POLITICI DE MEDIU

PASTRAREA CALITII AERULUI

Cuprins1.Prezentarea general a problemei de mediu12.Prezentarea strategiei tematice n politica UE23.Prezentarea Strategiei naionale privind protecia atmosferei44.Prezentarea legislaiei sectoriale n Romnia i Europa44.1 Directive europene din domeniul calitii aerului55.Implementarea legislatiei europene n Romnia76.Rspunderea de mediu167.Procedurile de urmarire a nclcrii directivelor de mediu.178.Instrumente de atingere a politicii de mediu199.Concluzii21Bibliografie22

Natura nu poate fi prea mandra cu noi. O secatuim, i stricam linistea i-i afumm permanent tavanul.(Vasile Ghica) 1. Prezentarea general a problemei de mediu Aerul constituie o componenta de baz a mediului nconjurtor care prin proprietile fizice , chimice i termice, ntreine viaa pe planeta noastr. Prin gazele componente ( azot - 78,2%, oxigen - 20 ,5% , argon - 0,92%, bioxid de carbon - 0,03%, alte gaze), aerul mpreun cu apa stau la baza tuturor proceselor biotice ce caracterizeaz lumea vie.O funcie esenial a lumii vii - respiraia - prin care se realizeaz schimbul de materie i energie ntre nveliul biotic i atmosfer nu ar fi posibil , n absena oxigenului,elementul de baza al compoziiei aerului.De asemenea , atmosfera mijlocete schimbul de energie ntre radiaia solar i suprafaa terestr care st la baza majoritii proceselor i fenomenelor fizice i biotice. Datorit ns activitilor umane, se observ n ultimul timp unele modificri ale compoziiei aerului atmosferic , ndeosebi n aproprierea unor ntreprinderi industriale i n orae , modificri, care de cele mai multe ori influeneaz negativ calitatea lui. Ansamblul acestor schimbri fizice, chimice sau termice ale compoziiei aerului au efecte negative asupra nvelisului biotic i activitilor umane . Ele constituie poluarea aerului. Astfel, poluarea aerului reprezint introducerea n atmosfer ,de ctre om, a unor substane care au aciune nociv asupra lumii vii i a societii omeneti . n mod natural, aceti poluani nu fac parte din compoziia aerului, sau se gasesc ntr-o proporie foarte mic. Poluantul poate fi orice substan solid, lichid sau gazoas , care , introdus n aer , modific sensibil caracteristicile acestuia. Deoarece poluarea aerului are efecte negative , uneori foarte mari asupra lumii vii i activitilor umane pstrarea calitii aerului reprezint o problem a lumii contemporane. Industria i mijlocele de transport sunt sursele principale de poluare a aerului . O cantitate mare de poluani este cedat atmosferei de industria termoenergetic ( cenue, CO2,SO2), metalurgia neferoas (SO2, compui de Hg, Zn, Pb), materiale de construcie (pulberi, ciment ), autovehicule ( CO, NO2,hidrocarburi), avioane(hidrocarburi, NO,CO). Poluarea devine duntoare o dat cu atingerea sau depirea unor praguri ale concentraiei diferitelor substane n atmosfera liber, de la care prezena lor are o influen nociv . n judeul Olt , componentele atmosferice au suferit modificri cantitative i calitative importante ca urmare a concentrrilor industriale. Calitatea aerului este determinat de emisiile n aer provenite de la sursele staionare i sursele mobile (traficul rutier), cu preponderen n marile orae, precum i de transportul poluanilor la lung distan.Respectnd criteriile de clasificare impuse de Uniunea European, pe teritoriul Romniei, n cadrul Sistemului naional de evaluare i gestionare integrat a calitii aerului, au fost stabilite 11 aglomerri pentru evaluarea i gestionarea calitii aerului, respectiv: Bucureti, Craiova, Piteti, Ploieti, Constana, Brila - Galai, Iai, Baia Mare, Cluj Napoca, Timioara i Braov i 8 zone pentru gestionarea calitii aerului conform prevederilor OM nr. 745/2002. 2. Prezentarea strategiei tematice n politica UEn 2005, Comisia European (Comisia) a propus un pachet de msuri (programul Clean Air for Europe - Aer curat pentru Europa), care consta din: politic n materie de imisie: Strategie tematic privind poluarea atmosferic [COM (2005) 446]; directiv privind calitatea aerului nconjurtor i un aer mai curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE), adoptat la 21 mai 2008. Aceast directiv a pstrat obiectivele anterioare (stabilite de Directiva 1999/30/CE) pentru dioxid de azot (NO2) i pentru pulberi n suspensie (PM10), introducnd un nou obiectiv pentru pulberile n suspensie, standardul PM2,5; politic n materie de emisii sub forma unor msuri UE de reducere a emisiilor la surs: vehiculele noi: pentru transportul rutier (standardele EURO 5/V au fost introduse mai rapid i au fost introduse standardele EURO 6/VI) i pentru transportul aerian i naval; revizuirea directivei PCIP (96/61/CE) cu msuri pentru instalaiile de ardere mari i mici; anunarea revizuirii directivei privind plafoanele naionale de emisie (Directiva2001/81/CE). Aceast directiv stabilete plafoane naionale de emisie pentru anumii poluani.Comisia dorete s prezinte n 2013 o revizuire complet a politicii europene n materie de calitate a aerului, cu noi obiective pe termen lung pentru perioada de dup 2020. n 2011 i 2012, Comisia va desfura o ampl consultare pentru a identifica punctele tari i slabe ale reglementrii actuale i pentru a identifica eventualele probleme de aplicare a acesteia. Printre altele, Comisia dorete s analizeze: aspectele privind sntatea; integrarea calitii aerului cu alte domenii politice; substanele poluante; i implementarea n statele membre.n acest context, Comisia a solicitat CoR s elaboreze avizul exploratoriu privind viitorul politicii UE n domeniul calitii aerului.Obiectivele propuse n Strategia tematic sunt de a reduce pn n 2020 concentraia de PM2,5 cu 75 % i cea a ozonului la nivelul solului cu 60 %, precum i de a reduce ameninarea la adresa mediului natural