Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 1 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu

1. Produse si servicii de trezorerie

Plasamente:

- Depozite cu dobanzi negociate in RON sau FCY (foreign currency): O/N, 1W, 1M, 3M, 6M, 12M, 24M...

- Depozite cu randament indexat sau depozite structurate - ofera clientilor posibilitatea de a obtine randamente mai mari prin

asumarea unui risc de piata. Cele mai cunoscute depozite sunt cele legate de evolutia unei piete financiare (market linked

deposit). Pentru investitorii institutionali si pentru companiile care detin volume mari de lichiditati, caracteristicile acestor

produse pot fi negociate:

Ex:

http://www.raiffeisen.ro/trezorerie/produse-structurate

http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/Depozite_Structurate/Depozite_Structurate/index.phtml

http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Cautati/Cautati_un_produs/index.phtml

- Depozite Forward – Forward - permite imbunatatirea managementului lichiditatii, oferind posibilitatea de a deschide depozite

la o data viitoare

Ex: https://www.citibank.ro/NOUL_citi/produse_si_servicii_ro.htm#tab2

- Plasamente in titluri de stat de pe piata primara sau secundara: instrumente ale pietei monetare sau cu venit fix

Ex: https://www.brd.ro/piete-financiare/piata-valutara-si-monetara/titluri-de-stat/

http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/ObligauC5uA3iuni/Types/BCR_senior_bonds/Produs

e/index.phtml

- Plasamente in titluri de datorie pe termene scurte, medii si lungi emise de institutii private (titluri corporative)

- Produse - Note structurate: Cresterea randamentului pentru investitiile cu principal garantat poate fi obtinuta prin expunere la

diferite clase de active: cursul de schimb, actiuni marfuri, dobanzi, cos de valute, indici bursieri, fonduri mutuale etc. Note

Structurate sunt construite pe clasele de active mentionate mai sus, putand fi structurate in functie de nevoile specifice ale

clientului, de toleranta la risc si de viziunea de piata.

- Achizitionarea de unitati ale fondurilor de investitii locale sau globale

Ex: https://fundlab.credit-suisse.com/index.cfm?nav=list&livesearch=yes&p=*

- Tranzactionarea de metale pretioase – in cont sau cu livrare fizica:

Ex: http://www.piraeusbank.ro/Trezorerie/Aurul-tau.html

http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/Aur_/Aur_/index.phtml

Schimb valutar si protejarea fata de riscul de schimb valutar si riscul de rata a dobanzii:

- Tranzactii valutare spot si pre-spot negociate direct la agentie / sucursala, negociate prin telefon respectiv tranzactii

valutare online cu ajutorul unei platforme dedicate:

- Tranzactii valutare SPOT sau TODAY pe baza de ordine la curs limitat

- Tranzactii forward pe cursul de schimb - presupune cumpărarea, respectiv vânzarea la o dată viitoare a unei sume în valută

la un curs stabilit la momentul încheierii tranzacţiei forward

Ex: http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/forward-curs-schimb

- Tranzactii de tip swap valutar - tranzactii de schimb valutar incheiate simultan, de sens contrar, cu decontare la date de

valuta diferite, folosite in special pentru gestionarea lichiditatilor companiei

- Tranzactii valutare in marja avand drept garantie un depozit colateral constituit de catre client la banca cu posibilitatea unui

levier de 5-100:1

- Tranzactii swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swap – IRS)

- Tranzactii forward pe rata dobanzii (Forward Rate Agreement – FRA)

- Optiuni pe rata dobanzii:

o Cap – in baza unei prime, ofera protective impotriva cresterii dobanzii peste un anumit nivel permitand detinatorului

unei astfel de optiuni sa beneficieze de scaderile de dobanda

o Floor – in baza unei prime, permite beneficierea de cresterea nivelului ratelor de dobanda concomitant cu

protejarea impotriva oricarei scaderi a cotatiilor pietei sub nivelul de exercitare a optiunii Floor.

o Optiuni Call sau Put inclusiv urmarirea unor strategii complexe cu optiuni valutare.

ASE - FABBV An 2 Pagina 2

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

Ex: http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/swap-curs-schimb

http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/contract-swap-rata-dobanzii

http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/optiune-curs-schimb

http://www.bcr.ro/ro/corporate/companii/instrumente-financiare-derivate/optiune-rata-dobanzii

Tranzactii directe in piata instrumentelor cu venit variabil, marfuri si alte instrumente derivate:

- Tranzactii directe (discretionare sau „execution only”) cu actiuni, indici, CFD-uri pe actiuni si indici, marfuri:

Ex: BCR TRADER:

- mai mult de 160 perechi valutare (incl. Aur si Argint spot),

- Forward FX, Optiuni FX

- mai mult de 7000 CFD-uri

http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/BCR_Trader/Prezentare/index.phtml

BRD – ANYMA ONLINE TRADING

https://www.brd.ro/piete-financiare/piata-de-capital/anyma-online-trading-platform/

https://www.brd.ro/piete-financiare/piata-de-capital/anyma-online-trading-platform/demo-anyma/

- Optiuni si structuri pentru protectia impotriva riscurilor aferente ratelor de dobanzi, pietelor de actiuni respectiv pietelor de

marfuri (petrol & produse petroliere, gaz & energie, metale pretioase & metale industrial, carbuni, fier, emisii de carbon si

agricultura & soft commodities)

Servicii de custodie: - pastrarea in siguranta si administrarea instrumentelor financiare in contul clientilor, inclusiv custodia si servicii in legatura cu

aceasta, cum ar fi administrarea fondurilor sau garantiilor; - cercetare pentru investitii si analiza financiara si alte forme de recomandare generala referitoare la tranzactiile cu instrumente

financiare; - servicii in legatura cu subscrierea in baza unui angajament ferm

Servicii de depozitare

- pastrarea in conditii de siguranta a activelor organismelor de plasament colectiv (OPC) prin deschiderea, in numele fiecarui OPC, de conturi de valori mobiliare si conturi bancare pentru decontarea tranzactiilor;

- controlul permanent, din punct de vedere al respectarii legalitatii, asupra operatiunilor societatilor de administrare a investitiilor; - inregistrarea, verificarea, monitorizarea activelor pe care le detine un OPC; efectuarea platilor din contul OPC si

disponibilizarea instrumentelor financiare, numai la primirea instructiunilor corespunzatoare de la societatea de administrare a investitiilor;

- certificarea valorii activelor totale si a activelor nete in baza documentelor specifice; certificarea numarului de investitori si a valorii unitare nete, pentru fiecare zi lucratoare.

