1 ,11.:, .,11(i. ii - Marxists

1 ,11.:, .,11(i. ii

www.dacoromanica.ro

Proletari din toate tdrite, uniti-vd!

LENINOPERE

COMPLETE

49

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA IN LIMBA ROMANAAPARE IN URMA HOTARIRII C.C.AL P.C.R. EA A FOST INTOCMITADUPA ORIGINALUL IN LIMBA RUSA,

ED. A V-A

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V 1. LENINOPERE

COMPLETEEDITIA A DOU A

ED1TURA POLITICABUCURESTI-1968

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I. LENINVOL.

49

Scrisori

August 1914octombrie 1917

EDITURA POLITICAI3UCURE m-196 8

www.dacoromanica.ro

VII

PREF ATA

Volumul al patruzeci i noualea din Operele complete alelui V. I. Lenin cuprinde scrisorile i telegramele scrise de elIn perioada august 1914octombrie 1917, adica in perioadade la inceputul primului ealzboi mondial pina la Marea Re-volutie Socialista din Octombrie. Pe linga scrisorile deja cu-noscute din acel timp, in volumul de fata se publica pentruprima oara 163 de noi documente. Aceasta corespondenta alui V. I. Lenin constituie o pretioasa completare la lucrarilecuprinse in volumele 26-34 ale acestei editii.

In scrisorile incluse in volumul de fata, V. I. Lenin ex-plica ,pozitia teoretic i tactica bolsevicilor in problemelerazboiului, pacii si revolutiei, lamureste sensul lozincilortransformarii razboiului imperialist in razboi civil si infrin-gerii guvernului propriu", indica ce actiuni practice tre-buie intreprinse in vederea infaptuirii acestor lozinci. In-treaga corespondenta poarta amprenta ideilor expuse indocumentele programatice ale bolsevisrnului, documente incare V. I. Lenin dezvaluise cauzele primului razboi mondial,natura lui imperialista, pradalnica, demascase pe social-sovinisti i definise sarcinile marxistilor revolutionari dintoate

Scrisorile ilustreaza in chip viu rolul lui Lenin de condu-cator al proletariatului international i promotor consecvental internationalismului, al luptei impotriva razboiului impe-rialist, impotriva oportunismului. In scrisorile lui Lenin ra-suna o inflacarata chemare la lupta intransigenta impotrivaliderilor Internationalei a II-a, care tradasera cauza clasei

t3rile.

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATA

muncitoare. Nu mai putem tolera, nu mai putem face pediplomatii scria el , trebuie sa ne ridicam cu hotarireimpotriva infamului sovinism ! !" (p. 6). 0 deosebità aten-tie acorda V. I. Lenin demascarii kautskismului. Oportu-nistii sint tin ran vadit. «Centrul» german, 4'.n frunte cuKautsky, este un rau ascuns, abil camuflat, care arunca prafin ochii muncitorilor, le imbicseste mintea si constiinta,este raul cel mai periculos", scria V. I. Lenin (p. 13).

Scrisorile contin un material extrem de pretios in lega-tura cu activitatea practica desfasurata de Lenin la condu-cerea partidului bolsevic in conditiile deosebit de grele dintimpul razboiului. Pericolul permanent de a fi tradus in fatajustiiei militare sau de a fi expulzat din tara, necesitatea dea respecta regulile unei stricte conspirativitati in corespon-denta, in tiparirea i difuzarea literaturii de partid compli-cau enorm activitatea lui Lenin, a bolsevicilor. Nu scrietinimic deschis in scrisorile voastre", scrieti cu cerneala sim-patica" ; nimeni nu trebuie s tie unde au fost editatecine este editorul", distrugevi toate ciornele" etc. ase-enea sfaturi prevenitoare revin des in scrisorile lui Lenin.

0 buna parte din scrisorile catre V. A. Karpinski inclusein volumul de fata se refera la istoricul reaparitiei ziaruluiSotial-Demokrat", Organul Central al partidului. Lenin seocupa indeaproape de toate ;problemele legate de editareaziarului, stabilea continutul lui si indica cine s scrie

calcula i repartiza materialul pentru fiecare numar alziarului, dadea sfaturi autorilor, m5suri pentru accelera-rea aparitiei i difuzarii ziarului.

Aflat in Elvetia, departe de patrie, Lenin in pofidaunor dificultati enorme urmarea cu atentie evolutia mis-carii revolutionare din Rusia. In scrisorile sale catre membriiC.C. din Petrograd si catre unii activisti de partid, el &Ideaindicatii i raspunsuri concrete in degatura cu problemelemai importante ce se puneau in activitatea practical a orga-nizatiilor de partid. Lenin intretinea legaturi regulate cuPetrogradul prin intermediul lui A. G. Sleapnikov, imputer-nicit al C.C. si al Comitetului din Petrograd, care in acestscop se stabilise mai intii la Stockholm, iar apoi la Oslo. Deaceea o mare parte din scrisorile adresate acestuia trebuieconsiderate drept scrisori destinate Biroului din Rusia al

dua

arti-cokle,

www.dacoromanica.ro

PktFATA TX

C.C. Lenin intretinea legaturi cu Rusia §i prin M. M. Litvi-nov, A. M. Kollontai §i altii. Scrisorile sale sint patrunse deprofunda incredere 'in foga revolutionara a clasei munci-toare din Rusia. Intr-un moment greu pentru partid, Lenina cautat sa se sprijine pe muncitorii pravdi§ti. El recomandacooptarea lor in C.C. ca mijloc pentru intarirea acestuia,crearea de grupuri conducatoare intr-o serie de centre §i sta-bilirea de legaturi cu ele. Succesul calatoriilor intreprinseRusia de imputernicitii partii din strainatate a C.C. eraapreciat de Lenin in functie de numarul de legaturi stabilitecu elementele muncitore§ti conducatoare.

Lenin cerea insistent bol§evicilor s promoveze consecvento linie de clasa principia1 i ferma. Noi, bol§evicii, tre-buie sa raminem revolutionari Fi pe terenul militar", scriael (p. 26).

Corespondenta din volumul de fata reflecta lupta dirza,intransigenta dusa de Lenin impotriva social-§ovinigilorru§i Plehanov, Aleksinski si a altora. Subliniind legaturadintre men§evism §i oportunismul international, Lenin spu-nea c men§evicii aparal interesele burgheziei, ca ei n-auavut i nu au nici un reazem in rindurile olasei muncitoaredin Rusia", ca nu se poate avea incredere in ei nici citnegru sub unghie" (p. 39). Intr-o serie de scrisori, el demascaoportunismul lui Trotki §i al aderentilor lui, pe care iiinfiereaza pentru ajutorul dat elementelor de dreapta dinmi§carea social-democrata internationala. Caracterizindrolul lui Trotki in perioada §ederii acestuia in America lainceputul anului 1917, Lenin scria : ...a sosit Trotki, §inemernicul acesta s-a inhaitat numaidecit cu aripa dreapta agrupului <Novi Min>, impotriva zimmerwaldienilor destinga... Nu se dezminte niciodata : umbla cu tertipuri, cucotcarii, pozeaza intr-o atitudine de om de stinga, ajutdcelor de dreapta..." (p. 427).

Lenin s-a ridicat cu hotarireimpotriva oscilarilor oportu-niste §i a intrigarnlor grupului Buharin-Peatakov-Bo§, careincercasera s acapareze legaturile cu Rusia §i sal foloseascarevista Kommunist" drept tribunal pentru promovareaideilor lor. Scrisorile privind indelungatele tratative cuPeatakov §i Bo§ pentru reluarea editarii revistei Kommu-nist" ilustreaza in chip graitor supletea tacticii lui

in

www.dacoromanica.ro

X t4tErkr.A.

V. I. Lenin, care stia sa repudieze la timp tot ce deveneao frina in calea mersului inainte al partidului. El a refuzatcategoric sa includa in Sbornik oSotial-Demokrata»" arti-colele In care Buharin i Peatakov propagau teoria" ero-nata i daunatoare a renuntarii la programul-minimum si lalupta pentru satisfacerea revendicarilor democratice.

In volum se publica pentru prima oara un numar conside-rabil de scrisori adresate lui G. E. Zinoviev si A. G. Sleapni-kov in legatura cu editarea revistei Kommunist" si a publi-catiei Sbornik «Sotial-Demokrata»" ; intr-o serie de scri-sori adresate acestora, Lenin critical pozitia lor inconsec-yenta, impaciuitorista fata de grupul Buharin-Peatakov-Bos. In legatura cu oscilarile lui Zinoviev, Lenin scria :Acestea nu mai sint simple sovaieli, sint sovaieli la cub,care se transforma in ceva mult mai rau" (p. 249).

Din scrisorile lui V. I. Lenin se vede cu cita energieperseverenta lucra el pentru unirea fortelor revolutionaredin miscarea muncitoreasca internationala. El a cautat caipentru stabilirea de legaturi cu socialistii de stinga, ducindcu ei o vasta corespondenta in toate problemele mai impor-tante privind teoria si politica partidului revolutionar intimp de razboi. El a fost 'in corespondenta cu Liga pentrupropaganda socialista" din America, cu internationalistiifrancezi, cu socialistii de stinga din Anglia si din alte tarieuropene. Volumul cuprinde scrisori adresate lui D. Wijn-koop si A. Panneckoek, lideri ai aripii stingi a Partiduluisocial-democrat olandez, socialistilor elvetieni A. Schmid siP. Golay, social-democratului suedez de stinga Z. Hoglund

altora.Multe din scrisorile adresate lui D. Wijnkoop, K. Radek,

A. M. Kollontai i altora sint legate de pregatirea primeia celei de-a doua conferinte socialiste internationale. Eleoglindesc vasta activitate pe care Lenin si bolsevicii au tre-buit s-o desfasoare pentru a paraliza tentativele lui Grimmsi ale altor elemente procentriste de a asigura acestor confe-rime o componenta centrista si de a imprima astfel hotari-rilor kr un caracter centrist. Dupa parerea noastra scriaV. I. Lenin lntr-o scrisoare adresata Aleksandrei Kollontaiin preajma Conferintei de la Zimmerwald , social-demo-craiii de stinga trebuie s vina cu o declaratie ideologica

si

si

www.dacoromanica.ro

PREFATA XI

comuna, care (1) sa condamne neaparat pe social-sovinistipe oportunisti ; (2) sa prezinte un program de actiuni

revolutionare... (3) sa se pronunte impotriva «apa-rarii patriei» etc. 0 declaratie ideologica a «elementelor destinga» din citeva çãri ar avea o importanta (p. 103).

In scrisorile din a doua jumatate a anului 1916 si de la in-ceputul anului 1917, V. I. Lenin demasca trecerea majorita-tii centriste a Uniunii zimmerwaldiene la alianta cu social-

Referindu-se la tradarea lui Grimm, Lenin scria :Intreaga uniune i actiune de la Zimmerwald i Kiental

a fost in fapt transformataintr-o vorba goala de o mina delideri (inclusiv Grimm)" (p. 391). El cheama pe socialistii destinga la crearea unei Internationale noi, cu adevarat revolu-tionare, a unei Internationale Comuniste.

Corespondenta lui V. I. Lenin reflecta vasta sa activitateteoretica din timpul razboiului. 0 serie de scrisori adresatelui V. A. Karpinski, S. N. Ravici, G. L. $klovski i ahorane ofer a. noi date privind istoricul scrierii i editarii lucrariiSocialismul i razboiul", a carei aparitie i difuzare eraconsiderata de Lenin politiceste necesara pentru stringerearindurilor Internationalei a III-a". In scrisorile catreM. N. Pokrovski cititorul va gasi fapte concrete legate depregatirea i tiparirea lucrarii Imperialismul, stadiul celmai inalt al capitalismului". Unele scrisori constituie adeva-rate completari la astfel de scrieri cum sint Revolutia so-cialist i dreptul natiunilor la autodeterminare", Brosuralui Junius", Despre o caricatura de marxism i despre «eco-nomismul imperialist»" i altele.

De un mare interes teoretic i politic sint scrisorile catreInessa Armand (dintre care 51 se publica pentru primaoara). Ele sint un model de atitudine creatoare fata deteoria revolutionara a marxismului. In aceste scrisori, pebaza unei aprofundate studieri i generalizari a expenenteiistorice a luptei de clasa a proletariatului, Lenin definestesarcinile social-democratiei internationale si ale miscariimuncitoresti in perioada primului razboi mondial si expunedeosebit de importantele sale teze cu privire la atitudineamarxistilor fata de razboi i apararea patriei.

Lenin arata c problema atitudinii fata de razboi trebuietratata in mod dialectic, in funccie de situatia istoric i de

lozmcn

uria,sa"

www.dacoromanica.ro

XII PREFATA

conditiile concrete. Intregul spirit al marxismului scriael , intregul lui sistem cere ca fiecare teza sa fie privita(cc) numai sub aspect istoric ; numai n legatura cualtele ; (y) numai in legatura cu experienta concreta aistoriei" (p. 359). In numeroase scrisori se enunta ideea capolitica marxista se sprijina pe ceea ce e real, si nu pe ceeace e posibil", c marxismul sta pe terenul faptelor, si nu alposibilitatilor (p. 379).

Volumul de fata contine o serie de scrisori in care se faceo caracterizare a tipurilor istorice de razboaie.

In epoca imperialismului, arata Lenin, principalele tipuride razboaie sint : razboaiele nedrepte, imperialiste, impo-triva carora trebuie dusa o lupta intransigenta, i razboaieledrepte razboaie civile, revolutionare, razboaie ale oame-nilor muncii impotriva exploatatorilor, razboaie de aparareale proletariatului victorios si razboaie de eliberare natio-nala. Asemenea razboaie se bucura de sprijinul categoric almarxistilor.

Problema apararii patriei, arata Lenin, trebuie privita instring legatura cu atitudinea fata de razboiul respectiv.Tezele lui Marx si Engels cu privire la patrie, spunea Lenin,nu trebuie interpretate dogmatic. Intr-un razboi imperialist,socialitii trebuie sa fie impotriva apararii patriei, pentruca (1) imperialismul este ajunul socialismului ; (2) razboiulimperialist este un razboi intre tilhari pentru prada ; (3) inambele coalitii exista un proletariat inamtat ; (4) In ambelecoalitii s-au copt conditiile pentru revolutia socialista. N u-m a i de aceea sintem noi impotriva «apararii patrieknumai de aceea! scria V. I. Lenin.

In scrisorile sale, V. I. Lenin explica nu o data pozitiamarxistilor revolutionari fatal de lozinca pacii si a dezarma-rii. El subliniaza necesitatea unei abordari istorice concretea acestei lozinci. In conditiile de atunci, din timpul razboiu-lui imperialist mondial, cind criza revolutionara era increstere, iar n fata muncitorilor i taranilor se punea sarcinade a intoarce armele impotriva exploatatorilor, lozinca paciisi a dezarmarii, lansata de pacifistii burghezi si de kautskisti,dadea apa la moara imperialitilor, i de aceea Lenin s-aridicat Impotrivaei. In acelasi timp !rig, el arat Ca dupavictoria revolutiei socialiste bo1cvici vor propune pace tu-

(f3)

www.dacoromanica.ro

PkEPATA VII

turor statelor beligerante. $i intr-adevar, dupa victoriaMarii Revolutii Socialiste din Octombrie, Lenin a proclamatlupta pentru pace si a formulat principiul coexistentei pas-nice a statelor cu sisteme sociale diferite.

Un loc insemnat in corespondenta lui Lenin din perioadaprimului razboi mondial ocupa problema luptei pentrudemocratie in epoca imperialismului si a revolutiilor soma-liste. Problema atitudinii fata de democratie, fata de pro-gramul-minimum, arata Lenin, se pune tot mai amplu.Niciodata nu voi admite sa fiu cu miinile legate la lamu-rirea aoestor extrem de importante probleme. Nu pot. Pro-blema trebuie lamurita. Ea va mai prilejui zeci de «alune-cari»", scria el (p. 363).

Lenin critica pe socialistii care negau necesitatea lupteipentru democratie in conditiile imperialismului. Noi, so-cial-democratii scria el , sintem intotdeauna pentrudemocratie nu <Kin interesul capitalismului», ci in interesulcuratirii drumului in fata miscarii noastre" (p. 355). In opo-zitie cu rationamentele arhirevolutionare" ale grupului Bu-harin-Peatakov despre imposibilitatea realizarii" de-mocratiei in conditiile imperialismului, V. I. Lenin arata caadevaratii revolutionari trebuie sa invete s imbine luptapentru democratic cu lupta pentru revolutia socialista, s u b-or clonind-o pe cea dintii celei de-a doua" (p. 378).Revolutia socialista, spunea el, nu este posibila fira luptapentru democratie. Cu indignare i dispret vorbeste el despreprostia" de care dau dovada acesti oameni in problema

fata de democratic, despre raul pe care-I aducmuncitoresti teoriile sectare cu privire la inutilitatea

luptei pentru revendicari democratice in epoca imperia-lismului.

Ideile enuntate de Lenin in lega*tura cu aceste problemestilt deosebit de actuale in zilele noastre, cind partidele co-muniste din tarile capitaliste pun in fata maselor muncitoareca sarcina primordiala lupta impotriva monopolurilor, pen-tru teluri general democratice, cind aceasta lupta a devenito importanta componenta a luptei revolutionare pentru so-cialism.

Atitudinea marxistilor revolutionari fat'a de revendicareadreptului natiunilor la autodeterminare este considerata de

ati-

tudinii

s.a.

mis-cari

www.dacoromanica.ro

X I V PREFATA

Lenin in strinsa legatura cu problema generala a luptei pen-tru democratie. El supune unei multilaterale analize criticeconceptiile eronate ale social-democratilor de stinga careerau impotriva acestei revendicari si printre care se numa-rau i Buharin §i Peatakov. El arata ca miKarea de eliberarenationala a popoarelor din colonii si din tarile dependente,indreptata impotriva imperialismului, trebuie sprijinita petoate caile. Totodata el subliniaza necesitatea unei aliantestrinse intre popoarele asuprite i proletariatul internationalin lupta impotriva du§manului comun imperialismul.

Scrisorile contin importante teze cu privire la situatia re-volutionara, la conditiile victoriei revolutiei socialiste. Leninarata c intr-o perioada de criza revolutionara nu e sufi-cienta chemarea generals. la o mi§care de masa". Lozinca.miscare de masa» scria el nu e rea, dar nu este pedeplin justa, caci d uitarii revolutia, cucerireap u t e r ii, dic ta tura proletariatului. Retine, te rog,acest lucru ! ! Mai just ar fi : sprijinirea i dezvoltarea(imediata) a oricaror actiuni revolutionare de masa'in scopul apropierii revolutiei etc." (p. 471).

Intr-o scrisoare catre N. I. Buharin (p. 320-321), Leninscoate la iveala erorile din articolul acestuia Contributii lateoria statului imperialist", articol prezentat spre publicarein Sbornik .Sotial-Demokrata»". El arata ca, pe de o parte,autorul defineste gresit deosebirea de pozitii dintre marxisti

anarhi§ti in problema statului, iar pe de alta el comite ograva eroare cind afirma ca social-democratia ar fi in prin-cipiu ostila oricarei puteri de stat. El critic's.' de asemeneaconceptiile semianarhiste expuse de Buharin in articolul In-ternationala tineretului", scris in aceea§i perioada, i arataca marxismul recunoaste necesitatea pentru clasa muncitoarede a-si crea in cursul revolutiei socialiste un stat propriu,proletar, si de a-1 folosi ca instrument de construire a socie-tatii socialiste.

Deosebit de importante sint scrisorile din 17 §i 24 ianua-rie 1915 catre Inessa Armand, scrisori in care Lenin formu-leaza o serie de teze principiale in problemele moralei comu-niste. Aceste scrisori atesta marea atentie pe care Lenin oacorda problemelor educarii oamenilor muncii in spiritulmoralei comuniste. Ele arata totodata Malta sa exigenta fata

si

www.dacoromanica.ro

PREFATA XV

de comuni§ti, carora le cerea ca in lucrarile br sa foloseascaformulari clare §i precise, spre a nu da du§manilor posibili-tatea de a le folosi in scopurile lor (p. 59).

Un loc aparte ocupa in acest volum documentele din anul1917, scrise in emigratie indata dupa izbucnirea revolutieidin februarie in Rusia. /n ele Lenin formuleaza pentruprima oara tezele fundamentale privind atitudinea partidu-lui fata de guvernul provizoriu burghez, teze care au fostapoi dezvoltate in Scrisori din departare" §i in alte lucrari.

Lenin caracterizeaza revolutia din februarie drept primaetapa a primei revolutii (dintre cele generate de razboi)",etapa care nu va fi nici ultima, nici exclusiv rusa" (p. 437).Sarcina partidului este de a pregati o baza mai larga pentruo etapa mai inalta, adica pentru transformarea revolutieiburghezo-democratice in revolutie socialista. Acum, scriaLenin, e la ordinea zilei extinderea muncii, organizarea ma-selor, trezirea de noi paturi sociale in vederea demascariiguvernului provizoriu i pregatirea cuceririi puterii decatre Sovtetele de deputati ai muncitorilor. Numai o astfelde putere poate da pline, pace §i libertate" (p. 440). Elchema la intarirea continu5, a partidului revolutionar al cla-sei muncitoare, partid de tip nou, punind in garda impotrivaoricaror tentative de unificare" cu men§evicii.

Eu consider ca principalul este acum scria V. I. Leninsa nu ne lasam atra§i in puerile incercari ode unificare>>

cu social-patriotii (sau, ceea ce ar fi si mai primejdios, cuelementele oscilante, cum ar fi, de pilda, Comitetul de orga-nizare, Trotki et Co.) §i s continuam munca partiduluinostru intr-un spirit consecvent-i nternationalis t"(p. 440).

Indata dupa revolutia din februarie, Lenin incepe sa. facademersurile necesare pentru o cit mai grabnica reintoarcerein patrie. Volumul de fata cuprinde scrisorile i telegramelescrise de Lenin in legatura cu plecarea a. din Elvetia inRusia.

In scrisoarea din 30 august 1917 catre Biroul din straina-tate al Comitetului Central, expediata din statia Razliv,Lenin face o caracterizare a situatiei din Rusia, descrie mur-dara campanie de calomnii dezlantuita de burghezie impo-triva militantilor partidului bolqevic §i subliniaza necesitatea

www.dacoromanica.ro

XVI PREFATA

demascarii calomniatorilor. El acorda o deosebita atencieseam de lucruri din miscarea socialista interna0onala.

Scrisorile legate de pregatirea insurectiei armate au fostincluse 'in volumele 34 si 35 ale ediviei de fata. Volumul 49cuprinde biletul lasat de V. I. Lenin gazdei sale conspirativeM. V. Fofanova n seara zilei de 24 octombrie, in momentulplecarii lui la Smolnii : Am plecat acolo unde nu voiaima duc. La revedere. //ici" (p. 495). V. I. Lenin plecase s.preia conducerea directa a insurectiei armate care a dus lavictoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie si lainstaurarea Puterii sovietice.

Instihrtal de marxism-leninismde pe lingd C.C. al P.C.U.S.

sa

www.dacoromanica.ro

1914

CATRE M. V. KOBETKI

Draga tovarase,Calatoria noastra a esuat j. Nu stiu daca ati primit scri-

soarea. Daca da, v-as ruga sa-mi raspundeti, pe scurt, cas. verificam daca legaturile postale functioneaza. Probabilca cu titlu de exceptie i chiar de exceptie foarte rarayeti deveni acum locuitor al unei nebeligerante, si deaceea, daca legaturile postale dintre dv. i noi vor functiona,va trebui neaparat sa ne informati pe noi, trimitindu-nestiri din ziare care ne sint inaccesibile. Bineinteles numaistiri dintre cele mai importante (in special cu rivire laRusia).

Comunicati-ne daca yeti avea (sau daca aveti de pe acum)legaturi bune cu Stockholmul, clack' puteti transrnite scrisori,daca puteti da o adresa pentru primire de bani dinRusia etc.

Scrisii la 2 august 1514Expediatil din Poronino

la Copenhaga

Publicised pentru prima oard in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

Salutari.Al dv., V. I. *

Se tipiimte dupa manuscris

* In partea de sus a scrisorii, Lenin a scris, adresindu-se, probabil, proprietaru-lui : Geehrter Herr ! Bitte diesen Brief an Herrn Kobezky gefalligsr zu !Merge-ben (Stimate domn ! VI rog s binevoivi a transmite aceasa scrispare d-luiKobetki I"). Nota red,

tari

1'

www.dacoromanica.ro

2 V. I. LENIN

2

TELEGRAMA CATRE DIRECTORUL POLITIEIORASULUI CRACOVIA 2

Policia de aici m suspecteaza de spionaj. Am locuit doiani la Cracovia, in Zwierzyniec i pe str. Lubomirskiegonr. 51. Am dat personal lamuriri comisarului de policie dinZwierzyniec. Sint emigrant, social-democrat. Rog telegra-fiaci la Poronino, precum i primarului din Nowy Targ,pentru evitarea oricaror incurcaturi.

Scrisii la 7 august 1914Expediatii din Poronino la Cracovia

Pub Heath' pentru prima oaril invol.

1924,11in Culegeri din Lenin",

3

Ulianov

Se tipdreste dupd textul telegramei,scrisii de un necunoscut

Tradus din limba germand

CATRE VIKTOR ADLER

5. IX. 1914Stimate tovaras,Am sosit cu bine la Zurich, impreuna cu intreaga mea

familie 3. Actele mi-au fost cerute numai la InnsbriickFeldkirche, ceea ce inseamn c ajutorul dv. mi-a fost demare folos. La intrarea in Elvecia se cere pasaport ; eu insa,cind am pomenit numele lui Greulich, am fost lasat s intrufara pasaport. Salutari cordiale si cele mai calde mulcumiri.

Cu salutari tovara§esti,Lenin (V. Ulianov)

Expediatil din Zurich la VienaPublicatii pentru prima oarli in 1924,

in Culegeri din Lenin", vol. IISe tipareste dupii manuscrisTruclus din limbo germanii

1i

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. 6 SEPTEMBRIE 1914

4

CATRE V. A. KARPINSKI

6. IXDraga tovarase,Am sosit ieri cu bine aici, impreuna cu intreaga mea fa-

milie, dupa o scurta captivitate in Austria. Vine si Zinoviev.Intentionarn sa. ne stabilim la Geneva, spre care ne sirntimatrasi prin toate vechile noastre simpatii. Dar aici preferin-tele noastre au inceput sa incline spre Berna. Am auzit caspre Geneva se indreapta in momentul de fata un nou valde emigranti francezi, veniti din Paris, Bruxelles etc. Nucumva a provocat aceasta 0 crestere nemaisurata a preturi-lor, in special a chiriilor ? Apoi noi trebuie s ne instalamprovizoriu : nu s-ar putea gasi doua (mici) camere mobilatede inchiriat cu luna, cu acces la bucatarie ?

Si inca ceva daca nu ti-e prea greu, treci pe la Societede lecture* (Grand'Rue. 11) si cere-le sa-ti dea statutul lor ;trebuie sa vad daca nu s-a schimbat ceva pe acolo. M.atrage la Geneva in special aceasta Societe 4, cu toate caaici ? ? ?... e scumpa... Dar tipografie ? Exista pe acolo unaruseasca ? S-ar putea scoate acum o foaie volanta etc. ? inruseste ? luind masuri speciale de precautie sau ca i pinaacum (impotriva razboiului, bineinteles, si impotriva natio-nalistilor de tip nou, de la Haase pina la VanderveldeGuesde, care s-au comportat toti ca niste nemernici !). M-aiindatora mult clack' mi-ai raspunde cit de curind la toateaceste intrebari. Mai sint i alti tovarasi bolsevici la Ge-neva ? Pleaca. vreunul dintre ei in Rusia ? Multe salutari dela noi toti, d-tale, tovarasei Olga i tuturor prietenilor.

Al d-tale, N . Lenin

Scrisd la 6 septembrieBerna la

1914Expediatii din Geneva

Publicatii pentru prima oariiLe 22 aprilie 1926,

in ziarul Pravda' nr. 92

* Asociatia de lectura Wort trod.

Se tiprege dupii manuscris

8

si

si

www.dacoromanica.ro

4 V. I. LENIN

5

CATRE V. A. TIHOMIRNOV

9. IXDraga prietene,Am sosit cu bine la Berna si raminem aici. Soacra se simte

bine. Probabil ca va pleca n Rusia prin Genova-Salonic(sau Arhanghelsk) 5. Mama d-tale ar trebui sa-ti trimitabanii prin Ministerul de Externe, spre a fi eliberati aici d-neiDwosza Sklowski (Falkenweg, Bern). Dupa aceea sa' tele-grafieze la aceeasi adresa c ti-a trimis curare suma de bani.Noi i vom scrie mamei d-tale. Sper c la d-ta si la toti prie-tenii nostri totul e bine. Va rugam sa ne scrieti cum stati cusanatatea si la ce lucrati.

Intreaga familie trimite cordiale salutarid-tale i tuturor prietenilor ! !

Al d-tale, VI, Ulianov

Scrisa la 9 septembrie 1914Expediatii din Berna la Poronino

Publicatii pentru primadin Lenin°,

oar.5 in 1930,in Culegeri vol. XIII

6

Se tipareste dupdlimba

manuscrisTradus din germanii

CATRE SECRETARUL DE REDACTIEAL PUBLICATIILOR GRANAT

Berne, le 15 sept. 1914Stimate secretar de redactie,

comunic ca mi-am schimbat adresa. Abia scapatdintr-o mica captivitate in Austria, voi locui de aiciinainte la Berna. V rog sa-mi confirmati primirea pre-zentei scrisori, comunicindu-mi totodata termenul de pre-dare a articolului (sper ca razboiul e un motiv temeinicpentru o aminare) 6. Daca termenul e foarte scurt, va rogsa-mi trimiteti o telegrama In care un singur cuvint (datape stil vechi) sa indice termenul de predare. Inca nu shit

Va

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI, SEPTEMBRIE 1914 5

pe deplin sigur ca in prezent manuscrisele ajung cu binela destinatie.

Stria la 15 septembrie 1914Expediata la Moscova

Publicata pentru prima oara in 1959,in revista Voprosi lstorii KPSS nr. 4

Oricind la dispozitia dv.,V. Ilin

Se tipeireite dup1 manuscris

7


Draga K.,Am primit cartea d-tale postali si rn grabesc sa-ti

raspund. Mai asteapta putin : çi vom cornunica ce sepoate face si ce trebuie sa se faca in privinta celor doritede d-ta (si de noi) 7. Nu uita, de altfel, ca' aici legalitateaeste acum de un fel aparte : ai vorbit despre acest lucrucu tovarasii din Lausanne ? S vorbesti neaparat.

Noi raminem la Berna. Adresa Donnerbiihlweg 1.1a.Uljanow.

Cit priveste referatul, Inca nu pot spune nimic. Trebuiesa ne mai gindim i s. ne sfatuim asupra tuturor proble-melor ceva mai amanuntit. Pe cite persoane s-ar puteaconta la voi ? 8

Cordiale salutari din partea tuturor.Al d-tale, Lenin

P. S. Poate ar fi mai bine ca obiectul discutiei sa-1constituie la critique* si a mea anticritique**. Doua cu-vinte totusi : este inadmisibil sa aperi pe motive formalesovinismul mirsav al germanilor. Au fost rezolutii proaste,au fost i rezolutii acceptabile, au fost declaratii si de unfel si de altul. Dar este o rnLura ta tQate aceasta

* critica.anticritick.

Nota bad.** Nota trad.

! fi

=

www.dacoromanica.ro

6 V. I. LENIN

masura a fost intrecuta. Nu mai putem tolera,nu mai putem face pe diplomatii, trebuie s ne ridicam cuhotarire impotriva infamului sovinism ! !

Scrisa dupii 27 septembrie 1914ExpediatIi din Berna la Geneva

Publicatis' pentru prima oarl in 1929.in Culegeri din Lenin', vol. XI

8

Se tipareste dupsi manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Te rog sa transmiti lui Abram multe salutari din partea

noastra a tuturor. Ar fi bine sk' faca un drum pina la prie-tenii din Lausanne. Acolo va gasi documente interesante*,si eu te-as ruga s le traduci In franceza si sa le tritnitiziarului La Sentinel le" (iar apoi sa mi le transmiti cuprima ocazie) 9. (Ce partid scoate acest ziar ? Unde apareel ? E un ziar acceptabil ? Te-as ruga sa-mi trimiti citeun exemplar din nurnerele sale cele mai caracteristice.)

Tare ma nelinisteste si m ingrijoreaza pozitiaeuropeni in razboiul actual. Sint convins ca toti, iar in

primul rind si mai ales socialistii germani, au devenit sovi-nisti". Lectura ziarelor socialiste germane si franceze(L'Humanite" 10) e de-a dreptul insuportabila ! ! Eultrasovinism. M tern c actuala criza a facut pe multi,foarte multi socialisti sa-si piarda capul (daca se poatespune asa) ca de aceasta nernaipomenita rusine" a so-cialismului european este vinovat, in ultima analiza, opor-tunismul. Mi s-a spus ca Martinov (lichidatoristul) a con-vocat la Zurich o consfatuire (neoficiala, cred), in cadrulcareia mai intli s-a dedat la atacuri impotriva socialistilorgermani, (lax ulterior (in ziva a doua a dezbaterilor)schimbat parerea (sub influenta dizolvanta a lui Akselrod)

s-a lepadat de tot ce a spus inainte ! ! ! Rusine ! ! Intr-unfel sau altul trebuie s5 ne spunem parerea, dar asta e foartegreu, extrem de greu in timpuri ca cele de astazi. Rog in-

* Inccputul scrisorii e scris in limba rug. Nota rcd.

socialisti-br

i

H

si-a

www.dacoromanica.ro

tATkE T. S. OANETTU. 28 SEPTEMBRIE 1914 7

sistent ca Abram sa piece la Lausanne, de unde ici va aducenoutaci.

A venit §i Grigori cu familia. Raminem la Berna. E camplictisitor ora§elul, dar... in oHce caz e mai bine ca in Ga-licia, iar ceva mai bun nu avem ! ! Nu-i nimic. Ne vomobi§nui. Umblu din biblioteca in biblioteca : mi-a fost dorde ele*. Cele mai bune urari §i o calda stringere de mina.Scrie-ne, te rog, cit mai mult despre d-ta.

Al d-tale devotat, V. Lenin

Sper s ne vedem in curind, nu-i a§a ?

P.S. Cum e vremea la Les Avants ? Faci plimbari ?Te alimentezi mai bine acum ? Ai carci ? ziare ?Ar trebui organizata la Lausanne coleccionarea tuturor

ziarelor franceze §i elveciene care oncin aprecieri socia-liste despre razboi, despre socialitii francezi §i germani etc.De treaba asta sa se ocupe Abram. Trebuie s depunem toateeforturile pentru coleccionarea de documente ! ! **

ScrisaExpediata

inainte de 28 septembrie 1914din Berna la Les Avant:

(Elvetia)

Publicatii pentru prima oarain 1960, in revista

,Yoprosi lstorii KPSS" nr. 4

9

Se tiparette dupa manuscrisTradus din limba engleza

CATRE I. S. GANETKI

28. IX. 1914Scumpe prieten,Abia astazi am primit scrisoarea d-tale, impreuna cu

tot ce mi-ai trimis. Multe mulcumiri ! Ti-a§ fi putut da cuimprumut, desigur, daca a§ avea aici cea mai mica posi-bilitate de a face rost de ceva bani. Din pacate, nu existanici o posibilitate. Viktor (in prezent e la Genova, la30. IX sau la 1. X pleaca spre patrie) mi-a promis ferm

* Primele rInduri din acest alineat au fost scrise In limba rusS. Nota red.** Ultimul alineat a fost scris in limba rusi. Nota red.

www.dacoromanica.ro

8 V. I. LENIN

trimita bani : Içi voi trimite i d-tale indata ce-i voiprimi. Aici nu e nimic nou. Ziarele rusesti vin cu mareindrziere. Grigori cu familia e de mult aici i Içi trimitesalutari. Salutari familiei d-tale din partea noastra a tu-turora. Sper s primesc curind vesti de la d-ta.

Al d-tale, VI. Ulianov

P.S. Daca.-1 vezi din indmplare pe d-1 primar dinNowy Targ, intreaba.-1, te rog, daca a trimis aici actelemele.

Expediatli din Berna la PoroninoPublicata pentru prima oarii in 1930in Culegeri din Lenin", vol. XIII

Se tipiireste dupii manuscrisTradus din liniba germanii

10


Draga Karpinski,Profit de ocazie ca scriu deschis.Avem toate motivele sa ne asteptam ea (la primul gest

al ambasadorului rus sau francez etc.) politia elvetianaautoritatile militare s ne trimita in fata justitiei militaresau s ne expulzeze pentru incalcarea neutralitatii etc.De aceea n scrisorile d-tale s flu scrii nimic deschis.Daca ai de comunicat ceva, scrie cu cerneala impatica.(Semnul folosirii ei : sublinierea datei scrisorii.)

Noi am hotarit ca tu locul tezelor greu de citit s. scoa-tern manifestul aici alaturat 11. Confirma-ne primirea lui,numindu-1 Dezvoltarea capitalismului".

Ar trebui editat. Te sfatuim finsa s. procedezi cu ma-ximum de precautie numai daca sint posibile masuri deprecautie) ! !

Nimeni nu trebuie sa stie unde si de cine a Lost edi-tat. Toate ciornele trebuie sa fie arse ! ! Stocul tiparit tre-buie pastrat numai la un cetatean elvetian influent, laun deputat etc.

Daca acest lucru nu este posibil, n u edita manifestul.

si

(si

sa

sl-ti

www.dacoromanica.ro

CAME V. A. KARPINSKI. 11 OCTOMBRIE 1914 9

Daca nu-I poti tipari, trage-1 la mimeograf (tot cu ma-ximum de precautie). Raspunde : am primit Dezvoltareacapitalismului" n atite a) exemplare = voi scoateatitea exemplare.

Dna' nu-1 poti tipari i nici nu-1 poti trage la mimeo-graf, scrie-ne imediat. Vom gasi o alta posibilitate. Ras-punde-ne amanuntit.

(Daca vei Teusi sa-1 editezi, trimite aici cu primaocazie 3/4 din stoc ; vom gasi unde sa-1 pastram.)

Astept raspuns ! Al d-tale, Lenin

P.S. Bani pentru editarea manifestului vom gasiaici. Trebuie doar s ne scrii din timp cit çi tre-

N.B. buie, caci avem foarte putini bani. Nu s-arputea sa folosesti in acest scop cei 170 frs.* dela C.O.S. 12 ?

Scrisd inainte de 11 octombrie 1914Expediatii din Berna la Geneva

Publicatii pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. Xl

11

Se tipareite dupii manuscris

CATRE V.A. KARPINSKI

Draga prietene,Azi am luat cuvintul la un referat prezentat de Pleha-

nov si am combatut pozitia sa sovina 13 Ma pregatesc satin marti un referat aici. Miercuri a vrea sa tin unul laGeneva (Razboiul european i socialismul european) 14. Terog ca, dupa ce te vei fi consfatuit cu ceilalti, s organizezitotul cit mai conspirativ posibil, adica in asa fel ca sa nu fienevoie de autorizatie (de asemenea e de dorit, desigur, saasiste un public cit mai numeros). D-ta esti mai in masurasa hotarasti ce trebuie facut in acest scop. Sa fie un publiccit mai numeros i cit mai putina publicitate i amestec poli-

* francs franci Nota tract.

(I

-

www.dacoromanica.ro

10 tr I. LENIN

tienesc (sau pericol din partea politiei). La Berna am tinutun referat pentru rnembrii grupurilor i pentru invitatii re-comandati de ei (120-130 de oameni etc.), fara afise etc.N-ar fi mai bine asa ?

Raspunde-mi imediat pe adresa Mr. Ryvline, VillaRougemont, Chailly sur Lausanne, pentru mine. Martivoi tine un referat aici, la Lausanne, asa c raspunsuid-tale trebuie s ajunga aici in cursul zilei de magi. andne vom vedea, vom discuta mai amanuntit despre trebu-rile noastre. Asadar, daca la Geneva este nevoie de auto-rizatie, gindeste-te de zece oH daca n-ar fi mai bine sã tinreferatul intr-un cerc inchis. In general, fireste, hotarastid-ta. Daca se poate organiza pentru miercuri (adica sa tinreferatul miercuri seara), voi veni miercuri dimineata.

Cu prietenie, al d-tale, Lenin

Scrisii la 11 octombrie 1914Expediatit din Lausanne la Geneva

Publicatii pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

12

Se tipareite dupa manuscris


Scumpe prieten,Am primit scrisoarea in care ma informezi asupra ce-

lor discutate cu Sig In legatura cu editarea 15. Foarte bine !Ta cit trebuie din cei 160 frs. (cit mai putin, bineinteles,pentru ca. noi ne gindim scoatem o mica culegere) i ti-pareste man if es tul (nu tezele, ci rnanifestul) cu m a-ximurn de precautie: scoate-1 Intr-un tiraj mic(200-300 de exemplare) i ascunde stocul neapa-rat la un deputat elvetian.

Daca n-aveti acolo textul manifestului, ci nurnai tezele,cereti s vi-1 trimita de la Lausanne.

Astept raspuns. Al d-tale, Lenin

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. 17 OCTOMBRIE 1914 11

Exemplarele tiparite le vom trimite la Paris si inRusia ; o suta in strainatate, doua sute in Rusia. Cum safie trimise i pe ce adrese, asta vom stabili ulterior.

Scrisg inainte de 1$ octombrie 1914Expediatli din Be,..ta la Geneva

Publicatii pentru prima oar2i in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

13

Se tipareite dupii manuscils


Draga K.,S-a nimerit ca tocmai in timpul vizitei mele Ia Geneva

sa soseasca vesti imbucuratoare din Rusia. S-amit si textul raspunsului dat de social-democratii rusi luiVandervelde 16. De aceea am hotarit ca in locul manifes-tului s scoatem nurnarul urmator al ziarului Social-De-mokrat", adica al Organului Central 17 Astazi aceastahotarire va fi, ca sa. zic asa, definitivata.

Asadar, ia, te rog, cit mai repede toate masurile pentrua gasi un francez, adica un cetavean elvetian, care sa ac-cepte rolul de redactor responsabil, i pentru a stabili de-vizul cheltuielilor. Am doH ca ziarul s. apara in doua pa-gini, iar formatul sa fie cu aproximavie cel al lui Golos"de la Paris 18 La ce interval de timp va aparea n s-astabilit ; cred c la inceput cel mult de 2-3 oH pe luna,cu un tiraj redus, caci cu orientarea noastra nu putemconta pe micul burghez (500 de exemplare ?). Preculcirca 10 centime. Toate acestea nu sint decit presupu-neri, dar d-ta trebuie s le cunosti ca sa poci discuta cuzecarul.

Asadar, pretul ?De cit timp e nevoie pentru a scoate (a culege etc.) un

astfel de numar ?Apoi caracterele tipografice ? Sint numai litere de corp

mare sau i litere de corp mic, petite ? Cite mii de litereuncap in doua pagini de formatul lui Golos" ? 1) cite li-tere de corp mare ? i 2) cite de corp mic, petite ?

pri-

:

www.dacoromanica.ro

12 V. I. LENIN

Zatul_ manifestului nu trebuie impartit : ii vom inserain ziar. Pe luni iti vom trimite mici modificari la mani-fest i o semnatura modificata (caci acum, dupa ceam luat legatura cu Rusia, luarea noastra de pozitie e maioficiala).

Mii de salutari.Al d-tale, Lenin

P. S. Urmareste, te rog, daca scrisorile mele iti parvinla timp (fara Intirnere).

Scrisl la 17 octombrie 1914Expediata din Berna la Geneva

Publicatd par;ial pentru prima earala 22 aprilie 1926,

in ziarul Pravda° nr. 92 ;publicatii in intregime in 1929,

in Culegeri din Lenin", vol. XI

14

Se tipsdreate dupii manuscris

CATRE A. G. SLEAPN1KOV

1"7 X. 1914i

Scumpe prieten,Aseara, Intorcindu-ma dintr-o calatorie in cursul carcia

am tinut mai multe referate, am gasit scrisorile d-tale. ttitrimit cordiale salutari i, prin d-ta, tuturor prietenilordin Rusia! Raspunsul catre Vandervelde a fost dat ieriIa tradus, asa inch eu n-am vazut Inca textul. Iti voi scriedespre el de Indata ce-1 voi fi vazut.

Socot ca mai important ca orice este In momentul defata lupta consecvent i organizata impotriva sovinismu-lui, care a cuprins Intreaga burghezie i majoritatea so-cialitilor (si a celor care se impaca cu opor-tunismul tel Mr. Kautsky !*). Or, pentru a putea in-deplini sarcinile ce se pun In aceasta lupta, trebuie sacombati in primul rind sovinismul din propria ta taxaconcret, la noi, sovinismul celor de teapa Iui Maslov

* cum este d-1 Kautsky I Nota trad,

oportunisti

si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 17 OCTOMBRIE 1914

Smirnov (vezi Russkie Veclomosti" i Russkoe Slovo"),ale caror opere" le-am citit eu 19, sau de teapa lui Soko-lov, Meskovski, Nikitin i altii, pe care i-ai vazut sau i-aiauzit d-ta. Plehanov dupa cum ti s-a mai scris, creda devenit sovinist francez. Lichidatorii par a fi dezbi-nati *. Aleksinski, zice-se, e francofil. Kosovski (bun-dist de dreapta, am ascultat un referat al lui) e germano-fil **. Se pare cä linia de mijloc a intregului bloc de laBruxelles" 20 al d-lor lichidatori cu Aleksinski cu Ple-hanov va fi o adaptare la pozitia lui Kautsky, care e azimai daunator decit toti ceilalti. At1t de pe-riculoasa si de infama e sofistica lui, care, cu frazele einetede si bine rotunjite (in Neue Zeit" 29, camufleazamirsaviite oportunistilor. Oportunistii sint un rau vadit.Centrul" german, in frunte cu Kautsky, este un rau as-cuns, abil camuflat, care arunca praf n ochii muncitori-lor, le imbicseste mintea i constiinta, este raul cel maipericulos. Sarcina noastra in momentul de fata lupta fa-tisa si intransigenta impotriva oportunismului internatio-nal si impotriva celor care il camufleaza (Kautsky). Esteceea ce votn si face in Organul nostru Central, pe care 11vom scoate curind (in doua pagini, probabil). Trebuie sàdepunem acum toate eforturile pentru a tine treaza uralegitima cu care muncitorii constienti au intimpinat mir-ava comportare a germamlor i s. tragem din aceasta ura

concluzii politice impotriva oportunismului si a oricareiingaduinte fata de el. Aceasta este o sarcink internatio-nal4, a carei indeplinire ne revine noua, cad n-are eine sa

asume. Nu ne putem da in laturi de la indeplinireaei. Este gresita lozinca unei simple" refaceri a Interna-tionalei (caci pericolul unei putrede rezolutii impaciuito-riste pe linia Kautsky-Vandervelde este foarte, foartemare !). La fel de gresita e lozinca p6cii" ; alta trebuiesa fie lozinca noastra, i anume transformarea razboiuluinational in razboi civil. (Aceasta transformare poate

* Aici, intelectualii de la Paris (pe care in cadrul segiel muncitorii i-au pusin minoricate) s-au inrolat

stupidvoluntari (Nik. Vas., Antonov 5i alrii) si au lansat im-

preuni cu eserii un apel iii afara partidelor ". Ti s-a trimis i d-tale unexemplar.

** Martov e cel mai cumsecade dintre cei de la Golos°. Dar va rezista elcare ?Nu reed.

si

si-a

sal

www.dacoromanica.ro

14 V. I. LENIN

necesite multa vrerne, poate sa reclame i va reclama oserie de conditii prealabile, dar intreaga activitate trebuiedusa tocmai pe linia unei asemenea transformari, in spi-ritul si in directia ei.) Nu sabotarea razboiului, nu actiuniizolate, individuale in acest spirit, ci o propaganda demasa (nu numai in rindurile civililor") care sa duca latransformarea razboiului in razboi civil.

In Rusia, sovinismul se ascunde sub paravanul frazelorsforaitoare pe tema frurnoasei Frante" si a nefericiteiBelgii (dar Ucraina ? etc.) sau indaratul urii poporului"faca de germani (si fatal de kaiserisrn"). De aceea sintem,fara doar i poate, datori sa combatem aceste sofisme. $ipentru ca lupta siI urmeze o linie clara i precisa e nevoiede o lozinca care s-o sintetizeze. Aceasta lozinca este :pentru noi, ru,sii, din punctul de vedere al intereselor ma-selor muncitoare si ale clasei muncitoare din Rusia, e inafara de orice indoiala ca infringerea tarismului in actua-lul razboi ar constitui acum, irnediat, raul cel mai mic.Caci tarismul este de o suta de ori mai rau decit kaiseris-mul. Nu sabotarea razboiului, ci combaterea sovinismului

orientarea intregii propagande i agitatii in directia uni-rii (apropierii, solidarizarii, intelegerii, selon les circons-tances *) internationale a proletariatului n vederea raz-boiului civil. Ar fi de asemenea gresit sa indemnam la ac-tiuni indivicluale, cum ar fi chemarea de a se trage in ofi-teri etc., sau sa admitem argumente de felul aceluia princare se pretinde ca nu trebuie sa se dea un ajutor kaiseris-mului. Primul caz ar fi o deviere spre anarhism, cel de-aldoilea o deviere spre oportunism. Noi insa trebuie sapregatim o actiune de masa (sau, cel putin, colectiva) nunurnai in rindurile armatei unei singure natiuni i sa des-fasuram in aceasta directie intreaga munca de propa-ganda si agitatie. Orientarea muncii (care trebuie dusa cuperseverenta, in mod sistematic i, poate, timp indelungat)in directia transformarii eazboiului national in razboi ci-vil, aceasta este esentialul. Cit despre momentul acesteitransformari, asta e alta chestiune, deocamdata Inca ne-

* dupi imprejueiri. Nota trad.

si

-

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 17 OCTOMBRIE 1914 15

elucidata. Trebuie s lasarn ca acest moment sa se maturi-zeze si sa-1 facern sa se maturizeze" sistematic.

Atit deocarndata. ti voi scrie des. Scrie-mi i d-ta maides.

Expune-mi in mod cit mai amanuntit continutul mani-festului lansat de Comitetul din Petrograd.

Scrie-mi mai am'anuntit ce spun muncitorii si cum apre-ciaza ei lucrurile.

Care este raportul de force dintre fractiuni" la Peters-burg ? Cu alte cuvinte : au devenit mai puternici lichida-torii in comparatie cu noi ? In ce masura ?

Dan e in libertate ? Care e pozitia lui ? Dar a lui Cir-kin, a lui Bulkin & Co. ?

Cit rnai amanuntit.Cui anume si din partea cui ai trimis cele 100 de ruble ?

Cu o calda stringere de mini, al d-tale, Lenin

Dupa parerea mea, in momentul de fata lozinca paciieste nepotrivita. E o 1ozinc filistin, o lozinca popeasca.Lozinca proletarilor trebuie sa fie : razboi civil.

In mod obiectiv, din schimbarea Tadicala a situatiei inEuropa decurge aceasta lozinca pentru epoca razboruluide masa. Din rezolutia de la Basel 23 decurge aceeasilozinca.

Noi nu putem nici promite", nici decreta" razboiulcivil, dar sintem datori sa lucram chiar i vreme inde-lungata daca vafi nevoie in aceastii direc"pie. Amanuntevei gasi in articolul din O.C. * Deocamdata schitez doarpunctele principale ale accstei pozitii, pentru ca s. ne pu-nem temeinic de acord.

Expediaa din Bernd la StockholmPublicatii pentru prima oara in 1924,

in Culegeri din Leme, vol. IISe tipiireite dupa manuscris

-k Vezi V. I. Lenin. Situatia din Internationala socialista si sarcinile ei" (Operecomplete, vol. 26, Bucuresti, Editura politica', 1964, ed, a doua, p. 35-41).Nota red.

www.dacoromanica.ro

16 V. I. LENIN

15

CATRE A. G. $LEAPNIKOV

17. X. 1914Scumpe prieten,Am citit raspunsul catre Vandervelde si anexez aici

aprecierile mele cu privire la acest raspuns.Ar fi foarte de dorit ca, In cazul convocarii Dumei (e

adevarat c va fi convocata peste o luna ?) 24, fractiu-nea noastra sa nu se mai prezinte In bloc cu ceilaltiformuceze in punct de vedere consecvent. Raspunde-mifara Intirziere : (1) daca e adevarat c Duma va fi con-vocata ; (2) daca aveti legaturi sigure cu fractiunea dinDuma 25 si cite zile v trebuie ca s luati legatura cu ea.

21. X. 1914Continuu scrisoarea intrerupta. Observatiile mele cri-

tice pe marginea raspunsului reprezinta, bineinteles, un do-cument neoficial, destinat exclusiv prietenilor, in scopulstabilirii unei depline intelegeri reciproce. Zilele acestea vaaparea O.C. si vom trimite.

In ceea ce priveste Internationala, ar fi bine sa nu fiioptimist si te temi de intrigile lichidatorilor si ale opor-tunistilor. Daca Martov se deplaseaza acum spre stinga,aceasta se datoreste faptului c e singur, dar ce va fimline ? Wine va aluneca spre planul lor comun sa as-tupe gura muncitorilor (si sa le ImMcseasca mintea si con-stiinta) cu o rezolutie de gumilastic in spiritul lui Kautsky,care cauta sa justifice totul i pe toti. Kautsky este cel maifatarnic, mai dezgustator si mai periculos dintre toti ! In-.ternationalismul, vedeti dv., consta tocmai in aceea ca subpretextul apararii patriei" muncitorii dintr-o tara s.traga In muncitorii din alta tara ! ! !

N-au decit sa se tina de intrigi ; caci a te gindi acum,in acest moment de importanta istorica mondiala, latrucuri diplomatice cu oportunismul si la crearea unui Bi-rou socialist international german" 26 nu inseamna altceva

ti-1

s

si sI

1

www.dacoromanica.ro


decit a te deda la o intriga meschina ! Trebuie sa promo-vam acum o linie principial.. Muncitorii din Petrograd nu-tresc sentimente mai juste : ostilitate fatal de tradatorii so-cial-democratiei germane. Trebuie s facem totul pentru aintretme i intari acest sentiment si aceasta constimta,transformindu-le intr-o hotarire fermi. de a lupta impo-triva oportunismului international. Pina acum social-de-mocratia germana a fost o autoritate ; acum ea este 14 nexernplu de ceea ce n u trebuie fa'cut!

Prezenta d-tale e necesara la Stockholm. Organizeaza"cit mai bine corespondenta Cu Rusia. Trimite celui care ti-adat biletelul scris cu creionul scrisorile mele (e posibil acestlucru ?), caci trebuie sa ne intelegem cu el mai in amanun-time 27. E ceva extrem de important. Incepem s. editamOrganul Central.

Scrie-mi mai des ! Al d-tale, Lenin

Expediatii din Berms la StockholmPublicatii pentru prima tiara in 1924,

in Culegeri din Lenin', vol. II

16

Se tipiireite dupii manuscris


Draga V. K.,Iti trimit Manifestul in care trebuie facute cinci mo-

dificari. Te rog s le faci in corectura, cu maximum deatentie 28.

Iti trimit apoi Raspuns lui Vandervelde", spre a fidat la cules.

Trebuie culese cu petit cit mai multe articole, ca si in-capa in cele doua pagini cit mai mult material. Pacat canu ne-am gindit la treaba asta cind am dat manifestul lacules.

Se pune acum intrebarea cite mii de semne vor incapeain cele doua pagini. Formatul 0. C. trebuie sa fiecelvechi (dar titlul nu-1 avem la Geneva ; ar fi de do-

www.dacoromanica.ro

18 V. I. LENIN

rit sa se comande un nou titlu, cit mai economicos, astfelca sa se piarda cit mai putin spatiu ; de pilda, titlul sa in-capa intr-un colt, si nu sa se intim:b.." pe cele trei coloane).

Asteptam un calcul precis al dimensiunilor, ca sâ timcite petite vor intra.

Cel mai bine ar fi s trimiteti si corectura manifestului(a doua corectura) i modelele tuturor literelor, inclusiv alecelor mai mici.

Titlul O.G. (incepind cu numarul viitor) trebuie sa in-dice si pretul : 10 cts. *, cred. In orice caz, trebuie sa nise trimita corectura in pagini a fiecarui numar.

Daca am reusi, pastrind vechiul format al 0.C., sa cu-legem totul cu petit, ar ultra in douà pagini vreo 40 000de semne. In acest caz ar mai putea incapea Inca vreo douadin articolele pe care le pregatim. (Daca manifestul e dejacules, dar cu litera necorespunzatoare etc., ii vom tipariieparat.)

Vei avea mari speze cu corespondenta : totul trebuietrimis in plic, si nu in banderola. Tine socoteala spezelorpostale i ia din fond" (160 frs.), altfel te vei ruina !

Roaga-1 pe Sioma s. ne procure de la bundisti Sozia-listische Monatshefte" 29 (toate numerele de la inceputulrazboiului) ; daca e nevoie, le platim i garantam (de-punind i o cautiune daca ni se cere) ca. le vom inapoiala data fixata.

P.S. Scrie-mi cind ar puteapagini al O.G. ? Zilele acestea(Inca nu stiu data precisa) i asva fi nevoie

Scrisii la 18 octombrie 1914Expediat'd din Berna la Geneva

Publicatil pentra prima oarci in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

* centime. Nota trad.

Salueari. Al d-tale, Lenin

fi gata numarul in douatin un referat la Montreuxputea sa trec pe la voi daca

Se tiplireite dupli manusctis

www.dacoromanica.ro

eATRE V. A. KARPINSKI. 23 OCTOMBRIE 1914 19

17


Scumpe V. K.,Iti trimit celelalte articole. Totul trebuie cules cu petit.Folositi formatul vechi al O.C.Ar fi de dorit s ncapa 48 000 de semne.Ordinea : 1) declaratia C.C.*,

2) raspunsul social-democratilor ru§i,3) impotriva curentului,4) articolul cu privire la Internationala **,5) Internationala §i apararea patriei,6) Petersburg. Scrisoare din Petersburg.7) R. V. Malinovski.

Trimite-ne neaparat num'arul paginat inainte de afi tiparit.

Luni tin un referat la Montreux : nu s-ar putea satree pe la dv. ? Sau poate va fi gata mai devreme ?

Trimite-mi nota d-tale, dar flU cred sa se potriveasca cucontinutul prtmului numar. Poate s aminam pentrunr. 2 ? 31

Scrisa la 20din

octombrie 1914Expediaiii Berna la Geneva

Publicata pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. X1

Al d-tale, Lenin

Se tipiireite dugs manuscris

18


Scumpe V. K.,Ne-a incurcat rau zetarul ! ! A promis c luni va fi gata

manifestul, iar azi e vineri. E ceva scandalos !

* Este vorba de manifestul C.C. al P.M.S.D.R., intitulat Rlzboiul i sociahdemocratia din Rusia" (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura1964, ed. a doua,

vorbap. 13-22). Nota red.

I.** Este de articolul lui V. Lenin Situaria din Internayionala so-cialistl si sarcinile ei" (vezi Opere complete, vol. 26, Bucure9ti, Editura1964, ed. a doua, p. 35-41). Nota red.

politici,

www.dacoromanica.ro

20 V. I. LENIN

$i intotdeanna are sa fie asa ? ?In ce priveste adresa care trebuie indicata in ziar, ma

intreb daca face sa luam o ciisup poitala. Intr-adevar,asta (1) te-ar obliga sa faci sute de drumuri degeaba, iar(2) autoritavile tot ar sti cine a luat casuva postala. Gtn-dete-te daca n-ar fi mai bine sa ,punem adresa : Biblio-thèque russe pentru redactia O.C.

Sa ne gindim la aceasta soluvie.Nicolet, spun unii, e nepotrivit pentru pastrare

transmitere de bani etc.Ordinea articolelor vi-am comunicat-o : nu ne trimite

toate corecturile o data, trimite-le esalonat. In cazul acestanu va trebui s. pierdem douii zile (enorm de mult) cu tri-miterea corecturii n pagini (daca o expediezi expres, ozi e prea de ajuns).

Asteptam cu nerabdare corecturile.Luni voi vine un referat la Montreux, iar marvi la

Zurich. La Geneva nu ma duc.

Multe salutari i urari de bine.Al d-tale, Lenin

Chiar acum am primit scrisoarea d-tale. /n ceea ce-i pri-veste pe Jaurès i pe Frank, e mai bine sa aminam de-ocamdata. Trebuie sa mai asteptam. Ar fi penibil sa-i in-juram pur i simplu, iar sa-i laudam nu avem pentru ce.Am hotarit ca deocamdata sa ne abvinem.

Dar ce se aude cu corecturile ? ? ? Intotdeauna are sadureze atita ? Ultimul numar al O.C. a aparut in decem-brie 1913, si anume nr. 3 2. Inseamna ca acum trebuieapara nr. 3 3.

Scrisii la 23 octombrie 1914Expediatii din Berna la Geneva

Publicatii pentru prima oarg in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. X1

Se tipdreite dupa manuscris

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 27 OCTOMBRIE 1914 21

19

CATRE A. G. SLEAPNIKOV

27. X. 1914Scumpe prieten,Am primit acum cea de-a doua scrisoare a d-tale si rn

asez sa-ti scriu.Iti multurnesc foarte mult pentru scrisoarea cu privire la

even irnentele din Petersburg 32. Vom scoate din ea o admi-rabila corespondenta pentru 0.C., care urrneaz s aparazilele acestea ; dupa ce va aparea, ti-1 vom trimite.Asteapta-l. Asteapta i sosirea numarului urmator. Trebuie

ramii la Stockholm pina cind va fi bine pus la puncttransportul min Stockholm pentru scrisori (1), oameni (2) sipublicatii (3). In acest scot) trebuie s. pregatesti sistematicun bun orn de legatura la Stockholm si pui la Incercare.Este oare tovarasa Skovno indicata pentru treaba asta ? Eaprezinta avantajul c. e bolsevica. Nu va trece de parteacealalta. Dar este ea priceputa, descurcareata, punctuara ?

bucur din suflet daca e adevarat ca tovarasa Kollon-tai se situeaza pe pozitia noastra, dupa cum ma bucur si defaptul c Martov conduce admirabil (in linii generale) ga-zeta .,Golos" de la Paris. Tare ma tern insa c Martov (sicei de o seama cu eI vor trece... pe pozitia lui Kautsky siTroelstra. Pe Kautskv il detest si-1 dispretuiesc acum maimult decit pe toti ceilali : e de o fatarnicie meschina, jos-nica si plina de sine. Nu s-a intimplat nimic, pretinde el ;principiile n-au fost incalcate, toata lumea este in dreptsa-si apere patria. Internationalismul, vedeti dv., consta toc-mai in aceea ca muncitorii din toate tarile s. traga unii inaltii in numele apararii patriei".

A avut dreptate Rosa Luxemburg care a scris mai de multc. o trasatura proprie lui Kautsky este servilismul lui incalitate de teoretician", slugarnicia. ca s ne exprimam maipe sleau, slugarnicia fata de majoritatea partidului, fafa deoportunism. Nimic nu e mai daunator si mai periculos pen-

Md

www.dacoromanica.ro

22 V. I. LENIN

tru independenta ideologica a proletariatului decit aceastameschina automultumire si aceasta mirsava fatarnicie a luiKautsky, care vrea s estompeze i s cocoloseasca totul,linisteasca cu sofisme si cu fraze pseudosavante comtiiritarascolita a muncitorilor. Daca va reusi s faca acest lucru,Kautsky va deveni principalul purtator al putreziciunii bur-gheze in miscarea muncitoreasca. Jar Troelstra va fi departea lui ; o, acest Troelstra e un oportunist mai dibacidecit bunul" batrinel Kautsky ! La ce manevre n-a recursacest Troelstra pentru a izgoni pe oamenii cinstiti i pe mar-xistii (Gorter, Panneckoek, Wijnkoop) din partidul olan-dez ! ! N-am s uit niciodata ce mi-a spus despre TroelstraRoland-Holst cind a venit o data la mine la Paris : einhundsgemeiner Kerl" (gredin pe frantuzeste)*... Imi pare rauc. ai stricat orzul pe giste 33..., Troelstra canaliile opor-tuniste din Vorstand **-ul german urzesc acum o intrigamurdara in scopul de a cocolosi totul. Baga de seama sa nucazi Fara si vrei victima acestei intrigi ! ! S nu-i ajuti in-voluntar pe acesti odiosi dusmani ai miscarii muncitoresti,care intr-o perioada de criza apara pe plan teoretic" sovi-nismul si se dedau la un joc diplomatic meschin i dezgusta-tor. Singurul care a spus muncitorilor adevarul, desi cujumatate de gur i uneori in chip cam stingaci, este Pan-neckoek, al earui articol i 1-am trimis (trimite-1 in traduceretovarasilor din tara) 34. Cuvintele 1w ca, daca conducatorii"Internationalei ucise de oportunisti si de Kautsky se vorintruni acum i se vor apuca sa lipeascr spartura, incer-carea lor va fi lipsita de orice insemnatate", aceste cuvinteslut singurul lucru pe care-1 poate spune un socialist.Acesta este adeviirul. E trist, dar adevarat. Tar muncitoriiau nevoie acum mai mult decit oricind de adevar, de intre-gul adevar, si nu de murdare manevre diplomatice, nu deun joc de-a lipitul", nu de o cocolosire a raului prin rezo-lutii ambigue.

Pentru mine e clar c alde Kautsky, Troelstra si Vander-velde (poate plus x y z sau minus x, y, z, asta n-are

* un ticalos, un nernernic. Nota trad.concluc-r-a, sau C.C. Nota trad.

-**

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPN1KOV. 27 OCTOMBRIE 1914 23

importanta) urzesc acum intrigi in acest scop. Mutarea Bi-roului international in Olanda este tot o intriga a acelormi

Eu m1 voi feri atit de ei, cit si de intriga lor 6 voi sfatuipe reprezentantul nostru in Biroul socialist international(Litvinoff, 76. High Street. Hampstead. London. N. W.) saprocedeze la fel, si tot asa te sfatuiesc i pe d-ta.

Sa nu iei parte la sfatul celor nedrepti" 35 ; nu te in-crede in Troelstra etc. etc., ci da-le un ultimatum scurt :acesta e manifestul Comitetului nostru Central (tezele pre-lucrate ; ti-1 vom trimite tiparit zilele astea) in legatura curazboiul : vreti publicati in limba voastra ? ? Nu ?Atunci adieu*, drumurile noastre se despart !

Daca Kollontai e de partea noastra, roag-o s ne ajute sadam drumul" acestui manifest si in alte limbi. Cauta sa facicunostinta cu Hoglund, un tinàr social-democrat suedez,conducatorul opozitiei", i citeste-i manifestul nostru (refe-ra-te la mine ; ne-am cunoscut la Copenhaga) 36 Vezi dacanu existi aici o apropiere ideologica (el nu e decit un anti-militarist naiv, sentimental ; tocmai acestor oameni trebuiesa le spunem : ori admiteti lozinca razbolului civil, ori ra-mineti alaturi de oportunisti si de sovinisti).

In Rusia, sarcina noastra centrala este acum aceea de aorganiza riposta ideologica impotriva oportunistilor din In-ternationala i impotriva lui Kautsky. Aid e totul. Dar inacest caz nu va trece oare Martov de partea cealalta ? ?...Ma tern ca da !...

Cu o prieteneasca stringere de mina,

Expediatii din Berna la StockholmPublicatii pentru prima oar1i in 1924,


* adio. Nota trad.

al d-tale, Lenin

Se tipiireite dupit manuscris

sa-I

www.dacoromanica.ro

24 'V. 1. LtNIN

20


Far Alexander *Scumpe prieten,Peste doua-trei zile vei primi Organul nostru Central si

atunci, sper, vom ajunge la o deplina armonie" de vederi.Kai cam tern, ci-o spun deschis, ca unii pasi facuci de d-ta sanu fie interpretaci in sensul c ocolesti pe reprezentantulnostru oficial in Biroul socialist internacional, Mr. Litvinoff.76. High Street. Hampstead. London. N. W. 0 asemeneainterpretare ar fi, fireste, o rastalmacire facuta cu rea-cre-dinca, dar trebuie sa fii totusi prudent.

Troelstra te-a tras pe sfoara sau te-a indus in eroare. Eleste un arhioportunist i un intrigant in serviciul celui maiodros centru al celor mai odiosi dintre oportunisti : social-democracii germani (in frunte cu Kautsky, care-i apara prinmijloace odioase), cu mirsavul kr Vorstand. Noi nu vornparticipa la nici un fel de conferince, la nici un fel de acci-uni iniciate de acesti ticloi, ci vom sta deoparte : sa secompromita singuri ! Si, din moment ce s-au compromis odata, se vor compromite si de acum inainte. Francezii le-au

respins intrigile, iar fara francezi va rezulta doar o come-die mirsava a unor ticalosi mirsavi.

Dui:4 toate aparencele, Larin te pacaleste fara pic derusme. Din moment celi exprima increderea" in Vorstand-ul german, inceleg de ce Troelstra a luat act" de declara:cia Nici ca se putea altfel ! ! Incredere in cei mai mirsavidintre oportunisti ! ! ! Pentru dumnezeu, indreptaci ce se maipoate indrepta acolo si nu va exprimaci nici direct, niciindirect nici cea mai mica incredere in oricare dintreoportunisti, fie ei germani sau francezi. Panneckoek aredreptate : Internacionala a II-a e moarta de-a binelea. Auucis-o oportunistii (si nu parlamentarismul", cum s-a expri-mat stingaci Panneckoek). Lipirea" divergencelor nu estedecit o intriga meschina i noi nu trebuie sa participa'rnnici un fel, nici direct, nici indirect, la aceasti

* Pentru Alexandru. Nora trad.

lui.

inintriga.

www.dacoromanica.ro

CATIXE A. G. SLEAPNIKOV. j.1 OM:m/1E1A 19U 2 6

Vom cauta sa-ti trimitem tn curind citeva manifeste. Nupleca, ai rabdare. Pune la punct toate chestiunile despre careti-am scris, asteapta pina ce O.C. va ajunge in Rusia i pinavom realiza o intelegere deplina §i cu colegii din Rusia(si cu Kamenev, i cu dupa ce acestia vor fi primitO.C. Inainte de realizarea tuturor acestor lucruri, nici vorbanu poate fi de plecarea d-tale. Deocamdata, mutarea noastraar fi prematura 37. Informeaza-te, printre altele, daca inSuedia se pot tipari publicatii social-democrate (cum ar fiOrganul nostru Central).

Bietul Gorki ! Ce pacat c s-a compromis semnindmirsava fituica a liberalilor din Rusia 38. In aceeasi mlastinaau alunecat i Meskovski, i Plehanov etc. (impreuna cuMaslov i cu Smirnov).

Procura-ti neaparat si citeste (sau roaga pe cineva sa-titraduca) cartea lui Kautsky Weg zur Macht" * ; sa vezi cescria el acolo despre revolutia din timpurile noastre ! !

Iar acum in ce hal de ticalosenie a ajuns lepadindu-se detoate acestea !

In prezent, sarcina noastra este sa ducem un razboi necru-tator impotriva sovinismului camuflat (sub paravanul fraze-lor pe tema apararii patriei" etc.), si indeosebi impotrivasovinismului socialist" al lui Plehanov, Guesde, Kautsky(cel mai ticalos dintre toti, un fatarnic !) & Co. Preconizindrevolutia (revolutia burgheza in Rusia i revolutia socialistain Occident), noi o propovaduim si in timpul razboiului. Lo-zinca noastra este razboiul civil. Toate discutiile pe temaaceasta lozinca nu ar fi potrivita etc. etc. sint sofisme de ceamai pura speta. Noi nu putem face" revolutia, dar propa-gam ideea de revolutie i lucram in aceasta directie. In fie-care tara trebuie sa fie desfasurata in primul rind luptaimpotriva sovinismului din tara respectiva ; trebuie trezitaura fata de guvernul propriu i lansate apeluri (repetate,insistente, multiple, neincetate) catre muncitorii din tarilebeligerante, chemindu-i la solidaritate, la razboi civil impo-triva burgheziei.

Nimeni nu poate s garanteze cind anume si in ce masurase va adeveri" in practica aceasta propaganda' : nu asta

* Drumul spre putere". Nota trad.

ceilalti)

ca

www.dacoromanica.ro

26 V. I. LENIN

importa (numai niste sofisti mirsavi renunti la agita0arevolucionari sub cuvint ci nu se stie cind va veni revolu-Oa). Ceea ce importi e ca aceasta si fie linia activitiviinoastre. Nurnai o activitate de acest fel este socialisti, sitnu sovmisti. Si numai ea va da roade socialiste, roaderevolucionare.

Lozinca picii e absurdi i gresiti in momentul de faci(mai ales dupi ce au trada t aproape tovi conducitorii,inclusiv Guesde, Plehanov, Vandervelde, Kautsky). Ea arinsemna in fapt o väicrea1 de filistini. Noi insi trebuie siiriminem revolutionari pe terenul rnilitar. Si in rindurilearmatei trebuie sà propagim ideea de lupta de clasa.

0 caldi stringere de mini. Scrie-mi mai des.Al d-tale, Lenin

Scrisa la 31 octombrie 1914Expediata din Berna la Pockhol.n

Publicatit pentro prima oars in 1924,in Culegeri din Lenin° , vol. 11

21

Se tiparerte dupii mannscris

CATRE REDACT1ILE ZIARELOR VORWARTS"51 WIENEL. ARBEITER-ZEITUNG"

Stima0 tovarisi,Zilele acestea Vorwirts" a publicat, in legituri cu refe-

ratul vinut de mine la Zurich pe tema Rizboiul i socia-lismul" 39, o notità sumari in care referatul meu este pre-zentat intr-o lumina cu totul fa1s. Notica di impresia câeu m-as fi limitat la o critic. indreptati impotriva varismu-lui. In realitate ins, convins fiind cá e de datoria socialisti-lor din fiecare vari s duci o lupti necrutatoare impotrivasovinismului i patriotismului din propria lor tara". (si nunumai din tara inamici), am atacat vehement tarismul si inlegituri cu aceasta am vorbit despre libertatea Ucrainei.Dar sensul rationamentelor mele rimine complet denaturatatunci cind nici nu se pomeneste macar ca am vorbit desprefalimentul Internacionalei a II-a §i despre oportunism, cri-

,si

www.dacoromanica.ro

CAME A. G. $LEAPN1KOV. 14 NOIEMBRIE 1914 27

ticind totodata pozitia social-democratiei germane siaustriece. Nola zecimi din referatul meu, care a durat douaore, au fost consacrate acestei critici.

V-as famine foarte indatorat daca aci putea publica acestecompletari in Vorwarts" (respectiv...).

Cu salutari social-democrate...

Scrisis intre 11 fi 21 noiembrie 1914Expediata din Berna

la Berlin 1i la VienaPub brag pentru prima oaril in 1930,in ,,Culegeri din Lenin', vol. XIV

22

Se tiparcste dujni ma,mscrisTradus din limba german2


14. XI. 1914Scumpe prieten,M-am bucurat nespus de mult primind de la d-ta stirea

ca O.C. a fost primit i c va ajunge acolo unde trebuie.Ct priveste cuvintarea d-tale la congresul social-demo-

cratilor suedezi, pot sa-ti dau un singur sfat : ori sa nu ieide loc cuvintul, ori sa spui ca saluti partidul fratesc almuncitorilor suedezi si-i doresti mult succes in spirttulsoci.al-democrariei revolurionare inter-nartonale40. Daca nici atita lucru nu se poate spuneacolo, nu merita s iei cuvintul. Iar daca se poate, ar fi,bineinteles, mai bine sa adaugi c muncitorii rusi (1) .si-auexprimat punctul de vedere prin intermediul fractiumi so-cial-democrate, care nu a votat bugetul ; (2) ca ei scotproclamatii ilegale la Petersburg, la Riga, la Moscova si inCaucaz ; (3) ca organul partidului lor, Comitetul Centralsi Organul Central au luat atitudine impotriva oportunismu-lui international.

Se cade" s. facem asa ceva ? Hm... Lui Branting,desigur, n-o sa-i faca placere, dar nici nu vrem sa fim peplacul" oportunistilor. Daca ti se vor acorda 10-12 mi-mite si ltbertatea cuvintului, trebuic si vorbe§ti impo-triva oportunismului german (§i a altora), fall a te

www.dacoromanica.ro

28 V. I. LENIN

atinge, bineinteles, citusi de putin de social-democratiisuedezi sau de tinerii" lor etc. Despre refacerea Interna-tionalei nu te sfatuiesc s vorbesti nici direct, nici indirect.Iti trimit un articol (foarte bun !) pe aceasta tema (tradu-1

trimite-1 in Rusia). /n problema refacerii Internationaleivom pastra tacere i vorn fi rezervati. Trebuie sa maiasteptam. La germani au inceput sa se miste elementelede stinga 41 ; daca la ei se va produce o sciziune, atunciInternationala va fi, poate, salvata de la descompunere...

In ceea ce priveste lozinca pacii", te ineli cind creziburghezia nici nu vrea s auda de asa ceva. Astazi am cititrevista engleza Economist". Burghezii de,stepti din aceastatara avansata sint pentru pace (desigur in interesulintäririi capitalismului) 42. Dar noi nu trebuie s oferimposibilitatea de a fi confundati cu micii burghezi, cu li-beralii sentimentali etc. A sosit timpul baionetei. Asta-irealitatea i, ca atare, trebuie sa folosim n lupta o astfelde arma.

Miine-poimiine lozinca pacii va fi imbratisata de bur-ghezia germana, §i in special de oportunifti. Noi trebuicpropagam lozinca proletariatului revolutionar, care e ca-pabil sa lupte pentru propriile sale teluri, ceea cenu e altceva cleat razboiul civil. E i aceasta o lozincafoarte concreta si numai ea scoate la iveala, fara gres,principalele orientari : pentru cauza proletariatului saupentru cauza burgheziei.

Cit priveste datoria fata de suedezi, nici eu i nici Na-dejda Konstantinovna nu tinem minte absolut nimic. Seprea poate totusi ca eu sa nu fi stiut sau s. fi uitat ". Deaceea o scrisoare amabila, de multumire, care sa sugerezeideea unei donari" a sumei datorate, ar fi cit se poate debinevenita. Cred ea' ar fi indicat s-o trimiti chiar d-ta, depilda in nurnele Comitetului din Petrograd si al citorvadeputati social-democrati care sa-ti dea un mandat in acestsens la Petersburg. Ar fi, cred eu, forma cea mai nimerita.$i in privinta imprumutului socot c trebuie s. procedeziin acelasi mod. Nu te-as sfatui sa recurgi la o scrisoare dinpartea mea (asta ar stirni intrigi fractioniste" ! ! !). Dacainsisti neaparat, iti voi trimite o asemenea scrisoare, dar

ca

www.dacoromanica.ro

t.:A.PRE A. 6. $LIAPNixbi.r. 14 NOIEViskft 014 29

eu cred ca nu trebuie. Fara Mine vei obtine mai ufor, cre-de-ma ! Refera-te la Petrovski, cere (daca e nevoie) oscrisoare de la el ; zau ca e mai bine asa !

Cu o cordiala stringere de mina i cu cele mai bune urari,al d-tale, N. Lenin

P. S. Daca manifestul C.C. (din nr. 33 al 0.C.) va fitradus de Kollontai in limba germana, nu ne-ai puteatrimite i noua o copie ?

P. S. In legatura cu lozinca pacii". Interesantul articolsemnat de Bernstein in ultimul numar din Neue Zeit"arata ca in Anglia, a carei burghezie este deosebit dedesteapta, de libera etc., exista un curent pentru pace dinpunctul de vedere al ultraoportunismului, n sensul cápacea garanteaza mai bine pacea sociala", adica subordo-narea proletariatului fata de burghezie, potolirea luipre/ungirea existentei capitalismului. La Bernstein,aceasta idee nu apare dezvoltata. Dar probabil ca in rindu-rile burghezilor liberali i radicali din toate çri1e sint multiamatori de pace d e acest soi. Adaugal la toate acestea(1) cal toti sovinistii se pronunta i ei pentru pace (insacu ce conditii pe cind n presa legala, supusa cenzurii,nu ni se va permite sa vorbim de conditiilenoastre ! ! (2) ca curtea gcrman i cea rusa (in secretastazi, pe jumatate cavils miine) actioneaza in directia uneipaci separate intre ele ; (3) ca toti burghezii i mic-bur-ghezii sentimentali sint pentru pace" dintr-un punct devedere antirevolutionar, filistin, servil etc.

Ma intreb, asadar, cui N foloseste acum in mod obiec-t t v lozinca pacii ? In orice caz nu propagarii ideilor pro-letariatului revolutionar ! Nu ideii folosirii razboiu-lui pentru grabirea prabusirii capitalismului !

Adauga la toate acestea victoria oportunistilor soviniaproape in toate ; numai acestora le va oferi lozincapacii posibilitatea de a ie§i din incurcatura !

ExPediata din Berna la StockholmPublicatti pentru prima oar,1 in 1924,in Culegeri din Leni»". vol. 11

Se tiparelte dupa manuscris

tarile

c!),

www.dacoromanica.ro

v. i. LEMti,t

23


Draga V. K.,Din suflet te rog s ma ierti ei am intirziat atit de mult

cu raspunsul : am fost ocupat cu un articol urcr°ent pentruGranat. Pot sa-ti comunic vestea placuta ca O.C. a ajunsintr-unul dintre punctele din apropierea granitei i, pe citse pare, in curind va fi transportat peste granica. Felici-tarile mele ! $i Inca o data multe muhumiri pentru toatagrija cu care ai lucrat pentru ziar ! Ne gindim sa neapucam curind de numarul urmator. Primul numar sedifuzeaza bine. (Ma tern ca articolul d-tale referitor laalegerile din Elvetia nu se va potrivi prin continutul sau :I-am dat unui coleg spre examinare.) Zilele acestea ivi voitrimite nr. 265 (din 13. XI. 1914) al ziarului La Senti-nelle", care apare la La Chaux-de-Fonds. El co4ne o ex-punere prescurtata a manifestului aparut in O.C. Ar fi dedorit sa publicam acelasi lucru intr-un ziar din Geneva ! !

Multe urari de bine din partea Nadejdei Konstantinovnasi a tuturor prietenilor de aici.

Scrisii la 14 noiembrie 1914Expediata din Berna la Geneva

Publicaa pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin", zol. Xl

24

Al d-tale, V. U.

Se tiparrite dupg manuscris


Berna, 17. XI. 1914Mult stimate confrate,Astazi v-am expediat pentru dicvionar, recomandat,

banderola, articolul despre Marx si marxism. Nu mie imirevine sa apreciez in ce masura am reusit sa rezolv sarcinadificila de a inghesui expunerea 'in cadrul a 75 000 de litere

fir)

in

www.dacoromanica.ro

[ 31

0-4f

/4e2`4

11:1' ice"z,'41},4 $7-p, 1?-e1

(icy'

`I'c7A1"/7-,

4°Ige

e" -frt.

0'4/4

Prima pagini a scrisorii lui V. I. Lenin ca'tre secretarul de redaci:cal publicatiilor Granat. 17 noiembrie 1914

/,)//,/--

7-c-s/ 7-Y.4--cez-g

7c-a-7--c.a1(

41.

-1

-8

t-17".;Az

'TAr"Ze

efee)www.dacoromanica.ro

CAME SECRETARUL DE RED. AL PUBLICATIILOR GRANAT 33

sau cam asa ceva. Mentionez ca am fost nevoit sa comprimbibliografia (mi s-a cerut ultimativ sa m. limitez la15 000 de litere) si a trebuit sa aleg esentialul din diverselecurente (dind preferinca, fireste, celor care sint alaturi deMarx). Mi-a venit greu sa m decid a renunca la multecitate din Marx. Eu socot c citatele sint foarte importanteintr-un diccionar (mai ales in problemele cele mai contro-versate ale marxismului, din care fac parte, in primul rindfilozofia si problema agrara). Cititorii diccionarului trebuies51 aiba la indemina toate enuncurile mai importante facutede Marx, altfel dictionarul nu si-ar atinge scopul ; asa mise pare mie. Nu stiu, de asemenea, daca expunerea va vasatisface sub aspectul cerincelor cenzurii : daca nu, poateca am reusi s cadem de acord in privinca modificarii unorpasaje in spiritul acestor cerince. In ceea ce ma priveste,atita timp cit redaccia nu mi-a cerut acest lucru in modultimativ, nu rn-am putut hotari ,sa corectez" pentrucenzura o serie de citate si de teze ale marxismului.

Sper ca veci avea amabilitatea sa ma instiincaci imediatde primirea articolului, fie si printr-o carte postala. V-a§ruga ca onorariul ce mi se cuvine sa fie expediat cit maicurind pe adresa : d-lui Mark Timofeevici Elizarov,Prospectul Greceski, nr. 17, op. 18. Petrograd (expedierealor in strainatate in timp de razboi ar necesita cheltuielisuplimentare pentru schimbul de valuta si mi-ar fi extremde dezavantajoasa).

Primici asigurarea stimei mele.

V. Ilin

P. S. Deoarece din cauza razboiului biblioteca mi-aramas in Galicia 44, n-am avut posibilitatea sa gasesc unelecitate din lucrarile lui Marx in traducere rusa. Daca socoticica acest lucru este necesar, n-aci putea gasi pe cineva laMoscova care sa faca treaba asta ? (Eu socot ca e deprisos.) In treacat fie zis, a§ fi foarte bucuros daca s-arputea sa-mi trimiteci articolul in pagini, comunicindu-mitotodata daca pot face in ele modificari de amanunt. Dacanu e posibil sa-mi trimiteti corectura, sper ca yeti aveaamabilitatea sa-mi trimiteci articolul in coala.

www.dacoromanica.ro

34 V. L LENIN

Adresa mea este : Herrn Wladimir Uljanow. 11. Distel-weg. 11. Bern.

Expedtatil la Moscova

Publicatd pentru prima oar3In 1923, in revista

Proletarskaia Revoliutlia" nr. 6-7

25

Se tip:i;.rste dupii manuscris

CATRE V. A. KARPINSKI SI S. N. RAVICI *

Dragi prieteni,Zatul mai este intact (nu a fost impartit) ? 45 S5. §tiçi Ca

tirajul a fost prea mic. Daca zatul Inca' n-a fost impartit,raspundeti-ne (imediat) si not vom hotarl ce-i de facut.

Al dv., Lenin

Scrisli la 18 noiembrie 1914Expediatii din Berna la Geneva

Publicatd pentru trirna oar3 in 1929,in Culegeri din Lentn", vol. XI

26

Se tipiircite dupls. wanuscris


Draga V. K.,Te rog sa iei masurile necesare pentru tragerea unui

supliment de tiraj de 1 000 de exemplare, dupa care sepoate proceda imediat la impartirea zatului ; scrie-necind poate sa inceapa culegerea numarului viitor **. E pejumatate scris.

Serial la 20 noiembrie 1914Expediatii din Berna la Geneva

Publicatii pentru prima oar3 In 1929,in Culegeri din Lenin", vol XI

Salutari ! Al d-tale, Lenin

Se tip3relte dup3 manuscris

* Aceastg scrisoare e un adaos la o scrisoare trimisa. de N. K. Krupskaia.Nota red.

*it Zste vorba de nr. 34 al ziarului Sotial-Demokrae. Noto red.

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. kA1tPINSIC1. 2 NOIEMI3kIE 1914

27

CATRE V. A. KARPINSKI SI S. N. RAVICI *

Chiar acum am primit scrisoarea dv. Cine-i porc : Sigsau Plehanov ? Sau amindoi ? V rog s. scrieti maiamanuntit. Data fiind mirsava agitatie nationalista pe careo desfa:Fmra Plehanov, v rog foarte mutt sa depunetitoate eforturile pentru a organiza un referat n limbafranceza pe tema : Diversele curente din rindurilesocialistilor rusi n ceea ce priveste atitudinea fata derazboi", referat care va fi tinut de Inessa.

ScrisiiExpediatil

la 21 noiembrie 1914din Berna la Geneva

Publicatii pentru primg oarr: in 1929,in Culegeri din Lenin', voi. XI

28

Al dv., Lenin

Se tipireste dupl. manuscris


Draga V. K.,Nu stiu cita Mrtie subtire aveti (care in fond nu ne

costa nimic). Tipariti jumatate pe Mrtie subtire. Scrieti-nepentru cite numere aveti astfel de Mrtie. Dacamulta (probabil ca se mai poate procura la Paris) si daca eacceptabila in conditiile de aici, vom mari procentul dehirtie subtire.

Cu bine ! Al d-tale, Lenin

Materialul 11 vom trimite miine. Oricum, impartireazatului va mai lua timp.

Ai primit La Sentinelle" ? crezi ca vei reqi sa publici ?

Scrisa la 22 noiembrie 1914Expediatii din Berna la Geneva

Publicatii pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

Se tipareste dup2i manuscris

* Aceasti scrisoarc este un adaos la o scrimare crimisa de N. K. Krupskaia.Nota red.

c

ad

www.dacoromanica.ro

v. 1. ttMtM

29


Draga V. K.,tçi trimitem o parte din materialele pentru nr. 34 (aproxi-

mativ 25 000 din 45 000). Restul miine sau poimiine.(Avem prea mult material : ne &dim sal scoatem ime-

diat i nr. 35.)

Scrisa la 25 noiembrie 1914Expediatii din Berna la Geneva

Publicaai pentru prima oars in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. Xl

30

Salutari. Al d-tale, Lenin

Se tipiirene clup5 manuscris


25. XIScumpe prieten,Aseara am citit in presa ca in imprejurimile Petrogradu-

lui au fost arestate 11 persoane (printre care si 5 membri aiFractiunii M.S.D. din Rusia 46), iar astazi, intr-o telegramaadresata lui Branting, am cerut ca d-ta sa afli (le casecheant *, prin intermediul finlandezilor) daca au fostridicavi, arestavi 5 membri ai Fractiunii rnuncitoresti SOcial-dernocrate din Rusia.

Daca e adevarat, atunci e rau de tot !In acest caz, plecarea d-tale in Danemarca ar fi si mai

inadrnisibila. In general, protestez cu toata taria impotrivaunei asemenea mutari. Tocmai in momentul de fata trebuiesa te afli personal la Stockholm, pentru a organiza legaturimai bune, mai frecvente, mai largi. Asta e o treaba grea !ea cere un om cu experienta si care sa cunoasca bine cel

* clad se va ivi ocazia. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. NOIEMBRIE 1914 37

pucin o limba straina. Ea nu poate fi lasata pe seamaoricui".

Daca (din cauza politiei) nu te vei simvi n siguranta laStockholm, va trebui sa te ascunzi n mprejurimile orasu-lui, n vreun satuc (ceea ce e destul de usor, caci la ei sinttelefoane peste tot). Cred c nici pentru Kollontai n-ar fiprea greu s vina curind incognito la Stockholm sau invreun tirg din imprejurimi.

In curind vom scoate nr. 34 al 0.C., iar apoi i nr. 35.Raspunde-mi cit mai grabnic. Toate scrisorile d-tale se

primesc. Am primit si Documentul 47 lichidatorilor (raspun-sul lor catre Vandervelde), pentru care çi rnultumim.

Astept stiri. Cu o calda stringere de mina,al d-tale, Lenin

Scrisil la 25 noiembrie 1914Expediatii din Berna la Stockholm

Publicatil pentru prima oarii in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

Se tiparefte dupii ,aans,cris

31


Draga tovarase,Ti trimit materialul pentru O.C.Daca nu va incapea in intregime, roaga-1 pe zetar s ne

spuna precis cit material prisoseste. Vom scoate cite ceva ;in primul rind, vom amina nota cu privire la Vandervelde(pe care am si trimis-o).

Scrisii la 26 sau la 27 noiembrie1914

Expediatii din Berna la GenevaPublicatii pentru prima oarg in 192°.In "Goacgeri din Lenin', vnI. Xi


Se tipiireite dupa manuscris

www.dacoromanica.ro

38 V. I. LENIN

32


Draga V. K.,tti mai trimit niste materiale.Vorn scoate doua numere unul dupa altul. Avern prea

mutt material. Articolul privind arestarea participantilor laintrunirea cu membrii Fractiunii muncitoresti social-demo-crate din Rusia este gata i trebuie s. intre neaparat innr. 34, dar noi il mai retinem deocamdata, pentru caasteptam raspuns la o telegrama (nu stim daca cei 5 deputatiau fost sau nu arestati).

Ma bizui pe spusele d-tale ca sint suficiente litere pentrudoua numere : de aceea dispuneti ca zetarul sa culeaga totmaterialtd, iar noi va vorn comunica zilele astea ce intrain nr. 34 si nr. 35 (daca nu sint suficiente litere pentruambele numere, scrie-ne imediat).

Trimite-ne corectura.Scris8 inainte de 28 noiembrie 1914

GenevaExpediat8 din Bern., laPublicatâ pentru prima oaril In 1929,in oCulegeri din Lenin". vol. XI

33

Al d-tale, Lenin

Se tip.irette dug: manuscris


28. XI. 1914Scumpe prieten,Azi am primit de la Branting o telegrarna in care sc

arata ca ziarele confirma arestarea celor cinci deputati".M. tern ca nu mai pi n pune la indoiala faptul ares-tarii lor !

E o §tire ingrozitoare. Guvernul a hotarit, probabil, si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 28 NOIEMBRIE 191.4 39

se razbune pe Fractiunea muncitoreasca social-democratadin Rusia i nu se va da in laturi de la nimic. Trebuie slne asteptam la tot ce e mai eau : falsificari de documente,contrafaceri de acte, strecurari de corpuri delicte", marturnmincinoase, judecata cu usile inohise etc. etc.

Cred ca Rea asemenea procedee guvernul n-ar puteaobtine condamnarea bor.

Nu s-ar putea incerca sa se afle numele celor 6 persoanearestate ?

A scapat oare K. * ?In orice caz, munca partidului nostru a devenit acum de

o sut a. de ori mai anevoioasa. Si, totusi, o vom continua !Pravda" 48 a educat mii de muncitori constienti, din rin-durile carora, in pofida tuturor greutatilor, se va formadin nou un colectiv de conducatori : Comitetul Central dinRusia al partidului. Acum este deosebit de important säramii la Stockholm (sau in apropiere de Stockholm) si sddepui toate eforturile pentru stabilirea de legaturi la Peters-burg. (Scrie-mi dad. ai reusit sa obtii un imprumut ; inultima mea scrisoare am pus un biletel pentru d-ta in le-gatura. cu aceasta chestiune. Daca n-ai reusit s obtii bani cuimprumut i nici n-ai de unde procuri, cred c iti vomputea trimite ceva bani ; scrie-mi mai amanuntit.)

La Zurich se anunta ca.' in decembrie incepe sa aparaziarul Otkliki" (liohidatorii Trotki probabil). La Parisa inceput sa apara cotidianul eserist Misl" (frazeologiearhiplara plus jocul de-a stingismul") 49. 0 avalansa deziare, frazeologie de intelectuali care astazi sint rrrevolutio-nari, dar miMe... ? (miine se vor impaca cu alde Kautsky

Plehanov, cu intelectualitatea lichidatorista patriotica-sovinista-oportunista" din Rusia)...

Ei n-au avut si nu au nici un reazem in rindurile claseimuncitoare din Rusia. Nu putem avea incredere in ei nicicit negru sub unghie.

* L. B. Kamenev. Nota red.

sad

si

www.dacoromanica.ro

f(J Sr. 1. LEFII if

hi string calduros mina si-ti doresc multa t a rie s u-fl e t e as c a. Vremurile sint grele, dar... vom sti sa lefacem fata !

Expediatá din Berna la StockholmPublicatii pentru prima oarB in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. 11

34

Al d-tale, Lenin



Draga V. K.,Raspund pe puncte

1) anexez repartizarea articolelor pentru nr. 34si 35

2) trimiteti corecturile3) scoateti cite 2 000 de exemplare4) pe hirtie subtire cite 250 de exemplare

(pina o sa mai soseasca din Paris)5) bani sa nu trimiteti.

Scrieti-ne cit datoram.Comunicati-ne imediat cind pot aparea nr. 34 si 35.Datele de aparitie care figureaza in ziar trebuie sal aiba

i ntervalintre ele un de aproximativ o saptamina.Ziarele trebuie scoase imediat.

nr. 3 41) Razboiul i Fractiu-

nea M.S.D.R. (Lapostul de lupta) . . 8

2) Parola social-demo-cratiei revolutionare 15

m i


inr. 3 5 m i1) Sovinism si socia-

lism * 122) Mindria nacionala a

velicorusilor ** . . 93) Studentimea inge-

nuncheata . . . . 3

* Vezi V. I. Lenin. Sovinism more si socialism viu (Cum sa restabilim Inter-nationala ?) (Opere

Nota red.complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,

p. 97-104).** Vezi V. I. Lenin. Nandria nationall a velicorusilor (Opere complete,

vol. 26, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 105-109). Nora red.

i

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAI. NOIEMBRIE 1914 41

3) Un glas din Germa-nia* 4

4) Iordanski 45) Gorki** 26) Femeia §i razbo-

iul *** 57) Cronica petersbur-

gheza (comentarii pemarginea unui docu-ment lichidatorist) . 51/2

Rezolutia gruzina 50 2Foileton la subsol :Internationala i a-pararea patriei" . 14Cronica petersbur-ghezaScrisori din Peters-burg din 10 §i 11. X 51/2

Daca va trebui scos ceva, vom scoate din nr. 34 Unglas din Germania", iar din nr. 35 Rezolucia gruzina" ;daca in calculul nostru s-a strecurat o eroare apreciabila,scrievi-ne imediat.

Scria la 28 noiembrieBerna la

1914GenevaExpediata din

Publicata pentru prima oath' in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

35

Se tipareite dopa manuscris

CATRE A. M. KOLLONTAI

Scumpa §i stimata tovarag,mulvumesc foarte mult pentru apelul pe care mi l-aci

trimis 51 (pentru moment nu pot face altceva deck sa-1transmit reprezentantelor de aici ale redacviei revistei Ra-botnita" 52 ; ele au i trimis Clarei Zetkin o scrisoare, pecit se pare, cu acela§i convinut ca apelul dv.), precum §ipentru oferta de a trimite §tiri despre Anglia spre a fipublicate in O.C. Eu port corespondença cu tovara§ul de laLondra (Mr. Litvinoff) care reprezinta C.C. al partiduluinostru n B.S.I., dar se in;elege ca, cu cit vom avea maimulte legaturi cu reprezentantii partii de stinga a Interna-

* Vezi V. I. Lenin. Un glas din Germania despre rizboi` (Opere complete,vol. 26, Bucuresti, Editura politick, 1964, ed. a doua, p. 93-94). Nota red.

** Vezi V. I. Lenin. Citre autorul cintecului soimului° (Opere complete,vol. 26, Bucuresti, Editura politick, 1964, ed. a doua, p. 95-96). Nota red.

*** Punctele 2-6 au fost scrise de o persoani care n-a putut fi identificati.Nola red.

. . .

. . .

7.-- J

Va

www.dacoromanica.ro

42 V. I. LENIN

tionaki, cu atit va fi mai bine. Sint intru totul de acord cudv. ca intre acesti reprezentanti trebuie sa existe legaturimai strinse, un viu schimb de pareri. Si tocmai in acest scopirni voi ingadui sa profit de amabila dv. scrisoare pentru acontinua discutia pe care aci inceput-o.

Dv., pe dt se pare, nu sinteti intru totul de acord culozinca razboiului civil, ci i rezervati un loc, ca sa zicasa, subordonat (si poate chiar conditionat) dupa lozinca

Totodata subliniati c noi trebuie sa Iansam olozinca in stare s'a-i uneasa pe tovi".

va marturisesc ca rnai mult ca de mice ma tern in mo-mentul de fata tocmai de asemenea unificari de-a valma,care, dupa convingerea mea, shit deosebit de periculoase

de daunatoare pentru proletariat. Se stie doar caKautsky a fabricat, in Die Neue Zeit", o teorie ultra-unificatoare 53... *

Sris intre 28 noiembriesi 8 decembrie 1914

Expediaa din Berna la CopenhagaPublicatii pentru prima oarli in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. Il

Se tiparefte dupii manuscris

36


Draga V. K.,Içi trimit textul comunicatului oficial, primit astazi, cu

privire la arestari (cu rugamintea de a-I restitui neap'arat).Acest text trebuie introdus n articolul de fond (in locul

textului pe care 1-am trimis), scovindu-se totodata din arti-col pasajele in care se spune ca nu stim daca deputatii aufost arestavi etc.

Raspunde0 macar printr-o carte postala (daca ai primitscrisoarea de fata).

Cind poate aparea nr. 34si nr. 35 ?

Acum trebuie sa dam zor : am primit un material e x-

* Aici sGrisoarea se intrerupe. Nota red.

si

pacii.

si

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. DECEMBRIE 1914 43

trem de interesantdespreo actiune" a Comitetu-lui de organizare 54.

Deocamdata e secret.Rezolutia gruzina trebuie scoasa..

Multe salutari.

Scrisa la I decembrie 1914Expediatii din Berna la Geneva

Publicatil pentru prima oath' in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

Al d-tale, Lenin

Se tiplirege dupd manuscris

37


Draga V. K.,Am primit 0. C. E scos in conditii excelente. Multe salu-

tan i mii de multumiri !Alatur inca o notita pentru nr. 35. Sper ca se va gasi

loc pentru ea.Poate ca mai intra i altceva ?

Multe salutari.Al d-tale, Lenin

P. S. Sioma, dupa cite stiu, citeste Vorwarts". N-arvrea el sa fie atit de bun sa ne trimita extrase (sumare)din materialele mai interesante ? De pilda, din cele referi-toare la conflictul dintre redactia Vorwärts" si ComitetulCentral al sindicatelor ? 55 sau la referatul meu de la Zü-rich ? 56 sau la victoria oportunistilor n Suedia etc. ? Numaitirile cele mai importante si numai in citeva cuvinte, pentru

a putea urmari comportarea ziarului Vorwärts".Idem n ceea ce priveste ziarele social-democrate germane

din America.Le citeste i pe acestea ?

Scrisei intre 5 ti 12 decembrie 1914Expediat'd de la Berna la Geneva

Publicaa pentru prima oarii in 1929,in Culegert din Lenin", vol. XI

Se tipAreite dupd manuscris

www.dacoromanica.ro

44 V. I. LENIN

38


Draga V. K.,Iti trimit corecturile.Cu nr. 36 va trebui sa mai asteptarn Inca nu a

fost scris i n-ar strica si mai zabovim un pic...Cu cele mai bune salutari,

al d-tale, Lenin

P. S. Am citit cu nlult interes observatiile cu privire lamindria nationalr, dar... ...nu pot fi de acord. Sovinimultrebuie pus in lumina" sub diferite aspecte 57.

Nota cu privire la aniinare trebuie introdusa neaparat *.# a se introduce :

Din lipsa de spatiu, se amina publicarea unei parvi dinmaterial, a declaratiei lui Liebknecht etc. 58

Iarta-ma pentru graba cu care scriu ! !

Manuscrisele, adica articolele, au fost prescurtate.

Scrisa la 9 decembrie 1914Expediat2 din Berna la Geneva

Publicaa pentru prima ()aril in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. Xl

Se tipiire;te duoie manuscris

39


Scumpe prieten,Am primit scrisoarea d-tale in care ma. instiintezi

(duminica, astazi e vineri) pleci la Copenhaga.Scrie-ne (1) de uncle ti-au parvenit vestile i zvonurile

pe care ni le-ai transmis ? Din care surse ? Cine ti. le-atransmis ?

In acest loc figureazl in manuscris urmatoarea trimitere : vezi #", care sereferl. la alti trimitere : # a so introduce", flcutl pe o fill separatl, carecontinc textul notei de mai jos, destmati a fi mserati in ziar. Nota aerl.

*

pucin...

c3

www.dacoromanica.ro

dATItE M. V. KOBETKI. DECEmAit 1414 4g

(2) Ai in prezent surse proprii ? macar o adresa la Pe-tersburg ? Sau n-ai nici una ? Ai cui sa scrii .cifrat sau cucerneala simpatica ? sau 'In prezent nu ai pe rumeni ?

Daca nu ai legaturi, ai cel puvin posibilitatea dea le stabili ?

Dacl nu, trebuie s. ne &dim cumqi prin intermediul cuile-am putea stabili. Apoi i-ai scris lui Litvinov la Londra ?

CuAntarea lui Belenin la congresul din Suedia a fost ad-mtrabilii. In ceea ce priveste expunerea de la Copenhaga(la conferina din ianuarie 1915) trebuie s. ncepem s. nescriem.

Al d-tale, Lenin

Uljanow. Distelweg. 11. Berne (Suisse).ScrisO la 11 decembrie 1914

Expediatii la StockholmPublicard pentru prima oarIi in 1924, Se 601-we dupii manuscris


40

CATRE M. V. KOBETKI

Stimate tovaras,Anexez o scrisoare pentru tov. Aleksandr".Daca Inca nu a fost la dv., trimiteti-i o scrisoare prin posta

oraseneasca (adresa Fru Alexandra Kollontay. Poste restante.Kjobenhavn), aratInd C. avevi o scrisoare pentru Aleksandr§i ca-1 rugavi s treaca pe la dv.in cutare zi lacutare ora.

De ce nu ne scrievi ce noutãi shit 'in miscarea muncito-reasca din Scandinavia ? Cine i cum a protestat Im-potriva sovinismului socialistilor ?

Scrieti.Al dv., Lenin

Scrisii inainte de 16 decembrie 1914 Se apiireste pentru prima oath-,Expediatii din Berna la Copenhaga dupil manuscris

s

www.dacoromanica.ro

V. I. LENtl\i'

41


Stimata tovarasa,Am primit scrisoarea dv. si anexa n limba englezaMii de multumiri !

. trimit ambele materiale despre care-mi scrieti. Dacale yeti traduce si le veti expedia, rog sa-mi comunicati cesoared' au avut.

Se zice ca in Hamburger Echo" a aparut un articol defond intitulat Ober unseren Verrat an der Internatio-nale" *, in care se spune c germanii (adica canaliile oportu-niste germane) shit cu totii de acord i ca Plehanov, Maslov

Ciheidze grit de partea Ior 6°.E adevarat ? Si ce credeti dv. despre asta ?

Cu cele mai calde salutari si urari de bine,V. Ilin

P. S. Spuneti-i lui Aleksandr sa faca cunostinta cu Ko-betki : Kobezky, Kapelwej. 51 4. Kjobenhavn VI, si sã ia dela el scrisoarea pe care i-am trimis-o (lui Aleksandr).

E inutil sa afisezi un frumos program de pioase dezideratede pace daca nu pui totodata pe primul plan propaganda infavoarea organizatiei ilegale si a razboiului civil al proleta-riatului hnpotriva burgheziei.

N. Lenin

Razboiul european a adus un mare folos socialismuluiinternational, in sensul ca a dezvaluit intreaga putrezi-ciune, ticalosie i mirsavie a oportunismului, dind astfelun puternic imbold curatirii miscarii muncitoresti de gunoiulcare s-a adunat in deceniile de dezvoltare pasnica.

Scrisb' inainte de 16 decembrie 1914Expediatli din Berna la Copenhaga

Publicatii pentnt prima oarli in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. Ll

N. Lenin

Se tiplireite dupii manuscris

* Cu privire la tradarea de cnre noi a Internationalei°. Nota trad.

59.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. DECEMBRIE 1914 47

42


Scumpe prieten,Am primit (eu si Nadejda Konstantinovna) o scrisoare

de la Kollontai, la care ii vom raspunde curind.Scrisorile mele catre d-ta se pierd, probabil, sau intirzie :

ci-am scris de citeva ori pe adresa lui Kobecki. Interesea-za-te inca o data.

Manuscrisul d-tale s-a primit ; ne gindim sa-1 publicamin 0. C. (sau in brosura) 61.

Citesti Golos" ? Acolo se si vad semnele unei cotituridin partea lui Martov 62, incerearile lui Akselrod de a-',impaca" (pe Martov cu Sidekum, adica cu Plehanov), jaralaturi Trocki se declara impotriva" amnistiei" !

Ce harababura ! Si tot ei ne reproseaza noua ea sintemfraccionisti" (in timp ce ei insisi tolereaza social-sovinismulde dragul fraccionismului !!). Dezgustatoare si agasanta pri-veliste !

Daca te duci la conferinca, fii cit se poate de prudent. Dacaiei cuvintul, te sfatuiesc sa reperi ceea ce ai spus laStockholm, adaugind ca intrarea in guvern a belgie-nilor si a francezilor tot tradare este (fie si cu circumstanceatenuante). Altfel se va crede ca, minaci de sovinismulrus, atacam numai pe germani.

Socot ca nu face, nu e cazul sa trimitem acoloun raport.

Trebuie sa trimitem, cu titlu informativ (numai cu acesttitlu) g din partea lui Litvinov (Litvinoff. 76. HighStreet. 76. Hampstead. London. N. W.), o traducere inte-grala a manifestului si o comunicare cu privire la arestareacelor 5 (i a celor 11). Sper ca acum ai si intrat in corespon-denca cu Litvinov.

Cu o calda stringere de mina,al d-tale, Lenin

www.dacoromanica.ro

48 V. I. LENIN

P. S. Ce parere are Kollontai despre document" si des-pre ultimele numere (80-86 si urm.) ale ziarului Go los" ?

P. S. Chiar acum am aflat din ziare c conferima va avealoc la 17 ianuarie i c partidul elvetian refuzi sa' participe.Cred ca, daca asa stau lucrurile, e mai bine ca inoi sa nuparticipam sub nici o forma.

P. P. S. Kautsky, in Labour-Leader", se pronunca pen-tru lozinca pacii 63. Acesta e raspunsul pe care-I dau eu to-yarasei Kollontai ! Nu curnva mai e i acurn pentru aceastalozinca ? ?

dupii 28 decembrie 1914Trimisa din Perna la Stockholm

Publicatli pentru prima owl in 1924,Culegeri din Lenin', vol. 11

Se tipiireste dup:i manuscris

Scrisa

in

www.dacoromanica.ro

49

1915

43


3. I. 1915Dragi prieteni,Multe multumiri pentru urarile de bine pe care ni le-ati

trimis i và rugam s primiti din partea noastra a tuturora(si in special din partea mea si a Nadejdei Konstantinovna)cele mai bune 111'5.'6 de Anul nou.

Un zetar din Paris ne propune s vini la Geneva siculeaga 0. C. cu 35 frs. numarul daca se va g.si o tipografie

i se vor da litere ".Examinati aceastai chestiune sub toate aspectele (o iefti-

nire ar fi de dorit, caci am hotath ca 0. C. sa aparaminal) i raspundeti-ne cit mai cwrind.

Discutati §i stabiliti, de asemenea, cind ar trebui sa tri-mitern materialul, n ce zi an trebui sa fie gata totul i n cezi ar trebui s apara 0. C. spre a beneficia de o buna. di-fuzare ? Mi se pare ca ziva cea mai potrivita e simbata.Daca e asa, atunci gazeta ar trebui s apara miercuri sau joi,astfel ca vineri sa fie aici, iar simbata sa fie difuzatiintreaga Elvetie.

Cu o calda stringere de mina,

Expediaa din Berna la GenevaPublicata pentru prima oara in 1929,

Culegeri din Lenin', vol. Xl

al d-tale, Lenin

Se tiPlirege duple' manuscrij

sa

si

sapta-

in

in

www.dacoromanica.ro

50 V. I. LENIN

44


3. I. 1915Scumpe prieten,Am primit cele doua scrisori in care ma instiintezi de

plecarea d-tale.Argumentele pe care le-ai adus impotriva recornandarii

rnele (privind posibilitatea de a nu pleca la Copenhaga, dea ramine la Stockholm) rn-au convins definitiv. Irni dauseama cal n-am luat in consideratie ceva intr-adevar foarteimportant. Daca te-ai suparat pe mine, sint gata sa-mi cerscuze i te rog foarte mult sa nu te superi.

Intr-adevar, satul* e in prezent mult mai primejdios (fi

mai stinjenitor pentru munca noastra) decit orasul.In general insa situatia e de asa natura, ca lupta impotriva

tarismului impune acum deosebit de multa precautie, in spe-cial in sensul pastrarii rezervelor. A irosi dintr-o data (dupapierderi atit de maH) alte forte insemnate ar insemna sal neprezentam complet istoviti in ziva desfasurarii unor actiunimai energice impotriva tarismului. De aceea te rog insistentsä dublezi i sa triplezi conspirativitatea si 1) ori sa te li-mitezi la chemarea cuiva in Suedia, 2) ori sa te multurnesticu o vizita cit se poate de scurta. Te-as ruga insistent sa telimitezi la prima solutie i (clack' e cit de cit posibil) sa nurecurgi la cea de-a doua.

La conferinta (din 16. I) a scandinavilor e mai binesa nu te duci: am discutat cu Grigori problema petoate fetele. Elvetienii nu se duc. Inseamna c e o intrigavachta a germanilor si a lui Troelstra Branting. Ei vorcauta din rasputeri s te incurce i nu-ti v o r da posibi-litate sa roste5ti o cuvintare similaracu cea de la Congresul suedez. Daca nu vei

* Este vorba dc Sucdia. Nota rcd.

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. IANUARIE 1915 51

avea garancii absolute ca vei putea rosti o astfel de cuvin-tare, e mai bine sa nu te duci de loc. Noi insa (prin Litvi-nov) trebuie sa trimitern ( ) o traducere integrala a mani-festului nostru, ( (3 ) o traducere a cornunicatului oficial cuprivire la arestarea Fractiunii M.S.D.R., dar sa nu le trimi-tern cu titlu de raport, nu ca o dare de se am (canu reiasa ca am recunoage conferinva), ci ca o comunicare.

Cu o calda stringere de mina i cu cele mai buneMai multa precautie si sans rancune, n'est-ce pas ? *

Al d-tale, Lenin

Scrisli la 3 ianuarie 19IfExpediata din Berna la Copenbaga

Poblicatli pentro prima oath' in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

45

Se fipiirege disp5 manuscris


Draga tovarase,Ici trimit corecturile.Pentru a urgenta aparitia, scoateti ziarul** lark a-I mai

trimite aici ; ordinea articolelor v-a fost cornunicata, cred,nu-i asa? Daca nu, scrieci-ne imediat.

Crezi ca Kuzma va putea s faca fata cerintelor apar4ieisaptaminale a O. C. ?

Cind trebuie sa v trirnitern materialul pentru numarulurmator al ziarului i cit s-a cules pentru acest numar ?

P. S. Exista la Geneva un birou de informatii cu privirela prizonierii rufi din Germania ?

Scrisii intre 3 i 9 ianuarie 1915Expediatii din Berna la Geneva

PublicatS pentru prima oars in 1929,Culegeri din Lenin', vol. XI

Sa1ut5ri. Al d-tale, Lenin

Se tipSreite dupl manascris

* sl trecem peste ce a fost ?acre noi, nu-i ai ? Nista turd.** Ete vorba de nr. 36 al ziarului Sotial-Demokrat". Plow ted.

cc

sI

in

www.dacoromanica.ro

62 V. I. LENIN

46


4. I. 1915

Mult stimate coleg,Ieri am primit scrisoarea dv. i am trimis o telegrama

de acceptare. Oricit de trist ar fi c redactia a scos tot cese refera la socialism si la tactica (fari care Marx nu esteMarx), a trebuit totusi si consimt, deoarece in fata argu-mentului invocat de dv. (absolut imposibil") nu-i nimicde facut 65.

V-as fi foarte recunoscator daca mi-ati trimite articolulin coala sau o carte postala In care sa indicati cind mi l-atiputea trimite. In legatura cu aceasta a vrea s Va. intrebdaca nu e prea tirzin sä trimit unele modificari la capitoluldespre dialectica. V-as ruga s fiti atit de amabil sa-micomunicati cind se preda la cules si care este termenul-limita de prezentare a modificarilor. In cursul ultimelorsase s'aptamini rn-am ocupat tocmai de aceasta problemasi cred ca, daca nu e prea tirziu, as mai putea adaugacite ceva.

Profit de ocazie ca s ofer redactiei dictionarului servi-ciile mele n caz ca au mai ramas nerepartizate unele articoledin volumele urmatoare. Am acum conditii exceptional debune n ceea ce priveste bibliotecile germane i franceze, pecare le pot frecventa la Berna, i m aflu in conditii extremde proaste in ceea ce priveste munca publicistica in general.De aceea mi-as asuma cu multa placere sarcina de a scriearticole pe teme de economie politic, filozofie, politic, mis-carea muncitoreasca etc. Sotia mea a publicat sub semnaturaN. Krupskaia, in Russkaia Skola" i n Svobodnoe Vospi-tanie" 66, articole de pedagogie ; ea s-a ocupat in special deproblemele referitoare la $coala munce §i de studierea ve-

www.dacoromanica.ro

CATRE D. B. REAZANOV. 9 IANUARIE 1915 53

chilor clasici ai pedagogiei. Ea s-ar oferi bucuros sã scriearticole in legatura cu aceste probleme.

Oricind la dispozida dv.,

Wl. Uljanow. Distelweg. 11. Bern

Expediatii din Berna la MosconaPublicatii pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

47

V. Ulianov

Se tiparege dupii manuscris

CATRE D. B. REAZANOV

Draga tovarase,Articolul dv. a sosit aseara. Inca nu am avut timp sa."-1

citim discutam.Ca sa nu pierd ocazia de a va trimite scrisoarea de fava,

trebuie sa scriu in mare graba ; de aceea va rog s. m scu-zati ca scriu adt de scurt. Noutiti din Rusia nu sint. Dinnr. 35 5i 36 * v. yeti da seama cum stau lucrurile.

Sovremennii Mir" 67 nu avem.Din Naia Zarea" 68 avem la Berna un singur exemplar,

asa inch, cu mare parere de rau, nu vi-1 putem trimite.Se pare ca in privinca gazetei Go los" etc. nu sinteçi pe

deplin informat ; cititi toate numerele acestui ziar.Noi nu va putem trimite colectia. Vom incerca sa-i con-

vingem pe cei de la Paris s-o faca, cu toate ca nu e prea usor.Pe Parvus nu 1-am vazut !Cele mai bune urari din partea Inca, a Nadejdei Konstan-

tinovna si a tuturor celor din Berna.N. Lenin

P. S. Scrisoarea anexata e pentru soda dv.

SC7isti.Expediatii

la 9din

ianuaric 1915 Se tipiireite pentrudupsi manuscru

prima aura,Barna la Vicna

* Este vorba tle ziarul Sotial-AppoistM", Nota red.

§i sib-1

"

www.dacoromanica.ro

54 V. I. LENIN

48

CATRE BASOK "

Copie dupa raspunsul inmlnat lui Tria la 12. I. 1915

Stimate cetatean,Tria mi-a transrnis scrisoarea dv. din 28. XII. 1914.Eroarea dv. este evidenta : noi nc situarn pe punctul dc

vedere al social-democratiei revolucionare internationalc, peeind dv. va situaci pe punctul de vedcre national-burghez.Noi lucram pentru o apropiere intre muncitorii din diferitele

ri (§i In special din tarile beligerante), iar dv., dupa cit separe, vreci s. va apropiati de burghezia §i de guvcrnulpropriei" dv. natiuni. Nu avem acela§i drum.

Berna, 12. I. 1915Bern. Uljanow. Distelweg. 11.

Expediatd la ConstantinopolPuEicatd pentru prima oard in 1924,

in revistaProletarskaia Revoliutiie nr. 3

49

N. Lenin

Se tipiirege dupd manuscris


Scumpe prieten,Inca §i Trick' o data (dupa ce, printre altele, am stat ieri

de vorba cu Grimm) ne-am hotarit sa te sfatuim sa nu teduci la sfatul celor nedrepti : sa se duca lichidatorii la con-ferinta de la Copenhaga. In ceea ce ne prive§te, e mai bine sgnu ne ducem in nici un caz.

Pina §i elvetienii refuza sa se duca.Dupa toate aparentele, este vorba aici de o intriga a ger-

manilor. Eu cred chiar ca e o intriga a statului-major ger-man, care vrea sa sondeze, prin altii, §ansele unei paci"...

www.dacoromanica.ro

CAME I. F. ARMAND. 17 IANUARIE 1915 66

Nimic nu vom afla noi acolo i cu nimic nu putem ajuta.Trimiterea manifestului e singurul lucru care trebuie

Sint tare grabit i cer scuze pentru pripa in care-ti scriu.Al d-tale, Lenin

Scrisii inainte de 17Berna

iannarie 1915Expediatii din la Stockholm

Pnblicatil pentru prima oarii in 1924in Cttlegeri din Lenin", vol. Ii

50

Se tiplireite duple' mannsclis

CATRE I. F. ARMAND

Dear friend *,Te sfatuiesc insistent sa intocmesti cit mai amanuntit

planul brosurii 71 Altfel risti s rarnina prea multe lucrurineclare.

Un lucru trebuie sa-ti spun de pe acum :§ 3 te sfatuiesc sa scoti cu desavirsire revendicarea

(de catre femeie) a amorului liber".Ea apare in realitate nu ca o revendicare proletara, ci ca

una burgheza.Intr-adevar, ce intelegi prin aceasta revendicare ? Ce se

poate intelege prin ea ?1. A fi liber d e calcule materiale (financiare) in ches-

tiuni de dragoste ?2. Idem d e griji materiale ?3. de prejudecati religioase ?4. de interdictia lui papl etc. ?5. de prejudecatile societatii bune" ?6. de ambianta ingusta a mediului (taranesc sau mic-

burghez ori a mediului de intelectuali burghezi) ?7. de catusele legii, justitiei i poliiei ?8. de seriozitate in dragoste ?9. de procreare de copii ?

* ScumpI prieteul. Not,: trad.

(Scut.

www.dacoromanica.ro

56 V. I. LENIN

10. libertatea adulterului ? etc.Am enumerat multe nuanw (nu toate, fireste). D-ta inve-

legi, desigur, nu pe cele mergionate la nr. 8-10, ci pe celede la nr. 1-7, ori ceva in genul /or.

Dar pentru desemnarea celor de la nr. 1-7 trebuie sialegi alt termen, caci expresia amor liber" nu exprima exactaceasta idee.

Pentru public insa, pentru cititorii brosurii, amorul liber"in general va insemna fara doar fi poate ceva in genulnr. 8-10, chiar impotriva vointei d-tale.

Tocmai pentru c. n societatea contemporana clasele celemai vorbarete, cele mai galagioase i vizibile la suprafaca"inteleg prin amor liber" ceva n genul celor mentionate lanr. 8-10, tocmai de aceea el nu este o revendicare proletara,ci una burghezi.

Pentru proletariat, punctele cele mai importante sintnr. 1-2, iar apoi nr. 1-7, dar asta nu este propriu-zisamor liber".

Nu importa ce anume vrei s ntelegi" d-ta in mod fit-biectiv prin aceste cuvinte. Importa logica obiectiv'a a rela-%iilor de clasa in chestiuni de dragoste.

Friendly shake hands,W. /. *

Scrisi la 17 ianuarie 1915Expediatii din Berna

Publican pentru prima oarti in 1939,in revista 8o11evile nr. 13

Se tioireste darn manuseris

51


Draga tovarase,Iti trimit corectura.Treaba merge ingrozitor de incet !

* Cu o prieteneascl stringere de mia, V. I. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $I.EAPNIkOV. IANUARIE 1415

Gindeste-te ce-i de facut. Probabil ca Kuzrna a cules ma-terial pentru bundisti.

Ce-i de facut ca s asiguram aparitia saptaminala aziarului ?

Ati primit toctte materialele pentru nr. 36 si 37 ?.Te-am rugat intocmesti o repartizare aproxirna-

t z v c. Daca n-ai posibilitatea s-o faci, o vom face noi aici,dar in acest scop trebuie s ne trimiti o lista a tuturorarticolelor i notelor.

Salut fraternel I * Al d-tale, Lenin

In legatura cu interzicerea gazetei Golos" vom trimiteo nota. de 4-5 rinduri. Comunicati-ne precis data 72.

Scrisd dupa 17 ianuarie 1915Expediatii din Berms la Geneva

Publicati pentru prima oard in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

cc tipilreste dupd manuscris

52


Scumpe prieten,Iti trimitem colile prevazute cu stampila. Daca e totusi

neaparata nevoie ca ele sa aiba i antet, scrie-ne i le vomimediatcomanda la tipografie.

In ceea ce priveste reproducerile dupa fotografiile deputa-tilor, rn-am interesat ieri : ele au fost deja comandate aicisi vor fi gata saptamina asta. Atunci ti le vom trimite 73.

Numarul 36 a iesit de mult si a fost trimis.Numarul 37 e sub tipar.Instructiunile cu privire la numarul de exemplare care

urmeaza sa fie trimise au fost date.Aprob intru totul planurile d-tale cu privire la marcile

pentru colecta etc. etc. In general, in ceea ce priveste calita-tea d-tale, vei vedea chiar din nr. 36 ca esti reprezentantuloficial i cu depline puteri al C.C. ; asa ai fost i inainte,asa vei ramine si de acum trIC010 74. Cred c n aceasta. pri-

* Saha frkesc. Nota trad.

57

sa

www.dacoromanica.ro

58 V. I. LENIN

vinta situatia e cit se poate de clara. Nu avem nici temeiurinici posibilitatea de a o schimba chiar acum (inainte de a

se lamuri ce si cum e in Rusia). Sint pe deplin convins cad-ta ai scris sincer si en dehors de toute etc. * si de aceeasper ca tot atit de sincer imi vei scrie daca mai sint totusiinconveniente si in ce constau ele. Scrie-mi deschis (daca-ticonvMe mai bine, scrie-mi mie personal).

Go los" a fost interzis. Destramarea care domneste in rin-durile aderentilor Comitetului de organizare 75 este evidentä.La Zurich, Akselrod Martinov Semkovski bundistii1-au determinat pe Martov sa faca o cotituri spre dreapta,spre o pace" cu Plehanovii i Siidekumii. Bundistii au scosnr. 7 al Buletinului informativ" 76, numar destul de sters,care pledeaza cu hotarire pentru o pace cu Stidekumii (in-clusiv Kautsky ; cu ce este el mai bun decit Siidekurnii ?).

Iti doresc din tot sufletul succes in greaua d-tale munca siiti multumesc foarte mult pentru trimise. Am primitrezolutiile de la Copenhaga 77 .

Scrisa intre 20 ianuarie1 februarie 1915

Expediata din Berna la CopenbagaPublicata pentru prima ()aril in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. II

53

Al d-tale, Lenin

Se tipibeite dupa manuscris

CATRE 1. F. ARMAND

Scumpa prietena,tçi cer scuze pentru intirzierea raspunsului : am vrut sa-ti

scriu ieri, dar am fost retinut i n-am mai avut timp sa-tiraspund.

In ce priveste planul brosurii d-tale, ti-am scris c reven-dicarea amorului liber" este prea vaga si, independent devointa si dorinta d-tale (am subliniat acest lucru, spunind :importa relatiile obiective, de clasa, iar nu dorintele d-tale

* i abstraccie ficind de mate celelalte etc. Nota trad.

si

+ +

reale

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. 24 IANUARIE 1915 69

subiective), va aparea in actualele conditii sociale ca o re-vendicare burgheza, i nu proletara.

D-ta nu esti de acord cu mine.Bine, sa examinam Inca o data problema in discutie.Pentru a clarifica aspectele vagi ale acestei probleme, am

insirat vreo zece interpretari posibi/e (si inevitabile in con-ditiile deosebirilor de clasa), remarcind totodata ca, dupaparerea mea, interpretarile 1-7 vor fi tipice sau caracte-ristice pentru femeile proletare, iar 8-10 pentru celeburgheze.

Pentru a mfirma aceasta parere ar trebui dovedit (1) caaceste interpretari sint gresite ca atare, trebuie inlocuitecu altele sau indicate cele gresite) sau (2) ca sint incomplete(si atunci trebuie adaugat ceea ce lipseste) ori (3) ca nu infelul acesta se Impart ele in revendicari proletare i revench-cari burgheze.

D-ta nu faci nirnic din toate acestea.De punctele .1-7 nici nu pomenesti macar. Inseamna asta

oare ca (in hmi generale) le recunosti juste ? (Ceea ce semdespre prostitutia n rindurile femeilor proletare si despredependenta lor imposibilitatea de a spune nu" se in-cadreaza perfect in punctele 1-7. Aici nu exista nici un felde dczacord intre noi.)

D-ta nu contesti nrci faptul ca aceasta este o interpretareproletath%

Ramin punctele 8-10.Despre aceste puncte spui ca nu le intelegi tocrnai bine"obiectezi" : nu inteleg cum se poate (chiar asa scrii !)

identifica (!!??) amorul liber cu" punctul 10...Reiese ca eu sint acela care identifier, iar d-ta vrci sa

ma combat: si sa spulberi afirmatiile mele ?S. vedem cum stau lucrurile in realitate.Eu sustin ca ferneile burgheze inteleg prin arrio-

rul liber cele aratate la punctele 8-10.Contesti acest lucru ? Atunci spune ce inteleg cucoanele

burgheze prin amorul liber ?D-ta nu o spui. Dar se poate oare tagadui ca literatura si

viata dovedesc ca tocmai asta inteleg femeile burgheze prinamor liber ? 0 dovedesc pe deplm ! Este urt lucru pe care-1recunwi in mod tacit,

(si,

si

www.dacoromanica.ro

60 V. I. LENIN

$i, daca este asa, atunci ceea ce irnporta aici este situatialor de clasa, si a le combate" pe el e este aproape o impo-sibilitate i aproape o naivitate.

Trebuie sä delimitdm net punctul lor de vedere de punctulde vedere proletar, s li-1 opunern pe acesta din urma. Tre-buie sa tinern seama de faptul obiectiv c altfel e 1 e se voragata de pasajele respective din brosura d-tale, le vor in-terpreta cum le convine lor, vor face ca brosura d-tale sa leaduca lor apa la moara, tçi vor denatura ideile n fata mun-citorilor, vor zapaci" pe muncitori (sadind in inimile lortemerea ca le aduci idei straine). Or, ele dispun de nenuma-rate ziare etc.

D-ta insa, uitind cu desavirsire punctul de vedere obiectivsi de clasa, treci la atac" impotriva mea pe motivul c euidentific" amorul liber cu punctele 8-10... Curios, zau,foarte curios...

Chiar i o pasiune i o legatura efemera" este maipoetica si mai curata" decit sarutari fara dragoste" intresoti (filistini i filistinizanti). Asa scrii d-ta. Si asa ai deend sa scrii i in brosura. Foarte bine.

Este oare logica aceasta opozitie ? Sarutari fara dragosteintre soti filistini reprezinta ceva murdar. De acord. Lortrebuie sa le opunem.:. ce ?... S-ar parea : sarutari cu dra-goste ? D-ta insa opui pasiunea" (de ce nu dragostea ?)efemera" (de ce efemera ?) ; reiese, logic vorbind, c saru-tarile färà dragoste (efemere) stilt opuse sarutarilor faradragoste intre sop... Curios ! Intr-o brosura de popularizaren-ar fi oare mai indicat sa opui murdarei i trivialei casato-rii fara dragoste, asa cum se practica ea in mediul mic-burghez, n mediul intelectualitatii si al taranimii (punctul6, cred, sau punctul 5 din scrisoarea mea), casatoria civilaproletara cu dragoste (adaugind, daca ii neaparat, c i olegatura-pasiune efemera poate fi murdara, dar poate ficurata). La d-ta nu reiese opunerea unor tzpuri de clasa,ci ceva in genul unui caz", care e, fireste, intru totul posi-bil. Dar oare cazurile concrete intereseaza ? Daca ar fi s.luam ca tema un caz concret, cazul individual al unor saru-tari murdare n casatorie si al unor saruthi curate intr-olegatur4 efemea, 4stfe1 de ;eta' trebuie tratata. intr-tmo

si

www.dacoromanica.ro


roman (deoarece aici totul se rezuma la specificul indivi-dual, la analiza caracterelor §i a psihologiei unortipuri concrete). Dar intr-o brosura ?

Mi-ai inteles foarte bine ideea referitoare la citatul nepo-trivit din Key, spunind ca e absurd" sa ne asumam rolulde profesori es dragoste". Foarte bine. Dar rolul de pro-1 esori es pasiune efemera etc.?

Te asigur ca nu polemica ma intereseaza. A arunca cuplacere la cos aceasta scrisoare a mea i a amina totul pinala prima convorbire. Dar as vrea ca brosura sa fie o brosurabunä, ca nimeni sit nu poatii scoate din ea fraze neplacutepentru d-ta (uneori ajunge o singura fraza pentru a stricatotul...), sa nu poata" rastalmaci cuvintele d-tale. Sint con-vins ca i aici ai scris fara voie" i çi trimit aceasta seri-soare numai pentru ca scrisorile te vor determina, poate, sachibzuiesti planul mai temeinic decit ai face-o n urma unorconvorbiri ; or, planul e ceva foarte important.

Daca printre cunostintele d-tale se afla i o socialistafranceza, çi recomand traduci (chipurile din englezeste)punctele mele 1-10 si observatiile d-tale cu privire la pa-siune efemera" etc. si vezi ce va spune ea, ascult-o cu aten-tie e o mica experienta ; s vedem ce vor spune nisteoarneni stratni de discufie, care vor fi impresiile lor, ceasteapta ei de la o astfel de brosura.

Cu o prieteneasca stringere de minacu urari de grabnica insanatosire.

v. U.

P. S. at priveste Baugy 78, nu stiu... Posibil ca myfriend a promis prea mult... Dar ce anume ? Nu stiu.Chestiunea a fost aminata, adica conflictul a fost aminat,dar nu inlaturat. Va trebui s luptam i s luptam neince-tat ! ! Vom reusi oare sa-i convingem sa renunte ? Ceparere ai ?

Scrisa la 24 ianuarie 191$Expediatil din Berna

Publicata penult prima oarii in 1939,in revista Bolievik nr. 23

Se tipiireite dupd manuscris

sa-i

§i

:

www.dacoromanica.ro

62 V. I. LENIN

54


Scumpe prieten,Planul d-tale cu privire la calatoria din aprilie si la pre-

gatirea ei mi se pare cit se poate de.bun 79. Asupra unui ase-menea plan trebuie ne fixam defmitiv pregatim citmai sistematic si mai temeinic.

Iti multumesc pentru scrisoare. Noi ti-am mai scris deciteva oH. Am trimis i colile cu tamp il Sper c ai primittoate acestea.

Azi am primit un numar din Nase Slovo", care a inceputsa apara la Paris in locul lui Golos", care a fost interzis 80Acest numar contine o declaratie a lui Martov (si a lui Dan)cu privire la divergenta dintre ei i Nasa Zarea".

Se pare ca la ei (la lichidatori) procesul de destramare edestul de pronuntat si nu se stie ce o s iasa de aici. Aksel-rod cauea.", pe cit se vede, sa-i impace" pe sovinistii germani(si bundisti) cu francofilii (si cu Plehanov). Dupa Zurich,Martov a cintat la unison cu Akselrod, dar acum e greu despus claca radicalizarea" lui e de lungi durata,

Zilele acestea scoatem nr. 37 al Organului Central.Cu o prieteneasca stringere de mina si urari de succes,

al d-tale, Lenin

Pina in aprilie ne vom stradui (impreuna cu d-ta) s. or-ganizam corespondenta i unele legaturi. E necesar ca i d-ta

te ingrijesti din timp de aceste lucruri.

Scria la 30 sau 31 ianuarie 1915Expediata din Berna la Stockholm

Publicaa pentru prima oarii in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. 11

Se tipareite dupii manuscrh

sa

St i sa-I

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. 3 FEBRUARIE 1915 63

55


Draga tovarase,Iti mai trimit un articol pentru nr. 38.Sper c acum ai, desigur, suficient material pentru ambele

numere (37 si 38).Te-am intrebat de mult daca e de ajuns material pentru

doua numere, dar nu mi-ai raspuns.Iar Kuzma e pur i simplu imposibil ! ! !


Scrisa inainte de 1 februarie 1915Expediata din Berna la Geneva

Publicata pentru prima oara in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. XI

56

Se tipareite dug manutcris


Draga tovarase,Chiar acum am primit nr. 37 (trimite-mi, te rog, 2-3

exemplare direct de la tipografie, imediat dupa aparivie,pentru ca este foarte important ca redactia sa le aiba eit maidevreme).

De ce n-aci dat o erata cu privire la data de apariviea nr. 36 ? 81

Te rog insistent sa-mi scrii imediat :1) cum merge culesul la nr. 38 ?2) cind se va termina ?3) poate sã apara ziarul ?4) trebuie trimis materialul pentru nr. 39 ?5) daca incape tot materialul sau nu ?

Intrucit apari.cia nr. 37 a intirziat peste masura, s-a adu-nat mult material care trebuie introdus.

Trimite-ne o lista a articolelor existente.

www.dacoromanica.ro

64 V. I. LENIN

Ai stat de vorba cu zetarul ? Ai stabilit pe deplin dacaexista posibilitatea de a scoate saptaminal ?

Astept cu nerabdare raspunsul.Cu cele mai bune salutari,

al d-tale, Lenin

P. S. Anexat iti trimit, spre a fi cules, articolul Inca' odata despre social-sovinism".

Scria la 3 februarie 1915Expediaa din Berna la Geneva

Publicaa pentru prima oard In 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

Se tipareite dupl manuscris

57

CATRE REDACTIA ZIARULUI NASE SLOVO" "

Berna, 9 februarie 1915Stirnati tovarasi,In scrisoarea dv. din 6 februarie ne propuneti un plan de

lupta impotriva social-patriotismului oficial" in legaturacu proiectata conferinta de la Londra a socialistilor dintarile aliate" ale Triplei Intelegeri 83. Dupa cum vedeti, de-sigur, din organul nostru Sotial-Democrat", noi sintem ingenere pentru aceasta lupt i o i ducem n fapt. De aceeane bucura mult scrisoarea dv. i acceptam cu placere propu-nerea dv. de a discuta planul unor actiuni cornune.

Conferinta, planuita, dupa cit se spune, pentru 15 fe-bruarie (noi n-am primit nici un document hi legatura cuea), va fi,poate, amtnata pentru 25 februarie sau pentru odata' ulterioara (daca e s judecam dupa scrisoarea kitHuysmans, care ne-a comunicat c edinta Comisiei execu-tive e fixata pentru 20 februarie i ca se proiecteazi initiereaunor tratative personale intre membrii (secretarul) Comisierexecutive si sociabstii din Franta, Anglia si Rusia). S-arputea, de asemenea, sa fie vorba nu de o conferinta amembrilor oficiali ai Biroului socialist international, ci deo consfatuire neoficiala a unor socialisti de vaza".

De aceea, daca' vrem sa opunem social-patriotismului

www.dacoromanica.ro

CATRE R.EDACTIA ZIARULUI NASE SLOVCr. 9 PEER. 1915 6'5

of icial" un punct de vedere clar, revolutionar si interna-tionalist" cum scrieti dv., iar noi sintem intru totul deacord cu aceasta trebuie sa ne pregatim pentru toateeventualitatile posibile (atit pentru eventualitatea unei con-ferinte a reprezentantilor oficiali ai partidelor, cit i pentrucea a unei consfatuiri neoficiale, indiferent de forma pe careo va avea i indiferent daca se va tine la 15 februarie sau lao data ulterioara).

La rindul nostru, raspunzind dorintei dv., propunem ur-matorul proiect de declaratie, in care punctul de vedere re-volutionar este opus social-patriotismului oficial (si pe care,dupa ce o yeti citi, v rugam s-o publicati) :

Subsemnatii reprezentanti ai organizatillor social-de-mocrate din Rusia (Anglia etc.), pornind de la convingerea

cà actualul razboi este un razboi imperialist nu numai dinpartea Germaniei i Austro-Ungariei, ci si din partea Angliei

Frantei (aliate cu tarismul), adica un razboi al epocii incare capitalismul a intrat in ultimul su stadiu de dezvoltare,in care statul burghez national a devenit perimat, un razboiin care beligerantii nu au alte obiective decit cucerirea decolonii, jefuirea tarilor concurente i slabirea miscarii prole-tare prin atitarea proletardor unei tari impotriva proletari-lor alteia.

Consideram c socialistii din toate çrile beligerante sint,fara doar i poate, datori s aplice imediat i fara. rezervaprevederile rezolutiei de la Basel, si anume :

1) s, se retraga din blocurile nationale i s. rupa paccacivila in toate ç.rile ;

2) sa. cheme pe muncitorii din toate tarile beligerante lao energica lupta de clasa, atit pe plan economic, cit i pe celpolitic, impotriva propriei lor burghezii, care realizeaza pro-fituri scandaloase de pe urma furniturilor de razboi si carerecurge la sprijinul autoritatilor militare pentru a astupagura muncitorilor si a intensifica exploatarea lor ;

3) s'a condamne cu hotarire orice votari de credite derazboi ;

4) sa se retraga din guvernele burgheze ale BelgieiFrantei i sl declare ca intrarea in guvern i votarea de cre-dite este o tot atit de grava tradare a cauzei socialismului ca

si

www.dacoromanica.ro

66 V. I. LENIN

aceea pc care o constituie intreaga comportare a social-democracilor german' i austrieci ;

5) sa intincla indata mina elementelor internacionalisteale social-democraciei germane, care refuza s voteze cre-ditele de razboi, i s formeze impreuna cu ele un comitetinternacional de agitacie pentru incetarea fizboiului nu inspiritul pacifistilor, al democracilor crestini i mic-burghezi,ci in strinsa legatura cu propovaduirea si organizarea deacciuni revolucionare de masa' ale proletarilor din fiecarecara impotriva propriilor lor guverne si a propriei lorburghezii ;

6) sa sprijine toate incercarile de apropiere i de fra-ternizare in armata si in transee a socialistilor dincarde beligerante, in pofida interdicciilor autoritacilor mi-litare ale Angliei, Germaniei etc. ;

7) sa cheme femeile socialiste din carile beligerante saintensifice agitacia in direccia aratata mai sus ;

8) sa cheme intregul proletariat internacional s sprijinelupta impotriva carismului, sa sprijine pe acei deputati so-cial-democraci din Rusia care, desfasurindu-si activitateasocialista in spiritul social-democraciei revolucionare inter-nacionaliste, nu numai c an refuzat sa voteze crediteie,dar nu au ezitat nici sa se expuna prigoanei".

Cit priveste pozicia unor publicisti social-dernocraci dinRusia (cum sint, de pilda, Plehanov, Aleksinski, Maslov

alcii) care au luat apararea social-patriotismului oficial,subsemnacii ne declinam once raspundere pentru manifestà-rile lor, protestam cu energie impotriva acestora din urma

declaram ca, dupa toate datele de care dispunem, munci-torii social-democraci din Rusia nu impartasesc acest punctde vedere.

Se incelege de la sine ca toy. Litvinov, reprezentantuloficial al Comitetului nostru Central in Biroul socialistinternacional (adresa *. Noi ii expediem scrisoarea dv.,

* Adresa lui M. M. Litvinov nu este indicati in manuscris. Nota red.

si

si

www.dacoromanica.ro

CAME A. G. $LEAPNIKOV. 11 FEBRUARIE 1915 67

precum i copia raspunsului nostru. V rugam s va adre-sati direct lui in toate chestiunile urgente), are dreptul dea decide independent in chestiuni referitoare la modificaride amanunt, demersuri de un fel sau altul in cursul trata-tivelor etc., noi declarindu-ne pe deplin solidari cuacest tovaras in t o t ce este esential.

Cit priveste Comitetul de organizare i Bundul, care auo reprezentanta oficiala in Biroul socialist international,avem motive sa ne temem c aceste organizatii sint alciturtde social-patriotismul oficial" (in forma lui francofila,gerrnanofila sau in cea care cauta.' impace amindouaaceste tendinte). In orice caz, vom fi foarte bucurosi dacane veti comunica atit raspunsul dv. (modificarile dv.,contraproiectul dv. de declaratie etc.), cit i raspunsul or-ganizatiilor (C.O., Bundul etc.) carora v-ati adresat sau va\Teti adresa.

Adresa mea * :

Expediata la ParisPublicata pentru prima oara in

vol.1931,

In Culegeri din Lenin", XVII

Cu salutari tovarasesti, Lenin

58

Se tipilreite dupd manuscris


11. IIScumpe prieten,'Am primit cele doua' scrisori ale d-tale din 4 si 5. II.

Iti multumesc foarte mult. In ceea ce priveste trimitereaziarului Sotial-Demokrat", am dat secretarului comisieide expeditie sa citeasca scrisoarea d-tale. Miine ii voiaminti personal si sper ca se va face totul.

Brosura lui Plehanov au promis s i-o trimita tovarasiide la Paris si ne mira foarte mult c n-ai primit-o. 0 vomcomanda din nou i ne-o vom procura ca sâ ti-o trimitem 84.

* Adresa au este indicatl tn manuseris. Nota red.

sa

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

Au fost aici cei doi p1ehanov4ti despre care ai scrisd-ta 85. Am stat de vorba cu ei. Ocupa-te de cel blond (seintorc pe aceeai ruta) ; se pare ca pe el pozitia lui Pleha-nov 1-a indepartat i mai mult decit pe brunet. Acesta dinurma pare sa fie un flecar incorigibil. Celalalt insl nuscoate o vorba §i nu poti s tii ce e n capul lui.

Astizi am primit din partea ziarului Nase Slovo" (careapare la Paris in locul lui Golos") o scrisoare .care con-tine planul unui protest comun impotriva social-patrio-tismului oficial" (in legatura cu proiectul de a se convocala Londra o conferinta a sociali§tilor din tarile Antantei).Nu §tim daca aceasta conferinta va avea loc ; zilele acesteaLitvinov ne-a transmis o scrisoare din partea lui Huysmans,care pune la cale ceva foarte curios, convocind pe datade 20 februarie, la Haga, Comitetul executiv al Birouluisocialist international §i organizind tot acolo, pentru zilelede 20-25 februarie, tratative personale cu delegati dinAnglia, Franta i Rusia ! ! Curios ! ! ! Asta aduce a pre-gatiri in vederea unei manifestari patriotice-francofile (intreacat fie zis, ai toata dreptatea spunind c acum existamulti fili" i putini sociali§ti. Pentru noi, atit francofilii,cit §i germanofilii sint deopotriva =patrioti, burghezi saulachei ai acestora, dar nu socialisti. Bundi§tii, de pilda, sintin cea mai mare parte germanofili i s-ar bucura de in-fringerea Rusiei. Dar cu ce sint ei mai buni decit Pleha-nov ? Si el, i ei sint oportuni§ti, socia1ioviniti, numaide nuance diferite. $i Akselrod la fel).

Am raspuns ziarului Nase Slovo" ca ne bucura propu-nerea lui i i-am trimis proiectul nostru de declaratic *.Nu prea sint mari sperante sa ne putem intelege cu ei, caciAkselrod, dupa cit se spune, se afla la Paris ; or, Akselrod(vezi nr. 86 i 87 ale ziarului Golos" i Sotial-Demokrat"nr. 37) e un sociallovinist care ar vrea sa-i impace pefrancofili i pe germanofili pe terenulSa vedem ce e mai de pret pentru Nase Slovo" : anti-Kwinismul sau prietenia lui Akselrod ?

* Ve7; volumul d faI, p. 64-67. Mr* Iva.

cä

social-sovinismului.

www.dacoromanica.ro

GATRE A. G. $1..EAPNIK0V. 11 FEBRUARIE 1915 69

Cred c atit la noi in Rusia, cit si in lumea intreaga secontureaza o noua impartire fundamentala a fortelor inrindurile social-democratiei : de o parte sovinistii (social-patriotii") i amicii, aparatorii lor, iar de alta antisovinistii.In linii generale, aceasta impaxtire corespunde impartiriiin oportunisti i social-democrati revolutionari, dar esteplus precis* si reprezinta, ca s. spunem asa, un stadiude dezvoltare mai inalt, mai apropiat de revolutia socia-lista. $i la noi vechea irnpartire (in lichidatori i pray-disti) se invecheste, cedind locul unei impart'iri noi, maijudicioase : in social-patrioti i antipatrioti. Se spune, dealtfel, ca Dan = social-patriot" germa n, adica e ger-manofil, e de partea lui Kautsky. Sa fie adevarat ? Se preapoate c da. E curios ca in C.O. are loc o sciziune pe linieburgh& : francofilii (Plehanov Aleksinski Mas-lov Nasa Zarea") i germanofilii (Bundul Aksel-rod + Dan ? ? etc.).

Daca nu poti obtine bani de la suedezi, scrie-ne ; iti vorntrimite 100 frs. Gindeste-te serios unde ar fi mai bine(adica mai util pentru cauza si mai putin riscant pentrud-ta : asta-i foarte important ; trebuie s te pazesti ! !)s. te retragi pina se mai linistesc lucrurile : la Londra sauin Norvegia etc. Este extrem de important sa punern citde cit la punct transportul. Cu plehanovistii, care peste2-3 saptamini vor sosi acolo unde te afli d-ta, ar trebuisä stai de vorb i s te intelegi cu ei in privinta tuturoracestor lucruri.

Cu o prieteneasca stringere de mina, Ic1 urez arksufleteasca i toate cele bune.

Scria la 11 februarie 1915Expediattl din Boma la Stockholm

Publicata penal; prima oarii in 1924,in ,,Culegeri din Lenin', vol. II

* Mai precisiv Nog* trad.

Al d-tale, Lenin

Se tipareite dup manuscrit

+ +

www.dacoromanica.ro

70 V. I. LENIN

59

CATRE I. S. GANETKI

Werter Genosse*,Chiar acum i-am scris lui Skaret (cu privire la Hai-

dukiewich). Intrucit insa nu mi-ati dat adresa lui Haidu-kiewich, i-am scris lui Skaret c. Haidukiewich o s. treacape la el, referindu-se la cartea mea postala. Prin urmare,scrieti-i imediat lui Haidukiewich.

Am fost bolnav de gripa si ilia: nu in-am refacut corn-plet ; de aceea n-am raspuns personal, sper c mayeti scuza.

Conferinta de la Londra, cum si era de asteptat, s-asoldat cu o mare ticalosie. Fireste, acest lucru nu putea fiimpiedicat. Beste Grüsse an Ihre Familie und an alleFreunde in Zurich.

Ihr, Lenin**

Solve la 17 februarieBerne la

1915 Se tipereste pentrst prima mire,Expediate din Zürich dupe rnanuscris

60


Draga tovarase,Trimit manuscrisele pentru Iv. 39.Scrieti-ne daca materialul e suficient pentru a completa

numarul.

Scrise inainte de 20 februarie 1915Expediata din Berna la Geneva

Publicate pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

Al d-tale, Lenin

Se tipiireite dupe manuscris

* Stimate tovar4. Note trad.Va rog se transmiteti familiei dv. i tuturor prieteuilor de la Zurich

cele mai bone saluari din partea mea. Al dv,, LeMn. Note trad.**

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. 24 FEBRUARIE 1915 71

61


Draga tovarase,Sintem foarte ingrijorati cà nu primim de la d-ta nici

vest', nici corecturi. Te pomenesti ca zetarul s-a dedat iarbetiei sau a angajat o lucrare de la altcineva ? ? Acum esteextrem de important sa scoatem fara intirziere numarul(pentru ca avem un material foarte important si urgent cuprivire la Conferinla de la Londra 86. Pentru numele luidumnezeu, raspunde cit mai repede. Asta in primul rind.2) Urgenteaza pe cit posibil aparitia numarului. Trimitemai repede corecturile. 3) Adunali grupul de care ras-punzi i adoptati laolalta toate masurile necesare pentru aasigura o data pentru totdeauna aparitia regulataa O.C. Aceste intirzieri sint pur i simplu inadmisibile :li taie orice pofta de munca ! !

Salutations !*Al d-tale, Lenin

Scrisl la 20din

februarieBerna la

1915GenevaExpediatl

Publicatl pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

62

Se tiplrefte dug tnanuscris

CATRE V. A. KARP1NSKI

Draga tovarase,/vi trimit corecturile si material nou ; este absolut ne-

cesar s publicam in acest numar materialul referitor laConferinta de la Londra.

Pentru numele lui dumnezeu, faceti tot posibilul pentrua grabi aparitia. (Daca numarul nu va putea s aparainainte de conferinta noastra 87), adu neaparat cu d-ta

* Saludri I Note trod.

www.dacoromanica.ro

72 V. I. LENIN

corecturile (in special articolele cu privire la apa-rarea patriei.)

N. B. Articolul referitor la Martov se arnina88.Nu uita ! ! adica nu-1 da la tipar.

Scrisi la 24 febrnarie 1915Expediatii din Berna la Geneva

boblicata pentrn prima oar'd in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

63

Au revoir ! *Al d-tale, Lenin

Se tipairefie (boa Mansscris

CATRE G. E. ZINOVIEV

Socot ca 5 3 nu merge". Dupa parerea mea, in locul luitrebuie pus ceva in care sa se explice pe intelesul tuturorcum trebuie sprijinit O.C. prin colaborari (subliniindu-seca.' el nu primeste un asernenea ajutor) i ce trebuie facutpentru ca O.C. sä apara i mai des.

Trebuie s ne lasarn mina liberal in privinta grupului dela Baugy i sa pastram o mica posibilitate de impacare cuei. Sub aceasta forma, lucrul este inofensiv i famine intrutotul la latitudinea noastra.

S apara fi mai des (chiar in fiecare zi)" nu esuficient ?

zicem una, ci alta : aparitie cotidiana sau chiarparalela.

Paralelismul" este cit se poate de daunator : aceastainseamna sa ajuti pe cineva s a-c i rap eas C sora.

intre 27 februarie Se tipiirefie pentrn prima narg,fi 4 martie 1915 la Berna dupd manuscris

* La revedere. Nola trad.

Scria

Sb ti

www.dacoromanica.ro

CATRE D. WIJNKOOP. 12 MARTIE 1915 7 3

64

CATRE S. N. RAVICI *

Draga tovarasa,Iti trimit rezolutiile Irnpreuna cu 0 scurtii introclucere **.

Te rog sa urgentezi culegerea lor!!Textul declaratiei facute la Conferinta de la Londra e

gata cules ?Trirniteti-ne mai repede corecturile.Zilele acestea vorn trimite un articol despre procesul

Fractiunii muncitoresti social-democrate din Rusia ***. Corn-portarea lor la proces lasii de dorit. Acest lucru tre-buie recunoastem deschis.

Scrisa la 9 martie 1915Expediatii din Berna la Geneva

Publicati pentru prima oarii' in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

65


Se ripireite dnpii manoscris

CAME D. WI JNKOOP

Berna, 12 martie 1915Stimate tovaras,Scrisoarea alaturata emana de la tovarasa Inessa, care

a primit sarcina sa lucreze pentru realizarea unei apro-pieri 'Imre femeile cu convingeri socialiste de sdnga 90. rarog insistent sa gasiti o tovarasa olandeza care imparta-seste punctul dv. de vedere i pe care s-o delegati sa re-

* Scrisoarea de fati a fon scrisi ca adaos la o scrisoare trimisl deN. K. Krupskaia. Nota red.

** Este vorba de rezoligiile conferimei sectiilor din strlinState ale P.M.S.D.R.(vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politics, 1964, ed a doua,p. 160.166). Nota red.

*** Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Ce-a dovedit procesul Fractiuntimuncitoresti social-clemocrate din Rusia. (vezi Opere complete, vol. 26, Bucurqti,Editura politicS, 1964, ed. a doua, p. 167-175). Nota led.

www.dacoromanica.ro

74 V. I. LENIN

prezinte partidul dv. la o conferinta a femeilor socialiste(daca nu personal, cel putin n scris).

Sincere felicitari pentru bro§ura lui Gorter, care li atingcatit de bine pe oportuni§ti i pe Kautsky 91

voi famine nespus de indatorat daca imi yeti raspundecit mai cudnd cu putinta.

Cu salutari frate§ti, N. Lenin(VI. Ulianov)

Wl. Uljanow. Distelweg. 11. Berne (Suisse).

Expediati la AmsterdamPub !irate' pentru prima oard

in 1960, in revistaVoprosi Istorii JOSS' nr. 4

Se tipdreste dupd manosscrisTradus din iimba franceza

66


Draga. V. K.,Chiar acum trimit corecturile. Te rog s introduci

Zau, nu faci bine cind nu vrei sa iei bani pentrutranscriere. In primul rind, este un refuz netovarapsc de aindeplini o conditie precis stabilita : doar ai acceptat s.trimii tariful !

In al doilea rind, ce m sileti d-ta sa fac ?S. nu-ti mai trimit lucrari de transcris ?Gindqte-te la aceste lucruri intr-un moment cind nu vei

fi nici nervos, nici suparat §i sint sigur ca te vei convingeca nu ai dreptate. Nu e bine !

Cu salutari prietene§ti,

Scrissi inainte de 23 martie 1915Expediatd din Berna la Geneva

Publicatain

pentru prima oard in 1924,Culegeri din Lenin% voi. XIII

al d-tale, Lenin

Se tipdrege dapii manuscris

Va

mo-dificarile.

www.dacoromanica.ro

CATRE REDACTIA ZIARULUI ,,NA$E SLOVO". 23 MARTIE 1915 75

67


Draga V. K.,Trimit un numar complet *. Da-1 la tipar ! !

Pentru eventualitatea ca, contrar asteptarilor, va faminespatiu, iti mai trimit un articolas leton 92

Scric-mi cind va aparea.Multe salutari. Al d-tale, Lenin

P. S. Din scrisoarea d-tale se vede ca esti tare suparat.Nu cumva exagerezi ?

Serisii la 23 inartie 1915Expediatii din Berna la Geneva

Publicatii pentru prima mini in 1929,in Culegeri din Lenin`, vol. XI

Se tipareite dupii manuscrig

68

CATRE REDACTIA ZIARULUI NASE SLOVO" 93

Stimati tovarási,Sintem n totul de acord cu dv. c una dintre problemele

cele mai actuale n momentul de fata este aceea a uniriituturor social-democratilor cu adevarat internationalisti...Inainte de a da raspuns la propunerea dv. practica, socotimca este necesar sa lamurim deschis unele probleme prelimi-flare, pentru a sti daca intre noi exista o adevaratà soli-daritate in problemele esentiale. Impartasim intru totul le-gitirna dv. indignare stirnita de faptul c Aleksinski, Pleha-nov i altii publica in presa straina articole in care i arogadreptul de a vorbi ca reprezentanti ai proletariatului russau ai grupurilor influente ale acestuia". Asemenea mani-festari trebuie combatute. Dar pentru a le putea combatetrebuie sa vedem care e radacina raului. Nu incape indoialaca n-a fost i nu este nimic mai denaturat decit asa-numitul

* Este vorba cle nr. 40 al ziarului Sotial-Danokrat", apIrut la 29 mar-tie 1915. Nota red.

www.dacoromanica.ro

76 V. I. LENIN

sistcrn de reprezentare a faimoaselor curente" din straina-tate. $i nu stim daca in aceasta privinta avem dreptularuncam vina asupra celor din strainatate. Sal ne gindim lace a fost n trecutul aproplat. Parca cine nu stie ca la aceeasiconsfatuire de la Bruxelles (din 3 iulie 1914) AleksinskiPlehanov (si oare numai ei ? ) au fost lasati sa se erijeze inreprezentanti ai unor curente" ? Atunci de ce sa." ne miramca in strainatate ei sint i azi luati drept reprezentanti atunor curente" ? Impotriva acestui rau nu se lupta cu de-:claratii. Aici e nevoie de o lupta indelungata. Pentru a-iasigura sanse de reusita trebuie sa ne spunem o data pentrutotdeauna ca recunoastem numai organizatiile care au deani de zile legaturi cu masele muncitoresti, sint imputernicitede comitete cu activitate serioasa etc. si calificam drept oinselare a muncitorilor sistemul prin care o jumatate deduzina de intelectuali, scotind 2-3 numere de ziar sau derevista, se proclama curent" i pretind egalitate in di-ell-turi" cu partidul.

Sinteti de acord CU noi in aceasta privinta, stimatitovarasi ?

Apoi in ccea ce prive ste internationalisti.pe Intr-un re-cent articol de fond din ziarul dv. ati enurnerat organizatiilecare, dupa parerea dv., imbratiseaza punctul de vedereinternationalist. Printre acestea figureaza la loc dc fruntesi... Bundul. Am dori sa stirn care sint propriu-zis motivelecare va indreptatesc s considerati ca Bundul are o orien-tare internationalista ? Rezolutia Comitetului sau Central"nu spune absolut nimic precis cu privire la problemelespi-noase ale socialismului. Ea aduce a eclectism complet lipsitde idei. Organul Bundului (Buletinul inforrnativ") se si-tueaza, fara tndoial, pe pozitia sovinismului germanofil saupropaga o sinteza" a sovinismului francez si a celui ger-man. Nu degeaba a gasit articolul lui Kosovski o primireatit de buna in coloanele revistei Die Neue Zeit", care(speram ca. In aceasta privinta sinteti de acord cu noi) fi-gureaza acum printre cele mai deocheate organe de presaasa-zis socialiste".

Sintem din toat a. inima pentru unirea internationalistilor.Am dori foarte mult ca num'Irul lor s fie cit mai mare.

sa

si

www.dacoromanica.ro

CATRE REDACTIA ZIARULUI NASE SLOVO". 23 MARTIE 1915 77

Dar nu trebuie sä ne furam singuri caciula, nu trebuie saconsideram drept internationalisti niste oameni i orgam-zatii care, in ceea ce priveste internationalismul, sint firadoar i poate suflete moarte".

Ce trebuie sà ntelegem prin internationalism ? Pot fioare considerati internationalisti, de pilda, partizanii re-constituirii Internationalei pe baza unei amnistieri" reci-proce ? Dui:4 cum stiti i dv., reprezentantul cel mai deseama al teoriei amnistierii" este Kautsky. Viktor Adlers-a pronuntat in acelasi sens. Noi consideram c. propova-duitorii amnistierii" sint cei mai periculosi adversari aiinternationahsmului. 0 Internationala reconstituita pe bazàde amnistiere" ar diminua enorm puterea de atractie asocialismului. Este absolut inadmisibila orke concesie tatade Kautsky & Co., orice intelegere cu ei. Lupta intransi-genta impotriva teorier amnistierii" este o conditie sinequa non * a internationalismului. Zadarnice sint discutiiledespre internationalism daca nu exista voin i hotarire dea merge pina la capat, pink' la o ruptura cu propovadur-torii amnistierii". De aceea se pune intrebarea : existaintre noi un acord n aceasta problema esentiala ? In ziaruldv. a aparut cindva un material care ar putea fi interpretatca dovada a unei atitudini negative fata de politica deamnistiere". Dar cred ca" yeti fi de acord c nainte de aintreprinde masuri practice avem tot dreptul s v rugam sane expuneti arnanuntit punctul dv. de vedere asupra acesteiproblerne.

In aceasta ordine de idei se pune i problema atitudiniifag. de Comitetul de organizare. Chiar in prima scrisoare **am socotit necesar sa va spunem deschis ca avem motiveserioase sal ne indoim de internationalismul acestei insti-tutii. Dv. n-ati incercat s. risipiti aceste ndoieIi. Va in-trebam din nou : ce anume va determina sa considerati caComitetul de organizare impartaseste punctul de vedere alinternationalismului ? Doar nu se poate tagadui in modserios ca pozitia lui P. B. Akselrod, expusa in citeva dintre

* obligatorie. Nota trad.** Vezi volumul d fact, p. 64-67. Nora red_

www.dacoromanica.ro

78 V. I. LENIN

articolele lui, este o pozitie vadit sovina (aproape pleha-novista). Or, Akselrod e far a. indoiala cel mai de vazareprezentant al Comitetului de organizare. Luati apoi do-.cumentele oficiale ale Comitetului de organizare. Referatullui la Conferinta de la Copenhaga e conceput n asemeneatermeni, inch a fost reprodus de ultrasovinistii germani 95.Documentele Secretariatului din strainatate" al Comitetu-lui de organizare sint patrunse de acelasi spirit. In cazul celmai bun, ele nu spun nimic precis. Pe de alta parte, Larina facut in mod oficial, in numele Comitetului de organi-zare, si nu in numele unui oarecare secretariat din straina-tate declaratii in apararea sovinismului. Uncle vedetiaici internationalism ? Nu e oare limpede ca C.O. se si-tueaza n ntregime pe pozitiile amnistierii" reciproce ?

Apoi ce garantii avem ca. C.O. reprezinta o forta tnRusia ? Acum, dupa luarea de pozitie a grupului NasaZarea", aceasta intrebare e cit se poate de legitima. Grupulrevistei Nasa Zarea" a promovat ani de-a rindul o linieproprie, a infiintat un cotidian, a desfasurat o agitatie demas a. in spiritul ideilor sale. Dar Comitetul de organizare ?

Sintem cu totii de acord cal nu raportul de forte dintregrupurile din strainatate, de la Zurich, Paris etc., este acelacare va decide, ci influenta pe care ele o exercita asupramuncitorilor din Petersburg si din intreaga Rusie. Acestlucru trebuie sa-1 avem in vedere n toate actiunile pe carele intreprindem.

Iata consideratille pe care am tinut s vi le expunem. Vomfi foarte bucurosi s primim din partea dv. un raspunsamanuntit i clar la toate aceste intrebari. Atunci ne vomputea gindi si la ceea ce avem de facut mai departe.

Scrisa la 23 martie 1915Expediata la Paris

Publicata pentru prima oara in 1931,in Culegeri din Lenin'. vol. XVII

Se tiparette dupa o copielacuta de N. K. Krupskaia

www.dacoromanica.ro

CATRE H. GORTER. 5 MAI 1915 79

69

CATRE D. WIJNKOOP

Stimate tovarase Wijnkoop,Anexez o scrisoare din partea tovarasei Inessa. V. salut

din toata inima pe dv. i pe toti tovarasii din partidulmarxist i v. rog s transmiteti tovarasului Gorter scri-soarea pe care o alaturez *.

Cu cele mai bune salutari,al dv., N. Lenin

WI. Uljanow. Waldheimstrasse 66. Bern.

Scrisa la 5 mai 1915Expediata la Zwolle (Olanda)Pub Licata pentru prima oara

inVoprosi

1960, in revistalstorii Krqs- nr. 4

70

Se tipareite dupa manuscrisTradus din limbo Romani

CATRE H. GORTER

Tovarasului H. Gorter

Stimate tovarase Gorter,Tovarasul Radek mi-a aratat scrisoarea dv.Ar fi, desigur, foarte bine daca am reusi s fondam o

revista social-democrata internationala care sa apara subingrijirea lui Panneckoek. Trebuie s combatem pozitiaadoptata de Neue Zeit", care recurge la sofisme pentrua apara un oportunism de cea mai proasta speta.

Se pune insa intrebarea daca vorn gasi banii necesarifortele publicistice necesare pentru a fonda imediat revista.

Daca nu vom gasi, trebuie s. scoatem neaparat, fail aastepta sfirsitul razboiului, o brosura (sau doua) n limbagermana. Brosura trebuie s. cuprind'a articole scrise de to-

* Vezi volumul de fa0, p. 79-80. Nota red.

.,

§i

www.dacoromanica.ro

80 V. I. LENIN

varasi rusi, olandezi, germani (Radek), francezi (poateMerrheim), englezi (poate Rotstein) care considera c tre-buie s desfasurim o lupta necrutatoare impotriva trada-torilor oportunisti (inclusiv Kautsky).

Socot c in nici un caz nu trebuie s tergiversam cu reali-zarea acestei initiative. Este necesar sa spunem chiar acurn,Inca n timpul razboiului, adevarul deplin, nu in Germa-nia, bineinteles, ci in Elvetia, pentru a putea vorbi liberdespre lupta revolutionara gra' a fi nevoiti sa tinem seamade rigorile cenzurii.

Daca nu vom putea gasi indata un colaborator francezsau englez, nu trebuie s asteptam ; mai bine scoatemsinguri prima brosura (adica o scoatem fr francezi si en-glezi). Ne putem multumi s. traducem parerea lui Merrheim(si anume ca a vorbi despre un razboi de eliberare" in-seamna a te face vinovat de in,selaciune).

Radek spune Ca brosura dv. a aparut in limba englez'a.Acest lucru ma bucura nespus : acum voi putea citi i in-telege tot textul. Inteleg olandeza in proportie de aproxi-rnativ 30-40°A. Va felicit pentru admirabilele dv. atacuriimpotriva oportunismului si a lui Kautsky. Principalagreseala a lui Trotki consta in aceea ca nu atac5aceasta banda.

Cu salutari cordiale,al dv., N. Lenin

Adresa mea : Wl. Uljanow. Waldheimstrasse 66. Bern.Comunicati-mi printr-o carte postala data sosirii dv.

Scrisa la 5 mai 1915Expediatii la Zwolle (Olanda)Publicaai pentru prima oara

in 1960, in revivesVoprosi Istorii ICPSS nr. 4

Se sipiireite dupii ten manuscrisintocmit de Wiinkoop

Tradus din limba german'ii

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. MAI 1915 81

71

CATRE S. N. RAVICI

Draga. tovarasa Olga,Miine voi trimite inca un articol pentru O.C. Sper ca

Kuzma sau sotia lui vor rnai rabda o zi : nu vor lasaOrganul Central pentru a trece la dusmani".


Corecturile articolului despre amnistie sint la dv. ? 96 Atiprimit articolul despre Monitor ? Asteptam corecturile.

Serial la 13 mai 1915Expediaai din Berna la Geneva

Publicatii pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

Se tiplireste dupa manuscri,

72


Dragi V. K.,Trimitern numarul *. Grigori sustine c va intra tot ma-

terialul. Eu cred ca nu.Daca nu intra, te rog sa scurtezi articolul despre so-

cial-dernocratia germank" din pagina inti (cred ca.' se potscoate vreo 20 de rinduri, aproape intreaga introducerepina la citatul din Preussische Jahrbiicher").

Cu o prieteneasca stringere de mini. i cu cele mai bunesalutari,

Sena intre 13 si 21 mai 1915Expediatd din Berna la Geneva


al d-tale, Lenin

Se tipareite dupd manuscris

* Este vorba de nr. 42 al ziarului Sotial-Demokrat" (a apirut la 21 mai 1915).Nota red.

www.dacoromanica.ro

82 V. I. LENIN

73


Scump 5. tovarasà,rnultumesc din inim5 pentru toata stfacluinta i aju-

torul dv., despre care imi scrieti n ultima scrisoare.Articolele dv. despre treburile din Scandinavia, atit cele

publicate in Nase Slovo", cit i cel scris pentru Kommu-rust" 97, mi-au sugerat urrnatoarea intrebare :

Poate fi aprobat5. i considerat5 just5 pozitia social-de-rnocratilor scandinavi de stinga care sint impotriva inar-rdarii poporului ? /n 1910 am avut cu Hoglund o discutiein aceast5 privintA si am autat demonstrez ca asta nueste o pozitie de stinga, nu este revolutionarism, ci pursimplu un filistinism de mic-burghez dintr-un col; uitat delume 98. S-au cuib5rit acesti mici burghezi scandinavi inmicile lor state, tocmai pe la polul nord, si se mindresc cufaptul cã pämintul lor se af15 peste nouI mari si !

Cum se poate admite ideea ca o clas5 revolutionar5 aflat5in preajma revolutiei sociale s5 fie impotriva inarm5riipoporului ? Asta nu este o lupt5 impotriva militarismului,ci o tendintI lasa de a te tine cit mai departe de marile pro-bleme ale lumii capitaliste. Cum poti adnnte" lupta declasá far5 a intelege ea in anumite momente este inevitabilatransformarea ei in razboi civil ?

Cred c5 ar trebui sà adun5m material in leg5tura cuaceasta chestiune si s adoptam in Kommunist" o atitudinecategorica impotriva acestui mod de a vedea lucrurile, ur-mind ca pentru lamurirea scandinavilor s5 publicati apoiacest material in limba suedez5 etc.

vrea s5 aflu mai detaliat ce credeti despre aceasta.Socot c5 Bruce Glasier n-ar fi un colaborator potrivit ;

desi are instinct proletar, el este totusi un oportunist insu-portabil. Nu stiu clack' vom putea conlucra cu el : dup5citeva zile ar incepe s5 se tinguie, spunind c5 a fost atras",ea' nu vrea si nu admite nimic de acest gen.

Açi vazut cartea lui David si cum apreciaz5 el manifestulnostru ? 99

VI

s5-i

taxi

si

As

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. IUNIE 1915 83

V-as ruga sa-mi scrie6 daca in tarile scandinave nu segaseste material referitor la lupta dintre cele cloudcurente n problema atitudinii faca de razboi. N u s-arputea stringe acolo materiale precise (pareri, aprecieri,rezolupi) care sa.' ofere posibilitatea unei riguroase confrun-tari a faptelor referitoare la tendintele ambelor curente ?Confirma oare faptele (dupa mine, da) ca. oportunistn

priviçi n ansamblu, ca aderenti ai unui curent sintin genere mai mult sovinisti decit social-democraci revolu-vionari ? Ce credevi, nu s-ar putea stringe i prelucra pentruKommunist" asemenea materiale ?

Cu o ca1dI stringere de mina i cu multe urari de bine,N. Lenin

P. S. Cine este acest Shaw-Desmond care a prezentat unreferat in tarile scandinave ? Nu exista un text englez alacestui referat ? E un revolucionar constient sau unulla Herve ?

Scrisd dupii 22 mai 1915Expediatd din Bernala Christiania (Oslo)

Publicatd pentru prima oard in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

74

Se tipdreite dup:i mantisclis

CATRE I. F. ARMAND

Dear friend *,

Ti-am scris de vreo doua ori, dar aici, marturisesc, nuprea sint noutavi. Din Rusia avem vesti destul de bune, pecare insa sper c n curind le vei citi singura' intregimecind vei veni aici. De ce nu scrii nimic despre durata, fie siaproximativa, a tratamentului fixat de dentist ? Satrebuie s calatoresti cu postalionul (pina la Fliihli circulade doua ori pe zi, la 9 dimineata si la 4 dupa-masa, iarpina la noi, la Sorenberg, numai o data pe zi, la 9 dimi-

* Scurnpi prietera. Nota trad.

in

4tii ca

www.dacoromanica.ro

84 V. I. LtNiN

neata ; i intr-un caz, g n celalalt, plecarea din Schiipfheim).Pentru cursa (adica pentru postalionul) de dimineata trebuiesa pleci din Berna la 5i/2 dimineam, cred, i sa astepti o orafi jumatate la Schüpfheim. Daca insa pleci la doua g 5 mi-nute din Berna, asa cum am facut noi, vei avea postalionnumai pina la Fliihli ; de acolo trebuie luata o trasura (inacest scop trebuie sâ telefonezi de la Schiipfheim ; e acoloun restaurant in spatele garii. Pentru 10 pf., stapinul restau-rantului ne va telefona aici, la Hotel Marienthal in Sören-berg, si va anunta cal yin musafiri la mine §i c trebuie satrimitem o trasura ; daca procedezi astfel, trasura va aveaposibilitatea sa ajunga in timp util la Fliihli g s te aducaaici).

Costa cu postalionul 1 fr. si 20 pina la Flühli + 2 frs. dela Fliihli Oda la Sorenberg.

0 trasura de aici costa 4 frs. de 1 persoana (6 frs. de2 persoane) de la Fliihli la Sorenberg.

Din motive inexplicabile, scrisoarea d-tale a trecut pe laLucerna. Nu inteleg de ce. Oare nu pentru ca ai scris So-renberg in continuare ? Sau poate ca ar trebui adaugat viaSchap fheim ?

Pe curind. Al d-tale, Lenin

P. S. Teri i-am scris lui Grigori ca 1-am invitat pe Grimmsa colaboreze la Kommunist". Azi am citit in NaieSlovo" 1(1° r5spunsul lui Trotki (catre revista Kommunist").Trebuie sa fim extrem de precauti invitindu-1 pe Grimm, casa nu ne lovim de un refuz. Spune-i asta lui Grigori.

Inca o rugaminte : daca-1 vezi pe Kasparov, roaga-1 sa afleadresa oficiala a biroului (de la Geneva ? sau de laBerna ?) prin intermediul caruia se pot trimite bani pri-zonierilor rug din Germania (si bani i scrisori, dar in spe-cial bani). Este foarte important sa am adresa oficiala, casal pot recurge la serviciile acestui birou g sa am certitudi-nea c. banii nu se vor pierde.

Inca un mic comision (mi se pare ca noi te-am impovaratcu prea multe comisioane i insarcinari, nu-i asa ?) : te ru-

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. IUNIE 1915 85

gam s ne cumperi sare de lamlie n cristale (Zitronensaure).Nu e bine sa pleci n vilegiatura dupci alvii ! !

De la Neufchâtel n-am primit incei nici unraspuns101.

Curios ! Au revoir *.Al d-tale, Lenin

Daca inainte de plecare ii vezi cumva pe Radek, intrea-ba-1 daca n-ar vrea s vina aici. Daca vrea, II vom invita.

Te rugam s aduci vreo 15-20 de exemplare din In-§tiintarea" referitoare la aparitia revistei Kommunist" 102.