n ceea ce privete att acidifierea, ct i eutroficarea cu 55 %, posibil din punct de vedere tehnic pn n 2020. Acest lucru nseamn reducerea emisiilor de SO2 cu 82 %, de NOx cu 60 %, de substane chimice organice volatile (COV) cu 51 %, de amoniac cu 27 % i de PM2,5 primare cu 59 % fa de nivelurile nregistrate n 2000. Se estimeaz c aceste reduceri ar duce la economisirea a 1,71 milioane de ani de via prin scderea gradului de expunere la PM, ar reduce mortalitatea acut cauzat de expunerea la O3, ar furniza 42 miliarde EUR pe an n beneficii de sntate, ar reduce daunele ecologice aduse pdurilor, lacurilor i izvoarelor i biodiversitii, ar reduce prejudiciile aduse cldirilor i materialelor i ar reduce costurile prejudiciilor aduse recoltelor agricole cu 0,3 miliarde EUR pe an. Conform strategiei propuse, o mare parte a acestor obiective de reducere vor fi atinse printr-o punere n aplicare mbuntit a msurilor deja adoptate.n mai 2008, a fost adoptat noua Directiv privind calitatea aerului nconjurtor i un aer mai curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE). Noua directiv nglobeaz majoritatea legislaiei existente ntr-o directiv unic (cu excepia celei de a patra directive fiice) fr modificarea obiectivelor existente privind calitatea aerului. Aceasta stabilete noi obiective privind calitatea aerului pentru PM2,5 (particule fine) i include posibilitatea de a reduce poluarea resurselor naturale la momentul evalurii conformitii cu valorile-limit.

3. Prezentarea Strategiei naionale privind protecia atmosferei

Aprobata prin HG nr. 731/ 2004, consta n crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea si implementarea unui sistem integrat de gestionare a calitatii aerului, eficient din punct de vedere economic. Obiectivul general al strategiei este protejarea snattii oamenilor i a mediului nconjurator, iar principalele obiective sunt: mentinerea calitatii aerului nconjurator n zonele i aglomerarile n care aceasta se ncadreaza n limitele prevazute de normele n vigoare pentru indicatorii de calitate; mbunatatirea calitatii aerului nconjurator acolo unde aceasta nu se ncadreaz n limitele prevazute de normele n vigoare; adoptarea masurilor necesare n scopul limitrii pna la eliminare a efectelor negative asupra mediului (inclusiv n context transfrontier); ndeplinirea obligatiilor asumate prin acordurile i tratatele internationale la care Romnia este parte si participarea la cooperarea interntionala n domeniu. Strategia implica derularea de actiuni la diferite niveluri de competenta si decizie a autoritatilor cu responsabilitati n domeniul protectiei atmosferei, n acest sens, fiind implicate urmatoarele autoritati publice centrale pentru: protectia mediului, industrie, sanatate, transport, administratie publica; autoritatile regionale si teritoriale pentru protectia mediului precum si primariile si consiliile locale. 4. Prezentarea legislaiei sectoriale n Romnia i Europa

Legislatia poate fi clasificata orizontalan cazul n care este legat mai mult de problemele generale de management ale mediului dect de sectoarele, produsele sau tipurile de emisiispecifice. Cele trei directive din aceasta categorie privesc colectarea si evaluarea informatiilor de mediu si din cadrul larg al activitatilor umane cu impact asupra mediului. Informatia poate fi sub forma unui studiu de impact asupra mediului privind propunerile de dezvoltare, accesulpublicului la informatia despre mediu sau specificatii si proceduri privind raportarea implementarii directivelor de mediu.Informatia exacta cu privire la mediu si efectele lui asupra activitatilor umane este de oimportan majora deoarece constituie baza dezvoltarii, implementarii, monitorizarii si impunerii regulamentelor si politicilor de protectie a mediului. Constituie de asemeni baza pentru participarea publica n luarea deciziilor privind mediul i ca urmare n ntrirea institutiilor democratice.4.1 Directive europene din domeniul calitii aerului Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea i gestionarea calitii aerului nconjurator (Directiva-cadru); are drept scop descrierea principiilor de baza ale unei strategii uzuale care: defineste si stabileste obiectivele privind calitatea aerului ambiant in cadrul Uniunii cu scopul de a preveni, inlatura sau reduce efectele nocive asupra sanatatii umane si asupra mediuluiin general evalueaza calitatea aerului ambiant in Statele Membre pe baza unor metode si criteriicomune produce informatii adecvata publicului privind calitatea aerului ambiant si asiguradisponibilitatea ei catre public prin mijloace de alertare in zona, etc. mentine calitatea aerului acolo unde este buna si o mbunteste n celelalte cazuri.Statele Membre sunt raspunzatoare de: Implementarea directivei Studiul calitatii aerului ambiant Asigurarea acuratetii masuratorilor Aprobarea instrumentelor de masurare Analiza metodelor de evaluare Coordinarea pe teritoriul lor a programelor organizate de Comisie, de asigurare a calitatii la nivel Unional

