ANUL I No. 139.

GRIGGRE G. PEUCESCUDirector politic

ABONAMENTE:In tar& t an 40 lei, 6 lune 2010, 3 tuni 10 let

in strâinatate i an 50 lei, 6 luna 25 lei

REDACTIANo. 3.Plata Episcopiei.No. 3.

10 RANI NUMERUL

A DOUA EDITIUNET2 ^Gf3 ,L4it

APARE IN 'MATE ZILELE

\ \t.;l 1.1 \1.\II I-:

N. (ìR. FILIPESCUProprietar

A N L N C ItJ R Io l,

r,. 1 I

.\ I 1\IiN I'IR-\l'L\Erri3t;alpir.i.- ltv,

10 RANI NUMERUL

BUM T111E1 Ila, I.1 IRII'f IIS:1II

BATAE DE JOC !

TOT P'Al \ COLF.CTIVISTI

CHESTIUNEA DIrtNAREI

RAROMET IUL1

VELUE ALBASTRU

RE7OI,l'BAIA iIE Li BOTOS :III

Dupe parerea unaimä a tutuloracelora cari ali asistat la iutrunireaile la Botosaai, ea a intrecut, In e-locint& si in entusiastn, tonte celel'alte Intruniri, pe care opositiunea-unita, le -a tinut pina aci.

Aceasta constitue de sigur unmare succes, si nu este de o micaimportant& pentru noi, d'a sti, c&

un mare si frumos judet, este Crupsi sutlet et: opozitia.

Dar, ceca ce reese mal cu seam,hdin aceasta imposant& intrunire,ceeace ni se pare eh ponte atrage dupésine grave resultate, este declara -tiunea unanintit a membrilor opo-sitiunei, caguvernul Maiestatei Salenu mai este un govern normal, con -stitutional, ci o dictatur& revolu-tionarr,

De muli Inca, cîti -va oratori dinopositiune exprimaser& aceiasi idee;si nimeni n'a uitat modul cum d.Alexandru Lahovary a judecat re-gi:nul actual, calificûndu'1 de: «Ce-sarism far& glorie si despotism farriordine.»

Nici o data iosa, capii opositiuneinu se pronuntase, ca sö zicem asa,In mod oficial, asupra acestel cestiuni.

Astil -zi din contra, tori, ori carelnuante politice ar apartine, sunt deacord pentru a zice cä tara este o-primat& de o dietatur& ilegala si re-volutiottarä.

Existenta unui pact futre Regesi d. Ion Br &tianu, afirmat& decapii opositiunei, evidenta compli-citate a Maiest&tii sale, se impunchiar acelora, care se puteali Indoide aceasta pin& aci.

Cat timp tara se alla numai infata unui guvern care viola legileordinare, care comitea si lasa sé secotnita abusuri de tot felul, oposi-tiunea,de si constatt-ind cu regret c&Maestatea Sa, neintervenind, nu iu-deplineste datoria sa de Rege, pas-trase o atitudine respectoasä. Easpera ca tara, la viitoarele alegeri,va goni de la guvern, pe cel cari oslabiserä in afarä si o jefuiserä inIntru. Tout& lumea, iii aduce Incaaminte de modul cum ali fost facutealegerile; Regele si d. Ioan Brätianu,distribuir& in dreapta si In stringafunctii si decoratiuni ; si acolo undecoruptiunea nu era de ajuns, se usade intimidari.

Ast -fel, cu punga intr'o maná sicu biciul intr'alta, d -nu Brätianuf &cu se se numeascä atele camerefar& seaman, cari ali fäcut atea re-visiune grotesca a Constitutif, al c &-

rei singur scop a fost d'a îneca inmasa micilor proprietari- functianari,incapabili d'a resista prefectuluiacel mie grup de oarneni indepeti-Denti, cari mai lupta inca in cate -vacolegiurl intâiü.

Cïtnd opositiunea vazu, ch aceastacamera,--- discreditaita de la inceput,prin modul cum se faeuse alegerile,decapitata apoi prin retragerea gru-pului liberal conservator, si in urmfta grupuluì Itosettist, se atinge depactul nostru fundamental si voteataaapanagiele, ea se Intoarse Nitre Su-veran, ii aduse amiate ca el nu eun simplu presilent de republica ciun monarch constitutional, si eh îsi

-calca jurilmîtntul daach nu intervine.Vezrand iosa ch Tronul era gol. si

ca se Iuase hotaptrea d'a nu ascoltaplhttge'ile cele mlai juste, opositiu-nea avu un moment de indignat.iune.Ea lush nu desespera cu totul deRege, si continua a se adresa lui.

Itespunsul Itegelui este cunoscut.Prel'ectul sa de politio a arätatpretutindenï, in capitala, depesa sacatre d -nu 13ratianu, care a facut a-tf t.a sgomot si care fu publicata inurina si de ziarele guvernamentale.

In acca depesa, Regele zicen, Insubstanta, ca va lasa multi aniInca banda colectivistâ sii esploa-teze tara.

Mare fu deceptiunea capilor opo-zitiunei, vézân(1 accosta. Asta -zi tusanu putem de crt sè ne felicitäm deaeest lucro, (,aci lui if datorim viriliresolntinne de la Botosani. Acea re-solutiune declara pe M. S. Regelecomplice al d -lui Iorl liratianu;ea se vede cîtt de Instrñinat estede tara, cel care a cedat BasarabiaItusieï, t'ara corn peusatiuni, pentrua scopa popularitatea favoritului, siDunarea Austrieï, pentru a obtinede la strjiri peraiisiunea d'a pinope cap coroana de rege.

Resolutiunea care a fost aclamatade valoroasa populatiune din Boto-sani, va fi aclatuatäde sigur In celelalte judete din lar&. Poporul tre -când de la cel mai profund respectla criticele cele tmai amare, ¡ncepesè vaza cine e adevératul respon-sabil.

DEPESELE ;1(E i'l'IEl 1111.1S"

Sofia, iv \1 ;11. S2, telegratlaza dinBurgas ca politia a procedat la aresta-rea mai mullor indivizi, dintre cari ju-ui út;(ä1 streiní, si cari sunt acusati caali urzit uri convict contra vietif prin-tuluí Alexandra si a primului miuistruKaraveloff.

Justitia instrueste.Dispositiunile populatiunií In pri-

vinta printulut sunt escelcnte.Printul Alexandra a plecat din Sli-

ven si continua calatoria spre Burgas.Canea, 19 Mai. Adunarea Cretana

a trimis consulului otoman o adresaIn care 'sí exprima sentimentele salede fidelitate fata cu Sultauul.

Siena, 19 Mai. Se desttninle irtir'tutmod oficios, cet d. de Pusirtld, in cali -latea sa de director inlerintar al rrtinis-truluï de conterciarc, esilci de a tua res-ponsabilitatea une: acfiuxi vantale con-tra Rontdniel.

Conferiafa vamald discutôltd toatepuntele supuse exantertuhrï sèñ, a decla-rat cä lucrlirile eï stint terminate.

Delega f ii vor adresa ant raport celordour guverne, fi aceste se vor ittfelegepentru a lua ntèsurï necesare.

Paris, 19 Mai. Subscriptorit Im-prumutului vor primi 4,57 pentru osuta.

I'aris, 19 Mai. Radicali' sunt ho-tariti a interpela pe guvern pentrua obtine espulsarea printilor de Or-leans.

Ministrul n'a decis Inca nimic, dar seasigurä ca va lua, mainte de deschido-rea Camerilor, o hotarlre asupra con -duitei ce vor tine inaintea parlamen-tulul.

BAT«E DE JOCSituatiunea sunrirì 1a l ;ili t i N ;t-

tionale pe ziva de : '\ini, (dicata hihlonilortil oficial N,,. íllït,arata atat la arlieu! cìat i la rrasi-rul compturilor curen te un spurde trei -zeci ( :30) milioane lei.

Acest spor este pro(lusnl romei ro-mane vìnduta in streinatate, pepretil re contribuahilii.(lupïl ¡irinci-piile tl -liti Nacti, rio ttehne sl\ci eonstä nu in aur, nn alt ar int,niel ciliar in hilcle, ale ale Iliancei ciin Celcuri cuise. de d .usa si datedrept buoi Casirriei Centrale a statn-lui, care le conser\'it Ill hulla eï pinavor devesi neees;arii si pentr(1 tarìnot corltrihuabilii platiul dub:ìnz.istreinilor circa (1 O,'( pe an, adita in:tO milioane lei ron 1.800.i)00. cee:ace revine la circa lei arre .';.0011 Lrfie care zi, osebit de aginl ce crostein loe sï' scada.

In Mai 1SS :I aginl era 2 (,'O, in I\iaiI SS era .1 O u,in Maui 1SS5 era 10 0 (1si in Mai 18ti(i este 1 i O "I) si niel pa-te fi alt -fel, ale care ce agiti( cresteîn proportiune en eïitinicaa bileLelnrce Banca emite si dnpa priucipiileadoptat(l de (I-nit Benham', Naco,CAnlpineanti, Sturdza, C:aruda, taraeste CU atût inni avulñ eli erat posedtmai multa inonetìt de li ;trlie.

Gel(urile (le 30 nitioa ne, emise deBanca si date Casieriei Centralo dreptvaloarea rentes vi'ndnte, surit plati-toare la tercie, si ca ast -fe'( rcpre-sinta 30 milontie bile(!' care, ad &ogatela cele puse iu circulatiutie ¡n stun&de 95 milioane, ne da o circulatiuuein suma de 1115 milioarte, eu 17 mi-mil.oane mai molt de cât permitelegen, de tren ori stocul metnlic careeste de 36 milioanel

Ce le pasa ins& adulinistratorilorsi censorilor cä legea se catch, caagiul creste,ch impositele se märesc,child unicul scop ce urm&resc estede a face treburile colecti\isülo, caricer dovezi bine s ti iar nu vorbe, pentru asigurarea createreí neincetatàaaverci lor propri :. , \'u(art .sui'! ci!

