/article/7607/ ; 53 Preo"ii interzi#i // http://www.jurnal.md/article/5054/ ; Mitropolitul Basarabiei IPS Petru, perchezitionat de vamesii moldoveni // http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-12-30/mitropolitul-basarabiei-ips-petru-perchezitionat-de-vamesii-moldoveni.html ; 54 Consiliul Europei, ingrijorat de presiunile asupra Mitropoliei Basarabiei // http://www.rgnpress.ro/Politic/Consiliul-Europei-ingrijorat-de-presiunile-asupra-Mitropoliei-Basarabiei.html ;

33

s! fie analizat! posibilitatea unei interven#ii în ritualul de înmormântare a credincio"ilor55. Ca reac#ia, pre"edin#ia a dezmin#it aceast! informa#ie, iar organele de anchet! au anun#at intentarea unui dosar penal pe numele lui Urechean pe motiv de fals de acte56. Ceea ce conteaz! în acest context nu este r!spunsul la întrebarea cine este corect "i cine a gre"it, dar faptul c! dep!"irea principiului separ!rii religiei de stat de c!tre guvernarea actual! conduce la un nou tip de conflicte în societate, iar religia devine aren! a disputelor politice. Mai mult, pe fonul parteneriatului tacit între guvernare "i Mitropolia Moldovei devine clar de ce autorit!#ile persecut! Mitropolia Basarabiei. În cazul vizat, vina autorit!#ilor const! în faptul c! au permis ca conflictul între cele dou! mitropolii s! fie transferat la nivel politic "i au permis implicarea statului în conflictul între cele dou! institu#ii religioase.

Grupul #int" " Mitropolia Basarabiei; " Mitropolia Moldovei; " autorit!#ile statului; " partidele politice; " cet!#enii Republicii Moldova; " Consiliul Europei.

Impactul Înc!lcarea de c!tre organele de stat a principiului libert!#ii cultelor conduce la noi cazuri de

înc!lcare a drepturilor omului în Republica Moldova "i atrage noi avertiz!ri din partea Consiliului Europei. Interpretarea de c!tre for#ele politice a Bisericii ca surs! de putere "i aren! pentru disputele politice contribuie la cre"terea instabilit!#ii politice din #ar! "i conduce la aprofundarea conflictelor sociale. Acuza#iile Mitropoliei Moldovei la adresa României contribuie la înr!ut!#irea rela#iilor inter-statale "i dezorientarea popula#iei.

Dinamica În decursul anilor autorit!#ile Republicii Moldova au demonstrat c! nu sunt indiferente fa#! de

chestiunile evolu#iei vie#ii religioase. Astfel, ca "i în anii preceden#i autorit!#ile au continuat a exercita presiuni politice asupra Mitropoliei Basarabiei, iar acest fapt a generat sesiz!ri din partea Consiliului Europei. Regularitatea "i intensitatea ie"irii liderilor partidului de guvern!mânt în public în prezen#a fe#elor religioase "i exploatarea tacit! a Mitropoliei Moldovei în vederea ob#inerii dividendelor politice a generat apari#ia unor noi scandaluri politice, precum este cel legat de presupusele indica#ii ale pre"edintelui adresate prim-ministrului. Mitropolia Basarabiei la rândul s!u nu a fost evitat! de implicarea sa în scandalurile politice. Astfel, învinuirile din partea unui grup de preo#i precum c! anumite partide ar dispune de control asupra mitropoliei exprim! existen#a interesului for#elor politice în raport cu mitropolia.

Factorii " lupta pentru puterea politic!; " iresponsabilitatea autorit!#ilor; " recomand!rile Consiliului Europei; " conflictul între Mitropolia Moldovei "i Mitropolia Basarabiei.

Anticip"ri Pe fonul apropierii alegerilor parlamentare din 2009 nu exist! condi#ii ca atitudinea for#elor

politice vizavi de religie "i biseric!, interpretate ca instrumente în vederea ob#inerii dividendelor politice, s! se schimbe. Multiplele cazuri de mediatizare a liderilor partidului de guvern!mânt în 55 Despre sicrie din plastic, campania electorala #i plantarea stejarilor // http://www.interlic.md/2008-11-20/despre-sicrie-din-plastic-campania-electorala-shi-plantarea-stejarilor-7385.html; 56 Procuratura General! a deschis un dosar penal pe numele lui Serafim Urechean // http://www.protv.md/stiri/politic/procuratura-generala-a-deschis-un-dosar-penal-pe-numele-lui-serafim.html ;

34

timpul ceremoniilor religioase care s-au desf!"urat pe parcursul anului demonstreaz! clar inten#ia implic!rii Bisericii în scopul sporirii influen#ei lor politice. Rela#ia dintre Mitropolia Basarabiei "i guvernarea actual! va r!mâne în continuare „rezervat!”, condi#ii pentru noi presiuni din partea statului în formatul actual al guvern!rii existând oricând.

Întreb"ri " Cum poate fi garantat! reala separare a religiei de stat? " Care sunt beneficiile Mitropoliei Moldovei pentru sus#inerea acordat! partidului de

guvern!mânt în timpul campaniilor electorale?

35

P 10. Populismul autorit"!ilor în realizarea #i evaluarea reformelor

Subiectul

Raportarea realiz!rii „depline "i cu succes” a reformelor denot! populismul autorit!#ilor, iar în absen#a evalu!rii corecte reformele sunt formale "i au un impact social redus. „Descoperirea” dup! demiterea Guvernului Tarlev a mai multor grave probleme f!r! recunoa"terea gre"elilor fostului executiv denot! clar c! autorit!#ile sunt preocupate mai mult de alegerile din 2009 decât promovarea reformelor reale. O asemenea situa#ie face ca comunicarea între autorit!#i "i societate s! fie asem!n!toare unui „dialog al surzilor”, societatea civil! vorbind despre o Moldov! confruntat! cu grave probleme, iar autorit!#ile despre o „#ar! înfloritoare”.

Descrierea Controlul are ca obiectiv descoperirea "i constatarea st!rilor de fapt negative, a abaterilor,

neajunsurilor "i pagubelor produse. În decursul anului, executivul a evitat s! aplice auditului extern a politicilor publice. În cele din urm! autorit!#ile raporteaz! realizarea deplin! "i cu succes a reformelor, iar societatea civil! semnaleaz! grave deficien#e a realiz!rii acestora. Se creeaz! situa#ia confrunt!rii declara#iilor guvernului "i concluziilor centrelor de expertiz! "i apare iluzia existen#ei a dou! Moldove diferite, una oficial! a autorit!#ilor "i alta real!, confruntat! cu grave probleme. Comportamentul populist al guvern!rii denot! orientarea politicilor mai degrab! spre promovarea propriei imagini, decât spre realizarea corect! a reformelor ini#iate, obiectivul fiind alegerile parlamentare din 2009.

În pofida declara#iilor autorit!#ilor privind succesele înregistrate în realizarea Planului de ac#iuni UE-RM, în Comunicarea c!tre Consiliu "i Parlament privind implementarea PEV în 2007 , f!cut public la 3 aprilie 2008, autorit!#ile europene, de"i au subliniat unele evolu#ii pozitive, au eviden#iat totu"i existen#a unor neajunsuri majore la capitolul respect!rii drepturilor omului, incapacit!#ii garant!rii justi#iei, legisla#ia inadecvat! în domeniul autonomiei locale, înc!lcarea libert!#ii presei, restan#e în domeniul climatului investi#ional, imixtiunea politic! în func#ionarea unor organe de drept, ".a.57. La 25 martie Asocia#ia pentru Democra#ie Participativ! ADEPT "i Expert Grup lanseaz! studiul „Realizarea Planului de Ac#iuni UE-RM”. Potrivit studiului sunt înregistrate succese în 71 ac#iuni, la 51 ac#iuni sunt înregistrate progrese minore, iar la 23 progrese în stagnare. De asemenea la 2 ac#iuni pe care le presupune PAUERM sunt înregistrate evolu#ii de regres. Restan#ele la implementarea Planului de ac#iuni "i „optimismul excesiv” al autorit!#ilor la acest capitol, la rândul s!u, suscit! învinuiri de populism al autorit!#ilor din partea for#elor politice de opozi#ie58.

Un rol important în realizarea reformelor revine cadrului legal ce trebuie s! asigure realizarea acestora, autorit!#ile statului declarând cu diferite ocazii c! avem legi deosebit de bune. În acest sens, la 18 august exper#ii Institutului pentru Dezvoltare "i Ini#iative Sociale „Viitorul”, în cadrul studiului „Implementarea legilor în Republica Moldova – probleme actuale”, constat! un "ir de neajunsuri în procesul aplic!rii legilor "i prin urmare "i a reformelor. Principalele neajunsuri eviden#iate de exper#i se enumer! caracterul incomplet "i fragmentar al cadrului legal, cadrul normativ contradictoriu, lipsa r!spunderii ministeriale, neacoperirea financiar! a implement!rii legilor, ".a. Ca urmare a acestei situa#ii sunt blocate reformele institu#ionale "i scade încrederea popula#iei în institu#iile publice59.

La 26 decembrie 2007 Pre"edintele Voronin decret! anul 2008 Anul Tineretului. Populismul autorit!#ilor s-a manifestat din start prin acoperirea financiar! a ini#iativei, în Legea bugetului de stat 2008 fiind prev!zu#i numai 3,5 mln lei, celelalte 3 mln urmau s! fie acoperite de donatorii interna#ionali. M!surile întreprinse de autorit!#i în aceast! direc#ie au r!mas în mare parte numai declara#ii de inten#ie, fie au avut un impact social limitat. De asemenea, autorit!#ile au amânat realizarea activit!#ilor din cadrul acestei ini#iative spre finalul anului "i chiar au anun#at c! ac#iunile

57 Planul de Ac!iuni a murit. Tr"iasc" Planul! // http://www.e-democracy.md/comments/political/200804152/ ; 58 Liberalii acuz! guvernarea de populism // http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/07/printable/080724_pnl_guvern.shtml; 59 De#i sunt bune, legile Republicii Moldova nu sunt pe deplin respectate având o implementare insuficient!, sus"in exper"ii // http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&id=1282&idc=154 ;

36

vor continua în anul 2009. În acest context, mass-media na#ional! a interpretat acest fapt ca o strategie populist! orientat! spre alegerile parlamentare din 200960.

Concluziile rectorilor institu#iilor de înv!#!mânt superior din Republica Moldova f!cute la 3 noiembrie 2008 au scos în eviden#! deficien#e serioase a noului Cod al înv!#!mântului promovat de autorit!#i. Pe lâng! faptul c! nu presupune o concep#ie integr!, rectorii s-au ar!tat alarma#i de riscul bloc!rii financiare a func#ion!rii institu#iilor de înv!#!mânt superior pe care-l con#ine actualul cod "i ignorarea normelor Procesului de la Bologna la care Republica Moldova a aderat câ#iva ani în urm!61. Declara#iile pre"edintelui Voronin de trecere a institu#iilor de înv!#!mânt superior de stat la finan#area preponderent din bugetul de stat, de asemenea a fost interpretat! de mediul de exper#i "i mass-media ca o alt! ac#iune populist! a pre"edintelui. În acest context, mai mul#i reprezentan#i ai mediului academic au atras chiar aten#ia c! o asemenea ac#iune va avea un impact negativ asupra capacit!#ii concuren#iale a universit!#ilor de stat, precum "i faptul c! va conduce la înr!ut!#irea condi#iei financiare a acestora62.

Grupul #int" " autorit!#ile statului; " cet!#enii; " centrele de expertiz!; " societatea civil!; " organiza#iile interna#ionale.

Impactul În condi#iile în care autorit!#ile se auto-limiteaz! în dezvoltarea dialogului real cu societatea

civil! în vederea elabor!rii "i evalu!rii rezultatelor, reformele promovate au un impact formal "i î"i pierd importan#a. În atare condi#ii societatea î"i pierde încrederea în institu#iile statului, fiind orientat! spre emigrarea în afar!. În condi#iile perceperii diferite a realit!#ii sporesc învinuirile reciproce între institu#iile statului "i societatea civil! contribuindu-se astfel la sporirea instabilit!#ii social-politice în #ar!.

Dinamica Declara#iile mult mai „optimiste” ale autorit!#ilor în raport cu cele ale opozi#iei sau cele venite

din partea societ!#ii civile s-au manifestat pe parcursul întregului an. Totu"i, demisia guvernului Tarlev a permis autorit!#ilor s! revin! la declara#ii pu#in mai realiste. Îns!"i demisia Cabinetului Tarlev a fost profund nuan#at! de populism fiind f!cut! cu fast "i onoruri "i acordarea distinc#iilor de stat, nefiind clar totu"i pentru care merite au fost acestea acordate în momentul în care Republica Moldova a ajuns cea mai s!rac! #ar! din Europa. În contextul protestelor profesorilor "i agricultorilor din septembrie-octombrie 2008, autorit!#ile nu au recunoscut c! exist! serioase lacune a politicii de stat în domeniu "i au "i au recurs la învinuirea opozi#iei f!r! a c!uta s! dezvolte un dialog cu p!r#ile real afectate. De cele mai multe ori reac#ia autorit!#ilor fa#! de protestele organizate a diferitelor categorii sociale a c!p!tat o alur! agresiv! "i repro" fa#! de protestatari. Ac#iunile populiste ale autorit!#ilor se concretizeaz! deja în contextul anun#!rii major!rii salariale unor categorii sociale tocmai în ajunul campaniei electorale din 2009.

Factorii " lipsa de voin#! a guvern!rii actuale; " limitarea particip!rii societ!#ii civile în implementarea "i realizarea reformelor;

60 Declaratie cu privire la Anul (electoral al) tineretului // http://www.civic.md/comunicate-de-presa/declaratie-cu-privire-la-anul-electoral-al-tineretului.html ; MAE denunta actiunile populiste ale guvernarii comuniste // http://social.moldova.org/stiri/rom/112445/ ; Comunicat de pres! privind desf!#urarea Conferin"ei de constituire a Organiza"iei de Tineret a PLDM // http://www.jurnal.md/article/9858/ ; 61 Rectorii consider! c! proiectul Codului înv!"!mântului necesit! a fi îmbun!t!"it #i sincronizat cu prevederile Procesului de la Bologna // http://www.info-prim.md/?x=&y=18878 ; Codul Înv!"!mântului – un conglomerat de contradic"ii #i paradoxuri // http://www.jurnal.md/article/10215/ ; 62 Reformarea sistemului de înv!"!mânt nu poate fi f!cut! de dragul dividendelor electorale // http://www.jurnal.md/article/8886/ ;

37

" legisla#ia imperfect!.

Anticip"ri În condi#iile în care se apropie alegerile parlamentare din 2009 este de a"teptat ca declara#iile

populiste a autorit!#ilor s! se multiplice. Se va încerca s! se creeze iluzia meritelor deosebite a guvern!rii actuale, iar pe fonul intensific!rii tendin#elor de eviden#iere a neajunsurilor guvern!rii comuniste de c!tre for#ele de opozi#ie este de a"teptat ca autorit!#ile s! evite dezvoltarea unui dialog real cu societatea civil!.

Întreb"ri " De ce guvernarea evit! s! aplice auditul reformelor publice din partea societ!#ii

civile? " Este posibil! implementarea real! a reformelor f!r! a dezvolta dialogul real cu

societatea civil!?

38

P 11. Finan!area partidelor politice – între transparen!" #i luptele electorale

Subiectul

La data de 29 februarie a intrat în vigoare noua Lege cu privire la partidele politice. Printre multiplele inova#ii legea introduce "i finan#area partidelor din bugetul de stat, începând din iulie 2009. Noile revederi "i modul de implementare a acestora, aspectele cotidiene a problemei demonstreaz! c! noua procedur! nu contribuie serios la schimbarea situa#iei, iar legea se înscrie într-o strategie a partidului de guvern!mânt de lupt! împotriva concuren#ilor electorali pentru alegerile din 2009.

Descrierea Finan#area partidelor politice în campaniile electorale în Republica Moldova întotdeauna s-a

desf!"urat cu înc!lcarea prevederilor legale. Inexisten#a raporturilor institu#ionale cu televiziunile, ziarele sau tipografiile, înc!lcarea opera#iunilor de plasare a publicit!#ii electorale, întârzierile sau ignorarea pl!#ilor pentru serviciile prestate partidelor în cadrul campaniilor electorale, abuzurile de mijloacele publice "i administrative, abuzurile partidului de guvern!mânt de mass-media public!, întârzierea prezent!rii sau prezentarea formal! a rapoartelor financiare sunt cazuri dintre cele mai r!spândite de abateri de la prevederile legale în domeniul finan#!rii partidelor, care au fost sesizate pân! în prezent63. De"i la 29 februarie a.c. a fost adoptat! o nou! lege cu privire la partidele politice situa#ia pare s! nu se fi schimbat câtu"i de pu#in. Acest fapt este datorat lacunelor pe care le cunoa"te legea, dar "i lipsei de interes real din partea autorit!#ilor pentru a promova în domeniu transparen#a, egalitatea "anselor a partidelor "i combaterea corup#iei politice.

De"i se afl! la baza ini#ierii actualei legi, care prevede modificarea procedurii de finan#are a partidelor politice, se pare c! îns!"i partidul de guvern!mânt r!mâne restant la acest capitol. Astfel, în 2006 frac#iunea comunist! din Consiliul Municipal Chi"in!u(CMC) în baza unui proiect prezentat de reprezentan#ii Partidului Comunist din Republica Moldova(PCRM) a adoptat decizia de acordare a unei suprafe#e de teren de 26 ari "i 70 m.p. din centrul capitalei pentru construc#ia noului sediu al PCRM. Potrivit exper#ilor na#ionali cheltuielile pentru în!l#area construc#iei pe terenul respectiv, care în prezent se afl! în proces de finisare, ar fi necesitat sume importante, deoarece cl!direa este unic! în #ar!. În cazul vizat nu este clar de unde partidul comunist ar dispune de astfel de sume financiare. Încerc!rile jurnali"tilor pe parcursul anului de a ancheta în detaliu cazul au e"uat atât din cauza nedorin#ei membrilor PCRM de a prezenta informa#ie, cât "i nedezv!luirea acesteia din partea operatorilor economici angaja#i în construc#ie64. Vladimir Baldovici, directorul firmei „Stayer” SRL, care este antrenat! la lucr!rile de construc#ie a sediului "i care a participat "i la reconstruc#ia din banii publici a „Complexului Monastic C!priana”, a fost numit de c!tre Guvern în func#ia de director al Agen#iei pentru Construc#ii "i Dezvoltare a Teritoriului65, de#inând o perioad! ilegal dou! func#ii incompatibile. Dup! transformarea Agen#iei în Minister, acestuia i-a revenit func#ia de ministru.

Utilizarea abuziv! a mijloacelor publice "i administrative constituie una din practicile finan#!rii ilegale "i este destul de r!spândit! "i în Republica Moldova. În cadrul unui studiu elaborat "i prezentat în martie 2008 de c!tre IDIS „Viitorul” se stabile"te c! finan#area localit!#ilor din #ar! se realizeaz! pe criterii politice. De"i PCRM îi revine 35% din mandatele ale"ilor locali, localit!#ilor în care ace"tia guverneaz! le sunt repartizate aproximativ 75% din totalul investi#iilor capitale din #ar!. De asemenea, exper#ii estimeaz! c! tot pe criterii de clientel! sunt repartiza#i "i banii pentru repara#iile capitale. Astfel, localit!#ilor primarii c!rora au fost ale"i pe listele PCRM le revin 98% din suma total! a investi#iilor pentru repara#iile capitale, iar restul 2% revin altor localit!#i66.

În decursul anului ex-pre"edintele Republicii Moldova, M. Snegur, a f!cut declara#ii precum c! un deputat al Alian#ei Moldova Noastr!, Al. Oleinic, ar fi cump!rat locul pe lista candida#ilor la

63 Finan"area partidelor politice în campaniile electorale anterioare s-a desf!#urat cu înc!lc!ri, CEC // http://www.info-prim.md/?x=&y=19400 ; 64 Kremlinul de la Chi#in!u // http://garda.com.md/investigatii/kremlinul-de-la-chisinau ; 65 Construind sediul PCRM, a ajuns director de agen"ie! // http://www.jurnal.md/article/3854/ ; 66 Factorul politic al finan"!rii infrastructurii la nivel local // http://www.viitorul.org/public/1146/ro/policy_brief_factory.pdfl

39

func#ia de deputat al partidului în timpul alegerilor din 2005, fiind promovat astfel în locul s!u în cadrul Parlamentului. Ca reac#ie, deputatul AMN l-a atacat în judecat! atât pe ex-pre"edintele #!rii, cât "i pe autorul c!r#ii, solicitând astfel s! fie dezmin#ite în instan#a de judecat! informa#iile vizate67. În cele din urm!, judec!toria sectorului Centru a municipiului Chi"in!u a încetat procesul de judecat! ca urmare a solu#ion!rii conflictului de c!tre p!r#i pe cale amiabil!.

Adoptarea unei noi Legi cu privire la partidele politice constituie principalul mecanism prin care autorit!#ile „sper!” s! contribuie la „sporirea transparen#ei” "i „combaterea corup#iei politice”. În acest sens, Legea din februarie cu privire la partidele politice introduce mai multe formul!ri care nu-"i g!sesc ra#ionalitate. Una din noile prevederi a Legii se refer! la interzicerea finan#!rii partidelor politice din exterior. De"i au declarat în mai multe rânduri c! au ca obiectiv preluarea standardelor europene se pare totu"i c! la acest capitol autorit!#ile comuniste r!mân restante. Astfel, autorit!#ile au recurs la interzicerea finan#!rii partidelor politice chiar "i de c!tre proprii cet!#eni afla#i peste hotare "i care sunt în drept a se implica activ în via#a politic! a #!rii. Prin aceste inova#ii autorit!#ile introduc noi restric#ii "i condi#ioneaz! realizarea drepturilor politice pentru o întreag! categorie de cet!#eni (cei afla#i în afara #!rii). Unii exper#i chiar au estimat c! forma în care a fost interzis! finan#area partidelor de organiza#iile interna#ionale conduce la excluderea chiar "i a posibilit!#ii acord!rii suportului pentru organizarea unor seminare sau cursuri pentru partide.

De"i prevede finan#area partidelor din bugetul de stat, Legea stabile"te c! aceast! prevedere va intra în vigoare cu începere din 1 iulie 2009. Amânarea neargumentat! a intr!rii în vigoare a acestei prevederi pe fonul sporirii num!rului de restric#ii la finan#area partidelor politice este incorect! "i abuziv!. Luând în considera#ie faptul c! orice Lege constituie un corp unic care func#ioneaz! ca un mecanism integru, se pare c! autorit!#ile comuniste urm!resc inten#ionat fragmentarea prevederilor legale ca acestea s! nu fie func#ionale pentru campania electoral! din prim!vara anului 2009. Suspendarea finan#!rii publice a partidelor determin! "i sistarea rolului pozitiv a acestei proceduri.

Garantarea transparen#ei finan#!rii partidelor politice în actuala lege cu privire la partidele politice se bazeaz! pe m!surile punitive "i aplicarea restric#iilor. Astfel, autorit!#ile comuniste au neglijat în totalitate recomand!rile Consiliului Europei "i practica mai multor state europene cu tradi#ie democratic! prin care garantarea transparen#ei se bazeaz! pe cointeresare "i nu constrângere, ca ex. ar putea servi Germania. Fundamentarea strategiei garant!rii transparen#ei finan#!rii partidelor pe m!surile punitive denot! o practic! dep!"it! "i demonstreaz! superficialitatea abord!rii de c!tre autorit!#i a chestiunilor complicate referitoare la finan#area partidelor politice.

Un aspect important al Legii se refer! la volumul dona#iilor f!cute partidelor politice ca una dintre cele mai importante metode de finan#are. Legea prevede c! dona#iile f!cute de persoana fizic! nu poate dep!"i suma de 500 salarii medii lunare stabilite pe economia na#ional! pe anul respectiv, iar pentru persoanele juridice 1000 salarii medii. Exper#ii na#ionali au atras aten#ia c! pentru a face o dona#ie maxim! un cet!#ean cu un salariu mediu pe economie ar avea nevoie de 42 ani pentru a acumula suma respectiv!68. O astfel de situa#ie creeaz! condi#ii pentru accederea la putere în dependen#! de venituri, dar "i condi#ii favorabile cump!r!rii influen#ei politice.

Grupul #int" " Parlamentul Republicii Moldova; " partidele politice; " Comisia Electoral! Central!; " organele de combatere a corup#iei; " organiza#iile interna#ionale; " cet!#enii Republicii Moldova.

Impactul Lipsa voin#ei din partea partidelor politice "i autorit!#ilor de stat de a garanta transparen#a real!

a mecanismului de finan#are a partidelor contribuie la dezvoltarea corup#iei "i traficului de influen#!. De"i statul s-a angajat în combaterea corup#iei, succesele unei asemenea strategii sunt neutralizate

67 Mircea Snegur va fi audiat de o instanta la inceputul lunii noiembrie // DECA-Press(07.10.2008) ; Mircea Snegur, în judecat! // http://www.jurnal.md/article/9036/ ; 68Comunicat de pres! // http://www.transparency.md/Docs/PR_14.02.08.pdf

40

atât timp cât se ignor! a"a numita „marea corup#ie” sau „corup#ia de propor#ii”. În astfel de condi#ii societatea î"i pierde încrederea atât în partidele politice, institu#ii fundamentale în societ!#ile democratice, cât "i genereaz! neîncredere în institu#iile de stat. Mecanismul actual de reglementare a procedurii de finan#are a partidelor politice a fost implicat în lupta dintre partidul de guvern!mânt "i partidele de opozi#ie. În acest sens se contribuie la înc!lcarea drepturilor politice a cet!#enilor "i se creeaz! condi#ii pentru abuzuri din partea autorit!#ilor.

Dinamica De"i au fost ini#iate mai multe ac#iuni în vederea garant!rii transparen#ei partidelor politice,

situa#ia de fapt pare s! nu fi cunoscut careva schimb!ri esen#iale, finan#area partidelor r!mânând în continuare o problem! destul de acut! marcat! de netransparen#!. Adoptarea la 29 februarie a noii Legi cu privire la partidele politice a sporit num!rului de restric#ii în procedura de finan#are. Totu"i, stabilirea în lege a faptului c! prevederile ce stabilesc finan#area partidelor politice din bugetul de stat vor intra în vigoare începând cu 2009 a generat reac#ii de protest din partea deputa#ilor "i for#elor de opozi#ie. Realizarea legii cu privire la bugetul de stat "i finan#area localit!#ilor Republicii Moldova s-a efectuat pân! în prezent în baza criteriilor politice, iar acest fapt a fost atestat de c!tre unii deputa#i "i pentru bugetul de stat pentru anul 2009, potrivit c!rora acesta r!mâne profund marcat de interese politice.

Factorii " fragmentarea legisla#iei în domeniul finan#!rii partidelor; " apropierea campaniei electorale din 2009; " inexisten#a unei culturi politice democratice veridice.

Anticip"ri În pofida adopt!rii unei noi legi cu privire la finan#are partidelor politice este greu de a"teptat ca

partidele politice s! adopte cu u"urin#! noile prevederi legale. Apropierea campaniei electorale din 2009 va contribui la multiplicarea declara#iilor privind presupusa finan#are ilegal! a partidelor. În condi#iile în care organele de anchet! nu s-au manifestat ca o institu#ie cu adev!rat apolitic! este pu#in de a"teptat ca acestea s! contribuie pe drept la garantarea transparen#ei în domeniu. Apropierea alegerilor va genera o adev!rat! confruntare bazat! pe abuzurile de resursele administrative "i mijloacele publice atât din partea partidului de guvern!mânt, cât "i a opozi#iei în localit!#ile unde dispun de control asupra acestora, iar noua lege nu va determina transformarea situa#iei din cauza c! con#ine un "ir de lacune "i neajunsuri, dar "i din cauza caracterului fragmentat al s!u.

Întreb"ri " De ce autorit!#ile au amânat intrarea în vigoare a procedurii ce prevede finan#area

partidelor politice din bugetul de stat? " Cum se explic! faptul c! societatea civil! reclam! abateri serioase de la normele

legale a procedurii de finan#are a partidelor politice, iar Comisia Electoral! Central! eviden#iaz! de obicei abateri minore?

41

P 12. Modific"rile Codului Electoral antrenate în lupta electoral"

Subiectul

În decursul lunii aprilie autorit!#ile au operat modific!ri la legisla#ia electoral! prin care s-a majorat pragul electoral, au fost interzise blocurile pre-electorale, s-a interzis persoanelor cu dubl! sau multipl! cet!#enie de a accede la unele func#ii publice ".a. Noile modific!ri nu-"i g!sesc ra#ionalitatea politic! "i abordate în context mai larg, v!dit urm!resc crearea condi#iilor pentru partidul de guvern!mânt de a domina în viitorul parlament "i sunt orientate împotriva opozi#iei politice.

Descrierea La 10 aprilie Parlamentul Republicii Moldova a operat noi modific!ri în Codul Electoral, care

au îngrijorat "i au stârnit reac#ia de protest atât a partidelor politice de opozi#ie, societ!#ii civile, cât "i a organismelor interna#ionale. În cea mai mare parte exper#ii au interpretat noile modific!ri ca fiind orientate împotriva partidelor de opozi#ie "i concuren#ilor electorali, iar unele modific!ri antreneaz! chiar înc!lcarea direct! a drepturilor politice "i contravine legisla#iei na#ionale, cât "i Conven#iilor interna#ionale ratificate de c!tre Republica Moldova.

Astfel, una dintre principalele modific!ri ale Codului Electoral care constituie vârf de lance în lupta contra concuren#ilor electorali se refer! la majorarea pragului electoral de la 4% la 6%. În mass-media na#ional! o asemenea majorare a fost condamnat! din mai multe considerente. În primul, rând ca "i orice prag electoral "i cel de 6% contravine principiului reprezentativit!#ii, înc!lcarea c!ruia este un act de non-democra#ie. În al doilea rând, majorarea pragului electoral are loc dup! ce în 2005 aceea"i frac#iunea comunist! a parlamentului au votat pragul electoral de 4%. Dup! ce în timpul alegerilor locale din 2007 Partidul Comunist din Republica Moldova a cumulat cu greu 35% din mandate este clar c! majorarea pragului electoral la 6% are ca obiectiv de a diminua insuccesele "i a garanta locuri suplimentare pentru actualul partid de guvern!mânt în alegerile parlamentare din 200969. În acest sens, societatea civil! "i organismele interna#ionale au interpretat preponderent aceast! modificare ca o tentativ! a actualei guvern!ri de a p!stra controlului asupra puterii politice "i au solicitat reducerea acestuia la vechiul prag de 4%70.

O alt! modificare semnificativ! care a stârnit indignarea societ!#ii civile este interzicerea blocurilor electorale. Exper#i na#ionali au atras aten#ia c! interzicerea blocurilor electorale de c!tre actuala guvernare este o completare a major!rii pragului electoral, care ar trebui s!-i garanteze func#ionalitatea în lupta contra concuren#ilor electorali. În mare parte dac! nu erau interzise blocurile electorale atunci majorarea pragului electoral nu era s! mai fie un mijloc eficient contra partidelor de opozi#ie71.

Modific!rile Codului Electoral din aprilie presupun "i interzicerea accederii la func#ia de deputat a persoanelor cu dubl! cet!#enie. Societatea civil! a atras aten#ia c! aceast! reglementare este orientat! împotriva persoanelor care de#in "i cet!#enia României, dar "i autorit!#ile nu au evitat s! dezmint! un asemenea fapt. Prin astfel de modific!ri se pare c! autorit!#ile pretind a scoate din cursa electoral! un întreg segment al societ!#ii Republicii Moldova "i constituie o înc!lcare direct! a Conven#iilor interna#ionale ratificate de Republica Moldova. Decizia CEDO, f!cut! public! la 18 noiembrie, scoate în eviden#! c! o astfel de prevedere constituie nu numai o înc!lcare a dreptului de a fi ales, dar

69 Modific!rile recente ale legisla"iei electorale : posibile urm!ri politice, Marandici I. // http://www.viitorul.org/public/1216/ro/Marandici_ro_0.pdf ; Pragul electoral a fost majorat la propunerea lui Iurie Ro#ca // http://www.jurnal.md/article/6407/ ; 70 Comisia de la Venetia si Oficiul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului cer Chisinaului sa reduca pragul electoral // http://www.interlic.md/2008-10-29/ziua-comisia-de-la-venetia-si-oficiul-pentru-institutii-democratice-si-drepturile-omului-cer-chisina-6936.html 71 Modificarea legii electorale din R. Moldova, criticat! de OSCE #i Comisia de la Vene"ia // http://www.mediafax.ro/externe/modificarea-legii-electorale-din-r-moldova-criticata-de-osce-si-comisia-de-la-venetia.html?3614;3390752

42

reprezint! "i o înc!lcare flagrant! a dreptului de a alege72. Mai mult, adoptarea de c!tre aceea"i frac#iune comunist! a legii ce permitea dubla cet!#enie "i operarea modific!rilor ulterioare în legisla#ia electoral! în sensul interzicerii accesului persoanelor cu dubl! cet!#enie la func#ia de deputat a fost interpretat! de o parte a societ!#ii civile ca o strategie de înl!turare a unui segment social din via#a politic! a #!rii.

Grupul #int" " Parlamentul Republicii Moldova; " partidele politice; " cet!#enii; " organismele interna#ionale.

Impactul Modific!rile la Codul Electoral din aprilie 2008 dispun profunde consecin#e în cadrul sistemului

politic moldovenesc. Majorarea pragului electoral de la 4% la 6% "i interzicerea blocurilor pre-electorale creeaz! noi bariere pentru circula#ia la putere a elitelor politice. În atare condi#ii este de a"teptat ca societatea moldoveneasc! s! se confrunte cu criza de legitimitate a institu#iilor publice, inclusiv a Parlamentului. Interzicerea constituirii blocurilor pre-electorale, în opinia mai multor lideri de partide, constituie o înc!lcare a dreptului la libera asociere cu toate consecin#ele de rigoare. Totu"i, o asemenea interdic#ie a determinat un proces nesemnificativ de fuziune a partidelor politice. În condi#iile în care partidele politice nu au posibilitatea de a crea blocuri pre-electorale sondajele de opinie atest! un mare num!r de persoane indecise pentru cine î"i vor acorda votul.

Dinamica La 10 aprilie au fost efectuate modific!rile la Codul Electoral care pe lâng! unele aspecte

pozitive presupun "i unele prescrieri condamnate de societate "i organismele interna#ionale. Mai multe organisme interna#ionale s-au îngrijorat de situa#ia creat! în domeniul legisla#iei electorale. În luna iulie 11 ambasade al statelor membre UE au semnat o declara#ie comun! prin care se arat! îngrijorate de situa#ia creat! de c!tre autorit!#i Republicii Moldova în domeniul legisla#iei electorale "i libert!#ii de exprimare "i au recomandat autorit!#ilor s! contribuie la schimbarea situa#iei în vederea garant!rii unor alegeri corecte, dar "i schimbarea pragului electoral de la 6 la 4%. În luna iulie secretarul general al Asocia#iei Oficialilor Electorali din Europa, Zoltan Toth, a declarat în cadrul unei conferin#e de pres! la Chi"in!u, c! nu este binevenit faptul c! între dou! campanii electorale, Parlamentul Republicii Moldova schimb! Codul electoral într-o manier! de care s! beneficieze partidele aflate la putere. Pe 17 octombrie Comisia pentru Democra#ie prin Drept a Consiliului Europei "i Oficiul pentru Institu#ii Democratice "i Drepturile Omului al OSCE au adoptat Avizul comun asupra Codului Electoral în vigoare din 10 aprilie. În acest sens, ambele institu#ii s-au ar!tat îngrijorate de majorarea pragului electoral "i au recomandat autorit!#ilor s! opereze modific!rile în vederea reducerii acestuia. Totodat!, autorit!#ile interna#ionale au dezaprobat decizia parlamentarilor moldoveni de a interzice dreptul de a fi ales în func#ia de deputat pentru persoanele ce de#in dubla sau multipla cet!#enie.

Factorii " comportamentul nedemocratic al autorit!#ilor comuniste; " dorin#a guvern!rii de a p!stra controlul asupra puterii; " sc!derea ratingului partidului comunist; " apari#ia partidelor politice de opozi#ie ce nu pot fi "antajate.

Anticip"ri Cre"terea pragului electoral "i interzicerea blocurilor electorale la sigur va favoriza într-o

oarecare m!sur! partidul de guvern!mânt. Pentru a-"i garanta succesul, cel pu#in relativ, la alegeri este de a"teptat ca autorit!#ile s! continue a ignora recomand!rile organismelor interna#ionale f!când apel 72 CEDO a decis c! deputa"ii moldoveni pot de"ine cet!"enie dubl! // http://www.protv.md/stiri/politic/cedo-a-decis-ca-deputatii-moldoveni-pot-detine-cetatenie-dubla.html ;

43

la regula nemodific!rii legisla#iei electorale cu jumate de an înaintea alegerilor. În atare condi#ii se pare c! opozi#ia în campania electoral! va pune accent pe ra#ionalitatea votului electoratului. În condi#iile în care actualul prag electoral va favoriza partidul de guvern!mânt este de a"teptat ca principala institu#ie politic! a #!rii, reprezentat! de Parlament s! fie afectat! de criz! a legitimit!#ii "i ca consecin#! s! sporeasc! instabilitatea politic! a #!rii, sporirea neîncrederii în institu#iile statului "i cre"terea num!rului celora care pleac! peste hotare.

Întreb"ri " Cum se înscriu modific!rile în domeniul electoral în dorin#a autorit!#ilor actuale de a

r!mâne la putere? " Care va fi impactul ignor!rii recomand!rilor interna#ionale privind modificarea

legisla#iei electorale asupra integr!rii europene a Republicii Moldova?

44

P 13. Criza rela!iilor politice cu UTAG – surs" de instabilitate na!ional"

Subiectul

În decursul anului rela#iile dintre Chi"in!u "i UTA G!g!uzia au cunoscut o continu! tensionare. Pe fonul discu#iilor pe marginea reglement!rii conflictului transnistrean autonomia g!g!uz! a fost efectiv folosit! ca un mijloc suplimentar de exercitare a presiunilor asupra Chi"in!ului. În absen#a unor rela#ii politice "i social – economice echilibrate între Chi"in!u "i Comrat, tensiunile dintre cele dou! entit!#i constituie surs! de insecuritate "i instabilitate na#ional!.

Descrierea În decursul anului rela#iile politice între autorit!#ile politice centrale de la Chi"in!u "i cele a

UTA G!g!uzia(UTAG) au avut loc mai multe tension!ri cu diverse ocazii a rela#iilor. Implicarea uneori abuziv! a autorit!#ilor centrale, în baza interesului partidului de guvern!mânt, în afacerile autonomiei a generat reac#ii de protest în regiune. La rândul s!u, anumite declara#ii "i ac#iuni excesive ale unor func#ionari din administra#ia UTAG a suscitat suspiciuni la Chi"in!u precum c! în regiune ar exista careva tendin#e centrifuge, însu"i ba"canul G!g!uziei fiind nevoit s! fac! declara#ii de dezmin#ire privind existen#a tendin#elor de separatism în regiune.

Ini#iat! ca o problem! ce #ine de lupta pentru puterea politic! în interiorul autonomiei g!g!uze, criza dintre puterea central! "i autorit!#ile autonomiei a degenerat în declara#ii ce puneau sub semnul întreb!rii structura politic! a #!rii. Astfel, la începutul lunii martie ba"canul G!g!uziei a solicitat finan#are din bugetul central pentru alegerile în Adunarea Parlamentar! a UTAG. Refuzul Chi"in!ului, bazat pe legisla#ia na#ional!, a fost interpretat de c!tre ba"can ca o manifestare a lipsei de respect fa#! de autonomie "i fa#! de poporul G!g!uziei, precum "i ca o nou! nedreptate în raport cu autonomia. Neîn#elegerile dintre Chi"in!u "i UTAG s-au intensificat în situa#ia în care pe fonul apropierii alegerilor din G!g!uzia Federa#ia Rus! a decis s! trimit! ajutoare umanitare în autonomie, aceasta profund afectat! de seceta din anul trecut. Refuzul Chi"in!ului de a accepta distribuirea ajutoarelor pe fonul campaniei electorale a constituit motiv de noi dispute între centru "i autonomie. Din momentul în care au fost organizate alegerile pentru Adunarea Popular! (AP), între partidul de guvern!mânt "i unele mi"c!ri politice din regiune s-a dus un adev!rat r!zboi politic, p!r#ile învinuindu-se reciproc de dep!"ire a normelor legale. Criza s-a accentuat pe fonul imposibilit!#ii p!r#ilor de a ajunge la un consens pe parcursul mai multor luni în vederea alegerii pre"edintelui AP73. Astfel, primul pretendent ales în aceast! func#ie din lista partidului de guvern!mânt, Demian Karaseni, de"i pretindea c! ob#inuse cele 18 voturi necesare pentru investirea sa în func#ie nu a fost investit din cauza invalid!rii de c!tre Comisia de num!rare a voturilor a 3 buletine de vot favorabile sie"i. Pe 16 iunie un nou grup constituit din 18 deputa#i au ales în aceast! func#ie pe Serghei Cernev, adept al ba"canului G!g!uziei. Peste câteva zile Curtea de Apel din Comrat a declarat ilegal! alegerea lui S. Cernev în func#ia de pre"edinte a AP "i a anulat toate deciziile din 16 iunie. La 4 iulie deputa#ii au f!cut o nou! tentativ! de desemnare a pre"edintelui AP, func#ia revenindu-i lui A. Harlamenco, adept a primarului din Comrat, N. Dudoglo. Totu"i, decizia Cur#ii de Apel Comrat din 22 iulie a anulat toate deciziile AP din 4 iulie, inclusiv cea de desemnare a pre"edintelui. În cele din urm! la 31 iulie deputa#ii AP au ajuns la un consens în ceea ce prive"te func#iile de conducere "i organele de lucru ale legislativului g!g!uz, în baza memorandumului semnat între reprezentan#ii celor trei grupuri parlamentare ale legislativului de la Comrat. Func#ia de pre"edinte i-a revenit lui A. Harlamenco, fiind repartizate totodat! comisiile "i func#iile de vice-pre"edin#i.

Implicarea organelor de drept "i adoptarea de c!tre Curtea de Apel în dou! rânduri a deciziilor prin care erau anulate deciziile de alegere a pre"edintelui AP74 a generat reac#ii de protest a opozi#iei

73 G!g!uzia: continu! disputele în Adunarea Popular! // http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/06/080616_gagauzia_alegeri.shtml ; Conflictul din adunarea populara a autonomiei gagauze aminteste de o cearta in familie // http://www.tv7.md/?page=news&id=11707&lang=ro&list=1 ; 74 Alegerea lui Serghei Cernev, declarat! ilegal! // http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/07/printable/080703_alegere_cernev.shtml ;

45

din autonomie. Protestele de la Comrat din iulie împotriva ingerin#elor abuzive a autorit!#ilor comuniste centrale au culminat cu revendic!ri de modificare a statutului G!g!uziei din autonomie în republic! "i solicitarea unei cote de reprezentare în Parlamentul de la Chi"in!u75. Aceste declara#ii au deranjat oarecum autorit!#ile de la Chi"in!u în discu#iile în jurul conflictului transnistrean, partea transnistrean! speculând c! nu este nicicum de acord cu statutul de autonomie, deoarece evenimentele din G!g!uzia demonstreaz! precum c! Chi"in!ul nu ar respecta un asemenea statut. Declara#iile privind pretinsul statut de republic! pentru UTAG sunt favorabile încerc!rilor Federa#iei Ruse de promovare a Planului Kozak de reglementare a conflictului transnistrean care prevede federalizarea Republicii Moldova "i men#inerea armatelor ruse pe teritoriul #!rii cu statutul de garant. La Chi"in!u unii exper#i chiar au eviden#iat o leg!tur! între interesele geopolitice "i implica#iile Rusiei în evenimentele din G!g!uzia.

Criza rela#iilor între puterea central! "i UTAG nu s-a limitat numai la aspectele interne ale problemei. Astfel, în decursul lunii septembrie autorit!#ile g!g!uze au întreprins ac#iuni care au plasat autorit!#ile centrale într-o situa#ie incomod! în raport cu conflictul ruso-georgian. La 19 septembrie autorit!#ile UTAG au înaintat un Apel Parlamentului Republicii Moldova prin care au solicitat recunoa"terea independen#ei Abhaziei "i Osetiei de Sud dup! exemplul Federa#iei Ruse76. O astfel de ac#iune desigur este contrar! pozi#iei oficiale a Chi"in!ului, autorit!#ile încercând s! ignore ac#iunea abuziv! a autorit!#ilor de la Comrat.

Grupul #int" " Autorit!#ile centrale ale Republicii Moldova; " Adunarea Popular! "i Ba"canul G!g!uziei; " Organismele interna#ionale; " Cet!#enii Republicii Moldova.

Impactul Tensionarea rela#iilor dintre autorit!#ile centrale "i UTA G!g!uzia contribuie la sporirea

instabilit!#ii politice în #ar!. Desf!"urarea confrunt!rii politice a afectat func#ionarea normal! a autorit!#ilor publice în UTA G!g!uzia "i s-a manifestat prin imposibilitatea pe parcursul mai multor luni de a alege Pre"edintele AP. Implicarea autorit!#ilor centrale în sfera autonomiei G!g!uze a generat reac#ii de protest în mas! în autonomie. Pe fonul unor astfel de evolu#ii a sporit instabilitatea politic! a #!rii. În timpul manifesta#iilor au fost f!cute declara#ii privind revizuirea statutului juridic a autonomiei "i structurii constitu#ionale a Republicii Moldova, pretinzându-se pentru UTAG statutul de republic! "i cot! de reprezentare în Parlament. Evenimentele din august, din Caucaz, la rândul lor au fost folosite ca pretext pentru degenerarea rela#iilor dintre Chi"in!u "i Comrat. Apelul autorit!#ilor UTAG de recunoa"tere a independen#ei Abhaziei "i Osetiei de Sud a sporit neîncrederea între autorit!#ile publice centrale "i cele de la Comrat generând noi suspiciuni între cele dou! entit!#i.

Dinamica Rela#iile dintre autorit!#ile centrale "i cele ale UTAG au culminat pe parcursul anului 2008 cu

declan"area unei crize generate de interesele diferitor for#e politice de controlare a puterii politice în autonomie. În acest sens, la începutul lunii martie ba"canul G!g!uziei a solicitat finan#are din bugetul central a alegerilor în Adunarea Parlamentar! a UTAG, iar refuzul Chi"in!ului bazat pe legisla#ia na#ional! a fost interpretat de c!tre ba"can ca o manifestare a lipsei de respect fa#! de autonomie "i fa#! de poporul G!g!uziei, precum "i ca o nou! nedreptate în raport cu autonomia. Decizia Federa#iei Ruse de a trimite ajutoare umanitare în autonomie exact pe fonul apropierii campaniei electorale a cauzat o nou! criz! a rela#iilor între Chi"in!u "i Comrat "i a demonstrat vulnerabilitatea rela#iei între cele dou! entit!#i la influen#ele din exterior. Imposibilitatea for#elor politice de a ajunge

75 Cine zdruncin! din temelii stabilitatea politic!? // http://www.flux.md/articole/4132/ ; Gagauzia nu vrea un statut mai mic decât cel al regiunii din stanga Nistrului // http://www.apflux.md/ro/stiri/politic/gagauzia-nu-vrea-un-statut-mai-mic-decat-cel-al-regiunii-din-stanga-nistrului 76 Comratul cere Chi#in!ului s! recunoasc! enclavele separatiste din Georgia: Abhazia #i Osetia de Sud // http://www.flux.md/articole/4704/ ; Apelul AP a G!g!uziei de a recunoa#te Osetia de Sud #i Abhazia este un act politic #i nu poate fi atacat într-o instan"! constitu"ional!, sus"in anali#ti politici // http://www.info-prim.md/?x=22&y=17808 ;

46

la un consens în vederea desemn!rii pre"edintelui AP a culminat cu protestele organizate la Comrat din 18 iulie, care au fost îndreptate "i împotriva ingerin#ei autorit!#ilor centrale în afacerile autonomiei. Înaintarea revendic!rilor de modificare a statutului G!g!uziei din autonomie în republic! a tensionat "i mai mult rela#iile între cele dou! entit!#i. Totodat!, înaintarea pe 19 septembrie de c!tre Adunarea Popular! de la Comrat a unui Apel Parlamentului Republicii Moldova prin care s-a solicitat recunoa"terea independen#ei Abhaziei "i Osetiei de Sud a cauzat noi suspiciuni în rela#iile dintre cele dou! p!r#i.

Factorii " Inexisten#a rela#iilor social-economice "i politice stabile între Centru "i UTAG; " Implicarea intereselor externe; " Lupta pentru puterea politic! în autonomie.

Anticip"ri Distan#area de momentul alegerilor din autonomie va contribui la stabilizarea situa#iei "i

rela#iilor între Chi"in!u "i Comrat. Este de a"teptat ca Federa#ia Rus! s! pretind! a exploata politic nemul#umirea UTAG în raport cu Chi"in!ul "i va încerca s! activeze în interesele sale regiunea. Totodat!, se pare c! autorit!#ile de la Chi"in!u "i-au „înv!#at lec#ia” "i este de a"teptat s! demonstreze mult mai mult! responsabilitate în raport cu autonomia. Criza dintre Chi"in!u "i Comrat a scos în eviden#! importan#a politic! a regiunii în timpul alegerilor "i este de a"teptat ca for#ele politice de opozi#ie s! pretind! a dezvolta rela#ii cu popula#ia din regiune. Cu toate acestea, atât timp cât raporturile dintre cele dou! entit!#i nu se vor institu#ionaliza "i nu vor implica aprofundarea interac#iunilor social-politice "i economice în rela#iile dintre cele dou! p!r#i, va persista suspiciunea "i instabilitatea.

Întreb"ri " De ce partidul de guvern!mânt a permis ca criza din UTAG s! degenereze "i s! fie

implicat! indirect în procesul discu#iilor transnistrene? " Cum ar putea partidele politice s! contribuie la integrarea politic! a autonomiei?

47

P 14. (Ne) Reformarea sectorului de securitate

Subiectul De"i au declarat în mai multe rânduri c! sunt dispuse a reforma sectorul securit!#ii na#ionale în

vederea sporirii securit!#ii cet!#enilor "i respect!rii principiilor democratice, în practic! reformarea sectorului de securitate s-a confruntat cu pozi#ia excesiv de „conservatoare” a autorit!#ilor "i nedorin#a acestora de a promova reforme reale. Nou adoptata Concep#ie a securit!#ii na#ionale nu se deosebe"te semnificativ de concep#ia din 1995 "i este structurat! în vederea menaj!rii Federa#iei Ruse.

Descrierea Republica Moldova dispune de mai multe programe "i planuri prin care se oblig! a promova

reformele necesare în domeniul securit!#ii na#ionale în vederea garant!rii corela#iei dintre democra#ie "i securitate. Chiar în acest sens au semnat "i programe de cooperare interna#ional!, cel mai elocvent fiind exemplul Planului Individual de Ac#iuni Republica Moldova – NATO. Aspecte ale reform!rii sectorului de securitate cu caracter non-militar sunt prev!zute "i în Planul de Ac#iuni UE-Republica Moldova, ".a. În pofida faptului c! s-au întreprins mai multe ac#iuni, #ara noastr! r!mâne serios restant! la implementarea reformelor în domeniul securit!#ii, iar în unele cazuri implementarea acestora decurge anevoios, "i de cele mai multe ori la insisten#a partenerilor interna#ionali.

Un aspect important al strategiilor de reform! în domeniul securit!#ii îl constituie garantarea controlului democratic în sectorul de securitate. În acest domeniu Republica Moldova cunoa"te neajunsuri serioase. În decursul lunii februarie deputa#ii Vladimir Filat "i Alexandru Lipcan "i-au dat demisia din Subcomisia parlamentar! pentru exercitarea controlului asupra activit!#ii Serviciului de Informa#ii "i Securitate(SIS). Ambii deputa#i "i-au motivat demisia prin faptul c! subcomisia reprezint! doar un paravan prin care se mimeaz! democratizarea "i reformele în acest domeniu cu scopul de a induce în eroare opinia public! interna#ional!, care monitorizeaz! Republica Moldova. Totodat!, au fost aduse învinuiri pre"edintelui #!rii precum c! a uzurpat puterea "i "i-a supus SIS folosindu-l ca unealt! politic! împotriva opozi#iei politice77.

În decursul lunii mai Parlamentul Republicii Moldova a adoptat noua Concep#iei a Securit!#ii Na#ionale. De"i Concep#ia presupune o abordare pu#in mai extins! a securit!#ii decât în cea din 1995, totu"i ea nu se deosebe"te în esen#! de cea veche, con#inând un "ir de lacune care o fac s! fie nefunc#ional!, "i chiar desconsider! sectoare întregi în domeniul securit!#ii. Una dintre principalele lacune a Concep#iei de securitate o constituie ignorarea rela#iei între securitate "i democra#ie. Referindu-se la cooperarea interna#ional! a Republicii Moldova concep#ia este contradictorie fapt ce va determina nefunc#ionalitatea politicii de securitate pe acest segment. Astfel, Concep#ia prevede integrarea concomitent! în UE "i în CSI, de"i aceste procese se exclud reciproc. Totodat!, referindu-se la cooperarea cu NATO concep#ia dep!"e"te limbajul diplomatic al cooper!rii interna#ionale "i instituie într-o form! lipsit! de tact c! Republica Moldova nu va adera nicicând la NATO. Instituirea unui limbaj nediplomatic la capitolul cooper!rii cu NATO, precum "i instituirea integr!rii în CSI au fost introduse cu scopul de a menaja Federa#ia Rus!, interesul na#ional fiind dat uit!rii78.

De"i autorit!#ile Republicii Moldova s-au angajat printr-un "ir de acte s! respecte principiile democratice "i drepturile omului, inclusiv în sectorul de securitate, adeseori acestea sunt predispuse promov!rii unei politici de securitate nedemocratice. Astfel, de cele mai multe ori guvernarea actual! înlocuie"te interesul na#ional bazat pe principiile democratice cu propriile preferin#e politice. Pe parcursul lunii iunie 2008 autorit!#ile au intentat dosare penale mai multor tineri eticheta#i de c!tre comuni"ti ca “anti-statali"ti”"i care au postat pe internet comentarii critice la adresa guvern!rii

77 Vladimir Filat a demisionat din subcomisia parlamentar! de control al Serviciului de Informa"ii #i Securitate // http://www.basarabeni.ro/stiri/politica/vladimir-filat-a-demisionat-din-subcomisia-parlamentara-de-control-al-serviciului-de-informatii-si-securitate-1756/ ; Înc! un deputat #i-a dat demisia din func"ia de membru al subcomisiei care exercit! controlul parlamentar asupra activit!"ii SIS // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/02/15&ay=13175 ; 78 Considera"ii privind concep"ia securit!"ii na"ionale a Republicii Moldova // http://www.nato.md/images/stories/ja_nr_9.pdf

48

comuniste79. Motivele invocate de autorit!#i au fost aberante "i lipsite de temei, în timp ce altele erau realizate chiar cu înc!lcarea drepturi fundamentale, precum: dreptul la libera con"tiin#! "i dreptul la libera exprimare. Acest fapt denot! înr!ut!#irea rela#iei securitate – democra#ie în politica de securitate a autorit!#ilor actuale. Scoaterea tinerilor de sub ancheta penal! sub motivul “anului tineretului” este aberant! "i demonstreaz! desconsiderarea principiilor democratice de c!tre autorit!#ile actuale, guvernarea comunist! nerecunoscând nicicum c! au ac#ionat ilegal.

În raport cu cet!#enii care dispun "i de cet!#enia român! "i cei care îndr!znesc s! ia o pozi#ia diferit! de cea promovat! de autorit!#i în contextul crizei identit!#ii na#ionale, autorit!#ile promoveaz! chiar o politic! de securitate cu elemente de xenofobie. Din mai pân! în septembrie guvernarea a re#inut un lot de carte româneasc! donat de c!tre autorit!#ile ora"ului C!l!ra"i din România, localit!#ii cu acela"i nume din Republica Moldova80. În timpul s!rb!torilor na#ionale din 31 august cu ocazia S!rb!torii Na#ionale a Limbii Române a fost confiscat singurul drapel al României, iar de#in!torul sub motive abuzive amendat de c!tre o instan#! de judecat!. Cea mai tran"ant! manifestare a xenofobismului autorit!#ilor a constituit-o încercarea de-a exclude aceast! categorie de cet!#eni în afara vie#ii politice a #!rii, prin interdic#iile de a ocupa anumite func#ii publice.

În decursul anului for#ele de ordine s-au manifestat, dup! cum nu ar fi de paradoxal, ca surs! de insecuritate la adresa cet!#enilor. Astfel, organele de poli#ie au fost direct implicate în înc!lcarea drepturilor protestatarilor. De asemenea, organiza#iile media au denun#at pe parcursul anului un "ir de abuzuri din partea structurilor paramilitare a statului. Politica discre#ionar! a for#elor de ordine fa#! de protestatari, promovarea unei politici identitare deficiente "i nedemocrate de c!tre guvernarea comunist! contribuie la înr!ut!#irea rela#iilor etnice în #ar!81. Reinvestirea în func#ia de ministru al afacerilor interne pe Gh. Papuc, care a fost implicat într-un "ir de scandaluri de propor#ii, demonstreaz! c! pentru actuala guvernare promovarea reformelor reale în cadrul MAI nu este o prioritate "i a scandalizat opinia public!82.

În ultimul semestru al anului 2008 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea Secretului de Stat care se înscrie în profundul proces de reformare a sectorului securit!#ii na#ionale. În pofida unor noi prevederi orientate spre perfec#ionarea mecanismului de protec#ie a informa#iei, proiectul legii con#ine lacune "i formul!ri abuzive care înr!ut!#esc situa#ia în domenii, precum: respectarea drepturilor cet!#enilor, accesul la informa#ie "i transparen#a institu#iilor publice. Mai mult, în proiectul de lege exist! condi#ii ca SIS s! se eschiveze de la principiul prezum#iei nevinov!#iei "i s! refuze discre#ionar cererea de acces la secretul de stat83.

Grupul #int" " Parlamentul Republicii Moldova; " autorit!#ile statului implicate în sectorul securit!#ii na#ionale; " cet!#enii Republicii Moldova "i societatea civil!; " organismele interna#ionale.

Impactul Strategia actual! a autorit!#ilor de promovare a reformelor în domeniul securit!#ii se realizeaz!

nu ca urmare a con"tientiz!rii necesit!#ii unor asemenea reforme, cât datorit! monitoriz!rii "i solicit!rii acestor reforme din partea organismelor interna#ionale. Reformele promovate sunt profund marcate de lips! de calitate, iar în atare condi#ii cet!#enii se declar! în continuare ca aflându-se în stare sporit! de insecuritate. Mai mult, evitarea autorit!#ilor de a promova reforme reale în sectoare precum Serviciul de Informa#ie "i Securitate genereaz! scandaluri "i suspiciuni precum c! institu#ia

79 Organiza"iile media se arat! îngrijorate de cazul anchet!rii tinerilor forumi#ti. // http://www.jurnal.md/article/7229/ 80 Autoritatile comuniste interzic donatiile de carti in care se pomeneste cuvantul "roman"// http://www.rgnpress.ro/Politic/Autoritatile-comuniste-interzic-donatiile-de-carti-in-care-se-pomeneste-cuvantul-roman.html#Scene_1 81 Securitatea na"ional! afectat! de lipsa de calitate a reformelor #i absen"a acestora // http://www.viitorul.org/public/1582/ro/Grosu_ro_6.pdf 82 Gheorghe Papuc este din nou ministru de interne // http://www.protv.md/stiri/politic/gheorghe-papuc-este-din-nou-ministru-de-interne.html ; 83 Memorandum privind proiectul de lege cu privire la secretul de stat al Republicii Moldova // http://www.article19.org/pdfs/analysis/moldova-memorandum-privind-proiectul-de-lege-cu-privire-la-secretul-de-stat-.pdf ; Legea privind secretul de stat limiteaza accesul la informatie // http://social.moldova.org/stiri/rom/152235/ ;

49

vizat! s-ar afla la cheremului pre"edintelui Voronin "i c! ar constitui „bâta politic!” împotriva opozi#iei. Inexisten#a reformelor reale în domeniul afacerilor interne constituie o adev!rat! problem! pentru societate, pe parcursul anului organele de poli#ie fiind implicate în nenum!rate cazuri de abuzuri împotriva cet!#enilor "i generând insecuritate "i neîncredere societ!#ii. Gradul sporit de insecuritate contribuie la emigra#ia masiv! a popula#iei.

Dinamica În raport cu anii preceden#i autorit!#ile se pare c! au „dezghe#at” reformarea sectorului de

securitate. Astfel, pe parcursul anului au fost ini#iate "i adoptate mai multe proiecte de lege care au ca obiectiv promovarea reformelor în domeniu, dintre care se eviden#iaz! adoptarea unei noi Concep#ii cu privire la securitatea na#ional!, adoptarea Legii cu privire la secretul de stat, crearea Comisiei de elaborare a Strategiei securit!#ii na#ionale, ".a. Totu"i, forma în care au fost adoptate acestea au generat profunde polemici, societatea civil! înaintând un "ir de obiec#ii asupra noilor prevederi legale "i afirmând c! în esen#! noul cadru juridic nu ar modifica starea de fapt a securit!#ii na#ionale. Totodat!, în unele domenii Republica Moldova r!mâne serios restant!, cum ar fi reformele în domeniul serviciului de informa#ii "i securitate, iar acest fapt genereaz! suspiciuni asupra inten#iilor reale de reformare a sectorului de securitate. La acela"i capitol al restan#elor se refer! "i lipsa de reforme cardinale în domeniul afacerilor interne, pe parcursul anului organele de poli#ie ob#inând în mass-media mai degrab! o imagine ca fiind surs! de insecuritate decât surs! de securitate.

Factorii " absen#a unei voin#e politice clare de promovare a reformelor reale; " interesul de a utiliza structurile de securitate în scopuri politice; " legisla#ia na#ional! imperfect!.

Anticip"ri De"i a fost adoptat! în mai noua Concep#ie cu privire la securitatea na#ional! este pu#in

probabil ca aceasta s! constituie fundament pentru demararea unui proces veritabil de reformare a securit!#ii na#ionale. Înmul#irea declara#iilor privind ini#ierea unor reforme în sectorul afacerilor interne "i combaterii criminalit!#ii "i corup#iei pe fonul apropierii campaniei electorale pare s! aib! iz electoral, precum un "ir de alte ini#iative. În acest sens, se pare c! sarcina promov!rii unor reforme reale în domeniul securit!#ii depinde de viitoarele alegeri parlamentare. P!strarea incertitudinii în raport cu integrarea în CSI sau integrarea în UE în concep#ia de securitate va spori starea de incertitudine a societ!#ii.

Întreb"ri " De ce autorit!#ile nu doresc s! garanteze un control democratic veridic în domeniul

securit!#ii? " De ce autorit!#ile evit! un dialog real cu societatea civil! pe marginea neutralit!#ii

Republicii Moldova?

50

P 15. Controlul parlamentar ineficient

Subiectul Conform practicilor constitu#ionale Parlamentul reprezint! organul suprem reprezentativ al

poporului în func#iunile c!ruia revine "i supravegherea modului de înf!ptuire a politicilor statului. În cazul Republicii Moldova controlul parlamentar s-a manifestat ca un mijloc deficient, limitat în utilizare în vederea perfec#ion!rii implement!rii politicilor de stat "i promov!rii reformelor democratice.

Descrierea Institu#ia controlului parlamentar în Republica Moldova se manifest! ca o institu#ie atrofiat!,

profund marcat! de interesele politice a frac#iunii majoritare. Astfel, în decursul anului controlul parlamentar s-a manifestat preponderent sub aspectul dimensiunii inform!rii, dar "i sub acest aspect fiind ineficient, atestându-se un "ir de cazuri în care deputa#ii de opozi#ie au reclamat nedorin#a unor institu#ii de stat de a prezenta informa#ia solicitat! "i cazuri de ner!spundere la interpel!rile adresate de c!tre deputa#i. Absen#a dimensiunii punitive a controlului parlamentar moldovenesc creeaz! impresia c! unica autoritatea abilitat! "i în drept s! aplice sanc#iuni la adresa Guvernului este Pre"edintele #!rii, care r!mâne profund subiectiv în aplicarea unor astfel de m!suri, nefiind clar care sunt criteriile dup! care aplic! dimensiunea punitiv! a controlului. Dimensiunea de anchet! a controlului parlamentar a fost permanent blocat! de frac#iunea majoritar!. Crearea comisiilor de anchet! în cazurile ie"ite din comun, când func#ionari de cel mai înalt rang au fost implica#i în dosare penale sau autorit!#ile statului au f!cut exces de putere, a fost imposibil! de asemenea din cauza nedorin#ei frac#iunii parlamentare majoritare84. Un asemenea comportament demonstreaz! absen#a unei culturi democratice pentru majoritatea deputa#ilor Parlamentului, precum "i atitudinea iresponsabil! fa#! de mandatul de deputat.

De"i Adunarea Parlamentar! a Consiliului Europei a adoptat Rezolu#ia 1280 cu privire la func#ionarea institu#iilor democratice în Republica Moldova, în cadrul c!reia se recomand! ca drepturile opozi#iei politice s! fie consolidate "i respectate, autorit!#ile se pare c! au e"uat la acest capitol. În acest sens, autorit!#ile evit! s! aplice a"a numitele „zile ale opozi#iei” sau dreptul acesteia de a forma o dat! în lun! ordinea de zi a "edin#ei plenare, cu votul a 25% dintre deputa#i, fapt ce ar contribui la sporirea "anselor opozi#iei parlamentare, de a-"i îndeplini func#ia reprezentativ! ce-i revine conform Constitu#iei, dar care ar contribui totodat! la sporirea calit!#ii controlului parlamentar85.

Imposibilitatea opozi#iei de a-"i desf!"ura atribu#iile de control prin intermediul comisiilor parlamentare a determinat abandonarea unor func#ii de c!tre deputa#ii opozi#iei în comisiile respective. Astfel, la 8 "i 14 februarie 2008, Vladimir Filat "i Alexandru Lipcan "i-au dat demisia din Subcomisia parlamentar! de control al Serviciilor de Informa#ii "i Securitate motivând decizia prin imposibilitatea de a-"i exercita plenar func#ia. În "edin#a plenar! a Parlamentului, Lipcan a afirmat c! subcomisia este doar un paravan prin care se mimeaz! reformele democratice în acest domeniu "i are drept scop inducerea în eroare a structurilor europene care cer reformarea sectorului de securitate86.

Permanenta ignorare a institu#iei controlului parlamentar, respingerea continu! a ini#iativelor "i propunerilor opozi#iei au generat chiar recurgerea la modalit!#i excesive de manifestare a protestului opozi#ie. La 16 mai opozi#ia a fost nevoit! s! blocheze tribuna Parlamentului, protestând fa#! de refuzul frac#iunii majoritare de a include în ordinea de zi propunerile deputa#ilor de opozi#ie. Prima propunerea se referea la crearea unei comisii de anchet! pentru elucidarea cazului privind traficul de droguri în propor#ii deosebit de mari în care se men#iona "i numele ministrului de interne, Gh. Papuc, deputa#ii de opozi#ie presupunând c! vor exista tentative de a mu"amaliza cazul. A doua propunere se referea la demararea unei alte anchete pentru examinarea unor presupuse nereguli "i

84 Comunistii resping ancheta parlamentara a implicatiilor in traficul de droguri // http://www.e-democracy.md/parties/docs/amn/200804101/ 85 Valeriu Cosarciuc crede ca o data in luna agenda Parlamentului trebuie sa fie elaborata de opozitie // http://politicom.moldova.org/stiri/rom/99487/ ; 86Înc! un deputat #i-a dat demisia din func"ia de membru al subcomisiei care exercit! controlul parlamentar asupra activit!"ii SIS // http://www.info-prim.md/?a=10&nD=2008/02/15&ay=13175 ;

51

abuzuri comise de Ministerului S!n!t!#ii în procedura de numire a unui nou "ef al spitalului din raionul Hânce"ti. În pofida bloc!rii tribunei principale "i protestului opozi#iei frac#iunea majoritar! adoptase în acea zi toate proiectele de lege care erau în agend!87.

Un alt domeniu de realizare a controlului opozi#iei poate fi depistat în însu"i procesul legislativ de adoptare a legilor. În decursul anului deputa#ii de opozi#ie au reclamat în nenum!rate rânduri nedorin#a frac#iunii majoritare de a se #ine cont de propunerile "i observa#iile opozi#iei, iar discu#iile parlamentare pe marginea proiectelor de legi se transform! în spectacol pseudo-democratic. Atragerea aten#iei de c!tre deputa#ii de opozi#ie asupra num!rului sporit de legi care au ca scop modificarea, completarea sau abrogarea legilor adoptate anterior de c!tre Parlament denot! lipsa de profesionalism a legisla#iei adoptate, iar o cauz! a acestui fapt îi revine "i ignor!rii de frac#iunea majoritar! a obiec#iilor opozi#iei.

Grupul #int" " Parlamentul Republicii Moldova; " opozi#ia politic!; " cet!#enii "i societatea civil!; " organiza#iile interna#ionale.

Impactul Inexisten#a unui control parlamentar eficient determin! lipsa de garan#ii a calit!#ii politicilor "i

reformelor implementate de diferitele structuri ale statului. Absen#a r!spunderii reale din partea institu#iilor executive spore"te iresponsabilitatea unor func#ionari "i influen#eaz! negativ procesul de guvernare. Organiza#iile neguvernamentale na#ionale, centrele de expertiz!, dar "i organiza#iile interna#ionale atest! restan#e majore ale Republicii Moldova în procesul de implementare a reformelor. Imposibilitatea opozi#iei parlamentare de a-"i desf!"ura real atribu#iile de control parlamentar determin! incapacitatea dezvolt!rii pluralismului politic "i are profunde implica#ii negative în promovarea reformelor democratice.

Dinamica Institu#ia controlului parlamentar pentru legislativul actual se pare c! este un mijloc limitat în

aplicare, acest fiind fapt determinat "i de pozi#ia frac#iunii majoritare. Prezentarea demisiilor celor doi deputa#i de opozi#ie din cadrul Subcomisiei parlamentare de control al Serviciilor de Informa#ii "i Securitate(SIS) "i motivele invocate au scos în eviden#! serioase deficien#e ale controlului parlamentar. Totodat!, multiplele încerc!ri ale opozi#iei parlamentare de a crea Comisii parlamentare de anchet!, pentru a cerceta cazuri majore de nereguli "i abateri de la legisla#ie a unor func#ionari publici de rang înalt s-a confruntat cu rezisten#a frac#iunii majoritare. Pe fonul „protej!rii” executivului de c!tre frac#iunea majoritar!, deputa#ii de opozi#ie au reclamat pe parcursul anului în mai multe rânduri lipsa de reac#ie a unor institu#ii de stat la prezentarea informa#iei solicitate de deputa#i, fie blocarea convoc!rii de c!tre frac#iunea majoritar! a unor mini"tri pentru a elucida unele cazuri ap!rute în procesul de guvernare.

Factorii " absen#a responsabilit!#ii fa#! de mandatul de deputat; " imperfec#iunea legisla#iei; " ignorarea prevederilor legislative de frac#iunea parlamentar! majoritar!; " centralizarea politic! excesiv!.

Anticip"ri Pentru actualul Parlament se pare c! garantarea drepturilor opozi#iei politice "i perfec#ionarea

mecanismului controlului parlamentar nu constituie o prioritatea, "i nici o situa#ie admisibil!. Este de a"teptat ca institu#ia controlului parlamentar s! r!mân! un mijloc ignorat pe parcursul celor câtorva luni de existen#! a parlamentului actual. O posibil! transmitere a puterii unor alte for#e politice ar putea conduce la transformarea situa#iei. Totodat!, pe fonul campaniei electorale probabilitatea 87 Deputa"ii din opozi"ie au blocat tribuna central! a Parlamentului // http://www.jurnaltv.md/index.php?article=108 ;

52

cre!rii unei Comisii parlamentare de anchet! solicitate de opozi#ie pe diferite cazuri scade.

Întreb"ri " De ce se evit! perfec#ionarea mecanismului de realizare a controlului parlamentar? " De ce autorit!#ile ezit! s! sporeasc! drepturile opozi#iei parlamentare în

conformitate cu recomand!rile Consiliului Europei? " De ce frac#iunea parlamentar! majoritar! ezit! s! aplice controlul parlamentar

asupra Guvernului?

53

P 16. Inegalitatea cet"!enilor Subiectul

De"i Constitu#ia "i alte acte normative stabilesc egalitatea cet!#enilor, pân! în prezent legile continu! s! diferen#ieze în drepturi cet!#enii: în înv!#!mânt – taxa de studii în dependen#! de cet!#enia persoanei;88 agen#ii economici - pe pia#a concuren#ial!;89 veteranii de r!zboi – în înlesniri, etc. Totu"i, nu este reglementat mecanismul de protec#ie în caz de discriminare sau inegalitate în drepturi.

Descrierea Nediscriminarea este unul dintre drepturile copiilor "i ale tinerilor înc!lcate destul de frecvent.

Exist! discriminare etnic!, religioas!, pe baza situa#iei materiale, mai ales în grupul copiilor din familiile social-vulnerabile sau cu dezabilit!#i. Acestor copii le este greu s! se integreze în societate, s! comunice "i s! se simt! cu adev!rat copii.90

Referitor la discriminarea la locul de munc!, cele mai frecvente forme la care sunt expuse femeile sunt limitarea în luarea deciziilor - pentru fiecare a treia femeie "i tergiversarea promov!rii în func#ie - pentru fiecare a doua femeie, precum "i diferen#ele salariale.91 Mai mult, femeile sunt discriminate de organele de drept prin faptul c! nu intervin în cazurile violen#ei domestice, calificând astfel de “rela#ii” ca fiind “probleme de familie”.

Unele minorit!#i etnice sunt în continuare marginalizate: elevii de etnie rom! din partea cadrelor didactice, dar "i la prestarea serviciilor de asisten#! medical!, angajarea în câmpul muncii, asigurarea cu spa#iu locativ etc.92

Inegalitatea afecteaz! "i veteranii celui de-al doilea r!zboi mondial. De"i particip! în fiecare an la manifest!rile organizate cu ocazia Zilei Victoriei, veteranii Armatei Române sunt marginaliza#i de c!tre organizatori "i de veteranii Armatei Ro"ii. Ca s! evite anumite incidente, de cele mai dese ori ace"tia vin la manifestare f!r! medalii "i f!r! uniforma sold!#easc!. Mai mult, veteranii Armatei Române sunt discrimina#i inclusiv în ceea ce privesc indemniza#iile sociale, iar când administra#ia public! local! acord! premii, indemniza#ii sau privilegii, veteranii Armatei Române sunt fost ignora#i.

Sistemul de pensii, calcularea acesteia, m!rimea "i modul de achitare a pensiilor este un alt aspect de inegalitate. Atât organismele interna#ionale, cât "i societatea civil! "i-au ar!tat în repetate rânduri nemul#umirea fa#! de sistemul de asigur!ri sociale, inclusiv cu stabilirea unor pensii speciale pentru anumite categorii de salaria#i.

Ma"inile speciale cu numere de stat (RM G, RM A, SP ".a.) nu odat! au fost implicate în accidente rutiere, iar poli#ia rutier! de fiecare dat! a încercat s! mu"amalizeze aceste incidente sau s! întreprind! m!suri de intimidare fa#! de persoanele “neiubite” de partidul de guvern!mânt. Totu"i, este evident c! atât faptul accidentului în sine este grav, cât "i ac#iunile organelor de poli#ie, în compara#ie cu accidentele similare în care sunt implica#i cet!#enii de rând. Unele din aceste ac#iuni, sunt f!cute prin intimidare, modificarea circumstan#elor accidentului, ".a.

Cât prive"te domeniul justi#iei, chestiunea inegalit!#ii p!r#ilor din cauza examin!rii unei ac#iuni f!r! ca procurorul s! pl!teasc! taxa de stat a fost ridicat! în hot!rârea Dacia SRL vs. Moldova din 18.03.08.

De"i egali în drepturi, s-au înregistrat sesiz!ri ale cet!#enilor din stânga Nistrului în leg!tur! cu înc!lcarea de c!tre autorit!#ile administra#iei publice locale a dreptului la asisten#! social!. Din relat!rile peti#ionarilor, rezult! c! ace"tia de"i întrunesc condi#iile de primire a garan#iilor pentru ob#inerea creditelor preferen#iale prev!zute de legisla#ia în vigoare a R. Moldova, sunt refuza#i de

88 Pentru studiile la USMF “N. Testimi"eanu”, taxa de studii pentru studen"ii din statele CSI #i România sunt mai scumpe cu 54 %; pentru cet!"enii celorlalte state – cu 2,4 ori fa"! de taxa achitat! de studen"ii din R. Moldova. 89 Guvernul a d!ruit grâul oferit cu titlu de ajutor umanitar - http://www.jurnal.md/article/7082/ 90 Raport al copiilor despre respectarea Conven"iei privind Drepturile Copilului în Republica Moldova - http://www.childrights.md/ro/publications/ochii13jun_mictip1.pdf 91 Fiecare a doua femeie este discriminat! la serviciu - http://www.garda.com.md/178/index.php?action=fullnews&id=594; 92 Baronul romilor din Moldova: „Vrem sa ne sim"im cet!"eni cu drepturi depline” - http://www.apflux.md/ro/news/interviu/baronul-romilor-din-moldova-vrem-sa-ne-simtim-cetateni-cu-drepturi-depline

54

organele de resort în satisfacerea cererilor pe motiv c! domiciliaz! în localit!#ile din estul #!rii.93

Grupul #int" " Grupurile etnice, femeile, veteranii de r!zboi, pensionarii, p!r#ile în procesul de

judecat!; " Persoanele cu func#ii de stat.

Impactul Ca "i în anii preceden#i nu s-au efectuat cercet!ri specializate pe tema inegalit!#ii "i/sau

nediscrimin!rii, iar instan#ele de judecat! nu au o jurispruden#! în ceea ce prive"te problema discrimin!rii.

Cei aproximativ 2000 de veteranii ai Armatei Române participan#i la cel de-al Doilea R!zboi Mondial vor fi în continuare marginaliza#i "i discrimina#i. De asemenea tratament vor fi afecta#i în continuare cei 619,3 mii de beneficiari de pensii plus alte categorii de astfel de persoane.94 Dac! „simplii cet!#eni” primesc pensii în valoare de 40% din salariul mediu pe #ar! (2454,8 lei), atunci pentru deputa#i aceasta constituie 75% din salariul propriu (7100 lei). Pensia deputa#ilor "i membrilor de Guvern constituie, începând cu decembrie 2007, 80% din m!rimea nominal! minim! deplin! a salariilor de func#ie "i se modific! odat! cu majorarea lefilor respectivilor în exerci#iu. Func#ionarii publici pot beneficia de pensii cu 5 ani mai înainte de a atinge vârsta general! de pensionare "i primesc 70 la sut! din salariul mediu care l-au avut.

Dinamica Inegalitatea "i/sau discriminarea afecteaz! în continuare anumite categorii de persoane iar

Guvernul nu întreprinde m!suri suficiente în vederea modific!rii legisla#iei iar cet!#enii sunt în continuare trata#i diferen#iat. Pentru viitor se vor înregistra mai multe cazuri de discriminare, odat! ce Coali#ia Nediscriminare "i-a intensificat eforturile la elaborarea proiectului de lege cu privire la prevenirea "i combaterea discrimin!rii precum "i examinarea acestei probleme în cadrul meselor de discu#ii la nivel regional.

Factorii " Cunoa"terea insuficient! a domeniului atât de factorii de decizie cât "i de cet!#eni,

inclusiv de mediul asociativ; " Lipsa unui cadru normativ care ar reglementa mecanismul de protec#ie a drepturilor

în caz de discriminare; " Perpetuarea stereotipurilor.

Anticip"ri Odat! ce num!rul pensionarilor se va majora cu 30 la sut! pân! în 2016, respectiv se va majora

"i num!rul de persoane beneficiare de pensii "i alte premii alocate din bugetul de stat "i/sau local, care nu vor primi acelea"i pensii ca "i persoanele care au de#inut func#ii de stat. În continuare num!rul de cazuri referitoare la discriminare vor cre"te chiar dac! va fi adoptat proiectul Legii cu privire la prevenirea "i combaterea discrimin!rii. În acest sens, colaborarea Guvernului "i Parlamentului cu societatea civil! în vederea modific!rii legisla#iei în vigoare, ar diminua cazurile de inegalitate.

Întreb"ri " Care sunt temeiurile economice, sociale, juridice sau de natur! de securitate pentru

aplicarea taxelor diferen#iate (de ex. pentru studii, perfectarea actelor, etc.) pentru cet!#enii str!ini?

" Care sunt argumentele invocate de Guvern, în favoarea men#inerii diferen#ierii sistemului de calculare a pensiei, în detrimentul recomand!rilor B!ncii Mondiale?

93 Beneficiarilor de credite preferen"iale li se refuz! acordarea garan"iilor de c!tre autorit!"ile administra"iei publice locale pe motiv c! domiciliaz! în stînga Nistrului - http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_21_rom.pdf 94 Aici nu am inclus cei peste 14,6 mii de persoane care primesc ajutoare din bugetul statului.

55

" Prin ce se argumenteaz! inegalitatea sistemului de indemnizare "i acordare a altor pl!#i în mod diferen#iat pentru veteranii celui de-al Doilea R!zboi Mondial? asupra Guvernului?

56

P 17. Înc"lcarea continu" a drepturilor fundamentale ale cet"!enilor R. Moldova din stânga Nistrului

Subiectul Este regretabil faptul c! timp de peste 17 ani, „p!r#ile” negociaz! "i discut! diverse subiecte,

ignorând, în acela"i timp, cazurile de violare a drepturilor elementare ale cet!#enilor din stânga Nistrului. Astfel, Rusia î"i atribuie toate meritele pentru „men#inerea p!cii” la Nistru, chiar dac! zilnic, locuitorii zonei continu! s! tr!iasc! în condi#ii lipsite de unele garan#ii elementare pentru via#a, s!n!tatea, demnitatea "i/sau proprietatea lor.

Descrierea Continu! înc!lcarea dreptului la educa#ie în limba matern! – 20.000 copii sunt for#a#i s!

studieze în limba român! în grafie chirilic! "i peste 3.000 copii h!r#ui#i de autorit!#ile autoproclamate pentru studierea în limba român! în grafia latin!.

Persoanelor care locuiesc în localit!#ile aflate în nemijlocita apropiere de satele "i ora"ele din stânga Nistrului, li se încalc! frecvent drepturile la libera circula#ie "i siguran#!. Contrar legisla#iei na#ionale, tinerii sunt înrola#i în institu#iile paramilitare transnistrene, în mare parte for#at, "i impu"i s! depun! jur!mânt unui regim anticonstitu#ional. Multe din aceste persoane devin victime ale abuzurilor din unit!#ile paramilitare din regiune, unde sunt prezente fenomene negative precum rela#iile nestatutare, aplicarea torturii, estorcarea banilor, munca for#at! ".a.95 Astfel, nici decesul tinerilor înrola#i în institu#iile ilegale paramilitare transnistrene nu reprezint! o “noutate”. S-au înregistrat cazuri când autorit!#ile constitu#ionale au predat cet!#eni ai R. Moldova colaboratorilor de mili#ie din „rmn”, pentru ca în final ace"tia s! fie priva#i de libertate, maltrata#i "i impu"i s!-"i recunoasc! vinov!#ia.96

Centrul de Resurse "i Dezvoltare pentru Transnistria continu! s! înregistreze adres!ri din partea tinerilor reziden#i ai regiunii c! sunt „vâna#i” de c!tre colaboratorii mili#iei transnistrene - disp!ru#i97, re#inu#i, maltrata#i "i tortura#i în scopul recunoa"terii vinov!#iei asupra unor infrac#iuni, atunci când mili#ia nu i-a descoperit pe adev!ra#ii f!ptuitori sau îi t!inuie"te pe respectivii. De regul!, tentativele de adresare „procuraturii” sunt suprimate de colaboratorii mili#iei locale.98 De"i mul#i din cei care se plâng de un asemenea tratament de#in cet!#enia R. Moldova, organele de drept constitu#ionale sesizate nu intervin.

Locuitorilor din Co"ni#a, Doro#caia, Pohrebea, Pârâta, Cocieri "i Molovata Nou! nu li se permite s!-"i prelucreze liber terenurile agricole situate la est de traseul Râbni#a-Tiraspol. De asemenea, A.O. “Promo-Lex” a aten#ionat institu#iile constitu#ionale inclusiv despre sechestrarea ilegal! a bunurilor "i persoanelor, îns!, ca "i de alte multe ori, atât MAI cât "i PG sau alte organe de stat abilitate nu au avut nici o reac#ie.

Num!rul organiza#iilor neguvernamentale în regiunea de est continu! s! creasc!, iar pentru a “men#ine” controlul asupra popula#iei societ!#ii civile din regiunea transnistrean!, organele represive încearc! s! previn! dezvoltarea organiza#iilor neguvernamentale din regiune "i s! le „#in! la distan#!” de cele din restul #!rii. Deoarece finan#atorul, de regul!, nu poate transfera bani într-o banc! transnistrean!, cele peste 750 de organiza#ii care activeaz! în regiunea de est sunt nevoite s! creeze conturi în afara regiunii "i de acolo încaseaz! sumele primite.99

Posesorii de automobile cu numere de înmatriculare moldovene"ti care domiciliaz! în localit!#ile sub controlul „rmn” nu pot circula liber pe teritoriul regiunii. Ei sunt impu"i s! achite pentru admiterea pe teritoriul „rmn” pe o perioad! dou! luni o tax! de 0,18% din pre#ul automobilului. Totodat!, "oferii sunt presa#i s!-"i reînregistreze automobilele în regiune "i s! ob#in!

95 Tinerii din regiunea transnistrean! se afl! într-o situa"ie foarte dificil!, constat! un studiu - http://www.civic.md/stiri/tinerii-din-regiunea-transnistreana-se-afla-intro-situatie-foarte-dificila-constata-un-studiu.html 96 Ziua Interna"ional! pentru sus"inerea victimelor torturii eveniment celebrat în fiecare an la data de 26 iunie - http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_19_rom.pdf 97 http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_18_rom.pdf 98 Arestati pe nedrept - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5340; 99 Starea societ!"ii civile din regiunea transnistrean! - http://www.civic.md/en/interviews/-starea-societatii-civile-din-regiunea-transnistreana.html

57

cet!#enia „rmn”.100 Referitor la realizarea a dreptului de a alege "i de a fi ales, cet!#enii din stânga Nistrului în

continuare sunt lipsi#i de o pres! liber!; limitate sunt drepturile la întrunire, exprimare, acces la informa#ie, nediscriminare etc. Cet!#enii sunt priva#i de dreptul de a participa la scrutinele electorale, organizate de c!tre autorit!#ile constitu#ionale ale R. Moldova.

Înc!lc!ri grave ale drepturilor omului se constat! "i în activitatea organelor de drept. Reprezentan#ii Procuraturii „rmn” au dreptul s! participe la orice "edin#! a administra#iei centrale sau locale, f!r! a specifica scopul. Organele de mili#ie au dreptul s! supravegheze persoanele eliberate din deten#ie.

În regiune mai este func#ional sistemul bazat pe viza de re"edin#!. Persoanele care locuiesc în alt! parte decât acolo unde au viza de re"edin#!, pot fi atra"i la r!spundere. Popula#ia este înconjurat! de v!mi, posturi stabile "i mobile.

Pensionarii, invalizii "i "omerii din regiune nu beneficiaz! de drepturile prev!zute de legisla#ia R. Moldova. În libr!rii lipsesc cu des!vâr"ire c!r#i în grafia latin!. Societatea civil! activeaz! sub presiunea regimului "i este supus!, aproape în totalitate, controlului regimului.101 În acest context, sunt îngrijor!toare declara#iile oficiale ale R. Moldova f!cute de deputatul M. Sidorov, conform c!rora “... nu se poate de vorbit de înc!lc!rile masive ale drepturilor omului în Transnistria din motiv c!, în Transnistria: exist! administra#ia public!, exist! autorit!#ile publice de facto, exist! instan#e judiciare, iar situa#ia cu referire la drepturile omului se afl! sub controlul misiunii OSCE”.102

Grupul #int" " Cet!#enii R. Moldova din stânga "i dreapta Nistrului; " Autorit!#ile constitu#ionale "i cele neconstitu#ionale; " Statele garante (Ucraina "i Rusia); " OSCE (în calitate de mediator).

Impactul Din 1991 partidele politice "i candida#ii electorali din Moldova nu au acces în acest teritoriu, nu

au fost deschise sec#ii de votare, fiind interzis! "i persecutat! orice agita#ie electoral!. Astfel, respectarea drepturilor electorale ale locuitorilor din Transnistria este practic imposibil!. În acela"i timp, în regiune sunt deschise sec#ii de votare pentru cet!#enii Federa#iei Ruse. Pe de o parte, autorit!#ile constitu#ionale nu pot asigura desf!"urarea procesului electoral în regiune din cauza lipsei controlului, iar pe de alt! parte, scrutinele organizate în regiune nu pot avea legitimitate juridic!, nu pot fi recunoscute "i monitorizate.103

Au fost înregistrate re#ineri din partea autorit!#ilor separatiste ale autovehiculului Po"tei Moldovei, care transporta o sum! de 130.000 de lei, bani destina#i pentru asigurarea cu pensii a cet!#enilor din stânga Nistrului, în localit!#ile ce se afl! sub jurisdic#ia Chi"in!ului. Asemenea ac#iuni au fost înregistrate "i asupra autoturismelor în care era transportat! literatur! în limba român! pentru elevi.

Pentru cei peste 400 mii de cet!#eni, care locuiesc în stânga Nistrului, Constitu#ia "i legisla#ia R. Moldova nu sunt aplicate. De"i sunt cet!#eni cu drepturi depline, atunci când se adreseaz! autorit!#ilor constitu#ionale cu anumite probleme, primesc de fiecare dat! r!spunsuri de felul: „nu de#inem controlul asupra acestui teritoriu, la moment nu v! putem ajuta”.104

Dinamica Problema respectiv! este actual! înc! de la începuturile conflictului transnistrean cu diferite

agrav!ri în anumite perioade (perioada alegerilor, cazurile "colilor cu predare în grafia latin!). Problema dat! este imprevizibil! pentru c! depinde de comportamentul for#elor de securitate 100 Un nou studiu constat! înc!lcarea dreptului la libera circula"ie a locuitorilor regiunii transnistrene #i a persoanelor care tranziteaz! zona - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=6830 101 http://www.promolex.ong.md/docs/ebuletin/BuletinCRDT_15_rom.pdf 102 www.credo.md/arhiva/documente/CERD%20memo.doc; 103 Realizarea dreptului de a alege #i a fi ales în regiunea transnistrean! a Moldovei - http://www.civic.md/stiri/realizarea-dreptului-de-a-alege-si-a-fi-ales-in-regiunea-transnistreana-a-moldovei.html 104 Societatea civil! l-a aten"ionat pe pre#edintele APCE despre problemele în R. Moldova - http://www.info-prim.md/?a=10&ay=16076&nD=2008/07/09;

58

neconstitu#ionale "i de gradul de implicarea Ministerului Reintegr!rii sau a altor autorit!#i de la Chi"in!u. În compara#ie cu perioada precedent!, pe parcursul anului 2008 Centrul de Resurse "i Dezvoltare pentru Transnistria a înregistrat mai multe plângeri, aproape peste 250.

Factorii " Prezen#a ilegal! a trupelor militare str!ine "i sus#inerea economico-financiar! de

c!tre Federa#ia Rus!; " Lipsa spa#iului informa#ional comun între cele 2 maluri ale Nistrului "i limitarea

popula#iei din regiune la sursele alternative de informare în mas!; " Impunerea/men#inerea în administra#iile din zonele de conflict a persoanelor

(cet!#eni ru"i) care execut! docil indica#iile Kremlinului. Aparent se creeaz! impresia c! serviciile secrete locale sunt ni"te filiale ale serviciilor secrete din Rusia.

Anticip"ri Cu regret, drepturile înc!lcate celor 400.000 cet!#eni ai R. Moldova din estul #!rii va fi în

cre"tere odat! ce autorit!#ile constitu#ionale nu le pot garanta acestora realizarea drepturilor elementare. Posibil, situa#ia în regiunea de est a R. Moldova se va îmbun!t!#i datorit! colabor!rii "i suportului acordat de unele ONG-uri. Totu"i, în cazul unei democratiz!ri a regiunii prin asigurarea cu acces liber la informa#ii, spa#iu mediatic independent "i integrarea cet!#enilor din estul #!rii, cazurile de înc!lcare a drepturilor omului vor sc!dea.

Întreb"ri " De ce Ministerului Reintegr!rii nu-i sunt încredin#ate cheltuielile care ar cuprinde "i

necesit!#ile institu#iilor/persoanelor din stânga Nistrului? " Care sunt motivele legale de „colaborare” dintre organele afacerilor interne

constitu#ionale "i celor ale „rmn” ? " Care sunt ac#iunile întreprinse de autorit!#ile constitu#ionale în vederea cercet!rii

cazurilor de înc!lcare a drepturilor omului "i intentarea dosarelor penale împotriva persoanelor cu func#ii de r!spundere care activeaz! în regiunea de est?

59

P 18. Tortura #i relele tratamente

Subiectul În republic!, actele de tortur! de cele mai deseori sunt aplicate de c!tre poli#ie105 asupra

minorilor,106 celor mai neajutora#i sau care provin din familii vulnerabile.107 Pân! acum, statul fost recunoscut vinovat în 18 condamn!ri la CtEDO pentru înc!lcarea articolului 3 al Conven#iei Europene pentru Drepturile Omului, care interzice aplicarea torturii, pedepselor "i tratamentelor inumane sau degradante.108 Evident, toate acestea din culpabilitatea organelor de anchet!, al procurorilor "i judec!torilor de instruc#ie.

Descrierea Comitetul Antitortur! al Consiliului Europei (CPT) ar!ta într-un raport c!, în închisorile din R.

Moldova, sunt mu"amalizate numeroase abuzuri fizice "i psihice. Cazurile publicate în raport au fost semnalate de membrii comisiei CPT înc! din toamna anului trecut, îns! autorit!#ile din R. Moldova nu au aprobat publicarea lui pân! de curând.

În raport se arat! c! poli#ia aplic! frecvent pedepse corporale, care se transform! uneori în adev!rate acte de tortur!. Interviurile luate de exper#ii CPT printre persoane re#inute în sec#ii de poli#ie relev! c! circa 33% dintre acestea au fost b!tute cu picioarele, cu bastoanele sau alte obiecte contondente. Conform modific!rilor recent operate în Codul de Procedur! Penal! al R. Moldova, obliga#iunea de a proba neaplicarea torturii "i altor tratamente inumane au fost puse în seama statului, mai exact în seama institu#iilor în care este de#inut! sau re#inut! persoana.

Potrivit Raportorului Special al ONU pentru Prevenirea Torturii, aproximativ o treime din persoanele intervievate în timpul vizitei din iulie 2008, au f!cut acuza#ii credibile cu privire la tortur! "i alte tipuri de maltratare. În acela"i timp, potrivit exper#ilor, condi#iile de deten#ie, comportamentul inadecvat al autorit!#ilor cu de#inu#ii, durata lung! de deten#ie preventiv! "i lipsa transparen#ei îninstitu#iile penitenciare sunt doar câteva capitole ce cauzeaz!, în prezent, în mod abuziv, înc!lcarea drepturilor omului, precum "i aplicarea torturii. În baza discu#iilor purtate cu oficialit!#ile, judec!torii, avoca#ii "i reprezentan#ii societ!#ii civile, interviurile cu victimele violen#ei "i cu persoanele private de libertate, care de cele mai multe ori aveau dovezi medico-legale, raportorii speciali au concluzionat c! maltratarea pe perioada ini#ial! de re#inere în arest este un fenomen foarte des întâlnit. Metodele de tortur! precum b!t!ile severe, cu pumni, bastoane de cauciuc "i bite de baseball, inclusiv electro"ocuri, asfixiere prin folosirea m!"tilor de gaz, plasarea de ace sub unghii sunt metode folosite adesea pentru a ob#ine confesiuni de la suspec#i, inclusiv în regiunea transnistrean!. Uneori sunt falsificate datele referitor la data "i ora re#inerii, fiind înc!lcate astfel "i termenele de aducere a persoanei în fa#a unui judec!tor pentru a se expune asupra temeiniciei deten#iei.

Sunt înregistrate în continuare cazuri în care reprezentan#ii organelor de drept nu sunt suspenda#i din func#ie sau concedia#i, atunci când ace"tia se afl! sub urm!rire penal! pentru cazurile de tortur!.109 Nivelul înalt de calificare profesional!, abilit!#i în aplicarea metodelor "i mijloacelor de c!utare "i fixarea a probelor, de#inerea mijloacelor tehnice moderne, ".a. sunt unele din factorii care ar influen#a mic"orarea cazurilor de „recunoa"tere” a infrac#iunilor prezumate a fi comise pe o cauz! penal!.

În cazul în care ar exista un mecanism de depunere a plângerilor într-un mod accesibil "i confiden#ial, ar fi posibil! stabilirea unei investiga#ii "i punerea sub acuzare a celor g!si#i vinova#i de fapte de tortur!.

Odat! ce ministrul Justi#iei declar! c! „...în penitenciarele din R. Moldova nu exist! fenomenul 105 Raportori ONU reclam! nivelul înalt de tortur! în R. Moldova - http://www.info-prim.md/?a=10&ay=16128&nD=2008/07/11; http://www.protv.md/stiri/social/tortura-in-moldova-reprezinta-un-fenomen-des-intalnit.html; 106 Evgheni Golosceapov: Pur si simplu, nu torturati! - http://www.civic.md/interviuri/evgheni-golosceapov-pur-si-simplu-nu-torturati.html; 107 Patru poli"i#ti batjocorind un cioban - http://www.jurnaltv.md/?mod=martor&id=72 108 Tortura si abuzuri musamalizate in penitenciarele din Republica Moldova - http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5218425-tortura-abuzuri-musamalizate-penitenciarele-din-republica-moldova.htm?cfnl=&newsalert; 109 Poli"i#tii condamna"i se plimb! în libertate, Timpul, 06 februarie 2008, nr. 802;

60

torturii, iar reprezentan#ii societ!#ii civile din domeniul respect!rii drepturilor omului nu dau dovad! de veridicitate "i echidistan#! atunci când lanseaz! unele rapoarte privind aplicarea torturii în institu#iile penitenciare de c!tre reprezentan#ii organelor de drept”110, tortura "i relele tratamente au r!mas larg r!spândite, iar victimele întâmpin! greut!#i atunci când încearc! s! depun! plângeri sau s! solicite asisten#!. Organele de drept continu! s! r!peasc! cet!#eni "i/sau s!-i priveze pe ace"tia de libertate, f!r! a avea un mandat de arest iar o dat! cu acesta, cei vinova#i nu primesc pedeapsa binemeritat!.

