www.dacoromanica.ro

Proletari din toate tdrile, aniti-vd!

LENINOPERE

COMPLETE

24

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA IN LIMBA ROMINAAPARE IN URMA HOTARIRII C.C.AL P.M.R. EA A POST INTOCMITADUPA ORIGINALUL IN LIMBA RUSA,

HD. A V-A

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I.LENINOPERE

COMPLETEEDITIA A DOUA

EDITURA POLITICABUCURESTI - 1964

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISMDE PE LINGA C.C. AL P.C.U.S.

V I.LENINVOL.

2 4

Septembrie 1913 martie 1914

EDITURA POLITICABUCURESTI - 1'964

www.dacoromanica.ro

VII

PREFATA

Volumul al douazeci i patrulea al Operelor completeale lui V. I. Lenin cuprinde lucrarile scrise n septem-brie 1913martie 1914, perioada din ajunul primuluirazboi mondial, dnd criza revoluvionara devenise iminenta.0 mare parte din acest volum o constituie articolele luiLenin publicate n presa bolsevica legalã : ziarul Pravda"

revista Prosvescenie". Aceste lucrari co4n o analizaprofunda a cauzelor social-economice i politice ale re-volutiei care se apropia in Rusia i arata rolul conducatoral clasei muncitoare n noua etapa a luptei revoluvionare ;tn aceste lucrari se reflecta lupta partidului impotrivalichidatorilor, trackistilor, bundistilor si a altor oportunisti

reformisti, pentru cucerirea maselor i pregatirea lorvederea unei noi revolutii. In lucrarile dm volumul de Etase continua dezvoltarea programului naponal al partiduluibolsevic.

Sfirsitul anului 1913 si inceputul anului 1914 au fostmarcate prin cresterea impetuoasa a miscarii greviste dinRusia. La mijlocul lunii septembrie 1913 a izbucnit laMoscova greva generala a salariatilor de la tramvaie, caroraIi s-au alaturat muncitorii din alte intreprinderi. In total,

luna septembrie la Moscova au fost tn greva 80 000 demuncitori. Aceastä greva a avut un larg rasunet in in-treaga tara. La sfirsitul lunii septembrie, 100 000 de munci-tori din Petersburg au facut greva. In octombrie i noiem-brie, un val de greve economice s-au rostogolit pesteintreaga vara. Au avut loc greve in orasele Petersburg,

si

si in

in

www.dacoromanica.ro

VIII PREFATA

Moscova, Riga, Kiev, Varsovia, Rostov pe Don, Odesa,Iuzovka, Tiflis si altele. Greve le economice se contopeau cucele politice, completindu-se reciproc. Cresteau si se in-tareau solidaritatea i constiinta de clasa a proletariatului.Greve le muncitorilor capatau o amploare tot mai mare siun caracter politic tot mai accentuat. Astfel, in noiem-brie 1913, numai la Petersburg, la greva in semn de pro-test impotriva trimiterii in judecata a muncitorilor de laUzinele Obuhov, au participat peste 103 000 de mun-citori. Aniversarea duminicii singeroase" 9 ia-nuarie 1914 s-a comemorat prin greve politice de masa,la care au participat un sfert de milion de muncitori ; inprima jumatate a anului 1914 la miscarea grevista au parti-cipat circa 1 500 000 de oameni. Muncitorii inaintati dinPetersburg si Moscova au pus direct problema necesitatiiunor actiuni comune. Clasa muncitoare din Rusia, subconducerea partidului bolsevic, a fost conducatorulinspiratorul intregii miscari de eliberare din tara, asumin-du-si sarcina de a trezi i uni intreaga democratie. Miscarearevolutionara a clasei muncitoare a exercitat o puternicainfluenta asupra paturilor largi de oameni ai muncii,antrenind in lupta masele de tarani i soldati.

Problema fundamentala a intregii vieti politice a Orliera problema unei noi revolutii burghezo-democratice. Inconditiile cresterii valului revolutionar trebuia sintetizataexperienta activitatii partidului bolsevic din perioada carea urmat dupa Conferinta de la Praga i dupa Con-sfatuirea de la Cracovia a C.C. cu unii activisti de partid,trebuiau definite noile sarcini i trasata tactica pentru pe-rioada care urma.

In indeplinirea acestor sarcini, o uriasa importanta aavut Consfatuirea de la Poronino a C.C. al P.M.S.D.R.,care a avut loc in septembrie 1913 sub conducerea luiLenin, si la care au fost reprezentate organizatiile de partiddin cele mai importante centre industriale din tara. Avindin vedere importanta problemelor discutate la consfatuiresi a hoadrilor adoptate, Consfatuirea de la Poronino aavut de fapt rolul unei conferinte de partid.

si

www.dacoromanica.ro

PREFATA Ix

In raportul Comitetului Central, Lenin a ficut bilantulactivitatii C.C. in noile conditii. El a subliniat cà avintulmiscarii muncitoresti i succesul obtinut in actiunea derefacere i organizare a muncii de partid in Rusia auconfirmat justetea liniei trasate de Conferinta de partidde la Praga si de cea de la Cracovia a C.C. al P.M.S.D.R.Cresterea i ntarirea organizatiilor de partid bolsevicelocale, ritmul rapid In care scadea influenta lichidatorilorin rindul maselor, succesul obtinut de bolsevici in alegerilepentru Duma a IV-a, crearea ziarului muncitoresc legalPravda", inaltul nivel al miscarii greviste toate acesteaerau rezultatul activitatii desfasurate de partid sub condu-cerea Comitetului Central. $i, spunea Lenin, putem afirmacu constiinta impacata ci am indeplinit in intregime obli-gatiile pe care ni le-am asumat.

La consfatuire s-a pus din nou problema intaririi con-tinue a organizatiilor de partid, a necesifl%ii stabilirii unorlegaturi mai strinse intre ele si a unei conduceri mai fermedin pat-tea C.C. Consfatuirea a subliniat c numai prinintarirea organizatiilor de partid ilegale si a legaturilorkr legale i semilegale cu masele, numai printr-o luptahotarita impotriva mensevicilor-lichidatori si a Bloculuilichidatorist-trotkist din august a putut fi infaptuitaadevarata unitate a clasei muncitoare. Consfatuirea aaratat cL principalele lozinci revolutionare ale momentuluiactual continua sa ramina principalele revendicari revo-lutionare ale programului-minimum bolsevic : republicademocrata, confiscarea parninturilor mosieresti si ziva demunca de opt ore.

In Comunicatul Comitetului Central cu privire la Con-sfatuirea de la Poronino se spunea : Calea a fost trasata.Partidul a gasit principalele forme de munca pentru actualaepoca de tranzitie. Credinta fata de vechiul steag revolu-tionar a fost verificata si dovedit in noua situatie i innoile conditii de munca. Timpurile cele mai grele au ramasin urma, tovarasi. Vin timpuri noi. Se apropie evenimentede foarte mare importanta, care vor decide soarta patrieinoastre. Asadar, la munca !" (Rezolutiile i hotaririlecongreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.",

www.dacoromanica.ro

X PREFATA

partea I, Bucuresti, Editura pentru literatura1954, p. 316).

In lucrarile cuprinse in volumul de fata se reflecta luptainflacarata, intransigenta dusa de Lenin impotriva opor-tunismului, reformismului din miscarea muncitoreasca rusa

internationala, pentru puritatea ideologiei marxiste. Inarticolul Marxism si reformism", cu care incepe volumulde fata, n Insemnarile unui publicist" s.a. se face analizaesentei reformismului, a radacmilor sale sociale i teoretice.Lenin arata ca reformism inseamna renuntare la marxism

inlocuirea lui cu politica sociala" burgheza, c refor-mismul constituie o inselare burgheza a muncitorilor, care,

conditiile capitalismului, vor famine intotdeauna sclavisalariati, indiferent de imbunatatirile partiale aduse situa-tiei lor. Reformismul, chiar i atunci cind este sincer, setransform n fapt intr-un instrument in miinile burghe-ziei, servind la coruperea muncitorilor si la slabirea lor.Reformisti exista in toate çriIe, deoarece pretutindeni bur-ghezia tinde sa-i corupa pe muncitori i s faca din einiste sclavi docili. Experienta tuturor tarilor ne arata

spunea Lenin c, ori de cite ori muncitorii se incredin reformisti, sint trasi pe sfoara" (volumul de fata,p. 1). De aceea, pe baza unor exemple vii, luate dinrealitate, trebuie sa se arate mereu tot raul pe care-1 aducereformismul, formulind in locul lozincilor revolutionareca revendicare principala obtinerea unor imbunatatiripartiale.

Demascind esenta burgheza a reformismului, Lenin nunega necesitatea luptei partidului proletar pentru reforme,pentru imbunatatirea situatiei muncitorilor n conditiilecapitalismului. Dar el considera aceste reforme ca unprodus secundar al luptei de clasa, al carei tel principaleste inlocuirea capitalismului prin orinduirea socialista.Muncitorii constienti, care si-au insusit invatatura luiMarx, i dau seama cl in conditiile capitalismului re-formele nu pot fi nici trainice, nici serioase. Ei folosescreformele in scopul desfasurarii i largirii luptei lor declasa pentru dictatura proletariatului, pentru socialism.

Articolul lui Lenin are o importanta actuala in luptaimpotriva reformistilor i revizionistilor contemporani,

in

si

si

www.dacoromanica.ro

PREFATA XI

care resping lupta de clasi sau o admit numai in vorbe,iar in fapt propovaduiesc teoria" colaborlrii dintre clase,prin care proletariatul este subordonat burgheziei. Revizio-nistii inlocuiesc invatatura marxist-leninista despre trans-formarea revolutionara a societatii cu teoria" socialis-mului democratic", cu teoria" integrarii capitalismuluiin socialism.

Mensevicilor-lichidatori, care prin atacurile lor impo-triva partidului, prin nimicirea disciplinei de partid, prinpropagarea reformismului si politicii muncitoresti liberaleau adus dezorganizarea in rindurile miscarii muncitoresti,Lenin le spunea reformisti rusi. Lichidatorii reprezentauo varietate a oportunismului international, insusindu-si,asa cum arata Lenin, de la oportunismul european tot ceavea acesta mai rau. Lichidatorii luptau impotriva exis-tentei insasi a partidului, urmarind sa desfiinteze de faptorganizatia ilegala a acestuia, se opuneau hotaririlor pant-dului cu privire la grevele politice, faTt pentru care aufost aprobati cu caldura si sprijinitt de intreaga burghezierusa. Cu o neobosità energie a dus Lenin lupta ideologicaimpotriva mensevicilor-lichidatori, care au pasit pe calearenuntarii la lupta politica, a renuntarii la hegemoniaproletariatului in revolutie, a renuntarii la apararea in-tereselor fundamentale de clasa ale acestuia. In articoleleBurghezia liberala si lichidatorii", Cum ii insala lichi-datorii pe muncitori", Narodnicismul si lichidatorismulca elemente de destramare in miscarea muncitoreasca"si altele, Lenin demasca lichidatorismul ca fiind o agen-tura burgheza in miscarea muncitoreasca, ca un purtatoral influentei burgheze in rindurile proletariatulm. Leninii numea pe lichidatori renegati odiosi", tradatori aimarxistnulut (p. 30).

In lupta lor impotriva bolsevicilor, lichidatorii se bi-zuiau pe simpatia si pe sprijinul reprezentantilor oportu-nismului international, pe sprijinul liderilor reformisti aiInternationalei a II-a. Vazind ca in lupta impotriva lichi-datorilor si a altor oportunisti din miscarea muncitoreascadin Rusia, partidul bolsevic iese inving5.tor, conducereaInternationalei a II-a s-a grabit sa vina in ajutorul opor-tunistilor. La 1 (14) decembrie 1913, la sesiunea Biroului

www.dacoromanica.ro

XII PREFATA

socialist international, cu sprijinul social-democratiei ger-mane, s-au pus in discutie problemele ruse. In aceastächestiune a fost adoptata rezolutia lui Kautsky, care in-vita toate fractiunile din miscarea muncitoreasca din Rusiasà ia masuri pentru restabilirea unitçii. Comitetul exe-cutiv al Biroului socialist international a fost insarcinatcu convocarea unei consfatuiri a reprezentantilor tuturorfractiunilor din miscarea muncitoreasca din Rusia in ve-derea unui schimb reciproc de pareri". In fundamentarearezolutiei, Kautsky a declarat ca vechiul partid social-democrat din Rusia a murit" i ca trebuie refacut. Lenina fost indignat de declaratia lui Kautsky, spunind desprecuvintarea acestuia ca. este un lucru monstruos" si a cerutsa se organizeze o campanie de protest. Intr-o scrisoareadresata Inessei Armand, Lenin scria : Noi sintem p en-tru un schimb de pareri, pentru rezolutia Birouluisocialist international asta N.B. , dar sintem cate-goric impotriva frazei josnice a lui Kautsky. Sa fie criticatfara crutare pentru acest lucru" (Opere, vol. 35, Bucu-resti, E.S.P.L.P. 1958, p. 105). In articolele In legatura cuhotaririle Biroului", O rezolutie buna i o cuvintareproasta", Muncitorii rusi i Internationala", In legaturacu o greseali inadmisibila a lui Kautsky", Despre scri-soarea lui Kautsky", Lenin 21 demasca pe Kautsky i pealti reprezentanti ai oportunismului international ca peniste complici i aparatori ai lichidatorismului, care subpretextul impacarii" bolsevicilor cu mensevicii tindeau defapt la lichidarea partidului marxist-revolutionar din Ru-sia. In aceste lucrari, Lenin dezvaluie caracterul dezorga-nizator al activitatii grupurilor antipartinice, sprijinite deliderii Internationalei a II-a.

In conditiile apropierii crizei revolutionare din Rusia,problema Intáririi rolului conducator i organizator alpartidului clasei muncitoare, partid de tip nou, a capatato importanta deosebita. Lucrarile cuprinse n acest volumconstituie o reflectare a activitatii lui V. I. Lenin de elabo-rare a problemelor teoriei i tacticii partidului bolsevic, aluptei lui in vederea tntririi partidului, tn vederea umriistrinse a clasei muncitoare din Rusia in jurul bolsevicilor.Articolul Cum distruge V. Zasulici lichidatorismul" con-

www.dacoromanica.ro

PREFATA XIII

sine o dezvoltare a invataturii lui Lenin despre partid cadetasament inaintat al clasei muncitoare, ca cea mai inaltaforma de organizare a clasei, menita sa conduca toate cele-lalte organizatii ale oamenilor muncii. Lenin scria : Parti-dul este p5.tura constienta, inaintata a clasei, avangarda ei.Forta acestei avangarzi este de zece, de o suta si chiar demai multe ori mai mare decit efectivul ei. E oare cu pu-tinta acest lucru ? Poate forta unui numar de o suta deoamem sa intreaca forta unui numar de o mie ? Poate s-ointreaca si o intrece atunci cind acelti o suta de oamemsint organizati". Organizindu-se, avangarda capata o vo-inta unica, sr aceasta vointa unica a o mie, o suta de mii,un nulion de oameni, care formeaza avangarda, devinevointa clasei" (volumul de fala, p. 39). In aceasta lu-crare, Lenin demasca oportunismul organizatoric al lichi-datorilor, care au alunecat spre anarhism. Sustinind sifundamentind necesitatea organizarii pentru partidul claseimuncitoare, Lenin caracterizeaza partidul ca un sistem deorganizatii legate laolalta, arata viabilitatea si elasticitateaformelor organizatorice ale partidului marxist. Aceastaorganizatie scria Lenin s-a mentinut si in perroadareaqiunii, desi lichidatorii si o sumedenie de filistini s-audesprins de ea. Pastrindu-si tipul ei fundamental, aceastaorganizatie a stiut sa-si adapteze forma la conditiileschimbate, a stiut sa modifice aceasta forma potrivit cc-rinvelor momentului" (p. 34). Clasa muncitoare din Rusian-ar fi putut sa-si int5.reasca si sa-si dezvolte miscareadaca partidul n-ar fi dus cea mai hotarita si mai necru-tatoare lupta impotriva lichidatorilor si a celorlalti opor-tunisti care perverteau masele, care desfiintau insasi no-tiunea de organizare, insusi principiul organizarii. Leninarata ca partidul, ca detasament inaintat al clasei munci-toare, trebuie &Ili desfasoare intreaga activitate in mase,promovind din rindurile ei fortele cele mai bune §i veri-ficind zi de zi daca legatura strinsa cu masele este men-Onuta. Asa si numai asa detasamentul de avangardaeduca si lumineaza masa, exprimind interesele ei, inva-tind-o sa se organizeze, orientind intreaga ei activitatepe calea unei politici constiente de c1as5." (p. 42). Partidul

www.dacoromanica.ro

XIV PREFATA

trebuie sa educe proletariatul in spiritul intransigenteifata de oportunism i revizionism, sa-1 invete sa fie con-secvent i perseverent in lupta de clasa.

Lenin releva forta i particularitatea partidului proletardin Rusia, precum i specificul conditiilor istorice in cares-a creat social-democratia din Rusia. Spre deosebire deEuropa occidentala, partidul proletar din Rusia a inceputsa se organizeze inainte de revolutia burgheza i i-a con-tinuat organizarea n timpul revolutiei. Lupta pentru des-prinderea unei democratii proletare din democratia gene-ral i mic-burgheza s-a desfasurat in Rusia inconditiile deplinei victorii teoretice a marxismului. Deaceea lupta s-a dus aici intr-o forma diferita nu atitpentru marxism, care repurtase victoria deplina, cit impo-triva teoriilor mic-burgheze camuflate in dosul unei fra:zeologii marxiste". Bolevicii, credinciosi programulmrevolutionar al social-democratiei, au aparat bazele teore-tice ale partidului in lupta impotriva oportunistilor, re-vizionistilor i reformistilor de mate nuantele.

