10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

16
[h ttp ://w w w . a deva ru l. eurow eb. ro ANUL XIV NR. 3600 ISSN I22IK3203 MARTI, 10SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI ILIE CALIAN Vrafîia mălai visaază arlamentul şi-a reluat lucrările punînd în discuţie două proiecte de legi - una a partidelor şi cealaltă a... sediilor partidelor. Cum-necum, s-a ajuns la concluzia că aşa nu se mai poate, că un partid trebuie să aibă minimum 50.000 de membri fondatori, echitabil repartizaţi în ţară. Să fie prea mulţi, să fie suficienţi, să fie prea puţini?... Un lucru e cert: o asemenea prevedere va tăia cheful unor şmecheraşi, precum cei iute de viclenie în 1990, de a face tot felul de partiduleţe, de care nici ei nu ştiau ce înseamnă, dar în numele cărora au obţinut sedii, pe care apoi le-au transformat în firme private, profitînd de facilităţile oferite cu generozitate de stat. Numai că, iată, tot în aceste zile de început de sesiune parlamentară, Senatul a votat dintr-un foc un proiect de lege privind vînzarea către partide a sediilor, la preţul de inventar - adică pentru nimica toată. E ceva greu de înţeles! Vasăzică, pe de o parte, se taie macaroana partidelor de microbuz, iar pe de alta, li se permite să-şi cumpere sediile. Ce-i drept, legea partidelor politice urmează a fi mediată între Camera Deputaţilor şi Senat, iar chestiunea sediilor ar putea fi niţel tîndălită. S-ar putea, mă gîndesc, ca mai întîi sâ fie scoase din circulaţie partidele de trei parale şi abia apoi să se dea drumul la cumpărarea sediilor. Poatel dar de ce această făţărnicie? Şi chiar dacă s-ar aranja lucrurile de aşa manieră încît partidele de buzunar să nu aibă acces la sedii, rămîne în discuţie preţul acestora. Ce să înţelegem prin preţ de inventar? Simplu: cam o bere pe metru pătrat de clădire sănătoasă, arătoasă, bine situată. Asta în timp ce spitalele, grădiniţele, şcolile au mari probleme cu felurite cheltuieli. Zice- se că, vînandu-le ieftin, statul scapă de o parte din cheltuielile cu partidele (care vor fi rămas pe ogorul politicii). Mira-m-aş! Ştiu ei cum să-şi aranjeze banii de cheltuieli. După cum tare m-aş mira dacă s-ar ajunge la un acord cu privire la reducerea numărului de parlamentari. In acest context, liderul grupului liberal din Senat, d-na senator de Cluj, Norica Nicolai, se trezeşte - hodoronc-tronc! - cu o trăznaie: PSD se pregăteşte de dezmembrare! De unde deduce simpatica doamnă acest lucru? Din faptul că PSD a cerut un amendament la legea partidelor politice, prin care să se precizeze modalităţile juridice de departajare a patrimoniului unui partid în cazul scindării acestuia. In ce mă priveşte, după ce am văzut cît circ s-a făcut cu asemenea ocazii, cred că o astfel de reglementare e necesară. Iar d-na Norica •vrabia mălai visează... ciujsana spatii corespunzătoare îl si l! 44 Conform prevederilor Legii bugetului, Consiliul local finanţează lucrările de întreţinere şi reparaţii la clădirile şi instalaţiile unităţilor de învăţămînt preuniversitar, inclusiv centralele termice aferente ori la reţelele de utilităţi, precum şi dotări independente. Executarea acestora are ca scop asigurarea unor condiţii igienico-sanitare adecvate desfăşurării activităţilor didactice. Pentru anul în curs municipalitatea clujeană a alocat aproximativ 70 de miliarde de lei. Din cele 127 de MII unităţi de învăţămînt, un număr de 1-11 au solicitat efectuarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii. Astfel, au fost organizate cereri de oferte de preţ pentm un număr de 102 obiective, din care 52 au fost realizate, iar 22 se află în curs de finalizare. Pentm 9 unităţi solicitările se rezolvă în regim de urgenţă fiind vorba de un volum. de lucrări mai redus, iar la altele 25 ritmul de lucm este susţinut, avînd în vedere că au necesitat reparaţii şi reamenajări suplimentare. „Chiar dacă vor fi obiective unde lucrările nu vor fi gata pînâ la începerea noului an şcolar acestea nu impietează asupra bunului mers al activităţii, ele urmînd să fie finalizate în curind fără a afecta cursurile elevilor. Va trebui însă să suplimentăm fondurile iniţiale datorită unor reparaţii şi amenajări suplimentare, precum şi a HG privind acordarea de produse lactate şi de "panificaţie pentru elevi, care presupune amenajarea de spaţii corespunzătoare”, a declarat, ieri, Laszlo Szigeti, şeful Biroului Tehnic Şcoli-Grădiniţe. Sorin CĂLIN Primăria doreşte să colaboreze cu Ministerul Lucrărilor Publice Transportului şi Locuinţei la programul de reabilitare termică pentru locuinţele construite în perioada 1950-1985, amplasate în zone urbane dens populate şi racordate la sistemele cetralizate de termoficare. în acest scop, ieri, primarul municipiului Cluj-Napoca i-a adresat o scrisoare ministrului MLPTL, jvliron Mitrea, în care îşi exprimă disponibilitatea de a pregăti, în următoarele şase luni, documentaţia necesară reabilitării termice, începînd din primăvara următorului an, „a cel puţin 100 de blocuri din municipiul nostru, care se încadrează în condiţiile prevăzute de ordonanţă”. Gheorghe Funar susţine că primăria a demarat de mai bine de un an, în colaborare cu specialişti ai Universităţii Tehnice Cluj, o investigare a clădirilor construite în perioada amintită şi e posibil ca intenţia Guvernului să nu fie străină de iniţiativa clujeană. Sorin CĂLIN Funar se consideră persecutat politic Datele incriminatoare la adresa activităţii financiar-contabile a Consiliului local Cluj-Napoca prezentate la sfîrşitul săptămînii trecufe de preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna au fost respinse în totalitate, ieri, de către ediluT şef. Acesta susţine că nedescărcarea de gestiune nu reprezintă un fenomen izolat în România din moment ce majoritatea administraţiilor locale suferă de aceeaşi „boală a vremurilor”: „S-a luat cineva de Bâsescu sau de altcineva ? Nu, ei au treabă doar cu municipiul Cluj-Napoca. Dacă avem pe rol procese chiar la instanţele Curţii de Conturi e normal să nu primim descărcare de gestiune “. Gheorghe Funar consideră regretabilă atenţia specială acordată muncipalităţii clujene de către preşedintele Curţii de Conturi şi este convins că acţiunea reprezintă un joc politic îndreptat împotriva primarului municipiului şi secretarului general al PRM. Raportul Curţii de Conturi e calificat drept o „informare trunchiată, facînd un inventar parţial al unor constatări rezultate în urma controalelor anuale ale Camerei de Conturi Cluj”, multe dintre acestea fiind „soluţionate în __________ SorinCĂLIN continuare în pagina a 4-a Grupele operative de lucru ale conducerii PSD au verificat situaţia a 10 organizaţii ale partidului, a declarat, ieri, secretarul general al PSD Cozmin Guşă, arătînd câ pînă la 25 septembrie aceste grupuri vor trebui sâ definitiveze controalele în toate organizaţiile. . Guşă a precizat câ organizaţiile verificate sînt Tulcea, Giurgiu, Brăila, Teleorman, Maramureş, Bistriţa, Mureş, Suceava, Ialomiţa şi Sălaj. Grupele operative nu au verificat, însă, pînă în prezent, organizaţiile care au fost implicate în scandaluri, cum ar fi Vrancea şi Constanţa. Guşă a spus câ grupul operativ care se ocupa de organizaţia Vrancea nu şi-a început încă activitatea, dar că acesta se va înscrie în termen. După ce grupele operative vor finaliza aceste controale, rezultatele vor fi analizate în Delegaţia Permanentă în prezenţa preşedintelui PSD Adrian Năstase, iar decizia va fi discutată şi cu organizaţiile. UNIVERSITATEA "BOGDAN VODA" CLUJ-NAPOCA ^ xversitat ^ “BOGDAN VODĂ” Concurs de admitere sesiunea Septembrie 2002 Specializări: 1. M A N A G E M E N T (zi şi frecvenţă redusă) 2. F IN A N Ţ E şi B Ă N C I (zi şi frecvenţă redusă) 3. I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă (zi şi frecvenţă redusă) 4. CONTABILITATE Şl INFORMATICĂ DE GESTIUNE (zi şi frecvenţă redusă) 5. ŞTIINŢE POLITICE (zi) 6. D R E P T (zi şi frecvenţă redusă) £ § înscrieri: ş ►►1 august -13 septembrie 2002 ►►pe baza Dosarului de Concurs (Clasificarea candidaţilor se face luînd în considerare media generală a examenului de bacalaureat) Taxa de admitere: 200.000 lei. Afişarea rezultatelor concursului de admitere: 14 septembrie 2002. INFORMAŢII Şl ÎNSCRIERI la sediul Universităţii „Bogdan Vodă", str. Moţilor nr. 119, Cluj-Napoca, telefon: 0264-191.830, 0264-198.787. APĂ MINERALĂ NATURALĂ LOCUL 11 IN LUME datorită contitătii ridicate de litiu . Prezenta litiului o face extrem de rară si- valoroasă pentru calităţile sale curative. Este o apă minerală de masă cu efect miraculos, recomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, rinichi,lî: vezică urinară; astm,reumatism, gută, cistită, inflamaţii ale prostatei , fe;, gută reumatică si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor dinpU fl/'ffi, lOrganism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-ce!ulită.| A j Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular ,1 *V • j iul si un afrodisiac natura] care te face să te bucuri de viată în fiecare itu ° m'neralâ de masă cu un gust plăcut răcoritor. j . UTHINIA - acum în lanţul de magazine METRO ' Căutăm distribuitori zonali fax 0259-467484 Primarul municipiului Cluj-Napoca intenţionează să propună noului Consiliu local, actualul fiind “îngropat” de drept, un proiect de hotârîre prin care să aloce o sumă importantă pentru restaurarea imobilului situat în comuna Baia de Criş - judeţul Hunedoara, unde a murit, în noaptea de 10/11 septembrie 1872 Avram Iancu. Edilul şef s-a adresat deja ministrului Culturii, Răzvan Teodorescu (care este cetăţean de onoare al municipiului nostru) şi preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mihai Rudeanu, respectiv primarului comunei Baia de Cris propunîndu-le o colaborare cu municipalitatea clujeană astfel încît, pînă la sfîrşitul verii viitoare, imobilul respectiv să fie restaurat şi introdus în circuitul turistic al zonei. EI speră ca Ministerui Culturii să contribuie cu 100 de milioane lei, iar Consiliul Judeţean Hunedoara cu 50 de milioane lei, în timp ce primăria din localitatea în care Crăişorul Munţilor a păşit spre eternitate să întocmească documentaţia necesară eliberării autorizaţiei de construire. Prin intermediul prof. univ. dr. Silviu Nistor va fi întocmită, în termen de aproximativ o lună de zile, documentaţia istorică a acestui imobil. Pentru fonduri suplimentare se va apela la bugetul local al clujenilor. Sorin CĂLIN

Transcript of 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

Page 1: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

[h ttp : //w w w . a d e v a r u l . e u r o w e b . ro

A N U L X IV N R . 3 6 0 0 I S S N I 2 2 I K 3 2 0 3

M ARTI,10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

ILIE CALIAN

Vrafîiamălai visaază

arlamentul şi-a reluat lucrările punînd în discuţie două proiecte de legi - una a partidelor şi cealaltă

a... sediilor partidelor. Cum-necum, s-a ajuns la concluzia că aşa nu se mai poate, că un partid trebuie să aibă minimum 50.000 de membri fondatori, echitabil repartizaţi în ţară. Să fie prea mulţi, să fie suficienţi, să fie prea puţini?... Un lucru e cert: o asemenea prevedere va tăia cheful unor şmecheraşi, precum cei iute de viclenie în 1990, de a face tot felul de partiduleţe, de care nici ei nu ştiau ce înseamnă, dar în numele cărora au obţinut sedii, pe care apoi le-au transformat în firme private, profitînd de facilităţile oferite cu generozitate de stat.

Numai că, iată, tot în aceste zile de început de sesiune parlamentară, Senatul a votat dintr-un foc un proiect de lege privind vînzarea către partide a sediilor, la preţul de inventar - adică pentru nimica toată. E ceva greu de înţeles! Vasăzică, pe de o parte, se taie macaroana partidelor de microbuz, iar pe de alta, li se permite să-şi cumpere sediile. Ce-i drept, legea partidelor politice urmează a fi mediată între Camera Deputaţilor şi Senat, iar chestiunea sediilor ar putea fi niţel tîndălită. S-ar putea, mă gîndesc, ca mai întîi sâ fie scoase din circulaţie partidele de trei parale şi abia apoi să se dea drumul la cumpărarea sediilor. Poatel dar de ce această făţărnicie? Şi chiar dacă s-ar aranja lucrurile de aşa manieră încît partidele de buzunar să nu aibă acces la sedii, rămîne în discuţie preţul acestora. Ce să înţelegem prin preţ de inventar? Simplu: cam o bere pe metru pătrat de clădire sănătoasă, arătoasă, bine situată. Asta în timp ce spitalele, grădiniţele, şcolile au mari probleme cu felurite cheltuieli. Zice- se că, vînandu-le ieftin, statul scapă de o parte din cheltuielile cu partidele (care vor fi rămas pe ogorul politicii). Mira-m-aş! Ştiu ei cum să-şi aranjeze banii de cheltuieli. După cum tare m-aş mira dacă s-ar ajunge la un acord cu privire la reducerea numărului de parlamentari.

In acest context, liderul grupului liberal din Senat, d-na senator de Cluj, Norica Nicolai, se trezeşte - hodoronc-tronc! - cu o trăznaie: PSD se pregăteşte dedezmembrare! De unde deduce simpatica doamnă acest lucru? Din faptul că PSD a cerut un amendament la legea partidelor politice, prin care să se precizeze modalităţile juridice de departajare a patrimoniului unui partid în cazul scindării acestuia. In ce mă priveşte, după ce am văzut cît circ s-a făcut cu asemenea ocazii, cred că o astfel de reglementare e necesară. Iar d-na Norica • vrabia mălai visează...

c iu j s a n aspatii corespunzătoare

îl si l!44

Conform prevederilor Legii bugetului, Consiliul local finanţează lucrările de întreţinere şi reparaţii la clădirile şi instalaţiile unităţilor de învăţăm înt preuniversitar, inclusiv centralele termice aferente ori la reţelele de utilităţi, precum şi dotări independente. Executarea acestora are ca scop asigurarea unor condiţii igienico-sanitare adecvate desfăşurării activităţilor didactice. Pentru anul în curs municipalitatea clujeană a alocat aproximativ 70 de miliarde de lei. Din cele 127 de

M IIunităţi de învăţămînt, un număr de 1-11 au solicitat efectuarea de lucrări de întreţinere şi reparaţii. Astfel, au fost organizate cereri de oferte de preţ pentm un număr de 102 obiective, din care 52 au fost realizate, iar 22 se află în curs de finalizare. Pentm 9 unităţi solicitările se rezolvă în regim de urgenţă fiind vorba de un volum. de lucrări mai redus, iar la altele 25 ritmul de lucm este susţinut, avînd în vedere că au necesitat reparaţii şi reamenajări suplimentare. „Chiar dacă vor fi obiective unde lucrările nu vor fi gata pînâ la începerea noului

an şcolar acestea nu impietează asupra bunului mers al activităţii, ele urmînd să fie finalizate în curind fără a afecta cursurile elevilor. Va trebui însă să suplimentăm fondurile iniţiale datorită unor reparaţii şi amenajări suplimentare, precum şi a HG privind acordarea de produse lactate şi de "panificaţie pentru elevi, care presupune am enajarea de spaţii corespunzătoare”, a declarat, ieri, Laszlo Szigeti, şeful Biroului Tehnic Şcoli-Grădiniţe.

Sorin CĂLIN

Prim ăria doreşte să colaboreze cu M inisteru l L ucrărilor P ubliceTransportului şi Locuinţei la programul de reabilitare termică pentru locuinţele construite în perioada 1950-1985, amplasate în zone urbane dens populate şi racordate la sistem ele cetralizate de termoficare. în acest scop, ieri, p rim aru l municipiului Cluj-Napoca i-a adresat o scrisoare ministrului MLPTL, jvliron Mitrea, în care îşi exprimă disponibilitatea de a pregăti, în următoarele şase luni, documentaţia necesară reabilitării termice, începînd din primăvara următorului an, „a cel puţin 100 de blocuri din m unicipiul nostru, care se încadrează în cond iţiile prevăzute de ordonan ţă” . Gheorghe Funar susţine că primăria a demarat de mai bine de un an, în colaborare cu specialişti ai U n iversită ţii Tehnice Cluj, o investigare a clădirilor construite în perioada amintită şi e posibil ca intenţia Guvernului să nu fie străină de iniţiativa clujeană.

Sorin CĂLIN

F u n a r s e c o n s id e r ă p e r s e c u t a t p o l i t i cDatele incriminatoare la adresa

activităţii financiar-contabile a Consiliului local C luj-N apoca prezentate la sfîrşitul săptămînii trecufe de preşedintele Curţii de Conturi, Dan Drosu Şaguna au fost respinse în totalitate, ieri, de către ediluT şef. A cesta susţine că nedescărcarea de gestiune nu

reprezintă un fenomen izolat în România din moment ce majoritatea administraţiilor locale suferă de aceeaşi „boală a vremurilor”: „S-a luat cineva de Bâsescu sau de altcineva ? Nu, ei au treabă doar cu municipiul Cluj-Napoca. Dacă avem pe rol procese chiar la instanţele Curţii de Conturi e normal să nu

primim descărcare de gestiune “. G heorghe Funar consideră regretabilă atenţia specială acordată m uncipalităţii clujene de către preşedintele Curţii de Conturi şi este convins că acţiunea reprezintă un joc po litic îndreptat îm potriva prim aru lu i m unicipiului şi secretarulu i general al PRM.

Raportul Curţii de Conturi e calificat drept o „informare trunchiată, facînd un inventar parţial al unor constatări rezultate în urma controalelor anuale ale Camerei de Conturi Cluj”, multe dintre acestea fiind „soluţionate în

__________ Sorin CĂLINcontinuare în pagina a 4-a

Grupele operative de lucru ale conducerii PSD au verificat situaţia a 10 organizaţii ale partidului, a declarat, ieri, secretarul general al PSD Cozmin Guşă, arătînd câ pînă la 25 septembrie aceste grupuri vor trebui sâ definitiveze controalele în toate organizaţiile.. Guşă a precizat câ organizaţiile verificate sînt Tulcea, Giurgiu, Brăila, Teleorman, Maramureş, Bistriţa, Mureş, Suceava, Ialomiţa şi Sălaj.

Grupele operative nu au verificat, însă, pînă în prezent, organizaţiile care au fost implicate în scandaluri, cum ar fi Vrancea şi Constanţa. Guşă a spus câ grupul operativ care se ocupa de organizaţia Vrancea nu şi-a început încă activitatea, dar că acesta se va înscrie în termen.

După ce grupele operative vor finaliza aceste controale, rezultatele vor fi analizate în Delegaţia Permanentă în prezenţa preşedintelui PSD Adrian Năstase, iar decizia va fi discutată şi cu organizaţiile.

UNIVERSITATEA "BOGDAN VODA" CLUJ-NAPOCA^ x v e r s i t a t ^

“BOGDAN VODĂ”

Concurs de admitere sesiunea Septembrie 2002

Specializări:1. M A N A G E M E N T (zi şi frecvenţă redusă)2. F IN A N Ţ E şi B Ă N C I (zi şi frecvenţă redusă)3. IN F O R M A TIC Ă E C O N O M IC Ă (zi şi frecvenţă redusă)4. C O N T A B IL IT A T E Ş l IN F O R M A T IC Ă D E G E S T IU N E (zi şi frecvenţă redusă)5. Ş T IIN Ţ E P O L IT IC E (zi)6. D R E P T (zi şi frecvenţă redusă) £

§înscrieri: ş►► 1 august -1 3 septembrie 2002►► pe baza Dosarului de Concurs (Clasificarea candidaţilor se face luînd în considerare media

generală a examenului de bacalaureat)

Taxa de admitere: 200.000 lei.Afişarea rezultatelor concursului de admitere: 14 septembrie 2002.

INFORMAŢII Şl ÎNSCRIERI la sediul Universităţii „Bogdan Vodă", str. Moţilor nr. 119, Cluj-Napoca, telefon: 0264-191.830, 0264-198.787.

APĂ MINERALĂ NATURALĂLOCUL 11 IN L U M E datorită contitătii ridicate de litiu .

Prezenta litiului o face extrem de rară si- valoroasă pentru calităţile sale curative. Este o apă minerală de masă cu efect miraculos, recomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, rinichi,lî: vezică urinară; astm ,reumatism, gută, cistită, inflamaţii ale prostatei , fe;, gută reumatică si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor dinpU fl/'ffi,

lOrganism, ceea ce reduce si depunerea de grăsim i-ce!ulită.| A j Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular ,1 *V • j iul si un afrodisiac natura] care te face să te bucuri de viată în fiecare i t u ° m'neralâ de masă cu un gust plăcut răcoritor. j .

U T H IN IA - acum în lanţul de magazine M E T R O 'Căutăm distribuitori zonali fax 0259-467484

Primarul municipiului Cluj-Napoca intenţionează să propună noului Consiliu local, actualul fiind “îngropat” de drept, un proiect de hotârîre prin care să aloce o sumă importantă pentru restaurarea imobilului situat în comuna Baia de Criş - judeţul Hunedoara, unde a murit, în noaptea de 10/11 septembrie 1872 Avram Iancu. Edilul şef s-a adresat deja ministrului Culturii, Răzvan Teodorescu (care este cetăţean de onoare al municipiului nostru) şi preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Mihai Rudeanu, respectiv primarului comunei Baia de Cris propunîndu-le o colaborare cu municipalitatea clujeană astfel încît, pînă la sfîrşitul verii viitoare, imobilul respectiv să fie restaurat şi introdus în circuitul turistic al zonei. EI speră ca Ministerui Culturii să contribuie cu 100 de milioane lei, iar Consiliul Judeţean Hunedoara cu 50 de milioane lei, în timp ce primăria din localitatea în care Crăişorul Munţilor a păşit spre eternitate să întocmească documentaţia necesară eliberării autorizaţiei de construire. Prin intermediul prof. univ. dr. Silviu Nistor va fi întocmită, în termen de aproximativ o lună de zile, documentaţia istorică a acestui imobil. Pentru fonduri suplimentare se va apela la bugetul local al clujenilor.

Sorin CĂLIN

Page 2: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRLA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CiMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLITIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POUŢJA DEJ: 21-21-21• POLITIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CiMPIA TURZII: 36-82-22• Politia huedin: • 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCLARA CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. inL 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19455-9!• INTERNAŢIONAL 971• INTERURBAN. 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• RA TERMOFICARE: 19-87-48• RA. APĂ CAN AL: 19-14-44• R A * Domeniului Public: 19-40-55• RAT.U.C. 43-09-17• SC. *SALPREST* SA: 19-55-22• SC PR1SAL 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928:433424

•JANDARMI: 956• GARA Ouj-N'jpocn: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Tuni» • 31-17-62; D tj-21-20-22• ALIANŢA ANTISUICID: 19-16-17• DIRECŢIA GEN. JUD PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983.42-01-46• AGTNTU JUD DE OCUPARE A TORTEI DE

MUNCĂ CLUJ 19-5415• C.ASA DE PENSII CLU) 43-10-10. 19-08-62 •INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCĂ: 19 54-07. SESIZĂRI MUNCĂ LA NEGRU. 19.73-77

• DERANJAMENTE ELECTRICA:929. 13-43-33

•CENTRUL JUDEŢEAN CLUJ DE PREVENIRE St CONSILIERE ANTIDROG

Republica - Dublura. SUA - premieră (13; 15,30; 18; 20,30; 23). Zilnic spectacole cu larif redus de la ora 23. * Arta- Eurimagos - 8 femei. Franţa - premieră (16; 18; 20). Vineri, simbâlâ, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22 * Victoria - Stuart U tile 2, SUA - premieră (13. 15; 17; 19; 21). *

. Favorit - Frăţia lupilor. Franţa (16; 19). * Mărăşti - Contele de Monte Cristo, SUA (17; 19,15). Luni închis.

TURDA: Fox - Blade 2, SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21.

DEJ: Arta - Vidocq. SUA (15; 17; 19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22.

GHERLA: Pacea - Bărbaţi în negru 2, SUA (17; 19); vineri, sîmbătă, duminică: spectacole cu tarif redus de la ora 22; joi - închis.

TELE 7 abcs>s

Astăzi, 18,00: T E L E 7 A C T U A L ; 18 ,30 : V IT R IN A ;

22,00: T E L E 7 A C T U A L

E X i M T U RAGENTE DE TURISM Şt BILETE DE AVION

v ă o f e r â :

gursM e r ie n e

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

marţiCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

lolCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj -> Otopeni 7,00,20,10 şi 21,05 Otopeni -> Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbătăCluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 -Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00'

duminică Cluj Otopeni 7,00 şi 15,15Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00 -

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -> FrankfurtMarţi, Joi, sîmbătă şl duminică 9,40 Frankfurt -> ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj -3 Vienaluni, miercuri - 9,45) vineri -15,10 Viena -3 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj -3 Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna -3 Clujluni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei;

EXIMTUR, str. A Şaguna 34-35 S tel/fax: 064-433.569; 193.442 ţ

e-mail: [email protected]

EFARMACII!F*rmacli cu serviciu permanent Farmacia “CYNARA", Calea Floreşti

nr.75. (el.42.62.72, orar non-stop, Farmada "REMEDIUMFARM", B-dul 21 Decembrie nr. 131, tei. 41-29-01, orar non- stop. Farmacia "VISCUM\ str. Fîntînele nr. 7. tel. 0264-307.039, orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit Farmada "DAPHNE", str. Plopilor nr.

50. telefon 429.405. orar 8-20, Farmada "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95, orar 8-22. Farmada "CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 6-22. Farmada •AMARYLLIS*. str. I. Haţieganu nr. 11, tel. 19-78-52. orar L-V: 8-20, S-D: 8-13.

Garda da noapteFarmada nr. 3. P-ţa M. Viteazul nr. 36,

telefon 13-03-64, orar 20-8.

BIBLIOTECI■ Biblioteca Judeţeană

“OCTAVIAN GOGA”: Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vineri; 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. Nf Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: Mănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Mediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala

.Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00- 16,00.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul Policlinic cu Plată

instituţie cu vechi

renume în asigurarea

consultaţiilor medicale,

angajează medici de

toate specialităţile. Adresa: Ştefan Ludwig Roth(fosta Mâloasa) nr. 19. Tel.: 130.330 său 432.557.

POLICLINICA FĂRA PLATA "FAMILIA SFÎNTA"• 9 - 13 septembrie •

Medicină generală. Dr. I. Boilâ - 10, 11, 13 (11-13), 9 (15-17), dr. R. Cotârlâ- 11 (10-12), dr. S. loga - 13 (9-11), dr. D. Oltean - 9 (14-16), dr. A.F. Oros -12 (14-16). dr. D. Platon - 9 (9-11), 12 (16-18), dr. L. Raşa - 9 (15-17), dr. M. Suciu - 12 (10-12), dr. V. Tâtaru - 13 (10-12). dr. C. Ţonea 10, 12 (9-11), dr. O. Ţarog - 9 (10-12), dr. A Varga - 9, 13 (9-11), dr. C. Vlaicu - 9 ( l i ­ra); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbâ -11,13 (10-12); Cardiologie. Dr. I. Ivanciuc- 10. 12 (12-13), dr. I. Paţiu - 11 (11,30-13), dr. T. Popescu - 11 (9-11), dr. N. Prişcâ -11 (16-18); Interne. Dr. G. Râdulescu -1 0 (9-11), dr. C. Becea - 9 (15- 16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 12 (14-16); Urologie. Dr. Z. Popa - 12 (12-13); Hematologie. Dr. C. Nicorici - 9 (10-11); Oncologie. Dr. D.L. Ciule- 12 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 9 (16-17), dr. I. Horge - 10(14-15), dr. R. Pop - 9 (11-13), dr. E. Sandovici - 10 (16-17); Glne-onco- colposcopie. M. Risca - 11 (9-11); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 12 (12-13); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 9, 10. 11, 12, 13 (9-11).

tn cadrul polidinidi se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analiza medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de lunipînă vineri, între orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14.

“ _ lific ................Trimiterile sînt valabile şi de la medidi din afara polidinidi. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de recomandare de la medidi din policlinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de cătrejil aamE Jh ^ AmamIama Da a ■ Îa aII aI a j4a MA>i: a! Ia. Trttrrt a^aIa 4© 44 A» I VW I AII Kllfifdl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu bilet de trimitere de la Polidinica "Familia Sfântă". Pentru chirurgie plastică şi reparatorie,radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 199.345, între orele 16-17, de luni pînâ vineri. Donaţiile se fac la sediul Polidinidi, ia secretariat, şi în contul nr, 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala CIuj-Napoca.

Marti, 10 septembrieiţifosf Jurnalul de dimineaţă; if -ra ! 7,30 Şapte zile (r); 8,30 IOMAIUA Necazuri de puştoaică (s); 9,20 Tezaur folcloric (r); 10,20 Puterea gtndului ( SUA, 1995);12.00 TVR Timişoara; 13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz;14.15 Corect!; 14,30 Puncte cardinale; 15,00 Piaţa şi banii (r);16.00 Kronika; 17,00 Sacrificiul celorlalţi (dramă, Franţa, 1984. Prima parte); 18,40 Corect! (r);19.00 Avanpremieră Ştiri; 19,05 Geena Davis (s); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,55 Curat Caragiale! Paroli; 21,00 Şapte zile (s); 22,00 Jurnal de Festival; 22,15 Sub acoperire (s). Primul episod;23.15 Jurnalul de noapte; 13,30 Amprente; 23,45 Teama; 0,35 Teatrul Naţional de TV prezintă: Capul de răţoi; 2,25 Jurnal (r); 3,40 Viaţa ca un sport extrem (dramă, SUA, 1997); 5,15 Puncte cardinale (r); 5,45 Istorie polemică (r).