Aplicarea torturii "i a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante sunt aplicate nu doar persoanelor care î"i isp!"esc pedeapsa penal! sau sunt în deten#ie preventiv!. De la aplicarea unor asemenea tratamente nu fac excep#ie nici poli#i"tii "i militarii111.

Grupul #int" " Victimele aplic!rii torturii, altor tratamente inumane sau degradante; " Rudele victimelor torturii; " Martorii aplic!rii torturii, altor tratamente inumane sau degradante; " Institu#iile în custodia c!rora se afl! persoanele aflate în deten#ie (Penitenciarele,

Izolatoarele de deten#ie preventiv!, ".a.) " Autorit!#ile constitu#ionale ale R. Moldova (Parlamentul, Guvernul, Pre"edin#ia,

Ministerul Reintegr!rii, Departamentul Institu#iilor Penitenciare, ".a.).

Impactul Guvernul a continuat s! manifeste dorin#a de a alinia sistemul juridic la standardele interna#ionale

"i europene, dar practica "i atitudinile înc! nu reu"esc s! #in! pasul cu aceste schimb!ri. Totu"i, tortura "i maltratarea continu! s! fie pe larg r!spândite iar victimele întâmpin! dificult!#i majore în urm!rirea procesului de examinare a plângerilor pe care le depun pentru ob#inerea desp!gubirilor. Astfel, potrivit rezultatelor evalu!rii,112 158 de de#inu#i aresta#i preventiv (43,5 %) din cei 363 chestiona#i au afirmat c! au fost supu"i torturii sau tratamentelor inumane pe parcursul urm!ririi penale, "i anume pe parcursul de#inerii lor în cadrul organelor de poli#ie. Din cei 158 de de#inu#i care au afirmat c! au fost tortura#i sau supu"i tratamentelor inumane, doar 28 (17,72%) din ei au înaintat plîngeri la procuror sau la judec!torul de instruc#ie (precum c! au fost tortura#i pe parcursul de#inerii în Izolatoarele de Deten#ie Provizorie (MAI).

Dinamica Ca "i în perioada anterioar! tortura este recunoscut! drept problem! de organiza#iile din

domeniu "i confirmat! prin condamn!rile CtEDO. Num!rul cazurilor de tortur!, înregistrate de PG, a crescut în nou! luni ale anului pân! la 215, comparativ cu 194 pentru întreg anul trecut. Potrivit datelor oficiale, în închisorile din R. Moldova î"i isp!"esc pedeapsa 24 de poli#i"ti, condamna#i, în special, pentru abuz de putere. Pentru c! nu de#in control asupra regiunii de est, organele constitu#ionale nu duc eviden#a "i, respectiv, nu reac#ioneaz! în cazurile de tortur! a cet!#enilor R. Moldova din stânga Nistrului.

Factorii " Nivelul mediu de calificare profesional!, abilit!#i sc!zute în aplicarea metodelor "i

mijloacelor de c!utare "i fixarea a probelor, lipsa mijloacelor tehnice moderne; " Fonduri limitate destinate îmbun!t!#irii condi#iilor din cadrul institu#iilor

110 Vitalie Pârlog: ONG-urile exagereaz! atunci când emit rapoarte privind aplicarea torturii - http://www.flux.md/articole/4096/; Ode justi"iei moldovene#ti, Timpul, 29 iulie 2008, nr. 918 - http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=821&idRubric=8492&idArticle=19176; Vitalie Pârlog: ONG-urile exagereaz! atunci când emit rapoarte privind aplicarea torturii - http://www.flux.md/articole/4096/; 111 Un fost poli"ist câ#tig! la CEDO, Timpul, 18 iunie 2008, nr. 898; Procurorii atest! înc!lc!ri grave în respectarea drepturilor militarilor, www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7031; 112 Raport privind implementarea PNADO în R. Moldova pentru perioada anilor 2004-2008 Partea II. „Ac"iuni în domeniul asigur!rii, respect!rii #i protec"iei drepturilor fundamentale ale omului”, Capitolul 7 „În domeniul asigur!rii dreptului la via"!, la integritate fizic! #i psihic!”, c) dreptul la ap!rare (f!cute publice în cadrul Audierilor publice din 2 iulie 2008)

61

penitenciare "i de deten#ie preventiv!; " Mu"amalizarea actelor de tortur! sau altor tratamente inumane de c!tre

administra#ia locurilor de deten#ie; " Dificult!#i în întocmirea rapoartelor medicale, în dependen#! de starea psihic! a

persoanei aflate în deten#ie; " Analiza superficial! a raporturilor "i concluziilor întocmite de reprezentan#ii

societ!#ii civile din domeniu.

Anticip"ri R. Moldova risc! "i în continuare s! fie condamnat! de CtEDO pentru aplicarea torturii sau din

cauza st!rii penitenciarelor. Totu"i, risc!m ca actele de tortur! "i în viitor s! fie neglijate de organele de drept, atât timp cât persoanele care aplic! tortura s! fie în libertate, ca "i în exemplul tortur!rii Vioric!i Plate. 113 De"i recent constituit, rapoartele "i recomand!rile Consiliului consultativ împotriva torturii în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din Moldova trebuie s! fie puse în practic!.

Întreb"ri " De ce nu sunt suspenda#i din func#ie sau concedia#i, persoanele care se afl! sub

urm!rire penal! sau condamna#i pentru cazurile de tortur!? " De ce se mai înregistreaz! b!t!ile severe cu pumni "i bastoane de cauciuc, "ocuri

electrice, plasarea acelor sub unghii utilizate ca metode pentru a ob#ine confesiuni de la suspec#i?

" De ce Guvernul nu include regiunea de est a R. Moldova în ini#iativele de eliminare a torturii?

113 Evgheni Golosceapov: Pur si simplu, nu torturati! - http://www.civic.md/interviuri/evgheni-golosceapov-pur-si-simplu-nu-torturati.html;

62

P 19. Dreptul la educa!ia calitativ"

Subiectul Sistemul educa#ional preuniversitar din R. Moldova este rigid "i p!streaz! infrastructura de "coli

de pe timpul URSS, iar salariile profesorilor r!mân a fi cele mai mici, cele mai impredictibile "i cele mai inexacte. De asemenea, a sc!zut "i num!rul de elevi, pân! la 75 la sut! din num!rul de copii înmatricula#i în anul 1998.

Descrierea Conform Barometrului de Opinie Public! pentru Octombrie 2008, peste 50 % din cet!#enii

intervieva#i nu sunt mul#umi#i de ceea ce face statul în înv!#!mânt. Dreptul la educa#ie este realizat în mare m!sur! datorit! caracterului obligatoriu "i gratuit al

înv!#!mântului. Totu"i, exist! cazuri în care copiii sunt nevoi#i s! frecventeze institu#ia de înv!#!mânt din localitatea vecin!, ceea ce creeaz! incomodit!#i "i limiteaz! implicarea lor în activit!#ile extracurriculare, trebuie s! pl!teasc! "i drumul, ceea ce mul#i nu-"i permit.114 Circa 100 elevi din raionul Camenca fac naveta zilnic spre liceul din s. S!n!t!uca, situat pe malul drept al Nistrului. Liceele din Grigoriopol "i Dub!sari r!mân evacuate în localit!#ile vecine, aflate sub jurisdic#ia autorit!#ilor constitu#ionale, iar Liceul „Evrica” din Râbni#a î"i continu! activitatea în sediul unei gr!dini#e, deoarece noua cl!dire a "colii a fost ocupat! de administra!ia local!.115

Legisla#ia actual! în domeniul educa#iei este dep!"it!, iar codul de legi în domeniul educa#iei recent adoptat con#ine lacune "i inexactit!#i. Lipsa unor politici clare în ceea ce prive"te finan#area de la bugetul public a educa#iei preuniversitare nu încurajeaz! men#inerea "i dezvoltarea calit!#ii procesului educa#ional. Ea creeaz! un sistem în care, indiferent de volumul resurselor transferate din bugetul de stat, se p!streaz! acelea"i standarde reduse în administrarea acestor finan#!ri la nivel primar.116 Mai mult, acest cod de legi prevede c! în institu#iile superioare de înv!#!mânt de stat, studiile se vor face doar cu finan#ate de la buget ceea ce, în opinia noastr!, prin dispari#ia înv!#!mântului cu tax! va disp!rea competi#ia "i motivarea institu#iilor de a oferi servicii educa#ionale calitative/mai bune.

Referitor la calitatea con#inutului obiectelor de studii, acestea sunt prea teoretizate, metodele de predare sunt axate pe reproducerea informa#iei, "i nu pe preg!tirea pentru via#!. Programul "colar este supraînc!rcat iar obiectele op#ionale sunt impuse f!r! a se #ine cont de dorin#ele copiilor. Pe de alt! parte, trebuie de men#ionat despre preg!tirea insuficient! a profesorilor de a aplica metode interactive de lucru cu elevii precum "i utilizarea tehnologiilor informa#ionale moderne, care de multe ori este cauzat! prin motivarea nepotrivit!. Nici pân! în prezent statul nu a considerat necesar de a sus#ine crearea unei institu#ii independente de evaluare a serviciilor educa#ionale. Unica inspec#ie în acest sens este efectuat! de reprezenta#ii MET, ceea ce în anumite cazuri ar putea fi considerat! ca o evaluare neobiectiv!.

În pofida faptului c! înv!#!mântul primar "i gimnazial este gratuit "i obligatoriu, p!rin#ii elevilor în continuare sunt obliga#i s! achite arenda manualelor "i multe din institu#ii colecteaz! lunar bani de la p!rin#i. Este adev!rat c! din sumele acumulate sunt procurate bunuri necesare "i care nu sunt acoperite financiar în bugetul direc#iilor de înv!#!mânt. Totu"i, sumele respective trebuie colectate în mod benevol "i cu informarea beneficiarilor despre modul de gestionare a acestora.

Chiar dac! statul trebuie s! acorde ajutor financiar, multe "coli nu au condi#ii decente pentru efectuarea orelor de clas!: în s!lile de clas! mobilierul corespunde vârstei elevilor din clasele primare, în timp ce în aceste s!li se pred! ore pentru elevi din clasele V, XII; nu toate "colile au acces la Internet "i dac! exist!, capacitatea acestuia nu permite s! fie conectate mai multe calculatoare în re#ea; este insuficient! literatura suplimentar! în biblioteca "colar!; laboratoarele de chimie, fizic! "i biologie 114 Raport al copiilor despre respectarea Conven"iei privind Drepturile Copilului în Republica Moldova - http://www.childrights.md/ro/publications/ochii13jun_mictip1.pdf 115 Studiu. Drepturile omului în regiunea transnistrean! a Moldovei - http://www.promolex.ong.md/docs/reports/studiu_rom.pdf 116 IDIS avertizeaz!: sistemul educa"ional e în declin - http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1311; IDIS „Viitorul”: cea mai mare problem! la nivel local în R. Moldova este finan"area educa"iei- www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1371;

63

nu sunt dotate cu echipamente mai noi, etc. În satele din republic! nu activeaz! peste 50 de "coli, iar cele existente, inclusiv din mun.

Chi"in!u au tot mai pu#ini elevi decât acum zece ani, mai ales în localit!#ile rurale, unde înva#! câte 15 elevi într-o clas! "i chiar mai pu#in. Se întâmpl! ca elevii clasei întâi s! aib! lec#ii consecutiv cu elevii din clasa a treia.117 Respectiv, sunt destul de argumentate "i credibile afirma#iile elevilor când spun c! „... dreptul la educa#ie este cel mai înc!lcat drept”118, iar dispozi#iile legale conform c!rora „dezvoltarea liber!, armonioas! a omului "i formarea personalit!#ii creative, care se poate adopta la condi#iile în schimbare ale vie#ii” nu mai reprezint! un obiectiv al înv!#!mântului.

Un alt factor care contribuie la înc!lcarea dreptului la educa#ie, este dictarea de c!tre stat a num!rului de locuri în institu#iile de stat "i privat, sau, contrar alin. (9) art. 35 a Constitu#iei RM, p!rin#ii nu mai au dreptul prioritar de a alege sfera de instruire a copiilor. Astfel, la admiterea 2008, la multe din facult!#i nu au fost admi"i candida#ii cu mediile de 9,4 – 9,5.119 Respectiv, admiterea numai în baza notelor de la bacalaureat f!r! luarea în considerare a notelor din anexa diplomei sau f!r! testarea acestora poate fi considerat! "i ca atentare la autonomia universitar! atât timp cât statul decide cine "i cum poate fi admis la studiile universitare.

În multe din institu#iile superioare de înv!#!mânt, num!rul studen#ilor care î"i fac studiile în baz! de contract este, în dependen#! de facultate, în jur de 30 %. Sumele de bani acumulate în baza contractelor acoper! celelalte cheltuieli pe care Guvernul nu le acoper! sau finan#eaz!. În acela"i timp, curriculum universitar, cursurile inutile "i metodele de predare învechite "i excesiv teoretice despart universit!#ile din R. Moldova de sistemele de înv!#!mânt eficiente din alte state.

Referitor la educa#ia pentru persoanele aflate în deten#ie, minorii din cele patru izolatoare de deten#ie preventiv! din #ar!, precum "i fetele de#inute în Penitenciarul pentru femei din localitatea Rusca, au început s! beneficieze de instruire începând din acest an "colar. Ei sunt vizita#i de profesorii din localit!#ile în care se afl! institu#iile de deten#ie. În acela"i timp, în institu#iile penitenciare se implementeaz! 13 programe socio-educative pentru diferite categorii de delicven#i minori. Preciz!m faptul c! circa 80% din delincven#ii juvenili erau analfabe#i sau nu posedau cuno"tin#e elementare de matematic!, chimie, biologie, istorie etc.

Mul#i dintre profesori înc! mai aplic! for#a fizic! "i cea psihic!, discrimineaz! respectul pentru drepturile fundamentale ale omului "i pentru propriile valori culturale "i na#ionale, astfel încât "coala nu mai cultiv! dezvoltarea personalit!#ii "i talentelor copiilor. Astfel, profesorii nu sunt totdeauna receptivi "i aten#i120, iar elevii continu! s! ia note mari cu un efort mic.

În condi#iile în care circa 2.000 de înv!#!tori p!r!sesc anual "colile din R. Moldova, datorit! salariilor derizorii, condi#iilor de munc! proaste, dar "i lipsei de speran#! c! statutul social al înv!#!torului va deveni din nou prestigios "i respectat, MET nu a g!sit solu#ii eficiente pentru a orienta tinerii înv!#!tori spre "colile din mediul rural, de"i a f!cut câteva încerc!ri în acest sens. Drept exemplu serve"te "i politica de facilit!#i acordat! tinerilor absolven#i. Cei care doresc s! se angajeze într-o "coal! rural! pot primi de la 30.000 la 50.000 lei (US$ 3.000 – 5.000) din partea statului, ca o singur! plat! de angajare, virat! în 3 tran"e succesive, dup! angajarea lor. Aparent, îns!, num!rul celor care au beneficiat de aceste facilit!#i este în continu! descre"tere, iar motiva#ia lor de a-"i întemeia o familie în mediul rural este tot mai mic!.

De"i în R. Moldova sunt vacante aproximativ 90.000 locuri de munc!121, Guvernul cheltuie"te în continuare anual milioane de lei pentru asigurarea studiilor cu finan#are de la buget. Marea majoritate a celor care au beneficiat de bursele de stat sau cele speciale (de ex. bursa Pre"edintelui, bursa Guvernului, etc.) fie nu sunt angaja#i în câmpul muncii, fie sunt pleca#i peste hotare. Nu de#inem vreo informa#ie c! MET ar fi declan"at vreo procedur! de compensare a cheltuielilor f!cute în leg!tur! cu asigurarea bursierilor-absolven#i, care nu s-au prezentat la locul de munc! conform reparti#iei, fie au refuzat de a se angaja. Or, Ministerul nu duce eviden#a absolven#ilor care au beneficiat de burs! pentru asigurarea lor cu un loc de munc! decent sau o eventual! returnare a

117 $colile din RM, pe jum!tate pustii - http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1367; 118 Monitorul Oficial al Drepturilor Copilului nr. 3 - http://www.comunicate.md/upload/547_Monitor_Oficial_Drept_Copil_Nr_3_2008.pdf; 119 %&'( )&*+,+'-./0/ /12(3/4('+5-logos.press.md/Weekly/Main.asp?IssueNum=766&IssueDate=22.08.2008&YearNum=30&Theme=8&Topic=23510; 120 Majorarea salariilor cadrelor didactice va spori calitatea înv!"!mântului, consider! profesori #i exper"i economici - http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=1366; 121 90 mii de locuri de munc! sunt vacante - http://www.eco.md/article/6068/

64

sumelor investite conform contractului.

Grupul #int" " Elevii / studen#ii; " Educatorii / înv!#!torii / profesorii / lectorii; " P!rin#ii elevilor / studen#ilor; " Administra#ia public!.

Impactul De"i în regiunea de est a R. Moldova, sunt declarate 3 limbi oficiale: moldoveneasca (româna

cu grafia chirilic!), ucraineana "i rusa, reprezentan#ii etniilor majoritare, adic! moldovenii "i ucrainenii au acces numai la înv!#!mântul pre"colar, primar "i secundar. Înv!#!mântul mediu de specialitate, cel universitar "i postuniversitar este accesibil (cu excep#ia facult!#ii de filologie "i pedagogie) numai în limba rus!. Dac! în 1996 salariul profesorului reprezenta cifra de 85% fa#! de salariul mediu pe economie, în 2006, deja reprezenta doar 70% din salariul mediu pe economie, acum el a ajuns la 60%. Pentru a-i aduce pe ei cel pu#in la nivelul mizerabil din 2006, este nevoie s! majorezi salariul cu cel pu#in 15 la sut!. Peste 2 mii de locuri r!mân vacante în "coli "i licee iar 15,6% dintre profesorii din înv!#!mântul preuniversitar sunt pensionari. Tinerii profesori reprezint! doar 8% din num!rul total, dar "i ace"tia se angajeaz! doar pentru indemniza#iile de 30 mii lei, oferite tinerelor cadre din mediul rural, "i pleac! dup! primul an de munc! din cauza salariilor foarte mici.

Dinamica De"i în ultimii ani a crescut ponderea copiilor ce frecventeaz! gr!dini#a de la 96,5 mii în 2001 la

116,2 mii în 2006, iar în aceast! perioad! s-a m!rit capacitatea institu#iile pre"colare cu 14 mii, totu"i, 3 copii din 10 r!mân în afara procesului de educa#ie pre"colar!, ceea ce se r!sfrânge negativ asupra încadr!rii acestora în sistemul "colar primar de studii. La moment, pe când în municipiul Chi"in!u accesul copiilor este îngr!dit de supraaglomerarea institu#iilor, în aproximativ 270 de localit!#i din R. Moldova nu exist! nici o institu#ie pre"colar!.122

Num!rul burselor de stat în toate domeniile înv!#!mântului superior "i mediu de specialitate a sporit în compara#ie cu anul trecut cu 30%. În acela"i timp, num!rul studen#ilor înmatricula#i în baza taxelor de studii a fost mai mic de 50 la sut!. În total, în institu#iile de înv!#!mânt superior au fost admise 25360 de persoane, dintre care peste 42 la sut! cu studii cu finan#are de la buget, iar restul în baz! de contract. Pentru candida#ii la studii din raioanele de est ale republicii au fost distribuite 750 de locuri în institu#iile de înv!#!mânt superior "i 400 de locuri în colegii.

Dac! în 1997 aceste cheltuieli constituiau 10,5 %, apoi în 2003 - sub 5 %. Cheltuielile s-au redus pân! la 5,3 %, iar în 2006 din suma total! a aloca#iilor publice, înv!#!mântului universitar i-au fost alocate circa 6,4 %. De"i în legea bugetului pentru anul 2009 pentru domeniul înv!#!mântului, sunt prev!zute resurse mai mari în compara#ie cu anul precedent (aproximativ 2 miliarde de lei), rata procentual! raportat! la PIB r!mâne aceea"i – aproximativ 1,7%.

Factorii " Rata ridicat! a abandonului "colar; " Accesul limitat la institu#iile de înv!#!mânt de toate nivelurile; " Nivelul sc!zut al calit!#ii actului educa#ional; " Neimplicarea angajatorilor în procesul de elaborare a curriculumului; " Oferta de specializ!ri "i programe de studii în continu! sc!dere; " Infrastructur! "i logistic! neadaptat! programului de înv!#are, practic! profesional!,

de recreere sau de protec#ie medical!; " Hipercentralizarea procesului de monitorizare "i evaluare în serviciilor de formare

profesional!; " Netransparen#a "i inechitatea sistemului de finan#are.

122 Trei copii din zece nu merg la gr!dini"! - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8653;

65

Anticip"ri De"i legisla#ia în vigoare nu corespunde necesit!#ilor actuale, codul de legi în domeniul

educa#iei recent adoptat este deja criticat. Astfel, universit!#ile de stat vor oferi studii cu plat! înc! cinci ani, iar pân! atunci num!rul de locuri la contract va fi stabilit de Guvern. Num!rul înv!#!torilor/profesorilor din institu#iile de înv!#!mânt va continua s! scad!, ceea ce va afecta "i nivelul calit!#ii educa#iei în institu#iile de înv!#!mânt.

Întreb"ri " De ce nivelul educa#iei stagneaz!, chiar dac! anual cheltuielile pentru înv!#!mânt se

majoreaz!? " Care sunt motivele c! finan#area educa#iei în R. Moldova nu este orientat! spre

îmbun!t!#irea serviciilor de educa#ie public! pentru to#i cet!#enii? " Care sunt cauzele c! num!rul profesorilor nu se stabile"te în dependen#! de num!rul

de elevi? " Care sunt motivele tendin#ei de majorare a num!rului de studen#i bursieri în

institu#iile de înv!#!mânt de stat, în condi#iile în care ace"tia aleg alte domenii interesate?

66

P 20. Discriminarea cultelor religioase

Subiectul De"i alin. (4) art. 31 al Constitu#iei R. Moldova stabile"te “Cultele religioase sânt autonome,

separate de stat "i se bucur! de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asisten#ei religioase în armat!, în spitale, în penitenciare, în aziluri "i în orfelinate”, pe parcursul anului 2008, de altfel ca "i în anii preceden#i, mass-media a relatat despre faptul c! unele culte sunt totu"i preferen#iate de guvernare.

Descrierea În R. Moldova, circa 90 % din popula#ie se declar! a fi cre"tin-ortodoc"i (indiferent dac! fac

parte din Mitropolia Basarabiei sau Mitropolia Moldovei), restul cet!#enilor apar#in cultelor romano-catolici, bapti"ti, adventi"ti, martori ai lui Iehova, musulmani, ".a.

Cultele religioase "i p!r#ile lor componente devin persoane juridice din momentul înregistr!rii "i se supun normelor Codului civil, iar rela#iile de ordin canonic nu viciaz! nicidecum raporturile de drept civil. Astfel, fiecare comunitate "i parte component! a unui cult poate decide s!-"i aleag! liber organul de conducere "i persoana care s!-i reprezinte. Totu"i, se mai înregistreaz! cazuri când Ministerul Justi#iei nu înregistreaz! comunit!#i religioase ale Mitropoliei Basarabiei "i ai altor culte123, de"i exist! Hot!rârea CtEDO "i Recomand!rile Comitetului de Mini"tri al Consiliului Europei. Astfel, în martie 2008, Comitetul de Mini"tri al Consiliului Europei a mai adoptat o decizie prin care cere autorit!#ilor R. Moldova s! respecte hot!rârea CtEDO din 13 decembrie 2001, cu privire la înregistrarea Mitropoliei Basarabiei. CoE „invit! insistent” conducerea de la Chi"in!u s! rezolve rapid problemele r!mase în suspensie "i s! pun! la dispozi#ie detalii despre posibilit!#ile de recurs ale peti#ionarilor privind diversele lor plângeri.

Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la libertatea cultelor în lume (în continuare Raport)124 constat! c! Guvernul R. Moldova trateaz! preferen#ial o singur! comunitate religioas!. De"i se declar! c! în R. Moldova nu exist! religie de stat, dar totu"i, Mitropolia Chi"in!ului "i a Întregii Moldove este favorizat! de c!tre Guvern, iar de multe ori, doar anumite înaltele fe#e biserice"ti înso#esc delega#iile oficiale ale Guvernului.125 Raportul mai stabile"te c! Mitropolitul Moldovei, Vladimir, de#ine pa"aport diplomatic, el este singura personalitate religioas! care particip! la manifest!ri oficiale "i apare cu regularitate pe televiziune "i pe primele pagini ale ziarelor care sus#in Guvernul.

Canalele TV proguvernamentale pun pe post în permanen#! reportaje despre vizitele demnitarilor la bisericile "i m!n!stirile care apar#in Mitropoliei Moldovei. Imediat dup! criticile aduse de pre"edintele #!rii, Mitropolia Basarabiei a informat c! ofi#eri de poli#ie "i de securitate au vizitat majoritatea preo#ilor s!i la domiciliu sau la biseric! "i i-au amenin#at c! vor fi pedepsi#i pentru “ereziile române"ti”. Autorit!#ile le-au mai spus c!, dac! vor p!r!si Mitropolia Basarabiei în favoarea celeilalte mitropolii (adic! Mitropolia Moldovei), vor avea anumite avantaje. Astfel, în ianuarie 2008, patru preo#i care de#in cet!#enie român! din cadrul Mitropoliei Basarabiei au fost expulza#i din R. Moldova sub motivul c! nu aveau permise de munc! "i nu au fost l!sa#i de vame"ii moldoveni s! intre în R. Moldova. Ulterior, credincio"ii care au f!cut un “Drum al Crucii” pentru sus#inerea acestor preo#i au fost supu"i intimid!rilor "i presiunilor, din partea organelor de control (telefoane anonime, amenzi, amenin#!ri etc.). Totu"i, este straniu c! acelea"i organe de for#! nu au f!cut asemenea “opera#iuni de verificare” "i în privin#a clericilor care slujesc în cadrul altor institu#ii religioase. Mai mult, în continuare se înregistreaz! cazuri când presa proguvernamental! atac! cu

123 Raportul Centrului pentru Drepturile Omului privind respectarea drepturilor omului în anul 2007; Cultele religioase din Moldova se pronun"! pentru o conlucrare eficient! cu Ministerul Justi"iei, FLUX, Cotidian Na"ional Nr.2008118 din 03 iulie 2008; Guvernul RM trateaza preferential Mitropolia Moldovei – http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5317; Adunarea Eparhiala a Mitropoliei Basarabiei 2008 - http://www.rgnpress.ro/Culte/Adunarea-Eparhiala-a-Mitropoliei-Basarabiei-2008.html 124 Raportul Departamentului de Stat al SUA cu privire la libertatea cultelor in lume - http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2008/108460.htm; 125 Voronin #i Mitropolitul Moldovei alearg! pentru sfaturi la “taticul” Putin - http://www.ziare.ro/1200692152-Voronin_si_Mitropolitul_Moldovei_alearga_pentru_sfaturi_la_taticul_Putin

67

orice ocazie Mitropolia Basarabiei126, iar partidele politice încearc! de a influen#a biserica prin amestecul în treburile interne ale acesteia.127

Plus la toate, într-o adresare a Mitropoliei Basarabiei c!tre mai multe institu#ii europene se reclam! c! Guvernul R. Moldova refuz! în continuare s! restituie Mitropoliei Basarabiei arhivele sale, confiscate în timpul ocupa#iei sovietice. De asemenea, Mitropolia Basarabiei arat! c! refuzul Guvernului de a restitui propriile arhive creeaz! dificult!#i serioase în procesul de revendicare, în instan#ele judec!tore"ti, a bunurilor biserice"ti confiscate de regimul sovietic.

Grupul #int" " Enoria"ii cultelor religioase; " Poli#ia "i organele de securitate; " Guvernul.

Impactul Mitropolia Basarabiei constituie o excep#ie "i este singura din cele 22 de culte religioase

recunoscute c!reia nu i s-a restituit nici unul din bunurile spoliate în timpul ocupa#iei sovietice. Toate cele 3 regimuri politice "i toate cele 8 guverne care au existat în #ara noastr! din momentul reactiv!rii Mitropoliei Basarabiei (Sangheli I, Sangheli II, Ciubuc I, Ciubuc II, Sturza, Braghi", Tarlev, Greceanâi) au promovat aceea"i politic! fa#! de Mitropolia Basarabiei în materie de restituire a bunurilor abuziv confiscate.

$i alte culte religioase continu! s! întâmpine greut!#i în procesul de înregistrare a cultelor sau entit!#ilor religioase. Comunit!#ile religioase, în special protestan#ii, în continuare reclam! proceduri birocratice de ob#inere a permiselor de trai în R. Moldova pentru str!inii care desf!"oar! activitate religioas!. În regiunea de est a R. Moldova doar dou! din peste 30 de biserici ale Martorilor lui Iehova au statut legal, iar autorit!#ile separatiste continu! s!-i persecute pentru refuzul de a îndeplini serviciul militar.128

Dinamica În anul 2007 au fost operate modific!ri în Legea cultelor. Aceast! lege afirm! rolul Bisericii

Ortodoxe în istoria #!rii, simplific! procedurile de înregistrare "i liberalizeaz! accesul grupurilor religioase la locurile publice. Totu"i, o singur! institu#ie religioas! - Biserica Unificat!, a ob#inut statut legal prin intermediul noilor proceduri de înregistrare.

Dup! ce responsabilitatea pentru înregistrarea cultelor a trecut de la Serviciul de Stat pentru Culte la Ministerul Justi#iei în octombrie 2007, trei grup!ri musulmane au încercat f!r! succes s! se înregistreze. Totu"i, pân! în februarie 2009, Guvernul R. Moldova trebuie s! raporteze Comitetului ONU pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial! despre m!surile întreprinse referitor la ineficien#a politicilor actuale de integrare a minorit!#ilor na#ionale; lipsa legisla#iei nondiscriminatorii; lipsa accesului la educa#ia în limba matern! a minorit!#ilor; excluderea social! a Romilor "i a minorit!#ilor religioase.

Factorii " Influen#a camuflat! a puterii religioase asupra persoanelor cu func#ii de stat "i vice-

versa; " Dezinteresul autorit!#ilor de stat în medierea conflictelor dintre cultele religioase.

Anticip"ri Anterior fiind favorizat!, Mitropolia Moldovei va continua s! beneficieze de favoruri "i alte

beneficii. Mitropolia Basarabiei va continua s! întâmpine greut!#i în ceea ce prive"te recuperarea arhivelor "i propriet!#ii na#ionalizate. Nu este exclus nici faptul presiunilor asupra preo#ilor care refuz! s! treac! sub obl!duirea Mitropoliei Moldovei. Totu"i, odat! ce recunoa"te neimplicarea statului în religie, institu#iile de stat trebuie s! aplice aceea"i atitudine fa#! de orice entitate religioas!

126 Fal#ii amici ai Mitropoliei Basarabiei - http://www.voceabasarabiei.com/dir/sb/html/falsii-amici-ai-mitropoliei-ba.html 127 Declara"ia unui grup de intelectuali din R. Moldova - http://www.jurnal.md/article/8216/ 128 http://www.dejure.md-index.php?go=news&n=5317

68

inclusiv fa#! de cele care nu a fost niciodat! specific! popula#iei R. Moldova (de ex. musulmani).

Întreb"ri " Care sunt motivele care stau la baza favoriz!rii unei entit!#i religioase în raport cu

celelalte? " De ce statul implic! poli#ia "i serviciile de securitate în „convingerea”

reprezentan#ilor cultelor religioase de a trece sub obl!duirea altei Mitropolii? " Ar reprezenta rela#ia dintre Mitropolia Basarabiei cu autorit!#ile din România,

motivul de baz! în intimidarea clericilor "i enoria"ilor?

69

P 21. Libertatea presei #i accesul la informa!ii

Subiectul Pe fundalul numeroaselor declara#ii privind necesitatea transparen#ei institu#ionale, devin tot

mai frecvente cazurile de intimidare a institu#iilor mass-media "i jurnali"tilor, de limitare accentuat! a libert!#ii de exprimare "i de îngr!dire a accesului la informa#ie de interes public. Lipsa de libertate în zona mass-media de toate tipurile din Moldova e un proces profund nedemocratic "i periculos. Se resimt discrepan#e între declara#iile "i faptele autorit!#ilor privind dreptul la informa#ie "i libera exprimare. Pe de o parte, se adopt! Legea privind transparen#a în procesul decizional, iar pe de alt! parte, este adoptat!, mai mult pe t!cute, Legea privind secretul de stat, la elaborarea c!reia nu s-a #inut cont nici de recomand!rile OSCE, nici de recomand!rile organiza#iei Articole 19.129

Descrierea Conform ultimului Barometru de Opinie Public! pentru Octombrie 2008, 48% din cet!#enii

intervieva#i consider! c! mass-media nu este liber! s! prezinte "tiri "i comentarii f!r! cenzur! din partea Guvernului. Constitu#ia R. Moldova "i alte legi în vigoare garanteaz! libertatea presei "i accesul la informa#ii. Se condamn! cenzura. Legea privind accesul la informa#ii "i Legea presei acord! jurnali"tilor drepturi adi#ionale. Totu"i, garantarea aplic!rii acestora în practic!, r!mâne a fi o problem!.

Potrivit jurnali"tilor, starea de lucruri a mass-mediei moldovene"ti a atins cel mai alarmant nivel de la proclamarea independen#ei încoace, ace"tia efectuând un “recens!mânt” în acest sens.130 Mai mult, ambasade ale unor state "i institu#ii europene, au difuzat de mai multe ori declara#ii de îngrijorare, prin care cer autorit!#ilor moldovene îmbun!t!#irea cadrului legislativ ce reglementeaz! procesul electoral, eliminarea h!r#uirii partidelor politice "i asigurarea unei reale libert!#i de exprimare "i independen#! a mass-media. În declara#ia “privind starea democra#iei "i a libert!#ii de exprimare în Republica Moldova”, diploma#ii europeni se arat! îngrijora#i de ac#iunile întreprinse de c!tre organele de drept împotriva mass-media, a independen#ei editoriale a Teleradio Moldova (programele de actualit!#i ale acesteia nu sunt de informare, dar mai mult de formare a imaginii guvern!rii).131

La data de 12 decembrie, într-o not! verbal! c!tre MAEIE, îns!rcinatul cu afaceri ad interim al Statelor Unite ale Americii declar! c! solicit! o întrevedere cu pre"edintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Scopul întrevederii ar fi discutarea subiectelor care au ap!rut recent cu privire la libertatea mass-media.132 Aceast! solicitare este ca urmare a unui r!spuns negativ al CCA la solicitarea PRO TV Chi"in!u privind prelungirea licen#ei de emisie. %inem s! preciz!m c!, potrivit datelor Barometrului de Opinie Public! pentru Octombrie 2008, marea majoritate a responden#ilor consider! televiziunea ca fiind una din cea mai important surs! de informare, iar cota de audien#! a acestui post de televiziune este de 23 %.

Referitor la spa#iul informativ public din R. Moldova, acesta este dispropor#ionat lingvistic, în favoarea limbii ruse. În acest sens, de"i au fost somate de CCA, multe din institu#iile media din #ar! nu se conformeaz! obligativit!#ilor stabilite în licen#e.

Societatea civil! a reac#ionat la ac#iunile puterii de stat de a clasifica informa#iile ca "i secret de stat, care nu este una echitabil! astfel încât nu asigur! un echilibru adecvat între libertatea de a primi sau de a comunica informa#ii "i necesitatea de a impune restric#ii pentru asigurarea securit!#ii

129 Libera exprimare #i libertatea presei sunt în regres, constat! societatea civil! - http://www.civic.md/stiri/libera-exprimare-si-libertatea-presei-sunt-in-regres-constata-societatea-civila.html; 130 S.O.S. libertatea presei în R. Moldova! 16 intimid!ri celebre - http://stelapopa.unimedia.md/2008/10/29/sos-libertatea-presei/; Autorit!"ile de la Chi#in!u interzic accesul NewsIn la conferin"a de pres! a pre#edintelui Voronin - http://www.interlic.md/news/Politic/5830.html; http://www.curaj.net/?p=4106; http://www.curaj.net/?p=4320; Despre libertatea presei, ca în 1989 - http://garda.com.md/exclusiv/despre-libertatea-presei-ca-in-1989; 131 Declara"ie Comun!: Privind starea democra"iei #i a libert!"ii de exprimare în Republica Moldova - http://www.europa.md/rom/infto/3899; 132 SUA, UE, OSCE #i CoE îi vor cere socoteal! lui Voronin referitor la cazul Pro TV Chi#in!u - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8646

70

na#ionale, integrit!#ii teritoriale.133 Mai mult, CCA nu a explicat institu#iilor media refuzul la solicitarea noilor frecven#e, altor – acordându-li-se f!r! nici o rezerv!, sau eliberarea unei licen#e f!r! de a avea o frecven#!. Din cele 120 de frecven#e solicitate, CCA a acordat doar opt (De ex., postul de radio „Antena C” solicit! 7 noi frecven#e - i se ofer! 6; „Radio 10” cere 8 "i i se ofer! 5 frecven#e; „Vocea Basarabiei” cere 8 - i se ofer! 0; „PRO FM” cere 2 - i se ofer! 0; Postul „NIT” solicit! 12 frecven#e noi si prime"te 12; „Euro TV”- ul solicit! 8 frecven#e "i i se dau 8. La cel!lalt pol - „PRO TV” cere 8 frecven#e - i se ofer! 0, „TV DIXI” solicit! 18 - i se ofer! 0 – Vezi decizia CCA nr.17 din 26 februarie 2008).

Institu#iile media independente nu o dat! au criticat dependen#a CCA fa#! de partidele de guvern!mânt134 sau c! declara#iile anterioare f!cute de liderii politici, au fost succedate de anumite decizii ale CCA, care cuprindeau solu#ii asem!n!toare.

Cât prive"te modificarea Legii privind activitatea editorial!, aceasta include interzicerea public!rii unor materiale care def!imeaz! statul, amenin#! regimul constitu#ional actual sau ar incita la separatism teritorial. Atât Organiza#ia de Media din Sud-Estul Europei (SEEMO) cât "i reprezentan#ii editorilor s-au ar!tat îngrijora#i de asemenea modific!ri, astfel încât sub inciden#a acestora ar putea c!dea publicarea edi#iilor ce includ a"a termeni ca “român”, “Marea Unire” sau orice alt! formulare legat! de istorie, dar nefavorabil! guvern!rii.

De"i, prin art. 1 din Legea presei, statul se oblig! s! garanteze tuturor persoanelor dreptul la exprimarea liber! a opiniilor "i ideilor, la informare veridic! asupra evenimentelor din via#a intern! "i cea interna#ional!, presa în continuare este persecutat! "i intimidat! – tergiversarea acord!rii acredit!rilor jurnali"tilor str!ini, refuzul de participare în cadrul evenimentelor publice, sechestrarea conturilor bancare, amenin#area prin telefon, intentarea dosarelor penale, efectuarea controalelor fiscale, agresarea fizic! "i verbal!, interzicerea de a filma, etc.135

„... În numele autorit!#ii publice comunicarea cu mass-media se efectueaz! numai de func#ionarul abilitat cu acest drept…”. Acestea sunt unele din normele stabilite în conform Codului de conduit! a func#ionarului public. De"i, de la prima vedere aceast! men#iune în lege se pare a fi una logic! "i argumentat!, actul normativ în cauz! nu specific! cine, când "i cum vor fi împuternici#i cu acest drept exclusiv. În majoritatea cazurilor, unica modalitate este „de a-i prinde” în cadrul "edin#elor s!pt!mânale sau în „zilele de primire a cet!#enilor”. Respectiv, nimeni dintre al#i func#ionari nu vor avea dreptul s! ofere informa#ii privind activitatea propriilor institu#ii. Orice înc!lcare a Codului constituie o abatere disciplinar! ce cade sub inciden#a legisla#iei cu privire la serviciul public "i legisla#iei muncii. Potrivit organiza#iilor din domeniu, interdic#ia are drept scop intimidarea, înfrico"area func#ionarilor care, pentru a nu fi sanc#iona#i, nu vor mai risca s!-"i expun! propriile opinii, s! critice sau s! dezv!luie anumite f!r!delegi, dac! lu!m în calcul constat!rile CtEDO în cauza Guja vs. Moldova.

Fa#! de presa independent!, s-a întâmplat ca pre"edintele s! manifeste un constant "i sincer dispre#, numind-o „de bulevard”, antistatal!, vândut!, iar pe ziari"tii din aceast! pres! - „na!ional-tr"d"tori”.136 Totu"i, asemenea atacuri se întâmpl! [tot mai des] "i din partea altor autorit!#i obligate s! asigure dezvoltarea acestui segment de activitate, inclusiv sub presiunea parlamentarilor.137

133 Societatea civil! înainteaz! obiec"ii vizavi de proiectul Legii cu privire la secretul de stat - http://www.civic.md/stiri/societatea-civila-inainteaza-obiectii-vizavi-de-proiectul-legii-cu-privire-la-secretul-de-stat.html 134 Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova 3 mai 2007–3 mai 2008 - http://www.azi.md/news?ID=49177; 135 Alterca"ii pe marginea limit!rii accesului în sala de #edin"e a Consiliului municipal Chi#in!u - http://www.info-prim.md/?x=24&y=16609; Guvernul mimeaz! deschidere #i colaborare cu diverse institu"ii în vederea combaterii corup"iei - http://www.civic.md/stiri/guvernul-mimeaza-deschidere-si-colaborare-cu-diverse-institutii-in-vederea-combaterii-coruptiei.html; Justi"ia sechestreaz! “Jurnalul” - http://garda.com.md/177/politic/; Pia"a Central! - interzis! jurnali#tilor! - http://dejure.md/index.php?go=news&n=4718; Declara"ie de pres! a echipei ZIARULUI DE GARD6 - http://www.comunicate.md/index.php?task=articles&action=view&article_id=66; Slugile lui Voronin continua persecutarea jurnalistilor romani - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8020; Un cameraman de la "Jurnal TV", intimidat de garda de corp a presedintelui Vladimir Voronin si de patru politisti - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7819 136 A#tept pre#edintele meu, Timpul, 11 iunie 2008, nr.884; 137 Nori negri deasupra „Vocii Basarabiei”, Timpul, nr. din 4 iulie 2008, nr. 901; Justi"ia sechestreaz! “Jurnalul” - http://garda.com.md/177/politic/; Guvernan"ii doresc închiderea postului PRO TV Chi#in!u, a#a cum au f!cut cu TVR 1 - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7953; Suntem solidari cu “Ziarul de Gard!” - http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=849&idRubric=8786&idArticle=19751;

71

Puterea discrimineaz! pe diverse c!i mass-media care difuzeaz! "tiri "i opinii critice la adresa sa. Mass-media loiale puterii se bucur! de prioritate în ceea ce prive"te accesul la informa#ia de interes public "i la plasarea publicit!#ii de c!tre organele publice, ministerele, departamentele "i întreprinderile de stat. Continu! s! fie acordate subven#ii fostelor ziare guvernamentale „Moldova Suveran!” "i „Nezavisimaia Moldova” care au fost privatizate, dar "i-au men#inut vechea politic! editorial!.

Mai mult, Compania „Teleradio-Moldova” "i Compania „Teleradio-G!g!uzia” stagneaz! în procesul de raliere la standardele profesionale dictate de legisla#ia audiovizual! "i de normele deontologice. Posturile publice au crescut considerabil cota "tirilor p!rtinitoare, a sporit propor#ia "tirilor "i subiectelor cu caracter laudativ, fiind înc!lcat principiul echidistan#ei "i impar#ialit!#ii. Publicul este informat preponderent dintr-o singur! surs!, de regul! oficial!. Primelor trei persoane din stat le sunt oferite spa#ii largi în subiecte, iar opiniile opozi#iei parlamentare "i extraparlamentare nu sunt oglindite. Se întâmpl! ca într-un buletin de "tiri de 30 de minute s! se vorbeasc! doar despre “faptele m!re#e” ale Guvernului.138

Fiind de mai multe ori chiar "i amenin#a#i, jurnali"tii nu sunt singurele victime ale limit!rii accesului la informa#ii. În “dosarul Škoda”, de"i persecutat!, presa a demonstrat c! a avut dreptate atunci când a relatat despre ilegalit!#ile comise de guvernare în afacerea „Škoda”.

De"i Aparatul Guvernului, un "ir de ministere, consilii raionale, PG, alte institu#ii statale au întreprins mai multe ac#iuni concrete pentru eficientizarea accesului la informa#iile public, acestea trebuie s! îmbun!t!#easc! con#inutul informa#ional al paginilor web oficiale ale institu#iilor publice, s! execute hot!rârile judec!tore"ti în domeniul accesului la informa#ie, obligarea institu#iilor desconcentrate de a oferi informa#ii f!r! acordul structurilor ierarhic superioare, etc.

Fiind adoptat! de Parlament, Legea privind transparen#a în procesul decizional s-a referit mai pu#in la participarea publicului la "edin#ele institu#iilor publice. Nu a fost pus! în discu#ie nici revenirea la retransmiterea în direct a "edin#elor plenare sau plasarea pe site a înregistr!rilor audio "i video, mai ales c! acest lucru nu este foarte complicat din punct de vedere tehnic. Totu"i, accesul liber la "edin#ele administra#iei publice locale, mai ales din Chi"in!u, cet!#enii au fost nu o dat! împiedica#i de for#ele de ordine s! participe la "edin#ele publice de"i nici o lege nu condi#ioneaz! participarea cet!#enilor la asemenea "edin#e cu existen#a vreunei permisiuni speciale.

Grupul #int" " Institu#iile de media; " CCA; " Guvernul; " Consumatorii de informa#ii.

Impactul Potrivit ultimului clasament efectuat de organiza#ia “Reporteri f!r! frontiere”, în anul curent,

Moldova a cedat 17 pozi#ii la capitolul “libertatea presei” fa#! de anul trecut, clasându-se tocmai pe pozi#ia 98. Situa#ia a continuat s! se agraveze "i dup! prezentarea acestui bilan#, institu#iile audiovizuale necomuniste confruntându-se în ultima perioad! cu probleme majore.139

La fel, “Freedom House” plaseaz! R. Moldova, în raportul pe 2007, în categoria #!rilor cu libertate îngr!dit! a presei, întrucât ingerin#ele Guvernului în mass-media sunt majore. Asigurarea independen#ei mass-media "i a libert!#ii de expresie figureaz!, de asemenea, printre restan#ele importante ale Guvernului în îndeplinirea Planului de ac#iuni cu UE din cadrul Politicii europene de vecin!tate. Asemenea declara#ii au fost f!cute "i de SEEMO.

Din cele 110 posturi TV accesibile prin eter, posturi române"ti sunt doar "apte: dou! posturi specializate pe "tiri - Realitatea TV "i N 24, trei posturi de divertisment - Na#ional TV, Acas! "i TVR1 (postul public românesc recent scos de pe pia#a mediatic! a R. Moldova) "i dou! muzicale - U TV "i VH1. Niciunul dintre acestea nu au filiale sau reporteri permanen#i în R. Moldova. Mai sunt

138 Presa din Republica Moldova, mai fals! decât cea a lui Ceau#escu - http://www.jurnalul.ro/articole/138985/criza-mass-media---presa-din-republica-moldova-mai-falsa-decat-cea-a-lui-ceausescu; 139 CRIZA MASS-MEDIA - Presa din Republica Moldova, mai fals! decât cea a lui Ceau#escu - http://www.jurnalul.ro/articole/138985/criza-mass-media---presa-din-republica-moldova-mai-falsa-decat-cea-a-lui-ceausescu;

72

câteva posturi locale care emit în român!: Pro TV Chi"in!u, EuTV "i Moldova 1 (postul public moldovenesc). Celelalte posturi sunt, în mare majoritate, ruse"ti (toate difuzând produse audiovizuale doar în limba rus!, inclusiv cele care au parteneriate de retransmisie cu posturi TV din R. Moldova), europene, americane "i câteva asiatice.

Dinamica Libertatea presei "i accesul la informa#ii a continuat s! reprezinte o problem! reflectat! atât în

presa na#ional! cât "i în rapoartele organiza#iilor de profil atât din #ar! cât "i de peste hotare. Astfel, conform studiului Freedom House pentru anul 2008, libertatea presei din R. Moldova se încadreaz! pe locul 144, din cele 195 de state analizate.

Conform clasamentului “Reporterilor f!r! Frontier!”, R. Moldova a pierdut 17 pozi#ii în clasamentul cu privire la libertatea presei. În 2007 Moldova se afla pe locul 81, iar în acest an a coborât pân! la pozi#ia a 98-a. Pe locul 97 se afl! Kenya, iar pe locul 99 – Guinea.

Factorii " Lipsa unei politici clare de sus#inere a mass-media la nivel central "i local; " Împiedicarea presei libere, neloiale guvern!rii, de a transmite informa#ii impar#iale

inclusiv cele referitoare la actele de corup#ie "i netransparen#! în utilizarea banilor publici;

" Ignorarea drepturilor majorit!#ii popula#iei la mass-media în limba român!; " Neclaritatea criteriilor în baza c!rora sunt finan#ate institu#iile mass-media din

bugetul de stat.

Anticip"ri Fiind în perioada preelectoral!, cu p!rere de r!u, presa va fi intimidat!, astfel încât vor avea de

suferit cet!#enii, care au dreptul la informa#ie corect! "i obiectiv!. În cazul în care ilegalit!#ile men#ionate mai sus vor continua, R. Moldova va fi criticat! de institu#iile interna#ionale, iar la capitolul libert!#ii presei risc!m s! ajungem la nivelul statelor cu dictatur!.

Întreb"ri " Care sunt impedimentele de implementare a deciziei CCA de obligare a institu#iilor

radio "i TV de a emite emisiuni preponderent în limba de stat? " Care sunt motivele c! organele de drept nu reac#ioneaz! în cazurile de agresiune

împotriva jurnali"tilor, de intimidare "i h!r#uire a presei, de violare a dreptului la exprimare "i de îngr!dire a accesului la informa#ia de interes public?

" Ar reprezenta stabilirea pedepselor prev!zute în art. 177, 304, 315, "i 347 al CP un mecanism de persecutare a libert!#ii presei "i, respectiv o neconcordan#! cu prevederile Conven#iei Europene?

73

P 22. Libertatea întrunirilor #i exprim"rii opiniei

Subiectul În ultimul timp e tot mai dificil "i mai periculos s! faci un protest la Chi"in!u "i în alte localit!#i.

Poli#ia intervine atunci când persoanele de#in autoriza#ii pentru a desf!"ura asemenea manifesta#ii publice sau re#in persoane, confisc! scene, sunt luate boxele "i deconectat curentul electric înainte de desf!"urarea acestora.140

Descrierea La moment, pentru a desf!"ura o întrunire este necesar! doar o notificare, ce va fi efectuat! cu

cel pu#in cinci zile înainte de eveniment. Aceast! notificare are scopul de preîntâmpinare a autorit!#ilor "i nu de a “cere voie” de la autorit!#i pentru desf!"urarea anumitor întruniri publice. Astfel, în cazul în care aceste întruniri sunt pa"nice, autorit!#ile nu sunt împuternicite cu dreptul de a emite o dispozi#ie prin care s! limiteze desf!"urarea întrunirilor.

De"i normele Legii privind întrunirile confer! organizatorilor "i participan#ilor dreptul de a desf!"ura întruniri pa"nice în orice loc deschis publicului "i de a fi asigura#i cu protec#ia statului, la capitolul „asigurarea drepturilor” sunt rezerve. Cazuri elocvente de neglijare a normelor legale "i chiar exces de zel din partea reprezentan#ilor MAI constituie re#inerea "i aducerea for#at! la Comisariatul de Poli#ie a unor membri ai organiza#iei „Hyde Park” la 22, 30 aprilie "i 10 mai 2008, în leg!tur! cu desf!"urarea ac#iunilor de protest pa"nice derulate în fa#a Pre"edin#iei, Palatului Na#ional "i Guvernului; dispensarea for#at! a participan#ilor la întrunirea organizat! la 13 mai 2008 în fa#a Guvernului de c!tre asocia#ia ob"teasc! „Salvgardare”; ab#inerea de la orice ac#iuni ale manifestan#ilor fa#! de participan#ii mitingului din 11 mai 2008, organizat de asocia#ia ob"teasc! Gender Doc-M, etc.141 Aceste intimid!ri continu! "i în prezent. Astfel, chiar "i ONG-urile pentru ap!rarea drepturilor omului sunt împiedicate de autorit!#i s! organizeze întruniri publice "i sunt înjura#i de reprezentan#ii MAI ca fiind “...râsuri "i lep!d!turi ale societ!#ii care de diminea#! umbl! pe str!zi "i încurc! s!rb!torile religioase de iarn!”.142 A fost înregistrat "i un caz când o persoan! a fost re#inut! de poli#ie "i amendat! de instan#a de judecat! pentru inten#ia de a desf!"ura un protest, care a fost autorizat de c!tre Prim!ria Chi"in!u.143

Nu o dat! mai multe publica#ii "i posturi de radio au semnalat c! sunt împiedicate de autorit!#i s!-"i desf!"oare activitatea în regim normal.144 Unele dosare deschise de c!tre organele de drept, au fost ca urmare a declara#iilor din cadrul manifesta#iilor publice ale cet!#enilor145 sau în cadrul

140 Câteva mii de persoane au condamnat abuzurile regimului comunist la adresa presei libere din Republica Moldova - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8759; Declara"ie cu privire la condamnarea ac"iunilor colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne - http://www.civic.md/comunicate-de-presa/declaratie-cu-privire-la-condamnarea-actiunilor-colaboratorilor-ministerului-afacerilor-interne.html; Circa 20 de poli"i#ti au arestat abuziv un chi#in!uean, care dorea s! protesteze împreun! cu un m!gar #i un porc în Pia"a Marii Adun!ri Na"ionale - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8727; Declara"ie cu privire la condamnarea ac"iunilor colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne - http://www.civic.md/comunicate-de-presa/declaratie-cu-privire-la-condamnarea-actiunilor-colaboratorilor-ministerului-afacerilor-interne.html; 141 Avocatul parlamentar a sesizat MAI întru realizarea dreptului la libera întrunire - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=3984; http://www.curaj.net/?p=3793; http://www.curaj.net/?p=3804; http://www.curaj.net/?p=3932; http://www.curaj.net/?page_id=3997; http://www.curaj.net/?p=4006; Legea privind libera întrunire este în continuare înc!lcat!, afirm! lideri de opinie - http://www.civic.md/stiri/legea-privind-libera-intrunire-este-in-continuare-incalcata-afirma-lideri-de-opinie.html; 142 Mar# în semn de solidaritate cu persoanele care au fost împiedicate s! organizeze întruniri publice - http://www.civic.md/stiri/mars-in-semn-de-solidaritate-cu-persoanele-care-au-fost-impiedicate-sa-organizeze-intruniri-publice.html 143 ONG-uri preocupate de drepturile omului trag concluzii #i fac planuri dup! protestul de joi - http://www.civic.md/stiri/onguri-preocupate-de-drepturile-omului-trag-concluzii-si-fac-planuri-dupa-protestul-de-joi.html 144 Autorit!"ile de la Chi#in!u interzic accesul NewsIn la conferin"a de pres! a pre#edintelui Voronin - http://www.interlic.md/news/Politic/5830.html; 145 Fabricat în Moldova. Au început audierile în “Dosarul T!nase”, Timpul, 22 februarie 2008, nr. 814; Ce urm!re#te Procuratura General!? Timpul, 13 februarie 2008, nr. 807

74

emisiunilor postului de Radio „Vocea Basarabiei” 146. Ascult!torii postului de radio au fost vizita#i, contacta#i "i cita#i de colaboratori ai SIS, ai Procuraturii "i Poli#iei, cerându-li-se s! se prezinte pentru a depune explica#ii în leg!tura cu opiniile expuse în cadrul emisiunii interactive „Forum”.

Continu! s! se accentueze conflictul dintre administra#ia public! local! "i poli#ia municipal! referitor la ac#iunile poli#iei în timpul ac#iunilor de protest desf!"urate de anumite partide din opozi#ie, asocia#ii ob"te"ti, reprezentan#i ai bussines-ului mic "i mijlociu precum "i de al#i cet!#eni. Motivul de baz! pretins este faptul c! primarul nu informeaz! poli#ia municipal! despre actele de protest, de"i, el este împuternicit de c!tre CMC s! ia singur decizii cu privire la întruniri.

Nici un eveniment din cele câteva zeci de edi#ii a manifesta#iilor publice organizate de Uniunea Jurnali"tilor nu "i-au g!sit oglindire în programele de "tiri ale televiziunii sau radioului public iar PG, la demersul SIS, a deschis dosare penale "i a desf!"urat anchet!ri de intimidare împotriva unor directori "i a participan#ilor care au luat cuvântul în cadrul dezbaterilor publice.147

Este straniu când "eful statului declar! „... noi reac#ion!m foarte dureros la orice semnal îngrijor!tor privind domeniul libert!#ii mass-media”, iar a doua zi Procuratura municipal! audiaz! câ#iva tineri în cadrul unui dosar de urm!rire penal!, dup! ce au publicat comentarii critice la adresa comuni"tilor pe forumurile din R. Moldova.148

Grupul #int" " Cet!#enii; " Institu#iile mass-media; " Organele de drept; " Guvernul.

Impactul Cu referire la organizarea protestelor în perioada desf!"ur!rii summit-ului CSI, consider!m c!

actele de interzicere unor asemenea manifesta#ii de c!tre PG "i Curtea de Apel nu au justificate "i argumentate legal.149 Ori, m!surile de securitate a persoanelor oficiale în cadrul summit-ului trebuiau asigurate de organele respective în m!sura în care s! nu încalce libertatea fundamental! a cet!#eanului la întrunire pa"nic! "i exprimarea opiniei. Suntem profund convin"i c! în cazul altor state cu regim democratic, structurile statale ar fi reac#ionat într-un mod în care s! justifice m!surile excesive de securitate "i, în acela"i timp, de restrângere a drepturilor cet!#ene"ti.

Num!rul în cre"tere a declara#iilor prealabile pentru desf!"urarea întrunirilor prezentate de c!tre asocia#iile ob"te"ti "i cet!#eni confirm! faptul c! tot mai mul#i membri ai comunit!#ii în#eleg importan#a întrunirilor ca form! de exprimare a opiniilor, drept element indispensabil al unei democra#ii autentice, care presupune un comportament civic activ. Totu"i, organele de men#inere a ordinii publice, în multe din cazuri nu au reac#ionat adecvat, dep!"indu-"i astfel atribu#iile de serviciu. Se admite c! o demonstra#ie poate deranja anumite persoane vis-a-vis de ideile propagate sau revendic!rile înaintate, îns! aceasta nu constituie motiv pentru a interzice o întrunire pa"nic!.

Dinamica În decursul primelor 4 luni ale anului 2008 (pân! la intrarea în vigoare a noii legii cu privire la

întruniri) au fost înregistrate aproximativ 140 de întruniri, pe când în decurs de 2 luni dup! intrarea în vigoare a noii legi au fost înregistrate în jur de 100 de întruniri. În compara#ie cu perioada anterioar! intr!rii în vigoare a noii legi, în medie au fost desf!"urate 32 de întruniri, pe când dup! intrarea în vigoare a noii legi – 50 de întruniri pe lun!.

Odat! ce num!rul manifest!rilor au crescut, au crescut "i num!rul colaboratorilor de poli#ie prezen#i la asemene întruniri. În majoritatea cazurilor, poli#ia este prezent! în medie câte 5-20 de colaboratori la o manifesta#ie. Odat! ce cre"te num!rul colaboratorilor de poli#ie prezen#i la asemenea ac#iuni, cresc propor#ional "i costurile necesare prezen#ii acestora la locul desf!"ur!rii

146 Memoriu privind libertatea presei în Republica Moldova 3 mai 2007 – 3 mai 2008 - http://www.azi.md/news?ID=49177; 147 Uniunea Jurnali#tilor din Moldova va relua dezbaterile publice în aer liber - http://www.civic.md/comunicate-de-presa/uniunea-jurnalistilor-din-moldova-va-relua-dezbaterile-publice-in-aer-liber.html 148 $i Procuratura reac"ioneaz! „foarte dureros”, Timpul, 12 iunie 2008, nr. 885 149 http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8242

75

manifesta#iilor. De"i este salutabil! participarea reprezentan#ilor poli#iei pentru a asigura securitatea

manifestan#ilor, este revolt!tor faptul c! num!rul propor#ional de întruniri la care organizatorii sau participan#ii au fost re#inu#i de poli#ie aproape c! s-a triplat – de la 5% la 13%, dup! intrarea în vigoare a noii legi.150 Fiind în perioada pre-electoral!, num!rul manifesta#iilor vor cre"te.

Factorii " Neglijarea prevederilor legisla#iei în vigoare cu privire la libertatea întrunirilor,

opiniei "i exprim!rii de reprezentan#ii institu#iilor de stat, în special ai poli#iei; " Ignorarea legisla#iei în vigoare; " Politizarea ac#iunilor întreprinse de for#ele de ordine fa#! de partidele de opozi#ie

"i/sau alte persoane.

Anticip"ri Luând în considera#ie sistemul de executare a ordinelor din sistemul for#elor de ordine,

subordona#ii nu vor aplica ordinele ilegale ale superiorilor. Odat! ce au fost aten#iona#i de Avocatul Parlamentar, MAI precum "i alte institu#ii vor instrui colaboratorii în vederea aprofund!rii cuno"tin#elor în domeniul libert!#ii întrunirilor "i drepturilor cet!#enilor la opinie "i exprimare.

Întreb"ri " S! în#elegem c! prin intimidarea „forumi"tilor”, actuala guvernare dore"te de a

controla "i spa#iul virtual autohton? " Care sunt argumentele legale "i împrejur!rile ce au determinat aplicarea for#ei "i

mijloacelor speciale de for#ele de ordine, din moment ce protestele poart! un caracter pa"nic iar declara#iile f!cute de protestatari nu atenteaz! la securitatea statului?

" Cunosc oare organele de drept c! violarea dreptului la libertatea întrunirilor prin împiedicarea ilegal! a desf!"ur!rii mitingului, demonstra#iei, manifesta#iei, procesiunii sau oric!rei alte întruniri s!vâr"ite de o persoan! cu func#ie de r!spundere contrare legii "i constituie infrac#iune stabilit! de art.184 Cod Penal?

150 Legea privind întrunirile nr. 26-XVI din 22.02.2008;

76

P 23. Înc"lcarea dreptului la dubla cet"!enie

„Resortisan"ii unui stat parte care posed! o alt! cet!"enie trebuie s! aib!, pe teritoriul acestui stat parte unde domiciliaz!,

acelea#i drepturi #i îndatoriri ca #i ceilal"i resortisan"i ai acestui stat parte”151

Subiectul Momentan, în R. Moldova exist! urm!toarea situa#ie – Guvernul permite, pe de o parte, s! ob#ii

cet!#enia altui stat, iar pe de alt! parte, îngr!de"te dreptul de a participa la via#a public! "i de acces la secretul de stat, din cauza dublei cet!#enii. Unii func#ionari publici declar! în mod deschis c! aceast! m!sur! are ca scop reducerea num!rului de cet!#eni care vor s! ob#in! cet!#enia român! "i este o protejare a securit!#ii "i statalit!#ii R. Moldova152, inclusiv din partea func#ionarilor publici.

Descrierea Din opinia Guvernului, conform c!reia persoanele care de#in cet!#enie dubl! sau multipl! ar fi

dispuse s! adopte decizii în favoarea statelor ter#e a c!ror cet!#enie o de#in "i nu ar fi adevar!#i ap!r!tori ai statalit!#ii moldovene"ti, ar rezulta faptul c!, din start, se încalc! principiul prezum#iei nevinov!#iei? În acest context, Comisia European! Împotriva Rasismului "i Intoleran#ei se arat! îngrijorat! de restric#iile prev!zute de legea adoptat! de parlamentul de la Chi"in!u "i consider! c! ele au un caracter discriminatoriu.153

Legea atacat! la CtEDO154 prevede c! persoanele cu dubl! sau multipl! cet!#enie nu pot de#ine, func#iile de pre"edinte al R. Moldova, membru al Guvernului, deputat, pre"edinte de raion, membru al Comisiei Electorale Centrale "i al Cur#ii de Conturi, judec!tor, angajat al SIS sau de membru al consiliilor de administra#ie ale B!ncii Na#ionale, ".a. Aceste prevederi încalc! drepturile fundamentale cet!#ene"ti: egalitatea în fa#a legii "i a autorit!#ilor publice, dreptul de a alege "i a fi ales, accesul la o func#ie public!, dreptul de a participa nemijlocit la administrarea treburilor publice, dreptul la libera alegere a muncii ".a.

Reie"ind din circumstan#ele cauzei, Curtea a reac#ionat prompt, pe motiv c! aceast! lege ar fi un pericol iminent pentru fragila democra#ie din R. Moldova. La numai o lun! de la intrarea în vigoare a legii, CtEDO a cerut explica#ii guvernului s! prezinte comentarii în regim de urgen#! referitoare la legea care interzice func#ionarilor moldoveni s! de#in! dou! sau mai multe cet!#enii. Întrucât sunt viza#i cet!#enii s!i, Guvernul României a acceptat s! depun! un memoriu, acesta ulterior a sus#inut preten#iile reclaman#ilor.

Argumentul Guvernului R. Moldova c!, din moment ce de#ii cet!#enie str!in!, exist! posibilitatea vinderii secretelor de stat la care au acces deputa#ii, este unul nul atât timp cât vinderea secretului de stat sau spionajul este o infrac#iune stabilit! în CP în vigoare. Prin urmare, nu po#i s! interzici accesul în Parlament pe o suspiciune general! c! vei fi infractor. În acest context, Curtea a recomandat Guvernului R. Moldova folosirea altor metode pentru a asigura loialitate fa#! de stat a ale"ilor parlamentari, precizând c! loialitatea fa#! de un stat nu neap!rat înseamn! loialitate fa#! de actuala guvernarea acestui stat.

Curtea a considerat c! Legea nr. 273 nu este justificat! "i propor#ional!, fiind contrar! Articolului 3 Protocol 1 la Conven#ia European! a Drepturilor Omului "i Articolului 17 al Conven#iei Europene pentru Cet!#enie.

Nec!tând la faptul c! sunt obligatorii, actualul guvern "i parlament au declarat c! nu vor executa Hot!rârea CtEDO privind renun#area la restric#iile impuse la ocuparea de func#ii publice de#in!torilor dublei cet!#enii "i vor l!sa noua administra#ie ce va fi aleas! în prim!var! s! solu#ioneze aceast! problem!. Pre"edintele Comisiei juridice din Parlamentul a declarat c! Guvernul va face uz de dreptul s!u de a contesta decizia CtEDO – în decurs de trei luni - la Marea Camer! a Cur#ii de la

151 Alin. 1. art. 17 al Conven"iei Europeane privind Cet!"enia (www.bice.md/UserFiles/File/Tratate/STE%20166.rtf), ratificat! prin Hot!rârea Parlamentului RM Nr. 621 din 14.10.1999 152 RM mai risc! o condamnare ru#inoas!, Timpul, 20 iunie 2008, nr. 89; 153http://www.bbc.co.uk/romanian/moldova/story/2008/04/080429_dubla_cetatenie.shtml; CoE dezaprob! discriminarea pe criteriul cet!"eniei - http://politicom.moldova.org/stiri/rom/115440/; 154 Legea nr. 273-XVI pentru modificarea #i completarea unor acte legislative din 07.12.2007;

77

Strasbourg. Astfel, fiind în perioada de "ase luni înainte de alegeri, perioad! în care Parlamentul nu mai poate modifica legisla#ia electoral!, doar urm!toarea componen#! a Legislativului va fi cea care va trebui s! adopte o decizie pe marginea sentin#ei CtEDO.155

Grupul #int" " Persoanele care de#in cet!#enie dubl!; " Institu#iile de stat (Parlament, Guvern, Pre"edin#ie, etc.).

Impactul Interdic#ia de de#inere a cet!#eniei duble de c!tre func#ionarii publici a f!cut deja mai multe

„victime”. De exemplu, mai mul#i colaboratori ai Serviciului Vamal sau angaja#i ai MAI au fost concedia#i pe parcursul ultimelor "ase luni, de când a intrat în vigoare controversatul document prin care s-a pus tabu pe de#inerea unei alte cet!#enii cu excep#ia celei moldovene"ti de c!tre diferite categorii de func#ionari publici.156 În cazul în care R. Moldova nu se va conforma deciziei CtEDO în cauza Chirtoac" #i T"nase vs. Moldova, risc!m s! fim aten#iona#i "i în aceast! problem! de Comitetul de Mini"tri al CoE pentru neexecutarea hot!rârilor Cur#ii.

Dinamica În prezent, exist! circa 10 mii de cereri de renun#are la cet!#enia R. Moldova "i doar 7 mii de

cereri de acordare. Totu"i, conform unor date neoficiale, mai mult de 500.000 cet!#eni ai R. Moldova au depus deja cererea de dobândire sau redobândire a cet!#eniei române, la care se adaug! aproximativ 400.000 cet!#eni care de#in deja cet!#eniile României, Ucrainei, Rusiei, Bulgariei, Poloniei, Israel, ".a.

Factorii " Neglijarea autorit!#ii Hot!rârilor CtEDO "i obliga#iunilor asumate prin ratificarea

instrumentelor interna#ionale; " Discriminarea "i limitarea în drepturi a propriilor cet!#eni care de#in "i cet!#enia altui

stat; " Ignorarea faptului c! de#inerea altei cet!#enii decât cea a R. Moldova reprezint! "i o

cale de a beneficia de drepturi pe care statul nici în viitorul apropiat nu le va putea oferi cet!#enilor s!i.

Anticip"ri Luând în considera#ie c! aceast! perioad! este una electoral!, persoanele care de#in "i o alt!

cet!#enie decât cea a R. Moldova vor întâmpina impedimente la accedere în func#ie, mai ales c! recent Parlamentul a adoptat în prim! lectur! o lege prin care titularii "i candida#ii la func#ii publice vor fi verifica#i de SIS, urmând s!-"i declare, pe lâng! starea civil!, afilierea politic! "i venituri, cet!#enia pe care o au membrii familiei, inclusiv p!rin#ii.157 Actuala guvernare nu va renun#a la inten#iile sale privind limitarea în drepturi a persoanelor ce de#in alte cet!#enii decât cea a R. Moldova,158 astfel nu se va conforma Hot!rârilor CtEDO.

Întreb"ri " Ar reprezenta limitarea accesului la secretul de stat a persoanelor cu dubl! cet!#enie

o discriminare, luând în considerare c! legea penal! stabile"te sanc#iuni referitoare la spionaj?

" Care sunt motivele care stau la baza prezum#iei c! persoanele cu dubl! cet!#enie ar putea fi poten#iali infractori, care ar vinde secrete de stat?

" De ce Guvernul atenteaz! la dreptul de redobândire a cet!#eniei a persoanelor care

155 Chi#in!ul nu va executa decizia CEDO cu privire la cet!"enie pân! la alegerile din prim!var! - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=834; 156 Victimele „dublei cetatenii” î#i caut! dreptatea în judecat! - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5766; 157 Func"ionarii publici vor fi verifica"i de SIS într-un stil al KGB-ului sovieti -http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8635 158 Vladimir Turcan: Legea cu privire la dubla cetatenie nu va fi revizuita pana la alegeri - www.dejure.md/index.php?go=news&n=5920;

78

sus#in c! au dreptul natural la aceasta sau din alte motive istorice?" S! în#elegem oare c! ac#iunile Guvernului îndreptate împotriva persoanelor care

de#in "i alte cet!#enii decât cea a R. Moldova, atenteaz! la dreptul de identitate garantat! prin Constitu#ie "i instrumentele interna#ionale la care R. Moldova este parte?

79

P 24. Dosare la CtEDO - drepturi înc"lcate #i milioane pierdute

Subiectul Pentru mul#i cet!#eni Curtea European! a devenit o instan#! superioar! de justi#ie, ceva de

genul a patra instan#! na#ional!. Dac! nu li se face dreptate acas!, moldovenii apeleaz! la CtEDO. Pe parcursul a zece ani de când Moldova este parte a Conven#iei europene pentru ap!rarea drepturilor omului "i pân! la 8 Decembrie 2008, în privin#a R. Moldova au fost pronun#ate 133 hot!râri prin care s-a constatat cel pu#in o înc!lcare a unui drept garantat de Conven#ie.

Descrierea R. Moldova a fost supus! riscului de condamnare de c!tre CtEDO, imediat dup! ratificarea

Conven#iei, pentru c! statul nu a reac#ionat prompt "i nu a elaborat un plan de ac#iuni post-ratificare. Pe lâng! num!rul de dosare "i obligarea statului de a compensa dauna moral! "i material! constatat! prin hot!rârea CtEDO, se m!re"te num!rul cauzelor în care Curtea stabile"te c! anumite hot!râri ale instan#elor na#ionale au fost adoptate în mod abuziv.159 CtEDO a constat în continuare înc!lcarea dreptului la un proces echitabil, la libertate "i siguran#!, de a nu fi supus torturii, la un recurs efectiv, la libertatea de exprimare, de a sesiza CtEDO, la protec#ia propriet!#ii, la respectul vie#ii private "i de familie, la libertatea de gândire, con"tiin#! "i religie, la libertatea de asociere, na#ionaliz!ri ilegale, distrugere de afaceri, înc!lc!ri evidente ale libert!#ii la expresie etc. Mai mult, nu putem afirma cu certitudine c! R. Moldova execut! pe deplin Hot!rârile, atât timp cât CtEDO prefer! s! examineze în bloc cererile cu un con#inut similar pentru a atrage aten#ia c! este vorba de o problem! sistemic! în #ar! "i nu doar de cazuri asem!n!toare.

De"i PG a instituit un grup de lucru cu statut permanent care va verifica obiectivitatea judec!torilor în sentin#ele cazurilor pierdute de Moldova la CtEDO, acesta a înaintat doar câteva ac#iuni în ordine de regres. Nu de#inem careva informa#ii dac! vreun judec!tor sau procuror s! fi fost tras la r!spundere pentru abuz, care a dus la adoptarea unei Decizii de condamnare a R. Moldova. Totu"i, în 34 de cauze examinate la CtEDO, procuratura a constatat c! interven#ia cu ac#iune de regres împotriva persoanelor culpabile din cadrul autorit!#ilor publice nu este posibil!, din cauza inaplicabilit!#ii retroactive a legisla#iei.160

Toate gre"elile grave "i abuzurile judiciare comise de c!tre instan#ele abilitate din R. Moldova urmeaz! a fi achitate de c!tre contribuabili, inclusiv bugetari, nemaivorbind de pensionari "i de cei care, nelucrând “la stat”, pl!tesc impozite grele de tot. Totu"i, tendin#a de limitare a autorit!#ii judec!tore"ti, anularea imunit!#ii de pornire a urm!rii penale "i critica nejustificat! nu sunt cele mai optime solu#ii pentru solu#ionarea nenum!ratelor condamn!ri a Cur#ii. Parlamentul continu! s! promoveze unii judec!tori, chiar dac! au participat în cauzele împotriva c!rora CtEDO a condamnat Moldova, respectiv, nu putem spune c! ace"tia ar avea o bun! reputa#ie, respectiv, o înalt! valoare moral!. În timp ce unii parlamentari pun la îndoial! caracterul obligatoriu al hot!rârilor CtEDO,161 reprezenta#ii societ!#ii civile au întocmit o lista a persoanelor care se fac vinovate de înc!lcarea drepturilor omului, constatate prin condamn!rile CtEDO.162

Pentru pierderile R. Moldova în fa#a CtEDO trebuie totu"i cineva s! r!spund! - în cazul în care este vorba de neexecutarea unei hot!râri judec!tore"ti de c!tre Ministerul Finan#elor, e clar c! vinovatul este o persoan! responsabil! din cadrul acestui minister; atunci când este vorba de maltratarea unei persoane de c!tre un poli#ist, atunci evident c! vinovatul este poli#istul, iar în cazul în care este vorba de casarea, în mod abuziv, a unei hot!râri judec!tore"ti irevocabile, atunci e clar c! vinovat este judec!torul/completul de judecat!. Nu conteaz! dac! r!spunderea trebuie s! fie penal! sau civil!. Dac! exist! un abuz, atunci nu conteaz! care este r!spunderea, important este ca persoana vinovat! s! fie pedepsit!. În cazul în care aceast! r!spundere nu exist!, atunci acest lucru este 159 Vezi de ex. cauza Oferta Plus SRL vs. Moldova - http://www.lhr.md/news/80.html; 160 Euromonitor nr. 11, Implementarea reformelor ini"iate conform Planului de Ac"iuni UE-RM, Evaluarea progresului în perioada martie-iunie 2008 - http://www.e-democracy.md/files/euromonitor11.pdf; 161 Vadim Mi#in: Curtea european! s-a pronun"at #i-i mul"umim mult pentru asta - http://www.protv.md/stiri/politic/vadim-misin-curtea-europeana-s-a-pronuntat-si-i-multumim-mult.html; 162 Lista hot!rârilor în cauzele moldovene#ti la CtEDO pronun"ate în perioada 07.12.2006 – 31.12.2007 #i a persoanelor responsabile de condamnarea Moldovei în aceste cauze - http://www.lhr.md/docs/lista.II.pers.respons.doc;

80

echivalentul unei imunit!#i virtuale a judec!torului sau procurorului, pentru a face orice, ceea ce este inadmisibil într-o societate democratic!. Astfel, se resimte inactivitatea, lipsa de atitudine principial! ale CSM "i ale CSJ în probleme ce vizeaz! unificarea practicii judec!tore"ti, aplicarea sanc#iunilor disciplinare "i de alt! natur! fa#! de judec!torii care au pronun#at hot!râri abuzive, au înc!lcat disciplina "i etica. Astfel, garan#iile acordate judec!torilor trebuie s! fie garan#ii pentru gre"elile comise din impruden#!, nu "i în cazul celor care comit abuzuri inten#ionat. %inem s! men#ion!m c! în dosarul Oferta Plus vs. Moldova, Curtea a stabilit: „...casarea hot!rârilor judec!tore"ti de c!tre plenul Cur#ii Supreme de Justi#ie a fost abuziv!...”

Grupul #int" " Persoanele recunoscute victime ale [in]justi#iei na#ionale; " Instan#ele judec!tore"ti de toate nivelurile; " Organele de drept; " Guvernul R. Moldova.

Impactul Cu p!rere de r!u, atunci când se spune c! Moldova a fost condamnat! de Curte, mul#i sunt

preocupa#i de suma pe care Moldova a „pierdut-o”, iar nu de victim! sau dreptul înc!lcat al acesteia. Totu"i, suma de aproximativ 133.500.000 lei pe care R. Moldova trebuie s! achite din bugetul de stat în baza condamn!rilor Cur#ii pentru anul 2008, nici de cum nu poate fi trecut cu vederea.163 Mai mult, aceste sume de bani nu sunt prev!zute în bugetul de stat atât pentru anul 2008, nici pentru anul 2009.

Sumele de bani pe care R. Moldova trebuie s! le restituie ca urmare a condamn!rilor CtEDO afecteaz! educa#ia, economia, industria, agricultura "i alte domenii ale statului. De exemplu, suma de 6,7 mln euro (în dosarul Unistar Ventures GmbH c. Moldovei (cererea nr. 19245/03) ar putea fi utilizat! în calitate de majorare a salariilor lunare pentru to#i profesorii "i medicii în mediu cu 100 MDL (luând în considera#ie c! num!rul acestora este aproximativ de 58 mii persoane). De asemenea, ace"ti bani ar fi putut fi utiliza#i pentru crearea unui fond statal de finan#are a întreprinderilor mici "i mijlocii. Suma dat! ar putea contribui la dezvoltarea a aproximativ 300 de afaceri viabile.

Problema moldoveneasc! nu #ine de cantitatea de plângeri al CtEDO, ci de con#inutul înc!lc!rilor pe care le reclam! peti#ionarii. Judec!torii europeni deseori se arat! uimi#i de faptele "i [in]justi#ia moldoveneasc!.

Dinamica Conform statisticilor Cur#ii, la 1 octombrie a.c., cu 2.350 de cereri, R. Moldova se afla printre

primele 12 #!ri cu cele mai multe cereri depuse de cet!#enii s!i. Dac! am raporta la num!rul de popula#ie, R. Moldova ar concura doar cu Federa#ia Rus! "i Turcia, lideri în acest clasament, cu 25.000 "i, respectiv, 10.750 plângeri. De asemenea, se constat! o cre"tere a num!rului celor care scriu peti#ii la CtEDO. În 2001 au fost depuse 44 de cereri, în 2002 - 245, în 2005 - 594, în 2007 - 887.

În perioada 1 noiembrie 1998 - 8 decembrie 2008, împotriva R. Moldova au fost adoptate 133 de hot!râri, dintre care doar într-o hot!râre nu s-a constatat violarea Conven#iei. De la începutul anului 2008, CtEDO a pronun#at circa 30 de hot!râri în privin#a Moldovei, în 23 dintre care a constatat înc!lcarea drepturilor garantate de Conven#ia European! a Drepturilor Omului, fiind obligat! la plata la aproximativ 10.000.000 EUR, plus alte 320 mii euro - în baza deciziilor.

Factorii " Cunoa"terea de c!tre cet!#eni a drepturilor lor "i mecanismelor lor de protec#ie; " Lipsa cuno"tin#elor adecvate, determinate de un sistem ineficient de instruire ini#ial!

"i continu! a judec!torilor "i colaboratorilor organelor de drept;

163 &inem s! preciz!m c! doar în cazul Unistar Ventures GmbH c. Moldovei (cererea nr. 19245/03), CtEDO a obligat Guvernul R. Moldova s! pl!teasc! reclamantului EUR 6,712,855 (EUR 6,700,000 cu titlu de prejudiciu material; EUR 3,000 cu titlu de prejudiciu moral #i EUR 9,855 cu titlu de costuri #i cheltuieli) iar în cauza Oferta Plus SRL vs. Moldovei (cererea nr. 14385/04), CtEDO a obligat Guvernul R. Moldova s! pl!teasc! reclamantului: 2,535,104 EUR (EUR 2,500,000 cu titlu de prejudicii materiale; EUR 25,000 cu titlu de prejudicii morale; #i EUR 10,104 cu titlu de costuri #i cheltuieli);

81

" Imperfec#iunea legii "i mecanismul ineficient de protec#ie a drepturilor; " Ac#iunile abuzive ale institu#iilor din Moldova, nepedepsite de organele competente; " Ignorarea hot!rârilor CtEDO "i dezinteresul fa#! de asigurarea nerepet!rii ulterioare

pe cazuri similare; " Ineficien#a m!surilor în vederea execut!rii la timp a hot!rârilor judec!tore"ti

irevocabile "i definitive de c!tre autorit!#ile publice de toate nivelurile; " Inactivitatea "i lipsa de atitudine principial! ale CSM "i CSJ în probleme ce vizeaz!

unificarea practicii judec!tore"ti, aplicarea sanc#iunilor disciplinare "i/sau de alt! natur! fa#! de judec!torii care au pronun#at hot!râri abuzive, au înc!lcat disciplina "i etica;

" Protec#ionismul "i lipsa de atitudine politic! la nivel na#ional fa#! de mic"orarea "i prevenirea condamn!rilor CtEDO.

Anticip"ri Chiar dac! se va modifica legisla#ia pentru a fi în concordan#! cu normele "i practica european!,

R. Moldova va continua s! fie condamnat! de CtEDO. Ca "i la moment, persoanele responsabile care se fac vinovate de condamn!rile CtEDO vor activa în continuare în func#iile pe care le de#in f!r! a fi sanc#ionate conform legisla#iei. Totu"i, aplicarea unei sanc#iuni disciplinare sau simpla retrogradare este dispropor#ional! în raport cu dreptul înc!lcat "i penalitatea stabilit! de Curte. Posibil, num!rul de cazuri la CtEDO ar fi mai mic, în cazul în care studen#ii de la facult!#ile de drept (viitorii procurori, judec!tori, avoca#i, notari, etc.) precum "i func#ionarii organelor de drept ar studia "i aplica Conven#ia "i jurispruden#a Cur#ii, mai ales a dosarelor la care R. Moldova deja a fost condamnat!.

Întreb"ri " Care sunt cauzele de facto ale limit!rii realiz!rii dreptului de regres doar în câteva

cazuri? " De ce CSM "i CSJ nu desf!"oar! activit!#i eficiente "i nu manifest! interes în

solu#ionarea problemelor de uniformizare a practicii judec!tore"ti? " De ce mai persist! cazuri de neaplicare a jurispruden#ei "i practicii CtEDO de c!tre

instan#ele judec!tore"ti "i colaboratorii organelor de drept? " Care sunt m!surile de asigurare luate de c!tre Guvern, CSJ "i Parlament pentru a

evita condamnarea pe viitor în cazuri similare? " Ar reprezenta cre"terea semnificativ! a num!rului "i salariilor judec!torilor o

modalitate de garantare a execut!rii ac#iunii de regres în vederea compens!rii sumelor pl!tite în temeiul hot!rârilor CtEDO?

" Cunosc oare organele de stat, inclusiv judec!torii, c! pronun#area unei sentin#e, decizii, încheieri sau hot!râri contrare legii constituie infrac#iune stabilit! de art. 307 al CP, iar neexecutarea inten#ionat! a unei hot!râri judec!tore"ti na#ionale constituie infrac#iune stabilit! de art. 320 al CP?

82

P 25. Justi!ia #i atitudinea magistra!ilor

Subiectul Republica Moldova are legi bune privind organizarea justi#iei "i judec!tori, relativi buni.

Problema cea mai mare r!mâne a fi lipsa solemnit!#ii în actul de justi#ie "i felul în care justi#ia reu"e"te s! se racordeze la normele interna#ionale din domeniu. Realitatea este îns! mai dramatic! decât rapoartele na#ionale "i interna#ionale – în timp ce-"i caut! dreptate, mul#i dintre ei schimb! instan#ele pe spitale sau devin invalizi. Oameni le"ina#i, cu atacuri de cord, cu vene t!iate, sau c!zu#i de la etaj – sunt g!si#i chiar în judec!torii.164 În acela"i timp, judec!torii sunt nevoi#i s! desf!"oare procesele de judecat! în birourile lor ceea ce este interzis prin decizia CSM, nemaivorbind de faptul c! sunt strâmte "i lumea este înghesuit!.

Descrierea De"i s-au înregistrat evolu#ii pozitive în domeniul justi#iei (de ex. activarea INJ; crearea

Departamentului de administrare judec!toreasc!; implementarea Programului comun al CE privind sporirea independen#ei, transparen#ei "i eficien#ei justi#iei; aprobarea Codului de etic! al judec!torului; Regulamentul-model de ordine intern! al judec!toriilor "i cur#ilor de apel; lansarea portalului oficial al cur#ilor de apel ".a.) încrederea popula#iei în sistemul judec!toresc este redus! (în jur de 40 %)165. Sistemul judec!toresc continu! s! fie perceput de popula#ie mai mult ca o piedic! în ap!rarea drepturilor cet!#enilor din cauza nivelului ridicat al corup#iei, reputa#ia profesional! criticat!, tergiversarea examin!rii cazurilor, calitatea hot!rârilor judec!tore"ti "i neexecutarea acestora, precum "i implicarea demnitarilor de rang înalt în cadrul unor procese judiciare.166

Mai bine de 15 ani judec!torii practic! acelea"i metode de lucru "i abordeaz! acelea"i maniere vechi. Mai mult, însu"i ministrul justi#iei afirm! e"ecul justi#iei moldovene"ti.

Cu p!rere de r!u, multe din actele emise de instan#ele de judecat! sunt nemotivate, nu invoc! temeiurile care exist! pentru a crede c! persoanele ar fi comis vreo infrac#iune, resping cererile f!r! s! verifice capacitatea reclamantului de a achita taxa de stat, etc. Nici CSM nu motiveaz! demersurile privind refuzul de sanc#ionare "i chestionarea judec!torilor. Exist! subiectivism "i lips! de transparen#! la promovarea magistra#ilor.

Avem la fel restan#e la probleme precum ignorarea practicii "i jurispruden#ei CtEDO, motivarea insuficient! a hot!rârilor, amânarea neîntemeiat! a hot!rârilor judec!tore"ti, existen#a practicii diverse în examinarea cauzelor similare, completele de judecat! pronun#ate solu#ii diferite pe cauze identice.

Mai multe rapoarte întocmite de organiza#iile interna#ionale, sunt alarmante de atitudinea judec!torilor "i calitatea actului justi#iei. Un astfel de exemplu, care dup! p!rerea noastr! este ru"inos, a fost surprinderea de c!tre un post de televiziune, care a înregistrat o discu#ie, prin care judec!torul sf!tuie"te ce ac#iuni s! întreprind! avocatul "i pârâtul în continuare167.

De"i pu#ine, îns! CSM a reac#ionat în anumite cazuri când institu#ii administrative au încercat de a submina puterea judec!toreasc! prin imixtiunea direct! în activitatea de înf!ptuire a justi#iei. Evident, CSM reac#ioneaz! la cazurile de abuz în serviciu sau de implicare a judec!torilor în anumite infrac#iuni, inclusiv de corup#ie, îns! cet!#enii nu realizeaz! nici o schimbare. Aceasta se manifest! "i prin încrederea redus! fa#! de justi#ie.

Nefiind izolat!, puterea judec!toreasc! nu coopereaz! suficient cu justi#iabilul. De ex. în 164 Justitie legata la ochi - http://dejure.md/index.php?go=news&n=4787; Instan"e cu ambulan"e - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5114; 165 &inem s! preciz!m c! în Barometrul Public de Opinia pentru luna aprilie 2008, cet!"enii aveau încredere în Justi"ie în m!rime de 24 %. 166 La 24.12. 2007, avocatul Veaceslav &urcan a cerut în cadrul Plenului CSJ emiterea unei încheieri interlocutorii în adresa Parlamentului, pentru ini"ierea procedurii de demitere a Pre#edintelui RM, pe motiv c! judec!torul instan"ei de fond în repetate rînduri, nemijlocit în #edin"a de judecat!, în prezen"a mai multor persoane care erau prezente în sala de judecat!, afirma c! „dosarul se afl! la controlul Pre#edintelui RM” #i c! „este chemat sistematic c! raporteze despre mersul examin!rii cauzei penale”; Implicarea deputatului PCRM V.Mi#in, a ex-consilierului preziden"ial S.Mocanu în cazul „Eugenia Duca”, interviul din publica"ia „Jurnal de Chi#in!u”, 30.11.2007; 167http://www.protv.md/stiri/social/judecatorii-sa-o-judece.html; http://ijc.md/Publicatii/coruptie/raport_august_rom.pdf; În culisele Justi"iei, Timpul, 11 August 2008, nr. 291;

83

România mul#i judec!tori au "i bloguri personale care comenteaz! aplicarea corect! a dreptului. La noi, majoritatea site-urilor judec!tore"ti con#in de regul! informa#ie învechit! "i neactual! pentru avoca#i "i oameni de rând, publicarea jurispruden#ei se face într-un volum mic "i de regul! doar pe suport material în Buletinul CSJ.

Grupul #int" " P!r#ile în proces; " Judec!torii; " Organele de control.

Impactul Pre"edin#ii instan#elor judec!tore"ti "i to#i judec!torii au fost aten#iona#i asupra necesit!#ii

organiz!rii eficiente a activit!#ii de înf!ptuire a justi#iei în instan#e, prin neadmiterea cazurilor de întârziere "i amânare nejustificat! a proceselor de judecat!; respectarea cu stricte#e a prevederilor legii ce #in de vestimenta#ia judec!torilor; ab#inerea în mod obligatoriu de la diferite remarce în timpul proceselor, sub form! de glume, r!spunsuri, întreb!ri sau comentarii arogante "i nepoliticoase, orgolioase, prin care se denot! o v!dit! lips! de respect fa#! de participan#ii la proces; neadmiterea convorbirilor telefonice în timpul proceselor de judecat! "i a altor ac#iuni ce derog! de la solu#ionarea propriu-zis! a cauzelor etc. Totu"i, asemenea ac#iuni, cu p!rere de r!u, continu! s! fie comise.

Dinamica În cadrul Planului Preliminar de %ar!, pentru reformarea sistemului judiciar este programat un

buget de peste 10 milioane de dolari. Evident c! aceste aloc!ri de fonduri sunt destul de impun!toare, atât timp cât nu dotarea cu calculatoare performante, ci de existen#a unui sistem de remunerare adecvat poate influen#a calitatea actului de justi#ie.

Aproape 90% dintre avoca#i "i peste 70% dintre procurori168 au recunoscut c! în sistemul judec!toresc fenomenul corup#iei persist!. Jum!tate dintre avoca#ii responden#i "i 28% dintre procurori au men#ionat c! "tiu despre situa#ii în care s-au oferit bani "i alte foloase pentru a solu#iona cazul în favoarea p!r#ii interesate.

Factorii " Nepedepsirea judec!torilor în abuzurile pe care le comit; " Lipsa de responsabilitate în luarea solu#iilor colegiale; " Cre"terea volumului de dosare pe num!r de judec!tor. Supraînc!rcarea instan#elor

de judecat!; " Accesul limitat la hot!rârile instan#elor judec!tore"ti; " Modificarea frecvent! a legisla#iei "i neuniformitatea practicii judiciare; " Atitudinea formal! a CSM, Parlamentului "i a altor institu#ii fa#! de adres!rile,

recomand!rile "i opiniile CpDOM;169 " Lipsa m!surilor din partea legislativului "i executivului pentru majorarea num!rului

de judec!tori (cu un num!r 35) "i asigurarea personalului auxiliar suficient; " Inactivitatea Inspec#iei Judec!tore"ti.

Anticip"ri De"i sunt o putere separat! în stat, puterea judec!toreasc! de multe ori este influen#at! de

puterea politic!. Totu"i, adoptarea în premier! în acest an a unui buget separat pentru necesit!#ile instan#elor judec!tore"ti, denot! faptul c! aceast! putere începe a deveni independent!. Lansarea "i men#inerea site-urilor oficiale ale instan#elor judec!tore"ti va facilita accesul cet!#enilor nu doar la

168 Care au completat chestionare în cadrul celui de-al treilea raport de monitorizare a activit!"ilor anti-corup"ie în cadrul Planul Preliminar de &ar! (PP&) a corpora"iei “Provoc!rile Mileniului”; 169 De exemplu, în anul 2007 Centrul pentru Drepturile Omului nu a înregistrat nici un r!spuns parvenit de la organul de autoadministrare judec!toreasc!, în care s! se men"ioneze precum c! faptele invocate de peti"ionari s-au confirmat, c! s-au efectuat verific!rile solicitate de avoca"ii parlamentari, c! s-au stabilit înc!lc!ri ale disciplinei #i eticii din partea judec!torilor sau c! acestora le-au fost aplicate sanc"iuni disciplinare etc.

84

legisla#ia na#ional! dar "i la deciziile instan#elor judec!tore"ti "i actelor emise de alte institu#ii ce fac parte din puterea judec!toreasc! (de ex. CSM, Inspec#ia Judiciar!, Institutul Na#ional al Justi#iei, etc.). Nivelul de credibilitate în justi#ie va r!mâne la nivel sc!zut. Iar neîncrederea în justi#ie poate afecta securitatea statului.

Întreb"ri " De ce judec!torii sunt impar#iali "i aplic! standarde duble fa#! de participan#ii la

proces "i reprezenta#ii acestora? " Care sunt motivele c! institu#iile de stat nu comunic! mai intens cu ONG-urile de

profil "i nu #in cont de sugestiile "i rapoartele, elaborate de ei, în ceea ce prive"te starea drepturilor omului "i calitatea justi#iei?

" De ce legislativul "i executivul nu au luat m!suri suficiente pentru majorarea num!rului de judec!tori "i asigurarea personalului auxiliar suficient?

" Ar reprezenta neuniformitatea practicii judiciare unul din efectele neprofesionalismului judec!torilor?

" Care sunt motivele c! CSM nu implic! societatea civil! în evaluarea actului justi#iei? " Ar reprezenta o discriminare faptul c! judec!torii nu r!spund civil "i penal pentru

daunele produse ca urmare a abuzurilor comise, în raport cu alte categorii de persoane?

85

P 26. Utilizarea for!elor de ordine #i organelor de drept ca instrument politic

„... de parc! am fi în timpul inchizi"iei...”170

Subiectul De"i exist! dosare care, de ani de zile î"i a"teapt! rândul "i nu se mi"c! deoarece Procuratura

nu are timp s! se ocupe de ele, for#ele de ordine "i organele de drept intimideaz! cet!#enii pe motive politice "i nu numai.

Descrierea Întâmpl!tor sau nu, îns! o dat! cu apropierea alegerilor parlamentare din 2009 au crescut

cazurile de intimidare în mas! a cet!#enilor, arti"tilor, jurnali"tilor, educatorilor, func#ionarilor publici "i anumitor lideri politici.171 Nici avoca#ii nu fac excep#ie de la astfel de intimid!ri.172

De"i se întreprind anumite m!suri pentru a îmbun!t!#i calitatea dosarelor penale, organele de drept intenteaz! dosare penale în baza unor presupuse infrac#iuni care au fost s!vâr"ite cu ceva ani în urm! de c!tre actuali lideri ai opozi#iei, oameni de afaceri "i fo"ti func#ionari publici, mai ales c! urm!rirea penal! s-a f!cut recent ca urmare a interpel!rilor unor parlamentari.

O serie de peti#ii men#ioneaz! c! CCCEC, procuraturile raionale (inclusiv cele anticorup#ie) "i poli#ia audiaz! abuziv persoane pe motivul ader!rii acestora la forma#iune "i alte momente legate de calitatea lor de membri ai PLDM. Astfel, este îngrijor!tor "i în acela"i timp bizar, când colaboratorii organelor de drept interogheaz! persoane referitor la motivul p!r!sirii unei forma#iuni politice, sau adresând alte 12 întreb!ri din „chestionar” (De ex. în raionul Taraclia au fost audiate peste 45 de persoane, raionul Drochia - 183 persoane.). Luând atitudine fa#! de o asemenea intimidare în mas! a persoanelor, unii reprezentan#i ai societ!#ii civile sunt alarma#i de faptul c! audierile sunt f!cute selectiv, fiind cita#i doar membri ai acestei forma#iuni. Anumite “cita#ii” au fost f!cute verbal inclusiv prin intimidare. Asemenea ac#iuni au fost întreprinse "i împotriva jurnali"tilor, referitor la organizarea dezbaterilor publice.