In articolele Despre unitatea muncitorilor", Condu-catorul lichidatorilor despre conditiile lichidatoriste alecunitatii>>", Muncitorii rusi i Internationala", Rezolu-

cu privire la hotarirea Biroului socialist" s.a., Lenincaracterizeaza lupta partidului pentru unitatea miscariimuncitoresti. Explicind notiunea marxista a unitatii, Leninarata c baza unitatii proletariatului o constituie comuni-tatea intereselor i telurilor de clasa, disciplina de clasa,recunoasterea vointei majoritátii, activitatea solidara inaceleasi rinduri cu aceasta majoritate. /n lucrarile sale,Lenin a subliniat cu toata taria insemnatatea maretuluiprincipiu al unitatii miscarii muncitoresti : Dezbinati,muncitorii nu inseamna nimic. Uniti, ei sint totul" (p. 208).Unitatea clasei muncitoare se infiptuieste printr-oorganizatie unica, ale carei hotariri trebuie sa fie aplicatede catre toti muncitorii constienti. A analiza problema

spune Lenin , a exprima si a asculta diferite pareri,a afla care este parerea majoritatii marxistilor organizati,a exprima aceasta parere intr-o hotarire valabila pentrutoti, a aduce la indeplinire in mod constiincios aceasta

burgheza

www.dacoromanica.ro

PREFATA XV

hotarire iata ce numesc unitate pretutindeni in lumeoamenii care gindesc" (p. 207). Lenin a aratat c unitateareala i autentica a clasei muncitoare consta, inainte detoate i in primul rind, in unitatea organizatiei sale poli-tice, in unitatea partidului ei. Numai o astfel de unitatepoate asigura succesul intregii lupte a clasei muncitoare.Lenin demasca pe lichidatori ca dusmani ai unitatii munci-torilor i arat c majoritatea covirsitoare a muncitoriloreste de partea bolsevicilor, care fauresc incet, dar neabatutadevcirata unitate a muncitorilor mnii, uniti prin hotaririunice, pe care le aplica in mod con§tiincios" (p. 209). /nlucrarile sale, Lenin a explicat ca unitatea este posibilanumai pe o baz principia1, pe baza recunoa§terii tacticii§i a luptei revolutionare impotriva oportunismului.

0 mare importanta in lupta impotriva lichidatorilor,pentru unitatea mi§carii muncitoresti a avut-o formareaunei fractiuni bolsevice independente tn Duma de stat.Profitind de majoritatea intimplatoare de un vot, depu-tatii mensevici incalcau drepturile elementare ale celor .§asedeputati bolsevici ai muncitorilor, care reprezentau majori-tatea covirsitoare a proletariatului din Rusia. Ei rapeaubolsevicilor posibilitatea de a vorbi de la tribuna Dumeiin problemele cele mai importante ale vietii muncitoresti.Rezultatul era cl cei §apte" mensevici, care reprezentauo infima minoritate a muncitorilor, nu tineau seama devointa majoritatii clasei muncitoare. Deputatii bol§eviciprotestau in modul cel mai hotarit impotriva acestei corn-portari aventuriste a grupului celor §apte" lichidatori §icereau deplina egalitate in drepturi. In octombrie 1913,dupa refuzul oficial al grupului men§evic al celor §apte"de a satisface revendicarea grupului celor §ase", depu-tatii bol§evici, potrivit indicatiei C.C. al partidului, auparasit fractiunea s.-d. unificata §i au format in Duma destat o fractiune bol§evica independenta, pe care au numit-oFractiunea social-democrata muncitoreasca din Rusia".

Deputatii bolsevici au folosit tribuna Durnei pentru apropaga ideile partidului in masele largi muncitoresti. In-tr-o serie de lucrari din volumul de fata 0 proasta

www.dacoromanica.ro

XVI PREFATA

aparare a unei cauze proaste", Declaratie", «Cei saptex.din Duma", Burghezia liberala i lichidatorii", Mate-riale in legatura cu lupta din cadrul fractiunii social-de-mocrate din Duma", Doua metode de discutii si de lupta"

, Lenin prezinta pe larg activitatea fractiunii so-cial-democrate din Duma a IV-a de stat i demasca corn-portarea antipartinica, dezorganizatoare a grupului men-sevic-lichidatorist al celor sapte", care cauta sá subminezeunitatea revolutionara a clasei muncitoare. Fractiunea bol-sevica din Duma a IV-a de stat ducea la indeplinire vointapartidului, vointa majoritatii muncitorilor constienti. Toatehotaririle mai importante ale partidului au fost luate cuparticiparea nemijlocita a membrilor fractiunii bolsevice.Intreaga activitate desfasurata n Duma de deputatii bol-sevici era subordonata slujirii poporului, apararii interese-lor clasei muncitoare. Sub conducerea lui Lenin, a C.C., instring legatura cu masele, deputatul muncitor devenea unnou tip de reprezentant parlamentar al partidului pro-letar, devenea un adevarat reprezentant al clasei mune],toare.

Tactica promovata in Duma de partidul bolsevic sedeosebea radical de tactica parlamentara a partidelorsocial-democrate vest-europene, transformate intr-o sirnplaanexa a propriilor lor grupuri parlamentare, care nu ur-mareau decit s obtina fotolii ministeriale. Activitateafractiunii bolsevice in cadrul Durnei a constituit un modelde activitate parlamentara desfasurata de partidul prole-tar in spirit revolutionar. Pornind de la experienta acti-vitçii din Duma, Lenin a elaborat urmatoareleprincipii calauzitoare n aceasta problema fractiunileparlamentare trebuie sa fie intrutotul supuse controluluiindicatillor C.C. ; din aceste fractiuni trebuie s Lea partecu precadere muncitori revolutionari ; in presa de partidsi la adunarile de partid, cuvintarile reprezentantilor parla-mentari sa fie analizate din punctul de vedere al princi-

lor comuniste ; deputatii sa fie trimisi sa facarnunca de agitatie in mase ; cei care manifesta tendinteoportuniste sa. fie exclusi din fractiune. Aceste prinCipii

pialitçii

fractiunii

www.dacoromanica.ro

PREFATA XVII

s-au bucurat de deplina aprobare a miscarii comuniste in-ternavionale.

Ziarul bolsevic muncitoresc Pravda", care a aparut laPetersburg incepind din aprilie 1912, a avut un rol uriasin opera de intarire a organizaciilor de partid si de cIsti-gare a influemei n mase. In timp ce se afla n strainatate,la Cracovia i Poronino, Lenin continua sa conduca zi dezi ziarul Pravda" : zilnic scria articole pe temele celemai de actualitate ale vietii de partid i sociale, purta co-respondenta regulata cu redacvia ziarului, o critica asprupentru câ publica articole in care problemele principialeerau prezentate confuz, Ii &Idea sfaturi concrete cu privirela imbunatatirea muncii ziarului. Scovind la iveala lipsurileziarului, Lenin se straduia s obvina ca acesta sa fie p5.-truns de spirit revolutionar combativ i indemna pe lucr5.-torii redacviei sa duca lupta cea mai hotartta i intransi-genta impotriva lichidatorilor si a altor oportunisti, pentrupuritatea ideologiei marxiste. In scrisorile adresate reclac-Oei, Lenin vorbea despre necesitatea unei verificari minu-Ooase a fermitavii principiale a colaboratorilor ziaruluimuncitoresc, recomanda ca problema oportunitatii atrage-

unui publicist sau a altuia sa fie hotarita nu in funcciede aptitudinile literare ale acestuia, ci de intreaga sa orien-tare... aportul pe care-I aduce prin teoria sa maselor mun-citoare" (p. 360). Articolele publicate de Lenin in ziar con-stituiau un exemplu concret de lupta ofensiva, principiala

intransigenta pe care bolsevicii trebuie s-o duca impo-triva oportumsmului.

Lenin acorda o mare atentie problemei activitatii bolse-vicilor in organizatnle muncitoresti legale, indeosebi insindicate. Majoritatea covirsitoare a sindicatelor ii urmaupe bolsevici. Demascind lipsa de principialitate a bloculuiincheiat de lichidatori cu narodnicii n miscarea sindicala

nefractionismul" sustinut de ei, Lenin caracterizeazacalea parcursa de bolsevici in cucerirea sindicatelor. Mar-xitii stilt niste oaspeçi indmplatori in miscarea mun-citoreasc5. scria Lenin. Ei stiu ca mai devreme saumai tirziu toate sindicatele se vor situa pe pozi%iiEi shit convinsi ca viitorul aparcine ideilor lor si nu

2

marxist.:.

rii

si

si

www.dacoromanica.ro

XVIII PREFATA

forteaza evenimentele, nu imboldesc de la spate sindicatele,nu lipesc etichete, nu scindeaza sindicatele" (p. 381).

Cresterea miscarii revolutionare in regiunile perifericelocuite de alte nationalitati din Rusia, iminenta razboiuluimondial imperialist, pe care burghezia il pregatea sub lo-zinca apararii patriei", campania furibunda a §ovinis-mului ultrareactionar §i a nationalismului burghez, careameninta sa scindeze mi§carea muncitoreasca §i prin aceastasa slabeasca fortele revolutiei care se apropia ; crqtereatendintelor nationaliste in miscarea muncitoreasca ; atacu-rile violente ale lichidatorilor, bundi§tilor §i trotki§tilorimpotriva programului national al partidului, .toate aces-tea creau o grava amenintare pentru unitatea mi§carn mun-citore§ti. In aceasta perioada, problema unitatii Internatio-nale a miscarii muncitorqti devenise deosebit de actuala.Lenin lucreaza intens la fundamentarea teoriei §i politiciipartidului cu privire la problema nationala. El scrie flume-roase articole, scrisori, tine referate in problema nationalala Paris, Bruxelles, Liege, Leipzig, Cracovia. Un amplureferat in problema nationala a prezentat el la Consfa-tuirea de partid de la Poronino.

In acest volum, un loc important 1.1 ocupa lucrarile luiLenin consacrate problemei nationale. Printre ele figu-reaza : Rezolutia in problema nationala", adoptata deConsfatuirea de la Poronino a C.C. al P.M.S.D.R., operaclasica Note critice in problema nationala", articoleleDespre autonomia qcultural-nationala»", Cadetii §i

.dreptul popoarelor la autodeterminarey,", Despre progra-mul national al P.M.S.D.R.", National-liberalismul §idreptul natiunilor la autodeterminare". Lenin a aratat caproblema nationala reprezinta o parte componenta aproblemei generale a luptei revolutionare a clasei munci-toare §i este de cea mai mare importanta, fiind problemarezervelor §i a aliatilor proletariatului in lupta pentru de-mocratie, pentru dictatura proletariatului, pentru socialism.

Fondatorii comunismului §tiintific, K. Marx §i F. Engels,au dat o explicatie §tiintifica problemei nationale, au dez-valuit radacinile sociale ale mi§carilor nationale §i. au dove-dit ca lichidarea oricarei asupriri §i inegalitati nationale nu

www.dacoromanica.ro

PREFATA XIX

este cu putinta decit ca urmare a desfiintarii capitalismu-lui si cuceriru puterii de catre proletariat. Ei au aratat caclasa muncitoare prin natura sa sociala este internationala,ca. interesele ei fundamentale impun o lupta consecventaimpotriva politicii de inrobire a altor natiuni, impotrivaasupririi nationale si coloniale, impotriva tuturor ingradi-rilor sau privilegiilor nationale de ori ce fel, deoarece nupoate fi liber un popor care asupreste alte popoare". Lenina dezvoltat ideile marxismului cu privire la problema na-tionala 'in noile conditii istorice. El a elaborat un sistemarmonios de idei cu privire la revolutiile de eliberare na-tionala, a aratat ca problema national-coloniala este o partecomponenta a problemei generale a revolutiei socialiste.

In epoca contemporana, al carei principal continut ilconstituie trecerea de la capitalism la socialism, invataturalui Lenin cu privire la problema national-coloniala a fostpe deplin confirmata.

In lucrarile lui Lenin se da. o fundamentare stiintificatezelor programatice ale partidului marxist cu privire laproblema nationala : teza cu privire la egalitatea in drep-turi A natiunilor si a drepturilor minoritatilor nationale ;cu privire la dreptul natiunilor la autodeterminare mer-end pina. la despartirea de stat ; cu privi.re la limb' is

drepturile egale ale acestora ; cu privire la cultura natio-nala si la continutul ei de clasa." ; cu privire la centrah-zare si autonomie etc. /n legatura. cu toate aceste probleme,Lenin a supus unei critici nimicttoare conceptiile oportu-nistilor rusi si internationali, a demascat nationalismul

international's-burghez sub toate aspectele lui, opunindu-imul proletar consecvent.

Referatul cu privire la problema nationala prezentat deLenin la Consfatuirea de la Poronino a C.C. al P.M.S.D.R.cu unii activisti de partid si rezolutia propusa de el audefinit clar si precis sarcinile partidului in problema natio-nala. Consfatuirea a dat o riposta hotarita incercariloroportuniste de a denatura programul partidului in spiritulprejudecatilor nationaliste ale Bundului, a supus unei cri-tici vehemente lozinca autonomiei cultural-nationale".Lenin a aratat ca revendicarea autonomiei cultural-natio-

2* www.dacoromanica.ro

XX PREFATA

nale" reprezinta cel mai rafinat, cel mai daunator navio-nalism ideologia burgheziei, fundamental ostila rnarxis-mului. In rezoluvia cu privire la problema nacionala,Consfatuirea de la Poronino, subliniind dreptul popoarelorla despartirea de stat, a definit condiciile, metodele i cailede infaptuire a acestei lozinci din punctul de vedere alsarcinilor de clasa ale proletariatului. Lenin considera re-zolutia cu privire la problema nacionala adoptata de Con-sfatuirea de la Poronino ca o declaracie programaticapartidului, ca o expresie a conceptiei colective a marxi,ti-lor rusi in problema navionala.

In lucrarea Note crime n problema nationala", Lenindezvolta tezele teoretice ale rnarxismului in problema na-tionala i arata.uriasa importama a acestei probleme pentrumiscarea muncitoreasca internationala. Dind o profundafundamentare programului national al bolsevismului, Lenina relevat ca in condiciile capitalismului exista doua ten-dime contradictorii ale dezvoltárii sociale n ceea ce pH-veste reIaiile dintre naviuni : una este trezirea vieviinationale si miscarilor nationale, crearea statelor nacionale ;cealalta dezvoltarea si intensificarea legaturilor de totfelul intre natiuni, crearea unei unitavi internationale avievii economice, a politicii, stiincei etc. Prima tendintapredomina la inceputul dezvoltarii capitalismului, cind sedadea lupta pentru cucerirea piecei interne de catre bur-ghezie, care avea nevoie de unirea in cadrul unui stat ateritoriilor cu o populgie care vorbeste aceeasi limba. Inepoca capitalismului n ascensiune, burghezia, zdrobindfeudalismul, a desfiinvat i starea de farimicare economicaa poporului, contopind partile dispersate ale acestui poporintr-o entitate nacionala unica. Asa au aparut statele na-tionale burgheze. A doua tendinta n dezvoltarea proble-mei nationale n condi%iile capitalismului este propric sta-diului superior, imperialist, al dezvoltarii capitalismului. Eareflecta nazuinta spre o apropiere economica intre popoare,spre desfiimarea tuturor piedicilor din calea viecii econo-mice si a dezvoltarii relatiilor dintre naviuni, adica ducela desfiintarea inchistarii nationale, la crearea unor state

a

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXI

multinationale. Ambele tendinte constituie o lege uni-versala a capitalismului", arata Lenin (p. 136).

Pentru imperialism, aceste doua tendinte constituie ocontradictie de neimpacat, deoarece imperialismul nu poateexista fara exploatare i Par a. mentinerea prin violenta acoloniilor in cadrul unui tot unic", imperialismul poateapropia" natiunile numai pe calea anexiunilor si a cotro-pirilor coloniale. Penn-u comunism, dimpotriva, acestetendinte nu sint decit doua aspecte ale unei singure pro-bleme : problema eliberarii popoarelor asuprite de subjugul imperialismului, deoarece comunismul presupune caunirea popoarelor intr-o economie mondiala unica esteposibila numai pe baza increderii reciproce si a liberuluiconsimtamint, ea' drumul crearii unei uniuni liber consim-tite a popoarelor trece prin despartirea coloniilor detotul unic" imperialist, prin transformarea lor in stateindependente.

Programul national al partidului marxist tine seama deambele tendinte, sustinind, n primul rind, egalitatea indrepturi a natiunilor i limbilor, inadmisibilitatea vreunorprivilegii in aceasta privinta, precum i dreptul natiunilorla autodeterminare, iar in al doilea rind, principiul inter-nationalismului i lupta intransigenta impotriva contami-narii proletariatului cu nationalism burghez, chiar i informa lui cea mai rafinata. Nationalismul burghez si in-ternationalismul proletar sint dou a. lozinci opuse, deneimpacat, care corespund celor doua mari tabcre de clasaale intregii lumi capitaliste si care exprima doua politici(mai mult : doua conceptii despre lume) in problema na-tionala" (p. 135). Marxismul este incompatibil cu na-tionalismul. /n locul nationalismului burghez, marxismulpromoveaza internationalismul contopirea tuturor natiu-nilor intr-o unitate superioara.

Lenin ne invaç cä numai datorita victoriei proletaria-tului asupra burgheziei, numai pe calea socialismului, po-poarele asuprite pot obtine libertatea completa, egalitateain drepturi i o pace trainica ; numai pe baza socialismuluisi democratiei, a respectarii suveranitatii nationale se poate

www.dacoromanica.ro

XXII PREFATA

crea o uniune trainica liber consimtita a popoarelor egalein drepturi.

In lucrarea sa, Lenin a formulat pentru prima oara inistoria marxismului teza cu privire la existenta a douaculturi in fiecare cultura nationala si a explicat ca in socie-tatea capitalista lozinca culturii nationale este o lozincaburgheza. In fiecare cultura nationala scria Leninse gasesc elemente, fie §i nedezvoltate, de cultura democra-tica si socialista, fiindca in fiecare natiune exista mase deoameni care muncesc si sint exploatati, ale cat-or conditude viata creeaza in mod mevitabil ideologia democraticasi socialista. Dar in fiecare natiune exista si o culturaburgheza (iar in majoritatea cazurilor chiar o culturaultrareactionara si clericala), si trebuie sa remarcam caaceasta nu se gaseste numai sub forma de «elemente», cisub forma de cultura donsinante (p. 132-133).

Proletarii constienti iau din fiecare cultura nationalanumai elementele ei democratice si socialiste. Experientaconstruirii socialismului in U.R.S.S. si in tarile de demo-cratie populara ne arata ca numai socialismul poate creasi creeaza culturi diferite in ce priveste forma nationala,dar identice, socialiste in ce priveste continutul bor.