2.00 13-14 cu Andrei Gheorghe (r);3.00 Fotbal: Meci din Divizia A (r); 4,30 Gîndeşte liber (r); 5,30 Lupul din campus (r); 6,30 Ştii şi cîştigi!W-

S rîfTffîl 7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid;

11.30 Vînătoarea comorilor (r);12.30 Ed (r); 13,30 Desene animate; 14,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 14,30 Vrei să fii miliardar? (r);15,00 www.primatv (r); 15,30 Vînătoarea comorilor (r);16.30 Prietene şi rivale (s); 17,30 Marilena; 18,00 Focus; 19,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 Răzbunarea lui Porky (comedie, SUA/Canada, 1985); 22,00 Vînătoarea comorilor (S); 23,00 Focus Plus (s); 23,45 M AS.H. (s); 3,00 In căutarea dreptăţii: 1,27 Clip Art (r); 1,30 Marilena (r); 2,00 Focus Plus (r).

7,00 America Alive (r); 8,40 Desene

animate (r); 9,10 Lumea lui Chiţ- Chiţ; 10,00 Ştiri; 10,05 Dimineţile uni bărbat cuminte; 12,15 Drumul spre Avonlea (s); 13,10 Tribu (s); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 15,50 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Călătorind prin ţară; 17,05 Tn plină acţiune (s); 18,00 Tonomatul DP 2; 20,05 O altă dimensiune; 21,00 Puterea vieţii (s); 21,30 Cucerirea Angliei (film istoric România/Franţa/Elveţia, 1981. Prima parte); 22,45 Cauza şi defectul; 23,45 Ştiri; 23,50 Clepsidra cu imagini; 0,25 Tată, am încurcat-o! (s).

7,00 Observator; antw rţ: 750 ştiri sportive; 8,00 Pe cont propriu (s); 9,00 Detectivii Hart (r); 10,00 Isabella (r); 12,00 Maria Emilia (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 The Octogon (r);15,00 Tenis; 17,00 Ştiri; 17,20 Isabella (s); 19,00 Observator.Sport. Meteo; 20,00 Cineva care să mă apere (thriller, SUA, 1987);22.00 Observator. Sport. Meteo;23.00 Locuri în inimă (dramă, SUA, 1984); 1,00 Observator (r); 2,00 Awesome Lotud (comedie, SUA, 1983); 4,00 Maria Emilia (r); 5,00 Locuri în inimă (r).

sJhZ & l 7.°° Teo f r ) ;8-°°M j k â a ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 Lupul din campus (s);11.15 Familia Bundy (r); 12,00 Secolul 20: In spatele istoriei (r); 13,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 Taken (r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);17.00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo;19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Out of Annie’s Past (thriller, SUA, 1995;22.00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy (s); 23,00 Prizoniera (dramă SUA, 1998); 1,00 Ştirile Pro TV;1.15 Secolul 20: Tn spatele istoriei;

'■ n ţ * ) f > 'a ' i r«! s.'l ţ i il}

1

tc 151}

M E D S T f iCentrul Medic? Str. Mehedinţi n !

Oferă servicii mej c specialităţile:- dermatoveneroloq alergologie 3- obstetrică - ginecolc ecografie- medicină internă •ortopedie- ecografie, EKG funcţionale ventilatorii •laborator clinic computt

Recoltări-zilnic7.30-1Informaţii, şi program;

telefon: 17.11.84,

Taf 7 7,35 Telejurnal; 8,05 Z /a t? c videoclipuri; 11,00

Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel: Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Atelierul lui Newton (r); 17,00 As show (r); 18,00 Germania astăzi (r); 18,30 Telejurnal (s); 19,00 Marcă germană; 19,30 Surprins (film SUA); 21,30 Concert (r); 22,30 Documentar (r); 23,00 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.

CflBINETMEDiCf! stomatolog:

Calea Molilor nr. IM,ip. Dr. Socolov Gelu -'medic prii* Dr. Socolov Mihaela- medic pr

canptaKterapie • protetică (ceramică) ]

- chirurgie (rezecţii, implante)Programări dnlc h taL f i t i - l -A n

Orar: luni - vineri: 9 -19,

sîmbătă: 10 • 13.

7,15 Terra nostra « z C B S a ţ r ) ; 8,15 Poveştiri adevărate (r); 9,00 între dragoste şi ură (r); 11,15 Amor latino (s); 12,15 Dragoste şi putere (r); 12,45 Clona (r); 13,45 Femei înşelate (s); 15,00 Muzica de Acasă; 15,15 Căsuţa poveştilor; 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,30 Terra nostra (s);17.30 între dragoste şi ură (s);19.30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 Insula Ellis (s); 22,00 Clona (s); 23,00 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Betty cea urîtă (r); 0,45 Femei înşelate (r); 1,30 Amor latino (r); 2,15 Muzica de Acasă; 3,15 la-mă acasă! (r); 3,45 Acasă la români, Cîntă-mi, lăutare! (r); 5,45 Secretul iubirii (r); 6,45 la-mă acasă! (r).

NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Sport Club NCN (r); 11,00 Faţă în faţă cu reforma (r); 18,30 Express NCN; 19,00 La porţile dorului; 20,00 Express NCN; 20,30 Formula magică; 21,45 Express NCN.

« O N C O PCABINET MEDICAL ONCOL' ţ

C LU J-N APO C A, a tr .P R O F CiO RTEA nr-

(c a r tie r Grigorescu)

Prof.dr. LUCIAN LAZ?(Ginecologie. Chirurgie. Onco- L, Ml: 15-18; Ma, J: 16=-ţDr. VALEN TIN POPES:

(Chirurgie, Oncologie : Ma, J: 14”-16; V:

S: 9-11Dr. DAN-SORIN POPE;

(Urologie)L, Ml: 18-20; Ma, J: 18 ;

V: 16-20 v PROGRAMARE: Ţ

tel/fax (064) 18.76.C? î n t i m p u l o r e l o r d e f u n c ţ i e -

a c a b i n e t u l u i

18,00-19,30 Dialoguri wp« incomode - realizator

Florin Ghiuriţan; 19,30-19,40 Spoturi & Promo; 19,40-20,30 Stil şi Viaţă - realizator Adela Fekete.

Redacţia nu îşi asumă • responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de' televiziune.

MEDIPRAX JCentru medical {]

Prof. Dr. HUŢANU io r nCIuj-Napoca, str. Ion Meşter 7 ţj

CONSULTAŢII, vTRATAM EN TE, U R G E V c

CHIRURGIE PEDIATRIC-; ORTOPEDIE;MALFORMAŢII

U.E;CONGENITAL UROLOGIE PEDIATRICĂ- PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ;DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări ta fete

(064) 421806; Q94-605S

Linia telefonică de intervenţie Tn z şi prevenţie a suicidului in iţiată :

EABOIUTORll DE SlliTATE HEYTALt stă la dispoziţia dvs. de luni pînă v între orele 8 - 22. V ă a ş t e : ape lu rile la num ăru l 1 8 6 8 6 4 .

Marţi, 10 septembrie P rim a oră 6,00. P ro g ra m in fo rm a tiv B B C 6,00, 11,00,

C D 18,00. M eteo 6,20,4,40. P rim u l s a lu t - Ştefan Cororian r,DI0 7,00. Ş tiri 7,00,8,00,9,00,10,00,14,00. H o ro s c o p 7,45. C u rs v a lu ta r 8,15. M eteo 8,40. Ce M ai C re d e Lu m ea 9,20,15,20. M u zic h ia 11,00. C a le id o s c o p C D - Tudor Runcanu13.00. Ş tirh -M ete o 13,00,15,00; 16,00. J u r n a l de ştiri-m eteo17.00. F la s h in fo rm a tiv 21,00, 23,00, 01,00.

21,30, 23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s de dim ineaţa, 06,35, 8,20 C a le n d a ru l zilei. M eteo. 06,45, 9,45 H o ro sc o p . 9,00 Ş tiri locale . 9,20 P ro g ra m u l cinem a. 9,55 Inform aţii culturale.10,00, 12,00, 13,00, 15,00, 16,00, 17,00 Ş tiri naţionale ş i lo c a le . 10,00-14,00 P u n c t... ş i d e la Zece; 14,30-18,00 U n ip lu s alternativ. 18,30-21,00 Tre i ceasuri bune, 19,00 Ş t i r i , locale. 22,00; Ş tiri naţionale 21-30-6,00; U n ip lu s n octurn .

Marţi, 10 septembrie Ş T IR t. 09.00, 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; B B C -

06.00, .11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 S u p e r m atinal: Ştirile

ut*( q P L U J Marţi, 10 septembrie8»k»2 s,6MHz 6,00 B u n ă d im in e a ţa . O emisiune cu

locale, interviuri. Horoscop (6.40, 7.20,8.20), Punctul de vedere(7.45), Liniuta de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 P a tru la d e se rvic iu : 9.30 - Revista presei, Punctul de • vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45 - Sport pe mapamond; 12.00-18.00 C a le id o sco p fm : 13.20 M usca (limba maghiară) 20.00 T o p T e n - D J Sebi; 22.00-23.00 Tre n u l de la m ie zu l n o p ţ ii - Ucu Florea; 01.00-6.00 U n d e M agice.

Marţi, 10 septem brie P r o g r a m in f o r m a t iv B B C : 6 ,0 0 -

6,30:8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-

UNtPLUS Radio

informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată de Anca Bâltan.8.00 E m is iu n e a în lim b a m a g h ia ră . 10,00 D e ze ce o ri R om ânia. 11,05 E x c lu s iv m agazin - prezintă Melania Drăgan;12.00 R adiojurnal transilvan. 13,00 R adiojurnal B ucureşti.15.00 Em isiunea în lim ba m aghiară. 18,00 R a d io fa x - prezintă Doina Borgovan; 18,30-20,00 A th e n e u - Prezintă Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,05 Pe p o te c i de cîntec d ra g - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 înch iderea pro gra m u lu i. 20,00 - 24,00 Pe 95,6 M H Z Paralele m uzicale.

R A D IO F IR 9 6 £ F M D E J - i10.00, horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, m u zic F iru ’n paişpe, 10.00 - 14.00, muzică, dedicaţii, divertism e power play, ştiri,, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00 — 18.? muzică; dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zi-. Firu roşu, 17.00 -1 8 .0 0 , dedicaţii muzicale în direct; J u m z B B C - 7.00, 8.00, 11.00, *14.00, 18.00; Ştirile R A D I O F9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30; Ştiri spo rtive , 16.45; S e s cu Ciprian. 18,30-21,00; To p 20 rom â n e sc. 21.00 — 2 2 .C cu Ovidiu Petre.

Marţi, 10 septembrie 06:00-06:30 R adio E u ro p a L ib e ră ; 0 6 :3

10:00 Toate p în ze le s u s - o trezire în variantă e s t iv a lă :101,5 FM; 10:00-14:00 Ice Tea - programul răcoritor a l uri zile fierbinţi, cu hituri, informaţii, concursuri; 14:00-18:00 I r n p i i tropica l - 4 ore cu şi pentru ascultători, adică m e s a j, telefoane, recomandări pentru o seară la Cluj; 1 8 :0 0 -ţ g ;' R adio E u ro p a L ib e ră ; 18:30-21:00 E m is iu n e a î n l î m i m aghiară; 21:00-06:00 N igh t P la y la R adio Im p u ls .

mailto:[email protected]
http://www.primatv
Page 3: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

V \i /i Y Î )

Ziarul nostru foloseşte ştiri fijmizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

lUi %temb

iOUA FATA TULBURĂTOARE A AMERICII

(Articol semnat de Jimmy Carter, fost preşedinte al SUA)

Schimbări fundamentale au Ioc în politica SUA ţ-^ fe rito a re la drepturile omului, la rolul nostru în c Otnunitatea naţiunilor şi în procesul de pace din £ 3>TÎentul M ijlociu în mare, fără dezbateri d e f in i t iv e (cu excepţia, uneori, a unora care au

în cadrul Administraţiei). Abordări noi au3 .-părut în mod firesc în urma reacţiilor rapide şi

1 i n e consiliate ale preşedintelui Bush la tragedia d e la 11 septembrie, dar altele par să vină de la t i T grup restrîns de conservatori care încearcă s â-ş i realizeze ambiţii mult rîvnite sub acoperirea

1 -proclam atului război împotriva terorismului.1 Admirată înainte aproape de întreaga lume ca| u n campion în domeniul drepturilor omului, ţara [ n o a s t r ă a devenit ţinta favorită a celor_mai j re sp e c ta te organizaţii internaţionale preocupate | e l e aceste principii de bază ale vieţii democratice,

•j trecut cu vederea abuzuri ale naţiunilor care1 sp rijin ă eforturile noastre antiteroriste, în timp j c e ţin în'detenţie unii cetăţeni americani acuzaţi ) d e a fi “combatanţi inamici”, închizîndu-i în 4 se c re t şi pe termen nelimitat, fară ca aceştia să I f r e acuzaţi de vreun delict sau să aibă drept la j c o n su lta n ţă juridică. Această politică a fost : condam nată de tribunale federale, dar Ministerul [ d e Justiţie pare de neclintit, iar problema este

în c ă în suspensie. Mai multe sute de soldaţi ; tialibani capturaţi rămîn închişi la Guantanamo, m inistru l Apărării declarind că nu vor fi eliberaţi chiar dacă într-o zi vor ajunge să fie judecaţi şi .găsiţi nevinovaţi. Aceste acţiuni sînt

_ asemănătoare celor ale regimurilor abuzive care de-a lungul timpului au fost condamnate de /preşedinţii americani.

în timp ce preşedintele are o poziţie rezervată, jbporul american este sufocat aproape zilnic de luările de poziţie ale vicepreşedintelui şi ale altor

; înalţi oficiali americani despre ameninţarea• y devastatoare pe care o constituie pentru SUA

armamentul de distrugere în masă irakian şi despre necesitatea înlocuirii Iui Saddam Hussein, cu sau fară sprijinul aliaţilor. Aşa cum aliaţi

j străini şi foşti membri ai Administraţiilor anterioare au subliniat cu hotărîre, Bagdadul nureprezintă un pericol la ora actuală pentru SUA.în faţa intensei monitorizări şi a superiorităţii

y militare copleşitoare americane, orice mişcare ■t belicoasă a lui Sadam’Hussein împotriva unui

vecin, cel mai mic test nuclear (necesar înaintea construcţiei armelor), o ameninţare concretă de

a recurge la armele de distrugere în masă, sau împărtăşirea acestei tehnologii organizaţiilor teroriste ar fi sinucigaşe. Este în schimb posibil ca astfel de arme să fie utilizate împotriva Israelului sau a forţelor noastre ca răspuns la un atac american. Nu putem ignora dezvoltarea armelor chimice, biologice şi nucleare, dar un război unilateral cu Irakul nu este o soluţie.

O acţiune urgentă a ONU este necesară pentru a putea efectua inspecţii neîngrădite în Irak. Dar poate în mod deîiberat a devenit mai puţin posibilă, pe măsură ce ne îndepărtăm aliaţii necesari. In dezacord vizibil cu preşedintele şi cu secretarul de stat, vicepreşedintele american a vorbit despre acest obiectiv ca despre o opţiune de dorit. Am aruncat două mănuşi contraproductive restului lumii, dezavuînd angajamentele SUA faţă de acorduri internaţionale cu greu negociate. Respingerea ostentativă a unor acorduri privind armele nucleare, convenţiile privind armele biologice, protecţia mediului, propunerile împotriva torturii şi pedepsirea criminalilor de război au fost uneori combinate cu avertismente economice la adresa celor care sînt în dezacord cu noi.

Aceste acte şi afirmaţii unilaterale izolează din ce în ce mai mult SUA de naţiunile care au cu adevărat nevoie să participe la combaterea terorismului. în mod tragic, guvernul nostru abandonează sprijinirea unor negocieri de fond între palestinieni şi israelieni. Politica noastră pare a fi aceea de a sprijini aproape orice acţiune israeliană în teritoriile ocupate şi de a-i condamna şi izola pe palestinieni ca pretinse ţinte în războiul nostru împotriva terorismului, în timp ce implantările israeliene se extind, iar enclavele palestiniene, se micşorează. Pare încă să se menţină un dezacord în cadrul Administraţiei în privinţa definirii unei politici coerente în Orientul Mijlociu. Angajamentele clare ale preşedintelui de a respecta rezoluţiile ONU şi de a sprijini crearea unui stat palestinian au fost în mod substanţial subminate de afirmaţiile ministrului Apărării potrivit cărora, în timpul vieţii sale va fi stabilită “o anume formă de entitate’, precum şi referirea sa ia “ăşa-numita ocupaţie”. Aceasta este o m odificare radicală a politicii Administraţiei americane din I9f>7, bazată întotdeauna pe retragerea Israelului din teritoriile ocupate şi pe o pace între Israel şi vecinii săi. Voci divizate şi belicoase par să fie acum dominante la Washington, dar ele nu reflectă totuşi deciziile finale ale preşedintelui, ale Congresului şi ale justiţiei. Este crucial ca angajamentele istorice şi bine fundamentate ale Americii pentru pace, justiţie, drepturile omului, mediu şi cooperarea internaţională să prevaleze.

“ CEI 15” SE PREOCUPĂ ÎN LEGĂTURĂ CU STOCURILE LOR STRATEGICE DE PETROL

Europa se află într-o dependenţă energetică crescîndă: o dată cu epuizarea zăcămintelor din Marea Nordului, importurile sale de petrol vor creşte de la 70 la sută, în prezent, ia 90 la sută din consum, în 2030. în ce priveşte gazeîe naturale, această pondere va creşte de la 40 la sută, la aproape 70 la sută, în condiţiile în care această sursă de energie este tot mai mult utilizată pentru a produce electricitate.

într-un moment în care afacerea irakiană relansează riscurile unei explozii a preţurilor la petrol, Comisia Europeană, care încurajează liberalizarea pieţelor de energie în interiorul Uniunii Europene, înţelege să o protejeze mai bine împotriva riscurilor externe. Cu prilejul reuniunii sale săptâmînale din 11 septembrie, care va avea loc la Bruxelles, Colegiul comisarilor ar urma să aprobe propunerile concepute de colega lor Loyoia de Paîacio, sora noului ministm spaniol al Afacerilor Externe, pentm ca guvernele europene să gestioneze în comun rezervele lor strategice naţionale. Aceasta le-ar permite să reacţioneze mai eficace în cazul unui eventual embargou sau să intervină cu o mai mare pondere pe pieţe, în cazul unei explozii a preţurilor la petrolul brut.

“Cei 15” şi-au luat deja măsuri de precauţie în cazul unor întreruperi fizice înaprovizionare, angajîndu-se în cadrai Agenţiei Internaţionale a Energiei (AIE), aflată în subordinea Organizaţiei pentm Cooperare Economică şiDezvoltare (OECD), de a menţine un stoc minimal echivalînd cu importurile pe o

perioadă de 90 de zile. Dar aceste stocuri sînt prost controlate, unele state nu îşi îndeplinesc întotdeauna obligaţiile lor şi sînt destinate să facă faţă unor situaţii extreme, precum embargoul decretat de către Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), în 1973, care a condus la înfiinţarea AIE, sau războiul din Golf, din 1991. în schimb, AIE nu are vocaţia de a interveni pe .pieţe şi include membri precum Statele Unite, Japonia şi Australia, care pot avea interese divergente faţă de Uniunea Europeană.

Doamna de Palacio doreşte o soluţie care să confere pondere Uniunii Europene pe scena internaţională şi să-i permită să acţioneze. “In anul 2000, americanii au intervenit pe pieţele mondiale; singuml lucra pe care europenii au fost capabili să-l facă, a fost acela de a scădea taxele pe motorină pentru

. transportatorii rutieri în ordine dispersată”, se afirmă în cadrai Comisiei Europene.

Proiectul respectiv prevede creşterea nivelului stocurilor de ia 90 de zile de consum la 120 de zile Statele Unite au decis să-şi majoreze propriile stocuri cu 30 la sută, pînă în 2004. Proiectul mai prevede ca o treime din aceste stocuri să fie deţinute direct de către

. organisme dc stat; pentru moment, adeseori tocmai companiile petroliere sînt cele care le posedă. Avînd o poziţie puternică datorită acestor rezerve, europenii ar putea interveni pc pieţe într-o manieră coordonată din momentul în care creşterea preţului la petrol ar fi susceptibilă să antreneze o creştere a facturii petroliere echivalente cu 0,5 la sută diţt produsul intern brut (PIB). Ar fi cazul astăzi, în condiţiile în carc

un baril de petrol atinge 30 de dolari.

Comisia Europeanăintenţionează să obţinăprerogativele de a gestiona aceste stocuri în caz de criză, urmînd a fi asistată de un Comitet de reprezentanţi ai ţărilor membre. Europenii ar decide în această instanţă dacă este cazul să fie solidari între ei. Dar capitalele europene primesc cu scepticism acest proiect: el ar conferi putere Comisiei, în condiţiile în care energia este de com petenţa statelor şi, în fond, multe se îndoiesc de eficacitatea unor intervenţii pe pieţele petroliere.

Propunerile în materie de gaze naturale sînt, de asem enea, contestate, cu atît mai mult cu cît ele sînt, din punct de vedere tehnic, dificil de pus în aplicare. Importurile de gaze naturale depind de trei zone de origine (fosta URSS: 41 la sută; Algeria: 29 la sută; Norvegia: 25 la sută). Comisia le cerc statelor membre să procedeze în aşa fel îneît să asigure rezerve pe o perioadă de 60 de zile dc consum pentru utilizatorii carc nu pot substitui gazele naturale cu o altă sursă de energic. Ea precizează faptul că va ţine cont dc capacităţile fiecărui stat, geologia anumitor state membre nepcrm iţînd constituirea unor stocuri dc gaze. Pentru a limita riscurile, Comisia doreşte ca statele să aibă o parte minimă din aprovizionările lor garantată prin contracte pc termen lung. în acest dosar polemic, direcţia energic din cadrul Comisiei estimează că o criză ar putea face să evolueze spiritele: “Sc va vedea dacă statele sînt întotdeauna de aceeaşi părere, dacă am ericanii bombardează Irakul, iar preţui barilului de petrol urcă brusc la 45 de dolari”, afirmă o înaltă oficialitate dc la Bruxelles.

e3Czj;"hr5.;zL-i s

Fea2.C

a î uri p d

8 -J m l

(Fragment din prefaţa cărţii autobiografice “Open Secret”, semnat de Stella Rimington, fost şef al serviciilor britanice de informaţii MI-5)

Cea mai mare supriză pentru mine, după ce în ultimii 30 de ani am fost implicată într-un fel sau altul în combaterea terorismului, nu au fost actele teroriste din 11 septembrie, ci reacţia la acestea. Şocul şi groaza care au cuprins lumea întreagă au fost reacţii inevitabile. însă în privinţa reacţiei politice, surpriza totală pe care au manifestat-o guvernele şi autorităţile antiteroriste nu mi se pare justificată.

Terorismul nu a început şi nici nu a luat sfirşit la 11 septembrie 2001. Chiar dacă modul în care au fost puse în aplicare planurile teroriste a fost unul nou, ia r consecinţele poate mai ..^rifiante decît ne-am obişnuit să fie, data de 11 septembrie reprezintă totuşi doar cea mai recentă etapă a unui fenomen ce a cuprins şi viciat societatea umană începînd cu anii ’60.

Istoria terorism ului în secolul al XX-lea arată că un “război antiterorist” nu-poate fi cîştigat dacă nu sînt. eradicate în prealabil cauzele acestui fenomen. Mai exact, ar trebui eradicate suferinţele semenilor noştri, lucru care nu se va întîm plă. Terorismul s-a dovedit extrem de eficient în a atrage atenţia opiniei publice internaţionale şi chiar în atingerea scopurilor propuse de terorişti, tocmai de aceea va continua să îi atragă pe extremişti. Oricît de bune ar fi m ăsurile noastre contrateroriste, unii dintre ei vor reuşi să-şi atingă ţinta, chiar dacă mult mai greu.

Nu trebuie uitat faptul că atacurile din 11 septembrie, duse la bun . sfirşit de extremişti islamici, sînt o prelungire a atacurilor succesive a căror ţintă au fost instituţiile şi interesele americane în diverse locuri ale lumii. Ambasadele americane din state africane (Kenia şi Tanzania) au fost ţinta unor atentate teroriste în 1998, apoi, în octombrie 2000, crucişătorul american USS Cole aflat în portul Aden (Yemen) a căzut victima unui atentat care s-a soldat cu moartea a 17 soldaţi americani. Aceste atacuri au fost diferite, prin mijloacele de punere în practică şi efecte, de atentatele din 11 septembrie, însă identice în privinţa intenţiilor şi foarte probabil a celor care le-au iniţiat. De

altfel, lovirea Gemenilor' la 11 septembrie nu este primul efort al

-extremiştilor islamici de a doborî centrul comercial şi financiar al Statelor Unite. în 1993, teroriştii au încercat să determine prăbuşirea uneia dintre cele două clădiri, plasînd o bombă în parcarea sa subterană. C ei' care au fost arestaţi pentru acea tentativă au avertizat că vor veni alţii care vor încerca să doboare turnurile.

Există o mare diferenţă între terorismul practicat de reţeaua Al- Qaida şi cel pe care îl ştiam noi, diferenţă care o şi face extrem de periculoasă şi im predictibilă disponibilitatea, chiar entuziasmul de care dau dovadă membrii săi de a se sinucide în acte teroriste, pe cînd teroriştii din trecut aveau planuri clare şi bine puse la punct care să le asigure scăparea (fapt care îi consţrîngea la anumite forme de atac). în aceste condiţii, un atac chimic, biologic şi chiar nuclear nu mai poate fi privit ca fiind imposibil. Schimbarea pe care a adus-o Al-Qaida nu trebuie neapărat să determine o schimbare radicală a metodelor contrateroriste. Trebuie doar ca acţiunile antiteroriste să fie mai intense şi mai eficiente. în centrul activităţii de combatere a terorismului se află serviciile de informaţii, iar evenimentele din 11 septembrie au concentrat atenţia asupra acestor

/servicii într-un mod fară precedent. Aproape imediat, atentatele de anul trecut au fost calificate drept un “eşec al serviciilor de spionaj”, acestea fiind acuzate.că dacă şi-ar fi făcut cum trebuie treaba, autorităţile ar fi dispus de suficiente şi concludente date legate de complot şi l-ar fi putut dejuca. A arunca însă vina pe serviciile de spionaj este o dovadă a lipsei de înţelegere a naturii acestei activităţi. Chiar dacă idealul este ca aceste servicii să afle date privind locul şi momentul în care va avea loc un atentat, acest lucru este totuşi cel mai dificil de aflat. Planul complet al unui atentat este de cele mai multe ori cunoscut de foarte puţine persoane implicate sau poate chiar nedezvăluit în datele esenţiale decît cu foarte puţin timp înainte de punerea sa în practică. O agenţie de spionaj are sarcina de a atrage de partea sa pe unul dintre cei implicaţi pentru a afla planul sau poate încerca să afle informaţii şi să intuiască planul plasîndu-şi proprii oameni în îocuri strategice.

Cele m ai im portante surse în activitatea contrateroristă sînt agenţii infiltraţi pe termen lung în poziţii din care pot furniza inform aţii-cheie. Aceşti agenţi sînt însă foarte greu de găsit şi mai ales de păstrat Este posibil ca o grupare teroristă să fie penetrată din afară, însă liderii acestor grupări

recrutează adesea membri din rindul celor pe care îi cunosc de ani de zile.

A ctivitatea de spionaj trebuie dublată de măsuri protecţioniste de securitate, care să se bazeze pe informaţiile oferite de aceste servicii. Dacă este adevărat că Biroul Federal de Inform aţii (FBI) a d ispus de informaţii, destul de vagi totuşi, în legătură cu faptul că un număr de studenţi islamici urmează cursuri de pilotaj în şcolile americane specializate, atunci, în tr-adevăr, se im punea, preventiv, o revizuire a măsurilor de securitate pe aeroporturile americane interne. E ste aşadar necesar ca informaţiile serviciilor de securitate să fie susţinute de măsuri preventive de securitate, pentru ca activitatea de spionaj să nu devină o industrie în sine, ineficientă în a proteja ceea ce este într-adevăr supus riscurilor. Cea mai eficientă cale de a-i neutraliza pe terorişti ar fi aceea de nu le mai face atîta publicitate, fapt pe care ei şi mizează, .printre altele. Desigur că nu se va putea renunţa la această mediatizare, însă discursul public al politicienilor referitor la terorism şi terorişti ar trebui să se axeze pe termeni plini de dispreţ şi nu pe o retorică vindicativă, cum se întîmplă în prezent Retorica răzbunării nu face decît să alimenteze ura, ceea ce face practic jocul teroriştilor.

Page 4: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

1996 - România a pierdut procesul intentaţi*..,,,, care i se cerea acestuia să înapoieze cele 42 de tabl0la plecarea sa din ţară, incluzînd opere ale

şi El Greco, un tribunal din Geneva dedării52S«-fc

P rim ara ! - a legerile, Prefectura - so lu ţionarea dosarelor acestuia

Criza administraţiei publice locale clujene pare, în acest moment, de neînlâturat. Consiliul local îngropat de Gheorghe Funar în primăvară se

întîlneşte în clandestinitate Ia sediul Prefecturii Judeţului, instituţie care îi acordă sprijinul. Actele adoptate de aleşii locali sînt însă nerecunoscute de cel care ar trebui să le pună în aplicare, primarul. Acesta o ţine în continuare pe a lui: Consiliul local Cluj-Napoca e dizolvat de drept conform a rt 58 din Legea 215/2001 a administraţiei publice locale. In plus, cei care ar fi trebuit să medieze acest conflict, adică reprezentanţii Guvernului în teritoriu, prefectul şi subprefectul sînt ei înşişi contestaţi de alesul clujenilor. El consideră câ nu

s-au respectat HG nr.57/2001 şi HG nr.59/2001, mai precis „nu s-au prezentat la post persoanele numite în funcţiile de prefect, respectiv subprefect, în locul lor funcţionînd, în prezent doi impostori”, după cum se arată într-o nouă scrisoare trimisă, ieri, către ministrul administraţiei publice locale. Faţă de anterioarele misive, Octav Cozmâncă a aflat acum că „Dorel Dănuţ Canta care face pe subprefectul judeţului Cluj, crezînd că este sosia lui Canta Dan (persoană decedată în vremea revoluţiei conduse de Avram lancu) are doar studii de subinginer”. In opinia lui Funar ocuparea acestei funcţii necesită absolvirea unor studii universitare de lungă durată. Chestionat de ziarişti în privinţa

posibilităţii de deblocare a situaţiei actuale, edilul şef a declarat senin că el are răbdare pînă cînd Guvernul va anunţa alegeri locale anticipate. Cum Executivul nu dă semne că ar intenţiona o asemenea acţiune, ci, mai degrabă, se pregăteşte sâ pună la punct dosarele care îl au ca inculpat pe primarul municipiului Cluj-Napoca, devine evident că la orizont nu se întrevede nici o rază de speranţă, fiind perfect posibil ca noul an să găsească oraşul de cinci stele fară Consiliu local, adică fară forul şi instanţa care,-în mod normal, adoptă şi ia hotărâri în numele cetătenilbr.