Cauza „Guja vs. Moldova” de fapt a demonstrat modul în care Procuratura General! este apreciat! ca o institu#ie dependent! de puterile politice173. Nu de#inem informa#ii c! PG s-ar fi autosesizat în rezultatul pronun#!rii Hot!rârii CtEDO "i c! ar fi pornit o cauz! penal!, pentru a constatata în ce context au fost f!cute acele scrisori, care au fost urm!ririle acesteia "i de ce Procurorul General s-a conformat solicit!rii de a interveni în urm!rirea penal! pornit! împotriva unor poli#i"ti. Sau, s! în#elegem oare c! prin aceasta se încearc! de a trece cu vederea prevederile art. 303 al CP (Amestecul în înf"ptuirea justi!iei #i în urm"rirea penal")? 170 Oamenii sunt interoga"i ca pe vremea inchizi"iei, Timpul, 3 iunie 2008, nr. 878 171 Pericol de teroare. Membrii PLDM sunt interoga"i la serviciu de Procuratura anticorup"ie, Timpul 10 aprilie 2008, nr. 848; Interviul lui I.Burgudji publica"iei „Komersant plus”, 15.02.2008; Declara"iile avocatului S.Mi#coi, publica"ia „Flux”, nr.200830 din 21.02.2008; Poli"ie politic! în Moldova! - http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=910&idRubric=9365&idArticle=21009; Liderul PL, Mihai Ghimpu, acuz! poli"ia c! intimideaz! membrii forma"iunii sale din teritoriu - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=8516; 172 Un avocat a fost agresat de poli"i#ti, Timpul, 25 iunie 2008, nr. 895; Conferin"a de pres! a Pre#edintelui Baroului Avoca"ilor din RM, 22.04.2008; 'onferin"a de pres! a avocatului Aureliu Scor"escu, Infotag, 25.06.2008; 173 Dezbaterile din #edin"a Parlamentului asupra proiectul de lege privind anularea imunit!"ii judec!torilor (21.02.2008); Interviul avocatului V.Gribincea, publica"ia „Flux”, Nr.200835 din 28.02.2008, comentariul avocatului privind cauza CtEDO „Guja vs Moldova”, în comunicatul Agen"iei IPN din 15.02.2008; Declara"iile lui Iacob Guja la conferin"a de pres! din 15.02.2008, Agen"ia INFOTAG. Potrivit surselor citate, Iacob Guja a fost demis în 2003 pentru c! a transmis publica"iei “Jurnal de Chi#in!u” dou! scrisori venite în adresa PG, una dintre care era semnat! de vicepre#edintele parlamentului, Vadim Mi#in, în care acesta î#i ar!ta dezacordul fa"! de urm!rirea penal! pornit! împotriva unor poli"i#ti pentru abuz în serviciu. Vadim Mi#in solicita în scrisoare procurorului general s! se implice personal în aceast! cauz!. A doua scrisoare era din partea viceministrului Afacerilor Interne de atunci, Alexandru Ursachi, prin care PG era informat! c! unul dintre poli"i#tii ancheta"i penal a fost condamnat anterior la priva"iune de libertate, exces de putere înso"it de acte de violen"! #i constrângere de a face depozi"ie, dup! care a fost restabilit în func"ie în cadrul MAI. Dosarul penal împotriva poli"i#tilor a fost închis în câteva luni iar PG 8nu s-aautosesizat în rezultatul pronun"!rii deciziei CtEDO, nu a pornit nici un dosar penal, pentru a constata în ce context au fost f!cute aceste scrisoari, care au fost urm!ririle acesteia.

86

Intimid!ri ale jurnali"tilor au fost atestate "i din partea pazei de corp a pre"edintelui "i poli#iei în timpul evenimentelor publice, la unele, chiar cu participarea oficialit!#ilor str!ine. Aplicarea for#ei fa#! de ace"tea, la fel nu mai prezint! o noutate. Mai nou, dup! publicarea articolului “Var" torid" la SIS”, redac#ia „Ziarului de Gard!” a fost supus! unui lan# de presiuni "i atacuri telefonice "i electronice. Persoane neidentificate au sunat la telefoanele mobile ale reporterilor, de la numere ascunse, solicitând informa#ii neadecvate, f!când presiuni "i amenin#!ri având con#inutul “… ve#i avea probleme cu SIS-ul”. O dat! cu apropierea alegerilor parlamentare, asemenea ac#iuni sunt în cre"tere. De multe ori jurnali"tii au reclamat discriminarea lor în raport cu mass-media loial! puterii, în ceea ce prive"te neadmiterea, interzicerea film!rii "i chiar impunerea de a "terge materialul filmat de c!tre garda de corp a pre"edintelui sau colaboratorilor serviciilor speciale.

Cât prive"te municipiul Chi"in!u, pe parcursul anului curent, organele de drept "i-au intensificat eforturile pentru intimidarea Prim!riei "i a serviciilor subordonate acesteia. Punerea sub sechestru a conturilor bancare a fost f!cut! chiar dac! lipsea vreo hot!râre judec!toreasc! executorie. Astfel, a fost pus în pericol desf!"urarea hramului municipiului, inclusiv primirea delega#iilor oficiale "i desf!"urarea programelor cultural-artistice "i achitarea salariilor func#ionarilor publici. Astfel, trezesc dubii declara#iile Ministerului Justi#iei care afirm! c! aceste ac#iuni nu au un substrat politic, atât timp cât aplicarea sechestrului putea fi aplicat! "i dup! desf!"urarea evenimentelor culturale din acea perioad!.

Este îngrijor!tor faptul implic!rii poli#iei din mun. Chi"in!u în disensiunile politice, dar mai ales atunci când protestatarii de#in acte legale pentru desf!"urarea manifesta#iilor programate. Demonstrarea mijloacelor speciale "i a echipamentului performant aflat în dotarea poli#iei municipale pentru descurajarea manifestan#ilor de a-"i exercita dreptul constitu#ional la întrunire "i exprimare liber!, nu are nici un temei legal atât timp cât acestea au fost pa"nice.174 De"i s-a declarat c! MAI a sesizat procuratura, nici pân! în prezent nu de#inem vreo informa#ie de intentare a vreunei cauze penale pe faptul actelor de huliganism denun#ate de reprezenta#ii PL "i înregistrate de reporterii TV.

Grupul #int" " Membrii/sus#in!torii unor partide din opozi#ie; " Arti"ti, jurnali"ti, educatori, avoca#i, func#ionari publici; " Organele de drept.

Impactul De"i perioada preelectoral! este una mai încordat!, ac#iunile "i metodele utilizate de for#ele de

ordine în raport cu ac#iunile manifestan#ilor nu sunt propor#ionale. Prezen#a for#elor de ordine echipate „pân! în din#i” cu mijloace speciale nu sunt justificate atât timp cât manifesta#iile nu poart! un caracter violent.

Atât societatea civil! cât "i reprezentan#ii statelor UE "i altor institu#ii interna#ionale acreditate la Chi"in!u sunt îngrijora#i în continuare de num!rul mare de dosare penale deschise de procuratur! împotriva politicienilor din opozi#ie.175

Pân! în prezent sechestrul aplicat asupra conturilor Prim!riei nu a fost anulat. Astfel, sunt puse în pericol, inclusiv executarea proiectelor de dezvoltare a municipiului cu finan#are din exterior.

Dinamica Nici o institu#ie na#ional! nu a luat în serios declara#iile misiunilor diplomatice acreditate în

Moldova referitor la intimidarea persoanelor de c!tre organele de control. Astfel, num!rul de intimid!ri ale membrilor/sus#in!torilor unor partide din opozi#ie "i jurnali"tilor va continua s! creasc!. Totu"i, sper!m c! detensionarea "i mic"orarea actelor de intimidare vor sc!dea mai devreme decât finisarea perioadei electorale.

Factorii " Utilizarea resurselor administrative (de ex. organele de poli#ie, SIS, Procuratur!, ".a.)

174 Înarmat! cu bâte #i cu c!#ti pe cap, poli"ia a încercat s! stopeze ac"iunea de protest a Partidului Liberal privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul RM - http://unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7709; 175 UE îngrijorat! de num!rul mare de dosare penale deschise de procuratur! împotriva politicienilor din opozi"ie - http://www.europalibera.org/news/ro/archives/2008/11/25.ASP?tag=#765343

87

"i mijloacelor ilegale pentru intimidarea popula#iei;" Vulnerabilitatea organelor de drept în fa#a puterii politice; " Lipsa unui consens politic, inclusiv al partidelor din opozi#ie referitor la intimid!rile

"i ilegalit!#ile organelor de drept.

Anticip"ri Fiind în perioada pre-electoral!, organele de drept vor fi implicate în continuare în ac#iuni care

vor purta o tent! politic!, astfel încât vor cre"te cheltuielile pentru între#inerea acestora în detrimentul num!rului crescând al abuzurilor acestora.

Întreb"ri " De ce organele de drept înmâneaz! cita#ii în care nu sunt indicate motivele din care

sunt chema#i, totodat! indicând c!, în cazul în care nu se prezint!, vor fi penaliza#i? " De ce organele de drept nu respect! dreptul la apartenen#a politic!? " Care sunt motivele legale de aplicare a mijloacelor speciale dispropor#ional cu

ac#iunile manifestan#ilor? " Prin ce se motiveaz! faptul c! reprezentan#ii organelor de drept interzic filmarea "i

chiar impun "tergerea materialul filmat de jurnali"ti? " Cunosc oare organele de stat c! amestecul în înf!ptuirea justi#iei "i în urm!rirea

penal! constituie infrac#iune stabilit! de art. 303 al CP?

88

P 27. Practica poli!ieneasc"

Subiectul R. Moldova se confrunt! cu abuzuri din partea poli#i"tilor, cu h!r#uirea opozi#iei politice, cu o

pres! intimidat! "i corup#ie în sistemul judiciar "i poli#ienesc. Conform Barometrului de Opinie Public! pentru Octombrie 2008, majoritatea popula#iei (peste 50 %) nu se simte protejat! de nici o institu#ie menit! s! men#in! ordinea "i pacea în societate. Astfel, 68% din popula#ia chestionat! nu se simte protejat! de poli#ie, 59% - de judec!torie, 56% - de procuratur!, 53% - de SIS "i 51% - de armat!.

Descrierea PG este responsabil! de investigarea activit!#ii poli#ei iar reprezenta#ii acestei institu#ii declar! c!

MAI deseori ignor! sau examineaz! superficial actele de violen#! a poli#iei. Conform art. 1, 2 "i 4 ale Legii cu privire la poli#ie, relev!m c! sarcinile principale ale acesteia

sunt ap!rarea vie#ii, s!n!t!#ii, onoarei, demnit!#ii, drepturilor, libert!#ilor, intereselor "i averii cet!#enilor de atentate criminale "i de alte atacuri nelegitime, prevenirea "i curmarea crimelor "i a altor infrac#iuni, men#inerea ordinii publice "i asigurarea securit!#ii publice, ac#iuni desf!"urate pe baza respect!rii stricte a legilor.

A devenit deja o rutin! pentru poli#ie s! opreasc! "i s! interogheze cet!#enii, mai ales cei care din aparen#e reiese c! sunt str!ini. Documentele de identificare sunt frecvent solicitate spre verificare, de aceea trebuie tot timpul s! le de#ii.176 La fel, a devenit o norm! [anormal!] s! mergi pe strad! sau cu ma"ina "i s! ai „marea fericire” de a fi oprit de agent al statului prin care s! #i s! cear! actele la control sub diferite motive, evident neîntemeiate. Asemenea comportament este aplicat "i pentru ciobani, minori, reprezentan#i ai institu#iilor de cult religios sau arti"ti.177 Cu p!rere de r!u, dac! te împotrive"ti asupra comportamentului lor, ri"ti s! fii amenin#at, umilit, re#inut amendat sau chiar expulzat.178 Oricum, foarte pu#ini din colaboratorii poli#iei care î"i permit asemenea comportament sunt pedepsi#i pentru abuzul de putere, abuzul de serviciu, excesul de putere sau dep!"irea atribu#iilor de serviciu, toate din ele pedepsite inclusiv prin legea penal!.

Pe cauza Victor Savi!chi vs. Moldova, CtEDO a constatat c! poli#ia a supus reclamantul ("i el fost inspector de poli#ie), unui tratament inuman "i degradant în timpul unui arest sub acuza#ie de mit! în anul 2000. Prin acest dosar CtEDO a obligat Guvernul RM s! acorde reclamantului 6 mii de euro desp!gubiri pentru prejudicii morale "i 2 mii de euro pentru cheltuieli de judecat!. Nimeni din cei care au aplicat tortura pân! în prezent nu au fost pedepsi#i. În prezent, asemenea cazuri sunt mai multe.

Chiar dac! popula#ia are o încredere de mai pu#in de 20% în poli#ie, dac! ne referim la agen#ii de circula#ie, chiar "eful statului îi calific! pe ace"tia drept „creatur! mafiot!”, care a fost format! pe parcursul a mai mul#i ani. Mai mult, colaboratorii de poli#ie sunt în continuare implica#i în cazurile de fabricare a probelor, a dosarelor, la interogarea persoanelor referitor la motivul p!r!sirii unei forma#iuni politice, etc. De altfel, nu o dat! presa a reclamat faptul c! unii colaboratorii ai poli#iei impun anumite categorii de persoane la plata „taxelor de protec#ie”. S-au înregistrat mai multe acuza#ii privitoare la practici de corup#ie, potrivit c!rora func#ionari din poli#ie au cerut bani pentru a renun#a la urm!riri împotriva persoanei arestate.

În continuare se înregistreaz! cauze când cet!#enii sunt re#inu#i ilegal neexistând un mandat, f!r! prezentarea explica#iilor "i nu sunt trecute în registrul de eviden#! a persoanelor. De"i unele

176 Moldova 2008 Crime & Safety Report - https://www.osac.gov/Reports/report.cfm?contentID=85977; 177 Patru poli"i#ti î#i bat joc de un cioban - http://www.jurnaltv.md/?mod=martor&id=72; Baroul de Avoca"i acuz! MAI de abuz la adresa avoca"ilor, FLUX, Edi"ia de Vineri Nr.2008119 din 04 iulie 2008; Filajul, Timpul, 10 aprilie 2008, nr. 848; Guvernul RM trateaza preferential Mitropolia Moldovei - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5317; Comunicat de presa al Centrului Pentru Drepturile Omului - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5823; 178 Agen"ii de circula"ie „vâneaz!” conduc!torii auto cu cet!"enie roman; FLUX, Cotidian Na"ional Nr.200810 din 24 ianuarie 2008; Baroul de Avoca"i acuz! MAI de abuz la adresa avoca"ilor, FLUX, Edi"ia de Vineri Nr.2008119 din 04 iulie 2008; Trei din cele opt dosare intentate preo"ilor români din raionul Cahul, expulza"i de autorit!"ile comuniste, au fost clasate, FLUX, Edi"ia de Vineri Nr.20086 din 18 ianuarie 2008;

89

forma#iuni politice periodic solicit! audierea în Plenul Parlamentului a conducerii PG "i MAI pentru a da explica#ii referitor la anumite incidente, se mai întâmpl! ca r!spunsul s! fie incomplet sau chiar contradictoriu cu faptele reale.

Subofi#erii "i vice-comisarii re#in "i agreseaz! operatorii "i reporterii179 "i îi împiedic! cet!#enii s! intrare în sala de judecat!180. În ultimul caz, ziarista avea permisiunea pre"edintelui instan#ei de judecat!. Totu"i, aceste practici îns!, se înregistreaz! din ce în ce mai des. Tot reprezentan#ii poli#iei decid dac! are voie un jurnalist sau nu s! filmeze în locurile publice, inclusiv în Pia#a Central!.181

Grupul #int" " Participan#ii la manifesta#iile publice; " Jurnali"tii; " Agen#ii economici; " Organele de drept.

Impactul Consolidarea disciplinei "i ordinii în cadrul MAI; sporirea încrederii popula#iei în poli#ie prin

epurarea angaja#ilor implica#i în afaceri dubioase "i murdare; elaborarea m!surilor de profilaxie a crimelor; modificarea sistemului de evaluare a activit!#ii MAI sunt doar unele din ac#iunile ineficiente care dureaz! de aproape 20 de ani.

De"i pretinde a fi apolitic!, deseori poli#ia este implicat! scandaluri instigate de anumite partide politice, dând preferin#! ordinelor date "i nicidecum execut!rii doar a celor legale. Asemenea incidente au crescut mai ales dup! alegerea primarului mun. Chi"in!u "i apropierea de alegerile parlamentare din 2009. Sau, prin aceste ac#iuni ilegale "i/sau de intimidare MAI demonstreaz! nivelul aplic!rii în practic! a garan#iilor stabilite în legisla#ia na#ional! "i obliga#iunilor prev!zute în capitolele dedicate drepturilor omului din PNADO, PAUE-RM, ".a.

Nivelul sc!zut al încrederii cet!#enilor în MAI ar fi crescut în cazul în care colaboratorii tuturor subdiviziunilor ar avea studii superioare "i un anumit nivel de cultur!. Totu"i, încrederea în poli#ie ar facilita descoperirea mai rapid! a infrac#iunilor "i respectul fa#! de alte institu#ii purt!toare de uniform!.

Dinamica Potrivit datelor MAI, în 2007, circa 600 de peti#ionari au adresat plângeri oficiale, contestând

activitatea poli#i"tilor. În primele 3 luni 2008, num!rul cererilor era de 100. Direc#ia de Securitate Intern! a MAI informeaz! c! în 2007, în adresa poli#i"tilor au fost intentate 258 cauze penale, 216 poli#i"ti fiind b!nui#i de comiterea a 272 infrac#iuni. Cu p!rere de r!u, nu se men#ioneaz! nimic despre hot!rârile irevocabile sau definitive ale instan#elor de judecat! în aceste cazuri.

În anul 2007, 81% din cauzele penale intentate împotriva poli#iei, au ca subiect excesul de putere, coruperea pasiv!, abuz în serviciu, tortur!, constrângere în scopul depunerii de m!rturii false, fals în acte publice, neglijen#! în serviciu, escrocherii, violarea domiciliului, v!t!marea corporal!. În aceea"i perioad!, doar 32 de poli#i"ti au fost disponibiliza#i în temeiul unor hot!râri de judecat!.

Factorii " Nesuspendarea din func#ie a colaboratorului poli#iei pe perioada anchetei în temeiul

ordonan#ei Procuraturii, care trebuie s! fie acceptat! de conducerea subdiviziunii sale.182

" Controlul limitat al PG "i ancheta superficial! efectuat! de MAI; " Nivelul sc!zut al cazurilor de aplicare a unei sentin#e fa#! de colaboratorii care au

aplicat tortura sau alte acte ilegale;

179 LEGEA BÂTEI: Un operator Pro TV a fost re"inut #i b!tut de c!tre doi poli"i#ti pân! #i-a pierdut cuno#tin"a, al"i doi reporteri au fost agresa"i de c!tre poli"ia din or. Orhei - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7768; 180 O ziarista a fost intimidata in incinta Judecatoriei Militare din Chisinau - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=5396 181 Pia"a Central!- interzis! jurnali#tilor! - http://www.dejure.md/?go=news&n=4718; 182 În marea majoritate a cazurilor, poli"i#tii î#i continu! activitatea, de unde, de obicei, influen"eaz! urm!rirea penal!.

90

" Profesionalism "i cuno"tin#e limitate, necesare pentru luarea unei decizii legale, atunci când ordinul superiorilor este unul ilegal sau abuziv.

Anticip"ri Organele de poli#ie vor fi implicate în cazuri de înc!lcare a drepturilor omului prin abuzuri "i

acte ilegale, atât timp cât va fi influen#at! "i de puterea politic!. Sper!m ca experien#a instituirii poli#iei comunitare s! fie preluat! "i de alte localit!#i, inclusiv municipiile Chi"in!u, B!l#i, Cahul, Comrat "i Tighina, astfel încât cazurile de influen#are politic! se vor mic"ora.

Întreb"ri " De ce MAI raporteaz! c! institu#ia se reformeaz! "i activitatea acestuia este mai

calitativ!, iar societatea civil! aten#ioneaz! în continuare despre intimid!ri "i acte de ilegalitate?

" Care sunt impedimentele legislative "i/sau institu#ionale de control în aplicarea sanc#iunilor poli#iei de c!tre PG?

" Prin ce se motiveaz! aplicarea excesiv! a aresturilor preventive, inclusiv în cazul manifesta#iilor pa"nice?

" Cum se explic! faptul c! colaboratorii de poli#ie, având un salariu oficial de 2000 de lei, î"i permit s! circule cu automobile proprii de m!rci cum ar fi Audi, Mercedes sau BMW, multe din ele având numere transnistrene?

91

P 28. Starea penitenciarelor #i institu!iilor de deten!ie preventiv"

Subiectul

Nu putem afirma cu certitudine c! starea din penitenciare este mai bun!, atât timp cât rata de#inu#ilor în R. Moldova calculat! la 100 mii locuitori, este considerat! a fi una înalt!, iar cheltuielile pentru între#inerea penitenciarelor "i costurile de între#inere a persoanelor condamnate nu se majoreaz! nici m!car în condi#iile infla#iei monedei na#ionale. Din num!rul total,183 peste 60 % din fo"tii de#inu#i revin în penitenciare, deoarece nu se pot reintegra în societate "i comit noi infrac#iuni.

Descrierea

De"i DIP întreprinde un "ir de m!suri pentru a îmbun!t!#i condi#iile de deten#ie din penitenciare, problemele principale din institu#iile penitenciare r!mân acelea"i: insuficien#! de mijloace financiare,condi#iile sanitaro-igienice, suprapopularea celulelor (unui de#inut îi revine 2 m.p. de spa#iu). Sunt în continuare înregistrate cazuri de decesuri a de#inu#ilor.

Condi#iile din majoritatea institu#iilor penitenciare aflate în administrarea autorit!#ilor constitu#ionale cât "i cele din regiunea de est a R. Moldova sunt dure "i în unele cazuri periculoase pentru via#!. Cazurile de malnutri#ie, boli, tuberculoz!, celule mici raportate la num!rul de persoane aflate în ea, lipsa sistemului de ventilare a înc!perilor înc! mai persist!. Vizitele avoca#ilor parlamentari, reprezenta#ilor ONG-urilor "i institu#iilor interna#ionale, constat! prezen#a mai multor probleme în cadrul institu#iilor penitenciare: insuficien#a mijloacelor financiare, suprapopularea, condi#iile dezagreabile (sanitaro-igienice, iluminarea proast! "i lipsa ventila#iei) "i chiar periculoase pentru via#!; atitudinea negativ! fa#! de de#inu#i, posibilit!#ile limitate de încadrare în munc!; alimentarea de calitate joas!; ".a.

Din 2008, activitatea sistemului penitenciar este monitorizat! de Comitetul European pentru prevenirea tratamentelor "i a pedepselor inumane sau degradante, care a apreciat pozitiv eforturile administra#iei penitenciare în vederea asigur!rii drepturilor de#inu#ilor.184 Potrivit Raportorului special al ONU pentru Prevenirea Torturii, condi#iile din institu#iile de deten#ie preventiv! aflate în custodia poli#iei reprezint! o surs! de pericol, mai cu seam! cele din B!l#i "i Tiraspol, unde persoanele sunt #inute în celule mici, r!u ventilate, suprapopulate "i f!r! acces la lumina zilei. Mul#i din ace"tia se afl! în deten#ie preventiv! f!r! a avea o hot!râre definitiv!, ceea ce încalc! grav principiul nevinov!#iei.

S-a înregistrat "i un caz când un de#inut era cu regularitate supus unor presiuni psihologice "i nu numai, din partea angaja#ilor penitenciarului, fiind amenin#at cu transferul în alt penitenciar, cu scopul de a o convinge pe mama sa s! renun#e la protestele din fa#a parlamentului.185

De#inu#ii nu au încredere în nimeni, deoarece au v!zut c!, de"i s-au plâns anterior, peti#iile lor nu sunt solu#ionate. Astfel, în condi#iile în care de#inu#ii nu au încrederea c! pot s! discute deschis despre problemele cu care se confrunt!, iar problema torturii nu este abordat! pe larg "i detaliat, vizitele de monitorizare a penitenciarelor de reprezentan#ii ONG-urilor vor avea un rezultat nul "i, prin urmare, rapoartele vor fi irelevante, atât pentru autorit!#ile centrale, cât "i pentru organismele interna#ionale. În acest sens, s-a înregistrat caz când un de#inut a fost obligat s!-"i m!nânce peti#ia adresat! pre"edintelui parlamentului, succedat de aplicarea for#ei fizice.186

Un alt exemplu în acest sens îl constituie munca din cadrul penitenciarului. Conform Codului de Executare al R. Moldova, de#inu#ii din penitenciare “pot fi antrena#i în câmpul muncii”. Astfel,

183 La 01.04.2008, erau de"inu"i 7724 persoane condamnate #i preven"i, fa"! de 8400, la 01.04.2007; 184 DIP sus"ine c! drepturile de"inu"ilor din Moldova sunt respectate - http://www.civic.md/stiri/dip-sustine-ca-drepturile-detinutilor-din-moldova-sunt-respectate.html; 185 Drepturile “Omului” in Moldova - http://svetlannamanole.wordpress.com/2008/12/10/drepturile-%E2%80%9Comului%E2%80%9D-in-moldova/ ; 186 Comitetul Helsinki: In R.Moldova se agraveaza situatia privind protejarea drepturilor omului - http://old.azi.md/news?ID=50037;

92

de#inu#ii nu odat! au reclamat incorectitudinea calcul!rii orelor de munc! prestate "i cele nededuse conform sentin#ei iar ONG-urile de profil reclam! c! de#inu#ii sunt antrena#i la munc!, atât în institu#ie, cât "i în afara acesteia, îns! nu sunt remunera#i pentru toat! munca prestat!. Se mai întâmpl! ca de#inutul s! repare din cont propriu celulele în fiecare din penitenciarele unde a fost transferat.187 Totu"i, odat! elibera#i din locurile de deten#ie, agen#ii economici "i serviciile de plasare în câmpul muncii sunt reticente când aud despre angajarea persoanelor cu antecedente penale. Fo"tii condamna#i întâlnesc aceea"i problem! "i când merg la consulta#ie la medic ori când vor s!-"i perfecteze actele de identitate.

Grupul #int" " Persoanele aflate în custodia institu#iilor penitenciare / deten#ie preventiv!; " Rudele persoanelor aflate în custodia institu#iilor penitenciare / deten#ie preventiv!; " Organele de urm!rire penal!; " Institu#iile penitenciare; " Guvernul.

Impactul Fiind construit in anii 1839-1864, penitenciarul nr. 13 din Chi"in!u dispune, potrivit

speciali"tilor, de cele mai proaste condi#ii de deten#ie din toate penitenciarele din Moldova. Izolatorul are o capacitate de 651 locuri de deten#ie, în timp ce actualmente aici sânt de#inute 1076 de persoane.188 În acest sens, îngrijor!tor este faptul major!rii cazurilor de infrac#iuni comise în penitenciare, inclusiv de c!tre angaja#ii acestor institu#ii.

Peste dou! mii de persoane sunt anual eliberate din locurile deten#ie, iar 60 la sut! dintre acestea revin în penitenciare. Potrivit DIP, în prezent, în penitenciarele din R. Moldova sunt de#inute peste 7 mii de persoane, dintre acestea peste 5 mii sunt apte de munc!. Doar 36 % dintre de#inu#i sunt amplasa#i în câmpul muncii. Pân! acum, statul a fost condamnat în 18 cazuri la CtEDO pentru înc!lcarea art. 3 al Conven#iei Europene pentru Drepturile Omului, care interzice aplicarea torturii, pedepselor "i tratamentelor inumane "i degradante.

Dinamica Pe parcursul a cinci ani "i-au isp!"it pedeapsa prin munc! neremunerat! în folosul comunit!#ii

circa trei mii persoane. Dac! în 2004, primul an de aplicarea a acestei alternative la deten#ie, au beneficiat numai 80 persoane, atunci cu fiecare an s-a observat o cre"tere a num!rului acestor cazuri pe fonul descre"terii cazurilor aplic!rii pedepselor privative de libertate.189

Conform raportului Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, de la începutul anului pân! în prezent au fost semnalate 623 de peti#ii din penitenciarele R. Moldova. Dintre aceste reclama#ii, 12% se refer! la cazuri de tortur! "i tratament inuman "i degradant.

Factorii " Lipsa m!surilor adecvate de protec#ie a de#inu#ilor; " Lipsa fondurilor necesare pentru asigurarea persoanelor aflate în deten#ie; " Mu"amalizarea actelor de tortur! sau altor tratamente inumane sau degradante de

c!tre administra#ia penitenciarelor.

Anticip"ri În curând Executivul va anun#a rezultatul concursului în baza c!ruia va fi selectat un investitor care

va construi Penitenciarul nr. 13 (o cu capacitate de 1600 locuri de deten#ie). Investitorul va primi în schimb terenul, de cca 1,4 ha, pe care este amplasat actualul penitenciar din Chi"in!u.

187 Comunicat de presa CHDOM - http://www.humanrights.md/rom/news/COMUNICAT%20DE%20PRESa%20torturaRO.htm; 188 Penitenciarul nr. 13 din Chisinau va fi redislocat in orasul Vatra - http://www.moldova-suverana.md/index.php?subaction=showcomments&id=1215081909&archive=1215434708&start_from=&ucat=9& 189 Tot mai multe persoane isi ispasesc pedeapsa la libertate - http://www.irp.md/news.php?news_id=331;

93

Reprezentan#ii ONG-urilor vor controla respectarea drepturilor omului în institu#iile care asigur! deten#ia persoanelor,190 astfel încât vor scoate la iveal! mai multe probleme cu care se confrunt! atât colaboratorii institu#iilor penitenciare cât "i persoanele din deten#ie inclusiv cele referitoare la actele de tortur! "i alte tratamente inumane sau degradante.

Întreb"ri " Care sunt motivele care stau la baza mu"amaliz!rii cazurilor de tortur! "i altor

tratamente inumane din locurile de deten#ie? " S! fie considerate aplicarea relelor tratamente "i starea proast! a penitenciarelor ca

parte din ac#iunile educative a persoanelor aflate în deten#ie? " Prin ce se motiveaz! faptul c! de#inu#ii nu sunt remunera#i "i nu le sunt calculate

corect zilele de lucru raportate la cele deduse din sentin#!?

190 Legea Nr. 235 din 13.11.2008 privind controlul civil asupra respect!rii drepturilor omului în institu"iile care asigur! deten"ia persoanelor;

94

P 29. Secretizarea declara!iilor pe avere a func!ionarilor publici

Subiectul Într-o societate civilizat!, cei care de#in puterea în stat î"i declar! averile, iar în pres! se discut!

despre veniturile "i cheltuielile f!cute de func#ionarii publici. Cu p!rere de r!u, în R. Moldova acest subiect este tabu. Sau, f!când uz de prevederile alin. (3) art. 46 al Constitu#iei, conform c!ruia caracterul legal al dobândirii bunurilor se prezint!, persoanele cu fun#ii de stat neglijeaz! obligativitatea declar!rii bunurilor sale.

Descrierea Legea191 oblig! urm!torii demnitari s! publice declara#iile sale pe venit în pres!: Pre"edintele

Republicii Moldova, deputa#i, membrii Guvernului, Pre"edintele Cur#ii Constitu#ionale, Pre"edintele Cur#ii Supreme de Justi#ie, Procurorul General, Pre"edintele Cur#ii de Conturi, Guvernatorul B!ncii Na#ionale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informa#ii "i Securitate, primarii din ora"e, sate (comune) "i pre"edin#ii consiliilor raionale. Totu"i, mul#i dintre ace"tia continu! s! nu fac! publice propriet!#ile.

De"i constituit! prin lege, Comisia central! de control al declara#iilor pe venit "i proprietate nu de#ine "i nu insist! ca func#ionarii publici s! prezinte informa#iile referitoare la averile lor. Astfel, pân! la moment mai mul#i deputa#i "i membrii ai cabinetului de mini"tri, care de altfel au f!cut parte "i din componen#a guvernului precedent, nu au depus declara#iile pe venit.

Mai multe ONG-uri au testat transparen#a tuturor institu#iilor publice centrale "i locale din republic! în ce prive"te declara#iile pe venit ale conduc!torilor institu#iilor. Acestea "i-au propus s! afle venitul demnitarilor "i al altor persoane cu func#ii de r!spundere în 2005, 2006, 2007 "i au expediat, în decembrie 2007, solicit!ri de informa#ii la 1.325 de institu#ii centrale "i locale: parlament, pre"edin#ie, guvern, ministere, consilii raionale, judec!torii, procuraturi, subdiviziuni ale Poli#iei, prim!rii etc. Majoritatea lor au neglijat cererea de acces la informa#ii. Au r!spuns mai pu#in de un sfert din institu#ii - 276 - dintre care doar 46 au f!cut publice veniturile ob#inute de conduc!torii institu#iei în ultimii trei ani.

Chiar dac! o treime din deputa#i, membri ai Guvernului, Pre"edin#iei, "i altor institu#ii publice de stat nu au prezentat conform legii declara#iile pe avere, organele de drept nu au fost sesizate. De"i au fost operate modific!ri la Legea privind declararea "i controlul veniturilor "i al propriet!#ii demnitarilor, CSM înc! nu a publicat pe Internet declara#iile judec!torilor. Alte institu#ii centrale (34 la num!r) de"i au dat curs solicit!rii de informa#ii, nu au dat îns! informa#ia solicitat!, r!spunsul fiind “…func#ionarii publici din prezint! datele cu privire la venituri...în strict! conformitate cu legisla#ia în vigoare ... institu#iilor special constituite în acest sens”, alte institu#ii "i-au exprimat refuzul prin faptul c! „... nu s-a argumentat scopul utiliz!rii informa#iei "i temeiul legal de solicitare”.192 Contrar legii, unele institu#ii clasific! averea func#ionarilor ca fiind secrete de stat, astfel încât averile func#ionarilor din cadrul Serviciului Vamal, a Agen#iei sportului "i a Agen#iei rezerve materiale, achizi#ii publice "i ajutoare umanitare reprezint! informa#ii “confiden#ial” "i nu pot fi date publicit!#ii, iar celor din cadrul Ministerului Industriei "i Infrastructurii - “caracter personal "i accesibilitate limitat!”. Totu"i, se calific! ca ilegal! solicitarea demnitarilor de stat ca Centrul de Investiga#ii Jurnalistice s!-"i justifice interesul pentru informa#ia solicitat!, întrucât Articolul 10 al. 3 al Legii privind accesul la informa#ie absolv! solicitantul de obligativitatea unei asemenea justific!ri.

De"i mul#i func#ionari continu! s! declare averea pe care o de#in, apar dubii referitor la veridicitatea calcul!rii costurilor bunurilor pe care le de#in. Spre exemplu, declarând c! are câteva imobile, un garaj, dou! ma"ini "i o motociclet!, pre"edintele nu a declarat c! de#ine în contul b!ncii “FinComBank” o sum! de aproximativ 7.000.000 lei.193 Sau, aceste sume nu au fost declarate înc! din start, adic! au fost ascunse.

191 Legea privind declararea #i controlul veniturilor #i al propriet!"ii demnitarilor de stat, judec!torilor, procurorilor, func"ionarilor publici #i a unor persoane cu func"ie de conducere nr. 1264 din 19.07.2002; 192 Ce ascund demnitarii moldoveni atunci când refuzî s!-#i fac! publice declara"iile pe avere? - http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=4675; 193 Fincombank” n-a f!cut dona"ii pentru C!priana? - http://www.jurnal.md/article/8480/;

95

Grupul #int" " Judec!torii; " Procurorii; " Func#ionarii publici "i alte persoane cu func#ii de stat; " Organele cu func#ii de control.

Impactul Se întâlnesc foarte multe lacune în declara#iile pe venit "i a propriet!#ilor mai multor persoane

cu func#ie înalt! în stat. De ex., pre"edintele parlamentului vinde un apartament cu 81,7 m.p. la un pre# de numai 13 mii lei, vice-pre"edintele parlamentului “a uitat” s! declare un venit în m!rime de 250.000 Euro "i nu declar! pre#ul real al propriet!#ii pe care o de#ine, V. Tarlev diminueaz! considerabil pre#ul averii sale (o cas! de locuit "i un lot de p!mânt în Chi"in!u, un lot de p!mânt "i o vil! în s. Hru"ova, r. Criuleni, sunt estimate la 10 mii de euro), etc.194 Astfel, dac! facem o evaluare a tuturor declara#iilor f!cute de persoanele cu func#ii de stat, se creeaz! impresia c! ace"tia sunt cei mai s!raci cet!#eni, de"i, în acela"i timp mul#i dintre ace"tia sunt implica#i în afaceri dubioase cu implicarea unor sume mari de bani.

Dinamica Ca "i în anii preceden#i, parlamentarii "i al#i func#ionari publici se vor eschiva în a face public

multe din propriet!#ile pe care le de#in "i valoarea acestora. Cu p!rere de r!u, în R. Moldova nu exist! un mecanism eficient de obligare a declar!rii averii "i veniturilor sau condi#ion!rii accederii la o func#ie de stat anticipat! de o evaluare real! a propriet!#ii "i veniturilor acestora.

Factorii " Indiferen#a fa#! de obligativitatea public!rii averii; " Necunoa"terea cadrului legal privind obligativitatea public!rii informa#iei referitor la

venituri "i propriet!#i; " Ineficien#a institu#iilor obligate prin lege de control al declara#iilor pe venit "i

proprietate;

Anticip"ri Averea unor func#ionari publici va deveni posibil! doar în leg!tur! cu alegerile parlamentare din

2009. Evident, ca "i în anii preceden#i ace"tia nu vor declara veniturile "i propriet!#ile, astfel, acesta r!mâne un subiect de analiz! pentru organele de control "i de investiga#ie pentru jurnali"ti.

Întreb"ri " Care sunt impedimentele care stau la baza ineficien#ii activit!#ii Comisiei centrale de

control al declara#iilor pe venit "i proprietate? " Care sunt motivele c! organele de drept nu întreprind ac#iuni în vederea oblig!rii

func#ionarilor publici "i altor categorii de persoane de a declara veniturile "i propriet!#ile conform legii?

" Am putea prezuma c! ascunderea averii de c!tre func#ionari "i alte categorii de persoane este datorat! în mare pare activit!#ii de incompatibilitate cu func#ia de baz!?

" Care sunt cauzele c! organele de control nu au invocat niciodat! prevederile art. 3301 al CP (Înc!lcarea regulilor privind declararea veniturilor "i a propriet!#ii de c!tre demnitarii de stat, judec!tori, procurori, func#ionarii publici "i unele persoane cu func#ie de conducere)?

194 Averile parlamentarilor moldoveni - http://www.jurnal.md/article/6314/

96

P 30. Ignorarea continu" a Hot"rârilor Cur!ii de Conturi

Subiectul Curtea de Conturi informeaz! CCCEC, PG, MAI, Ministerul Justi#iei, SIS "i alte institu#ii

referitor la fraudele banilor publici în vederea stabilirii înc!lc!rilor depistate, recuperarea prejudiciului material cauzat statului, precum "i prevenirea pe viitor a unor asemenea înc!lc!ri grave. La moment, nu putem preciza cu certitudine dac! ar exista func#ionari din cadrul institu#iilor publice c!rora li s-ar fi aplicat careva sanc#iuni sub forma recuper!rii banilor publici care au prejudiciat bugetul de stat.

Descrierea Curtea de Conturi este posibil unica institu#ie care reflect! obiectiv în rapoartele sale situa#ia

despre neregulile, deficien#ele "i înc!lc!rile la gestionarea mijloacelor financiare "i a patrimoniului public. Totu"i, nu putem afirma cu certitudine c! aceast! institu#ie este eficient! atât timp cât exist! o discrepan#! între m!rimea prejudiciilor cauzate de func#ionari în raport cu num!rul de cauze penale ini#iate de institu#iile abilitate. Sau, examinarea cauzelor de sp!lare a banilor publici, posibil, nu reprezint! o chestiune prioritar! în activitatea acestora. În acest sens, inac#iunea poate fi apreciat! drept protec#ionism sau incompeten#! a colaboratorilor acestor institu#ii de a încadra legal infrac#iunile comise de func#ionarii cu rang înalt.

De"i CC stabile"te m!rimea prejudiciului, persoana responsabil! de acesta precum "i înc!lcarea, institu#iile vizate în raporturi (printre care Ministerul Justi#iei, MAI, CSM, CSJ, ".a.) în fiecare an admit acelea"i înc!lc!ri – utilizarea neregulamentar! a mijloacelor speciale, stabilirea categoriilor mai joase fa#! de cele prev!zute în statele de personal, achizi#ionarea m!rfurilor f!r! respectarea procedurii de achizi#ii publice, ".a. La moment, nu se cunoa"te despre începerea urm!ririi penale împotriva înal#ilor func#ionari pentru abuzul în serviciu "i delapidarea banilor publici, stabilite în hot!rârile Cur#ii. Sau, s! consider!m ordinul pre"edintelui prin care se motiveaz! demiterea pentru „abuz în serviciu” ca fiind cea mai aspr! pedeaps! pentru asemenea ac#iuni?

Spre exemplu, în cazul fostului ministru al ecologiei "i resurselor naturale, CC a stabilit c! bugetul institu#iei respective a fost golit cu 13.000.000 lei pentru concedii medicale, deplas!ri de serviciu f!r! documente justificative, transferuri firmelor private în lipsa unor proiecte sau în baza unor contracte inexistente, ".a.195 Nu de#inem vreo confirmare. Nimeni nu a fost tras la r!spundere pentru aceste infrac#iuni. %inem s! preciz!m c! CCCEC a pornit totu"i o cauz! penal! împotriva unui contabil "ef pentru sustragerea mijloacelor b!ne"ti în m!rime de 7.521 lei. Evident, orice caz de utilizare ilegal! este condamnabil îns!, prin ac#iunile organelor drept, intentarea precum "i luarea solu#iei pe cauzele de utilizare a fondurilor de stat se face selectiv "i în mod arbitrar. De"i multe din solu#iile date sunt formulate astfel: „... faptele lor nu întrunesc elementele infrac#iunii”, apare urm!toarea întrebarea „s! fi indicat inten#ionat "i gre"it CC în raport despre înc!lc!rile depistate "i prejudiciile cauzate?”

Grupul #int" " Persoanele cu func#ii de stat care gestioneaz! banii publici; " Curtea de Conturi; " Alte organele cu func#ii de control (Inspectoratul Fiscal, CCCEC, SIS, PG, ".a.).

Impactul Controlul asupra administr!rii unor fonduri speciale a demonstrat ineficien#a utiliz!rii banilor

publici "i existen#a unui grad înalt de fraud!. De"i au fost create unele organe colegiale de admi-nistrare a fondurilor, practic lipse"te transparen#a în procesul de distribuire "i utilizare a mijloacelor. Din motivul existen#ei mai multor beneficiari, este imposibil de creat un sistem eficient de control in-tern, precum "i de capitalizare a mijloacelor alocate.

În ultimii "apte ani, peste 30 de mini"tri au fost demi"i din func#ie din diverse motive. Mul#i au

195 Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publicedin exerci"iul bugetar2007, Aprobat prin Hot!rîrea Cur"ii de Conturi nr. 41 din 13 iunie 2008 - http://www.ccrm.md/file/raport/Raport%202007.pdf;

97

fost concedia#i cu mare scandal, fiind acuza#i de corup#ie, incompeten#!, abuz în serviciu sau pentru trafic de influen#!. La scurt timp îns!, marea majoritate a fo"tilor mini"tri au ob#inut alte fotolii. Astfel, guvernul informeaz! c! nici unul dintre mini"trii demi"i de la 2001 încoace nu i s-a deschis dosar penal, pe motiv c! „nu a fost depistat! implicarea acestora în activit!#i infrac#ionale.” Nu se "tie dac! persoane cu func#ii de stat, ambasadori sau directori de institu#ii de stat au fost cerceta#i penal pentru folosirea folosit banilor publici contrar destina#iei ini#iale.

Dinamica Potrivit rapoartelor CC, în anul 2005 ministerele "i alte institu#ii de stat au folosit banii publici

contrar destina#iei ini#iale, au f!cut dep!"iri de cheltuieli de buget sau au utilizat fraudulos 68 mln de lei, în 2006 - 199 mln lei, iar în 2007 - 219 mln lei. În ultimii trei ani au fost intentate doar nou! dosare penale pe numele func#ionarilor risipitori "i numai unul a ajuns în instan#a de judecat!196. Controlul CC asupra form!rii si utiliz!rii resurselor bugetului de stat pe anul 2007 a stabilit gradul de îndeplinire a bugetului de 100,7% – la partea de venituri "i de 98,6% – la partea de cheltuieli.

Factorii " Vulnerabilitatea organelor cu func#ii de control fa#! func#ionarii cu func#ii de stat la

cercetarea infrac#iunilor descrise în raporturile CC privind gestionarea fondurilor publice;

" Neaplicarea normelor legale referitor la r!spunderea ministerial! sau sanc#ionarea persoanelor cu func#ii de r!spundere care au comis abuzuri stabilite în raporturile CC,privind gestionarea fondurilor publice;

" Ineficien#a organelor cu func#ii de control în procesul de analiz! a componentelor de infrac#iuni referitor la gestionarea fondurilor publice.

Anticip"ri Potrivit ultimului raport al CC privind gestionarea fondurilor publice în anul 2007, Ministerul

Finan#elor, misiunile diplomatice, Ministerul Justi#iei "i Ministerul Educa#iei sunt în topul celor care au risipit cei mai mul#i bani publici. Odat! ce organele cu func#ii de control nu au reac#ionat adecvat în multe din cazurile descrise în Raporturile CC referitor la utilizarea banilor publici contrar destina#iei lor, persoanele cu func#ii de r!spundere vor continua s! cheltuie banii cu înc!lcarea prevederilor legale.

Întreb"ri " S! în#elegem oare c! delapid!rile banilor publici constatate în Raportul CC, nu

constituie infrac#iuni? " De ce nu sunt tra"i la r!spundere func#ionarii "i/sau conduc!torii institu#iilor vizate

în Hot!rârile Cur#ii de Conturi, referitor la delapid!rile banilor publici? " De ce nu întreprind m!suri în vederea sanc#ion!rii func#ionarilor cu func#ii de stat

care au gestionat contrar destina#iei, banii publici?

196 În 2005, au fost cerceta"i penal: primarul ora#ului Criuleni, „pentru cauzarea prejudiciului intereselor publice în sum! de 453.727 lei”; factorii de decizie ai Consiliului de Expertizare Medical! a Vitalit!"ii, „pentru acordarea ilicit! a gradelor de invaliditate”; persoane cu func"ii de r!spundere de la Ministerul Finan"elor, „pentru încheierea unui contract de gaj f!r! a fi autentificat notarial”; contabilul-#ef al Asocia"iei interraionale de produc"ie, repara"ie #i exploata"ie din ora#ul Hânce#ti, „pentru sustragerea mijloacelor b!ne#ti în sum! de 7521 lei”; factorii de decizie ai Departamentului Agroindustrial „Moldova-Tutun”, „pentru cauzarea prejudiciului în sum! de 238.200 lei ca urmare a comercializ!rii patrimoniului statului”; factorii de decizie ai fostului Departament al Privatiz!rii #i Administrare a Propriet!"ii de Stat, „pentru cauzarea prejudiciului #i intereselor publice la înregistrarea ÎM „Air Moldova”; persoanelor cu func"ii de r!spundere din cadrul $colii nr. 10 din mun. Chi#in!u, “pentru delapidarea mijloacelor b!ne#ti destinate achit!rii burselor”.

98

P 31. Nivelul înalt al corup!iei

Subiectul De"i a existat tot timpul sub diferite forme "i la diferite niveluri, la moment corup#ia în R.

Moldova este la un nivel alarmant. Cu p!rere de r!u, ea este prezent! la fiecare pas – gr!dini#!, institu#ii "colare de toate nivelurile, penitenciare, institu#ii militare, instan#e de judecat!, vam!, poli#ie, etc. $i cei care trebuie s! asigure respectarea legii sunt implica#i direct în acte de corup#ie "i trafic de influen#!.197

Descrierea Nu par optimiste "i reale declara#iile Ministrului Justi#iei "i Pre"edintelui CSM c! unele ac#iuni

precum crearea unui sistem informa#ional judiciar prin intermediul c!ruia se va asigura distribuirea aleatorie a dosarelor, publicarea în premier! a hot!rârilor judec!tore"ti, precum "i înregistrarea audio "i video a "edin#elor judec!tore"ti, sunt cele mai eficiente ac#iuni pentru prevenirea "i combaterea corup#iei în sistemul judec!toresc.

Cât prive"te poli#ia, aceasta este una din cele mai corupte institu#ii ale statului. Într-un studiu efectuat de “Transparency International” Moldova198 se arat! c! 51,2% dintre cei chestiona#i achit! pl!#i neoficiale la poli#ie, dup! care urmeaz! vama – 45,4%, institu#iile medicale 42,5%, organele fiscal – 31,9%, instan#ele de judecat! – 18,0%, CCCEC – 16,1%. De"i nu are atribu#ii ce #in de politica de cadre a MAI, pre"edintele R. Moldova a apreciat drept alarmant! situa#ia creat! la compartimentul r!spândirea corup#iei în structurile poli#iei rutiere, men#ionând c! acest fenomen s-a încet!#enit în subdiviziunile poli#iei rutiere de ani de zile, dar c! în prezent a c!p!tat amploare, reprezentând un pericol real pentru securitatea statului "i a cet!#enilor. Evident, multe din aceste percep#ii "i declara#ii nu au suport legal, atât timp cât pentru acuzarea "i pedepsirea lor sunt necesare prezen#a probelor "i dovedirea vinov!#iei persoanei respective. Totu"i, nu se poate nega despre falsificarea proceselor-verbale, achitarea taxelor de „protec#ie”, taxelor pentru încadrare la munc! "i a altor pl!#i neoficiale percepute de unii reprezentan#i ai organelor de drept "i nu numai.

De multe ori în pres! apar informa#ii conform c!rora au avut loc înregistrarea cazurilor de corup#ie. Pu#ine din ele au fost solu#ionate prin atragerea la r!spundere. Marea majoritate din ele sunt clasate sub motivele de “lips! de probe” iar atunci când vreun dosar ajunge, totu"i, în judecat!, func#ionarii sunt achita#i “din lipsa componentelor infrac#iunii”.199

Cât prive"te corup#ia în mediul bussiness-ului, este larg r!spândit fenomenul „impozitelor neoficiale”. Aceste sume b!ne"ti, pl!tite de sectorul privat pentru diverse proiecte, mai mult sau mai pu#in credibile, sunt bani care nu pot fi aloca#i în scopul reinvestirii în business "i l!rgirii afacerilor, în scopul importului de tehnologii moderne "i cre!rii locurilor de munc!.

Referitor la corup#ia din institu#iile superioare de înv!#!mânt, cele mai corupte facult!#i sunt evident, cele mai solicitate - facult!#ile de drept, economie "i informatic!. Unii studen#i pl!tesc sume între 50 - 100 lei pentru un colocviu "i 100 USD pentru un examen, iar protec#ionismul r!mâne "i el unul dintre factorii care genereaz! corup#ia. Totu"i, cel mai îngrijor!tor nu este îns!"i coruperea ca sum! de bani transmis!, ci faptul c! statul "i societatea î"i asum! riscul de a avea absolven#i necalifica#i care pe viitor vor fi încadra#i în câmpul muncii. De aici rezult! "i nemul#umirea societ!#ii fa#! de calitatea justi#iei, urm!rii penale, a serviciilor necalitative din domeniul medical, construc#ie, alimentar!, nemul#umire fa#! de calitatea actului guvern!rii, etc.

În sistemul de s!n!tate cele mai expuse riscului corup#iei sunt domeniile prest!ri servicii, achizi#ii publice "i acordarea gradelor de invaliditate.

Grupul #int" " Cet!#enii; " Persoanele cu func#ii de stat;

197 Aceast! afirma"ie apar"ine #efului Direc"iei Securitate Intern! a MAI, vezi Corb la corb nu scoate ochii? Nici un #ef din MAI printre poli"i#tii corup"i. Timpul, 15 mai 2008, nr. 865. 198 http://www.transparency.md/Docs/2008/PR_sondaj_AED_2008.pdf 199 Poli"i#tii din afara legii, Timpul, Nr. 181 (29 mai 2008);

99

" Organele cu func#ii de control.

Impactul Pe parcursul anului 2008 cele peste 30 de organiza#ii membre ale Alian#ei Anticorup#ie "i-au

consolidat activit!#ile în domeniul prevenirii "i combaterii corup#iei. Sper!m c! monitorizarea de 14 luni a mai multor institu#ii, efectuat! de Alian#a Anticorup#ie, va reduce corup#ia din cadrul mai multor institu#ii, inclusiv din sistemul judec!toresc, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal, MAI "i CCCEC.

Potrivit unor estim!ri, anual, sectorul privat achit! “neoficial” circa 2 miliarde de lei sub form! de pl!#i pentru diverse scopuri indicate de autorit!#i publice. De ex, R. Moldova are cel mai mare num!r de s!rb!tori oficiale din lume: 65 de s!rb!tori marcate în calendar drept s!rb!tori oficiale. La s!rb!torile oficiale se adaug! "i fenomenul meselor de caritate (pentru veterani, persoane în etate, copii s!raci, etc.), dar "i fenomenul proiectelor ideologice (monumente "i m!n!stiri ridicate la ini#iativa autorit!#ilor, evenimente culturale, etc.). De cele mai multe ori, autorit!#ile publice nu au bani pentru a achita costurile acestor proiecte "i atunci singura lor ie"ire din situa#ie este for#area businessului privat s! achite aceste costuri. Astfel, business-ul privat este for#at s! participe cu contribu#ii financiare, de regul!, în numerar, f!r! nici o casierie, conturi de plat! ori registre de cheltuieli, aproape lunar, dac! nu s!pt!mânal, pierzând importante resurse necesare pentru dezvoltarea afacerilor sau reinvestirea în afaceri. Men#ion!m c! la banii pl!ti#i de antreprenori se adaug! volumul destul de mare de impozite oficiale stabilite de stat "i contrazic flagrant politica oficial! de simplificare "i ra#ionalizarea cadrului de reglementare a businessului.200

Dinamica În perioada 11 luni ale anului 2008 de c!tre procuratura "i organele de urm!rire penal! ale MAI

"i CCCEC au fost pornite 22.944 cauze penale, inclusiv 1496 cauze penale privind infrac#iunile de corup#ie "i conexe acestora. Din num!rul total al cauzelor penale privind infrac#iunile de corup#ie "i conexe acestora 665 cauze, în privin#a a 794 persoane, au fost expediate în instan#a de judecat! pentru examinare în fond. În 2007, CCCEC a trimis în instan#! 315 dosare de corup#ie, dar în baza acestora nu a fost condamnat! penal nici o persoan!.

Factorii " Toleran#a cet!#enilor fa#! de corup#ie; " Neîncrederea în autorit!#ile statului; " Frica de denun#are a pretinselor cazuri de corup#ie; " Ineficien#a organelor cu func#ii de control în examinarea obiectiv! a cazurilor de

corup#ie, inclusiv atunci când sunt implicate persoane cu func#ii de stat.

Anticip"ri Într-adev!r au fost elaborate un "ir de acte cu caracter anticorup#ie "i legisla#ia va continua s! fie

perfec#ionat! prin intermediul efectu!rii expertizei anticorup#ie, îns! aceasta nu ne va ajuta s! evit!m cazurile de corup#ie, atât timp cât foarte pu#ine persoane sunt trase la r!spundere iar pagubele aduse sunt dispropor#ional de mici în raport cu pedeapsa aplicat!. Instrumentele de monitorizare a corup#iei (de ex. interviurile, sondajele de opinie, analiza calitativ! a documentelor institu#iilor publice, materialele reflectate de mass-media, alian#ele societ!#ii civile etc.) vor evalua gradul de transparen#! "i capacit!#ile institu#iilor de stat pentru a preveni "i combate corup#ia, iar expertizele oferite de Centrul de Analiz! "i Prevenire a Corup#ie vor fi analizate "i aplicate de Parlament.

Întreb"ri " Va avea oare un impact real "i sesizabil reducerea nivelului corup#iei prin asigurarea

cu computere a judec!torilor, instruirea judec!torilor în domeniul tehnologiilor informa#ionale "i dotarea instan#elor cu echipament de înregistrare?

" Prin ce se explic! num!rul redus al infrac#iunilor de corup#ie înregistrate în compara#ie cu num!rul cauzelor deferite justi#iei?

200 Impozitarea neoficial!: un r!u în plina ascensiune în Republica Moldova -http://www.viitorul.org/viewinterviu.php?l=ro&idc=159&id=644;

100

P 32. Finan!area #i utilizarea netransparent" a finan!elor publice

Subiectul

Organele de stat abilitate, nu r!spund la întreb!rile adresate de jurnali"ti "i mult a"teptate de cet!#eni - cine cheltuie banii publici, pe ce, cum ocole"te prevederile legii, cât cheltuie, de ce r!mâne nepedepsit?

Descrierea Netransparen#a finan#elor publice este una din modalit!#ile prin intermediul c!rora unele

institu#ii de stat pretind c! folosesc mijloacele publice în conformitate cu necesit!#ile cet!#enilor sau la implementarea planurilor sau strategiilor de stat. Înl!turarea consecin#elor calamit!#ilor naturale, distribuirea ajutoarelor umanitare "i campaniile electorale, de asemenea sunt folosite ca instrument pentru utilizarea finan#elor publice, dar nu dup! destina#ia lor, într-un mod inechitabil "i, evident, cu prejudicierea bugetului de stat. Ultimele, cu p!rere de r!u, sunt distribuite doar anumitor persoane, dup! “anumite criterii”. Alocarea de fonduri pentru diferite concursuri la nivel na#ional, de asemeni are tenta#ii politice. $i premiile din domeniul ecologic sunt destinate localit!#ilor în care guvernarea este comunist! sau PPCD-ist!. Evident, folosirea resurselor publice prin prejudicierea bugetului de stat, sunt f!cute "i în alte localit!#i, unde la putere sunt alte partide ale opozi#iei.

Reclamarea finan#!rii discriminatorie a administra#iei publice locale, în dependen#! de for#ele politice aflate la putere, a fost negat! de administra#ia central!. Totu"i, în analiza distribuirii finan#elor publice conform legii bugetelor pentru anul 2008 "i 2009, observ!m c! banii sunt aloca#i localit!#ilor unde puterea o de#ine partidul de guvern!mânt "i anumite for#e aliate. Acestea au primit mai multe aloca#ii decât au solicitat.

Procesul decizional referitor la argumentarea necesit!#ii de a efectua anumite cheltuieli suplimentare sunt mai mult formale. De exemplu, în cazul procur!rii sediului pentru misiunea diplomatic! a R. Moldova în Cehia au fost ignorate nivelul schimburilor nesemnificative cu statul respectiv, oferta imobiliar! "i necesit!#ile reale de procurare a unui asemenea sediu201, sau chiar examinarea posibilit!#ii de închiriere a spa#iului necesar. Milioane de lei se folosesc pe cadouri firmelor private, pe concedii medicale sau deplas!ri de serviciu, f!r! documente justificative.202 Fiind g!si#i vinova#i de asemenea delapid!ri "i sunt demi"i pentru „abuz în serviciu”,203 pu#ini dintre ace"ti func#ionari sunt tra"i la r!spundere penal! sau civil! "i, respectiv, nu restituie contravaloarea daunelor aduse bugetului de stat.

Presa continu! s! scrie referitor la gestionarea incorect! a fondurilor de stat, inclusiv despre irosirea banilor publici din Fondul de rezerv! al Guvernului, cheltuirea nejustificat! a surselor bugetare de unii deputa#i în Parlament, gestionarea ajutoarelor umanitare, ".a. Este îngrijor!tor faptul c! asemenea acte continu! s! se repete, iar organele cu func#ii de control nu se autosesizeaz!. Totu"i, în c!utarea adev!rului, jurnali"tii înc! mai a"teapt! r!spunsuri, care s! nu fie formale, referitor la sumele "i argumentarea necesit!#ii aloc!rii fondurilor destinate procur!rii ambasadei R. Moldova în Cehia, vilei preziden#iale din Holercani, necesitatea aloc!rii suplimentare a peste 10 milioane lei pentru deplas!rile demnitarilor peste hotare, alocarea a 1,3 milioane lei pentru repara#ia drumului R!denii Vechi – Rezerva#ia “Plaiul Fagului” (un drum prin p!dure, de fapt) etc.

Referitor la utilizarea eficient! a bugetului destinat cheltuielilor de transport a demnitarilor utilizând ma"inile de serviciu cu numere speciale de stat (de ex. RM P, RM A, RM G, ".a.), acestea, de nenum!rate, ori au fost luate în vizor de c!tre jurnali"ti "i de Curtea de Conturi. De asemenea, apar dubii referitor la legalitatea procur!rii unei "i aceea"i m!rci de ma"ini (“ŠKODA”) pentru administra#ia public! local! "i central!, mai ales atunci când majoritatea contractelor nu au fost

201 Ambasada de lux – Jurnal de Chisinau - http://www.jurnal.md/article/8662/. 202 Delapidari de milioane la ecologie - http://dejure.md/index.php?go=news&n=4957; Raportul asupra modului de gestionare a resurselor financiare publicedin exerci"iul bugetar2007, Aprobat prin Hot!rîrea Cur"ii de Conturi nr. 41 din 13 iunie 2008 -http://www.ccrm.md/file/raport/Raport%202007.pdf; 203 Decret Nr. 1528 din 26.02.2008 privind revocarea domnului Constantin Mihailescu din func"ia de ministru al ecologiei #i resurselor naturale;

101

încheiate prin procedura de achizi#ii publice, ci prin negocieri directe cu acelea"i agent economic, iar pe pia#! existând mai multe companii care ar putea propune alte m!rci la pre#uri mai rezonabile.204 %inem s! preciz!m c! o anumit! companie (care este un holding), presteaz! mai multe servicii pentru institu#iile de stat (inclusiv livrarea echipamentului tehnic, computerelor, serviciilor de repara#ie a ma"inilor, etc.) f!r! a fi aplicat! în multe cazuri procedura de achizi#ii publice.

Cât prive"te construc#ia "i reconstruc#ia diferitor obiective din banii publici, este suspect c! de multe ori învinge aceea"i întreprindere. Evident, totul pare a fi corect pân! în momentul în care în compania participant! câ"tig! aproximativ toate tenderele la construc#ia "i reconstruc#ia mai multor cl!diri guvernamentale, re"edin#e de stat, etc. În acest caz, #inem s! preciz!m c! în cadrul acestor companii figureaz! fiul pre"edintelui R. Moldova.

Banii publicii sunt cheltui#i ineficient "i exagerat de scump inclusiv de CMC, astfel, la o dat! neindicat! în contract, Paza de Stat se obliga s! asigure pentru paza a patru oficii mai mult decât Prim!ria achit! pentru cele 60 de cabinete ale sale.205 Astfel de contracte cu prejudicierea bugetului municipal, a fost repetat! "i în cazul pazei Direc#iei S!n!tate a mun. Chi"in!u. Pân! la acest moment, nu de#inem vreo confirmare c! Procuratura municipal! sau Curtea de Conturi a verificat legalitatea contractului încheiat "i argumentarea financiar! dispropor#ional!.

Grupul #int" " Func#ionarii publici; " Organele cu func#ii de control.

Impactul Pentru organizarea "i desf!"urarea “Caravelei Culturii”, pentru anul 2007 i-au fost atribuite

aproximativ 2 mln lei, iar în 2008 au fost acordate din bugetul de stat 1,817 mln lei. Pentru alte proiecte culturale, s-au acordat cu mult mai pu#ini bani. Spre exemplu, subven#ia acordat! pentru toate teatrele din Republica Moldova constituie 720 mii lei, iar cea pentru „Caravel!” este tripl!.

Cheltuielile destinate pentru între#inerea Aparatului Guvernului sunt cheltuite ineficient "i la costuri ridicate. De exemplu editarea unor bro"uri ale Guvernului la o editur! de stat este de peste trei ori mai mare decât la o tipografie privat!.206 Astfel, nu este de mirare c! Banca Mondial! reduce finan#!rile din cauza procedurii de achizi#ii neconforme.207

Bugetul de stat pentru anul 2009 a majorat cheltuielile din fondurile de rezerv! a Guvernului astfel, exist! riscul ca aceste sume de bani s! fie o camuflare a cheltuielilor preconizate pentru alegerile din 2009.

Dinamica La fel ca "i în anii preceden#i, finan#area "i utilizarea netransparent! a finan#elor publice este un

subiect analizat de pres! "i trecut cu vederea de organele cu func#ii de control. Conform unor estim!ri efectuate în baza legilor bugetului de stat pentru anii 2005-2008,

localit!#ile în care au fost ale"i primari comuni"ti au beneficiat de investi#ii de 2,2 ori mai mari decât cele cu primari reprezentând alte partide politice, iar circa 98% din suma total! acordat! prim!riilor pentru repara#ii capitale au fost alocate localit!#ilor cu primari PCRM. Totu"i, structura "i m!rimea bugetelor locale nu corespund necesit!#ilor localit!#ilor din cauza unui sistem preferen#ial pe care l-a instituit Guvernul R. Moldova. Astfel, în prezent, PCRM controleaz! circa 37 % din mandatele de ale"i locali, c!rora le revin aproximativ 75 % din totalul investi#iilor capitale din #ar!.

Cu referin#! la Legea Bugetului pentru anul 2009, trebuie s! men#ion!m c! cea mai impun!toare cre!tere a cheltuielilor bugetare au fost atribuite suplinirii fondului de rezerv! a Guvernului. Acesta a crescut cu peste 3 ori în raport cu anul trecut. În general, este necesar de remarcat c! întregul buget pentru anul 2009 poart! o alur! electoral!, având, aparent, o pronun#at! orientare social!. Cu toate acestea, la o analiz! mai detaliat! a veniturilor bugetare planificate pentru anul viitor, orientarea

204 Afacerile „Daac Group” cu Guvernul merg strun! - http://www.jurnal.md/article/10360/; 205 Primarul Dorin Chirtoac!: Ocuparea abuziv! a patru oficii din cadrul prim!riei este o infrac"iune; Eduard Mu#uc: Totul este legal - http://www.unimedia.md/index.php?mod=home&hmod=newsbyid&id=7627 206 Zeci de mii de lei pentru un moft de-al lui Greceanâi - http://www.jurnal.md/article/10721/; 207 Banca Mondiala a anulat o finantare de 11 mln USD pentru Moldova - http://economie.moldova.org/news/banca-mondiala-a-anulat-o-finantare-de-11-mln-usd-pentru-moldova-173576-rom.html;

102

social! a prezentului document se distorsioneaz!.208

Factorii " Lipsa unui control "i a unui mecanism de sanc#ionare a persoanelor care de#in

func#ii de r!spundere în caz de utilizare netransparent! a finan#elor publice cu prejudicierea bugetului local/de stat;

" Existen#a unei politici de finan#are discriminatorie, în dependen#! de apartenen#a la partidele politice;

" Vulnerabilitatea în procesul decizional al organelor cu func#ii de r!spundere, în vederea stabilirii "i tragere la r!spundere a persoanelor cu func#ii de r!spundere ce au dispus abuziv utilizarea finan#elor publice prin prejudicierea bugetului local/de stat;

" Lipsa argument!rii aloc!rii fondurilor publice pentru necesit!#i personale, în detrimentul utiliz!rii pentru domeniile sociale.

Anticip"ri Fiind vulnerabile în fa#a puterii politice organele cu func#ii de control, ca "i în anii preceden#i,

nu vor efectua verific!ri "i nu vor aplica sanc#iuni fa#! de persoanele cu responsabile pentru utilizarea contrar destina#iei a banilor publici. Fiind în perioada preelectoral!, risc!m alocarea fondurilor de rezerv! sau pentru alte activit!#i în favoarea ac#iunilor pentru campania electoral!. Astfel, banii din fondul de rezerv! a Guvernului ar putea fi folosi#i în scopuri electorale.

Întreb"ri " Care este principiul dup! care se conduce MAEIE când solicit! "i distribuie banii

publici pentru a procura sedii pentru ambasade sau închirierea acestora? " Care este mecanismul legal conform c!reia acelea"i companii "i organiza#ii

beneficiaz! în fiecare an de finan#are public!, f!r! a fi aplicat un proces de concurs în baza necesit!#ilor statului?

" De ce organele cu func#ii de control investigheaz! selectiv cazurile de utilizare a finan#elor publice contrar destina#iei lor?

208 Legea bugetului de stat pentru anul 2009 7i necesit!8ile reale ale economiei moldovene7ti? - http://lupusor.com/index.php?option=com_content&view=article&id=110:legea-bugetului-de-stat-pentru-anul-2009-i-necesitile-reale-ale-economiei-moldoveneti&catid=36:articole&Itemid=55

103

Indicatorii problemelor din domeniul Economic

5,5

5

4,7

4,6

4,7

5,2

3,8

5,9

5,2

5

4,8

5,5

3,7

4,6

4,2

5,6

5,1

5,3

4,3

4,9

6

5,9

4,2

4,8

5,4

3,9

4,9

4,7

6,2

4,3

5,9

4,6

4,3

4,6

4,2

4,3

3,5

5,1

4,8

4,2

3,8

4,3

3,3

3,9

3,9

4,6

4

4,5

3,6

3,6

4,7

5

3,5

3,9

4,7

3,6

4,7

3,8

5

3,8

5

4,5

5

4,3

4,9

4,3

5

3,2

5,9

4,8

4,4

3,9

4,9

3,1

4,1

5,6

4,6

3,8

4,7

3,5

4,3

5,1

5,3

3,6

3,5

4,8

3,8

4,4

4,4

5,8

4

5,4

4,9

4,4

4,7

4,4

4,8

3,5

5,6

4,9

4,5

4,2

4,9

3,4

4,2

4,6

4,9

4,3

4,8

3,8

4,3

5,3

5,4

3,8

4,1

5,0

3,8

4,7

4,3

5,7

4,0

5,4

4,1 4,7E 1.

E 2.

E 3.

E 4.

E 5.

E 6.

E 7.

E 8.

E 9.

E 10.

E 11.

E 12.

E 13.

E 14.

E 15.

E 16.

E 17.

E 18.

E 19.

E 20.

E 21.

E 22.

E 23.

E 24.

E 25.

E 26.

E 27.

E 28.

E 29.

E 30.

E 31.

Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i

independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

104

E 1. Infla!ia VS cursul valutar

Subiectul În ultimul timp tot mai des apare întrebarea urm!toare: ce este mai important pentru Republica

Moldova – #intirea infla#iei sau #intirea cursului valutar209. Lupta B!ncii Na#ionale a Moldovei contra infla#iei conduce la aprecierea valutei na#ionale, aceast! contribuind la s!r!cirea popula#iei.

Descrierea Influxul permanent de valut! în #ar! creeaz! un climat favorabil pentru apari#ia infla#iei exagerate

dac! nu ar fi interven#ia statului de reducere a lichidit!#ii în special în lei, care canalizeaz! efectele fenomenului dat spre aprecierea nejustificat! a leului. Efectiv infla#ia neînregistrat! în lei este transferat! de c!tre guvern pe umerii gasterbaiterilor care amortizeaz! reducerea infla#iei în lei prin pierderile de circa 14,5% pe care le-au înregistrat la Euro "i dolari SUA în primele 8 luni ale anului 2008210.

Astfel, BNM a transferat efectul infla#ionist asupra puterii de cump!rare a valutei utilizate în #ar!, adic! în primul rând asupra persoanelor ce lucreaz! peste hotare "i efectueaz! transferuri de valut! pen-tru între#inere membrilor familiei r!ma"i în #ar!. În aceste condi#ii, dac! statul "i cei care au activat în acest teritoriu au suportat o infla#ie de 6% pe parcursul ultimelor 8 luni, atunci cei care au muncit peste hotare au suportat o infla#ie de 20,5% în aceea"i perioad!.

Dup! ce rezervele bancare obligatorii au fost majorate de BNM pân! la 22%, rezervele obligatorii au crescut de la 1.9 mlrd. lei la începutul anului, pân! la 3.5 mlrd. lei la finele lunii august curent. În consecin#!, BNM s-a bucurat de un suport semnificativ la sterilizarea relativ gratuit! a masei monetare în circula#ie efectuate prin intermediul b!ncilor comerciale. Ca rezultat, suma total sterilizat! a atins valoarea de 4,7 mlrd. lei la finele lunii august. Pentru prima dat! ponderea masei monetare sterilizate în Masa monetar! M2 a dep!"it 21%.

Graficul masei monetare sterilizate:

Sursa: BNM, IDIS „Viitorul”

Grupul #int" " Banca Na#ional! a Moldovei; " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Ministerul Finan#elor;

209 Realitatea Economic! Nr. 4, iunie 2008, Expert Grup. 210 Monitorul Economic Nr.14, Q3 2008, IDIS “Viitorul”

105

" Popula#ia; " Exportatorii.

Impactul Politicile BNM de #intire a infla#iei au mai multe efecte colaterale negative, influen#ând negativ

încas!rile în bugetul de stat. Aceasta duce la aprecierea valutei na#ionale "i în!sprirea politicii monetare ceea ce provoac! rat!ri de cel pu#in 1,5 miliarde lei în bugetul de stat.211

Aprecierea valutei na#ionale are un impact negativ asupra exportatorilor. Astfel, apare imposibilitate de p!trundere pe pia#a nou! prin intermediul pre#urilor joase. Exporturile moldovene"ti devin mai scumpe, ce se reflect! asupra competitivit!#ii produselor noastre. În afar! de aceasta, BNM a transferat efectul infla#ionist asupra puterii de cump!rare a valutei utilizate în #ar!, adic! în primul rând asupra persoanelor care lucreaz! peste hotare "i efectueaz! transferuri de valut! pentru între#inere membrilor familiei r!ma"i în #ar!.

În pofida costului redus de doar 2% pe care le achit! BNM pentru rezervele obligatorii ale b!ncilor comerciale, costul steriliz!rii date nu sunt de ignorat "i au constituit 32 milioane de lei pentru primele 8 luni "i se estimeaz! cel pu#in la 55 milioane de lei pentru tot anul. În condi#iile insuficien#ei de lichidit!#i "i de diminuare a masei monetare, stagneaz! "i volumul credit!rii economiei, înregistrând în ultimele luni reducerea activit!#ii creditare.

Dinamica Presiuni puternice pe pia#a valutar! pun "i factori interni, în afar! de pierderea pozi#iei dolarului

SUA fa#! de EURO. În anul 2007, oferta net! de valut! str!in! de la persoanele fizice s-a majorat cu 43,5% pân! la 1 mlrd. 712,3 mil. USD. Fluxul net de investi#ii directe, de portofoliu "i credite contractate de la persoanele afiliate a crescut de 3,2 ori, pân! la 240,7 mil. USD, iar fluxul net de credite externe private, granturi "i asisten#! tehnic! s-a m!rit de 2,6 ori, pân! la 287 mil. USD.

Aceste tendin#e se men#in "i în anul 2008. Numai în primele 8 luni ale anului 2008 în #ara au intrat oficial peste un miliard de dolari, cu peste 50% mai mult ca anul trecut. Masa monetar! a ajuns la limita de 31,7 mlrd. de lei la finele lunii august, înregistrând o cre"tere de 16% comparativ cu începutul anului. Sterilizarea lichidit!#ilor în circula#ie a continuat masiv pân! în septembrie 2008, în momentul în care BNM a r!mas satisf!cut! de rata infla#iei anual! calculat! (11.9%). În perioada de sterilizare intens! BNM a ajuns s! sterilizeze 1,3 mlrd. lei la sfâr"itul trimestrului II, care a coborât lent la o medie de 1,2 mlrd lei pe parcursul lunii august 2008.

Odat! atins obiectivul pe plan infla#ionist, la 25 septembrie BNM reduce rata rezervelor obligatorii la 20,5% "i rata de refinan#are la 17%. Mai jos este prezentat! evolu#ia ratei de sterilizare a masei monetare M2 pe parcursul anului 2008.

Sursa: BNM, IDIS „Viitorul”

Factorii " Volumul mare de remiten#e (peste 1/3 din PIB), ceea ce provoac! perturba#ii în

sistemul economic; " Economia ineficient!, cu costuri de administrare "i activitate ridicat!. Pe lâng! efectul

211 Monitorul Economic Nr.13, Q2 2008, IDIS “Viitorul”

106

infla#iei importate avem "i efectul infla#iei costurilor;" Lipsa oportunit!#ilor investi#ionale provoac! direc#ionarea fluxurilor financiare spre

pia#a de consum, provocând infla#ia cererii; " Cre"terea investi#iilor str!ine în Moldova; " Cre"terea asisten#ei financiare acordate de c!tre institu#iile finan#atoare interna#ionale.

Anticip"ri Datorit! aprecierii valutei na#ionale în 2008 cu 22% fa#! de co"ul valutar (valutele #!rilor

partenere: Euro, USD, Grivna, Leul românesc, rubla ruseasc!) "i cu 17% fa#! de dolar, bugetul de stat va rata în 2008 venituri în m!rime de circa 1,4 miliarde lei. Cursul valutar pe parcursul urm!toarei jum!t!#i de an va fi relativ stabil, fluctua#iile interne fiind dictate în cea mai mare parte de fluctua#iile externe ale cursului USD/EURO. Aprecierea valutei na#ionale va contribui la reducerea infla#iei în 2008 cu cel pu#in 10 p.p. Pentru anul 2009 este posibil! o rat! a infla#iei la nivel de 10%.212

Întreb"ri " Ce este mai important pentru Republica Moldova, #intirea infla#iei sau #intirea cursului

valutar? " Oare vor fi m!surile întreprinse în 2008 suficiente pentru ca fenomenul ce are loc pe

parcursul anului s! nu se relanseze "i în 2009? " Ce trebuie de întreprins pentru a st!pâni aprecierea leului? " Va g!si Guvernul solu#ii nonmonetariste de asimilare a influxului valutar?

212 “Sinteza anului 2008”, IDIS “Viitorul”, decembrie 2008

107

E 2. Deficitul balan!ei comerciale – recorduri noi

Subiectul În primele zece luni ale anului 2008 deficitul comercial a dep!"it valoarea de 2746,8 mil. dolari

SUA, iar la finele anului cu u"urin#a va dep!"i pragul psihologic de 3 miliarde USD.

Descrierea Potrivit Biroului Na#ional de Statistic!, decalajului considerabil în evolu#ia exporturilor "i

importurilor a determinat acumularea în ianuarie-octombrie 2008 a unui deficit al balan#ei comerciale în valoare de 2746,8 mil. Astfel, deficitul comercial înregistrat în anul curent, timp de 10 luni este cu aproape 50 la sut! (913 mln. dolari SUA) mai mare decât în aceea"i perioada a anului trecut.

În pofida faptului, c! exporturile continu! s! creasc! cu ritmuri alerte (+27%), pân! la peste 1350 mln. dolari SUA, avansul importurilor este mult mai rapid (+41,4%), pân! la 4100,6 mln. dolari SUA. Respectiv, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în aceasta perioada a fost de 33,0%, fa#! de 36,8% în 2007, având tendin#! continu! de diminuare.

În mare parte, cre"terea deficitului balan#ei comerciale a fost provocat! de aprecierea leului fa#! de dolar SUA "i Euro, ceea ce a afectat grav exportatorii moldoveni. Tendin#a de cre"terea a deficitului balan#ei comerciale poate fi doar par#ial explicat! de "ocurile exogene pe care le-a suferit Moldova în 2006-2007 (embargoul vinicol, scumpirea resurselor, secet!). Demontarea „embargoului vinicol” a avut efecte marginale asupra ritmurilor de agravare a deficitului comercial. O alt! explica#ie este competitivitatea redus! a exporturilor moldovene"ti, chiar "i pentru bunurile, la care produc!torii de#ineau avantaje competitive aparente213.

Grupul #int" " Exportatorii "i importatorii; " Banca Na#ional! a Moldovei; " Ministerul Economiei "i Comer#ului.

Impactul În condi#iile actuale, când deficitul balan#ei comerciale atinge un nivel de cca 55% din PIB (în

ianuarie-iunie 2008), fiind compensat doar prin fluxul enorm de remiten#e, economia na#ional! risc! s! fie în prag de colaps economic, în cazul unei eventuale încetiniri a fluxului de remiten#e.

Dinamica Datele statistice privind comer#ul extern al Republicii Moldova pentru ultimii ani atest! o

agravare continu! a deficitului comercial, datorit! faptului c! ritmul de cre"tere a importurilor este mult mai mare decât cel de cre"tere a exporturilor (Diagrama Nr.1).

Singurele tendin#e pozitive care pot servi ca premise pentru a afirma c! situa#ia se va îmbun!t!#i sunt: reluarea exporturilor de vinuri în Rusia, cre"terea "i diversificarea direc#iilor de export.

213 Realitatea Economic! Nr. 3, aprilie 2008, Expert Grup.

108

Diagrama Nr.1

Sursa: Biroul Na"ional de Statistic!

Factorii

" Majorarea pre#urilor la energie importat! (gaz, electricitate); " Aprecierea valutei na#ionale; " Consecin#ele secetei din anul 2007 "i a "ocurilor externe; " Competitivitatea sc!zut! a produselor autohtone; " Fluxul excesiv de remiten#e ce provoac! cre"terea consumului; " Consumul sporit ce provoac! cre"terea importurilor; " Infrastructura agricol! nedezvoltat!.

Anticip"ri La momentul actual nu exist! semne ca dinamica cre"terii deficitului comer#ului exterior s! fie

ranversat în viitorul apropiat, atâta timp, cât exist! surse pentru a finan#a deficitul. Ca urmare a crizei economice mondiale se anticipeaz! încetinirea fluxului de remiten#e, "i acest fapt se va r!sfrânge negativ asupra finan#!rii deficitului comer#ului exterior. Pe termen mai îndelungat aceasta poate afecta consumul gospod!riilor casnice, "i respectiv, volumul importurilor.

O alt! a"teptare negativ! vine din sectoarele industriei u"oare "i industriei alimentare, care au intrat în recesiune. Aceste sectoare sunt motorul cre"terii exporturilor, de"i criza înc! nu a afectat exportul textilelor. Pentru a evita repetarea situa#iei din 1998, ministrul Economiei "i Comer#ului a atras aten#ia recent exportatorilor pentru a fi mai aten#i la exporturile de produc#ie agricol! "i alimentar! în direc#ia CSI, când în urma crizei din Rusia mul#i exportatori moldoveni au r!mas f!r! bani pentru produc#ia livrat! în aceast! #ar!214.

Întreb"ri " Când va fi solu#ionat! problema deficitului balan#ei comerciale? " Din ce surse va fi acoperit deficitul balan#ei comerciale în cazul încetinirii fluxului de

remiten#e? " Cum va afecta criza economica mondial! exporturile din Moldova? " Ce m!suri trebuie de întreprins pentru a spori competitivitatea produselor

autohtone?

214 “Eco”, 10 decembrie 2008, nr. 200

109

E 3. Pia!a imobiliar" din Moldova, amenin!at" de criz"

Subiectul Pia#a de imobil din Moldova, pia#a cu cele mai paradoxale tendin#e din ultimii ani "i asupra

c!reia s-au f!cut cele mai controversate prognoze, a început s! prezinte primele simptome de „r!cire” începând cu anul curent.215

Descrierea Pia#a de imobil din Moldova a început s! înregistreze în anul 2008 primele simptome de

stagnare. Astfel, pre#urile pe parcursul lunilor august "i septembrie au înregistrat sc!deri cu circa 5,2%, iar din luna octombrie "i pân! în prezent pe pia#a secundar! ieftinirea a constituit 4,6%.

Paradoxul esen#ial ce a înv!luit pia#a moldoveneasc! de imobil const! în faptul c! apartamentul sau casa, fiind bunuri de prim! necesitate, s-au transformat în paralel "i în bunuri de lux, care "i le pot permite doar cei cu venituri înalte "i stabile. Prin urmare, principalii cump!r!tori a bunurilor imobiliare au devenit cet!#enii moldoveni afla#i la munc! peste hotare sau membrii familiilor acestora, oameni de afaceri de succes, dar "i speculan#ii care au investit masiv în imobilul locativ, anticipând o continuare a cre"terii pre#urilor. Îns!, îndat! ce pre#urile la imobil au dep!"it pragul de 900 EURO per metru p!trat, iar pre#urile pe pia#a secundar! au trecut de pragul psihologic de 1000 EURO per metru p!trat, se pare c!, chiar "i pentru aceste categorii de popula#ie, apartamentele au devenit practic inaccesibile, iar interesul speculativ s-a diminuat sim#itor.

Un indicator destul de important la care trebuie s! atragem aten#ie este volumul lucr!rilor în antrepriz! realizate de companiile de construc#ii. Acest indicator în ianuarie-septembrie 2008 a constituit doar 91,2% fa#! de perioada respectiv! a anului precedent. Potrivit Biroului Na#ional de Statistic! (BNS), în perioada dat!, cel mai mult s-a diminuat volumul lucr!rilor de construc#ii noi, cu circa 10,6%, ceea ce indic! clar mic"orarea activit!#ii antreprenoriale în sectorul imobiliar. Din cauza refuzului mai multor b!nci comerciale de a finan#a proiectele de construc#ie a imobilului, s-a redus semnificativ volumul complexelor reziden#iale, planificate pentru perioada 2009-2010. Numai în primul semestru a anului 2008 volumul creditelor bancare, acordate pentru imobil a sc!zut cca 3,5 ori.

Grupul #int" " Popula#ia; " B!ncile comerciale; " Agen#iile imobiliare; " Agen#iile de ipotec!.

Impactul În condi#iile în care pia#a imobiliar! arat! semne clare de stagnare, în primul rând datorit!

problemelor ce #in de creditarea companiilor de construc#ii, aceast! ar avea un impact negativ asupra ramurii, manifestat prin falimentarea companiilor de construc#ii "i înghe#area lucr!rilor pe "antiere. O asemenea situa#ie va avea efecte nefaste atât asupra activit!#ii antreprenoriale, cât "i asupra statutului investi#iilor f!cute de clien#ii companiilor de construc#ii, dar "i a b!ncilor, care au finan#at aceste proiecte.

Dinamica Începând din anul 2002 pe pia#a imobiliar! s-a înregistrat o cre"tere spectaculoas! a pre#urilor de

la 150 USD/m2, pân! la 1200 USD/ m2 în 2008, pe fundalul cererii sporite pentru spa#iile locative. Cererea a fost sus#inut! de transferurile mijloacelor b!ne"ti din str!in!tate "i sporirea num!rului de tranzac#ii cu atragerea resurselor creditare.

Dup! ce în 2007 pre#urile la apartamente au cunoscut o cre"tere de pân! la 14% în compara#ie cu anul trecut, aceasta tendin#! a continuat "i în anul curent, cel pu#in pân! în prima jum!tate a anului.

215 Realitatea Economic! Nr. 6, noiembrie 2008, Expert Grup

110

Din ianuarie "i pân! în iulie pre#urile la imobilul locativ au crescut cu 19,7%, iar pe pia#a secundar! pre#urile au continuat un trend ascendent pân! în septembrie, marcând o cre"tere de 29,7% de la începutul anului curent.

Pe parcursul lunii august "i septembrie pre#urile au început s! scad! cu un ritm de 5,2%, iar din octombrie "i pân! în prezent ieftinirea pe pia#a secundar! a constituit 4,6%.

Factorii

" Refluxul de capital speculativ din sectorul imobiliar; " Cre"terea atractivit!#ii depozitelor bancare în raport cu pia#a imobiliar!; " Posibilitatea mic"or!rii volumului de venituri remise de peste hotare; " Mic"orarea încrederii b!ncilor în companiile de construc#ie "i limitarea credit!rii

proiectelor imobiliare; " Diminuarea volumului lucr!rilor în antrepriz! pentru construc#iile noi.

Anticip"ri Exist! toate premisele pentru un eventual regres a pie#ii imobilului, începând cu anul viitor, "i o

posibil! sc!dere a pre#urilor pân! la 10%-20%. Atractivitatea depozitelor bancare cre"te, "i în 2009 putem a"tepta sporirea refluxului de capital speculativ din sectorul imobiliar. În afar! de aceast!, exist! semne clare pentru încetinirea volumului remiten#elor în 2009, ceea ce ar putea influen#a cererea pentru bunurile imobile, #inând cont de faptul, c! investitorii principali în sectorul imobiliar pân! acum era anume aceast! categorie de popula#ie.

Întreb"ri " Oare sunt tendin#ele de „r!cire” a pie#ii imobilelor înregistrate în ultimele luni ale

anului curent semnale clare ale crizei în acest sector al economiei? " Care va fi o posibil! sc!dere a pre#urilor în sectorul imobiliar în 2009?

111

E 4. Sectorul animalier în com" profund" Subiectul

Sectorul animalier al Republicii Moldova în perioada tranzi#iei spre economia de pia#! a cunoscut schimb!ri dramatice. Dup! estim!rile Ministerului Agriculturii "i Industriei Alimentare, "eptelul de bovine (f!r! raioanele din stânga Nistrului) s-a redus în compara#ie cu sfâr"itul anului 1980 de 3,4 de ori, de porcine – de 5,1 de ori, de ovine "i caprine - cu 42 la sut!.216

Descrierea În 2008 continu! procesul de diminuare drastic! a efectivului de animale cu ritmuri galopante.

În perioada anilor 2002-2008, efectivul de bovine s-a redus de la 410 mii unit!#i pân! la 231,7 mii unit!#i, „identificate” la 1 iulie 2008. O situa#ie similar! indic! "i datele statistice privitoare la efectivul de porcine: o regresiune pentru aceea"i perioad! a num!rului de animale de la 508 mii de capete pân! la 271,3 mii.

Efectivul de animale în primul semestru al anului 2008

La 1 iulie 2008 Ponderea (în %, fa!" de total)

Mii capete

În %, fa!" de 1 iulie

2007 Bovine; total 231,7 77,9 100 din care: întreprinderile agricole 14,5 78,3 6,2 gospod"riile persoanelor fizice #i cele !"r"ne#ti (de fermier)

217,2 77,8 93,8

Porcine; total 271,3 50,4 100 din care: întreprinderile agricole 58,6 90,2 21,6 gospod"riile persoanelor fizice #i cele !"r"ne#ti( de fermier)

212,7 44,9 78,4

Ovine #i caprine; total 874,3 91,3 100 din care: întreprinderile agricole 34,8 86,7 4,0 gospod"riile persoanelor fizice #i cele !"r"ne#ti(de fermier)

839,5 91,5 96,0

P"s"ri (întreprinderile agricole) 2668,8 95,0 × Sursa: BNS Din subven#iile alocate în anul 2007 sectorului animalier, numai 10 la sut! au revenit micilor

fermieri. În anul 2008, Guvernul sprijin! în continuare întreprinderile zootehnice de talie mare, în pofida faptului, c! acestea sunt în minoritate. În anul 2007, acestea au beneficiat de suport direct din partea statului prin intermediul fondului de subven#ionare în sum! de 6794521 milioane de lei, ceea ce constituie 45,8% din valoarea resurselor alocate pentru sectorul animalier. Dac! mai lu!m în calcul "i faptul, c! alte 45% sau 6680604,00 lei revin întreprinderilor de stat, atunci micii fermieri (întreprinderile #!r!ne"ti de fermieri, întreprinderile individuale "i persoanele fizice) au beneficiat numai de 1367660,00 lei sau de 10% din suma total!.

Un factor destabilizator mai vechi pentru acest sector a constituit situa#ia precar! în care se afl! comer#ul exterior cu produse agricole "i alimentare de origine agricol!. În comer#ul exterior cu m!r-furile din aceast! categorie de produse, conform Sistemului Armonizat (SA), balan#a comercial! este profund negativ!.

Grupul #int" " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare; " Întreprinderile zootehnice;

216 Monitorul Economic Nr.13, Q2 2008, IDIS “Viitorul”

112

" Întreprinderile #!r!ne"ti; " Ministerul Economiei "i Comer#ului.

Impactul Diminuarea num!rului de animale a provocat reducerea produc#iei de lapte cu 18%, care a fost

alimentat! suplimentar "i de reducerea productivit!#ii cu 7%. Totodat!, s-a redus semnificativ, cu 16%, produc#ia de ou!. Sacrificarea în mas! a animalelor "i p!s!rilor a ascuns gravitatea proceselor, care au cutremurat sectorul animalier, prin scoaterea pe prim plan a unor indici, care tocmai au crescut spectaculos din cauza pierderilor cantitative din zootehnie. Este vorba de cre"terea volumului vânz!rii animalelor "i p!s!rilor pentru sacrificare, care a crescut cu 17%, produc#ia, prelucrarea "i conservarea c!rnii "i a produselor din carne cu 23,9%, t!b!cirea "i prepararea pieilor cu 40,5%.

Dinamica Fenomenul de diminuare drastic! a efectivului de animale continu! pân! în prezent. În perioada

anilor 2002-2008, efectivul de bovine s-a redus de la 410 mii unit!#i pân! la 231,7 mii unit!#i, „identificate” la 1 iulie 2008.

Efectivul de animale în perioada anilor 2002-2008, mii la finele anului

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Bovine, total 410 373 331 311 299 251 231,7 din care vaci 279 256 231 217 207 181 171,7 Porcine 508 446 398 461 532 406 271,3 Ovine "i caprine 956 938 942 938 947 846 874,3 P!s!ri 14995 15756 17522 22235 22531 - -

Surs": BNS

O excep#ie pentru sectorul animalier, constituie subsectorul avicol, în care efectivul de p!s!ri în pofida dificult!#ilor, datorate impactului factorilor interni "i externi (psihoza general! legat! de epidemia gripei aviare declan"ate în statele vecine, acum câ#iva ani în urm!, pierderea pozi#iilor de#inute anterior în comer#ul exterior, lipsa nutre#urilor în anii 2003 "i 2007, concuren#a acerb! pe pia#a intern! cu produsele de import "i cu cele de contraband!) a reu"it s! evolueze pozitiv.

Factorii " Consecin#ele secetei din anul 2007; " Mecanismul imperfect al subven#ion!rii întreprinderilor din sectorul agricol; " Politicile incoerente promovate de autorit!#i; " Situa#ia precar! în care se afl! comer#ul exterior cu produse animaliere; " Vulnerabilitatea gospod!riilor #!r!ne"ti, în care sunt concentrate mai mult de 90%

din efectivul animalier.

Anticip"ri In anul 2009, tendin#ele profilate în anul trecut de reducere a num!rului de animale vor pierde

din intensitate. Îns! o recuperare rapid! a pozi#iilor pierdute este problematic!. Mijloacele financiare rezervate pentru sectorul animalier sunt destul de mici pentru a motiva agricultorii s! depun! eforturi suplimentare pentru revenirea la pozi#iile ratate. Resursele financiare, prev!zute în fondul pentru subven#ionarea produc!torilor agricoli pentru sectorul zootehnic, în sum! de 23 milioane de lei, sunt destinate în mare m!sur! pentru fortificarea întreprinderilor mari.217

Întreb"ri " De ce statul sus#ine financiar preponderent întreprinderile mari, de"i cea mai mare

parte a efectivului de animale este concentrat! în gospod!riile #!r!ne"ti? " Când va avea loc modernizarea "i restructurarea sectorului animalier?

217 Monitorul Economic Nr.12, Q1 2008, IDIS “Viitorul”

113

E 5. Pre!uri europene la gaze naturale

Subiectul Din 2008, tarifele la gazele naturale livrate de c!tre Rusia Republicii Moldova sunt revizuite o

dat! la trei luni în baza contractului încheiat între Gazprom "i Guvernul Moldovei. În ianuarie anului trecut, s-a ajuns la nivelul de peste 350 Euro pentru o mie de metri cubi.

Descrierea De la începutul anului 2008 a avut loc deja a treia majorare a pre#ului pentru gazul furnizat în

Republica Moldova. La momentul actual pre#ul pentru gazele livrate de c!tre Gazprom pentru #ara noastr! constituie 278,71 dolari SUA pentru o mie de metri cub. Gazprom-ul "i Moldova-Gaz au semnat în decembrie 2006 contractul de livrare a gazelor pentru anii 2007-2011, în conformitate cu care pre#ul la gaze anual se calculeaz! conform formulei bazat! pe principiile de pia#!, cu aplicarea coeficien#ilor de reducere.

Dac! atragem aten#ie la modul de armonizare a pre#ului la gazul importat, atunci avem: pre#ul în 2008 - 75 % din pre#ul mediu european, 85% în 2009, 90% în 2010. C!tre anul 2011 pre#ul gazului va atinge nivelul pre#urilor medii europene la livr!rile de gaze ruse"ti.

La moment, pre#ul mediu european la gazele naturale stabilit de Gazprom este de 401 – 402 USD pentru 1000 mc în compara#ie cu 272 USD/1000 mc din 2007. Observ!m, deci, c! în decursul unui an s-a produs un salt spectaculos al pre#ului cu aproximativ 40%. Noul pre# î"i g!se"te explica#ia în scumpirea petrolului, #inând cont de faptul c! în contractele Gazprom-ului cu partenerii s!i, tariful la gazul exportat se calculeaz! în func#ie de cota#iile produselor petroliere vechi de "ase-nou! luni.218

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Consumatorii casnici; " Moldovagaz; " Termocom; " ANRE.

Impactul Pre#ul de 401-402 USD de acum, nu este o mare tragedie pentru #!rile UE, în condi#iile în care

în Europa, datorit! intermediarilor, pre#ul care este pl!tit de consumatori se apropie de 1000 USD pentru o mie de metri cubi. Îns!, pentru R. Moldova, aceast! situa#ie ar reprezenta o tragedie, dac! vor fi impuse în totalitate regulile pie#ei.

Majorarea pre#ului la gazele livrate în Republica Moldova de c!tre Gazprom a dus la majorarea tarifului pentru consumatori casnici, tariful devenind unul extrem de mare, insuportabil pentru popula#ia Republicii Moldova. De la începutul anului, tariful pentru achitarea consumului gazului natural de c!tre consum!tori casnici s-a majorat cu 27%, de la 2775 la 3523 lei pentru 1000 m3 .