Amiatiin onorahililor domai de-putati cari ali cerut d -lui Nacu sëpublice compturile de gestiune aletesauruluï, caco tonti promisiuneace le -aïr dat,de si ali t.recut trei lupi,nu s'a publicat pana acuto nimic i.ne permiten' a'ï iutreha decd. aiciaceasta nu este o dovad& ca guver-nul 'si ride si nicï nu urea se stiedeCamerä si Senat cu care itnpreuna'si bate joc de tara.

X.

TOT-U';11\:t COLECTIrISTI!

Discutine urmate In P;arlamint, cilocasiunea vota +rii tarifului autonom,vin de confirma opiniunoa u a d,' mutt!adita la noi, ca iuter,selc personalesau locale ne sLapïincsc mai mutt decat grija de ['isole public.

Farci lunga lutroducere sr iutr,m Inmaterie.

Ieri se termina In Camera tariful a-supra marfuriior din categoria XVI].In care intra si cortile ((!dactice, si seincept' discutinuca asupra categoriciXVIII, Io care se prevcd ;i leninelc (leconstrucciune.

Luugü si animata discutiune acade-mica asupra articoluluí privitor la scu-tirea sad impunerea cartilor didactice.In desert anal din ccí mai spiritualimembri a1 parlamentului cauta, cu a-bundenca verve) sale, se convinga pecolegif söí cum -ca cortile didactice. Inori -ce limbi ar fi scrise, compun ali-mental esential al inteligentel si ea a-tare trebue scutit. In zadar se fuco apella sentimental national spre a crutacel petit' cortile romane ce ne vin depeste munti: Camera vota impunereacartilor didactice de ori -ce categorie simerse mal departe.

\Iii se, dir ut' prora i;it r-u. L :t ( :;i-iecori ;l \ \ill. ari. í't",, le:nn ' de ron-strticl.iunt'. nu ma; fu \nil at de :a!iiteu-tu! spiritultn ci de al purtett : ;ir_u-intnt percillptnril"I pentru Cu. discuti ;asa ìu In p ;lrlamenl tira din ;,colt' tril-nrtrr nennrocile caro It allo_ presli_'iulsi li send merito! Iucrilrilnr, chiar inmod rogiti\, de an esista \re

interesele In joe stint ;lei n n)ìí1, rotti,In hate senst,ri'e. `;tins ca pentru es-pinalarea Irmntliui de conslrurtiunefnnctioneaz;-i do cat( -\;t aia la tuoi f :abri-c,a de lìer.tslrao (loot si ('snip. c,irt ac-tuaintenle nti nl:+i nunu'le 'I po ;arati (leGoetz sere :i'i esplica origin ;l, dar inn'alitato e sociel;dta privilegiatilor ilaaa-vutití in ultima decente.

.\taît tie mull s'a dus s\nnul despre^;tl face si cat pn;ale aceasta soci"'rite.In cut menllarii ( ::Interni de center( dinCluj, calo,) an rust ïu\ iln!1 'si ilea pa-rt'ren asupra couoli!,iunilnr vinosarei cnu-\'t iltllillÍ, Till nit.:Ira do a pomeni lit' osnei.t ;te de esplrtat:ue a lenlnulul dinlio:naînia, it' c:apua earei;a s'ar aria clli :,,r('orr;'nrr1, care prin ìnnit ;l -i inllucnta( -tc., etc. Camera din Cluj to inemoriuls'aia,redaclat In limb :t unç;,lyd. e ;Halt deircvercntioasai eau-, snverunul nostril,cis e tie ptisos a mai sRìrsi citati.'.

Dar alaítnri cu lieráaraele Goetz carese hucura de ('avori si pri'; ile ir. func-Çioneaza to Ora, en n)u!t lini (Ilnainl",alle firrtastrae cari riti shine ;lint tara cuietnnele do cnnstructiuni, ad exportallgrinzi, sc(nlluri si allele si iii avidmarch, merit de n utilisa în deoselll Iliateronlfanesti

iert Sncietatea streina Goetz niamull sir in í si zecimile do fierals!raeromâne s(l toast la !npla piept la pieptIn Camera,

Prima, f:ivorizuta cum e si netcmîln-du-se de ver n concurent,a, fìind ajunsala un grad de desvotare apron pe desa-versit sustinea mica tax& pus& usuprahutucilor (le brad de catre tariful coinsitmei fierastraele romane, cari si sub ra-por,ul capitalelor si acela al producerii,sunt slabe,cereaü drepturi proteetoare.De aci lupia ; o lupta ainestecit( cucearta, sgomot si allele. O butiiru_a debrad a fost In stare si atinga In inte-teresele personalty ale câtor -va me!nl-iriiai Cameri( si accosta n'u putut mergemai departe.

Iala sua ce auspici:, In ce conditi unise voteaza tariful autonom. 0 lucrare

care trebuia sn Intruneasca In juruleï tot ce tara aceasta are mai capabilsub respectul specialilbtilor, tot ce tartaceasta are mai detnn sub respcclulneintcresarii personale, a provocai atâ-tea dispute urllncnrate dc nevoile cularut saü cutarui capitalist din Cameral,vtrtt to toate societatile de exploatare,si din cetrebuia sc fie, degenereuzaa Iiiniste m('suri nepopulare,care'i vorpre-gati In curend caaderea.

Carol.

CHESTIUNEA DUNAREIA pLurrra',/ 11,11/ Jln /'11r111'rlt,arr

(v/'rnrrnnlr,'r'bl/ l5wrr'rrr1lrrrr/i,7'1rlr.rl.l.1.1/.(qr.New-York. Cha" b'r'rrbrtcr's sors i SbS.

i'ran;lrt I

Rusia ridica o difirultate a(iitinn;llaí,p10i)uiifind at su ir _ t contrn'nlni co-misiri etnropela,, ¡t ;.rlt a llordica a gn-i-(or l)uniircí, care eri sub iut idicliu-nca el esclusiv,i, coprinzàndu -s( in a-ceasta si giura Uaeacolf, care era Ina-inte, cea mar i :uporlanlu. Rusia propollea nu numai d'a lmpiedica agenti:conlisiet europene d'a visita gurile careerari sub controlul el esclusi\, darchiar d'a executa lucrar) cari, daca anreusi, an fi departat tot comertul de lagura Sulinei, comisia europeana nomai avtand atuncí ratiune d'a exista. A-ceste temer) pareaú a fi fará temei.Eran ansa alte considerati' politice,irftrecare va fi destul d'a menciona, ca po-sedând aceste gunr, Rusia putea pre-para In acest loe vase si muniliuni,permitandu'i. d'a merge or cand peDunare In sus, In casul unii resheiIn aceasta regiune. Conferenla din Lon-

1j \'ezt t'Epoca» No. i36, 137 gi 1<38.

tint s introni la Februarie ißK3. "Aus-tria refna tla cnnsitl)I,i la prelnngireaconr.çit', eurultent', dvcaí uu se :te(eplarn(liii;l n)ilìa, conform principiilnr a-

tatWin Il;trr; re, nllinm con-('osie e ir' \'riti;i `'o iaen . Ilti'`ita co-Iva In in'oresul liherl:itel llun:arei. sr.se scuteascta guri!o 1,, (;trl le posedadaïnsa de conlroltt! curnpeaol MareaIlril;tuie spro a ol l,in, rev:t pen!rnn)ar,ie el cnnierl, promise d'a se e tnforma act stmr cereri.

liunuiniu atvea nta litui natural pen-tru a participa ha ac. -asla r1.ulÍ, rint;a.iI11 attimal ea put('I't' 1ivttrailta, lti`Laaapcnlru eía aveat uu delegal ìu eoaisiacurupeatla.

Iteprezintantií et 1114.í, ea si cei aar

S''rhici si ai lhl!_'nrieí, furtî eselnsi.In contra prutesl;ttiunilor Ronl;uliel,conforiut:t aaccepla iu priuCipìri, corni-sia mixta, tii tuilerie ritil!caraí tra-taint, cu huile cía era evident., Cai nuputea fi pus ln vii2oare, fifth con-sinttinla\nUll Ilnnt:îuira, pulere rive-raw. Nu era eu putinlat ea pnterile s,

recur;:a In l'nrla penlru a impune naï+-suri, care fuseserít respinse 1nLr'unmod alltsuiul, de principal;a patere ri-voranai : e.tcl eel putin pe o trenne acursulul uavigatbil al Uuníncl, un Vial)ap;utnne lit)ul;'tnier, Cu toatat iusis-tentat :\ustrieí (nlaforent:t rrfttsìi d'ada formular cxecutorio decisiunilm's;;le. Cu lu;tlo ca fuscscra rallilicale,docisiunile confercutl í, ln ceoa a' pii-vea pe Ronlaînia, rtm:aserä ìns.l ucex(i-cuLlle. Rusia e siu;'ura pulere care anbtinut Ceva : cacï se decise ea gu-rilr, l)unarci apartinìnd Rusiol, nu vorfi sub controlul comisiei europene.Prin convrnti;a din Londra, puterilecotnisiunci europene fur:l prorogatedin inn In treí atri, afara de cazulcan(' or denuntat-o una (lin pulcrilesemna,tare si puterile comisiunci fta&tntinse pinti in Braila.

Romania se impotrivi aceslor nï:surt.Chestia libert;i navigatii :a iluviilor a-i uusese îutr'ofasal loarte curioasci. Sta-tele cart pnsrd;ä gurile si partea din josa 1)uu.treí, cratí pontru libera naviga-tie, pr child pttteroa care poseda parteado sus a fluOu!ui, vui;a sü udtica res-trictiuni navi,atieí In intcresul mono-polurilor create de dlnsa.