Directiva Consiliului nr. 1999/30/EC privind valorile limit pentru dioxidul de sulf, dioxidul de azot i oxizii de azot, pulberile n suspensie i plumbul din aerul nconjurtor (Directiva fiic 1); Directiva 2000/69/EC privind valorile limit pentru benzen i monoxidul de carbon din aerul nconjurtor (Directiva fiic 2); Directiva 2002/3/EC privind ozonul din aerul nconjurtor (Directiva fiic 3); Directiva 2004/107/EC privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul i hidrocarburile aromatice policiclice n aerul nconjurtor (Directiva fiic 4); Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea i controlul integrat al polurii.Prezenta directiv (supranumit Directiva IPPC) supune autorizaiei activitile industriale i agricole care au un potenial pronunat de poluare. Aceast autorizaie poate fi emis numai dac sunt respectate anumite condiii de mediu, astfel nct ntreprinderile nsele s i asume rspunderea prevenirii i a controlului polurii pe care ar putea-o cauza.Prevenirea i controlul integrat al polurii privesc activitile industriale i agricole cu mare potenial de poluare, noi sau deja existente, descrise n anexa I a directivei (industrii productoare de energie, producia i transformarea metalelor, industria mineralelor, industria chimic, gestionarea deeurilor, creterea animalelor etc.). Directiva 2008/50/EC revizuieste legislatia europeana referitoare la calitatea aerului nconjurator n scopul reducerii polurii la niveluri care s reduc la minimum efectele nocive asupra sntii umane si asupra mediului i n scopul ameliorrii informatiilor furnizate publicului in legatura cu riscurile pe care le implica poluarea. Aceasta directiva introduce o limita a concentratiilor din aer ale pulberilor in suspensie (cunoscute sub denumirea de PM2,5). Se considera ca aceste particule aEuro emise de o gama larga de surse printre care vehiculele care utilizeaza motorina, diferite procese industriale si boilerele de uz casnic aEuro sunt in prezent poluantii atmosferici cei mai periculosi pentru sanatatea oamenilor. Directiva nu modifica standardele existente privind calitatea aerului in cazul a sapte poluanti[1], dar ofera statelor membre mai multa flexibilitate in ceea ce priveste respectarea unora dintre acestea inclusiv limitele prevazute in cazul particulelor mai grosiere (cunoscute sub denumirea de PM10), cu efect de la inceputul anului 2005 aEuro in zone in care acestea s-au confruntat cu dificultati. Regulamentul (CE) nr. 166/2006, care instituie un registru european al emisiilor i transferului de poluani (PRTR), armonizeaz regulile referitoare la comunicarea regulat a informaiilor privind poluanii de ctre statele membre ctre Comisie.Directivele au fost transpuse n legislaia naional printr-o serie de acte normative 5. Implementarea legislatiei europene n Romnian prezent, pe teritoriul Romaniei monitorizarea calitatii aerului se efectueaza prin intermediul a doua retele: una coordonata de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului ce evalueaza influenta poluarii in principal asupra mediului una coordonata de Ministerul Sanatatii si Familiei, ce evalueaza influenta poluarii asupra starii de sanatate a populatiei.Ambele retele efectueaza masuratori la imisie. Prin OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei s-a prevazut abordarea integrata a monitorizarii calitatii aerului prin crearea Sistemului National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului, implicand coordonarea unica a tuturor retelelor de monitorizare a calitatii aerului, asigurata de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Sistemul National de Evaluare si Gestionare Integrata a Calitatii Aerului va fi nfiintat si aprobat prin Hotarare de Guvern, in termen de 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii privind aprobarea OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei. Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea si managementul calitatii aerului Directiva Consiliului nr. 92/72/EEC privind poluarea aerului cu ozonPentru implementarea acestor directive nu s-a solicitat perioade de tranzitie.OUG nr.243/2000 privind protectia atmosferei prevede adoptarea de acte normative prin care vor fi transpuse in totalitate prevederile acestor directive: Lege pentru stabilirea unor taxe pe emisiile de poluanti in atmosfera cu impact asupra sanatatii omului si a mediului-18 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000 HG pentru stabilirea procedurii de elaborare si punere in aplicare a planurilor si programelor de gestionare a calitatii aerului, in vederea atingerii valorilor limita intr-o anumita perioada de timp - 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr. 243/2000; HG pentru infiintarea si organizarea Sistemului national de evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000; HG pentru adoptarea Strategiei Nationale privind Protectia Atmosferei 2 ani de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000; HG pentru adoptarea Planului National de Actiune pentru Protectia Atmosferei - 2 ani de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000;In conformitate cu prevederile OUG nr.243/2000 s-au elaborat si ordine ministeriale pentru: stabilirea criteriilor, metodelor si procedeelor de evaluare a calitatii aerului si a autoritatilor competente pentru efectuarea si raportarea rezultatelor evaluarii 18 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000; stabilirea poluantilor atmosferici de referinta care trebuie evaluati, precum si a valorilor limita, valorilor de prag, marjelor de toleranta si a termenelor in care trebuie atinse valorile limita 12 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000; intocmirea de liste cu zone si aglomerari pe baza evaluarii calitatii aerului 24 luni de la intrarea in vigoare a Legii de aprobare a OUG nr.243/2000. In cadrul Inspectoratelor de Protectia Mediului exista aparatura necesara pentru monitorizarea calitatii aerului (SO2, NO2, pulberi totale, NH3 si pentru alti poluanti specifici), insa aceasta nu raspunde in totalitate cerintelor prevazute in directivele UE in acest domeniu. Trebuie mentionat ca benzenul, monoxidul de carbon si ozonul troposferic nu se monitorizeaza in prezent datorita lipsei de echipamente de monitorizare.Conform Strategiei pentru Armonizarea Legislatiei UE in Sectorul privind Calitatea Aerului si Schimbarilor Climatice elaborata