Articolele Cum ii apara episcopul Nikon pe ucrai-nem ?",

.nare " isCadetii si «dreptul popoarelor la autodetermi-altele sint consacrate problemei nationale in

Ucraina. Explicind esenta si urmarile politicii nationaleduse de tarism in Ucraina, Lenin ii biciuieste cu miniepe cadeti, care sprijina aceasta politica, si da la ivealaradacinile nationalismului si ale sovinismului burghezucramean. Pe oamenii muncii din Ucraina si Rusia, el iiindeamna neincetat la unire si alianta strinsa : Printr-oactiune unita a proletarilor velicorusi si ucraineni, oUcraina libera este posibila ; fara aceasta unitate, nicivorba nu poate fi de asa ceva" (p. 140).

0 deosebita atentie acorda Lenin miscarii muncitorestidin Letonia. Spre sfirsitul anului 1913, in rindurile social-dernocratiei din Tinutul leton, lupta dintre bolsevici simensevici s-a inasprit foarte mult. In acea vreme, toateinstitutiile centrale ale partidului se aflau in miinile men-

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXIII

§evicilor-lichidatori §i ale impaciuitori§tilor, care, prinactivitatea lor oportunista 6 dezorganizatoare, slabeaupartidul ilegal §1 cautau s. abata .mi§carea muncitoreascape calea reformismuluh Dar orgamzatule locale de partid

majoritatea muncitordor con§tienti.din Letonia se situaupe pozitn bol§evice. Bo4evicil letom, sprunnti de munci-torii cu stare de spirit bo4evica, au dus o lupta hotaritaimpotriva conducerii mewvice-lichidatoriste. Lenin, carcera foarte ingrijorat de faptul ca organizatia social-demo-crata letona aderase in 1912 la Blocul trotkist din august,a acordat un important ajutor bol§evicilor letoni n aceastalupta ; el a luptat cu energie pentru ie§irea social-democra-tilor letoni din acest bloc §i a intretinut o legatura strinsa

permanentà cu bol§evicii din Letoma. El a participatactiv la pregatirea i desfawrarea Congresului al IV-lea alS.D.T.L., care a avut loc in ianuarie 1914 la Bruxelles.

Inca in mai 1913, Lenin, la cererea bohevicilor letoni,a scris Proiectul de platforma pentru Congresul al IV-leaal Social-democratiei din Tinutul leton", a ajutat pebol§evicii din Letonia la elaborarea unor teze principialeferme. In ajunul congresului, Lenin a purtat o corespon-denta intensa cu bol§evicii din Letonia §i a plecat laBerlin §i la Paris pentru a avea intrevederi personale cureprezentantii lor, pentru a elucida problemele in legatura cupregatirea congresului, cu componenta lui, cu eventualuldeznodamint al luptei desf4urate la congres etc. Lacongres, Lenin a prezentat referatul cu privire la atitu-dinea Social-democratiei din Tinutul leton fata deP.M.S.D.R. §i fata de sciziunea fractiunii din Duma ; a luatparte la consfatuirile delegatilor bol§evici, i-a ajutat laelaborarea proiectelor de rezolutii. In referatul sau, el arelatat despre lupta dusa impotriva lichidatorismului inRusia, a demascat afirmatiile mincinoase ale lichidatorilor

impaciuitori§tilor §i, pe baza unor date obiective exacte,a dovedit ca 4/5 din muncitorii con§tienti ai Rusiei i-aucondamnat pe lichidatori 6 s-au unit in jurul partiduluibol§evic. Lenin a criticat activitatea C.C. al Social-demo-cratiei letone, care se situase pe pozitii oportuhiste, §i i-aindemnat pe social-democratii letoni sa rupa orice legaturi

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

XXIV PREFATA

cu lichidatorii. Lenin a luptat impotriva tendintelor Ira-paciuitoriste care s-au manifestat la congres. Rezolutiabolsevica adoptata de congres, rezolutie scrisa de Lenin,condamna lichidatorismul si impaciuitorismul si cerea oruptura neintirziata cu Blocul din august. Lenin consideraca iesirea social-democratilor letoni din acest bloc constitinecea mai puternica lovitura data umunii trotkiste, lovituracare a zadarnicit incercarile trotkistilor de a crea un partidcentrist in Rusia. Toate rezolutiile Congresului al IV-leaal S.D.T.L. erau patrunse de spiritul internationalismuluiproletar. Lenin arata ca experienta dobindita timp demulti ani i-a convins pe deplin pe marxistii letoni dejustetea principiului unit4ii internationale a organizatu. lorlocale ale clasei muncitoare" (Opere, vol. 20, Bucuresti,Editura politica, 1959, P. 179).

In lucrarile cuprinse in volumul de fata, .Lenin relevaascutirea contradictiei fundamentale a societatn capita-liste contradictia dintre caracterul social al productieisi forma capitalist-privata a insusirii, dezvaluie descom-punerea capitalismului, devenit o piedica in calea dezvol-tarii societatii. In conditiile capitalismului, stunta si teh-nica, descoperirile si inventiile devin un mijloc deimbogatire a burgheziei, pe chid maselor de oameni aimuncii nu le aduc deck o si mai mare asuprire, sornaj simizerie. Lenin arata ca din pricina intereselor hrapareteale magnatilor capitalului aplicarea perfectionarilor teh-nice este frinata. In articolul Barbarie civilizata", Leninscria : Oriunde ti-ai indrepta privirile, la fiecare pas daide probleme pe care omenirea are toata posibilitatea sâle rezolve imediat. 0 impiedica 'Irma capitalismul. El aacumulat avutii uriase si a facut din oameni sclaviiacestor avutii. El a rezolvat cele mai complicate problemetehnice si a frinat aplicarea perfectionarilor tehnicedin cauza saraciei g ignorantei a milioane de oameni, dincauza avaritiei stupide a unui pumn de milionari. Civili-zatia, libertatea si bogatia in capitalism ki sugereaza ima-ginea bogatasului ghiftuit care putrezeste de viu si nulasa sa traiasca tot ce e tinar. Dar, orice s-ar intimpla,ceea ce este tinar creste si va invinge" (p. 20).

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXV

Aceste cuvinte pe care Lenin le-a scris cu o jumatatede secol in urma au o rezonanta deosebit de actuala inconditiile de astazi, cind capitalismul s-a transformat in-tr-o forta vrajmasa omenirii, intr-o sursa de calamitatipentru popoare, canahzind gemul omenesc .impotriva

mruome-

insasi, transformind marile descopenri stnntifice innnjloace ale razboiului de extermmare, condamnind po-poarele la foamete, mizerie si degenerare. In opozitie cucapitalismul decrepit, dezvoltarea tarilor socialiste dove-deste .marea superioritate a orinduirii socialiste. Succeselesocialismului si ale luptei pentru pace intre popoare acce-lereaza mersul progresist al istoriei. Prabusirea totala aimperialismului si triumful comunismului sint inevitabile.

In articolul Sistemul Taylor o inrobire a omuluide catre masina", Lenin demasca sistemul capitalist exploa-tator al taylorismului, care este indreptat impotriva mun-citorilor si duce la intensificarea exploatarii oamenilormuncii, la o si mai mare asuprire a acestora, la epuizareafortelor fizice si sprituale ale munatorilor. Lenin arata canumai atunci cind proletariatul va lua in miinile sale in-treaga productie sociala si va orgaruza o repartitie ratio-nala si reglementarea munch sociale, marea productie,masinile, caile ferate si celelalte realizari ale stiintei sitehnicii vor oferi numeroase posibilitati de a reducetimpul de lucru si de a imbunatati situatia materiala aoamenilor muncii.

/n articolul Un profesor liberal despre egalitate", Leninil demasca re economistul burghez Tugan-Baranovski,care, denaturmd cu rea-credinta conceptia marxista despreegalitate, a incercat sa distruga" socialismul, repetindargumente banale si rasuflate impotriva sociahsmului.Infirmind si ridiculizind rationamentele autorului, Leninscria c5." acesta recurge la un vechi procedeu al reactiona-rilor : mai Mei denatureaza socialismul, atribuindu-i ab-surditati, iar apoi, cu un aer triumfator, combate acesteabsurditati ; Lenin a explicat ca prin egalitate indomeniul politic marxistii inteleg egalitatea in drepturi,iar in domeniul economic desfiintarea claselor.Cit despre stabilirea unei egalitati a oamenilor in

www.dacoromanica.ro

XXVI PREFATA

sensul egalitatii fortelor fizice i aptitudinilor in-telectuale, la asa ceva socialitii nici nu se gindesc. InState le Unite ale Americii, arata Lenin, burghezul si pro-letarul nu sint egali in ceea ce priveste situatia lor declasa : capitalistii au in stapinirea lor mijloacele de pro-ductie i traiesc pe seama muncii neplatite a muncitorilor,pe cind proletarit nu au mijloace de productie i traiescdin vinzarea fortei lor de munca. A desfiinta claseleinseamna a pune pe tofi cetatenii in aceeafi situatie fatade mijloacele de productie ale intregii societati, inseamna

toti cetatenii pot deopotriva s munceasca cu mijloacelede productie obstesti, pe pamIntul obstesc, In fabricileobstesti etc." (p. 387). Prin egalitate, marxistii intelegintotdeauna egalitatea sociala, egalitate in ceea ce privestesituatia in societate. Lenin a dezvaluit adevaratele cauzecare-i determina pe savantii burghezi s raspindeascaminciuni cu privire la socialism : Situatia sociala a profe-sorilor in societatea burgheza este de asa natura scriaLenin Inch in aceste posturi sint admisi numai ceicare And stiinta, punind-o in slujba intereselor capitalului,numai cei care consimt sL debiteze impotriva

cele mai neverosimile absurditati, cele mai nerusi-nate ineptii i prostii. Burghezia va ierta profesorilortoate aceste lucruri, numai sa se indeletniceasca cu «nimi-cirea» socialismului" (p. 388).

In articolul Corespondenta dintre Marx si Engels",scris la sfirsitul anului 1913, Lenin arata uriasa importantapolitica si stiintifica pe care o prezinta corespondentafondatorilor socialismului tiinific, corespondenta care serefera la epoca aparitiei miscarii muncitoresti independentesi a stabilirii bazelor tacticii i politicii proletare. Punctulcentral al intregii corespondente 11 constituie, scria Lenin,aplicarea dialecticii materialiste la elaborarea intregiieconomii politice pornind de la 1nceputurile ei laistorie, la stiintele naturii, la filozofie, la politica si tacticaclasei muncitoare.

ca

socia-li§tilor

,

www.dacoromanica.ro

PREFATA XXVII

In volum shit cuprinse 19 lucrari ale lui Lenin publicatepentru prima oara in Opere. Printre ele se numara ar-ticolele : Octombristii si miscarea muncitoreasca", Des-pre cjubileul intelectualitatii ruse.", Aprecierea sciziuniidin cadrul fractiunii social-democrate din Duma de catremuncitorii rusi", Cu privire la masurile care urmeaza safie luate de Birou", Viaia de mizerie a invavatorilor",Muncitorii rusi si Internationala", Cum ii insala lichi-datorii pe muncitori", Rezolutia cu privire la hotadreaBiroului socialist", Despre scolile noastre", Fractiuneadin Duma si majoritatea din afara Dumei", Adaos laarticolul lui N. K. Krupskaia «Cu privire la politica Mi-nisterului invacamintului Public.", Raportul C. C. alP.M.S.D.R. la Congresul al IV-lea al Social-democravieidin Tinutul leton", Cuvint de incheiere rostit la Con-gresul al IV-lea al Social-democraviei din Tinutul leton",Proiect de rezolutie cu privire la atitudinea Social-demo-cratiei din Tinutul leton fata de P.M.S.D.R."

In capitolul Materiale pregatitoare" se publica Schivarezoluviei cu privire la problema nacionala", Conspectulraportului organizatiilor locale", Tezele referatului cuprivire la problema nationala", Conspectul raportuluiprezentat la Congresul al IV-lea al S.D.T.L.", Conspectulcuvintului de incheiere la Congresul al IV-lea al S.D.T.L."

Institutal de marxism-leninismde pe lingd C. C. al P.C.U.S.

www.dacoromanica.ro

MARXISM SI REFORMISM

Spre deosebire de anarh4ti, marxi§tii admit lupta pentrureforme, adic pentru realizarea unor imbunafaviri insituavia oamenilor muncii, puterea continuind s3 raminain miinile clasei dominante. Totodata insi, marxi§tii duco lupta foarte hotarit impotriva reformi§tilor, care, di-rect sau indirect, limiteaza nazuincele §i activitatea claseimuncitoare la reforme. Reformismul este in§elarea de eatreburghezi a muncitorilor, care, cu toate imbunatatirileparviale, atita timp cit exista dominmia capitalului, vorramine sclavi salariavi.

Burghezia liberala cu o mina d reforme, iar cu cealaltale ia intotdeauna inapoi, reducindu-le la zero §i folosin-du-le in scopul inrobirii muncitorilor, al irnparcirii lor ingrupuri izolate, al eternizarii robiei salariate a oamenilormuncii. De aceea, reformismul, chiar atunci cind este citse poate de bine intentionat, se transforma de fapt intr-ounealta de pervertire burgheza §i de slabire a oamenilormuncii. Experienta tuturor farilor ne arafa ca, ori de citeori muncitorii se incred in reformi§ti, sint tra§i pe sfoara.

Dimpotriva, daca muncitorii si-au insu§it invafatura luiMarx, adic a. au inceles cã robia salariati este inevitabilaatita timp cit se mentine dominacia capitalului, ei nu sevor lasa in§elavi de nici un fel de reforme burgheze. Mun-citorii, care inteleg ca in condiviile mentinerii capitalis-mului reformele nu pot fi nici trainice i nici serioase,

www.dacoromanica.ro

2 V. I. LENIN

lupta pentru obtinerea anumitor imbunatatiri i folosescaceste imbunatAiri 'in vederea continuarii cu si mai multaindirjire a luptei impotriva robiei salariate. Prin diversepomeni aruncate muncitorilor, reformistii incearcadezbine abatindu-i de la lupta lor de clasa.Muncitorii, care si-au dat seama de inselatoria reformis-mului, folosesc reformele pentru dezvoltarea i largirealuptei lor de clasa.

Cu cit influenta reformistilor asupra muncitorilor estemai puternica, cu atit muncitorii sint mai slabi, cu atitmai mare este dependenta lor La de burghezie, cu atitmai usor ii este acesteia sa reduca la zero reformele printot felul de tertipuri. Cu cit miscarea muncitoreasca estemai independenta si merge mai in profunzime, cu cit sintmai ample telurile pe care si le propune ea, cu cit se elibe-reaza de ingustimea reformismului, cu atit mai bine reusescmuncitorii s. consolideze imbunatatirile obtinute i saprofite de ele.

Reformisti exista in toate rile, caci pretutindeni bur-ghezia cauta, intr-un fel sau altul, s perverteasca pemuncitori transforme in robi multumiti, care sirenunte la gindul de a desfiinta robia. In Rusia, refor-misti sint lichidatorii, care reneaga trecutul nostru pentrua-i ameti pe muncitori cu iluzia unui partid nou, fatis,legal. De curind lichidatorii din Petersburg, strinsi cuusa de Severnaia Pravda" *1, au inceput sa se apere im-potriva invinuirii de reformism. Trebuie s examinam cutoata atentia rationamentele lor pentru a elucida aceastiproblema extrem de importanta.

Noi nu sintem reformisti, scriau lichidatorii din Peters-burg, noi n-am spus ca reformele sint totul, iar scopulfinal nu este nimic ; noi am spus : miscarea spre scopulfinal ; noi am spus : prin lupta pentru reforme sprerealizarea pe deplin a sarcinilor trasate.

vedem daca aceasta aparare corespunde adevarului.* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 23, Bucure$ti, Editura politica,

1954, ed. a doua, p. 422-925. Note red.

§i in§ele,

§i

sazi

Sa

www.dacoromanica.ro

MARXISM $1 REFORMISM 3

Primul fapt. Rezumind declaratiile tuturor lichidatori-lor, lichidatorul Sedov scria ca din cele trei balene",preconizate de marxi§ti 2, doua nu sint indicate pentrua servi acum in scopuri de agitatie. El pastra lozinca zileide munca de 8 ore, care, sub raport teoretic, poate fi in-faptuita ca o reforma. El inlatura sau impingea pe aldoilea plan ceea ce dep4e§te cadrul unei reforme. Prinurmare, cadea in cel mai vadit oportunism, promovindtocmai politica ce se exprima prin formula : scopul finalnu este nimic. Aceasta p este reformismul impingerea,scopului final" (fie chiar in ceea ce privqte democra-tismul) cit mai departe de agitatie.

Al doilea fapt. Faimoasa conferinta din august (anultrecut) a lichidatorilor 3 impinge pe un plan §i mai in-departat pentru un caz special revendicarile ne-reformiste, in loc sa le apropie mai mult de insu§imiezul agitaviei.

Al treilea fapt. Negind §i subapreciind ,vechiul", le-padindu-se de el, lichidatorii se marginesc la reformism.In actualele imprejurari, legatura dintre reformism §i re-negarea vechiului" este evidenta.

Al patrulea fapt. Mi§carea economica a muncitorilorstirne§te minia i atacurile lichidatorilor (risc", descon-siderare" etc. etc.) de indata ce este legata de lozinci caredepa§esc cadrul reformismului.

La ce concluzie ajungem ? In vorbe, lichidatorii respingreformismul principial, in fapte il aplica pe toata linia.Pe de o parte, ni se spune ca pentru ei reformele nu sinttotul, iar pe de alta parte, oHce depa§ire, in practica, decatre marxi§ti a cadrului reformismulut provoaca sauatacuri, sau o atitudine disprevuitoare din partea lichi-datorilor.

In acelgi timp evenimentele care au loc in toate do-meniile mi§carii muncitore§ti ne arata c marxi§tii nunumai ca nu ramin in urma, dar in mod vadit se situeazain primele rinduri atunci cind e vorba de folosirea inpractica a reformelor §i a luptei pentru reforme. S. luamalegerile pentru Duma in cadrul curiei muncitore§ti cu-vintarile deputacilor in Duma qi in afara ei, organizarea

www.dacoromanica.ro

4 V. I. LENIN

ziarelor muncitoresti, folosirea reformei asigurarilor so-ciale, sindicatul metalurgistilor, unul dintre cele mai marisindicate etc. , i pretutindeni vom constata o precum-panire a muncitorilor marxisti asupra lichidatorilor inactivitatea directa, imediata, cotidiana" de agitatie, deorganizare, de lupta pentru reforme pentru folosirea bor.