Sorin CALIN

PSD va cere PUR să verifice afirmaţiile pe care le fac unii membri ai formaţiunii umaniste

Secretarul general al PSD Cozmin G uşă a d ec la ra t, după şed in ţa Delegaţiei Permanente, că PSD va reînnoi, la întilnirea pc care o va avea luni scara cu PUR, îndemnul ca umaniştii să verifice mai bine declaraţiile pc carc unii membri ai acestei formaţiuni Ic fac.

El a afirmat, ieri, că Delegaţia Permanentă a PSD a discutat despre unele declaraţii publice ale unor membri ai PUR, pc care le consideră „total nepotrivite”.

Conducerea PSD a luat notă şi dc p o ziţiile exprim ate dc unii reprezentanţi ai PSD din teritoriu

faţă de colaborarea cu PUR şi o va aduce la cunoştinţa umaniştilor, a mai arătat Guşă

El a adăugat că PSD nu are ce să-şi reproşeze în aplicarea protocolului cu PUR şi doreşte să abordeze relaţiile cu acest partid într-o modalitate pozitivă. "Probabil şi pentru că PSD are o experienţă mai mare în aplicarea protocoalelor de colaborare’, a arătat Guşă.

Reprezentanţii PSD se vor întîini luni seara şi cu delegaţia UDMR, a spus Guşă, arătînd, însă, că nu au apărut elemente noi în relaţia cu această formaţiune politică.

Secretarul general al PSD Cozmin Guşă a declarat, săptămîna trecută, că liderii partidului sînt nemulţumiţi de unele afirm aţii ale reprezentanţilor PUR din teritoriu şi consideră că umaniştii nu pot sâ dea lecţii PSD. “Ne-au deranjat unele afirmaţii ale reprezentanţilor PUR în legătură cu disponibilitatea lor de a semna sau nu protocoalele locale cu PSD. Cum se exprimă aceştia nu este colegial, corect şi nu are acoperire. Noi ne-am obişnuit să respectăm protocoalele semnate la nivel central”, a arătat Guşă.

In replică, senatorul umanist Ion

Pop de Popa s-a declarat surprins de “tonul” folosit de Guşă, declarind că nu este obişnuit să se utilizeze, în conferinţe de presă, “un jargon

• suburban sau chiar jignitor la adresa . partenerilor”.

Filialele Sălaj şi Timiş ale PSD au cerut, duminică, conducerii centrale a partidului sâ reconsidere colaborarea cu PUR, avînd în vedere declaraţiile din ultima vreme ale liderilor form aţiunii umaniste. Liderii celor două filiale au acuzat PUR de inactivitate în Parlament şi de lipsă de maturitate politică.,

PUR susţine că liderii organizaţiilor PSD din Timiş şi Sălaj înveninează relaţia dintre cele două partide

PUR constată “cu surprindere” că liderii organizaţiilor PSD din Timiş şi Sălaj con tinuă “p rac tica înveninârii” relaţiilor dintre cele două partide, prin declaraţii şi com unicate dc presă, se arată într-un comunicat al PUR.

PUR consideră “neavenită şi neproductivă” aruncarea de etichete şi acuzaţii jignitoare şi nefondate la

adresa liderilor unui partid de care PSD este legat printr-un protocol de a lian ţă politică, precizează comunicatul.

Poziţia organizaţiilor judeţene ale PSD este greu de înţeles, pentru că, simultan, un vicepreşedinte al PSD, senatorul Ion Solcanu, a pledat “cu înţelepciune” pentru îmbunătăţirea comunicării dintre cele două partide

şi elim inarea diferenţelor de percepţie.

Conducerea PUR speră câ liderii organizaţiilor judeţene ale PSD “nu se vor mai lăsa.m anevraţi”, în numele unor interese personale conjuncturale, dictate de „la centru”, de oameni “lipsiţi de vocaţia şi exerciţiul colaborării” şi se vor concentra asupra dialogului pe plan

local cu conducerile filialelor umaniste. Filialele Sălaj şi Timiş ale PSD au cerut, duminică, conducerii centrale a partidului să reconsidere colaborarea cu PUR, avînd în vedere declaraţiile din ultima vreme ale liderilor form aţiunii umaniste. Liderii celor două filiale au acuzat PUR de inactivitate în Parlament şi de lipsă de maturitate politică.

Slovacia va susţină procesul da integrare a României In

Uniunea EuropeanăSlovacia va susţine procesul de integrare a României în Uniunea

Europeană, astfel încît diferenţele economice dintre aceasta şi celelalte state candidate să fie eliminate într-o perioadă cît mai scurtă, a declarat, ieri, preşedintele slovac, Rudolf Schuster, la sfîrşitul întîlnirii cu premierul Adrian Năstase.

Şeful statului slovac a arătat că relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit în ultimii ani, în special pe plan economic, şi că Forumul de afaceri care se va desfăşura astăzi, la Bucureşti, va permite investitorilor români şi slovaci să încheie diferite proiecte prin care balanţa importurilor şi a exporturilor din cadrul relaţiilor comerciale bilaterale sâ fie echilibrată.

Premieml Adrian Năstase a precizat că, la sfîrşitul acestei săptămîni, va participa, la Bratislava, la reuniunea prim-miniştrilor din ţările CEFTA, prima întrunire de acest gen organizată în 2002.

“Unii au considerat că acesta nu este un moment potrivit, deoarece reuniunea ar putea avea o semnificaţie politică din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc peste cîteva zile în Slovacia. Cred, însă, că trebuie să dăm dovadă de prietenie şi acesta va fi şi mesajul meu”, a adăugat Năstase.

Preşedintele Republicii Slovace, Rudolf Schuster, efectuează, în perioada 9-10 septembrie, o vizită oficială în România, pentm a se întîini cu preşedintele Ion lliescu, cu premieml Adrian Năstase, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Vaier Domeanu şi cu preşedintele Senatului, Nicolae Văcâroiu, şi pentm a participa la Forumul Economic român o-slovac.

Hildegard PuvaJc va pregăti fuziunea organizaţiilor de femei ale PSDR si PDSR

î Vicepreşedintele PSD Hildegard Puwak, ministrul Integrării Europene, a fost desemnată de către conducerea PSD drept preşedinte interimar al organizaţiei de femei a partidului, a anunţat, ieri, secretarul general al PSD

> Cozmin'Guşă. Guşă a precizat că Hildegard Puwak se va ocupa cu / organizarea conferinţei de fuziune a organizaţiilor de femei ale PDSR şi ■ PSDR, care va trebui să aibă loc în termen de trei luni.

Reprezentanţi i

MApîUWU participă la un cm

de “Dezarmau demobilizare ţ

reintegrare'Specialişti din MApN, MAE, MI

reprezentanţi ai . unor organiza; neguvemamentale se pregătesc cu profesc din Canada, SUA şi Suedia pentru a acţicr* în misiuni de menţinere a păcii în zone porf conflict. ■ I

Cei 40 de cursanţi din România, Albar? Bosnia, Bulgaria, Croaţia, Canada ;r .Macedonia se află Ia Bucureşti, timp de dog : săptămîni, pentru a participa la un ciq intensiv de “Dezarmare, demobilizare :■ - rein tegrare”, organizat de Cent:.; - Operaţional al Parteneriatului pentru P i ; ' din Canada (Lester B. Pearson Peacekeep:*v Center). ţ

Centrul canadian organizează un ct* găzduit de Centrul Regional de Pregătire?': din România, aflat în subordinea Star.' Major General al armatei, pentru al trei/ an consecutiv, după cum a declar:; colonelul Gheorghe Apostol, şeful Birou? Învăţăm înt şi Secretariat al Centru? Regional NATO-PfP. !

ONG-urile care participă la acest curs st înaltul Comisariat al ONU pentru Re fug:: . Asociaţia ARCA, Organizaţia “Salv:. Copiii” şi Crucea Roşie.

Printre profesori se află cîţiva o fitr români care au participat la misiuni : menţinere a păcii şi vor prezenta studii : caz din Congo, Angola sau Bosnia, p rec r şi reprezentanţi ai organizaţiilor um aniti care acţionează în zonele de conflict. ;

Participanţii vor fi invitaţi la un exerc: în teren, în această săptămînă, organizu împreună cu Comandamentul de Protec:. Civilă. Este vorba despre un exerciţiu c. distrugere de muniţie, în pădurea Cerni:-" lingă Bucureşti, şi în judeţul Buzău.

Cursurile se referă la procedurile z. dezarm are, dem obilizare, confiscare: armamentului de la părţile foste combatam în urma încheierii acordurilor de pace distrugerea armamentului, sprijinire.^ întoarcerii acasă a refugiaţilor şi încercar;. de reintegrare a lor în societate, aspect: psihologice, noţiuni de drepturile om ului s. relaţia cu mass-media. Experţii canadieni vc: prezenta studii de caz din Africa, E u rop i America de Sud şi Asia.

La deschiderea cursului au participat, ieri ambasadorul Canadei la Bucureşti, R aphae Girard, şi generalul Mircea M u re ş a r loctiitor al şefului SMG.

PSD va înfiinţa un club de dezbateri şi analize privind viaţa politicaConducerea PSD a decis, ieri, formarea unui club politic unde se vor organiza, în prezenţa reprezentanţilor societari

civile, comentatorilor politici, dezbateri şi analize privind viaţa politică, a declarat secretarul general al PSD C o zm i: Guşă. Guşă a arătat că preşedintele acestui club va fi Alexandru Athanasiu, preşedintele Consiliului’Naţional a l PSD El a mai spus că acest club îşi va desfăşura activitatea pe întreg teritoriul ţării şi că vor putea participa la dezbateri ş: reprezentanţi ai celorlalte partide politice, pe anumite subiecte interesante. Guşă a arătat că PSD a analizat spectrul p o liri; din România şi tendinţele celorlalte partide şi a hotărit că este necesară'formarea acestui club pentru a vorbi d e sp r: proiectele de viitor şi a analiza viaţa politică împreună cu societatea civilă.

T u n a r s e c o n s id e ră p e r s e c u ta t p o li t i iurmare din pagina 1

timpul controlului sau în termenele dispuse de Curtea de Conturi”. In plus, alesul clujenilor consideră că prerogativele Curţii de Conturi încalcă separarea puterilor în stat din moment ce angajaţii aceleiaşi instituţii controlează, analizează şi judecă o cauză. El a dat ca exemplu neacceptarea de

către reprezentanţii Curţii de Conturi a plăţii către foştii viceprimari Nicolae Ruja şi Grigore Dejeu a primelor de sărbători, făcute ca urmare a unor sentinţe de judecată. De asemenea, primarul susţine că preşedintele Curţii de Conturi nu a făcut referire la prejudiciile (peste 50 miliarde îei) aduse bugetului local de către foştii consilieri locali

care, în baza constatărilor Camerei de Conturi Cluj, au încălcat Legea impozitelor şi taxelor locale, reducînd în cursul anului, cu peste 30 m iliarde le i ,1 veniturile bugetului local sau încălcarea. HG nr.505/1998 privind vînzarea spaţiilor cu altă destinaţie şi înstrăinarea către Banca Transilvania a circa1.000 mp de teren din centrul

oraşului. „Dan Drosu Ş - a făcut o gravă şi in a d m i greşeală pentru f u n c ţ j care o deţine antepronunţarea şi a c u z aduse primarului m unicij Cluj-Napoca v iz înd c care se află p e ; instanţelor ju d e c ă to subordonate C u r ţ i i Conturi”, a co n ch i< dezinvoltură Funar.

Page 5: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

C u l t u r a

A . fcl\ T 9 M ’J

1930 - Nicolae Titulescu a fost ales preşedinte al Adunării

Societăţii Naţiunilor.

p ă r ţ i l e c lu je n ilo r

Vasile Gogea este un optzecist Sntîrziat, pe care împrejurările l-au îm p ied ica t -să debuteze la timp, amînîndu-i cartea de debut cu aproape zece ani. E vorba chiar de cartea de •faţă, pregătită pentru tipar în 1984 sub titlul Nu vă aplecaţi în afară, dar publicată abia acum, în această formă, prin adunarea povestirilor apărute prin reviste. E o carte de proză scurtă, păstrînd intacte toate ticurile prozei generaţiei din care face parte: discurs aluziv, proză confesivă deghizată, intenţie po lem ică, duhul ironiei, naraţivitate discontinuă, poezia cotidianului. Sînt texte scrise în anii

. “marii hibernări” din ultimul deceniu al pu terii ceauşiste, cînd cenzura veghea foarte atent la orice “deviere” de pe lin ie; de aceea, una dintre povestiri a şi fost cenzurată, iar varianta ei integrală apare acum, aici, prima oară, vădind aceeaşi textualitate polisemică, vizînd societatea socialistă m ultilateral dezvoltată, cu aluzii evidente la degradarea omului, la

uniform izarea lui, cînd “totul (urmează) să fie canalizat, apele menajere, cursurile rîurilor, cursul evenimentelor, gîndurile, ideile, creaţia artistică, ştiinţifică, mişcarea sportivă, timpul liber, totul, dar absolut totul”. Ocupaţia generală a oamenilor într-o astfel de societate va fi “Săpatul, domnule, săpatul”, toţi locuitorii ţării devenind nişte mari “săpători”. Şi ca imaginea lumii noi să fie în treagă,: personajul povestirii trăieşte experienţe noi prin gări şi vagoane CFR, civilizaţia şi urbanizarea, de care vorbesc eroii săi, năruindu-se la fiecare pas. Inserţia a două întîmplări din copilărie care dau seama de ticăloşia şi lipsa de morală a omului sună şi ea ca un avertisment, eroul nostru sfirşind asemeni unui deţinut de drept comun, spălînd peronul şi veceul gării sub privirile ameninţătoare ale miliţianului. De altfel, o caracteristică a mai tuturor prozelor de aici ale lui Vasile Gogea este starea de umanitate precară; peste tot, omul său este urmărit, suspectat,

I r "

pedepsit. De peste tot răzbate forţa punirivă a unui regim to talitar, întruchipată în miliţianul omniprezent şi om nipotent, care retează singuraticului individ (“civil ordinar”, cum i se spune la un moment dat), orice tendinţe de visare, de ieşire din normele prestabilite, orice idee personală, orice gest care contravine tipicului. Cea mai concludentă schiţă în acest sens este cea intitulată Logodnica mecanicului Gavrilov, cea care dă, de altfel, şi titlul volumului. Personajul ei doreşte să vadă filmul lui Mihalkov, dar casiera nu-i poate da b ilet, deoarece este singurul spectator în acea zi, spunîndu-i că e nevoie de cel puţin douăzeci de spectatori ca să se dea dramul la film. Atunci, eroul nostru cumpără cele douăzeci de bilete, dar, în loc de film, e luat pe sus de un miliţian şi dus la secţie pe motiv de speculă. Autoritatea statală îşi face simţită prezenţa şi în Mera Maria, cînd un act de pură tandreţe sentimentală îl transformă pe

erou în răufăcător. Eroii preferaţi ai lui V. Gogea sînt navetiştii, clienţii unor birturi şi localuri ordinare, inşi care îşi irosesc timpul vegetînd, bînd sau discutînd nimicuri, încît golul, lipsa de consistenţă a vieţii rezidă peste tot (Ninsoare de mai). Jocuri de societate, Oameni de iarnă, Fluturele alb sînt exemplare pentru culpa morală în care trăiesc personajele sale, într-o lume marcată de derizoriu şi de cenuşiu existenţial.

Mircea POPA

Dansatorii gherleni din nou pe drum

Mişcarea artistică de amatori din Gherla este prezentată din nou peste hotare, de astă dată prin cunoscutul ansamblu de cîntece şi dansuri populare “Kalâka” al Fundaţiei Culturale Teka”. La sfîrşitul săptămînii trecute, tinerii dansatori de pe Someş s-au aflat pentru a doua oară în acest an la Budapesta, unde au fost invitaţi să reprezinte Clujul la un festival internaţional de folclor. Au făcut deplasarea în Ungaria optzeci de dansatori, printre ei aflîndu-se şi membrii grupului de copii 'Kiskalâka'.

Mesagerii folclorului transilvan au prezentat, pe scena festivalului din Budapesta, un bogat program de dansuri populare de pe Cîmpia Transilvaniei şi de pe valea Someşului Mic. Din repertoriul tinerilor gherleni nu a lipsit nici tradiţionalul dans popular din Sic, cunoscut şi apreciat de publicul maghiar. La festivalul internaţional de la Budapesta au fost prezenţi şi reprezentanţii minorităţii maghiare din Slovacia şi Slovenia, dar cele mai multe aplauze le-au primit dansatorii populari din Transilvania, care, în acest an, sărbătoresc zece ani de la înfiinţare.

în această toamnă, la sediul Fundaţiei Culturale "Teka’ vor reîncepe cursurile de dansuri populare, care în acest an au fost frecventate de peste patra sute de copii. -

SZEKELY Csaba

E d i t u r a S i n a p s a

Tudor Câtineanu a avut întotdeauna printre noi, clujenii, faima, de nimic tulburată, a celui care ştie să spună uimitor de frumos şi uluitor de exact ce crede că se întîmplă cu lumea, şi cu oamenii, l-am citit de curînd două dintre cărţile cu care profesorul-filosof îşi sărbătoreşte discret cei 60 de ani: Constructe, 2000, şi Echilibru şi dezagregare. Antinomia eminesciană, 2002,

. ambele apărute la Editura Sinapsa. Prima are două - postfeţe. Ilie Pârvu salută Constmctele ca nou „gen literar”

în filosofie, aşezîndu-l pe Tudor Cătineanu pe linia a două performanţe ale gîndirii filosofice româneşti: „tradiţia Xenopol” (ilustrată de Simion Mehedinţi, Daniel Danielopolu, Grigore C. Moisil, Octav Onicescu etc.) şi .Şcoala ardeleană de filosofie”, reprezentată de Lucian Blaga şi D.D. Roşea, amîndouă constituind o a treia cale în filosofia românească, menită să satisfacă, deopotrivă, cerinţa limpezimii şi exactităţii conceptelor (calea

' maioresciană, continuată de Râdulescu-Motru, Ion Petrovid, Mircea Florian), şi a calităţii literare de excepţie

' : (calea deschisă de Vasile Pârvan şi continuată de Nae Ionescu, Constantin Ndca şi Emil Cioran). Paul Grigoriu notează unul dintre efectele mirabile ale acestei maniere de a face filosofie: cititorul de rînd simte că se poate ridica şi el la înălţimea generalului, că lucruri îndelung

f absconse devin (mai) limpezi. Dacă nu mă înşel, D.D.Roşea e cel ce spunea că, dacă ideea e limpede în

_ minte, expresia nu poate fi altminteri, respingînd, astfel, “ scuza cuvîntului greu de găsit ori neîncăpător.

Constmctele (Cîteva simple grafii, Povestiri pentru cei * marţ Exerciţii metafizice, Cercuri, încercuiri şi metafore

r epistemice, .Schije deontologice, adică 111 texte) ■; stăpînesc exemplar arta incitării. Excelente şi numai bune ■- de îndelungi taifasuri cu textul, cu limba română, cu tine .* însuţi cele despre gind, indoială, supărare, dacă, uitare,. ■ inertă, despărţire, noroc şi trudă etc., etc. Reţin aid, ca

exemple, doar două teme: pe de-o parte, dşclinapa, cea care, descrisă de autor la lansarea cărţii sale la Cluj, mi-a dat ideea „încercării” ei pe declinarea substantivelor

; şi pe însemnătatea pe care ar putea-o avea în construirea edificiului poematic. A rezultat o rubrică în .Contemporanuf şi tentaţia de a merge mai departe cu

probele. Căd, zice Tudor Câtineanu, „în sfera Estetidi, fenomenul dedinaţiei e aurifer chiar în celebra secţiune de aur [...unde ] simetria perfectă nu este estetică. Ea trebuie să fie însoţită şi de o abatere sau declinajie de la simetrie, de un coeficient anume de a-simetrie,

• non-simetrie, pentru ca obiectul să fie şi expresiv, ded artistic.” Nominativul ar putea fi „simetria”, valoroasă, căd numeşte lucrurile, dar incompletă fără toată declinarea, căci încremenită în singurătate şi non-relaţie. Pe de altă parte, Mioriţa. în volumul 2 al „Ştiinţei morţii", spuneam că ameninţarea cu moartea din baladă am înţeles-o ca dezvăluire, punere în cuvinte, a unei realităţi pe care, de obicei, o ţii cu încăpăţînare (teamă?) în umbră. împăcarea ciobanului nu se petrece cu uciderea sa de către cei doi, d cu ideea muritudinii sale. Iar acceptarea e minunat de individuală, ded demnă şi generoasă. Preferă să le lase celorlalţi („măicuţei bătrîne”, adică atitudinii tradiţionale şi, oarecum, fireşti) povestea, amăgirea, chiar dacă el ştie de-acum, şi a dobîndit seninătatea iniţiatului (de spus, în treacăt, că „ştirea" vine dinspre o zonă extra-umană deloc întîmplător). Nicăieri nu se spune că nu va lupta să-şi prelungească viaţa, dar o va face în mijlocul unor semne şi orînduieli care să nu-l lase să uite că va muri in cele din urmă (condiţionalul, „de-o fi sâ mor", nu poate fi nicidecum trecut cu vederea)... Evident, am citit cu îneîntare maximă comentariul lui Tudor Cătineanu: „Năzdrăvană fiind, mioara aude, ascultă şi înţelege, adică pricepe [să spun, în paranteză, că mi s-au părut infinit roditoare aceste permanente dovezi ale stării de veghe în faţa sensurilor multiple ale cuvintelor româneşti; nu atît grija de a-l feri pe cititor de lecturi deviate, cît plăcerea de a atrage atenţia că ele sînt oricînd posibile, că nu-i de glumit cu înţelesurile; nu întîmplător va observa, în cartea despre Eminescu, că „Textul poetic este semnificativ şi pentru încercarea - devenită un fel de a doua natură a gîndirii eminesciene - de a detecta, inclusiv prin experimentare, toate înţelesurile posibile ale unui cuvînt rămas însă în firea şi firescul limbii”, de a detecta şi exploata echivocul semantic], dîndu-i de veste stăpînului ce îl aşteaptă; ce îl poate aştepta (...) Din planul real şi prezent al imaginamlui baladesc se trece pe planul viitomlui, care este aid ipotetic şi probabil: «De va fi să mor». Altfel spus, este pusă în joc ca fiind posibilă şi cea mai dură alternativă cu putinţă, aceea a morţii." Constructele acceptă o lectură de cursă lungă, cu reveniri, polemid, consensuri nuanţate, adaosuri. Nu mai puţin, Echilibm şr dezagregare. Antinomia eminesaană. O carte uluitoare. O citeşti într-o alertă continuă, eşti furios pe tine însuţi că ai parcurs deja o pagină, intri în ralenti ca să poţi degusta toate sugestiile şi eşti tentat să dtezi totul, căd frazele sînt atît de rotunde, încît nu pot fi lesne rezumate, spuse „cu alte cuvinte”. După o bibliotecă întreagă de cărţi despre Eminescu, să spui atît de strîns şi expresiv lucruri memorabile şi indtante e mai mult decît o performanţă. Asemeni lui Gaston Bachelard, Tudor Cătineanu e un „filosof visător”, însă nu pronunţă divorţul intelectului şi al imaginaţiei pentru ja visa la limba maternă în limba maternă”, d le obligă pe amîndouă să fie cooperante, ca visul să nu renunţe la nid una dintre _acuităţile” treziei, iar trezia să aibă acces nelimitat la farmec.

Recitind texte „dasice" despre Eminescu (Vianu, Câlinescu, Blaga, Popovid, Liviu Rusu, D.D. Roşea, EdgarPapu, Ion Negoiţescu, Ioana Em. Petrescu etc.) şi pagini de Eminescu, le dă la iveală o nouă străludre, ca

un Căutător de aur ori ca un orfevrier de marcă, încît ai senzaţia că el a „plantat”-o acolo, atît de surprinzătoare e nuanţa cea nouă. Textele se luminează altfel, ce era răsturnat se re-pune în picioare, ce era/părea ceţos capătă contur. La Vianu, de pildă, înfloreşte „fraza-corolar uimitoare şi semnificativă” despre armonia interioară şi exterioară, despre ruperea, .desfacerea de toate legăturile care ţin strînse laolaltă elementele persoanei” şi despre presentimentul odihnei apropiate, citind acordul, proximitatea dintre Fiinţă şi Nefiinţă. Vorba lui Câlinescu, „Eminescu ştia ce gîndeşte”, devine nudeu al unui construct despre gîndirea eminesciană. Spusele lui Ndca: „Cu sensul acesta de rătădtor disdplinat prin toate lumile culturii, Eminescu devine o Universitate”, sînt pretext al altui portret posibil al poetului gînditor. Id-colo, un umor fin, de bună calitate, umanizînd şi mai mult enunţurile: „Titu Maiorescu apreda, atît în prindpiu, cît şi cu referinţă la Eminescu, impersonalitatea, categorie pe care Gherea a înţeles-o în felul lui, adică n-a înţeles-o”.

Cartea are două capitole: A. Ipostaze ale echilibrului, cu 10 constructe (starea preontologică, echilibrul fragil, plenar, tensionat, dinamic, indiferent etc.), şi B. Cercul problematic şi dezintegrarea, cu alte 10 abordări. Refădnd fişa medicală, explică toate simptomele în contextul personalităţii unice eminesdene: labilitatea, cu reversul pozitiv al plasticităţii; originalitatea, ca ieşire din comun, ca valoare, aşadar; dromomania, ca formă a deschiderii fiinţei; maniac înseamnă şi consecvent şi coerent, depresia e melancolie, iar psihoza indică natura spirituală a bolii. Reţin pagini excepţionale despre pădure, casă, dnim, labirint. Dezagregarea logitii poetului, formulă pe care o preferă, „nebuniei”, e, crede Tudor Cătineanu şi o demonstrează subtil, urmarea propensiunii spre totalitate, a forţării marginilor: „Eminescu vrea să înţeleagă infinitul ca atare; vrea să parcurgă şi să înţeleagă ceea ce - cel puţin deocamdată - nu poate fi nid parcurs, nid înţeles. Acest efort maxim, atît ca extensie - dată fiind extensia temei - , cît şi ca intensitate - dată fiind ădindmea temei - îi solicită fiinţa gînditoare pînă la limita dezechilibrului ei.” Sau: „Conştiinţa eminesciană este orientată metafizic prin chiar structura ei internă, intimă. Dar nu este vorba aid doar de deschiderea extensivă a conştiinţei, ca grad de cuprindere a oricărei teme sau probleme, a şi de atitudinea internă, de ethosut ei, care funcţionează în absolut [...] Este absolut firesc, de la sine înţeles, că, atund cînd gîndeşte, gîndeşte in Absolut. Ce poate fi mai normal decît ca, atund cînd fad ceva, să fad acel ceva, nu altceva, într-o confuzie leneşă a contextului, a fiinţei şi a gîndirii?!” Şi: „După toate semnele rămase - ale biografiei şi ale operei - el pare născut întreg de la bun început asemeni unei «seminţe» de rasă, unui «sîmbur» de lumină. Biografia lui şi a operei lui nu lasă deloc impresia exterioară a unei evoluţii spectaculoase, d impresia unei adindri în ceea ce era deja, a unei adîndri în fiinţa Lum ii şi în propria lui fiinţă, în şinele său.”

în portretul pe care i l-a schiţat Caragiale: Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas pînă azi... Vesel şi trist; comunicativ şi ursuz; blînd şi aspru; mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit de toate”, T.C. descoperă antitezele - psihologică, dialogalâ, etică şi atitudinală - în temeiul cărora „s-ar putea elabora o monografie caracterială.” Antinomia eminesaană e demontată faţetă cu faţetă: antinomia metafizică a infinitului („Eminescu nu a refuzat infinitul, a a refuzat

orice paleativ al acestuia. S-a confruntat cu infinitul pe viaţă şi pe moarte; pe viaţa şi pe moartea gîndirii şi a lui. , antinomia istorică, erotică şi a subiectivităţii proprii. Dezagregarea logicii poetului şi gînditorului urmează calea oricărei disoluţii în sens filosofic şi estetic: „Cunoscuta expresie filosofică şi estetică privind disoiuţia formelor are cel puţin două sensuri, care acoperă două posibilităţi, două sensuri de mişcare posibile: forma clasică (în înţeles istoric) este înlocuită cu o altă formă, neclasică, postdasicâ sau - pe a doua direcţie - forma, fie ea clasică sau neclasică, intră în dezagregare definitivă, ireversibilă, nemaifiind înlocuită de nimic sau fiind înlocuită chiar de Nimic”, iar Armonia eminesdanâ cu toate formele ei a fost şi o încercare sistematică de prevenţie, de oprire a dezagregării.”. Toată cartea e, cum spuneam, o re-punere în

problemă a destinului poetului naţional într-un dosar dens şi strîns instrumentat, expresiv pînă în pragul artei literare. Fără a pierde o dipă din vedere subiectul demonstraţiei, Tudor Cătineanu îşi îngăduie nenumărate aparteuri complementare, deschizînd piste inedite pentru comentarii ulterioare. De pildă, folosirea limbajului metaforic în textele critice, limbaj care nu spune nimic ori spune prea vag, e prilej de a remarca, în treacăt, nu şi superficial, o modă pe care o numeşte pe dată „tehnica transgresiunii metaforelor" şi îi observă cu fineţe procedura: „cînd e vorba de un univers plastic, se folosesc pentru a-l descrie metafore muzicale; cînd este vorba de un univers muzical, se folosesc, invers, metafore plastice; cînd e vorba de un univers poetic, se folosesc combinat şi alternativ atît metafore plastice, cît şi metafore muzicale.”