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 3 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu Servicii emitenti

- servicii de decontare piaţa spot şi derivate pentru intermediari, subscriere oferte publice, distribuire dividende pentru emitenţi, distribuţie unităţi de fond inclusiv distribuţie fonduri Exemplu: http://www.raiffeisen.ro/trezorerie/servicii-de-custodie-si-depozitare

https://www.brd.ro/piete-financiare/servicii-de-investitii-financiare/

2.Structura organizationala a unei trezorerii bancare

Vicepresedinte Piete

Financiare

Trezorier

Chief Dealer

(Trading)

FX Dealing Desk

MM Dealing Desk

Fixed Income Dealing Desk

Commodities, Derivatives

Dealing Desk

Equities Desk

Head of Treasury Sales

Vanzari Clienti Institutionali

Vanzari clientela

Corporate

Vanzari clientela Retail

Head of Back Office

Settlement Officers /

Reglementari tranzactii

Contabilitate, Confirmari, Reconcilieri

Head of Research

Analisti

Middle Office Managementul Riscului si

Monitorizare

Contabilitate si gestiunea

informatiilor

Securitatea sistemelor

Treasury Sales Desk

Clienti retail

Clienti corporativ

i

Clienti institution

ali

Analize si rapoarte de piata (FX, MM, FI, Equities, Commodities, Structured Products): - Rapoarte zilnice de trezorerie - Rapoarte saptamanale de trezorerie - Rapoarte lunare si semestriale de trezorerie (Romanian Economic Outlook) - Sinteze macroeconomice - Rapoarte de companie (servicii de brokeraj

o https://www.brd.ro/piete-financiare/rapoarte-de-analiza o http://www.raiffeisen.ro/media/noutati/analize-si-prognoze o http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/ObligauC5uA3iuni/S

ites/StirisiCercetare/index.phtml

Rolul trezoreriei intr-o banca:

Asigurarea unui nivel optim al lichiditatii si a rezervelor

Plasarea activelor in exces la un nivel optim al raportului dintre randament si risc

Minimizarea costurilor de finantare Realizarea unui raport optim intre nevoile de

finantare si plasament Gestiunea pozitiilor valutare si a riscurilor de

rata a dobanzii Gestionarea eficienta a procesului de transfer al

preturilor produselor si serviciilor bancii Realizarea in conditii optime a arbitrajelor,

tranzactiilor proprietare cat si in operatiunile de market-maker pe piata interbancara.

Managementul asigurarii riscurilor Gestiunea unei bune relatii cu agentiile de rating

si cu alte organisme externe de supraveghere

Cativa din factorii cheie in buna gestiune a activitatilor de

trezorerie reprezinta:

Calitatea membrilor ALCO (Asset & Liability Committee),

Politica de finantare si creditare, Politica ALM (Asset Liability Management), Politica de investitii cat si aptitudinile traderilor /

dealerilor de a valorifica oportunitatile de piata concomitent cu gestiunea eficienta a riscurilor de piata,

Calitatea si eficienta controalelor si supravegherii activitatilor din trezorerie

Performanta sistemelor informatice atat interne cat si externe (platforme de tranzactionare, brokeri, furnizori de informatii financiare, etc).

ASE - FABBV An 2 Pagina 4

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

Rolul diviziei de investment banking – Goldman Sachs - http://www.youtube.com/watch?v=l10j_hPSlpM

Descrierea rolului unui VP din cadrul diviziei investment banking – G.S. - http://www.youtube.com/watch?v=-4abEwZfny4

Descrierea pe scurt a catorva pozitii din cadrul BNP Paribas CIB - https://www.youtube.com/watch?v=g-QZMW2zbhw

Front Office (Trading Desks & Treasury Sales Desks) – responsabili cu tranzactionarea instrumentelor financiare in stransa legatura cu

politica si interesele strategice ale bancii:

Tranzactii interbancare cat si arbitraj cu clientela non-bancara (client retail, corporate si institutionali)

Gestiunea lichiditatii

Implementarea politicii de gestiune a activelor si pasivelor bancii (ALM)

Trading proprietar (FX, MM, FI, Actiuni, produse structurate si marfuri)

Mentinerea nivelului optim aferent rezervelor minime obligatorii (impuse de banca centrala) si nivelul optim al lichiditatilor

Raportari interne catre Middle Office, Back Office, structuri din departamentul intern de audit precum si catre alte autoritati sau

organe externe (Asociatia Pietelor Financiare, CNVM, AFS, BNR, etc)

„Trading Day” – BNP Paribas Corporate & Investment Banking - https://www.youtube.com/watch?v=xuCCeLlodkk

Rolul unei institutii de brokeraj interbancar – ICAP UK - https://www.youtube.com/watch?v=5hH77p_ksIQ

O zi din viata unui „Voice Broker” – ICAP UK https://www.youtube.com/watch?v=ATlRemuKN_o

Middle Office – responsabil cu functiuni de importanta maxima cum ar fi monitorizarea, masurarea, analiza si raportarea riscurilor catre

forurile de conducere ale bancii: consiliul de administratie, top managementul bancii respective ALCO - Asset & Liability Management

Committee.

Gestiunea riscurilor de piata

o Evolutia ratelor dobanzilor

o Evolutia perechilor valutare

o Evolutia preturilor la marfuri (metale, produse agricole, energie)

o Evolutia pietelor de actiuni locale, regionale si globale

Gestiunea lichiditatilor

Gestiunea riscurilor de contrapartida

o Gestiunea riscurilor de tara (dependente sau independente de actiunile si politicile bancii)

Rolul unui „Risk Market Officer” (Middle Office) – Societe Generale CIB - https://www.youtube.com/watch?v=0mV2adaPSro Rolul unui „Operations / Middle Office Analyst” – Bank of America - http://www.youtube.com/watch?v=9T_yMDYXzmA Rolul unui „Counterparty Risk Analyst” – Credit Agricole -

https://www.youtube.com/watch?feature=endscreen&v=dDeJBPVwTjM&NR=1

Back – Office: - responsabil de livrarea, reglementarea, reconcilierea, plata, inregistrarea in contabilitate, informarea, monitorizarea si

revizuirea performantelor tuturor tranzactiilor desfasurate de catre personalul din Front Office (in principal dealeri interbancar si arbitrajisti

(treasury sales officers).

Coordonarea globala a structurilor din trezorerie in vederea asigurarii unei performante optime

Control intern asupra tranzactiilor derulate din trezorerie (din si spre), confirmari, controlul sistemelor de tranzactionare si plati,

suport in contabilizarea si reglementarea tranzactiilor

Asigura respectarea tuturor uzantelor, procedurilor si normelor interne ale bancii

Monitorizarea nivelului optim al lichidititatii precum si nivelul rezervelor minime obligatorii impuse de banca central

Suport catre consiliul de administratie al bancii, top management si ALCO

Suport in controalele de audit

Suport in monitorizarea si raportarea limitelor de credit (implementare si uzanta)

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 5 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu

Suport departamentelor de contabilitate si raportare financiara, cu privire la orice produs sau pozitii legate de trezorerie:

concetrarea riscurilor pe instrumente de tip SWAP, raportari de tip PV01 aferente instrumentelor financiare derivate, scadente

ale investitiilor, pozitii valutare, pozitiile aferente investitiilor detinute pentru vanzare sau investitiilor pastrate pana la scadenta,

concentrarea expunerilor, analiza riscurilor de piata cu ajutorul VaR sau alte instrumente / sisteme de evaluare a riscurilor.