Resuitatul e, ca paìua uçí .suttL optsistcnlc dnferitc dc rç'gulanrculc pt iLr'Ul)unare, pe cam] traat;aiul din Paris ditt185(1, pre\vr.utie uuul sit gur p:,utru Ilu-viul Iulrrg. :\vuua, dup: conforitita dula Londra:

1. Regitnul Vurtelnber::ului si al ila-variri pelitru parted -de sus a iluvlutui:

2. Ro;iulnl Austro-Iingariei.:;. Ilegimul Serbiei.4. Regimul Portilor de Fer, care este

incro(lintat :\ustro-iiugarieï.ú. RegiutulComisici mixte, de la Por-

tile de Fer la 13raila.(i. Regimul Comisitineï Europene.7. Itegintul Rusicì: si Roniânieí pe

bratul Kilief.S. Regitlìul Rusiei pe gura f)cistcoll',

PARTEA ES T ERIOAi;AItalia. lrlrru,t, 17 stai. Din (life-

rite !'arti ale slutnlul \in Miri despreiviro.l ciClonulni \aîrl,'j.' in provinciaBrescia. Coa mari atare pide de l,lan-tatiuni s'a stricat ; In Lortailo si Monte -chiari s'ali surput omite case : lit gollul de la Patlerno loarte navele alt sufe-rit slriC.aciuní : in citnitirui bisericetdin Lonalo s'ali resturnat toate crocilesi monumentele ; in Genua aia suferitstricanitri tu el -zeci de nave ; in Spezziaali suferit stricaciuni toate cassie de pemal. Stint temer', cä multe nave de pemare vor lî pierit.

x---110111a, 10 Mai. Sunt aproape sé

se termine negocierile Sfantulut Scautcu China pentru tnfiintarea uuei lega-tiuui diplontatice independente. Vati -(anul va fi represeutat in China prin-tr'un delegai apostolic ca resedinta InPeking si s'a desiguaL deja un prelatde nat,ionalitate italiana pentru acestpost. x

9EPOCA O M all'

Anglia. Londra. 17 M:ai. -Se vor-begte ca Gladstone are de gaud se di-solve parlatnentul si se fact alegerrnoui : dar regina ar fi preferind se In-crediteze lui Harlington conducerea a-facerilor ; Insti una din aceste mesurapare a inevitabilä. Se zice ca Rosebery ar f exprimat era indoli daacamai poate remânea In minister.x

Londra, 17 Mai. Times primeste ostire din Constantinopol sa scopul ca-letoriel representantului rus la Atenaar fi numa! se 't1 la familia si se o ducaIn Franta. Consul general rus din Ma-ccdon:a a fost chemat la Yalta.Y

Bel Bruxela, 17 Maiü. Cle-ricali! desfasoars o propaganda ne maipomenita pentru alegerea de mâine.Agentii for merg din casa In casa sprea aduna voturi si nu se sfesc sas af-seze placarde false, in cari se pretindecä unele comitete electorate liberale arfi atacând candidatura lui Buts. Dacamanne liberalit nu vor merge tors laurna elettorale, se poate IntImpla les -ne ea clericali) se Invinga :a alegere.

Tonte meetingurile socialiste de ieris'ali petrecut In linisle.x

Bulgaria. Filipopol, 16 Maiü.Opositiunea a Incercat se, aranjeze aiesun meeting contra guvernului. insti a-ceasta Incercare a facut un fiasco de-plin. Din comunele de prin prejurulFilipopolci se adunasera ça la 5000 lo-cuitori, car) ali navalit asupra convo-catorilor meetingulm strigalnd : «Vosne -att convocat spre a goni pe printulnostru ? si numa) intervenirea politieii -a putut scopa se nu fie maltratati demultimea Infuriatal. Apra Intrunirea, ces'a petrecut in liniste, a votat o resolutiune, In care vi-a exprimat atasa-mentul si devotamenlul cetre printulAlexandru si Increderea In guvern.x

Madrid, 17 Maiü. La nasterea re-gine' ali fost fata Camerara major Con-tesa Girgenti, damele de onoare deserviciü, functionaril si servitori) dinpalat ; apol medici! Curt.ii si arhiducesaElisabeta. Curierit regali cutreeraü ca-tart oracul spre a face convocarile pre -gatite de mat nainte.

Pe strade si prin cafenele era incamulta lume, care a plecat Indata sprePuerta del Sol. Era la miezul noptii. Sefacu o miscare extraordinara In tot o-racul. In sala de eeremonil s'a adunaiurmatoarele personagie : ministri), se-nt palatulul, o deputatie a atnbelor Ca-mere, delegatií din Asturia, o comi-siune a Granzilor (boeri), comandanti'armate) ci marine!, caNaleriï ordinululMielulul de our si al altor ordine, mi-nistrul presedinte, presedintia Curtis deapel si de Casatie, at Curtin de conturisi consiliulut de resboiü, arhiepiscopulde Toledo, primarul Madridulnt, depu-tatiuni ale clerului si corpului diploma-tic, etc.

Regina a nascut insti tocmal a douazi la ameazi. Prima damn de onoare aanuntat ministrulul presedinte, ca re-gina a nascut un halat. Imediat s'a ar-borat drapelul national. Dupa bae, doc-toral Riedl a predat copilula rhiducesel

Elisetela. care l'a pus pe Diva de ar-gint. C,amerar.ì major presenta p, re-pele de cun'aid nascut. Apot ntitiistrulprey, aliate ridica coltnrile ví'lului, eucare era acoperit copiIiil Traiascaa Regele!( \finistrul ale justitie adresat aclul de nastare.

l:ànd stirea s'a 'alit in multiple si 21loviturï de tun an anuntal n;aslereauntil baia!, mircarca aie vesrlie In Ma-drid a devenit gener,da.

Regina a rugat pe Papa se tie nati,cea ce Leo XII a ci primi[.

CRONICAila romei cut !

Prima -vara omenirea find espusadeselor schimbàri atmosferice, omulcare se ferente de junghiurs si de gu-turaie, are obiceiul ca Incinte de a esidin casa se se uite la barometrul atar -

nat de perete. Acest instrument rotund,compus de o teava umpluta cu mercuriüsi o limbi la mijloc, tt apune Indata,daca poate se piece la plimbare cu bas-tonul tn mana sae daca ar fl mai In-telept sassi ea umbrela si o haina matgroasa, caci limos barometrului cadesan se ridica dupe cum are se fie sivremea.

In lumea politica, persoanele obici -

nuite se umble cu patrontasiul In doneluntre, nu stieaü pana mat dduna-zt Inspre ce partid se apuce, din causa lipsetuuut barotnetru indica nd cu o oare -careprecisi une daca guvernul e tare, se clea-tina san s'a dus pe copla.

Avram In tara la not b;irbat.í care descoperi se sisteme lìnanciare, sisteme e-conomice, aveam colui generalului Fal-coianu, rublele rozase ale d -lui D. Slur-dza, poligraful lui Ienrlace, uulul silaica d -luí T. Bratianu- Carada, aveammií si sute de inventi! bune san rele,dar ne lipsea cu dessvcrsire un barometru politic.

In sfârsit astazi ne am Imbogstit cieu acest instrument.

D. M. Cogalniceanu s'a hotarlt se sesacrifice Inca odata pentru tara sa, s'apreschimbat In barometru.

*Out este ca zeul Mercur, represen -tantul diplomatic din mitologie al co-merciulut, diferitelor ghesefturi si aldragosteï, a avut multa Inrturire si pedin atara si pe drnauntru asupra d -luiM. Cogalniceanu.

5tiut este ase +menea ca intocmai cabarometrul despre care vorbii la tnce-put, nenes Mihalache este Inzestrat cuo timba care dupe presiuncle exterioaremerge la dreapta san la stânga.

ora -ce inventie, barometrul Co-galniceanu lasa adesca multe de doritla Inceput. Se observase spre pilda caadesca limba sta nemiscata ; dar dupeputina practica, s'a constatat ca este deajuns se apeas cu ceva grcü asupralimbel, Intocmai cum se bate cu dege-tul asupra celua -)alt baromelru, si In-data se pupe In miscare.

Daca doue personne ar avea interesecontrarii si ar dori lusa ca limba sevie la dreapta,iar cea -1 -alta se o atragala stânga, va reusi neaperat numai a-eel care va apasa cu un corp mai greü.Aceleast greutati tntrebuintate si din -

tr'o parte si din cea- l- alta,ar isbuti Insti

see mentie ace;el.re! Iimlaet cart -valimp.

11. Co_aalniceanti data ar fi fost Itizes-lrat ,le un egoism,' national Ca d. colonelI'astia.;ufi putut se nu'sa destainuiascùinvent ia. D -sa tiind Insa foarte liberal.face cunoscut luluror sere stunt:' cabarometrul Ge_ :a!niceanu este d. vt'n-zare.

Areca Matti 'Arecs de doueArecs detrei!Cine da mat mull !

SCHOPENHAUER FRANTUZESTE

U lucrare mult asteptata de cet ceurrnaresc miscarea filosofica a timpu-luï modern este In fine tndeplinita : e-vangelia pesimismulua, opera princi-pala a lui Arthur Schopenhauer (Lumeaça vointa si ça representare) a aparutin traducere franceza. Si ceca ce estecu deosebire interesant pentru not :traducerea este faceta de un Roman,cartea Insani este tiparita si editata Incapitala Românies.

D. J. A. (Zizin) Cantacuzin publi-case mai nainte in colectia lui GermerBailliì re (Alcan) Bibliothèque de Philo-sophie Contemporaine la Paris douealte traducer! din Schopenhauer :Aphorismes sur la sagesse dans la rie(1 vol. In 8 °, 310 pag. 1880, editia doua1854) si he la quadruple racine dr( prin-cipe de la raison suffisante (1 vol. In 8 °,202 pag, 1882).

Afar) de .aceste mai erail traduce Infa'antuzesLe (de Burdeau) cele dos di-sertarii ale lui Schopenhauer asupraMorale' si ciîLe -va Essais et fragments.

l)i.r propria filosofie a marelul eu-getalor, cartea fundamentals, care co-prinde In toatfi desvollarea et aceastranie dar geniala concepriune a u-nut Budhaism renascut In mijlocul cul-turel secolului al 19 -lea, lipsea pina a-cum celor ce nu eran In stare a o citiIn limba germana.

De vr'o 7 ant editori( din Paris a-nunta o traducere a ei de Burdeau, çafind sous presse, dar traducerea numaiaparea Cu tot interesul extra- ordinarce se desteptase Imprejurul ideilor lutSchopenhauer.

In acest time, d. Cantacuzin Intre-prinse lnsusi aceasta traducere si as-tazi traducerea este terminata, tiparitasi data publicitatir In doue mari volu-me, de Impreuna i090 de pagina, In e-ditura d -lui Socec din Bucuresti, subtitlul Le inonde comme volonté el com-me représentation.