Promiţîndu-mi să revin asupra celor două cărţi, să ' adaug aid că ar putea fi acesta noul mod de a face comentariu critic, mod capabil să vindece de lîncezeată şi lipsă de-ecou formulele cam prăfuite încă rezistente pe piaţă.

Irina PETRAS

M o r Cfflnm u

Eflsri Sisoîî

Page 6: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

i 1 Dolar SUA = 33.114 lei [1 Liră sterlină = 51.676 lei

&1 EURO = 324801,

1 gAUR = 343.02H,î "Ti

Agenţii economici şi instituţiile din judeţul Cluj - în căutarea banilor pentru finanţarea investiţiilor

P e s t e 1 0 0 d e p r o i e c t e * a u f o s t p r e z e n t a t e î n c a d r u l s e m i n a r u l u i

„ P r o i e c t e - F i n a n t ă r i 2 0 0 2 " •

Ieri. la sediul Camerei de Com erţ şi Industrie Cluj, a debutat sem inarul „Proiecte- F inantări 2002", care se va desfăşura pe parcursul a două zile. Manifestarea şi-a propus, asa cum au declarat o rg an iz a to rii, sâ aducă la aceeaşi masă cererea şi oferta de capitaluri. Astfel, într-o lună st jum ăta te , de cînd a fost lansată in v ita ţia către cei interesaţi, au fost depuse la sediul CCI Cluj 103 proiecte, ce re rea to ta lă de finanţare depăşind 400 de milioane de dolari. Cele mai multe proiecte au fost depuse de Consiliul local C luj-N apoca ( 2 l) , urmat de Consiliul Judeţean (20), acestea

vizînd în special investiţii în infrastructură: realizarea de centrale termice pentru şcoli, construirea parcului industrial, realizarea pieţei de gros sau a m ocăn iţei etc. Expo T ransilvania a prezentat un p ro iec t de m odernizare a spaţiului expoziţional în valoare de 100.000 euro, în timp ce ACI a propus spre finanţare un ansamblu de locuinţe în Parcul R ozelor, în valoare de 2,5 milioane dolari. în prima parte a evenimentului băncile care îşi desfăşoară activitatea în judeţul Cluj şi-au prezentat oferta de creditare, de la acordarea de c red ite pentrum icro în trep rinderi, la cele

4T U*w R O M rT i f j irro tţ c?t icos% 10 I(l(u tk 1

5.j j fr

h **,’V i

Mei***.*.

pentru finanţarea complexelor industriale, de la cele pe temen scurt, pînă la cele pe 10 ani. D upă-am iază au început tratativele directe dintre bănci şi realizatorii proiectelor, urmînd ca, în cursul zilei de astăzi, să fie trase concluziile acestei întîlniri.

Vasile Leordean, preşedintele CCI Cluj, a declarat că evenim entul organizat de Cameră a suscitat un interes deosebit, agenţii economici şi instituţiile aflate în căutarea unui suport financiar pentru proiectele lor venind în număr mare la Clubul Oamenilor de Afaceri. Preşedintele CCI Cluj a afirmat că judeţul Cluj are un potenţial economic mult mai mare decît cel care se manifestă în prezent, din cele 40.618 firme înreg istrate la Oficiul Registrului Comerţului, numai jumătate fiind active.

De aceeaşi părere a fost şi prefectul Vasile Soporan, care a prezentat participanţilor la sim pozion o statistică economică din care reiese faptul că producţia celor 35 de firme privatizate din judeţul Cluj, realizată în 2001 (270 milioane dolari) este mai mică decît valoarea exporturilor realizate de acestea în 1989 (290 milioane dolari).

Iosif Pop, directorul general al CCI Cluj, a afirmat, în cadrul sesiunii inaugurale, că această acţiune priveşte viitorul, rezultatele întîlnirii dintre bănci şi agenţii economici urmînd a deveni vizibile în timp. „în judeţul Cluj activează 24 de sucursale ale băncilor, o bancă importantă îşi are sediul aici, iar alte două sucursale vor fi deschise în perioada imediat următoare. Sperăm ca, pe viitor, judeţu l Cluj să devin mai dinamic din punct de vedere economic. Semnale pozitive de la investitori există, în ultima perioadă germanii, francezii şi austriecii arâtîndu-se interesaţi de deschiderea unor afaceri aici, în cele mai diverse domenii, de la comerţ şi producţie industrială, la agricultură ecologică şi turism rural sau montan. Condiţiile actuale de pe piaţă sînt favorabile investiţiilor, atît dobînzile active, cît şi cele pasive fiind în scădere. Economiile populaţiei la bănci sînt în creştere, la fel ca lichidităţile de care dispun acestea, nevoia băncilor de a plasa aceşti bani crescînd şi ea”, a mai afirmat Iosif Pop.

Anca BLAGAFoto I. P E T C U

G u v e r n u l v a a c ţ i o n a î n fo r ţă p e ş a n t i e r e l e

d e c o n s t r u c ţ i i p ă r ă s i t ePremierul A drian Nâstase

s-a p ronun ţat, vineri, la vidcoconfcrinţa cu prefecţii, împotriva prezenţei în unele oraşe a lucrărilor dc construcţii nctenninate şi a macaralelor cc !e im pinzesc şantierele,anunţînd decizia dc a acţiona în forţă pentru rezolvarea acestei s:tuaţii.

"La 12 ani de la Revoluţie nu putem accepta, în continuare, peisaje de ru ine, de oraş bom bardat şi am decis sâ acţionăm în forţă, pe baza reglem entărilor adoptate”, a

spus N âstase, arătînd câ reg lem en tările respectă principiul proprietăţii, dar şi p rincip iu l care protejează interesul public.

Reglementările adoptate în şedinţa de joi a Guvernului arată câ, dacă într-un interval de timp precis stabilit, aceste probleme nu sînt rezolvate, respectiv nu reîncep lucrările de construcţii, iar macaralele nu sînt utilizate şi nu se manifestă nici intenţia proprietarului de a verifica siguranţa acestor instalaţii, se va proceda la dem ontarea lor.

Sumele ce vor fi obţinute vor fi deţinute la dispoziţia p roprie taru lu i, dar, dacă valoarea rezultată în urma valorificării fierului vechi este mai mică decît cheltuielile de demontare, proprietarul este responsabil să plătească aceste sume, a menţionat premierul.

G uvernul a aprobat, în şedinţa de joi, o ordonanţă de urgenţă privind dezafectarea macaralelor-tum abandonate şi a utilajelor ale căror proprietari sau deţinători nu pot fi identificaţi sau nu pot da curs

som aţiei de dezafectare transmisă de primării.

Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai sectoarelor municipiului Bucureşti vor avea obligaţia să dispunăidentificarea, în termen de 60 de zile, m acaralelor-tum abandonate pe şantierele de construcţii, precum şi selectarea agenţilor economici interesaţi de executarea lucrărilor de dezafectare a acestora şi de valorificarea m aterialelor rezultate. Potrivit ordonanţei, cheltuielile de dezafectare vor fi suportate din valoarea materialelor recuperate, iar sumele râmase vor fi virate la bugetele locale sau în contul proprietarilor.

Sistemul juridic românesc va fi modernizat cu finanţare nerambursabilă de la Banca Mondială

M inisterul Justiţie i va beneficia de un împrumut nerambursabil in valoare de250.000 de dolari de la Banca M ondială, fondurile fiind destinate întăririi capacităţii instituţionale şi managementului reglem entărilor ju rid ice din România. Acordul de împrumut a fost sem nat, vineri, la Bucureşti, de către şeful biroului Băncii Mondiale în România, Ziad A lahdad, şi m inistrul F inan ţe lo r Publice , M ihai Tănăsescu. Potrivit ministrului Finanţelor, grantul este destinat f inan ţării p roceselo r deintroducere şi dezvoltare a unui cadru un ita r efectiv pentru in iţie rea ac te lo r norm ative, precum şi a unei evaluări a im oactu lu i reg lem entărilo r

juridice. De asemenea, proiectul v izează dezvoltarea unor proceduri transparente în întocmirea actelor normative şi a unui program de monitorizare a peformanţelor acestora. Printre componentele progamului se mai num ără întăriream anagem entului bugetar al sistemului judiciar.

Ziad Alahdad a apreciat că grantul pentru sistemul juridic din România este acordat în contextul mai larg al reformei adm inistra ţie i publice. Reprezentantul Băncii Mondiale consideră câ reforma nu este încă finalizată , deşi Guvernul a adoptat măsuri cheie în acest domeniu, cum ar fi programul naţional pentru prevenirea corupţiei, constituirea

Parchetului NaţionalA nticorupţie şi redefinirea rolului Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. “Cu toatea acestea, trebuie să recunoaştem câ reforma adm inistraţiei publice în România, deşi merge în direcţia cea bună, este încă departe de scopurile sale finale”, a afirmat Alahdad.

El a adăugat că domeniile în care ar trebui să se concentreze eforturile Executivului sînt: reforma serviciului public şi a structurilor de reglementare, reforma sistemului judiciar, restructurarea finanţelor publice şi măsurile de combatere a corupţiei. Primele operaţiuni finanţate prin împrumutul semnat vineri vor avea loc după

începerea programului PSAL II. M inistrul Justiţiei, Rodica Stănoiu, a arătat că reforma este necesară întrucît în România există, mai ales în domeniile sensibile, cum sînt cel economic şi financiar-bancar, foarte multe acte normative care nu sînt corelate, iar unele dintre^ acestea au prevederi învechite.- în acest sens, la nivelul Ministerului Justiţiei va fi constituită o echipă care va lucra pentru a atinge obiectivele convenite cu Banca Mondială.

Portofoliul Băncii Mondiale în România cuprinde 27 de proiecte, în valoare totală de peste 1,1 miliarde de dolari, din care 13 milioane de dolari sub formă de asistenţă financiară nerambursabilă.

Credite cu dobînţ avantajoasă pent

producţie, turism şi senricComisia comună a Agenţiei Judeţene pentru Ocup

Forţei de Muncă Cluj şi BCR a avizat pînă acum 17 d0 de creditare depuse de agenţi economici care intenţionează creeze noi locuri de muncă.

Pentru 9 firme aprobate dosarele comisia de credit a B( şi vor beneficia sumele alocate perioada ime,

■ următoare. Acestea Mobelrom, MYDGri

; Hulio, Alcip, Rolya Agaricus, Risim, Industrie, Scut Mega.

în cadrul corni: comune a Agei Judeţene piOcuparea Forţei Muncă şi BCR au fost avizate în vede

aprobării alte 8 dosare în baza cărora ar putea fi create 5 locuri de muncă, dintre care 27 pentru şomeri.

Pentru crearea de noi'locuri de muncă prin înfiinţare: dezvoltarea de întreprinderi mici şi mijlocii, unităţi cooperat asociaţii familiale, persoane fizice autorizate, se pot acorda ere; în condiţii avantajoase.

Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilit: proporţional cu numărul de locuri de muncă ce vor fi înfiinţ pe o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiţii, inclusiv perie: de graţie de maxim 6 luni şi respectiv 1 an pentru asigure producţiei, cu o dobîndă de 14%. Se acordă un credit de pin;75.000.000 de lei pentru fiecare Ioc de muncă nou creat dac; cel puţin 50% dintre acestea sînt angajate persoane aflate căutarea unui loc de muncă întregistrate ca atare la una dr unităţile locale ale AJOFM.

“Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă don să sprijine, prin acordarea acestor credite cu dobîndă avantaja: întreprinzătorii mici şi mijlocii care trebuie să devină prind; sursă de locuri de muncă.

Dacă anul trecut a fost introdus, în premieră, creditul pei avansul solicitat de societăţile de leasing pentru achiziţiona de utilaje şi echipamente, anul acesta AJOFM a introdus pei prima oară creditarea cu dobînzi subvenţionate a asociau, familiale şi a persoanelor fizice autorizate să desfăşoare ar*"' independente", precizează Marcela Câmpian, purtătorul de cu- al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Fiind vorba de credite, ceea ce implică garantarea creditului fost îmbunătăţite şi condiţiile de garantare. Astfel, garanţi bancare constituite au fost limitate doar la valoarea creditului a dobînzii aferente. Se pot constitui întru-un mix de garanţii re: şi colaterale, în diferite proporţii bunuri imobiliare (terenurile imobilele din mediul urban sau rural) şi utilajele şi bun® imobiliare cumpărate din credit.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a alocî- în acest an, un fond de 36 de miliarde de lei pentru acordare c credite. Anul trecut, au fost creditate 24 de societăţi cu sur totală de 12,05 miliarde de lei, fiind create 241 de locuri; muncă.

Beneficiari ai creditelor pot fi agenţii economici care :■ desfăşoară activitatea principală în sfera producţiei, turismul sau serviciilor; de credite însă mai pot beneficia şi şomerii " doresc să înfiinţeze mici întreprinderi. în cazul întreprinderi mici şi mijlocii, unităţilor cooperatiste, asociaţiilor familial: persoanelor autorizate să desfăşoare activităţi independente c: obţin venituri şi din comerţ, acestea nu trebuie să depăşea; 49% din totalul veniturilor la sfîrşitul perioadei pentru care: obţinut creditul. Dacă această pondere este depăşită, IMM-uI >• Cooperaţia pot primi creditul numai în cazul . în care, în urr aplicării proiectului prezentat pentru creditare, se modifică strueti veniturilor, iar cele realizate din activităţi de comerţ se reduc s limita de 49%.

Agenţii economici beneficiază de credite pentru trei catego' principale de che ltu ie li: de capital (dotarea cu utilaje echipamente, instal.aţii de lucru, amenajări şi dotări, m ijloace transport, calculatoare şi altele), construcţii necesare obiectul legal de activitate, finanţarea stocurilor de materii prime, materia! obiecte de inventar,

Creditele pentm cheltuieli de capital pot acoperi pînă la 75 din valoarea proiectelor prezentate; limita poate urca pînă la 90' în cazul şomerilor care înfiinţează întreprinderi., Perioada de acordare a creditelor pentm cheltuieli de capiu este de maximum trei ani, iar pentm materii prime şi materiale c un an de zile, în condiţii de dobîndă extrem de avantajoasi respectiv 50% din dobîndă de referinţă a Băncii N aţionale României. Agenţii economici interesaţi pot obţine mai multy informaţii legate de condiţiile de acordare a creditelor, precum ş de actele necesare şi procedurile care trebuie îndeplinite pentr- obţinerea unui credit, de la agenţiile locale pentm ocuparea fort: de muncă sau de la biroul de creditare al agenţiei judeţene.

Vasile MOLDOVA!*

Page 7: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

- p .^ '^ '^ A P O C A : luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04.

SUBREDACŢIA TURDA:

S U B R E D A C Ţ I A D E J : l u n i ,

fel/fax 21-60-75.

I

O

v

K

> *{*M*<'

N SfeT '

\ Jk

N /

JL '" . 7 #*/ A

/V

î> '* "-

‘Â '/ i j C â ş tig ă to r al titlu lu i e u ro p e a n £ , - * „M aşina A n u lu i” în 2002 .

P E U G E O T 3 0 7 .ÎN C R ED ER E LA CAPACITATE M AXIM Ă

în c e p â n d de la 10 .189* EURO .

3 0 7PEUGEOT

EU RIA LTRA N S - CONCESIONAR PEU G EO TS tr. Aurel Vlaicu nr. 2, Cluj Napoca, tel: 0264/447-500 *plus TVA

Str. Mănăştur 3*5 fel. 0254-196.384 fax 0264-193.792

ADMITERE 2 0 0 2Durata Nr loc un

FACULTĂŢI (ÎNVĂTĂMÂNTHI DE L U N G Ă DURATĂ)

agricultura agricultura g a t .Biologie aplicată în agricultura

ianj)55

b ia i (V n r ' niocaie apu^ia h i «»«■ “--------- -— :—inginerie alimLn iaRA

“ — . “V •w riiiilin in îsnnrinfîllrt

buget M s| 12 452 29

"15— 3 T55

65

U T8

HORTICULTURAINGINERIA MhUIULUL HORTICULTUFiĂ

INGINERIE ECONOMICA

Inainena ri proiecţia mediului in agriculturi. Horticultură Peisagistică

39101

4913

Inginerie economică In agricultură Inginerie şi manaaemenl aaroturistic

3515

ZOOTEHNIE Şl BI0TEHN0L0GII

MEDICINĂVETERINARĂ

SILVICULTURAZOOTEHNIE

Silvicultura 22

ZootehniePiscicultură

55

2524

r io t f h n o l o g ieMEDICINA VETERINARA BIOTEHNOLOGIE

Rinlehnoloaii agricole. Medicină veterinară

1931 51

Biotehnologii medical-vetennare

COLEGII (ÎNVĂŢĂMÂNTUL P F SC U R T Ă DURATĂ)

COLEGIUL AGRICULTURĂ___________Protecţia plantelor

11

7?

UNIVERSITARAGRICOL

HORTICULTURA Legumicullurâ şi FloncullurăPomicultură şi ViticulturăTehnologia vinului si produselor dert/ate (Bhj)

GEODEZIE Cadastru agncol Cadastru agricol (Sibiu)

9

155

2324 2 4 41

ZOOTEHNIE

MEDICINĂ VETERINARA

Creşterea animalelor (Cluj-Napoca) Creşterea animatelor (Rectvn)

23

Clinică şi farmacie veterinară (Cluj-Napoca) Tehnică veterinară (Cluj-Napoca)Tehnică veterinară (Geoagiu)Tehnică veterinară (Sibiu)Igienă şi laborator veterinar

FACULTĂŢI (ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANTĂ SI CU FRECVENŢĂ REDUSĂ) AGRICULTURĂ__________ Agricultură (ID)______________________________

Nr locuti l a i49_____

Montanologie(ID)Biologie aplicată tn agricultură (FR) Tehnologia prelucrării produselor agricole (10)

HORTICULTURA Horicuitură (ID)Inginerie economică tn agricultura (FR)

Cadastru agricol (FR)_______________

3 184

1597

ZOOTEHNIE Zootehnie (ID) i lMEDICI NA VETERINARĂ Clinică şi farmacie vetennară (FR) ! 4 13

Data concursului: 5 -13 septembrie 20QZ. Probei* de contura: a )fVtu specaLitlî oţiirsela Faculatn de Aţriateri tk! i p-w» i t* *W.ţr* ss stabieşla astfel: - 83% meia arilor de tesu -20% ned a b menirii de baslajreal b) Ptrri sţ-eic'zîr:* ajnrse U FacsTid de H rrtu lri Zootehnie şi Bioleltnologii, Medicină teterirarârredu ceaeraiâ de aJrr tere ss sfaMeŞs arid: • 53% rccia aricr dr Icw ÎC% noj a a r m j i î bacalaureat. Tata de înscriere la concursul da adm! ere 2C02:-35DOOO W - Faatijlede AgratuS, Horiciji, ZorfcYw ş Bdctniri, • WC 6M le - Faoilalea de Mediem Vfefeiinai Inbmfi suptolare h Id 0264-135.364 sau m usrroAş v

COM PLEXUL BALNEAR " B Ă IL E SĂRATE" TURDA

HO TEL ARIEŞULPosibilităţi de divertisment

p e tre ce re a timpului liber:• bazine interioare cu apă sărată

în c ă lz ită :• saună;• sală fitnes;- solar;

§5 • teren de tenis;

In fo rm aţii ş l reyprvârl la te l: 0264-31 .6 8 -4 4 :0 ^

jaseşw w w .reg ase s le -p d siu n eo .ro

Dr. COCA VASILEmed. gen. • Spit. jud., Centrul DiabetConsultaşi: Luni*Ma*Joî*VÎ 08.00-14.00

Miercuri 14.00-19.00 Str. Clinicilor nr. 2-4, Cluj Programări: © 199578

Dr* COMAN IOAN - urologieSpitalul Clink Municipal, secţia urologieConsuhatii: Luni*Ma*J©i*VÎ 08.00-14.00

Miercuri 14.00-19.00 Str. Tâbocarilor nr. 11, Cluj Programări: © 432374.

Dr. MAGHERUŞAN MONICAcardiologie * Policlinica jud., Centrul de Diagnostic fi Tratament Consultaţii: Luni *Ma* Joi *Vi 08.0014.00; Miercuri 14.0019.00 Str. Moţilor nr. 19-21, Cluj Programări: ©191941 / 0722 688146

f > tA*«<iafioPemSnâ o Disfuncţiei

Specialişti în diagnosticarea şi tratarea problemelor de erecţie

R.A.T.U.C. Cluj-Napocaface cunoscut publicului călător că, începînd cu data dc 09 septembrie 2002, datorită lucrărilor edilitar-gospodăreşti din Piaţa Mihai Viteazul, latura sudică, următoarele linii îşi modifică traseul şi staţiile, după cum urmează:

- linia 28 - din str. Dragalina prin str. Dacia - PMV nord - bretea Republica - PMV sud;

- staţia de îmbarcare - debarcare comună cu liniile 8, 29, 47.- linia nr. 29 - din str. G. Bariţiu prin str. Horea - str. Dacia - PMV nord - bretea

Republica - PMV sud.- staţiile rămîn neschimbate.- linia nr. 31 - prin piaţa Gării prin str. Burebista - str. Decebal - PMV nord - bretea

Republica - PMV sud - str. I. P. Voiteşti.- staţia din Piaţa Gării va fi comună cu liniile 27, 32B, 35.- liniile nr. 37 şi 38 - din str. Dragalina prin str. Dacia - PMV nord - bretea Republica

- PMV sud - str. I.P.Voiteşti.- staţiile rămîn neschimbate.- linia nr. 42 din Piaţa Gării prin str. Burebista - str. Decebal - PMV nord (staţia pod

Traian pentru îmbarcare-debarcare).Liniile vor avea traseul deviat pînă la finalizarea lucrărilor din Piaţa Mihai Viteazul.

&FARMACIA

AMARYLLISP rin to i ceea ce fa c e m ,

vrem fă f im

S f a i A P R O A P E rde d u m n e a vo a stră ! t*

Luni - vineri: OS - 20Sîmbătâ. duminică: 08 - 13

S tr. lu liu I ta f irg an u tir.11 (fosta M uzeului),

C lu j-N apoca TcL/Fax: 0264-197652.

ATENŢIE!!!S.C. VINDE CHIOŞCURI Şl TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL 064-194.981.

TEL.: 196.858.

B I R O U Lp e n tru în re g is tra re a anunţurilor de

PIERDERI DE ACTEcare necesită publicarea în

M O N IT O R U L O F IC IA L vă stă la dispoziţie de luni pînă vineri, între orele 9,00-16,00. în funcţie de opţiunea Dvs., anunţul se publică în intervalul de apariţie 1 -15 zile lucrătoare. Cluj-Napoca,'str. Septimiu Albini nr. 71 §" Tel: 440.944, H?

0745-529.299. a.

REPARAŢIIAPARATURA FOTOGRAflCÂ,

Zeno REINHARDT

C a l e a M ă n ă ş tu r , n r . 8 . C lu j-N .

Tel.: 0921460-169; 064/42-50-96

i D f P (Bă ffig

S i m ţ i ţ i c â n u

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t â l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?

I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i

î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !

RECEPŢIONEAZĂ ÎN ORICE LOCALITATE

12 PROGF2AME TV ROMÂNEŞTI Şl ALTE 400

PROGRAMETV Şl RADIO STRĂINE

CU ANTENA SATELIT DIGITALĂ MOBILĂ

COMERCIALIZATĂ DE

S.C. A YD IN PRODIM PEX S

angajează:- v inzător textile- v înzător maga;

alim entar;- croitor.

Relaţii sup lim en tare I: 448.816 sau la sediul B -dul 21 D ecem brie 19, 137, sens g iratoriu M; supermarket ”A YDI\~

http://www.regasesle-pdsiuneo.ro
Page 8: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, jo i 8-16,m arţi, vineri 8-11;

— ________ ____________ tel/fax 21-60-75.

tel/fax I9.]j

S , C . î n c h i r i a z ă

spaţiu pentru depozitareîn su p ra fa ţă de 144 m p, afla t p e B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146:Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

V A LU TA F O R TEC e r t i f i c a t d e d e p o z i t în v a l u t a U SD s a u EURO

Dobândă: 5,5% pc an fixă;

^ Term e n :360 zile:

Suma minimă: 1.000 USD/EURO;

B A N C A C O M u J t C I A l A . N l n r c ş n l .1 A n t o n e s c u , , B l . B lCARPATICA P i n ţ n M i h a i V i t e a z u . N r . 8Tel..064 425562

\ j j i r m e c Societatea ComercialăF A R M E C S . A .

Cluj-Napoca, str. H. Barbusse nr. 16anunţă închirierea la preţ avantajos a unui spaţiu de producţie în suprafaţă dc 550 mp, situat în incinta S.C. FARMEC S.A. str. H. Barbusse nr. 16. Spaţiul este amenajat şi dotat cu toate utilităţile necesare desfăşurării activităţilorproductivc din diverse domenii dc activitate (ind. textilă, încălţăminte ş.a.). Dc asemenea, sînt asigurate şi alte facilităţi: acces auto, pază etc.Informaţii suplimentare privind închirierea spaţiului la tel: 0264-432.884, interior 105,103 - Birou M.E.A. - INVESTIŢII. (9762099)

I m p o r t a t o r m a t e r ia le p e n t r u g e a m t e r m o p a nangajează

in iiliC T O U V IA Z A IÎIpentm zona Transilvania

Cerinţe: studii superioare, permis auto.Trimiteţi CV şi foto la C.P. 1736 O.P. 8 IAŞI sau e-mail: [email protected] pînă la data de 15 septembrie.______ •________ <9762124>

Fundaţia Română pentru Copiii, Comunitate şi Familie (FRCCF)

angajeazăSECRETAR-TRADUCĂTOR ICM

Cerinţe. - cunoştinţe avansate de limba engleză; j |- operare PC;- limba franceză constituie un avantaj.

Data limită de depunere a CV-ului şi a scrisorii de intenţie este 27 septembrie.Informaţii suplimentare la sediul FRCCF din str. Rene Descartes nr. 6, telefon 194.893. Vor fi anunţate doar persoanele selectate.

E X P A N D H E A L T H A V E N T I Sşi

a n g a j e a z ă R E P R E Z E N T A N Ţ I M E D I C A L I , absolvenţi de medicină ifarmacie (experienţa poate constitui un avantaj), pentru CLUJ şi TG. MUREŞ.

Cei interesaţi sînt rugaţi să trimită CV recent şi scrisoare de intenţie la fax: 021/326.80.79 < e-mail: [email protected], pînă la data de 16 septembrie 2002.

e z e c hAIRLINES

A t h o m e in th e s k i e s

From PRAGUE- Across EUROPE and Beyond

oocoooooooooowww.czechair1ines.comCSA Czeeh Airlines operates, FROM BUDAPEST, al very competitive prices:

(we presenl the minimal costs, the airpoct taxes are not mduded)MADRID, BARCELONA, PARIS, IONDON, MOSKOW, ST.PETERSBURG - aaoS

AMSTERDAM, BRUXELLES, MUMCH - atoS new! - COLOMBO 633S

For further Information & reservation please contact CSA Czech Airlines on:Bucharest, St. Batiştei 3-5, Sector 1, 70t3i Bucureşti tel (4oai) 315 33 05, 311 09 86, (ax (4021) 312 08 84 E-mait oKcsa?mb.roknel,ro Internet bookinqs: www.czechair1ines.com orthrough your hxal travel agent

. 1 ^ - »

.. I. .'Mv.Ji'"' •

ifiSin

u h» z,* y * *{» fî*uV

REZIDENŢIALIMOBILIARE I

n m r

U N I V E R S I T A T E A C R E Ş T I N Ă

WM1WK CilKMIR£ # F a c u l t a t e a d e D r e p t C l u j - N a p o c a

Acreditată prin Legea Nr. 238 din 23.04.2002 publicată în Monitorul Oficial Nr. 291 din 30.04.2002,

O r g a n i z e a z ă a d m i t e r e p e n t r u a n u l u n i v e r s i t a r 2 0 0 2 -2 0 0 3

D u ra ta stud iilo r:- Curs dc zi: 4 ani- Fără frecvenţă: 5 ani

C o n d iţii dc adm itere :Admiterea la Facultate se face pe baza mediei de la Bacalaureat, în ordinea descrescîndă a mediilor şi în limita locurilor.

T axa d c în sc rie re este de 300.000 lei.

în sc rie r ile sc fac în p e rio a d a 1 -2 5 sept. 2002.

Începînd cu anul universitar 2002-2003, prin darea în folosinţă a bibliotecii, care este dotată cu un număr suficient de cursuri, studenţii au posibilitatea de a studia în cadrul bibliotecii la toate materiile cuprinse în planul de învăţămînt.

Sc a c o rd ă u rm ăto are le în lesn iri:- în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxele de examen pentru sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxa de examen numai pentru sesiunea de reexaminare.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei care plătesc integral taxa pînă la 1.10.2002.- reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru: fraţi, soţ şi soţie, dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră.

Informaţii suplimentare la secretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burebistanr. 2 telefon 0264-432.211; 0264-432.265.

•? ~ l* ' •> «V *

S . C . E C C O C A S A S . R . L .Str. Plopilor nr. 25 >

Ş/ Tel/fax: 0264-429.674,K 0721-207.645, 0745-235.668;

• Dă în chirie restaurant în funcţiune, cu terasă, amenajat, dotat. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie spaţiu pentru depozit

sau producţie, hală necompartimentată, 120 mp, 3 birouri, grupuri sanitare, vestiar, curte 300 mp betonată, acces TIR, zonă semicentrală. Ţel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată

integral, cu frigider, aragaz, finisată, curată, cu telefon, cart. Mănăştur, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată

ultrafmisată, integral dotată, totul nou, cart. Zorilor, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată,

frigider, aragaz, telefon, cart. Mărăşti, pentru studenti. Tel.429.674. (Ag.i.)

• Dă în chirie ap. 2 camere, mobilat, curat Şi îngrijit, frigider, aragaz, pentru studenţi, pe termen lung. Tel. 429.674. (Ag.i.)