in 1999 de Grupul de Lucru pentru Calitatea Aerului si Schimbari Climatice cu finantare si asistenta din partea Agentiei de Protectia Mediului din Danemarca (DEPA) s-au estimat costurile pentru implementarea acestor directive: Decizia Consiliului nr. 93/389/EEC (amendata prin Directiva nr.99/296/EEC) privind mecanismul de monitorizare comunitar pentru CO2 si alte gaze cu efect de sera Directiva Consiliului nr. 93/12/EEC privind reducerea continutului de sulf in combustibilii lichizi amendata prin Directiva nr.99/32/ECCerintele acestei Directive au fost transpuse prin HG nr.1336/2000 privind reducerea continutului de sulf din motorina, prin care agentii economici sunt obligati sa introduca pe piata si/sau utilizeze numai motorina cu un continut de sulf mai mic de 0,1 Incepand cu anul 2007 agentii economici vor introduce pe piata si/sau vor utiliza pacura numai cu un continut de sulf de 1%. Directiva Consiliului nr. 97/68/EC privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi organici volatili (COV) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la statiile service Directiva Consiliului nr. 98/70/EC privind calitatea benzinei si motorinei Directiva nr. 99/94/EC privind furnizarea catre cumparatorii de autoturisme noi a informatiilor legate de economia de combustibil si emisiile de CO2In Romania nu exista inca un cadru legal care sa-i oblige pe producatorii de autoturisme sa afiseze aceste informatii. Unii producatori de autoturisme ofera anumite informatii legate de consumul de combustibil, in cartea tehnica a masinilor, ca o caracteristica a performantelor acestora. Ordonan de urgen nr. 243//2000 - privind protecia atmosferei, publicat n Monitorul Oficial nr. 633 din 06.12.2000, aprobat cu modificri prin Legea nr. 655/2001, modificat prin O.U. nr. 12/2007, Lege nr. 655//2001 - pentru aprobarea O.U.G nr. 243/2000 privind protecia atmosferei, publicat n Monitorul Oficial nr. 773 din04.12.2001, Ordin MAPM nr. 745//2002 - privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia, publicat n Monitorul Oficial nr. 739 din 09.10.2002, completat prin Ordin nr. 27/2007, Hotrre nr. 543//2004 - privind elaborarea i punerea n aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calitii aerului, publicat n Monitorul Oficial nr. 393 din 04.05.2004, completat prin Hotrre nr. 210/2007, Hotrre nr. 586//2004 - privind nfiinarea i organizarea Sistemul naional de evaluare i gestionare integrat a calitii aerului, publicat nMonitorul Oficial nr. 389 din 03.05.2004, Hotrre nr. 731//2004 - pentru aprobarea Strategiei naionale privind protecia atmosferei, publicat n Monitorul Oficial nr. 496 din 02.06.2004, Hotrre nr. 738//2004 - pentru aprobarea Planului naional de aciune n domeniul proteciei atmosferei, publicat n Monitorul Oficial nr. 476 din 27.05.2004, Ordin MMGA nr. 35//2007 - privind aprobarea Metodologiei de elaborare i punere n aplicare a planurilor i programelor de gestionare a calitii aerului publicat n Monitorul Oficial nr. 56 din 24.01.2007, Lege nr. 24//2007 - privind reglementarea i administrarea spaiilor verzi din zonele urbane, publicat n Monitorul Oficial nr. 36 din 18.01.2007 Ordonan de urgen nr. 12//2007 - pentru modificarea i completarea unor acte normative care transpun acquis-ul comunitar n domeniul proteciei mediului publicat n Monitorul Oficial nr. 153 din 02.03.2007, aprobat prin Lege nr. 161/2007 (publicat n Monitorul Oficial nr. 395 din 12.06.2007) Ordin MMGA nr. 349//2007 - privind aprobarea ncadrrii localitilor din cadrul Regiunii 4 n liste, potrivit prevederilor Ordinului MAPM nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerrilor i clasificarea aglomerrilor i zonelor pentru evaluarea calitii aerului n Romnia publicat n Monitorul Oficial nr. 316 din 11.05.2007, Ordin MMGA nr. 448//2007 - pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru arsen, cadmiu, mercur, nichel i hidrocarburi aromatice policiclice n aerul nconjurtor, publicat n Monitorul Oficial nr. 226 din 03.04.2007, Ordin MMDD nr. 1095//2007 - pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului n vederea facilitrii informrii publicului, publicat n Monitorul Oficial nr. 513 din 31.07.2007. Ordin MAPM nr 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita ,a valorilor prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf , dioxidului de azot si oxizilor de azot,pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5),plumbului,benzenului,monoxidului de carbon si ozonului in aerul inconjurator ( MOf nr 765/0ct 2002)Norme de stabilire a limitelor pentru protecia sntii populaiei

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Oxizi de azot - NOxPrag de alerta400 ug/m3 - masurat timp de 3 ore consecutive, in puncte reprezentative pentru calitatea aerului pentru o suprafata de cel putin 100 km2 sau pentru o intreaga zona sau aglomerare, oricare dintre acestea este mai alerta mica. Valori limita200 ug/m3 NO2 - valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane40 ug/m3 NO2 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umaneNivel critic30 ug/m3 NOx - nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Ozon - O3Prag de alerta240 ug/m3- media pe 1 h Valori tinta120 ug/m3 - valoare tinta pentru protectia sanatatii umane (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore)18.000 ug/m3 x h (AOT40) - valoare tinta pentru protectia vegetatiei (perioada de mediere: mai - iulie)Obiectiv pe termen lung120 ug/m3 - obiectivul pe termen lung pentru protectia sanatatii umane (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore dintr-un an calendaristic)6000 ug/m3 x h (AOT40) - obiectivul pe termen lung pentru protectia vegetatiei (perioada de