Traducerca d -lus Cantacuzin este e-minenta. Rare -ors o ana de Insemnatalucrare filosoficâ a avut favoarea de afi interpretata 'luteo limbe streins deun traducetor, a carni agera inteligentasi Intinsa cultura generala se'I f pusIn stare de a se identifica pana la acestgrad cu toate amenuntele conceptiunilautorulul sea si cu toata frumusetea ciInaltimea stiluluï lui.

Nu putem termina aceasta scurlä a-nuntare bibliografica fars a zice un cu-vèut de lauda pentru d. Socec, care aavut curagiul de a lua asupra'sí aceas-

la puhlicare In limba franoeea si a eo-secttal'o in stahilimentul sí'ü grafle In-tr'uu mod asa de convenabil.

T. U.4INFORMATIUN I

Precum am anuntat astâzi se vadistrihui probabil deputatilor CarteaVerde, care contine actele privitoarela conventiuneai, de convert.

M. S. Regina se va duce sé se in-staleze la Sinaia. pe catit vreme Re-gele va absenta pentru a inspec-ta trupele din orasele de pe mar-ginea Dnnárii.

Citim in Roruiinia liberà de azi :Guvernul pare piana acum hotârit

a face experient.a tarifului autonomfat& cu Austro Ungaria. Experientaare sé aducá lumini mai vii de eâttoate discutiunile de teorii econo-mice.

itSé vorbeste de numirea d-lui Tras-

nea în postul de prefect a1 judetu-lui Ilfov.

Comisiunea technicâ pentru con-struirea docurilor de la Galati. siBrâila 'ST va termina In curî,nd lu-crarea.

Se zice câ aeeastâ lucrare va fi

supusa unui mare inginer din strâi-niatate.

M. S. Regina Maria Cristina, Re-genta a Spaniel, a notifient oficialcásâtoria cumnatel Sale, A. S. R.Infanta Dona Maria Eulalia de Bor-bon cu infantul Don Antonio deOrleans.

0 noué hotie s'a petrecut la postacentralâ. O scrisoare de valoare adisparut de vre-o trei zile; pânáacum nu sa descoperit nimic.

Sunt arestati doui conductoripostalt.

DECRETE

D. doctor Aristide Razu s'a revoca'din fuuctiunea de primar al comunel ur-bane Térgu -Ucua din judetul Bacah.

S'a disolvat cotisitiul comunel ruraleMárza din judetul Vlasa.

D. licentiat tu farmacie loan Monsanueste autorisat a transfera farmacia sa dincomuna Becket, judetul Dolj, to comunaUrlat1 din judetul Prahova.

-- D. '1'. \'asilescu este numit In f'unctiu-nea de subcomisar clasa I pe hingat pre-fectura politiel Capitalel, In locus d -lui D.Georgian.

Suet numitlD. P. T. Ilene, grefer- comptabil la asilul

de infirm! si vagabonall de la Rachitoasa.D. A. I. Matee -cu, grelier- comptabil, la

penitenciarul central Tulcea.S'a aprobar demisia din armatal, pe

ziva de 30 Aprilie 1886, a administratoru-lul elasa i 1[agi Enusi Akxandru.

Sunt numitt :

b. P. Chrislu, ju(tecaitajr al triharnaluluidc ocul '\ledtidie.

D. N. Fotiadi, procuror la tribunalul Ia-lomita.

D. Ant-hiel Nicolau, substitut la tribuna-lul lalmita.

D. N. Slinghic, judecaltor al ocolului'l' rgu-Jiu.

D. St. Dobroneanu, supleant la tribuna-tut Gorj.

D. St. \iladoveanu, substitut la tribuna--1111 Gorj.

D. Dr. Gaster face la Oxford uncurs asupra literature' orientale a-tingênd adese-ori literatura térPinoastre si a Peninsulel Baleanice. Negrahim a da cititorilor ziarului nos-tru sumarul interesantului curs ad-lui Dr. Caster :

ILCHESTER LECTURESSYLLABUS

1

Introductie. Influent,a mutuala aliterature' si a folk -lore. Irnportan(aliterati. rei greco - slavone to privintaaceasta. Rasele slavone In PeninsulaBalcanica. Invasia Bulgarilor ci ur-mele influentei tor. Relatiile for cuimperial Bizantin. Cristianisareator. Ciril si Metodiü. Originea al-fabetului slavon. Cresterea veches li-teraturi slavone.

II

Miscarea eretica In Peninsula Balca-nica. Originea si latirea Bogomili-lor. Relatia tor cu sedete eretico aleEuropei centrale. Schifa aceste! e-resii. Infuenta el asupra maselorprin literatura apocrifa. ¡Iislorienbi-hel si Misterile Biblice(CresterPlays)Cosmogonia. Legendele ale lui Adam,ale Cruce), ale lut Seth, ale lui Avram,ale luí Solomon, etc. Transitia dinliteratura scrisa la folk -lore. Golu-binaya Kniga.

ITI

Apocritele noului testament. Ca-racterul for distinct. Evangelia luíNicodemus. Coborlrea In lad a Mai -cet Preciste. Apocalypsa Sf. Pavel.Revelatia Sf. Ion si Legenda Antichris-tulut. Scrisoarea din cor. LegendaSf. Sisinius. Transitia In Amuleto,incantati), Descântece.

IVRomaraturt ci epopee bizantine.

Historia luí Alexandru. AsediulTroc!. Aventurele lui Diogene Akri-

tos. Literatura fabulelor si apologe-lor: Barlaam ci losafat. Archir siAnadam. Viala lui Esop, lut Syntipas,lui Stefanit ci lu) lhnilat.

Cloncusie : Dependenta Folk -loru-lut occidental de literatura scrisa o-rientala ai special apocrifele. Impor -tanta literaturef greco slavone ça o le-gatura intre amendoue.

FEL URIMIPata tarulut. Pe uncle trece

trenul In care se ;;aseste 'Varul In ca-tatunie, sunt !asicar! soldatii la o dis-tant& ocre care unul de altul. Terenute bine cercetat si explorat de mal na-

FOITA ZIARULUI «EPOCA»

5

FORTUNE OU BOISGOBEY

VELUL ALBASTRU

( Urware¡

Comisarul, sfârsind de a asculta ra-portul subordonatului sea, trecu tntr'oatenanta a spitalulua, dupe ce dt;te or-din de a i se aduce acesti domni.

Cänd es intrara,condusi de brigadier,gasira pe comisar asezat inaintea unetmese, si omul arestat lua cuvântulfare se mai aatepte a fi Intrebat.

Domnule, zise el, cu o violentatinuta oare -cum In frâü, cred ca d -v.veti pune capat unes odioase si absurdeperse>cutari. Agentii d -v. m'aü târâtact ca pe un ran- facator si n'am pututobtine de la seful for nict o explicare.Vas rog spuneti -mi de ce sunt acuzat.

Ve voiü spune, daca In adevernu stir! nimic, zise sever comisarul,

dar ve Invit mat intâiü a raspundela iatrebarile ce ve void pune.

Preved aceste Intrebari. Me veti1ntreba, ca ci acest brigadier, daca aminirat Cu o femeie In turnuri. E[ binelea nu tagaduesc.

Aceasta v'ar fi foarte greü. Maimulti martori v'aú vazut. Ce an facutacolo ?

Ceea ce fac In Coate zilele multialts visitatorl: am admirat panoramaParisuluí.

Atunci vati suit pâna la platformscare e d'asupra turnu!ut de la Sud.

Nu domnule, suirea pana acolo arfi fost grea pentru persoana pe careo Insoteam. Not ne -am oprit la galeriacare se intinde pe toata fatada bise-rice), la baza celor doua turnuri.

Ati stat mull Limp acolo?Foarte putin, din contra. Un sfert

de ora eel mult. Era un vânt foartedisplacut ci acea doamna n'a pututsta. Ea pentru aceasta s'a si hotarâta se coborâ.

Aceastaolnteleg; dar ceea ce nu tn-teleg este de ce n'ari facut ci d -v. ca ea.Pentru ce ara mai ramas pe aceasta ga-lerie unde era atât de rea?

Necunosculul fácu se se astepte res-punsul sea si sfârai prin a spune, esi-tând ca un oro ce nu gesise nimicmai bun:

Pe mine, venial nu me supara.Causa era atilt de rea aleasa In cat ceidol amici Is) schimbara o cautatura deocht care Insemna: S'a Incurcat, s'aprins.

Cum ! -- slriga comisarul, v'atiplimbát eu o doamna, v'ari suit cu eape aceasta galerie ea s'a gasit acoloincomodata, a vroit se paraseasea loculsi d -v. ari lasat'o se piece singura

Conveniti cal aceasta e inadmisibil dinpanca unus oro care apartine ca d -v.claselor celor mai Inalte din societate.

Cu toate acestea esse aia cum ve

spun, ea avea motive pentru a mergefara mine.

Ce motive ?Nu le cunosc.Atunci, ea v'a parasit brusc ci faca

a vai spune pentru eel De mirare lucrulSe nu ma) râdem, domnule! Ea

nu stint tirrut a ve raspunde la Intre-bari al caror scop nu 'I cunosc.

Veti putea eel putin a 'mi spunedaca aceasta femeie era socia d -v.

Ea nu sunt tnEurat.Atunci erati cu metresa d -v.Credeti aceasta daca voici.Si de teama ca nu cum -va se

compromiteti pe aceasta metres&nu veesplicati mai mult. Veti refuza, bineInteles, de a spune cum se numeste?

Absolut.Ea este tara Indoiala maritata si

tacând asupra et, lucrata ca un barbatgalant. Aceasta e foarte bine. Numa)eli ve avertizez ca discreriunea d -v.nu mes va impedita de asti cine este ea.

Necunoscutul tresari. Comisarul s-tinse punctul slab si relncepu cu unton aproape bine- voitor :

Eü voiü sti Inainte tie a se Inserti.Ati face mai bine a 'mi spune numelesee.... a 'mt spune numa mie sin -gur... Daca In adever nu sunteti cuipa-bilul eli voie putea a ve pastra secre-tul.... pe când daca vett persista In atácea...