• Dă în chirie ap. 3 camere, mobilate, finisate, utilate, cu telefon, pentru mai mulţi studenti. Tel.429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie garsonieră mobilată

integral, frigider, cart. Gheorgheni, preţ 60 USD. Tel. 429.674. (Ag.i.)• Dă în chirie spaţiu producţie sau

depozit, 500 mp, curent trifazic, acces TIR, telefon, posibilitate parcare, grupuri sanitare, telefon. Ţel. 429.674. (Ag.i.) .

• Dă în chirie ultracentral spaţiu 140 mp, pentru restaurant, bar sau alte activităţi, ultrafinisat, intrare din stradă, geamuri şi usi termopan. Tel.429.674. (Ag.i.).

• Vinde ap. 3 camere, cf. sp:93 mp, situat pe Calea Mâni etaj intermediar, preţ 32.0001 negociabil. Tel. 195.916, 196; (Ag.i.). j• Oferă spre închiriere ap. 2 car: în Mănăştur, cf. I, decomat: mobilat, o cameră închisă, buca: dotată, televizor, tv cablu, 801' lună. Tel. 195.916,196.808. (A:

• Vinde garsonieră ci Grigorescu, 28 mp, balcon ir: gresie, faianţă, ocupabilă ime: preţ 14.200 USD negociabil.195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. o cameră, cf. sp:

42 mp, etaj intermediar, tele: gresie, faianţă, preţ 18.000 l negociabil. Tel. 195.916, 196.; (Ag.i.). '• Oferă spre închiriere garson:

cf. I, în Mănăştur, nemobilati USD/lună. Tel. 195.916, 196.S (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere circuit

mp, zona P-ţa Flora, c:: intermediar, preţ 20.500 l:: negociabil. Tel. .195.916, 1965 (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere, Mărăşti,I, decomandat, etaj intermediar,: 19.500 USD negociabil. î195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în zc:

centrală, suprafaţa 56 mp, b. pentru privatizare, preţ 26.000 U negociabil. Tel. 195.916, 196.; (Ag-i-).• Vinde ap. 3 camere în Mană?

decomandat, etaj 1 din 4, bucă? mărită, bine întreţinut, preţ 20.i USD negociabil. Tel. 195.9 196.808, (Ag.i.).• Vinde casă ultracentrali,

camere + dependinţe, curte 200 r se pretează şi pentru sedii de fir' 50.000 USD, uşor negociabil. T195.916, 196.808. (Ag.i.).

«fiV—-»

- k*ft ___ ’

. « E a : C l i

P e n tru a v d a s ig u ra în con tin uare un a b o n a m e n t la z ia ru lvă puteţi adresa la:

- S.C. APEXS.R.L. - str. A. lancu nr. 36, tel. 0264-196.213 (pînă în ultima zi a lunii pentru luna următoare);- C.P.D. APEX S.R.L. - str. I.M. Klein nr. 15, tel. 0264-439.120 (pînă în ultima zi a lunii pentru luna următoare);-S C RODIPET S.A. - P-ţa Gării nr. 4-5, tel. 0264-433.620 (cu plata în numerar sau virament, pînă în ultima zi a lunii pentru luna următoare);- La factorii poştali şi O ficiile Poştale de care aparţineţi (în perioada 1-26 a fiecărei luni); ' ;

nL r :

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]
http://www.czechair1ines.com
http://www.czechair1ines.com
Page 9: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

(5 U j -NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04. 'lib L M fe fe

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, m iercuri, jo i 8-16,mărfi, vineri 8-11;

tel/fax 21-60-75.

e e a m a i d u lc e c a r n e d e p e ş t e d i n j u d e ţ ! ^

M. Viteazu, intrarea din str. Argeş

F i r m ă d e c o n s t r u c ţ i irecrutează

dulgheri, zidari, ^. m ozaicari..

p en tru m u n că în stră ină ta te . J

ÎS1Relaţii ziln ic între orele

8,00-10,00, str. C. B răncoveanu nr. 15

Cluj-N apoca.

Firmă de construcţiiangajează în condiţii de

salarizare deosebite

montatori sisteme |

gipscarton a.

Relaţii zilnic între orele 8,00-10,00,

str. C. Brăncoveanu nr. 15 . Cluj-Napoca.

AGENŢIA DE PUBLICITATECE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionaie

în presa locală şi centralăm a i s im p lu

n u se p o a te !

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

Liceul şi Şc. Postliceală „Horea, Cloşca ş i Crişan "

Autorizată de M.E.C. înscrie în clasa a IX-a la:

- filologie - intens, lb. engleză;- management instituţional;- matematică-informatică.Şc. postliceală anul I:- asistent de gestiune (finanţe- contabilitate)- tehnician cadastru-topograf.Informaţii Ia Secretariat, str. Emil Isac 10 (incinta Lic. "G. Bariţiu). Tel: 196.697. (9772531)

S.C. ZfCU CO NSTR UCT IMPEX S.R.L.Execută lucrări de:- construcţii:- amenajări interioare;- pardoseli din R,V.C. sudate;- instalaţii termice; - .- instalaţii sanitare; «- automatizări la centrale K

termice. a.Cluj-Napoca, str. Predeal

nr. 25 Tel/fax: 0264-443054;mobil: 0722-344.959,

0744-978454, 0744-963.813

ADEVĂRUL

S.C. UNIREA S.A.,cu sediul în Cluj-Napoca, P -ţa 1 M a i nr. 1-2, prim eşte oferte pentru executarea urm ătoarelor lucrări:- retratarea bilanţului contabil pentru anul 2001;- auditarea şi întocmirea notelor explicative conform prevederilor legale, pentru anii 2001 şi 2002, conform O.M.F.P. nr. 94/2001. Preţul oferit pentru lucrare este de 3.500 USD + T.V.A. Informaţii suplimentare la telefon: 437.706 sau 437.120, interior 121. (9770182)

Angajăm

DIRECTOR 3

ZONAL lo>Cerinţe: • vîrstă maximă 35

de ani • domiciliu stabil • studii superioare • posesorpermis auto categ. B V stagiul m ilitar satisfăcut.

T rim ite ţi un C. V. la num erele: tel/fax: 0248- 630.451 sau 0248-219.806.

MATRIM ONIALE

• Tinere simpatice, oferim companie, masaj, domnilor civilizaţi numai. Ia domiciliul nostru. Tel. 0740-56-28-81 între orele 9,00-21,00. (550108)

VINZARICUMPĂRĂRI

M i M a m

• Vînd apartament 2 camere, etaj I, Grigorescu, bloc din cărămidă. Tel: 0745-61-15-61; 0262-22-62-06. (547519)

• Vînd, fără intermediari, apartament cu 3 camere, zona Pata, finisat, centrală termică. Tel: 44-25-06, 0721-71-77-87. (548718)

• Vînd apartam ent în Zorilor, 2 camere decomandate, etaj 1. Tel: 14- 04-31, 0744-47-72-63. (548728)

• Vînd casă trei camere + dependinţe, curte, grădină, în Dej, str. Nicolae Iorga nr. 35. Tel: 43-28-88 sau 17-32-55. (548734)

• Vînd urgent apartament, Mănăştur, str. Primăverii, 1 cameră, etaj intermediar, finisat, ocupabil imediat. Preţ 16.000 USD, negociabil. Tel: 0745-05-23-11; 19- 65-65. (547483)

• Vînd apartament 3 camere, 80 mp, etaj 2/4, 3 balcoane, 2 băi, finisat, faianţă, gresie, parchet stejar, orientare bună, ocupabil imediat, preţ 31.000 USD, în cartierul Plopilor, str. Şesului. Tei. 42-55-82; 0788-32-06-68. (550208)

• Vînd apartament 2 camere ■ultracentral. Tei: 0745-26-82-49; 059/46-70-64. (2067719)• Vînd 2 camere, în Turda, str. Dr. I. Raţiu nr. 105. (7030128)

• Vînd ghilotină tipografică. Tel. 0740-33-20-53. (550243)

• P. F. Vînd apartament 2 camere semidecomandat, parter, aproape de Piaţa 14 Iulie, zonă liniştită, vad ideal pentru privatizare, 21.000 USD. Fără intermediari. Tel: 18-57- 80, 0744-98-78-89. (548705) -

• Vînd Dacia Nova GT, an 1999, culoare albastru mat, alarmă Spyball, 24.000 km reali, stare tehnică şi aspect excepţionale. Informaţii la tel. 0722-16-34-03. (550257)

• De vînzare: cazan de cupru de 35 de litri, pentru distilat ţuică, bidoane de plastic, canistre de metal pentru benzină, hambar pentru păstra t cereale, cu trei compartimente, coş pentru porumb (coştei). Tel. 44-04-19. (550233)• Vînd maşină de cusut cu braţul

sting. Tel: 16-36-26. (548727)• Vînd urgent sobă de teracotă.

Tel. 13-53-07. (550235)• Vînd congelator “Ghiocei”, 3

sertare mari, consum redus, stare foarte bună. Tel. 14-74-11. (550250)

ÎN C H IR IE R I

• Ofer unei familii de pensionari iubitori de natură şi linişte, posibilitatea de a locui gratis dar permanent + o mică pensie suplimentară, la casa mea de pe Valea lerii, în condiţii foarte bune. Te): 18- 89-19; 0722-42-58-58. (547431)

• închiriez garsonieră, preţ convenabil, aproape de mijloace de transport. Tel: 0740-43-1244. (547527)

• Dau în chirie apartament de lux + garaj, str. Republicii. Preţ 400 USD/ lună. Tel: 0744- 21-66-61. (547529)

DIVERSE

* Angajăm în condiţii avantajoase cu contract, dansatoare, în Belgia şi Italia. Tel: 0745-24-70-08. (547451)

* Salonul de înfrumuseţare “J-Line” angajează frizeriţe şi manichiuristă-pedichiuristă în condiţii avantajoase de lucru. Informaţii la tel: 44-93-26. (547523)

• Şcoala Specială pentru Deficienţi de Auz nr. 1, Cluj- Napoca anunţă' selecţie de ofertă pentru următoarele produse: pîine şi produse de panificaţie; carne şi preparate din carne; mezeluri; produse lactate; produse, alimentare şi nealimentare; rechizite- papetărie. Ofertele se depun pînă în data de 13.09.2002, ora 14,00 la sediul unităţii din Calea Dorobanţilor nr. 40. (550261)

Magazin de Optică Medicală doreşte colaborare cu medici oftalmologi pentru consultaţii preferabil cu aparatu ră necesară. Tel: 43-04-06; 0722- 36-21-78. (2067711)

• Studenţi serioşi caută un apartament de închiriat cu 2 sau 3 camere, preferabil cartierul Gheorgheni sau Mărăşti. Tel: 0740- 57-02-39. (548731)

• Caut pentru închiriat apartament cu două camere situat în apropierea Facultăţii de Ştiinţe Economice. Vă rog lăsaţi oferta Ia telefonul 41-58- 14. (548742)

SC Natanael Corn SRL Gherla convoacă Adunarea Generală a Asociaţilor, care va avea loc la data de 20 septembrie 2002, orele 11.00 în sala de şedinţe a firmei din Gherla, str. Hăşdăţii nr. 65, jud. Cluj cu următoarea ordine de zi: 1. Analiza situaţiei şi activităţii economico-financiare şi adm inistrative-organizatorice pe 8 luni din anul 2002 cu măsurile necesare. 2. Reconfirmarea excluderii din societate a unor asociaţi. 3. Diverse. Dacă la Adunarea Generală din 20 septembrie 2002 nu vor participa asociaţii convocaţi, Adunarea Generală se reconvoacă şi se va desfăşura în ziua de 21 septembrie 2002, orele 11.00 în acelaşi Ioc din str. Hăşdăţii nr. 65, şi se vor adopta ho tărîri conform reglementărilor în "vigoare. (547531) '

• Societate Comercială, angajează secretarăcunoscătoare de limba maghiară. C. V. -urile se vor transmite la fax. nr. 43-02-52, pînă la data de 20.09.2002. Toţi candidaţii vor primi răspuns. (547534)

• Angajăm cu sau fără carte de muncă persoane care vor să cîştige peste 2.500.000 pe lună. Tel: 13-66-75. (548719)

• Angajăm manipulant depozit anvelope şi tînără aspect plăcut pentru prezentare expoziţie la Bucureşti. Tel: 41- 74-54. (548733)

• Şcoala Specială pentru Deficienţi de Auz nr. 1, anunţă concurs pentru ocuparea postului de asistent medical (pediatru) pe durată determ inată. Inform aţii la sediul şcolii: CaleaDorobanţilor nr. 40 sau tel: 43- 14-60. (548743)

• Dorel Chiş, execută morminte în rate. Tel. 45-97- 98; 0745-91-28-52 sau str. Frunzişului nr. 2. (549951)• Grădiniţa de limba engleză din

Cipariu, str. Voltair nr. 11 îşi reîncepe activitatea în 1 octombrie a. c. Tel: 19-70-85. (547505)

• Primăria Bonţida scoate ia concurs un post de referent-agent fiscal. Condiţii: domiciliul stabil în localitatea Bonţida, studii medii, cunoştiinţe de operare pe calculator. Dosarele se depun la sediul primăriei. Concursul va avea Ioc la data de i octombrie 2002. Relaţii suplimentare la tel: 26-22-59. (547509)

* Firme din: Noua Zeeiandă, Germania, Italia , Spania, Ungaria, Austria angajează bărbaţi şi femei în toate domeniile. Salarizare 800-1.800 euro. Tel: 0265-265.132, 0265- 140.804, 0265-146.049, 0265- 254.768. (9758974)

m t

• Numiţii: Botăzan Todor şi Şimonca Palaghia sînt citaţi la Judecătoria Turda, în data de13.09.2002, ora 8, în dosar civil nr. 3805/2002, reclamantă Marina Ileana Cecilia, pentru radiere uzufruct viager. (7030140)

• Grup Şcolar de Industrie Uşoară Cluj organizează licitaţie pentru achiziţionarea unui video proiector pentru data de 18.09.2002 orele10.00. Ofertele se primesc pînă la data de 17.09.2002 la sediul instituţiei str. Taberei nr.-3, tel. 16- 25-88. (550260)

• Numiţii Muntean Maria (măritată a doua oară Toma Nicolae), soţia lui Cioplea Ioan născută Muntean Susana, soţia lui Nicoară Ioan născută Muntean Ana şi Muntean Vasile, proprietari tabulari înscrişi în C. F. nr. 2340 Cluj, sînt citaţi la Judecătoria Cluj- Napoca în calitate de pîrîţi, în cauza civilă înregistrată sub dosar nr. 7235/2000, avînd ca obiect prestaţie tabulară, cauză promovata de către familia" Chiorean şi Nuţ Marius, pentru termenul din 24 septembrie 2002, ora 8, sala 102. (547521)

• Numita Boldizsar Iuiiana născută Butyka este citată în calitate de pirită în faţa Judecătoriei Cluj- Napoca în data de 12.09.2002 la sala 16, în dosar nr. 2744/2002, obiect ieşire din indiviziune. (548702)

• Numiţii Băgărcan Ana născută Simon, Begercan Rozaiia născută Stoica, Stoica Maria, Stoica Rozaiia, Stoica Maria, Stoica Eugen, Stoica Aurel sînt citaţi la Judecătoria' Cluj în calitate de pîrîţi în proces cu Ţibre Ioan Comei, Ţibre Vasile Sabin şi Rada Faustin, dosar 8923/2002 avînd ca obiect prestaţie tabulară. (548716)

• Numiţii Mureşan Alcxa a Buchi şi Mureşan Alcxc a Buchi sînt rugaţi să sc prezinte la Judecătoria Cluj în data dc 18.09.2002, sala 16, ora8.00. dosar 7856/2002, în calitate de pîrîţi, în proces cu Roman Constantin, obiect prestaţie tabulară. (548737)

• Sînt chemaţi în data dc23.09.2002, ora 8,00, sala 16 la Judecătoria Cluj-Napoca, în calitate de pîrîţi, în Dosarul nr. 8027/2000

:cu S. C. CUG S. A următoarele persoane: Kovacs Rozaiia născută Boldizsar, Pali Toan, Karsai Ilona, Bcrki Iosif, Daroczi Iuiiana, Kiss Cătălină măritată Barabas. (550245)

• Intimaţii: Teodorescu Daniela şi Urs Liviu sînt chemaţi în data dc 20.09.2002 la Tribunalul Cluj, sala 160, ora 8,00 în dosarul nr. 2578/ 2002, obiect contestaţie la titlu, recurenţi Bucur Ştefan şi Floarea. (550252)

• îngrijesc în permanenţă un bâtrin sau o bătrînă, eventual mă ocup şi de grădină. Tel. 12-02-08 între orele 7,00-8,00 şi după orele16.00. (550259)

P IE R D E R I

• Pierdut cîine “Airedale terrier” maro închis cu bej, în zona A ndrei M ureşanu. Găsitorului recom pensă deosebită. Tel: 19-24-84; 41-46-* 06. (547530)

• Subsemnaţii: Oros Eugen şi soţia Eva chemăm în judecată pe Arkosi Anna, soţia lui Forman Ioan, născută Arkosi Ecaterina, Forman Cătălină, văduva lui Arkosi Androne, născută Forman Anna, văduva lui Arkosi Andrei, născută Halmagyi Ileana, toţi cu domiciliul necunoscut, în dosar civil nr. 2704/2002, la Judecătoria Turda, cu termen la 17.09.2002. (7030141)

■ Pierdut carnet de student ş legitimaţie de transport pe numeli Pop Laura Liliana. Le declar nule (547518)

♦ Pierdut carnet de asigurat p< numele Nicoară Nicoleta-Ioana eliberat de CNÂS. îl declar nul (547522)

• Pierdut legitimaţie de servicii eliberată de Sanex, pe numel Corujan Ioan. O declar nulă (548701)

Page 10: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14;

SUBREDACŢIA D EJ:tel/fax 31-43-23; luni, miercuri, jo i 8-16, m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

• Pierdut carnet de student pe numele Hetea Ovidiu Ioan, eliberat de Facultatea de Mecanică. îl declar nul. (548717)

• Pierdut contract de închiriere loc de parcare, pe numele Dan Viorel. 11 declar nul. (548720)

• Pierdut legitimaţie de student de călătorie la UTCN pe numele Crehul Radu-Alin. O declar nulă (548739)

• Pierdut legitimaţie de student eliberată de Facultatea Dimitrie Cantemir, Ştiinţe Economice - Cluj, pe numele David Oana. O-declar nulă. (54S745)

• Pierdut carnet de student pe numele Turturică Dragoş Daniel. îl declar nul. (550234)

• Pierdut carnet de sănătate şi carnet de asigurat pe numele Kiss Ioan. Le declar nule. (550238)

• Pierdut carnet de student pe numele Musat Ana-Maria. îl declar nul. (550249)

• Pierdut carte de identitate auto scria B-231I47, pe numele Duca Dumitru. O declar nulă. (550264)

DECESEC O M EM O R Ă R I

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă în urma unui tragic accident în Palma de Mallorca (Spania), a iub itu lu i nostru DOREL FILI.MON BOEREAN (BOERU). Familia îndoliată. (547486) '

• A plecat dintre noi pentru totdeauna un prieten adevărat, fratele meu întru exil DOREL BOERU născut la Buneşti (T ransilvania) şi trecut în infinit Ia Insula Mallorca (Spania) în Marea Mediterana. Un om veşnic tînăr, mare iubitor de oameni şi animale, o personalita te unică şi ex trao rd in ară . Vă rugăm prieteni, veniţi să-l veghem în marca trecere la Buneşti, satul lui iubit. Prietenul lui adevărat Antonin Anastasiu (Toni). (Dacă do ri|i sâ aju taţi la cheltuielile de repatriere (imense: 10.000 EURO), sunaţi Ia Daniela 45-85-06 sau 0744- 54-94-96- Cluj sau la Dej- D orina tel: 0264-21-38-34; 0740-53-24-26; Toni Anastasiu tel: 0740-39-83-25). (547487)

• Cu profundă durere în inimile noastre anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru inginer zootehnist DOREL BOEREAN, în urma unui tragic accident, în Palma de Mallorca. Daniela si copiii Dodo şi Arabela. (547488)

• Cu adîncă durere în suflet, anunţăm trecerea în nefiinţă Ia vîrsta de 78 ani a iubitului nostru soţ, ta tă , cumnat SARKADI ARPAD, maestru al sportului şi antrenor emerit Dumnezeu să-l odihnească în pace! Înmormîntarea va avea Ioc marţi, 10.09.2002, Ia orele 14.00, Ia Capela Mare a Cimitirului Central. Familia îndurerată. (547501)

• Cu adîncă durere anunţăm că a trecut la cele veşnice după o grea suferinţă iubita noastră mamă, bunică şi soacră, POP NASTASIA, în vîrstâ de 75 de ani. îţi vom păstra veşnică amintirea. înmormîntarea va avea Ioc în data de 10 septembrie 2002, ora 11.00 în Cimitirul Cordoş. Dumnezeu s- b odihnească! Familia. (547504)

• Ne despărţim cu tristeţe de bunul nostru prieten şi ajutor de nădejde la nevoie, VASILE TOFAN şi transmitem sincere condoleanţe soţiei Valerica, fiilor Călin şi Doru cu familiile. Familiile Cristian Gavrilă din Cluj-Napoca- şi Crişan Liviu din Mociu, sat Crişeni. (547510)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată, bunic şi străbunic, MUREŞAN MIHAIL, în vîrstă de 77 ani, după o lungă şi grea suferinţă. Înmormîntarea va avea loc în data de 11.09.2002, ora 13.00, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Fam ilia îndoliată. (547524)

• Anunţăm cu durere că KALLOS IOSIF, fost solist la operă, d irectoru l Operei Maghiare de Stat, în data de 9 septembrie 2002 a încetat din viaţă, în etate de 95 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 11 septembrie 2002, orele 15.00 în Cimitirul Evreiesc din Calea Turzii 154. (547525)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic, TANCZ ARPAD, 68 ani. Înmormîntarea va avea loc miercuri, 11 septembrie 2002, ora 15.00 la Cimitirul Central. Odihnească-se în pace! Familia. (547526)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitului nostru soţ, tată CÂMPEAN VALER, 75 de ani. Înmormîntarea va avea loc marţi, 10.09.2002, orele 14.00, Cimitirul Mănăştur, Capela Nouă. Odihnească-se în pace! Soţia Raveica şi fiica Claudia. (548708)

• Cu adincă durere anunţăm trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic TOTH GRIGORE.Înmormîntarea va avea loc marţi, 10 septembrie 2002, ora 12.00 de la Capela Nouă a Cim itirului Mănăştur.Dumnezeu să-l odihnească în pace! Rodica şi Radu cu familiile. (548722)

• Copleşiţi de adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a dragului nostru SOCINĂ IOAN în vîrstă de 56 de ani. Amintirea lui va rămîne veşnică în sufletele noastre, înhum area va avea loc în Cimitirul Central în data de 11.09.2002, ora 12.00. Soţia, fiica, ginerele şi soacra. (548732)

• Cu adîncă durere în suflet ne luăm un ultim rămas bun de la nepotul nostru MUNCACIU VASILE din Sălicea, dispărut fulgerător din viaţă. Sîntem alături de soţia şi copiii Iui. Te vom păstra veşnic în am intirea noastră. Dumnezeu să-ţi odihnească sufletul tău bon. Mătuşa Lenuţa şi unchiul Vili (Vasile) Popa. (548738)

• Ne despărţim cu adîncă durere de cel care a fost BĂLAŞ IOSIF soţ, tată adoptiv, bunic, străbunic, frate, unchi şi văr. Ne-a părăsit în ziua de 8 septembrie a. c. la vîrsta de aproape 90 de ani. îl vom purta tot restul vieţii noastre în gînd şi în inimă, pentru devotamentul, dragostea, înţelepciunea şi generozitatea cu care a vegheat asupra noastră şi ne-a călăuzit paşii. îl vom conduce pe ultimul drum miercuri 11 septembrie 2002, ora 10.00, din Capela Mare a Cimitirului Central. Să-i fie odihna lină şi memoria binecuvîntată. Familia. (548741)

• Cu adîncă durere în suflet

anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a iubitului nostru soţ, tată, unchi, cumnat PRODAN GHEORGHE în vîrstă de 71 de ani. Dumnezeu să-l

in pace!odihnească Înmormîntarea va avea loc miercuri 11.09.2002, ora 11.00, în Cimitirul Central Cluj. Familia îndurerată. (548744)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a dragei noastre soţii, mamă, soacră şi bunici TOMUŞ FLOAREA, în vîrstă de 71 de ani. înmormîntarea va avea loc marţi, 10 septembrie 2002, în localitatea Mănăşturu-Român, comuna Mânăstireni, la ora 13,00. Veşnic îndureraţi soţul, fiul, nurorile şi nepoatele. Odihnească-se în pace! (550230)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă în data de 7 septembrie 2002 a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic TOFAN VASILE, după o grea suferinţă, la vîrsta de 68 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc marţi, 10 septembrie 2002, orele 13,00 la Cimitirul Central. Familia îndurerată. (550237)

• Cu lacrimi în ochi şi inimile zdrobite de durere pentru totdeauna, anunţăm trecerea în eternitate a celei mai iubită şi bună mamă, bunică şi soacră CICEU ILEANA, în vîrstă de 68 de -ani din Gădălin. Înmormîntarea va avea loc în ziua de 10 septembrie 2002, ora 12,30 în localitatea Gădălin. Te-ai stins încet ca o luminare şi ai plecat pe un drum fără întoarcere dragă mamă. Bunul Dumnezeu să-ţi primească sufletul în rîndul celor drepţi în îm părăţia Sa. Fie ca dragostea noastră să-i vegheze liniştea veşnică. Mormîntul să- ţi fie plin de flori udate de lacrimile noastre. Dumnezeu s- o odihnească în pace! în veci nemîngîiaţi fiul Gheorghe, nora Lucreţia şi nepoata Maria- Cristina. (550242)

• Departamentul de Geologie anunţă cu durere încetarea din viaţă a celui ce a fost Conf. Dr. AUREL DUŞA, dascăl a numeroase generaţii de geologi. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Sincere condoleanţe familiei îndurerate. (547503)

• Un ultim omagiu vecinei noastre BREDAMARGARETA. Dumnezeu să o odihnească în pace. Fie-i ţărîna uşoară. Asociaţia de locatari din str. Albac nr. 5 Cluj-Napoca. (547506)

• Sîntem alături de familia Col. Dr. Florin Gavrilaş căreia îi exprimăm sincere condoleanţe, la trecerea în eternitate a bunei lor mame şi soacre ELENA LITEANU. Dumnezeu să o odihnească în pace. PersonalulComandamentului Corpului 4 Armată Teritorial “Mareşal Constantin Prezan”. (547507)

• Exprimăm sincere sentimente de compasiune şi condoleanţe domnului Colonel Dr. Florin Gavrilaş în momentele de durere provocate de trecerea în eternitate a soacrei sale. Familia Cireap Gheorghe. (547508)

* Transmitem adînca noastră compasiune pentru Vlerica, Călin şi Doru cu familiile, la trecerea în nefiinţă a cuscrului nostru iubit VASILE TOFAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia Turlea Ioan din Alba Iulia. (547511)

• Sîntem alături de tanti Velerica, de Călin, Ioana şi nepoţii Răzvan şi Alexandru, greii încercaţi de pierderea soţului, tatălui şi bunicului iubit, VASILE TOFAN. Ana- Maria, Radu, Vlad şi Mihai. (547512)

* Sîntem alături de colega noastră Rodica Socină, Ia pierderea soţului. Colegii de la SC Carierele Poieni SRL. (547513)

• Dragele noastre Florica, Rodica, Mariana şi Alina sîntem alături de voi în aceste grele momente cînd moartea nemiloasă l-a răpit mult prea curind pe fiul, soţul, fratele şi ta tăl vostru drag, IOAN SOCINĂ. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Doina, Sorana şi Cristiana Man. (547514)

• SC Carierele Poieni SRL transmite sincere condoleanţe familiei Socină, la pierderea prematură a fiului, soţului şi tatălui, NELU. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (547515)

• Sîntem alături de colega noastră' Daniela Gyergely şi-i transmitem sincere condoleanţe la decesul tatălui său drag. Colegii de Ia Banca Transilvania Sucursala Cluj- Napoca. (547520)

• Sîntem alături de familia Marcu Petru, în aceste clipe grele pricinuite de moartea celei care a fost soţie şi mamă, MARCU ANGELA. Dumnezeu să o odihnească în pace! Colectivul S. C. Supemet Soft S. R. L. Cluj. (547528)

• Sîntem alături de colegul nostru Petrică Marcu, greu încercat la trecerea în nefiinţă a soţiei sale. Condoleanţe întregii familii. Colegii de la Oficiul de Inform atică Regionala CFR Cluj. (547516)

• Dragă Ramona' şi Lia sîntem alături de voi în aceste momente greu încercate. Vă dorim din suflet sincere condoleanţe. Familia Pătac. (547533)

• Sîntem alături de familia Marcu Petru şi cumnata Marika în clipele grele prin care trec la pierderea soţiei, mamei şi fiicei ANGELICA. Vei răm în e 'în am intirea noastră dragă nepoată şi verişoară. Familiile Mureşan şi Vlaicu. (548704)

• Sîntem alături de familia îndoliată Câmpean, în momentele grele prin care trece la decesul soţului şi părintelui drag. Familia Bochiş Ana şi Teiş Constantin. (548706)

• Cu adîncă durere, anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, socru şi bunic CÂMPEAN VALER, 75 de ani. Livia, Ştefan, Codruţa şi Ovidiu. (548707)

- • Cu inimile îndoliate ne despărţim de verişoara noastră ANGELICA MARCU.Transmitem sincerecondoleanţe familiei greu încercate. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familiile Marcel şi Sorin Pop. (548709)

• Cu multă durere ne despărţim de nepoata noastră ANGELICA MARCU. Rugăm pe bunul Dumnezeu să binecuvînteze familia îndoliată şi în mod special pe cei patru copii minori rămaşi de timpuriu orfani. Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească în pace! Familia Stela şi Gheorghe Pop. (548710)

• Personalul Spitalului M ilitar de Urgenţă Cluj- Napoca transm ite sincere condoleanţe şi este alături de familia îndurerată a domnului colonel dr. Florin Gavrilaş, comandantul spitalului în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei soţiei. Dumnezeu să o odihnească în pace! (548711)