Scrira dupa 4 innie 1915Expediata din Sarenberg (Elve;ia)

la Berns

75

Se tipareste pentru prima (sari,dupa manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Dear friend,

I am astonished that we have had no news from you manydays. I hope it is because you will come soon **. Inca un miccomision claci te-ai saturat de aceste comisioane de vile-giatura (am mustrari de con§tiinta, caci ti-au pricinuit preamulta bataie de cap), nu te ocupa de ele, voi comanda deaici dar daca treci pe la Kaiser cere-i sal-0 arate ni§temodele de plicuri mari (de marimea colii anexate la scri-soare sau de marirnea colii indoite in lungirne ori, lanevoie, in latime) pentru expedierea unor manuscrise vo-luminoase. Te rog sa cumperi citeva zeci de plicuri dinacestea, vreo 3 0 s zicern. In aceasta pravalie se gasescplicuri de cele mai variate modele (imi trebuie plicuri re-zistente, iar dintre acestea prefer pe cele ieftine), care sevind cite 10, 50 sau 100 de bucati.

La noi ploua iarag. Sper c. administratia cereasca i§i

* La revedere. Nota trad.** Scumpl prietenI. MS mirl cI de atita timp n-am mai primit nici o ltire

de la cl-ta. Sper cI aceasta se datore§te numai faptului cI in curind vei veniaici. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

86 V. I. LENIN

va epuiza toata rezerva de apa de prisos pina la sosircad-tale, iar dupa accea va fi timp frurnos.

Ti-ai luat ceva carti frantuzesti bune de la biblioteca(Stadtbibliothek *) ? Am citit aici Les Chatirnents" ** deHugo si am ramas multumit. Sint revoltat ca Biblioteca dinNeufchâtel nu mai raspunde odat'cil!

Au revoir ***.

Al d-tale, Lenin

Inca o rugaminte : pentru cazul c impreuna cu d-tavom intreprinde excursii lungi (nu e sigur, dar poate cadin cind in cind vom reusi totusi s plecam in asemeneacxcursii), ar fi bine sal stim care sint conditiile de cazarein cabanele Clubului alpinitilor elvetieni". Te rog decisa treci pe la biroul din Berna al acestui club (adresa n-ocunosc : o poti afla la Verkehrsbureau bureau de ren-seignements ****), sa iei prospecte i s ceri informatii ama-nuntite. Rasfoiesc adcsea Baedeker-ul i observ" de la dis-tanta viata in asemenea cabane la altitudinea de 2 5003 000 m, nu departe de hotelul nostru.

De ce nu ne scrii ce spune dentistul ? Cind vii ?Daca te duci pe la Stadtbibliothek, te sfatuiesc sa cer-

cctezi mai terneinic cataloagele in ceea ce-i priveste pe cla-sicii (poeti i prozatori) francezi.

P. S. La Clubul alpinitilor elvetieni" te rog s. afli :1) care sint preturile la cabane" pentru cei ce nu fac

parte din acest club ;2) daca se fac ascensiuni colective la altitudini mari

(3 000-3 500 m), cum i cind se fac ele etc.

Scrisa" dupii 4 iunie 19IfExpediata din Sörenberg (Elvelia).

la Berne

Se tipareite pentru prima oath'.dupii manuscris

* biblioteca or.15eneasci. Nota trad.** Pedepsele". Nota trad.

*** La revedere. Nota trad.**** biroul de voiaj biroul de informatii. Nota trad.

1

1

www.dacoromanica.ro

CATRE K. B. RADEK. IUNIE 1915 87

76

CATRE K. B. RADEK

Werter Genosse *,Se vede c scrisorile noastre s-au intilnit pe drum. In

timp ce d-ta imi scriai mie, eu te instiintam (printr-ocarte postala) c ti-am expediat Culegerea 1". Sper c le-aiprimit pe amindoua.

In legatura cu conferinta celor de stingaDin 1912 nu mai sint rnembru al Biroului socialist inter-

national (reprezentantul C.C. in B.S.I. este, din 1912, Mak-simovici, la Londra) 104. Dar se intelege C eu i Grigori vomface aici, in numele C.C., tot ce este necesar, tot ce trebuiefacut.

Imi scrii ca Grimm macht das (= ocoleste C.C. ?) ohneAbsicht" **

Hm, hm ! Es scheint mir wenig glaubhaft zu sein. IstGrimm wirklich ein Kind ? Nach zwei Konferenzen inBern ?? ***1°5

Desigur ns c d-ta, acolo la Berna, vezi mai bine lu-crurile i a fi bucuros daca pina la urma se va dovedi canu eu, ci d-ta ai avut dreptate.

Asadar, daca Grimm macht das ohne Absicht, chestiuneae cit se poate de simpla : Grimm trebuie s'a scrie ComitetuluiCentral (adresa oficiala este indicat n Organul nostruCentral : Bibliotheque russe. 7. Rue Hugo de Senger. 7. Ge-neve. Für das Kom. Central)

(Se poate scrie, fireste, i pe adresa mea ; e mai de-adreptul.)

Daca nu ne scrie noua, inseamna c procedeaza in modnecinstit (caci a-i scrie lui Maksimovici, la Londra,inseamna a pierde timp si a risca interceptarea scrisorii decatre politie !).

* Stimate tovarls. Nota trad.** Grimm o face (--ocole1te C.C. 1) neintentionat. Nota trad.

*** Asta mi se pare putin probabil. Doar nu e copil nspli doui con-ferinte la Berna ? ?". Nota trad.

**** Biblioreca rusi. Str. Hugo de Senger, or. 7, Geneva. Pentru ComitetulCentral. Nota trad.

.

sant.

www.dacoromanica.ro

88 V. I. LENIN

Noi insa nu-i putem face oferta : nu vrem s ne bagimtn sufletul nimanui. Asa ceva nu putem face !

S. trecem acum la fondul problemei. D-ta scrii : Dawird Grimm und vielleicht (?? sicher meines Erachtens !)auch andere die Sache so abwechseln (nur ? richtiger : zer-treten und verraten wollen, dass nur ein Aktionsprogramm(soil heissen : Ermattungsprogramm, un program de renun-tare la lupta, un program menit s ndeparteze pe munci-tori de revolutie, sd-i adoarmd cu o frazeologie de stinga)fiir die Stunde kommt" *.

Dupa parerea mea, cotitura" lui Kautsky + Bernstein'-F Co. ( + 500 + 1 000 + ??) este cotitura unor 'nisei careau simtit c rabdarea maselor a ajuns la capat, ca ei tre-buie" s faca o cotitura la stinga spre a putea continua s dinsele masele 106.

E clar.Renaudel, n L'Humanité", se radicalizeaza" si el ! !

Se vor aduna secaturile, vor spune c sint impotrivapoliticii de la 4 august" 107, ca &int pentru pace", Anpo-triva anexiunilor" felul acesta VOr a juta bur-gheziei s inabuse germenii starii de spirit revolutionare.

Din scrisoarea d-tale deduc ca. esti de aceeasi parere cumine.

Ergo **, programul nostru trebuie sa fie urrnItorul :1) sa mergem daca ne vor chema ;2) sa realizam din timp unirea celor de stinga",

adicda socialistilor care se declara pentru actiuni re-volutionare, impotriva propriului / o r guvern ;

3) sa le prezentam secaturilor kautskiste proiectul n o s -t r u de rezolutie (olandezii noi germanii de stinga0, dar asta nu e nici o nenorocire, cIci mai tirziu vorfi nu zero, ci toti !) ;

4) sa delegam 2-3 vorbitori la conferinta (daca reu-

* In acest caz, Grimm, ba poate ( ? ? dupl. pIrerea mea, cu sigurana 1)fi altii vor voi sa intoarel lucrurile in afa fel (numai 1 mai bine zis : sI InIbuse

si trIdeze Mcit Ia momentul de fari st. fie ham numai un program de actiune(mai bine zis : program de istovire...)". Nota trad.

** Prin urmare. Nota grad.

0

si... In

+ + +

4i I),

www.dacoromanica.ro

CATRE D. WIJNKOOP. IUNIE 1915 89

iefti s. obtii dreptul de a participa la lucrarile ei, acest lucruva fi posibil).

Nu s-ar putea s. gasim citiva germani de stinga care saia atitudine impotriva lui Kautsky & Co. ? pentru unasemenea program ?

Scrie-mi ce crezi despre acest program. In esenta, el esteindreptat impotriva stupidei si perfidei lozinci a pacii.

Te asteptam !Al d-tale, Lenin

Nu este oare clar ca C. 0. va fi alaturi de Dreh-scheibe *-Kautsky & Co. ? ? ? Ce crezi ?

esti sigur ca Grey + Bethmann-Hollweg nu le-au facutsemn" lui Siidekum Vandervelde : bieçi, e timpul sadeclarati pentru pace, altminteri va fi revolutie ? ? ?

P. S. Hotelul nostru (Hotel Marienthal) are tele fon(nr. 111). Daca e ceva urgent, cheama-ma : la 81/2 dimineataAnt intotdeauna acasa.

P. P. S. Trimite-mi, te rog, inapoi scrisoarea anexata dupace o vei fi citit **.

Scrisa dupes' 19 iunie 1915Expediati din Sorenberg (Elveiia)

la BernaPublicat4 pentru prima oard in 1930,

XIVCulegeri din Lenin`, vol.Se tipeireite duple manuscris

77

CA.TRE D. WI JNKOOP

Stimate tovarls,Girueta (Drehscheibe) Kautsky & Co. vor acum s1 po-

toleascr, cu ajutorul unei frazeologii de stinga si al uneiabandonäri pur verbale a politicii de la 4 august", fra-

***

textue girueta", aici in sensul de om nestatornic". Nota trad.Este vorba de scrisoarea lui V. I. Lenin acre D. Wijnkoop (vezi volumtd

de fatl, p. 89-91). Mora red.

Si

ht

+ vi

www.dacoromanica.ro

90 V. I. LENIN

mintarea revolutionara incipienta. Sintem acum pentrupace, vor spune acesti domni impreuna cu Renaudel tic Co.,cautind sâ convinga masele revolutionare sa se multumeascacu aceasta.

Se vorbeste de o conferinta a elementelor de stinga i emai mult decit probabil cà nemernicii de teapa lui Bernstein

Kautsky vor folosi aceasta conferinta pentru a insela dinnou masele cu ajutorul unui radicalism pasiv".

E foarte posibil ca oamenii de stat inteligenti din ambelegrupuri beligerante sa nu aiba acurn nimic impotriva cafeamintarea revolutionara incipienta sa fie potolita printr-unidiot program de pace".

Nu stiu daca social-democratii de stinga din Germaniasint deja destul de puternici pentru a putea dejuca manevraacestor radicali" pasivi (si latarnici). Dar noi i dv. sintempartide independente. Trebuie s intreprindem ceva : sa

elaboram un program al revolutiei, sa demascam idioataipocrita lozinca de pace, s-o combatem i s-o respingem, sa."vorbim deschis cu muncitorii, sa le spunem adevarul (farajosnicele tertipuri diplomatice ale somitatilor lnternatio-nalei a II-a). Iar adevarul este acesta : ori esti pentru intre-tinerea sprijinirea framintarii revolutionare incipiente (inacest scop e nevoie de lozinci care sa propage revolutia,razboiul civil, crearea organizatiei ilegale etc.), ori esti pen-tru potolirea ei (in acest scop e nevoie de lozinca pacii, decondamnarea" anexiunilor", poate i dezarmarea etc. etc.).

Istoria va dovedi c dreptatea a fost de partea noastra,adica a revolutionarilor in general, si nu neaparat de partealui A sau a lui B.

As don sà tiu daca dv. (partidul dv.) aveti posibilitateatrimiteti un reprezentant (care sa cunoasca una dintre

cele trei limbi principale) ? $i daca ati fi de acord ca celedoua partide ale noastre s. propuna oficial (in scris sauoral ; mai bine ar fi ,si oral) o declaratie (sau o rezolutie)comuna ?

Daca dificultatile sint de ordin exclusiv financiar, co-

i

sa

si

si

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. Z1NOVIEV. IUNIE 1915 91

municaci-ne precis de ce suma aveti nevoie : poate vomfi in msur sa v ajutam.

Cu salutari cordiale, al dv., N. LeninAdresa mea :

WI. UljanowHotel Marienthal in Sörenberg(Kanton Luzern). Schweiz

Scris2 intre 19 iunie i 13 iulie 1915Expediatil la Zwolle (Olanda)Publicatii pentru prima nail

la 21 ianuarie 1949,in ziarul Pravde nr. 21

Se tiplrette dupd manuscrisTradus din limba germana

78


Scumpe prieten,lçi trimit o nota pentru rubrica Bibliografie" a revistei

Kommunist" daca aceasta va avea o astfel de rubrica, iardaca nu, se va publica separat 108.

Trimite-mi, te rog, nr. 2 din Izvestiia C.O." 1" ; eunu-1 am.

N-am primit nici culegerea (scoasa de cadeti), nici arti-colul lui Kollontai 110.

Içi voi trimite cu placere Die Neue Zeit", dar cu con-ditia ca d-ta s te debarasezi de revolfatorul d-tale egois m.Eu ti-am scris despre toate cartile nou aparute, in timp ced-ta nu mi-ai scris despre nici una dintre cartile cumparatela Frank ! ! !

Ieri i-am trimis lui luri o carte postala pe adresa de peFriedrichstrasse : daca n-a primit-o, s-o ceara de la posta.Sint revoltat ca Juni nu raspunde, iar eu nu vad articole pen-tru Kommunist".

Multe salutari. Al d-tale, L.

Anexez o scrisoare, cu rugamintea de a mi-o restitui.

www.dacoromanica.ro

92 V. I.LENIN

Astept sa-mi restitui rezolu0a Clubului internationalisti-bor celala 1 t material pe care ti I-am trimis.

In privinta C. 0. nu stiu ; ar trebui vazut ce scrie lz-vestiia".

Nu avern adresa lui P. P. *.Adresa : Mr. MetcUriacoff M on tp ellier 6 rue

J. Draparnaud, 6.

inainte de 24 iunie 191$ExPediata din Sdrenbergla Hertenstein (Elve;ia)

79

Se tiparege pentru prima oara,duly& manuscris


Draga V. K.N-ai curnva posibilitatea sa-mi trimiti nr. 2 din Iz-.

vestiia C. 0." ? Am mare nevoie de el. Sper c aveti baniinecesari pentru a ne trimite toate cartile noi care apar laGeneva ? Daca nu, te rog s ne scrii i ti vom trimiteimediat.

Cum te-ai aranjat pe timpul verii ? Faci plimbari cubicicleta ? Te sfatuiesc s faci at mai multe daca sepoate, sà faci i bai) ; o s te vindeci. Multe salutari Olgai ;idem lui N. K.

Al d-tale, Lenin

P. S. Se pare ca aici tratamentul Nadiei d rezultatebune.

ScrisaExpediatil

la 24 iunie 1915din Sörenberg (Elvesia)la Geneva

Publicata pentru prima oaril in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. Xl

* Este vorba de P. P. Masloy, Nola red.

Se tipareite dupa nrs micro

§i

Scrisa

(§i,

www.dacoromanica.ro

CA' Ekt. 6. E. 2INOVIEV. IIJLIE 19B 93

80


Scumpe prieten,/ti trimit Die Neue Zeit".Am citit Izvestiia". Splendid ! /n special cele scrise

despre NaFe Slovo" 112 Acum e nevoie de 0. C.Scrie-ne cum planuiti s repartizati temele. Eu a vrea

s51 iau tema infringerii" si a aliantei dintre Potresov + C.O.Ciheidze vs * Nase Slovo".In ceea ce priveste egoismul", comiti... o mica' denatu-

rare a faptelor. Mi-ai trimis din ceea ce ai avut. Eu insIn-am avut nimic ! ! Ti-am trimis toate titlurile de ca'rti noi,pe cind d-ta nu mi-ai trimis nici unul pin'a in prezent.

Am primit nr. 2 al revistei Nase Delo" '13. Ti-1 voi tri-mite dup5. citirea lui i dup 5. ce imi voi scoate din el pasa-jele de care am nevoie.

Ce s-a intimplat cu articolul lui Radek ? Nu ne duce oarede nas ? Cu Aleksandr ne af15.'m in tratative. lar d-ta ?

Pentru visine hi vom fi recunoseatori cu totii (nu numaidoamnele). De ce nu ne scrii daca ai de gind s vii aicipentru o ascensiune pe Rothorn ?

Scrisii dupa 24 innie 1915Expediatil din Sorenbergla Ilertenstein (Elveria)

Multe saluari.Al d-tale, N. Lenin

Se tipiireste pentru prima oarii,dupa mannscris

81


Scumpe prieten,Am primit articolul si 1-am i citit ; acum ii trimit

lui Buharin.Din nota referitoare la Trotki trebuie, fireste, scos acum

pasajul privmd impartirea voturilor in cadrul redactiei re-

* versus fall de. Nom mad.

www.dacoromanica.ro

94 V. I. LE NI N

vistei Kommunist". Dar trebuie oare sa scoateti §i tot ce sespune acolo despre fractiunea Ciheidze ? ea doar constituieelementul central al situatiei politice i pentru untimp destul de indelungat.

Pentru vi§ine multe, multe multumiri din parteatuturor !

Carti noi nu am, nici tn francez i nici in alte limbi,ap, c n aceasta privinta, oricit te-ai suci i te-aitot nu scapi.

Titlul" : La Chesnais : Le groupe socialiste du Reichs-tag et la declaration de guerre" (Paris. 1915, L'Huma-nite", 1 fr. 50) *. J voi ruga pe Gr4a sa-ti trimita cartea.

Anexez o scrisoare de la Radek : ii scriu ** ca Grimm tre-buie sa se adreseze Comitetului Central. Noi nu trebuie sane oferim singuri. Cotitura lui Kautsky & Co. este cotituraunor oameni de nimic, care cu fraze de stinga vor sa abatape muncitori din calea care duce la revolutie. Este clan

Lui E. F. i-am trimis o telegrama prin care 1-am chemats. vina aici, precum §i o scrisoare. Functii nu trebuiedam, dar de impacat trebuie, firqte, s ne impacam, §i noide mult cautam" s-o facem. Cel mai bine ar fi s vii aicicu bicicleta. Prin Schiipfheim se poate venifoarte lesne(coborirea pina la Filihli dureaza, 20 de minute ! !). Comu-nica-ne numarul telefonului d-tale (sau a unuia din vecina-tate) ca s te pot in§tiinta de sosirea lui E. F. Numarulnostru de telefon este / 1 1 (Hotel Marienthal).

Cel mai bine e s telefonezi la 8 §i jumatate dimineata.Daca nu-mi comunici numarul d-tale de telefon, içi voi te-legrafia (Kommt *** in ziva de) ; asta va insemna : vino casa te ntlneti cu E. F.

Salutari la toata lurnea.Al d-tale, N. L.

Scris5 inainte de 5 inlie 1915Expediatii din Siirenbergla Hertenstein (Elvelia)

Se tipareste pentru prima otu'd,dupti rnanuscris

* La Chesnais. Grupul socialist din Reichstag si declararea razboiului" (Paris1915, L'Humanite", 1 fr. 50). Nora trad.

** Vezi volurnul de faca, p. 87-89. Nota red.*** veniti. Nota trad.

invirti,

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. IULIE 1915 95

82


Scumpe prieten,Sint foarte mirat ca, din motive inexplicabile, n-ai venit

la intilnire.Nu a trebuit s ne impacam, pentru ca musafirii au fost

extrem de pasnici (numai pe Kamenev vrea unul dintre eisa-1 excluda din partid). Am ajuns la o invelegere deplina(fara functii) 114.

Traducerea nu prea buna a articolului lui Radek (par-tea I e plicticoasà) (dar necesard totusi pentru tinuta)am trimis-o lui N. I. 115

Apropo, musafirii m-au convins ca nu face sa vor-bim in presa despre divergencele noastre in cadrul redaclieirevistei Kommunist" (ca eu si d-ta am votat impotrivalui Trocki). Au dreptate. Taie acest pasaj!!

Ch priveste fractiunea Ciheidze "6, consider ca trebuiepornim o campanie impotriva ei. Ca atare

(dupa scoaterea pasajului referitor la votare), eu ridicdin nou problema publicarii articolasului meu O ex-perienca. instructiva" (discucia cu musafirii a aratat Inca odata ca elementul central al situ4ei politice 11 constituie inprezent fractiunea Ciheidze).

N. B. Lui Maslov nu-i raspunde nimeni la noi ! ! Poateca Radek ar scrie macar o recenzie ? 117

Cu cele mai bune salutari,al d-tale, Lenin

Nu stiu de ce o fi tacind Radek ! ! Mai astept pucin.Açi primit nr. 2 al revistei Nase Delo" si al Izvestiei" ?N-ar fi oare cazul se7 traducem din Gorter capitolul re-

feritor la Kautsky & Co ? Cred c da !Trimit articolul lui Abram 118. E u sint pentru. E

nevoie de fapte §i nu numai de tactica". Articolul lui con-

www.dacoromanica.ro

96 V. I. LENIN

tine o utila infirare de fapte. Pe alocuri 1-am corectat. Re-comand ca din motive de conspiravie (pentru securitatea au-torului) sa fie semnat A. B.

P. S.Pentru eventualitatea ca te vei decide sa vii, completez :

Schüpfheim 720 m, Fliihli la 8 km de acesta 893 msi Sorenberg la 10 km de Fliihli 1 165 m. Drumul ebun pentru vehicule.Cubicicleta se poate urcaVs din drumul de la Fliihli Oda' la Sorenberg. (Coborirea'Ana la Fliihli = 20 de minute cu bicicleta.)

P.S. Unde ai ajuns in tratativele d-tale cu. Iuri In privintabanilor pentru transportul de literatura ? Aleksandr se pre-gateste. Scrie-ne cit si cind putem primi.

P. S. Cum a ramas cu colaborarea lui Karpinski ? Mi separe ca e suparat.

Cele de mai sus au fost scrise ieri.leri n-am avut timp sa expediez scrisoarea. Am prirnit

Vorwarts" -I- Adler. Multe multumiri !N. I. cere articolul lui Abram.Trirnit articolul si recenzia lui N. I. (cu observa%ii) 110 .Recomand ca recenzia sa fie publicata la rubrica In-

sernnari". Daca va trebui sa alegem, ma pronunt pen-tru N. I., nu pentru Abram.

Anexez o scrisoare primita de la Radek. Cred ca trebuiesa ne apucam cu amindoua miinile de planul editarii uneiasernenea brosuri 120. li scriu lui Radek.

Propun sa scoatem o brosura cu titlul Atitudinea social-democratiei ruse fa.%a de razboi" : 1) Manifestul ; 2) Re-zolutia ; 3) Un articol anume consacrat lozincilor etc. ; 4) Unarticol consacrat istoriei sciziunii din P.M.S.D.R. si Frac-tiunii muncitoreiti social-democrate dinRusia ((articolele din 0. C. nu mergcitufi de Pu-tin)). Sa ne intelegem deci cit mai repede si sa. repar-tizcim temele.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. IULlE 1915 97

Ce ar fi sa-i cerem lui Juni bani pentru editarea acesteibrosuri ? E ceva foarte important.

Salutari la toata lumea. Al d-tale, LeninAvevi acolo Voprosi Strahovaniia" 121 nr. 3 si 4 ? Daca

nu, vi le vom trimite de aici.

Scria dup2 5din

iulie 1915ExpediatX Sorenbesgla Hertenstein (Eltretia)

Se tipIreste pegtru prima parrs.dupa manuscris

83


Lui Grigori

Te sfatuiesc insistent sa refaci radical sfirsitul arti-colului d-tale (Lemberg) etc. (la asemenea teme nu ebine sg cazi in patos, sung fals).

Adana raspunsul nr. 2 (dat de Izvestiia") la puncteleformulate de C. 0." pentru impacarea sociallovinistilorfrancezi cu cei germani (in special), a sovinismului bundist(snapanul de Ionov) cu cel al snapanilor din Caucaz (pentruunitate" cu An ! !) (Note sau P. S.).

Nadia e foarte mirata c nu-i restitui o scrisoare de careare nevoie (pentru 0. C.) si c nu-i rgspunzi!??!

Vreau sa cer ca raspunsul catre Trovki in problemafracçiunii Ciheidze sa fie pus la vot in cadrul re-dacviei Komrnunist-ului" 122. N-au decit s voteze contra !

(Atunci ii vom da la Social-Demokrat".)

Inca ceva in legatura cu venirea d-tale : drumul de laSchiipfheirn la Lucerna de asemenea coboarg inpanta ; cred ca se poate merge pe bicicleta f gra a pedala

Trimit trei materiale pentru 0. C. Cine va vine legaturacu tipografia ? Scrie-ne.

Stria inainte dedin

11 iulie 191$Expediata Sorenbergla Hertenstein (Elvetia)

Se tipiireite pentru prima oarii,dup2 manuscrss

/

www.dacoromanica.ro

98 v. I. LENIN

84


Içi trimit carnetul de insernnari : Inessa te roaga s i-1restitui dupa ce-1 vei fi transcris *.

Içi trimit o scrisoare primita de la Wijnkoop. Resti-tuze-mi-o imediat (daca gasesti ca e util s-o arati luiIuri, arata-i-o). Eu rn voi agava cu amindoua miinile deacest mic nucleu" al unei Internationale de stinga. Trebuiesà depunern toate eforturile ca sa ne apropiem deei 11 tot zoresc pe Radek sa traduca rezoluOile de laBerna **.

tçi trimit inceputul ciornei brosurii, ca sa cademde acord" asupra modului cum sa lucram mai departe inasa fel, incit sa rezulte o lucrare unitara" scrisa de doiauthri (daca gase,sti c e utils-o arati lui Iuri,arata-i-o : poate c pentru aFa ceva vor da parale. Dacanu vor consirnti s dea, nu merita s at-4i ciorna) 123

Observaviile te rog si le trimici pe o hirtie separata.Restituie-mi-o imediat.Cred ca dupa prelucrare poate sa iasa o sinteza de ar-

gurnente si materiale expuse intr-o forma popu1ar i foarteimportante atit pentru Rusia, cit i pentru Europa.

Salutari. Lenin

Ar trebui ca Zina sa mai faca citeva copii dupa dareade seam'a.' cu privire la Vorkonferenz 124 Doar trebuie sa letrimitem ! !

Scrisa intre 11 si 30 iulie 1915Expediata din Sorenbergla Hertenstein (Elvetico

Se tipareste pentru prima oara,dupa manuscris

* Nu s-a putut stabili despre ce este vorbaBucuresti,

aici.Editura

Nota red.** Vezi Opere complete, vol. 26, politicl, 1964, ed. a doua,

p. 160-166. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E ZINOVIEV. IULIE 1915 99

85


La noi se afla in prezent Ludmila (pleaca in Rusia). De laParis ne-a sosit o noutate : Trocki 8z, Co. vor sa organizeze,irnediat dupa conferinva internavionala a celor de stinga, oconferintl a rusilor (adica, probabil, C.O. + C.C. + NaseSlovo"). Mai intii, la conferinta celor de stinga, sâ accepte orezolutie comuna de stinga", iar apoi (dupa ce va fidemonstrat astfel stingismul grupului Nase Slovo" si alC.O., care, dupa cum se crede, va vota orice Mädchenfur alle *) ne propuna (de fac5. cu toti" ?) s participamalaturi de ei la o conferinta comuna a rusilor, iar in caz derefuz din partea noastra s foloseasca impotriva noastraacest refuz...

Nu e proasta intriga ! Opreste-li imediat o copiedupa proiectul lui Radek 125 (pe care te rog s mi-1 restituifara intirziere !) i sa ne gindim bine ce tactica s adoptam.

Sa-i propunem imediat lui Radek sa faca modificari ?(+ lupta hotarita impotriva oportunistilor ; rAz-boiul civil ; desparcirea de oportunisti). Sau s prezen-tarn proiectul nostru i, dupa ce va fi respins, sa votam pen-tru cel al lui Radek ? Sau si una si alta ?

Impotriva participarii grupului Nase Slovo" sa depunemun protest scris (doua motive : 1) se admit partide ei nusint partid sau paqi de partide". N-au decit sa spuna casint o parte a C.O. 2) dubla reprezentare : Martov faceparte si din C.O. si din grupul Nase Slovo").

Toate acestea trebuie facute neaparatTrebuie de asemenea sa pregatim o delegatie a C.C. in

care sa fie reprezentate toate limbile : Inessa pentru fran-cez i engleza, pentru germana pe cine s luam ? Daca Kin-kel a plecat, n-ar fi cazul sa-1 luam pe Haritonov din Zu-rich ? (Se pare ca Ludmila ar vrea sa mearga, dar...). Care

* femeie pentru toti. Nota trad.** Sau sI ne prezenelm cu o delegatie de trei membri din partea Comitetului

organizatillor din strainatate (in afarl de cea de trei membri din partea ComitetuluiCentral) i sI cerem i pentru ei drept de vot. Cu ce e mai bun grupul Na,,eSlovo" ? Idem organizatia de femei.

**.

st

www.dacoromanica.ro

100 V.I.LENIN

vor fi cheltuielile ? Unde se va tine conferinta ? Va duramult ? S ne gindim din timp la toate aceste lucruri.

Trebuie sa adunam cu grija toate documentele despreCiheidze & Co. (impotriva lor). Daca cei de stinga (Ra-dek -I- Thalheimer + Wijnkoop ? ?) ne vor ruga s. neintilnim neoficial pentru o discutie" cu grupul Na,seSlovo", nu ti se pare ca nu in orice imprejurari vom putea sarefuzam ? (trebuie s adunam, de asemenea, orice documentein general. Sà stabilim din timp, prin scris, ce trebuie facutin acest scop).

Nu crezi c ar trebui s incepem s pregatim i noi unproiect de manifest tot atit de amanuntit ca cel al lui Radek,dar care sa contina i o declaratie de razboi impotriva opor-tunismului ? Sau s adoptam ca baza de discutii proiectul luiRadek ?

Am scris lui Kollontai * i lui Blagoev. Ii scriu i luiWijnkoop : face, nu face treaba lui, dar eu mi-am fkutdatoria.

Scrie-i lui Grimm s t e anunte telegrafic daca va fiInca o Vorkonferenz (s-ar putea ca ei s-o hijghebeze, cacialtfel unde, cine i cind va stabili componenta etc. ?). N-artrebui oare sa-iscriem de asemenea lui Grimm cal e dator sainstnnteze imediat (pentru orice eventualitate) pe tovarasii destinga din Norvegia i Suedia ? Ar trebui ! ! (Adresa : prinFru A. Kollontay. Turisthotel. Holmenkollen. Kristiania.Norwegen.)


P. S. S-ar putea de asemenea ca aceasta conferinta sa fieo incercare de a pune fata-n fata" pe Kautsky i pe Re-naudel pentru pace" intre ei ? ? Atunci vom face scandal sine vom retrage, prezentind in prealabil un protest.

Toate insemnarile mele (pentru Kommunist") trebuie tri-mise lui Juni. Articolul lui Kamenski trimite-mi-1 mie. Re-comand ca nr. 1 (96 p.) sà apara in august 1915 126 Nr. 2 (inseptembrie 1915), tot 96 p. Articolul lui Gorter sa fie publi-

* Vezi volumul de fatl, p. 102-104. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E ZINOVIEV. IbLIE 1915 101.

cat in nr. 2. Pe Varin 1-am salvat in proportie de 9/10 : tiacedeaza numai cind ii ameninti. Acest articol va intrain nr. 3.

Scrisa dupa 11 iulie 191$Expediata din Siirenbergla Hertenstein (Elvelia)

Publicata pentru prima oar2 in 1960.In revista

Novaia i Noveisaia Istoriie nr. 2

86

Se tipareste dupa inanuscris


Scumpe prieten,Ai primit un articol pentru O.C. §i (restituit) articolul

lui Abram ?Mai trimit ni§te articolw pentru Kommunist". (Eu so-

cot a nu trebuie s ne temem c revista va fi prea volumi-noasa. Trebuie inserat neaparat i articolul lui Abram. Enevoie de fapte. Revista trebuie sa.' fie multilaterala. E maibine ca nr. 1 sa fie mai complet. La nevoie dam un spor de5°/o i angajam inca un zetar.)

Ii trimit material pentru O.C.Calculeaza formatul (e clar c acum O.C. va avea un for-

mat mai mic ?) i s ispravim odata.Cred c acum nu vom avea o conferinta a celor de stinga :

Kautsky & Co. vor convoca o conferinta generale'.Radek tace.Nu Ant de acord cu sfigitul articolului d-tale (despre

Naqe Slovo"). Pacea", a§a cum o concepe New Slove ,trebuie criticata n termeni de 100 de ori mai vehementi. Nutrebuie s. ne justificam (nu importr, noi recunoa§tem"),ci s. atacam : Nw Slovo" debiteaza fraze goale desprepace", cdutind o pace cuIn gura lor, pacea inseamn a. pace cu

Trebuie sL aratam (A s dezvoltam ideea) ca opace f a r conditii este un nonsens, o fraza goala, oinepti e. Apoi trebuie dezvoltata ideea ca pentru masaneluminata pacea are aka. semnificatie (a la gaponiada" 127).

www.dacoromanica.ro

102 V. I. LENIN

dar ca lozinca de partid este o in§elatorie. Sintem pentruparticipare la sindicatele gaponiste, dar impotriva lozincilorgaponiste". A§ fi de parere sa ne mai scriem despre aceasta.

Al d-tale, Lenin

Ivi trimit scrisoarea lui Fridolin. Recomand sa fie invitat ;comunica-mi daca-i scrii d-ta sau vrei, poate, sa-1 sum eu.((Te rog sa-mi restitui toate scrisorile lui Radek, Fridolinetc.))...

Asa-i ca nu mi-ai comunicat toate titlurile" cartilor noipe care le-ai primit ? Sau poate c gresesc ? ?

Cred c ar trebui s. ne procuram cartea lui Aleksinski LaRussie et la guerre" *.

D-ta ce crezi ?Eu socot ca in Komrnunist" e mai bine ca Bibliografie

si insemnari" s n u fie semnate (pentru variatie si pentru ase evita repetarea acelorasi nume).

Puneti la vot aceasta propunere. Daca vrea, Iuri poatepastreze semnatura (Piotr Kievski") : propun ca

nota 128 lui sa fie publicata la aceeasi rubrica.

Scrisil dupii 11 iulie 1915Expediatii din Sorenbergla Hertenstein (Elvetia)

87

Se tipareite pentru prima oarli,dupd manuscris

CATRE A. M. KOLLONTA1

Scumpa tovarasa,Pregatirile in vederea convocarii unei conferinte a celor

de sdnga" progreseaza. 0 prima Vorkonferenz ** a si avutloc, iar a doua, decisiva, va avea loc foarte curind. Esteextrem de important sa-i atragem pe social-democratii destinga din Suedia (Hoglund) §i din Norvegia.

Fid buna si scrieti-mi (1) daca punctul nostru de vedereconcorda cu al dv. (sau al dv. cu cel al Comitetului Central),

* Rusia i rlzboiul". Nota trad.** conferina preliminarL Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAL HJLIE 1915 103

iar daca nu, in ce constau deosebirile de pareri, §i (2) dacaavi fi dispusa s v asumati sarcina de a-i atrage pe scandi-navii de stinga".

Ad 1. Pozi%ia noastra va este cunoscuta din Sovial-De-mokrat". In ceea ce privqte treburile ruse§ti, noi nu nedeclaram pentru unitate cu fractiunea Ciheidze (a§a cum vor

Trotki, i Comitetul de organizare, §i Plehanov 8E Co. ;vezi Razboiul"), caci asta ar insemna camuflam i sa-iaparam pe cei de la Naw Delo". In treburile internavionalenu ne declaram pentru o apropiere de Haase-Bernstein-Kautsky (caci in realitate ei vor unitate cu Siidekumii§i camuflarea lor, vor sa se limiteze la o frazeologie destinga, fara a schimba ceva in vechiul §i putredul lor partid).Nu putem fi pentru lozinca Øcii, deoarece o conside-ram arhiconfuza, pacifista, mic-burgheza ; noi vedem in eao lozinca care vine in ajutorul guvernelor (cu o mina ele arvrea sa fie acum pentru pace" ca s poata ie§i din impas)§i care frineaza lupta revolutionara.

Dupa parerea noastra, social-democravii de stinga trebuievina cu o declara0e ideologied comuna, care (1) sa con-

damne neap.arat pe sociallovini§ti §i pe oportuni§ti ; (2) saprezinte un program de actiuni revoluvionare (nu are preamare importanca daca vom spune razboi civil sau actiunirevolucionare de masa) ; (3) sa se pronun;e impotriva lo-zincii apararii patriei" etc. 0 declaracie ideologica a ele-mentelor de stinga" din citeva tari ar avea o importamaurteua" (bineinteles daca nu va fi conceputa in spiritul rezo-luviei plate care, la propunerea Clarei Zetkin, a fost adop-tata la Conferinta femeilor de la Berna : Zetkin a ocolitproblema condamnarii sociallovinismului ! ! din dorima dea pastra pacea" cu alde Siidekum §i Kautsky ? ?).

Daca nu sinteti de acord cu aceasta tactica, scrievi-mi ime-diat citeva cuvinte n acest sens.

Daca insa sintevi de acord, apucati-va s traduce0 (1) ma-nifestul C.C. (So;ial-Demokrat" nr. 33) * §i (2) rezolutiilede la Berna (Sotial-Demokrat" nr. 40) ** in limbile suedeza

* Vezi Opere complete, vol. 26, Bucuregi, Editura politic5, 1964, ed. a doua,p. 13-22. Nota red.

** Op. cit., p. 160-166. Notts red.

sisag

sa

www.dacoromanica.ro

104 V. I. LENIN

norvegian i luati legatura cu Hoglund ca s aflati dacaei ar fi de acord ca pe aceasta baza (pentru chestium deamanunt, bineinteles, nu ne vom desparti) sa pregatim o de-claratie (sau o rezolutie) comund. Toate acestea trebuiefacute in mare graba.

Asadar, astept raspuns.

Scrisa dupa 11 iulie 1915Expediatii din Shrenberg (Elvesia)

la Christiania (Oslo)Publicat8 pentru prima oaril in 1924,in Culegeri din Lenin°, vol. II

Multe salutari. Al d-tale, Lenin

Se tipAreste dupi manuscris

88

CATRE K. B. RADEK

Cea de-a doua Vorkonferenz a fost fixata pentru ziva de7 august. Intr-o scrisoare ma tem sa scriu despre asta, cacis-ar putea ca ea sa cada n miinile cui nu trebuie. Poate veiscrie d-ta pe o anume cale sau, poate, vei rasa sa se inteleaga(sehr bald *) ? Trebuie sa ne gindim bine cum sa procedatn,ca sa nu Incalcam regulile conspiratiei.

intre 12 si 18 inlie 1915Expediatii din Sörenberg (Elvejia)

la BernaPmblicatti pentru prima oaril in 1930.in Culegeri din Lenin', vol. XIV

Se tipireste dupt2 manustris

89

CATRE K. B. RADEK

Werter Genosse **,Içi trimit o scrisoare cu privire la Vorkonferenz" 1.Scoate-ti o copie pentru Lichtstrahlen" sau roaga-1 pe

Wijnkoop (daca ei sigur de promptitudinea lui) s-otrimita el.

* foam curind. -- Nora trad.** Stimare rovar4 Plata trad.

Scrisa

www.dacoromanica.ro

CATRE K. B. RADEK. 15 IULIE 1915 105

Toate acestea vertraulich * Promite-mi ca nu vei spunenimic lui Grimm, Balabanovei sau lui Trotki si in generaln imanui !

Citeste scrisoarea mea catre Wijnkoop i expediaz-o **.Sper c ai expediat-o pe cea dinaintea ei ! Raspunde-mi deindata in citeva cuvinte.

In privinta social-democratilor de stinga din Germania,parerea mea este urmatoarea : ori se vor uni acum (fie sinumai pentru o luare de pozitie pe plan ideologic innumele unui grup anonim Stern" sau in orice alt mod :muncitorii vor adera apoi la acest grup), ori va trebuis. renunfam la ei.

(Imi dau seama c Lichtstrahlen" nu poate lua pozitiefatis. Dar de ce nu s-ar putea ca un grup Stern", formatdin X + Y +Z, s adopte niste rezolutii sau unmanifest?? Iar dupa aceea s le difuzeze neoficial si insecret ?)

Nu inteleg cum de-ai scdpat Vorkonferenz de la Berna ! ? !Si ma mai mustrai pe mine ! ?

Al d-tale, Lenin

P. S. Nu vi-e greu s citesti ruseste ? In%elegi t o tul?P. S. Trimite-i, te rog, direct lui Wijnkoop rezolutiile de la

Berna (in traducere daca ai o copie) ; iar de nu, trimite-leaici : vom scoate noi o copie.

Ar fi extrem de important ca noi amindoi sa avem oconsfatuire neoficiala cu o parte din social-democratii destinga din Germania. N-ai putea organiza d-ta o asemeneaconsfatuire ? Apropo, n-ai vrea sa vii pe aici ?

Scrisd la 15 iulie 1915Expediati din Sorenberg (Elvelia)

la Berna

Publicatd pentru prima oard in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIV

* In mod confidential. Nota trad.** Vezi volumul de fata, p. 106-107. Nota red.

Se tipdrefte dupl. manurcris

N.B.

www.dacoromanica.ro

106 V. I. LENIN

90

CATRE D. WI JNKOOP

Sorenberg, 15. VII. 1915Stimate tovar4,

trimit o dare de seama asupra lucrarilor conferinteipreliminare de la Berna, intocmità de tov. Zinoviev, repre-zentantul nostru. V rugarn s-o dati spre citire tovara§ilorPanneckoek §i Gorter §i s ne comunicati cit mai curind cuputinta parerea dv. §i a partidului dv. (sau hotarirea lui).

Eu socot cà aceasta conferinta preliminara este extremde importanta §i de utila numai in sensul ca a aratat defi-num rolul curios" (ca s folosim un termen blind) al unoradintre social-democratii germani de stinga" (§i in special ald-nei Clara Zetkin). Acum citeva luni 1-am intrebat pe unuldintre social-democratii germani de stinga", in prezentatov. Radek, cu cine va merge Clara Zetkin in caz de sci-ziune : cu partidul vechi sau cu cel nou (adica cu partidulrevolutionar, §i nu national-liberal, cum e cel de astazi). Cuvechiul partid", a raspuns fara ezitare acest social-democratgerman de stinga".

Tovara§ul Radek s-a suparat rau pe acest german destinga §i m-a asigurat c gre§e§te, ca Zetkin va fi sincer §icategoric de partea celor care lupta impotriva mir§avilorsociallovini§ti germani.

Acum aceasta' controversI e definitiv solutionata, dar nuin favoarea lui Radek. Zetkin vrea s mearga impreuna cuHaaseKautsky, iar HaaseKautsky vor unitate" (cuSiidekum ; despre asemenea unitate noi spunem in ruse§te :unitatea slugilor, scindarea revolutionarilor", adica' unita-tea cu burghezia nationala, scindarea clasei muncitoare in-ternationale) ! ! Sint convins ca aceasta conferinta destinga" cu Zetkin, cu Haase, fara Lichtstrahlen" i faratribuni§ti" e fatarnicie de cea mai pura speta ; sensul eiobiectiv nu este altul deck acela de a intari, printr-un si-mulacru de lupta a celor de stinga" (a la Zetkin) impo-

VI

www.dacoromanica.ro

CATRE D. WIJNKOOP. 15 IULIE 1915 107

triva celor de dreapta" (whigii i toryi Angliei moderne !),temeliile vechiului i mirsavului partid.

Daca nu vrem sa scapam acest moment extrern de impor-tant, trebuie s ntreprindem ceva i chiar cit se poatede urgent (irnpreuna cu tribunistii 1 cu unii dintresocial-democratii germani de stinga, dar nu d la Zetkin,poate chiar cu partidul leton i cu social-democratia poloneza(cu asa-numita opozitie).

Tovarasul Radek a promis s. traduc n germana rezolu-tiile noastre *. Manifestul nostru (al Comitetului Central)va e deja cunoscut (a fost publicat, din pacate cu prescur-tari, n ziarul dv. Tribune" "°). In cartea sa, David citeazadestul de constiincios acest manifest (cu o constiinciozitateaproape de necrezut pentru un oportunist). V trimitem tra-ducerea facuta de Radek si v rugam sa ne comunicati, dtmai repede cu putin0, daca socotiti ca e utilpregatim o rezolutie comun i s publicam o declaratiecomuna de protest impotriva conferintei celor de stinga"(Zetkin & Co.). Eu cred ca, intr-o forma sau alta, o vomface.

Cu cele mai bune salutari,N. Lenin

P. S. Va rog sa-1 puneti n curent cu acest proiect i pe to-varasul Luteraan, impreuna cu care am mai luptat cIndvaimpotriva mlastinei" (a centrului) (fireste, dna yeti con-sidera util sa-i aratati i lui scrisoarea).

Wl. Uljanow in Sorenberg (Kanton Luzern), Schweiz.Toate acestea slut strict confidentiale !

Expediatli la Zwolle (Olanda) Se tip/ireite pentru prima oara,dlegt manuscris

Tradus din limba germana

* Este vorba de rezoluriile conferintei de ?a Berna a secriilor din strlinitateale P.M.S.D.R. (vezi V. I. Lenin. Opere complete,

Nota red.vol. 26, Bucurepi, Editurapolitica', 1964, ed. a doua, p. 160-166).

i posibit sk

www.dacoromanica.ro

108 V. I. LENIN

91


Draga V. K.,Iti trimit o copie dupa articolul d-tale "1. Mie mi-a placut

foarte mult. Originalul ii voi transmite celorlalti redactoride la Kommunist".

Scrisa dupa 15 iulie 1913

Expediata din Sarenberg (Elvetia)la Geneva

Salutari cordiale.

92

Al d-tale, Lenin

Se tipareite pentru prima yard,dupa manuscris


Draga tovarase,tçi trimit corecturile.Daca numarul e complet (adica daca ai suficient mate-

rial), scoate-1 imediat. (Ordinea articolelor ramine s-o stabi-lesti d-ta ; Despre infringere" merge ca articol de fond *.)

Daca mai e cit de putin spa0u liber, te rog s. inserezi ala-turatul post-scriptum la articolul despre Situatie" **.

Dupa acest numar vom scoate imediat urmatorul, in careva intra articolul despre pacifism (e gata cules ?). Comuni-ca-ne imediat cit material aveti pentru acest numar i citmai lipseste

Scrisa la 21 iulie 1915Expediata din Sarenberg (Elvefia)

la GenevaPublicata peturn prima oaril in 1929,in Culegeri din Lenin`, vol. XI


Se tipiirWe dup2 manuscris

* Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Despre infringerea propriului go-vern inpolitici,

rlzboiul imperialist" (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura1964, ed. a doua, p. 286-292). Nota red.

** Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Situatia din cadrul social-democra-poliuci, 164,tie; din Rusia" (vezi Opere complete. vol. 26, Bucuresti, Editura

ed a doua, p. 293-299). Nota red.

!

www.dacoromanica.ro

atm b. litINkOdr. 22 MLitt i0i5 i09

93

CATRE D. WIJNKOOP

Sorenberg (cantonul Lucerna)22. VII. 1915Stimate tovarase Wijnkoop,V. trimit rezolutiile partidului nostru, traduse de tova-

rasul Radek *. Dupa ce am citit rezolutiile dv., am ramascu impresia certa c intre noi exista solidaritate in chestiunide principal.

Tovarasul Radek imi scrie ca noi trebuie si elaborImcomun teze, si nu rezolutii (noi, adica Partidul social-demo-crat din Olanda, partidul nostru, opozitia" social-demo-crata din Po Ionia, probabil i social-democraiia letona). Euinsa socot ca nu importa daca vom elabora teze sau rezolu-tii ; important este sa formuram clar, pe intelesul tuturor,tactica revolutionara, sa precizam caracterul imperialist alrazboiului, sa aparam marxismul impotriva falsificarii luide catre Kautski, Plehanov 8c Co.

Din pacate, Radek Inca nu mi-a trimis proiectul sau dedeclaratie. Sper ca, dupa ce yeti fi citit rezoluviile noastre,imi yeti raspunde cit mai curInd claca n principiusinteti de acord cu noi. Pina la 7-10 august totul trebuiesa fie gata.

Daca puteti afirma cu toata precizia c cineva dintredv. va fi la Berna intre 7 si 10 august, ar fi, cred, posibil saorganizam la Berna o mica consfatuire i s elaboram in co-mun tezele. Daca nu, va trebui sa ne punem de acord princorespondenca, ceea ce va cere mult timp.

Cu salutari cordiale,al dv., N. Lenin

P. S. Radek mi-a spus c sinteti n foarte bune relaii cueditorul Charles Kerr din Chicago. Noi scoatem n limbarusa (apoi i n limba germana) o brosurica (de aproxi-mativ 100 000 de semne) continind rezolutiile noastre, in-

* Este vorba de rezolutiile Conferintei de la Berna a sectiilor din stelinitateale P.M.S.D.R. (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politicl, 1964,ed. a doua, p. 160-166). Nota red.

in

www.dacoromanica.ro

110 V. I.LENIN

sotite de lamuriri. Nu 1-ati putea intreba pe Kerr daca (§iin ce conditii) ar fi dispus s editeze broura noastra inlimba engleza ? *

P. P. S. Voi incerca sa formulez i sa v trimit un proiect.&intern intru totul de acord cu propunerea dv. de a stabililegaturi cu ceilalçi social4ti de stinga (Anglia, Suedia,Franta etc.).

Expediata la Zwolle (Olanda)Publicata pentru prima oara

in 1960, in revistaKPSS"Voprosi lstorii nr. 4

94

Se tipareite dupa manuscrisTradus din lirnba germanii


Içi trimit o scrisoare primita de la Wijnkoop.Restituie-mi-o imediat. Ce-i de facut cu ei ? Este clar

manevreaza. De ocarit nu face sa-i ocarim ; nu crezi câ arfi mai bine sa trecem sub tacere toata povestea asta ?

trimit o scrisoare primita de la Kollontai. Restituie-mi-o. Ce femeie de isprava !

Içi trimit un articol despre Statele Unite. Nu trebuie res-tituit. Daca nu efti de acord, telefoneaza-mi(singur sau cu Zina ori cu Sklovski) imediat.

Nu cumva ii minte numele lui Koba?Salutari.

Ulianov

N. B. Trimite-mi Voprosi Strahovaniia" cu recenzia lacartea lui Maslov"2.

Scrisa dupa 23 iulie 1915SorenbergExpediata din

la Hertenstein (Elvejia)

Se tipargte pentru prima oara,dupls. manuscris

* Este vorba de btosura Socialismul 6i fetzboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fatlde rdzboi). Nota red.

ca

Iti

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSE.I. 24 IULIE 1915 111

95


Scumpe V. K.,Ii trimit ni§te articole pentru O.C. Scrie-mi daca se

poate scoate curind (si, fie si cu aproximacie, cindanume).

Daca este absolut imposibil sL apara curind, vom cautascoatem la tipografia din Berna.


P. S. Trimite-mi, te rog, fie si pentru scurta vreme, ca-talogul cartilor din biblioteca dv.

Este regretabil ca bolsevicii nostri gruzini nu ne-au fur-nizat o traducere a articolelor lui An (Kostrov)133. Stepko

ia nota !Nu l-ai putea dojeni in termeni blinzi ?

inainte de 24 Wiz 1915Expediatd din Sorenberg (Elvetia)

la Geneva

Pulelicata pentru prima oaril in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. X1

96

Se tipdreite dupd manuscris


Draga tovarase,Te-am rugat azi telegrafic sa inlocuiesti, n numarul cu-

rent al Organului Central, articolul meu Situatia din ca-drul social-democratiei" * cu articolul (lui Grigori) desprepacifism. Daca e prea tirziu pentru o astfel de inlocuire, da,te rog, la cules tot restul materialului, pentru Ca TOM scoateimediat inca un numar al O.C.

Ce se aude cu brosura ? ** Kuzma poate s-o culeaga ?(Circa 100 000 de semne. E de dorit sa ne coste mai ieftin ;

* Situatia din cadrul social-democratiei din Rusia" (vezi Opere complete, vol. 26,Bucuresti, Editura politica*, 1964, ed. a doua, p. 293-299). Nota red.

** Este vorba de brosura Socialismul i falzboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fatSde rizboi)". Nota red.

sá

Scrisii

sa.-1

www.dacoromanica.ro

112 V.I.LENIN

s-o culeaga pe doul coloane, ca sa. fie nevoie de mai putinahirtie Cere-i un deviz precis ; s indice si data chid va ficuleasa.

Cu cele mai bune salutari,al d-tale, N. Lenin

Am primit traducerea trimisa de Stepko. Multe mul-turniri.

Scrisii la 24 iulie 1915Expediati din Siirenberg (Elvetia)

la GenevaPublicatil pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

Se tiparette dupii manuscris

97

CATRE G. E. Z1NOVIEV

Rau ai facut ca nu i-ai telegrafiat Olgai curn te ruga-sem. Acum s-ar putea s. ntirzie.

Am primit inapoi articolul lui Abramcik. Nu-1 mai tri-mit, pentru a nu intra.

Iti trimit un proiect de declaratie a stingii (un rezumatal rezolutiilor noastre) *. L-am tritnis olandezilor, lui Ra-dek si asa mai departe.

Am primit traducerea sfirsitului articolului lui An. Ti-ovoi trimite.

De asemenea traducerea articolului lui Goner. Ti-otrimit.

Salutari. Lenin.

P. S. Sper ciupercile au ajuns intregi.trimit sfir§itul p.rçii mele din bro§ura. **. Restituie-

mi-1 cit mai repede.

* Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politici, 1964ed. a doua, p. 282-285. Nota red.

** Este vorba de brosura Socialismul 6 razboiul (Atitudinea P.M.S.O.R. fa/ade rizboi). Nota red.

ca.

1

Iti

www.dacoromanica.ro

CAME D. WI JNKOOP. IULIE 1915 113

N. B. Dintre adresele date de Inessa (pentru Kornmu-fist"), trebuie §terse :

adresa lui K.M. din Genovacea a lui Sorokin din Toulouse.

Sens% dupe' 24 iulie 1915Expediard din Sarenbergla Hertenstein (averia)

98

Se tipdreite dupii manuscris

CATRE D. WI JNKOOP

Stimate tovarase Wijnkoop,Obiectivul care ne preocupa in momentul de fata pla-

nul unei declaratii de principii din partea stingii marxistedin mai multe taxi este atit de important, inch nu neeste ingaduit sa taraganim lucrurile : trebuie s facem totulpentru a-1 duce cu succes pina la capat i chiar cit mai re-pede cu putinta. Faptul ca intirziem constituie o mare pri-mejdie.

Articolul lui A. P. despre congresul Partidului social-de-mocrat din Olanda, aparut in Berner Tagwacht" (din 24iulie), este extrem de important pentru realizarea unei in-telegeri intre noi 134 Salut cu multà bucurie pozitia dv., alui Gorter si a lui Ravestejin, in problema rnilitiei populare(care figureaza si in programul nostru). 0 clasa exploatatacare nu ar tinde sa posede arme, s tie sa le minuiascasa cunoasca arta militara ar fi o clasa de lachei. Aderentudezarmarii in opozitie cu militia popula;a (asemenea ele-mente de stinga" exista si in Scandinavia : in 1910 amavut cu Höglund o discutie in contradictoriu pe aceastatema) se situeaza pe pozitia micilor burghezi, a pacifistilorsi a oportunistilor din statele mici. Pentru noi insa hotari-tor trebuia sa fie punctul de vedere al statelor rnari §i alluptei revolutionare (deci fi al razboiului civil). Anarhistiipot fi, din punctul de vedere al revolutiei sociale (luata inafara spatiului si a timpului), impotriva miliiei populare.Pentru noi insa principala sarcina a momentului defata este aceea de a trage o linie de demarcatie neta intre

si

www.dacoromanica.ro

114 v. I. LENIN

stinga marxista, de o parte, si oportunisti (§i kautskisti) sianarhisti, de alta.

Un pasaj din articolul lui A. P. In-a revoltat pur sisimplu, si anume pasajul in care se afirrna c declaratia deprincipii a d-nei Roland-Holst corespunde intru totulpunctului de vedere al P.S.D." !!

Din aceasta declaratie principial, asa cum a aparut inBerner Tagwacht" i in Internationale Korrespon-denz" 135, vd ca in nici un caz nu ne putem solidariza cud-na Roland-Holst, care, dupa parerea mea, este un Kaut-sky olandez sau un Trotki olandez. Acesti oameni sint prin-cipial in dezacord categoric" cu oportunistii, dar in prac-tica sint de acord cu ei in toate problernele importante !!D-na Roland-Holst respinge principiul apararn patriei,adica respinge social-sovinismul. Asta-i bine. Dar ea nurespinge oportunisrnul II In extrem de lunga ei declaratienu gasesti nici un cuvint impotriva oportunismului ! Nimicclar, precis despre mijloacele revolutionare de lupta (inschimb insa cu atit mai multe vorbe goale despre idealism",jertfire de sine etc., la care ar putea subscrie cu placere oriceticalos, inclusiv oameni ca Troelstra si Kautsky) I Nici uncuvint despre necesitatea unei rupturi cu oportunistii ! Lo-zinca pacii" e formulata exact in spiritul ideilor lui Kaut-sky ! In loc de toate acestea (si, deplin consecvent din punc-tul de vedere al declaratiei principiale" lipsite de princi-pii a d-nei Roland-Holst) mi se ofera sfatul de a colaboracu P.S.D. cu P.M.S.D. !! Aceasta inseamna : unitate cuoportunistii.

Intocmai ca si domnul Trotki al nostru : in principiu sedeclara categoric impotriva apararii patriei", dar in prac-tica e pentru unitate cu fractiunea Ciheidze din Duma rusk'(adica cu adversarii fractiunii noastre, care a fost depor-tata in Siberia, cu cei mai buni prieteni ai so-

rusi).Nu, nu, niciodata §i in nici un caz nu vom accepta in

principiu declaratia d-nei Roland-Holst, care promoveazaun internationalism cu totul superficial, pur platonic si fa-riseic i d dovada de inconsecventa totala. Asernenea ideisint (politiceste vorbind) bune numai pentru crearea uneiaripi de stinga" (adic4 a unei minoritati inofensive", a

fi

cial-sovinistilor

www.dacoromanica.ro

CAnIE 11 171.1N1(Oo13. IIJLIE 1915 115

unui ornament marxist decorativ") in vechile, putredelemirsavele partide de lachei (in partidele muncitoresti ii-berale).

Noi nu cerem, fireste, scindarea imediatii a fiecaruipartid, de pilda, n tari ca Suedia, Germania sau Franca. Seprea poate ca ceva mai tirziu momentul sa fie mai favorabilpentru aceasta (in Germania de pilda). Dar din punct devedere principial trebuie sa cerem neaparat o ruptura to-talacu oportunismul. intreaga lupta a partidului nostru (sia miscarii muncitoresti din Europa in general) trebuie sa fieindreptata impotriva oportunismului. Departe de a fi uncurent, o orientare, acesta (oportunismul) a devenit acumun instrument organizat al burgheziei n sinul miscarii mun-citoresti. Apoi, problemele luptei revolutionare (tactica,mijloacele, propaganda in rindurile armatei, fraternizarea hitransee etc.) trebuie neaparat temeinic analizate, dis-cutate, chibzuite, verificate si explicate maselor in presa ile-gala. Altfel, orice recunoastere" a revoluciei famine ovorba goalL Noi nu putem merge laolalta cu niste radicaliflecari (pasivi", cum s-ar spune hi Olanda).

Sper, scumpe tovarase Wijnkoop, c nu-mi yeti lua hinume de rau aceste observatii. Noi trebuie sa ne intelegemterneinic spre a putea duce impreuna o lupta grea.

V. rog s. aratati aceasta scrisoare tovarasului Pannec-koek i celorlalti prieteni olandezi.

Al dv., N. Lenin

P.S. Va voi trimite hi curind rezolutia oficiala (din,191 3) a partidului nostru in problema dreptului tuturornaciunilor * la autodeterminare. Noi sintem pentrudreptul la autodeterminare. Acum, in luptaimpotriva sociallovinistilor, se impune mai mult cacind sa firn pentru acest drept.

Scrisa dupa 24 iulie 1915(Elvetia)Expediata din Sarenberg

la Zwolle (Olanda)Publicatil pentru prima oara

la 21 ianuarie 1949,in ziarul Pravde nr. 21

P.

Se tiparette dupa manuscrisTradus din limba germanii

* Vezi Opere complete, vol. 26, Bucurepi, Editura politica', 1964, ed. a doua,63-66. Nota red.

ori-

si

www.dacoromanica.ro

11.6 V. I.LENIN

99


Scumpa A. M.,Banii vi-i vom trimite miine. Multe multumiri pentru §ti-

rile din Rusia. In principiu nu avem nimic impotriva uneiintelegeri ; speram ca yeti fi cit se poate de prudenta.

at prive§te inarmarea poporului versus dezarmare, credtotu§i ca nu ne putem schimba programul. Daca lupta declasa nu este o fraza de liberal (cum este ea acum la opor-tuni§ti, la Kautsky §i la Plehanov), atunci cum se poatecontesta faptul istoric ca in anumite conditii aceasta luptase transform in razboi civil ? Si apoi, in general, cumpoate o clasa asuprita sa" fie impotriva inarmarii poporului ?

A respinge inarmarea poporului inseamna a aluneca pe opozitie semianarhista fata de imperialism : asta se observa,socot eu chiar §i la unii dintre tovara§ii de stinga de la noi.Daca e imperialism, zic ei, nu e nevoie nici de autodeter-minarea natiunilor, nici de inarmarea poporului. E un nea-devar flagrant. Tomai pentru revolutia socialista impo-triva imperialismului e nevoie §i de una, §i de cealalta.

Dar sint ele realizabile" ? Un asemenea criteriu e gre-sit. Aproape intregul program-minimum este irealizabil fararevolutie. A pune astfel chestiunea realizabilitçii inseamnaa cadea in filistinism.

Mie mi se pare cal aceasta problema (ca §i toate proble-rnele actuale ale tacticii social-democrate) se poate puncnumai in strinsa legatura cu aprecierea (§i luarea in consi-derare) a oportunismului. $i e clar ca. dezarrnarea", ca lo-zinca tactica, inseamna oportunism. $i 'Inca un oportunismobtuz cu iz de mentalitate mic-statala, de renuntare lalupta, de ingustime de vederi : nu ma privege, nu mabag"...

Va trimitem un proiect (individual) de declaratie astingii internationale *, cu rugamintea de a-I traduce §i co-

* Este vorba de Proiectul de rezolutie al social-democratilor de stinga pentruprima conferinti. socialistS internationali" (vezi Opere complete, vol. 26, Bucureyti,Editura politica', 1964, ed. a doua, p. 282-285). Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E ZINOVIEV. JULIE 1915 117

munica social-dernocratilor de stinga din Suedia si Norve-gia, ca s facem un pas concret n direccia realizarii uneiVerstandigung * cu ei. Trimiteti-ne observaiiile dv., res-pectiv un contraproiect, i cautati s a obtineti ace-lasi lucru din partea stngii scandinave.

Beste Griisse ! ** Al dv., Lenin

Scrisi la 26 iulie 1915Expediata din Sörenberg (Elvetia)

la Christiania (Oslo)Publicata pentru prima oara in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. II

Se tipareste dupa manuscris

100


(Restituie-mi scrisoarea lui Wijnkoop ;ce om de isprava !)

Lista cartilor ruse ti-o voi trimite.In privinta celor frantuzesti, nu stiu ce s fac n buna

parte le-am putea procura mend pe careva dintre tovara-de la Berna sa le ceara de la bibliotecile din Geneva si

Neuchatel (multa maculatura ; unele dintre ele le-am vazutla Paris). Problema banilor e n strinsa legaturä cu ceea ceurmeaza.

Scrisoarea alaturata, pe care am primit-o de la Iuri (terog sà mi-o restitui), este o mostra de insolenta si pros-teasca comportare de chiabur. Aici s-a hotarit in mod for-ma sa publicam articolul despre Golay i articolul luiVarin 136. Comisia editoriala" e datoare sa aduca la tilde-plinire aceasta hotarire. Dar ei ii fac de cap !! Banii sintai mei si fac ce vreau !" Este clar c asa nu se poate lucra.Lasa-i s plece, naiba ia ! De editat (daca vor voi), vatrebui s editam aici i noua ne va fi mai Igor ch mai de-parte de acesti chiaburi.

Tot aici s-a hotarit in mod formal: ei dau 1/2 pen-* inrelegeri. Nora trad.

** Salutari cordiale 1 Nota trad.

:

di

sa-i

www.dacoromanica.ro

118 V. I.LENIN

tru transport si in termende o st'ipt'amina necomunica in scris datele varsamintelor.

Nici un cuvint de la ci! Dar asta-i curat5. b5I-taie de joc !

Scrisoarea lui Buharin (te rog s mi-o restitui !) aratacondi;ii atit de grele nu putem pleca (cu pasaport strain ?

Vom fi descoperiti i ntemnitati din dorinta de a face unserviciu tarului !) 137 Banii se imputineaza mereu : cele douanumere ale O.C. + brosura vor o mare parte dinmia ramasa. Dar drumul ? Dar scumpetea de la Stockholm ?Iar condiviile de lucru sint mai proaste acolo (biblioteca).

ne gindim bine de tot.N-ar fi mai bine sa-i trimitem la plimbare pe acesti ne-

ghiobi cu aere de chiaburi ?Trimite la 0. C. articolul despre Golay (el trebuie tipa-

nt). Lui Iun nici nu vreau raspund : m agaseaza mi-siva lui prosteasca, scrisa cu nerusinare negustoreasca. Darcit se poate rabda ? Promisiuni, hotariri formale i Eusint stapinul i refuz sa platesc" !! Nu, e o masura in toate !Ei mint fara pic de rusine !

Salutari la toata lumea.Al d-tale, Lenin

Noi nu avem acest numar din Reci". Nu cumva e laIuri ?

Scrisd dupd 26 iulie 1915Expediatii din Sorenbergla Hertenstein (Elvetia)

101

Se tipareste pentru prima oard,dupa manuscris


Sint pentru introducerea rubricii Bibliografie". N-o sacoste in plus decit 100-200 de franci (poate nici atit).

Important este sa apara un numar c omp/et *. Impor-tant e ca n revista noastra sa se faca auzite glasuri de

* Este vorba di nr. 1 al revistei Kommunise. Nota red.

in

S.

cO

inghiti

sk-i

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. AUGUST 1915 119

pretutindeni (Go lay, Sinclair, Die Internationale') impo-triva social-sovinistilor 138

Jun i japonezii 139 au de gind s'a plece ? and ?

Scrisâ dupii 26 iulie 1915Expediatii din Siirenberxla Hertenstein (Elvetia)

Se tiparette pentru prima earl,dupli manuscria

102


Iti trimit articolul lui Panneckoek 140, la care te sfatu-iesc insistent s'a dai alaturata noel din partea redactiei (si s-otrimiti i autorului).

Iti trimit conceptul de plan al brosurii (cu rugaminteade a mi-1 restitui) *. Ar trebui sa ne apuca'm (amindoi)imediat de ea, s'a chibzuim cu grija fiecare fraza, s refa-cern intreaga brosura, s-o comprimbl i s-o publicam inlimba rusa. (la un an de la izbucnirea r5zboiului). Dupaceea o vom mai edita n alte trei limbi.

Cred ea in felul acesta vom atinge un dublu scop1) Vom da un vademecum pentru social-democratii, agi-

tatorii i liderii muncitoresti" din Rusia. Clar, precis, peintelesul tuturor, un conspect al t utur or argumen-telor. Concluzii clare : justetea excluderii grupului NasaZarea", necesitatea de a lupta irnpotriva lui si a Comitetuluide organizare + Ciheidze. ILJn vademecum n alegerile pen-tru Duma de sta.-4

2) 0 expunere precisa pentru stain'atate, adica o actiunepo/iti c a mai importanta pentru inchegarea unei a III-aInternationale decit zece convorbiri i ntrevederi cu zecede-alde Grimm, Zetkin i alde Klatsch-Weiber ** in panta-loni si fuste.

Raspunde-mi neintirziat. Daca esti de acord, vom discutaFi mai ameinuntit planul, iar dupa aceea ne vomimparti temele.

* Este vorba de brosura Socialismul i elzboiulBucuresti,

(Atitudinea P.M.S.D.R. favlde rlzboi)" (vezi Opere complete, vol. 26, Editura politicl, 1964, ed.a doua, p. 309-354). Nota red.

** muieri vorWarete. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

120 V. I.LENIN

3) Aceasta va determina canaliile de la Comitetul de or-ganizare sa vina cu o expunere proprie", dar adevarul ec. n-au nimic de spus !

N-ai vrea sa-mi trimiti taieturile cu perle extrase dinHamburger Echo" ? Eu am gasit u n a in Arbeiter-Zei-tung" de la Viena : o scrisoare din Rusia In care se relateaza

Akselrod face concesii oportunistilor" 141.Ti-o voi trimite.

ANEXA LA SCRISOARE

Din partea redactiei. Sintem intru totul de acord cutoate tezele fundamentale din admirabilul articol al tova-rasului A. Panneckoek, dar gasim c ultimele rinduri sintprea pesimiste. Noi avem de partea noastra masele, pe cindde partea oportunistilor, a sociallovinistilor si a kautskis-tilor" se afla o minoritate, de cele mai multe ori o minori-tate infima, formata din reprezentanti ai birocratiei i aris-tocratiei muncitoresti, din mici burghezi i filistini. Dacavom aplica o tactica justa fata de oportunisti, adica daca-ivom exclude din rindurile noastre i vom duce impotrivalor o lupta necrutatoare, vom avea de partea noastra atitmarile organizatii, cit i aparatul legal si ilegal al partidu-lui revolutionar.

Scrisii inainte de 28 iulie 1915Expediat8 din Siirenbergla Hertenstein (Elve;ia)

Anexa la scrisoare a lost publicardpentru prima oarii in 1915,

in revista Kommumst" nr. 1-2

103

Scrisoarea se tiparegepentru prima oarii,

dupii manuscris ; anexadupii textul ap:irut in revistii

CATRE V. A. KARPINSK1

Scumpe V. K.,Acceptam conditiile lui Kuzma. Brosura e gata

scrisal in intregirne*. Pot trirnite manuscrisul chiarmai devreme dacä asta poate grabi aparitia. Te rog

* Este Norba de browra Soeialismul i ea.z.boiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fatade rizboi)". Nota red.

ea

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ziNovitv. ILI'LlE 1915 121

sa-mi telegrafiezi (sau sa-mi telefonezi, cel mai bine intre 81/2si 9 dimineata, la Hotel Marienthal, Siirenberg, Kanton Lu-zern) daca e cazul s trimit brosura mai devreme.Efoarteimportant sa grabim aparitia ei.

Asadar, scoatem Inca un numar de ziar (art;colul desprepacifism va aparea ca editorial ; voi trimite i alte ma-teriale), iar imediat dupa aceea tiparim brosura. (Are, cred,circa 115 000 de semne. Dar diferenta nu-i prea mare.)

Cu o calduroasa stringere de mina,

Scrisa la 28 iulie 1915ExpediatS din Sorenberg

la GenevaPublicata pentru prima oars in 1929.in Culegeri din Lenin° , vol. Xl

104

al d-tale, Lenin

Se tiparest.: dupS manu-c,is


Trimit brosura la Geneva (s-au angajat s-o tipareasca cu150 frs. suta de mii de semne si chiar foarte repede).

Arn acceptat aproape toate modificarile propuse de d-ta.In partea d-tale am facut modificari minime: ci le

voi trimite In corectura (sau, daca vrei, le vom cere maiinainte).

Trebuie sã grabim din riisputeri aparitia numarului cu-rent al Organului Central. Articolul d-tale va avea 3 7 5de rinduri !!! Cronici n-avem (aproape) de loc. N-ai vreasa scrii o jumatate de coloana despre Razboi" ? Eu voiscrie despre autodeterminare si despre Statele Unite ale Eu-ropei *. Articolul despre Golay trebuie dat in0. C. daca japonezii nu vor consimti sa-1 dea in Kommu-rust", caci pe Golay trebuie popularizam cit mazlarg cu putinta**.

* I.enin se referS, probabil, la articolele sale Proletariatul revolutiouar sidreptul natiunilor la autodeterminare" si Cu privire la lozinca Starelor Unit a'eKuropei" (vezi Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Edituta politic:I, 1964, ed. a doua,p. 63-71 ; vol. 26, p. 355-360). Nora red.

** Vezi articolul lui V. 1. Lenin Glasul cinstit al unui socialist fran.se,"(reel Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Editura politicS, 1964, ed. a doua,p. 5-13). Nota red.

iti

((Aerial

sa-1

www.dacoromanica.ro

122 V. I.LENIN

Raspunde-mi mai repede cu privire la 0.C. ; grabef-te-te din rasputeri.

Face sa.' public nota mea despre Quarck ? *Cum s-a putut pierde proiectul de declaravie ( = un re-

zumat al rezolu;iilor) ? ? Doar i 1-am trimis n plic ! ! !

Ii vom cere de la Radek.IDaca-1 gasesti la d-ta, ina-_

degrabi ! !IAnexez o scrisoare catite Jun i un material de Varin.

Salutari.Al d-tale, Lenin

T oate corecturile mele au fost trimise la Ben:teli**. Daca scrisoarea s-a pierdut, sa-mi trtmttaalt rind de corecturi.Scris3 dup3 28 iulie 1915

Expediata din Sorenbergla Hertenstein (Elvetia)

105

Se tipareite pentru prima oara,dupa manuscris


Olga mi scrie c trebuie s dati zor cu 0.C., altfelKuzma se apuca de alta treaba !

Si avem atit de puvine materiale ! ! E pur i simplu scan-dalos ! !

Azi trimit direct la tipografie articolul Cu privire lalozinca Statelor Unite ale Europei" (cu rugamintea de a cise trimite un rind de corecturi) (e scris n spiritul convor-birilor noastre. Trebuie neaparat sa indreptam eroarea pinala aparivia brosurii, iar n brosura sa dam o nota la ma-nifest 142). iIn brosura voi adauga i textul rezoluOei din1913 in problema na0onalati

Iti trimit articolul cu privire la programul nacional (as fiwut sa-1 refac. E nereusit, cred eu ; a prefera s aminam

* Vezi articolul hi V. I. Lenin Cu privire la aprecierea lozincii .pace.'(vezi Opere complete, vol. 26, Bucurgti, Editura politick', 1964, ed. a doua,p. 300-302). Nota red.

de tipografia** Este vorba Benteli. Nota red.

Pu iaza-nzi-1

www.dacoromanica.ro


publicarea lui) *. Materialele de care dispune Olga insu-rneaz'a 400 de rinduri + 125 State le Unite ale Europei ; or,pentru intregul numair ne trebuie 736 de rinduri ! !

Mai trimite Olgg ceva material, dar n asa fel 'inch sal-1aibH nu mai tirziu de luni dimineata (trimite n genere cuprima po,stii). Articolul despre Quarck ** nu trebuie sai fi-gureze al'aturi de articolul d-tale.

A fost In nr.111 al ziaru-lui Nase Slo-vo" 143

Articolul lui Braun n-a apa'rut cumva inNag, Slovo" ?Nadia s-a interesat i zice ca," d a.

E nevoie de un articolas despre Rusia.(Eu am fost bolnav i abia ieri am foststare sa. lucrez.)

Salutaxi la toata. lumea.Al d-tale, Lenin

P. S. Multumesc pentru brosuri.Daca" n-ai altceva, trimite-1 pe Golay la O.C.

In brosurai ai uitat s. dai cifre referitoare la nuniarulmuncitorilor din guberniile noastre" si din cele ale lichi-datorilor. Trimite-mi-le.

Scrisl intre 28 iulieji 2 august 1915

Expediaa din Sdrenbergla Hertenstein (Elveria)

Se tiplrejte pentru prima oard,dupa manuscris

* Este vorba, probabil, de articolul lui Lenin Proletariatul revolutionardreptul natiunilor la autodeterminate° (vezi Opere complete, vol. 27, Bucure§ti,Editura politick', 1964, ed. a doua, p. 60-69). Nota red.

** Este vorba de articolul li!I Lenin Cu privire la aprecierea lozincii .pace.(vezi Opere complete, vol. 26, Bucurelti, Editura politicS, 1964, ed. a doua,p. 300-302). Nota red.

in

www.dacoromanica.ro

124 V. I.LENIN

106


Draga tovaraw,trimit un articol pentru nr. 44 * (te rog insistent sa

trimiti concomitent corecturi i mie, i lui Grigori (la fel §1.pentru articolul despre pacifism) ; pune sà scoata doua pe-rii. Adresa lui Grigori : Herrn Radomyslski bei Fr. Asch-wanden Hertenstein in Kanton Luzer n).

Luni voi mai primi de la Grigori material pentru nr: 44:Trebuie s obfinem cu orice prep (chiar platindu-1 lui

Kuzma pentru o zi de lucru etc.) ca imediat dupa aparipanumarului 44 sa inceapa culesul bro§urii. Repet, ea este gata§i se afla la mine. Ti-o voi trimite pe la mijlocul saptaminiiviitoare, dar, daca putem grabi aparitia, telegrafiaza-mi §io trimit imediat.

Nr. 43 a aparut ii condivii admirabile ! Multe mulcumiri§i salutan !

Scrisâ intre 28 iulieSi 2 august 1915

Expediatil din Sorenberg (Elvetta)la Geneva

Publicaa pentru prima oath' in 1929,in Culegeri din Lenin`, vol. XI

107

Al d-tale, Lenin

Se tipareste dupii manuscris

CATRE D. WI JNKOOP

30. VII. 1915Stimate tovar4,Am primit scrisoarea i cartea po§tala. V. trimit tradu-

cerea franceza integrala a manifestului nostru. Traducerearezolutillor partidului nostru, facuta de Radek, v-am tri-mis-o deja. Apdar, aveti acum toate documentele (cit pri-

* Este vorba de articolul Cu privire la lozinca Statelor Unite ale Europei`(vezi Opere complete, vol. 27, Bucurelti, Editura politici, 1964, ed. a doua,p. 355-359). Nota red.

Iti

www.dacoromanica.ro

CATRE K. B. RADEK. AUGUST' 191

veste State le Unite ale Europei", vom adopta, cred,punctul de vedere al lui Gorter).

Ma bucur foarte mult ca sintem de acord in problemeleesentiale. Noi nu avem nevoie de declaratii de parada dinpartea liderilor (impotriva carora a scris atit de bine Pan-neckoek), ci de o declaratie de principii consecvent revolu-tionara, spre a ajuta astfel pe muncitori sa gaseasca caleacea buna. Iata ce este absolut necesar acum. Sint foartebucuros ca intretineti legaturi cu prietenii belgieni (v-amputea trimite pentru ei brosura lui P. Go lay daca nu cumvaati i vazut-o pina acum 144) si ca intentionati sa stati perso-nal de vorba cu unii reprezentanti ai stngii din alta tara.Daca grupul belgian anonim L'Etoile" i nca un grup,german, ar publica impreuna cu partidul nostru si al dv. odeclaratie de principii, acesta ar fi un bun si serios inceput.Stinga suedeza, in frunte cu Höglund, e de partea noastra :am primit azi o scrisoare tn acest sens. Ar fi bine sa scrietiin Anglia si sà convingeti un grup de acolo (fie si unul mic)sa participe alaturi de noi la elaborarea unei declaratiicomune.

Cu cele mai bune salutari i urari de succes,al dv., N. Lenin

P. S. A doua conferinta preliminara urma sa aiba locla 7 august, dar probabil Ca se va tine mai tirziu.

Expediata din Sorenberg (Elve(ia)la Amsterdam

Publicans pentru prima oarei in 1960,in revista

Voprosi lstorii KPSS nr. 4

108

Se tipAleste dupli manuscrssTradus din limba germana

CATRE K. B. RADEK

Scumpe tov. Radek,Am primit scrisoarea d-tale catre Wijnkoop i i-o trimit

cu prima posta. Intr-un post-scriptum precizez ca, dacavrem sa pregatim o declaratie (ca sa nu mai vorbim de un

125

www.dacoromanica.ro

126 V.I.LENIN

nou Manifest Comunist"), trebuie s ne apucam de treabaimediat.

Noi am prezentat 1) manifestul, 2) rezolutiile §i 3) pro-iectul de declaratie. Trimiteti-ne deci mai repede propuneride modificari sau contraproiecte. Grabiti-va ! ! Altminteriintirziem ! !

Personal sint impotriva participarii grupului Na§eSlovo", dar nu ma gindesc sa fac din asta o conditie ulti-mativa. De ce sint impotriva ? 1) Socot ca admiterea luiar semana confuzie, pentru c. insu,si Na§e Slovo" nu sepretinde a fi un al treilea partid sau grup de sine sta-t t o r (in afara de C.C. sau C.O.) n ce priveste activitateadin tara ; 2) Printre membrii grupului Na§e Slovo" se aflapartizani ai Comitetului de organizare intr-un numar pecare publicul nu-1 cunogte. Dubla reprezentare I ! (C. 0.

Na§e Slovo"). 3) INTae Slovo" sprijina pozivia fracviu-nii Ciheidze (pe care o sprijina §i C.O., si Plehanov Alek-sinski). N-ar fi oare aceasta o sursa de confuzie ? ? ?

Nu vad nimic ridicol in propunerea de a recunogte dreptgrup pe cei din jurul revistei Lichtstrahlen" §i de a-I con-sidera mai important decit cel al Clarei Zetkin.

Din acest grup fac parte Borchardt + Radek + colabo-ratorii revistei Lichtstrahlen". Si aceasta este de ajuns.

Acest grup are o revista (pe and Zetkin 8E Co. nu au).Borchardt a declarat primul in public : Die Sozial-de-

mokratie abgedankt * 145 Aceasta declaratie nu este un trucpropagandistic, ci un act politic de cea mai mare importanta.Este un fapt, §i nu o promisiune.

Mai important ca oHce e pentru noi (adica pentru toriaderentii stingii) adoptarea unei declaratii de principii dare,complete §i precise. Fara o asemenea declaratie, toate a§a-zisele programe de actiune" nu sint decit vorbe goale, in-§elatorie de cea mai pura speta. Ce s-a ales din rezolutiade actiune" care a fost adoptata la Berna la propunereaClarei Zetkin ? Nimic n sensul actiunii ! Nimic n sensulprincipiilor ! 146

* Social-democratia s-a lepidat de sine insisi. Nota trad.

+-I-

www.dacoromanica.ro

CATRE K. B. RADEK. AUGUST 1915 127

Grupul Borchardt 147, daca va publica (impreuna cu noisau separat) ca grup anonim (sub denumirea de Stern" sauPfeil" * sau sub orice alta denumire) o declaratie de prin-cipii precisa o chemare la agiunirevoluOonare, vaindeplini un rol istoric universal.

In timp ce Zetkin 8c Co., dispunind de tot ce le trebuie(ziare, reviste, legaturi cu Berner Tagwacht", posibilitateade a veni in Elvetia etc.), n-au facut nimic in decurs de10 luni pentru unirea elementelor de stinga pe plan inter-national. E o rusine.

Toate cele bune. Al d-tale, Lenin

P. S. Nu te sfatuiesc sâ te inrolezi in armata. Nu trebuies. ajutam pe dusmani. Ai face doar un serviciu Scheide-mannilor. Mai bine ernigreaza. E mai bine asa, crede-ma.Acum e mare nevoie de activisti de stinga.

Opozitia din Germania este produsul framintarii dinrindurile maselor, n timp ce bolsevicii reprezinta orientareaunui mic grup de revolutionari".

Un asemenea mod de a rationa e nemarxist.Este kautskism sau un subterfugiu.Ce a fost in 1847 Manifestul Comunist" i grupul care

1-a scos ? ? Produsul framintarii din rindurile maselor, sauorientarea unui mic grup de revolutionari ? ? Sau fi una,alta ?

Dar noi, Comitetul Central ? Sau poate c FractiuneaM.S.D.R. nu a dovedit ca exista legaturi cu masa ? DarProletarskii Golos" 148 din Petrograd ? Sau poateRusia nu existei framintare in rindurile maselor" ?

Social-democratii de stinga din Germania vor savirsi ogreseala istorica daca, sub pretextul c ei sint produsulframintarilor din rindurile maselor" (ei = Zetkin, Laufen-berg, Borchardt, Thalheimer, Duncker ! ! ! Ha-Ha !), vor re-fuza s adopte i sa publice o declaratie de principii (ano-nim, n numele grupului Stern" etc. Va veni o zi and mun-citorii vor adera la ea fi vor reflec t a asupra ei).

Steaua" sau S'igeare. Nota tra.

ca in

a

www.dacoromanica.ro

128 V. I. LENIN

Pen.tris intetirea framintarii din rindurile maselor"e nevole de o declaratie de stinga si de un program destinga. In vederea unel asemenea framintari e ncvoiede ele. Pentru transformarea framintarii" in miscare"este nevoie de ele. Pentru intensificarea framintarii"din putreda Internationala este nevoie de ele.

$i chiar irnediat ! ! !

D-ta gresesti profund !

P. S. In scrisoarea catre Wijnkoop nu precizezi daca efixata sau doar propusa pentru 20 august ? Scrie-ne, mie5i lui Grigori, citeva cuvinte in legatura cu aceastachestiune (daca e urgenta).

Racovski (vezi brosura lui) 149 este pentru aparareapatriei. Eu consider Ca cu astfel de oamcni nu putem mergeimpreuna.

Scrisa inainte de 4 august 1919E,xpediatii din Sorenberg (Elvetta)

la BernaPub1icat.1 pentru prima oarii in 1930,

XIVin ,,Culegeri din Lenin", vol.

109

Se tipiireste dup'd manuscris


Scumpa A. M.,Ne-au bucurat foarte mult declaratia norvegienilor si co-

municarea dv. cal va ocupati de suedezi 15° 0 manifestareinternationala comuna a marxistilor de stinga ar fi extremde importanta ! (0 declaratie de principii este lucrul prin-cipal i, deocamdata, singurul posibil.)

Dupa parerea mea, atit Roland-Holst, cit i Racovski (aivazut brosura lui in limba franceza ?) i Trotki sint cut o oi niste kautskisti" extrem de daunatori, in sensul casub difcrite forme ei toti se pronunta pentru unitate cuoportunistii, cautá sä infrumuseteze oportunismul si pro-moveaza (in chip cliferit) eclectismul in locul marxismuluirevolucionar.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAI. AUGUST 1915 129

Dupa parerea mea, observaciile dv. critice pe margineaproiectului de declaracie nu arata (daca nu ma liel)intre noi ar exista divergence serioase. Consider ca ar figre§it din punct de vedere teoretic §i daunator din punct devedere practic sa nu facem distinccie intre diferitele tipuride razboaie. Noi nu putem fi impotriva razboaielor deeliberare nacionala. D-ta iei exemplul Serbiei. Dar dacaslrbii ar fi fost singuri Irnpotriva Austriei, n-am fi fost noide partea slrbilor ?

Ceea ce caracterizeaza actualul razboi este lupta dintremarile puteri pentru reimparcirea colonidor §i pentru sub-ordonarea statelor

Un razboi al lndiei, Persiei, Chinei §.a.m.d. ImpotrivaAngliei sau Rusiei ? N-am fi noi oare de partea Indiei im-potriva Angliei etc. ? E o inexactitate sa nume§ti razboicivil" un astfel de razboi ; prea e trasa de par. Este ex-trem de daunator sa extinzi peste masura nociunea de razboicivil, caci In felul acesta se estompeazii esencialul :razboiul muncitorilor salariaci Irnpotriva capitali§tilor dinstatul respectiv.

Scandinavii Insa par a aluneca pe panta pacifismului mic-burghez (de periferie, kleinstaatisch *), negInd razboiul" ingeneral. Acesta este un punct de vedere nemarxist, care tre-buie combatut aa cum trebuie combatuta atitudinea lor denegare a miliciei.

Inca o data salutari §i felicitari pentru declaracia nor-vegiana.

Scrisa nu mai devremede 4 august 1915

Expediatii din Seirenberg (Elvelia)la Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oarii in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. II

* caracteristic pentru match. mici Nota trad.

Al dv., Lenin

Sc tipareite du manuscris

ca

mici.

www.dacoromanica.ro

130 V. I. LENIN

110


Draga tovarase,Içi trimit un articol pentru 0.C., care va fi tiparit numai

in caz de extrema nevoie (adica in caz de lipsa totala dematerial) *. As vrea sa mai amin publicarea lui. Daca nuintra in acest numar,

Grigori a promis c va trirnite un articol despre Rusia.Pe acesta e de dorit sa-1

Cu nr. 44 cred ca am terminat : dati-i drumul cit mairepede.

N. B. Ivi trimit prima parte a brosurii. Restul, miine saupoimline.

Corecturile brosurii mi se vor trimite mie.

inainte de 10 august 1915Expediatli din Sorenberg (Elvetia)

la GenevaPublicatii pentru prima ottra in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

111



Draga V. K.,Ici trimit paginile din brosura' pe care, din intimplare, am

uitat s ci le trimit. Controleaza, te rog, daca ai acum tottextul. Teri vi-am scris ce alte retipariri intra in aceastabrosura.

Ce se aude cu nr. 44 ?Salutari. Al d-tale, Lenin

P. S. Alaturata nota de subsol la manifest trebuie sa intrein brosura. Introdu-o, te rog !

* Este vorba, probabil, de articolul Proletariatul revolutionar i dreptul na-tiunilor la autodeterminare° (vezi Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed a doua, p. 60-69). Nola rea.

Inapoiaza-mi-1.

tipariti.

Scrisa

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. kARPINSKI. 11 191 1g1

NOTA

Revendicarea crearii Statelor Unite ale Europei, asacum este formulata in manifestul C.C., care i-a adaugato chemare la rasturnarea monarhiilor din Rusia, Aus-tria si Germania, are alt continut decit acela pe carei-1 dau acestei lozinci Kautsky i altii. 1La alineatuldin manifestul C.C. (Sotial-Demokrat" nr. 33) incare se_vorbeste despre crearea Statelor Unite aleEuropei. I

In nr. 44 al ziarului Sotial-Demokrat", Organul Centralal partidului nostru, a aparut un articol redactional in cares-a aratat ca lozinca Statelor Unite ale Europei" este gresitadin punct de vedere economic. Ea este sau o lozinca impo-sibila in conditiile capitalismului, intrucit inseamna nu nu-mai cedarea de colonii, ci i planificarea economiei mondialein conditii cind coloniile, sferele de influenta etc. sint im-partite intre diferite çri, sau o lozinca reactionara, care in-seamna coalizarea temporara a marilor puteri europene invederea jefuirii Japoniei Americii, care se dezvolta mairapid. (Nota redactiei ziarului Sotial-Demokrat".)

Rog a mi se restitui cit mai repede !

Scris inainte de 11 august 1915Expediatil din Sorenberg (Elve(ia)

la Geneva

Publicaa pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. X1

112

Se tiplireste dupii manuscris


Scumpe V. K.,Sint foarte nelinistit de soarta brosurii. Sper c ai primit

tot (manuscrisul in intregime i nota la manifest). Cummerge culesul i cind crezi ca o s apara ? Adept corec-turile. (Titlurile micilor subdiviziuni vor fi culese fie cucursive, fie cu nonpareil, dar in nici un caz cu litere grase.)

10*

i

www.dacoromanica.ro

13.1

Ce se aude cu nr. 44 al 0.C. ? Neprimind corecturi, amconchis ca vreti sa gr.bii aparitia lui (asa cum ne-a lostvorba). Sper ca a intrat i articolul despre State le Unite,nu-i asa ?

Scrie-mi citeva rinduri.Salutari. Al d-tale, Lenin

Ai gasit rezolutia din 1913 in problema nationala ?

ScrisdExpediatl

la 11 augustSorenberg

1915(Elve;ia)din

la Geneva

Publicatii pentru prima oard in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

113

Se tiplrefte dupd manuscris

CATRE D. WUNKOOP

Stimate tovaras,Anexez declaratia primita de noi din partea Uniunii ti-

neretului norvegian. Social-democratii bulgari (tesneacii")s-au pronuntat, in principiu, in acelasi spirit ca i la a douaconferinta balcanica (din iulie a.c.) 151 Asadar, o declaraciede principii internationala a stingii este posibia Ea trebuiesa fie gata pink' la 20 august.

Astept cu nerabdare raspunsul i proiectul dv.Cu cele mai bune urari

(Urmeaza semnatura).

Scrisd dupd 15 august 1915Expediatd din Sorenberg (Elvetia)

la AmsterdamPublicatii pentru prima oard

in limba germand in 1959, in revistaBeitrdge zur Geschicbte der

deutschen Arbeiterbewegune nr. 2

In limisa rusd publicatdpentru prima oard in 1960,

in revistaVoprosi lstorii KPSS nr. 4

Se tipdreste dupii o copieobtinutd prin perlustrare

Tradus din limba germand

V.I.LEN111

www.dacoromanica.ro

CATRE S. N. RAVICI. AUGUST 1915 133

114

CATRE S. N. RAVICI

Draga tov. Olga,Ma tern sa-i scriu lui V. K., deoarece scrisorile presante"

nu fac deth sa-i agraveze boala de nervi. Ce se aude cunr. 44 ? Sau Kuzmiha s-a tutors categoric impotriva noas-tra ? Prea rn-am grabit cu nr. 44 ; n-am avut timp sa facmodificari, n-am vazut corecturile si deodata totul a stopat.hr Kuzma a cerut brosura 'Inca de acum doua' sap-tamini 152 ! !

Scrie-mi, te rog, in theva cuvinte daca exista vreo spe-ranta sa scoatem si nr. 44, si brosura. Cind anume ar puteasa apara fiecare dintre ele ?

In brosura ar mai fi the ceva de adaugat si de modificat.Avem nevoie de corecturi.Salutari lui V. K.

Al d-tale, V. Ulianov

P. S. Ce spui de Le Peuple" ?? 153 E cu trup si sufletpentru Vandervelde ! !

Scrisii la 16 august 1915Expediat2 din Sorenberg (Elvetia)

la GenevaPublicata pentru prima oasis' in 1929,in Cu legeri din Lenin', vol. XI


115

CATRE S. N. RAVICI

Draga tov. Olga,Ura ! Ai biruit-o pe Kuzmiha in persoana ! ! Esti o ade-

varata eroina, zau !Iti trimit corecturile si douii completari la brosura. Ai

grija, te rog, sii fie introduse acolo unde tre-buie (daca intirzie prea mult, nu-mi mai trimite corecturileacestor completari, ci 11-le d-ta).

www.dacoromanica.ro

134 V. I. LENIN

Ii scriu lui Grigori ca scot bro§ura (daca nu e de acord,imi poate da un telefon).

Dupa textul bro§urii trebuie s'a urmeze trei anexe :I. Manifestul C.C. al P.M.S.D.R. cu privire la razboi (din

nr. 3 3. Ti-1 trimit).Se va introduce nota (despre lozinca Statelor

Unite ale Europei) pe care v-am trimis-o(dar copia ai trimis-o lui Lealin ?)

IL Rezoluciile din nr. 40, pe care ci le trimit.III. Rezolucia din 1 913 (consfatuirea C.C. cu unii ac-

tivi§ti de partid) in problema nationala. Eu n-oam. /i rog pe cei de la Berna s v-o trimita. (Dar trebuiefie 6 la voi in biblioteca.)

Bro§ura se va tipari in 2 000 de exemplare, pe hirtia ceamai ieftina (daca aveci hirtie subcire, tiparici 1 000 de exem-plare pe astfel de hirtie), in formatul cel mai ieftin §i maipotrivit pentru


P. S. Trimite-mi, daca asta nu implica nici o intirziere,un al doilea exemplar de corecturi ale 'intregzzbro§uri (pentru a le trimite unui tovara§ care pleaca inRusia).

ScriaExpediatd

dup3din

16 august 1915Sorenberg (Elvetia)

la GenevaPublicaed pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

116

Se tipiireste dupii manuscris


Restituie-mi Le Peuple". Ici place ce scrie despre Van-dervelde ? Aceasta va fi tactica lor, a tuturo r.

De la Radek §i de la Karpinski n-am primit nici unrind. Nu pricep de ce. Le scriu chiar astazi.

Grimm a telefonat ca Vorkonferenz a fost aminata pen-tru 5. IX §i cà Zetkin i-a comunicat din inchisoare

sO

plicuri.

www.dacoromanica.ro


roaga trimita rezolutia prezentata de minoritate la Con-ferinta de la Berna 154. I-am trimis textul rusesc. Daca aiunul german, trimite-1 lui Grimm.

Pe Jaures vona trimite dupa ce ii vom citi 155.J'accuse" a fost restituit lui Radek156.Inapoiaza-mi-1 pe Kolb 157De la olandezi nil * ! ! !

P. S. Te satuiesc sa-i dai drumul (vezi textul), dar sa tra-duci expresiile germane.

Pe japonezi degeaba ii aperi. Aleksandr ne scrie scrisoripline de indignare i are de ce sa fie indignat.Trebuie sa indeplinim hotaririle luate : s-a hotarit (acumtrei saptamini) c peste o saptamina!! Si acumo nou5 aminare de o lun5!???

Astia-s caccari si nu voi fi ingaduitor cu ei daca umblacu cioara vopsita. Sint in drept sa le cer si am sa le cersa puna pe hirtie tot ce au de spus i sa consemnarn prinintermediul unor secretari hotaririle adoptate in comun (casa-i prind cu mica-n .sac pe acesti covcari, care vor s-o rupacu noi, dar asa ca vma s'a." fie a noastra !).

Vor sa plece ? cind ? sau nu pleaca ? Doi timpiti dacapuneam sa Ora socoteala banilor si tot ar fi putut calcula intrei luni cit fac 100 de ruble in franci sau cit costa nr. 1.Astea-s subterfugii puerile, pe care e i ridicol sa le asculci.Ei vor cere cu tiriita bani din Rusia, hranindu-ne cu promi-siuni i ducind de nas pe cei insarcinati cu transportul ! !

adopti hotariri de ochii lumii ! ! Nu, de data asta n-o s. lemearga.

Lenin

N. B. In articolul lui Buharin a ramas p e alocurz(la p. 133, 132 si 1 2 9 in subtitluri) vechea expresie trustobstesc de stat" (care in restul articolului a fost inlocuit cutrust capitalist de stat") 158.

Sint simple omisiuni ori s-a lasat asa cu buna-stiinta ??Imi scrii c. pastrezi insemnarile i c speri sa ob%ii". In-

deplinirea vechilor hotariri?? Cum s-o obvii ? ? Cuvorbe ?

* nimic. Nota trad.

sa-i

ti-1

Sa

www.dacoromanica.ro

13(i V. I. LENIN

Nu sint de acord cu asemenea relatii.P. S. Manifestele (§i foile volante) trebuie scrise si trimiselui Aleksandr.

Scris inainte de 19 august 1915Expediatii din Stirenhergla Hertenstein (Elvetia)

Se tipareste pentru prima oarii,dupil manuscris

117


Scumpa A. M.,Vorkonferenz * (II) a fost aminata pentru 5. IX.Hoglund si norvegienii de stinga (dar danezii ?) t r e -

buie sa ceara singuri sa fie invitati. Orice cereri sau de-claratii trebuie sa ne fie trimise noua (pentru C.C.) in scris,semnate, prevazute cu sigiliu, intr-una dintre cele trei limbiinternacionale.

Multe salutari lui Aleksandr (de ce se limiteaza el doarla criticarea proiectului meu ? 159 Formulavi-va propunerilede modificari, s'il vous plait ** !), iar pe dv. va felicit pen-tru activitatea incununata de succes in rindurile social-de-mocravilor de stinga din Scandinavia.

Al dv., Lenin

Conferinta, cred, nu se va intruni curind, dac se va in-truni. Hoglund insa trebuie sa se pregateasca te-meinic si rapid.

Dar sint ei oare cu totii de acord ca social-democracii destinga din diferite %ari s adopte si s publice un manifestcomun (independent de faptul c va avea sau nu va avea loco conferin0) ?

Scrisl inainte de 19 august 1915Expediatil din Sorenberg (Elveria)

la Christiania (Oslo)Publicatii pentru prima oarii in 1924,

in Culegeri din Lenin", vol. t1

* Conferinta prelinsinarl. Nota trad.** va mg biota trad.

Se tiplireite dupfi manuscris

www.dacoromanica.ro

CATRE K. B. RADEK. 19 AUGUST 1915 137

118

CATRE K. B. RADEK

Draga tov. Radek,Anexez proiectul Nici un cuvint despre social-

sovinism i (=) oportunism i despre combaterea lor ! ! Dece s cocolosim raul i s ascundem maselor muncitoresticine e principalul lor dusman in rindurile partidelor social-democrate ?

Vei insista oare ultimativ sa nu spunem pe fata nici uncuvint despre necesitatea unei lupte necruvatoare impotrivaoportunismului ?

Sper c voi veni cu vreo doua zile mai devreme (adicila 2-3. IX) daca imi vei comunica ca vor veni i germanii(In caz contrar va veni numai Zinoviev).

(Proiectul d-tale e prea academic" ; nu este o chemarela lupta, un maMfest combativ.)

Ai de gind sa trimivi proiectul d-tale i lui Wijnkoop ?Vei cere sa vin. i ei (olandezii) ?

Trimite-mi, te rog, imediat traducerea (In germana) aprozectului meu (despre care i-ai scris lui Wijn,koop), precum i traducerea rezoluviei noastre din 1913 (Inproblema navionala). Asadar, doua materiale,

Trebuie s depunem toate eforturile ca brosura noastra(in limba germana) sa apara pina la 5. IX. Ti scriu azi luiKasparov s te ajute si s gaseasca inca un traducator (petoy. Kinkel, la Berna). Ai putea s lucrezi (impreuna cuKasparov) intr-un ritm fortat" si s traduci aceasta brosuraintr-o saptamIna ? Dar tiparitul ? Ar putea fi tiparita in3-4 zile ? Trebuie sa depunem toate eforturile si s facemacest lucru.

Te rog sa-mi raspunzi imediat.

Stria la 19 august 1915typediatirt din Sorenberg (Elvetia)

la BernaPublic-at:1 pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenie, vol. XIV

Al d-tale, N. Lenin

Se tiptirette dupe' manuscrisTradus din limba germami

d-tale

www.dacoromanica.ro

138 V. I. LENIN

119

CATRE V. M. KASPAROV

Draga Kasparov,La 5. XI se intruneste la Berna conferinta social-demo-

cratilor de stinga.Este extrem de important ca brosura noastra n limba

germana s apara inainte de aceasta data.Nu ne-ai putea da o mina de ajutor in aceasta privinta ?

in primul rind, ducindu-te la Radek ca ajuti lalectura manuscrisului si indemni sa se apuce imediat detraducere (din pacate, pina atunci n vom putea aveacorecturile ruse) ;

in al.doilea rind, ocupindu-te de incheierea unui con-tract cu tipografia germana (Radek stie despre ce estevorba) ;

in al treilea rind, ducindu-te la Kinkel, aratindu-i scri-soarea de fata i rugindu-1 sä ajute la traducere (s1 traducael o parte din text).

Stiu c lui Kinkel i-am devenit aproape de nesuferit dincauza repetatelor rugaminti de a ne traduce cite ceva. Dareste vorba de ceva urgent, important, e nevoie de ajutorgrabnic i sper ca nu va fi prea suparat.

Raspunde-mi cit mai grabnic printr-o carte postala.Multe salutari. Al d-tale, Lenin

Scrisa la 19 august 1915Expediata din Sorenberg (Elvetia)

ta Berna

Publicata pentru prima oara in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIV

120

Se tipareste dupl manuscris

CATRE D. WI JNKOOP

Stimate tovarase Wijnkoop,Radek imi scrie c v-a comunicat deja fixarea datei con-

ferintei (nu a conferintei preliminare, ci a conferintei pro-priu-zise) pentru ziva de 5. IX. Proiectul lui Radek va este,

sd-1sd-1

www.dacoromanica.ro

CAME 13. WIJNKOOP. AUGUST 1915 139

probabil, de asemenea cunoscut. Mie mi se pare prea aca-demic (lucru, fireste, lipsit de importanta) i ceea ce estemult mai important nesatisfacator k privinta punctuluicelui mai important, adt de bine subliniat, de pilda,brosura lui Gorter : lupta intransigenta impotriva oportu-nismului. Dad vom trece sub tacere asta in fata muncito-rilor, vom trece sub tacere o imprejurare fara care nu sepoate face nirnic real.

rog sa-mi comunicati parerea dv. i cea a Comitetu-lui dv. Central, indiand totodata dad e sigura venirea unuireprezentant al partidului dv. (iar n caz contrar, dad Eyeti da mandat lui Radek sau yeti trimite o declaratie etc.).Dad aveti posibilitatea, scrieti minoritatii din Partidul so-cialist britanic sa trimita un reprezentant sau, cel putin, odeclaratie. Dad aceasea conferinca se va solda nu numai cuscamatoriile diplomatice ale liderilor (adt de reusit ridicu-lizate de Panneckoek), ci i cu o declaratie internationala deprincipii a stingii marxiste, vom fi facut o treaba foarte

Grupul de belgieni internationalisti pe care 11 cunoastetitrebuie sa trimita si el o declaratie sau s vä dea mandatdv. (fractiunile diverselor partide vor fi i ele, fara doarpoate, admise). 0 opozitie annsovina orich de infimaimpotriva lui Vandervelde ar fi cit se poate de binevenita.Primul pas e greu !

In asteptarea raspunsului dv.,cu salutari social-democrate, N. Lenin

P. S. Anexez un proiect de declaratie (in limba fran-ceza), pe care nu am avut timp sa-1 discut cu prieteniimei. MHne H voi trimite tovarasului Radek.

Scrisd dupd 19 august 1915Expediatd din Sörenberg (Elveria)

la AmsterdamPublicaa pentru prima oard in 1960,

4in revista

Voprosi Istorii ICPSS nr.

Se tipilrette dupd manuscrisTradus din limba germand

in

V5

ut115.

si

www.dacoromanica.ro

140 V. I. LENIN

121


Scumpa A. M.,Totul arata ea la 5.IX va avea loc chiar conferinta, si

nu o Vorkonferenz. Prin urmare, timpul nu asteapta.Trebuie s depuneti toate eforturile pentru a-I trimite

aici pe Höglund sau pe cel mai de stinga si mai sigursocial-democrat norvegian, asa inch cel mai tirziu la 3.IXsa fie neaparat aici (ca sa ia legatura cu mine, el trebuiesa telefoneze de la Berna la Sorenberg, Hotel Marienthal(Kanton Lazern), Telefon 1.11 (1.11)).

Daca este absolut imposibil s vina careva din treei, atunci sa-mi trimita imediat prin scrisoare recomandata(astfel inch s-o primesc sigur pina la 2-3.IX) fie un actprin care sa declare ca incredinteaza mandatul lor Comite-tului nostru Central (un mandat oficial (in limba germanasau franceza)), fie (daca nu sint de acord s ne incredintezemandatul) o declaratie de solidarizare cu C.C. + o decla-ratie de principii (neaparat) o scrisoare adresata confe-rintei, in care sa. se arate c Comitetul nostru Central esteinsarcinat sa dea citire declaratiei (sau sa voteze, clack' sepoate).

Problema centrala in jurul careia se va da lupta va fiaceea daca in Prinzipienerklarung* trebuie sau nu trebuiedeclarata o lupta necrutatoare impotriva oportunis-mului, adica impotriva sociallovinismului (fara a seezita in fata unei eventuale sciziuni). Va rog sa staruitica tocmai acest punct sa fie formulat cit mai clar §i maicategoric.

V. rog sa-mi comunicati imediat printr-o carte postala

* declaratia de principii. Nota tract

www.dacoromanica.ro

CATRE E. I. IuVLINA. AUGUsT 1915 141

daca avi primit scrisoarea de fava i daca credeti (sau sintevisigura) c ei vor face si una i alta.

(Salutari lui Aleksandr.)Al dv., Lenin

Scrisa dupil 19 august 1915Expediatii din Sorenberg (Elvetia)

la Christiania (Oslo)Publicatii pentru prima oaril in 1924,


122

Se tipdleite dupd rranuscris

CATRE E. I. RIVLINA

Scumpa tovarasa,Zile le trecute ti-am trimis o scrisoare in privinva lui

Go lay. Acum lucrurile au luat, ca sa spun asa, o altatorsatura. Pentru ziva de 5.IX a fost fixata nu o consfatuirepreliminara, ci insasi conferinta (internationala) a socialis-tilor de stinga. Va veni i Merrheim de la Paris (toateacestea entre nous *, bineinteles). Vor veni i reprezentan0ai grupului Nase Slovo". De ce nu ar veni i Go lay siNaine, ca reprezentanti ai socialismului de stinga din El-vetia franceza (din moment ce va fi Grimm, a carui poziciee mult mai echivoca deck a lor) ? Cauta, te rog, sa-i vezicit mai repede pe amindoi, discuta cu ei de la om la om,

raspunde-mi cit mai repede, in cheva cuvinte, care estestarea de spirit a acestor socialisti francezi de stinga. tçidai seama, desigur, c tocmai prezenta unor francezi anti-sovinisti ar capata acurn, mai ales in prezenta lui Merrheim,o irnportanta deosebit de mare la aceasta conferima.

Asadar, raspunde-mi cit mai repede !Salutari lui Rivlin !

Scrisii dupl 19 august 1915Expediatil din Sdrenberg (Elvetia)

la Lausanne

Publicata pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIV

* lime noi. Nota trad.

Al d-tale, Lenin


in-

5i

www.dacoromanica.ro

14 V. T. LtN1N

123

CATRE 1. A. BERZIN

Draga Berzin,Multe multumiri pentru mandatul incredintat 161. Te rog

sa-mi trimiti imediat un mandat identic in limba fran-ceza sau germana, prevazut cu sigiliu etc., intocmit intoat6. regula si cuprinzind neaparat, in textul mandatului,mentiunea ca partidul vostru nu numai ea: .a. fost intot-deauna (§i este si acum) afiliat la Biroul socialist interna-tional (dar a avut acolo si un reprezentant cu drept devot consultativ). Precizez Ca e ceva cit se poate de urgent.

Cu cele mai bune salutari,al d-tale, V. Ulianov

P. S. Daca ai primit de la noi proiectul de manuscris alunei scurte declaratii in limba rusk" *, te rog sa-1 predai citmai repede lui Litvinov, cu rugamintea de a-I traduce inengleza si de a mi-1 trimite cit de curind. Te rog sa-miconfirmi printr-o carte po§tala primirea scrisorii de fata.

ScrisiiExpediat2

la 20 augustSlrenberg

1915(Elve0a)din

la LondraPublicatIl pentru prima oaril in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIV

124



Draga V. K.,Iti trimit 200 de franci. Poate reusesti s-o ungi" pe

Kuzmiha. Iti multumesc mult pentru stradania depusa. Amprimit scrisoarea Olgai. Koba trimite salutari si scrie ca esanatos. Mai in§tiinteaza-ma din cind in cind printr-o carte

* Este vorba de Proiectul de rezolutie al social-democratilor de stingapentru prima conferinti socialistI internationare (vezi Opere complete, vol. 26,Bucurestt, Editura politia, 1964, ed. a doua, p. 282-285). Nora red.

www.dacoromanica.ro


po§tala cum stau lucrurile cu bro§ura, daca sint sperante"de progres (voi mai avea tot timpul s fac unele modificariin pagini).

.ScrisaExpediatii

la 21 august 1915din Sdrenberg (Elvetia)la Geneva

125


Se tiplireste pentru prima oara,dupii manuscris


Sint pentru nr. 1 (in august) §i 2 (in septembrie) *. 50 depagini pentru un articol al d-tale este, cu iertaciunefie zis, o fantezie de cea mai pura speck'.

Juni nu trebuie inclus n delegatie 162 Nu cunoa§te limba.N-are rost sa-1 includem. Nu trebuie s. fim prea curteni-tori cu el. Doar avem o redactoare" ; vrei inca un delegatdin delegatia C.C." ? Nu-i nevoie.

Nu pot sa scriu despre Rusia. Trimite-i o scrisoare luiBuharin. Nu vad nici un ziar (aici n-avem decit Reci").

Mi-e necaz ca nu ne-am lasat o copie dupa articolullui Radek. Daca se fac modificari, ar trebui sal adaugi :

1) ceva despre Basel 163,2) organizatia ilegala etc., dar face sa-i trimiti lui modi-

ficarile ? (pentru Trotki ?).Jun i. scrie ca va fi numai Trotki din partea grupului

Na,se Slovo". Asta le va nlesni i mai mult cotcariile.Va fi i Kamenski ?ma indoiesc!! Scrie-i imediat,

caci doar d-ta ai vorbit cu el.Mi se pare ca d-ta mi-ai spus ca Grimm vrea ca con-

ferinta sa nu se tina la Berna ? Face sa mergem acoio ?Dna da, e prea de vreme s51 venim la 1.IX (D-ta potimerge mai inainte daca ai i alte treburi acolo).

Aleksandr vrea s plece n Rusia. ti scriu, comunicindu-iaprob acest plan **. Pacat Ca nu sint aici membri ai C.C.

***

Este vorba de revista Kommunise. NotaNora

red.Vezi volumul de fail, p. 144-145. rect.

imi

aS

_7

www.dacoromanica.ro

144 V. I. LENIN

L-am lua pe el daca n-ar fi plecarea toy. Kollontai (eapleaca In S.U.A. ca sa tina acolo referate i sa faca agitatieinternationalista).

Ludmila a ramas (sic!) fara bani i fara pasaport ! !

Cred ca n-o s plece nicaieri.A adus carti frantuzesti, pe care, dupa ce le vom citi,

ti le vorn trimite d-tale (iar d-ta, dupa ce ispravegi decitit cartea lui Rappoport, Inapoiaza-ne-o noua ; ti-am tri-rnis-o fara sa fi apucat s-o citesc).


Ce se aude cu articolul lui Karpinski pentru Kom-munist" ?

In legatura cu proiectul de rezolutie : ti-am trimis doar(= project de prescurtare a rezolutiei). Ai facut o copie ?Daca nu, pot sa-ti trimit una. Daca vrem sa pregatim unproiect propriu, trebuie s ne grabim.

P. S. Cred cal 300 de ani" nu merge. Trebuie modificatpentru presa

Scrisd inainte de 23 august 1915Expediatd din Sorenbergla Hertenstein (Elvelia)

126

Se tipiirege pentru primadupd manuscris


23. VIII. 1915Draga Aleksandr,In privinta planului plecarii d-tale mi-e foarte greu

dau un sfat categoric de aici, din departare 164 $tli. CUMstàm cu finantele : Nadejda Konstantinovna ti-a scrisamanuntit (in afara de banii trimii, s-au promis 600 frs.pina la 10.X + 400 frs. peste o luna. In total 1 000 frs.Deocamdata nu sint sperante pentru mai mult).

Pe de o parte, trebuie sa fii clt se poate de prudent. Aiactele in regula ? dar cu toate celelalte cum stai ?

oata,

sa-ci

www.dacoromanica.ro

CAME A. G. $LEAPN1KOV. 23 AUGUST 1915 145

Pe de alta parte, este indiscutabil c tocmai in momentulde fatà ar fi util pentru cauza ca cineva perfect informatsi in masura de a decide in mod de sine statator sa vizi-teze 2-3 centre, sa stabileasca legaturi i contactesi sa seintoarca imediat n Suedia pentru a ne transmite toatelegaturile si a discuta ce-i de facut mai departe. Acestlucru ar fi extrem de important.

Nr. 1 al revistei Kommunist" va aparea peste vreo8-10 zile, urmind ca dupa alte 8-10 zile s. apara nr. 2(sau nr. 1 si 2 impreuna). Nr. 44 al O.C. va aparea pesteo zi sau doua. Brosura despre razboi, impreuna cu toatedocumentele, va aparea peste vreo doua saptamini.A si fost data la cules.

Evenimentele din Rusia au confirmat pe deplin justewapozitiei noastre, pe care prostanacii de social-patrioci (in-cepind cu Aleksinski i sfirsind cu Ciheidze) au botezat-odefetism. Faptele au dovedit ca dreptatea e de parteanoastra ! ! Esecurile militare contribuie la zdruncinareacarismului i nlesnesc realizarea unei aliante Imre muncitoriirevolutionari din Rusia i cei.din alte cari. Ni se spune : ceyeti face voi", revolutionarn, dacà veti reusi s doborititarismul ? Raspund : (1) victoria noastra va face ca mi--carea stingii" din Germania sa se aprinda de o suta deori mai tare ; (2) daeal noi" am reusi s doborim definitivtarismul, am propune tuturor beligerantilor pace pe bazedemocratice, iar in caz de refuz am duce un razboirevolutionar.

E clar c patura inaintata de muncitori pravdisti, acestreazem al partidului nostru, a ramas in picioare, cu toatemanic ravagii ce s-au produs in rindurile sale. Ar fi extremde important ca in 2-3 centre sa se formeze (in mod arhi-conspirativ) grupuri conducatoare, care sa ia legatura cunoi, sa refac n Rusia biroul C.C. (mi se pare ca existadeja, la Petrograd) §i insusi C.C. ; s. stabileasca legaturitrainice cu noi (dacii e nevoie, trebuie luati in acestscop un om sau doi in Suedia) ; noi am putea trimite bro-sun i foi volante etc. Lucrul cel mai important este sta-bihrea de legaturi trainice, permanente.

Ciheidze & Co. rnanevreaza in chip vizibir : pe de o partesint pneteni credinciosi ai celor de la Nase Delo", iar

www.dacoromanica.ro

146 V. I. LENIN

Aleksinski e multumit de ei (ai citit, sper, Razboiul" cezici de Plehanov Aleksinski + Co. ? E o rusine ! !), iarpe de alta parte se joaca" de-a stingismul cu ajutorul luiTrotki ! ! Cred c pe pravdistii constienti nu vor reusi sa-iinduca in eroare !

Scrie-mi ce hotarire ai luat.Salutari. Al d-tale, Lenin

P. S. Va consimti oare A. Kollontai sa ne ajute sascoatern in S.U.A. o editie engleza a brosurii noastre ?

Expediata din Sorenberg (Elvetia)la Stockholm

Publicata pentru prima oara in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. II

127

Se tipareite dupe' manuscris


Draga tovarase,Iti trimit corecturile.N-ar fi cazul s. citirn si al doilea rind de corecturi ?

Daca da, trimite-le.N-ai putea cere la o tipografie burgheza din Geneva

(care are litere g e r in a n e i zevari care cunosc aceastalimba) un deviz pentru o brosura de 96 000 de semne,pe doua coloane de petit, avind circa 4 500 de semne pecoloana (ca la Internationale Korrespondenz", pe care mi-otrimiti), pe hirtie ieftina i fara coperta ? Scrie-mi citeva rin-duri in aceasta privinta.

Scrisa dupii 23din

august 1915Expediata Sorenberg (Elvetda)

la GenevaPublicata pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

Al d-tale, Lenin

Se tiparege dupa manuscris

www.dacoromanica.ro

CATRE S. N. RAVICI. 26 AUGUST 1915 147

128


Scumpe tovarase,I%i trimitem un grozav de important adaos la brosura.

Ai OA, te rog, sa fie introdus greseli*. Dna' brosurava fi gata marci sau miercuri, trimite expres 10-20 deexemplare lui Sklovski.

Cu cele mai bune salutari,

Scrisa dupii 23 august 1915Expediata din Sörenberg (Elvetia)

la CeneuaPublicaa pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

al d-tale, Lenin


129

CATRE S. N. RAVIC1

Scump5, tovarasa Olga,Iti trimit corecturile.Ai gasit rezolutia din 1 9 / 3 in problema navionala ?

Daca n-ai gasit-o, vi-o vom trimite de aici (n-am apucat'Inca s-o traducem in limba germana).

Salutari. Al d-tale, LeninScrisa dupa 23 august 1915

Expediata din Siirenberg (Elvetia;la Geneaa

Publicata pentru prima oaris in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

130

Se tipareste dupl manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Draga tovarasa Olga,Mi-e greu dau un raspuns n privinca alegerilor.

La prima vedere s-ar parea ca intr-o republica ar trebui* Este vorba de 'inceputul capitolului II, Clasele si partidele din Rusia", din

brosura Socialismul i razboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fata de razboi)'.Nota red.

fara

sa-ti

www.dacoromanica.ro

148 V. I. LENIN

ca principiul electiv sa se aplice peste tot. Dar dincolo deceea ce apare la prima vedere nu cunosc nimic : nici ca-racterul instituçiei pentru care se fac alegerile, nici raportuldintre partide n cadrul ei, nici istoricul problernei, niciexperienva trecutului. Si e greu sli judeci in asemenea con-dicii, caci ceea ce apare la prima vedere" e, desigur, preaputin.


P. S. V-au ajuns cei 200 de franci ca s-o ungeti peKuzmiha ? Comunicati-ne regulat, prin c.p., buletinul dis-pozitiei Kuzmihai i ansele de reusita". Va cred ca v-atisaturat de acest Kuzma, ca si noi, de altfel ; dar ce putemface ?

Scrisii la 26 august 1415Expediatii din S3re?the7g (Melia)

la Geneva


131

Se tip:ireite dup:i manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Draga tovarasa Olga,Am o rugaminte la d-ta : pentru traducerea (in germana)

a brosurii noastre avem nevoie de textul notei la manifest(privind Statele Unite ale Europei) pe care v-am trimis-o*.Fii bun i fa-mi o copie cite* (pentru traducator) i tri-mite-o pe adresa : Herrn Lialine (bei Fr. Eicher-Muller),Freie Strasse 15.Bern (cu o scrisoare in care sa.' araci ca otrimiti la rugárnintea mea pentru traducatorul german al

brosu rii).Salutari. Al d-tale, Lenin

Scrisii la 27 august 1915Expediatii din Sdrenberg (Elyelin)

la GenevaPublicata pentru prima oath' in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

* Ve7i volurnul de faVL, p. 13D-131. Nota red.

Se tipiireite dupli rnanuscris

www.dacoromanica.ro

GAME G. E. ZINOVIEV. 30 AUGUST 1915 149

132

CATRE P. GOLAY

28. VIII. 1915Scumpe tovaras,Cu multa' satisfactie aflu din scrisoarea dv. ca in linii

generale sinteti de acord cu proiectul meu. Conferinta vaavea loc la 5 septembrie. Speram c vor participa i citivasocialisti francezi de stinga. De organizare se ocupa Grimm

Morgari. Participarea dv. ar fi, socot eu, foarte utilava rog sa scrieti imediat lui Grimm in acest sens.

Salutari cordiale.

Expediatii din Siirenberg (Elve Oa)la Lausanne

133

Se tipa)eite pentru prima oarii,dupl manuscris

Tradus din limba francezd


Nici pina astazi, luni dimineata, nu am primit raspunsIa telegrama cu raspuns platit pe care am trimis-o luiRadek ! ! Sa fie la mijloc vreo intriga urzita anturajullui Grimm" impotriva letonilor ? ? Este oare posibilnu-i invite ! ? Daca plec rniine 165, iti telegrafiez, iar d-tasa' vii cu primul tren. Sa aduci cu d-ta toate materialele(sa nu uiti nimic : adu i Voprosi Strahovaniia", §i N a eDelo", §i Na,se Slovo", §i scrisoarea norve-gienilor etc. etc.).

Am primit o carte postala de la Kollontai. Lucreazadin plin.

Scrisa la 30 august 1915Expediatii din S6renberg

la Hertenstein (Elvetia)

Salutari. Lenin

Se tipiireite pentru prima narii,dugs manuscris

nsa

sisi

F

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

134

CATRE G. E. ZINOV1EV

Raspunde-i lui Mescereakov.La Grimm te sfatuiesc sa-1 trimici pe Sklovski (daca

pleaca la 1.IX) sau sa-1 pui s vorbeasca la telefon cu el.Trebuie sä avem raspuns de la Grimm.

D-tale Içi revine sarcina s scrii darea de seama (sau re-feratul cu privire la Rusia) 166 (daca ai nevoie de R e c

voi trimite).Cred c ajunge o rezolucie (avem un proiect rezuma-

tul". Se pot face modificari). Ce ne mai trebuie i decla-ratie ? 'Jack' ne vom intelege cu Radek, o vom scrie acolo.Daca nu si claca raminem singuri, pentru cine s pregatimInca si incci o declaratie ?

Salutari la toata lumea.Al d-tale, Lenin

Scrisei la 30 san 31 august 1915Expediatl din SiirenPergla Hertenstein (Elvetia)

Se tiplreste pentru prima oara',dupii manuscris

135


Scumpa Aleksandra Mihailovna,Ar fi cit se poate de regretabil daca proiectul calatoriei

dv. in America ar esua definitiv. /n legatura cu aceastacalatorie ne-am pus mari sperante atit in editarea in Ame-rica a brosurii noastre (Socialismul i razboiul" ; o veciprimi zilele acestea), cit si in stabilirea de relatii cu editorulCharles Kerr din Chicago in general, in unirea interna-tionalistilor i, in sfirsit, in ajutorul financiar de care avematita nevoie pentru toate treburile importante din R u-s ia, despre care imi scrieti dv. (subliniindu-le pe bunadreptate importanta, in legatura cu faptul ca e de doritfim mai aproape de Rusia ; piedicile care stau in calea reali-zarii acestui deziderat sint, in primul rind, de ordin

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. SEPTEMBRIE 1915 161

financiar, iar in al doilea rind de ordin polivienesc existasau nu posibilitatea de a ajunge cu bine acolo ?...).

Daca problema plecarii dv. este definitiv decisa in sensnegativ, v-am ruga s va gindii daca nu ne-avi putea ajuta(prin legaturile cu Charles Kerr etc.) sa editam bro§uranoastra in engleze§te. Asta se poate face numai in S.U.A.va trimitem edivia germana a bro§urii. Faceci tot posibilulca sa asiguravi difuzarea ei in varile scandinave (trebuieneaparat s recuperam macar o parte din cheltuieli, cacialtfel n-o vom putea scoate in frantuze§te !)

Scrieti-ne mai amanuntit, mai concret i mai des (dacanu plecavi in America) ce probleme concrete se pun inRusia, cine le ridica §i cum anume, cind i in ce impre-jurari. Toate acestea ar fi extrem de importante pentruscoaterea de foi volante, care, dupa cum spunevi pe bunadreptate, sint de o stringenat necesitate. Despre lucrarileconferinvei sociali§tilor de stinga 167 (la care am format oopozitie bine inchegata, de§i am semnat manifestul) yetiafla, in parte, de la delegatul dv. 168, iar in parte va vommai scrie noi.

(N-avem bani, n-avem bani ! Ne sufociim din lipsa debani !)

Cu cele mai bune salutari, al dv., Lenin

Scrisl intre 8 13 septembrie 1915Expediatii din Sorenberg (Elvetia)

la Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oath' in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. 11

136

Se tipareite dupil manusciis


Trebuie s incepem pregatirea numarului urmator al 0.C.,care va fi in intregime consacrat conferintei. Temelesau articolele169.Etwa * :1. Vorgeschichte ** §i, respectiv, Internacionala

a III-a.* Aproximativ. Nota trad.

** Preliminarii. Nota trad.

fi

www.dacoromanica.ro

162 V.I.LENIN

2. Rapoartele (in special cele din Balcani).3. Discutiile cu Ledebour (discucia principiala in

general). (Trei nuance la germani.)comparacie 4. Importanta conferintei (primul pas spre creareacu Internacionalei a HI-a ; un pas timid si neho-conferinta tarit spre o ruptura cu oportunismul. Posibili-femeilor tatea unei recidive").

5. Rezolucia noastra i proiectul nostru de mani-fest ; declaratia noastra" n legatura cu ma-nifestul.

6. Bundul i Comitetul de organizare + Trotki(Massenaktionen *).

7. Manifestul oficial.Esti de acord sà m. ocup eu de pct. 3 si 4 ?S. ne grabim cu acest numar al O.C.

trimit cartea lui Bauer.Trimite-mi neapiirat:

1) culegerea lui Legien +... **2) brosura despre Liebknecht.

scrisoarea lui Radek.Planul foilor volante este gata ; ti-1 trimit miine ; e de-

tahat.Salutari. Al d-tale, Lenin

P.S. Am pierdut scrisoarea olandezilor catre C.C. 170 .Ea concine argumente impotriva participarii la confe-rinta, argumente de care am mare nevoie.

Scrisl dupii 8 septembrie 1915Expediata din Sorenbergla Hertenstein (iloctia)

Se tiparefte pentru prima oath',dupii manuscris

actiuni de masl. Nota trad.** In manuscris urrneazI un cuvint care n-a putut fi descifrat. Nota red.

Iti

inapoiaza-mi

*

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKONt. SEPTEMBRIE 1915

137


Iti trimit o scrisoare primita de la Radek. (I-am raspunsca. sint de acord.) Rog sa mi-o restitui.

apuc sa scriu darea de searna asupra conferintei ; tri-mite-mi, te rog, toate materialele de care dispui.

Nu la d-ta mi-am uitat eu colectia 0.C. ?Salutari. Al d-tale, Lenin

Ar trebui s-o punem pe Inessa s traduca brosurafrantuzeste 171.

Scrisd intre 11 i 15 septembrie1915

Expediatd din Slrenbergla Hertenstein (Elvetia)

Publicatd pentru prima oard in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIV

138

Se ttprirelte dupd manuscris


Hit- AlexanderScumpe prieten,Cauta vezi pe Belenin i transmite-i, te rog, c a

fost cooptat in Cornitetul Central al P.M.S.D.R. Intelegi,desigur, ca. in aceasta chestiune e nevoie de maximum deconspirativitate i ca trebuie sa uiti" acest lucru de in-data ce-1 vei fi comunicat lui Belenin (nu-i scriu direct,din motive lesne de inteles). In calatoria sa, el are de in-deplinit o sarcina extrem de importanta : Trotki i haitade lachei din strainatate ai oportunismului depun toateeforturile pentru a cocolosi" divergentele si a salva"oportunismul celor de la Nasa Zarea", scotind basma cu-rata si ridicind in slavi fractiunea Ciheidze (-= arhicre-dinciosii prieteni ai celor de la Nasa Zarea"). Trebuiecreate in Rusia grupuri (formate din vechi muncitori pray-

experimentati, capabili, care se orienteaz1 perfect inproblema razboiului), iar cei mai buni dintre ei (2-3) sa

tn

sa-1

Ma

disti,

www.dacoromanica.ro

154 V. I. LENIN

fie cooptati in C.C. Daca vom intimpina greutati sau dad.se vor ivi ndoie1i, trebuie s ne limitam la crearea unorcolegii analoge (de pada un grup muncitoresc conducatorpe intreaga Rusie" sau un comitet" ; denumirea nu are,fire§te, mci o importanta).

Legaturile d-tale §i cuno§tinta cu vechi muncitori expe-rimentati Ii vor permite s dai unele sfaturi lui Belenin,care va lucra, desigur, cu toata seriozitatea i precautia.Principalul insa este in momentul de fga sa fie cit sepoate de prudent, stind n Rusia putin tirnp §i aducindtoate legaturile.

Salutari cordiale ! Confirma imediat primirea acesteiscrisori.

Al d-tale, Lenin

P. S. BrcNura va aparea mai inainte decit credeam. Amprimit o parte din corecturi. Probabil ca peste o sapta-

mina sau o sptàmn i jumatate vor aparea atit brosura,cit si Kommunist" nr. 1-2.

Acurn vor fi n strainatate trei membri ai C.C. InRusia se afla un numar de membri supleanti (muncitori)§i membri arestati ai C.C. (tot muncitori, ridicati din rin-durile pravd4tilor).

P. P. S. Miine vei primi o scrisoare mai amanuntita dela Nadejda Konstantinovna. Citqte-o cu toata atentia.

inainte de 13 septembrie 1915Expediatii din Sorenberg (Elvetia;

la StockholmTublicata pentru prima oara in 1924,

in Culegeri din Lenin', vol. 11

139

Se tiparefte dopii manuscris

CATRE G. L. $KLOVSKI

Draga G. L.,Trimite-mi, te rog, cit mai repede cite trei exemplare

din editia germana a browrii i din rezolutiile in limbafranceza. (La cit se ridica contul ? Exista vreo speranta

Scris

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARP1NSKI. 13 SEPTEMBRIE 1915 155

sa-1 reducem ? Inchei un contract pentru difuzarea ediieigermane a bro§urii in Elvetia ? Scrie-mi citeva rinduri.)

Trimite, te rog, 10 exemplare din broura in limba ger-rnan i doua exemplare din rezoluviile in limba francezape adresa : Fru A. Kollontay. Turisthotel. Holmenkollen.Kristiania. Norwegen. (Comunica-mi data expedierii.)

Zore§te-1, te rog, pe Radek sa-mi trimita o copie dupatextul oficial al manifestului adoptat. Am urgenta" nevoiede ea. Treci, te rog, o data, de doua ori pe la el §i pre-seaza-1 s-o trimita. Tot cu el trebuie s discuvi nu numai

discuvi, ci sa i aranjezi 'in mod concret, s sfarui, sãintervii, sa verifici) i problema difuzarii ediviei germanea bro§urii in Elvetia. Trebuie s ne procuram adreseleasociatillor §i cluburilor muncitore§ti germane din diferiteora§e (inclusiv Geneva), sa gasim legaturi, sa scriem, saobvinem rezultate. Toate acestea te privesc pe d-ta. Apuca-te,te rog, ceva mai energic de aceasta treaba.

Salut.'ri. Al d-tale, Lenin

ScrisZi la 13 septembrie 1915Expediatii din Sörenbelg (Elvelia)

la BernaPublicatii pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lente, vo; XI

140

Se tipiireste duith manusots


Draga V. K.,Am lipsit vreo citeva zile, fiind plecat pentru treburi

(§i numai pentru acest rastimp te-am rugat sa-mi trimititotul la Geneva ; acum te rog sa-mi trimiti din nou totu 1,inclusiv bro§ura, pe adresa din Sorenberg) 172

La intoarcere am gasit scrisoarea d-tale cu privire laarticolele lui Rolland. Sint foarte ingrijorat de faptul ca nule-ai primit. Au trecut doua sptmini, clack' nu mai mult,de cind ci le-am trimis intr-un plic impreina cu o scri-soare !* Nu s-a intimplat pina acum ca in Elvecia sa se

* Vezi volumul de fata, p. 160 Nota red.

(sisO

www.dacoromanica.ro

156 V. I.LENIN

piarda scrisori nerecomandate. N-o fi la mijloc vreo in-curcàtur ? N-o fi primit cineva aceste articole fara tiread-tale ? Raspunde-mi, te rog. Daca nu e i nici nu ar puteafi la mijloc o tncurcatura, daca articolele nu sint la d-ta,voi face, bineinteles, tot posibilul ca s ti le procur (dacale-am pierdut). Ori voi cumpa.ra acest numar, ori (dacanu se mai gaseste de vinzare) mi voi procura unul de labiblioteca si voi face pentru d-ta o copie cornpleta. Mii descuze te rog sa-mi raspunzi dt mai curind cum staulucrurile. Daca ai nevoie de copie, scrie-mi pe cind s. ti-otrimit. Raspunde-mi sincer.


Nu stiu de ce nu mai primesc Jizn" 175 Nu cumva aincetat schimbul ? Nu ai putea d-ta sa te interesezi ? DarVpered" ? 174 Ce se aude cu culegerea anuntata de C.O. 175

cu publicaii1e Bundului ? Kommunist" nr. 1-2 aaparut. E UN FAPT CERT.

Scrisa la 13 septembrie 1915E.I.pedia.,1 din Sorenherg (Elvetia)

la GenevaPublicata pentru prima bath" In 1929,in Culegeti din Lenin", vol. XI

141

Se tipdreite dupii manuscris


tçi trimit o scrisoare primita de la Radek si darea desearna intocmita de el 176 Pe aceasta din urma trebuie sai-o isnapoiezi in scurt timp (cu observatii critice : e camslaba. Nici nu pomeneste de brosura noastra*, de faptul

Akselrod o apara pe Nasa Zarea" etc.).Ai o multime de ajutori : pune pe cineva s faca o copie

dupa darea de seama a lui Radek.ii trimit planul foilor volante, pe care te rog s. mi-1

restitui in scurt timp 177.Salueari. Lenin

* Este vorba de brolura Socialismul i ra'zboiul (Atitudinea fati deNota red.

Ii

cO

elieleed),

www.dacoromanica.ro


N. B.

= Intreab-o pe Inessa daca n-a luat de la mine numa-rul din Journal de Geneve" cu articolul lui Romain

/Rolland. Te rog insistent sa-1 cauti peste tot pina ceI dai de el.

Serisii la 18 san 19 septembrie 1915Expediata din Sörenbergla Hertenstein (E10411i)

142

Se tiplreste pentin prima t:arii,dup:i manowis

CATRE K. B. RADEK

Draga Radek,Scrisoarea catre Wijnkoop a fost expediata.Lui Grigori i-au fost trimise darea de seama impreuna cu

scrisoarea d-tale.D-ta, probabil, nu dispui de o copie dupa declaratia

noastra (ca nu sintem multumiti de manifest, ca el numerge destul de departe etc.). Noi am transmis-o biroului,rar Grimm r-a dat citire in sedinta. Avem neaparata nevoiede o copie dupa aceasta declaratie. N-ai vrea sa-1 rogi peGrimm sa-ti ingaduie sa faci o asemenea copie ? Dacal nu,ar fi ceva pur si simplu scandalos !!!

P. S. Ce zici de conspirativitatea" lui Grimm ? Lurneaintreaga a si aflat totul ! Dar desteptii de italieni de laAvanti" ! 178 E o adevarata rusine !

Al d-tale. LeninScrisl inainte de 18 septembrie

1915Expediatii din Sörenberg (Elvetia)

la BernaPublicatd pentru prima oath' in 1930,In Culegeri din Lenin", vol. XIV

143

Ve tipiireite dapS manuscrisTradns din l,mi,i germanii


Iti trimit raspunsul lui Jun i un articol pentru O.C.(voi mai face modificari in text). I-am scris Olgài. Matern ca nu-i nici o nadejde s. poata fi cules acolo. In-tereseaza-te daca se poate culege la Benteli.

www.dacoromanica.ro

158 V. I. LENIN

Içi trimit bro§ura ; am primit-o chiar acum.Ce se aude cu cele doua volume germane recent aparute ?


Anexez doua scrisori primite de la ni§te sociali§ti-revo-lutionari 179.

Sint caracteristice, nu ?Arata-le oamenilor, dupa care te rog s. mi le inapoiezi.Nu pot obtine cu nici un chip de la Radek proiectul de

rezolutie.

Scrisa inainte de 19 septembrie 1915Expediatii din Sorenbergla Hertenstein (Elvejia)

Se tipareste pentru prima oaradup,1 manuscris

144

CATRE K. B. RADEK

Draga Radek,Multe multumiri pentru manifest i pentru darea de

seama1) Nu s-ar putea sa primim gratuit 20 de exemplare din

acest numar al lui Berner Tagwacht" spre a fi distribuitegrupelor noastre de partid ?

2) In textul manifestului, in loc de ,lupta de clasa pro-letara revolutionara" s-a pus lupta de class. pro-letara intransigenta". Este oare loial acest gestdin partea lui Grimm ! ?

3) In darea de seama nu se spune c. i o parte (1/10)din delegatia germana (§i 1/3 din delegatia elvetiana)a sernnat proiectul nostru de rezolutie.

Este oare loial din partea lui Grimm ?D-ta ce crezi : n-ar trebui scriem lui Grimm o

scrisoare oficiala in legatura cu toate acestea ?4) Garanteaza oare Grimm ca in darea de seama a rn

nuncita (procesul-verbal al ,edintelor) proiectul nostrudeclaratia noastra vor fi redate in intregime ?Da sau nu ?

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. 19 SEPTEMBRIE 1915 159

5) Darea de seama contine numeroase inexactitati, iardespre votare (adica despre voturile intrunite de proiectulnostru) nu se spune absolut nirnic ! !

Problema sciziunii sau a dizolvarii acestui birou (Grimm& Co.) n u a fost pusa la vot 181.

Trebuie sä facern ceva.Al d-tale, Lenin

P. S. Trimite-mi, te rog, proiectul §i declaratia noastra' 182Despre bro§ura (expunerea) publicata de noi, Grimm

nici nu pomene§te micar *. Mare cotcar !

Scrisii la 19 septembrie 1915Expediatii din Seirenberg (Elvetia)

la BernaPublicata pentru prima oar'd in 1930,

XIVin Culegeri din Lenin", vol.

145

Se tipdIrste dupg manuscrisTradus din limba germanl


Draga V. K.,N-am primit inca brosurile. Vrem sa. scoatem un numar

dublu al 0.C., in care sa publicam darea de seama asupralucrarilor conferintei internationale de la Berna a socialisti-lor de stinga. Ce se aude cu Kuzmiha ? 0 poti imbunatindu-i pentru bro§ura (doar ai bani n casa !). Sau nu-inimic de facut ? si nici in viitorul apropiat nu o vom puteatipari ? Scrie-mi, te rog, daca se poate sti ceva in aceastäprivinta sau nu se poate sti nimic.

Am primit scrisoarea lui Egor §i zilele acestea ii voi ras-punde prin intermediul d-tale.


Srrisii la 19 septembrie 1915Expediata din Siirenberg (Elvelia)

la Geneva

PublicatA pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

al d-tale, Lenin

Se tiOre,$te dupa manusc,is

* Este vorba de brosura Socialismul si r5zboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fat:ide razboi)", a Card editie germani fusesc difuzati la conferinta socialistS ;.rcer-nationala de la Zimmerwald din 5-8 septembric 1915. Nola red.

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

146


Scumpe V. K.,Iti trimit Journal de Geneve" ; II pitisern undeva

inainte de plecare i 1-am uitat. Sint nespus de bucuros cas-a gasit i ca nu rn-am compromis definitiv in ochii d-tale.

Cit priveste 0.C., sfatul lui Grigori este sa-1 scoatem laBerna (adica acest numar dublu in 4 pagini, consa-crat conferintei celor de stinga) daca nu avem nici o spe-ranta sä ne putem intelege cu Kuzmiha. Confirma-mi inscris, pentru mai multa certitudine", ca asa stau lucrurile(stiu foarte bine ca sintem cu totii neputinciosi in fataKuzmihei).

In legatura cu referatul. A vrea sa-1 tin pe la jumatatealui octombrie. Tema : Conferinta socialista internationaladin 5-8 septembrie 1915" 183. Dadi merge, ar trebui saluarn din timp unele masuri (eventual sa tiparesti afise

pentru alte orase, lasind spatiu liber pentru completarealocului si a datei), s vedem daca poate s. aduca ceva venit(am mare nevoie de bani), la ce data sa le tin etc. Toti vorpublica materiale despre conferinta (eserii, Nase Slovo"

dar eu as relata unele amanunte.Ti scriu lui Haritonov la Zurich *.


P. S. Anexez o scrisoare pentru eserul Egor". Te rogs-o citesti i sa i-o predai. Daca ti-e la indernina, stai devorba cu el si scrie-mi in citeva rinduri ce parere ai despreel si amicii lui ? Ce fel de oarneni sint ei ?

ScrisiiExpediatii

la 19 septembrie 19:5din So*enberg (Elvetia)

la GenevaPublicata pen:ru prima oar:1 in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. Xl

Vezi volumul de fa0, p. 161. Nota red.

Se tip:ireste diipi manuscris

si

*

siceilalsi),

www.dacoromanica.ro

CATRL A. G. *1 EA1'N110. 19 SEPTEMBRIE 1915 161

147

CATRE M. M. HARITONOV

19. IX. 1915Draga tovarase,A§ vrea sa tin la Zurich, pe la mijlocul lui octombrie,

un referat despre Conferinta internavionala din 5-8 sep-tembrie 1915" 184. Te rog sa-rni comunici daca terna e po-trivita si daca referatul ar putea sa se soldeze cu un venitoricit de mic. (Scriu i la Geneva in acelasi sens ; trebuie

ne irqelegern din timp asupra programtirii refera-telor, iar pe cer de la Geneva ii rog s tipareasca un afiscu spaviu liber pentru completarea locului si a datei.) Co-munica-mi neintirziat care e parerea d-tale.

Apropo, nu rni-ai putea trimite brosura lui Akselroddespre sarcinile social-democrgiei internationale, recentaparuta la Zurich in limba germana ? Sint curios sa vadce scrie.

(De conferinfa ne vorn ocupa noi in 0.C., se vor ocupade ea si Nase Slovo", i eserii etc. etc. Dar eu voi face orelatare mai amanuntita deck cele din presa, insotita deaprecieri si concluzii.)

Cu cele rnai bune salutari,al d-tale, Lenin

Expediata din Sörenberg (Elvega)la Zarich

Publicata pentru prima ()aril in 1930,in Cuiegeti din Lenie, ol. XIV

148

Se tiploeite dupii manuscris


19. IXDraga Aleksandr,Am prirnit scrisoarea d-tale in care ne instiincezi

transportul merge bine si ne-am bucurat nespus de mult.In ce priveste depozitul de literatura de la Vardb, cauta

sa

c5

www.dacoromanica.ro

162 v. I. LENIN

pastrezi i sa salvezi totul ; nou s ne trimiti colec-tiile ziarelor Proletarii" i Vpered" ; brosurile (cele vechi,din 1905) trebuie de asemenea folosite ; ar fi bine si letrimiti in Rusia din moment ce avem in general posibili-tatea de a le transporta 188.

Stirea ca Durna a fost dizolvata" am citit-o ieri inpresa straina 188. Una din doua : ori reactiunea s-a speriatde blocul celor de stinga, ori mizeaza pe niste sanse mi-litare" (sau pe o pace separata ?). Atitudinea noastra fata derevolutionarii-sovinisti (de felul lui Kerenski si al unoradintre social-democratii lichidatori sau patrioti) nu poatefi exprimata, socot eu, prin formula sprijinire". Intre re-volutionarii-sovinisti (revolutie in interesul victoriei asupraGermaniei) i revolutionarii-internationalisti proletari (re-volutie pentru trezirea proletariatului din alte çri, pentruunirea lui intr-o revolutie proletara comuna), prapastia esteprea mare ca s poata fi vorba de sprijinire. Noi trebuiesa folosim oHce protest (chiar daca e timid si confuz a laGorki) ; vont folosi §i activitatea revolutionara a sovinisti-lor, iar in unele cazuri nu ne vom da inapoi de la actiunicomune" (in conformitate cu rezolutiile adoptate de parti-dul nostru in 1907, la Congresul de la Londra, si in 1913,la consfatuirea noastra) 187, dar nici un pas mai departe.Practic vorbind, aceasta inseamna ca in momentul de fatanu vom scoate apeluri i manifeste comune cu revolutio-narii-patriotarzi, ne vont abtine de la orke blocuri" cuei in Duma, vom evita orice actiuni comune" cu ei la con-grese, la manifestatii etc. Dar servicii reciproce cu caractertehnic, daca patriotarzii vor fi de acord, vor fi, cred, po-sibile (la fel ca inainte de 1905 cu liberalii) i noi nu levom refuza. Raporturile cu ei trebuie sa fie sincere, clare :voi vreti s rasturnati tarismul in interesul victoriei asupraGermaniei, iar noi in interesul revolutiei internationale aproletariatului.

Din Rusia ne vin extrem de putine tiri. E pur si simplurevoltator c o treaba relativ atit de simpla cum e corespon-denta conspirativa cu Rusia (p e deplin posibila si intimp de razboi) se dovedeste a fi extrem de prost organi-zata. Ea este azi una dintre sarcinile cele mai importante.

sO

www.dacoromanica.ro

CATRE ALEKSANDROVICI. 19 SEPTEMBRIE 1915 163

(Sper c. d-ta i Nadejda Konstantinovna inteles prinscris asupra tuturor detaliilor acestei chestiuni i cã i deazi inainte yeti cauta sa v. intelegeti cit mai ama.nuntit.)A stabili legaturi regulate, a chema din Rusia macar doi-treimuncitori cu sarcini de conducere, fie si numai pina inSuedia, pentru a discuta totul in modul cel mai amanuntit

pentru a pune la punct corespondenta, pentru a stabili oIntelegere" deplina iata care este lucrul cel mai necesar.Calatoria lui Belenin va aduce, sper, o serioasa imbunata-tire in acest domeniu, acum cind in munca noastra princi-palul lucru fara care e de neconceput sa putem mergeinainte este sa lucram repede, sa stabilim repede lega-turi, sa adunam repede stiri 188

Lucram la intocmirea unui plan de editare a unor ma-nifeste si foi volante destinate Rusiei. Nu am stabilit Incaunde sa le tiparim : aici sau intr-o tara scandinava. Tre-buie sa alegem acolo unde va fi mai ieftin, caci distantanu conteaza *.

Cu o calduroasa stringere de mina si cu cele mai buneurari,

Scrisii la 19 septembrie 1915Expediat5 din Siirenberg (Elvetia)

la Stockholm

Publicat5 pentru prima para in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

al d-tale, Lenin

Se tip.ireste dup5 manuscris

149

CATRE ALEKSANDROVICI

19. IX. 1915Stimate tovaras,Tovarasa Kollontai mi-a transmis scrisoarea dv., pe care

am citit-o i recitit-o cu multa atentie. Inteleg foarte bineprotestul dv. vehement impotriva emigratiei, de care sin-teti probabil foarte nernultumit. Socot insa ca experientaanului 1905 a dovedit ca exista doua feluri de emigratie.

* In manuscris, ultimele doul fraze slot tliare. Nota red.

v-ati

si

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LEN IN

0 parte a ei, i anume aceea care inainte de 1905 elaboraselozincile i tactica social-democratiei revolutionare, s-a do-vedit a fi in 1905-1907 strins legata de toate for-mele miscarii revolutionare de masa' a clasei muncitoare.Aa va fi, cred, i acum. Daca lozincile sint juste, dacitactica e justa, atunci pe o anumita treapta a dezvoltariimicàru revolutionare masa clasei muncitoare se va aproptainevitabil de ele. Imi scrieti c numele Plehanov nu spunenimic poporului". Nu pot fi de acord cu asta, deqi s-arputea ca aici sa nu fie intre noi decit o divergenta aparenta.Plehanov este cel mai autorizat, iar in Rusia, datorita preseiburgheze i lichidatoriste, §i cel mai popular exponent alpatriotismului popular", atit de thspindit astazi. Demascin-du-1 pe Plehanov, raspundem in fond la o multime de in-trebari, ginduri, indoieli etc. care framinta mintea poporu-lui. Dar un propagandist i agitator inteligent are, desigur,toata libertatea sa transpuna in alt limbaj disputa dintrernarxistul revolutionar internationalist §i Plehanov, s. abor-deze in alt mod problemele, tinind seama de specificulmediului etc. etc.

Mi se pare, de altfel, ca §i dv. sinteti de acee4 parere,caci nu distingeti decit curentele de stinga" (din rindurileeserilor §i ale social-democratilor) ; or, disputa noastra cuPlehanov & Co. poarta tocmai asupra definiriicurentelor.

Cit prive§te afirmatia dv. ca este azi imperios necesar sase trimita oameni in Rusia, ea este intru totul justa. In ul-timul timp facern tot ce se poate in aceasta privinta.

Zilele acestea am primit inca o scrisoare de la un esercare imi scrie ca, dupa conferinta din Rusia a trudovici-lor sociali§tii populi§ti eserii (conferinta §ovinista) 189,partidul eserilor s-a compromis definitiv in ochii lui. Sint§i eu de parere ca in acest partid nu mai sint elementeviabile. In orice caz, fapt cert este, socot eu, ca in Rusiaexista asthzi doua curente revolutionare principale : revo-lutionarii-ovin4ti (sa-1 thsturnam pe tar ca s putem in-vinge Germania) i revolutionarii proletari internationali§ti(sa-1 rasturnam pe tar pentru a ajuta astfel revolutia inter-nationala a proletariatului). Consider ca, dincolo de uncle

si delimitarii

+ +

www.dacoromanica.ro

GAME G. L. SKLOVSKI. SEPILMBRIE 1915 166

actiuni cornune" de la caz la caz, orice apropiere intreaceste curente este irnpoibi1 i daunatoare. Razboiul a legataolalta interesele proletariatului din toate marile tari euro-

pene, el a pus la ordinea zilei sarcina infaptuirii solidaritatiiproletare. E o sarcina grea, fara indoial, dar a pus-o insasiviata si de aceea nu poate fi ocolita.

Daca yeti activa n Rusia i yeti dori sa ajutati pe eseriide stinga i pe social-dernocratii de stinga, v-asi sfaturle dati separat ajutorul respectiv, sa ajutati la stabilirea deleetturi* hare diferitele lor grupuri atit pe plan local, cit

cu centrele din strainatate. Separat social-dernocratii, se-parat eserii. Folosul va fi atunci mai sigur si vor fi maiputine intrigi. Dacii va fi posibila o apropiere, ea se va pro-duce intr-un mod mai normal. Increderea va fi mai mare.

Va urez mult succes i toate cele bune.Cu salutari socialiste, Lenin

P. S. Imi puteti scrie pe adresa indicata in ziarul nostruSotial-Demokrat", care apare la Geneva.

Expediatil din 56 renbe>g (Elvttia) Se tiparcstc pcntrn prima oara,la Christiania (0s:o) dapii ris

150

CATRE G. L. SKLOVSKI

Draga G. L.,Nu pot sa. inteleg ce-i cu Radek. In repetaterinduri

i-am cerut :1) o copie dup'aproiectul nostru (adica al C.C. + le-

tonii P.S.D. suedezii norvegienii -I- Borchardt+ Platten) de rezolutie (in limba germana) ;

2) o copie dupa declaratia noastra (a acelorasi grupuri)la conferinta in legatura cu votarea (de ce noi, desi nusintem de acord cu manifestul, votam totusi p e n truadoptarea lui) ;

* De pe urrna stabil i rii unor asemenea legaturi va avea de cistigat literatura,att cea social-democrata, cit si cea a cserilor, caci va deveni mai vioaie, maieficienta si ma, apropiati de popor.

sa

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

3) o copie dupa declaratia de protest (a acelorasigrupuri Roland-Holst) impotriva cererii ultimative alui Ledebour 190 .

Radek nu-mi raspundeSi eu am neaparata nevoie de toate acestea pentru

Organul Central.Rogu-te, treci pe la el i lamureste lucrurile. (Daca nu

le are el, s-ar .putea oare ca Grimm sa nu permita scoatereaunor copti? Ar fi culmea nerusinarii !)


Scrisá intre 19 septembrie$i 11 octombrie 1915

Expediata din Sorenberg (Elvelia)la Berna

Publicatii pentru prima earl's in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

151

Se tiparefte dup11 manuscris

CATRE K. B. RADEK

Draga Radek,Mulcumesc pentru Buletin 191.In problema banilor voi discuta cu Grigori. Deocamdata

n-avem nici un ban ! !

Principalul lucru einsa: de ce nu-mi scrii nimic inlegatura cu proiectul nostru de rezolutze (ulti-mul d-tale proiect) ? Am neaparata nevoie de el(si de declaratia noastra in legatura cu votarea ma-nifestului) ! ! !

D-ta trebuie sa ai un exemplar ! De ce nu mi-1 trimi;i ?Sau Grimm ? Nu te lasa el sa scoci o copie ? Raspun-

de-m.i,te Tog.Lotalitatea" lui Grimm e o vorba goala. Intr-adins nu

pomeneste de Borchardt. Asta-i pur i simplu neobrazare.Salutiri. Al d-tale, Lenin

Scrisi dupii 21 septembrie 1915Expediatii din Siirenlierg (Elvetia)

la BernaPublicatil pentru prima oara in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIV

Se siparelte dupii manuscrisTradus din limba germanii

166

!

www.dacoromanica.ro


152


Iti trimit brosura lui Akselrod *, revista Die Neue Zeit"(sa nu le ratacesti i sa nu le dai la nimeni) i nr. 1 alBuletinului. Astept brosura germana.

Scrisoarea catre japonezi flu e bine Intocmita, cred eu.E scrisa pe un ton care suna.' a ruptura : daca e s-o rupemcu ei, apoi nu din acest motiv. Ori o trimiti In numele d-talepersonal, ori o refacem cu desavirsire (imprimindu-i un tonde prieteneasca povatuire si de prudenta indicare a greselii).

Anexez o scrisoare primita de la Radek (te rog s. mi-orestitui). Radek e de o naivitate fara. seaman. Grimm e unticalos, asupra caruia trebuie fim cu ochii in patru. (NicipIna astazi nu am putut obtine de la el proiectul nostru cierezolutie ! ! !)

Anexez o scrisoare primita de la Kamenev. I-am raspunssituatia s-a inrautatit serios si ca trebuie serios imbu-

natatita.Scrie, te rog, editorialul pentru Organul Central, dar sc7

nu depaieasa 10 000 de semne. (Altfel nu incape !)inserezi neaparat acolo o critica usturatoare a tezelor dinbrosurica Comitetului de organizare (3.IX.1915 Sarci-nile proletariatului rus"), care col-gine lozinca (liberala) :Adunare constituanta. S pledezi pentru celetrei revendicilri fundamentale ale noastre,Impotriva cadetilor, impotriva revolutionarilor-sovinistipentru revalutia internationala a proletariatului**.

Mai asteapta o zi (deocamdata sa nu scrii in O.C. des-pre Rusia).

Mine 10 voi trimite Sarcinile proletariatului rus" si,poate, proiectul meu.

Salutari. Lenin

Scrisa dupii 21 septembrie 1915Expecliatli din Sorenbergla Hertenstein (Elvetia)

Se tipareite pentru prima oarii,dupii manuscris

* Ce idiot I ,,Internationalizarea tacticii" internationalizarea legislatiei mun-citoressi I Cam asa ceva a sustinut i Martuska in Nase Slovo', der intr-o ma-nieti mult mai abill. Al vrea sa"-I demasc cum se cuvine, in Kommunist°, peAkselrod. Nota red.

** Acest alineat e shies in manuscris. Nota red.

sä

Sa

ca

yi

www.dacoromanica.ro

168 V. I.LENIN

153

CATRE G. L. SICLOVSKI *

Draga G. L.,1) Te rog sa dai Ludmilei 50 de franci

venirea mea acolo.2) Nu ne-ai putea procura Inca vreo

din nr. 1 al Buletinului (lui Grimm) ?obtine gratuit, cumpara 5 exemplare.

Scrisci la 26 septembrie 1915Expediatä din Sorenbeig (Elvefia)

la BernaPublicatd pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

154

Ne vom socoti la

10-15 exemplareDaca nu le poti

Se tiparefte dupii manusc,is

CATRE G. E. ZINOVIEV *

tçi trimit o scrisoare primita de la Grimm 192 un proiectde raspuns.

Trebuie sit punem piciorul in prag §i sä insistam asupwpunctului nostru de vedere.

Cu O.C. e mare bucluc. Am trimis material care insu-meaza 75 000 de semne (in total va avea 84 3/4) §i a muztat de declaratia francezilor §i a germanilor 133

Cu ea numarul va fi completat.Propun sa consacram acest numar in intregirne conferin-

tei (iar pe urmatorul 11 vom consacra Rusiei).Printre suplimentele la Jizn" figureaza numai tradu-

cerea nr. 1 din Buletin. Na,se Slovo" e alb de sus pinajos 194

Salutari, Lenin

* Scrisoarea de fat:i a lost scrisi ca adaos la o scrisoare trimisii de N. K. Krup-skaia. Nota red.

Si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. SEPTEMBRIE 1915 169

Lui Buharin i-am trimis Un raspuns amanuncit.N.B. Trebuie sa-i scriem mai pe larg si mai des.

Daca esti de acord cu proiectul de raspuns catre Grimm,trimite-1 lui klovski, sa se duca cu el la Radek si sa-1traduca impreuna. Daca nu esti de acord,

Noi plecam la Berna duminica sau luni.Ivi trimit o scrisoare primità de la japonezi. S m o

inapoiezi. Ce facem cu sediaca redacviei ? (In Kommu-nist" nr. 3 ar trebui sa publicam doua articole despreconferin0..)

intre 26 septembriesi 5 octombrie 1915

Expediatii din SörenbergLi Hertenstein (Elve(ia)

Se apgreste pentra prima oarii,dupa manuscris

155


Dragá Aleksandr,In ceea ce priveste foile volante, e foarte bine ca va

apucavi dv. de ele 195. Noi intocmim acum un plan ama-nunvit pentru editarea lor §i in curind ti-I trimitern d-tale

lui N.I. S tii insa ca ar fi totusi cit se poate de doritca N.I. sa le scrie in doua exemplare (cu creion si indigonegru), iar al doilea exemplar sa ni-1 trimitevi irnediat(d-ta sau el). Aceasta deoarece foile volante se cer scrisecu rnult simt de raspundere i reprezinta ce 1 mai dificildin toate genurile de public4d. De aceea este necesar caconvinutul lor sa fie chibzuit i analizat in colectiv. Fatade incetineala cu care se culeg, se tiparesc si se transportapublicaiile noastre, timpul pierdut cu trimiterea lor aicieste relativ nu prea mare si in orice caz cu totul neinsemnatin comparavie cu importanta unor chemari bine chibzuite.

Cum avevi de gind sa semnavi foile volante ? Ai uitatsi-mi scrii despre asta.

Brosura Aleksandrei Kollontai este bine conceputa. Temainsa este arhidificila.' ; este extrern de greu s-o expui intr-oforma atit de populara 196. SOCOt c textul necesita unelemodificari. I-am i scris despre asta, cerindu-i incuviintarea

inapoiaza-mi-1.

Scristi

www.dacoromanica.ro

V. I. L E N I N

de a face cuvenitele modificari. Daca va fi de acord, textulmodificarilor e gata scris i le voi introduce repede.

at priveste venirea in taxa d-tale 197, ea se amina, inprimul rind, din motive financiare (drumul costa scump si

viata e scumpa acolo). In al doilea rind, din motive deordin politienesc. Cred cà e mai bine sa asteptam intoar-cerea lui Belenin i vestile pe care m le va aduce din patrie.


Scrisa dupaExpediata

26 septembrie 1915din S5revberg (Elvelia)Ia Stockholm

Publicatii pentru prima oath' in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. II

al d-tale, Lenin

Se t;p;irwe dupE manuscris

156


Draga tovarase,La Zurich referatul meu a fost fixat pentru simbata

23. X (octombrie).Daca se poate, fixati-1 dv. cu doua zile mai devreme sau

mai tirziu (cit priveste tema... alta n-am pentru moment...daca nu merge, poate ii aminam ?)...

tçi trimit material pentru nr. 45-46 al O.C. (numardublu, 4 pagini).

Peste citeva zile iti voi trimite restul.Salutari. Al d-tale, Lenin

INu impartiO zatul ramas:l

Scrisl inainte de 6 ectombrie 1915Expediatil din Sorenberg (Elveria)

la GenevaPublicata pentru prima oarain 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

Se tipiirefte dupd man/orris

170

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. OCTOMBRIE 1915 171

157


Draga tovarase,lçi trimit materiale pentru O.C. Dupa socoteala mea,

ti-am trimis aproxirnativ 74 750 de semne (in patru paginiintra, in total, 84 750 de semne). Vei rnai prirni o declaratiesi un articol.

Te rog s ne trimiti doua rinduri de corecturi : una pen-tru mine si una pentru Grigori.

and crezi c va aparea nr. 45 ?Referatul se va tine in ziva de 22 la Zurich si in ziva de

20 la Geneva. Ne-am inteles deci ?Citeste, te rog, scrisoarea anexata pentru Egor i preda-o

la destinatie.

Scrisa inainte de 6 octornbtie 1915Expediard din Sorenbe,1 (Elvetia)

la GenevaPnbIicata pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenie, vol. XI

158


Se tipareite dupli manuscris


Draga tovard§.e,Içi trimit restul materialului. Anexez ordinea articolelor.

Trimite corecturile si tot restul pe noua mea adresa :Herrn WI. Ul janow

Poste restante Bern.Trirnite-i lui Grigori toate corecturile.

Salutari, Al d-tale, Lenin

www.dacoromanica.ro

172 V. I.LEN 1 N

Ordinea articolelor in nr. 45-46 :

1. Manifestul.(I ct)

I bis: Rezolutia desimpatie.

N. B.

(P)1 ter. declaravia delegatiei

franceze si a celei germane.Culegeti aceasti de-claratie dupa textul dinJizn" anexat aici.

2. Razboiul i criza revolutionara din Rusia.

3. Un prim pas *.4 Prima conferinta internationala.5. Marxistii revolutionari **.6. Spicuiri din diverse dari de searna.7. Proiectul de rezolutie.8. de manifest.9. Asa-zisn mternationalisti rusi.

10. Plehanov i tovarasii

Scrisd inainte de 6 odombrie 1915Expediatd din Sd:roberg (Eloctia)

Ia Gcncoa

Puldicatd pentrit prima gala in 1929,in Culcgeri din Lenin", vol. XI

159

Sc tipd;eite dapi manuterit


Draga tovarase,Azi am primit corecturile (pare-se ultimele) si tot azi

ti le vom trimite inapoi. Ordinea articolelor ti-a fost tri-misa, asa incit sper cá numarul dublu (pretul : 20 de cen-time) va aparea curind. Comunica-mi cind anume.

* Vezi Opere complete, vol. 27, Bucnreiti, Editura politica, 1964, ed a doua,p. 37-43. Nota red.

** Marxigii revolutionari Ia Conferinta socialista internationala din 5-8 sep-tembrie 1915' (vezi Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed .a doua, p. 44-48). Nota red.

sai.

+

www.dacoromanica.ro


Motivul care rn-a determinat sa-ti trimit prezenta seri-soare recomandata este urrnatorul : Am primit din Rusiavesti foarte importante (si favorabile). Vrern s. scoaternimediat Inca un numar al 0. C. (in doua pagini), astfel!inch sa apara intr-adevar imediat "8. Daca, contrar astep-tarilor, se poate garanta ca de data aceasta Kuzma si Kuz-miha se vor tine de cuvint (adica se vor apuca imediat detreab i vor scoate fara nici o intirziere ziarul), atuncrtelegrafiaza : Garanti"*. Daca nu (ceea ce e, binein-eles, mai probabil, caci stim ca, in pofida staruintelor

voastre, nu ne putem bizui pe Kuzma), atunci telegrafiaza(Seidonweg, 4a) : Non" ** .

Salutari. Al d-tale, LeninDespre referat iti voi scrie miine.

Scrisci la 6 octombrie 1915Expediatii din Berna la Geneva

Publicata pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

160

Se tipiireite elttpa manuscris


Scumpe tovaras,Te rog trimite imediat (astfel incit s soseasca cel

mai tirziu in zorii zilei de simbata) hirtie subtire pentru2 000 de exemplare de 0. C. (a cite doua pagini), pe adresa :

A.-G. Druckerei B e n t e Ii. Bümpliz bei Bern.

Vom scoate aici numarul urrnator, care va apareapoimline, adica simbata ***. Cornunica-mi imediatprin-tr-o c.p. in ce zi va aparea numarul dublu (45-46) i cedata ati pus pe el (ca s tim ce data sà punem not).

Salutari. Al d-tale, LeninScrisit la 7 octombrie

Berna la1915

Expediatii din Geneva


Se tipiireste dupa manuscris

* Garantat". Nota trad.** Nu". Nota trad.*** Este vorba de nr. 47 al ziarului Sotial-Demokrat' (a ap5rut la 13 octombrie

1915). Nota red.

_

www.dacoromanica.ro

174 V. I.LENIN

161


10. X. 1915Scumpe prieten,Milne apar sirnultan doua numere ale Organului Central

nr. 45-46 (consacrate Conferintei de la Zimmerwald) §1nr. 47, care contine stiri din Rusia i teze" cu privire lamaid. *. Aceste teze contin in parte raspunsuri la proble-mele atinse de noi in corespondenta noastra si de d-ta inconvorbirile cu N. 1. etc. Astept observatiile d-tale.

Ai primit textul rus al brosurii Socialismul i razboiul" ?(In paranteza : Am primit de la A. M. observatii critice

pe marginea textului german si i-am trimis in America oscrisoare arnanuntita. Daca te intereseaza, roag-o s. ti-omita. In ceea ce priveste manifestul ei, i-am scris la Bergen,cerindu-i asentimentul pentru unele modificari. N-am pri-mit nici un raspuns. Ma tern ca va trebui sa-i scriu in Ame-rica, si asta inseamna o mare intirziere.)

tirile primite din Rusia arata ca starea de spirit revolu-tionara se accentueaza i miscarea revolutionara este in cres-tere, desi aceasta probabil ca nu inseamna inca inceputulrevolutiei.

Lucrul cel mai important pentru noi acum este sa stabi-lim legaturi si sa facem ca ele sa devina regulate (prin cores-pondenta acest lucru este in totul posibil ; te rog sa exami-nezi chestiunea daca n-ar fi posibil sa trimitem cite 1 exem-plar de ziar si de proclamatie intr-o coperta subtire). Sasperam ca Belenin va reusi sa duca la bun sfirsit aplicareaacestui procedeu. Altfel nici nu ne putem gindi la o muncasistematic coordonata.

Te rog sa examinezi cu deosebita atentie teza referitoarela Sovietul de deputati ai muncitorilor. Trebuie sa fim foartepriadenti in aceasta privinta : ar insemna sa oferim guver-nului posibilitatea de a aresta 200-300 de conducatori ! !

* Este vorba de articolul Citeva teze (vezi Opere complete, vol. 27, Bucurqti,Editura politicei, 1964, ed. a doua, p. 49-52). Nota red.

tri-

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. NOIEMBRIE 1915 175

Fara insurectie, forta" Sovietului de deputati ai muncito-rilor este iluzorie. Nu trebuie sa ne lasam inselati de aceastailuzie.


Nu s-ar putea organiza o corespondenta cu cerneala sim-patica, care sa ne permita sa transmitem rapid la Petrogradasemenea articole din 0. C. cum ar fi, de pilda, I. 1 teze" ?Studiaza, te rog, temeinic aceasta chestiune !

Expediatii din Berna la StockholmPublicatii pentru prima carii in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. II

162

Se tipareste clupa manuscris


Scumpe V. K.,Iti trimit corecturile.0 rog mult pe Olga sa-mi raspunda ceva mai antii-

nuncit la c.p. pe care i-am trimis-o ieri.Am o mare rugaminte la d-ta : afla (de la Stepko sau de

la Miha etc.) numele lui K o b a" (Iosif Dj... ?? Noi 1-amuitat). Este vorba de ceva foarte important ! !

N-ai vrea sa-mi cumperi (in contul cheltuielilor pentru0. C.) brosura lui Romain Rolland Au dessus de la melee" ?

Sau te pomenesti ca nu se gaseste la Geneva ?


Multumesc pentru Appeal to Reason" ! 1 199

Trimite-mi-1 cit mai des!Scrisii inainte de 9 noiernhrie 1915Expediata din Berna la Geneva

Publicatiiin

pentru prima oarit in 2929,Culegeri din Lenin", vol. Xl


www.dacoromanica.ro

176 V. I.LEN1N

163


Scumpe G. L.,Te rog sa trimiti imediat, pe calea cea mai ieftina, 500 de

exemplare din brosura * (indicindu-1 pe Absender ** si pu-nind mentiunea : recomandat) pe adresa :

11

Mr. L. Lore (for A. Kollontay)German Language Federation Socialist Party

Spruce Street. 15. New York (N. Y.)United States of America

Din calculul d-tale reiese ca aveti comenzi pentru 500 -1-± 500 --- 1 000 (I.S.D. *** le vrea gratuit sau la pretul de10 pfeningi exemplarul ?) + 1 500 Jugend =--- 2 500 + 500America ---- 3 000.

Ar fi bine sa. scoatem inca o editie, deocamdata zatule intact, dar n-avern bani. Nu s-ar putea sa-i con-vingem pe cei de la Jugend 200 sa ia acum 500 de exemplarein loc de 1 500 si sa contracteze singuri cu o tipografiedin Berna tiparirea unei a doua editii ? (Cit ar costa ea ?Daca necesita foarte putine cheltuieli si daca putem fi sigurica Jugend nu ne va lasa cu ea in brace, poate ca n-ar stricas-o scoatem singuri ?)

Te rog inststent sa chibzuiesti temeinic toate acesteaspecte ale chestiunii si. s-o solutionezi In modul cel maijudicios.

Salutari. Al d-tale, V. Ulianov

P. S. Anexez o scrisoare pe care te rog s-o predai litua-nianului (care intre 5 si 8. IX a luat de la d-ta adresa measi a fost la mine, la Sorenberg, in ziva de 10 sau 11. IX).Este vorba de ceva foarte urgent : te rog sa-1 gasesti cit mairepede si sa-i predai scrisoarea.

Nu mai cheltuiti nici un ban. Nu dani bani nirnanui.

Scrisd inainte de 9 noiembric 1915Expediand din Berna (loco)

Publicatil pentru prima oarii in 1929 Se tipdreste dupii inanitscrisin Culegeri din Lenin", ol. XI

* Socialismul §i eieboiul (Atitudinea fati de fazboi)". Nota red.** expeditor. Nota trad.

*** I.S D. Internationale Sozialisten Deutschlands". Nota trad.

P.M.S.D.R.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAI. 9 NOIEMBRIE 1915 1'77

164


9. XI. 1915Scurnpa A. M.,Abia ieri mi-a parvenit scrisoarea pe care ne-aci expe-

diat-o la 18. X din Milwaukee. Extrem de incet circulascrisorile ! Nici pina azi n-aci prirnit scrisoarea mea (im-preuna cu nr. 45-46 §i 47 ale ziarului (Social-Demokrat")cu privire la conferinca de la Zimmerwald, concinind ras-punsuri la toate intrebarile dv. ; or, eu v-am scris aceastascrisoare acum o luna i mai bine. Indicaci-ne cam pe undeveci fi (aproximativ peste o luna §i jumatate) §i daci-neadresc (pentru scrisori) care sa fie cit mai aproape de loculunde veci fi in momentul respectiv.

Cit privqte grupul Volkszeitung" din New York,Grimm mi-a declarat c ei ar fi intru totul de partea luiKautsky ! A§a sa fie oare ? Cred ca bro§ura noastra inlimba germana v-ar putea ajuta sa v daci seama de taria"internacionalismului *. Aveci aceasta bro§ura ? (V-am trimis500 de exemplare.)

'Zilele acestea vom scoate (in limba germana, apoi, spe-ram, in limba francez i, daca ne vom descurca cu banii,§i in limba italiana) o mica bro§ura in numele stingii zim-merwaldiene. Sub aceasta denumire am vrea sa facem citmai cunoscut pe plan internacional grupul nostru de stingade la Zimmerwald (C.C. + P. S. D. + letonii + suedezii +norvegienii + 1 german +1 elvecian), impreuna cu p r o -iectul lui de rezolutie §i cu proiectul liiide manifest (aparute in nr. 45-46 al ziarului So-cial-Demokrat"). Bro§urica (20 000-30 000-35 000 desemne) va cuprinde aceste doua documente §i o scurta in-troducere 201 Speram c. yeti reu§i s-o editaci in Americaatit in limba engleza (caci in Anglia acest lucru nu este po-

* Este vorba de brosura Socialismul i rhboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. faide fazboi)'. Nora red.

www.dacoromanica.ro

178 V.I.LENIN

sibil ; acolo trebuie s-o aducem din America), cit i, dnase poate, n alte limbi. Aceasta brosura trebuie s constituieprima manifestare a nucleului social-democratilor de stinga

din toate le care au un raspuns clar, precis sicomplet la intrebarea : ce-i de facut i ncotro sà mergem ?Ar fi extrem de util daca ati reusi s-o editati in America,s-o difuzati pe scar ct mai 1arg i sa stabilipi legaturteditoriale trainice (Charles Kerr (N. B.) laChicago ; Appeal to Reason" * la Kansas etc.), deoareceeste in genere extrem de important pentru noi sa ne propa-gam ideile n diferite limbi (dv. ati putea face multe Inaceasta privinta).

In ceea ce priveste banii, din scrisoarea dv. constat cudeocamdata nu ati reusit s stringeti nimic pen-

tru C.C. Poate va ajuta acest manifest al stingii"...Nu rn-am indoit ca. Hillquit se va situa de partea lui

Kautsky, ba chiar mai la dreapta deck el, deoarece 1-amvazut la Stuttgart (1907) si am auzit c dupa aceea a mi-litat pentru interzicerea imigrarii celor de rasa galbenaAmerica (si se mai pretinde internationalise)...

Acceptarea manifestului de la Zimmerwald Inca nu e deajuns : Kautsky 8c. Co. &int i ei gata sa-1 accepte, dar cu ocondipie: nici un pas mai departe". Noi nu putemadmite asa ceva, deoarece asta e faparnicie de cea mai puraspeta. Asa ca, daca in America Ant oameni care se ternpinci fi de manifestul de la Zimmerwald, ignorati-i cu desa-virsire i ocupati-va numai de cei care se situeaza mai lastinga decit acest manifest.

Cu cele mai bune urari de succes,al dv., Lenin

(Ulianow, Seidenweg. 4. III. Bern.)