Marxistii desfasoara o munca neobositi, farà sa scapenici o posibilitate" de a obtine unele reforme si de a lefolosi, fàr s dezaprobe, ci sprijinind, dezvoltind cu grijaorice depasire a cadrului reformismului si in propaganda*,si n agitatie, si n actiunea economica de masa etc. Pecind, lichidatorii, care s-au departat de marxism, prinatacurile kr impotriva existentei insasi a intregului mar-xist, prin subminarea disciplinei marxiste, prin propagareareformismului si a politicii muncitoresti liberale nu facdecit s dezorganizeze miscarea muncitoreasca.

/n afara de aceasta nu trebuie s uitam ca. in Rusiareformismul se mai manifesta si sub o forma speciala,anume sub forma identificarii conditiilor fundamentaleale situatiei politice din Rusia de astazi cu cele dinEuropa de astazi. Din punctul de vedere al liberalului,o asemenea identificare este legitima, deoarece el crededeclara ca la noi, slava domnului, exista o constitutie.Intrucit sustine parerea potrivit careia, dup5. 17 octombrie,oHce depasire de catre democratic a cadrului reformismu-lui este o nebunie, o crima, un pacat etc., liberalul ex-prima interesele burgheziei.

Or, lichidatorii nostri, care in mod sistematic 6 con-tinuu transplanteaza" (pe Mrtie) n Rusia i partidullegal", si lupta penn-u legalitate" etc., promoveaza defapt tocmai aceste idei burgheze. Cu alte cuvinte, ei, ca

liberalii, propaga transplantarea n Rusia a constitutieieuropene Jãrã acea cale specifica care, in apus, a dus lacrearea constitutiilor si la statornicirea lor in decurs degeneratii, uneori chiar in decurs de veacuri. Lichidatorii

liberalii doresc, cum se spune, sa spele haina fara s-obage 'in apa.

i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

MARXISM SI REFORMISM 6

/n Europa, reformismul inseamna in practica renun-tarea la marxism §i inlocuirea lui printr-o politica so-ciala" burgheza. La noi, reformismul lichidatorilor in-seamna nu numai atit, inseamna §i distrugerea organizatieimarxiste, §i renuntarea la sarcinile democratice ale claseimuncitoare, i nlocuirea lor printr-o pohtica muncito-reasca

Pravdadin 12

Trude nr. 2septembr1e 1913

Sernnat : V. I.

3 - Lenin, Opere, vol. 24

Se Undrapeapilrut

clupti textulin ziar

liberala.

www.dacoromanica.ro

6

ORGANIZAREA AGRARA SI SARACIMEA SATELOR

La Congresul agricol general care a avut kc la 3 sep-tembrie la Kiev, agronomul Minin din Cernigov a pre-zentat un raport pe aceasta tema extrem de importanta.

D-1 Minin, care, dupà cum se vede, este narodnic (§icare, in treacat fie zis, s-a declarat de acord cu profeso-rul burghez Kosinski n ceea ce priveste viabilitateagospodariei bazate pe munca"), a incercat, pe buna drep-tate, sa demonstreze Ca agronomia ii ajuta pe caramiinstärici. Organizarea agrara i ajuta numai pe ceiputernici §i duce de rIpa. saracimea. Organizarea agraraeste un car in care este instalat cel puternic §i care-i stri-ve§te pe cei

Nu incape indoiala ca toate acestea reprezinta un ade-var incontestabil, pe care numai un om de rea-credincaII poate nega. Dar in ce vede d-1 Minin salvarea" ?

El a spus (potrivit darii de seama publicateKievskaia Misl" 4 nr. 244) :

Singurul lucru care va putea salva gospodlriile foarte mici, dupaimpartirea pamintului obstii, este formarea, din aceste gospodirii,a unor intovarasiri de bunavoie n vederea folosirii n comun (1u-crafea tn colectiv) a propriului lor pami'ne.

Este evident ca aceasta receta narodnicista este pur §isimplu o copilarie. Mo§ierii §i chiaburii alunga milioanede carani de pe pamIntul kr §i ruineaza alte milioane.Intregul capitalism mondial, intreaga forca a schimbuluiinternacional, intreaga forca a capitalurilor de miliarde

invin§i.

In

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA AGR.ARA 51 SARACIMEA SATELOR 7

ale burgheziei din toate virile trage dupi. sine Rusia,alimenteazi §i sprijini burghezia ei atit la ora4e ch §i.la sate, inclusiv in cadrul ob§tii. $i noui ni se spune cilucrarea in comun de citre ace§ti firani ruinavi a pe-ticului de pimint propriu" inseamni salvarea lor" ! !

Este acela§i lucru ca i cum ai incerca si intreci un trencu o roabi in ce privem viteza 0 capacitatea de transport.

Nu, domnilor narodnici ! Dv. avevi, desigur, dreptatecind spunevi ci acest tren strive§te sa'ricimea. Dar nu laroabi trebuie si. ne gindim in cazul de favi.

Nu inapoi, de la tren la roabi, ci inainte : de la trenulcapitalist la trenul proletarilor univi.

Visul nevinovat al narodnicilor nu este numai de o naivi-tate puerili, dar este de-a dreptul diunitor prin faptul ci.abate gindul siricimii de la lupta de clasi. Pentru sari-cimea satelor nu existi salvare 'in afara luptei de clasi aproletariatului impotriva burgheziei, in vederea transfor-mirii intregii orinduiri capitaliste. $i asociaviile de totfelul, cooperativele, artelurile etc. pot fi folositoare numaidaci participi in mod con§tient la aceasti lupta de clasi.

Dar, daca este absolut indiscutabil ci procesul dezvol-tirii capitalismului §i al proletarizirii satului progreseaziin mod inevitabil §i 'in Rusia, ca §i in toati lumea, ar fitotu§i o foarte mare gre§eali si ne limitim la acestadevir.

Capitalismul este de mai multe feluri : exista capita-lismul mo§ieresc, semifeudal, cu o sumedenie de rimi§ivede privilegii de tot felul, cel mai reactionar §i cel maichinuitor pentru mase, §i existi de asemenea capitalismulfermierilor liberi, mai democratic, mai puvin chinuitorpen= mase §i avind mai puvine rimi§ive de privilegii.

Ce influenvi ar avea, de pildi, asupra dezvoltirii ca-pitalismului trecerea in Rusia a tuturor piminturilor inmiinile viranilor fill nici o riscumpirare ? Aceastischimbare nu ar fi socialism. Ar fi tot capitalism, numaici ar fi un capitalism democratic, nu puri§kevicist-guci-kovist, ci narodnicist-virinesc. Atunci dezvoltarea capita-lismului ar decurge mai rapid, pe o scari mai largi, mailiber §i mai puvin chinuitor pentru mase.

3" www.dacoromanica.ro

8 V. I. LENIN-

Iata care este fondul problemei agrare date, actuate,aa cum se pune ea astazi in Rusia. Iata in jurul careichestiuni s-au purtat discutiile (fara ca fondul et sa fieTnteles) la Kiev intre aparatorii organizarii agrare mosie-resti i cei ai agronomiei burgheze, de o parteoi naro-d-

cadetii de stinga 5 (de felul lui Sahovskoi), de altaparte. Ei au discutat daca democratia burgheza trebuiesa-i lase pe alde Puriskevici s. duca pina la capatconstructia noii Rusii de tip feudal-capitalist, sau trebuie

.ia constructia in miinile sale, in miinile masei, intaranimii i sa desfasoare constructia fara domnii

Puriskevici in directia capitalismului democratic, liber ?Nu este greu de inteles pe ce pozitie se situeaza munci-

torul constient in aceasta discutie. Noi stim foarte bineca atit calea stolipinisth, cit i cea narodnicista inseamnadezvoltarea capitalismului, care, in orice caz, duce latriumful proletariatului. Noi nu ne vom pierde cumpatul,indiferent ce cotitura ar face istoria. Dar nu vorn permiteca vreo cotitura a istoriei sa fie infaptuita fara partici-parea noastra, fara interventia efectiva a clasei inaintate.Clasa muncitoare nu priveste cu indiferenta ciocniriledintre cei de teapa lui Puriskevici i democratia tara-neasca, ci se situeaza pe o pozitie de aparare inflacarata,plink' de abnegatie a intereselor democratiei taranesti siale democratiei pentru intregul popor in expresia kr ceamai consecventa.

Nici cea mai mica concesie pseudosocialismului putredpina in maduva oaselor (si care, in realitate, nu este decitun vis mic-burghez) al narodnicilor, acordarea celei maimari atentii democratiei thranesti, luminarii taranimii,trezirii i unirii ei, eliberarii ei de toate prejudecatilemucegaite aceasta este linia muncitorului constient.

Vreti sa visati la victoria roabei asupra trenului ? Inacest caz, drumurile noastre se despart, caci noi sintemdusmani ai manilovismului vulgar. Vreti s. luptati im-potriva Puriskevicilor ? Atunci vom merge pe acelasidrum, dar sa titi ca muncitorii nu va vor ierta nici ceamai mica sovaiala.

nicii

sa

si

rniinite

www.dacoromanica.ro

ORGANIZAREA AGRARA SI SARACIMEA SATELOR 9

Cit despre aceia care cu o promptitudine de slugoi segrabesc sa consfinveasca succesul definitiv" al organi-zarii agrare" 6 stoltpimste, pe acestia clasa muncitoareti va trata cu dispretul cu care trateaza tntotdeauna cla-sele inaintate, puternice si ostile reformismului pe oportu-nisti si pe cavalerii succesului de moment.

Pravda Trude nr. 3din 13 septa:3161.1e 1913

Semnat : V. IllnSe tlpdregte dupd texta1

apdrut In ziar

www.dacoromanica.ro

10

CUM II APARA EPISCOPUL NIKONPE UCRAINENI

Kievskaia Misl" relateaza ca episcopul Nikon, deputatde dreapta in Duma de stat, a fost primul care a semnatproiectul de lege cu privire la scoala si la asociatiileucrainene, proiect prezentat Dumei de stat.

Proiectul de lege prevede : sa se permita predarea tnlimba ucrainean n colile elementare ; sa fie numitivatatori ucraineni ; sa se introduca predarea limbii ucrai-nene si a istoriei Ucrainei ; asociatiile ucrainene sa nu maifie prigonite i interzise pe baza unor dispozitii admi-nistrative, care deseori se dau in mod cu totul arbitrar".

Asadar, n unele cazuri, episcopului Nikon, tovaras departid al lui Puriskevici, nu-i place arbitrarul.

Episcopul Nikon socoate pe buna dreptate c problemaridicata de el este o problema de importanta exceptio-nala privind schilodirea poporului ucrainean, care numara37 000 000 de oameni" ; c. bogata, frumoasa, inzestrata,infloritoarea i poetica Ucraina este sortita la degenerare,la abrutizare treptata si la o disparitie lenta".

Protestul impotriva asupririi ucrainenilor de catre ve-licorusi este ch se poate de indreptatit. Dar sa vedem careshit argumentele aduse de episcopul Nikon in apararearevendicarilor ucrainenilor :

Poporul ucrainean nu umblà dup a. faimoasa autonomie, nu vreasa. restaureze Zaporojskaia Seci ; ucrainenii nu sint separatisti...Ucrainenii nu shit straini de neam, ei sint de-ai nostri, fratii nostri,si de aceea nu trebuie sã creim ingra'diri n ceea ce priveste limba

dezvoltarea lor culturalI nationala ; altfel ti cobortm pe acestifrati ai nostri, punindu-i pe aceeasi treaptä cu evreii, cu polonezii,gruzmn etc., care intr-adevar shit stralni de neam".

in-

si

www.dacoromanica.ro

CUM II APARA EPISCOPUL NIKON PE UCRAINENI 11

Asadar, totul se reduce la aceea ca episcopul ucraineanNikon si tovafaisu lui de idei li roaga pe mosierii velico-rusi sa acorde ucrainenilor privilegii pe motivul ca sintfrati, pe cind evren sint straini de nearn ! Ca sa spunemlucrurile mai direct si mai simplu : daca ni se vor faceconcesn, pe evrei si pe cedalti sintem de acord sa-i asu-prim pentru ca sint straini de neam.

Nu este pentru noi un lucrunou apararea culturii na-i de catre toti nationalistii burghezi, de la natio-

nalism ultrareactionari pini la cei liberali si chiar pinala nationalistii burghezo-democrati !

Episcopul Nikon nu vrea sa. stie ca nu-i poti apara peucrameni de asuprire dna nu aperi de orice asuprire toatepopoarele, fara excel:lie, daca nu suprimi cu totul dinviata de stat notiunea de strain de neam", daca nu aperideplina egalitate in drepturi a tuturor nationalitatilor.Nu poti apara pe nimeni de asuprirea nationala daca nupromovezi in mod consecvent linia celei mai largi auto-nomii locale si regionale, precum si principiul solutionariituturor problemelor de stat prin vointa majornatiipopulatiei (adica principiul democratismului consecvent).

Pentru episcopul Nikon, lozinca culturii nationale" aucrainenilor inseamna in fapt lozinca propagarii ultra:reactionarismului in limba ucraineana, lozinca unei culturiucrainene clericale.

Muncitorn constienti au inteles ca. lozinca culturiinationale" este o inselaciune clericala sau burgheza, indi-ferent dna este vorba de cultura velicorusa, de culturaucraineana, evreiasca, poloneza, gruzina sau de orice altacultura. In urma. cu 125 de ani, cind natiunea nu era incascindata in burghezie si proletariat, lozinca culturii na-tionale putea constitui o chemare unica si generala la luptiimpotriva feudalismului si a clericalismului. Dar de atuncilupta de clasa intre burghezie si proletariat s-a intetitpretutindeni. Scindarea natiunii unice" in exploatatorisi exploatati a devenit un fapt implinit.

In general, despre cultura nationala pot vorbi numaiclericalii sau burghezii. Masele munoitoare pot vorbi nu-mai despre cultura internationala a miscarii muncitoresti

www.dacoromanica.ro

12 V. I. LENIN

mondiale. Numai o astfel de cultur 5. inseamna" egalitatedeplina", reala' si sincer 5. intre naciuni, dispargia asupririinavionale, inlaptuirea democraciei. Numai prin unitateasi contopirea muncitonlor tuturor naiiunilor in cadrultuturor organizacblor muncitoresti in lupta impotrivacapitalului se obOne solucionarea problemei navionale".

Pravda Trude nr 3 Se tipdreeteapdrut

dupd textuldin 13 sepiembrie 1913 In ziar

www.dacoromanica.ro

13

INSEMNARILE UNUI PUBLICIST

I. INTELECTUALII FARA PARTIDIMPOTRIVA MARXISMULUI

Redactia publicatiei Novaia Raboceaia Gazeta" 7 aspripnit agitatia nepartinica in favoarea .impartiriimod egal a bamlor rezultati din subscriptu intre

narodnici i marxisti.Cind aceasta redactie a fost pusa tn fava adevarului Ca

un asemenea procedeu este.cu desavirsire neprincipialincalca. principiul atitudinn marxiste fatal de curentelemic-burgheze*, redactia, nestiind ce sa raspunda, acercat sa scapecu o gluma. Noi, zicea ea, nu cunoastemsistemul marxist al subscriptulor".

Cu asemenea glume simpatice" vor renegatii s. oco-leasca problerna vechilor noastre hotariri.

Dar muncitorii nu vor ingadui sa se glumeasca cu oasemenea problema.

Din acelasi nr. 23 al ziarului Novaia RaboceaiaGazeta" aflam c. agitatia lichidatorilor a influentat douagrupuri de muncitori din Rusia, i anume : grupul munci-torilor tipografi din orasul Dvinsk i grupul muncitorilorde la Fabrica lui Nemirov i Kolodkin din Moscova.Aceste grupuri au subscris sume egale pentru ziarul li-chidatorist, cel narodnicist cel marxist.

Intelectualii renegati n-au decit sa ncerce sa scapeprintr-o glurna cind e vorba de rezolvarea acestei pro-bleme, muncitorii insa trebuie sa rezolve aceasta problema,si o vor rezolva.

* Vezi V. T. Lenin. Opere complete, vol. 23, Bucure§ti, Editura politica,1964 , ed. a cloua, p. 441.-445. Nola red.

inlichi-

datori,

si

.si

in-

www.dacoromanica.ro

14 V. I. LENIN

A pleda in favoarea impartirii in mod egal a banilorrezultati din subscriptii inseamna a pleda pentru neparti-nitate i pentru confundarea (sau egalitatea n drepturi)a ziarului care se situeaza pe poziviile de clasa ale pro-letariatului cu ziarul mic-burghez al narodnicilor. /mpo-triva acestui adevar elementar, simpaticii glume;i" dela ziarul lichidatorist nu pot obiecta nimic, cu toateglumele §i chicotelile lor stirnesc, pare-se, admiratiapublicului burghez. Cel care a suferit o infringere totala

rindurile muncitorilor incearca foarte adesea sa secompenseze cu admiratia pe care i-o arata burghezia pen-tru glumele pe seama ideii rezolvarii in spirit marxistconsecvent a problemelor practicii curente.

Lichidatorii s-au consolat : la adunarea muncitorilormetalurgi§ti, ei au suferit o infringere totala ; la oricaredin adunarile domnilor burghezi, simpaticele lor glumeindreptate impotriva pozitiei ziarului muncitoresc sintprimite cu zimbete de simpatie.

Fiecaruia ce i se cuvine. Lichidatorii n-au decit sa seconsoleze cu succesele recoltate n rindurile burgheziei.Cit despre muncitori, ei vor explica masei adevarul in-discutabil ea a pleda n favoarea impartirii in mod egala sumelor subscrise de muncitori inseamna a pleda infavoarea nepartinitatii, n favoarea confundarii sau aegalitatii tn drepturi a ziarului marxist al proletaniatuluicu un ziar intelectualist i mic-burghez de felul celuinarodnicist.

II. MIOPIA LIBERALA

Procedeul obipuit al oportun4tilor din Europa occi-dentala, incepind cu Eduard Bernstein, ale carui conceptiiau fost respinse cu atha hotarire de social-democratiagermana 8, consta n urmatoarele :

Uitati-va la ceea ce este, spuneau Bernstein §i ceilalioportuni§ti, aveti curajul sa spuneti ceea ce este : in Ger-mania, noi cu totii sintem angajati in lupta pentru re-

el

in

www.dacoromanica.ro

INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 15

forme, cu totii sintem in fond reformisti, sintem unpartid al reformelor. Cit despre desfiintarea robiei sala-riate in cursul unei serii de crize, aceasta este o vorbapall, o simpla utopie.