• Colectivul Policlinicii Militare Cluj-Napoca transmite sincere’ condoleanţe col. dr. Florin Gavrilaş (comandantul Spitalului Militar) la trecerea în nefiinţă a mamei soţiei sale. (548712)

• Imensa durere din suflet ne copleşeşte la trista veste de trecere în nefiinţă a mamei Ofeliei. Sîntem alături de familia Gavrilaş în marea încercare. Familia Iernuţan. (548713)

• Colectivul Secţiei Chirurgie a Spitalului M ilitar Cluj transmite sincere condoleanţe şi este alături de familia îndurerată a domnului colonel doctor Gavrilaş Florin în momentele grele pricinuite de trecerea în nefiinţă a mamei soţiei. Dumnezeu să o odihnească1 în pace! (548714)

- Sîntem alături de cofe noastră Ioana Tolan, ţ pierderea suferită prinde^ socrului drag. Dumnezeu & odihnească în pace! Colectiv* Serviciului de Tehnologi; Informaţie Finanţe ClJ (548703)

• Sîntem alături de familia coldr. Gavrilaş Florin şi Ofeliaîa trecerea în nefiinţă a mani]: soţiei LITEANU ELENA Dumnezeu să o odihnească pace! Colectivul Secţiei AU i Spitalului Militar Cluj, (548715)

• Cu adîncă durere în sufla sîntem alături de familii Marcu pentru durerea pricinuită de dipariţii prematură a scumpei noastre soră, cumnată, mătuşă MARCU ANGELA. Vei mereu în sufletul nostru. Dumnezeu s-o odihnească in pace! Familia Moldovam Mircea, Ligia şi Bogdan. (548721)

• Cu lacrimi şi durere is suflet ne luăm rămas bun de Ii „1 dragul nostru prieten şi coleg It. col. MERCEA NICI MIRCEA. Sîntem alături & soţia îndurerată. Colegii de serviciu de Ia UM 0161! Someşeni. (548723)

» Sîntem alături de prieteni şi colega noastră Angeh Mercea în marea dureri pricinuită de moartei fulgerătoare a celui care a fost} lt. col. MERCEA NlCCţ MIRCEA un soţ şi, tată; minunat. Dumnezeu să t: odihnească în pace scumpul nostru prieten. Familii Sbârcea. (548724)

Sîntem alături de colegul!nostru Florin Tomoş în mareaţdurere pricinuită de trecerea u nefiinţă a mamei sale. Colegii de la SC S m arfS A Cluj. (548725)

• Un ultim omagiu bunului meu prieten dr. LIVIU ŞTEFAN CAPĂTÂ. Livia Botău. (548726)

1 Sîntem alături de colegele noastre Maria Herman şi1} Rozalia Fuchs în momentele | dureroase pricinuite de } pierderea mamei dragi. Sincere j. condoleanţe familiei}îndurerate. Colegii de la} Academia de Muzică “Gh. I Dima”. (548729)

• Cu adîncă durere în suflet, anunţăm încetarea din viaţă a; dragei noastre mamă, soacră şi' bunică LITEANU ELENA, îh vîrstă de 74 de ani. înmormântarea va avea loc iu data de 10.09.2002, ora 15.30, la Cimitirul Central.; Dumnezeu s-o odihnească înpace! Familia îndoliată, j(548735)

• Sîntem alături de prietena noastră Lia Prodan (Pătac) în durerea pricinuită de pierderea soţului GICU. Dumnezeu să-i netezească calea spre lumina veşnică. Colegele de liceu. (548736)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Ana Farkas, cu ocazia trecerii în nefiinţă a mamei dragi. Colegii de la Calitate Sinterom. (548740)

Page 11: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

. . c C J y

l ! I j L l c M U H G

• Sîntem alături de familia frodan în momentele grele pricinuite.de decesul celui care a fost PRODAN GHEORGHE. Tie-i ţărîna uşoară! Familia Szombati. (548746)

Cu nemărginită durere mă despart de bunul meu tată MUNCACIU VASILE din sat Sălicea. Dumnezeu să-I odihnească în pace! Fiul Nicu, nora mariana şi nepoţii Călin şi Paul. (548747)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic MUNCACIU VASILE (BRÂNZA) în vîrstă de 62 de ani din satul Sălicea. Înmormîntarea va avea loc miercuri 11 septembrie 2002, ora 12.00, în sat Sălicea nr. 135. Soţia Lenuţa. Nu te voi uita niciodată. (548748)

• Cu inima îndurerată mă despart de scumpul meu tată MUNCACIU VASILE din sat Sălicea. Vei rămîne veşnic în inimile noastre. Fiica Mariana, ginerele Gabi şi nepotul Adi.(548749)

• Sîntem alături de vecinul nostru Liteanu Alexandru în greaua încercare prin care trece. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Asociaţia de locatari str. 21 Decembrie 148.(548750)

• Sîntem alături de familia col. dr. Gavrilaş Florin la trecerea în eternitate a mamei, soacrei şi bunicii dragi. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia dr. Florea Mihail. (548751)

• Sîntem alături de familia col. dr. Gavrilaş Florin la trecerea în eternitate a mamei, soacrei şi bunicii dragi. Dumnezeu să o odihnească în pace! Familia dr. Ploae Adrian Şi Mihaela. (548752)

■ Sîntem alături de familia col. dr. Gavrilaş Florin în marea durere pricinuită de pierderea mamei, soacrei şi bunicii LITEANU ELENA. Colectivul Secţiei Cardiologie, Spitalul Militar Cluj-Napoca. (548753)

• Tristeţea ne însoţeşte în aceste momente cînd vom începe un alt an şcolar fără colegul şi prietenul nostru, prof. CUCU MIHAI, plecat de timpuriu dintre noi. Transmitem familiei greu încercate sincere condoleanţe şi o asigurăm de tot sprijinul şi compasiunea noastră. Colectivul de cadre didactice al Scolii Speciale- Centru de Resurse, Cluj-Napoca. (550231)

• Dragă NELUŢULE, dorul, dragostea şi neuitarea te vor călăuzi pînă în ultima clipă a vieţii mele. Mama. (550239)

• Un ultim şi cel mai trist adio, celui care a fost frate, cumnat şi unchi, NELU SOCINA. Dumnezeu sâ-1 odihnească. Mariana, Sandu şi

jCosmin Coroiu. (550240)

• Sîntem alături de colega Noastră Magdalena Rusu la decesul tatălui drag. Familia 'ng. Liviu Bota. (550255)

• Sîntem alături, de draga noastră prietenă şi colegă Ciceu Lucreţia în aceste momente grele, cînd se desparte de mama soacră. Sincere condoleanţe. Dumnezeu să o odihnească în pace! Colectivul Atelierului de multiplicare al U. T. C. -N. (550241)

• înstristaţi, ne luăm rămas bun de la vecinul nostru THOT GRIGORE, aducîndu-i un ultim omagiu. Sîntem alături de Rodica şi Radu cu familiile. Sincere condoleanţe. Vecinii de la scara 4, bloc F 5, str. Grigore Alexandrescu. (550244)

• Cu tristeţe nemărginită şi durere în suflet ne despărţim de cea care a fost ANGELA MARCU, cumnată şi mătuşă. Sîntem alături de întreaga familie. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Vester, Maria, Adina şi Adi. (550246)

• Regretăm profund dispariţia prematură a lui DOREL BOIEREANU şi transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate. Familia Donisanu. (550253)

• Sîntem alături de familia Rusu Magdalena de Ia Şantierul Dej, în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. Conducerea R. A. D. J. Cluj. (550254)

• Sîntem alături de familia colegei Magdalena Rusu la decesul tatălui drag. Sindicatul “Drumarul” R. A. D. J. Cluj. (550256)

• Sîntem alături de colega noastră ec. Pop Maria în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Conducerea şi colectivul de laS. C. Argos S. A. (550258)

• Un ultim şi pios omagiu fostului nostru coleg, VASILE TOFAN. Sîntem alături de familia îndoliată, în greaua pierdere şi le transmitem sincere condoleanţe. Monica Stan şi Măriuca Marineanu. (550263)

• Clubul Sportiv “Voinţa” Cluj-Napoca transmite sincere condoleanţe familiei la decesul celui care a fost SARKADY ARPAD, fost antrenor al echipei de polo pe apă, seniori care a obţinut cele mai bune rezultate din toată istoria polo- ului clujan. Dumnezeu să-l odihnească în pace! (550265)

• în 10 septembrie 2002, a trecut un an de cînd dragul şi unicul nostru fiu, BARBU DOREL IOAN a plecat fulgerător dintre noi, lăsînd în urma lui o durere fără margini, dor nespus şi tristeţe multă. Dragă Doru cît vom trăi te vom plînge şi ne rugăm pentru odihna sufletului tău atît de cald şi generos. Bunul Dumnezeu să te ocrotească. O rugăciune, o floare, o luminare pe mormîntul tău, pentru cei care te-au cunoscut, te-au iubit şi te-au stimat. Nu te vom uita niciodată, iar sufletele noastre vor rămîne îndoliate pentru tot restul vieţii. Mama Aurora şi Ionel. (550227)

iK devar

f Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, anunţă cu regret trecerea la cele veşnice a scriitorului PETRU ŞAITIŞ, distinsă personalitate a culturii române, poet şi traducător, om de înaltă ţinută morală şi profesională. Dumnezeu să-l odihnească. (550247)

Nici lacrimile, nici timpul

f!

şi nimic din frumuseţile acestei lumi nu va putea şterge bunătatea, tandreţea şi iubirea de oameni a celui care a fost general de brigadă TOTOIANU DORUALEXANDRU. Prezent mereu în inima şi gîndul nostru, aducem un pios omagiu şi rugăm pe cei ce l-au cunoscut şi stim at să păstreze un moment de reculegere Ia împlinirea a şase luni de la trecerea în eternitate. Dumnezeu să-l odihnească în linişte şi pace. Fiica Mirela, Fiul Marius cu logodnica Marinela şi soţia Lena Totoianu. (550232)

• A trecut un an de lacrimi, durere şi dor nestins, de cînd iubitul nostru soţ, tată şi ginere DOREL BARBU ne-a părăsit pentru totdeauna lăsîndu-ne un gol imens, atît în suflete cît şi în viaţă. Dragul meu nu te voi uita niciodată şi precum spune o priceasnă bisericească “împărăţia Ta eu Doamne/ O doresc/ Şi cît aş vrea1 S-ajung în ea/ Acolo să trăiesc, “ tot aşa mi-aş dori şi eu să ajung alături de tine în împărăţia C erurilor. Parastasul de pomenire va avea Ioc, azi10.09.2002, orele 14,00 la C atedrala Ortodoxă din Someşeni. Domnul Dumnezeul nostru să-ţi dea odihnă veşnică. Pe veci nemîmngîiaţi soţia Ani, copiii Mihai, Andrada, Diana şi Sorana, socrii Andrei şi Ana. (550236)

• 11 septembrie cu aceeaşi nemărginită durere Ia împlinirea a 22 de ani de la despărţirea de dragul meu soţ, prof. dr. EUGEN COSMA, veşnic prezent în sufletul şi gîndurile mele, pios omagiu. Soţia. (550262)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastră soţii, mame, fiice şi surori ANGELA MARCU, în vîrstă de 37 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 10 septembrie 2002, ora13,00, la Capela Nouă din M ănăştur. Dumnezeu s-o odihnească. Familiaîndurerată. (9763721)

ADEVĂRUL| de Cluj

Y a s s e r f î r a f a t a r p u t e a

r e n u n ţ a l a f u n c ţ i a d e

p r e ş e d i n t e a l A u t o r i t ă ţ i i

P a l e s t i n i e n ePreşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser

Arafat, a declarat, ieri, la Ramallah, în deschiderea sesiunii Parlamentului palestinian, că dezaprobă toate formele de terorism, că este gata să participe la eradicarea terorismului internaţional şi chiar să cedeze “puterea executivă” dacă i se va cere, relatează AFP.

în primul discurs rostit după data de 15 mai, Yasser Arafat a condamnat actele teroriste.

“Poporul palestinian se opune ferm actelor teroriste, indiferent dacă sînt comise de state, grupări sau indivizi”, a declarat el. De asemenea, el a asigurat poporul american de “solidaritatea” sa îri apropierea comemorării atentatelor din 11 septembrie şi s-a declarat gata să participe “la eradicarea terorismului internaţional, în cadrul ONU şi în baza dreptului internaţional”.

Arafat a afirmat că este pregătit să cedeze “puterea executivă” dacă Parlamentul doreşte acest lucru. Parlamentul palestinian s-a reunit la Ramallah într-o nouă sesiune, ale cărei lucrări au fost deschise de Ahmed Qorei, alias Abu Alaa. Parlamentul trebuie să ratifice com ponenţa noului guvern numit de Autoritatea Palestiniană în urma presiunilor internaţionale, în special ale Statelor Unite şi ale Israelului, pentru ca acesta să poată promova o serie de reforme democratice.

Autorităţile israeliene au interzis intrarea în Cisiordania a 12 deputaţi din Fîşia Gaza, din motive de securitate. De asemenea, un alt deputat palestinian a fost anunţat câ nu poate participa la reuniune după ce a ajuns la Ramallah. în semn de protest faţă de aceste măsuri, cei 26 de deputaţi din Fîşia Gaza care au permis de trecere în Cisiordania, au decis să nu ia parte la reuniunea Parlamentului, pe care o urmăresc prin intermediul unui sistem de video-conferinţâ.

P r o c u r o r u l m u n i c i p i u l u i

C h i ş i n ă u a f o s t d e m i s d i n

f u n c ţ i eProcurorul municipiului Chişinău, Petru

Bobu, a fost demis din funcţie printr-un ordin semnat de procurorul general al Republicii Moldova, Vasile Rusu, transmite BASSA- press. lacob Guja, şeful serviciului de presă al Procuraturii Generale (PG), a comunicat că decizia privind eliberarea din funcţie a fost luată după ce procurorul a studiat rapoartele realizate în urma recentelor verificări care au vizat Procuratura municipiului Chişinău.

Guja nu a precizat natura obiecţiilor înaintate procurorului municipal, dar a subliniat că “a fost realizat un control de rutină”.

Parchetul General a anunţat că verificările au legătură directă cu ancheta asupra răpirii lui P iotr D im itrov, adjunctul şefului D epartam entului pentru Tehnologia Informaţiilor. Procurorul Bobu a condus grupul de anchetă abilitat să c.erceteze cazul de răpire a deputatului PPCD, Vlad Cubreacov, iar, ulterior, cazul de răpire a lui Dimitrov. Pentru moment, anchetatorii nu au reuşit identificarea răpitorilor sau a mobilului infracţiunii în nici unul dintre cazuri.

N a ţ i u n i l e U n i t e v o r p r i m i o

n o u ă ş a n s ă d e a d e z a m o r s a

c r i z a i r a k i a n ăPreşedintele american, George W. Bush, şi

premierul britanic, Tony Blair, vor acorda Naţiunilor Unite o “ultimă şansă” pentru a rezolva problema irakiană, a anunţat presa britanică de luni, comentînd întîlnirea de sîmbătă, de la Camp David, dintre cei doi aliaţi, relatează AFP.

‘Tony Blair va oferi Naţiunilor Unite ocazia de a-şi reafirma autoritatea morală, dînd Irakului «o ultim ă şansă» de a obţine întoarcerea inspectorilor ONU pentru, dezarmare înainte de o intervenţie militară condusă de Statele Unite”, se arată în cotidianul de centru-stînga “The Independent”.

Cotidianul britanic “The Times”, de centru- dreapta, apreciază câ astăzi, în discursul său în faţa federaţiilor sindicale britanice, “Tony Blair va pune Naţiunile Unite în situaţia de a forţa Irakul să-şi distrugă stocurile de arme letale”.

Potrivit publicaţiei britanice, preşedintele Bush urmează să ceară Adunării Generale ONU, joi, să impună Irakului un ultimatum scurt, “de patru pînă la şase săptămîni”, pentru a permite revenirea inspectorilor internaţionali. Publicaţia adaugă că ulterior, Irakul ar putea primi un răgaz de şase luni pentru a-şi distruge armele. Aceste condiţiriar putea fi prevăzute într-o rezoluţie înaintată ONU de către Marea B ritanie, afirm ă cotidianul de stînga“The Guardian”. '

f l r m a t a i s r a e l i a n ă a f ă c u t i n c u r s i u n i Tn s e c t o a r e l e

a u t o n o m e p a l e s t i n i e n eUnităţi ale armatei israeliene au pătruns, în

cursul nopţii de duminică spre luni, în taberele de refugiaţi de la Bureij şi Nuseirat, din Fîşia Gaza, iar zece persoane au fost rănite în schimburile de focuri, au declarat surse din cadrul serviciilor de securitate palestiniene, citate de AFP. Circa 40 de tancuri şi transportoare blindate, însoţite de buldozere, au intrat mai mulţi kilometri în această zonă, ajungînd în preajma taberelor palestiniene. Zece palestinieni au fost răniţi în timpul confruntărilor cu armata israeliană. In timpul incursiunii, armata israeliană a distrus locuinţa lui Mahmud Nashabak, un lider local al Brigăzilor martirilor Al-*Aqsa, grupare armată în legătură cu mişcarea Fatali a preşedintelui Yasser Arafat.

O o f e n s i v ă a a r m a t e i a f ă c u t

1 5 0 d e v i c t i m e î n r î n d u l

g h e r i l e l o r F A R CCirca 150 de combatanţi ai Forţelor armate

revoluţionare din Columbia (FARC, marxiste) au fost ucişi, săptămîna aceasta, în cursul confruntărilor cu armata, în mai multe regiuni ale ţării, au anunţat, duminică, surse militare citate de AFP. Cel puţin 100 de membri ai FARC au murit în incidentele din apropiere de Uribe, la 120 de kilometri sud-est dc Bogota, a subliniat generalul Edgar Lcsmcs, com andant-adjunct al aviaţiei m ilitare columbiene. De Ia începutul săptămînii, trupele terestre susţinute de aviaţie au declanşat o ofensivă majoră în regiune pentru a încerca să-l captureze pe unul dintre liderii grupării FARC, Henry Castcllanos, liderul unui grup acuzat de către autorităţi de comiterea a numeroase răpiri în timpul ultimilor ani, în centrul şi sud-estul ţării.

U n c o r t e g i u d e a v i o a n e a

s u r v o l a t m s e m n d e o m a g i u

z o n a G r o u n d Z e r oUn cortegiu de 51 de avioane, fiecare

reprezentînd şi purtînd steagul unui stat american, a survolat, duminică, în cadrul unei procesiuni, zona Ground Zero, pentru a aduce un om agiu v ictim elor atacurilo r de la 11 septembrie, de la World Trade Center (WTC), din New York, transmite AFP. în - timpul dimineţii, aparatele, care au efectuat şi un tur al Statelor Unite, denumit “Flight across America” (“Zbor deasupra Americii”), au decolat de pe aerodromul Fairfield, din statul New Jersey. Avioanele au survolat oraşul Houston, au trecut pe deasupra WTC, apoi pe lîngă Statuia Libertăţii, situată pe mica insulă din portul New York. La bordul avionului care purta steagul Statelor Unite s-a aflat Erik Lindbergh, fiul celebrului aviator, care de curînd a reeditat succesul bunicului său, traversînd Atlanticul cu un avion monomotor.

în încheiere, avioanele au aterizat pe acelaşi aerodrom, iar steagurile au fost luate de un elicopter şi transportate la bordul USS Interpid, un portavion transformat în Muzeu al Aerului şi al Spaţiului, situat Ia Houston. Steagurile au fost prezentate publicului în cadrul unei ceremonii.

T r e c e r e a t a i f u n u l u i S i n l a k u

s - a s o l d a t c u 2 4 d e m o r ţ i î n

C h i n aTrecerea taifunului Sinlaku, care s-a abătut

asupra sud-estului Chinei, s-a soldat cu 24 de morţi, în ultimele două zile, în timp ce circa300.000 de persoane au fost evacuate şi mai mult de 40.000 de clădiri au fost distruse, au informat, ieri, responsabili locali şi presa chineză, relatează AFP.

Page 12: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

K c d a c ţ î a S I ? O j ^ l e h W - J i l Z j

' -yv’-y 'vy x v * * ,...-.>'£ V? i î&t.K ? f N lî <ttKaSsssA«.aia<g»-^«&(^

Ingrediente dulci si amare_ Opt goluri în 70 de minute,

răsturnări spectaculoase de scor (1-3, min. 42, 4-3, min. 52), penalty inventat de “centralul” Florin Chivulete, gafe de portar, îm brînceli şi înjurături după fluierul de final şi un “roşu” a ră ta t “ sîrm aru lu i” Kiss, pe scurt, acestea ar fi principalele in g re d ie n te g u sta te de cei aproxim ativ 4.000 de spectatori la d erby -u l ju d e ţean “U” - l.S .C .T . D ar, pe ansamblu, meciul a fost slab, presărat cu foarte multe greşeli din partea jucătorilor - în special a trioului Szilagyi - M uscă - Abrudan, secondat, de partea cealaltă, de­portând Victor Ceclan, Goia şi T im a r - şi a “cen tra lu lu i” C h iv u le te , ca re , în fond, a s ta b il i t sco ru l final. Rememorind jocul de sîmbătă şi conspectînd notiţele, cred că Universitatea se poate declara m ulţum ită de rezultat şi, pe aceleaşi argumente, afirm că a fost mai aproape şi îndreptăţită la cele trei puncte în deplasarea

de la Craiova, cu Extensiv. Ghinionul a făcut ca “U” să piardă patru puncte în două jocuri prin sancţionarea cu două lovituri de la 11 metri. Şase goluri m arcate şi tot atîtea încasa te , şap te cartonaşe galbene şi unul de culoarea cireşii sau, cu alte cuvinte, una caldă şi trei reci, subcapitole de care nu mă îndoiesc că staff-ul tehnic va ţine seama în şedinţele de analiză. Ar mai fi şi desele accidentări ale unor jucători de bază (nr. Bogdan Boerean) şi “ frica” introducerii lui Tavi Căpuşan. Călcîiul lui Achile îl rep rez in tă defensiva, unde Muscă pune prea mult preţ pe forţă, Szilagyi dă impresia că nu îşi găseşte locul, iar Tavi Abrudan, o căruţă de bani să aibă, nu -şi poate cum păra m atu rita tea şi experienţa necesară postului de fundaş central. E ste un jucător de perspectivă, cu certe calităţi - a demonstrat-o la Craiova! - şi, poate cel mai important aspect,

vrea să joace pentm “U”. Suller a prins tricoul de titular, fundaş dreapta, graţie evoluţiei bune de la Craiova. Sîmbătă, a evoluat în nota echipei, fiind schimbat, în minutul 70, cu Suşman. Marius Miron, fundaş stînga, cu cele două goluri înscrise, este unicul jucător căruia nu i se pot reproşa prea multe. Păcurar joacă cu discreţia unui ofiţer SRI, Giurgiu şi-a pierdut calmul şi precizia cu care ne-a obişnuit sezonul trecut, greul căzînd astfel pe “căpitanul” Aştilean. în avanposturi, H iriţ este “vîrful” care aşteaptă să fie servit sau ca adversarul să greşească în contrapartidă cu zbaterile lui Dan Codreanu, to tuşi, p rea îndrăgostit de minge. Nici rezervele trimise să schimbe soarta partidei nu au adus acel “plus de vitamine necesar”: Turbuţan, Suşman şi Cristi Pop; doi fundaşi şi un mijlocaş-atacant (!).

Codiri SAMOILA

D R EP TU L LA REPLICAC FR Ecomax a oferit o replică pc măsură,

prin rezultatul obţinut la Timişoara în compania unei foste divizionare “A”, celor care s-au pripit sâ afirme, după numai o etapă, că gruparea din Gruia nu va face “casă bună” cu Divizia “B”. Jucătorii pregătiţi dc cuplul Ciorccri-Albu şi-au spălat din păcate după eşecul suferit în prolog, demonstrind că acel 0-4 cu F.C. Oradea a fost doar un accident. Dacă erau puţin mai atenţi, clujenii ar fi putut obţine chiar victoria sau dacă tuşicrul I. Cojocaru nu ar fi semnalizat, eronat, un ofsaid la golul înscris dc Ghiorma din centrarea lui Irinel Manca. Pentru feroviari urmează un examen, teoretic, mai dificil, urmînd .să întilncască, la sfirşitul acestei săptămîni, pe Apullum, la Alba Iulia, grupare cu aspiraţii înalte, ca să nu spunem pretenţioase. “Sîntem încrezători

după acest rezultat obţinut la Timişoara şi sper să “recidivăm ” la Alba Iulia”, a declarat “secundul” Octavian Albu.

Ca un fapt divers, antrenorul principal al gazdelor, Remus Steop a solicitat conducerii cooptarea unui psiholog, iar vicele Mircea Roşu a îngheţat toate drepturile băneşti pînă cînd jucătorii nu vor recupera cele 9 puncte rămase din penalizarea de 10 primită pentru neîndeplinirea barem ului în Divizia “A ”. Ceferiştii vor primi pentru acest egal cîte 2,4 milioane lei. în eventualitatea unei victorii, fiecare jucător ar fi încasat 4,8 milioane lei.

Prima se raportează pentru meciul de la Alba Iulia. Haide CFR!

(TENIS us apra0 finală mai mult dorită decît aşteptată• Debutul coloşilor •

Pete Sampras a cîştigat pentru a cincea oară în carieră ultimul turneu de Grand Slam al sezonului, greco-americanul dispunînd în finală de prietenul

jucată de Sampras pe taraflexul de la Flushing Meadows, Pete - Pistol îmbogăţindu-şi zestrea de titluri de Grand-Slam la 14, un adevărat record în materie, •el depăşindu-1 astfel pe Roy Emerson (13 titluri).

în semifinale, Sampras a trecut de olandezul Sieng Schalken: scor 7-6, 7-6, 6-2, în timp ce Agassi l-a depăşit pe campionul de anul trecut, australianul Lleyton Hewitt

. p f ; : •-

’j f , * f i îs

• / /• I ■ . : > * & / '■ / ■■.

rV .~' \ «** 4 "

mMii

şi rivalul său, Andre Agassi, scor 6-3, 6-4, 5-7, 6-4. A fost cea de-a patra finală consecutivă

(numărul unu mondial), scor 6-4, 7-6, 6-7, 6-2,

Cristian FOCSANU

Cristian FOCSANU

S-A DAT STARTUL ÎN FOTBALUL MIC

La sfirşitul săptămînii trecute, a debutat ediţia 2002/2003 a campionatului Diviziei “D” la fotbal. Campionatul a demarat

fară Unirea II Dej, Turdeana Turda şi... CFR II Ecomax, aceasta din desfiintîndu-se.

urma

Ia tă rezu lta te le p rim ei etape:

• Ştiinţa West Ham - Someşul Apahida 6-3; Minerul Ocna Dej- Minerul Aghireş 7-0; Motor IRA - Minerul Iara 1-3; Unirea Floreşti - Sănătatea 3-1. Meciurile Unirea Tritenii de Jos- Ivansuc şi ASA Victoria Someşeni - F.C. “U” II au fost am înate pentru data de 1 octombrie a.c.

Cristian FOCSANU

Mezina a învinsAfacerea de fam ilie s-a

rezolvat: Serena Williams a învins-o în finală pe Venus W illiam s cu 6-4, 6-3,adjudeeîndu-şi astfel cel de al patrulea Grand Slam, dintre care trei trofee le-a obtinut doar în

■f 3 3 r v - •. - •«

contracandidată care le-ar putea ameninţa supremaţia.

în finala de dublu, Virginia Ruano Pascual şi Paola Suarez (Spania, Argentina) au învins cu 6-2, 6-1 cuplul ElenaDementieva, Janette Husarova (Rusia, Slovacia).

Cu date privind clasările jucătoarelor din România, vom reveni într-un număr viitor.

Ovidiu BLAG

.1?

IPIiSerena iWilIiams l$/■ V; . • ţ... y, |

acest an (Roland Garros, Wimbledon şi US OPEN).

Cele două surori par a fi venite de pe altă planetă, tenisul lor fiind aproape de perfecţiune. Nu se întrezăreşte, cel puţin în viitorul apropiat, nici o

TUR DE ORIZONTDupă prima etapă, 45 de echipe achiziţionaseră cîte 3 puncte

prin victoriile reuşite. După etapa a doua, numai 17 echipe au acumulat cîte 6 puncte (toate figurînd cu cîte un +3 la adevăr). Să trecem în revistă cele 8 serii şi protagonistele care au cîte 6 puncte (în paranteze golaverajele): ^ „s e r i a f x; j . . 3 3

F.C. Vaslui (5-1), Rulmentul Bîrlad (5-1), Ceahlăul IIP. Neamţ (5-2) şi Petrolul Moineşti (3-0) sînt cele patra echipe care au agonisit cîte 6 puncte._______ŞERlATAJI-A .* ’ 3

în această serie, trei echipe au acumulat punctajul maxim: Dunărea Galaţi (4-0), Tricolorul Breaza (4-1) şi Olimpia Rm. Sărat (4-J). - ___ .._______SERIAAJIţA" ^ - . r - i

Nici una din celelalte seni n-a acumulat punctajul maxim, la egalitate cu cîte patru puncte, cinci echipe: S.N. Tulcea, DunăreaCălăraşi D u n ă r e a Giurgiu, Aversa Bucureşti şi Electrica Constanţa.Fostele divizionare nB", Callatis Mangalia şi Juventus Bucureşti, care în prim a etapă demaraseră senzaţional, sîmbătă au “păpatbătaie. ____________ ___SERIA ATV-A ,

Numai două echipe au acumulat cîte 6 puncte: prima, Dacia M ioveni (4-0), iar a doua, S.C. Fotbal “Gh. Popescu Craiova (4-1). De reţinut şi urmărit cea de a doua.

SERIA A V-Aîn primul rînd, o modificare intervenită în această serie: în

prima etapă, a lipsit de la start echipa Mecanica Motru. în locul ei, în etapa a doua, a apărat F.C. Senaco Novaci (în fotbalul nostra divizionar şi cel de toate zilele orice este posibil şi o să vă convingeţi în etapele ce urmează). Două echipe au acumulat cîte 6 puncte: prima formaţie cu nume ciudat, Raora Mătieşti (6-0), a doua, Diema Orşova (2-0).SERIÂ A VI-A ; ; . - * . .

