Zonele libere și companiile offshore

Companiile offshore sunt firme înregistrate în ţări sau jurisdicţii unde

legislaţia fiscală fie nu prevede perceperea de impozite, fie impozitele

sunt foarte scăzute atâta timp cât socitatăţile nu desfăşoară activităţi pe

teritoriul ţării unde sunt înregistrate.

Din punct de vedere al actelor comerciale săvârşite societăţile offshore

pot fi considerate societăţi străine, ele nu realizează venituri în ţara în

care au fost înmatriculate.

Definiție:

Reprezintă o unitate teritorial-administrativă care asigură condiții

deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului și pentru

funcționarea companiilor offshore.

Paradisul fiscal:

► Taxe reduse sau chiar zero, planificarea fiscală internaţională

Motive pentru a înfiinţa o societate offshore:

Perceperea de impozite şi taxe reduse sau chiar zero pe impozitul

pe profit (în zonele offshore nu există o limită cu privire la cheltuieli),

sau a unor taxe fixe, indiferent de activitatea şi rezultatele firmei. Nu

se percepe impozit pe salarii. Planificarea internaţională a taxelor

– corporaţiile internaţionale folosesc entităţi offshore pentru a-şi

dirija profiturile către acestea (Pepsi Cola, Tetra Pak, Microsoft,

etc.).

► Anonimitate şi confidenţialitate – cca. 95% din societăţile

offshore sunt constituite ca societăţi anonime, identitatea beneficiarul

companiei fiind cunoscută în general de directorul general. Publicul

are acces la documentele de constituire şi la certificatele de acţionar.

► Lipsa controalelor valutare – Companiile offshore pot primi sau

retrage fonduri cash sau sub altă formă în orice fel de valută fără ca

banca să ceară explicaţii sau documente justificative. Companiile

offshore operează într-un sistem bancar nerestrictiv. Comisioanele şi

dobânzile sunt în general similare cu cele percepute la nivel

internaţional.

► Operează într-un sistem economic şi politic stabil

► Operează într-un sistem bancar bine organizat şi dezvoltat

► Posibilitatea diversificării obiectului de activitate fără nici o restricţie

► Regulamente lejere

► Posibilitate de expansiune mult mai bună

► Ascunderea provenienţei mărfurilor.

Înfiinţarea societăţii offshore:

► Numele companiei

► Capitalul social (autorizat / emis)

► Acţiunile companiei (înregistrate / la purtător)

► Adunarea generală (se întruneşte anual la interval de maxim 15 luni)

► Directorul companiei offshore (directori nominalizați)

► Secretarul companiei offshore.

Tipuri de companii offshore

I. Din punct de vedere al configuraţiei şi dimensiunii companiile offshore se

clasifică:

► Companiile „on-shore” (companii captive interioare) – sunt societăţi care îşi

desfăşoară activitatea în ţara gazdă şi sunt supuse regimului fiscal intern, au o

pondere de 15% şi sunt situate în SUA, Germania, Austria, Belgia, Finlanda, Hong

Kong, etc.

► Companii „off-shore” (companii captive străine) – situate în ţările care au taxe

reduse (Bahamas, Cayman, Seychelles, Gibraltar, Insulele Man, etc.) – au o

pondere de 85%.

II. Tipuri de companii offshore din punct de vedere al activităţii

desfăşurate:

Exportator(Furnizor)

Importator(Cumpărător)

mărfuri

documente de transport

factura externă

plată factură

1. Companii de comerţ exterior – în mod curent o tranzacţie comercială

se derulează între două companii. În cazul de faţă apare a 3-a companie,

compania offshore în a căror registre se înregistrează profitul,

transferându-l astfel dintr-o jurisdicţie cu taxe ridicate într-una cu taxe

scăzute sau chiar fără taxe.

Pexport = 1000 u.m.

Pproducție = 600 u.m. Profit = 400 u.m.

Impozit pe profit 16%

Impozit pe profit 64 u.m.

Companii de comerţ exterior

ex. operațiune de export

Exportator(Furnizor)

Importator(Cumpărător)

CompanieOFFSHORE

mărfuri

documente de transport

► Export direct – impozit pe profit 64 u.m.

► Varianta OFFSHORE – impozit pe profit 43 u.m.

Pexport 1 = 650 u.m.Pproducție = 600 u.m.

Profit = 50 u.m.

Impozit pe profit 16%

Impozit pe profit 8 u.m.

Tranzacția 1 Tranzacția 2

Pexport 2 = 1000 u.m.Pachiziție = 650 u.m.