Pita in prezent, oportunistii au repetat de sute de oriacest procedeu al lor, si intreaga presa burgheza (ziarulcadet Reci" 9, de la noi, in primul rind) recurge intot-deauna la acest rationament al oportunistilor Impotrivamarxismului. Oricine se intereseaza in mod serios dedestinele miscarii muncitoresti trebuie sa cunoasca bineaceasta manevra rasuflata a dusmanilor directi si a falsilorprieteni ai proletariatului.

Nu de mult (la 4 septembrie), in ziarul lichidatoristdin Petersburg, cunoscutul lichidator D. a repetat aceastamanevra burgheza folosità in intreaga Europa cu o gro-solanie si o dezinvoltura care merita atentie.

tntr-adevar, cititorul poate sa judece singur.

S*1 deschidem un ziar muncitoresc, bunaoara «Severnaia Pravda*scrie D. Ce vom vedea ? Vom gasi informatii despre activitatea

organizatiilor muncitoresti : sindicate, cluburi, cooperative ; despreadunarile membrilor acestor organizatii, ale conducerii lor, ale dek-gatilor cu asigurari sociale etc. ; despre conferintele si referatele pecare le organizeaza muncitorii ; despre greve si comitete de greva ;despre organizarea diferitelor subscriptii ; despre Incercarile de ac-tiuni politice ale diferitelor grupuri de muncitori fie in aparareapresei muncitoresti, fie pentru comemorarea lui Bebel, fie pentru ori-care alt obiectiv imediat".

Iata ce au vazut" si ce vad" in Severnaia Pravda"D. si cei de teapa lui. $i el, bineinteles, ca si Bernstein,exclama : nu e riu ca, in primul rind, sa vedeam ceeace este" (sublinierea este chiar a lui D.). El trage conclu-zia ca toate acestea constituie insasi lupta pentru liber-tatea de asociere. Lozinca luptei pentru libertatea deasociere, ca cea mai imediata si mai actuala revendicare",sintetizeaza ceea ce este" (sublinierea lui D.).

Bernstein sustinea ca nu face decit sa sintetizeze ceeace este" atunci cind declara ca lupta clasei muncitoareeste o lupt51 pentru reforme.

www.dacoromanica.ro

16 V. I. LENI N

D. sustine cL sintetizeaza ceea ce este" atunci cinddeclara c. miscarea clasei muncitoare din Rusia estereformista.

Bernstein incerca sã imprime un continut liberal lupteimuncitorilor pentru reforme, lupta care nu are citusi depupil un continut reformist. Intocmai asa procedeazaD. El nu vede nimic altceva in afara de reformism libe-ral, si miopia sa o prezinta drept realitate.

Desigur, Severnaia Pravda" lupta pentru o imbunata-tire, fie cit de mica, a vietii muncitorilor si a conditiilorlor de lupta, dar ea a dus aceasta lupta nu in spirit li-beral ca acesti domni D. ! In Severnaia Pravda" au fostmulte lucruri pe care ei le-au ornis : lupta impotrivareformismului, apararea vechiului" nostru, apararea lo-zincilor neciuntite etc. Dupa parerea d-lui D., aceasta nuare nici o importanta. Ei nu vad" acest lucru, nu vorsa-1 vada tocmai pentru ca sint liberali. Ca toti liberalii,ei nu vad limpede legatura, legatura strinsa, indisolubila,care exista la marxisti intre apararea unei imbunatatiri,fie ea oricit de mica, si apararea lozincilor organizatieilor etc. Pentru ei nu este limpede ca tocmai aceasta le-gaturi determina deosebirea fundamentala dintre concep-via liberalului (care este si el pentru libertatea asociatiilor)

cea a democratului din rindurile muncitorilor.Rupeti lupta pentru reforme de lupta pentru scopul

final iata la ce se rezuma de fapt predica lui Bernstein.Rupeti lupta pentru imbunatatiri, pentru libertatea aso-ciatiilor etc. de lupta impotriva reformismului, de apa-rarea marxismului, de spiritul i orientarea lui iata lace se rezuma in fond predica lui D. si a celorlaltilichidatori.

Ei vor s impuna clasei muncitoare miopia lor liberala(sa nu vada legatura cu trecutul, sa nu vada orientareaacestuia, sa nu vada lupta impotriva reformismului). Darmuncitorii inaintati, ga cum a arkat, pentru a nu stiucita oara, adunarea metalurgistilor de la 25 august 10, auinteles natura liberala a lui D. si a grupului sau.

si

,

si

www.dacoromanica.ro

INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 17

III. 0 EXPLICATIE NECESARA

In legatura cu descrierea evenimentelor de la Dublin *aparuta in ziarul nostru, Novaia Raboceaia Gazeta"nr. 24 face unele aprecieri foarte nostime. La aceste nos-timade poate c. n-ar merita sâ raspundem daca ziarullichidatorist n-ar fi mers pina acolo inch sa dea o lamurireextrem de importanta si de instructiva pentru muncitori.Judecati i dv. Noi am aratat deosebirea dintre Anglia,unde, ca urmare a existentei unor temelii generale pentrulibertatea politicã, revendicarea de care muncitori areformei legislatiei cu privire la asociatii (a legilor pentrulibertatea de asociere) are o importanta rea1 i foarteserioasa, i Rusia, unde o asemenea revendicare este ofraza liberala lipsita de continut i neserioasa, dar undein conditiile ordinii actuale pot fi infaptuite in mod seriosreforme ca, bunaoara, aceea a asigurarilor sociale.

Lichidatorul nu intelege in ce consta aceasta deosebire.Vom incerca larnurim punind doua intrebari : 1) Dece nu este posibila in Anglia o revolutie burghezo-demo-cratica ? 0 revolutie pentru obtinerea libertatii politice ?2) De ce in Rusia, la sfirsitul secolului trecut, de pilda in1897, au fost pe deplin posibile reforme partiale ale legi:lor pentru reglementarea muncii in fabrici i uzine,nimeni nu a contestat revendicarile partiale ale munci-torilor in acest domeniu, in timp ce toti marxistn dinacea vreme considerau c revendicarea unor reformepolitice partiale nu este decit o inselaciune liberala ?

Reflectind asupra acestor intrebari, lichidatorul poatesà inteleaga de ce exista o atitudilite diferita fata de di-ferite reforme in Rusia i in Anglia.

Iar acum s. ne intoarcem la o importanta lamuriredata de ziarul lichidatorist :

Dar scrie el (in nr. 24, pag. 2, coloana 1) , daca pentruunele rnodifiairi partiale ale legislatiei asigurlarilor sociale acestetemelii" (adica temeliile generale ale libertatii politice) nu sint ne-cesare, atunci de ce ar fi ele necesare pentru modificarea partialãa legii din 4 martie 1906 fi a unor articole ale decretului din 2 de-cembrie 1905 cu privire la greve ?'

-* Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 23, Bucuresti, Editura1964, ed. a doua, p. 446-448. Note red.

sa"-1

politIcl,

si

www.dacoromanica.ro

18 V. I. LENIN

Felicitari si multumiri pentru sinceritate ! Ati nimeritdrept la tinta : modificarea partiala a legilor din 4 mar-tie 1906 si 2 decembrie 1905" 11 este pe deplin posibilafarci temelii generale ! Admirabil !

Numai ca... stiti ce ?... numai ca aceasta modificarepartiala a legilor din 4 martie 1906 si 2 decembrie 1905"zu inseamna libertatea de asociere", ci inselarea poporu-lui de catre octombristi.

Publicistii de la ziarul Novaia Raboceaia Gazeta" aurecunoscut tocmai ceea ce era de demonstrat.

Prin libertatea de asociere", pe care vi-o ofera libe-ralii si lichidatorii, trebuie sa se Inteleaga :

Modificarea parfiala a legilor din 4 martie 1906 ;i 2 decem-brie 1905'.

/nca o data, multumim pentru sinceritate. Asa vom siscrie ca lozinca fundamentala, centrala, principala, pri-mordiala etc. etc. a lichidatorilor, dupa cum au recunoscutei singuri, consta in revendicarea modificarii par;iale alegilor din 4 martie 1906 ii 2 decembrie 1905.

Cit de stralucit si-a dezmintit ziarul Novaia Rabo-ceaia Gazeta" apartenenta sa la liberali, nu-i asa ?

Nu degeaba li s-a spus lichidatorilor octombristi social-democrati !

Pravda Trude nr. 3din 13 septernbrie 1913

Samna( : NkSe tlpdreee dupd texful

avdrul In ziar

www.dacoromanica.ro

'19

BARBARIE CIVILIZATA

Anglia si Franca sint cele mai civilizate state din lume.Londra si Parisul sint capitalele lumii, avind o populatiede 6 000 000 si respectiv 3 000 000 de locuitori. Distantadintre ele este de 8-9 ore de drum.

E usor de inchipuit cit de intinse sint legaturile co-merciale dintre aceste doua capitale, ce cantitate imensade marfuri si ce numar mare de oameni circula in perma-nenta de la una la alta.

$i iata ea cele mai bogate, mai civilizate si mai liberestate din lume discuta acum cu teama si infrigurare

cine stie pentru a cita oara ! o problema grea" :este oare posibil sa se sape un tunel pe sub CanalulMinecii (strimtoare care desparte Anglia de continentuleuropean) ?

Inginerii au facut de mult:i vreme calculele necesare siau ajuns la concluzia ca este posibil. Capitalistii dinAnglia si din Franca au bani berechet. Profitul la capi-talut investit in aceasta afacere este pe deplin asigurat.

Atunci ce este ?Anglia se teme de... invazie ! Tunelul, vedeti dv., ar

inlesni, daca se intimpla ceva", invadarea Angliei decatre trupele inamice. De aceea specialism in problemelemilitare din Anglia fac sa cada, si nu pentru prima oara,planul siparii tunelului.

Citesti toate acestea si ramii uimit de atita smintealasi orbire la niste popoare civilizate. Nici nu mai e nevoiesa spunem ca, date fiind mijloacele tehnicii moderne,

www.dacoromanica.ro

20 V. I. LENIN

oprirea traficului prin runel sau completa lui scoatere dinuz este o treahl de citeva secunde.

Popoarele civtilizate s-au reintors ins51 la situatia debarban. Capitalismului i se datoreste faptul c burghe-zia, pentru a-i insela pe muncitori, este nevoita s. speriepoporul din Anglia cu tot felul de povesti idioate despreinvazie". Capitalismului i se datoreste faptul c. o seneintreagI de capitalisti care in urma sUp5.rii tunelului arpierde afaceri bithoose" se fac luntre i punte pentru azUd'arnici acest plan si a frina progresul tehnicii.

Teama de tunel a englezilor este teama de ei insisi.Barbaria capitalistI este mai puternid. deck once ci-vilizatie.

Onunde ti-ai indrepta privirile, la fiecare pas dai deprobleme pe care omenirea are toat5. posibilitatea de a lerezolva imediat. 0 impiedica." ins'a capitalismul. El a acu-mulat avutii uriase si a f5.cut din oameni sclavii acestoravutii. El

isa rezolvat cele mai complicate probleme teh-

nice a frinat aplicarea perfectiona'rilor tehnice dincauza sairkiei i ignorantei a milioane de oameni, dincauza avaritiei stupide a unui pumn de milionari.

Civilizaia, libertatea si bogatia in capitalism çi su-gereaza' imaginea boga.'tasului ghiftuit care putrezeste deviu si nu lasH, s'a traiasea tot ce e tinar.

Dar, orice s-ar nttmpIa, ceea ce este ttnir creste i vaAinvinge.

ravda Trude nr. 6din 17 septembrie E:13

Se:Jinni : W.

Se lipereeleanerut

dupe textuiin ziar

www.dacoromanica.ro

21

DESPRE ULTRAREACTIONARISM

Ultrareactionarismul de la noi are o trasatura extremde originala i extrem de importanta, careia nu i se dasuficienta atentie. Este vorba de democratismul ignorantal taranului, care este cel mai primitiv, dar i cel maiprofund.

Oricit ar incerca clasele cirmuitoare sa' ridice o barieraintre popor i partidele politice atit prin legea electoralade la 3 mnie 12 at i prin mlile de particularitati" aleorinduirii noastre de stat, viata isi cere totusi drepturilesale. Orice partid politic, fie chiar unul de extremadreapta, este nevoit s caute s stabileasca intr-un fel sau

altul legatura cu poporul.Cei de extrema dreapta reprezinta partidul mosierilor.

Dar ei nu se pot limita numai la legaturi cu moierii. Eislut nevoiti s camufleze aceste legaturi si s simuleze caapara interesele intregului popor, ca apara bunele"

,de altadata" ale vietii stabile" a agricultorului.Ei trebUie s apeleze la cele mai inraclacinate prejudecatiale celui mai inapoiat taran, s mizeze pe ignoranta lui.

Un asemenea joc nu este cu totul lipsit de riscuri. Dincind in and, prin tot mucegaiul i artificialitatea ultra-reactionara strabate totusi glasul adevaratei vieti Ora-nesti, democratismul taranului. Atunci cei de dreapta slutnevoiti sa-I izgoneasca pe incomodul" taranoi democrat.Or, faptul ca cei de extrema dreapta izgonesc sau inlaturadin propria kr tabsir 5. pe cei mai devotati ultrareactionaridin cauza democratismului lor nu poate, bineinteles, sa nuaiba o influenta educativa asupra maselor.

4

rin-

www.dacoromanica.ro

22 V. I. LENIN

De pilda, episcopul Nikon, deputat de extrema dreapta,a fost silit sa nu mai participe la lucrarile Dumei. De ce ?

Un raspuns limpede la aceasta intrebare 11 constituieinsa§1 scrisoarea publicata de episcopul Nikon in Eni-seiskaia Misl" ". Se intelege ca episcopul Nikon nu arecurajul sa vorbeasca deschis despre cauzele care au dus lainlaturarea lui. Dar, citind scrisoarea primita de la un O-ran, episcopul Nikon scrie : nu §tiu cum sc face caproblema agrara, aceea a cerealelor, precum §i alte problemedintre cele mai importante ale realitatii noastre ruse 0ale tarii nu ajung pina in miinile §i pina la inimile foru:rilor conducatoare sau ale Dumei. Aceste probleme, ca §1rezolvarea lor in limita posibilitatilor, sint considerateoutopice», oriscante», inoportune. De ce tac ei, ce a§teap-ta? Framintari, razvratiri pentru care vor fi impmcatitoti nefericitii de tarani, .(subalimentati, flaminzi ? ! Lanoi exista o teama de actiuni 4 mari* §i de reforme, totul selimiteaza la lucruri marunte, la fleacuri, chiar daca sintbine intentionate".

A§a scrie episcopul Nikon. A§a judeca multi, foarte multitarani ultrareactionari. Si este u§or de inteles de ce pentruexprimarea unor asemenea idei episcopul Nikon a trebuitsa fie indepartat de la treburile Dumei 0 impiedicat de amai lua cuvintul acolo.

In fond, episcopul Nikon i§i exprima democratismulsau ultrareactionar printr-un rationament cit se poate degre§it. Si problema agrara, §i cea a cerealelor, §i toatecelelalte probleme importante ajung foarte bine §i pina inmiinile §i pina la inima (§i buzunarul) atit ale forurilorconducatoare" cit §i ale Dumei.

Si forurile conducatoare", §i Duma dau o rezolvareacestor probleme in limita posibilitatilor", dar numai inlimita posibilitatilor, §i dau o rezolvare ce corespundeintereselor §i puterii mo§ierilor, care predomina atit inforurile conducatoare cit 0 in Duma.

Episcopul Nikon simte ca parerile lui ultrareactionaresint zdrobite de viata insa0 ; ele sint zdrobite de ceea ceii este dat sa vada §i in Durna, §i in atitudinea foruri-

www.dacoromanica.ro

DESPRE ULTRAREACTIONARISM 23

lor conducatoare etc. Dar episcopul Nikon nu poatesau se teme s inteleagii de ce se intimpla acest lucru.

Viata Tusk' Invinge, §i in orice sat, din zece tovara§i deidei ai episcopului Nikon, cu sigura41 ca noua se vor do-vedj mai putin refractari deck el la invatamintele vietii.

Pravda Trude nr. 14 Se tip6res1e dup6 textuldia 26 septembrie 1913 apörut in zlar

4" www.dacoromanica.ro

24

DESPRE GUVERNAREA RUSIEISI REFORMELE DIN RUSIA

Exista o fiwica Grajdanin" ", redactata de d-1 Mes-cerski. Acest print, un obisnuit al diferitelor sfere" aleinaltei functionarirni din Petersburg, uns cu toate alifiile,propaga, de obicei, in aceasta revista cele mai reactionareidei.

Revista este interesanta, n primul rind, pentru c inpaginile ei flecarul print divulga in permanenta secreteale forurilor conducatoare din Rusia. Caci Rusia este in-tr-adevar condusa de mosierii demnitari, in ale carorcercuri s-a invirtit si se invirteste printul Mescerski. Siacestia intr-adevar conduc Rusia, tocmai in spirituldupa metodele recomandate, preconizate i propuse deprintul Mescerski.

In al doilea rind, revistuta este interesanta pentrupotentatul ei redactor, fiind convins c cele scrise de elnu vor ajunge niciodata sub ochii poporului, adeseoridemasca in modul cel mai necrutator sistemul de condu-cere din Rusia.

Iata doua marturisiri interesante ale acestui print siinalt demnitar :

Un fenomen foarte caracteristic scrie el. Din chid in chidyin la noi din Franta, din Belgia sau din Anglia oameni amabili,care manifesa o foarte mare simpatie fat5. de Rusia i fatl de rusi,se instaleazA confortabil la hoteluri luxoase, prezintl o recomandatieunui functionar sau altuia... i, ce s vezi, peste vreo zece zile acestioameni veniti din sträinatate sint primiti de cItre un ministru saualtul, li se dau sperante in legiturl cu o anumiti concesiune

si

ca

si pleaci

www.dacoromanica.ro

DESPRE GUVERNAREA RUSIEI $1 REFORMELE DIN RUSIA 26

cu ele acasa..., apoi yin din nou si peste vreo saptarnina se si aflaposesia unei concesiuni undeva tn Rusia calculeaza atit de

aprig profiturile previzibile, inch ajung s viseze la milioane".