În condi#iile în care ritmul de dezvoltare al economiei na#ionale r!mâne în urm! fa#! de ritmul cre"terii pre#ului la gazele naturale, aceast! afecteaz! foarte mult bugetul de stat. Aici se mai adaug! datoriile Moldovei fa#! de Gazprom, care au crescut în ultimii trei ani cu 60%. În afar! de aceast! se m!re"te considerabil "i datoria Transnistriei pentru gaze naturale, care s-a majorat semnificativ de la începutul anului curent, care constituia la 1 ianuarie 2008 suma de 1,677 mlrd USD.219

Dinamica

218 Un pre" mediu european pentru RM pentru gazul importat: la ce ne putem a#tepta, http://blogs.unimedia.md/baltag/2008/08/13/un-pret-mediu-european-pentru-rm-pentru-gazul-importat-la-ce-ne-putem-astepta/#more-79 219 Datoriile pentru gaze naturale ale Transnistriei pe „spatele” RM?, http://blogs.unimedia.md/baltag/2008/11/12/datoriile-pentru-gaze-naturale-ale-transnistriei-pe-%E2%80%9Espatele%E2%80%9D-rm/

114

Pe parcursul anului 2008 pre#ul la gazele naturale pentru Moldova a parcurs urm!toarele etapele: 1 ianuarie - 1 aprilie 2008 am avut un pre# de 191 USD/1000 m.c.; începând cu 1 aprilie pre#ul a crescut cu 10%, ajungând la 213 USD/1000 m.c.; de la 1 iulie tariful s-a majorat cu 18,8%, constituind, deja, 253 USD/1000 m.c., iar de la 1 octombrie curent, am asistat la o cre"tere a pre#ului cu înc! 10,2%, care a ajuns la un nivel estimativ de 278,71 USD/1000 m.c. Deci, noul pre# este cu circa 100 USD mai mare decât pre#ul de la începutul anului.

Factorii " Cre"terea pre#urilor pentru produse petroliere "i combustibil pe pie#ele

interna#ionale; " Armonizarea pre#ului pentru gazul rusesc pentru Moldova, în raport cu pre#ul

stabilite în #!rilor europene; " Politic! de expansiune a Gazpromului.

Anticip"ri Monopolistul rusesc, Gazprom, preconizeaz! s! scad! pre#ul la gazele naturale exportate în UE,

anun#ând la mijlocul lui decembrie curent cifra de 280 - 300 USD/1000 m.c. pentru prima jum!tate a anului 2009, în compara#ie cu 460 – 500 USD/1000 m. c. în ultimul trimestru al anului 2008. Dac! la începutul lui 2009, UE va pl!ti în mediu 280 - 300 USD/1000 m.c., atunci, conform Acordului între Moldova-Gaz "i Gazprom, RM va trebui s! pl!teasc! cca. 240 - 255 USD/1000 m.c. (la moment RM pl!te"te 278 USD/1000 m.c.). Adic!, tot atât cât am pl!tit în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2008.

Întreb"ri " Va sc!dea pre#ul pentru gazul importat în R. Moldova în anul 2009? " Vor fi mic"orate tarifele la gaze naturale "i c!ldur! pentru consum!torii casnici, în

caz de ieftinire a gazului importat, "i când va avea loc recalcularea tarifului? " Când va fi majorat tariful de tranzit a gazului? " Cine va achita datoriile Transnistriei fa#! de Gazprom pentru gaze naturale?

115

E 6. Cre#terea datoriei externe a Moldovei – un motiv de îngrijorare

Subiectul

Un alt motiv de îngrijorare pentru economia Republicii Moldova este cre"terea datoriei externe a Moldovei, care s-a majorat în ultimii 5 ani cu peste 90 la sut!.

Descrierea La sfâr"itul trimestrului 2 volumul datoriei externe a ajuns la maximum 3 mlrd 752 mln. USD.

De"i la momentul dat datoria extern!, raportat! la Produsul Intern Brut "i luând în considerare cheltuielile pentru plat! serviciului de datorie în cheltuielile bugetare, este acceptabil!, un motiv de îngrijorare este rata cre"terii datoriei externe220. Numai în ultimii 5 ani, aceasta au crescut cu peste 90 la sut!. Cre"terea semnificativ! a datoriei externe a fost generat! de sectorul privat, în timp ce sectorul public a redus nivelul îndator!rii externe în 2003-2005 pân! la 773,75 mln USD, dup! care a urmat o urcare a stocului pân! la 986,27 mln USD. Datoria extern! public! "i public garantat! a constituit la sfâr"itul trimestrului doi 973,36 mil. USD, iar cea privat! negarantat! - 2 779,08 mil. USD. Ponderea datoriei private negarantate a constituit 74,1% din total, arat! date ale BNM.

Stocul angajamentelor autorit!#ilor monetare a crescut pân! la 175,10 mil. USD, în urma valorific!rii unei noi tran"e din împrumutul de la FMI (18,88 mil. USD), Banca Na#ional! a Moldovei rambursând în aceast! perioad! 9,51 mil. USD.

Ceea ce ar trebui s! îngrijoreze este varia#ia cursului de schimb al dolarului SUA fa#! de alte valute care ar putea cre"te serios datoria. În primul trimestru 2008, stocul s-a majorat ca urmare a deprecierii monedei americane, care a cedat o pozi#ie dup! alta, cu 58,81 mln USD.

Grupul #int" " Banca Na#ional! a Moldovei; " Ministerul Finan#elor; " B!ncile comerciale; " Sectorul privat al Republicii Moldova; " Organismele financiare interna#ionale.

Impactul În condi#iile crizei financiare, impactul destul de grav poate fi asupra sectorul privat, care a

crescut datoriile externe negarantate de stat pân! la un nivel foarte ridicat, de 2779,08 mil. USD. $i aceast! datorie corporativ! extrem de mare are consecin#e foarte grave asupra economiei na#ionale, din cauza pie#ei financiare autohtone slab dezvoltate.

Dinamica Dac! lu!m dinamica datoriei externe pentru ultimele 4 ani, putem observa cre"terea destul de

considerabil! a datoriei externe.

220 Cre#terea datoriei externe a Republicii Moldova: un motiv de îngrijorare? http://www.eco.md/article/5542/

116

Sursa: BNM

Tot mai mult se împrumut! b!ncile comerciale, a c!ror datorie total! a urcat rapid în ultimii ani. Astfel, la sfâr"itul lunii iunie, b!ncile locale aveau datorii c!tre str!in!tate de 468 mln USD, respectiv 12,5 la sut! din soldul total, fa#! de 57,59 mln USD în 2003. Bancherii au finan#at astfel cre"terea rapid! a credit!rii, în condi#iile în care a existat o cerere tot mai mare pentru împrumuturi.

Datoria guvernamental! direct! s-a majorat cu 31,31 mil. USD, în special ca urmare a fluctua#iei ratei de schimb (26,68 mil. USD). Angajamentele sub garan#ia guvernului s-au majorat neesen#ial. Sectorul privat a beneficiat pe parcursul trimestrului întâi de noi împrumuturi în sum! de 160,81 mil. USD. Organismele interna#ionale au fost principalii creditori, cu o pondere de 31,8% în totalul datoriei externe sub form! de împrumuturi "i titluri de angajamente.

Factorii " Varia#ia cursului de schimb USD fa#! de alte valute; " Împrumuturile sectorului public.

Anticip"ri Datoria extern! va fi "i în continuare în cre"tere. Putem anticipa, c! criza economic! global! va

afecta grav sectorul privat, care a acumulat datorii extrem de mari. Iar datoria extern! public! "i public garantat! nu poart! nici un risc pentru economia #!rii, întrucât are o pondere în PIB destul de mic!, "i nu sunt premize pentru o cre"tere brusc! a acestea. Totodat!, Moldova a transferat doar 28,5 milioane USD pentru achitarea datoriei externe, ceea ce ar constitui circa 3 la sut! din volumul total al datoriei. Dac! aceast! sum! nu ar mai cre"te, achitarea datoriilor în acest ritm ar putea dura câteva sute de ani.

Întreb"ri " Care va fi impactul crizei economice mondiale asupra datoriei externe a Moldovei? " Cum se va schimba nivelul datoriei externe în anii urm!tori?

117

E 7. “Criza cimentului” – un avertisment pentru viitor

Subiectul În prima jum!tate a anului 2008 a avut loc a"a numit! “criz! a cimentului”, când pe pia#a

moldoveneasc! s-a resim#it un deficit de ciment. Produc!torii nu au mai reu"it s! satisfac! integral cererile, chiar dac! au lucrat la capacitate maxim!.221

Descrierea În prim!vara anului curent s-a resim#it un deficit de ciment de 19 mii de tone, potrivit

Ministerului Economiei "i Comer#ului, dup! ce combinatul de ciment din Râbni#a "i-a reorientat vânz!rile spre pia#a rus!, reducându-le pe cele c!tre malul drept al Nistrului de la 61 mii tone la 18 mii tone. Necesarul de ciment în primul trimestru a fost acoperit la nivel de 88,12%.

Ceea ce s-a întâmplat pe pia#a cimentului se înscrie perfect în tendin#ele regionale. Ca "i în Republica Moldova, în România "i Rusia, mai ales în regiunile de sud, s-a resim#it un deficit de ciment. Pre#ul cimentului în Romania a s!rit cu 65%, în trimestrul doi, dup! o cre"tere de 15% în primele trei luni ale anului. Dac! în anul 2006 pre#ul în Rusia era de 75 de dolari pe ton!. În septembrie 2007 a ajuns pân! la 190 de dolari pentru o ton!, iar în unele regiuni cimentul era vândut consumatorului final la pre# de 300 dolari. În Kazahstan o ton! de ciment cost! 280 de dolari, în Europa - în medie 160-220 dolari. Pre#ul de 200 dolari pe tona de ciment în Republica Moldova este mult prea înalt, pentru o #ar! cu o capacitate de cump!rare sc!zut!. Îns! mai devreme sau mai târziu costurile se vor alinia la cele din regiune, chiar daca temporar ele au sc!zut dup! „explozia” de la început de an. La producerea cimentului se consum! mult gaz, energie electric!, care continu! s! se scumpeasc!, ca urmare cresc puternic costurile, mânate din urma "i de majorarea salariului.

În aceste condi#ii Republica Moldova se va confrunta cu un deficit de ciment chiar în urm!torii ani, dac! oferta nu va reu"i s! mearg! într-un pas cu cererea. Capacitatea proiectat! a fabricii din Rezina a fost de 1150 mii de tone (la fel ca "i în 1994), iar dup! reconstruc#ia cuptorului a crescut cu 200-300 mii tone, îns! cea de-a doua linie a fost demontat! în anul 2007, astfel ca, în final, capacitatea maxim! s-a redus pân! la 850-900 mii tone. Cu aceste capacit!#i fabrica abia poate s! fac! fa#! cererii pie#ei.

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Produc!tori de ciment; " Întreprinderile din sectorul construc#iilor; " Popula#ia Republicii Moldova.

Impactul Speculatorii au profitat de stoparea livr!rilor de c!tre fabrica din Râbni#a "i oprirea produc#iei la

combinatul din Rezina în leg!tura cu lucr!rile de profilaxie, dar "i de gestionarea proasta a pie#ei ce trecea printr-un moment mai dificil. Companiile care încheiaser! contracte directe cu produc!torul de ciment din Rezina nu au resim#it nici cre"terea pre#urilor, pentru c! acestea erau fixate în contract, dar nici deficitul. Au avut de suferit în urma jocului speculan#ilor doar companiile mici "i particularii. Pre#urile la ciment au coborât la 2000-2100 de lei/tona, de"i nu au mai revenit la nivelul de la începutul anului, când o ton! de ciment se vindea pe 1557 lei.

Dinamica De la 1557 lei, o ton! de ciment a ajuns s! coste la mijlocul lunii aprilie 2400 "i chiar 3000 de lei,

dup! o cre"tere rapid! a pre#ului. Mitul despre Soci-2014 a fost demontat de presa rus!, care a scris c!, în final, capacit!#ile de produc#ie din regiune "i contractele cu furnizori din Turcia pentru livr!ri de 2 milioane tone pe an sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi necesarul de ciment la

221 "Criza" cimentului, un semnal de alarma, http://www.economica.md/economie-si-business/criza-cimentului-un-semnal-de-alarma.html

118

construc#ia obiectivelor olimpice. Nu rezista nici presupusul boom-ul din construc#ii. Volumul lucr!rilor de construc#ie-montaj a

sporit în 2004-2006, în medie, cu 25,2 la sut! pe an (2003 - 1526,8 mln lei, 2004 -2548,1 mln lei, 2005 - 3502,5 mln lei, 2006 - 5849,0 mln lei), potrivit datelor Biroului Na#ional de Statistic!. Iar produc#ia de ciment a avut o cre"tere anual! medie cu mult mai ridicat!, de respectiv 46,9 la sut! (2003 - 261 mii tone, 2004 - 430,0 mii, 2005 - 628,0 mii tone, 2006 - 821,0 mii tone). E adev!rat c!, dup! ce a atins capacitatea maxim!, compania Lafarge Moldova nu mai reu"e"te s! sus#in! cre"terea ofertei de ciment în acela"i ritm cu cererea. Volumul lucr!rilor de construc#ii-montaj continua s! creasc! (2007 - cu 20,5%, tr. I 2008 - cu 13,9%), în pofida unei stagn!ri pe pia#a imobilului locativ.

Factorii " Stoparea livr!rilor de c!tre fabrica din Râbni#a "i oprirea produc#iei la combinatul din

Rezina în leg!tura cu lucr!rile de profilaxie; " Gestionarea proast! a pie#ei.

Anticip"ri Deficitul de ciment pe pia#a moldoveneasca din prim!vara anului curent a fost mai curând un

avertisment pentru viitor, decât o criza a cimentului, despre care se credea c! ia amploare. Principalul furnizor a ajuns la limita capacit!#ilor "i f!r! investi#ii în dezvoltarea produc#iei ne putem a"tepta la o criza adev!rat! în anii urm!tori. Decalajul între cerere "i oferta, ce se va adânci pe viitor, poate fi acoperit prin extinderea capacit!#ilor combinatului de la Rezina sau construc#ia unei noi fabrici, solu#ie spre care înclina Guvernul. Vicepremierul Igor Dodon, ministru al Economiei si Comer#ului a "i declarat c! exist! un investitor dispus s! construiasc! în Republica Moldova o nou! uzin! de producere a cimentului. $i administra#ia Lafarge Ciment Moldova a anun#at c! în acest an va fi pus! în func#iune o nou! moar! de ciment, ca urmare produc#ia de ciment se va majora cu 20% pe parcursul urm!torilor doi ani. Capacit!#ile de produc#ie s-ar putea ridica la 1,2 milioane sau chiar 1,4 milioane tone anual. Astfel, vânz!rile companiei ar atinge un indicator echivalent cu media din Fran#a, de 400 de kilograme de ciment anual pe cap de locuitor.

Întreb"ri " Putem noi a"tepta la o criz! adev!rat! a cimentului în urm!torii ani? " Ce trebuie de întreprins pentru a satisface cererea de ciment?

119

E 8. Moldova se transform" dintr-o !ara exportatoare de produse agroalimentare în una net importatoare

Subiectul

De"i în structura exporturilor moldovene"ti predomin! m!rfurile agroalimentare, acestea sunt dep!"ite de importurile produselor agroalimentare, Moldova devenind o #ara net importatoare de aceste produse.222

Descrierea Pia#a agricol! moldoveneasc! este caracterizat! prin nestabilitate, fluctua#ii puternice de pre#uri,

lips! de echilibru între cererea "i oferta de produse vegetale, amenin#!ri frecvente a securit!#ii alimentare a #!rii.

În urma stagn!rii în dezvoltarea industriei "i agriculturii autohtone, lipsa de politici adecvate, nivelul jos de competitivitate a produselor moldovene"ti atât pe pia#a intern!, cât "i pe cea extern!, s-a creat o situa#ie, potrivit c!reia Moldova se transform! dintr-o #ara exportatoare de produse agroalimentare în una net exportatoare. Acest fapt, pune în pericol produc!torii autohtoni.

În special, importurile moldovene"ti prevaleaz! asupra exporturilor în comer#ul cu preparate din carne, din pe"te, "i preparate din cacao, preparate din cereale, f!in!, amidon, lapte; produse de patiserie, preparate alimentare diverse, tutun "i înlocuitori de tutun prelucrat. Totodat!, cresc importurile de b!uturi alcoolice, nealcoolice, o#eturi "i cele din grupa preparatelor din cereale, f!in!, amidon, lapte, produse de patiserie - de la 3 mil. 575,5 mii dolari SUA "i 774,5 mii dolari SUA în anul 1999 pân! la 47 mil. 790,7 mii dolari SUA "i respectiv 21 mil. 415,4 mii dolari SUA în anul 2007.

Industria alimentar! dispune de un poten#ial semnificativ de dezvoltare "i de extindere datorat, în principal, diversit!#ii materiilor prime de origine vegetal! "i animal! din agricultur!, îns! acest poten#ial nu este valorificat pe deplin.

Grupul #int" " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare; " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Produc!tori agricoli.

Impactul Importurile masive de produse agroalimentare în Moldova descurajeaz! produc!torii autohtoni,

ace"tia fiind nevoi#i s!-"i abandoneze activitatea "i s! se lanseze în alte afaceri, consumând tot mai multe produse de import. Drept consecin#!, descre"te volumul produc#iei agroalimentare autohtone "i exportul acesteia.

Dinamica În ultimii ani, ponderea exporturilor de produse agroalimentare în totalul exporturilor

moldovene"ti a sc!zut vertiginos, de la 61% în anul 2004 pân! la 39,9% în anul 2007. Acest declin este o consecin#! a lipsei de flexibilitate atât în activitatea produc!torilor "i exportatorilor de produse agroalimentare, cât "i în cea a autorit!#ilor. În prima jum!tate a anului 2008 aceast! tendin#! a continuat. Ritmul de cre"tere a importurilor de produse agroalimentare este mult mai mare decât ritmul de cre"tere a exporturilor. În ianuarie-iunie anului curent ritmul de cre"tere a exporturilor produselor vegetale a constituit 23,1%, fa#a de cre"tere a importurilor cu 33,2%, exportul produselor alimentare "i b!uturi a crescut cu 22%, iar importul acestora – cu 53,8%.

222 “Poten"ialul de export al complexului agroindustrial”, Viorel Chivriga, IDIS “Viitorul”, 2008

120

Sursa: BNS, IDIS “Viitorul”

Exporturile moldovene"ti de animale vii "i produse animale s-au diminuat de circa 6 ori în perioada anilor 1997-2007. Dac! în anul 1997 acestea constituiau 75 435,3 mii USD, atunci la finele anului 2007 înregistrau cel mai mic nivel din ultimii 10 ani – 13 579,5 mii USD. Trendul descendent al exporturilor de animale vii "i produse animale s-a amplificat mai mult în perioada anilor 1997-2002 "i 2003-2007.

Factorii " Decapitalizarea puternic! în sectorul agricol; " Dotarea tehnic! insuficient!; " Accesul limitat la factorii sporitori de randamente; " Fragilitatea pie#ii rurale; " Nivelul jos de competitivitate a produselor moldovene"ti; " Lipsa de politici adecvate.

Anticip"ri În semestrul II al anului 2008, exporturile de produse vegetale vor cunoa"te o cre"tere

semnificativ!, datorit! suportului venit din sectorul vegetal din agricultur!, care dup! doi ani de recesiune are toate "ansele s!-"i recupereze pozi#iile pierdute.223 Mai ales, în prima jum!tate a anului, stagn!ri semnificative sunt înregistrate la exportul m!rfurilor ob#inute în sectoarele cerealelor "i oleaginoaselor, în care, în 2008 au fost înregistrate cele mai mari recolte globale din ultimul deceniu. Ca posibile piedici în realizarea acestui scenariu, pot fi remarcate unele posibile bariere administrative în calea exporturilor, dup! modelul celor introduse în anul 2004 prin Hot!rârea Guvernului nr. 834 "i nesolu#ionarea problemelor ap!rute pe pia#a intern! a cerealelor, odat! cu pr!bu"irea pre#urilor la produsele cerealiere.

Întreb"ri " Cum poate fi sporit! competitivitatea produselor agroalimentare? " Ce politici de subven#ionare a produc!torilor agricoli trebuie de implementat?

223 Monitorul Economic Nr.13, Q2 2008, IDIS “Viitorul”

121

E 9. Pia!a valutar" “supraînc"lzit"” de banii veni!i din exterior

Subiectul Influxul enorm de valut! în Republica Moldova pune mare presiune pe pia#a valutar!, cursul

monedei "i infla#ie224.

Descrierea Pia#a valutar! în anul 2008 pare s! fi fost la un pas de explozie. Numai în primele cinci luni

rulajul s-a ridicat la o sum! echivalent! cu 3 miliarde 455,82 milioane de dolari SUA. În luna mai, volumele tranzac#ionate au crescut cu peste 10 mln USD în medie pe zi "i au urcat la o medie zilnic! de 50,58 milioane de dolari SUA, fa#! de 25,56 mln USD, în luna ianuarie, potrivit datelor B!ncii Na#ionale a Moldovei.

$i mai puternic – de 10,5 ori - au crescut tranzac#iile în ruble ruse"ti pe pia#a valutar! moldoveneasc!, o evolu#ie la care se pare nu au o explica#ie tran"ant! nici factorii bancari, nici economi"tii. De la un rulaj echivalent cu suma de 21 mln USD în prima lun! a anului, rublele ruse"ti au ajuns la un nivel de 220,6 mln USD.

Cât prive"te cre"terea de peste zece ori a rulajului cu ruble ruse"ti pe pia#a valutar! moldoveneasc!, chiar dac! putem admite c! aceast! cre"tere a fost generat! de majorarea exporturilor de vinuri pe pia#a rus! "i a remiten#elor din aceast! #ar!, unde muncesc peste 50 la sut! din moldovenii pleca#i la munc! peste hotare, mai r!mân multe întreb!ri f!r! r!spunsuri. Putem doar presupune c! mul#i agen#i economici, care pân! mai ieri f!ceau comer# cu Rusia în dolari, au renun#at la aceasta valut! "i prefer! rubla ruseasc! în achit!ri. Sau cet!#enii Republicii Moldova care muncesc în Federa#ia Rus! au început s! fac! economii în ruble. Unii anali"ti nu exclud c! este vorba despre legalizarea capitalului. Poate fi vorba "i de capital speculativ.

În afar! de aceasta, a"tept!rile atât ale B!ncii Na#ionale a Moldovei, cât "i ale Fondului Monetar Interna#ional de la începutul anului 2008 privind stabilizarea volumului influxului de valut! în #ar! nu s-au confirmat. În ianuarie-octombrie moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acas! 1 mlrd. 399,16 mil. dolari.

Grupul #int" " Banca Na#ional! a Moldovei; " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " B!ncile comerciale.

Impactul Aceast! evolu#ie exploziv! a opera#iunilor cu ruble ruse"ti "i repulsia relativ! fa#! de moneda

american! obosit! a dus la modificarea ierarhiei valutelor pe pia#!. Dac! în luna ianuarie ponderea dolarului în totalul tranzac#iilor pe pia#a valutar! era de 61,96%, a monedei europene – de 32,34%, iar rubla ruseasc! de#inea o cot! de 4,57%, peste cinci luni dolarul a coborât la cota de 54,23%, euro – pân! la 22,32%, în timp ce rubla ruseasc! a urcat la 22,95% "i pentru prima dat! a devansat moneda european!. Banca Na#ional! a Moldovei a fost nevoit! s! întreprind! m!suri urgente pentru a stopa supraînc!lzirea pie#ei valutare. A fost majorat! norma rezervelor obligatorii pân! la un nivel de 22%, iar rata de refinan#are pentru opera#iunile interbancare pân! la 18,5% (cea mai ridicat! din ultimii 10 ani).

Dinamica Ritmul de cre"tere a pie#ei valutare aproape c! s-a triplat. Dac! în anul 2007 valoarea

tranzac#iilor a crescut cu 25 la sut! fa#! de 2006, în ianuarie-mai 2008 avansul a fost de 70,4 la sut!. Rulajul pie#ei valutare s-a apropiat în luna mai de un miliard de dolari (961,1 mln USD) "i a atins maximul istoric, care acum un an p!rea a fi de domeniul fantasticului.

Factorii 224 Pia"a valutar! „supraînc!lzit!” de banii veni"i din exterior, http://www.eco.md/article/5478/

122

" Transferurile de valut! cresc foarte rapid, moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acas! în zece luni 1 mlrd. 399,16 mil dolari;

" Sporesc investi#iile de portofoliu; mijloacele financiare oferite de diferite institu#ii interna#ionale Banca Mondial!, BERD, BEI etc. care au intrat pe contul b!ncilor locale;

" Intr!rile de investi#ii str!ine sunt impun!toare, aproape c! s-au dublat; " Tranzac#iile comerciale externe sunt în cre"tere au crescut semnificativ.

Anticip"ri Ca urmare a crizei economice mondiale, în anul 2009 se a"teapt! încetinirea transferurilor

b!ne"ti din exterior. $i respectiv se anticipeaz! mic"orarea presiunii valutare asupra economiei na#ionale.

Întreb"ri " Ce se întâmpl! pe pia#a valutar!? " Cum se explic! aceast! cre"tere vertiginoas! a pie#ei valutare? " Care ar putea fi efectele?

123

E 10. Agricultura Moldovei – la nivelul celei din Europa anilor ‘70

Subiectul

Situa#ia sectorului agroindustrial din Republica Moldova este comparabil!, la etapa actual!, cu cea din Europa anilor ’70. Productivitatea sectorului agroindustrial autohton este de dou!-trei ori mai mic! decât în Europa. De"i dispune de un poten#ial considerabil, agricultura Moldovei a devenit foarte anemic!.225

Descrierea Productivitatea sectorului agroindustrial autohton este de dou!-trei ori mai mic! decât în

Europa, este una din cele mai sc!zute în regiune. De asemenea, în anii 2006 – 2007, în acest sector, produc#ia agricol! a cunoscut o diminuare drastic!. La fel, "i poten#ialul de producere este unul sub orice critic!. În plus, respectivul sector a fost puternic afectat în ultimii doi ani de embargoul impus de Federa#ia Rus! la importul de produse vinicole, din carne "i fitosanitare. Din aceast! cauz!, agricultura Moldovei a devenit foarte anemic!, de"i dispune de un poten#ial considerabil.

Procesul de privatizare s-a soldat cu o structur! extrem de fragmentat! a propriet!#ii funciare. Problemele ini#iale privind privatizarea terenurilor au fost solu#ionate "i noile întreprinderi agricole bazate pe proprietatea privat! corespund condi#iilor economiei de pia#a. Or, consolidarea propriet!#ilor private "i a structurilor juridice de organizare va necesita timp "i politici publice adecvate.

Totu"i, mediul de afaceri în sectorul agrar al R. Moldova r!mâne a fi unul dificil. Printre probleme majore ale agriculturii moldovene"ti se num!r! subven#ionarea insuficient! a produc!torilor. Totodat!, în sectorul agricol sunt înc! relativ pu#ini produc!tori, ce pot implementa tehnologii noi, pot s!di noi livezi, procura tehnic! "i utilaje agricole moderne. Cre"terea continu! a pre#urilor la resursele necesare producerii agricole, deficitul mijloacelor financiare "i dobânzile majorate la credite, în permanen#! sporesc riscurile agricultorilor "i nu permit o dezvoltare durabil!.

Grupul #int" " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare; " Guvernul; " Produc!tori agricoli.

Impactul Problemele cu care se confrunt! sectorul agroindustrial au dus la majorarea pre#urilor la

produsele alimentare. Produc!torii autohtoni au devenit necompetitivi pe pia#a extern!, chiar "i cea intern!, Moldova transformându-se dintr-o #ar! exportatoare de produse agroalimentare în una net importatoare. În urma declinului considerabil în agricultur!, s-au redus locurile de munc! "i salariul în sectorul agricol este unul foarte mic, ceea ce a cauzat migra#ia masiv! din localit!#ile rurale.

Dinamica Agricultura Moldovei a suferit un declin al produc#iei "i productivit!#ii. Conform statisticii

oficiale, produc#ia agricol! a sc!zut cu circa 35% în prima jum!tate a anilor 90 "i cu 20% - în a doua jum!tate, constituind actualmente mai pu#in de 50% din nivelul anilor 1989 - 1991. Declinul a fost cauzat îndeosebi de sc!derea productivit!#ii, deoarece suprafa#a total! a terenurilor agricole s-a schimbat neesen#ial. Road! la hectar, în func#ie de cultur!, este în prezent, cu 20-60% mai joas! decât în anii 1989 - 1991. De asemenea, a sc!zut "i productivitatea muncii. Conform datelor statistice oficiale, pe parcursul ultimilor ani, valoarea ad!ugat! brut! pe un lucr!tor în agricultura a constituit

225 Viorel Chivriga “Agricultura Moldovei – la nivelul celei din Europa din anii ‘70”, http://www.flux.md/editii/200867/articole/2889/

124

circa 400 dolari SUA.

Factorii " Lipsa resurselor financiare; " Ineficien#a politicilor agricole; " $ocuri externe.

Anticip"ri La momentul actual agricultura Republicii Moldova dispune de un poten#ial considerabil de

dezvoltare "i putem anticipa revenirea înceat! a agriculturii la pozi#iile pierdute în ultimele decenii, în cazul unor politici coerente de modernizare a agriculturii "i subven#ionarea produc!torilor agricoli.

Întreb"ri " Care este cauza declinului în agricultur!? " Ce politici agricole trebuie s! fie elaborate pentru a stimula dezvoltare sectorului

agricol? " Ce trebuie de întreprins pentru a ridica productivitatea agriculturii autohtone?

125

E 11. Pagube enorme, provocate de inunda!iile din var"

Subiectul Inunda#iile din vara curent! au provocat Moldovei pagube economice în valoare de 120 mln

dolari SUA.

Descrierea La finele lunii iulie Ucraina a evacuat, f!r! s! anun#e autorit!#ile de la Chi"in!u, 4.000 de metri

cubi de ap! de la barajul de la Novodnestrovsk, în condi#iile în care orice deversare de peste 2.500 de metri cubi trebuia s! fie coordonat! cu autorit!#ile moldovene.

Pe parcursul primei zile de inunda#ii, au fost evacua#i aproximativ 1.800 de copii din taberele amplasate în localitatea Vadul-lui-Vod! de pe malul Nistrului, precum "i persoanele care se odihnesc în aceast! zon! de agrement. Potrivit unor estim!ri ale autorit!#ilor, în zon! se aflau 3.500-4.000 persoane.

Numai în primele 2 zile ale inunda#iilor debitul râului Nistru la nodul hidraulic de la Novodnestrovsk era de 4.000 de metri cubi pe secund!, la nodul hidraulic din Dub!sari de 2.100 metri cubi pe secund!, iar în Cern!u#i de 3.000 metri cubi. Au fost inundate a 453 de case, dintre care 246 au fost complet distruse de ape. Din zonele afectate au fost evacuate peste 626 de persoane, fiind impuse restric#ii de circula#ie în regiunile inundate. Au fost distruse drumuri, terenuri agricole "i por#iuni de cale ferat!.

Dup! rezultatele evalu!rii efectuate de grupurile de lucru, care au estimat daunele cauzate de inunda#iile din vara anului curent, Moldovei au fost provocate pagube în valoare de 120 milioane de dolari SUA.

Conform evalu!rilor efectuate, din suma total! de 120 mln dolari SUA, 20% constituie daunele aduse infrastructurii, fiind distruse drumuri, c!i de acces etc., iar 15 % sunt pierderile provocate de inundarea terenurilor agricole. Din suma total! a pierderilor provocate de inunda#ii, 65% revin imobilelor, care includ case, vile, magazine, tabere "i baze de odihn!, zone de agrement, sanatorii ".a.

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Guvernul; " Agen#i economici "i popula#ia, afectat! de inunda#ii.

Impactul În total au fost inundate 453 de case. Dintre acestea, 209 au necesitat repara#ie/consolidare, iar

246 de case au fost deteriorate, inclusiv 200 case în raionul Briceni, 32 - în r-nul $tefan Vod!, 6 în r-nul Rî"cani, 3 - în r-nul Rezina ".a. Evaluarea daunelor provocate de viituri în agricultur! a vizat 3 318 ha de terenuri agricole ale agen#ilor economici "i 1.514 ha ale persoanelor fizice. Potrivit speciali"tilor de la Biroul Na#ional de Statistic!, evolu#iile negative înregistrate în activitatea structurilor de cazare au fost determinate de inunda#iile din luna august. Astfel, num!rul de turi"ti caza#i în structurile de cazare timp de 9 luni a sc!zut cu pân! la 11,6% fa#! de perioada similar! a anului trecut, constituind 233 mii de turi"ti.

Dinamica Sistemele acvatice ale râurilor Prut si Nistru sunt situate într-o regiune unde se activeaz!

procesele sinoptice, generând ploi toren#iale intensive ce se soldeaz! cu viituri catastrofale, înso#ite de inunda#ii. În ultimii 50-60 de ani, pe cursul râurilor nominalizate, au fost observate peste 8 inunda#ii de propor#ii, cele mai distrug!toare fiind înregistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1980 "i ultima - 2008. Dup! propor#ii "i daunele aduse recenta inunda#ie a dep!"it considerabil pe cele precedente.

Factorii " Devers!ri controlate de la barajul de la Novodnestrovsk efectuate de c!tre Ucraina

f!r! a anun#a autorit!#ile din Republica Moldova;

126

" Incapacitatea autorit!#ilor de a face fa#a situa#iilor excep#ionale.

Anticip"ri În urma inunda#iilor a fost deschis un cont în scopul acumul!rii mijloacelor financiare destinate

asigur!rii cu locuin#e a sinistra#ilor, pe care au fost acumulate în jur de 2 milioane 643 mii de lei /cca 194 mii euro/. Aceste mijloace urmeaz! a fi utilizate pentru procurarea de locuin#e persoanelor ale c!ror case au fost distruse de inunda#ii.

Întreb"ri " Ce trebuie de întreprins pentru a diminua pierderile în astfel de situa#ii în viitor? " Care trebuie s! fie procedurile de acordare a compensa#iilor financiare persoanelor

fizice care "i-au pierdut road! în urma inunda#iilor?

127

E 12. Deficitul for!ei de munc" calificate – o problem" cât mai acut"

Subiectul

Deficitul for#ei de munc! calificate devine una din cele mai acute probleme ale economiei na#ionale. $i Federa#ia Rus!, "i România, "i Ucraina, la fel ca "i Moldova, se confrunt! cu un deficit acut de for#! de munc! calificat!, bine preg!tit!.

Descrierea În acela"i timp, calitatea instruirii oferit! de respectivele institu#ii este departe de cerin#ele pie#ei

"i ale angajatorilor. Astfel, predomin! neconcordan#a între ceea ce ofer! sistemul de înv!#!mânt "i necesit!#ile "i cerin#ele pie#ii muncii. Aceasta este explica#ia, pe de o parte, pentru surplusul de speciali"ti (drept, economie, limbi str!ine) "i, pe de alt! parte, pentru insuficien#a altora (cus!torese, zugravi-tencuitori, sudori, electricieni etc.).

În trimestrul doi al anului 2008, popula#ia economic activ! a constituit 1399 mii de persoane, iar popula#ia ocupat! - 1357 mii. Num!rul de "omeri, calcula#i conform metodologiei OIM (Organiza#ia Interna#ional! a Muncii), constituie 43 mii de persoane "i este cel mai mic nivel fa#! de anii preceden#i sus#ine viceministrul economiei, Sergiu Sainciuc226.

Se intensific! „scurgerea de creieri” "i emigrarea for#ei de munc! calificate în #!rile vecine, ce concureaz! cu Moldova pe pia#a regional! a factorilor de produc#ie. Ca rezultat, în #ar! va cre"te deficitul de cadre calificate în sectoare ale economiei na#ionale cu cele mai dinamice tempouri de dezvoltare, în primul rând în industrie "i construc#ii.

Concomitent, sectoarele economiei ce se dezvolt! cel mai dinamic (construc#ii, IT, comer#), semnaleaz! tot mai mult cre"terea cererii pentru for#a de munc!. Totodat!, din ce în ce mai multe ramuri ale economiei continu! s! duc! lips! de for#! de munc! calificat!, fiecare al treilea post vacant r!mânând nesolicitat, ceea ce reflect! o orientare "i dezvoltare slab! a serviciilor educa#ionale.

Autorit!#ile moldovene"ti deocamdat! nu manifest! îngrijor!ri sesizabile în ceea ce prive"te deficitul de for#! de munc!, de"i semnalele venite din economie sunt destul de alarmante, mai ales în asemenea domenii cum sunt industria, construc#iile "i energetica. Pe fundalul emigra#iei intense a for#ei de munc!, politicile autorit!#ilor de îmbun!t!#ire a calit!#ii educa#iei "i instruirii tinerilor speciali"ti, cât "i cele de majorare a salariz!rii nu se materializeaz! în rezultate concrete. În lipsa for#ei de munc! calificate, nu ne putem a"tepta la fluxuri serioase de investi#ii str!ine. Dac! în primii ani emigrarea popula#iei avea efecte preponderent pozitive, reducând din surplusul for#ei de munc! existent la acea vreme pe pia#!, atunci în prezent acest fenomen s-a transformat în exod masiv al creierilor. Conform unui studiu al OECD, migran#ii moldoveni au nivelul cel mai înalt de calificare "i cele mai înalte capacit!#i profesionale în compara#ie cu alte #!ri ale Europei de Est "i #!rile CSI – 37% din diaspora moldovenilor sunt „de o calificare extrem de înalt!”.

Grupul #int" " Institu#iile de înv!#!mânt superior "i secundar profesional; " Ministerul Educa#iei "i Tineretului; " Agen#ii economici; " Agen#iile de angajare în câmpul muncii; " Agen#iile Teritoriale pentru Ocuparea For#ei de Munc!; " $omerii.

Impactul Lipsa cadrelor înalt calificate are dou! consecin#e: din punct de vedere economic, scade

competitivitatea întreprinderilor, dezvoltarea vertiginoas! a acestora; din punct de social, se m!re"te

226 Sergiu Sainciuc, ministrul adjunct al Economiei #i Comer"ului: http://www.businessexpert.md/index.php?r=10&s=1117

128

num!rul migran#ilor. Posibilit!#ile de emigrare descurajeaz! într-o oarecare m!sur! activitatea economic!. În situa#ia în care patronii nu sunt în stare sau nu doresc s! asigure remunerarea solicitat!, salaria#ii poten#iali prefer! s! r!mân! dependen#i de transferurile b!ne"ti de peste hotare sau s! emigreze "i ei decât s! se angajeze.

Dinamica Golul existent pe pia#a muncii este demonstrat "i de faptul c!, la moment Moldova este o #ar!

cu o rat! de angajare relativ mare "i o rat! mic! a "omajului. În pofida reducerii num!rului popula#iei economic active "i a celei ocupate, rata "omajului oficial nu înregistreaz! cre"teri semnificative, "omajul având un nivel mai mic decât în majoritatea #!rilor europene. Insuficien#a acut! de cadre calificate în construc#ii, industria u"oar!, industria prelucr!toare de metal, agricultur!, înv!#!mânt, s!n!tate, sfera serviciilor, denot! ineficien#a sistemului de înv!#!mânt secundar profesional. Num!rul elevilor din institu#iile de înv!#!mânt secundar profesional a fost în sc!dere în ultimii ani, în anul de înv!#!mânt 2005-2006 fiind de 25 mii, iar în 2006-2007 de 23,7 mii, în pofida campaniei, lansat! de Ministerul Educa#iei la 21 iulie 2006 „Ob#ine o specialitate – devin-o independent”. De men#ionat, c! pân! la acel moment, aceast! form! de înv!#!mânt nu a avut parte de nici o publicitate, nu i s-a creat nici o imagine atractiv! "i conving!toare.

De"i exist! o dispropor#ie dintre absolven#ii "colilor profesionale "i ai universit!#ilor, o neconcordan#! dintre ceea ce ofer! sistemul de înv!#!mânt "i ceea ce necesit! pia#a muncii de mai mul#i ani, Guvernul a hot!rât în 2006, "i a men#inut în 2007, stabilirea num!rului studen#ilor cu finan#are bugetar! "i cu tax! pentru toate facult!#ile, atât la institu#iile superioare publice, cât "i la cele private. Drept urmare s-au redus cotele de înmatriculare pentru locurile la facult!#ile „prestigioase”: economie, drept, limbi moderne, rela#ii interna#ionale, în favoarea specialit!#ilor cu profil pedagogic "i tehnic. Scopul hot!rârii era s! asigure un anumit echilibru, s! stimuleze candida#ii la admitere s! opteze pentru anumite specialit!#i de care are nevoie pia#a muncii, dar a stârnit multe dezbateri "i nemul#umiri în rândul abiturien#ilor, p!rin#ilor "i a administra#iei universit!#ilor de stat, cât "i private. A fost supus! criticii, în special, plafonarea num!rului de studen#i pentru universit!#ile private. În acela"i timp, este clar c! o cre"tere a ofertei de munc! f!r! o cre"tere corespunz!toare a cererii de for#! de munc! nu ar duce la nimic altceva decât majorarea ratei "omajului.

Factorii " Sistemul na#ional de înv!#!mânt este r!u adaptat la cererea de pe pia#a intern! a

muncii, din cauza nedezvolt!rii sectorului secundar al serviciilor educa#ionale (înv!#!mântul post-universitar, cursuri "i training-uri de calificare "i recalificare);

" Lipsa colabor!rii dintre "colile profesionale "i angajatorii; " Lipsa unei analize profunde a proceselor pe pia#a muncii, care ar sta la baza

elabor!rii politicilor de formare profesionala "i ocupare a for#ei de munc!.

Anticip"ri În anii 2008-2009 se va intensifica înc! una din particularit!#ile anilor preceden#i, o aten#ie tot

mai mare fiind acordat! condi#iilor de munc!. Men#inerea dinamicilor demografice sc!zute "i emigrarea în continuare a for#ei de munc! va duce la mic"orarea num!rului popula#iei, evident "i a poten#ialei oferte de for#! de munc!. Se a"teapt! ca num!rul persoanelor migrante aflate peste hotarele #!rii s! se reîntoarc!, dar deja nu ar putea s! stea mult în Moldova odat! ce vor g!si acelea"i condi#ii care i-a f!cut s! emigreze peste hotare. Percep#ia angajatorilor, conform c!reia ar exista ofert! de munc! abundent! pare departe de realitate, deoarece din ce în ce mai multe firme se confrunt!, "i se vor confrunta "i pe viitor, cu dificult!#i în recrutarea personalului calificat.

Întreb"ri " De ce muncitorii califica#i prefer! s! plece peste hotare "i caut! de lucru? " Ce se va întâmpla cu muncitorii care vor reveni în #ar! dar nu vor fi de acord cu

remunerarea care li se propune?

129

E 13. Panic" pe pia!a zah"rului

Subiectul Dup! ce seceta din vara trecut! “a aprins” pre#urile la majoritatea produselor alimentare, ceea ce

a afectat grav consumatorii mai ales c! salariile au r!mas cam la acelea"i nivel, la sfâr"itul lunii mai 2008 pe pia#a zah!rului a început cre"terea brusc! a pre#urilor, ceea ce a provocat panica în rândul consumatorilor.

Descrierea Pre#urile la zah!r s-au ridicat brusc începând cu 31 mai, 1 iunie. Majorarea pre#ului a constituit

pân! la 50%. Informa#ia despre scumpirea acestuia a creat un deficit artificial. În acest context cererea consumatorilor la achizi#ionarea produsului a crescut peste noapte, iar, direct propor#ional "i pre#urile. Un kilogram de zah!r a ajuns s! fie vândut la pre#uri ce variaz! între 13 "i 18 lei, fa#! de pre#ul de 10-11 lei, la care se vindea cu doar o s!pt!mâna în urm!.

Pre#ul la zah!r s-a majorat, chiar dac! Uniunea Produc!torilor de Zah!r din Moldova (UPZM) a infirmat înainte de aceste scumpiri o posibil! majorare a pre#urilor la zah!r "i sporirea cererii la acest produs pe pia#a local!. Potrivit UPZM, cele dou! companii-operatoare pe pia#!, Sudzucker-Moldova "i Marr Sugar-Moldova, satisfac în deplin! m!sur! necesit!#ile consumatorilor industriali "i individuali. Ca urmare a controalelor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei, efectuate în comun cu Ministerul Afacerilor Interne, la peste 50 de agen#i economici, s-a stabilit c! la depozitele en-gros este suficient zah!r care s! satisfac! necesit!#ile consumatorilor, iar presupusul deficit este creat artificial "i are caracter v!dit speculativ.

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare; " Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei; " Agen#ia Na#ional! pentru Protec#ia Concuren#ei; " Produc!tori de zah!r din Moldova; " Agen#i economici; " Popula#ia.

Impactul În urma specula#iilor din partea mai multor depozite en gros, s-a creat un deficit artificial de

zah!r, ce a provocat panic! în rândul popula#iei Republicii Moldova. Aceast! panic! a dus la cre"terea cererii la zah!r, "i majorarea brusc! "i nejustificat! a pre#urilor, de la 11,3 lei pân! la 18 lei.

Începând cu luna iulie "i pân! în prezent Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice "i Corup#iei a depistat 122 de cazuri de majorare excesiv! a pre#urilor la zah!r, în fiecare dat! confiscând venitul ob#inut ilegal, adic!, a celor ob#inute în urma stabilirii adaosului comercial de peste 20 la sut!. De asemenea, agentul economic a fost supus s! pl!teasc! o amend!, în m!rimea venitului ob#inut ilegal. Astfel, în perioada dat! din sanc#iunile aplicate au fost încasate circa 519,6 mii de lei. Iar pre#ul la zah!r a revenit la nivelul de pân! la scumpirea, pân! la 12 lei pentru un kilogram.

Dinamica Deja de câ#iva ani pia#a zah!rului din Moldova este protejat! prin sistemul „saveguard”227, adic!

la importul de zah!r este aplicat! o tax! de 115 euro pentru o ton!. Statul a exclus, în anul 2008, subven#iile pentru produc!torii de sfecl! de zah!r. În anul 2006 acestea au constituit 25 de lei pentru o ton!, iar în 2007 – 70 de lei sub form! de restituire a TVA.

În sectorul de producere a zah!rului sunt angajate peste 43 mii de persoane, inclusiv 3,5 mii la întreprinderile de producere a zah!rului "i circa 40 mii în sectorul agricol. R. Moldova export! zah!r

227 Produc!torii de zah!r anun"! scumpiri cu 10-15%, http://www.eco.md/article/4978/

130

în Rusia, statele CEFTA (Serbia, Albania, Croa#ia), iar în anul curent exportul urmeaz! s! fie lansat în #!rile UE. 80 la sut! din zah!rul produs în R. Moldova este vândut pe pia#a intern! "i doar 20 la sut! este exportat.

Anul 2007 a fost unul extrem de dificil pentru sectorul de producere a zah!rului, deoarece seceta a redus mult din volumul preconizat de materie prim!. „Sudzuker Moldova” a fost nevoit chiar s! stopeze activitatea uneia din cele patru fabrici pe care le de#ine.

Amintim c! prin Hot!rârea Guvernului nr. 547 din 4 august 1995 a fost adoptat! o list! de m!rfuri "i produse de importan#! social!, la comercializarea c!rora se aplic! un adaos comercial nu mai mare de 20 de procente, din aceste produse f!când parte "i zah!rul.

Factorii " Ac#iuni speculative a unor intermediari care au destabilizat pia#a; " M!surile de protec#ie a pie#ei interne de zah!r; " Seceta din anul 2007.

Anticip"ri Road! foarte înalt! de sfecl! de zah!r în 2008, în compara#ie cu anul trecut va asigura pia#a

intern! de stocuri necesare de zah!r. De aceea nu exist! premise pentru un deficit de zah!r "i cre"terea pre#urilor la acest product. Organele de resort vor #ine la control pre#urile la zah!r "i nu vor permite specula#ii în acest sens.

Întreb"ri " A fost oare o în#elegere de cartel pe pia#a zah!rului? " Ce trebuie de întreprins pentru a evita astfel de situa#ii în viitor?

131

E 14. BNM înregistreaz" pierderi enorme

Subiectul Banca Na#ional! a Moldovei a anun#at pentru nou! luni 2008 pierderi în valoare de 862,6

milioane de lei, care au ap!rut din cauza diferen#ei de cursul valutar raportat la activele în valut! ale BNM.

Descrierea Potrivit BNM, la 30 iunie pierderile acestei institu#ii au constituit 862,6 milioane de lei. Aceste

pierderi au fost cauzate de intr!rile masive de valut! de peste hotare "i de aprecierea leului fa#! de alte valute.

La mijlocul lunii septembrie cursul de schimb al leului mai întâi a crescut de la 9,6 lei pentru un dolar la aproape 11 lei, iar apoi s-a stabilit la un nou nivel - 10,3 lei. Activele BNM pentru o luna au crescut cu 18,4%, ajungând pân! la 23,24 mlrd. lei ($2,26 mlrd.) Conform calculelor BNM, suma lichidit!#ilor "i a depozitelor pe termen scurt în banca a crescut cu 25,7%, constituind 14,21 mlrd. lei. Volumul de cerin#e c!tre organiza#iile interna#ionale financiare aproape c! nu a suferit schimb!ri mari (1,99 mlrd. lei), precum "i portofoliul hârtiilor de valoare al guvernului (2,3 mlrd. lei).

Surse din cadrul administra#iei BNM au men#ionat c! aceasta cre"tere a surselor financiare ale guvernului #ine de transferurile tuturor calculelor "i opera#iilor de stat la BNM. Astfel, conform acordului cu guvernul, volumul hârtiilor de valoare pentru pia#a primara pân! la sfâr"itul anului 2008 va fi mic"orat cu 100 mil.lei. Volumul certificatelor proprii ale BNM a sc!zut in pasive cu 70%, constituind 993,16 mil. lei.

Grupul #int" " Banca Na#ional! a Moldovei; " Guvernul Republicii Moldova.

Impactul Pierderile B!ncii Na#ionale a Moldovei contribuie la mic"orarea activelor în bilan#ul contabil "i

rezervelor valutare. Astfel, se mic"oreaz! posibilitatea B!ncii Na#ionale de a interveni pe pia#a valutar! pentru a diminua fluctua#iile cursului valutar.

BNM a mic"orat în luna septembrie, de asemenea, "i portofoliul de credit al b!ncilor comerciale de la 35,26 mil. lei pân! la 22,78 mil. lei. Acestea sunt soldurile de credite oferite pentru cinci b!nci comerciale pân! la 2000 pentru construc#ia Cooperativelor de construc#ii locative.

În prezent BNM nu elibereaz! credite pe termen lung. În calitate de serviciu special, b!ncile comerciale pot s! ia de sine st!t!tor de la BNM credite pe termen scurt (overnight). Pentru aceasta, banca comercial! trimite la BNM o cerere "i lista hârtiilor de valoare de#inute cu un circuit de 98 de zile. Dac! volumul hârtiilor este suficient, cererea este aprobat! automat.

Dinamica În anul trecut Banca Na#ional! a modificat modul de prezentare a informa#iei în bilan#ul

contabil, în care a inclus la compartimentul „profit/pierdere net» pierderile nerealizate de la diferen#a de curs valutar228. Pierderile reale au ap!rut din diferen#a cursului valutar raportat la activele în valut! ale B!ncii Na#ionale, care sunt calculate zilnic în lei, la cursul oficial. În primele 3 luni anului curent pierderile B!ncii Na#ionale au constituit 440,597 mii de lei, iar la finele lunii iunie a ajuns la m!rime de 1 mlrd. 070,5 mil. lei. În septembrie pierderile BNM s-au mic"orat cu 19,4%, constituind 862,62 mln. lei.

Factorii

228 BNM înregistreaz! pierderi de aproximativ 900 mln. lei, rezervele valutare scad, http://www.interlic.md/2008-11-03/bnm-inregistreaza-pierderi-de-aproximativ-900-mil-lei-rezervele-valutare-scad-7021.html

132

" Aprecierea valutei na#ionale; " Intr!rile masive de valut! de peste hotare.

Anticip"ri Cât prive"te pierderile anun#ate de Banca Na#ional!, riscul decapitaliz!rii acesteia este minim. În

condi#iile crizei financiare se anticipeaz! mic"orarea intr!rilor de valut! în #ar!, ceea ce va mic"ora pierderile B!ncii Na#ionale.

Întreb"ri " Care va fi cursul valutei na#ionale în 2008 în raport cu alte valute, "i cum va influen#a

aceasta pierderile B!ncii Na#ionale? " Cum se va schimba fluxul capitalului în anul 2009?

133

E 15. Imaginea investi!ional" a Moldovei

Subiectul Pe parcursul anului 2008 s-a creat o situa#ie când exist! mai multe factori care influen#eaz!

negativ imaginea investi#ional! a Republicii Moldova, ceea ce putem considera un motiv pentru îngrijorare.

Descrierea Volumul investi#iilor str!ine directe în economia na#ional! continu! s! fie modest, comparativ

cu nivelul acestora în #!rile vecine, sau chiar la nivel regional. Aceste rezultate modeste sunt ob#inute datorit! imaginii investi#ionale negative, care o are Moldova.

Aceast! imagine este în mare parte rezultatul politicii Guvernului Republicii Moldova. Unul dintre cele mai relevante exemple este decizia din 25 august curent a Grupului Industrial-Financiar Ascom SA de a"i retrage par#ial staff-ul de baz! din Republica Moldova229. Potrivit unui comunicat de pres! difuzat de Ascom, decizia a fost luat! ca urmare a „unor presiuni tot mai puternice la care este supus! compania” "i care „au drept scop de a destabiliza activitatea sa în Republica Moldova”.

Totodat! autorit!#ile moldovene nu au formulat niciodat! vreo acuza#ie de evaziune fiscal! sau de înc!lcare a legisla#iei de c!tre companiile controlate de familia Stati. Potrivit unor surse, de vin! ar fi implicarea tot mai activ! în politic! a unor fo"ti manageri din cadrul Ascom, dar "i leg!turile strânse ale pre"edintelui grupului cu unii lideri politici din cadrul opozi#iei. Astfel autorit!#ile comuniste ar fi îngrijorate de faptul c! grupul Ascom, pe care nu îl controleaz!, ar putea finan#a campania electoral! a unor partide din opozi#ie.

În afar! de aceasta un impact negativ asupra climatului investi#ional în Moldova o are diferendul transnistrean. În iunie 2008, în cadrul unei emisiuni televizate Ambasadorul SUA în Moldova a declarat, c! situa#ia conflictului transnistrean nesolu#ionat determin! nesiguran#! "i instabilitate, ce împiedic! atragerea investi#iilor în Moldova. Reprezentantul diploma#iei americane la Chi"in!u a men#ionat în acest sens c! imaginea Moldovei peste hotare este influen#at! puternic de prezen#a acestui conflict, iar majoritatea dintre occidentali, atunci când li se vorbe"te de Moldova, se gândesc automat la Transnistria. „Investitorii str!ini sunt rezerva#i atunci când li se propune s! investeasc! în Moldova, deoarece se tem c!, în orice clip!, se pot pomeni cu un glon# de peste Nistru”, a afirmat Michael Kirby.

Grupul #int" " Guvernul Republicii Moldova; " MIEPO; " Investitorii str!ini "i autohtoni; " Organismele interna#ionale.

Impactul Impactul retragerii par#iale a staff-ul companiei ASCOM este unul cât se poate de negativ

pentru imaginea investi#ional! a Moldovei. Or, grupul ASCOM are leg!turi strânse cu o serie de companii de consultan#! "i b!nci interna#ionale, care la sigur au fost sau vor fi informate despre presiunile statului exercitate asupra companiei. Lipsa investi#iilor atât str!ine cât "i autohtone afecteaz! considerabil dezvoltarea economiei na#ionale.

Dinamica Nivelul investi#iilor str!ine directe în economia Republicii Moldova cre"te atingând nivele

similare celor înregistrate în unele state la începutul procesului de tranzi#ie spre UE. În nou! luni ale anului 2008, Republica Moldova a atras investi#ii str!ine directe în sum! de 489 milioane de dolari, cu 68% mai mult decât în perioada similar! a anului precedent.

229 De ce grupul Ascom isi retrage staff-ul de baza din Moldova? http://www.economica.md/economie-si-business/de-ce-grupul-ascom-isi-retrage-staff-ul-de-baza-din-moldova.html

134

De"i volumul investi#iilor str!ine directe pe cap de locuitor a atins nivelul altor state din CSI, respectiv 116,4 USD estimativ pentru 2007, în Republica Moldova acest indicator este mult mai mic decât în noile state-membre ale UE. De exemplu, în România "i Bulgaria nivelul investi#iilor str!ine pe cap de locuitor a constituit în anul 2006 respectiv 529,2 USD "i 672,3 USD

Cartea Alb! pentru 2006 elaborat! de c!tre FIA230 "i care con#ine propuneri pentru îmbun!t!#irea climatului investi#ional în Moldova, prezint! drept concluzie general! faptul c! majoritatea recomand!rilor f!cute în Cartea Alb! din 2005 nu au fost implementate.

În anul 2007 activitatea investi#ional! a înregistrat o cre"tere a fluxului investi#ional "i a stocului de investi#ii str!ine directe care a atins cifra de 1.8 mil. USD. În acela"i timp, investi#iile str!ine directe atrase în economia na#ional! au crescut cu 50% comparativ cu anul 2006.

Un indicator important al încrederii investitorilor este reflectat de venitul reinvestit, care a crescut în ultimii ani "i î"i p!streaz! acela"i curs pentru viitor. Cota venitului reinvestit din totalul investi#iilor în economie a crescut de la 1.9% în 2000 pân! la 7.3% în 2007. Acest fapt reflect! credibilitatea pe termen lung a afacerilor care sunt dezvoltate în Moldova. Potrivit informa#iei Camerei Înregistr!rii de Stat, la începutul anului 2008, în Republica Moldova erau înregistrate 6300 companii cu capital str!in.

Stocul investi!iilor str"ine pe !"ri investitoare, % 1994-2007

$ara mil. lei % of totalOlanda 2748,7 21,0 Rusia 1390,4 10,6 Italia 1329,5 10,2 Cipru 1309,2 10,0 Spania 1022,4 7,8

Marea Britanie 652,7 5,0 Germania 636,5 4,9

SUA 554,9 4,2 Fran!a 500,4 3,8

România 498,9 3,8 Ucraina 138,4 1,1

Sursa: Cartea Alba FIA

Factorii " Presiunile din partea guvern!rii asupra companiilor din Moldova; " Conflictul Transnistrean nesolu#ionat; " Infrastructura slab dezvoltat!; " Nivelul înalt al corup#iei.

Anticip"ri Investi#iile str!ine directe vor fi în anul 2009, potrivit unui scenariu pesimist, în sc!dere „sau se

vor reduce practic pân! la zero", a declarat prim-vicepremierul Igor Dodon, ministrul Economiei "i Comer#ului. „Sunt anumite argumente în favoarea acestui scenariu, în special #inând cont de faptul c! unele proiecte noi majore de investi#ii sunt suspendate". Dar, în opinia ministrului, cele mai multe "anse le are scenariul moderat ce prevede investi#ii str!ine directe cel pu#in la nivelul anului 2008, cu o mic! cre"tere în anul viitor, pân! la 700 milioane de dolari SUA.

Întreb"ri " De ce investitorii ezit! sa investeasc! în economia Moldovei? " Ce trebuie de întreprins pentru a spori imaginea investi#ional! a Moldovei? " Ce presupune o imagine investi#ional! pozitiv!?

230 http://www.fia.md/wb/#t2

135

E 16. Criza în sectorul industrial continu"

Subiectul Datele Biroului Na#ional de Statistic! pe ianuarie-octombrie 2008 ne arat!, c! industria

Republicii Moldova este departe de recuperarea pozi#iilor pierdute în anii 2006-2007, nevorbind deja despre un salt al industriei preconizat la începutul anului curent ca rezultat a demont!rii embargoului vinicol "i unui an agricol foarte favorabil pentru aceasta. De"i se prognoza o cre"tere de 9-13%, prognoza a dovedit s! fie foarte optimist!, cre"tere real! în ianuarie-octombrie 2008 înregistrând numai 2.0% fa#! de perioada similar! a anului precedent.

Descrierea Ultimele statistici cu privire la activitatea industriei Republicii Moldova din nou sunt sub semnul

minus, în octombrie industria "i-a luat o nou! pauz! în cursa de recuperare a pozi#iilor pierdute în ultimii ani, când s-a aflat în declin. Industria moldoveneasc! a înregistrat o nou! sc!dere, de 3,0%, în luna octombrie fa#! de perioada respectiv! a anului 2007, astfel c! avansul care dup! primul trimestru trecuse chiar peste 7 la sut! în raport cu perioada similar! a anului trecut, iar a"tept!rile erau destul de optimiste, a coborât la cota 2,0%, de la un 2,7 la sut! în luna precedent!.

Evolu!ia lunar" a volumului produc!iei industriale în pre!uri comparabile (modificarea procentual" fa!" de lun" respectiv" a anului precedent)

Surs": Biroul Na!ional de Statistic", IDIS “Viitorul” În sectorul industriei u"oare deja se resimte influen#a crizei la nivel global. Industria

prelucr!toare, care are o pondere de 88,3 la sut! din totalul industriei, a crescut cu doar 1,6 la sut! într-un an agricol favorabil pentru aceasta. Politica de pre#uri joase la produc#ia agricol!, stimulat! "i de c!tre stat, a determinat produc!tori s! nu-"i vând! produsele. Ca urmare, prelucrarea "i conservarea fructelor "i legumelor s-a diminuat cu 9,6 la sut!. $i cre"terea de 36,1 la sut! din industria vinurilor este sub nivelul scontat, dac! i-ai în considerare recolta înalt! de struguri din acest an.

Cre"terea de 7,6 la sut! în industria alimentar! "i a b!uturilor, ce pare a fi un succes pe fondul anului trecut, când în zece luni s-a înregistrat o reducere a produc#iei de 0.8%, a fost realizat! în principal din contul industriei zah!rului, a vinului, b!uturilor alcoolice "i par#ial a produselor lactate. Continu! s! se afle în declin sectorul care odinioar! aducea mari venituri agriculturii "i anume tutun!ritul. Fabricarea produselor de tutun s-a redus cu 12,4%.

Situa#ia de incertitudine pe pie#ele financiare Interna#ionale, în complex cu politicile anti-infla#ioniste ale BNM creeaz! riscuri suplimentare pentru întreprinderile industriale în Moldova, în special cel mic "i mijlociu. În rezultatul aplic!rii de c!tre BNM a instrumentelor de lupt! cu infla#ia, au crescut vehement costurile creditelor la b!ncile comerciale, ceea ce face practic imposibil! orice activitate economic! cu ciclu investi#ional lung.

În afar! de aceasta, produc!torii de vin locali se confrunt! cu o problem! foarte semnificativ!: nerambursarea pl!#ilor pentru vin exportat din partea partenerului principal – Rusia. Acest lucru

136

afecteaz! mult "i pe produc!torii sticlei "i cartonului.

Grupul #int" " Produc!tori autohtoni; " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare; " Investitori locali "i str!ini.

Impactul Criza în sectorul industrial "i sc!dere continu! a produc#iei industriale va avea impactul negativ

asupra cre"terii economice în 2008. Anii preceden#i declinul industriei na#ionale a provocat sc!derea cre"terii PIB de la 7,5% pân! la 3%. Întreprinderile industriale în continuare r!mân a fi slabe din punct de vedere al atractivit!#ii, nu doar pentru investitori str!ini, dar "i pentru investitori locali. Ca urmare, deja 3 întreprinderi din cadrul Asocia#iei Produc!torilor din Moldova s-au închis.

Dinamica Industria las! impresia unui domeniu cuprins de convulsii231. Dup! cre"terile impresionante de

la început de an, care au atins un 11,4 la sut! în februarie "i men#inerea ascensiunii de 4-6 la sut! în urm!toarele trei luni, a urmat c!derea de 3,7 la sut! din luna mai "i trei luni din patru în perioada iulie-octombrie sub semnul minus. Cre"terea din primele luni ale anului a fost erodat! de sc!derile din ultimele luni.

În anul 2006, industria Republicii Moldova a înregistrat o sc!dere de 6,9%, iar în 2007 - de 2,7%. Sub semnul minus ar putea s! încheie industria "i anul 2008, dac! tendin#ele din ultimele luni vor continua. Lansarea unor programe de stat ce au ca #int! relansarea industriei nu-"i ating scopul într-un domeniu cu mari restan#e la capitolul restructurare "i modernizare, precum "i aliniere la cerin#ele "i standardele pie#ei externe.

Potrivit datelor Biroului Na#ional de Statistic!, în ianuarie-octombrie anului curent întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au produs m!rfuri în valoarea de peste 24,5 miliarde de lei în pre#uri curente. Cre"terea real! a volumului produc#iei industriale fa#! de ianuarie-octombrie 2007 a constituit 2%.

Factorii " Impactul crizei mondiale asupra industriei na#ionale; " Politica de pre#uri joase la produc#ia agricol!; " Acces limitat la credite "i rate extrem de mari; " Competitivitatea redus! a produc#iei industriale autohtone; " Investi#ii limitate în sectorul productiv.

Anticip"ri În ceea ce prive"te anticip!rile pe sectorul industrial, evident c! industria nu va putea realiza în

acest an o cre"tere pe potriva a"tept!rilor. Dac! tendin#ele din ultimele luni se vor continua, anul ar putea s! încheie sub semnul minus. Sursa principal! pentru cre"tere posibil! ar putea fi industria alimentar!, datorit! rezultatelor ob#inute în domeniul agriculturii. Iar criza economic! mondial! va avea efecte negative asupra industriei "i în 2009.

Întreb"ri " Cum poate fi sporit! competitivitatea produselor autohtone? " Când va avea loc modernizarea "i restructurarea industriei na#ionale dup! cerin#ele "i

standardele mondiale? " Cum pot fi atrase investi#ii str!ine directe în sectorul productiv?

231 http://www.allmoldova.com/index.php?action=newsblock&rid=1070527162&id=1227510300&lng=rom

137

E 17. Impactul crizei financiare asupra Republicii Moldova

Subiectul Impactul crizei financiare asupra economiei reale a Republicii Moldova pare s! fie cu mult mai

mare decât s-a spus anterior. În pofida asigur!rilor date de Guvern, precum c! R. Moldova nu va fi afectat! de criz!, simptomele acesteia s-au f!cut sim#ite.

Descrierea Anul 2008 a devenit o adev!rat! provocare pentru economia mondial!. Criza financiar! a

cuprins aproape toate #!rile, fiind o cauz! a recesiunii în mai multe ramuri a economiei mondiale. Impactul crizei financiare asupra economiei reale a Republicii Moldova pare s! fie cu mult mai mare decât s-a spus anterior. Impactul se face sim#it prin reducerea cererii la exporturile moldovene"ti, a locurilor de munc!, a volumului remiten#elor "i, în special, prin reducerea investi#iilor, inclusiv investi#iilor str!ine directe în economie.

De"i sistemul bancar moldovenesc a demonstrat o relativ! imunitate fa#! de criza financiar!232, primele simptome ale crizei economice în R. Moldova sunt deja vizibile, aceasta afectând în mare parte sectorul real al economiei. Domeniile cele mai vulnerabile sunt exporturile, construc#iile si transportul de m!rfuri. Astfel, în octombrie 2008 volumul exporturilor a sc!zut cu 2,6% fa#! de luna precedenta, dup! o u"oar! stagnare în august-septembrie. De"i acest declin ar putea fi atribuit "i unor factori sezonieri, sesiz!m prezen#a riscurilor multiple legate de reducerea volumului de vânz!ri ale companiilor autohtone orientate spre export. Valoarea lucr!rilor în antrepriz! realizate de organiza#iile de construc#ii în trimestrul III, 2008 a fost în sc!dere cu 7% fa#a de perioada respectiv! a anului precedent, iar întreprinderile de transport auto au transportat cu 3,3% mai pu#ine m!rfuri.

Lan#ul cel slab al economiei moldovene"ti este industria. $i în primul rând trebuie s! c!ut!m semne de criz! aici. Dup! datele Biroului Na#ional de Statistica, în ianuarie-noiembrie cre"terea industriei Republicii Moldova a constituit 1,2%, înregistrând în ultimele luni sc!deri drastice. Numai în luna noiembrie anului curent, fa#! de noiembrie 2007, industria a sc!zut cu 5,1%. Reducerea produc#iei industriale a fost cauzat! de sc!deri în fabricarea articolelor de îmbr!c!minte, fabricarea cartonului "i hârtiei, fabricarea berii, cimentului, etc.

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Banca Na#ional! a Moldovei; " B!ncile comerciale; " Agen#i economici; " Popula#ia.

Impactul Criza financiar! mondial! a avut un impact negativ, în primul rând asupra economiei reale a

Republicii Moldova. Impactul crizei deja se face sim#it în domeniul întreprinderilor vinicole din Moldova, care export! în Rusia – nu li se întorc banii de la exportul produc#iei. În afara de aceast!, primii, care simt impactul crizei financiare sunt cet!#enii no"tri care muncesc peste hotare. Criza afecteaz! migran#ii moldoveni în 2 direc#ii: scade num!rul total a emigran#ilor "i se diminueaz! volumul remiten#elor de peste hotare. Acest fapt va avea un efect negativ asupra cre"terii economice în Moldova, care este bazat! la momentul actual pe consum.

Dinamica În anul 2008 din cauza crizei economice globale a avut loc reducerea produc#iei la

întreprinderile cu urm!toarele activit!#i principale: fabricarea articolelor de îmbr!c!minte – cu 16,4% (cauzând reducerea pe total industrie cu 1,7%); fabricarea hârtiei "i a cartonului – cu 26,7% (cauzând 232 Top 10 evenimente economice ale anului 2008 în viziunea EXPERT-GRUP, http://www.expert-grup.org/?p=208

138

o reducere cu 0,7 % pe industrie), fabricarea berii – cu 18,2% (cauzând o reducere cu 0,6 % pe industrie); fabricarea elementelor din beton, ipsos "i ciment – cu 13,2% (cauzând o reducere cu 0,3 % pe industrie); prelucrarea "i conservarea fructelor "i legumelor – cu 3,2% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,2%); fabricarea produselor de tutun – cu 14,3% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,2%); fabricarea produselor textile – cu 7,5% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,2%); fabricarea uleiurilor "i gr!similor – cu 1,6% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,1%); fabricarea sticlei "i articolelor din sticl! – cu 3,4% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,1%); fabricarea de ma"ini agricole – cu 17,0% (cauzând reducerea pe total industrie cu 0,1%) etc.

Indicii valorii produc#iei industriale pe principalele tipuri de activit!#i conform datelor operative ob#inute de la întreprinderile industriale, incluse în cercetare statistic! lunar!, se reflect! în tabelul de mai jos:

Valoarea produc#iei industriale, în pre#uri

curente,mil. lei

Indicii valorii produc#iei în

ianuarie-noiembrie

2008 fa#! de ianuarie-

noiembrie 2007, în pre#uri comparabile3,

%

Ponderea în valoarea total! a

produc#iei de la începutul anului 2008,

în pre#uri comparabile,

%

Gradul de influen#! a

cre"terii (descre"terii)

valorii produc#iei

asupra indicelui

general de produc#ie, %

Informativ: ianuarie-

noiembrie 2007 fa#! de ianuarie-

noiembrie 2006,în pre#uri comparabile4,%

Industria – total

27023,0 101,2 100,0

+1,2 98,1

Industria extractiv"

459,9 104,1 1,8

+0,1 102,1

Industria prelucr"toare

17640,9 101,3 88,2

+1,2 97,7

Prelucrarea "i conservarea fructelor "i legumelor 936,6 96,8 4,9 -0,2 111,0 Fabricarea nutre#urilor gata pentru

animale 23,7 82,7 0,1 -0,0 101,7 Fabricarea apei

minerale "i b!uturilor r!coritoare 273,7 83,9 1,1 -0,2 131,3 Fabricarea

produselor de tutun

307,3 85,7

1,4 -0,2

89,7

Fabricarea produselor

textile

552,7 92,5

2,8 -0,2

111,3

Fabricarea de articole de

îmbr!c!minte; prepararea "i

vopsirea bl!nurilor 572,4 83,6 8,7 -1,7 93,1 Fabricarea hârtiei "i

cartonului 361,2 73,3 1,9 -0,7 119,2

139

Produc#ia altor produse din

minerale nemetalifere 2976,9 98,5 12,3 -0,2 111,8

Din ele fabricarea:

elementelor din beton,

ipsos "i ciment 435,2 86,8 1,8 -0,3 93,5 Sursa: BNS

Factorii " Criza financiar! mondial!; " Dependen#! R. Moldova de pie#ele externe.

Anticip"ri Drept rezultat al crizei financiare mondiale, putem anticipa diminuarea fluxului de remiten#e.

Mul#i dintre concet!#enii no"tri de peste hotare vor pierde lucrul sau vor primi venituri sim#itor mai mici ca înainte. Desigur, nu-"i vor mai putea permite s! transfere bani în #ar!. S-ar putea ca mul#i chiar s! revin! acas! peste câteva luni. Ca urmare, afluxul puternic de valut! care în ultimii trei ani a fost un puternic factor macroeconomic "i monetar se va diminua. În termen de jum!tate de an - un an, putem s! ne a"tept!m la apari#ia tendin#ei de depreciere a leului comparativ cu alte valute. De asemenea, ca urmare a reducerii remiten#elor putem s! ne a"tept!m la dispari#ia presiunilor în domeniile unde de obicei se fac investi#iile (imobile), diminuarea fluxului de studen#i pe contract "i reducerea cererii la produse de lux (în special din partea copiilor de bani gata „de import”).

Mai multe companii exportatoare se vor ciocni de sc!derea cererii din partea partenerilor din #!rile afectate de criz! "i de cazuri de insolvabilitate a lor. Aceste probleme „importate” de exportatori vor fi transmise prin lan# economiei noastre - cifre de afaceri mai mici, diminu!ri de salarii sau disponibiliz!ri, achizi#ii mai mici în #ar! de la furnizorii locali, etc.

În plin! criz!, fiecare î"i num!r! banii cu grij!, "i se gânde"te de zece ori, înainte de a-i cheltui. To#i sunt alerta#i cu privire la faptul cum trebuie p!stra#i banii, unde trebuie p!stra#i banii, trebuiesc ei p!stra#i sau e mai bine de cheltuit totul acum. Orice zvon genereaz! mi"c!ri masive pe pia#!, lumea panicat! cump!r! sau vinde dolari, închide sau deschide depozite, cump!r! sau vinde apartamente. Sigur, aceasta destabilizeaz!, în primul rând pia#a valutar! "i monetar!, care sunt cele mai lichide, dar într-un r!stimp foarte scurt, se va resim#i "i pe alte pie#e.

Întreb"ri " Cât de serios va afecta criza financiar! Republica Moldova? " Cât va dura criza? " Ce trebuie de întreprins pentru a diminua consecin#ele grave ale crizei?

140

E 18. Moldovagaz pe post de sperietoare

Subiectul Neachitarea de c!tre întreprinderile Termocom, CET-1 "i CET-2 a datoriilor fa#! de SA

Moldovagaz, pun în pericol aprovizionarea cu gaze naturale a acestor companii pe timp de iarn!. În aceste condi#ii, serviciul de pres! al furnizorului de gaze naturale deseori a anun#at c! Moldovagaz ar putea limita sau chiar sista livrarea gazelor naturale pentru aceste întreprinderi.233

Descrierea Potrivit serviciului de pres! al Moldovagaz, la 21 octombrie 2008, datoria întreprinderilor din

sectorul termoenergetic a constituit 1,36 mlrd. lei (circa 103 mil. euro), inclusiv: Termocom – 216,5 mil. lei, CET-1 - 293,3 mil. lei "i CET-2 - 852,5 mil. lei. Furnizorul de gaze precizeaz! c! datoria CET-urilor este determinat! de neachitarea de c!tre SA Termocom a datoriilor pentru energia termic! livrat!.

Neachitarea de c!tre întreprinderile Termocom, CET-1 "i CET-2 a datoriilor fa#! de SA Moldovagaz, pun în pericol aprovizionarea cu gaze naturale a acestor companii pe timp de iarn!. În aceste condi#ii, Moldovagaz ar putea limita sau chiar sista livrarea gazelor naturale pentru aceste întreprinderi.

Reac#ia la declara#iile Moldovagaz a fost una anemic!. Doar Termocom s-a folosit de moment pentru a ar!ta iar!"i în direc#ia prim!riei Chi"in!u, l!sând s! se în#eleag! c! de vin!, în situa#ia creat!, este administra#ia actual! a capitalei, care nu achit! datoriile de 176 mil. lei la acoperirea diferen#ei de tarif. Un simplu calcul arat! c! chiar dac! prim!ria ar achita aceast! sum!, problema datoriilor nu va disp!rea. De altfel, Termocom recunoa"te indirect acest lucru. Astfel, numai fa#! de Moldovagaz, Termocom are datorii ce dep!"esc suma de 216 mil. lei, dintre care 36 mil. lei sunt datorii curente.

Datoriile Termocom fa#! de CET-1 se cifreaz! la 368 mil. lei, dintre care datorii curente - 45 mil. lei, iar fa#! de CET-2 – 1 114 mil. lei, dintre care curente - 112 mil. lei. Datoriile prim!riei fa#! de Termocom nu acoper! nici m!car 10 la sut! din valoarea tuturor datoriilor acumulate de Termocom.

Grupul #int" " Moldovagaz; " Termocom; " Guvernul; " Prim!ria mun. Chi"in!u; " Consum!tori de agent termic.

Impactul Situa#ia ar putea ie"i de sub control în cazul în care Moldovagaz va trece la ac#iuni concrete "i va

sista livrarea de gaze c!tre cei mai importan#i consumatori. Ac#iunea ar putea semnifica c! cea mai mare parte a fondului locativ din Chi"in!u "i institu#iile medicale "i "colare vor r!mâne f!r! c!ldur!. Pentru a se înc!lzi, lumea va începe s! utilizeze c!mine electrice, ceea ce va majora consumul de energie electric!. În prezent, circa 70% din energie o import!m din Ucraina "i la pre#ul actual am putea importa "i mai mult. Or, energia din Ucraina este de dou! ori mai ieftin! decât cea de produc#ie local!. Îns!, iarna liniile electrice de interconexiune cu Ucraina sunt supraînc!rcate "i apar probleme la asigurarea fiabil! cu energie electric! nu numai a Moldovei, ci "i a regiunii Odessa, care prime"te energie prin linii electrice ce tranziteaz! teritoriul republicii. În acest caz, va avea de suferit întreaga republic!. Autorit!#ile centrale de comun cu cele ale capitalei vor trebui s! g!seasc! o solu#ie.

Dinamica Nu este pentru prima dat! când Moldovagaz amenin#! cu reducerea sau sistarea livr!rilor de

gaze în prag de iarn!. Totodat!, datoriile de 1,36 mlrd. lei au fost acumulate de cele trei întreprinderi nu în anul 2008, ci pe parcursul a "apte ani, respectiv Moldovagaz a avut timp berechet pentru a cere 233 Moldovagaz pe post de sperietoare, http://www.eco.md/article/5914/

141

achitarea lor sau s! le recupereze într-un fel sau altul. Dac! a r!bdat "apte ani ce iar împiedica s! mai rabde câteva luni?

Factorii " Datoriile Termocomului fa#! de Moldovagaz; " Probleme de ordin politic în rela#iile între Termocom "i Prim!ria mun. Chi"in!u.

Anticip"ri Rela#iile între Termocom "i Prim!ria municipiului Chi"in!u vor r!mâne "i în viitor tensionate

din cauza datoriei pentru agentul termic. Termocom va fi nevoit iar!"i "i iar!"i s! cear! în instan#! ajustarea tarifelor "i plata diferen#ei de tarif din conturile prim!riei.

Întreb"ri " Va sista Moldovagaz livrarea gazelor naturale pentru Termocom "i CET-uri? " Când va fi achitat! datoria fa#! de Moldovagaz pentru gaze livrate?

142

E 19. Declin la bursa de valori a Moldovei

Subiectul La momentul actual putem asista în continuare la un declin al pie#ei interactive bursiere, c!deri

de pre#uri la mai multe ac#iuni, precum "i un regres ce a afectat segmentul licitare cu strigare "i licita#iile ac#iunilor de#inute de stat.234

Descrierea Situa#ia de la Bursa de Valori a Moldovei încetul cu încetul se aliniaz!, de fapt, la evenimentele

ce predomin! pe pie#ele interna#ionale de capital. Asist!m în continuare la un declin al pie#ei interactive bursiere, c!deri de pre#uri la mai multe

ac#iuni, precum "i un regres ce a afectat segmentul licitare cu strigare "i licita#iile ac#iunilor de#inute de stat.

În perioada lunilor iunie-noiembrie a acestui an valoarea indicelui bursier EVM-COMPOSITE a sc!zut cu doar 113.5965 puncte, în compara#ie cu cre"terea de 815,9142 puncte din perioada similar! a anului trecut. Prin urmare, stagnarea "i regresul în anul curent a pie#ei moldovene"ti de capital e evident!, cel pu#in prin reducerea de pre#uri "i respectiv a valorii de pia#! a mai multor companii din Moldova.

Valoarea capitaliz!rii bursiere, evaluat! dup! metodologia Agen#iei de rating "i estimare Estimator-VM, cifra la finele lunii noiembrie 2008 circa 15.28 miliarde lei sau mai pu#in fa#! de luna precedent! cu 14.25 milioane lei.

Clasamentul ac#iunilor cu cea mai mare valoare de pia#! la BVM pentru luna noiembrie curent este condus de 2 clase de ac#iuni emise de b!nci comerciale, urmat! de o clas! de ac#iuni a unei companii de asigur!ri. Altele 7 ac#iuni din acest top sunt emise de societ!#i ce activeaz! în sectorul real al economiei na#ionale.

Grupul #int" " Bursa de valori a Moldovei; " B!ncile comerciale "i alte institu#ii financiare; " Guvernul.

Impactul În pofida acestui fapt, datorit! unei lichidit!#i reduse, precum "i a unei penetr!ri infime a

capitalului speculativ "i, în mod special, a celui str!in pe pia#a valorilor mobiliare autohtone, nu putem vorbi ast!zi despre un efect de amploare a acestei stagn!ri asupra pie#ei financiare în ansamblu. Cu alte cuvinte, nu asist!m la retrageri masive de capital de pe pia#!, capital care nici nu a intrat ini#ial în cantit!#i mari pe acest segment de pia#!. În mediul financiar nu se manifest! o îngrijorare mare pentru ac#ionariatul companiilor mari din Republica Moldova, în leg!tura cu faptul c! anume cota#ia ac#iunilor ce le de#in a sc!zut "i, respectiv, valoarea de pia#! a ac#iunilor de#inute s-a redus. Acest lucru e specific pentru Moldova, unde nu exist! o coeziune puternic! dintre pre#ul de pia#! a ac#iunii "i valoarea companiei determinat! dup! acest pre#. În fine, au de suferit în urma acestei recesiuni doar unii investitori de portofoliu care au investit sume nu atât de mari în ac#iuni care au manifestat cre"teri stabile "i mari în ultimele perioade pân! la demararea recesiunii. Dar nici în cazul acesta nu este atât de grav! situa#ia, deoarece cota#iile ac#iunilor nu au c!zut atât de mult în compara#ie cu cre"terea din perioadele anterioare.

Dinamica În timp ce pe marele pie#e asist!m la c!deri dramatice a indicilor bursieri "i nemijlocit a cota#iilor

234 Estimator-VM, http://www.evm.md/news/Ro/2008/12/08/Evenimentele%20de%20pe%20pietele%20internationale%20se%20precipiteaza,%20cate%20putin%20si%20asupra%20pietei%20de%20capital%20din%20Moldova.html

143

la ac#iuni, pe pia#a bursier! din Republica Moldova asist!m doar la o stagnare cu mici semnale de recesiune. Relevant! în acest sens este evolu#ia indicelui bursier EVM-COMPOSITE în perioada de când a început c!derea valorilor acestui indice în anul curent în compara#ie cu evolu#ia din aceea"i perioad! a anului 2007.

La finele lunii octombrie 2008, valoarea indicelui bursier EVM-COMPOSITE cifra valoarea de 2267.2570 puncte, în sc!dere cu 34.1335 puncte fa#! de luna precedent!. Prin urmare, dup! ce pe parcursul a dou! luni anterioare valoarea indicelui sc!dea, iar spre sfâr"itul lunii revenea practic la acelea"i nivel, în octombrie nu s-a mai întâmplat acest lucru. Astfel, c!derea indicelui EVM-COMPOSITE e cert!.

La finele lunii noiembrie 2008, valoarea indicelui bursier EVM-COMPOSITE se ridica la valoarea de 2262.4083 puncte, în sc!dere cu doar 4.8487 puncte fa#! de luna precedent!. La începutul lunii noiembrie valorile indicelui au crescut, dup! care au urmat c!deri pe parcursul a mai multor sesiuni bursiere, iar ulterior indicele "i-a revenit la valori pu#in mai mici fa#! de începutul perioadei. În a doua jumate a lunii nu s-au produs mari schimb!ri, cu excep#ia unei c!deri din 20 noiembrie.

C!derile valorii indicelui în luna de referin#! s-au datorat preponderent reducerilor de pre# la ac#iunile emise de societ!#ile pe ac#iuni BC Banca de Economii (ac#iuni ordinare), Franzelu#a (ac#iuni ordinare), Zorile, Fabrica de vinuri Sângerei, BTA-20 din Nisporeni, Nectar-Nord.

Un rulaj de peste 23 mln lei s-a înregistrat, în luna noiembrie, la BVM, fa#! de circa 44.61 mln lei în luna anterioar!, din care circa 63 % revine celui de pe segmentul licita#iilor cu strigare, 17.4 % - licita#iilor Agen#iei propriet!#ii publice "i 9.3 % - vânzare-cump!rare, regim interactiv. Media zilnic! a schimburilor s-a ridicat la circa 1.285 mln lei. Num!rul total de opera#iuni bursiere au atins cifra de 169, fa#! de 136 în luna anterioar!, din care 116 au revenit tranzac#iilor interactive. În luna vizat! pe toate por#iunile bursiere au fost tranzac#ionate 46 clase de ac#iuni sau mai mult cu 3 fa#! de luna precedent!.

Factorii " Criza financiar! mondial!; " Bursa de valori rudimentar!.

Anticip"ri Din cauza existen#ei unei pie#e de capital nedezvoltate nu putem a"tepta la scenarii atât de

drastice, care au loc în alte #!ri. Nu putem vorbi despre retragerea masiv! în viitor a capitalului de pe pia#a Moldovei. Putem a"tepta la sc!derea continu! indicelor la bursa de valori din Moldova.

Întreb"ri " Cât va dura declinul pe pia#a de capital a Moldovei? " La ce nivel vor sc!dea indicele bursei de valori a Moldovei? " Care vor fi evolu#iile pe bursa de valori în anul 2009?

144

E 20. Costul gestiunii impozitelor

Subiectul Companiile din Republica Moldova au nevoie de 234 ore anual pentru a achita cele 53 pl!#i

fiscale, drept urmare, costul întregului sistem de gestiune a impozitelor "i taxelor se ridic! la 164 milioane de lei.235

Descrierea Sistemul na#ional de raportare este unul redundant, adic! date de aceea"i natur! sunt colectate în

paralel de diferite autorit!#i "i pot avea valori diferite. Ceea ce avem acum nu poate fi calificat drept un sistem eficient de raportare, ci câteva subsisteme total autonome. De exemplu, pentru a ob#ine facturi fiscale, agentul economic trebuie s! prezinte certificat de lips! a datoriei fa#! de Casa Na#ional! de Asigur!ri Sociale (CNAS); pentru a ob#ine certificat de reziden#! fiscal!, trebuie s! prezinte la Serviciul Fiscal de Stat certificat de lips! a datoriei fa#! de CNAS, în baza c!reia Serviciul Fiscal de Stat elibereaz! certificat de lips! a datoriilor fa#! de Buget, care ulterior va fi prezentat la Ministerul Finan#elor pentru ob#inerea certificatului de reziden#! fiscal!. Iat! o mostr! de lips! de comunicare între institu#ii.

Companiile din Republica Moldova au nevoie de 234 ore anual pentru a achita cele 53 pl!#i fiscale, ca urmare costul întregului sistem de gestiune a impozitelor "i taxelor se ridic! la 164 milioane de lei.

Sistemul de raportare este atât de complex, încât unui antreprenor încep!tor îi este dificil s! se descurce singur cu rapoartelor care trebuiesc completate "i perfectate corect. Exist! o mare probabilitate ca, din ignoran#!, agentul economic nou-creat s! nu prezinte autorit!#ilor toate rapoartele, din cauza unei „banale neinform!ri” asupra sistemului complex de raportare existent în Republica Moldova.

O alt! problem! a sistemului de raportare obligatorie existent în Republica Moldova este c! mul#i din func#ionarii în atribu#iile de serviciu ale c!rora intr! proiectarea formularelor rapoartelor nu sunt suficient de preg!ti#i în acest sens. Se simte o lips! de formare elementar! în domeniul cercet!rii statistice a func#ionarilor respectivi. Deseori, mai întâi se proiecteaz! formularul raportului f!r! a se #ine cont de calitatea informa#iei rezultative ob#inute ca urmare a prelucr!rii datelor primare furnizate de agen#ii economici. Drept rezultat, deseori, rapoartele perfectate nu reflect! într-o manier! confortabil! "i exact! situa#ia raportat! de agentul economic, astfel încât ele nu au o utilitate în analiza activit!#ii acestuia sau nu reflect! exact rela#ia între agentul economic "i sistemul fiscal na#ional.

Pentru a face fa#! sistemului complex de raportare obligatorie, agen#ii economici sunt pu"i în situa#ia s! investeasc! resurse financiare substan#iale pentru automatizarea proceselor de raportare obligatorie tuturor autorit!#ilor competente sau s! angajeze personal suplimentar pentru a fa#! cerin#elor crescânde ale autorit!#ilor statale.

Grupul #int" " Biroul Na#ional de Statistic!; " Inspectoratul Principal Fiscal de Stat; " Guvernul; " Agen#i economici.

Impactul Sistemul de raportare obligatorie este unul sofisticat "i redundant, ceea ce dubleaz!, "i chiar

tripleaz! costurile suportate de stat. Agen#ii economicii sunt nevoi#i s! stea la cozi interminabile pentru a prezenta rapoarte. Mai mult, ei sunt percepu#i apriori în calitate de infractori, nu de parteneri ai statului.

Num!rul mare de rapoarte, precum "i complexitatea acestora îi descurajeaz! pe agen#ii

235 “Analiza sistemului de raportare obligatorie existent în Republica Moldova”, Ion Amarfii, IDIS “Viitorul”

145

economici. Unele dintre ele ajung pân! la volumul de dou!zeci de pagini. Sunt cazuri în care agen#ii economici sunt impu"i s! prezinte rapoarte vide, prezentarea raportului fiind considerat! ca fiind dovad! a activit!#ii întreprinderii. De cele mai multe ori, trebuie s! fac! fa#! cozilor interminabile. Astfel, lunile februarie-martie devin foarte înc!rcate pentru reprezentan#ii mediului de business. Formularele de rapoarte ale Serviciului Fiscal de Stat, de exemplu, nu con#in expres instruc#iuni de perfectare. Încep!torilor le vine greu s! fac! fa#!. În aceast! perioad!, contabilii sunt nevoi#i s! perfecteze pân! la 150 de rapoarte anuale. Aceast! presiune greu de suportat descurajeaz! în mare parte de#in!torii de patente de a-"i schimba statutul în întreprinderi individuale sau societ!#i cu r!spundere limitat!. Totodat!, diminueaz! elanul cet!#enilor de a ini#ia o afacere.

Potrivit datelor B!ncii Mondiale, o întreprindere din Republica Moldova consum! în mediu 234 ore pentru gestiunea a 53 de impozite "i ocup! locul 123 din 178 de #!ri oglindite în raportul „Plata taxelor 2009”, pe când o întreprindere din Macedonia consum! doar 75 ore pentru 40 pl!#i, Luxemburgul – 59 ore pentru 22 pl!#i, Noua Zeeland! 70 ore pentru 8 pl!#i, Estonia 88 ore pentru 10 pl!#i, Fran#a 132 ore pentru 11 pl!#i.

Acest lucru se datoreaz!, în mare parte, comodit!#ii procesului de raportare obligatorii (în special, folosirea tehnologiilor informatice moderne) "i simplific!rii procesului de raportare (num!rul redus de pl!#i "i rapoarte livrate). Astfel, în compara#ie cu Estonia, pentru gestiunea celor 53 pl!#i fiscale o întreprindere din Republica Moldova consum! cu 146 ore (62%) mai mult. Ca rezultat, business-ul este mai pu#in competitiv, iar afacerile se fac mai greu.

Dinamica De"i Republica Moldova a fost recunoscut! în calitatea sa stat independent în 1991, pe

parcursul celor 17 ani de independen#! autorit!#ile statului "i-au dezvoltat un sistem greoi "i complex de raportare obligatorie a agen#ilor economici, organiza#iilor, institu#iilor "i persoanelor fizice.

Drept urmare, din considerentele de a colecta cât mai mult! informa#ie de la contribuabili (sau pentru a demonstra cât de necesar! este institu#ia statului "i ce volum mare de informa#ie gestioneaz! "i st!pâne"te) nu se întreprind m!suri energice de a efectua analize de ansamblu asupra întregului sistem na#ional de raportare obligatorie, în vederea depist!rii informa#iei redundante, colectate în paralel de diferite institu#ii ale statului. Cu toate c! exist! deja ini#iative de optimizare a legisla#iei Republicii Moldova, în vederea simplific!rii activit!#ii de întreprinz!tor "i raportare obligatorie a agen#ilor economici, perfec#ionarea acesteia din urm! nu este sesizat! de agen#ii economici.

Ceea ce avem la momentul de fa#! este un sistem informa#ional na#ional de raportare obligatorie unde se tolereaz! o colectare redundant! a informa#iei de la agen#ii economici, în vederea confrunt!rii ulterioare a datelor furnizate de ace"tia institu#iilor de stat pentru verificarea coinciden#ei lor (se verific!, de exemplu, datele furnizate Serviciului Fiscal de Stat cu cele furnizate Biroului Na#ional de Statistic!). Cu toate acestea, informa#ia similar! existent! în cadrul diferitor structuri statale difer! (datele demografice existente în cadrul Biroului Na#ional de Statistic! sunt diferite de cele înregistrate în cadrul S.A. „Registru”, etc.).

Este inexplicabil acest fenomen, "i anume de ce statul tolereaz! s! suporte costuri duble (poate "i chiar triple) pentru asigurarea proceselor de colectare, prelucrare "i stocare în paralel a informa#iei de aceea"i natur! în cadrul diferitor structuri ale sale, catalogând apriori agentul economic ca un subiect care ar putea furniza inten#ionat informa#ie denaturat!. Aceast! strategie represiv! ale autorit!#ilor statale se manifest! "i în cazul în care agentul economic nu are ce raporta: odat! fiind obligatorie o anumit! form! de raportare, agentul economic e obligat s! prezinte chiar "i raportul vid. Aceast! prezentare a rapoartelor vide este considerat! de autorit!#ile statului drept o dovad! obiectiv! c! agentul economic activeaz!.

Biroul Na#ional de Statistic! "i Inspectoratul Principal Fiscal de Stat reprezint! organiza#iile care colecteaz! cea mai mare parte a rapoartelor obligatorii, circa 300. BNS recep#ioneaz! 177 rapoarte "i cercet!ri statistice pe diferite domenii (37 privind salariile, 22-transporturile, comunica#iile, informatica "i turismul, 16 - ocrotirea s!n!t!#ii...), dintre care 128 anuale. Serviciul Fiscal de Stat recep#ioneaz! pân! la 125 rapoarte, pe opt domenii. Trimestrul întâi al anului este perioada cea mai dificil! a raport!rii.

Factorii " Num!rul impun!tor a rapoartelor obligatorii; " Costurile mari întregului sistem de gestiune a impozitelor "i taxelor.

146

Anticip"ri Una din cauzele esen#iale ale problemelor generate de sistemul de raportare obligatorie a

agen#ilor economici este faptul c! acesta nu a fost privit "i analizat, abordându-se o analiz! sistemic! a acestuia. Astfel, fiecare autoritate public! colectoare de rapoarte î"i dezvolt! într-o manier! independent! subsistemul propriu de raportare, f!r! a face o cercetare prealabil! asupra posibilit!#ii recep#ion!rii într-o manier! automatizat! a datelor recep#ionate de alte autorit!#i. Simplificarea "i armonizarea sistemului de raportare obligatorie în Moldova va dura o perioada de timp destul de îndelungat!.

Întreb"ri " Ce trebuie de întreprins pentru a diminua costurile gestion!rii impozitelor "i taxelor? " Cum se poate de simplificat sistemul de raportare obligatorie, pentru a evita dublarea

costurilor?

147

E 21. Termocom vs Prim"ria - r"zboiul tarifelor

Subiectul Începutul conflictului dintre Prim!ria Chi"in!u "i Termocom a început la 14 aprilie când

Consiliul municipal Chi"in!u (CMC) a aprobat ajustarea tarifului pentru agentul termic la nivel de 456 lei pentru o Gcal. Acest conflict, între autoritatea local! "i un serviciu aflat în subordine, continu! înc! de anul trecut, punând în pericol începerea sezonului de iarn! în municipiul Chi"in!u.

Descrierea Curtea de Apel Chi"in!u a anulat decizia Consiliului municipal Chi"in!u nr. 6/1 din 14 aprilie

2008, prin care a fost aprobat tariful pentru energia termic! livrat! popula#iei în m!rime de 456 lei pentru 1 Gcal, pentru sezonul de înc!lzire 2008 – 2009. Potrivit Direc#iei Rela#ii Publice a Prim!riei instan#a de judecat! a admis integral cererea SA „Termocom”, f!r! a #ine cont de argumentele aduse de reprezentan#ii autorit!#ilor publice locale.

La 1 noiembrie 2007, datoria bugetului municipal fa#! de Termocom era de 91 mil. lei, iar pentru lunile noiembrie "i decembrie s-ar mai fi ad!ugat spre plat! alte 110 mil. lei. În total, în anul 2007, Termocom-ul urma s! primeasc! din fondurile Prim!riei circa 330 mln. lei, ceea ce reprezint! 20-22% din toate cheltuielile bugetului municipal. Nici o alt! întreprindere din republic! nu prime"te direct de la buget asemenea sume. Pentru anul 2008, îns!, sumele preconizate pentru subven#ionarea furniz!rii de c!ldur! urmau s! creasc! la 550 mil. lei, dac! Consiliul Municipal ar fi acceptat cererea Termocom-ului de a majora tariful la c!ldur! pân! la 715 lei/Gcal. Cea mai mare parte a acestor bani nu r!mân, îns!, la Termocom, ci se duc pentru plata gazelor naturale furnizate de Moldovagaz, a energiei termice primite de la CET-1 "i CET-2 etc.