Expediatii din Berna la New YorkPublicatii pentru prima oarii in 1921, Se tipiireste aupa' manuscrisin Culegeri din Lenin", vol. 11

* Incercati sS luati legitura cu el cel pu$in prin corespondenti dacI nu v1duceti la Kansas. Gazetum Mr se prezina destul de bine uneori. Sondati-i neapiratcu rezolutia noastri, a seingii zimmerwaldiene. Ce reprezinti acest Eugen Debs?Uneori scrie in spirit revolutionar. Sau e si el o otreapi I. la Kautsky ?

Scrieti-mi eind aname veyi mai fi la New York $i cite zile. Ciutati si vI tntiIniipre t utind en i (micar pentru 5 minute) cu bolsevicii din localititile respective,A-4 improspitaW i sã-i puneti in legiiturii co no i.

rnihnire c.

in

.,=11

www.dacoromanica.ro

CATRE M. M. HARITONOV. NOIEMBRIE 1915 19

165

CATRE V. A. KARPINSKI SI S. N. RAVICI

Dragi prieteni,Va trimit foaia volanta nr. 1 202.Ajutati-ne s-o difuzam.Adresa editorului e indicata pe foaie (stergeti-o dupi ce

o yeti fi copiat). pe francezi : Guilbeaux etc.Cum se desfasoara referendumul din partidul elvetian ?

Se face auzit (la Geneva) ecoul luptei dintre adversarii sipartizanii apararii patriei" ? 203

Multe salutari si urari de bine.

ScrisO dupili 20 noiembrie 1915Expediatil din Berna la Geneva

Publicata pentru prima uar2 in 1929,in Culegeri din Lenin', ,zol. XI

Al dv., Lenin

Se tiptireite dnp3 manuscris

166

CATRE M. M. HAR1TONOV

Scumpe tovaras,Interventia dv. la Aarau rn-a bucurat nespus de mult

§i v felicit din inima pentru succesul obtinut. A fost, socoteu, un mare succes 2°4.

(Daca yeti avea textul integral al stenogramelor congresu-lui, v-as ruga sa mi-1 trimiteti, fie si pentru scurt timp.)

Radek mi-a spus ca el v-a sfatuit sa nu luati cuvintul pri-mul, caci ar fi o lipsa de tact" sa vorbeasca nti un rus(iata insit cä n-a avut de loc dreptate), ca ar fi rnai bine,zicea el, sa vorbeasca Platten etc.

Dreptatea s-a dovedit a fi in intregime de partea dv. !Socot ca nu face sa incepem o ciorovaiala cu Radek din

cauza unui incapatinat" etc. Astea-s fleacuri, prostii ! Sintintrigi de care s-au ocupat si se vor ocupa intotdeauna ade-rentii Comitetului de organizare, alde Dimka etc., iar inultima vreme Reazanov indeosebi (despre care tot Radek

Instiintati-i si

www.dacoromanica.ro

180 V.I.LENN

mi-a spus c e furios la culme : asa-i trebuie, de ce se bagaacolo unde nu se pricepe ?).

Nu dati atentie intrigilor i cautati sa pierdeti mai putintimp cu mlastina coloniei de la Zurich ; acordati mai multImp legdturilor cu Platten, precum i editarii i difuzariipublicatiei Internationale Flugblatter" (cu cit veti pierdernai putina vrerne cu aderentii Cornitetului de organizare, cuatit mai mult v va ramine pentru Internationale Plug-blatter").

Surnele incasate pe Internationale Flugblatter" (370 deexemplare ?), precum i decontarea (cite au mai ramas ? citeau fost date pe datorie ? totalul etc.), trimiteti-mi-le directm i e (adresa lui Platten este data numai pentru persoaneparticulare).

In ceea ce priveste traducerea in lirnba italiana a foii vo-lante Internationale Flugblatter" nr. 1, cred ca ne-ar puteaajuta prietena noastra comuna *. Ea si cu Siefeldt au gasitdeja citeva adrese italiene, iar ea a gasit un italian pentrucontruntarea traducerii ; dv. de asemenea. Cred ca mai in-di de toate trebuie s. asigurati traducerea textului in ita-liana, iar dupa aceea dati spre confruntare unui itahan.Apoi (Para sä apelati la Balabanova, cAci e putin probabilsa fie dispusa sa ne ajute ; dimpotriva, e in stare sa punabete-n roate) cautati vreo gazetuta sau vreo asociatie deitalieni din Elvetia care s-o editeze pe cheltuiala ei : cred caasta nu e ceva utopic, caci tiparirea a 2 000 de exemplarecosta 80 de franci, iar la pretul de 10 centime de exemplarse poate realiza i un

Daca nu gasim un editor, vom cauta s-o tiparim noi, daratunci va trebui sa organizam temeinic difuzarea ei prie-tena noastra comuna, careia ii voi scrie in acest sens, ne vada o mina de ajutor.

.17.6 rog insistent sa intretineti dezvoltati 1 a m axzmum relatrile apropiate" pe care le avqi cu Platten :el ne este I oarte necesar acum pentru tiparirea foii vo-lante Internationale Flugblatter".

Platten se duce la sedintele conducerii partidului ? Dis-pune el de procesele-verbale de sedinta ? Are sau nu are

* Nu s-a putut stabili despre cine este vorba aici. Nota red.

i sa

eistIg.

:

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAI. 22 NOIEMBRIE 1915 181

drept de vot ? Consitnte el sä pund in practica hothirea cuprivire la revolutionare Aktionen", astfel inchaceasta sa nu ramina litera moarta ? (daca da, trebuie sàorganizarn aparitia unor publicatii, brosuri i suplimente laziarele elvetiene, In care sa se concretizeze notiunea de re-volutionare Aktionen", i sa introducem ilegal aceste

in Germania). Este el de acord s'a ne ajute s introdu-cem in Germania Internationale Flugblitter" nr. 1 ?

Cum merge vinzarea brosurii Sozialismus und Krieg" ? *Astept raspunsul dv. Dezinteresati-va de colonia de la Zii-rich si ocupati-Va.' de treburile stingii zimmerwaldiene !

Toate cele bune i multe salutari sotiei dv. i tuturor prie-tenilor nostri.

Al dv., Lenin

P. S. Scrieti-rni direct pe adresa :Wl. Uljanow. Seidenweg. 4-0H.(bei Frau Schneider) Bern.

dupil 21Expediaai

noiembrie 1915 Se tipareste pentrudupls.

prima aayila Zurich manuscris

167


22. XI. 1915Scurnpa Aleksandra Mihailovna,Am uitat s ispravesc scrisoarea pe care v-am trimis-o

astazi. lat adresa : Mr. C. W. Fitzgerald, Secretary of theSocialist Propaganda League". 20. Baker Street. 20. B c -verl y. Mass.

Am gresit, asadar, spunind cà locuieste la Boston. Dar infoaia lui volanta se afla adresele tuturor celor 1 8 membriai acestei ligi, dintre care unii stau la Boston. Sper c veidepune toate eforturile pentru a te informa temeinic asupralor i te vei steadui s formezi din ei (sau i din ei sau din

* Socialismul i eizboiul". Nota trad,

tipa-rituri

Scria

www.dacoromanica.ro

182 V. I. LENIN

unii dintre ei) un punct de sprijin al stingii zimmerwal-diene" in America.

Cu o cald a. stringere de mina,al d-tale, Lenin

ExpediatS din Berms la New YorkPublicaai pentru prima oars in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

168

Se tiplreite dupii manuscris


Parerea mea e s. te duci la Grimm §i sa-i ceri sa-ti in-semneze precis (cu creion ro§u) pasajele pe care ar dori sale scoatem" ! 205

Polemica ?Dar la Trotki i n Vie Ouvriere" ?Parca referirea la Longuet-Pressernanne emai putin

polemical deck referirea la Ciheidze ? Begrundung ? * Ace-lea§i lucruri se intilnesc §i la Trotki, i n Vie Ouvriere.

Nu §tiu daca are vreun rost sa tratam cu Grimm. Dacas-ar mulcumi cu modificari foarte mici, a fi pentru concesii.Dar nu e probabil sa fie a§a.

Atunci una din doua : ori renunflm la publicarea mate-rialului n Buletin §i scoatem o foaie volanta, on II publi-cam n Buletin a§a cum vrea Grimm, iar paralel cu aceasta

tiparim integral n foaie volanta, cu mentiunea:Editie necenzurata".

In orice caz, acum principalul este sa obcinem de la Grimminsemneze cu creionul pasajele pe care vrea sa le

scoata. Cauta s obcii asta cu bind e.La celelalte chestiuni iti voi raspunde diseara sau miine ;

n-am apucat sa citesc totul.Salutari. Lenin

inainte de 27 noiembrie 1915 Se tiplreite pentru p, hna earl!,Expediatii din Berna (scrisoare loco) dupli manuscm

fundamentarca. Nota trad.

H

sa

Scria

www.dacoromanica.ro

CAME S. N. RAVICI. DECEMBRIE 19IS 183

169

CATRE S. N. RAVICI

Draga tov. Olga,Iarta-ma ca-ti scriu pe o bucaiica de hirtie.Cred ca ai procedat just. Intr-adevar, Fara' o ruptura cu

Nase Delo" totul nu e decit inselatorie. Asta e cit se poatede clar acum, cind la Petrograd au invins" (falsificind ale-gerile) denuntatorii-aderenti ai C. 0. in alianta cu ultrareac-tionarii 206.

In rezolutie ar trebui s adaugati un pasaj care sa continao condamnare a noilor alegeri falsificate 207 In motivarea re-zolutiei trebuie s. aratati ca e inadmisibira participarea laaparare", din moment ce razboiul are un caracter impe-rialist, adica de cucerire, de jaf, de asuprire (in general vasfatuiesc ca motivarea s-o intocmiti cu cea mai mare grija,calauzindu-va dupa Sotial-Democrat" §i spi-cuind argumente din articolele corespunzatoare si din rezo-lutiile muncitorilor petrogradeni).

Scrisoarea o vom transmite Inessei.Salutari la toata lumea. Cu o caldä stringere de mina,

al d-tale, Lenin

P. S. 0 rugaminte: Mi-a spus Inessa ea este la Geneva odomnisoara * care a stat multa vreme la Arras. D-ta o cu-nosti. Ea stie bine frantuzeste. Intereseaza-te, te rog, dacan-ar fi dispusa sa traduca din germana in francezi ? (pen-tru revista redactata de Roland-Holst si care apare aici cuparticiparea noastra) 208. Gratuit sau cu plata ? Si cit cere ?Intereseaza-te, te Tog.

Stria inainte de 16 decembrie 1915Expediatá din Berna la Geneva

Pablicatli pentru prima card in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

Se tipiiresze clod manusois

* Nu s-a putut stabili despre cine este vorba. Nora red.

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

170

CATRE G. I. BELENKI *

Daca cunosti vreun grup de francezi care se situeaza pepozitiile stingii zimmerwaldiene, trimite-ne neap r a tde indatii, din partea acelui grup un scurt articol (sau odeclaratie) pentru revista. Grabeste-te ! !

Mai avem nevoie apoi de corespondente din partea aces-tui grup. E ceva extrem de important !

In sfirsit, trimite-ne textul cornplet al cuvintarilor rostitede Bourderon i Merrheim (1) la federatie ;

(2) din partea intregii opozitiila congresul din 27.XII alpartidului.

Scria dupli 27 decembrie I915 Se tipareste pentru prima oara,Expediatii din Bents la Paris dupi manuscris

* Aceasta scrisoare a fost scrisi ca adaos la o scrisoare trimisl de N. K. Krup-skaia. Nola red.

184

7i

www.dacoromanica.ro

186

1916

171

CATRE A. M. GORKI

11. L 1916

Mu lt stimate Aleksei Maksirnovici,Iti trimit pe adresa revistei Letopis", dar nu pentru

Letopis", ci pentru editura, manuscrisul unei brosuri curugamintea de a o edita 2O9.

In aceasta lucrare rn-am straduit sa expun intr-o formadt mai populafa noile date cu privire la America, care,dupa parerea mea, shit foarte potrivite pentru populari-zarea marxismului si pentru fundamentarea lui prin fapte.Sper ca am reusit s. expun aceste date importante intr-oforma clara si lesne de inteles pentru noile paturi ale publi-cului cititor din Rusia, care devm tot mai numeroase si aunevoie de lucrari consacrate problernei evolutiei economicea lumii.

As vrea sa continuu si sa public ulterior si partea a II-a,despre Germania.

Incep sa luciez la o brosura despre imperialism 210Deoarece din pricina razboiului duc mare lipsa de bani,

te-a§ ruga, daca se poate si daca prin aceasta nu-ti creeziprea mari greueiti, sa grabesti editarea brosurii.

Cu stirnii, V. Ilin

Adresa. Mr. Wl. Oulianoff. Seidenweg. 4-a. Berne(Suisse).

Expediatd la PetrogradPub licatli pentru prima oarii in 1925,in Culegeri din Lenin°, vol. 111

Se tipiireste dupâ manuscris

www.dacoromanica.ro

186 V. LLENIN

172

CATRE I. F. ARMAND

13. I. 1916

Scumpa prietena,N-avem nici o stire de la d-ta. Nu stim nici cum ai ajuns,

nici cum o duci 211 Te-ai aranjat bine ? Se lucreaza binela biblioteca. ? Am primit o scrisoare pentru dumneata dela un prizonier. Scrisoarea a nimerit n alta casa, tot la.unrus (nu cumva ai dat adresa noastra gresit ? poate ai uitatsa pui litera dupa numar ?).

Avem unele vesti bune din tara. Ai citit, desigur, cudeosebita atentie nr. 5 i 6 din Nase Slovo". Reciteste-le !

Multe salutari i cele mai sincere urari de succes.Al d-tale, Ivan

Expediata din Berna la Parts Se tipiireite pentru prima oath',dupti manuscris

173

CATRE 1. F. ARMAND

15. I. 1916Scumpa prietena,Astazi s-a primit aici retur un colet continind trei caieteniste Mrtii oficiale care fusesera trimise de la Berna la

Paris pe adresa lui Belinski 212 Expeditoarea a uitat s punanumarul imobilului i afurisilii de postasi au returnat co-letul ! ! L-am expediat chiar astazi recomandat lui Be-linski.

La noi au aparut frictiuni" cu amicul polonez *, carepare sä se fi suparat din cauza discutiei si nu vrea s. publicetezele noastre n nr. 2 al revistei 213. Asta miroase a razbotcu el. De la Roland-Holst s-a primit o scrisoare at se poatede amabila, prin care ne aduce la cunostinta cã, printr-ohotadre adoptata cu unanimitate de voturi la 2.1.1916,

* K. B. Radek. Nota red.

§i

www.dacoromanica.ro

[187

t*-r-

/e--e Sze-4

4,0

7/tsii744

sted

Prima pagin'a a scrisorii lui V. I. Lenin citrc A. M. Gorki,11 ianuarie 1916

/y(

e22-2 4 /"Ge,

cz4-re,

/117

e--2-1>/t.,t_._fe.rS..--p-z..-r__9

,"-"&e-ir

/44 e("47711

#144,2j2 6i3LGtatee'L,Ree14

.014 .c,7142,t

www.dacoromanica.ro

CAME I. F. ARMAND. 14 TANDARIE 1916 189

uniunea olandeza reprezentata de ea a aderat la stingazimmerwaldiana. Inca un aliat pe care-1 pierde Trotki ! !

Revista, care e germano-olandeza, se si culege ; e marenevoie si de colaboratori din alte çri, dar toate materialele

toate legaturile trebuie trimise mie i numai mie sautinarului meu prieten rus nicidecum celui nerus, vouscomprenez ?)

In alta ordine de idei :Azi avem aici o splendida zi insorita, cu putina zapada.

Pentru prima oara dupa gripa am iesit cu nevasta-meane-am plimbat pe drumul spre Frauen-Kapellen, pe care

i amintesti ? am facut cindva o minunata plimbarein trei. Imi aminteam mereu i regretam ca nu esti aici.

Apropo, ma cam mira ca nu am vesti de la d-ta. Trebuiesa-ti marturisesc ca', fãrã s vreau, ma gindesc uneori c.te-ai suparat", poate, cà n-am venit s te conduc in ziva

Imi pare nespus de rau ca-mi yin n minte aseme-nea ginduri ; caut sa le alung uite ca am reusit !

Ti-am mai trimis o carte postala. SI se fi pierdut pedrum ? Repet un sfat important : reciteste cu multa, multaatentie nr. 5 si 6 din Nage Slovo" ! ! Kollontai ne trimitevesti bune din America ; ea editeaza acolo InternationaleFlugblatter". $i din Rusia grit vesti bune. Cu o calda strin-gere de mina,

al d-tale, V. Lenin

Expediatil din Berna la Paris Se publicel pentru prima oarB,dupil manuscris

174

CATRE 1. F. ARMAND

19. I. 1916Scumpa prietena,E deja a treia carte postala pe care ti-o trimit, de data

asta 'in frantuzeste, ca s inlesnesc treaba cenzorilor dacaei constituie cauza ntfrzierii scrisorilor. Trebuiemarturisesc ca de citeva zile sint foarte ingrijorat de lipsaoricáror vesti de la d-ta. Daca ai fi suparata pe mine, ai

si(si

plec5rii.

s'n-p

www.dacoromanica.ro

190 V. I. LENIN

scrie altora, dar, dupa cite stiu, nu scrii nimanui ! Dacamai trec citeva zile fara sa primesc vreo scrisoare de la d-ta,voi scrie prietenilor nostri, sa aflu daca nu cumva te-aiimbolnavit. M-am interesat de mai multe ori la post-restant,dar n-a sosit nici o scrisoare.

Conflictul cu tinarul nostru amic polonez s-a terminatcu bine ; a fost doar o mica neintelegere" (asa spune el).Acum totul merge bine ; a inceput paginarea revistei. Eatrebuie sa apara inca in ianuarie *.

I-am scris redactorului d-tale" dintr-unul din oraseleElvetiei romande 214. Nu ne-a dat nici un raspuns. Curios,nu-i asa ? Asteptam nerabdatori cu totii sa aranjezi ches-tiunea cu romanele si cu nuvelele la Paris, unde vei gasi,probabil, multa lume, publicisti, editori etc., caci, lucrindla Bibliotheque Nationale, cunosti bine aceasta tagma.

Timpul este splendid. Duminica trecuta am facut o fru-moasa excursie pe micul nostru" munte. Privelistea Alpilorera maiestuoasa ; am regretat mult ca n-ai fost si d-ta cu noi !

Acuff/ citeva zile, Camille Huysmans a rostit la congresulpartidului olandez un amplu si diplomatic" discurs 215. Nustiu daca vei gasi in ziarele franceze textul acestui discurs.Daca nu, il vei gasi aici. Huysmans s-a referit in treacat"la conferinta din septembrie, protestind insa vehement im-potriva tentativelor de expropriere" (nu se lasa expro-priat" acest secretar 0 etc. etc. Mare diplomat si politician !...Ce metode nedemne !

Cum te simti ? Esti multurnita ? Nu te plictisesti ? Aimult de lucru ? Sint tare necajit ca nu-mi scrii nimic !...Unde locuiesti ? Unde iei masa ? La bufetul" de la Bi-bliotheque Nationale ?

Te rog inca o data scrie-mi post-restant".Al d-tale devotat, Basile

P. S. Iarasi nimic ! Nu primesc scrisori de la d-ta.

Expediata' din Berna ia Paris Se siplrege pent,* pima parii,dupa rnanuscris

Tradus din lintha francea

* Este vorba de revista Vorbote. Nato red.

www.dacoromanica.ro


175

CATRE 1. F. ARMAND

Vineri.

Scumpa prietena,Am primit abia azi lunga d-tale scrisoare, care ne-a

facut o mare bucurie. Tçi scriu pentru a patra oara : celetrei carci po§tale de pina acum le-am trimis post-restant.Daca nu le-ai primit inseamna c ori se pierd, ori existani§te reguli (sau nereguli) speciale in privinta scrisorilorpost-restant. Trocki i-a scris tinarului nostru amic polonezca el insu§i nu va colabora la revista olandeza * §i nu poaterecomanda o astfel de colaborare nici prietenilor si aparti-nind natiunii in mijlocul careia traie§te el. Inseamnalupta cu Trotki este inevitabila chiar i ntr-o problemaca asta ! !

Am primit azi o carte po§tala de la fratele d-tale **.Sintem foarte bucuro§i el a primit. ceva (ori o scrisoare,ori ultimul numar din martie al ziarului nostru) i scriedespre simpatie". Acolo, prin parcile lui, zice el, a gashmai multa simpatie decit se a§tepta.

Era sa uit (ma grabesc tare sa nu intirzii la tren). Dacaintirzierea scrisorilor post-restant se datore§te unor cauzespeciale, poate c nici eu nu primesc (n-am primit nici oscrisoare de la d-ta) cu toate c mi scrii ? Raspunde-miimediat : daca subliniezi data de doua ori, inseamna caprime,sti scrisorile mele i c Imi scrii. Scrie-mi pe aceea§iadresa pe care am primit lunga d-tale scrisoare.


De ce nu mi-ai trimis adresa d-tale mai devreme ? ? ?

Scrisa la 21 ianuarie 1916Expediata din Berna la Paris

Se tipareste pentru pima oara,dupii manuscris

* Revista Vorbote. Nota red.** Din motive conspirative, V. I. Lenin nomelte pe L. B. Kamenev fratele

lui I. F. Armand. Nota red.

ca

www.dacoromanica.ro

192 v. I. LENIN

176

CATRE HENRIETTE ROLAND-HOLST

Stimata tovarasa,Tov. Radek ne-a aratat chiar acum scrisoarea tov. Pan-

neckoek i Introducerea".Aceasta scrisoare i Introducerea" schimba in mod ra-

dical constitutia de pina acum a revistei Vorbote". Potrivitintelegerii intervenite intre noi, Vorbote" urmeaza saapara ca organ de presa al urmatoarelor douii grupuri :1) grupul Roland-Holst i Trotki (sau Roland-Holst siprietenii ei, fara Trotki, daca acesta din urma nu va dorisã intre) §i 2) grupul stingii zimmerwaldiene (al carui bi-rou e format din trei tovarasi : Radek, Lenin si Zinoviev).Tov. Panneckoek a fost desemnat ca reprezentant al acestuial doilea grup.

Acum documentele sus-mentionate (scrisoarea si Intro-ducerea") modifica constitutia : Vorbote" apare ca publi-catie scoasa de doi Panneckoek si Roland-Holst.

Daca tov. Panneckoek si Roland-Holst au hotaritadopte o asemenea modificare, noi luam act de aceastahotarire. Proprietara revistei are tot dreptul s'51 procedezela o asemenea modificare.

Nu refuzam s colaboram in aceste conditii noi, dar nevalem obligati sa cerem anumite garantii. Vorbote" aparepentru prima oara ca organ al stingii zimmerwaldiene saupe baza platformei stingii zimmerwaldiene". Toti membriistingii zimmerwaldiene (afara de Platten) prezenti laZimmerwald ne-au ales pe noi reprezentanti ai acesteistingi. De aceea credem i asupra acestui punct am ajunstoti trei la o hotarire unanima ca. aceasta garantie eceva de la sine inteles si nu ne indoim citusi de putin

tovarali:

sb

ca.

www.dacoromanica.ro

CATRE M. M. HAR1TONOV. 27 IANUARIE 1916 193

ne-o yeti da. Garancia trebuie sà prevada ca, ii caz dedivergence in probleme de principiu, articolul care... deComitetul Central al P.M.S.D.R. (reprezentant...), re-dactia... *

Scrisa dupii 21 ianuarie 1910Expediatii din Berna

la Laren (Olanda)Pub heard pentru prima oarii in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

Se tipareste dup:ilimbic

manuscrisTradus din germana

177


Draga tovara§e,dori sa yin la Zurich pentru vreo doua-trei saptamini

spre a lucra prin biblioteci la o carte pe care o pregatescpentru tipar 216 Asemenea i sovia mea. Deocamdata nuavem autorizatii, dar sperarn sa le obtinem curind. Problemae daca vom putea face fata greutatilor financiare.ruga foarte mult sa-mi raspundeci clar i cit se poate deprecis la urmatoarele intrebari :

1) Ce venit net poate s dea (pentru mine) un referatMinimum §i maximum ? Tema : Doua Internationale" :procesul crescind al separarii §i despartirii de sociallovi-ni§ti in lumea intreaga. Poate fi marit venitul §i cu citanume daca cin doua referate 2" ? 2) Daca se poateconta ca tovara§ii din localitate ne vor ajuta s ne instalamamindoi ieftin §i cit ar costa 3) o camera (pentru douapersoane, fie §i cu un singur pat) p e saptamina? ocamera cit mai ieftina, de preferinca intr-o familie de mun-citori ? 4) masa la o cantina, daca exista a§a ceva (aiciplatim 65 de centime la o cantina studenteasca), 5) Mor-genkaffe ** i cafeaua de seara, cad e de la sine intelesca la Zurich nu putem face gospodarie.

Drumul ne va costa 7 X 4 = 28 frs. ; problema e cit neva costa in plus intretinerea intr-un ora. strain ? Aici egreu cu camerele de inchiriat. Nu cuno§ti vreo familie de

* Aici manuscrisul se intrerupe. Nota red.** cafcaua de dimineata. Nota trad.

A,

V-a,

www.dacoromanica.ro

194 V. I. LENIN

muncitori care s'a se poatal angaja in mod serios s ne gaz-duiasca in conditii ieftine ?

V-as fi foarte recunoseator pentru un raspuns clartotodata, fara promisiuni exagerate.

Beste Grüsse !*Al dv., Lenin

P. S. Sint pe acolo bufete automate ? Si care sint pre-turile ?

Scrisa la 27 ianuarie 1916Expcdiata din Berna Ia Zdricb

Publicata pen tru prima oard in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. X1

Se tipareste dupa nzanuscris

178


Draga. tovarase,multumesc foarte mult pentru raspunsul prompt si

amanuntit. Sosim la 4 februarie. Ar fi bine dac a. ne-atiputea gasi o camera. de inchiriat cu s,?iptiimina, pen-tru douii persoane, cu cel mult 1 fr. pe zi ; cel mai binear fi intr-o familie simpla de muncitori (s'a aib i soba: :nu-i exclus sa" mai fie frig).

Daca: nu se gaseste, atunci poate ne veti indica un hotelteftin (1 fr. pe zi sau chiar si mai ieftin) unde ssa poposimpink' ce ne vom gasi singuri o camera'. Cu privire la datatinerii referatului etc. ne vom intelege ulterior.

Sper s primesc de la dv. luni dimineata textul tradu-cern (pentru speze : scrisoarea expres-recomandat etc., spe-zele postale n genere etc., luati bani separat, deoarece vi-ivorn restnui).

Beste Griisse !*Al dv., Lenin

Scrisa la 29 ianuarie 1916Expediata din Berna la Ziirich


Cu cele mai bune saluari. Nota trad.

Se tipareste dapi manuscris

si,

Vi

www.dacoromanica.ro

CAME M. M. HAIUTONOV. 30 IANUARIE 1916 195

179


Draga tovar4e,Chiar acum v-am expediat o carte pNtala prin care

anuntam ca. sosim pe.data de 4 * §i, intorcindu-ma acasa,am gasit o noua irwiintare 218, care ma obliga sa contra-mandez plecarea la Zurich. Nu pot veni inainte de 10 sau11. V. voi comunica ulterior data exacta (a§a c. deocamtdata nu inchiriati nici o camera, ci limitati-va sondatitereme spre a gasi ceva convenabil).

Salutari. Al dv., Lenin

Scrisii la 29 ianuarie 1916Expediata din Berna la Zürich

Publicatii pentru prima oarii in J929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

180

Se tipiireite di.pã manuscris


Duminick seara.

Draga tovara§e,Am aflat abia acum c miercuri va avea loc Ia Zurich

o conferinta internationala a biroului uniunilor de tineret.Probabil c. vor veni §i norvegienii, i suedezii (dupa cum

uniunile de tineret de acolo au aderat la stingazimmerwaldiana).

rog foarte mult 1) sa aflati (procedind cu multtact: totul este conspirativ) am'anunte in legaturacu : data, locul, durata, cornponenta ; 2) sa dacan-ar putea participa §i un reprezentant al partidului nostru ;cautati sa faceti in aa fel inch s poata participa, i pa-trundeti chiar dv. ; 3) cautati in special sa aflati cit maidegraba cine vine din Scandinavia, stabiliti legatura §i in-

cu ei, §i puneti-i cit mai rapid in legaturacu noi.

* Vezi volumul de fa15, p. 194. Nota red.

sa

§nti,

stabiliti

VI

www.dacoromanica.ro

196 V. 1. LENIN

Confirmati-mi in citeva rinduri primirea scrisorii defatal i scrieti-mi ce sperati s ntreprindeti.


P. S. Transmiteti, v rog, lui Siefeldt multumirile melepentru eartile trimise i spuneti-i c sper sa-mi dea laZurich Przeglqd S.D." 219

P. P. S. Voi sosi, probabil, inainte de 10-11 februarie ;poate intre 7 §i 9.

Scrisa la 30 ianuarie 196 Se tipareste pentru prima oara.Expediata din Berna la Zfiriel. dupa manuscris

181


Drag tovar4e,Spre marea mea desperare, vad ca traducerea n-a so-

sit 220 Cum se poate una ca asta ? ? Trimiteti-mi-oneaparat §i numai expres-recon2andat, cel mai tir-ziu astazi (luni) seara, ca s-o am precis miline de dimineata.

Trimiteti-o oricum, chiar daca nu e terminata(Indiferent daca e terminata sau nu, val rog sa mentio-

nati in scrisoare daca garantati calitatea traducerii n sensulca poate fi data' direct la tipar.)


P. S. Sotia mea v roaga restituiti imediat publica-tiile ; e foarte suparata pentru nepunctualitatea dv. §ispune ca nu va va mai trimite niciodata.

P. P. S. Ieri v-am trimis o scrisoare despre tineret ".Ati primit-o, sper ?

Scrisa la 31 ianuarie 1916Expediata din Berna la Zurich

Publicata pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. X1

* Vezi volumul de fa(a, p. 195-196. Nota red.


!I !

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI. IANUARIE 1916 197

182

CATRE K. B. RADEK

Personal consider ca de la aparitia publicatiei GazetaRobotnicza" (11.1916) este exclusa orice lupta a noastracomuna in problemele ruse si poloneze. Si asta nu din cauzaatacultn" impotriva defetistilor" (care nu e deck unsimptom), ci din cauza rezolutiei P.S.D. in problemelerusesti 221 Daca in februarie 1916 P.S.D. nu se pronuntadeschis si categoric pentru sciziune in Rusia, asta nu in-seamna decit pregatirea unui nou 16. VII. 1914.

Asada; dupa parerea mea : lupta in presa rusa, polonezagermana, precum i (eu, cel putin, sint pentru) actium

comune in Elvetia (unde problema nationala nu e de locactuala si de aceea trebuie pe cit posibil considerata separat):

Intrucit asta e parerea mea personala, ii trimit lui Grigontoate scrisorile d-tale.

Scris4 dupd I februarte 1916Expediatd din Berna (scrisoare loco)

183

Se tipiireite pentru prima oard,dupd rnanuscris

Tradus din limba german5

CATRE A. M. GORKI

Pentru A. M. Gorki

Mult stimate Aleksei Maksimovici,Iti trimit recomandat, in banderola, brosura sotiei mde

Invatamintul public si democratia" 222Problemele pedagogice constituie de multa vreme, de

peste 20 de ani, obiectul preocuparilor autoarei. In aceastabrosura sint adunate atit observatii personale, cit si mate-riale in legatura cu scoala noua din Europa si din America.Din tabla de materii vei vedea ca in prima ei jumatatebrosura contine i un studiu asupra istoriei conceptiilor de-mocratice, ceea ce este deosebit de important, intrucit deobicei conceptiile marilor democrati ai trecutului sint ex-

si

www.dacoromanica.ro

198 v. I. LEN1 N

puse gresit sau dintr-un punct de vedere gresit. Nu stiudaca poti sa-ti rupi din timp ca s-o =esti i daca te inte-reseaza : SS 2 si 12 ar putea servi ca mostre caracteristice.Schimbarile pe care le-a suferit scoala in epoca con-temporana, imperialista, sint schitate dupa materiale aparute

ultimii ani i tratate dintr-un punct de vedere extrem deinteresant pentru democratia rusa.

Ti-as famine foarte indatorat daca ai sprijini, direct sauindirect, editarea acestei brosuri. In Rusia, cererea de lite-ratura de acest gen este acum, desigur, foarte mare.

Cu cele mai sincere salutari i urari de bine,V. Ulianov

Wl. Uljanow. Seidenweg. 4 a. Bern.

Serisii inainte de 8 ianuarie 191bExpediaai la Petrograd

Publicatii pentru prima oarii in 1925,in Culegeri din Lenin", vol. III

Se tipireite dupd manuscris

184


Liebe Freunde *,V. rog sa-mi trimiteti de urgentä Tagwacht" cu arti-

colele lui Radek despre Gorter si cu cele douii articole des-pre miscarea muncitoreasca din Australia. Astept i corec-turile (1) articolului rneu din O.C. si (2) ale tezelor ii limbagermana (sa nu le tipariti pina ce nu primiti raspuns de lamine : intentionez sa mai fac o mica modificare) **.

Astept de asemenea articolul d-tale pentru O.C. si planuldefinitiv al numarului.

Te rog sa-i dai lui Radek adresa mea, cu rugamintea dea-mi trimite taietura din numarul din 12.1.1916 al ziaruluiVorwärts" pe care mi-a promis-o (articolul lui Rale cuprivire la sciziune i raspunsul din partea redactiei). Tinun referat aici miercuri, asa ca a mai ramas foarte putin

* Dragi prieteni. Nota trad.** Este vorba de tezele Revolutia socialisa 91 dreptul natiunilor la auto-

doua,determinare" (Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Editura politicl, 1964, O. ap. 260-274). Nora red.

in

www.dacoromanica.ro

CATRE S. N. RAVICI. 13 FEBRUARIE 1916 199

timp. Aici se zvoneste ca situatia celor 5 secretari" 223 edesperata (Rusia e impotriva lor) i c tgata speranta loreste ca Ciheidze va proclama ex cathedra : pentruZimmerwald ! !

Beste Grasse !Ihr, Lenin *

Scria la 12 februarie 1916 Se tipiirette pentru prima oarZ,Expediatii din Zurich la Berna &spa' manuscris

185

CATRE S. N. RAVICI

Draga tovarasa,ti comunic noua noastra adresa 224. Pe aceasta adresa

trimite-ne, te rog, to tu 1. Am inchiriat aceasta locuintapentru o luna. Joi (17.II) tin aici primul referat, pe temaDotia Internationale", iar peste citva timp un al doileareferat, pe tema Conditiile de pace si problema natio-natal" sau ceva in acest gen.

Scrie-mi, te rog, cind as putea tine un referat (pe celdintii sau poate pe amindoua ?) la Geneva si daca incasarilevor acoperi cheltuielile ? Ce verut net minim poate s aducaun asemenea referat ? Sint lucruri pe care trebuie sa le stiu,deoarece duc lips a. de bani i trebuie s calculez cit maiprecis dac mi convine sal plec direct de aici (costa maimult) sau mai bine sa plec de la Berna mai tirziu (s-ar puteasa ramin aici si mai mult de o luna daca o sa-mi placa).Astept de la d-ta informatii amanuntite i temeinice. Ce-arfi sa scrii i la Lausanne ; poate ca face sa ma duc acolopentru o seara ?

0 prieteneasca stringere de mina si salutari lui V.K.la toti prietenii.

Multe salutari de la Nadia.Al d-tale, V .U.

Scrisii la 13 februarie 1916GenevaExpediatii din Zurich la

Publicatil perztru prima oarrt in 1929 Se tipiire,te dupii manuscrisin Culegeri din Lenin", vol. XI

* Cu cele mai bune salutIri I Al d-tale, Lenin. Nota trad.

si

www.dacoromanica.ro

200 V. 1. LENIN

186

CATRE S. N. RAVI°.

Draga tovarag,Multe multumiri pentru informatiile d-tale amanuntite.Aici sint ocupat in zilele de 25 i 26 februarie.Fixeaza deci, te rog, d-ta ziva referatului fie inainte

de 25, fie dupa 26 §i in§tiinteaza-ma din timp. Te rog deasemenea sa te intelegi cu cei de la Lausanne, astfel ca I ndoua zile sa termin totul, adica sa tin referatul laLausanne fie 'in ajunul celui de la Geneva, fie a doua zidupa el.

Sint de acord cu tema : «Conditiile de pace» (in ghili-mele) §i problema nationala". Tema famine, a§adar, de-finitiv stabilita. Multe salutari lui V. K. §i tuturor prie-tenilor.


Am un tren foarte potrivit : sose§te la Geneva la 9 §i15 sear a. N-a§ putea s vin cu acest tren ? Daca nu,atunci poate ar fi posibil sa tin referatul la Lausanne i najun 225. Te rog insistent ! !

Scrith la 17 februarie 1916Expediatti din Zurich la Geneva

Publicatli pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin°, so!. XI

Se tipiireste dupl. manusois

187


Draga V. K.,Imi ingadui s te deranjez cu o rugaminte. A§ dori s.

primesc pink' in ziva referatului numarul din ziarul parizianGolos" (predecesorul lui Na§e Slovo") in care Semkovski

www.dacoromanica.ro

CATRE I. P. ARMANE). 26 FEBRUARIE it 201

rn-a contrazis in problema autodeterminarii natiunilor, iarintr-o nota (imi amintesc ca a fost o nota) s-a refent inmod special la comparatia dintre dreptul la despartire alnatiunilor i dreptul la divort. Ti-as inapoia acest numarde indata ce mi 1-ai cere. Daca nu mi-1 poti trimite, te-asruga sa-mi faci o copie dupa aceasta nota (nu e mare).Poate cã n biblioteca voastra sau la cineva din Geneva segaseste o colectie a ziarului Go los" ? Tin referatul aici

adica simbatâ. De aceea, daca nu-mi poti trimiteziarul asa ca sa-1 am simbata dimineata, nu-1 mai trirnitede loc.

Soria laExpediat6

24 februarie 1916din Zurich la Geneva

Publicatii pentru prima oarti in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

La revedere.Al d-tale, Lenin

Se tiptirette dupl manuscris

188

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Stiu cà te intereseaza stiinta si nu politica, dar nu ma

indoiesc totusi ca. simpatia d-tale e de partea Frantei.Sciziunea din rindul socialistilor germani, dupa cum a de-clarat un ministru francez, nu poate lasa Franta indiferenta.De aceea trebuie sa ne ajuti sa informam n aceasta pri-vinta atit pe francezi, cit i pe rusi. Deputatul Otto Rales-a pronuntat n Vorwarts" pentru sciziune. Dar trebuieneaparat s. adaugam ca s-a pronuntat nu numai" OttoRiihle, ci i grupul Internationale Sozialisten Deutsch-lands" (despre care s-a scris i n L'Humanité"). Terog sa inserezi aceasta stire cind vei scrie la Petrograd,aratind totodata ca numai 0. Mile si I.S.D. s-au pronuntatfara rezerva pentru sciziune i mpotrivaGrupul Die Internationale" (grup german despre care ascris Homo in L'Humanité4: admirabil ziar !) osci-

poimiine,

mlattinii".

www.dacoromanica.ro

202 V. I. LENIN

leaza : majoritatea membrilor sai cotesc iarasi spre mlas-tina. Asta se vede si din recentele teze" ale acestui grup 226,

§i din articolele publicate de Ströbel in Die Neue Zeit"si de revista Die Gleichheit" 227 Nu uita s adaugi astaStiinta e totul pentru d-ta, dar un pic de simpatie pentruFranta, ba chiar multa- simpatie, tot trebuie s ai !

Salutations cordiales. Lenin

Stria la 26 februarie 1916 Se tipiirette pentru prima oara,Expediatii din Zurich la Paris duple mamiscris

189

CATRE S. N. RAV1CI

Draga tovarasa,Nu se poate tine la club un referat despre recenta

consfatuire, caci asta ar insemna o publicitate de care or-ganizatorii consfatuirii se tern ca de foc si au cerut in modexpres sa fie pe ct posibil evitata 228. Prin urmare, trebuieschimbata tema. Nu prea vad clar cine va fi prezent laclubul internationalist 229 6 de aceea nu ma pot decideasupra ternei. Propun s procedam n felul urmator : dacatema trebuie anuntata din timp, alegeti un titlu care nuspune nimic (Pe teme de actualitate" sau Probleme ac-tuale ale miscarii muncitoresti" etc.), asa Inch sa se potri-veasca la oric e. Iar eu m voi sfatui la ,Geneva i ndimineata zilei de 2 voi pregati un m i c referat sau o intro-ducere la discutii.

Scria la 27 f ebruarie 1916Expediatii din Zurich la Geneva

Publicatil pentru prima oari in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. Xl

Au revoir. Al d-tale, Lenin

Se tipiireite dupa manuscrir

!

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. MARTIE 1916 203

190


Ti-am trimis culegerea Legitirna aparare" "°.Sint de acord cä trebuie sà scoatem nr. 52 si ma anga-

jez sa scriu un articol despre sarcinile conferintei de la23.IV 231 (sau despre programul de pace" etc., in generepe o tema de editorial despre sarcinile zilei) *.

Nadia a tradus rnanifestul 232. Ti-1 trimit zilele acestea,iar d-ta trimite-mi articolele i notele pe care le scrii pentrunr. 52. Sa prcgatim tot ziarul in manuscris, iar apoi sa.-1dam in intregime la cules.

Articolul consacrat lucrarilor consfatuirii din 5-8 fe-bruarie trebuie scurtat, spre a face loc pentru o nota desprearticolul lui 0 r n. din Nase Slovo" nr. 51-52 233 sidespre aceasta publicatie in general (o scriu eu).

Trimite-mi taietura din D e n" ** despre victoria noastrain consiliile de asigurari r oag s -I pe Kasparov sa ur-mareasca Novoe Vren2ea" ce le lal te ziare, roaga-1

pe Abram etc. sa adune tot matcrialul referitor la aceastäproblema).

E foartc important sa aflain daca Cibeidze a spus cevain Duma despre Zimmcrwald. citit discursul lui nun=in versiunea aparuta in Leipziger Volkszeitung" 234 : acolonu-i nimic despre Zimmerwald. Cauta s. urmaresti prinRadek presa social-dernocrata din Germania, poate ca acolodiscursul lui Ciheidze este redat mai pe larg. (Mar-tov & Co. conteaza pe aceea ca Ciheidze s-a declarat sause va declara in favoarea Zimmerwaldului.)

Lucrez la intocmirea tczelor propunerii" noastre la con-ferinta din 23.IV in legatura cu programul de pace".

Ce crezi, face sa-1 atrag 6 pe Radek la aceasta treaba ?Eu socot ca nu. Radek se poarta atit de josnic ! Nicipina in prezent*** nu mi-a trimis multe exemplarede teze, dar mi-e scirbit sa-i scriu, caci se fine deintrigi.

* Lenin a scris articolul Despre #programul de pace*" (Opere complete, vol. 27,Bucuresti, Editura politicI, 1964, ed. a doua, p. 275-282). Nota red.

** Eu nu am decit o taieturi din Reci".*** Mi-au fost promise la 10. II. 1916 ! Munca sacra enorm din cauza asta. E

curati b'ataie de ioc.

(ti

si

Am

www.dacoromanica.ro

204 V. I. LENIN

De ce nu-mi raspunzi daca ai dat la cules adaosul meula teze ? Ai putea dai singur la tipografie i sa iei deacolo corecturile (si sa' comanzi multe exemplare) : la naibacu aceasta pramatie de Radek ! Ca autori, avemdreptulsa cerem corecturi dupa teze.

Trebuie sa luam de la Grimm Buletinul nr. 3 235 citmai multe exemplare franceze si germane trirnitempeste tot, inclusiv tuturor grupurilor noastre dinstrainatate i fara a excepta grupu/ 1 o cal.

N u mi-ai trimis numarul din Berner Tagwacht" curezolutia celor din Bremen i, in genere, nu-mi trimitiacest ziar ; iar aici nu-I primesc 230.

Ce v scrie Abramovici despre scoaterea unei editii fran-ceze a publicatiei Internationale Flugblatter" nr. 1 in LaChaux de Fonds ? S-a aranjat ceva ?

P. S. Ribalka mi-a facut o vizitaCa toti cei grupati in jurul revisteipatriotarzi, lucru despre care se varotba" 238. (Ai nr. 1-5 ?) Levinskiminte ! ! ? ?

Trimite-mi materialul leton 239.publicam ? Si cum sa-1 publicam ?

Scrisii intre 2 1i 25 martie 1916Expediatil din Zurich la &ma

Salutari. Lenin

la Geneva si mi-a spusDzvin" 257 au devenitscrie in nr. 6 din Bo-zice Insa ca Ribalka

Ce facem cu el ?

Se tipiirelte pcntru prima ara,dupe' manuscris

191

CATRE HENRIETTE ROLAND-HOLST 24°

8. III. 1916Scurnpa tovarasa,V. cer scuze ca raspund cu atita intirziere la scrisoarea

dv. Am cinut o serie de referate in diferite orase aleElvetiei.

sint recunoscator pentru raspunsul dv. atit dè amabil.As fi foarte bucuros daca colaborarea noastra s-ar desfasurafara frictiuni.

sa-1

i sa-1

II

Va

www.dacoromanica.ro

XTIE HENRIETTE ROLAND-HOLST. 8 MARTIE 1916 266

Sincer vorbind, nu am avut nici o indoiala c dv.tov. Panneckoek sinteti oameni de treaba", ca sa folosesco expresie a dv. Ceea ce ne-a ingrijorat a fost schimbareasubita a statutului redactiei. Prin proiectul initial ni seacordau drepturi de redactori (redactia = uniune formatadin reprezentanti ai grupului dv. (dv. Trotki) fi aistingii zimmerwaldiene" ; or, in biroul stngii noi amavut, dupa cum stiti, 2 voturi din 3 : Radek, Zinovievcu mine). Modificarea proiectului ne priveaza de drepturilede redactori i ne transform n colaboratori. Noi nu con-testam, fireste, dreptul dv. de a elabora statutul. Dar estetotusi cit se poate de firesc nu-i asa ? c n calitatede colaboratori vrem s. avem anumite garantii de drept.

Sper ca acum lucrurile s-au lamurit i chestiunea e de-finitiv solutionata.

lndatd dupa primirea scrisorii dv. am dat dispozicie ex-peditorilor sa và trimità regulat organul nostru de presa(Sotial-Demokrat" apare neperiodic ; de la izbucnirearazboiului au aparut nr. 33-51). Il primiti ?

Ma* folosesc de acest prilej pentru a examina unele pro-bleme importante privind colaborarea noastra.

(1) Tezele noastre (privind dreptul la autodeterminare) *v-au fost trimise de Radek (va, rog s le trimiteti i luiGorter, caruia i voi scrie pe larg despre ele in legatura cubrosura sa). Consider ca punctul de vedere polono-olandezeste complet gresit teoreticeste, iar sub aspect practic nu edecit un produs al politicii statelor mici. Parca luptanoastra comunä impotriva anexiuni/or vechi i noi (ceeste anexiunea ?) nu e de natura sa ne apropie intruthva ?Punctul de vedere al germanilor, al englezilor, al rusiloreste totusi mai important (si obiectiv mai just) decit cel alolandezilor i polonezilor ! Gorter cere independenta na-tionala" pentru lndiile Olandeze ! Perfect ! Dar aceasta nueste nimic altceva decit dreptul la autodeterminare !! DacaKautsky i kautskistii rusi (printre care si Trotki) pun gresitproblema, aceasta nu constituie decit un argument in plusimpotriva lor ! (Daca problema va intereseaza, rugati-1 pe

* Vezi Revolutia socialisa $i dreptul natiunilor la autodeterminare" (Operecomplete, vol. 27, Bucuregi, Editura politica, 1964, ed a doua, p. 260-274).

Nota red.

www.dacoromanica.ro

206 v. I. LENIN

Gorter sa v. trimita scrisoarea mea. Voi fi foarte bucurosdiscut mai amanuntit aceasta problema cu marxistiiolandezi.)

(2) Grupul german Die Internationale". Ati citit tezelelui in nr. 3 al Buletinului lui Grimm ? 2"

Dupa parerea mea, aceste teze reprezinta un pas categoricspre dreapta dupà primul numar al revistei Die Internatio-nale". Nici un cuvint impotriva centrului" kautskist ; or,pentru partidul german aceasta este esentialul. Nici un cu-Vint despre sciziune (Otto Riihle are perfecta dreptate,totusi ei nu spun nimic despre aceasta dupa publicarea ar-ticolului lui ! !). Nici un cuvint despre mijloacele de luptievidente : organizatia ilegala etc.

Dar fraza : in epoca imperialismului nu mai pot firazboaie nationale" ! Asta e teoreticeste gresit. Razboaielecoloniale sint razboaie nationale. (India impotriva An-gliei etc.) In practica asta inseamna iovinism : noi, repre-zentantii marilor puteri, interzicem popoarelor im-pilate sa duel razboaie nationale ! !

Iata ce concluzie trag eu : Die Internationale" vreasä cada la invoiala cu kautskistii. Altfel nu pot fi inter-pretate aceste teze. /n plus, Ströbel II lauda pe Bernsteinin Die Neue Zeit" ! 242 Clara Zetkin, in Die Gleichheit",se declara impotriva stingii zimmerwaldiene", folosindacest scop o fraza diplomatica pe tema sectarismului bol-sevic" (!!). Fraza e atit de mestesugit adusa din condei, incitnimeni nu poate pricepe in ce anume consta secta-rismul nostru" ! ! Clara Zetkin este pentru aurea mediocri-tas" intre Ledebour i stinga zimmerwaldiana". Dar nu ca-tadicseste sa ne spuna c u m ar putea fi realizata o aseme-nea cale de mijloc. In ce consta greseala noastra ?aceasta privinta nu s-a scris pin a. in prezent nici un cuvint,nici un rind intr-o çarä ca Elvetia, unde nu e cenzura.

Cum ati putea explica asta altfel decit prin dorinta de acadea la invoiala cu Kautsky & Co. ?

(3) Proiectul" intocmit de dv. impreuna cu S.D.P. (Bu-letinul nr. 3) mi se pare foarte gresit 243. Nici macar Radeknu I-a putut sustine. Ce rost are aceasta restringere a pro-gramului partidului ? Un program de revolutie socialista ?

sa

in

si

in

www.dacoromanica.ro

CATRE IIENRIETTE ROLAND-HOLST. 8 MARTIE 1916 207

In momentul de fata nu-i nevoie de asa ceva, i ntr-un ase-.menea program nu se spune nimic despre cucerirea puterupolurce ; intr-un asernenea program § 6 (A) i § 5 (B) sunafoarte audat ; 6 (B) suna si el dt se poate de bizar : tocmaiin caz de revolutie socialista vom avea nevoie de militiepentru apararea noilor rnduieli. Noi nu sintern pacifisti.Noi nu putem conta pe o victorie sirnultana in lumea in-treaga (fara razboaie civile ? fara razboaie ?) ! Programulcolonial lipseste cu desavirsire.

De un asemenea program vom avea nevoie nurnai atuncicind vom fi intru totul siguri ca ne aflam in pragul uneirevolutu soctaliste, dar i atunci el ar trebui cu totul altfelformulat.

Acum avem nevoie de cu totul altceva : miscarea revo-lutionara are nevoie de vederi clare asupra necesitatii uneirupturi cu cu kautskistii, asupra orga-mzatrel ilegaic, asupra mijloacelor i metodelor luptei demasa etc.

(4) In curind v a vom trimite tezele noastre referitoare lapunctele 5-8 de pe ordinea de zi a celei de-a doua con-ferinte *. Ar fi foarte bine daca ne-am putea intelege, dacanu asupra tuturor punctelor, macar asupra unora dintre ek.

(5) Care sint divergentele dintre noi i Trotki ? Asta vaintereseaza probabil. In citeva cuvinte, : el estekautskist ; adica vrea unitate cu kautskistii in Internationala

unitate cu Ciheidze in Rusia. Noi sintem categoric impo-triva unei atare unitati. Sub paravanul frazeologiei sale (else pretinde a fi de partea zimmerwaldienilor : vezi ultimullui discurs in Vorwarts" din 5. HI), el cauta sa ascundafaptul c impartaseste vederile Comitetului de organizare"§i ale celor care participa la comitetele pen-'tru industria de razboi. Trotki este in momentulde fata impotriva Comitetului de organ izare" (al lui Aksel-rod si Martov), dar pentru unitate cu fractiunea Ciheidzedin Duma ! !

Noi sintem categoric impotriva.

* Vezi Propunerea Comitetului Central al P.M.S.D.R. pentru cea dc-a douaconferin0 socialiste (Opere complete, vol. 27, Bucuregi, Editura politica, 1964,cd a doua, p. 290-301). Nora red.

si

iata-le

si

www.dacoromanica.ro

208 V. I.LENIN

Multe salutari dv. personal, tovarasului Panneckoek i ce-lorlalti tovarasi olandezi.

Al dv., N. LeninAdrcsa mea este : Wl. Ulianow

Spiegelgasse. 12.(Schuh laden Kammerer)

Zurich. I.

P. S. Este oare ceva adevarat n tirile de presa privindexistenta unei legaturi intre New Review" (New York)si Vorbote" (vezi Internationale Korrespondenz" nr. 69) ?

Nu credeti ca ar fi extrem de important ca Vorbote"nr. 2 sa apara tnc n martie ?

Se publica pcntru prima oarl,dupa manuscris

Tradus din limba germana

192


Scumpe prieten,In legatura cu scrisoarea d-tale, in care amintesti ca in

mod curent mi se reproseaza ca nu sint concesiv", a vreastau de vorbi cu d-ta mai pe indelete.

In ceea ce-1 priveste pe James, trebuie sa-ti spun ca el nus-a priceput niciodata in politica ; el a fost intotdeaunaimpotriva sciziunii. E un om admirabil, dar in acest do-meniu rationamentele lui sint profund gresite.

La noi, in Rusia (iar acum i in noua Internationala),problema sciziunii este fundamental'a. Orice concesiein aceastii chestiune ar fi o adevarata crima. Stiu bine cafoarte multi oameni de treabl (James, Galerka, prietemedin rindurile intelectualilor petrogradeni) au fost impotrivascindarii fractiunii din Duma. Dar nici unul dintre ei n-aavut dreptate. Ruptura era necesara. Ruptura cu Ci-hetdzo & Co. este si in prezent absolut necesarà. Toti ceicare oscileaza in aceasta chestiune sint dufmani aiproletariatului, fata de ei trebuie s fim n e concesivi.

sk

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. MART1E 1916 209

Dar cine sint aceia care oscileaza ? E nu numai Trotki& Co., ci Evg. B. (care Inca asta-vara ne ja-ceau scene" din pricina lui Ciheidze ! !). Urmeaza polo-nezii (opozitia). /n nr. 25 al ziarului lor Gazeta Robot-nicza" a aparut o rezolutie care vadeste din nou o ten-dinta de manevrare, ca la Bruxelles in ziva de3/16 iulie 1914.

Fata de ei sintem datori sa nu fim concesivi.Radek e cel mai bun dintre ei ; colaborarea cu el a fost

utila (intre altele, i stingii zimmerwaldiene) si am colaborat.Dar si Radek oscileaza. Iar tactica noastra fata de el e odubla tacticii (lucru pe care Iuri Nik. Iv. n-auvrut sau n-au fost in stare sa-1 inteleaga nici in ruptulcap ulu i) : pe de o parte, sa-1 ajutam pe Radek sa evo-lueze spre stinga, sa unim in jurul stingii zimmerwaldienecit mai multi oameni, iar pe de altà parte sa nu admitemnici un fel de oscilari in ceea ce prive§teesentialul.

Esentialul este ruptura cu Comitetul de organizare, cuCiheidze & Co.

Polonezii oscileaza ; ei au publicat o rezolutie infamadup a aparitia primului nun-iar al revistei Kommunist".

Concluzia ?Ori pastram firma Kommunist" si deschidem ufa

ciorovaielilor scrisori ckre re-daqie (din partea lui Radek, Bronski, poate si din partealui Panneckoek etc.), plingeri, vaicareli, birfeli etc.

Pentru nimic in lume.Asta ar fi daunator pentru cauza.Ar insemna s ajutam pe nemernicii din Comitetul de or-

ganizare, pe Ciheidze & Co.Pentru nimic in lame.Kommunist" a fost un bloc temporar in vederea atingerii

unui anumit scop. Scopul a fost atins : revista a aparut,apropierea (care pe atunci, inainte de Zimmer-wald, era posibila) a fast realizata. Acum trebuie s mer-gem pe alta cale, sa mergem mai departe.

Revista Kommunist" a devenit daunatoare. Eatrebuie des Iiintata i inlocuita cu alta firma :Sbornik .Sotial-Dernokrata»" 244 (care sa apara sub in-

i flirt+

i oscilarilor:

www.dacoromanica.ro

210 V. I. LENIN

grijirea redactiei ziarului Sotial-Dem o-le r a t").

Numai astfel vom reusi sa evitam ciorovaiehle, s evi-tam oscilarile.

Exista si in Rusia divergence ? 0, desigur ! Dar nu etreaba noastra sa le accentuam. Cu treaba asta n-au decitsa se indeletniceasca Ciheidze & Co., Trocki & Co. (astale e meseria"). Sarcina noastra e s. promovam proprianoastra linie. Roadele acestei munci se vad : munci-torii din Petrograd sint de o suta de ori mai buni decitintelectualii petrogradeni (fie ei si simpatizanci"...).

Grupului de trei" (Iuri Evg. Bos Nik. Iv.) a tre-buit facem concesii ternporare, pentru c peatunci nu puteam edita altfel revista (acum putem) ; §iprincipalul : pe atunci inca nu-i vazusem la treaba peEvg. Bos Juni §i puteam spera c munca ii v a face saurmeze o lithe ascendenta.

Ei au urmat insa o linie descendenta.De aceea alianca temporara trebuie neaparat des-

facuta. Numai asa cauza nu va avea de suferit. Numai asavor inv.* fi ei minte.

Noi nu sintem impotriva discutiei. Sintem impotrivaacordarii drepturilor de redactor unor persoane care audat dovada de oscilari inadmisibile (sa fie de vina tine-recea lor ? Atunci sa mai asteptam : poate ca peste vreo5 ani se vor indrepta).

Nik. Iv. este un economist studios, si in aceastanoi 1-am sprijinit intotdeauna. Dar el (1) d crezare birfe-lilor si (2) este extrem de nestatornic in politica.

Razboiul 1-a impins pe panta unor idei semianarhiste.La consfatuirea care a adoptat rezoluciile de la Berna (inprimavara anului 1915) *, el a prezentat niste teze (leam la mine !) care sint o culme a absurditacii ; o adevaraarusine semianarhism de cea mai pura speca.

Eu atacat cu vehemenca. Jun §i Evg. Bo§ au ascul-tat critica mea §i au fost mulcumici ca nu-1 las sa alunecespre stinga (ei au declarat atunci ca sint in total dezacordcu N. Iv.).

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 26, Bucurevi, Edirura politici, 1964,ed. a doua, p. 160-166. Nota red.

sI-i

+

;

I-am

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. MARTIE 1916 211

Tree sase luni. Nik. Iv. studiaza economia. N u seocupa cu politica.

Si iata-1 oferindu-ne n problema autodeterminarii a c e -ea i ineptie, pe care Evg. Bos Iuri o subscriu ! ! (Iade la N. Iv. tezele" lor i raspunsul meu catre el 245.)

Or, aceasta este o problerna importanta, arzatoare, indi-solubil legata de problema anexiunilor, care e, la rindulo problema deosebit de actuala.

Oamenii acestia n-au stat sa se gindeasca. Nu s-au docu-mentat temeinic, n-au studiat chestiunea. L-au ascultat de2-3 ori pe Radek (care sufera de vechea boala poloneza"aici el s-a incurcat) i au subscris fara a sta mult pe gindurt.

E ceva scandalos. E o adevarata rusme. A§tia nu stilt re-dactori. Acesti oameni trebuie sa fie combatuti, demascati,trebuie sa le dim timp sa invete

issa aprofundeze proble-

mele, nu sa incepem prin a-i rasfata. poftim drepturi deredactor, duceti muncitorilor ineptille voastre ! !

Daca vom proceda astfel, ei vor impinge lucrurile pinkla o polemica in presa ; iatuncieu voi fi nevoit sk-inumesc economisti sa arat totala lor gauno-senie, totala lor superficialitate i lipsa de seriozitate. 0 po-lemica in presa i-ar indeparta pentru ani indelungati.

Daca insa desfiintam revista Kommunist" acum, ei vorreflecta i se vor rasa de prostii ; se vor documenta temeinicsi se vor convinge. Poftim, le vom spune noi, scrieti obro,sura cu miez daca pretindeti ca aveti divergente" inmaterie politica (cu care, de altfel, nici nu v-ati ocupat

nici nu ati studiat-o) ! Se vor gindi bine si nu o vorscrie. Iar peste citeva luni le va trece".

Asa a fost. Asa va fi.In problema anexiunilor (si a autodeterminarii), pozitia

noastra (rezolutia din 1913) * a fost pe deplin con-firmata de ra'zboi. Si aceasta problema a devenit actuala-Radek insa, impreuna cu olandezii (Gorter i Panneckoek)s-a incurcat aici in chip vadit. In Sbornik oSotial-Demo-kratay," vom reveni mereu asupra acestei chestiuni, lamu-rind-o sub toate aspectele.

* Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 24, Bucurelti, Ed:tura policia 1964,ed. a doua, p. 63-66. Nota red.

ei,

:

:

i

irnperialisti",

www.dacoromanica.ro

V. T. LENIN

Trebuie sa facem n asa fel, 'inch :(1) revista Kommunist" sa-si inceteze aparitia ;(2) la editarea culegerii despre evrei 246 s fim cit mai

indulgenti cu Iuri Evg. Bo i sa le acordam cit mai multedrepturi i privilegii (a i c i asta nu aduce prejudicii c a u -z e i). Totul trebuie stipulat amanuntit intr-o conventiescrisa ;

(3) idem n ceea ce priveste grupul care se ocupa la eicu transportarea materialului (cere-le sa-ti dea statutul lor

modificarile propuse de noi la acest statut) ;(4) sa scoatem Sbornik «Sotial-Demokrata»" sub ingri-

jirea redactiei ziarului .Sotial-Demokrab>".1i vom invita s participe In calitate de colaboratori. Le

vom spune : aveti divergente ? Expuneti-le Intr-o brosuracu miez ! Ne luam obligatia s-o publicam I (N-o vor scrie,pentru c nici n-au inceput macar sa reflecteze serios asupraproblemei ; nici nu s-au ocupat cu studiul ei !)

Aceasta va fi o politica eficienta.Evg. Bos tot intentiona sa plece in Rusia acolo ar putea

fi de folos ; aici nu are nici o treaba §i de aceea10 va inventa mereu cite una.

Cunosti aceasta calamitate a emigratiei : inventarea" detreburi pentru cei aflati in strainatate ? Teribila calamitate.

Inchei deocamdata. Aduna toate documentele i infor-meaza-te. Vom mai dezbate chestiunea.

Al d-tale, Lenin

P. S. Anexez o copie dupa raspunsul pe care i 1-am datlui N. I. Buharin in ceea ce priveste semnificatia noilordivergente".

dupli II martie 1916Expediatd din Zarich la StockholmPublicata pentru prima oarii in 1929,

in revistaProletarskaia Revolinfiia" nr. 7

Se tipareite dupd manuscrir

212

Scrisa

;

www.dacoromanica.ro

CATRE S. N. RAVICI. 16 MARTIE 1916 21g

193

CATRE I. LARIN

Pentru I. LarinStimate tovaras,Spre parerea mea de rau, atit componenta colectivului de

colaboratori i caracterul vag al culegerii cit i conditillerestrictive ale colaborarn, precum i faptul c o parte dintre

imi sint necunoscuti, m obliga sa nu accept propune-rea dv. de colaborare 247.

Cu salutari social-democrate,

Scrisii la 13 martie 1916Expediail din Ziirich la Stockholm

Publicath pentruCulegeri din

prima oath* in 1930,in Lenin', vol. XIII

194

Lenin

Se tipiire,re dupil manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Scumpa tovarasa,L-am rugat. pe. Grigori trimita brosura lui Suha-

nov. Daca n-ai primit-o inca, scrie-i cu prima ocazie caaduci aminte.

In ceea ce priv.este revista Kommunist", nu s-a decis incadaca va continua s'a apara sau dac n locul ei va apareaSbornik «Sotial-Demokrata»". Regret deci ca nu sint inmasura sa-ti dau mai multe amanunte in aceasta privinta.Mai ai putina rabdare ! Nici noi nu stim cum va fi pinala urma.

Scrisli la 16 martie 1916la GenevaExpediatii din Ziirich

Publicatli pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

Salutations cordiales.

W . Lenine

Se tiparefte dupa 7174:171U5Cris

ci

sa-tisa-i

www.dacoromanica.ro

214 V. I.LENIN

195


Sint foarte bucuros ca s-a aranjat cu Grimm.Sper c v-ati inteles cu el sa publice a-

ia Secretariatului din strai-natate al Cornitetului de organizare? 248Despre asta nu mi-ai scris nimic ! Raspunde-mi.

De do ua o ri te-am intrebat de brosura lui Suhanov,dar nu mi-ai raspuns daca ai trimis-o

Ce se aude cu Vorbote" nr. 2 ? Cind apare ? Va contineo critica a rezolutiilor grupului Die Internationale ?"

N. B. Daca da, nu s-ar putea s vad i eu manuscrisul ?N7am citit Inca brosura lui Junius 249 N-ai putea s mi-o

trimici ? (Am sa incerc la Platten, poate o are el.)La ce intrebari mai am sal-0 raspund ? Tovarasei Kollon-

tai z-am scris §i-i voi mai scrie.(Daca citesti manuscrisele pentru Vorbote", n-ai puteami le trimiti si mie pentru o jumatate de zi ?)

Salutari, Lenin

Scrisa dupa 16 ma, tie 1916 Se tipareste pentra prima Data,Expediata' din Zfirich la Boma dupil manuscris

196


Ici trimit material pentru cules. Articolul despre pro-gramul de pace" etc. (pentru editorial) il termintrimit rntine *.

La apelul" 1.S.K. trebuie adaugata expunerea s u in a ra ordinii de zi, condiciile de admitere etc. 259

In nici un caz nu putem da in vileag pseudonirnul Spar-tacus" 291. N-o putem face in nici un caci astaar insemna s ajutam pe Internationale Korrespondenz"

* Este vorba de articolul Despre plc ciamul de pace" (Opere complete, vol. 27,Bucureiti, Editura politic5, 1964, cd a doua, p. 275-282). Nora red.

,r i

el

impotriva

si

sS

si ;id

www.dacoromanica.ro

CAME G. E. ZINOVIEV. MARTIE 1916 215

reproduca dupa noi, ceea ce n-ar fi decit un ajutor datunor delatori.

Trebuie s inseram neaparat textul integral al de-claratiei noastre (5-8. II), rezerva" facuta cu prilejul vo-tarii pentru circulara.

Snapanii condeiului" nu merge. Propun un proiect derefacere (de la 1,2,3) g52 Trebuie sa scriem despre asta peun ton cit mai putin vehement si n termeni de natura sãlamureasca cit mai bine lucrurile. Ar fi bine sa enumaramfaptele, sä adunärn referirile S.S.C.O. (Buletinnr. 2 Izvestiia" nr. 3) la cei din Samara ;i Caucaz,la Nad etc. si sa' dovedim ca in Rusia toti aderentii C. 0.participa la activitatea comitetelor pentru industria derazboi. Te sfatuiesc insistent sa refaci acest articol incade vreo 2-3 ori, sa rni-1 mai trimiti mieinca o data, pentru ca in cele din urma s. rezulte oexpunere temeinic i precisa, ceea ce este extrem deimportant.

Da, te rog, lui Sklovski, Kasparov & Co. pentru 2-3zile culegerea Legitima aparare", dupa care sa mi-o Ina-poiezi imediat.

Nici pina azi n-am primit corecturile (tex-tului german al tezelor cu privire la autodeterminare). Cindai s mi le trimiti in sfirsit ? ? ?

Daca Radek taraganeaza aparitia nr. 2 din Vorbote",asta-i curata ;arlatanie din partea lui. Trebuie s ne gin-dim cum sa-i venim de hac. N-ar fi cazul s trimitem Hen-riettei Roland-Holst o scrisoare colectiva ? De ce nu ? N-a-vem de ce -menajam pe el ? S scriem ca nu se tine decuvint, c ceea ce.face el e neleal daunator pentru cauza,

frineaza chscutla ce se duce in vederea conferinteidin aprilie, ceea ce va avea repercusiuni asupra dezbaterilorla conferinta !

Restituie-mi imediat tezele mek (despre pace etc.) : tre-buie sa le refac *. Mai bine nule arata lui Radek inaintede a fi fost refacute.

Salutari. Lenin* Este vorba de Propunerea Comitetului Central al P.M.S.D.R. pentru cea

de-a doua conferinti socialist3. internationalr (Opere complete, vol. 27, Bucurelti,Editura politicS, 1964, ed. a doua, p. 290-301). Nota red.

sa-I

c.

sa-1si

www.dacoromanica.ro

216 V. I. LENIN

De ce nu-mi trimiti Na; Go los"? 253 Nu 1-am maiva'zut de cind au aparut articolele lui Martov despre auto-determinare". Se promitea acolo c i se va raspunde ?

Ce ne facem cu Biroul stkgii zimmerwaldiene ? E clarca el trebuie s pregateasca un referat pentru conferinta dinaprilie 254. Si teze. Cum sa procedam ?

Scrisd inainte de 19 mania 1916 Se tiparege pentru prima oarl,Expediatii din Ziirich la Berna dupii manuscris

197


19. III. 1916Scumpa A. M.,Am primit scrisoarea dv. si v felicitam inc5. o dat a. pen-

tru succesul obtinut.Am fost profund indignat de faptul ca. Franca generoasa"

a confiscat (e fapt incontestabil !) o serie de scrisori reco-mandate pe care vi le-am trimis in America. Dar nu putemface nimic. Acum trebuie s v concentrati toate eforturtleasupra legaturilor cu America.

Parca mi-ati scris c ati primit in America InternationaleFlugblatter" nr. 1 in limba german i c. veti incerca sa leeditati n limba engleza ! Iar acum nici nu mai pomenitide ele ? ?

Cum sa inteleg asta ? !Inseamna oare c n America nu s-au gasit simpatizanti

ca. Internationale FlugbEtter" nu au putut fi editate inlimba engleza ? ? ? ?

E putin probabil !Dar daca totusi asa stau lucrurile, va trebui s le editam

in Norvegia (in limba engleza). Comunicati-mi, v rog, dacasinteti dispusa sa le traduceti si cit ar costa tiparirea kr ?

V-am mai scris, tot in America *, ca de la Boston, Mass.am primit o foaie volanta scoasa de Socialist PropagandaLeague" 255 (semnata de 20 de socialisti, cu indicarea adre-

* Vezi volumul de fail, p. 181-182. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CAVE A. M. itaLLONTAr. 10 MARTA 1016 2I7

selor lor, cele mai multe in Massachusetts). Este o liga inter-nationalista, cu un program care inclina in mod vadit sprestinga.

Eu le-am trimis o lunga scrisoare in limba engleza * (siInternationale Flugbla.tter" in limba germana), dar n-amprimit nici un raspuns. 0 fi confiscat-o cumva generoasa"Franta ?

Daca n u ai primit nimic si nu stiti nimic despre ei, asputea sa va trimit adresa lor i o copie dupa scrisoarea mea.Ati avea posibilitatea s-o trimiteti in America ?

Dar cu Socialist Labour Party ** ? Doar i ei sintinternacionalisti (desi cu o anumita doza de sectarism in-gust). Le-ati trimis Internationale Flugbth:tter" ? Aveti le-gâturi ei?

Mi-ati scris, de asemenea, c ati initiat tratative cu CharlesKerr. Care sint rezultatele ? Ne-ati scris ca a fagaduit sa ti .pareasca o parte din brosura noastra (a mea si a luiZinoviev).

Acum insa vad ca nu spuneti nimic despre asta... Cumtrebuie sa interpretez aceasta tacere ?

In Internationale Korrespondenz" s-a scris ca. New Re:view" din America s-a angajat sa tipareasca articolele stinghzimmerwaldiene. Este adevarat ? Cunoasteti aceasta re-vista ? ?

Raspundeti-mi mai repede si mai pe larg. Asupra.curseloipostale directe dintre Norvegia si America va yeti mforma,bineinteles, cit se poate de amitnuntit.

Cu privire la Hoglund si la norvegieni, nici pina' astazin-am putut afla precis daca au primit Internationale Flug-bth.tter", daca le-au tiparit in limbile suedeza i norvegiana,daca au aderat oficial la stinga zimmerwaldiana (cum acut Rev. Soc. Verband" *** a Henriettei Roland-Holst). Fa-ceti, v rog, tot posibilul, interveniti unde trebuie, informa-ti-va temeinic, insistati unde e nevoie, certati-i pe cei ce omerità, repartizati sarcinile i supravegheati indephnirea lor !Rugati-1 pe Buharin s va comunice ce i-am scris noi in-

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucurelti, Editura politicS,1964, ed. a doua, p. 70-76. Nota red.

** Partidul muncitoresc socialist. Nota trad.*** Uniunea socialistS revolutionare. Nota trad.

cu

fa-

www.dacoromanica.ro

218 V. I. LENIN

tr-o scrisoare speciala despre zimmerwaldieni, iar dv. su-pra vegheati aducerea la indeplinire.


Adresa : Herrn Uljanow (Schuhladen Kammerer). Spie-gelgasse. 12. Zurich. I.

P. S. Ce carti i brosuri mai interesante ati adus ? Istoriacartismului de SchlUter ? Si mai ce ?

P. S. Va trimit tezele" noastre (din Vorbote" nr. 2).Explicati-le amanuntit scandinavilor.

Expediata la Christiania (Oslo)Publicata pentru prima oath' in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

198

Se tipilleste dupa mannsois


Scumpa A. M.,Multe multumiri pentru scrisoare ! Adresa organizatiei

Socialist Propaganda League" vi-o voi trimite, clack n-aramas cumva la Berna ; daca da, o voi trimite de la Berna(adica peste doua-trei saptamlni).

Credeti ca Appeal to Reason" va refuza s. retipareascaInternationale Flugblkter" nr. 1 ? Face sa incercam ?

Dar Socialist Labour Party ar consimti sa le tipa-reasca cu banii noltri? Sint ei sectari incorigibili saunu sint ? Aveti cumva legaturi cu ei ? De ce nu ne trimitcopii dupa documentele lor pentru Internationale Sozia-listische Kornmission ? (Indmplator am vazut o parte din-tre ele.) Sau te pomenesti ca sint obsedati de ideea lor fixaca muncitorii ar avea nevoie de o organizatie economica"speciala ?

Msa intrebati in ce masura ar fi de dorit ca partidulnorvegian sa trimita in mod oficial un delegat la confe-rinta. Se intelege ca e de o mie de ori mai bine sa vina unreprezentant de stinga, constient i capabil din partea

www.dacoromanica.ro


tineretului decit unul de dreapta sau un semikautskist dinpartea partidului.

Asta e ch se poate de clar. Cautati, daca aveti posibili-tatea, s. exercita.ci o inriurire in acest sens.

Sint nespus de mihnit c n problema autodeterminariinu sintem de aceeasi parere. V propun sä discutam te-meinic i f ara ciorovaiala (in care cineva se stra-duieste din rasputeri s ne atraga)... Entre nous * : poateca Aleksandr v va arata raspunsul meu la observatiile luiN. I. Buharin (deocamdata aceasta disensiune trebuie sàramina cunoscuta doar intr-un cerc foarte restrins ; dar eum. bizui pe discretia dv.).

Aceasta problema (autodeterminarea") este extrem deimportanta. In afara de aceasta, ea este indisolubil legatade problema anexiunilor.

Cu o calda stringere de mina cu cele mai bune sa-lutari,

al d-tale, Lenin

P. S. Acum citeva zile i-am trimis lui Aleksandr oscrisoare foarte lunga. 0 fi primit-o ?

Scrisa dupa 19 martie 1916Expediata din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicata pentru prima oarl in 1924,in Colegeri din Lenin", vol. II

199

Se tiparege clupa manuscris


Ici trirnit tezele **Inapoiaza-mi-le c t se poate de repede, cHci mai

am de facut uncle modificari.Trebuie s ne grabim din rasputeri: cind vor fi

* Intre noi fie vorba. Nota trad.** Propunerea Cornitetului Central al P.M.S.D.R. pentru cca de-a doua

conferints socialistl internationall' (Opera complete, vol. 27, Bucurgti, Editurapolitick", 1964, ed. a doua, p. 290-301). Nora red.

i

www.dacoromanica.ro

220 V. 1. LENIN

crata va trebui ca Zina s le bata la masina * in 4-5 ex-emplare (putem conta ca o va face ?), spre a putea fi trimiseimediat in Franca, in Anglia, in Suedia etc.

Ele trebuie de asemenea traduse imediat in limba germanapubltcate (poate faci d-ta traducerea, iar eu o voi duce la

Haritonov i apoi la Platten) (le tiparim singuri). Acelasilucru in limba franceza (pentru italicni i francezi).

Este necesar ca tori socia1-dernocra0i de stinga i simpa-tizantii lor sa. le cunoasca si sa le dezbata cu citeva sapta-mini inainte de conferin(i. Olandezii de asemenea.

Da-le i lui Radek, dar numai pentru o jumi-tate de zi, ca sa si le copieze. In nici un caz nu sintde acord s. i le dai in aft scop ! !

Lui Grimm i le vom da s le tipareasca in nr. 4** alBuletinului : daca nu tipareste tezele protestul (Martovversus Ciheidze), nu-i dam nici un ban256.

A apdrut discursul lui Ciheidze. Vorwärts" publicao expunere : pentru hotärirea de la Zimmerwaldpentru o pace fara anexiuni". Dupa cit se pare, nici ovorb impotriva gvozdevismului ! ! !

Pe aceasta voi pune accentul in protestul nostru.Restituie-mi carcile postale.

Salutari. Lenin

inainte de 20 martie 1916 Se tiparette pentru prima oar 1.Expediath din Zurich la Berna dug manascris

200


Am uitat sa adaug ceva atit in textul tezelor, cit qi intextul articolului Despre oprogramul de pace»" ; introdu-cerea acestui adaos e absolut necesara.

* Pe o singur parte, dar cis se poate de strins, fled margini i albiturlintre rinduri.

** Poti afla care este altinnel termen ? 20 san 25. III ? N-ar fi mai bineintrebim oficial daci am inteles noi bine CI tcrmenul este 4. III s't c soeo-

tim spatial" retinut in BuIctinul nr. 4 ?

Scris6

si

si

www.dacoromanica.ro

U11E, G. E. 21NOViEV. MAATIt 191g

Gaseste, te rog, locul potrivit pentru acest adaos (nu am ocope) i msereaza.-1 neaparat:

Singura revendicare categorica pe care social-de-mocratii o pot formula in cadrul programului depace fara a face jocul oportunistilor este : refu-zul de a plati datoriile de razboi.$i noi formulam aceasta revendicare in legatura culupta revolutionara a maselor *.

Salutari. Lenin

Scrisii la 20 martie 1916 Se tipeireite pentru prima oarii,Expediatii din Zurich la Berna dupIi manuscris

201


Am avut in mina traducerea programului olandez cu pri-vire la Annulierung der Staatsschulden" **. Se poate punedatorii de stat" in loc de datorii de razboi" ; diferenaeste, cred, neesentiala.

De ce crezi c. asta va insemna pedepsirea portareselor" ?Procentul care le revine lor din totalul datoriei este infim ;apoi kr li se poate fixa o pensie de stat (daca au servit aniindelungati ca portarese).

Daca mai ai totusi indoieli", nu introduce adaosul sauamina cu doua zile aparitia numarului.Cred ca, cu titlu de excepvie, aces t punct al olandeziloreste bun pentru un program de pace" (se poateadauga), ca singura revendicare pozitiva in legatura"cu revolutia sau cu lupta de masa. (nu-mi amintesz:daca am pus asta ?)... poate...

Ar fi penibil s introducem ulterior, in timp ce articoluldin O.C. pe aceasta ternanu va convine aceasta idee. Maibine sa aminam cu doua zile si s ne incelegem prin scris.

Cu wiener Arbeiter-Zeitung" voi aranja ; ma voi in-* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucure9ti, Editura politieS, 1964,

ed. a doua, p. 282 si 298. Nota red.** Anularea datoriilor de stat" (asa se inrituleaz1 primul punct din proiectul

de program al Uniunii socialiste revolutionare ;i at Partidului social-democrat olan-dez, publicat in Buletinul I.S.K.' nr. 3 din 29 februarie 1916). Nota red.

Di

www.dacoromanica.ro

222

forma si asupra lui Tyszka (nu cumva figureaza n Schrif-ten des Vereins fiir Sozial-Politik" ?)

Despre intelegerea cu Aleksandr (el a plecat n Norvegia,uncle se afla A. K., si acum trebuie sa-1 zorim la maximum).

Nu pot fi de acord cu ceea ce propui n I + II cu privirela Kommunist".

Argurnentele d-tale nu sint citusi de putin consecvente....Sa ne limitam la o sirnpla manevrare" ?... Daca-i asa,

atunci de ce sa periclitam munca ?Noi sintem vinovati ca ne-am facut de lucru cu o fe-

rneie"... Asa-i ! Dar vinovatii sint datori sa-si indrepteprirnii greselile. Ce logica mai e i asta : sint vinovat, decinu-mi indrept greseala ! ! !

Eu nu ma consider vinovat" : atunci blocul era util1-am incheiat. Astazi e daunator i aF fi vinovat daca nu asrenunta la el.

D-ta nici n-ai examinat argumentele mele de fapt : cioro-vaielile dintre colaboratori (in 3 probleme), plingerile laC.C. ; scrisorile catre redactie ; scrisorile ckre NaFe Slovo"(din partea lui Bronski, poate si a lui Radek si a altora),

ciorovaiala, iar nu treaba.$i toate acestea pentru ce ? Pentru firma" ? ? E

ridicol.Am primit raspunsul lui N. I. la tezele noastre : o

porcarie Pith' seaman ; nimic temeinic gindit.Cu Aleksandr problema trebuie pusa in principiu : dupa

nr. 1-2 e i au venit cu divergente". Data fund existentaunor asemenea divergente, nu le putem acordaegalitate (sau un loc) in redactie. Asta e inadmisibil. Tre-buie sa adunam toate vechile oscilari ale lui N. 1. in aceeasiproblema (a democratiei) si sa le cerem sa reflecteze temei-nic, sa-si limpezeasca problema i sa-si motiveze in scrispentru C.C. (intr-o mica brosura) toate clivergentele. Nupentru.tipar, ci pentru C.C. Noi o vom examina si o v omrespznge, iar deocamdata vom scoate Sbornik,tSofial-Demokrata.".

Salutari.Astept raspuns.

Scrisa la 20 sau 21 martie 2916 Se tipareste pentru prima oarli,Expediatd din Zurich la Berna dzipa manuscris

V.5t.sislsi

si

SE =

www.dacoromanica.ro


202


Chiar in clipa aceasta (la 8 seara) am prima cartead-tale po§tala. Insist sa se adauge neaparat : refuzul dea plati datoriile de stat".

Abia azi am citit articolul din Berner Tagwacht" ;acolo se formuleaza aceeai revendicare, fara a se pomenimacar de micii patroni, de portarese etc. Nici noi nu tre-buie s ne batem capul cu el. Trebuie spus pur §i sirnplu :in interesul revolutiei, in legatura cu ea, cerem anulareatuturor datoriilor de stat" iata singura lovitura serioasape care o putem da capitalului financiar, unica cheza§iea unei paci democratice". Ea este irealizabila fara revo-lutie ? Firqte. Dar aceasta nu este un argument impotrivaunui asemenea punct, ci unul in favoarea revolutiei.

N-avem nici umbra de motiv s firn aici de alta parerecleat olandezii §i Berner Tagwacht".

Wine iti trimit o scrisoare mai amanuntita *.Lucrari scrise de Tyszka in 191 2 n-avem aici ; avem

una din 191 4 (Löhne** etc.), dar o gase§ti §i la Berna tnSchriften des Vereins fur Sozial-Politik", Band 145.

Salutari. Lenin

Seth:a la 21 martie 1916 Se tiparee pentru prima oarrt,Expediata din Zarich la Barna dup4 manum is

203


Iti trimit un adaos (Otto Riihle i Liebknecht), a caruiinserare este, cred, absolut necesara pentru a subliniacuvmtele istorice ale lui Liebknecht.

Anexez o propunere pentru reducerea cu 37 de rinduria textului ziarului. Sper c vei gasi i alte posibilitati dereducere spre a putea insera pe Riihle i Liebknecht ***

* Nu s-a putut stabili dcsprc cc scrisoarc este vorba aici. Nota red.** Salarii. Nota trad.

*** Vezi anexa de la sfirsitul scrisorii. Nota red.

www.dacoromanica.ro

224 V. I. LENIN

La articolul semnat Strekoza" trebuie s renuntam norice caz, intrucit 1) lucrurile au decurs altfel ; 2) tre-buie sa mai asteptam (caci este vorba nu numai de Trotki,c i §i de La Vie Ouvriere": pentru ei asta ar puteafi un progres) 257

3) De Trotki ne vom ocupa mai bine in Sbornik «So-tial-Demokrata»" ; de el trebuie s ne ocupam mai terneinic.

Salutari. Lenin

Trimite-i neaparat lui Grimm personal tezele (ar fi binesa-1 inviti la o discutie n jurul lor).

gindesc la o noua modificare in textul tezelor.Anunta-ma din vreme cind vor fi paginate.

ANEXA LA SCRISOARE

Otto Riihle i Karl LiebknechtRale s-a pronuntat deschis, n Vorwarts" din 12.1.1916,

pentru scindarea partidului. Liebknecht, intr-un discursrostit in Landtagul Prusiei la 16.111.1916, a chemat peluptatorii din transee" sii lase jos armele sa se intoarciiimpotriva dufmanului cornun", fapt pentru care i s-a re-tras cuvintul. Si acum e cazul s. intrebam : cine dintresocial-dernocratii rusi a dat dovada de fractionism" : ceice au sustinut lozincile bolsevice, singurele consecvente,anume lozinca razboiului civil si cea a despartirii deoportunisti ? sau cei ce au negat justetea evidenta a acestorlozinci, la care prin forta lucrurilor ajung acum interna-tionalistii din toate tarile ?

Scrisd inainte de 23 martie 1916Expediatd din Zurich la Berna

Anexa la scrisoare a fostpublicatd pentru prima eara

la 25 martie 1916, in ziamlSotial-Demokrar or. 52

Scrisoarea se tipdrestepentru prima oard, dupd manuscris ;anexa dupa textul apiirut in ajar

Ml

gi

www.dacoromanica.ro


204


Propunerea lui Pokrovski trebuie acceptata 258. M apucde lucru (biblioteca de aici e mai bine Inzestrata, in specialcu lucrari economice recent aparute : daca ai vreo posibili-tate sa obtii pentru vreo doua. zile fie si pentru durni-nica o corectura dupa noul catalog, cauta s mi-oprocuri).

Cere-i lui Pokrovski s ne confirme oficial, mie i d-tale,acceptarea conditiilor (N.B. trimite-mi scrisorile lui ante-rioare privind numarul de coli etc.) ; despre termenul depredare sa nu vorbeasca nimic (sper sb." termin pima In maisau iunie).

N - a m citit nici cuvIntarea lui Racovski i nici broptraI.S.D. despre minoritatea de la 21.XII 259 Trimite-mi-lepe amindoua.

Trimite-mi urgent 25 de exemplare de proba.Iti trimit corectura tezelor. Am acceptat una din modifi-

carile propuse de d-ta. In ce priveste neapartenenta la partidnu sInt cituFi de putin de acord. 1) Reciteste textulcare precede acest pasaj, 2) citeste ce scriu Austerlitz siKautsky In Die Neue Zeit" (din 3. III. 1916) si vei vedeaIndata c n-ai dreptate. Noi, redactia * , trebuie s decla-ram categoric : n u consideram compatibil cu apar-tenenta la partid numai asa trasam o justa Trennungs-linie** intre noi i oviniti, intre noi §i Martov(+ Plehanov) Akselrod & Co., care nu pot ac-cepta modul nostru de a pune problema. Buharin Insa vareflecta i Ii va accepta. Pariezi ?

Salutari. Lenin

N. B. Nu mi-ai putea procura mkar pentru doua Ziltrespectivul numar al ziarului Chemnitzer Volks-

* Este vorba de tezele redactiei ziarului Sotial-Demokrat" intitulate Re-volutia socialistl 1i dreptul natiunilor la autodeterminare" (Opere complete, vol. 27,Bucuregi, Editura politica, 1964, ed a doua., p. 272). Note red,

** linie de demarcatie. Note rrad.

+

www.dacoromanica.ro

226 V. I. LENIN

stimme"? Daca nu se poate altfel, comunica-mi adresaziarului i numarul in care a aparut articolul, cu indicareadatei : fl voi comanda prin poqta.

Scrisa intre 23 it 25 martie 1916Expediatd din Zurich Ia Berna

205

Se tipiirette pentru prima oarii,dup2 manusctis


In istoricul" divergentei", aa curn fl faci d-ta, sintunele inexactitati de fapt. De pilda, noi am vorbit de acestp.unct inca inainte de plecarea mea din Berna nu la ul-tuna noastra intilnire, i nu numai ca nu m-am facutn-aud", ci ti-am raspuns pe larg Ln repetate rinduri, iard-ta n-ai spus nici atunci §i nici in tot cursul lunii care aurmat c socoti problema nerezolvata, pusa ultimativ etc.Dar daca. vrei ciorovaiala." cu orice pret, desigur ca nute intereseaza faptele i eu nu am nici o posibilitate sa teimpiedic. Nu-mi ramine decit s m opresc la una din celedoua solutii propuse de d-ta. 0 aleg pe prima. Pune semna-tura mea §i tipare§te cit mai repede exemplarele de proba(25), caci in timpul scurt care ne-a mai ramas e foarte greu

luam legatura cu elementele de stinga. Opinia d-tale Separatä" va intra nu in 0.C., bineinteles, ci in Sbornik.Sotial-Demokrata»", impreuna cu textul rus.

Salutari. Lenin

Sena dupii 23 martie 1916 Se tipiirege pentru prima oarii,Expediata din Zurich la Berna dupa manuscris

206

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Am primit chiar acum cartea d-tale po§tala §i ma. gra-

besc sa-ti raspund, caci se inchide posta. Vad ca nu preae§ti multumita de ceata" amicilor lui Samovarcik 260, pe

sica

sa

www.dacoromanica.ro

atitt A. M. KOLLátsiTAT. 4 APRILit 1916

cind ceata" acestor tineri este entuziasmata de d-ta, celpucin a§a ne scrie el pe baza spuselor lor. Te felicit dininima pentru succesul obcinut §i hi doresc altele i maimarl. De§i politica nu te intereseaza, simpatiile d-tale sinttotu§i alaturi de Franca. Avem §tiri excelente despre o sci-ziune n rindurile sociali§tilor germani i despre starea delucruri din rindurile grupului Internationale SozialistenDeutsch lands" ; aceste §tiri sint favorabile Francei.

Te felicit pentru succes i hi urez numai bine. Olea deasemenea.


Scristi la 31 manic, 1916Expediatii din Ziirich la Paris

207

al d-tale, Lenin

Se tiptireste pentru prima oat&dupa manuscris


Scumpa A. M.,Chiar acum am aflat, dintr-o scrisoare a lui Aleksandr

catre Grigori, despre soarta trista a prietenilor no§tri dinora§ul de unde a venit Aleksandr 261.

Sper c veci face uz de toate legaturile dv. i c5." yeti de-pune toate eforturile posibile i imposibile pentru a-i scapa§i a le da tot ajutorul de care au nevoie.

Am hotarit sa nu-i scriu lui Branting, deoarece in mo-mentul de faca orke intervencie din partea mea, dupa cumv51 daci i dv. seama, ar putea fi daunatoare n toate pri-vincele. Cred c cel mai bine ar fi s intervenici prin prie-tenii dv. norvegieni. Daca e nevoie de altceva, telegra-fiaci-mi.

(tn caz de nevoie, ar fi poate indicat s va adresaci pripintermediul celor din Danemarca. Si prin deputacii social-democraci germani ar fi bine sa intervenici, numai c51 ceide dreapta shit foarte pornici impotriva dv. Daca aci puteaincerca prin social-democraci germani care nu sint dedreapta...)

www.dacoromanica.ro

2t1

mir c Aleksandr a primit de la mine o singura scri-soare. Eu i-am trimis trei : a doua in orasul din carea venit el (pe numele secretarului de partid", adresa Caseipoporului ; telefonati acolo daca se poate) ; a treia peactuala lui adresa. Sper ca pe cea de-a treia a primit-o acum.Astept scrisori de la el, dar vad ca e cam zgircit la scris.Transmiteti-i multe salutari de la mine si de la N. K. ; ase-menea si dv.

Strisii la 4 aprilie 1916Expediatii din Zarich la Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oarili in I;;24,in Culegeri din Lenin", vol. II

208

Al dv., Lenin

Se tipilrefte dupii manuscri,


Desi iti cunosc inclinatia spre nervozitate i subiteledescurajari", dar chiar in afa hal... Nu ma asteptamdai crezare povestilor (cui ?) despre Kaltstellung ! ! * Amraspuns la toate scrisorile lui Aleksandr ; i-am scris d etrei ori (probabil c scrisoarea a doua s-a pierdutSuedia, iar a treia n-a ajuns inca). E ridicol sa se vorbeascade Kaltstellung cind cineva este insistent rugat sa scrie, iarel refuza (nimic despre componenta colegiului" numit deel...) si nu face decit s repete pe jumatate amenintator, pejumatate suparat : Plec in America ! ! !". Ce inseamnamate acestea ? ?

Nici nu pomeneste de plecare n Rusia, dar in schimbvorbeste de America ! ? Fireste ca, atunci cind el se aflaintr-o asemenea stare de spirit, ar fi util sa ne explicam,dar asa ceva ar fi indicat inainte de plecarea lui in Rusia.De altfel acum lucrurile s-au aranjat.

Ti-a promis Radek 1) tezele sale cu privire la autodeter-minare i pe cind ? 2) tezele stingii au fost promise de elpentru simbata, iar azi e marti...

* punere pe 1ine moartl. Mita treed.

sä

c.t.Ct

MS

in

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. APRILIE 1916 229

and trebuie sa apara numarul din Sotial-Demokrat"consacrat Rusiei, adica acela care va concine nota despreCihenkeli ? 262

Serial la 4 aprilic 1916hxpediatii din Zurich la Berna

Salutari. Lenin

Se tipiireste pentru prima nal B,&spa manuscris

209


Iti trimit tezele. Adaosurile vezi la p. 2 1 §i 2 2(trebuie introduse si n textul german).

Nu slut de acord eu d-ta in privinta lui Aleksandr. Dacsainu cidem la invoiala (noi doi), eu ma akin, iar d-ta pocihotari cu un singur vot ca noi am decis sa-1 chemarn".

(1) A-1 desconspira la conferinta inseamna a-I dis-truge. Asta-i clar. In Suedia i n Norvegia, guvernulrus nu dispune de copoi, pe cind aici ei misuna cu duiumul.Martov tic Co. vor avea grija sa-1 desconspire.

Sint categoric impotriva venirii lui la conferinta ; inaceasta chestiune nu ma abtin, ci votez contra.

(2) Chiar Aleksandr cere sa fie trimis un omRusia (voi scrie Liudmilei).(3) De vreme ce el nu pleaca, trebuie sa mai afteptamsa-1 chemam inainte de plecarea 1 u i. Altfel, totul va fi

in zadar.(4) Avem cu atit mai multe motive sa nu ne grabim, cu

at este cert ca Aleksandr va cadea sub influenta luiKievski; trebuie sâ mai asteptam, sa continuamschimbul de scrisori etc. (Printr-o chemare pripita a luiAleksandr, vei grThi trecerea lui de partea grupuluiBuharin ez Co., caci in momentül de fati e cu capsa pusa ;dar daca mai asteptam apare intre timp 0.C., care vaprovoca o intensificare a schimbului de scrisori cuKievskaia; eu voi aduna toate documentele re-feritoare la oscilarile grupului Buharin & Co., iar Aleksandrva avea tot timpul sa reflecteze dea seama incotroaluneca ei, in ce mlastina se balacesc Buharin & Co.).

in

si sa-si

www.dacoromanica.ro

230

A-1 chema acum pe Aleksandr inseamna a incepe luptacu el acum. La ce bun ? Pentru ce ? Daca nu pleaci, n-avemde ce s luptam cu el. (Legaturile le vom obtine prin tin-pciuitoristul James etc.) (James e, desigur, vinovat.)

Ce s-aude cu tezele lui Radek ?Trebuie sa mai arninam aparicia numarului consacrat

problemei autodeterminarii d a c nr. 2 al revistei Vor-bote" apare Inainte de conferinta. Este extrem de im-portant sa ripostam p r omp t la tezele lui Radek...Biciuirealui Radek este inevitabila, iar exemplul biciuirn acestuicorpus vili" * ne va scuti de multe" n biciuirea celordin Stockholm.

Te rog s afli mai precis cind pleaca Kedrov ? 263 Maieste 'Inca la Berna ? Sotia sa se afli la Lausanne ?

Cu bundistul te sfatuiesc s fii cit se poate decircumspect. Gardez-vous !**

Salutari. Lenin

Scrisa dupd 4 aprilie 19 16 Se tipdrette pentra prima oarii,Expediara din Ziirich la Berna dupti manuscris

210


Fireste, lui Dolgolewski trebuie trimiti imediat 100 defranci. Te rog expediezi. Reazanov a promis s51-i scrielui Kautsky despre Dolgolewski.

Ti scriu i lui Reazanov despre Greulich.Te rog sa urmaresti mai atent aparicia Buletinului (astfel

inch sa-1 primesc imediat; e pentru mine deosebit deimportant sa-1 am Indata, pentru dis crs ç i a cu elementelede stinga de aici). Incearca s obvii sub un pretext oarecareo corectura dupl Stellungnahme *** a noastri i sa mi-o tri-rnici cit niai repede.

* personal de insemnAtate redusr. Nota trad.** Fii cu ochii in patru 1 Nota trad.

*** Die Stellungnahme des Zentral-Komitees der S.D.A.P. Russlands zu der Ta-gesordnung der

1916zweiten internationalen sozialistischen Konferenz° (publican la

22 aprilie in I.S.K." nr. 4 ; in limba rusk' a fost tipiriti la 10 iunie

V. I. LENIN

BUlletin

sa-i

www.dacoromanica.ro

CATRE G. L. PEATAKOV, E. B. 110$ $1 N. I. BUHARIN 231

Ti-am trimis azi un pachet voluminos.Salutari. Lenin

N. B. Raspunde-mi daca ai trimis scnilor Karpinskibrosura lui Suhanov.

Scrisa la 10 aprilie 1916 Se tiplirette pentru prima oata,xpediatd din Zurich la Berna dupti manuscris

211

CATRE D. B. REAZANOV

Werter Genosse *,Aflu astazi ca Lealin a fost eliberat, dar Dolgolewsky

(N. B. Moses Dolgolewsky) se afla inchis la Stockholm sine scrie, cerind ajutor.Va rog foarte mult sa va ducevi laGreulich i sa-1 puneci sa scrie in prezenta dv. lui Branting,cu rugamintea de a interveni pentru tinarul economistDolgolewsky.

Stria la 10 aprilie 1916Expediata din Zurich

(scrisoare loco)

Auf Wiedersehen **.Al dv., Lenin

Se tipdrege pentru prima oara,dupti manuscris

212

CATRE G. L. PEATAKOV, E. B. BOSSI N. I. BUHARIN 264

Degeaba ocolivi in scrisoarea dv. esergialul, deoarece nuincumetavi sà negavi un fapt care va este bine cunoscut,

si anume ca la baza organizatiei a fost pus (temporar)principml federatiei. Acest lucru a fost cit se poate de clarspus de noi n termeni expliciti si de nenumarate ori, iarlungile dv. peroratii nu-1 pot modifica nici cu o iota. Am1916 In ziarul Sotial-Demokrae nr. 54-55, sub

douatitlul Propunerea Comitetului

Central al P.M.S.D.R. pentru cea de-a conferinta socialista.") (vezi V. I. Lenin.Opere complete, vol. 27, Bucurelti, Editura politica', 1964, ed. a doua, p. 290-301).Nota red.

* Stimate tovaraq. Nota tract,** La revedere. Nota teed.

v5

www.dacoromanica.ro

232 T.I.ttqlPr

mai spus, de asemenea, ca acest principiu este anormal,antipartinic. Si acesta e miezul chestiunit.

Anomalia a fost tolerabila, ca masura temporara, in in-teresul realizarii unei intelegeri. Dupa plecarea dv. s-aconstatat insa ca dv. ati ajuns.la o intelegere in trei asupraunor teze" 265, pentru care not nu ne putem asurna raspun-derea nici direct, nici indirect nici macar pentru osimpla vecinatate cu ele in partidul nostru, fara sa maivorbim de egala indreptatire.

Daca tineti s insistati asupra .lor, precum asupra unetasemenea Intelegeri" federatn, nu ne famine decit saregretam c procedati astfel.

Ne intrebati de colaborare, dar la care revista ? Kom-munist" incetat aparitia 'in urma ruperii acorduluitemporar. E vorba deci de o revista noua ? adica de orevista a dv. care sa aiba la baza aceste teze" ?. La o astfelde publicatie nu putem colabora vom fi nevotti s-o corn-batem, intrucit consideram c pozitta dv. fata de progra-mul partidului (S 9) e nu nutnai gresita i clannatoare, ci

lipsita de seriozitate. tntr-adevar, in cele opt luni deconvietuire si de incercari de a gasi un limbaj comun,grupul dv. de trei n-a ridicat n ict o data aceasta pro-blenia, care are in partidul nostru o vechime de peste12 ani,§i n-a facut nici o declaratie hi cadrul re-dactiei 0.C., nici o incercare de a evoca literaturade partid etc.

Tot atit de neserioase sau chiar, mai rau, antipartinicesint argumentele dv. in favoarea unei reviste libere" (li-bere de indatorirea de a lupta pentru programul partidului ?de obligatia de a se supune hotaririlor institutiilor luicentrale ?).

Daca insistati asupra tezelor, noi (1) sintem gata s le

editam si (2) sintem datori s va facem cunoscut punctulnostru de vedere ; editati-le singuri (daca nu vreti sa leeditam noi), impreuna cu o brosura cu titlu de materialde chscutii, in care toti trei s puteti explica partiduluimotivele acestei actiuni a dv.

P. S. Ne scrieti c problema banilor e neplacuta". Nuintotdeauna. Cind sint folositi in interesul partidului, nu

sisr

si-a

si

g

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. APRILIE 1916 233

e nimic neplIcut. Cind insI transformi banii intr-o armaimpotriva partidului, aceasta este intr-adevar cevaneplIcut", ba chiar mai fall decit atit.

Scrisd dupd 10 aprilie 1916 Se tipdreste pentrit prima oard,Expediatd din Ziirich la Stockholm dapa mannscris

213


Ti-am trimis azi un colet.(1) Ii trimit tezele noastre ; n textul lor sint omise

fraze intregi. Te rog sI le introduci imediat (doar aiconceptul la d-ta) i sa mi le restitui neintirziat (pen-tru Platten).

(2) Mai ai, poate, un exemplar ? M. tem sI nu nepIcIleasca Grimm si s raminem inaintea conferinteichiar la conferintI f a r a tezele noastre ! !

(3) Stau in cumpInI dacI face sa ma duc la conferinvI.Mandat (din partea letonilor) nu am si probabil cá nici nuvoi avea. Sâ viu ca invitat" e i jenant, pe de o parte, larpe de alta e posibil sI nu fiu admis (hotIrirea consfItuiriidin 5-8. II. 1916 nu este obligatorie pentru conferintI) 266

Ce pIrere are Radek in aceasta chestiune ?(4) Are Radek posibilitatea sa-1 ascunclI" pe Fröhlich

sau nu ? Trebuie sa tinem o serie de consfatuiri ale stingiisi de consfatuiri oficiale.

(5) Daca Fröhlich i ceilalti vor sta la Berna, este sigurca v o r cadea.E de datoria noastra sa le spunem : dacIvreci sã evttati o cadere, stabiliti-va intr-o localitate retrasI(in apropiere de locul in care se va tine conferinta. E ne-cesar ca Grimm sa le spunI lor unde se va intruni ea) ;numai asa ar putea fi evitatI o cadere. Si acolo vom puteaorganiza o consfItuire a stingii.

Calla s. vorbesti cu Radek si cu Fröhlich (dar cusirbul 267 ce se mai aude ? nu mi-ai mai scris nimic despreel) si raspunde-mi ce ati hotarit.

(6) Ledebouristii, adica kautskistii, vor strica toataconferinta ! ! Tori delegatii se vor lua dupI ei ! !

si

www.dacoromanica.ro

234 V. I.LENIN

Ci vor fi de la I.S.D. ? 2 (Fr. + ...*) ?Dar din partea grupului Die Internationale" ?(7) Trebuie s ne pregatim de luptii cu Martov i cu

Akselrod pentru mandat. N-ai vrea sa extragi (din NasGo los" + Legitima aparare" discursurile lui Ciheidze

Cihenkeli etc. ?) materiale in lumina punctelorpublicate in nr. 2 al Buletinului ? Daca da, trebuie saincepi imediat.

(8) Ar trebui s. ne ingrijim de traducerea n franceza atezelor noastre (cred ca Inessa va consimti), ca doar n-o sale traduca Grimm.

Salutari. Lenin

Scris 1nainte de 18 aprilie 1916 Se tipdreite pentru prima oarl,Expediata din Zarich la Berna dupil manuseris

214


Nu-ti trimit expres scrisoarea de fatal, fiindca, dupasocoteala mea, inminarea ei te-ar trezi din somn prea de-vreme, fara s. grabeasca prea mult primirea ei.

Sint intru totul de acord cu d-ta s chemipe francezipromiti 50 de franci.

Pe brestani sfatuieste-i s treaca in tii pe /a George :e important ca mai Mei sa-i interceptam" noi impreunacu el, iar nu Grimm (clack' s-ar putea, ar fi bine sa se pro-cedeze la fel si cu parizienii 268).

N-am avut Inca posibilitatea s citesc actul de acu-zare 269. Ai putina rabdare !

hi pot trimite, daca vrei, ultima brosura a lui Suhanov,cu conditia sa-mi promiti in schimb (macar pentru o iuma-tate de zi) lucrarea lui Junius** (cere-o lui Radek, lira sa-ispui c e pentru mine). N-o au nici Platten si nici Nobs.

in interesul muncii ar fi extrem de util ca Aleksandr sàactiveze mai intii in Anglia. Ar fi periculos sa-1 trimi-

***

to manuscris urraeazi: un cutrInt indescifrabil. Nota red.Lenin se refer k. la brosura Die Krise der Sonaldemokratie" de Junius (Rosa

Luxemburg), ap5.rut6. la Zurich in 1916 . Nota red.

3i

sa.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 18 APEILIE 1916 235

tern acum in Rusia ; am sacrifica de pomana un om folosi-tor (atit in Suedia, cit si in Rusia).

Prezenta lui aici ar fi daunatoare, fiindca nici el si nicid-ta nu va \Teti abçine, iar la confer-Inca am terfeltdegeaba un om pretios. /n afara de aceasta, peste 1-2 luniii va fi mult mai folositor s activeze n Rusia, iar pink'atunci se vor lamuri i vor iesi la iveala multe lucruriimportante.

Salutari. Lenin

P. S. Numai lucrind in Anglia se va odihni" el efectiv,pe cind sederea fara treaba 1 va extenua fara rost.N.B. : P. S. Daca Grimm refuza sk. publice protestul, tre-buie s aflam asta imediat i sa-1 tiparim noi,racind unele modificari in text").P.P.S. Uncle sint i chid, n sfirsit, vom avea celelalte tezeelaborate de Radek in vederea ralierii stingii zimmerwal-diene in jurul lor ? ? ?

Scrisa inainte de 18 aprilie 1916 Se tiparefte pentru prima uara,Expediata din Zurich la Berna dupa manusm is

215


(1) Este clar c. Vorbote" nu va aparea inainte de con-ferinta. Trebuie sä comanziimediat cit mai multeexemplare tiparite din tezele noastre. $i asta cit mai repede.

(2) Ai introdus n textul german completarile ?(3) Nu iu ce materiale trebuie sa adun eu. Aduna

d-ta ce povi i scrie-mi ce-ci lipseste. Altfel n-o s ias51

nimic.(4) Trimite-mi corectura protestului impotriva lui

Martov.(5) Nu stiu nimic despre scandinavi 271 Am scris de

doua ori Aleksandrei Kollontai. Dupa evenimentele de laStockholm sint slabe sperante s vina cineva de acolo.

www.dacoromanica.ro

236 V. L LENIN

(6) Finantele mele personale shit Inca departe de a fidezastruoase. De unde aceste perfide zvonuri" ? ? ?

(7) Ai primit coletul ?(8) Ai de end sa-mi restitui vreodata tezele tn limba

germana (exemplarul corectat) pe care ti le-am trimis ?(9) Nu pot veni vineri. Am foarte mult de lucru si Ant

in mare intirziere.De vreme ce Radek nu are teze i nici nu Ant sperante

sa ne putem intelege cu el (in problema anexiunilor si adreptului natiunilor la autodeterminare), convocarea bi-roului" este deocamdatei inutila. Ea va deveni actualaIn seara celel de-a doua zile a lucrarilor conferintei, cind seva defirutiva componenta.

(10) Nu-mi poti indica mai precis adresa si nu numainumele satului pe care mi-ai dat-o ? 272

Stringerea materialelor impotriva lui Martov este foarteimportanta.

Pune-te pe lucru cit mai asiduu si mai din timp, altfelnu vom reusi s ne procuram materialele

Salutäri. Lenin

Scrisd la 18 aprilie 1916 Se tiparefte penerm prima oara,Expediata din Zurich la Berna dug manusclis

216


Scumpe G. L.,Am sa te rog s ndeplinesti dteva insarcinari de natura

diferita :1) Daca nu ti-e prea greu, depune, te rog, la politie

Mrtiile anexate (stiu ca-1 cunosti pe secretar), prirnindschimb a mea Aufenthaltsbewilligung sau Toleranzbewilli-gung * (daca ti-e prea greu, restituie-mi-le). Am trimis-o laBerna, deoarece aid mi s-au cerut actele (pentru o verifi-care"). Probabil ca cererea mea n-a fost bine intocmita.

* autorizatic dc icdcrc in tara. Nota trod.

in

www.dacoromanica.ro

(Vit4Rt G. E. 2iN0VIENT. APRILIE ik6 2:11

Acum insa cred ca e mai bine sa am in mina autorizatia de§edere n %ar, caci s-ar putea sa am nevoie de ea la toamna.

2) Trimite 30 de exemplare din Vorbote" nr. 1 peadresa : Fr. Platten. SecretHr. Volkshaus. Zurich. (Dacanu te ocupi d-ta cu expeditia, te rog s transmiti respecti-vului tovar4 comanda lui Platten.)

3) Trimite-ne facturile lui Benteli, ca s ne putem daseama cu at s-a scumpit hirtia...

Cu o calduroasa stringere de mina i cu cele mai sincereurari de bine pentru toata lumea, incepind cu Liudmila,dupa virsta.

Scrisa dupIi 18 apilie 1916Expediate. din Zs'irich la Berna

Pub Beata pension prima oarl in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

217

Al d-tale, Lenin

Se tipareite dupli manuscris


Radek nu are absolut nici un motiv de suparare §i terog sal i-o explici amanuntit i pe un ton calm. Consfatuireacu el trebuie aranjata at mai curind (fara sa m maiastepci pe mine) (ca risipqti motivele de suparare").Poti foarte bine sa reprezinti C.C. la aceasta consatuire,asa cum esti in genere reprezentantul lui la Berna. De multavrerne am stabilit n corespondenta noastr c trebuie sate consfatuie§ti cu Radek in privinta tezelor.

Lucrurile stau la fel ca inainte de Zimmerwald : noiavem rezolutii" proprii, dar aceasta nu inseamna cittqi deputin ca am refuzat sa participam la un bloc al stingi:

Voi cauta s yin direct la Kiental ruga s afli nu-mele hotelului ; nu sint acolo decit doua, cel mult trei).

Sint foarte suparat ca n-am primit bropra lui Junius !Salutari. Lenin

Scoria intre 18 24 aprilie 1916 Se tiplireite pentro prima oara,Expediata din Zurich la Berna dupii manuscris

sa-i

(te-as

1i

www.dacoromanica.ro

2sA I.LENIR

218


Scumpa A. M.,Stiti, desigur, c Huysmans convoaca pentru data de

26 iunie o conferinta a socialistilor din tarile neutre 273.

Trebuie s depunem toate eforturile ca din partea tarilorscandinave sa fie cineva din ai nostri" i s ne gindimbine ce atitudine sa adopte el. Raspunde-mi, te rog, citmai repede (ca s avem timp sa ne intelegem tn scris) clacke vreo speranta n aceasta privinta.

Citesti ziarele social-democrate germane ? Bine i-araspuns lui Huysmans ziarul Volksfreund" (din Braun-schweig), in timp ce Chemnitzer Volksstimme", organ depresa al celor de dreapta, s-a declarat intru totul de acordcu criticile formulate de Huysmans la adresa zimmerwal-dienilor 274

Nu e nici o speranta ca sentinta impotriva lui Höglundsa fie casata ? Asta-i o cruzime nemaipomenita, de ne-crezut ! !


Multe salutari lui Nik. Ivanovici, de la care am primito telegrama, dar n-am primit nici o scrisoare. Ii doresc dintot sufletul sa se odihneasca bine si sa se intremeze cit mairepede. Cum sta cu finantele ?

P. S. Nu e prea scump 75 de coroane pentru brosura inlimba engleza 275 ? N-ar fi indicat sa mai asteptam un pic ?

Scrisl intre 19 apriliefi 7 mai 7916

Expediafil din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oarl in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

Se ripe' re fte dug manuscris

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. MAI 1916 239

219


Eserilor trebuie sa. le raspundem printr-un refuz. Nuputem recomanda unificarea". Au indicat o adresa la caresa trimitem raspunsul ? (In orice caz, trebuie oprit 5. o

copie.)Lui Aleksandr li voi scrie, dar, fireste, nu asa cum ai

modificat" d-ta intelegerea noastra, ci asa cum a foststabilita : (1) vechiul acord se anuleaza ; (2) redactia O.C.redacteaza, punindu-se de acord cu editorii la fiecare numarde revista ; (3) revista apare la Berna *.

Scrisoarea catre tovarasi in legatura cu conferinta din25-29. IV o scrii d-ta 276, caci ai la dispozitie mai multmaterial (apropo : trimite-mi, te rog, rezolutia prezentatade noi hnpreuna cu Radek, pe care acesta a citit-o in sedinvaplenara ; imi trebuie neaparat si nu o am).

Poate reusesti sa faci din aceeasi scrisoare un proiect deapel pentru francezi (lucru despre care am vorbit cu Inessa) ;eu am incercat, dar f ii r a succes :

Au propus Meyer & Co. in sedinta largita a I.S.K. sa sevoteze pentru adoptarea tezelor 277 ?

La Geneva si la Lausanne voi tine referate pe alte temecleat cea a conferintei, asa inch nu te voi stinjeni cunimic 278.

Sint de acord sa scoatem un numar de ziar consacratconferintei 279 Trimite-mi repartizarea articolelor. Trebuieneaparat sa scriem despre faptul ca Martov insala Inter,nafionala.

N - a rn primit brosura lui Ribalka.

N.B.

Salutari. Lenin

P. S. Natanson imi spune ca ei se gindesc la oapropiere" de aceia dintre defensisti" care de-

* Este vorba de conditiile in care urma st apara in continuare revista Kum-munist". Nota red.

www.dacoromanica.ro

240 V. I. LENIN

N.B.clara : trail revolutie i apoi aparare. Tntreaba-1 (inräspuns) demi' nu vrea sá ne feta cunoscut rezultatulacestor tratative ale lor !

Scrisa intre 2 mai ii 2 iunie 1916 Se tipareite pentru prima nerd,Expediatii din Zarich Ia Berna dupd manuscris

220


Draga Aleksandr,Conferinta incheiat lucrarile, iar manifestul ei (din

1 mai) a si fost publicat 288. Sper ca prirnesti Berner Tag-.wacht" sau alt ziar elvetian. Daca nu, scrie-ne vom tri-mite textul francez.

Grigori pregateste in legatura cu conferinta o scrisoarearnanuntita, pe care ti-o vom trimite.

In linii generale, manifestul adoptat reprezinta un pasinainte, ceici delegatii francezi (trei, dintre care unul e semi-sovinistul Brizon) 281 au votat pentru adoptarea lui. A fostadoptata o rezolutie care contine o critica la adresa paci-fismului, precum i o rezolutie cu privire la Biroul socialistinternational, in care acesta este aspru criticat. /n general,desi au nenumarate lipsuri, ele reprezinta totrqi un pas spreo ruptura cu social-patriotii.

De data asta, stinga a fost mai puternica : sirbul, treielvetieni, un francez (nedelegat de nimeni ; nu venise dinpartea unui grup, ci in numele sau personal) s-au alaturatstingii noastre. Apoi doi germani (din partea grupului In-ternationale")882 au fost alaturi de noi in chestiunile principale.

Ai citit manifestul lui Huysmans ? Este acolo o aluzie"vadit rauvoitoare la adresa noastra ! Bine i-a raminsVolksfreund" (Braunschweig) 283.

In ceea ce-i priveste pe japonezi 284, am hotarit sa maifacem o incercare ultima, sper de a ajunge la un acordcu ei : 1) toate intelegerile (verbale) vechi se anuleaza ;

si-ti

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. MAI 1916 241

2) acordul dintre redactia Organului Central, care redac-teaza revista, i editori se stabileste de la caz la caz, adicapentru fiecare numar in parte ; 3) nr. 3 sa apara la Berna(la Stockholm asta e vadit imposibil).

Vezi daca se poate face ceva sau nu. Daca nu, scoatemSbornik «Sotial-Demokrata»". Nu mai putem astepta.

Iata planul numarului 3 al revistei :1) Materiale din Rusia (cel mult trei coli).2) Tezele cu privire la autodeterminare ale redactiei

Organului Central.3) Un articol de Lenin cu acelasi subject.4) Cea de-a doua conferinta a zimmerwaldienilor.

G. Zinoviev sau Lenin.5) Buharin : o tema economica.6) Lealin despre scumpete.7) Aleksandr din Rusia.8) Sirbul i un italian au prornis articole.9) Teme rusesti G. Zinoviev.

10) Radek continuare (? ? e indoielnic daca merita. Euconsider ca nu) *.

10) Kollontai din America.11) Un leton.

12) Varin.13) Miscarea femeilor muncitoare.14) Bibliografie.15) Despre Trotki, Martov i fractiunea Ciheidze...Reflecteaza temeinic asupra celor de mai sus, tatoneaza

terenitl, informeaza-te cu maximum de tact si raspunde-necit de curind.

Cu o calda stringere de mina cu cele mai bune urari desucces,

al d-tale, LeninP. S. In ceea ce priveste culegerea consacrata situatiei

evreilor 285, dupa cum ti-a scris si Nadia, sint de acord cu

* In manuscris, acest punct este aiat. V. I.de

Lenin se referl aici la continuareaarticolului lui K. Radek Un sfert de secol dezvoltare a imperialismului', pu-blicat in Komrnunist" nr. 1-2. Nota red.

§i

www.dacoromanica.ro

242 v. I. LENIN

d-ta. In legatura cu materialele, Nadia a scris la Berna inrepetate rinduri. Salutari Aleksandrei Mihailovna ! !

Al d-tale, Lenin

Scrisii ;titre 6 13 mai 1916Expediat2 din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oar2 invol. II

1924,in Culegeri din Lenin',

221

Se tiptIreite dupli manuscris

CATRE G. L. $KLOVSKI *

Beste Griisse ! ** N-am decit o gripa. usoara, care incepesa treaca. Nu uitat promisiunea ? (Tii minte ca amdiscutat despre necesitatea de a infiinta un registrucopierpentru darile de seama banesti ?)

Al d-tale, Lenin

P. S. Nu mi-ai putea trimite numarul din Berner Tag-waoht" in care a aparut articolul lui K. R. Ein ausgespieltesLied" 286 ? Raspunde-mi da sau nu.

Scrisii la 11 mai 1916Expediatii din Zurich la Berna

Publicatii pentru prima oard in 1929,in ,,Culegeri din Lenin', vol. XI

222

Se tiplirefte dupii manuscris


16. V. 1916Draga Aleksandr,Conditiile din scrisoarea m e a*** nu au fost formulate

nici in scopuri diplomatice i nici pentru tocmeala, ci ca oultima incercare. Deoarece n-au fost acceptate integral, con-

* Scrisoarea de fa0 reprezina. un adaos la o scrisoare a Nadejdei IC. Krup-ckaia. Nota red.

** Sincere salut5ri. Nota trad.*** Vgzi ypitumil ç fac8/ p. 44Qq41. Ngta red.

1

ti-ai

-

www.dacoromanica.ro

eATRE V. A. kARPINSKI. 17 MAi 19IE. 243

sider nerealizat acordul. Asta e definitiv. N-are rost sa maidiscutam i s ne mai scriem pe aceasta tema. Purtareaacestor oameni confirma cele mai rele presupuneri ale mele :ei vor sa se ascunda in spatele lui Radek, fara a lucramod de sine statator i aruncind raspunderea asupra mea ! !

Punct !Scrie-mi mai amanuntit despre plecarea d-tale. Oare ni-

caieri in Scandinavia nu se poate gasi de lucru ? E de ne-crezut.

Am scriu mai pe larg zilele acestea. Nadia a scris demai multe ori comisiei de expediere 287, dar i s-a raspuns ca

s-a trimis tot.Ii vom mai scrie.


Expediaed din Zurich Se tipUreste pentru prima oars,la Christiania (Oslo) dupel manuscris

223


Trebuie neaparat sa-i scrii lui Kamenev Inca o dasa anexezi textul integral, cerindu-i sa-ti ras-

punda tot in scris si nu doar telegrafic 288. E ceva deosebit deimportant si cea mai mica imprudenva poate fi daunatoare.Mai bine mai tirziu, dar mai temeinic.

Nu p u tem scoate un numar despre Kiental fara sa re-producem Propunerea" noastra dupa Buletin289.

Scrisa inainte de 17 mai 1916 Se tipiireite pentru prima oar:I.Expediatii din Ziirich la Berna dupa manuscrts

224


Scumpe V. K.,Potrivit celor stabilite, ma gindesc sa plec la Geneva si

Lausanne pentru tinerea referatului Douai curente n mis-carea muncitoreasca internationala" (spuneai ca acest titlu

sa-ti

ti

§i

in

www.dacoromanica.ro

244 V. I. LENIN

e mai bun decit Doua Internationale", titlul sub care amtinut referatul aici) 290 .

Daca conditiile nu s-au schimbat §i daca crezi c renteaza.sà fac aceasta deplasare, fixeaza, te rog, peste vreo douasaptamini data tinerii referatului (iar a doua zi la Lausanne).

A§tept raspunsul d-tale.Ar trebui sâ lucrez o zi la biblioteca (universala) din Ge-

neva. N-ai putea afla daca nu cumva va fi inchisa §i n altezile in afara de sarbatori ?

Scrisli la 17 mai 1916Expediatlt din Zurich la Geneva

Publicatli pentru prima ()aril' in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

225


Se tiplirette dup'd manuscris


In privinta japonezilor nu ai de loc dreptate. Sa editezeo publicatie separata, in numele lor. Raspunderea pentruaceasta prostie nu ne revine noud; s raspunda ei singuri.Eu sint pentru o discutie, dar nu pentru un acord cu oredactie de economi§ti imperiali§ti" pentru nimic in lumenu voi colabora la o asemenea revista, dupa curn ti-am maiscris de atitea ori.

Trebuie sà terminam cu asta. N-are nici un rost s tergi-versam lucrurile. Trebuie anuntat ca va aparea SbornikoSotial-Demokrata»".

In ceea ce prive§te comisia de distribuire, nici nu ne putemgindi s-o mutam aici, unde n-avem oameni, in timp ce laBerna se afla Zina Inessa (cum de ai putut admiteplecarea ei ? ? Ma. mira ! !) Sklovski Ilin Karpin-ski + Kasparov. Trebuie sa-i organizezi §i sa nu mai admitiplecarea nimanui.

Tare a§ vrea s5. primesc §i eu Avanti !", pe care nu-1 vaddecit la biblioteca. N-am citit materialul despre care miscrii.

Nu-i putem promite lui Aleksandr 100-150 de franci 291

;i

www.dacoromanica.ro

GATRE A. G. $LEAPNIKOV. MAI 1916 245

Nu ne putem juca de-a promisiunile, caci bani nu vom avea(sa scuturam grupele" e o vorba goala). 0 calatorie de vaselum nu poate fi deck folositoare, caci tot nu va pleca acasamai devreme, pe cind Norvegia nu-i deck un focar de intrigi.

Stellungnahme trebuie publicata neaparat, caci manifestultoate celelalte documente nu sint bune. Trebuie s aratamnoi am spus asta mai inainte, mai precis §i fara reticence.

Asta-i mai important decit un articol. Cit spatiu iau docu-mentele (manifestul tezele rezolutia despre B.S.I.) 292 ?Comunica-mi cifre mai precise.

Asadar, mi-ai trimis brosura lui Suhanov ? Ai binevoit,in sfirsit, s raspunzi... dupa ce-am cerut-o de 20 de ori !De aceasta promptitudine a d-tale sint atit de mirat, inchii scriu in mod special lui Minin despre ea : Ura ! 293 ?

Salutari. Lenin

Am primit numarul din Demain" cu documentele con-ferintei 294. D-ta ii ai ?

P. S. Minin propune sa. scoatem o culegere de hotaririale congreselor internationale 295 Exista deja 300 de exem-plare (pe 70 de pagini) pina la 1904. Sa ad'augam (prin ii-pire) hotaririle din perioada 1904-1912 i o prefata. Seva vinde cu 50 de centime exemplarul. Cheltuielile se vorrecupera la sigur.

Eu sint pentru. Raspunde-mi.

Scrisa la 17 mai 1916 Se tiplireste pentra prima oarii,Trimisit din Zarich la Berna dupii manuscris

226


Draga A.,Am primit scrisoarea d-tale furioasa 296 $i rn grabesc

sa-ti raspund neintirziat. Esti, probabil, foarte suparat, darn-ai de ce s fii. Ti s-a trimis tot ce trebuia. Daca n-aiprimit, inseamna c intr-o lará sau alta cenzura n-a rasat

treaca materialul. Zina sustine c ti-a trimis tot ;se0111114 ca a trirnis.

ca

sa

si

in-

www.dacoromanica.ro

246 V. I. LENIN

Daca cenzura nu lasa sa treaca materialul, trebuie s airabdare, rabdare i perseverenta. Asteapta i o scrisoarede la N. K.

Am citit materialele 297. Sint multe lucruri admirabile.Deosebit de bun este articolul despre comitetele pentru in-dustria de razboi. A facut o treaba foarte buna tovarasulcare a adunat aceste materiale ; transmite-i Inca' o data uncalduros salut din partea mea.

Ti-am mai scris ca este absolut necesar s curmam oricetratative cu japonezii 8c Co. si ramin la aceasta parere.A trecut un an (! !) de la ivirea divergentelor", iar oameniiacestia, in loc s reflecteze i sa lucreze, s-au tinut de intrigisi au cautat sa se ascund n spatele altora. Daca nici pinaacum n-au inteles c asta-i ceva necinstit (ca e necinstitarunce asupra noastra raspunderea, caci raspunderea ea mea clack' m aliez ctt o redactie ale carei conceptii sintextrem de confuze), inseamna c sint incorigibili. Dar dacavor sa se vada tipariti" i sa poarte chiar ei raspun-derea, sa-si tipareasca singuri brosura ; bani sint. De cesa se ascund n spatele altora ? S dea sub semnatura1 o r un articol la 0.C., iar noi II vom publica ! !

Trebuie s ne gindim serios la Belenin 298 ; te rog in-sistent sa te gindesti. Japonezii sint vadit incapabililucreze la transportul de literatura ilegala. Mai este cinevain crawl 299 in care a fost recent Belenin ? Sau nu s-arputea ca el sa incredinteze aceasta treaba unuia dintrestraini (sint de preferat rusilor : chiar daca treaba mergemai incet, n schimb rezultatul e mai sigur) ? Daca Belenintrebuie s plece neaparat, apoi cel mult pentru o jumatatede an. Dar ar fi mai bine sa gaseasea de lucru la Copen-haga ; sint convins ca. se poate. Cit ii trebuie lunar pentrutrai ? Rdspunde-mi. F abstractie de orice interes personal

privind lucrurile prin prisma intereselor muncii, gin-deste-te cum ar putea Belenin sa se aranjeze mai bine pen-tru o jumatate de an. SI fim sinceri : in tovarasia japonezi-lor el Ii iroseste fara rost nervii, caci ei sint intr-adevar

sa

sO

si,

www.dacoromanica.ro

CAME G. E. Z/NOVIEV. 19 MAI 1916 24?

oameni periculosi i nu-s buni de nimic ! Inchei cu o caldastringere de mina i te rog sa-mi raspunzi imediat, macarin citeva cuvinte.

Scrisii la 19 mai 1916Expediati din Zurichla Christiania (Oslo)

Al d-tale, Lenin

Se tipiirette pentru primadupil manuscris

227


Peste citeva zile çi voi trimite revista Demain".Insist pentru Stellungnahme*.In ceea ce priveste culegerea (de hotariri ale congreselor

internationale), nu sint de acord, caci, de pilda, rezolutiade la Basel lipsefte. C merita s-o scoatem e inafara de +price ndoia1. Folosul va fi i pentru prizonieri,

pentru activistii de partid.Daca Inessa n-a iesit din comisia de distribuire, e

(Zina pur i simplu ridicol sa sustii c Berna nu va faceIessa fata acestei sarcini. Aleksandr e infuriat ca nu pri-P meste nimic. Trebuie trimis Inca o data, recomandat,ceilalti) si de aici inainte sa se trimita numai recomandat.

In ceea ce-i priveste pe japonezi, te neli amarnic. D-tanu vrei s ntelegi ca ei se eschiveaza de la discutie, arun-cind raspunderea asupra mea 6 ascunzindu-se cu lasitate inspatele lui Radek ! Daca vor o discutie, sa scoata o brosura(ei s rgspundI pentru ea H) sau s dea un arricol pentruO.C. i noi i/ vom publica ! De un an de zile manevreaza."acesti nemernici, iar d-ta te mai indoiesti si esti ingiduitorcal ei. Rau faci. Eu n redactia kr nu voi intra si la cu-legerea kr nu voi participa ; repet propunerea mea : sapunem capat acestui joc nedemn o data pentru totdeauna.

In privinta asigurarii mijloacelor de trai pentruAleksandr pe timp de o jumatate de an", voi cauta sa aflucbi bani ii trebuie**. In aceasta materie nu se poate decidepe bZjbite. Pentru deplasari" i pentru trai pe timp de o

* Vezi volumul de façi, p. 245. Nota red.** Vezi volumul de fail, p. 244-245. Nota red.

omit-,

si

www.dacoromanica.ro

248 V. I. LENIN

jumatate de an nu-i va ajunge ; asta se vede dintr-osingura deplasare. Transportul a mers si va merge si fa/1 el,prin agencii lui. Si din moment ce nu se duce acasa e maiutil ssai plece pentru o jumatate de an in America decit s.stea fara nici o treaba in compania unor canalii lipsite deocupacie i sa-si faca nervi.

Birfitorii & Co. ar scoate din fire si pe un om zdravan,iar planurile d-tale nu numai ea nu servesc cauza, ci ii

prejudicii.aduc chiarSalutari. Lenin

Scrisa la 19 maiZurich

1916la Berna

Se tipiirefte pentru prima oara.Expediata di dupri manuscris

228


21. V. 1916Draga Grigori,Nu doresc sa transform corespondenca noastra intr-un

schimb de incepaturi. Avem de rezolvat o problema serioasidesi nu e pentru prima oara cind ne ocupam de ea, ma

vad totusi nevoit s revin.Dupa mai mult de sase luni de colaborare cu ,editorii"

(socii Kievski) dupa citeva luni de multilaterala analizaa acestei experience, redaccia Organului Central le-a scrisin iarna anului 1915 o scrisoare, pe care ai semnat-o i d-ta.In aceasta scrisoare, redaccia O.C. declara cà refuza sacolaboreze la Kommunist" dintr-o serie intreaga de consi-derente expuse extrem de amanuacit, care ocupau foartemult loc In scrisoarea noastra si care se rezumau la aceeanoi nu ne putem asuma in faca partidului faspundereapentru asemenea coredactori, cà atitudinea lor fata demunca este nepartinic i c incercarea temporara de a neincelege cu ei trebuie socotita esuata.

Am hotarit sa scoatem Sbornik cSocial-Demokrata»".Apoi au aparut la d-ta unele sovaieli, care au dus la

ultima noastra convorbire de la Kiental. Ti-am fkut oconcesie, consimcind la o incercare de restabilire a relaciilor,

4i,

4i

ca

www.dacoromanica.ro

CAME O. E. ZINOVIEV. 21 MAI 1916 249

cu urmatoarele conditii : 1) acorduri intre redactiaO.C. si editori pentru fiecare numar in parte, 2) renuntareala pozitia de grup cu caracter economist-imperialist" si laspecularea" divergentelor cu Radek etc.

Aceste conditii n-au fost formulate in scris, iar acum d-tale conte$ti. Dar aceasta controversa a devenit lipsita deorice interes dupa ce d-ta insuti ai expus in scris, inconceptul de scrisoare catre A., conditiile d-t a 1 e, iareditorii n-au acceptat nici macar aceste conditii !(in timp ce d-ta ma asigurai ca chestiunea e transata, caei nu vor insista asupra egalitatii in drepturi !).

Este cert, asadar, ca, chiar daca dupa intrevedereanoastra de la Kiental am accepta interpretarea" d-talecum ca eu am pus conditii mai stricte decit d-ta, nu-i maiputin adevarat insa ca conditiile d-t a 1 e, mai putin stricte,au fost si ele respinse de editori.

Se intelege de la sine ca, dupa aceasta, erai incontestabildator sa ataci cutoata energia pe editori, sa rupi definitivcu ei si sa depui toate eforturile ca sa-1 convingi peAleksandr ca nu putem avea de-a face cu acesti domni caredactori ai unei reviste de indrumare.

In loc de aceasta, d-ta vrei sa capitulam in fata lor, sarenuntam la orice conditii, sa retractam scrisoarea redactieiO.C. pe care ai semnat-o chiar d-ta ! Si aceasta sub cuvintca ei nu merita sa fie luati in serios" ; in fapt insa propuica politica d-tale s'al nu fie luata in serios, reduci la omica toata scrisoarea redactiei, te dezici de d-ta insuti sidai editorilor dreptul de a conchide ca redactia O.C.a procedat in mod arbitrar.

Acestea nu mai sint simple sovaieli, sint sovaieli la cub,care se transforma in ceva mult mai rau.

Nu-mi ramine decit sa". arat pentru ultima oara de cenu colaborez la Kommunist", de ce consider ca asta ar ficeva antipartinic si daunator, de ce ramin pe pozitia scri-sorii redactiei O.C. privind ruptura cu editorii.

Cu editorii incheiasem o federatie" temporara chiarasa am denumit-o, federatie", precizind totodat a. cit sepoate de clar ca este vorba de ceva temporar, cu titlu deexperienta". Cind am incheiat aceasta alianta temporara,editorii se pronuntau Impotriva oscilarilor lui Buharin (la

ni-

www.dacoromanica.ro

V. I. I..tNIN

conferinca de la Berna din martie 1915 300) si nu existanici un fapt care sa arate ca cei trei (editorii Buharin)s-ar fi constituit intr-un grup cu vederi aparte.

Dar dupa aparicia primului numar al revistei ei aualcatuit un asemenea grup, i cind, dupa un indelungatschimb de scrisori, am calificat orientarea lor drept eco-nomism imperialist", d-ta mi-ai scris c esti de acord. Astaa fost in martie 1916. Prin aceasta a fost din nou confir-mata scrisoarea foarte detaliata', din iarna, a redacciei O.C.

Situacia din partid i pe plan internacional este acumde asa natura ca C.C. trebuie sa-si continue drumul in modde sine statator, Jãrä a-,si lega mlinile nici n problerneleruse, nici n cele internacionale. Editorii", care nu sintbuni de nimic nici ca pub1iciti, nici ca oameni politici(lucru pe care redaccia O.C. a fost nevoita sa-1 constate inscrisoarea din iarna), vor sã ne lege printr-un acord deegalitate in drepturi, adica trebuie sa consimcim a acordaegalitate n drepturi unei cucoane care n-a scris nici un rindsi care nu incelege absolut nimic, precum i unui tinar"care se afla intru totul sub influenca ei. Iar ei s profitede aceasta egalitate n drepturi pentru a specula diver-gencele dintre noi si Radek, dintre noi i Buharin etc. !

Ar fi pur i simplu o nebunie ca n asemenea condiciiconsimcim la egalitate n drepturi, ar insemna s corn-

promitem toata munca.Nu-i adevarat ca ei vor numai o discucie". Ei au toate

posibilitçile s-o poarte. Au bani. A trecut aproape un an.De ce nu scriu si nu publica brosuri cu titlu de material dediscucie ? Pentru ca nu vor sa-si asume ei ras-punderea ! E clar. $i tocmai in ateasta consta batjocorireapartinitacii, caci cine declara ca are divergence trebuiemediteze asupra problemei, sa ia atitudine facisa, sa-siasurne raspunderea, si nu sa speculeze" i sa pretind5egalitate n drepturi" atunci cind partidul nici nu le cu-noaste pozicia (si cind ei nici nu au o pozicie).

Este un fapt incontestabil ca, n concepciile pe care le-aexpus n scris n martie 1915 (la conferinca) i pe care le-airespins d-ta, Buharin se poticneste la fiecare pas. D-taai recunoscut acest fapt, declatindu-te de acord 'in mar-

250

+

tO

ini gi

s5

fi

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 21 MAI 1916 251

tie 1916 (dupa un an) cu aprecierea de economism impe-rialist", pe care am facut-o eu.

Acordind egalitate in drepturi", d-ta acorzi n fatapartidului egalitate n drepturi oscilarilor lui Buharin ! Nelegi miinile i incurajezi aceste oscilari. E o politicn es abuita.

Intr-adevar, d-ta tii ca Radek s-a supa'rat" atit de tare(pentru c noi am insistat ca tezele noastre sa fie publi-cate in revista lui Panneckoek 301), incit, asa cum ai scrischiar d-ta n martie 1916, refuza orice munca colectiva"cu d-ta. Pe de alta parte, divergentele dintre noi i el n-audisparut : dimpotriva, d-ta insuti ai fost de acord cu mineca aprecierea sa asupra ra.scoalei din Irlanda este o plati-tudine. $i acum propui s acordam egalitate in drepturi"unor editori care se ascund in spatele lui Radek, speculind(pentru 2 000 frs. !) divergentele dintre noi si el ! ! E opolitica nesabuita.

In al doilea rind, una e Radek si alta e redactia ziaruluisau (Gazeta Robotnicza"). ca acest ziar a dus si el opolitica de cochetare (cu fractiunea Ciheidze, cu Trotki etc.),asta ai recunoscut-o i d-ta. Aminteste-ti ca el a aparut infebruarie 1916 i cal cu participarea d-tale a fost elaboratascrisoarea Comitetului organizatiilor din strainatate in-dreptata impotriva lui. Ar fi care o politica serioasa saacordam acum egalitate n drepturi", in redactia noastrade indrumare, unor oameni care vor sa faca cariera dinexploatarea" luptei noastre impotriva polonezilor, care la3/16. VII. 1914 ne-au tradat lui Vandervelde i luiKautsky ? ?

In al treilea rind, d-ta tii ca. la Kiental, la consfatuireacelor de stinga, Radek a vrut sa ne puna in minoritate,folosindu-se in acest scop de Fröhlich, de Agnes Rob-mann etc., si ca a fost nevoie de un ultimatum pentru a-1determina sa recunoasca caracterul de sine statatoral Comitetului nostru Central. Cum va mai fi speculat"acest fapt de catre oamenii acestia atunci cind se va puneproblema atitudinii fata de Junius (ea s-a si pus) sau aceeaa separarii mecanice" de kautskisti etc. ! D-ta gara n-tezi ca in nici un fel ? ? Daca da, ar insemna ca te lepezide intreaga noastra politica. Daca nu, ar fi o nebunie Ca

www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

dupa toate acestea, sa. ne legam miinile n redactia revisteinoastre de indrumare.

In nici un caz nu voi accepta o politica atit de nesabuita.Aceasta este hotarirea mea definitiva. Ramin la parereanumai editarea culegerii Sbornik .Sotial-Demokrata»"ne-ar putea ajuta s descurcam lucrurile (pe care d-ta vreisa le incurci definitiv). Sbornik «Sotial-Demokrata»" argrupa n jurul nostru o seama de mihtanti extrem de folosi-tori (Varin, Safarov, letonii etc.), 1-ar determina pe Buharinsa se desparta de editori i sa treaca de partea noastra,ne-ar da posibilitatea sa paim I n fruntea parti-dului (si a stingii internationale), si nu sa mergemcoada... doamnei editoare.

Scrie-mi precis ce hotarire ai luat d-ta. Formal, lucru-rile se prezinta acum astfel : redactia O.C. a rupt curevista Kommunist", iar ultima et incercare (chiarconditiile d-tale, mai min stricte) a fost respinsa. Inseamnadeci câ trebuie s anuntam incetarea aparitiei revisteiKommunist" i aparitia publicatiei Sbornik «Social-Demokrata»".

Cu o calda stringere de mIn i multe salutari,

ExPediata din Ziirich la BarnaPublkata pentru prima oarli in 1934,

revistaProletarskaia Revoliutiie nr. 4

V. U.

Se tipdrette dupli manuscris

229


Pentru Aleksandr23. V. 1916Scumpe prieten,Chiar acum am primit de la Grigori scrisoarea pe care

i-ai trirnis-o la 19. V.D-ta scrii c. te-ai saturat de corespondenta si de tra-

tativele cu oKommunist),". Te IA-Eccles foarte bine, dar tre-

in

si in

cI

www.dacoromanica.ro

,CAME A. G. $LEAPN1KOV. 23 MAI 1916 263

buie totusi sa ai rabdare ! Din moment ce ti-ai asumatsarcina sa tratezi cu ei, nu-ti mai este ingaduit sa te ener-vezi si sa te lasi cuprins de descurajare. Asta nu e atitudineproletara, zau asa !

D-ta faci doua propuneri : 1) sa cooptam in redactieInca doua persoane (partizani ai 0.C.) ; 2) sa infiintam incadrul revistei Kommunist" o rubrica intitulata Discutii".

In legatura cu punctul 1, imi scrii : Din convorbirileavute cu ei am conchis ca ei nu au nimic impotriva, desigurinsa cu oarecare durere in suflet".

Am inceput sa ma gindesc la planul d-tale. Consider (inspecial dupa toate experientele triste pe care le-am ficut)cal a lua in redactie oameni care nu au nici o contingentacu publicistica ar fi pur si simplu o bataie de joc §i. unlucru care nu poate fi justificat in fata partidului. Unpublicist s-ar mai putea Osi, cred (am in vedere pe ci-neva, dar trebuie sa ma mai informez si sal ma gindesc te-meinic inainte de a ma pronunta intr-un sens afirmativ saunegativ). at priveste gasirea unui al doilea publicist, astae o chestiune mai grea.

Pentru ca planul d-tale sa poata fi pus in practical, artrebui, poate, sa-1 modifici in felul urmator : ori redactiaO.C. sa coopteze doi publicisti rnembri de partid claca vagasi (atunci vor fi 7) ; ori, daca va gasi numai unul, edi-torii (socii Kievski) sa delege 'in redactie pe unul dintr-ailor ? (si atunci vor fi 5 : Buharin + editorul + 3 aici).

(Mie personal mi-ar placea deosebit de mult ultima solu-tie, deoarece (a) ar pune capat invent`arii de redactori ;(b) nu ar stirbi citusi de putin drepturile" editorilor, cacie tot una daca sint unul contra unu sau doi contra doi ;(c) s-ar crea o redactie formata din publicisti, ceea ce esteextrem de important pentru partid sub aspectul combateriigoanei dupa posturi de redactor ce se observa acum printretovarasii din strainatate.)

Gindeste-te la toate acestea si raspunde-mi (daca e po-sibil, sondeaza terenul la editori).

www.dacoromanica.ro

254 V.I.LENIN

In ceea ce priveste rubrica Discutii", planul d-talepoate fi luat in considerare, dad. 11 vei formula in spiritpractic vei inlatura un mic neajuns pe care d-ta nu 1-aiputut avea in vedere.

In spirit practic, inseamna a stabili cu precizie cine aredreptul sa publice articole la rubrica Discutii" ? Totimembrii colegiului de redactie. Acest lucru e incontestabil.Dar e i suficient ? Socot ca da. In redactie vor fi5-7 oameni.

Cit despre micul neajuns", iata despre ce este vorba.0 discutie in cadrul partidului. Asta e incontestabil. Daratitarea divergentelor sau deschiderea portilor in fata unorgrupuri din strainiitate care nu fac parte din partid ? ?Iata intrebarea. Editorii au facut imposibila aparitia Incontinuare a revistei Kommunist", eaci ceea ce au urmaritei n-a fost discutia ei n-au scris i n-au pregatit absolutnimic in vederea unei discutii ci specularea tendinteilui Radek de a se infiltra din afara In fisurile partiduluinostru. Atit Radek, cit i cei de la Nase Slovo" i multialtii din rindurile grupurilor din strainatate se straduiescdin rasputeri ca, sub pretextul discutiei, s creeze in rindu-rile noastre tot felul de grupari, sa alimenteze nemultu-mirile, s frineze munca (vechiul joc al celor din strai-natate !).

D-ta, probabil, nu stii ca Radek a reusit sa ne scoatadin redactia revistei Vorbote" ? La inceput s-a stabilitva fi o redactie comuna, formata din doua grupuri :(1) olandezii (poate Trotki) si (2) noi (adica Radek,Grigori qi cu mine). Aceasta conditie ne asigura egalitateain cadrul redactiei.

Luni de-a rindul a tesut Radek tot felul de intrigi si aobtinut de la patroana" (Roland-Holst) abandonareaacestui plan. Acum nu mai sintem decit colaboratori. Asta-irealitatea !

Ar fi oare in interesul cauzei ca, drept recompensa pentruaceasta isprava, acordam lui Radek dreptul la discu-tie", iar editorilor dreptul de a se ascunde in spatele lui ?Aceasta n-ar mai fi discutie, ci ciorovia1 i intrigarie.

ca

si

+

sa-i

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 23 MAI 1916 255

(1) Gazeta Robotnicza" (II. 1916), la care colaboreazaRadek, a publicat atacuri pur calomnioase la adresa noastra'si o rezolutie de tipul celor de la Nase Slovo" 302. (2) laracum, in problema aprecierii rascoalei irlandeze (problemAdeosebit de importanfa, nu-i asa ? in care nu mai e vorbade teorie" pur5.), atit Radek, cit Kuliser (cadetul de laReci") 303 s-auintilnit pe aceeafi pozitie, ca-lificind-o in chip m'arginit drept simplu puci".

E de necrezut, dar asa e !Daea, sub pretextul unor discutii", editorii vor s ofere

o tribun a. tuturor grupurilor din strlin'atate care doresc sa"lupte impotriva partidului nostru falea a face parte din el,aceasta nu mai e discutie, ci diplomatie.

X Dael nu vor acest lucru, de ce s5. nu stabilim precis,bunoar5., c dreptul la discutie il au exclusiv (1) membriiredactiei ; (2) organizatiile din Rusia si (3) C.O.S., ca or-ganizatie din strain'atate a partidului ?

X Kommunist" a fost o alianta cu olandezii i cu Radek.Aceasta alianfa a fost inc'alcata prin aceea 61 am fostscosi din redactia revistei olandezo-radekiste i transformatiin colaboratori. S. nu-ti faci deci iluzii primejdioasealianta a farnas neschimbaa ! ! Iluzii primejdioase ! ! Noitrebuie s mergem inainte singuri, Pala' sä ne läsam legatide miini. ln nici un caz.

Concluzia practicI : reflecteaz'a (voi reflecta i euvoi scrie lui Grigori) asupra urm'atoarelor ss :

1) schimbarea componentei redactiei : 5 sau 7 (vezimai sus) ;

2) schimbarea firmei (Sbornik" etc.) ;3) reguli precise privind discutia (de pilcra in spiritul

Xcelor de la I

X4) locul de aparitie : Elvetia. (Nu inteleg de ce nu ne

scrii nirnic in privinta acestui punct.)5) Impartirea veniturilor se face in cutare mod. Vor fi

oare editorii de acord s dea pentrq transport §i pentru

Fi

1

ca

si ii

1/..

'

www.dacoromanica.ro

256 V. I. LENIN

intretinerea persoanei insarcinate cu organizarea legaturiloretc., adica pentru intretinerea d-tale ?

Astept raspuns.Al d-tale, V. Ulianov

Multe urari de bine si nu fi nervos. Conducerea nu aredreptul sa fie nervoasa ! !

Expediatii din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima ()arilin 1929, in revista

Proletarskaia Revoliutiia" nr, 7

230


CATRE G. E. ZINOV1EV

Scrisoarea lui Iuri mi-a dat o stare de spirit foarteE scrisoarea unui sarlatan 304 .

Nu sint de acord cu modificarile d-tale si de aceea amdecis ca deocamdata expediez scrisoarea lui Aleksandr *fara ele (caci, daca este vorba sa ne tocmim, nu trebuie siincepem de la pretul cel mai mic, de vreme ce negustoriiastia trateaza totul negustoreste).

Sint gata sa fac concesii numai in problema discutieia veniturilor.

Schimbarea de firma este obligatorie, caci este vorba deo publicatie principial diferita (de ceea ce voia sa fieKommunist") ; in plus, exista o serie de importante consi-derente de ordin practic care pledeaza n acest sens.

Pe Aleksandr nu-I putem lua n redactie : ar insemnasa .punem totul sub semnul intrebarii riscam nrstrtcam relatiile cu A., ceea ce ar fi at se poate de daunator.

Treaba va merge numai daca vom avea aici majori-tatea. Altfel totu-i fara rost.

(N-ar fi rat' daca s'il vous plait 1-ar indeparta pe Iuri,dar e prea putin probabil s-o Lea.)

* Vezi volumul de fatl, p. 252-256. Nota red.

sa"

sa-i

ti

ti sa

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAL MAI 1916 25'7

Trimit e-m i Na§. Golos" cu declaratia lui Mar-tov & Co. 305

Salutari. Lenin

Ma grabesc ; deocamdata hi scriu numai ath.Nu mai am timp s-o expediez la posta.Nadia propune doua redactii : una largita si una restrinsa

(eu, d-ta + Buharin). Dar nu cred sa mearga.

Scrisd la 24 mai 1916 Se tipdrefte pentru prima oard,Expediatd din Ziirich la Berna dupd manuscris

231


Scumpa A. M.,Stirile si comunicarile dv. na-au bucurat foarte mult 306 .

In ceea ce priveste America, trebuie sa avem rabdare :numai acolo merita sa publicam in limba engleza mate-rialele stingii zimmerwaldiene.

In ceea ce-i priveste pe suedezii si norvegienii de stinga,sper ca yeti face totul pentru a consolida lucrurile. Deocam-data Inca nu e nimic consolidat. Nimic ! Numai vorbe. Nuexista nici adeziune formala la stinga zimmerwaldiana,nici relatii regulate cu noi, nirnic. Si aceasta dupa cele 'in-timplate cu Hoglund ! ! Ce oameni !

In ceea ce priveste conferinta neutrilor, convocata pen-tru ziva de 26. VI la Haga, am urmatorul plan : este certca taciturnii, somnolentii si apaticii de norvegieni nu vorputea face nimic. De ce n-ati pleca ,si dv. ? 3"

De ce nu s-ar putea ca C.C. al partidului norvegian sadesemneze pe X plus dv. ? X e necesar, e de acolo, iar ch.yeti fi in plus. Fie si in calitate de traducatoare. Prezentadv. acolo ar fi extrem de folositoare, caci yeti avea posibili-tatea sa aflati totul. Altfel s'int sigur ca nu vorn capata nicinoi (si nici rnuncitorii din lumea intreaga) nici m5.car o dare

www.dacoromanica.ro

258 V. I. LENIN

de seama completa, precisa, clara §i fidela asupra celordiscutate. Ginditi-va la aceasta. 5i faceti tot posibilulfiti trimisa acolo.

Cu o caId stringere de mina,al dv., Lenin

P. S. N-am citit brovra lui Ribalka 3" ; nu am avutcind. Spuneti-mi, v rog : au reu§it vreodata broprilestupide ale eserilor sa slabeasca rolul luptei revolutionare ataranilor aflati sub influenta lor ? ? A reu§it vreodata pro-vocatorul Gapon sã slabeasca rolul luptei revolutionare amuncitorilor aflati sub influenta lui ? ? Rascoala irlandez5."e calificath drept puci" (ati citit articolul lui K. Radek inBerner Tagwacht" ?) i dv. v ai imp a c a ti cu a§a.

ceva ! ! ? ? Nu inteleg i pace ! Tocmai aici, n articolulpublicat in Berner Tagwacht", se vede pedanteria respinga-toare i doctrinarismul prea putin inteligent al lui K. Ra-dek §i al celor de teapa lui".

Daca plecarea dv. e imp osi b ii a, nu s-ar putea caC.C. al partidului norvegian s adopte cel putin o hotarireprin care delegatul sa fie obligat s consemneze pe loc icu multa grija tot ce se ntmp1fla conferinth. ?

Scrisii dupli 28 mai 1916Expediatil din Ziirichla Christiania (Oslo)

Pub licatii pentru prima oarii in 1924,in Culegeri din Lenin°, vol. II

232

Se tiparelte dupii manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Scumpa tovaraia,V. multumesc pentru scrisoare. Nu pot tine referatul

5411b4ta.. seam, fiindica trebuie si. plec, Despre Kiental, claca

sa

www.dacoromanica.ro

ant A. 6. 11.EAPNIK6i7. MAt 19i6 2a.

trebuie neaparat (e prea putin interesant), aranjati pentruvineri, cu o ora inainte de referat 309.

Au revoir.

Scrisa la 31 mai 1916Expediata dtn Zurich hi Geneva

Publkata pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Leant', vol. Xl

Al dv., Lenin

Se tipareite dupti >nanitscris

233

CATRE A. G. $LEAPNIKOv

Pentru tovarasul Aleksandr

Draga A.,Fireste dam lui Belenin 300 de coroane daca e atit

de ferm hotarit sa piece. E regretabil c pleaca. In oricecaz insa trebuie sa faci totul ca sa asiguri inapoierea luipeste citeva luni.

In ceea ce-i priveste pe japonezi", gresesti cind çiinchipui ca au facut mari concesii" In proiectul pe careni 1-ai trimis Nici gind de asa ceva ! Dimpotriva, pre-tentia lor de a se acorda la doi oameni dreptul de a intro-duce colaboratori cu alte opinii reprezinta ceva nou, unsuplirnent de pret, une surenchere *, care constituie o vaditademascare a politicii" lor n sensul cel mai rau al acestuicuvint. Daca fondatorii, editorii i tinerii colaboratori vorpentru ei libertatea de opinie, de discutie, aceasta este odorinta legitima. Dar daca sub paravanul acestei dorintelegitime unii vor s. impuna o discutie" care nu este a lor,ci a unor colaboratori", nu e oare clar ca avem de-a facecu un joc ? ?

Niciodata i nicaieri in lume nu s-a pornenit asa ceva.Daca cei doi vor s dea publicitatii tot felul de intrigi dinstrainatate, n-au decit s-o faca asurne totodataraspunclerea pentru aceasta. Eu nu pot participa nici direct,nici indirect la asemenea actiuni.

* Textual supralicitare" ; aici un spor de pretenW. Nota trad.

ca-i

www.dacoromanica.ro

V. I. LENIN

vei intreba, poate, ce dovezi am ca este vorba deintrigi din strainatate ? Eu d e m 141 t scris despretoate acestea, dar d-ta nu mi-ai raspuns nimic. Dovada oconstituie respectivul numar (din februarie 1916) al zia-rului isGazeta Robotnicza", ai carui redactori RadekBronski strit colaboratorii" nostri.

Faptul este incontestabil.Acesti domni sint primii din rindurile stngii zimmerwal-

diene care au pornit pe calea intrtgariei i astaand ? ! ! Ei vor sa cocheteze" cu Ciheidze i cu Trotki.

$i intr-un moment ca acesta ambii editori au neobra-zarea s ne propuna n ou a s. acordam i sa garantamlibertatea" de discutie pentru astfel de colaboratori ! !

Asta-i sau nebunie curata sau culmea nerusinarii.Dar egalitatea n drepturi cu ei (6 -= 3 +3) ? Ar fi

acelasi lucru. La un moment dat au lasat parca sa se In-teleaga (chiar d-ta mi-ai scris asta) Ca vor accepta coop-tarea a doi aderenti ai O.C. Dar cind am vrutpunem totul pe Mrtie, au inceput sa bata n retragere. Cealtceva este asta daca nu un joc nedemn ?

Daca oamenii sint sincer i principial de acord ca re-vista sau culegerea sa promoveze programul partidului,majoritatea trebuie sa fie pentru acest program. Altfel nuexista sinceritate, nu exista prmcipialitate, ci doar interesede lyuzunar".

Parerea mea e s le explici asta at mai clar, pe Neles,daca e nevoie in scris, i sa le pui urmatorul ultimatum :oH asa (7 ----- 4 + 3), oH vei inainta biroului concluziiled-tale.cu privire la jocul" kr 310 Va fi un raspuns just sipartinic.

Cu o cald stringere de mina,

Scoria la sfirptul lunii mai 1916Expediata din Zurichla Christiama (Oslo)

PubhcatU pentru prima oath*in 1929, in tevista

,,Proletarskaia Revoliutiie nr. 7

al d-tale, Lenin

Se tipdrelte dupa manoscris

260

si-amMO

sO

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. 511APNIKOV. IUNIE 1916 261

234


Restituie-mi-1 imediat. (Mai ai un exemplar ?) 311 Nuaccept pasajele sterse, nici denumirea de Kommunist" (estealta publicavie ; legatura cu colaboratorii" i celelalteargumente).

Sint de acord sa cedam : sa fie 7 (nu 6) ; 15°/o.N-ar trebui s adaugam ceva despre transport etc. ?Raspunde-mi urgent ca sa pot scrie imediat.In privinca O.C. sint de acord.

Lenin

P. S. Trimite alaturata scrisoare Comitetului organiza-liilor din strainatate sau transmite-i convinutul ei.

P. P. S. N-ar trebui oare s tiparim cheva foi volantepentru a-i asigura lui A. literaturd??Scrisl intre 2 fi itsnie 19Z6 Se tipareste pentru prima ()gra%

Expediatä din Zurich la Berna dupii manuscris

235


Draga A.,trimit proiectul japonezilor. Se pare ca orice in%ele-

gere cu ei este exclusa.Iti raspund pe scurt :Sint categoric impotriva acceptarii pasajelor sterse.Sint gata s fac concesii n ce priveste

(1) clauza ca redactia sa fie formata din 7 membri,(2) cota de 15°/o pentru C.C.,(3) locul de aparitie.

Daca cadem de acord asupra restului, adica :(1) pe cel de-al 6-lea si al 7-lea i coopteaza redac-ria O.C.(2) culegerea apare sub o denumire noua,(3) acordul se incheie pentru o stngura culegere.

6

iti

www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

Ct priveste transportul etc., sper c. vei intocmi un supli-ment de acord i vei insera clauzele necesare (ei trebuie sadea neaparat pentru transport si trebuie sa. inserezi neaparato clauz n acest sens ; fara asta d-ta nu vei putea lucrasi ar fi culmea ticalosiei daca acesti capita1iti, dind dinbanii lor", nu ar asigura i mijloacele de trai pentru or-ganizatorul principal. Asta-i culmea ticalosiei i n-oaccept asa ceva !).

Nadia 0-a raspuns la intrebari (eu am fost plecat sacin un referat). Sper ca raspuns la toate ? Daca nu,scrie-ne !

Fii mai rabdator n tratativele CU chiaburii ; nu teenerva de pomana, nu face !


N. B. Te rog sa-mi restitui acest exemplar al textuluiacordului.

Scrisa intre 3 i 6 ismie 1916Expediatl din ZurichIa Christiania (Oslo;

236

Se tipareste pentru prima carii,dupa manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Draga Olga,Iti sint dator pentru biblioteca verifica", te rog, dupa

registru taxa pe un an, plus prinzul (1,50 sau cam asaceva). Bani am, caci referatul de la Lausanne mi-a acoperitcheltuielile de drum si mi-a mai ramas i ceva in plus.

Multe salutari lui V. K. si d-tale.

Scrisa dupls. 3 iunie 1916Expediata din Zurich la Geneva

Publicaed pentru prima oar'ii in 1929,in Cutegeri din Lenin', vol. XI

Al d-tale, Lenin


sa

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI SI S. N. RAVICI. IUNIE 1916 263

237


Dragi prieteni,Degeaba faceti atita tapaj". Olga a vrut chiar sa-mi

vire cu de-a sila banii n buzunar (eu fl lasasem pe masainainte de scularea ei). De ce s nu spunem adevarul,tov. Olga ? ? Nu-i frumos.

Dv, sinteti aceia care ati recurs la mijloace de constrin-gere, §i oHce arbitraj daca v-ati decide sa-i supunetilitigiul dintre noi mi-ar da dreptate mie si nu you,zau asa !

Referatul precedent mi-a adus multi bani, cel de acummai putini, insa tot mai mult cleat mi trebuie pentrucheltuielile de trai obisnuite. tnseamna ca am de unde plati

din moment ce am inceput, slut dator sa continuu. OHcearbitraj v-ar spune ea' nu aveti dreptate ; de aceea v rogstaruitor sa nu incepeti nici un fel de ciorovaieli i judecati,sa nu va incapatinati din moment ce dreptatea e vadit departea mea. Expediez, asadar, banii ; pentru prinzul 1 arestaurant qi taxa la biblioteca (cu exceptia uneisingure luni, pentru toate celelalte) Inca nu s-a platit.

Anexez 16 franci i sper ca nu veci insista asupra do-rintei dv. vadit nedrepte.

Salutari cordiaIe.Al dv., V. Ulianov

ScrisiiExpediatii

dapa 4 iunie 1916din Zfirich la Geneva

Priblicata pencils prima oard in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

Se tipareite 41,2 mantiscris

www.dacoromanica.ro

264 V. I.LENIN

238

CATRE A. G. $LEAPN1KOV

Draga Aleksandr,1eri ti-am scris pe scurt * ; azi as vrea sa continuu pe

aceeasi tema.Conditiile" japonezilor 312 m-au revoltat la culme. Doi

redactori sa aiba dreptul de a publica la rubrica Discutii"mice articol al unui colaborator ! ! Nici macar trei, cidoi ; asta inseamna a editorii nu se bizuie" pe nimeni,ci numai pe ei.

Sensul acestui punct e clar : ei vor sa se ascunda in spa-tele lui Radek si sa atite divergente1e pe care le avem cu elsi cu P.S.D. 3'3. Asta nu-i discutie, ci culmea intrigariei,culmea josniciei. E ca si cum in 1911 am fi admis sa nise strecoare" la Paris o discutie cu Rappoport, cu Leova,cu Viktorenko sau cu Bogdanov ! ! ! Ti-am mai scris CaGazeta Robotnicza" (din februarie .1 9 .1 6) ne atacade pe ace1easi pozitii ca si acesti parizieni de atunci.

In nici un caz nu voi accepta sa intru intr-o redactie incare in spatele discutiei se ascunde intrigaria. Daca vretisa dati o mina de ajutor la destramarea partidului nostru,domnilor japonezi, faceti-o pe raspunderea voastra. Baniaveti berechet. Publicati singuri tnaterialul de discutie" allui Radek sau cel aparut in Gazeta Robotnicza" : mun-citorii ruii vor vedea indata ca sinteti niste intriganti siva vor alunga. Voi insa vreti sa strecurati aceasta ticalosiesub paravanul unei redactii colective". Sa ne fie cu iertare,dar eu nu voi accepta una ca asta si am sa va dau in vileag.lath: ce le raspund eu japonezilor in aceasta privinta.

Ace1asi lucru si in ceea ce priveste egalitatea in drep-turi" (n1aturarea celui de-al sapte1ea sau acceptarea lui prinvot) 314 Asta e o continuare a vechiului joc". Ce legaturaare asta cu partinitatea ? Sa acordam egalitate in drep-turi" unor oameni care s-au manifestat negativ ! ! Cu cedrept ? Egalitatea in drepturi = dreptul de a frina munca !De ce ? Pentru ce ? Pentru eternizarea ciorovaielilor ?

* Vezi volumul de favg, p. 261-262. Nora red.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 6 IUNIE 1916 265

Daca vor sa faca o noua incercare, sa scoatem o revised.mai bine zis o culegere noua i sa incercam (incre-

derea de altadata s-a dus) s scoatem o culegere cu o re-dactie formata din 7 oameni. S facem o incercare:asta-i concesia maxima pe care o pot face cu constiinvaimpacata. Daca incercarea va qua, dommi intriganti sicapitalisti nu vor .avea nimic de pierdut, caci au oricindposibilitatea sa-si la inapoi punga". Iar noi vom scoateatunci o culegere proprie. Clar, simplu i fara ciorovaieli.

Cu o calda stringere de mina i cu rugamintea de a firabdator,

Soma' dupliExpediatii

4 iunie 1916din Zfirich

la Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oarli in 1929,in revista

Proletarskaia Revoliutiie nr. 7

al d-tale, Lenin

Se tiparege dupa monuscrh

239


E clar c. japonezii n-au facut nici o concesi e.I-am scris lui Andr * cal sint gata sa cedez in ceea ce pri-veste (1) 7 (sa fie 7 redactori, nu 6) ; (2) cele 15°/o ;(3) locul de aparilie, daca vom cadea de acord asupracelorlalte puncte, adica (1) redaqia O.C. coopteaza i pecel de-al 6-lea i pe cel de-al 7-lea redactor (altfel va ficurata sarlatanie ; i, fara a avea aici majoritatea redacviei,n-are nici un rost sa ne incurcam cu ei) ; (2) denumireaculegerii sa fie noua ; (3) acordul se incheie pentru oculegere.

Pasajele sterse nu se accepta : nu putem admite ca 2 sau3 redactori sa aiba dreptul de a introduce" in rubricaDiscutii" articole ale unor colaboratori. Asupra acesteiconditii insist in mod ultimativ.

* Vezi volumul de favl, p. 261-262. Nota red.

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

Rog pe A. sa adauge un paragraf cu privire la transportg la celelalte.

Se pare insa cà n-o s ne putem irgelege cu aceste canaliide chiaburi.

Salutari. Lenin

Scrisil la 6 iunie 1916 Se tipareste pentru Prima cantExpediata din Zurich la Belt:a dupii manuscris

240

CATRE M. N. POKROVSKI

8. VI. 1916Mult stimate M. N.,G. Z. mi-a transmis cartea dv. postala prin care ma n-

tiinaçi manuscrisul trebuie predat cel mai drziu la ju-matatea lunii iulie st. n. Eu lucrez asiduu, dar sint In in-tirziere din cauza complexitatii materialului, precum si dincauza de boalà. Ma tern ca nu voi reusi sa fiu gata la acestultim termen. Sper ca redactia i editorul * mi vor acordaatunci o cit de mica pasuire. Voi cauta sa accelerez ritmulde lucru 315.

Multe salutari si sincere urari de bine.

Expediata din Ziirichla Sceaux (Seine)

Publicata pentru prima nailin intregime in 1958, in revistaln apitorul celot ce studiazain invatamintul poIitic nr. 8

V. Ulianov


241

CATRE 1. F. ARMAND

Scumpa prietena,Nadia mi spune ca te cheama copiii n Suedia, dar ca

nu esti dispusa sa pleci acolo. In legatura cu aceasta rn-amgindit sa-vi fac urmatoarea propunere. In momentul de faca,

* Proprierarul oficial al edharii Parue era A. N. Tihonoy. Nota red.

c

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. IUNIE 1916 26'7

data fiind plecarea prietenului nostru* de pe acele me-leaguri i ruptura (indiferent daca e totala sau nu) cu ja-ponezii, ar fi in interesul muncii s stai citeva luni in Sue-dia sau in Norvegia. Poate chiar c ntre timp ar reusi savina acolo din Rusia un membru al Biroului. Daca respingicategoric acest plan, scrie-mi citeva rinduri (sau voi in-terpreta chiar i tacerea d-tale drept un refuz). In acest caz,nu m'a voi mai gindi la asta si nici nu voi vorbi cu nimenidespre asa ceva.

Daca in principiu insa esti de acord, vorbeste cu Grig.scrie-mi ; cred c dificultatile tehnice ar putea fi inlaturate.Cu o calda stringere de min i cu multe urari de voie buna,

al d-tale, Lenin

P. S. Deoarece prietenul nostru se grabeste s piece, dacaaocepti sà te duci, trebuie s pornesti imediat.

Scrisfi la jumfitatea lunii iunie 1916 Se tiplirette pentru prima oarii,Expediatii din Zfirich la Berna dupii manuscris

242


Draga A.,Se vede ca in schimbul nostru de scrisori s-a produs o

perturbare i neprimirea celei de-a doua scrisori pe careti-am trirnis-o la Stockholm a generat o genie intreagd deincurcaturi. Altfel nu-mi explic cum poti sa sustii ca noinu raspundem la intrebari. Noi am raspuns cit se poate deamanuntit la toate intrebarile ; d-ta nu ne-ai raspuns.Nadejda Konstantinovna ii scrie foarte des ; ca sa obtinemrezultate concrete, va trebui s ne inarmam cu rabdarerepetam unele lucruri. Trebuie s ne explicam prin cores-pondenta.

In privinta revistei Kommunist" imi scrii c ruptura cuCiheidze este in afara de oHce indoial. Pentru cine ? Pen-tru Buharin & Co. !

* A. G. $leapnikov. Nota ted.

si

i sa

www.dacoromanica.ro

268 V. I. LENIN

Dar eu ti-am scris cä asta nu se refera la Buharin & Co.,ci la Radele & Co.

Kommunist" a fost un bloc temporar incheiat de noicu doua grupuri sau elemente : 1) cu Buharin & Co. ; 2) cuRadek & Co. Atha timp cit se putea merge impreuna cu ei,trebuza s. mergem. Acum nu se mai poate ; §i trebuie s nedespartim vremelnic sau, mai bine zis, s ne dam mai la oparte.

Polonezii au adoptat in vara anului 1915 (dupiaparivia nr. 1-2 al revistei Kommunist") si au publicatabza in 1916 o rezolutie din care se vede cã ei oscileazadin nou in problema atitudinii fata de fractiunea Ciheidze.Ne convine noua acurn sa le dam posibilitatea §i dreptul(doar slut colaboratori ai revistei Kommunist" sa' pa-trunda in coloanele revistei i s-o strice cu ciorovaie-lile lor ? ?

Eu socot ca nu. Mult mai util pentru cauza este sa adop-tam o alta firma (Sbornik .Sotial-Demokrata»") i sa maiaitep6-im un timp, pina cind polonezii vor deveni mai in-telepti (sau pina cind vor trece la Germania) sau pina cindse va schimba situatia.

Apoi, in privinta lui Buharin & Co. Ii voi trimite ne-aparat (desi nu prea curind, deoarece asta e in functie deplecarea mea la Berna) tezele" lui Buharin din prinzavaraanului 1915. Atunci vei vedea cum stau lucrurile in rea-litate :

1) In primavara anului 1915 Buharin scrie (la confe-rinta !) niste teze care arata in chip vadit ca el aluneca in-tr-o m 1 a t i n a. Japonezii iau atitudine impotriva lui.(De aceea adoptam vremelnic o atitudine cit se poate deindulgenta in cadrul redactiei revistei Komrnunist", spre acrea o formai potrivita pentru clarificarea lucrurilor savedem daca cu metode tovarasesti" vor putea fi lichidateoscilarile lui Buharin ? Sa vedem daca E. B., care Ii zicebolsevica, va ajuta sau nu la aceasta lichidare.)

2) In vara (sau la inceputul toamnei) anului 1915, Bu-harin japonezii subscriu de data asta toti treitezele cu privire la autodeterminare, cure, dupa parereanoastra, slut alnolut gresite si reedeazii greselde lutBuharin,

!)

a

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. IUNIE 1916 269

3) La inceputul anului 1916, in problema programuluiolandez" (publicat in nr. 3 al Buletinului I.S.K.), Buharinrevine iarafi la ideile cuprinse in tezele din primavaraanului 1915 ! ! !

Concluzia ? Nici aici nu e posibil un bloc : trebuie sa as-teptarn pina ice oscilarile lui Buharin vor lua sfirsit. Caorgan de presk al oscilarilor polono-buharmiste, revista nupoate fi decit daunatoare. In aceasta situacie ar fi daunatorsa pastram vechea firma si sa nu fim in stare sa alegem altafirma (Sbornik .Social-Demokrata»").

Lipsa de partinitate si reaua-credinca de care dau dovadajaponezii in comportarea lor consta in faptul ca el vor saarunce asupra noastra raspunderea oscilarilor /or.Sa ne fie cu iertare, domnii mei, dar nu va vom permite asaceva ! Daca vreci sa fici partinici, veci contribui, in parte, cubani la editarea culegerii Sbornik «Social-Demokrata>,", incare noi (care nu oscilam) vom analiza tovaraseste greselilevoastre, Tara a pomeni nume, ca sa nu dam dusmanilor po-sibilitatea de a triumfa si jubila.

In afara de aceasta insa, daca japonezii ar avea o atitu-dine serioasa in problema extrem de serioasa a divergencelor(in strainatate il n'y a qu'un pas * pina la constituirea uneifracciuni separate ! ! Asa e, crede-ma, o spun in baza uneiexperience de aproape 20 de ani ! !), ei si-ar impune sa seocupe de aceste divergence, sa reflecteze asupra lor, sa leanalizeze temeinic (ei n u au reflectat si n u au studiattemeinic, ci au trintit pur si simplu o prostie fara a se gindt).Pentru a-si formula in mod sistematic divergencele, ei artrebui sa le expuna fie intr-un manuscris destinat unuicerc restrins de tovarasi cu munci de conducere (care to-varasi ar putea ajuta ca aceasta chestiune sa nu fie adusain presa), fie intr-o brosura, daca cin sa se vada tiparici"(bani au).

Atunci ar purta ei insiii raspunderea ideilor" lor. Astae necesar.Daca vrei sa le propovaduiesti muncitorilor ade-varuri noi, atunci fii bun si asuma-ci raspundereaacestor adevaruri, nu o arunca asupra noastra, nute ascunde (zicind ca tu n-ai nici o vina, sa raspunda Lenin

* nu-i deck un pas. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

216 v. I. Liis t

& Co. in fata partidului pentru faptul ca au ingaduit dis-cutia", adica pentru faptul cal au oferit dusmanilor prilejulde a jubila).

Nu, domnii mei ! ! Trucul asta n-o sa v reuseasca ! !

n-am de end s raspund pentru oscilarile voastre. Vomedita Sbornik .Sotial-Demokrata»" i fara ajutorul vos-tru, d-lor japonezi. Iar vou v acordam un ragaz : mai

cintariti bine lucrurile i stabiliti, n sfirsit,daca vreti sau nu sa va asumati raspunderea pentru aceastanoua confuzie ? Dar, daca nu vreti altceva decit s a n etiritt" pe noi intr-o disputa cu polonezii i cu olandezii

presa rusa, s titi ca nu va vom ingadui asa ceva.Asa stau lucrurile i acestea sint considerentele mele ;

repet, iti voi trimite neaparat tezele din primavara ale luiBuharin, ca sa-ti poti face o idee despre intreaga situatie pebaza de documente.

Despre autodeterminare iti va scrie astazi Nadejda Kon-stantinovna. Noi nu sintem pentru farimitare. Dar pro-blema anexiunilor ? Buharin & Co. (ca i Radek impreunacu Rosa Luxemburg cu Panneckoek) nu s-au gindit ce in-seamna a fi impotriva anexiunilor vechi i noi" (formulalansata de Radek in presa)?? Caci asta nu inseamnaaltceva decit autodeterminarea natiunilor", exprimatadoar prin alte cuvinte !

Inchei, deocamdata, pima la scrisoarea urmatoare.Al d-tale, Lenin

Scrisá inainte de 17 iunie 1916Expediatii din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oarii in 1929,in revista

Proleta?skaia Revoliutiia" nr. 7

243

Se tipreste dupil manuscris


Iti trimit o scrisoare primita de la A. Te rog s mi-orestitui 316.