Produse si servicii de trezorerie pe fiecare desk in parte

Money Market Desk – insarcinat cu gestiunea activelor si pasivelor bancii din perspectiva operatiunilor pe piata monetara (rezerve

statutare, gestiunea lichiditatilor pe termen scurt, gestiunea rezervelor minime obligatorii, asigurarea finantarii operatiunilor zilnice,

gestiunea elementelor bilantiere):

certificate de trezorerie

efecte de comert (cu precadere in strainatate)

certificate de depozit

depozite interbancare

produse structurate

operatiuni repo si reverse repo

instrumente financiare derivate de tip caps/floors

derivative pe rata dobanzii: Interest Rates Swaps (IRS), Cross

Currency Interest Swaps (CIRS), Aranjamente forward pe rata

dobanzii (Forward Rate Agreement - FRA)

swaptions si alte instrumente financiare derivate pe rata

dobanzii

Foreign Exchange Market Desk – insarcinat cu tradingul proprietar si

„flow” (arbitraje cu clientela non-bancara)

schimburi valutare spot

schimburi valutare la termen (forward)

swap-uri valutare

Optiuni

Fixed Income Market Desk – angajat in tranzactionarea instrumentelor

pietei cu venit fix:

obligatiuni locale, regionale sau globale

obligatiuni municipale, corporative sau suverane

obligatiuni complexe (cu clauze – indexate la rata inflatiei,

avand clauze de rascumparare, ABS, MBS etc)

alte instrumente financiare derivate

Equities and Commodities Market Desk – angajat in arbitrajul cu clientii respectiv trading proprietar cu actiuni si marfuri:

actiuni, indici pe actiuni locale, regionale sau globale precum si instrumente financiare derivate ale acestora

marfuri: contracte futures avand ca suport: produse agricole, energie, metale pretioase

optiuni

unitati ale fondurilor de investitii

subscrieri la majorari de capital social sau listari la bursa (IPOs)

produse structurate1

investiti alternative: fonduri ce investesc la randul lor in fonduri de hedging, sau fonduri ce urmaresc strategii complexe de investitii in vederea obtinerii unui randament pozitiv indiferent de evolutia pietelor financiare (absolute return funds)

1 Exemple de produse structurate emise de ERSTE BANK:

http://www.bvb.ro/info/Structured_Investment_Products_Press_Conference%20%28ro%29.pdf http://ro.products.erstegroup.com/Retail/ro/Produse/Produse_Structurate/Index_certificates/Site/Produse/index.phtml

Equities Market Desk – BNP Paribas CIB

ASE - FABBV An 2 Pagina 6

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

Descrierea activitatilor zilnice a unui angajat in pozitiile:

„IRA, Fixed Income Capital Markets” – BNP Paribas CIB - http://www.youtube.com/watch?v=qk8DxoLYj0w „Global Equity and Commodity Derivatives” – BNP Paribas CIB - http://www.youtube.com/watch?v=lGvoHoIMGws „Capital Markets Trading Desk” – BNP Paribas CIB - http://www.youtube.com/watch?v=jqQeqtCwT2Q

Partea a II a: - Instrumente ale pietelor valutare – Concepte de baza

Prin notiunea de piata valutara se intelege ansamblul relatiilor dintre cumparatorii si vanzatoriii de devize alaturi de intermediarii

acestor tranzactii. Sunt patru mari evenimente care au marcat evolutia pietei valutare: anul 1880 – etalonul international aur, 1944

– Acordul de la Bretton Woods, 1973 – cursurile flotante si aparitia monedei unice europene la inceputul anilor 2000. Conversia

intre valute se realizeaza pe baza cursului de schimb valutar (curs FX) iar legatura dintre cursurile FX si instrumentele pietei

monetare este data de ratele dobanzilor, dobanzi ce reprezinta prin definitie pretul banilor exprimat in moneda respectiva.

Principalii factori care au contribuit la dezvoltarea pietei FX au fost: tendinta de liberalizare a comertului mondial, cresterea

ponderii finantarii internationale in tranzactiile comerciale, cresterea ponderii anumitor monede nationale in schimburile mondiale

(moneda unica europeana, dolarul canadian, dolarul australian, yuan-ul chinez sau realul brazilian. Factorii care influenteaza

cursurile de schimb valutare, sunt de natura economici (paritatea puterii de cumparare, ratele relative ale dobanzii, conditiile

economice, cererea si oferta de capital), politici – conjuncturali si de natura umana (psihologica – asteptarile pietei explicati cu

ajutorul teoriei reflexivitatii si analizei tehnice).

Cotatiile pentru valute constau intr-o moneda de baza (“base currency”) si o moneda cotata (“counter currency”). Cotatiile pot

fi directe (cand o unitate de moneda straina poate fi schimbata contra unei sume variabile a monedei interne), respectiv indirecte

(cand o unitate de moneda interna poate fi schimbata contra unei sume variabile de moneda straina). Cotatia indirecta = (1/cotatia

directa). Principalii actori ai pietelor valutare sunt in principal bancile comerciale si de investitii care pot face trading in nume

personal (trading proprietar), pot actiona in numele clientilor sau ca si formatori de piata (market makeri). Alaturi de institutiile

financiare, in pietele valutare pot fi deasemenea fonduri de investitii sau hedging, fonduri de pensii, case de brokeraj, companii ce

nu au ca obiect de activitate realizarea de tranzactii valutare (operatiuni de acoperire a riscurilor – hedging sau operatiuni

comerciale) respectiv chiar investitori / traderi individuali sau simple case independente de schimb valutar.

Principalele instrumente ale pietelor valutare sunt:

Tranzactiile valutare: tranzactii spot respectiv tranzactii forward (directe sau prin swapuri valutare)

Produse derivate : aranjamente sintetice pe schimburi valutare (SAFE), contracte futures pe valute, swapuri pe

valute, optiuni

Functiile Trezoreriei

Gestiunea investitiilor si a rezervelor

Gestiunea lichiditatii

ALM - Gestiunea activelor si pasivelor

Managementul Riscurilor

Transfer pricing

Vanzarea de instrumente

financiare derivate

Arbitraj clientela

non-bancara

Adecvarea capitalurilor

Originari / structurari de produse

derivate

Monitorizarea riscurilor

Gestiunea provizioanelo

r (valuta)

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 7 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu Prin tranzactii spot se inteleg tranzactiile are caror livrari sau reglementari se realizeaza de regula la 2 zile lucratoare dupa data

tranzactiei (sunt si exceptii) iar prin tranzactii forward livrarea se face la o data viitoare (definita in momentul tranzactiei).