Asa scrie printul Mescerski. Si, in mod exceptional,scrie adevarul. In capitalismul rus mai sint inca neinchi-puit de puternice primitivismul asiatic, coruptia functio-nareasca, afacerile financiarilor care ii impart profitu-rile monopoliste cu demnitarii. Chid narodnicii nostrilupta, i pe buna dreptate lupta, impotriva acestor afacerimurdare i nerusinate, ei considera adeseori c lupta Im-potriva capitalismului. Greseala lor este limpede. /n fond,ei lupta pentru democratizarea capitalismului.

an intilnirile pe care le-am avut n strainatate cu oameni de di-ferite conditii scrie n alta parte arhireactionarul print ...nu-miamintesc sa fi discutat vreodata despre vreo reforma sociala sau destat... Citeam ziarele... dar nu dadeam peste articole care sa se ocupede reforme... Dimpotriva, de indata ce treceam granita si ma in-torceam acasa, cum luam primul ziar rusesc care-mi cadea n mina',

pe prima pagina, i pe a doua, i chiar pe a treia gaseam articolein care era vorba despre vreo reforma".

0 observatie justa. In Europa, burghezia nu are ne-voie de reforme. In Rusia insa are nevoie. Printul demm-tar nu ..poate intelege cauzele acestei deosebiri, tot asacum unu destepti nu pot intelege de ce faptul c. reformeleslut necesare burgheziei Justifica in mod deosebit tacticacategoric antireformista a muncitorilor.

Pravda Trude nr. 14din 26 septembrie 1913

Semnat: Observatorse tipdreVe duped textul

apdrut In ziar

in si-si

www.dacoromanica.ro

26

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL

In nr. 8 din 19 iulie 1913 al revistei Jivaia Jizn" 15a aparut un remarcabil articol (In jurul unei probleme")scris de V. Zasulici in apararea lichidatorismului. Atra-gem insistent atentia ruturor acelora pe care ii intereseazaproblemele miscarii muncitoresti si ale democratiei asupraacestui articol valoros atit prin continutul sau, cit si prinsinceritatea competentei autoare.

I

Inainte de toate, V. Zasulici, ca si toti lichidatorii,face tot ce poate pentru a ponegri partidul, dar francheteaei o demasc a. cum nu se poate mai limpede. Partidulmuncitoresc social-democrat din Rusia citim in artico-lul Verei Zasulici este o organizatie ilegala de intelec-tuali in vederea propagandei si agitatiei in rindurilemuncitorilor, intemeiata la Congresul al II-lea si care,imediat dupa aceea, s-a impartit in doua". In realitate,partidul a fost intemeiat in 1898 16 §i s-a bazat pe tre-zirea miscarii muncitoresti de masa din anii 1895-1896.Zeci si sute (le muncitori (asemenea defunctului Babuskinla Petersburg) nu numai ca au audiat prelegeri in cadrulcercurilor, dar au desf4urat ei i744i munca de agitatietrica in anii 1894-1895, iar dupa aceea au infiintatorganizatii ale muncitorilor in alte orase (infiintarea or-ganizatiilor din Ekaterinoslav de catre Babuskin, care afost expulzat din Petersburg etc.).

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 27

Relativa precumpanire a intelectualilor la inceputulmi§carii s-a observat pretutindeni, nu numai n Rusia.Transformind acest fapt 'intr-un pamflet la adresapartidului muncitoresc, V. Zasulici distruge lichidatoris-mul din rindurile tuturor muncitorilor cu gindire sana-toasa care au facut agitatie §i greve in perioada 18941896.

...In 1903 scrie V. Zasulici cercurile ilegale care desf5.§u-rau aceast 5. activitate s-au unit intr-o asociatie secreti, cu un statutierarhic. E greu de spus daci noua organizatie, ca atare, a sprijinitsau a stinjenit munca curenti..."

Cine nu vrea sa fie considerat un uituc iremediabil §tieCa nu numai in 1903, dar inca din 1894 (iar adeseori §imai inainte) grupurile de intelectuali §i muncitori ausprijinit i agitatia economica, §i cea politica, i grevele,§i propaganda. Sa declari in mod public : e greu de spusdaci noua organizatie a sprijinit sau a stinjenit muncacurenta" inseamna nu numai s. spui un foarte mare §iflagrant neadevar istoric. Inseamna sei renegi partidul.

Si intr-adevar, de ce ai pretui partidul cind e greu s.spui daca el a ajutat sau a stinjenit munca ? Nu esteoare limpede ca simbata este facuta pentru om, iar nuomul pentru simbata ?

Lichidatorii au nevoie de renegarea retroactiva a parti-dului pentru a justifica renegarea lui in prezent.

Vorbind despre acest prezent, despre perioada de dupamnie,3 V. Zasulici scrie : am auzit informari despre

felul cum se goleau sectiile raionale ale organizatiei..."Faptul este incontestabil. Se goleau §i sectiile raionale

§i tot felul de alte sectii ale organizatiei. Problema carese pune este : cum se explica acest fenomen al fugii dinorganizatie§i ce atitudine trebuie sa se ia fata de el ?

V. Zasulici raspunde : se goleau fiindca in acel momentnu era nimic de facut acolo".

Este un raspuns categoric, care echivaleaza cu o con-damnare categoricá a organizatiei ilegale §i cu o justifi-care a fugii din aceasta organizatie. Dar ce dovezi aduceV. Zasulici in sprijinul afirmatiei sale ? 1) Propagandi§tiin-aveau nimic de facut, deoarece multi muncitori ii al-.

www.dacoromanica.ro

28 V. I. LENIN

catuiserr din publicatiile aparute in zilele de libertateadevarate mici biblioteci, pe care politia nu le confiscaseInca".

E curios acest dar al Verei Zasulici de a nu-si da seamaca se dezminte singura. Daca politia confisca" micilebiblioteci, inseamna ca discutarea celor citite, insusirea lor,studierea lor dadeau nagere tocmai muncii ilegale ! V. Za-sulici vrea sa demonstreze ca propagandistii nu aveaunimic de facut" ; or, din cele recunoscute de ea rezulta caaveau ce face.

2) Despre posibilitatea unei agitatii politice ilegale inaceasta perioada nici nu se poate vorbi. In plus, initiativaunor asemenea .actiuni» nu era de competenta raioanelor".

V. Zasulici repeta, lark' sa cunoasca problema, cuvintelelichidatorilor. Ca in perioada despre care vorbeste ea afost greu, mai greu decit se poate Inchipui, este indiscu-tabil. Dar munca marxistilor este intotdeauna o muncagrea", si ei se deosebesc de liberali tocmai prin faptul canu spun ca este imposibil, ceea ce este greu. Liberalu1numeste imposibila o munca grea pentru a camufla faptulca renunta la ea. Pe marxist, greutatea muncii il face satinda spre o si mai strinsa unire a celor mai bune ele-mente in vederea biruirii greutatilor.

Faptul obiectiv ca in perioada despre care este vorbaaceasta munca a fost posibila i a fost dusa efectiv estedovedit fie chiar si. de alegerile pentru Duma a III-a sia IV-a de stat. Doar n-o fi crezind intr-adevar V. Zasulicica partizanii organizatiei ilegale au putut fi alesi in Dumade stat fitra participarea acestei organizatii ?

3) .../n grupurile ilegale nu era nimic de facut, pecind in afara lor era nevoie de o munca sociala multila-terala..." Cluburi, tot felul de asociatii, congrese, prele-geri etc.

Acesta este rationamentul tuturor lichidatorilor, siV. Zasulici 11 repeta si ea. Articolul ei poate fi de-a drep-tul recomandat cercurilor muncitoresti ca material destudiu pentru analiza peripetiilor lichidatorismului !

Organizatia ilegala a fost necesara, printre altele, tocmaipentru ca de ea era legata munca marxista in cluburi,m asociatii, la congrese etc.

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 29

Comparati acest rationament al meu cu rationamentuiVerei Zasulici. Gindivi-va ce temei are V. Zasulici pentrua infatisa munca in asociatiile legale drept o munca dusain afara" muncii grupurilor ilegale ?? De ce in afara",si nu in strinsa legatura", nu in aceeasi directie" ??

Ea nu are Ind cel mai mic temei concret, caci oricinestie c n-a fost, desigur, aproape nici o singura asocia-vie etc. legala din care sa nu fi facut parte membri aiunor grupuri ilegale. Smgurul temei al afirmatillor VereiZasulici 11 constituie starea de spirit subiectiva a lichida-torilor. In rindurile acestora domnea o asemenea stare despirit inch ei nu aveau ce face in organizatiavedeau cu ochi buni numai munca in afara organizatieiilegale, numai in afara orientarii ei ideologice. Cu altecuvinte, temeiul" Verei Zasulici se reduce la justiftcareafugii lichidatorilor din organizatia ilegal !

jalnic temei.Dar noi nu ne putem multumi sa relevam temeiurile

subiective care au stat la baza scrierilor Vera Zasulici,relevam erorile de fapt i erorile de logica, de care literal-mente abunda fiecare fraza din articolul ei. Trebuies. cautam cauzele obiective ale faptului incontestabilraioanele se goleau", ca oamenii fugeau din organizapoailegala.

Pentru a le cauta nu trebuie s. mergem prea departe.Toata lumea stie ca in perioada despre care este vorbasocietatea burgheza i mic-burgheza din Rusia era puternicdommata de tendinte contrarevolutionare. Este indeobstecunoscut antagonismul profund intre burghezie si prole-tariat care a iesit la iveala in zilele de libertate, &ridnastere acestei tendinte contrarevoluvionare, paralel cudescompunerea, descurajarea, demoralizarea multora dintreprietemi nestatornici ai proletariatului.

Acest raport obiectiv dintre clase n perioada desprecare este vorba ne explica pe deplin de ce era firesc caburghezia in general si burghezia liberala in special(fimdca i-a fost smulsa din miini hegemonia asupra mase-lor populare) s. urasca organizatia ilegala, s-o declareinapta i incapabila de acviune" (potrivit expresiei VereiZasulici), s condamne i sä respinga agitatia politica

ca

ilegala, ei

sd

www.dacoromanica.ro

30 V. I. LENIN

ilegara, precum i munca legara dusa tn spiritul organiza-;lei ilegale, tn concordanta cu lozincile ei, n strinsä le-gatura ideologica §i organizatorica cu ea.

Din organizatia ilegala au fugit, mai ales §i n primulrind, intelectualii burghezi influentati de starea de spiritcontrarevolutionara, au fugit acei tovara§i de drum" aimi§carn muncitore§ti social-democrate care i la noi, ca

in Europa, fusesera atra6 de rolul eliberator al prole-tariatului (in Europa : al plebei in general) in revolutiaburgheza. Se §tie cá dupa 1905 un numar foarte mare demarxi§ti au parasit organizatia i1egala, risipindu-se printot felul de cuibu§oare legale de intelectuali.

Oricare ar fi fost intentiile bune" din punct de vederesubiectiv ale Verei Zasulici, rationamentele lichidatorilor,repetate de ea, se reduc in mod obiectiv la o reluare aideilor liberale contrarevolutionare. Fa.cind mare zarva

jurul activitatii muncitorilor", lichidatorii, in realitate,reprezinta §i apara tocmai pe intelectualii care s-au ruptde mi§carea muncitoreasca §i au trecut de partea bur-gheziei.

Fuga din organizatia ilegal putea fi, la unii oameni,rezultatul oboselii §i al deprimarii. Pe asemenea oameninu putem decit compatimim ; ei trebuie ajutati, in-trucit starea lor de deprimare va trece §i ei se vordel:arta de mic-burghezi, de liberali i de politica munci-toreasca liberalà, simtindu-se din nou atra§i de organizatiailegala muncitoreasca. Dar cind cei obositi i deprimati secocoata pe tribuna publicisticii i proclama fuga lor nudrept o manifestare a oboselii, a slabiciunii, a bicisnicieilor de intelectuali, ci drept un merit al lor, aruncindtotodata vina pe organizatia ilegalã, incapabila de ac:tiune", sau inapta", sau. moarta" etc., atunci ace§tifugari devin ni§te renegatt odio§i. Atunci ei devin cei mairai sfatuitori i deci du§mani primejdio§i ai mi*cariimuncitore§ti.

Cind ii vezi pe lichidatori cum apara §i ridica in slavaasemenea elemente §i in acela§i timp se jura petotica. ei, lichidatorii, vedeti dv., sint pentru unitate, nu-tifamine decit sa. ridici din umeri i s. te intrebi : pe onevor ei s in§ele cu aceste prostii naive i cu aceasta ipo-

§i

sa-i

in

in-

sfinrii

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 31

crizie ? Nu este oare limpede ei existenta partidului mun-citoresc nu este cu putinta Para o lupta hotarita impotrivaridicam in slavi a renegarii partidului ?

Lichidatorilor (si, urmindu-le exemplul, si Verei Zasulici)le place sa-i numeasca pe acesti renegati si dezertoriforte vii ale clasei muncitoare". Dar aceste tertipuri deintelectuali liberali sint de mult dezmintite de fapte incon-testabile, care se pot constata pe scara intregii Rusii. Dinnumarul total al deputatilor din partea curiei muncito-resti, bolsevicii au avut 47°/o in Duma a II-a, 500/o inDuma a III-a si 67°/o in Duma a IV-a. Aceasta este odovada de netagaduit ca muncitoril s-au indepartat delichidatori in perioada 1907-1913. Iar aparitia primuluicotidian muncitoresc si fenomenele care se observä astaziIn sindicate yin sa intareasc a. si mai mult aceasta dovada.Fortele vii ale clasei muncitoare, daca luam in considerarefaptele objective, si nu declaraiiile laudaroase si lipsitede temei ale intelectualilor liberali, se afla in rindurilepartizanilor organizatiei ilegale, adversari ai lichidatoris-mului.

Dar toate rationamentele Verei Zasulici cu privire latrecut nu shit cleat inceputul. Apararea renegarii si adezicerii de partid nu este decit un preludiu la aparareadistrugerii partidului. $i acum vom trece la aceste extremde importante capitole din articolul Verei Zasulici.

II

...Organizatia ilegala citim in acest articol afost intotdeauna partea cea mai slaba a social-democratieiruse..." (nici mai mult, nici mai putin decit intot-deauna" !). Indrazneti istorici mai sint lichidatorii nostri !Intotdeauna" deci si in anii 1883-1893, inainte deinceputul miscarii muncitoresti de masa sub conducereaorganizata a partidului ; deci si in anii 1894-1904.Dar in anii 1905-1907 ?

...Dar, chiar de-ar fi fost de zece ori mai bunk nici atunci n-arfi putut sa faca fati revolutiei qi contrarevolutiei. Nu-mi amintescsa fi existat in istoria Europei vreo organizatie revolutionara care,trecInd printr-o revolutie, sa se fi dovedit capabila de actiune inperioada reactiunii".

www.dacoromanica.ro

82 V. 1. LENIN

Acest rationament contine o asemenea bogatie deperle", c. pur i simplu nu stii cu care din ele sa incepi !

V. Zasulici nu-si aminteste" sa fi existat in istoriaEuropei vreun caz ca acela care o intereseaza. Dar isiaminteste oare V. Zasulici, in istoria Europei", de vreorevolutie burgheza care sa se fi produs in conditiile cind

tarile vecine existau partide muncitoresti de sine sta-tatoare cu sute de mii sau cu un milion de membricind dezvoltarea capitalismului a atins o treaptacare a creat in taxa respectiva un proletariat industrialunit si o miscare muncitoreasca pe scara nationala ?

Ea nu-si poate aminti" de un asemenea caz, deoareceel n-a existat in istoria Europei". In istoria Europei,inainte de secolul al XX-lea, o greva politica de masanu a avut i nici nu putea s aiba rolul hotaritor intr-orevolutie burgheza.

Ce rezulta de aici ? Rezulta. urmatoarele. Lichidatorulinvoca exemplul istoriei Europei", in care in timpulrevolutiilor burgheze n-au existat partide proletare desine statatoare i nici greve de masa, i invoca acestexemplu cu scopul de a se dezice de sarcini sau de a dimi-nua, a ciunti, a reduce, a trunchia sarcinile unei tari incare cele doua conditii fundamentale mentionate (unpartid proletar de sine statator i greve de masa cu ca-racter politic) au existat §i continua sa existe !

V. Zasulici nu intelege i acest lucru este foartecaracteristic pentru lichidatorism ca. ea, folosind altecuvinte in alte imprejurari i tratind problema sub unalt aspect, ea a repetat ideea liberalului Prokopovici.Acest liberal exact in perioada cind, in calitatea sa deeconomist" extremist (in 1899) 17, o rupea cu social-de-mocratia a enuntat ideea c. liberalii trebuie s ducalupta politicL, iar muncitorii lupta economica".

Spre aceasta idee inc1in, spre ea aluneca intregul opor-tunism din miscarea muncitoreasca din Rusia anilor1895-1913. Si numai in lupta impotriva acestei idei acrescut, numai in lupta impotriva ei putea sa." creascasocial-democratia din Rusia. Lupta impotriva acestei idei,smulgerea maselor de sub influenta acestei idei, este tocmai

in

Malta,si

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 33

lupta pentru o miscare muncitoreasca de sine statatoaretn Rusia.

Prokopovici a enuntat aceasta idee cu aplicare la sar-cinile prezentului sub o forms. imperativa sau sub formaunui deziderat.

V. Zasulici repeta' aceasta idee sub forma unei conside-ratii retrospective, pretins istorice, sau a unei cronici aevemmentelor.

Prokopovici a vorbit deschis, limpede i raspicat : datiincolo ideea independentei politice, frati muncitori !V. Zasulici, fara sa inteleaga unde a dus-o lichidatoris-mul, ajunge la aceeasi prapastie mergind in zigzag : nicichiar dupa exemplul Europei nu se cade, frati munciton,sa aveti o organizatie capabila de actiune" de tipulvostru vechi, incercat, de tipul organizatiei voastre din1905. Liberalii au renuntat incepind din 1905 lavisul desart de a avea o organizatie ilegala", au Greato organizatie capabila de actiune", o organizatie des-chisa, care, desi nu este legalizata de sistemul de la 3 iunie,este totusi tolerata de acesta, ii pastreaza fractiuneaparlamentara, presa sa legala, comitetele sale locale cu-noscute efectiv de toata. lumea. Pe cind la voi, frati mun-citori, vechea voastra organizatie este incapabila de ac-tiune, i, potrivit invataturilor trase din istoria Europei",trebuie sa fie incapabila de actiune, cit despre un parndlegal", nou, noi, lichidatorii, vi-1 promitem in fiecare zi.Ce vreti mai mult ? Declarati-va multumiti cu fagaduielilenoastre lichidatoriste, ocariti cit mai tare vechea voastraorganizatie, improscati-o cu noroi, deziceti-va de ea sideocamdata (pina. cind ne vom implini noi promisiunea'in legatura cu partidul legal") ramineti fara nici un felde organizatie !