Expediaza, te rog, imediat, direct lui Aleksandr,pe adresa lui Vidnes 317, raspunsul meu la aceasta scrisoare.

Eu

si

gindini-va,

in

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 17 IUNIE 1916 271

Te rog sa-mi scrii daca mi vei indeplini rugamintea (catred-ta i Zina), rugaminte despre care este vorba, printre al-tele, in scrisoarea mca catre A. *. ti voi trimite Die NeueZeit".

Uncle sint carfile noi pe care mi le-ai promis ?Sint pentru aprobarea cererii de a se acorda 500 de

coroane.

Salutari. Lenin

Scrisi la 17 iunie 1916 Se tiparefte pentru prima oard,Expediata din Zurich la Berna dupa manuscris

244


17. VI. 1916Scumpe prieten,Nadejda Konstantinovna ifi scrie despre celelalte ches-

tiuni, in timp ce eu çi raspund la adaosul pe care mi 1-aiadresat mie.

D-ta scrii ca acqti oameni nu sint rau intenfionafi"adaugi c pentru sofii Kievski este vorba numai de pro-blema nafionala, iar articolele le scriu ei singuri".

Daca asa ar sta lucrurile, atunci ce rost ar mai avea pa-ragraful din statut care prevede dreptul pentru colaboratoride a publica articole la rubrica Discufii" cu aprobarea adoi redactori (refine, te rog, nici macar trei, ci numai doi,ceea ce inseamnä ca japonezii n-au incredere n Buharin) ?Daca ar fi asa, paragraful menfionat ar fi lipsit de sens. Sieste ceva nemaiauzit ca 2 redactori din 6 sau 7 sa ceara li-bertate" de discufie (a§a-zisa discufie) nu pentru ei, ci pentrucolaboratori.

Nu. E de neconceput ca japoneza sa vrea sa introducastatut paragrafe lipsite de sens. Paragraful cu pricina are unsingur sens, i anurne sa ne lege noui4 miinile, sa ne lase lip-

* Vgz.i vqjur0111 cis faci, p, 27g. Nqtg red.

in

si

www.dacoromanica.ro

272 V. I. LENIN

sivi de aparare in fata tendintei polonezilor de a bagazizanie.

Imi scrii ca nu ai vazut Gazeta Robotnicza" (am ceruttise trimia atit ziarul, cit rezolutia C. 0. S., care

a fost adoptata cu participarea lui Grigori ; chiar acum iisum lui i Zinei s i le trimita' imediat) i men;ionezi peloc ca. de aceea nu stii despre ce este vorba".

In acelasi timp insa, nu stiu cum se face ca adaugi : stiu,simt Ica esti mai rece acum cu Radek & Co.".

Trebuie sa recunosti ca asta suna cam ciudat. Stii doarfoarte bine ca temerile mele in ceea ce priveste eventualeleintrigi din partea lui Radek & Co., certitudinea mea inaceasta privinta se bazeaza tocmai pe fapte legate de apa-ritia lui Vorbote" (despre care ti-arn scris) *. Asta in pri-mul rind. Iar in al doilea rind i aceasta este esentialulpe fapte care au avut loc la Gazeta Robotnicza".

In acest ziar fi-au inceput Radek & Co. intriga impo-triva noastra, in timp ce noi nu scrisesem nicaieri nici unrind impotriva lor ! ! 318 Acestea sint faptele. Iar faptele sintincapatinate. Gazeta Robotnicza" a reinceput vechiul joc"(cum se exprima rezolutia C.O.S.), constind in speculareasciziunii dintre noi i Ciheidze & Co., invechitul si de multcunoscutul joc practicat de Tyszka.

Ce-i de facut ? S lasam ca acest joc sa se desfasoare ne-stinjenit, ba chiar sa ,si patrundii in coloanelerevistei noastre? Tocmai acesta e scopul pe care-Iurmareste respectivul paragraf din proiectul de statut al ja-ponezei ! Si aceasta ar insemna un razboi zadarnic i defi-nitiv impotriva lui Radek & Co.

D-ta scrii, vizindu-ma oarecum pe mine, ca nu ne con-vine sa ne certam cu stinga zimmerwaldiana".

La aceasta ii raspund : tocmai ca sa nu ne certam de-finitiv cu Radek & Co. (§i prin ei, in cazul cel mai rau,cu ceilalti), tocmai in acest scop trebuie facuta imposibilapatrunderea acestui joc" si a acestei intrigi in revistanoastra.

lata de ce refuz sa merg alaturi de colaboratorii" ama-* Vezi volumul de fat'd, p. 254-255. Nota red.

sa fi

si

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 17 IUNIE 1916 273

tori de discutii, iatA de ce refuz sa mai fac parte din redac-via revistei Kommunist".

Una din douA. : ori acceptAm continuarea editarii revisteiKommunist", i atunci inseamnA cA dam cale liberA extin-derii acestei intrigi, deschidem chiar noi portile. Sintprofund convins cA ar fi o politicA nebuneascA. Japoneza

clA oare bine seama de acest lucru ? Nu stiu, i asta n-arede altfel nici o irnportantA : mecanismul" relatiilor dinstrAinAtate ar duce la un asemenea rezultat, indiferent dacAjaponeza este rau intentionatA sau e de o bunAtate angelica

nutreste intentiile cele mai bune.Cealalta perspectiva : revista Kornmunist" sA nuli con-

tinue aparitia. Sà scoatem o aka' culegere. SA acordam re-dactorilor dreptul de a publica materiale la rubrica Dis-cutii". S analizAm problema nationala. Sa dam o r i -post a. jocului i intrigilor ziarului G a-zeta Robotnicza".

Radek sau prietenii sai ne-au atacat n Gazeta Robot-nicza". Noi le-am dat rAspuns intr-o culegere a noastra 319,numai a noastrA, te rog sA retii, i nu intr-o culegere comunacu zinmterwaldienii de stinga din alte tari.

Si cu asta basta !Zimmerwaldienii dc stinga, cu care Radek a in-

c er ca t zadarnic sa ne invrajbeasca la Kiental (el a cAutatsA ne priveze de egalitate fatA de Platten si de altii in co-misia principala a stingii : d a r ceilalti reprezen-tanti ai stingii 1-au impiedicat s-o facA),acesti zimmerwaldieni de sdnga nu au nici unamestec in lupta dintre Gazeta Robotnicza" i Sbor-nik .Sotial-Demokrata»".

Zimmerwaldienii de stInga nu se pot amesteca In aceastaluptA, ei nu se pot plinge sau supAra : Radek & Co. ne-aua tacat p r i rn i i in Gazeta Robotnicza" ; ii s-a dat rAs-puns in Sbornik .Sotial-Demokrata»" (sau n alta culo-gere). A§.a stind lucrurile, oricit s-ar sforta Radek & Co., einu vor reusi lii nici un caz sA ne invrAjbeascA cu zimmerwal-dienii de stinga (dupa cum la Kiental Radek n u a reusit,desi a incercat, sA ne invrAjbeascA cu Platten sau cu germa-nul de stinga).

ca-i

lei

si

www.dacoromanica.ro

274 v. I. LENIN

Pina cind Radek & Co. ne vor raspunde in numarul ur-mator al ziarului Gazeta Robotnicza", iar noi, la rindulnostru, le vom da replica intr-o alta culegere (insist catego-ric asupra clauzei c intelegerile se incheie pentru fiecare cu-legere in parte), va trece destul timp.

$i in tot acest timp, daca vorn proceda astfel, mirsavatentativa a lui Radek Ez Co. din Gazeta Robotnicza" nuva reu,si s ne invrajbeasca cu cei de stinga.

Iata de ce am spus i repet ca pentru nimic in lume nuvoi accepta acum nici s colaborez la Kommunist", nicis'a acord egalitate de drepturi japonezei, nici in genere

figurez alaturi de Radek in culegerea noastra,deoarece sint convins cal aceasta va duce inevitabil laun conflict cu cei de stinga.

Daca scoatem nr. 3 al revistei Kommunist", atunciRadek, si Bronski, si Panneckoek (si publicul larg) se vorastepta i vor .fi in drept sa se astepte la conti-nuarea aparioei ei, se vor astepta si vor fi in dreptsa. se astepte la acordarea unui minim de garantii co-laboratorilor, in sfirsit vor fi in drept (si aceasta este de-osebit de important) sa se simta ofensati i sa se amestecein caz c. vom raspunde aici la infamiile ziarului Ga-zeta Robotnicza". Aceasta va insemna sa deschidem largportile intrigii.

Atunci Radek & Co. vor reusi la sigur sa ne invraj-beasca cu zimmerwaldienii de stinga, caci Panneckoek, de

va avea tot dreptul s spuna : nu la un astfel deKornrnunist" am inteles eu s colaborez, nu vreau ca Ga-zeta Robotnicza" sa fie atacata" (noi ne vom apara, darel va spune ca atacam : d-ta stii doar cum se fac asemenealucruri).

Radek & Co. vor fi atunci in drept sa adreseze oricescrisoare publicului, atit in limba rusa, cit §i in limbagermana ; ei vor fi in drept s. spuna : revista Kommu-nist" a fost de fapt (si acest lucru nu poate fi tagaduit) unorgan comun al vostru Panneckoek ± Radek + Bronski,iar voi ofensati" in coloanele ei pe cei de la Ga-zeta Robotnicza", incepeci s. scindati stinga etc. etc.

si

sd

Odd,

www.dacoromanica.ro

CAntE. A. G. SLEAPNII(OV. 17 IUN1E 016 275

(cum a i spus, de altfel, la Kiental ; te rog sa retii ea el ai folosit aceasta strategie la Kiental).Iar in fata tuturor social-democratilor de stinga vina va

fi a noastra. ! ! Noi ne-am lasat invrajbiti cu elementele destinga, noi ne-am lasat prin§i in capcana lui Tyszka. Iataunde ar duce aparitia in continuare a revistei Kommunist",iatk de ce refuz sii colaborez la ea.

Dimpotriva, repet, daca-i raspundern ziarului Ga-zeta Robotnicza", daca ii raspundem lui Buharin sau alt-cuiva intr-o alta culegere, intr-o culegere n o u a, faraPanneckoek, f a ra Radek §i Bronski, asta nu priveftecitu,si de putin stinga zimmerwaldiana §i ea nu aredreptul nici sà intervina, nici sa se simta ofensata.Radek nu se poate plinge" nici lui Panneckoek i nicigermanilor c. Sbornik <6otial-Demokrata»" a raspuns zia-rului Gazeta Robotnicza".

La aceasta se mai adauga aici i problema defetismului,despre care se poate spune acela lucru.

Apoi se pune §i problema fractiunii Ciheidze. Acelafilucru. Este una dintre problemele pe carele-a speculat Gazeta Robotnicza".

Daca japoneza nu este rau intentionata", ea nu poaterefuza incheierea unui acord pentru editarea unei singureculegeri (Jdra Radek §i ceilalti) cu specificarea ca sintemde acord sa publicam cu titlu de material de discutie arti-cole scrise de japonezi c I de Buharin. Sintem deacord §i cu publicarea acestor articole intr-o broura, se-parata (daca a§a va dori Buharin, care in acest caz imi vaputea cunoa§te dinainte tonul", in privinta earuia §i-a ex-primat unele temeri). Atunci controversele cu Buharin vorputea fi separate de munca comuna cu Buharin.

Articolele mele §i ale lui Grigori despre defetism, despreautodeterminare, despre ticloia ziarului Gazeta Robotnicza", despre Ciheidze, despre autoaparare" etc., artico-lele d-tale despre comitetele pentru industria de razboi" etc.,cele ale lui Varin, Safarov (la aceasta culegere nu vomputea accepta colaborarea unor autori straini) etc. i oricef e 1 de materiale semnate de Buharin i de japonezi iata

c

www.dacoromanica.ro

16 V. I. t. tiv

planul pentru un acord cu privire la editarea unei singureculegeri.

Daca japoneza nu este rau intentionata, ea nu poate sarespinga un asemenea plan.

Nu se poate insista asupra editarii in continuare a revisteiKornmunist" din moment ce ea s-a destrimat ; e absurda

ridicola incercarea de a ma trage cu de-a sila la Kommu-nist", ea nu va

Daca insa japoneza nu va fi de acord cu editarea uneiculegeri speciale, inseamna ca e rau intencionata sau(ceea ce in cazul de fata e tot una) politica ei duce laintrigi mirsave.

Si atunci vom scoate singuni Sbornik .So/ial-Demo-crata.".

Cu o calda stringere de mina, al d-tale, Lenin

Trimisi din Zürich(Oslo)la Christiania

Publicatii pentru prima oath' in 1919,in revista

Proletarskaia Revoliutiie nr. 7

245



Ei, acum cred ca pina i Aleksandr 320 s-a convins c cuI. * et Co. nu ne vom putea intelege.

Propun(1) sa adoptam o hotarire cu privire la scoaterea unei

culegeri a noastre (Sb.S.D.) ;(2) sa intocmim imediat lista de articole ;(3) sa invitam pe Buh. Jur. + A. M.** + Saf. 4

Varin sa" colaboreze la aceasta culegere. Culesul textuluiinceapa imediat.

Salutari. Lenin

Scrisa intre 17 si 25 ionic 1916 Se tipiireste pentrx prima oari,Expediatii din Zurich la Berna dupii manuscris

* G. L. Peatakov. Nota red.** A. M. Kollontai. lslota red.

sa

sireuti.

ca

www.dacoromanica.ro

CAME G. E. ZINOVIEV. IUNIE 1916 277

246


(1) Noi ii scricm lui Grisa sa ceara tipografului s scoataseparat o parte din Sbornik Asta ar fi otreaba buna. In aceasta parte am putea include articolecare sa mearga din punctul de vedere al cenzurii (franccze).Scrie-i si d-ta in acelasi sens.

(2) La intrebarea lui Radek de ceNu cumva s-a produs ruptura" cu Buharin, S. te ascunzi in spa-pregatesc nu trebuie sa. dam nici tin ras- tele lui Iuri in pro-

si ef o puns. Trebuie sã ne intelegem mai blema autodetermi-culegere ? ntii ce sa-i spunem. Ai cumva o lath e pur 6 simplu

copie dupa scrisoarea redactiei O.C. o ticalosie(de la sfirsitul anului 1915, catreBuharin et Co.) ? 321

(3) Din Rusia (de la Biroul C.C.) ni se scrie ca Buharinet Co. incearca sa stabileasca legaturi proprzi cuComitetul din Petersburg, peste capul Biroului 322 Cum itiplace ? Va sa zica ei nu numai ca-1 informeaza" pe Radek,asa cum imi scrii d-ta, ci fac ceva mult mai eau.

(4) De la Neue Zeit" ni se scrie ca freie Exemplare *sint interzise. Am sa ma abonez pe un trimestru.

(5) Ce teme ti-ai ales pentru numarul consacrat N.B.Rusiei ?(6) Astept sa-mi raspunzi p re c is cite materiale avem

in prezent pentru Sbornik «Soital-Demokrata>".(7) Sint intrigat de faptul ca, in scrisorile lor, Grisa

Vann pomenesc de Kommunist", si nu de Sbornik .So-tial-Demokrata»" !

(8) Ce-i cu articolul Bruderorgan" ** din Berner Tag-wacht" ?

Trimite-mi-1 ! !

Scrisg dupg 20 iunie 1916

Salutari. Lenin

Se tipiirerte pentru prima oaril,Expediatii din Zarich dupä manuscri,

exemplare gratnite. Nota trad.A,* Un organ de presi fame. Nota trad.

.S.D..".

1

si

+

www.dacoromanica.ro

278 V. I. LENIN

247

CATRE S. N. RAVICI

Draga toy. Olga,Inessa are mare nevoie de un pasaport.Te rugam starui-

tor sa te duci cu scrisoarea alaturata la Guilbeaux (directeurde Demain", 28 rue du Marche, primeste vinerea intre2 si 4 ; ar fi, poate, mai bine sa-i ceri printr-o carte postalls. te primeasca).

Bineinteles ca nici lui, nici altcuiva nu trebuie sa-i spuipcntru cine e pasaportul.

Am examinat chestiunea sub toate aspectele si am ajunsla concluzia ca o intrevedere cu el e de preferat unei scri-sori. Sper ca nu va va fi prea greu, d-tale sau lui V. K., sIindepliniti aceasta rugarninte !

N-aveti cumva la bibliotec cartea : I. Delevslei (asa,pare-mi-se, ii zice) Contradictiile de clasa in rindurile pro-lctariatului contemporan" sau cam at ceva?

Daca n-o aveti la biblioteca, poate stii cine dintre C1.1110SclIcl o are (si care este tidul exact al cartii) ?

Cu cele mai calde urri de bine pentru amindoi.Nadia va transmite salutari.

Scrisd la 27 ionic 1914Expediata din Ziirich la Geneoa

Publicata pentru prima oard in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

Al d-tale, Lenin

Se tiparcite dupii manuscris

248

CATRE Z. I. LILINA

Draga Zina,Am vazut in Berner Tagwacht" 323 §i am auzit de la

diverse persoane ca referatul d-tale de la Olten a placutloarte mult. Ich gratuliere !* N-ai fi dispusa sai scrii cevape aceeasi tema, rezumind pe scurt ideile esentiale pentru

* rcflcitarile melt ! Nola trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE M. N. POKROVSKI. 2 IULIE 1916 279

culegerea noastra Sbornik «Scrcial-Demokrata»" ? %Itemintr-o situatie extrem de dificila : nu ne-am calculat dincapul locului dimensiunile articolelor, ne-am intins" pestemasura, n-am stiut sa ne restringem", iar acurn ne aflamin perspectiva unui torn arhivoluminos, foarte putin potri-vit pentru propaganda pe care o ducern din strainatate.

Scrie-mi in citeva rinduri despre tema d-tale si, daca aiputea, fara a-i tirbi continutul, s'a o rezumi in 4-5 pa-gini de format mare din cel folosit de noi (II ai in corecturi§i cred ca nu-ti va fi prea greu s51 calculezi exact).

Astept raspunsul d-tale.Beste Grüsse si salutari lui Stepka, care trebuie sa fi cres-

cut atit de mult, Inch n-am sa-I mai pot salta pIna latavan !

Scrisii dopa 27 iunie 1916Expediata din Zurich

la liertenstein (Iflvetia)Publicatii pentru prima oara in 1929,in revista Krasnala Letoms" nr. 4

249

Se tipareste dupli manuscris


2. VII. 1916Stimate M. N.,

trimit astazi manuscrisul * In banderola, recomandat.Intregul material, planul si o mare parte din lucrare eraudeja definitiv elaborate, conform planului indicat, care pre-vede 5 coli (200 de pagini de manuscris), asa ca mi-a fostabsolut imposibil sa mai comprirn o data expunerea in asafel ca sa incapa in 3 coli. A§ regreta profund daca lucrareanu va fi editata ! Nu s-ar putea sa interven4i cel pucin caIn cazul acesta lucrarea sa fie publicata in revista aceluiasieditor ? ** Nu stiu cum se face ca.' schimbul de scrisori dintre

* Este vorba de manuscrisul lucr5rii lui V. I. Lenin Imperialismul, stadiulcel mai Malt al capitalismului" (vezi Opere complete, vol. 27, Bucurqti, Editura po-litica', 1964, ed. a doua, p. 307-432). Nota red.

** Este vorba de revista Letopis", pe care o edita A. M. Gorki. Nota red.

VI

www.dacoromanica.ro

280 V. I. LENIN

mine si el s-a intrerupt, din pacate... at priveste numele au-torului, a prefera, desigur, pseudonimul meu obisnuit. Dacanu convine, propun altul : N. Lenivtin. Puteti s. alegeci,daca vreti, oricare altul. Rog insistent ca notele de subsolsa fie lasate ; din nr. 101 324 yeti vedea ca Ant deosebit deimportante pentru mine ; si apoi in Rusia citesc doar i stu-dentii etc., care au nevoie de indicatii bibliografice. Am alesdinadins un sistem extrem de economicos (in ceea ce privestespatiul, hirtia). Sapte pagini de manuscris culese cu petit facaproximativ doua pagini de tipar. Rog foarte mult ca notelesa fie lasate sau sa se intervina pe linga editor sa le lase.In privinta titlului : daca titlul pus de mine nu convine edi-turii, daca e de dorit sa fie evitat cuvintul imperialism.atunci puneti : Particularitatile fundamentale ale capitalis-mului contemporan". (Subtitlul Expunere populara" esteabsolut necesar, deoarece o serie de teme importante au fostexpuse intr-o forma corespunzatoare acestui caracter al lu-crarii.) Prima fila, continind enumerarea capitolelor, dintrecare unele Ant intitulate intr-un fel, poate, nu tocmai con-venabil din punctul de vedere al rigorilor cenzurii, o trimitpentru dv. : daca socotiti c e mai bine si mai sigur s-onevi la dv., nu o trimiteti mai departe. Mi-ar face in genereo placere deosebita dac i una i alta ar putea fi publicate

revista aceluiasi editor ; daca nu vedeti n asta mci un in-convenient, scrieti-i in acest sens, v-as fi foarte recunoscator.Cu o calda stringere de mn i cu salutari cordiale,

al dv., V. Ulianov

P. S. Mi-am dat toata osteneala s ma conformez rigo-rilor" cenzurii ; mi-e nespus de greu s-o fac, mi dau seamaca de aici au rezultat o multime de asperitati. Dar n-aice-i face !

Expedian din Zurichla Sceaux (Seine)

Publican pentru prima oan in 1932,in editia a 2-a a Operelor

V. I. Lenin, vol. XXIXSe tipiireyte &spa' manuscrisIi

ti-

in

www.dacoromanica.ro

Adresse des Absenders.-TexP.Adresse de rexpediteur -Texte.Indirizzo del mittente. Testo:.

/4".-sarziespasersmalapa.......

22;;;;; -/y/6..47-Q

crs..SL7A.fr-eaow4s,

xce_L'64',P47. Ore,

(a gccd-sor

,52-`occ,,,eide .grjve- a-d-cawe-r.;, 4..24

Les- .f trafir.r-lve.f

"frOCerl.44w4.0 oefp.feirr c.Vta-.7

Postkarte.CaPIr,Ig=1.:'0 Catalinare;!1.14 SCHWEIZ SUISS

Scrisoarea lui V. I , Lenin clue M. N. Pokrovski 2 iulie 1916

d

=4'e-e - -

e-Agsat-o-c V-04,4-`4

e.13/9.a..,...,f,_,,,v-.5-6.rAy.kt.c4;

/7'& fre.1

t.et-crd:G.o . ie-

e

OAr--4

,5%41-tf& ibre/".

zu_

SSS ,frer vv WW-V

Vret,

Zurich 1'uJ I

A42 363

if.3y,oposorvq..

Ig-g-0 .47

-r0e0 C.,'Cr-c-WiZ

crot.h,o

Aez,,3.45.

frz cere.g_

ef . . . . <C41.44.

See,/..."-Ce7.9.,-,2(- :Z.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 4 IULIE 1916 283

250

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,In sfirsit, 1-am prins pe Platten : el spune c nu-i nici

o speranta, Guilbeaux (dupa o serie de incercari i cau-tari) spune Olgai acelasi lucru. Nadia zice c. nici unuldintre pasapoartele ei nu e bun. Inseamna." ca nu mai raminealtceva decit ca d-ta s scrii Olgai etc. i s. cauti unul rusesc.

0 cetateana poloneza i-a spus ieri Nadiei c consulatulgerman nu mai da vize nimanui. Trista situatie !

Ai ultat sa-mi trimiti : (1) rezolutia Comitetului organi-zatiilor din strainatate cu privire la ziarul polonez (Ga-zeta Robotnicza" *), (2) scrisoarea lui Grisa despre situatiadin Paris, despre discursul lui Brizon 325 etc. etc. etc.

Salutations amicales. Lenin

ScrisiiExpediatd

la 4 iulieZurich

1916la Berns,

Se tipiireite pentru prima uard,din dupii manuscris

251

CA TRE G. E. ZINOV1EV

Mi-a placut mult planul d-tale de culegere 326. Zau ca facesa dam 7, 000 de franci (va fi i oarecare venit, care va ra-mine insa la noi, §i nu in buzunarul unor chiaburi), ca sa nune mai certam i s ne macinam nervii cu niste tipi scirbosi.Pe de alta parte, dupa ce le vom servi o asemenea lectie,acestia se vor curninti, zau asa !

Sint intru totul de acord cu d-ta ca lui Buharin (si luiIuri) trebuie sa le propunem oficial sa ne dea un articolin problema autodeterminarii, pe care noi ii vom publica larubrica Discutii". N-ai vrea sal le scrii d-ta ? Eu sint acumatit de pornit impotriva lui Buharin, ca nu pot sa-i scriu.

* Vezi y. I. Lenin. Opere complctc, vol. 27, Bucurclti, Editura politia, 1964,ed a dnu3.76 213-216. Plot,: red.

www.dacoromanica.ro

284 V. I. LENIN

Scrie-le imediat. Iar pe Buharin sa-1 rogi sa scrie i despreHoglund i despre greva din Norvegia.

Dar trebuie fixate cit mai riguros dimensiunile, atit pcn-tru altii cit 1i pentru d-ta. Neaparat ! !

Sint, de asernenea, intru totul de acord c trebuie publi-cate tezele lui Radek.

Eu as vrea s scriu despre autodeterminare desprcJunius i despre defetism (+ imperialism si oportunism",precurn i despre fractiunea Ciheidze).

Articolul lui Varin trebuie cerut imediat. N-ar fi nimeritcomanzi si unul despre Irlanda ? Cred c da !

Ar trebui s comandam cite ceva lui Jon i lui Tinski(acestuia, conditionat) : trebuie incurajat tineretul.

Despre grupul Die Internationale" ar fi mai bine sapublicam 3-4 articole mici, insotite de o scurta intro-ducere din partea redactiei 327,

Sa ne intelegem asupra dimensiunilor.Multe salutari.

Lenin

Scrisili la 4 iulie 1916Expediatii din Zurich

la Hertenstein (Elve0a)

Se tipiireste pentru prima carii,dupa manuscris

252

CATRE I. F. ARMAND

Draga prietend,Pasapoartele Nadiei 328 nu sint bune. (Cu sanatatea flU

prea sta bine, dar e timpul urit si nu se poate pleca inmunti.) Imi ceri un sfat in privinta lui Graber. Dupa mine,nu trebuie s. ne intelegem cu el nici asupra componentei re-dactiei i nici asupra publicarii obligatorii a articolelornoastre (dupa ce ne-a pacalit cum ne-a pacalit in 1915 329),eaci ar insemna sa ne facem de ris, pretindu-ne la rolul unoreroi de comedic. Eu socot ca, fara o experienta de multe lunide colaborare (din partea d-tale sau a lui Abramovici sau a

sa-i

www.dacoromanica.ro

CAT/11 I. P. ARMAIsID. 14 ItTLIE 1916 285

amindurora permanent si a unuia dintre ei din andin and), nici nu poate fi vorba de o irgelegere trainica.Acum trebuie sa masori" de 7 on i sa tai" o data.

Scrisorile catre prizonieri cu formularele de ancheta n-auajuns la destinatie. Eu i-am scris lui Malinovski,

un chestionar at se poate de simplu : domiciliul ; ocu-patia ; virsta ; situavia sociala ; atitudinea faca de razboietc. N-am primit raspuns : e clar ca cenzura nu Iasi satreaca astfel de scrisori. Transmite-i lui Popov salutari dinpartea mea si a Nadiei. Nu i-ai putea trimite, direct sauprin icineva, ceva pesmeti etc. ?

Multe salutari.Lenin

Scrisl la 7 iulie 1916 Se tipiireste pentru prima oara,Expediata din Zarich la Berna dupl manuscris

253

CATRE I. F. ARMAND

Draga prietena,Cartea pe care trebuie s scriu dedicaçia (scumpului to-

varas Volodea", nu-i asa ?) a ramas aici, si eu nu mai stiuunde am pus adresa. Sa-ti trimit d-tale cartea ? Sau poateimi comunici adresa ? Tot astept sa-mi trimici rezoluciaC.O.S. si scrisoarea lui Grisa despre Brizon, dar vad ca nuprimesc nimic. Nadia hi transmite salutari. Nu 1i-a scris intot timpul acesta, fiindca nu s-a simtit bine ; a cam neglijatboala.

Scris4 la 14 iulie 1916Expediatl din Ziirich/a Flertenstein (Elvetia)

Best greetings !Your W. U . *

Se tipiireste pentru prima oaraclupi manuscris

* Multe saluedri. Al d-tale, V. U. Nota trad.

trimin-du-i

www.dacoromanica.ro

286 V. I. LENIN

254


14. VII. 1916Stimate IV1. N.,G. Z. mi scrie ca. a primit de la dv. o telegrama prin careinstiintati cà manuscrisul lui a ajuns cu bine. Sint foarte

ingrijorat de soarta manuscrisului meu, pe care 1-am trimisrecomandat acum vreo doua saptamini *. V rog si-miconfirmati printr-o carte postala primirea lui cind và vasosi. Apropo : la p. 147 am scris Owen in loc de Owens.V-as famine indatorat daca ati face cuvenita rectificare.

Cu o stringere de mina si cu multumiri anticipate,al dv., Lenin

Expediatis din Zurichla Sceaux (Seine)

Publicatil pentru prima oarilin 1956', in revista

Voprosi Istorii KPSS" nr. 4

255


CATRE I. F. ARMAND

InesseiDraga prietena,In privinta transcrierii, ne vom informa.In privinta lui Guilbeaux, nu stiu ce sa-ti spun. Nu mi-e

clar planul : cine face parte din redactie ? (Guilbeaux ? ?)Guilbeaux e foarte slab si o sa strice totul (ma temeu !)...

* Manuscrisul cgrtii lui Lenin Imperialismul. stadiul cel mai bah al capita-lismului" fusese recinut de cenzura franceza. Nota red.

11

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 21 TIME 1916 287

Ce a§ putea avea impotriva publicarii articolului d-taleculegere ? 330 Nu pot fi decit pentru.

Multe salutari. Lenin

P. S. E tare curios ca. Radek nu-ti raspunde. Nu pricepde ce.

Lur Grrgori i raspunde, nu-i a§a ?

Scrisii la 20 iulie 1916ExPediata din Zurich


Se tipareite pentru prima oara,dupa manuscris

256


.Ti-am trimis cartea lui Renner indata ce am primit-o:Am la noi e prost de tot : po§ta nu vine decit pe magarup§i numai o data pe zi. In caz de extrema nevoie, telegrafia-za-mi (Tschudiwiese, Flums) sau telefoneaza-mi (tel. 2. 26),dar nu §tiu Inca' daca asta nu costa prea scump.

De la Pokrovski n-am nici o §tire i sint foarte ingrijorat.Aveti acolo culegerea Sub vechiul steag" ? 331 Daca nu,

v-o trimit ca s-o citii daca va obligati toti trei 332 s. mi-orestituiti peste 6 zile.

Eu m apuc s scriu articolele. Ati trimis ceva la culesce anume ? Intelegeti-va cu tipografia sa-mi trimita i m e-dia t un rind de corecturi. Trimite-mi lista articolelor. Sa-lutari la toata lumea din partea noastra, a arnindurora.

Lenin

P. S. Trimite-mi extrasele mai interesante din Hambur-ger Echo" §i din Arbeiter-Zeitung" ; aici stau prost cuziarele.

Scrisa la 21 iulie 1916Expediata din Flums

la Hertenstein (Elve;ia)

Se tiparege eentru prima oara,dupa manuscris

in

www.dacoromanica.ro

288 V. I. LENIN

257


Ii trimit manuscrisele impreuna cu observatiile la artico-lul d-tale (care e nemaipomenit de lung. Im-po-si-bil...) i cuindicarea pasajelor care trebuie scoase din cel al lui Vann(el ne-a dat dreptul s scoatem alineatele nemilitare"consideratiile de ordin general. Socot c ar trebui scurtatmai mult).

0 sa iasa,.pare-se, o culegere arhivoluminoasa. E cevaingrozitor. Nici nu stiu cum sa procedam. Si mai trebuie sascriem despre oportunism (articolul e pe jumatate gata),despre defensism i despre trotkism (inclusiv fractiunea dinDuma P.S.D.) 333.

Calculeaza cit mai repede i cit mai exact cit avem pinaacum.

Taieturile din ziarele italiene ti le-am inapoiat, pare-mi-se.Daca nu, inseamna Ca le-am lasat la Zurich i n-am cum sile recapat inainte de intoarcerea mea.

Despre Buharin et Co. trebuie sa trimitem grupurilor(+ lui Radek ? ?) o scrisoare confidentiala a redactiei O.C.In legatura cu refuzul ei (caci pot.' fi sigur cl astia au si in-ceput sa colporteze"). Sau, poate, sa mai asteptam o sapta-mina ? Iar Radek, daca vrea sa aiba expunerea noastra",sa ti-o trimita intii pe a lor.

Daca Reabovski e Stark 334, trebuie sa asteptam raspunsullui James. Caci au fost banuieli si in privinta lui Stark, si inprivinta lui Miron. (Dupa cum zic Kamenev i Malinovski,Miron aproape a marturisit ca e virit intr-o urita afacerepolitieneasca.)

Salutari. Lenin

P. S. Bine faci ca n-ai incredere in Buharin.Merge alaturata (urechiusa") ? * Rog a mi se restitui.

Serisa dupii 23 iulie 1916Expedutfa din Slums

la Hertenstein (Elveria)

Se tipdreste pentru prima oata,dupa' manuscris

* Nu s-a putut stabfli despre ce e vorba aici. Nota red.

si

+

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 24 IULIE 1916 289

258


Iti trimit culegerea Sub vechiul steag". Dupa ce o vei ficitit (in cel mult 6 zile), te rog s mi-o trimiti pe adresa :

Herrn Ussievitsch (bei Frau Frey) Nelkenstr. 21.Zurich

(mentionind numele i adresa expeditorului).Trimite-mi manuscrisul (cartii) d-tale. Am sa-1 citesc.Ii scriu lui Pokrovski *. Am 2 00 de pagini. Cum le-as

putea trimite intr-o coperta de carte ? Nu pricep : 1) peMrtie foarte subtire ? 2) de un format special ? 3) sa scriupe ambele parti ?

Celor de la Volna" ar trebui, cred, sa' le scriem urma-toarele :

1) prin cineva care pleaca in Rusia rugam s ne scrie,conspirativ (cu cerneala simpatica, intr-o carte), to tu/amanuntit (atitudinea lor fata de Priboi" etc.).

2) I. Kamenev poate fi admis 335.31 N. Suhanov ? noi sintem impotriva (dar daca acest

lucru este necesar din motive banesti sau de alta natura),ar trebui lamurit mai intii daca e admis ca redactor sau incalitate de colaborator.

4) Redactia e in intregime a noastra (ca orientare) sau euna de coalitie ? (daca e de coalitie, trebuie s tim cu cine

pe ce baze anume).5) Promitem sa le dam teme pentru culegeri i brosuri.6) In ceea ce priveste articolul meu despre autodetermi-

nare, sint de acord sa-1 ofer spre a fi publicat n brosura(cu uncle modificari) ; rog sa-mi fixeze de urgenta termenulde predare.

Salutari, Lenin

Poate aveti acolo brosurica in limba germana a Secreta-riatului din strainatate al Comitetului de organizare (si pro-

* Vezi volumul de fala, p. 290. Nota red.

H.

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

N.B.

290 V. I. LENIN

iectul prezentat de ei la Kiental impreuna cu declaratia IuiDan et Co., pe care ei au prescurtat-o" fara rusine ?

Pentru articolul meu am neaparata nevoie denumarul din Lichtstrahlen" in care a aparut articolul luiRadek Selbstbestimmungsrecht der Völker" "7. Nu mi 1-aiputea trimite sau procura ?

Scrisui la 24 iulie 1916Expediatd din Mums


259

Se tipdreste pentru prima oard,dupd manuscris


24. VII. 1916Stimate M. N.,G. Z. rni scrie cã ati prirnit scrisoarea mea, dar nu si

manuscrisul (adica nu-i scrieti ca 1-ati fi primit). L-am tri-mis concomitent cu scrisoarea recomandata, la 2 iulie,banderola, recomandat. Ce-i de facut daca nu primit ?Probabil ca nu aveti posibilitatea sa v interesati de soartalui. Eu o pot face prin intermediul postei, dar asta dureazamult. Sa-1 retranscriu ? (eventual in doua exemplare, dintrecare unul sa fie trirnis prin Suedia, caci asa e mai sigur ?).Manuscrisul rneu nu contine nimic caresa contravin a. ri-gorilor cenzurii, asa ca nu inteleg cum si de ce s-a putut in-timpla una ca asta. Va rog sa-mi scrieti sau sa-mi telegrafiatiirnediat. Multe salutari.

Expediatd din Flums la Sceaux (Seine)Publicatd pentru prima card

in 1958, in revista..Voprosi lstorii KPSS nr. 4

Al dv., V. Ulianov

Se tip,ires!e dupii manuscris

336)

1-4in

www.dacoromanica.ro

CAME G. E. ZINOVIEV. IULIE 1916 201

260

CATRE M. G. THAKAIA * 338

Draga tovarase Miha,Iti multumesc din inima pentru scrisoare. Multe salutari.

iti doresc sanatate i voie buna.

Scris li la 24 iulie 1916Expediatii din Flums (Elve(ia)

la Geneva

261

Al d-tale, V . Ulianov

Se aplireste pentru prima oara,dupli manuscris


/n ceea ce priveste telegrama din Eniseisk "9, trebuie sacri amanunte printr-o scrisoare. Nu putem tipari pe bazade supozitii. Trebuie s insistam sa ne trimita o scrisoare.

Nu stiu daca face sa publicam declaratia (in cazulGrimm). Dar, daca vrern s-o publicarn acum, textul trebuiemodificat, imprimindu-i-se un ton mai aspru.

Iti trimit brosura in limba germana a Comitetului de or-ganizare. Te rog sa mi-o inapoiezi.

Iti trimit articolul meu. Calculeaza exact cit materialavem acum in total, ca s vedem ce facem cu restul.(Daca primesti ceva de la Iuri, va trebui sa-i raspundemlui ; e o adevarata calamitate.)

Articolul lui Safarov nu merge. Cred ca ar trebui sfatuitsa-1 prelucreze pentru presa legala (nu-i de loc greu),pentru Letopis" sau Volna". N-ar fi mai bine sa i-o co-munici verbal daca te vezi cu el curind ?

Cum se trimit materialele la Volna" ? Simplu si directpe adresa lor, sou in banderola recornandat ? Nu cumvate-ai inteles cu ei asupra unui nou pseudonim ?

* Rindu rile de fat5.' au fost acriugate de Lenin la o scrisoare a NadcjdeiKrupskaia. Nota red.

si

www.dacoromanica.ro

V. 1. LENIN

Trimite-mi brosurile legale ale lui Plehanov i Potresov 34°.Am cerut la expeditie lamuriri n legatura cu Die Neue

Zeit",

Scrisa dupri 24 irate 1916Expediatii din Flumsla Hertenstein (Elvetia)

262

Se ripareite pentru prima ooii,dupa' manustis

CATRE I. F. ARMAND

Draga. prietena,Iti restituim scrisorile primite de la Grisa 341 §i de la fran-

cezi. Aceasta din urma dovedeste, spre marea mea satisfac-tie, cà ai avut o influenta puternica asupra francezilorca prezenta d-tale a lasat acolo urme adinci.

In ceea ce-1 priveste pe Guilbeaux, am hotarit sa asteptamdesfasurarea evenimentelor ; de vrerne ce nimeni nu 1-a in-vitat s. intre in redactie", cum de a ajuns totusi redactor ?doar nu s-o fi numit singur ?

Asteptam raspunsul pe care o sa ti-1 dea Graber i larnuri-rile d-tale.

Planul d-tale de a ne aranja notta (!?) nc o gazetutifranceza, in afara de Sentinelle (!?), nu rni-e de loc clar...Hm, hm...

Ia de la Grigori (daca nu le-ai luat Inca) articolul luiJon i pe al meu despre autodeterminare i despre Junius.

Multe salutari. Te sfatuiesc i chiar te rog sâ te tratezi, casa intri in iarna comp/et restabilita. Du-te in sud, lasoare !

Ai La Feuille", Ce qu'il faut dire" si The Call" 342 ?

Ti le pot trimite.

Scrisa la 25 inlie 1916Expediata din Flums

la Hertenstein lvelia)

Salutari. Lenin

Se tipiireste pentru prima narci,dupii manuscris

fit

gi

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. ROLLONTAI. 25 ILILIE 1916 293

263


25. VII. 1916Scumpa A. M.,Din cauza plecarii noastre in munti, pricinuita de boala

raspund cu intirziere la scrisoarea dv. Sint intrutotul de acord cu dv. c sarcina reprezentantului stingii laconsfatuirea cu Huysmans va fi in special aceea de a se in-forma 343. Asta-i mai important ica orice. Principalul enoteze totul p e 1 o c. Sa stringa documente de orice fel ;sa nu uite nici un moment ca e nevoie de o informare corn-plea Singurul mijloc pentru indeplinirea acestor sarcinieste acela de a consemna totul (fie si pe scurt) imediat, peloc, intr-un caiet special. Grimm nu pkaca ; n-a obtinutpasaport. Va fi, asadar, un singur reprezentant al stingii,iar raspunderea lui e cu atit mai mare, caci pentru a puteapromova singur o anumita linie e nevoie de multa hotarire side un Malt nivel de constlinta ; dv. va puteti da mai bineseama daca acest reprezentant poseda asemeneaDaca le are, ar fi bine sa ridice" citeva probleme, respectiv

obtina punerea lor la vot aprobarea celor hotarite laZimmerwald ; idem in ceea ce priveste Kiental ; condam-narea pozitiei social-patriotilor Hyndman & Co. ; Sembat& Co. ; Legien & Co. ; Plehanov & Co. Acelasi lucru sepoate face si sub forma de intrebari. Dv. va puteti da maibine seama daca acest plan este sau nu realizabil.

Confirmati-mi, v rog, in citeva cuvinte primirea acesteicarti postale.

Aleksandr a luat, sper, toate adresele i va cauta s'a." afledaca in America s-a publicat ceva despre stinga zimmerwal-diana ; el trebuie sa-si procure aceste materiale ; s'a." stabi-leasca legatura cu Socialist Propaganda League", precum sicu Socialist Labour Party ; de asemenea, cu InternationalSocialist Review" si cu Appeal to Reason". Daca yeti primiaceasea carte postall veti raspunde, vom mai avea,eventual, posibilitatea s stabilim impreuna ce insarcinarisa-i dam acolo.

Nadiei,

:

52

ml

si-mi

www.dacoromanica.ro

294 V.I.LENIN

Si acum, o rugaminte person ala : n-aveti curnvalumea editurilor ? Eu nu am. Spre a putea cistiga ceva, asvrea sa obtin o traducere sau vreo lucrare in domeniulpedagogiei pentru Nadia (deoarece boala ei face nece-sara o sedere indelungatii in munti, iar asta costa scump).

Salutari de la Nadia. Cu o calda stringere de mina si sin-cere urari de bine,

Expediatil din Flums (Eloctia)la Christiania (Oslo)

Publican's' pentru prnna rarii in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

264

al d-tale, Lenin

Se tiparqte dupli manuscris

CAME G. E. ZINOVIEV

Iti trimit articolul lui Engels 344. Deocamdatii poate saramina la d-ta.

Iti trimit articolul despre brosura lui Junius *. Pe cel con-sacrat problemei autodeterminarii l termin acurn **.

N-ai vrea sa scrii pentru culegere ceva despre con-sfatuirea social-sovinistilor germani i austrieci ? (procesele-verbale pe care mi le-ai trimis).

Cred ca e nevoie de o nota scurta.De ce nu-mi scrii nimic :1) despre Buharin (si despre scrisoarea pe care i-ai

trimis-o) ?2) Idem despre Varin.31 I-ai trimis lui Usievici culegerea Sub vechiul steag" ?

(Trinzite-mi lista articolelor pentru culegerea noasta)4) Despre Voprosi Strahovaniia".5) Despre culegerile editurii Volna". Si scriern (si ce

anume ?) sau sa mai asteptam ?

* Vezi V. I. Lenin. Operc complete, vol. 30, Bucuretti, Editura politics, 1964,ed. a doua, p. 1-16. Nota red.

** Op. cit., p. 17-59.

relatii tn

www.dacoromanica.ro


N-ai cumva Berner Tagwacht" ? Eu nu-1 am. Te-as rugasa-mi trimiti citeva taieturi (despre demisia lui Grimm sicelelalte) 345.

Saluthi. Al d-tale, Lenin

P. S. N-ar fi oare cazul comandam ceva lui Safarovpentru Sbornik oSotial-Demokratah" ?

P. P. S. Ce slab e Guilbeaux n ultirnul numar al revisteiDemain" 346 L-ai citit ?

Scrisd dupd 26 iulie 1916Expediatd din Punts


Se tiparette pentru prima oarci,dopd rnanuscris

265


Am primit manuscrisul.çi trimit Die Neue Zeit" + cele doua carti austriece (am

s. ti le mai cer, dar mai tirziu : ti-oi scrie cind).Lui James * i-am scris 347.Ct priveste colaborarea la o culegere legath, ma tern ca

nu voi avea timpul necesar n acest scop.Trimite-mi lista de articole pentru culegerea noastra

Sbornik «Sotial-Demokrata),".Lui Guilbeaux nu trebuie sa-i comandam nimic : e un

flecar ; ne-ar putea face de rls. Sa mai asteptam.I-ai trimis lui Usievici Sub vechiul steag" ?Fru Alexandra KollontayTuristhotel, Holmenkollen.Kristiania.I-ai scris oficial lui Buharin ca 2i propunem sa publice un

articol la rubrica Discutii" ? 348 Trebuie neaparat sa-i scriioficial i sa pastrezi o copie (pe care sa mi-o trimii mie).Sa-i scrii, bineinteles, pe un ton amabil, aratind ca noi ori-curn raspundem la tezele lui Radek (sa-i dam de inteles ca,daca vrea, poate sa astepte aceasta discutie).

* A. I. Ulianova-Elisarova. Nota red.

sa-i

l

www.dacoromanica.ro

296 V. I. LENIN

N-aveti cumva o coleccie din Nase Slovo" ?Din moment ce Kriegs-Parteitag a fost inlocuit printr-o

Konferenz, nseamn c s-a ajuns la un aranjament cukautskistii.

Ce ai ca esti mereu bolnav in ultimul timp ? S te ducineaparat la Sahli si s respecvi cu strictete toateprescrimiile lui. Aratã Zinei scrisoarea mea.

SCrith in Mrul datei de 30 Mlle1916

Expediata din Flumsla Hertenstein (Elveiia)

266

Salutari. Lenin

Se tiplirege pentru prima carii.dupa 7.7anuscris


Iti trimit Arbeiterpolitik" 349.+ 0 tEetura din Leipziger Volkszeitung". E ceva

foarte amuzant !Traducerea tezelor lui Radek, pe care incii n u am

citit-o. Daca o citesti i o dai la cules, cere s-o culeaga r e -p e d e, caci am nevoie de ea ca s scriu.

Dupa ce ne aranjam pentru sezonul de vara, ma apuc descris.

Am primit articolul lui Aleksandr. Ti-1 trimit zileleacestea.

Aleksandrei Kollontai nu i-am comandat nimic, co-mandi d-ta.

Materialele privitoare la Rusia le poti da direct la cules.Unde sint tezele noastre 399 cu privire la autodeterminare ?

La d-ta ? Trimite-le la cules (confrunfindu-le mai Tian cuversiunea germana). Aici n-are cine sa le transcrie ; treabaasta trebuie facuta acolo.

Buharin, va s zica, nu ti-a raspuns Inca daca acceptacornanda ?

Nu mai ai nevoie de cartile austriece, din moment ce bro-sura e restituita. N-am apucat sa. citesc nici una din ele.

9

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. 2 AUGUST 1916 297

I-am trimis lui Pokrovski brosura mea, n banderola, re-comandat, dar n-am primit nici un raspuns. Sint extrem deingrijorat !

L-am citit pe Lentsch apa de ploaie.

dupii 30 iulie 19MExpediatii din Flums


267

Salutari. Lenin

Se tiplreste pentru Prima oard,dttpei manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,In privinta celor 30 de franci, a zice si facem o incercare

(pentru cel mult 3 numere, si nu mai mult de 100 de franci),dar nti s vedern cum arata foaia lor ; sa ne trimita ei o co-leccie, on s ne informeze mai precis Abramovici.

Trebuie s ncepem cu mai multa prudenta, cit se poatede prudent (sa nu spunem cine, ce, sa nu dam nici un nume),caci ne-am compromite serios de tot daca am Incepe (fIra

masura mai indi de 7 ori) i pe urma am abandona.Ne-am compromite rau de tot !

Salutations amicales.

Serial* la 1 august 1916Expediatii din Flums

Ia Hertenstein (Eloetia)

268

Al d-tale, Lenin

Se tipareste pentru prima oath',&spit manuscris


Trimite-mi cit mai degraba taieturile din Berner Tag-wacht" (n u am nimic si nu stiu ce polemica a avutGrimm cu Platten si cu Miinzenberg) 351 j scrisoarea luiRadek (nu stiu cum se apara Grimm): Fara ele nu pot apre-cia declaratia. (Ea nu va indrzia nici peste citeva zile, darnoi trebuie s cintarim totul cu multa grija.)

Scrisa

o

www.dacoromanica.ro

298 V. T. LENIN

Planul lui Grisa nu e clar. Ii scriem s ne cornunice datemai amanuntite.

Unde-i Sklovski ? Daca e la d-ta, spune-i s ne trimitascrisorile de la prizonieri (trebuie s le vedem, ca s tim cegindesc cititorii si care le sint cerincele).

Am promis oarecum, sub rezerva, ca voi scrie pentru re-vista lui Gnevici, dar mi se pare ca n u voi putea sa macin de cuvint : slut dator fata de cei din Rusia...

Pe Engels ti 1-am trimis. Ivi pot trimite revista Demain"(cu un articol searbad al lui Raffin-Dugens).

Salutari. Lenin

Scrisa la 2 august 1916Expediata din Flums


269

Se tipareite pentru prima onra,dupa manuscris


tcj trimit declaratia. Pacat ca nu mi-ai trimis scrisorilelui Radek. Tot nu stiu cum s-a aparat" Grimm ! ($i nicinu mi-ai trimis toate taieturile.)

Te rog comunici imediat adresa la care ai trimis luiPokrovski cartile.

Am terminat articolul despre autodeterminare ; are 79 depagau

articolul despre imperialism i scindarea socialismu-lui", la care lucrez acum,

articolul dezarmare sau inarmarea poporului ?" (pecare 1-am scris n germana). Aproximativ 25 de pagini.

Unde o sii ncapa toate astea ? Ce-i de facut ? Unde-s co-recturile ?

Zilele acestea Tçi voi scrie despre culegerea din Rusia.N-am nici eu Die Neue Zeit".

Scrisa intre 2 si 11 august 1916Expediata din Flums

la Hertenstein (LIvelia)

Salutari. Lenin

Se ripareite pentru prima oara,dupa mannscris

s5-i10 N.B.,

+

+

www.dacoromanica.ro

CATRE G. L. SKLOVSKI. 5 AUGUST 1916 299

270


Stimate M. N.,Am prirnit cele doua carti postale ale dv., pentru care va

multumesc foarte mult. Vestea nespus de trista a pierderirr-a determinat pe autorul lucrarii in spirit plehanovist pecare o cunoasteti sa recurga la procedeul G. Z. 352 (ah, nerntiiastia ! Numai ei Ant de vina ca s-a pierdut manuscrisulMacar de i-ar bate francezii).

Autorul spera ca yeti reusi s obtineti ca lucrarea sa aparanemutilata, adica tot In 5 coli, caci altfel e pacat de timpulpierdut, de munca depusa, de caracterul armonios al lucrariisi de multe altele. Salutari cordiale.

Scria la 5 august 1916Expediatii din Flums (Elvetia)

la Sceaux (Seine)Pub1icat in intregime pentruprima oara in 1959, in revistaVoprosi /sloth KPSS" nr. 4

Al dv., Lenin

Se tipiireite dupi manuscris

271


Draga G. L.,Nu stiu daca te mai afli la Berna. Raspunde-mi, te rog,

indata ce vei fi primit scrisoarea de fata.1) Am o rugaminte la d-ta ; trebuie sa trimit in coperte

de carte (acolo unde a trimis i Grigori) un manuscris :100 de file (nu pagini, ci file) de marimea celeipe care-ti scriu.

Te rog sa dai la legat doua cb:rci de format corespun-zator ; manuscrisul 11 vei primi peste 5-6 zile. A,c dori

expediez cit mai repede (exemplarul meu s-a pier-dut ! !) si de aceea te rog insistent sa te grabesti, iarcazul and nu-mi poci Indeplini rugarnintea, te rog sa-miraispunzi at mai repede, ca sa pot cauta pe altcineva.

ri

!

www.dacoromanica.ro

300 V. I. LENIN

2) De ce nu-rni scrii nimic in legatura cu actele mele ?Daca nu poti face Mmic (sau daca e prea impovaratorpentru d-ta), scrie-mi, nu te jena. Nu merita sa-ti baticapul cu treaba asta !

3) Ai scos de la Moor exemplarul tiparit al documen-tului in legatura cu cererea lui T.*? Trebgie scosneaparat. Nu uita! Docurnentul trebuie obcinutcu once pret, altfel ticalosul II va pierde !

4) Cum se explica faptul ca de multi§or nu mi-ai maitrimis o dare de seama financiara ? Sau poate s-a adunatatita banet, ca nu-I mai poti numara ?

Salutari la toata lumea, i in prirnul rind Liudei.Al d-talc, Lenin

P. S. Te rog sa ne trirniti scrisorile primite de la prizo-nieri daca nu mai ai nevoie de ele 353 : trebuie doar saurmarirn starea lor de spirit, sa le cunoatem revendicarile,opiniile etc.

Scrisa la 5 august 1916Expediatli din Flums (Elveria,'

la Berna

Publicatti pentru prima oarti in 1929,in Culegeri din Lenin', val. Xl

Se tiparejte dup4I manuscris

272


Stimate redactor,Pierderea de necrezut a unui manuscris perfect incadrat

in certntele cenzurti ra-a alarmat in a§a masura,incit ma tem sa v i spun pe nume.

Tare ma tern c i scrisoarea mea a fost perlustrata.rugam acolo ca, in cazul cind nu va convine pseudonimulmeu obi§nuit (V. Ilin), s puneti : N. Lenivtin. Acurn insatrebuie sa adopt altul : V. I. Ivanovski, s zicem.

sfatuiam, de asemenea (daca va sperie" cumva cu-vintul imperialism"), sa modificati titlul, punind, de pH&Particularitatile capitalismului contemporan".

* Nu s-a putut stabili despre eine e vorba aici. biota red.

Val

Va

www.dacoromanica.ro

CATRE G. L. $KLOVSX.I. AUGUST 19i6 301

Acum consider ca titlul trebuie modificat si mai radical :Noi date economice cu privire la capitalismul contem-poran" sau ceva in acest gen.

Titlurile de capitole trebuie scoase (la trimiterea ma-nuscrisului in Rusia). Poate ca ar fi bine sa le modificam

pe ele ? N-as avea nimic impotriva.rog staruitor sa insistati asupra mentinerii actualului

volum al lucrarii (asa mi-a fost comandata ea). Orice corn-primare va fi in dauna continutului.

(Poate, cel mult, sa renuntam la unele capitole de lasfirsit ? pentru ca apoi s le pot publica in alta parte ?Asta numai in cel mai rau dintre cazurile cele mai rele ! Eusint categoric impotriva oricarei comprimari.)

rog insistent sa nu scoateti notele, caci ele ii aurostul lor (in special nota 101 *), iar bibliografia trebuieindicata, pentru c in Rusia asemenea lucrari intereseazasi pe studenti, precum i pe alti cititori cu nivel similar.

Voi primi cu placere, fireste, modificarile i imbunata-tirile dv. redactionale.

Scrisa intre 5 ft 31 august 1916Expediatd din Flums (Elvelia)

in Frank;Publicatii pentru prima tiara

in 1958, in re sistaVoprosi 1 storii KPSS nr. 4

273




Draga G. L.,Ai uitat sa-mi raspunzi la un singur punct, i anume in

privinta documentului tiparit pe care noi amindoi 1-am dustii minte ? avocatului pentru Moor.

Acest document trebuie recapatat cu orice pret. Nu uitasa treci din cind in cind pe la avocat i sa-1 prinzi" uneoripe Moor, ca sit scoti de la ei acest document.

* Vezi volumul de fa0, p. 280. Nota red.

Va

V.

si

www.dacoromanica.ro

802 V.I.LENti4

$i mai am o ruga'minte : am depus la politia din Bernao cautiune de 100 de franci. N-ai putea interveni prinsecretar, care stiu c. te pretuieste in mod deosebit, caaceasta surna sa fie transferata la Zurich cu acelasi titlu,caci i aici mi se cere s depun o cautiune.

Ce se mai aude ? Toti ai casei int sanatosi ? Multesalutari Liudei, jeniei, Liei, Marusei i sotiei d-tale.


dupa 3 august 19MExpediata din Flurns (Elvelia)

la BernaPublicata pentru prima oath' in 1929,in Culegeri dirt Lenin", voi. XI

al d-tale, Lenin


274


Scumpe tovaras,Nadia va comunica, cu rugamintea de a transmite lui

Marcu "4, adresa gazdei conspirative, parola si cum sa;ink' legatura cu noi.

Odata sosit la Petersburg, sa cberne la el (prin inter-mediul gazdei) pe cineva care cunoaste franceza sau ger-mana si sa-i relateze in amanuntime toate noutatile dinstrainatate despre miscarea stingii, despre Vorbote" nr. 1si 2, despre controversele noastre in jurul dezarmarii (vatrimit articolul meu * ; aratati-i-1 i, fiindca veni vorba,profit de ocazie s va rog sa-mi comunicati unde seafla Nobs) despre Arbeiterpolitik" din Germania.,despre arestarife de acolo, despre Longuet i aderentii luidin Franca, despre arestarea lui Maclean in Anglia i, ngenere, sa relateze cit mai amanuntit tot ce se intimpla inmiscarea stingii si a internationalistilor din Europa siAmerica.

Apoi sa-si ofere (acolo, la Petersburg) serviciile pentrua pleca in acelasi scop la Moscova, Kiev si Odesa (orase

* Grelelile de exprimare vor fi corectate de Nobs.

Scrisii

www.dacoromanica.ro


care fac parte din itinerarul lui) i pentru a transmiteadrese care sa fie folosite in corespondenta cu not.

Instruiti-1 (terneinic) s foloseasca cerneala simpatica,iar in Rusia sä fie cit mai conspirativ : chipurile, eu sintsoldat, plec in Romania ca sa lupt pe front, si gata I

Nu stim inca la ce data ne vom intoarce. Probabilpeste vreo doua saptamini.


Scrisit la inceputul lunii august1926

Expediatel din Flums (Elvetia)la Ziirich

275

Se tipiirete pentru prbnadu/fa manuscris


Propun sa-i trimitem lui luri alaturatul raspuns.(Miezul revendicarilor lui pare a se afla la sfirsitul

§ 2 : fara a putea fi folosit in nici un fel". Dack" aceastainseamna ca nu vrea sa fie criticat de noi in presa acum,el are dreptate.

Dar pe urma ? Daca fractiunea lor se va injghebase va incinge o lupta ?

Dar daca inseamn c vrea s ne jnterziC s scoatemo copie dupa articolul lui i sa-1 aratam membrilor departid, cu asa ceva nu putern fi de acord.

Membrilor de partid nu le vorn ascunde continutul arti-colului.)

Cred ca deocamdata e suficient raspunsul propus demine *. N-are decit sa se faca de ris.

Noi trebuie sa avern articolul lui, ca sa-1 aratarn lutAlcksandr, Biroului i altora. Acest lucru este absolutnecesar.

Aprob textul scrisorii d-tale catre Buharin. Iti propun(nu in termeni ultimativi) o completare 355. E mai bine s-otrimivi deocamdaa in numele d-tale personal ;.. va fi maiputin oficial si mai potrivit cu tonul scrisorn. Sal mar

* Vezi volumul de faci, p. 304-305. Nota red.

oara,

eh

www.dacoromanica.ro

304 V. T. LENIN

chibzuim : scrisoarea catre Buharin e ceva mai putin ur-genta. ca raspunsul pe care trebuie sa-1 dam lui Juni (n-arit mat bine sa asteptam ntii raspunsul lui Iuri la scrisoareanoastra i apoi trimiti lui Buharin scrisoarea

Salutari. Lenin

P. S. Daca n-ai nevoie de hartile tuturor teatrelor derazboi din Le Temps" si Daily Telegraph", taie-letrimite-mi-le.

Scrisd Entre 10 si 20 august 1916Expediatd din Flumsta Hertenstein (Melia)

276

Se tipdrelte pentru prima oard,dupe manuscris

CATRE G. L. PEATAKOV

Stimate tovaras,Dv. pretindeti sa vi se acorde o serie de foarte curioase

privilegii in partici. Este ceva nernaivazut i nemaiauzit,tar daca judeci lucrurile dintr-un punct de vedere cit decit partinic, e si de neconccput ca un colaborator sa ceara,drept conditie ultimativa pentru trimiterea unui articol, caredactia sa invite terte persoane, la alegerea lui, saugaranteze" c raspunsul ei (la un articol al carui continutii e necunoscut !) va fi considerat de colaborator drept to-varasesc" etc.

In interesul muncii insa, consideram ca, cu titlu de ex-ceptie, este indicat sa admitem cererile dv. ultimative,anume :

La punctul 1 invitam i pe tovarasa numita de dv. *sau pe oricare alt tovaras din partidul nostru pe carevett indica.

La punctul 2 tuturor colaboratorilor li se garanteazaintotdeauna fie publicarea articolului fara modificari, dacaaceasta le este dorinta, fie restituirea lui. In aceasta pri-vinta, cererea dv. nu urmareste acordarea unui privilegiu,ci este pur i simplu superflua.

*E. B. Bq. Nota red,

sa-i ?).

ni-1

sad

si

www.dacoromanica.ro


La punctul 3 tot ce putem face e s và trimitem ras-punsul redactiei (sau al unui alt colaborator al nostru) laarticolul dv., raminind sa decideti dv. daca v convine saunu publicarea ambelor articole.

Cu salutari social-democrate

Scoria intre 10 fi 20 august 1916Ervediata din Flums (Elvelia)

in Norvegia

Se tipiirette pentru prima aaril,dupa manuscrit

277


Dragi prieteni,Acum citeva zile v-am cornunicat telegrafic, iar apoi

si prmtr-o scrisoare o adresa, cu rugamintea de a trimiteacolo cartile (cc v-au fost trimise din Berna) 356 Sintemfoarte ingrijorati ca nu primim nici un raspuns.

rugarn s ne comunicati in citeva cuvinte daca atiprirnit cartile si daca le-ati trimis la adresa indicata de noi.

Cu cele mai bune ura"ri,al dv., Lenin

P. S. Aveti n biblioteca Russkie Zapiski" ? 357 Nu avetinevoie de unele numere izolate ?

Scrigi la 18 august 1916Expediata din Flums (Elvelia)

la GenevaPublicata pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenie, vol. XI

278

Se tipareste dupa manuscus


Lecoin nu-i bun de nimic. Nu poate fi publicat.Broutchoux 358 e un anarhist sarac cu duhul. Poate fi

publicat numai Insotit de o nota din partearedactiei. (0 voi scrie eu in corecturq

va

www.dacoromanica.ro

306 V. I. LENIN

Un articol despre mi§carea femeilor (?) trimite-mi ma-nuscrisul. Daca n-o sa mai avem spatiu, va trebui sa-1aminam.

Ivi trimit imperialismul §i dezarmarea *. Pe acesta dinurma sa mi-1 inapoiezi imediat. El trebuie s intre neaparat

culegerea care va aparea la Berna, caci e scris fara a setine seama de prescriptiile cenzurii i e §i foarte urgent(tinerii i altii au incurcat aici lucrurile intr-un hal fleade hal).

Daca vrei s solutionam divergentele semnalate -de d-ta,retrimite-mi at mai curind articolul d-tale i indica precislocurile cu care nu e§ti de acord.

Peroratiile despre epoca" au devenit fraze goale ; ne-audovedit-o Radek i ceilalti. Parca epoca" 1789-1871excludea razboaiele nenationale ?

A vorbi despre apararea patriei" in general este teore-ticqte gre§it. Caci apararea patriei = razboi I n general.Iata miezul problernei.

Articolul despre brosura lui Junius ** nu trebuie s meargala Paris, caci este indisolubil legat de problema autodeterrni-niirii §i a dezarmarii.

Comunica-mi precis ce s-a dat la cules.

P. S. Iti trimit Die Neue Zeit" §i The Call" pentruinessa.

Scrisa inainte de 22din

august 1916Expediatii Flums


279

Salutari. Lenin

Se tipiireite pentru prima card,duptl manuscris


1) Iti trimit articolul lui Tinski cu completari (trebuiespunem ceva, at de putin, in spirit antieserist. Altfel va

fi un articol nesocial-democrat. Nu-s bune nici motto"-urile

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 30, Bucurqti, Editura politicg, 1964,ed. a doua, p. 164-180 si 152-163. Nota red.

** Vezi V. I. Lenin. Brosura lui Junius" (Opere complete, vol. 30, Eucurelti,Editura politicg, 1964, ed. a doua, p. 1-16). Nota rea.

in

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINC:011E1/. AUGUST 1916 807

d-tale). (Alte motto-uri trebuie puse, daca e nevoie deasa ceva.)

2) Asa cum ti-am mai comunicat, pentru culegerile dinRusia am inceput s scriu un articol despre kautskism" 559.

3) Voi cauta sa ma apuc ch mai curind sa scriu raspunsulcatre luri 369.

4) Un tiraj de 1 500 de exemplare e suficient pentruculegeri.

5) In ceea ce priveste culegerea a doua, nu sint de acordsa decidem irnediat. N-am inte1es bine din scrisoarea luiGrisa : 500 de franci hirtia ? 1i scriu chiar azi. Saeptam raspunsul lui. Naiba sa-1 ia ! ! Nuscrie ca lumea ! !

6) Introdu n culegere articolul lui Saf-cik despre frac-tiune (cel consacrat prizonierilor e gata cules i vamerge inde *).

7) In privinta articolului despre miscarea femeilor, ti-ammai scris ca am anumite ndoie1i (trimite aici manuscrisul,avem prea putin spatiu). Iar d-ta, fara sa-mi fi raspuns,scrii : e comandat", desi stii bine ca eu nu 1-am coman-dat ! ! Asta-i neorinduiala. Daca articolul nu e Inca scris,trebuie mai intii si comunici tema, planul i amanunteleapoi sa dai sfaturi sa se scrie.

8) In legatura cu problema nacionala, tare as vrea sareeditez, cu o cornpletare, articolul despre autode-terminare. Crezi ca editura Volna" s-ar apuca de asaceva ? l-ai scris in acest sens ?

9) 0 culegere scoasa de Gnevici ? ? 561 In hmba polonezasau n limba rusa ? ? Trebuie sa aflam despre ce este vorba

vedem cine mai scrie acolo i despre ce anume. Trebuiesa aflam. Ce i-ai scris ?

Salutri. Lenin

10) Propun s. includem in Sbornik" 262 alturata tra-ducere din Tribune".

Scrisa dupii 22 august 1916Expediatii din Flums

la Hertenstein (Elve(ia)

* dup5 el. Nota trad.

Se publica pentru prima oaril,dupii manuscris

si

si s5

www.dacoromanica.ro

Ms LENIN

280


Am primit Voprosi Strahovaniia". Ti-o vom restituimiine sau poimine. Leipziger Volkszeitung" a fost interzissi am ramas fara ziar german. Nu mi-ai putea trimite odata la doua zile (adica de 4 ori pe saptamina) numereledeja citite din Hamburger Echo" ?

(Prin adaugarea unei singure fraze la scrisoarea catreIuri 363 ai denaturat tonul ei, care trebuie s familia ironic.Or, ironia este aici totul, 616 1 voi stringe cu usa in asafel, inch les rieurs seront avec nous *.)

Salu tari. Lenin

P. S. Asteptam scrisori de la Malinovski.

P. P. S. Restituie-mi imediat toate scrisorile dinRusia (acelea pe care ti le-a trimis Nadia).

Scris6 la 23 august 1916Expediatil din Flums

la liertenstein (Elvetia)

281

Se tipiireste pentru prima oar6,dupl manuscris


Nu mi-ai trimis observatiile mele la articolul d-tale ! !

Cum sa m descurc fat-a ele ? ? ? Adevarata pacoste !Trimite-mi-le.Am trimis la tipografie cele doua articole ale mele.Ici trimit observatiile i contraobservatiile d-tale.Eu sint pentru 1 culegere (acum) de 160 pag.Scoatem articolele lui Buharin, Strannik i Broutchoux

scurtam pe al lui Aleksandr.Crezi ca putem publica articolul despre prizonieri ? 364

Nu vor avea ei nepl'aceri de pe urma lui?? (Cf. scrisoarealui Malinovski.)

N-ar fi mai bine sa-1 intrebam pe Malinovski ?

* s4-1 fac de risul lumii. Nota trad.

I

§i-1

www.dacoromanica.ro

CATRE M. M. HARITONOV. 31 AUGUST 1916 309

Trebuie ne gindim !Dine.Sint zguduit de vestea ca RomAnia a declarat razboi ! !

Atentie, focul se intinde ! !

Scrisa intre 27 fi 31 august 1916Expediata din Flums


282

Salutari. Lenin

Se apareste pentru prima oara,dupa manuscris


Draga G. L.,M-a bucurat mult primirea.scrisorii d-tale. Iti multumescpentru scrisorile prizornerilor. Munca cla roade,

mele !Fii bun si expediaza bani la De Tribune", cu ruga-

mtntea s sisteze trimiterea ziarului ! Nu e bun de nimic !Eu n-am facut abonament la el.

Salutari la toti mernbrii familiei.Al d-tale, Lenin

Scrisa inainte de 31 august 1916Expediata din Flums (Elvefia)

la BernaPublicata pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. Xl

283

Se tiOrege dupd manuscris

CATRE M. M. HAR1TONOV

Scumpe tovaras,E posibil sa ne folosim de aceasta plecare, dar trebuiechibzuim mai intii i s aflam in ce masura merita el

incredere atit sub raportul acuratetei, cit si al conspirati-vitatii. Pe Grimm nu-1 putem intreba. Scrieti-mi care esteparerea dv. §i daca la Zurich puteti afla (cu precautie)ceva despre el. Val pot trimite brosura despre imperialism.N-arn idee despre o consfatuire" (Gr. + Radek + ??).

sa

si felici-

sa

www.dacoromanica.ro

810 V. I. LENIN

Aflati cit mai amanuntit tot ce se poate afla i infor-mati-ma.

Articolul pentru Volksrecht" 365 vi-1 voi trimite tot dv.,de indata ce voi afla ca Nobs s-a intors la Zurich. Nobs

scris c pleaca pentru vacanta intr-o localitate situatain apropiere de cea in care stau eu i ca m va vizita, darn-a mai dat apoi nici un semn de viarei. Acum nu stiu undese afla. Nu cumva stiti dv. ?

trimit Ausland-Politik" cu un articol de Semkovski.Nu cumva au aparut in Volksrecht" articolele lui Radek

impotriva dezarmarii ? Daca au aparut, mi puteatrimite aici ? Cine v-a spus ca duminica trebuie sa fiu laZurich ? Sint tare curios sa aflu cine a putut spuneasa ceva ! !

Nu mi-ati putea procura la Zurich un ziar polonezunul bundist din Varsovia cu date (cit mai amanuntite, peraioane) cu privire la alegerile de acolo ? Ma intereseazafoarte mult ! scris lui Bronski, dar n-am primit niciun raspuns. Cu o calda stringere de i cu sincere uraride bine pentru sotia si fetita dv.

Al dv., Lenin

P. S. Nu i-ati raspuns Nadiei la rugamintea ei in lega-tura cu Neues Leben". Daca n-aveti timp, poate ca UsievIciar avea posibilitatea sa se intereseze ? Sau e si el acumfoarte ocupat ?

Scrisa' la 31 august 1916Expediatl din Flums (Elveria)

la Zurich

284

Se tipareite pentrudupa

prima nal%manuscris


Stimate M. N.,Sint de acord cu propunerile dv. M apasa doar gindul

cà va trebui sa taiati din partea de la sfirsit. Nu s-ar putea,in acest caz, sá publicati sfirsitul in revista fara modifi-cati ? i cu o nota din partea redactiei in care sa se specif ice

mi-a

le-ati

§i

I-ammina

VI

www.dacoromanica.ro


acestea sint concluziile care decurg din brosura ? Efoarte dureros ca se ciunteste o lucrare care reprezinta untot unic ! V-as fi extrem de recunoscator daca mi-ati dao mina de ajutor in aceasta privinta. Voi scrie i eu, darscrisoarea mea merge incet i abia peste citeva luni vaajunge la destinatie, clack' va ajunge.

Salutari.Al dv., Ulianov

P. S. Se spune c Potresov intra in editura. Si celebrulbeletrist * a consimtit ! ! Un adevarat scandal, nu ?

Scrisd la 31 august 1916Expediatii din Flurns

Ia Sceaux (Seine)Publicatii pentru prima oarii

in 1958,lstorii

in revistaKPSS'Voprosi nr. 4

285

Se tiptireite dupl. manuscris


1) Degeaba cauti sa-ti acoperi greseala in chestiunea ar-ticolului comandat". Nu se poate ca d-ta sa nu fi intelesca, in prima mea scrisoare (la care nu mi-ai raspuns), mi-amexprimat nu in termeni tari, ci cit se poate de mode-rati o anume nemultumire.

N-am pomenit de lipsa de loialitate ; neorinduiala e, deasemenea, un termen destul de moderat, i nicidecum tare,care include si simpla uitare sau neatentie, ceea ce e de-parte de lipsa de loialitate. De ce s exageram i s. ajun-gem sa vorbim de lipsa de loialitate" ?

Uncle am scris eu, cu mina mea, despre 5 pagini ? Tri-mite-mi s vad i eu, daca Inca nu te-ai convins ca n-ai avutdreptate.

2) In ce priveste articolul lui Franz 366, sintem (atit eucit i Nadia) intru totul de acord cu d-ta ; la prima citirepare mai prost decit la a doua.

3) trimit un concept de scrisoare catre N. I.** N-am* A. M. Gorki. Nota red.

k* Vezi vohimul de favä, p. 320-321. Nota red.

ca

Iti

www.dacoromanica.ro

N. B.

812 V. I. I. ENIN

nimic impotrivä s adaugi o cloth' de politete : trimite-mimodificarile i completarile, daca socotesti c e cazul s.le faci 367.

Scrisii in august 1916Expediatii din Rums

is fiertenstein (Elvetia)

286

Salutari. Lenin

Se tipareite pentru prima oarii.,dupil manuscris


Am citit articolele suedez i norvegian.Ele nu pot fi separate. Trebuie publicate impreuna

numai insotite de un articol al nostru impotriva dezarmarii.Asta schimba planurile.

Ma apuc s scriu (sa refac) acest articol pentru Sbornik,pe care va trebui neaparat marim n aceste limite, re-ducind, pe cit posibil, toate celelalte materiale. Mare prostieaceasta dezarmare, dar incepe sa incurce pe cite unii i inpartidul nostru !

P. S. Cit timp nu s-a hotarit Inca nimic in problema cu-legerii de la Paris, articolul lui Strannik trebuie re;inut,caci daca e sa alegem, e de preferat, fara doar i poate,articolul lui Aleksandr.

S.crisi in august 1916Expediatii din Filmsla fiertenstein (Elveria)

Se tipiireste pentru prima nail,dupii manuscris

287


Articolul lui Buharin nu merge de loc 368 El nu confinenici urma de teorie a statului imperialist". El nu ne oferadecit o serie de date cu privire la cresterea capitalismuluide stat. A umple cu acest material arhilegal o revist d. ilegalaar fi ceva absurd. Articolul trebuie respins (in termeni cit

s6-1

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZUNTOVIEV. AUGUST 1916 Big

se poate de politicosi, promitind tot concursul pentru ti-parirea lui intr-o publicatie legala) *.

Cred tusk' ar trebui s asteptam articolele lui Juni sideocamdata sa nu-i scriem lui Buharin.

Sa mai asteptam si cu scrisoarea catre Buharin in pro-blema fractiunii" lor, altfel va crede ca. a fost refuzat din

motive de fractionism".A pune problema epocii" si a razboiului actual" ca

doua extreme" inseamna a cadea pur i simplu in eclec-tism. Ca si cum sarcina noastra ar fi sa urmam calea demijloc" intre cele doua extreme" ! ! !

Noi trebuie s definim just raportul dintre epoca §irazboiul actual. Ceea ce a i fost facut atit in rezolutii citsi in diferite articole ale mele : actualul razboi im-perialist nu este o exceptie, ci un fenomen tipicin epoca imperialista". Tipic nu inseamna singular]

Fara o justa intelegere a caracterului epocii nu e pos.bilaintelegerea razboiului actual.

Cind se vorbeste astfel despre o epoca, astea nu sint simplefraze, ci lucruri adevarate. Iar citatele d-tale din articolelemele vechi nu spun decit asta. Ele sint juste.

Cind insa unii incep s traga de aici concluzia ca inepoca imperialismului nu p o t fi razboaie nationale", astae curata ineptie, e o vadita eroare istorica, politica si logica(caci orice epoca este un ansamblu de fenomene variate, carepe linga tipic contine intotdeauna i altceva).

Aceasta eroare o repeti i d-ta atunci cind,in observatiile d-tale, scrii :

III In epoca actuala, tarile mici nu pot fi pentru aparareapatriei".

-= vulgarizatoriInexact ! ! Tocmai aceasta este eroarea pe care o fac

Junius, Radek, partizanii lozincii dezarmarii" i ja-ponezii ! I

* In particular, din partea mea, 1-as sfltui pe Buharin s1 schimbe titlul si sIlase numai partea economica , ca'ci cca politica e compict nefinisata, neaprofundatasi lipsita de mice valoare.

cá

II

www.dacoromanica.ro

314 v. I. LENIN

Trebuie spus : ln razboaiele imperialiste,care sint deosebit de tipice pentru epoca imperialist a. con-temporana", nici %arile mici nu pot fi pentru aparareapatriei".

E o deosebire.La aceasta deosebire se reduce toata esenta luptei

impotriva vulgarizatorilor. Si tocmai aceasta esenta nu aiobservat-o d-ta.

Grimm repeta greseala vulgarizatorilor, iar d-ta i cintiin struna, folosind o formulare gresita. Dimpotriva, tocmaiacum este necesar ca (atit n discutii at si in articole)combat= pe vulgarizatori in fata lui Grimm.

Noi nu &intern citusi de putin impotriva apararii pa-triei" in general, nu sintem impotriva razboaielor deaparare" in general. In nici o rezolutie (si in mci unuldintre articolele mele) n-ai si gasesti vreodata o asemeneaabsurditate. Sintem impotriva apararii patriei i mpotrivadefensismului in razboiul imperialist din 1914-1916 si inalte razboaie .imperialiste, care sint tipice pentruepoca imperialista. Dar in epoca imperialista pot fi sirazboaie drepte", de aparare", revolutionare, Ii anume :1) razboaie nationale ; 2) razboaie civile ; 3) razboaie so-

cialiste etr.

Scrisa in august 29.76Expediatil din Flums

la Hertenstein (Elvetia)Publicati pentru prima oara in 1932,

in revista Bolievik" nr. 22Se tipareite dupa rnanuscris

288


Acesta e proiectul de prescurtari al Nadiei 369Am citit a doua oara articolul (dupa ce-1 citisem o data).

Sint categoric impotriva oricaror prescurtari. Ar insemnasa-1 stricam. Un articol de sinteza (cu uncle detalii i referiri

N. B

www.dacoromanica.ro


concrete la participant sau interlocutor) este deosebit de im-portant.

Parerea mea sincera e ca acest articol nu poate fi scurtat.Ce-i de facut deci ?La drept vorbind, nu ne putem descongestiona" cu ade-

varat deck aminind articolul d-tale. Motive le :1) Nu a fost scris pentru aceasta culegere.2) Intra intr-un volum pentru care avem deja contract

de editare ; inseamna deci ca are serioase sanse de aparitie.La saracia noastra ar fi prea mare lux sa-1 tiparim dedoua ori.

3) Principalul si esentialul privind istoria Internatio-nalei" a fost expus de d-ta in articolul pe care 1-ai publicatin Sotial-Demokrat".

4) Culegerea trebuie limitat'd la ( oc) materialele dinRusia + ( (3) problemele de actualitate in discutie, proble-mele controversate, spinoase ale partidului.

5) Daca-1 publicam pe al d-tale, ce facem cu articoluldespre defetism ?

Te rog sa-mi scrii deschis cum privesti aceasta propu-nere : prin prisma considerentelor de ordin practic redac-tional (si care anume) sau prin prisma supararii ?

{In orice caz insa e necesar sl ne continuam discu-tiile in vederea stabilirii unui acord deplin intre noiamindoi.

0 culegere de 160 de pagini alcatuita in conformi-tate cu planul meu ar putea cuprinde arhivalorosul sibogatul material din Rusia + discutia in jurul auto-determinarii (fara articolul lui Iuri *)+ defetismul + Trotki,+ despre Inter- (Ciheidze),

nationalaadica tot ce nu sufer5 aminare.

Ne-ar costa circa 2 500 de franci + 400 Ludmilei(-- tot pentru transport) + circa 500 pentru transport =

* CIci lui Iuri trebuie scriem cii raspuns 3" si s i-1 mai si trimitem t Ist-i 0

www.dacoromanica.ro

316 V.I.LENIN

circa 3 400. Atha mai avem de unde scoate, dar ntciun ban in plus.

Sint de acord sã tipairim un numar din O.C. (4- alte100-200 de franci).

Scrisii 'in august 1916Expediat'd din Plums

Hertenstein (Elvetia)

289

Se tip.irestc pentru prima oarldup'd manuscris


Ei, acum chiar ca. ai luat-o razna ! ! Zu c nu mi-am pututrecine un zimbet. Ai ajuns scrii de arbitraj"... Cre-

orice arbitraj" ar gsi, n oHce caz, ca. a calificadrept netova'raseascr propunerea de a se scoate un articolinseamna' a face imposibill. munca In colegiu.

Din fericire pentru d-ta, nu sintem in arbitraj", Calcite-ar condarnna" fara doar i poate.

La urma urmelor tns, trebuie totusi sa. ne restringem".Am dep4it i continua'm s depa'sim limitele planului initialal culegerii" (materialul din.Rusia discutia in jurul au-todetermidarii). Te rog sa" afli precis si in mod oficial de laBenteli pretul pe coara. Atunci vom putea calcula exactcit putem tipri (eaci ark' bani nu se tipa'reste : nu uitaasta !).

Salueiri. Lenin

Spune-mi dacsa." trebuie sa-ti inapoiez Hamburger Echo".rti trimit articolul lui Aleksandr : 1111 m-apuc sa-1 scurtez !Mai vin apoi articolul suedez i cel norvegian ! ! 371 Ne

facem de ds !Ai dreptate, articolul lui Safarcik trebuie s'a fie publicat.

11 vom publica!Primesti Arbeiterpolitik" ? Eu n-am citit nr. 5, 7 si ur-

matoarele.

Scrisil in august 1916Expediata din Plums

la Hertenstein (Elvoia)

SC tiparcltc imam prerna oajidupii manuscris

=

s5-mide-ma,

+

www.dacoromanica.ro

Glakt G. t. tn.ichtitv. AUGUSt 191t 31.1

290


Nu-i nici un conflict aici : ti s-a nazarit. Aminte§te-ti(sau recite§te) ce ti-am scris eu : nu spun acolo ca votez im-potriva articolului d-tale, ci : scrie-mi deschis" cum pri-ve§ti cutare plan *. D-ta mi-ai scris.

Asta-i tot.Articolul merge deci.Cred c Iuri ne va impaca" i mai bine 372, eaC1 la el

reiese acela§i lucru : in epoca imperialismului" nu poate fivorba de apararea patriei".

In realitate insa: in razboiul imperialist,IIgenerat de epoca apararea patriei este oin§elatorie".

Ceea ce nu-i de loc acela§i lucru.Salutari. Lenin

P. S. N-ar fi timpul sa-i trimitem lui N.I.B. o scrisoarecomuna cu privire la fractiune ? Cred ca este. Dar desprearticolul lui ?

De acord ! Sint pentru tiparirea unui numar din 0.C. !

Scrisa la 6 august 1916Expediaiii din Plums

la Ilertenstein (Elvetia)

Se tipareste pentru prima oara,dupa manuscris

291


1) Iti trimit articolul lui Roland-Holst. Parerea mea e c51nici acesta nu trebuie publicat.

2) Raspunsul catre Buharin 373. Sint de acord cu modifi-Icarile d-tale, dar unsingur lucru mai trebuie adaugat,)§i anume c esentiale sint pentru noi deficientele de ordinprincipial ale articolului.

Fara o astfel de precizare, am face impresia unor oamenicare oscileaza.

* Vezi volumel de fava, p. 314-316. Nota red.

imperiatisnrnlni,

www.dacoromanica.ro

818 V.t.LE.NIN

Daca esti de acord cu acest adaos, trimite scrisoarea (ne-tezind trecerile logice).

Daca nu, vom mai discuta problema.3) Nu gasesc foaia pe care, dupa cum spui, a fi expri-

mat printr-o trasaturi de condei consimtamintul meu lacomanda aceea. Deci greseala e din partea [d-tale] *.

4) Franz a rasa un articol foarte bun, dupà parerea mea,foarte concis. Sint pentru publicarea lui. Ti-I voi trimite.5) Cu culegerea de la Paris nu trebuie sa ne grabim.

calculam exact c e incape (5 coli a 50 000 = 250 000 desemne in total).

6) M-am apucat s scriu raspunsul la articolul lui Iuri.Dar asta-i treaba lunga.

Scrisii la sfirsitul lunit augustinceputul lunii septembrie 1916

Expediatli din Flumsla Hertenstein (Elvetia)

Publicata partial in 1932,in revista Bolsevie nr. 22

Se publica in intregimepentro prima oard

292

Salutari. Lenin

Se tiparette dupa manuscris

CATRE G. E. Z1NOVIEV

1) Iti trimit un articol-manifest al lui Jorj. 11 gasescfoarte nereusit i nici nu stiu macar daca merita sa-1 refa-cern. E vulgar, superficial, bombastic, o imita;ie a stiluluipoporului de jos". Un model de cum nu trebuie scrise arti-colele de popularizare...

Poate i-o spui d-ta cind te vezi cu el ?2) In privinca articolului n problema dezarmarii, am

indoieli. Daca publicam pe suedez pe norvegian n cule-gere, trebuie neaparat sà dam tot a colo i articoluldespre dezarmare. Nu mi-ar lua mult timp ; as reface arti-colul meu 374. Dar o s ncapa ?

In continuare, textul manuscrisului e partial dereriorat. In parantezi se dicuvintul reconstituit dupi sens. Nota red,

siSa

i

www.dacoromanica.ro

N.B.

CAME G. E. ZINOVIEV. AUGUST 1916 319

Trebuie s ne decidem. Raspunde-mi.calculam Inca o data cu cit se va mai umfla culegerea

noastra, i asa destul de umflata.3) Raspunsul catre Buharin. Si in privinta lui trebuie

ne decidem. Daca nu vrei s spunem c esenpiale sintdivergentele de ordin principial, consimt s modifici in asafel, inch sa reiasa ca motivele (nepublicarii) sint de douiifeluri : ( ) de ordin tehnic i financiar

(p) de ordin principial.Trimite-rni o varianta in sensul acesta (nu uita sa

faci o mai buna legatura logica intre cele douà parti ale scri-sorii) i hai sa decidem cit mai repede. Ai in vedere, desigur,ca raspunsul nostru catre Buharin are o importanta de-osebita trebuie sa-1 chibzuim temeinic i s pastram ocopie dupa el.

4) Trebuie sa hotarim in privinta culegerii de la Paris :continutul i numarul de coli.

Daa. 2 000 de exemplare a cite 5 coli (= 10 000 de coli)costa 500 de franci, atunci 1 500 de exemplare (nu-i nevoiede mai multe) se pot edita in cite 62/3 coll.

x 50 000330 000 de semne

Probabil, mai putin de 330 000, circa 300000 ?Nu-i asa ?Mai ramine de vazut daca cei de la Paris vor accepta

o publicatie ilegala, daca vor consimti s-o tipareasca clan-destin.

Asta-i foarte important ! Iar Grisa nu se grabeste sii nedea un raspuns comp 1e t11!

Dupa ce vom fi lamurit toate aceste lucruri, vom intocmio lista de materiale pentru Paris.

(Cred ca articolul lui Jun i raspunsul nostru catre eln u pot fi puse la socoteala, pentru ca 1) raspunsul inca nue scris ; 2) nu se stie daca maiestatea sa negustoreasca vabinevoi s consimta la tiparire.)

sa

a

3i

www.dacoromanica.ro

320 V. I. LENIN

5) Ma' apuc de tezele lui Radek 376 (sa le revad), caci nule-am citit inca in corectura.

6) hi restitui completarile la articolul lui Strannik 376 Cene facem cu el ? ?

Scrisii la sfirsitul lunii augustinccputul lunii septembrie 1916

Expediatii din Thermla Hertenstein (Elvetia)

Publicata partial in 1932,in revista Bolievile nr. 22.

Se publia in intregimepentru prima ()aril

293

Salutari. Lenin

Se tipiireite dupa manuicris

CATRE N. I. BUHARIN

Draga tovarase,Din pacate, nu putem publica articolul Contributii la

teoria statului imperialist". Avem atit de multe materialereferitoare la Rusia, incit trebuie s. restringem spatiul rezer-vat altor teme, i nici banii nu ne ajung. Sintem intr-o si-tuatie

Dar nu asta e principalul. Principalul e ca articolul areunele lipsuri.

Titlul nu corespunde continutului. Articolul este alcatuitdin doua parti care nu sint judicios legate intre ele :1) despre stat in general si 2) despre capitalismul de statdezvoltarea lui (in special in Germania). Partea a doua estebun i utila, dar este legala in proportie de 6/10. Te-amsfatui s-o publici, cu foarte mici modificari, intr-una dinculegerile legale (daca nu in Letopis"), si am fi gata safacem tot ce depinde de noi pentru a inlesni publicarea ei.

Prima parte atinge o tema de mare importantadar pacatuieste tocmai prin aceea ca nu face decit atinga.Noi, care scoatem o culegere intr-un an, nu ne putem per-mite sa publicam, intr-o problema teoretica atit de tunda-mentaK un articol insuficient gindit. Lasind la o partepolemica cu Gumplowicz (si pe aceasta ar fi mai bine

principiala,s-o

dificilf.

9i

9.a.

www.dacoromanica.ro

CAME I. F. ARMAND. 15 SEPTEMBRIE 1916 321

s-o prelucrezi i s-o transforrni intr-un al ticol pentrupresa legala), trebuie s semnalam o serie de formulariextrem de inexacte folosite de autor.

Marxismul este teoria sociologica (? ? ?) a statului" ;statul = organizatia generala" (?) a claselor dominante ;citatele din Engels sint intrerupte tocmai in locuritecare prezinta o deosebita importanta atunci cind vor-bim de aceasta problema. Deosebirea dintre marxisti i anar-1146 n problema statului (p. 15-16) e definita intr-o ma-niera incontestabil gre§-itä: daca vrei s discutiaceasta problema, nu trebuie s-o abordezi n felul acesta ;nu se poate s-o pui n felul acesta. Concluzia (subliniata deautor) : social-democratia trebuie sa declare in mod expres

e in principiu ostila puterii de stat" (p. 53) ; I cf. : pro-letariatul Ii creeaza vremelnic o proprie organizatie de stata puterii" (p. 54) (organizatie de stat a puterii" ! ?) e, deasemenea, fie cu desavirsire inexact, fie gresit.

Te sfatuim s prelucrezi i sa transformi intr-un materialcare sa poata aparea legal ( a ) partea relativa la capita-lismul de stat i ( p ) polemica cu Gumplowicz & Co. Restultrebuie lasat sa se mai cristalizeze. Aceastaeste convingerea noastra.

Scrisii la sfiriitul lunii augustinceputul tunii septembrie 1916Expediata din Flums (Elvetia)

la Christian:a (Oslo)Publicatii pentru prima oarli in 1932, Se tiplirette dupit manuscris

in revista Bolgvile nr. 22

294

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Iti trimit manuscrisul. Te rog s mi-1 restitui tot reconzan-

dat: nu-1 am decit intr-un singur exemplar (si foarte curindvoi avea din nou nevoie de el).

Articolul despre dezarmare ti-1 voi trimite zilele acestea ;in momentul de fata nu se afla la mine. Noi pe aici am in-

ed.

www.dacoromanica.ro

322 V. I. LENIN

ceput sa facem cunostinta cu tineretul i regretam sincer canu stapinim perfect nici o limbà. lata unde ne asteapta omunca interesant i rodnica ! Organizarea tineretului pro-greseaz n ntreaga Elvetie. Cu o calda stringere de mina sicu multe urari de bine.

Scrisa la 15 septembrie 1916Expediata din Zarichla Sorenberg (Elvetia)

V . Lenin

Se tipareste pentru prima uara,dug manoscris

295


Sint mereu ocupat cu austriacul si de aceea nu am cindsa-ti raspund la diferitele d-tale intrebari. Deocamdata itipot comunica un singur lucru : sint de acord sa-ti trimitarticolul lui Strannik, dar numai in cazul cind raminem in-telesi c cel al lui Aleksandr se publica integral tot in cule-gerea de la Berna (daca cea de la Paris va esua), i, dacaacest lucru e realizabil, s indeplinim intocmai cele stabilite.

Salutari. Lenin

P. S. Nadia te roaga sa-i trimiti nurnerele din VoprosiStrahovaniia" despre care 1i-a scris.

Scrisa la 15 septembrie 1916Expediata din Zurich

la Hertenstein (Elvelia)

296

Se tipiireste pentru prima oara,dupd mannscris


Lui Buharin i-am scris.Iti trimit un articol ; trebuie publicat tot la Berna, caci

Parisul nu raspunde.Calculeaza, te rog, mai precis (d-ta ai i manuscrisele si

corecturile) c it material ai pentru culegerea de la Berna.

www.dacoromanica.ro

Mkt O. E. 211NOVIEV. SEPTEMMuE 19M

Fire§te Cal nu pot fi mulyumit" de faptul ck" imi marineziatha articolele. Trimite-le irnediat la tipografie, caci chiard-ta m-ai zorit pe rnotiv c5; te preseaza" zecarul ! !

$i unde-s tezele noastre ? * Unde-i corectura lor ?Scoaterea unui numar din Sovial-Demokrat" e o chesti-

une dificil, caci ma" tern s nu intirziem astfel apa-ricia culegerii!!

Cind mi vei restitui Dezarmarea" **, rra voi pronuntadefinitiv in aceasta chestiune. Trebuie sa. stabilim maiprecis ce poate intra in acest numar si n ce rrfasuri arintirzia el aparicia culegerii.

Pentru Voprosi" *** nu scriu nimic deocamdaea. Darpentru culegerea Sub vechiul steag" intenvionez s scriudespre kautskism 377 (apropo : restituie-rni cit mai re-pede brosura despre imperialism, trebuie s5. scot niste ci-tate de acolo).

Salufari. Lenin

P. S. La problernele muncii practice nu prea mi ra'spunzi.

Stria la jumatatea luniiseptembrie 1916

Expediata din Zaricbla Hertenstein (Elvetia)

297

Se tipareste pentru prima oara,dupii manuso is


Iti trimit articolul lui Ribalka : poate tii ceva intura cu acesta ? Ce urm'areste el ?

Restituie-mi articolul.La fel, scrisoarea in care te-arn intrebat despre B.tçi trimit articolul lui Franz (F. asa a cerut sa" fie

semnat).

* Vezi Revolutia socialist5 1i dreptul natiunilor la autodeterminare (Operecomplete, vol. 27, Bucurelti, Editura politick 1964, ed. a doua, p. 260-274).Note red.

** Lozinca .dezarm5rii." (Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura poli-tick 1964, ed. a doua, p. 152-163). Nota red.

*** Revista Voprost Strahovaniie. Note red.

lega-

www.dacoromanica.ro

824 V. f. LENIN

Te sfatuiesc sa-i raspunzi 378 maideocamdata n-ai de ce sa fii atit de

ti trimit articolul lui Avilov.N-ai cumva Arbeiterpolitik" nr.

Scrisii intre 15 septembrie5 octombrie 1916

Expediatd din Zurichla Hertenstein (Elvelia)

298

amanuntit lui Buharin,infuriat.

5, 7 si urm. ?Salutari. Lenin

Se tipiirege pentru prima oard,dupd mannscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,M-am interesat astazi de procesele-verbale ale congreselor

socialiste franceze. Aici nu se gasesc.Te sfatuiesc s trimiti cite o carte postala cu laspuns

platit la bibliotecile de la Geneva si NeuchAtel si la biblio-teca (franceza) de partid din Geneva.

Best greetings.

Scrisil la 26 septembrie 1916Expediatii din Zdrichla Sorenberg (Elveria)

Your * W. Lenin

Se tiplireite pentru prima oard,dugs manuscris

299

CATRE V. M. KASPAROV **

Draga Kasparov,Multe salutari i urari de sanatate. Ingrijeste-te

cuvine i scrie-ne mai des.

Scrisii la 26 septembrie 1916Expediatii din Zdrich la Besna

Publicatd pentru prima card in 1929,in ,,Culegeri din Lenin", vol. XIII

cum se

Al d-tale, Lenin


* Matte salutiri. Al &rale. Nota trad.** Rindurile de facd au fosr adiugate la o scrisoare a Nadeidei Krupskaia.Nota red.

fi

_

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. OCTOMBRIE 1916 326

300

CATRE A. G. SLEAPNIKOV *

Scumpe prieten,Nadia ci-a scris atit de amanuncit 379, 'inch nu mai am ce

adauga. Ici trimit o calda stringere de ni'ina i felicitari pen-tru succesul avut in America si te rog s ne scrii mai des.Daca Belenin vrea sa plece, el trebuie sa fie cu ochii in patru(pericolul e mare) si s pregateasca dt mai bine calatoriilepentru stabilire de legaturi. Asta e ceea ce ne lipseste. Unde-iA. M. ? Salutari.

Al d-talc, Lenin

Scria la 3 octombric 1916 Se tipa'repo pentru prima oara,Expediatii din Zfirich dupii tnamiscris

301


Scumpe prieten,Judednd dupa scrisoarea pe care am primit-o azi de la

Grigori, se pare ca hotarirea lui Belenin cu privire laexcursia" sa e definitiva. Si termenul este foarte scurt ! Or,este neaparat necesar si ne scriem unul altuia si s ajungemla o incelegere : acest lucru este acum extrem de important.De aceea te rog foarte mult s faci tot posibilul ca s te vezipersonal cu Belenin, transmici toate cele ce urmeaza'sa-mi scrii (neaparat !), deschis §i amanuncit, cum stau lu-crurile, adica daca sint sau nu divergence, disensiuni etc.intre noi i Belenin i n ce constau ele (iar in caz afirmativ,cum sa le inlaturam).

Thlaturarea lui James (despre aceasta inlaturare te rogfoarte mult sa nu pomenesti nici un cuvint nimanui n stra-inatate : nu-ci poci inchipui dt de periculoasa e n toateprivincele flecareala din strainatate pe aceste teme i I n

* de fatt au fost aclAugate la o scrisoarc a Nadcjdei Krupskaia.Nota red.

Rlndurilc

saL si

www.dacoromanica.ro

826 V. I. LENIN

legatura cu asemenea evenimente) inlaturarea luiJames face ca situatia s. devina critical i pune iarasi la ordi-nea zilei problema unui plan general de munca.

Dupa convingerea mea, acest plan ar trebui sa cuprincla1) linia teoreticd, 2) sarcinile tactice imediate si 3) sarciniledirect organizatorice.

(1)La primul punct se impune acum nu numai promovareain continuare a liniei (impotriva tarismului etc.) consfintitela noi prin rezolutii i fundamentate in brosura (aceastalinie a fost intru totul confirmata de evenimente, de sci-ziunea din Anglia etc.), ci i curatirea ei de ineptiile aparutein ultima vreme si de confuza negare a democratiei (aiciintra i dezarmarea, i negarea autodeterminarii, i negarea

gresita din punct de vedere teoretic a apararii patrieiin general", si oscilarile in problema rolului i insemnatatiistatului in general etc.).

Ar fi foarte regretabil dacal Belenin n-ar astepta articolulin care eu ii dau o replica lui Kievski (chiar ieri 1-am trimisla transcriere i abia peste citeva zile va fi gata). Ce-i defa:cut ? Nu trebuie s nesocotesti importanta unanimitatii depareri pe plan teoretic : te asigur ca e indispensabila pen-tru munca in vremuri atit de grele. Gindeste-te daca n-ar fiindicat sa aplicam urmatorul plan (sau unul asemanator) ;dupa cite inteleg, sotia lui Belenin nu se afra in America, gacum imi inchipuisem, ci in Spania, pe unde va trece acum,desigur, i Belenin in calatoria sa. Nu s-ar putea aranja tri-miterea de scrisori i manuscrise pe adresa sotiei lui, inSpania ? Atunci poate c i articolul meu, chiar daca 1-astrimite peste o saptamina, i-ar parveni lui Belenin la timp,caci el va sta, desigur, citeva zile in Spania.

Gindeste-te la urmatorul lucru : indiferent de felul cumvom proceda in cazul de fata, ar fi extrem de important saorganizam o corespondenta regulata cu sotia lu Belenin i cuSpania in general. Spania este acum un loc deosebit de im-portant, caci, in comparatie cu Anglia, acolo este totusi maicornod sa lucram decit in aka* parte.

Nu pot insista prea mult asupra importantei unanitaitatiide pareri pe plan teoretic. Adversarii nostri s-au si agatat denegarea lipsita de sens a rolului democratiei (Potresov, in

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. OCTOMBRIE 1916 327

Delo" nr. 1). Bazarov a scrintit-o in Letopis". Bogdanovindruga alte bazaconii, dar tot bazaconii, n Letopis".Acolo avem de-a face cu un bloc extrem de suspect, formatdin machisti si din aderenti ai Comitetului de organizare.Un bloc odios ! Cu greu 1-am putea sparge... S ncercam,poate, un bloc cu machistii impotriva aderentilor Comitetu-lui de organizare ? Nu stiu dad, vom reusi ! ! In politica,Gorki da intotdeauna dovada de lipsa de caracter si se lasainfluentat de sentimente i de dispozitii de moment.

Presa legala din Rusia capata o importanta deosebita ; deaceea i problema liniei juste capata o importanta din ce ince mai mare, caci pe acest teren dusmanilor le este mai usor

ne ;ink' sub focul kr.Cel mai bine ar fi, poate, ca Belenin sa-si aiba baza" in

Spania, s primeasca acolo scrisori i manuscrise de la noi ;am putea continua sohimbul nostru de pareri, schimbul descrisori ; Belenin s-ar putea intoarce acolo curind, dupa oscurta calatorie mai departe (caci primejdia este foarte mare,

pentru .cauza ar fi mult mai bine daca Belenin ar facescurte vinte in citeva orase i apoi s-ar intoarce in Spania,sau acolo unde este acum, sau in tara vecina, pentru a con-solida legaturile etc.).

La punctul doi, cred c principalul este acum s scoatemfoi volante i proclamatii impotriva tarismului, scrise in-tr-un limbaj popular. Te rog s. te informezi asupra posibi-litatii de a organiza editarea kr in Spania. Daca nu sepoate, le vom tipari aici i le vom trimite ; pentru aceastaavem nevoie de irepiwabile legaturi de transport. Ai avutperfecta dreptate spunind c japonezii s-au dovedit a fiabsolut inapti pentru aceasta. Cel mai bine ar fi sa recurgemla serviciile unor straini, cu care am putea sa i corespondamin limba engleza sau in alta limba straina. Nu voi insistaasupra chestiunii transportului, deoarece i d-ta tii i içi daiseama cum stau lucrurile, Nenorocirea e ca n-avem bani, darsper c la Petrograd se va stringe ceva.

In Rusia, principala problema de partid a fost ,si rarnineproblema unitatii". In cele 500-600 de numere ale ziaruluisau, Trotki nici nu ne-a spus clar i raspicat i nici nu si-a

sa

si

www.dacoromanica.ro

328 v. I. LENIN

clarificat siesi cu cine vrea el unitate : unitate cu Ciheidze,Skobelev & Co. ? sau nu ? Se pare ca. si la Petrograd au mairamas unificatori", desi sint foarte slabi (nu ei au editatacolo Rabocie Vedomosti" ?). Se spune ca Makar" e laMoscova si face si el pe impaciuitoristul. Impaciuitorismul siunificatorismul sint extrem de daunatoare pentru partidulmuncitoresc din Rusia, caci inseamna nu numai o idiotie, ci§i pieirea partidului. Caci in fapt unificarea" (sau impa-carea etc.) cu Ciheidze si Skobelev (si de ei, in primul rind,e vorba aici, pentru ca se pretind a fi internationalisti")inseamna unirea" cu Comitetul de organizare si, prin el, cuPotresov & Co., adica in fond inseamna o atitudine de servi-lism fata de social-sovinisti. Daca Trotki & Co. n-au intelesacest lucru, cu atit mai rau pentru ei. Continutul primuluinumar al revistei Delo" si mai ales participarea muncitori-lor la comitetele pentru industria de razboi demonstreaza caasa stau lucrurile.

Nu numai cind ne gindim la alegerile pentru Duma adoua zi dupa incheierea pacii, ci si in general in toate pro-blemele practicii de partid, princzpalul criteriu il constituieacum atitudinea in problema unitatii" cu Ciheidze & Co.Nu ne putem bizui decit pe cei care au inteles cit de insela-toare este ideea unitatii si cit de necesara este ruptura cuaceasta aka, (cu Ciheidze & Co.) in Rusia. Numai asemeneaoameni ar trebui sa recruteze Belenin pentru rolul de con-ducatori.

De altfel si pe plan international sciziunea se inscrie acumla ordinea zilei. Cred ca acum e momentul ca toate elemen-tele conducatoare constiente din rindurile muncitorimii dinRusia sa inteleaga acest lucru si sa adopte o rezolutie in fa-voarea unei rupturi organizatorice cu Internationala a II-asi cu Biroul international al lui Huysmans, Vandervelde &Co., in favoarea crearii unei a HI-a Internationale, neaparatimpotriva kautskistilor din toate t'arile (Ciheidze & Co.,precum si Martov si Akselrod = kautskistii rusi) si neaparatimpreuna cu cei care se situeaza pe pozitia stingii zimmer-waldien.e.

La punctul trei. Punctul cel mai nevralgic il constituieacum §ubrezenia legaturii dintre noi si elementele muncito-

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. SLEAPNIKOV. OCTOMBRIE 1916 829

resti conducatoare din Rusia ! ! Nici un fel de corespon-denta ! ! L-am avut numai pe James, dar acum nu-1 maiavem nici pe el ! ! Asa nu se poate. Fara o corespondentaconspirativa regulata nu e posibila nici editarea de foi vo-lante, nici transportarea lor, nici stabilirea de intelegeri inprivinta proclamatiilor, nici trimiterea proiectelor de procla-matii etc. etc. Aceasta e ceva esential !

In prima sa calatorie, Belenin n-a stabilit (n-a putut, pro-babil, s stabileasca) asemenea legaturi. Pentru numele luidumnezeu, convinge-1 ca este neaparat necesar s le stabi-leasca in a doua sa calatorie ! Neaparat ! ! Numarul lega-turilor stabilite trebuie sa constituie criteriul succesului ime-diat al calatoriei ! ! (Fireste c influenta personala a luiBelenin e si mai importanta, dar el nu va putea raminemulta vreme nicaieri fara a se expune primejdiei §i fara adauna cauzei.) Numarul legaturilor stabilite in fiecare orasconstituie criteriul succesului calatoriei ! !

Cel putin doua treimi din numarul legaturilor in fiecareoras trebuie sa fie stabilite cu elemente conducatoare din rin-durile muncitorilor, adica acesti muncitori sä scrie chiar ei,

invete singuri cum se poarta o corespondenta conspi-rativa (nu zeii fac oalele), iar fiecare dintre ei sa-si prega-teasca 1-2 succesori" pentru eventualitatea unei caderi.Treaba asta nu trebuie incredintata exclusiv intelectualilor./n nici un caz. Este o munca pe care o pot face si trebuies-o faca elementele conducatoare din rindurile muncitorilor.Altminteri nu se poate asigura continuitatea si permanentamuncii ; or, aceasta este principalul.

Cam asta-i tot.In ceea ce priveste literatura legala, adaug c51 ar trebui la-

murit daca Letopis" (in cazul cind nu-i vom putea inlaturape aderentii Comitetului de organizare printr-un bloc cumachistii) va publica articole de-ale mele ? poate curestrictii ? care anume ?

Trebuie aflat mai precis cum stau lucrurile cu Volna".Cit despre mine, trebuie sa-ti spun cal a§ avea nevoie de

o sursa de cistig. Altf el ma' prapadesc, zau asa I E o scumpete

sI

www.dacoromanica.ro

330 V. I. LENIN

grozava §i n-avem din ce trai. Trebuie sco§i cu forta*bani de la editorul revistei Letopis", caruia i-au fost trimisedoua bro§uri ale mele (s'a plateasca ; imediat i cit maimult I). Idem de la Bonci. La fel in privinva traduce-rilor. Daca nu se face ceva pe linia asta, nu voi putearezista ; crede-ma, situatia mea e serioasa, foarte, foarteserioasa.

0 calda stringere de mina. pentru d-ta i mii de urari debine pentru Belenin ; confirma-mi imediat, in citevarinduri macar, primirea scrisorii de fata.

Al d-tale, Lenin

P. S. Scrie-mi deschis cu ce stare de spirit pleaca Buharin ?ne va scrie sau nu ? ne va indeplini rugamintea sau nu ? co-respondenta (cu America) e posibila numai prin Norve-gia : spune-i asta i cauta sa aranjezi lucrurile.

Scrisã dupii 3 octombrie 1916laExpediatil din Zürich Stockholm

Publicatii pentru prima oarii in 1924,in ,,Culegeri din Lenin', vol. II

Se tipureite dupii rnanuscris

302


Draga V. A.,Içi trimit un manuscris spre transcriere 380, in 4 exemplare,

in rinduri cit mai strinse, te rog, i pe sferturi, nu pe juma-tati de coala.

Daca ai bani din fondurile partidului, ia pentru cheltuielicit hi trebuie (pentru hirtie, transcriere etc.) ; daca nu,scrie-mi indata cit sa-ci trimit.

Stria inainte de 5 octombrie 1916Expediatii din Zurich la Geneva

Publicatii pentru prima oard in 1933,in Culegeri din Lenin', vol. XXI


Se tipiirege dug manuscris

* In ceea ce prive§te problema banilor, II rog pe Belenin sI vorbeasci cu Katin,§i chiar eu Gorki, binetnteles, numai dacit nu va gasi in asta nimic jenant.

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. OCTOMBRIE 1916 331

303


Ii trirnit articolul 381 Asta zic i eu articol reusit ! Darnu gase§ti ca. ar trebui adaugate urmatoarele doua lucruri ?

(1) ca .§i printre germani sint defeti§ti despre care va re-lata istorla (itr aminte§ti de spusele lui Seger i de Bloch ?) ;

(2) ceva despre re§irea nedemna pe care a avut-o GazetaRobotrucza" impotriva noastra pe tema defetisnaului.

at prive§te B.S.I. cred c e mai bine sa a§teptaminvitatia.

Citesc Avanti !", dar nu chiar n fiecare zi. Roaga-1 peJorjik sa-mi cornunice precis num'arul si data.

(N-a fost asta curnva acea intrevedere a parlamentarilordespre care s-a vorbit, pare-mi-se, la Kiental ?)

Parlamentarii sint insa cu tofu kautski§ti.Daca articolul lui Aleksandr e deja cules, ne aflarn intr-o

situatie dificila. Ce-i de facut ?Nu sint in stare sa scurtez articolul lui Strannik ! L-am

citit de dou,1 oH ! ! Mi-e peste putinta sa-1 rnai citesc odata'.

Zilele acestea iti voi trirnite ra.spunsul meu la articolullui Iuri *.

N-ar trebui oare s ne intelegem mai intii ceva rnai preciscu Parisul ?

Nu cumva o s. iasa o halima daca vom incepe sa trirni-tern materiale feira a fi in m?isura s. trinutern necontenit ?

Gri§a merita o sapuneala buna pentru neglijenta i lipsade precizie : nu §tie s scrie ca lumea ! Trimite telegramestupide !

La Zurich n-avem pe cine sa punem la transcriere.Salutsari. Lenin

Nu-i a§a ca de la Gr4a trebuie s soseasca zilele acestea oscrisoare conspirativa ?

Scrisd cel mai tirziula 5 octombrie 1916Expediatdi din Zdrich

La Hertenstein (Elvetia)

Se tipareite pentru prima oath',dupd manuscris

* Este vorba de Rlspuns lui Kievski (I. Peatakov). Nota red.P.

www.dacoromanica.ro

832 V. I. LENIN

304


Restituie-mi mai repede ambele manuscrise882 ; maitrebuie sa le dau la transcris.

S. ne gindim cum sa facem ca Iuri sa nu poatii renuntala publicare. D-ta ce crezi ?

Scrisel cd mai arziula 5 octombrie 1916Expediatd din Zurich


Salutari. Lenin

Se tipareste pentru prima oard,dupd manuscris

305


Ii scriu lui Gria sa ne raspunda dci bani ne poate tri-mite. Caci e clar c cenzura nu va lasa s treaca in intre-gime nici articolele lui Iuri, ca sa nu mai vorbim de cel allui Strannik. De o 1un i jumatate tot bate apa n pivaprostul de Grip., fara a ne scrie principal/4/ !

Cred ca va trebui s scoatem tot aici un al doilea volum.E cit se poate de neplacut s dai n acelasi volum douaarticole despre autodeterrninare i amindoua la rubrica

(Ce-ar fi s. publicam in brosura separata articolullui Juni impreuna cu raspunsul nostru la el ?) Faptul ca laParis exista cenzura schimba radical totul : doar nu putems-o scoatem cu spatii albe... i pentru care motiv ?

Hirtia s-a scumpit din nou. Nu va urca oare Benteli iarasipreturile peste cele stabilite ? Ar trebui s te informezi inaceasta privinta (ar fi, poate, mai bine sa te duci personalla el), pastrind raspunsul lui scris.

Retrimite-mi cit mai grabnic Delo". Zilele acestea itivoi trimite articolul lui Avilov ; in penultima mea scrisoareti-am scris din greseala ca 1-am trimis *.

Raspunsul la articolul lui Iuri merge acum la transcris* Vezi volurnul de fatg, p. 324. Nota red.

!

Dis-

www.dacoromanica.ro

atitt v. A. RARPiNskt. Ocl'Olvitkit 016 8ga

dupa aceea ti.-1 voi trimite d-tale, ca sa i-1 expediezi ;pentru a nu pierde timp, scrie-mi exact uncle i cind sa-tiscriu.

Scrisa la 5 octombrie 1916Expediat6 din Zurich


306

Salutari. Lenin

Se tipiireite pentra prima oarii,dupit manuscris


De la Grisa a sosit acum o scrisoare prin care ni se aducela cunotinç c ei editeaza culegerea s u b regimul cen-zurii ! ! Iata-ne definitiv impotmoliti" ! ! ! Ce ne facemacum cu articolul lui Strannik ? $i hirtia s-a scumpitenor m. $tiai asta ? Ai calculat cit o sa. ne coste acumculegerea noastra ?

Ai primit cowl cu critica facuta de mine articolului luiIuH ? Restituie-mi, te rog, cit mai repede ambelemanuscrise. Ai primit scrisoarea lui. Aleksandr ?

Lui Buharin i-am scris o scrisoare amabila *.Salutari. Lenin

Scrisa intre 5 fi 14 octombrieZiirich

(Elvefia)

1916Expect:4ra din

Ia Hertenstein

Se tiplrette pentru prima oar6,dupil manuscris

307


Scumpe V. K.,Te rog s introduci alaturata nota 383 (fie ca nota de sub-

sol, fie in text, dupa cum e mai bine in cazul de fata) lapasajul din articol in care se vorbeste de posibilitatea

independentei Finlandei.Salutari. Al d-tale, Lenin

* Vezi volumul de p. 331-339. Nota red.

reali-zarii

gi

fa,l,

www.dacoromanica.ro

334 I. LEWig

Nu i-ai putea transmite dobitocului de Ribalka (fie siprin Kuzma) ca ti permit, binekteles, s. publice scrisorile

post-scriptumurile mele ? 584 Sau te deranjeaza ?

Scristi dupli .5 octombrie 1916Expediatli din Zarich la Geneva

Publicatli pentru prima oar'd in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

308

Se tipareite diepa manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Astazi e luni si tot n-am articolul ! ! Si doar te-am rugatmi-1 trimiti, ti-am scris ca am nevoie de el*, iar d-ta de

ckd 1mi tot promiti ca mi-1 trimiti mline" ! Ce kseamnaasta ? Te rog sa mi-1 trimiti imediat !

Salutations amicales. Lenin

Scrisel la 9 octombrie 1916Trimisel din Zurich

la Sorenberg (Etvetia)

Se tipareste pentra prima oath,duoil manuscris

309

CATRE N. I. BUHARIN

14. X. 1916Draga N. I. 555,In legatura cu articolul buclucar, cum 11 numesti d-ta,

emiti niste rationamente foarte stranii sau, mai bine zis, numai ravionen de Mc, ci te kfierbInti si sari la ktImplarede la un ravionament la altul. Intr-adevar, priveste de ladistanta ce ai ajuns s scrii :

...Am pur i simplu sentimentul (!) ca' nu (!) e vorbaaici de capete de acuzatie (!), ci «in genere*..."

* Este vorba de lucrarea lui Lenin ,,Programul militar al revoluciei proletare"133-145).(Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p.

Nota red.

s.

si

www.dacoromanica.ro

CATRE N. I. BUHARIN. 14 OCTOMBRIE 1916 335

Chiar asa ai scris ! ! Dar cum poti spune asa ceva ? Astainseamn s nchizi gura oricarui om care rationeazadiscuta. /n scrisoarea redactiei sint precis indicate si formu-late deosebirile de pareri, iar d-ta te infierbinti : sentiment,acuzatie, in genere...

Scrii ca ai tinut un referat pe aceeasi tema" i c nimenidintre publicistii de la C.O. nici n-a incercat s m acuzede anarhism".

Si acesta e un argument ? Nici in scrisoarea redactiei nuse vorbeste de anarhism. Pe de o parte, nu se poate stabilice anume ai spus in referatul d-tale, iar pe de aka partese stie ca publicistii de la C.O. sint cam saraci cu duhul.Chiar d-ta adaugi : le-am tras o sapuneala in celelalteprobleme"...

A te teme de ce va spune Maria Alekseevna ceagalben-lichidatorista inseamna a da dovada de oportunism"(Potresov).

E spus tare, foarte tare. Dar nu-si atinge tinta ! Cacieu afirm c aici are dreptate Potresov, si nu Bazarov 386.

(1) Asa e sau nu ? Aceasta chestiune nu te preocupa.(2) E rau clack' galbenii au dreptate relevind greselile

oamenilor nostri ? Ai ocolit problemele recurgind la o in-sirare de cuvinte taxi. Inseamna deci c d-ta esti acela carete temi" sa te intrebi care e semnificatia faptului ca drepta-tea e de partea lui Potresov, si nu a lui Bazarov.

...Doar nu mi se poate reprosa ca a nega lupta pentrudemocratie..." Eu iti reprosez o serie de greseli in aceastachestiune i içi indic cu precizie care anume, pe cind d-tate eschivezi de la o discutie in fond.

D-ta formulezi trei enunturi", chipurile absolut incon-testabile i ortodox-marxiste", la care poate fi rezurnat"primul capitol.

Dar aceste enunturi (1) au un caracter atit de general,inch sint departe de a fi concrete ; (2) si aceasta este esen-tialul, afirmaaltceva decit se spune in articol ! !

Atit Gr. cit i dv. nici nu incercati macar sa-mi spunetiIn ce consta, la urma urmei, erezia mea".

Ba sa am iertare : asta nu-i adevarat. In scrisoarea re-dactiei se arata cit se poate de precis in ce anume gresesti,pe cind d-ta n u raspunzi nimic la cele spuse i aratate de

si

www.dacoromanica.ro

386 V. I. LENIN

noi. Nu dai nici un raspuns la nici una din numeroaselenoastre referiri cit se poate de precise ! !

lata una din aceste referiri : citatele din Marx si Engels.D-ta intrerupi citatele in afa fel, inch sensul lor aparegresit redat sau devin posibile concluzii inexacte. Acestae, de altfel, singurul punct la care ne raspunzi ; dar ce neraspunzi d-ta ? Eu zici cunosc foarte bine conti-nuarea (citatelor)". Dar in aceste privinte ei au avut oparere care nu da loc la rastalmaciri".

Si asta-i tot ! ! Ar fi ceva ridicol clack' n-ar fi atit detrist. Noi aratam precis tocmai un asemenea caz de ras-talmacire". D-ta insa, fara sà analizezi argumentul si farasa reproduci macar un singur citat (eu dintr-adins le-amverificat ; nu degeaba ti-am scris ; am verificat nu unsingur citat !), te eschivezi printr-un tertip : nu cia locla rastalmaciri". Vina este in intregime a d-tale : in loc

discuti divergentele, te eschivezi prmtr-un tertip.Nu te-am acuzat in legatura cu aceasta nici de anar-

hism" si nici de erezie", ci ti-am scris ca. restul trebuielasat sa se cristalizeze", ceea ce e cu totul altceva. D-ta nunumai ca nu raspunzi la cele aratate de noi, dar le si ras-talmace,sti. A,sa nu se poate !

inut mult articolul..." Cu tot dinadinsul vrei sane cauti nod in papura ! Am corespondat indelung cu Gri-gori, caci ne sustrageau alte articole. Termene Inca nu nefixasesi atunci j nimeni n-avea de uncle s tie de o even-tuala plecare a d-tale.

Cit priveste izgonirea" i polemica pe un ton care caufaevite o ruptura, trebuie sa-ti spun cal cu d-ta n-am pole-

mizat Inca in presa, ci am cautat sa m a explicscrts inainte de orice po1emic i tocmai pentru a oevita. Astea sint fapte ; or, facts are stubborn things *. Unfapt nu se poate sterge prin birfeala. Lui P. Kievski ii voiraspunde in presa (lui P. Kievski, nu d-tale), i ii acordamun privilegiu pe care nu 1-am dat inca n i ma n u i : ii tri-mitem in prealabil articolul, pentru a obtine consim01-mintul" lui. (Din nefericire, copistul s-a imbolnavit la ju-matatea lucrului ; de aceea nu avem Inca articolul si se

* faptele stilt inclpItinate. Nota trad.

Ati

säin

st

www.dacoromanica.ro

CATRE N. I. BU1 IARIN. 14 OCTOMBRIE 1916 337

pare ca nu-I vei putea vedea inainte de plecare ; dar le gturtle po,s-tale cu America nu s-au Entre-r ii p t i probabil cal P. Kievski ti-1 va trirnite. Nu-1 putemlua de la copist, ca sa-1 dam altuia, In primul rind pentruca nu avem altul, iar in al doilea rind pentru ca nu e deaici, locuieste in alt oras, iar in plus e foarte strimtoratsi nu-i putem lua aceasta mica posibilitate de cistig, promisadinainte.)

Articolul lui P. Kievski este cum nu se poate mai slab siplin de confuzii nemaipomenite (in general, in problemademocratiei) *.

D-ta tii prea bine ca noi toti te-am pretuit intotdeaunain mod deosebit i ca luni de-a rindul am purtat corespon-denta cu d-ta, aratindu-ti inca din primavara anului 1915ca ai inconsecvente in problema programului-minimum si adernocratiei. M-as bucura din inima daca polemica va finumai cu P. Kievski, care a inceput-o, iar divergentele.din-tre noi d-ta se vor atenua. Dar pentru asta trebuiecacl7ta sa nu te eschivezi de la discutarea problemelorgioase), ci sa le examinezi in fond si cu toata atentia.

Sint foarte bucuros c. sintem de acord in atitudinea im-potriva revendicarii dezarmarii". M bucura, de asemenea,ca I-am cunoscut pe Franz : se vede ca pentru a-1 atragede partea noastra. ai desfasurat o serioasa munca de pro-paganda bolsevica ; aici trebuie sa fie un mare merit ald-tale. Omul acesta se straduieste sa patrundi miezul pro-blemelor i d multe sperante.

Anexez adeverinta. Corespondenta cu America e posi-bilà prin Scandinavia, altfel se pierde t o t ; cen-zura franceza e fara rufine.

In legatura cu America. Am trimis acolo in 1915 o seriede scrisori ; toate au fost confiscate de blestemata de cen-zura franceza si englezi.

Tare am vrea :(1) Sa editarn acolo, in limba engleza, manifestul stingii

zimmerwaldiene.

* Nu stiu ce ti-a scris Grigori, si de aceea nu-ti pot raspunde la acest punct.D-ta spui c ti-a scris ineprii de cea rnai pura speti"... Elm... hm 1 Nu te ternica folosesti un ton care duce la ruptura" ? Eu slut departe de a Most uu ase-menea ton in polemica cu P. Kieyski.

Oaelor t-

numai

a-

t

www.dacoromanica.ro

338 V. I.LENIN

(2) Idem brosura noastra despre razboi (prelucrata in ye-derea unei reeditari).

(3) SI obtinem, dad e posibil, ca Socialist Party si So-cialist Labour Party sa trimita, fara plata, pe adresa C.C.,principalele lor publicaii i brosuri (am numai Appealto Reason").

(4) In 1912 rn-a vizitat la Craoovia redactorul unui ziarevretesc din New York, un oarecare Kagan, care, printrealtele, a promis sa-mi trimita publicatiile statisticii econo-mice oficiale din Statele Unite (care se primesc acolo gratuitla redactie), spunind ca pentru ziarul lor, cu vastul luiserviciu de expeditie, trimiterea acestor publicatii nu. vaprezenta nici o dificultate. $i nu s-a tinut de cuvint. Dad-1vezi, sondeaza terenul : mai e vreo nadejde sau nu ?

(5) Ar fi bine dad am forma acolo un mic grup debolsevici rusi i letoni, care sa poata urmari publicaçiilemai interesante, sal ni le trimita, sá scrie despre ele, sä tra-duca tipareasca materialele trimise de noi §i in generesa discute impreun i sa agite" diverse chestiuni legatede Internationala a III-a §i de aripa stinga" a miscariisocialiste internationale.

Dad am putea asocia vreo doi bolsevici mai activi cuvreo doi letoni buni cunoscatori de limba engleza, cred catreaba ar merge.

(6) Este in genere necesar sa acorzi letonilor o atentiedeosebità si in special si cauti sa te vezi cu Berzin. Credca 1-ai putea cauta prin Strahdneks.

(7) La sfirsitul anului 1914 sau in 1915 am primit dinAmerica o foaie volanta scoasa de Socialist PropagandaLeague si continind o profession de foi * in spiritul stingiizimmerwaldiene. Anexez adresa lor. Le-am trimis o lungascrisoare in limba engleza ; sa se fi pierdut oare ? Ma voistradui sa gasesc copia i sa ti-o trimit daca, dupa ce te veifi informat, vei considera cà merita. Am scris despre aceasta.League si letonilor, prin Strahdneks ; s-o fi pierdut i scri-soarea aceea.

(8) In America trebuie creata o baza de activitate impo-

* profesiune de credin0. Nota tra.

fi sã

-www.dacoromanica.ro

tAtRE P. KORITSCHONEk. 25 OCTOMS1tIE 1916 3a,3

triva burgheziei engleze, care a instituit o cenzura barbara.Asta la § 5.

(9) Cauta sa ne raspunzi imediat, fie si prin citeva rtn-dun pe o carte postala, ca s. ncercam sa stabilim legaturiregulate cu America ; s. ne comunici din timp (cu1 luna 1 1un i jumatate inainte) data intoarcerii.

Expediatii din Ziirichla Christiania (Oslo)

Publicatiiin revista

pentru prima oarit in 1932, Se tipiirege dupii manuscrisBollevie nr. 22

310

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Am primit brosura despre imperialism si lunga d-tale

scrisoare. S-a primit tot. Multe multumiri. 1çi vom trimiteThe Call". Atte noutati aparute 10 va trimite, probabil,Grigori din Berna. Nadia este ocupata cu congresul Ligii ;

trimite salutari. Ieri scris o scrisoare lunga. S. n ustai la Sörenberg : e frig acolo si ai s racesti.


P. S. Poate c n-ai banii necesari pentru mutare ? Scrie-necit 10 trebuie vom procura aici fr greutate...

Scrisii la 21 octombrie 1916Expediatii din Zurichla Sorenberg (Elvetia)

Se tipiirelte pentri. primarnanusciis

oarii,dupi

311

CATRE F. KORITSCHONER

25. X. 1916Scumpe prieten,Ne pare foarte rau ca nu ne-ai scris pink' acum nici Un

rind. Si speram ca importantele evenimente de la Viena tevor determina, n sfirsit, s. ne scrii amanuntit.

1%i ri-a

si-ri

www.dacoromanica.ro

310 V. I. LENIN

In Berner Tagwacht" (iar apoi si in alte ziare) a aparutstirea ca la uzinele de armament din Speyer (Austria) aufacut greva 24 000 de muncitori, cã soldatii cehi au tras,omorind 700 (sapte sute !) de muncitori ! Ce e adevaratdin toate acestea ? Comunica-ne, te rog, cit mai arnanuntit.

In ceea ce priveste actul savirsit de Friedrich Adler,te-as ruga sa-mi cornunici amanunte.

Ziarele de aici (Berner Tagwacht" si Volksrecht" leprimesti pe amindoua ? sau pe nici unul dintre ele ?) ridicain slavi actul lui Adler. Avanti !" (va parvine acest ziar ?)scrie ca Friedrich Adler este autorul cunoscutului manifestal internationalistilor austrieci 387. E adevarat ? Si este oareindicat si vorbim de pe acum deschis despre acest lucru ?

(1) A vorbit Friedrich Adler cu cineva despre planulsau ? (2) N-a incredintat vreunui prieten documente, scri-sori, declaratii spre a fi publicate mai tirziu ? (3) E adevaratce scrie ziarul vienez Arbeiter Zeitung" ca Adler a fostpretutindeni (si la clubul feroviarilor si in alte parti) inminoritate (si cit de mare era aceasta minoritate ?) ; (4)cii situatia lui in cadrul organizatiei devenise imposi-bila" (?) (5) ca la ultima conferinta de partid n-aavut decit ,rapte voturi ? (6) ca la ultimele doua adunaride delegati el a atacat extrem de vehement partidul, cerinddemonstratii" ? (ce fel de demonstratii ?).

Scrie-ne, te rog, cit mai amanuntit despre toate acestelucruri i, in general, transmite-ne cit mai multe informatii

amanunte despre Friedrich Adler. In lipsa unei indicatiicontrare din partea d-tale, vom publica in ziarele noastre(precum i in presa germana de aici, ca material al redactieinoastre) tot ce ne vei trimite.

Cit priveste aprecierea politica a acestui act, noi raminem,bineinteles, la vechea noastra convingere, confirmata prindecenii de experienta, cii atentatele teroriste individualeconstituie mijloace neadecvate de lupta politica.

Killing is no murder" *, scria vechea noastra Iskra"despre atentate ; noi n u sintern citu§i de putinimpotrtva uciderii din motive politice (in aceasta pri-vinta sint pur i simplu dezgustatoare frazele slugarnice ale

* A ucide nu inseamna a asasina". Nota trad.

ti

www.dacoromanica.ro

CATRE F. KORITSCHONER. 25 OCTOMBRIE 1916 341

oportunistilor de la Vorwarts" qi de la Arbeiter Zeitung"din Viena), dar ca tactica revolutionara atentatele indivi-duale sint neadecvate i daunatoare. Numai miscarea demas1 poate fi considerata lupta politica reala. Actele tero-riste individuale pot si trebuie s5. aduca i ele foloase numaidaca slut direct legate de o miscare de masa. In Rusia, te-roristii (pe care noi i-am combatut intotdeauna) au savirsito serie de atentate individuale, dar in decembrie 1905, cindin sfirsit s-a ajuns la o miscare de mask, la insurectie, cindmasa trebuia ajutata s faca uz de violenta, tocmai atunciau disparut din arena teroristii". In aceasta consta gresealateroristilor.

Adler ar fi adus mult rnai mult folos miscarii revolutio-nare daca, fara a se teme de sciziune, ar fi trecut la o muncasistematica de propaganda si agitatie ilegai. Ar fi foartebine daca s-ar gasi un grup de stinga care sa publice laViena un manifest prin care sa aduca la cunostinta munci-torilor punctul sau de vedere s infiereze in termeni citmai tari slugarnicia lui Arbeiter Zeitung" de laViena si a lui Vorwarts", s justifice din punct de vederemoral actul lui Adler (killing is no murder"), dar totodata,ca o concluzie pentru muncitori, sa declare : nu de terorismavem noi nevoie, ci de o sistematica, indelungat i devo-tata munca de propaganda si agitatie revolutionara, dedemonstratii etc. etc. impotriva partidului servil, oportunist,irnpotriva imperialismului, impotriva guvernelor proprii,impotriva razboiului.

Te rog sa ne scrii, de asemenea, daca si in ce masura.gestul lui Adler poate fi privit ca un act desperat ? Cred

pe plan politic asa este. Pierzindu-si increderea in partid,el nu putea suporta gindul imposibilitatii de a lucra cu acestpartid, de a conlucra cu Viktor Adler, nu se putea impacacu ideea unei sciziuni, nu-si putea asuma greaua sarcina dea lupta impotriva partidului. lar rezultatul acestei despe-rari a fost atentatul.

Actul desperat al unui kautskist (Volksrecht" scrie caAdler nu era un adept al stingii zimmerwaldiene, ci maicurind un kautskist).

ca

t

www.dacoromanica.ro

342 V. I. LENIN

Dar noi, revolut'ionarii, nu trebuie s ne lasam cuprin§ide desperare. Noi nu ne temern de sciziune. Dimpotriva,admitem necesitatea sciziunii, explicam maselor de ce e ne-cesar i inevitabila aceasta sciziune, chemam la actiuneimpotriva vechiului partici, la lupta revolutionara de masa.

Ce curente (respectiv ce nuante individuale) exista laViena §i in Austria in ceea ce prive§te aprecierea actuluisavir§it de Adler ?

Ma tem ca, in dorinta de a evita un proces, guvernulvienez II va declara pe Friedrich Adler nebun. Dar, dacase va ajunge la proces, va trebui organizata neaparat ras-pindirea de manifeste.

Scrie-ne mai mult §i mai arnanuntit §i respecta cu strictetetoate masurile tehnice de precautie.

Cu salutari cordiale,

Expediatl din Zurich la Viena

Publicatg pentru prima sutrala 1 mania 1932,

in ziarul Pravda" nr. 60

312

al d-tale, N. Lenin

Se ti,piireste dupsi manuscrisTradus din limba german:1'

CATRE G. I. BELENKI

DragaA§adar, neintelegerea a fost lamurita 388. Nu face sa mai

vorbim de ea. Nu merita sa scoatem culegerea la Paris,unde exista cenzura. Daca se va lamuri insa pe deplin po-sibilitatea de a scoate culegerea fara aprobarea cenzurii,scrie-ne, §i cit mai precis.

Sintem de acord cu propunerea de a se crea la Paris oredactie (vremelnica) pentru editarea de foi volante, for-mata din Varin Domov + 1 reprezentant al grupului dela Paris.

Ziarele scriu ca la 24. XII. 1916 va avea loc la PalaisBourbon o conferinta a sociali§tilor din tarile Antantei.

daca §tirea e adevarata. Içi vorn trimite o foaie vo-

Gri§a,

Afli

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. 30 OCTOMBRIE 1916 343

lant a. semnata de C.C., iar d-ta sà pregatesti mai minutioseditarea i difuzarea ei n aceasta eventualitate.

Multe muhumiri pentru tot ce ne-ai trimis. Mai trimitescrie-ne mai des.

Scria la 26 octombrie 1916Expediatti din Zfirkb la Paris

Publicatii pentru prima oarii invol.

1930,XIIIin Culegeri din Lenin",

Al d-tale, Lenin

Se tiparette dupli manuscris

313

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Ti-am trimis ieri nr. 7 din Letopis". Dupal ce n-ai sa

mai ai nevoie de el, te rog s mi-1 inapoiezi sau sa-1 trimitila Berna, cu mentiunea ca de acolo sà mi-1 restituierat, fara a-1 trimite mai departe. A fost pe aici Abramovicisi am discutat cu el destul de mult. Lucreaza bine acesttinar din veriga de jos, independent de Huber ;telegerile" cu acesta din urma nu fac doi bani, bineinteles.Ti-as fi foarte recunoscator dna mi-ai trimite din and incind numerele mai interesante din L'Humanité",cu critici la adresa minoritätii" etc.

Cu salutari prietenesti,

Scris4 la 29 octombrie 1916Expediatii din Ziirichla Sorenberg (Elvetia)

CATRE I.

Scumpa prietena,pregatesc s rostesc

(simbata. 4. XI) un cuvinttextul, cu rugamintea de a

al d-tale, LeninSe tiplrette pentru prima oarl,

clupS mamiscris

314

F. ARMAND

la congresul partidului elvetiande salut 389. Alaturat hi trimit

mi-1 traduce in francezi * ; de-* Vezi volumul de fatI, p. 346. Nota red.

si

neapri-

In-

Ma

www.dacoromanica.ro

344 V. I. LENIN

oarece s-ar putea sa nu reusesti s descifrezi mizgalelile dinciorn5., adaug (la p. 4), transcrise pe curat, dou'a pasajedintre cele mai incilcite.

In cazul end, contrar asteptkilor mele, nu-mi vei puteaindeplini rug'aimintea, te rog telegrafiezi (Ulja-now Kammerer Spiegelgasse. 1 4).

Daca" nu ti-e greu, te rog confirmi irnediat prin-tr-o carte posta15. primirea scrisorii de fa i g-mi co-munici cind vei termina traducerea i cind rni-o vei tri-mite, in asa fel Inch eu s-o prirnesc vineri, caci tare ma"tern g nu intirzie ; timpul e scurt, iar legkurile postale cuSorenberg lag mult de dorit.

Citatele n traducere stilt Nate din brosura', dar trebuiesa' le incadrezi in textul francez in asa fel, inch s a selege de restul cuvinfarii.

Cu o cald'a stringere de mina',al d-tale, Lenin

Scria la 30 octombrie 1916Expediatl din Zurich

la Sorenberg (Elvelia)

315

Se tipareite pentru prima oar,l,dupil manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa" prietena",Te rog sà introduci in text urm5.toare1e dou5. adugiri :la cuvintele :

folosirea violentei de catre clasele asupriteadaugi irnpotriva asupritorilor"

la cuvintele :Cu patru ani inainte de revolutie ne-am pronuntat pen-tru folosirea violentei de catre mase

adaugi :1 mp o t r I v a asupritorilor" 3".

Nadia intentioneazil scrie miine.

Scrisa la 31 octombrie 1916Expediard din Zfirich

la Sarenberg (Elveria)

Se tipareite pentru prima oar3,dupli manoscris

sa-mi

sa-mi

si

sa-ti

www.dacoromanica.ro

CATRE N. D. K1KNADZE. OCTOMBR1E 1916 345

316

CATRE N. D. KIKNADZE

Scumpe tovaras,Iti multumesc foarte mult pentru relatarea asupra discu-

tiilor de la Geneva 391 ; este foarte important pentru noisa cunoastem pirerile cititorilor. Pacat ca ne sint prea raraduse la cunostinta.

Lunacearski, Bezrabotnii & Co. stilt niste oameni farajudecata.

Te sfatuiesc sa le pui taios chestiunea : sa prezinte inscris (iar apoi sa i publice) teze concise si dare (cum slutrezolutiile noastre) (1) despre autodeterminare (S 9 dinprogramul partidului nostru). Sint ei sau nu de acord curezolutia din 1913 ?

Daca nu, de ce n-au spus-o ? de ce nu au prezentat orezolutie proprie ?

(2) Din ce motive nu recunosc ei apararea patrieirazboiul actual ?

(3) Cum pun ei problema apararii patriei" ?(4) Cum privesc ei razboaiele nationale

si (5) insurectiile nationale ?raspunda !

Pun pariu ca se vor incurca ca niste copii. Ei n-auteles absolut nirnic din problema caracterului istoric al na-thine si al apararii patriei".

Deoarece mi scrii ca vrei s angajezi o discutie cu ei,iti trimit articolul meu pe aceasta tema, care urmeazaapar n nr. 3 (sau 4) al culegerii*. Ti-1 trimit cu titluprivat, adicd numai pentru d-ta dupa ce-1 citesti, trebuiesa mi-I restitui sau sa-1 dai sotilor Karpinski ca sã mi-1trimitd cu primul pachet. Deocamdata nu-1 pot da publi-citatii.

Crezusem ca esti plecat si de aceea i-am adresat numai lui

* Vezi Despre o caricaturl de marxism 3i despre .economismul imperialist."(Opere complete, vol. 30, Bucurelti, Editura politick', 1964, ed a cloua, p. 79132). Nora red,

sa

in

SIits-

www.dacoromanica.ro

846 V. I. LENIN

Noe scrisoarea despre problemele elvetiene. Dar ea i estedestinata i d-tale. Ci t efte- o. Noe nu-mi trimite nici unriispans. Curios ! Foarte curios !

Salutari cordiale. Insanatosire grabnica.Cu o calda stringere de mina,

Scrisd la sfirsitullunii octombrie

inceputul lunii noiembrie 1916Expediatii din Zurich la Geneva

Publicatd pentru prima oara in 1925,in Culegeri din Lenin`, vol. III

al d-tale, Lenin

Se tipiirege dupd manuscrir

317

CATRE 1. F. ARMAND

Scumpa prietena,Multe rnultumiri pentru traducere. N-am avut posibili-

tatea s-o folosesc la congres, deoarece am luat cuvintulchiar la inceputul lucrarilor lui, cind francezii nu sosiseraInca si nu se traducea nimic in frantuzeste. Voi cauta totusisa folosesc aceasta traducere ; o voi trimite lui Abramo-vici i altora i vom incerca s-o tiparim undeva.

Azi n-am mai apucat s ma' duc la postai, caci s-a inchisla 7 seara, in timp ce eu eram ocupat la congres.

De la congres am ramas cu o impresie buna. Este pentruprima oara de la inceputul razboiului cind, la un congreselvetian, stinga (care in 1914 nu exista de loc, iar in 1915abia incepuse sa se manifeste) nu numai ca se afirma, ciincepe sa se constituie de-a dreptul in opozitie fata dedreapta i fata de centru" (Grimm). Un mare merit iirevine aici lui Radek ; a fost un timp in vara acestui ancind el a facut nu stiu ce incurcatura, caci Grigori mi scriapozitiv ca, ntr-o scrisoare pe care a primit-o de la Radek,acesta se lauda c. l-a impacat pe Grimm cu Platten"(frumos merit !). Linia lui Bronski este insa de trei oH maioscilanta si de trei ori mai stupida decit a lui Radek.

_

si

www.dacoromanica.ro

CATRE N. D. KIKNADZE. NO1EMBRIE 1916 34'7

Radek a sosit aici §i eu m-am impacat" cu el (relatiiledintre noi fusesera incordate, aproape de ruptura). 2n aju-nul congresului am reu§it s. organizam o consfatuire ne-oficiala a delegatilor de stinga (lucru asupra caruia insis-tasem timp de trei saptamini, dar fara nici un rezultat pink*atunci !). La consfatuire au fost tog liderii sdngii, inclusivtinerii *. Actionind de comun acord cu Radek, am obtinutfara greutate adoptarea rezolutiei noastre, consimtind safacem unele concesii acceptabile. La congres insa s-a incinso lupta. Prima batalie s-a dat in problema aprecierii frac-dunii din Nationalrat". Stinga a atacat. Naine §i Plattenau rostit cuvintari admirabile. Greulich i-a aparat foarteslab pe cei de dreapta. Grimm a jucat din nou rolul decentru" i prin mici amendamente" a reu§it sa obtina unvot unanim (incurcind oarecum itele). El §i-a dat seamamajoritatea este vadit de partea lui Platten. Milne se dalupta n problema atitudinii fatal de Kiental : proiectul derezolutie al stingii a fost elaborat cu participarea noastra§i. este mult mai bun deck cel cu privire la Nationalrat".

vedem care va fi rezultatul. Eu ma simt ca un batrincal de lupta care participa la o batalie.

Cu o calda stringere de mina.,al d-tale, Lenin

Scrisa la 4 noiembrie 1916Expediata din Ziirichla Sörenberg (Elvetia)

Se tipareste pentru prima oar3,dupa manuscrts

318

CATRE N. D. KIKNADZE

Draga tovara§e,D-ta conte§ti observatia mea cu privire la posibili-

ta tea ca fi actualul razboi imperialist sa se transformeintr-un razboi national.

* Vezi volumul fata, p. 351-32. Nota red.de

ca

Sa

www.dacoromanica.ro

318 V. I. LENIN

Argumentul d-tale ? Ar trebui sa." .aparam o patrie

Dar este oare logic ceea ce spui d-ta ? Daca patria varamine imperialiste , cum ar putea razboiul sa fie na-tional ? ?

Dupa parerea mea, discutiile cu privire la posibilitati"au fost teoreticeste gresit introduse de Radek si de S 5 altezelor grupului Die Internationale" 392

Marxismul se situeaza pe terenul faptelor, i nu al po-

Un marxist trebuie sa puna la baza politicii sale numaifapte precis si incontestabil dovedite.

Asa se si face in rezolutia noastra (de partid) *.and insa in locul ei ni se ofera imposibilitatea", ras-

pund : e inexact, e nemarxist, e un sablon. Sint posibilearice transformari.

$i citez un fapt istoric (razboaiele din 1792.1815). Iauun exemplu care ilustreaz c i n prezent sint posibileasemenea lucruri (in conditiile unei dezvoltari retr o-grade).

Dupa parerea inea, d t a confunzi posibilul (despre carenu eu am inceput discucia ! !) cu realul atunci cind iti in-chipui cá admiterea posibilitatii permite o schimbare atacticii. Asta e culmea lipsei de logica..

Admit posibilitatea ca un social-democrat sa' se trans-forme intr-un burghez i viceversa.

E un adevar incontestabil. Dar urmeaza oare de aicivoi considera acum drept social-democrat pe cutare bur-ghez, pe Plehanov de pilda ? Nicidecum. Dar ca posibili-tate ? S. asteptam transformarea ei in realitate.

Atit i nimic mai mult. Tocmai in metodologie" (desprecare scrii d-ta) trebuie sa se faca deosebire intre posibilsi real.

Sint posibile orice transformari, pn i transformarea

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 26, Bucuregi, Editura politick*, 1964,ed, a doua, p. 160-166. Nora red.

im-perialista"...

sibilitatilor.

ea'

www.dacoromanica.ro

CATRE N. D, KIKNADZE. NOIEMBRIE 1916 249

unui om prost intr-un om destept, dar n viata reald ndl-nim arareori asemenea transformari. Si simpla posibilitate"a unei transformari de acest gen nu ma face sa incetez aconsidera drept prost un asemenea om.

Nedumeririle d-tale cu privire la dubla" educare nu-misint clare. Am dat doar un exemplu concret (Norvegia) atit

Prosve,scenie" * dt si n articolul indreptat impotrivalui Kievski **.

D-ta nu raspunzi la aceasta ! ! Iei un exemplu cu totulneclar, exemplul Poloniei.

Aceasta nu inseamna dubla" educare, ci o incercare dea aduce la acelasi numitor lucruri diferite, de a atinge ace-Iasi obiectiv Moscova, pornind de la doua puncte de ple-care diferite Nijni si Smolensk.

Social-democratul suedez care nu se pronunta pentru li-bertatea de despartire a Norvegiei este un nemernic. Astan-o contesti. Un social-democrat norvegian se poate pro-nunta fie pentru despartire, fie impotriva ei. Este oare obli-gatorie pentru toti social-democratii din toate tarile unitateaintr-o astfel de problema ? Nu. Ar fi un sablon, un sablonridicol, o pretentie ridicola.

Social-democratilor polonezi (am scris asta tn Prosves-cenie") nu le-am reprosat niciodata faptul cal ei sint impo-triva independentei Poloniei.

In locul unei argumentari simple, dare, incontestabile dinpunct de vedere teoretic : nu ne putem pronunta astazi pen-tru o astfel de revendicare democratica (o Polonie inde-pendenta), care in practica ne subordoneaza intru totul uneiadintre puterile sau coalitiile imperialiste

(asta e incontestabil si e de ajuns ; asta e necesar i su-ficient),

n loc de aceasta, ei au ajuns la ideea absurda ca inde-pendenta Poloniei e

* Vezi Despre dreptul naviuni1or la autodeterminare" (Opere complete, vol. 23,Bucuresti, Editura politica', 1964, ed. a doua, p. 312-318). Nota red.

** Vezi Despre o caricaturi de marxism i despre .economismul(Opere complete, vol. 30, Bucuregi, Editura politick, 1964, ed a doua, p. 101108). Nota red.

imperialist."

in

www.dacoromanica.ro

350 V.I.LENIN

Noi am ridiculizat aceasta idee atit in 1903 cit si inaprilie 1916.

Bravii nostri social-democrati polonezi aproape reusiserasà demonstreze imposibilitatea crearii unui nou stat polonez,

numai... numai imperialistul Hindenburg i-a impiedicats-o demonstreze definitiv : s-a apucat i 1-a realizat 393.

at de ridicol de doctrinari devin oamenii care (adop-tind punctul de vedere cracovian 394) vor s aprofundeze(sau sa aplatizeze ?) economicul" ! !

P.S.D.* au ajuns pin g. acolo inch sa scrie ca neagaStaatenbau" ** ! ! Dar intreaga democratie nu este Staaten-bau ? Dar independenta Indiilor Olandeze, ceruta de Gor-ter, nu este Staatenbau ?

Noi sintem pentru libertatea de despartire a IndiilorOlandeze. Dar un social-democrat din Indiile Olandeze esteoare obligat sa se pronunte pentru despartire ? Iata Incaun exemplu care ilustreaza asa-zisa dubla" educare ! !

Razboiul este o continuare a politicii. Belgia este o taracoloniala, spui d-ta. Dar sa nu fim noi in stare sa stabilirnce fel de politica continua actualul razboi : politica sclava-gista belgiana sau aceea a eliberarii Belgiei ? ?

Eu cred c vom sti s-o facem.Iar daca cineva se va incurca, aceasta va fi o chestiune

de fapt.Doar nu putem interzice" razboaiele nationale (cum ar

vrea Radek), de teama c niste oameni fara cap sau nistesarlatani ar putea s. prezinte din nou drept razboi nationalun razboi imperialist ! ! E ceva ridicol, dar asa reiese iaRadek.

Noi sintem pentru insurectia naçionald, §i nuimpotriva ei. Asta e clar. Dar mai departe decit atit nuputem merge : daca analizam concret fiecare caz in parte,poate ca nu vom lua drept insurectie nationala" rascoaladin 1863 a statelor sudice ale Americii...

* P.S.D. (social-democratii polonezi). Nota traa.** constructia de stat". Nota tsar'.

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. 7 NOIEMBRIE 1916 361

Articolul lui Engels din Arhiva Griinberg 395 a fost lamine, dar 1-am trimis lui Grigori. Cind ii voi primi de la el,ti-1 voi trimite d-tale.

Cu o cald'a stringere de mina,al d-tale, Lenin

N. K. ma roaga insistent sa-ti trimit salutari si dinpartea ei.

Scrisa dupl $ noiembrie 1916ExPediatis din Zarich la Geneva

Publicatii pentru prima oara in 1925,in Culegeri din Lenin', vol. III

Se tiplreite dupa* mannscrii

319

CATRE 1. F. ARMAND

Scumpa prietena,In loc sa scrii c nu intelegi ce inseamna economism im-

perialist", m intrebi ce-i aia imperialism economic".Vechiul economism" punea gresit problema corelatiei

dintre capitalism si luptaNoul economism" pune gresit problerna corelatiei dintre

imperialismul capitalist si luptaDe toate acestea m ocup pe larg in articolul impo-

triva lui Iuri (acest negustor a consimtit" sa-i tiparim arti-colul ; acesta va intra deci in Sbornik" nr. 3 sau 4).

Divergentele cu Radek prezinta pentru Rusia (§i pentruGermania, Anglia, pentru toate tarile care au colonii) nsnumai un interes teoretic. Pentru Elvetia insa da.

Grimm este impertinent si ticalos : el 11 ataci josnic peRadek, §i nu pe mine (cum gresit ii inchipuie Grigori, prostinformat de Zina). Lucrurile s-au petrecut astfel (ramineentre nous) : vineri seara am tinut o consatuire a stingii(la care Radek si cu mine ne-am prezentat pe deplin soli-dari) i (dupa ce am numit in acest scop o comisie) amadoptat o rezolutie cu privire la Kiental. Au fost acoloPlatten, Nobs, Miinzenberg i alti citiva tovarasi, adic5. toti

mai

politicK

www.dacoromanica.ro

352 V. I. LENIN

conducatorii stingii. Simbcita. dupa prinz, dupa ince-perea lucrarilor congresului (ele incepusera simbata dimi-neap.), a avut loc, nu in cladirea unde se tinea congresul, oadunare a tinerilor" (care erau, totodata, delegati la con-gres). A prezidat Miinzenberg. Referatul asupra rezolutiei(n oastr e) a fost prezentat de Radek. Eu n-am luat cu-

Rezolutia a fost adoptata. La aceasta adunare auvenit (usile nu fusesera incuiate !), farii sä fi fost invitate,doamna (Genossin) Bloch (prietena lui Grimm si o maremahalagioaica), Dimka (alta mahalagioaica, prietena luiMartov) etc. E clar câ ele s-au dus cu raportul" la Grimm,iar acesta (dind crezare birfelii unor mahalagioaice) a con-chis ca autorul de fapt" = Radek si a publicat un articolin care se afirma c acest autor (Urheber) a vorbit vor ei-nem anderen Forum" *3". Haritonov publica o dezmintireIn Volksrecht".

Am initiat o intensa munca de agitatie spre a convinge pePlatten si pe Nobs de necesitatea organizarii (mai bine zis :a stringerii rindurilor) stingii 397. M. pregatesc sa tin aici unreferat pe aceasta tema (Platten a promis sa organizeze ti-nerea lui). Nu stiu daca am sa m descurc cu limba i dacao s iasa ceva din toata povestea asta.

Radek a promis sa-1 combata fati,c pe Grimm in Arbei-terpolitik" 398 (te sfatuiesc s te abonezi la acest saptaminal,costa 15 pfenigi = 20 de centime numarul).

vedem daca se va tine de cuvint.Ai grija de sanatatea d-tale.(Articolul pentru 0. C. 1-am scris eu **.)

Multe salutari. Lenin

P. S. Ti-am trimis la Berna (pe adresa lui Grigori) te-zele" mele pentru acest referat. Te rog sa le traduci in fran-tuzeste (pentru Geneva, Lausanne, Chaux-de-Fonds etc.).Le-ai primit ? Ce parere ai despre ele ?

Scrisd la 7 noiembrie 1916Expediata din Zurichla Sorenberg (Elvetia)

Se tipdrette pentru prima oar'd,dupa manuscris

* In fata unui alt for". Nota tract.** Nu s-a stabilit despre cc articol e vorba aid. Nota red.

vintul.

Sa

www.dacoromanica.ro


320

CATRE 1. F. ARMAND

Scumpa prietena,Fireste ca eu vreau sà fim in corespondenta ; s-o con-

tinuam deci.Am ris cu lacrimi la citirea pasajului din cartea d-tale

postala in care scrii : Franca nu cunoaste hectarul ca uni-tate de masura, ci numai acrul. Poate tii cit e un acru ?..."

Sa te prapadesti de ris, nu alta !Sistemul metric a fost introdus imaginez-vous * de

Franpa. In acest sistem, care a fost adoptat in majoritateatarilor lumii, hectarul (ha) --= 100 de ari. Acrul nu este ounitate de masura specific franceza, ci engleza, reprezen-tind circa 4/10 dintr-un hectar.

Ei, nu te supara ca m-am amuzat pe socoteala d-.tale :am facut-o fara rautate. Si ce-i de mirare ai intilmt rarcuvinte ca : hectar, ha si altele ? Sint termeni de specialitate,neinteresanti.

Içi multumesc foarte mutt pentru traducerea tezelor 3".Le voi trimite lui Abramovici i lui Guilbeaux.

Vrei sa le rnodific pentru Franca ? Nu cred cà merita,acolo multe sint altfel.

Astazi a avut loc aici o adunare a stingii : nu au venittoti, doar 2 elvetieni + 2 straini (germani) + 3 evrei ruso-polonezi **... Slab ! Cred cà n-o sa iasa mai nimic : a douaadunare a fost fixata peste 10 zile... Le este greu pentru catotul se reduce tocinai la lupta impotriva lui Grimm, fatade care ei au prea putine forte. Vom trai i vom vedea.

In ceea ce priveste femeile, sint de acord cu cele adau-gate de d-ta.

Tezei in care se arata ca in prezent (1) social-democratiidin Elvetia (2) nu trebuie in nici un caz sà voteze pentruacordarea creditelor militare, d-ta ii cauti nod in papuri.La inceput se arata tot timpul cà e vorba de razboiulactual, imperialist. Numai despre el e vorba.

* Nota trad.** i nu s-a putut tine un referar, ci doar o convorbire.

inchipuie-ti.

i

ca

www.dacoromanica.ro

354 V. I. LENIN

Muncitorul nu are patrie" aceasta inseamna c ( cc )situatia lui economica (le salariat *) nu are un caracter na-tional, ci unul international ; ( (3 ) dusmanul lui de clasgeste international ; ( y ) conditille eliberarii lui, de aseme-nea ; ( 8 ) unitatea internationala a muncitorilor este maiimportanta decit cea nationala.

Inseamna oare aceasta, decurge oare de aici ca n trebuiesa luptam atunci cind e vorba de doborirea unuijug strain ? Da sau nu ?

Razboiul coloniilor pentru eliberare ?Razboiul Irlandei impotriva Angliei ?

Dar o rascoala (nationala) nu inseamna apararea pa-triei ?

tçi voi trimite articolul in care-I combat pe Kievski inaceasta problema **.

Daca mai ai nevoie de carti, scrie-mi. Aici se pot procuramulte, i eu oricum frecventez deseori bibliotecile.


Scria la 20 noiembrie 1916Expediatd din Ziirich

la Sorenberg (Elvetia)Publicata pentru prima oara in 1949,

in revista Bolsevik° nr. 1

al d-tale, Lenin

Se tipdreite dupd manuscris

321

CATRE I. F. ARMAND

Scurnpa prietena,Cit priveste modificarea tezelor pentru uzul francezilor,

eu unul nu m-as apuca s-o fac***. Poate incerci d-ta ?Ele au fost scrise pentru elvevieni : aici i partea miii-

tara" se prezinta altfel (pentru un stat mic), i situatia dinpartid este alta etc. etc. De altfel, nici nu chspun de ma-terial concret despre Franta.

* sistemul muncii salariate. Nota trad.** Vezi Despre o caricaturl de maritisra i despre .econotnistnul imperialist.°

(Opere132).

complete, vol. 30, Bucuregi, Editura politiel, 1964, ed. a doua, p. 79Nota red.

*** Este vorba de tezele lui V. I. Lenin Sarcinile zimtnertvaldienilor dc stingadin Partidul social-democrat elvelian". Nota red.

www.dacoromanica.ro

CATR1 I. P. ARMAND. 25 NO1EMERIE 1916 355

A§ vrea din toata inima sa dau o mina' de ajutor socialisti-lor de stinga din Franca, dar nu stiu cum se face ca nu reu-sesc sa stabilesc legaturi cu ei. Grisa scrie scrisori lungi, dararhistupide, bate apa n piva, rumega idei vechi, nu comu-nick nimic concret, nimic precis despre socialistii de stingadin Franca, nu stabileste cu ei nici un contact, absolutnici unul.

In privinca nociunii de patrie, vrei s. gasesti, pare-mi-se,o contrazicere Imre ceea ce scriam inainte (cind ? in 1913 ?unde anume ? ce anume ?) i ceea ce scriu acum. Nu cred

existe contraziceri. Gaseste textele exacte, si atunci vomvedea.

Desigur, intre ortodocsi i oportunisti au fost intotdeaunadivergence n ceea ce priveste incelegerea nociunii de patrie(comp. Plehanov in 1907 sau 1910, Kautsky in 1905 si 1907

Jaures L'armée nouvelle" *). Sint intru totul de acord cuaceasta : aici divergenca este radicala. Nu cred sã fi spusundeva ca nu sint de acord cu aceasta.

Ca' apararea patriei este admisibili (cind e admisibila)numai ca aparare a democraciei (in perioada respectiva),asta e si parerea mea.

Niciodata, fireste, proletarii nu trebuie a se conto-peasca" cu miscarea general-democratica. Marx si Engelsnu s-au contopit" cu miscarea burghezo-democratica dinGermania in 1848. Noi, bolsevicii, nu ne-am contopit" cumiscarea burghezo-democratica in 1905.

Noi, social-democracii, sintem intotdeauna pentru demo-cracie nu in interesul capitalismului", ci n interesul curaci-rii drumului n faca miscarii noastre, curacire care e cu ne-putinfa fara dezvoltarea capitalismului.

Cu cele mai bune salutari, al d-tale, Lenin

P. S. Daca ai nevoie de carci, scrie-mi.

Scrisa la 25 noiembrie 1916din ZurichExpediata

la Sorenberg (Elvetia)Pubhcata pentru prima oara in 1949,

1in revIna Bolievik" nr.

* Armata nouS". Nora trad.

Se tipareite dupa manuscrir

sa

gi

www.dacoromanica.ro

35G V. I. LENT N

322

CATRE I. F. ARMAND

Scurnpa prietena,Intre noi fie vorba, nu te-as sfatui s. trimiti o asemenea

scrisoare 400 Atit de franc nu se poate vorbi cleat cusocial-democrati de stinga a r h isiguri i arhiprietenestedispusi fata de noi.

Unde-s aceia ? Cine-s ei ? sau ele ? ? ?Vrem s. luam in miinile noastre" te pornenesti ca ti

se publica scrisoarea i te faci de ris ! !

Sfatul meu : asemenea lucruri se scriu numai unor prie-teni mai mult decit siguri (prin Radek, de pada, daca el vadeclara, pe raspunderea sa, c scrisoarea va fi trimisa numaisi numai la prieteni).

Pentru publicul social-democrat obi,snuit trebuie s-o refaciin termeni cit se poate de prudenti.

Scrisi Inainte de 26 noiembrie 1916Expediata din Zarich

la Sorenberg (Elveria)

Salutari. Lenin

Se tiplirelte pentru prima oara,dupli manuscris

323

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Cu parere de rau trebuie sa-ti comunic ca nu gasesc la

mine cartea lui Delaisi. Probabil ea' am lasat-o la Bernasau ca a luat-o" spre citire careva.

Cit priveste scrisoarea d-tale Catre fernei, am impresiate-au suparat observatiile pe care le-am facut pe mar-

ginea ei. Sau poate c le-ai i rastalmacit intrucitva ?Eu iti scriam ca te sfatuiesc sä scoti pasajul in care se

spune : noi vrem sa luam n miinile noastre", caci va pa-rea ridicol. Daca nu vrei sa-1 scoti, te sfatuiescscrisoarea numai prietenilor celor mai siguri i rnai apro-piati, din Germania de pada, prin Radek.

ea

sa trimiti

www.dacoromanica.ro


Dar daci esti de acord sa refaci uncle formulari impru-dente (caci in actualele rinduieli postale cu arestarile carese tin kilt in Germania, in Franca etc., s-ar putea ca scri-soarea sà nimereasca in alte mlini), sfatul meu e de prisos.Iatà ce sens au avut sfaturile mele. Atit i nimic mai mult.Nici vorba ca a fi fost nemultumit" de scrisoarea d-tale,nici pomeneala de eget ceva.

Imi cerusesi parerea : ti-am comunicat-o i te-am sfatuitdoar s. faci unele mici modificari.


Scria la 26 noiembrie 1916Expediaa din Zurichla Sorenberg (Elve;ia)

324

Se tiparette pentru prima oarii,dupti manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,M-as bucura foarte mult daca.' te-ai duce la Geneva ca

discuti problema componentei redactiei noului organ depresa

Zau asa !Brilliant ne-a luat-o inainte i l-a agatat" pe Guilbeaux.Imi pare rau, mi pare nespus de rau.Se mai poate face ceva ? Am sa-i scriu Olgai i lui Grigori

sal faca demersurile necesare pentru a introduce in redactiepe careva dintre membrii partidului nostru. Olga crede canu-i imposibil. E ceva absolut necesar.

privinta cartii pe care am luat-o la biblioteca de aici(si care se afla la d-ta), cred cal ti-as putea satisface ruga-mintea in conditiile urmatoare :

La plecarea d-tale din Clarens lasa ,si la oficiul postalla cel telegrafic noua d-tale adresa (cu indicatia caorice telegrama sa-ti fie retransmis51 imediat),i ia carteacu d-ta (impreuna cu sfoar i hirtie de impachetat).

"1.

In

ei

sd

www.dacoromanica.ro

f158 V. I.LENIN

La primirea unei telegrame : Envoyez le livre" *, mi-oexpediezi cu prima posta, fara a intirzia nici macar cuo ora.

In aceste conditii poti s-o tii peste termen ; imi asum euriscul, care nici nu e prea mare, caci e 990/o sigur c biblio-tecarul nu mi-o va cere. Dar trebuie sa am garantia absolutaca, daca mi-o va cere, i-o voi putea restitui a douazi (caci altfel se va descoperi ca am trimis cartea afara dinZurich i o sa iasa un scandal monstru)!

Cred ca masura de precautie propusa de mine nu-0 vafi citusi de putin impovaratoare ; in schimb, e absolutnecesara.

Cu cele mai bune salutari,

Scrisd la 28 nniembrie 1916Expeductd din Zdrichla Clarens (E1veli4)

al d-tale, Lenin

Se tiplirestedupli

pentru prima oard,manuscris

325

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Nu stiu daca 'Imre mine si d-ta exista sau nu divergence

in problema apararii patriei". D-ta afirmi c. exista o con-trazicere intre articolul meu din culegerea In amintirea luiMarx ** i ceea ce spun eu acum, fara th citezi exact nicice am scris atunci, nici spusele mele de azi. Imi este imposibilsä raspund la aceasta afirmatie. Nu am la indemina cule-gerea In amintirea lui Marx" i, bineinteles, nu pot sa tinminte cuvint cu cuvint tot ce am scris acolo. Fara citateexacte din cele afirmate de mine atunci i astazi nu sintin stare s'a raspund la un astfel de argument din partead-tale.

In general vorbind insa, am impresia a d-ta judeci putincam unilateral si formal. Ai luat un citat din Manifestul

* Trimiteti cartea°. Nota trad.** Vezi Marxism si zevizionism" (Opere complete, vol. 17, Bucurepi, Eclitura

politick, 1963, ad. a dcma. p.. 15-26). Nota red.

www.dacoromanica.ro


Partidului Comunist" (muncitorii nu au patrie) i pafi a voiaplici fara rezerve, mergind pind la negarea rrizboaielor

nationale./ntregul spirit al marxismului, intregul lui sistem cere ca

fiecare teza sa fie privita (0c) num= sub aspect istoric ;(13) numai in legaturi cu altele ; (y) numai in legaturacu experienta concreta a istoriei.

Patria este o notiune istorica. Una este patria n epocasau, si mai precis, in momentul luptei pentru doborirea ju-gului strain, si altceva este ea intr-un moment dnd miscarilenationale apartin de mult trecutului. In cele trei tipuri detari" (S 6 al tezelor noastre cu privire la autodeterminare) *,teza cu privire la patrie i la apararea ei nu poate fi apli-cat n acelasi mod in toate conditiile.

In Manifestul Partidului Comunist" se spune ca munci-torii nu au patrie.

Just. Dar nu numai asta se spune acolo. Acolo se maispune ca la formarea statelor nationale proletariatul are unrol intrudtva deosebit. Cine ia prima teza (muncitorii nuau patrie) i uitã legcitura ei cu cea de-a doua (munci-torii se constituie ca clasa nationala, dar nu in sensul in careo face burghezia), acela procedeaza eh se poate de gresit.

In ce consta dar aceasta legatura ? Dupa parerea mea, toc-mai in faptul ca n miscarea democraticii (intr-un astfel demoment, intr-o astfel de situatie concreta) proletariatul nu-ipoate refuza acesteia sprijinul sau (prin urmare, nu poaterespinge nici apararea patriei intr-un razboi national).

Marx si Engels au spus n Manifestul Comunist" ca mun-citorii nu au patrie. Dar tot Marx a indemnat nu o data larazboi national : Marx in 1848, iar Engels in 185 9 (sfirsitulbrosurii Padul i Rinul", in care Engels ativa pur i simplusentimentul national al germanilor si-i indemna deschis peacestia la un razboi nacional). In 1 8 9 1, Engels, date fiindprimejdia i iminenta unui razboi al Frantei (Boulanger) +Alexandru al III-lea impotriva Germaniei, a admis in modexpres apararea patriei" 402

* Vezi Revolutia socialist8 gi dreptul natiunilor la autodeterminare (Operacomplete, vol. 27, Bucurgti, Editura politicl, 1964, ed. a doua, p. 268-269).Nota red.

sa-1

www.dacoromanica.ro

360 V. I. LENIN

Au fost oare Marx si Engels niste semanatori de confuzie,care spuneau azi una, miine alta ? Nu. Dupa parerea mea,admiterea apararii patriei" intr-un razboi national cores-punde intru totul marxismului. In 1891, social-democratiigermani ar fi trebuit intr-adevar sa-si apere patria intr-unrazboi impotriva lui Boulanger -1- Alexandru al III-lea.Aceasta ar fi fost o varianta sui generis de razboi national.

Cele de mai sus sint, de altfel, doar o repetare a celorspuse in articolul meu impotriva lui Iuri *. D-ta insa, nustiu de cc, treci sub tacere acest articol. Mie mi se pare cain problema ridicata aici tocmai el articolul acestacontine o serie de teze care lamuresc in intregime (sauaproape in intregime) modul in care inteleg eu marxismul.

Despre Radek despre cearta" (???!!!) cu Radek. Amavut deja, asta-primavara, o discutie in contradictoriu cuGrigori, care nu intelegea de loc situatia pohtica de atunci

imi reprosa c provoc o ruptura cu stinga zimmerwal-diana. Fleacuri.

Legatura cu stinga zimmerwaldiana este si ea ceva rela-tiv. In primul rind, Radek nu este = stinga zimmerwal-diana. In al doilea rind, intre mine si Radek nu a fost orupture in general, ci numai intr-o anumità sfera. Inal treilea rind, este absurd ca legatura cu Radek sa fie in-teleasa in asa fel inch noi sa avem miinile legate in luptateoretica i practica absolut necesara.

Ad 1 (la punctul 1). Niciodata i nicaieri n-am facut unsingur pas si n-am schitat un singur gest care sa duca la oruptura sau chiar numai la o slabire a legaturilor cu stingazimmerwaldiana". Nimeni nu mi-a aratat i nici nu-mi vaputea arata vreodata un asemenea pas sau gest. Nici cuBorchardt, nici cu suedezii, nici cu Knief

(Radek ne-a scos din redactia revistei Vorbote" printr-unprocedeu cit se poate de josnic. El se poarta in politica caun negustor din tagma lui Tyszka : e nerusinat, impertinent

prost. In primavara anului 1916, cind ma aflam deja laZurich, Grigori mi-a scris ca nu duce nici un fel de munca

* Vezi Despre o caricaturl de marxism si despre «economismul imperialist."p. 79-132).(Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politicit, 1964, ed. a doua,

Nora red.

Ii

s.a.m.d., 1.a.m.d.

si

www.dacoromanica.ro


colectiva" cu Radek. Radek s-a indepartat de noi iataun /apt cer t. Din cauza revistei Vorbote", el s-a in-departat i de mine, cl e Grigori. Din pricina inso-lentei si a mirsavului spirit de taraba al unei persoane, stingazimmerwaldiana n-a incetat sa fie stinga, si nu face s-oamestecam aici, n-ar fi nici inteligent i nici just.

Numarul din februarie 1916 al ziarillui Gazeta Robot-nicza" este un model de asemenea mirsav i slugarnic joc"tyszkist (Radek calca pe urmele lui). Cine iarta in politicaastfel de lucruri e, dupa parerea mea, sau un prostanac, sauun nemernic. Eu unul nu le voi ierta nici-odata. Pentru astfel de lucruri tragi palme sau intorcispatele.

Eu, bineinteles, am intors spatele. Si nu regret. Cu ele-mentele de stinga din Germania nu am pierdut citu,si de pu-fin legatura. Cind s-a pus problema sa merg realmente im-preunk cu Radek (Congresul de la Ziirich din 4-5. XI.1916 403), am mers impreuna. Toata palavrageala luiGrigori pe tema unei rupturi intre mine si stinga zimmer-waldiana s-a dovedit a fi o ineptie, ceea ce, de altfel, a sifost intotdeauna.

Ad 2 sfera" rupturii dintre mine si Radek o consti-tuiau, prin urmare, ( oc ) problemele ruse si poloneze. Re-zolutia Comitetului organizatiilor din strainatate a con-firmat acest lucru. ( 13 ) Povestea cu luri & Co. Radek siacum imi scrie mie (si lui Grigori) scrisori arhiinsolente(daca vrei, ci je pot trirnite), in care declara ca. noi" (adicael + Buharin Juni & Co.) vedem" in cutare fel lucru-rile ! ! Asa poate sa scrie numai un prostanac i un nemerniccare doreste s. urzeasca o intriga", strecurindu-sein fisura divergentelor dintre noi i Juni & Co. DacaRadek n u-si dadea seama c e face, e un prostanac. Dacaisi dadea seama, e un nemernic.

Sarcina politica a partidului nostru era clara : noi nu neputeam lega miinile acceptind in redactie egalitatea cuN. I. + Juni + E. B. (Grigori n-a inteles acest lucru i m-apus in situatia de a declara ultimativ câ plec de la revistaKommunist" daca nu rupem legaturile cu ea. Revista

$i

www.dacoromanica.ro

362 V. I. LENIN

Kommunist" a fost buna c it timp cei trei, care aka-tuiau 1/2 din redactie, nu ,au avut un programaparte.) A acorda egalitate grupului Buharin Juni + E. B.ar fi insemnat a face o idiotie si a dauna intregii munci.Nici Iuri, un dnar lipsit de experienta, i nici E. B. nu aupic de minte i, daca s-au lasat antrenati n prostia de a con-stitui un grup impreuna cu Buharin, a trebuit s-o rupem cuei sau, mai precis, cu revista Kommunist". Ceea ce s-a sifacut.

Polemica in jurul autodeterminarii abia incepe. In aceastaprivinta, ca i in intreaga problemci a atitudinii fata de de-mocratie, domneste la ei o confuzie totala. S acordam aiciegalitate" unor tineri cu mintea necoapt i unor prosti ?

niciodata ! N-ati vrut sa invatati intr-o atmosfera pas-nica, tovaraseasca, de vina sinteti voi i numai voi. (M - a mfinut scai de ei, provocindu-i la discutii pe aceastatema la Berna : ei strimbau din nas ! Le-am scris la Stock-holm scrisori de zeci de pagini ei strimbau din nas ! Ei,daca-i asa, atunci naiba sa va ia. Am facut tot posibilulpentru a ajunge la un deznodamint painic. Nu vreti ?

atunci am sa va trag o sapuneala si am sa v fac de risullumii, ca pe niste prostanaci ce sinteti. Asa si numai asa tre-buie s procedam.) Ce are a face aici Radek ? vei in-treba, poate, d-ta.

Are a face, pentru ca el a fost artileria grea" a acestuigrup", artilerie care statea pitita in tufisuri, mai la o parte.Juni & Co. ii facusera destul de bine socoteala (E. B. areaptitudini de intriganta ; dupa cum s-a vazut ulterior, eanici nu s-a gindit 4-1 adua pe Jun hi noi, ci a cautat sacreeze un grup impotriva noastra). Ei ii facusera urml-toarea socoteala : noi vom porni razboiul, dar de luptat valupta pentru noi Radek ! I Pentru noi, ii ziceau ei, va luptaRadek, iar Lenin va avea miinile legate.