Profit = 350 u.m.

Impozit pe profit 10%

Impozit pe profit 35 u.m.

Companiile OFFSHORE si zonele libere – ascunderea provenienţei

mărfurilor prin prelucrare / reexport de mărfuri

Definiție: Zona vamală liberă este cea mai completă formă a

regimurilor vamale suspensive, adică prin lege se prevede că într-un

perimetru bine delimitat să poată fi introduse mărfuri în vederea prelucrării

şi comercializării în general pe pieţele terţe, fără aplicarea restricţiilor

vamale tarifare şi netarifare ale regimului vamal din ţara respectivă.

Accesul liber al mărfurilor şi nivelul redus al impozitelor pe profitul realizat

în aceste zone au condus la dezvoltarea lor, în primul rând prin atragerea

capitalului străin (ISD).

Practica internaţională a consacrat următoarele tipuri de regimuri

suspensive la import:

► Zona vamală liberă

► Antrepozite vamale

► Import temporar

► Operaţiuni de tranzit

► Drawback

► Reexpoturi

Permite agenţilor economici să introducă în interiorul frontierelor vamale

mărfuri, în baza unei autorizaţii de antrepozitare, eliberată de

administraţia vamală, beneficiind astfel de suspendare temporară a

taxelor şi restricţiilor la import.

1. Antrepozitul vamal

► Permit agenţilor economici să efectueze o serie de tranzacţii fără a-şi

bloca fondurile.

Rolul antrepozitelor vamale:

► Favorizează tranzacţiile internaţionale;

► Antrepozite industriale

După funcţia lor economică, antrepozitele se clasifică în două mari grupe:

► Antrepozite de stocare

Presupune suspendarea aplicării taxelor şi restricţiilor de import,

condiţionată de menţinerea mărfurilor sub control (supraveghere)

vamală.

2. Importul temporar

Ex. Testarea produselor, operaţiuni de reexport, operaţiuni de prelucrare

in lohn, etc.

3. Operaţiunile de tranzit

Sunt operaţiuni de intermediere internaţională, ce se realizează prin

trecerea mărfurilor pe teritoriu naţional.

4. Drawback – tehnică internaţională de stimulare a exporturilor

În acest scop, practica internaţională oferă exportatorilor posibilitatea de a

alege între următoarele trei soluţii:

a. Desfăşurarea procesului de producţie într-o zonă vamală liberă;

b. Obţinerea statutului de antrepozit vamal pentru incinta întreprinderii

şi a depozitelor sale;

c. Beneficierea de restituire a taxelor achitate potrivit sistemului

drawback(ex. restituirea taxelor de import pentru materiile prime sau

piesele componente care au servit la fabricarea produselor de export).

Reprezintă operaţiunea de comerţ exterior ce constă în cumpărarea şi

revanzarea unei mărfi.

5. Reexportul

ZONE LIBERE ÎN ROMANIA:

1. SULINA (înființată prin H.G.nr.156/1993, în suprafață de 100,89 ha);

2. CONSTANȚA-SUD ȘI BASARABI (înființate prin H.G.nr.410/1993,

modificată și completată prin H.G.nr.191/1997 și H.G.nr.788/1997, în

suprafață de 134,60 ha);

3. GALAȚI (înființată prin H.G.nr.190/1994, în suprafață de 136,98 ha);

4. GIURGIU (înființată prin H.G.nr.788/1996, modificată și completată prin

H.G.nr.336/1998 și prin H.G.nr.1295/2000, în suprafață de 262,81 ha);

6. Curtici – Arad (înființată prin H.G.nr 449/1999, în suprafață de 90 ha).

5. Brăila (înființată prin H.G.nr. 330/1994, în suprafață de 110 ha);

FACILITĂȚI OFERITE ÎN ZONELE LIBERE DIN ROMÂNIA:

a. facilități vamale

b. facilități fiscale

c. facilități comerciale

ZONE LIBERE – EXEMPLE:

Angola – Lobito

Egipt – Alexandria / Port-Said / Suez / Cairo, etc.

Libia – Tripoli

Maroc – Tanger

Mauritius – MEPZ (Mauritius Export Processing Zone)

SUA – New York (Șantierul naval Brooklyn) / New Orleans (Louisiana) / San Francisco (California), etc.

Bahamas – Freeport Grand Bahama

Panama – Colon

China – Shenzhen, Shanghai, Hong-Kong, etc.