Termeni specifici tranzactiilor valutare:

Exemplu de cotatie – EUR / USD: 1.3250 - 1.3255

Big figure – de regula cursul valutar este exprimat in 4, uneori 5 zecimale. Big figure se refera doar la primele doua

zecimale. De pilda in cazul acesta este 1.32

Valuta cotata – in acest caz este USD

Valuta de baza – in acest caz este EUR

Pips – cea mai mica modificare de pret (0.0001) – “percentage in point”

Spread – diferenta intre cotatiile “bid” si “ask”.

Bid – pretul la care market-maker-ul (formatorul de piata) este dispus sa cumpere valuta de baza ex: EURUSD 1,3250

Offer – pretul la care market – marker-ul este dispus sa vanda valuta de baza

“Flat” sau “Square” – descrie situatia in care nu exista pozitii deschize (active) in piata. Ex: EURUSD 1.3255

“Mine” / “Yours” – tranzactie perfectata – “Cumpar” / “Vand”

“Given / Paid” se utilizeaza pentru raportarea activitatii

“choice” – este utilizat cand un participant la piata doreste sa cumpere sau sa vanda valuta de baza la acelasi curs.

Tranzactii valuare de tip “cross” se refera la perechile valutare in care niciuna din valutele implicate nu reprezinta dolarul american

(USD).

Exista cateva reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:

Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD)

cotata fata de USD: se inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.

Ex: USD/CHF 0.9075 – 0.9080 GBP/USD 1.62.33 – 1.6240 GBP/CHF 1.4731 – 1.4746

Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse

Ex: USD/JPY 79.83 – 79.85 USD/CHF 0.9076 – 0.9078 CHF/JPY 87.94 – 87.96

Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.

Ex: GBP/USD 1.6233 – 1.6240 AUD/USD 1.0420 – 1.0425 GBP/AUD 1.5571 – 1.5585

Tranzactii forward (outright) directe se refera la tranzactiile intre doua partide de a schimba intre ele doua valute diferite la un

curs convenit astazi, cu livrare la o data viitoare predefinita.

Cursul forward outright = cotatia spot x (

)

(

)

=

Cursul forward outright perioade lungi > 1 an = cotatia spot x (

)

(

)

Punctele forward reprezinta diferentialul ratei dobanzii dintre cele doua valute implicate in tranzactie si cu ajutorul carora se

stabileste cotatia forward (adunandu-se / scazandu-se dupa caz din cotatia spot). Daca punctele forward se adauga la cursul spot,

atunci valuta de baza se tranzactioneaza cu o prima pe piata forward (adica rata dobanzii pentru valuta de baza este mai

ASE - FABBV An 2 Pagina 8

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

scazuta decat cea a valutei cotate). In situatia inversa, cand punctele forward se scad, atunci putem spune ca valuta de baza se

tranzactioneaza cu un discount pe piata forward (rata dobanzii pentru valuta de baza este mai ridicata decat cea pe pentru

valuta cotata). Exista si situatia cand aceste puncte se tranzactioneaza in jurul paritatii (atat cu prima cat si cu discount) – de pilda

-2/+2. In functie de cotatiile punctelor swap – bid si ask, avem trei cazuri:

Bid < Offer punctele swap sunt pozitive si se tranzactioneaza cu prima

Bid > Offer punctele swap sunt neegative si se tranzactioneaza cu discount.

-3 / 1 sau 3/1 sau A/P punctele swap se tranzactioneaza astfel: in partea stanga cu discount si in partea dreapta cu

prima.

Cursul forward outright = cotatia spot + punctele forward

Punctele forward swap =

=cotatia spot x (

)–(

)

(

)

Aproximarea punctelor forward swap spot x diferentialul de dobanzi x

Aproximarea diferentialului de dobanzi

Prin swap FX se intelege o pereche de tranzactii valuare (o cumparare si o vanzare) pentru doua date ale valute diferite, dintre

care una este spot. Short dates (tranzactii swap cu termene mai putin de o luna):

O/N – “Overnight” – incepand de azi pana in prima zi bancara dupa ziua de azi

T/N – “Tommorow Next” – incepand cu prima zi bancara dupa ziua de azi pana a doua zi bancara dupa ziua de azi,

adica Spot

S/N - Spot Next – incepand cu data Spot pana la prima zi bancara dupa Spot

S/W – Spot – One Week – incepand cu data Spot pana la o saptamana dupa Spot.

“Broken dates” sau “cock dates” sau “odd dates” se refera la perioade intermediare intre termenele fixe (comune). In cazul datelor

anterioare spotului, regula de calcul a cursurilor forward este inversata: practic in loc de adunare a punctelor se scad punctele (si

viceversa), totodata inversandu-se bidul cu askul. Logica se inverseaza deoarece practic in acest caz si cotatia spot este de data

aceasta ce-a de-a doua cotatie ca timp iar cotatia forward prima.

Arbitrajul pe cursul forward si rata dobanzii (“Covered interest arbitrage”) se poate calcula exprima cu ajutorul formulelor:

Calcularea dobanzii pt moneda cotata =

[ (1+ rata dobanzii monedei de baza x

- 1 ] x

Calcularea dobanzii pt moneda de baza =

[ (1+ rata dobanzii monedei cotate x

- 1 ] x

Notiuni de baza privind produsele financiare derivate

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 9 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu Printr-un instrument derivat se intelege un contract financiar intre doua sau mai multe parti, care deriva din valoarea viitoare a

unui activ de referinta. Exista in principal, 4 mari categorii de produse derivate tranzactionate in prezent: Contracte Forward,

Contracte Futures, Optiuni si Tranzactii swap.

Contractul forward2, reprezinta un acord intre doua parti, prin care acestea accepta sa cumpere, respectiv sa vanda o anumita

cantitate din activul de baza (o marfa, un instrument financiar guvernamental, o valuta sau un alt instrument financiar) la un anumit

pret, cu livrarea la o data viitoare, avand toate condiitile convenite in prezent: pret, cantitate, calitate, data reglementarii, obiectul

livrarii si orice alte conditii se impun. Pretul forward este compus din pretul spot si un anumit cost de derulare a contractului („cost

of carry”).

Contractul futures reprezinta un acord de a cumpara sau de a vinde o cantitate specificata dintr-un activ denumit activ suport,

sau activ de baza (de exemplu, o marga sau un instrument financiar), la o data viitoare, la un pret predeterminat. Cand pretul

futures este mai mare decat cel spot, se spune ca intre cele doua preturi exista o relatie de tip „contango” (pretul futures se

tranzactioneaza cu prima fata de spot), daca pretul futures este sub pretul spot, atunci ele se spune ca exista o relatie de tip

„backwardation” (pretul futures se tranzactioneaza cu discount fata de spot), iar diferenta intre cele doua preturi (futures si spot) se

numeste „baza”.