V-ati gresit socotelile, stimatii mei tineri fara experienta !In politica nu voi permite nimanui sa-mi lege miinile. Vretisa luptati ? Faceti-o deschis. Iar rolul lui Radek de aasmuti din umbra niste tineri necopti, in timp ce el insusi seascunde in spatele stingii zimmerwaldiene" este culmeamirsaviei. Nici cel mai parsiv... din mlastina tyszkista nu

www.dacoromanica.ro

CATRE I. P. ARMAND. 30 NOIEMERTE 1916 363

I-ar putea intrece n mirsava meschinarie, slugarnicie §i jos-nic

Ad 3 am mai spus-o cit se poate de clar. Problema ra-portuluidintre imperialism si democratie i cea a progra-mului-minimurn se pune tot mai amplu (vezi pro-gramul olandez n nr. 3 al Buletinului 404 ; S.L.P.* dinAmerica a scos intregul program-minimum. Entwaffnungs-frage **). In aceasta privinta domneste in capul lui Radek oconfuzie totali (asta reiese clar din tezele lui ; de altfel,problema impozitelor directe i indirecte, ridicata n tezelemele, arata si ea acelasi lucru). Niciodata nu voi admite safiu cu miinile legate la lamurirea acestei extrem de impor-tante probleme fundamentale. Nu pot. Problema trebuiemurita. Ea va mai prilejui zeci de alunecari" (se vor po-ticni unii).

Cine Ii iinchipuie c Iegatura" cu stinga zimmerwal-dianainseamni c noi ne vom lasa legati de mlini n luptateoretica impotriva economismului imperialist" (care e oboala internationala o boala olandezo-ameri-cano-rusa etc.), acela nu Intelege nimic. Eu unul nu accept

repet in mod mecanic cuvintele stinga zimrnerwaldiana"s m prosternez n fata confuziei teoretice totale din

capul lui Radek.Rezultatul : dupa Zimmerwald, manevrele au fost mai

dificile. Trebuia sä liam de la Radek si de la E. B. & Co.ceea ce ne intereseaz'a pe noi, fr sa ne lasam legati de

Consider ca am izbutit s-o fac. Dupa plecarea lui Bu-barin In America si mai ales dupa ce Iuri ne-a trimisarticolul sau si a acceptat (a acceptat !a trebuit sa ac-cepte) raspunsul meu, rolul lor ca elemente constituite ingrup" a luat sfir (Grigori insa a vrut sâ per-manentizeze acest grup, acordindu-i egalitate : n o i sa-idam lui egalitate ! !)

Cu Radek ne-am despartit pe arena ruso-polonezasi nu 1-am invitat s colaboreze la Sbornik".A$a trebuia.

* Socialist Labour Partydezarmnii.

Partidul muncitorcsc socialist. Nota tract.** Problcma Nota trad.

la-

sa

intrigarie.

si

=

www.dacoromanica.ro

364 V. I. LENIN

Si in momentul de fava el nu poate s faca nimic care saclauneze muncii. La Congresul de la Zurich (5. Xl. 1916) ela fost nevoit S mearga impreuna cu mine, ca i in prezent,impotriva lui Grimm.

Ce inseamna aceasta ? Aceasta inseamna ca am reusit sasepar * problemele : presiunea internavionalä asupra kauts-kistilor (Grimm y compris **) nu a fost slabita citu ide putin §i, in acelasi timp, eu nu sint subordonat ega-

cu prostia radekista !Consider ca pe plan strategic lupta e definitiv cistigata.

S-ar putea ca IuH + Co. + Radek + Co. sä se dedea laatacuri. Allez-y, mes amis !*** A cum odium **** vacadea asupra voastra, §i nu asupra noastra. In schimbinsa, acum nu veci putea prejudicia cauza, iar drurnul nostrue liber. Am iesit din incurcatura murdara (in toate privin-tele) cu Jurii cu Radek, faraasldbi citufi de putinstinga zimmerwaldianr i avind premisele necesare pentrucombaterea prostiei in problema atitudinii fatal de demo-cratie.

Voila *****. Cer scuze pentru lungimea scrisorii si pen-tru abundença de cuvinte tari : nu pot scrie altfel cind vor-besc deschis. Dar asta famine bineinteles, entre nous ****** ;merge, cred, 1 cu o vorba de ocara in plus.


In general vorbind, atit Radek cit i Panneckoek pun i nmod greFit problema luptei impotriva kautskismului.N. B. ! !

Scrisii la 30 noiernbrie 1916Expediata din Zfirichla Clarens (Elve;ia)

Publicata pentru prima oarei in 1949,in revista Bolsevik" nr. I

* Ceea ce a fost foarte greu** inclusiv. Nota trad.

*** Dati-i drumul, prieteni ! Nota trad.**** ra'spunderea. Nota trad.

***** Asta c tot. Nota trad.****** intre noi. Nota trad.

Se tiplireste du pa manascris

litatii"

www.dacoromanica.ro

CATRE A. SCHMID. 1 DECEMBRIE 1916 365

326

CATRE A. SCHMID

Stimate tovaras,Imi dati voie sI va propun un acord amiabil ?Trebuie sa marturisesc c ieri n-am dat destula atentie

unui punct foarte important din expunerea dv. 405 $i anume,ideii c specificul Elvetiei consta, intre altele, in democra-tismul ei mai profund (legiferarea prin referendum) si caacest specific trebuie folosit i in interesul propagandei.Aceasta idee este extrem de importanta si, dupa parereamea, intru totul justa.

N-am putea aplica aceasta idee in asa fel incit s inla-turam divergentele (cu totul neinsemnate, probabil) dintrenoi ? De pilda :

Daca am supune unui referendum chestiunea for-mulata numai in felul acesta : pentru inlaturare to-tala sau impotriva ei ? rezultatul va fi un misma§ devoturi pacifiste (burghezo-pacifiste etc.) si socialiste,adica nu o clarificare a constiintei socialiste, ci numaio intunecare a ei, nu o aplicare a ideii si politiciiluptei de clasa la aceasta problema speciala (a militarismu-lui), ci o renuntare la punctul de vedere al luptei de clasain problema militarismului.

Dar daca am supune unui referendum chestiunea formu-lata in felul urmator : pentru exproprierea marilor intre-prinderi capitaliste din industrie si din agricultura, ca sm-gura cale care duce la inlaturarea totala a militarismului,sau impotriva ei ?

In acest caz am spune in politica noastra practical acelasilucru pe care II admitem cu totii pe plan teoretic, si anumeca inlaturarea totala a militarismului este posibila si realiza-

numai o data' cu inlaturarea capitalismului.Chestiunea ar trebui formulata, asadar, in felul urmator :

1) Cerem exproprierea imediata a marilor intreprinderipoate sub forma unui impozit federal direct pe venit si

biD

www.dacoromanica.ro

`366 V./.LttitS.

pe avere, in cadrul caruia marile averi sa fie impuse la coteatit de mari, revolutionar de maH, Inch s nsemne n faptexproprierea capitalistilor.

2) Declaram ca, din punct de vedere economic, o ataretransformare socialista a Elvetiei e de pe acum i nemijlocit

iar datorita scumpetei insuportabile imperiosnecesara, i Ca pentru realizarea pe plan politic a acesteitransformari Elvetia are nevoie nu de un guvern burghez,ci de unul proletar, care sa se sprijine nu pe burghezie, cipe masele largi ale muncitorimii si ale oamenilor cu veniturimodeste ; lupta revolutionara de masa, al carei inceput ftconstituie, de pilda, grevele de masa si demonstratiile destrada de la Zurich si care a fost recunoscuta prin hotarrireade la Aarau 400, urmareste tocmai acest scop, adica scopulde a pune astfel efectiv capat situatiei insuportabile amaselor.

3) Declaram ca o asemenea transformare a Elvetiei vagenera inevitabil in rindurile clasei muncitoare si ale ma-selor de exploatati din toate tarile civilizate hotarirea entu-ziasta de a-i urma exemplul si de a-i acorda un sprijin citmai energic i ca numai in urma unei asemenea transformariinlaturarea totala a militarismului, spre a carei infaptuirenazuim noi i pe care o doresc acum instinctiv mase foartelargi din Europa, va inceta de a mai fi o vorba goala, undeziderat pios, ci va deveni o rnasura reala, practic

politiceste de la sine inteleasa.Care e parerea dv. in aceasta privinta ?Nu credeti oare ca, punind astfel problema (atit in agitatia

practica cit si in discursurile parlamentare si in propunerilepentru initiativa legislativa i pentru referendum), vom evitaprimejdia ca pacifistii burghezi i socialisti" sa inteleagagresit i s rastalmaceasca lozinca noastra antimilitarista insensul ca noi am considera posibila suprimarea totala a mi-litarismului in Elvepia bur gh e z a, inconjurata de stateimperialiste, fara o revolutie socialista (ceea ce

1.4

realiza-

posibila, si

si

www.dacoromanica.ro

CATRE M. G. BRONSKI. DECEMBRIE 1916 267

este, desigur, o absurditate pe care noi cu totii o respingemin unanimitate) ?

Cu salutari social-democrate, N. Lenin

WI. Uljanow.Spiegelgasse 14 I' (bei Kammerer). Zurich I.

Stria la I decembrie 1916Expediat.1 la Winterthur (Elvetia)Pub Ueda pentru prima owl in

vol.1931,

XVIIin Culegeri din Lenin',

327

Se tipareite dup.'s' tea:NIcopiei dactilografiate

Tradus din limba germanii

CATRE M. G. BRONSKI

Scumpe tovaras,Ar fi de dorit, cred eu, ca rezolutia s aiba urmatoarea

constructie logica (pe baza rezolutiei Platten 407) (textuldin paranteza e redat cuvint cu cuvint dupa Platten) :

1. Actualul razboi mondial este un razboi imperialist".2. (Criminala politica de pace") dusa de Elvetia, care

ar putea fi atrasa e a in razboiul imperialist, pe de oparte din cauza acestei politici, iar pe de alta parte pentru

e inconjurata de puteri imperialiste.3. De aceea apararea patriei" este si pentru Elvetia o

fraza ipocrita".4. Respingerea in principiu a apararii patriei i folosirea

celor mai puternice mijloace ale Iuptei de clasa". 0 enu-merare cit mai completa a acestor mijloace.

Demobilizare imediata.5. Desfiintarea totala a militarismului" nu in sens paci-

fist, ci in strinsa legk'tura cu revolutia socialista i ca ur-mare a ei.

In felul acesta am putea obtine, cred eu, o buna rezo-lutie in cinci puncte.

i

ca

www.dacoromanica.ro

368 v. I. LENIN

Este de la sine inteles c eu nu dau aici nici un fel de for-ci indic doar succesiunea logical a ideilor.

Cu salutari cordiale, Lenin

Scrisii la inceputul lunii decembrie1916

Expediatá din ZurichPublicatd pentru prima oari in 1931,in Culegeri din Lenin", vol. XVII

328

Se tiplreite dupl inanuscrisTradus din limba germana


6. XII. 1916Stimate Mih. Nik.,Am primit cartea potal i cei doua sute de franci, pe

care i-am trimis lui Zinoviev (eu am primit din Petersburg869 de franci = 500 de ruble), adica, probabil, tot onorarul,daca nu cumva o parte din ei reprezinta drepturile de autorpentru lucrarea in problema agrara *. Trist, foarte trist caintrigantii lucreaza in jurul patronului" ** publicatiilorimpotriva acestor publicatii ! !...

Salutari cordiale. V. Ulianov

Expediatii din Zurichla Sceaux (Seine)

Publicatd pentru prima oariiin 1958, in revista

Voprosi Istorii KPSS" nr. 4Se tipareite dupl. manusctis

329

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Am primit chiar acum cartea postala pe care mi-ai tri-

mis-o. Eu ti-am trimis la Berna post-restant o carte postala

* Este vorba de onorarul pentru lucrlrile : Imperialismul, stadiul cel maiinalt al capitalismului" si Noi date cu privire la legile dezvoltarii capitalismuluiSn agricultura". Nota red.

** A. M. Gorki. Nota red.

mulkri,

www.dacoromanica.ro

CATRE I. P. ARMAND. 17 DECEMBRIE 1916 369

in care nu te rugarn decit sa-mi dai un semn de viata, cacitacerea d-tale incepuse s m ngrijoreze.

Sint acum foarte preocupat de ideea editarii unor foi vo-lante consacrate problemelor elvetiene.

Aici s-a creat un fel de cerc al social-democratilor destinga. Cerc e, poate, prea mult spus, caci deocamdata nus-au tinut dech cheva sedinte (pe marginea tezelor mele).Participa la ele Nobs, Platten, Miinzenberg i nea citivatineri. Discutam rezolutia militara in lumina sarcinilor stin-gii. Din aceste discutii mi-am putut da clar seama 1) cit deingrozitor de slabe sint (in toate privintele) elementele destinga din Elvetia ; 2) cit de prost este sistemul" de inriu-rire folosit de Radek si de Bronski, care au scris i continuas. scrie articole despre social-democratii de stinga din altetari ! Tocmai asta-i nenorocirea c, atunci cind e vorba destraindtate, toti se situeaza bucurosi pe pozitii de stinga, caciasta nu costa nimic. Dar cind e vorba de Elvetia... nu prease grabesc !

Abramovici se angajeaza s difuzeze 1 500 de exemplarede brosuri i foi volante (te-ai angaja d-ta sa traduci siste-matic si permanent ? Raspunde-mi !), iar Miinzenberg, cucare am vorbit ieri si care este seful unei organizatii de ti-neret cu 4 0 0 0 /1 de membri germani, se angajeaza sa di-fuzeze maximum 1 500 ! !

Guilbeaux, caruia i-am trimis tezele 408, mi scrie c. efoarte multumit de ele i c Comitetul internationalistilor,recent infiintat de el, le va lua drept bazd. S vedem !

Am chit Pledoaria" lui Humbert-Droz ! ! 409 Doamne, ceharababura e n capul lui ! Si asta in 1916 ! E tolstoianma tern ca incorigibil.

Grigori imi scrie ca n Arbeiterpolitik" nr. 25 a aparuto nota despre Cei trei redactori ai revistei «Kommu-n ist» " 410 ca Radek duce fata de E. B. + Buharin aceeasipolitica ca i Tyszka fata de Leova"... Bine ca i Grigori ainceput sa-si dea seama de acest lucru, desi se incapatineazatotu§i sa afirme ca, cu toate astea, nu este cazul sa rupemrelatille cu Radek". Ha ha !

Cum te-ai aranjat ? Parca stiarn ca la Maison Vincent efrig. Faci schi ? Te sfatuiesc insistent sa schiezi : hi va face

si

si

www.dacoromanica.ro

370 V. I. LENIN

foarte bine. Mergi pe schiuri n munti, pe la Rocher deNaye.


P. S. Ce fel de om este sotia lui Usievici ? Pare energica.Va reusi el sa faca din ea o bolsevica sau ea din el ceva cenu e ruci came, nici peste ?

ScrisJ la 17 decembrie 1916Expediatil din Ziirichla Clarens (Elvetia)

Se tiplirette pentris primamanisscris

oarii,dupe's'

330

CATRE T. F. ARMAND

Scumpa prietena,Astazi am primit Inca' o scrisoare din Petrograd in

ultimul timp ni se scrie de acolo regulat.In afara de scrisoarea lui Gucikov, care intra n nr. 57

al 0. C. (se culege) i pe care Grigori ti-a aratat-o, desigur,cind ai fost la Berna 411, s-a primit textul unor scrisori alelui Lvov si Celnokov tot pe aceeasi tema, adica pe temaversunarii care domneste n tail (impotriva tradatorilor carenegociaza incheierea unei paci separate) etc.

Starea de spirit, ni se scrie, este arhirevolutionara.Manuscrisul lucrarii mele despre imperialism a ajuns la

Petrograd, si iata ca azi am primit o scrisoare in care mi serelateaza ca editorul (adica Gorki ! dt de naiv e omul asta !)este nemultumit de tonul meu vehement... fata de cinecrezi ?... fata de Kautsky ! Vrea sa-mi scrie ! ! ! Iti vine sa

dar sa i turbezi de necaz !Asta mi-i soarta sa duc campanie dupa campanie im-

potriva prostiei i platitudinii politice, impotriva oportunis-mului etc.

$i ga a mers incepind din 1893. Prin aceasta mi-am atrasura capetelor seci. $i totusi n-as accepta sa renunt la aceastasoarta n schimbul unei paci" cu asemenea oameni.

k-

rizi,

www.dacoromanica.ro

CAI-1E I. F. ARMAND. 18 DECEMERIE 1916 3'71

Citeva cuvinte despre Radek. In Jugend-Internationale"nr. 6 (1-ai citit ?) a aparut un articol semnat Nota Bene.Imediat ne-am dat seama (si eu, si Grigori) ca autorul esteBuharin. Raspunsul meu la ineptiile lui crase va aparea inSbornik" nr. 2 *. (Ai vazut culegerea ? Peste citeva zileva fi gata.)

Grigori imi trimite azi nr. 25 al saptaminalului Arbeiter-politik", in care a aparut acela,si articol (cu taieturi vaditimpuse de cenzura) sub semnatura lui Buharin. (Am primitinca un numar al ziarului Novii Mir" din New York, carecontine o critica din pacate, justa ; nenorocirea e ca. drep-tatea e de partea mensevicului, si nu a lui Buharin ! !

dreptata, pe cit se pare, impotriva aceluiasi articol al luiBuharin, aparut in Novii Mir" (acest numar ne lipseste)).

Iar Radek care, dupa cum imi scrie astazi Grigori, re-curge la procedeele lui Tyszka" 11 lauda in nr. 25 al sap-taminalului Arbeiterpolitik" pe Buharin (o forta tinara")si, in treacat, insereaza tot acolo o notita despre cei trei re-dactori ai revistei «Kommunist»" !

El cauta sa foloseasca pentru scopurile sale fisura diver-gentelor noastre : e politica dintotdeauna a secaturilor si ca-naliilor, care, nefiind in stare sa ne combata fatis, recurg laintrigi, infamii si atacuri perfide.

Ai aici o imagine a ceea ce este si a ceea ce faceRadek (orice om trebuie apreciat nu dupa ceea ce spune saugindeste despre sine, ci dupa ceea ce face tii minte acestadevar al marxismului ?).

VoU **. .

Acesta e mediul" impotriva caruia trebuie sa luptam ! !

Si ce ineptii teoretice in tezele" lui Radek... E o adeva-rata rusine.

Am citit Pledoaria" lui Humbert-Droz. Dumnezeule, citde aplatizat apare la el tolstoismul ! ! I-am scris si lui Abra-movici : sa fie el chiar absolut incorigibil ? Ma intreb adeseadaca nu cumva exista in Elvetia un bacil al obtuzitatii mic-burgheze (si mic-statale), al tolstoismului si pacifismului,care strica oamenii cei mai buni ? Probabil ca da !

* Vezi Interngionala Tineretului (nod) (Opere complete, vol. 30, Bucurefti,Editura politick, 1964, ed. a doua, p. 225-229). Nota red.

** lad. Nota trod.

in-

www.dacoromanica.ro

872 V. I. LENIN

Am citit a doua brosura a lui P. Golay (L'Antimilita-risme") ce urias pas inapoi in comparacie cu prima(Le socialisme qui meurt" *) si tot inspre


P. S. Faci schi ? Trebuie neaparat ! 11Iva:ca. s schiezi, cum-para-ti schiuri i porneste cu ele prin munti. E minunatiarna n munti I Privelistea e splendida si-ti aminteste deRusia.

Scrisa la 18 decembrie 1916Expediatti din Zurichla Clarens (Elvefia)

Publicatii pentru prima oarii in 1949,in revista Bolsevik" nr. 1

331

Se tipiireste dupii manuscris


Dragi tovarisi,Trebuie sa in aici un referat despre evenimentele de la

9. I. 1905 si nu dispun de material corespunzator 412 Aju-tati-ma, va rog, s gasesc :

1) Revista Misl" din 1910 (?) 1911 :articolele lui V. Ilin despre grevele din Rusia **.

2)',Disskussionniidin

Listok" de pe linga C.C. al P.M.S.D.R.1910-1911 (?) articolul meu despre revolutie

contrarevolutie in Rusia, in care se face o sinteza astatisticii grevelor 413

3) Trotzky : Russland in der Revolution" ***4) Gorn, Meci, Cerevanin i altii

culegeri (legale) din 1906-1907 (?). Mi§carea so-ciala din Rusia sau ceva in acest gen. Un volum des-pre gininime.

(Problema agrara)

* Socialismul care moare. Nota trad.** Vezi V. I. Lenin. Despre statistica grevelor din Rusia° (Opere complete,

vol. 19, Bucureiti, Editura politica% 1963, ed. a doua, p. 401-432). Nota red.*** Troyki : Rusia in revolutie". Nota trad.

mlastin5...

si

www.dacoromanica.ro

CATRE G. E. ZINOVIEV. DECEMBRIE 1916 373

5) Maslov, vol. II. Mi§carea taraneasca din 1905-1906.6). Mi§carea sociala din Rusia". Culegere in 5 volume,

scoasa de Potresov & Co.7) Moscova in 1905",

precum i alte bro§uri aparute in 1905-1906. Ceaveti din toate acestea.

Trimiteti-mi, va rog, ce aveti din aceste materiale saunotati pe acest biletel ce aveti §i ce puteti trimite.


P. S. I-am trimis lui Guilbeaux tezele mele cu privire laactivitatea in rindurile stingii din Partidul social-democratelvetian, rugindu-I s vi le transmita dv. * Dati-le i lui Noe§i lui Stepko.

Scrisd la 20 decembrie 1916Expediata din Zurich la Geneva

Publicata pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. Xl


332

CATRE G. E. ZINOVIEV **

Despre Kommunist" nu mai merita s discutam, din mo-ment ce d-ta conte§ti c ei au insistat pina la capat asupra

n-att acceptat modificarea componenteiredactiei. Astea-s fapte incontestabile : (1) egalitate ;(2) Tyszka im Hintergrunde ***

Ti-am expediat cele 200 de franci.Scandalul cu Sklovski m revolta la culme §i m ngrijo-

reaza serios 414. $i ai mai vrut s dai pe mina lui to0 baniipartidului ! ! Trebuie s acviona'm energic : spunem c. enevoie de bani inainte de Anul nou §i s nu-I Pisani pina nu

* Vezi Sarcinile zimmerwaldienilor de30, Bucuresti,

stinga din Partidul social-democratelvetian (Opere complete, vol. Editura politicl, 1964, ed. a doua,p. 197-209). Nota red.

** Prima parte a scrisorii reprezina Observasiile pe marginea articolului despremaximalism" (Opere ,omplete, vol. 30, Bucure8i, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 387-390). Nota red.

*** pc planul al doilca. Nora trad.

sa-i

rgabitSS 1i

www.dacoromanica.ro

374 V. I. LENIN

restituie tot ! Un scandal monstru ! 0 adevarata panama",chiar sub nasul nostru !Sint de acord cu planul d-tale de a trimite o scrisoare

colectiva saptamlnalului Arbeiterpolitik".

P. S. Ce-i cu scrisoarea pentruParis ?Inessa n-a trimis-o Inca ?

Salutari. Lenin

N. B.

P. S. Trimite-mi ce ai despre Sovietul de deputati atmuncitorilor" i alte materiale despre 1905.

Scrisa dupe' 20 decembrie 1916 Se tipareste pentru prima oart,Expediatd din Ziirich la Berna dupa mamiscris

333


21. XII. 1916Stimate M. N.,Am primit cartea postala pe care mi-ati trimis-o la

14. XIl. 1916. Daca vi se scrie ca editorul imi datoreazaInca 300 de ruble peste cele 500 trimise", trebuie sa spunca' eu 11 tin dator pentru mai mutt, deoarece a acceptat (1) olucrare a mea despre problema agrara, partea I * si (2) obrosura a so%iei mele pe o tema pedagogica 415. i eu consi-der ca manuscrisele predate g acceptate trebuie platite.

Am scris in acest sens la Petrograd, dar legaturile mele cuel lasa mult de dorit i scrisorile merg foarte incet.

Dv. aci gasit posibila" scoaterea criticii lui Kautsky dinbrosura rnea 416... Trist ! Foarte trist ! De ce ati procedatasa ? N-ar fi mai bine sa-i rugavi pe editori : binevoi;i atipari, domnilor, negru pe alb : noi, editura, am scos dinlucrare critica la adresa lui Kautsky. Zau c asa ar trebui

* Vezi ,,Noi date cu privire la le le dezvolarii capitalismului In agriculturr,partca I (Opere complete, vol. 27, Egu'cumti, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 133-233). Note red.

si

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. AkMAND. DECEMBRIE 1916 876

faceti... Eu sint, fireste, nevoit sa ma supun editorului, darnici editorul nu trebuie sa se teama s. spuna ce vrea i cenu vrea ; s faspunda el pentru prescurtari, nu eu.

1mi scrieti n-o s m bateti ?", adica eu pe dv., pentruati consimtit la scoaterea acestei critici ? ? Traim, din

pacate, intr-un secol prea civilizat pentru ca diferendele sLpoata fi solutionate atit de simplu...

Dar, lasind gluma la o parte, e cit se poate de regretabil,fire-ar sa fie !... Ce sa fac ? Ma rafuiesc eu in alta parte cuKautsky.

Cu cele mai sincere salutari si urari de bine,

Expediata din Zfirichla Sceaux (Seine)

Publicized in intregimepentru prima oara in 1932,in operele lui V. I. Lenin,

ed. a 2-a, vol. XXIX

V. Ulianov


334

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Referitor la Radek. D-ta imi scrii : La Kiental i-am

spus ca n-a procedat bine".Numai atita ? Nimic mai mult ! Dar concluzia politica ?

Sau poate ca comportarea lui are un caracter purtor sau II priveste personal ? ? Aici se afla radacina greseliid-tale politice. D-ta nu apreciezi sub raport politic ceea cese intimpla n jurul nostru. Or, aceasta este intr-adevar oproblema care tine de politica, oricit de ciudat ar parea astala prima vedere.

Referitor la apararea patriei. Mi-ar fi extrem de neplacutsa avem pareri diferite. S. mai facem o incercare de a nepune de acord.

Iti propun urmatorul material pentru reflectare" :Razboiul este o continuare a politicii,

ca

sa

:

inoirnplk-

www.dacoromanica.ro

376 V.LIANIN

Totul se reduce la sistemul de raporturi politice dinaintede razboi si din timpul razboiului.

Principalele tipuri de sisteme de acest fel : (a) raportuldintre natiunea asuprita i cea asupritoare, (b) raportul din-tre doua natiuni asupritoare, avind drept obiect prada, im-partirea ei etc., (c) raportul dintre un stat national care nuasupreste alte tari si un stat asupritor, deosebit de reactionar.

Gindeste-te la aceasta.Cezarismul din Franca tarismul din Rusia impotriva

unei Germanii n e imperialiste in 1891 iata situatia isto-rica din 1891.

Gindeste-te la aceasta ! Or, despre 1891 eu amscris si in Sbornik" nr. 1 *.

Cit de mult rn. bucura c. ai stat de vorba cu Guilbeauxsi cu Levi ! Ar fi bine s-o faci mai des sau macar din cindin cind. Italianul insa minte : discursul lui Turati este omostra de kautskism dezgustator (el a amestecat les droitsnationaux" ** cu razboiul imperialist 1). La fel de dezgusta-tor e si articolul lui bb pe marginea acestui discurs, aparutin Volksrecht".

Tare a§ vrea sa scriu despre aceasta sau sa stau de vorbacu italianul ! !

E o prostie din partea lui Levi ca ataca parlamenta-rismul ! ! Mare prostie ! ! $i se mai pretinde a fi destinga" ! ! Doamne, ce harababura dornneste in capeteleacestor oameni.

Sciiil dupii 13 decembrie 1916Expediatil din Zurichla Clarens (Elvetia)

Publicatii pentru prima oarii in 1949,in revista Bolievile nr. 1

Al d-tale, Lenin


* Vezi Bilautul discu;iei asupra autodeterminarii° (Opere complete, vol. 30,Bucurqti, Editura politica', 1964, ed. a doua, p. 17-59). Nota red.

** drepturile nmionale. Nota trad.

!

www.dacoromanica.ro

CAME I. F. ARMAND. 25 DECEMBRIE 1916 377

335

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena !In privinta lui Radek se.observa la d-ta, ca si la Grigori,

un fel de confundare a polrticii cu impresiile personale si cumihnirea provocata de sumbrul" tablou politic in an-samblu. Voi nu faceci decit sa regretati, sa fiti mihniti, sasuspinati. Adevarul insa este ca alta politica decit aceea pecare am.dus-o nu se putea duce ; nu puteam sa renuntam laconceptule noastre juste si s'a.' capitulam in fata metodelorlui Tyszka". Si daca tabloul e sumbru", daca stinga eslaba si daca nu apare Vorbote" cauza e cu totul alta,si anume faptul ca miscarea revolutionara creste extrem deincet si de greu. Trebuie sa stim sa suportam aceasta situa-tie ; blocuri putrede, incheiate cu o singura persoana (saucu E. B. + K i), nu ar face decit sa stinjeneasca indeplinireasarcinii dificile de a rezista in aceste vremuri grele.

Cit priveste economismul imperialist", s-ar parea cauna vorbim si basca ne-ntelegem". D-ta ocolegi definitiadata' de mine, faci abstractie de ea si pui din nou problema.

Economistii" nu respingeau" (cum scrii d-ta) lupta po-litica asta e inexact. Ei o defineau in mod grqit. La felfac si economistii imperialisti".

D-ta scrii : Parca renuntarea fie si totala la re-vendicarile democratice ar insemna o renuntare la luptapolitica ? Parca lupta directa pentru cucerirea puterii nueste o lupta politica ?"

Tocmai asta e, ca la Buharin (iar in parte si la Radek)reiese ceva in acest gen, ceea ce e complet gresit. In condi-tiile renuntarii totale la revendicarile democratice", luptadirecta pentru cucerirea puterii" este ceva neclar, neapro-fundat, confuz, si tocmai de aceasta confuzie cla dovadaBuharin.

D-ta mai abordezi problema oarecum si sub alt aspect,vazind o contradictie intre § 2 §i §8.

In § 2 se spune in general : revolutia socialista nu esteposibila Fara lupta pentru democratie. Asta este incontesta-

www.dacoromanica.ro

378 V. I. LENIN

bil, i slabiciunea pozitiei lui Radek -I- Buharin consta toc-mai in faptul cà ei, nefiind de acord cu aceasta teza (cad-ta), nu se decid totusi s-o conteste ! !

Pe de akà parte insa, intr-un anumit sens i pentru o anu-mita perioada, toate telurile democratice (si nu numai auto-determinarea ! Te rog sa retii acest lucru ! D-ta 1-ai uitat !)pot frina revolutia socialista". In ce sens ? in ce moment ?cind ? in ce mod ? De pilda : daca, atunci cind miscareae declansata, cind revolutia a fi inceput §i trebuie luatebäncile, ni se spune : amptati, mai intii consolidati repu-blica, creati-i o temelie legala etc. !

Un exemplu : in august 1905 boicotarea Dumei a fostjusta i n-a insemnat o renuntare la lupta

((§ 2 = in genere, refuzul de a participa la institutillereprezentative este o absurditate ; § 8 sint cazuri cindtrebuie sa refuzi : iata o comparatie sugestiva, .din care sevede ca intre § 2 g 8 nu exista nici o contradictie.))

Contra lui Junius. Momentul : razboiul imperialist. Cumi se poate pune capat ? Numai printr-o revolutie socialistain Germania. Junius nu a mers pina la capat si nu a spus-oexplicit, ci a luat democravia flea' revolutie

Trebuie sa tii sa imbini lupta pentru democratie culupta pentru revolutia socialista, subordonind-ope cea dintii celei de-a doua. In aceasta consta toata greu-tatea, aceasta este esentialul.

Tolstoienii i anarhistii o elimin pe cea dintii. BuharinRadek s-au incurcat fiindca nu stiu s-o imbine cu a doua.

Eu insa spun : nu pierde din vedere principalul (revolu-tia socialista) ; pune-o pe primul plan (Junius n-a procedatasa) ; formuleaza toate revendicarile democratice, subordo-nindu-1e, coordonindu-le, co-subordonindu-le ei (Radek +Buharin inlatura, in mod nechibzuit, una dintre ele) si tineminte ca lupta pentru ceea ce este principal poate izbucni

dupa ce va fi inceput cu o lupta." pentru ceva secundar.Dupa parerea mea, numai acest mod de a vedea lucrurileeste just.

Un razboi pornit de Franca Rusia impotriva Germa-niei in 1891. D-ta iei criteriul meu" aplici numai Fran-tei i Rusiei ! ! ! Dar unde-i aici logica ? Eu doar spun, tot-odata, ca din partea Fran;ei a Rusiei acesta ar fi fost

socialista.

§i

fi

si

si-I

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. 25 DECEMBRIE 1916 379

un razboi reactionar (un razboi pornit cu scopul de atoarce inapoi dezvoltarea Germaniei, de a readuce Germaniade la unitate nationala la dezmembrare). Dar d i n pa r-tea Germaniei? Despre asta nu spui nimic. Dar astae principalul. In 1891 nu a fost i nici nu putea fi vorba de

un razboi imperialist din partea Germaniei.D-ta uiti esentialul : in 1891 nu exista in genere imperia-

lism (rn-am straduit sa demonstrez n brosura mea ca el aluat nastere in 1898-1900, nu mai devrerne) i, ca atare,n-a fost i nici nu putea fi vorba de un razboi imperialistdin partea Germaniei (pe atunci, de altfel, nu exista nici oRusie revolutionara ; asta e foarte important).

Apoi : «posibilitatea» dezmembrarii Germaniei nu esteexclusa nici in razboiul din 1914-1917" scrii d-ta, para-sind terenul aprecierii realitatilor lansindu-te in aprecieriasupra a ceea ce este posibil.

Aceasta nu este o abordare istorica a problemei. Aceastanu este politica.

Realitatea de azi e razboiul, un razboi imperialist deambele parti. Asta am spus-o noi de o mie de on i astaeste esentialul.

Cit priveste insa posibilul" ! ! ? ? Multe sint posibile" !Ar fi ridicol sa se nege posibilitatea" transfor-

marii razboiului imperialist in razboi national (desi peUsievici 1-a ingrozit acest lucru !). Cite nu sint posibile"in lume ! Deocamdati insI, el nu s-a transformat. Marxismulii sprijina politica pe ceea ce e real, §i nu pe ceea ce e po-sibil". E posibil ca un fenomen sa se transforme in altul,iar tactica noastra nu este rigida.. Parlez moi de la realite etnon pas des possibilites ! *

Engels a avut dreptate. De-a lungul vietii mele mi-a fostdat s aud multe i pripite acuzatii de oportunism aduse luiEngels g le privesc cu cea mai mare neincredere : incercati

dovediti mai intii ca Engels n-a avut dreptate ! ! Nu yetireusi !

Prefata lui Engels la Luptele de clasä din Franta" 417 ?Parca d-ta nu stii ca a fost denaturata la Berlin impotrivavointei lui ? Asta insearnna critica serioasa ?

* Vorbe§te-mi de realitate, gi nu de posibi1iti1i I Nota trad.

in-

si

sa

www.dacoromanica.ro

380 V. I.LENIN

Cele spuse de el in legatura cu o greva din Belgia ? 4"Cind ? Unde ? Ce a spus ? Nu stiu.

Nu, nu ! Engels nu este infailibil. Marx nu este infailibil.Dar pentru a putea semnala erorile" lor trebuie procedataltfel, crede-ma, cu totul altfel. Pe cind asa cum ai procedatd-ta, n-ai nici un pic de dreptate.

Cu o calda i cordiala stringere de mina,al d-tale, Lenin

Scrisa la 25 decembrie 1916Expediaa din Zurichla Clarens (Elvetia)

Publicatli pentrn prima oard in 1949,in revista Bolievik' nr. 1

336

Se tipareste dupa manuccris


Draga G. L.,I-am scris de mult secretarului policiei cantonale, dar

banii n-au sosit nici pina acum. Probabil c fara o in-tervencie personald nu se va face nimic. Asa s-a intimplato data la noi la Berna : pina nu s-a intervenit personal lasecretar, nu s-a facut nimic. Te rog deci sã treci pe la el.Daca nu poci, comunica-mi imediat in citeva rinduripe o carte postala, caci e decembrie si nu mai pot astepta.

Din ProsveKenie" mi-ai trimis doua nurnere (4 si 5 din1914), iar pe al treilea 11 tot astept n zadar ! ! (1914, nr. 6,sfIrsitul articolului despre autodeterminare *). Si stiu bine

a i ! Chiar eu 11 luam de la d-ta. Trimite-mi-1, te rog !Multe salutari intregii d-tale familii.

Scrisii la 26 decembrieZurich la

1916Expediatif din Berna

Publicaai pentru prima oath' in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

Al d-tale, Lenin


* Vezi V. I. Lenin. Despre dreptul natiundor la autodeterrninare" (Opere corn-piece, vol. 25, Bucure1ti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 277-345).Nota red.

ca II

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI $1 S. N. RAVICI. 31 DECEMBRIE 1916

337

CATRE G. L. $KLOVSKI*

Draga G. L.,Ce se aude cu cautiunea ? Ai fost la ? Marturiseste

ca nu ! ! Nu mai arnina ! Salutari.

dupa 26 decembrie 1916Expediatii din Zurich la BernaPublzcatii pentru prima oanl

in 1925, in revistaProletarskaia Revoliutiie nr. 8

338

Al d-tale, Lenin


CAME V. A. KARPINSK1 $1 S. N. RAVICI

La multi ani, dragi prieteni ! Sper ca Olga nu e preasuparata pe mine. Daca e suparata rau de tot, i voi maiscrie. Multe salutan i cele mai bune urari.

Scrisii laExpediatel

31 decembrie 1916din Zurich la Geneva

Publicatii pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. XI

Al dv., Lenin

Se tipareite dup8 manuscris

* RIndurile de lava au fost urinate la sfirlitul unei scrisori trimise dcN. K. Krupskaia. Nota red.

politie

miss

8a1

www.dacoromanica.ro

88

1 9 1 7

339


Stimate M. N.,Am primit cartea postala pe care mi-ati trimis-o

multumesc mult ca ati depus atitea stradanii pentru salvareabrosurii mele. Degeaba credeti ca va. invinuiesc chusi deputin pe dv. Nici end de asa ceva ! Sint convins ca faramterventia dv. ar fi fost mult mai rau, caci editorul*, pecit se vede, i pleaca urechea la tot felul de sfaturi in-timplatoare" din tabara filistina. N-ai ce-i face. Tot e bineca ati reusit s salvati o anumita parte (destul de mare) dinlucrarea mea. Multe salutari i cele mai bune urari pentruanul care incepe.

Scria la 3 ianuarie 1917Expediatil din Zurich

la Sceaux (Seine)

Publicatli pentru prima oariila 22 aprilie 1958, in ziarul

Komsomolskaia Pravda" nr. 95

340

Al dv., Lenin


CATRE I. F. ARMAND

vrea sa-ti mai impartasesc unele enduri cu privire laurmatorul plan.

Am pus in circulatie, n versiune german i franceza,* A. M. Gorki. Nota red.

i va

As

www.dacoromanica.ro


tezele mele privind sarcinile social-democratilor de stingadin Elvetia. In legatura cu aceasta mi-a incoltit in minteurrnatorul plan : sa infiintarn o mica editura i s. scoaternmanifeste, foi volante i mici brosuri in care sa dezvoltaceste teze.

I-am scris lui Abramovici, care mi-a raspuns ca se an-gajeaza sa difuzeze 1 500 de exemplare, ca la Imprimeriecooperative" el dispune de credit pe termen de sase luni. 0foaie volanta va costa 50-70 de franci. Cind va aflaalte amanunte, mi le va comunica (eu ii cerusern sa afle citcosta 2, 4, 8 pagini la un tiraj de 2 000 si de 5 000 deexemplare, pretul matritelor, durata tiparirii) ! Dar numi-a mai comunicat nimic!

I-am raspuns lui Abrarnovici ca deocamdata trebuie sarenuntarn la acest plan : pe linga dificultatile de care 1çi voivorbi mai departe, rn-a determinat sau, mai bine zis, rn-aindemnat sa-i raspund astfel i faptul ca el sufera de un soi demelancolie i uneori nu raspunde cu saptaminile ! ! Nu sintobisnuit, zice, sa port corespondenta, i apoi sufar de melan-colie ! ! Dar asa nu se poate lucra.

Mi s-a parut riscant s organizez toata aceasta treabacontind numai pe Abramovici.

I-am scris apoi lui Guilbeaux, care mi-a raspuns : tezelesint admirabile". Foarte bine : dar ne yeti ajuta sa difuzamfoi volante ! ? In cite exemplare ?

Nici un raspuns ! (Asta, evident, pentru ca ei planuiesc sascoata o revistuta proprie.)

M-am dus la Munzenberg : sinteti dispusi sa ne ajutati ?Va ajutam. Dar mai mult de 1 5 0 0 (asta e extrem deputin ! !) nu putem difuza, caci sintem supraaglomerati deliteratura !

Traducator in limba germana n-am. Nobs mi-a promis cujumatate de gura, dar e clar ca n-o sa faca nimic.

In afara de aceasta, partidul (adica Parteivorstand) * abiamiine (7. I) va hotari daca congresul se amina sau nu, side aceasta hotarire depind, fireste, multe.

lata imprejurarile care rn-au facut sa concep acest planindrazner, iar apoi sa renunt (pentru o vreme) la el.

* conducerea partidului. Nota trad.

si

www.dacoromanica.ro

384 v. I. LENIN

N-ai dori sä te apuci de treaba asta ?Iata cam ce ai avea de facut :D-ta vei fi editoarea brosurilor in limba franceza. Eu iau

asupra mea munca redactionala (sa scriu si sa redactez).D-ta vei fi 6 traducatoare. Ar trebui sa te duci la Chaux-de-Fonds (pentru scurta vreme, pe timp de citeva zile, cred,caci se pare ca nu va fi nevoie sa locuiesti acolo) si sa telamuresti definitiv asupra aspectului financiar si a celui teh-nic. Ai lamuri, de asemenea, daca poti procura (sau avansa)banii necesari pentru aceasta editura (cit ? nu stiu. Cred cade la 100 la citeva sute, la 300-500 frs., in functie de ras-punsul tipografiei si de amploarea pe care vrem s-o damacestei acviuni).

Ai putea vizita, de asemenea, citeva centre ale Elvetkifranceze (Chaux-de-Fonds, Fribourg, Geneve, Lausanne,Bern, Neuchatel si altele; enumerarea e cu titlu apro-xtmativ) 6 sa formezi acolo grupuri de difuzare, sa cii re-ferate etc., sa stabilesti legaturi, sa organizezi munca, sacontrolezi.

Repet : acesta este un plan de munca aproximativ, informa sa cea mai cuprinzatoare (din care, probabil, nu vomreusi sa realizam decit o parte). 0 editura franceza arconstitui, poate, un imbold pentru germani.

Cred ca. Abramovici nu minte si ca va reusi sa difuzeze1 500 de exemplare. Sa adaugam minimum 500 la Genevaetc. Total = 2 000. Putem matrica textele, ca sa nu riscamsa pierdem bani tiparind prea multe exemplare. Uniunilorde tineret le vom plati 20°/o pentru difuzare.

(a) Se vor recupera oare banii investivi ? (b) $i in cittimp ii vom vedea inapoi ?

Totul depinde de raspunsul la aceste doua intrebari(a+b).

Dack" (a) nu se vor recupera, trebuie s'a renunfam la acestplan, aci nu dispunem de donatori de bani. Putem tip1rinumai materiale in privinta earora sintem siguri de recupe-rarea sumelor investite. Dac5I (b) banii vor rula foarte incet,adia dac51 brosurile ne vor fi achitate cu tiriita si in modneregulat (regularitatea plAilor e deosebit de importanta),atunci ori nu trebuie sa intreprindem nimic, ori s'a aloc4m

www.dacoromanica.ro


o suma mare, ca s. punem n circulatie citeva foi volante(oricind se poate ivi nevoia de a tipari un raspuns polemic,cAci dusmanii nostri nu vor tacea, ei au ziare ; i ca sä leputem raspunde trebuie sa avem posibilitatea de a scoate obrosurica sau o foaie volanta speciala). [Situatia din partide de asa natura, 'inch se poate incinge o luptainver§unati.]

Iata care sint partile pozitive si cele negative, perspecti-vele frumoase i dificultatile.

Daca aceasta idee nu te intereseaza de loc sau daca, din-tr-o pricina sau alta, consideri imposibil sau nepotrivit pen-tru d-ta sL te apuci de activitate editoriala si de organizare,atunci te rog ca, fara' pic de jenii, sa rupi aceastäscrisoare. Ea va famine numai ca o convorbire Imre mine sid-ta pe marginea unuia dintre planurile mele (pbn n mo-mentul chid voi gasi, poate, ulterior vreo posibilitate de arepune pe tapet aceste planuri ale mele).

Dar, daca te intereseaza, atunci du-te la Abramovici, la-mureste in chip judicios toate aceste chestiuni §i comuni-ca-mi imediat rezultatele obtinute. Atunci vom rediscutaimpreuna, in mod minutios, intregul plan in cadrul unuisohimb de scrisori.

Foile volante trebuie s'a fie, cred eu, de douà feluri :( ococ ) pentru mase i ( (3f3 ) pentru

Si unele si altele sa fie scurte : intre 2 ;i 8 paginide tipar de format mic (cu corp mic i ndesat).

Temele (aproximative) :( CCM ) 'impotriva apararii patriei ; impotriva impo-

zitelor indirecte ; scumpetea ; introducerea socialismului catel imediat ; exproprierea bancilor etc.

(pp) - argumente false si argumente juste in fa-voarea respinger iden de aparare a patriei ; impotrivasocial-patriotilor i a centrului" ; impotriva griithenilordin afara partidului si din partid etc. etc.

Cum sa ne pregatim pentru congresul partidului ; partidmuncitoresc burghezo-reformist sau partid socialist ?

Foile volante ar putea sa apara sub aceeasi firma, depilda Lumina" sau oricare alta.

Munzenberg mi-a declarat cà ei (tinerii") le vor difuza6 fara comision, dar asta mi se pare cu neputinta. La un

8

www.dacoromanica.ro

386 V. I. LENIN

comision de 200/0 (o centima din fiecare 5 la prewl de vin-zare), putem fi siguri ca vor difuza energic.

Cred ca acum esti perfect lamurita, adica si-am comunicattoate elementele de care dispun (in sensul de planuri si date),pentru ca sa-ti poti face o idee despre intreaga intreprin-dere in ansamblu.

fi de parere c editarea acelora§i materiale inlimbile germana i italiana este cit se poate de importanta.Dar pentru asta avem nevoie (1) de traducatori ; (2) de alcibani, i deocamdata nu avem nici una, nici alta. Creddaca am incepe editarea de materiale n franceza, germaniia r gasi, poate, traducatori.

S-ar putea ca lucrurile sa nu mearga,pur i simplu pentruca nu vom sti sa adoptam tonul potrivit cu mentalitateafranceza !

Asta ingrijoreaza ma sperie in egala masura.Sena la 6 ianuarie 1917Expediata din

ClarensZiirich

la (Elvetia)

Se apdrette pentru prima oarii,dupli manuscris

341

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Mii de multumiri pentru stirile din Geneva. I-am trimis

Olgai o scrisoare surescitata, pe care Karpinski a calificat-odrept insultatoare. E de presupus c Olga s-a suparat. Amsa'-i scriu o scrisoare de scuze.

Mi-a fost greu sa. ma impac cu gindul ca Brilliant ni 1-asuflat" pe Guilbeaux.

Din scrisoarea d-tale insa vad ca era inevitabil sa se in-timple asa : data fiind subrezenia poziviei lui Guilbeaux, nuputeau fi contracarate influencele conjugate ale lui Luna-cearski (un poet !) + Brilliant (care are bani, dupa cum imiscrie Grigori) Naine Graber.

Sa mai asteptam, sa vedem ce fel de organ de presa vorscoate ei.

As

ca,

si

+ -1-

www.dacoromanica.ro

6VTRE I. P. ARMAii1). IAMJAIIIt 1917 881

Daca primesti L'Humanite", te rog sa-mi trimiti unelefaieturi din numerele citite si de care nu mai ai nevoie(textul rezolutiei congresului ; articole despre congres ;discursurile lui Longuet & Co. ; rezolutiile / o r ; articolemai interesante, desi acestea sint cam rare, etc.) 419 .

at de rusinoasa e rezolutia asupra careia au cazut deacord Longuet Renaudel (2 800 contra 120 ! !), iarBourderon Raffin-Dugens au trecut de partea lor !! DarMerrheim ? El a votat alaturi de jouhaux pentru rezolutiapacifista a C.G.T.-ului ! !

Rusine ! !

Eu pun asta in legatura cu cele 5 articole despre pace alelui Kautsky (aceleasi platitudini) Partidul socialist italian

discursul rostit de Turati la 17/XII 1916 (aceleasi pla-titudini).

Este o victorie a pacifismului kautskist impotriva Zim-merwaldului, pe care Grimm (in apelul I.S.K. din 30. XII1916)420 o camufleaza sub paravanul unor fraze rrrevolu-tionare ! ! Exact ca n Internationala a II-a : firma revolu-tionara esenta reformista.

Eu initiez (mai bine zis : vreau s initiez) o campaniepentru demascarea acestei minciuni.

$i ce rusine n partidul elvetian ! Acum 10 zile comisiamilitara (special desemnata de Comitetul Central al parti-dului) a intocmit 2 rezolutii : au fost 5 voturi impotrivaapararii patriei si 4 pentru.

Pina in prezent n-a fost publicata nici una dintre ele ! !

Oportunistii (impreuna cu Grimm) se straduiesc din ras-puteri s scoata aceasta problema de pe ordinea de ziamine congresul (muncitorii, pretind ei, nu sint pregatiti

realitate insa chiar ei, oportunistii, tergiverseaza pre-

Ei sint impotriva propunerii ca in alegerile parlamentare(din toamna lui 1917) campania electorala sa se desfasoaresub lozinca : impotriva apararii patriei ! !

si

si sl

ing5tirile...).

www.dacoromanica.ro

888 v.f.tERtrt

E o mare rusine i o destramareCu o calda i afectuoasa stringere de i cu multe

urari de voie buna si de fericire in anul care vine,

al d-tale, Lenin

Scrzsii dupii 6 ianuarie 1917Expediatii din Zurichla Clarens (Elvetia)

342

Se tiparelte pentrx prima Odra.dupii manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,

Iti trimit numarul promis din Volksrecht", in care estepublicata rezolutia adunarii de protest impotriva aminariicongresului 421 Daca la Clarens si la Lausanne exista social-democrati elvetieni de st'inga, ar fi bine sa le traduci aceastarezolutie convingi sa adopte i ei o rezolutie deprotest.

Cit priveste cartea lui Kamenev 422, te rog sa mi-o restituidirect mie, caci n-am citit-o Inca.

Iti trimit, pe timp de 2 zile, cataloagele : rasfoieste-leextrage din ele tot ce te intereseaza (notind

titlul i numarul). Eu içi voi putea trimite cite 1 carte dinbiblioteca de aici. Am si voluminosul catalog princi-pal : ti-1 pot trimite i pe el daca te intereseaza i daca nuse gaseste in biblioteca publica din localitatea d-tale deresedinta.


Scrisii la 7 ianuarie 1917Expediat4 din Zurichla Clarens (Elvetia)

al d-tale, Lenin

Se tiplireste pentru prima oarei,dupa manuscrts

mina

si sa-i

ci

www.dacoromanica.ro


343

CATRE I. F. ARMAND

Duminica (7. 1.) a avut kc aici o sedinta a C.C. al parti-dului elvetian.

Ticalosul de Grimm, in fruntea tuturor elementelor dedreapta (si impotriva voturilor lui Nobs, Platten, Munzen-berg ,ri Naine),a obtinut sa fie adoptata o hotarire de arni-nare sine die a congresului partidului, care fusese convocatpentru ziva de 11. II. 1917 spre a discuta in mod specialproblema militara. Motive le invocate Ant false. Adevaratulmotiv 11 constituie dorinta lui de a se alia cu cei de dreapta,cu social-patriotii, care amenin 0. sa-si dea demisia daca seadopta o hotarire de respingere a apararii patriei ! ! Ei vors-i impiedice pe muncitorii elvetieni sa-si spuna cuvintulin problema apararii patriei ! ! !

Se zice c Naine i-a spus-o foarte bine lui Grimm ca secompromite definitiv ca secretar al unei comisii inter-nationale.

Presedinte al Zimmerwaldului etc. i atit de ticalosin politica !

gindesc sa-i adresez lui Charles Naine, membru alI.S.K. *, o scrisoare deschisa, destinata publicitatii, in caresa-1 calific pe Grimm drept nemernic i s. declar ca nu vreausa fiu alaturi de un asemenea individ n organizatia zim-merwaldienilor i c trimit Comitetului nostru Central odeclaratie motivata n acest sens.

E important sa-1 prindem" pe Grimm asupra faptului,en flagrant dent **, sa-1 demascam (deoarece ei" nu vorrasa sa apara nimic n presa) i sa-i smulgem masca.

Cred ca asta i va sili i pe Radek + Roland-Holst sa-ispuna ceva lui Grimm.

Fireste c o asernenea foaie volanta nu poate sa apara

* Vezi V. I. Lenin, Operc complete, vol. 30, Bucureti, Editura politic'i, 1964,ed a doua, p. 287-296. Nota red.

** in flagrant delict. Nota tea.

M.

www.dacoromanica.ro

390 V. I. LENIN

cadrul seriei noastre de foi volante ; ea trebuie publicataseparat, in afara firmei.

Cu o ca1d i cordiala stringere de mina,

Scrisd la 8 ianuarie 1917Expediatti din Zurich

la Clarens (Elvetia)Publicatd pentru prima oard

in 1950, in ed. a 4-aa Operelor lui V. I. Lenin, vol. 35

al d-tale, Lenin

Se tiptirette dupli manuscris

344

CATRE V. A. KARPINSKI 423

Dragi tovarasi,Va transmit o stire deosebit de importanta.Discutati-o voi insiva i transmiteci-o apoi lui Brilliantlui Guilbeaux ; acum se va vedea de partea cui sint ei 4i

ce sint ei : 1ai sau oameni capabili de lupta.Intreaga lupta se va muta acum aici.Comunicavi-mi cum au reacvionat ei i daca exista sanse

de a publica un protest sau o scrisoare deschisa.Trebuie folosit faptul ca NaMe se bucura de mare auto-

ritate in Elvevia franceza.Cu cele mai bune salutari,

Al dv., Lenin

Duminica 7. I. 1917 a avut kc la Zurich o sedinta a con-ducerii Partidului socialist elvetian (Parteivorstand).

A fost adoptata o hotarire rusinoasa hotarirea de aamina sine die congresul partidului, care fusese convocatpentru 11. II. 1917, la Berna, anume pentru discutarea pro-blemei razboiului. Motivele : fortele partidului trebuie con-centrate asupra luptei impotriva scumpetei ; muncitorii nusint pregativi ; in comisie n-a fost unanimitate i alte motivede acelasi soi, care inseamna pur 4i simplu o bataie de joc laadresa partidului. (In comisie au 4i fost elaborate si tipariteconfidenfial doua proiecte : proiectul intocmit de Affolter,

in

0i

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. S IANUARIE 1916 391

Nobs, Schmid, Naine i Graber impotriva apararii patrieicel intocmit de G. Muller, Pfhiger, Huber qi Klöti pentru

apararea patriei.)Sedinta din 7. I. a fost foarte furtunoasa. Grimm, situin-

du-se in fruntea celor de dreapta, adica n fruntea oportu-nistilor, a nationalistilor, s-a dedat la mirsave ieiri impo-triva strainilor", impotriva tinerilor", a adus acuzatii descizionism" (! ! !) etc Impotriva amnãrii congresului aupledat in termeni categorici Naine, Platten, Nobs, Münzen-berg. Naine i-a declarat lui Grimm cà se compromite defi-nitiv ca secretar al unei comisii internationale" !

Hotarirea adoptata inseamna tradare totala din partealui Grimm si bataie de joc la adresa partzdului din partealiderilor oportunisti, a social-nationalistilor. intreaga uniune

actiune de la Zimmerwald i Kiental a fost in fapttransformata intr-o vorba goala de o mina' de lideri (inclusivGrimm), care ameninta sa-si depuna mandatele (sic ! !) dacapartidul va hotr c. respinge ideea de aparare a patrieicare sint ferm hotariti sä mc admita ca plebea" partiduluisa ia n discutie aceasta problemi inainte de sfirsitulrazboiului. Ziarul GrUtlianer" 424 (din 4. I. si 8. 1.) spuneadevarul, care constituie o palma pe obrazul unui asemeneapartid.

Intreaga lupta a elementelor de stinga, intreaga luptapentru Zimmerwald i Kiental s-a mutat acum pe alt teren,pe terenul luptei impotriva acestei clici de lideri care aufacut de rusine partidul. Trebuie s convocam pretutindenielementele de . stinga i sa discutam metodele de lupta.Geabiti-va !

Poate ca cea mai buna metoda de lupta (fiecare clipa epretioasa) ar fi ca social-democratii de stinga de laChaux-de-Fonds si Geneva sa adopte rezolutii de protest,

adreseze lui Naine scrisori deschise i sa le dea imediatpublicitatii. Nu incape indoiala c liderii" vor face uz detoate prghii1e pentru a impiedica aparitia protestuluiin ziare.

In scrisoarea deschisa trebuie clar expuse cele relatate maisus, punindu-i-se lui Naine urmatoarele intrebari : (1) con-testa el aceste fapte ? (2) considera el ca este admisibil caintr-un partid democratic al socialistilor o hotarire a con-

si

si

si

sa

www.dacoromanica.ro

892 V. I. LENIN

gresului sa fie anulata printr-o hotarire a conducerii ?(3) ca este admisibil sa se ascunda partidului cum au votat

ce au spus tradatorii socialismului la sedinta din7. I. 1917 ? (4) ca este admisibil s ne impkVam cu pre-zenta n fruntea I.S.K. a unui presedinte (Grimm) care trn-bina frazele de stinga cu sprijinirea nationalistilor elvetieni,adversari ai Zimmerwaldului i aparatori ai patriei", caPfliiger si Huber & Co., in actiunea lor de zada'rnicirefapt a hotartrilor Zimmerwaldului ? (5) ca e admisibilsa ocarasti in Berner Tagwacht" pe social-patriotii ger-mani, sprijinind, totodata, pe ascuns pe social-patriotiielvetieni ? etc.

Repet : ei nu vor lsa sä apar n ziare. Asta-i clar.Calea cea mai buna este aceea de a publica n numele vre-unui grup o scrisoare deschisa adresata lui Naine. Daca sepoate face ceva n acest sens, grabiti-va i raspundeti-miimediat.

Scrisd la 8 tanuarie 1917Expediatii din Zurich la Geneva

Publicatd pentru prima oard in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. Xl

Se tiplirelie dupd manuscris

345


Stimate M. N.,Yndata dupa ce v-am expediat cartea postala. In legatura

cu brosura (ca raspuns la cartea postala primita de la dv.),am inceput s primesc bani i pima n prezent am primitdoua rtnduri 500 de franci, pentru care vä multumescfoarte mult.

Am primit de asemenea (de la posta) un raspuns oficialin care se arata ca manuscrisul economic * pe care vi 1-amtrimis la 2. VII. 1916 a fost confiscat par l'autoritémilitaire !

* Manuscrisul cIrtii Imperialism, stadiul cel mai task al capitalismului'.Nora red.

** de autorit5ti1e militare. Nota trad.

in

in

1*!*.I

www.dacoromanica.ro

CATR.E V. A. R.AR.PINSKI. IANUAIIIE 1917 808

E pur i simplu depe undeva sau nu mai

Cu multe salutari

Stria la 8Expediaa

ianuarie 1917din Uric!,

la Sceaux (Seine)

Pub Ueda pentra prima oariiin 1958, in revista

Voprosl Istorii KPSS nr. 4

necrezut ! ! Se mai poate intervenie nimic de facut ?

ura'ri de bine,al dv., V. Ulianov

Se tipiireite dupti manuscris

346


Draga V. A.,Vad ca ma scuturi"

al Il-lea ! *N-am intilnit nici un fel

Foundation i nu stiu undeamintesti unde anume le-aice numar de ziar au aparutsesc aici la biblioteca.

Ti trimit Volksrecht", in care, pe ling5. declaratiaC.C., merit s citesti cu atentie i rezolutia adunarii dela Zurich impotriva arnInarii congresului 425 0 rog insistentpe Olga s-o aduca la cunostinta grupului genevez alzimmewaldienilor de stinga i s-o sustina din rasputeri,s-o traduca, sa staruie pentru adoptarea unei rezolutii simi-lare etc. (aceasa rezolutie a fost elaborata de noi aici, incercul zimmerwaldienilor de stinga. E de dorit s ne coordo-nam actiunile).

vrea sa vin la Geneva : (1) nu ma simt bine, numa tin nervii. De referate rn tem ; (2) in ziva de 22. Isint ocupat ; in plus, trebuie sa ma pregatesc pentru o con-ferinta in limba germa7A De aceea flu promit s. yin.

zdravan pentru Nicolaie

de date cu privire la Garton§i cum sa caut. Nu-ti maicitit ? Dna ai putea afla inele, nu mi-ar fi greu sa le ga-

* Nu s-a putut stabili despre ce este vorba. Nota red.

si

N a ;

www.dacoromanica.ro

394 V. I. LENIN

(Scrie-mi ce consfatuire proiecteaza Guilbeaux, cu cin e,cind ? A putea s le fiu de folos ? Cum ?)

Cu o calda stringere de mina si multe salutari pentruamindoi,

Scrip's' intre p 22 lanuarie 1917Expediatii din Ziirich la Geneva

Publicatil pentru prima oarii in 1929,in Culegeri din Lenin° , vol. XI

al d-tale, Lenin

Se tiparege dup2 manuscris

347

CATRE 0 PERSOANA NECUNOSCUTA

Nobs si Miinzenberg mi-au relatat astazi urmatoarelefapte, care nu sint lipsite de semnificatie :

La 7. I, Miinzenberg a propus sa se decida ca congresulse amina pina in martie (urmarind astfel, in chip evident,sa scoata la iveala falsitatea argumentelor lui Grimm si alesocial-patriotilor). Propunerea a fost respinsa 426.

Gremilich a propus sa se decida ca congresul se aminapina in mai. Nobs s-a declarat de acord (alegind iari1-'6111 cel mai mic si tot in dorinta de a demasca aceeasiclica). and Nobs a declarat ca este de acord, Greulich (cemai pramatie !) retras propunerea (dindu-si seama el acomis o greseala). Atunci Naine a declarat ca el prezintapropunerea lui Greulich. Propunerea a fost respinsa.

Miinzenberg a propus sa se ceara conducerilor cantonale(carora le-a fost supusa acum aceasta problema) sa se pro-nunte pn n iulie. Nici aceasta propunere n-a fostadmisa !

Din aceste fapte se poate vedea de cita' infamie cla do-vada Grimm in articolul sau (Berner Tagwacht" din 9 sau8. I, Parteibeschliisse 427) atunci cind afirma c5. nici cei destinga n-au fost in principiu" impotriva aminarii !

Munzenberg a scris pentru Volksrecht" un articol im-

10

www.dacoromanica.ro


potriva hotaririi conducerii partidului (articol pe care Nobsa promis sa-1 publice miine sau poimiline) 428

Dupa ce vei fi citit aceasta scrisoare, trimite-o Olgai curugamintea ca, la rindul et, s-o trimita lui Abramovici.

Scrisd la 11 eau 12 ianuark1917 la Zurich

Puidicard pentru prima oard in 1929,in Culegeri din Lenin', vol. Xl

348

Se tipdrege dupd manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,

Ieri a fost la noi o intrunire a germanilor de stinga ; tnmajoritate muncitori, sint i tineri printre ei. La noi muncan-a intrat Inc a. pe fagasul ei normal : de aceea impresiamea e imprecisa, ambigua. Cum içi place Nobs ? Un mun-citor i-a trimis un articol, scris in spiritul stngii, mpo-triva mirsavei hotariri de aminare a congresului. Nobs IIpublica sub semnatura autorului, iar a doua zi publica unarticol de orientare diametral opusa, cu deosebirea ca pecel dintli 1-a ciopirtit si 1-a strica t, lucru pe care eu1-am descoperit intimplator la intrunire, criticind articolultocmai pentru pasajele care au fost masacrate de Nobs !

Ce spui de acesti oameni de stinga" ? !

Apropo : la intrunire s-a constatat ca exista legaturi cusocial-democratii de stinga din Neuchatel, care luaserapozitie Inca mai inainte impotriva oportunistilor. N-ar firau si te duci i pe acolo, inarmata bineinteles cu adrese(sau, respectiv, cu scrisori de recomandare, pe care le-asputea procura aid), instruiesti, s tii acolo un scurtreferat, s stabilesti legaturi acolo etc.

Nu stiu daca ti-am scris ca, la sedinta Parteivorstand-uluidin 7. I, Naine a avut onestitatea sa vorbeasca impotrivalui Grimm, facindu-i reprosuri tocmai n calitatea lui desecretar al unei comisii internationale" !

si sf-i

www.dacoromanica.ro

396 V. I. LENIN

Olga mi scrie astazi ca Guilbeaux a tinut un referat asu-pra lucrarilor congresului din Franca, critidndu-i cu as-prime pe longuetisti (mai abitir ca dv.", scrie ea) si pro-nuntindu-se pentru sciziune. Asta-i bine, dar el, Guilbeaux,nu are baza, e omul dispozitiei de moment, e lipsit de bazateoretica. Asta e primejdios. El i asteapti sotia de la Paris,unde ea face agitatie. El si cu Brilliant au consimtitadopte o rezolutie de protest impotriva aminarii congresu-lui. La 22. I va avea loc la ei o adunare de delegati la careva fi pusa la vot aceasta rezolutie.

Aici, la noi, se va tine poimiine, duminica, o sedinta abiroului Gtingit (Grigori, Radek si cu mine), la care va fidiscutata problema protestului impotriva lui Grimm. Sivedem ce va fi !

Cu cele mai vii urari de bine, te rog Inca o data sa teduci undeva pentru un timp, cu referate sau cu alte in-sarcinari, ca sa-ti mai revii i s te dedici unei activitatiantrenante si utile pentru oameni noi, cu forte proaspete.Activitatea printre francezi este, crede-ma, extrem de ne-cesara i de utila.

Am primit cartea i cataloagele. Mergi.

Scrisa la 13 ianuarie 1917Expediatii din Zgrichla Clarens (Elveria)

Al d-tale, Lenin

Se tipareste pentru prima oarg,(WA ;nanuscris

349

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Am primit scrisoarea d-tale i extrasele din Russkie

Vedomosti" 429. Multe multumiri pentru tot.Scumpa prietena, stiu cit iti este de greu i g vrea din

suflet sa te ajut cu tot ce-mi sta in putinta. N-ai vrea sâincerci sa te stabilesti intr-o localitate unde ai prieteniunde poti discuta in mod curent despre treburile de partidsi poti participa in mod curent la ele ?

sa

f

www.dacoromanica.ro


Azi am primit de la Guilbeaux o scrisorica de citevarinduri, in care el ma anunta c. pregateste un mitingproblema pcii. Eu am scris pe aceasta tema patru articole(sau capitole) pentru Novii Mir" (unde, zic unii, se pla-teste 5 dolari articolul, ceea ce intre noi fie vorbami-ar prinde foarte bine) 40. Ti le trimit d-tale propunsa te gindesti la urmatorul plan : eu ti-as mai putea tri-mite si alte materiale, iar d-ta s. intocmesti in limba fran-ceza un referat pe aceasta tema, cit se poate de actuali,cu care sa cutreieri Elvetia franceza. Ar fi ceva cit se poatede util pentru cauza, caci in capetele tuturor domneste onemaipomenzta confuzie pacifista, care nu poate firisipita decit printr-o munca de inriurire sistematick si per-severenta. Apuca-te, zau, 4i intocmeste cit mai amii-nuntit tezele ref eratului d-tale (pe care le-am puteadiscuta impreuna) sau chiar scrie intregul lui text. Munci-torilor francezi din Elvetia nu are cine sa le Ora un referatdespre atitudinea marxista fat5; de pacifism, iar d-ta aiputea-o face, oferindu-le un vast material asupra caruiareflecteze. Incepi sa te pregategi putin cite putin de peacum ; munca te va absorbi j crede-ma' ca o muncacare te absoarbe este cel mai bun mijloc de calmare si deinsanatosire ! Eu i voi trimite extrase din La Bataille",texte de rezolutii, texte din Avanti !" (pot saii procurnumere mai vechi din Avanti !" ; d-tale çi va fi uiorinveti a citi italieneste, i asta e de asemenea foarte im-portant, caci in Elvetia sint foarte multi muncitori italieni

nici pe ei nu are cine inveve marxismul).Grimm pregateste pentru 23. 1 (asta ralmine intre noi)

o conferinta a socialistilor din varile Antantei (la care seva discuta comportarea acestora la conferinta social-sovi-nistilor din tarile Antantei). Noi pregatim un protest vehe-ment impotriva lui Grimm (in care vom cere i plecarea luidin I.S.K.) pentru atitudinea sa infama in problema ami-narii congresului*. Te sfatuiesc insistent sa urmaresti ziareleVolksrecht" (iti voi trimite numarul cu rezolutia), Berner

* Vezi volumul de fgl, p. 399. -- Nota red.

n.

sa

si-ti

si

st

si sa-i

www.dacoromanica.ro

898

Tagwacht" (cred ca ti se trimite din Berna ? in specialnumarul din 8 sau 9. I) si Griitlianer" (din 4. I si 9. I).Ii voi mai scrie despre asta. Sedinta conducerii partiduluielvetian (a Parteivorstand-ului) din 7. I. 1917 a fost osedinta istorica : ei au aminat sine die congresul care urmasa dezbata in mod special Militarfrage ! I *. i Grimm s-apus in fruntea celor care erau pentru aminare, votindlaolalta cu social-patriotii ! ! Nu, asta n-o sa i-o iertam.Noi avem azi aici o adunare a stingii. Impreuna cu Gri-gori i-am scris lui Radek, chemindu-1 pe el, pe Roland-Holst i pe altii s. protesteze impotriva lui Grimm. Il vomchema i pe Guilbeaux, dar el e mult prea putin pregatit sainteleaga aceasta chestiune si de aceea un referat al d-tale(public sau, pentru inceput, o convorbire in cadrul grupuluisocial-democratilor de stinga de la Geneva) ar fi cit sepoate de util.

Olga imi scrie c un socialist francez de stinga e asteptatsa soseasca la Guilbeaux (si ea 1-a convins pe acesta dinurma sa ma cheme la o consfatuire cu cel dintii, dar pentrumine asta ar fi ceva penibil i jenant si de aceea nu maduc). N-o fi cumva francezul care vine la conferinta dela 23. I ? ? Daca in preajma acestei date ai sta citeva zilela Geneva si ai tine (sau ai pregati) acolo referatul, pro-babil ca ai reusi sa-1 agati din intimplare pe fran-cezul din Paris (si important e aici tocmai sa-1 agatam dinintimplare) i I-ai invata multe. Ce crezi, vei reusi sa pre-gate§ti referatul sau convorbirea pentru 25. I ? ? (iar dacaei" nu se intorc pink' la 25, amina-1 dupa discutia cuGuilbeaux, pina la intoarcerea lor ; asa am putea prinde"doi iepuri dintr-o data : i pe Guilbeaux, i pe francezce zici ?)

Cu plecarea la Abramovici ar fi bine, cred, sa mai z'a-bovqti un pic, caci el mi-a scris ieri ca-mi trimite vestide la tipografie. Putem astepta sosirea bor.

Cu o calda i prieteneasca stringere de mina, içi urez sa

* problema mi1itar. Nota trad.

www.dacoromanica.ro


te apuci cit mai curind de pregatirea referatului (care 1çiva prinde bine in orice caz, mai tirziu).

Al d-tale, Lenin

P. S. Pacifismul devine astazi cea mai actuala dintreprobleme. Tocmai aici, in aceasta problema, trebuieinva'fam (in special pe Guilbeaux i pe francezi) curn saabordeze in chip marxist lucrurile. Raspunde-mi irnediat ceparere ai n aceasta

Scrisa la 14 ianuarie 1917Clarens

Se tiparelte pentru prima oara,Expediatd din Zurich la dupa manuscris

350

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Abia azi, luni, a luat sfirsit consfatuirea pe care am

inceput-o ieri n problema luarii de pozi;ie impotriva luiGrimm. A participat i un german, membru al grupuluiDie Internationale", un om cu atitudine intru totul destinga".

Am adoptat o declaratie atit de energica impotriva luiGrimm (cerind scoaterea lui din I.S.K.), incit Platten acalificat-o drept un asasinat politic".

Dar asta ramine deocamdata numai intre noi.Mai trebuie sa treaca o saptamina, doua pima o vom

trimite lui Roland-Holst i altora i pina va sosi raspun-sul bor.

Sint flint de oboseala ; in-am dezvacat de sedince.Sper ca daca nu-rni raspunzi la propunerea mea de a vi-

zita mai multe centre cu un referat n limba franceza nu epentru c ai fi categoric impotriva acestui plan, ci pentru

meditezi temeinic asupra lui n dorinta de a te declarade acord cu el. Nu te zoresc i n-am s repet incercarea dea te convinge, dar tare mult a dori vii in fire, sa

sa

privinta.

ca

sa-ti

www.dacoromanica.ro

400 V. I. LENIN

schimbi aerul, sà te vezi cu vechii prieteni faci altiinoi, si tare as vrea sa-ti spun multe, multe cuvinte de prie-tenie, ca sa-ti fie ceva mai usor cit timp nu te-ai apucatinca de o munca care sa te absoarba in intregime. Cu o caldastringere de mina,

al d-tale, Lenin

P. S. Astept mari foloase de pe urma luarii de pozitieimpotriva lui Grimm.

Scrisii la 15 ianuarie 1917Expediatii din Zurich

Ia Clarens (Elvetia)

351

Sc tipiircste pentut prima oarii,dupii manuscris


Dragi prieteni,Am mare nevoie de Diskussionnii Listok", scos de O.C.

al P.M.S.D.R. (Paris, 1910 sau 1911), in care a aparutarticolul meu despre revolutia rusa, indreptat impotriva luiMartov i Trotki (cu date despre greve i despre procentulde judete in care au avut loc miscari taranesti) *. N-auaparut decit citeva numere din aceasta foaie i trebuie s leaveti, asa incit nu va va fi greu s gasiti articolul cu pri-cina. V rog sa mi-1 trimiteti imediat. Vi-1 voi restitui foartecurind, impreuna cu ceea ce mi-ati trimis inainte.


Scrisii la 15 ianuarie 1917Expediaa din Zurich la Geneva

Publicatil in limba ruapentru prima carE in 1929.

in Culegeri din Lenin', vol. XISe tiplireste dupii manuscrts

* Vezi Semnificalia istoricl a luptei interne de partid din Rusia" (Opere com-plete, vol. 19, Bucuresti, Editura politic, 1963, ed a doua, p. 381-400). Nota red.

§i sa-ti

www.dacoromanica.ro


352

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Daca Elvetia va fi atrasa in razboi, francezii vor ocupa

imediat Geneva. In cazul acesta, a fi la Geneva va insemnaa fi in Franca §i a avea deci legaturi cu Rusia. De aceeagindesc sa-ci incredimez d-tale casa partidului (ca s-oporti asupra d-tale intr-un saculev anume confecvionat,fiindca in timp de razboi nu se pot scoate bani din banca).Ii scriu lui Grigori despre acest proiect, care deocamdatanu e decit un plan, a.a c ramine intre noi.

Eu cred ca vom famine la Zurich, cxci razboiul e preapucin probabil.

Cu o calda stringere de. minacu cele mai sincere salutari,

Scrisii la 16 ianuarie 1917Expediatil din Ziirichla Clarens (Elvetia)

al d-tale, Lenin

Se tipiireite pent-u prima oarii,dupl. mannscris

353

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Tradu, te rog, in limba franceza rezolutia anexad ;i

restituie-rni-o (dupa ce o vei fi dat la transcris pentrugrupul german din Lausanne) 431

Rezolutia a fost adoptata aici de social-democratii destinga i circula acum prin toata Elvetia.

Trebuie sa depunem toate eforturile pentru a o difuzaprintre membrii de partid §i pentru a face sâ fie adoptatide toate organizaiiile de partid, chiar i de cele mai mici.

Daca vreuna dintre ele, fie ea cit de mica', va adoptaaceasta rezoluvie, ea rezolutia trebuie trimisa oficialconducerii locale §i centrale a partidujui (GescHftsleitung

ma

41

www.dacoromanica.ro

402 V. I. LENIN

der Soz. Partei. Zurich. Volkshaus), cerind u-s e totodatapublicarea ei. Multe salutari.

Al d-tale, Lenin

P. S. Trimit i Olgai cite un exemplar pentru Guilbeauxsi Abramovici.

Scrisli la 19 ianuarie 1917Expediata din Zurich

la Clarens (Elvetia)

354

Se tipiireite pentru pima oara,dupii manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena !In privinca lui Engels. Daca din intimplare ai dat peste

numarul din Neue Zeit" care coigine relatarea lui Kautsky(si scrisorile lui Engels) despre felul in care a fost denaturataprefava acestuia din urma la KlassenUmpfe", ar fi bine

transcrii toate acestea cit mai amanuntit intr-un caietspecial. Daca nu e posibil, comunica-mi exact numarul re-vistei Die Neue Zeit", anul, volumul i pagina 432

Atacurile d-tale impotriva lui Engels sint, dupa parereamea, complet lipsite de temei. Iarta-mi sinceritatea : inaintede a scrie asemenea lucruri trebuie s te pregatesti mult maitemeinic ! Altfel usor te poti face de ris ; te previn entrenous *, prieteneste, intre patru ochi, in eventualitatea ca tevei mai decide cindva sa spui asemenea lucruri in presasau la o adunare.

Greva din Belgia ? In primul rind s-ar putea ca, inaceasta chestiune de fapt, in aceasta chestiune particulara,Engels sa se fi inselat. 0 eroare este, fireste, posibil. Artrebui adunat tot ce a scris el in aceasta privirga. In aldoilea rind, in privinta grevei generale in genere, eveni-mentele din ultima vreme, si in special anul 1905, au furni-zat elemente n o i, pe care Engels nu le-a cunoscut. Deceniide-a rindul se obisnuise Engels sa auda despre greva ge-

* intro noi. Nota trad.

sa

www.dacoromanica.ro

CATRE /. F. ARMANb. 19 /ANUARIE 190 403

nerala" numai frazele goale ale anarhistilor, pe care elura dispretuia pe buna dreptate. Mai dr= insa eve-

nimentele au dat la iveala un nou tip de greva demasa", greva politica, adica prin excelenta neanarhista.Acest element nou Engels nu-1 cunostea I n c i nici nu-1putea cunoaste.

Nu trebuie s. uitam acest lucru.Se mai pune apoi intrebarea claca greva din Belgia n-a

reprezentat cumva tranzitia de la vechi la nou ? Puteaoare Engels sa vada de pe atunci (in 1891-1892 ? ? Aveadeja 71-72 de ani ; i traia ultimii ani de viata) c.aceasta greva nu era o rabufnire a vechilor metode de luptabelgiene (mult timp belgienii au fost proudhonisti), ci tran-zitia spre ceva nou ? Asupra acestei chestiuni trebuie s.reflectam.

In problema apararii patriei", rationamentele d-talepacatuiesc, cred eu, prin caracterul lor abstract si prin ne-istorismul lor. Repet ceea ce am spus n articolul impotrivalui Iuri : apararea patriei = justificarea participarii larazboi. Atit i nimic mai mult. A generaliza aceasta .no-tiune, a face din ea un principiu general" este ceva richcol,ceva cu totul nestiinfific. (Iti voi trimite programul S.L.P. *din America, care contine o asemenea generalizare ridicola.)Razboiul este un fenomen arhipestrit, variat, complex. Nu-ipoti aplica un sablon general.

(I) Exista trei tipuri principale : raportul dintre natiuneaasuprit i nafiunea asupritoare (orice razboi este o cond.-nuare a politicii ; politica este un raport intre natiani,clase etc.). Ca regula generalà, razboiul este legitim dinpartea natiunii asuprite (indiferent daca din punct de ve-dere militar este defensiv sau ofensiv).

(II) Raportul dintre doua natiuni asupritoare. Luptapentru colonii, pentru piete etc. (Roma i Cartagina ; An-glia si Germania in 1914-1917). Ca regula generala, acestgen de razboi e de ambele parti un razboi de jaf, iar atitu-dinea democrafiei (si a socialismului) fata de el se inca,dreaza in regula : doi tilhari se bat intre ei ; s piaraamindoi"...

* Socialist Labour Party. Nota red.

i iii

S

www.dacoromanica.ro

4o4 V.i. LENIN

(II1) Al treilea tip. Un sistem de natiuni egale indrepturi. Aceasta problemi e mult mai complicati!!!Mai ales daca alaturi de natiuni civilizate, relativ demo-cratice, se afla tarismul. Asa a fost (aproximativ) in Europaintre 1815 si 1905.

Anul 1891. Politica coloniala a Frantei si a Germanieieste cu totul neinsemnata. Italia, Japonia, Statele Unitenu au de /oc colonii (acum au). In Europa occidentalase formase un sistem (N. B. ! ! gindeste-te la aceasta ! ! nuuita acest lucru ! ! Noi traim nu numai n cutare sau cutarestat, ci i ntr-un anumit sistem de state ; anarhistilor leeste permis s ignoreze acest fapt ; noi nu sintem anarhisti),un ststem de state in genere constitutionale, nationale.turi de ele se gaseste puternicul, nezdruncinatul tarism dinperioada prerevolutionara, care de sute de ani jefuiesteasupreste pe toti, care a inabusit revolu;iile din 1849 sidin 1863.

Germania (anului 1891) este o tara a socialismului main-tat. Si aceasta tara este amenintata de tarism in alianta cuboulangismul !

Situatia este cu totul, dar cu totul alta decit in 19141917, cind tarismul este subminat de anul 1905, iar Ger-mania duce razboi pentru dominatie mondiala. Asta-i cutotul altceva ! !

A identifica situatia internationala din 1891 cu cea din1914 sau chiar numai a le asemui una cu alta este culmeaneistorisrnului.

Gogomanul de Radek a scris recent intr-o proclamatiepoloneza (Befreiung Polens") : Staatenbau" nu estescopul luptei social-democratilor. Asta e ceva arhistupid !E jumatate anarhism, jumatate idiotie ! Nu, nu, noi nusintem citusi de putin indiferenti fata de Staatenbau, fat5de sistemul de state, fata de relatiile dintre ele.

Engels a fost parintele radicalismului pasiv" ? ? Nu esteadevarat ! Nici vorba de asa ceva. Niciodata nu vgi puteadovedi asa ceva. (Bogdanov 8c Co. au incercat i s-au facutnumai de ris.)

/n fazboiul imperialist din 1914-1917 dintre doua* (Eliberarea : constructia de stat". Nota trad.

Alii-

si

Poloniei')

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. 19 IANLIARIE 1917 405

coalitii imperialiste, noi trebuie s fim impotriva aparariipatriei", pentru ca (1) imperialismul este ajunul socialismu-lui ; (2) razboiul imperialist este un razboi intre tilharipentru prada ; (3) in ambele coalitii exista un proletariatinaintat ; (4) in ambele coalitii s-au copt conditiile pentrurevolutia socialista. Numai de aceea sintem noi impotriva,,apararii patriei", nurnai de aceea

Cu cele mai sincere salutari i urari de bine,al d-tale, Lenin

Am cerut adresele organizatiilor de tineret. Mi-au fostpromise.

Asadar, in privinca planului de editare, treceti larealizarea lui. Dar referatul despre pacifism? 433

P. S. Ultirnele d-tale doua scrisori le-am primit in acelasitimp, dar, evident, numai din vina mea.

Scrisä la 19 ianuarie 1917Expediatii din Zfirichla Clarens (Elvetia)

Publicatei pentru prima oarii in 1949,in I evista Bollevik" ;v. 1

355

Se tipfirette dupd marmscris


Scumpe prieten,tçi trimit o rezolutie. Te rog s-o citesti si s-o transmiti

atit lui Guilbeaux, cit i grupului german.Este necesar s faceti ca aceasta rezolutie sa fie adoptata

(aici ea a fost adoptata la o adunare a celor de stinga) 434de toate organizaviile de orice fel, iar daca va fi adoptatade o organizatie de par ti d, fie ea cit de mica, sa fietrimisa pe cale oficiala atit conducerii locale, cit si con-ducerii centrale de partid (Geschaftsleitung der sozia-listischen Partei. Zurich, Volkshaus), cerindu-se totodatapublicarea ei.

! !

www.dacoromanica.ro

406 V. I. LENIN

Sint foarte suparat pe Guilbeaux te rog s'a i-o spuipentru c nu-rni restituie proiectul de declarmie impotrivalui Grimm 435. (Nu ci 1-a aratat ? S i-1 arate !)

Daca nu vrea sa.-1 semneze, atunci sa mi-1 restituieirnediat.

Scria la 19 ianuarie 1917Expediata din Zurich la Geneva

Pub Ueda pentru prima oara in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. Xl

356


Se tipa'reite dupa manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Iti trimit alaturat o scrisoare primita de la Abramovici

(pe care te rog sa mi-o restitui irnediat)§i o foaievolanea." din America (pe care mi-o poci restitui dupa ce ovei studia ; nu-i nici o graba).

Din scrisoarea lui Abramovici rezult c treburile mergbine (si aici la fel : ieri a fost adoptata o rezolutie de pro-test impotriva aminarii congresului, cerindu-se totodatainstituirea unui referendum in aceasta chestiune 436).

De aici urmeaza c trebuie s grabim la maximum infiin-;area unei edituri proprii (pentru manifeste i foi vo-lante). Sa ne grabim la maximum ! ! (iar prin intermediulgrupurilor germane de la Chaux-de-Fonds si Lausanne siinfiintam si o editura proprie in limba germana).

Pleaca la Chaux-de-Fonds cu citeva zile mai devreme,ia de la tipografie un deviz cit mai precis (nu singura, cicu ajutorul lui Abramovici) i scrie-mi urgent. Chi banipo0 procura i in ce termen : 50 de franci ? 100 sau 200 ?

Grabeste-te. Salutari.Al d-tale, Lenin

www.dacoromanica.ro


P. S. Pericolul de razboi n u este iminent. Mobilizareagenerala este asteptata abia in primavara.

Scrisli la 20 zankarie 1917Expediatii din Zi,rich

la Clarens (Elvefia)

357

Se tipareste Pentru prima oarii,dupii manuscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,IeH urma s. alba loc referatul d-tale i eu sint nerabda-

tor sa aflu cum a decurs. Joi, cind am primit scrisoaread-tale expresa, am alergat n graba la Radek, in celalaltcapat al orasului, si am luat de la el extrasele. Tineamfoarte mult sa-ti scriu o scrisoare ampla despre pacifism (otema extrem de importanta in general si una dintre temeleesentiale din punctul de vedere al intregii situatii interna-tionale actuale, lucru despre care am scris n articol *

1-am primit, merci ! in sfirsit, o tema deosebit deimportanta pentru Elvetia). Dar n-am avut timp ;

joi, i vineri au avut loc la noi adunari ale social-demo-cratilor de stinga.

Actiunile stingii au luat aici o intorsatura defavorabila,deoarece Nobs si Platten s-au speriat de perspectiva unuirazboi impotriva lui Grimm, care s-a ridicat cu inverfunareimpotriva ref erendumului, i i-au speriat i pe tineriinostri ! ! E foarte regretabil ! ! La Berna, judecind dupascrisorile lui Grigori, lucrurile stau mai bine. La insistentelemele, Radek a scris o brosurica impotriva centrului" deaici i mpotriva lui Grimm, dar ieri elementele de stinga"au torpilat (! !) planul de a o publica n numele :

s-au molipsit de spaima lui Nobs si a lui Platten. Halo.)luptatori ! Halal social-democrati de stinga !

Cred c ar trebui sa consideri ca o simpla repetifie refe-ratul d-tale de ieri i s te pregatesti sa-1 ii i la Geneva, sila Chaux-de-Fonds : este o tema care merita sa fie aprofun-

* Este vorba, probabil, de articolul lui V. I. Lenin Pacifism burghez si paci-fism socialise (Opere complete, vol. 30, Bucurelti, Editura politick, 1964, ed.a doua, p. 241-262). Nora red.

, 4i,41

stingii

www.dacoromanica.ro

408 V. I. L E NJ14

data i despre care face sa ii mai multe referate. Elvecieniivor profita enorm de pe urma bor. Scrie-mi mai amii-nuntit cum ai pus problema, ce argumente ai adus,ce ci s-a obiectat etc.

Nu cumva tii daca au fost sau nu traduse in franwzesteproiectele de rezo1u0 pentru congresul elvecian care va dez-bate problema apararii patriei i problema militara ?Vorbesc de o traducere aparuta in presa' : in Griitlianer",in Sentinelle" etc.

Ar trebui s te ingrijesti de traducerea lor daca Inca n-aufost traduse, precum si de difuzarea i propagarea bor.

Probabil ca in legatura cu calatoria d-tale la Chaux-de-Fonds se va face un pas inainte in aceasta chestiune. Voiastepta vesti de la d-ta.

Abramovici lucreaza admirabil si se cuvine sa-i acordamtot sprijinul.


P. S. Trotki ne-a trimis o scrisoare stupida : noi n-ovom publica i nici nu-i vom raspunde.

A inceput in presa din Elvetia franceza campania(1) in jurul referendumului si (2) in legatura cu rezolutillein problema militara, pregatite in vederea congresului ?Sau n-a inceput inca nici o campanie ? Citesti regulatziarele Volksrecht" si Berner Tagwacht" ? Asta e cevanecesar acum ; trebuie sa dam o mina de ajutor stingiielveviene.

Ti-am scris oare ca Guilbeaux a refuzat sa semneze re-zoltgia indreptata impotriva lui Grimm ? (sau poate aiaflat-o de la Grigori ?). Cam slabut Guilbeaux al nostru ;se teme de rázboi impotriva lui Grimm, se teme de Sokolni-kov, care, la rindul lui, se teme de sciziune ; se teme deMerrheim, care se teme de domnul" Jouhaux ! ! Halalluptatori ! ! Vreau sa-i scriu Olgai despre acest lucru.

Scrisii la 22 ianuarie 1917Expediatii din Zurichla Clarens (Elvetia)

Publicaed pentru prima oarain 1950, in editia a 4-a

a Operelor ha V. 1. Lenin, vol. 33

Se tipa'reste pentru pelmadupd maw:seri s.

oarg

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. 22 APRILIE 1917 469

358

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Am primit traducerea. Mii de mulvumiri. Am trimis-o

mai departe 437.Am fost foarte mirat vazind c ai supus articolul meu

francez unei veritabile cenzuri *. Cumnu mi-ai trimis origi-nalul §i cum este in genere indoielnic cà m-a§ fi apucatsa-1 traduc singur in frantuze§te, am trimis, bineinteles, va-rianta d-tale, cu omisiunea pasajului referitor la Engels.

Imi scrii ca numai la gindul ca eu sustin punctul de vedereal lui Engels asupra razboiului §i asupra poziviei germanilorde atunci simti ca-vi fierbe singele in inima §i nu poti tra-duce asta...

Trebuie sa-i spun câ nu m-a§ fi a§teptat la una ca asta !D-ta doar §tii foarte bine ca la acest pasaj mai multdecit pasaj : la aceasta declaratie, luare de pozitie dinlucrarea lui Engels ne-am referit de nenumarate ori, direct§i indirect, in 1914 §i in 1915, atit eu, cit §i Gr.

Stii, de asernenea, c asta a fost scris de Engels initialpentru sociali§tii francezi §i a aparut in al lor Almanach duParti Ouvrier" 438. Si pe vremea aceea francezii n-au pro-testat, caci simteau chiar daca nu-§i dadeau clar seama

un razboi al lui Boulanger + Alexandru al III-lea im-potriva Germaniei de atunci (de al carei imperialism nicivorba' nu putea fipe vremea aceea ! !) ar fi fost unrazboi antidemocratic numai din partea lor, iar din parteaGermaniei ar fi fost intr-adevar numai un razboi deaparare", un razboi pentru existenta navionala.

Iata insai c d-ta respingi netam-nesam, §i inca in ce fel,teza pe care in 1891 in§i§i francezii au recunoscut-o justa.Iar in ajun, la o adunare a stingii elve;iene, ei (semipaci-fi§tii, nu-i nimic de facut cu ei) au trecut cu o u§urinta denecrezut, dar care-i caracterizeaza, peste referirea mea laaceasta teza a lui Engels.

* Vezi Scrisoare deschisa. catre Boris Souvarine" (Opere complete, vol. 30,Bucure,ti, Editura politia, 1964, ed. a doua, p. 263-273). Nota red.

---

ca

www.dacoromanica.ro

410

D-ta nu-mi scrii nirnic nici in legatura cu articolul meude raspuns lui Kievski.

Munca mea cu social-democratii de stinga din Elvetiareflectiile prilejuite de ineptiile pe care a ajuns s le debi-teze Radek ma conving tot mai mult ca in problema de-osebit de importanta a motivelor respingerii apararii patrieipozitia noastra este singura justa. Ai vazut Jugend-Inter-nationale" nr. 6, despre care am scris n Sbornile" nr. 2(1-ai primit ?), i Arbeiterpolitik" nr. 25 ? 439

Am primit de la Kamenev o carte postala, pe care ti-ovoi trimite n curind. Olga imi scrie ca stinga face pro-grese, ca a fost creata o organizatie formata din zimmer-waldieni de stinga francezi ± italieni (! ! ceea ce mabucura nespus) rusi i c Guilbeaux o sa-Mi scrie despreea (Iti voi trimite i d-tale scrisoarea lui daca vrei).straduiesc sa urmaresc materialele din Avanti !" i ncep sama conving ca Souvarine are dreptate : Turati este kautskistde-a binelea si duce pe acest fagas intreaga fractiune socia-lista din Camera italiana. Ultimul sau discurs (din 17. l)este o mostra de jonglerie : Turati este un jongler al pacifis-mului burghez, i nicidecum un socialist.

Cu o calda i afectuoasa stringere de mina,

Scrisii la 22 aprilie 1917Expediatil din Zurichla Clarens (Elvelia)

al d-tale, Lenin

Se tiparette pentru prima oarii,dupii manuscris

359

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Ii trimit extrasele luate de la Radek (numai pina

siMbata : restituie-mi-le imediat dupa referat).Citeste cu atentie paragraful din rezolutia Internatio-

nalei care este indreptat impotriva pacifismului (impotrivainduplecarii").

V. 1. LENIN

si

Mk

www.dacoromanica.ro


Conferinta de la Haga i celelalte masuri i declaratiipacifiste ale guvernelor si ale burgheziei au la baza

(1) ipocrizia ;(2) inselarea poporului ;(3) curentul pacifismului burghez, in rindurile caruia

figureaza nume mari" si care ar dori o pace fara revolutiesociala. Acest curent dispune de o vasta literatura (pentrudomni, nu pentru popor) ;

(4) urmatorul calcul : uneori e mai avantajos cind pentruun stat, cind pentru altul sa se arate" pasnic, s cistigetimp etc.

Asta in general. In mod concret insa trebuie studiat fie-care caz in parte, fiecare stat.

Nu dispun de cifrele pe care mi le ceri.(Adresele au fost trimise : daca e nevoie de o recoman-

datk, cel mai bine ar fi s-o dea Abrarnovici i prietenii sai.)Esentialul in problema pacifismului (deosebit de impor-

tanta pentru Elve0.a) : ideea c eizboiul nu ar fi legat decapitalism, ca nu ar fi o continuare a politicii dintimp de pace. In aceasta consta falsitatea pe plan teo-retic ; pe tarim practic, ea consta in ocolirea revolutieisociale.

Sint foarte grabit. Salutari.

Scrisi intre 22 si 30 ianuarie 1917Expediata din Zurichla Clarens (Elvefia)

Publicaa pentru prima oars in 1249,1in revista Bolsevik nr.

360

Al d-tale, Lenin

Se tipireste dupe' monuscris

CATRE 1. F. ARMAND

Scumpa prietena,Am primit extrasele ! Merci !Nu de mult au fost la noi doi prizonieri fugiti din cap-

tivitate. E interesant sa vezi oameni vii", care n-au fostmäcinati de viata din emigratie. Primul un evreu din

www.dacoromanica.ro

412 V.I.LENIN

Basarabia ; a trecut prin multe, e social-democrat sauaproape social-democrat, are un frate bundist etc. E trecutprin ciur si prin dirmon, dar personal nu prezinta nici uninteres, e un tip comun. Celalalt e un taran autentic dingubernia Voronej, originar dintr-o familie de rit vechi. Unadevarat fiu al zonei de cernoziom ! E extrem de intere-sant sii-1 privesti i sa-1 asculti. A stat un an in captivitatela nemti (orori fara seaman se petrec acolo), intr-un lagarin care se aflau 27 000 de ucraineni. Germanii organizeazalagarele pe nationalitati, straduindu-se din rasputeri sa lerupa pe acestea de Rusia ; la ucraineni au fost trimii agi-tatori dibaci din Galitia. Rezultatul ? Dupa o luna de efor-turi din partea agitatorilor, numai 2 000 s-au pronuntatpentru neatirnare" (independenta mai mult in sens de au-tonomic decit de separare) ! ! Pe ceilalti ii nfurie chiarnumai gindul de a se desparti de Rusia si de a trece la ger-mani sau la austrieci.

Faptul e semnificativ ! Nu putern sa nu-i dam crezare.27 000 e un numar mare. Un an e mult. Conditiile pentrupropaganda galitiana sint cit se poate de favorabile. Si,totusi, a triumfat inrudirea kr cu velicorusii ! De aici nurezulta, fireste, citusi de putin ca lozinca libertatii dedespartire" ar fi gresita. Dimpotriva. Dar de aici rezulta caRusia va fi, poate, crutata de o dezvoltare de tip austriac".

In problema apararii patriei, voronejeanul nostru vede lu-crurile la fel ca Troianovski si Plehanov. Simpatizeaza cusocialismul, dar, daca neamtul vine peste tine, cum sa nute aperi ?" Nu intelege. E foarte amarit (si el, ,s i

evreul!!)ca" nemtii ii bat pe ai nostri". In privinta ta-rului si a lui dumnezeu, ca i in privinta marilor mosieri,s-au lamurit definitiv toti cei 27 000. Se vor intoarce inRusia intaritati si perfect lamuriti.

Singura dorinta a voronejeanului este sa se intoarca acasa,la pamint, la gospodaria lui. A cutreierat multe sate germaneunde a fost trimis la munca ; a cautat sa observe si sa invete.

Pentru francezi (in captivitate) au numai cuvinte delauda ; spun ca sint buni camarazi. Nemtii Injura i ei pe

si

www.dacoromanica.ro

CAME I. F. ARMAND. 30 IANUARIE 1917 46

kaiserul lor". Pe englezi ii urasc : Sint trufa§i ; o bucacicade pline nu-ti dau pina nu le speli podeaua" (asta e canaliapervertita de imperialism !).

In alta ordine de idei : ce zarva cumplita a stirnit refe-rendumul, §i in special motivarea lui ! E ceva nemaipome-nit ! S. fi vazut ce articole au publicat Grimm & Co. inBerner Tagwacht" §i in presa social-democrata din pro-vincie" ! Ce urlete, ce vaiete ! I-am nimerit in plin pe ace§tinemernici. M-am straduit din rasputeri sa-1 conving pe R a-dek (el mai este inca aici, §i sintem amindoi sk. vezinu crezi ! prieteni la catarama, ca intotdeauna,impotriva centrului", atunci cind nu exista teren pentrumanevre radekiste, pentru ciorovaieli in jurul drepturi-lor" etc.) sa scrie o bro§ura : ore intregi ne plimbam pe stra-zile Zurichului, iar eu 11 tot cicaleam". S-a a§ezat la masade lucru §i a scris-o. Social-democratii no§tri de stinga",speriati de Nobs §i de Platten (ace§ti eroi se speriasera deGrimm, care, la rindul lui, se speriase de Greulich & Co. ! !),au ascultat textul bro§urii §i au respins-o (!!) : sa nu fie ti-parita, caci altfel vor fi izgonic; din partid (!!). 0 vom pu-blica separat.

Situatia e de a§a natura ca se manifesta un interes sporit,iar toti internationaliFtii sint datori s ajute efectiN §i nunumai cu vorba pe muncitorii elvgieni §i pe social-de-mocratii de stinga din Elvetia. $i noi ii vom ajuta !

$i inca ceva. Am recitit Zur Wohnungsfrage" a lui En-gels, cu prefaca din 1887 440 Cuno§ti aceasta lucrare ? E mi-nunata ! Eu tot mai sint indragostit" de Marx §i Engels §inu pot ramine nepasator cind \rad ca sint huliti. Nu, ei sintoameni adevara0 ! De la ei trebuie sa invatam. Noi nu tre-buie sa parasim acest teren, pe care 1-au parasit §i social-ovinitii, kautski§tii. (Apropo : cunwi rezoluvia Loriot-

Rappoport, Saumoneau ? 441 E i ea pe trei sferturi kaut-skista. A§ vrea shI scriu pentru francezi un articol in care sacritic fara crutare aceasta rezolutie, precum §i intregul pa-cifism. Ii voi intreba pe Gri§a daca are posibilitatea de a-1publica. El nu mi-a raspuns nimic in privinta replicii pe

§i sX

8i

www.dacoromanica.ro

4 i4 V.f.t.tN/N

care intentionez sa i-o dau lui Souvarine *.) Ei, toate celebune ; eu mi-am desertat sacul !


P. S. Sper c i in Elvetia romanda referendumul va aducemult folos. Astept vesti de la Abramovici, Olga si ceilalti.

Scrisd la 30 ianuarie 1917Expediatii din Zurichla Clarens (Elvetia)

Publicata pentru prima oarii in 1949,in revista Bolievik nr. 1

361

Se tiparette dupli

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Ieri la Olten a fost cit se poate de interesant : absenta

francezilor si a italienilor i-a dat lui Radek + Levi + Gri-gori Miinzenberg posibilitatea de a spune in fata luiGrimm tot adevarul. Mie mi-a relatat astazi Radek totul,iar d-tale iti va scrie, desigur, Grigori.

In ce priveste Arbeiterpolitik", scrie-i lui Radek ; el nuse mai afla aici (Herrn Sobelsohn. Zur Ste lle. Davos-Dorf).

Nu-mi dau seama la care punct central" nu ti-am ras-puns.

AsteptCunosc lucrarile lui Marx in limba engleza ; sint lucrari

cu caracter special, pe care trebuie s le citesc cu timpul (oparte dintre ele au fost cumparate de mine la Londra ; aminceput sa le citesc, dar nu le-am terminat) acum Insä n-amtimp.

Ai perfecta dreptate cind scrii ca Grimm nu vrea ocare de masa" sau, mai bine zis, nu vrea activitate revolutio-nara. Articolul lui e intru totul kautskist, centrist", artico-lul unui jongler.

* Vezi Scrisoare deschisa c3tre Boris Souvarine" (Opere complete, vol. 30,Bucurqti, Editura politicS, 1964, ed. a doua, p. 263-273). Nota red.

manuscr

lamuriri.

mis-

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. 3 FEBRUARIE 1917 415

Kautskistul i aderentul C. 0. Spektator de la Bernaa scos acolo o brosura despre Vaterlands-Verteidigung" *(25 cts.), in care se straduieste s bage zizanie intre mine siRadek (n-am apucat s-o citesc n intregime, am rasfoit-odoar), asa cum si Martov a incercat s-o faca ieri

! ! ! pe Grimm) 442. Zadarnice incercari !


Scrisa la 2 februarie 1917Expediatd din Zurichla Clarens (Elve(ia)

Se tiparefte pentru prima oar&dupii manuscrts

362

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Scrisoarea d-tale bucurat nespus. Planul referatului

d-tale imi place foarte mult**. Te sfatuiesc insistent sa-1 maitii o data, provocindu-1 la lupta pe H. Droz i completindreferatul cu un punct referitor la revolutie (ma intreb nurnaidaca dimensiunile referatului o vor permite), i anurne : ince fel se poate produce revolutia ? ce este dictatura proleta-riatului ? de ce este ea necesara ? de ce nu este posi-bil fara inarmarea proletariatului ? de ce este ea pedeplin compatibila cu democratia totala, multilaterala ?(contrar parerii vulgare).

Droz i ceilalti social-pacifisti din Elvetia Mi intelegacest lucru ; ei n u au aprofundat problema ; iar conditiileelvetiene d'un petit Etat et de la petite bourgeoisie d'unpetit Etat *** genereaza pe toate caile tocmai pacifism mic-burghez.

Daca primesti Volksrecht" si Berner Tagwacht" (acestedoua ziare trebuie citite), asta e suficient, cred eu, ca sal-0poti face o idee despre pozitia centrului, pozitie pe care se

* 0 abjectI mizOlealS kautskisti, in spiritul ideilor Comitetului dc organi-:are I Las' rIspund eu ! Sper cal va fi multumit

** Este vorba de planul unui referat al Inessci Armand despre pacifism.Nota red.

*** ale unui stat rule ;i ale micii burghezii dintr-un stat rule. Nota +rad.

(aparin-du-1

tn-a

ca-i 1

www.dacoromanica.ro

416 V. I. LENIN

situeaza intru totul Grimm (ticalosul ! Cit de fals lupta"el impotriva social-patriotului Huber-Rohrschach ! !) i pecare s-au impotmolit (pe 3/4) Nobs si Platten. Teamarnic dac tçi inchipui intr-adevar ca eu a avea in-fluenta" asupra lui Platten. Lucrurile stau astfel : la Zim-merwald si la Kiental, el si Nobs s-au inscris" printre ade-rentii stingii. De zeci de ori am incercat atrag la discutii,intr-un cerc, la convorbiri. Totul a fost zadarnic ! ! Ei setem de Grimm si de lupta impotriva lui. Ei sint pe trei sfer-turi centristi". Sint aproape incorigibili. Poate doar o pu-ternica miscare de stinga ii va mai indrepta, dar nici astanu e sigur.

Pina astazi n-am primit Inca rezolutia rectificata. Sa as-teptam pina miine.

Miinzenberg mi-a spus ieri ca marti va avea loc la ei oconsfatuire a tinerilor din Elvetia german'a si din cea fran-ceza. Pina atunci trebuie sa fie gata rezolutia noastra inproblema militara. (Radek s-a angajat sa intocmeasca proiec-tul de rezolutie, dar pina acum nu 1-a trimis.) Cred ca tre-buie s te apuci de lucru cu maximum de energie, astfel inchpind marti sa reusesti (1) s scrii la Geneva si la Ch.-de-F. *ca deocamdata sa fie luate ca baza tezele m ele (§§ cuprivire la problema militara, sectiunea I) ; (2) sa afli cineva participa la conferinta tinerilor din Elvetia romandi ;(3) sa-i prelucrezi" sa-i lamuresti", sa-i faci priceapain ce consta esenta cleosebirii dintre noi, de o parte, si ( a )social-pacifism i ( f3 ) centru" Grimm & Co.), de alta.(Platten n-a inteles absolut nimic i nu vrea sa. invete ni-mic.) Pozitia noastra este in linii generale identica cu cea alui K. Liebknecht : combaterea social-patriotismului si acentrului in taxa proprie; legatura indisolubila intrelupta impotriva razboiului i lupta impotriva oportunismu-lui, precum i intre cea dintui i activitatea revolutio-nara multilaterala i imediata pentru in-faptuirea revolutiei socialiste.

Motivarea ref erendumului constituie, de altfel, primul passpre o platforma a celor de stinga din Elvetia. Te rog s.retii acest lucru.

* Chaux-de-Fonds. Nota red.

inseli

sa-i

sa

(=

www.dacoromanica.ro


Marti, tinerii din Elvetia romanda trebuie sa prezinte ne-aparat un proiect de rezolutie intocmit in spiritul ideilorstingii si s. lupte pentru adoptarea lui. N-am vazut 'Incamodificarile, dar sint convins ca, asa cum se prezinta acum,proiectul n-ar face decit sa strice (cautind sà impace, sacocoloseasca divergentele dintre social-democratii de stingasi social-patriotii elvetieni, in loc sa le scoata la iveala. Inaceasta consta tot sensul i toata rnirsavia articolelor luiGrimm despre majoritate i minoritate, publicate in Ber-ner Tagwacht" si in Neues Leben").

Cauta sa te apropii de francezii internati, sa intri in co-respondenta cu et, sa stabtlesti legaturi, s creezi un grupdc stinga (secret si neoficial) in rindurile lor. E cevafoarte important !

Lozinca miscare de masa" nu e rea, dar nu este pedeplin justa, caci d uitrii revolutia, cucerireap ii t e r ii, dic t a tura proletariatului. Retine, te rog,acest lucru ! ! Mai just ar : sprijimrea i dezvoltarea (ime-diata) a oricaror actiuni revolutionare de masa inscopul apropierii revolutiei etc.

Platten e un zapacit. Cu Scheidemann sau cu Liebknecht ?intreaba el, Fara s. fi inteles ca Grimm nu urmareste alt-

ceva decit sa impace", sa uneasca, sä incurce laolalta pesocial-patriotii elvetieni (Greulich 8c Co.) cu social-demo-cratii de stinga" elvetieni, care sint cornplet in-con,stienti! ! !

Ai dreptate imedia t trebuie initiata o lupta revo-lutionara impotriva scumpetei, trebuie organizate greve, de-monstratii etc. Imediat trebuie sa se mearga in popor",adica in mase, in rindurile ma joritafii asuprite,spre a propaga revolutia socialista (adica luarea bancilora tu tur or marilor intreprinderi).


Scrisa la 3 fekuarie 1917Expediatä din Ziirichla Clarens (Etverial

Publicath pentrn prima oarain

Operelor1950, in edifia a 4-4

a lui V. 1. Lenin, vol. 35

al d-tale, Lenin

Se tipareste dupa msnascris

fi

:

ei

www.dacoromanica.ro

418 V. I. LENIN

363

CATRE K. B. RADEK

Draga Radek,Brosura lui Spektator * e adt de plina de ineptii, indt la

inceput m ndoiam c merita." un raspuns. Dar cum acestmic intrigant incearca s speculeze in mod infam i prostescdivergentele noastre, consider in special pentrunumeste pe mine i numai pe mine ca am tot dreptul i ede datoria mea raspund. Voi face totul ca raspunsul safie publicat nu numai in limba rusa.

at priveste proiectul nostru de rezolOe impotriva apa-rarii patriei (pentru Elvgia) **, am uitat saii spun urma-toarele : stiu ca de proiectul meu (primele paragrafe din te-zele mele) ai fost mulcumit, ceea ce inseamna c. atunci amreusit s. exprim un punct de vedere comun. De ce nu hamlua drept baza pentru un proiect comun ?

Multe salutari.Ulianov

P. S. Am primit din America primul numar al nouluisaptaminal The Internationalist". Intr-un manifest, ei sedeclara solidari cu social-democraiii de stinga" din Europa.Editor : Panneckoek de la Vorbote". Ce trimit : ori-ginalul englez sau traducerea rusa ?

Scrisii /a 3 lebruarge 1917Expediatil din Zurich

la Davos (Elvetia)

Se tipareste pentru prima oarii,dupil manuscris

Tradus din limba german.i

* Vezi volumul de fati, p. 415. Nota red.** Este vorba de Tezele cu privire la atitudinea partidului social-democrat

elvetian fatl de rizboi° (vezi Opere complete, vol. 30, Bucurelti, Editura politica%1964, ed a cloua, p. 210-212). Nota red.

sa-ti

ca ma

sa-i

www.dacoromanica.ro

CAT/1E I. P. ARMANN 7 FEBRUARIE 1917 419

364

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Cam de multisor nu mai am nici o stire de la d-ta. A

trecut aproape o saptamtna de dnd ai promis sa-mi scriimiine" i totusi nu primesc nimic. A intervenit ceva de-osebit care te-a impiedicat s scrii ? Daca n-ai chef de scris,trimite-mi macar citeva finduri, caci incep sa fiu ingrijorat.

Despre 1. II ti-am scris, cred, pe scurt.La 3. II, Grimm a tinut o consfatuire (strict neoficiala) cu

amicii sai + Nobs si Platten. (MUnzenberg i Bronski aufost invitati i ei, dar au refuzat sa se duca la acesti Zen-trumsleute *, si bine au facut.) Nobs si Platten sint completlipsiti de caracter (daca nu mai rau chiar) si se tern" deGrimm mai rau ca de foc.

Au fost adoptate unele modificari la proiectul de rezolutie(bineinteles ca Grimm i-a dus" pe Nobs si pe Platten). Incan-am vazut aceste modificari. Mine (joi) urmeaza sa fiepublicate 443 La drept vorbind, cei de stinga de aici sintniste oameni de nimic.

Ieri a fost o adunare generala (ma obosesc aceste adu-nari ; nervii nu mai rezista, am dureri de cap ; am plecatinainte de sfirsit). A fost aleasa o noua conducere a intregiiorganizatii din Zurich. A fost ales fi Bronski. Inchipuie-tica ticalosii de social-patrioti (in frunte cu Baumann) s-auretras din sala si au plecat **. Nu vor sa lucreze impreunacu Bronski !

Iar Nobs + Platten au incasat aceasta palma si au con-simtit la aminare ! Rusine, mare rusine ! Si mai pretindca grit de stinga ! ! Tineretul insa se teme" de Nobs si dePlatten !

Se spune ca Humbert Droz a si tinut un referat la Ge-neva ; el momeste tineretul cu pacifismul sau idiot. Ar fibine sa-1 combati de citeva ori in public, sa-i arati 'in ter-

* centr4ti. Nota trad.** Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 30, Bucure;ti, Editura politick 1964,

ed. a doua, p. 366. Nota red.

!

www.dacoromanica.ro

dO V. I. E N I 1I

meni politicoi, dar categorici, toata infamia pacifismului,toata platitudinea lui i s expui un program revolutionar !

Multe salutari. Cu o calda stringere de mina,al d-tale, Lenin

Scriai la 7 februarie 1917Expediall din Zurichla Clarens (Elvelus)

365

Se tipcirelte pentru prima oara.dupa manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Draga tovarasa Olga,Ti mulcumesc foarte mult pentru scrisoarea d-tale pri-

vind treburile din organiza4ia voastra locala de partid. Ladrept vorbind, nu sintevi singurii social-democraci care selasa adesea cuprinsi de pesimism" 444. Aici partidul e pede-a-ntregul oportunist, o institucie de binefacere pentru bi-rocraci mic-burghezi.

Nici liderii asa-zisi de stinga (Nobs si Platten de pilda)nu sint buni de nimic ; mai ales acestia doi 445. Fara lega-tura cu masa nu se poate face nimic. Dar, fara a ne faceprea mari iluzii, nu trebuie s cadem totusi nici In pesimism :trecem printr-un moment important i, chiar daca ajutorulnostru nu va fi prea mare (citeva foi volante etc.), tot va ficeva, tot nu se va pierde In Ant.

Ma bucura nespus intentia d-tale de a ajuta pe cit posibilla difuzarea foilor volante 4". Nu uita, te rog, sa distrugitoatii corespondenta noastra.

Cind se tine la voi congresul cantonal al partidului socia-list ? I-am trimis lui Abramovici proiectul de rezolutie. Ti1-a transmis ? Poate tii ceva (in afara de cele publicate inVolksrecht") despre congresul cantonal de la Toss al orga-nizatiei social-democrate din Zurich ? 447

Cine a %inut referatul despre adunarea care a avut locla Olten in ziva de 1. II ? 448 Numai Guilbeaux 8E. Co. ? Darei au dat indarat ! ! N-au inteles sarcina, s-au temut !

I.

www.dacoromanica.ro


Nu sint in stare sa tin un referat in limba franceza.Salutari lui Veaceslav Alekseevici. Cu o prieteneasca strin-

gere de min i multe urari de succes,al d-tale, Lenin

Cu s-aude cu referendumul ? Cite semnaturi ? Stringereade semnaturi continua. ?

Scrisd dupd 12 februarie 1917Expediatii din Zurich la Geneva

Publicat4 pentru prima on rtl in 1929,in Culegeri din Lenin", to!. XI

366

Se tipeireite dup4 manuccris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpä prietena,In ceea ce priveste rezolutia rnodificata a rnajoritatii"

(comisiei din partidul elvetian), ai dreptate : e mai multdecit proasta "9. E pe deplin centrista", kautskista. Grimme acela care a stricat-o, iar Nobs si Platten au cedat in fatalui. Duminica a avut loc congresul cantonal al organizatieisocial-democrate din ZUrich ; ai nostri (tinerii") au prezen-tat o rezolutie de stinga, pregatita de noi, care a iritrunit32 de voturi ; este un mare succes.

Abramovici urma sa-ti trimita textul rezolutiei mete(partea ei practica a fost in cea mai mare parte inclusa inrezolutia prezentata alaltaieri la congres (si pe care o vei gasiin ziare daca n-ai citit-o Inca)) 450,

Cred ca ar trebui sa pregatesti un referat (in limba fran-ceza) despre cele trei curente din partidul elvetian. Deptmaterial iti poate servi referendumul cele trei rezolutii(rezolutia elementelor de dreapta, cea a lui Grimm si rezolu-tia stingii). Zau ca merita.

Pe Humb.-Droz, daca e tolstoian, trebuie sa-b combatempe toata linia. Neaparat !

Nu-i adevarat ca in Elvetia nu sint posibile" actiuni re-volutionare de masa. Dar greva generala de la Zurich din

1-

www.dacoromanica.ro

492 V. I. LENIN

1912 ? Au fost greve si la Geneva, si la Chaux-de-Fonds. Iaracum, in timp de razboi, sint cu atit mai posibile i actiunide masa ,si chiar o revolutie n Elvetia (asta ar avea o mareimportanta pentru Franta i pentru Germania).

Terenul pentru crearea unui curent de stinga in partidulelvetian exista. Asta este incontestabil. Nu e o muncauqoaral, dar ea va da roade imbelsugate.

Unde ai gasit documente privind prefata lui Engels lalupta de clasa ? In Die Neue Zeit" ? Stiai ca' liderii" dela Berlin au scos din aceasta prefata partea final, cu con-tinut revolutionar ?

In legatura cu eventualitatea unui razboi (in 1891) asteptobservatiile d-tale cu privire la punctul central" pe carezici ca. l-as fi trecut sub tacere.

Jaures, Discours parlementaires. Nu am volumul al II-lea.Ai avea posibilitatea s gasesti Operele lui Fourier si sa-mi

copiezi pasajul in care se vorbeste de contopirea nationali-tatilor ?

Cu o calda stringere de mina, Lenin

P. S. Reusesti s ;II sub inriurirea d-tale pe sotia lui Be-lousov (el e doar atit de prost !) i pe cea a lui Usievici ?

Scrisa la 14 februarie 1917Expediata din Zaricbla Clarens (Elvelia)

Se tipareste pentru prima oara,dupli manuscris

367


Draga V. A.,Fii bun, te rog, i trimite-mi brosura lui Kautsky Rev o-

lucia sociala", aparuta la Geneva in 1902 sau 1903 (in tra-ducere redactata de Lenin). Am nevoie propriu-zis de par-tea a doua, intitulata A doua zi dupa revolutia sociala",dar mi se pare cA in ruseqte ambele Orli au aparut im-preunL

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAI. 11 FEBIWARIE 1917 423

Abramovici mi-a promis sa-ti transmita o scrisoare a meaprivind starea de lucruri de aici din Elvetia.

Nadia iti trirnite saluthi d-tale i tovara§ei Olga. Cu ocalda stringere de mina §i multe urari de bine,

al d-tale, Lenin

Scria la 15 februarie 1917Expedtatii din Zurich la Geneva

Pub licata pergru prima oars in 1929,XIin Culegeri din Lenin', vol.

368

Se tiparefte dupa mankscris


17. II. 1917Scurnpa A. M.,Am prirnit astazi scrisoarea dv. i ne-am bucurat foarte

mult. Multa vreme n-am qtiut Ca vL aflati in American-am primit de la dv. nici o scrisoare in afara de aceea princare ne anuntati ca plecati de acolo.

Eu v-am scris pe la 7-8. I (data. la care scrisoarea a fostexpediata din Stockholm ; francezii intercepteaza tot ce setrimite direct de aici in America 0, dar e cert ca aceastascrisoare (insotita de un articol pentru Novii Mir") nuv-a mai gasit la New York.

Pe cit de placut mi-a fost sa aflu de la dv. despre victoriarepurtata de N. Iv. §i de Pavlov la Novii Mir" (primescextrem de neregulat acest ziar, evident din vina po§tei,nu a serviciului de expeditie al ziarului), pe atit de multrn-a indispus §tirea ca Trotki s-a aliat cu cei de dreaptain lupta impotriva lui N. Iv. Mare porc mai e i Trotkiasta : frazeologie de stinga i alianta cu cei de dreapta im-potriva zimmerwaldienilor de stinga ! ! Ar trebui demascat(de catre dv.) fie i printr-o scurta scrisoare adresata zia-rului Sotial-Demokrat" !

Am primit nr. 1 al saptaminalului The Internationalist"§i rn-am bucurat foarte mult. Relativ la conferinta S. L. P.S. P. din 6-7. I. 1917 am date incomplete. Se pare ca

si

si

si

www.dacoromanica.ro

424 V. I. LENIN

S. L. P. arunca peste bord intregul program-minimum (ceeace constituie o tentaiie §i o primejdie pentru Buharin, care,incepind din 1915, se poticne§te taman in locul ista" ! !).Imi pare foarte rau ca nu pot aduna toate documentele re-feritoare la S. L. P. (1-am rugat pe Buharin s faca acestlucru, dar se vede ca scrisorile se pierd pe drum). Nu cumvadispunevi de aceste materiale ? Vi putea restitui dupace le voi fi citit.

Lucrez la un articol (materialul necesar e aproape in in-tregime pregatit) in problema atitudinii marxismului fmade stat 451. Am ajuns la concluzii care-1 infirmà pe Kautskyintr-o masura §i mai mare decit pe Buharin (ai citit a saNota Bene" din Jugend-Internationale" nr. 6 ? §i Sbor-nik «So%ial-Demokrata." nr. 2 ? *). Problema e extrem deimportanta ; Buharin se prezinta mult mai bine decitKautsky, dar greFlile lui Buharin pot cornprornite aceastacauza dreapta" in lupta impotriva kautskismului.

Va voi trimite articolul meu despre autodeterminare, in-dreptat impotriva lui P. Kievski. Pacat ea n-avem bani !Am scoate Sbornik «Sotial-Demokrata,>" nr. 3 (intregulmaterial zace in sertar) i nr. 4 (articolul lui Bu-harin despre stat, pe care la inceput 1-am respins, §i articolulmeu despre stat).

Dupa parerea mea, dreapta zimmerwaldiana a inmormin-tat ideologicqte Zimmerwaldul : la Paris BourderonMerrheim au votat pentru pacifism, Kautsky a facut acelqilucru la Berlin in ziva de 7. I. 1917, Turati (la 17. XII.1916 ! !) i de asemenea intregul partid italian. Asta in-seamna moartea Zimmerwaldului ! In vorbe ei au con-damnat social-pacifismul" (vezi rezolucia de la Kiental),iar in fapt au pornit pe drumul care duce spre el ! !

Grimm a cotit in mod josnic spre social-patrioviipartidul elvecian (prietenul nostru de la Stockholm hi vatrimite materialul referitor la aceasta), aliindu-se cu ei la7. I. 1917 (Parteivorstandssitzung **) impotriva stingii, pen-tru aminarea congresului ! ! Iar acum ataca cu §i mai multajosnicie pe cei de stinga pentru motivarea referendumului

* Vezi Internalionala Tineretului" (Opere complete, vol. 30, Bucurelti, Editurapolitici, 1964, ed a doua, p. 225-229).

partidului.Nota red.

trad.** ledinta conducerii Nota

le-as

di,.

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. FEBRUARIE 1917 425

(ti-o vom trimite) si a intocmit o rezolutie de mijloc",centrista". Primiti sau v puteti procura ziarul Volks-recht" care apare la Zurich ? ? Daca nu, va vom trimite citeceva sau ne vom stradui s-o facem.

Miine (18. II) are loc congresul partidului suedez. Esteiminenta sciziunea ? Se pare ca in rindurile tinerilor dom-neste o nemaiponienita dezbinare i confuzie. Cunoastetilimba suedeza ? Açi putea aranja colaborarea (mea si a altorsocial-democrati de stinga) la ziarul tinerilor suedezi ?

Va rog raspundeti, fie i pe scurt, dar repede §ipunctual, caci pentru noi este extrem de important sà avemcu dv. o corespondenta regulatii.

Salutari cordiale. Al dv., Lenin

Expediaa din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prhna oath' in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. II

Se tipdrette dupl. manuscris

369

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Iti trimit o foaie volanta, pe care te rog staruitor s-o

traduci in frantuzeste si in englezeste 452 Traducerea ger-mana se va face, sper, la Berna.

M. intereseaza in mod deosebit ideea unei astfel de pro-pagande i in special aceea a unei greve de 1 mai, pe carea propus-o un social-democrat de stinga din Elvetia (Holz-arbeiter-Zeitung", Schweizerische, von 27. I. 1917). Tare a§vrea s trimit aceasta foaie la Paris : nadajduiesc ca Gripva reusi s-o tipareasca, iar mai tirziu cred ca o vom puteastrecura si in Germania.

Te rog s-o traduci intr-un limbaj mai viguros, cu frazescurte. Scrie, te rog, in doua exemplare, pe hirtie subtirecit mai deslusit, ca sa se poata culege fara greseli. Daci eposibil, pune-1 pe Usievici (pastrind, fireste, secretul) sascoata o copie dupa textul rusesc, spre a fi trimisa lui Abra-movici (impreuna cu 1 exemplar din traducerea trance*,

sb-mi

si

www.dacoromanica.ro

426 V. I. LENIN

iar ambele exemplare engleze, impreuna cu al doilea exem-plar francez si cu manuscrisul meu rusesc, te rog s mi lerestitui cit mai repede: trebuie sá ne grabim, caci,daca ;inem seama de greutatea difuzarii, nu mai e chiaratit de mult pina la 1. V, iar agitatia trebuie desfasuratadin timp.

Cu o calda stringere de mina',al d-tale, Lenin

P. S. Nadiei ii e mai bine azi, desi mai sta in pat. Iti tri-mite multe salutari. Citeste, te rog, documentul anexattrimite-1 lui Abramovici impreuna CU textul rusesc cutraducerea franceza.

Scrisa intre 19 fi 27 februarie1917

Expediata din Zurichla Clarenr (Elvefia)

Se tipiireite pentru prima oarii,dufra manuscris

370

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Zilele acestea am primit o scrisoare imbucuratoare din

Moscova voi trimite in curind o copie, desi textul nue prea interesant). Ni se scrie ca starea de spirit a maselore buna, c ovinismul este in vadit declin i putem fi siguri

pe ulita noastra va fi sarbatoare ; organizatia, ni sescrie, sufera de pe urma faptului ca barbatii maturi sint pefront, iar in fabrici au ramas numai tineret i femei, dar astanu face sa scada combativitatea. Ni se trimite copia unuimanifest (bun) lansat de Biroul din Moscova al C.C. 453. Ilvom publica in numarul viitor al Organului Central.

Nu pier ai nostri ! 0 duc foarte greu oamenii i partidulnostru. $i totusi nu se prapadesc.

Am mai primit o scrisoare de la Kollontai, care (astaramine deocamdata entre nous *) s-a intors din Americain Norvegia. N. Iv. si Pavlov (letonul care a fost la Bru-xelles : Pavel Vasilievici) au cucerit, scrie ea, ,,Novii Mir"

* intre fbi. Nota tract.

i

(igi

ca si

www.dacoromanica.ro


(primesc extrem de neregulat acest ziar), dar... intre timpa sosit Trotki, i nemernicul acesta s-a inhaitat numaidecitcu aripa dreapta a grupului Novii Mir" impotriva zimmer-waldienilor de stinga ! ! Uite-asa ! ! Asta e Trotki. Nu sedezminte niciodata umbla cu tertipuri, cu cotcarii, pozeazaintr-o atitudme de om de stinga, ajuta celor de dreapta atitatimp cit se poate...

Printre elementele de stinga din America munca se des-fasoara destul de bine, desi Kollontai se teme de tendinteanarhosindicaliste in rindurile S. L. P. (N. Iv., zice ea, nuimpartaseste aceste temeri). Am citit in organul S. L. P.(Weekly People") 454 c ei scot programul-minimum...Taman in locul ista", incepind din 1915, se poticnesteN. Iv. Ma tem pentru el ! Si legaturile postale cu Americanu functioneaza.

In ultimul timp rn-am ocupat intens de problema atitu-dinii marxismului fata de stat, am strins mult material,am ajuns, cred, la concluzii foarte interesante i importante,indreptate in mult mai mare masura impotriva lui Kautskydecit impotriva lui N. lv. Buharin (care totusi nu are drep-tate, desi e mai aproape de adevar decit Kautsky). Tare asvrea sa scriu despre aceasta problema : ar trebui sa scoatemSbornik oSotial-Demokrata»" nr. 4, in care sa publicam ar-ticolul lui Buharin i un articol al meu consacrat analizei mi-cilor lui greseli i crasei denaturari i vulgarizari a marxis-mului la Kautsky.

Nadia e bolnava : a contractat o bronsita si are febra.Dupa cit se pare, va trebui sa stea in pat. Am chemat azi odoctorita.

Ce se aude cu plecarea d-tale la Chaux-de-Fonds ? Airenuntat complet la aceasta idee i in general la toateplanurile de activitate in Elvetia romanda ? N-ar trebuisa renunti. Aici, dupa cum ti-am mai scris, lucrurile numerg prea bine, dar, cu toate acestea, am ispravit azi foaiavolanta nr. 1 (grupul elvetian al stingii zimmerwaldiene").

vedem ce-o sa iasa !Poate ca nu acum, dar in genere (adica ceva mai tirziu) va

putea fi creat (sint convins de asta) daca nu de noi,

4i

SI

www.dacoromanica.ro

428 V. I. LENIN

atunci de cei ce ne vor lua locul un curent de stinga inElvetia. Terenul necesar in acest scop exisa !

Ai citit in Volksrecht" propunerile acute de cei destinga la congresul de la Toss din 11. II. 1917 al organi-zatiei de partid din cantonul Zurich ? Nu-i rea totusi pro-punerea, ce zici ?

Multe salutari cordiale si o calda stringere de mina. Iar-ta-mi rnizgaleala de pe ultima pagina.: sint zorit.

Al d-tale,- Lenin

Sena in 19 jebruarie 1917Expediatil din Zurichla Clarens (El .le(ia)

Publicatii peqtru prima oar,1 in 1949,in revista Bollevik" nr. 1

371

Se ti partite du mantiscris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Te rog sä te grabesti cit poti cu foaia volanta. Daca

traducerea mai dureaza, trimite-mi imediat o copie dupatextul rusesc, caci mi se pare cal voi avea prin cine s-o trimitin Germania. Asta se intimpla atit de rar, ca nu trebuiescap prilejul, care se va ivi curind.

Perchezitiile acute lui E. F. la Harkov i hirtia" au fostcercetate de o comisie ! !

Din Berna, Grigori irni scrie despre o mare victorie inre-gistrata ieri asupra lui Grimm 8c Co. ! Ura !

Pune accentul pe tineret ! Ce se aude cu batalia impotriv alui Droz ? Dar cu referendumul ?

Parca ne-am inteles s scrii in cite doua exemplare tradu-cerea in franceza si in engleza.

Cu o calda" stringere de mina, al d-tale, Lenin

Scrisli la 25 lebruaeie 1917Expediat2 din Zurich

Clarens (El v.: ia)

5e tipareste pcntru prima oarii,dupa manuscris

sà

www.dacoromanica.ro

I. F. ARMAND. 27 ItBRUARI8 1917 426

372

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Dac mi trimiti tezele d-tale in problema militara, voi

fi bucuros s le discutam. In legatura cu luarea d-tale depozicie impotriva lui Go lay, nu stiu de unde ai scos ca afost Eu socot ca a fost, dimpotriva, cit se poatede abila si de utila. Trebuie s combatem mai deschismai energic pacifismul ridicol al francezilor (socialism fararevoltgie) i ridicola lor credinca in democracie. Go lay, credcu, ar trebui in mod special biciuit in public pentru faptul

s-a dezis de precioasele marturisiri din brosura sa Le so-cialisme qui meurt". Mie mi se pare ca aceasta brosura esteun material admirabil, o canava pentru critica slabiciuniia superficialitacii stingii franceze.

Am primit copia textului rusesc al foii volante (si sintnespus de bucuros c ti-a placut). Dar textul francez numai soseste odata ! ! $i te-am rugat sa-1 faci in doua exem-plare ! ! ! Ma apasa gindul ca intirziem, caci pina la 1. Vn-au mai ramas deck doua luni, iar stabilirea de legaturi cutarile beligerante este extrem de dificila.

Despre Usievici vad ca-mi scrii ca ii lipseste sira spi-narii". /nseamna ca nu 1-am certat de pomana (il rugasem

arate scrisoarea tocmai pentru ca sa ne putem intelegeasupra rnijloacelor prin care 1-am putea inriuri).

Asadar, daca poci, grabeste la maximum traducerea fran-ceza si engleza a foii volante. Daca, contrar asteptarilormele, dintr-un motiv sau altul n-ai reusit s-o scrii in doulexemplare, comunica-mi cel pucin cind anume ai trimisfoaia volanta (in limba franceza) lui Abramovici.

Sint foarte bucuros ca ai inceput sa vorbesti mai desin fava tin eretului. Este o treaba folositoare ! Numai pentruluminarea tineretului merita sa lucrezi ! Trebuie sa-1 dezba-ram de pacifism si de neincredere in miscarea de masa (dargreva de la Zurich din 1912 ? $i cea de la Geneva din 1900sou 1902 ?). Ar fi !Dim daca ai stringe materiale cu privire la

inabila".

ATI2E

cc

skai

www.dacoromanica.ro

430 V.I.LENIN

marile greve din istoria miscarii muncitoresti din Elvetiafranceza.

Nadia s-a mai intremat.Cu o calca stringere de mina,

al d-tale, Lenin

P. S. Am citit in Die Neue Zeit" (1912) disputa dintrePanneckoek si Kautsky : Kautsky e un mare ticalos, n timpce Panneckoek aproape ca are dreptate, n afar5. de uneleimprecaluni i mici erori. Kautsky e culmea oportunismului.

Scrisa la 27 februarie 1917Expediat2 din Zurichla Clarens (Eivetia)

373

Se tiplireite pentris prima oara,dup2 manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Draga Olga,In scrisoarea de ieri am uitat sa te intreb daca nu cumva

ai brosura lui Bakunin Comuna din Paris si notiunea destat" ? 455. In ruseste sau in frantuzeste ? Dna' n-o ai, nus-ar putea s-o iei de la anarhisti pentru citeva zile ?


Scrisá hz 4 marsie 1917Expediat2 din Zfirich la Geneva

Publicata pentru prima oath" in 1929,in Culegeri din Lenin", vol. XI

374

Se tip:ire,:e dupii rzanuscris


5. In. 1917Scumpa A. M.,Aflu din ziare ca pentru ziva de 12. V a fost convocat

un congres al tinerilor din Suedia in vederea nfiinçrii unuipartid nou, bazat pe principiile zimmerwaldiene".

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAI. 5 MARTIE 1917 431

Trebuie sa marturisesc c pe mine aceasta stire m. ngri-joreaza i m revolta in mod deosebit. Caci Zimmerwaldul"e vadit falimentar i acest cuvint frumos serveste Inca o datala camuflarea unui putregai. Majoritatea zimmerwaldiana

Turati & Co., Kautsky i Ledebour, Merrheim a trecutin intregime pe poziiile social-pacifismului, atit desolemn (si atit de infructuos !) condamnat la Kiental. Mani-festul lui Kautsky & Co. din 7. I. 1917, o serie de rezolutiiale partidului socialist italian, rezolutiile Merrheim Jou-haux i Longuet Bourderon (+Raffin-Dugens de comunacord cu Renaudel *), ce altceva inseamna toate acestea dacanu falimentul Zimmerwaldului ? Iar centrul" zimmerwal-dian este reprezentat de R. Grimm, care la 7. I. 1917 s-a aliatcu social-patriotii din Elvetia in lupta impotriva sdngii IGrimm, care injura pe social-patriotii din toate tarile, inafara de cei din Elvetia, pe care-i acopera ! C'est degoil-tant ! ** M nfurie la culme acesti ticalosi ; mi-e sil sa-iaud i sa aud vorbindu-se de ei ; si mai mult m dezgustagindul de a lucra impreuna cu ei. Ar fi o pura comedie !

Ne gindim sa stringem materiale pentru dv. in legaturacu aceasta prabusire a lui R. Grimm. Raspundeti-mi daca

puteti procura Volksrecht", care apare la Zurich. Acolo,in motivarea referendumului i in rezolutia pe care repre-zentantii stingii au prezentat-o la Toss (11. II. 1917) etc. etc.,yeti gasi principalul material.

Desigur insa ca, n majoritatea kr, social-democratii destinga din Suedia sint sinceri. Asta e clar. Si pita' la 12. Vtrebuie cu orice pret ajutam sa inteleaga din amp toataplatitudinea social-pacifismului si a kautskismului, toata ti-calosia majoritatii zimmerwaldiene i sa" elaboreze un pro-gram bun si o tactica buna pentru noul partid.

Este realmente necesar ca noi (noi toti, social-democratiide stinga din Suedia i cei care pot comunica cu ei) sa neunim, s. depunem toate eforturile, sa dam o mina de ajutor,caci ne aflam intr-un moment decisiv din viata partidului sia miscarii muncitoresti din Suedia si din Scandinavia.

* Vezi articolul lui V. I. Lenin Pacifism burghez pi pacifism socialise (Operecomplete, vol. 30, Bucurepti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 241-262).

Nota red.** E dezgustator I Nota trod.

sa-i

!

vg

www.dacoromanica.ro

432 V. I.LENIN

Deoarece dv. cititi §i vorbiti suedeza, va revine o maredoza de raspundere, daca intelegem internationalismul" nuin sensul de asta nu ma prive§te pe mine".

Sint convins c faceti foarte mult in aceasta privinta. Artrebui s mobilizam §i s unim pe tovara§ii de stinga in ac-tiunea de ajutorare a suedezilor intr-un moment atit de greudin viata lor. Nu s-ar putea organiza in acest scop la Chris-tiania, Copenhaga §i Stockholm un grup format din ru§i.

bolqevici i alte elernente de stinga care cunosc limbasuedeza §i care pot da o mina de ajutor ? Munca ar trebuiimpartita : unii s adune principalele documente §i articole(mi s-a trimis ziarul Politiken" din 28. XL 1916 cu pole-mica dintre Nerman i Mauritz 15.stberg pe tema : Maiintii un program, iar apoi un partid nou", dar n-am pututintelege nimic) ; altii s dea ajutor suedezilor prin elaborareaunor teze proprii, iar altii s publice in ajutorul lor o serie dearticole. In acest grup * ar putea intra §i suedezi care §tiu säscrie nemte§te, frantuze§te sau engleze§te.

Ce crezi : este asta posibil sau nu ? Merita s ne batemcapul cu asta ?

Eu cred ca merita, dar de aici, din departare, necunoscindsituatia concreta de acolo, nu sint, fire§te, in masura s mapronunt in mod categoric. Vad doar i tiu foarte bine ca.problema programului i a tacticii socialismului non, a mar-xismului cu adeva rat revolutionar §i nu a rnir§avului kaut-skism, este la ordinea zilei pretutindeni. Ace1ai lucru ni-1arata atit S. L. P., dt §i The Internationalist" din America,precum §i datele ref eritoare la Germania (rezolutiile social-democratilor de stinga din 7. I. 1917) §i la Franca (bro§uricasociali§tilor de stinga din Paris : Les socialistes de Zim-merwald et la guerre" **) e t c.

In Danemarca, Trier §i altii ar adera, probabil, la creareaunui partid nou, marxist, in Scandinavia ; la fel i o partedintre social-democratii de stinga din Norvegia. Lupta im-potriva lui Branting 8c Co. este o treaba serioasa : nevoiatrebuie s. impuna o atitudine mai serioasa fata de pro-blemele teoriei j tacticii marxismului revolutionar.

* Cine e acest Lindhagen ? esee ? narodnic" ? radical-socialise ? Herve ?** Socialistii de la Zimmerwald si TOzboiul". Nota trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAL 5 MARTIE 1917 433

Cred câ munca de pregatire pentru congresul de la12. V ar trebui desfasurata intens §i din trei directii conco-mitent : (1) grupul de ajutor despre care am vorbit maisus ; (2) grupuri de social-democrati de stinga din Scandi-navia : v rog sa publicati (in ziarele suedeze) un articolasdespre necesitatea crearii mediate a unor asemenea grupuri,care sa elaboreze pentru congresul de la 12. V programultactica partidului ;

(3) punctul al treilea m intereseaza in mod deosebit, darnu pentru ca ar fi cel mai important (mai importanta esteinitiativa dinauntru), ci fiindca aici putem ajuta not. Ar fibine ca dv., de pilda, dupà ce yeti fi citit principalele scrieriale social-democratilor de stinga si ale celor de dreapta dinSuedia, s schitati imediat, pc baza acestor scrieri, teze defelul urmator :

divergente de ordin teoretic privinta programului) side ordin practic privinta tacticii) ;

apararea patriei ;notiunea de imperialism ;caracterul razboiului ;dezarmarea;social-pacifismul ;problema nationala ;revolutia ;

dictatura actiuni de masa" ;proleta- razboiul civil ;riatului atitudinea fata de sindicate ;

oportunismul i lupta impotriva luie t C.

Fiecare teza ar trebui s cuprinda (a) ceea ce au spus(in esenfe) In chestiunea respectiva social-democratiide stinga din Suedia ; (b) idem cei de dreapta din aceastatara.

Pe aceasta baz i luind n consideratie pozitia pe care sesitueaza cei de stinga din Rusia, Germania, America (prin-cipalele ta'ri din acest punct de vedere), am putea elaborateze proprii i, publicindu-le n limba suedeza, sa. ajutâmpe suedezi sa se pregateasca pentru 12. V.

(in(in

+

www.dacoromanica.ro

434 V. I. LENIN

In acest scop ar trebui traduse n limba rusa sau germanasau franceza sau engleza unele dintre princlpalele pasaje alecelor mai importante rezoluvii .§i articole ale aripii dedreapta §i ale celei de stinga din Suedia.

In fond, din punct de vedere moral i politic, noi tovisintem raspunzatori pentru tinerii din Suedia i trebuieajutam.

Dv. va aflavi intr-o situavie extrem de favorabila pentruacordarea unui asemenea ajutor. Scrievi-mi imediat ce credevidespre asta.

Ar fi, poate, util ca aceasta scrisoare impreuna cu consi-derentele dv. sa fie citite i de Liudmila.

Cu o cakia stringere de mina §i multe urari de succes,al dv., Lenin

Expediaa din Zarichla Christiania (Oslo)

Publicaa pentra prima oara in 1924,in "Cu lagers din Lenin", vol. ll

375

Se tipareite dupii manuicris

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Cam de multi§or nu mai am nici o tire de la d-ta.Aici la noi, la Zurich, treburile cu social-democravii ger-

mani de stinga merg din cale-afara de prost. Dupa ce NobsPlatten au trecut inapoi la Grimm", liderii tinerilor"

au inceput sa se ia dupa ei. Mfinzenberg a re fuzat un articolal lui Radek impotriva lui Grimm, iar Bucher §i ceilaliamici ai lui Miinzenberg repeta acelea§i fraze despre peri-colul unei scizium" ! ! Ar fi ceva ridicol daca n-ar fi atitde odios...

Caut conving pe Grigori s ncerce sa scoata un ziargerman (i se dau pentru asta 300 de franci), dar mi se pare

§i aceasta ultima carte va fi batuta.Te invidiez pe d-ta i pe Grigori c amindoi putevi vine

referate publice. Orke ar fi, dar cind vii un referat public aiin fatá oameni noi, muncitori, masa, iar nu birocrati sau

sa-1

sa-i

si

ca

www.dacoromanica.ro

CATRE I. P. ARMAND. ii MARTIE 1917 435

viitori birocrati sau o mina de oameni speriavi de birocravie.Cind ii un asemenea referat te adresezi masei, iei contactdirect cu ea, o vezi, o cunosti mai indeaproape, cauti s-o in-fluentezi in spiritul convingerilor tale.

Se pare csa aici, la Zurich, am ispravit-o cu social-demo-cravii-germani de stinga. Motivarea referendumului si re-zolutia pe care stinga a prezentat-o la Toss, astea-s toateroadele. Dar nu regret timpul pierdut cu ei (acum sint intr-odispozivie proasta, fiindca vin de la o adunare a stingii carenu s-a putut tine din cauza cà publicul s-a imprastiat I). Nuregret, fiindca la invelegerea teoretica a putreziciunii parti-delor europene s-a adaugat i o invelegere practica a ei, ceeace flu e de loc nefolositor.

Ref eratele publice sint insa n orice caz utile, si n cadrullor trebuie sa luptati deschis i cu centrul" (Grimm & Co.),

cu cei de stinga" (de felul lui Nobs, Platten, Naine,Graber, Droz etc.).

Probabil ca nu prea merge traducerea foii volantelimba engleza. Las-o : o trimit asa la Paris, poate vor gasiacolo un englez ! Abramovici e un tinar de isprava ; treabamerge struna la el !


Scrisli la 8 martie 1917Expediatil din Ziirichla Clarens (Elz,etia)

al d-tale, Lenin

Se tipireite pentru prima (sail,dupii manuscris

376

CATRE 1. F. ARMAND

Scumpa prietena,Se pare ca supozitiile mele anterioare asupra cauzelor

cerii d-tale s-au dovedit a fi eronate.Nu cumva te-ai suparat" fiindca ti-am scris c n-ai re-

vazut traducerea franceza ? Nu-mi vine sa. cred ! E de ne-crezut, caci i Abramovici mi-a scris pe aceeasi tema si estein genere de neconceput ca cineva sa se supere pentru asaceva ? ? De neconceput ! !

in

si

ta-

www.dacoromanica.ro

486 V.f.tENtig QI.11.,...1a

Pe de alta parte insa, aceasta tacere totala in ce privestetraducerea engleza, de pilda, mi se pare ciudata...

Fireste, daca n-ai chef sa-mi raspunzi sau chiar ai boala"sa nu-mi raspunzi, n-am s. te mai sicii cu intrebarile.

Elementele de stinga din Elvecia ne-au parasit n mo-mentul de faca atit aici, cit si la Berna. (Numai la Abramo-vici si la d-ta treburile merg bine, fiindca amindoi dispunetide o cale directa spre masa : d-ta prin referate, iar Abra-movici prin legaturi personale).

Am incheiat tratativele cu IuH & Co. privind editareade catre ei a unor brosurele, cu aprobarea partii din straina-tate a C.C. Asta imi place !

Din Rusia nimic, nici nakar scrisori ! ! Cautam sH stabilimo legâtura prin Scandinavia.

Cu o caldà stringere de mina,al d-tale, Lenin

P. S. Lui Usievici i scriu azi, ca raspuns la scrisoarea lui,in spiritul

Stria la 13 martie 1917Expediatti din Zarichla Clarens (Elve:i.t)

Se tipirege pentru prima oarti,dupt'i raanuseris

377

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Anexez foaia volanta 456, pentru care te felicit din toata

inima.Deocamdata nu o da nimanui : ar fi bine sa nu stie ni-

meni c in parte ea emana de la rusi. N-o fi flecarit cumvaUsievici sau careva dintre cei din jitrul lui ?

Difuzarea ar trebui facuta in numele grupurilor elvetiene.Noi aici, la Zurich, sintem azi foarte agitgi : in ar-

cher Post" si in Neue ZUrcher Zeitung" a aparut o tele-grama, datata 15. III, in care se arata ca in Rusia, dupa3 zile de lupta, la 14. III revolu0a a invins la Petrograd,

impaciuiru".

www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. KOLLONTAI. 16 MARTIE 1917 437

ca to.ti mini§trii au Jost arestag §i puterea o detin 12 membriai Dumei.

Daca germanii nu mint, §tirea e adevarata.Cert e ca in ultimele zile Rusia se afla In ajun de revolutie.Turbez de necaz la gindul ca nu pot pleca in Scandina-

via ! ! Nu-mi pot ierta c n-am riscat sa plec in 1915 1Salutari cordiale. Al d-tale, Lenin

Scrisa la 15 rnartie 1917Expediata din Zurichla Clarens (Elva ;us)

Publicata pentru prima oarain 1950, in editia a 4-a

a Opera lor lui V. I. Lenin., vol. 35

378

Se tipareite dug manuscris


16. III. 1917Scumpa A. M.,S-a primit acum un al doilea rind de telegrame oficiale

cu privire la revolutia care a avut loc la 1 (14). III la Petro-grad. Dupa o saptamina de singeroase bàt.1ii sustinute demuncitori, la putere se afla Miliukov Gucikov Ke-renski ! ! Dupa vechiul" §ablon european...

Ce faci ! Aceasta prima etapa a primei revolutii"(dintre cele generate de razboi) nu va fi nici ultima, niciexclusiv rusa. Noi, bineinteles, vom continua sa fim impo-triva apararii patriei, impotriva macelului imperialist con-dus de $ingarev Kerenski 8c Co.

Toate lozincile noastre ramin ace1ea4i. In ultirnul numaral ziarului Sotial-Demokrat", noi am mentionat expres po-sibilitatea unui guvern Miliukov-Gucikov, daca nu Miliu-kov-Kerenski" *. In realitate s-a dovedit a fi §i : totitrei laolalt. Foarte bine ! S vedem ce fel de libertate, pline§i pace va da poporului partidul libertatii poporului (caci eldetine majoritatea n noul guvern, Konovalov fiind situat,

* V ezi 0 cotiturl in politica mondiala" (Opere complete, vol. 30, Butoreiti,Editura politica, 1964, cc!, a doua, p. 339-348). Nota rcd.

www.dacoromanica.ro

438 V.I.LENIN

poate, chiar ceva mai la stinga", iar Kerenski precis mai lastinga !).

Principalul este acum presa, organizarea muncitorilorintr-un partid social-democrat revolutionar. Cihenkeli tre-buie s dea acum bani (a promis pentru apararea patriei".Tar d-1 Ciheidze, desi a tinut discursuri foarte radicale intimpul revolutiei sau in ajunul ei (cind i Efremov a folositun limbaj nu mai putm revolutionar), nu merita, desigur,nici un pic de incredere dupa intreaga lui politica" alaturide Potresov & Co., de Cihenkeli etc. Ar fi o mare nenoro-cire daca cadetii ar promite acum un partid muncitoresclegal si daca ai nostri ar accepta unitatea" cu Ciheidze& Co. ! !

Dar asta nu se va intimpla. In primul rind, cadetiinu vor ingadui nimanui, in afara d-lor Potresov & Co.,crearea unui partid muncitoresc legal. In al doilea rind,daca vor ingadui, noi vom crea, ca i pina acum, un partidal nostru propriu i vom imbina neapiirat munca le-gala cu cea ilegala.

Pentru nimic in lume nu-I vom crea dupa modelul Inter-nationalei a II-a ! Pentru nimic in lume nu vom merge im-preuna cu Kautskv ! E neaparata nevoie de un program sio tactica mai revolutionare (elemente ale unui asemenea pro-gram si ale unei asemenea tactici exista la K. Liebknecht, laS.L.P. din America, la marxistii olandezi etc.) si de imbi-narea muncii legate cu cea ilegala. Propaganda in favoarearepublicii ; lupta impotriva imperialismului ; ca fi pinaacum, propaganda, agitatie i lupta revolutionara in vedereainfaptuirii revolutiei proletare internationale i a cuceririiputerii de catre Sovietele de deputati ai muncitorilor" (sinu de catre snapanii cadet°.

...Dupa great rebellion" din 1905, glorious revolution"in 1917 ! ...*

Fiti bunsa i transmiteti aceasta scrisoare Liudmilei si co-municati-mi pe scurt in ce privinte sintem de acordce privinte sintem in divergenta, precum i ce planuri au

* dupl mares rebeliune" din 1905, o revoiutie glorioasP in 1917 !...Not. trad.

!)

si in

www.dacoromanica.ro

CAME A. M. KOLLONTAI. 17 MARTIE 1917 439

A. M. si ceilalti. Daca se vor intoarce deputatii nostri 457,unul dintre ei trebuie sa vina neaparat pentru citeva sapta-mini in Scandinavia. Cu o calda stringere de mina,

al dv., Lenin

Expediatii din Zarichla Christiania (Oslo)

Publicatis pentru prima oarala 27 iulie 1924,

in ziaral Pravda nr. 169Se tiperefte dupe manuscris

379


17. III. 1917Scumpa A. M.,Am primit acum telegrama dv., care e formulata in asa

fel, inch aproape c suna ca o ironie (cum sa te gindesti s.dai directive" de aici cind tirile sint extrem de saracacioase

cind la Petrograd exista, probabil, nu numai tovarasi careconduc efectiv partidul nostru, ci i reprezentanti formalimputerniciti ai Comitetului Central 1).

Chiar n clipa aceasta am citit o telegrama din 17 curenta agentiei telegrafice din Petersburg, cuprinzind o expunerea programului noului guvern i tirea c Bonar Law ar fifacut o comunicare n sensul c tarul 'Inca n-a abdicatnu se stie unde se gaseste.

IeH se parea ca guvernul Gucikov-Miliukov e pe deplinstapin pe situatie si a si incheiat un acord cu dinastia. Dinvestile de astazi reiese ea nu mai e nici o dinastie, ca tarula fugit i pregateste in chip vadit contrarevolutia !...

Am inceput s lucram la elaborarea unor teze *, pe carele vom termina, poate, asta-seara i vi le vom trimite, bine-inteles, imediat. Daca e posibil, v-as ruga s asteptati tezele,care** vor rectifica (sau anula) ceea ce scriu eu acum numaiin numele meu deocamdata.

* Vezi ,,Schiça tezelor din 4 (17) martie 1917 (Opera complete, vol. 31, Bucu-rgti, Editura politicl, 1964, ed. a doua, p. 1-6). Nota red.

** In textul manuscrisului au lost ;terse aici urmItoarele cuvinte : ,,dacl veçiapuca s3. le". Nora red.

si

§i ca

www.dacoromanica.ro

446 V. t. LENf

Acum am reusit s intocmesc impreuna cu Zino-viev un prim concept de teze, o ciorna, care sub aspectulredactarii mai lasa mult de dorit (desigur c n-o vom tipariin forma aceasta), dar care ofera, sper, o idee despreceea ce este esential.

Va rugam insistent sa-1 dati spre citire lui Iuri i Evghe-niei B., precum i Liudmilei, i inainte de plecare sa ne scrietimacar citeva rinduri * ; và rugam de asemenea sa va in-telegeti neaparat cu cineva care ramine in Norvegia s.asigure transmiterea materialelor noastre in Rusia si a celordin Rusia la noi. va rog insistent sa faceti acest lucru

rugati pe tovarasul care ramine acolo (sau pe un tovarasnorvegian care cunoaste germana, franceza sau engleza) safie cit se poate de punctual. Vom trimite bani pentru acope-rirea cheltuielilor.

Eu consider ca principalul este acum sa nu ne lasam atrasiin puerile incercari de unificare" cu social-patriotii (sau,ceea ce ar fi si mai primejdios, cu elementele oscilante, cumar fi, de pilda, Comitetul de Organizare, Trotki & Co.) sisa continuam munca partidului nostru intr-un spirit con-secvent-internationalist.

Acum e la ordinea zilei extinderea muncii, organizareamaselor, trezirea unor noi paturi, a paturilor inapoiate, acelor satesti, a personalului casnic, crearea de celule inarmata in vederea unei sistematice,si temeinice Entlarvung **a noului guvern i pentru a pregati cucerirea puterii de catreSovietele de deputati ai muncitorilor. Numai o astfel deputere poate da One, pace §i libertate.

Sarcinile momentului de fata : sa rapunem reactiunea,nici o incredere i nici un sprijin noului guvern (nici o incre-dere in Kerenski, Gvozdev, Cihenkeli, Ciheidze & Co.), ex-pectativa armata, pregatirea armata a unei baze mai largipentru o etapa mai inalta.

Daca exista libertatea presei, trebuie reeditate (ca mate-riale privind istoria trecutului apropiat) lucrarile noastre de

* V. I. Lenin se referl la plecarea h Rusia a Aleksandrei Kollontai i a altorbol4evici. Nota red.

** detnasciri. Nota trad.

sisa-1

www.dacoromanica.ro

CATitE i. F. ARMANti. 18 MARTiE 190 i4i

aici, comunicindu-ni-se telegrafic dacI putern da ajutor, tri-mitind de aici prin Scandinavia materiale scrise denoi. Tare ne temem cà nu vom putea pleca curind din bleste-mata asta de Elvetie.

Cu o ca1c15. stringere de minI,al d-tale, Lenin

doresc mult succes.

P. S. MI tern ea' la Petrograd va deveni acurn o boaLigenerali entuziasmul pur", Fara.' o activitate sistematicIpentru un partid de tip nou, in nici un caz dui:4 mo-delul celor din Internationala a II-a". Sâ mergem in mase !Sà ridicam noi pIturi ! Sâ trezim initiative noi, s creamnoi organizatii in toate pIturile sociale i sa' le de-monstram cI numai Sovietul de deputati ai muncitori-lor inarmat le va aduce pacea dacI va lua puterea.

Expediata din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oarlila 27 iulie 1924,


380

Se tiplirege dupli manuscris

CATRE I. F. ARMAND 458

Scumpa prietenI,Ii scriu din drum : mI intorc .cle la un referat pe care

I-am tinut ieri (simbItI) despre amnistie 459. Cu totii negindim numai la plecare. DacI te intorci acasI, treci ntipe la noi. SI mai seam de vorbI. Tare as vrea sI-ti incredin-tez misiunea de a sonda discret terenul in Anglia, spre a aflacu certitudine daca rn-ar lasa sa trec prin aceastI tarI.

Multe salutari.Al d-tale, V. U.

Scrisii laExpediat8

18 martie 1917din Ambulant

Clarens (Elveria)

Se tipilreste pentru prima ...aril,dupii manuscris

Va

www.dacoromanica.ro

442 V. I.LENIN

381


Draga V. Al.,Ma gindesc in fel §i chip cum a§ putea sa plec *. Ceea ce

urmeaza mai jos e strict secret. Te rog fispunzi ime-diat §i, poate, mai bine printr-o scrisoare expresa (cred canu vom ruina partidul cu citeva scrisori exprese in plus), ca

fim mai siguri ca n-o va citi nimeni.Scoate pe numele d-tale actele necesare pentru a putea

pleca n Franca §i Anglia, iar eu le voi folosi pentrua pleca prin Anglia (§i Olanda) n Rusia.

La nevoie, mi-a§ putea pune o peruca.Pentru acte ma voi fotografia eu n peruca §i tot in

peruca ma voi prezenta, cu actele d-tale, la consulatul dinBerna.

In acest caz, d-ta va trebui sa dispari din Geneva pentrucel pucin citeva saptamini (pink' ce vei primi de la mine otelegrama din Scandinavia) : n acest timp va trebui sa staibine ascuns undeva n munvi, unde Ic i von; pläti, bineinteles,pensiunea.

Daca e§ti de acord, incepe imediat pregeitirile n modulcel mai energic (§i mai secret), iar mie raspunde-mi indata inorice caz.

Al d-tale, Lenin

Chibzuie§te bine toate demersurile practice pe care trebuiesi le intreprinzi in legáturei cu aceasta i scrie-mi amanuncit.Ma adresez d-tale pentru c. sint convins ca intre noi toateacestea vor famine in cel mai strict secret.

Scrisd la 19 martie 1917la GenevaExpediatd din Zurich

Publicatd pentru prima oardla 22 aprilie 1926,

in ziarul Pravda nr. 92Se tipdreite dupd manuscris

* Este vorba de plecarea lui Lenin din Elvetia In Rusia. Note red.

sa-mi

sa

www.dacoromanica.ro

CA.TRE I. F. ARMAN13. 19 MARTIE 1917 443

382

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Iti scriu ca raspuns la scrisorile pe care le-am primit azi

de la d-ta i n legatura cu convorbirea noastra telefonica.Nu-ti pot ascunde ca sint profund dezamagit. Eu cred c.

fiecare trebuie sà aiba acum un singur end : sa plece citmai repede. In realitate insa oamenii tot stau i asteapta"nu stiu ce ! !...

Eu sint convins ca, daca voi pleca cu acte pe numele meu,voi fi arestat sau pur i simplu retinut in Anglia, fiindcaAnglia a fost aceea care nu numai c mi-a confiscat o seriede scrisori trimise in America, dar (prin politia ei) 1-a siintrebat pe papasa * in 1915 daca e n corespondenta cumine si daca nu cumva intretine, prin intermediul meu, le-gaturi cu sociaiitu germani.

Astea sint fapte incontestabile ! De aceea eu personal nupot pleca fara masuri cu totul speciale".

Dar ceilalti ? Eu eram convins c d-ta te vei repezi ime-diat in Anglia, fiindca doar acolo se poate afla ce ruta tre-buie s urmam i cit de mare este riscul (se zice ca prinOlanda : LondraOlandaScandinavia, riscul nu emare) etc.

Ieri ti-am scris din drum o carte postala **, crezind calte-ai j decis sa pleci la Berna la consulat. and colo, d-tami raspunzi ca stai n cumpana, cal mai reflectezi.

Nervii mi sint, bineinteles, extrem de incordati. Si cumsi nu fie ! Sa stai aici i s astepti...

Probabil c. d-ta ai motive speciale, poate nu te simtibine cu sanatatea etc.

Voi incerca s-o conving pe Valia sa plece (simbata a venitintr-un suflet la noi, dupa ce nu ne mai vizitase de un ande zile !), dar pe ea revolutia n-o prea intereseaza.

Cit pe-aci s uit. Iat ce trebuie i poti sa faci la Clarensimediat : sà cauti un pasaport ( cc ) Ia cetateni rusi care arconsimti dea unei terte persoane care vrea s piece acum

* M. M. Litvinov. Note, red.** Vezi volumul de fall, p. 441. Nota red.

sa-1

i

www.dacoromanica.ro

444 V. I. LENIN

(f5r 5. sa" le spui c e pentru mine) ; ( p ) la elveciene sauelvecieni care ar fi dispusi sa dea unui rus pasaportul lor.

Trebuie sa. obligarn pe Anna g. i pe Abram sa se ducàimediat la annbasada i s5 ia viza de intrare (dac5 nu li seda, s reclame telegrafic lui Miliukov si lui Kerenski) i s5.plece sau, clack' nu plead:, s5. ne r5spund5 pe bazI defapte (si nu de vorbe) in cc mod se acordA si se primescvizele de intrare.

Multe salufari.Al d-tale, Lenin

La Clarens (si in imprejurimi) tr5.iesc o mulcime de rusibogaci si de social-patrioci rusi etc. nu tocmai bogaci (Troia-novski, Rubakin etc.), care ar trebui s5; cear5 de la germanidreptul de liber6 trecere prin Germania : un vagon pina laCopenhaga pentru revolucionari rusi de diferite nuance.

$i de ce nu ?Eu n-o pot face. Sint defensist".Dar Troianovski si Rubakin + Co. po t s-o fac a.0, dac5 a putea s5. inva% pe acesti nernernici i natingi

fie mai destepci !...Vei spune, poate, cá nerncii nu vor da nici un vagon. Eu

pariez ca. vor da !Fireste c dac5.' s-ar afla 6.* ideea porneste de la mine sau

de la d-ta s-ar strica toatâ treaba...Nu se g5.sesc oare la Geneva niste prosti pentru asa

ceva ?...

Scrisii la 19 martie 1917Expediati din Zarichla Clarens (Elvetia)

383

Se tipareste pentru prima oath",dupe' inanuscris


Planul lui Martov 460 este bun ; trebuie facute demersuriin vederea rea1iz5rii lui, Irma noi (inclusiv d-ta) nu putemface acest lucru in mod direct, deoarece vom fi suspectaci.Este necesar ca, in afara de Martov, rusi din afara partide-lor si rusi patrioci sal adreseze ministrilor elvecieni (si unor

www.dacoromanica.ro

dATE.E. 1. S. GANETKI. 22 MARTIE 191/ 446

persoane influente, avocaci etc., lucru care se poate face sila Geneva) rugamintea de a disc 14 ta aceasta chestiunecu ambasadorul german la Berna. Noi nu putem interveninici direct, nici indirect, caci am strica totul. Dar planulsine este foarte bun si foarte just.

Scrisii dupa 19 martie 1917GenevaExpediatii din Zurich la

Publicata pentru prima oarli in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

384

Se tipiire,cte dupl. manuscris


Draga tovarase,Mii de mulcumiri pentru informaçie. Nu pot veni nici

pentru tinerea unui referat i nici pentru participare la mi-ting 461, caci trebuie s. scriu ilnic pentru Pravda" dinPetersburg.


Informeaza-ma si de aici inainte asupra noutavilor, pre-cum si asupra cuvintarilor rostite kie reprezentancii diverse-lor orientari.

ScrisiiExpedtatii

la 21 martie .1917din Zurich la Geneva

Publicatii pentru prima oarti in 1930,in CnIegeri din Lenin", vol. XIII

385

Se tipiirefte dopil manuscris

CATRE I. S. GANETKI

22. III. 1917Scumpe prieten,Am expediat chiar acum la Christiania (Vidnes, Social-

demokraten", pentru Kollontai) doua scrisori exprese cu

in

www.dacoromanica.ro

4411 At.t.t.t.f4tN

doua articole * pentru Pravda" de la Petrograd. Sper caambele scrisori o vor mai gasi pe Kollontai la Christiania (eaurmeaza sa piece n dimineata zilei de 27. III). In caz con-trar te rog sà fii atit de bun i, n primul rind, sa verificidaca aparatul de transmitere din Christiania functioneazacum trebuie. In al doilea rind, clack' e nevoie, transmitechiar d-ta totul. Deocamdata ma folosesc de o singuraadresa la Petrograd : Editura Jizn i Znanie", pentrud-1 Vlad. Bonci-Bruevici, Fontanka, 38, ap. 19, Petrograd.Acest editor le va preda imediat la Pravda".

Sper c mi vei trimite imediat Pravda" si toate ce-lelalte de acelasi gen, nu-i asa ? Te rog sa-mi telegrafieziimediat dupa primirea scrisorii de fata : Primit scrisoarea,asigurat transmiterea".

Salutari, stringeri de mina si felicitari !Al d-tale, VI. Ulianov

P. S. Te rog insistent sa nu uiti de informare.

Expediat8 din Zirichla Christiania (Oslo)

Publicatii pentru prima oariila 21 ianuarie 1923,


386

Se tipireite dutnilimbs:

manuscrisTradus din german:i

CATRE REDACTIA ZIARULUI SUEDEZSOCIALDEMOKRATEN"

Catre redactia ziarului Socialdemokraten"Stimati tovarasi **,Dupa cum va este cunoscut, n Rusia se petrec maxi eve-

nimente revolutionare. De aceea Comitetul Central al Parti-dului muncitoresc social-democrat din Rusia considera ca efoarte important ca tovarasii din strainatate sa fie exactinformati asupra acestei nuscari. Comitetul Central

* Este vorba de Scrisori din depirtare. Scrisoarea I. Prima etapi a primalrevolv(ii. Scrisoarea a II-a. Noul govern si proletariatul" (Opere complete, vol. 31,Bucuresti, Editura politick 1964, ed. a doua, p. 9-34). Nota red.

** Primele dota rinduri sint scrise de sena Nadejdei Krupskaia. Nero red.

www.dacoromanica.ro

TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. 23 MARTIE 1917 447

al P.M.S.D.R. v recomanda in acest scop pe tov. A. Kol-lontai, ale carei informatii merita incredere deplina.

Cu salutari social-democrate,din insarcinarea C.C. al P.M.S.D.R.

Stria la 22 martie 1917Expediata din Zurich 14 Stockholm

Publican' pentru prima oara In 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

Se ticipareite dupli manuscrisTra us din limba germana

387

TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI

Expediat scrisoare *. Unchiul doreste date amanuntite.Calea oficiala inacceptabill pentru unele persoane. Scrietiurgent Warszawski. Klusweg, 8.

Scrisa la 23 ;nartie 1917Expediata din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicata pentru PrUMS Oari in 1930,in ,,Culegeri din Lenin', vol. XIII

Se apareste dupi manuscrisTradus din limbs germana

388


Fiirstenberg. Bulevard Hotel. ChristianiaTelegrafiati Pravdei", mentionind adresa retur ! Chiar

acum am citit uncle pasaje din manifestul Comitetului Cen-tral 462. Cele mai bune urari ! Traiasca militia proletara,care pregateste instaurarea pacii si a socialismului !

Scrisa la 23 martie 1917Expediatii din Zurichla Christiania (Oslo)

Publicati pentru prima oda' in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

Ulianov

Se tipireite dupi manuscrisgermaniiTradus din limba

* Lenin se referi, probabil, la scrisoaraa sa din N manic 1917 catrc Ganetki(veri volurnul cie fa0, p. 445-446). Notc$

www.dacoromanica.ro

448 V. I. LENIN

389

CATRE I. F. ARMAND

Scurnpa prietena,Iti trimit cartile postale primite de la Kamenev. Te rogmi le restitui dupa ce le vei fi citit.Ai citit in Frankfurter Zeitung" (si in Volksrecht")

pasajele din Manifestul C.C. ? Sint bune !Felicitri !


P. S. Cumpara Times" : este excelent informat.Valiei i s-a spus (la ambasada engleza) ca prin Anglia

nu se poate.Ce o s ne facem daca nici Anglia, nici Germania nu vor

admite cu nici un pre; ? ? ? Si asta nu este exclus !P. S. Iti trimit copiile unor articole * ale mele, pe care te

rog sa le citesti imediat, sa le dai i lui Usievici sa le citeasca,iar apoi s le trimiti imediat la Geneva sotilor Kar-pinski, cu indicatia ca i ei s mi le restituie n e I n-tirziat!

N. B. Mie mi trebuie sa le am aici luni.

Scrisii la 23 martte 1917Expediatii din zarichla Clarens (Elvesia)

390

Se tipiireste pentru prima oari:,dupii manpscris


Draga tovarase,Ti-am trimis (prin Inessa) spre informare, spre buna

intelegere reciproca copii dupa articole pe care le-amscris pentru Pravda".

* Este vorba de Scrisori din deplrtare" (Opere complete, vol. 31, Bucuresti,E ditura politica', 1964, ed. a doua, p. 9-34). Nota red.

sa:

www.dacoromanica.ro

CATRE A. V. LUNACEARSKI. MART1E 1917 449

Trebuie sa le am inapoi I u n i : daca e nevoie, expe-diaza-le expres de la oficiul postal din gara.

Fii prudent in ceea ce priveste Intelegerile cu cei de laNacealo" 463 : noi sisntem impotriva unei apropieri de cele-lalte partide, dar sintem pentru punerea in garda amuncitorilor imp o tr iv a lui Ciheidze. Neaparat ! Ci-heidze oscileaza in chip vadit : vezi cum 11 lauda LeTemps" din 22 martie i multe alte ziare. Noi sintem pentruC.C. din Rusia, pentru Pravda", pentru partidul nostru,pentru o militie proletara care sa pregateasca pacea si so-cialismul.

Scris2 la 24 martie 1917Expediatei din Zurich la Geneva

Publicatif pentru prima oarit in 1930,in "Culegeri din Lenin', vol. XIII


Se tiparette dupd manusrris

391

CATRE A. V. LUNACEARSKI 464

Stimate tovarase Anatoli Vasilievici,In ceea ce priveste consfatuirea, parerea mea personaLi

(scrisoarea d-tale va fi vazuta si de Zinoviev) este ca acumea nu si-ar avea rostul decit ca o consfatuire Intre oamenihotariti sa puna in garda proletariatul flu numai impotrivagvozdevistilor 465, ci i Impotriva oscilarilor lui Ciheidze.

Acesta este, socot eu, nodul situatiei dinauntrul partiduluinostru i, daca ma pot exprima astfel, din preajma lui.

Tocmai de aceea eu nu-mi pierd timpul cu nici un fel deconsfatuiri cu Martov & Co.

Independenta i existenta de sine statatoare a partiduluinostru, nici o apropiere de celelalte partide, acestea sIntpentru mine conclitii ultimative. Altfel nu putem ajuta pro-letariatul sa treaca de la revolutie dernocratia la comunii,iar pentru alte celuri nu inteleg sa lupt.

In ce ma priveste, as fi pentru o consiatuire cu persoane

www.dacoromanica.ro

460 V. I. LENIN

cu grupuri care sint de acord cu noi asupra acestui lucru,care constituie esentialul.

fi foarte bucuros i a considera util pentru mine per-sonal (si pentru cauza) s. stau pur i simplu de vorbk cud-ta fara nici un fel de consfatuiri oficiale.

0 calda stringere de mina si sincere felicitari. NadejdaKonstantinovna v trimite si ea, amindurora, salutariprietenesti.

Cu salutari tovarasesti, Lenin

Adresa mea :Wl. Uljanow. Spiegelgasse, 14 " (bei Kammerer).

Zurich. I.

scrisa inainte de 25 martie 1917Expediata din Zarich la Geneva

Publicaa pentru prima oara In 1934,in Culegeri din Lenin', vol. XXVI

392

Se 6;41-we dupg manuscris


Draga tovarase,Ti-am trimis prin Inessa copiile celor doua scrisori pe

care.le-am adresat Pravdei". Sper ca-mi vei indephni ru-gammtea i mi le vei retrimite expres astazi (duminica) saumime.

Dupa ziva de marti (marti seara tin aici un referat) 466içi voi trimite o copie a scrisorii nr. 3 *. Cred c atunci neva fi usor sa ne intelegem asupra tacticii.

Lunacearski mi-a scris c ne propune s ne intilnim la oconsfatuire". I-am raspuns : cu d-ta personal consimtstau de vorba** (el va veni la Zurich). Dar la o consfa-tuire nu vin decit claca se accepta ideea ca muncitoriitrebuie sa fie pusi in garda impotriva oscilarilor lui Ciheidze.El (Lunacearski) nu mi-a raspuns nimic.

Inseamna deci ca ne vom limita la o convorbire personala.

* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 31, Bucurwi, Editura1964, ed. a doua, p. 35-48. Nota red.

*it Vezi volumul de favX, p. 449-,,450. Nota red.

si

As

sa

www.dacoromanica.ro

elekTith V. A. MAMIE 100 461

Ciheidze osci/ea z in chip vadit : cf. Le Temps" :la 22 martie fl lasida pe Ciheidze, la 24 martie il cearta.

E clar !De aceea ma cam tern ca. te-ai pripit hitocmind o rezo-

lutie comuna 467 (am trimis-o azi la Pravda", impreuna cuarticolul meu, pe adresa : Herrn Fiirstenberg. BoulevardHotel. Kristiania. Poti trimite articole la aceasta adresa,mentionind ca shit pentru Pravda" i c adresa si-am dat-oeu ; n privinta articolelor pe teme principiale, ar fibine sá ne punem n prealabil de acord !

Pravda" are, probabil, nevoie de articole. Eu unul scriusfatuiesc pe toti prietenii sä scrie.

ma tern ca te pripesti i cu proiectul de unire cu vpere-distii".

Sfirsitul rezolutiei d-tale e bun (am parcurs-o doar fugi-In) : a trebuit s-o expediez), dar inceputul (despre democra-tie in general) mi s-a parut foarte prost.

In privinta unirii cu vperedistii". Am trimis in Scandi-navia, membrilor de partid care pleaca n tara, urmatoareatelegrama :

Notre tactique : mefiance absolue, aucun soutien nou-veau gouvernement, Kerensky surtout supconnons, arme-ment proletariat seule garantie, election immediate doumade Petrograd, aucun rapprochement wares partis" *.

Ultima este o conditie sine qua non **In Ciheidze nu avem incredere.Deputatii nostri i Kamenev se afla deja la Petrograd sau

vor sosi acolo peste cheva zile. Comitetul Central exista laPetrograd (in Frankfurter Zeitung" au aparut extrasedin manifestul sau ; admirabile extrase!),P ray d a" apare. Sintem categoric pentru pastrareaacestui partid, impotriva oricarei fuzionari cu Comitetulde Organizare.

(Se pare ca la Petrograd nici nu exista C.O., caci Frank-* Tactica noastri : netneredere tota1, nici un sprijin noului guvern, sus-

iseetaM indeosebi pe Kerenski, inarmarea proletariatului este singura garantie, alegeriimediate pentru Duma din Petrograd, nici o apropiere de celelalte partide.Note trad.

obligatorie. Nota trad.

ItAiiin&siti. 25

**

F - i

-

www.dacoromanica.ro

I. LENii4

furter Zeitung" si Vossische Zeitung" au redat in amanun-Ome apelul lui Ciheidze & Co. din 16 martie 468 si acest apelnici nu pomeneite de C.O.)