Activităţi desfăşurate în zona liberă:

2. Depozitare mărfurilor în vederea reexportului sau introducerii lor

ulterioare pe teritoriul vamal al ţării.

1. Prelucrarea mărfurilor pentru export (zone economice speciale) / Duty

free export-processing zone.

3. Comercializare mărfurilor – Zone libere comerciale / Free trade zone.

2. Companii de investiții – multe ţări impun taxe pe profiturile obţinute

de cetăţenii străini pe teritoriul ţării respective, taxele variază în general

între15-20%. Datorită faptului că unele ţări au semnat acorduri privind

evitarea dublei impuneri - se pot evita aceste taxe. De exemplu, dacă un

investitor străin doreşte să investească într-o ţară din estul Europei, ar fi

mult mai bine să-şi direcţioneze investiţiile printr-o ţară (zonă offshore)

care a semnat un astfel de acord cu ţara în care urmează să investească.

Deținătorul fondurilor

Țara B

Investiție

Țara C

Investiție

Țara AInvestiție*

* DTT

Tratate privind evitarea dublei impuneri (DTT)

► Statul sursă - statul în care se desfăşoară activitatea şi apar venituri.

► Statul de rezidentă - statul unde beneficiarul veniturilor are domiciliu.

Pentru evitarea dublei impuneri între cele două state, prin convenţie se

poate acorda unui stat un drept exclusiv de impozitare sau poate

recunoaşte dreptul de impozitare pentru ambele state.

În practica internaţională, evitarea dublei impuneri se asigură

aplicând următoarele metode:

1. metoda scutirii (scutirea totală sau progresivă a impozitelor înstatul sursă).

2. metoda creditării (statul de rezidenţă va accepta deducereaimpozitului plătit în celălalt stat contractant).

Înființare companie offshore pentru investițiiCompanie

offshore pentru investițiiPlată dividende

Deținătorul fondurilor

Trust Offshore

Încredințarea averii spre

administrare

Țara A Țara B

DTT DTT

Țara C

Inve

stiți

e

Investiție

Investiție

Investiție

varianta OFFSHOREvarianta normală

3. Companii holding

Holdingul reprezintă o „uniune" de firme din ţări diferite care nu au

legătură pe linie tehnologică şi care are scopul de a creşte forţa

financiară prin speculaţii.

O firmă dintr-un holding poziţionată într-o jurisdicţie favorabilă poate fi

utilizată la finanţarea firmelor localizate în state cu impozite mari.

COMPANIE HOLDING

COMPANIE BCOMPANIE A COMPANIE C

Facturare servicii consultanță, acordare împrumuturi

Plata facturilor, dobânzilor şi dividendelor

COMPANIE HOLDING

COMPANIE BCOMPANIE A COMPANIE C

Facturare servicii consultanță, acordare împrumuturi

Plata facturilor, dobânzilor şi dividendelor

Utilizarea facilităţii DTT (Double Tax Treaty)

COMPANIE HOLDING OFFSHORE

– Marshall Islands, Hong Kong, Greece, Bahamas, Singapore (6%)

Din analiza datelor statistice prezentate la nivel global, rezultă:

► Ponderea mare a petrolierelor (35,1%), mai ales a celor înregistrate

sub pavilion Panama și Liberia.

► Aproximativ 40% din flota lumii este înregistrată în:

– Panama (23%)

– Liberia (10.6%)

► Orientarea armatorilor către zonele OFFSHORE

4. Companii pentru transporturi navale

Utilizarea companiilor offshore pentru transporturile navale poate

elimina impozitarea directă sau indirectă asupra transportului naval.

Dacă proprietatea beneficiară și controlul vasului se află în

altă țară decât în țara pavilionului de navigație al vasului, se consideră

că nava navighează sub pavilon de complezență.

Nave sub pavilion de complezență:

Conform datelor furnizate de UNCTAD - Review of Maritime

Transport, ponderea navelor sub pavilion de complezenţă reprezintă

circa 58,64% ca număr de nave şi 48,2% în ceea ce priveşte tonajul.

► angajarea echipajelor de alte naționalități este liber permisă.