mediere: mai - iulie)LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Monoxid de carbon - COValoare limita10 ug/m3 - valoarea limita pentru protectia sanatatii umane (valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore) LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Benzen - C6H6Valoare limita5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane. LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Pulberi in suspensie - PM10Valori limita50 ug/m3 - valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane40 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umaneLEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Pulberi in suspensie - PM2,5Valoare tinta25 ug/m3 - valoarea-tinta anuala Valori limita25 ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 201520 ug/m3 - valoarea limita anuala care trebuie atinsa pana la 1 ianuarie 2020LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Plumb - PbValoare limita0,5 ug/m3 - valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umaneLEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011As, Cd si NiArsen6 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.Cadmiu5 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.Nichel20 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic.LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011Hidrocarburi Aromatice Policiclice HAPBenzo(a)piren1 ug/m3 - valoarea tinta pentru continutul total din fractia PM10, mediata pentru un an calendaristic

Condiiile de mediu obligatoriiAutoritile competente n domeniul mediului emit 3 categorii generale de autorizaii: avize de mediu, acorduri i autorizaii/autorizaii integrate de mediu. Facem aceasta specificatie deoarece exista situatii cand unii termeni se pot aplica mai multor categorii de acte de reglementare, cum ar fi cazul avizelor de mediu, care pot fi avize de mediu pentru planuri i programe, avizul pentru stabilirea obligatiilor de mediu, avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice si aviz Natura 2000. Un alt exemplu este acordul de mediu, care poate fi acord de import/export plante, dar poate fi, mai ales in cazul lucrarii noastre, acord de mediu pentru orice proiect sau activitate in faza de proiectare. O situatie asemanatoare intalnim la autorizatia de mediu. Pentru ca intelesul si semnificatia termenilor sunt esentiale in intelegerea modului de aplicare, va prezentam in cele ce urmeaza defintiile grupate si sistematizate dupa inteles. Avizele de mediu au principala functie de a prelua cerintele de mediu sub forma unor acte administrative cu un anumit impact asupra mediului. Prevederile acestor avize sunt obligatorii pentru emiterea actelor catre care se adreseaza, confirmand astfel preluarea de catre acestea a cerintelor privind protectia mediului. Nesolicitarea acestor avize, si evident neandeplinirea cerintelor obligatorii ale acestora, atrag nulitatea absoluta a actului administrativ emis fara respectarea acestor conditii obligatorii. Consideram ca avizele de mediu nu sunt acte administrative principale, de sine statatoare, ci au doar un caracter accesoriu, dar obligatoriu, fata de actul pe care il conditioneaza.Desi actuala legislatie nu face o delimitare clara a acestor avize, consideram ca acestea se pot imparti in mai multe categorii:-avizul de mediu pentru planuri i programe (definit ca actul tehnico-juridic emis de autoritatea competent pentru protectia mediului, care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii) este obligatoriu pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului si are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de mediu in continutul acestor documente (art.9 alin1 si 2 din O.U.G. nr.195/2005);-avizul de mediu pentru stabilirea obligatiilor de mediu este obligatoriu in cazul in care titularii de activitati cu posibil impact semnificativ asupra mediului urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare sau in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii, precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare, faliment, incetarea activitatii, conform legii si se obtine potrivit procedurii speciale; ca expresie a importantei considerentelor ecologice, clauzele privind mediul cuprinse in actele intocmite in aceste proceduri au caracter public, iar indeplinirea obligatiilor de mediu este prioritara n cazul procedurilor de dizolvare urmata de lichidare, lichidare, faliment, incetarea activitatii.-avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor, respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice necesar in procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si respectiv de autorizare a ingrasamintelor chimice, in vederea producerii, comercializarii acestora in agricultura si silvicultura.-avizul Natura 2000 are ca obiectiv confirmarea integrarii aspectelor privind protectia habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica in planul sau programul supus adoptarii.Acord de mediu: acord de mediu, acord de import/export plante sau animale salbatice non CITES, permis CITES, acord de import pentru organisme modificate genetic; Acordul de mediu - definit de OUG nr.195/2005 drept act tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului, acordul de mediu reprezint decizia autorittii competente pentru protectia mediului care da dreptul titularului de proiect sa-l realizeze din punct de vedere al protectiei mediului. Reprezinta, in cadrul legislatie autohtone, autorizatia de mediu tipica si la care lucrarea de fata face referire in continuare.Autorizatie: autorizatie sau autorizatie integrata de mediu, autorizatie privind activitatile cu organisme modificate genetic. Autorizatia