Trei echipe au acumulat cîte 6 puncte: Jiul Petroşani (6-1), C.S. Certej (6-2) şi A.C.U. Arad (4-1). De reţinut startul bun luat de Jiul Petroşani (multiplă ex-divizionară "A").SERIA A Vll-A

Numai două echipe au acumulat punctajul maxim: Precizia Săcele (7-0) şi Oltul Sf. Gheorghe (3-0). Dintre toate echipele de "C" care au totalizat cîte 6 puncte, Precizia Săcele are cel mai substanţial golaveraj.SERIA A Vlll-A

Seria waie ne interesează cel mai mult prin echipele din judeţulCluj prezente în întrecere. Deocamdată, nici una nu se află în fruntea clasamentului, singura care a totalizat 6 puncte fiind Minerul Sărmăşag (5-1), graţie victoriei în deplasare obţinută în faţa Arieşului Turda (de la care, sincer vorbind, ne aşteptam la mai mult). Cea mai valabilă contracandidată la şefie este Unirea Dej, care are şi cel mai bun golaveraj dintre toate divizionarele "C": 9-1. Deocamdată, uniriştii dejeni au 4 puncte. Să sperăm că le vor înmulţi la modul constant:

Victor E. ROMAN

ADIO, ARFl BACSI.

«j

Şi-a ales o zi senină, 6 acest debut de toamnă, pentr a ne părăsi pentru totdeauna tuiburînd apele şi întristîn< întreaga lume a bazinelor r predestinată parcă, în car mîna destinului a dat semn1 al 58-lea de start al întrece1 naţionale a poloiştilor, pe care cu ochiul marelui profesion? avem credinţa că o va urmă: şi de acolo de sus. Arpac Sarkadi, Arpi bacsi pănir. mica, dar selecta familie: sportului cu mingea pe apă, e iubit mai mult ca oricine înot: şi poioul, cărora le-a dedic?, în aproape şapte decenii ce activitate, energia, talentul ş măiestria, parcurgînd c strălucire drumul de la pionie? pînă la legenda ce ajunsese prezenţa lui, fie ca sportiv i- începui, la nivel de maestru sportului, fie mai apoi ca antrenor emerit, impunînc stimă şi respect, onorîr.c competiţiile din ţară şi dr străinătate la care a partir A fost înotător de m performanţă, multiplu campio al României, poloist de da& ajuns în prima reprezentata a ţării, participant la Jocu Olimpice de la Helsinki devenind în timp un străluc şlefuitor de talente şi ur tactician de renume, cu un Icc pe veci în galeria celor mai de seamă antrenori din istoria: lungă a acestei discipline sportive. A înfiinţat secţia ce; polo a clubului Voinţa, în 1953. • sub bagheta sa, timp de 31 ce j ani, pînă în 1984, echipaj obţinînd cele mai marj succese, materializate în cp: medalii de bronz şi una de argint. A fost dascălul exigen: al multor generaţii, formîn: oameni şi sportivi de excepţie cel mai drag şi mîndria lui fiind celebrul Claudiu Rusu, unu: dintre cei mai renumiţi poloişd ai lumii, dar şi încă mulţi alţi ce au adus glorie României. Aşa cum a trăit, discret ş: modest, aşa a şi plecat, la 78 de ani, în somn, visînd la apele albastre ale piscinelor, în care şi-a trăit întreaga viaţă, la sportivii lui, pe care i-a iubit atît de mult. Adio, Arpi bacsi. Departamentul Sport

>

Campionatul mondialI n d i a n a p o l i s ,

S U A , 2 0 0 2

IUGOSLAVIA -CAMPIOANA!!!

17.079 spectatori au urmărit o finală electrizantă, la capătul căreia Iugoslavia a învins cu 84-77 echipa Argentinei şi a devenit noua campioană mondială.

Principalii realizatori au fost Dejan Bodiroga 27 p, Predrag Stojakovic 26 p, respectiv Oberto Fabricio 28 p, Luis Scolâ l i p şi R uben Wolkowski lip .

Din lotul iugoslav nu au lipsit nume sonore, precum Vlade Divac, care a reuşit 8 recuperări, D ejan K oturovic, cu 9 recuperări, sau Marko Iaric.

In disputa pentru medaliile de

bronz, Germania a învins Nor: Zeelandă cu 117-95.

Această ediţie a campionatul:! mondial va rămîne în istorie c fiind cea care a dărîmat mit: invincibilităţii SUA, care nu rr: pierduse de 58 de întîlni:; desfăşurate în ultimii 10 ani. j

SUA nu numai că a rămas t afara podiumului, dar a trebui să se mulţumească, în final, e poziţia a şasea.

Clasament final:1. Iugoslavia - campioar:

mondială2. Argentina - vicecampioani3. Germania - bronz j4. Noua Zeelandă :5. Spania6. SUA7. Porto Rico8. Brazilia9. Turcia10. Rusia11. Angola12. China

. 13. Canada14. Venezuela15. Algeria16. Liban

Ovidiu BLAG

Page 13: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

• Cipru - Franţa 1-2• Slovenia - Malta 3-0

fSl®

' A-'W K ^ W m ;:

i

f ^ & #**

■•h't*. * J1W

Clasament:1. Slovenia2. Franţa3. Israel4. Cipru5. Malta

3-0 3 2-1 3 0-0 0 1-2 0 0-3 0

Etapa v iitoare (12 octombrie): Franţa - S lovenia şi Malta - Israel.

F8?G R U P A I

Bosnia - Herţegovina - România 0-3 1 Norvegia - Danemarca 2-2

ysşgm m r ^ T 1" ■■—" ■ u t - -?

4. Luxemburg 0 0 0 0 0-0 05. Bosnia 1 0 0 1 0 - 3 0Etapa viitoare (12 octombrie): România -

Norvegia şi Danemarca - Luxemburg.

• Austria - Moldova 2-0• Olanda - Belarus 3-0 Clasament: <1. Olanda 1 1 0 0 3-0 32. Austria 1 1 0 0 2-0 33. Cehia 0 0 0 0 0-0 04. Moldova • 1 0 0 1 0-2 05. Belarus 1 .0 0 I 0-3 0Etapa viitoare (12 octombrie): Moldova - Cehia

si Belams - Austria.

• Letonia - Suedia 0-0• San Marino - Polonia 0-2 Clasament:1. Polonia . 1 1 0 0 2-0-32. Suedia 1 0 1 0 0 -0 13. Letonia 1 0 1 0 0-0 14. Ungaria 0 0 0 0 0-0 05. San Marino 1 0 0 1 0 - 2 0Etapa viitoare (12 octombrie): Suedia - Ungaria

şi Polonia - Letonia.papi

1. Germania •2. Scoţia3. Insulele F.4. Islanda5. Lituania

10000

0 0 ' 2-0 31 0 2-2 11 0 2-2 10 0 0-0 00 1 0 -2 0

| G R U R A V A « 8 I

Croaţia - Estonia 0-0 Belgia - Bulgaria 0-2

Etapa viitoare (12 octombrie): Lituania - Insulele Feroe şi Islanda - Scoţia.

nfţepppi

• Armenia - Ucraina 2-2• Grecia - Spania 0-2 - .

j , i J p # r 1 > * t t # . ' * f n

/ - i u , - a , 3

• W ;

Clasament:1. Bulgaria2. Estonia3. Croaţia4. Andorra5. Belgia

10000

0 2-0 30 0-0 10 0-0 10 0-0 01 0-2 0

« M R |

• Insulele Feroe - Scoţia 2-2• Lituania - Germania 0-2 Clasament:

Clasament:1. Spania 1 1 0 0 2-0 32. Ucraina 1 0 1 0 2-2 13. Armenia 1 0 1 0 2-2 14. Irl. de N. 0 0 0 0 0-0 05. Grecia 1 0 0 1 0 - 2 0Etapa viitoare (12 octombrie): Spania - Irlanda

de Nord si Ucraina - Grecia.

i G R U P A 1

Etapa viitoare (12 octombrie): Andorra - Belgia şi Bulgaria - Croaţia.

III JAMBÂ. _ ” 1

• Finlanda - Ţara Galilor 0-2• Azerbaidjan - Italia 0-2 .Clasament:1. Italia 1 1 0 0 : 2-0 32. Ţara Galilor 1 1 0 0 ' 2-0 33. Iugoslavia 0 0 0 0 0-0 04. Azerbaidjan 1 0 0 1 : 0-2 05. Finlanda 1 0 0 1 ;0-2 0Etapa viitoare (12 octombrie): Finlanda -

Azerbaidjan şi Italia - Iugoslavia.

.

Clasament:1. România2. Danemarca3. Norvegia

1 1 0 0 3-0 31 0 1 0 2-2 11 0 1 0 2-2 1

• Turcia - Slovacia 3-0• Liechtenstein - Macedonia 1-1 Clasament:1. Turcia 1 1 0 0 3-0 32. Macedonia 1 0 1 0 1-113. Liechtenstein 1 0 1 0 1-114. Anglia 0 0 0 0 0-0 05. Slovacia 1 0 0 1 0 - 3 0Etapa viitoare (12 octombrie): Slovacia -

Anglia şi Macedonia - Turcia.

• Elveţia - Georgia 4-1• Rusia - Irlanda 4-2Clasament:1. Elveţia 1 1 0 0 4-1 32. Rusia 1 1 0 0 4-2 33. Albania 0 0 0 0 0-0 04. Irlanda 1 0 0 1 2-4 05. Georgia 1 0 0 1 1-4 0Etapa viitoare (12 octombrie): Albania - Elveţia

şi Georgia - Rusia.Cristian FOCŞANU

s Ş p r î n t

Ronaldo - un alt Maradona!?!

Există o lege nescrisă în fotbal, dar extrem de-importantă. Ba chiar hotărîtoare: cumperi o mare valoare, atunci cînd ea- are şanse să crească. Cîştigul e dublu: îţi ajută echipa să obţină performanţa dorită, iar cel în cauză, devenind super-vedetă, poate fi vîndut mult mai scump. Marii conducători de club par a nu şti acest lucru. Domnul Florentino Perez, preşedintele lui Real Madrid, a cumpărat cu bani buni pentru p echipă pe Figo şi apoi pe Zidane. Nici unul dintre ei nu a atins valoarea demonstrată la Barcelona sau Juventus; mai mult, în echipele lor naţionale au fost umbrele celor de odinioară; simpli figuranţi. Amîndoi sînt storşi de efort, uzaţi de o activitate competiţională criminală, fără început şi sfîrşit: Acum, domnul Florentino l-a cumpărat pe Ronaldo. O fostă vedetă care a făcut figuraţie la Inter Milano şi n-a ajutat cu nimic trupa lui Moratti. A fost mai mult accidentat, iar în joc cade mereu ca un sac de cartofi. Inter l-a cumpărat cînd Ronaldo' era bogat, sătul de fotbal, lipsit de motivaţie. L-a vîndut binişor. Ce va face Ronaldo la Real? Va lenevi, va pîndi golul, va încerca cîteva ţîşniri cu aceeaşi străveche fentă şi va da cîte un gol, unele cu noroc mare, asemenea celor de la Mondiale. Ronaldo e mereu nemulţumit: de antrenor, de salariu, de colegi, de conducători. La fel ca Maradona, care a luat-o razna.

Rămîne de văzut dacă cei 7 jucători ai Realului vor suplini eforturile nule ale lui Figo, Zidane sau Ronaldo. Mă tem că Realul va deveni o echipă oarecare, de bătut de către cei ce aleargă, luptă, au motivaţie şi pregătire corespunzătoare.

ADomnul Florentin vrea o galerie de jucători, asemenea uneia 7(fe tablouri. Numai că tablourile costă şi nu joacă fotbal. Or, spectatorii vor să vadă fotbal, nu galerii cu vedete. E un punct de vedere!

Viorel CACOVEANU

"aur”

Aşii atletismului intre si "dolari"Disputat la Berlin, cel de al 7-lea ($î ultim)

concurs de .Golden League a m enţinut in v in c ib ilita tea cvartetu lu i H icham El Guerrouj (Mar) 1.500 m/milă, Felix Sanchez (Dom) 400 mg. Ana Guevara (Mex) 400 m. şi M arion Jones (SUA) 100/200 m, cei 4 împârţindu-şi. astfel frăţeşte cele 50 kg de aur. Ridicarea "prăzii" nu se va face însă decît sîmbătă, la Paris, în,cadrul finalei Grand Prix, circuitul Golden League făcînd parte din suita de m itinguri ale M arelui P rem iu, iar cîştigătorii aurului avînd ob ligaţia de-a participa şi la amintita mare finală. Pentru care s-au calificat şi atletele române Gabriela Szabo (3.000m), Maria Cioncan (1.500 m) şi Felicia - Moldovan (suliţă). Reamintim că prima poziţie în clasamentul general al Grand Prix va fi recompensată'cu un premiu de 250.000.de dolari.

ns!d.

U n n o u s u c c e s s e m n a t “ E c o m a x ”• V u l c a n i - e t a p a

a l l l - a î n C . N .

( s a l ă ş i a e r l i b e r )

P artic iparea selectă (Petrom “Ecomax”, Dinamo Satu Mare, West Petrom Arad, C.S.U. Ploieşti, Tengo Salonta ş i ’ Sanoterm B răila), organizarea ireproşabilă şi spectacolul sportiv au constituit ingredientele celei de a IlI-a etape a Campionatului Naţional de fotbal- tenis, desfăşurat zilele trecute la Vulcani.

Traian Pop & Co şi-a onorat aşa cum se cuvine cartea de vizită, Florin Purice reprezentînd punctul de atracţie al concursului.

Acesta s-a dovedit imbatabil la simplu şi a însemnat, totodată, asul cîştigător al echipei şi la dublu. Nu trebuie m inim alizate m eritele celorlalţi componenţi ai echipei: Daniel Săsărman, Daniel Hălăştăoan şi Alin Mureşan.

Iată rezultatele înregistrate:

* -%riiplu -ţt FLORIN PURICE, 2. Ciprian

Ivancu (Dinamo Satu M are),3. George Bobici (Tengo Salonta).

- dublu -1. PURICE/ SÂSÂ RM A N /

MUREŞAN, 2. Petre Tabarcea/Horia Şerban (W est Petrom A rad),3. Cristian Eparu/ Adrian Scheler (C.S.U. Ploieşti).

- triplu -1. Tabarcea/ Şerban/ Toader (West

Petrom Arad), 2. P U R IC E / SÂSÂ RM A N /- H Ă LÂ STÂO A N / MUREŞAN.

Iată cum se prezintă clasamentul general după trei etape:

1. PETROM “ECOMAX” (79),2. West Petrom Arad (73), 3. Tengo Salonta (73), 4. Dinamo Satu Mare (71), 5. C.S.U . P lo ieş ti (61 ),6. Sanoterm Brăila (18). Bilanţul echipei Petrom “Ecomax” la această etapă este următorul: 15 partide însem nînd 13 v ic to rii şi do ar 2 înfrîngeri (ambele la triplu).

Urmează etapa a 4-a (peste două săptămîni) - Brăila. De menţionat că, în noiembrie, Sala Armatei din Cluj va găzdui o etapă de C.N., prilej pentru clujeni de a urmări la lucru cea mai titrată echipă a fotbalului din ţară. Echipamentul echipei a fost asigurat de OPEL Ecomax. Traian Pop & Co ţin să mulţumească, pe această cale, d-nilor Arpad Paszkany si luliu Mureşan.

Cristian FOCŞANU

Page 14: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

O F IC IU L JU D E Ţ E A N PENTRU P R O TE C ŢIA CO N SUM ATOR ULUI:431.367.

1919 - Puterile aliate au semnat la <lt / I n n n n . _. . A . . . 1 Q \it / I n n n n . 1 Q

O d im ineaţă răcoroasă de sfîrşit de vară ne găseşte pe drum ul spre Jucu. Prin satele în şira te de-a lungul şoselei, oam en ii s-au “ înfip t” deja în ta ţa c a se lo r , lîn g ă ta rabe im p r o v iz a te p e ca re zac d iv e rs e p ro d u se ag rico le : roşii, ardei, vinete, conopidă. C îtev a căru ţe se hurducă cu g r e u s p re z o n e le lo r de in te res. încurc înd circulaţia ş i n e rv ii şo fe r ilo r . Foarte cu rînd , p lăcu ţa de intrare în loca lita te ne avertizează că am ajuns la Jucu. Cîteva case sc înşiră tăcu te de o parte şi

M ij lo c , J u c u H e rg h e lie , Gâdâlin şi Vişea. Şi unde, pe lîn g ă d o m e n ii le m ai su s am intite, localnicii se ocupă şi c u a g r ic u ltu ra , legum icultu ra şi zootehnia. Iar cei m ai puţin norocoşi, care nu au nici o sursă de v e n i t , b e n e f ic ia z ă d e f o n d u r i le p ro v e n ite d in ajutorul social. M area parte a a c e s to ra d in u rm ă s în t persoane în vîrstă. A sta şi datorită faptulu i că populaţia co m u n e i e s te îm bâ trîn itâ , d u p ă c u m d e c la ră in te rlocutorii mei.

sa te , respectiv G ădălin şi V işea, să fie racordate la reţea. C ît despre serviciile de com unicaţii, "avem aici în Ju c u o cen tra lă d ig ita lă , cară' deserveşte fo a rte bine nevoile întregii p o p u la ţii”, ne spune viceprimarul Petre Costea.

P o tr iv it ed ililo r lo c a li, d ru m u r i le co m u n a le se prezin tă relativ bine. “S-au realiza t lucrări de reparaţii ş i p ie tru iri la 35 de kilometri de drum. In prezent, există un p ro iec t pentru asfaltarea un u i tronson d e 7 km de

drum ". în această vară, s-a construit

Prim ăria Jucu

Gavril Gherm an, p rim a r Jucu

dc a lta a drum ului. La un m o m e n t d a t , d in şoseaua p r in c ip a lă se d e s p r in d e , undeva la stingă, un drum com unal. O luăm intr-acolo şi foarte repede ajungem la prim ărie .

I n f r a s t r u c t u r a

l o c a l ă

ţ şi o pasarelă peste 1 r îu l S om eş, care

face legătura între | cătunul M olitura şi i Ju c u de M ijlo c , i in v e s tiţ ie ca re a c o s ta t 940 de m ilio an e de le i, bani proveniţi din fondurile locale şi de la C o n s iliu Judeţean. “în plus, am r e a liza t s a l u b r i t a t e a co m u n e i, avem contract cu o firm ă d in C luj, ca re săptăm înal rid ică g u n o a i e l e

I menajere, astfel căp r in a ce a sta am

r e z o lv a t ş i p ro b le m a

p e s te 100 de bă n ci, cu fo n d u r i p r o v e n ite d in sponsorizări diverse ".

în ceea ce p r iv e ş te sănătatea, dispensarul de la Jucu şi cele două puncte san ita re de la G âdâlin şi Vişea, sînt deservite de către doi medici de familie. “însă, la a c e s t c a p ito l, ne confruntăm cu o problemă, în s e n su l că, n e a v în d transportul asigurat, medicii se deplasează destul de greu dintr-o localitate în alta. î i m ai duc oamenii cu maşinile lor, îi mai ducem şi noi, de la p r im ă r ie , se m a i

p e cei care au nevo ie de tra ta m e n t m e d ic a l m a i deosebit”.

P l a n u r i d e

v i i t o r

"Dorim să construim în J u c u d e S u s un C ă m in cultural ş i să m odernizăm Ş c o a la g e n e r a lă Gh. B a r iţiu , d in c e n tr u l d e co m u n ă . A p o i, tr e b u ie f in a l i z a te lu c r ă r i le de asfa ltare a d ru m u rilo r ş i dalarea trotuarelor. Există

m ed iu lu i", ţine să ne asigure primarul.

P r i m ă r i a

O c o n s tru c ţie m odestă , frum os îngrijită, este locul de unde edilii satului încearcă s ă c o n d u c ă in te re s e le localnicilor. Şi de cele mai m ulte ori şi reuşesc, după cu m d e c la ră G a v r i l G h e r m a n , p r im a ru l com unei şi P e tr e C ostea , viceprim ar. în m om entul în care am ajuns la prim ărie, c e i d o i se a f la u p rin com ună, cu treburi. La capătul unor m inute de a ş te p ta r e , n u fo a rte m u lte , p r im a ru l şi v ic e p r im a r u l s : au p rezen ta t la datorie. îm i s p u n că e ra u la balastieră, c înd le-a fost a n u n ţa tă v iz i ta m ea. D ouă balastiere, moară, fab rică de sucuri, secţie d e m arochinârie unde se fa b r ic ă g ea m a n tan e şi c o r tu r i , m a jo r i ta te a p en tru export, atelier de t îm p lâ r ie , s ta ţ iu n e de c e r c e t ă r i . î n a c e s te dom enii se ocupă o parte d in cei 4 .000 de locuitori a i c o m u n e i . C o m u n ă ca re n u m ără cinci sate - Ju c u d e S u s , Ju c u de

■ u4n c e e a ce p r iv e ş te infrastructura locală, la Jucu, lu c ru rile se .prezintă m ult m ai b in e d e c ît în a l te com une clujene. "în prezent, se lucrează la introducerea gazu lu i m etan, astfel îneît anul viitor, în vară, întreaga co m u n ă va b e n e fic ia d e utilită ţile acestuia", susţine p rim aru l G avril G herm an. A pa curen tă a fost introdusă în trei sa te - Jucu de Sus, Ju c u d e M ij lo c şi Ju c u H erghelie, ia r foarte curînd urm ează ca si celelalte două

Î n v ă t ă m î n t s i> 9

s ă n ă t a t e

E dilii satu lu i sîn t, după cum se vede, buni gospodari, astfel incit nu au uitat nici de cei m ici. Toate cele cinci şcoli de pe teritoriul comunei a u fo s t p re g ă tite p e n tru începerea noului an şcolar. "L a ş c o l i s -a a s ig u r a t încălzirea cu lemne, astfel că aşteptăm fă ră griji venirea iernii. în plus, s-au efectuat am ple lucrări de igienizare şi reparaţii. Au fo s t înlocuite

1907, a c ea s ta este r d intre cele mai vechi: ţară. D e-a lungul timp? a trecut prin mai multe si de ac tiv ita te - unitate: profil zootehnic, unitate producere de seminţe pe: plante furajere, pentru ca prezent specificul acest?, să fie staţiune de cerceta-; şi dezvoltare pentru cu b p a j iş t i lo r . D irecte; in s titu ţie i, Vasile Cie susţine însă că activitatea; cadrul acestei unităţi nu prea “roză”. "Fiind dome pub lic al Statului, acesta trebui să ne sprijine, să ţ

ajute, dar n u : a ju tă cu niir. C în d am v r. aici, în urmă I doi ani, ca oră u n ita te a gricu ltură , c p e p a rd e s c e n d e n t : în tr -o fo rm ă i d e g r a d a t Iaccentuată. încăîn c e t in sa ,început să mişc:

d ire c ţia c4

deplasează şi p e jo s . D ar o m aşină le-ar uşura în m od evident munca de z i cu z i ”.

E u r o p a p e n t r u

E u r o p a

< ţ

Vasile Cighi, director Staţiunea de cercetare şi dezvoltare pentru cultura pajiştilor Jucu •

Pe teritoriul comunei Ju c u fu n c ţio n e a z ă o

H fundaţie um anitară din - - Anglia, “Europa pentru . Europa”. Primarul Gavril

- - «G herm an , d ec la ră : ^ - - î ‘ fundaţia a venit aici în

\ urm ă cu cîţiva ani, a - _ ’ ‘ 3} cumpărat o casă p e care

" y * a amenajat-o, a dotat-o,3 ş i acum îi sprijină p e ® oam enii de aici, p r in

d iverse program e. Cu a ju to ru l lo r a f o s t amenajată biblioteca din comună. Tot ei lucrează cu copiii de la Centrul- d e p la s a m e n t < < Sf. A n d r e i » , îi a ju tă p e bătrîni, îi sp r ijin ă p e săraci şi îi duc în Anglia

de asemenea şi un p ro iec t p en tru c a n a liza re a ce lo r tr e i J u c u r i: d e S u s , d e M ijloc ş i H erghelie. Pentru anul 2003, este p lan ifica tă construirea a trei blocuri de locu in ţe , în to ta l 2 0 de apartamente pen tru tinerii căsătoriţi. Şi, nu în u ltim ul rîn d , în c e rc ă m s ă ne înfrăţim cu unele com une din Italia ş i Spania, pen tru a re a liza im p o r ta n te sc h im b u r i b i l a t e r a l e ” ., Planuri de viitor, pe care edilii com unei speră să le poată duce pînă la capăt.

S t a t i u n e d ej

c e r c e t ă r i l a

J u c u

Pe teritoriul com unei Jucu funcţionează S taţiunea de c e rc e ta re şi d e z v o lta re p en tru cu ltu ra p a jiş ti lo r , în f i in ţa tă în c ă d in an u l

bună, dar tot -v am fă c u t , r f ă c u t cu for: p ro p r i i , n u c f o s t a ju ta ţ i c n im ic , de c ă v n im en i. Ş i es:

fo a r t e g r e u s lucrezi 1.390 de hec ta re c c in c i tra c to a re ş i c o m b in ă ”. M otiv p e n tr ’ care, cei de aici au nevoi;, în prim ul rînd, de u tila agricole. Pentru că c e le p care le au, după ce c ă si: p u ţin e , s în t şi fo a r : îm b ă trîn ite , cel m a i nc tractor avînd 18 ani!

T o tu ş i, d in c o lo c condiţiile existente în cad r. staţiunii, cei 50 de o a m e care lucrează aici f a c t: posibilul ca munca lo r s ă z- fie zadarnică. “Cu to a t e c. este neînch ipu it d e g r e : oam enii nu se dau b ă tu ; Pentru că, una p e s te a h : am reuşit să avem ş i u n e . realizări importante, n u n~ lăsăm aşa uşor. Ş i a p e : sperăm ca într-un v i i t o r n: fo a r t e în d e p ă r ta t s: lu m in e ze so a r e le ş i p istrada noastră".

Pagină realizată de Ana-Maria VAIDĂ

Page 15: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

«srOLIŢIA CLUJ: '•/'NDARMERIA: P O M P IE R » ; 981

955 şi 43-27-27956

1. 10 septembrie 200

C l i n e l e m a î p r e s u s d e o m UT rei nriari duşmani are naţia

^ o a s tră azi: preţurile; sinuciderea bună voie a celor ce nu

^-^spectă legea şi se aruncă Tn -f^ ţa trenurilor cu autoturismul lor c ^ J cîinii, care, tot ia două ^âptăm îni ucid bestial cîte un om.

ne mai mirăm apoi că a scăzut p>cpulaţia ţării, cu 1 milion de la ^/■echiul recensămînt pînă azi. Cîţi ^ u murit sfîrtecaţi de cei mai bun p rieten al omului? Un prieten c^are a devenit azi un imens

. pericol!Există la stăpînîi de cîini o

j-nentalitate... canină care te Tnspăimîntă şi te revoltă. Cîinele s a u cîinii celui ce au ucis un o m , l-au rupt cu sălbăticie în K»ucăţi, iar medicii nu l-au putut

salva, sînt mai buni şi mai necesari ca pîinea.

Apar, pe micile ecrane, proprietarii patrupedelor degenerate cu o figură de sfinţi, miraţi peste poate că s-a putut întîmpla aşa ceva. Mai mult ei declară cu seninătate că cîinii lui (sau lor) sînt buni, cuminţi, că n-au făcut niciodată aşa ceva, că no-şi explică gestul; ba unii lasă să se înţeleagă că cuminţii cîini au fost provocaţi! Aceşti patrupezi, cărora nu le-au crescut încă două labe, au o compasiune sinceră, afectuoasă, DAR nu pentru nenorocitul căruia i-a fost luată viaţa, cum ar fi logic, normal, omenesc, ci pentru animalul lui!!

El îşi priveşte cu duioşie cîinii sau cîinele, chiar îi mîngîie, iar cei mai severi îi chiar! ceartă!! Fiecare stăpîn socoteşte cîinele lui mai important decît toţi semenii din jur, mai bun şi mai înţelept ca ei! Mai superior, că e deştept, civilizat, educat, dresat.:. Atîta că a ucis un om. Şi pentru asta trebuie făcut scandai? par a zice ei. Nu. Cîinii trebuie lăsaţi să trăiască în voie şi doar după ce mai omoară cîţiva oameni sâ se treacă la măsuri mai severe. Aceşti stăpîni de cîini au o mentalitate... canină. Adică, la fel cu cîinii lor care ucid oameni nevinovaţi. îi suportăm cu cîinii pe trotuar, alături de noi, în

autobuz sau tramvai, că patrupedele obosesc să meargă pe jos şi au dreptul înaintea noastră de a călători comod, gratis, laolaltă cu noi care plătim biletul; ei călătoresc şi în tren; unii stăpîni se plimbă cu lesa în mînă de parcă ar ţine verigheta înainte de căsătorie, în timp ce patrupedul lui zburdă în voie alături de trecători. încă o dovadă a mentalităţii canine: cei care au cîini de înscris în asociaţiile chinologice nu s-au grăbit să facă ceea ce spune

. legea. De ce?. Cîinele iui e mai presus de lege.

Mentalitate... canină: Demnă de secolul abia început!

Viorel CACOVEANU

1996 - Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a aprobat o rezoluţie asupra textului Tratatului de interzicere a testelor nucleare.

Aprobarea Adunării nu a fost, însă, suficientă pentm aplicarea Tratatului, pentm că Jndia, a cărei semnătură era absolut

necesară, s-a exprimat clar împotriva ratificării documentului.

Cadavrul tinerei din Cluj-Napoca omorîte în Florenţa va fi adus îri tară

S P R IJ IN G U V E R N A M E N TA L P E N T R U D EZVO LTA R EA M U N Ţ IL O R A P U S E N I

Creditul F/DAProiectul de Dezvoltare Rurală a

Munţilor Apuseni, promovat de Guvernul României, are ca obiective principale îmbunătăţirea şi stabilizarea mediului economic al comunităţilor rurale din Zona Munţilor Apuseni prin promovarea întreprinderilor implicate direct sau care deservesc sectorul agroalimentar şi furnizarea de credite şi servicii de dezvoltare rurală pentru acestea.

Finanţarea acestui Proiect este asigurată dintr-un împrumut extern acordat României de Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, în baza Acordului de

■ împrumut nr. 485 - RO/10.05.1999, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 115/31.08.1999, aprobată prin Legea nr. 25/28.03.2000. Valoarea totală a acestui împrumut este de 12,4 D S T (aproximativ 16,4 mii.USD), din care 11,72 mii. DST pentru credit rural (Componenta A) şi 0,3 mii. DST pentru sprijin instituţional (Componenta B).