„Open interest” este un indicator important in previziunea evolutiilor bursiere, in special in anumite momente cheie: spre sfarsitul

unui trend major, dupa inregistrarea unei cotatii maxime (cand odata cu scaderea pretului se inregistreaza si scaderea brusca a

open-interest-ului), in timpul range-ului (consolidarilor de pret) sau in timpul momentelor de inversiune (top sau bottom). Exista in

principal cateva situatii ce modifica sau nu nivelul open-interest, astfel3:

daca si cumparatorul si vanzatorul initiaza noi pozitii, „Open Interest” creste daca si cumparatorul si vanzatorul isi lichideaza vechile pozitii, „Open Interest” scade daca doar unul dintre ei lichideaza, in timp ce altul initiaza o noua pozitie, „Open Interest” ramane neschimbat.

Astfel, avem patru categorii de trenduri in functie mixul evolutiilor pretului, volumului si a „Open Interest-ului”:

Pret Volum Open interest Semnificatie

Creste Creste Creste Trend puternic ascendent

Creste Scade Scade Trend slab – este posibila o corectie in curand

Scade Creste Creste Trend puternic descendent

Scade Scade Scade Trend slab – este posibila o corectie in curand

Optiunea reprezinta un contract care confera detinatorului sau dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara (in cazul unei optiuni de

tip „call”), sau de a vinde (in cazul unei optiuni de tip „put”), un anmit activ denumit activ de baza, la un pret prestabilit, intr-o

anumita perioada de timp. Daca acest drept nu este exercitat in perioada de timp specificata, optiunea expira.

Contract Swap4 – reprezinta un instrument financiar derivat inchis, prin care participantii schimba riscul si avantajele aferente unor

obligatii contractuale de plata variabile sau fixe, cu riscul si avantajele aferente unor obligatii contractuale de plata fixe sau

variabile. Participantii sunt numai persoane juridice angajate in contracte de emisiune a instrumentelor financiare transferabile, cu

grad de rating diferit, contracte comerciale, plati in moneda nationala sau alte valute, precum si in activitati de arbitraj, hedging si

speculatie. Contractele swap nu au loc intre partenerii contractelor economice principale de vanzare / cumparare, ci separat, intre

acestia si un intermediar specializat care isi asuma separata riscul variatiei de pret. Deoarece asemenea contracte nu sunt

standardizate, ele nu se pot tranzactiona pe o piata organizata si reglementata, ci se negociaza individual (pe o piata OTC).

Principalele diferente intre produsele derivate tranzactionate la bursa si cele tranzactionate OTC, pot fi sintetizate in tabelul

urmator5:

Derivative tranzactionate la bursa Derivative tranzactionate OTC

Produse derivate disponibile: futures, optiuni si swap

Produse derivate tranzactionate intr-un ring

Produse derivate disponibile: futures si optiuni

Produse derivate tranzactionata pe o baza privata si

2 Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. – „Dictionar Englez Roman, Piata de capital, Termenii Esentiali”, Editura Hrema, Bucuresti, 2003. 3 Sursa: http://bursier.ro/dea10/2009/02/18/volumul-si-open-interest/ 4 Sursa: http://contabilitateafirmei.manager.ro/dictionar/contract_swat.htm 5 Reuters – „Introducere in studiul pietelor de obligatiuni”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Pg 178

ASE - FABBV An 2 Pagina 10

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

competitiv, prin strigare directa

Specificatii contractuale standardizate si publicate

Preturile sunt transparente si usor accesibile

Jucatorii de pe piata nu se cunosc intre ei

Orele de tranzactionare sunt publicate, iar regulile bursei trebuiesc respectate.

Existenta unor case de clearing

Pozitiile se pot inchide si tranzactiona cu usurinta

Sunt putin contractele finalizate prin expirare sau livrare fizica

Contractele pot fi tranzactionare de investitori particulari.

negociate individual

Nu exista specificatii standard desi intrumentele cele mai simple sunt curent intalnite (instrumente tip „plain vanilla”)

Preturile nu sunt foarte vizibile

Jucatorii de pe piata trebuie sa se cunoasca intre ei

Piete 24/24h, 5 zile din 7, care sunt mai putin bine reglementate

Pozitiile nu se pot inchide sau transfera cu usurinta

Majoritatea contractelor se finalizeaza prin expirare sau prin livrare fizica

Utilizate de regula de marile corporatii, banci,

Tipuri de operatiuni

Operatiunile de acoperire – „Hedging” presupun angajarea unei pozitii pe piata futures opusa fata de pozitia detinuta pe

piata cash (spot) pentru a inlocui temporar o tranzactie care urmeaza sa fie facuta pe piata cash spot) ca protectie impotriva

riscului ca pretul sa aiba o evolutie nefavorabila pe piata cash.

Operatiuni speculative speculatorii accepta sa preia riscurile celorlalti, riscuri peste medie, in speranta obtinerii unor

rentabilitati peste medie, in general intr-o perioada de timp relativ scurta.

Operatiuni de arbitraj consta in profitarea de diferentele dintre preturile existente pe piete diferite pentru aceeasi valoare

mobiliara prin vanzarea ei pe piata care are pretul mai mare si cumpararea simultana a acesteia de pe piata care are pretul mai

mic. Arbitrajorii indeplinesc functia economica de eficientizare a tranzactiilor cu instrumente financiare listate in cadrul mai multor

burse sau piete organizate in acelasi timp. Exemple: cumpararea unui contract pe un anumit produs, simultan cu vanzarea unui

contract pe acelasi produs, la aceeiasi bursa, dar cu luni de livrare diferite; cumpararea si vanzarea simultana a cate unui contract

pe acelasi produs cu livrarea in aceeasi luna, dar la burse diferite.

Utilitatea, limitele si riscurilor produselor financiare derivate

Chiar daca menirea lor este sa redistribuie riscurile pietei, utilizarea instrumentelor financiare derivate intr-un mod

necorespunzator, poate fi un factor de instabilitate atat la nivel individual cati si la nivel sistemic. In mod paradoxal, instrumentele

derivate, in anumite circumstante pot accelera volatilitatea, datorita speculatiilor intensive practicate de unii jucatori din paita.

