Proiectarea cercetării sociale

Conf.univ. dr. Lucian Marina

Etape

Delimitarea temei de cercetare

Determinarea obiectivelor/ipotezelor de cercetare

Operaţionalizarea conceptelor

Constructia instrumentelor de cercetare: chestionare,

ghid de interviu, fise de observatie, lista de documente, etc.

Delimitarea temei de cercetare

• Delimitarea problematicii

• Formularea întrebărilor cercetării

• Alegerea teoriei (documentarea)

Determinarea ipotezelor de cercetare

• Ipotezele sunt fragmente ale modelului explicativ pe care-l adoptăm în legătură cu fenomenul menţionat

• Cât priveşte ipotezele de cercetare ele pot să fie clasificate după gradul lor de generalitate (ipoteze generale şi ipoteze de lucru)

• În procesul de verificare a ipotezelor de lucru un rol important îl joacă ipotezele statistice, prin care variabilele sunt supuse analizelor comparative, de asociere, corelaţie, regresie, etc.

Mai jos prezint setul de ipoteze utilizat într-o investigaţie pe tema consumului de droguri uşoare la minori:

1. Consumul de droguri este determinat, la un tânăr, de influenţa pe care o are anturajul acestuia, de grupul la care doreşte

să adere;

2. Consumul de droguri este determinat de sentimentele de marginalizare, de excludere socială pe care le încearcă unii dintre

liceeni;

3. Consumatorii de droguri fac rost de bani pentru droguri prin modalităţi ilicite, imorale;

4. Familiile dezorganizate pot favoriza aderarea la un asemenea comportament: cele monoparentale, cele care îşi neglijează

copiii;

5. Consumul de droguri este deseori asociat cu alte forme de devianţă: prostituţie, delicvenţă juvenilă, furturi, jafuri, crime,

etc.;

Elaborarea ipotezelor (i)

• Deducerea din teorie • Teoria sociologica –maxima generalitate

• Ipoteze de nivel intermediar – cu rază medie de generalitate

• Ipoteze de lucru testabile – prin cercetari empirice

EXEMPLU:

-Toate societatile au o structura sociala

-Toate societatile au ca structuri intermediare grupurile de apartenenta si grupurile de referinta

-Studentii preiau in cursul procesului de socializare secundara normele si valorile caracteristice profesorilor lor –IPOTEZA DE LUCRU

Elaborarea ipotezelor (II)

• Deducerea din experienţa directă, saturată de literatura ştiinţifică a cercetătorului care are capacitatea şi intuiţia de a stabili relaţii între fapte şi fenomene sociale – Observarea faptelor şi fenomenelor din viaţa

socială, se formulează ipoteze legate de cauzele producerii lor, de frecvenţă, etc.

– Analizând datele din cercetările anterioare putem avea intuiţia unor relaţii, legături între fapte, variabile, etc.

Elaborarea ipotezelor (iii)

• Utilizarea ANALOGIEI • Analogii intre ipotezele utilizate de exemplu in domenii

diferite, ştiinţe diferite, etc.

Validitatea ipotezelor

• Ipotezele sunt plase, numai cel care le aruncă va putea prinde (Novalis)

• Pentru a fi valide ipotezele ştiinţifice trebuie sa fie fondate pe date reale, să fie verificabile

Operationalizarea conceptelor

• Definiţia nominală constă în explicitarea semnificaţiei unui termen prin apelul la termeni cunoscuţi, cu semnificaţie acceptată. Definiţia reală este raportată la obiect şi reflectă rezultatele cunoaşterii domeniului de referinţă. Cât priveşte ipotezele de cercetare ele pot să fie clasificate după gradul lor de generalitate (ipoteze generale şi ipoteze de lucru)

• Definiţiile utilizate în cercetarea socială sunt în primul rând definiţii nominale, construite gradual, din noţiune în noţiune, iar apoi prin cercetare intensivă se poate ajunge la definiţii reale. Totuşi definiţia reală prin complexitatea realităţii sociale nu este operativă în cercetarea socială. Şi atunci se face apel la definiţia operaţională care are rolul de a face trecerea de la nivelul teoretic la cel empiric, prin prescrierea unor operaţii care ajută la determinarea semnificaţiei conceptului. Deşi urmează definiţiei nominale, se bazează pe aceasta, nu există o relaţie de echivalenţă între cele două, o aceeaşi definiţie nominală putând avea mai multe definiţii operaţionale.

• Prin operaţionalizare se tinde spre o relaţie de corespondenţă între definiţia nominală şi cea operaţională, pentru a se ajunge să se studieze efectiv ceea ce se presupune că se studiază. Cercetătorul este astfel chemat să se documenteze în prealabil pentru a avea cunoştinţe despre realitatea pe care se pregăteşte să o studieze în mod sistematic.

Operationalizarea conceptelor

Nu se lucrează în acelaşi fel cu conceptele sociologice.

Conceptele simple cum ar fi de exemplu VÂRSTA sunt operaţionalizabile rapid, în

timp ce conceptele complexe, rezultate uneori şi din prelucrări şi rafinări ale unor

concepte mai simple, au nevoie de o INVENTARIERE A TRĂSĂTURILOR şi apoi

de agregarea unor aspecte parţiale pentru a putea spera că vor ajunge la o

acoperire validă a conţinutului lor. Gradul înalt de complexitate a unor trăsături se

datorează apoi particularităţii de a acoperi dimensiuni distincte ale realităţii.

Conceptul de integrare socială este astfel format din mai multe dimensiuni unele

referindu-se la valori, norme, altele la grupuri specifice, iar altele la relaţii de un

anume tip cum ar fi relaţia profesor-elev, părinte-copil, bunic-nepot, etc.

Dimensiunile sunt distincte deoarece au conţinuturi diferite şi sunt practic

independente unele de altele.

Pentru a fi operaţionalizată noţiunea complexă este nevoie astfel de

operaţionalizarea tuturor dimensiunilor sale şi transpunerea acestora în indicatori

empirici, care servesc în mod nemijlocit la întocmirea instrumentelor de cercetare

pe baza cărora se culege informaţia.

studenti

imigranti

minoritati

Constructia instrumentelor de cercetare

• Este etapa finala a proiectarii

• Instrumentele se testeaza pentru a li se demonstra validitatea si fidelitatea

Designul de cercetare

• Transpunerea in scris a proiectului de cercetare dupa o logica stiintifica

• Poate fi: cantitativ, calitativ sau cantitativ-calitativ

• Depinde de tipul de cercetare: fundamentala, aplicativ-analitica, aplicativ-descriptiva

Intrebări ?

Vă mulţumesc!