de mediu pentru proiectele publice si private, cu potential impact semnificativ asupra mediului, considerand natura, dimensiunile si amplasarea acestora, este definita ca decizia autoritatii sau autoritatilor competente care deschide dreptul titularului unei lucrari de a realiza proiectul. Acestea sunt acte de reglementare, emise conform unei proceduri specifice, care presupune evaluarea de mediu in sensul bilantului de mediu. Aceasta este acceptiunea in care o regasim in cuprinsul lucrarii de fata. Pentru a fi autorizat, o instalaie industrial sau agricol trebuie s respecte anumite obligaii fundamentale, care vizeaz n special: utilizarea tuturor msurilor adecvate de prevenire a polurii, n special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (cele care produc cele mai puine deeuri, care utilizeaz substanele cele mai puin periculoase, care permit recuperarea i reciclarea substanelor emise etc.); prevenirea oricrei poluri semnificative; prevenirea, reciclarea sau eliminarea deeurilor n modul cel mai puin poluant posibil; utilizarea eficient a energiei; prevenirea accidentelor i limitarea consecinelor acestora; readucerea amplasamentelor de funcionare ntr-o stare satisfctoare la ncetarea activitii.n plus, decizia de autorizare cuprinde un anumit numr de cerine concrete, care includ, n special: valorile-limit de emisie pentru substane poluante (mai puin n materie de gaz cu efect de ser, dac se aplic sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de ser a se vedea mai jos); msurile eventuale pentru protecia solului, a apei i a aerului; msurile de gestionare a deeurilor; msurile referitoare la circumstane excepionale (scurgeri, funcionare necorespunztoare, ntreruperi temporare sau definitive etc.); limitarea la minim a polurii la distan sau transfrontaliere; monitorizarea eliminrii deeurilor; precum i orice alte msuri adecvate.Pentru coordonarea procesului de autorizare impus de directiv i a sistemului de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de ser, o autorizaie emis n conformitate cu directiva nu trebuie s cuprind valorile-limit de emisie pentru gazele cu efect de ser, dac acestea din urm fac obiectul sistemului de comercializare a cotelor de emisii, cu condiia s nu existe probleme legate de poluare la nivel local. Mai mult, autoritile competente au posibilitatea de a nu impune msuri de eficien energetic pentru unitile de ardere.Cererile de autorizareToate cererile de autorizare trebuie naintate autoritii competente din statul membru relevant, care va lua decizia de a autoriza sau nu activitatea. Cererea trebuie s cuprind n special informaii privind urmtoarele elemente: descrierea instalaiei, a naturii i a amplorii activitilor acesteia, precum i a caracteristicilor amplasamentului instalaiei; materialele, substanele i energia utilizate sau generate; sursele de emisie din instalaie, precum i natura i cantitile emisiilor posibil a fi evacuate n fiecare factor de mediu i efectele acestora asupra mediului; tehnologia i tehnicile pentru prevenirea sau reducerea emisiilor din instalaie; msurile pentru prevenirea i recuperarea deeurilor; msurile planificate pentru monitorizarea emisiilor; eventualele alternative.Fr a se nclca regulile i practicile stabilite n domeniul secretului comercial i industrial, aceste informaii trebuie puse la dispoziia prilor interesate: publicul, prin mijloacele corespunztoare (inclusiv pe cale electronic), n acelai timp cu informaiile referitoare n special la procedura de autorizare a activitii, la coordonatele autoritii responsabile cu autorizarea sau nu a proiectului i la posibilitatea publicului de a participa la procesul de autorizare; celelalte state membre, dac proiectul ar putea avea consecine transfrontaliere. Fiecare stat trebuie s transmit aceste informaii prilor interesate de pe teritoriul su pentru a le permite s i exprime opinia.Trebuie prevzute termene suficiente pentru a permite tuturor prilor interesate s reacioneze. Opiniile lor trebuie luate n considerare n cadrul procedurii de autorizare.Msuri administrative i de controlDecizia de autorizare sau de refuzare a autorizaiei proiectului, argumentele care au stat la baza acestei decizii, precum i eventualele msuri de reducere a efectelor negative ale proiectului sunt puse la dispoziia publicului i transmise celorlalte state membre interesate. Conform legislaiei lor naionale relevante, statele membre trebuie s prevad posibilitatea tuturor prilor interesate de a contesta aceast decizie n justiie.Statele membre sunt responsabile cu controlul conformitii instalaiilor industriale. Un schimb de informaii privind cele mai bune tehnici disponibile (care stau la baza stabilirii valorilor-limit de emisii) este organizat cu frecven regulat ntre Comisie, statele membre i industriile interesate. Se elaboreaz rapoarte referitoare la punerea n aplicare a prezentei directive la intervale de trei ani.6. Rspunderea de mediu

Avnd n vedere obligativitatea transpunerii legislaiei comunitare, n noua calitate a Romniei de stat membru n Uniunea European i faptul c obiectivul adoptrii i intrrii n vigoare a Directivei nr. 2004/35/CE privind rspunderea de mediu referitoare la prevenirea i repararea prejudiciului adus mediului const i n stabilirea unui cadru legislativ unitar n acest domeniu, s-a impus armonizarea legislaiei romneti pentru aplicarea integral i implementarea corect a acestei directive.Astfel, prin Ordonana de Urgena a Guvernului nr. 68/2007,[footnoteRef:1] privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului s-a conturat cadrul legal privind rspunderea poluatorului pentru prejudicial provocat, precum i msurile ce trebuie luate de ctre orice persoan ce a fost contaminat. [1: Ordonana de urgen nr. 68/2007 din 28/06/2007 privind rspunderea de mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra mediului a fost publicat n MOF nr. 446 - 29/06/2007 i a fost aprobat prin Legea nr. 19/2008 din 29/02/2008 publicat n MOF nr. 170 - 05/03/2008]