Speculatia „pura” este inlesnita pe piata produselor derivate si datorita efectului ridicat de levier pe care le caracterizeaza. Dupa

cum profiturile se pot multiplica intr-un ritm spectaculos, la fel si pierderile. Perturbatiile si volatilitatea excesiva a activelui suport

pot duce la riscuri sau variatii brutale ale randamentelor in portofoliile celor ce le tranzactioneaza. Liberalizarea miscarii

capitalurilor, progresul stiintific si al comunicatiilor, lichiditatea la toate orele si accesul liber incepand de la cateva sute de dolari la

piete in timp real, sunt principalii factori ce fac ca lichiditatea, incertitudinea si volatifitatea sa creasca pe pietele financiare. Chiar

daca riscurile asociate tranzactionarii produselor derivate nu difera foarte mult cu cele ale tranzactionarii produselor financiare

simple (actiuni / obligatiuni), ele totusi necesita unele metode mai speciale pentru evaluarea, stabilitrea si controlarea riscurilor

implicate. Trei mari factori pot genera sau creste aceste riscuri: lipsa transparentei din punct de vedere informational, lipsa

educatiei actorilor din piata financiara cu privire la utilizarea acestora, si folosirea inadecvata a acestor instrumente datorita

masurarii incorecte a riscurilor.

Principalele tipuri de riscuri intalnite in tranzactionarea instrumentelor financiare derivate sunt: riscul de credit (de contrapartida),

riscul de piata, riscul de lichiditate, riscul operational (include si alte riscuri cum ar fi: riscul juridic, riscul de reglementare, riscul de

impozitare, riscul contabil si riscul sistemic), riscul strategic (ce se refera la tranzactionarea cu parteneri inadecvati, costuri scapate

de sub control, interpretarea incorecta a solicitarilor clientilor, conduita antreprenoriala a traderilor din institutiile financiare).

Managementul riscului este o activitate complexa, multidirectionala si presupune parcurgerea unor etape, de regula in orice proces

de conducere. Aceste etape pot fi succesive sau simultane, ele reprezentand urmatoarele demersuri specifice6: intelegerea fiecarui

tip de risc, identificarea tuturor tipurilor de risc, evaluarea anticipata a riscurilor, definirea politicii de management a riscurilor,

determinarea limitelor de risc, stabilirea si implementarea procedurilor de management al riscurilor si controlul riscurilor.

6 Paraipan, L., Stanciu, C. – “Managementul financiar al riscului”, Bursa Romana de Marfuri, Editura Adevarul, Bucuresti 2002

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 11 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu Tranzacţiile FX Swap sunt operaţiuni ce implică cumpărarea şi vânzarea simultană a unei sume într-o valută contra altei valute,

cu decontare însă la date diferite (spot vs forward) şi la cursuri prestabilite (spot vs forward). Companiile apelează la astfel de

tranzacţii pentru acoperirea necesarului de lichidităţi pe termen scurt în valută pe care nu o are în prezent şi pentru avantajul pe

care îl oferă în privinţa eliminării riscului de curs de schimb respectiv rată a dobânzii. Alternativele utilizării unui astfel de contract

pentru o companie ce are de încasat la scadenţă o anumită sumă în valuta, sunt fie efectuarea schimburilor valutare la data

exigibilităţii creanţelor/datoriilor, expunându-se astfel la riscul de curs de schimb, fie prin utilizarea unei linii de credit în valuta

concomitent cu realizarea unui depozit cu aceiași sumă şi scadență în RON. Avantajele tranzacţiilor FX Swap rezidă în faptul că

acoperă compania atât de riscul de curs de schimb cât şi de riscul de rată a dobânzii, permiţând astfel realizarea unei gestiuni

optime a lichidităţilor cu costuri reduse.

Contractele IRS (“Interest Rate Swap”) sunt utilizate de către companii în vederea gestionarii riscului de rată a dobânzii pentru

activele şi pasivele purtătoare de dobânzi fixe/variabile. Aceste tranzacţii presupun un acord între companie şi o contrapartidă (de

regulă o instituţie de credit) în cadrul căreia fiecare parte plăteşte sumele de plată aferente ratelor de dobânzi prestabilite, periodic

pe toată perioada contractuală. Pentru a se evita riscul de credit, părţile pot conveni ca plăţile să nu fie realizate la valorile

nominale ci doar la nivelul sumele nete. Avantajele utilizării unui astfel de contract rezidă în reducerea costurilor de finanţare cât şi

o mai bună protecţie faţă de riscul de rată a dobânzii. Exista mai multe categorii de instrumente swap:Swap-uri pe rate ale dobanzii

– Interest Rate Swap, Swap-uri pe valute - currency swap si Swap-uri pe marfuri – commodity swaps.

Contracte Swap pe rata dobanzii (Interest Rate Swaps – IRSs) reprezinta o intelegere intre doua parti, prin care o parte este

de acord sa plateasca celeilalte o rata variabila a dobanzii (care depinde de nivelul ratelor dobanzii de pe piata), iar cealalta este

de acord sa plateasca primei parti o rata fixa a dobanzii. Fiecare plata a dobanzii se calculeaza in functie de aceeasi suma fixa de

bani care este denumita suma valoarea imprumutului suport (notional principal/ amount) al contractului swap. Aceasta este folosita

doar la efectuarea calculelor, nici o astfel de suma nu este platita de una din parti, celeilalte. Fiecare parte datoreaza celeilalte o

anumita suma de bani, asa incat, pentru a regla conturile, partea care datoreaza suma mai mare plateste celeilalte doar diferenta.

Nici un imprumut sau depozit de baza nu este afectat de swap, deoarece swap-ul este o tranzactie separata. Cel mai simplu tip de

IRS, este cunoscut sub denumirea de swap „plain vanilla” si implica plati de dobanzi fixe pentru plati de dobanzi flotante (fixed for

floating). Swap-urile floating – floating mai sunt cunoscute si sub denumirea de basis swaps sau diff swaps.

Forward Rate Agreement (FRA) reprezintă o întelegere între două părți, prin care se fixează rata dobânzii ce urmează a se

aplica unui împrumut (principalul) sau al unui depozit ce începe și se termină la o dată viitoare bine determinată. FRA nu

presupune un schimb de principal, decât diferența netă între dobânda FRA și dobânda pieței la momentul expirării contractului

FRA. Când se cumpăra un FRA, este stabilită o rată a dobânzii pentru un credit iar când se vinde, se stabilește o rată a dobânzii

pentru un depozit.

Opțiuni pe rata dobânzii:

Opțiuni Cap: reprezintă un contract pe rata dobânzii ce permite cumpărătorului în schimbul unei prime plătite, să se protejeze împotriva unei creșteri ale ratelor dobânzii peste un anumit nivel (așa numit nivel de exercitare Cap). Avantajele rezidă în existența unui singur cost (prima opțiunii, fixă și cunoscută de la începutul tranzacției) și pot acoperi o gamă largă de scadențe, valori și prețuri de exercitare.

Opțiuni Floor: asemănătoare opțiunilor Cap, cu excepția că permite cumpărătorului protejarea împotriva unei scăderi ale ratelor dobânzii peste un anumit nivel (așa numit nivel de exercitare Floor).