Culpahil de ce? Iacaí a zecea oarede când Intreb aceasta si pe agentuld -v. si pe d -v. Am dreptu de a ostiInainte de a ve respunde. Inca odata. ve

Intreb : de ce sunt acuzat?Ca a'ti fi asasinat o femeie.In adevar, o mare prostie. Nu pot

se admit caí d -v. glumiti In esercitiulfunctrunes d -v. de magistrat. Ima placema) bine se crez ca sunt vittima uneïgrecale ci n'aro trehuinta de a me, jus-tifica. Voiü adepta ca eroarea se fie re-cunoscuta.

Atunci, de sigur, refusati de a'MT procura vre -o esplicatiune.

Mai mult ca tot d'auna.Comisarul se ridica si fácu semn

brigadierulut care mergând in fundulsale) deschise o mica use.

Intrati aci, zise el, aratândusa domnulul arestat.

In urina adresându -se celor tre!martori :

VC rog, daca voici, a me urinadomnilor.

Necunoscutul merge catre use, tara ada eel mai mic semn de emotiune,trecu eel d'anta' Intro sala unde nu erade ciit patru pereti si In mijloc o maremasa pe care era lungit un corp aco-peril de o pânza cerata.

Foarte bine, zise el cu raceala.Me puneti In fata una! cadavru. Ars fiputut domnule, se ve dispensari de a-ceasta punere In scena caci ea nu mespecie de loc.

Dupe un gest al comisarulul, brigadierul ridica panza ci femeia se vazuintinse pe spate.

Necunoscutul Ingalbeni si se retrasede spaima, dar el tse stapâni iute a-ceasta miscare instinctive. Alerga catre

moarla, privi de aproape trasurile des -figurate ci zise, vorbind cu el singur:

N'o cunosc.... Am crezut un mo-ment ca era ea.... M'aro Inselat, mul-tumesc luí D -zen.

Tot) taceaü. Comisarul, care nu reu-sise a produce efectul dorit, ici muscabuzele, eel dot prieteni nu stiaü ce segândeasca despre sângele -rece al acu-zatului ci chiar Fabreguette Incepu ase Indoi ce a pus mana pe omorâtor.

Acum tnteleg, relue necunos-cutul. D -v. me banuits ca ani fi arun-cat aceasta nenorocita de sus, din turn.Nu stili daca ea s'a sinucis, daca altcine -va a asvârlit'o, dar coca ce stili si=gur e ca ea nici osata n'aro vazut pe a-ceasta femeie.

In loe de a contesta aceasta afirmare,comisarul se puse a tntreba martori),dupe ce le luase numele si adresele lor.

Daubrac si Meriadec declarara coi eirecunosc acuzatul pentru ca 'I -a vezuttrecând prin piara cu o ferree la brat,dar ei nu sunt siguri daca cadavruleste al aceleiast femei.

Fabreguette repeta ca el a vezut depe malul de unde pescuia scena de peplat -forma : un oro ridicând de picioareo femeie care se smucea ci asvârlind'ojos. Dar a vazut aceasta de departe asíaca n'a putut distinge figurile. El nuponte dar se jure caí autorul crimei ar fidomnul arestat In odaia turnulul.

(Va urma)

PUBLICITATEA

II ARI Lt I. EPOCA:'

Tirn rIii :3.500 de fol

ANUNCIURI SI RECLAMEAnunciuri pe pagina 1V, linfa

:30 baffiAnunciuri si reclame pe pagina

III linfa 2 lei.

inte. Guvernatorul general printulDolgoruki a dispus mesurt esceptio-nale pentru timpul cat va petrece Ta-rul In Moscova. Politic poate opri peori cine de a umbra calare, precumsi ori ce aglomerare de public. Contravenientii pot fi pedepsiti cu o a-mends de 500 ruble sad cu tnchisoarepina la tree luna.

Prince. IInIni ti(nniha. Be-gele Cetewayo u'ar ti crezut odata cucapul, ca familia sa va ajunge In mi-serie. O nepoata a sa, frumoasa prin-cesa Halamatamba a trebuit chiar seuite on ce mândrie si se devie co-medianta, caci foamea nu respecta niciun stomac, tie si regal. Ea fugise dinpatria sa cu un matroz englez, careapot a parasito faro. mila si fare pineprin ceat.a Londres. Un director deteatru, al carol repertoiü se compunemai numai din Coliba lui filo Thum, apus ocluí pe princesa Zulusilor si cuaceasta achizitie a avut un succesmare. Atât In Londra, cat si In provincie, unde publicul cecea pe afisuraCu litere groase, ca princesa Ilalama-tamha va juca pe Mama Chloe, lumeaalerga In teatru ca la o minune.

Virtejurl si ur ag ane. In zileledin urma ali fosl inulte catastrofe defelul acesta in tort departate uncle deallele : la Madrid, In Statele Unite, linKansas si Missouri, precum si In Bran-denburg vlrtejurile sat) ciclonia ad eau-sat stricaciuni colosale si at) facut nu-meroase victinme. In Kansas City adperil 24 persoane. Uraganul a restur-nat turnul uneï scoale, care s'a deriumatsi a Ingropat copii din scoalä. Din a-cestia 15 aim fost scoli nmor(s si multaranití. Numerul celor rànitt pria oraleste mare. Tot ala s'a Intimplat si prinalte orale. Intr'altele tinuturi sunt plotsi inundatiuns teribile.

Expozilla din I 889.Mai multe foistreir.e spun, ca guvernul francez arede gând se trimeata pe un agent inGermania cu Insärcinarea de a facepropaganda pentru expozitia universala din anus 1889 si a Indemna pe intre-prinzatori se participe la Blusa.

Ration eu dinamite. In Frantaface multa senzatie balonul lui Godardce va servi ca baton cu ,divamilà. Go-dard crede cä va reforma si resturnaprin aceasta toata arta militarti. Balo-nul e plin eu bombe, cartusc de dina-mite, etc. El are si un tun. Prin urmaree vorba de un fel de artilerie aerianä.

Ministerul de resboid francez a in-trat In tratative cu inventatorul.

Dr. Pasteur si pungasü. Jar-natele parisiene ne aduce stirea ca unnot) sort de pungasie s'a inventat laParis.

Mai zilele trecute un individ anumeVignaux, cutrera stradele Parisulut,adresàndu -se persoanelorae le credeacaritabile se '1 ajute eu ceva, caa dupecum spunea el, nu mancase de cale -vazile si ca este strein. Pentru convin-gerea filantropilor le arata uä srisoarea d -rulul Pasteur prin care era recomandat caritätei amicilor sei.

Pungasul Meuse singur acea scri-soare, adàogând In ea c'a fost unul dinbolnavií celebrului dr.

PacalitiI sunt loarte multi.

hniversilnla p entru feinei. tuNoscva se va creea o Univesitate li-beràpentru ferrei, cu facul tat: de drept,de stiint.e si de istoria naturale.

CORPURILE LEGIUITOARECAMERA

. edinfa de Juol 8 Alain 1886

Sedinta se deschide la ora i 1/2 subpresedintia d -lut general Leca. Defaceaunt 93 onorabill.

I). O eìeca»u lutreaba coud se vainaugura statua lut Lazär.

Se voteaza doue credile de 5000 si2000 lei pertru trimeterea In cur.r Doc-torulua Pasteur a celor mugir ,(i deellnia turbati.

Se relncepe discutia asupra laiitulutautonom Categoria XVIII, despre !ton-ne si industria derivate.

D. Cogàlniceamm povätueste pe tinerise faca cercetûri asupra torei si se vazäcd avem lemne de constructii In marccantitäti.

D. E. Costinescu atac& eu putere ped. Vitner pe care 'I tnvinovateste, cd arfi apäratorul jidanilor de la Moinestitcari vor se dicteze In aceasta tarà.ZgomotoEí bine, trebue se se stie, cä intere -

seleadeverateale trrei nu sunt In parteaexploatartoilor de la Moiuesti.

D. Costinescu sustine ça peutru a neputea exporta lemnul nostru, trebueneaparat se importäm lemn din Burovina, care se faca fata lemnulu,nostru.

D. Constinescu cere mentinerea taxe-lor din tarif.

D. Minis/ro Stolojan, este tot de o-pinia d -lui Costinescu si sustine cdlemnul nostru n'are nevoe de o protectiune atât de mare pe cât a cerutonorabilul d. Vilner In Sedinta de eri.

D. Stolojan spune ça d -sa pune cestiunea din punctul de vedere al intere-selor tereí iar nu al intereselor perso-nale preeiiui s'a fúcnt de elitre àlfii.

D. General Leca, este de parere cataxele asupra Iemnuluí trebuesc urtateflied-ca numaa ast -fel vor putea si proprietarii nostrii de patina ca sega desfacat lemnele.

I). Leca propune un amendament InInteles ea pentru lemnele de foc taxase 11e urcata la 50 hava la 0 /0, iar pen-tru trunchiuri la 3 lei 50 banc.

D. Nicolae lonescu, sprijinà amenda-mentul d -lui General Leca.

D -sa spune ca de si e liber- schimbistLotus\ va vota amendamentul d -lui Lecapentru cà aces cari ad admis baza protectionistà a tarifulus se supoarte consecintele acestei lucrare.

D. Al..Fendrea, se rosteste tot pen-tru taxarea din tarif.

D. M. Cogálnieeanu dupé ce spune oanegdotä cu un magar ci cu umbra luise rosteste pentru amendamentul d -luigeneral Leca.

Interesele torei, urmeaza d. Cogäl-niccanu, ter ca se se Incurajeze exploa-tarea lemnulul nostru, iar nu se lasamca se rim inunda(i de catre lemnele dinAustria.

D. Prim- ministru spune ca,nu eu gala-

gie trebue se se voteze tariful autonom.1) -sa e de parere ca industria mica tre -buie Incura jata la noi, iar nu se lasamca proprietaria coi mart sri acaparezevi marea lemnului ; pentru aceea avemtrebuiutà de o mare societate de ex-ploatare, care sii cumpere lemnul de latosi si de la proprietarie coi mari ça side la cri ¡mica.

In resumat d. Brätianu este contraamendamentelor d-lor Vilner si Leca.

Discutia se Inchide.Se suspende Sedinta pe 5 minute.Peste 3 sferturs de cens sedtuta se

deschide.D. Nacu citeste doua carrera de cre-

dite :i. Un creditde 10,000 let pentru ser-

barea de 10 Mai.:2. Un decret de 6000 lei pentru a se

aseza In Senat busturile raposatilorBosianu, Manolache Costache, Costaforu si Boerescu.