Tocmai pentru alegerile de deputavi in Adunarea consti-tuanta (sau pentru rasturnarea guvernului Gucikov-Miliu-kov) avem nevoie de un partid de sine statator, de partidulnostru, care in anii 1914-1917 a dovedit p e deplin,socot eu, ca stie sa-si faci datoria.

Asadar ? Vor vperedistii sa intre, s intre in mod cinstitin acest partid ?

Bon ! *Nu vor ? Concesii" i tocmeala" nu accept.Discuta cu ei deschis in repetate rinduri i scrie-mi din

timp, astfel ca marti (sau cel mai tirziu miercuri dimineata)sa am raspunsul d-tale.

Te-ai angaja s transcrii la masina in doua exemplare(sau intr-un singur exemplar), in schimbul unei remuneratiicare sa nu fie inferioara celei de data trecuta, un manuscrisal meu de 500 de pagini (format in-octavo) ? ** L-a§ editaimediat la Petrograd.

Ti-as ramine foarte indatorat !Raspunde-mi.

Cu o calda stringere de mina',al d-tale, Lenin

P. S. Liudmila a plecat din Stockholm. Nu mai trimiteciacolo scrisori

P. P. S. D-ta si Olga ati pleca in Rusia daca s-ar ivi o po-sibilitate, si cind anume ? Cine ar mai pleca din Geneva ?

Scrisa la 25 martie 1917Expediata din Ziiricb !a qeneva

Publicata in intregimepentrn prima oath' in 1930,

in Culegeri din Lenin", vol. X111Se tipareite dupl mannscris

* Bine. Nota trod.** Este vorba de lucrarea lui Lenin Programul agrar al social-democratim

in prima revolurie rusa din 1905-1907" (vezip.199-419).

Opere complete, vol. 16, Bucuretti,Editura politick, 1963, ed. a doua, Nota red.

!

460

www.dacoromanica.ro

CATRE I. F. ARMAND. MARTIE 1917 453

393

CATRE L F. ARMAND

Scumpa prietena,Mi se pare ca ti-s nervii prea incordati, altfel nu-mi pot

explica o serie de curiozitati" teoretice din scrisorile d-tale.Nu trebuie s facem distinctie Intre prima si a doua re-

volutie sau intre prima si a doua etapa ? ?Ba tocmai ca trebuie. Marxismul ne cere s distingem

clasele aflate In actiune. In Rusia nu mai este la putereaceeafi clasa ca inainte. Insearnn c i revolutia va ficu desavirsire alta.

Fraza mea cu privire la sprijinirea muncitorilor de catrealde Miliukov are (cred eu) un inteles clar : dacii d-niiMiliukovi ar fi vrut intr-adevar s rapuna monarhia, ei ar fitrebuit sprijine pe muncitori. Atit i nirnic mai mult !

Nu trebuie s facem din revolutie un fetis". Kerenskieste un revolutionar, dar e totodata ipalavragiu, mincinosinalá pe muncitori. E aproape sigur c pina i In So-vietul de deputati ai muncitorilor si soldatilor" din Peters-burg majoritatea se lasa prostita de el (cu ajutorulsovaielnicului i confuzului Ciheidze). M intreb ce-o sa fiela sate !

Este foarte posibil ca vremelnic majoritateamuncitorilor si a ta.ranilor sa fie intr-adevar pentrurazboiul imperialist (pe care Gucikovii Miliukovii iiprezinta drept razboi de aparare a republicii").

Ar fi bine daca cineva care dispune de timp (si mai binear fi un grup, dar daca nu se poate, atunci macar un orn)s-ar apuca sä adune din toate ziarele straine t o a te tele-gramele pe ct posibil, articolele) referitoare la revo-lucia rusa.

Apare enorm de mult material. E peste putinca.urmaresti.

sa-i

si

(si,

sX-I

www.dacoromanica.ro

464 V.I.LENIN

Se pare ca n u vom putea razbate In Rusia ! ! Anglia nune va rasa s trecem. Prin Germania nu vad sa se aprobe.

Salutari. Lenin

Serial intre 25 si 31 martie 1917Expediata din Ziirich

la Clarens (Elvega)Publicaa pentrit prima

a 4-aoara

in 1950, in edifiesa Operelor ha V. r. Lenin, vol. 35

394



Draga V. A.,Ti-am trimis ieri o scrisoare lunga* ; despre Pravda"

nu pot sa-ti spun nimic mai amanuntit, nici teme de articolenu am, absolut mmic, fiindca nu stiu nici eu.

Te-as ruga sa-mi raportul meu asupra Congresuluide unificare de la Stockholm din 1906 (o brosurica aparuta

Rusia) si lucrarea mea Victoria cadetilor" (martie1906) **, daca le ai.

Daca nu mai reusesti sa le trimiti asta-seara, te rog s. mile trimiti milne expres, ca s le primesc pind seara.


Scrisa la 26 martie 1917Expediata din Zarich la Geneva

Publicata pentru prima oara invol,

1930,in Culegeri din Lenin", XIII

Se tiparege &spa manuscris

* Vezi volumul de fatl, p. 450-452. Nota red.** Victoria cadetilor i sarcinile partidului muncitorese, brosurI ap1rua in

aprilie 1906 (Opere complete, vol. 12, Bucurwi, Editura politick', 1962, ed. a &ma,p. 263-341). Raportul asupra Congresului de unificare al P.M.S.D.R. a apirutin brosuri in iunie 1906 (Opere complete, vol. 13, Bucurelti, Editura politica', 1962,ed. a doua, p. 1-65). Nota red.

in

www.dacoromanica.ro

CATRE S. N. R.AVICI. 27 MARTIE 1917 466

395

CATRE I. F. ARMAND

Scumpa prietena,Am primit azi de la Karpinski prima mea scrisoare, pe

care d-ta, va sâ zica, ai apucat s. i-o trimiçi. Muhumiri.Scrisoarea a doua nu mi-a p'arvenit. Sper cá d-ta ai

primit-o ? Atunci unde o fi ?Mline, miercuri, hi voi trimite scrisorile a treia i a patra

catre Pravda". Dupa ce le vei fi citit i aratat lui Usievici,trimite-le, te rog, socilor Karpinski. Azi tin aici unreferat 469.

Sint curios sa fad ce ai sä spui de scrisoarea a treia inlegaturà cu discuciile noastre.


P. S. Credeam c ai sa ma instiincezi printr-o cartepostala despre expedierea scrisorii pe adresa lui Karpinskisi de aceea i-am scris ieri lui Usievici, socotind ca d-ta estiplecata.

Stria la 20 ianuarie 1917Ziirich

(Elvelia)Expediatii dinla Clarens

396

Se tiparege pentru prima oars,dupa manuscris

CATRE S. N. RAVICI

Draga Olga,Ai grija, te rog, ca V. Al. sa nu mai faca tapaj pe tema

transcrierii* : miine va primi manuscrisul de la Grigori.RámInem infele o retributie cel putinegald cu cea de atunci.

* Este vorba de dactilografierea manuscrisului ctrtii lui V. T. Lenin PrograinulagrarBucurepi,

al social-democratiei In revolutia rusi din 1905-1907 (Opere complete, vol. 16,Editura politicl, 1962, ed. a doua, p. 199-419). Nota red.

www.dacoromanica.ro

450 V. I.LENIN

Se va transcrie in dotai exemplare, formatul de preferinta(dar nu obligatoriu) in-cvarto.

Planul d-tale matrimonial 470 mi se pare foarte judiciosvoi insista (la C.C.) sa ti se dea 100 de franci : 50 sa-i daiin mina avocatului, iar 50 unui batrinel convenabil" ca s.se casatoreasca cu d-ta *.

Face, zkeu, sa. ai dreptul de intrare si in Germania, si inRusia !

Ura ! Buna idee !Multe salutari.

Al d-tale, Lenin

Scrisorile mete catre Pravda" rog sa fie transcrise pehirtia cea mai subtire.

Scris8 la 27 mantic 1917Expediatil din Zarich la Geneva

PublicatO pentru prima oar8 in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

397

Se tipiireste dup8 manuscris


Aprobarea de la Berlin este inacceptabila pentru mine.Sau guvernul elvetian s. obtina un vagon pina la Copen-haga **, sau guvernul rus s convina asupra unui schimb deemigranti pe cetateni germani internati.

Scrisa la 28 martie 1917Expediatil din Berna la Stockholm

Publicat8 pentru prima oari in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. XIII

Se tiplreste dup.= manuscrisTradus din limbo germana

* Ia-1 pe Akselrod !** Cuvintele Oita' la Copenhagaa au fost ada'ugate de N. K. Krupskaia.

Nota red.

www.dacoromanica.ro

GATRE I. S. GANETKI. MARTIE 1911 457

398

CATRE I. S. GANETKI 471

V. rog sa-mi comunicati cit mai amanuntit, k primulrind, daca guvernul englez ar fi de acord sal ma lase pemine impreuna cu un grup de membri ai partidului nostru,P.M.S.D.R. (Comitetul Central), sa trecem prin Anglia indrum spre Rusia n conditiile urmatoare : (a) socialistulelvetian Fritz Platten capata de la guvernul englez autoriza-tia de a trece prin Anglia oHce numar de persoane, indife-rent de orientarea lor politica si de conceptiile lor asuprarazboiului i pacii ; (b) Platten este singurul care raspundeatit pentru componenta respectivelor grupuri, cit i pentrurespectarea ordinii, primind pentru traversarea teritoriuluienglez un vagon care va circula cu usile incuiate si a caruicheie va fi pastrata de el. In acest vagon nu poate intranimeni fara consimtamintul lui Platten. Vagonul se bucurade drept de exteritorialitate ; (c) intr-unul din porturileAngliei, Platten imbarca acest grup pe un vas apartinindoricarei tari neutre, cu dreptul pentru el de a notificatuturor *nor data plecarii acestui vas special ; (d) pentrudeplasarea pe calea ferata, Platten plateste dupa tarif, inraport cu numarul locurilor ocupate ; (e) guvernul englezse obliga sa nu impiedice inchirierea i plecarea vasului spe-cial cu emigrantii politici rusi i nici sa nu retina vasul inAnglia, dind totodata posibilitatea de a urma calea cea mairapida.

In al doilea rind, daca e de acord cu cele de mai sus, cegarantii de respectare a acestor conditii ofera Anglia si clacln-are nimic de obiectat impotriva publicarii acestor

Daca e nevoie sa se telegrafieze la Londra, vom suportanoi costul unei telegrame cu raspuns

Termenul...

Scris3 inainte de 30 martie 1917 Se tiparege pentru prima owl,dup3 manuscris

conditii.

platit.

www.dacoromanica.ro

468 V. I.LENIN

399

TELEGRAMA CATRE 1. S. GANETKI

Planul dv. este inacceptabil. Anglia in nici un caz numa va lasa sa trec, mai curind ma va interna. Miliukov neva pacali. Singura speranta este sa trimiteti pe cineva laPetrograd si s obtineti prin Sovietul de deputati ai munci-torilor consimtamintul pentru un schimb de emigranti pecetateni germani internati. Telegrafiati.

Scrisa la 30 martie 1917Expediata din Zurich la StockholmPublicata pentru prima oard in 1924,in Calegeri din Lenin", vol. 11

Ulianov

Se tiparege dupa manuscrisTradus din limbo' germana

400

CATRE I. S. GANETKI

30. III. 1917Stimate tovaras,Va multumesc din toata inima pentru straduintele si pen-

tru ajutorul dv. Nu pot, desigur, sa uzez de serviciile unorpersoane care au vreo legatura cu editorul revistei DieGlocke". Astazi v-am telegrafiat cä singura speranta de apleca de aici este un schimb al emigrantilor din Elvetia pecetateni germani internati. Anglia in nici un caz nu vaadmite trecerea mea si a internationalistilor 'in general, nicia lui Martov si a prietenilor sai, nici a lui Natanson si aprietenilor sai. Pe Cernov englezii 1-au retrimis n Franca,desi toate actele lui erau in cea mai perfecta regula ! Elimpede ca revolutia proletara rusa nu are dusman mai in-versunat ca imperialitii englezi. E limpede ca imperialistulrus Miliukov vataful capitalului imperialist anglo-fran-cez i cei de teapa lui sint capabili sa recurga la ortce,la inselaciune, la tradare, la absolut orice mijloc pentru aimpiedica intoarcerea internationalistilor in Rusia. Cea maimica incredere in aceasta privinta fie in Miliukov, fie in

!

www.dacoromanica.ro

CATRE I. S. GANETICI. 30 MARTIE 1917 469

Kerenski (care e un flecar gaunos, iar prin rolul sau obiectivun agent al burgheziei imperialiste ruse) ar fi pur i sunplufunesta pentru miscarea muncitoreasc i pentru partidulnostru, ar fi aproape echivalenta cu o tradare a internatio-nalismului. Se poate spune fara teama de exagerare ca sin-gura noastra speranta de a ajunge in Rusia este aceea de atrimite acolo cit mai curind un om de nadejde pentru aobtine din partea guvernului, prin presiuni exercitate deSovietul de deputati ai muncrtorilor", eliberarea unor ce-tateni germani internati in schimbul tuturor emigrantilordin Elvetia. Trebuie actionat cit se poate de energic, con-semnind in procese-verbale fiecare pas, fara a precupetibanii pentru telegrame, adunind documente impotriva luiMiliukov & Co., care sint capabili sa taraganeze lucrurile,sa ne duca cu promisiuni, sa ne traga pe sfoara etc. Vaputeti inchipui ce tortura e pentru noi toti sa seam aici inasemenea momente.

Apoi trimiterea unui om de nadejde in Rusia este fi mainecesara din considerente principiale. Ultimele stiri aparutein ziarele din strainatate arata tot mai clar ca, cu ajutoruldirect al lui Kerenski i profitind de oscilarile de neiertat(ca sa ma exprim blind) ale lui Ciheidze, guvernul cautafi reufefte sa insele pe muncitori, prezentind razboiul im-perialist drept un razboi de aparare". Potrivit unei tele-grame din 30. III. 1917 a agentiei telegrafice din Petersburg,Ciheidze s-a lasat amagit de aceasta lozmca, care daca esa dam crezare acestei surse in genere, bineinteles, nesigure

ar fi fost adoptata si de Sovietul de deputati ai munci-torilor. In orice caz, chiar daca aceasta stire nu este adeva-rata, pericolul unei asemenea inselari este totusi, fara in-

foarte mare. Toate eforturile partidului trebuiefie concentrate asupra combaterii acestui pericol. Partidulnostru s-ar compromite pentru totdeauna, s-ar sinucide poli-ticeste daca s-ar lasa inselat in felul acesta. Ziarele scrm caMuranov s-ar fi inapoiat din Kronstadt impreuna cu Sko-belev. Dark' Muranov s-a dus acolo din insarcinarea guver-nului provizoriu al Gucikovilor-Miliukovilor, va rogfoarte mult sa transmiteti (printr-un om sigur) i sa publicatiin presci ca eu condamn in mod categoric

sa

www.dacoromanica.ro

460 V. I.LENIN

acest pas, profund convins fiind c orice apropiere de Ci-heidze & Co., care oscileaza spre social-patriotism si se si-tueaza pe o pozitie social-pacifista, kautskista, profundgresita i extrem de daunatoare, este deiunatoarepentru clasa muncitoare, este periculoasii, inadmi-s

Ai primit, sper, Scrisorile din departare" nr. 1-4 *,In care am dezvoltat bazele teoretice i politice ale acestorvederi. Daca aceste scrisori s-au pierdut ori n-au ajuns laPetrograd, va rog sa-mi telegrafiati i vä voi trimite

Nu incape indoiala ca in Sovietul de deputati ai munci-torilor i soldatilor din Petrograd sInt foarte numerosichiar predomina, dupa cit se pare, (1) aderentii lui Kerenski,acest extrem de periculos agent al burgheziei imperialiste,care, sub paravanul unui noian de fraze sforaitoare si depromisiuni desarte, promoveaz imperialismul, adica apa-rarea i justificarea acestui razboi, care din partea Rusiei eun razboi de jaf si de cotropire ; (2) aderentii lui Ciheidze,care oscileaza farà scrupule spre social-patriotism si im-partaseste toata platitudinea, toata ineptia kautskismului.Impotriva arninduror acestor curente partidul nostru estedator s lupte n modul cel maidirz, mai principial, maiperseverent si mai necrutator. Si eu unul nu ezit citusi deputin s declar n presa ca voi prefera chiar o ruptura ime-diat a. cu oricare dintre membrii partidului nostru, oricine arfi el, decit s fac concesii social-patriotismului lui Kerenski& Co. sau social-pacifismului i kautskismului lui Ciheidze& Co.

Trebuie sa cer neaparat sa fie reeditate la Petrograd, fiesi sub titlul Din istoria ultimilor ani ai tarismului", ziarulSoOal-Demokrat" de aici, brosura lui Lenin si Zinovievdespre razboi si socialism 472, revista Kommunist" si Sbor-nik «Sotial-Demokrata>,". Dar mai presus de orice i maiinainte de mate cer sa fie reeditate tezele din nr, 47 al zia-rului Sotial-Demokrat" (din 13. X. 1915) ** Aceste tezestilt acum extrem de importante.

* Vezi Opere complete, vol. 31, Bucurwi, Editura politicl, 1964, ed. a doua,p. 9-55. Nota red.

** Vczi V. I. Lenin. Citeva teze (Din partca redaecici) (Opera complete, vol. 27,Bucurclti, Editura politici, 1964, ed a doua, p. 49-52). Nota red.

a.

copiile.

si

www.dacoromanica.ro

CATItt 1. S. GANIETKi. 36 MAlefIt 190 4di

Aceste teze spun deschis, clar si precis ce avem de facutcazul unei revolutii n Rusia, o spun cu un an si jumatate

inainte de revolutie.Aceste teze au fost admirabil, cuvint cu cuvint, confir-

mate de revolutie.Razboiul nu a incetat sa fie din partea Rusiei un razboi

imperialist ,si nici nu poate inceta (1) at timp la putere seafla mosieri i capitalisti, reprezentanti ai clasei burgheziei ;(2) cit timp la putere se afla agenti directi si slugi ale acesteiburghezii, cum Ant Kerenski i ceilalti social-patrioti ;(3) cit timp tratatele incheiate de prism cu imperialitii an-glo-francezi ramin in vigoare (guvernul Gucikov-Miliukova declarat deschis in strainatate nu stiu daca a facut-oin Rusia ca ramine credincios acestor tratate).Sint tratate de jaf care prevad anexarea Galitiei, Armeniei,Constantinopolului etc. etc. ; (4) cit timp aceste tratate n uAnt publicate si nu Ant denuntate ; (5) cit timp n u a fostrupta intreaga alianta dintre Rusia i guvernele burgheze,imperialiste din Anglia si Franca ; (6) at timp n Rusiaputerea de stat nu a trecut din miinile burgheziei im-perialiste (promisiunile goale i declaratiile pacifiste",

le-ar da crezare naivii de Kautsky, Ciheidze & Co., n utransforma burghezia in n o n-burghezie) in miinile prole-tariatului, singurul care, sprijinit de tararnmea saracH, e instare s-o rupa nu in vorbe, ci n fapte, cu intereselecapitalismului, cu politica imperialista, s-o rupa cu politicade jefuire a altor tari, sà acorde libertate deplina popoarelorasuprite de velicorusi, s retraga' imediat trupele dinArmenia si din Galitia etc. ; (7) numai proletariatul, dacase va smulge de sub influenta propriei burghezii nationale,_poate inspira o adevarata incredere proletarilor dintoate 5rile beligerante i sli inceapa cu ei tratative depace ; (8) aceste conditii proletare de pace sint precis si clarexpuse atit in nr. 47 al ziarului Sotial-Demolerat",cit si n scrisoarea mea nr. 4.

De aici reiese clar c lozinca : acum aparam republica dinRusia, acum ducem un razboi de aparare", luptam impo-triva lui Wilhelm, luptam pentru rasturnarea lui Wilhelm,nu este cleat o inselatorie patenta, o infama pacalire a mun-

in

§i

ori-cit

www.dacoromanica.ro

citorilor ! ! Caci Gucikov-Lvov-Miliukov & Co. sint mosierireprezentanti ai clasei mosierilor

imperiali,sti care lupta pentru a c scopuri til-baza acelorasi tratate tilharesti incheiate de ;a-

rism, n alianta cu aceea burghezie imperialista, pra-dalnica din Anglia, Franca si Italia.

Adresind germanilor chemarea : Rasturnati-1 pe Wil-helm", republica burgheza i imperialista din Rusia repetalozinca falsa a sociallovinistilor francezi Jules GuesdeSembat & Co., care au tradat socialismul.

Este necesar sa explicam muncitorilor i soldatilor intr-unlimbaj cit mai simplu, cit mai clar, fara cuvinte savante,trebuie rasturnat nu numai Wilhelm, ci si regele Angliei,regele Italiei. Aceasta in primul rind. In al doilea rind, siacesta este esenttalul, trebuie rasturnate guverneleburgheze, iar inceputul trebuie facut inRusia; altminteri nu se va putea obtine pacea. Poate cãnu sintem in stare sa easturnam" imediat guvernul Guci-kov-Miliukov. S zicem ca este asa. Dar aceasta nu este unmotiv sti spunem un neadevar ! ! Muncitorilor trebuie sa lespunem adevarul. Trebuie s. le spunem Ca guvernulGucikov-Miliukov & Co. este un guvern imperialist, camuncitorii i faranii trebuie mai intii (acum sau dupaalegerile pentru Adunarea constituanta, daca aceasta nu vafi folosita pentru a pacali poporul, daca alegerile nu vor fiaminate pina dupa razboi, problema momentului nu sepoate decide de aici), trebuie mai intli sa asigure trecereaintregii puteri de stat in miinile clasei muncitoare, caree dusmanul capitalului, dusmanul razboiului imperialist, siabia atunci vor fi in drept sa cheme la rasturnareatuturor regilor si a tuturor guvernelor burgheze.

rog insistent sa faceti in asa fel, inch toate acestea safie transmise la Petrograd atit Pravdei", cit i lui Muranov,Kamenev i altora. V. rog insistent sä depune0 toate efor-turile pentru a transmite toate acestea cu un om de cea maimare incredere. Cel mai bine ar fi sa plece un om inteligent,de nadejde, Kuba de pilda (el ar face un mare serviciu intre-gii misscari muncitoresti mondiale), i sa dea o mina de ajutorprietenilor nostri din Petrograd ! ! Sper ca yeti lua toatemasurile necesare in acest scop ! ! Faceti tot posibilul !

Va

462

si Cnpitnliti, si capitalisti-lor, e le a 1iharesti, in

eb

www.dacoromanica.ro

TELEGRAMA CATRE R. GRIMM. 31 MARTIE 1917 463

La Petrograd conditiile sint arhidificile. Patriotarzii re-publicani i ncordeazsa toate fortele. Se urn-Are§te deal-marea partidului nostru (afacerea" Cernomazov va' tri-mit un document ref eritor la ea. *) etc. etc.

Nu se poate avea incredere nici n Ciheidze & Co.,nici n Suhanov, nici n Steklov etc. Nici o apropiere decelelalte partide, de nimeni ! Nici un pic de incredere i niciun sprijin guvernului Gucikov-Miliukov & Co. ! ! Propa-garea cit mai intransigenta a internationalismului si a che-marii la lupta impotriva sovunsmului republican si a social-sovinismului pretutmdeni, atit n presa, cit §i n Sovietul dedeputati ai muncitorilor, organizarea partidului nostru

iata esentialul. Kamenev trebuie sa inteleaga ca asupra luiapasa o raspundere de insemnatate istorica mondiald 473.

Nu precupeviii banii pentru mentinerea legaturii dintrePetrograd si Stockholm ! !

Va rog foarte mult, scumpe tovaras, sa-mi confirmatitelegrafic primirea scrisorii de fata si in general sa ma tinetiau courant ** cu tot cese ntmplà. Sper ca n aceasta pri-vinta, ne vor ajuta i prietenii suedezi.


Expediata din Zurich la StockholmPublicata pentru prima oara

in 1921, in revistaProletarskaia Revoliutiie nr. 2


401

TELEGRAMA CATRE R. GRIMM 474

Catre deputatul GrimmPartidul nostru a hotarit sa accepte fara rezerve propu-

nerea cu privire la plecarea emigrantilor rusi prin Germa-nia si s organizeze imediat aceasta plecare ***. De pe acum

* Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Manoperele sovinistilor republicani(Opere complete, vol. 31, Bucureiti, Editura politick', 1964, ed. a doua, p. 80-83.).

Nota red.** la curent. Nota trad.

*** Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 31, Bucureiti, Ecliture politicl, 1964,ed. a doua, p. Not$ red.121-123.

www.dacoromanica.ro

464 V. I. LENIN

contam pe mai mult de zece tovarasi care au acceptat saplece in aceste conditii.

Nu ne putem asuma raspunderea unei noi taraganarirespingind-o in modul cel mai categoric, sintem hotaritiplecam singuri. Rugam insistent sa transati imediat chestiu-nea i, daca se poate, s ne comunicati chiar miine hota-rirea dv.

Scrisa la 31 martie 1917Expediata din Zurich la Berna

Publicata pentru prima oara in 1924,in Culegeri din Lenin", vol. 11

402

Cu multumiri, Lenin *

Se tiparefie dupa o copiescrisa de o mina necunoscuta

Tradus din limba germanci

CATRE I. F. ARMAND

Foaia volanfa care preceda aceste rinduri a fost scrisade mine alaltaieri, ca raspuns la scrisoarea d-tale cu intre-ban : n-am vrut sà i-o trimit inainte de a o fi completat.

Dar am avut atita bataie de cap, inch n-am reusit, n-amfost in stare s-o completez decit in seara asta.

Cred ca miercuri plecam ; impreuna cu d-ta, sper.Grigori a fost pe aici i ne-am inteles sa plece si el cu noi.Sper c ai primit banii (100 de franci) pusi in scrisoarea

expresa pe care ti-am trimis-o azi dimineata.Bani de drum avem mai multi decit am crezut ; ajung pen-

tru 10-12 persoane, caci ne-au ajutat substantial tovarasiidin Stockholm.

Se prea poate ca acum muncitorii din Petrograd si fiein majoritate social-patrioti...

/n acest caz va trebui sa ducem o lupta.Razboiul va veni si el in sprijinul agitatiei noastre.Mii de salutari. Au revoir.

Scrisa intre 31 martiefi 4 aprilie 1917

Expediata din Zurichla Clarens (Elvelia)

Al d-tale, Lenin

Se tipare fie pentru prima oara,dupa manuscris

* Telegrama e semnati gi de G. E. Zinoviev gi N. K. Krupskaia (care a semnatManova). Not4 red.

s6.

www.dacoromanica.ro

CATRE V. A. KARPINSKI. 2 APRILIE 1917 465

403


Alocati doua mii sau, mai bine, trei mii de coroane pen-tru plecarea noastra. Intentionam sa plecam miercuri * mi-nimum 10 persoane. Telegrafiati.

Scrisi la 1 aprilie 1917Expediata din Zurich la StockhotmPm/Plicate'in Culegeri

pentru prima owl in 1930,din Lenin'. vol. X111

Ulianov

Se tiplireyte dupa manusciisTradus dm lernort germanii

404


Dragi prieteni,Asadar, plecam miercuri, prin Germania.Miine se va hotairi definitiv.

vom trimite o multime de pachete cu cartile, h t r -t i i le i lucrurile noastre, cu rugamintea de a le expedia perind la Stockholm, spre a ne fi retransmise la Petrograd.

Tot {Iv. v vom trimite bani i un mandat din partea C.C.pentru ducerea intregii corespondente i rezolvarea chestiu-nilor curente.

Avem de Sind s scoatem, in limbile germana, franceza §io foaie volanta intitulati Scrisoare de ramas bun

catre muncitorii elvetieni` **.Inessa nu va mai avea timp s-o traduc n franceza. Sper

cal o yeti traduce si edita dv. (impreuna. cu Guilbeaux).Traducerea i editarea foii volante n limba italiana

mi-au fost promise de un tovarls din localitate (care cu-noaste germana i italiana), i anume tovarasul JuliusMimiola.

(Krummgasse. 2.)Zurich. 4.

* 4 &grille. Nota red.** Veal V. 1. Lenin. Opere complete, vol, 31, Bucure9ti, Editura politica', 1964,

td a doua. p. 86-93. Nota red.

VO

www.dacoromanica.ro

46G V. I. LENIN

I-am dat adresa dv. Cind yeti avea versiunea germana abrosurii, trimite;i-i-o lui, impreuna cu banii necesari pentrueditare (si cu o scrisoare in limba germana).

((Va dau i adresa unui social-democrat german destinga care a publicat foaia volanta nr. 1 a stingii zim-merwaldiene i poate fi de folos la editare : Herrn KarlSchnepf. Thurwiesenstrasse. 8. Zurich. Eu ii voi da adresadv.))

Salutari cordiale i toate cele bune.Cu o caldi stringere de mina,

al dv., Lenin

P. S. Speram sa adunam bani de drum pentru vreo 12 per-soane, caci tovarasii din Stockholm ne-au dat un ajutorfoarte substantial.

P. S. Va cog ssa scoatevi dupa scrisorile mele nr. 1 si 2 ca-tre Pravda" (Scrisori din departare") 2-3 copii pe hirtiefoarte subtire, spre a fi trimise (pentru informarea tovara-silor) la Paris si intr-o serie de localitAi din Elvetia.

De corespondenta cu Parisul urmeaza sa và ocupati dv.de azi inainte : trebuie sa gasivi un legator de carci (un omcit mai sigur), pentru a putea trimite la Paris scrisori incoperte de carti (in afarã de aceasta trebuie sa invataci ascrie cu cerneala simpatica).

P. P. S. Cu Abramovici (pe care va rog sa-1 instiintatise grabeasca, adica sa se pregateasca de drum : plecammiercuri) trebuie sa va intelegeci ,in, amanuntime. inceea ce priveste corespondenca cu Chaux-de-Fonds i pu-blicarea cuvintarii mole 475.

Scrisei la 2 aprilic 1917Expediatii din Zane!) la Geneva

Publicattl pentrn prima panel in 1930,in ,,Culegeri din Lenin', vol. XIII

Se tipirefie dupe' snanuscris

sa

www.dacoromanica.ro

tATRE SECTIA 20L$EVICA. DIN 2D/IICI-I. APItILIE 190 4(4

405

CATRE SECTIA BOL5EVICA DIN ZURICH

Dragi prieteni,Anexez hotarirea C.C. al partidului nostru 478 (dupa ce

vok scoate doua copii dupa aceasta hotarire, sotii Karpinskistilt rugati sa restituie de inda t Scoateti imediato copie (p e n tr u dv.) §i trimiteti hotarirea intr-un plice xp re s, cu primul tren (d e la gar a), sotilor Kar-pinski impreuna cu aceasta scrisoare a mea.

instiintati hi mod special pe cei din Lausanne (prin Go-berman) 477.

Dm partea mea adaug ca pe mensevicii.care au zadarnicitaceasta actiune comuna i consider nernerraci pereche,care se tern" de ce va zice opinia publica", de ce vor ziceadica social-patriotii ! ! ! 478 Plecarea mea (si a lui Zino-yiev) va avea loc in orice caz.

Trebuie stabilit cu precizie (1) cine pleaca, (2) eiti baniare fiecare dintre ei.

Toate acestea trebuie comunicate de indata lui Rado-Neufeldstr. 27. Bern.

Avem in momentul de fata un fond de peste1 000 de franci pentru calatorie. Intentionam sä fixam zivaplecarii pentru miercuri 4. IV.

Toti t ova rilf ti sa-si scoata imediat pasapoartcde la consulul rus de care tine localitatea respectiva.


Trimiteti imediat copii lui Abram si sotiei sale.

P. S. Anexez cei 100 frs. pe care i-ati cerut cu imprumutde la Grigori.

Scrisii la 2 sau 3 aprilie 1917Publicatit pentru prima para. in 1930,in Culegeri din Lenin", vol. Xlll

Se tipilrette dup,1 manuscris

fara

mislski,

www.dacoromanica.ro

468 V. 1.I.ENIN

406

CATRE V. A. KARPINSKI $1 S. N. RAVICI

Dragi prieteni,Treburile merg bine. Se pune in aplicare planul pe care

ii cunoaste tov. Minin. Platten ia totul asupra sa. Mai jos vlcomunic in copie conditiile puse de el. Probabil c vor fiacceptate. Altfel nu putem pleca. Grimm continua sa staruiepe linga mensevici s5. plece i ei ; noi, bineinteles, actionamcu totul independent. Plecarea va avea loc vineri ori, poate,mietcurea sau simbata viitoare. $i acum iata despre ce estevorba. Noi am vrea ca inainte de plecare sa se intocmeascaun proces-verbal amanuntit in care sa fie consemnat totul.Vor fi invitati sa-1 semneze : Platten, Levi (ca reprezentantal presei, din partea ziarului Berner Tagwacht") i altii. Arfi cit se poate de dorit sa participe i tovar5si francezi.N. B. Discutati imediat cu Guilbeaux, explicati-i care estesituatia, aratati-i conditille i, daca consimte, rugati-1 ca inurma unei chemari telegrafice s viral aici (cheltuielile dedrum le vom suporta noi). Asta ar fi ceva deosebit de im-portant. E foarte probabil sa-1 invitam i pe Charles Naine(Platten va varbi cu el la telefon).

Ceva si mai important : daca Guilbeaux accepta invitatiaN . B. noastra, nu s-ar putea sa-1 convinga i pe Romain Rolland sa

sertmeze ? Foarte important : intr-o nota aparuta in Le Pe-tit Parisien" se sputie iI MiIijk ameninta sa defere justitieipe toti cei care vor ttece prin Germania. Spuneti-i asta luiGuilbeaux. Asta face extrem de necesara participarea fran-cezilor. Raspundeti imediat. Salutari cordiale. 4. IV. 1917.

Am primit din Perm urmatoarea telegrama : Salut fra-ternel thianow, Zinovieff. Aujourd'hui partons Petro-grad * etc. Semneaz5. : Kamenev, Muranov, Stalin".

Expediata din Zarich la Geneva Se tiparepte pent?* prima oara **,dupti o copie

(olrfinata prin perlustrare)

* Salut frItese lui Ulianov i Zinoviev. Azi plectm la Petrograd'.Nota trad.** In 1924, in Culegeri din Lenin', vol. II, scrisoarea de fatl a fast publican

cu indicatia groiti c4 i-ar apartine lui Zinoviev. Nota red.

www.dacoromanica.ro

TELEGRAMA CATRE H. GUILBEAUX. 6 APRILIE 1917 469

407

TELEGRAMA CATRE I. S: GANETKI

La rioi s-a produs o intirziere inexplicabilA Men§eviciicer aprobarea Sovietului de deputati ai muncitorilor. Tri-mite%i imediat pe cineva n Finlanda sau la Petrograd si seinteleaga cu Ciheidze, clac 5. acest lucru e posibil. Ar fi dedorit s cunoa§tem i pIrerea lui Belenin 479. Telegrafiati :Casa poporului, Berna.

Scrisii la 5 aprilie 1917Expediatd din Berna la Stockholm

Publkatd pentou prima oariiin 1924, in revista

Proktarthaia Revoliuriie nr. 1

408

Ulianov

Se tipareit4 tigoi textul telegrameiTradus din limbo germane'

TELEGRAMA CATRE H. GUILBEAUX

Miine, la amiazl, pleclm in Germania**. Platten inso-te§te trenul ; ruga'm veniti imediat, pe cheltuiala noastrl.Aduceti pc Romain Rolland daa in principiu e de acord.Faceti tot posibilul ca sà aduceti pe Naine sau pe Graber.Telegrafiati : Casa poporului, Ulianov.

Scrisi la 6 aPrilie 1917Expediaed din Berna la Geneva

Publicatd pentru prima ()arilin 1923 in limba francezd,

in volumul . Henri Guilbeaux.Wladimir Iljitsch Lenin`, Berlin

Ulianov

Se tipdreste dupe' textulapdrut in carte

Tradus din limba francezd

* Aminunte cu privire la aceastd insirziere vezi in Culegeri din Lenin',vol. XLII, p. 271-272 (scrisoarea Nadejdei Krupskaia acre V. M. Kasparov).Notis red.

** V. I. Lenin a plecat din Elvetia la 9 aprilic 1917, impreund cu un pup deemigranhi politici. Nota red.

www.dacoromanica.ro

470 V. I.LENIN

409

TELEGRAMA CAME V. A. KARPINSKI

Plecani miine la amiaz6. Veniti. InteresaliVal de apro-barea po§tei din Elvetia *. Lui Miha i pratini caTatoria.

Ulianov

Scrisii la 6 aprilie 1917Expediatg din Bernd la Geneva

Publicaa pentru prima oarii in 1930.in Culegeri din Lenin', vol. XIII

Sc tipiirefte dupg textul telegtameiTradus din limba franeezil

410

TELEGRAMA CATRE V. A. KARPINSKI

In kc de aprobarea po§tei din Elvecia, citici : aprobareade a lilt-Li Elvetia.

Scrisii la 6 aprilic 1917Expediata' din Berna la Geneva

Publicatl pentru prima oarg in .7930,XIIIin Culegeri din Lenin`, vol.

411

Se tipOrelte dupil textul telegramesTradus din lintba franceza


Orice aminare c cu desa'vNire exclusg. Veniti farsa acte.Miha i Brendisten s plece din Berna cel rnai tirziu la10,40.

ScrisgExpediatli

la 6 aprilie 1917din Barna la Geneva

Publicata pentru prima oarli in 1930,in Culegeri din Lenin`, vol. XIII

* Vezi doeumeneul urnfAtor. Nola red.

Uliauov

Se tiparefte dupl textul telegiameiTraduz din limba germana

www.dacoromanica.ro

TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. 7 APRILIE 1917

412


471

Plecam miine lii 10,45. din Berna. Venici imediat.Ulianov

Scrisii la 6 aprilie 1917Expediat2 din Berna la Geneva

Publicata pentru prima oara in 1930,in Culegeri drn Lenin', vol. XIII

Se tipareste clupit textul telegrameiTradur din limba germanii

413


Wine pleaca 20 de persoane. Lindhagen §i Strom s nea§tepte neaparat la Trelleborg. Chemavi urgent pe Belenin

pe Kamenev in Finlanda.

Scrisii la 7 aprilie 1917Expediat4 din Berna la Stockholm

Publicata pentru prima oariiin 1924, in revista

Proletarskaia Itevoliutiia" nr. I

414

Ulianov

Se tipiireste dup:i textul telegrarneiTradus din limba german.i


Plecarea definitiv fixata pentru luni*. 40 de persoane.Lindhagen i Strom sa ne agepte neaparat la Trelleborg.

Ulianov

Scrisl la 7 aprilie 1917Expediata din Berna la Stockholm

Publicatiiin

pentru prima oarii in 1930,XIIICulegeri din Lenin', vol.

* 9 aprilie 1917. Nota red.

Se tigrefte dupii textul telegrameiTradtss din limba germanil

www.dacoromanica.ro

472 V. I. LENIN

415

TELEGRAMA CATRE M. M. HARITONOV

Platten trebuie si obtina aprobarea de a lua provizii. Te-lefonati de executare la nr. 12-11, mtine, orele 12.

Stria la 7 aprilie 1917Expediatg din Zfirich la 5erna

416

Ultanov

Se tiparege pentra prima oarii,dapa

Tradusterm!din limba

telegrameigermani


Draga V. A.,Anexez o scrisoare pentru d-ta i pentru Guilbeaux. Ai

grija sa i se trimiti lui Grimm o copie si s51 se obtina fa's-puns. Scrisoarea de protest a lui Grimm 480 a fost trimisI deRadek lui Guilbeaux. Akselrod va trimite textul rus alscrisorii de ramas bun * (noua lui adresi este : Ottiker-str. 37).

Anexez comunicarea lui Platten 4".

Scrisa la 9 aprilie 19171 xpediara din Berna la Geneva

P.iblicata pentru prima oara in 1930,in Culegeri din Lenin°, .:,1714. XIII

417

Al d-tale, Lenin

Se tipareite dap! manuscris

CATRE V. M. KASPAROV**

Draga Kasparov,Multe si cilduroase salutari d-tale i lui Karl. va urez* ticrisoare de rimas bun citre muncitorii elvetieni° (vezi Opere complete,

vol. 31, Bucuresti, Editura politica', 1964, ed. a doua, p. 86-95). Nora red.Rindurile de fala au lost adiugate la o scrisoare a Nadejdei Krupskaia.

Mita red.

ç

.*

www.dacoromanica.ro

TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. 12 APRILIE 1917 47g

curaj i voie bunä. Trebuie sa mai rabdavi putin. Sper sa nerevedem n curind la Petrograd.

Inca o data multe i calduroase salutari amindurora.Al dv., Lenin

Scris3 la 9 aprilie 1917Expediata din Bernala Davos (Elvetia)

Publicatáin

pentrudin

prima oar5 in 1930,Culegeri Lente, vol. XIII

Se tiptireste dupii manuscris

418

TELEGRAMACATRE M. G. BRONSKI $1 K. B. RADEK

Warszawski, Radek. Klusweg, 8. ZurichTraduceti imediat toate documentele 482. Trimitevi lui

Guilbeaux o parte din ele astazi, iar restul miine *.0 copie la Berna.

Scrisa dupii 9 aprilie 1917Expediat3 la Zitich, in timpuldeplasiirii din Elvetia in Rusia

Publicatit pentru prima oarii in 1930,In Culegeri din Lenin", vol. XIII

Se tipiireite dup5 rnarmscrisgermaniiTradus din limba

419


Azi la orele 6 sosim la Trelleborg.

Scria laExpediatii

12 aprilie 1917Stockholm,la

in drum de la Satznitz (Germania)spre Trelleborg (Suedia)

Publicata pentru prima oariiin 1924,

Proletarskaiain revista

Revoliutiia nr. 1

Platten, Ulianov

Se tiparesteTradus

dupii textul telegrameidin limba german3

* Pe verso manuscrisului, Lenin a inseannat adrasa lui H. Guilbeaux Guil-beaux. 15, Rue Merle d'Auligne. 15. Geneve'. Nota red.

www.dacoromanica.ro

4/ 4 V. I.LENIN

420

TELEGRAMA. CATRE V. A. KARPINSKI

Guvernul german a respectat loial extrateritorialitateavagonului nostru. Pornim mai departe. Publicati scrisoareade ramas bun. Salutari.

Scristt la 14 aprilie 1917Expediatli la Geneva,in drum spre Rusia

Publicat3 pentru prima Dail in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

Ulianov

Se tiplireite dup3 textul telegrametTradus din limba germang

421


Scumpe V. A.,Sper c. intre timp ai primit telegrama noastr5.* (a i

trimis-o spre a fi tiparita n Volksrecht" dinnrich) i ai dat la cules Scrisoarea de ramas bun".

Sper de asemenea ca i-ai trimis lui Radek (adresa : Fiirs-tenberg inauntru : pentru Radek Birger-Jarls-gatan.8. Stockholm) documentul care-i lipsea pentru procesele-verbale, i anume rezolutia adunarii mensevicilor, a celor dela Nacealo" etc. impotriva plecarii.

Ti-am dat adresa surorii mele ? Maria Ilinicina Ulianova(pentru V. I. U.), Petrograd, str. Sirokaia nr. 48/9, ap. 24.Trimite-mi pe aceasta adresa o carte postala in care sa-micomunici daca (si n ce limbi) a aparut Abschiedsbrief **,daca a fost trimisa la Stockholm etc.

Nu uita sa iei legatura cu Grip, care trebuie sa-ti dea,pentru Radek, ziarele opozitioniste franceze i engleze.


Scrisli la 15 aprilie 1917Expediata din Haparanda (Suedia)

la GenevaPub1icat3 pentru prima oarii in 1930,in Culegeri din Lenin', vol. XIII

Vezi documentul anterior. Nota red.** Scrisoarea de rimas bun. Nota trad.

Se tip:it:we dupii manuscrh

www.dacoromanica.ro

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 5 APRILIE 1917 475

422

TELEGRAMA CATRE M. I. ULIANOVASI A. I. ELIZAROVA-ULIANOVA

Sosim luni 483 noaptea, orele 11. Comunicati la Pravda".Ulianov

Scrisii la 1 (15) aprilie 1917Expediati din Tornea (Finlanda)

la Petrograd

Publicatii pentru prima oartiin 1929, in revista

Proletarskaia Revoliu;iia nr. 11

423

Se tipiireste dapa textul telegramei


Lui A. Belenin,membru al Comitetului executiv *

Anexez chitantele de plata' a costului calaitoriei grupuluinostru. De la consulatul rus din Haparanda am primit (dinfondul Tatiana) un ajutor de 300 de coroane suedeze. Restule 472 de ruble 45 de copeici a fost pUtitde mine. Acesti bani, Pe care i-am luat pe datorie, as dorisa"-i primesc de la Comitetul pentru ajutorarea deportatiloremigrantilor.

Scrisa la 5 (IR) aprilic 1917Publicatii pentru prima oarii

la 17 septemIrie 1924, in 7iarulLeningradskaia Pravda" nr. 212

N. Lenin

Sc tipIireste dupii manuscris

* Este vorba de Cornitetul exccutiv al Sovictului de deputati ai muncitorilor Iimldatilor din Petrograd. Nota red.

i

si

www.dacoromanica.ro

476 v. r. LENIN

424


12. IV. 1917Scumpe prieten,Sper ca aceasta scrisoare si ziarele pe care ti le trimitemvor parveni totusi. Spun totusi" deoarece legaturile

cu strainatatea sint extrem de dificile, Am lost lasati sa in-tram in taxa", dar am fost intimpinati aici cu o furibundacampanie de atitari si pink' in prezent nu primim nici carti,nici manuscrise, nici scrisori. Se vede cá cenzura militaralucreaza de minune, fkind chiar exces de zel, caci stii, de-sigur, ca nu am fkut niciaeri si nici nu puteam face nicicea mai mica aluzie la razboi.

Te rog sa opresti transcrierea manuscrisului agrar, caci amgasit aici un exemplar gata cules. Lipseste sfirsitul incheie-rii 484, si anume de la cuvintele :

Intreaga taranime si intregul proletariat sint impotrivaproprietatii private asupra parnintului. Calea reformista acrearii unei Rusii iunchero-burgheze presupune in mod ne-cesar mentinerea bazelor vechii proprietati funciare si..."

Restul pinl la sfirsit lipseste.Ti-as ramine foarte indatorat daca ai face 4-5 copii

dupa, textul care urmeaza de la ace,ste cgvinte pink' lasfirsit si le-ai trimite : 1) una mie personal, 2) una taPravda", Moika, 32 si 3) una la Stockholm, la adresa pecare ti-am dat-o. Poate ca cel putin unul dintre aceste exem-plare imi va parveni totusi.

Comunicl-rni printr-o carte postala adresata Pravdei"sau, mai bine, lui M. T. Elizarov (pentru V. I.), str, Siro-kaia nr. 48/9, apart. 24, Petrograd, dad, ai primit scrisoa-rea de fata si cind ai trimis copiile dupa partea finala aincheierii.

Am ajuns cu bine. Lui Platten nu i-a permis Miliukov saintre in tara.

Atmosfera de aici : o furibunda campanie de atitari dez-lantuita de burghezie impotriva noastra. Printre muncitori sisoldati ne bucuram de simpatie.

In rindurile social-democratilor a biruit lozinca defen-

hi

www.dacoromanica.ro

itTkE I. S. CANETKI $1 It B. RADEk. 12 APRILIE 1917 471

sismului revolutionar" (acum, cic, avem ce apira : apärimrepublica impotriva lui Wilhelm). Ciheidze & Co. si Steklov(liderii Sovietului de deputati ai muncitorilor i soldatilordin Petrograd) s-au impotmolit definitiv n mlastina aefen-sismului revolutionar. Ciheidze s-a aliat cu Potresov. Cutotii fac mare zarvi pe tema uniatii" intregului P.M.S.D.RNoi, fireste, sintem contra.

La 22. IV. 1917 se va intruni la Petrograd Conferintagenerall a bolsevicilor (a partidului nostru) 485

Comunici-mi daci Scrisoarea de rimas bun" a fosteditati, in ce limbi anume si cum merge difuzarea.

Scrie-mi daci ai primit ziarele trimit colectia Pray-dei" i tiieturi din ziarele burgheze). Inforrneazi cit ma:bine Parisul i ntreaga Elvetie. Cu o caldi stringere demini,

al d-tale, V. Ulianov

Scrisii la 12 (25) aprilie 191,cxpediatts din Petrograd la Geneva

Publicatii pentru prima oarii Se tip2refte clopa o copiein 1923, in revista dactilograliatii

Proletarskaia Revoliuiiia" nr. 9 (obrinutil prin perlustrare)

425

CATRE I. S. GANETKI SI K. B. RADEK *

Citre tovarisii Ganetki si Radek : Herrn Fiirstenberg(Fiirstenberg). 8. Birger-Jarls-gatan. 8. Stockholm

12. IV. 1917Dragi prieteni,Pini in prezent n-am primit nimic, absolut nimic de

la dv. : nici scrisori, nici pachete, nici bani 496 Au sositdoar doui telegrame de la Ganetki. V trimitem douà colec-tii ale ziarului Pravda" : una pentru dv., alta pentru Kar-pinski (Mr. Karpinsky. Bibliotheque russe. 7. rue Hugo deSenger. 7. Geneve (Genf) Suisse) si doui mape cu taieturi :una pentru dv., cealalti pentru Karpinski.

* Scrisoarea de fat'Z este scrisl pe hIrtit cu antetul ziarului Pravda"Not* red.

13

(id

www.dacoromanica.ro

478 V. I. LENIN

Confirmati-mi printr-o carte postala (adresata lui M. T.Elizarov (pentru V. I.), str. Sirokaia nr. 48, apart. 24. Pe-trograd) sau printr-o telegrama primirea prezentei scrisoria ziarelor.

steinberg 487 a sosit i ne promite s dea de urma pache-telor trimise. S vedem daca va reusi.

Daca yeti primi ziarele, va yeti putea face o idee despreintreaga situatie.

Pentru eventualitatea ca ziarele nu va vor parveni, va re-latez pe scurt.

Burghezia (+ Plehanov) desfasoara o furibunda campa-nie de atitari impotriva noastra pentru faptul ca am trecutprin Germania. Ei incearca s atite soldatii impotriva noas-tra. Deocamdata nu reusesc, caci avem partizani de na-dejde. Printre eseri si social-democrati bintuie o cumplitabetie sovina, care a luat forma defensismului revolutionar"(acum avem ce apara, zic ei aparam republica impotrivalui Wilhelm). Se duce impotriva noastra o furibunda cam-panie de atitari pentru c sintem impotriva unitatii";timp ce masele ar fi pentru unirea tuturor social-democrati-bor. Noi sintem contra.

Ciheidze s-a rostogolit definitiv in mlastina defensis-mului revolutionar". S-a aliat cu Potresov. Ei cu to;iisprijina imprumutul libertatii 488 Impotriva lui ne-am pro-nuntat numai noi cei de la Nase Slovo" Larin i omica parte din prietenii lui Martov.

Convocam pentru 22. IV. 1917 o conferinta generala abolsevicilor.

Speram sa corijam intru totul linia Pravdei", carecepuse sa incline spre kautskism" 489

Scrieti pentru Pravda" articole de politica externa, cttse poate de scurte i n spiritul Pravdei" (ziarul e preamic ! are prea putin spatiu ! facem tot posibilul sa-1rim). Scrieti, de asemenea, foarte pe scurt despre miscarearevolutionara din Germania si despre presa de stinga.

Relatati intr-o scrisoare cum stau lucrurile la social-de-mocratii de stinga din Suedia 490 Am auzit c ovinistulBranting duce o campanie de atitari impotriva lui Radek.

In primele zile ale revolutiei, Sovietul de deputati aimuncitorilor i soldatilor a incheiat cu guvernul provizoriu

si. .

in

in-

www.dacoromanica.ro

CATRE I. S. GANETK I. 21 APRILIE 1917 479

un acord cu privire la sprijinirea lui 491. Exista o comisie decontact" : Sovietul controleaza" guvernul provizoriu.

Situacia este extrem de complicata i prezinta aspecte de-osebit de interesante. Scoatem o serie de brosuri despretactica *. Sovietul vrea un congres socialist internationalcomun. Noi sintem pentru un congres exclusiv al celor destinga, impotriva social-sovinistilor i impotrtva centrului".

Multe salutari si sincere urari de bine. Scrieci-ne mai des,fici cit se poate de punctuali si de precauci in ceea ce pri-veste legaturile.

Scrisa la 12 (25) aprilie 1917Expediata din Petrograd

la StockholmPublicata pentru prima oara

in 1923, in revistaProletarskaia Revolinsiie nr. 9

Al dv., V. Ulianov

Se tipareste dupd manuscris

426

CATRE I. S. GANETKI

Draga tovarase,Scrisoarea nr. 1 (din 22-23 aprilie) a fost primita as-

tazi 21 aprilie st. v.Banii (2 000) de la Kozlovski s-au primit. Coletele n-au

sosit inc.& Ziarele din provincie se primesc extrem de ne-regulat, asa incit nici noi nu avern coleccii, ci doar nurneredisparate. Apar cu totul vreo 15 ziare bolsevice : la Helsing-fors, Kronstadt, Harkov, Kiev, Krasnoiarsk, Samara, Sara-tov si in alte orase. La Moscova apare cotidianul Social-Demokrat". Tot cotidiene apar i la Harkov, Kronstadt siHelsingfors. Miine se deschide conferinca generall a parti-dului ; sint asteptaci s soseasca vreo 300 de delegati. La Pe:trograd, totul e in fierbere ; de ieri se desfasoara mitinguridemonstracii in legatura cu nota guvernului. In mijloculacestei fierberi generale ne e foarte greu s ne organizam.

* Este vorba de brosura lui V. I. Lenin Scrisori cu privire la tacticS", aplcutSin 1917 (vezi Opere complete, vol. 31, Bucuresti, Editura politicl, 1964, ed. adoua, p. 133-146). Nota red.

gi

www.dacoromanica.ro

480 V. I. LENIN

Sintern cu totii ocupati pina peste cap. Trimiterea de curierinu e o treaba usoara., dar noi vom lua totusi toate masurilecare ne stau tn putinta. Acum pleacà un om anume 'insarci-nat cu organizarea intregului sistem de legaturi ; sperimva reusi s puna totul la punct. Telegramele merg Incet ;chiar i n interiorul tärii legaturile telegrafice sint in-greuiate. Data' filnd plecarea acestui om, n-am mai confir-mat telegrafic primirea scrisorii nr. I. In privinta lui Stein-berg vom lua masurile ce se impun.

Transmiteti lui Radek salutari din partea noastra. Azi eo zi atit de agitata, 'inch nu avem posibilitatea s. scrim sio scrisoare amanuntita, i rezolutii pentru conferinta etc.Vcçi afla totul din Pravda", pe care v-o trimitem. Tele-gramele nu ajung la destinatie. De aceea problema organi-zarii unei legaturi telegrafice famine deschisa. Trebuie säcomunicam pe alte cai. Ce stiri aveti despre Platten ? S-aintors el oare si a ajuns cu bine ?

Multe salutari.Chiar acum ni se comunica cal au loc mari demonstratii,

ca se aud focuri de arma etc.

Scrisei la 21 aprilie (4 mai) 1917Expediatii din Petrograd

la Stockholm

Puhlicatei pentru prima oarii Se tipareste dupi o copiein 1933, in revista dactilograliata

.:Proletarskaia nr. 9 (obtimota prin perlustrare)

427

CATRE PREZIDIUL CONGRESULUIDELEGATILOR DE PE FRONT 492

Catre prezidiul congresului delegatilor de pe frontDragi tovarasi,Am primit invitatia dv., pentru care va. multumesc din

cer scuze pentru faptul ca, date fiind obligatiilepe care mi le-am asumat fata de Conferinta generala a parti-dului nostru 493, stilt absolut lipsit de posibilitatea de a veniazi la congresul dv.

ea

Revolist;iii?

inima. VS

www.dacoromanica.ro

CAME. K. B. RADEK. 29 MAI 1917 181

Lucrarile conferintei s-au prelungit ; ele vor dura, pro-babil, toata noaptea si eu nu pot absenta nici o clipa.

Cu salufari tovarasesti,

Scristi nu mai tirziude 29 aprilie (12 mai) 1917

PublicatS pentrit prima oars in 1958,in : Confertnia a generald

(din aprihe) a P.M.S.D. (b)din Rusia, Conlerima organilmiei

orafeneiti Petrograd a P.M.S.D. (b)din Rusia. Aprilia 1917. Procesele-

verbale. p. 364, adnouree 175

428

N . Lenin

Se tiparefie aupa martuserbt

CATRE K. B. RADEK 494

C csitre toy. Radek29. V. 1917Scumpe prieten,Iti scriu pentru prima oara, scrisoarea nr. 1, i te rog

sa-mi raspunzi daci ai primit-o. Cauta sa-mi trimiti cit mairepede buletinul nr. 1 (buletinul Pravdei") 495 ; comuni-ca-mi, de asemenea, daca ai vreun raspuns de la Karpinskidin Geneva (eu 1-am rugat sa-mi trimitã sfirsitul inche-ierea" cartii mele in problema agrara i cele doua articole

al lui Iuri, Piotr Kievski", si al meu despre autode-terminare).

Sint intru totul de acord cu d-ta ea Zimmerwaldul a de-venit definitiv o frina, ca trebuie s-o rupem cit mai repedecu el (stii doar ca asupra acestui punct am fost in diver-genta cu conferinta) 496. Trebuie sã grabim pe cit posibil con-.vocarea unei conferinte internationale a stingii numata stingii. Scrie-ne ce poti face in acest scop : bani (circa3 000-4 000 de ruble) iti vom trimite in curind.

Daca am avea cit mai repede o conferinta a stingii, In-ternationala a II1-a ar deveni o realitate.

Putem conta pe social-democratii de stinga din Scandi-

V11-es

--

si

www.dacoromanica.ro

482 V. I. LENIN

navia ? Pe Höglund & Co. i-ai lamurit ? Putern spera saavern delegati englezi i americani ? N-ar fi oare cazul cagrupul vostru de trei de la Stockholm, din partea Comae-tului nostru Central, plus reprezentanti ai polonezilor, aicelor grupati in jurul lui Arberterpolitik" i ai grupuluiHöglund & Co. sa publice imediat o chemare internationalapentru convocarea unei conferinte internationale la care saparticipe nurnai reprezentanti ai stingii (vezi enumera-rea din rezolutia noastra) ?

Scrie-mi ce anume intreprinzi.Scuza-ma ca iti scriu atit de rm. :, nu dispun de o clipa

libera. Sper c acum ti s-a relatat totul.Cu o calda stringere de mina,

al d-tale, Lenin

Scrisa la 29 mai (11 iunie) 1917Expediatá din Petrograd

la StockboltnPublicata pentru prima oarii

in 1932, in revsstaKrasnaia Letopis" nr. 5-6

Se tipareite dNpi nianuscris

429

CATRE COMISIA JURIDICA 497

In legatura cu declaratia pe care Comitetul executiv algruputilor S.D.P. si L. a depus-o la Comisia juridica, rogcomisra sa aiba. in vedere cal punctul din declaratie referitorla cererea de explicatii" lui Ganetki contine un atentat cudesavirsire nepermis la onoarea unui tovaras absent (in in-teresul muncH de partid), i nca a unui agent al C.C.

A cere explicatii" in baza afirmatiilor unui calomniatorcum e d-1 Zaslavski, care a fost de nenumarate ori calificatca atare in presa, este in genere cu desavirsire inadmisibil,dar in special este nepermis sa se faca acest lucru hi presa.

D-1 Zaslavski s-a comportat literalmente ca un birfitorde meserie. Trebuie s facem o distinctie neta, juridical harenotiunea de birfitor i calomniator i aceea de acuzator (carepresupune stabilirea unor fapte precise).

www.dacoromanica.ro

TELEGRAMA CATRE BIROUL touv STRAINATATE At C.C. ITYNIt I41/ 48:1

Trebuie sa adoptam principiul cá partidul nu faspundela Mrfeli si la calomnii (altfel decit repetind adevarul cicalomniatorii sint calomniatori) atita timp ctt n presa.nu a aparut (1), sub semnatura unei persoane care nu arereputacia de calomniator notoriu, o acuzacie precisa (2) caresä dea ambelor pärci posibilitatea de a comparea in fataunei instance legal constituite, (3) acuzacie care sa fie susci-nuta de organizacii politice serioase.

In lipsa acestor condicii e admisibil un raspuns nu dinpartea partidului, ci din partea tovarafului lezat, i aceastafie intr-o brosura specialä (sau intr-o foaie volanta insotititde documente), fie numai in sensul ca respinge cu disprecorice birfeala.

Este inadmisibila in special orice indoiala in ce privestecinstea unui activist de partid, precum si orice tentatival dea scormoni (a cere explicacii") in viaca lui personala farao prealabila ascultare a unor martori (in cazul defaca : Rozanov, Ciudnovski, Ster si alti tovarasi din Copen-haga) i fara o prealabila studiere a documentelor.

Rog Comisia juridic s examineze aceasta declaracie ainea cu privire la inadmisibilitatea totala din punct de ve-dere tovarasesc i practic a publicarii unor asemenea do-cumente (§i Inca a unora care nici nu poarta semnatura Co-mitetului Central al polonezilor), ca declaracie pe care oprezint oficial Comisiei juridice.

13. VI. 1917N. Lenin

Scrisil la 13 (26) iunie 1917 Se tipgreite pentru pritna earls%dup3 rnanuscris

430

TELEGRAMA CATRE BIROUL DIN STRAINATATEAL COMITETULUI CENTRAL

Duminical va avea loc o manifestacie a tuturor forcelorrevoluciei. Lozincile noastre : jos contrarevolucia, jos Dumaa 1V-a i Consiliul de Stat, jos imperialistii care organizeaza

,

www.dacoromanica.ro

484 V. 1. LtNIN

contrarevolutia. Toata puterea in mina Sovietelor. Traiasca.controlul muncitorilor asupra productiei. Inarmarea intregu-lui popor. Nici pace separata cu Wilhelm, nici tratate secretecu guvernul francez si cu cel englez. Sovietele si publiceimediat conditii de pace cu adevirat echitabile. Irnpotrivapoliticii de ofensiva. Mine, pace, libertate.

Scrisil la 16 (29) innie 1917Expediatl din Petrograd

la Stockholm

Publicatii pentru prima oariiin 1937, in : Lenin, V. I. Scrieridin 1917, in ttei volnme, vol. 11

431

Se tipareitc dupii textul telegramei

CATRE K. B. RADEK

17. VI. 1917Draga Radek,Fiind bolnav, in ultimele zile n-am putut urmari tele-

gramele. De aceea nu mi-e clar cum stau lucrurile in tabarazimmerwaldienilor.

adevarat c zapacitul, caraghiosul de Grimm(nu degeaba n-am avut noi niciodata incredere in aceastalichea ministeriabila !) a predat social-democratilor de stingadin Suedia toat conducerea Uniunii zimmerwaldiene si caacestia din urma se pregatesc sa convoace zilele acestea oconferinta a zimmerwaldienilor, eu personal (iti scriu toateacestea n numele meu personal) te-af preveni insistent sa nute incurci cu ei.

Bine ar fi s cucerim acum Internationala zimmerwal-drank', a spus astazi Grigori.

Dupa mine, asta ar fi o tactica arhioportunista i dau-natoare.

Sa cucerim Zimmerwaldul" ? Adic a. sâ preluam n o ibalastul format din partidul italian (kautskisti i pacifisti),Greulich & Co. din Elvetia, Partidul socialist american (simai rau !), diversi Peluso, longuetisti s.a.m.d.

Asta ar insemna s aruncam peste bord toate principiile

Dad-i

www.dacoromanica.ro

BILET CATRE L. B. KAME14EV. IULIE 1917 486

noastre, sa dam uitirii tot ce am scris si am vorbit impotrivacentrului, sä ne Incurcam i s5." ne facem singuri de rusine.

Nu, daca stinga suedeza a preluat conducerea Uniuniizimmerwaldiene i daca are de end sà, ncurce lucrurile,trebuie sa-i dam ei un ultimatum : s q u declara Zim-merwaldul dizolvat la prima conferinta zimmerwaldiana

intemeiaza Internationala a III-a, sau Qi ne re-tragem.

Intr-un fel sau altul, jalnica Uniune zimmerwaldiana (alui Grimm ; e totusi a lui) trebuie ininormintata cu micepret, jar n locul ei trebuie intemeiata o adevaratii In-ternationala, a I1I-a, formata numai din elemente destinga, numai impotriva kautskiftilor. Maibine sarac i curat decit bogat i patat.

Citeste aceasta scrisoare tovarasilor Orlovski i Ganetki.Multe salutari.

Scuza-mi scurtimea scrisorii : sint bolnav.Aici situatia seamana mult de tot cu cea din ajunul zile-

lor din iunie 1848. Mensevicii i eserii au cedat i cedeazatotul cadetilor Cavaignacilor). Qui vivra verra *.

Al d-tale, Lenin

Scrisii la 17 (30) iunie 1917PetrograaExpediatd din

la StockholmPublicatii pentrst prima oath'

la 7 noiembrie 1932,in ziarul Pravde zr. 309

432

Se tipirefie dupe' snanuscris

BILET CATRE L. B. KAMENEV

Tov. KamenevEntre nous ** : daca se intimpla ceva cu mine, te rog pe

d-ta s. publici caietul meu intitulat Marxismul desprestat" (a ramas la Stockholm 499. Caietul cu coperta albastra,

Vorn trSi vom vedea. Nota trad.** Si timing hare noi. Nota trad.

si

=

www.dacoromanica.ro

V. LLENIN

legat. Contine toate citatele din Marx si Engels, precumdin Kautsky in polemica lui cu Panneckoek, insocite de oserie de observatii, note si formulari. Cred Ca intr-o sapta-mina poate fi pregatit pentru tipar. Consider importantapublicarea lui, deoarece atit Plehanov, cit si Kautsky ausemanat confuzie. Cu o conditie : toate acestea sa raminaabsolut entre nous !

Scris intre 5 (18)$i 7 (20) Mite 1917

Publicat pentru prima oars in 1924,in prefata editurii la cartea :

N. Lenin. Statul fi revolutia.marxistii despre ;tat

sarcinile prolctariatulniin revolutie.

Moscova, ed. Krasnaia Nov'

Sc tipareste data textulapartit in carte

433

CATRE BIROULCOMITETULUI EXECUTIV CENTRAL 499

Abia acum, la ora 15 si 15 minute, aflu Ca astazi 7 iulie,in ciuda protestelor sotiei mele, locuinta mea a fost perche-zitionata de un grup de indivizi inarrnati, care n-au prezen-tat nici un ordin scris. Protestez impotriva perchezitionariisi rog Biroul C.E.C. sa ancheteze aceasta flagranta incalcarede lege.

Totodata consider de datoria mea sa confirm in mod ofi-cial si in scris Cal lucru de care nu s-a putut indoi, cred,nici un membru al C.E.C. in cazul cmd guvernul vadispune arestarea mea, iar Comitetul Executiv Central vaaproba aceasta masura, subsemnatul m. voi prezenta la loculindicat de C.E.C. spre a ma constitui prizonier.

Vladimir Ilici Ulianov (N. Lenin), membru al.Comitetului Executiv Central

Petrograd. 7. VII. 1917

Scricl la 7 (20) tulie 1917 Se tiparege pentru prima o,!),I.dupd copia dactilograltata

InvAsiiturasi

act

ki

www.dacoromanica.ro

CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL C.C. AUGUST 1917 48'7

434

CATRE BIROUL DIN STRAINATATEAL COMITETULUI CENTRAL 50

17/30 august 1917Dragi prieteni,Cu multa greutate, dupa saptamini indelungate de intre-

rupere silità, am reusit, pare-se, sa reluam corespondentanoastra. Fireste, pentru ca acest lucru sa reuseasca pe deplineste necesar ca, la rindul vostru, sa depuneti toate eforturilepentru buna ei organizare in ceea ce va priveste.

Odioasa campanie de calomnii declansata de burghezie petema pretinsului spionaj sau a pretinselor legaturi cu spio-najul ale tovarasilor Ganetki, Kollontai si ale multor altoranu este, desigur, altceva decit o mirsava camuflare a ofen-sivei pornite impotriva internationalistilor de catre braviinostri republicani", care, in dorinta de a se deosebi inbine" de tarism, se dedau la calomnii.

(1) Am citit undeva in ziarele rusesti c Ganetki si Radekpublica dezmintiri 5°1, Nu stiu daca e adevarat, dar o dez-mintire e necesara. Trebuie, in primul rind, ca Radek sascrie la Paris si s ceara procesele-verbale ale ultimului sauproces de la Paris (cind a fost judecat de reprezentanti aidiverselor fractiuni ale P.M.S.D.R.). Dezbaterile acestui pro-ces au fost deja relatate mai demult in Novaia Jizn" decatre Lunacearski, care a infierat pe mirsavii calomnia-tori 502. Dar asta e prea putin. Trebuie s v striduiti saobtineti procesele-verbale sau, cel putin, textul integral alsentintei i, daca nu aveti posibilitatea sa le publicati, tran-scrieti-le la masina in citeva exemplare i trimiteti-le aici:Daca nu puteti capata procesele-verbale sau sentinta, ar Lide dorit s va procurati cel putin o relatare in scris a dezba-terilor, facuta de unul dintre tovarasii de la Paris care auparticipat la judecata, i s editati macar o brosurica inlimba rug (la Christiania exista o tipografie ruseasca), pen-tru a dezminti pe baza de documente mirsavele calomnii.Cel putin o mica parte din tirajul brosurii va putea fistrecurata peste granita, iar extrase din textul ei vor trebui

www.dacoromanica.ro

488 v. I. LENIN

sã apara in Arbeiterpolitik", in Politiken", in De-main" etc.

(2) Tot atit de necesar este ca Ganetki sa dezminta pebaza de documente afirmatiile calomniatorilor, publicind citmai repede o dare de seama financiara asupra comertuluisau si a afacerilor" sale cu Sumenson (cine mai e i asta ?Pentru prima oara aud de ea !) i cu Kozlovski (ar fi dedorit ca aceasta dare de seama sa fie verificata i certificatade un notar sau de citiva socialisti suedezi membri ai parla-mentului). Trebuie sa publicati textul telegramelor (ele aufost deja publicate in ziarele din Rusia, in Russkaia Vo-lea", in Bez 1nih slov" 503 etc., dar probabil ca nu in in-tregime), analizind si explicind continutul fieclreia din-tre ele.

Pentru a putea contracara aceasta infama dreyfusiada,aceasta campanie de calomnii, trebuie sä editati cit mai cu-rind brosura, farà a precupeti eforturile i banii, pentru ainfiera pe calomniatori si a ajuta pe cit posibil pe cei arestatiin baza acestei infame acuzatii calomnioase.

(3) Cum se prezinta situatia financiara a Biroului dinstrainatate numit de Comitetul nostru Central ? E clardupa prigoana din iulie, Comitetul nostru Central nu-1poate ajuta (asa cred, cel putin). Scrieti-ne daca ati reusitsa stringeti ceva prin intermediul social-democratilor destinga din Suedia i daca Biroul va putea dainui. Dar bule-tinul ? Cite numere au aparut si in ce limbi ? Guilbeaux aprimit toate numerele ? Aveti colectia revistei Demain" ?

luat masuri pentru trimiterea buletinului in America deNord si in cea de Sud ? Scrieti-ne mai amanuntit despretoate acestea.

(4) Apropo. Nu-mi amintesc bine, dar mi se pare càcinev a ne-a transmis ca, dupa Grimm si fara nici o lega-tura. cu vizita lui, la Stockholm a sosit Moor. Ca ticalosulde Grimm, acest centrist"-kautskist, s-a dovedit a fi ca-pabil de o josnica apropiere de un ministru din tara sa"nu ma surprinde : cine nu rupe in mod hotarit cu social-sovinistii risca intotdeauna sa ajunga intr-o asemenea si-tuatie odioasa. Dar ce fel de om este Moor ? Este oare pedeplin si indubitabil dovedit ca e un om loial ? ca nu are

ca,

AP

www.dacoromanica.ro

CATRE BIROLIL DIN STRAINATATE AL C.C. AUGUST 1917 489

si nu a avut niciodatk, direct sau indirect, nici un fel delegaturi cu germani ? Dac5.-i adevaratci Moor se afla la Stockholm si dae l cunoasteti cumva,va rog foarte mult, foarte insistent, sa faceti totul pentrua verifica in mod riguros, pe baza de documente, acestlucru. Aici nu-si au locul, adica nu trebuie sa-si aiba loculnici un fel de suspiciuni, imputari, zvonuri etc. E foarteregretabil cl Comisia zimmerwaldiani" nu 1-a condam-nat cu ai mult5. asprime pe Grimm ! 5°4 Ar fi trebuit sa-1condamne mai aspru !

(5) Am fost si Ant categoric impotriva participarii laconferinta de la Stockholm 505. Trebuie s mentionez ca inscrisoarea de fata expun páreri strict personale, caci nuam avut posibilitatea nici sa intreb Comitetul Central sinici macar sa iau legatura cu el. De aceea và rog ca lascrisoarea de raspuns pe care mi-o yeti trimite si care tre-buie sa fie foarte amanuntita sa anexati pentru C.C. dinpartea dv. (adica a intregului Birou) un raport de activi-tate oficial, detaliat i documentat ; eu il voi transmiteComitetului Central.

Sint, asadar, categoric impotriva participarii la confe-rinta de la Stockholm. Declaratia lui Kamenev 506 (ati cititNovaia Jizn" ? ar trebui sa va abonati la acest ziar) oconsider o culme a prostiei, claci nu a ticalosiei, si am siscris n acest sens o scrisoare catre Comitetul Central si unarticol pentru presa. Din fericire, Kamenev a vorbit nu-mai in numele sau si a fost dezavuat de un alt bolsevic.

Consider ca a participa la conferinta de la Stockholmsau la orice alta conferinta impreuna cu minitrii (si ne-mernicii) Cernov, Tereteli, Skobelev i cu partidele lor arfi pur si simplu o tradare, si-mi voi sustine aceasta parerein presa impotriva oricui. Daci in Comisia zimmerwal-diana" (judecind dupa raportul social-sovinistului Rozanov)s-a reusit ca ideea participarii la conferinta de la Stockholmsa fie aproape sau pe jumatate respinsa e foarte bine. Daraproape" i pe jumatate" nu Ant de nici un folos, iartoata aceasta Comisie zimmerwaldiana, pe jumatate" so-cial-sovina, dependenta de italienii 5i de ledebouristii dori-

social-imperialistii

www.dacoromanica.ro

490 V. I. LENIN

tori de unitate". cu sociallovinistii, este o institutie extremde nociv5.

(6) Noi facem o greseal5 enoim5, de neiertat, t5r5g5nindsau amin'ind convocarea unei conferinte a stingii in vedereaintemeierii Internationalei a III-a. Tocmai acum, cindZimmerwaldul oscileaza." in chip atit de rusinos sau estenevoit S. ramina inactiv,, acum, cit mai exist5 in Rusiaun partid internationalist legal (aproape legal) cu peste200 000 (240 000), de membri (cum nu existä niciieri inlume in timpul razboiului), toomai aciun sintem datoriconvocain o conferint5 a celor, de stinga, i am fi pursimplu piste criminali clac 5. am intirzia s facem acest lucru(pe zi ce trece partidul bolsevicilor din Rusia este ,tot maimult silit s5 treaci in ilegalitate).

' Bani pentru conferint5 se vor gàsi., Avem posibilitateade a, sCoate citeva numere ale unui buletin al conferintei.Exist5 la Stockholm un centru ipentru convocarea ei. Ayernun sprijin" francez (Demain") i unul englez (Partidulmuncitoresc socialist" din America : delegatul lui,Reinstéin **, care a fost zilele acestea la Petrograd; va veni,probabil, la Stockholm) ; de altfel, in afara de S.L.P.(Partidul muncitoresc socialist" din America) maiavem inc5 un sprijin englez, atit Tom Mann din Anglia, cit

grupurile-minoritare din British Soc. Party, socialistiiscotieni i The International" din America.

Ar fi pur i simplu o crimg s amtnàm acum convocareaconferintei celor de stinga.

Ar fi o mare prostie s5 asteptam" pin5 cind vom aveamulti" participanti i s ne simtim jenati." de faptul c5.acum sint putini". C5ci in prezent o asemenea conferint5.ar fi o fort5. ideologica, indiferent de num5rul participan-%nor, pe cind mai drziu ar putea fi trecuta sub tacere.

P.S.D., olandezii, Arbeiterpolitik", Demain"constituie un nucleu suficient. Dac5 vom actiona ener-gic, acestui nucleu i se vor alatura, f5ri indoial, o partedintre danezi (Trier si altii, care au ,p5r5sit partidul

* 17 cotidiane cu un tiraj de 1 415 000 de exemplare pe saptarnini, 320 000de exemplare pe zi.

** Habar n-am cine e tipul lsta. Dupl cum relateaz5 ziarele, el ar fi salutatcongfesul de bnificare" al mensevicilor I I . Va sa aka e un tip suspect.

BoI§evicii,

.*

sagi

si

www.dacoromanica.ro

aTkE BIROUL DIN STRAINATATE AL C.C. AUGUST 1917 4V1

ticalbsului de Stauning), O parte dintre tinerii suedezi (facade care gresim prin faptul c nu-i in dr u m a m, caci eiau .nevote de indrumare); parte. din bulgari, elementele destinga din Austria (Franz"), o parte din prietenii luiLorick din' Franca, o parte din social-democracii de stingadin' Elvetia ( Jugend-Internationale") si din Italia, :apoielementele din miscarea anglo-americana pe care le-am men:-cionat mai Sus.

Rezoluciile conferincei bol§evicilor (din 24-29. IV. 1917)§i ale congresului lor (din iulie 1917 : vezi rezolutiile InNovaia Jizn") *, precum §i. proiectul noului program alaceluia§i partid, constituie o baza ideologica suficienta (lacare se adauga Vorbote", Tribune", Arbeiterpolitik" etc.)pentru a veni in faca intregii lumi cu raspunsuri dare laproblemele imperialismului i a-i acuza pe social-§ovini§tisi pe kautskisti.

Trebuie sa convocam imediat o asernenea conferinta,sa cream un Birou provizoriu a / e i, sa publicam n treilimbi un apel din partea ei si proiecte de rezolutii spre a fitransmise respectivelor particle, Repet : sint profund con-vins ca, claci nro vom face i m e di a t, ne vom ingreuianespus aceasta actiune pe viitor si vom inlesni in marernasura amnistierea". tradatorilor socialismului.

(7) Ministerialismul mensevicilor zirnmerwaldieni" rusitrebuie folosit din plin pentru a cia un ultimatum tuturorzimmerwaldienilor : ori ruptura cu alde Branting §i

Huysmans & Co., ori noi ne retragem imediat. Apropo :scrieti-ne daca Arbeiterpolitik" duce o campanie impotrivaKlarei Zetkin si impotriva ziarului Volksfreund" dinBraunschweig pentru faptul ea, n scopuri de intrigarie,acesti netrebnici au sprijinit si au cautat sa scoata basmacurata pe mensevicii ru§i, pe Ciheidze & Co., care s-au do-vedit a fi ni§te canalii ministerialiste de teapa lui Sembat,Renaudel, Thomas & Co. ?

E posibil oare ca nici Mehring sa nu-si fi dat seama pinaacum de intreaga mirsavie a unor oameni ca Ciheidze,Tereteli, Skobelev & Co. ?

* Este vorba de rezolutiile Conferintei a saptca (din aprilic) si ale Con-gresului al VI-lea al P.M.S.D. (b) din Rusia (vezi ,RezoIutiile i hotlririleconcreselor. conferintefor P.C.U.S. si ale plenarclor C:C.", BucurFsti, E.P.L.P.1954, p. 344-364 si 384-407). Nobs red.

www.dacoromanica.ro

492 V.I.LENIN

(8) Trebuie organizati aducerea peste graniti a scrisori-lor voastre sper sà primesc imediat o scrisoare t o ta ti t de amanuntiti ca si a mea (altminteri nu stilt deacord sa port corespondenta cu voi) si a publicatiilorde care avem nevoie, si anume : ct incepere de la juma-tatea lunii iunie, cel putin, toate numerele din Arbeiter-politik", Demain", Kampf" (Duisburg), Weekly People"(S.L.P.), Leipziger Volkszeitung", Neue Zeit", TheCall" etc., Spartacus, publicatiile lui Loriot si ale priete-nilor si, Avanti !" etc. etc. Pentru inceput trimiteti-mimacar tateturi din aceste ziare.

(9) Trebuie s ne trimiteti aici in masurasaptiminal, in primul rind, articole pentru presa

de partid din provincie i din Petrograd (cu privire lamiscarea de stinga din strainatate ; fapte, fapte si iarfapte) i, in al doilea rind, materiale agitatorice (de cite

pagini), spre a fi editate in mid brosuri. Temele :sinteze de fapte cu privire la falimentul Internationalei,infamia social-sovinistilor si a kautskistilor, crestereamiscarii de stinga ; cel putin 4 brosuri de cite 16-32 depagini pentru fiecare dintre aceste teme. Fapte si iar fapte.Speram c vom avea posibilitatea sa le editam. Raspunde-ti-mi imediat dac . va puteti inhama la aceasta treaba. Dacala trimiterea materialelor va fi folosit procedeul nostru (deo trimitere pe cale legala nici vorb a. nu poate fi acum),cred c e indiferent in ce limbã vor fi scrise ele.

(10) Sper c aveti colectia Pravdei". Abonati-va laNovaia Jizn".. Daca nu aveti Rabocii i Soldat" (actual-mente interzis), Proletarskoe Delo" (Kronstadt) si Sotial-Demokrat" (Moscova), scrieti-mi imediat i vi le voi trimitede indata ce va fi pusa la punct noua legatura pe care oincercam pentru prima oara prin expedierea scrisoriide fata.

P. S. 18 august. Am primit chiar acum nr. 1, 2 si 4 alenoului Organ Central, ziarul Proletarii" ; autoritatile voravea, desigur, grija sa4 interzica curind. Voi auta s vi-1trimit. Va trimit nr. 1-7.

4-8-16

www.dacoromanica.ro

CATkE 11IkOUL DIN STRMINIATATE At C.C. AUGUST 140 493

20 august. Inca' n-am reusit sa expediem scrisoarea i nicinu cred ca vom reusi curind. De aceea, in loc de scrisoareiese un fel de jurnal ! N-ai ce-i face. In general trebuie s.va tnarmati cu multa rabdare i sa dati dovada de multatenacitate daca vreti sa comunicati cu internationalistii dincea mai libera" republica imperialista. Azi am aflat dinIzvestiia" cal la Stockholm apare saptamtnal IzvestiiaBiroului informativ de la Stockholm al Sovietului dedeputati ai muncitorilor i soldatilor". Cautati sa tie trimi-teti colectiile tuturor publicaviilor care apar laStockholm. Noi nu primim nici un a.

25 august (7 septembrie). Se pare ca miine vom reusiexpediem scrisoarea. Depuneti toate eforturile pentru aorganiza aducerea in tar a. a scrisorilor voastre. Raspundetiimediat, neaparat, fie si pe scurt, pe adresa (din taravoastrii) pe care v-o va comunica tovara.sul ce v tnmtneazaprezenta scrisoare (sau prietenul lui). Tot el VI va transmite

un cifru ; cu titlu de experientà va scriu cu acest cifruciteva cuvinte i va rog sa-mi raspundeti la ele cu ajutorulaceluiasi cifru *.

P. S. Scrieti si o brosura de 16-32 de pagini despre tra-tatele diplomatice secrete Incheiate de Rusia : scurt, precis,fapte j iar fapte. Cutare tratat, incheiat la cutare data,avind cutare conOnut. Enumerarea tratatelor. Sintetizare.Cit mai pe scurt i cit mai mult material faptic. kaspundetidaca va angajati s-o scrieti si cind credeti c-o yeti trimite.

Inchei : faceti totul pentru convocarea imediata a uneiconferinte a stingii, crearea unui Birou al sttngii si edi-tarea tihui buletin al Biroului, fixati o a doua conferinta,care sal aiba loc pote doua luni (sau peste o luta stjumatate).

Expediaa din Helsingforsla Stockholm

Publican pearl. Print,' owl fnin ,Ceslegeri din Lenie, vol. kill

Salutari. Lenin

Se tipeirem don menuscris

* in text tarmeaz1 citres rincluti ante. Note red.

sa

si

1430,

www.dacoromanica.ro

494 V. 1. LENIN

435

CATRE G. ROVIO

Tovarase Rovio,Fii bun si transmite lui Smilga (nurnai personal, n u prin

posta) scrisoarea alaturata.. Tovarasul care iti inmineaza." scrisoarea mea pleacaInapoi foarte curind : trimite-rni cii el ziarele rimase sitot ce s-a mai primit pentru mine.

Ai trimis In nord ceea cc ti-am dat spre a fi remis prie-tenilor din Suedia ?* Raspunde-mi prin aducatorulprezentei.

Cu cele mai bune salutari,al d-tale, K. Ivanov

Scrisl la 27 septembrie( 10 uctombrie) 1917

Expediatd din Viborg la Helsing/ ors

Publicata pentru prftua oar.7 in 1Q33 ,Culegeri din Lenin", vol. X .V1

436

CATRE G. ROVIO

Se tipareite dupl manuseris

Draga tovarase Rovio,Profit de ocazie pentru a te intreba daca ai primit un

plic cu o scrisoare pentru Smilga ** si daca i-ai transinisaceasta scrisoare.

Aducatorul prezentei pleaca inapoi peste doua zile. Fiibun si transrnite prezenta scrisoare lui Smilga, ca sâ afle siel ca shit ingrijorat de soarta scrisorii si ca astept sa-miraspunda.

Salutari. Al d-talc, K. Ivanov

* Este vorba, probabil, de scrisoarea lui Lenin Clue Biroul din str5inItateal Comitetului Central" (volumul de fata, p. 487-493). Nota red.

** Scrisoare adresati lui I. T. Smilga, presedinte al Comitetului regional alarmatei, flotei si muncitorilor din Finlanda" (Opere complete, vol. 34, Bucuresti,Editura politics, 1965, ed. a doua, p. 278-283). Nora red.

In

www.dacoromanica.ro

BILET CATRE M. V. FOFANOVA. 24 OCTOMBRIE 1917 496

Nu mi-ai putea trimite ultimele zece numere ale ziarelor(1) Priboi" "7 §i (2) Sotialist-Revoliutioner" ?

P. S.Dar. in Suedia ai trimis scrisoarea §i ziarele prinru§te prietem ?

Scrisii dupa 27 septembric(10 octombrie) 1917

Expediata din Viborg la IdeisingforsPublicata pentru prima oara in 1933,in Culegeri din Lenin°, vol. XXI


437

BILET CATRE M. V. FOFANOVA

Am plecat acolo unde nu voiai sä ma duc. La revedere.[lid

kris la 24 octombrie(6 noiembrie) 1917

Publicat pentru prima oarain 1934, in : N. K. Krupskaia,

Amintiri despre Lenin',partea a 111-a, Moscova, Partizdat

Se tipareste dupa textulaparut in carte

www.dacoromanica.ro

497

ANEXE

www.dacoromanica.ro

499

IMPUTERNICIRE DATAINESSEI ARMAND SI LUI EGOROY

Prin prezenta se adevere§te ca" tovar4ii Inessa i Egorovsint imputernic4i sà reprezinte la Conferinca internacional5.de la Berna organizaville de tineret afiliate la C.C.al P.M.S.D.R.

In numele C.C. al P.M.S.D.R., N. Lenin

Berna, 3 aprilie 1915

Pub liratii pentru prima ()arilin limba germanii (in lacsimil)

la 7 iunie 1926, in ziarutDie Rote Fahne (Berlin) nr. 155

In limba ma a fast publicatapentru prima oani la 16 inlie 1926,

in ziarulKomsomolskaia Pravde nr. 161

Se tipiireste dupe* manuscrisTradus din limba germana

CATRE BIBLIOTECA DE STAT DIN BERNA

C5Itre Biblioteca de stat

Cerere

Stimate domn,Restituindu-va cartea luata cu imprumut, v rog

trimiteci un alt exemplar (Baedecker Elve%ia) ; poate fi

2

sa-mi

www.dacoromanica.ro

500 V. t. LENIN

§i o edivie mai veche, in limba germana, francezii sauengleza.

Spiegelgasse, 12.Zurich I.

ScrisA la 8 aprilie 1916Expediatii la Berna

Cu profund respect, VI. Ulianov

3

Se tiplreste pentru prima oaril,dupii manuscris

Tradus din limbo germanii

DECLARATIE SEMNATA DE PARTICIPANTIILA TRECEREA PIUN GERMANIA

Subsemnatul confirm sub semnaturl proprie :1) ca. mi s-au adus la cuno§tin%a condiçiile stabilite de

Platten cu ambasada germana ;2) ea' m voi supune dispoziTillor lui Platten, conduca-

torul calatoriei ;3) ca am luat cuno§tinta de §tirea, publicata in Le Petit

Parisien", c. guvernul provizoriu rus ameninta s deferejustiviei sub acuzavia de inalta tradare pe cetacenii ru§i carevor trece prin Germania ;

4) ca-mi asum intreaga raspundere politica pentrucalatoria mea ;

5) ca Platten mi-a garantat calatoria numai pink laStockholm.9 aprilie 1917BernaZii rich

Scrisii la 27 martie (9 aprilie)1917

Publicatii pentru prima oarii in 1924,in Culegeri din Lenin', vol. 11

N. Lenin*

Se iiplirefte dupi copiadactilografiatil

* Acest document a fost semnac 6 de ahi participami la clatorie. Nora red.

www.dacoromanica.ro

MESAJ DE SALUT ADRESAT TONT. HOGLUND. 23 APRILIE 1917 501

4

TELEGRAMA CATRE Z. HOGLUND 5°8

Deputatului Z. HoglundInchisoarea preventiva, Lengholm

VI dorim reintoarcere grabnica la libertate, la luptiIn numele prietenilor dv. rusi i suedezi,

Lenin, Strom

Scrisil la 31 martie (13 aprihe)1917

Publicatd pentru prima yardla 2 (15) aprilie 1917,

in ziarul Politikee nr. 86

5

Se tipdreste dupl textulapdrut in ajar

Tradus din Umbel suedea

MESAJ DE SALUTADRESAT TOVARMULUI HOGLUND

/n ziva eliberarii dv. din inchisoare, C.C. al P.M.S.D.R.saluta n persoana dv. pe luptatorul dirz impotriva rizboiu-lui imperialist si pe partizanul inflacarat al Internatio-nalei a III-a.

Publicat pentru prima oardla 23 aprilie (6 mai) 1917,in ziarul Pravda" nr. 39

Comitetul CentralLenin *

Se tipdreste dupl textulapiirut in ziar

* Mesajul de salut adresat lui Z. Höglund a fost semnat i de Zinoviev.Nota red.

!

www.dacoromanica.ro

502 V. I. LENIN

6

BILET CATRE 0 PERSOANA NEIDENTIFICATA

N. Lenin va roaga foarte mult sà ne ajutaii sa-i gasim,pentru o lucrare urgenta, urmatoarele scrieri a ti t inlimba germand, cit si in limba rusa :

1. Manifestul ComuniSt 5°9 in germana nu arein rusa nu are

2. Mizeria filozofiei in gerrnana arein rusa nu are.

Scris in iulie sau august 1917 Se tiparette pentru prima yard,dupe' manuscris

www.dacoromanica.ro

603

SCRISORI ALE LUIV. I. LENIN

INCLUSE IN VOLUMELE APARUTEALE EDITIEI DE FATA

SCRISORI ALE LUIV. I. LENIN

CARE N-AU FOSTGASITE

ADNOTARI

INDICE DE NUME

www.dacoromanica.ro

505

SCRISORI ALE LUI V. I. LENININCLUSE IN VOLUMELE APARUTE

ALE EDITIEI DE FATA(August 19 14octombrie 1917)

CATRE COMISIA SOCIALISTA INTERNATIONALA (LS.Kseptembrie 1915.

Vol. 27, p. 31-36.CATRE SECRETARUL UGH PENTRU PROPAGANDA SOCIALISTA.

lntre 31 octombrie i 9 noiembrie (13 1i 22 noiembrie) 1915.Vol. 27, p. 70-76.DESPRE SARCINILE OPOZITIEI IN FRANTA. (Scrisoare cltre tovariisul Sa-

tarov). 10 febrnarie 1916.Vol. 27, p. 241-245.SCRISOAREA COMITETULUI ORGANIZATIILOR DIN STRAINATATE

CATRE SECTIILE P.M.S.D.R. Febroarie-martie 1916.Vol. 27, p. 283-286.SALUT ADRESAT CONGRESULUI PARTIDULUI SOCIALIST ITALIAN

Prima jumatate a lunii octombrie 1916.Vol. 30, p. 148-151.SCRISOARE DESCHISA CATRE

lunii decembrie 1916.Vol. 30, p. 263-273.SCRISOARE DESCHISA CATRE

SOCIALISTA INTERNATIONALA(8-9 ianuarie 1917).

Vol. 30, p. 287-296.TELEGRAMA CATRE BOLSEVICII CARE PLEACA IN RUSIA. 6 (19) mar-

tie 1916.

Vol. 31, p. 7.SCRISOARE DE RAMAS BUN CATRE MUNCITORII ELVETIENI. 26 martie

(8 aprilie) 1917.Vol. 31, p. 86-95.SCRISOARE CATRE REDACTIE. 15 (2) mai 1917.Vol. 32, p. 9.SCRISOARE DESCHISA CATRE DELEGATII LA CONGRESUL GENERAL

AL DEPUTATILOR TARANILOR DIN RUSIA. 7 (20) mai 1917.Vol. 32, p. 47-51.

Dupii 12 (2$)

BORIS SOUVARINE. A doua )umiitate a

CHARLES NAINE, MEMBRU IN COMISIADE LA BERNA. 26-27 decembrie 1916

www.dacoromanica.ro

506 SCRISORI ALE LUI V. I. LENIN INCLUSE IN VOL. APAIWTE

SCRISOARE CATRE REDACTIE. 18 (31) mai 1917.Vol. 32, p. 134.SCRISOARE CATRE COMITETELE RAIONALE ALE ORGANIZATIEI PETRO-

GRAD A P.M.S.D. (BOL$EV1C) DIN RUSIA. 31 mai (13 iunie) 1917.Vol. 32, p. 252-255.SCRISOARE CATRE REDACTIE. 26 (13) innie 1917.Vol. 32, p. 356.SCRISOARE CATRE REDACTIA ZIAIWLUI ,,NOVAIA JIZN". 11 (24) its-

lie 1917.Vol. 34, p. 7-9.SCRISOARE CATRE REDACTIA ZIARULUI PROLETARSKOE

28 (15) iulie 1917.Vol. 34, p. 10-11.

IN LEGATURA. CU CUVINTAREA ROSTITA DE KAMENEV LA C.E.C. INCEEA CE PRIVESTE CONFERINTA DE LA STOCKHOLM. 16 (29) august 1917.

Vol. 34, p. 77-79.SCRISOARE IN LEGATURA CU EDITAREA MANIFESTULUI CU PRILEJUL

OCUPARII RIGAI". Dupa 22 august (4 septembrie) 1917.Vol. 34, p. 93-96.CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D.R. 30 august (12 septembrie) 1917.Vol. 34, p. 127-130.BOL$EVICII TREBUIE SA IA PUTEREA. Scrisoare catre Consitetul Central,

catre comitetele din Petrograd fi Moscova ale P.M.S.D. (b) din Rusia. 12-14 (2527) septembrie 1917.

Vol. 34, p. 252-254.MARXISMUL SI INSURECTIA. Scrisoare care Comitetul Central al

P.M.S.D, (b) din Rusia. 13-14 (26-27) septembrie 1917.Vol. 34, p. 255-261.SCRISOARE ADRESATA LUI I. T. SM1LGA, PRE$EDINTE AL COMITETU-

LUI REGIONAL AL ARMATEI, FLOTEI 51 MUNCITOR1LOR DIN FINLANDA.27 septembrie (10 octombrie) 1917.

Vol. 34, p. 278-283.SCRISOARE CATRE COMITETUL CENTRAL, COMITETUL DIN MOSCOVA,

COMITETUL DIN PETROGRAD $1 MEMBRII BOL$EVICI AI SOVIETELOR DINPETROGRAD $1 MOSCOVA. 1 (14) octombrie 1917.

Vol. 34, p. 356-357.SCRISOARE CATRE CONFERINTA ORGANIZATIEI ORASENE5TI PETRO-

GRAD. Va fi citita in ledinta inchisa. 7 (20) octotnbrie 1917.Vol. 34, p. 363-366.SCRISOARE CATRE TOVARA$II BOL$EVICI PARTICIPANTI LA CON-

GRESUL REGIONAL AL SOVIETELOR DIN REGIUNEA DE NORD. 8 (21) oc-tombrie 1917.

Vol. 34, p. 402-408.SCRISOARE CATRE TOVARA$I. 17 (30) octombrie 1917.Vol. 34, g. 416-437.SCRISOARE CATRE MEMBRII PARTIDULUI BOL$EVIC. 18 (31) octom-

brie. 1917.Vol. 34, p. 438-441.

DELO'.

.

www.dacoromanica.ro

SCRISORI ALE LUI V. I. LENIN INCLUSE IN VOL. APARUTE 607

SCRISOARE CATRE COMITETUL CENTRAL AL P.M.S.D. (b) DIN RUSIA.19 octombrie (I ooiembrie) 1917.

Vol. 34, p. 442-447.SCRISOARE CATRE I. M. SVERDLOV. 22 scat 23 octorrthrie (4 sau 5 noiem-

brie) 1917.Vol. 34, p. 455.SCRISOARE CATRE MEMBRII COMITETULUI CENTRAL. 24 octombrie

(6 voiembrie) 1917.Vol. 34, p. 456-457.

www.dacoromanica.ro

508

SCRISORI ALE LUI V. I. LENINCARE N-AU FOST GASITE

(August 1914octombrie 1917)

1914

SCRISORI CATRE L. B. KAMENEV. inainte de 21 octom-brie 1914. Aceste scrisori sint mentionate de V. I. Lenin intr-o seri-soare adresata lui A. G. $leapnikov (volumul de fata, p. 16-17).

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. lnainte de 28 noiembrie 1914.Aceasta scrisoare este pomenita de V. I. Lenin in scrisoarea sa din28 noiembrie 1914 catre A. G. $leapnikov (volumul de fata, p. 39).

SCRISORI CATRE M. M. LITVINOV. Noiembrie 1914. In timpulprimului azboi mondial, V. I. Lenin a avut un intens schimb descrisori cu M. M. Litvinov. Vezi in aceasta privinta scrisoarea sa dinnoiembrie 1914 catre A. M. Kollontai (volumul de fata, p. 41-42).

SCRISORI CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Sfirfitul lunii decem-brie 1914. Despre aceste scrisori vorbeste V. I. Lenin intr-o scrisoaredin decembrie 1914 catrc A. G. $leapnikov, precum i intr-o scrisoarcadresata Aleksandrei Kollontai (volumul de f ava", p. 46).

Cit priveste celelalte scrisori negasite din aceasta perioada, vezivol. 26, p. 393-394.

1914-1915Vezi volumul 26, p. 394-395.

1915

TELEGRAMA CATRE E. B. BOS. Sfirfitul lunii ianuarie 1915.Aceasta telegrama.' este mentionata de E. B. Bc1 In amintirile sale(Proletarskaia Revoliutiia", 1925, nr. 5, p. 179).

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 12 manic. 1915. Primirea acestelscrisori este confirmati de A. G. $leapnikov in scrisoarea sa din

www.dacoromanica.ro

gcRISOM ALE LUI V. I. LENIN CARE N-AU EOST GASITE 509

4 aprilie 1915 clue V. I. Lenin (Arhiva centrala de partid a Insti-tutului de marxism-leninism de pe ling C.C. al P.C.U.S.).

CATRE G. I. BELENKI. Inainte de 4 mai 1915. Prirnirea acesteiscrisori este confirmata de G. I. Belenki tn scrisoarea sa din4 mai 1915 catre V. I. Lenin (Arhiva centrala de partid a Institutuluide marxism-leninism de pe linga CC. al P.C.U.S.).

CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 4 iunie 1915. Aceasta scrisoareeste pomenitä de V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata Inessei Armanddupa 4 iunie 1915 (volumul de fall, p. 84).

CATRE K. VIIK. 6 iunie 1915. Intr-o scrisoare din 6 iunie 1916catre A. M. Kollontai, N. K. Krupskaia mentioneaza ca V. I. Lenina trimis o sorisoare lui Viik (Arhiva centrala de partid a Institutuluide marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

CATRE K. B. RADEK. Inainte de 19 iunie 1915. De aceasta scri-soare vorbeste V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata lui K. B. Radekdupa data de 19 iunie 1915 (volumul de fatal, P. 87).

CATRE G. L. PEATAKOV. lnainte de 24 iunie 1915. Aceastascrisoare este mentionata de V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata luiG. E. Zinoviev inainte de 24 iunie 1915 (volumul de faça, p. 91).

TELEGRAMA CATRE N. V. KRILENKO. Inainte de 25 iu-nie 1915. Aceasta telegrama este mentionata de V. I. Lenin in scrisoareasa din 25 iunie 1915 catre G. E. Zinoviev (Arhiva centrala de partida Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

TELEGRAMA $1 SCRISOARE CATRE E. F. ROZMIROVICI.Inainte de 5 iulie 1915. Ambele sint mentionate intr-o scrisoare pecare V. I. Lenin a adresat-o lui G. E. Zinoviev inainte de 5 iu-lie 1915 (volumul de fatal, P. 94).

CATRE K. B. RADEK. Dupit 5 iulie 1915. Aceasta scrisoare esteamintita de V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata lui G. E. Zinovievdupa 5 iulie 1915 (volumul de fatal, p. 96).

CATRE D. N. BLAGOEV. Dupa 11 iulie 1915. La aceasta scri-soare se refera V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata lui G. E. Zinovievdupà data de 11 iulie 1915 (volumul de fata, P. 100).

TELEGRAMA CATRE V. A. KARPINSKI. 24 iulie 1915. Aceastatelegrama este mencionata de V. I. Lenin in scrisoarea sa din 24 iu-lie 1915 catre V. A. Karpinski (volumul de fata, p. 111).

CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 16 august 1915. Despre aceastascrisoare vorbeste V. I. Lenin intr-o scrisoare adresta lui S. N. Ravicidupa data de 16 august 1915 (volumul de fatal, P. 134).

CATRE E. I. RIVLINA. Dupil 19 august 1915. Aceasta scrisoareeste mentionati de V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata lui E. I. Rivlinadupa data de 19 august 1915 (volumul de fata, p. 141).

www.dacoromanica.ro

610 SCRISORI ALE LUI V. I. LENIN CARE N-AU POST CASITE

CATRE S. S. SPANDARIAN. 28 august 1915. Primirea acesteiscrisori este confirmata de Spandarian in scrisoarea sa din 28 septem-brie 1915 catre V. I. Lenin (Arhiva centrala de partid a Institutuluide marxism-leninism de pe ling C.C. al P.C.U.S.).

TELEGRAMA CATRE K. B. RADEK. Inainte de 30 august 1915.Aceasta telegraml. este mentionata. de V. I. Lenin in scrisoarea sa din30 august 1915 catre G. E. Zinoviev (volumul de fata, p. 149).

SCRISORI CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Inainte de 18 septem-brie 1915. Primirea acestor scrisori este confirmata de $leapnikov inscrisoarea sa din 18 septembrie 1915 catre V. I. Lenin (Arhiva cen-trala de partid a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C.al P.C.U.S.).

CATRE S. N. RAVICI. Inainte de 19 septembrie 1915. Aceast'ascrisoare este mentionata de V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata luiG. E. Zinoviev inainte de 19 septembrie 1915 (volumul de fati,p. 158).

CATRE POLUBINOV (EGOR). 19 septembrie 1915. Despreaceasta scrisoare se vorbeste in scrisoarea lui V. I. Lenin din 19 sep-tembrie 1915 catre V. A. Karpinski (volumul de fata, p. 160).

CATRE M. M. LITVINOV. 20 septembrie 1915. Primirea acesteiscrisori este confirmata de M. M. Litvinov in scrisoarea sa din28 septembrie 1915 catre V. I. Lenin (Arhiva centrala de partid aInstitutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 20 septembrie 1915. Primireaacestei scrisori este confirmata de $leapnikov in scrisoarea sa din26 septembrie 1915 catre V. I. Lenin si N. K. Krupskaia (Arhivacentrala de partid a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C.al P.C.U.S.).

CATRE L. B. KAMENEV. 24 septembrie 1915. Primirea acesteiscrisori este confirmata de L. B. Kamenev in scrisoarea sa din 8 de-cembrie 1915 catre V. I. Lenin (Arhiva centrall de partid a Institu-tului de marxism-leninism de pe ling C.C. al P.C.U.S. Vezi de ase-menea volumul de fata, P. 167).

CATRE A. M. KOLLONTAI. lnainte de 26 septembrie 1915. Deaceasta scrisoare vorbeste V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata luiA. G. $leapnikov dupa 26 septembrie 1915 (volumul de fatal, p. 169).

CATRE N. I. BUHARIN. lntre 26 septembrie i 5 octombrie 1915.Aceasta scrisoare este mentionati de V. I. Lenin intr-o scrisoareadresata lui G. E. Zinoviev intre 26 septembrie si 5 octombrie 1915(volumul de fatal, p. 169).

CATRE A. M. KOLLONTAI. Inainte de 10 octombrie 1915.Aceasta scrisoare este pomenita de V. I. Lenin in scrisoarea sa din10 octombrie 1915 catre A. G. $leapnikov (volumul de fata, p. 174)

www.dacoromanica.ro

SCRISORI ALE LUI V. I. LENIN CARE N-AU POST GASITE 511

CATRE A. M. KOLLONTAI. Dupa 13 octotnbrie 1915. Despreaceastal scrisoare vorbeste V. I. Lenin in scrisoarea sa din 9 noiembriecatre A. M. Kollontai (volumul de fa;a, p. 177).

CATRE S. N. RAVICI. lnainte de 9 noiembrie 1915. Intr-oscrisoare adresal lui V. A. Karpinski inainte de 9 noiembrie 1915,Lenin vorbeste despre aceasea scrisoare (volumul de fatal, p. 175).

CATRE UN TOVARA$ LETON. lnainte de 9 noiembrie 1915.De aceasa scrisoare vorbestc V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata luiG. L. Sklovski inainte de 9 noiembrie 1915 (volumul de fat5., p. 175).Adresantul pare a fi I. A. Berzin-Ziemelis, care a reprezentat la Con-ferinta de la Zimmerwald social-democraiia din Tinutul leton si aaderat la stinga zimmerwaldiana'.

CATRE A. M. KOLLONTAL 22 noiembrie 1915. Aceasa scrisoareeste mentionata' de V. I. Lenin in scrisoarea sa din 22 noiembrie 1915ca'tre A. M. Kollontai (volumul de fatsa, p. 181).

CATRE M. M. HARITONOV. Decembrie 1915. Aceastl scrisoareeste mentionata de M. M. Haritonov in scrisoarea sa din decembrie1915 catre V. I. Lenin (Arhiva centrala de partid a Institutului demarxism-leninism de pe linga' C.C. al P.C.U.S.).

Cit priveste celelalte scrisori nega.'site din aceasta perioada, vezivol. 26, p. 395-397 si vol. 27, p. 479-481.

1916

TELEGRAMA CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 9 martie 1916.In scrisoarea sa din 9 martie 1916 atre $klovski, Zinoviev confirmaprimirea acestei telegrame (Arhiva centrala' de partid a Institutulusde marxism-leninism de pe lInga C.C. al P.C.U.S.).

SCRISORI CATRE N. I. BUHARIN. Inainte de 11 martie 1916.Despre aceste scrisori vorbeste V. I. Lenin intr-o scrisoare adresatalui A. G. Sleapnikov dupa' 11 martie 1916 (volumul de fati, p. 211

p. 212).

CATRE N. I. BUHARIN. Inainte de 19 martie 1916. Accastascrisoare este mentionata de V. I. Lenin In scrisoarca sa din 19 mar-tie 1916 citre A. M. Kollontai (volumul de fati, p. 217-218).

SCRISORI CATRE A. M. KOLLONTAI. Martie 1916. In scrisoarealui V. I. Lenin citre A. M. Kollontai din 19 rnartie 1916 se vorbestede trimiterea acestor scrisori (volumul de fara', p. 216-217).

CATRE G. I. BELENKI. lnainte de 12 aprilie 1916. Primireaacestei scrisori este mentionata de Belenki Intr-o scrisoare din 12 apri-lie 1916 (Arhiva centrala: de partid a Institutului de marxism-leninismde pe lingl C.C. al P.C.U.S.).

www.dacoromanica.ro

612 SCRISORI ALE LUI V. I. LENIN CARE N-AU POST GASITE

CATRE V. A. KARPINSKI. 17 mai 1916. Aceasta scrisoare estementionata de V. I. Lenin in scrisoarea sa din 17 mai 1916 catreG. E. Zinoviev (volumul de fati, p. 245).

CATRE R. V. MALINOVSKI. Inainte de 7 iulie 1916. Aceastascrisoare este mentionata de V. I. Lenin in scrisoarea sa din 7 iulkcatre I. F. Armand (volumul de fatä, p. 285).

SCRISORI CATRE G. E. ZINOVIEV. August 1916. De acestescrisori vorbeste V. I. Lenin intr-un bilet adresat lui Zinoviev nu maidevreme de 27 august 1916 (Arhiva centrala de partid a Institututuide marxism-leninism de pe lingl C.C. al P.C.U.S.).

CATRE A. E. ABRAMOVICI. Dupii 26 august 1916. Despreaceastal scrisoare vorbeste Abramovici in amintirile sale (KommunistSovetskoi Latvii", Riga, 1961, nr. 4, p. 38-39).

CATRE M. G. BRONSKI. Inainte de 31 august 1916. Aceastascrisoare este mentionata de V. I. Lenin in scrisoarea sa din 31 au-gust 1915 catre M. M. Haritonov (volumul de fatal, p. 310).

CATRE S. N. RAVICI SI G. E. ZINOVIEV. 28 noiembrie 1916.Aceasta scrisoare este pomenitl de V. I. Lenin in scrisoarea sa din28 noiembrie 1916 catre I. F. Armand (volumul de fata, p. 357).

Cit priveste celelalte scrisori negasite din aceasta' perioada, vezivolumul 27, p. 481-482 si vol. 30, p. 403-405.

1917

SCRISORI CATRE A. E. ABRAMOVICI. lnainte de 6 ianuarie1917. Despre aceste scrisori vorbeste V. I. Lenin in scrisoarea sa din6 ianuarie 1917 citre I. F. Armand (volumul de fata, p. 383).

CATRE H. GUILBEAUX. lnainte de 6 ianuarie 1917. Accastascrisoare este mentionata de V. I. Lenin in scrisoarea sa din 6 ianua-rie 1917 catre I. F. Armand (volumul de fata, p. 383).

CATRE S. N. RAVICI. Dupii 6 ianuarie 1917. Despre aceasta.scrisoare vorbeste V. I. Lenin intr-o scrisoare adresata Inessei Armanddui:4 data de 6 ianuarie 1917 (volumul de fatii, p. 386).

CATRE G. L. PEATAKOV. 4 februarie 1917. Despre aceastascrisoare vorbeste G. L. Peatakov in scrisoarea sa din 12 februarie 1917catre V. I. Lenin (Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

CATRE G. A. USIEVICI. 26 martie 1917. Aceastã scrisoare estementionata de V. I. Lenin in scrisoarea sa din 27 martie 1917 caneI. F. Armand (volumul de fata, p. 455).

Cit priveste celelalte scrisori negasite din aceasta perioada, ve7ivpl. 30, p. 405, vol. 31, p. 497-500 si vol. 34, p. 472-473,

www.dacoromanica.ro

513

ADNOTARI

I Este vorba, dupa cit se pare, de o proiectata plecare la Bruxellesin scopul de a participa la o sedinta a Biroului socialist interna-tional. /.

2 Telegrama catre directorul politiei din Cracovia a fost trimisa deLenin in legatura cu perchezitionarea locuintei sale din Poronino,la 7 august 1914, in urma unui denunt fals in care se afirma cà arfi spion rus. Cu prilejul perchezitiei, vagmistrul de jandarmi insar-cinat cu efectuarea ei a confiscat dintre lucrärile lui V. I. Lenin unmanuscris cu privire la problema agrara, luind drept text cifrattabelele statistice din acest manuscris i obligindu-1 pe Lenin sal seprezinte a doua zi la Nowy Targ, capitala judetului, unde se aflauautoritatile militare. A doua zi, sosind la Nowy Targ, Lenin a fostarestat i intemnitat. Arestarea lui Lenin a stirnit energice protestedin partea paturilor progresiste ale opiniei publice din Po Ionia. Inapararea lui s-au ridicat social-democratii polonezi I. S. Ganetki,S. J. Bagocki, medicul Dluski, vechi narodovolist din Zakopane,cunoscutii scriitori polonezi Jan Kasprowycz, Wladislaw Orkanaltii. La rugamintea Nadejdei Konstantinovna Krupskaia, parla-mentarii austrieci Viktor Adler si Hermann Diamand, care II cu-nosteau pe Lenin ca membru al Biroului socialist international, auadresat guvernului cererea de a-I elibera pe garantia lor. Acuzatiade spionaj era atit de absurcia, incit politia din Cracovia a fostnevoita s constate cä impotriva lui Ulianov nu s-a gisit nimic in-famant", iar la 19 august Vladimir Ilici a fost pus in libertate. 2.

3 La o saptamina dupl eliberarea sa din inchisoare, V. I. Lenin aobtinut, cu ajutorul lui Viktor Adler, aprobarea de a pleca dinCracovia, prin Viena, in Elvetia, i impreuna cu N. K. Krupskaiasi cu mama acesteia, E. V. Krupskaia, a sosit la 'Zurich in ziva de5 septembrie 1914. In aceeasi zi el a plecat in Berna, unde a statpita' in februarie 1916. 2.

4 Este vorba de biblioteca de carti noi de pe linga aceasta Aso-ciatie", 3,

si

www.dacoromanica.ro

514 ADNOTARI

5 Este vorba de F. N. Samoilov, deputat in Duma de stat, care seafla la tratament in Elvetia, g de apropiata lui plecare inRusia. 4.

6 Este vorba de articolul Karl Marx (Scurtii schita' biografica jiexpunere a marxismului)', pe care V. I. Lenin 1-a scris pentruDictionarul Enciclopedic Granat, popular pe vremea aceea in Rusia.In prefata la acest articol, aparut in brosura' in 1918, Lenin indicadin memorie c acest articol a fost scris in 1913. De fapt insä el ainceput sa-1 scrie in primavara anului 1914, la Poronmo ; fiindinsa extrern dc ocupat cu indeplinirea sarcinilor legate de condu-cerea partidului si a ziarului Pravda", Lenin a fost nevoit sa in-trerupi lucrul. Abia in septembrie, dupa' ce a sosit la Berna, el areluat lucrul si a terminat articolul in prima jumatate a lunii no-iembrie 1914. 4.

7 Este vorba de organizarea editarii organului central al P.M.S.D.R.,ziarul Sotial-Demokrat", si a editarii de literatura bolsevica ilc-gala. 5.

8 Este vorba de referatul pe tema Rizboiul european i socialismul",pe care V. I. Lenin mrma sa-1 tini la Geneva in ziva de 15 octom-brie 1914. 5.

9 Este vorba de manifestul C.C. al P.M.S.D.R. Razboiul si social-democratia din Rusia" si de Raspuns lui E. Vandervelde", pe carcV. I. Lenin intentiona sä le publice in limba franccza in gazetaLa Sentinel le"..

La Sentinel le' gazeta, organ de presa al organizatiei social-democrate elveriene din cantonul Neuchltel (Elvetia franceza) ;a fost fundata la Chaux-de-Fonds in 1890. Intre 1906 si 1910 apari-tia ei a fost intrerupta. In anii primului razboi mondial, gazctaLa Sentinel le" s-a situat pe pozitii internationaliste. La 13 noiem-brie 1914, in nr. 265 al ziarului, a fost publicat un tcxt preseurtatal manifestului C.C. al P.M.S.D.R. Razboiul i social-democratiadin Rusia".

Raspunsul catre E. Vandervelde la telegrama pe care acesta oadresase Fractiunii M.S.D.R. din Duma a aparut in nr. 33 din1 noiembrie 1914 al ziarului Sotial-Demokrat". 6.

10 L'Humanitg" cotidian, fundat de J. Jaures in 1904, ca organde presa' al Partidului socialist francez. In timpul primului razboimondial, aflindu-se in miinile aripii de extrema dreapta a Partidu-lui socialist francez, s-a situat pe pozitii sociallovine.

In 1918 conducerea political a ziarului a fost incredintata luiMarcel Cachin, militant de seama al miscarii muncitoresti francczesi internationale. In anii care au urmat, ziarul a luat atitudine im-potriva politicii imperialiste a guvernului francez, care trimiseseforte armate s participe la lupta impotriva Republicii sovietict,.Din decembrie 1920, dupa scindarea Partiduki socialist francez siinfiintarca Partidului Comunist din Franca, ziarul a devenit organuicentral al acestuia din urmL 6.

www.dacoromanica.ro

Ab Isterniti 515

11 Este vorba de tezele intitulate Sarcinile social-democratiei revolu-tionare in fizboiul european", care au intrat in istorie sub denu-mirea de Teze cu privire la razboi", si de manifestul C.C. alP.M.S.D.R. intitulat Razboiul si social-democratia din Rusia-(vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 1-7 si 13-22). 8.

12 C.O.S. Comitetul organizatiilor din strainatate, ales la consfa-tuirea din decembrie 1911 de la Paris a grupurilor din strainatateale P.M.S.D.R. Componenta C.O.S. s-a schimbat de citeva ori. Laconferinta grupurilor din strainatate ale P.M.S.D.R. care a avutloc la Berna intre 27 februarie i 4 martie 1915 au fost alesi inC.O.S. : N. K. Krupskaia, I. F. Armand, G. L. $klovskiF. M. Kasparov. In perioada razboiutui, C.O.S., care se afla iiiElvetia i activa sub conducerea directI a lui V. I. Lenin, a desfI-surat o vasta munca de coordonare a activitatii sectiilor din straina-tate ale P.M.S.D.R., a dus o lupta sustinuta impotriva social-sovinistilor, pentru stringerea rindurilor internationalistilor de stingadin social-democratia internationala. 9.

13 Este vorba de referatul pe tema Atitudinea socialistilor fata derazboi", tinut de G. V. Plehanov la Lausanne, in ziva de 11 octom-brie 1914, din initiativa grupului mensevic din acest oras.

Referatul a fost urmat de dezbateri, la care a luat cuvintulnumai V. I. Lenin, S-au pastrat insemnarile sumare facute de elin timpul referatului g al cuvintului de incheiere, rostit de Pleha-nov, precum si punctaiul interventiei sale pe marginea acestui refe-rat (vezi Culegeri din Lenin", vol. XIV, p. 124-131). Textulinterventiei 1ui V. I. Lenin, consemnat de un corespondent al zia-rului Golos", a fost publicat in nr. 33 din 21 octombrie 1914 alacestui ziar (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura poli-tica, 1964, ed. a doua, p. 23-25). In acelasi ziar a fost tiparita odare dc seama asupra desfasurarii adunarii, impreuna cu textulreferatului lui G. V. Plehanov. 9.

14 Referatul pe tema Proletariatul i razboiul" a fost tinut deV. I. Lenin in ziva de 14 octombrie 1914 la Lausanne, iar referatulpe tema Razboiul european i socialismul" in ziva de 15 oc-tombrie la Geneva. 9.

15 Pentru a se putea edita un ziar in Elvetia era nevoie de o garantledin partea unei personalitati a vietii publice elvetiene. In acestscop, V. A. Karpinski a dus negocieri cu socialistul elvetian J. Sigg,deputat in parlamentul federal, care a consimtit sa-si dea concursulla editarea ziarului. 10.

11-/ Este vorba de raspunsul dat de bolsevici la telegrama trimisI deE. Vandervelde fractiunii social-democrate din Durna, cu indemnulde a sprijini guvernul tarist in razboiul cu Germania. Raspunsul afost publicat sub sernnatura Comitetului Central al P.M.S.D.R. innr. 33 din 1 noiembrie 1914 al ziarului Sotial-Demokrat". 11.

17 Soiial-Demokrar gazeta ilegall, organ central al P.M.S.D.R. ;a aparut din februarie 1908 pina in ianuarie 1917.

www.dacoromanica.ro

616 AbNOTAkI

Dupa nr. 32, aparut la 15 (28) decembrie 1913, editarea ziaruluiSotial-Demokrat" a fost vremelnic sistatä. In septembrie 1914, in-data dupi sosirea sa in Elvetia, V. I. Lenin a depus o activitatcsustinuta pentru reluarea editarii acestui organ de presa. La 1 no-iembrie 1914 a aparut numarul 'Imitator air. 33 al ziarului.Cu toate greutatile enorme din timp de razboi, ziarul Sotial-Demokrat" aparea Tegulat. Lenin se ocupa indeaproape de pro-blemele editarii ziarului, stabilea continutul fieclrui numar, redactamateriale, se ocupa de formatul 6 de tiparirea ziarului.

Difuzarea ziarului Sotial-Demokrat° in Rusia, reproducercaprincipalelor iui articole in ziarele bolsevice locale au contribuit laluminarea politica i la educarea internationalista a proletariatuluidin Rusia, la pregatirea maselar pentru revolutie. Sotial-Demo-krat" a avut un rol important in opera de unire a elementelor in-ternationaliste ale social-democratiei revolutionare. //.

18 Go los" cotidian mensevic ; a aparut la Paris din septembrie1914 pink' in ianuarie 1915. 11.

19 V. I. Lenin se refera la scrisoarea lui P. Maslov catre redactiaziarului Russkie Vedomosti", publicata sub titlul Razboiultratatele comerciale" in nr. 207 din 10 (23) septembrie 1914 alacestui ziar, la articolul lui E. Smirnov (Gurevici) Razboiuldemocratia europeana", publicat in nr. 202 din 3 (16) septembrie1914 al aceluiasi ziar, 'mecum si la apetul scriitorilor, artistilorplastici 6 actorilor intitulat In legatura cu rlzboiul", publicat innr. 223 din 28 septembrie (11 octombrie) 1914 al ziarului RusskoeSlovo".

Taieturi din aceste ziare cu insemnarile facute de V. I. Lenin sepastreaza la Arhiva centrall de partid a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. 13.

20 Lenin se refera la Conferinta de unificare" de la Bruxelles dinzilele de 16-18 tunie 1914, convocata de Comitetul exccutiv alBiroului socialist international pentru un schimb de pareri" inproblema posibilitatii refacerii unitatii P.M.S.D.R. La conferintäau fost reprezentati : Comitetul Central al P.M.S.D.R. (bolsevicii),Comitetul de organizare (mensevicii), grupul plehanovist Unita-tea", grupul Vpered", Bundul", Social-democratia din Tinutulleton, social-democratia din Lituania, social-democratii polonezi,opozitia social-democrata poloneza, P.P.S. (levita"). Din parteaComitetului exerutiv al B.S.I. au participat : E. Vandervelde,C. Huysmans, K. Kautsky s.a. Cu mult inainte de conferintl, con-ducatorii B.S.I. se intelesesera in secret cu lichidatorii sa actionezede comun acord impotriva bolsevicilor. Bo1evicii, indrumati deLenin, au refuzat si se supuna hotaririlor Conferintei de la Bru-xelles si au demascat in fata proletariatului international adevara-tele scopuri ale acestor amatori de unificari". 13.

21 Die Neue Zeit" organ teoretic al Partidului social-democratgerman ; a apatrut la Stuttgart din 1883 ping. in 1923. Pina inoctombrie 1917 a aparut sub ingrijirea lui Karl Kautsky, iar dupa

;i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 517

aceca sub ingrijirearevista s-a

lui H. Cunow. In timpul primului rizboimondial. sin= pe pozitii centriste, sprijinind in f aptpe 13.

22 La incepurul r5zboiului, o parte din membrii Comitetului organiza-tiilor din str5inatate ale P.M.S.D.R., aflat la Paris, si o parte dinmembrii sectiei bolssevice din Paris N. I. Sapojkov (Kuznetov),A. V. Britman (Antonov) i altii au adoptat, impreunà cu men-

cu eserii, textul unei declaratii din partea socialistilorrusi", pe care au publicat-o in presa francezi, si au plecat pefront. 13.

23 Este vorba de manifestul cu privire la fizboi, adoptat de Congresulsocialist international extraordinar care a avut loc la Basel inzilele de 24 si 25 noietnbrie 1912. Manifestul recomanda ca, incazul izbucnirii unui fizboi imperialist, criza economic i politic5provocat5 de rlzboi sä fie folositá de socialisti pentru desfäsurarealuptei in vederea revolutiei socialiste. 15.

24 Este vorba de convocarea sesiunii a III-a a celei de-a IV-a Dumede stat. Sesiunea inceput lucrIrile la 27 ianuarie (st. v.)1915. 16.

25 Este vorba de Fractiunea muncitoreascI social-democrat5 dinRusia in Duma a IV-a de star, din care fäceau parte deputatilbolsevici A. E. Badaev, G. I, Petrovski, M. C. Muranov, F. N. Sa-moilov, N. R. Sagov si R. V. Malinovski (ulterior demascat caprovocator). 16.

26 Biroul socialist internarional (B.S.I.) organ executiv i infor-mativ permanent al Internationalei a II-a. Hotirirea cu privirela crearea B.S.I. a fost adoptatä la Congresul de la Paris al Inter-nationalei a II-a (1900). Sediul B.S.I. a fost la Bruxelles. Dup5izbucnirea primului falzboi mondial, B.S.I. a devenit un instrumentdocil in miinile social-sovinistilor.

Vorbind in scrisoarea de fata despre crearea unui B.S.I. ger-man", V. I. Lenin are in vedere propunerea sociallovinistilorgermani ca sediul Comitetului executiv al B.S.I. si fie mutat dela Bruxelles la Amsterdam. 16.

27 Dupb: cit se pare, este vorba aici de o scrisoare pe care L. B. Ka-menev i-a trimis-o lui V. I. Lenin prin A. G. $leapnikov, care,in drum spre frontier5, ii vizitase pe Kamenev la Musta-meaki. 17.

28 Este vorba de modificarile acute de V. I. Lenin in textul ma-nifcstului C.C. al P.M.S.D.R. Manifestul, impreunl cu cele cincimodificari, se pastreazI la Arhiva centrall de partid a Institu-tului de marxism-leninism de pe Una C.C. al P.C.U.S. Subticlul R5zboiul i social-democratia din Rusia" si sub semnI-tura C.C. al P.M.S.D.R., manifestul a fost publicat in nr. 33din 1 noiembrie 1914 al ziarului Sotial-Demokrat", organul cen-tral al P.M.S.D.R. 17.

sevicii

1b0

www.dacoromanica.ro

618 ADNOTARI

23 Sozialistische Monatshefte" revistl, principalul organ de presaal oportunistilor germani. A aparut la Berlin din 1897 pina '11933. In perioada primului razboi mondial s-a siruat pe pozitiisocial-sovine. 18.

30 La Montreux (in apropiere de Clarens), V. I. Lenin a tinut unreferat pe tema rizboiului in ziva de luni 26 octombrie, iar ItZurich in ziva de marti 27 octombrie 1914. 18.

31 Este vorba de o noel scrisk de V. A. Karpinski spre a fi publicatiin ziarul Sotial-Demokrat". 19.

32, In aceasta scrisoare, primita de V. I. Lenin de la A. G. $leapnikov,acesta din urm ii comunica date referitoare la grevele si de-monstratille muncitoresti de protest impotriva razboitilui impe-rialist care au avut loc in ziva de 1 august (19 iulie) 1914 dincolode bariera Nevskaia, in cartierul Viborg si in alte cartiere mun-citoresti ale Petrogradului in legatura cu decretarea mobilizariigenerale. Corespondenta intocmita pe baza materialelor furnizattde aceasta scrisoare a apärut in nr. 35 din 12 decembrie 1914al ziarului Sotial-Demoltrat". 21.

33 Este vorba de convorbirea pe care A. G. Sleapnikov o avusese lasfirsitul lunii octombrie 1914 cu P. Troelstra, lider al social-de-mocratiei olandeze, care din insarcinarea liderilor oportunisti aisocial-democratiei germane venise la Stockholm pentru a obtineaici consimtamintul ca pe toati durata razboixilui sediul B.S.1sa fie mutat la Amsterdam i pentru a-i convinge pe social-de-mocratii din tarile scandinave s aprobe pozitia tradatoare aconducerii social-democratiei germane. In timpul intrevederii cuP. Troelstra, care a avut loc in prezenta lui I. Larin, reprezentantal Comitetului de organizare, precum i in prezenta meriseviculuiDalin, a Aleksandrei Kollontai 6 altora, A. G. $leapnikov i-ainminat lui Troelstra manifestul C.C. al P.M.S.D.R., raspunsulFractiunii M.S.D.R. bolsevice clue E. Vandervelde, iar apoi, lacererea lui, i-a transmis scrisori cuprinzind lamuriri in problemaatitudinii bolsevicilor fata de razboi. 22.

34 Este vorba de articolul lui A. Panneckoek Der Zusammenbruchder Internationale", publicat in nr. 245, 246 si 247 din 20, 21si 22 octornbrie 1914 ale ziarului Berner Tagwacht", organal Partidului social-democrat elvetian. 22.

35 Este vorba de o conferinta a socialistilor din tarile neutre, acarei convocare fusese initiata de P. Troelstra si de T. Stauning.Conferinta a avut loc la Copenhaga in zilele de 17 si 18 ianua-rie 1915. La luerarile ei au participat reprezentanti ai partideloisocialiste din Suedia, Danemarca, Norvegia i Olanda. Conferintaa adoptat o rezolutie prin care partidele social,democrate din fa.rile neutre erau indemnate sa-si determine guvernele ca acesteasa-si asume rolul de mediatori intre rile beligerante i sa grabeascarestabilirea pcii. Uncle partide social-democrate au prezentat laconferinta declaratii proprii cu privire la atitudinea lor fata de

www.dacoromanica.ro

AbNOTAlit 519

razboi. Din partea C.C. al P.M.S.D.R. a fost transmis nr. 33 alziarului Sottal-Demokrat", cuprinzind manifestul Razboiulsocial-democratia din Rusia", precum i comunicarul oficial cuprivire la arestarea deputatilor bolsevici din Durni. 23.

36 Pe social-democratul suedez de stinga Z. Hoglund, Lenin 1-a cu-noscut la Congresul socialist international care a avut loc laCopenhaga intre 28 august si 3 septembrie 1910. In scopul de astringe rindurile marxistilor revolutionari din diferite tart, Leninorganizase atunci o consfaruire a social-democratilor de stingaprezenti la congres. 23.

37 Pentru a imbunatati stabilirea de legaturi regulate au organizatiilede partid din Rusia, Lenin a cautat sa afle, prin intermediul unortovarasi, claci exist posibi1iti pentru o eventuala mutare a luidin Elvetia in Suedia sau In Norvegia. Ulterior a renuntat la acestproiect. 25.

38 Este vorba de apelul intirulat Din partea scriitorilor, artistilotplastici i actorilor", conceput in spiritul patriotismului burghezst al justificarii razboiului din punctul de vedere al Rusiei taristePrintre alti reprezentanti de seama ai literaturii i artei, MaximGorki a semnat si el acest apel, care a fost publicat in nr. 223din 28 septembrie (11 octombrie) 1914 al ziarului RusskoeSlovo", precum i in alte ziare burgheze. In legAtur g. cu aceasta,V. I. Lenin a publicat In nr. 34 al ziarului Sotial-Demokrat" onota intitulata Qtre autorul «Cintecului soimului*", care erain fond o scrisoare deschisa adresata lui M. Gorki si in care,condamnind i blamind cu asprime faptul ea a semnat sus-mentio-natul apel, Lenin sublinia pe un ton prietenesc greseala sivirsitade Gorki, greseala care putea sa." aduca prejudicii clasei munci-toare, in rindurile careia el se bucura de incredere i dragoste(vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 95-96). 25.

39 Este vorba, probabil, de referatul Razboiul si social-democratia",tinut de Lenin in octombrie 1914 la Casa poporului din Zurich.Scurte insemnari redactionale cu privire la acest referat au fostpublicate in nr. 309 din 7 noiembrie al ziarului social-democrata,.ustriac Arbeiter-Zeitung" din Viena, precum i in nr. 308 din10 noiembrie 1914 al ziarului social-democrat german Vorwarts".

In urma scrisorii de fata, la 22 noiembrie 1914 redactia ziaru-lui Vorwarts" a publicat o notita in care se arata ca', in referatulsit', V. I. Lenin a criticat pozitia social-democratiei germane sia celei austriece si a facut aprecieri despre prabusirea Internatio-nalei a II-a.

Arbeiter-Zeitung" cotidian, organ central al social-demo-cratiel austriece ; a fost intemeiat de V. Adler in 1889 la Viena.In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine.

www.dacoromanica.ro

520 ADNOTARI

Vorwiirts" cotidian, organ central al Partidului social-democrat din Germania ; a ap5rut la Berlin cu Incepere din 1891.In ultimii ani ai secolului trecut, dup6 moartea lui Engels, re-dactia ziarului a incaput in miinile aripii de dreapta a partiduluisi a publicat sistematic articole scrise de oportunisti. In perioadaprimului r5zboi mondial, Vorsvárts" s-a siruat pe pozitiile so-

- 26.40 Congresul Partidului social-democrat suedez la care se refera

V. I. Lenin a avut loc la Stockholm in ziva de 23 noiembrie 1914.Problema central5 de pe ordinea de zi a congresului a fost aceeaa atitudinii fat5 de räzboi. In numele C.C. al P.M.S.D.R., con-gresul a fost salutat de A. G. Sleapnikov, care a dat citire uneideclaratii care chema la lupti impotriva fazboiului imperialist sicondamna trldarea comisai de liderii social-sovini ai social-demo-cratiei germane si ai partidelor socialiste din alte tari. Dupai citireadeclaratiei, conduc5torul aripii de dreapta a social-democratieisuedeze, K. Branting, a propus congresului sA-si exprime regretulin leg5turai cu punctul din declaratie in care se condamna corn-portarea social-democratiei germane, motivindu-si propunerea prinaceea c5. congresul social-democratilor suedezi nu are cadereacondamne alte partide". Impotriva propunerii lui K. Branting aluat pozitie Z. Haglund, liderul social-dernocratilor suedezi destinga, care a declarat c numerosi social-democrati suedezi im-partIsesc p5rerea exprimatal in declaratia C.C. al P.M.S.D.R. Cumajoritate de voturi ins, congresul a adoptat propunerea luiBranting. 0 dare de seam fg. asupra lucrärilor congresului a fastpublicata: in nr. 36 din 9 iarruarie 1915 al ziarului Sotial-Demokrat". 27.

41 Este vorba de formarea in cadrul Partidului social-democrat ger-man a unei aripi internationaliste de stinga in frunte cuK. Liebknecht si R. Luxemburg, aripi care a constituit nucleulde baza al Uniunii Spartacus". 28.

42 Aici este vorba, probabil, de articolul The Opening of Parlia-ment" (Cu prilejul deschiderii parlamentului"), ap5rut innr. 3 716 din 14 noiembrie 1914 al revistei burgheze englezeThe Economist".

Vezi in articolul lui V. I. Lenin Filantropii burghezi si social-democratia revolutionar5" (Opere complete, vol. 26, Bucuresti,Editura politici, 1964, ed. a d.oua, p. 191-193) aprecieri asuprapozitiei revistei The Economist" in problema p5cii. 28,

43 Este vorba de imprumutul de 3 000 de coroane obtinut deP.M.S.D.R. din partea Partidului social-democrat suedez in 1907,in timpul Congresului al V-lea (de la Londra). 28.

44 Este vorba de biblioteca personal5 a lui V. I. Lenin, pe careacesta o lasase la Cracovia in timpul primului r5zboi mondial.0 mare parte din fondurile ei au disp5rut. Intr-o lucrare a luiL. Naidus, intitulatI Lenin in Polonia", se spune ca in 1930

cm.1-sovinismului.

03

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 521

anticarul Tafet din Cracovia arata vizitatorilor citeva carti purtindsemnärura proprie a lui Lenin. Doual carti fusesera gasite de

Sudleacek, pe vremea cind ii Picea serviciul in armataaustriaca, la comandatura militara a orasului. 0 parte din aceastabibliotecä a fost folcsita ca maculaturà. Proprietara unei bacaniide pe strada Lubomirski ambala marfurile vindute in pagini dincartile lui Lenin. 12 carti din biblioteca lui Lenin au fost gasitela ea de scriitorul Gryimailo-Sedlecki, care in 1931 le-a donatbibliotecii orisenesti din Bygdoszcz. La 29 martie 1945, in con-formitate cu o hotarire din 17 martie 1945 a Radei populareorasenesti, presedintele consiliului municipal al orasului Bygdoszcz,eliberat de trupele sovietice, a inminat cartile rämase din bibliotecalui Lenin unui imputernicit al Directiei politice a armatei sovieticespre a fi transmise n dar guvernului sovietic". 33.

45 Este vorba de textul cules al numarului 33 din ziarul Sotial-Demokrat", in care a aparut manifestul C.C. al P.M.S.D.R. inti-tulat Razboiul i social-democratia din Rusia". 34.

46 Este vorba de arestarea bolsevicilor care participasera la confe-rinta de la Ozerki, in apropiere de Petrograd ; printre persoanelearestate au fost i membrii Fractiunii M.S.D.R. din Duma a IV-ade stat.

Conferinta de la Ozerki a avut loc in zilele de 2-4 (15-17)noiembrie 1914. In afara de deputatii bolsevici din Duma a IV-ade stat au participat la aceasta conferinta reprezentanti ai or-ganizatiilor bolsevice din Petrograd, Ivanovo-Voznesensk, Harkovsi Riga.

La 4 (17) noiembrie, inclata dupa incheierea lucrarilor confe-rintei, in Ozerki farm aparitia pe care un provocatoro mformase asupra locului in care se vor intruni delegatii. Asupradeputacilor bolsevici G. I. Petrovski, A. E. Badaev s.a. au fostgasite tezele leniniste cu privire la razboi, precum i nr. 33 alziarului Sotial-Demokrat", in care fusese publicat manifestulC.C. al P.M.S.D.R. intitulat Räzboiul si social-democratia dinRusia". Tot.' participantii la conferinta au fost arestati, cu ex-ceptia Aeputatilor bolsevici, care beneficiau de imunitate parla-mentara. Peste doua zile insa au fost arestati b ei, iar apoi deferitijustitiei i deportati pe viatä in Siberia rasariteana. Pe margineaprocesului deputatilor bolsevici, Lenin a scris articolul intitulatCe a dovedit procesul Fractiunii muncitoresti social-democratedin Rusia", care a aparut in nr. 40 din 29 martie 1915 al ziaruluiSotial-Demokrat" (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Edi-tura politica, 1964, ed. a doua, p. 167-175). 36.

47 Este vorba de raspunsul lichidatorilor petersburghezi (P. P. Mas-lov, A. N. Potresov, N. Cerevanin (F. A. Lipkin) s.a.) la tele-grama prin care E. Vandervelde facea apel I.a social-democratiirusi sa nu intreprinda nimic impotriva razboiului. In raspunsullor, lichidatorii au declarat cä aproba intrarea unor reprezentantiai socialistilor belgieni, francezi i englezi in guvernele hurgheze

d-rul

si-a puiitia,

i

--

www.dacoromanica.ro

522 AbNOTARI

ale tarilor lor, c aproba in intregime pozitia social-sovinistilorcl in activitatea lor nu vor intreprinde nimic impotriva razboiu-

lui. Raspunsul lichidatorilor a foss publicat in nr. 34 al ziaruluiSotial-Demokrat", cu o nota din partea redactiei. 37.

48 Pravda" cotidian bollevic legal ; primul numgr al ziaruluia aparut la Petersburg in ziva de 22 aprilie (5 mai) 1912.

Hotarirea cu privire la necesitatea editarii unui cotidian mun-citoresc de masa a fost adoptatä de cea de-a VI-a Conferintagenerala (de la Praga) a P.M.S.D.R.

Lenin exercita conducerea ideologica a Pravdei", scria aproapezilnic materiale pentru ziar, dadea indrumari redactiei acestuia.El cauta s imprime ziarului un spirit combativ, revolutionar.

Pravda" asigura legatura de zi cu zi dintre parti i maselelargi populare. In jurul ei s-a format o numeroasi armata decorespondenti muncitori. In buna parte, munca organizatorica apartidului era concentrata la redactia Pravdei". Aici se organi-zau intilniri cu reprezentantii celulelor locale de partid, se con-centrau tirile cu privire la munca de partid in fabrici i uzine,de aici se transmiteau directivele Comitetului Central si ale Co-mitetului de partid din Petersburg.

Pravda" a fost in permanenvI supusb. unei crincene prigoanepolitienesti. La 8 (21) iulie 1914 a fost definitiv interzisa.

Editarea ziarului Pravda" a fost reluata dupa revolutia bur-ghezo-demooratica din 1917. Cu incepere din 5 (18) martie 1917,Pravda" a inceput s apara ca organ al Comitetului Central sial Comitetului din Petersburg al P.M.S.D.R. 39.

49 Comitetul de organizare al mensevicilor anuntase apropiata apari-tie a unui nou organ al sau, sub denumirea de Otkliki", careinsa n-a mai aparut.

Misl" cotidian editat de partidul cserilor ; a aparut laParis din noiembrie 1914 pina in martie 1915. A fost interzisdin ordinul guvernului francez. 39.

50 Este vorba de rezolutia intitulata Raspunsul social-democratilorgruzini, membri ai Partidului muncitoresc social-democrat dinRusia, aflati la Geneva si in imprejuritnile ci, citre o organizaviepolitica nationara care actioneaza pe teritoriul unuia dintre statelebeligerante": Aceasta organizatie propusese bolsevicilor gruzini sIfoloseasci situatia creata de razboi pentru a uni natiunile asupriude tarism si a organiza, sub protectia i cu sprijinul material aluneia dintre puterile beligerante, rascoale indreptate impotrivaRusiei. In raspunsul lor, bolsevicii gruzini au respins aceastapropunere, apreciind-o ca un act de provocare din partea impe-

Intentionind a publice aceasfa rezolutie in nr. 35 al ziaruluiSotial-Demokrat", Lenin a scris urmatoarea nota, destinata sainsoteasca textul rezolutiei : Din partea redactiei. Publicarn re-zolutia de faça spre a releva justetea deplina a atitudinii social-democratilor gruzini. Niciodata si in nici o imprejurare nu trebuie

si

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 523

sa fim complici ai monarhiilor, nici ai monarhiei ruse, nici aicelei austriece sau germane". Intrucit, din cauza abundentei demateriale, rezolutia n-a mai putut apara in nr. 35, ea a fostmai intii aminata pentru numarul urmator, dar apoi n-a mat fostpublicata.

Textul rezolutiei, impreuna cu nota scrisa de Lenin, a fostpublicat in 1931 in Culcgeri din Lenin", vol. XVII, p. 321322. 41.

51 Este vorba dc un apel catre femei scris de A. M. Kollontaitrimis de ea o data cu scrisoarea ei din 28 noiembrie 1914 catreV. I. Lenin, spre a fi publicat in ziarul Sotial-Demokrat". Apelulnu a fost publicat. 41.

52 Este vorba de membrii redactiei revistei Rabotnita", care a fostinfiintata cu participarea lui V. I. Lenin si care a aparut legalla Petrograd incepind de la 23 februarie i pink* la 26 iunie 1914.Din reclactia acestei reviste au facut parte : I. F. Armand,N. K. Krupskaia, L. N. Stal, A. I. Elizarova, K. N. Samoilova,P. F. Kudelli si K. I. Nikolaeva. 41.

53 Este vorba de urmatoarele articole ale lui K. Kautsky : 1) DieInternationalitat und der Krieg", Die Neue Zeit" nr. 8, 27.November 1914. 2) Die Sozialdemokratie im Kriege", Die NeneZeit" nr. 1, 2. Oktober 1914. In articolul Die Sozialdemokraticim Kriege", Kautsky scria ca, clack' lucrurile vor ajunge la razboi,fiecare natiune trebuie la' se apere cum poate. De aici rezultapentru social-democratiile tuturor natiunilor acelali drept sauaceeasi datorie de a participa la aceasta aparare : nici una dintredie nu trebuie sa faca reproluri alteia". 42.

54 Este vorba de cuvintarea rostita de I. Larin, reprezentant al Co-mitetului de organizare mensevic, la Congresul din 23 noiem-brie 1914 al Partidullui social-democrat suedez. Vezi in aceastaprivinta articolele lui V. I. Lenin Ce fel de wunitate* a procla-mat Larin 1a congresul din Suedia ?" i Si acum ? (Sarcinilepartidelor muncitoresti in legatura cu oportunismul i sociallovi-nismul)" (Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politick1964, ed. a doua, p. 125-127 si 110-117). 43.

55 Comisia generala a sindicatelor din Germania reprosase ziaruluiVorwarts" ca nu acorda suficienta atentie problemelor cu caracterpractic, ca nu riposteaza suficient de energic la atacurile altorparticle socialistc si ca, in timp cc calla sa justifice cruzimileinamicului, el gencralizcaza uncle cazuri de cruzime din parteagermanilor (vezi Vorwarts" nr. 321, 323 si 325 din 24, 26 si28 noiernbrie 1914, la rubrica Aus der Partei"). 43.

56 Este vorba de relatarea aparuta in Vorwarts" cu privire la re-feratul pe tema Razboiul i social-democratia", tinut deV. I. Lenin la Zurich la sfirsitul lunii octombrie 1914 (veziadnotarea 39). 43.

sa

si

www.dacoromanica.ro

524 ADNOTARI

57 Este vorba de observatille facute de V. A. Karpinski, in seri-soarea sa din 9 decembrie 1914 catre V. I. Lenin, pe margineaarticolului liii V. I. Lenin Mindria nationala a velicorusilor"(vezi Culegeri din Lenin", vol. XI, p. 257-258). 44.

58 Este vorba de declaratia scrisa pe care Karl Liebknecht a adresat-ola 2 decembrie 1914 presedintelui Reichstagului si care contineamotivelc rcfuzului sau de a vota creditele de razboi. In sedinta,Licbknecht fuscse privat nu nurnai de dreptul de a lua cuvintul,ci si de acela de a cere includerca motivarii sale in procesul-verbal de sedinta a Reichstagului. Social-democratii germani destinga au difuzat ilegal textul acestei declaratii, tiparit in foaievolanta. In nr. 35 al ziarului Sotial-Dernokrat" se spunea,.din lipsa de spatiu, o parte din materiale, printre care si decla-ratia lui Liebknecht, au fost aminate pentru roumarul urmkor".Declaratia n-a mai aparut tin ziarul Sotial-Demokrat". 44.

59 Este vorba de o scrisoare pe care Shaw-Desmond, corespondentulziarului social-democrat englez The Labour Leader", a adresat-olui Lenin la 29 noiembrie 1914 cu rugamintea de a i se comunicacc atitudine are P.M.S.D.R. in problerna razboiului si a pacii.In raspunsul sau, scris chiar pe scrisoarea lui Shaw-Desmond,precum si in scrisoarea de fata, V. I. Lenin a aratat cum prive.steP.M.S.D.R. problema pkii.

The Labour Leader" gazeta saptaminala, fundata in 1891 ;incepind din 1893, a fost organul de presa al Partidului laburistindependent din Anglia. Din 1922 ziarul a apärut sub denumireade New Leader" ; din 1946 apare sub derrumirea de SocialistLeader". 46.

60 Hamburger Echo" cotidian, organ de presa al organizatieidin Hamburg a Partidului social-democrat german.

V. I. Lenin se refera la articolul lui Haenisch Der deutschecVerrat» an der Internationale" («Tradareax. Internationalei decatre germani"), aparut in nr. 286 din 8 decembrie 1914 al ziaru-lui Hamburger Echo". 46.

61 Este vorba, probabil, de corespondenta intitulata Muncitoruldin Petersburg si razboiul (Constatarile urrui muncitor petersbur-ghez la inceputul razboiului)", aparuta in 1915 in revista Korn-munist" nr. 1-2. 47.

62 Lenin se refera la scrisoarea lui L. Martov catre redactia ziaru-lui Go los", aparuta sub tidul Despre pretinsa mea izolare"(Golos" nr. 87 din 23 decembrie 1914). In accasta scrisoare,precum si in rcferatul pe tema Razboiul si criza socialismului",tinut la Berna in ziva de 16 decembrie 1914, Martov a definitschimbarea pozitiei pe care o adoptase la inceputul rizboiu-lui. 47.

63 Lenin se refera la raspunsul dat de Kautsky la o ancheta intre-prinsa de gazeta The Labour Leader". Rezultatcle acestei an-

el,

.

www.dacoromanica.ro

AbNotARi 526

chete au fost tiparite in nr. 52 din 24 decembrie 1914 al gazetei,sub titlul Peace and Goodwill shall yet Reign. Messages ofFraternity across the Battlefields" (Pacea i bunavointa se vorinstaura totusi. Mesaje de fratie peste cimpurile de lupta"). Parerealui Kautsky a fost tiparitä prima. 48.

64 Deoarece partea din strainatate a C.C. al P.M.S.D.R. nu avea otipografie proprie, organul central al partidului bolsevic stculegea intr-o mica zetarie particulara, al carei proprietar eraun vechi emigrant ucrainean, Leahotki (larg cunoscut in cercuriltde emigranti politici sub numele conspirativ Kuzma"), si setiparea la tipografia Chaulmontet din Geneva. Culesul fiecaruinumar al ziarului Sotial-Demokrat" era legat de mari dificul-täti, deoarece zetaria lui Leahotki era singura din Elvetia careavea litere rusesti si in care se culegeau publicatiile mai multororganizatii. Din primele luni ale anului 1915, cind in aceastazetarie a inceput sa fie culeasa gazeta Borotba", editata de na-

ucraineni, de partea cirora erau simpatiile lui Kuzmasi ale sotiei sale (Kuzmiha"), care avea o mare influenta asupraIM, culesul ziarului Sotial-Demokrat" a devenit extrem de dificil.Asa se explica de ce problema culesului organului central eramereu la ordinea zilei, ceea cc se poate vedea din scrisorile luiV. I. Lenin si N. K. Krupskaia clue V. A. KarpinskiIn scurt timp Irma' a fost gasita o tipografie elvetiana (tip. Bentehdin Biimplitz, linga Berna) care avea litere rusesti ; aici au fostculese i tiparite unele dintre numerele ziarului Sotial-Demokrat"

alte materiale.Propunerea de a se trimite un zetar de la Paris emana, probabil,

de la G. I. Belenki. Aceasta propunere a ramas Fara urmare.49.

65 Telegrama mentionata de V. I. Lenin constituia raspunsul lui lao comunicare a redactiei publicatiilor Granat" privind prescurta-rile efectuate in articolul Karl Marx (Scurta schitä biografi0

expunere a marxismului)", scris de el pentru Dictionarul enci-clopedic editat de societatea Fratii Granat". Cu uncle prescurtarisi sub semnatura V. llin, articolul a fost publicat in volumul 28al dictionarului. Textul integral al articolului a fost publicat in1925 (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura1964, ed. a doua, p. 43-94). 52.

66 Russkaia Skola" revista de pedagogic generala.Svobodnoe Vospitanie" revista lunara de pedagogic. 52.

67 Sovremennii Mir" revista lunara pentru literatura, stiintapolitica ; a aparut la Petersburg din 1906 pina in 1918. Printrecolaboratorii ei se numarau multi mensevici, printre care si Pleha-nov. In 1914-1918 revista a devenit un organ de presa al so-

- 53.

çionalitii

i altii.

politica,

cial-tovinistilor.

www.dacoromanica.ro

528 AbtitiTART

68 Na$a Zarea" revistg lunará legalg a rnensevicilor-lichidatori ;a apgrut la Petersburg din ianuarie 1910 ping in septembrie1914. 53.

69 Este vorba de o scrisoare in care N. K. Krupskaia o ruga peA. L. Reazanova s instlinteze pe socialistele austriece cal seproiecteazg convocarea unei conferinte socialiste internationale atemeilor. 53.

70 Scrisoarea de fatg contine raspunsul dat de V. I. Lenin la oscrisoare in care M. I. Menelevski (Basok), unul dintre conduca-torii organizatiei burghezo-nationaliste Uniunea pentru eliberamtUcrainei", ii propusese sg. intreprindi actiuni comune (vezi inaceastg privintä articolul lui V. I. Lenin In leggturg cucalomniatorii" (Opere complete, vol. 34, Bucuresti, Editura poli-tica, 1965, ed. a doua, p. 125-126). 54.

/1 Este vorba de planul unei brosuri pentru muncitoare, pe careI. F. Armand intentiona s-o scrie pe vremea aceea. Brosura n-afost tipgritg. 55.

12 Ziarul Go los" a fost interzis de autoritgtile franceze. Ultimulnumgr 108 a apgrut la 17 ianuarie 1915. Nota cu privirela interzicerea ziarului Go los" n-a apgrut in Sotial-Demo-krat". 57.

73 Este vorba de reproduceri dup g. fotografiile deputatilor social-democrati din Duma de stat in haine de detinuti, reproduceridestinate a fi plasate printre muncitorii suedezi. 57.

74 Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Si acum ? (Sarcinilepartidelor muncitoresti in leggturg cu oportunismul i social-sovi-nismul)", apgrut in nr. 36 al ziarului Sotial-Demokrat", articolin care A. G. Sleapnikov era mentionat ca reprezentant al C.C.al P.M.S.D.R. (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editurapolitica', 1964, ed. a doua, p. 110-117). 57.

75 Este vorba de aderentii Comitetului de organizare mensevic(C.O.), care fusese constituit in 1912 la conferinta din august amensevicilor-lichidatori, a trotkistilor si a altor grupuri i curenteantipartinice. Martov, Akselrod, Martinov i Semkovski fIceauparte din Secretariatul din strainitate al Comitetului de organi-zare. 58.

76 Este vorba de Buletinul informativ al Organizatiei din straing-tate a Bundului" ; a apgrut la Geneva din iunie 1911 ping inmai 1916. Au apgrut in total 11 numere. 58.

77 Este vorba de rezolutia conferintei socialistilor din tgrile neutrecare a avut loc la Copenhaga in zilele de 17 g 18 ianuarie 1915(vezi adnotarea 35). 58.

78 Este vorba de incercarea intreprinsg de grupul de la Baugy(localitate din Elvetia ; din acest grup faceau parte N. I. Buharin,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 527

E. F. Rozmirovici si N. V. Krilenko) de a edita un ziar propriu,separat de O.C. De pregatirile pentru editarea unui asemenea ziara aflat V. I. Lenin in mod intimplator, dintr-o sorisoare prin careacest grup propusese Inessei Armand si colaboreze la ziar.V. I. Lenin considera inoportuna edkarea unor asernenea gazetute.Problema O.C. i crearea unui ziar nou" a fost discutata laconferinta organizatillor din strainatate ale P.M.S.D.R. care aavut loc la Berna intre 22 februarie si 4 martie 1915. Conferintaa adoptat o rezolutie care a confirmat justetea punctului de ve-dere al lui Lenin (veal Rezolutiile i hotaririle congreselor, con-ferintelor P.C.U.S. si ale plcnarelor C.C.", partca I, Buouresti,E.P.L.P. 1954, p. 341). 61.

79 Este vorba de planul lui A. G. Sleapnikov de a pleca in Angliain scopul de a gisi posibilitati de lucru pentru cistigaexistenta. 62.

80 Na,se Slovo" gazeta mensevica ; a aparut, cu participareanernijlocita a lui Trotki, din ianuarie 1915 pita in septembrie 1916in locul ziarului Golos". 62.

81 Este vorba de o erata privind data gresit indicata in titlul nu-marului 36 al ziarului Sotial-Demokrat". La sfirskul nr. 39 alacestui ziar a fost publicata urmatoarea erata : In titlul nr. 36al ziarului nostru se va citi : Geneva, 9 ianuarie 1915" in locde 12 decembrie 1914". 63.

82 Scrisoarea de fatal este raspunsul dat la o scrisoare din 6 februa-rie 1915 a redactiei ziarului Nase Slovo" catre Biroul dinstrainatate al C.C., in care se propunea ca elementele internatio-naliste din P.M.S.D.R. sa actioneze in comun la apropiata con-ferinta (de la Londra) a socialistilor din tarile Antantei. 0 scri-soare identica fusese trimisa de redactie si lui P. B. Akselrod(C.O. al P.M.S.D.R.). V. I. Lenin a propus un proicct de decla-ratie, pe care I-a trimis concomitent lui A. G. Sleapnikov, repro.zentantul C.C. al P.M.S.D,R. la Stockholm, si lui M. M. Litvinov,reprezentantul C.C. al P.M.S.D.R. in B.S.I. Redactia ziaruluiNase Slovo" n-a fost de acord cu proiectul de declaratie al bol-sevicilor si a elaborat o declaratie proprie, in care a luat aparareaComitetului de organizare si a Bundului (Nase Slovo" nr. 26din 27 februarie 1915). 64.

83 Conferinta de la Londra a sociali;tilor din tárile Triplei lno-legeri" a avut loc la 14 februarie 1915. La lucrarile ei au parti.cipat 31 reprezentanti ai sociallovinistilor i ai unor grupuripacifiste din Anglia, Franca, Belgia i Rusia : Partidul laburistindependent, Partidul socialist britanic, Partidul laburist, Socie-tatea fabienilor, Partidul socialist francez, Confederatia generalaa muncii, Partidul socialist belgian, escrii i mensevicii. Pe ordineade zi a conferintei au figurat urmatoarele probleme : 1) drepturilonatitmilor ; 2) coloniile ; 3) garantlile pacii viitoare.

www.dacoromanica.ro

628 ADNOTARI

Bolsevicii nu fusesera invitati la conferinta. Dar, din insarci-narea lui V. I. Lenin, M. M. Litvinov s-a prezentat in sala incare se tineau lucrarile ei spre a da citire unei declaratii a C.C.al P.M.S.D.R. La baza acestei declaratii a stat proiectul intocmitde V. I. Lenin. In timpul lecturii declaratiei, Litvinov a fost in-trerupt, punindu-i-se in vedere ci i se retrage cuvintul. Transmi-find prezidiului textul declaratiei, el a parisit sala conferintei.In legatura cu lucrarile Conferintei de la Londra vezi articolelelui V. I. Lenin Conferinta de la Londra" si In legaturl cuConferinta de la Londra" (Operc complete, vol. 26, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 157-159 si 176-178).

64.

84 Este vorba de brosura : G. V. Plchanov. Despre rlzboi. Ras-puns tovarasului Z. P.", Paris, 1914. 67.

85 Cei doi plehanovisti : A. L. Popov si bulgarul N. Stoinov, caretusesera trimisi de grupul unit", ulterior organizatia interraio-nala" din Petersburg. a.

86 In ziarul Sotial-Demokrat" nr. 39 si 40 din 3 g 29 martie 1915au fost publicate articolele lui V. I. Lenin Conferinta de laLondra", In legatura cu Conferinta de la Londra" (Opere com-plete, vol. 26, Bucuresti, Edirura politica, 1964, ed. a doua,p. 157-159 si 176-178), precum i Declaratia Comitetului Cen-tral al P.M.S.D.R. prezentati la Conferinta de la Londra de catretov. Maksimovici, delegatul partidului" (Sotial-Demokrat" nr. 40din 29 martie 1915.) 71.

87 Este vorba de Conferinta sectiilor din strainiitate ale P.M.S.D.R.,care a avut loc la Berna Imre 27 februarie si 4 martie 1915. Ea afost convocata din initiativa lui V. I. Lenin si a avut caracterulunei conferinte generale a partidului, intrucit convocarea unui con-gres sau a unei conferinte generale a P.M.S.D.R. in timpul razboiu-lui era cu desavirsire exclusa. Principalul punct de pe ordinea de zia conferintei era problema razboiului si a sarcinilor partidului.Referatul cu privire la aceasta problema a fost prezentat dtV. I. Lenin.

Rezolutiile principale ale conferintei, impreuna cu partea in-troductiva, au fost intocmite de Lenin. Ele au fost publicate iiiziarul Sotial-Demokrat" g in anexa la brosura liii V. I. LeninSocialismul si razboiul", editata in limbile rusk' si germana. Re-zolutiile Conferintei de la Berna au fost tiparite si in limba fran-ceza, intr-o foaie volanta care a fost impartita' delegatilor laConferinta socialista de la Zimmerwald i trimisa reprezentantilorelementelor de stinga ale social-democratiei internationale. Vezirezolutiile conferintei in Opere complete, vol. 26, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 160-166. 71.

88 Este vorba de articolul Inca o data despre Martov" (aparut innr. 41 din 1 mai 1915 al ziarului Sotial-Demokrat"). 72,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 629

89 Este vorba de punctul 3 al proiectullui de rezolutie intitulat O.C.si crearca unui ziar nou", care a fost discutat la Conferinta de laBerna a sectiilor din strainatate ale P.M.S.D.R. (22 februarie-4 martie 1915). 72.

90 Este vorba de o scrisoare prin care, in numele organizatiei din strai-natate a revistei Rabotnita", I. F. Armand aducea la cunostintaPartidului social-democrat olandez ca se proiecteaza convocarea uneiconferinte socialiste internationale a femeilor 1i-1 invita sa trimitao reprezentanta la aceasta conferinta.

Conferinta socialist internationalii a femeilor a avut loc laBerna intre 26 $i 28 martie 1915. Ea a fost convocata din initiativaorganizatiei din strainatate a revistei Rabotnita", cu participareadirecta a Clarei Zetkin, care era pe atunci presedinta Biroului in-ternational al femeilor socialiste. Toate lucra'rile pregatitoare pentruconvocarea conferintei au fost indeplinite de I. F. Armand,N. K. Krupskaia s.a., sub indrumarea lui V. I. Lenin. Ilici a depustoate eforturile i toata pasiunea sa pentru a stringe fortele in ve-derea luptei pe frontul international scria mai tirziu N. Krup-skaia. «Nu e nici o nenorocire cal sintem atlit de putini a spusel odatg alaturi de noi vor fi milioaney.. El a elaborat i rezo-lutia noastra pentru conferinta femeilor care urma sä se tina.' laBerna si a urmarit Jucrarile ei "(N. K. Krupskaia. Amintiri despreLenin", Bucuresti, Editura politica, 1960, p. 252).

Materiallele Conferintei socialiste internationale a femeilor au fostpublicate in suplimentul la nr. 42 din 1 iunie 1915 al ziarului So-tial-Demokrat". 73.

91 Este vorba de brosura : Gorter, H. Het imperialisme, de We-reldoorlog en de Social-Democratie" (Imperialismul, razboiulmondial si social-democratia"), Amsterdam. 74.

92 Este vorba, probabil, de nota intitulati Din Tinutul baltic ni sescrie". Aceasta nota a fost publicati la rubrica Cronick" a zia-rului Sotial-Demokrat". 75.

93 Scrisoarea de fata este un raspuns la scrisoarea pe care redactiaziarului Male Slovo" o adresase Comitetului Central al P.M.S.D.R.inainte de 23 martie 1915. 75.

94 Este vorba, probabil, de manifestul C.C. al Bundului in problemarazboiului, publicat in nr. 7 din ianuarie 1915 al Buletinuluiinformativ". 76.

95 Referatul Comiterului de organizare mensevic la Conferinta de laCopenhaga a socialistilor din tarile neutre a fost publkat in nr. 1din 22 februarie 1915 al gazetei Izvestiia Secretariatului din strai-natate al Comitetului de organizare al P.M.S.D.R." i reprodus deo serie de ziare social-sovine. 78.

96 Este vorba de articolul «Amnistia* i prorocii ei", consacrat cri-ticii kautskismului (si publicat ca editorial in nr. 42 din 21 mai1915 al ziarului Sotial-Demokrat"). 81.

www.dacoromanica.ro

630 ADNOTARI

97 Revista Kommunise, infiimat'i de V. I. Lenin, era editata deredacvia ziarului Sovial-Demokrat" impreuna cu G. L. Peatakovsi E. B. Bos, care finanvau aceasta publicavie. Din redactiarevistei facea parte si N. I. Buharin. A aparut un singur numar(dublu), in care au fost publicate urmatoarele articole scrise deLenin : Falimentul Internationalei a II-a", Glasul nnui socialistfrancez cinstit" i Imperialismul i socialismul In Italia".

Lenin planuia sa faca din revista Kommunist" un organ depresa al social-dernocravilor de stinga. Curind Insa au aparut di-vergenve serioase titre redacvia ziarului Sovial-Demokrat", de oparte, si Buharin, Peatakov i Bos, de alta, divergence care s-auadincit dupa aparivia nr. 1-2 al revistei.

In revista Kommunist" a aparut i articolul Aleksandrei Kol-lontai intitulat De ce a tacut proletariatul german in zilele diniulie ?"

In ziarul Na§e Slovo" aparusera mai multe articole semnate deA. M. Kollontai. 82.

98 Pozivia gresita a lui Z. Hoglund si a social-democravilor suedezi,norvegieni si elvevieni de stinga a fost criticata de V. I. Lenin inarticolele Programul militar al revoluviei proletare" i Lozinca«dezarma.rii*" (vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura po-litica, 1964, ed. a doua, p. 133-148 si 152-163). 82.

99 Este vorba de cartea lui E. David Die Sozialdemokratie im Welt.krieg" (Social-democravia in rizboiul mondial"), aparuta la Berlinin 1915. Vezi in articolul Principala lucrare a oportunismului ger-man in problema razboiului" (Opere complete, vol. 26, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 277-281) critica flcuta aces-tei 82.

100 Invitavia de a colabora la Kommunist" ii fusese trimisa luiL. D. Troçki de clue G. L. Peatakov si E. B. BN, fara a vine seamade parerea lui V. I. Lenin. Ca taspuns la invitavie, Trovki a publicatin Nase Slow' din 4 iunie 1915 o Scrisoare cleschisa catre re-dactia revistei «Kommunist*", in care a respins invitaçia decolaborare i s-a dedat la atacuri impotriva bolsevismului. 84.

101 V. I. Lenin astepta raspunsul bibliotecii din Neuchatel la cererea luide a i se trimite carvi prin posta, la Sorenberg. 85.

102 Este vorba de Instiinvarea cu privire la editarea revistei aKommu-nist,", scrisa, probabil, cu participarea lui V. I. Lenin. Tipariti infoaie volanta cu data de 20 mai 1915, ea a fost trimisa tuturor or-ganizaviilor P.M.S.D.R. din Rusia si din strainatate, precum si so-cial-democravilor de stinga din varile vest-europene. Sub titlul Dinpartea redacviei", textul Instiinvarii" a fost publicat si in revistaKommunist". 85.

103 Este vorba, probabil, de culegerea cadeta La ce se asteapta Rusiade pe urrna rkboiului". 87.

carci.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 631

104 Din 1905 V. I. Lenin a fast reprezentantul P.M.S.D.R. in B.S.I.In 1912 Conferinta a VI-a generala (de la Praga) I-a reales repre-zentant al P.M.S.D. (b) din Rusia in B.S.I. In legatura cu mu-tarea lui V. I. Lenin in acelasi an la Poronino, mutare care i-aingreuiat considerabil indeplinirea atributillor de reprezentant alpartidului in B.S.I., aceasta sarcina a fost incredintata provizoriuunei alte persoane. Din iunie 1914, la propunerea lui V. I. Lenin,reprezentant al C.C. al P.M.S.D.R. in B.S.I. a fast numit M. M. Lit-vinov (Maksimovici). 87.

105 Este vorba de Conferinta socialista internationall a femeilor, carea avut loc la Berna in zilele de 26-28 martie 1915 (vezi adnotai ea90), si de Conferinta socialista internationala a tineretului, care aavut loc in acelasi oras in zilele de 4-6 aprilie 1915. La aceastadin urm a. au participat reprezentanti ai organizatiilor de tinez etdin Bulgaria, Danemarca, Elvetia, Germania, Italia, Norvegia,Olanda, Po Ionia, Rusia i Suedia. Principala problema de pe ordi-nea de zi a conferintei a &ost : Razboiul i sarcinile organizatiilorsocialiste ale tineretului". Organizarea i pregatirea conferintei s-audesfasurat sub indrumarea lui R. Grimm, ceea ce a si determinatcu anticipatie rezultatele lucrarilor ei. 87.

106 Este vorba de cotitura" centristilor de la politica de justifficare arazboiului la o politica de lupta pentru pace. Manifestul intitulatDas Gebot der Stunde" (Un imperativ al vremii noastre"), semnat de K. Kautsky, E. Bernstein si H. Haase, a fost publicat innr. 139 din 19 iunie 1915 al ziarului Leipziger Volkszeitung" ; elcontinea un indemn la incheierea pacii si la pasurarea unitatii parti-dului, indiferent de deosebirile de pareri", adica In fond la pis-trarea unitatii cu 88.

107 La 4 august 1914, fracciunea social-democrata a Reichstagului a vo-tat, alaturi de reprezentantii burgheziei, creditele de razboi in sumade 5 miliarde mirci cerute de guvernul Kaiserului, aprobind im-plicit politica imperialista a lui Wilhelm al II-lea. Dupa cum s-aaflat ulterior, la discutarea acestei probleme in cadrul fracviuniisocial-democrate inainte de sedinta Reichstagului, social-democratiide stinga se pronuntasera impotriva acordarii creditelor de razboicerute de guvern, dar, supunindu-se hotaririi majoritatii oportu-niste, au votat pentru acordarea lor. 88.

108 Este vorba, probabil, de articolul lui V. I. Lenin Imperialismulsocialismul in Italia", publicat in revista Kommunist" nr. 1-2 din1915 (vezi Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica,1964, ed. a doua, p. 14-23). 91.

109 Izvestiia Secretariatului din strainatate al Comitetului de organi-zare al P.M.S.D.R." gazeta mensevicl : a aparut la Geneva dinlebruarie 1915 pink' in martie 1917. Au aparut 10 numere. Nr. 2al gazetei poarta data de 14 iunie 1915. 91.

110 Este vorba, probabil, de culegereade cadeti

La ce sela

asteapta Rusia de peurma scoasa in 1915 Petrograd, si de arti-

social-sovinistii.

www.dacoromanica.ro

532 ADNOTAM

colul Aleksandrei Kollontai De ce a tacut proletariatul german inzilele din iulie ?", care urma sa fie publicat in revista Kommu-fist". 91.

111 Este vorba de o rezolutie a Clubului internationalistilor din Paris,adoptata la finele lunii mai 1915. Trimitind acest document Comi-tetului Central al P.M.S.D.R., Belenki scria c membrii clubului iipropun sa lucreze pentru o apropiere intre social-democratii inter-nationalisti pe terenul luptei impotriva social-sovinismului (Arhivacentrala de partid a Instituvului de marxism-leninism de pe lingaC.C. al P.C.U.S.). 92.

112 Este vorba de articolul Demagogic i exces de delimitare", aparutin nr. 2 din 14 iunie 1915 al Izvestiei Secretariatului din straina-tate al Comitetului de organizare al P.M.S.D.R.". 93.

113 Max Delo" organ de presa lunar al mensevicilor lichidatori ; ainceput sä apara in ianuanie 1915 in locul revistei Nasa Zarea",care fusese interzisä in octombrie 1914. Au aparut 6 numere. Nr. 2al acestei reviste a fost larg folosit de Lenin in lucrarea sa Subpavilion strain" (Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura po-litica, 1964, ed. a doua, p. 131-153). 93.

114 Este vorba, probabil, de E. F. Rozmirovici, G. L. PeatakovE. B. Bos, care in iulie 1915 venisera la Sörenberg spre a discutacu V. I. Lenin problema editarii revistei Kommunist". 95.

115 Lenin se refera la articolul lui K. Radek Un sfert de secol de dez-voltare a imperialismului" (partea I a acestui articol a aparut inKommunist" nr. 1-2). 95.

116 Fractiunea Ciheidze fractiune mensevica din Duma a IV-a destat, in frunte cu N. S. Ciheidze. In timpul primului razboi mon-dial, aceasta fractiune, situindu-se pe pozitii centriste, a sprijinitin fapt politica sociallovinistilor din Rusia. Linia oportunistäfractiunii Ciheidze a fost criticata de V. I. Lenin in articolele Frac.tiunea Ciheidze i rolul ei", Au Comitetul de organizare si frac-tiunea Ciheidze o linie proprie ?", precum si in alte lucrari (veilOpere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica', 1964, ed. adoua, p. 234-238, si vol. 27, p. 246-252). 95.

117 Este vorba de cartea lui P. Maslov Cauzele economice ale raiz-boiului mondial", aparuta la Moscova in 1915.

Recenzia la aceasta carte a fost scrisa de N. I. Buharin i urmasa apara in revista Kommunist" ; dar, din cauza incetarii aparitielacesteia, n-a mai fost publicata. 95.

118 Este vorba de articolul lui N. V. Krilenko Qui prodest ?", careurma sa apara in revista Kommunist". Articolul n-a fost pu-blicat. 95.

119 Este vorba, probabil, de articolul lui N. I. Buharin Economia mon-diala i imperialismul" §i de recenzia lui la cartea lui Maslov Cau-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 633

zele economice ale razboiu1ui mondial", care urmau sã apara inKommunist". 96.

120 Este vorba de o scrisoare a lui K. B. Radek din 5 iulie 1915, incare acesta ii propunea lui V. I. Lenin sa expuna intr-o brosuravederile C.C. al P.M.S.D.R. asupra atitudinii fail de razboi.

96.

121 Voprosi Strahovaniia" revista legala bolsevica ; a aparut laPetersburg din octombrie 1913 pink' in manic 1918, cu unele in.treruperi. Revista a militat nu numai pentru infaptuirea asigurarilormuncitoresti, ci i pentru lozincile neciuntite ale partidului bol-sevic : ziva de munci de 8 ore, confiscarea pamfinturilor mosieresti

republica democratica. 97.

122 Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Au Comitetul cle organi-zare si fractiunea Ciheidze o linie proprie ?". Articolul a apirutin nr. 50 din 18 februarie 1916 al ziarului Sotial-Demokrat" (veziOpere complete, vol. 27, Bucuresti, Editura politick', 1964, ed. adoua, p. 246-252). 97.

123 Este vorba de brosura Socialisinul 1i razboiul (AtitudineaP.M.S.D.R. fag de r'aboi)", conceputa de V. I. Lenin in legaturacu pregatirile pentru prima conferinta socialista internationall. Laintoomirea acestor brosuri a participat si G. E. Zinoviev, dar in ceamai mare parte ea a fost scrisk de V. I. Lenin. Tot lui i-a revenitredactarea intregului text al brosurii.

Lucrarea Socialismul si raaboiul" a aparut in brosura, in Firn-bile rus i germana, in ajunul Conferintei de la Zimmerwaldsi a fost impartita delegatilor care au participat la lucrarile ei.Dupa Conferinta de la Zimmerwald, ea a fost editata in Frantain limba frainceza ; ea a fost de asemenea tiparita in limbanorvegiana, in organul de pres al social-democratilor norve-gieni de stinga. Tot pe vremca aceea a intreprins V. I. Lenin re-petate incercari de a edita aceasta brosura in S.U.A., in limbaengleza, dar fr rezultat.

Lucrarea Socialismul i razboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fatade razboi)" a aparut in brosura la Petrograd in 1918, editati deSovietul de deputati ai muncitorilor i ostasilor rosii din Pe-trograd. 98.

124 Este vorba de o scrisoare continind darea de seama a reprezentan-tului C.C. al P.M.S.D.R. asupra lucrarilor consfktuirii preliminaredin 11 iunie 1915 pentru pregatirea primei conferinte socialisteInternationale. Scrisoarea urma ski fie trimisi organizatiilor departid. Textul scrisorii a fost publicat in Cullegeri din Lenin",vol. XIV, p. 161-163. 98.

125 Este vorba de proiectul de rezolutie al social-democratilor de stinga,scris de K. B. Radek in vederea primei conferinte socialiste inter-nationale care urma ski aiba lot in curind. Vezi in scrisoarea luiV. I. Lenin catre K, B, Radek critica acestui proiect (vohunul defava, p. 137). 99,

ai

www.dacoromanica.ro

634 ADNOTARI

126 Este vorba de articolele Social-democratia polonez. i razboiul"de Karnenski, Cauzele nationalismului proletariatului" de Gorter

Reazemul nostru in rindurile trupelor" de Varin, care erau des.tinate sa apara in revista Kommunist", dar n-au mai fost pu-blicate. 100.

127 Gaponiada" dupa numele preotului Gapon, care, din insarci-narea ohranei i in scopul de a-i abate pe muncitori de la luptarevolutionara, crease In ajunul primei revolutii ruse o organizatiede tip zubatovist sub denumirea de Asociatia muncitorilor rulidin fabrici i uzine". In scopuri provocatoare, el a pus la cale pro-cesiunea de la 9 (22) ianuarie 1905 a muncitorilor din Petersburgla Palatul de iarna, spre a inmina tarului o petitie. Din ordinultarului armata a tras in multime. 101.