Criterii de selecție:

► țara permite străinilor să dețină proprietatea și controlul navelor;

► accesul facil în registrul maritim sau transferul facil din registrul maritim;

► taxele asupra venitului din navigație sunt mici sau inexistente;

Antigua și Barbados BahamasInsulele Canare Insulele Cayman

Cipru GibraltarHonduras Liban

Liberia MaltaInsulele Marshall MauritiusAntilele Olandeze Panama

Transfer de proprietate COMPANIEOFFSHORE

COMPANIE DIN ȚARA A

contract de navlosire

PROPRIETAR DIN

ȚARA A

Navă sub pavilion țară A

navlu

Navă sub pavilion de

complezență

navlu

contract de navlosire

varianta OFFSHORE

varianta normală

5. Companii pentru drepturi de autor (SUA – Cipru)

Deţinătorul drepturilor de

autor

varianta OFFSHORE

varianta normală

Încredinţare drepturilor de autor

Dividende / Redevenţe

Compania C

Deţinătorul companiei

COMPANIEOFFSHORE

Deţinătorul companiei

Dividende / Redevenţe

Încredinţare drepturilor de autor

Plată cheltuieli de întreţinere

PlataContract

Plata Compania DContract

6. Companii pentru servicii hoteliere – în scopul evitării

taxelor mari deţinătorul hotelului este o societate offshore care îl

închiriază unui localnic care conduce hotelul.

Operatorul hotelului va fi subiectul taxei locale pentru

profiturile obţinute. Ca urmare, el optează pentru diminuarea

profitului, prin:

a. stabilirea chiriei hotelului la cota maximă permisă de

reglementările legale în vigoare;

b. cheltuieli de întreţinere, reparaţii;

c. licenţa (numele hotelului), know-how-ul şi procedurile de

management sunt oferite în baza unui contract de consultanţă de

o a doua societate offshore.

Hotel aflat în jurisdicţia A(ţară cu taxe mari)

Companie B(ţară cu taxe mari)

Contract de închiriere

Companie C

Contract de consultanţă

D.T.T. D.T.T.

D.T.T. D.T.T.

Companie OFFSHORE

aflată în ţara E

Contract de consultanţă

Companie OFFSHORE

aflată în ţara D

Contract de închiriere

7. Companii pentru servicii profesionale – în vederea diminuării

taxelor, designerii, consultanţii, inginerii, artiştii ce primesc onorarii

importante pot apela la o societate offshore pentru a factura serviciile lor.

COMPANIE B

varianta OFFSHORE

varianta normală

Designer, Consultant,Inginer, etc.

contract de angajare

plata salariu, întreţinere,

vacanţe, etc.

plata salariu

contract de angajareCompanie A(ţară cu taxe

mari)

Deţinătorul companiei

COMPANIEOFFSHORE

Deţinătorul companiei

contract de consultanţăcontract de consultanţă

factura factura

8. Companii pentru servicii bancare

• taxele de licenţă de regulă reduse

• proceduri simple de intrare pe piaţă

• impozitele şi prelevările asupra operaţiilor financiare efectuate în

străinătate sunt reduse sau inexistente

• pe unele pieţe se practică totuşi impozitul pe beneficiu

• bănci de tip A sau de tip UNRESTRICTED;

• bănci de tip B sau de tip RESTRICTED.

În paradisurile fiscale se pot constituii două tipuri de societăţi bancare:

O variantă a preţului de transfer, apărută întâi în sistemul bancar, o constituie

practica prin care societăţile transnaţionale transferă poziţiile valutare ale

filialelor lor, metodă cunoscută sub numele de „transfer parking” (Bartlett,

1981).

Citibank – filiala Paris

ordonă filialei din Nassau să cumpere 6 mil. USD

la un curs de C1 de 1 USD = 0,72 Euro

(4.320.000 Euro)

Operaţiunea 1Operaţiunea 2

Operaţiunea 2

În acelaşi timp, filiala Paris cere filialei din Nassau să vândă 6 mil. USD la

un curs puţin mai mare, C2 de 1 USD = 0,74 Euro, după cum urmează:

C2 (1 USD = 0,74 Euro)C1 (1 USD = 0,72 Euro) <

4 mil. USD filialei din New York(2.960.000 Euro)

1 USD = 0,74 Euro

2 mil. USD filialei din Bruxelles(1.480.000 Euro)

1 USD = 0,74 Euro

Operaţiunea 3

Filialele din New York şi Bruxelles au folosit doar ca paravane pentru:

filiala din Paris cumpără înapoi cele 6 mil. USD de la New York şi Bruxelles

(echivalentul a 4.440.000 Euro)

1 USD = 0,74 Euro

Operaţiunea 4

► înregistrarea unui profit de 120.000 Euro la filiala din Nassau

► înregistrarea unei pierderi „în oglindă” de 120.000 Euro la filiala din

Paris

Diminuarea profitului impozabil în Franţa, unde taxele

sunt mai mari decât în Nassau