Acesta este adevaratul sens al rationamentelor lichi-datoriste ale Verei Zasulici, sens determinat nu de vointaci de constiinta ei, ci de raportul dintre clase existent inRusia, de conditiile obiective ale miscarii muncitorestt.$i tocmai acest lucru '11 vor liberalii. V. Zasulici nu facedecit ;Ina isonul lui Prokopovici !

Spre deosebire de Europa de la sfirsitul secolului alXVIII-lea si prima jurnitate a secolului al XIX-lea, Rusia

www.dacoromanica.ro

34 V. I. LENIN

ofera exemplul unei tari in care vechea organizatie si-adovedit viabilitatea 6 capacitatea de actiune. Aceastaorganizatie s-a mentinut si in perioada reactiunii, desilichidatorii si o sumedeme de filistini s-au desprins de ea.Pastrindu-si tipul ei fundamental, aceasta organizatie astmt sa-si adapteze forma la conditiile schimbate, a stiutsa modifice aceasta forma potrivit cerintelor momentului,care marcheaza Inca un pas pe calea transformarii 'intr-omonarhie burgheza" 18.

Dovada obiectiva a acestei adaptari a vechii organi-zatii claca e sa luam o dovada dintre cele mai simple,mai evidente, mai accesibile intelegerii liberale esterezultatul alegerilor pentru Duma a IV-a. De partea vechiiorganizatii au fost, dupa cum am mai aratat, 2/3 dindeputatii curiei muncitoresti si, printre acestia, toti ceisase deputati alesi in principalele gubernii industriale. Inaceste gubernii Ant aproximativ un milion de muncitoride fabrica si uzina. Tot ce este viu, tot ce este constient,tot ce este influent in aceasta adevarata math, in aceastamasa proletara, a participat la alegeri, schimbind formavechii lor organizatii, modificind conditiile de activitatea acesteia, dar pastrind orientarea ei, bazele ei politice-ideologice si continutul activitatii ei.

Pozitia noastra este limpede. Ea s-a precizat irevocabildin 1908. Pe cind lichidatorii si tocmai asta e nenoro-cirea lor n-au nici o pozitie atha timp ch n-au onoua organizatie. Ei n-au dech suspine pentru trecutulcel rau si visuri la un viitor mai bun.

III

...Organizatia este necesara pentru partid" scrieV. Zasulici, care nu mai este multumita de hotarireaadoptata la Stockholm 19 (1906), dnd mensevicii, desiprecumpiineau, au fost nevoiti sa adopte faimosul para-graf unu al statutului.

Daca aceasta este adeva.rat (A este, fara indoiala, ade-varat), atunci V. Zasulici n-are dreptate, si ea va fi ne-voita sa se dezica de hotarirea menfevica adoptati laStockholm. Organizatia nu este numai necesara pentru

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL. 35

partid" aceasta o recunoa§te orice liberal i orice bur-ghez care .vrea s5. foloseasca" partidul muncitoresc inscopul unet politici antimuncitorqti. Partidul este o sumade organizatii legate intr-un singur tot. Partidul esteo organizatie a clasei muncitoare alcatuita dintr-o reteaintreag 5. de organizatii de tot felul, locale §i speciale,centrale p generale.

Si in acest caz lichidatorii se dovedesc a nu avea nici opozitte. In 1903, ei au preconizat o asemenea conceptiedespre calitatea de membru de partid, inch membri departici erau considerati nu numai cei ce fac parte dinorganizatii, dar §i cei ce activeaza (in afara organizatiilor)sub controlul acestora. V. Zasulici ii aduce aminte deacest episod, pe care-1 considera, pare-se, important. Eascrie:

Ana' la Congresul al II-lea, in urrni cu 10 ani, mensevicii si-audat seama c5. nu este cu putinvi s5. ascund5. 1ntregul partid in or-ganizatia ilegal5..."

Daca. in 1903 men§evicii au simtit o repulsie fafa deorganizatia ilegala, atunci de ce in 1906, intr-o perioadacind partidul era incomparabil mai legal", ei inthi, de§iaveau precumpanire la congres, au anulat hotarirea men-sevica adoptata de ei in 1903 §i au votat pentru hotarireabolwvicilor ? V. Zasulici scrie istoria partidului in a§a fel,inch la fiecare pas dai de o denaturare uluitoare, de ne-crezut a faptelor !

Este un fapt indiscutabil c5. in 1906, la Stockholm,men§evicii au adoptat definitia bolwvica a partidului casutra de organizatii, §i. daca V. Zasulici §i prietenii el§1-au schimbat inca o data punctul de vedere, daca etiarl§i considera hoarirea kr din 1906 o gre§eala, atuncide ce n-o spun pe fata ? Caci, in general vorbind, se pareca V. Zasulici acorda destula importanta acestei chestiuni,de vreme ce ea ins'asi a ridicat-o, ea ins4i i-a adusaminte de anul 1903 !

Dupa cum poate vedea cititorul, nu exista nimic mai§ubred §i mai confuz decit conceptiile lichidatorilor inproblema organizatorica. Aceasta vade§te o totala lipsa

www.dacoromanica.ro

36 V. I. LENIN

de conceptii. Acesta este un model de lipsa de caracter§i de inconsecventa. V. Zasulici se infurie §i exclama :oportunism organizatoric ce cuvint stupid". Dar cufuria nu faci nimic. Doar Cerevanin in persoand a scrisca in 1907, la adunarile fractiunii menfevice de la Londra,s-a constatat la lichidatorii de mai tirziu un anarhismorganizatoric". $i atunci, ca i astazi, cei mai de seamadintre lichidatori ajungeau i ajung in situatia extrem deoriginala c. ei nii i distrug pe lichidatori.

...Organizatia este necesara pentru partid scrie V. Zasulici.Dar ea va putea s cuprincia in sine, pentru un timp ch de chdelungat, intregul partid i sa existe 'in mod pasnic (!) tn cadruluneia i aceleiasi forme, cu unul si acelasi statut" (ascultati !) nu-mai atunci and, ordinea de drept fiind obtinuta si statornicita (dacãea se va statornici vreodata n Rusia), viata publica din Rusia vaporni, n sfirsit, pe un drum neted, laSind n urma drumul accidentatpe care merge tntr-un ritm accelerat de un secol intreg, c'ind caça-rindu-se sus, cind cazind in prapastia reactiunii, pentru ca, dupa ceii-a revenit de pe urma loviturilor primite, sa inceapa din nou sase urce spre culmi..."

Acesta este unul dintre rationamentele lichidatorilorcare merita un premiu n calitate de model de confuzie.Ce-o fi vrind oare s inteleaga autoarea ?

Modificarea statutului" ? Dar atunci spuneti, pentrudumnezeu, domnilor, despre ce fel de modificare de statutvorbiti ! Si nu va mai faceti ridicoli, lansindu-va in de-monstratii filozofice" pentru a dovedi cà statutul nueste ceva dat o data pentru totdeauna.

Dar, aducind vorba despre acelasi statut" (care, dealtfel, a fost modificat in 1912 *), V. Zasulici nu pro-pune nici un fel de modificare.

Dar ce vrea V. Zasulici ? Vrea sa spuna c partidul vadeveni o organizatie atunci cind pentru Rusia va luasfirsit drumul cel accidentat i va incepe un drum neted.Este o idee liberala §i vehista foarte respectabila : pinala drumul neted totul, vedeti dv., este doar o pacoste, nicipartidul nu e partid, i nici politica nu e politicã. Cindni se va werne un drum neted", totul va fi in ordine" ;

* Vezi V. 1. Lenin. Opere complete, vol. 21, Bucure0t, Editura1963, p. 160. Note zed.

politica,

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 3t

acum insa, cind trebuie sä strabatem un drum acciden-tat", totul este haos.

La liberali, am intilnit de mult aceste rationamente.Data filnd ura liberalilor fata de organizatia ilegala §ifata de drumul acciclentat", asemenea rationamente &intexplicabile, fire§ti, legitime. Faptele sint denaturate aici(deoarece tn Rusia au existat, tn conditiile i1egaiitãii, oserie intreaga de partide-organizaçii), dar noi intelegem cáura liberalilor fata de organizatia ilegala le intuneca pri-virile, n impiedica sa vada faptele.

Dar inca o data ce vrea V. Zasulici ? La noi,afirma dinsa, nu este cu putinta un partid-organizatie...nrin urmare ? Obscuritge de gindire i tot felul de reti-,cente, o expunere confuza prin lungi perioade, chinuitor(le greoaie, prin raspunsuri formale 6 trimiteri de la Anala Caiafa. Singurul lucru evident este ca autoarea vrea

ajunga, pe nesimtite, la negarea oricarei organizatii.vrind sa ajunga la aceasta negare, V. Zasulici spune,

pina la urma, ceea ce are de spus... iata incununareacugetarilor ei :

La noi exista' o paturI largi de muncitori care ar avea tot drep-tul s ocupe un loc in oricare dintre partidele socialiste din Occi-dent. Aceaseal paturi care creste cu repeziciune i eireia pentrua forma partidul, nu-i lipseste deck posibilitatea de a intra in modformal in el cuprinde toate fortele, i, oricum am numi-o noi,vom gindi i vom vorbi despre ea ca despre partid".

A§adar, cind se duce o controversa tn jurul lichidàriipartidului, trebuie sa se §tie ca prin partid lichidatoriiinteleg altceva. Dar ce inteleg ei prin partid ?

Reiese ca prin partid ei inteleg : o patura larga demuncitori, careia, pentru a forma partidul (!!), nu-i lip-se§te decit (!) posibilitatea de a intra in mod formal in el".

E inegalabil. Partidul 11 acatuiesc cei carora le lipse§teposibilitatea de a intra in mod formal in el". Partidul IIalcatuiesc cei care se afla n afara partidului.

Intr-adev5x, V. Zasulici ne-a cules ni§te perle minunate,exprimind deschis, 'Ana la capat, gindurile in jurul carorase invirtesc toti lichidatorii.

5 Lenin, Opere, vol. 24

of

www.dacoromanica.ro

38 V. I. LENIN

IV

In Germania sint astazi aproximativ 1 000 000 de mem-bri de partid. Numarul acelora care voteaza pentru so-cial-democrati se ridica la vreo 4 250 000, iar cel al pro-letarilor la aproape 15 000 000. Iat a. un exemplu simplu

viu care ne va ajuta sa descurcam ceea ce au incurcatlichidatorii. 1 000 000 de oameni reprezinta partidul.1 000 000 de oameni fac parte din organizatia de partid.4 250 000 de oameni constituie patura large. In reali-tate, ea este cu mult mai larga, intrucit femeile sintlipsite de dreptul de vot, de asemenea un mare numarde muncitori sint indepartati de la vot prin censul privitorla durata domicilierii, virsta etc. etc.

Aceasta patura larga." este aproape in intregime alca-tuita din social-democrati, 6 lira ea partidul ar fi ne-putincios. Cu prilejul oricarei actiuni, aceasta patura largacreste de inca 2-3 ori, deoarece in aceste imprejuraripartidul este urmat de masa nesocial-democratilor.

Oare nu este limpede ? E pur i simplu penibil sa repetilucruri atit de elementare !

Prin ce se deosebeste insa Germania de Rusia ? /n niciun caz prin aceea c la noi n-ar fi nici o deosebire intrepartid" i patura larga" ! Pentru a intelege acest lucru,s. luam mai intii Franta. In aceasta çar vedem (cu apro-ximatie ; cifrele mai exacte n-ar face deck sit' intareascaconcluzia mea) urmatoarele :

Partidul, aproximativPatura largV (voturi date socia1-democr4i-

70 000*

lor), aproxirnativ 1 000 000Proletari, aproxirnativ 10 000 000

Dar in Rusia ? In 1907 partidul avea 150 000 de mem-bri (numarat i verificat la Congresul de la Londra). Inmomentul de fata, nu se stie care este numarul membrilor.

* Cifra exact& menionat In darea de seana6 la ultimul Congres de laBrest din 1913 " e de 68 903.

O.

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGt V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 3 9

Probabil mult mai mic, dar cit anume, 30 000 sau 50 000,-nu se poate preciza.

Patura larga" este la noi de 300 000-500 000, dacaLiam cu aproximatie numarul celor care voteaza pentrusocial-democrati. In sfirsit, proletari avem, probabil, circa20 000 000. Repet, si in aceasta privinfl cifrele sint apro-ximative, dar orice alte cifre pe care cineva s-ar gindi sale fundamenteze mai precis n-ar face decit sa intareascast mai mult concluzia mea.

Concluzia este ca. in toate farile, intotdeauna si pretu-tmdem, exista, in afara de partid", si o patura larga"de oameni in preajma partidului §i masa uriasa a clasei,care creeaza, din rindurile careia se formeazi, care alimen-teaza partidul. Lichidatorii care nu inteleg acest lucrusimplu si clar, repeta greseala economistilor" din anii1895-1901 ; economistii" nu puteau cu nici un chip sainteleaga deosebirea dintre partid" si clasa".

Partidul este patura constienta, inaintata a clasei, avan-garda ei. Forta acestei avangarzi este de zece, de o sutasi chiar de mai multe ori mai mare decit efectivul ei.

E oare cu putinfa acest lucru ? Poate forta unui numarde o suta de oameni sa intreaca forta unui numar deo mie ?

Poate s-o intreaca si o intrece atunci cind ace,sti o sutade oameni sint organizaçi.

Organizarea inzeceste fortele. Acest adevar, bineinteles,nu este nou. Dar nu este vina noastra daca V. Zasulici§i lichidatorii ne silesc s-o luam de la inceput.

Constiinta detasamentului de avangarda se manifesta,printre altele, tocmai in faptul ca stie sa se organizeze.Iar organizindu-se capata o voing unica, §i aceasta vomtaunica a o mie, o suta de mii, un milion de oameni, careformeaza avangarda, devine vointa clasei. Intermediar in-tre partid si clasa este patura larga" (mai larga decitpartidul, dar mai ingusta decit clasa) patura celor carevoteaza pentru social-democrati, patura celor care ajuta,patura simpatizantilor etc.

Raportul dintre partid si clasa difera de la o tall laalta, in functie de conditiile istorice si de alte condicii.In Germania, de pilda, circa l/js din clasa este organizata

5* www.dacoromanica.ro

40 V. I. LENIN

in partid ; n Franca circa 1/14o In Germania, la1 membru de partid revin 4-5 social-democraci dinpatura larga" ; n Franca 14. In Franca, in fond, n-aexistat niciodata un partid nici cu 100 000 de membri

desi organizacia este legala" i exista libertateOrice om cu judecata intelege ca exista condicii istorice,

exista cauze obiective care au permis ca in Germania1/15 din clasa sa fie organizat n partid, pe cind inFranca au ingreuiat acest lucru, iar in Rusia 11 ingreuiaza;i mai mult.

Ce-aci spune despre un francez caruia i-ar trece prinminte s afirme : partidul nostru este un cerc ingust,nu un partid. Partidul nu-1 poci ascunde n organizatie.Partidul 11 constituie patura larga ; ea cuprinde toatefortele etc. Cu siguranca ca v-aci afata mirarea c acestfrancez nu este internat intr-un spital de boli mintale.

Or, la noi, n Rusia, ni se pretinde s. luam in seriosoameni care, simcind, dindu-si seama i tand c drumulcontinua 'Inca sa fie accidentat, deci condiciile de orga-nizare sint mai grele, declara ca. ei se vor gindi i vorvorbi despre patura larga (a celor neorganizaci !) ca desprepartid". Acesti oameni sint niste dezertori dezorientaci dinrindurile partidului, niste social-democraci dezorientaci dinafara partidului sau din preajma partidului, care n-auputut rezista presiunii ideilor liberale de deprimare, descu-rajare, renegare.

V

Pentru ca aceasti organizatie i1ega.1 s'al fie o forti folositoarescrie V. Zasulici n ncheierea remarcabilului ei articol chiar

dad' ar fi singura care ar purta denumirea de partid, intre ea siaceasa social-democratie muncitoreascr (adick Otura largà in careV. Zasulici vede toate fortele" i despre care ea a declarat : vomgindi i vom vorbi despre ea ca despre partid") trebuie s existeacelasi raport ca intre cei cu functii in partid i partid".

Reflectaci asupra acestui racionament, care constituie ceamai frumoasa perla din acest articol al Verei Zasulici atitde bogat n perle. In primul rind, ea intelege perfect debine ce se numeste partid in Rusia de astazi. Or, zeci de

si

o

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 41

publicisti lichidatori sustineau i sustin c5. nu ar intelegeacest lucru, din care cauza acesti domni incurca nespusde mult controversele in jurul lichidarii partidului. Citi-toni pe care ii intereseaza. destinele miscarii muncitorestisa consulte deci, in pofida lichidatorilor vulgari, de du-zina, articolul Verei Zasulici pentru a gasi aici un raspunsla problema : ce este partidul ? problema pe care lichi-datorii au incurcat-o si continua s-o incurce.

In al doilea rind, analizati concluzia la care ajungeV. Zasulici. Intre organizatia ilegala i patura larga tre-buie sa fie acelasi raport ca intre cei cu functii In partid

partid, afirma ea. Se pune intrebarea : in ce constaesenta raportului dintre cei cu functii in cadrul unei aso-ciatii oarecare i asociatia respectiva ? Evident in aceeaca persoanele cu functii nu indeplinesc vointa lor perso-nala (sau a unui grup, sau a unui cerc), ci vointa acesteiasociatii.

Dar cum se poate stabili care este vointa unei paturilargi de citeva sute de mii sau de citeva milioane deoameni ? Este absolut cu neputinta s stabilegi care estevointa unei paturi largi dacci ea nu este organizatil intr-oorganizatie unica i un copil intelege acest lucru.tocmai asta este nenorocirea Verei Zasulici, ca 6 a celor-latti lichidatori, ca, pasind pe panta oportunismului orga-nizatoric, ei se rostogolesc in permanenta in mlastina unuianarhism de cea mai proasta speta.