Se pure la vot amendamentul d -luiLeca pentru a se taxa cu 50 bani sutade chilograme de lemne de foc si seadmite.

Se pune la vot amendamentul d -luiVilner propus la art. 373, despre trun-chiuri de brad, care urea taxa asupraacestor trunchiuri la 15 lei de metrucub In toc de 50 bani precum s'a admisde comisie.

Amendamentul se admite cu 54 bilealbe contra 28. ( aplause!.

Categoria XVIII se voteazà In total.Se da citire Categorieì a XIX despre

Combustibile minerale bitunzu,'i ,si deri-vatele log.

D. Cliiru, propune un amendamentIn coprindere ça coekul se fie scutit detaxa ffind -ca este trebuincios tutulorfabricelor, iar carbunií de pamânt sefie taxati eu 5 lei la suta de chilo.

D. Butculescu, propune un amenda-ment ca taxa asupra petroliulut se fiepereeputä pe grad iar nu pe chilo.

D. 1(áducan Ion, propune doue a-mendamente unul In Inteles ca taxa a-supra ozokeritet se tie urcata la 300 leisi a luminàrea de parafina etc. sé fieurcata tot la 300 les la suta de chilo.

Discutia se Inchide.Amendamentele d -lut Räducan sunt

admise. Ce!c-l'a:tc s rspiná.Categoria se admite.Se dä Citire Catcgorir3 XX despn

materiï fninrralc induwrii cercnuicc ,

ritrijicafiuni.D. D. Butcu'r..cu propìrne mai nmu'r,

anmendamenle la diferaele articole.Discutia se include.Sedinta se ridica la ora 6 1/2.

Penel.

SENATUL

. ettin(rr dc 1 /rciu .1886

Sedinta Sc deschide 1,1 ore:e 2 ,isub presideu(ia d -lui (fusti.

Presenti 70 senators.Dupe formalitàtile obisiuite, Sena

tul se ocupa cu pcli(ii si indig.'nalc,dupe ce mat lutti a amtnat pe nmìinelogea burselor din cauza sbsen(ei d -luiStolojan.

Reporter.

STIRI MARUNTEInstrucçia Afacert de la Sala Punmu

verde a tost Iutrediuçata d -lui Caraca,jude de Instruckie la CalinetuI V.

.\z1 zice Rouirinia tibcra dele_ilil pent rulegea Ynyéçanmatutulul tin a palm seilirll,i\,la Canier:t.

Deshatemi1e devin din ee in ce mat inte-resa n t e.

Sedinça de cri a kraut, aproape 5 ore. U-biéctul discutiuniT a fost liccele de fete.

E. S. Ahmed Zia Bey, mirtistru Turciei aavut azi o intrevedere cU 1T. Ferikidi.

M. S. Regina a ;isilat azi asilul ElenaI)uam na.

Se vorbeste,clt In local d -lui Dendrinola(:orle, se va inaiuta d. Dubrescu, sup!eanliar to locul d -Iu1 Dobrescu se va nunii d -imMa nolescu, actual prim- proruror.

:\fl&rn c& pe ziva de 10 Mal s'ari deleratspecial penlrn ntuutinerea ordini dd. Pro-cururl Sau Marin, Bursan Audrouesru.

In urma unur abusurl ce s'ar It coatisin adnministrati;t >\aadona Dada de laCraiova. Guvcmnu1 a uumuit o auchellt,carest-a depus raportul.

Rueanm pe unur direcliune a puslelorSit ne spue pentru ce ziarul nostru a-dresat abonatilor din Giurriu se distil-bue tlupé 12 ore de la sosire.

MIME I1F OIZ 111TI1

Spectacolul ce '1 infàtisa astir -ziCamera era din cele mal curioase.In tot timpul discutiunei asupra ca-pitoluluï lemnärielor, din tarifulautonom animatia era foarte mare.

SË. stie cä Regele este direct in-teresat in aceasta cestiune.

Cànd s'a suspeodat Sedinta, pentruca comitetul delegatilor si se ros -teascä asupra diferitelor aumeuda-mente propuse, totï dcputatii sìdeterà jos In emiciclu discutànd eumulta animatie Si vorbind mereüde rege. Sä auzeaü mere(' cuvin-tele : ttditmasticii aü s biruiascä.»ttBa regele are s'o

Child s'a anuntat votas, care eradefavorabil regelul, resultatul a fostprimit eu aplause entusiaste.

Din soryznte foartc positiz'úcä cu cQte-va :ile maiale de s firsilulsesiuneï Camerilor, guvernul va venicu un nod project de apanayiì pen-1r u Rege.

A/lánz cä aceaslci ce.cticene s'a dis-cutat claiur azi iaa consiliul de mi-nistri.

Astà -searä la 7 ore ministril suntconvocati la ministerul de interneunde va tine un consiliü.

La întrunirea ce o va tine Dumni-nica opozitia la Tìrgoviste, sé vorduce dd. general Florescu. Const.Boerescu, Räceanu, Ciutlea, eel.

D. Dim. Brätianu se va duce probabil la C'iracal.

In urma intrunirilor din Giurgiu,d. M. lonescu (Garnbeta) a fust a-meuintat de d. deputat colectivist\'asile Epurescu, ca are sé'1 perse-cute pcind la al noulea neam. Aces-tea sunt própriile cuviute ale furio-sului colectivist, càruia alegätoriï aü

L;asit de cuyiia:ta a rctragc mnaul-

dalul.La 7 Mai d. Radii Ioncscu fratele

d-lui M. lunescn, ear.' r'cupà func-tiunea de sub-sera! vain' t.iurhiu afost permutat la \'ireioroyam.

Regele va II ìusu;it in ttunpnl cà-laluriei sale de d. General Baruzzi.scful easel militare, dd. Major Perti-eamri, general Bcrlndev si de d.general :\n_'elescu !lliuistrn de Res-b it".

1) St. lorf}nlesen ne Irimel>' oserisoare, pria care ne spune cil sti-rea c' am dat'o privitor la denmisiasa din poslul de dire- tor al Ntouito-tnlnì élit fil, ' neexa-ti

Ne adueem anriute tit d. lorgu-lesen. ;lean ciste -varfelicititrì pentru nunmirea sa la Cur-lea de apei, si cri pe urruir stirea nus'a adeveril.

li uram si' nu muai lie inert odatirlie alit ca attinei.

-+-

L01I:111_A _ATE\1?l-1.1'1

l3iuroul .\Ilueuetllul presiuLlnd , situa-Outwit loleriem ce a ur};anizatl conmisiunitpreyìzula de regulauteulul de apnea l,iuueal leget asupr;l lo(ericlu. aceasl8 (oumi-siuue a iuchcl;t urnmadorul pruces-verbalcare a Fos!. tuaintat Nlinislrmulum de Internesi apmubat.

l'rucc's- I -,' rGal

Suh-srnumaliT, menmbri care conmpnn co-misiinea preveztlla de :UI. i din re_ula-nu'ntul de aplir;tliunea lepem asupra luteriilur :

.\èud in vedere cìt lertmtenul acnrdatMaki) penlrn lragirea. luleriel .\I beuenluieste sosil ;

.\vt;ud fn ycdcre ca dill silualiuuea a-ceslel 1ute111 resullrt ca uu nuttier de!m1.9fGbilele se alla rì+spaindile priu tara tara ase cunuaae tlitc;t acestc bible sa(' vclniltttsail nu, de uaue-ce persoanelc fn aucinalecu deslacerea aceslor hiletc tt'ail rrs;ulusla circularea 13iuruulul .Ubtueuluí din î.\prilie, circular;"t adresala atail I,rin pu-blicilale cill si la lie-care in prate;

:\ytsud imi vedere tit Biuroul .\lheneuluteste, pus In impusibililate de a depunemìmlcile hllelelor,c,nform ,Ut. ti din regu-latnmcut, filial rare sub-semmnal,il uu putcumautoriza t ragcrea.

Pe consideratele de. ¡Dal sis am dec.is:1' .\ se preluul:i tcinmeuul tragcrei p;ìuì1

la ,, Alain a. c.'llarercl seya cli'rlua con-fuitmm dispusiçiuuilur prucc:;ului-verbal ,din 20 :\prilie 1816 care se auecscaza.

2) 1)iu ziau publicariT prescutulul pro-ces-verbll, Ioate persnauele care an prii-

bilele sprc tlesfatcerc se vor consideracu suinale a reslilui, palua la 15 Matiu rn-rent, sari costal bilelelor sail bilete.le ne-Wudule; iu cas coulrariu tie-care este ri's-puuzirlti de blletele ce a primit urnmùud atfa urntiuilc pentru actlilatrca lurfmpreuuim cu damne si inlcresc.

Prefec. Poliçiel, scm.m I). .1lnmvri,PI'lfll-PI'uCU101, seta.' .11tUi,,G'5PN,p. Primar, (sent.; S. l'crrescu.

llucuresci, ;2d .\ Inaba. íssti.

Donnural meat,

Binroul Atencultil rumie retnr1e-te, sicu aceasi(i casiune,nmultunmirile sale pen-tru coucursul ce sli bine -yuil a '1 da intudeplinirea stopultit ce urmiurste.

Nu am lì dui it, tl ,luntml finen, Mel in-tr'un chip i autbrt, lie insti'i pentru u zi,',rag-even lotumicl fixalft las 1 -in Hail a. e.

Cunmisiunca ¡1kí1, prevezutil dc lore,pentru a supraveghea lot cc e.le pri\il nla accaslal luleric, avùmal in ycderc cuusi-derantelc copriuse in prucesul silt yerbaldin 26 . \prilie a. c., pe care avem onoareit vi'i aduce aci anexas la cuuio tinkat, a de-csi a amaina tragerea sus zisei loterit fuziva de 22 Maio a. c.

V'etI nine vii at vi coayinge, dommulamen, Ilia acest pros riel yerbal cù acelatcare an primit biietespre a le tIc!fnce sicare nu an trimis pina acula, In BancaNational& din Bucurestl, niel coslul bilete-lor ce all desfaicut, Met bilotele neviudute,pun pe biuroul : \teneultil to imposibili-tate de a trage loteria, !Arnim! vor regulaposiçiunea Domniilor for faç& ca admiuis-traçiunea acestel laterü.