Guvernul nu a acceptat s! aloce "i sume pentru compensarea diferen#ei de tarif, autorit!#ile actuale ale capitalei sus#in c! au fost for#ate s! abroge decizia „bucluca"!”. Conflictul între Prim!rie "i administra#ia Termocom a luat o alur! personalizat!. Dionisie Antocel, administratorul Termocom, a anun#at o serie de m!suri de r!spuns, atât pentru a diminua cheltuielile, cât "i contra Prim!riei capitalei, inclusiv prin debran"area acesteia "i a unor institu#ii subordonate de la re#eaua termic!. Astfel, Termocom a sistat livrarea apei calde, dup! care va comanda agent termic la o temperatur! mai mic!. Cu toate acestea, Termocom oricum va continua s! acumuleze noi datorii, fa#! de furnizori. Furnizorul de energie termic! a cerut Prim!riei s! achite urgent datoriile sale de 176 mln lei fa#! de "Termocom", pentru a solu#iona situa#ia.

Compania SWECO International AB a prezentat la 4 noiembrie 2008 raportul final privind evaluarea tarifului la energia termic! livrat! de SA „Termocom" pentru sezonul rece 2008 - 2009, precum "i reflectarea acestuia în urm!torii opt ani. Potrivit raportului, tariful sezonier calculat pentru 2008-2009 constituie 817 lei/Gcal, iar tariful care include "i plata datoriilor, totalizeaz! 875 de lei pentru Gigacalorie. Conform exper#ilor, nivelul tarifului propus reflect! costul real pentru termificare, care acoper! datoriile "i investi#iile ulterioare. Guvernul a venit cu solu#ia miraculoas!: un memorandum între autorit!#ile capitalei "i Societ!#ile „Moldova-Gaz" "i „Termocom" "i un tarif de 740 lei pentru o gigacalorie.

Memorandumul convenit de c!tre municipalitate, SA „Termocom” "i SA „Moldovagaz” "i aprobat de Consiliul municipal Chi"in!u (CMC) în "edin#a de mar#i, 11 noiembrie, prevede c! municipalitatea trebuie s! achite datoriile de 148 mln lei pe care le are la moment "i alte 60 mln care se vor acumula pân! la sfâr"itul anului. Dintre ace"tia, 70 mln urmeaz! s! fie acorda#i de c!tre Guvern sub form! de împrumut rambursabil pân! la sfâr"itul anului. Tariful la energia termic! în municipiul Chi"in!u s! fie de 740 lei/Gkal. Din ace"tia, popula#ia urmeaz! s! achite 540 lei pentru o gigacalorie, restul fiind acoperi#i din bugetul municipal. Mai mul#i consilieri municipali din opozi#ie au contestat legalitatea memorandumului.

Grupul #int" " Cet!#enii municipiului Chi"in!u; " Administra#ia municipal!; " Administra#ia Termocom;

148

" Guvernul R. Moldova.

Impactul Din cauza conflictului de interese politice locuitorii Chi"in!ului aveau s! r!mân! f!r! agent

termic în perioada sezonului rece. Administra#ia Termocom a recurs la un "antaj politic, neacceptat de primarul urbei Dorin Chirtoac!. Indirect, Guvernul a preferat s! nu se implice, de"i locuitorii Chi"in!ului constituie cel mai mare "i consistent pl!titor de impozite. P!r!sindu-i în aceast! situa#ie, de"i administra#iile municipale anterioare beneficiau de sus#inerea statului, prezenta administra#ie s-a trezit nu doar ignorat!, dar "i împiedicat!.

Dinamica Acest conflict a început odat! cu venirea noii administra#ii în fruntea prim!riei. Conflictul a

început înc! în 2007, când Termocom a dorit modificarea tarifului. Anul acesta i-a reu"it, îns! într-o form! nu chiar potrivit!.

Factorii " Dorin#a autorit!#ilor centrale de a ar!ta cine este „cel mai tare” în R. Moldova; " Datoriile prim!riei fa#! de Termocom pentru agentul termic; " Presiuni din partea MoldovaGaz de a sista livr!rile de gaz.

Anticip"ri Prim!ria capitalei va fi asaltat! de propuneri de a modifica tariful "i de a achita datoriile pentru

agentul termic. Aceste propuneri ar putea veni pân! la alegerile parlamentare din 2009. Dup! alegeri, spiritele urmeaz! a se lini"ti.

Întreb"ri " Pe cine s! învinuiasc! cet!#eanul de rând din cauz! frigului din case de"i nu are nici o

datorie la agentul termic ? " Care dintre p!r#i este mai mult vinovat!: Prim!ria capitalei sau Termocom?

149

E 22. Investi!ii insuficiente în infrastructura drumurilor

Subiectul În ultimii 16 ani drumurile bune au degradat de 10 ori, iar drumurile rele s-au înmul#it de 3 ori.

De"i suma impozitelor rutiere cre"te cu fiecare an, în prezent, în R. Moldova, avem mai pu#in de 3 la sut! drumuri calificate bune. Aceast! problem! "i-a g!sit ampl! reflectare în paginile ziarelor.

Descrierea Starea drumurilor în R. Moldova e sub orice nivel. Acest lucru se men#ioneaz! în Strategia

infrastructurii transportului terestru pe anii 2008–2017, aprobat! prin Hot!rârea Guvernului nr. 85 din 1 februarie 2008, cu referire la un studiu efectuat de Banca Mondial!. Potrivit acesteia, dac! în 1992 circa 70 la sut! din re#eaua rutiera era considerat! ca fiind în stare bun! sau satisf!c!toare, atunci la finele anului 2006, doar 7% s-a men#inut în aceea"i stare. În aceea"i strategie se subliniaz! "i faptul c! doar 2% din drumurile locale sunt într-o stare bun! sau satisf!c!toare.

O lovitur! destul de serioas! asupra investi#iilor în infrastructura Moldovei a devenit urm!toarea noutate: Banca Mondial! a anun#at la 26 decembrie 2008 c! anuleaz! acordarea sumei de 11 mil. dolari SUA din creditul Asocia#iei pentru Dezvoltare Interna#ional! (ADI) de 16 milioane dolari SUA, acordat pentru Programul Guvernului în sectorul drumurilor. Cauza anul!rii par#iale a împrumutului este procedura de achizi#ii neconforme.

Grupul #int" " Proprietarii de automobile; " Guvernul R. Moldova; " Poli#ia rutier!.

Impactul Potrivit colaboratorilor poli#iei rutiere în 2006 au fost înregistrate 80 de sectoare cu frecven#a

sporit! a accidentelor, acest lucru presupunând o por#iune de drum cu lungimea de 1 km, pe care se întâmpl! anual cel pu#in 2 accidente rutiere. Cât prive"te anul 2007, aceea"i situa#ie s-a repetat în 19 din cele 80 de sectoare, ceea ce presupune c! ceva la por#iunea respectiv! de drum, nu e în ordine de câ#iva ani.

Accidentele rutiere se produc din cauza calit!#ii proaste a p!r#ii carosabile. Potrivit directorului directorul executiv al Asocia#iei Importatorilor de Automobile Autoriza#i (AIAA), Constantin Bere"teanu, 31 % din accidente se datoreaz! anume acestui fapt, iar sistemul existent de depistare a cauzelor accidentelor rutiere pune accentul în cea mai mare parte pe "ofer "i mai pu#in pe calitatea drumurilor.

La fel, din cauza situa#iei drumurilor, afaceri"tii care asigur! c!l!toria pe teritoriul R. Moldova spun c! sunt în prag de faliment, deoarece cheltuie foarte mult pe repara#ia ma"inilor. Fondul Rutier, care a fost creat pentru între#inerea drumurilor, se duce în Bugetul de Stat, doar o parte mic! fiind repartizat repara#iei drumurilor.

Dinamica R. Moldova dispune de o re#ea de drumuri cu lungimea de circa 9,5 mii kilometri, dintre care 3,3

mii - na#ionale "i 6,1 mii km - locale. Circa 67% din drumurile na#ionale "i peste 75% din drumurile locale sunt într-o stare precar!. Peste 90% din re#eaua rutier! a R. Moldova are durata de serviciu dep!"it!.

Dac! în 2004, în Republica Moldova se aflau la eviden#! aproape 430 000 de autovehicule, atunci în 2007 num!rul acestora era de circa 485 000. Se pare îns!, c! anul acesta se produce un adev!rat boom. Potrivit datelor publicate pe pagina web a Ministerului Dezvolt!rii Informa#ionale cu privire la componenta Registrului de stat al transporturilor (starea la 1 iunie 2008), în prezent, pe traseele din #ar! circula aproximativ 575 000 de autovehicule. Acest lucru înseamn! c!, în jum!tate de an, num!rul de mijloace de transport a crescut cu circa 90 000.

Factorii

150

" Calitatea precar! a drumurilor; " Instabilitatea investi#iilor; " Lipsa unor m!suri concrete din partea Guvernului; " Caren#a resurselor financiare necesare pentru investi#ii în infrastructur!; " Lipsa unei industrii în domeniul infrastructurii.

Anticip"ri Investi#iile în infrastructura drumurilor vor începe s! creasc! odat! ce R. Moldova este mai

aproape de UE, iar Moldova beneficiaz! de preferin#e la export. Guvernul va fi mult mai interesat în 2009 de acest aspect. De men#ionat c! în discu#iile sale cu MCC (Corpora#ia SUA Millenium Challenge), Moldova a propus s! utilizeze finan#area Programului Compact pentru reabilitarea a aproape 600 de kilometri din re#eaua na#ional! de drumuri, inclusiv a dou! segmente de drum din regiunea transnistrean!, reabilitarea multiplelor sisteme centralizate de irigare, alocarea de credite pentru fermieri pentru irigare la scara mic! "i investi#ii pentru perioada de dup! recoltare, precum "i activit!#i corespunz!toare de instruire.

Guvernul SUA va acorda Republicii Moldova 11,9 mln USD pentru realizarea unor studii de fezabilitate în vederea examin!rii situa#iei în domeniul infrastructurii drumurilor "i a sistemelor de irigare.236 Un memorandum de în#elegere în acest sens a fost semnat la 20 noiembrie, de vicepre"edintele Corpora#iei SUA Millenium Challenge (MCC) pentru Dezvoltarea Programului Compact, John Hewko "i premierul Zinaida Greceanii.

Întreb"ri " Cine este responsabil de calitatea drumurilor în R. Moldova? " Cât cost! repara#ia calitativ! a unui drum?

236 SUA vor acorda Moldovei 11,9 mln USD pentru examinarea situatiei in domeniul infrastructurii drumurilor si sistemelor de irigare, http://www.azi.md/ro/story/226

151

E 23. Pre!ul motorinei – o nou" lovitur" asupra agricultorilor

Subiectul În martie anului curent pentru prima dat! în Moldova s-a creat situa#ie, când pre#ul benzinei

scade, în timp ce al motorinei cre"te. Aceast! scumpire a motorinei a fost o lovitur! foarte dur! asupra agricultorilor moldoveni.

Descrierea În zilele de 6-7 martie, la începutul sezonului lucr!rilor agricole, sta#iile de alimentare cu produse

petroliere din Moldova au majorat cu circa 5,9% pre#ul motorinei "i l-au mic"orat cu 2,3% pe cel al benzinei, dup! aceast! pre#ul motorinei a mai cunoscut noi cre"teri, ajungând s! coste mai mult de 15 lei.

Produc!torii agricoli "i transportatorii "i-au exprimat nemul#umirea "i chiar revolta fa#! de aceste scumpiri. Unii chiar au acuzat petroli"tii c! ar scumpi în mod inten#ionat motorina, în pragul lucr!rilor agricole de prim!var!. În acela"i timp, companiile ce import! "i comercializeaz! produse petroliere deja de mai mult de o lun! de zile vindeau motorina la un pre# mai mic decât pre#ul real. Adic! vindeau motorina f!r! a avea vre-un venit, iar uneori chiar în pagub!. E adev!rat c! pierderile de la comercializarea motorinei le acopereau din contul unui pre# mai mare la benzin!. Dar vânz!rile de benzin! sunt de circa dou! ori mai mici decât cele de motorin!. $i apoi o asemenea practic! nu este un lucru normal într-o economie de pia#! "i, desigur, nu mai putea dura.

Pre#ul de import al motorinei este cu 23% mai mare decât cel al benzinei. Pre#ul mare la petrol a dus la situa#ia când motorina la poarta rafin!riilor a ajuns s! coste peste 1080 USD/tona (circa 11650 lei), iar benzina A 95 – 880 USD/tona, adic! cu circa 200 USD/tona mai pu#in. Pentru compara#ie, la începutul luni martie, motorina costa la poarta rafin!riilor 900-910 USD/tona, iar benzina A 95 – 840-860 USD/tona.

Grupul #int" " Produc!tori agricoli din R. Moldova; " Companiile de import "i comercializare a produselor petroliere; " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare.

Impactul Majorarea pre#urilor la motorina a avut un impact negativ asupra produc!torilor agricoli, care

înc! nu au revenit dup! secet! din anul trecut. Din cauza acestei scumpiri a avut de suferit competitivitatea produselor autohtone, care în ultimii ani devine tot mai scumpe.

Dinamica Compania Lukoil Moldova (cel mai mare importator "i comerciant de produse petroliere de pe

pia#!) a motivat decizia de modificare a pre#urilor prin faptul c! din momentul ultimei major!ri a pre#urilor la produsele petroliere, ce a avut loc în noiembrie 2007, cota#ia PLATT’S a motorinei pe pia#a interna#ional! a crescut cu 9,5% (de la 835 USD la 915 USD), iar cota#ia la benzina de tip Premium - cu 3,4% (de la 830 la 860 USD). Pe lâng! aceasta, la bursele interna#ionale au fost înregistrate cota#ii record la #i#eiul de tip Brent, care la 29 februarie 2008 a atins maximul istoric de 103 USD/baril, comparativ cu 80-85 USD din luna noiembrie a anului 2007, sus#ine Lukoil într-un comunicat de pres!. La momentul actual pre#urile pentru produse petroliere au sc!zut semnificativ.

Factorii " Cre"terea pre#urilor la produse petroliere; " Cre"terea cota#iilor pentru motorin! pe pia#a interna#ional!.

Anticip"ri În urma crizei financiare, care a produs sc!derea pre#urilor la produse petroliere, pre#ul

152

comercializ!rii motorinei în Moldova va continua s! scad!. Se a"teapt! o sc!dere de circa 10%-15%.

Întreb"ri " A fost oare justificat! cre"terea brusc! a pre#urilor la motorin!? " Cum a afectat acest lucru competitivitatea produselor autohtone? " Cine a avut de câ"tigat în urma cre"terii pre#urilor la motorin!?

153

E 24. Obscuritatea importurilor de energie electric" din Ucraina

Subiectul

De jum!tate de an, R. Moldova import! energie electric! din Ucraina prin intermediul a dou! firme. Modificarea schemei de import a condus la cre"terea semnificativ! a pre#urilor de import, dar "i a tarifelor interne care au fost majorate, la 30 iulie, în medie cu 17 la sut!. Cu toate acestea, Chi"in!ul nu ofer! nici o informa#ie privind volumul "i pre#ul real de import al energiei ucrainene. Mai mult, autorit!#ile sus#in c! acestea ar fi confiden#iale.

Descrierea Ucraina a anun#at oficial c! exportul de energie electric! în Republica Moldova este efectuat

prin intermediul a doi operatori. Potrivit unei declara#ii pentru pres!, f!cut! de ministrul adjunct al Combustibilului "i Energeticii al Ucrainei, Oleg Bugaev, în afar! de întreprinderea moldoveneasc! Energocom, un contract de livrare a curentului electric a fost semnat "i cu compania Energo-Partner.

În acela"i timp, într-o investiga#ie realizat! de Centrul de Investiga#ii Jurnalistice de la Chi"in!u, s-a anun#at despre includerea în schema de import a curentului electric din Ucraina a companiei Energo-Partner Kft din Ungaria, dar aceast! informa#ie a fost negat! de autorit!#ile moldovene, inclusiv de premierul Zinaida Greceanâi "i de prim-vicepremierul Igor Dodon. Ultimul a semnat, la finele lunii mai, la Kiev, un acord privind condi#iile "i pre#ul de import al energiei electrice din Ucraina, dup! care a anun#at c! pre#ul de import a energiei electrice a fost majorat cu 10 la sut! - de la 4,0 cen#i SUA/kWh, la 4,4 cen#i SUA/kWh. Potrivit Ministerul Economiei "i Comer#ului, în#elegerile privind livr!rile de energie electric! din Ucraina în Moldova ar fi cele mai favorabile pentru Republica Moldova, deoarece în prezent pre#urile pe pia#a ucrainean! angro de energie electric! constituie peste 6,2 cen#i SUA/kWh, iar pre#urile la care este exportat! energia ucrainean! în Ungaria, Slovacia "i România dep!"esc 7 cen#i SUA/kWh. Cu toate acestea, Chi"in!ul nu ofer! nici o informa#ie privind volumul "i pre#ul real de import al energiei ucrainene.

Grupul #int" " Cet!#enii R. Moldova; " Autorit!#ile Centrale ale R. Moldova; " „Energo-Partner” Kft "i „Ukrinterenergo”; " ANRE.

Impactul În ultima jum!tate de an, popula#ia Moldovei a pl!tit suplimentar circa 12 mln. USD pentru

energia electric! din Ucraina. O asemenea diferen#! denot! existen#a unui comision de circa 10 la sut! din valoarea energiei electrice livrate în Moldova, bani care, se pare, intr! în conturile companiei „Energo-Partner” "i ale persoanelor ce stau în spatele acestei firme. Un simplu calcul ne arat! c! în 10 luni - din ianuarie 2008, când pre#ul mediu de import al unul kilowatt era de 3,6 cen#i SUA, "i pan! în octombrie, când a ajuns la 5,5 cen#i, - pre#ul de import al energiei electrice a crescut cu peste 52 la sut!.

Dinamica Astfel, potrivit datelor Ministerului ucrainean al Combustibilului "i Energeticii, publicate pe

pagina sa WEB (vezi http://mpe.kmu.gov.ua/fuel/control/uk/publish/article?art_id=143081&cat_id=35109), în zece luni ale anului 2008, Ucraina a exportat în Moldova 2477,2 mln. kWh de energie electric!, sau circa 247,7 mln. kWh pe lun!. Valoarea acestor exporturi a ajuns la 101,6 mln. USD. Un calcul elementar arat! c! pre#ul de export în Moldova al unui kWh de energie electric! ucrainean! a fost de 4,1 cen#i SUA.

Datele neoficiale din Moldova atest!, îns!, în zece luni un pre# de import cu cel pu#in 10 la sut!

154

mai mare - de 4,6 cen#i SUA/kWh. Diferen#ele ar putea fi "i mai semnificative, deoarece datele oficiale sunt t!inuite de autorit!#i asemeni unui adev!rat secret de stat.

Factorii " Interese comerciale ale unor grupuri acoperite de administra#ia de stat; " Lipsa unui control riguros al statului asupra pre#ului energiei importante din Ucraina; " Lipsa reac#iei din partea popula#iei referitor la cre"terea pre#urilor energiei electrice.

Anticip"ri În 2009 orice gaf! de ordin comercial sau politic va fi taxat! "i va costa scump. De aceea, e

foarte posibil ca urmele importului energiei electrice din Ucraina s! fie "terse pân! la alegeri.

Întreb"ri " Cu cât a crescut pre#ul energiei electrice pe parcursul anului 2008? " De ce a fost admis! compania „Energo-Partner” Kft în schema de importuri ale

energiei electrice din Ucraina?

155

E 25. Pierderi enorme a bugetului municipal din cauza deciziilor iresponsabile ale CMC

Subiectul

Din cauza a dou! decizii iresponsabile ale CMC municipalitatea va suferi pierderi de 200 de milioane de lei.

Descrierea Pe data de 12 iulie a anului curent, SA „Termocom” a ob#inut câ"tig de cauz! în procesul

intentat împotriva Prim!riei municipiului Chi"in!u cu privire la majorarea tarifelor serviciilor prestate de aceast! întreprindere.

SA „Termocom” a atacat în judecat! decizia CMC din 14 aprilie 2008, prin care municipalitatea a aprobat tariful de 456 de lei pentru o gigacalorie de energie termic!. Reprezentan#ii SA „Termocom” au considerat c! acest tarif nu corespunde cheltuielilor suportate de întreprindere "i a solicitat în instan#! ca pre#ul s! fie de 656 de lei. Judec!torii au dat dreptate reprezentan#ilor SA „Termocom” "i a obligat Prim!ria capitalei s! achite 71 de milioane de lei agentului termic în calitate de diferen#! de pre#.

Grupul #int" " Termocom; " Prim!ria "i Consiliul mun. Chi"in!u; " Locuitorii mun. Chi"in!u.

Impactul Totu"i, din cauza a dou! decizii iresponsabile promovate de c!tre CMC, bugetul capitalei a

pierdut peste 200 de milioane de lei, bani care puteau fi investi#i în alte probleme ale Chi"in!ului. Acest lucru ar fi putut fi evitat din simpla prism! a unui dialog de restructurare a datoriilor prim!riei fa#! de SA „Termocom”.

Dinamica Când CMC a majorat pentru prima dat! tariful la energie termic!, în luna ianuarie 2007,

Prim!ria a fost obligat! în decurs de 7 luni s! prezinte CMC un regulament de compensare nominativ! a diferen#elor de tarif între cel aprobat "i cel destinat persoanelor cu o situa#ie vulnerabil!. De fapt, pe cet!#ean îl intereseaz! foarte pu#in disputele tehnice asupra tarifului "i a conflictelor care persist! în interiorul Administra#iei Publice Locale. Pe el îl intereseaz!, în primul rând, ca acest serviciu s! fie calitativ, pentru c! acesta reprezint! un lucru primordial în via#a fiec!rui om. Conducerii municipalit!#ii trebuie s! aib! grij! de calitatea acestui serviciu, ca acesta s! fie distribuit la timp, iar cet!#eanul s! fie informat cât mai concret de consumul pe care îl face "i nu s! i se impun! s! consume atât cât dore"te cineva. Aceasta este competen#a administra#iei "i nu a SA „Termocom” sau a oric!rei alte institu#ii.

Factorii " Dominarea factorului politic în luarea deciziilor de c!tre CMC; " Nu au fost efectuate consult!ri juridice pe marginea acestor probleme.

Anticip"ri În viitorul apropiat nu ne putem a"tepta la îmbun!t!#irea rela#iilor între Prim!rie "i administra#ia

Termocom, care ar duce la pierderile suportate de c!tre locuitorii mun. Chi"in!u.

Întreb"ri " Când va fi solu#ionat! problema cu agent termic în mun. Chi"in!u? " Cine este responsabil pentru aceste pierderi din bugetul municipal?

156

E 26. Efectele secetei din 2007 resim!ite pân" în vara anului 2008

Subiectul

Efectele secetei din anul 2007 au fost resim#ite "i în anul 2008, având afecte asupra economiei noastre destul de considerabile.237

Descrierea Seceta din anul 2007 a fost resim#it! în Moldova pân! în vara anului curent din mai multe

puncte de vedere. În primul rând, secet! din 2007 a cauzat pre#uri mari la importurile agricole. În anul 2008, pre#ul materialului semincer de grâu a crescut comparativ cu anul 2007 cu 59%,

orz de prim!var! de 2,35 ori, ov!z de 2,31 ori, maz!re de 2,9 ori, fasole de 2,4 ori, soia de 1,78 ori, lucern! de 2,41 ori, porumb de 3,13 ori "i floarea soarelui de 3,1 ori.

În al doilea rând, au avut loc ni"te cre"teri am!gitoare a unor indici din sectorul animalier. La începutul anului curent, procesul de diminuare a efectivului de animale a continuat în ritmuri galopante. Pierderile efectivului de animale la 1 ianuarie 2008 au constituit 126 mii capete de porcine, 101 mii capete de ovine "i caprine, 49 mii capete de bovine, inclusiv 26 mii de vite1. Diminuarea num!rului de animale a provocat reducerea produc#iei de lapte cu 18%, care a fost alimentat! suplimentar "i de reducerea productivit!#ii cu 7%. Totodat!, s-a redus semnificativ, cu 16%, produc#ia de ou!. Sacrificarea în mas! a animalelor "i p!s!rilor a ascuns gravitatea proceselor, care au cutremurat sectorul animalier, prin scoaterea pe prim plan a unor indici, care tocmai au crescut spectaculos din cauza pierderilor cantitative din zootehnie. Este vorba de cre"terea volumului vânz!rii animalelor "i p!s!rilor pentru sacrificare, care a crescut cu 17%, produc#ia, prelucrarea "i conservarea c!rnii "i a produselor din carne cu 23,9%, t!b!cirea "i prepararea pieilor cu 40,5%. În afar! de aceasta, în prima jum!tatea a anului 2008 pre#urile la majoritatea produselor alimentare se #ineau la un nivel foarte ridicat.

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare; " Produc!tori agricoli; " Popula#ia.

Impactul Pre#urile mari la materialul semincer au influen#at negativ suprafa#a sem!nat! "i competitivitatea

produselor agricultorilor moldoveni.

Dinamica Calamit!#ile declan"ate în anul curent au scos la suprafa#! o mul#ime de probleme din domeniul

agricol, aflate în stare de suspensie de mai mul#i ani. Moldova este afectat! de secet!, fie mai mic! fie mai mare, fiecare al doilea sau al treilea an. Printre cele mai serioase a fost seceta din anul 2000, care s-a soldat cu pierderi de 2,1 miliarde lei "i seceta din 2003. Din p!cate, nu a fost tras! nici o concluzie din cele întâmplate "i ar fi o mare gre"eal! dac! nu s-ar înv!#a anumite lec#ii din cele întâmplate în anul curent. Un nou an 2003 sau 2007 ar fi fatal pentru o bun! parte din produc!torii agricoli.

În general, agricultura este un sector cu profitabilitate sc!zut!, afectat foarte u"or de schimb!rile climaterice, care implic! antrenarea unui volum mare de resurse umane.

În anul 2007 a lipsit mult un mecanism eficient de prevenire a crizelor, care ar fi limitat efectele riscurilor produse. S-a întârziat foarte mult cu informarea agricultorilor privitor la m!surile ce puteau fi întreprinse pentru diminuarea efectelor secetei. Pe lâng! aceasta, a fost demonstrat înc! o dat! c!, pentru a rezista în fa#a naturii este necesar de a avea mai multe terenuri irigabile, tehnic! performant!

237 Monitorul Economic Nr.12, Q1 2008, IDIS “Viitorul”

157

în dotare "i soiuri de culturi agricole rezistente la secet!. Totodat!, necesitatea asigur!rii riscurilor de produc#ie în activit!#ile agricole trebuia s! fie con"tientizat! de to#i, c! nu este un capriciu al cuiva, dar este o necesitate stringent dictat! de ra#ionamente economice.

Factorii " Secet! din anul 2007; " Fondul de subven#ionare în agricultur! gestionat ineficient; " Cre"terea pre#urilor pe plan mondial.

Anticip"ri Efectele secetei înc! vor fi resim#ite pentru o perioad! de timp în sectorul animalier, care a

suferit prin diminuarea drastic! a "eptelului. Pentru viitor o sus#inere mare pentru ei ar fi ca statul s! planifice în fondul de sus#inere a produc!torilor agricoli resurse pentru compensarea par#ial! a cheltuielilor pe care le vor înregistra #!ranii la procurarea materialului semincer "i s!ditor de la agen#ii licen#ia#i. Prin aceasta, statul ar stimula direct #!ranii s! utilizeze materii prime calitative "i s! realizeze lucr!rile agricole de prim!var! în termene optimale. Suplimentar, ar fi stimulate indirect "i întreprinderile produc!toare de material semincer "i s!ditor, dar "i acei agen#i economici, care sunt specializa#i în aprovizionarea sectorului agrar.

Întreb"ri " Vor fi resim#ite efectele secetei din anul 2007 "i în anul 2009? " Ce trebuie de întreprins pentru a diminua în viitor efectele calamit!#ilor naturale?

158

E 27. Pia!a creditelor – insuficien!a de lichidit"!i

Subiectul Politica B!ncii Na#ionale de majorare a rezervelor obligatorii pân! la nivelul de 22% a atins

scopul #intirii infla#iei, dar a dus la situa#ia, când b!ncile comerciale din Moldova au început s! se ciocneasc! cu problema insuficien#ei de lichidit!#i în sistemul bancar.

Descrierea Interven#iile semnificative din luna mai ale B!ncii Na#ionale, care s-a ar!tat hot!rât! în ceea ce

prive"te reducerea ritmului de cre"terea a pre#urilor, au dat dureri de cap atât b!ncilor comerciale, care într-o perioad! relativ scurt! au fost nevoite s! completeze rezervele depuse la Banca Na#ional!, cât "i consumatorilor, care au întâmpinat dificult!#i majore în ob#inerea creditelor pe parcursul ultimilor luni.238

Pe parcursul anului 2008, masa monetar! M1 (bani în circula#ie plus depozite la vedere) nu s-a majorat fa#! de decembrie 2007. Pentru a suplini rezervele de#inute la Banca Na#ional!, b!ncile comerciale au fost nevoite s! ofere condi#ii cât mai avantajoase pentru atragerea depozitelor. Pe parcursul a patru luni rata dobânzii la depozitele atrase în lei s-a majorat cu 17.9%, iar rata dobânzii la depozitele în valut! str!in! a crescut cu 55.6%. În rezultat volumul depozitelor a crescut, mai semnificativ pentru depozitele în valut! str!in!.

Condi#iile atractive pentru plasarea banilor în b!nci, care nu pot fi utiliza#i integral pentru creditare în condi#iile actuale au cauzat diminuarea accesului la credite. De"i soldul creditelor continu! s! creasc! cu un ritm mai lent, volumul creditelor acordate a fost în sc!dere dou! luni consecutiv, dup! care o majorare de doar 5% a avut loc în luna iunie. Iar ratele dobânzilor la creditele acordate de b!ncile comerciale au crescut cu ritmuri impresionante.

Au fost afectate serios b!ncile mari cu cele mai mari portofolii de credite, care au fost nevoite s!-"i restrâng! activitatea de creditare pe parcursul ultimilor luni ale anului. Dac! în primul trimestru activitatea sc!zut! de creditare a fost cauzat! "i de programul redus de lucru al b!ncilor din cauza s!rb!torilor de iarn!, reducerea creditului din trimestrul al doilea este rezultatul interven#iilor B!ncii Na#ionale.

Ritmul de cre#tere a volumului creditelor acordate de b"ncile comerciale (fa!" de trimestrul precedent)

Sursa: Informa!ii financiare ale b"ncilor comerciale, Expert-Grup Astfel, cota celor cinci b!nci lideri în volumul creditelor acordate se diminueaz!. B!ncile au

continuat s! crediteze cu preferin#! clien#ii corporativi siguri "i fideli, iar creditele de consum au disp!rut practic la unele b!nci. Astfel, de exemplu, Moldova Agroindbank a redus volumul creditelor de consum cu 30% în trimestrul I al anului "i cu 65% în trimestrul II fa#! de trimestrul precedent. De asemenea, VictoriaBank a majorat volumul creditelor de consum în trimestrul II cu doar 3.75% dup! o sc!dere de circa 20% din trimestrul precedent.

Grupul #int" " Banca Na#ional! a Moldovei; " B!ncile comerciale;

238 Realitatea Economic! Nr. 5, iulie 2008, Expert Grup.

159

" Ministerul Economiei "i Comer#ului;" Mediu de business din R. Moldova; " Popula#ia.

Impactul Este evident c! interven#ia B!ncii Na#ionale a avut efect asupra masei monetare restrânse, dar

acesta nu este neap!rat unul de lung! durat!, precum nici defla#ia din luna iunie nu poate fi considerat! un fenomen datorat exclusiv politicilor BNM. Reducerea semnificativ! a volumului de credite acordate de c!tre b!ncile comerciale în aceast! perioad! se datoreaz! atât cre"terii normei rezervelor obligatorii pentru depozitele viitoare, cât "i complet!rii rezervelor pentru depozitele de#inute anterior; iar ultimul factor nu va mai exercita presiuni în perioadele dup! 5 august, stabilit! pentru completarea rezervelor obligatorii.

Dinamica Decizia B!ncii Na#ionale a Moldovei din data de 25 septembrie de a diminua norma rezervelor

obligatorii pân! la 20,5% "i a ratei de baza aplicate la principalele opera#iuni de politica monetar! pân! la 17%, arat! c! în percep#ia B!ncii riscurile infla#ioniste sunt în sc!dere. Totodat!, aceasta va reduce pu#in din problema lichidit!#ilor bancare pe termen scurt. Or, constat!m c! "i sistemul bancar moldovenesc a fost afectat într-o anumit! m!sur! de comportamentul deponen#ilor influen#a#i psihologic de criza financiar! interna#ional!. Aceasta a dus la diminuarea cu 14,1% a volumului depozitelor atrase de b!nci în septembrie fa#! de luna august. Diminuarea depozitelor a avut loc pe fundalul major!rii ratei dobânzii pentru depozite care a crescut de la 18,41% pentru depozite în MDL "i 10,24% - în valuta str!ina în iunie, pân! la 18,99% - în MDL "i 10,93 – în valut! str!in! în septembrie, ceea ce arat! c! b!ncile încearc! din r!sputeri s! fac! mai atractive depozitele pentru popula#ie. În mod firesc, cre"terea ratelor dobânzilor la depozite a cauzat scumpirea creditelor bancare. De"i în ansamblu, aceasta nu a avut repercusiuni negative acute asupra soldului creditelor în economie care s-a majorat cu 6,2% din iunie pân! în septembrie a anului curent, b!ncile totu"i au început s! trieze mult mai atent solicitan#ii de credite.

Factorii " Nivelul mare a rezervelor obligatorii ale B!ncii Na#ionale a Moldovei; " Incertitudinea în viitorul economiei Republicii Moldova "i riscurile mari de creditare; " Impactul crizei financiare mondiale.

Anticip"ri Nu ne a"tept!m la o diminuare constant! a volumului de credite acordate, cu excep#ia condi#iei

c! Banca Na#ional! nu mai majoreaz! norma rezervelor obligatorii, pân! la un nivel similar cu cel din România, unde rata rezervelor obligatorii pentru creditele atrase în valut! este de 40%. Astfel, în condi#iile în care b!ncile comerciale nu se împrumut! de la Banca Central!, rata de refinan#are nu are impact asupra masei monetare în circula#ie. Iar normele rezervelor obligatorii pentru mijloacele plasate în b!nci reprezint! un instrument mai eficient pentru controlul asupra masei monetare. Totu"i, efectul acestuia ar putea fi de scurt! durat! dac! nu va fi sus#inut în continuare de ac#iuni ale B!ncii Na#ionale "i politici guvernamentale corespunz!toare, orientate în special la deficitul bugetar minimal sau finan#area non-infla#ionist! a acestuia.

Întreb"ri " Care va fi rata de refinan#are în anul 2009, "i care vor fi rate medii la credite oferite "i

depozite atrase? " Cum vor evolua rezervele obligatorii în anul 2009 "i în ce m!sura va afecta aceasta

lichidit!#ile b!ncilor din Moldova?

160

E 28. Remiten!ele – f"r" limit" de cre#tere

Subiectul De"i unii exper#i la finele anului 2007 au prognozat încetinirea fluxului de remiten#e sau

diminuarea volumul banilor transfera#i de moldoveni, care muncesc peste hotare, în anul 2008 fluxul remiten#elor s-a majorat substan#ial, înregistrând o cre"tere cu circa 44% fa#a de anul 2007. Apare senza#ia, c! nu exist! limita de cre"tere a acestora.

Descrierea Remiten#ele moldovenilor care muncesc peste hotare, în primele zece luni ale anului curent, prin

intermediul b!ncilor comerciale, au constituit circa 1 mlrd 399 mln de dolari SUA. Cei mai mul#i bani au fost transfera#i în Trimestrul III al anului curent, aproximativ 503.90 milioane USD, cu 86 milioane USD mai mult fa#a de Trimestrul II (435.18 mil. USD) "i cu 183 milioane USD mai mult fa#! de Trimestrul I al anului curent (320.67 18 mil. USD).

Potrivit datelor B!ncii Na#ionale a Moldovei, remiten#ele din primele 10 luni ale anului 2008, au

înregistrat o cre"tere cu circa 44% fata de aceea"i perioada a anului trecut, când valoarea transferurilor a constituit peste 973 mln USD.

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Banca Na#ional! a Moldovei; " Popula#ia Republicii Moldova.

Impactul Importan#a remiten#elor pentru economia Republicii Moldova nu mai este pus! sub semnul

întreb!rii de nimeni.239 Mai mult decât atât, acest fenomen este plasat în ultimul timp printre procesele fundamentale, ce influen#eaz! direct evolu#ia economic! a #!rii. În conformitate cu datele B!ncii Mondiale, Moldova se afl! pe primele locuri în lume dup! m!rimea remiten#elor în raport cu Produsul Intern Brut, constituind peste 38% în anul 2007, iar datele recente prezentate de c!tre Banca Na#ional! a Moldovei atest! faptul c! în primele opt luni ale anului curent migran#ii moldoveni au transmis în #ar! peste 1,4 mlrd de dolari.

Dinamica Începând cu anul 1999, potrivit datelor BNM, volumul remiten#elor au crescut de 15 ori. În

anul 2007, volumul remiten#elor a constituit 1,2 mlrd USD. Iar în primele zece luni 2008 volumul remiten#elor a atins o cifr! de 1 mlrd 399 mln de dolari SUA.

239 Moldova #i procesul migra"iei în perioada de criz!, http://capital.market.md/index.php?option=com_content&task=view&id=1065&Itemid=32

161

Sursa: BNM

Factorii " Situa#ia economic! curent! în Moldova; " Criza financiar! global!.

Anticip"ri La momentul actual putem observa o mic! sc!dere a cre"terii volumului remiten#elor "i în anul

viitor sunt premise clare, c! fluxul remiten#elor va sc!dea din cauza crizei economice, cu care se ciocnesc #!rile principale de destina#ie a migran#ilor moldoveni, cum ar fi Rusia, Italia, Turcia. Aceast! criz! va afecta mai mult sectorul real, cum ar fi construc#iile în Rusia, unde la momentul dat lucreaz! circa 60% de migran#i moldoveni.

Întreb"ri " Se va reduce num!rul moldovenilor, care lucreaz! în str!in!tate în anul 2009? " Cum va fi afectat fluxul remiten#elor în anii urm!tori? " Ce impact au remiten#ele asupra economiei na#ionale?

162

E 29. Salt" tarifele la gaze, lumina #i c"ldur"

Subiectul Pe parcursul anului 2008 au avut loc 2 major!ri considerabile a tarifelor la gaze naturale, energia

electric! "i c!ldur!.

Descrierea Începând din 1 august în Moldova au intrat în vigoare noile tarife pentru gazele naturale "i

energia electric!. Agen#ia Na#ional! pentru Reglementare în Energetic! (ANRE) a aprobat majorarea în medie cu 27% a tarifelor la gazele naturale - de la 2775 la 3523 lei pentru 1000 m3 (f!r! TVA). Directorul ANRE, Vitalie Iurcu, a men#ionat c! noile tarife pentru consumatorii interni au fost calculate #inând cont de cre"terea pre#ului de import la gazul rusesc de la 217 la 253 USD pentru 1000 m3, începând cu 1 iulie 2008, dar "i de o nou! scumpire, pân! la 287 USD, care se a"teapt! în ultimul trimestru al anului.

Potrivit noilor tarife, consumatorii casnici trebuie s! pl!teasc!: pentru primii 30 m3 de gaze - 3,414 lei per 1 m3, iar pentru cantitatea ce dep!"e"te acest volum - 3,813 lei pentru 1 m3 de gaze. Totodat!, noul tarif pentru gazul natural livrat centralelor electrice cu termoficare (CET) "i centralelor termice constituie 3232 de lei pentru 1000 m3.

În afar! de aceast!, ANRE a aprobat "i tarife mai mari la energia electric!. Consumatorii deservi#i de ÎS RED Nord "i RED Nord-Vest vor pl!ti pentru energia electric! un tarif de 1,2 lei/kWh (+12-17%). Pentru consumatorii deservi#i de întreprinderea spaniol! RED Union Fenosa tariful va cre"te pân! 1,10 lei/kWh (+17%). Excep#ie fac marii consumatori, conecta#i direct la liniile de 110 kV, pentru care a fost stabilit un tarif de 79 bani/kWh, cu 8 bani mai mare decât cel actual.

Totodat!, tarifele la c!ldur! au crescut cu 24-42%, pân! la 410-786 lei pentru o gigacalorie. Directorul ANRE a men#ionat c! noile tarife vor r!mâne neschimbate cel pu#in pân! în aprilie 2009. Majorarea anterioar! a tarifelor a avut loc în ianuarie 2008. Totodat!, majorarea actual! a tarifelor la gaze nu este justificat! din punct de vedere economic "i are o explica#ie mai mult politic!. Efectul compensatoriu creat de aprecierea substan#ial! a valutei na#ionale, în condi#iile în care tariful la gaze fusese calculat reie"ind din cursul de 12,2 lei pentru 1 USD, permite men#inerea în continuare, cel pu#in câteva luni înc!, a tarifelor vechi. Majorarea este operat! acum din considerente electorale, pentru a minimiza efectele negative ale unor cre"teri de tarife înainte de alegeri, care ar fi fost în defavoarea partidului de guvern!mânt.

Grupul #int" " ANRE; " Guvernul; " Popula#ia.

Impactul Toate major!rile a pre#urilor pentru servicii comunale afecteaz! direct consumatorii. Cre"terea

salariului nu acoper! cre"terea tarifelor pentru c!ldur! "i lumin!.

Dinamica Pe parcursul anului 2007, tarifele la serviciile comunal-locative au crescut cu circa 20%, iar

pre#ul combustibilului a crescut cu peste 13%. Tendin#a de cre"tere a pre#urilor la combustibili "i a tarifelor la utilit!#i s-au men#inut "i în anul 2008, iar evolu#iile au fost chiar mai spectaculoase. La calcularea tarifelor în anul 2008 s-a luat în calcul aprecierea monedei na#ionale de la 12,2 lei pentru 1 USD, inclus în tariful actual, pân! la cursul real, de 10,85 lei în semestrul I, având în vedere "i cursul prognozat pentru perioada urm!toare - de 10,7 lei pentru 1 USD.

Factorii " Cre"terea pre#urilor la gaze naturale "i carburan#i pe pia#a interna#ional!; " Factori politici.

163

Anticip"ri În 2009 tarifele vor fi mic"orate, ca urmare a mic"or!rii pre#urilor la carburan#i pe pia#a

mondial!.

Întreb"ri " C!rui fapt se datoreaz! majorarea tarifelor? " Este în stare cet!#eanul simplu al R. Moldova s! fac! fa#! cre"terilor de tarife?

164

E 30. Regiunea transnistrean" afectat" de criza mondial"

Subiectul Din cauza crizei economico-financiar! din prezent, o parte din întreprinderile din regiunea

transnistrean! se confrunt! cu dificult!#i, legate de faptul mic"or!rii cererii la produc#ia fabricat! "i evident "i a realiz!rii ei.

Descrierea Din cauza crizei economico-financiar! din prezent o parte din întreprinderile din regiunea

transnistrean! se confrunt! cu dificult!#i, legate de faptul sc!derii cererii la produc#ia fabricat! "i evident "i a realiz!rii ei. Astfel, în luna octombrie 2008, volumul exportului produc#iei din regiunea transnistrean! a constituit 56,7 mil. USD (cel mai mic indice lunar din anul curent) "i s-a mic"orat cu 16%, fa#! de volumul exportului din luna octombrie 2007.

Potrivit datelor Ministerului Reintegr!rii din Moldova, în luna respectiv!, Uzina Metalurgic! Moldoveneasc! "i Combinatul de Ciment din Râbni#a au exportat respectiv 40 mii tone de produse siderurgice "i 46 tone de ciment, ceea ce este cu mult mai pu#in decât media lunar! pe 9 luni ale anului curent (66 mii tone metal "i 76 mii tone ciment).

Volumul exportului în 10 luni ale anului curent în compara#ie cu volumul exportului în perioada ianuarie–septembrie curent s-a mic"orat aproape la toate categoriile de m!rfuri, în afar! de energia electric!. La acela"i nivel a r!mas exportul produc#iei din industria u"oar!, datorit! volumului exportului efectuat în luna octombrie curent de c!tre SA „Tirotex” care a constituit 6,5 mil. USD, sau 11, 5% din volumul total al exportului în luna respectiv!. Volumul exportului produc#iei agricole în perioada ianuarie-octombrie 2008 a atins indicii respectivi ai perioadei similare a anului 2007.

Grupul #int" " Autorit!#ile rmn; " Guvernul R. Moldova; " Exportatori "i importatori; " Popula#ia Transnistriei.

Impactul Aceste dificult!#i, cu care se confrunt! regiunea transnistrean! d!uneaz! grav sectorului real al

regiunii, afectând semnificativ situa#ia economic!.

Dinamica Produc#ia din regiunea transnistrean! a fost exportat! în 9 #!ri din CSI. Mai mult de 75% din

produc#ia exportat! în #!rile CSI revine Federa#iei Ruse (mai mult de 41% din volumul total al exportului din regiune, locul doi îi revine Ucrainei cu 8%, cota celorlalte #!ri este nesemnificativ!. În structura exportului din regiunea transnistrean! în #!rile CSI produsele siderurgice constituie – 64,4%, cimentul – 19,8% "i produc#ia din industria prelucr!toare de ma"ini "i electrotehnice – 10,5%, care în sum! alc!tuiesc aproximativ – 95%. La celelalte categorii de m!rfuri le revine – 5%. În #!rile CSI se export! aproximativ 90% din volumul total al exportului produc#iei din industria prelucr!tore de ma"ini "i electrotehnice, 98,9% din exportul cimentului "i mai mult de jum!tate (52,2%) din volumul exportului produc#iei metalurgice.

În perioada de referin#! exportul produc#iei din regiunea transnistrean! s-a efectuat în 25 #!ri din Uniunea European!. Partenerii principali la care le revine partea esen#ial! a exportului din regiune sunt: România - aproximativ 30% din volumul exportului în #!rile Uniunii Europene, Italia – 13%, Polonia – 12%, Germania – 7%. În perioada ianuarie – octombrie curent în structura exportului din regiunea transnistrean! în #!rile Uniunii Europene produsele metalurgice constituie – 46,8%, produc#ia din industria u"oar! – 35,8% "i energia electric! – 13,3%. Cota celorlalte categorii de m!rfuri este de 4,1%. În #!rile Uniunii Europene se export! aproape toat! energia electric! (99,7%), 85,3% din volumul total al exportului produc#iei din industria u"oar!, "i aproximativ 27,2% al

165

produc#iei metalurgice.

Factorii " Criza financiar! interna#ional!; " Dependen#a regiunii de economia altor #!ri.

Anticip"ri În urm!torii luni situa#ia economic! în Transnistria se va agrava. Putem a"tepta la diminu!ri

drastice, ce vor afecta considerabil sectorul real "i cel financiar al regiunii.

Întreb"ri " Care vor fi dimensiunile crizei în regiunea transnistrean!? " În ce m!sura criza din regiunea transnistrean! va afecta economia Republicii

Moldova?

166

E 31. Agricultorii – salarii mai mici decât minimum de existen!"

Subiectul

Salariul mediu pl!tit pe parcursul ultimilor ani angaja#ilor din agricultur! nu permite supravie#uirea acestei categorii de persoane, în condi#iile în care aceasta nu acoper! nici minimul de existen#!.

Descrierea În primul trimestru anului 2008 salariul mediu al agricultorilor a constituit 1129,3 lei, acoperind

doar 81,2 la sut! din minimul de existen#!, care a constituit în medie 1315 lei pentru o persoan!, fiind în cre"tere cu 15,2% fa#! de trimestrul 4 2007. Situa#ia acestei categorii de popula#iei, destul de numeroas! în R. Moldova, poate fi "i mai grav!, #inând cont de faptul, c! fiecare angajat din agricultur! poate avea în îngrijire câte un copil, pentru care minimul de existen#! este de doar 1077,4 lei. Între#inerea unui copil presupune alocarea, în medie, a 1077,4 lei lunar, cu o diferen#iere a acestui indicator, în func#ie de vârsta copilului, de la 356,7 lei pentru un copil cu vârsta de pân! la un an, "i pân! la 1343,2 lei, pentru un copil cu vârsta de 7-15 ani. În condi#iile în care indemniza#iile lunare pentru îngrijirea copiilor de pân! la 1,5 ani constituie, în medie, 230,7 lei pentru persoanele asigurate "i 100 de lei pentru cele neasigurate, aceste pl!#i sociale acoper! necesarul pentru copii cu vârsta de pân! la un an, în propor#ie de 58,5 la sut! "i 25,4 la sut!.

Grupul #int" " Ministerul Protec#iei Sociale; " Ministerul Economiei "i Comer#ului; " Ministerul Agriculturii "i Industriei Alimentare; " Popula#ia Republicii Moldova.

Impactul Impactul acestei fenomene asupra economiei "i protec#iei sociale a familiilor în Republica

Moldova este foarte grav. Fiind incapabil a asigura un minimum de existen#! pentru sine "i pentru familia sa, muncitorii din acest sector sunt nevoi#i s! plece peste hotare în c!utarea unui loc de munc! bine pl!tit. Acest lucru are consecin#e grave sociale asupra familiilor, dar "i asupra economiei na#ionale, care în ultimii ani se confrunt! cu deficitul bra#elor de munc! în sectorul agricol.

Dinamica În ianuarie-martie 2008 salariul mediu lunar al unui lucr!tor din economia na#ional! a constituit

2286 lei, "i s-a m!rit fa#! de perioada similar! a anului precedent cu 28% (salariul real a crescut cu 12%), iar salariul mediu al agricultorilor e de numai 1129,3 lei. Minimum de existen#! pentru trimestrul I al anului curent a constituit 1315,3 lei, ceea ce ne arat! c! cre"terea minimului de existen#! nu este acoperit! de cre"tere real! a salariilor.

167

Sursa: BNS

Factorii " Agricultura nemodernizat!, cu productivitatea sc!zut!; " Dependen#a de condi#iile naturale; " Costurile înalte în agricultur!.

Anticip"ri În viitorul apropiat nu ne putem a"tepta la schimbarea radical! a situa#iei. F!r! modernizarea

agriculturii nu ne putem a"tepta la cre"terea productivit!#ii "i competitivit!#ii în agricultur!, ceea ce ar permite majorarea salariilor angaja#ilor.

Întreb"ri " De ce în agricultur! salariile sunt a"a mici? " Ce m!suri trebuie s! întreprind! statul pentru a solu#iona aceast! problem!? " Când putem a"tepta egalarea minimului de existen#! "i salariului mediu lunar?

168

Indicatorii problemelor din domeniul Social

6,3

6,1

6,3

6

4,4

5,5

5,6

5,9

6,3

4,2

5,8

5,9

5,2

5,3

5,1

5,3

4,6

5

6,2

4,8

5,1

4,8

5,2

4,7

3,9

4,9

5,4

5,1

5,3

3,9

5

4,5

4,8

5,1

4,5

4,5

4,2

4,3

5,2

4,2

4,1

6

5,4

5,9

5,5

4,4

5,2

5,6

5

6

3,9

5,8

5,1

4,9

5,2

4,5

5,2

4,7

4,5

6

5

4,7

5,4

5,8

5,4

4,2

5,2

5,5

5,3

5,9

4,0

5,5

5,2

5,0

5,2

4,7

5,0

4,5

4,6

5,8

4,7

4,6

4,9 5,7S 1.

S 2.

S 3.

S 4.

S 5.

S 6.

S 7.

S 8.

S 9.

S 10.

S 11.

S 12.

S 13.

S 14.

S 15.

S 16.

S 17.

S 18.

S 19.

S 20.

S 21.

Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i

independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

169

S 1. Securitatea demografic" în pericol

Subiectul Republica Moldova se confrunt! cu o criz! demografic! profund! care a determinat reducerea

popula#iei #!rii cu aproximativ 350 mii de oameni dup! declararea independen#ei.240 Declinul demografic se datoreaz! mic"or!rii natalit!#ii, men#inerii unui nivel ridicat al mortalit!#ii, emigr!rii masive, acceler!rii fenomenului de îmb!trânire a popula#iei.

Descrierea Prin securitatea demografic! se în#elege starea popula#iei ce exprim! protec#ia de riscurile de

orice natur!, de prevenire a amenin#!rilor în scopul cre!rii condi#iilor demo-socio-economice de rezisten#! la depopulare, p!strare a structurii efectivului popula#iei inclusiv a celui activ economic, asigurarea reproducerii pentru evolu#ia favorabil! a proceselor de mi"care a popula#iei.

Conform datelor statisticii oficiale, num!rul popula#iei stabile la 01.01.2008 a constituit 3572,7 mii persoane, inclusiv 1476,1 mii (41,3%) o formeaz! popula#ia urban! "i 2096,6 mii (58,7%) – cea rural!, 51,9% – femei "i 48,1% – b!rba#i. Sporul natural este determinat preponderent de sporul natural negativ din mediul rural, care a sc!zut fa#! de anul 2000 aproape de 2 ori.

Îmb!trânirea popula#iei se reflect! "i în cre"terea vârstei medii a popula#iei - de la 32,9 ani în 1998 pân! la 35,6 ani în 2007. Structura popula#iei pe vârste poart! amprenta unui proces de îmb!trânire demografic!, datorat sc!derii natalit!#ii, care a determinat reducerea popula#iei tinere (0-14 ani). Comparativ cu 01.01.2000, în 2008 s-a redus ponderea acestei grupe de vârst! de la 23,8% la 17,6% (-238,0 mii persoane) "i a crescut ponderea popula#iei vârstnice de 65 ani "i peste, de la 9,4% la 10,3% (+27,3 mii persoane). Coeficientul îmb!trânirii demografice de#ine valoarea de 13,7%, fiind mai accentuat în localit!#ile rurale, unde ponderea vârstnicilor de 60 ani "i peste este mai mare, constituind 15,2%, fa#! de 11,6% în mediul urban. Rata natalit!#ii este de 10,6 n!scu#i-vii la 1000 locuitori, fa#! de rata deceselor de 12,0 deceda#i la 1000 locuitori. Sporul mi"c!rii naturale fiind negativ -1,4 la 1000 locuitori pentru anul 2007.

Migra#iunea popula#iei, în calitate de a treia component! demografic!, conform înregistr!rilor Ministerului Dezvolt!rii Informa#ionale, este reprezentat! de statisticile privind emigrarea definitiv! a cet!#enilor, repatrierea cona#ionalilor "i a imigr!rii cet!#enilor din alte state. Pe parcursul anului 2007 din #ar! au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în str!in!tate 7172 persoane.

Rezultatele cercet!rii statistice prin Ancheta for#ei de munc!, efectuat! de Biroul Na#ional de Statistic!, denot! c! la 01.01.2008 au fost declarate plecate peste hotare la lucru sau în c!utare de lucru – 335,6 mii persoane, ceea ce reprezint! 25,8% din totalul popula#iei active de 15 ani "i peste. Ponderea cea mai însemnat! o de#in persoanele cu vârsta cuprins! între 25-34 ani (29,5%) "i 35-44 ani (24,7%), care reprezint! cel mai valoros contingent în aspectele socio-demografice "i economice. Migra#ia extern! se caracterizeaz! prin exodul masiv al persoanelor de vârst! reproductiv! "i economic activ!.

În scopul gestion!rii priorit!#ilor "i riscurilor demografice pentru Republica Moldova, în anul 2007 a fost aprobat! componen#a nominal! a Comisiei na#ionale pentru popula#ie "i dezvoltare "i Regulamentul de func#ionare a acesteia. Comisia nominalizat! are menirea s! evalueze situa#ia înregistrat! în plan demografic, urm!rind tendin#ele proceselor de transformare structural! a popula#iei "i s! recomande solu#iile în problemele prioritare ale popula#iei. De asemenea, prin suportul Programului de asisten#! "i cooperare între Guvernul Republicii Moldova "i Fondul ONU pentru Popula#ie în Moldova (UNFPA) au fost create condi#ii pentru fortificarea capacit!#ilor administrative "i aprofundarea competen#elor profesionale ale personalului institu#iilor de stat în elaborarea politicilor "i gestionarea eficient! a proceselor de tranzi#ie demografic!.

Grupul #int" " Ministerul Economiei "i Comer#ului în calitate de autoritate public! central! abilitat!

s! coordoneze elaborare politicilor privind dezvoltarea demografic! "i corelarea acestora;

240 Timpul, nr.945, 12.09.08.

170

" Comisia Na#ional! pentru Popula#ie "i Dezvoltare;" Organele centrale de specialitate ale administra#iei publice, alte autorit!#i centrale,

organiza#ii "i institu#ii; " Fondul Organiza#iei Na#iunilor Unite în Moldova; " Mass-media; " ONG-uri; " Popula#ia Republicii Moldova.

Impactul Din cauza deficien#elor la politicii demografice na#ionale se accentueaz! mai multe fenomene:

depopularea #!rii, îmb!trânirea rapid! a popula#iei, dezechilibrul structurii pe vârste "i sexe a popula#iei, sporirea presiunii economice asupra popula#iei economic active. Dup! 2012 num!rul "i ponderea popula#iei apte de munc! se va reduce. Erodarea valorilor familiale, manifestat! prin: num!rul tot mai redus de familii, familii cu un num!r tot mai mic de membri, concomitent, rata înalt! a divor#urilor.

Dinamica Prognozele demografice pân! în anul 2030, bazate pe presupunerea men#inerii valorilor

indicatorilor demografici la nivelul actual, confirm! perpetuarea declinului demografic pentru Republica Moldova. Astfel, în cazul men#inerii acelora"i indicatori demografici, num!rul popula#iei se va diminua cu 173 300 persoane. În cazul sc!derii principalilor indicatorilor demografici actuali (ceea ce se întâmpl! de fapt), popula#ia Republici Moldova va descre"te cu 222 800 persoane.241

Factorii " Depopularea; " Criza natalit!#ii "i a mortalit!#ii; " Procesele intense de emigrare; " Starea de s!n!tate, ce #ine de starea fizic!, mintal!, de stilul de via#!, inclusiv cultura

sexual! "i preg!tirea pentru evitarea riscurilor; " Lipsa unor politici demografice ale statului destinate familiilor tinere, în special ce ar

stimula natalitatea "i ar controla fenomenul migra#iei.

Anticip"ri Num!rul popula#iei va fi în sc!dere continu!, chiar dac! rata fertilit!#ii va fi în cre"tere. Sc!derea

mai accentuat! a num!rului popula#iei se va înregistra dup! anul 2026.

Întreb"ri " Când va intra în vigoare Strategia Na#ional! în domeniul securit!#ii demografice în

Republica Moldova? " Care sunt principalele rezultate ale activit!#ii Comisiei Na#ionale pentru Popula#iei "i

Dezvoltare în anul 2008?

241 Cartea Verde a Republicii Moldova, Anexa 7.

171

S 2. Satele moldovene#ti depopulate

Subiectul Localit!#ile rurale din Republica Moldova devin tot mai pu#in populate. Popula#ia r!mas! în

sate reprezint!, în mare parte, persoanele în vârst! de pân! la 16 ani "i pensionarii. Depopularea localit!#ilor rurale este determinat! de lipsa locurilor de munc! "i spectrul îngust al ocupa#iilor "i meseriilor în mediul rural, infrastructura degradat! "i subdezvoltat! care îi influen#eaz! pe tinerii pleca#i la studii în localit!#ile urbane s! nu revin! dup! absolvirea studiilor în satele de ba"tin!.

Descrierea Fenomenul depopul!rii în Republica Moldova a început în anul 1990. Estim!rile demografiilor

indic! c! pe parcursul ultimilor 18 ani, Republica Moldova a pierdut 350 mii de oameni.242 Depopularea este mai evident! în raioanele de nord ale #!rii. Astfel, în regiunea de nord, în perioada dintre ultimele dou! recens!minte (1989-2004), fiecare unitate administrativ teritorial! a înregistrat pierderi de aproximativ 12% din totalul popula#iei. În topul depopul!rii la nivel na#ional se afl! raionul Flore"ti, cu o reducere de 17,2%, raionul Edine# – 15,5%, Soroca – 13,5%, Orhei – 13%243.

Criza depopul!rii rurale este cauzat! de sc!derea ratei natalit!#ii, dar "i de exodul masiv al popula#iei din cauza lipsei oportunit!#ilor de angajare în mediul rural. Problema ocup!rii for#ei de munc! în mediul rural este mult mai dificil! decât în mediul urban. Majoritatea popula#iei ocupate din mediul rural desf!"oar! activit!#i agricole care le permit cu greu s! se men#in! la limita existen#ei, ponderea celor ocupa#i în sectorul public (educa#ie, ocrotirea s!n!t!#ii, cultur!, asisten#! social!) fiind mic!.

Reformele promovate în sectorul agrar "i încerc!rile guvernului de a îmbun!t!#i situa#ia prin programe pentru tinerii speciali"ti din domeniul înv!#!mântului, medicinii etc. nu au ameliorat situa#ia privind îmbun!t!#irea condi#iilor de trai "i cre"terea nivelului de ocupare al for#ei de munc!. Din contra, situa#ia continu! s! se agraveze. Practic, popula#ia economic activ! din mediul rural are de ales între dou! oportunit!#i: s! accepte munca care aduce un venit modest, în condi#ii precare, fiind sortit! la o via#! în s!r!cie sau s! emigreze în mediul urban pentru a g!si un loc de munc! mai atractiv "i mai bine pl!tit, sau chiar s! plece peste hotare.

Grupul #int" " Tinerii; " Popula#ia din mediul rural; " Antreprenori; " Autorit!#ile publice locale "i centrale.

Impactul Fenomenul depopul!rii satelor amenin#! securitatea demografic! a #!rii. Migra#ia tinerilor spre

mediul urban determin! îmb!trânirea popula#iei din mediul rural. Reducerea num!rului de copii pune sub semnul întreb!rii existen#a unor "colii în mediul rural, fiind înaintat! ideea cre!rii unor "coli de circumscrip#ie. Odat! cu închiderea "colilor, practic, se lichideaz! "ansa de existen#! a satului. În martie 2005, a fost lansat Programul Na#ional „Satul Moldovenesc”, care are drept scop ridicarea nivelului de trai în satele din R. Moldova pân! în 2015. La trei ani de la lansarea Programului, s-au cheltuit deja peste dou! milioane de lei, dar situa#ia în satele moldovene"ti nu se amelioreaz!.

Dinamica Evolu#ia demografic! a Republicii Moldova are loc în condi#ii sub nivelul necesar de înlocuire a

genera#iilor, care trebuie s! fie de cel pu#in 2,1 copii per femeie. În prezent se nasc doar 1,2-1,3 copii per femeie. Respectiv, începând cu anul 1998 "i pân! în prezent, în republic! se înregistreaz! valori

242 Timpul, nr.945, 12.09.08. 243 Cartea verde a popula"iei în Republica Moldova. – Chi#in!u, 2008, p. 38-39.

172

negative ale sporului natural al popula#iei, care a constituit în luna ianuarie 2008 minus 4,5.244 Popula#ia scade în egal! m!sur! în spa#iul rural "i cel urban. În acela"i timp, subliniem c!

depopularea este mai devastatoare în satele republicii. Datele statistice indic! o sc!dere a în ultimii 8 ani a num!rului popula#iei urbane cu 10,3 mii, iar a celei rurale - cu 33,3 mii.

Popula!ia stabil" pe medii, anul 2000 #i 2008

Anii Num"rul popula!iei, mii locuitori În % fa!" de total Total Urban Rural Urban Rural

2000 3644,1 1486,4 2129,9 41,5 58,5 2008 3572,7 1476,1 2096,6 41,3 58,7

Sursa: Biroul Na!ional de Statistic" Subliniem c! în mediul rural s-a redus considerabil popula#ia economic activ!. Ponderea

popula#iei economic active din mediul rural, în popula#ia total! din mediul rural s-a mic"orat - de la 45,4% în anul 2000, pân! la 34,9% în 2006. Acelea"i tendin#e se observ! "i pentru popula#ia ocupat!. Totodat!, a crescut ponderea popula#iei inactive, în totalul popula#iei din mediul rural - de la 54,6% în 2000 pân! la 65,1% în 2006. În general, se poate constata c! indicatorii pie#ei muncii din mediul rural p!streaz!, practic, acelea"i tendin#e ca "i indicatorii pie#ei muncii pe republic!, dar cu un efect negativ mai pronun#at.

Un rol semnificativ în depopularea satelor moldovene"ti îl are migra#ia for#ei de munc! atât peste hotarele republicii, cât "i în localit!#ile urbane, în special în capitala #!rii. Migreaz!, în special, tinerii, care dup! absolvirea liceelor "i a "colilor de cultur! general! doresc s!-"i continue studiile în institu#iile de înv!#!mânt mediu de specialitate "i superior "i care dup! absolvirea acestora nu mai revin la locul de ba"tin!. Tinerii migreaz! "i peste hotarele republicii în c!utarea unui loc de munc!.

Analiza ocup!rii for#ei de munc! din mediul rural în func#ie de vârst! "i sex reflect! o situa#ie alarmant!, în special pentru cea mai tân!r! grup! de vârst!. Astfel, popula#ia economic activ! din mediul rural cuprins! în grupa de vârst! de 15 – 24 ani constituie doar 22,2% din totalul popula#iei din aceast! grup! de vârst!. Aceasta se explic! prin faptul c! majoritatea persoanelor cuprinse în aceast! grup! de vârst! î"i fac studiile la diferite institu#ii de înv!#!mânt, o parte î"i exercit! serviciul militar în armata na#ional! "i doar o parte nesemnificativ! din tineri este prezent! pe pia#a muncii.

Analizând popula#ia inactiv! din mediul rural în func#ie de vârst!, se constat! c! cea mai mare pondere o ocup! popula#ia inactiv! în vârst! de 15-24 ani, fiind urmat! de popula#ia inactiv! în vârst! de 25-34 ani "i 50-64 ani. O parte din persoanele date, de regul!, desf!"oar! activit!#i casnice, îns! majoritatea din acestea sunt plecate peste hotare în c!utarea unui loc de munc!.

Factorii " Migra#ia la munc! peste hotare, dar "i migra#ia spre mediul urban; " Natalitatea "i fertilitatea redus!; " Îmb!trânirea popula#iei; " Lipsa locurilor de munc! "i a investi#iilor în mediul rural,infrastructura degradat! "i

subdezvoltat!.

Anticip"ri Fenomenul depopul!rii satelor moldovene"ti va continua. El va fi intensificat de închiderea

unor "coli în mediul rural, unde va sc!dea num!rul de copii din cauza natalit!#ii sc!zute din ultimii ani. În localit!#ile rurale va cre"te propor#ia popula#iei vârstnice.

Întreb"ri " Ce m!suri "i ac#iuni se întreprind pentru a sus#ine dezvoltarea antreprenorialului în

satele moldovene"ti? " Pe cât de fezabile sunt strategiile de dezvoltare a localit!#ilor rurale elaborate de APL

în colaborare cu comunitatea în ceea ce prive"te stoparea fenomenului de depopulare a localit!#ii "i p!strare a for#ei de munc! în localitate?

244 Buletin statistic, ianuarie-iunie 2008.

173

S 3. Supravie!uire imposibil" la b"trâne!e

Subiectul Dup! o via#! dedicat! muncii în folosul societ!#ii, b!trâni ajung la odihna bine meritat!. Aceasta

îns! îi impune s! îndure foame, le aduce multiple nevoi, probleme, datorii. În Republica Moldova b!trânii nu au parte de o via#! lini"tit!, ei încep o lupt! de supravie#uire, fiind tr!da#i de societate, deoarece pe parcursul vie#ii ei s-au asigurat pentru b!trâne#e, achitând contribu#ii de asigur!ri sociale, dar pensia pe care o primesc este mizer! "i nu le asigur! minimul necesar de trai.

Descrierea Ponderea persoanelor de peste 60 de ani în totalul popula#iei în Republica Moldova în anul

2008 a fost de 13,7%. Evolu!ia coeficientului de îmb"trânire a popula!iei, anii 1970-2008, %245

1970 1980 1990 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 20089,7 10,7 12,8 13,6 13,6 13,9 13,9 13,8 13,6 13,5 13,9 13,7

Sursa: Biroul Na!ional de Statistic" Sistemul de pensionare are la baz! principiul solidarit!#ii genera#iilor, conform c!ruia popula#ia

activ! din punct de vedere economic asigur! pensiile genera#iilor anterioare. Respectiv, cu cât este mai mare num!rul persoanelor angajate în câmpul muncii, iar num!rul pensionarilor mai mic, cu atât este mai înalt! stabilitatea sistemului de pensionare. În prezent, raportul dintre pensionari "i popula#ia ocupat! este de 1:2, ceea ce reprezint! un coeficient destul de mic.

La 1 ianuarie 2008 num!rul persoanelor de 60 de ani constituia 488,4 mii, ceea ce înseamn! cu 2 600 mai pu#in decât în anul 2007. Num!rul total al pensionarilor la aceea"i dat! a constituit 619,4 mii, fiind de asemenea în descre"tere fa#! de anul 2007 cu 2 mii persoane. Cuantumul mediu al pensiei la 1 ianuarie 2008 a constituit 643,7 lei. Respectiv, pensia face posibil! acoperirea minimului de existen#! la nivel 56%.

Dinamica minimului de existen!" #i pensiei medii pentru limita de vârst", anii 2003-2008

2003 2004 2005 2006 2007 2008246 Minimul de existen#!, total popula#ie, lei 628,1 679,9 766,1 935,1 1099,4 1341,9

Minimul de existen#!, pensionari, lei 538,4 576,9 649,1 800,3 943,4 1149,9

Cuantumul mediu al pensiei pentru limita de vârst!, lei 217,98 336,75 397,18 457,51 565,83 643,7

Raportul dintre cuantumul mediu al pensiei pentru limita de vârst! "i minimul de existen#!, %

40 58 61 57 60 56

Sursa: Biroul Na!ional de Statistic" A fi b!trân în R. Moldova înseamn! a fi s!rac. Costurile serviciilor de între#inere a locuin#elor

ating, iar frecvent dep!"esc suma primit! ca pensie. Indexarea anual! a pensiilor nu aduce bucurii în casele oamenilor în etate, ci creeaz! doar iluzii fiindc! cuantumul pensiilor cre"te, dar puterea de cump!rare scade.

Sistemul actual de pensii este unul imperfect "i nedrept. El încalc! drepturile omului "i cet!#eanului la o via#! "i o b!trâne#e asigurat!, umile"te demnitatea uman!. Pe lâng! func#ia de asigurare financiar!, pensia pe limit! de vârst!, mai are func#ia de a garanta viitorilor pensionari un viitor lipsit de grij!, cum ar fi: asigurarea cu hran!, accesul la servicii de s!n!tate, între#inerea locuin#ei etc. Îns!, dup! 30 sau chiar mai mul#i ani de munc! asidu!, pensionarul prime"te o pensie care nu-i va ajunge nici pentru între#inerea sa alimentar!.

Sistemul de pensionare este unul discriminatoriu. Legisla#ia Republicii Moldova are stabilite 245 Num!rul persoanelor în vârst! de 60 ani #i peste la 100 de locuitori. 246 Pentru trimestrul II, 2008.

174

condi#ii speciale de ob#inere a dreptului la pensie a unor categorii speciale de cet!#eni: func#ionari publici, deputa#i, membri de Guvern etc. Pensiile acestor persoane sunt considerabil mai înalte decât pensiile generale de peste 10 ori (cuantumul mediu al pensiei pentru membrii guvernului la 01.01.2008 a fost de 5574.10 lei, pentru deputa#i de 5423.27 lei, func#ionari publici – 1292.19 lei). În acest mod, sistemul de pensionare nu pune toate categoriile de angaja#i în condi#ii egale, fiind înc!lcat principiul echit!#ii sociale. Acest sistem cauzeaz! lipsa de încredere a popula#ie în stat "i în faptul c! va beneficia la vârsta de pensionare o pensie care s!-i garanteze un minim de trai. Respectiv, acest fapt determin! ca o parte din popula#ia activ! s! munceasc! f!r! contract de munc!.

Dac! în trecut b!trânii erau venera#i pentru în#elepciunea pe care o posedau, în prezent nimeni nu se mai intereseaz! de experien#a vast! de via#! pe care o au, de experien#a din care ar putea înv!#a genera#iile tinere.

Grupul #int" " Oamenii în etate; " Casa Na#ional! de Asigur!ri Sociale; " Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului; " Angajatori; " Persoane apte de munc!; " Guvernul "i Parlamentul Republicii Moldova.

Impactul Din cauza pensiilor mizere, care le asigur! în mediu 56% din minimul de existen#!, persoanele

în etate tr!iesc în s!r!cie. Chiar dac! s!n!tatea nu le permite, o parte din pensionari continu! s! activeze în câmpul muncii pentru a-"i putea asigura minimumul de existen#!. Alimenta#ia proast!, frigul pe care sunt nevoi#i s!-l îndure în perioada de iarn!, din cauz! imposibilit!#ii de a pl!ti pentru înc!lzire, î"i pun amprenta asupra s!n!t!#ii. Înr!ut!#irea s!n!t!#ii duce la limitarea sferei de comunicare, deci la izolarea b!trânilor care se simt inutili. B!trânii tr!iesc din amintiri. Ei nu mai au grij! de via#a lor, de prezent, ci se mul#umesc doar cu trecutul. Ei sunt singuri în lupta pentru supravie#uire.

Dinamica În Republica Moldova, în prezent, se atest! o mic"orare a popula#iei în grupele de vârst! de

peste 60 ani. Aceast! situa#ie este o consecin#! a faptului c! la aceast! vârst! ajung genera#iile n!scute dup! al doilea r!zboi mondial, afectate de foamete, caracterizate printr-un num!r mic al popula#iei. Anume acest fapt, a determinat cre"terea nesemnificativ! a popula#iei vârstnice în totalul popula#iei. Din cauza infla#iei, capacitatea de cump!rare a persoanelor în etate se mic"oreaz!, chiar dac! anul pensiile sunt indexate. La 13 iunie 2008 Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea cu privire la ajutorul social care garanteaz! posibilit!#i egale pentru familiile defavorizate de a primi un ajutor social garantat de stat. Persoanele în etate care au atins vârsta de pensionare stabilit! de legisla#ie vor putea beneficia începând cu 1 iulie 2009 de un venit lunar minim garantat.

Factorii " Nivel redus al pensiilor; " Num!rul sc!zut al popula#iei active ocupate; " Incapacitatea de a munci a majorit!#ii b!trânilor; " Num!r redus de servicii sociale pentru persoanele în etate.

Anticip"ri În urm!torii ani num!rul persoanelor în etate "i a pensionarilor va cre"te, pentru c! vor ajunge

la vârsta de pensionare genera#iile mai numeroase. Asigurarea cu pensii a persoanelor vârstnice, cheltuielile legate de serviciile de s!n!tate "i cele sociale vor fi cele mai dificile probleme sociale ale Republicii Moldova pe termen mediu "i lung, dat fiind c! dup! 2015 num!rul persoanelor vârstnici va cre"te continuu. Dup! 2020 la vârsta de pensionare vor ajunge persoanele care în prezent sunt încadrate în câmpul muncii, dar lucreaz! f!r! contract de munc! sau sunt plecate peste hotare.

175

Costurile serviciilor sociale minimale vor trebui suportate de fondurile sociale de stat. Persoanele care au atins vârsta de pensionare vor fi mai active în plan profesional decât predecesorii lor. Persoanele vârstnice vor fi nevoite s! lucreze, atât din cauza pensiilor mizere, dar "i din cauz! c! popula#ia activ! nu le va putea între#ine. Cre"terea lipsei de încredere a popula#iei în sistemul asigur!rilor de stat de b!trâne#e.

Întreb"ri " Ce m!suri întreprinde statul pentru a mic"ora num!rul persoanelor care activeaz!

neformal "i nu achit! contribu#ii de asigur!ri sociale?

176

S 4. Sfera serviciilor publice este afectat" în continuare de corup!ie

Subiectul Corup#ia este prezent! la toate nivelele "i în toate sferele societ!#ii, dar cazurile care ajung în

aten#ia presei, fiind descoperite de organele de ordine, se refer! în special despre corup#ia m!runt!, cei viza#i fiind studen#ii, medicii, profesorii, poli#i"tii.

Descrierea Indicele ce reflect! gradul de preocupare sau îngrijorare a responden#ilor fa#! de problemele

legate de corup#ie este într-o cre"tere lent!, dar stabil!, evoluând de la 17% în martie 2002 la 25,5% în octombrie 2008.247 În context, merit! a fi eviden#iat faptul c! în octombrie 2008 responden#ii au fost chiar mult mai îngrijora#i de cre"terea fenomenului corup#iei decât de cel al criminalit!#ii "i infrac#iunilor (10,3%), foamei (9,7%), r!spândirii bolilor (15,9%) sau lipsei înc!lzirii în perioada rece a anului (5,9%). Respectiv, 73,3% din popula#ia republicii sunt „deloc mul#umi#i” "i „nu prea mul#umi#i” de ceea ce face conducerea #!rii în combaterea corup#iei. Exper#ii consider! c! persist! aceast! p!rere deoarece 80 % dintre cei care lupt! împotriva corup#iei sunt corup#i248.

În anul 2008 s-a vorbit mult despre corup#ie, dar în special de cea minor!, specific! domeniul medicinii, înv!#!mântului etc. "i nu despre corup#ia politic! sau a func#ionarilor de rang înalt. Spoturile TV care s-au difuzat în campanile de lupt! împotriva corup#iei au avut drept actori principali studen#i "i medici în calitate de chipuri ilustrative ale corup#iei. În acela"i timp, fenomenul corup#iei este r!spândit "i în rândul func#ionarilor de nivel înalt.

Conform datelor Barometrului de Opinie Public! din octombrie 2008, un func#ionar corupt este asociat, de cele mai dese ori, cu o persoan! care ia mit! (opinia a 49% din responden#i), fur! din banii publici (29%), pune mai presus interesele personale (23%) "i face abuz de putere (18%).

Grupul #int" " Angaja#ii sistemului de stat (medici, profesori, educatori, poli#i"ti etc.), cât "i privat; " Func#ionari publici; " Centrul de Combatere a Crimelor Economice "i a Corup#iei; " Elita politic!; " Societatea civil!.

Impactul Corup#ia afecteaz! Republica Moldova din punct de vedere economic (diminueaz! atractivitatea

investi#ional!), politic (dezechilibreaz! mecanismul exercit!rii puterii de stat), juridic (scade încrederea în justi#ie), educa#ional (copii, tineri care nu doresc s! studieze). Corup#ia determin! dezinteresul tinerilor de a înv!#a, de a munci, în rezultat scade nivelul de cuno"tin#e "i de profesionalism. Percep#ia de inechitate, neîncredere descurajeaz! ini#iativele private. Societatea civil! acuz! reprezentan#ii puterii de corup#ie, dar r!mâne ea îns!"i dependent! de corup#ie. Autorit!#ile statului adopt! multiple programe anti-corup#ie, dar e"ueaz! în încerc!rile de a ob#ine rezultate semnificative. Reprezentan#ii sectorului privat sus#in comportamentul autocratic "i coruptibil al oficialilor în sectorul public, chiar dac! se arat! a fi nemul#umi#i în permanen#! de starea institu#iilor de stat.

Dinamica Republica Moldova este situata pe locul 112 din 180 de #!ri incluse în clasamentul unui sondaj

cu privire la Indicele Perceperii Corup#iei (IPC) pentru anul 2008, realizat de Organiza#ia Transparency International (TI).

Datele f!cute publice de TI privind nivelul perceperii corup#iei în diferite state ale lumii, denot! c! IPC pentru Republica Moldova în anul 2008 a înregistrat 2,9 puncte, plasând, fa#! de 2,8 în anul 2007 („0” semnific! cel mai înalt nivel al perceperii corup#iei, iar „10” – cel mai sc!zut nivel al 247 Datele Barometrului de Opinie Public!, 2002-2008, realizate la comanda Institutului de Politici Publice. 248 $tefan Urâtu, pre#edintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului.

177

perceperii corup#iei). Astfel, în 2008 în #ara noastr! a fost înregistrat! o u"oar! îmbun!t!#ire a situa#iei în domeniul prevenirii "i combaterii corup#iei.

Evolu!ia percep!iei fenomenului corup!iei în Republica Moldova.

2,6

3,1

2,12,4 2,3

2,93,2

2,92,8

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

I.P.C.

Rezultatele înregistrate de Republica Moldova în IPC 2008 sunt destul de modeste, #inând cont

de „investi#iile” considerabile ale organiza#iilor interna#ionale în prevenirea "i combaterea corup#iei (Corpora#ia Provoc!rile Mileniului a oferit – 24,7 mln. dolari USD, Consiliul Europei – peste 3,5 mln. Euro, UNDP – 400 mii dolari USD).

La 22 februarie 2008, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la Codul de conduit! a func#ionarului public, care va intra în vigoare la 01.01.2009. Scopul major al acestui cod este s! contribuie la prevenirea "i eliminarea corup#iei din administra#ia public!, la crearea unui climat de încredere al cet!#enilor în autoritatea public! etc. Codul de conduit! stabile"te normele de comportament al func#ionarului public în contextul accesului la informa#ie, utiliz!rii resurselor publice, conduitei în cadrul rela#iilor interna#ionale, situa#iilor de conflicte de interese etc. Conform unor prevederi ale codului de conduit!, func#ionarul public nu are dreptul s! influen#eze alte persoane fizice sau juridice, al#i func#ionari publici, iar apartenen#a politic! a func#ionarului public nu trebuie s! influen#eze comportamentul "i deciziile acestuia. În aceea"i ordine de idei, codul de conduit! îi interzice oric!rui func#ionar public s! fac! propagand! sau agita#ie în favoarea vreunui partid, s! colecteze fonduri pentru forma#iuni politice etc. De asemenea, func#ionarului public îi este interzis s! solicite sau s! accepte cadouri, s! beneficieze de servicii, favoruri sau de alte avantaje considerate drept recompens! pentru îndeplinirea atribu#iilor sale de serviciu, care îi sunt destinate personal, familiei, rudelor, prietenilor "i îi pot influen#a corectitudinea în exercitarea func#iei publice.

Mai multe organiza#ii au implementat pe parcursul întregului an ini#iative contra corup#iei, implicând tinerii "i mai multe grupuri sociale.

Factorii " Salariile mici ale lucr!torilor din sfera public!; " Lipsa de interes pentru combaterea fenomenului corup#iei ‚mari’; " Lipsa de transparen#! în ceea ce prive"te averile demnitarilor "i modul în care au fost

agonisite; " Ineficien#a ac#iunilor de prevenire "i combatere a corup#iei.

Anticip"ri Sub presiunea donatorilor interna#ionali ac#iunile anti-corup#ie vor continua. Va intra în vigoare

Legea cu privire la Codul de conduit! a func#ionarului public. Pentru anul urm!tor este planificat! reorganizarea Centrul de Combatere a Crimelor Economice "i a Corup#iei.

Întreb"ri " De ce func#ionarii de rang înalt nu sunt învinui#i de corup#ie? Cum se explic! c!

lupta împotriva corup#iei este îndreptat! numai împotriva celor care au salarii mizere (înv!#!tori, medici etc.)?

" Care este efectul mediatiz!rii luptei împotriva corup#iei? " De ce popula#ia nu are încredere în organele de combatere a corup#iei?

178

S 5. Tinerii din Republica Moldova în Anul Tineretului

Subiectul Anul 2008 a fost declarat Anul Tineretului în Republica Moldova. La 30 martie a fost aprobat

Programul de ac#iuni consacrate Anului Tineretului care cuprinde "i programe care s! sus#in! tinerii în încerc!rile de integrare profesional! "i social!: Programul Na#ional de Abilitare Economic! a Tinerilor (PNAE), Programul Na#ional de Sus#inere a Tinerilor Familii „Locuin#e pentru tineri”, Programul Na#ional de Sus#inere a Tinerilor Absolven#i la încadrarea în Câmpul Muncii. O parte semnificativ! din tineri îns! sus#in c! nu sunt în#ele"i, sus#inu#i "i ajuta#i în m!sur! cuvenit! de conducerea #!rii, fapt ce îi determin! s! manifeste neîncredere "i s! emigreze în str!in!tate

Descrierea Tinerii reprezint! 1/3 din popula#ia Republicii Moldova, iar acest fapt îi acord! Moldovei

statutul de cea mai tân!r! #ar! din Europa, ceea ce implic! mari responsabilit!#i pentru a îndrept!#i a"tept!rile tinerilor. În acela"i timp, tinerii reprezint! unul din segmentele cele mai vulnerabile ale societ!#ii moldovene"ti, deoarece ei se confrunt! cu multiple probleme în începutul unei vie#i independente: posibilit!#i limitate de angajare în câmpul muncii datorit! lipsei de experien#!, salarii care nu acoper! minimul de trai, lipsa unui loc de trai etc. În aceste condi#ii, o parte semnificativ! a tinerilor aleg calea ca mai u"oar! – emigrarea peste hotare la munc!.

Afirmarea tinerilor în Republica Moldova este un proces extrem de dificil. Opiniile tinerilor nu sunt luate în considera#ie de conducerea #!rii. Tinerii sunt slab implica#i în organele de conducere, în luarea deciziilor: „Pe tineri nu-i aude nimeni, pentru ca nu se întreab" p"rerea lor,…conduc"torii hot"r"sc acolo între dân#ii #i în general putini !ineri au r"mas în Moldova, mul!i se duc peste hotare.”249

Programul de ac#iuni consacrate Anului Tineretului "i aprobat de Guvern la 30 martie 2008 cuprinde realizare "i termenii de implementare f!r! îns! a indica "i resursele financiare în acest scop. Cele mai multe ac#iuni au fost prev!zute la capitolul participare a tinerilor.

În sprijinirea ini#iativelor tinerilor, inclusiv a celor de antreprenoriat, "i-a continuat activitatea Proiectul „Abilitarea Socio-Economic! a Tineretului” (PASET), finan#at de Banca Mondial! "i UNICEF "i implementat de Ministerul Educa#iei "i Tineretului. Scopul urm!rit în cadrul proiectului implicarea activ! a tinerilor în via#a social! din comunit!#ile rurale.

Grupul #int" " Tinerii; " Guvernul Republicii Moldova; " Institu#iile guvernamentale "i cele interna#ionale; " Societatea civil!.

Impactul În cadrul Programului Na#ional de Abilitare Economic! a Tinerilor (PNAE) pentru anii 2008-

2010 pân! la 25 noiembrie 2008 au fost ini#iate 118 proiecte. Suma total! a creditelor acordate 34,1mln.lei, inclusiv 13,6 mln. lei sub form! de granturi. Beneficiarii acestui program sunt persoane din raioanele $old!ne"ti (20), Edine# (18), Râ"cani (18), Briceni (7) etc. În acela"i timp, în raioanele Ocni#a, Dondu"eni, Soroca, Flore"ti, C!l!ra"i, Criuleni etc. Tinerii nu au ini#iat nici câte un proiect.

Proiectul Abilitarea Socio-Economic! a Tineretului (PASET) a sus#inut deschiderea a 25 de Centre de Resurse pentru Tineri, activitatea a 25 de ONG-uri "i a 27 de Consilii Locale ale Tinerilor de serviciile c!rora beneficiaz!, zilnic, aproximativ 3000-4000 de tineri.

Men#ion!m îns! c! implicarea "i participarea tineretului este redus!. Printre factorii care determin! situa#ia dat!: lipsa de informare a tinerilor, dar "i lipsa de ini#iativ! a tinerilor.

Dinamica 249 Datele studiului calitativ din cadrul proiectului INTAS Tranzi"ii ale copil!riei #i tinere"ii într-o societate în schimbare: cazul Republicii Moldova realizat de Facultatea de Sociologie #i Asisten"! Social! a Universit!"ii de Stat din Moldova.

179

Programe pentru tineri au continuat s! fie anun#ate de guvernul republicii pe întreg parcursul anului 2008. Respectiv, la 25 noiembrie a fost lansat oficial programul de acordare a locuin#elor pentru tinerii absolven#i care se vor angaja în mediul rural. Astfel, absolven#ii institu#iilor de înv!#!mânt superior "i a studiilor postuniversitare în domeniul înv!#!mântului, medicin!, farmaciei, asisten#! social! "i cei din domeniul culturii, angaja#i în câmpul muncii în institu#iile bugetare de la sate "i comune pot depune cerere pentru a beneficia de locuin#e gratuite din partea statului. Aceasta se refer! la tinerii care au absolvit începând cu anul de studii 2007-2008.

Garantarea de c!tre stat, a unui loc de munc! "i a unui loc de trai în mediul rural ofer! tinerilor speciali"ti în domeniul înv!#!mântului, medicinii, asisten#ei sociale "i a culturii o baz! pentru a-"i întemeia o familie, îns! Occidentul este mult mai atractiv prin salarii, care nu pot fi comparate cu cele din Republica Moldova. Astfel, ini#iativele Guvernului republicii nu au priz! la tineri "i marea majoritate a acestora migreaz! la munci peste hotare.

Factorii " Programele pentru tineret sunt adresate tuturor tinerilor (cu excep#ia tinerelor cadre

didactice, medici "i asisten#i sociali din mediul rural), nefiind focusate pe categorii de tineri care ar permite o eficientizare a ac#iunilor, rezultatelor, sporind impactul;

" Migra#ia tinerilor la munc! peste hotare; " Migra#ia tinerilor spre localit!#ile urbane, în special municipiul Chi"in!u; " Salariile mult mai atractive în Occident.

Anticip"ri Programele ini#iate de Guvern vor avea un efect moderat din cauza resurselor bugetare

restrânse. Pentru implementarea politicii de tineret se cere un buget în corespundere cu Legea cu privire la Tineret (3% din bugetul statului) "i în corespundere cu priorit!#ile strategice ale statului în domeniul tineretului. Pu#ini tineri sunt cointeresa#i s!-"i continue cariera profesional! în Republica Moldova. În acest sens, sunt necesare studii care s! eviden#ieze de ce tinerii nu beneficiaz! de programele "i proiectele anun#ate pentru a majora eficien#a lor "i a le racorda la necesit!#ile tinerilor.

Întreb"ri " Care este totalul cheltuielilor financiare pentru ac#iunile consacrate Anului

Tineretului? Pentru ce activit!#i concrete au fost prev!zute aceste cheltuieli?

180

S 6. Reducerea num"rului de locuri la studii în institu!iile de înv"!"mânt superior

Subiectul

În anul 2008 a fost redus drastic num!rul locurilor contra plat! la specialit!#ile cele mai solicitate de studen#i (economie, drept, medicin!, limbi moderne etc.), fapt ce a creat o stare de tensiune nu numai în rândul candida#ilor, ci "i în rândul p!rin#ilor. Media de admitere la aceste specialit!#i a fost mai mare de nota 9.00.

Descrierea În întreaga lume studiile universitare sunt tratate drept o condi#ie indispensabil! pentru orice

carier! profesional!. Respectiv, extinderea studiilor universitare nu constituie nicidecum un fenomen negativ. Dimpotriv!, cu cât mai mul#i oameni instrui#i are o societate, cu atât mai mari sunt beneficiile ei "i cu atât mai valoroas! este investi#ia în viitorul societ!#ii.

Guvernul Republicii Moldova înc! de la 26 aprilie 2006 prin Hot!rârea 434 a înaintat ini#iativa de a reduce num!rul speciali"tilor cu studii superioare întrucât în anumite domenii pia#a este suprasaturat! de speciali"ti, iar în altele num!rul speciali"tilor este extrem de redus. Pe de o parte, aceast! hot!râre vine s! reduc!, în viziunea conducerii, num!rul de "omeri cu studii superioare în unele domenii "i solu#ionarea problemei lipsei de cadre în agricultur!, construc#ii "i alte domenii ce nu necesit! neap!rat studii universitare.

S-au redus "i locurile la sec#ia cu frecven#! redus! la un "ir de specialit!#i, inclusiv cu profil pedagogic, care sunt cerute pe pia#a muncii. De obicei, la aceste studii vin absolven#ii colegiilor "i institu#iilor superioare deja angaja#i în câmpul muncii care doresc s!-"i aprofundeze cuno"tin#ele profesionale s! ob#in! o calificare mai înalt! "i, corespunz!tor, un salariu mai mare.

În acela"i timp, decizia de admitere numai pe baza notelor de la examenele de bacalaureat cu excluderea notelor din anexa diplomei în anul 2008 a provocat o adev!rat! suspiciune "i revolt! în rândul liceenilor, pe motiv c! munca lor de trei ani a fost trecut! pur "i simplu cu vederea. Mul#i din candida#ii care au avut o reu"it! modest! pe parcursul anilor de liceu, prin diverse metode, inclusiv corupere, au primit note maxime la examenele de bacalaureat, ceea ce i-a avantajat în procesul de admitere.

Grupul #int" " Absolven#ii liceelor "i "colilor de cultur! general! ce doresc s!-"i continue studiile în

institu#iile de înv!#!mânt superior; " Institu#iile de înv!#!mânt superior; " Cadrele didactice universitare; " Ministerul Educa#iei "i Tineretului.

Impactul Majoritatea tinerilor care nu au fost admi"i la facultate în Republica Moldova au plecat peste

hotare, fie la studii, fie la munc!. Reducerile locurilor contra plat! în institu#iile superioare de înv!#!mânt afecteaz! grav bugetul acestora "i se va r!sfrânge drastic asupra salariz!rii cadrelor universitare. S-a redus num!rul cadrelor didactice universitare. Se reduce num!rul persoanelor cu studii superioare în totalul popula#iei.

Dinamica Num!rul studen#ilor înmatricula#i în institu#iile superioare de înv!#!mânt este în sc!dere înc!

din anul 2005/2006.

Înmatricularea studen!ilor în institu!iile de înv"!"mânt superior, conform unor domenii generale de studii

Domeniul general de studii

Total Din ace#tia în baz" de contract

181

2005/2006 2006/2007 2005/2006 2006/2007 1. $tiin#e ale educa#iei 5531 4444 3300 2416 2. $tiin#e umanistice 780 889 617 534 3. $tiin#e politice 915 481 786 378 4. $tiin#e sociale 593 471 508 393 5. Asisten#! social! 504 424 440 343 6. $tiin#e economice 10681 4688 9883 4020 7. Drept 5006 2134 4549 1691 8. Inginerie "i activit!#i

inginere"ti 3614 4252 2790 3197

9. Medicin! 709 725 281 85 10. Tehnologii de fabricare

"i prelucrare 1156 1237 838 907

Sursa: Biroul Na!ional de Statistic"

Datele atest! c! pentru marea majoritatea a domeniilor de studii num!rul de locuri s-a mic"orat, inclusiv, pentru unele specialit!#i la care este o lips! acut! de speciali"ti pe pia#a muncii. De exemplu, domeniul asisten#! social!, în care statul a fost nevoit s! preg!teasc! speciali"ti la cursuri de scurt! durat!.

Factorii " Lipsa cadrelor la anumite specialit!#i „nepopulare”; " Satura#ia pie#ii muncii cu cadre în domeniul economiei, dreptului etc.; " Num!rul mic al absolven#ilor de înv!#!mânt superior care se angajeaz! în câmpul

muncii; " Migra#ia for#ei de munc! a absolven#ilor institu#iilor superioare de înv!#!mânt la

munc! peste hotare.

Anticip"ri La finele anului 2008, conducerea #!rii a înaintat ideea de excludere în urm!torii 4 ani a formei

de înv!#!mânt în baz! de contract în institu#iile superioare de înv!#!mânt de stat. Astfel, înv!#!mântul contra plat! va exista ca form! doar în institu#iile private. Institu#iile superioare de înv!#!mânt se vor confrunta cu probleme financiare. În baza experien#ei anilor preceden#i, p!rin#ii vor utiliza atât mijloace legale, cât "i ilegale pentru a ob#ine note mai mari la bacalaureat, care ar asigura "anse mai mari pentru admiterea la institu#iile superioare de înv!#!mânt.

Întreb"ri " Reducerea num!rului de locuri în institu#iile superioare de înv!#!mânt va asigura o

selec#ie a celor mai buni absolven#i de licee pentru continuarea studiilor? " Limitarea num!rului de studen#i pentru unele specialit!#i va determina oare tinerii s!

se orienteze spre specialit!#ile pu#in întrebate sau spre studiile profesionale?

182

S 7. Lipsa locurilor de munc" bine pl"tite

Subiectul Angajatorii din Republica Moldova continu! s! pl!teasc! cele mai mici salarii din Europa, arat!

clasamentul realizat de Federa#ia Angajatorilor Europeni (FedEE), realizat în 48 de state europene. Potrivit datelor acestuia, salariul minim brut lunar în Moldova a fost doar de 46,29 euro în anul 2007, de circa 34 ori mai mic decât cel al angaja#ilor din Luxembourg, unde sunt cele mai mari salarii din Europa250.

Descrierea Datele Biroului Na#ional de Statistic! atest! c! salariul mediu lunar al unui salariat din economia

na#ional! în luna octombrie 2008 a constituit 2609 lei. Cele mai mici salarii au fost înregistrate în domeniul pisciculturii 1212 lei, agriculturii – 1688 lei "i înv!#!mântului – 1713 lei, iar cele mai mari în domeniul activit!#ilor financiare – 5363 lei. În profil teritorial, cele mai mici salarii au fost înregistrate în raioanele Telene"ti – 1471 lei, "i $old!ne"ti – 1473, iar cele mai mari în municipiul Chi"in!u – 3191 lei. Constat!m astfel c!, for#a de munc! continu! s! fie remunerat! prost, iar salariile abia de ajung s! acopere minimumul de existen#! care în semestrul II al anului 2008 a constituit 1341,9 lei.

Capitalul uman este o resurs! care ar putea impulsiona dezvoltarea Republicii Moldova, dar ea nu este valorificat!. În prezent, tinerii speciali"ti, proaspe#i absolven#i ai institu#iilor de înv!#!mânt superior refuz! s! se angajeze în câmpul muncii. Doar a treia parte din ei se angajeaz! la serviciu imediat dup! finalizarea studiilor "i doar 4 % din cei angaja#i rezist! condi#iilor angajatorului mai mult de 5 ani.251

Aproape jum!tate dintre cei care au plecat de la angajator au f!cut acest lucru pentru c! nu erau mul#umi#i de salariul oferit, salariul unui tân!r angajat variind, de cele mai multe ori, între o mie "i dou! mii de lei, mai rar peste 2 mii. Astfel, salariul mic determin! o treime din tineri s! nu activeze conform specialit!#ii.

Mai bine de 50% dintre tinerii care au o activitate pe cont propriu, spun c! fac acest lucru din dorin#a de a ob#ine un venit mai mare. Tot ei afirm! c! au "i sim#it asta pe propria piele, venitul lor dep!"ind cu mult salariile oferite pentru o eventual! angajare. De asemenea, 62,6% dintre antreprenorii individuali afirm! c! au activit!#i periodice peste hotare sau presteaz! diferite servicii.