Optiuni Collar: reprezintă o combinație între contractele Cap și Floor astfel că, în cazul unui împrumut, o opțiune Collar oferă o rată minimă și maximă a dobânzii de plătit, iar în cazul unui plasament, opțiunea oferă o rată minimă și maximă a dobânzii de primit. În general, prețurile de exercitare sunt astfel concepute încat să nu fie necesară plata unei prime.

Swaptions reprezintă un contract ce oferă deținătorului dreptul, însa nu și obligația de a cumpăra sau a vinde un swap pe rata dobânzii (IRS), în condiții prestabilite privind rata dobânzii, scadența, plătitorul de rată fixă sau flotantă, la sau până la o anumită dată convenită, cumpărătorul achitând o primă. În schimbul acestor drepturi, cumpărătorul plătește vânzătorului o primă inițială. Există două variante de swaptions7:„Payer swaption” – oferă dreptul deținătorului la plata unei rate fixe a dobânzii și să primească componenta flotantă de la deținătorul IRS-ului de referință (protecție împotriva ratelor dobânzii în scădere), respectiv Receiver Swaption”- oferă dreptul deținătorului la primirea unei rate fixe a dobânzii și să plătească componenta flotantă către deținătorul IRS-ului de referință (protecție împotriva ratelor dobânzii în creștere).

7 Reuters – „Introducere in studiul pietelor monetare si valutare”, Ed. Economica 2000. Pg 269

ASE - FABBV An 2 Pagina 12

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

5.Aplicatii software utilizate in trezoreriile de banci

Microsoft Office Suite sau similar Aplicatii pentru tranzactionare interbancara: Reuters 3000 Xtra +Spot Matching, EBS si Bloomberg Aplicatii Back-Office: Kondor+, Misys Summit FT, Opics, Portia, Calypso, Murex Platforme de tranzactionare: MT4, Autobahn – Deutsche Bank, BARX – Barclays Aplicatii pentru instrumente financiare derivate: SuperDerivatives Aplicatii Baze de date: FoxPro, Ms Access Aplicatii utilizate in studii econometrice: Eviews, Statistica, SPSS, Matlab, Matchcad Aplicatii in programare: VBA, Java, C++

Platformele de tranzactionare BARX – Barclays Capital http://www.barx.com

Barclays Capital, divizie a grupului Barclays, ofera clientilor institutionali o platforma dedicata pentru fiecare clasa de active

respectiv piata in parte:

- Platforma FIXED INCOME - pentru operatiuni pe piata instrumentelor cu venit fix: obligatiuni guvernamentale globale, derivative pe rata dobanzii, imprumuturi in €, £ sau $, operatiuni Repo, MBS, obligatiuni municipal, note structurate exotice, instrumente din pietele emergente, instrumente ale pietei monetare, obligatiuni raportate la rata inflatiei, ETF-uri cu expunere in piata instrumentelor cu venit fix, respectiv obligatiuni convertibile in actiuni.

- Platforma FOREIGN EXCHANGE – pentru operatiuni pe piata valutara: FX spot, forward, swap, optiuni Site de prezentare respectiv Prezentarea platformei

- Platforma Futures – pentru operatiuni cu contracte futures - 39 de burse, deschise 24/24h 5 zile din 7

- Platforma Commodities – pentru operatiuni pe piata marfurilor

- Platforma Equities – pentru operatiuni pe piata actiunilor

- Platforma Structured Products – pentru operatiuni pe piata produselor structurate

- Platforma Money Markets – pentru operatiuni pe piata monetara

Ecrane din platformele BARX

Functionalitati:

- Pre-Tranzactionare - Analize - Stiri - Managementul expunerii - Calendar economic - Burse de valori si marfuri - Piete locale - Cursurile de schimb ale bancilor centrale

Tranzactionare: - Rate in timp real - FX Forward & Swap - Ordine - Depozite la termen &

Depozite Dual Currency Post-tranzactionare:

- Rapoarte

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 13 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu

Probleme - rezolvate model

Aplicatia 1: Fie urmatoarele cotatii pentru urmatoarele perechi valutare:

EUR/USD 1.3387-1.3388

USD/JPY 93.36- 93.37

GBP/USD 1.5419-1.5421

USD/CHF 0.9228-0.9230

USD/RUB 30.0669-30.0845

AUD/USD 1.0366-1.0368

NZD/USD 0.8487-0.8488

Calculati urmatoarele crossuri valutare: EUR/JPY, GBP/CHF, GBP/RUB, CHF/JPY, GBP/AUD ...

Rezolvare:

Reguli de calcul a tranzactiilor cross in functie de perechile valutare in discutie, si anume:

Cazul 1: o pereche valutara cotata direct (moneda de baza USD) si o pereche valutara cotata indirect (moneda de baza non-USD)

cotata fata de USD: se inmultesc partea stanga cu stanga iar partea dreapta cu dreapta.

Cazul 2: ambele valute sunt cotate fata de USD (moneda de baza este USD): se impart partile opuse

Cazul 3: ambele valute sunt cotate indirect fata de USD (fata de o baza non-USD): se impart partile opuse.

EUR / JPY

si

Cazul 1: Bid: 1.3387 x 93.36 = 124.98 Ask: 1.3388 X 93.37 = 125.00

GBP/CHF

si

Cazul 1: Bid: 1.5419 x 0.9228= 1.42286 Ask: 1.5421X 0.9230 = 1.42336

GBP/RUB

si

Cazul 1: Bid: 1.5419 x 30.0669 = 46.3602 Ask: 1.5421 x 30.0845 = 46.3933

CHF/JPY

si

Cazul 2: Bid: 93.36 : 0.9230 = 101.15 Ask: 93.37 :0.9228 = 101.18

GBP/AUD

si

Cazul 3: Bid: 1.5419 : 1.0368 = 1.4872 Ask: 1.5421 : 1.0366 = 1.48765

Aplicatia 2: Calculati cursul forward outright EURUSD avand in vedere ca rata dobanzii la 31 zile la EUR este de 3.25% iar la

USD (31 zile) este de 2.75. Cursul Spot este de 1.3218.

Rezolvare:

Forward outright = spot x

= 1.3218 x

= 1.3218 x

Forward outright = 1.32123

Aplicatia 3: Pentru exemplul de mai sus, calculati punctele swap:

ASE - FABBV An 2 Pagina 14

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

Rezolvare: Punctele forward swap = cotatia forward outright – spot = 1.3212-1.3218 = - 6 puncte

Sau: Punctele forward swap = spot x (

)

(

)

= 1.3218 x

(

–

)

(

)

1.3218 x

=

= -5.6752 puncte = aprox minus 6 puncte

Aplicatia 4:

Care este pretul platit de dvs daca doriti sa cumparati un certificat de depozit in EUR emis pe 182 zile cu o valoare initiala de emitere de

3.000.000 EUR si cu o rata a cuponului de 3.33% p.a.. Dvs doriti sa cumparati certificatul de depozit din piata secundara dupa emitere,

mai exact la 127 de zile ramase pana la scadenta, stiind ca randamentul curent cerut pe piata este de 3.78% p.a.. Calculati si

randamentul aferent perioadei de detinere a certificatului de depozit.