în derularea Proiectului, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie Alimentară a judeţului Cluj, consultanţi angajaţi de către finanţator colaborează cureprezentanţi ai MFP, BCR, ADR, Centru Alba.

Localităţi din aria de derulare a creditului FIDA în judeţul Cluj:

Huedin, Ciucea, Poieni, Izvorul Crişului, Mărgău, Vultureni, Gilău, Floreşti, Mărişel, Raşca, Beliş, Valea ferii, Bâişoara, Săvădisla, Mihai Viteazu, Săcuieu, Sânpaul, Aşchileu, Chinteni, Baciu, Sănduleşti, Tureni, Aghireşu, Câlăţele, Mănăstireni, Căpuşu Mare, Gârbău, Moldoveneşti, Ciurila, lara, Petreştii de Jos, Măguri Răcătău, Sâncraiu.

Termenii şi condiţiile de finanţare

Suma de 11,72 mii. DST este destinată îmbunătăţirii şeptelului, prelucrării produselor alimentare, agroturismului şi industriilor productive şi finanţării stocurilor pentru comercializarea produselor de larg consum şi agroalimentare.

Unităţile bancare teritoriale BCR vor acorda credite conform normelor proprii de creditare şi criteriilor de eligibilitate stabilite de FIDA.

Criterii de eligibilitateSolicitanţii de credite (persoane

fizice sau juridice) trebuie să satisfacă următoarele criterii de eligibilitate;

"TOMULEf

m - A n B Â G f l T u t m i

B > A N I I N ' I Q K lh Q G r U H M S )

P £ . , . G / t R f O F l . . . ------- ^ *

L S V 7 ' / - '

Pentru împrumuturi de pînă la echivalentul a 7.000 USD:

• domiciliul în zona de desfăşurare a Proiectului

• dovada competenţei tehnice în domeniul pentru care se solicită împrumutul

Pentru îm prum uturi ce depăţesc 7.000 USD:

• dovada experienţei şicompetenţei tehnice în domeniul pentru care se solicită împrumutul

• dovada faptului că activitatea va răspunde urior nevoi ale grupului ţintă

Acordarea creditelorIn vederea analizării solvabilităţii

şi viabilităţii afacerii, precum şi în vederea analizării criteriilor de eligibilitate pentru acordarea de credite, sucucsala/ agenţia B.C.R. din Zona Munţilor Apuseni va primi de la clienţi următoarele documente:

• actele de înfiinţare ale societăţilor comerciale, respectiv actele de identitate ale persoanelor fizice; avize, autorizaţii de funcţionare;

• dovada experienţei şi "competenţei tehnice în domeniul pentru care se solicită împrumutul (diplome, certificate de absolvire a unor forme de învâţămînt-de specialitate, contracte de colaborare (consultanţă) cu firme de profil, certificat de producător, declaraţii ale persoanelor din anturaj, din care să rezulte că există un “istoric" al acestei activităţi);

• balanţe de verificare, bilanţuri încheiate la datele solicitate de bancă (în cazul societăţilor comerciale cu activitate);

• adeverinţe de venit sau acte doveditoare ale altor surse de venit;

• certificatele (carnetele) de sănătate ale animalelor, completate la zi;

• acte de proprietate a terenurilor pentru păşunat sau contracte de arendare, vizate de primăriile locale, pe toată perioada creditării; existenţa de adăposturi corespunzătoare (capacitate, dotări); modul de producere/ asigurare a furajelor;

• (pre)contracte de vînzare- cumpărare a bunurilor care fac obiectul creditării; contracte de prestări servicii, autorizaţii de construcţii etc., documente justificative în căzui creditelor pentru investiţii;

• contracte de livrare/ desfacere a bunurilor obţinute, încheiate cu fabrici de prelucrare a laptelui sau de sacrificare a animalelor de came;

• alte documente considerate necesare de către bancă, în funcţie de proiect.

Sucursala/ agenţia B.C.R. va urmări constituirea avansului de 30% din valoarea cheltuielilor ce urmează a fi finanţate din credit, cu excepţia proiectelor de pînă la 10.000 USD, sau 20.000 USD (turism rural), pentru care este obligatorie contribuţia proprie de cel puţin 15%.

GaranţiiPentru împrumuturile contractate,

se solicită garanţii, cu următoarele limite maxime:

a) împrumuturi pentru zootehnie:

• pentru împrumuturi de pînă la 2.000 USD, gaj asupra bunurilor mobile de pînă la 107% din valoarea împrumutului;

• pentm împrumuturi între 2.000 şi 7.000 USD, o ipotecă pe casă;

b) alte împrumuturi pentru producţia primară:

• pentru toate împrumuturile, o ipotecă pe casă sau gaj pe bunuri mobile de maximum 107% din valoarea împrumutului;

c) împrumuturi pentru unităţi prelucrătoare; cerinţele standard

'pentru garanţii ale B.C.R.Bunurile admise in garanţie vor fi

asigurate la societăţi de asigurare agreate de bancă; poliţa de asigurare va fi cesionată în favoarea B.C.R.

Categoriile de animale acceptate în garanţia creditelor sînt: animale de reproducţie, animale la îngrăşat, animale pentru producţia de lapte. Valoarea acceptată în garanţie se stabileşte pe baza preţurilor de achiziţie ale cărnii, în viu, practicate de societăţile comerciale de industrializare a cărnii (abatoare). Această valoare va fi ajustată cu marja variabilă de 90%. Efectivele de animale vor fi asigurate cel puţin la valoarea la care acestea au fost acceptate în garanţie; poliţa de asigurare va fi cesionată în favoarea BCR.

După constituirea avansului, clientul va încheia cu sucursala/ agenţia BCR un contract de garanţie şi un contract de credit conform normelor BCR în vigoare.

Plăţile de credit se efectuează sub controlul bancar pe bază de documente legale, în limita plafonului aprobat, în conformitate cu destinaţia aprobată prin contractul de credit.

Rata anuală a dobînzii este 6.79%, care se poate modifica anual.

în situaţia nerambursării, la scadenţă, a ratelor de credit şi a dobînzii aferente, banca va percepe clienţilor o dobîndă penalizatoare, conform reglementărilor interne ale BCR în vigoare la acea dată. Banca poate acorda clienţilor săi credite pe termen scurt şi credite pe termen mediu şi lung. La cererea clienţilor, se poate acorda o perioadă de gratie, în cadrul căreia împrumutatul achită băncii dobînziie datorate, comisioanele şi taxele, fără. a rambursa ratele de credit.

Creditele solicitate vor fi acordate în USD. Dacă clientul, pentru derularea investiţiei sau a activităţii curente, va solicita altă monedă decît USD, se va utiliza cursul de schimb USDI altă monedă, aplicat de BCR la data fiecărei tranzacţii, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, costul acestei’operatiuni fiind suportat de către client.

> . . . . . .

Judecătorul italian de instrucţie care efectuează cercetări în cazul tinerei Ioana Niculina Călătan, omorîtă la începutul lunii iulie într-un apartament din Florenţa, a aprobat ieri repatrierea în România a cadavrului fetei, susţin surse din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj. Tatăl tinerei, preotul ortodox Ioan Călătan din comuna Morlaca, > a împuternicit pe ginerele său să aducă în ţară cadavrul fetei şi sâ poată ridica suma de 10.000 de euro şi actele găsite în apartamentul în care locuia în chirie tînăra. Surse Interpol susţin că ancheta este aproape finalizată, autorul fiind identificat, şi că acesta urmează să fie prins în scurt timp. Potrivit aceloraşi surse, autorul a fost dat deja în urmărire internaţională. Poliţiştii au refuzat însă să dea alte detalii, pentru ca nu cumva ancheta să fie compromisă. De la data comiterii crimei, repatrierea cadavrului Ioanei Niculina Călătan nu a putut fi făcută, acesta aflîndu-se în custodia judecătorului de instrucţie. Conform legislaţiei italiene, acesta poate fi adus în ţara de origine abia după finalizarea anchetei.• Ioana Niculina Călătan, în vîrstă de 26 de ani, absolventă a Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca, a plecat, în primăvara acestui an, în Italia, ca să lucreze ca baby-sitter. Tînăra le-a explicat părinţilor câ doar munca în străinătate o va ajuta sâ cîştige destui bani pentru a-şi deschide un cabinet notarial la Cluj. In data de şase iulie a acestui an, tînăra a fost găsită moartă într-un apartament din Florenţa. Ea avea pe corp 30 de lovituri de cuţit şi gîtul tăiat Din primele cercetări, a reieşit faptul câ tînăra s-ar fi bătut cu agresorul, întrucît avea braţele pline de răni de la cuţitele de bucătărie.

Cosmin PURIŞ

U n b ă r b a t a m u r i t î n m o m e n t u l î n c a r e

ş i - a v ă z u t c a s a c u p r i n s ă d e f l ă c ă r i

Un bărbat, în vîrstă de 62 de ani, din localitatea Sălicea, a murit din cauza unui stop cardio-respirator, în momentul în care şi-a văzut casa cuprinsă de flăcări.

Potrivit reprezentanţilor Grupului de Pompieri “Avram lancu” din Cluj-Napoca, Vasile Muncaciu şi-a petrecut întreaga noapte de duminică spre luni în cîmp, unde şi-a păzit o cultură de porumb pentru a nu fi distrusă de mistreţi. Luni dimineaţa, în jurul orei 5, cînd s-a întors acasă, el a văzut că acoperişul ardea..Muncaciu a mai apucat doar să intre în curte, unde s-a prăbuşit la pămînt, fiind găsit de vecinii care au sărit în ajutor pentru a stinge incendiul.

La faţa locului s-a deplasat, în scurt timp, un echipaj al pompierilor militari, care au declanşat operaţiunea de stingere a incendiului. Cîţiva dintre pompieri au încercat să-l resusciteze pe Muncaciu, ppai bine de 20 de minute, pînâ la sosirea echipajului SMURDf Nici medicii sosiţi Ia faţa locului nu au reuşit sâ-1 readucă la viaţă pe bărbat, în ciuda eforturilor depuse. Incendiul a distrus acoperişul casei. De asemenea, o parte din tavanul imobilului s-a prăbuşit din cauza structurii de rezistenţă deteriorate.

Un alt incendiu a izbucnit, sîmbătă, în satul Urca, şi a fost provocat de o ţigară.

Potrivit pompierilor clujeni, Emil Creţu, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a adormit sîmbătă, în jurul orei 2, cu ţigara aprinsă în gură. Scrumul care a căzut din ţigară a aprins covorul, provocînd un incendiu de proporţii.. Din fericire, bărbatul s-a trezit şi a reuşit să iasă din casă, însă flăcările au distrus acoperişul locuinţei sale, o parte din mobilier şi obiecte de îmbrăcăminte. Pompierii militari, sosiţi la faţa locului, s-au luptat cu flăcările mar bine de două ore, reuşind sâ stingă incendiul. Pagubele provocate de incendiu se ridică la peste 35 de milioane de lei.

Cosmin PURIS

Săracii municipiului Gherla au ieşit pe străzi

Zilele trecute, străzile municipiului Gherla au fost luate cu asalt de către săracii oraşului, cei care beneficiază de ajutor social. La iniţiativa Prim ăriei, cei 120 de cetăţeni cu situaţie materială deosebit de grea au lucrat la amenajarea zonelor verzi şi la curăţenia trotuarelor în zona centrală a oraşului. înzestraţi cu mături şi lopeţi, beneficiarii ajutoarelor sociale au efectuat un mare volum de muncă, mulţi dintre ei participînd la această acţiune cu întreaga familie. Datorită strădaniei lor, străzile au devenit mai îngrijite, mai întreţinute. Aceştia au fost îndrumaţi şi ajutaţi în activitatea lor de personalul muncitor de la RADP.

In municipiul Gherla, plăţile ajutoarelor sociale sînt la zi, administraţia locală facînd mari eforturi financiare în vederea sprijinirii materiale a locuitorilor nevoiaşi din localitate

SZ. Cs.

Page 16: 10 SEPTEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Vrafîia ciujsana ...

^ m , ^ ; ^ ţe , JaCqUeS Chirac- a dedarat, ieri, S £ k am?n? nă “New York T m e s '- ^ o soluţieto ® lmpo^ bilă"- cu e d i ţ ia ca aceasta săbe hotăntă de comunitatea internaţională", relatează AFP.

r feuropenii creo ca trebuie urmată i

pentru a rezolva conflictul privind dezarma» L comunitatea internaţională şi Irak, a d e S S f

reprezentant al Uniunii Europene pentru poliţa J":

Javier Solana, citat de/; -

intffu finaul raportului la Lagaa

Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a stabilit, ieri, în ciuda opoziţiei PRM, prelungirea cu două săptămîni a termenului în care deputaţii din Comisiei pentru industrii vor trebui să finalizeze raportul lor la proiectul legii cooperaţiei.

Secretarul Camerei D eputaţilor Tudor Mohora (PSD) a declarat că reprezentanţii PRM, susţinuţi şi de unii deputaţi ai PD şi PNL, au cerut ca acest proiect de lege votat de. Senat să intre în dezbaterea plenului Camerei, fără a se mai aştepta raportul Comisiei de industrii, care a

întîrziat. “Este o lege prea importantă ca să excludem punctul de vedere al Comisie” a spus Mohora, arătînd că, după lungi discuţii, majoritatea m em brilor din conducerea Camerei au fost de acord ca, în termen de două săptămîni, Comisia să-şi spună punctul de vedere pe această temă.

M ohora a mai spus că deputaţii din Comisia pentru industrii urmează să se întîlnească, m iercuri, cu reprezentanţii cooperaţiilor şi cu ministrul întreprinderilor Mici şi Mijlocii pentru a discuta pe

tema proiectului legii cooperaţiilor.

Proiectul legii cooperaţiei a fost votat de Senat în sesiunea parlamentară- trecută, iar Comisia pentru industrii a Camerei Deputaţilor a început dezbaterea ia acest proiect de lege, ţinînd seama şi de o propunere legislativă a UDMR pe această temă, depusă la Camera Deputaţilor. Tudor Mohora a arătat că, în ultima lună, şi Guvernul prin Ministerul pentm IMM, a avut un punct de vedere pe tema legii cooperaţiei.

Atenţie pe Calea Turzii!Primăria municipiului Cluj-Napoca va începe, din data de

11 septembrie a.c.. lucrări de întreţinere la două importante artere de circulaţie Calea Turzii şi Frunzişului (varianta Zorilor * Mănăştur).

Lucrările vor fi realizate de firma ALBIX Timişoara, urmînd a fi utilizată o nouă tehnologie, respectiv reciclarea asfaltului la cald.

Intervenţiile vor începe în data de 11 septembrie a.c. pe Calea Turzii (de la limita sectorului administrat de D.R.D.P. C luj - B enzinăria Petrom , p înă la intersecţia cu str. Observatorului). Din data de 1 octombrie a.c., timp de două săptăm îni, sc vor executa lucrări de reparaţii pe str. Frunzişului.

Utilajele folosite pentru realizarea lucrării ocupă o bandă dc circulaţie pe o lungime de aproximativ 70 m, restul circulaţiei nefiind afectată. Se va lucra atît ziua, cît şi noaptea, iar punctul de lucru va fi marcat în permanenţă.

P re ţu l a u ru lu i c re ş tePreţurile aurului au crescut în

tranzacţiile desfăşurate, ieri, pe pieţele europene, atingînd cele mai înalte niveluri din ultimele şase săptămîni, în contextul în care investitorii s-au refugiat către o valoare sigură în apropierea comemorării atacurilor de la 11 septembrie şi a posibilei declanşări a unui conflict în Irak, transm ite Reuters.

“Conjunctura actuală susţine în mod clar aurul. Potenţialul unor atacuri teroriste rămîne extrem de ridicat”, a declarat Kamal Naqvi, analist în cadrul societăţii Macquarie Research.

“Intenţia clară a preşedintelui Bush de a ataca Irakul se adaugă celorlalte temeri privind securitatea globală, toate acestea proiectîndu-se pe fundalul stării extrem de fragile a pieţelor financiare internaţionale”, a adăugat Naqvi. C îştigurile înregistrate de aur au sfidat creşterea de vineri a cotaţiilor bursiere de pe Wall Street, dovedind că tensiunile geopolitice şi ascensiunea preţurilor la petrol au reaprins interesul pentm aur, ca refugiu tradiţional în vremuri nesigure. Preţul la vedere ai aurului era de 321,75-322,25 dolari/uncie

la ora 11.25 GMT, după ce atinsese 320-320,5 dolari/uncie la închiderea şedinţei de vineri a pieţei din New York.

In cursul şedinţei, preţul a atins un maxim de 323,15 dolari/uncie, nivel superior cu 17% celui de ia începutul anului 2002. “Preţul aurului continuă să crească rapid, din cauza temerilor privind războiul şi terorismul. Considerăm că aurul ar putea ajunge pînă la 325 dolari/uncie în urm ătoarea săptămînă” , a afirmat John Reade, analist în cadrul UBS Warburg. Preţul m etalului preţios a urcat cu aproape zece procente, la 295 dolari/uncie, imediat după atacurile din 11 septembrie 2001.

Controlul privind scutirea medicală de la munca în folosul cornuţi Ireie să fie înclroial în cîteva iileM inistru l S ănătăţii şi

Fam iliei, Daniela Bartoş, a cerut, ieri, autorităţilor sanitare din teritoriu să încheie, pînă la sfirş itu l aceste i săptăm îni, ac ţiunea de contro l al certificatelor medicale pentru scutirea de la efectuarea unor z ile de m uncă în folosul comunităţii, eliberate de doctori unor persoane care au solicitat

aju tor social în baza Legii privind venitul minim garantat

“ Am ceru t directorilor Direcţiilor judeţene de sănătate publică, în cadrul întîlnirii pe care am avut-o cu ei în am fiteatru l Spitalului U n iversitar de Urgenţă Bucureşti, ca, pînă vineri, să transmită Ministerului Sănătăţii şi Familiei rezultatul anchetei”,

a declarat, ministrul Daniela Bartoş.

La sfirşitu l lunii august, premierul Adrian Năstase a solicitat Ministerului Sănătăţii şi Familiei să facă “ordine” în ceea ce priveşte acordarea, cu prea multă uşurinţă, de către medici, a scutirilor de muncă în folosul comunităţii pentm cei care primesc ajutor social în

1 -

baza Legii privind venitul minim garantat

Năstase aprecia că nu există “un control foarte bun” privind Legea venitului minim garantat - uneori legea nefiind suficient de bine prezentată şi aplicată.

Cei care beneficiază de ajutor social nu efectuează nici măcar zilele de muncă în folosul comunităţii prevăzute de lege,

a arătat primul ministm. El a adăugat că medicii acordă prea uşor “tot felul de scutiri”, iar Ministerul Sănătăţii ar trebui să verifice felul în care se acordă astfel de “dispense” celor care ar trebui să efectueze trei zile de muncă pentru comunitate, pentm a beneficia de venitul minim garantat.

ceea ce priveşti licitaţia în cauză, din cee; ce ştiu eu, aceasta s-i desfăşurat conform tuturor reglementărilor legale si regulamentelor Ministeru­lui Comunicaţiilor; încercarea de a arunca umbră de îndoială asupn corectitudinii licitaţiei, fc ceea ce mă priveşte, est nedreaptă şi tendenţioasa Nu am făcut nici un fel de intervenţii sau presiuni de nici o natură pentru i influenţa rezultatele lic itaţiei, aşa cuc insinuează materialele de presă apărate în ultimele zile; de fapt, în cazul unor astfel de mecanisme, ponderea subiectivităţi; comisiei de adjudecare ere foarte aproape de zero (..A

Nu am făcut niciodat^ nici un serviciu sociefc Sompan Dej în afara limitelor legii. Deţin 10/ din acţiunile societăţii.90% fiind în posesia i aproxim ativ 450 dej., acţionari, pachetul! majoritar aparţinînd PASA Sintagma “societatea kif Lâpuşan” este, în acest;; condiţii, lipsită de supor; şi nu urmăreşte decît si; amestece numele meu şi i firmei într-un scandal can a dă senzaţia că este regiza; ; (...). ■■ ;

II invit pe domnu: deputat Emil B oc si producă public dovezi că Sompan Dej sau eu, personal, am fi viciat in vreun fel rezultatul licitaţiei pentru judeţul Cluj. în caz ’ contrar, mă văd silit să f- ‘ declar, tot public , ci domnul deputat Boc ţ vorbeşte mai mult decît r gîndeşte. îAlexandru LĂPUSAN, i

deputatr chestor a! U Camerei Deputaţilor ^

—--------------------------------- i .

Tudor Mohora declară că pe unii deputaţi PD şi PNL nu i-a mai văzul de luni de zileSecretarul Camerei Deputaţilor Tudor Mohora (PSD) a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că pe unii deputaţi de la PD şi PNL

nu I-a mal văzut “de luni de zile” la Camera Deputaţilor. "Pe unii nu i-am văzut de ta depunerea jurămîntului din Camera Deputaţilor. Avem şi noi astfel de deputaţi, dar exemplele celebre sînt de la PNL şi chiar PD”, a spus deputatul PSD. Mohora a făcut această declaraţie după ce a vorbit despre posibilitatea Introducerii accesului electronic in Parlament pentru deputaţi. El a arătat că grupurile; parlamentare urmează să-şi spună punctul de vedere privind accesul electronic în Camera Deputaţilor. “Introducerea accesului electronic şi pentru deputaţi, nu doar pentru staff, este o dorinţă a conducerii Camerei Deputaţilor să disciplineze şi să cheme la muncă, cu o frecvenţă mai ridicată, pe toţi colegii noştri”, a adăugat Tudor Mohora.

F

i i i S I I f 7 (i j3iXtEQs>.;

Cancelarul austriac, Wolfgang Schuessel, a anunţat, ieri, demisia guvernului său de co a liţie , fo rm at din conservatori şi reprezentanţi ai extremei dreapta, relatează AFP. El a precizat că va recomanda astăzi conducerii Partidului Conservator (OeVP) convocarea de alegeri anticipate cît mai rapid posibil, “probabil Ia sfirşitul lunii noiembrie”. “Vreau să clarific lucrurile”,

a spus Schuessel, adăugînd că îi este imposibil să mai guverneze alături de partidul condus de Joerg Haider (FPOe).

Preşedintele austriac, Thbmas Klestil, anunţase, cu puţin timp înainte, că guvernul de coaliţie îşi va continua activitatea pînă la congresul FPOe din 20 octombrie. “Pentru moment, structura guvernului rămîne neschimbată”, a afirmat Klestil, în

urma unei întrevederi cu Schuessel.“La congresul FPOe va fi decisă

componenţa echipei guvernamentale”, a adăugat preşedintele austriac.

în ultimele zile, şi-au anunţat demisia din guvern vicecancelarul Susanne Riess- Passer şi ministrul Finanţelor Karl-Heinz Grasser, precum şi m inistrul Transporturilor, Matbias Reichhold.

"Cornul şi laptele"- în urma licitaţiei electronice organizate în baza Ordonanţei 5 % / 2002, privind aprovizionarea elevilor din clasele I-IV cu - produse lactate şi de panificaţie, au fost declarate cîştigătoare, în judeţul Cluj, S.C. Napolact S.A. şi S.C. Sompan S.A.

Beneficiarii programului finanţat de Guvernul României, în judeţul Cluj, sînt un număr de 27.900 de elevi. Pentru gestionarea corectă şi eficientă a programului guvemamentaL Prefectura judeţului Cluj a urmărit consecvent toate etapele implementării acestuia: instructaj cu factorii de răspundere din şcoli, verificarea condiţiilor ig ien ico-san itare la producătorii contractanţi. Şedinţa Comitetului o p e ra tiv consultativ a judeţului, de azi, 10.09.2002, va analiza stad iu l desfăşurării programului, iar joi, 12.09. 2002, se va p roceda la o simulare în teren.

Prefectul Vasile Soporan a solicitat, de asemenea, un rap o rt săptămînal cu privire la derularea acestuia.

Menţionăm că, în municipii, aprovizionarea se va face z iln ic cu produse proaspete în fiecare şcoală, astfel îneît unită ţile şcolare şi-au desemnat doar personalul de primire şi distribuire a produselor, nefiind nevoie de spaţii de depozitare.

' CASA DE EDITURĂ

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 20 4469 - _____________

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; 0788-307.983; Fax; 19.28.28 Centrala: tel: 19.21.27; 0788-307.982 E-mait:[email protected] - redacţia E-mail: [email protected] - publicitate Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ 19-74.18

REDACŢIA: C lu j-N apoca , s tr . N ap o ca 16•CULTURĂ; TEL; 19.74.90; 0788-307.982MICHAELA BOCU;• SOCIAL-CETÂJENEŞTI: TEL: 19.74.90; 0788-307.982-RADU VIDA; •ECONOMIC: TEL-1975 07;• SPORT: TEL: 19.21.27; 0788-307.982 - CODIM SAMOILĂ; -• PUBLICITATE: TEUFAX:19.73.04; 0788-307.987; •• DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; •CONTABILITATE: TEL.; 19.73.07; 0788-307.982 - LIVIA POP; •SUBREDACŢIA TURDA: TEJFAX: 3t.43.23• SUBREDACŢIA DEJ: TELiFAX: 21.60.75 - : ■ -

f-'LWT'j- < 5Î.'jî»5tvv >::v y r jL î •

„• - ST?

a-- - j •'5

i-i- t ifcl-

V-r. ‘ S-N* ”* ~• * 'A-i* • Ă-ai

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

au fost lăsaţi acasă - CORE · z m z m d o p m d & m t [,: ade\ ai ul euroweb. ro A N U L X IV N R . 3 6 2 3 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3 LUNI, 7 OCTOMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

au fost lăsaţi acasă - CORE · z m z m d o p m d & m t [,: ade\ ai ul euroweb. ro A N U L X IV N R . 3 6 2 3 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3 LUNI, 7 OCTOMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

pagini romanesti

pagini romanesti

Ultimele pagini

Ultimele pagini

Stolo se întoarce onsilicrii cer prefectului să se ... file: 2; - (. adevarul. eurowelxro ANUL XIV NR. 3549 ISSN 1220*3203 VINERI, 12 IULIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Stolo se întoarce

Stolo se întoarce onsilicrii cer prefectului să se ... file: 2; - (. adevarul. eurowelxro ANUL XIV NR. 3549 ISSN 1220*3203 VINERI, 12 IULIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI Stolo se întoarce

Pagini Landscape

Pagini Landscape

f . dn tcj. rofadevarul loan Gavra recunoaşto ... · ’V \ n r V/ / / A ' L i f . dn tcj. rofadevarul' ANUL XIV NR. 3516 ISSN 1220-3203 MARTI, 4 IUNIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI 0

f . dn tcj. rofadevarul loan Gavra recunoaşto ... · ’V \ n r V/ / / A ' L i f . dn tcj. rofadevarul' ANUL XIV NR. 3516 ISSN 1220-3203 MARTI, 4 IUNIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI 0

Pagini despre frumuseţe

Pagini despre frumuseţe

Pagini De Viata

Pagini De Viata

Pagini de jurnal

Pagini de jurnal

€¦ · "Jandarmeria este modul cel mai efficient de mentinere a lini9tii unui popor!" O'[apoleon CBonapurie NOUÄ NR. 9 (251) 1 mai 2002 e 16 pagini 4.500 lei

€¦ · "Jandarmeria este modul cel mai efficient de mentinere a lini9tii unui popor!" O'[apoleon CBonapurie NOUÄ NR. 9 (251) 1 mai 2002 e 16 pagini 4.500 lei

NP 076 2002 RevizuiNP 076-2002-revizuire

NP 076 2002 RevizuiNP 076-2002-revizuire

Pagini de colorat

Pagini de colorat

Anca Simionescu - GynechoASancasimionescu.com/!materiale/sarcina si cancerele-pagini... · 2016. 1. 19. · 2003 2002 2001 2000 0% proportia femeilor 20-24 ani 15—19 ani 35-39 ani

Anca Simionescu - GynechoASancasimionescu.com/!materiale/sarcina si cancerele-pagini... · 2016. 1. 19. · 2003 2002 2001 2000 0% proportia femeilor 20-24 ani 15—19 ani 35-39 ani

Pagini ECN Licenta

Pagini ECN Licenta

2018...WW = alb cald 3.000 K NW = alb neutru 4.000 K CW = alb lumină naturală 5.700 K ALB NEUTRU 4.000 K Temperatura de culoare optimă pentru birouri, magazine, hoteluri, catering

2018...WW = alb cald 3.000 K NW = alb neutru 4.000 K CW = alb lumină naturală 5.700 K ALB NEUTRU 4.000 K Temperatura de culoare optimă pentru birouri, magazine, hoteluri, catering

ANUL XIV NR. 3475 12 APRILIE 2002 ' . dntcj. ro ... · zia ri ndependent ' . dntcj. ro/adevarulj ANUL XIV NR. 3475 ISSN1220-3203 VINERI, 12 APRILIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI liderilor

ANUL XIV NR. 3475 12 APRILIE 2002 ' . dntcj. ro ... · zia ri ndependent ' . dntcj. ro/adevarulj ANUL XIV NR. 3475 ISSN1220-3203 VINERI, 12 APRILIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI liderilor

l ŢI, ROMÂNIA / ANUL XXX, NR. 8XXX / 20 PAGINI / 20 PAGINI ...

l ŢI, ROMÂNIA / ANUL XXX, NR. 8XXX / 20 PAGINI / 20 PAGINI ...

Atestat pagini web

Atestat pagini web

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile 458 2002(r1).pdf1 Parlamentul României - Lege nr. 458/2002 din 08 iulie 2002 Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile 458 2002(r1).pdf1 Parlamentul României - Lege nr. 458/2002 din 08 iulie 2002 Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile

hot204din2011anexa3cu2 · Pânä la 500 CP inclusiv te500CP i la 2.000 CP inclusiv este 2.000 CP i ânála 4.000 CP, inclusiv; Peste 4.000 CP Vapoare — pentru fiecare 1.000 tdw

hot204din2011anexa3cu2 · Pânä la 500 CP inclusiv te500CP i la 2.000 CP inclusiv este 2.000 CP i ânála 4.000 CP, inclusiv; Peste 4.000 CP Vapoare — pentru fiecare 1.000 tdw