Grupul #int" " Tinerii; " Angaja#ii din sfera bugetar!; " Întreprinz!torii individuali "i agen#ii economici; " Agen#ia Na#ional! de Ocupare a For#ei de Munc! "i oficiile ei teritoriale.

Impactul Salariile mici sunt pu#in atractive pentru tineri, respectiv, ei î"i manifest! dorin#a de a pleca din

#ar!. Destina#ia lor principal! este Europa Occidental!, anume pentru c! salariile sunt foarte mari în raport cu cât se câ"tig! în Republica Moldova. Emigra#ia mai genereaz! o problem! serioas! de hazard moral care se manifest! la nivelul gospod!riilor casnice. Faptul c! emigra#ia asigur! fluxuri constante de venituri face ca membrii familiilor dependente de emigran#i s! devin! mult mai iner#i în c!utarea unor locuri de munc! sau în deschiderea unor afaceri individuale. În Republica Moldova se formeaz! astfel chiar o cultur! a dependen#ei de remiten#e.

Dinamica 250 La elaborarea clasamentului, FedEE a luat în calcul remunerarea persoanelor cu program de lucru complet în vârst! de peste 23 de ani. În cazul Republicii Moldova, FedEE opereaz! cu o m!rime de 766,1 lei salariu minim la 1 ianuarie 2007, care ulterior a fost modificat. Astfel, de la 1 iulie 2007 salariul tarifar pentru categoria I de calificare, cea mai joas!, a angaja"ilor din unit!"ile cu autonomie financiar! a fost majorat pân! la 900 lei, calculat pentru un program complet de lucru de 169 ore în medie pe lun!. Salariul pe or! este de 5,33 lei. Îns! #i în cazul acesta, Republica Moldova r!mâne printre ultimele trei "!ri, al!turi de Muntenegru #i Ucraina, cu cel mai jos salariu minim. 251 Studiul Situa"ia tinerilor pe pia"a muncii. – ASEM, Chi#in!u, 2008

183

În perioada ianuarie-octombrie 2008 salariul mediu lunar al unui lucr!tor din economia na#ional! a constituit 2474,9 lei "i s-a m!rit fa#! de perioada similar! a anului precedent cu 24%. Salariul real în aceia"i perioad! de timp s-a majorat cu 9%. În sfera bugetar! salariul mediu a constituit 1917,1 lei "i a crescut fa#! de aceia"i perioada a anului trecut cu 21%, în sectorul real al economiei –2764,3 lei "i a crescut cu 25 la sut! fata de perioada similar! a anului precedent. Angaja#ii din sfera bugetar! vor beneficia, începând cu 1 ianuarie 2009, de salarii cu 21 la sut! mai mari. Potrivit unei decizii de Guvern din 8 octombrie 2008, grilelor de salarii pe categoriile de salarizare ale Re#elei tarifare unice de salarizare (RTU) vor fi recalculate.

Factorii " Productivitatea joas! a muncii; " Lipsa unei politici de salarizare eficiente la nivel de stat; " Costuri mari pentru lansarea în domeniul afacerilor.

Anticip"ri Inten#ia Guvernului de creare pân! în 2009 a 300 mii de locuri noi de munc! "i de majorare a

salariului mediu lunar pe economie pân! la echivalentul a 300 USD este destul de ambi#ioas!. Observatorii fenomenului economic din Moldova au contrazis deja estim!rile optimiste ale oficialilor. În sectorul privat se vor înregistra cele mai importante cre"teri salariale datorit! investi#iilor str!ine.

Întreb"ri " De ce în Republica Moldova sunt cele mai mici salarii din Europa? " Sunt sectoare întregi în gestiunea statului care duc o lips! acut! de cadre din cauz!

c! se pl!te"te pu#in. De ce statul prefer! s! aib! pierderi de cadre în care a investit bani pentru instruire "i nu majoreaz! salariile?

184

S 8. Protec!ia migran!ilor peste hotare

Subiectul Imigran#ii din Republica Moldova afla#i legal sau ilegal la munc! peste hotare sunt lipsi#i de

protec#ie în ceea ce prive"te condi#iile de munc!, de s!n!tate, confruntându-se adesea cu probleme ce le pun via#a în pericol.

Descrierea Conform ultimelor estim!ri oficiale, în jur de 350 mii migran#i moldoveni lucreaz! în

permanen#! peste hotare, neoficial se vehiculeaz! cifra de 1 milion. Cei mai mul#i migran#i muncesc în Rusia, Italia, Portugalia etc. O parte din ei au reu"it s!-"i perfecteze actele de "edere peste hotare "i muncesc legal, o bun! parte îns! înc! se afl! în ilegalitate. Spre exemplu, Dosarul Statistic al Migran#ilor 2008, lansat la 30 octombrie "i realizat de Caritas Italia, Funda#ia Migrantes "i Centrul de Cercet!ri "i studii IDOS în colaborare cu organiza#iile interna#ionale, arat! c! la finele anului 2007 în Italia erau înregistra#i 68591 reziden#i moldoveni (migran#i care de#ineau permise de "edere "i dispuneau de un loc de trai într-o locuin#! proprie sau închiriat!). Analiza dinamicii pentru anii 2006-2007 denot! o cre"tere de 12 788 persoane sau de 22,9 la sut! a imigran#ilor moldoveni în raport cu 16,8 la sut! – media înregistrat! în cazul str!inilor afla#i în Italia. Astfel, imigran#ii din Republica Moldova constituie 2 la sut! din imigran#ii din Italia. Datele statistice denot! o cre"tere a acestei comunit!#i. Cre"terea îns! nu se datoreaz! doar imigran#ilor moldoveni nou-veni#i în Italia, ci este "i efectul unei ie"iri din ilegalitate "i clandestinitate a multor moldoveni. Ei au reu"it s! ob#in! un contract de munc! "i un permis de "edere.

A munci peste hotare nu înseamn! îns! a fi lipsit de probleme. Astfel, datele Anchetei For#ei de Munc! atest! c! 17,2 la sut! din migran#i sunt decep#iona#i de condi#iile de munc! peste hotare. Printre problemele cu care se confrunt! cel mai frecvent muncind peste hotare, migran#ii au nominalizat: lipsa accesului la servicii medicale – 29,0%, probleme de cazare – 22,6%, necunoa"terea limbii – 22,6%, condi#ii de munc! proaste – 19,3%.

Beneficierea de urm"toarele tipuri de asigur"ri a migran!ilor moldoveni, 2008252

-70,20% -73,80% -76,10% -71,80% -77,60% -71,60%

-13,20%

-37,10%

29,80% 26,20% 23,90% 28,20% 22,40% 28,40%

86,80%

62,90%

Asiguraremedical"

Concediu deboal" pl"tit

Contribu!ii înfondul de

pensii

Indemniza!iepentru

accidente demunc"

Indemniza!iede #omaj

Concediuanual pl"tit

Zi (zile) deodihn" pes"pt"mân"

Plat" pentruore

suplimentare

Da

Nu

Chiar dac! Republica Moldova a încheiat acorduri "i conven#ii de protec#ie social! a cet!#enilor s!i peste hotare cu Rusia (1993), Ucraina (1994), Belarus (1994), Italia (2004) etc., 77,6%

252 Datele Anchetei For"ei de Munc!, 2008.

185

din migran#i nu beneficiaz! la locul de munc! de indemniza#ii de "omaj, 76,1% de contribu#ii la fondul de pensii, 73,8% de concediu de boal! pl!tit, 71,8% de indemniza#ii pentru accidentele de munc!, 71,6% de concediu anual pl!tit, 70,2% de asigurare medical!, 37,1% de plat! pentru orele de munc! suplimentare.

Migran#ii moldoveni frecvent sunt exploata#i, 39,6% au men#ionat c! salariile pe care le primesc sunt mai mici decât cele ale persoanelor b!"tina"e, 20,4% c! primesc salariile cu re#inere, iar 16,8% c! au fost impu"i la ore/zile de munc! excesive. Astfel, 20,7 la sut! au indicat c! salariul pe care-l primeau la locul de munc! a fost mult mai mic decât cel promis ini#ial, iar 15,6% c! condi#iile de munc! au fost mult mai rele. Angajatorii muncitorilor moldoveni peste hotare, abuzeaz! de ei aplicându-le mijloace precum salariu nepl!tit – 71,4%, amenin#area persoanelor – 22,0%, amenin#area prin deportare – 14,3%, limitarea libert!#ii de comunicare "i deplasare – 13,9%, violen#! fizic!, psihic!, sexual! – 9,6%.

Grupul #int" " Migran#i ilegali, dar "i cei legali; " Centre de informare în domeniul migra#iei; " Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului.

Impactul Lipsa de protec#ie a migran#ilor peste hotare cauzeaz! efecte de scurt! "i de lung! durat!. În

efectele de scurt! durat! se includ cele referitoare la lipsa resurselor financiare, posibilit!#ilor de comunicare cu familia, iar în termen lung – deteriorarea st!rii de s!n!tate, lipsa pensiei la b!trâne#e.

Dinamica Cet!#enii Republicii Moldova care doresc s! plece la munc! peste hotare i-au aceast! decizie în

baza informa#iilor neformale furnizate de rude, prieteni, cunoscu#i afla#i deja în str!in!tate. Pentru a pleca peste hotare, poten#ialii migran#i apeleaz! la serviciile intermediarilor. Costul unor asemenea servicii ajunge uneori la sume exorbitante de pân! la 4000 de euro. Cu toate acestea, serviciile oferite de intermediari nu garanteaz! "ederea "i munca legal! pe teritoriul statului de destina#ie "i mul#i dintre migran#i risc! s! fie exploata#i sau chiar trafica#i atât în statele de tranzit, dar mai cu seam! în statele de destina#ie.

Migran#ii moldoveni nu au suficiente informa#ii veridice despre procesul migra#ional. Pentru a minimaliza efectele acestei cauze, în anul 2008 în Republica Moldova au fost întreprinse mai multe ac#iuni care au scopul de a eficientiza protejarea cet!#enilor moldoveni peste hotare. În acest sens, a fost aprobat Planul Na#ional de Ac#iuni pentru anul 2008 privind protejarea imigran#ilor moldoveni peste hotare care prevede ac#iuni de informare privind drepturile "i obliga#iunile cet!#enilor în afara Republicii Moldova, deschiderea misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova în alte #!ri – Irlanda, Spania, Consulatului General în Turcia, Consulatelor Onorifice în Federa#ia Rus!, Emiratele Arabe Unite, Slovacia, Canada, Ucraina, Negocierea Acordurilor interguvernamentale cu privire la activitatea de munc! "i protec#ia social!, acordarea asisten#ei juridice cet!#enilor afla#i peste hotare, inclusiv acorduri privind procedura de repatriere "i protec#ie a copiilor abandona#i de p!rin#i în afara #!rii.

Crearea centrelor de informare în domeniul migra#iei reprezint! o alt! m!sur! de protec#ie a lucr!torilor "i în special a celor migran#i, menite s! informeze pe larg despre procedurile administrative ale migra#iei, riscurile migra#iei "i formele de protec#ie. Astfel, poten#ialii migran#i vor avea acces atât la un pachet minim de informa#ii referitor la migra#ie, cât "i la informa#ii de alternativ! privind oportunit!#ile de angajare pe pia#a muncii din Moldova. În acest sens s-a deschis Centrul de informare în domeniul migra#iei la Cahul (14.11.2008), urmând s! se deschid! dou! centre similare "i în municipiile Chi"in!u "i B!l#i.

De asemenea, în anul 2008 s-a votat în prim! lectur! Legea cu privire la migra#ia de munc!. Conform legii, statul nu se oblig! s! angajeze cet!#enii Republicii Moldova la munc! peste hotare. Angajarea se face de sinest!t!tor, în baza contractului individual de munc! încheiat cu angajatorul înainte de ie"irea din Republica Moldova, prin intermediul agen#iilor private de ocupare a for#ei de munc!. Pentru a-"i proteja drepturile sale peste hotare, cet!#enii Republicii Moldova trebuie s! îndeplineasc! urm!toarele condi#ii: s! ob#in! un contract individual de munc!; s! înregistreze contractul individual de munc! la Agen#ia Na#ionala; s! înregistreze contractul individual de munc! la

186

Casa Na#ionala de Asigur!ri Sociale "i s! achite contribu#iile de asigur!ri sociale; s! prezinte la Agen#ia Na#ional! dovada emis! de organul competent de protec#ie a copiilor din raionul/sectorul de domiciliu al p!rin#ilor din care s! rezulte luarea la eviden#! a copiilor minori care r!mân în #ar!. Aceste m!suri vor îmbun!t!#i informarea popula#iei "i vor asigura în termen lung o protec#ie social! a migran#ilor.

Factorii " Lipsa mecanismelor de informare eficiente; " Lipsa unor acorduri de protec#ie social! a migran#ilor; " Num!rul mare al migran#ilor moldoveni afla#i ilegal la munc! peste hotare.

Anticip"ri În urm!torul an va fi primit! în lectur! final! Legea cu privire la migra#ia de munc!. Va spori

gradul de informare a popula#iei referitor la metodele de protec#ie în cazul înc!lc!rii drepturilor de c!tre angajatori peste hotare. O parte din cet!#enii Republicii Moldova care se afl! ilegal peste hotare, se vor legaliza.

Întreb"ri " Care va fi impactul crizei economice globale asupra migran#ilor moldoveni care

muncesc legal peste hotare? Dar asupra celor afla#i ilegal? " Ce ac#iuni întreprind autorit!#ile moldovene"ti pentru a cunoa"te circumstan#ele

neclare în cazul deceselor violente a cet!#enilor s!i peste hotare?

187

S 9. Consecin!ele migra!iei de munc" a p"rin!ilor asupra copiilor

Subiectul

Procesul de migra#iune continu! "i nu exist! semne care s! ateste c! acest fenomen se va diminua în viitorul apropiat. Un num!r semnificativ al migran#ilor sunt p!rin#i care î"i abandoneaz! pentru o anumit! perioad! copiii.

Descrierea Studiul sociologic realizat la cererea Organiza#iei Interna#ionale pentru Migra#ie în perioada

iulie-august 2006 a estimat 177 000 de copii cu vârsta între 0-18 ani care au r!mas f!r! îngrijire p!rinteasc!, p!rin#ii fiind pleca#i la munc! peste hotare: 14,5% din copii aveau vârsta 0-4 ani, 18,5% - 5-9 ani, 36,5% - 10-15 ani "i 30,5% - 16-18 ani.253

La conferin#a Na#ional! privind migra#ia "i drepturile copiilor din Republica Moldova, organizat! de UNICEF "i Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului la 15 noiembrie 2007 la Chi"in!u s-au eviden#iat urm!toarele consecin#e ale migra#iei p!rin#ilor asupra copiilor: economice, de s!n!tate, de educa#ie, de dezvoltare social! "i emo#ional! "i nu în ultimul rând de schimbare a structurii familiei.

Copiii sus#in c! situa#ia financiar! a familiei lor s-a îmbun!t!#it dup! emigrarea p!rin#ilor la munc!: 90% au spus c! îmbr!c!mintea lor a devenit mai bun!, 75% c! situa#ia locativ! s-a ameliorat, iar 74% c! au beneficiat de produse alimentare mai bune.254

Absen#a p!rin#ilor afecteaz! îns! negativ s!n!tatea fizic! "i psihologic! a copiilor. Copiii care locuiesc cu ambii p!rin#i sunt mai s!n!to"i din punct de vedere fizic, sunt de p!rere 87% din familiile f!r! migran#i "i 69% din familiile cu migran#i.255

Educa#ia moral! "i reu"ita academic! a copiilor, de asemenea, sufer! din cauz! migra#iei. În schimb, accesul copiilor la studii superioare este mai mare, în cazul copiilor care au p!rin#i pleca#i la munc! peste hotare. 73% din familiile f!r! migran#i sunt de p!rere c! copii care au p!rin#i pleca#i la munc! peste hotare au oportunit!#i mai mari pentru studii universitare.

Copiii migran#ilor sunt supu"i unui risc mai mare de consum de droguri, abandon "colar, rela#ii sexuale timpurii "i comportament social nefavorabil, indic! un alt studiu asupra copiilor r!ma"i f!r! îngrijire p!rinteasc! în urma migra#iei.256

Copiii cu p!rin#i pleca#i la munc! peste hotare au relatat c! calitatea rela#iilor interumane s-a modificat. Mul#i dintre ei s-au descris pe sine ca fiind singuratici, izola#i "i f!r! sprijin. Ace"ti copiii sunt nevoi#i s! ia din responsabilit!#ile p!rin#ilor "i au trebuit s! ia decizii în mod independent "i aveau nevoie de încredere în propria persoan!, de abilit!#i de management al timpului "i de deprinderi de a-"i controla emo#iile.

Divor#ul este frecvent întâlnit în familiile migran#ilor. Aproximativ 60% din familiile cu un membru plecat la munc! peste hotare au divor#at ulterior, afectând deja "i sub alt! form! via#a copiilor.257

Grupul #int" " P!rin#ii; " Buneii sau alte persoane care îngrijesc de copiii la care p!rin#ii au plecat la munc!

pese hotare; " Administra#ia public! local!, " Institu#iile de înv!#!mânt "i cele medicale;

253 Migra"ia #i drepturile copiilor în Republica Moldova. – Chi#in!u, 2008, p.6. 254 CBS AXA, UNICEF, PNUD. Impactul migra"iei #i remiten"elor asupra comunit!"ilor, familiilor #i copiilor – Chi#in!u, 2007. 255 Ibidem. 256 CIDDC, UNICEF. Situa"ia copiilor r!ma#i f!r! îngrijire p!rinteasc! în urma migra"iei. – Chi#in!u, 2006. 257 OIM. Modele #i tendin"e ale migra"iei #i remiten"elor în Republica Moldova. – Chi#in!u, 2007.

188

" Organele de protec#ie a drepturilor copilului;" Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului.

Impactul Absen#a p!rin#ilor are un impact negativ asupra educa#iei morale "i academice a copiilor, asupra

s!n!t!#ii fizice "i psihologice a acestora. Migra#ia p!rin#ilor implic! un stres maxim pentru copiii în vârst! de 2-6 ani, stres care le cauzeaz! întârziere în dezvoltarea lingvistic!, dar "i cea general!. P!rin#ii joac! un rol primordial în toate aspectele dezvolt!rii emo#ionale a copiilor la aceast! etap!, în special, în reglementarea "i exprimarea proprie. Absen#a p!rin#ilor constituie una din principalele cauze de comportament afectiv dezordonat "i treze"te semne de îngrijorare la aceast! vârst!. În afar! de aceasta, la 5-6 ani, p!rin#ii încep a preg!ti copii pentru a merge la "coal!, începând a le forma unele deprinderi.

Migra#ia afecteaz! "i rela#iile de comunicare a p!rin#ilor cu copiii. Comunicarea copiilor cu p!rin#ii care muncesc peste hotare se face foarte rar. Mai mult decât atât, conform cercet!rilor efectuate de Compania de cercet!ri sociologice "i marketing, „CBS-Axa” doar 88% din migran#i p!streaz! leg!tura cu membrii familiei.

Consecin#ele migra#iei asupra copiilor în termen mediu "i lung sunt dificil de estimat la moment. În mod sigur îns!, ace"ti copii care nu au sim#it dragostea p!rinteasc! atunci când au avut nevoie de ea, care nu au în#eles esen#a familiei vor perpetua modele de via#! pe care le-au cunoscut "i le-au experimentat.

Dinamica În Republica Moldova, fenomenul migra#iei la munc! peste hotare este analizat din perspectiv!

economic!, demografic! sau a rela#iilor interguvernamentale "i mai pu#in din punctul de vedere al drepturilor copiilor la îngrijirea p!rinteasc!, adic! al impactului migra#iei asupra dezvolt!rii psihologice "i emo#ionale a copiilor.

Remiten#ele contribuie la îmbun!t!#irea standardelor de via#! în gospod!riile migran#ilor, dar impactul migra#iei asupra bun!st!rii psihologice a copiilor, asupra dezvolt!rii generale a acestora, a educa#iei "i s!n!t!#ii abia începe s! fie sim#it. Respectiv, preocuparea pentru copiii r!ma"i f!r! îngrijire în rezultatul migra#iei p!rin#ilor, deocamdat! nu este inclus! în strategiile "i politicile actuale din Republica Moldova.

Datorit! propor#iilor din ce în ce mai mari ale migra#iei, Ministerul Educa#iei "i Tineretului al Republicii Moldova a dispus ca directorii "colilor, prin dirigin#ii de clas!, s! duc! o eviden#! anual! a copiilor r!ma"i f!r! îngrijire p!rinteasc! în urma migra#iei. Ministerul promoveaz! educa#ia copiilor în cadrul familiei, chiar dac! acestea nu sunt familii biologice. Respectiv, cererile p!rin#ilor care migreaz! peste hotare de a-"i plasa copiii în institu#iile reziden#iale sunt refuzate. P!rin#ii sunt încuraja#i s! stabileasc! un tutore la copiii lor. Dar aceste m!suri, nu pot solu#iona problemele emo#ionale "i psihologice cu care se confrunt! copii.

Factorii " Lipsa unor politici migra#ioniste eficiente; " Abandonul copiilor; " Lipsa unui suport din partea membrilor comunit!#ii; " Lipsa suportului din partea unor institu#ii de stat; " Servicii sociale insuficient dezvoltate pentru copii r!ma"i f!r! îngrijirea p!rinteasc!

în urma migra#iei.

Anticip"ri În prezent au loc schimb!ri la nivelul institu#iei familiei, care vor fi mai accentuate în urm!torii

ani. Valorile familiale "i modelele de comportament care trebuie preluate de la p!rin#i sunt înlocuite cu cultul banului, iar aceasta se va r!sfrânge asupra viitoarelor genera#ii.

Întreb"ri " Con"tientizeaz! p!rin#ii pleca#i la munc! peste hotare consecin#ele absen#ei lor

asupra copiilor?

189

S 10. Summer Work and Travel – o form" de exod al creierelor tinere

Subiectul Fiecare al zecelea student nu revine dup! finisarea programului Summer Work and Travel

înapoi la studii, hot!rând s! r!mân! în SUA pentru o perioad! nedeterminat!. Cre"terea continu! a interesului fa#! de acest program din partea studen#ilor în primul rând, dar "i a mass-media a scos la suprafa#! un "ir de dificult!#i: calitatea serviciilor, costul ridicat, atitudinea sceptic! a mediului universitar, neclaritatea pozi#iei oficiale ale statului, dar mai ales, imposibilitatea garant!rii întoarcerii tuturor celor pleca#i.

Descrierea Un grup social economic cu înalt poten#ial de activitate a tinerilor este grupul studen#ilor. O

parte semnificativ! din ace"tia se încadreaz! în categoria migran#ilor sezonieri care pleac! vara la munc! peste hotare prin intermediul programului Summer Work and Travel.

Programul de munc! sezonier! Summer Work and Travel se implementeaz! în Republica Moldova de 5 ani. Pe parcursul acestor ani peste 12 000 participan#i au beneficiat de serviciile programului.

Tinerii din Republica Moldova, în cea mai mare parte, v!d acest program ca o posibilitate de a câ"tiga resurse financiare "i mai pu#in ca un program cultural ce le permite s! cunoasc! tradi#iile "i obiceiurile altor popoare. Astfel, reprezentan#ii companiilor „Work & Travel” estimeaz! c! prin intermediul programului în aceast! var!, au fost transfera#i în Republica Moldova peste 22 mln. de dolari.

În Republica Moldova activeaz! peste 50 de companii care presteaz! servicii pentru studen#ii care doresc s! plece în SUA pentru perioada de var!. Calitatea serviciilor oferite de aceste companii este diferit!. Datorit! abuzurilor "i înc!lc!rilor pe care le-au realizat în organizarea plec!rilor, în luna ianuarie 2008, Ambasada SUA a f!cut public! lista agen#iilor pentru care nu vor elibera vize pentru studen#ii care doresc sa participe la programul Work and Travel. La finele lunii februarie, ambasadorul SUA în Moldova a declarat c! unele din agen#ii nu doar c! nu respectau prevederile legale ale programului, ci au fost implicate în traficul de persoane.

O alt! problem! ridicat! de acest program este rata mare a studen#ilor care nu revin dup! finisarea programului înapoi în #ar!. Nu exist! date oficiale la acest capitol, dar companiile care implementeaz! programul în Republica Moldova au men#ionat c! în anul 2008 de la 5-10% din studen#ii pleca#i în SUA nu au revenit în termenii stabili#i de program înapoi în patrie.

Pe de alt! parte, institu#iile de înv!#!mânt superior acuz! companiile care implementeaz! programul c! în goana dup! profit destabilizeaz! procesul instructiv-educativ.

În scopul îmbun!t!#irii managementului programului în Republica Moldova în anul 2008, Ministerul Educa#iei "i Tineretului a recomandat institu#iilor superioare de înv!#!mânt s! permit! participarea studen#ilor la program doar în perioada 18 mai -13 septembrie.

Grupul #int" " Studen#i; " Companii care implementeaz! programul în Republica Moldova; " Institu#ii superioare de înv!#!mânt; " Ministerul Educa#iei "i Tineretului.

Impactul Studen#ii întâmpin! dificult!#i în selectarea companiilor, respectiv nu sunt siguri în privin#a

respect!rii contractelor semnate. Ei î"i doresc un contract de munc! sigur, care s! le garanteze un loc de munc! bine pl!tit care s! le permit! întoarcerea investi#iilor de participare la program "i s! le asigure un venit financiar.

Programul Summer Work and Travel destabilizeaz! procesul de studiu, întrucât studen#ii pleac! înainte de finisarea anului de înv!#!mânt "i vin dup! începerea acestuia.

De asemenea, exist! un contingent semnificativ de persoane care r!mân ilegal în SUA,

190

abandonând studiile universitare. Conform datelor f!cute publice în anul 2007 din 5041 de studen#i doar 36% s-au întors în termenii stabili#i. În rezultat, Republica Moldova pierde "i prin cadrul acestui program for#a de munc! tân!r! "i capabil!. Universit!#ile de asemenea au de pierdut, inclusiv "i în termeni financiari, în special prin faptul c! studen#ii care studiaz! în baz! de contract "i nu mai revin în #ar!, nu mai achit! taxele respective. În acest context, universit!#ile manifest! atitudine negativ! fa#! de acest program, fapt care creeaz! dificult!#i pentru studen#i "i influen#eaz! "i asupra deciziei de a se întoarce sau nu în #ar!.

Costurile pe care le pl!tesc studen#ii sunt de cele mai multe ori suportate de p!rin#i. Astfel, în 2007 aceste costuri erau de aproximativ 1200 USD, iar în acest an acesta îns!, valoarea medie achitat! de studen#i care s-au înscris pentru anul 2008 a fost de 1025258. Aceste costuri sunt apreciate de studen#i ca fiind exagerate.

Dinamica Migra#ia sezonier! a studen#ilor din Republicii Moldova peste hotare a fost în cre"tere între anii

2002-2008. Pân! în prezent, în cadrul programului „Work & Travel” au participat peste 12000 de studen#i din Republica Moldova.

Num!rul foarte mare a studen#ilor în ultimii doi ani a fost determinat "i de un num!r mai mare a studen#ilor eligibili: studen#ii anului II conform Procesului de la Bologna "i studen#ii anilor 3 a programelor obi"nuite. Pentru anul 2008 num!rul studen#ilor eligibili a fost mai mic, deoarece este mai mic "i num!rul studen#ilor în universit!#i. Cu toate acestea num!rul studen#ilor nu s-a mic"orat, datorit! cre"terii gradului de informare al studen#ilor "i num!rului doritorilor de a pleca. Astfel, num!rul studen#ilor care au participat la program în anul 2008 a atins cifra de 5500 studen#i, din num!rul total de 126,1 mii care î"i fac studiile în înv!#!mântul superior.

Factorii " Lipsa unor modalit!#i de control prive"te calitatea serviciilor prestate de companiile

din Republica Moldova care implementeaz! programul Work and Travel; " Nerespectarea unor prevederi a contractului de c!tre companiile moldovene"ti; " Interesul tinerilor de a ob#ine venituri "i de a vizita ora"ele mari americane.

Anticip"ri În contextul socio-economic actual, tendin#a de cre"tere a num!rului de doritori de a participa

la program va cre"te, îns! nu substan#ial. Chiar dac! mic"orarea costului programului, în condi#iile concuren#ei, va stimula dorin#a studen#ilor de a participa, capacit!#ile ambasadei SUA nu permit de a procesa un num!r cu mult mai ridicat de cereri decât în prezent. Cu atât mai mult c! va fi necesar! alegere mai riguroas! a persoanelor c!rora li se va oferi viza, pentru a mic"ora rata celor care nu revin în #ar!.

Întreb"ri " Care este num!rul exact al tinerilor care decid s! r!mân! ilegal în SUA "i nu se

întorc în termenii stabili#i în Republica Moldova? " Care sunt efectele pozitive ale particip!rii studen#ilor la programul Work and Travel

la nivel de institu#ii de înv!#!mânt?

258 OIM, Raport analitic Programul Summer Work and Travel: riscuri #i modalit!"i de prevenire a acestora,

191

S 11. Costul ridicat al vie!ii în Republica Moldova

Subiectul În Republica Moldova se înregistreaz! cele mai mari cre"teri la pre#uri din sud-estul Europei259.

Acest fenomen are consecin#e sociale profunde, cel mai mult au de suferit p!turile s!race, dar "i clasa de mijloc, de fapt majoritatea popula#iei Republicii Moldova, care resimt acut efectele cre"terii pre#urilor la alimente.

Descrierea Datele statistice arat! c! în mediu, pe parcursul anului 2008 (septembrie 2008 fa#! de

septembrie 2007), pre#urile au crescut cu 10,7%. În acela"i timp, în anul precedent (septembrie 2007 fa#! de septembrie 2006), aceast! cre"tere a fost de 14%. De"i aparent mai mic!, cre"terea din 2008 este resim#it! mai mult de popula#ia Republicii Moldova, deoarece a avut loc paralel cu aprecierea leului fa#! de valutele de circula#ie interna#ional!260, astfel remiten#ele se devalorizeaz!, transferurile primite peste hotare costând mai pu#in în lei.

Majorarea pre#urilor nu este îns! uniform!, pre#urile la serviciile prestate de popula#ie au înregistrat o cre"tere de 30,5%. Tarifele la serviciile de transport au crescut cu 20%, cele comunal-locative – cu 20%, alimenta#ie public! – cu 14%, s!n!tate – aproape 10%.

Infla#ia anual! a alimentelor a avansat în luna mai la 24%, dup! ce pre#urile la pâine, fructe "i lapte au crescut cu 20%, 56% "i, respectiv, 24%. Pre#urile la unele produse alimentare esen#iale s–au dublat în doar câteva zile. Agen#ii economici au m!rit artificial pre#urile, a"teptând c! situa#ia se va ameliora, dar pre#urile nu au mai revenit. Scumpirea produselor alimentare afecteaz! mult mai grav persoanele s!race, pentru c! acestea cheltuiesc o parte mai mare din venituri pe alimente "i sunt mai dependente de veniturile din salarii "i transferuri. Statistica oficial! arat! c! cheltuielile pentru produse alimentare de#in peste 70% din bugetele gospod!riilor s!race.

Cre"terea pre#urilor în Republica Moldova, în special la alimente, este considerat! a fi rezultatul impactului crizei mondiale alimentare asupra pie#ii "i condi#iilor sociale din Moldova. Pre#urile mondiale la grâu, orez, lapte "i carne aproape c! s-au dublat, iar la porumb s-au triplat în ultimul an pe fondul unei cre"teri puternice a consumului de alimente. În acela"i timp, sunt resim#ite consecin#ele secetei din 2007. Pierderile din sectorul agricol s-au ridicat la aproximativ un miliard dolari SUA, ducând la o criz! a produc#iei ce s-a extins "i în sezonul agricol din 2008. Criza alimentar! la nivel mondial a influen#at completarea stocurilor de alimente prin importuri din pie#ele agricole regionale "i mondiale, iar rezervele sc!zute de alimente la nivel na#ional au dus la cre"terea pre#urilor la produsele alimentare, ceea ce contribuie în prezent cel mai mult la infla#ia general!.

Grupul #int" " Pensionarii "i b!trânii institu#ionaliza#i; " Familiile social dezavantajate, în special cele cu mul#i copii; " Bugetarii, în special pedagogii; " Guvernul Republicii Moldova.

Impactul Scumpirile în lan# sunt un fenomen care afecteaz! fiecare cet!#ean al Republicii Moldova.

Potrivit estim!rilor preliminare, având o rat! infla#iei pre#urilor la produsele alimentare de 24%, Moldova s-ar putea confrunta cu o majorare cu 13% a num!rului persoanelor s!race261. Situa#ia nu este u"oar! nici pentru alte grupuri de popula#ie, în special pentru cei din mediul rural, care mai resimt consecin#ele provocate de seceta din anul 2007 "i de inunda#iile din acest an.

Conform aprecierii exper#ilor, cre"terea pre#urilor afecteaz! peste dou! treimi din popula#ie262, deoarece cheltuielile pentru produsele alimentare constituie 60% din bugetul gospod!riilor casnice. 259 Potrivit raportului „Global economic perspectives 2008”, elaborat de Banca Mondial!, 260 De la începutul anului leul s-a apreciat fa"! de dolarul american cu 14,55% #i fa"! de Euro cu 14,28% 261 Potrivit datelor Oficiului B!ncii Mondiale în Moldova 262 Ziarul de Gard!, nr. 182 (5 iunie 2008)

192

Pentru compara#ie, europenii cheltuiesc pe produse alimentare nu mai mult de 10%. Din #!rile CSI, pre#uri mai mari de consum decât în Moldova se atesta doar Ucraina. Astfel, o mai mare parte din venituri este cheltuit! pe produse alimentare, dar popula#ia m!nânc! mai pu#in, c!ci cu bani mai mul#i cump!r! produse mai pu#ine.

Cel mai mult afecta#i sunt pensionarii, care au nevoie de cel pu#in 1150 lei lunar. Pensia medie acoper! doar jum!tate din suma pentru minimul necesar care include – hran!, m!rfuri industrial "i servicii strict necesare pentru via#!. Astfel, ei ajung s! nu se mai încadreze în limitele minimului necesar de existen#!. De men#ionat c! majoritatea, sunt nevoi#i s! p!streze o parte din venituri pentru achitarea chiriei "i energiei. Al!turi de pensionari, sunt puternic afecta#i de costul ridicat al vie#ii pedagogii "i alte categorii de bugetari, care constituie 40% din to#i angaja#ii la munc!. Ei au nevoie de cei mai mul#i bani pentru acoperirea strictului minim – peste 1400 lei lunar. Datele Ministerului Economiei "i Comer#ului arat! c!, în prezent, peste 100 mii bugetari primesc mai pu#in decât minimul de existen#!. În categoria celor care resimt efectele scumpirii pre#urilor sunt familiile cu copii, între#inerea unui copil fiind estimat! la 1200 lei lunar.

Dinamica Moldova are o tradi#ie de 17 ani de cre"tere a pre#urilor, dar în acest an puterea de cump!rare a

popula#iei a sc!zut foarte mult, fiind cauzat! atât de sc!derea veniturilor generat! de aprecierea leului fa#! de monedele interna#ionale, dar "i de infla#ie. Cre"terea salariilor, raportat! de oficiali, nu ajunge la tempoul scumpirilor, astfel salariile nu #in competi#ia cu pre#urile.

Chiar dac! în lunile de var! s-au redus unele pre#uri la produse alimentare, din cauza pr!bu"irii pre#urilor la produsele cerealiere pe pia#a intern!, în aceste luni consumatorii nu au resim#it o sc!dere a pre#urilor, ci doar au migrat de la o serie de produse la altele263.

În alte domenii îns!, s-a înregistrat cre"terea semnificativ! a pre#urilor. Înc!lzirea centralizat! este un serviciu care consum! cea mai mare parte din veniturile p!turilor s!race în mediul urban "i s-a scumpit cu 33,3% comparativ cu noiembrie 2007. Plata pentru serviciile comunal-locative a crescut cu peste 15% comparativ cu aceea"i perioad!. Este relevant c! aceste servicii încep s! devin! o povar! "i pentru locuitorii din ora"ele mici din #ar!. Pre#urile pentru energie electric! "i termic! în general constituiau în noiembrie 2008 143,2% din pre#ul din aceea"i lun! a anului 2007.

Factorii " Dependen#a ridicat! a Republicii Moldova de fluctua#iile pre#urilor pe pia#a extern!,

70% din produse fiind importate; " Sc!derea dramatic! a cursului de schimb al leului fa#! de monedele interna#ionale; " Inunda#iile din acest an, seceta din vara anului trecut; " Competitivitatea redus! a produselor autohtone; " Costurile înalte de produc#ie în sectorul industrial, asociate cu faptul c! multe

întreprinderi locale dependente de materiile prime importate au fost silite s! pl!teasc! mai mult pentru acestea;

" Cercul vicios: infla#ia, care mi"c! înainte pre#urile, cre"te consumul.

Anticip"ri Organiza#iile interna#ionale estimeaz! c! scumpirea produselor alimentare va continua la nivel

mondial în urm!torii 10 ani. Acest fapt va influen#a cu siguran#! "i Republica Moldova, îns! efectul va fi mai acut din cauza st!rii în care se afl! economia #!rii. Dac! în urm!torul deceniu, pre#urile mondiale vor cre"te conform prognozelor de 2 ori, în Moldova acestea vor cre"te de 3–4 ori, sau poate "i mai mult. Consecin#ele cele mai evidente ale major!rii pre#urilor la alimente se vor reflecta în cre"terea nivelului de s!r!cie. Ponderea produselor alimentare în consumul popula#iei, destul de ridicat! la moment, va cre"te "i mai mult din contul celorlalte cheltuieli. Sporirea simultan! a pre#urilor la resursele energetice ar putea avea un impact mult mai devastator decât scumpirea alimentelor.

Întreb"ri " De ce cresc pre#urile la alimente "i ce efecte sociale va avea aceast! cre"tere

263 Monitorul Economic: analize #i prognoze trimestriale, Num!rul 14, IDIS „Viitorul” - 2008

193

continu!? " Ce urmeaz! s! se mai întâmple cu pre#urile din R. Moldova în anul viitor? " Ce efecte are asupra s!n!t!#ii popula#iei economisirea permanent! din contul

produselor necesare pentru dezvoltarea organismului? " Ce vor face oamenii de rând în condi#iile cre"terii pre#urilor "i devaloriz!rii salariilor?

194

S 12. Moldova r"mâne cea mai s"rac" !ar" din Europa

Subiectul S!r!cia este o problem! care afecteaz! Republica Moldova începând cu primii ani ai constituirii

sale "i s-ar p!rea c! a devenit un fenomen firesc, mai pu#in prezent în paginile presei. Totu"i, situa#ia socio-economic! "i datele sondajelor bat alarma: mai mult de 60 la sut! din popula#ia adult! a Republicii Moldova consider! c! s!r!cia este problema care provoac! cea mai mare nelini"te a popula#iei264.

Descrierea S!r!cia este un concept multidimensional, care este influen#at de numero"i factori. În Republica

Moldova, s!r!cia este legat! de fenomene precum "omajul, venituri reduse, lipsa calific!rilor, discriminare, lipsa unui loc de trai, condi#ii proaste de locuire, izolare social!, etc. În prezent, s!r!cia continu! s! afecteze nu doar categoriile tradi#ional vulnerabile ale popula#iei, cum sunt persoanele în etate, persoanele f!r! studii "i aptitudini profesionale, "omerii de lung! durat! "i cei angaja#i în câmpul muncii doar ocazional, ea îi afecteaz! "i pe cei ap#i de munc!, califica#i "i s!n!to"i. Aceast! situa#ie este determinat! de insuficien#a locurilor de munc! bine pl!tite, productivitatea sc!zut! în sectorul agrar, remunerarea inadecvat!, dificultatea ob#inerii resurselor creditare, lipsa serviciilor sociale adecvate.

Inegalitatea nivelului de consum pe ansamblul popula#iei Republicii Moldova, în conformitate cu coeficientul Gini, a constituit 0,298 în 2007, ceea ce semnific! c! s-a redus decalajul de venituri dintre cei boga#i "i cei s!raci (0,315 în 2006). Comparând nivelul inegalit!#ii din Moldova cu nivelul inegalit!#ii din alte #!ri, se poate constata c! acesta este mai înalt decât în Ucraina, Bulgaria "i Ungaria, îns! mai mic decât în Federa#ia Rus!, Letonia, Lituania "i Estonia.

Impactul s!r!ciei a fost foarte mult studiat, în special în perioada preg!tirii "i evalu!rii SCERS. În prezent s!r!cia este estimat!265 în baza datelor furnizate de Cercetarea Bugetelor Gospod!riilor Casnice (CBGC), realizat! anual de Biroul Na#ional de Statistic!. La sfâr"itul anului 2008 sunt disponibile datele pentru 2007. Astfel, analiza ratelor s!r!ciei dup! mediul de re"edin#! pentru anul 2007 nu indic! schimb!ri fa#! de anii preceden#i, mediul de re"edin#! este unul dintre factorii cel mai puternic corela#i cu s!r!cia. Popula#ia rural! constituie circa 59% din popula#ia #!rii "i circa 70% din popula#ia s!rac! (cu 4% mai mult decât în 2006), cu diferen#e esen#iale între localit!#ile urbane "i cele rurale. Popula#ia ora"elor mari continu! s! aib! cel mai redus risc de a tr!i în s!r!cie absolut!, nivelul acesteia constituind 14%. Ratele s!r!ciei în localit!#ile rurale sunt cele mai înalte (31,3%). Fa#! de anul 2006, în mediul rural s!r!cia a sc!zut cu ritmuri mai lente decât în mediul urban. În compara#ie cu ora"ele mari, ratele s!r!ciei în localit!#ile rurale sunt de peste 2 ori mai mari, decalaj în cre"tere fa#! de anul trecut. Comparativ cu ora"ele mici, s!r!cia absolut! în mediul rural este mai mare cu 7,5%. Inciden#a înalt! a s!r!ciei în localit!#ile rurale se datoreaz! productivit!#ii agricole sc!zute "i oportunit!#ilor reduse de angajare în alte sfere decât sectorul agricol, cei mai s!raci fiind salaria#ii din sectorul agricol, fermierii "i pensionarii. În acela"i timp, cre"terea economic! înregistrat! în ultimii ani nu a putut influen#a reducerea s!r!ciei în spa#iul rural în m!sura scontat!, deoarece ponderea agriculturii, care este activitatea de baz! în spa#iul rural, este de doar aproximativ un sfert din PIB.

Nivelul s!r!ciei cre"te concomitent cu num!rul membrilor gospod!riilor casnice – de la gospod!riile mai pu#in numeroase la cele cu 5 "i mai mul#i membri. Ponderea persoanelor care locuiesc în gospod!rii numeroase în totalul gospod!riilor casnice s!race – 53% (fa#! de 34% în 2006). Totodat!, riscul s!r!ciei persist! "i în gospod!riile formate dintr-o singur! persoan! (29,6%), de"i ponderea acestora în totalul popula#iei este doar de 7%.

Nivelul educa#iei este un alt factor ce influen#eaz! nivelul s!r!ciei. Rata s!r!ciei evolueaz! într-o direc#ie invers propor#ional! cu nivelul de educa#ie al capului gospod!riei "i sunt puternic corelate. O gospod!rie al c!rui cap de familie nu are studii primare este de circa 5 ori mai predispus! s! tr!iasc! sub pragul s!r!ciei decât gospod!ria unui absolvent de facultate.

264 Sondajul Centrului de investiga"ii sociologice CBS AXA efectuat în cadrul programului Funda"iei Eurasia pentru pentru sustinerea unor alegeri parlamentare libere #i corecte în 2009. 265 Raport privind s!r!cia #i impactul politicilor-2007, Ministerul Economiei #i Comer"ului, noiembrie, 2008

195

Se deosebesc printr-un grad sporit de s!r!cie, persoanele al c!ror venit de baz! este ob#inut din transferuri sociale. Cea mai grav! situa#ie este reflectat! de rata s!r!ciei copiilor. În prezent, copiii din Republica Moldova sunt o categorie deosebit de vulnerabil! din punct de vedere al s!r!ciei, reprezentând aproape o treime din popula#ia s!rac! "i popula#ia s!rac! din punct de vedere alimentar.

În perioada anilor 1999-2002 atât transferurile de la stat, cât si intr!rile valutare private provenite din activitatea cet!#enilor moldoveni peste hotarele #!rii, au contribuit la reducerea rapid! a s!r!ciei, iar fluxul acestor intr!ri valutare din str!in!tate a continuat "i în perioada anilor 2003-2005. Analiza datelor din anii 2002-2004266 releva c! doar o propor#ie relativ mic! a transferurilor publice "i private ajunge la grupurile cele mai nevoia"e. Bugetul statului pentru asisten#a social! nu este axat pe grupurile de persoane cele mai nevoia"e, dar este repartizat universal pentru întreaga popula#ie. Mai mult ca atât, adaosurile rapide recente provenite din transferurile private nu compenseaz! declinul din alte surse de subzistenta, în special veniturile din comercializarea produselor agricol.

Grupul #int" " familiile cu mul#i copii; " persoanele în etate "i invalizii; " persoanele f!r! studii "i aptitudini profesionale; " "omerii de lung! durat! "i cei angaja#i în câmpul muncii doar ocazional; " salaria#ii din sectorul agricol.

Impactul Datele Organiza#iei Interna#ionale pentru Migra#ie relev! c! absen#a unui loc de munc!,

cre"terea consumului "i s!r!cia erau principalii factori ce cauzau migra#ia. Astfel, gradul sever de s!r!cie în care s-au pomenit majoritatea cet!#enilor Republicii Moldova alimenteaz! în continuare fenomenul migra#iei. S!r!cia las! în egal! m!sur! amprenta asupra nivelul de s!n!tate al categoriilor social vulnerabile. Indicatorii principali ce caracterizeaz! starea s!n!t!#ii popula#iei fiind unii din cei mai inferiori din Europa. De asemenea, persoanele s!race sunt limitate la accesul la condi#ii locative "i de trai adecvate, la oportunit!#ile de ob#inere a studiilor, determinând perpetuarea situa#iei de s!r!cie.

Dinamica Începând cu anul 1998, s!r!cia în Republica Moldova a cunoscut o cre"tere rapid! "i a atins

unul din cele mai înalte nivele (peste 70%) înregistrate în CSI. Din 2000, rata s!r!ciei a început s! scad! semnificativ . Îns! din 2005 ratele s!r!ciei au crescut moderat, chiar dac! ritmul cre"terii economice a r!mas pozitiv. Cauzele cre"terii s!r!ciei în #ar! au fost extinderea acesteia în zonele rurale "i cre"terea nivelului inegalit!#ii sociale. În anul 2006, în Republica Moldova circa 1 milion de oameni (30,2%) se aflau în s!r!cie absolut! "i circa 150 mii de persoane (4,5%) erau în s!r!cie extrem!. În 2007, rata s!r!ciei absolute a constituit 25,8%, ceea ce este mai pu#in cu 4,4 la sut! decât în anul 2006. Aceast! reducere se refer! îns! în m!sur! mai mic! la popula#ia rural! "i la cele mai vulnerabile p!turi sociale. Nivelul s!r!ciei extreme s-a diminuat cu 1,7%, constituind 2,8%267. Exper#ii Ministerului Economiei "i Comer#ului prognozeaz! o sc!dere continu! a ratei s!r!ciei extreme, astfel c! în cazul p!str!rii ritmurilor actuale de dezvoltare social-economic! a #!rii pentru urm!torii ani, problema s!r!ciei extreme ar deveni nerelevant! pentru Republica Moldova.

Factorii " Ineficien#a politicilor economice "i sociale adoptate, precum "i a instrumentelor

aplicate pentru implementarea lor; " Salariile mici "i diferen#e considerabile a salariilor în diferite sectoare ale economiei

na#ionale; " Sistemul de asigurare social! este fragmentat "i ineficient direc#ionat spre cei s!raci. " Lipsa unor politici de sus#inere a agriculturii "i de generare a veniturilor rurale;

266 Banca Mondial! „Raport Moldova: Actualizare asupra s!r!ciei”, Moldova, 2006. 267 În Republica Moldova, indicatorii de m!surare a s!r!ciei se calculeaz! în baza Cercet!rii bugetelor gospod!riilor casnice (CBGC), realizate de Biroul Na"ional de Statistic!. Datele pentru 2008 nu sunt disponibile.

196

" Consecin#ele secetei din vara anului 2007 "i a inunda#iilor din vara anului 2008; " Beneficiile sociale "i majoritatea asigur!rilor sociale sunt cu mult mai mici decât

minimul de existen#!.

Anticip"ri Deoarece indicatorii s!r!ciei extreme sunt destul de redu"i, iar Exper#ii Ministerului Economiei

"i Comer#ului estimeaz! c! problema s!r!ciei alimentare în scurt timp va fi mai pu#in relevant! pentru Republica Moldova.

În acela"i timp, potrivit raportului OIM268, în unele #!ri, pre#urile la produsele alimentare vor fi atât de înalte încât vor lovi foarte puternic veniturile angaja#ilor. În absen#a unor m!suri rapide în partea guvernelor, infla#ia la produsele alimentare ar putea conduse la reducerea nivelului de trai. Astfel, în 2008-2009 va cre"te ponderea din venituri alocat! pentru produsele alimentare. În special, aceasta va fi mai mare pentru popula#ia s!rac! "i cu venituri sc!zute din #!rile în curs de dezvoltare. Potrivit OIM, cre"terea cheltuielilor pentru mâncare, în timp ce salariile nu vor cre"te prea mult, va reduce din cheltuielile familiilor pentru celelalte necesit!#i, precum serviciile "i alte bunuri necesare pentru un trai decent. Drept rezultat, OIM avertizeaz! c! s-ar putea înr!ut!#i starea s!n!t!#ii copiilor, femeilor gravide "i a celor care al!pteaz!.

Este de men#ionat c! Strategia na#ional! de dezvoltare pe anii 2008–2011 preconizeaz! c! pe termen mediu, pân! în anul 2011, Guvernul va depune eforturi pentru recuperarea a cel pu#in 7% din decalajul de venituri fa#! de media UE269 "i reducerea ratei s!r!ciei absolute pân! la 24%.

Cheltuielile estimate pentru asigur!rile sociale de stat în anul 2009 se estimeaz! la nivel de 6 mlrd 583,2 mln de lei, cu o cre"tere de cca 22,9% fa#! de 2008. De"i este un fapt îmbucur!tor, trebuie luat! în considerare rata infla#iei, respectiv cu ace"ti bani se pot cump!ra mai pu#ine decât în 2008 sau în anii preceden#i.

Întreb"ri " Când vor resim#i p!turile s!race ale popula#iei efectele cre"terii economice? " Vor compensa beneficiile economice pe termen scurt ale migra#iei dezavantajele

sociale pe care le provoac!?

268 Global Wage Report 2008 / 09. 269 Estim!rile efectuate s-au bazat pe analiza indicatorului PIB per capita la paritatea puterii de cump!rare. Simularea efectuat! a demonstrat c! reducerea decalajului de venituri fa"! de media UE pîn! în 2011 se poate ob"ine la o rat! anual! de cre#tere a PIB de 6%.

197

S 13. Criza din domeniul culturii se acutizeaz"

Subiectul Sfera culturii din Republica Moldova continu! s! se confrunte cu lipsa unei politici culturale

clar definite pe termen lung la nivel na#ional "i regional. Institu#iile ce au menirea de a promova valorile culturale activeaz! datorit! finan#!rilor de la organiza#ii donatoare, investi#iile "i contribu#iile statului în acest domeniu fiind umilitoare, în raport cu ceea ce se practic! la acest capitol în alte #!ri.

Descrierea Dac! Moldova nu a r!mas izolat! pe plan cultural de spa#iul European, este numai datorit!

eforturilor unor institu#ii de cultur! de a sincroniza procesul cultural din Moldova cu procesele artistice contemporane, eforturi care nu sunt sprijinite logistic sau financiar de c!tre autorit!#ile statului. În ora"ele mari din #ar! se organizeaz! festivaluri, concerte, îns! în multe sate lipsesc bibliotecile publice, casele de cultur!, instala#iile cinematografice, centrele de informare "i documentare. Bibliotecile publice care înc! încearc! s! reziste s!r!ciei, acestea nu mai fac fa#! cerin#elor cititorilor, deoarece nu-"i pot permite luxul de a reînnoi literatura, care de multe ori s-a p!strat înc! din perioada sovietic!.

Autorit!#ile centrale pun responsabilitatea de a men#ine obiectivele culturale pe umerii administra#iilor publice locale, care îns!, decid, din motive lesne de în#eles, s! se ocupe de repara#ia drumurilor "i gr!dini#elor de copii, înc!lzirea "colilor "i de alte probleme mai stringente. Prim!riilor le revine sarcina decid! cum s! organizeze timpul liber al tinerilor, s! vegheze activitatea institu#iilor culturale, de a caute fonduri pentru organizarea spectacolelor de s!rb!tori. Dar politic! cultural! responsabil! înseamn! mai mult decât finan#area unor activit!#i culturale sporadice, iar cei care gestioneaz! cultura în Republica Moldova utilizeaz! sintagma “nu sunt bani”, ceea ce înseamn! de fapt lipsa de prioritate a acestui domeniu. Via#a cultural! este în mare m!sur! sus#inut! de c!tre organiza#iile neguvernamentale, asocia#iile de schimb cultural, care promoveaz! valorile culturale atât în #ar!, cât "i peste hotare. Lipsa unei politici culturale clar definite pe termen lung la nivel na#ional "i regional este înso#it! de absen#a dezbaterilor deschise pe teme importante, cum ar fi privatizarea culturii, legisla#ie cultural!, regionalizare. Lipsesc programe, de training pentru manageri "i speciali"ti în domeniul politicilor culturale, centre de cercetare cultural! regional!. De exemplu, în bugetul Ministerului Culturii "i Turismului (MCT) pentru anul 2008 majoritatea resurselor au fost planificate pentru salarizare (2775,2 lei), iar pentru dezvoltarea managementului resurselor umane doar 69,3 mii lei (tab.1)270 Aceste cifre nu includ bugetele APL alocate pentru necesit!#ile culturii "i turismului în teritoriu, volumul investi#iilor private sau proiectelor comerciale "i de asisten#! tehnic! interna#ional!.

Tabelul 1: Activit"!ile planificate #i finan!area necesar", mii lei din bugetul MCT # Ac#iuni prioritare 2008 2009 2010 2011 Suma

total 1.1.

Crearea "i implementarea unui sistem integru de planificare strategic!, monitorizare "i evaluare în cadrul MCT "i a institu#iilor subordonate

1 31,1 13,2 15,3 60,6

1.2.

Dezvoltarea managementului resurselor umane "i a abilit!#ilor angaja#ilor în domeniul culturii "i turismului

69,3 81 93 105 348,3

1.3.

Optimizarea procesului organiza#ional "i structural în domeniul culturii "i turismului

0 25 28 30 83

1.4.

Îmbun!t!#irea procesului bugetar (capacit!#ii de audit "i planificare bugetar! pe termen mediu "i lung)

0 0 0 0 0

270 Planul de dezvoltare institu"ional! - 2009-2011, MCT

198

1.5.

Elaborarea unui sistem eficient de comunicare institu#ional! (intern! "i extern!) "i de administrare a institu#iilor subordonate.

40 715 415 415 1585

1.6.

Îmbun!t!#irea continu! a condi#iilor de munc! "i salarizare

2775,2 3061,6 3802,9 3851,4 13491,1

Total 2885,5 3913,7 4352,1 4416,7 15568

Grupul #int" " Oamenii de cultur!; " Ministerului Culturii "i Turismului; " Angaja#ii în sfera culturii; " Organiza#iile neguvernamentale.

Impactul Statul f!r! cultur! devine oligarhie, o sum! de grup!ri de interese. Societatea „în afara culturii”

devine o mas! f!r! identitate. Consecin#ele acestui fenomen asupra genera#iilor în cre"tere sunt multiple, atât de ordin cognitiv, cât "i psiho-social.

În domeniul culturii problemele esen#iale rezult! din faptul c!, o dat! cu încetarea controlului de stat, ideologic, a încetat "i preocuparea statului. Atunci când încearc! s!-"i organizeze timpul liber într-un mod creativ, tinerii se confrunt! cu un "ir de dificult!#i. Institu#iile publice din ora"ele mici "i din sate nu le ofer! posibilit!#i pentru o activitate creativ!. Chiar "i în ora"ele mari aceste posibilit!#i sunt limitate din cauza lipsei de fonduri "i a suportului institu#ional. De"i sportul se bucur! în continuare de popularitate, diversitatea activit!#ilor sportive las! de dorit. Pe întreg teritoriul Republicii Moldova activeaz! numai 9 centre de cultur! "i întremare a s!n!t!#ii care ofer! servicii integrate tinerilor271. Infrastructura cultural! în teritoriu este gestionat! de direc#ii/sec#ii cultur!/turism raionale, (unele sunt direc#ii, altele – sec#ii, unele au contabilitate, transport, altele – nu, etc.). Din num!rul total de 1225 a caselor "i c!minelor de cultur!, 561 (49%) necesit! repara#ie capital!, 84 (8%) se afl! în stare avariat!. În perioada rece a anului se înc!lzesc doar 302 case "i c!mine de cultur! (majoritatea din ele – par#ial, cu sobe), iar 24 sunt deconectate de la curent electric. Infrastructura cultural! "i sportiv! slab dezvoltat! din mediul rural a afectat direct posibilit!#ile de afirmare a tinerilor, fapt care determin! tinerii din sate "i ora"e mici s! plece în ora"ele mai mari "i în capital! pentru a beneficia de mai multe servicii în acest sens. Este mic num!rul atelierelor de me"te"uguri populare "i studiouri artistice, calitatea managementului "i a activit!#ilor culturale este joas!, accesul tinerilor la serviciile oferite de unele institu#ii culturale, sportive "i asociative este limitat. Mass-media local! "i na#ional! difuzeaz! pu#ine informa#ii despre posibilit!#ile de petrecere a timpului liber, precum "i despre "ansele de realizare a intereselor "i talentelor tinere.

Dinamica Implicarea factorului politic în domeniul politicilor culturale din Republica Moldova este un

handicap mo"tenit din sistemul centralizat sovietic, în care statul de#inea toate mijloacele de producere "i distribu#ie a produsului cultural, utilizându-l în scopuri propagandistice "i control al maselor prin cultur!. La etapa actual! Republica Moldova are un model de finan#are a culturii de c!tre stat de „patron” 272, în care guvernul "i Colegiul Ministerului Culturii "i Turismului decide pentru ce, cât "i cui vor fi alocate fondurile, dup! decizia politic! a guvernului "i a parlamentului a sumei alocate pentru cultur! din bugetul na#ional. Decizia cu privire la distribuirea fondurilor publice în raioane sau municipii apar#ine în ultim! instan#! Consiliului raional sau municipal. În realitate îns! administra#ia public! local! este dependent! totalmente de inject!rile financiare de la centru "i nu este în stare s!-"i constituie propriul buget, iar lipsa speciali"tilor "i a cuno"tin#elor în domeniul colect!rii de fonduri lipse"te APL de surse alternative în bugetul local. ONG-urile din domeniul culturii de asemenea sunt dependente financiar de donatori externi, iar afacerile din domeniul culturii sunt slab dezvoltate.

De"i mass media din Moldova a atras aten#ia în repetate rânduri asupra acestei st!ri de lucruri, 271 Proiectul Strategiei na"ionale de tineret 2009 – 2015. 272 Ghenadie $on"u, Dilemele Politicilor Culturale Contemporane ale R. Moldova, Noiembrie, 2008

199

politica cultural! a statului nu a fost în ultimii ani obiectul unor acte legislative serioase, al unor programe de strategie cultural. În acest an Parlamentul a votat câteva modific!ri la Legea activit!#ii editorial, care au fost contestate de societatea civil!. Astfel, toate edi#iile de cultur! sus#inute din bugetul de stat vor fi tip!rite la Editurile de Stat subordonate MCT, inclusive cele din banii Fondului extrabugetar de manual, acumula#i din cotiza#iile p!rin#ilor. Editurile private, dar "i mai mul#i oameni de cultur! "i-au exprimat îngrijorarea c! va avea loc distrugerea sistemului de editare a manualelor "i va degrada întregul sistem educa#ional.

Factorii " Statul nu are elaborat! o politic! politici culturale clar definite pe termen lung la

nivel na#ional "i regional; " Lipsa finan#elor în sferei culturii; " Infrastructura cultural! este slab dezvoltat!; " Posibilit!#ile reduse ale organiza#iilor nonguvernamentale din sectorul cultural de a

acoperi toate necesit!#ile popula#iei.

Anticip"ri La 1 decembrie 2008 a fost demis Ministrul Culturii "i Turismului, iar anul 2009 fiind un an

electoral, putem anticipa c! vor fi întreprinse o serie de m!suri culturale, dar care nu vor avea influen#! major! asupra crizei cu care se confrunt! sfera culturii. A se men#iona c! în proiectul Bugetului de Stat pentru anul 2009 pentru toate cele peste 1600 de institu#ii subordonate Ministerului Educa#iei "i $tiin#ei au fost prev!zute prev!d pu#in peste 29 milioane lei, în timp ce pentru finan#area Companiei „Teleradio-Moldova”, proiectul cere cu 80 % mai mult - 92,4 milioane lei. Iar pentru reconstruc#ia a dou! obiective din patrimoniul na#ional arhitectural "i cultural - Muzeul Na#ional de Art! "i Sala cu Org! se prev!d doar 2 "i, respectiv, 3 milioane.

Întreb"ri " Exist! în Republica Moldova politic! cultural!? " Ce va urma dup! Caravela Culturii?

200

S 14. Viciile sociale duc la degradarea na!iunii

Subiectul Deja al doilea an consecutiv, problema viciilor sociale apare frecvent în presa moldoveneasc!.

Pe an ce trece, fumatul, consumul excesiv de alcool "i cel de droguri devin pentru R. Moldova o problem! social! din ce în ce mai stringent!. Tot mai multe persoane devin victime ale acestor vicii sociale.

Descrierea Studiile arat! c!, în prezent 48 mii de persoane din Moldova sufer! de alcoolism, dintre acestea

17% fiind femei. Ponderea alcoolismului cronic la femei este mai mare în zonele urbane, în timp ce în sate de alcoolism sufer! mai mult b!rba#i.

Conform studiilor273, în Moldova produsele alcoolice se consum! în 60% din toate gospod!riile casnice, cel mai înalt nivel al consumului de b!uturi alcoolice fiind înregistrat în rândul popula#iei de 20 – 44 ani, cu studii medii de specialitate "i cu un nivel de venituri relativ înalt.

Este "i mai îngrijor!tor c! circa 4% din popula#ie consum! produse alcoolice în fiecare zi. B!uturile alcoolice tari nu lipsesc de la nici o petrecere, iar vinul este b!utura cea mai consumat! în Moldova. Totodat!, circa 28% din popula#ie consider! c! stresul poate fi dep!"it cu b!uturi alcoolice.

Dac! dauna alcoolului este con"tientizat! de popula#ie cel pu#in par#ial, atunci dauna fumatului este considerat! a fi mai mic!, prin urmare "i amploarea acestui viciu este mai mare. Astfel, peste 65% din popula#ia Republicii Moldova fumeaz!, 40-45% din fum!tori fiind de gen masculin. Statisticile mondiale mai arat! c!, la nivel global, num!rul tinerilor care fumeaz! este în continu! cre"tere, aceast! situa#ie fiind caracteristic! "i pentru Republica Moldova. Imaginea adul#ilor care fumeaz! face acest viciu mai atractiv "i pentru adolescen#i, astfel 15% din elevii în vârst! de 13-15 ani fumeaz!, 9% dintre ace"tia fiind fete274. Marea majoritate a fum!torilor încep s! consume tutun înainte de a ajunge la vârsta adult!. Printre tinerii care fumeaz!, aproape un sfert au fumat prima #igar! înainte de 10 ani.

De"i efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac sim#ite dup! câteva decenii, exist! "i efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fum!tori devin dependen#i de nicotin! înc! din adolescen#!. Cu cât ini#ierea fumatului are loc mai devreme, cu atât riscurile de apari#ie a unei boli corelate cu tabagismul sunt mai mari.

Consumul de droguri "i traficul ilicit al substan#elor stupefiante pune în gard! întreaga comunitate interna#ional!. $i în Republica Moldova aceast! problem! ia propor#ii din ce în ce mai mari, devenind un factor serios ce influen#eaz! negativ dezvoltarea societ!#ii "i s!n!tatea public!. În prezent, în Republica Moldova sunt înregistra#i 9500 utilizatorilor de droguri, Consumul de droguri "i traficul ilicit de substan#e stupefiante este considerat! a fi una din cele mai grave probleme sociale. Statistica arat! c! tinerii r!mân a fi cei mai vulnerabili fa#! de consumul de droguri, 95% dintre persoanele afectate de narcomanie având vârsta de pân! la 30 de ani.

Totodat!, în cazul adolescen#ilor este cu atât mai dificil de a stabili consumul de droguri, cu cât un comportament anormal (nervozitate, negativism, izolare), caracteristic pentru consumatorii de droguri, este frecvent întâlnit la tinerii de vârsta adolescen#ei.

Grupul #int" " Adolescen#ii "i tinerii; " Nefum!torii; " Copii din familii defavorizate, cei cu p!rin#i alcoolici cronici sau dependen#i de

droguri; " Ministerele de resort; " Organiza#iile neguvernamentale.

273 Expert-Grup „Consumul #i abuzul de alcool în Republica Moldova: evaluarea situa"iei #i impactului”, Octombrie 2008. 274 Conform unui studiu efectuat de Centrul Na"ional $tiin"ifico-Practic de Medicin! Preventiv!.

201

Impactul Fumatul, consumul excesiv de alcool "i consumul de droguri, determinate în mare m!sur! de

nivelul sporit al stresului social în Republica Moldova, au contribuit la cre"terea ratelor de îmboln!vire "i de deces prin intoxica#ii, traume "i accidente, maladii cronice pulmonare "i hepatice, tumori. Cirozele, cancerul ficatului "i pancreatitele acute se num!r! printre cauzele majore ale mortalit!#ii asociate consumului de alcool. Valoarea nivelului mortalit!#ii din cauza consumului de alcool în Republica Moldova este de circa dou! ori mai mare comparativ cu nivelul mediu european.

Deosebit de mari sunt costurile sociale "i economice ale consumului de alcool pe care le implic! accidentele cauzate de conducerea automobilului în stare de ebrietate. Circa 13% din accidentele rutiere se produc anume din cauza consumului de alcool la volan. Între 2000-2007 circa 440 de persoane au decedat în Moldova în accidente rutiere cauzate de consumul de alcool, iar 3074 de persoane au fost traumatizate.

Totodat!, tot consumul de alcool este cel mai important factor criminogen. Între 2000-2007, 488 de persoane au fost victime ale cazurilor de omor în care a fost implicat consumul de alcool, iar 788 de persoane au suferit de pe urma v!t!m!rii fizice inten#ionate în cazuri în care a fost implicat consumul de alcool.

Prevalen#a morbidit!#ii prin narcomanie în anul 2007 a constituit 216,1 cazuri la 100 mii popula#ie, în compara#ie cu 205,9 la 100 mii popula#ie, în anul 2006.

Rata mortalit!#ii atribuite fumatului în Moldova, de asemenea, prezint! o tendin#! de cre"tere, fiind de circa 2 ori mai mare comparativ cu nivelul mediu din Europa. De"i efectele cele mai grave ale consumului de tutun se fac sim#ite dup! câteva decenii, exist! "i efecte negative imediate ale fumatului asupra tinerilor. Majoritatea tinerilor fum!tori devin dependen#i de nicotin! înc! din adolescen#!. Cu cât ini#ierea fumatului are loc mai devreme, cu atât riscurile de apari#ie a unei boli corelate cu tabagismul sunt mai mari.

La nivel familial, efectele acestor vicii sociale sunt deosebit de acute. Astfel, într-o familie în care p!rin#ii sunt afecta#i de alcoolism sau, cu atât mai mult, de narcomanie lipse"te suportul moral, copiii sunt neglija#i, iar peste 60% dintre ace"tia continu! comportamentul asocial al p!rin#ilor.

Dinamica În ultimii 2 ani consumul de alcool de c!tre adolescen#i, tineri "i femei tinere a crescut de

aproape 2 ori. Num!rul total de cazuri mortale asociate cu consumul de alcool sau de droguri a crescut în mod aproape constant din 1998 pân! în prezent.

La 7 martie 2008, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea cu privire la tutun "i la articolele din tutun. Prezenta lege este primul act normativ na#ional ce vizeaz! domeniul tutunului "i s!n!tatea public! (elaborat dup! ratificarea de c!tre Parlamentul Republicii Moldova a Conven#iei-cadru a Organiza#iei Mondiale a S!n!t!#ii privind Controlul Tutunului) în baza prevederilor tratatelor interna#ionale. Conform acestuia se interzice publicitatea direct! sau indirect! a articolelor din tutun la televiziune, la radio, în presa scris! "i cea electronic! (prin intermediul internetului), în s!lile de cinema. Se interzice, de asemenea, stimularea vânz!rilor, promovarea produselor din tutun prin sponsorizare "i comercializarea articolelor din tutun persoanelor sub vârsta de 18 ani. Dar implementarea în practic! a acesteia înc! nu este eficient realizat! "i nu se "tie dac! va da efectele dorite f!r! reunirea eforturilor tuturor membrilor societ!#ii, organiza#iilor de toate nivelurile, a p!rin#ilor, pedagogilor, medicilor, organiza#iilor neguvernamentale.

Factorii " Nerespectarea prevederilor legale de interzicere a comercializ!rii produselor din

tutun "i alcool minorilor, precum "i pre#urile sc!zute la aceste produse; " Promovarea imaginilor pozitive a consumatorilor de tutun "i alcool de c!tre

comercian#i prin campanii publicitare; " Influen#a imaginii adul#ilor care fumeaz! "i consum! alcool, în special al p!rin#ilor.

Lipsa unei politici de control în importul, producerea, comercializarea alcoolului, #ig!rilor;

" Atitudinea indiferent! din partea institu#iilor de înv!#!mânt "i educa#ia defectuoas! în familie cu privire la efectele viciilor sociale;

" $omajul, neîncrederea în ziua de mâine, stresul social;

202

" Promovarea excesiv! în cadrul a evenimentelor publice "i culturale a consumului de alcool (Festivalul Vinului, Hramul, Ziua Studentului etc.).

Anticip"ri În prezent Parlamentul Republicii Moldova examineaz! Legea privind controlul "i prevenirea

consumului abuziv de alcool, consumului ilicit de droguri "i de alte substan#e psihotrope, care a fost ajustat! la exigen#ele interna#ionale. În acela"i timp industria tutunului "i-a axat campaniile publicitare asupra tinerilor, mai ales prin sponsorizarea manifest!rilor cultural-sportive. S-a estimat c!, pentru a-"i men#ine beneficiile la acela"i nivel, aceast! industrie are nevoie s! recruteze anual 2,5 milioane de fum!tori noi - cea mai mare parte dintre ei sunt tinerii.

Întreb"ri " Ce este mai important pentru Republica Moldova: veniturile provenite din industria

tutunului sau s!n!tatea tinerei genera#ii? " Câ#i adolescen#i î"i distrug viitorul c!zând prad! viciilor sociale? " Cât de mare este impactul viciilor sociale pentru s!n!tatea unei societ!#i? " Cine este responsabil de asigurarea s!n!t!#ii morale a cet!#enilor R. Moldova?

203

S 15. Poluarea mediului ambiant

Subiectul Tot mai multe articole din presa moldoveneasc! bat alarma despre situa#ia ecologic! din #ar!.

Peste 90% dintre popula#ia care locuie"te în mediul rural consider! c! localit!#ile lor se confrunt! cu grave probleme de ordin ecologic275.

Descrierea Popula#ia din mediul rural este afectat! în special de acele probleme ecologice cauzate de

imposibilitatea de a evacua de"eurile. Majoritatea apelor din fântânile de la sate sunt poluate, ceea ce determin! apari#ia unor grave probleme de s!n!tate sau duce la declan"area epidemiilor. Locuitorii din sate întâmpin! dificult!#i la evacuarea de"eurilor din cur#i, cum ar fi lipsa banilor pentru achitarea lucr!rilor de evacuare, insuficien#a sau lipsa tehnicii "i a locurilor de depozitare.

În mediul urban concentra#ia gazelor nocive din aerul atmosferic determin! cre"terea îmboln!virilor prin maladii respiratorii, alergice, oncologice, preponderent din cauza termenului îndelungat de folosire a vehiculelor "i a lipsei utilajului de neutralizare a gazelor de e"apament. De asemenea, starea "oselelor "i str!zilor în urbe, dar în special în localit!#ile rurale, este nesatisf!c!toare "i coreleaz! evident cu num!rul "i gravitatea traumatismelor rezultate în urma accidentelor rutiere.

Apa râului Nistru este foarte poluat! din cauza st!rii deplorabile a sta#iilor de pompare a apei din aceast! regiune, care au fost construite înc! la începutul anilor ‘80, iar acum necesit! o renovare total!276. În aceea"i situa#ie se afl! "i barajele de pe cursul acestui râu.

Zonele de agrement, în special parcurile municipiului Chi"in!u, sunt pline de mizerie "i gunoi, din cauza indiferen#ei locuitorilor capitalei, care, în urma picnicurilor "i plimb!rilor las! în urma lor gunoi.

Grupul #int" " Întreaga popula#ie a RM, în special popula#ia din mediul rural "i p!turile s!race; " Copiii "i vârstnicii; " Persoanele cu s!n!tate precar!; " Administra#ia public! central! "i local!; " Societatea civil!.

Impactul În cadrul interac#iunii între om "i mediul înconjur!tor, acesta din urma exercit! asupra omului

influen#e multiple, dintre care una din cele mai importante este ac#iunea asupra s!n!t!#ii. Principalele probleme în domeniul s!n!t!#ii, în rela#ie cu mediul, rezult! din impactul negativ al apelor contaminate, folosite în scopuri potabile, apelor de suprafa#!, aerului atmosferic "i al solului poluat.

Atât în zonele urbane, cât "i în cele rurale, bazinele acvatice neautorizate "i zonele de agrement sunt un pericol pentru s!n!tatea public!. Temperaturile înalte faciliteaz! poluarea microbian! a apei în bazinele acvatice, ceea ce poate provoca anumite maladii, inclusiv meningita enteroviral!. Din cauza condi#iilor antisanitare din zonele de odihn! ale republicii, se atest!, în special la copii, infect!ri parazitare.

O alt! provocare pentru Republica Moldova au fost inunda#iile de la sfâr"itul lunii iulie 2008, care au provocat un risc sporit de infectare a popula#iei. De asemenea, s-a constatat c! în 3000 din cele peste 4500 de fântâni din republic! apa nu este potabil! "i necesit! dezinfectat!. Inunda#iile au adus prejudicii enorme florei "i faunei. O problem! nou!, dar care ia propor#ii este impactul procesului de schimbare a climei la nivel global, care afecteaz! "i popula#ia #!rii noastre. Aceasta l!rge"te spectrul riscurilor pentru s!n!tatea omului, cum ar fi sporirea concentra#iilor diferitor poluan#i chimici drept urmare a polu!rii mediului înconjur!tor. De asemenea spore"te prevalen#a cancerului pielii "i a cataractei, drept urmare a diminu!rii stratului de ozon din stratosfer! "i cre"terii

275 Studiu efectuat de Mi#carea Ecologist! din Republica Moldova (MEM) 276 „Eco-Tiras”

204

iradierii ultraviolete la suprafa#a p!mântului. Inunda#iile sunt consecin#e ale interven#iilor nes!buite "i lipsei de respect fa#! de natur!, care au determinat schimb!ri ale climei la nivel global. Popula#ia, dar "i autorit!#ile nu con"tientizeaz! impactul lipsei de respect fa#! de natur! asupra schimb!rii climei la nivel global "i a riscurilor pentru s!n!tatea omului pe care aceasta le poate aduce la nivel local. Aceast! problem! este înc! foarte pu#in prezent! pe agenda autorit!#ilor publice din Moldova.

Dinamica Pe 16 ianuarie, satul Solonceni, raionul Rezina, a fost «nins» cu o substan#! de culoare

c!r!mizie277. Praful depus în localitate a îngreunat respira#ia, oamenii au început s! tu"easc!, s! aib! ame#eli "i gre#uri. Acest incident nu a fost singurul produs la Solonceni în acest an, asemenea fenomene se întâmpl! frecvent, iarna devenind mai evidente datorit! z!pezii. Rezultatele test!rilor z!pezii "i apei au ar!tat dep!"iri ale concentra#iilor maximal admisibile pentru piscicultur! de 18.750 ori — la cupru, de 814 ori — la fier, de 918 ori - la substan#e suspendate, de 40 de ori — la produse petroliere "i la alte substan#e chimice. Cazul Solonceni nu este singular, asemenea fenomene au loc în s. Mateu#i, precum "i în or. Rezina. Medicii afirm! c! o asemenea concentra#ie de metale grele "i substan#e chimice în mediu reprezint! un atentat la s!n!tatea oamenilor "i pot cauza infec#ii respiratorii acute, bron"ite, afec#iuni endocrine. Potrivit ecologi"tilor, depunerile de metale grele "i alte substan#e chimice vor duce la degradarea florei "i faunei sau chiar la dispari#ia unor specii de plante "i viet!#i acvatice. Cauza principal!, potrivit autorit!#ilor, sunt uzina metalurgic! "i cele doua uzine de ciment din zon!. Acestea îns! î"i declin! orice responsabilit!#i, sus#inând c! respect! normele privind cantitatea "i calitatea emisiilor de gaze "i praf.

În timpul verii Centrul National $tiin#ifico-Practic de Medicin! Preventiv! nu a eliberat autoriza#ii sanitare de func#ionare nici pentru o zon! de odihn! din #ar!, din cauza condi#iilor necorespunz!toare. Îns!, din lipsa altor alternative, popula#ia nu respect! aceste interdic#ii, punându-"i în pericol s!n!tatea, sc!ldându-se în bazine acvatice poluate.

În acest an Ministerul Ecologiei "i Resurselor Naturale a finalizat etapa de evacuare "i distrugere a de"eurilor chimice din sectoarele agricol "i energetic. Astfel, 2226 tone de materiale toxice au fost transportate în Fran#a pe parcursul anilor 2006-2008 "i distruse în incineratoare speciale. Pân! în prezent, aproximativ o treime din teritoriul #!rii a fost cur!#at de de"euri contaminate cu poluan#i organici persisten#i278. Alte cca 2000 tone de pesticide, care se p!streaz! în depozite în celelalte raioane, necesit! a fi eliminate.

Factorii " Poluarea surselor de ap! de b!ut, a locurilor de agrement; " Gradul sc!zut de educa#ie ecologic! a popula#iei, insuficien#a cuno"tin#elor igienice

elementare a popula#iei, inclusiv a copiilor, a p!rin#ilor cu copii mici; " Nerespectarea de c!tre comercian#i a igienei personale, a regimului igienic de

comercializare "i p!strare a produselor alimentare; " Salubrizarea insuficient! a localit!#ilor.

Anticip"ri În anul electoral 2009 problema ecologic! ar putea avea o importan#! mai mare comparativ cu

anii preceden#i, partidele politice incluzând-o în lista de priorit!#i. Îns! dup! alegeri problema respectiv! ar putea ie"i din vizorul noului Guvern. În acela"i timp, activizarea ONG-urilor de mediu, în special în contextul noilor rela#ii cu UE ar putea p!stra focusat! aten#ia Guvernului.

Întreb"ri " Care este sursa polu!rii din r-nul Rezina "i ce întreprind autorit!#ile pentru evitarea

consecin#elor ei asupra mediului "i a s!n!t!#ii oamenilor? " Cât de informat! este popula#ia despre influen#a polu!rii mediului ambiant asupra

s!n!t!#ii? " Pan! unde trebuie s! degradeze mediul "i cât de mult trebuie s! fie afectat! s!n!tatea

popula#iei pentru ca atât oamenii, cât "i autorit!#ile sa ia atitudine?

277 “În loc de oxigen, oamenii respir! gaze #i metale grele”, Ziarul de Gard!, nr. 168, 21 februarie 2008. 278 http://www.moldovapops.md

205

S 16. S"n"tatea public" în pericol

Subiectul Calitatea s!n!t!#ii popula#iei provoac! îngrijorare: maladiile, care au devenit cronice "i cre"terea

invalidit!#ii generale "i infantile, cre"terea num!rului de patologii congenitale "i al#i indicatori ce caracterizeaz! dinamica negativ! a dezvolt!rii popula#iei. Aceste procese s-au amplificat în ultimii ani "i au generat situa#ia în care principalii indicatori, ce caracterizeaz! starea s!n!t!#ii popula#iei în Moldova, sunt mult inferiori indicatorilor respectivi din Europa. Datele statistice confirm! chiar c! urm!toarea genera#ie va fi apt! de munc! doar la nivel de cel mult 30%279.

Descrierea Starea s!n!t!#ii popula#iei Republicii Moldova se caracterizeaz!, în prezent, printr-un tablou

epidemiologic dublu - pe fundalul men#inerii nivelului înalt al morbidit!#ii prin unele maladii infec#ioase, a"a ca tuberculoza, infec#ia HIV/SIDA, la momentul actual prevaleaz! bolile cronice necontagioase. În acest sens, sunt pe primul loc bolile aparatului cardiovascular urmate de tumori, tulbur!ri psiho-somatice, accidente "i traumatisme, intoxica#ii "i maladii ale sistemului nervos central. În prezent circa 300 mii de persoane sunt infecta#i sau sunt purt!tori de hepatitele B "i C. Hepatitele virale reprezint! a cincea cauz! de deces în #ara noastr!, cu circa 3000 de decese înregistrate pe an, iar rata mortalit!#ii din cauza acestor infec#ii este de "apte ori mai înalt! în Moldova decât în #!rile Uniunii Europene. În aceste condi#ii, numai 12 la sut! din popula#ia #!rii posed! cuno"tin#e corecte despre c!ile de transmitere a hepatitelor virale B "i C. Doar 21 la sut! din popula#ia adult! a #!rii a f!cut testul la hepatitele B "i C "i doar 28 la sut! la HIV280.

Reformele petrecute în domeniul s!n!t!#ii "i în particular implementarea sistemului de asigur!ri obligatorii reprezint! o experien#! nou! pentru Republica Moldova. Exist! opinii contradictorii despre oportunitatea "i eficien#a acestor reforme. În timp ce unii autori consider!, sau au considerat ini#ial c! introducerea sistemului de asigur!ri obligatorii în s!n!tate constituie o metod! ineficient! a reformelor din s!n!tate, al#ii afirm! c! modelul de finan#are aplicat a corespuns condi#iilor socio-economice existente la moment "i obiectivele de scurt! durat! au fost atinse.

Nivelul înalt de morbiditate poate fi diminuat prin tratarea la etapa ini#ial! de îmboln!vire sau prin aplicarea metodelor de profilaxie. Un rol important în acest scop revine medicinii primare. Deoarece acest domeniu este subdezvoltat, în special în mediul rural, 59% din popula#ie astfel nu are acces la cele mai elementare servicii medicale. În total, re#eaua de asisten#! medical! primar! din #ar! include 1226 de institu#ii. Unele dintre acestea îns! sunt mai mult închise, deoarece medicul de familie are ore de primire doar de câteva ori pe lun!. Raza de deservire a centrelor de s!n!tate din localit!#ile rurale constituie, în medie, cinci km, în unele cazuri îns! aceast! distan#! este de câteva ori mai mare281. Potrivit unui studiu efectuat de Ministerul S!n!t!#ii (MS), în doar 73% din localit!#ile unde sunt amplasate centrele de s!n!tate "i oficiile medicilor de familie exist! transport public. Potrivit unui studiu de fezabilitate, efectuat de MS în baza unei finan#!ri japoneze, foarte pu#ine edificii medicale corespund cerin#elor. Astfel, 74% dintre edificiile de asisten#! medical! primar! sunt amplasate în cl!diri adaptate. Majoritatea acestor cl!diri - circa 80% - nu dispun de canalizare "i apeduct, astfel c! medicii "i asistentele medicale sunt nevoi#i s! care ap! de la fântân!. Doar 15% dintre edificii sunt conectate la re#eaua de gaze, iar majoritatea se înc!lzesc cu sobe. Cel mai grav este c!, potrivit studiului, 80% din edificii nu dispun de echipamentul medical necesar "i nici de mobilier.

Remunerarea mic! a lucr!torilor medicali aduce dup! sine un "ir de alte probleme: calitatea proast! a serviciilor medicale, abandonarea profesiei de medic "i, ca rezultat, insuficien#a de cadre în institu#iile medicale. Potrivit statisticilor, în fiecare an se concediaz! din acest domeniu aproximativ 3 mii de speciali"ti, majoritatea pleac! peste hotare sau se orienteaz! c!tre alte specialit!#i mai profitabile. În rezultat, peste 400 de localit!#i rurale se confrunt! cu problema lipsei lucr!torilor medicali.

În acela"i timp, popula#ia rural! se confrunt! cu grave probleme de aprovizionare, inclusiv 279 Anuarele “S!n!tatea public! în Moldova” 280 „Hepatitele fac victime”, FLUX, nr.200844 din 12 martie 2008 281 Natalia Porubin ”În Republica Moldova, po"i s! mori cu zile în a#teptarea medicului”, Centrul de Investiga"ii Jurnalistice, August 2008.

206

centralizat!, cu ap! potabil!, ceea ce determin! insuficien#a apei pentru necesit!#i menajere "i pentru igiena personal! - caren#! din care rezult! sporirea îmboln!virilor prin maladii infec#ioase. În contextul deficien#elor sanitare se încadreaz! "i asigurarea cu sisteme de canalizare a apelor reziduale "i de prelucrare a acestora în sta#iile de epurare a apelor reziduale, c!ci din cele 560 de sta#ii de epurare doar o jum!tate sunt în stare de func#ionare..

Un impact marcant negativ asupra st!rii s!n!t!#ii popula#iei îl au factorii de risc prin comportament alimentar "i fizic inadecvat. Astfel, în pofida faptului c! Republica Moldova este o #ar! agrar!, cantitatea medie de fructe "i legume disponibil! pentru o persoan! pe parcursul unui an de zile în Moldova este de circa 1,4 ori mai mic! comparativ cu Europa, ceea ce determin! "i consumul redus al fructelor "i al legumelor în ra#ia alimentar! a popula#iei. La aceste caren#e nutri#ionale se adaug! subalimentarea constant! a popula#iei, care este determinat! de nivelul redus al veniturilor, dar "i abuzul alimentar în combina#ie cu hipodinamia popula#iei din spa#iul urban. Ace"ti factori majoreaz! riscul îmboln!virilor prin maladii digestive, cardiovasculare, metabolice "i oncologice.

Repercusiuni negative asupra s!n!t!#ii popula#iei îl are "i procesul de degradare a mediului ambiant. Astfel, în mediul urban este înalt! concentra#ia gazelor nocive din aerul atmosferic, preponderent din cauza termenului îndelungat de folosire a vehiculelor "i a lipsei utilajului de neutralizare a gazelor de e"apament, ce a determinat cre"terea îmboln!virilor prin maladii respiratorii, alergice, oncologice.

De asemenea, starea "oselelor "i str!zilor în urbe, dar în special în localit!#ile rurale, este nesatisf!c!toare "i coreleaz! evident cu num!rul "i gravitatea traumatismelor rezultate în urma accidentelor rutiere.

Grupul #int" " Popula#ia rural! a #!rii, " Oamenii bolnavi; " Grupurile social vulnerabile; " Ministerul S!n!t!#ii, cadrele medicale; " Mass-media.

Impactul S!n!tatea popula#iei constituie un element de baz! în dezvoltarea armonioas! a societ!#ii "i un

element cheie al securit!#ii umane în #ar!. Ea este în corela#ie direct! cu posibilit!#ile economice ale statului "i ale fiec!rei familii. Nedispunând de mijloacele financiare pentru a acoperi costul tratamentului, mul#i abandoneaz! serviciile costisitoare ale institu#iilor medicale specializate "i se auto-trateaz! în condi#ii casnice. Ca urmare circa 60% din num!rul total de deceda#i "i 30% din decesele copiilor sunt înregistrate acas!.

Efectul implicit al st!rii precare din sectorul asisten#ei medicale s-a r!sfrânt "i asupra parametrilor demografici din Moldova. Pe lâng! mortalitatea "i morbiditatea înalta, s-a accentuat tendin#a sc!derii dramatice a natalit!#ii. Drept urmare, sporul natural al popula#iei este negativ, în special, în spa#iul rural. Speran#a de via#! la na"tere a fost de în 2007 numai 68,8 ani (vârsta de pensionare fiind de 62 ani pentru b!rba#i "i 57 ani – pentru femei), fiind mai mare pentru femei decât b!rba#i cu 7,6 ani. Acest decalaj se datoreaz! nivelului mai înalt al mortalit!#ii premature a b!rba#ilor. Datorit! nivelului diferen#iat al mortalit!#ii, durata medie a vie#ii a locuitorilor din mediul urban a fost mai mare decât a celor din mediul rural, respectiv cu 2,2 ani la b!rba#i "i cu 2,8 ani la femei. Evident, declinul continuu al s!n!t!#ii publice pune sub semnul întreb!rii doctrina securit!#ii na#ionale. Acest fenomen are un caracter de for#! iner#ial! major!, cu consecin#e distructive, inclusiv pierderea imunit!#ii sociale (apari#ia apatiei sociale), a instinctului de autoconservare "i a celui de reproduc#ie, acumularea nelini"tii "i deprim!rii sociale, a diverselor forme de tensiuni sociale, c!derea credibilit!#ii autorit!#ilor publice. Astfel, personalul medical încadrat prime"te salarii foarte mici, fapt ce provoac! diminuarea aspectului moral, generalizarea procesului de mituire "i o atitudine negativ! a popula#iei fa#! de acesta. Astfel, conform sondajelor, nivelul corup#iei în sistemul medical este perceput în continuare de c!tre popula#ie ca fiind destul de înalt.

Nu este de neglijat impactul pe care îl are nivelul înalt de morbiditate asupra dezvolt!ri economiei #!rii. Statele dezvoltate care au avut drept prioritate modul s!n!tos de via#!, con"tientizând

207

impactul îmboln!virilor asupra economiei, au ob#inut rezultate pozitive - s-a ameliorat calitatea vie#ii "i a crescut longevitatea popula#iei.

Dinamica Din punct de vedere al evolu#iei s!n!t!#ii publice anul 2008 a fost marcat de o epidemie f!r!

precedent de oreion. Dac! în anii preceden#i, pe parcursul lunilor ianuarie – septembrie, lunar se înregistrau în mediu 25 cazuri de oreion, din octombrie 2007 morbiditatea prin oreion a c!p!tat o tendin#! de cre"tere, fiind înregistra#i în decembrie 2007 un num!r de 1045 bolnavi "i în jur de 30 mii bolnavi în primele patru luni ale anului 2008. Dac! în anii preceden#i cu oreion se îmboln!veau copiii mici, în acest an parotidita epidemic! a fost suportat! de adolescen#i "i adul#i. Epidemia în cauz! s-a declan"at din cauza pierderii imunit!#ii contra oreionului a persoanelor care au primit o singur! doz! de vaccin parotiditic, conform calendarului existent pân! în 2002. Printre alte dificult!#i pe care le întâmpin! sistemul de s!n!tate, aceast! epidemie a ar!tat c! nu exist! în mecanism de creare a rezervelor de mijloace financiare disponibile pentru un r!spuns prompt la epidemii, inclusiv pentru procurarea vaccinurilor.

De asemenea, a trezit îngrijor!ri num!rul mare de îmboln!viri de infec#iile enterovirale (meningit!). Astfel, pe parcursul anului 2008 au fost înregistrate 185 cazuri de meningit!, comparativ cu 131 cazuri în anul 2007. Din num!rul total de îmboln!viri 92,0% sunt copii cu vârsta pân! la 14 ani "i adolescen#i.

O alt! provocare pentru situa#ia sanitaro-epidemiologic! din #ar! au fost inunda#iile de la sfâr"itul lunii iulie 2008. Potrivit reprezentan#ilor MS, în urma inund!rii fântânilor "i apeductelor, exist! un risc sporit de infectare a popula#iei.

În acela"i timp, au existat mai multe tulbur!ri în cadrul institu#iilor medicale. Astfel, problema nivelului sc!zut de remunerare a medicilor a fost cauza grevei angaja#ilor de la Spitalul „Sfânta Treime” din municipiul Chi"in!u, care a r!mas, practic, f!r! nici un ecou din partea atât a mass-media, cât "i a sindicatelor din medicin!282.

Factorii " Nivelul redus al veniturilor, lipsa locurilor de munc!, lipsa suportului social,

marginalizarea social!, cre"terea nivelului de stres social prin instabilitatea mediului familial din cauza emigr!rii popula#iei în c!utarea mijloacelor de existen#! - to#i ace"ti factori au determinat înr!ut!#irea st!rii de s!n!tate a cet!#enilor;

" Mentalitatea popula#iei care a"teapt! s! fie tratat! pe gratis, ca în timpurile perioadei sovietice;

" Remunerarea proast! a medicilor din Republica Moldova influen#eaz! în mod negativ calitatea serviciilor medicale prestate în majoritatea institu#iilor din Republica Moldova;

" Lipsa lucr!torilor medicali în peste 400 de localit!#i rurale; " Ofertele mult mai atractive existente peste hotarele #!rii pentru medici "i asistente

medicale; " Corup#ia din domeniul ocrotirii s!n!t!#ii genereaz! neîncrederea popula#iei în

serviciile medicale; " Dotarea insuficient! cu echipament medical, transport sanitar, dar "i starea

nesatisf!c!toare a edificiilor centrelor de s!n!tate, lipsa infrastructurii necesare în mediul rural;

" Nivelul redus de informare a popula#iei despre calitatea apei utilizate, precum "i ignorarea obliga#iunii de implicare activ! în procesul de colectare a de"eurilor "i de menajare a surselor acvatice din perimetrul localit!#ilor;

" Starea mediului înconjur!tor.

Anticip"ri Conform aprecierilor exper#ilor în ultimii ani, Republica Moldova a ob#inut succese modeste în

fortificarea sistemului de s!n!tate, medicii absolven#i nu accept! s! mearg! s! lucreze în sate, de"i acum doi ani, Guvernul a aprobat o hot!râre conform c!reia tinerii medici care merg s! lucreze

282 „Greva lucr!torilor medicali – un subiect tabu”, FLUX, nr.200814 din 30 ianuarie 2008

208

conform repartiz!rii primesc o îndemniza#ie unic! de 30 de mii de lei. Decizia a fost adoptat! ulterior "i de parlament printr-o modificare la Legea privind ocrotirea s!n!t!#ii. Ace"ti bani fiind achita#i în mai multe tran"e timp de trei ani, nu prezint! îns! un stimul suficient pentru a redresa situa#ia de lips! a cadrelor medicale în mediul rural. De asemenea, orientarea social! a bugetului de stat pentru anul 2009 în special spre ocrotirea s!n!t!#ii e contrazis! de cifre. Legisla#ia în vigoare cere ca suma transferurilor din bugetul de stat în fondul asigur!rilor obligatorii de asisten#! medical! s! fie de minimum 12,1% din totalul cheltuielilor de baz! aprobate. Ceea ce ar însemna pentru anul viitor 1 miliard 882 milioane 800 mii de lei, pe când proiectul bugetului de stat pe 2009 prevede cu 16 milioane de lei mai pu#in.

Întreb"ri " De ce popula#ia din mediul rural nu are acces la cele mai elementare servicii

medicale? " Care este importan#a pe care o acord! statul sistemului de s!n!tate, în condi#iile în

care salariul unui "ef de sec#ie este mai mic decât al unui "ofer de troleibuz? " Câ#i medici "i lucr!tori medicali ar mai r!mâne s! lucreze dac! ar renun#a la

veniturile suplimentare care provin din „mul#umirile” pacien#ilor? " Dup! epidemia de oreion din acest an, la ce epidemii s! ne a"tept!m în urm!torii

ani?

209

S 17. Vulnerabilitatea autorit"!ilor în fa!a condi!iilor climaterice nefavorabile

Subiectul

În ultimele zile ale lunii iulie "i prima decad! a lunii august, Moldova s-a confruntat cu pericolul inunda#iilor. Ucraina, România, Ungaria "i Slovacia au fost în aceea"i situa#ie. Chiar dac! Moldova nu a avut pierderi umane, daunele cauzate de calamitate ar fi putut fi evitate, cu condi#ia ca institu#iile responsabile de gestionarea crizelor s! fi fost mai bine informate "i preg!tite.

Descrierea Anul trecut, Republica Moldova a fost afectat! de secet! "i a solicitat asisten#! interna#ional!

pentru a combate efectele acesteia. În acest an, ploile abundente din regiunea de nord a Moldovei "i din Ucraina au condus la cre"terea debitului în cele dou! fluvii majore ale #!rii: Prut "i Nistru. În ultimii 70 de ani, pe cursul acestor râuri, au fost semnalate circa 10 inunda#ii de propor#ii, cele mai distrug!toare fiind înregistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1974, 1980 "i ultima – cea din vara anului 2008.

La 6 mai, 22 iulie, 31 iulie–1 august "i 22-24 august au avut loc ploi toren#iale înso#ite de desc!rc!ri electrice "i grindin!, care, asociate cu sp!larea digurilor de protec#ie a cauzat inunda#ii mai multe zile în "ir, provocând pagube materiale în sum! de milioane de lei. Pe partea dreapt! a râului Nistru au fost inundate 1 813 case "i sute de vile. Daunele în partea stâng!, în regiunea separatist! sunt mult mai mari. În ciuda propunerii de ajutor, autorit!#ile nerecunoscute de la Tiraspol nu au acceptat ajutorul oferit de c!tre oficialii de la Chi"in!u

În cadrul "edin#ei executivului, Primul-ministrul a lansat un apel c!tre partenerii externi s! „examineze posibilit!#ile de acordare a asisten#ei urgente pentru atenuarea consecin#elor inunda#iilor "i ajutorarea sinistra#ilor”. Mass-media283 a remarcat îns! c! în ziua lans!rii apelului, pe ordinea de zi a "edin#ei Guvernului figurau câteva proiecte de hot!râri care stabilesc alocarea a peste 5,7 mln lei pentru repara#ia unui nou sediu al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, precum "i o hot!râre privind scoaterea din patrimoniul SA "Circul din Chi"in!u" a unui imobil evaluat la circa 11 mln lei "i transmiterea acestuia Ministerului Culturii "i Turismului, iar Agen#ia Propriet!#ii Publice trebuie s! transmit! societ!#ii respective ac#iuni de stat în suma corespunz!toare valorii respectivului imobil.