128 Este vorba de recenzia lui I. Peatakov la nr. 1 al revistei ,Die In-ternationale", editata de R. Luxemburg si F. Mehring. 102.

129 Vezi adnotarea 124. 104.

130 Tribune", De Tribune" ziar fondat in 1907 de aripa de stingaa Partidului muncitoresc social-democrat olandez (Panneckoek, Gor-ter, Wijnkoop, Henrietta Roland-Holst). Cu incepere din 1909, cind,dupa excluderea lor din partid, social-democratit de stinga au creatPartidul social-democrat din Olanda, ziartil a devenit organul depresa al acestui partid ; incepind din 1918, a fost organul central alPartidului Comunist Olandez ; sub aceasta denumire a continuatapari pina in 1937. In acest ziar, manifestul a fost publicat la 31 de-cembrie 1914. 107.

131 Este vorba de articolul lui V. A. Karpinski Intelectualitatea i raz-boiul", care urrna sa fie publicat In revista Kommunist". Articoluln-a fost tiparit. 108.

132 Recenzia la cartea lui P. Maslov Cauzele economice ale rizboiululmondial" a fost publicata, sub semnatura I. Rus", in revista Vo-prosi Strahovaniia" nr. 5 (43) din 10 iulie 1915. 110.

133 Este vorba de traducerea din gruzina in rusa a articolului lui An(Noe Jordania) Razboiul i pacea", care aparuse in 1915 in ziareleAhali Azri" 6 Ahali Kvali".

Intr-o scrisoare din 21 iulie 1915, Stepko (Kiknadze) i-a trimislui Lenin traducerea unei parti din articolul lui An. 111.

134 Este vorba de acticolul A. Panneckoek Der Jahreskongress derS.D.P. in Holland" (Congresul Partidului social-democrat dinOlanda") publicat in Beilage zur «Berner Tagwacht*" nr. 170din 24 ittlie 1915.

.,Berner Tagwacht" ziar, organ de presa al Partidului so-cial-democrat din Elvetia. 113.

135 Este vorba de declaratia de principii a Uniunii socialiste revo-lutionare", infiintatä din initiativa Henriettei Roland-Holst inmai 1915. Declaratia a fost publicata in suplimentul la nr. 152

lui

oi

sl

www.dacoromanica.ro

ADNOTAIII 636

din 3 iulie 1915 al ziarului Berner Tagwacht", sub titlul Dieneue Partei in Holland" (Noul partid din Olanda") si in In-ternationale Korrespondenz" nr. 14 din 2 iulie 1915, in articolulDie gneue Internationalev" (,Noua Internationala.").

Internationale Korrespondenz" revistä saptaminata a social-sovinistilor germani ; a aparut la Berlin de la sfirsitul lunii septem-brie 1914 pina la 1 octombrie 1918. 114.

136 Este vorba de hotatirea de a publica in revista Kommunist" ar-ticolul lui V. I. Lenin Glasul unui socialist francez cinstit" (veziOpere complete, vol. 27, Bucurelti, Editura political, 1964, ed. adoua, p. 5-13) si articolul lui Varin Reazemul nostru in rindu-rile trupelor" ; din lipsa de spatiu, acesta din urma n-a fost pu-blicat in Kommunist". 117.

137 Este vorba de mutarea redactiei ziarului Sotial-Demokrat" laStockholm. 118.

138 Lenin se referl la : 1) brosura lui P. Go lay intitulati Le Socia-lisme qui meurt et le Socialisme qui doic renairre" ; 2) articolul-manifest al lui U. Sinclair, intitulat A Manifesto against it",aparut in brosura : Sinclair, U. and Blatchford, R. Socialism andWar" ; 3) revista Die Internationale", editati de social-demo-cratii de stinga din Germania in 1915. 119.

139 Prin japonezi" se subintelegeau G. L. Peatakov si E. B. Bos, carevenisera in America prin Japonia. Aici este vorba de plecarea lorin Norvegia. 119.

140 Este vorba de articolul lui A. Panneckoek Imperialismul i sar-cinile proletariatului". Articolul a fost publicat in revista Korn-munist" nr. 1-2 din 1915, insotit de o nota Din partea redac-Pei", scrisa de V. I. Lenin. 119.

141 V. I. Lenin se referl aici la articolul intirulat Die innere KriseRusslands", publicat in nr. 186 din 7 iulie 1915 al ziarului Ar-beiter-Zeitung". Acestui articol i-a fost consacrata nota GrupulAkselrod in cird4ie cu apIruta in nr. 43 din26 iulie 1915 al ziarului Sotial-Demokrat". 120.

142 Este vorba de nota pe care redactia ziarului Sotial-Demokrat"a dat-o, in brofura Socialisraul i razboiul", la manifestul C.C.al P.M.S.D.R. Ralzboiul i social-democratia din Rusia" (veziOpere complete, vol. 26, Buouresti, Editura politicI, 1964, ed.a doua, p. 360). 122.

143 In nr. 111 din 11 iunie 1915 al ziarului Nase Slovo" aparuse unarticol intitulat Din Tinurul baltic ni se scrie", semnat Br."(Braun). Continuarea acestui articol a fost publicatà in nr. 112 §i113 din 12 si 13 iunie 1915 ale aceluiasi ziar. 123,

.

www.dacoromanica.ro

536 AMOTAlt1

144 Este vorba de brosura : Go lay, P. Le Socialisme qui meurt et leSocialisine qui doit renaitre" (Socialismul care moare i socialis-mul care trebuie sà renasca"), Lausanne, 1915 125.

145 Este vorba de brosura : Borchardt, J. Vor und nach dem 4. Au-gust 1914. Hat die deutsche Sozialdemokratie abgedankt ?", Berlin,1915.

Vezi in articolul Cum pazesc politia i reactionarii unitateasocial-democratiei germane" (Opere complete, vol. 28, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 155) aprecierile lui V. I. Leninasupra acestei brosuri. 126.

146 Este vorba de rezolutia adoptata de Conferinta socialista interna-tionala a femeilor, care a avut loc la Berna in zilele de 26-28martie 1915. Vezi articolul lui V. I. Lenin Despre lupta impotrivasocial-sovinismului" (Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura po-litica, 1964, ed. a doua, p. 200-204). 126.

147 Grupul Borchardt grupul I. S. D., Internationale SozialistenDesttschlands" (Socialistii internationalisti din Germania") grupde social-democrati de stinga din Germania, care in timpul pri-mului razboi mondial se unisera in jurul revistei Lichtstrahlen",editata la Berlin in perioada 1913-1921. Impreunk cu grupul DieInternationale", socialistii internationalisti din Germania au consti-tuit opozitia de stinga din P.S.D.G. Ei se pronuntau impotriva raz-boiului si a oportunismului. La Conferinta de la Zimmerwald,J. Borchardt, reprezentantul grupului I. S. D., a semnat proiectulde rezolutie al stingii zimmerwaldiene. Neavind insa legaturi largicu masele, grupul s-a destrarnat curind. 127.

148 Proletarskii Golos" gazeta ilegall, organ de presa al Comi-tetutui din Petrograd al P.M.S.D.R. ; a aparut din februarie 1915pink' in decembrie 1916. Au apärut 4 numere. Ultimul a fost con-fiscat de politie ; din intregul tiraj n-au putut fi salvate decitputine exemplare. In primul numar al gazetei a fost publicat ma-nifestul C.C. al P.M.S.D.R. Razboiul i social-democratia dinRusia". 127.

149 Este vorba de brosura : Ch. Dumas, C. Racovski. Les Socialisteset la guorre" (Socialistii i razboiul"), Bucuresti, 1915. 128.

150 Este vorba de declaratia social-democratilor de stinga din Norve-gia in sensul ca sint in principin de acord cu proiectul de rezo-lutie al social-democratilor de stings, intocmit de Lenin spre a fiprezentat la prima conferinta socialista internationala. Aceastadeclaratie, transmisi de A. M. Kollontai lui V. I. Lenin, se pas-treaza la Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leni-nism de pe Una' C.C. al P.C.U.S. 128.

151 A doua Conferinta social-democrata balcanica a avut loc la Bucu-resti in zilele de 6-8 iulie 1915. La lucrarile ei au participat repre-zentanti ai miscarii muncitoresti din Romania, Bulgaria si Grecia.Partidul social-democrat din Serbia n-a avut posibilitatea s trimita

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 537

un reprezentant al sat', dar a adresat conferintei un mesaj de salut.Printr-o hotarire a conferintei a fost creata Federatia muncitoreascasocial-democrata balcanica ; totodata a fost adoptata Declaratia deprincipii a Federatiei muncitoresti social-democrate balcanice", re-zolutia intitulata Federatia social-democrata balcanic i Interna-tionala", precum i rezolutia speciala Impotriva provocarilor, pen-tru pace si federatie 132.

152 Este vorba de brosura : N. Lenin §i G. Zinoviev. Socialismulrazboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fail de razboi)". 133.

153 Le Peuple cotidian, organul central al Partidului muncitorescbelgian : apare din 1885 la Bruxelles ; in prezent, organ de presaal partidului socialist belgian.

Lenin se refera la nr. 14 din 14 august 1915 al acestui ziar.133.

154 Este vorba de proiectul de rezolutie prezentat de delegatia C.C.al P.M.S.D.R. la Conferinta socialista internationalä a femeilor,care a avut loc la Berna in zilele de 26-28 martie 1915. Rezolutiaa fost intocmita de V. I. Lenin si publicata in uplimentul la nr. 42din 1 iunie 1915 al ziarului Sotial-Demokrat" (vezi Opere com-plete, vol. 26, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 205207). 135.

155 Este vorba de cartea : Charles Rappoport. Jean Jaures. L'Homme.Le Penseur. Le Socialiste", Paris, 1915. 135.

156 Este vorba de scrlsoarea deschisa adresata de E. Zola lui FelixFaure, presedintele Republicii Franceze, in legatura cu afacereaDreyfus. 135.

157 Este vorba de brosura : W. Kolb. Die Sozialdemokratie am Schei-dewege" (Social-democratia la raspintie"), Karlsruhe, 1915. Cri-tica acestei brosuri a fost ficuta de V. I. Lenin in articolul Wil-helm Kolb si Gheorghi Plehanov" (vezi Opere complete, vol. 27,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 257-259). 135.

158 Este vorba de articolul lui N. I. Buharin Economia mondialaimperialismul". 135.

159 Este vorba de Proiectul de rezolutie au social-democratilor destinga pentru prima conferinta socialista internationall", intoc-mit de V. I. Lenin (vezi Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Edi-tura politica, 1964, ed. a doua, p. 282-285). 136.


161 Este vorba de mandatul pe care L A. Berzin 1-a trimis lui V. I. Le-nin din partea Partidului social-democrat leton, cu insarcinareade a-I reprezenta pe acesta din urma la prima Conferinta socialised'internationala. Mandatul pare sa fi fost trimis pentru eventuali-tatea neprezentarii la conferinta a unui reprezentant al acestuipartid. 142.

!"

5i

5i

www.dacoromanica.ro

538 ADNOTARI

162 Este vorba de componenta delegatiei CC. al P.M.S.D.R. la primaConferinta socialistä internationalä. Din aceastä delegatie au facutparte V. 1. Lenin, G. E. Zinoviev si I. F. Armand. 143.

163 Este vorba de Manifestul Congresului socialist international de laBasel, prin care socialistii erau indemnati sa lupte pe toate caileimpotriva razboiului imperialist, iar in cazul cind acesta va

foloseasca criza provocata de el spre a desfasura luptapentru revolutia socialista. 143.

164 Este vorba de planul plecarii lui A. G. Sleapnikov in Rusia.144.

165 Este vorba de plecarea lui V. I. Lenin la Zimmerwald pentru aparticipa la prima Conferinti socialisti internationala. 149.

166 Este vorba de Darea de seama asupra activitatii C.C. alP.M.S.D.R. in timpul razboiului", intocmita de G. E. Zinovievpentru prima Conferinta socialista internationall, redactata deV I. Lenin si publicata in nr. 2 din 27 noiembrie 1915 al Bu-letinului Comisiei socialiste internationale". 150.

167 Este vorba de prima Conferintd socialistä internationald de la Zim-merwald, care a avut loc in zilele de 5-8 septembrie 1915. La lu-crarile ei au participat 38 de ,delegati din 11 taxi, printre care stRomania, reprezentata prin dr. C. Kacovski. Partidul social-demo-crat din Romania (P.S.D.R.), situindu-se in nindul partidelor i gru-parilor de stinga din Internationala a II-a, a avut un rol activ inorganizarea conferintei.

La aceasta conferinta s-a desfasurat o lupta inversunata intre in-ternationalistii revolutionari, in frunte cu V..I. Lenin, si majoritateakautskista a conferintei, in frunte cu soctal-democratul germanG. Ledebaur. In timpul lucrarilor conferintei a fost creat un biroual stingii zimmerwaldiene, in frunte cu V. I. Lenin. Stinga zim-merwaldiank a desfasurat o vasti munci pentru organizarea ele.mentelor internationaliste din tarile Europei i Americii (vezi involumul 27, adnotarea 16, date mai amanuntite cu privire la accastaconferintä). 151.

168 Este vorba, probabil, de T. Norman, care a participat la primaConferin;a: socialista internationala ca reprezentant al organizatieitineretului socialist din Norvegia. 151.

169 In nr. 45-46 al ziarului Sotial-Demokrat" au fost publicate lu-crarile lui V. I. Lenin Un prim pas" si Marxistii revolutionari 1.conferinta socialista internationala din 5-8 septembrie 1915" (veziOpere complete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a,doua, p. 37-48). In conformitate cu indicatia data la pct. 2 alscrisorai a fost publicat in ziar un grupaj sub &lull Din rapoarteleprezentate la Conferinta socialista internationala de la Zimmer-wald", in care primul loc a fost rezervat raportului prezentat dedeputatul bulgar Vasil Kolarov. In conformitate cu pct. 6 al scri-sorii, la rubrica intitulata Cronica" au fost publicate urmaroarele

booni, sa

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 639

note : Bundul vn-are timp).", La C.O. totul e in ordinea,151.

To:0i«nu ;deo ce sint acciunile revolutionare de masa".

170 Este vorba de o scrisoare a lui D. Wijnkoop din 6 august 1915, incare se spunea : In prezent va pot comunica, in numele comite-tului nostru de partid, raspunsul oficial la scrisoarea ComiteruluiCentral al partidului dv. din 15 iulie si la proiectul de declaratiedin 22 iulie". In scrisoarea sa, Wijnkoop se referea la urmatoareledoua documente : 1) darea de seatna a reprezentantului C.C. alP.M.S.D.R. asupra lucrarilor consfavairii preliminare din 11 iulie1915 in problema convocarii unei conferinte internationale si2). proiectul de rezolutie al social-democratilor de stinga pentruprima Confermta socialista internationala, intocnnit de V. I. Lenin(yen Opere complete, vol. 26, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed.a doua, p. 282-285).

In scrisoarea sa, Wijnkoop arata ca el si ceilalti membri ai comi-tetului sint intru totul de acord cu propunerile C.C. al P.M.S.D.R.privind conditiile convocarii conferintei. Vorbind despre argu-mente" impotriva participarii la conferinta de care am marenevoie", Lenin se referea la urmatorul pasaj din scrisoarea luiWijnkoop : Comitetul nostru de partid v maga insistent sa decla-.rati c partidul dv., ca i partidul nostru, nu va participa la mao conferintit care nu va adopta acest minimum ca baz a. pentru con-vocare ; altfel nu se va putea declara c aceasta este o conferintaa partii revolutionare a Internationalei" (Arhiva centrala de partida Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S.).

152.

171 Brosura Socialismul i razboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fata derazboi)" a fost tradusa de I. F. Armand in limba franceza si edi-tata in Franca in 1916. 153.

172 V. I. Lenin plecase din Sorenberg la Zimmerwald pentru a participala lucrarile primei Conferinte socialiste internationale. 155.

173 Jizn" gazeta a partidului eserilor ; .a aparut din martie 1915phial in ianuarie 1916, mai Intii la Parts, iar apoi la Geneva, inlocul gazetei Misl", care fusese interzis a. in marrtie 1915. 156.

174 Vpered" publicacie periodica a grupului Vpared" ; a aparutla Geneva intre 25 august 1915 (nr. 1) si 1 februarie 1917 (nr. 6).

156.

175 Este vorba de nr. 1 al culegerii Internationala si razboiul", editatain 1915 de Secretariatul din strainatate al Comitetului de organi-zare al P.M.S.D.R. 156.

176 Este vorba, probabil, de darea de seama a lui K. B. Radek asupralucrarilor primei Conferinte socialiste internationale de la Zim-merwald. 156.

177 0 data cu scrisoarea se trimitea planul foiloral

volante pe care in-tentiona sa le scoata Biroul din stralnatate C.C. al P.M.S.D.R.

156.

www.dacoromanica.ro

640 ADNOTARI

178 Avanti !" cotidian, organ central al Partidului socialist italian ,a fost fundat in decembrie 1896 la Roma. In nr. 260 din 19 septem-brie 1915 al ziarului a fost publicata o comunicare intitulati Ilconvegno internationale di Zimmerwald" (Conferinta internatio-nala de la Zimmerwald"), in care, contrar conspirativitatii stabilite,se relatau toate amanuntele organizarii conferintei si se dadeau chiarfotografii ale clidirii in care a avut loc conferinta. 157.

179 Este vorba de scrisorile primite de V. I. Lenin de la eserii de stingsP. Aleksandrovici i Polubinov cu privire la actiuni comune inlupta impotriva razboiului. Scrisoarea de raspuns a lui V. I. Lenincatre Aleksandrovici se publica in volumul de fatal, p. 163-165 ;raspunsul catre Polubinov nu a fost gsit. 158.

180 Este vorba de manifestul adoptat de prima Conferinta socialistainternationall de la Zimmerwald si de darea de seama asupra lu-crarilor ei, aparuta, cu uncle denaturari, in nr. 218 din 18 septem-brie 1915 al ziarului Berner Tagwacht" i in nr. 1 din 21 septem-brie 1915 al publicatiei Bulletin der I.S.K.". 158.

181 Este vorba de Comisia socialista internationala (I.S.K.), organulexecutiv, cu sediul la Berna, al Uniunii zimmerwaldiene, creatala Conferinta de la Zimmerwald din 5-8 septembrie 1915. DinLS.K. au facut parte centristii R. Grimm, 0. Morgari, Ch. Naine,in calitate de membri, i A. Balabanova, in calitate de translatoare.In darea de seama oficiala asupra lucrarilor conferintei, publicatain Bulletin I.S.K." din 21 septembrie 1915, se spunea : Acestsecretariat nu trebuie in nici 'on caz sal se substituie actualului Birouinternational, ci urrneaza a fi dizolvat de indata ce acesta dinurrna va fi in masura s corespunda menirii sale". In exemplarul cese pastreaza la Arhiva centrall de partid a Institutului de marxism-leninism de pe Una C.C. al P.C.U.S., acest pasaj este subliniat deV. I. Lenin, iar pe marginea lui figureaza urmatoarea mentiune :Kein Beschluss d-arilber" (Nu s-a adoptat nici o hotarire in aces!sens"). 159.

182 Lenin se refera la proiectul de rezolutie al stinpi zimmerwaldienesi la declaratia prin care social-democratii de stmga motivau de cevoteazã pentru manifestul oficial. 159.

183 Referatul pe tema Conferinta socialistal internationala din 58 septembrie 1915" a fost tinut de V. I. Lenin la Geneva in zivade 20 sau 22 octombrie 1915. 160.

184 Referatul pe tema Conferinta socialista internationall din 58 septembrie 1915" a lost tinut de V. I. Lenin la Zurich in zivade 23 septembrie 1915. 161.

185 /n timpul unei calätorii intreprinse in scopul organizarii transportu-lui de literatura bolsevica in Rusia, A. G. $leapnikov a descoperitla Vardo (port la extremitatea de nord a Norvegiei) .un depozit deliteratura, limas acolo din anii 1906-1907 ca urmare a dezorga-uizarii transpomlui de 1itcratw i1e1 depozitul coniinea co-;

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 541

lectii din ziarele Vpered" i Proletarii", precum i diferite brosuri.La indicatia lui Lenin, o parte din publicatiile descoperite au fosttrimise in Rusia. 162.

186 Este vorba de decretul din 30 august (12 septembrie) 1915, princare tarul Nicolaie al II-lea a declarat dizolvata. Duma a IV-a destar pe data de 3 (16) septembrie 1915. 162.

187 Este vorba de : 1) rezolutia cu privire la atitudinea fatal de parti-dele neproletare, adoptata la Congresul de la Lond.ra din 1907 alP.M.S.D.R. ; 2) rezolutia cu privire la naroclnici, adoptata deconsfatuirea din august" 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii acti-visti de partid (vezi Hotaririle i rezolutiile congreselor, conferin-telor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.", partea I, Bucuresti, E.P.L.P1954, p. 167-168 si 325-326). 162.

188 Lenin se refera la plecarea ilegala a lui A. G. Sleapnikov (Belenin)in Rusia. 163.

189 Conferinta socialistilor-populisti, a trudovicilor si a eserilor dinRusia, care a avut loc la Petrograd in iulie 1915, a adoptat o rezo-lutie prin care masele erau chemate sa participe la apararea pa-triei" in razboiul imperialist. 164.

190 Declaratia in legatura cu cererea ultimativa a lui Ledebour ca laconferinta sa nu se adopte o hotarire prin care organizatillor parti-cipante la lucrarile ei sa li se interzica s voteze credite de razboi(chipurile pe motiv ca votul ar depinde de situatia strategica aOra respective) a fost publicata in nr. 47 din 13 octombrie 1915 alziarului Sotial-Demokrat" (Doui declaracii la conferinta inter-navionall"). 166.

191 Este vorba de Bulletin I.S.K." (Buletinul Comisiei socialiste inter-nationale") ; a aparut din septembrie 1915 pink' in ianuarie 1917,in limbile engleza, francez i germana. Au aparut in total 6 nu-mere ; in nr. 1 al Buletinului" au fost publicate manifestul Con-ferintei socialiste internationale de la Zimmerwald i darea deseami oficiala asupra lucrarilor ei. 166.

192 Este vorba de scrisoarea lui R. Grimm in care, in numele Comisieisocialiste internationale, se propunea crearea unei C.S.L largite, curugamintea de a se comunica numele persoanelor care vor repre-zenta in aceasta comisie Comitetul Central al P.M.S.D.R. Veziin Opere complete, vol. 27, Bucuresti, E.ditura politica, 1964, ed. adoua, p. 31-36, scrisoarea de raspuns a lui V, I. Lenin, intitulataCatre Comisia socialista internationala (I.S.K.)". 168.

193 Este vorba de Declaratia comuna a delegatiei franceze i a celeigermane la Conferinta socialista internationall de la Zimmerwald(Elvetia)", publicata in nr. 45-46 din 11 octombrie 1915 al zia-rului Sotial-Demokrat". 168.

194 Este vorba de materialele Conferintei de la Zimmerwald. In nr. 15din 26 septembrie 1915 al gazetei Jizn" au fost reproduse mate-

www.dacoromanica.ro

5 V ADNOTARI

rialele conferintei, aparute in nr. 1 al Buletinulni C.S.I." /nnr. 200 din 25 septembrie 1915, toate materialele conferintei au fosttaiate de cenzurä. 168.

195 Este vorba de editarea unor foi volante pe care Biroul din straink-tate al C.C. al P.M.S.D.R. urma sa le scoata spre a fi difuzate inRusia. 169.

196 Este vorba de manusorisul broprii Aileksandrei Kollontai Cui iitrebuie razboiul ?", scoasa in 1916 de C.C. al P.M.S.D.R. Modifi-carile acute de Lenin in textul acestei brosuri au fost publicate inCulegeri din Lenin", vol. XVII, p. 324-330. 169.

197 Este vorba de o proiectata mutare a lui V. I. Lenin intr-una dintarile scandinave. Ulterior s-a renuntat la acest proiect. 170.

198 La inceputul iunii octombrie 1915, Lenin a primit o serie de foivolante i alte materiale privind activitatea bolsevicilor din Pe-tersburg, care ii fusesera trimise din Rusia din insarcinarea Comi-tetului din Petersburg al P.M.S.D.R. Numarul 47 din 13 octom-brie 1915 al ziarului Sotial-Demokrat" (tiparit la tipografiaBente li din Biimp litz, in apropiere de Berna) a fost in intregimeconsacrat activitätii bollevicilor din Petersburg.

Lenin a intocmit o lista a foilor volante primite din Petersburg,specifidnd numärul de ordine, data aparitiei, semnatura, modul detipärire i studiind atent continutul lor ; pe multe dintre ele s-aupästrat insemnarile Mane de Lenin. Despre unele din aceste foivolante, Lenin a facia observatii pe o filä separata. El a redactat,de asemenea, articolul Manifestele scoase in timpul r.'zboiuhii decatre Comiterul din Petersburg al P.M.S.D.R." de N. K. Krupskaia,publicat in nr. 47 al ziarului Sotial-Demokrat". 173.

199 Appeal to Reason" ziar al socialistilor americani ; a fost fun-dat in 1895, in orasul Jirard, statul Kansas (S.U.A.). Fara a aveain mod oficial legaturi cu Partidul socialist american, ziarul pro-paga ideile socialismului si se bucura de mare popularitate inrindurile muncitorilor. Printre colaboratorii lui s-a numarat si so-cialistul american E. Debs. 175.

200 Este vorba de Jugendverein", organizatia tineretului socialist dinElvetia. 176.

201 In noiembrie 1915 stinga zimmerwaldiana a scos In limba germanao brosura intitulata Internationale Flugblätter" nr. 1 (Die Zim-merwalder Linke fiber die Aufgaben der Arbeiterklasse") (Stingazimmerwaldiana despre sarcinile clasei muncitoare"). 177.

202 In cazul de fata poate fi vorba de Internationale Flugblätter"nr. 1, care a aparut in noiembrie 1915 si in care figura ca editorF. Platten, cu adresa sa din Zurich. Pe acest temei, in editia a 4-aa Operelor lui V. I. Lenin, scrisoarea de fata a fost datata sfirsirullunii noiembrie i inceputul lunii decembrie 1915".

Dar nu este exclusa posibilitatea ca V. I. Lenin sa fi avut invedere foaia volanta Gegen die Liige des Vaterlandsverteidigung"

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 643

(Tmpotriva minciunii apararii patriei") nr. I, care a aparut Infebruarie 1917 sub semnatura Un grup de zimmerwaldieni destinga din Elvetia" si In care nu este indicata adrcsa editorului.Aceasta permite sa se creada c scrisoarea de Eta a putut fi scris5in februarie 1917. 179.

203 Lenin se refera, probabil, la lupta dintre social-democratii destinga si centristi la Congresul de la Aarau din 20-21 noiem-brie 1915 al Partidului social-democrat din Elvetia sau la referen-dumul in problema convocarii congresului extraordinar al acestuipartid, initiat de social-democratii elvetieni de stinga in ianua-rie 1917. 179,

204 V. I. Lenin se refera la interventia lui M. M. Haritonov la Con-yresul de la Aarau 4 Partidului social-democrat din Elveria (2021 noiembrie 1915). Problema centrall de pe ordinea de zi a con-gresului a fost aceea a atitudinii P.S.D.E. Eta' de Uniunea zimmer-Nvaldiana a internationalistilor. Bolsevicul M. M. Haritonov, careparticipa la congres ca delegat cu vot deliberativ din partea uneiorganizatii social-democrate elvetiene, a propus un amendament larezolutia centrista a lui Grimm, amendament in care se propuneacongresului sa. declare ca considera necesara desfasurarea unei lupterevolutionare de masa impotriva razboiului 6 se afirma ca numaio revolutie victorioasa a proletariarului poate curma razboiul im-perialist. Cu majoritate de voturi (258 contra 141), coneresul aadoptat amendamentul social-democratilor de stinga. 179.

205 Este vorba de pregatirea pentru tipar a Raportului asupra acti-vita'tii desfasurate de C.C. al P.M.S.D.R. in timoul razboiului",care urma sa fie prezentat la cea de-a doua Conferinta socialistainternationala. 182.

206 Este vorba de noile alegeri de reprezentanti ai muncitorilor incomitetele pentru industria de rkzboi. Fiind invinsi in primele ale-geri din 27 septembrie (st. v.) 1915, cind a fost adoptata o re-zolutie bolsevica in care se spunea c reprezentantii oroletariatuluinu trebuie sa participe la activitatea ,,unor organizatii care intr-unfel sau altul sprijina razboiul", social-sovinistii au pornit cu aju-torul burgheziei o campanie pentru anularea alegerilor ; cererealor a fost satisfacuta si alegerile au fost anulate. La noile alegeri,care au avut loc la 29 noiembrie (st. v.) 1915, bolsevicii au datcitire unei declaratii de condamnare a comportarii defensistilorau parasit adunarea. In felul acesta, cu ajutorul burgheziei, defen-sistii au reusit s aleaga in grupul muncitoresc" 10 reprezentantidin rindurile mensevicilor si ale eserilor. 183.

207 Este vorba, probabil, de o rezolutie a sectiei bolsevice din Genevain legatura cu alegerile in comitetul pentru industria de razboi dinPetrograd. 183.

208 Este vorba de revista Vorbote", organul teoretic al stingii zim-merwaldiene ; a aparut in limba germana la Berna. Au aparut intotal doua numere : nr. 1 in ianuarie si nr. 2 in aprilie 1916. Edi-

si

www.dacoromanica.ro

644 ADNOTARI

tori oficiali ai ziarului an fost H. Roland-Holst si A. Panneckoek.Lenin a participat activ la fondarea revistei, iar dupa aparitiaprimului ei nurnar la organizarea traducerii ei in limba fran-ceza, spre a-i asigura o raspindire mai larga. In aceasta revista aufost publicate articolele lui Lenin Oportunismul i falimentul In-ternationalei a II-a" j Revolutia socia1ist i dreptul natiunilorla autodeterminare (Teze)" (vezi Opere complete, vol. 27, Bucu-resti, Editura politica', 1964, ed. a doua, p. 118-131 si 260274). 183.

209 Pe linga revista Letopis" fusese organizata o editura, edituraParus", careia Lenin i-a trimis lucrarea sa Noi date cu privirela legile dezvoltarii capitalismului in agriculturk Partea I. Capi-talismul i agricuhura in State le Unite ale Americii" (vezi Operecomplete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 133-233). 185.

210 Este vorba de cartea lui V. I. Lenin Imperialismul, stadiul celanai inalt al capitalismului" (vezi Opere complete, vol. 27, Bucu-resti, Editura politick 1964, ed. a doua, p. 307-432), 185.

211 In perioada aceea, I. F. Armand se afla, din insarcinarea luiV. I. Lenin, la Paris. 186,

212 In scopuri conspirative, V. I. Lenin il numeste pe G. I. BclenkiBelinski, 186.

213 Este vorba de tezele redactiei ziarului Sotial-Demokrat", inti-tulate Revolutia socialista si dreprul natiunilor la autodetermi-nare, teze care au fost scrise de V. I. Lenin. Ele au fost publicatein nr. 2 din aprilie 1916 al revistei Vorbote" si in Sbornik«Sotial-Demokratao" nr. 1 din octombrie 1916 (vezi Opere com-plete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua.p. 260-274). 186.

214 Este vorba, probabil, de P. Go lay, redactor al ziarului LeGrutléen" care aparea la Lausanne, 190.

215 La 9 ianuarie 1916, luind cuvintul la Congresul extraordinar dela Arnhem al Partidului social-democrat din Olanda, C. Huysmansa incercat sal demonstreze c Internationala a II-a n-a dat fali..ment si a formulat un program democratic de pace". Cuvintarealui C. Huysmans a fost criticata de V. I. Lenin in referatulintitulat «Conditiile de pace* in lumina problemei nationale"(vezi Culegeri din Lenin", vol. XVII, p. 237). 190.

216 Este vorba de lucrarile pregatitoare pentru cartea Imperialismul,stadiul cel mai inalt al capitalismului". 193.

217 V. I. Lenin a tinut la Zurich dotia referate : until la 17 februa-He 1916, pe tema Doua Internationale", i altul la 26 februa-rie 1917, pe tema 4(Conditiile de paces in lumina problemcinationale". 193.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 546

218 Este vorba de instiintarea cu privire la apropiata consfa'tuire aComisiei socialiste internationale largite de la Berna. In zilelede 5-9 februarie 1916, Lenin a participat la lucrarile acesteiconsfatuiri. 195.

219 Przeglqd Socjaldernokratyczny" revised: editata de social-de-mocratii polonezi cu participarea nemijlocita a Rosei Luxemburg,la Cracovia, in anii 1902-1904 si 1908-1910. 196.

220 Este vorba, probabil, de traducerea in limba italiana a foii vo-lante Internationale Flugblätter", editata de stinga zimmer-valdiana. 196.

221 In nr. 25 al ziarului Gazeta Rabotnicza" organ ilegal al Co-mitetului opozitionist din Varsovia al social-democratiei dinPo Ionia i Lituania fusesera. publicate Rezolutiile consfatuiriidin 1-2 iunie 1915 a colegiului de redactie". Critica acestor re-zolutii a fost facuel de V. I. Lenin in Scrisoarea Comitetuluiorganizatiilor din strainatate catre sectiile P.M.S,D.R." (Operecomplete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a daua,p. 283-286).

In cele ce urmeaza, V. I. Lenin aminteste de faptul ea' laConferinta de unificare" de la Bruxelles din 16-18 iulie 1914,social-democratii polonezi (opozitia) au votat pentru rezolutiaB.S.I. 197.

222 Cartea Nadejdci Krupskaia Invatamintul public si democratia"nu a aparut in editura Parus", cum se proiectase ; ea a vazutlumina tiparului abia in 1917, in editura Jizn i Znanie". 197.

223 Este vorba de Secretariatul din strainatate al Comitetului deorganizare mensevic. 199.

224 In legátura cu necesitatea de a lucra in bibliotecile din Zurich,in februarie 1916 V. I. Lenin s-a mutat, impreuna cuN. K. Krupskaia, la Zurich. 199.

225 La Geneva, referatul pe tema. cConditiile de pace» in luminaproblemei nationale" a fost tinut de V. I. Lenin in ziva de1 martie 1916. Au asistat 200 de persoane. Institutul de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. nu dispune de nici un felde date in ceea ce priveste referatul tinut la Lausanne. 200.

226 Este vorba de tezele intitulate Cu privire la sarcinile social-democratiei intetnationale", scrise de R. Luxemburg si adoptatela Conferinta din ianuarie 1916 de la Berlin a social-democratilorde stinga din Ge:mania (vezi articolul lui V. I. Lenin Brosuralui Junius" (Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politick1964, ed. a doua, p. 1-16)). 202.

227 Die Gleichheit" -- reviseà bilunara social-democrata ; organulde presa al miscarii femeilor muncitoare din Germania, iar apoisi al miscarii internationale a femeilor ; a aparut la Stuttgart

www.dacoromanica.ro

546 ADNOTARI

din 1890 ping' in 1925 ; din 1892 pina in 1917 a aparut subingrijirea Clarei Zetkin. 201

228 Lenin se refera la consPuirea Cornisiei socialiste internationaleIiirgite, care a avut loc la Berna intre 5 si 9 februarie 1916.Lenin a participa% activ la lucrarile consfatuirii : el a scrisProiectul de hotartre cu privire la convocarea celei de-a douaConferinte socialiste" i Propunerile unei delegatii" cu privirela conditiile de reprezentare la aceastl confermta (vezi Operecomplete, vol. 27, Bueuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua.p. 234 si 235-236). Lenin a luat cuvintul la consfatuire, criti-cmd falsul internationalism al mensevicilor, facind sugestii cuprivire la procedura discutarii proiectului de apel al C.S.I. Catretoare partidele i grupurile aderente", propuneri de modificari inproiectul acestui apel, declarind totodata ca, in numele bolsevicilorfi al conducerii centrale a Social-democratiei din Regatul Polonielsi din Lituania, se opune la invitarea lui Kautsky. Haase siBernstein la lucrarile celei de-a doua Conferinte socialiste inter-nationale.

Curind dupa." incheierea consfatuirii, Lenin a trimis sectiilorbolsevice din strainatate o comunicare cu privire la lucrarile ei,indicindu-le totodat c trebuie sa se pregateasca imediat pentrucea de-a doua Conferina socialista internationall, care urma sase intruneasca intr-un viitor apropiat. 202.

229 Este vorba de clubul internationalist infiintat la Geneva in 1915de catre emigrantii cu orientare internationalista de stinga. 202.

230 Este vorba de culegerea intitulata. Legitima aparare", continindarticole de V. Zasulici, A. Potresov, P. Maslov, An (N. Jordania)

alcii, aparutà la Petrograd in 1916. 203.

231 Este vorba de cea de-a doua Conferinta socialista internationala,care urma sa se intruneasca curind. 203.

232 Este vorba, probabil, de apelul Catre toate partidele si grupu-rile aderente", adoptat la Consfatuirea de la Berna din 5-9 fe-bruarie 1916 a Comisiei socialiste internationale largite. Apelul afost nublicat in ziarul Sotial-Demokrat" nr. 52 din 25 mar-tie 1916. 203.

233 Este vorba de articolul lui G. V. Cicerin Controverseleprivire la convocarea Biroului socialist international (Scrisoaredin Anglia)", semnat Orn. ; articolul a fost publicat in ziarulNase Slovo" nr. 51 si 52 din 1 si 2 martie 1916. El este men-tionar de V. I. Lenin in insemnarea sa intitulata Sciziune sauputrefactii! ?" (vezi Opere complete, vol. 27, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 302-303). 203.

234 Leipziger Volleszeitung" cotidian social-democrat ; a aparutdin 1894 pina in 1933. 203.

235 In Bulletin I.S.K." nr. 3 din 29 februarie 1916, a fost nublicatapelul Clue toate partidele i grupurile aderente". 204.

cu

www.dacoromanica.ro

ADNOTAILI 547

236 Este vorba de nr. 49 din 28 februarie 1916 al ziarului BernerTagwacht", in care a fost publicati rezolutia adoptata de o adu-nare de social-democrati din Bremen. In aceastä rezolutie secerea, printre altele, ca ziarul Bremer Bürger-Zeitung" sa-sipastreze pozitia radicala de stinga pe care se situase inamte derazboi. 204.

237 Grupul Dzvin" colaboratorii i aderentii revistei nationalistelegale Dzvin", de orientare mensevica, care a aparut in limbaucraineana, la Kiev, din ianuarie 1913 pink' la mijlocul anului1914. 204.

238 Borotba" organ de presa lunar al organizatiei din strainatatea Partidului nruncitoresc social-democrat ucrainean, care a aparutla Geneva cu incepere de la 3 februarie 1915 pinã in decembrie1916. Sub steag marxist, aceasta revistä milita pentru separareamuncitorilor ucraineni i organizarea lor intr-un partid social-democrat aparte, cornbatincl totodata. lozinca bolsevica a dreptu-lui natiunilor la autodeterminare. 204.

239 Este vorba, probabil, de anticolul lui I. Ziemelis intitulat Acti-vitatea social-democratiei din Tinutul leton in timpul razboiului" ;ulterior articolul a fost publicat in Sbornik «Sottal-Demokrata*"nr. 2. 204.

240 Impreuna cu alte documente ale lui K. Marx, F. Engels siV. 1. Lenin, scrisoarea tie fata a lost primiti de Institutul demarxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S., in 1964, de laInstitutul international de istorie sociala din Amsterdam. 204.

241 Este vorba de tezele grupului Die Internationale", publicate inBulletin I.S.K." nr. 3 din 29 februarie 1916, sub titlul EinVorschlag deutscher Genossen" (Propunerea unor tovarasi ger-mani"). 206.

242 Este vorba de articolul lui Ströbel Cauzele crizei socialiste",aparut in nr. 12 din 17 decembrie 1915 al revistei Die NeueZeit". 206.

243 Este vorba despre proiectul comun de program al Uniunii so-cialiste revolutionare" si al Partidului social-democrat din Olanda,aparut in Bulletin I.S.K." nr. 3. 206.

244 Publicatia Sbornik feSotial-Demokratai", infiintafa de V. I. Lenin,a fost editata de redactia ziarului Sotial-Demokrat". Au al:la:rutin total doua numere : nr. 1 in octombrie i nr. 2 in decembrie1916. In aceste culegeri au lost publicate urmatoarele lucrari alelui V. I. Lenin : Revolutia socialista si dreptul natiunilor laautodeterminate (Teze)", Brosura lui Junius", Bilantul discutieiasupra autodeterminarn", Lozinca wdezarmarib.", Imperialismul

sandarea socialismultn", Internationala tineretului", Sfortiride a scoate oportunismulbasma curati", Fractiunea Ciheidzerolul ei". A fost pregatit materialul pentru editarea nr. 3 alculegerii, in care urma sä apara articolul lui V. I. Lenin Despre

si

www.dacoromanica.ro

648 ADNOTARI

o caricaturi de marxism si despre «economismul imperialistx.",dar din lipsa de fonduri nr. 3 n-a mai aparut. 209.

245 Este vorba de raspunsul lui V. I. Lenin catre N. I. Buharin, con-tinInd o critica a tezelor Cu privire la lozinca dreptului na-tiunilor la autodeterminare", trimise redactiei ziarului Sotial-Demokrat", sub semnatura lui Buharin, Peatakov i Bos, in noiem-brie 1915. Aceste teze" au fost criticate de V. I. Lenin si inarticolele : Despre aparitia urrui nou curent : «economismulimperialistw", Raspuns lui P. Kievski (I. Peatakov)", Despre ocaricatura de marxism i despre «economismul imperialistD" (veziOpere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 60-69, 20-26 si 29-132). 211.

246 Este vorba de proiectata editare a unei culegeri In care urmau saintre materiale privind situatia evreilor din Rusia, strinse deA. G. Sleapnikov in timpul calatoriei sale. Oulegerea n-a apa-rut. 212.

247 Scrisoarea de fata constituie raspunsul lui V. I. Lenin la pro-punerea lui I. Larin de a participa la editarea unei culegeri con-sacrate criticii defensismului i fundamentarii platformei de laZimmerwald. Culegerea urma sa apara legal in Rusia. La eaurmau s participe, dintre cei aflati in strainatate, Akselrod,Lunacearski, Martov s.a. De recrutarea colaboratorilor in Rusiase ocupa N. Suhanov. In conditiile puse colaboratorilor se pre-vedea, printre altele, cal In articolele destinate acestei culegeriautorii trebuie s evite mice atacuri reciproce". Proiectul de edi-tare a acestei culegeri n-a fost realizat. 213.

248 Este vorba de declaratia de protest adresata de C.C. al P.M.S.D.R.Comisiei socialiste internationale, in care se demonstra ca" Comi-tetul de organizare nu are dreptul de a fi reprezentat la cea de-adoua Conferinta socialista internationalà. In aceasta declaratie searata ca in Rusia toate organizatiile legate de Comitetul de or-ganizare au aprobat participarea la activitatea comitetelor pentruindustria de rãzboi i prin aceasta zit trecut pe pozitiile social-patriotismului'. Pentru ca reprezentarea la aceasta conferinta safie piste' i si nu induca in eroare pe muncitori se spunea inxleclaratie , este necesar sa nu fie admisa reprezentarea Comi-tetului de organizare.

Altfel, admitInd fictiva reprezentare a Comitetului de organi-zare, noi inducem In eroare pe muncitorii din strainatate i pecei din Rusia, tolerind imbinarea fatarnica a «Zimmerwaldului*"...cu participarea la activitatea comitetelor pentru industria derazboi.

La Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leni-nism de pe linga C.C. al P.C.U.S. se pastreaza o corectura adeclaratiei, ale catei dimensiuni coincid cu cele ale coloanelorziarului Sotial-Demokrat". E posibil ca Lenin sa fi participatla intocmirea acestli protest. La 10 iunie 1916 a aparut In So-tial-Demokrat" urtnatoarea notita : In numarul viitor vom

8

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 649

fpublica declaratia adresata' de Comitetul Central Comisiei socia-Iiste internationale in legatura cu reprezentarea Comitetului dcorganizare". In presa documentul n-a aparut pe vremea aceea

214.

249 Este vorba de brosura Die Krise der Sozialdemokratie" deR. Luxemburg, aparutä in 1916 sub pseudonimul Junius". Criticatezelor gresite din aceasta brosura a fost facuta de V. I. Leninin articolul sau Brosura lui Junius" (vezi Opere complete,vol. 30, Bucuresti, Editura politick 1964, ed. a doua, p. 1-16).

214.

250 Este varba de publicarea in nr. 52 al ziarului Sotial-Demokrat"a apelului Comisiei socialiste internationale Catre toate parti-dele 6 grupurile aderente" cu privire la convocarea cclei de-a douaConferinte socialiste internationale, precum si a unei sumareexpuneri a ordinii de zi a conferintei si a conditiilor de partici-pare la lucrarile ei, aparute in Bulletin I.S.K." nr. 3 din 29 fe-bruarie 1916. 214.

251 In aceasta scrisoare este vorba de pregatirea pentru tipar a arti-colului Alternativa", care a fost apoi publicat in nr. 57 din30 decembrie 1916 al ziarului Sotial-Demokrat", cu urmatoareamentiune in subtitlu : Reproducem articolul de mai jos din nr. 1al revistei .Spartacus», orgareul ilegal al soaial-democratilor re-volutionari germani".

In alineatul urmator al scxisorii este vorba de declaratia facutain februarie 1916, la sedinta largita a C.S.I., cu prilejul discutariiapelului Catre toate partidele i grupurile aderente". Votindpentru adoptarea textului acestui apel, reprezentantii stingii zim-merwaldiene a declarat sedinta.' ca, desi nu toate tezele luisint satisfacatoare din punctul lor de vedere, ei voteaza totusipentru adoptarea lui, vazind in el un pas inainte in comparatiecu hotaririle primei Conferinte socialiste internationale de laZimmerwald. 214.

252 Este vorba de articolul lui Zinoviev Cum s-a transformat lichi-datorismul in social-sovinism" (aparut in Sbornik «Sotial-De-mokrata»"). 215.

253 Nai Go los" gazeta mensevica legali, care a aparut la Samarain anii 1915-1916 ; s-a situat pe pozitii sociallovine. 216.

254 Este vorba de cea de-a doua Conferinta socialista internationala,a carei convocare fusese proiectata pentru aprilie 1916. 216.

255 Socialist Propaganda League" (Liga pentru propaganda socia-lista") din America a luat fiinta la Boston in 1915, in cadrtdParticiului socialist, ca grup de sine statitor. L.P.S. se sieua peplatforma stingii zimmerwaldiene ; in jurul ei au inceput sa segrupeze pe vremea aceea elementele revolutionare din rindurilepartidului socialist. 216,

256 Este vorba de Propunerile Comitetului Central al P.M.S.D.R.pentru Cea de-a doua Conferinta. socialista", publime n Bu41,ltin

ut

www.dacoromanica.ro

560 ADNOTAM

I.S.K.' nr. 4. Protestul impotriva lui Martov si a lui Cihcidzc nua fost publicat. 220.

257 Este vorba, probabil, de un articol in care era criticat proiectulde manifest pentru cea de-a doua Conferinta socialistä interna-tionalà, prezentat Comisiei socialiste internationale in numele celorgrupati in jurul revistei La Vie Ouvriere" si al ziarului NaseSlovo". Proiectul a fost publicat in Bulletin I.S.K." nr. 3 din29 februarie 1916.

La Vie Ouvrib-e" revista a sindicalistilor revolutionarifrancezi ; a aparut in anii 1909-1914. 224.

258 Intr-o scrisoare adresata lui G. E. Zinoviev, M. N. Pokrovskiaducea la cunostinta el la Petrograd se proiecteaza scoaterea uneiserii de brosuri cu privire la imperialism si la alte probleme le-gate de acesta din urma. Totodata el li adresa lui V. I. Leninrugamintea de a scrie o bropra despre imperialism. V. I. Lenina scris cartea Imperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismu-lui". 225.

259 Este vorba de cuvIntarea rostita de C. Racovski in ziva de 8 fe-bruarie 1916 la mitingul international organizat la Barna inlegtur en lucrarile consfatuirii Comisiei socialiste internationalelargite (cuvintarea a aparut in brosura la Bucuresti).

Grupul Socialitii internationallisti din Germania (I.S.D.) a scoso brosura intitulata Die Minderheit des 21. Dezember 1915"(Minoritatea de la 21 decembrie 1915"), in care se analiza you!din 21 decembrie 1915 al minoritatii fractiunii social-democratcdin Reichstag impotriva creditelor de razboi. 225.

260 Este vorba, probabil, de niste tineri socialisti francezi, cunoscutide-ai lui G. I. Safarov, care locuia pe atunci la Paris. 226.

261 Este vorba de stirea arestarii emigrantilor rusi N. I. Buharin,G. L. Peatakov, I. Suriy si A. I. Gordon de catre autoritatilesuedeze. Dupa citeva zile de detentiune preventiva, ei au fostpusi in libertate i expulzayi din Suedia. 227.

262 La 13 aprilie 1916 a aparut in nr. 53 al ziarului Sotial-Demo-krat" un articol intitulat Ciheidze i fracyiunea sa complic;ai partidului agvozdevizt),". /n acest articol erau criticate cu-vintarile sovine ale lui Ciheidze 4i Cihenkeli in Duma de stat.Prin. numarul consacrat Rusiei", Lenin inteleie nr. 53 al ziaruluiSottal-Demokrat", care a fost consacrat in intregime evenimen-telor din Rusia. 229.

263 Este vorba de o proiectata plecare a lui M. S. Kedrov inRusia. 230.

264 Scrisoarea de fata constituie raspunsul dat la o scrisoare pe careG. L. Peatakov, E. B. Bos si N. I. Buharin au adresat-o redactieiziarului Sotial-Demokrat" in legatura cu divergentele din cadrulredactiei revistei Kommunist". 2 1/.

Si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 551

265 Este vorba de plecarea la Christiania (Oslo) a lui G. L. Peatakov,E. B. Bo§ §i N. I. Buharin i despre tezele lor Cu privire lalozinca dreptului naciunilor la autodeterminare", trimise redaccieiziarului Social-Dernokrat" in noiembrie 1915.

Autorit tezelor" se pronuncau impotriva punctului 9 dinprogramul P.M.S.D.R., punct care proclama dreptul naciunilor laautodeterminare. 232.

266 Este vorba de plecarea la cea de-a doua Conferinci socialistainternacionala. La consfatuirea Comisiei socialiste internacionalelärgite, care a a vut loc la Berna in zilele de 5-9 februarie 1916,se notarise ci la Conferinca de la Kiental se pot prezenta toocei care au participat la lucririle Conferincei de la Zimmerwald.Lenin a participat la Conferinca de la Kiental ca reprezentantal C.C. al P.M.S.D.R. 233.

267 Este vorba de Katzlerowitch, reprezentantul social-democracieistrbe. 233.

268 Este vorba de sosirea delegacilor francezi la cea de-a doua Con-ferinta socialistä internacionalà. Safarov (Jorj) se afla pe atunciin Elvecia. Pink in prezent nu s-a putut stabili pe cine ii numesteLenin brestieni". In scrisorile primite de V. I. Lenin de la1. F. Armand si G. I. Safarov din Franca se vorbeste despreactivitatea de propaganda revolucionara desfasurata in rindurilemuncitorilor mobilizaci si ale marinarilor rezervisti rusi din orasulfrancez Brest. Intr-una din sorisorile sale din ianuarie 1916,lnessa Armand cerea sa i se trimita, pentru tovaräsii din Brest,revista Vorbote" i ziarul Sotial-Demokrat". Intr-o altä scri-soare, ea comunica M-am inceles cu brestienii sa trimiti Undelegat ; ei cineau neparat sa trimita un delegat i chiar sperausa stringl bani in acest scop. Dar au greutici cu obcinereapasaportului..." (Arhiva centralà de partid a Institutului demarxism-leninism de pe Ifni C.C. al P.C.U.S.). 234.

269 Este vorba de acrul de acuzare in procesul deputatilor bolsevicidin Duma a IV-a de stat, trimis de G. E. Zinoviev luiV. I. Lenin. 234.


271 Este vorba, probabil, de reprezentancii partidelor social-democratede stinga din (Arne scandinave (Suedia, Norvegia) la cea de-aAlma Conferinca socialista internacionala. 235.

272 Este vorba de indicarea exacta a locului unde urma si se intru-neasca cea de-a doua Conferinca socialistä internationali. 236.

273 Conferinca socialistilor din clrile neutre, fixata de C. Huysmanspentru ziva de 26 iunie 1916, a avut loc la Haga in ziva de30 iulie acelasi an. La aceasta conferinta au participat 8 delegatidin partea Olandei, Branting din partea Suediei, Smutting dinpartea Danemarcii i cite un delegat din partea Argentinei si awww.dacoromanica.ro

552 ADNOTARI

S.U.A. Aceast a. conforinta a elementelor de dreapta din partidelesocialiste a adoptat o rezolutie in favoarea libertatii comertuItuca premisa a unei Pad trainice si a solidaritatii internationale".

238.

274 Lenin se refera la raportul de activitate al Internationalei, pre-zentat de C. Huysmans la Congresul extraordinar al Partiduluisocial-democrat olandez, tinut la Arnhem in ziva de 9 ianuarie1916. In raportul sau, C. Huysmans prezentase un program depace democratica." si se referise la Conferinta de la Zimmer-wald si la stinga zimmerwaldiana. Intr-un articol intitulat DeBrouckere über die Internationale" (De Brouckere despre Inter-nationalà"), ziarul Volksfreund" scria in numarul sau din 15 fe-bruarie 1916 Asa cum nu poate fi vorba de o refacere a vechiiInternationale, a II-a, impreuna ou Huysmans i cu ajutorulfrazeologiei, tot asafel nu se pqate ca noua Internationala sa de-vita, impreuni cu de Brouckere, o umbra care sa repete actiunileimperialismului Antantei. Noua Internationala va deveni o orga-nizatie strins unità, de lupta impotriva imperialismului din Rásarit,din Apus si din Europa centrala, ori nu va fi nimic altceva decito vorbl goala, sau o unealta a imperialismului".

La Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe linga C.C. al P.C.U.S. se pastreaza taietura din ziarulvienez Arbeiter-Zeitung" nr. 16 din 16 ianuarie 1916, cu textulintegral al cuvintarii lui Huysmans, pe care V. I. Lenin a flouto serie de insemnati. 238.

275 Este vorba de editarea in limba engleza a foii InternationaleFlugblatter". 238.

276 Scrisoarea en privire la rezultatele Conferintei de la Kientalurma sa fie trimisa organizatiilor de partid sub semnatura Birou-lui din strainatate al C.C. al P.M.S.D.R. La Arhiva centrala departid a Institutului de marxism-leninism de pe IMO C.C.al P.C.U.S. se pastreazi textul scrisorii in traducere francezi,facuta' de I. F. Armand. 239.

277 Este vorba de luarea de pozitie din partea lui Meyer, reprezen-tantul grupului Die Internationale", la sedinta largita a C.S.I.din 2 rnai 1916, in care urma sa fie aprobat texrul definitiv alrezolutiilor adoptate de Conferinta de la Kiental. 239.

278 In zilele de 3 iunie, la Lausanne, si de 2 iunie, la Geneva, Lenina tinut un referat pe tema Doua curente in miscarea muncito-reasca internationalr. 239.

279 Materialele cu privire la a doua Conferinta socialised' internatio-nail., care a avut loc la Kiental in zilele de 24-30 aprilie 1916,au lost publicate In nr. 54-55 din 10 iunie 1916 al ziaruluiSotial-Demokrat". 239.

280 Este vorba de apelul Catre popoarele supuse ruinaxii i deci-marii". Acest important document chema popoarele sa se ridice

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 553

la lupti. pentru terminarea grabnica a razboiului mondial, pentruincheierca imediati. a unei paci flra anexiuni. In apel se formulaideea cä numai victoria socialismului va putea asigura o pacetramiel, dar nu se indicau masurile concrete de lupta pentru oiesire revolutionara din ralzboiul imperialist (vezi in Opere com-plete, vol. 27, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,adnotarea 102).

In ziarul Berner Tagwacht", pe care Lenin ii pomeneste maijos, apelul a fost publicat la 6 mai 1916, sub titlul An dieVölker, die man zu Grunde richtet und tötet". 240.

281 Delegatia francezi la Conferinta de la Kiental era formata dinP. Brizon, A. Blanc si J. P. Raffin-Dugens. 240.

282 La Conferinta de la Kiental, aripa stinga a fost mai tare decitla Zimmerwald. Dack la prima Conferinta socialista internatio-nala stinga zimmerwaldiana a numarat in rindurile sale 8 dele-gati, apoi la cea de la Kiental numlrul lor s-a ridicat la 12, iarin unele probkme propunerile ei au intrunit aproape jumatatedin voturi. Aceasta se datora faptului cal in miscarea muncito-reasel internationala raportul de forte se schimbase in favoareainternationalismului.

Vorbind despre intarirea stingii la conferinta, Lenin are invedere pe urmatorii delegati : Katzlerowitch (Serbia), Platten,Nobs si Agnes Robman (Elvetia) si Guilbeaux (Franca), careaderasera la stinga zimmerwakliang. Din partea grupului germanDie Internationale" au participat la conferinta Bertha Thalhei-mer si E. Meyer. 240.

283 Vezi adnotarea nr. 274. 240.

284 Pe vremea aceea, $leapnikov ducea tratative cu G. L. Peatakovsi cu E. B. Bos in problema reluàrIi editarii revistei Kommunist'(vezi adnotarea 97).

Din cauza comportarii nepartinice a acestui grup, editarea incontinuare a revistei Kommunist" devenise imposibila. La in-sistentele lui V. I. Lenin, tratativele cu grupul Buharin-Peatakovau fost curind Intrerupte. Lenin a respins categoric incerearileacestui grup de a transforma revista Kommunist" intr-un organfractionist al lor. Din vara anului 1916, redactia ziarului Sotial-Demokrat" a inceput sa pregateasei materialele pentru culegereaSbornik «Sotial-Demokrata»", al earei prim volum a aparut inoctombrie 1916 (vezi la adnotarea 244 date mai amanuntite cuprivire la aceasta culegere). 240.

285 Vezi la adnotarea 246 amanunte cu privire la Culegerea demateriale privind situatia evreilor". 241.

286 Este vorba de articolul lui K. Radek Cintecul s-a sfirsit", aparutin nr. 108 din 9 mai 1916 al ziarului Berner Tagwacht". Criticaacestui articol a fost facuta de V. I. Lenin in lucrarea saBilantul discutiei asupra autodeterminarii" (vezi Opere com-

--

www.dacoromanica.ro

664 A1NOTA111

plete, vol. 30, Bucuresti, Editura politicl, 1964, ed. a doua,p. 53-54). 242.

287 Este vorba de comisia de expediere special creatI in scopul dea asigura expedierea documentelor de partid qi a publicatiilotbolsevice diferitelor sectii ale P.M.S.D.R. Comisia i§i avea sediulla Berna g era formaa din 5 oarneni. Un timp licuse parte dinea si I. F. Armand. Secretara comisiei era Z. I. Lilina (Zina).Comisia lucra in conditiile exceptional de grele din tirnp de

oind majoritatea materialelor trimise erau confiscate decenzura militarä. 243.

288 Este vorba de conceptul unei note pentru ziarul Sotial-Demokrat",scrisä de G. E. Zinoviev la cererea lui L. B. Kamenev, care seafla in deportare in gubernia Enisei. In aceasti not5., G. E. Zi-noviev eauta sä micsoreze vina lui Kamenev pentru comportareape care a avut-o la procesul membrilor fractiunii bolsevice dinDuma a IV-a de stat. 243.

289 Este vorba de numlrul ziarului Sotial-Demokrat" special con-sacrat Conferintei socialiste de la Kiental (vezi adnotarea 279).

243.

290 Referatul pe tema Douk curente in miscarea muncitoreasa inter-nationall" a fost ;Mut de V. I. Lenin, la Geneva, in ziva devineri 2 iunie 1916, ceea ce se vede dintr-un afil al sectieibolsevice din Geneva ce se pästreall la Institutul de marxism-leninism (vezi Istoriceskii Arhiv" nr. 2 din 1955). Un referatcu aceeasi temi a fost tinut de V. I. Lenin la Lausanne in zivade 3 iunie. 244.

291 In legitura cu faptul a A. $leapnikov ceruse si fie lint sipiece pentru citeva luni in S.U.A., Zinoviev a propus sa nu seaprobe plecarea lui $leapnikov i s i se promità c va primi100-150 de franci lunar in decurs de 6 luni. 244.

292 Este vorba de Propunerile Comitetului Central al P.M.S.D.R.pentru cea de-a doua Conferinfa sociarisa" si de hofaririle adop-tate la Conferinta de la Kiental : manifestul Clue popoarelesupuse ruinArii i decimarii", tezele intitulate Atitudinea prole-tariatului in problema rezolutia Cu privire la atitudineafaca de Biraul socialist international de la Haga". 245.

293 Este vorba de luorarea Partidele de stinga din Rusia" de N. Su-hanov, care trebuie trimis'a lui Minin (V. A. Karpinski). 245.

294 Materialele referitoare la Coaferinta de la Kiental au fost publi-cate in nr. 5 din mai 1916 al revistei Demain". Lenin se referi,probabil, la editorialul acestui numIr, intitulat Zimmerwald"si apgrut sub semnitura lui H. Guilbeaux.

Demaite revisti editatl de internationalistii francezi ; a

apirut la Geneva in anii 1916-1918. Ultimul numIr 31

pled" i

rizboi,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 666

a aparut la Moscova, ca organ al grupului de comunigi fran-cezi. 245.

295 Culegerea de hotariri ale congreselor internationale ale Interna-tionalei a II-a urma sl fie editata de Comisia pentru ajutorareaprizonterilor de pe linga C.O.S. ale P.M.S.D.R. Culegerea urtnasa fie difuzata in Iagarele de prizonieri de pe teritoriul Germaniei

Austro-Ungariei. Planul editard acestei culegeri n-a fost realizat.In ceea ce priveste Comitetul organizatiilor din strainatate,

vezi adnotarea 12. 245.

296 In scrisoarea sa din 13 mai 1916, A. $leapnikov ceruse insistentsa i se trimita materialele referitoare la Conferinta de la Kiental

exprimase nemultumirea in legarura cu faptul c primeste cumare intirziere Buletinul C.S.I.", ziarele elvetiene i alte materialenecesare. 245.

297 Este vorba de materialele aduse de A. $leapnikov din calatoriasa in Rusia. Printre ele ocupau un loc important docurnentelereferitoare la activitatea comitetelor pentru industria de razboi.0 parte din aceste materiale au fost publicate in nutnarul din13 aprilie 1916 al organului central al partidului, ziarul Sotial-Demokrat", sub titlul comun de Stiri din Rusia". La aceeastrubrick a fost publicat 4i articolul Muncitorii i comitetele pentruindustria de rizboi" de A. $leapnikov. 246.

298 Din motive conspirative, pe $leapnikov Lenin 11 numeste Belenin.tn aceasta scrisoare este vorba de proiectata lui plecare in S.U.A.$leapnikov a plecat la 25 iunie 1916 i s-a intors in Europa la29 septembrie acelasi an. 246.

299 Este vorba de orastd Christiania (Oslo). 246.

300 Este vorba de Conferinta sectiilor din strainatate ale P.M.S.D.R.,care a avut loc la Berna in zilele de 14-19 februarie (27 februa-rie-4 martie) 1915. La aceasta conferinta, Buharin prezentase oserie de teze in care a negat dreprul natiunilor la autodetermi-nare si in genere revendicarile din programul-minimum, declarind

ele yin in contradictie cu revolutia socialista. Tezele formu-late de Buharin la conferinta n-au fost sustinute de nimeni (vezila adnotarea 87 date amanuntite cu privire la aceasta confe-rinta). 250.

301 Este vorba de Tevista Vorbote" (vezi adnotarea 208). 251.

302 Vezi adnotarea 221, 255.

303 Articolul lui A. Kuliier Rebeliunea de la Dublin", despre carcvorbeste aici Lenin, a aparut in nr. 102 din 15 (28) aprilie 1916al ziarultd ,Reci".

"Reci" organ central al partidului cadet. A aparut la Peters-burg in anii 1906-1918. 255,

o

cl

www.dacoromanica.ro

556 ADNOTARI

304 Este vorba de scrisoarea datata 18 mai 1916, pe care Peatakovo trimisese din Christiania (Oslo) lui V. I. Lenin si G. E. Zino-viev. In aceasta scrisoare, Peatakov formulase o serie de conditiipentru continuarea tratativelor privind reluarea editärii revisteiKommunist". 256.

305 Este vorba, probabil, de articolul lui L. Martov Ce decurgedin «dreptul la autodeterminare nationala» ?", aparut in nr. 3si 4 din 17 si 24 ianuarie 1916 ale gazetei Nas Golos". 257.

306 Este vorba de scrisoarea Aleksandrei Kollontai din 28 mai 1916catre V. I. Lenin, in care se arata ea din Comitetul Centralal Partidului social-democrat din Suedia s-au retras Str6m,secretar al C.C., si trei membri ai acestuia din urma, consfintindastfel in fapt, desi nu Inca in mod oficial, scindarea partidului.In continuare, A. M. Kollontai scria : Suedezii lucreazi eficientpentrulia pe

intarirea stingii. Ei pregatesc un plan judicios pentru bata-care intentioneaza s-o dea imporriva celor de dreapta la

congresul partidului ce se va intruni iarna viitoare, bata.'lie a careiconsecinta logica va fi scindarea oficiala a partidului. Tendintalor de a se separa trebuie sprijinita". In aceeasi scrisoare, refe-rindu-se la tratativele pentru editarea in limba engleza, inS.U.A., a literarurii stingii zimmerwaldiene, A. M. Kollontai scria :Raspunsul din S.U.A. intirzie, desi cu posta pfimita zileleacestea a sosit raspuns la scrisori expediate concomitent cu celeadresate lui «Socialist Labour Party», precum i lui Ch. Kerr".

257.

307 Vezi la adnotarea 273 date cu privire la Conferinta socialistilordin farile neutre. 257.

308 Este vorba de brosura : L. Ribalka. L'Ukraine et la guerre"(Ucraina i razboiul"), Lausanne, 1916. In scrisoarea sa din28 mai 1916 catre V. I. Lenin, A. M. Kollontai o califica drept,20 infarna brosura sovini". 258.

309 Este vorba de convocarea unei adunari a sectiei bollevice dinGeneva. In ziva de vineri 2 iunie, Lenin a prezentat la aceastaadunare o dare de seama asupra lucrarilor Conferintei de la Kientalsi in seara aceleiasi zile a tinut un referat pe tema Doul curentein miscarea muncitoreasca internationall". 259.

310 La propunerea lui Sleapnikov, Biroul din Rusia al C.C. a discutatin noiembrie 1916 problema frictionilor din cadrul redactiei re-vistei Kommunist" si a adoptat urmatoarea rezolutie : Dupa cea ascultat expunerea toy. Belenin (Sleapnikov) asupra divergenve-lor din cadrul colegiului de calaboratori ai presei de partid pri-vind unele puncte din program §i tactica partidului, Biroul C.C.considera necesar sa aduc la cunostinta redactiei din strainatate aorganului central urtnatoarele : 1) Biroul din Rusia al C.C., decla-rindu-se intru totul solidar cu linia de baza a C.C., promov.ata deO.C. «Sotial-Demokrat», i§i exprim4 dezideratml ca toate publica.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 557

ciile C.C. sa fie redactate in acelasi spirit, in stricta conforrnitatecu linia adoptata de C.C. la inceputul razboiului. 2) Biroul sepronunca impotriva transformarii publicaciilor C.C. in tribune dediscutii. 3) Biroul Osayte c divergenta de plreri dintre .unii colabo-ratori i redaccia O.C. in privinca unor puncte din programul-mi-nimum nu poate constitui o piedica in calea participarii acestoecolaboratori la publicaciile C.C. si xecomanda redacciei O.C. saaccepte colaborarea lor in alte probleme, care nu formeaza obiec-tul unor divergence. 4) Biroul recomanda ca pentru elucidarcalichidarea divergencelor sa" fie folosite edituri particulare atit dinRusia, cit si din strainatate, in care scop se vor scoate culegerispeoiale cu titlu de material de discucie". 260.

311 Este vorba de proiectul de acord intocmit de G. Peatakov si deE. Bos in problema continuarii editàrii revistei Kommunist", pro-ject pe care A. $leapnikov 11 transmisese lui V. I. Lenin. In textulacestui proiect, Lenin a sters urmatoarele puncte

Fondatorii editurii i reprezentancii ei responsabili sint rovarasiiP. si N. Kievski" ;

Pentru publicarea la rubrica .Discucib., a lunor articole scrisede colaboratori ai revistei gKommunist), se cere consimcamintul acel pucin doi redactori..." ;

Al saselea redactor va fi cooptat in editurà la recomandareatovarasilor Lenin si Zinoviev, care au dreptul de a recomandadintre publicitii membri de partid i pe un al saptelea redactor,dar acceptarea ui trebuie sa fie aprobati prin vot pe baza de ma-joritate

Punctul 6, mencionat de Lenin rnai jos, are in proiectul de acordurmatoarea forrnulare :

6) Dreptul C.C.Comitetul Central al partidului sau Biroul sau au dreptul de a

publica in revista «Kommunist» documentele lor oficiale, declaraciietc., fara a depasi insa 15°/o din spaciul fiecarui numar". 261.


313 Este vorba de divergencele in problema nacionala ivite intreV. I, Lenin, de o parte, 4i Radek si Partidul social-democrat dinPo Ionia i Lituania, de alta. Fondul acestor divergence a fost expusde Lenin in articolul Bilancul diseuciei asupra autodeterminarii"(vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 17-59). 264.


315 In aceasta scrisoare este vorba de lucrarea lui Lenin Imperia-lismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului", al carei manuscrisurma s'a fie trimis de M. N. Pokrovski la Petrograd pentru edituralegala Parus". Lucrarea a fost terminata la termenul stabilit si la2 iulie a fost trimisa recomandat, in banderola, lui Pokrovski (vezivolumul de faca, p. 279-280). 266.

www.dacoromanica.ro

558 ADNOTAM

316 Este vorba de o scrisoare din 12 iunie 1916 a lui A. G. Sleapnikov,pe care figureazi insemnarea facuta de N. K. Krupskaia : A serestitui imediat" (vezi in volumul de fata, la P. 271-276, scrisoarealui Lenin catre Sleapnikov). 270.

317 Pe verso, N. K. Krupskaia comunica adresa la care urmeaza sa fietrimisa corespondenta pentru Sleapnikov :

Redaktor Vidnes (flit. Alexander)«Socialdemokraten* Folketshus, Kristiania".

Vidnes a fost pe vremea aceea redactor al organului central alsocial-democraiiei norvegiene, ziarul Socialdemokraten", careaparea la Christiania (Oslo).

In scrisoarea sa din 17 iunie 1916 catre $leapnikov, V. I. Leninscrie ea rugase pe Zinoviev i Lilina trimita lui $leapnikovGazeta Robotnicza" i rezolu;ia C.O.S. (vezi volurnul de fata,p. 272).

500 de coroane surna ceruta de $leapnikov pentru calltoriasa in America. 270.

318 Este vorba de Teze cu privire la imperialism si asuprirea ngio-nate, intoonnite de K. Radek ; in aprilie 1916 ele au fost publicatein revista Vorbote", sub semnatura redacciei ziarului GazetaRobotnicza". In aceste teze, autorul lor promova ideile econo-mismului imperialist". 272.

319 Articolul lui V. I. Lenin Bilantul discutiei asupra autodetermi-despre care este vorba aici, a fost publicat in Sbornik 4(So-

tial-Demokrata*" nr. 1, aparut in octombrie 1916 (vezi Opere com-plete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, P. 1759). 273.

320 Lenin se refera la scrisoarea tin care $leapnikov facea cunoscut ca.japonezii" nu mai vor scum nici largirea redactiei, c ei nu marvor sa dea bani. 276.

321 In iarna anului 1915, redactia ziarului Sotial-Demokrat" adresaselui Peatakov, Bo i Buharin o scrisoare in care declara c5. refuzasã participe in continuare la editarea revistei Kominunist", de-oarece nu-si poate asuma in fata partidului raspunderea pentrucoredactori care au o atitudine nepartinica. 277.

322 Peatakov i Bos cerusera Biroului din strainitate al C.C. sa re-cunoasca grupului lor calitatea de grup de sine stätator, nesubordo-nat Biroului din strainatate al C.C., cu dreptul de a avea legaturiproprii cu partea din Rusia a C.C., de a scoate foi volante etc.Desi cererea le-a fost respins5, ei au incercat totusi s stabileasca,peste capul Biroului din sträinatate al C.C., legaturi directe cu Bi-roul din Rusia al C.C. al P.M.S.D.R. 277.

323 Este vorba de articolul Das Problem der Frauenwerbsarbeit" deZ. I. Lilina, aparut in nr. 148 din 27 iunie 1916 al ziarului Ber-ner Tagwacht". In Sbornik «Sotial-Demokrata*" nr. 2, articolul

www.dacoromanica.ro

ADNOTAM 669

ei a fost publicat, cu unele modificari, sub tittul O problemä laordinea zilei". 278.

324 In amintirile sale din aceasta perioada, M. N. Pokrovski scrie :Si, fireste, temerile lui Lenin in ceea cc privote editorul, sau maibine zis weditura*, caci, din pacate Aleksei Maksimovici nu era sin-gur, s-au dovedit a fi intemeiate. Tocmai nota 101 ne-a dat mult deturca ; nu clegeaba era Ilici atit de ingrijorat de soarta ei. DacaIntreaga brosura a fost prototipul celebrului «Imperialism*, inschimb nota a fost embrionul nu mai putin celebrei brosuri despre«Renegatul Kautsky*" (vezi Arnintiri despre V. I. Lenin", Mos-cova, 1960, partea a 3-a, p. 134). Brosura lui Lenin a fost supusiunei riguroase cenzuri redactionale. Elementele mensevice din frun-tea editurii au scos din ea critica aspra a teoriilor oportuniste ale luiKautsky 6 Martov (vezi in Opere complete, vol. 27, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, adnotarea 123, date mai ama-nuntite cu privire la intocmirea si la editarea acestei lucrari). 280.

325 Este vorba de o scrisoare a lui G. I. Belenki privind activitateasectiei de la Paris a P.M.S.D.R. i cuvintarea rostita de P. Brizon la24 iunie 1916 in Camera franceza.

Pierit Brizon, unul dintre participantii la Conferinta de la Kien-tal, facuse in numele sau 6 al altor trei deputati socialisti o decla-ratie in care chema pe deputati sa ceara guvernului incheierea ime-thata a unes paci fara anexiuni. Impreuna cu ali doi deputati so-cialisti, el a votat impotriva creditelor de rizboi. Incheindu-si cu-vintarea, Brizon a spus : Noi votim pentru pace, pentru Franta,pentru socialism !". 283.

326 Este vorba de planul pentru Sbornik «Sotial-Demokrata.".Juni G. L. Peatakov scrisese un articol intitulat Pro leta-

riatul i dreptul natiunilor la autodeterminare in epoca capitaluluifinanciar", care continea insa o serie de teze gresite si de aceca n-afost publicat in Sbornik".

Greva din Norvegia, care incepuse la 6 iunie 1916, a fost co-mentata in articolul lui A. Hansen Une le aspecte ale miscariimuncitoresti contemporane din Norvegia", publicat in Sbornik«Sotial-Demokrata*" nr. 2.

In scrisoarea de fata, V. I. Lenin se refera la lucrarile sale Bi-lantul discutiei asupra autodeterminarii" 6 Brosura lui Junius",care au intrat apoi in Sbornik" nr. 1, precum si la articoleleImperialismul i scindarea socialismului" i Fractiunea Ciheidze6 rolul ei", aparute in Sbornik" nr. 2.

Pe coperta acestui din urma numar, printre articolele primitede redactie pentru nr. 3 al culegerii figureaz i articolul Ce seintimpla in rindurile trupelor" de Strannik (Varin). 283.

327 Este vorba de articole consacrate activitatii grupului Die Inter-nationale" din Germania, prega'tite pentru Sbornik «Sotial-Demo-krata*". In nr. 2 al acestei culegeri au fost publicate in legaturacu aceasta problema doual articole : Ziarele ilegale ale opozitiei de

www.dacoromanica.ro

660 ADNOTARI

stinga din Germania" si Din cronica luptei revolutionare dinGermania". 284.

328 Pafapoartele Nadiei actele pe care N. K. Krupskaia se straduiasa le procure pentru I. F. Armand in urma hotäririi acesteia de apleca in Norvegia. 284.

329 Este vorba, probabil, de inconsecventa de care a dat dovada Graberin atitudinea sa fata de E. Vandervelde, unul dintre liderii Inter-nationalei a II-a, in timpul vizitei pe care acesta o facuse in El-vetia in decembrie.1915. La inceputul razboiului, Graber s-a situatpe poziii internaponaliste, apoi a participat activ la munca des-fasurata de social-democratii de stinga din Elvetia, a luat parte lalucrarile conferintelor de la Zimmerwald i Kiental, a dat ajutor

publicarea documentelor stingii zimmerwaldiene, dar in acelasitimp, cind Vandervelde a venit in Elvetia ca s faca agitatic pentrureconstituirea Internationalei a II-a, Graber a luat cuvintul la unreterat tmut de acesta si 1-a salutat in numele Partidului social-democrat din Elvetia. 284.

330 Este vorba, probabil, de articolul Inessei Armand Cine va plätispezele razboiului ?". Articolul nu a fost publicat. 287.

331 Culegerea bolsevica intitulata Sub vechiul steag" a aparut in 1916la Saratov, iar in 1917 a fost retiparita, cu unele prescurtari, laPetrograd, in editura Jizn i Znanie". In aceasta culegcre au fostpublicate articole semnate de B. V. Avilov, M. S. Olminski,I. I. Skvortov-Stepanov si altii, precum si un bogat material sta-tistic. Autorii articolelor combateau tezele formulate in culegcreasocial-sovina Autoapararea".

Intr-una din scrisorile ei din acea perioada, N. K. Krupskaiascria c culegerea Sub vechiul steag" face o impresie foarte buna.

Sub tithil Raspuns social-patriotilor rusi" a fost publicata, innumarul din 19 august 1916 al ziarului Arbeiterpolitik", o re-cenzie la aceasta culegere, care a aparut concomitent si in BernerTagwachc". Frecventele referiri la aceasta culegere in presa vremiiin corespondenta lui Lenin si a tovarasilor sai de idei dovedcstein rindurile zimmerwaldienilor de stinga culegerea Sub vechiulsteag" s-a bucurat de o larga raspindire. 287.

332 Lenin se refera la Zinoviev, Armand si Lilina, care se aflau pearunci la Hertenstein.

Mai jos este vorba de articole pentru Sbornik «Sotial-Demo-krata*". 287.

333 In prima parte a scrisorii este vorba de articole pentru Sbornik«Sotial-Demokrata),".

Criticii oportunismului i-a fost consacrata lucrarea lui LeninImperialismul i scindarea socialismului", iar combaterii fractiuniidin Duma si a trotkismului articolele Sfortari de a scoateoportunismul basma curata" 4i Fractiunea Ciheidze i rolul ei",care au intrat in nr. 2 al culegerii. 288.

la

0

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 661

334 P. Reabovski pseudonimul lui L. N. Stark. Intr-o scrisoare din12 iunie 1916 catre Zinoviev, Reabovski facea cunoscut ca la Pe-trograd a fost creata o editura noua, Volna", i ii propunea caimpreuna cu Lenin sa participe la culegerile pe care le va scoateaceasta edirura. Deoarece pseudonimul Reabovski" era necunoscutpc atunci in strainatate, Krupskaia a trimis citeva scrisori in carecerea si se afle cine se ascunde sub acest nume. Una dintre acestescrisori a fost trimisa la Petersburg Annei Elizarova-Ulianova, in acarei sarcina intra asigurarea legaturii dintre organizatiile de partiddin Rusia i centrul din strainatate. Dar, flind arestata la 21 iulie1916, A. I. Elizarova-Ulianova nu a putut raspunde la timp.

Ulterior, cind s-a aflat ca sub pseudonimul Reabovski" sem-neaza Stark, care era suspectat a fi agent provocator, Lenin a re-Fuzat sa colaboreze la aceasta editura. 288.

335 La pct. 2 al scrisorii, Lenin se refera la brosura lui I. KamenevPrabusirea Internationalei", aparuta mai tirziu in editura Volna".La pct. 6, Lenin se refera la articolul sau Bilantul discutiei asupraautodeterminarii". 289.

336 Este vorba de brosura Kriegs and Friedensprobleme der Arbei-terklasse" (Clasa muncitoare i problemele pa'cii i ale razboiu-lui"), in care a fost publicat proiecrul de manifest prczentat de Se-cretariatul din strainatate al C.O. la Conferinta de la Kiental.

In anexa la aceasta brosura a fost tiparita, cu uncle prescurtari,dcclaratia cu privire la fazboi a mensevicilor, publicata in limbarusk' in nr. 5 din 10 iunie 1916 al ziarului Izvestiia S.S.C.O. alP.M.S.D.R.", sub titlul Mensevicii din Petersburg si Moscovadespre razboi". In textul aparut in bropar a. a fost omisa partea dindeclaratie care preconiza colaborarea cu burghezia liberal, parti-ciparea la activitatea comitetelor pentru industria de razboi etc.

La propunerea lui V. I. Lenin, in Sbornik oSotial-Demokrata*"nr. 2 a fost reprodus din ziarul De Tribune" articolul HenrietteiRoland-Holst O pozitie echivoca", articol in care, recenzind sus-mentionata brosura in versiune germana, autoarea scria cã prescur-tarile au fost facute in scopul de a ascunde tovarasilor din straini-tate caracterul nationalist al declaratiei mensevice si de a se infl-visa inaintea Internationalei cu un aer zimmerwaldian".

Izvestiia S.S.C.O. al P.M.S.D.R." ziar mensevic. A aparutin Elvetia din februarie 1915 pink' in martie 1917. Au aparut 10 nu-mere. Ziarul se situa pe pozitii centristc. 290.

337 Articolul lui K. Radek Dreptul natiunilor la autodcterminare",mentionat aici de Lenin, a aparut in nr. 3 din decembrie 1915 alrevistei Lichtstrahlen". Critica acestui articol a fost facuta deV. I. Lenin in lucrarea sa Bilantul discutiei asupra autodetermi-narii" (Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 47-48). 290.

338 Aceste citeva cuvinte au fost scrise cle V. I. Lenin ca adaos la oscrisoare din 24 iulie 1916 a Nadejdei Krupskaia catre M. Thakaia,

www.dacoromanica.ro

662 ADNOTARI

in care ea ii multumea pentru comunicarea privind editarea litera-rurii de partid in Caucaz i, rugindu-1 sa ajute la imbunatatirea le-gaturilor cu Caucazul, ii recomanda totodata o metoda conspira-tiva de legatura cu Rusia prin trimitere de dill avind, printre rin-duri, texte scrise cu cerneala simpatica. 291.


340 S-ar putea sa fie vorba de brosurile ,Internationalismul aparareapatriei" de G. V. Plehanov Razboiul i problemele constiinteidemocratice internationale" de A. N. Potresov, ambele editate in1916 la Petrograd. 292.

341 G. I. Belenki (Grip.) comunicase c in miscarea muncitoreasca dinFranca se observa o crestere a influentei stingii zimmerwaldiene.

292.

342 The Call" ziar, organ de presa al Partidului socialist britanic ;a aparut la Londra in anii 1916-1920. 292.

343 Este vorba de participarea unui reprezentant al elementelor deseinga din Partidul social-democrat norvegian la conferinta socia-listilor din Oxile neutre, care urma sa se intruneasca la Haga.

293.

344 Este vorba de seria de articole ale lui F. Engels aparute sub titlulDe ce poarta clasa muncitoare interes Poloniei ?" (vezi K. Marxsi F. Engels, Opere, vol. 16, Bucuresti, Editura politica, 1963,p. 163-176). 294.

345 Este vorba de declaratia publicata de Grimm in nr. 173 din 26 iu-lie 1916 al ziarului Berner Tagwacht" (la Arhiva centrall departid a Instirutului de marxism-leninism de pe linga C.C. alP.C.U.S. s-a pastrat o taietura din acest ziar). In declaratia sa,Grimm s-a ridicat impotriva rezoluciei propuse de Platten si adop-tate cu majoritate de voturi la o adunare de partid din Zurichcu prilejul discutarii activitatii fractiunii social-democrate din Con-siliul national. Prin aceasta rezolutie a fost condamnata nu numalactivitatea aripii de dreapta a fractiunii, ci si pozitia centrului, infruntea caruia se afla Grimm, si au fost criticate masurile adoptatede Consiliul federal, care se puteau solda cu incalcarea neutralitatiiElvetiei. Luind cunostinta de continutul acestei rezolutii, Grimm,care nu participase la adunare, a declarat ca nu e de acord cu te-zele ei i ca a hotarit sa puna la dispozitia partidului mandatulce i-a fost incredintat". El cerea totodata ca declaratia lui sal fiediscutata in timp util, astfel incit pina la prima intrunire a Consi-liului federal el sa-si poata anunta demisia. 295.

346 Numarul 7 (din iulie) al revistei Demain" incepea cu articolul luiGuilbeaux Razboi razboiului". 295.

347 Este vorba de o scrisoare catre A. I. Elizarova-Ulianova, in carei se cerea s comunice unele date cu privire la editura Volna"la persoana lui P. Reabovski, care propusese lui V. I. Lenin si lui

ii

si

www.dacoromanica.ro

ADIVOTAItt 663

G. E. Zinoviev sä colaboreze la culegerile pe care intentiona säle scoata aceasta editura. 295.

348 Pentru Sbornik «Sotial-Demokrata»", Buharin scrisese un articolintitulat Contributii la teoria statului imperialist", care a fost insarespins de redactie, deoarece continea teze gresite, antimarxiste, inproblema statului si a dictaturii proletariatului.

In Sbornik aSotial-Demokratax." nr. 1 au fost publicate Tezelecu privire la imperialism si la asuprirea nationala", scrise de Radek

tiparite in aprilie 1916, sub semnatura redactiei ziarului GazetaRobotnicza", in revista Vorbote". Raspunsul lui V. I. Lenin laaceste teze 1-a constituit articolul Bilantul discutiei asupra auto-determinarii", care a fost publicat in Sbornik" imediat dupa te-zele lui Radek. 295.

349 Arbeiterpolitik" saptaminal consacrat problemelor socialismu-lui stiintific, organ al unui grup de radicali de stinga din Bremencondus de Johann Knief si de Paul Fr Ohlich, grup care in 1919 aaderat la Partidul Comunist din Germania ; a aparut la Bremen din1916 pink' in 1919. Saptaminalul Arbeiterpolitik" a combatut so-cial-sovinismul din miscarea muncitoreasca german i internatio-nala. Printre colaboratorii sal au figurat N. I. Buharin, H. Guil-beaux, A. M. Kollontai, N. K. Krupskaia, A. Panneckoek, K. Ra-dek, I. M. Steklov i altii.

Dupa Marea Revolutie Socialista din Octombrie a publicat free-vent materiale privind viata din Rusia Sovietica.

Mai jos este mentionat articolul lui A. G. Sleapnikov Rusiamuncitoare dupa 20 de luni de razboi", aparut ulterior in SbornikcSotial-Demokrata»" nr. 1. 296.

350 Este vorba de tezele intitulate Revolutia socialista 6 dreptul na-tiunilor la autodeterminare", publicate in limba germana in nr. 2din aprilie 1916 al revistei Vorbote", sub semnatura redactiei zia-rului Sotial-Demokrat", organul central al P.M.S.D.R. In limbarusa tezele au fost publicate pentru prima oara in Sbornik oSotial-DemokrataD" nr. 1 (vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 27, Bucu-resti, E,ditura politica, 1964, ed. a doua, p. 260-274). 296.

351 Este vorba de polemica in jurul tezelor lui Grimm in problemadesfasurata intre Platten si Manzenberg, de o parte, si

Grimm, de alta, la conferinta din 16 iulie 1916 a organizatiei ti-neretului socialist din Zurich cu prilejul discutarii problemei atitu-linii fata de razboi. Polemica a continuat apoi in coloanele ziarului Berner Tagwacht". Astfel, la 18 iulie 1916 a aparut in acestziar un articol intitulat Conferinta tineretului in problema raz-boiului", la 20 iulie un articol cu titlul In legarura cu conferintatineretului in problema razboiului", iar la 29 iulie un editorial inti-twat Un semnal de luptä", articole care contineau zesiri vehe-mente la adresa lui Platten si Miinzenberg".

La sfirsitul scrisorii este mentionat articolul liii Raffin-DugensMinoritatea socialistilor francezi", aparut in nr. 7 din iulie 1916al revistei Deznain". 297.

si

Hz-

www.dacoromanica.ro

664 ADNOTARI

352 Din motive de conspiravie, Lenin numeste astfel lucrarea sa Im-perialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului". Prin expresiaprocedeul G. Z." se subInvelege trimiterea manuscrisului intrecopertele unei carti franceze. 299.

353 G. L. $klovski se afla pe atunci in fruntea Comisiei pentru ajuto-rarea intelectuala a prizonierilor de razboi de pe linga C.O.S.ale P.M.S.D.R. Sediul comisiei era la Berna. $klovski ii informaregulat pe Lenin asupra activitatii comisiei i ii trimitea pe cele maiinteresante dintre scrisorile primire de la prizonieri. Creata dininiviativa lui Lenin, comisia difuza in rindurile prizonierilorliteratura bolsevica in problerna razboiului si a evenimentelor incurs, stabilea legaturi cu prizonierii, descoperea elementele cu starede spirit revoluvionara, care la rindul lor deveneau apoi promo-torii influenvei partidului in lagarele de prizonieri (vezi in co-municarea Activitatea botsevicilor in rindurile prizonierilor rusidin Germania si Austro-Ungaria", aparuta in Voprosi IstoriiKPSS", 1963, nr. 3, date mai amanunvite cu privire la muncaacestei comisii). 300.

354 Este vorba de Valeriu Marcu. 302.

355 Este vorba de conceptul unei scrisori catre N. I. Buharin, scris deG. E. Zino% iev. In aceasta scrisoare era criticata pozivia adoptata deE. Bos si de I. Peatakov in timpul tratativelor in problema reluariieditarii revistei Kommunist". Comunicind ca japonezii" au trecutla crearea efectiv'a a unei fraqiuni proprii, autorul scrisorii II rugape Buharin sa-si precizeze atitudinea fava de fractiunea non creata"

si-a exprimat speranva in posibilitatea de a colabora cu el inviitor.

La cuvintele lui Zinoviev : Noi vrem s lucram impreun a. cud-ta si fall a vine seama de divergenve...", Lenin a adaugat pasajulurmator fatal de care d-ta ai totusi o atitudine mai rezervata,poate, pentru c ai scris mai mult in probleme economice decit incele politice". 303.

356 Intr-o scrisoare din 5 august 1916 catre G. L. $klovski, N. K. Krups-kaia scria : Vladimir Ilici a uitat sa specifice cii pentru darea lalegat a manuscrisului trebuie luate carvi francuzesti, care vor fi tri-mise apoi la Geneva pe adresa sovilor Karpinski... Manuscrisul vi-1vom trimite peste citeva zile". 305.

357 Russkie Zapiski" revista lunara pentru literaturi si politica ; aaparut la Petrograd din noiembrie 1914 pink' in aprilie 1917, editatade N. S. Rusanov. A fost o continuare a revistei Russkoe Bogat-stvo", a carei orientare a fost definita de Lenin ca narodnicista,cadeto-narodnicista". 305.

358 La Arhiva de partid a Institutului de marxism-leninism se pastreazaarticolul lui Broutchoux, scris in limba franceza, cu titlul InFranca. Opozivia impotriva razboiului", pe care figureazã urma-toarea insemnare facuta de Lenin : Pentru oulegere". Articolul luiBroutchoux n-a fost publicat in Sbornik «Sovial-Demokrata**.

3i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 665

Culegerea de la Berna asa numeste aici V. I. Lenin primulnumar din Sbornik aSotial-Demokratam.", care se culegea la Berna.Numarul al doilea urma sa fie cules la Paris. Articolul Brosura luiJunius" a fost inclus in primul numar al culegerii. Articolul lui Zi-noviev despre care se vorbeste mai jos se intituleaza Internationalaa II-a i problema razboiului". 305.

359 Articolul despre kautskism fusese destinat de Lenin culegerii Subvechiul steag", care si-a incetat insa aparitia dupi scoaterea primu-lui ei volum. La Arhiva centrala de partid a Institutului de mar-xism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. s-a pastrat planul unuiarticol intitulat de Lenin Despre kautskism" (vezi Culegeri dinLenin", vol. XXX, P. 133-134). 0 lucrare speciala despre Kautskya fost scrisa de V. I. Lenin (in 1918 (vezi Revolutia proletararenegatul Kautsky", Opere complete, vol. 37, Bucuresti, Editurapolitica, ed. a doua, P. 243-349). 307.

360 Este vorba de articolul lui V. I. Lenin Rispuns lui P. Kievski(I. Peatakov)" (vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 70-76).

La punctele 4-7 este vorba de Sbornik «Sotial-Demokrata»".La punctul 5 este vorba de propunerea lui Belenki ca volumul aldoilea al acestei culegeri sa fie scos la Paris. Articolele lui Safa-rov n-au fost publicate in volumele culegerii. Articolul cu privirela miscarea femeilor, amintit in scrisoare, apartinea ZinaideiLilina. 307.

361 Gnevici pseudoninrul lui Faberkievici, militant al miscarii mun-citoresti poloneze, aflat pe atunci la Petrograd. Cu participarea luiau fost editate in 1916, in limba poloneza, doua numere ale revisteiZycie". 307.

362 In Sbornik «Sotial-Demokrata»" nr. 2 a fost publicat articolulHenriettei Roland-Holst O pozitie echivoca", in traducere dui:4articolul cu acelasi titlu publicat la 22 august 1916 in ziarul DeTribune". 307.

363 La sfirsitul scrisorii lui Lenin catre Peatakov (volumul de fata,P. 304-305), Zinoviev adaugase urmatoarele citeva rinduri : Innumele red. «S-D» G. Z. Textul e aproape pe jumatate cules si deaceea va" rugam sà v grabiti. Asteptam raspuns urgent". 308.

364 Articolul despre prizonieri n-a aparut in Sbornik 4cSotial-Demo-krata»". 308.

365 Este vorba, probabil, de articolul Programul militar al revolutieiproletare" (vezi in Operc complete, vol. 30, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, adnotarea 51, date mai amanuntite cuprivire la acest articol). 310.

366 Este vorba de articolul lui F. Koritschoner Din viata social-de-mocratiei austriece" (aparut in Sbornik «Sotial-Demokrata»"nr. 2). 311.

oi

www.dacoromanica.ro

566 ADNOTARI

367 In conceptul scrisorii lui V. I. Lenin (p. 320-321), Zinoviev Reuseunele schimbari i modificase substantial partea finailL Vezi in vo-lumul de faya., p. 312, 317 si 318, atitudinea lui Lenin fata de acestemodificari. Corespondenta dintre Lenin, Zinoviev i Buharin in jurularticolului acestuia din urma Contributii la teoria statului imperia-list" a fost publicata in nr. 22 din 1932 al revistei Bolsevik".

3/2.368 Este vorba de articolul lui Buharin Contributii la teoria statului

imperialist" (vezi adnotarea 348). 312.

369 Texrul acestei scrisori este precedat de un plan de comprimare aarticolului lui Zinoviev Internationala a II-a si problema razboiu-lui", care urma sa. apara in Sbornik «Sotial-Demokrata*" (a aparutin nr. 2 ; planul este scris de mina Nadejdei Krupskaia).

La punctul 5 al scrisorii, Lenin se refera la articolul lui Zinoviev«Defetismul* inainte si in prezent" (aparut in Sbornik «Sotial-Demokrata»" nr. 1).

In cele ce urmeaza, Lenin enumara articolele scrise de el pentruaceasta culegere : Bilantul discutiei asupra autodeterminarii", Im-perialismul i scindarea socialismului", Sfortari de a scoate opor-tunismul basma curata", Fractiunea Ciheidze i maul ei". 314.

370 In august 1916, G. L. Peatakov (luri) trimisese pentru Sbornik«Sotial-Demokrata*" un articol intitulat Proletariatul i «dreptulnatiunilor la autodeterminare» in epoca capitatului financiar". Acestarticol, impreuna cu rispunsul lui Lenin, urma s apara in Sbo,--nik «Sotial-Demokrata*" nr. 3, care insa, din lipsa de fonduri, n-amai aparut.

Ca raspuns la acest articol, V. I. Lenin a scris doul lucrari :Raspuns lui P. Kievski (I. Peataleov)" (Opere complete, vol. 30,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 70-76) si Despreo caricatura de marxism i despre «economismul imperialist*"(Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 79-132).

Nota de subsol a lui Lenin se datorote faptului ca. Peatakovceruse s vada raspunsul redactiei O.C. la articolul sau inainte dea decide daca e de acord sau nu ca articolul sa fie publicat in Sbor-nik «Sotial-Demokrata*". 315.

371 Este vorba de articolul lui Karl Kilbom Social-democratia suedezarazboiul mondial" 6 de articolul lui A. Hansen Unele aspecte

ale miscarii muncitoresti contemporane din Norvegia" (ambele auaparut t Sbornik «Sotial-Demokrata*" nr. 2). 316.

372 Prin aceste cuvinte ironice, Lenin subliniaza asemanarea i carac-terul gresit al unor formulari din articolele scrise de Peatakov side Zinoviev in problema apararii" patriei in razboiul imperialist(vezi Sbornik «Sotial-Demokrata»" nr. 2, decembrie 1916, p. 27).

317.

373 Este vorba de scrisoarea in care i se comunica lui Buharin ca ar-ticolul Contributii la tcoria statului imperialist" nu poate fi

si

www.dacoromanica.ro

AbNOTARI 661

publicat in Sbornik cSovial-Demokratax." (vezi volumul de fafa,p. 320-321). 317.

374 In ceea ce priveste articolele suedezuhai i norvegianului, vezi ad-notarea 371. Prin articolul despre dezarmare, Lenin subintelegeProgramul militar al revolutiei proletare", scris de el in Erni:agermany. ; cu unele modificari, el a fost publicat in Sbornik «So-tial-Demokrata»" nr. 2, sub titlul Lozinca «dezarmarii*". 318.

375 Tezele mi Rade le documentul intitulat Teze cu privire la impe-rialism si la asuprirea nationala", publicat, sub semnatura ziaruluiGazeta Robotnicza", in revista Vorbote" i reprodus in Sbornik4C Sovial-Demokrata»" nr. 1. 320.

376 Este vorba, probabil, de articolul lui Strannik (V. I. Fridolin) Cese intimpla in nindurile trupelor". Acest articol este men;ionatprintre cele primite in redacjie pentru Sbornik Sovial-Demo-kratax." nr. 3. 320.

377 Volumul al II-lea al culegerii Sub vechiul steag", pentru careLenin intentrona s scrie un articol despre kautskism, n-a maiaparut. 323.

378 Este vorba de raspunsul lui Zinoviev la o scrisoare injurioasa",dupa cum se exprima Krupskaia, primita de la Buharin drept ras-puns la scrisoarea prin care redactia 11 instiintase ea' articolul sauContributii la teoria statului imperialist" nu poate fi publicat inSbornik «Sotial-Demokrata»".

In primele zile ale lunii octombrie 1916, Buharin i-a trimis luiLenin obiectiile sale impotriva observatiilor facute de redactie pemarginea acestui articol. Lenin i-a raspuns la 14 octombrie 1916printr-o scrisoare lunga, in care a aratat inconsistenta i lipsa detemeinicie a argumentelor formulate de Buharin (vezi valumul defata, p. 334-339). 324.

379 Cele citeva rinduri scrise de Lenin si scrisoarea Nadejdei Krupskaiacatre Sleapnikov constituiau raspunsul la prima scrisoare pe careacesta o trimisese dupl intoarcerea sa din America in Europa (la29 septembrie el se intorsese la Copenhaga). In scrisoarea sa, Sleap-nikov facuse o dare de seama asupra activitatii desfasurate de elin America si anuntase cal intentioneaza sa plece in Rusia. In le-gaturi cu acea.sta, Lenin 11 numeste pe Sleapnikov, conspirativ,Bel". Sfaturile de prudenta ale lui Lenin se datorau stirilor pri-mite cu privire la arestari efectuate la Petrograd, si in special cuprivire la arestarea Annei Elizarova-Ulianova.

In scrisoarea ei catre Sleapnikov, Krupskaia se ocupa extremde amanuntit de o serie de probleme din strainatate si din Rusia,comunicindu-i ca japonezii" au format o fractiune, cã lipsa desinceritate a lui Buharin s-a manifestat in refuzul lui vadit de a-Iajuta pe Lenin la stabilirea unor legaturi mai strinse cu Rusiarelatindu-i totodata cum se desfasoara pregatirile pentru editareapublicatiei Sbornik qSotial-Demokrata»". 325.

www.dacoromanica.ro

668 ADNOTARI

380 Este vorba de manuscrisul articolului Despre o caricatura de mar-xism si despre «economismul imperialist*".

Lenin se grabea sa organizeze transcrierea acestor articole inlegatura cu plecarea lui Sleapnikov in Rusia. La inceputul luniioctombrie 1916, Lenin scria : Ar fi foarte regretabil claca Beleninn-ar astepta articolul in care eu ii dau o replica lui Kievski (chiarieri 1-am trimis la transcriere i abia peste citeva zile va fi gata)"(volumul de fata, p. 326). 330.

381 Aprecierile lui Lenin se refera la articolul lui Zinoviev «Defetis-mul» inainte si in prezent". Acest articol a fost publicat in Sbor-nik «Sotial-Demokrata»" nr. 1. Zinoviev ti insusise doar in parteobservatiile facute de Lenin.

La pct. 2 al scrisorii de fatal, Lenin se refera la publicarea innr. 25 (din 1916) al ziarului Gazeta Robotnicza" a Rezolutieiconsfatuirii din 1-2 iunie 1915 a colegiului de redactie". Inaceasta rezolutie era criticata lozinca infringerii monarhiei prism

lansata de C.C. al P.M.S.D.R. la inceputul razboiului subpretextul cl ea, lozinca, ar furniza argument& social-patriotilorgermani". 331.

382 Este vorba de manuscrisele articolelor : Raspuns lui P. Kievski(I. Peatakov)" de V. I. Lenin si Proletariatul i dreptul natiu-nilor la autodeterminare in epoca capitalului financiar" deG. L. Peatakov. Pe manuscrisul sau, Lenin a facut urmatoareainsemnare : Articolul lui Kievski cu privire la autodeterminare

raspunsul lui Lenin". Raspunsul lui Lenin a fost trimis luiPeatakov (vezi in legatura cu aceasta scrisoarea lui Lenin catreI. Armand, volumul de fata, p. 351-352).

In legatura cu aceasta problema, Lenin a scris amplul articolintitulat Despre o caricatura de marxism si despre «economismulimperialistx.". 332.

383 Este vorba de un adaos la articolul lui Lenin Despre o caricaturade marxism i despre «econornismul imperialist*", articol care inacel moment se afla la Karpinski spre transcriere. Texrul anexatde Lenin a fost introdus in articol ca o nota de subsol (veziOpere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 107). 333.

384 La Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismse pastreaza scrisoarea in care Ribalka (L. lurkevici) cere perrni-siunea de a publica a observatie facuta de Lenin pe marginea uneiscrisori a lui Zinoviev, gasita de el in arhiva revistei Dzvin".

334.

385 Scrisoarea de fati constituie raspunsul dat de Lenin la o scrisoareprimita de la Buharin in primele zile ale lunii octombrie 1916,scrisoare in care acesta din urma contesta justetea observatiilorcritice facute pe marginea articolului s6.'u Contributii la teoriastatului imperialist". 334.

www.dacoromanica.ro

ADNOTART 569

386 In nr. 5 din mai 1916 al revistei Letopis" a fost publicat unarticol al lui V. Bazarov intitulat Momentul actual si perspecti-vele", consacrat analizei crizei economice pe care o provocase inRusia razboiul imperialist. In acest articol, Bazarov califica dreptanacronism" impartirea programului partidului in program-mt-nimum si program-maximum si afirma ca lupta pentru transfor-mari democratice este inutila.

Intr-un articol intitulat Insemnarile unui publicist", publicatde A. Potresov in nr. 1 din august 1916 al revistei menseviceDelo", se spunea ca optimismul maximalist" (asa califica el ve-derile lui Bazarov), care suprima toate sarcinile imediate aledemocratiei", este cel mai periculos dusman al miscarii demo-cratice, cel mai virulent si mai sigur dezorganizator al ei".

In cazul de fatä, Lenin se refera, dupa toate probabilitatile,tocmai la aceste teze din articolul lui Potresov.

La 3 octombrie 1916, Krupskaia ii scrisese lui Sleapnikov caPotresov s-a agatat de fraza din Letopis" in care Bazarov vor-beste despre inutilitatea programului-minimum" i vrea sã atn-buie internationalistilor acest maximalism spre a-i compromite.

335.

387 Este vorba de manifestul Internationalistii din Austria catre in-ternationalistii din toate tarile", publicat in decembrie 1915.Textul lui integral a fost tiparit, printre altele, in nr. 283 din3 decembrie 1915 al ziarului Volksrecht". Documentul a fostpublicat fàr semnatura. In ziarul Avanti !", pomenit de V. I. Le-nin, au fost reproduse numai unele pasaje din acest manifest.

340.

388 In scrisorile sale anterioare, G. Belenki, secretarul sectiei bollevicedin Paris, propusese lui V. I. Lenin ca Sbornik «Social-Demo-kratax." nr. 2 sa fie tiparit la Paris, prevenindu-1 tns totodatiaceasta nu se poate face decit legal. Proiectul de a tipari la Parisfoi volante n-a fost pus in aplicare. 342.

389 CongresulZurich in

Partidului social-democrat din Elvetia a avut loc lazilele de 4-5 noiembrie 1916. Lenin a luat cuvintul in

prima zi a lucrgrilor congresului, aducindu-i salutul C.C. alP.M.S.D.R. (vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura po-litica, 1964, ed. a doua, p. 181-184). 343.

390 In scrisoarea de fata este vorba de adlugiri in textul tradus al cu-vintarii rostite de Lenin in ziva de 4 noiembrie 1916 la congresulPartidului social-democrat din Elvetia (vezi Opere complete,vol. 30, Bucuresti, Editura politica', 1964, ed. a doua, p. 183).

344.

391 Este vorba de o discutie in problema nationala', desfasurata dupaaparitia nr. 1 din Sbornik «Sotial-Demokrata)". A. V. Luna-cearski i Bezrabotnii (D. 1 Manuilski) atacasera tezele leninistein problema ap'ararii patriei i a dreptului natiunilor la autode-

www.dacoromanica.ro

670 ADNOTARI

terminare. In cadrul acestei discutii, N. D. Kiknadze combatusesustinerile lui Lunacearski i Manuilski. 345.

392 Este vorba de S 5 al tezelor grupului Die Internationale", publi-Late in nr. 3 din 29 februarie 1916 al publicatiei Bulletin LS.K.".In acest paragraf se afirma ca in epoca irnperialismului nu sintposibile razboaie nationale. 348.

393 Este vorba de declaratia din 5 noiembrie 1916 a guvernelor Ger-maniei si Austro-Ungariei privind crearea unui stat monarho-con-stitutional polonez sub protectoratul Germaniei si al Austro-Un-gariei. 350.

394 Lenin se refera la vederile Rosei Luxemburg in problema nationalà,expuse in revista social-democrata poloneza Przeglqd Socjalde-mokratyczny", care aparea la Cracovia. Vezi in aceasta privintaarticolul lui Lenin Despre dreptul natiunilor la autodeterminare(Opere complete, vol. 25, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 323-330). 350.

395 Este vorba de seria de articole ale lui F. Engels intitulata De cepoarta clasa muncitoare interes Poloniei ?", reprodusä in 1916 inArchiv fiir die Geschichte des Sozialismus und der Arbeiterbewe-gung", care aparea sub ingrijirea lui Griinberg (vezi K. Marx siF. Engels. Opere, vol. 16, Bucuresti, Editura politick, 1963, p. 163174). 351.

396 Este vorba de articolul de fond Congresul partidului", publicat la7 noiembrie 1916 in ziarul Berner Tagwacht". Un pasaj din acestarticol, in care erau expuse extrem de succint dezbaterile care auavut loc la congres in problema atitudinii faça de Conferinta de laKiental, continea aluzii rauvoitoare la autorul necunoscut al proiec-tului de rezolutie i afirma c semnatarii proiectului an depasit im-puternicirile ce le-au fost acordate.

In nr. 262 din 8 noiembrie 1916 al ziarului Volksrecht" a aparuto declaratie semnata de E. Nobs, in care acesta argta ca impar-taseste in intregime vederile" expuse in proiectul de rezolutie pre-zentat in numele social-democratilor de stinga. 352.

397 In zilele de 20 6 30 noiembrie 1916. Lenin a avut cu zimmerwal-dienii de stinga convorbiri pe marginea tezelor intitulate Sarci-nile zimmerwaldienilor de stinga din Partidul social-democrat el-vetian". In partea finall a scrisorii, vorbind de acest manuscris,Lenin II numeste prescurtat teze" (vezi Opere complete, vol. 30,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 197-209). 351.

398 Articolul de critica la adresa lui Grimm a fost publicat in numaruldin 2 decembrie 1916 al saptaminalului Arbeiterpolitik", sub titlulDupa congresul Partidului social-democrat elvetian" si sub sem-natura Arnold Struthahn. 352.

399 Este vorba de traducerea in limba franceza a tez.elor Sarcinilezimmerwaldienilor de stinga din Partidul social-democrat elvetian",traducere facuta. de I. Armand (vezi Opere complete, vol. 30,

a

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 571

Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 197.209).353.

400 Este vorba de conceptul unei scrisari catre o social-democratadin Germania" (probabil C. Zetkin), in care, in numele redactieirevistei Rabotnita", Inessa Armand propunea un schimb de pa-reri in problemele miscarii femeilor muncitoare i arata c ar tre-bui convocata o conferinta neoficiala a socialistelor de stinga.

Cuvintele citate de V. I. Lenin sint luate din urmatorul pasajal scrisorii Inessei Armand : Noul ni se pare ca. in timp deralzboi aceasta miscare (adica miscarea femeilor. Nota red.)ar putea s aibal un rol foarte important pentru socialism. Cindo mare parte a proletariatului, muncitorii, se afla pe fronturi,cealalta parte a lui, muncitoarelc, trebuie sà ia in mina' cauzanoastra socialistr. 356.

401 Dintr-o alt1 scrisoare catre I. Armand (vezi p. 386) se vededin redactia acestui organ de pres a. urmau sà faca parte Luna-cearski, Sokolnikov, Graber i Naine. 357.

402 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 13, Bucuresti, Editura poli-tica, 1962, p. 296, precum si lucrarea lui F. Engels Socialismulin Germania" (Opere, vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1965,p. 248-254). 359.

403 Este vorba de Congresul Partidului social-democrat din Elvetia,care a avut loc la Zurich in zilele de 4-5 noiembrie 1916 (veziin Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed.a doua, adnotarea 83, date amanuntite cu privire la acest congres).

361.

404 fn nr. 3 din 29 februarie 1916 al publicatiei Bulletin I.S.K."fost publicat un proiect de program al social-democratiei olandeze,care, printre altele, continea urmatoarele revendicari : democrati-zarea tuturor institutiilor guvernamentale, instaurarea republicii,ziva de muncI de 8 ore, lichidarea militarismului etc. 363,

405 Este vorba de cuvintarea rostita de A. Schmid in ziva de 30 no-iembrie 1916 la o adunare a social-democratilor elvetieni, parti-zani ai stingii zimmerwaldiene. La aceasta adunare a fost discu-tata problema pregatirii pentru apropiatul congres extraordinaral Partidului social-democrat din Elvetia a unui proiect de rezo-lutie cu privire la atitudinea socialistilor fata de militarism sirazboi. 365.

406 Hot'arirea de la Aarau hotarire adoptata de Congresul de laAarau din 20-21 noiembrie 1915 al Partidului social ,democratdin Elvetia (vezi la adnotarea 204 date mai amanuntite cu pri-vire la acest congres). 366.

407 Este vorba de proiectul de rezolutie in problcma militar, intocmitde Platten in vederea apropiatului congres extraordinar af Parti-dului social-democrat din Elvetia, la care urma sa fie discutataproblema atitudinii fata de razboi (vezi in Culegeri din Lenin",

ca

a

www.dacoromanica.ro

672 ADNOTARI

vol. XVII, p. 57-64, variantele proiectelor de rezolutie ale luiPlatten, cu observatiile acute de V. I. Lenin). 367.

408 Aici Lenin se refera la tezele sale Sarcinile zimmersvaldienilor destinga din Partidul social-democrat elvetian" (vezi Opere com-plete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 197-209). 369.

409 Este, vorba de brosura lui Humbert-Droz Guerre a la Guerre. Abas l'Armee. Plaidoirie complete devant le Tribunal MilitaireNeuchatel le 26 aoiit 1916" (Rizboi razboiului. Jos armata.Textul complet al pledoariei rostite in fata tribunalului militarNeuchatel in ziva de 26 august 1916"). Humbert-Droz fusese ares-tat pentru refuzul sau de a se prezenta la cercul de recrutare.

369.

410 In nr. 25 din 9 decembrie 1916 al saptaminalului Arbeiterpoli7tile, la rubrica Din carnetul nostru politic", aparuse o notanesemnata cu data de 6 decembrie 1916. Scmnalind cititorilorziarului discutia din Sbornik «Sotial-Demokrata»" nr. 1 in pro-blem dreptului natiunilor la autodeterminare, autorul notei arataca pärerile lui Lenin in aceasta problernä nu slut impartasite detrei membri ai redactiei revistei aKommunist», organul teoretical radicalilor rusi de stinga". Aceasta nota nu putea decit sa dez-orienteze pe cititori, deoarece nu spunea nimic nici despre gre-selile teoretice ale acestui grup, nici despre comportarea lui frac-

antipartinica, dupa aparitia primului numar al revisteiKommunist".

In acelasi numar al saptaminalului Arbeiterpolitik" a fostpublicat ca editorial articolul lui Buharin Statul imperialist",cu o nota de subsol din partea redactiei in care se faceau apre-cieri pozitive despre continutul lui. 369.

41.1 Este vorba de o scrisoare a lui Gucikov din 15 (28) august 1916catre generalul Alekseev, seful cartierului general al comandantu-lui suprem al armatei ruse. Scrisoarea exprima teama burghezieiruse in fata revolutiei in crotere i nemultumirea ei in legarura" cufaptul ca guvernul tarist nu se arata a fi capabil sa preintimpineizbucnirea revolutiei. Sorisoarea lui Gucikov a fost publicata innr. 57 din 30 decembrie 1916 al ziarului Sotial-Demokrat", 370.

412 Conferinta despre revolutia din 1905" a fost tinuta de V. I. Lenin,in limba germana, la Casa poporului din Zurich, in ziva de 9 (22)ianuarie 1917, in fata unei adunari de tineri muncitori elvetieni(vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964.ed. a doua, p. 307-328). 372.

413 In Diskussionnii Listok" nr. 3 din 29 aprilie (12 mai) 1911a -fost publicat articolul lui Lenin Semnificatia istorica a lupteiinterne de partid din Rusia". Partea a doua a acestui articol con-tine tabelul statistic cu privirc la grevele din Rusia mentionat de

a

Ooniird,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI mg

V. L Lenin (vezi Opere complete, vol. 19, Bucuresti, Editura po-litica, 1963, ed. a doua, p. 389). 372.

414 In privinta scandfalului cu Sklovski", Zinoviev ii scrisese :...$1clovski trece printr-o criza : fitra a ne spune nou.ac e v a, a cheltuit toti banii partidului !... Sint convins varestitui curind, dar deocamdatl. situatia e de a.sa natura ca n-avemnici o centima, nici macar pentru timbre postale...". 373.

415 Este vorba de brosura Invatamintul public si democratia" deN. K. Krupskaia. Brosura a aparut in 1917, in Editura Jizn iZnanie". 374.

416 Este vorba de manuscrisul cartii Imperialismul, stadiul cel maiMalt al capitalismului", care pe vremea aceea se afla la edituraParus". 374.

417 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. 22, Bucuresti, Editurapolitica, 1965, p. 505-523. 379.

418 Este vorba, probabil, de enunturi facute de F. Engels intr-o scri-soare catre F. Sorge (vezi K. Marx si F. Engels. Opere, ed. I rusa,vol. XXVIII, 1940, p. 308). 380.

419 Aici este vorba de votarea rezolutillor in problema pacii la Con-gresul Partidului socialist francez, care a avut loc la Paris in zilelede 25-30 decembrie 1916, si la Congresul Confederatiei generalea muncii, care a avut loc in zilele de 24-26 decembrie 1916. Re-zultatele votului asupra acestei probleme au fost reproduse de Leninin capitolul al III-lea al lucrarii Pacifism burghez si pacifism so-cialist", intitulat Pacifismul socialistilor si al sindicalistilor frau-cezi" (vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura1964, ed. a doua, p. 253-258). 387.

420 Chemarea Comisiei socialiste internationale Care clasa munci-toare" a fost publicata in Bulletin I.S.K." nr. 6 din 6 ianuarie 1917.Analiza acestei chemari a fost facuta in capitolul al IV-lea al lu-crarii Pacifism burghez si pacifism socialist", intitulat Zimmer-waldul la raspintie" (vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Edi-tura politica, 1964, ed. a doua, p. 258-262). 387.

421 Este vorba de nr. 5 din 6 ianuarie 1917 al ziarului Volksrecht",in care a fost publicat un articol in legatura cu adunarea de partidcare avusese loc in ziva de 5 ianuarie la Casa poporului din Zurich.Intr-unul din punctele rezolutiei adoptate se protesta impotrivaagitatiei din culise" pentru aminarea congresului partiduhii.

388.

422 Aici s-ar putea sa fie vorba de cartea lui Kamenev PrabusireaInternationalei", aparuta in decembrie 1916 in editura Volna".

388.

423 Scrisoarea lui Lenin urma sa fie discutata in cadrul sectiilor dinstrilnatate ale P.M.S.D.R. 390.

ca-i

politica',

www.dacoromanica.ro

07'7'4 WbNO.TAiti

424 Grutlianer" ziar, organ de presi al organizatiei burghezo-re-formiste elvetiene Uniunea Griitli" ; a fost fundat la 'Zurich in1851. In perioada primului razboi mondial, ziarul s-a situat pe po-zitia social-sovinismului. Lenin spunea despre acest ziar a este unorgan de presa al slugilor consecvente i fa:vise ale burgheziei inrindurile miscarii muncitoresti". 391.

425 Declaratia C.C. al Partidului social-democrat din Elvetia cu pri-vire la aminarea congresului partidului a fost publicata in nr. 7din 9 ianuarie 1917 al ziarului Volksrecht" (vezi articolul Derausserordentliche Parteitag verschoben", iar in nr. 8 din 10 ianuarie1916, intr-o nota publicata la rubrica Vereine und Versammlun-gen", a fost reprodus a. o rezolutie adoptata la adunarea uneia dintreorganizatiile raionale din Zurich, in care se cerea ca congresul sifie convocat cel mai tirziu in primavara anului 1917. 393.

426 Este vorba de propunerea facuta de W. Miinzenberg la sedinta din7 ianuarie 1917 a Conducerii Partidului social-democrat din El-vetia in problema aminarii convocarii congresului, care fusese fixatpentru data de 11 februarie 1917, la Berna, pentru discutarea pro-blemei militare. 394.

427 Parteibeschliisse" (Hotariri de partid") articol de fond aplrutPara semnaturg in nr. 6 din 8 ianuarie 1917 al ziarului BernerTagwacht". 394.

428 Sub semnatura -g" a aparut, in nr. 11 din 13 ianuarie 1917 al zia-rului Volksrecht", un articol intitulat Zur Parteitagsverschie-bung" (In legatura cu aminarea congresului partidului"), in careautorul se pronunfal impotriva hotaririi din 7 ianuarie a Condu-cerii Partidului social-democrat din Elvetia privind aminarea petermen nelimitat a convocarii congresului. 395.

429 Russkie Vedomosti" ziar care exprima interesele burghezieisi ale mosierimii liberale. Incepind din 1905, a fost organul depresi al cadetilor de dreapta. A aparut la Moscova din 1863pita in 1518. 396.

430 Lenin se refera la articolul Pacifism burghez si pacifism socialist",pe care intentiona sa-1 publice in ziarul Novii Mir", editat laNew York de un grup de emigranti socialisti rusi. Articolul frisknu a fost publicat in acest ziar. Prime le douk capitole ale lui aufost tiparite, cu unele modificari, in nr. 58 ultimul al zia-rului Sotial-Demokrat" din 31 ianuarie 1917, sub titlul O cotitura.In politica mondiall" (vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Edi-tura politica, 1964, ed. a doua, p. 339-348). 397.

431 Este vorba de o rezolutie a social-democratilor de stinga din El-vetia, in care se cerea organizarea unui referendum in problemaconvocarii congresului extraordinar al partidului, care, printr-o ho-tarire a Conducerii P.S.D.E., fusese aminat pe timp nedeterminat.Textul acestei rezolutii in limba germana, cu modificarile fa'cute deV. I. Lenin, se pastreaza la Arhiva centralg de partid a Institutului

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 575

de marxism-leninism de pe Una' C.C. al P.C.U.S. Rezolutia social-democratilor de stinga a stat la baza referendumului organizatdui:4 ce organizatiile locale s-au pronuntat pentru convocarea inprimävara a congresului partidului. In nr. 19 din 23 ianuarie 1917al ziarului Volksrecht" a fost publicata chemarea unui grup deinitiativa pentru organizarea referendumului, sub titlul Das Re-ferendum gegen den Parteivorstandsbeschlüss ergriffen" (A inceputreferendumul impotriva hotaririi Conducerii partidului"). 401.

432 Lenin se refera la articolul lui K. Kautsky Einige Feststellungenfiber Marx und Engels" (Unele constatari in privinta lui Marx siEngels"), aparut in Die Neue Zeit", 1908, nr. 1, 2. Oktober,S. 5-7.

Vezi in Marx-Engels, Ausgewahlte Briefe, Dietz-Verlag, Berlin,1953, S. 586, si in Opere, vol. XXIX, ed. I rusk*, 1948, p. 402, scri-sorile lui Engels catre Kautsky cu privire la felul cum a fost dena-turata introducerea sa la lucrarea lui Marx Luptele de clasa inFranta. 1848-1850". 402.

433 Referatul despre pacifism, de care intreaba V. I. Lenin, a fosttinut de Inessa Armand la 21 ianuarie 1917 (vezi volumul de fata,p. 407). 405.


435 Este vorba de proiectul de declaratie adoptat la 15 ianuarie 1917la o consfatuire a social-democratilor de stinga din Elvetia, in cares-a cerut ca Grimm sa. fie scos din Comisia socialista interna-tionall. 406.

436 Este vorba de referendumul in problema convocarii Congresuluiextraordinar al Partidului social-democrat din Elvetia in vedereadiscutarii problemei atirudinii fatal de razboi. In pofida luptei ini-tiate de liderii partidului R. Grimm, J. Schmid, F. Schneider,H. Greulich, G. Muller impotriva referendumului (veziV. I. Lenin. Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura1964, ed. a doua, p. 363-367), acesta din urma s-a bucurat desprijinul fierbinte al muncitorilor din Elvetia germana si fran-ceza. 406.


438 Vezi F. Engels. Socialismul in Germania" (Opere, vol. 22, Bucu-resti, Editura politica', 1965, p. 505-523). 409.

439 In nr. 6 al revistei Jugend-Internationale", aplrut la 1 decem-brie 1916, a fost publicat (sub semnatura Nota Bene) articolul luiBuharin Statul tilharesc imperialist". Critica acestui articol a fossfacuta de V. I. Lenin in lucrarea Internationala tineretului", pu-blicati in Sbornik «Sotial-DemokrataD" nr. 2 (vezi Opere com-plete, vol. 30, Bucuresti, Editura politick, 1964, ed. a doua,p. 225-229).

politicl

www.dacoromanica.ro

576 ADNOTARI

In nr. 25 din 9 decembrie 1916 al saptaminalului Arbeiterpo-litik" a fost publicat, cu uncle prescurtari, acelasi articol al luiBuharin, sub titlul Statul imperialist". 410.

440 Vezi F. Engels. Contributii la problema locuintelor" (K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 18, Bucuresti, Editura politica, 1964,p. 209-291). 413.

441 Este vorba de rezolutia in problema pacii pe care Loriot, Rappo-port si Saumoneau au prezentat-o in decembrie 1916 la congresulfederatiei de Sena a Partidului socialist francez. Aceasta rezolutienu a intrunit majoritatea de voturi. 413.

442 Este vorba de brosura lui Spektator (M. I. Nahimson) Vaterlands-verteidigung und auswartige Politik der Sozialdemokratie" (Apa-rarea patriei si politica externa a social-democratiei"). 415.

443 Este vorba de Propunerile de modificari in textul rezolutiei pro-puse de majoritatea comisiei pentru problema militara", publicate innr. 34 din 9 februarie 1917 al ziarului Volksrecht", sub titlulAbanderiingsantrage zu der Resolution der Mehrheit der Millar-kommission" (vezi in volumul de fata, p. 420, date mai amarruntitecu privire la aceasta rezolutie). Printre semnatarii ei au fostGrimm, Nobs 6 Platten.

Proiectul initial al majoritatii, proiect care respinge ideea apà-rarii patriei", fusese publicat in nr. 7 din 9 ianuarie 1917 al zia-rului Volksrecht", sub semnaturile lui Affolter, Graber, Naine,Nobs 6 Schmid. 419.

444 S. N. Ravici ii scrisese lui Lenin despre oportunismul care dom-neste in organizatia social-democratä din Geneva, printre membriicareia un mic grup de bolsevici trebuia sa-si duca munca interna-tionalista. 420.

445 Este vorba de pozitia lui E. Nobs si F. Platten in tirnpul ascutiriiluptei din rindurile Partidului social-democrat elvetian in problemamilitarismului si a comportarii parlamentarilor social-democrati lavotarea creditelor militare. Asa, de pilda, E. Nobs era impotrivareferendumului motivat pe care-1 organizaseri social-democratii destinp in problema convocarii de urgenta a congresului partidului.Amindoi (Nobs g Platten) au luat parte la consfatuirea neoficialla centristilor care a avut loc la 3 februarie 1917 (vezi V. I. Lenin.Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 363-367). 420.

446 Este vorba de foile volante editate la Zurich de un grup de ade.renti elvetieni, germani, polonezi 6 rusi ai svingii zimmerwaldiene.V. I. Lenin a participat la redactarea foii volante nr. 1, intitulataImpotriva minciunii apararii patriei", a organizat traducerea ei inciteva limbi straine 6 a dat un mare ajutor la difuzarea ei. 420.

447 Congresul organizatiei social-democrate din cantonul Zurich a avutloc la Toss in zilele de 11-12 februarie 1917. In nr. 36 din 12 fe-

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 577

bruarie 1917 al ziarului Volksrecht", organul de presa al partidu-lui, acestui congres i-a fost consacrat articolul de fond, intitulatDer Parteitag in Toss".

La congres au fast prezentate doua proieote de rezolutie : 1) pro-iectul de rezolutie al minoritkii comisiei pentru problema militara,intocmit de elementele de dreapta in spiritul social-sovinismului,2) proiectul centrist de rezolutie al majorita'tii acestei comisii. Fiindpuse la vot, congresul a adoptat proiectul de rezolutie al majoritatii(cu 93 de voturi contra 65). Pentru a impiedica o eventuall adop-tare a rezolutiei social-sovinistilor, social-democratii de stinga auvotat pentru rezolutia centrista a majoritatii, prezentind insa Pro-punerea de modifica.'ri in rezolutia Cu privire la problema razboiu-lui", scrisa de Lenin, care a fost adoptata de congres (vezi Operecomplete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 362). 420.

448 La 1 februarie 1917 a avut loc la Olten o conferinta zimmerwal-diana (partiala), la care au participat reprezentanti ai organiza-tiilor invitate la Con ferinta socialistilor din tairile Antantei (dinmartie 1917) (vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 30, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 364-365). 420.


450 Este vorba de Propunerea de modificki in rezolutia cu privire laproblema razboiului", scrisa de V. I. Lenin. Vezi adnotarea 447.

421.

451 Lenin intentiona sa publice in Sbornik oSotial-Demokrata)," nr. 3un articol cu privire la atitudinea rnarxismului fata de stat. Ar-ticolul nu a fost scris. Materialele adunate de Lenin in acest scopau stat ulterior la baza lucrarii Statul i revolutia" (Opere com-plete, vol. 33, Bucuresti, Edirura politica, 1965, ed. a doua).

424.

452 Este vorba de foaia volanta nr. 1, intitulata Gegen die Liige derVaterlandsverteidigung" (Impotriva minciunii apararii patriei"),aparuta ulterior sub semnkura Un grup de zimmerwaldieni destinga din Elvetia". Lenin a participat indeaproape la intocmireala redactarea acestei foi volante, in al carei text a fost inolus docu-mentul leninist intitulat Propunere de modificki in rezolutia cuprivire la problema razboiului", precum i o serie de teze din altelucrki ale lui V. I. Lenin. 425.

453 Manifestul Biroului din Moscova, mentionat de Lenin, nu a mai fostpublicat in organul central al partidului, ziarul Sotial-Demokrat",intrucit in ianuarie 1917 aparuse ultimul numar al ziarului (nr. 58).

Biroul din Moscova al C.C. aa se numea pe atunci organulconduckor al organizatlei revolufionare de partid din Moscova abolsevicilor. Din acest Birou faceau parte R. S. Zemleacika,M. S. Olminski, I. I. Skvortov-Stepanov 426.

si

si

s.a.

www.dacoromanica.ro

578 ADNOTARI

454 Weekly People organ de presa al Partidului muncitoresc sodalist din America, fondat in 1891 la New York. 427.

455 Pentru prima oara, brosura lui M. Bakunin Comuna din Paris sinotiunea de stat" a fost publicata, in traducere din limba franceza(Fragment dintr-un manuscris inedit"), in revista Obscina", careaparea la Geneva (vezi nr. 5, 6 ;i 7 ale revistei Obscin.a" din mai,iunie i iulie 1878). Brosura a aparut g in limba franceza, sub titlulLa Commune de Paris et la Notion de l'Etat, par Michel Bakou-nine", Paris, 1899. 430.

456 Este vorba de foala volanta Impotriva minciunii apararii patriei".436,

457 Este vorba de deputatii bolsevici din Duma a IV-a de stat :A. E. Badaev, M. K. Muranov, G. I. Petrovski, F. N. Samoilov siN. R. Sagov (vezi la adnotarea 46 date mai amanuntite cu privirela acestia). 439.

458 Scrisoarea de fata (cartea postaIa) catre I. F. Armand, care se aflala Clarens, a fost scrisa. de Lenin in timp ce se intorcea la Zurich,venind din La Chaux-de-Fonds, mare centru muncitoresc din Elve-tia, unde tinuse, in localul clubului muncitoresc, un referat (inlimba germana) despre Comuna din Paris si perspectivele dezvolta-rii revolutiei ruse (Va urma oare revolutia rusa calea Comunei dinParis ?"). 441.

459 Lenin se refera la declaratia in care guvernul provizoriu si-a expusprogramul politic, care prevedea, pi-nitre altele, amnistierea ime-diatà i totala a celor condamnati din motive politice i religioase(vezi Vestnik Vremennogo pravitelstva" nr. 1 din 5 martie 1917).

441.

460 La 6 (19) martie 1917, la o consfaruire neoficiala a centrelor di-feritelor partide ruse care a avut loc la Berna, Martov a propus caemigrantii sa se repatrieze prin Germania in schimbul eliberariiunor germani internati in Rusia. Acest plan a fost sprijinit deLenin (vezi V. I. Lenin. Opere complete vol. 31, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 121-123 ; Culegeri din Lenin",vol. II, 1924, p. 385-394). 444.

461 V. A. Karpinski ii invitase pe V. I. Lenin si villa la Geneva pentrua tine in fata emigrantilor si a socialistilor rusi din Elvetia un re-ferat despre sarcinile partidului in revolutie.

Mitingul internationalistilor rusi i elvetieni amintit in seri-soarea de fata a avut loc in ziva de 9 (22) martie 1917. V. I. Leninn-a participat la acest miting. 445.

462 Este vorba de Manifestul Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia catre toti cetatenii Rusiei", publicat de C.C. al P.M.S.D.Rin suplimentul la nr. 1 din 28 februarte (13 martie) 1917 al ziaruluiIzvestiia Petrogradskogo Soveta". Lenin a luat cunostinta de ex-trasele din manifest, care au fost .publicate in nr. 80 din 22 martie1917 al ziarului ,,Frankfurter Zettung" sub titlul : Das Manifest

www.dacoromanica.ro

AUTOTAkt t79

der Sozialrevolutionare" (Manifestul socialistilor revolutionari").In acest manifest se cerea instaurarea republicii democratice, legi-ferarea zilei de munci de 8 ore, confiscarea paminrurilor mosierestiin favoarea taranilor, confiscarea stocurilor de cereale i, princi-palul, incetarea rizboiului de jaf. (Despre importanta acestui ma-Rifest vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 31, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 35 si 75-76). 447.

463 Cei de la Nacealo" aderentii grupului format in jurul zia-rului mensevico-trotkist Nacealo", care a aparut la Paris dinseptembrie 1916 pina in martie 1917. 449.

464 Scrisoarea de fatal constiruie raspunsul dat de Lenin la o scrisoareprimita de la A. V. Lunacearski, care, intentionind s villa inmartie 1917 la Zurich, i-a propus lui Lenin sa organizeze im-preuna o consfatuire intre bolsevici i vperedisti". Lenin a re-fuzat s participe la aceasta consfatuire. 449.

465 Gvozdevi,sti aderentii social-sovinistului mensevic Gvozdev,care se afla in fruntea asa-zisului grup muncitoresc" de pe lingOComitetul central pentru industria de razboi, creat de burgheziarusa in 1916. 449.

466 In ziva de marti 26 martie 1917, Lenin a tinut la Casa poporuluidin Zurich, la o adunare de muncitori elvetieni, un referat petema Despre sarcinile P.M.S.D.R. in revolutia rusa" (vezi Operecomplete, vol. 31, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 73-79). 450.

467 Este vorba de rezolutia adoptata la mitingul internationalistilorrug i elvetieni care a avut loc in ziva de 22 martie 1917. 451.

468 Ape lul lui Ciheidze apel pentru sprijinirea guvernului pro-vizoriu, lansat de Sovietul de deputati ai muncitorilor i solda-tilor din Petrograd, in majoritate alcatuit din mensevici i eseri.

452.


470 In amintirile sale, V. A. Karpinski scrie : Printre altele, pentruunele tovarase s-a propus i urmatorul plan : sa se casatoreasca cucetateni elvetieni i s dobindeasca astfel dreptul de a pleca inRusia prin Germania. Lui Vladimir Ilici i-a placut mult acest plansi el a sfatuit-o pe tovarka Ravici sa gaseasca «un batrinel con-venabilp, recomandindu-1 in acest scop pe mensevicul P. B. Ak-selrod (care era cetatean elvetian)". 456.

471 In manuscrisul lui V. I. Lenin, care se pastreaza la Arhiva cen-trala de partid a Institutului de marxism-leninism de pe lingaC.C. al P.C.U.S., adresantul nu este indicat. Mai probabil ca oHcee ca aceasta scrisoare a fost adresata lui I. S. Ganetki sau InesseiArmand. La 18 martie 1917, V. I. Lenin o rugase pe I. F. Armandsa se intereseze daca exista pentru el vreo posibilitate de a plecadin Elvetia in Rusia prin Anglia (vezi volumul de fala, p. 441).

www.dacoromanica.ro

68o AtoNoTARI

Intre timp, la 19 manic, V. I. Lenin a aflat ca ea refuza s piecein Anglia ; de aceea el nu avea nici un motiv sal trimitl InesseiArmand documentul de fatal. Nici in scrisorile pe care i le-a adre-sat ulterior el nu mai pomeneste de aceasta rugaminte.

Manuscrisul scrisorii de fata nu e datat. Dupa cum se vede dincontinut, ea pare sa fi fost scrisa dupi sus-mentionatele scrisoricatre I. F. Armand. In cuprinsul ei, Lenin a enumerat conditiile detrecere a grupului de emigranti politici pe raspunderea social-de-mocratului elvetian F. Platten. Cu unele modificari, aceste conditiiau fost incluse in documentul intitulat Principii de baza pentrutratativele cu privire la intoarcerea emigrantilor politici prin Ger-mania in R.usia", semnat de F. Platten la 4 aprilie 1417 (veziCulegeri din Lenin", vol. II, p. 382-383).

In amintirile sale, I. S. Ganetki scrie c, dupl prirnele §tiricu privire la izbucnirea revoluciei din februarie", el i-a proptslui V. I. Lenin sa piece in Rusia prin Anglia. De aceea se poateconsidera ca documentul de fata a fost adresat de V. I. Lenin maicurind lui I. S. Ganetki, membru al P.M.S.D.R., care participaactiv la organizarea plecarii emigrantilor polirici din Elvetia inRusia. In volumul de fatal se publica o serie de scrisori si tele-grame adresate lui I. S. Ganetki in legatura cu aceasta chesdune.

Din scrisorile lui V. I. Lenin reiese ca la planul repatrieriiprin Anglia s-a renuntat definitiv abia la 30 martie 1917, cindLenin a aflat c guvernul englez 1-a retrimis pe Cernov din Angliain Franta (vezi volumul de fata, p. 458-459). In aceeasi zi, Lenini-a trimis lui Ganetki mai intli o telegrama, iar apoi o scrisoareprin care respinge planul plecarii prin Anglia. Nu s-a putut stabiliclack documentul de Eta a fost sau rfu primit de Ganetki. 457.

972 Bro.yura Socialismul riaboiul (Atitudinea P.M.S.D.R. fard derazboi)" a fost editata in ajunul Conferintei de la Zimmerwald

distribuita participantilor la aceasta conferinta.In 1918 aceasta Imosura a fost editata de Sovietul de deputap

ai muncitorilor i ostasilor rosii din Petrograd (Opere complete,vol. 26, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 309-354).

460.

473 V. I. Lenin subliniaza responsabilitatea lui L. B. Kamenev in le-gatura cu faptul c, intors din deportare in ziva de 12 martie1917 la Petrograd, el devenise unul dintre redactorii Pravdei"unul dintre reprezentantii partidului bolsevic in Sovietul din Pe-trograd.

Or, in cele mai importante probleme principiale ale politiciipartidului, L. B. Kamenev adoptase o pozitie semimensevica. Intr-oserie de articole publicate in Pravda", el a militat pentru o po-litick de sprijinire conditionata a guvernului provizoriu burghez,pentru exercitarea unei presiuni asupra acestui guvern in scopulde a-1 sili s inceapa imediat tratative de pace. In ceea ce privesteatitudinea fata de razboi, Kamenev alunecase pe pozitiile defensis-mului. Intr-un articol intitulat Tezele lui Lenin", publicat in nu-

,ri

sit

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 581

marul din 12 aprilie 1917 al ziarului Pravda", Kamenev, in dez-acord cu Lenin, a sustinut teza oportunista c drumul Rusiei sprerevolutie socialista va dura mai multe decenii. Pozitia lui Kameneva fost aspru criticata de V. I. Lenin in brosura intitulata Seri-sori despre maid." (Opere complete, vol. 31, Bucuresti, Editurapolitica, 1964, ed. a doua, p. 133-146). 463.

474 Pe conceptul telegramei, scris in limba germana de mina unci per-soane ce n-a putut fi identificata, V. I. Lenin a facut in rusestetrmatoarea insemnare : Expediata in seara zilei de simbata31 martie i primita de Grimm in dimineata zilei de 1 aprilie".

463.

475 V. I. Lenin se refera la cuvintul sau de salut, rostit in numeleC.C. al P.M.S.D.R. in ziva de 4 noiembrie 1916 la CongresulPartidului social-democrat din Elvetia, care a avut loc la Ziirich(vezi Opere complete, vol. 30, Bucuresti, Editura politica, 1964,ed. a doua, p. 180-184). 466.

476 tiotarirea Colegiului din strainatate al C.C. al P.M.S.D.R. cu pri-vire la plecarea imediata a emigrantilor in Rusia prin Germaniaa fost adoptata la 31 martie 1917 (vezi Opere complete, vol. 31,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 84-85). 467.

477 M. Goberman social-democrat, bolsevic, membru al sectiei bol-sevice din Lausanne ; mai jos mentionatul Abram (A. Skovno)

bolsevic, membru al uneia dintre sectiile bolsevice din Elvevia ;amindoi au venit In Rusia impreunal cu V. L Lenin. 467.

478 Este vorba de rezolutia prin care mensevicii i eserii interngiona-listi s-au pronuntat impotriva hotaririi Colegiului din strlinatateal C.C. de a accepta propunerea lui Grimm privind plecarea ime-diata in Rusia prin Germania. Mensevicii i eserii considerau c.pentru o eventuall plecare prin Germania trebuie asteptata apro-barea Sovietului de deputati ai muncitorilor. 467.

479 In amintirile ei, N. K. Krupskaia aratä cl prin Belenin",V. I. Lenin subintelege in cazul de fata Biroul Comitetului Cen-tral al partidului. La 5 aprilie, Biroul C.C. transmisese prin Ga-netki urmatoarea directiva : Ulianov trebuie sa vin imediat"(Culegeri din Lenin", vol. XIII, p. 270). 469.

480 Este vorba de scrisoarea de protest a lui R. Grimm, adresata la2 aprilie 1917 Comitetulti pentru organizarea tintoarcerii emi-grantilor rusi, impotriva Hotaririi Colegiului din strainatate alC.C. al P.M.S.D.R." (vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 31,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 84-85). 472.

481 Este vorba de conditiile scrise pe care F. Platten le transmisese la4 aprilie 1917 ministrului plenipotentiar german si in care, lapunctul 1, se spunea Subsemnatul Fritz Platten declarasum raspunderea deplina pentru vagorrul cu emigranti politici

persoane legale care vor sa plece in Rusia prin Qermania",472.

ca-mi

si

www.dacoromanica.ro

582 ADNOTARI

482 Este vorba de rezolutiile si de procesele-verbale legate de plecareain Rusia (vezi Culegeri din Lenin", vol. II, p. 385-393). 473.

483 Lenin a sosit la Petrograd la 3 (16) aprilie 1917, orele 11 si 10 mi-nute seara. 475.

484 Este vorba de Incheierea" la cartea lui Lenin Programul agraral social-democratiei in prima revolutie rusk' din 1905-1907".Cartea a fost scrisa in noiembrie-decembrie 1907 si tiparita in1908, dar intregul tiraj a fost confiscat de politic chiar la tipo-grafie i distrus.

In timp ce se afla in emigratie, Lenin a hotarit ca la intoar-cerea sa in Rusia s reediteze aceasta carte (vezi volumul defata, p. 452). La editarea cartii in 1917, Incheierea" a fost tipa.rita Fara partea finala. Lenin s-a limitat sa intregeasca textul fra-zei care, din cauza pierderii unei parti din text, ramasese ruptain doua' si a adaugat Inca o propozitie, dupa care a scris Post-fata" (vezi Opere complete, vol. 16, Bucuresti, Editura politica,1963, ed. a doua, p. 418-419). Incheierea" a fost in intregimepublicata pentru prima oara abia in 1924, in revista Prole-tarskaia Revoliutiia" (nr. 5, p. 166-172), dupa ce in arhiva ge-neveza a partidului a fost ga'sit manuscrisul lui Lenin Problemaagrara in prima revolutie rusk' (Cu privire la revizuirea progra-mului agrar al social-democratiei)", manuscris care contine i tex-tul integral al Incheierii". 476.

485 Este vorba de Conferinta a VII-a generala (din aprilie) aP.M.S.D. (b) din Rusia, care a avut loc la Petrograd in zilele de24-29 aprilie (7-12 mai) 1917 (vezi V. I. Lenin. Opere complete,vol. 31, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 354459). 477.

486 Banii despre care este vorba in scrisoarea de fata reprezinta, pro-babil, fondurile ramase in strainatate ale C.C. al P.M.S.D.R.

477.

487 S. Steinberg emigrant rus, membru al comitetului de emigrantidin Stockholm, care fusese creat in 1917, dupa revolutia bur-ghezo-democratica din februarie, cu scopul de a acorda ajutoremigrantilor politici care se intorceau in Rusia ; prin intermediullui se primea corespondenta pentru emigranti.

/ntr-o scrisoare din 6 (19) aprilie 1917 catre V. I. Lenin, Ga-netki scria despre Steinberg : Pleaci d-1 $teinberg. Acest om vrea

foloseasea pentru scopurile sale comitetul nostru ; el ii face aicio reclama zgomotoasa. Preveniti prin oameni de incredere comi-tetul Figner 01 fie cu el cit se poate de prudent in aceasta privinta.

numerotam scrisorile, articolele ; confirmati intotdeaima tc-legrafic : am primit scrisoarea nr. cutare... ; telegramelc noastreale dv. sa inceapa astfel : nr. cutare, am primit de la dv. cutaredocument". 478.

sa

S5."

www.dacoromanica.ro

ADNOTAII os

488 Imprumutul libert4ii" a fost lansat de guvernul provizoriu pen-tru finantarea razboiului ; subscriptia la acest imprumut a fostdeschisk la 6 (19) aprilie 1917. 478.

489 Este vorba de pozitia adoptata de ziarul Pravda" in martie1917, inainte de sosirea lui V. I. Lenin in Rusia.

Pe la mijlocul lunii martie, L. Kamenev, caruia Biroul C.C. alP.M.S.D.R. Ii aprobase sa colaboreze la ziar fâr. dreptul de asemna articole, a publicat in Pravda" o serie de articole in careprobleina sprijinirii guvernului provizoriu era pusk in concor-danta cu formula men.sevica. atit pe cit", adica atita timp citguvernul provizoriu mai are un rol de indeplinit", se garanta cavor h sprijinite toate masurile lui pontru sdrpirea tuturor ra-masitelor regirnului tarist-mosieresc" ; fata de guvern se formularevendicarea renuntarii la anexiuni etc., ceea ce nu facea decit sasemene iluzii. lntr-un arricol de fond intitulat Fara diplomatiesecretk", scris de Kamenev, se lansa un indemn pentru conti-nuarea rlzboiului, indemn care era in vädità contradictie cu ati-tudinea bolsevicilor fata de rkzboiul imperialist.

In coloanele ziarului Pravda" se acorda prea putina atentiecriticii conciliatorismului. In prima Scrisoare din departare",scrisa de Lenin si publicata la 21-22 martie (3-4 aprilie) 1917,redactia a arenuat considerabil critica la adresa virfurilor conci-liatoriste ale Sovietului din Petrograd si demascarea tendintelormonarhiste ale guvernului provizoriu.

Dupk sosirea sa la Petrograd, Lenin a intrat in componentaredactiei ziarului Pravda", care indata &pa aceasta a inceputlupta pentru planul leninist de transformare a revolutiei bur-ghezo-democratice in revolutie socialista. 478.

490 Partidul tinerilor, sau al stingii, din Suedia asa numea Lenincurentul de stinga din rindurile social-democratiei suedeze. In pe-rioada primului razboi mondial, tinerii din acest partid s-a:u si-tuat pe pozitii internationalism, aderind la stinga zimmerwal-diana, iar in mai 1917 au infiintat Partidul social-democrat destinga din Suedia. La Congresul din 1919 al acestui partid a fostadoptata o hotarire de aderare la Internationala Comunista. In1921 aripa revolutionarã a partidului a format Partidul Comunistdin Suedia. 478.

491 Este vorba de acordul cu privire la formarea guvervului provizo-riu burghez, intervenit la 1 (14) martie 1917 intre Comitetul pro-vizoriu al Dumei de stat i liderii esero-mensevici ai Comitetuluiexecutiv al Sovietului de deputati ai muncitorilor i soldatilor dinPetrograd. Prin acest acord, eserii i mensevicii au cedat de bunk"-voie burgheziei puterea, lasind la latitudinea Comitetului provizo-riu al Dumei de stat formarea guvernului provizoriu, care a sifost numit la 2 (15) martie 1917. Din acest guvern au facut parteprintul Lvov, Miliukov, seful partidului cadet, Gucikov, sefulpartidului octombrist, precum i alti reprezentanti ai burghezimii

www.dacoromanica.ro

584 ADNOTAR/

mosierimii. In calitate de reprezentant al democratiei" a fostintrodus in guvern eserul Kerenski.

Comisia de contact", mentionata mai jos, a fost formata prin-tr-o hotarire din 8 (21) martie 1917 a Comitetului executiv con-ciliatorist al Sovietului, ca organ menit sa influenteze" i sacontroleze" activitatea guvernului provizoriu. Din aceasta comisieau facur parte M. I. Skobelev, I. M. Steklov, N. N. Suhanov,V. N. Filippovski, N. S. Ciheidze (iar ulterior si V. M. CernovI. G. Tereteli). Comisia de contact a ajutat guvernul provizoriufoloseasca autoritatea Sovietului din Petrograd in scopul camuflariipoliticii sale contrarevolutionare. Mensevicii i eserii sperau cà princrearea acestei comisii vor reusi s impiedice masele sa porneascäla lupta. revolutionara activa pentru trecerea puterii tn mina So-vietelor. Comisia de contact a fost desfiintata pe la mijlocul luniiaprilie 1917, ca urmare a transmiterii functiilor ei Biroului comi-tetului executiv. 479.

492 Congresul delegatilor de pe front din armata operativa a avut locla Petrograd intre 24 aprilie si 4 mai (7-17 mai) 1917. 480.

493 Este vorba de cea de-a saptea Conferinta generala (din aprilie) aP.M.S.D. (b) din Rusia. 480.

494 Pe vremea aceea, K. Radek facea parte din Biroul din strainatate,de la Stockholm, al P.M.S.D. (b) din Rusia. 481.

495 Buletinul «Pravdei»" in limba germana a aparut la Stockholmdin iunie pink' in noiembrie 1917, sub denumirea de RussischeKorrespondenz «Prawdav". Era editat de reprezentanta din strai-natate a Comitetului Central al P.M.S.D. (b) din Rusia. Bule-tinul publica articole cu privire la principalele probleme ale re-volutiei din Rusia, documente, cronici din viata partidului si afairii. El aparea si in limba franceza. 481.

496 Lenin se refera' la punctul din rezolutia intitulata Situatia dinInternationall i sarcinile P.M.S.D. (b) din Rusia", adoptata laConferinta generala din aprilie, in care se spunea : Partidulnostru ramine in blocul zimmerwaldian, asumindu-si sarcina de amilita in cadrul lui pentru tactica stingii zimmerwaldiene, si in-sarcineaza Comitetul Central sa intreprincla imediat demersurilenecesare pentru crearea Internationalei a III-a" (vezi Conferintaa VII-a generala (din aprilie) a P.M.S.D. (b) din Rusia. Confe-rinta organizatiei orasenesti Petrograd a P.M.S.D. (b) din Rusia.Aprilie 1917. Procese-verbale, Moscova, Gospolitizdat, 1958,p. 255). In locul acestui punct, Lenin propusese urmatoarea for-mulare : Trebuie sa raminem la Zimmerwald numai in scopurtde informare" (vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 31, Bucu-resti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 179). Propunerea demodificare nefiind acceptata, Lenin a fost singurul care a votatimpotriva rezolutiei cu privire la Internationall (vezi Postfata"la brosura Sarcinile proletariatului in revolutia noastra", ibidem,p. 187).

sisi

1

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 686

La sfirsitul scrisorii, Lenin se refera la pct. 3 al rezolutiei Si-tuatia din Internationala i sarcinile P.M.S.D. (b) din Rusia".

48/.497 Comitetul executiv al grupurilor din Rusia ale social-democratiei

din regatul Poloniei si din Lituania depusese la Comisia juridicaa C.C. al P.M.S.D. (b) din Rusia o declaratie in legatura cucampania calomnioasa dezlantuita de presa burgheza impotrivalui I. S. Ganetki. La Arhiva centralg de partid de pe ling Insti-tutul de marxism-leninism se pastreaza o copie dupa aceasta de-claratie, in care activitatea lui I. S. Ganetki este caracterizatàca ireprosabilä, cu recomandarea tusk' ca Ganetki i alti tovarisidin strainatate care li cunosc viata particulark s. dea explicatiicu privire la acuzatia indreptata' impotriva acestei laturi a vietiitov. Ganetki".

Comitetul executiv al grupurilor S.D.R.P. si L. intentionapublice aceasta declaratie.

Luind cunostinta de continutul ei, V. I. Lenin a trimis Comisieijuridice scrisoarea de fatal.

Dupa primirea scrisorii lui V. I. Lenin, Comitetul executiv algrupurilor S.D.R.P. si L. a publicat in nr. 4 din 17 (30) iunie1917 al ziarului Trybuna" declaratia de mai sus, fara punctulreferitor la cererea de explicatii. In declaratia publicatg se aritacã presa burgheza desfasoarg o campanie calomnioasa impotrivazimmerwaldienilor, inclusiv impotriva lui I. S. Ganetki, cautind sazdruncine astfel increderea muncitorilor in social-democratia re-volutionara.

Ca membru al Biroului din strainatate al C.C. al P.M.S.D. (b)din Rusia, I. S. Ganetki se afla pe atunci la Stockholm. 482.

498 Lucrarea Marxismul despre star" a fost scrisa de V. I. Lenin inianuarie-februarie 1917, la Zurich. Lucrarea contine principaleleenunturi ale lui K. Marx si F. Engels in problema statului si adictaturii proletariatului, precum i extrase din articole i carciscrise de K. Kautsky, A. Panneckoek, E. Bernstein, impreuna cuobservatiile, completarile, generalizarile i concluziile lui V. I. Lenin.

La plecarea sa din Elvetia tin Rusia in aprilie 1917, Lenina lasat acolo in pastrare manuscrisul lucrarii Marxismul desprestat", impreung cu o serie de alte materiale.

Dupa zilele din iulie 1917, in timp ce statea ascuns la Razliv,Lenin a rugat s i se aduca acest caiet. /v1aterialele din aceastalucrare au fost folosite de Lenin la pregatirea cartii Statulrevolutia". 485.

499 Scrisoarea de fata a fost adresata de V. I. Lenin Biroului Comi-tetutui Executiv Central al Sovietului de deputati ai muncito-rilor i soldatilor din intreaga Rusie.

sa"

si

www.dacoromanica.ro

586 AbNOTAIII

In seara zilei de 7 (20) iulie 1917 a avut loc la locuinta mun-citorului S. I. Allihiev, vechi bolsevic, in casa caruia se ascundeape atunci Lenin, o consfatuire a membrilor C.C. impreuna cuunii activisti de partid. La aceasta consfaruire au participatV. I. Lenin, V. P. Noghin, G. K. Ordjonikidze, I. V. Stalin,E. D. Stasova S-a hotarit ca Lenin sa nu se prezinte in fatajustitiei guvernului provizoriu contrarevolutionar. La 13-14 (2627) iulie 1917, consfatuirea largita a C.C. al P.M.S.D. (b) dinRusia, iar apoi Congresul al VI-lea al partidului au adoptat o re-zolutie impotriva prezentarii hid Lenin in fata justitiei (vezi arti-colul lui V. I. Lenin In legatura cu problema prezentarii lideri-lor bolsevioi in fata justitiei" (Opere complete, vol. 32, Bucuresti,Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 466-467)). 486.

500 Pentru aceasta scrisoare atre Biroul din strainatate al Comite-tului Central", Lenin a intocmit un plan amanuntit, format dinzece puncte (vezi Culegeri din Lenin", vol. XXI, p. 71-72).

487.

301 In nr. 88 din 22 iunie (5 iulie) 1917 al ziarului Pravda" a fostpublicata o telegrama, primita de la Stockholm si semnata deGanetki, in care acesta dezmintea afirmatiile calomnioase facuteimpotriva lui in ziarul Den". Alaturi de telegrama lui Ganetkia fost publicata in acelasi numar al ziarului Pravda" o tele-grami semnata de Bronski, Orlovski si Radek, in care acestiaatestau lipsa de temeinicie a acu.zatiilor aduse lui Ganetki.

Vezi in legaturl cu aceasta scrisoarea lui V. I. Lenin catre Co-miterul Central al P.M.S.D. (b) din Rusia, publicasa in Cu-legeri din Lenin", vol. XXXVI, p. 18-20. 487.

502 Este vorba de Scrisoare catre redactie", semnata de A. V. Lu-nacearski i publicata in nr. 60 din 28 iunie (11 iulie) 1917 al zia-rului Novaia Jizn". 487.

503 Fara comentarii" saptaminal satiric, eclitat de ultrareactiona-rul Aleksinski la Petrograd in iulie 1917. 488.

504 R. Grimm, presedintele Comisiei sooialiste internationale (LS.K.),aflindu-se in primavara anului 1917 in Rusia, a avut cu ministrulelvetian Hofmann un schimb de telegrame secrete cu privire laconditiile de pace ale Germaniei pentru incheierea unei paci sepa-rate cu Rusia, fapt pentru care a fost expulzat de autoritätile ruse.Cercetarea cazului Grimm a fost incredintati de I.S.K. unei co-misii speoiale, care a constatat c actiunile lui Grimm contravintelurilor trasate cle Conferinta de la Zimmerwald. R. Grimm afost desarcinat din functia de presedinte al I.S.K. Hotartrea comi-siei pentru cercetarea cazului Grimm a fost confirmata de cea de-aIII-a Conferinta a zimmerwaldienilor, care a avut loc la Stockholmin septembrie 1917. 489.

505 Este vorba de o conferinta socialista internationala care urmafie convocata la Stockholm in vara anului 1917. Problema con-

sn.

s5

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 687

vocarii acestei conferinte a fost ridicata de social-sovinisvii dintarile neutre. 489.

506 In sedinta din 6 (19) august 1917 a Comitetului Executiv Cen-tral, la care s-a discutat problema pregatirilor n vederea convo-carii Conferintei de la Stockholm, Kamenev a rostit o cuvintare incare a insistat asupra necesitatii de a participa la aceasta confe-pinta ; el a declarat c hotarirea adoptata de bolsevici in aceastaproblema trebuie sa fie revizuita. Fractiunea bolsevica a Comite-tului Executiv Central s-a desolidarizat de Kamenev.

In legatura cu aceasta, V. I. Lenin a trimis ziaruhii Proletarii"spre publicare o scrisoare intitulata. Cuvintarea lui Kamenev laC.E.C. in legatura cu Conferinta de la Stockholm" (vezi Operecomplete, vol. 34, Bucuresti, Editura politica, 1965, ed. a doua,p. 77-79). 489.

507 Priboi" editura bolsevici legala, infiintata la inceputul anului1913 6 aflata sub controlul 6 conducerea C.C. al P.M.S.D. (b)din Rusia. In toamna anutui 1914, in conditille intensificarii pri-goanei impotriva presei muncitoresti, editura incetat activi-tatea ; a reluat-o in 1917. 495.

508 La 13 aprilie 1917, in timpul calatoriei sale din Elvetia in Rusia,Lenin s-a oprit la Stockholm. Impreuna cu F. Strom, reprezentan-tul social-democratiei suedeze de stinga, Lenin intentiona sa-1viziteze la ora 4 p.m. pe sooial-democratul suedez Hoglund, carese afla detinut in insula Langholm. Dar din lipsa de timp (trenulpleca la ora 6,37 minute seara), el nu 1-a mai putut vizita peHoglund, trimivindu-i in schimb o telegrama semnata de el 6 deStrOm. 501.

509 De aceste ca.rti avea nevoie Lenin la pregatirea lucrarii sale Sta-tul i revolutia". 502.

si-a

www.dacoromanica.ro

688

INDICE DE NUME

A

A - vezi Sleapnikov, A. G.A. B. - vezi Krtlenko, N. V.A. K. - vezi Kollontai, A. M.A. M. - vezi Kollontai, A. M.A. P. - vezi Panneckoek, Anthony.Abram - vezi Krllenko, N. V.Abram - vezi Skovno, A. A.Abramcik - vezi Krilenko, N. V.Abramovici, A. E. (n. 1888) - membru al P.C.U.S. din 1908. In

anii 1911-1917 emigrant politic ; a locuit 'in Elvetia. A participatactiv la miscarea muncitoreasca din aceastl ;ark'. Dupa revolutia bur-ghezo-democratica din februarie 1917 s-a intors in Rusia impreuna cuV. I. Lenin ; a fost agitator pe Frontul românesc.

Dupl Revolutia Socialista din Octombrie a servit In Arrnata Rosie, alucrat la Comintern (Oda In 1931). Din 1932 a lucrat pe linie de partidsi in invatamint. - 204, 284, 297, 343, 346, 353, 369, 383, 384, 385, 395,398, 402, 406, 408, 411, 420, 421, 423, 425, 429, 435, 436, 466.

Adler, Friedrich (1879-1960) - lider al aripii drepte a social-de-mocratiei austriece, a fost unul dintre organizatorii Internationalei a111/2, centrista (1921-1923), iar apoi unul dintre liderii asa-zisei In-ternationale socialiste muncitoresti. - 340, 341, 342.

Adler, Viletor (1852-1918) - unul dintre organizatorii si lideriisocial-democratiei austriece, din 1889 redactorulief al organului ei

central, Arbeiter-Zeitung". In ultimele decenii ale secolului trecuta intretinut relatii cu F. Engels, dar curind dupa moartea acestuiaa trecut la reformism, devenind unul dintre liderii oportunismului.In 1918, dupa instaurarea republicii (in Austria, a fost un timp mi .nistru de externe, --- 2, 77, 96, 341.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NDME

Affolter, Hans (1870-1936) - social-democrat elvetian, de pro-fesiune jurist. In timpul primului razboi mondial a aderat mai intlila internationalisti, cu unele oscilari spre centrism ; in 1917 s-a situatpc pozitii centrist-pacifiste, iar apoi a trecut definitiv de partea aripiide dreapta a social-democratiei elvetiene. - 390.

Aksetrod (nu s-a putut stabili despre cine este vorba). - 472.Akselrod, P. B. (1850-1928) - unul dintre liderii mensevicilor. In

anii reactiunii i ai noului avint revolutionar a fost unul dintre con-ducatorii lichidatorilor. In anii primului razboi mondial s-a situat pepozitii centriste. Fata de Revolutia Socialista. din Octombrie a avut oatitudine ostila. - 6, 47, 58, 62, 68, 77, 120, 156, 161, 167, 207, 225,234, 328, 456.

A-dr, Al-dr, Andr - vezi $leapnikov, A. G.Al. - vezi Kollontai, A. M.Aleksandr - vezi Sleapnikov, A. G.Aleksandrovici (Dmitrievski), V. A. (1884-1918) - eser de stinga.

In timpul primului razboi mondial s-a situat pe poziçii internationaliste.- 163-165.

Alexandru al 111-lea (Romanov) (1845-1894) - Imparat al Rusiei(1881-1894). - 359, 409.

Aleksinski, G. A. (n. 1879) - la Incepurul activitatii sale politice afost. social-democrat. In anii reactiunii a fost otzovist, unul dintre or-garuzatorii grupului antipartinic Vpered". /n timpul primului razboimondial s-a manifestat ca sociallovinist. In iulie 1917 a ticluit, Im-preuna cu serviciul de contraspionaj militar, documente false pentrucalomnierea lui V. I. Lenin si a bolsevioilor. In aprilie 1918 a fugitpeste granita, unde s-a alaturat taberei de extrema dreapta. - 13, 66,69, 76, 102, 126, 145-146.

An - vezi Jordania, N. N.Anna Evg. - vezi Konstantinovici, A. E.Antonov - vezi Popov, A. V.Armand, I. F. (Petrova) (1874-1920) - membra a partidului bolse-

vic din 1904, revolutionwa de profesie, militanta t naiscarii internatio-nate a femcilor muncitoare si a miscarii comuniste internationale. A luatparte activa la revolutia din 1905-1907. In timpul primului razboimondial a participat la Conferinta socialistal internationall a femeilor(1915), la Conferinta internationali a vineretului (1915) si la conferin-tele de la Zimmerwald i Kiental. A luat parte activa la Revolutia So-cialista din Octombrie. A detinut posruri de raspundere pe linie departid si de stat. - 6-7, 55-56, 58-61, 73, 79, 83-86, 98, 99, 113,157, 183, 186-191, 201-202, 226, 239, 244, 247, 266-267, 278, 283,284-285, 286, 292, 297, 321, 324, 334, 339, 343-344, 346-347, 351-364, 368-372, 374, 375-380, 382-390, 395-400, 401-405, 406-417,

689

Mih

www.dacoromanica.ro

690 NI:ACE bt UM

419-420, 421-422, 425-430, 434-437, 441, 443-444, 448, 450,453-454, 464, 499.

Austerlitz, Friedrich (1862-1931) unul dintre liderii Partidului so-cial-democrat austriac, redactor-sef al ziarului Arbeiter-Zeitung", or-ganul central al acesrui partid ; deputat de Viena. 225.

Avilov, B. V. (1874-1938) social-democrat ; ziarist i statistician.In 1905 a participat activ la insurectia armata din Harkov. In 1917 aparasit partidul, a colaborat la ziarul Novaia Jizn", de factura semi-mensevica, iar dupa aceea a intrat in organizatia social-democratilor in-ternationalisti. In 1918 s-a retras din viata politica, apoi a lucrat castatistician. 324, 332.

B. vezi Bogrovski.

Badaev, A. E. (1883-1951) balsevic, de profesiune muncitorlacatus, ulterior activist de partid si de stat. Membru al P.M.S.D.R. dinanul 1904. A facut parte din fractiunea bolsevica a Dumei de stat. In1914 a fost arestat, impreuna cu ceilalti deputati bolsevici, pentru acti-vitate revolutionarl impotriva razboiului imperialist, iar in 1915 a fostdeportat in tinutul Turuhansk. Dupa Revolutia Socialistä din Octombriea detinut functii de conducere pe linie de partid, de stat si in economie.

36, 439.

Baedeker, Karl (1801-1859) alcatuitorul unor ghiduri pentru uzulcalatorilor privind Regiunea renana, Germania centralà, de nord si desud, Elvetia i altele. Editarea unor asemenea ghiduri a fost continuatade fiii sai. 86, 499.

Bakunin, M. A. (1814-1876) unul dintre ideologii narodnicismuluianarhismului. Incepind din 1840 a trait in strainatate. A facut parte

din Internationala 1, in cadrul careia s-a manifestat ca dusman decla-rat al marxismului. Pentru activitatea sa scizionista a fost exclus dinInternationala (in 1872). 430.

Balabanova, A. 1. (n. 1878) social-democrata, participanta la mis-carea socialista din Rusia si Italia. In timpul primului razboi mondials-a situat pe poziii centriste ; a participat la lucrarile conferintelor dela Zimmerwald, Kiental si ale celei de-a III-a Conferinte zimmerwal-diene, a facut parte din Uniunea zimmerwaldiana. In 1917 a intratin partidtil bolsevic. A participat, cu drept de vot consultativ, la pri-mul Congres al Internationalei Conruniste. In 1924 a fost exclusa dinP.C. (b) din Rusia pentru ca revenise la vechea ei pozitie mensevica.

105, 180.

Basok vezi Melenevski, M. I.Bauer, Otto (1882-1938) unul dintre liderii aripii de dreapta a

social-democratiei austriece si a Internationalei a II-a. 152.

si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 591

Baumann, Rudolf (n. 1872) social-democrat depe

dreapta elvetian.In timpul primului razboi mondial s-a situat pozitii social-so-vine. 419.

Bazarov (Rudnev), V. A. (1874-1939) a participat la miscareasocial-democrata incepind din 1896. In anii 1905-1907 a colaboratla o serie de publicatii bolsevice. In perioada reactiunii s-a indepartatde bolsevism. A fost unul dintre principalii reprezentanti ai machis-mului. A luat atitudine impotriva Revolutiei Socialiste din Octombrie.Incepind din 1921 a lucrat la Cornisia de stat a planificarii. 327, 335.

Bel, Belenin vezi Sleapnikov, A. G.Belenki (Grip, Belinski), G. I. (1885-1938) membru al P.M.S.D.R

din 1903, bolsevic. In 1912 a emigrat in Franta ; in 1914-1917 a fostsecretarul sectiei bolsevice din Paris, a dus o corespondenta sistema-tick cu V. I. Lenin, N. K. Krupskaia cu Comitetul organizatiilor dinstrainatate. S-a intors in Rusia in mai 1917. In 1925-1927 a facutparte din opozitia trotkista, fapt pentru care a fost in repetate rinduriexclus din P.C. (b) al U.R.S.S. 94, 184, 186, 277, 283, 285, 292, 298,307, 319, 332, 333, 342, 355, 413, 474.

Belinski vezi Belenki, G. I.Belousova 422.

Bente li proprietarul un6i tipografii din Biimplitz, linga Berna,in care au fost tiiparite unele numere ale ziarului Sotial-Demokrat",organul central al partidului bolsevic. 122, 157, 173, 237, 316, 332.

Bernstein, Eduard (1850-1932) Eder al aripii ultraoportuniste asocial-democratiei germane si a Internationalei a II-a, teoretician alrevizionismului i reformismului. El considera c singura sarcira amiscarii muncitoresti este sa lupte pentru reforme menite sa imbunata-teascal situatia economical a muncitorilor in societatea capitalista ; alansat formula oportunista miscarea este tottil, scopul final nu estenimic".

Conceptiile teoretice ale lui Bernstein i ale adeptilor sai i activi-tatea lor practica oportuntsta au dus la tradarea directa a intereselorclasei muncitoare i, ca urmare, la falimentul Internationalei a II-a.In perioada primului razboi mondial Bernstein s-a situat pe pozitiicentriste. In anii care au urmat a continuat sa sustina politica bur-gheziei imperialiste. 31, 88, 90, 103, 206.

Berzin (Berzin-Ziemelis), I. A. (Pavlov, Pavel Vasilievici) (18811941) unul dintre cei mai vechi participanti la miscarea revolutio-nara din Letonia. Membru de partid din 1902. Partioipant la revolutiadin 1905-1907 si la Revolutia din Octombrie. Ulterior a detinutfunctii de raspundere in diplomatie i pe linie de stat. 142, 338,423, 426.

Bethmann Hollweg, Theobald (1856-1921) om de stat reactio-nar german. In anii 1909-1917 a fost cancelar al Reichului german.A dus o politica de inabusire a miscarii muncitoresti si a avut un rol

si

www.dacoromanica.ro

592 1NDICE DE NIJME

activ in dezlántuirea primului razboi mondial. In iulie 1917 si-a datdemisia i s-a retras din viata po1itic. 89.

Bezrabotnii vezi Manuilski, D. Z.Blagoev, Dmitiir (1856-1924) militant al miscarii revolutionare

din Bulgaria si din Rusia. In 1883-1884 (in perioada studiilor laUniversitatea din Petersburg) a fost organizatorul unuia dintre pri-mele grupuri social-democrate din Rusia, grup care in 1885 a stabilitlegaturi cu grupul Eliberarea muncii". Sub conducerea sa a fost creatin 1891 Partidul social-democrat bulgar, iar in 1903 a luat fiintl aripalui revolutionara partidul tesneacilor". In perioada primului razboimondial a participat activ la denuntarea caraoterului lui pradalnic, lademascarea rolului tradator al social-sovinistilor din Intcrnationala aII-a si a militat impotriva atragerii Bulgariei in acest razboi. A salutatfierbinte Revolutia Socialista din Octombrie ; a adus o contributiesubstantiall la transformarea partidului tesneacilor" in Partidul Co-munist din Bulgaria. 100.

Blanc, Alexandre (1874-1924) socialist francez. In perioada pri-mului razboi mondial a fost deputat, centrist ; sub influenta starii despirit antirazboinice a poporului francez a trecut pe pozitii interna-tionaliste. In 1916 a participat la lucr5.rile Conferintei de la Kiental.Dupa razboi a intrat in Partidul Comunist Francez. 240.

Bloch participanta la miscarea femeilor din Elvetia in perioadaprimului razboi mondial. 352.

Bloch, Joseph (1871-1936) social-democrat german, revizio-nist ; publicist. In 1897-1933 a fost redactorul i editorul principa-lului organ de presa al oportunistilor germani revista Sozialis-tische Monatshefte". 331.

Bogdanov, A. (Malinovski, A. A.) (1873-1928) social-democrat ;filozof, sociolog si economist ; de profesiune medic. Dupa Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In perioada reactiuniia fost liderul otzovistilor si al grupului Vpered". In domeniul filo-zofiei a incercat sa creeze un sistem propriu, empiriomonismul", carea fost aspru criticat de Lenin in lucrarea sa Materialism si empirio-criticism". La consfatuirea din iunie 1909 a redactiei largite a ziaruluiProletarii" a fost exclus din partidul bolsevic. Dupà Revolutia So-cialista din Octombrie a fost unul dintre organizatorii i conduca-torii Proletcultului". 264, 327, 404.

Bogrovski social-democrat ; un timp a fost secretar al grupuluibolsevic din Stockholm, s-a ocupat cu transportul de literatura inRusia. In 1916 a fost excl'us din partid pentru delapidare de bani dinfondurile partidului i pentru incalcarea regulilor conspiratiei. 323.

Bonci-Bruevici, V. D. (1873-1955) bolsevic ; istoric si publicist.In 1904 a condus serviciul de expeditie al Comitetului Central, iarapoi a organizat editarea de publicatii bolsevice (editura V. Bonci-Bruevici si N. Lenin"). In anii urmatori a participat activ la organi-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 693

zarea editarii de ziare i reviste bolsevice si la infiintarea de edituriale partidului.

Dupa. Revolutia Socialista din Octombrie a fost secretar general alConsiliului Comisarilor Poporului, redactor-sef al editurii Jizn i Zna-Me", iar ulterior a aotivat in domeniul cercetarii - 330, 446.

Borchardt, Julian (1868-1932) - social-democrat german ; econo-mist si publicist. In timpul primului razboi mondial a condus grupulsocial-democrat de stinga care se crease in jurul revistei InternationaleSozialisten Deutsch lands" ; a combat-Jut social-sovinismul si a luptatimpotriva rizboiului imperialist ; a participat la Conferinta de la Zim-merwald si a aderat la stinga zimmerwaldiana. Borchardt si grupul sa'unu intelegeau insa necesitatea unei rupturi totale Cu si acrearii unui partid politic independent al clasei muncitoare, iar spresfirsitul rizboiului au trecut pe pozitii sindicaliste. Dupa razboi, Bor-chardt s-a retras din viata politicà. - 126, 127, 165, 166, 360.

Bol, E. B. (1879-1925) - membra. a P.M.S.D.R. din 1901, bolse-vicl ; a desfasurat munci de partid la Kiev si in strlinatate. In aniiprimului razboi mondial a impartasit conceptille antileniniste ale tuiBuharin i Peatakov in problema nationall si in alte probleme ; im-preunl cu ei a creat un grup antipartinic. Dupa Revolutia Socialistadin Octombrie a facut parte din primul guvern sovietic al Ucrainei ;ulterior a activat pe linie de partid si de stat. In 1923 a adenat la opo-zitia trotkista. - 119, 167, 210-212, 229, 231-233, 246, 247, 249,251, 258, 260, 261, 264-265, 266, 268, 270, 271, 304, 328, 361, 363, 369,377, 440.

Boulanger, Georges-Ernest (1837-1891) - general francez. In1886-1887 a fost ministru de razboi al Frantei. Aspirind la dictaturamilitara, el s-a pus in fruntea miscarii bovine care se desfasura pe vre-mea aceea in Franca, pentru un razboi de revansi impotriva Germa-niei. In 1889, dupa dezvaluirea legaturilor sale secrete cu monarhistii, afugit in Belgia, unde s-a sinucis. - 360, 409.

Bourderon, Albert (n. 1858) - socialist francez, unul dintre lideriiaripii de stinga a miscarii sindicaliste, secretar al sindicatului dogarilor.A participat la Conferinta de la Zimmerwald, unde s-a situat pe pozitiicentriste. La Congresul Partidului socialist francez din decembrie 1916a votat pentru rezolutia centrista, care se pronunta in favoarea spriji-nirii razboiului imperialist. Ulterior a rupt-o definitiv cu partizaniiZimmerwaldului si a trecut in tabara adversarilor miscarii muncitorestsrevolutionare. - 184, 387, 424, 431.

Branting, Karl Hjalmar (1860-1925) - lider al Partidului social-democrat din Suedia, unul dintre conducatorii Internationalei a II-a. Inanii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine. Intre anis1920 si 1925 a prezidat, succesiv, trei guverne social-democrate. - 27,36, 38, 50, 227, 432, 478, 491-492.

Braun - vezi Ianson, I. E.Brendisten - 470.