V'é rugam dar, (tomnule., de a regula,cat mal netutàrzial, posiçiunea Donuliclvoaslre coulrm dr'cisiunilor luale de susnumita comisione si perntitei,i -ne a sporec& yeti face ast let to cast s( past ram ceo.mat Iilacuta suveuire de relaçiunile ce amavut fmpreuna.

iu asteptarea ri spuusulut cu care spe-raanm ca veç1 bine -voi a ne onora, ve ru-gam Domnu!e, a primi Incredintarea sli-mel Si consideratiuuci noastre.

ULTIMA ORAParts. 20 Main.-- Cea umaï mare par

te din ziarele cor espulza-rea printiar cire -va dio coudra stint deparere ça lie -asta espuizare ar constitui un açt uepolitic.

Rona. 20 \iaiü. Partis ittii unici hmonarchice con stitutionale atm ofern.urm banchet d -lui Depretis, carre a pronuntat un diseurs ,In care a comabatutacusatiunile aduse contra potiticei saleinterne.

(Din puntul do vedere al politiccistm' ine. a sous primui ministra. ayer-nul italien a proccdat fu afaceril0 Rumeliei si Greciei, tot- d'auna de acordcu cele 3 imperil si cu Engluera, fa3ra'i

a perde clin vedere it,tcresele pacii,precum si ale peninsulcí balcanice

aceste interese saü gasil ast-fel naibine garantatc de cat daca niste spe-ratite Inselalo;trc si tiara fatala divisiu-m' a pulerilor ar li tost provocatede 1101.

Noi vota proba, eu documente Innmaina ca am luer;tt fu tot-d'auna In-lr'un mod sincer eu o demnitate per-fec

Uta.rganiza(iunea coloniet (noastre la\lamsuak se urnmairesle In cele mai sa-tisfact,loare conditiuni; dar nu vom in-tinde ocupatiunea noastra dincolo de.inmilcle actuate.

lu privinta mas icrulut expeditiunitl'or ro. d. Depretis a;mdäogat ea Euver-nril il;ltian nu se va lasa a fi l'tat Inlitt r"priud,'ra ueconsideratc.

.lc'n:, 'O \lam. 1). Slrfanopulo,r,oiiidatul ti-lui Tricnpis a fort alespresed rmte al Canmcrit cu n nmare -

jorilat.Rt sullilul ii ;1 tosi priumit cu

\ aplause.U. Trirupis va fì Iusìlrcinat cu for-

manta noulul cabinet.

1111.i;1 1\ I I\ i:1(;I.iRI{ucuresli H

Bursa abia ea se mai ntisc;i. .\_it, setircü la 11.75 si scliinmtorl se st'umltr's1e.V;rlorile pieni de la 1-- 2 puntc .Asal);,cielc ile la 267 r:,,l iu _'tai, (.OIIJII'tl:-tiuuile de la 112 revin la 170.

Nation:rlrlc se ofera cu 221 si ltain -rile rmalionale inchid cu 10:30.

Renta :, 0,'0 am. citstil;ai '': t eul Ono.:\f;rcerile stud rednsecu total sicur-

surile de fain sus sunt inum mull no-nniu;ile.

I:da clir,til srbimbnitii rle ttzl :

Paris eck 1114m.,'-,

lineBerlin e I,

:3 tuniLoudra cr'Ic

:3 lourrendi:l(;t e foa; le c,ilnm:i.

BULETIN COMERCIAL

liraila, 7 ]laiePO111111l) : 2,' +00 hot. 7a) a í luth. 7;M

Ice; 10,000 heel. (1f 1,'1 lin.. it1 :

1,70o!wet..,ta libre .O sed ; ).r1u0 bc!.59 :3'4 libre, 7,35 ; 70) tact. 74) libre.7,:35 les; 1,100 hect_ 5r, libre, 0,15 let ;

900 hect. 58 1r 4 libre, 7,15 lem : 1.000hect. 00 1, 2 libre, 7,55 lei ; 7,500 buct.58 :3'í libre, 7,55 lei ; 2,100 hect. 59lib.7,50 lei. Urz, 800 hect. 45 3: 1 libre, 0,15lei; 500 hect. 4G 3;'í libre, 6,201o.

Gala t1 li 1'1 ;1111, lïi?ili.

Secara 2,000 bccl. 51 I 1 libre. 7,85lei. Urz 2.000 hect. 4 í 1 í libre, 5,85 lei:4,0(111 hect. 12 1;"2 libre, 5.55 lei: 3.200heel. 42 1/2 libre, ",., lei.

1)UC'l't )R[

Vo. l2 ¿,,v, ('a /Ci'! I'lenneï .\'o. 9t) Gas.paste drum do vechea locuinta

liEll:A1tIA UNI II EA,Sucur.sala (Ippici.

in fata graclinei Episcopii

BERE SPECIALAEescelenta proaspata si rece.Salon elegant serviciul promt.

TEATRE CONCERTE

Teatru national. .loui 8 Maiü re-presentatiune extra-ordinara, d:ila Inbeneficiul ct-lom I. Petrescu si V. :\le-xandrescu, se va represcula pentruprinma oara piesa : l.la:l:Ll: Itl-rC11:1RD III.

(i:1Slt.1 ltlGLIt et 1 risslirt ,í'1C11;

mutat din Galea Victorii CASSAPAPPA, I n 1°ALATULEFOFIII pe if itora,'rltcl

(MIST, 11LL1,DOCTOR 1tì CREPT

aaunta ca si -a reluat ocupatiunile.

PRI;t1UL BiPOU DE PLASEMENTCnuCt'si()1i,!t tie _uVer:l l,rntru üasli-

lutuari. uvcr:umnlc G,,irr p,'ntiv copiii canteriste a!tse.

Pepnsiune ru prt (ur1 nnud, r;ttc penìru doamn' co tloresc a dobiumdi oru-patiunc.

.%!)ia.iuFit) im.1A11.at

Calca Victurii 27. ,ìu fata l'alatuluh

4L'P(ICA t MA1I'

CASA 1)E SCIIIMf3

I. M. FERMO-°7,STRAD.\ L1PSC.\NI. ,';-

Ct: 1tS1: 1. 11 1' IZ I:SCIR .1/aiz7 1886

5% Rente amortizabilà . . .5% Renta perpetna . . . .6% Oblig. de stil6% Oblig. de st. drumu de fer7% Scis. fune. rurale . . . .5'% kris. fune. rur :dk . . .7% Serfs fune. urlane

. . .

ä% Scrts fune. ut liane . . .

r)% Serfs. !'une. russerr% Imt(ri niutul conlunal .

Ion,. tel 1 d..11.Ilnprumutul eu pr,nun .

Actiuni banc ; nation . .

Actiuni natia- Item :ruaNationaleCredit mobiliar . .

Constructiuni. . .

Fabrica de partie .

Argint contra aurBilete de Rancé contra aur.Florin austriaci

CURSUI. Dl\ \'1(: \.%NapoleonutDucato 1Lose otomanoRubla partie

CURS( ?1. DIN B1:1t1.1\

Renta Amort.U rppenheinl. . . . .l)i)liE;atiunl noni ä% C. F. It.

5% 1,

Rubia litote

Ct'Itl1. ni: l'.11tisRenta Romani . .

Lose otomana

SchimhParis 3 lunt

la vedereLondra 3 lunI

la vederenerlin 3luiiiViena la vedere

943418(ì 1 '2

10487Ií21001;4938i

7511221533103021452(10

17(1

14 :d1I

.0 .1 2

11.1

1 :Its

f VA I. J;DE

POL E I TOR 1,

i

i;, I\ílll'Ii IT dint din IG C.,:.,....

spatioasa in cure se af;t glajdtft soprou 7alle dependinte. Aceste case mat an si osradina imporLant.a. A se allrosa StradaBatiste No. 11.

DE EICNIRIATdela 23 Aprilic vüLur.casele din strada Aca-

demniei Nr. 29. - A se adlr.sa st rada Ba-tiste No. fi.

DE aR1.41D. 11 prietatea Cr1 gtrl'4din Distr. Vlasca. l'I. Ctllnitea. doriLor:lse pot adresa la proprieLar Em. Gradilca-nu. Mata Anzi No. t Bucurest.i.

ll(

1

T loreste a preda lec-U t . é í ¡uni pentru Clasele

Primary . ::, ,1 iubul unet modesteplatt.

A se adresa la administratia ziarulut.

V DO fiNISO éh.i\I""1\r'utit a curu;u; tnd;u

a\âud Diploma de matulitat(daleectiunt, In vre -o famille pe!itru 1'1111'u'{(rimar sat] secondar.

In special pentru limbsmatict gi stiintele fisico- natur,,!, .

A s6 adresa la redact.iuni.

O( [` din causa arend;iril protl4.` \A . A prietátii. se vând. tt lo-

comobil;i 10 cal putere si o masiva detreierat din fabrica Ramson sistemulccl mai perfectionist ambele in perfectastare. Doritori le pot veden la proprie-tateaPascant judetul llfo\', adresindusela d. E. Reimer administratorul.

. -,4.-2C'.?;i',. y_- y -....__

iF;I,

I

F

A V I SAllând ch o casa eoncurentït d'alci, introduce prin o amâgitoare

contra facere a m(trcei noastre, CIMENTUL sëil In j.ârile Danu-biane, ne periniletn a atrage atentiunea onor. nostri consumatorisi tt le recomanda sé observe eá etiebeteìe noastre porta pe lrtn{;âfirma nuastrit si till

$ Sd

ALBASTRU ALBASTRU

niel ;le ('11111 1111 :Ill 11I1in1:ll ..\st-fel vor putea y(nsnmisfori ci mon11 -1111 li :11,;1 at; d, f 1l ilil ,;t. I. B. WHITE & BROS .LIMITEDLONDRAw

Z4

_r

Ol,SOFZlA Moj)E4

0:1I CALLA V CTORIE!. 60

I. VV EICHs'a iizutat

iu

Palatal Eforiei Spitalelor. : . . .

z .. . I;. , .