Serviciile de asisten#! interna#ional! consider! c! Moldova a solicitat prea târziu ajutorul comunit!#ii interna#ionale284. Spre deosebire de autorit!#ile legale, regiunea separatist! a apelat ini#ial pentru ajutor la Parlamentul Federa#iei Ruse "i abia mai târziu a solicitat ajutorul comunit!#ii interna#ionale.

Pentru evaluarea pagubelor a fost creat! o comisie special!. Pre"edin#ia "i Guvernul "i-au asumat întreaga responsabilitate politic!, f!r! a convoca o sesiune parlamentar! extraordinar! cum a solicitat partidele de opozi#ie. Un rol important în acordarea ajutorului popula#iei l-a avut armata, mai ales la consolidarea "i reconstruirea barajelor protectoare. Circa 400 de solda#i au fost trimi"i în diverse localit!#i pentru a ajuta Poli#ia a fost implicat!, mai ales în opera#iuni de prevenire a furturilor. În perioada de dup! inunda#ii, Ministerul S!n!t!#ii Publice a început o campanie de vaccinare împotriva maladiilor caracteristice pentru zonele inundate.

Mai multe ambasade "i organiza#ii interna#ionale au oferit asisten#! de urgen#! Moldovei. Au fost deschise dou! conturi bancare pentru primirea ajutorului financiar, la 28 august, erau depozita#i 17,5 milioane lei. Cea mai mare parte a acestor bani va fi cheltuit! pentru acordarea compensa#iilor. Cele mai generoase au fost întreprinderile "i institu#iile de stat, agen#ii, b!nci private "i guvernele str!ine. Popula#ia "i agen#ii economici au adunat 31, 4 tone de ajutor umanitar. În total, 2 650 de persoane "i-au manifestat solidaritatea în mod direct "i au f!cut dona#ii financiare sau materiale. Un al doilea cont bancar a fost deschis pentru a aduna fonduri destinate construc#iei de noi locuin#e pentru familiile r!mase f!r! ad!post de pe urma inunda#iilor.

Ajutoarele umanitare, cât "i resursele financiare acumulate, au fost îndreptate pentru preg!tirea

283 Guvernare #i democra"ie în Moldova, e-journal, an. VI, nr. 122, 16 iulie – 1 august 2008. 284 Moldova inundat!: o criz! previzibil! // Political and Security Statewatch, Nr.8 (15), August 2008, IDIS Viitorul

210

de "coal! a institu#iilor de înv!#!mânt din localit!#ile inundate; compensarea pierderilor în agricultur!; procurarea locuin#elor, precum "i pentru necesit!#ile institu#iilor sociale amplasate în zonele ce au avut de suferit de pe urma cataclismelor naturale; au fost asigurate cu spa#iu locativ, în marea majoritate a cazurilor pentru ele fiind procurate locuin#e. Familiilor, locuin#ele c!rora necesitau repara#ii, de asemenea, le-au fost distribuite materiale de construc#ie.

De"i a acordat distinc#ii de stat unor mini"tri, ale"i locali, func#ionari, poli#i"ti, militari, muncitori - persoane care s-au implicat activ în ac#iunile de combatere a efectelor provocate de apele rev!rsate, Pre"edintele #!rii a subliniat necesitatea ini#ierii activit!#ilor de elaborare a unui mecanism sigur de prevenire pe viitor a efectelor negative ale acestora. A fost accentuat! importan#a definitiv!rii proiectului de lege cu privire la securitatea construc#iilor hidrotehnice "i a fost reiterat! necesitatea cre!rii condi#iilor necesare în scopul activiz!rii procesului de asigurare în agricultur!.

Grupul #int" " Popula#ia din raioanele de pe malurile râurilor Nistru "i Prut; " Autorit!#ile publice centrale ( în special Serviciul Meteorologic de Stat; Agen#ia

pentru Rezerve Materiale Achizi#ii Publice "i Ajutor Umanitar; Agen#ia Apele-Moldovei; Comisia Guvernamental! Special! pentru Evaluarea Pagubelor produse de inunda#ii; Direc#ia pentru Protec#ie Civil! "i Situa#ii Excep#ionale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne; For#ele Armate)

" Autorit!#ile publice locale; " Agen#ii economici; " Organiza#iile interna#ionale.

Impactul Federa#ia Interna#ional! a Crucii Ro"ii a estimat c! inunda#iile care au lovit Ucraina "i Moldova

au fost cele mai severe în ultimele dou! secole. De asemenea, România, Ungaria "i Slovacia au avut de suferit de pe urma timpului nefavorabil. Potrivit organiza#iei citate mai sus, în Ucraina, Moldova "i România inunda#iile au cauzat 42 de victime "i 40 000 de persoane au fost evacuate. Daunele totale în cele trei #!ri ating cifra de un miliard de Euro.

Potrivit evalu!rii finale a guvernului R. Moldova inunda#iile au cauzat pagube de 120 milioane USD din care 20% au fost daune aduse infrastructurii, 15% sunt pierderile rezultate în urma inund!rii terenurilor agricole. Cea mai mare parte o reprezint! pagubele aduse caselor, vilelor, taberelor de var!, magazinelor, diverselor sta#iuni de odihn! etc. Cele mai multe case distruse complet sunt în Briceni (186) "i $tefan-Vod! (34).

Guvernul a decis ca tuturor familiilor, casele c!rora au fost demolate în urma inunda#iilor, s! le fie procurate locuin#e. Din num!rul total de 233 de locuin#e ce necesitau a fi cump!rate pentru familiile ce au avut de suferit în urma inunda#iilor, agen#ii economici au procurat 77 de case "i apartamente pentru familiile care au r!mas f!r! case,

Ministrul agriculturii anun#a la 5 august c! în întreaga #ar! au fost inundate 6900 de hectare de teren agricol din care 5500 cu road!. O mare parte din road! de struguri a fost afectat!.

Poluarea apei potabile este o alt! consecin#! a rev!rs!rii apelor. Dup! inunda#ii, 3000 de fântâni din cele 4500 de pe teritoriul #!rii aveau nevoie de cur!#ire. Pentru cur!#irea acestora a fost ini#iat un proiect na#ional cu un buget total de 700 000 lei. Pagubele ecologice au fost "i ele semnificative. Ministrul Ecologiei "i Resurselor Naturale, Violeta Ivanov declara c! apele au adus pagube semnificative florei "i faunei locale.

Dinamica În perioada 22-28 iulie 2008, în Ucraina de Vest unde sunt situate cursurile superioare ale

râurilor Nistru "i Prut, au c!zut în fond 1-3 norme lunare de precipita#ii. În raioanele de nord, în unele centrale "i de sud ale Republicii Moldova suma precipita#iilor a constituit 440-800% din norma decadic!. Ca rezultat fenomenul din iulie – august 2008 pentru râurile Nistru "i Prut a avut caracter de viitur! istoric!285.

Prima avertizare a venit la 28 iulie "i într-o singur! noapte autorit!#ile au fost nevoite s! organizeze evacuarea popula#iei. În total, circa 5700 de persoane au fost evacuate de autorit!#i din

285 Serviciul Hidrometeorologic de Stat

211

regiunile inundate "i ad!postite temporar în "coli, c!mine, corturi. Raioanele din regiunea de nord a Moldovei, în special raioanele Briceni "i Ocni#a, au fost atinse

primele de inunda#ii. În Briceni a fost inundat! "coala, la Otaci zeci de familii au r!mas f!r! gaz natural pentru câteva zile. Popula#ia a fost avertizat! în leg!tur! cu posibilele inunda#ii, totodat!, fiind decis! evacuarea zonei de odihn! din ora"ul Vadul-lui-Vod!, numai în primele zile ale dezastrului, 1371 de copii au fost evacua#i din diverse tabere de var!. Exista riscul ca sta#ia de pompare a apei care aprovizioneaz! ora"ul Chi"in!u cu ap! s! fie avariat!.

În prima decad! a lunii august a fost afectat "i sudul t!rii. La 11 august datorit! cre"terii nivelului apei în râul Prut terenurile din preajma satului Leca (Cantemir) "i unele zone ale rezerva#iei naturale au fost inundate. De asemenea, a fost inundat punctul de trecere a frontierei Ungheni-Vale. La sud, cel mai afectat raion de apele Nistrului a fost $tefan-Vod!.

Factorii " Republica Moldova nu are o Strategie Na#ional! "i un Plan concret de Ac#iuni

privind Prevenirea "i Atenuarea Impactului Hazardurilor Naturale Asupra Societ!#ii "i Mediului.

" Slaba înt!rire a barajele de protec#ie în localit!#ile situate în apropierea Prutului "i Nistrului.

" Dotarea insuficient! a Serviciului meteorologic de Stat "i lipsa de investi#ii în capacit!#ile de prognozare de stat.

" Lipsa unei direc#ii guvernamentale, care ar avea drept scop prevenirea "i reac#ia la calamit!#ile naturale, direc#ia din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nefiind suficient de bine echipat! pentru a face fa#! diverselor tipuri de calamit!#i naturale.

" Cooperarea insuficient! dintre autorit!#ile na#ionale "i cele locale, mai ales a celor de diferit! apartenen#! politic!.

Anticip"ri Odat! cu schimb!rile climei la nivel regional "i global exist! probabilitatea ca în urm!torii ani

fenomene meteo extreme s! se manifeste din nou. Dac! statele din regiune nu înva#! cum s! coopereze pentru a face fa#! unor asemenea provoc!ri regionale, am putea asista la situa#ii similare în viitorul apropiat. Este dificil de demonstrat c! seceta de anul trecut "i inunda#iile din acest an ar putea fi consecin#ele „înc!lzirii globale”, dar este sigur c! dup! aceste inunda#ii subiectului respectiv îi va fi acordat! o aten#ie sporit!.

Întreb"ri " Pot fi prognozate cu succes în Republica Moldova fenomenele meteorologice

extreme? " Experien#a a doi ani de calamit!#i naturale îi va face pe produc!torii agricoli s!-"i

asigure culturile? " Cât de transparent au fost "i mai sunt gestiona#i banii din exterior veni#i ca ajutor

pentru lichidarea consecin#elor nefaste inunda#iilor?

212

S 18. Rata înalt" a infect"rii cu HIV/SIDA Subiectul

Republica Moldova r!mâne în continuare una dintre #!rile din CSI unde num!rul persoanelor bolnave de SIDA este în cre"tere, al!turi de Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Kirghistan, Tajikistan "i Uzbekistan

Descrierea Potrivit raportului „World Youth Report 2007”, elaborat de ONU, circa 1,1% din cet!#enii

moldoveni cu vârsta între 15 "i 49 de ani sunt purt!tori ai virusului HIV. Datele ONU mai arat! c!, de fapt, rata infect!rii cu HIV/SIDA în Moldova este de circa zece ori mai mare decât cifrele oficiale.

În ultimii ani, procesul epidemic se caracterizeaz! prin extinderea ariei geografice de r!spândire a infec#iei HIV/SIDA, ponderea popula#iei rurale în num!rul cazurilor noi depistate dep!"ind 25%. Spore"te num!rul persoanelor infectate pe cale heterosexual! pân! la 69% în anul 2007, comparativ cu 18,10% în 2001. Sunt afectate, în mare m!sur!, persoanele de vârst! fertil!, inclusiv 15-24 ani.

R. Moldova de#ine al optulea loc în lume dup! nivelul de r!spândire a cuno"tin#elor despre SIDA în rândul femeilor cu vârste cuprinse între 15 "i 24 de ani, între #!rile cu cel mai mic venit din lume. Anume aceast! categorie de#ine mai pu#ine cuno"tin#e necesare în acest domeniu, cercet!torii apreciaz! c! în perioada anilor 2003-2006, 42% din totalul tinerelor din republic! cuno"teau informa#ii despre HIV/SIDA.

În prezent, nu se cunoa"te num!rul copiilor care tr!iesc în familiile afectate de HIV. Conform unor analize preliminare ale exper#ilor externi "i na#ionali, acest num!r ar putea varia între 800 "i 2.600.

Grupul #int" " P!rin#i, directori de "coli, medici "i autorit!#ile locale "i centrale, organiza#iile

neguvernamentale; " Adolescen#ii, tinerii, copii n!scu#i de la mame infectate;Migran#ii "i popula#ia mobil!; " Persoanele beneficiare de transfuzii de sânge "i componente ale sângelui; " Utilizatorii de droguri injectabile;

Impactul SIDA în mare m!sur! este o maladie social condi#ionat! "i face parte din cele 5 maladii care au

impactul cel mai înalt asupra mortalit!#ii, duratei "i calit!#ii vie#ii, în plan social, economic, demografic, politic "i este o problem! prioritar! a s!n!t!#ii publice.

R!spândirea HIV/SIDA este asem!n!toare unei bombe cu ceas "i tinerii sunt #inta principal! a acesteia. Discriminarea celor infecta#i de HIV/SIDA le distruge via#a "i reduce la zero visele unui viitor împlinit. Societatea noastr! este intolerant! "i respinge dur persoanele infectate: p!rin#ii nu-"i las! copiii s! se apropie de ei, "i, uneori, sunt marginaliza#i chiar de persoanele chemate a-i proteja.

Dificult!#ile pe care le au de înfruntat persoanele infectate cu HIV/SIDA se refer! "i la faptul c! angajatorii îi concediaz! imediat ce afla ca sunt infecta#i. Aceste aspecte îi afecteaz! în egal! m!sur! "i pe apropia#ii lor, dar î"i las! amprenta "i la nivelul întregii societ!#i

Dinamica Potrivit datelor Ministerului S!n!t!#ii, numai în ianuarie-septembrie, în Moldova au fost

înregistrate 602 cazuri de noi îmboln!viri cu HIV/SIDA, în timp ce în perioada similar! a anului trecut num!rul acestora era de 560 de îmboln!viri.

Num!rul bolnavilor de SIDA cre"te nu numai în Moldova, cât "i în lume. Aceste statistici sunt "i mai alarmante în condi#iile în care institu#iile interna#ionale din domeniu aloc! milioane de dolari pentru combaterea maladiei HIV/SIDA.

Începând cu anul 1987, când a fost înregistrat oficial primul caz de HIV în Republica Moldova, pân! în prezent au fost depistate 4 733 persoane infectate, inclusiv 1 457 persoane în teritoriile de est. Datele statistice privind infec#ia HIV/SIDA în teritoriile din stânga Nistrului (27,60 la 100.000 popula#ie în 2003) nu reflect! situa#ia real! din cauza c! în ultimii patru ani nu se efectueaz!

213

investiga#iile de confirmare. În total, în Republica Moldova, s-au îmboln!vit de SIDA 593 persoane, dintre care 156 persoane au decedat.

În eforturile de prevenire a infec#iei HIV/SIDA, organiza#iile neguvernamentale din #ar!, împreun! cu Ministerul S!n!t!#ii sunt sus#inute de organiza#iilor interna#ionale în implementarea programelor "i proiectelor de profilaxie în rândul tinerilor, utilizatorilor de droguri, a persoanelor care practic! sex comercial, minorit!#ilor sexuale, "oferilor de curs! lung!, gr!nicerilor, persoanelor care tr!iesc cu HIV/SIDA, de#inu#ilor; migran#ilor, osta"ilor, copiilor str!zii.

În Republica Moldova func#ioneaz! serviciul de consiliere "i testare voluntar! la SIDA "i hepatite virale B "i C, ceea ce a sporit esen#ial accesibilitatea popula#iei la serviciile date. Persoanele tinere, înainte de c!s!torie, au acces la consiliere "i testare benevol! "i gratuit! la HIV. Femeile gravide se testeaz! de dou! ori pe parcursul sarcinii, acoperirea cu testare constituind 95,8%. Gravidele HIV pozitive sunt asigurate gratis cu tratament profilactic antiretroviral. Pe parcursul anului, dar "i cu ocazia Zilei mondiale de combatere a HIV/SIDA, în republic! sunt organizate diverse activit!#i sociale, întâlniri, concerte de binefacere, concursuri, raliuri, precum "i maratoane, ac#iuni de donare.

Factorii " Necunoa"terea suficient! c!ilor de transmitere "i metodele de prevenire a virusului

HIV; " Lipsa controlului medical a acelor persoane care pleac! "i intr! în #ar! " Intensificarea proceselor migra#ioniste a persoanelor de vârst! reproductiv! în #!rile

cu indicatori înal#i ai infec#iei HIV/SIDA; " Subdezvoltarea serviciilor de consultan#! necesar! cu privire la HIV/SIDA care ar

orienta persoanele infectate referitor la ac#iunile necesare pentru a prelungi via#a persoanelor cu aceast! maladie;

" Descre"terea importan#ei valorilor morale, familiale etc.

Anticip"ri În efectuarea activit!#ilor de prevenire "i de sus#inere a persoanelor cu HIV/SIDA activeaz!

mai mult de 20 de organiza#ii neguvernamentale "i au sprijinul organismelor interna#ionale. În acest an finiseaz! activit!#ile sprijinite financiar "i tehnic de c!tre grantul Fondului Global de combatere a SIDA, TBC "i a malariei în valoare de aproape 12 milioane de dolari "i cel oferit de Banca Mondial! de circa 6 milioane. Cu toate acestea, num!rul bolnavilor de SIDA cre"te alarmant atât în lume, cât "i în Moldova a"a c! finan#!rile pentru diverse ac#iuni "i campanii de informare vor continua

Întreb"ri " De ce num!rul cazurilor de HIV/ SIDA este în cre"tere în condi#iile în care

institu#iile interna#ionale aloc! resurse imense pentru combaterea acestei maladii? " Este cre"terea num!rului de cazuri de îmboln!viri cu virusul HIV legat! cumva de

lipsa orelor de educa#ie sexual! în "coal!?

214

S 19. Absolven!ii institu!iilor reziden!iale l"sa!i în voia sor!ii

Subiectul Victime ale unui sistem imperfect de protec#ie a copilului, în care internatele erau unica solu#ie,

absolven#ii institu#iilor reziden#iale sunt în Republica Moldova o categorie de tineri cu necesit!#i speciale, ei au nevoie de ajutorul statului "i acceptarea societ!#ii pentru a se afirma. Actualul sistem al protec#iei sociale nu r!spunde nevoilor acestui grup, serviciile existente trateaz! separat anumite grupuri, îns! nu ofer! un spectru de servicii sociale integrate.

Descrierea Dup! absolvirea unei institu#ii reziden#iale tinerii sunt obliga#i s!-"i înceap! via#a de la zero:

cas!, familie, lucru. Condi#iile social-economice actuale ofer! prea pu#ine solu#ii tân!rului, educat într-o atmosfer! izolat! de comunitate, pentru a ob#ine specialitatea dorit!, a se angaja în câmpul muncii, a beneficia de locuin#! "i de a nu deveni ispit! pentru persoanele ce doresc s! profite de naivitatea "i incapacitatea de adaptare a acestuia. Sute de tineri care absolvesc anual "colile internat din republic! nu "tiu ce pot face în continuare pentru a se descurca în multitudinea de probleme "i dificult!#i, ce cad avalan"! peste ei. Sus#inerea pe care le-o ofer! statul la aceast! etap! este mai mult decât simbolic!, o aloca#ie unic! "i câte un set de haine de var! "i unul de iarn!. Din considerente practice cei care decid s! urmeze o cale cinstit! în via#!, aleg cel mai des s! mearg! la o "coal! profesional! unde este posibil s! aib! burs!, loc în c!min "i mâncare. Astfel, ei practic sunt lipsi#i, de"i benevol, de "ansa de a-"i continua studiile la un colegiu sau la liceu, pentru a ob#ine apoi studii superioare.

De"i, de cele mai multe ori, în cadrul institu#iei reziden#iale ei înva#! o specialitate, iar apoi înc! dou! chiar, uneori – la "colile profesionale, ace"ti tineri se confrunt! cu problema angaj!rii în câmpul muncii. Chiar dac! meseria pe care o au poate fi destul de solicitat! pe pia#a muncii, este nevoie, îns!, de speciali"ti cu o preg!tire înalt!, ceea ce nu este întotdeauna valabil pentru absolven#ii internatelor, care nu au avut posibilitatea s! practice meseria. De asemenea, ei nu au acelea"i abilit!#i ca "i tinerii care au crescut în familii. Unii nu au sim#ul responsabilit!#ii, al#ii nu reu"esc s! se încadreze în colectivele de munc! "i, din acest motiv, lucreaz! perioade foarte scurte de timp. În aceast! situa#ie, pentru a supravie#ui, ei sunt nevoi#i s! se angajeze în calitate de hamali, m!tur!tori etc. Este "i mai grea situa#ia persoanelor cu dezabilit!#i, pe care angajatorii îi refuz!, spre deosebire de situa#ia din #!rile occidentale.

Locul de trai este una dintre principalele probleme cu care se confrunt! absolven#ii internatelor. Conform datelor Direc#iei municipale pentru Protec#ia Drepturilor Copilului, între 1997-2007, în Chi"in!u au fost lua#i la eviden#! 242 de tineri orfani, dintre care 61 locuiesc în familii tutelare. Al#ii 54 stau la rând pentru a ob#ine o locuin#! social!. Pân! acum, doar o singur! familie de tineri orfani a primit un apartament cu dou! od!i în sectorul Buiucani286.

Dac! statul va avea vreodat! bani pentru a construi locuin#e sociale, ace"ti tineri ar trebui s! fie inclu"i printre primii pe liste. Îns! ei nu pot s! a"tepte pân! atunci, în fiecare sear! ei au nevoie de un acoperi" deasupra capului. Conform art. 19 al Legii privind Drepturile Copilului, la ie"irea din internate copiii orfani ar trebui s! revin! în casa p!rin#ilor deceda#i pe care statul trebuia s! o p!streze. Dac! acest lucru nu este posibil, aceast! categorie de tineri ar trebui s! beneficieze, peste rând, de spa#iu locativ. De cele mai multe ori, îns!, ei ajung în strad!, pentru c! la locul de na"tere nu-i a"teapt! nimeni sau rudele îi resping, iar ei nu au resurse s!-"i angajeze avoca#i.

Absolven#ii internatelor se afl! într-un cer vicios. Pe de o parte ei nu lucreaz! pentru c! nu au un loc stabil de trai. Pe de alt! parte, le vine greu s! închirieze o gazd! pentru c! nu lucreaz! "i, respectiv, nu au bani.

Grupul #int" " Copii institu#ionaliza#i; " Absolven#ii "colilor de tip internat; " Administra#iile institu#iilor reziden#iale;

286 „Genera"ia pierdut!”, Natalia PORUBIN, Centrul de Investiga"ii Jurnalistice

215

" Tinerii "i alte persoane care "i-au isp!"it pedeapsa "i ies din locurile de deten#ie;" Familiile social-dezavantajate; " Re#eaua de asisten#i sociali "i ONG-urile prestatoare de servicii sociale; " Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului; " Ministerul Educa#iei; " Organiza#iile donatoare.

Impactul Conform unui raport UNICEF287, copii din internate încep s! cunoasc! via#a adev!rat! abia la

16 ani, atunci când p!r!sesc pentru totdeauna teritoriul institu#iei care i-a g!zduit atâ#ia ani. Abia atunci ei sunt pu"i în situa#ia s! se descurce pe cont propriu, într-un mediu care le este str!in. Soarta absolven#ilor institu#iilor reziden#iale în acest mediu este urm!rit! numai în primii doi ani de c!tre autorit!#i pentru c! sunt obligate s! prezinte ni"te statistici despre încadrarea lor la studii. Ulterior, nimeni nu se intereseaz! de faptul dac! devin victime ale traficului de fiin#e umane sau sunt implica#i în activit!#i criminale. Fiind vulnerabili la viciile sociale, absolven#ii de internate sunt atra"i deseori în re#elele de trafican#i, narcomani "i alte categorii periculoase. Mul#i dintre angajatori profit! de faptul c! ei sunt orfani "i nu are cine le ap!ra drepturile, propunându-le munci necalificate sau îi angajeaz! la negru, f!r! a le pl!ti.

Din cauza insuficien#ei de informa#ii despre serviciile de protec#ie a drepturilor minorilor "i tinerilor, deseori absolven#ii institu#iilor se confrunt! cu dificult!#i în ob#inerea consulta#iilor necesare, adreselor, recomand!rilor privind continuarea studiilor, redobândirea patrimoniului etc.

Ceea pe ce pot miza tinerii orfani la momentul absolvirii institu#iilor este doar sprijinul material sporadic din partea unor organiza#ii neguvernamentale sau religioase. Statul nu are un program de sus#inere a lor, cel pu#in în primii ani dup! absolvire, iar drept rezultat sunt sute de tineri care nu-"i g!sesc rostul în via#!. Din p!cate, multora afla#i în aceast! situa#ie le este mai u"or s!-"i câ"tige pâinea prin metode ilegale, tenta#iile în persoana trafican#ilor de droguri "i chiar fiin#e umane, reu"esc s! intervin! mai repede decât o face statul sau societatea. Nu putem vorbi despre o integrare social! reu"it! a acestor tineri în societate atât timp cât ei nu sunt sus#inu#i din punct de vedere financiar în primii ani cel pu#in.

Dinamica Reforma sistemului reziden#ial de îngrijire a copilului, început! în 2007 a adus schimb!ri

esen#iale, num!rul noilor plas!ri în institu#iile reziden#iale fiind redus în jum!tate. Scopul reformei este de a reduce pân! în anul 2012 cu 50% num!rul copiilor ce cresc "i se dezvolt! separat de familie, prin reintegrarea în familia natural! sau extins! a majorit!#ii copiilor care se afl! în internate sau case de copii "i prin prevenirea institu#ionaliz!rii copiilor. Început! anul trecut în "ase raioane ale republicii în cadrul unui proiect sprijinit de UNICEF "i Uniunea European!, în 2008 reforma s-a extins pe parcursul anului 2008 în alte "ase regiuni. Potrivit datelor Ministerului Educa#iei "i Tineretului, în cadrul reformei au fost reintegra#i cu succes în familiile biologice sau extinse 264 copii. Reintegrarea a 40 copii a fost facilitat! prin crearea unui Centru de zi în cadrul gimnaziului-internat din C!rpineni, Hânce"ti, prima institu#ie de tip reziden#ial din Moldova în proces de transformare. De asemenea, a fost prevenit! institu#ionalizarea a 469 copii. Num!rul Caselor de copii de tip familial s-a dublat, ajungând la 57.

Rezultatele atinse pân! la acest moment sunt îmbucur!toare, dar ele nu se refer! "i la absolven#ii institu#iilor reziden#iale, care nu au putut fi reintegra#i în familiile biologice sau extinse.

Potrivit ultimei evalu!ri a institu#iilor reziden#iale, realizate de proiectul UNICEF-UE, în 2006 în cele 67 de institu#ii reziden#iale din Moldova cre"teau 11,5 mii de copii. 10 mii dintre ace"tia aveau unul sau ambii p!rin#i în via#!. Cei mai mul#i dintre copiii afla#i în grija statului – 5,3 mii – se aflau în cele 19 internate din republic!.

Factorii

287 „Strada – „casa p!rinteasc!” pentru mul"i absolven"i de internat”, Daniela Borodache, Centrul de Inevstiga"ii Jurnalistice

216

" Condi#iile social-economice actuale ofer! pu#ine posibilit!#i de supravie#uire absolven#ilor institu#iilor reziden#iale;

" Între#inerea sistemului reziden#ial pentru un num!r mare atât de mare de copii, majoritatea dintre care au p!rin#i solicit! cea mai mare parte a bugetului alocat sistemului reziden#ial, astfel nu mai r!mân resurse pentru sus#inerea lor când ies din institu#ii.

" Salariile mici "i neposedarea unor profesii solicitate pe pia#a muncii pentru absolven#ii institu#iilor reziden#iale;

" Lipsa unor facilit!#i la procurarea/închirierea unei locuin#e pentru absolven#ii institu#iilor reziden#iale;

" Lipsa serviciilor sociale destinate acestei categorii socio-vulnerabile.

Anticip"ri La moment autorit!#ile na#ionale, având suportul organiza#iilor interna#ionale, se orienteaz!

spre dezinstitu#ionalizarea copiilor. Aceast! ini#iativ! este salutabil! "i cu siguran#! va contribui în urm!torii ani la reducerea num!rului de tineri în institu#iile reziden#iale. La moment, reforma decurge doar în unele raioane, dar absolven#ii acestor institu#ii nu pot a"tepta pân! autorit!#ile înva#! cum s! reorganizeze sistemul reziden#ial "i nici pân! în anul 2012 când, conform planului, vor fi cu 50% mai pu#ini. Planul strategic de cheltuieli în domeniul asigur!rii "i asisten#ei sociale pentru anii 2009-2011 nu rezerv! nici un fel de resurse pentru aceast! categorie. Dar între timp absolven#ii institu#iilor reziden#iale vor continua s! ias! în fiecare an în lumea pe care nu o cunosc "i în care nu au nici un sprijin.

Întreb"ri " De ce soarta absolven#ilor institu#iilor reziden#iale este urm!rit! doar în primii doi

ani dup! absolvire, perioad! în care autorit!#ile sunt obligate s! prezinte ni"te statistici despre încadrarea absolven#ilor din internate la studii, dar nu "i în urm!torii ani?

" În ce m!sur! sunt administra#iile internatelor interesa#i s! participe la crearea serviciilor de alternativ! institu#ionaliz!rii?

217

S 20. Tensiunile sociale iau amploare

Subiectul Tot mai multe grupuri sociale, profesionale sau politice din Republica Moldova au ales în 2008

s!-"i exprime revolta în mod public "i organizat, considerând c! protestele "i grevele sunt singura posibilitate de a atrage aten#ia asupra nedrept!#ii, abuzurilor "i înc!lc!rilor grave pe care le sufer!.

Descrierea Situa#ia social-economic! din Republica Moldova, starea de s!r!cie în care tr!ie"te o bun! parte

a societ!#ii, dar "i abuzurile asupra drepturilor la libera exprimare "i intimidarea presei independente au determinat mai multe grupuri s! recurg! la proteste, greve, mitinguri "i flash-moburi.

Cet!#enii "i organiza#iile au posibilitatea s! organizeze nestingherit diferite ac#iuni publice dup! intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la întruniri. Conform actului, pentru întruniri publice nu mai e nevoie de autorizarea autorit!#ilor locale, pe care organizatorii, pur "i simplu, le pun la curent cu inten#ia de organizare a întrunirilor. În realitate îns! acest drept nu le este respectat pe deplin. În mod tradi#ional grupurile care reac#ioneaz! prin proteste sunt de obicei tinerii, precum "i sus#in!torii unor partide, acest fapt fiind motivat inclusiv prin posibilit!#ile mai ridicate de coordonare "i organizare a acestor grupuri. Recurgerea la aceste modalit!#i de exprimare este datorit! faptului c! alte c!i nu dau roade, Procuratura "i organele de drept nu se autosesizeaz! când în pres! apar materiale care dezv!luie anumite legalit!#i, iar autorit!#ile se fac a nu auzi c! pensionarii "i bugetarii au venituri mai mici decât minimul de existen#!

Este adev!rat c! mar"uri de protest, asociate s!rb!torilor cum ar fi Zilele Libert!#ii Presei, a persoanelor cu dezabilit!#i au mai fost "i continu! s! fie organizate, ca o modalitate de a grupurilor vulnerabile de a-"i face auzit! vocea. Ceea ce ne îngrijoreaz! este faptul c! în ultimul timp cresc tensiunile sociale, care iau forma unor conflicte deschise nu numai între protestatari "i for#ele de ordine, dar "i între grupurile sociale. Se recurge la fanatism chiar, sunt împro"cate cu ou! redac#iile ziarelor, sunt întrerupte spectacole considerate a fi imorale, se protesteaz! pentru ca alte organiza#ii s! fie închise etc.

Grupul #int" " Factorii interesa#i (Jurnali"tii, Pensionarii, Pedagogii, Medicii, Tinerii, Minorit!#ile

sexuale, Comunit!#ile religioase) " Partidele politice " Guvernul Republicii Moldova " Societatea civil!.

Impactul Dintre toate ac#iunile de acest fel, protestele de#in!torilor de patente au fost auzite "i acceptate

"i Guvernul a acceptat, cel pu#in par#ial, revendic!rile acestora. Îns! ac#iunile de protest ale altor grupuri nu s-au soldat cu acelea"i rezultate. Chiar dac! de multe ori nici participan#ii nu cred c! protestele lor vor avea vreun impact direct, este relevant c! aceasta este o modalitate de a-"i exprima punctul de vedere în condi#iile în care alte instrumente pa"nice nu dau roade. Mai grav este c!, de"i legisla#ia permite întrunirile, protestatarii sunt de cele mai multe ori împiedica#i s!-"i exprime opiniile acolo unde doresc "i sunt alunga#i din fa#a Pre"edin#iei sau Guvernului. De asemenea, ei sunt agresa#i, aresta#i, de#inu#i ilegal, chema#i în judecat!, amenda#i etc.288Am putea spune c! impactul acestor abuzuri "i limit!ri a dreptului la libera exprimare asupra degrad!rii democra#iei în Republica Moldova este maxim "i are ca efect limitarea doar pe termen scurt a exploziei tensiunilor sociale existente în societate.

Apar îns! tot mai multe situa#ii de conflict, cum ar fi cele între reprezentan#i "i sus#in!tori ai bisericii cre"tine "i minorit!#ile sexuale "i organiza#iile care le apar! drepturile. Aceste cazuri descoper! conflictele latente existente la nivelul societ!#ii, demonstrând c! societatea moldoveneasc!

288 http://www.curaj.net

218

este polarizat!.

Dinamica Dac! cele mai sonore proteste în anul 2007 au fost cele ale de#in!torilor de patente pentru c! li s-

a interzis activitatea de a comercializa în baza patentelor, acestea au continuat "i la începutul anului 2008 pân! în aprilie, când Guvernul Republicii Moldova a aprobat amendamentele la legea cu privire la patenta de întreprinz!tor. Îns! în scurt timp, protestele au fost reluate de c!tre vânz!torii de carne de la diferite pie#e din republic!, care î"i desf!"urau activitatea în baz! de patent "i au fost obliga#i prin lege s! deschid! întreprinderi individuale.

Dup! mai mul#i ani de „suferin#! în t!cere” din cauza salariilor mici, pedagogii din Republica Moldova s-au decis s! picheteze sediul Guvernului chiar în prima zi a anului "colar 2008, cerând majorarea salariilor cu cel pu#in, 37%. Conform datelor statistice, mai mult de jum!tate din angaja#ii din înv!#!mânt au un salariu mai mic decât minimul de existen#!. Ei au recurs la aceast! m!sur! dup! ce au purtat negocieri cu guvernul pe parcursul a trei luni de var! "i au anulat protestele din respect pentru situa#ia cret! din cauza inunda#iilor de la sfâr"itul lunii iulie 2008. Dac! în cazul de#in!torilor de patente Guvernul a acceptat, cel pu#in par#ial revendic!rile, atunci ac#iuni de protest ale profesorilor nu s-au soldat cu acelea"i rezultate, Guvernul anun#ând c! nu dispune de fonduri, din cauza daunelor provocate de inunda#ii.

Pensionari de asemenea au fost un grup social care a decis s!-"i revendice drepturile prin intermediul protestelor, sus#inu#i de reprezentan#ii organiza#iei „Salvgardare”. De mai multe ori au încercat s! ia cu asalt cl!direa în care se afl! Executivul, îns! au fost opri#i de poli#i"ti. De replici violente "i alterca#ii cu poli#i"tii au avut parte b!trânii, invalizii "i persoanele social-vulnerabile care î"i doresc salarii "i pensii majorate, precum "i pre#uri mai mici la produsele de prim! necesitate.

Un caz r!sun!tor care a polarizat societatea moldoveneasc! "i a stârnit violen#e a fost protestul mai multor grupuri, inclusiv a comunit!#ii cre"tine care au boicotat "i blocat desf!"urarea „Paradei minorit!#ilor sexuale”, care urma s! aib! loc în centrul Chi"in!ului "i în alte localit!#i din Republica Moldova. Mar"ul homosexualilor "i lesbienelor este acceptat în multe #!ri occidentale, minorit!#ile sexuale manifestându-"i astfel public prezen#a în societate. Aceste proteste îns! nu au avut un caracter unic, ele au fost reluate când deja un grup mai mare de organiza#ii au cerut prin proteste repetate Parlamentului s! resping! proiectul de lege privind prevenirea "i combaterea discrimin!rii. Nemul#umirea a fost provocat! de termenul „discriminarea pe criteriul orientare sexual!”, prezent în proiectul de lege.

În afar! de cele expuse mai sus, ar mai fi de men#ionat protestele micilor comercian#i de la B!l#i împotriva major!rii tarifelor la servicii comunale, solicitând tarife mai mici pentru serviciile comunale în general, tarife "i mai mici pentru pensionari "i angaja#ii institu#iilor bugetare, dar "i limitarea func#ion!rii a"a numitelor „cazinouri de cartier”, a s!lilor cu jocuri electronice de noroc. Ultimele revendic!ri apar pentru prima dat!, dar cu siguran#! indic! asupra unei probleme persistente la nivelul societ!#ii.

Un alt grup care a protestat pentru prima dat! a fost cel al romilor, care, cu ocazia Zilei lor interna#ionale, au protestat împotriva discrimin!rii "i a înc!lc!rii drepturilor omului.

Agricultorii, dar "i tinerii, jurnali"tii "i partidele politice au ales de asemenea de nenum!rate ori s! recurg! la proteste pentru a fi siguri c! vor fi auzi#i. De cele mai multe ori, revendic!rile lor au r!mas f!r! r!spuns, func#ionarii publici nebinevoind nici m!car s! se întâlneasc! cu ei. De asemenea, de multe ori în cadrul acestor proteste au avut alterca#ii cu for#ele de ordine.

Factorii " Situa#ia social-economic! precar!; " Lipsa de r!spuns a guvern!rii la solicit!rile grupurilor protestatare; " Manipularea unor grupuri u"or influen#abile de c!tre ter#e persoane cu interese

personale.

Anticip"ri Anul 2009 este un an electoral "i în aceast! perioad! mai multe grupuri vor alege s!-"i expun!

prin proteste problemele, în speran#a c! vor fi plasate pe agenda electoral! a principalilor actori politici. Este posibil c!, pentru a nu destabiliza situa#ia politic! din #ar! înainte de alegeri, for#ele de ordine vor încerca s! #in! situa#ia sub control pentru mima în fa#a organiza#iilor interna#ionale c!

219

situa#ia din #ar! este stabil!. Acest fapt ar putea îns! cre"te mai tare nemul#umirea cet!#enilor "i tensiunile sociale.

Întreb"ri " De ce ies în strad! cet!#enii moldoveni? " Care sunt rezultatele protestelor popula#iei?

220

S 21. Integrarea în societate a persoanelor cu dezabilit"!i se face cu dificultate

Subiectul

De"i persoanele cu dezabilit!#i beneficiaz! în prezent de mai mult sprijin decât în trecut, acestea se confrunt! în continuare cu obstacole în ceea ce prive"te accesul la educa#ie, la un loc de munc! "i la o locuin#!.

Descrierea Datele Organiza#iei Na#iunilor Unite (ONU) arat! c! la moment în lume sunt mai mult de 650

milioane de persoane cu dezabilit!#i, dintre care aproximativ 80% locuiesc în #!rile subdezvoltate. În Republica Moldova sunt peste 170 mii persoane cu dezabilit!#i, inclusiv 17 mii de minori, num!r aflat într-o continu! cre"tere cu circa 1000 copii pe an. Num!rul studen#ilor cu dezabilit!#i din #ar! se estimeaz! a fi peste 600 de tineri289, aceste cifre fiind foarte relative, deoarece o statistic! detaliat! nu este efectuat! nici de Ministerul Educa#iei "i Tineretului, nici de institu#iile de înv!#!mânt superior. De fapt, în Republica Moldova cadrul legal cu privire la înv!#!mânt este destul de bun, dar num!rul mic de studen#i cu dezabilit!#i este explicat prin problemele ap!rute în momentul implement!rii prevederilor legisla#iei.

Al!turi de accesul la educa#ie, una dintre problemele cu care se confrunt! persoanele cu dezabilit!#i este nivelul sc!zut al calit!#ii vie#ii, determinat de pensiile de invaliditate mici "i de posibilit!#ile reduse de angajare a acestor oameni în câmpul muncii. Chiar dac! presta#iile sociale au fost majorate acestea nu satisfac, deocamdat!, necesit!#ile speciale ale acestor oameni, iar analiza evolu#iei salariilor "i pensiilor de invaliditate în ultimii 5 ani denot! faptul c! pensiile de invaliditate au crescut mai încet decât salariile. De"i legea prevede un mecanism de asigurare cu locuri de munc! a invalizilor "i delimiteaz! responsabilitatea diferitor institu#ii la implementarea acestuia, pân! în prezent lipse"te o politic! social! coerent! de incluziune a acestora pe pia#a muncii sau pentru asigurarea cu servicii de orientare "i instruire profesional!.

Potrivit cercet!rilor Asocia#iei ”GAUDEAMUS”, principala problem! a persoanelor cu dezabilit!#i r!mâne atitudinea discriminatorie a societ!#ii. Persoanele f!r! dezabilit!#i consider! c! ace"tia trebuie s! fie izola#i în institu#ii speciale, ignorându-i sau tratându-i cu mil!.

Actualmente serviciile sociale sunt orientate preponderent spre satisfacerea necesit!#ilor primare (alimentare, cazare, îmbr!c!minte etc.), prestate de regul! în institu#ii reziden#iale. Serviciile alternative îngrijirii reziden#iale orientate spre reabilitare "i incluziune social! r!mân a fi prestate, în mare parte, de administra#ia public! local! în parteneriat cu sectorul asociativ.

Grupul #int" " Persoanele cu dezabilit!#i "i familiile acestora; " ONG-le ce presteaz! servicii pentru persoanele cu dezabilit!#i; " Ministerul Protec#iei Sociale, Familiei "i Copilului; " Autorit!#ile publice locale.

Impactul Prin accesul limitat al persoanelor cu dezabilit!#i la serviciile educa#ionale, angajare în câmpul

muncii, deplasare în transport public "i acces limitat în institu#ii publice, nu se respect! drepturile acestor persoane. Astfel, persoanele cu dezabilit!#i sunt excluse din societate, iar un capitalul uman al acestora nu este utilizat. Mul#i copii cu dezabilit!#i nu sunt inclu"i nici în procesul educa#ional special, "i nici în cel general, inclusiv din cauza unor impedimente fizice – locurile publice nu sunt amenajate corespunz!tor. În ultimii ani se observ! o tendin#! din partea p!rin#ilor de a-"i înscrie copilul cu dezabilit!#i într-o institu#ie de înv!#!mânt de cultur! general!, îns! acest lucru nu este posibil peste

289 În urma cercet!rilor efectuate de Asocia"ia ”GAUDEAMUS”

221

tot, astfel c! p!rin#ii acestora suport! cheltuieli "i fac eforturi mai mari. Familiile care au în îngrijire persoane cu dezabilit!#i se confrunt! de asemenea cu probleme financiare, care cauzeaz! de multe ori institu#ionalizarea persoanelor sau chiar destr!marea familiei.

Dinamica Analiza datelor statistice pentru ultimii ani remarc! tendin#a de cre"tere permanent! a

num!rului persoanelor cu dezabilit!#i. Dac! în 2002 num!rul total al persoanelor cu dezabilit!#i constituia 141,4 mii, la 1 ianuarie 2008 acest num!r constituia 170,295 mii persoane290. Ponderea persoanelor cu dezabilit!#i de sex masculin este mai mare în totalul popula#iei - 56,8%. Aproximativ 60% din num!rul total al persoanelor cu dezabilit!#i locuiesc în zona rural. Printre persoanele cu dezabilit!#i prevaleaz! cei cu vârsta între 40 "i 59 de ani, peste 2/3 din cazurile de invaliditate.

Republica Moldova dispune de practici pozitive în acest domeniu, acestea fiind sus#inute de cele mai dese ori de sectorul asociativ "i/sau în parteneriat cu APL "i poart! un caracter sporadic.

Cadrul politicilor existente în Republica Moldova cu privire la persoanele cu dezabilit!#i se bazeaz! pe câteva documente în domeniul protec#iei "i incluziunii sociale, care nu sunt deplin coordonate între ele "i prezint! de multe ori o acoperire financiar! slab!.

Pân! în prezent Republica Moldova nu a ratificat Conven#ia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dezabilit!#i, de"i a semnat-o în 2007. Conven#ia arat! în ce mod persoana cu dezabilit!#i poate s! fie membru activ al societ!#ii: s! studieze în aceea"i "coal! cu to#i copiii, s! mearg! la acela"i cinematograf, s! mearg! pe aceea"i strad!, dar unde exist! nu doar borduri, dar "i pante etc.

Factorii " Lipsa unei politici unificate "i a cadrului legal în domeniul incluziunii sociale a

persoanelor cu dezabilit!#i; " Nivelul sc!zut al pensiilor de invaliditate "i al presta#iilor sociale, care sporesc riscul

de s!r!cie în familiile persoanelor cu dezabilit!#i; " Predominarea formelor reziden#iale de protec#ie social! a copiilor cu dezabilit!#i,

fapt ce afecteaz! rela#iile de familie "i nu permite incluziunea acestora în societate; " Nu este instituit la nivel na#ional "i teritorial serviciul de interven#ie timpurie,

sistemul de incluziune educa#ional! a persoanelor cu dezabilit!#i este slab dezvoltat; " Cre"terea competitivit!#ii pe pia#a muncii, coordonarea insuficient! între domeniile

ocup!rii for#ei de munc! "i protec#iei sociale a persoanelor cu dezabilit!#i; " Neadaptarea mediului fizic din punct de vedere al accesului ca rezultat accesul

limitat al persoanelor cu dezabilit!#i la infrastructura social!; " Lipsa de toleran#! a societ!#ii fa#! de problemele persoanelor cu dezabilit!#i.

Anticip"ri Sistemul de servicii sociale adresate persoanelor cu dezabilit!#i va continua s! se dezvolte, în

special datorit! eforturilor societ!#ii civile. Va cre"te lent num!rul copiilor cu dezabilit!#i integra#i în sistemul educa#ional general. Un aspect optimist în acest sens este elaborarea proiectului Strategiei privind incluziunea social! a persoanelor cu dezabilit!#i, care î"i propune s! reglementeze accesul persoanelor cu dezabilit!#i la serviciile de educa#ie "i de infrastructur! social!, de încadrare în câmpul muncii, procesul de stabilire a invalidit!#ii, precum "i incluziunea social! a persoanelor cu dezabilit!#i.

Întreb"ri " Când vor fi respectate drepturile persoanelor cu dezabilit!#i nu numai de jure, dar "i

de facto?

290 Conform datelor Casei Na"ionale de Asigur!ri Sociale.

222

Indicatorii problemelor din domeniul Rela!ii Externe

4,9

4,7

4,3

4,8

5

5,6

4,9

4,3

4,2

5,7

5,1

4,8

5

4,9

5,6

5,7

4,2

3,9

4,6

4,8

5

4,5

4

4

4,9

4,5

3,9

3,9

4,7

4,8

4,4

4,6

4,4

4

4,1

5

5

4,5

4

4

5,6

5,2

4,2

4,5

4,8

5,2

4,4

4,4

4,1

4,5

4,9

5,2

4,6

4,1

4,1

5,4

4,9

4,3

4,5

4,8

5,2

4,8

4,6 4,7Ex. 1.

Ex. 2.

Ex. 3.

Ex. 4.

Ex. 5.

Ex. 6.

Ex. 7.

Ex. 8.

Ex. 9.

Ex. 10.

Ex. 11.

Ex. 12.

Ex. 13.

Ex. 14.

Ex. 15.

Ex. 16.

Impact Dinamica Total escaladare Intensitatea

Datele din tabel reprezint" valorile acordate de zece exper!i

independen!i pentru fiecare indicator al celor 100 de probleme

223

Ex. 1. Imaginea negativ" a RM în presa str"in"

Subiectul Mass media este a patra putere în stat. În acest context, nici o #ar! nu trebuie s! fie indiferent!

fa#! de modul în care este perceput! în afara hotarelor sale. Calitatea imaginii pe care o poate crea, "i pe care trebuie s! o creeze Guvernul unei #!ri, atât în interiorul cât "i în exteriorul acesteia, reprezint! un punct important în favoarea sau în defavoarea imaginii #!rii. Republica Moldova nu se poate bucura de o imagine pozitiv! în afara hotarelor #!rii. Din p!cate, pentru presa str!in! suntem fie #ara cea mai s!rac! din Europa, fie o #int! pentru femei traficate, gaura neagr! a Europei din cauza contrabandei ne-controlate din Transnistria sau a cazurilor pierdute la CEDO.

Descrierea Problema imaginii de #ar! constituie unul dintre elementele de baz! ale politicii externe a oric!rui

stat. Importan#a pe care o acord! fiecare guvern acestui aspect al existen#ei statului ca subiect de drept interna#ional, difer! în dependen#! de ponderea pe care o are pe arena interna#ional!, interese na#ionale, m!rime, bog!#ie, recunoa"tere, situa#ie intern! "i interna#ional!, etc. Republica Moldova, de"i exist! de jure "i de facto de aproape dou! decenii, este un stat pentru care imaginea de #ar! peste hotare constituie o preocupare recent! "i înc! destul de slab formulat!, conturat!, argumentat!, dar, mai ales, sus#inut!.

În acest context, topul tematicilor cu referire la Republica Moldova în presa str!in!, în anul 2008, întrunesc diverse subiecte: aspectele economice ale RM, nivelul s!r!ciei, traficul de fiin#e umane "i de organe, integrarea european! precum "i conflictul transnistrean.

Ca urmare a interven#iei Rusiei în Georgia au ap!rut mai multe articole în presa str!in! care au amintit de conflictul înghe#at pe Nistru.291 Prezen#a masiv! a referin#elor privind regiunea transnistrean! contribuie de asemenea la profilarea unei imagini de #ar! negative a Republicii Moldova, îndeosebi men#ionându-se imposibilitatea Republicii Moldova de a g!si o solu#ie pentru rezolvarea acestui conflict.

Presa str!in! aten#ioneaz! "i despre înc!lcarea drepturilor omului, irosirea banilor primi#i din partea UE, precum "i lipsa reformelor în Republica Moldova. În acela"i context de imagine negativ!, edi#ia americana a revistei Marie Claire într-un articol despre cele mai rele locuri pentru femei, public! o informa#ie potrivit c!reia 750 000 de femei din Republica Moldova practic! prostitu#ia în str!in!tate292. Deci, pe lâng! faptul c! se vorbe"te sporadic, negativ, imaginea Republicii Moldova mai este creat! "i prin dezinformare, care are repercusiuni negative asupra imaginii tarii noastre. În #ara noastr! nu exist!, deocamdat!, suporturi teoretice "i practice solide "i utile pentru crearea imaginii pozitive a Republicii Moldova. Iar situa#ia din interior alimenteaz! în continuare aceast! imagine negativ! a RM în presa str!in!.

Grupul #int" " Statele partenere ale R. Moldova; " Mass-media.

Impactul Impactul direct al imaginii negative a RM în presa str!in! între#ine o atitudine, negativ!, eronat! a

popula#iei de pe mapamond despre noi. O #ar! nu poate vorbi despre procesul de integrare european! "i despre o etichetare pozitiv! din partea mass-media europene, în lipsa unor eforturi interne vizibile. În procesul declarat de integrare european!, imaginea de #ar! constituie un element foarte important pentru #ara noastr!, iar continuarea ignor!rii acestuia reprezint! un risc pe care Republica Moldova trebuie s! "i-l asume "i s! întreprind! toate m!surile pentru contracararea lui. Imaginea negativ! împiedic! crearea unor oportunit!#i reale de investi#ii în Republica Moldova "i nu contribuie la

291 Russie Tensions aux marches de l'empire, Le Monde, 31 Août 2008, http://www.lemonde.fr/cgi-bin/ACHATS/acheter.cgi?offre=ARCHIVES&type_item=ART_ARCH_30J&objet_id=1049213; Bucarest soutient l'intégrité de la Moldavie face aux séparatistes de Transnistrie, 29 august 2008 http://www.lemonde.fr/web/recherche_breve/1,13-0,37-1049034,0.html 292 http://www.marieclaire.com/world/articles/worst-countries-for-women

224

dezvoltarea "i consolidarea turismului, care ar constitui o surs! esen#ial! pentru bugetul de stat.

Dinamica Imaginea unei #!ri pe arena interna#ional! rezult! a fi un fenomen complex, dar în acela"i timp

sensibil "i delicat. Prima surs! în realizarea percep#iei "i reflect!rii imaginii Republicii Moldova este dinamica succeselor "i e"ecurilor ei. În 2006 Organiza#ia de Promovare a Exportului din Moldova (MEPO) a cheltuit 70 mil. lei pentru crearea brandului Republicii Moldova, cu toate acestea, în ultimii cinci ani, în ziarul britanic „The Sun”, numele Moldovei a ap!rut în 5 materiale, majoritatea legate de imigran#ii ilegali veni#i în Marea Britanie. În aceea"i perioad!, în „Financial Times”, Republica Moldova a fost nominalizat! în 15 articole, de cele mai multe ori în contextul conflictului transnistrean”293. Articolele în care se trateaz! direct sau indirect Republica Moldova sunt scrise la intervale de timp condi#ionate de anumite evenimente singulare, sporadice care au avut loc fie în interiorul statului sau pe arena interna#ional! (de exemplu: conflictul transnistrean, conflictul din Caucaz, viitoarele alegeri, întrevederile reprezentan#ilor de stat în cadrul diferitor reuniuni etc.). Aceast! imagine dispersat!, fragmentar!, unilateral!, episodic!, conjunctural!, profilat! de mass-media str!in! este de cele mai dese ori abordat! prin prisma negativismului.

Factorii " Dezvoltarea economic! a #!rii, caracteristicile sociale, politice "i geografice; " Ignoran#a care poate veni din indiferen#! sau din necunoa"tere; " Lipsa experien#ei; " „Conflictul înghe#at” din stânga Nistrului.

Anticip"ri În 2009, num!rul materialelor de pres! despre R. Moldova ar putea s! se m!reasc! odat! ce vor

avea loc alegerile parlamentare, plus urmeaz! a fi semnat un acord între UE "i R. Moldova. Aceste subiecte ar putea fi dominante în materialele de pres!.

Întreb"ri " Care este rolului "i importan#ei factorului mediatic în procesul de creare "i promovare

a imaginii unei #!ri pe arena interna#ional!? " Care sunt practicile "i politicile de valorificare a mediilor na#ionale "i europene pentru

profilarea imaginii Republicii Moldova? " Cum promoveaz! mass-media, Ambasadele Republicii Moldova, toate misiunile

diplomatice ale Republicii Moldova acreditate peste hotare imaginea #!rii?

293 Moldova v!zut! prin prisma jurnali#tilor englezi, 2008-11-03, http://www.info-prim.md/?x=&y=18871

225

Ex. 2. Conflictul armat ruso-georgian #i impactul lui asupra Republicii Moldova

Subiectul

Conflictul ruso-georgian a fost catalogat de mul#i comentatori occidentali drept o etap! a confrunt!rii dintre Washington "i Moscova pentru suprema#ie, care ar putea rescrie schi#a marilor jocuri geopolitice din zona Orientului Apropiat "i Mijlociu, cheia fiind Caucazul. Indiferent de jocurile geostrategice ale marilor puteri, acest conflict a avut repercusiuni asupra popula#iei civile, a fost în afara dreptului interna#ional "i a generat o criz! politico-militar! de propor#ii în m!sur! s! provoace transform!ri profunde în sistemul rela#iilor interna#ionale. Acest conflict a f!cut s! se în#eleag! despre posibilit!#ile, inten#iile "i modalit!#ile la care poate s! recurg! Federa#ia Rus! "i ce impact poate s! aib! asupra statelor din regiune.

Descrierea Conflictul armat ruso-georgian, care s-a produs în august 2008 a distorsionat securitatea, lini"tea

"i stabilitatea #!rilor de pe arena interna#ional!. Federa#ia Rus! promoveaz! o politic! extern! orientat! spre restabilirea "i afirmarea influen#ei sale pe arena interna#ional! în raport cu fostele republici sovietice. Utilizarea for#ei de c!tre Federa#ia Rus! vine a demonstra fermitatea acesteia de a"i pune l-a punct vecinii „neascult!tori” "i a contracara orice aspira#ii de integrare euro-atlantic! ale Georgiei "i, indirect, a oric!rui stat din regiune. Un grup de exper#i din Republica Moldova în cadrul declara#iei comune, din 26 august 2008 au men#ionat c!: „Rusia ar putea folosi precedentul creat în Caucazul de Sud acela"i scenariu pentru a împiedica accederea Republicii Moldova la UE "i intensificarea cooper!rii cu NATO”294. R!zboiul din Georgia a avut un impact indirect asupra perspectivelor de solu#ionare a conflictului transnistrean fapt men#ionat "i de al#i anali"ti politici. Ajutorul acordat de Rusia separati"tilor osetini a înt!rit pozi#iile administra#iei ilegale de la Tiraspol. Anali"tii politici men#ioneaz! c! rela#iile dintre Chi"in!u "i Tiraspol se vor schimba esen#ial în urma r!zboiul din Georgia, liderii separati"ti fiind mai rigizi în declara#ii "i ac#iuni, fiind convin"i c! au în spate o armat! ruseasc! în m!sur! s! ocupe Moldova în mai pu#in de 2 ore295. Totodat!, sondajele de opinie din #ar! ne demonstreaz! percep#ia pozitiv! a cet!#enilor fa#! de manevrele armatei ruse în Georgia, ca urmare a influen#ei spa#iului mediatic din R. Moldova.

Grupul #int" " Federa#ia Rus!, Georgia; " Cet!#enii R. Moldova.

Impactul Prin ac#iunile sale, Rusia "i-a compromis definitiv pozi#ia de pacificator "i mediator în

solu#ionarea conflictelor înghe#ate, confirmând rolul s!u de parte în conflict "i caracterul inter-statal al diferendului ruso-georgian în Abhazia "i Osetia de Sud. Implicarea Rusiei în conflictul transnistrean este similar! situa#iei din Georgia "i poate avea consecin#e negative pentru solu#ionarea acestuia. Ca urmare a conflictului militar ruso-georgian, Uniunea European! manifest! o disponibilitate mai mare de a se angaja activ în solu#ionarea conflictelor înghe#ate "i de a transmite semnale mai clare de încurajare a aspira#iilor de integrare european! pentru statele din vecin!tatea sa estic!. Evolu#ia respectiv! reprezint! o oportunitate major! "i pentru "ansele de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea European!. Un impact negativ îl are implicarea în afacerile interne ale unui stat independent, ceea ce contravine cu principiile "i normele Dreptului Interna#ional. La nivel regional efectele politicii duse de Federa#ia Rus! devin o amenin#are direct! asupra stabilit!#ii "i securit!#ii, destabilizând ordinea regional! "i interna#ional!.

294 Moldova nu trebuie s! se lase prins! în capcanele întinse de Rusia, Edi"ia de Vineri Nr.2008167 din 12 septembrie 2008, http://www.flux.md/articole/4548/ 295 C!lug!reanu V., R!zboiul ruso-georgian reaprinde vrajba interetnic! în Moldova, 19.08.2008, http://www.dw-world.de/dw/article/0,,3577621,00.html

226

Dinamica Pân! la evenimentele din august 2008, politica Rusiei în raport cu conflictele „înghe#ate” din

Georgia "i Moldova s-a încadrat în conceptul de „anexiune tacit!”. Evolu#ia situa#iei pe parcursul a mai multor ani de zile a demonstrat c! lipsa progresului în solu#ionarea conflictelor, în mare parte, a fost determinat! de formatele ”unice” ale trupelor de men#inere a p!cii, impuse de Rusia imediat dup! stoparea conflictelor armate, "i de formatul procesului de negocieri, în cadrul c!ruia Rusia de#ine statutul de „mediator”. La finele lui august 2008, un grup de exper#i din Moldova a emis o declara#ie cu referire la conflictul din Georgia con#inând "i diferite recomand!ri destinate guvernului de la Chi"in!u296.

Factorii " Dorin#a Federa#iei Ruse de a-"i men#ine influen#a sa în statele din spa#iul post sovietic

"i a promova interesele sale în regiune; " Dorin#a de a ob#ine controlul asupra resurselor de hidrocarburi ale M!rii Caspice, dar

"i a traseelor de transport ale acestora c!tre pie#ele de desfacere; " Confruntarea geostrategic! dintre Washington "i Moscova pentru suprema#ie

geostrategic!.

Anticip"ri Suprapunerea factorilor respectivi ne face s! credem c!, într-un interval de timp apropiat,

repetarea evenimentelor de tipul celor din Georgia este pu#in probabil! în cazul R. Moldova. Pe fundalul r!zboiului din Georgia, Moscova dore"te de a"i demonstra capacitatea sa de reglementare pa"nic! a conflictelor din spa#iul CSI, propunând Moldovei o solu#ie pentru reglementarea conflictului transnistrean.

Întreb"ri " Care au fost scopurile urm!rite de Federa#ia Rus! în instigarea acestui conflict? " Poate Federa#ia Rus! s! repete acest scenariu "i pentru alte state? " Este oare posibil ca într-un interval de câteva zile s! fie mobilizate câteva mii de trupe,

avia#ia, artileria grea "i flota sau interven#ia a fost preg!tit! din timp de c!tre Federa#ia Rus!?

296 Pozitia unui grup de experti cu privire la impactul crizei din Georgia asupra intereselor Republicii Moldova http://www.viitorul.org/public/1307/ro/Pozitia_Experti_Georgia.pdf

227

Ex. 3. Cooperarea regional" a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei: lipsa coeren!ei #i eficien!ei

Subiectul

Cooperarea regional! în Sud-Estul Europei este un mecanism complimentar de avansare a Republicii Moldova pe drumul integr!rii europene. Urm!rind s! conving! partenerii s!i occidentali, în special UE, s! priveasc! Republica Moldova separat de spa#iul ex-sovietic, Chi"in!ul decide s! amplifice prezen#a sa la ini#iativele regionale din Europa de Sud-Est (de#inând chiar în anul 2008 pre"edin#ia în câteva ini#iative regionale). Cu toate acestea RM nu înceteaz! s! colaboreze cu alte structuri (cum ar fi de exemplu CSI) "i nu sunt înregistrate evolu#ii palpabile atât în interiorul statului (caren#e înregistrate în domeniul securit!#ii, stabilit!#ii, democra#iei, libert!#ii mass-mediei, implementarea legisla#iei etc.), cât "i în exteriorul s!u (de exemplu un nivel mai avansat în rela#iile cu UE). Toate acestea se datoreaz! lipsei coeren#ei "i eficien#ei politicii promovate de Republica Moldova.

Descrierea Republica Moldova particip! timp de aproape zece ani la procesele de cooperare regional! care

constituie o parte component! a aspira#iilor europene ale #!rii noastre "i un obiectiv concret al Planului de Ac#iuni Republica Moldova – Uniunea European!. Cooperarea regional! este un fel de interac#iune particular! între diferite grupe de state, economii "i culturi, care au obiective "i interese comune, pe baza solidarit!#ii, de asisten#! "i acord mutual, "i prin intermediul compromisului, fondate pe principiul egalit!#ii. Dezvoltarea economic! "i social!, infrastructura, justi#ia "i afacerile interne, cooperarea în domeniul securit!#ii, consolidarea capitalului uman, precum "i cooperarea parlamentar! reprezint! domeniile prioritare de cooperare în regiunea Europei de Sud-Est.

În acest context, a fost edificat pe parcursul anilor un cadru institu#ional de cooperare regional!, care ar facilita dezvoltarea "i stabilizarea regiunii "i care valorific! obiectivul de aliniere a #!rii noastre la valorile, principiile "i standardele europene. Acest cadru cuprinde : procesul Royaumont, Ini#iativa privind Cooperarea în Sud-Estul Europei (SECI), Ini#iativa Central Europeana (ICE), Procesul de Cooperare Sud-Est Europeana (SEECP), Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Procesul de Stabilizare si Asociere (PSA), Procesul Mini"trilor Ap!r!rii din Europa de Sud-Est (SEDM), Ini#iativa NATO pentru Europa de Sud-Est (SEEI), For#a Multina#ional! de Pace din Sud-Estul Europei (MPFSEE), mai exist! "i cooperarea în cadrul unor structuri europene mai largi - OSCE, PpP, EAPC, etc.

Aderarea Republicii Moldova la Acordul de Liber Schimb din Europa Central! (CEFTA), la fel se înscrie în "irul ac#iunilor întreprinse pentru a substa#ia dezideratul s!u de a fi considerat! stat sud-est european ce merit! "i trebuie s! fie inclus în „Pachetul Balcanilor de Vest” de integrare în UE.

În acest context ar fi oportun de a men#iona c! pe parcursul anului 2008, Republica Moldova a de#inut pre"edin#ia a cinci organiza#ii regionale: Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Ini#iativa Central-European! (ICE), Grupul Multina#ional Consultativ al RACVIAC (MAG RACVIAC), Re#eaua de S!n!tate în Europa de Sud-Est (SEEHI), Acordul de Liber Schimb (CEFTA)

F!r! a diminua din impactul pozitiv "i avantajele pe care le ofer! politica de cooperare regional! în Sud-Estul Europei în eforturile apropierii Republicii Moldova de UE, totu"i, politica Chi"in!ului de amplificare a presta#iei #!rii noastre de stat sud-est european nu a convins UE s! o includ! în Procesul de Stabilizare "i Asociere al Balcanilor de Vest.

La toate acestea ar trebui men#ionate "i lungul "ir al ini#iativelor care au fost create "i dizolvate pe parcursul anilor dar "i rezultatele lor modeste, care din cauze obiective n-au înregistrat un impact de anvergur! în interiorul statelor promovate (idee care va fi dezvoltat! pu#in mai jos, cu privire la impactul acestei probleme).

Grupul #int" " Uniunea European!; " Ministerul Afacerilor Interne "i Integr!rii Europene; " Ini#iativele regionale.

Impactul

228

Din cauza lipsei de coeren#! "i eficien#! a cooper!rii Republicii Moldova în Sud Estul Europei #ara noastr! poate diminua unele procese esen#iale pentru viitorul s!u precum:

" asigurarea progresului de construc#ie "i consolidare a p!cii; " procesul de democratizare "i securitate, men#inerea stabilit!#ii macroeconomice "i reformelor

structurale; " stimularea integr!rii regionale, comer#ului, investi#iile str!ine directe "i dezvoltarea sectorului

privat; " recompensa, într-o oarecare m!sur!, din cauza slabei particip!ri a #!rilor din aceast! regiune în

economia global!, l!rgind pia#a lor înainte de a face fa#! concuren#ei interna#ionale; " punerea în aplicare a dialogului politic stabil între #!rile din regiune "i alte #!ri europene "i non

europene, precum "i organiza#ii interna#ionale; " asigurarea transferul de know-how "i asigurarea dezvolt!rii economiei, infrastructurii; " facilitarea dezvolt!rii proiectelor transfrontaliere "i atragerea resurselor financiare exterioare; " ini#iativele pot reprezenta un pas important "i decisiv în drumul lung spre integrarea #!rilor din

Europa de Sud Est în structurile UE, doar dac! în interiorul statelor sunt întreprinse m!surile de rigoare "i dac! eforul acestora este îndreptat în valorificarea oportunit!#ilor ce li se ofer!. Cu p!rere de r!u autorit!#ile de la Chi"in!u nu au valorificat în de ajuns aceast! oportunitate pentru ca popula#ia s! simt! schimb!ri considerabile în interiorul #!rii.

Dinamica Evolu#ia Republicii Moldova din perioada 1998 – 2008, precum "i atitudinea autorit!#ilor fa#! de

unele angajamente europene demonstreaz! seriozitatea Moldovei fa#! de procesul de integrare european!.297 O parte din ini#iativele regionale cum ar fi Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud Est "i-a sistat activitatea, iar responsabilit!#ile au fost transferate c!tre un nou cadru regional – Consiliul Regional de Cooperare (CRC). Moldova a devenit membr! a ini#iativelor din regiune îns! f!r! o perspectiv! strategic! "i cu obiective clare fa#! de aceste institu#ii. În pofida unor apari#ii editoriale favorabile acestor procese regionale, politica extern! ne cost!, iar autorit!#ile ar trebui s! con"tientizeze acest lucru. Anul acesta, Moldova în calitate de pre"edinte a mai multor ini#iative regionale, a organizat la Chi"in!u diferite întruniri "i conferin#e.

Factorii Consiliul Uniunii Europene men#ioneaz!, c! mai sunt necesare eforturi continue pentru a înt!ri

democra#ia "i statul de drept, respectul drepturilor omului "i libert!#ilor fundamentale, inclusiv libertatea mass-media, mai ales la urm!toarele alegeri parlamentare. UE mai recomand! Moldovei s! în!spreasc! lupta cu corup#ia, climatul investi#ional "i, în special, transparen#a "i previzibilitatea cadrului regulatoriu298.

Ini#iativele au rezultate modeste, ceea ce se poate explica prin câteva cauze: " Existen#a unei discrepan#e vizibile între mesajul de integrare european! al Republicii Moldova

"i eforturile autorit!#ilor de la Chi"in!u de a substa#ia acest mesaj cu un proces continuu, coerent "i credibil de implementare a reformelor politice, economice "i sociale obligatorii pentru avansarea pe calea integr!rii europene - sus#inerea politic! insuficient!;

" Promovarea unei politici externe cu vectori oscilan#i, ce are ca efect diminuarea credibilit!#ii mesajului "i eforturilor de integrare european! ale Republicii Moldova;

" Slaba capacitate institu#ional! destinat! capitaliz!rii oportunit!#ilor, avantajelor "i perspectivelor oferite de cooperarea regional!;

" Experien#a administrativ! limitat!, condi#ii pentru activitatea politic! "i economic! insuficiente "i lipsa resurselor financiare;

" Necesitatea diger!rii noilor state aderate la UE (cele zece state care au aderat în 2004 "i a României "i Bulgariei în 2007);

" Lipsa obiectivelor "i a viziunilor clare; 297 Chiril! V., Cooperarea Regional! a Republicii Moldova în Sud-Estul Europei: Obiective, Realiz!ri E#ecuri #i Perspective. http://www.ape.md/libview.php?l=ro&idc=152&id=303 298 Burciu I., Uniunea European! tempereaz! optimismul autorit!"ilor: Întâi reforme #i pe urm! noi acorduri cu Moldova, Cotidian Na"ional Nr.200828 din 19 februarie 2008

229

" Un decalaj între ini#iative "i realitatea politic! "i economic!; " Participarea "i influen#a nesatisf!c!toare a #!rilor din regiune în procesul de elaborare "i

organizare a ini#iativelor "i ideilor; " Tendin#a de a organiza reuniuni în loc de a reac#iona direct în cadrul proiectelor; " Mecanisme foarte vaste dar uneori vagi; " Numeroase structuri care nu g!sesc maniera optim! de a reac#iona în domenii comune; " Lipsa transparen#ei a rezultatelor ob#inute; " Programe similare, acoperind acelea"i domenii.

F!r! dep!"irea deficien#elor din interiorul statului, "i înl!turarea tuturor factorilor men#iona#i mai sus randamentul eforturilor de integrare european! întreprinse de Chi"in!u prin intermediul filierei sud-est europene a politicii sale de cooperare regional! risc! s! r!mân! "i mai departe unul sc!zut "i în disonan#! evident! cu ambi#iile europene ale Chi"in!ului.

Anticip"ri Republica Moldova va exercita pentru prima dat! timp de un an, în 2008—2009 Pre"edin#ia

Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. Potrivit ministrului de externe, Andrei Stratan, “ Moldova î"i va concentra eforturile asupra obiectivului comun de integrare european! al #!rilor din regiune "i va continua implementarea deciziilor relevante edific!rii noului cadru regional în Europa de Sud-est. În realizarea acestor obiective, ne vom baza pe ac#iuni rezultative "i sus#inerea partenerilor regionali "i europeni”299. În acest context se preconizeaz! Reuniunea Informal! a Mini"trilor Afacerilor Externe (30.01.2009), Reuniunea Speakeri-lor Parlamentelor (februarie 2009), Conferin#a privind transportarea aerian! în ESE (martie 2009), Eveniment în domeniul Consolid!rii Capitalului Uman (martie 2009) etc.

Întreb"ri " De ce succesele realizate în domeniul politicii de cooperare regionale în Sud-Estul

Europei (men#ionate de oficialii de la Chi"in!u) nu s-au materializat cu includerea Republicii Moldova în pachetul statelor din Balcaniii de Vest cu perspective clar definite de integrare în UE?

" Care sunt beneficiile "i costurile pentru cet!#enii #!rii noastre ca urmare a de#inerii pre"edin#iei Republicii Moldova în cinci organiza#ii regionale (în termeni actuali "i prospective)?

299 Pre#edin"ia Republicii Moldova la SEECP, http://www.chairmanship.mfa.md/seecp/

230

Ex. 4. Monitorizarea RM de c"tre Consiliul Europei

Subiectul Politicieni "i exper#i de la Chi"in!u se arat! sceptici fa#! de scoaterea Republicii Moldova de sub

monitorizarea Consiliului Europei (CoE) în viitorul apropiat. Înregistrând un "ir de caren#e în domenii cheie precum democra#ia "i respectarea drepturilor "i libert!#ilor omului, reforma sistemului judiciar "i a administra#iei publice locale, pluralismul de opinie, reglementarea conflictului transnistrean etc. Consiliul Europei a continuat monitorizarea situa#ie din Republica Moldova.

Descrierea Republica Moldova se afl! sub monitorizarea CoE din 1995, când a devenit membru al

Consiliului "i ast!zi la finele anului 2008, dup! 13 ani de monitorizare #ara noastr! continu! s! fie supravegheat! pentru a înregistra evalu!ri pozitive. Pentru unii o monitorizare atât de lung! înseamn! un lucru dezonorabil. Monitorizarea continu!, pe de o parte, este un lucru negativ pentru c! demonstreaz! c! în Republica Moldova procesele democratice nu evolueaz! foarte mult. Pe de alt! parte, monitorizarea este benefic! men#ioneaz! Vitalie Nagacevschi deoarece este „o influen#! din afar! pentru a împiedica un derapaj total spre o tiranie similar! regimului Hussein”300 Directorul Biroului de Informare al Consiliului Europei (CoE) în Moldova, Lilia Snegureac, a declarat c! “monitorizarea va dura atâta timp cât R. Moldova va mima reformele”301.

Consiliul Europei pe parcursul monitoriz!rii a depistat mai multe deficien#e: - reforma sistemului judiciar – “De"i se atest! o anumit! sporire a transparen#ei înf!ptuirii

justi#iei, r!mân valabile îngrijor!rile privind tergiversarea examin!rii cauzelor, existen#a corup#iei, limitarea independen#ei judec!tore"ti, imixtiunea politic!”302;

- democra#ia "i respectarea drepturilor "i libert!#ilor omului; - pluralismului de opinii în mass-media "i respectarea libert!#ii mediilor de informare; - amendarea Codului Electoral "i coborârea pragului pentru partide – de la 6% la 4%, prezint! o

îmbun!t!#ire, dar nu corespunde întru totul recomand!rilor Comisiei de la Vene#ia "i ODIHR (Oficiul pentru Institu#ii Democratice "i Drepturile Omului din cadrul OSCE), care recomand! un singur prag de 3-4%, atât pentru partide, cât "i coali#ii303. A fost p!strat "i pragul de 3% pentru candida#ii independen#i, ceea ce face imposibil! intrarea lor în Parlament;

- absen#ei unei separ!ri clare a responsabilit!#ilor autorit!#ilor centrale "i locale; - lipsa autonomiei financiare a unit!#ilor teritoriale locale, precum "i capacitatea sistemului de

transferare a fondurilor c!tre administra#ia local! le permit raioanelor s! distribuie fondurile în baza simpatiilor politice, aceasta devenind o form! de presiune a Statului "i pre"edin#ilor de raioane. Din p!cate, una din problemele cruciale ale autoadministr!rii locale – autonomia financiar!, nu a fost abordat! în proiectul noii legi privind finan#ele locale, ignorându-se recomand!rile CE.

De asemenea putem aici adnota c! conflictul transnistrean nu trebuie s! serveasc! drept scuz! sistematic! pentru ne-realizarea reformelor "i continuarea monitoriz!rii de c!tre Consiliul Europei.

Grupul #int" " RM, Consiliul Europei " Cet!#enii RM.

Impactul Monitorizarea Republicii Moldova pân! la momentul actual constituie o dovad! a lipsei de

300 Politicieni #i exper"i de la Chi#in!u se arat! sceptici fa"! de scoaterea R. Moldova de sub monitorizarea CoE în viitorul apropiat , 2008-09-05, http://www.info-prim.md/?x=102&y=17375 301 Politicieni #i exper"i de la Chi#in!u se arat! sceptici fa"! de scoaterea R. Moldova de sub monitorizarea CoE în viitorul apropiat http://www.info-prim.md/?x=102&y=17375 302 Euromonitor, Num!rul 3 (12), Edi"ia III, Implementarea reformelor ini"iate conform Planului de Ac"iuni UE-RM, Evaluarea progresului în perioada iulie-septembrie 2008 303 Negru N., Alb #i negru: O bomboan!, apoi o pilul! amar!, http://www.jurnal.md/article/4258/

231

încredere a exper#ilor Consiliului Europei în desf!"urarea reformelor democratice în Republica Moldova precum "i c!utarea, aplicarea unor solu#ii viabile pentru problemele cu care se confrunt! societatea noastr!. Consiliul Europei are o contribu#ie important! la promovarea democra#iei "i drepturilor omului în Europa, aici depinde doar de eforturile Republicii Moldova de a promova reformele interne, astfel putând s!-"i promoveze interesele "i imaginea pe arena interna#ional!. Credibilitatea sc!zut! a autorit!#ilor na#ionale în fa#a cet!#enilor s!i face s! creasc! importan#a imaginii Consiliului Europei în Moldova.

Dinamica În cele patru rezolu#ii ale APCE cu privire la R. Moldova din 2002-2007, în principiu, sunt

men#ionate acelea"i angajamente neîndeplinite. În rezolu#iile din 2005 "i din 2007 sunt men#ionate caren#e la capitolul procesul electoral. De asemenea, la "edin#ele din aprilie "i din iulie 2008, APCE "i-a manifestat îngrijorarea fa#! de ultimele modific!ri ale legisla#iei electorale – majorarea pragului electoral, interdic#ia de a forma blocuri electorale "i interdic#ia posesorilor de dubl! cet!#enie de a accede în func#ii publice.

Astfel, la 5 februarie 2008, la Strasbourg, în incinta Palatului Europei, delega#ia Republicii Moldova a participat la reuniunea de programare a activit!#ilor viitoare cu #!rile din Caucazul de Sud, Ucraina "i Moldova, în cadrul Programelor comune de cooperare între Consiliul Europei "i Uniunea European! pentru anii 2008-2009, semnate în luna decembrie 2007.

În timpul reuniunii, "eful delega#iei moldovene"ti, Valeriu Ostalep, a reiterat cursul ireversibil de integrare a #!rii noastre în Uniunea European!. A eviden#iat importan#a programelor de asisten#! ale CoE "i UE pentru dezvoltarea institu#iilor democratice din Republica Moldova "i a prezentat priorit!#ile p!r#ii moldovene"ti în cele mai diverse domenii de cooperare cu Consiliul Europei, în particular activit!#ile considerate primordiale pentru urm!torii doi ani, în scopul realiz!rii eficiente a urm!toarelor Programe comune: Sus#inerea procesului de alegeri libere "i echitabile; Libertatea expresiei "i inform!rii "i libertatea mas-media; Instituirea "i dezvoltarea Re#elei Liderilor Societ!#ii Civile; Crearea unei re#ele active a structurilor independente nejudiciare în domeniul drepturilor omului în statele membre ale CoE, care nu sunt participante la proiectul EU'/HRC-Peer; Consolidarea capacit!#ii interne de a elabora, implementa, monitoriza "i comunica despre planurile de ac#iuni na#ionale destinate comunit!#ii romilor (cu accentul pe educa#ie "i s!n!tate) "i combaterea stereotipului negativ cu care se confrunta etnicii romi304. Moldova a cerut, de asemenea, trecerea de la etapa de monitorizare la dialogul de postmonitorizare în cadrul Adun!rii Parlamentare a CoE.

În cadrul sesiunii de var! a Adun!rii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), “la 25 iunie, a fost adoptat! Rezolu#ia nr. 1619 privind func#ionarea institu#iilor democratice în Europa, care face referin#e exprese "i la starea de lucruri din Moldova”. Pre"edintele APCE a #inut s! sublinieze c! reformele promise la momentul ader!rii trebuiesc accelerate, pentru c! monitorizarea respect!rii angajamentelor de aderare a Moldovei dureaz! 13 ani! Consiliul Europei, în special APCE, recunoa"te, desigur, progresele realizate prin adoptarea unor acte legislative, dar este nevoit s! spun! c! esen#a lucrurilor nu s-a schimbat spre o stabilitate democratic!. Adic!, R. Moldova este înc! departe de îndeplinirea angajamentelor asumate305.

Iar la 9 iulie 2008, Luis Maria de Puig, pre"edintele Adun!rii Parlamentare a Consiliului Europei, a #inut un discurs în plenul Parlamentului Republicii Moldova "i a atras aten#ia deputa#ilor moldoveni referitor la necesitatea de a consulta Comisia de la Vene#ia în privin#a major!rii pragului electoral, interzicerii cre!rii alian#elor electorale "i interzicerii de#inerii func#iilor publice de c!tre persoanele cu dubla cet!#enie în contextul asigur!rii unui scrutin liber "i corect în cadrul alegerilor parlamentare din 2009. Coraportorul Consiliului Europei, Josette Durrieu, aflat! într-o vizit! de documentare la Chi"in!u în perioada 8-9 septembrie, a declarat „dup! întâlnirea de azi cu premierul Zinaida Greceanâi c! "alegerile parlamentare din 2009 vor fi testul maturit!#ii politice pentru Republica Moldova". Oficialul de la Consiliul Europei l-a informat "i pe spicherul Marian Lupu în cadrul întrevederii de ieri, 8 septembrie, c! "de acum încolo, pân! în 2009, vom veni foarte des în Moldova", deoarece "a început

304 http://www.basarabeni.ro/stiri/eveniment/moldova-cere-sa-fie-scoasa-de-sub-monitorizarea-consiliului-europei-911/ 06.02.2008 305 Revenco E., Mesaj univoc adresat de CoE Republicii Moldova, 2008-07-17, http://info-prim.md/?x=22&y=16259

232

monitorizarea organiz!rii alegerilor parlamentare din 2009"306.

Factorii Republica Moldova r!mâne sub monitorizare Consiliului Europei deoarece legilor adoptate î"i au

o implementare defectuoas! "i persist! lipsa de durabilitate a acestora. La acestea se poate de men#ionat "i lipsa de hot!râre a autorit!#ilor centrale în aprobarea "i implementare unor legi ce #in de libertatea întrunirilor, libertatea personal! "i a cuvântului. Durabilitatea redus! a reformelor democratice "i consecven#a în vederea redres!rii situa#iei interne face ca în continuare #ara noastr! s! fie monitorizat! de Consiliul Europei.

Anticip"ri Examenul cel mai serios ne a"teapt! în perioada electoral!, care va demonstra dac! putem sau nu

trece la post-monitorizare. Preg!tirea c!tre alegeri va fi urm!rit! pe parcursul anului "i nu numai în ziua alegerilor. În acest sens, “cu referire expres! la R. Moldova, Rezolu#ia 1619, la p. 5.3 prevede c! reformele "i procesele electorale trebuie s! fie angajate având ca obiectiv minimal:

- mic"orarea pragului electoral (APCE “regreta recent! decizie a legislativului moldovenesc care ridic! pragul electoral la 6% pentru listele de partid”);

- crearea unei proceduri eficiente de plângeri "i apel legate de alegeri; - crearea de condi#ii egale pentru toate partidele în curs!, inclusiv în ceea ce prive"te acoperirea

mediatic! a campaniei, care trebuie s! fie just! "i nep!rtinitoare”307.

Întreb"ri " De ce recomand!rile "i eforturile întreprinse în RM î"i g!sesc atât de greu

aplicabilitatea? " În ce circumstan#e va fi posibil! trecerea la post monitorizarea CoE?

306 Co-raportorul Consiliului Europei: Alegerile parlamentare din 2009 vor fi testul maturit!"ii politice a Republicii Moldova, 09.09.2008 , UNIMEDIA,www.unimedia.md 307 Revenco E., Mesaj univoc adresat de CoE Republicii Moldova, 17 iulie 2008, http://www.ape.md/libview.php?l=ro&id=255&idc=152

233

Ex. 5. Tergivisarea semn"rii Conven!iei moldo-române privind micul trafic de frontier"

Subiectul Dup! aderarea la spa#iul Schengen a nou! state europene (finele anului 2007), pentru a nu crea o

nou! linie de demarca#ie, “asemenea cortinei de fier”, UE a profilat o nou! tactic! - semnarea conven#iilor cu privire la micul trafic, care ar dilua "i ar liberaliza regimul de trecere a frontierei. Autorit!#ile Republicii Moldova tergiverseaz! procesul semn!rii Conven#iei moldo-române cu privire la micul trafic la frontier! ceea ce constituie un dezavantaj pentru cet!#enii #!rii.

Descrierea Membrii UE, în care intr! "i România, au dreptul de a încheia acorduri bilaterale cu statele care

nu sunt membre UE pentru a facilita intrarea în comunitatea european! a locuitorilor din zonele de frontier!. Ucraina a semnat recent acorduri similare cu Ungaria "i Slovacia. Statul român poate încheia astfel de acorduri cu Moldova, Ucraina "i Serbia. Locuitorii acestor #!ri au posibilitatea de a veni în România în baza unui permis special ce are valabilitatea de 1 an. În acest context, autorit!#ile române au propus R. Moldova (ca "i altor #!ri vecine) semnarea Conven#iei pentru micul trafic de frontier!. Republica Moldova tergiviseaz! semnarea conven#iei moldo-române privind micul trafic la frontier!, motivând c! e nevoie, înainte de toate, de semnarea unui tratat privind regimul frontierei, fapt care nu a fost înf!ptuit nici în anul 2008.

Perspectiva semn!rii tratatului privind micul trafic de frontier! a ap!rut dup! ce a avut loc extinderea spa#iului european, cu aderarea României "i Bulgariei în 2007, care a stabilit hotarele inclusiv pân! la RM. Acest document reprezint! o abordare european! fa#! de necesitatea consolid!rii cadrului legal a frontierelor externe ale statelor UE. “Acest imperativ a fost prev!zut în contextul eventualei intensific!ri a circula#iei transfrontaliere la grani#ele UE, precum "i în scopul ridic!rii oric!ror obstacole pentru schimburile comerciale, sociale, interetnice sau cooperare regional!”308.

Republica Moldova nu valorific! statutul de vecin al Uniunii Europene "i nu poate astfel s! ini#ieze mai multe proiecte transfrontaliere, pentru a beneficia de aceast! ipostaz! în perspectiva ader!rii la UE. Situa#ia în jurul Conven#iei privind micul trafic de frontier! între România "i Republica Moldova continu! s! sufere de lips! de coeren#!, claritate "i perspectiv!.

Grupul #int" " cet!#enii RM; " autorit!#ile decidente ale RM "i României.

Impactul Unii primari (din Sculeni, B!l!ne"ti etc.) au declarat c! “dup! intrarea României în UE "i

introducerea regimului de vize pentru cet!#enii R. Moldova, num!rul "omerilor "i a celor care pleac! s! munceasc! „la negru” în str!in!tate a crescut, pentru c! ace"ti oameni au r!mas f!r! o surs! de existen#!, iar proiectele de cooperare transfrontalier! sunt în impas "i nu pot continua în lipsa acestei Conven#ii”309. Deci, impactul direct al nesemn!rii conven#iei se r!sfrânge direct asupra popula#iei Republicii Moldova. Negocierea "i semnarea acestei conven#ii ar contribui la m!rirea comer#ului la frontier!, precum "i la ridicarea calitatea vie#ii cet!#enilor din aceasta zon!.

De asemenea, nesemnarea conven#iei poate avea urm!ri negative atât pentru perspectivele de îmbun!t!#ire a rela#iilor moldo-române, a consolid!rii încrederii reciproce "i rela#iile prietene"ti cât "i pentru sustenabilitatea "i coeren#a dialogului cu UE "i au un impact negative asupra imaginii Republicii Moldova pe plan European.

308 Regulation (EC) No 1931/2006 of the European Parliament and of the Council of 20 December 2006, laying down rules on local border traffic at the external land borders of the Member States and amending the provisions of the Schengen Convention 309 La Clubul de presa s-a discutat despre Conventia moldo-romana privind micul trafic de frontiera, 06.06.08, http://www.ijc.md/index.php?option=com_content&task=view&id=348&Itemid=1

234

Dinamica Cazul Conven#iei arat! c! deseori bun!starea cet!#enilor depinde de deciziile "i voin#a autorit!#ilor

politice. Semnarea acestui document era posibil! înc! în 2007, imediat dup! intrarea în vigoare a Acordului de Readmisie. Acest caz a fost subiectul de discu#ie a mai multor runde de negocieri dintre diploma#ii din R. Moldova "i România.

Dintre statele incluse în Politica European! de Vecin!tate, Ucraina a semnat un acord de acest tip cu Ungaria, care a aderat la spa#iul Schengen. “Acordul simplific! regulile de circula#ie pentru persoanele din 384 localit!#i ucrainene "i 244 localit!#i maghiare. Consulatul maghiar din Beregovo (Maramure"ul Istoric) deja eliberase, pân! la 1 februarie 2008, 2341 de permise pentru trecerea frontierei, iar cel din Ujgorod - 1416. În total, consulatul din Ujgorod planifica s! elibereze 25.000 de permise în 2008”310. De asemenea Ucraina a semnat sau este în proces de negociere "i cu alte state vecine, deoarece în compara#ie cu Republica Moldova con"tientizeaz! oportunit!#ile "i beneficiile pe care le poate avea.

În luna mai a anului 2008 mai multe partide politice din Republica Moldova au colectat semn!turi "i au f!cut demersuri c!tre la Ministerul Afacerilor Externe "i Integr!rii Europene (MAEIE), pentru semnarea conven#iei moldo-române privind micul trafic de frontier!, în care men#ionau c! “dreptul la libera circula#ie nu trebuie politizat, iar realizarea acestui drept va stimula dezvoltarea social-economic! în zon! "i va face mai prosper! via#a oamenilor. Este o ac#iune în interesul poporului”311. Iar la 5 iunie 2008, Centrul Independent de Jurnalism "i Comitetul pentru Libertatea Presei au organizat o nou! "edin#! a Clubului de pres! din Chi"in!u, în cadrul c!reia s-au discutat despre Conven#ia privind micul trafic la frontiera dintre R. Moldova "i România, în special, dar "i despre proiectul Tratatului moldo-român privind frontiera de stat "i situa#ia care s-a creat dup! introducerea regimului de vize pentru România.

Factorii " Republica Moldova a cerut mai întâi semnarea Tratatului de frontier! "i a Tratatului

politic de baz! dintre România "i Republica Moldova, înaintea semn!rii Acordului privind micul trafic de frontier!. Îns! p!strarea punctelor problematice (nesemnarea Tratatului de baz! "i a celui de frontier!) denot! lipsa de progres real în raporturilor moldo-române.

" Chi"in!ul a propus Bucure"tiului includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, în zona de mic trafic la frontier!, în condi#iile în care uzan#ele interne ale UE stabilesc o zon! de 30/50km de km pentru micul trafic la frontier!.

" Lipsa dorin#ei politice a Republicii Moldova de a discuta "i semna aceast! conven#ie (Un grup de exper#i moldoveni s-au aflat la Bucure"ti la mijlocul lunii mai, dar potrivit declara#iilor oficiale nu a fost discutat Acordul privind micul trafic de frontier!);

" Interese politice.

Anticip"ri Se vehiculeaz! c! documentul ar putea fi semnat pân! la alegerile parlamentare din 2009, pentru

c! acest fapt ar putea fi folosit de partidul de guvern!mânt pentru a-"i maximiza rolul s!u politic în rândul electoratului, cât "i datorit! interven#iei latente a României/UE, care va insista asupra depolitiz!rii, debloc!rii "i finaliz!rii negocierilor ce #ine de acest subiect. De asemenea, teritoriului frontalier moldo-român ca reprezentând un spa#iu de cooperare transfrontalier ar putea s! fie #inta unor proiecte infrastructurale comune finan#ate din fondurile UE.

Întreb"ri " Ar trebui Republica Moldova "i România s! contribuie la îmbun!t!#irea expertizei

comune în domeniul dezvolt!rii rela#iilor bilaterale? " Ar fi necesar! instituirea unui Centru comun de studii strategice ce ar oferi

consultan#! echidistant! a ambelor guverne? " Ce ofer! Republicii Moldova Conven#ia moldo-român! privind micul trafic

de frontier!?

310 Zece adev!ruri despre Conven"ia privind micul traffic, Timpul, 23 mai 2008, Nr.871 311Nicolae Roibu, 5702 semn!turi pentru acces liber în România, Timpul, Nr..865, 14 mai 2008.

235

Ex. 6. Politica de Vecin"tate #i lipsa unui acord între Republicii Moldova cu UE

Subiectul

Rezultatele înregistrate ca urmare a implement!rii Acordului de Parteneriat "i Cooperare (APC) "i Planului de Ac#iune RM-UE, la expirarea termenului în 2008, demonstreaz! faptul c! Republica Moldova n-a f!cut fa#! tuturor exigen#elor UE urmând ca pân! la alegerile din 2009 s! realizeze restan#ele din Planul de Ac#iuni. De asemenea, Moldova a insistat zadarnic asupra lans!rii unor negocieri pe marginea unui cadru juridic mai avansat în rela#iile cu Uniunea European!.

Descrierea Procesul de cooperare cu Uniunea European! n-a demarat decât în 1994 când UE "i Republica

Moldova au semnat Acordul de Parteneriat "i Cooperare, intrat în vigoare abia în 1998 (pe o perioad! de zece ani), care substituia printr-o manier! elegant! vidul de cooperare real!. APC n-a l!sat niciodat! s! se în#eleag! faptul c! Republica Moldova va putea s! se încadreze în marea familie a UE prin intermediul s!u. Politica European! de Vecin!tate, de asemenea nu oferea în mod expres o aderare a RM la UE sau semnarea unui Acord se Asociere "i Stabilizare.

Raportul de progres, dup! finisarea implement!rii Planului de Ac#iuni UE-RM (PAUERM), f!cut public la 3 aprilie 2008, eviden#iaz! aplicarea defectuoas! a legisla#iei adaptate la cerin#ele Planului, la care se adaug! restan#ele cronice la un "ir de capitole de maxim! sensibilitate, precum: reforma sistemului judiciar "i asigurarea independen#ei justi#iei; asigurarea adecvat! a drepturilor omului (dreptul copilului, angaja#ilor "i de#inu#ilor, dreptul la libera exprimare, dreptul de a fi informat, dreptul la un proces echitabil, dreptul propriet!#ii etc.); libertatea mass-media, mai ales a audiovizualului public; autonomia "i eficien#a administra#iei publice locale; climatul investi#ional, dezvoltarea dialogului autorit!#ilor cu societatea civil! "i CoE, intrarea în vigoare a noii Legi privind întrunirile, etc. În plus, comunitatea european! este îngrijorat! de ultimele modific!ri ale Codului Electoral care m!resc pragul electoral, interzic blocurile electorale, precum "i alegerea persoanelor cu cet!#enie dubl! în func#ii publice.

Pe 17 iulie 2008, 9 ambasadori ai statelor membre UE (Austria, Cehia, Fran#a, Germania, Lituania, Polonia, România, Marea Britanie) împreun! cu Delega#ia Comisiei Europene "i Reprezentatul special al UE în Republica Moldova au f!cut public! o declara#ie comun! privind starea democra#iei "i a libert!#ii de exprimare în Republica Moldova. În declara#ia a fost exprimat! îngrijorarea ambasadorilor fa#! de ultimele evolu#ii politice "i în domeniul mass-media din Republica Moldova.

Rezultatele înregistrate la sfâr"itul implement!rii Planului de Ac#iuni RM-UE contureaz! un "ir de probleme cu care se confrunt! Republica Moldova, unii speciali"ti intitulând studiile lor „Planul de Ac#iuni UE-RM: restan#e sau e"ec total”312. Implementarea efectiv! a reformelor r!mâne o provocare "i o problem! serioas! pentru autorit!#ile Moldovei, iar insuficien#a capacit!#ilor administrative, politizarea administra#iei "i poten#ialul redus al sectorului public pericliteaz! posibilit!#ile de identificare a obiectivelor "i realizare a politicilor prioritare

Începând cu Summit-ul Extraordinar al UE din 1 septembrie 2008, dedicat în întregime r!zboiului ruso-georgian "i posibilelor sale implica#ii geopolitice, statele membre ale UE au luat, prin consens, o serie de decizii ce denot! determinarea UE de a aprofunda cooperarea sa cu statele ex-sovietice din Europa de Est – Ucraina, Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia "i, chiar, Belarus. Astfel în acest context a fost lansat la 3 decembrie 2008 Parteneriatul Estic, dar care ca "i APC sau PEV nu ofer! o perspectiv! clar! de integrare în UE.

Grupul #int" " Republica Moldova, Ministerul Afacerilor Externe "i al Integr!rii Europene; " Uniunea European!, Comisia European!; " Corpul diplomatic al Republicii Moldova.

312 Mînz!rari D., Planul de Ac"iuni RM-UE: restan"e sau e#ec total?, Discussion Paper, 2 ianuarie 2008.

236

Impactul Autorii studiului „Evolu#ia libert!#ilor mass-media în contextul implement!rii PAUEM”, lansat la

17 noiembrie 2008, la Chi"in!u, au ajuns la concluzia c!: “implementarea Planului de Ac#iuni Uniunea European! – Moldova (PAUEM) nu a avut practic nici o influen#! pozitiv! asupra situa#iei mass-media din R. Moldova”313, asemenea situa#ie poate fi trasat! în marea majoritate a domeniilor în care sunt înregistrate caren#e. Lipsa unei perspective clare de integrare european!, ca urmare a restan#elor din interiorul #!rii, instig! o mare parte a popula#iei s! fie sceptic! cu privire la viitoarea perspectiv! de aderarea. În acest context, cei 71% din popula#ie (conform Barometrului de Opinie Public! din octombrie 2008) pot fi dezam!gi#i "i pot opta în favoarea migra#iei, c!ci conform aceluia"i BOP, imboldul principal pentru aderarea la UE se rezum! la o eventual! îmbun!t!#ire a condi#iilor de trai ale popula#iei, fapt confirmat de 70% din responden#i. Pe de alt! parte, mimarea reformelor incluse în PAUEM, discrediteaz! Republica Moldova în fa#a Uniunii Europene.