Rezolvare:

Suma la scadenta = 3.000.000 x (1+(0.0333 x

= 3.050.505,5 EUR

Suma platita pe piata secundara in ziua 55 de la emitere =

(

)

= 3.010.362,32 EUR

Randamentul aferent perioadei de detinere =

=

= 3.78%.

Aplicatia 5:

Aflati echivalentul randamentului real (true yield) a unor instrumente monetare cu discount denominate in GBP cu scadenta la 92 zile,

avand rata discontului cunoscuta de 4.3257 % pe an.

Rezolvare:

Randamentul real =

(

)

=

(

)

4.3734% pe an.

Aplicatia 6:

Sunteti trezorierul unei companii farmaceutice si doriti sa va protejati compania de o eventuala crestere a ratelor dobanzii in cazul unui

credit deja contractat la o alta banca (cu o rata a dobanzii variabile EURIBOR + 0.75 puncte). In acest sens, ati contactat o banca care va

poate oferi protectia printr-un aranjament pe rata dobanzii (FRA) pe 6 luni (180 zile), cu rata contractuala de 4.44% p.a. la suma de

8.000.000 EUR. In ipoteza ca la data reglementarii (fixing date) contractului FRA, EURIBOR-ul ar fi 5.55%, care va fi valoarea

contractuala a FRA-ului? Datorati sau veti avea de primit o suma de bani din partea bancii care va este contrapartida? Dar in ipoteza in

care EURIBOR ar fi 3.33%?

Rezolvare:

Varianta A: EURIBOR = 5.55% p.a.

Valoarea contractuală a unui FRA = principal x (

(

)

Curs: Prof.univ.dr. Nicolae Dănilă ASE - FABBV An 2 Seminar: Turcan Ciprian - Pagina 15 Prof.univ.dr. Vasile Dedu Disciplina: Produse si servicii bancare Lect.univ.dr. Dan Costin Nitescu

Valoarea contractuală a unui FRA = 8.000.000 x (

(

)

= 8.000.000 x

= - 43.201,18 EUR

Rezultatul fiind negativ, inseamna ca trezorierul corporatiei va incasa de la banca suma de 43.201,18 EUR

Varianta B: EURIBOR = 3.33% p.a.

Valoarea contractuală a unui FRA = principal x (

(

)

Valoarea contractuală a unui FRA = 8.000.000 x (

(

)

= 8.000.000 x

= 43.672,85 EUR

Rezultatul fiind pozitiv, inseamna ca trezorierul corporatiei datoreaza suma de 43.672,85 EUR bancii sale care ii este contrapartida

Aplicatia 7:

Fie urmatorul certificat de depozit ce ofera cupoane multiple (semianuale). Valoarea nominala este de 100.000 USD, cupon anual de

4.4%, iar pana la urmatorul cupon mai sunt 26 zile din cele initiale de 180 zile. Tinand cont ca pana la scadenta, emintentul va plati in total

6 cupoane (cupon 1 pentru 183 zile, cupon 2 pentru 182 zile si cupon 3 pentru 181 zile cupon, cupon 4 pentru 185 zile, cupon 5 pentru

179 zile, cupon 6 pentru 185 zile), calculati care ar fi pretul certificatului de depozit in prezent. Randamentul cerut de piata in prezent este

de 3.89% pe an.

Rezolvare:

Pretul =

(

) (

) (

) (

) (

) (

)

+

(

) (

) (

) (

) (

) (

)

+

(

)(

)(

)(

)(

) +

(

)(

)(

)(

) +

(

)(

)(

) +

(

)(

)+

(

)

=

(

)(

)(

)(

)(

)(

) +

+

(

)(

)(

)(

)(

) +

+

(

)(

)(

)(

) +

(

)(

)(

) +

ASE - FABBV An 2 Pagina 16

Seminar 3: Produse si servicii de trezorerie

+

(

)(

) +

(

)

=

=

+

=

= 103.165,81 USD Deci, valoarea cert. de dep. pe piata sec.avand 26 de zile ramase pana la urmatorul cupon este de 103.165,81 USD.

Parker, Phillip, “Mastering ACI Dealing Certificate”, ACI Financial Markets Association, Prentice Hall, Pearson Education, 2003 Phoon Chiong Tuck, ACI Board of Education – „ACI Dealing Certificate – A study guide” and ACI Singapore, 2010 Radut, Radu, „Principii de creditare. Analiza clientului”, Institutul Bancar Roman, 2006

Reuters – „Introducere in studiul pietelor de obligatiuni”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Economica 2001. Reuters – „Introducere in studiul pietelor monetare si valutare”, Ed. Economica 2000 Reuters – „Introducere in studiul produselor financiare derivate”, Seria Reuters pentru educatie financiara, Ed. Econ.2001. Stancu, I. “Finante”, , Ed a III a, Editura Economica 2002 Pg 507 Steiner, Robert, „Mastering Financial Calculations”, ACI Institute, Prentice Hall, Pearson Education, 1998 Turcu, Ion, „Operatiuni si contracte bancare”, Editura Lumina Lex, 1994

Ungurean, Pavel, „Banking – Produse si operatiuni bancare”, Editura Dacia 2001

*** „Certificatul Bancar European EFCB – Modulul B – Clienti si produse bancare”¸Institutul Bancar Roman, 2006

*** The Financial Markets Association, (2009), “Eonia Swap Index – The derivatives market reference rate for the Euro”, source: http://www.aciforex.org/d\ocs/misc/20091112_EoniaSwapIndexbrochure.pdf *** youtube.com – diverse videoclipuri – prezentate pe parcursul seminarului

Bibliografie

Baroga, C., Boboc, St., Popescu, V. –

„Dictionar Englez Roman, Piata de

capital, Termenii Esentiali”, Editura

Hrema, Bucuresti, 2003

Daneti, Luminita, „Analiza financiara in

creditare”, Institutul Bancar Roman, 2006

Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Radu

Alina, Boitan Iustina, Bistriceanu Gabriel,

Sinca Florin, „Corporate Banking.

Produse si servicii bancare corporate”,

Editura Economica 2010

Danila, Nicolae, Anghel Lucian, Sinca

Florin, „Retail Banking – Produse si

servicii bancare retail”, Editura

Economica 2012

Dedu Vasile, Enciu Adrian, Ghencea

Stanel, „Produse si servicii bancare:

corporate si retail bancar – principii si

tehnici de analiza, creditare,

monitorizare, trezorerie si plati

electronice”, Editura ASE, 2008, cap 3, 4

si 5.

Finance Trainer - Curs ACI Dealing

Certificate – modulul FX Markets

Olteanu, Alexandru, „Management

bancar”, Editura Dareco 2003