I1itTIT[T[IIl MEDICILBUCURESTI

6.- STRADA VESTEI. -6

Sectia medicalaI, IIvdrotherapia -2. Electrizare -a.

tutbupedie -4. Gi[nnasticil Ine.(IÍtxila - :).Orbatati -G. \L&sajiil sislonrttic 7. Serviciulla dumiri!iìl - ii. Cuusultat,il me-

Sectia higienica1 Rae abur 3i Ciac de Ililt 111;1 C11 fitr,t du.e 2.50

metticanie ite 1. --1 itIi I rece Si tI' i1Ul lC t . . 1.50

BAI DE ABUR SI DE PUTINANata 1 Baile de abur sont deschise lu

bate zilele de la 7 ore dimineata ptu:tla 7 ore seara. - 2. Peutru dame tusabaile de abur, o -datti pe sèptatnâna Vi-nerea de la 7 ore dimineata ptuâ la 2posi - meridiane.

Preturile la sectia medicala conformnrnsnecl u lui. l)irerlit/nen

BULEi IN METEOROLOGIC

Itt l l It ; 1'1¡Jo((iii,1I 11111(.0 11'r ;r ri,' (r!

s-cATIUNI1h:curesci"l'.-Se\erin!11I,,!1

Barouli'It'u .

7611.2 22.2759.0 ;15.8

757.8119.1 -7o0.!i 1R.2 rSl;

,IUrhiu 7:(a.a i19.z \V',1-,inta 7411 S\v

7111.:3 412.8 SS\\'7641.2 414.1 ti\\'739.2¡18.8 SSW

757.9

Dn'ectorul instilututui, St. APpites.Starra marei la Stlllna usoara I1 (.onstantalinistita.

E\ 25 l. nor.

2525272:1

t.ornin

11 ;ruin24 p. nor.24 noros

22 f.senin

N. A. PAPAPATAVOCAT

Sh. Bise? ira Ir,ei A"o. 8 bis.

AU AI'AHU7'T `(

- r f

DE

A. VLAHUTAIDI vêuzare la libr. Socec

. -. _ _ -. . -- ; -- _.. ._ . _ . _

T I POGR AF I A,rr Ty7 Yi 7

..;LA17

J

BUCURESCI, STRADA EPISCOPIEI, BUCURESCI-rr;v.--"-

ACr:s'r A'l'1':I.i1':lt i:s'rb: l'1'S iN POSITlUNP: A rsl?Cll'l'. 'l'u'l' FI?i.T'T. PI"l.t'(:ItA1t1 .'l'IN(;.\'I'(1.\I11: Its? AI:I:A>'l'.1 ARTA C1! AI:I'It:\'l'I:':'.1 i'Ii1:('1 '' .

IA II. 1hl'í11Inl.\Nlì rl Illa:n,)\1.\n.\RE

BßOSURIT.1"1111.\ TE 1\ (:.\Il.\Crl:ItE EL%i.\'IIi

Pttt:4'Itttu.1? Sl'\'l' l'O.Ut'l'1: 1lluI?It.l'CF.

...,.:. .-. --- f

1

1

1

1

1

1

1

1

ÌJ.

.I

......--...

.y.+ a .... i . . , - . r. fti .. t. l.i

PAZITIVA DE 1IECEALAAcuna este tilnp(tl d'a se obici((ui cine -va cu regimul de lältä al

Prof. De. Jaeger.Sub- semnatil,avLnd nuniat1101 sin_uri dreptul (le a fabrica vesmintelede IAntt

ce se poarLttpe dedesupl, vestimiulr zis, Normale, precum si cuverturile depaturi tu latta curata de Ciuuilit.

UNICUL DEPOZIT IN ROMANIA

AUX QUATRE SAISONS72 Calea Victoriei 72, Vi:3 a-vis de Palai,ul Regal

Declarâm ch nu recunogtem ca veritabile de cât flanelele co seghsesc in aceasth cash.Dr. Jaeger. W. 13eiiger's Soehne Stuttgart.

ris 10 p; Í

DeschisdinnullseF;ltscçtefoartey bine asortat tn tontearticole.le pre-;

i cum.: Serviciurf pe.nlru maeít'cutu-1 plec,te de Por`celáu si cristal, Iñmpl 11

i s yi paturldebronz, tacâmurt argin-F-i tate si neargintate etc. precuni si

uri-rc alte objecte Ieresare mena-I

PRECIUR!LE FOARTf MODERATE,

NOUL MAGASINDE

PORCELANURI SI CRISTALURISUD FIRMA

SAVA 1VASSILIU & FilIiUCUIli :STi

35.- Strada Lipscani, No. -35

D,. T.114/SET6AVOCAT

.5'(rvullz IL)llean([ :A'n. 21.

DE VENZARELocal din strada Dionisie No. 20

si strada Criuuluï No. 5. Acest loeare faut lire strada Dionisie 37 metri,pre strada Crinuluï metri si adân-cime de 44 metri. Se vinde In totalsaú in loturi, de tâte o a pura parte.

Doritori se pot adresa la proprie-luï, D. Gr. G. Peucescu, str.

. ,..r_....Ñ,¡. . < - 4...t.._._ . (iielnelltl Nl1.v', iti< tre iaí+lfló.r"'d

ATELIER MECAN I C

P. KEILHAUERNo. 59. Strada Isvor, No. - 59.

ltecoutand atelierul lltefl cu Pompe de Coate sistemele, Fontânid'applique si Borne fontâni, Canale (robinete) de tl)t rellll, Tu-buai de fier, tuciu tii plumb.

'l'uburi speciale pentru latrilw scurgeri eu accesoriill. n-buri de coburire inodore, capace de basnale etc.

MIRE DEPOSIT DE FO \T I 011 \ 1111: \T 11.1Vase, socluri, avusuri, banci de gradina, grilaje de ingrìtd:t

ntormiute, pilasturi candelabri.

FURNITURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE SAI SI CONDUCTE DE APA

M W7173?)`A tt------ .

ATELIER DE LEGATORIE

QUICHE ,1IIF;1:11DIVl1('Wlde la Sf. Gheorghe s'a mutat din

Cassa RilitisStrada Biserica Elfi No. 1

in Cassa Biserici dintr'o zitot Strada Biserica Eni No. 10.

11211C:h.

?NOSIA ALE(Itill ;fil Ilasa Cdistiir. minmpul searendcaztt cali ;, ;terms pentru malmulti ant, Cu tucepere de la 23 Api il ;4. IsS7.A se adresa Strada 13iseric:t Aulzel No. 3si Calea Victories 7G.

VIS-A-VIS DE

PALATUL REGAL

PliBtitITATEAZIARULUI EP OCA"

Strada Episoopiei, No. 3.

ANUNCIURL'SI RECLAMEanunciuri pe pagina, a IV, linfa 30 bani, anunciuri si reclame

pe pagina III 2 sci linfa..."{. ¡ ,.3t:.>4ç,^. . . rAaatt%lr.srn-._- --'-. _,-.__. -.. .-. - _ _.. .. .__.-_.. _....._ .. .

MARELE MAGAZIPI CALEA

70 VICTORIEI 70

COLONIALE Si DELICATESELA SPERANÇA

'\b .t st.-:!!, :,1) n;l.l 1'.1., ,;I ,I 'li . !-',;:ii-i'. , !HI i... , .-1 ,` 1 ,'11;l111 I:-.:! tlt 111 I_;i7.I11111 111.'11 LU lO. t'ÌILI d. ;i1.'l',):, 111'lltltl 11'. ,;._.RI e.ir1'i.lu :`p0.'l'1:1i tu l'rr1'il11t, Il'itilXl'tili'i a,-.,.ei11,'I71';t Cog/z/(!c(!/'i. Iloll.r(z'i, L/-queruri-ii,,;Il. dinclil, il1.,i rl1_u:n;lecaSc. IilzurìS(/'cilze§i indigent! elc.etc.. Culori icnlru 1+cituliltli.

Trufandalc primesc In tuait. ziÌCle. Petraehe loan.

ALECE A. BALSAVOCAT

Strada Dreapta No. 24

LOTERIA ATHENEULUI

'l'r ;igrre,l loterie Aibc,nr ultYí estefis:lta I,t ::.? \Ini11 a c. perse Inele ce anbine voit a. se lusl,rciu :: cu desfaeereabilete!or aceslei lol('ri, suetpin ;i 1. :1 15. \prie s' \-eise li liant;( Na-tionalä costul Iiiletelor desfacute.

Ultitnile bilete sè gasesc la BancsNational, suctrrsalele ei, la debitantide tutunuri, la otìciurile telegrafic-pos-tal la principale case de comert etc. etc.

;i

ATELIERDE

POLE I TORIE6. C.9ERNIV'eta

I. STRADA M;NGI VDDA I.

\I \giN.\ DE APA)-

11,,_nlul ridi ;(rnrli- '%

Illeltl dC n::.li!1'/.1 ell r,Jli>le ;1111.11(1 $'41 11.''411,', \I,-, n,:rl - u1 i, ll fn-1111 le I1,r.-nrull, 111C:1-

;4) 11lritn1clltc Iln Iulctrulií, nere si ¡!`ilurilC.- l'riuie=tc uri cc cutnaudeîu ulest+ria sa.

HFI .' ^, .._' -1-+j+ _ r-y. . .,-;4

I Cr-

1c,4

iA

STRADASF. DIMITRU N. 3

BUCURESTI -vv CIMENT STRADASF. DUMITRU N. 3-BUCURESTi-v .t

I)ri(( presenta arem onoare a Informa pe D-nt Inheprittd(ilar7 delucrùrì j(/(Glicí' vi Arcltilec{Z cd saillent insärcinati cu tldnzarea :

CI iVi ENTU LU I-PORTLAN DI!INGRO S CxOwITZ---

Aest ciment ltitrccc, i// cea ceprictcste calilateu, hule pro(l((sele si-ntilln'e t'nyle_e.

PRECILRI CON (;\ 11111.E--1( I11fII111 PII(I11i1T1bcj/osil il( Ilt(r/n'c,slì 1(1

ARBENTZ & WOLFF.s.^43011gUtIlke- .

Bucuresci. - Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3