Dinamica Înc! de la ini#ierea rela#iilor cu Uniunea European!, Republica Moldova sper! la avansarea

rela#iilor "i semnarea unui document ce ar oferi o perspectiv! clar! de aderare. Îns! oficialii UE sunt de alt! p!rere, de exemplu, Benita Ferrero-Waldner, comisar al Uniunii Europene pentru Rela#ii Externe "i Politic! de Vecin!tate, aflat! într-o vizit! oficial! la Chi"in!u, a declarat, în cadrul unei întrevederi cu premierul moldovean Vasile Tarlev, c! “UE va aproba un cadru juridic mai avansat al rela#iilor cu Moldova doar dup! ce administra#ia de la Chi"in!u va îndeplini toate prevederile reformatoare ale Planului de Ac#iuni Moldova-Uniunea European!”314. Iar Alexander De Jager a men#ionat c!: “Planul de Ac#iuni este un document important pentru Moldova. Desigur se observ! un mare progres în ultimii ani, dar cred c! to#i sunt de acord c! Moldova are nevoie de mai mult timp pentru realizarea acestuia”.315

Propunerea Comisiei Europene (3 decembrie 2008) de a institui un nou Parteneriat estic reprezint! o nou! etap! în rela#iile UE cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova "i Ucraina. Acest parteneriat ambi#ios prevede “adâncirea semnificativ! a nivelului de angajare politic!, inclusiv perspectiva tranzi#iei la o nou! genera#ie de acorduri de asociere, integrarea extins! în economia UE, facilitarea c!l!toriilor cet!#enilor din aceast! regiune c!tre UE cu condi#ia îndeplinirii anumitor cerin#e de securitate, stabilirea de modalit!#i mai concrete de asigurare a securit!#ii energetice care s! fie avantajoase pentru toate p!r#ile implicate "i cre"terea nivelului de asisten#! financiar!. UE propune s! sprijine într-o mai mare m!sur!, prin activitatea sa de zi cu zi, eforturile de reform! ale partenerilor s!i, prin intermediul unui nou program global de consolidare institu#ional! "i a unei noi dimensiuni multilaterale, care va permite formularea unui r!spuns solidar în cadrul parteneriatului la provoc!rile comune”316. S-ar men#iona de asemenea c! Parteneriatul ar stabili un acord de asociere, care este diferit de Acordul de Stabilizare "i Asociere "i ar fi mai mult o continuare a cooper!rii, o adâncire a rela#iilor bilaterale în diferite domenii care ar duce la instaurarea stabilit!#ii "i securit!#ii.

O alt! problem! cu care se confrunt! autorit!#ile Republicii Moldova în dinamica evolu#iilor dintre RM "i UE se materializeaz! în „criz! de timp pentru preg!tirea negociatorilor, ele nu au reu"it, pân! în prezent, s! structureze o strategie clar!, coerent! "i credibil! de atingere a obiectivelor fixate în domeniul integr!rii europene. Actuala viziune, formulat! la 17 iulie 2008, în cadrul Comisiei Na#ionale de Integrare European!, de c!tre ministrul Andrei Stratan, este mai curând o list! de solicit!ri "i propuneri prezentate Comisiei Europene.317

Factorii " Lipsa voin#ei politice de a eficientiza politicile promovate în vederea integr!rii

313 Implementarea PAUEM nu a influen"at pozitiv situa"ia mass-media din Moldova, 17.11.2008, http://www.info-prim.md/?x=102&y=19253 314 Benita Ferrero-Waldner : Uniunea European! a#teapt! ca Moldova s! se reformeze, Cotidian Na"ional Nr.200828 din 19 februarie 2008 315 Alexander De Jager: Noi dorim s! vedem Moldova, Cotidian Na"ional Nr.200833 din 26 februarie 2008 316 Parteneriatul estic – un nou capitol ambi"ios în rela"iile UE cu partenerii s!i r!s!riteni. Comisia Europeana. http://www.interlic.md/2008-12-03/parteneriatul-estic-un-nou-capitol-ambitzios-in-relatziile-ue-cu-partenerii-sai-rasariteni-comisia-e-7558.html 317 Câteva întreb!ri cu privire la viitorul cadru juridic Moldova-UE, http://europa.timpul.md/Article.asp?idIssue=183&idRubric=2185&idArticle=5565 21 noiembrie 2008

237

europene; " Nivelul ridicat al corup#iei "i necredibilitatea justi#iei; " PAUERM a fost perceput ca obliga#ie "i ca „ceva ce trebuie raportat” "i nu ca o etap!

în consolidarea #!rii "i a rela#iilor cu Uniunea European!; " Lipsa experien#ei în promovarea reformelor; " Lipsa de voin#!, competen#! "i capacitate administrativ!; " Lipsa aplic!rii efectiv! a legilor elaborate.

Anticip"ri A"tept!rile Chi"in!ului vizavi de viitorul acord cu Bruxellesul sunt foarte mari "i, prin urmare,

obiectivele urm!rite sunt formulate în termeni maximali"ti "i cam ireal de îndeplinit. Dar totu"i, autorit!#ile moldovene sper! c! noul acord cu UE va fi unul de asociere, va con#ine o perspectiv! ferm definit! de aderare la UE "i va oferi Moldovei acces liber la cele patru libert!#i comunitare: libera circula#ie a persoanelor, m!rfurilor, serviciilor "i capitalului din interiorul pie#ii comune a UE. Chi"in!ul va insista ca mandatul de începere a negocierilor privind noul acord juridic R. Moldova-Uniunea European! s! fie acordat pân! la viitoarele alegeri parlamentare, în timp ce Comisia European! a dat de în#eles c! acest lucru se va produce dup! scrutinul din 2009.

Întreb"ri " Ce avantaje ar presupune Parteneriatul Estic al UE "i va face fa#! RM la noile

perspective ce se profileaz!? " Dup! alegerile parlamentare din 2009, reformele din Republica Moldova "i cursul pro-

european vor cunoa"te o alt! dinamic!?

238

Ex. 7. Problema contrabandei la frontiera moldo-ucrainean"

Subiectul Lipsa controlului autorit!#ilor Republicii Moldova asupra frontierei de est a #!rii instig! "i sus#ine

contrabanda la frontiera moldo-ucrainean!. Aceast! problem! contribuie la instabilitatea, insecuritatea precum "i denaturarea imaginii atât a Republicii Moldova cât "i a întregii regiuni. În contextul în care cele dou! #!ri: Ucraina "i Republica Moldova se afl! la hotarele UE "i si-au declarat op#iunea de integrare european!, acest subiect sensibil poate constitui un obstacol care ar t!r!g!na acest deziderat.

Descrierea Problema contrabandei la frontiera moldo-ucrainean! este una din cele mai complexe probleme

cu care se confrunt! cele dou! state în raporturile lor bilaterale "i care au un impact negativ asupra securit!#ii statelor "i regiunii.

Contrabanda, estimat! la sute de milioane de dolari anual, în special cea cu produse din tutun, produse petroliere "i b!uturi alcoolice, traficul ilegal de arme, droguri "i persoane au devenit cei mai importan#i "i cei mai negativi factori de influen#! asupra securit!#ii "i economiei Republicii Moldova.

„Înghe#area” conflictului din stânga Nistrului "i nesolu#ionarea acestuia nu permite autorit!#ilor constitu#ionale s! controleze un segment de 450 km, iar aceast! situa#ie contribuie la dezvoltarea crimei organizate. Ca urmare a înregistr!rii problemelor la frontiera moldo-ucrainean!, exper#ii EUBAM în colaborare cu autorit!#ile Republicii Moldova "i a Ucrainei continu! s! lucreze la punctele de trecere a frontierei, de-a lungul celor 1.222 km a frontierei moldo-ucrainene în scopul facilit!rii comer#ului "i a circula#iei legale a persoanelor, ajutând în acela"i timp la combaterea criminalit!#ii "i a corup#iei.

Republica Moldova "i Ucraina prin conlucrare cu Misiunea Uniunii Europene „EUBAM" au realizat opera#iunea „Focus - 2" care este a cincea opera#iune comun! de control la frontier!. Comparativ cu opera#iunile precedente, inova#ia principal! a constat în formarea a cinci grupuri de lucru pentru desf!"urarea "i efectuarea opera#iunilor comune cu participarea diferitor servicii. Scopul opera#iunii a fost combaterea deplas!rii ilegale a m!rfurilor peste frontiera moldo-ucrainean!, traficul de persoane "i migrarea nelegitim!, precum "i îmbun!t!#irea analizei riscurilor. În mod deosebit, opera#iunea a fost orientat! la înt!rirea colabor!rii între serviciile de gr!niceri "i organele de drept ale Moldovei "i Ucrainei.

Cu toate acestea pe parcursul anului 2008 au fost depistate un "ir de ac#iuni frauduloase care pericliteaz! securitatea frontierelor "i a statelor. „Poli#i"tii din Austria au oferit informa#ii, referitoare la unele presupuneri, c! are loc vânzarea copiilor din Moldova prin Ucraina în Austria "i în alte #!ri ale Uniunii Europene. În timpul opera#iunii serviciile moldovene"ti "i ucrainene au depistat 293 cazuri de contraband! cu m!rfuri în punctele de trecere "i pe sectoarele frontierei verzi. Valoarea total! a m!rfurilor re#inute pe parcursul a dou! faze ale opera#iunii a constituit peste 1 milion euro”318.

Grupul #int" " Popula#ia de pe ambele maluri ale Nistrului; " Serviciile vamale ale Ucrainei "i Moldovei; " Infractorii.

Impactul Conform $efului misiunii europene, Ferenc Banfi, „teritoriile Moldovei "i Ucrainei au devenit, în

ultimul timp, #!ri de tranzit pentru substan#ele narcotice grele, care sunt importate din America Latin! "i Afganistan”. În cadrul opera#iunii FOCUS-II, în portul Iliciovsk din Ucraina au fost depistate 40 de kilograme de cocain!, în valoare de 8 milioane de euro, care urmau s! ajung! pe pia#a tenebr! din Uniunea European!. Alte, 6 kilograme de cocain! în valoare de 1,2 milioane de Euro, care f!ceau parte din aceea"i partid! au fost re#inute pe teritoriul Republicii Moldova.319

318Opera"iunea comun! combate criminalitatea la frontiera moldo-ucrainean!, 9 octombrie 2008 http://www.customs.md/index.php?id=1435 319 Moldova #i Ucraina solicit! prelungirea mandatului misiunii EUBAM la frontiera comun!, 14 octombrie 2008 http://omg.md/Content.aspx?id=353&lang=1

239

Contrabanda la frontiera moldo-ucrainean! au un impact asupra: - bugetului de stat ca urmare a eschiv!rii de la plata impozitelor - imaginii celor dou! state - pune în pericol securitatea "i stabilitatea statului "i a întregii regiuni - sus#inerii economiei tenebre.

Dinamica Problema contrabandei la frontiera moldo-ucrainean! a fost tratat! pe parcursul anilor în multiple

contexte. Am vrea s! aten#ion!m asupra faptului c! de"i s-au realizat unele progrese în acest domeniu, totu"i în anul 2008 continu! s! mai persiste infrac#iuni legate de contraband!, tranzit de droguri, migra#ie ilegal! etc.

Numeroasele cazuri de depistare de carne, #ig!ri, valut!, pastile psihotrope, legume, precum "i declara#ii par#iale sau lipsa lor cu privire la bunuri au continuat a fi în vizorul Misiunii ca un domeniu al responsabilit!#ii sale. Spre exemplu, în luna aprilie 2008 EUBAM a raportat despre capturarea a circa 3 milioane #ig!ri pe arealul responsabilit!#ii sale. Cantit!#i mari de carne continu! a fi importate în Moldova, în special în regiunea transnistrean! a Republicii Moldova. Cazurile de capturare a c!rnii f!r! acte corespunz!toare au devenit tot mai frecvente.

Continu! a fi descoperite cazurile de subevaluare a bunurilor importate. Autorit!#ile descoper! permanent autoturisme "i motociclete de lux subevaluate sau dezasamblate.

Misiunea Uniunii Europene de asisten#! la frontier! în Moldova "i Ucraina (EUBAM) a prezentat un raport al Opera#iuni de control mixt FOCUS 2, care a avut loc între 7 "i 23 aprilie 2008, în care se men#iona c!: “Opera#iunea Focus 2 a fost implementat! de serviciile partenere "i agen#iile de respectare a legii din Moldova "i Ucraina "i EUBAM în comun cu agen#iile de drept ale UE FRONTEX, OLAF "i Centrul SECI. Opera#iunea comun! a rezultat în descoperirea a sute de activit!#i nelegitime, inclusiv contraband!, migra#ie ilegal! "i fraude vamale. În aceast! perioad!, s-au efectuat 174 de re#ineri de marf! la un cost total de 409.000 euro. În timpul acestei opera#ii au fost identificate câteva re#ele "i scheme de migra#ie”320.

În contextul acestei dinamici c!tre sfâr"itul anului 2008, Misiunea EUBAM va oferi serviciilor partenere training în 16 domenii (spre exemplu, evaluarea vamal!, documente contraf!cute, rela#iile cu publicul "i analiza riscurilor) "i 13 exper#i în diverse domenii (spre exemplu, combaterea crimei organizate transfrontaliere, anti-corup#ie, facilitarea comer#ului "i consultan#! pentru nivelul superior).321

În cadrul celei de-a 11-a "edin#e a Consiliului Consultativ al Misiunii EUBAM, Reprezentan#ii Ministerului Afacerilor Externe "i Integr!rii Europene (MAEIE) au men#ionat c! nu au fost atins toate scopurile propuse în activitatea sa la frontiera moldo-ucrainean!, de aceea mandatul misiunii trebuie s! fie prelungit "i dup! 1 ianuarie 2009.

Factorii " Nesolu#ionarea conflictului transnistrean; " Imposibilit!#ii gestion!rii acestui segment de frontier! de c!tre autorit!#ile

moldovene"ti; " Implementarea ineficient! a legisla#iei; " Caren#ele managementului de control la frontier!; " Existen#a unor grup!ri criminale, de contrabandi"ti "i ineficien#a contracar!rii lor.

Anticip"ri În contextul cunoa"terii inten#iilor "i dorin#ei R. Moldova "i Ucrainei de a se integra în UE aceste

#!ri vor fi nevoite s! armonizeze legisla#ia lor la standardele UE. În acela"i context se poate constata c! UE nu este cointeresat! s! aib! la frontiera sa o zon! caracterizat! de trafic, corup#ie, contraband!, de aceea va depune eforturi pentru a ajuta la contracararea acestor fenomene.

320 Comunicat de pres!, Misiunea Uniunii Europene de asisten"! la frontier! în Moldova #i Ucraina (EUBAM), Odessa, 27 iunie 2008 321 Cea de a 10-a întrunire a Consiliului Consultativ al Misiunea Uniunii Europene de asisten"! la frontier! în Moldova #i Ucraina (EUBAM) – sumarul rapoartelor SUMARUL RAPOARTELOR Odesa, 27 iunie 2008

240

Întreb"ri " Ce trebuie perfec#ionat în activitatea serviciilor de frontier! pentru a fi mai eficiente? " Cine este interesat de men#inerea contrabandei la frontiera moldo-ucrainean!? " Ce scheme de trecere ilegal! peste frontiere s-au depistat?

241

Ex. 8. Republica Moldova –CSI: model de duplicitate a diploma!iei moldovene#ti

Subiectul Cu toate c! Republica Moldova "i-a declarat obiectivul strategic de integrare european!, pe

parcursul anului 2008 r!mâne înc! membr! a Comunit!#ii Statelor Independente (CSI) "i opteaz! pentru conlucrarea cu ambele structuri. Aceast! op#iune este de cele mai dese ori catalogat! ca o politic! duplicitar! sau o politic! care nu are un vector foarte bine determinat. Republica Moldova colaboreaz! în cadrul CSI mai mult pe segmentul economic, care se dovede"te a fi ineficient în aceast! componen#!.

Descrierea Pân! în prezent, Republica Moldova înc! mai este în a"teptarea avantajelor economice,

comerciale "i politice promise de CSI. La ora actual! statele CSI acord! o mai mare atribu#ie rela#iilor bilaterale, decât cooper!rii multilaterale în cadrul Comunit!#ii. În formula actual! organiza#ia nu mai este atractiv! pentru majoritatea membrilor ei. Plus la aceasta CSI "i UE reprezint! dou! procese integra#ioniste distincte, chiar contradictorii, "i, în consecin#!, Republica Moldova va fi nevoit! s! opteze în favoarea uneia dintre ele.

În perioada 13–14 noiembrie 2008 la Chi"in!u "i-a desf!"urat lucr!rile Summit-ul "efilor de guverne din #!rile CSI. La acest Summit s-a încercat s! se pun! bazele relans!rii "i moderniz!rii CSI "i s! se produc! o schimbare de accente atât în cadrul Comunit!#ii, cât "i în ceea ce #ine de rolul Federa#iei Ruse în regiune. Aceste schimb!ri au fost determinate de r!zboiul din Georgia, de actuala criz! financiar! interna#ional!, dar "i de schimbarea rolului Rusiei în plan regional "i interna#ional. Chi"in!ul spera c! vizita lui Putin va contribui la solu#ionarea problemei transnistrene, fapt care nici nu a fost discutat.

Ca urmare a evenimentelor din august, Georgia a ini#iat procedura de retragere din CSI; Ucraina, de"i nu a f!cut acest lucru, nu "i-a ascuns simpatiile fa#! de ac#iunile conducerii de la Tbilisi; este un semnal "i faptul c! Uzbekistanul "i-a sistat activitatea în organiza#ia EURASEC, iar Chi"in!ul nu numai c! nu a f!cut nici cea mai mic! aluzie la o posibil! plecare din CSI, dar, din contra a organizat Summitului în Moldova "i a preluat pre"edin#ia CSI, a dat de în#eles c! actuala guvernare este un sus#in!tor al acestei Comunit!#i. Mai mult ca atât, Chi"in!ul a acceptat ajutorul „generos" al Rusiei în exercitarea actului pre"edin#iei în CSI în 2009. Cu alte cuvinte, Moldova "i-a dat deschis acordul de a fi folosit! de c!tre Rusia pentru consolidarea CSI.

Am mai putea men#iona c! întrunirea de la Chi"in!u, care a fost foarte mediatizat!, nu s-a deosebit prin nimic de alte întruniri anterioare. Discu#iile despre adoptarea unor strategii "i documente epocale, evident întru binele cet!#enilor, despre bugetul CSI, etc., f!r! ca textele proiectelor acestora s! fie publicate, vorbe"te de la sine despre aceast! organiza#ie. Trebuie s! constat!m c!, spre regret, activitatea în CSI pentru Republica Moldova practic nu a avut nici un efect pozitiv de-a lungul anilor, cu toate acestea ea continu! s! fac! parte din aceast! organiza#ie chiar cu acel risc de a pierde credibilitatea europenilor cu privire la obiectivul de integrare european! a Republicii Moldova.

Grupul #int" " Republica Moldova (cet!#enii "i deciden#ii); " Statele membre CSI; " Statele membre UE.

Impactul Scopul ader!rii R. Moldova la CSI a r!mas pân! acum nemotivat. Multe dintre documentele

semnate n-au fost ratificate "i implementate. Unele au fost ratificate de un num!r mic de state, ceea ce a f!cut imposibil! realizarea lor. Fiind determinate de ineficien#a Comunit!#ii, statele-membre au g!sit alternativ! în colaborarea cu statele din aceea"i regiune, creând acorduri bilaterale sau diferite structuri subregionale. Oscilarea Republicii Moldova între Occident (UE) "i Federa#ia Rus! (CSI) are repercusiuni asupra cet!#enilor Republicii Moldova, asupra stabilit!#ii "i securit!#ii. Plus la aceasta, în

242

acest context se pune la îndoial! consecven#a politicii externe a Republicii Moldova care aduce prejudicii imaginii #!rii.

Dinamica În anul 2008, comparativ cu Summit-urile "i activit!#ile din anii preceden#i, întrevederea "efilor

de guverne de la Chi"in!u a ad!ugat tr!s!turi noi pentru CSI precum: p!r!sirea organiza#iei de c!tre Georgia ca urmare a r!zboiului ruso-georgian (un stat CSI care a intervenit in treburile interne a unui stat independent "i suveran, de asemenea membru al aceleia"i organiza#ii); desf!"urarea în ultimii ani a unui r!zboi informa#ional de c!tre Rusia împotriva Ucrainei "i amenin#!rile permanente din partea unor oficiali ru"i la adresa integrit!#ii teritoriale a acesteia toate astea schimba din imaginea "i credibilitatea CSI.

Cu toate acestea se poate de men#ionat ca ani de-a rândul se discut!, practic, acelea"i probleme, îns! care nu înregistreaz! efecte benefice asupra #!rilor membre. De fapt, cu excep#ia summit-urilor CSI din 2004, când a fost întreprins! o ac#iune împotriva OSCE "i a summit-ului din 2005 de la Kazani, când Rusia a anun#at monetizarea rela#iilor cu partenerii din CSI, toate celelalte summit-uri par foarte asem!n!toare. Discu#ii în cadrul întrevederilor sunt axate pe spa#iul informa#ional comun, asigurat prin intermediul telecompaniei "MIR", zona de comer# liber, despre probleme umanitare etc., toate acestea migreaz! de pe o agend! pe alta. Numai c! de la o reuniune la alta lucrurile se complic!. Spre exemplu, spa#iul informa#ional comun din CSI î"i pierde în mare m!sur! sensul dup! ce Georgia, care a avut o contribu#ie deosebit! la trezoreria cultural! comun! a fostelor republici sovietice, a p!r!sit CSI.

La Summit-ul din 2008, statele din CSI "i-au pus în fa#a sa o sarcin! destul de ambi#ioas! - s! adopte Strategia dezvolt!rii economice a CSI pân! în 2020. Potrivit strategiei, membrii CSI urmeaz! s! fac! în urm!torii 12 ani ceea ce nu au f!cut pe parcursul ultimilor 17 ani.

Referitor la aspectul economic al rela#iilor modo-ruse, restric#iile impuse de Rusia cu doi ani în urm! la circula#ia produc#iei vinicole moldovene"ti au avut la baz! interese politice "i putem s! men#ion!m c! "i pân! ast!zi are repercusiuni asupra Republicii Moldova.

Participarea lui V. Putin la Summitul CSI de la Chi"in!u i-a conferit întâlnirii o semnifica#ie major! si care a constituit prima vizit! a înaltului demnitar a Federa#iei Ruse, dup! e"uarea „Memorandumului Kozak” (în anul 2003). Cu toate acestea, la acest Summit nu s-a discutat despre perspectiva reglement!rii conflictului transnistrean.

Factorii " Presiuni din partea Federa#iei Ruse; " Dependen#a de resurse energetice a Federa#iei Ruse; " Nesolu#ionarea conflictului transnistrean; " Indecizia autorit!#ilor RM cu privire la politica promovat!; " Ac#iunile incoerente "i bine definite împiedic! de a înregistra progrese vizibile; " Tendin#a Rusiei de a utiliza CSI-ul în scopuri geo/politice;

Anticip"ri Summit CSI, din toamna anului 2008, care a avut loc la Chi"in!u a pus bazele formale pentru

impulsionarea proceselor integra#ioniste în cadrul Comunit!#ii Statelor Independente, cu toate acestea suntem foarte sceptici cu privire la perspectivele acestui for, c!ci este lungul "ir al obiectivelor declarate "i evenimentelor desf!"urate care nu au un rezultat palpabil "i viabil. Iar viitoarea pre"edin#ie a Republicii Moldova în toate organele statutare ale CSI pe lâng! faptul c! nu vor înregistra progrese pentru viitorul #!rii va semnala o dat! în plus indecizia Republicii Moldova cu privire la obiectivului de integrare european!.

Întreb"ri " Este Comunitatea Statelor Independente compatibil! cu Uniunea European!? " Cât de insisten#i suntem noi în promovarea politicii noastre, care este cel pu#in

declarat!, de apropiere de UE "i de integrare în Uniunea European! " În ce domenii coopereaz! RM în cadrul CSI "i care sunt rezultatele?

243

Ex. 9. Neutralitatea Republicii Moldova

Subiectul Statutul de neutralitate a Republicii Moldova nu reprezint! în sine o garan#ie de securitate "i nu

ofer! avantaje în asigurarea stabilit!#ii interne "i externe a statului. În ce prive"te ac#iunile întreprinse pentru promovarea statutului de neutralitate, putem constata c! conceptul aplicat unui astfel de stat cum este Republica Moldova, sufer! anumite limit!ri în aplicarea sa. Se are în vederea faptul c! statul care adopt! un astfel de statut trebuie s! dispun! de resurse reale pentru a le realiza, adic! de un poten#ial economic, politic "i militar avansat. În ce prive"te Republica Moldova, ea nu corespunde pe deplin parametrilor respectivi, fapt care face statutul s!u de neutralitate vulnerabil. Totu"i "i în anul 2008 conducerea Republicii Moldova a insistat asupra p!str!rii "i consolid!rii statutului de neutralitate a RM.

Descrierea Republica Moldova este un stat neutru din momentul adopt!rii Constitu#iei, care prin art. 11322

proclam! „neutralitatea sa permanent! "i men#ioneaz! c! Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul s!u”. Autorit!#ile Republicii Moldova insist! asupra conceptului de neutralitate cu toate c! mass-media "i anali"tii politici au publicat diferite materiale aducând argumente plauzibile pentru a contrazice acest fapt "i men#ioneaz! faptul c! neutralitatea este un lucru destul de scump, pe care Republica Moldova nu "i-l poate permite. Pe parcursul acestor ani, am avut un statut de neutralitate care s-a dovedit a fi „gol de con#inut”, deoarece pe teritoriul nostru se afl! trupele "i armamentul unui stat str!in. În acest context, statutul de neutralitate reprezint! un moment sensibil în procesul decizional al Republicii Moldova.

“Pseudo-argumentele, pe care le promoveaz! promotorii neutralit!#ii se reduc la compararea Republicii Moldova cu situa#ia geopolitic! "i geostrategic! a altor state neutre din Europa. Falsitatea acestuia este evident!, deoarece nici unul din statele neutre din Europa nu se confrunta cu problema secesionismului, a instabilit!#ii politice, economice si puternicii presiuni ruse"ti. Amplasarea geopolitic! a fiec!ruia din cele cinci state-neutre este total diferit!, dar cu mult mai avantajoas! celei a Republicii Moldova. Proclamarea neutralit!#ii lor a avut loc în contexte istorice diferite, urm!rind scopuri politice clare "i beneficiind de garan#ii externe pentru realizarea acestora. Nivelul lor de dezvoltare economic! "i puternica atractivitate investi#ional! a acestor state se datoreaz! prezen#ei lor UE "i în imediata vecin!tate a NATO”323.

Statutul de neutralitate a R. Moldova este unul auto-proclamat "i nu este recunoscut pe plan interna#ional. Moldova nu are propriile mijloace pentru a impune respectarea statutului de neutralitate. În compara#ie cu alte #!ri, cum ar fi de exemplu Suedia "i Elve#ia, care au la fel statutul neutralit!#i, dar sunt recunoscute în mod neoficial, prin consens, pe plan interna#ional "i plus la toate dispun de mijloace pentru a-"i permite acest lux. Suedia, Elve#ia, Finlanda au for#e armate foarte impun!toare, care ar interzice orice agresiune din exterior. For#ele armate finlandeze "i suedeze cost! foarte mult, iar bugetul militar este foarte ridicat. “Neutralitatea impus! a R. Moldova nu are nimic de-a face cu cea negociat! a Elve#iei, Austriei sau Finlanda, cu care se fac adesea – aberante – compara#ii”324

Una din condi#iile principale a neutralit!#ii const! în asigurarea inviolabilit!#ii teritoriului statului. În situa#ia Republicii Moldova, nu putem vorbi despre inviolabilitate, fiind prezent! problema existen#ei forma#iunii secesioniste pe teritoriul din stânga Nistrului – autoproclamata Republic! Moldoveneasc! Nistrean!, problem! cu care statul nostru se confrunt! "i în anul 2008.

R. Moldova, în pofida faptului ca are trupe str!ine pe teritoriul ei, nu are o garan#ie interna#ional! "i nu dispune de finan#e necesare. “Nici NATO, nici Uniunea European!, nici Statele Unite ale Americii nu s-ar al!tura niciodat! unui asemenea sistem de garan#ii. Numai Federa#ia Rus! ar fi doritoare s! garanteze, „chipurile”, neutralitatea, pentru c! aceasta ar deveni un instrument pentru

322 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1 din 12.08.1994 323 Gorincioi R., Argumente pro si anti-NATO in Moldova, 30.06.2008, Dup! Unimedia 324 Dungaciu D., De ce nu poate fi garantat! permanent neutralitatea R. Moldova? Flux, Nr.200851, 21 martie 2008

244

interven#ie permanent! în afacerile interne ale Republicii Moldova”325.

Grupul #int" " Autorit!#ile publice centrale (Parlamentul, Pre"edin#ia, Guvernul); " cet!#enii Republici Moldova; " NATO.

Impactul Statutul de neutralitate a RM, invocat prea des f!r! de motiv real, are o consecin#! asupra

veridicit!#ii competen#elor deciden#ilor #!rii, asupra func#ion!rii statului de drept în #ar!, afecteaz! "i imaginea Republicii Moldova. Neutralitatea Republicii Moldova nu reprezint! o garan#ie de securitate "i nu ofer! avantaje în asigurarea stabilit!#ii interne "i externe a statului. Plus la care statutul de neutralitate n-a reu"it s! contribuie la solu#ionarea conflictului transnistrean.

Un alt impact care poate fi detectat ca urmare a statutului de neutralitate "i care din ce în ce mai des este invocat în presa autohton!, este ca nu va putea fi realizat obiectivul #!rii de integrare european! în corela#ie cu p!strarea statutului de neutralitate "i f!r! o integrare prealabil! (sau paralel!) în structurile euro-atlantice. Este deseori men#ionat faptul c! atât timp cât RM nu se va integra în structurile NATO, ea nu va putea s! se integreze nici în cadrul UE (aducându-se exemplul statelor care au aderat incipient la NATO "i apoi la UE). Plus la toate se men#ioneaz! c!: “între Uniunea European! "i NATO exist! o interac#iune foarte strâns! la multiple niveluri, deoarece statele-membre ale UE nu doresc s! cheltuiasc! pentru ap!rare mai mult de 2 la sut! din PIB, împrumutând for#ele NATO "i SUA în cadrul politicii europene de ap!rare”326.

Deci în concluzie, am putea men#iona c! RM p!strându-"i statutul de neutralitate pericliteaz! stabilitatea "i securitatea proprie, contribuie la crearea unei bariere în calea dezvolt!rii, constituie un impediment în transformarea "i posibila integrare în unele structuri interna#ionale.

Dinamica În art.11 al Constitu#iei R. Moldova este specificat expres statutul de neutralitate permanent! a

Republicii Moldova. Acela"i moment este eviden#iat în cadrul Concep#iei de Securitate a Republicii Moldova adoptat! la 15 mai 1995, precum "i în noua Concep#ie de Securitate, adoptat! la 22 mai 2008.

Statutul de neutralitate permanent! presupune c! #ara noastr! nu este parte "i nici nu va intra în blocuri militare, nu va participa la ac#iuni militare "i nu va admite prezen#a pe teritoriul s!u a unor trupe militare "i armamente str!ine. Contingentul militar al Republicii Moldova va fi limitat la angaja#i în baz! de contract, care vor avea doar prerogative de ap!rare "i de participare în opera#iuni pacificatoare. Republica Moldova va consolida rela#iile de parteneriat "i cooperare cu #!rile neutre membre ale UE, precum "i va depune eforturi pentru recunoa"terea expres! a neutralit!#ii permanente de c!tre principalii actori interna#ionali.

Statutul de neutralitate permanent! este principiul de baz! a conceptului securit!#ii na#ionale, astfel tot sistemul de securitate na#ional! "i toate ac#iunile Republicii Moldova îndreptate spre asigurarea securit!#ii na#ionale sunt bazate pe acest principiu. Cooperarea cu Organiza#ia Tratatului Nord-Atlantic este v!zut! în aceast! concep#ie tot prin prisma „statutului de neutralitate permanent!”. De fapt, despre cooperarea Republicii Moldova cu NATO în concep#ie sunt trecute doar 2 rânduri: „%inând cont c! #ara noastr! nu are ca scop aderarea la NATO, cooperarea RM-NATO este bazat! pe principiul unei rela#ii pragmatice, care are ca obiectiv sprijinirea eforturilor R. Moldova de edificare a unui sistem func#ional al securit!#ii na#ionale al Republicii Moldova, precum "i trecerea #!rii de la calitatea de consumator la cea de generator al securit!#ii regionale”327. Concep#ia nu con#ine nici un cuvânt despre Planul Individual de Ac#iuni al Parteneriatului (IPAP).

%ara noastr! are nevoie de recunoa"terea interna#ional! a neutralit!#ii ei, de rela#ii deschise "i respectuoase fa#! de alegerea constitu#ional! a poporului moldovenesc, a declarat la Munchen Pre"edintele R. Moldova Vladimir Voronin, în cadrul lucr!rilor celei de-a 44-a Conferin#e Na#ionale

325 Iosip G., Vladimir Socor: Agenda legislativ! european! a avansat rapid în Parlament datorit! vicepre#edintelui Parlamentului, Iurie Ro#ca, Flux, Nr.2008109 din 20 iunie 2008 326 Strelciuc I., Statutul de neutralitate va împiedica Moldova s! decid! asupra ader!rii la UE, Flux, Cotidian Na"ional Nr.2008120 din 07 iulie 2008 327 “Concep"ia securit!"ii na"ionale”, sub a#tept!rile societ!"ii civile, Edi"ia de Vineri Nr.200894 din 30 mai 2008

245

pentru politica securit!#ii, comunic! agen#ia Novosti-Moldova cu referire la serviciul de pres! al "efului statului.328

Reiter!m faptul c! Republica Moldova, înscriind în Constitu#ia sa statutul de neutralitate permanent!, n-a cerut îns! confirmarea lui în cadrul ONU. Astfel, neasigurând recunoa"terea "i garantarea statutului de neutralitate permanent! pe plan interna#ional nu produce efecte juridice. Pân! în prezent Republicii Moldova nu a încheiat acorduri cu alte state prin care acest statut s! fie recunoscut "i garantat, ceea ce înseamn! c! nu este efectiv.

Factorii " Adoptarea statutului de neutralitate, care era "i este incompatibil! cu starea real! a

lucrurilor din R. Moldova; " Sta#ionarea trupelor str!ine pe teritoriul R. Moldova; " Imposibilitatea asigur!rii neutralit!#ii (din punct de vedere economic "i militar); " Aflarea la interferen#a dintre UE, NATO "i Federa#ia Rus!; " Nedorin#a schimb!rii acestui statut "i necon"tientizarea de c!tre deciden#ii R.

Moldova a dezavantajelor neutralit!#ii.

Anticip"ri Este pu#in probabil ca în 2009, Republica Moldova s! cunoasc! un avânt economic "i s! poat! s!-

"i asigure stabilitatea, întrucât acesta este un proces de durat!. Cum am ar!tat "i în textul de mai sus în cadrul societ!#ii civile se simte lipsa unui consens asupra unor valori "i idei comune, iar ac#iunile civice sunt înc! percepute ca ac#iuni politice "i nu neap!rat ca ni"te ac#iuni cet!#ene"ti.

Exaltarea conceptului de neutralitate permanent! este o dovad! a faptului c! aceast! chestiune este extrem de important! pentru stabilizarea republicii, cu toate acestea pân! la alegerile parlamentare din 2009 nu se prev!d schimb!ri în acest sens. În opinia unor anali"ti, dup! alegerile din 2009 va exista un puternic imbold pentru autorit!#ile de la Chi"in!u s! urmeze exemplul celor de la Kiev "i Tbilisi, de a merge pe op#iunea euro-atlantic! "i în acest context ar presupune o revizuire a statutului de neutralitate.

Întreb"ri " În ce m!sur! amenin#!rile la adresa securit!#ii na#ionale, identificate în Concep#ia de

securitate a RM, pot fi solu#ionate în baza principiului de neutralitate? " De ce nu poate fi garantat! neutralitatea RM? " Este compatibil statutul de neutralitate a RM "i vectorul s!u de integrare în Uniunea

European!? " Prezen#a unei for#e militare str!ine pe teritoriul R. Moldova nu constituie o sfidare a

principiului de neutralitate?

328 Pre#edintele RM: "Moldova are nevoie de recunoa#terea interna"ional! a neutralit!"ii sale", 11.02.2008, http://newsmoldova.md/news.html?nws_id=677659&date=2008-02-11

246

Ex. 10. Problema transnistrean" #i ineficien!a negocierilor

Subiectul De aproape dou! decenii conflictul transnistrean nu poate fi solu#ionat, iar negocierile, în diferite

formate, pe parcursul anilor demonstreaz! ineficien#a actorilor care negociaz!. Nesolu#ionarea conflictului "i ineficien#a negocierilor au repercusiuni asupra integrit!#ii "i securit!#ii Republicii Moldova. Solu#ionarea problemei transnistrene are o importan#! deosebit! nu doar pentru viitorul Republicii Moldova (integrarea în UE, controlul întregului teritoriu, suprimarea contrabandei la frontier! etc.), ci "i pentru securitatea din întreaga Europ!.

Descrierea Suspendarea continu! a procesului de negocieri "i men#inerea conflictului în starea „înghe#at!”

reprezint! o problem! cu care s-a confruntat Republica Moldova "i pe parcursul anului 2008. Mass media din Republica Moldova a monitorizat cu aten#ie evenimentele "i ac#iunile care au fost întreprinse pe parcursul acestui an, printre care putem men#iona întâlnirea din 11 aprilie 2008 a pre"edintelui V. Voronin "i Igor Smirnov (dup! o pauz! de 7 ani), unde s-a dorit consolidarea încrederii între cele dou! maluri ale Nistrului. Fapt ce nu s-a realizat "i a fost urmat de un "ir de alte evenimente, care submineaz! pozi#ia Republicii Moldova. În acest context se înscrie seminarul „Dialoguri transnistrene” din 28 iunie 2008, unde ministrul moldovean al reintegr!rii V. $ova, a afirmat “dispunerea autorit!#ilor de la Chi"in!u de a recunoa"te statutul de republic! Transnistriei, dar f!r! recunoa"terea dreptului de veto, inclusiv "i garantarea dreptului la proprietate, statutul de neutralitate a Republicii Moldova”329, etc. Aceste oferte se înscriu în logica permanentelor ced!ri ale Chi"in!ului în fa#a autorit!#ilor separatiste, care încurajeaz! Tiraspolul în urm!rirea obiectivului independen#ei, ceea ce bine în#eles este în detrimentul interesului Republicii Moldova.

La 22 iulie 2008, Pre"edintele Vladimir Voronin a avut o întâlnire cu mediatorii "i în formatul "5+2". Întâlnirea urma s! deschid! perspective pentru reluarea procesului de negocieri. Eforturile îndreptate spre reluarea procesului de negocieri în format “5+2” nu s-au soldat cu vreun rezultat "i în pofida iluziei „dezghe#!rii” conflictului reuniunea informal! s-a finalizat cu unele constat!ri "i afirma#ii de ordin general, iar rela#iile între p!r#i au dat dovad! de profunde divergen#e r!mânând destul de complexe.

În lungul "ir al evenimentelor care au contribuit la crearea unei st!ri tensionate au servit întrevederile de la 25 august 2008, a Pre"edintele Rusiei, Dmitri Medvedev, cu Pre"edintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, la Soci "i apoi a întrevederii Pre"edintele Rusiei cu liderul transnistrean Igor Smirnov.

Dup! r!zboiul ruso-georgian din august 2008 Federa#ia Rus! a întreprins ini#iative de a reduce importan#a formatului de negocieri “5+2”. Rusia a insistat asupra faptului c! solu#ia urmeaz! s! fie g!sit! la masa de negocieri dintre Chi"in!u "i Tiraspol. În aceste circumstan#e, Rusia dorea s!-"i afi"eze imaginea de „mediator”, care depune eforturi pentru reluarea procesului de negocieri în formatul 2+1. Implicarea personal! în procesul de negocieri al Pre"edintelui unei #!ri cum este Rusia, în special dup! comportamentul acesteia în Georgia "i care s-a declarat singurul pol al puterii în CSI, demonstreaz! c! Rusia are un scop bine definit, totalmente diferit de a"tept!rile conducerii "i cet!#enilor Republicii Moldova. Pozi#ia ei real!, îns!, putea fi vociferat! de Igor Smirnov. Tot a"a cum (se presupune c! la indica#ia Moscovei), la 12 august 2008, Tiraspolul a pus în fa#a Chi"in!ului ultimatumul în care cerea acuzarea univoc! a „agresiunii Georgiei”, pentru ca dup! aceasta s! declare moratoriu asupra contactelor cu oficialii de la Chi"in!u.

La 12 septembrie 2008, Andrei Stratan, Ministrului Afacerilor Externe "i al Integr!rii Europene, în cadrul întrevederii la Bruxelles cu Benita Ferrero-Waldner, Comisarul European pentru Rela#ii Externe "i Politica European! de Vecin!tate, a declarat c! “negocierile pentru solu#ionarea conflictului transnistrean în baza “în#elegerii în pachet” vor fi reluate numai în formatul “5+2”330. Aceast! declara#ie a constituit un mesaj clar în ceea ce prive"te renun#area Chi"in!ului la scenariul de atingere a

329 Grosu V., Îndelunga c!utare a „apropiatei reglement!ri” a conflictului transnistrean, Political and Security Statewatch,Nr.7 (14), Iulie 2008. 330 http://www.mfa.gov.md/noutati/770/

247

solu#iei problemei transnistrene printru-n dialog direct cu Kremlinul, cu excluderea celorlalte p!r#i, "i retragerea Chi"in!ului sub protec#ia scutului „5+2”.

Desf!"urarea la Chi"in!u, la 13-14 noiembrie 2008, a Summitului "efilor de guverne din #!rile membre CSI cu participarea lui Vladimir Putin a reanimat unele a"tept!ri cu privire la posibilitatea atingerii unei solu#ii rapide a problemei transnistrene. Îns! problema conflictului Transnistrean nu a figurat pe agenda întrevederilor oficiale, iar con#inutul întrevederii Voronin-Putin a r!mas necunoscut pentru opinia public!.

Formatul 5+2 nu poate garanta solu#ionarea chestiunii transnistrene cu luarea în calcul a intereselor securit!#ii na#ionale ale RM, având în vedere faptul c! exist! perspectivele unei simplific!ri a acestuia în cazul unei conjuncturi prielnice. SUA "i UE au un statut decorativ, având doar calitate de observatori, situa#ia politic! din Ucraina este una instabil!, iar OSCE, în anumite situa#ii este neputincioas! în fa#a dreptului de veto, aplicat de Federa#ia Rus!331.

În cadrul evenimentelor care s-au desf!"urat în anul 2008 se poate men#iona "i întâlnirea de la 24 decembrie între Vladimir Voronin "i liderul transnistrean Igor Smirnov. Cu p!rere de r!u cei doi lideri nu au ajuns la un consens privind reluarea negocierilor pentru solu#ionarea conflictului transnistrean în formatul 5+2. P!r#ile au convenit, în schimb, s! continue consult!ri în format 2+1, care include Moldova, Transnistria "i Federa#ia Rus!. – "i care practic transform! R. Moldova într-un actor minor în cadrul unor negocieri în care, cu mare greu, va putea s! reziste presiunilor Moscovei "i Tiraspolului.

Grupul #int" " Autorit!#ile R. Moldova (Ministerul Reintegr!rii, Pre"edintele RM, Parlamentul); " Autorit!#ile nerecunoscute din zona de stânga a Nistrului; " Actorii implica#i în procesul de negocieri (OSCE, Ucraina, Rusia, UE, SUA).

Impactul Nesolu#ionarea conflictului transnistrean are un impact negativ asupra cet!#enilor Republicii

Moldova, asupra stabilit!#ii, prosperit!#ii, dezvolt!rii #!rii noastre. Necontrolarea frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean face posibil! dezvoltarea contrabandei, sus#inerea economiei tenebre, traficul de droguri "i de fiin#e umane etc. ceea ce bine în#eles are un impact negativ pentru Republica Moldova. În contextul declar!rii obiectivului de integrare european! Republica Moldova din cauza nesolu#ion!rii conflictului transnistrean poate întâmpina dificult!#i în îndeplinirea acestui deziderat.

Încerc!rile de a g!si o solu#ie în dialog direct cu Kremlinul, sau în formatul trilateral 2+1 (Moscova-Tiraspol-Chi"in!u), prin excluderea Ucrainei, OSCE, UE "i SUA, pot avea consecin#e nefaste asupra obiectivelor de integrare a RM în UE "i intensificarea cooper!rii cu NATO în general "i asupra cet!#enilor în special.

Agresiunea unui stat-membru al CSI împotriva unui alt stat-membru al acestei comunit!#i r!stoarn! conceptul cooper!rii dintre state egale "i independente în cadrul acestei organiza#ii "i readuce situa#ia la ecua#ia domin!rii prin for#! a centrului, caracteristic! perioadei sovietice.

Suntem de acord cu p!rerea reprezentantului special al UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei, care men#ioneaz! c!: „lipsa unei solu#ii pentru conflictul transnistrean reprezint! obstacolul major în calea dezvolt!rii economice a Republicii Moldova, inclusiv în partea stâng! a Nistrului, întrucât regiunea transnistrean! a fost o regiune industrial! foarte dezvoltat! pe timpul Uniunii Sovietice”.332

Rusia vrea s! reduc! procesul de negocieri la formatul trilateral (Moscova-Tiraspol-Chi"in!u), l!sând-o pe Republica Moldova în singur!tate "i izolându-i pe aceast! cale pe ceilal#i participan#i ai formatului 5+2. Insisten#a Rusiei de a schimba formatul de negociere creeaz! o situa#ie periculoas! pentru Moldova, c!ci în asemenea situa#ie Rusia are mân! liber! de a realiza diferite scenarii care pot fi opuse interesului na#ional al Republicii Moldova.

Dinamica În dinamica evenimentelor putem men#iona, c! dup! o suspendare a întrevederilor directe între

331 Pericolul extern al securit!"ii na"ionale a Republicii Moldova, http://www.infotag.md/press-releases-ro/563014/ 332 Nicolae Federiuc, Solu"ionarea conflictului transnistrean pân! în 2009, în avantajul R. Moldova, nu este posibil!, FLUX,Cotidian Na"ional Nr.200856 din 28 martie 2008

248

Pre"edintele Republicii Moldova "i Igor Smirnov, pe o perioad! de 7 ani, în anul 2008 au avut loc, în pofida unor tergivers!ri, amân!ri "i suspend!ri aceste întrevederi, dar care nu au contribuit la ameliorarea situa#iei. Partidul Comuni"tilor au promis solu#ionarea conflictului transnistrean pân! la finele anului 2008, fapt ce nu a fost realizat cu succes "i nu a fost schimbat! situa#ia existent! din anii preceden#i.

Factorii " Reticen#a autorit!#ilor nerecunoscute din stânga Nistrului de a negocia; " Pozi#ia slab! "i confuz! a autorit!#ilor R. Moldova; " Interesele Rusiei, ca putere regional!, de a"i men#ine influen#a în vecin!tatea apropiat!; " Interese ale grup!rilor mafiote interesa#i de contrabanda pe Nistru; " De"i formatul de negocieri 5+2 nu ofer! perspective optimiste în ceea ce prive"te

solu#ionarea conflictului Transnistrean, la etapa actual! acest format constituie un mecanism de protejare a Republicii Moldova de impunerea unor scenarii nedorite pentru statul moldovenesc.

Anticip"ri Consider!m c! la moment nu exist! premise pentru atingerea unei solu#ii rapide "i viabile a

conflictului din raioanele de Est ale Republicii Moldova. Nu exist! motive pentru a crede c! pân! la alegerile parlamentare din prim!vara anului 2009 ar putea fi realiza#i pa"i concre#i în ceea ce prive"te solu#ia politic! a conflictului Transnistrean. Experien#a de 16 ani de reglementare a conflictului transnistrean ne face s! credem c! solu#ionarea lui ar putea avea loc datorit! fie unor împrejur!ri interna#ionale avantajoase, fie datorit! carismei "i hot!rârii unor lideri. Având în vedere c! 2009 va fi anul alegerilor parlamentare, ac#iunile de solu#ionare a acestui conflict vor fi minore.

Întreb"ri " Care ar fi formatul ideal de negociere pentru reglementarea conflictului transnistrean? " De ce sunt ineficiente negocierile în reglementarea conflictului transnistrean? " Exist! planuri secrete de reglementare a conflictului transnistrean?

249

Ex. 11. Republica Moldova între Federa!ia Rus" #i NATO

Subiectul Stabilirea vectorului politicii externe reprezint! una din problemele fundamentale ale Republicii

Moldova. Aceast! situa#ie este cauzat! de faptul c! în interiorul statului exist! tendin#e euro-atlantice, pe de o parte, dar exist! "i consecin#e ale politicii promovate în anii preceden#i (neutralitatea RM, membru a CSI, rela#iile stabilite cu Federa#ia Rus!), pe de alt! parte. Astfel, pozi#ionarea între dou! entit!#i rivale creeaz! o serie de dificult!#i "i dezavantaje pentru Republica Moldova. Nimeni nu pune la îndoial! interesul SUA de a apropia NATO de hotarele Rusiei, dar to#i "tiu c! "i Rusia vrea s!-"i p!streze influen#a în spa#iul ex-sovietic. Pozi#ionarea Republicii Moldova între cele 2 mari puteri militare, impune un efort dublu al politicii externe.

Descrierea Pozi#ia geopolitic! a Republicii Moldova s-a modificat esen#ial dup! aderarea României la Alian#a

Nord-Atlantic!. De asemenea, în timpul summitului NATO de la Bucure"ti, Ucraina "i-a declarat dorin#a de aderare. În contextul acestor muta#ii geopolitice din zon!, pentru Republica Moldova apare tot mai stringent dilema vectorului de politic! extern!, care provoac! discu#ii în interiorul statului. În cadrul elitei politice locale s-au conturat dou! tendin#e generale: Republica Moldova ader! la NATO "i, ulterior, la Uniunea European!, sau p!streaz! rela#ii stabile cu ambele blocuri optând pentru recunoa"terea interna#ional! a statutului de neutralitate "i solu#ionarea conflictului transnistrean într-o formul! ce ar asigura integritatea teritorial! a Republicii Moldova.

Aici am putea men#iona c! Alian#a Nord Atlantic! acoper! multe domenii de care Uniunea European! se preocup! mai pu#in, dar absolut necesare pentru ajustarea institu#ional! a statului la standardele europene. Plus la aceasta nici o #ar! din spa#iul r!s!ritean nu s-a integrat în Uniunea European! f!r! a accede mai întâi la Alian#a Nord-Atlantic!, iar r!zboiul din Georgia (2008) ar trebui s! oblige autorit!#ile din RM s! reevalueze situa#ia de securitate din zon!.

Jaap de Hoope Scheffer, Secretarul General al NATO a declarat în cadrul vizitei sale c!: „NATO nu are niciun mandat în reglementarea transnistrean!, dar #!rile alian#ei sper! c! prin onorarea de c!tre Rusia a acordurilor de retragere din R. Moldova problema transnistrean! î"i va putea g!si o solu#ie”333.

În contextul vizitelor "i a reuniunilor, la 14 noiembrie, delega#iile guvernelor din CSI au adoptat în aproximativ jum!tate de or! 34 din cele 35 de chestiuni de pe agenda reuniunii desf!"urate vineri la Chi"in!u. Aceasta, în timp ce "edin#a în format restrâns a primilor mini"tri a durat aproape dublu fa#! de timpul programat. Documentul central al reuniunii este considerat! a fi Strategia dezvolt!rii economice a Comunit!#ii Statelor Independente pân! în anul 2020, care va permite, potrivit autorilor, „dezvoltarea proceselor integra#ioniste în sfera economic!".

Grupul #int" " Cet!#enii R. Moldova; " autorit!#ile decidente din Republica Moldova; " NATO; " Federa#ia Rus!.

Impactul În viziunea mai multor politicieni "i exper#i de la Chi"in!u politica extern! a Republicii Moldova

este incoerent! "i imprevizibil!, iar credibilitatea sa este, de multe ori, pus! sub semnul întreb!rii de c!tre principalii parteneri externi "i vecini. Pozi#ia Republicii Moldova între Federa#i Rus! "i NATO instig! de asemenea o instabilitatea a situa#iei interne. Astfel, instabilitatea intern!, combinat! cu o incoeren#! a politicii externe a statului a creat probleme "i în alte domenii, precum: solu#ionarea diferendului transnistrean, lipsa unui climat investi#ional favorabil, ceea ce a avut ca efect probleme de

333 NATO considera ca problema transnistreana poate fi solutionata, daca Rusia isi retrage trupele, http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/International/108859/NATO-considera-ca-problema-transnistreana-poate-fi-solutionata-daca-Rusia-isi-retrage-trupele.html

250

ordin economic "i deteriorarea imaginii R. Moldova pe plan interna#ional. Ca efect, au de suferit atât cet!#enii R. Moldova, cât "i statul în întregime.

Plus la aceasta, R. Moldova evitând s! vorbeasc! despre NATO "i integrarea în aceast! structur!, omite cea mai bun! oportunitate de negociere pe care l-ar avea cu partea rus! în condi#iile unui blocaj total al negocierilor în conflictul transnistrean. Iar procesul ob#inerii calit!#ii de membru al NATO ar cere Republicii Moldova s!-"i consolideze institu#iile democratice, economia de pia#a func#ional!, precum "i reforma sectorului de ap!rare, ca m!sur! de apropiere de standardele Alian#ei.

Dinamica În evolu#ia problemei date putem distinge câteva etape esen#iale: etapa dinaintea Summit-ului de

la Bucure"ti (1-3 aprilie 2008), etapa post Summit "i etapa - perioada vizitelor (noiembrie 2008). Prima etap! a fost caracterizat! de dorin#a "i insisten#a Ucrainei de aderare la alian#!, ceea ce ar fi modificat "i situa#ia Republicii Moldova: în cazul accept!rii Ucrainei, RM ar fi fost înconjurat! de state-membre NATO. La aceast! etap! Republica Moldova ducea o politic! extern! incoerent!, efectuând „salturi” dintr-o extrem! în alta sau încercând s! consolideze rela#iile cu toate p!r#ile implicate (situa#ie care cu p!rere de r!u nu s-a schimbat radical). Aceast! situa#ie de incertitudine favorizeaz! promovarea unei imagini negative a Republicii Moldova pe plan interna#ional.

În cea de-a doua etap!, etapa post summit, se observ! o apropiere fa#! de Federa#ia Rus!, ceea ce provoac! o reac#ie negativ! în interiorul statului, situa#ie datorat! în primul rând tendin#elor pro-europene "i pro-NATO prezente în rândurile reprezentan#ilor mass-media "i a unui num!r de cet!#eni. Totu"i, aceast! situa#ie nu este una nou!, Republica Moldova oscilând între Est "i Vest de la momentul proclam!rii independen#ei sale.

Cele mai recente eveniment, de o importan#! deosebit!, sunt vizitele Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer care a fost precedat! cu o zi diferen#! de vizita oficial! a unei delega#ii a Dumei de Stat a Federa#iei Ruse, în frunte cu Boris Grizlov "i vizita lui Vladimir Putin, Premierul Federa#ie Ruse, în cadrul Summit-ul "efilor de guverne din Comunitatea Statelor Independente.

Primele dou! vizite pe parcursul unei singure s!pt!mâni reprezint! o adev!rat! provocare pentru via#a politic! a Republicii Moldova. “Discursurile celor 2 oficialit!#i au fost caracterizate de note "i prest!ri diferite. Secretarul General al NATO a pus accentul mai mult pe viitoarele rela#ii de colaborare dintre Republica Moldova "i Alian#a Nord Atlantic!, specificând faptul c! respect! politica intern! a statului "i voin#a poporului moldav. Pe de alt! parte, pre"edintele Dumei de Stat a Federa#iei Ruse, Boris Grîzlov, a reamintit faptul c! Rusia este „o salvare”, garantul întregii Europe la capitolul securit!#ii energetice. De asemenea, în declara#iile d-lui Grîzlov se poate observa o u"oar! dorin#! a Federa#iei Ruse de a monopoliza procesul de reglementare a conflictul secesionist din Republica Moldova, dorin#! manifestat! "i pe parcursul anului. Nu trebuie lipsit! de aten#ie disponibilitatea Federa#iei Ruse de a îndeplini rolul de mediator, precum "i afirma#ia conform c!reia ar trebui s! ne concentr!m mai mult la con#inut decât la form!”334. Iar în ceea ce prive"te a treia vizit! (vizita D. Putin la Summitul CSI) s-a a"teptat foarte mult s! se discute "i asupra reglement!rii conflictului transnistrean, dar tocmai despre acest subiect nu anun#! nimic comunicatul de pres! al pre"edin#iei de la Chi"in!u.

Mini"trii de Externe ai NATO "i-au exprimat la 3 decembrie, în finalul reuniunii desf!"urate la Bruxelles, preocuparea fa#! de "persisten#a conflictelor din Caucazul de Sud "i Republica Moldova". Într-un comunicat final al reuniunii, citat de Mediafax, se men#ioneaz! ca NATO va sus#ine în continuare integritatea teritorial!, independen#a "i suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei "i Republicii Moldova"335.

Astfel, putem men#iona cu certitudine c! anul 2008 a fost caracterizat de o avalan"! de vizite "i întrevederi care au confirmat o dat! în plus despre pozi#ionarea Republicii Moldova între NATO "i Federa#ia Rus!.

Factorii " Pozi#ia geopolitic! a R. Moldova a creat o situa#ie specific!, care necesit! o abordare

reie"ind din necesit!#ile statului "i a intereselor na#ionale; " Rela#iile Federa#iei Ruse – NATO influen#eaz! într-un fel sau altul perspectivele R.

334Boian V, Republica Moldova între Federa"ia Rus! #i NATO, 3.11.2008 http://blogs.unimedia.md/victoriaboian/2008/11/03/republica-moldova-intre-federatia-rusa-si-nato/ 335 Mini#trii de Externe ai NATO reitereaza sustinerea integritatii si suveranitatii R.Moldova 03.12.2008, http://www.reporter.md/view_news.php?lang=rom&id=14413

251

Moldova în procesul de promovare interesului na#ional;" Antagonismul viziunilor social-politice produce instabilitate politic!; " Instabilitatea politic! tergiverseaz! solu#ionarea diferendului transnistrean.

Anticip"ri Cursul politicii externe "i interne a statului va fi influen#at, în mare parte de:

" Efortul autorit!#ilor Republicii Moldova "i societ!#ii civile, în schimbarea viziunilor "i percep#iilor asupra integr!rii în NATO "i UE;

" De institu#ionalizarea rela#iilor de colaborare cu Uniunea European!, precum "i a celor cu Alian#a Nord Atlantic! "i anume semnarea noului Plan Individual de Ac#iuni.

Întreb"ri " Poate evita Republica Moldova op#iunea euro-atlantic!? " Care sunt ra#iunile "i beneficiile integr!rii RM în NATO? " În condi#iile unui blocaj total al negocierilor în conflictul transnistrean, ce variant! mai

are RM la îndemân!? " RM poate sa-"i permit! neutralitatea, de cine este ea asigurat! "i cât de compatibil!

este acest statut cu sta#ionarea trupelor str!ine pe teritoriul s!u?

252

Ex. 12. Prezen!a a#a-ziselor trupe pacificatoare ruse pe teritoriul Republicii Moldova

Subiectul

Una dintre cele mai stringent probleme ale Republici Moldova, care pun în pericol integritatea teritorial! a #!rii precum "i buna desf!"urare a procesului de reglementare a conflictului transnistrean este prezen#a a"a-ziselor trupe pacificatoare ruse pe teritoriul Republicii Moldova. Prezen#a lor creeaz! o atmosfer! de incertitudine "i stagnare, blocând un curs firesc de ajungere la un consens în solu#ionarea conflictului.

Descrierea For#ele de "pacificare" care activeaz! în prezent pe teritoriul Republicii Moldova au fost

constituite la 27 iulie 1992 în conformitate cu "Conven#ia cu privire la principiile de reglementare pa"nic! a conflictului armat din regiunea transnistrean! a Republicii Moldova" (din 21 iulie 1992) printr-o decizie a Comisiei Unificate de Control (CUC), comisie creat! pentru a asigura realizarea în practic! a acordului. For#ele de "pacificare" au fost amplasate pe teren în perioada 31 iulie - 4 august 1992. În prima jum!tate a anului 1994, Rusia, contrar Acordului din 21 iulie 1992, care stipuleaz! ca efectivul, modul de introducere "i de retragere din zona de conflict a for#elor de pacificare se determin! printr-un protocol adi#ional încheiat între p!r#i, în mod unilateral "i-a redus efectivul for#elor sale de "pacificare" de la 2400 la 1200 persoane. Mai târziu, în noiembrie 1994, Moscova "i-a redus for#ele de "pacificare" pân! la 630 persoane. În prezent, for#ele de "pacificare" ruse sunt constituite dintr-un batalion (circa 450 persoane), care face parte din Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), dislocat în Transnistria. Trupele transnistrene num!r! circa 850 de militari (dou! batalioane, dintre care unul este dislocat în Zona de securitate "i altul în afara ei), iar cele ale RM - circa 420 persoane.336

Consolidarea suveranit!#ii "i independen#ei statelor, în primul rând înseamn! asigurarea suprema#iei puterii de stat în interiorul #!rii "i a independen#ei politice fa#! de alte state, posibilitatea de a alege "i dezvolta sistemul politic, economic, social "i cultural f!r! un amestec din afar!, inviolabilitatea teritorial! "i îndeplinirea altor principii general acceptate în condi#iile îndeplinirii cu bun! credin#! de c!tre aceste state a obliga#iile sale interna#ionale asumate. În acest context, am putea men#iona c! Republica Moldova "i-a îndeplinit obliga#iunile sale interna#ionale dar continu! s! fie afectat! de Federa#ia Rus! care tergiverseaz! procesul de a-"i asuma obliga#iile sale (înc! la Instambul în 1999) "i plus la aceasta, cum a fost cazul anului 2008 în Georgia, atenteaz! "i la integritatea teritorial! a altor state invocând pretextul de luare a m!surilor pentru asigurarea drepturilor cet!#enilor Federa#iei Ruse, în ex- statele sovietice.

Retragerea trupelor pacificatoare ruse din regiunea transnistrean! "i înlocuirea acestei opera#iuni cu o misiune multina#ional! civil! cu mandat interna#ional ar contribui la asigurarea integrit!#ii teritoriale a Republicii Moldova în general, iar în particular la dezmor#irea procesului de solu#ionare a diferendului transnistrean, restabilirea controlului "i suveranit!#ii asupra întregului teritoriu, "i prin aceasta crearea condi#iilor minime necesare pentru economia #!rii.

Teritoriul Republicii Moldova ast!zi, dar "i pe întreg parcursul istoriei, este plasat într-o regiune unde se ciocnesc interesele marilor puteri "i forma#iuni, unde situa#ia geopolitic! totdeauna a fost "i este periculoas! din punct de vedere a conflictelor "i instabilit!#ii, "i este agravat! de prezen#a for#elor militare ilegale "i str!ine în #ar!, care nu se afl! sub controlul direct al conducerii oficiale. În acest context noi nu putem exclude tentativele presiunilor politice, economice "i militare asupra statului, care prezint! un pericol pentru securitatea na#ional! "i bine în#eles asupra integrit!#ii teritoriale.

Grupul #int" " Republica Moldova; " Federa#ia Rus!;

336 Ion Constantin, "Misiunea de consolidare a p!cii în Moldova" - actori #i interese, http://www.azi.md/investigation?ID=25165

253

" Teritoriul secesionist.

Impactul Prezen#a a"a-ziselor trupe pacificatoare ruse:

" amenin#! integritatea teritorial! a statului, " duce la imposibilitatea în aceste circumstan#e de a promova interesul na#ional al

statului, " submineaz! autoritatea "i imaginea statului suveran, independent, recunoscut pe arena

interna#ional!, " promoveze interesele geopolitice regionale a Federa#iei ruse care pot diferite de a

statelor vecine, " este o dovad! a ne-respect!rii a normelor "i dreptului interna#ional, " serve"te drept scut autorit!#ilor separatiste care au transformat regiunea într-o zona a

crimei organizate, a traficului de armament, de droguri si de persoane.

Dinamica Prezen#a for#elor militare ruse pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de statutul acestora este

un instrument destul de eficient de destabilizare "i amenin#are la adresa integrit!#ii teritoriale a Republicii Moldova. Declararea trupelor militare ruse drept trupe pacificatoare este doar o modalitate prin care Federa#ia Rus! dore"te sa camufleze prezen#a sa pe teritoriul unui stat str!in. Drept exemplu al comportamentului s!u imprevizibil, ne serve"te agresiunea militar! a Rusiei în Georgia din vara anului curent.

În dinamica evenimentelor care au avut loc în anul 2008, un partid politic din R. Moldova propune la 19 noiembrie 2008 sesizarea Consiliului Ministerial OSCE privind prezen#a militar! rus! pe teritoriul R. Moldova. În acest context, s-a propus „partidelor politice din Moldova s! semneze un apel adresat participan#ilor la reuniunea Consiliului Ministerial OSCE, care va avea loc la Helsinki, Finlanda, în perioada 4-5 decembrie curent, prin care s! sensibilizeze înaltul for OSCE privind prezenta militar! rus! pe teritoriul Republica Moldova. De asemenea, propun ca apelul s! mai con#in! solicitarea de intensificare a demersurilor c!tre factorii de decizie ai Federa#iei Ruse pentru a asigura onorarea angajamentelor asumate de aceasta în 1999, la Summit-ul OSCE de la Istanbul. Suntem convin"i c! problema transnistrean! poate fi solu#ionat! pe cale pa"nic!, iar Republica Moldova poate deveni un stat integru, democratic "i prosper, demn s! se integreze în marea familie european!. Miz!m pe în#elegerea "i sprijinul OSCE, care a oferit de nenum!rate ori dovezi ale angajamentului s!u sincer "i necondi#ionat de a contribui plenar la solu#ionarea diferendului transnistrean”, se men#ioneaz! în textul apelului337. La Sesiunea de Închidere a Reuniunii a XVI-a a Consiliului de Mini"tri al OSCE (Helsinki, 5 decembrie 2008), în alocu#iunea sa, Andrei Stratan, a reiterat apelul c!tre to#i actorii implica#i pentru participarea activ! în discu#iile privind substituirea contingentelor militare din Zona de Securitate cu o misiune multina#ional! civil! cu mandat interna#ional. Astfel, el a expus înc! o dat! pozi#ia Republicii Moldova privind retragerea deplin!, neîntârziat! "i necondi#ionat! a tuturor for#elor militare "i muni#iilor Federa#iei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul summit-urilor OSCE, considerând c! aceasta va crea baza necesar! pentru ratificarea de c!tre Republica Moldova a Tratatului FACE Adaptat.338

Factorii " Dorin#a de a men#ine pe cât se poate de viabil! domina#ia rus! în limita hotarelor

spa#iului post-sovietic "i de a stopa vizibila tendin#! a fostelor republici sovietice de a se deta"a de Rusia, lucru posibil prin men#inerea unor state manevrabile "i stoparea tendin#elor lor pro-atlantice "i pro-europene;

" Dorin#a de a promova interesele sale geopolitice în aceast! regiune regionale; " Lipsa garan#iilor de securitate externe; " Influen#a politic! determinant! a Federa#iei Ruse, care controleaz! o parte a

337 PLDM propune sensibilizarea Consiliului Ministerial OSCE privind prezenta militar! rusa pe teritoriul R.Moldova 19.11.2008, http://www.reporter.md/view_news.php?lang=rom&id=13646 338 Alocu"iunea lui Andrei Stratan la Sesiunea de Închidere a Reuniunii a XVI-a a Consiliului de Mini#tri al OSCE (Helsinki, 5 decembrie 2008), http://www.ape.md/libview.php?l=ro&idc=173&id=429

254

teritoriului na#ional printr-un regim marionet! "i printr-o prezen#! militar! f!r! statut juridic;

" Rela#ii externe dominate de dependen#a economic! extern!, de accesul fluctuant la surse energetice "i dependent de bun!voin#a vecinilor.

Anticip"ri Problema pacificatorilor ru"i afla#i pe teritoriul R. Moldova lipse"te din dialogul oficial dintre

Rusia "i Moldova. În acest context, problema dat! nu va fi solu#ionat! curând. În orice situa#ie, este necesar ca Republica Moldova s! fie cât mai ferm! în pozi#ia sa de înlocuire a trupelor pacificatoare ruse cu contingent pacificator interna#ional.

Întreb"ri " Nu este oare sfidat! concep#ia de neutralitate a Republicii Moldova "i nu este

amenin#at! integritatea teritoriale a #!rii prin prezen#a a"a-ziselor trupe pacificatoare ruse?

" Când Federa#ia Rus! î"i va îndeplini obliga#iunile de retragere a trupelor sale de pe teritoriul statelor independente?

255

Ex. 13. Dezarmarea structurilor paramilitare din stânga Nistrului

Subiectul

Problema retragerii for#elor militare ruse de pe teritoriul R. Moldova (dislocate în Transnistria), a fost discutat! în cadrul Summitului de la Istanbul 1999, îns! cu p!rere de r!u nici în anul 2008 dup! aproape un deceniu Federa#ia Rus! nu dore"te s! respecte angajamentele luate la summitul OSCE, ceea ce duce la tergiversarea procesului de rezolvare a conflictului transnistrean "i face ca sistemul de securitate a Republicii Moldova s! fie foarte vulnerabil "i în acest context deja nu conteaz! atât de mult num!rul militarilor ru"i din Transnistria, ci îns!"i prezen#a lor în aceast! regiune.

Descrierea Odat! cu dispari#ia Tratatului de la Var"ovia "i dezintegrarea URSS, statele-membre au demarat

procesul de adaptare a Tratatului FACE la noile realit!#i politice "i de securitate pe continentul european, adoptând în cadrul Summit-ului OSCE de la Istanbul (19.11.99) noi prevederi. Printre aceste prevederi s-a stabilit c! "nici un stat, grup de state sau organiza#ie nu pot considera drept sfer! de influen#! orice parte a spa#iului OSCE". În acest context, trupele paramilitare ale regimurilor din zonele de conflict, înzestrate cu armament oferit de Rusia, iar trupele ruse, sta#ionate ilegal în aceste zone, precum "i pacificatorii ru"i, împreun! cu cei din partea regimurilor din zonele de conflict, au devenit scut de protec#ie ale regimurilor anticonstitu#ionale.

Prezen#a trupelor ruse"ti în RM contravine angajamentelor asumate de Rusia în timpul Summitului OSCE de la Istanbul din 19 noiembrie 1999. „În 2001 conform Tratatului cu privire la for#ele armate conven#ionale în Europa, (Tratatul FACE sau CFE Treaty), Federa#ia Rus! a evacuat 364 unit!#i de tehnic! militar!, 60 de vagoane cu muni#ii din RM. Ulterior a obligat-o s! le accepte sub drapel de trupe pacificatoare "i a încercat s! conving! opinia public! interna#ional! c! la Istanbul "i-a luat angajamentul de a retrage din R Moldova numai armamentul conven#ional, nu "i trupele”339.

Republica Moldova "i Georgia au cerut în repetate rânduri retragerea trupelor ruse"ti de pe teritoriul lor suveran "i înlocuirea acestora cu for#e de men#inere a p!cii ale ONU sau ale altor organiza#ii interna#ionale/ #!ri neimplicate în conflict340. Iar "eful statului român consider! c! principalele probleme pe care le ridic! situa#ia din Transnistria sunt integritatea teritorial! a R. Moldova "i produc#ia continu! de armament, care se duce c!tre direc#ii necunoscute sau ne-declarate oficial. Un alt aspect îngrijor!tor este legat de faptul c! în zon! ar exista, înc!, depozite de armament ale Armatei a XIV-a, pe care le p!zesc militari ai Federa#iei Ruse.341.

De"i nu propune recunoa"terea independen#ei Transnistriei, l!sând loc pentru negocieri, Duma de Stat a Federa#iei Ruse insist! asupra p!str!rii "i chiar major!rii contingentului trupelor de pacificare ruse"ti pe teritoriul acesteia342. Contrar acestui fapt, pot servi declara#iile unor lideri politici din Republica Moldova care ca "i în anii preceden#i, în anul 2008 declar! c! “pentru solu#ionarea, în favoarea intereselor Republicii Moldova, a diferendului transnistrean, principala condi#ie este retragerea for#elor armate ruse "i demilitarizarea regiunii”.343

Analistul politic Arcadie Barb!ro"ie men#ioneaz! c!: “dac! una dintre condi#ii impuse de Rusia este men#inerea statutului de neutralitate, atunci, în mod logic, Moscova ar trebui, în primul rând, s! o respecte. Prezen#a militar! ruseasc! pe teritoriul Republicii Moldova violeaz! statutul de neutralitate, or, dac! Putin vrea ca Moldova s! nu adere la NATO, în acest caz s! fie bun "i s!-"i retrag! armata”344.

În regiunea transnistrean!, nu conteaz! atât num!rul militarilor Federa#iei Ruse, ci îns!"i prezen#a

339 Chistol O. Summitul de la Istambul între interesele Rusiei #i statele ex-sovietice //Moldova #i lumea, 15 mai 2006. 340 Totu#i, „Who Is Who”? http://www.mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=3865 341Rom(nia nu merge pe solu"ia propus! de Ucraina”, http://www.timpul.mdl.net/Rubric.asp?idIssue=321&idRubric=1797 342 Duma confirm!: Ru#ii nu numai c! nu au de gând s! plece din Transnistria, ci doresc majorarea contingentului militar în stânga Nistrului, Cotidian Na"ional Nr.200853 din 25 martie 2008 343 Federiuc N., Iurie Ro#ca: Singura solu"ie favorabil! pentru reglementarea transnistrean! este implementarea Legii din iulie 2005, AP FLUX Cotidian Na"ional Nr.200856 din 28 martie 2008 344 Vladimir Voronin sus"ine c! va rezolva problema transnistrean! pân! în 2009, Edi"ia de Vineri Nr.200846 din 14 martie 2008

256

lor pe acest teritoriu. Aici este vorba despre o folosire ne-conven#ional! a armamentului, iar Republica Moldova dispune de un sistem de securitate na#ional! foarte slab "i plus la toate se atenteaz! la securitatea, integritatea "i func#ionarea normelor de drept "i a statului de neutralitate a statului suveran "i independent – Republica Moldova.

Grupul #int" " Republica Moldova; " Federa#ia Rus!; " Forma#iunile secesioniste; " Trupele pacificatoare ruse.

Impactul " Contravine statutului de neutralitate al Republicii Moldova, submineaz! suveranitatea,

integritatea #!rii; " Politic – men#inerea forma#iunilor militare în Transnistria duce la cre"terea

importan#ei "i prestigiului Rusiei pe arena politic! interna#ional! din considerent c! Contingentul militar rusesc este ultimul corp de trupe ruse dislocat în Europa în afara hotarelor Federa#iei Ruse;

" Contribuie la stagnarea cursului european al Republicii Moldova; " Pune în pericol imaginea Republicii Moldova pe arena interna#ional!.

Dinamica Într-o vizit! oficial! la Chi"in!u (17 ianuarie 2008) secretarului general adjunct al NATO, Robert

Simmons, a declarat c!: “Rusia trebuie s!-"i retrag! armata de pe teritoriul Republicii Moldova, iar NATO va sus#ine, în toate demersurile sale ulterioare, ca angajamentele asumate de aceast! #ar! în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul din 1999 s! fie respectate345.

Ion Solonenco, copre"edinte CUC din partea Moldovei, este de p!rerea c! “nu au fost înregistrate succese în privin#a proiectului apelului CUC c!tre p!r#ile implicate, pentru desfiin#area "i scoaterea treptat! din zona de securitate a posturilor organelor de for#! transnistrene”.346 De asemenea Ion Solonenco a mai declarat c! “partea transnistrean! a refuzat s! examineze proiectul de adresare c!tre popula#ia din Zona de Securitate privind predarea armelor "i muni#iilor p!strate ilegal din timpul conflictului armat”347.

Iar în luna mai în ziarele din Republica Moldova se face referire la “vizita recent! a pre"edintelui Consiliului Federa#iei al Adun!rii Federale a Rusiei, Serghei Mironov, a confirmat înc! o dat! ceea ce noi demult "tiam: Moscova este gata s! accepte solu#ionarea conflictului transnistrean, dar nu "i s!-"i retrag! trupele militare din teritoriul nostru na#ional”348.

La 6 august 2008 Asocia#ia „Promo-Lex” în studiul „Obliga#iile militare ale locuitorilor regiunii transnistrene a Moldovei” men#ioneaz! c! “tinerii din regiunea transnistrean!, cet!#eni ai R. Moldova, se afl! într-o situa#ie foarte dificil!, fiind înrola#i în structuri paramilitare ilegale. Contrar legisla#iei na#ionale, ei sunt înrola#i, în mare parte for#at, "i impu"i s! depun! jur!mânt unui regim anticonstitu#ional. Despre aceasta se spune: „Conform legisla#iei rmn, tinerii pot fi sanc#iona#i pentru eschivarea de la serviciul militar. În acela"i timp, potrivit Codului penal al RM, ei risc! 5-10 ani de închisoare pentru participarea în cadrul unor forma#iuni paramilitare ilegale, aceste prevederi, îns!, nu sunt aplicate de c!tre autorit!#ile constitu#ionale. Potrivit studiului, în armata transnistrean! sunt înrolate persoane cu antecedente penale sau condamnate condi#ionat "i cele cu probleme grave de s!n!tate pentru a asigura structurile militare cu un num!r mare de solda#i. În schimb, nu sunt înrolate rudele "i copiii demnitarilor "i oamenilor de afaceri transnistreni. Efectivul numeric al Armatei na#ionale a RM constituie 6500-6600 persoane (num!r în descre"tere datorit! reformei militare), iar cel 345 Federiuc N., NATO cere retragerea trupelor ruse din Transnistria, AP FLUX Edi"ia de Vineri Nr.20086 din 18 ianuarie 2008 346 Moldova insist! asupra dezarm!rii structurilor paramilitare din stânga Nistrului, Cotidian Na"ional Nr.200843 din 11 martie 2008 347 Separati#tii insist! asupra retragerii Comisariatului moldovean de poli"ie din Tighina, Cotidian Na"ional Nr.200867 din 14 aprile 2008 348 Prapor#cic S., Ce a c!utat Mironov la Chi#in!u? sau Planul Kozak într-o variant! mai subtil!, Edi"ia de Vineri Nr.200889 din 23 mai 2008

257

al armatei transnistrene – în jur de 5000 persoane. Adic!, fiecare al 111-lea locuitor al regiunii este militar, iar pe teritoriul controlat – fiecare al 538-lea349.

În dinamica evolu#iilor care au avut loc în 2008 cu referire la aceast! tematic! putem men#iona c! în cadrul sesiunii din perioada 14-18 noiembrie de la Valencia (Spania) s-a men#ionat c!: “ Rusia va trebui sa-si retrag! prezenta militar! ilegala din regiunea transnistreana a Republicii Moldova in viitorul cel mai apropiat. Acest lucru este prev!zut de rezolu#ia Adun!rii Parlamentare a NATO "Viitorul rela#iilor NATO - Rusia".

Factorii " Conflictul transnistrean; " Republica Moldova nu poate s!-"i promoveze interesele na#ionale datorit! "antajului

parvenit din partea regimului secesionist sus#inut de Federa#ia Rus!.

Anticip"ri Secretarului general adjunct al NATO, Robert Simmons a precizat c!: “NATO poart! negocieri

cu Moscova, sperând s! conving! administra#ia rus! s! ridice moratoriul asupra FACE. Emisarul NATO "i-a exprimat speran#a c! negocierile se vor încununa de succes”350 "i în acest context, speram c! Federa#ia Rus! s!-"i asume obliga#iile luate la Istanbul "i s!-"i retrag! necondi#ionat toate trupele de pe teritoriul Republicii Moldova.

Întreb"ri " Când Federa#ia Rus! î"i va îndeplini angajamentele luate la Summitul OSCE la

Istanbul? " Ce fac autorit!#ile din Republica Moldova pentru dezarmarea structurilor paramilitare

din stânga Nistrului?

349 Tinerii din regiunea transnistrean! se afl! într-o situa"ie foarte dificil!, constat! un studiu, Info-Prim Neo, 06.08.2008, http://allmoldova.md/index.php?action=newsblock&id=1218029408&lng=rom 350 Igor BURCIU P)REREA NATO: Rusia, una din principalele piedici în solu"ionarea diferendului transnistrean, Cotidian Na"ional Nr.20088 din 22 ianuarie 2008

258

Ex. 14. Instabilitatea intern" a Ucrainei #i repercusiunile asupra Republicii Moldova

Subiectul

Ucraina a intrat din nou într-o criz! politic!, dup! destr!marea în septembrie 2008 a coali#iei de la putere dintre forma#iunile pre"edintelui Victor Iu"cenko "i Iuliei Timo"enko. Partidul pre"edintelui Iu"cenko, Ucraina Noastr! - Autoap!rarea Popular!, care forma o majoritate parlamentar! prooccidental! cu Blocul Iuliei Timo"enko, a p!r!sit alian#a în septembrie dup! adoptarea unei serii de legi destinate s! reduc! prerogativele preziden#iale.

Descrierea Partidul pre"edintelui Viktor Iu"cenko, care forma o majoritate prooccidental! fragil! cu blocul

Timo"enko din decembrie 2007, a p!r!sit coali#ia în luna septembrie, dup! adoptarea unei serii de legi care reduc prerogativele preziden#iale. În lipsa unei noi coali#ii, pre"edintele Iu"cenko a anun#at în octombrie dizolvarea Parlamentului, dar a trebuit s! renun#e la aceast! m!sur! pe termen nelimitat, din cauza crizei economice mondiale care a afectat puternic Ucraina.

Criza politic! din Ucraina a ob#inut continuare odat! ce Pre"edintele ucrainean, V. Iu"cenko, a decretat stoparea actului preziden#ial prin care se stabilea data alegerilor parlamentare anticipate pentru 7 decembrie 2008. Decizia "efului statului ucrainean ar putea fi influen#at! de perturba#iile care au loc în sistemul financiar "i bancar interna#ional, dar "i de presiunile externe exercitate prin intermediul institu#iilor financiare interna#ionale (în pres! s-a vehiculat despre posibilele condi#ii impuse de Fondul Monetar Interna#ional privitor la crearea unei coali#ii guvernamentale de c!tre forma#iunile politice parlamentare ucrainene în schimbul acord!rii unui ajutor financiar pentru dep!"irea efectelor crizei financiare interna#ionale). Negocierile demarate de actuala guvernare privind achizi#ionarea gazelor naturale ruse"ti ar putea constitui un alt motiv care a determinat amânarea scrutinului electoral pentru data de 14 decembrie. Aceast! situa#ie incert! din cadrul politicului ucrainean reduce esen#ial "ansele Ucrainei de a ob#ine MAP-ul în luna decembrie a.c., în cadrul "edin#ei Mini"trilor de externe ai statelor NATO.

Iulia Timo"enco a declarat c! c!derea hrivnei este rezultatul ac#iunilor ilegale ale lui Iu"cenco "i Guvernatorului B!ncii Na#ionale "i a cerut demisia ambilor. La fel, Iu"cenco, într-un interviu din 21.12.200, dat unui canal de televiziune a numito pe Timo"enco „aventurier! în politic!”351. Criza din Ucraina continu! din cauza conflictelor dintre pre"edintele Ucrainei "i primul ministru.

Grupul #int" " Institu#iile puterii centrale din Ucraina; " Rusia; " UE, NATO.

Impactul Impactul crizei politice din Ucraina este resim#it în special prin reac#ia UE "i a SUA. Conflictul

între pre"edinte "i premier, în condi#iile evolu#iei crizei economice globale, Ucraina fiind unei din cele mai afectate, are o influen#! direct! asupra #!rii noastre. Moldova nu poate miza pe ajutorul Ucrainei în solu#ionarea problemei transnistrene, la fel nu poate conta pe aceasta nici în problema pre#ului la gaz. Uniunea European! prive"te cu aten#ie desf!"urarea acestei crize politice în stânga Moldovei, urmând ca m!surile acesteia s! nu fie chiar atât de favorabile procesului de integrare european! a Moldovei.

Dinamica La începutul lunii aprilie, 2007 mai precis pe 2 aprilie, odat! cu semnarea de c!tre pre"edintele

Ucrainei, Victor Iu"cenko, a decretului preziden#ial de dizolvare a parlamentului, adic! Rada Suprem!, cu 450 de membri, "i stabilirea datei pentru noi alegeri pe 27 mai a.c., vecina noastr! a reintrat în criz! politic!. Este, o reizbucnire a crizei politice interne care a divizat societatea ucrainean! dup! alegerile

351 http://www.lenta.ru/news/2008/12/21/adventurous/

259

prelungite din iarna lui 2004-2005, când, dup! mitingurile maraton, s-a decis un al treilea tur de scrutin preziden#ial, care a fost câ"tigat de actualul pre"edinte, Victor Iu"cenko, reprezentantul a ceea ce s-a numit "Revolu#ia portocalie" de la Kiev.

Factorii " Confruntarea dintre Pre"edintele Ucrainei "i premier; " Criza economic! global!; " Interesele politice ale marilor puteri (Rusia, NATO); " R!zboiul ruso-georgian din august, 2008.

Anticip"ri Evenimentele din 2009 vor fi destul de complicate pentru Ucraina. Pe fundalul crizei economice

globale, Rusia amenin#! c! în 2009 va sista aprovizionarea cu gaz. La fel, ar putea suferi modific!ri "i în rela#iile Ucrainei cu NATO "i UE, care nu vor accepta negocieri în condi#iile unei instabilit!#i în cre"tere. Moldova nu va putea beneficia de asisten#a Ucrainei în calitate de aliat în problema transnistrean!, nici în cea a reglement!rii pre#ului la gaz.

Întreb"ri " Care vor fi ac#iunile Moldovei fa#! de Ucraina în cazul continu!rii crizei politice? " Cât de grave vor consecin#ele politice ca rezultat al consecin#elor crizei economice

globale care a afectat Ucraina?

260

Ex. 15. Diploma!ia moldoveneasc" – veriga slab" a politicii externe moldovene#ti

Subiectul

Calitatea diploma#iei moldovene"ti continu! s! deranjeze presa din R. Moldova. Acest lucru are o influen#! direct! asupra cursului politicii externe a Republicii Moldova, care r!mâne imprevizibil, iar credibilitatea sa este, de multe ori, pus! sub semnul întreb!rii.

Descrierea Diploma#ia moldoveneasc! – de"i tân!r!, continu! acelea"i tradi#ii din anii preceden#i. Criteriile

numirii corpului diplomatic moldovenesc, men#ionate în 2006, 2007 sunt înc! în vigoare "i pentru 2008 "i anume se bazeaz! pe meritele celor numi#i în a sus#ine partidul de guvern!mânt.

În loc de a fi purt!toare cu demnitate a intereselor R. Moldova peste hotare "i a ap!ra drepturile cet!#enilor moldoveni afla#i într-un num!r destul de mare peste hotare, diploma#ia moldoveneasc! continu! s! fie un concediu peste hotare a celor care au f!cut diferite servicii pe gratis guvern!rii. În acest fel, au fost promovate persoane f!r! carier! diplomatic!, cu o cunoa"tere slab! a limbilor str!ine, devenind astfel absen#ii diferitor evenimente diplomatice în care era vizat! R. Moldova aducând un prejudiciu de imagine #!rii. Un astfel de exemplu, este cazul fostului Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lâng! Organiza#ia Na#iunilor Unite Alexei Tulbure care „a dat dovada de incompeten#! profesional! "i necorespundere cu func#ia exercitat!”. Aprecierea apar#ine viceministrului de externe, Valeriu Ostalep352. Alexei Tulbure a fost numit în func#ia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lâng! ONU la finele lunii iunie 2007. Anterior el a îndeplinit func#ia de reprezentant al R. Moldova la Consiliul Europei timp de patru ani. O alta numire haotic! a fost acea a lui Gheorghe Rusnac ca ambasador în Italia "i a lui Andrei Negu#a în func#ia de Ambasador al Republicii Moldova în Federa#ia Rus!. Anterior, el a de#inut func#ia de Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lâng! Consiliul Europei. Negu#! va fi înlocuit la CoE de Eugenia Kistruga, care a activat pân! în prezent în calitate de ministru adjunct al Afacerilor Externe "i Integr!rii Europene.

Grupul #int" " Cet!#enii RM; " Mass-media; " Societatea civil!.

Impactul Orice stat î"i promoveaz! politica extern! bazându-se pe ambasadorii s!i. Din p!cate, R. Moldova

nu poate conta pe trimi"i s!i permanen#i din cauz! ineficien#ei acestora. Formarea corpului diplomatic moldovenesc, dup! înf!#i"area partidului de guvern!mânt, are consecin#e negative asupra promov!rii politicii externe. Lipsirea de la diferite evenimente la care ar trebuie s! promoveze interesele Moldovei impune întrebarea ce rost mai are s! sus#ii financiar astfel de ambasadori.

Dinamica Centralizarea puterii în stat din 2001 pân! în prezent a avut ca impact diminuarea drastic! a

autonomiei diploma#iei moldovene"ti. În anul 2005, în cadrul Ministerului de Externe au fost ini#iate restructur!ri chemate s! eficientizeze activitatea sa prin înt!rirea securit!#ii interne "i consolidarea controlului ierarhic. Rezultatul nu s-a l!sat mult a"teptat. Ministerul de Externe a reu"it s!-"i înt!reasc! sensibil "i vizibil securitatea intern!, devenind, totodat!, o structur! mai pu#in comunicativ! "i mai greu de p!truns chiar "i pentru diploma#ii str!ini acredita#i la Chi"in!u. A fost „îmbun!t!#it” foarte mult "i controlul ierarhic intern. În prezent, pentru ca notele informative de interes general s! circule "i în alte departamente sau direc#ii este nevoie de aprobarea expres! a conducerii ministerului. Chiar "i în aceste condi#ii comunicarea între departamente sau direc#iile din cadrul aceluia"i departament are loc, în cel

352 Alexei Tulbure a fost rechemat din cauza incompetentei profesionale si necorespunderea cu functia // http://www.dejure.md/index.php?go=news&n=3049

261

mai bun caz, anevoios. În consecin#!, slaba informare a diploma#ilor contribuie la ignorarea realit!#ilor interne "i externe în definirea obiectivelor "i alegerea tacticilor potrivite pentru materializarea lor. De asemenea, a fost ”îmbun!t!#it!” monitorizarea întrevederilor între diploma#ii moldoveni "i cei str!ini. În prezent nici un diplomat moldovean, mai jos de func#ia de viceministru, nu poate avea o întrevedere de lucru cu diploma#i str!ini, f!r! încuviin#area conducerii ministerului. Evident, acest lucru se face, volens-nolens, în detrimentul eficien#ei diploma#iei noastre353. De aceea, logica acestor m!suri de extrem! precau#ie este foarte confuz!, în particular pentru diploma#ii str!ini acredita#i la Chi"in!u. Mai mult decât atât, în ciuda a"tept!rilor ini#iale, transformarea structurii "i practicilor interne a ministerului a dus la exacerbarea supravegherii ierarhice în interiorul s!u, a avut ca efect centralizarea pronun#at! "i reducerea transparen#ei procesului de luare a deciziilor, a dus la înl!turarea diploma#ilor cu experien#! de la formularea deciziilor, a inhibat spiritul de ini#iativ! "i a descurajat gândirea creativ! în diploma#ia noastr!.

Factorii " Arbitrariul desemn!rii "i demiterii diploma#ilor moldoveni; " Lipsa de consecven#! în politica extern!.

Anticip"ri Alegerile din 2009 ar putea produce anumite modific!ri în schimbarea corpului diplomatic odat!

cu schimbarea partidului de guvern!mânt.

Întreb"ri " Care este principul dup! care sunt numi#i ambasadorii moldoveni? " Care este contribu#ia diploma#ilor moldoveni la atragerea investi#iilor str!ine în

Republica Moldova?

353 http://info-prim.md/?a=10&nD=2008/10/06&ay=18153

262

Ex. 16. Strategia de comunicare cu privire la integrarea european" a Republicii Moldova

Subiectul

La 1 februarie, Ministerul Afacerilor Externe "i Integr!rii Europene prezenta în cadrul unei conferin#e cu participarea reprezentan#ilor misiunilor diplomatice "i ai organiza#iilor interna#ionale Strategia de Comunicare în domeniul integr!rii europene aprobat! prin decizia Guvernului Republicii Moldova la 29 decembrie 2007. Chiar dac! a fost aprobat "i un plan concret de activit!#i354, strategia a fost ignorat! în totalitate uitându-se despre informarea popula#iei despre integrarea european!.

Descrierea Strategia de comunicare cu privire la integrarea european! a Republicii Moldova, prezentat! de

înalte somit!#i oficiale în cadrul unei conferin#e de lansare la 1 februarie 2008, promitea distribuirea adecvat! "i sistematic! a informa#iei despre Uniunea European!, accesul publicului larg la mai multe surse de informa#ie cu referire la UE "i oferirea de posibilit!#i cet!#enilor Moldovei pentru a participa mai activ la procesul de integrare european!355. Strategia a fost elaborat! în 2006-2007 cu suportul PNUD Moldova "i al Funda#iei Eurasia. Aprobarea ei a fost t!r!g!nat! din cauza lipsei surselor financiare necesare pentru implementarea acestuia.

Exper#ii îns! au dorit s! vad! mai mult decât un proiect desenat cu mult gust, o campania ampl! de informare a popula#iei despre integrarea european!. Potrivit unui studiu elaborat de IDIS Viitorul "i CBS Axa în prim!vara 2008, 77,7 % dintre responden#i "tiu ce este Uniunea European!, 46,2 % au auzit de Politica European! de Vecin!tate, 32 % "tiau de existen#a unui Plan de Ac#iuni dintre UE "i RM, "i doar 15 % au cuno"tin#e mai aprofundate despre con#inutul planului356. Astfel, o Strategie de acest fel era demult necesar!, nu în pragul celor 100 de metri ai implement!rii PAUERM.

Implementarea SCIERM urma a fi coordonat! de MAEIE, sub supravegherea unui viceministru al Afacerilor Externe "i Integr!rii Europene. MAEIE urmeaz! a fi asistat de o Comisie de consultare, preconizat! a fi creat! în cadrul acestui minister, care va include reprezentan#i ai tuturor institu#iilor publice centrale de specialitate, alte p!r#i relevante "i un Grup de exper#i. Ultimul urma a fi compus din exper#i în diverse domenii; jurnali"ti; reprezentan#i ai ONG-urilor specializate, partidelor politice, Parlamentului, mediilor de afaceri, academic "i ai altor grupuri interesate. Strategia de comunicare urmeaz! a fi implementat! pe baza mijloacelor financiare alocate din bugetul de stat "i cu sprijinul donatorilor locali "i str!ini. Mijloacele financiare vor fi utilizate pentru sprijinirea unor proiecte individuale, propuse de organiza#ii publice "i private, dar identificate de un Comitet de selectare. A fost organizat chiar "i un concurs de Sigla "i Slogan pentru strategie. De"i data limit! era 5 martie 2008, rezultatele acestui concurs nu au fost f!cute publice.

Conform Strategiei urma a fi realizat unui studiu sociologic, creat! o pagin! de Internet privind UE – Portalul UE, a unui sistem de distribuire a informa#iei cu referire la UE, a unei liniei telefonice gratuite UE (Toll-free) etc. Nici pe pagina oficial! a MAEIE, nici în mass-media nu s! precizat, nici la final de an nu s-a pomenit nimic despre aceasta, de"i ministerului trebuia s! prezinte Guvernului un raport de progres.

Grupul #int" " Ministerul Afacerilor Externe "i al Integr!rii Europene; " Corpul diplomatic; " Cet!#enii R. Moldova.

Impactul Strategia urma a fi divizat! în mai multe proiecte concrete, pentru a c!ror realizare urma s! se

anun#e concursuri publice. Proiectele date trebuiau s! explice cet!#eanului simplu esen#a no#iunii de

354 http://www.mfa.gov.md/img/european-integration-documents/plan_comunicare.doc 355 http://www.mfa.gov.md/img/european-integration-documents/strateg_comunicare.doc 356 http://www.viitorul.org/public/1167/ro/Raport_EU_ROM_fin.pdf, pag.10.

263

european "i a modului de via#! din Uniunea European!. Potrivit acestui document, mai exact al Strategiei de comunicare extern! (parte component! a Strategiei) urma ca imaginea Moldovei s! se îmbun!t!#easc!. Planul de ac#iuni al Strategiei de informare este prev!zut pentru anul 2008. Îns!, probabil cei la minister nu au luat în considera#ie volumul de lucru odat! ce Moldova a mai preluat pre"edin#ia la un "ir de ini#iative regionale. Ar informarea european! a fost în totalitate ignorat!. A"tept!rile exper#ilor de a vedea ac#iuni concrete în urma acestui Plan au fost zadarnice. Iar ministerul a demonstrat înc! odat! c! nu este în stare s! gestioneze imaginea sa extern! "i nici s! asigure informarea european!. Unul din promotorii documentului a fost numit Ambasador al Moldovei în Marea Britanie.

Dinamica Elaborarea acestei Strategii a fost efectuat! în 2006-2007, iar aprobarea ei a fost t!r!g!nat! mai

mult timp. Aprobarea ei în 2008 era o continuare a acelor neajunsuri din Planul de Ac#iuni UE-RM (finalizat în februarie 2008). Odat! cu publicarea Raportului de progres al Comisiei Europene la 3 aprilie 2008 asupra implement!rii Planului de Ac#iuni "i finalizarea termenului de implementare a acestui document politic a schimbat optica ministerului. Din a doua jum!tate a anului 2008 s-a uitat de aceast! strategie, iar în raportul anual la final de an al ministrului Stratan nu se reg!se"te nici un cuvânt referitor la strategie.

Factorii " Finalizarea Planului de Ac#iuni RM-UE; " Schimbarea priorit!#ilor MAE IE: de la informare european! la semnarea unui

Acord de Asociere cu UE; " Pre"edin#iile regionale ale Moldovei.

Anticip"ri În 2009 se va reveni la aceast! Strategie odat! cu semnarea un nou acord între UE "i Moldova.

Guvernul va folosi documentul respectiv drept dovad! a eforturilor de informare european! a popula#iei "i con"tientizare a rela#iilor pe care Moldova le are cu UE.

Întreb"ri " De ce Strategia de comunicare a fost aprobat! la finalul lui 2007 ? " Câte prevederi din Planul de ac#iuni ale Strategiei au fost realizate ?