n dreptul mediului, rspunderea este angajat atunci cnd prin fapta care ncalc legea, s-a produs o poluare efectiv a acestuia, elementul esenial al rspunderii speciale de dreptul mediului fiind poluarea lui.Potrivit art. 2 pct. 51 din OUG 195/2005, modificat, poluarea reprezint introducerea direct sau indirect a unui poluant (orice substan, preparat sub form solid, lichid, gazoas sau sub form de vapori ori de energie, radiaie electromagnetic, ionizant, termic, fonic sau vibraii care, introdus n mediu, modific echilibrul constituenilor acestuia i al organismelor vii i aduce daune bunurilor materiale) care poate aduce prejudicii sntii umane i/sau calitii mediului, duna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o mpiedicare a utilizrii mediului n scop recreativ sau n alte scopuri legitime.n ordonana menionat, la acelai articol pct. 52, se definete i prejudiciul suferit ca fiind efectul cuantificabil n cost al daunelor asupra sntii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluani, activiti duntoare ori dezastre. n unele opinii, s-a susinut c rspunderea n acest domeniu este subiectiv, ea fiind angajat de subiecii de drept crora li s-au impus anumite obligaii legale, pe care acetia, printr-o aciune sau o omisiune le ncalc, provocnd un prejudiciu. Ceea ce este specific este calitatea de victim a polurii si anume mediul nconjurtor.7. Procedurile de urmarire a nclcrii directivelor de mediu.

n vederea garantrii unui nivel nalt de protecie a mediului, trebuie abordat problema din ce n ce mai serioas a infraciunilor mpotriva mediului. Comunitatea a adoptat numeroase instrumente legislative privind protecia mediului. Statele membre sunt obligate s transpun i s pun n aplicare msurile n cauz. Cu toate acestea, experiena a demonstrat c sanciunile aplicate n prezent de statele membre nu sunt ntotdeauna suficiente pentru a ajunge la o conformitate deplin cu legislaia comunitar. Nu toate statele membre prevd msuri penale pentru infraciunile cele mai grave comise prin nclcarea legislaiei comunitare privind protecia mediului. n consecin, este necesar stabilirea unui standard minim de sancionare a infraciunilor asupra dreptului comunitar n materie de protecie a mediului. ndeplinirea acestui obiectiv, i anume asigurarea unei aplicri mai bune i armonizate a legislaiei n materie de mediu n toate statele membre, va fi mai uoar la nivel comunitar dect la nivel naional. n februarie 2007, Comisia a prezentat o propunere de directiv privind protecia mediului prin dreptul penal [COM(2007) 51]. Propunerea nlocuiete propunerea de directiv a Parlamentului i a Consiliului privind protecia mediului prin dreptul penal (2001/0076(COD)), astfel cum a fost modificat dup prima lectur n Parlamentul European, n vederea punerii n aplicare a concluziilor Curii Europene de Justiie din hotrrea sa din 13 septembrie 2005 (C-176/03, Comisia/Consiliul), care a anulat Decizia-cadru 2003/80/JAI privind protecia mediului prin dreptul penal. n vederea garantrii unui nivel nalt de protecie a mediului, trebuie abordat problema din ce n ce mai serioas a infraciunilor mpotriva mediului. Comunitatea a adoptat numeroase instrumente legislative privind protecia mediului. Statele membre sunt obligate s transpun i s pun n aplicare msurile n cauz. Cu toate acestea, experiena a demonstrat c sanciunile aplicate n prezent de statele membre nu sunt ntotdeauna suficiente pentru a ajunge la o conformitate deplin cu legislaia comunitar. Nu toate statele membre prevd msuri penale pentru infraciunile cele mai grave comise prin nclcarea legislaiei comunitare privind protecia mediului. n consecin, este necesar stabilirea unui standard minim de sancionare a infraciunilor asupra dreptului comunitar n materie de protecie a mediului. ndeplinirea acestui obiectiv, i anume asigurarea unei aplicri mai bune i armonizate a legislaiei n materie de mediu n toate statele membre, va fi mai uoar la nivel comunitar dect la nivel naional.Infraciuni grave mpotriva mediului protecia mediului prin dreptul penaln vederea garantrii unui nivel nalt de protecie a mediului, trebuie abordat problema din ce n ce mai serioas a infraciunilor mpotriva mediului. Comunitatea a adoptat numeroase instrumente legislative privind protecia mediului. Statele membre sunt obligate s transpun i s pun n aplicare msurile n cauz. Cu toate acestea, experiena a demonstrat c sanciunile aplicate n prezent de statele membre nu sunt ntotdeauna suficiente pentru a ajunge la o conformitate deplin cu legislaia comunitar. Nu toate statele membre prevd msuri penale pentru infraciunile cele mai grave comise prin nclcarea legislaiei comunitare privind protecia mediului. n consecin, este necesar stabilirea unui standard minim de sancionare a infraciunilor asupra dreptului comunitar n materie de protecie a mediului. ndeplinirea acestui obiectiv, i anume asigurarea unei aplicri mai bune i armonizate a legislaiei n materie de mediu n toate statele membre, va fi mai uoar la nivel comunitar dect la nivel naional.8. Instrumente de atingere a politicii de mediuPrin protectia atmosferei se urmareste prevenirea, limitarea deteriorarii si ameliorarea calitatii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si a bunurilor materiale.Autoritatea centrala pentru protectia mediului promoveaza politicile regionale si globale, fundamentand principiile si actiunile specifice, atat la nivel national, cat si local, privind protectia atmosferei. Politica nationala de protectie a atmosferei consta in principal din urmatoarele: a) introducerea de tehnici si tehnologii adecvate pentru retinerea poluantilor la sursa; b) gestionarea resursei de aer, in sensul reducerii emisiilor de poluanti pana la realizarea celor mai scazute niveluri si care sa nu depaseasca capacitatea de regenerare a atmosferei; c) gestionarea resursei de aer, in sensul asigurarii calitatii corespunzatoare securitatii sanatatii umane; d) modernizarea si perfectionarea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii aerului. Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea ministerelor competente, elaboreaza normele tehnice, standardele si regulamentele de aplicare privind: a) calitatea aerului in functie de factorii poluanti din atmosfera; b) emisiile de poluanti atmosferici pentru surse fixe si mobile, precum si conditiile de restrictie sau de interdictie pentru utilizare, inclusiv pentru substantele care afecteaza stratul de ozon; c) calitatea combustibililor si carburantilor, precum si reglementarile privind vanzarea-cumpararea si transportul acestora;d) pragul fonic si reglementari pentru limitarea zgomotelor; e) supravegherea calitatii aerului, proceduri de prelevare si analiza, amplasarea punctelor si instrumentelor pentru probare si analiza, frecventa masuratorilor si altele; f) identificarea, supravegherea si controlul agentilor economici a caror activitate este generatoare de risc potential si/sau de poluare atmosferica; g) sistemul de notificare rapida, in caz de poluare acuta a atmosferei cu efecte transfrontiera, a autoritatilor desemnate cu aplicarea Conventiei privind efectele transfrontiera ale accidentelor industriale. Normele tehnice, regulamentele de aplicare, respectiv standardele, se elaboreaza in termen de un an, respectiv 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Autoritatea centrala pentru protectia mediului supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei, in care scop: a) constata aparitia episoadelor de poluare a atmosferei, da alerta si/sau emite prognoze legate de acestea;b) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare, in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare; c) solicita masuri tehnologice, aplica restrictii si interdictii in vederea prevenirii, limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti;d) aplica sanctiunile prevazute de lege in caz de nerespectare a masurilor dispuse. Proprietarii si detinatorii legali de teren sunt obligati sa intretina si sa extinda perdelele si aliniamentele de protectie, spatiile verzi, parcurile, gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana. Autoritatile vamale au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta dispozitiile autoritatilor competente, conform legii. Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei, adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici; b) sa doteze instalatiile tehnologice, care sunt surse de poluare, cu sisteme de masura, sa asigure corecta lor functionare, sa asigure personal calificat si sa furnizeze, la cerere sau potrivit programului pentru conformare, autoritatilor pentru protectia mediului, datele necesare; c) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise; d) sa asigure, la cererea autoritatilor pentru protectia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare; e) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii, sa verifice eficienta acestora si sa puna in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis. Prin Planul Local de Aciune pentru Mediu la nivelul judeului Olt s-au stabilit pentru componena AER numeroase obiective i msuri pentru protecia calitii aerului cum ar fi : reducerea emisiilor provenite din trafic pn la limitele admise de legislaia in vigoare prin amenajarea perdelelor de protecie in zonele locuite strbtute de oselele intens circulate i prin promovarea mijloacelor de transport n comun i celor alternative; reducerea emisiilor de dioxid de carbon , monoxid de carbon, pulberi din surse individuale etc., prin contientizarea populaiei privind riscurile i avantajele utilizarii surselor individuale de producerea a energiei termice ; diminuarea cantitailor de deseuri menajere, zootehnice i industriale i a emisiilor rezultate din gestionarea acestora prin organizarea corespunzatoare a activitailor de colectare a deeurilor i prin contientizarea populaiei cu privire la necesitatea adoptarii unui comportament civic in gestionarea deeurilor 9. Concluzii n ultimele decenii , mai ales, am fost martorii unei curse ,,contra cronometru pentru cresterea potenialului economic n multe ri ale lumii. Concurena n utilizarea resurselor naturale, dezvoltarea puternic si anarhic a produciei au dus la apariia unor fenomene grave, iniial ignorate , printre care criza ecologic, cu cauze vdit sociale i care nu poate fi eradicat dect prin soluii cu caracter preponderent social. De aceea , unirea eforturilor pentru asigurarea calittii vieii a cpatat grabnic acuitate.De cele mai multe ori, vorbind despre impactul omului asupra mediului nconjurtor, se face referire la poluare. n realitate , agresiunea omului depaete mult sfera polurii nct mai corect se poate vorbi de diferite ci de deteriorare a mediului.Poluarea este una dintre ele. n acest sens Vasile Ghica afirma: Prima mare victorie a omului asupra naturii s-a numit piramide egiptene. Poluarea va fi , probabil, ultima.

Bibliografie 1. Document de pozitie al Romniei/ capitolul 22 Protectia mediului nconjurator2. Raportul Ageniei Judeene de Mediu Olt3. LEGEA nr. 104 din 15 iunie 20114. www.mmediu.ro/protectia_mediului/calitate_aer.htm

1