çtiinifice.

sociaI-60viniztii

www.dacoromanica.ro

694 INDICE DE NUME

Brilliant - vezi Sokolnikov, G. I.Brizon, Pierre (1878-1923) - socialist francez, publicist. In timpul

primului r5aboi mondial s-a situat pe pozitii centrist-pacifiste. A parti-cipat la Conferinta de la Kiental si a fost unul dintre liderii zimmer-waldienilor francezi de dreapta. In 1921 a aderat la Partidul Comu-nist Francez, pe care insai 1-a par5sit curind. - 240, 285.

Bronski, M. G. (1882-1941) - social-democrat polonez ; apoi bol-sevic. Membru al S.D.R.P. si L. din 1902. A dus munc5 de partid inPo Ionia i Elvetia. In anii primului fizboi mondial s-a situat pe pozitiiinternationaliste. A fost reprezentantul social-democratiei poloneze laConferinta de la Kiental, s-a ataturat stingii zimmerwaldiene. Dup5Revolutia Soria list5 din Octombrie a fost loctiitor al comisarului po-porului pentru industrie 6 comert. - 209, 222, 260, 274, 310, 346, 367,369, 419, 473.

Broutchoux, B. - militant al misclrii sindicale din Franca, anarbo-sindicalist. In timpul primului rlzboi mondial s-a siruat pe pozitii centrist-pacifiste, s-a aliat cu conducerea reformist5 6 social-sovira a Con-federatiei generale a muncii din Franca. - 305, 308.

Buacidze (Noe), S. G. (1882-1918) - membru al P.M.S.D.R. din1902, revolutionar de profesie, bolsevic. A participat activ la revolutiadin 1905-1907 in Gruzia. In 1915-1917 a stat in emigratie in El-vetia : a fkut parte din sectia bolsevic5 de la Geneva. Dup5 reintoar-cerea sa din emigratie (in aprilie 1917) a activat pe linie de partidde stat in Caucazul de nord. A fost ucis de albgardisti. - 346, 373.

Bucher, Alfred - ureul dintre condueitorii uniunii tineretului dinElvetia, membru al organizatiei de tineret Kegelklub" din Zurich.- 434.

Buharin, N. I. (1888-1938) - membru al partidului bolsevic din1906. In 1915 a colaborat la revista Kommunist", s-a situat penemarxiste in problema statului, a dictaturii proletariatului, a dreptuluinatiunilor la autodeterminare.

DupI Revolutia Socialistl din Octombrie a ocupat o serie de pos-turi de tispundere. S-a ridicat in repetate rinduri impotriva politiciileniniste a partidului. In 1928 a condus opozitia de dreapta din P.C. (b)al Uniunii Sovietice. In 1929 a fost scos din Biroul Politic al C.C. ; in1937 a fost exclus din rindurile partidului pentru activitate antiparti-nick*. - 93, 95, 96, 118, 135, 143, 169, 174, 209, 210-211, 212, 217,219, 222, 229, 231-232, 250, 251, 252, 253, 268, 270, 271, 275,276, 283, 288, 294, 295, 296, 303, 308, 311, 312, 317, 319, 320-321,322. 324, 330, 333-339, 361, 362, 371, 378, 424, 427.

Bulkin (Semenov), F. A. (n. 1888) - social-democrat, mensevic. Intimpul primului lizboi mondial s-a situat pe pozitiile defensismului.- 15.

si

www.dacoromanica.ro

MINCE 15 NUME 595

Cavaignac, Louis-Eugene (1802-1857) general francez, om politicreactionar. A participat la cucerirea Algeriei (1834-1848), oistigindu-sio trista faima prin metodele sale barbare de ducere a razbotului. Dinmai 1848, ministru de razboi ; in fruntea dictaturii militare, a inabusitcu o nemaipomenita cruzime insurectia din iunie a muncitorilor pari:zieni. Numele lui a intruchipat, dupa cum a aratat Marx, dictaturaburgheziei prin sabie" (Opere, vol. 7, Bucuresti, Editura politica.", 1960,p. 41). 485.

Celnoleov, M. V. (n. 1863) mare industria i proprietar de imo-bile, unul dintre fondatorii partidului cadet ; aprIg sprijinitor al raz-boiului pina la victoria finala". Dupi Revolutia Socialista din Oc-tombrie a desfasurat activitate contrarevolutionara in sudul Rusiei, ul-terior a emigrat. 370,

Cerevanin, N. (Lipkin, F. A.) (1868-1938) unul dintre lideriimensevismului, lichidator. In timpul primului razboi mondial s-a situatpe pozitii sociallovine. Fatal de Revolutia Socialista din Octombrie aavut o atitudine ostila. 372.

Cernomazov, M. E. (Miron) (n. 1882) agent provocator, a facutparte din P.M.S.D.R. Suspectat de a fi agent provocator, a fost initurat din munca de partid. In 1917 a fost demascat ca agent secret alohranei in anii 1913-1914. 288, 463.

Cernov, V. M. (1876-1952) unul dintre liderii i teoreticieniipartidului eserilor. In anii 1902-1905 a fost redactor al ziarului Re-voliutionnaia Rossiia", organul de presa al eserilor. Dupa revolutia dinfebruarie 1917 a fost ministru al agriculturii in guvernul provizoriu, apromovat o politica de crincena reprimare a taranilor care ocupaupammturile mosieresti. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie aparticipat la arganizarea rebeliunilor antisovietice. In 1920 a emi-grat. In strainatate a continuat sa desfasoare activitate antisovietica.

458, 489-490.Cicerin, G. V. (Ornatski, A.) (1872-1936) om de stat sovietic.

diplomat eminent. Din 1904 pina in 1917 a trait in emigratie, undeIn 1905 a intrat in P.M.S.D.R. In perioada reactiurni adept

al mensevismului. In timpul primului raz.boi mondial a avut o atitudineinternationalista ; la sfirsitul anului 1917 a trecut pe pozitiile bolse-vismului, iar in 1918 a intrat in P.C. (b) din Rusia. Din 1918 pina in1930 a fost comisar al poporului pentru afacerile externe ; a condus de-legatiile sovietice la conferintele Internationale de la Geneva si Lau-sanne. A fost membru al C.E.C. din Rusia si al C.E.C. al U.R.S.S. Lacongresele al XIV-lea si al XV-lea a fost ales membru al C.C. 203.

Ciheidze, N. S. (1864-1926) unul dintre liderii mensevismului.Deputat in Dumele a III-a si a IV-a de stat din partea guberniei Tiflis,liderul fractiunii mensevice din Duma a IV-a. Lenin spunea despreCiheidze ca este un social-democrat din preajma partidului", care si-adovedit in Duma ,,priceperea de a acoperi pe oportunisti i de s-i

www.dacoromanica.ro

596 INDICE DE MIME'

sluji". Dupa Revolutia Socialista din Octombrie, Ciheidze a fost pre-sedinte al Adunarii constituante din Gruzia - guvern mensevic con-trarevolutionar. In 1921, dupa instaurarea Puterii sovietice in Gruzia,a emigrat ta Paris. - 46, 93, 95, 97, 100, 103, 114, 119, 126, 145, 182,199, 203, 207, 208, 210, 220, 234, 241, 251, 260, 267, 272, 275, 284,315, 328, 438, 449, 450, 452, 453, 459, 460, 461, 463, 469, 477, 478, 491.

Cihenleeli, A. I. {1874-1959) - social-democrat, mensevic, de pro-fesiune jurist. Deputat in Duma a IV-a de stat. In timpul primulmrazboi mondial s-a situat pe pozitii centriste. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost reprezentantul guvernului provi-zoriu burghez in Transcaucazia. In anii 1918-1921 a fost ministru deexterne in guvernul mensevic al Gruziei, apoi emigrant alb. - 229,234, 438, 440.

Cirkin, V. G. (1877-1954) - muncitor ; a intrat in miscarea re-volutionara in 1903. La inceputul anului 1905 a aderat la mensevici.In timpul primului rázboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine.Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a participat cadelegat la lucrarile congreselor I si al II-lea ale Sovietelor din Rusia.In 1918 i-a pärasit pe mensevici, iar in 1920 a intrat in partidul bolse-vic. A detinut functii de raspundere in domeniul economic. - 15.

Ciudnovski, G. I. (1894-1918) - social-democrat ; la inceputul ac-tivitatii sale revolutionare s-a situat pe poziii mensevice. Intors dinemigraite in 1917, a intrat in grupul interraionistilor i, impreuna cuei, la Congresul al VI-lea al P.M.S.D. (b) din Rusia a fost primit inpartidul bolsevic. A participat aciv la insurectia armata din octombrie1917 si la razboiul civil. A cazut In lupta pe Frontul ucrainean. - 483.

Dan (Gurvici), F. I. (1871-1947) - unul dintre liderii mensevicilor.In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar a fost - in strainaltate- liderul unui grup de lichidatori ; in timpul primului razboi mondials-a siruat pe pozitii social-lovine. Dupa Revolutia Socialista din Oc-tombrie a luptat impotriva Puterii sovietice. La inceputul anului 1922a fost expulzat ca dusman al Statului sovietic. - 15, 62, 69, 290.

David, Eduard (1863-1930) - unul dintre liderii aripii de dreaptaa social-democratiei germane, revizionist. In 1903 a scos o carte intitu-lata Socialismul i agricultura", pe care V. I. Lenin a numit-o prin-cipala lucrare a revizionismului in problema agrara". In 1919 a facutparte din primul guvern de coalitie al Republicii germane ; in 1919-1920 ministru de interne. A avut o atirudine ostill fata de U.R.S.S.- 82, 107.

Debs, Eugene Victor (1855-1926) - militant de seama al miscariimuncitoresti din S.U.A. A fost unul dintre organizatorii partiduluisocial-democrat, care a constituit apoi principalul nucleu al partiduluisocialist, creat in anii 1900-1901. In timpul primului razboi mondials-a situat pe pozitii internationaliste ; a condamnat tradarea comisa de

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 597

social-govinigti gi a ficut propaganda' impotriva intràrii S.U.A. inDebs a salutat victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie. In

1918 a fost condamnat la 10 ani Inchisoare pentru propagand a'. antiim-perialistk, dar in 1921 a fost amnistiat. 178.

Delaisi, Francis ,(n. 1873) economist mic-burghez francez, sindi-calist, pacifist. In lucrkrile sale a tlemascat dominatia oligarhiei finan-dare, caracterull prkdalnic al primului rkzboi mondial. In acelagi timp,fiind un adversar declarat al luptei cle clask gi al internationalismuluirevolutionar, a propovIduit teoria solidariektii sociale", formulind unprogram utopic de colaborare de clask intre sindicatele muncitorilorsindicatele capitaligtilor gi de creare, pe baza acestei colaborkri, a Sta-tekxr unite ale lumii", ca o garantie impotriva conourentei, crizelorrkzboaielor. In anii de dupal 1930 s-a ridicat impotriva fascismuluia pregitirii de cktre imperialigti a celui de-al doilea fazboi mondial.

356.

Delevski, I. (fudelevski, I. L.) eser ; tin 1900 a emigrat din Rusiain Argentina, de unde a plecat apoi in Franta ; a scris lucrkri de istoriea filozofiei. 278.

Dimka vezi Smidovici, I. G.Dolgolevski vezi Buharin, N. I.Domov vezi Pokrovski, M. N.Domski (Kamenski), G. G. (1883-1937) ziarist, membru al

S.D.R.P. gi L. din 1904. A participat la Conferinta de la Zimmerwald.Din decembrie 1918 a fost membru al C.C. al Partidului Comunist dinPo Ionia. In 1923-1928 a fost membru al opozitiei antipartinice trot-kisto-zinovieviste ; in 1928 a fost exclus din partid, iar in 1930 reinte-grat ; in 1935 a fost din nou exclus. 100, 143.

Droz vezi Humbert-Droz, Jules.Duncker, Icithe (1871-1953) militantk de seami a migearii fe.

meilor socialiste din Germania. In timpul primului rkzboi mondial s-asituat pe pozitii internationaliste ; in 1915 a colaborat la revista Dic"Internationale". A participat la crearea Partidului Comunist din Ger-mania ; in 1918-1919 a fost membra' a C.C. al partidului. 127.

E. B., Evg. B. vezi Bog, E. B.

E. F. vezi Rozmirovici, E. F.Efremov, I. N. (n. 1866) mare mosier, deputat in Dumele

a III-a 6 a IV-a de stat. Unul dintre organizatorii partidului Innoiriipagnice", ulterior lider al partidului progresigtilor, partid burghez. Dupirevolutia burghezo-democratick din februarie 1917 a fost membru alComitetului executiv al Dumei de stat gi a f1cut parte din guvernulprovizoriu burghez. 438.

si

I,

www.dacoromanica.ro

698 INDICE DE NUME

Egor vezi Polubinov.Egorov vezi Safarov, G. I.Elizarov, M. T. (1862-1919) revolutionar de profesie, bolsevic ;

a participat la miscarea social-democrata incepind din 1893. Membnide partid din 1894 ; participant activ la prima revolutie rusa.

Dupa. Revolutia din Octombrie a fost comisar al poporului pentruCalle de comunicatie, apoi membru al colegiului Comisariatului po-porului pentru industrie i comert. 33, 476, 478.

Elizarova-Ulianova, A. I. (James) (1864-1935) militanta deseama a partidului comunist ; sara mai mare a lui V. I. Lenin. A parti-cipat la miscarea revolutionara incepind din 1886. In anii 19121914 a colaborat la publicatille bolsevice Pravda", Prosvescenie"Rabotnita". A fost in repetate rinduri arestati. In timpul primuluirazboi mondial, locuind la Petrograd, a asigurat legatura dintre orga-nizatiile bolsevice din Rusia i centrul conducator din strainatate, astnins fonduri pentru pantid. In 1917 a fost secretar de redactie laziarul Pravda". In anii 1918-1921 a lucrat la Comisariatul po-porului pentru invatamint. A luat parte activa la organizarea Insti-tutului Lenin si a fost colaboratoare stiintifica a acestui institut. Au-toare a mai multor volume de amintiri despre V. I. Lenin si a altorlucrari. 208-209, 230, 288, 295, 325, 329, 475.

Engels, Friedrich (1820-1895). 294, 298, 321, 336, 351, 355,359-360, 379, 402-403, 404, 409-410, 413, 422, 486.

Fabierkiewicz, Zbigniew (m. 1919) militant de seama al miscariimuncitoresti poloneze, membru al S.D.R P. si L., ziarist. In 1916 afost unul dintre organizatorii grupului S.D.R.P. si L. din Petrograd, ala.'cut parte din redactia ziarului Tribuna", organul de presa al aces-tui grup. A participat activ la Revolutia din Octombrie, A fost ucisde un agent al guvernului Poloniei burghezo-mosieresti la intoarcereasa in patrie din Rusia Sovietica. 298, 307.

Fitzgerald, S. V. secretar al Ligii pentru propaganda socialistadin S.U.A. 181.

Fofanova, M. V. (n, 1883) a participat la miscarea revolutio-nara. Dupi revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fostaleasa in Sovietul din Petrograd. In loouinta ei din Petrograd (cartierulViborg, str. Serdobolskaia 1/92, ap. 20) a stat asouns V. I. Lenin inultinia sa perioada de ilegalitate. Dupa' Revolutia din Octombrie adetinut diverse functii pe linie de stat g in domeniul economiei. 495.

Fourier, Charles (1772-1837) socialist utopist francez. 422.

Frank, Ludwig (1874-1914) social-democrat german, unuldintre liderii revizionistilor, sociallovinist ; de profesiune avocat. In-cepind din 1907 a fost membru al Reichstagului. La Congresul de la

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 699

Magdeburg al partidului (1910) a militat pentru votarea creditelor derazboi. La inceputul primului razboi mondial s-a inrolat voluntar inarmata si a cazut pe front. - 20, 91.

Franz" - vezi Koritschoner, Franz.Fridolin, V. I. ,(Varin, Strannik) (1879-1942) - membru al

P.M.S.D.R. din 1904. In 1910-1917 a stat in emigratie. In perioadaprimului razboi mondial a colaborat la ziarul trotkisto-mensevic NagSlovo" ; a publicat articole indreptate impotriva razboiului. Din 1918s-a dedicat activitatii stiintifice i pedagogice. - 102, 117, 122, 241.252, 275, 277, 284, 288, 294, 308, 312, 320, 322, 331, 332, 333, 342.

Fröhlich, Paul (1884-1953) - social-democrat german, de profe-siune ziarist. In anii 1912-1916 a fost redactorul ziarului BremerBiirger-Zeitung" ; a participat la fundarea saptaminalului Arbeiter-politik" din Bremen ; a participat la Conferinta de la Kiental cadelegat al social-democratilor de stinga din Bremen. Din 1919 ping. in1924 a facut parte din C.C. al P.C.G. ; a participat la lucrarile Con-gresului al III-lea al Cominternului ca delegat al Partidului Comu,nist Unit din Germania. In decernbrie 1928 a fost exclus din P.C.G.pentru activitate fractionista. In perioada dictaturii fasciste din Ger-mania si dupa caderea ei, pina in 1950, a trait in emigratie. In ultimiisäi ani de viala a trait in Republica Federala a Germaniei. - 233, 251.

G. Z. - vezi Zinoviev, G. E.Gr. - vezi Zinoviev, G. E.Galerka - vezi Olminski, M. S.Ganetki (Ffirstenberg), 1. S. (Kuba) (1879-1937) - militant de

seama al miscarii revolutionare poloneze si ruse. Membru al parti-dului social-democrat din 1896. La Congresul al V-lea al P.M.S.D.Ra fost ales membru al C.C. al particlului. In timpul razboiului mon-dial s-a sirouat pe pozitii internationaliste. In 1917 - membru al Bi-roului din strainatate al C.C. al P.M.S.D.R.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut o serie deposruri de raspundere. - 7-8, 70, 445, 447, 451, 457-463, 465, 46.9,471, 473, 477-480, 482, 485, 487.

Gapon, G. A. (1870-1906) - preot, agent al ohranei tariste. Apus la cale procesiunea de la 9 ianuarie 1905 a muncitorilor cu opetitie catre ar, procesiune care a fost inecata in singe. Ulterior afost demascat ca provocator i ucis. - 258.

Glasier, John Bruce (1859-1920) - socialist englez. Incepinddin 1893 a fost membru al Partidului muncitoresc independent. Mem-bru al Biroului socialist international. - 82,

Gnevici - vezi Fabierkiewicz, Zbigniew.

www.dacoromanica.ro

600 INDICE DE NUME

Goberman, M. L. (n. 1891) - membru al partidului bolsevic din1911. Expulzat din Rusia in 1913. Din 1914 pink in 1917 a trait inElvetia. Dupa ce s-a intors in Rusia, a lucrat la Biroul central alsindicatelor din Moscova. A participat la Revolucia din Octombriela rizboiul civil. - 467.

Go lay, Paul - social-democrat elvetian publicist. A fost redactoral ziarului socialist Le Grutleen" din Lausanne. La inceputul primu-lui razboi mondial a combatut oportunismul i social-sovinismul dinInternationala a II-a. Dar Inca pe atunci a avut o atitudine implciui-torista fafal de oportunisti. Go lay n-a participat la Conferinta de laZimmerwald, la care fusese invitat de V. I. Lenin iar scurt timp dupkaceea a trecut pe pozitii centrist-pacifiste. - 117, 119, 121, 123, 125,141, 149, 372, 429.

Goldenberg, I. P. (Meskovski) (1873-1922) - social-democrat ;aura Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In timpulrevolutiei din 1905-1907 a facut parte din redactiile publicatiilorbolsevice. Din ianuarie 1910 a facut parte din Biroul din Rusia al C.C. ;a avut o atirudine impIciuitoristi fati de lichidatori. In timpul pri-rnului rkzboi mondial a fost defensist, aderent al lui Plehanov. In1917-1919 a licut parte din grupul Novaia jizn". In 1920 a fostreprimit in partidul bolsevic. - 13, 25.

Gordon, A. I. (n. 1884) - membru al Bundului. In perioada pri-mului razboi mondial a stat in emigratie in Germania, Suedia, Nor-vegia i Danemarca. In 1915 a aderat la bolsevici. In 1917 si in aniicare au urmat a indeplinit diferite munci pe linie sindicali, de partidsi de stat. Pentru participare activi la opozitia trotkista a fost exclusdin partid in 1927. - 227.

Gorki, Maxim (Pefleov, A. M.) (1868-1936). - 25, 41, 162, 185,197-198, 311, 327, 330, 368, 370, 382.

Gorn, V. - vezi Groman, V. G.Gorter, Hermann (1864-1927) - social-democrat olandez, publicist.

In timpul primului rIzboi mondial a fost internationalist, adept al stin-gii zimmerwaldiene. In anii 1918-1921 a flcut parte din Partidul Co-munist din Olanda si a participat Ia lucrarile Internationalei Comu-niste ; s-a situat pe o pozitie ultrastingistä, sectarl. In 1921 a parasitpartidul comunist, iar dupa aceea s-a retras din viata politick activk.- 22, 74, 79-80, 100, 106, 112, 125, 139, 198, 205, 206, 211, 350.

Graber, Ernst Paul (n. 1875) - social-democrat elvetian. La in-ceputul primului rkrzboi mondial a aderat la internationalisti, a parti-cipat la activitatea social-democratilor elvetieni de stkga si a parti-cipat la conferintele de la Zimmerwald i Kiental. La Inceputul anului1917 a adoptat o pozitie centrist-pacifistk, iar in 1918 a trecut definitivde partea aripii drepte a social-democratiei elvetiene. In anii 1919-1921 a militat impotriva afilierii P.S.D.E. la Internationala Comunistasi a participat la intemeierea Internationalei a IP/s, centristk. - 284,292, 386, 391, 435, 469.

si

www.dacoromanica.ro

INDICE 1)E NUME 601

Greulich, Hermann (1842-1925) - unul dintre fondatorii Panic lu-lui social-democrat din Elvetia, lider al aripii lui de dreapta. - 2, 230,349, 413, 417, 484.

Grey, Edward (1862-1933) - diplomat si om de stat englez, unuldintre liderii aripii de dreapta a partidului liberal din Anglia. A pro-movat o politica de pregatire a razboiului imperialist mondial. In1915-1916 a incheiat cu aliatii Angliei in razboiul imperialist o seriede acorduri secrete cu privire la reimpartirea lumii. - 89.

Grig, Grigori - vezi Zinoviev, G. E.Grimm, Robert (1881-1958) - unul dintre liderii Partidului so-

cial-democrat din Elvetia. Din 1911 membru al parlamentului elvetian.In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste ; a par-ticipat la conferintele de la Zimmerwald i Kiental, a fost presedinteal Comisiei socialiste internationale. Ulterior, unul dintre organizatoriiInternationalei a IP/s, centrista. In 1945-1946 a fost presedinte alConsiliului national al Elvetiei. - 54, 84, 87, 94, 100, 105, 119, 134,

182, 204, 220, 224, 233,352, 353, 364, 387, 389,413, 414, 416-417, 419,

Gr4a - vezi Belenki, A. I.Gronzan, V. G. (Gorn, V.) (n. 1874) - social-demoorat, mensevic ;

in anii reactiunii - lichidator. In 1931 a fost judecat i condamnatpentru activitate contrarevolutionara. - 372.

Grumbach, Solomon (Homo) (1884-1952) - social-democrat ger-man de dreapta, apoi membru al Partidului socialist .francez. A facutparte din Comitetul Executiv al Internationalei a II-a. In timpul pri-mului razboi mondial a trait in Elvetia. A colaborat la L'Humanit6"si la Berner Tagwacht" sub pseudonimul Homo", desfasurind o pro-paganda social-sovina. - 201.

Griinberg, Karl (1861-1940) - social-democrat austriac ; jurist,economist si istoric. Din 1911 Oda in 1929 a editat la Leipzig Archivfiir die Geschichte des Socializmus und der Arbeiterbewegung", in14 volume. A scris o serie de lucrari privind istoria relatillor econo-mice (mai ales a celor agrare), precum i istoria socialismului, comu-nismului si a miscarii muncitoresti. In timpul primului razboi mondials-a situat pe pozitii pacifiste. Fatal de Revolutia Socialista din Octom-brie a avut o atitudine de simpatie ; a fost membru activ al Asocia-tiei prietenilor Uniunii Sovietice". - 322.

Gucikov, A. I. (1862-1936) - mare capitalist, organizator i lideral partidului octombrist. In timpul primului razboi mondial a fostpresedinte al Comitetului central pentru industria de razboi si al Co-rnisiei speciale pentru problemele apararii. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost ministru de razboi i ministrual marinei in primul guvern provizoriu burghez. In august 1917 a

143, 149, 157, 158-159, 166, 168, 169, 177,235, 291, 293, 295, 297-298, 309, 346, 351,391-392, 394, 395, 397-398, 406, 407, 408,431, 434, 463, 468, 472, 484, 488.

www.dacoromanica.ro

602 INDICE bE NUME

participat la organizarea rebeliunii lui Kornilov. Dupa Revolutia So-cialista din Octombrie a luptat impotriva Puterii sovietice ; emigrantalb. - 370, 437-438, 452, 453, 459, 461, 462-463.

Guesde, Jules (Basile, Mathieu) (1845-1922) - unul dintre organi-zatorii i conducatorii miscarii socialiste din Franta i ai Internatio-nalei a II-a. - 3, 25, 26, 462.

Guilbeaux, Henri (1885-1938) - socialist francez, ziarist. In timpulprimului razboi mondial a editat revista Demain", a militat pentrurestabilirea legaturilor internationale. In 1916 a participat la Confe-rinta de la Kiental. In primii ani ai deceniului al 3-lea a fast corespon-dentul ziarului L'Humanite" in Germania. Ulterior a trecut pe po-zitii trotkiste ; a avut o atitudine ostith fatal de U.R.S.S. - 179, 278,283, 286, 295, 353, 357, 369, 373, 383, 386, 390, 394, 396, 397, 398,399, 405, 406, 410, 420, 465, 468, 469, 472, 473, 488.

Gumplowicz, Ludwig (1838-1909) - jurist si sociolog burghez po-lonez. In lucrarile sale despre stat i in scrierile sale sociologice a in-cercat s estompeze lupta de clas i s demonstreze c lupta dintrerase este forta motrice a istoriei. Chema la o reprimare necrutatoarea miscarii revolutionare. Teoria violentei i ideile obscurantiste pro-povaduite de el au fost larg folosite de fascisti si de aderentii bor.- 321.

Gurevici, E. L. (Smirnov, E.) (n. 1865) - social-democrat, mensevic. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar s-a situat pepozitii lichidatoriste. - 13, 25.

Gvozdev, K. A. (n. 1883) - mensevic-Echidator. In timpul pri-mului razboi mondial s-a situat pe pozitii sociallovine ; a fost pre-sedintele grupului muncitoresc din Comitetul central pentru industriade razboi. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 afost membru al Comitetului executiv al Sovietului din Petrograd, apoiministru al muncii in guvernul provizoriu burghez. - 440.

Haase, Hugo (1863-1919) - unul dintre liderii social-democratietgermane. In 1911 a fost ales presedinte all conducerii Partidului social-democrat german. Deputat In Reichstag in anii 1897-1907 si 1912-1918 ; In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste.In aprilie 1917 a fast unul dintre intemeietorii Partidului social-de-mocrat independent din Germania. In timpul revolutiei din noiembrie1918 din Germania, Haase a facut parte din asa-numitul Consiliu alIrnputernicitilor poporului, care a dus o politica de inabusire a mis-carii revolutionare. - 3, 103, 106-107.

Haidukiewich. - 70.Hansen, Arvid Gilbert (n. 1894) - metnbru al Partidului Comunist

din Norvegia ; de profesiune ziarist. Din 1910 a facut parte dinPartidul muncitoresc norvegian, aderind la aripa lui stinga. In 1917 a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 603

fost ales secretar al Uniunii tineretului socialist din Norvegia. Din1923 a fost membru al C.C. si (cu unele intreruperi) membru alBiroului Politic al Partidului Comunist din Norvegia. Din 1924 a fostmernbru supleant al C.E.I.C., iar dupa Congresul al V-lea mernbrusupleant al Prezidiului C.E.I.C. In perioada ocupatiei fasciste s-a re-fugiat in Suedia. Intors in tara, a lucrat ca secretar al C.C. al P.C.N.

316.

Haritonov, M. M. (1887-1948) membru al P.M.S.D.R. din1905, bolsevic. Din 1912 a trait hi Elvetia, a fost membru al sectieibolsevice din Zurich, secretar al acestei sectii i delegatul ei la Confe-rinta de la Berna (din 1915) a sectiilor bolsevice din strainatate. S-aintors in Rusia in aprilie 1917. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a detinut diverse functii pe linie de partid, in armata si in do-meniul economiei. La Congresul al XIV-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. aaderat la noua opozitie", apoi a facut parte din blocul trotkisto-zinovievist unit, fapt pentru care in 1927 a fost exclus din partidptintr-o hotarire a Congresului al XV-lea. Reprimit in partid in1928, a indeplinit diverse munci pe linie de partid si de stat. 99,161, 178-181, 193-194, 195-196, 302-303, 309-310, 352, 472.

Hervi, Gustave (1871-1944) socialist francez, publicist siavocat. In timpul primului razboi mondial a fost social-sovinist. In1918 a fost exclus din Partidul socialist francez. Dupa 1930 a militatpentru o apropiere intre Franta si Germania fascista. 83, 432.

Hillquit, Moris (1869.1933) socialist american, de profesiuneavocat. La inceput a aderat la marxism, apoi a alunecat spre oportu-nism. A fost unul dintre intemeietorii Partidului socialist din S.U.A.(1901), partid de orientare reformista ; din 1904 a facut parte dinBiroul socialist international ; a participat la lucrarile congreselorInternationalei a II-a. 178.

Hindenburg, Paul (1847-1934) militar i om de stat german,feldmaresal, reprezentant al elementelor reactionare si sovine ale im-perialismului german. In anii primului razboi mondial a fost coman-dant al armatei germane pe Frontul de est, apoi sef al Marelui stat-major. Unul dintre organizatorii interventiei militare impotriva RusieiSovietice. A participat la inabusirea revolutiei din noiembrie 1918 dinGermania. In anii 1925-1934 a fost presedinte al Republicii de laWeimar. In 1933 I-a insarcinat pe Hitler ea formarea guvernului, tre-cind astfel in mod oficial intreaga putere in mina fascistilor. 350.

Hoglund, Karl Zet Konstantin (1884-1956) lider al aripii destinga a miscarii social-democrate, precum si al miscarii tineretuluisocialist din Suedia. In timpul primului razboi mondial s-a situat pepozitii internationaliste. La Confetinta de la Zimmerwald a aderat lastinga zimmerwaldiana. In 1916 a fost urmarit de justitie pentru pro-paganda antirazboinica. In anii 1917-1924 a fost unul dintre con-duca'torii Partidului Comunist din Suedia. In 1924 a fast exclus dinpartid pentru oportunisrn i pentru faptul c s-a ridicat 144 impo-triva hotaririlor Congresului al V-lea al Internationalei Comuniste, In

www.dacoromanica.ro

604 INDICE DE NUME

1926 s-a reintors in rindurile partidului social-democrat. 23, 82,102, 104, 113, 125, 140, 217, 257, 284, 482, 501

Huber, Johannes (1879-1948) social-democrat elvetian dedreapta ; avocat si publicist. In timpul primului razboi mondial s-asiruat pe pozitii sociallovine, a combatut miscarea zimmerwaldiana.Dupa Tazboi a fost un adversar al miscarii comuniste. 343, 391, 392,416,

Hugo, Victor (1802-1885) mare scriitor francez, unul dintrecei mai de seama reprezentanti ai romantismului progresist. Creatialui este insufletita de marile idealuri i aspiratii democratice ale ome-nirii. 86.

Humbert-Droz, Jules (n. 1891) militant de seama al miscarii so-cial-democrate din Elvetia, de profesiune ziarist. In perioada primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii pacifiste ; pentru refuzul de a seprezenta la incorporare a fost deferit justitiei.

Din 1921 pina hi 1942 a fost membru al Partidului Comunist dinElvetia ; a fost delegat la toate congresele Cominternului (cu exceptiacelui dintii) i secretar al C.E.I.C. ; pentru manifestari oportuniste afost scos din acest post, iar apoi exclus din partid. In 1943 a revenitin partidul social-democrat ; a fost secretar al acestui partid (in anii1947-1957). Participant activ la miscarea pentru apararea

369, 371, 415, 419, 421, 435.

Huysmans, Camille (n. 1871) unul dintre cei mai vechi militantiai miscarii muncitoresti din Belgia ; profesor de filologie, ziarist. Inanii 1904-1919 a fost secretar al Biroului socialist international alInterngionalei a II-a ; in timpul primului razboi mondial s-a situatpe pozitii centriste. A facut parte in repetate rinduri din guvernulbelgian. In ultimii ani s-a pronuntat adesea pentru stabilirea de con-tacte intre partidele socialiste sit P.C.U.S. 64, 68, 190, 238, 240,293, 328, 491.

Hyndman, Henry Mayers (1842-1921) socialist englez, refor-mist. In anii 1900-1910 a fost membru al Biroului socialist interna-tional. A fost urrul dintre liderii Partidului socialist britanic, pe care1-a parasit in 1916, dupa ce Conferinta de la Salford a acestui partid1-a dezavuat pentru pozitia sa social-sovina Eta de razboiul impe-rialist. 293.

I., lur, luri vezi Peatakov, G. L.Ianson, I. E. (Braun) (1872-1917) militant al miscarii social-.

democrate din Letonia, publicist $i critic literar. In anii 1911-1914 acondus Comitetul din strainatate al social-democratiei din TinutulIeton. In timpul primului razboi mondial a adoptat o pozitie interna-tionalista. 123,

pecii.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 606

Ilb2, F. N. (1876-1944) membru al P.M.S.D.R. din 1897, revo-lutionar de profesie, bolsevic. A fost unul dintre organizatorii insu-rectiei armare din 1905 la Rostov. In 1907 a evadat din locul sau dedeportare si a emigrat In Franca, iar de acolo in Elvetia. A participatactiv la munca de partid. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie aavut munci de conducere pe linie de partid si de stat. 244.

Inessa vezi Armand, I. F.lonov (Koighen, F. M.) (1870-1923) social-democrat, unul din-

tre liderii Bundului, ulterior membru al partidului bolsevic. In timpulprimului razboi mondial a facut parte din aripa internationalista aBundului. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a intrat inP.C. (b) din Rusia. 97.

Iordanski, N. I. (1876-1928) social-democrat, mensevic. Inanii reactiunii s-a apropiat de mensevicii-partiiti, apoi a trecut la lichi-datori. In perioada primului razboi mondial s-a situat pe pozitia spri-jinirii acestuia. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie1917 a fost comisar al guvernului provizoriu burghez pe Frontul desud-vest. In 1921 a intrat in rindurile P.C. (b) din Rusia. A detinutdiferite functii in aparatul de stat i in diplomatie. 41.

losif, Dj. vezi Stalin, I. V.Iurkevki, L. (Ribalka) (1885-1918) nationalist ucraine an.

Membru al C.C. al Partidului muncitoresc social-democrat din Ucraina.A colaborat la revista nationalista Davin", de orientare mensevica.In timpul primului rizboi mondial a editat la Lausanne publicatia in-nar Borotba", In care a militat pentru organizarea separata a mun-citorilor ucraineni in cadrul unui partid social-democrat aparte, pentrudespartirea Ucrainei de Rusia i crearea unei monarhii ucraineneburghezo-mosieresti. 204, 239, 258, 323, 334.

James vezi Elizarova-Ulianova, A. I.Japoneza vezi Boy, E. B.japonezii vezi Boy, E. B., Peatakov, G. L.Jaures, Jean (1859.1914) om politic i istoric francez, unul

dintre conducatorii miscarii socialiste din Franca, luptator impotrivamilitarismului. A fost unul dintre Intemeietorii Partidului socialistfrancez, iar dupa unificarea acestuia cu Partidul socialist dinFranta unul dintre conducatorii Partidului socialist francez unit.!Tiffin; Ind in 1904 ziarul l'Humanité", Jaures a dus in paginile luio campanie energicl impotriva politicii de pregatire a rizboiului.

Aceasta lupta i-a atras ura reactiunii. In ajunul primului rizboimondial, el a fost asasinat de un agent al acesteia. 20, 135, 355,422.

8

www.dacoromanica.ro

INDICE 13E NtIME

Jordania, N. N. (An, Kostrov) (1870-1953) - social-democrat,unul dintre liderii mensevicilor din Caucaz. In timpul primului razboimondial s-a situat pe pozitii sociallovine. In anii 1918-1921 a fostseful guvernului mensevic contrarevolutionar din Gruzia ; din1921 - emigrant alb. - 97, 111-112.

Jorj, Jorjik - vezi Safarov, G. A.Jouhaux, Leon (1879-1454) - militant reformist al miscarii sin-

dicale franceze i internationale ; unul dintre liderii de dreapta aiInternationalei sindicale de la Amsterdam. - 387, 408, 431.

Junius - vezi Luxemburg, Rosa.

K. - vezi Kamenev, L. B.K. M. - vezi Movsovici, M. I.Kagan, A. P. - redactor al ziarului socialist evreiesc Vorwarts",

care aparea la New York. - 338.Karnenev, L. B. (Rosenfeld), L. B. (I. K.) (1883-1936) - a intrat

in P.M.S.D.R. in 1904. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. aaderat la bolsevici. In anii reactiunii a adoptat o pozitie impaciuito-rista fatä de lichidatori, otzovisti i trotkisti. Dupa revolutia bur-ghezo-democratica din februarie 1917 s-a ridicat impotriva linieipartidului orientate spre revolutia socialistä.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut o serie deposturi de raspundere. S-a ridicat in repetate rinduri impotriva poli-ticii leniniste a partidului. In 1927 a fost exclus din partid ca militantactiv al opozitiei trotkiste, apoi de doua ori a fost reprimit si dinnou exclus pentru activitate antipartinica. - 25, 39, 95, 167, 191,289, 388, 410, 448, 451, 462, 471, 485, 489.

Kamenski - vezi Domski, G. G.Karl (m. 1917) - social-democrat. - 472.Karpinski, V. A. (Minin) (1880-1965) - eminent publicist st

propagandist al P.C.U.S. Membru al P.M.S.D.R. din 1898, bolsevic ;a fost in repetate rinduri arestat. In 1904 a emigrat din çar i s-astabilit la Geneva, unde a facut cunostinta cu V. I. Lenin. De atunc/a acdvat fa'ra intrerupere in organizatiile din strainatate ale parti-dului, a colaborat la ziarele bolsevice Vpered" i Proletani", acondus biblioteca i arhiva de la Geneva ale C.C. al P.M.S.D.R. Indecembrie 1917 s-a intors in Rusia ; a ocupat posruri de raspunderein aparatul de partid g de stat. - 3, 5-6, 8-12, 17-20, 32, 34-36,37-38, 40-41, 42-44, 49, 51, 56-57, 63-64, 70-72, 74, 75, 81,92, 96, 108, 111-112, 120-121, 124, 130-132, 142-143, 144,146-147, 155-156, 159, 160, 170, 171-173, 175, .178, 200-201,243-244, 263, 305, 333-334, 345, 372-373, 381, 390-392, 393-394,

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 607

400, 405-406, 422-423, 442, 448-449, 450-452, 454, 455, 465-466,468, 470, 471, 472, 474, 476-477, 481.

Kasparov, V. M. (1883-1917) membru al partidului bolsevicdin 1909. In 1913-1914 a locuit la Berlin, unde se indeletnicea cutransmiterea corespondentei dintre C.C. al P.M.S.D.R. i unele organi-zatii de partid. 84, 188, 203, 215, 324, 472-473.

Katin vezi Katin-Iartev.Katin-larov, V. N. (1876-1928) medic otorinolaringolog. In

anii 1896-1897 a participat la activitatea Uniunii de lupti pentrueliberarea clasei muncitoare" din Petersburg. A fost arestat impreunacu V. I. Lenin si deportat. Din 1906 a locuit la Petersburg, ocupin-du-se cu propagarea marxismului in rindurile muncitorilor i intretinindlegaturi cu organizatiile social-democrate. In timpul primului razbotmondial a aderat la plehanovisti. 330.

Katzlerowitch, T. (1879-1964) militant de seamal al miscariimuncitoresti i comuniste iugoslave i internationale. Revolutionar deprofesie, unul dintre intemeietorii Particlului social-democrat din Serbia.La Congresul de la Copenhaga al Internationalei a II-a (1910) a fa'cutcunostinta cu V. I. Lenin. In perioada primului ra'zboi mondial s-asituat pe pozitii internationaliste ; dupa ocuparea Serbiei (in 1915) aemigrat in Elvetia. A participat la lucrarile conferintelor de la Zimmer-

ald i Kiental, adoptind o pozitie apropiata de cea a lui Lenin. DupiR evolutia Socialista din Octombrie s-a ridicat in apararea RusieiSovietice. Din 1919, dupa intoarcerea sa din emigratie, a participat laactivitatea Partidului Comunist din Iugoslavia ; ulterior a facut partedin conducerea lui. La Congresul al V-Iea al Internationalei Comunistea fost ales membru al C.E.I.C. 241.

Kautsky, Karl (1854-1938) unul dintre teoreticienii social-de-mocratiei germane si ai Internationalei a II-a. A intrat in miscareasocialista in 1874. Conceptille sale din acea vreme reprezentau unamestec de lassalleanism i anarhism. In 1881 a flcut cunostinta cuMarx si cu Engels i, sub influenta lor, a aderat la marxism. In aceastaperioada a activitatii sale el a publicat o serie de lucrari valoroase, ca :Doctrina economica a lui Karl Marx" (1887), Problema agrara"(1889) s.a., contribuind la popularizarea teoriei marxiste in Germaniasi in alte tari. Dar inca de pe vremea aceea el a dat dovada de incon-secventa. ideobogic., facind concesii revizionismului. La inceputul secolu-lui al XX-lea, aceasta inconsecventa s-a accentuat pe linia renuntarittreptate la esenta revolutionara a marxismului. Kautsky a devenit ideo-logul centrismului. In timpul primului razboi mondial s'-a situat, inesenta, pe pozitiile sociallovinismulmi. A formulat teoria antimarxistaa ultraimperialismului", care incerca sa' escamoteze contradictiile im-perialismului.

In 1918, Kautsky a luat atitudine lmpotriva revolutiei din Germania.Dupa victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie, el a negat necesitateadictaturii proletariarului, opunindu-i teoria utopica, nestiintifica, a de-rnocratici pure", situata deasupra claselor. 12, 13, 16, 21-23, 24,

www.dacoromanica.ro

608 INDICE DE NUME

25, 39, 42, 58,114, 116, 177,427, 430, 431,

69, 74, 77, 80,178, 206, 207,438, 461, 486.

88, 89, 95,225, 230,

100,251,

101,355,

103,370,

106-107,374, 387,

109,422,

Kedrov, M. S. (1878-1941) - membru al P.M.S.D.R. din 1901,bolsevic. Din 1912 pina in 1915 a trait in emigratie. Din mai 1917 afost membru al Organizatiei militare de pe linga P.M.S.D. (b) din Rusiasi al Biroului din Rusia al organizatiilor bolsevice ; a facut parte dinredactia ziarului Soldatskaia Pravda". Dupl Revolutia Socialista dinOctombrie a detinut diferite posturi de raspundere. - 230.

Kerenski, A. F. (n. 1881) - eser. Dupa revolutia burghezo-democra-tick' din februarie 1917 a f.ost ministru al justitiei, ministru de razboi

ministru al marinei, iar apoi prim-ministru in guvernul provizoriuburghez i comandant suprem al armatei. Dupa Revolutia Socialista dinOctombrie a luptat impotriva Puterii sovietice ; in 1918 a fugit pestegranita. In prezent traieste in S.U.A., unde desfasoara propagandaantisovietica. - 162, 437-438, 440, 444, 451, 453, 459, 460, 461.

Kerr, Chadic - editor american de literatura socialista. Din in-sarcinarea 1.ui Lenin, A. M. Kollontai a tratat cu el problema editariiin limba engleza a brosurii lui V. 1. Lenin Socialismul i razboiul"(vezi editia de fatal, vol. 26, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed.a doua, p. 309-354). - 109, 110, 151, 179, 217.

Key, Ellen (1849-1926) - scrlitoare suedeza, autoarea cartii Veaculcopilului" (aparuta in 1900), care s-a bucurat de mare popularitate laincepurul secolului al XX-Iea. Conceptiile ei pedagogice sint patrunsede misticism si de individualism. - 61.

Kievski, P., Kievski, Piotr, Ki - vezi Peatakov, G. L.Kiknadze (Stepko), N. D. (1885-1951) - membru al P.M.S.D.R

din 1903, bolsevic. Revolutionar de profesie. In anii 1906-1917 a statin emigratie in Elvetia. Dupa. Revolutia Socialista din Octombrie aactivat in ilegalitate in Gruzia. Dupa instaurarea Puterii sovietice inGruzia in 1921 a fost redactor de ziar, apoi director al editurii de statsi director-adjunct al filialei gruzine a Institutului de marxism-leninismde pe lingi C.C. al P.C.U.S. - 345-346, 347-351, 373.

Kilbom, Karl (n. 1885) - social-democrat suedez, ziarist. In 1913-1917 a fost secretar al Uniunii tineretului socialist din Suedia, care sesitua pe pozitii internationaliste ; a aderat la stinga zimmerwaldiana.Membru al Partidului Comunist din Suedia de la infiintarea acestuia(in 1917), el a fost reprezentantul lui in C.E.I.C. In 1929 a fost exclusdin partid ca deviator de dreapta. - 316.

Kinkel - social-democrat elvetian. - 99, 138-139.Klöti, Emil (n. 1877) - om politic elevetian, social-democrat de

dreapta. In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine. - 391.

Knief, Johann (1880-1919) - comunist german. In perioada primu-luj razboi mondial a facut parte din grupul Die Internationale" ; a

si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 609

fost liderul radicalilor dc stinga din Bremen, care prin intermediullui intretineau legituri directe cu V. I. Lenin. La sfirsitul anului 1916a fondat revista Arbeiterpolitik", care a combatut pe centristi i pesocial-sovinisti de pe pozitii marxiste. - 360.

Koba - vezi Stalin, I. V.Kobetki, M. V. (1881-1937) - membru al P.M.S.D.R. din 1903,

bolsevic. A fost in repetate rinduri a.restat i condamnat. In 1908 aemigrat in Danemarca ; s-a ocupat cu transportul ziarelor Proletarii"si Sotial-Demokrat" in Rusia, a organizat transmiterea catre V. I. Lenina corespondentelor primite din Rusia.

Dupa. Revolutia Socialista din Octombrie a detinut functii de ea's-pundere pe linie de partid si de stat. - 1, 46, 47.

Kolb, Wilhelm (1870-1918) - social-democrat german. In aniiprimului razboi mondial s-a situat pe POzilli social-sovine. - 135.

Kollontai, A. M. (1872-1952) - a intrat in miscarea revolutionarain ultimul deceniu al secolului trecut ; participanti la revolutia din1905-1907. In anii 1906-1915 a activat in tabara mensevicilor ;din 1915 a fost membr g. a partidului bolsevic. De la inceputul primu-lui razboi mondial s-a situat pe pozitii revolutionare-internationaliste.Dui:4 Revolutia Socialista din Octombrie a detinut functii de ras-pundere in aparatul de partid si de stat, precum si in diplomatie. - 21,23, 31, 37, 41, 45, 46, 82-83, 91, 100, 102-104, 116-117, 128-129,136, 140-141, 144, 149, 150-151, 155, 163, 176, 177-178, 189, 214,216-219, 227-228, 235, 238, 257, 276, 293-294, 295, 423-425, 426,430-434, 437-441, 445, 447, 487.

Konovalov, A. I. (n. 1875) - mare industria i mosier, unul dintreliderii partidului burghez al progresistilor. Deputat in Duma a IV-a destat. Dupi revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fostministru al comertului i industriei, iar apoi vicepresedinte al Consiliu-lui de Ministri. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie - emigrantalb. - 437.

Konstantinovici, A. E. (1866-1939) - sora sotului Inessei Armand ;a participat la miscarea revolutionara cu incepere din 1905. Din 1911a star in emigratie. Membra a P.M.S.D.R. din 1913. Dupg. RevolutiaSocialista din Octombrie a lucrat la Comitetul organizatiei de partiddin Moscova, iar dupa aceea in aparatul Comitetului Executiv al In-ternacionalei Comuniste. - 444, 467.

Koritschoner, Franz (Nadin) (1891-1942) - unul dintre intemeie-torii Partidului Comunist din Austria in 1918 ; ping. in 1927 a fostmembru al Comitetului sau Central. Redactor al ziarului Die RoteFahne", organul central al P.C.A. A fost ales in fruntea sindicatelorrevolutionare din Austria : un timp, pina la 1937, a activat in Inter-nationala Sindicala Rosie, la Moscova. - 311, 318, 323, 337, 339-342, 491.

Kosovslei, V. (Levinson, M. 1.) (1870-1941) - unul dintre inte-mcietorii i liderii Bundului, membrp al C.C, al accstuia. In titnpul

www.dacoromanica.ro

610 INDICE DE NUME

primului razboi mondial s-a manifestat ca social-sovinist, a adoptat opozitie germanofila. Fata de Revolutia Socialista din Octombrie a avuto atitudine ostila ; dupa revolutie a emigrat. - 13, 76.

Kozlovski, M. I. (1876-1927) - militant al miscarii revolutionarepoloneze si ruse. Dupa Revolutia din Octombrie, presedinte al MiculuiC.C.P. In 1919 a fost cornisar al poporului pentru justitie in RepublicaLituaniana-Bielorusa. - 479, 488.

Kriknko, N. V. (Abram, Abramcik) (1885-1938) - membru alpartidului bolsevic din 1904. In 1907 s-a indepartat de social-democra-tie. Incepind din 1911 a activat din nou in organizatia bolsevica. Indecembrie 1913 a fost arestat. In timpul primului razboi mondial a fostmai intii in emigratie (din iulie 1914 pina in iulie 1915), iar apoi inserviciul militar. A participat indeaproape la Revolutia Socialista dinOctombrie. A facut parte din primul guvern sovietic ca membrual Comitetului pentru probleme militare si maritime, iar mai tirziu afost numit comandant suprem. Incepind din 1918 a lucrat in diverseorgane ale justitiei sovietice. La congresele al XV-lea si al XVI-leaale partidului a fost ales membru al Comisiei Centrale de Control.- 95, 101, 112.

Krupskaia, E. V. (1842-1915) - mama Nadejdei KonstantinovnaKrupskaia ; a urmat pe sotii Ulianov in deportare i in emigratie, aparticipat la munca revolutionara, a pastrat 1iteratur ilegala i a duspachete pentru cei arestati. - 2, 3, 4, 5.

Krupskaia, N. K. (Lenina) (1869-1939) - militanta de seama apartidului comunist si a Statului sovietic ; sotia si colaboratoarealui V. I. Lenin.

Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a fost secretara de redac-tie la ziarele bolsevice Vpered" i Proletarii". In timpul cit alucrat in strainatate, a purtat o vasta corespondenta cu organizatiilede partid din Rusia. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionata participat activ la lupta impotriva lichidatorilor i otzovistilor. Intimpul primului razboi mondial a participat activ la miscarea intek-nationala a femeilor, la activitatea sectiilor bollevice din strainatate,a fost secretarl a Comitetului lor (C.O.S.), s-a ocupat de problemeleinvatamintului public.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a facut parte din colegiulComisariatului poporului pentru invitamint, iar din 1921 a condusComitetul principal pentru educatie politica ; din 1929 a fost adjunctal comisarului poporului pentru invatamint. Incepind din 1924 a facutparte din Comisia Centrala de Control, iar din 1927 a fost membrual C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S. - 2, 3, 4, 5, 28, 32, 47, 49, 52, 53,92, 123, 154, 165, 196, 197-198, 199, 228, 242, 243, 246, 257, 262,270, 278, 283, 284, 285, 293, 294, 302, 308, 311, 314, 322, 339, 344,423, 426, 427, 430, 450, 486.

Kuba - vezi Ganetki, I. S.

8

www.dacoromanica.ro

a1NDIa tot Is ItiNft 611

Ku liser, A. cadet. In timpul primului raaboi mondial a colaboratla ziarul Reci", organul central al partidului cadet. 255.

Kuzma vezi Leahotki, K.Kuzmiha vezi Leahotkaia.Kuznetov, N. B. vezi Sapojkov, N. I.

La Chesnais socialist francez, publicist. Colaborator al ziaruluil'Humanite" de la infiintarea lui ping. la 1918. 94.

Larin, 1. (Lurie, M. A.) (1882-1932) social-democrat, mensevic.In anii primului r'alzboi mondial a aderat la centristi. Dupà revolutiaburghezo-democraticä din februarie 1917 a condus grupul menseviciiotinternationalisti. In august 1917 a fost primit in partidul bolsevic.Dupä Revolutia Socialistal din Octombrie a lucrat in aparatul de statsi in diferite organizatii economice. 24, 78, 213, 478.

Laufenberg, Heinrich (Er ler, Karl) (1872-1932) social-democratgerman de stinga ; publicist. In timpul primului flzboi mondial s-asituat pe poziii internationaliste. Dupà revolutia din noiembrie 1918a intrat in Partidul Comunist din Germania, in rindurile ealruia atrecut curind in fruntea opozitiei de stinga", care propaga concep-tiile anarho-sindicaliste i programul mic-burghez nationalist al asa-zisului bolsevism national". DupI ce in octombrie 1919 opozitia destinga" a fost exclusi din P.C.G., Laufenberg a participat la creareaPartidului Muncitoresc Comunist din Germania. La sfirsitul anului1920 a fost exclus din rindurile P.M.C.G. 127.

Law, Andrew Bonard (1858-1923) om politic reactionarenglez, unul dintre liderii conservatorilor. /n 1915-1916 a fostministru al coloniilor ; a participat la Conferinta de pace de la Paris,a Lost membru al Consiliului suprem al Antantei. In 1922-1923 a fostprim-ministru. Unul dintre inspiratorii politicii antisovietice a imperia-lismului englez. 439.

Leahotkaia sotia lui Leahotki, K. 81, 133, 142, 148, 159, 160,173.

Leahotki, K. (m. 1917) emigrant din Ucraina. Patronul unei micizet5irii ruse din Geneva fin care au fost culese la inceputul primuluirAzboi mondial citeva numere ale zianului Sotial-Demokrat", orga-nul central al partidului bolsevic, precum i brosura lui V. I. LeninSocialismul i rlzhoiul". 57, 63, 81, 111, 120, 122, 124, 133, 148,173, 334.

Lealin vezi Peatakov, G. L.Ledebour, Georg (1850-1947) social-democrat german ; din 1900

pina in 1918 a fost deputat in Reichstag din partea social-democratieigermane. In anii primului razboi mondial s-a pronuntat pentru restabi-

www.dacoromanica.ro

612 INDTCE DE MIME.

lirea legaturilor internationale, a participat la Conferinta de la Zim-merwald, a aderat la dreapta zimmerwaldiang. In 1916, clupg scindareasocial-democratiei germane, a aderat la ,,grupul social-democrat almuncii" din Reichstag, care In 1917 a constituit nucleul principal alPartidului social-democrat independent din Germania. In 1931 a aderatla partidul muncitoresc socialist. Dupa venirea lui Hitler la putere aemigrat in Elvetia. - 151, 166, 206, 431.

Legien, Karl (1861-1920) - social-democrat german de dreapta,ufful dintre liderii sindicatelor germane. Din 1893 pink' in 1920 a fost(cu uncle intreruperi) deputat in Reichstag din partea social-democratieigermane. - 152, 293.

Lenin, V. I. (Ulianov, V. 1., Basil, Unchiul, N. Ivanov, Ivanovski,V. I., V. Ilin, N. Lenin, N. Lenivtin, V. I. U., V. U.) (1870-1924). -2, 3, 4, 5, 7, 9, 10, 12, 18, 19, 26, 33, 35, 51-53, 62, 64-67, 69, 70,74, 91, 111-112, 115, 118, 120, 121, 122, 123, 130, 134, 136, 137, 141,146, 147, 148, 150, 152, 154, 156, 157, 159, 160-161, 170, 175, 176, 178,181, 185, 189, 191, 194, 195, 199, 202, 212, 215, 219-221, 235, 237,239, 241, 258, 261-262, 266, 289, 279-280, 285-286, 295, 297, 299,301, 302, 305-306, 307, 310, 318, 320-323, 330, 333, 339, 343, 351,352, 354, 357-360, 368-370, 372, 373, 374-375, 382, 393, 394, 414,417, 418, 421, 422, 425, 441, 442-444, 445, 446, 447, 448, 449, 450, 452,454, 455, 465, 466, 469, 471, 472, 473, 474, 475-477, 479-481, 485,486, 493, 494, 495, 499-500, 501, 502.

Lensch, Paul (1873-1926) - social-democrat german. La izbucnireaprimului razboi mondial a trecut pe poziçiile social-sovinismului. Dupgrazboi a fost redactor-sef al ziarului Deutsche Allgemeine Zeitung",organul de presi al magnatilor industriei din Ruhr. In 1922, la cerereamembrilor de rind ai Partidului social-democrat din Germania, a fostexclus din partid. - 297.

Levi (Hartstein), Paul (1883-1930) - social-democrat german, deprofesiune avocat. A participat la Conferinta de la Zimmerwald (1915),a fost membru al grupului zimmerwaldienilor de stinga din Elvetia, afacia parte din Uniunea Spartacus". La Congresul de constituire alPartidului Comunist din Germania a fost ales In C.C. al partidului. Infebruarie 1921 a iesit din C.C. al P.C.G., iar in aprilie a fost exclus dinpartid pentru incalcarea flagranta a disciplinei de partid. Ulterior s-areintors in partidul social-democrat. - 376, 414, 468.

Levinski, V. (n. 1880) - unul dintre militantii social-democratic]ucrainene din Galitia. In 1913-1914 a colaborat la revista burghezo,nationalista Dzvin". In anii primului razboi mondial a aderat la internationalisti. In emigratie in Elvetia a facut cunostinta ou V. I. Lenin.- 204.

Liebknecht, Wilhelm (1826-1900) - militant de seamg al misciriimuncitoresti germane si internationale, unul dintre intemeietorii g con-ducatorii Partidului social-democrat din Germania. Din 1875 si pina lasfirsitul vietii sale a fost membru al conducerii acestui partid si redactor

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 613

responsabil al organului sau central Vorwarts". Incepind din 1874 alost in repetate rinduri ales deputat in Reichstagul german ; a folositcu pricepere tribuna parlamentului pentru a demasca politica interna

externa a iuncherimii prusace. 44, 152, 223, 224, 306, 438.

Lilina, Z. I. (1882-1929) membra a P.M.S.D.R. din 1902. Acolaborat la ziarele Zvezda" si Pravda", precum i la revista Rabot-nita". A fost secretar al sectiei bolsevice din Berna. Dupal RevolutiaSocialista din Octombrie a detinut diferite functii pe linie de partidde stat. 98, 110, 220, 244, 245, 247, 271, 272, 278, 351.

Lindhagen, Karl (1860-1946) om politic suedez ; din 1909 so-cial-democrat. Incepind din 1897 a fost deputat in Ricksdag (parla-mentul Suediei). In anii primului razboi mondial s-a situat pe pOZiiiinternationaliste. In 1917 a fost unul dintre organizatorii Partiduluisocial-democrat de stinga din Suedia, care in 1919 s-a afiliat la Interna-tionala Comunistà. In 1921, pentra cà s-a ridicat impotriva hotaririlorCongresului al II-lea al Internationalei Comuniste, a fost exclus dinpartidul comunist ; dupl aceasta, el s-a reintors in partidul social-democrat. 432, 471.

Liova vezi Vladimirov, M. K.Litvinov, M. M. (Maksimovici, Papasa) (1876-1951) militant de

seam a. al partidului comunist si al Statului sovietic ; diplomat. Membrude partid din 1898. In 1902 a emigrat din tara. A participat activ ladifuzarea ziarului Iskra" si la editarea primului ziar bolsevic legalNovaia Jizn". In 1907 a fost delegat i secretar al delegatiei ruse laCongresul socialist international de la Stuttgart. Incepind din 1914 afost reprezentantul bolsevicilor in Biroul socialist international.

Dupa Revolutia din Octombrie a detinut functii de raspundere indiplomatic. Ca membru sau sef al delegatiei sovieticc a reprezentatU.R.S.S. la conferintele internationale de la Genova (1922), Haga (1922),Montreux (1936), Moscova (1943) si la Liga Natiunilor. La Congresulal XVII-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. a fost ales membru al C.C. ; a fostmembru al C.E.C. al U.R.S.S. In 1936, la Montreux, a carut de acordcu N. Titulescu asupra textului unui tratat de asistenta mutuall intreU.R.S.S. i Romania. 23, 24, 41, 47, 51, 66, 87, 142, 443.

Liudmila vezi Stal, L. N.Longuet, Jean (1876-1938) unul dintre liderii Partidului socialist

francez i ai Internationalei a II-a, publicist. In anii primului razboimondial a condus minoritatea centrista-pacifista a Partidului socialistfrancez. A fost unul dintre fondatorii i redactorii ziarului Le Popu-laire", organ al centristilor francezi. S-a pronuntat impotriva afilieriiP.S.F. la Internationala Comunist i a crearii Partidului ComunistFrancez. Din 1921 a fost membru al Comitetului Executiv al Interna-tionalei (a 111/2) de la Viena. iar din 1923 unul dintre conducatorii asa-numitei Internationale socialiste muncitoresti.

In deceniul al 4-lea a militat pentru unitatea de actiune a socialistilorcomunistilor impotriva fascismului, a ficut parte dintr-o serie de

;i

4i

si

www.dacoromanica.ro

614 INDICE DE NUME

organizatii internationale de lupta' impotriva fascismului si a razboiu-lui. 302, 387, 431.

Lore, Ludwig (n. 1875) social-democrat german. Din 1903 a locuitin S.U.A., a fost secretar al federatiei germane a partidului socialist.Din 1919 a fost editor al ziarului New Yorker Volkszeitung", organulde presi al ifederatiei germane a partidului socialist, in a carui con-ducere el a fost ales in 1922. Pentru abateri oportuniste de dreapta, cl afost exclus din partid pe la mijlocul deceniului 1930-1940. 176.

Loriot, Ferdinand (1870-1930) socialist francez. In anii primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste ; la Conferinta dela Kiental (1916) a aderat la stinga zimmerwaldiani. In anii 19201927 a facut parte din Partidul Comunist Francez. A fost delegat laCongresul al III-lea al Internationalei Comuniste. In 1927 a fost exclusdin partid pentru oportunism de dreapta. 413, 491, 492.

Lunacearski, A. V. (1875-1933) a intrat In miscarea revolutionarala inceputul ultimulu deceniu al secolului trecut. Dupa Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In anii reactiunii a fostinfluentat de machism si de curentul ziditorilor de dumnezeu". Intimpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste.La inceputul anului 1917 a intrat in grupul interraionistilor", impreunacu care a fost primit in partid printr-o hotarire a Congresului al VI-leaal P.M.S.D. (b) din Rusia.

Dupa Revolutia din Octombrie a fost comisar al poporului pentruinvatamintul public. Lunacearski a scris valoroase studii marxiste despreclasicii literaturii ruse, sovietice i occidentale, dintre care in romlnestea aparut culegerea Despre literatura" (1960). 345, 449-450, 487.

Luteraan, Barend (n. 1878) social-democrat olandez, ziarist. Intimpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste.In perioada 1911-1916 a facut parte din Conducerea centrala a Parti-dului social-democrat din Olanda. Ulterior a fost membru al Partidultnsocialist independent, iar apoi al Partidului Muncitoresc Comunist dinraffle de Jos. Dupa cel de-al doilea razboi mondial membru alPartidului muncii. 107.

Luxemburg, Rosa (1871-1919) militanta de seama a miscariimuncitaresti internationale, unul dintre liderii aripii de stinga a Inter-nationalei a II-a. A fost unul dintre intemeietorii miscarii social-de-mocrate poloneze. Din 1897 a participat la miscarea social-democratigermana, a combatut bernsteinismul i milerandismul. A luat parte laprima revolutie rusk' Varsovia).

De la inceputul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii inter-nationaliste. A fost unul dintre initiatorii crearii grupului Die Interna-tionale", care dupa tin timp luat denumirea de grupul Spartacus",iar mai tirziu Uniunea Spartacus". A avut un rol de seama in orga-nizarea luptei proletariatului german in timpul revolutiei din 1918.Dupa revolutia din noiembrie din Germania a avut un rol conducatorIa Congresul constitutiv al Partidului Comunist din Germania. In ia-puarie 1919 a fost arestat i asasinata din ordinul guvernului Scheide-

(la

-

ei-o.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 615

mann. Unele scrieri ale Rosei Luxemburg au fost traduse in limbaromana (Cuvintari i articole alese", 1962). 21, 234, 270, 283, 307,314, 378.

Lvov, G. E. (1861-1925) print, mare mosier, cadet. In perioadaprimului razboi mondial a fost presedinte al Uniunii zemstvelor dinRusia, iar apoi unul dintre presedintii Uniunii generale a zemstvelororgelor organizatii ale burgheziei imperialiste si ale mosierimii.Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost, dinmartie pina in iulie, presedinte al Consiliului de Miniseri i rninistru alafacerilor interne in guvernul provizoriu burghez. A fost unul dintreinitiatorii masacrarii muncitorilor i soldatilor din Petrograd in iulie1917. Dui:4 Revolutia Socialista din Octombrie emigrant alb ; aparticipat la organizarea interventiei militare straine impotriva RusieiSovietice. 370, 462.

Macinslei, V. D. (Meci, V.) (1876-1951) mensevic-lichidator, deprofesiune inginer, Dupa Revolutia Socialista din Octombrie s-a retrasdin viata politica ; a desfasurat activitate stiintifica i pedagogica indiferite institutii de invatamint superior si in alte institutii din Mos-cova. 372.

Maclean, John (1879-1923) militant de seama al miscarii munci-toresti engleze, de profesiune invatator. In timpul primului razboi mon-dial s-a situat pe pozitii internationaliste, a desfasurat o intensa propa-ganda revolutionara i antirlzboinica, a fost unul dintre organizatorii

conducatorii unor demonstratii i greve de masa ale muncitorilor (in-clusiv in fabricile de armament), fapt pentru care a fost de nenumarateori pus sub urmarire de catre guverrrul englez. In aprilie 1916 a fostales in conducerea Partidului socialist britanic. In ultimii sai ani deviata n-a mai participat la activitatea politica. 302.

Makar" vezi Noghin, V. P.Maksimovici vezi Litvinov, M. M.Malinovslei, R. V. (1876-1918) provocator, agent al ohranei din

Moscova. In 1906 a aderat in scopuri meschine la miscarea muncito-reasca, apoi a patruns in partidul bolsevic si a reusit sa ajunga in con-ducerea acestuia. Folosindu-se de serviciile ohranei tariste, a fost alesdeputat in Duma a IV-a de stat. In 1914, de tearna sa MI fie demascat,si-a depus mandatul de deputat si s-a ascuns in strainatate. In 1918 s-aintors in ari, a fost deferit justitiei i executat in baza sentintei Tri-bunalului suprem al C.E.C. din Rusia. 19, 285, 288, 308.

Mann, Tom (1856-1941) militant de seama al miscarii muncito-resti din Anglia. In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitiiinternationaliste. A fost unul dintre organizatorii luptei muncitorilorenglezi impotriva interventiei antisovietice. Membru al Partidului Co-munist din Marea Britanie de la infiintarea acestuia (1920). A dus o

;i

si

Prt

www.dacoromanica.ro

GIG INbICE bE NUME

lupta activi pentnu unitatea miscarii muncitoresti internationale, impo-triva reactiunii imperialiste si a fascismului. - 490.

Manuilski, D. Z. (Bezrabotnii) (1883-1959) - membru alP.M.S.D.R. din 1903. La sfirsitul anutui 1907 a emigrat. In timpulprimului razboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste, dar cuunele oscilari. A colaborat la ziarele mensevice Go los" si Nase Slovo".Dupa Revolutia din Octombrie a detinut importante funcvii pe linie departid si in diplomatie. - 345.

Marcu, Valeriu (n. 1898) - social-democrat roman. In timpul primu-liii mondial a stat in Elvetia, unde a facut parte dintr-o organi-zatie srudenteasca. Din insarcinarea lui V. I. Lenin a plecat in 1916 laParis si la Moscova, iar de aici in Romania. Dupa razboi a locuit inGermania, fiind un timp membru al P.C.G. ; apoi s-a indepartat demiscarea revolutionara. - 302.

Martinov, A. (Piker, A. S.) (1865-1935) - unul dintre liderii eco-nomistilor", mensevic. Tin anii reactiunii i ai noului avint revolutionars-a situat pe pozitii lichidatoriste. In timpul primului razboi mondial s-asituat pe pozitii centriste. Dupa Revolutia Socialistä din Octombrie arupt cu mensevismul. In 1923 a fost primit in partid. - 6-7, 58.

Martov, L. (Tederbaum, I. 0.) (1873-1923) - unul dintre lideriimensevismului. In anii reactiunii si ai noului avind revolutionar a fostunul dintre promotorii lichidatorismului ; a redactat publicatia Go losSotial-Demokrata". In perioada primului razboi mondial s-a situat pepozitii centriste. A facut parte din Seoretariarul din stfainatate al Comi-tetului de organizare mensevic. In 1920 a emigrat in Germania, unde aeditat revista mensevica Sotialisticeskii Vestnik". - 13, 16, 21, 23, 47,58, 62, 72, 99, 207, 220, 225, 229, 234, 235, 236, 239, 241, 257, 328,400, 415, 444, 449, 458, 478.

Martudea - vezi Martov L.Marx, Karl (1818-1883). - 32-33, 52, 336, 355, 358, 359-360,

380, 413, 414, 486.Maslov, P. P. (1867-1946) - economist, social-democrat ; a scris

o serie de lucrari in problema agrara, in care a incercat s revizuiascdmarxismul ; dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la men-sevici. In anii reactiunii s-a situat pe pozitii lichidatoriste ; in perioadaprimului razboi mondial s-a manifestat ca social-sovinist. Dupa Revo-lutia Socialista din Octombrie s-a retras din viata politica. S-a in-deletnicit en activitatea stiintifica si pedagogical. - 12, 25, 46, 66, 69,95, 110, 373.

Meci, V. vezi Macinski, V. D.Mehring, Franz (1846-1919) - militant de seama al miscara

muncitoresti germane, istoric si publicist. In deceniul al 9-lea a de-venit marxist. A scris lucrari de istorie a Germaniei si a social-de-mocratiei germane. Biograf al lui Karl Marx. Unul dintre redactoriirevistei Die Neue Zeit", organul central al social-democratiei ger-

razboi

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 611

mane. Mehring a fast unul dintre liderii i teoreticienii aripii destinga a social-democratiei germane. A jucat un rol important increarea Partidului Comunist din Germania. 491.

Melenevslei, M. I. (Basok) (1879-1938) nationalist mic-bur-ghez ucrainean, mensevic, unul dintre liderii organizatiei social-de-mocrate ucrainene Spilka". In 1912 a luat parte la Conferinta anti-partinica din august de la Viena. In timpul primului razboi mondiala fost mernbru activ al organizatiei burghezo-nationaliste Uniuneapentru eliberarea Ucrainei". Dupa Revolutia Socialista din Octombriea lucrat in domeniul economic. 54,

Merrheim, Alphonse (1881-1925) lider sindical francez, adeptal sindicalismului ; la inceputul primului razboi mondial a fost unuldintre liderii aripii de stinga a miscarii sindicaliste din Franta, carea luat atitudine impotriva social-sovinismului si a riaboiului imperia-list ; a participat la Conferinta de la Zimmerwald, unde a aderat ladreapta zimmerwaldiana. Ezitärile si teama de o ruptura definitivacu I-au adus, pe la sfirsitul anului 1916, <13 e pOziiicentrist-pacifiste, iar la incepurul anului 1918 pe pozitiile reformismu-lui si ale sociallovinicmului fatis. A avut o atitudine ostill fati deU.R.S.S. 80, 141, 387.

Mescereakov, N. L. (1865-1942) membru al P.M.S.D.R. din1901, bolsevic. Din 1913 pina in 1917 a stat in deportare la Krasno-iarsk, unde a participat la miscarea cooperatista. tntre anii 1927 si1938 a fast redactor-sef al Micii enciclopedii sovietice. 150.

Megeovski vezi Goldenberg, I. P.Meyer, Ernst (1887-1930) militant al miscarii muncitoresti ger-

mane si internationale. tn timpul primului razboi mondial a fost re-prezentantul grupului Die Internationale" la conferintele de la Zim-merwald i Kiental. A participat activ la revolutia din noiembrie dinGermania. Unul dintre intemeietorii P.C.G., el a fost, cu mici intreru-peri, mernbru al Comitetului Central al acestui partid. Delegat alP.C.G. la cangresele al II-lea 4i al IV-lea ale Internationalei Comu-niste. 239, 240.

Mgheladze, V. D. (Tria) (n. 1868) men§evic ; a participat laConferinta antipartinica din august 1912 de la Viena. In perioadaprimului razboi mondial a avut legaturi strinse cu organizatia bur-ghezo-nationalista Uniunea pentru eliberarea Ucrainei". tn anii 19181920 a fast membru al guvernului mensevic contrarevolutionar dinGruzia ; dupa. instaurarea Puterii sovietice in Gruzia emigrant alb.

54, 432, 490.

Miha vezi Thakaia, M. G.Miliuleov, P. N. (1859-1943) ideolog al burgheziei imperialiste

ruse, istoric g publicist. Unul dintre intemeietorii partidului cadet, apoipresedinte al C.C. al acestui partid si redactor al ziarului Red", or-garrul central al cadetilor. Deputat in Dumele a III-a si a IV-a de

www.dacoromanica.ro

618 INDICE NUME

stat. Dupal revolutia burghczo-democratica din februaric 1917 a fostministru de externe in primul guvern provizoriu burghez. Dup5. Re-volutia Socialista din Octombrie a devenit unul dintre organizatoriiinterventiei militare straine impotriva Rusiei Sovietice ; militant actival emigratiei albe. 437, 444, 452, 453, 458, 459, 462, 463, 468, 476.

Mimiola, Julius (aprox. 1889 aprox. 1959) militant al miscariisocial-democrate din Elvetia ; de nationalitate italian. In timpul

razboi mondial a facut parte din Biroul socialist internationalal Internationalei tineretului. In ultimii sai ani de viata a facut partedin Partidul Comunist din Elvetia, iar apoi din Partidul muncii. 465.

Minin vezi Karpinski, V. A.

Miron vezi Cernoniazov, M. E.Monitor pseudonim sub care in aprilie 1915 a apärut in publica-conservatoare Preussische Jahrbiicher" un articol in care autorul,

un social-democrat german, aducea elogii orientärii centriste a social-democratiei i pleda pentru mentinerea ei, ca orientare care convineoportunistilor i burgheziei i ingaduie celor dintii sa camufleze subparavanul unor fraze de stinga" politica de colaborare de clasa cuburghezia. 81.

Moor, Karl (n. 1853) social-democrat german. In timpul primu-lui razboi mondial a ajutat pe emigrantii politici s. obtina drept desedere" in Elvetia. In 1917 a locuit La Stockholm. Dupà RevolutiaSocialista din Octombrie s-a stabilit la Moscova. 300, 301, 488.

Morgari, Odino (1865-1929) socialist italian, ziarist. A luatparte la infiintarea Partidului socialist italian ; s-a situat pe pozitiicentriste. In timpul primului razboi mondial a militat pentru reluarealegaturilor socialiste internationale. A participat la Conferinta de laZimmerw.ald, unde s-a situat pe pozitii centriste. In 1919-1921 a fostsecretar al grupului parlamentar socialist. 149.

Movsovici, M. I. (Volodea") (1876-1937) a intrat in miscarearevolutionara in 1896, jar din 1903 a facut parte din rindurile bol-sevicilor. Din 1911 a trait in emigratie in Elvetia, a fost secretarulsectiei bolsevice din Lausanne, iar in 1915 a participat la Conferintasectillor din strainatate ale P.M.S.D.R. Intors in Rusia in mai 1917, aindeplinit diverse munci pe linie sindicalä, de partid si de stat. 285.

Muller, Gustav (1860-1921) social-democrat elvetian, ofiter. Intimpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine, acombatut miscarea zimmerwaldiana. In 1918-1919 a fost presedintelePartidului social-democrat din Elvetia. 391.

Mienzenberg, Wilhelm (1889-1940) militant al miscirii mun-citoresti din Elvetia si Germania. In 1914-1917 a fost conducatorulOrganizatiei tineretului social-democrat din Elvetia ; in 1915-1919

secretar al Internationalei Socialiste a Tineretului. In 1916 a lostales in conducerea Partidului social-democrat din Elvetia. Reintors inGermania, a devenit membru al P.C.G. In anii 1919-1921 a fost

DE

via

pri-CICi

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 619

secretar al Internationalei Comuniste a Tineretului. A fost secretarulgeneral al Comitetului din strainatate al Ajutorului muncitoresc inter-national pentru einfometatii din Rusia Sovietica (Mejrabpom). In1939 a fost exclus din P.C.G. pentru greseli politice serioase. 297,351, 369, 383, 385, 389, 391, 394-395, 414, 419, 434.

Muranov, M. K. (1875-1939) membru al P.M.S.D.R. din 1904,bolsevic. Deputat in Duma a IV-a de stat, a facut parte din fractiuneabolsevica. Arestat tn noiembrie 1914 impreuna cu ceilalti deputati bol-sevici, a fost deportat in 1915 in tinutul Turuhansk. in anii 1917-1923a lucrat in aparatul Comitetului Central ; la congresele al VI-lea, alVIII-lea si al IX-lea ale partidului a fost ales in Comitetul Central.Din 1922 pina in 1934 a fost membru al Comisiei Centrale de Controla. P.C. (b) al U.R.S.S. 459, 462, 468.

N. I., N. I. B., N. Iv., Nile. Iv., N. 1-ci, Nile. Ivanovici yenBuharin, N. I.

Nad pseudonimul unui colaborator la ziarele mensevice. 214.

Nadin vezi Koritschoner, Franz.Nahimson, M. I. (Spektator) (1880-1938) economist si publicist.

Din 1899 pina in 1921 a fost membru al Bundului. In anii primuluirazboi mondial s-a situat pe poziii centriste. In 1935 a lucrat la Insti-tutul agrar international 6 la Academia comunista din Moscova.

415, 418.

Naine, Charles (1874-1926) unul dintre liderii Partidului so-cial-democrat din Elvetia, de profesiune avocat. La inceputul primuluirazboi mondial a aderat la internationalisti, a participat la Conferintade la Zinunerwald, a facut parte din Comisia socialista internationalaIn 1917 a devenit centrist 6 curind a trecut definitiv de partea aripiide dreapta a social-democratlei elvetiene. In 1919 a militat pentru re-facerea Internationalei a II-a. In 1919-1921 a participat la inteme-ierea Internationalei a 111/2, centrista. 141, 347, 386, 389, 391, 392,394, 435, 468, 469.

Natanson, M. A. (1850-1919) reprezentant al narodnicismuluirevolutionar, iar mai tirziu eser. A participat la miscarea revolutionarlincepind din 1869. La inceputul secolului nostru a devenit membru alpartidului eserilor si a facut parte din Comiterul lui Central. in timpulprimului razboi mondial s-a situat pe o pozitie internationalista in-consecventa, dind dovada de unele osciläri centriste. Dupa revolutiaburghezo-democratica din februarie 1917 a fost unul dintre organi-zatorii partidului eserilor de stinga ; in 1918 a condamnat rebeliuneaacestora indreptata impotrima Puterii sovietice. 239, 458.

Nerman, Ture (n. 1886) poet si scriitor suedez, social-democratde stinga. In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii in-ternationaliste, a aderat la stinga zimmerwaldiana. In 1916-1918 a

www.dacoromanica.ro

620 INDICE DE NUME

fost prim-redactor al ziarului Politiken", organul de presa al opozitieide stinga din Partidul social-democrat din Suedia. In perioada 19171929 a fost membru al Partidului Comunist din Suedia. In 1929 a fostexclus din partid ca oportunist de drcapta. Ulterior s-a reintors inpartidul social-democrat. 432.

Nicolaie al ll-lea (Romanov) (1868-1918) ultimul imparat alRusiei, a domnit din 1894 pina la revolutia burghezo-democratica dinfebruarie 1917. La 17 iulie 1918 a fost executat la Ekaterinburg (Sver-dlovsk), in baza unei hotariri a Sovietului de deputati ai muncitorilor

soldatilor din regiunca Ural. 393, 439.

Nicolet, Emile (n. 1879) socialist clvetian. In timpul primuluirazboi mondial social-patriot, deputat ; din considerente legate dcregimul cenzurii a figurat fictiv un timp ca redactor al ziarului So-tial-Demokrat", organul central al P.M.S.D.R. 20.

Nile. Vas. vezi Sapojkov, N. I.Nikitin, A. M. (n. 1876) mensevic, de profesiune jurist ; dupa

evenimentele din iulie ministru al postclor i telegrafului, iar apoiministnu de interne in ultima formatie a guvernului provizoriu bur-ghez. 13.

Nobs, Ernst (1886-1957) unul dintre liderii Partidului social-democrat din Elvetia. In timpul primului razboi mondial a aderatmai intii la internationalisti. In 1917 s-a situat pe pozitii centrist-pa-cifiste. Dupa 1920 a trecut de partea aripii de dreapta a social-democratiei elvetiene, a combatut miscarea comunista elvetiana si in-ternationalä. In 1949 presedinte al Confederatiei Elvetiene. 234,302, 310, 351, 352, 369, 383, 389, 390-391, 393-396, 407, 413, 416,419, 420, 421, 434.

Noe vezi Buacidze, S. G.Noghin, V. P. (Makar") (1878-1924) membru al P.M.S.D.R.

din 1898, a dus munca de partid in Rusia i in strainatate. In aniireactiunii a dat dovada de sovaieli impaciuitoriste fati de lichidatori.Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut functii de ras-pundere in aparatul de stat g in economie. 328.

0Olga, Olea vezi Ravici, S. N.Olminski (Aleksandrov, Galerka) M. S. (1863-1933) vechi mi-

litant al miscarii revolutionare din Rusia. Membru al P.M.S.D.R. din1898, bolsevic. In anii reactiunii a dus munca de partid la Baku. Aparticipat activ la Revolutia Socialista din Octombrie. Ulterior a con-dus Sectia de istorie a partidului de pe Una C.C. al P.C. (b) dinRusia, a Lost redactor al revistei Proletarskaia Revoliutiia" §i mem-bru al directiei Institurului V. I. Lenin. 208.

Or lovski vezi Vorovski, V, V.

www.dacoromanica.ro

Aga,1NDICE DE NOME

Ornatslei, A. - vezi Cicerin, G. V.Owens, Michael Joseph (1859-1923) - inventator american ; a

inventat o masinä pentru fabricarea sticlelor. - 286.

P. P. - vezi Maslov, P. P.Panneckoek, Anthony (1873-1960) - social-democrat olandez, pro-

fesor de astronomie la Universitatea din Amsterdam. In 1907 a fostunul dintre fondatorii ziarului De Tribune", organ al aripii de stingaa Partidului muncitoresc social-democrat din Olanda. In anii primuluifazboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste. In 1918-1921 afost membru al Partidului Comunist din Olanda si a participat la in-crrile Comuniste. S-a situat pe o pozitie ultrastingistl,sectarä. In 1921 s-a retras din partidul comunist i curind dupà aceeas-a retras din viata politicä. - 22, 24, 79, 106, 113, 115, 119, 125, 139,192, 205, 211, 251, 270, 364, 418, 430, 486.

Papasa - vezi Litvinov, M. M.Parvus (Ghelfand, A. L.) (1869-1924) - a participat la miscarea

social-democrat'a din Germania si din Rusia. Dupl Congresul al II-leaal P.M.S.D.R. a aderat la mensevici. In anii reactiunii s-a. indepairtat desocial-democratie ; in timpul primului rlzboi mondial a fost social-so-vinist, agent al imperialismului german ; s-a imbogAtit din furnituri derazboi. - 53.

Pavlov, Pavel Vasilievici - vezi Berzin, I. A.Peatakov (I,. lur., luri, Japonezul), G. L. (1890-1937) - membru

al partidului bolsevic din 1910. Din 1910 pina 'in 1917 s-a aflat inemigratie n Elvetia, apoi in Suedia ; a participat la Conferinta de laBerna ; a colaborat la revista Kommunist" ; a fost in dezacord cuV. I. Lenin in problema dreptului natiunilor la autodeterminare.

Dupl Revolutia Socialistä din Octombrie a ficut parte din guvernulsovietic al Ucrainei. Din 1920 a lucrat in domeniul economic si in apa-ratul Sovietelor. La congresele al XII-lea, al XIII-lea, al XIV-leaal XVI-lea ale P.C. (b) al U.R.S.S. a fost ales membru al C.C. S-a ri-dicat in repetate rinduri impotriva politicii leniniste a partidului, faptpentru care a fost exclus din rindurile acestuia. - 96, 97, 100, 102, 117,119, 143, 157, 167, 169, 210-212, 230, 231-232, 240, 246, 248, 250,254, 256, 259, 264, 265, 266, 268, 276, 283, 303, 304, 307, 308, 313, 315,317, 319, 327, 331, 332, 336-337, 351, 360, 361-362, 363, 377,440, 481.

Peluso, Edmondo Petrovici (1882-1942) - socialist italian, emigrant ;din 1898 pink' in 1913 a fost, in perioade diferite, membru al unorpartide socialiste i social-democrate din diferite tgri. In 1916 a fostreprezentantul Partidului socialist portughez la Conferinta de la Kien-tal. In 1918-1919 a facut parte din Uniunea Spartacus", iar apoidin Partidul Comunist din Bavaria. In 1921 a devenit membru al

01.

Internationalei

www.dacoromanica.ro

622 IWb1C bE lsttiME

Partidului Comunist Italian. /n anii 1923-1924 a fost reprezentantal acestui partid in Comitetul Executiv al Internationalei Comuniste.Din 1927 a locuit in U.R.S.S. fin calitate de emigrant politic. - 484.

Petrovslei, G. I. (1878-1958) - membru al P.M.S.D.R. din 1897.Deputat in Duma a IV-a de stat, a facut parte din fractiunea bol-sevica. In noiembrie 1914 a fost arestat impreuna cu alti deputatibolsevici i deportat, In 1915, In tinutul Turuhansk. Dupa Revolutiadin Ootombrie a detinut diferite functii de raspundere pe linie departid si de stat. - 31, 439.

Pfluger, Paul Bernhard (n. 1865) - social-democrat elvetian dedreapta. Membru al Consiliului national (1911-1917). In timpul pri-mului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine. - 391, 392.

Platten, Friedrich (Fritz) (1883-1942) - social-democrat elvetiande stinga, unul dintre organizatorii Partidului Comunist din Elvetia.In timpul primului razboi mondial a participat la conferintele de laZimmerwald i Kiental ; a aderat la stinga zirnmerwaldiana. In apri-lie 1917 a dat un ajutor substantial la organizarea calatoriei luiV. I. Lenin din Elvetia in Rusia. In 1919 a luat parte la crearea Inter-nationalei Comuniste ; a fost membru in Biroul Internationalei Comu-niste, a colaborat la revista Internationala Comunistr. In 1921-1923 a fost secretar al Partidului Comunist din Elvetia. Din 1923 a traitin U.R.S.S. - 165, 180, 192, 233, 234, 237, 273, 283, 297-298, 347,351, 352, 367, 368-369, 389, 391, 399, 407, 413, 416-417, 419, 420,421, 434, 457, 468, 469, 472, 473.

Plehanov, G. V. (1856-1918) - revolutionar i teoretician mar-xist rus, fondator al misearii social-democrate din Rusia. In 1883 ainfiintat la Geneva grupul Eliberarea muncii". In primii ani ai aces-tui secol a fa:cut parte din redactia ziarului Iskra" si a revisteiZarea" ; a luat parte la pregatirea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R.Dupa congres s-a situat pe o pozitie impkiuitorist1 fata de oportu-nism, iar mai tirziu s-a alaturat mensevicilor. In perioada revolutieidin 1905-1907 s-a situat in toate problemele fundamentale pe pozitiimensevice. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar s-a aflatin Inuntea grupullui mensevicilor-partiiti". In timpul primului razboimondial s-a situat pe pozitii social-bovine.

Criticind greselile oportuniste ale lui Plehanov, V. I. Lenin a dattotodatl. o inalta apreciere lucrarilor lui filozofice, considerind ca eletrebuie incluse printre manualele obligatorii ale comunismului". - 9,13, 25, 26, 35, 39, 46, 47, 58, 62, 66, 67, 69, 75-77, 109, 116, 126,146, 163-165, 225, 292, 293, 348, 355, 412, 478.

Polerovski, N. (Domov) (1868-1932) - membru al P.M.S.D.R.din 1905, bolsevic, istoric. A participat activ la revolutia din 1905-1907. In anii reactiunii a aderat la otzovisti i ultimatiti, iar apoi lagrupul antipartinic Vpered", de care s-a desprins in 1911. Citva timpa facut parte din grupul comunistilor de stinga", a fost impotrivasemnarii tratatului de pace de la Brest-Litovsk. Dupa Revolutia So-cialista din Octombrie a detinut functii de raspundere in aparatul de

M.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 623

stat i in institutii stiintif ice. Din 1929 academician. 225, 266,279-280, 286, 289, 297, 299, 300-301, 310-311, 342, 368, 374-375,382, 392-393.

Polubinov (Egor) eser ; a emigrat din Rusia. In septembrie 1915i-a adresat lui V. I. Lenin o scrisoare in care propunea ca eserilor destinga care au dezaprobat rezolutia in favoarea apararii patriei, adop-tata la Conferinta din iulie 1915 a partidului socialist-revolutionar,sa li se dea aoces liber in P.M.S.D.R. 159, 160, 171.

Popov, A. L. (Vorobiev, N.) 68.

Popov (Antonov), A. V. (m. 1914) social-democrat, revolutionarde profesie ; dupi Congresul al II-lea al P.M.S.D.R a aderat labolsevici. In 1908 a fost condamnat la munc silnicá ; curind insáa evadat din deportare, ia r dup a. aceea a emigrat ; a facut parte dinsectia de la Paris a P.M.S.D.R. si din Comitetul organizatiilor dinstrainatate ale partidului. La inceputul primului rizboi mondial s-ainrolat voluntar in armata francela si a cazut pe front. 13, 285.

Potresov, A. N. (1869-1934) unul dintre liderii mensevismului.In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar s-a manifestat caideolog al lichidatorismului, a condus revistele Vozrojdenie", NapZarea" i alte organe de presa ale mensevicilor-lichidatori. In timpulprimului razboi mondial s-a situat pe poziii sociallovine. Dup5.Revolutia Socialista din Octombrie a emigrat ; in strainatate s-a dedatla atacuri impotriva Rusiei Sovietice. 93, 292, 311, 326, 328, 335,438, 477, 478.

Quarck, Max (1860-1930) social-democrat german de dreapta,jurist g publicist. In timpul primului rázboi mondial s-a situat pepozitii sociallovine g a fost un aprig sustinator al politicii de colabo-rare a social-democratiei cu clasele dominante din Germania. 122, 123.

Racovski, C. (1873-1941) militant al miscarii muncitoresti dinRomania §i al celei internationale, de origine bulgar. A aderat din ti-nerete la miscarea socialista. A participat la Congresul de la Stuttgartal Internationalei a II-a (1907) ca membru al delegatiei socialistilor ro-mani. Impreuni cu alti conducitori ai miscarii muncitoresti din Roma-nia a participat la editarea seriei a doua a ziarului Romania mun-citoare". A avut o bogata activitate publicistica in presa socialistä dinRomania : a scris numeroase studii i eseuri cu caracter politic. Dupàreorganizarea in 1910 a Partidului social-democrat din Romania, Ra-covski a fost ales membru in Comitetul executiv al acestuia. In 1915 areprezentat Partidul social-democrat din Romania la Conferinta in-ternationala de la Zimmerwald. Prigonit de organele represive, Racovskia plecat in 1917 in U.R.S.S., unde a avut munci de raspundere pe liniede partid i dc stat. A pwrit in 1LL5S, 128-129; 225,

14

www.dacoromanica.ro

624 INDICE DE NUME

Radek, K. B. (1885-1939) - incepind din primul deceniu al seco-lului al XX-lea a participat la miscarea social-democrata din Galitia,Po Ionia si Germania ; a colaborat la publicatiile social-democratilorgermani de stinga. In timpul primului razboi mondial s-a situat pepozitii internationalist; cu uncle oscilari de natura centrista ; a avuto pozitie gresita in problema programului-minimum, pronuntindu-seimpotriva revendicarilor democratice. In 1917 a intrat in partidul bol-sevic. In perioada incheierii pacii de la Brest s-a alaturat comunistilorde stinga". Din 1923 a fost un militant activ al opozitiei trotkiste, faptpentru care in 1927, la Congresul al XV-lea, a fost exclus din partid.In 1930 a fost reprimit, iar in 1936 a fost din nou exclus pentru acti-vitate antipartinica. - 80, 85, 87-89, 93, 96, 98, 99, 100, 104-105,106, 109, 122, 125-128, 134, 137, 138, 139, 143, 153, 155, 156, 157,158-159, 166, 179, 192, 197-198, 203, 205, 206, 209, 211, 215, 220,222, 228, 230, 233, 234, 235, 236, 237, 239, 241, 243, 247, 249, 251,253-255, 257-258, 260, 264, 268, 270, 272, 273, 274-276, 284, 287,290, 297, 306, 309, 346, 348, 350, 351, 356, 360, 362-364, 369, 371,375, 377-378, 389, 396, 398, 404, 407, 410, 414, 418, 434, 472, 473,474, 477-479, 480, 481-482, 484-485, 487.

Raffin-Dugens, Jean Pierre (n. 1861) - socialist francez, de pro-fesiune invitator. In anii 1910-1919 a fost membru al Camerei depu-tatilor. In timpul primului razboi mondial s-a situat pc pozitii centrist-pazifiste. A participat la Conferinta de la Kiental ; a fost unul dintreliderii zimmerwaldienilor de dreapta din Franca. A colaborat la diferitcorgane de presa ale centristilor francezi. In 1916-1917 a fost in uneleproblemc alaturi de social-sovinistii fatisi. In 1921 a intrat in PartidulComunist Francez. - 240, 298, 387, 431.

Rappoport, Charles (n. 1865) - socialist francez. In 1887 a emigratdin Rusia, unde, incepind din 1883, participase la miscarea revolutio-nail. In 1902 a aderat la miscarea social-democrati. In anii 1910-1911 a colaborat la ziarul Sotial-Demokrat", organul central alP.M.S.D.R. A scris o serie de lucrari de filozofic si sociologic. - 144,264, 413.

Ravestejin, Wilem van (n. 1876) - socialist olandez. Membru alPartidului muncitoresc social-democrat olandez din 1900 ; a aderat laaripa stinga a acestuia. A fost (in 1907) unul dintre fondatorii si re-dactorii ziarului De Tribune", organul aripii de stinga a partidului.Impreuna cu alti tribunisti" a fost exclus din P.M.S.D.O. in 1909,dupi care a participat la infiintarea Partidului social-democrat, deoricntare revolutionari. Din 1918 - membru al Partidului Comunistdin Olanda. Ulterior s-a indepartat de miscarea comunista, iar in 1926a fost exclus din partid. - 113.

Raviti, S. N. (Olga) (1879-1957) - social-democrata ; a intrat inP.M.S.D.R. in 1903. Dupi Revolutia Socialisti din Octombrie a lucratpe linie de partid 4i in aparatul de star. - 3, 34, 35, 73, 81, 92, 112,123, 133-134, 142, 147-148, 157, 179, 183, 200, 202, 213, 258-259,262-263, 278, 283, 305, 357, 381, 386, 395, 396, 398, 402, 408, 410,420-421, 423, 430, 452, 455, 456, 468.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 626

Reabovslei vezi Stark, L. N.Reazanov (Goldendah), D. B. (1870-1938) social-democrat,

mensevic. In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste.La Congresul al VI-lea a fost primit in P.M.S.D. (b) din Rusia. DupaRevolutia Socialista din Octombrie a activat in miscarea sindicala. Intimpul discutiei cu privirc la sindicate (1920-1921) s-a situat pe o po-zitie antipartinica, ceea ce a dus la inlaturarea lui din postul ce-1 detineain miscarea sindicala. A fost director al Institutului K. Marx 6 F. Engels.In februarie 1931 a fost exclus din P.C. (b) al U.R.S.S. 53, 179,230, 231.

Reinitein, B. I. 1866-1947) a intrat in miscarea revolutionarain 1884. Emigrind in S.U.A., a activat in Partidul muncitoresc socia-list din America, Fe care 1-a reprezentat in Internationala a II-a.Inapoiat in Rusia in 1917, a aderat la mensevicii-internationalisti. Inaprilie 1918 a fost primit in partidul bolsevic. 490.

Renaudel, Pierre (1871-1935) unul dintre liderii reformisti aiPartidului socialist francez. In anii 1914-1920 a fost redactor alziarului l'Humanite. In 1914-1919 si 1924 a fost membru al Ca-merei deputatilor. In timpul primului razboi mondial s-a situat pepozitii social-lovine. In 1927 s-a retras din conducerea partidului so-cialist, iar in 1933 a fost exclus din partid. Mai tirziu a organizat unmic grup neosocialist. 88, 90, 387, 431, 491.

Renner, Karl (1870-1950) om politic austriac, lider i teoreti-cian al social-dernocratilor de dreapta din Austria. Unul dintre ideo-logii asa-numitului austromarxism". In anii primuIni rizboi mondials-a situat pe pozitii social-sovine. In 1919-1920 a fost cancelar, iarin 1945-1950 presedinte al Austriei. 287.

Riv lin, L. S. (1876-1960) membru al P.M.S.D.R. din 1899,bolsevic. In 1917 a emigrat din Rusia ; a locuit in Elvetia, unde aficut parte din sectia bolsevica de la Lausanne. Dupal Revolutia dinOctombrie a detinut diverse functii pe linie de partid 6 de stat, pre-cum si in domeniul economic. 10, 141.

Rivlina, E. I. (1874-1957) membru al partidului bolievic din1908. Din acelasi an s-a aflat in emigratie in Elvetia ; in 1913-1915a fost secretar al sectiei bolsevice din Lausanne. Din insarcinarea luiV. I. Lenin a tratat cu socialitii elvetieni problema participarii lorla Conferinta de la Zimmerwald. Dupa Revolutia Socialistä din Oc-tombrie a indeplinit diverse munci pe linie de partid si in domeniuleditorial. 141.

Ribalka vezi Iurkevici, L.Robmann, AgnL a fIcut parte din conducerea organizatiei so-

cial-democrate din Zurich in anii 1914-1917 ; a participat la lu-crarile Conferintei de la Kiental. 251.

Roland Holst, Henriette (1869-1952) socialista olandeza, scrii-Ware. A activat pe linia organizarii uniunibor de fempi, aderat 14a

www.dacoromanica.ro

626 INDICE DE NUME

social-democratii olandezi de stinga, care, incepind din 1907, s-augrupat in jurul ziarului De Tribune", iar in 1909 au constituit Parti-dul social-democrat din Olanda. La inceputul primului trazboi mondials-a situat pe pozitii centriste, dar ulterior a trecut alituri demternationalisti ; a participat la cchtarea revistei Vorbote" organulteoretic al sroingii zimmerwaldiene. In anii 1918-1927 a flout partedin Partidul Comunist din Olanda 4i a participat la lucrarile Interna-tionalei Comuniste. in 1927 s-a retras din partidul comunist, iar maitirziu a trecut pe poziiile socialismului crestin. 22, 114, 128, 166,183, 186, 192-193, 204-208, 215, 217, 254, 317, 389, 398, 399.

Rolland, Romain (1866-1944) scriitor francez. A militat de pcpoziii pacifiste impotriva primului razboi mondial ; a salutat cu en-tuziasm Revolutia din Octombrie, iar in perioada dintre cele douarazboaie a fost un aprig promotor al luptei antifasciste. $i-a ridicatglasul pentru apararea luptatorilor dc la Atelierele Grivita", infie-rind samavolnicia autoritatilor burghezo-mosieresti. Intreaga sa operaeste purtatoarea unui inalt mesaj de umanism militant. 155, 157,175, 468, 469.

Rotftein, F. A. (1871-1953) social-democrat. In 1890 a fostnevoit s emigreze din Rusia. Stabilindu-se in Anglia, a intrat in Fe-deratia social-democrata engleza, aderind la aripa ei stinga. In 1901a intrat in P.M.S.D.R. In timpul primului razboi mondial a avut untimp o atitudine centrista in problema rupturii cu social-sovinistii. Aluat parte la crearea Partidului Comunist din Marea Britanie. In 1920s-a intors in Rusia. 80.

Rovio, G. S. (1887-1938) membru al partidului bolsevic din1905. De la sfirsitul anului 1910 a locuit si a activat in Finlanda. Afost membru al Partidului social-democrat din Finlanda. In 1913-1915a fost secretar al C.C. al Uniunii tineretului social-democrat din Fin-landa. In aprilie 1917 a fost numit sef al militiei din Helsingfors. Inaugust-seprembrie 1917 1-a adapostit in locuinta sa pe V. I. Lenin, carepe vremea aceea era cautat de organele represive ale guvernului provi-zoriu burghez. Rovio a participat aotiv la revolutia muncitoreasca din1918 din Finlanda. Ulterior a indeplinit diverse munci de raspunderepe linic de partid in U.R.S.S. 494-495.

Rozanov, V. N. (1876-1939) social-democrat, mensevic. Intimpul primului razboi mondial s-a situat pe pozivii internationalistc.Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a facut partedin fractiunea mensevica a Sovietului din Petrograd. Fata. de Revolutiadin Octombrie a avut o atitudine ostila. 483, 489.

Rozmirovici, E. F. (1886-1953) membra a P.M.S.D.R. din1904. Aflindu-se in emigratie, a indeplinit diverse insarcinari dinpartea Birouhli din strainatate al C.C. al P.M.S.D.R. Dupa consfa-tuirea de la Poronino a fost trimisa in Rusia ca secretar al fractiuniibolsevice din Duma si al Biroului C.C. al P.M.S.D.R. Dupa RevolutiaSocialista din Octombrie a lucrat in aparatul de partid si de stat.

94, 428.

www.dacoromanica.ro

NtlIn 627

Rubakin, N. A. (1862-1946) bibliograf i scriitor, autor anumeroase lucrari de bibliografie, de isrorie a tipariturilor in Rusia,de stiinta popularizata in domeniul geografiei, stiintelor naturii etc.Din 1907 a trait in Elvecia. Lenin se intilnea cu el si lua cu imprumutcarti din biblioteca lui. 444.

Riih le, Otto (n. 1874) social-democrat german de stinga, pu-blicist si pedagog. Din 1912 a fast deputat in Reichstag. In anii pri-mului razboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste ; in Reichs-tag a vatat impotriva creditelor de razboi. In 1919 a intrat inPartidul Comunist din Germania. Dupi sciziunea din rindurile co-munistilor germani, la inceputul anului 1920 a luat parte la consti-tuirea Partidului Muncitoresc Comunist din Germania. Ulterior a fostexclus din acest partid si a revenit in partidul social-democrat. 198,201, 206, 223, 224.

Safarcile vezi Safarov, G. I.Safarov, G. I. (Egorov) (1891-1942) membru al P.M.S.D.R.

din 1908. A dus munca de partid la Petersburg si in strainatate. Intimpul primului razboi mondial a aderat la stinga zimmerwaldianä.Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a activat pe linie de partidsi in aparatul de star. In 1927 a fost exclus din partid ca militantactiv al opozitiei trotkiste ; in 1928 a fost reprimit, iar in 1934 dinnou exclus pentru activitate antipartinica. 226, 252, 275, 276, 291,292, 294, 307, 316, 331, 499.

Safarova, V. S. (n. 1891) sotia lui Safarov, G. I. 444, 448.

Sahli, Hermann (n. 1856) doctor in medicinal, profesor la Uni-versitatea din Berna, specialist in boli interne. 296.

Salmi lov, F. N. (1882-1952) bolsevic, de profesiune muncitortextilist. Membru al P.M.S.D.R. din 1903. A facut parte din fractiu-nea bolsevica a Dumei a IV-a de stat. In noiembrie 1914 a fost arestat,impreuna cu ceilalti deputati bolsevici, i deportat in tinutul Turuhanskpentru propaganda revolutionara impotriva razboiului imperialist.Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat in Ucraina si laMoscova. 36, 439.

Samovarcile, Saf. vezi Safarov, G. I.Sapojkov, N. I. (Kuznetov, N. V., Nik. Vas) (1881-1917) a

intrat in miscarea revolutionara in 1904. A desfasurat activitate re-volutionara la Kolomna, Moscova i Iaroslavl. In 1911 a emigrat laParis. In timpul primului razboi mondial s-a inrolat voluntar in ar-mata franceza si a cazut pe front. 13.

Saurnoneau, Louise (1875-1958) socialista franceza. In timpulprimului razboi mondial s-a siruat pe pozitii internationaliste, a luatatitudine impotriva razboiului. In martie 1915 a participat la lucrarileConferintei socialiste internationale a femeilor care a avut loc la Berna.

INIMCE tot

--

--

--

www.dacoromanica.ro

C28 It \lima DE NUME

Citva tunp a colaborat la revista Internationala Comunista", orga-nul de presa al C.E.I.C. Ulterior a activat ca propagandista in rindu-rile partidului socialist. In timpul celui de-al doilea räzboi mondiala participat la miscarea de rezistenta. 413.

Scheidemann, Philipp (1865-1939) unul dintre liclerii aripboportuniste, de extrema dreapta, a social-democratiei germane. Din te-bruarie ping, in iunie 1919 s-a aflat in fruntea guvernului de coalitieal Republicii de la Weimar ; a fost unul dintre organizatorii reprimariisingeroase a miscarii muncitoresti germane in anii 1918-1921. Ulte-rior s-a retras din viata politica. 127, 417.

Schluter, Hermann social-democrat german. In 1889 a emigratin S.U.A., unde a luat parte la miscarea social-democrata ; a scriso serie de lucrari de istorie a miscarii muncitoresti din Anglia si dinS.U.A. 218.

Schmid, Arthur (n. 1889) economist burghez elvetian. Membrual partidului socialist. 365-367.

Schmid, Jacques (n. 1882) social-democrat elvetian. A facutparte din conducerea Partidului social-democrat din Elvetia. Intimpul primului razboi mondial a luat atitudine impotriva social-so-vinismului, dar la inceputul anului 1917 a adoptat o pozitie centrista-pacifista, iar apoi a trecut cu totul de partea aripii de dreapta asocial-democratiei elvetiene §i a devenit un adversar hotgrit al re-volutiei i dictaturii proletariatului. 390-391.

Schnepf, Karl emigrant german, de profesiune tipograf. Intimpul primului razboi mondial a participat la miscarea tineriorzimmerwaldieni de stinga din Elvetia. 466.

Seger, Johann Friedrich (1867-1928) social-democrat german,de profesiune croitor. A fost unul dintre conducatorii organizatieisocial-democrate din Leipzig si redactor al ziarului LeipzigerVolkszeitung". Din 1917 membru al Partidului social-democrat in-dependent din Germania. In timpul revolutiei din noiembrie 1918 afost presedinte al Sfatului muncitorilor i soldatilor din Leipzig, din1919 membru al Adunarii nationale, apoi deputat in Reichstag.In 1922, impreung cu aripa de dreapta a Partidului social-democratindependent, care se scindase hiare timp, s-a intors in rindurile Parti-dului social-democrat din Germania. 331.

Sembat, Marcel (1862-1922) unul dintre liderii reformisti aiPartidului socialist francez, ziarist. Din 1893 a fost membru al Camereideputatilor. In timpul primului razboi mondial a avut o pozitiesocial-sovina. Din august 1914 pina in septembrie 1917 a fost ministrual lucrarilor publice in guvernul apararii nationale" al Frantei ; infebruarie 1915 a participat la Conferinta de la Londra a socialistilordin Wile Antantei. 292, 462, 491.

Semkov, S. M. (Sioma) (1885-1928) membru al partiduluibolsevic din 1903. In timpul primului razboi mondial a stat in emi-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 629

gratie. Dupa: Revolutia Socialista din Octombrie a detinut diversefunctii pe linie sindicala si in serviciul de intendenta al armatei. Lacongresele al XIV-lea si al XV-lea ale P.C. (b) al U.R.S.S. a fost alesin C.C.C., apoi a luorat la Comisariatul poporului pentru Inspectiamuncitoreasca-taraneasca. 18, 43.

Sigg, Jean membru al conducerii organizatiei din Geneva aPartidului social-democrat din Elvetia, deputat in parlamentul federal.Social-patriot. 10, 35.

Semleovski, S. (Brongein, S. I.) (n. 1882) social-democrat, mense-vic. A facut parte din redactia Pravdei" de la Viena a lui Trotki ; acolaborat la organele de presa ale mensevicilor-lichidatori si la o seriede publicatii social-democrate din stralinatate. In perioada primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii centriste ; a fost membru al Secre-tariatului din strainatate al Comitetului de organizare mensevic. In 1917,intorcindu-se din emigratie, a intrat In C.C. al mensevicilor. In 1920 arupt legaturile cu ei. Ulterior a lucrat in invatamint, a desfisurat acti-vitate stiintifica i publicistica. 58, 200, 310.

Shaw-Desmond. 83.

Siefeldt (Simumec4), A. R. (1889-1938) a intrat in miscarea re-volutionara in 1906 ; a fost eser, apoi membru al partidului socialist-populist ; in 1908-1910 anarhosindicalist. Din 1913 a trait inElvetia ; un timp a fost aderent al lui Plehanov, apoi a trecut lanaseslovisti. In 1915 a aderat la bolsevici. A participat la lucrarileCongresului al VI-lea al P.M.S.D. (b) din Rusia.

Dupal Revolutia din Octombrie a activat in Caucaz pe linie militara,de partid si de stat. 180, 196.

Sinclair, Upton (n. 1876) romancier i eseist nord-american.Creatiasa, caracterizata printr-o puternica tendinta militanta, se inspiradin activitatea practical legata de lupta clasei muncitoare impotrivaopresorilor ei. Majoritatea scrierilor sale au ca tema probleme din actua-htatea politica', economic i sociala a epocii contemporane : descom-punerea morall a inaltelor cercuri monopoliste, exploatarea muncitori-lor, tarele sistemului de invatamint, opozitia fatal de ra'zboi. 119.

Sioma vezi Semkov, S. M.Sirbul vezi Katzlerowitch, Trip.Slearet, Ferdinand (1862-1941) social-democrat austriac. Din

1897 (inclusiv in anii primului razboi mondial) a detinut posturi deraspundere in Partidul social-democrat din Austria ; a facut parte dinconclucerea partidului si a fost reprezentantul lui in Internationalaa II-a. Pina in 1930 a fost in permanenta deputat in Adunarea natio-Dalai a Republicii austriece. 70.

Sleobelev, M. I. (1885-1939) mensevic, de profesiune inginer. De-putat in Duma a IV-a de stat. In timpul primului razboi mondial s-asituat pe pozitii socialiovine. Dup51 revolutia burghezo-democratica afo:t vicepreFdinte al Sovietului din Petrograd, viLeprerdinte l r.E.C.

www.dacoromanica.ro

630 INDICE DE NUME

in prima legislatura, apoi ministru al muncii in guvernul provizoriu bur-ghez. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a plecat de la mensevici.Din 1922 a fost membru al P.C. (b) din Rusia, a detinut functii deraspundere in sectorul economic. 327-328, 459, 489, 491.

Skovno, A. A. (Abram) (1888-1938) membru al partidului bol-sevic din 1903. /n 1907 a evadat din locul de deportare i s-a refugiatin strainatate. Din 1910 a trait (in Franta, a facut parte din sectia de laParis a P.M.S.D.R. Din 1914 a locuit in Elvetia. S-a intors in Rusiaimpreuna cu V. I. Lenin. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie aactivat pe linie de partid si in domeniul economic. 6, 7, 203, 467.

Skovno, R. A. (n. 1883) membra a P.M.S.D.R. din 1905, bolsevica.In anii 1906-1907 a locuit succesiv in Suedia, Danemarca i Belgia,a facut parte din grupurile de emigranti social-democrati din localitatilerespective. S-a intors in Rusia impreuna cu V. I. Lenin. A participat laRevolutia din Octombrie. In anii de dupa revolutie a detinut functii deconducere in domeniul economiei. 21.

Smidovici, I. G. (Dimka) social-democrata, iskrista. De la in-fiintarea Iskrei" i pin a. in iulie 1901, cind sosit la GenevaN. K. Krupskaia, a fost secretara de redactie a ziarului, apoi s-a ocuparde trecerea peste granita a literaturii ilegale. Arestata in 1902, a fostintemnitata la Kiev ; in ianuarie 1903 a evadat din cladirea directieijandarmeriei din Kiev, iar curind dupa aceasta a emigrat din tara.179, 352.

Smilga, I. T. (1892-1938) membru al partidului bolsevic din1907. In 1914-1915 a fost rnembru al Comitetului din Petersburg alP.M.S.D. (b) din Rusia. Dupa revolutia burghezo-democratici din fe-bruarie 1917 a facut parte din Comitetul din Kronstadt al P.M.S.D. (b)din Rusia, a fost presedinte al Comitetului executiv regional al armatei,flotei i muncitorilor din Finlanda. Dupà Revolutia Socialista din Oc-tombrie a fost imputernicit al Consiliului Comisarilor Poporului alR.S.F.S.R. in Finlanda, membru al Consiliului militar-revolutionar alrepublicii, vicepresedinte al Consiliului economic superior. In 1927, laCongresul al XV-lea al P.C. (b) al TJ.R.S.S., a fost exclus din partid camilitant activ al opozitiei trotkiste. In 1930 a fost reprimit, dar ulte-rior a fost din nou exclus pentru activitate antipartinica. 494.

Smirnov, E. vezi Gurevici, E. L.Soacra vezi Krupskaia, E. V.Sokolnikov (Brilliant), G. I. (Viktorenok) (1888-1939) membrupartidului bolsevic din 1905 ; intre anii 1909 si 1917 a trait in emi-

graçie ; incepind din 1910 a facut parte din grupul bolsevicilor-partiiti,iar in timpul primului razboi mondial a colaborat la ziarul mensevic-lichidatorist Nase Slovo". Dupa Revolutia Socialista din Octombrie adetinut o serie de functii in aparatul de partid si de stat. In 1936 a fostexclus din partid pentru activitate antipartinica. 264, 386, 390, 396,408,

a

al

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 631

Sokolov, N. D. (1870-1928) social-democrat, avocat, cunoscut caaparator al acuzatilor in procese palitice. A colaborat la revisteleJizn", Obrazovanie" i altele. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a lucrat ca jurisconsult in diferite institutii sovietice. 13.

Sorokin. 113.

Sofii Karpinski vezi Karpinski, V. A. g Ravici, S. N.Sofii Kievslei vezi B0f, E. B. 6 Peatakov, G. L.Souvarine, Boris socialist francez, ziarist. In timpul primului

razboi mondial a fost centrist, aderent al lui Trotki. In 1921 a intrat inPartidul Comunist Francez, din care a fost exclus in 1924 pentru acti-vitate trotkista. In prezent este 'until dintre liderii trotkistilor francezi,publica in presa burgheza articole indreptate impotriva miscarii comu-niste. 410, 414.

Spektator vezi Nahimson, M. I.Stal, L. N. (Liudmila) (1872-1939) membra a P.M.S.D.R. din

1897. A desfasurat activitate revolutionara la Moscova, Petersburg,Odesa, Nikolaev etc. In 1907 a emigrat. In strainatate a activat in ca-drul organizatiei bolsevice. A participat activ la Revolutia Socialistadin Octombrie. In anii razboiului civil a activat in armata ; din 1921 adetinut functii de raspundere pe linie de partid 6 de stat. 99, 144,168, 229, 315, 434, 438, 440, 452.

Stalin (Djugapvili), I. V. (Koba) (1879-1953) militant de seamàal miscarii muncitoresti ruse si internationale. Membru al Partiduluimuncitoresc social-democrat din Rusia din 1898 ; a fost, la inceputulactivitatii sale revolutionare, unul dintre conducatorii social-democratieidin Gruzia. Membru al C.C. al P.M.S.D. (b) din Rusia din anul 1912.In perioada prega'tirii i infaptuirii Revolutiei din Octombrie 1917 afacut parte din Centrul de partid pentru conducerea insurectiei. A in-deplinit sarcini importante de partid si de stat in perioada rizboiuluicivil g a interventiei militare straine. In 1922-1953 a fost secretargeneral al C.C. al P.C.U.S., calitate in care a condus intreaga activitatede partid. In 1941-1953, Stalin a fost presedinte al Consiliului de Mi-nistri al U.R.S.S., iar in timpul razboiului antihitlerist (1941-1945)presedinte al Comitetului de stat al apararii i comandant suprem alForte lor Armate ale U.R.S.S. La Congresul al XX-Iea al P.C.U.S. (1956),Stalin a fost criticat pentru greselile legate de cultul personalitatii.Opere principale Marxismul i problema nationalr (1912-1913),Revolutia din Octombrie i tactica comunistilor rusi" (1924), In jurulprobletnelor leninismului" (1926). 110, 142, 175, 468.

Stark (Reabovski), L. N. (1889-1943) membru al P.M.S.D.R. din1905. In 1912 a fast expulzat din Tara ; in strainatate a aderat lagrupul lui Trotki, a stat un timp la Viena. A colaborat la publicatiilebolsevice Zvezda", Pravda" si Prosvelcenie", precum i la revistamensevica. Sovremennik". In timpul primului razboi mondial a facutparte din comisia executiva a Comitetului din Petersburg al P.M.S.D.R.

www.dacoromanica.ro

632 INDICE DE NUME

(1915-1916). Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a lucrat in di-ferite institutii de stat i in diplomatie. 288.

Stauning, Thorwald August Marinus (1873-1942) unul dintreliderii de dreapta ai social-democratiei daneze i ai Internationaleia II-a, om de stat danez. In timpul primului rizboi mondial s-a situatpe pozitii social-sovine. In anii 1916-1920 a ficut parte din guvernulburghez al Danemarcii. Ulterior a prezidat un guvern social-democrat

diferite guverne de coalitie, formate din radical burghezi g social-democrati de dreapta. 491.

Ste /elm), I. M. (1873-1941) a participat la miscarea social-de-mocrata incepind din 1893. Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. aaderat la bolsevici. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar acolaborat la ziarul Sotiat-Demokrat", organul central al P.M.S.D.R.,precum i la ziarele bollevice Zvezda" i Pravda". Dupa revolutiaburghezo-democratica din februarie 1917 s-a situat pe pozitiile de-fensismului revolutionar". Apoi a trecut la bolsevici.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a ducrat in presa". Esteautorul unor lucrari de istorie a miscarii revolutionare. 463, 477.

Step ka fiul lui Zinoviev, G. E. si al Lilinei, Z. I. 279.

Stepko vezi Kiknadze, N. D.Stoinov, N. 68.

Strannik vezi Fridolin, V. I.Strekoza" 224.

Ströbel, Heinrich (1869-1945) social-democrat german, centrist.La inceputul primului razboi mondial a luat atitudine impotriva raz-boiului imperialist, a aderat la grupul Die Internationale", in cadrulcaruia a reprezentat un curent care oscila spre kautskism. In 1916 atrecut definitiv pe poziii1e kautskismului ; in 1917 a fost unul dintreinitiatorii crearii Partidului social-democrat independent din Germania.Din 1922 a fost deputat in Reichstagul german. 202, 206.

Strom, Fredrile (1880-1948) social-democrat suedez de stinga,scriitor §i publicist. In anii 1911-1916 a fost secretar al Partidului so-cial-democrat din Suedia. In timpul primului razboi mondial s-a situatpe pozitii internationaliste. In 1921-1924 a fost secretar al PartiduluiComunist din Suedia. In 1924 a aderat la grupul oportunist al luiHiiglund, a parasit partidul comunist, iar in 1926 s-a reintors in partidulsocial-democnat. A scris o carte intitulata I stormig tid" (In vremurifurtunoase"), in care capitolul Lenin la Stockholm" cuprinde amintiridespre sosirea lui Lenin la Stockholm in ziva de 31 martie (13 aprilie)1917, precum i un interviu acordat de V. I. Lenin. 471, 500.

Sfidekum, Albert (1871-1944) unul dintre liderii oportunisti aisocial-democratiei germane, revizionist. Din 1900 pink' in 1918 a fostdeputat in Reichstag. In timpul prirnului razboi mondial s-a situat pepozitii social-sovine. A propagat conceptii imperialiste in problema co-

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE NUME 633

loniall 6 a luptat impotriva miscarii revoluyionare a clasei muncitoare.In anii 1918-1920 a fost ministru de finance al Prusiei. In 1920 s-aretras din viaya politick% 47, 58, 89, 103, 106-107.

Suh-v, N. vezi Suhanov, N.Suhanov, N. (Ghimmer, N. N.) (n. 1882) economist si publicist.

La inceput a fost narodnic ; apoi a aderat la mensevici si a incercatimbine narodnicismul cu marxismul. In timpul primului rlzboi mondials-a declarat internationalist. Dupl Revoluyia Socialista din Octombriea lucrat in diverse instituyii i organe economice sovietice. In 1931 afost judecat i condamnat pentru activitatea desf5surati in calitate deconduator al unei organizayii mensevice ilegale. 213, 231, 234, 245,289, 463.

Sumenson, E. M. persoanI particular5 din Petrograd ; n-a avutnici o leg ."turà cu miscarea muncitoreascal rus 5. sau cu cea internayionall.Procuratura insä, pretinzind c5. corespondenya comerciall dintre Sumen-son si Ganeyki are un caracter conventional i cifrat, a incercat s-ofoloseasci ca material probant impotriva lui V. I. Lenin. 488.

Surit, I. Z. (1882-1952) in 1902-1903 a facut parte din rindu-rile Bundului ; din 1903 pinI in 1914 a fost mensevic. In perioada pri-mului rlzboi mondial s-a situat pe poziyii internayionaliste : in 1917a fost primit in partidul bolsevic. Dui:4 Revoluyia din Octombrie alucrat in diplomayie. 228.

.Fagov, N. R. (1882-1918) participant activ la miscarea revolu-cionarl, bolsevic, deputat in Duma a IV-a de stat ; de profesiune mun-citor yesator. /n Duna a aderat la fracyiunea bolsevicE A participat laconsfltuirile de la Cracovia i Poronino ale CC. al P.M.S.D.R. cu uniiactivisti de partid. In 1914 a fost arestat impreun5 cu alyi membri aifracyiunii bolsevice din Dum i deportat pe viayi in Siberia, de undes-a intors in 1917. 36, 439.

Singarev, A. I. (1869-1918) cadet, de profesiune medic. Din1907 membru al C.C. al partidului cadet. Deputat in Dumele a II-a,a III-a si a IV-a de stat. Dup5 revoluyia burghezo-democratic5 dinfebruarie 1917 ministru al agriculturii in primul guvern provizoriuburghez i ministru de finance in cel de-al doilea. 437.

Velovskaia, D. Z. (1880-1956) soyia lui $klovski, G. L. 4, 302.

Sielovski, G. L. (1875-1937) membru al P.M.S.D.R. din 1898. Inperioada 1909-1917 a trEt in Elveyia ca emigrant politic.

din februarieS-a intors

in Rusia dup 5. revoluyia burghezo-democratica' 1917. Din1918 pink in 1925 a lucrat in diplomayie. La Congresul al XIV-lea afost ales membru al C.C.C. al P.C. (b) din Rusia. In 1927, pentru par-ticipare la opoziyia troykisto-zinovievist5, a fost scos din C.C.C. Din1931 a lucrat in domeniul editorial. 110, 147, 150, 154, 165, 168, 176,215, 236-237, 242, 244, 298, 299-300, 301-302, 309, 373, 380, 381.

sa

c

www.dacoromanica.ro

634 INDICE DE NUME

$leapnikov (Belenin), A. G. (1885-1937) - membru al P.M.S.D.R.din 1901 ; bolsevic. In timpul primului razboi mondial a dus muncl departid la Petrograd si in strainatate ; a asigurat legatura dintre Birouldin Rusia i Biroul din strainatate ale C.C. al P.M.S.D.R. Dupa Revo-lucia Socialista din Octombrie a facut parte din Consiliul ComisarilorPoporului in calitate de comisar al poporului pentru problemele muncii,apoi a lucrat pe linie sindicala si in sectorul economic. In anii 1920-1922 a fost organizator i lider al grupului antipartinic opozicia mun-citoreasca". In 1933, cu prilejul curacirii rindurilor partidului, a fostexclus din P.C. (b) al U.R.S.S. - 12-17, 21-23, 24-26, 27-31, 36-

136, 141,219, 222,

261-262,325-330,

331, 333, 471, 475.

$teinberg, S. - emigrant rus, membru al comitetului emigrancilorcreat in 1917 la Stockholm pentru acordare de -asistenca emigrancilorpolitici care se intorceau in Rusia. - 478, 480.

37, 38-40, 44-45, 47-48, 50-51, 57-58, 62, 67-69, 135,144-146, 153-154, 161-163, 169-170, 174-175, 208-212,229, 239, 240-243, 245-247, 249, 250, 252-256, 259-260,264-265, 267-270, 271-276, 296, 303, 308, 312, 316, 322,

Thalheimer, August (1884-1948) social-democrat german, publicist.In timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozicii internacionaliste ;a facut parte din grupul Die Internationale", care ulterior si-a schimbatdenumirea in Spartacus", iar mai tirziu in Uniunea Spartacus". Inanii 1916-1918 a participat la editarea unor materiale ilegale de agita-cie sub titlul Spartakusbriefe", indreptate impotriva razboiului impe-rialist si a sociallovinismului. In anii 1918-1923 a fost membru alC.C. al Partidului Comunist din Germania. A condus aripa dreapta aP.C.G. ; in 1923 a contribuit la infringerea insurecciei armate din oc-tombrie a muncitorilor din Hamburg, fapt pentru care a fost scos dinfuncciile de conducere pe care le decinea in partid. In 1920 a fostexclus din P.C.G. - 100.

Thalheimer, Bertha (n. 1883) - fruntasa a miscirii social-democratedin Germania. Delegati a grupului Die Internationale" la conferin-tele de la Zimmerwald si Kiental : a adoptat o pozicie centrista. Aparticipat la crearea grupului Spartacus", iar apoi a facut parte dinP.C.G. ; exclusa din partid in 1929. - 127, 240.

Thomas, Albert (1878-1932) - om politic francez, social-reformist.In timpul primului razboi mondial a fost sociallovinist. A facut partedin guvernul burghez al Francei ca ministru al armamenrului. Dupàrevolucia burghezo-democratical din ebruarie 1917 a venit in Rusia sifaci propaganda pentru continuarea razboiului. In 1919 a fost unuldintre organizatorii Internacionalei (a II-a) de la Berna. In anii 1919-1932 a condus Biroul internacional al rnuncii de pe ltng. Liga Naciuni-lor. - 491.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUKE 685

Tihomirnov, V. A. (Viktor) (1889-1919) membru al P.M.S.D.R.din 1905, bolsevic. A participat la pregatirile pentru editarea ziaruluiPravda" si a fost unul dintre colaboratorii lui. In timpul primuluirizboi mondial a dus munca de partid la Petrograd si in strainatate. Aparticipat activ la revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 ;delegat la Congresul al VI-lea al P.M.S.D. (b) din Rusia. Dupa congresa fost trimis la Moscova ; a participat la luptele din octombrie dinacest oras. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a fost numitmembru al colegiului Comisariatului poporului pentru afacerile interne.

4, 7.Tihonov, A. N. (Serebrov, A.) (1880-1956) scriitor. In 1915

1916 a fost editorul revistei Letopis", iar apoi al ziarului NovaiaJizn". 266.

Tinski vezi Usievici, G. A.Tria vezi Mgheladze, V. D.Trier, Gerson (n. 1851) unul dintre liderii aripii de stinga a Parti-

dului social-democrat danez, de profesiune invatator. A combitut poli-tica conciliatoare a conducerii reformiste a partidului. In timpul

razboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste ; in septem-brie 1916 s-a ridicat impotriva hotaririi congresului Partidului social-democrat danez cu privire la intrarea unor reprezentanti ai sai in gu-vernul burghez al Danemarcii g in semn de protest a parasit partidul.

432, 490.

Troelstra, Piter Plies (1860-1930) militant al miscarii muncito-resti olandeze, socialist de dreapta. A fost (in 1894) unul dintre inte-meietorii j liderii Partidului muncitoresc social-democrat din Olanda.In timpul primului razboi mondial s-a manifestat ca sociallovinist deorientare germanofila. V. I. Lenin a criticat cu asprime, in repetate rin-duri, politica oportunista a lui Troelstra. 21, 22, 23, 24, 50, 114.

Troianovslei, A. A. (1882-1955) membru al P.M.S.D.R. din 1907.In 1910 a emigrat din tara ; a locuit saccesiv in Elvetia, la Paris, laViena. A facut parte din delegatia C.C. al P.M.S.D.R. la Congresul dela Basel (1912), a participat la conferintele de la Cracovia i Poroninocu unii activisti de partid. In anii 1917-1921 a fost mensevic. In 1923a fost reprimit in P.C. (b) din Rusia. Dupa Revolutia Socialista. dinOctombrie a detinut diferite posturi in armata si in diplomatie. 412,444.

Trotki (Bron;tein), L. D. (1879-1940) a participat la Congresulal II-lea al P.M.S.D.R. ca delegat al Uniunii din Siberia, iskrist dinminoritate ; dupa' congres a dus lupta impotriva bolsevicilor in toateproblemele teoriei i practicii revolutiei socialiste. In anii reactiunii siai noului avint revolutionar, camuflindu-se sub masca neofractionismu-lui", s-a situat de fapt pe pozitiile lichidatorilor. In 1917, dupa ce s-aintors din emigratie, a aderat la grupul interraionistilor" i, impreunacu ei, la Congresul al VI-lea al P.M.S.D. (b) din Rusia a fost primitin partidul bolsevic.

Primo-IN

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME

Dupai Revoluyia Socialista din Octombrie a deyinut o serie de funcyiide raspundere. A dus o inversunata lupta fractionista impotriva linieigenerale a partidului, a propagat ideea imposibilitçii victoriei socia-lismului in U.R.S.S. In 1927 a fost exclus din partid, iar in 1929 a fostexpulzat din U.R.S.S. pentru activitatea sa antisovietica ; in 1932 i s-aretras cetayenia sov ietic. In strainatate, Troyki a continuat lupta im-potriva Statului sovietic si a particlului comunist. - 39, 47, 80, 84, 93,95, 97, 99, 103, 105, 114, 128, 143, 146, 152, 153, 182, 191, 192, 205,207-208, 210, 241, 251, 254, 315, 328.

Turati, Filippo (1857-1932) - militant al miscirii muncitoresti italiene, unul dintre organizatorii Partidului socialist italian i lider alaripii lui reforrniste, de dreapta. In timpul primului razboi mondial s-asituat pe poziyii centriste. Faya de Revoluyia Socialisti din Octombrie aavut o atitudine ostil. Dupi scindarea Partiduhri socialist italian (in1922) a trecut in fruntea Partidului socialist unitar, de orientare refor-mista. In 1926 a emigrat din Italia fascista, stabilindu-se in Franya. -376, 387, 409-410, 431.

Tyszka, Ian (loghihes, Leo) (1867-1919) - militant de seama almilcàrii muncitoresti poloneze 6 germane. Unul dintre intemeietoriiSocial-democrayiei din Regatul Poloniei 6 din Lituania, membru al Con-ducerii centrale a acestui partid. In timpul primului razboi mondial aparticipat la activitatea social-democrayiei germane ; a fost unul dintreorganizatorii Uniunii Spartacus". In 1916-1918 a star in inchisoare.Eliberat de revoluyia din noiembrie 1918, a luat parte la infiinyareaPartidului Comunist din Germania si a fost ales secretar al C.C. Arestatin martie 1919, a fost asasinat in inchisoarea din Berlin. - 369, 371,373, 377.

Tereteli, I. G. (1882-1959) - until dintre liderii mensevismului. Intimpul primului razboi mondial s-a situat pe poziyii centriste. Dupi Re-voluyia burghezo-democratica' din februarie 1917 a fost membru al Co-mitetului executiv al Sovietului din Petrograd si mernbru al C.E.C. alSovietelor in prima legislatura. In mai 1917 a intrat in guvernul pro-vizoriu burghez ca ministru al postelor i telegrafului, iar dupa eveni-mentele din iulie a fost sninistru de interne, unul dintre inspiratoriicampaniei de ayiyari pogromiste impotriva bollevicilor. Dupa Revolu-yia Socialista din Octombrie, Tereteli a fost unul dintre conducatoriiguvernului mensevic contrarevoluyionar din Gruzia. Dupa victoriaPuterii sovietice in Gruzia - emigrant alb. - 489-490, 491.

Thakaia, M. G. (Miha) (1865-1950) a intrat in miscarea revolu-tionara in 1880. Membru al P.M.S.D.R. din 1898. Delegat Ia Congresulal III-lea al partidului. A participat activ la revoluyia din 1905-1907.Din 1907 pita In martie 1917 s-a aflat in emigrayie. Dupa victoriaPuterii sovietice in Gruzia (1921), Thakaia a deyinut posturi de con-ducere Ira aparatul de partid i de stat. - 175, 291, 470.

d36

7

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NtIME

Ulianova, M. I. (1878-1937) militanta a partidului comunist si aStatului sovietic ; sora mai mica a lui Lenin. Din 1898 revolutionarade profesie.

In timpul primului rk'zboi mondial a desfa'surat activitate de partidla Moscova si la Petrograd. Din martie 1917 pina in primavara anului1920 a fost membrl in colegiul de redactie i secretar responsabil alPravdei". Dupa Rev olutia din Octombrie a detinut diverse functii pelinie de partid si de stat. 474.

Unchiul vezi Lenin, V. I.Usievici, E. F. (n. 1893) fiica lui F. I. Kon, militant al miscarii

muncitoresti internationale. Membra a P.M.S.D.R. din 1915 ; a facutparte din sectia bolsevica de la Berna. In aprilie 1917 a venit in Rusiaimpreuna cu V. I. Lenin. Dupa. Revolutia din Octombrie a activat inilegalitate in Ucraina ocupata de trupele germane. Ulterior a lucrat indomeniul editorial ; a scris lucrari literare. Este membrä a Uniuniiscriitorilor sovietici. 370, 422.

Usievici (Tinski), G. A. (1891-1918) mernbru al P.M.S.D.R. ; din1908 bolsevic. In 1914, deportat fiind, a fugit in strainatate. Din 1916a locuit in Elvetia. S-a intors in Rusia impreunä cu V. I. Lenin (la3 aprilie 1917). A participat activ la Revolutia din Octombrie. A fostucis de cehii albi. 284, 289, 295, 310, 370, 422, 425, 429, 436, 448,455, 456.

V

Valia vezi Safarova, V. S.Vandervelde, Emile (1866-1938) lider al Partidului muncitoresc

belgian, presedinte al Biroului socialist international al Internationaleia II-a. In anii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine. In repetate rinduri a facut parte din guverne burgheze. A avuto atitudine ostira facA de Revolutia din Octombrie. 3, 11, 12, 13,16, 17, 26, 37, 89, 133, 139, 251, 328.

Varin vezi Fridolin, V. I.Vastberg, Johan Mauritz (n. 1886) social-democrat suedez, ziarist.

In anii 1904-1906 a facut parte din conducerea unor organizatii detineret ; a colaborat la o serie de ziare social-democrate din Suedia si afost redactorul i editoruil unora dintre ele. In 1922-1940 a fost deputatin Riksdag i membru al conducerii Partidului social-democrat dinSuedia (1926-1936). 432.

Vidness, Jacob Laurentius (1875-1940) social-democrat norvegian,ziarist. In 1912-1918 redactor al ziarului Socialdemokraten" ; a facutparte din Conducerea centrala a Partidului muncitoresc norvegian, fiindliderul aripii de dreapta a acestui partid. 270.

- dal

U

www.dacoromanica.ro

1NDICE D8 NOME

Viktor vezi Tihomirnov, V. A.Viktorenok vezi Sokolnikov, G. I.Vladimirov ($einfinkel), M. K. (Leova) (1879-1925) membru al

P.M.S.D.R. din 1903, bolsevic. In 1908 a evadat din locul sau de depor-tare si s-a refugiat in strainatate. In 1911 s-a indepartat de bolsevici ;in timpul primului razboi mondial a colaborat la Nase Slovo", ziareditat de Trotki la Paris. In 1917 s-a intors in Rusia, a facut parte dinrindurile interraionistilor i impreuna cu ei a fost primit in partidulbolsevic. Dupa Revolutia din Octombrie a ocupat diferite posturi deraspundere. 264, 369.

Volodea" vezi Movsovici, M. I.Vorovski, V. V. (Orlovski) (1871-1923) militant al partidului

bolsevic, publicist g critic literar. In timpul primului razboi mondial adesfasurat munci de partid la Petrograd (1914), apoi la Stockholm ; inaprilie 1917 a fost cooptat in Biroul din strainatate al C.C. alP.M.S.D.R. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a detinut posturide conducere in diplomatic ; a fost ucis la Lausanne de un albgardist.

485.

Warski, Adolf (Warszawski, A. S.) (1868-1937) militant deseama al miscarii revolutionare poloneze ; a participat activ la creareaSocial-dernocraTiei din Regatul Poloniei si din Lituania. Delegat la Con-gresul al IV-lea (de unificare) al partidului. Dupà congres a facuiparte din C.C. al P.M.S.D.R. In anii primului razboi mondial s-asituat pe poziii internationaliste. A fost unul dintre intemeietorii Parti-dului Muncitoresc Comunist din Po Ionia i membru al C.C. al acestuipartid. In 1929 a emigrat in U.R.S.S. ; a lucrat la Institutul Marx-Engels-Lenin, unde s-a ocupat de istoria micàrii muncitoresti poloneze.

447, 473.

Warszawski vezi Warski, Adolf.Wijnkoop, David (1877-1941) social-democrat olandez, apo:

comunist. In 1909 a fost unul dintre intemeietorii i presedintele Parti-dului social-democrat din Olanda, care in 1918 a fost transformat inpartid comunist. In anii primului razboi mondial a avut o atitudine in-ternationalista. A fost unul dintre ronducatorii Partidului Comunist dinOlanda, in cadrul caruia s-a situat pe o pozitie stingista, sectara. 22,73-74, 79, 89-90, 98, 100, 106-107, 109-110, 113-115, 117-118,124-125, 128, 132, 137, 138-139, 157.

Wilhelm al H-lea (Hohenzollern) (1859-1941) imparat al Ger-maniei sit rege al Prusiei (1888-1918). 461, 477.

(;M

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 639

Zaslavski, D. 1. (1880-1965) - ziarist. In 1903 a intrat in Bund. Aaderat la miscarea revolutionara in 1900. In timpul primului razboimondial s-a situat pe pozitii sociallovine. In 1917 a fost ales in C.0al Bundului. In anii 1917-1919 a combatut vehement pe bolsevici. In1919 si-a revizuit conceptiile politice i, reounosoind c sint gresite, s-asituat pe pozitia sprijinirii Puterii sovietice. Membru al P.C.U.S. din1934. - 482.

Zetlein, Clara (1857-1933) - militanta de seama a miscarii mun-citoresti germane si internationale. Membra a Partidului social-democratdin Germania din 1881, a participat la lupta impotriva militarismului,colonialismului si razboiului. A fost unul dintre intemeietorii UniuniiSpartacus" si ai Partidului Comunist din Germania. Membra a C.C. alP.C.G. din 1919. La Congresul al III-lea al Internationalei Comunistea fost aleasa in ComiteruI Executiv. - 41, 103, 106, 107, 119, 126, 127,134, 206, 491.

Zina - vezi Lilina, Z. I.Zinoviev (Radornislski), G. E. (G. Z., Gr., Grigori) (1883-1936) -

membru al P.M.S.D.R. din 1901. Din 1908 pina in aprilie 1917 s-aaflat in emigratie ; a flout parte din redactia ziarului Sotial-Demo-krat", organul central al partidului, si a fost membru al C.C. In aniireactiunii i ai noului avint revolutionar a avut o atitudine impaciuito-rista fata de lichidatori, otzovisti i trotkisti. In perioada de pregatiresi de infaptuire a Revolutiei Socialiste din Octombrie a dat dovada de

Dupa. Revolutia Socialista din Octombrie a detinut o serie de posturide raspundere. S-a ridicat in repetate rinduri impotriva politicii leninistea partidului. In noiembi ie 1927 a fost exclus din partid pentru activitatefractionista ; apoi a fost de doua ori reprimit si din nou exclus pentruactivitate antipartinica. - 3, 7, 8, 72, 84, 87, 91-92, 93-102, 106,110, 111, 112, 118-120, 121-123, 128, 134-136, 137, 143-144, 150,151-152, 156-158, 166, 167, 168-169, 171, 182, 192, 197, 203-204,205, 213-215, 217, 219-226, 228-231, 233-236, 237, 239-240, 241,243, 244-245, 247-252, 254, 255, 256-257, 261, 265-266, 270-271,275-277, 283-284, 287-290, 292, 294-297, 298, 303-304, 305-309,322-324, 331-333, 337, 346, 351, 352, 357, 360, 368, 371, 373-374,377, 386, 396, 398, 401, 407, 414, 428, 440, 449, 455, 460, 464, 467, 484.

5ovnicli.

www.dacoromanica.ro

641

PrefatI

CUPRINS

VIIXVI

1914

1. CATRE M. V. KOBETKI. 2 august 1

2. TELEGRAMA CATRE DIRECTORUL POLITIEIORA$ULUI CRACOVIA. 7 august 2

3. CATRE VIKTOR ADLER. 5 septembrie 2

4. CATRE V. A. KARPINSKI. 6 septembrie 3

5. CATRE V. A. TIHOMIRNOV. 9 septembrie . . 4

6. CATRE SECRETARUL DE REDACTIE AL PUBLI-CATIILOR GRANAT. 15 septembrie . . . 4

7. CATRE V. A. KARPINSKI. Dup'a 27 septembrie 5-68. CATRE I. F. ARMAND. lnainte de 28 septembrie 6-79. CATRE I. S. GANETKI. 28 septembrie . . . 7-8

10. CATRE V. A. KARPINSKI. Inainte de 11 octombrie 8-911. CATRE V. A. KARPINSKI. II octombrie . . . 9-1012. CATRE V. A. KARPINSKI. Inainte de 15 octornbrie 10-1113. CATRE V. A. KARPINSKI. 17 octombrie 11-1214. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 17 octombrie . 12-1515. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 17 ,ri 21 octombrie . 16-1716. CATRE V. A. KARPINSKI. 18 octombrie 17-1817. CATRE V. A KARPINSKI. 20 octombrie . 19

18. CATRE V. A. KARPINSKI. 23 octombrie . 19-2019. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 27 octombrie . 21-2320. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 31 octombrie . 24-2621. CATRE REDACTIILE ZIARELOR VORWARTS"

$1 WIENER ARBEITER-ZEITUNG". Intre 11 si21 noiernbrie ,,,, . , , , . 26-27

.

.

. . .

.

.

.

. . .

.

. . .

. .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

642 CUPRINS

22. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 14 noiembrie . . . 27-2923. CATRE V. A. KARPINSKI. 14 noiembrie . . . 30

24. CATRE SECRETARUL DE REDACTIE AL PUBLI-CATIILOR GRANAT. 17 noiembrie . . 30-34

25. CATRE V. A. KARPINSKI 51 S. N. RAVICI.18 noiembrie . . . . . . . . 34

26. CATRE V. A. KARPINSKI. 20 noiembrie 34

27. CATRE V. A. KARPINSKI $1 S. N. RAVICI.21 noiembrie ...... . . 35

28. CATRE V. A. KARPINSKI. 22 noiembrie 35

29. CATRE V. A. KARPINSKI. 25 noiembrie . 36

30. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 25 noiembrie . 36-3731. CATRE V. A. KARPINSKI. 26 sau 27 noiernbrie 37

32. CATRE V. A. KARPINSKI. 28 noiembrie . . 38

33. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 28 noiembrie 38-4034. CATRE V. A. KARPINSKI. 28 noiembrie . . 40-4135. CATRE A. M. KOLLONTAI. lntre 28 noiembrie si

8 decembrie 41-4236. CATRE V. A. KARPINSKI. 1 decembrie . 42-4337. CATRE V. A. KARPINSKI. Intre 5 si 12 decembrie 43

38. CATRE V. A. KARPINSKI. 9 decembrie . 44

39. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. II decembrie 44-4540. CATRE M. V. KOBETKI. inainte de 16 decembrie . 45

41. CATRE A. M. KOLLONTAI. lnainte de 16 decembrie 46

42. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Dupii 28 decernbrie 47-48

1915

43. CATRE V. A. KARPINSKI. 3 ianuarie 49

44. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 3 ianuarie 50-5145. CATRE V. A. KARPINSKI. Intre 3 si 9 ianuarie . 51

46. CATRE SECRETARUL DE REDACTIE AL PUBLI-CATIILOR GRANAT. 4 ianuarie 52-53

*47. CATRE D. B. REAZANOV. 9 ianuarie 53

48. CATRE BASOK. 12 ianuarie 54

49. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Inainte de 17 ianuarie 54-5550. CATRE I. F. ARMAND. 17 ianuarie 55-56

* Cu asterisc sine notate scrisorile publicate pentru prima oarK.

. . .

. . .

. .

. .

.

. .

. .

. .

.

. . .

. . . .

. . . .

www.dacoromanica.ro

ttiPit 648

51. CATRE V. A. KARPINSKI. Dupa 17 ianuarie 56-5752. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. lntre 20 ianuarie

I februarie 57-5853. CATRE I. F. ARMAND. 24 ianuarie . . 58-6154. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 30 sau 31 ianuarie 62

55. CATRE V. A. KARPINSKI. lnainte de 1 februarie 63

56. CATRE V. A. KARPINSKI. 3 februarie . 63-6457. CATRE REDACTIA ZIARULUI NASE SLOVO"

9 februarie 64-6758. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 11 februarie 67-6959. CATRE I. S. GANETKI. 17 februarie . . . . 70

60. CATRE V. A. KARPINSKI. Thainte de 20 februarie 70

61. CATRE V. A. KARPINSKI. 20 februarie 71

62. CATRE V. A. KARPINSKI. 24 februarie 71-72*63. CATRE G. E. ZINOVIEV. Intre 27 februarie Fi

4 ma rtie 72

64. CATRE S. N. RAVICI. 9 martie 73

65. CATRE D. WI JNKOOP. 12 rnartie 73-7466. CATRE V. A. KARPINSKI. Inainte de 23 martie 74

67. CATRE V. A. KARPINSKI. 23 martie . . . 75

68. CATRE REDACTIA ZIARULUI NA-5E SLOVO".23 martie 75-78

69. CATRE D. WI JNKOOP. 5 mai 79

70. CATRE H. GORTER. 5 mai 79-8071. CATRE S. N. RAVICI. 13 mai 81

72. CATRE V. A. KARPINSKI. Intre 13 fi 21 mat 81

73. CATRE A. M. KOLLONTAI. Dupa 22 mai 82-8374. CATRE I. F. ARMAND. Dupa 4 iunie 83-8575. CATRE I. F. ARMAND. Dupa 4 iunie 85-8676. CATRE K .B. RADEK. Dupa 19 iunie 87-8977. CATRE D. WI JNKOOP. Intre 19 iunie 13 iulie 89-91

*78. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 24 iunie 91-9279. CATRE V. A. KARPINSKI. 24 iunie . . 92

*80. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 24 iunie . 93

*81. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 5 iulie 93-94*82. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupii 5 iulie . 95-97*83. CATRE G. F.. ZINOVIEV. lnainte de 11 iulie 97

fi

fi

.

.

.

.

. .

. .

. . .

. .

. . . . .

.

. . .

. .

. .

.

.

.

.

.

.

www.dacoromanica.ro

d4.4

*84. CATRE G. E. ZINOVIEV. Intre 11 si 30 iulie 98

85. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa' 11 iulie .

*86. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupit 11 iulie .

87. CATRE A. M. KOLLONTAI. Dupii 11 iulie

99-101101-102102-104

88. CATRE K. B. RADEK. Intre 12 si 18 iulie , 104

89. CATRE K. B. RADEK. 15 iulie 104-105*90. CATRE D. WI JNKOOP. 15 iulie 106-107*91. CATRE V. A. KARPINSKI. Dupa 15 iulie 108

92. CATRE V. A. KARPINSKI. 21 iulie 108

93. CATRE D. WI JNKOOP. 22 iulie 109-110*94. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupg 23 isilte .

95. CATRE V. A. KARPINSKI. Inainte de 24 iulie . .

110

111

96. CATRE V. A. KARPINSKI. 24 iulie . . 111-112*97. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 24 iulie . 112-11398. CATRE D. WI JNKOOP. pupa 24 iulie . 113-11599. CATRE A. M. KOLLONTAI. 26 iulie . 116-117

*100. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 26 iulie 117-118*101. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupit 26 iulie 118-119*102. CATRE G. E. ZINOVIEV. lnainte de 28 ittlie . 119-120103. CATRE V. A. KARPINSKI. 28 iulie . . 120-121

*104. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupli 28 iulie . 121-122*105. CATRE G. E. ZINOVIEV. Intre 28 iulie 2 august 122-123106. CATRE V. A. KARPINSKI. Intre 28 iulie si 2 august 124

107. CATRE D. WI JNKOOP. 30 iulie 124-125108. CATRE K. B. RADEK. Inainte de 4 august 125-128109. CATRE A. M. KOLLONTAI. Nu mai devreme de

4 august 128-129110. CATRE V. A. KARPINSKI. Inainte de 10 august .

111. CATRE V. A. KARPINSKI. lnainte de 11 august112. CATRE V. A. KARPINSKI. 11 august . . 131-132113. CATRE A WI JNKOOP. Dup'd 15 august 132

114. CATRE S. N. RAVICI. 16 august 133

115. CATRE S. N. RAVICI. Dupa 16 august 133-134*116. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 19 august . 134-136

117. CATRE A. M. KOLLONTAI. lnainte de 19 august , 136

118. CATRE K. B. RADEK. 19 august 137

.

21.fiqui44

. .

. .

.

.

. .

. .

.

. .

. .

. . .

. . .

. .

.

. .

. .

.

.

.

130

. 130-131. .

. .

. .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 646

119. CATRE V. M. KASPAROV. 19 august . 138

120. CATRE WIJNKOOP. Dupa 19 august . . 138-139121. CATRE A. M. KOLLONTAI. Dup4 19 august 140-141122. CATRE E. I. RIVLINA. Ewa' 19 august . 141

123. CATRE I. A. BERZIN. 20 august 142

*124. CATRE V. A. KARPINSKI. 21 august . . . 142-143*125. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 23 august 143-144126. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 23 august 144-146127. CATRE V. A. KARPINSKI. Dupa' 23 august 146

128. CATRE V. A. KARPINSKI. Dupa 23 august 147

129. CATRE S. N. RAVICI. DWI' 23 august . 147

130, CATRE S. N. RAVICI. 26 august 147-148131. CATRE S. N. RAVICI. 27 august 148

*132. CATRE P. GOLAY. 28 august 149

*133. CATRE G. E. ZINOVIEV. 30 august 149

*134. CATRE G. E. ZINOVIEV. 30 sau 31 august 150

135. CATRE A. M. KOLLONTAL Intre 8 ;i 13 septembrie 150-151*136. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 8 septembrie . 151-152

137. CATRE G. E. ZINOVIEV. lntre 11 fi 15 septembrie 153

138. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Inainte de 13 septem-brie 153-154

139. CATRE G. L. $KLOVSKI. 13 septembrie . . 154-155140. CATRE V. A. KARPINSKI. 13 septembrie . . 155-156

141. CATRE G. E. ZINOVIEV. 18 sau 19 septembrie . 156-157142. CATRE K. B. RADEK. lnainte de 18 septembrie 157

*143. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 19 septembrie 157-158144. CATRE K. B. RADEK. 19 septembrie . . 158-159145. CATRE V. A. KARPINSKI. 19 septembrie . . 159

146. CATRE V. A. KARPINSKI. 19 septembrie - 160

147. CATRE M. M. HARITONOV. 19 septembrie . 161

148. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 19 septembrie 161-163*149. CATRE ALEKSANDROVICI. 19 septembrie . 163-165150. CATRE G. L. $KLOVSKI. Intre 19 septembrie ;i

11 octombrie 165-166151. CATRE K. B. RADEK. Dupa 21 septembrie . 166

*152. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dup It 21 septembrie . 167153. CATRE G. L. $KLOVSKI. 26 septembrie . . 168

.

.

.

.

.

.

. . .

. .

. .

. .

. .

.

.

.

.

.

.

. .

. .

.

. .

. . . . . . . . . .

.

.

.

www.dacoromanica.ro

646 CUPRINS

*154. CATRE G. E.5 octornbrieCATRE A. G.CATRE V. A.CATRE V. A.CATRE V. A.CATRE V. A.

CATRE V. A.

CATRE A. G.CATRE V. A.CATRE G. L.

155.

156.

157.

158.

159.

160.

161.

162.

163.

164.

165.

ZINOVIEV. Intre 26 septembrie. . . . . . 168-169$LEAPNIKOV. Dupii 26 septembrie . 169-170KARPINSKI. Inainte de 6 octornbrie . 170

KARPINSKL lnainte de 6 octombrie . 171

KARPINSKI. Inainte de 6 octombrie . 171-172KARPINSKI. 6 octombrie . . 172-173KARPINSKI. 7 octombrie . . 173

$LEAPNIKOV. 10 octombrie . . . 174-175KARPINSKI. lnainte de 9 noiembrie 175

$KLOVSKI. Inainte de 9 noiembrie 176

CATRE A. M. KOLLONTAI. 9 noiembrie . . . 177-178CATRE V. A. KARPINSKI $1 S. N. RAVICI. Dupg20 noiembrie ...... . . . 179

*166. C STILE M. M. HARITONOV. Dupit" 21 noiernbrie . 179-181167. CATRE A. M. KOLLONTAI. 22 noiembrie . . . 181-182

*168. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 27 noiembrie 182

169. CATRE S. N. RAVICI. Inainte de 16 decembrie . 183

*170. CATRE G. I. BELENKI. Dupa 27 decembrie . . 184

1916

171. CATRE A. M. GORKI. 11 ianuarie .

*172. CATRE I. F. ARMAND. 13 ianuarie .

*173. CATRE I. F. ARMAND. 15 ianuarie*174. CATRE I. F. ARMAND. 19 ianuarie*175. CATRE I. F. ARMAND. 21 ianuarie . .

176. CATRE HENRIETTE ROLAND-HOLST.21 ianuarie

. 185

186

. 186-189

. 189-190

. 191

Dupei

177. CATRE M. M. HARITONOV. 27 ianuarie178. CATRE M. M. HARITONOV. 29 ianuarie179. CATRE M. M. HARITONOV. 29 ianuarie

*180. CATRE M. M. HARITONOV. 30 ianuarie181. CATRE M. M. HARITONOV. 31 ianuarie

*182. CATRE K. B. RADEK. Dupii 1 februarie183. CATRE A. M. GORKI. lnainte de 8 ianuarie

*184. CATRE G. E. ZINOVIEV. 12 f cbruaric .

192-193193-194

194

195

195-196196

197

197-198198-199

.

.

.

.

.

.

.

.

. . . . . . . . .

.

. .

. .

. . .

.

. .

.

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 647

185. CATRE S. N. RAVICI. 13 februarie . 199

186. CATRE S. N. RAVICI. 17 februarie . 200

187. CATRE V. A. KARPINSKI. 24 februarie . 200-201*188. CATRE I. F. ARMAND. 26 februarie . 201-202189. CATRE S. N. RAVICI. 27 februarie . . 202

*190. CATRE G. E. ZINOVIEV. 1ntre 2 fi 25 martie . 203-204*191. CATRE HENRIETTE ROLAND-HOLST. 8 martie 204-208

192. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Dup'ii 11 martie 208-212193. CATRE I. LARIN. 13 martie 213

194. CATRE S. N. RAVICI. 16 martie 213

*195. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupii 16 martie . . 214

*196. CATRE G. E. ZINOVIEV. lnainte de 19 martie 214-216197. CATRE A. M. KOLLONTAI. 19 martie . . 216-218198. CATRE A. M. KOLLONTAI. Dupei 19 martie . . 218-219

*199. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 20 rnartie . 219-220*200. CATRE G. E. ZINOVIEV. 20 rnartie . . . 220-221*201. CATRE G. E. ZINOVIEV. 20 sau 21 martie . 221-222*202. CATRE G. E. ZINOVIEV. 21 martie . . . . 223

*203. CATRE G. E. ZINOVIEV. 1nainte de 23 martie . 223-224*204. CATRE G. E. ZINOVIEV. lntre 23 fi 25 martie . 225-226*205. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 23 martie . . 226

*206. CATRE I. F. ARMAND. 31 rnartie 226-227207. CATRE A. M. KOLLONTAI. 4 aprilie . . 227-228

*208. CATRE G. E. ZINOVIEV. 4 aprilie 228-229*209. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupii 4 aprilie . 229-230*210. CATRE G. E. ZINOVIEV. 10 aprilie . . 230-231*211. CATRE D. B. REAZANOV. 10 aprilie . . . 231

*212. CATRE G. L. PEATAKOV, E. V. BO$ $1 N. I. BU-HARIN. Dupil 10 aprilie 231-233

*213. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 18 aprilie 233-234*214. CATRE G. E. ZINOVIEV. lnainte de 18 aprilie 234-235*215. CATRE G. E. ZINOVIEV. 18 aprilie . . . 235-236216. CATRE G. L. $KLOVSKI. Dupii 18 aprilie . . 236-237

*217. CATRE G. E. ZINOVIEV. Intre 18 fi 24 aprilie 237

218. CATRE A. M. KOLLONTAL 1ntre 19 aprilie ii7 mai 238

.

.

. .

. . .

. .

.

.

. .

.

.

.

.

. .

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

648 CUPRINS

*219. CATRE G. E. ZINOVIEV. Intre 2 mai fi 2 iunie \

220. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. lntre 6 13 rnai . .

221. CATRE G. L. $KLOVSKI. 11 mai*222. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 16 mai . .

*223. CATRE G. E. ZINOVIEV. Inainte de 17 mai

239-240240-242

242

242-243243

224. CATRE V. A. KARPINSKI. 17 mai 243-244*225. CATRE G. E. ZINOVIEV. 17 mai 244-245*226. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 19 mai . 245-247*227. CATRE G. E. ZINOVIEV. 19 mai 247-248228. CATRE G. E. ZINOVIEV. 21 mai 248-252229. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 23 mai . 252-256

*230. CATRE Q. E. ZINOVIEV. 24 mai 256-257231. CATRE A. M. KOLLONTAI. Dupii 28 mai . 257-258232. CATRE S. N. RAVICI. 31 mai 258-259233. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. S f irfitul lunii mai . 259=260

*234. CATRE G. E. ZINOVIEV. Intre 2 fi 6 iunie . . 261

*235. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. lntre 3 fi 6 iunie . 261-262236. CATRE S. N. RAVICI. Dupa 3 iunie . . . 262

237. CATRE V. A. KARPINSKI $1 S. N. RAVICI Dupd4 iunie 263

238. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Dupa 4 iunie 264-265*239. CATRE G. E. ZINOVIEV. 6 iunie . . 265-266240. CATRE M. N. POKROVSKI. 8 iunie . . . 266

*241. CATRE I. F. ARMAND. Jumdtatea lunii iunie 266-267242. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. Inainte de 17 iunie 267-270

*243. CATRE G. E. ZINOVIEV. 17 iunie . 270-271244. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 17 iunie . . 271-276

*245. CATRE G. E. ZINOVIEV. lntre 17 fi 25 iunie 276

*246. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupd 20 iunie 277

247. CATRE S. N. RAVICI. 27 iunie . . 278

248. CATRE Z. I. LILINA. Dupd 27 iunie 278-279249. CATRE M. N. POKROVSKI. 2 iulie 279-280

*250. CATRE I. F. ARMAND. 4 iulie . 283

*251. CATRE G. E. ZINOVIEV. 4 iulie 283-284*252. CATRE I. F. ARMAND. 7 iulie 284-285*253. CATRE I. F. ARMAND. 14 iulie 285

ji

.

.

.

.

. .

.

.

.

. .

. . .

.

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 649

254. CATRE M. N. POKROVSKI. 14 iulie . 286

*255. CATRE I. F. ARMAND. 20 iulie 286-287

*256. CATRE G. E. ZINOVIEV. 21 iulie 287

*257. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupil 23 iulie . 288

*258. CATRE G. E. ZINOVIEV. 24 iulie 289-290259. CATRE M. N. POKROVSKI. 24 iulie 290

*260. CATRE M. G. THAKAIA. 24 iulie 291

*261. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupd 24 iulie 291-292

*262. CATRE I. F. ARMAND. 25 iulie 292

263. CATRE A. M. KOLLONTAI. 25 iulie . 293-294*264. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 26 iulie 294-295*265. CATRE G. E. ZINOVIEV. in jurul datei de 30 iulie 295-296*266. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dup'a 30 iulie . 296-297*267. CATRE I. F. ARMAND. 1 august 297

*268. CATRE G. E. ZINOVIEV. 2 august . 297-298*269. CATRE G. E. ZINOVIEV. intre 2 fi 11 august . 298

270. CATRE M. N. POKROVSKI. 5 august . . 299

271. CATRE G. L. $KLOVSKI. 5 august . . 299-300272. CATRE M. N. POKROVSKI. lntre 5 fi 31 august 300-301

273. CATRE G. L. SKLOVSKI. Dupd 5 august . . 301-302*274. CATRE M. M. HARITONOV. lnceputul lunii august 302-303*275. CATRE G. E. ZINOVIEV. lntre 10 si 20 august 303-304*276. CATRE G. L. PEATAKOV. intre 10 si 20 august 304-305

277. CATRE V. A. KARPINSKI SI S. N. RAVICI18 august ..... . . . . . . 305

*278. CATRE G. E. ZINOVIEV. lnainte de 22 august 305-306*279. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupit 22 august 306-307*280. CATRE G. E. ZINOVIEV. 23 august . . 308

*281. CATRE G. E. ZINOVIEV. intre 27 si 31 august 308-309282. CATRE G. L. $KLOVSKI. lnainte de 31 august 309

*283. CATRE M. M. HARITONOV. 31 august . . 309-310284. CATRE M. N. POKROVSKI. 31 august . 310-311

*285. CATRE G. E. ZINOVIEV. August 311-312

*286. CATRE G. E. ZINOVIEV. August 312

287. CATRE G. E. ZINOVIEV. August 312-314

*288. CATRE G. E. ZINOVIEV. August 314-316

.

.

.

.

.

.

. .

. .

.

. .

. .

.

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

660 CUPRINS

*289. CATRE G. E. ZINOVIEV. August 316

*290. CATRE G. E. ZINOVIEV. 6 august . 317291. CATRE G. E. ZINOVIEV. Sfirfitul lunii august -

ceputul lunii septembrie 317-318292. CATR.E G. E. ZINOVIEV. Sfirfitul Iunii august-in-

ceputul lunii septembrie 318-320293. CAME N. I. BUHARIN. Sfirfitul Iunii august-

inceputul lunii septembrie 320-321*294. CATRE I. F. ARMAND. 15 septembrie . 321-322*295. CATRE G. E. ZINOVIEV, 15 septembrie . . . 322

*296. CATRE G. E. ZINOVIEV. Jumiltatea lunii septembrie . 322-323*297. 'CATRE G. E. ZINOVIEV. Intre 15 septembrie fi

5 octombrie 323-324*298. CATRE I. F. ARMAND. 26 septembrie . 324

299. CATRE V. M. KASPAROV. 26 septembrie 324

*300. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. 3 octombrie . 325

301. CATRE A. G. $LEAPNIKOV. Dupg 3 octombrie 325-330302. CATRE V. A. KARPINSKI. Inainte de 5 octombrie 330

*303. CATRE G. E. ZINOVIEV. Cel mai tirziu 5 octombrie . 331

*304. CATRE G. E. ZINOVIEV. Cel mai tirziu 5 octombrie . 332

*305. CATRE G. E. ZINOVIEV. 5 octombrie . . . . 332-333*306. CATRE G. E. ZINOVIEV. lntre 5 fi 14 octombrie . 333

307. CATRE V. A. KARP INSKI. Duprz 5 octombrie . 333-334*308. CATRE I. F. ARMAND. 9 octombrie . . . 334

309. CATRE N. I. BUHARIN. 14 octombrie . 334-339*310. CATRE I. F. ARMAND. 21 octombrie . . . 339

311. CATRE F. KORITSCHONER. 25 octombrie . 339-342312. CATRE G. I. BELENKI. 26 octombrie . 342-343

*313. CATRE I. F. ARMAND. 28 octombrie . 343

*314. CATRE I. F. ARMAND. 30 octornbrie . 343-344*315. CATRE I. F. ARMAND. 31 octombrie . 344

316. CATRE N. D. KIKNADZE. Sfirfitul lunii octombrie-inceputul lunii noiembrie 345-346

*317. CATRE I. F. ARMAND. 4 noiembrie . . 346-347318. CATRE N. D. KIKNADZE, Dupci 5 noiembrie 347-351

*319. CATRE I. F. ARMAND. 7 noiembrie . . 351-352320. CATRE I. F. ARMAND, 20 noiembrie . . 353-354

. . .

.

.

.

.

1n-. . . . . .

. . . . . . .

.

. . . . . . .

. . .

. . .

. .

.

.

.

.

. .

. . .

. . .

. .

. . . . . . .

. .

.

. .

. .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 651

321. CATRE I. F. ARMAND. 25 noiembrie . . . 354-355*322. CATRE I. F. ARMAND. inainte de 26 noiembrie . 356

*323. CATRE I. F. ARMAND. 26 noiembrie . 356-357*324. CATRE I. F. ARMAND. 28 noietnbrie . 357-358325. CATRE I. F. ARMAND, 30 noiembrie . 358-364326. CATRE A. SCHMID. 1 decembrie . . . . . 365-367327. CATRE M. G. BRONSKI. lnceputul lunii decembrie . 367-368328. CATRE M. N. POKROVSKI. 6 decembrie . . 368

*329. CATRE I. F. ARMAND. 17 decembrie . . 368-370330. CATRE I. F. ARMAND, 18 decembrie . . 370-372331. CATRE V. A. KARPINSKI. 20 decembrie , . 372-373

*332. CATRE G. E. ZINOVIEV. Dupa 20 decembrie . 373-374333. CATRE M. N. POKROVSKI. 21 decembrie . 374-375334. CATRE I. F. ARMAND. Dupa 23 decembrie . 375-376335. CATRE I. F. ARMAND. 25 decembrie . . . 377-380336. CATRE G. L. $KLOVSKI. 26 decembrie . . 380337. CATRE G. L. SKLOVSKI. Dupa 26 decembrie . . 381338. CATRE V. A. KARPINSKI SI S. N. RAVICI

31 decembrie 381

1917

339. CATRE M. N. POKROVSKI. 3 ianuarie . . 382*340. CATRE I. F. ARMAND. 6 ianuarie . . . 382-386*341. CATRE I. F. ARMAND. Dupg 6 ianuarie . 386-388*342. CATRE I. F. ARMAND. 7 ianuarie . . 388

343. CATRE I. F. ARMAND. 8 ianuarie . . 389-390344. CATRE V. A. KARPINSKI. 8 ianuarie . . 390-392345. CATRE M. N. POKROVSKI. 8 ianuarie . 392-393346. CATRE V. A. KARPINSKI. 1ntre 10 fi 22 ianuarie . 393-394347. CATRE 0 PERSOANA NECUNOSCUTA. 11 sau

12 ianuarie 394-395*348. CATRE I. F. ARMAND. 13 ianuarie 395-396*349. CATRE I. F. ARMAND. 14 ianuarie 396-399350. CATRE I. F. ARMAND. 15 ianuarie . . 399-400351. CATRE V. A. KARPINSKI $1 S. N. RAVICI

15 ianuarie ..... 400

.

.

.

.

.

. .

. .

.

.

.

.

.

. . . . . . .

.

www.dacoromanica.ro

652 cuPR1Ns

*352. CATRE I. F. ARMAND. 16 ianuarie353. CATRE I. F. ARMAND. 19 ianuarie354. CATRE I. F. ARMAND. 19 ianuarie355. CATRE V. A. KARPINSKI. 19 ianuarie

.

401

401-402402-405405-406

*356. CATRE I. F. ARMAND. 20 ianuarie 406-407357. CATRE I. F. ARMAND. 22 ianuarie 407-408

*358. CATRE I. F. ARMAND. 22 aprilie . 409-410359. CATRE I. F. ARMAND. Intre 22 fi 30 ianuarie 410-411360. CATRE I. F. ARMAND. 30 ianuarie 411-414

*361. CATRE I. F. ARMAND. 2 februarie 414-415362. CATRE I. F. ARMAND. 3 februarie 415-417

*363. CATRE K. B. RADEK. 3 februarie . 418

*364. CATRE I. F. ARMAND. 7 februarie 419-420365. CATRE S. N. RAVICI. 12 februarie 420-421

*366. CATRE I. F. ARMAND. 14 februarie . 421-422367. CATRE V. A. KARPINSKI. 15 februarie . 422-423368. CATRE A. M. KOLLONTAL 17 februarie . . . 423-425

*369. CATRE I. F. ARMAND. intre 19 fi 27 februarie . 425-426370. CATRE I. F. ARMAND. 19 februarie . 426-428

*371. CATRE I. F. ARMAND. 25 februarie . 428

*372. CATRE I. F. ARMAND. 27 februarie . 429-430373. CATRE S. N. RAVICI. 4 martie . . . 430

374. CATRE A. M. KOLLONTAI. 5 martie . 430-434*375. CATRE I. F. ARMAND. 8 martie . 434-435*376. CATRE I. F. ARMAND. 13 martie . 435-436

377. CATRE I. F. ARMAND. 15 martie . . 436-437378. CATRE A. M. KOLLONTAI. 16 martie . 437-439379. CATRE A. M. KOLLONTAI. 17 martie . 439-441

*380. CATRE I. F. ARMAND. 18 martie . . 441

381. CATRE V. A. KARPINSKI. 19 martie 442

*382. CATRE I. F. ARMAND. 19 manic. 443-444383. CATRE V. A. KARPINSKI. Dupd 19 martie . 444-445384. CATRE V. A. KARPINSKI. 21 martie . 445

385. CATRE I. S. GANETKI. 22 martie 445-446386. CATRE REDACTIA ZIARULUI SUEDEZ SOCIAL-

DEMOKRATEN". 22 martie . . 446-447

.

.

.

. .

. .

.

.

. .

. .

.

. .

. .

. .

.

.

.

. .

. .

.

.

. . .

www.dacoromanica.ro

L.CtIPRINS 65g

387. TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. 23 martie 447388. TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. 23 martie 447

*389. CATRE I. F. ARMAND. 23 martie . 448

390. CATRE V. A. KARPINSKL 24 martie . 448-449391. CATRE A. V. LUNACEARSKI. Inainte de 25 martie 449-45C

392. CATRE V. A. KARPINSKI. 25 martie . . . 450-452393. CATRE I. F. ARMAND. Intre 25 ,q 31 martie . 453-454394. CATRE V. A. KARPINSKI. 26 martie . 454

*395. CATRE I. F. ARMAND. 27 martie . 455

396. CATRE S. N. RAVICI. 27 martie . 455-456397. TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. 28 martie 456

*398. CATRE I. S. GANETKI. Inainte de 30 martie . 457

399. TELEGRAMA CATRE I. S. GANETK1. 30 martie ._ 458

400. CATRE I. S. GANETKI. 30 martie . . . . . 458-463401. TELEGRAMA CATRE R. GRIMM. 31 martie . . 463-464

*402. CATRE I. F. ARMAND. Intre 31 martie ii 4 aprilie . 464

403. TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. I aprilie . . 465

404. CATRE V. A. KARPINSKI. 2 aprilie . . . . 465-466405. CATRE SECTIA BOLSEVICA DIN ZORICH. 2 sau

3 aprilie 467

*406. CATRE V. A. KARPINSKI $1 S. N. RAVICI. 4 aprilie 468

407. TELEGRAMA CATRE I. S. GANETKI. 5 aprilie . 469

408. TELEGRAMA CATRE H. GUILBEAUX. 6 aprilie . 469

409. TELEGRAMA CATRE V. A. KARPINSKI. 6 aprilie 470






*415. TELEGRAMA CATRE M. M. HARITONOV. 7 aprilie 472

416. CATRE V. A. KARPINSKI. 9 aprilie . . . . . 472

417. CATRE V. M. KASPAROV. 9 aprilie . . . . 472-473418. TELEGRAMA CATRE M. G. BRONSKI $1 K. B. RA-

DEK. Dupa 9 aprilie . . . . . . . . . 473


.

.

. . .

.

.

. .

.

www.dacoromanica.ro

654 CLIPE.INg


421. CATRE V. A. KARPINSKI. 15 aprilie . . . . 474

422. TELEGRAMA CATRE M. I. ULIANOVA $1 A. I.ELIZAROVA-ULIANOVA. 2 (15) aprilie . . 475

423. CATRE A. G. SLEAPNIKOV. 5 (18) aprilie . 475

424. CATRE V. A. KARPINSKI. 12 (25) aprilie . . . 476-477425. CATRE I. S. GANETKI SI K. B. RADEK 12 (25) apri-

tie 477-479426. CATRE L S. GANETKI. 21 aprilie (4 mai) . . 479-480427. CATRE PREZIDIUL CONGRESULUI DELEGATI-

LOR DE PE FRONT. 29 aprilie (12 mai) . . . 480-481428. CATRE K. B. RADEK. 29 mai (11 iunie) . . . 481-482

*429. CATRE COMIS1A JURIDICA. 13 (26) iunie . . 482-483430. TELEGRAMA CATRE BIROUL DIN STRAINA-

TATE AL COMITETULUI CENTRAL. 16 (29) iunie 483-484431. CATRE K. B. RADEK. 17 (30) iunie . . . . 484-485432. BILET CATRE L. B. KAMENEV. Intre 5 (18) ;i 7 (20

iulie 485-486*433. CATRE BIROUL COMITETULUI EXECUTIV CEN-

TRAL. 7 (20) iulie 486

434. CATRE BIROUL DIN STRAINATATE AL COMI-TETULUI CENTRAL. 17 (30) august . . . . 487-493

435. CATRE G. ROVIO. 27 septembrie (10 octombrie) . 494

436. CATRE G. ROVIO, Dupii 27 septembrie (10 octombrie) 494-495437. BILET CATRE M. V. FOFANOVA. 24 octombrie

(6 noiembrie) 495

ANEXE

1. IMPUTERNICIRE DATA INESSEI ARMAND $1 LUIEGOROV. 3 aprilie 499

*2. CATRE BIBLIOTECA DE STAT DIN BERNA. 8 aprilie 499-5003. DECLARATIE SEMNATA DE PARTICIPANTII LA

TRECEREA PRIN GERMANIA. 27 martie (9 aprilie) 50C

4. TELEGRAMA CATRE Z. HOGLUND. 31 martie(13 aprilie) 501

5. MESA J DE SALUT ADRESAT TOVARASULUI HO-GLUND. 23 aprilie (6 mai) 501

.

.

.

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

CUPR.INS 666

*6. BILET CATRE 0 PERSOANA NEIDENTIFICATA.lulie sau august ..... 502

Scrisori ale lui V. I. Lenin incluse In volumele aparute aleeditiei de fati (August 1914 octombrie 1917) . . . 505-507Scrisori ale lui V. I. Lenin care n-au fost gasite (August1914 octombrie 1917) .. . . 508-512Adnotari . 4 . d . 513-587Indict de nume . . . 588-639

ILUSTRATII

Prima pagina a scrisorii lui V. I. Lenin catre secretarul de re-dactie al publicatiilor Granat. 17 noiembrie 1914 . .

Prima pagina a scrisorii lui V. I. Lenin catre A. M. Gorki11 ianuarie 1916 . ...... . . . . . 187

Scrisoarea liii V. I. Lenin caltre M. N. Pokrovski. 2 iu-lie 1916 281-282

29

. . . .

www.dacoromanica.ro

Dat la cules 19.09.1967. Bun de tipar 20.01.1968.Apdrut 1968. HIrtie tipar

Coltinelt A mat. de 63 Wm'.

Format 16/540X840. editoriale 34,24. Colt de23=59tipar 42 C.Z. pentru biblioteci 3 C

Tiparul executat sub comanda nr. 6596/70 617 laCombinatul Poligrafic Casa Scinteii", Plata$cinteli nr. 1, Bucureti Republica Socialista

Romania.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1 ,11.:, .,11(i. ii - Marxists

Documents

Transcript of 1 ,11.:, .,11(i. ii - Marxists