Caci este anarhism, in sensul cel mai cuprinzator si maiexact al cuvintului, atitudinea Verei Zasulici, care, dupa.ce recunoaste ca ,paturii largi" lipseste posibilitateade a intra in mod formal in partici" si de aceea, ii lip-seste posibilitatea" de a forma partidula declara tot-odata ca lichidatorii vor gindi fi vor vorbidespre aceastapatura larga ca despre partid i c organizatia ilegalatrebuie sa vada in aceasta patura o instanta superioara,un for suprem, care hotaraste in problema celor cufunctii in partid" etc. etc.

A apela, impotriva organizatiei, la paturile largi saula masa, deli se recunoafte imposibilitatea de a organizaaceste paturi largi sau aceste mase, inseamna anarhism decea mai purl speta. Anarhistii de aceea i reprezinta cele

ji

www.dacoromanica.ro

42 V. I. LENIN

mai daunatoare elemente ale mi§carii muncitore§ti, pentruca, fiind intotdeauna gata sa peroreze pe tema masetclaselor asuprite (sau chiar a masei celor asupriti in ge:neral), subminind intotdeauna bunul renume al oricaretorganizatii socialiste, nu sint in stare sa opung §i sa creezeei in§i§i nici un fel de alta organizatie.

Marxi§tii privesc principial altfel raportul dintre masaneorganizata (§i care timp indelungat, uneori decenii in-.tregi nu poate fi organizata) §i partid, dintre aceasta §1organizatie. Tocmai pentru ca masa unei anumite clasesa poata invata sali inteleaga interesele ei, situatia ei, sainvete sa duca o politica proprie este necesara orgam-zarea imediata §i cu orice prey a elementelor inaintateale clasei, chiar dad la inceput aceste elemente ar repre-zenta o parte infima a clasei. Pentru a sluji masa §i aexprima interesele ei just intelese, deta§amentul de avan-garda, organizatia, trebuie s5.-§i desfa§oare intreaga saactivitate in cadrul masei, atragind toate fortele cele maibune, fara exceptie, din rindurile ei, controlind pas cupas, cu multa grijä §i. cu obiectivitate daca se tine legaturacu masele, dad aceasta legatura este vie. A§a §i numaia§a deta§amentul de avangarda educa §i lumineaza masa,exprimind interesele ei, invatind-o ea. se organizeze, orien-tind intreaga ei activitate pe calea unei politici con§tientede clasa.

Daca, in urma activi*ii politice desfa§urate de intreagamasa, care este direct sau indirect antrenata in alegerisaucare participa la ele, se constata ca toti reprezentantiialesi ai muncitorilor sint adeptii organizattei ilegale §i atliniei politice promovate de aceasta, sint adeptii partidu-lui, atunci avem de-a face cu un fapt obiectiv, caredovedefte ca exista o legatura vie cu masele, dovede§tedreptul acestei organizatii de a fi §i de a se numi unicareprezentanta §i exponenta a intereselor de clasa ale masei.Orice muncitor con§tient politice§te sau, mai bine zis, oricegrup de muncitori con§tienti politice§te a putut sa parti-cipe la alegeri, dindu-le o orientare sau alta ; §i dacarezultatul este a tocmai organizatia ridiculizata, ocarita,tratata cu dispret de lichidatori a dus dupis' sine masa,

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 43

inseamna ca raportul dintre partidul nostru si mase esteprincipial just, marxist.

Teoria paturii largi, careia, pentru a forma partidul,nu-i lipseste decit posibilitatea de a intra in mod formalin el", inseamna anarhism. Clasa muncitoare din Rusianu va putea sa-si intareasca si sa-si dezvolte miscarea safara a combate in modul cel mai necrutator aceasta teorie,care perverteste masa si distruge insasi noçiunea de orga-=are, insusi principiul organizarn.

Teoria paturii largi" in locul partidului serveste dreptjustificare celui mai mare arbitrariu si batjocoririi mis-carii muncitoresti de masa (adaugam a cei ce-si bat jocde aceasta miscare la fiecare cinci cuvinte pomenescneaparat despre masa" si folosesc in fel si chip expresiade masa"). Toata lumea stie Ca, cu ajutorul acestei teorii,lichidatorii se dau ei infili, cercul lor de intelectuali, dreptreprezentanti si exponenti ai paturii largi". Ce inseamnapentru noi, spun ei, un partid Ingust" de vreme ce noireprezentam patura larga" ? Ce inseamna pentru noi oorganizatie ilegala, care in alegeri este urmata de 1 000 000de muncitori, de vreme ce noi reprezentam patura largi

poate de milioane si zeci de milioane de oamem ?Faptele obiective 6 alegerile pentru Duma a IV-a,

si aparitia ziarelor muncitoresti, 6 subscriptiile in favoarealor, si urnunea muncitorilor metalurgisti din Petersburg, sicongresul functionarilor din industrie si comert 21 - do-v edesc et se poate de limpede ca lichidatorii sint un cercde intelectuali care s-au rupt de clasa muncitoare. Citdespre teoria paturii largi", ea da posibilitatea de a ocolitoate faptele obiective si de a umple inimile lichidatorilorcu constiinta mindra a grandoarei lor nerecunoscute...

VI

Articolul Verei Zasulici reprezinta o asemenea colectiede ciudatenii sub raportul logicii si al a b c-ului marxismu-lui, inch in mod firesc cititorul 'hi poate pune intrebarea :dar nu cumva aceasta lipsi de sens ascunde vreun altinteles ? $i analiza noastra n-ar fi completa daca n-amarata ca dintr-un anumit punct de vedere articolul Verei

www.dacoromanica.ro

44 V. I. LENIN

Zasulici este foarte limpede, logic 0 just. Acest punct devedere este cel al sciziunii.

Istoria mi§carii muncitore§ti abunda n exemple departide nereu0te, inapte de actiune i chiar daunatoare.SI admitem pentru moment ca partidul nostru este unastfel de partid. In cazul acesta ar fi daunator §i chiarcondamnabil s accepti existenta lui, i cu atit mai. multpe reprezentantii lui. In cazul acesta e§ti dator sa." luptipentru distrugerea acestui partid i pentru inlocuirea luicu un partid nou.

In cazul acesta totul este explicabil i firesc, iar daciexista convingerea profund c mi§carea ilegala estedaunatoare, n acest caz vor fi explicabile i declaratiilede felul acesteia : nu se §tie daca el (partidul) a sprijinitsau a stinjenit", sprijina sau stinjene§te. Vom da dreptate

vom proslavi * pe cei care-1 parlsesc §i vom explicaaceasta prin incapacitatea de actiune" a vechiului partid.Impotriva acestui vechi partid vom face apel la cei frith'partid, chemindu-i sa intre n partidul cel nou.

V. Zasulici n-a formulat pink' la capat acest punct devedere al sciziunii. Poate c. subiectiv, pentru autoare,acest fapt este important §i semnificativ. Obiectiv insael e lipsit de irnportanta. Daca un autor spune a, b, cenumara toate literele alfabetului afara de ultima, atuncipoti pune rama§ag ca 999 de cititori din 1 000 vor adauga(cu voce tare sau n end) ultima liter. Toti lichidatoriise pun in aceasta situatie ridicola ; ei prezintl o colectieintreaga de argumente in favoarea sciziunii, iar apoi oritac, oH afirm c. shit pentru unitate".

Noi insa, atit articolului Verei Zasulici cit i zecilor dearticole asemanatoare ale lui L.S., Dan, Levitki, Ejov,Potresov, Martov, le raspundem un singur lucru : primaconditie a unitatii este condamnarea categorica a teorieipaturii largi in locul partidului", condamnarea tuturoratacurilor impotriva organizatiei ilegale, condamnarea arti-colului Verei Zasulici §i renuntarea la toate manifestarile

* In treacSt fie spus : aceasta apfirare a celor care s-au rupt de partido gSsim la V. Zasulicl si Ifi cuvintele : pentru a forma partidul, paturlilargi nu-i lipseste decit posibilitatea de a intra formal in el'. Exista mii defapte care dovedesc contrarul. Vorbind despre lipsa de posit:411(We',V. Zasulici apAra de fapt filistinismul, daci nu chlar insusiri 51 mai rele.

si

si

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 45

de acest fel. Partidul nu poate fi unit" daca nu luptaimpotriva celor ce contesta necesitatea existentei lui.

Din punctul de vedere al sciziunii, articolul Verei Zasu-lici este logic si just. Daca lichidatorii vor reusi sa in-temeieze un partid nou si daca acest partid nou va fimai bun decit cel vechi, atunci articolul Verei Zasulici(ca si intreaga literatura lichidatorista) va fi istoricestejustificata. Ar insemna sa dai dovada de un sentimenta-lism prostesc daca ai tagadui intemeietorilor unui partidmai bun, autentic, cu adevarat muncitoresc dreptul de adistruge partidul vechi, incapabil de actiune, care nu ebun de nimic. Daca insa lichidatorii nu vor forma unpartid nou, nu vor crea o aka' organizatie a muncitorilor,atunci intreaga kr literatura, inclusiv articolul Verei Zasu-lici, va ramine ca un monument al derutei celor care s-aurupt de partid, al unor intelectuali fara caracter, care s-aulasat atrasi de torentul contrarevolutionar al deprimarii,al scepticismului, al filistinismului si care se tirasc in coadaliberalilor.

Ori-ori. /n aceasta privinta nu exista cale de mijloc.In aceasta privinta nu poate exista nici o impacare" ;nu poate fi inmormintat nitelus" vechiul partid sau in-temeiat nitelus" un partid nou.

Specificul momentului istoric prin care trece Rusia semanifesta, printre altele, tocrnaiin faptul ca un nucleu departid, relativ mic, care a stiut sa. reziste in timpulfurtunn si sa se mentina desi firele organizatorice s-aurupt cind intr-un loc, cind in altul, care a stiut sa-si asi-gure o influenta neobisnuit de puternica asupra unoruriase mase de muncitori (in comparatie nu cu Europade astazi, bineinteles, ci cu Europa din anii 1849-1859),este inconjurat de o mare multime de social-democrati .siaproape social-democrati antipartinici, lara partid, dinafara partidului si din preajma partidului.

Tocmai asa si trebuie sa se prezinte lucrurile intr-o tarain apropierea careia se inalta Mont Blancul social-de:mocratiei germane, iar inauntrul careia... inauntrul ei nicichiar liberalii nu vad alt drum in a fara de drumul acci-dentat", si in decurs de 10 ani si mai bine domnii Struve& Co. au educat sute si mii de intelectuali mic-burghez3

www.dacoromanica.ro

46 V. I. LENIN

care imbraca ideile liberale n cuvinte aproape marxiste.ne oprim, bunaoara, la d-1 Prokopovici. 0 figura

remarcabila in publicistica noastra si in activitatea noastrapublica. In fond e un liberal inveterat. Dar avem motivesa ne temem ca.' el se considera social-democrat antiparti-nic. Sau d-1 Mahnovet (Akimov). Acesta e un liberal cutemperament mai melancolic si cu o mai pronuntata afec-tiune fata de muncitori. El se socoate, farasocial-democrat fara. partid. Publicistii de la KievskaiaMisl" i Nasa Zarea" 221-1.1Cl" 23 etc., bunaoara, repre-zinta o intreaga colectie 'de social-democrati din afarapartidului si din preajma partidului. Unii dintre ei vi-seaza mai ales la interneierea unui partid nou, legal, darei n-au rezolvat Inca definitiv problema : daca nu cumvase vor face prea rau de ris pornind inainte de vreme" larealizarea acestui plan genial. Altii se specializeaza injuraminte prin care garanteaza ca nu lichideaza nimic,ca se pronunta pentru unitate si sint perfect de acord...cu social-democratia germana.

Sau sa. luam fractiunea social-democrata din Duma. Unadintre figurile ei cele mai de seama este Ciheidze, pe carepara. 1-a vizat in mod profetic Nekrasov cind a scris :

...Dar uneori sa se strecoare pe alãturiIntr-o problerni grea i spinoasi 24...'

/n timpul Dumei a 1II-a si la inceputul celei de-a IV-a,cea mai grea si mai dureroasa perioada pentru social-democratie au constituit-o anii 1911-1912. In acesti anis-a injghebat o presa muncitoreasca-lichidatorista si anti-lichidatorista. Ciheidze s-a strecurat pe alaturi". El nuera nici cu unii, nici cu altii. El era un social-democratdin preajma partidului. Parea c sta. in expectativapriveste cu atentie : pe de o parte, nu exista un alt partidin afara de cel vechi ; pe de alta parte, mai stii, te pome-nesti c ei" 11 vor inmorminta Citesti cuvin-tarile lui i uneori aprobi o expresie spiritual i ustura-toare impotriva celor de dreapta, un cuvint Inflacaratvehement, apararea vechilor traditii, dar in acelasi timptrebuie s te tii de nas cind deschizi ziarul lichidatorist

SI

indoiala,

si

putintel...

si

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGH V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 47

in care se tuna si se fulgera impotriva patimei", sintignorate cu dispret traditiile, iar muncitorii sint invatatisa dispretuiasca organizatia si toate acestea oarecumcu binecuvintarea lui Ciheidze, al cirui nume impodobestelista colaboratorilor. Dai de un articol al lui An insotitde o sapuneala zdravana din partea redactiei ziaruluiLuci", si fail sa vrei te gindesti : nu cumva incercareabietului nostru Ciheidze si a bunului nostru An de ascutura jugul lui Dan a suferit o infringere tragicomica ?...

Exista oameni care, in numele inaltului principiu alunitatii proletare, sfatuiesc partidul sa ajunga la o intele-gere cu un grup sau altul de aproape-social-democrati dinpreajma partidului, care vrea sa se strecoare pe alaturi"sau care in problema daca vechea organizatie trebuie in-mormintata sau intarita are unele ezitari. E lesne de intelesca oamenii acestia sovaie sau sint foarte prost informatiin ceea ce priveste adevarata stare de lucruri. Un partidcare vrea sa existe nu poate admite nici cele mai micisovaieli in problema existentei lui si nici un fel de in-telegeri cu aceia care il pot inmorminta. Numarul celorcare vor sa joace rolul de intermediari intr-o intelegerede acest fel este foarte mare, dar toti acesti oameni casa folosim o expresie din batrini ard gazul de pomana§i in zadar isi pierd vremea.

P.S. Articolul de incheiere al lui P. B. Akselrod, aparutin nr. 13 al ziarului Jivaia Jizn" (din 25 iulie 1913)intitulat Odinioara si acum" a constituit o confirmareuluitor de limpede a spuselor noastre. Fondul concretal acestui articol diluat consta, fireste, nu in amuzantareclama pe care o face conferintei din august a lichida-torilor, ci in faptul ca ridica din nou problema unui con-gres muncitoresc. Bineinteles, P. B. Akselrod prefera sanu aminteasca de amara si trista sa experienta din anii1906-1907 cu ideea unui congres muncitoresc : ce rostare sa rascolim trecutul ?! P. B. Akselrod nu pomenestenici de conditiile speciale ale momentului actual, cind audevenit posibile congresele muncitoresti cu un caracter, casa zicem asa, special si in legatura cu chestiuni speciale

www.dacoromanica.ro

48 V. I. LENIN

(astazi congresul functionarilor comerciali, miine, poate,un congres al asigurarilor sau unul sindical etc.). LuiP. B. Akselrod probabil ca nu-i este pe plac experientacongresului funcvionarilor din industrie si cornerv, a caruimajoritate (asa cum au fost nevo4i chiar lichidatorii sarecunoasca in Novaia Jizn") a fost impotriva lichi-datorilor.

Akselrod nu ne vorbeste despre ceea ce a fost si despreceea ce este. El prefera sI viseze la dezghetul" care vaveni odata cu atit mai mult cu cit nu-i putem cunoasteconditiile concrete ! El isi lasa fantezia sa divagheze petema convocarii unui congres muncitoresc social-democratdaca nu pe intreaga Rusie, cel putin un congres generalrus", caruia, mai departe, i se spune de-a dreptul congresgeneral rus.

Asadar, vechiul plan genial a suferit doua modificari :in primul rind, un congres nu simplu muncitoresc, cimuncitoresc social-democrat. Acesta este un progres. Ilfelicitam pe P. B. Akselrod pentru acest pas inainte pecare 1-a facut in decurs de 6 ani. /I felicitam daca s-aconvins ca planurile fanteziste de unire" cu narodniciide stinga sint daunatoare. In al doilea rind, inlocuireacongresului pe intreaga Rusie printr-un congres generalrus. Aceasta insearnna renuntarea la unirea deplina cumuncitorii de navionahtate nerusa din Rusia (esuarea inrindurile acestora a ideii unui congres muncitoresc Aksel-.rod o considera definitiva !). Aceasta inseamna doi papinapoi. Inseamna o consfintire a separatismului in nus-carea muncitoreasca.

Dar asta nu-i inca totul. Ce 1-a facut pe P. B. Akselrodsa viseze la un congres muncitoresc ? Iata ce :

...Congresul muncitoresc va desHvirsi procesul care are locin ultimii ani de lichidare a vechiului regim de partid, care s-aformat pe terenul istoric inapoiat al statului iobagist si al regimuluisocial-politic feudal si, totodat5, va inaugura o epoca cu totul nou5.in existenva istorici a social-democratiei ruse, epoci de dezvoltarea acesteia pe baze absolut identice cu bazele pe care s-au dezvoltatpartidele social-democrate din Occident'.

Toata lumea stie ca aceste baze absolut identice" sintbazele unui partid legal. Prin urmare, daca e sa vorbirn

--

www.dacoromanica.ro

CUM DISTRUGE V. ZASULICI L1CHIDATORISMUL 49

fara echivocuri, congresul muncitoresc este necesar lichi-datorilor pentru a desavirli lichidareaa vechiului partidsi a intemeia un partid nou, legal.

Acesta este, pe scurt, sensul lungilor peroratii ale luiP. B. Akselrod.

.Acesta este deci ultimul cuvint al social-democratismu-lut din preajma partidulut ! Ideea ca. membrii partiduluitrebuie s. activeze n cadrul partidului intareasca,

aceasta idee veche, perimata, P. B. Akselrod a dat-ola arhiva. Noi nu .lichidam o afirmatie in acestsens este o calomme, noi stain numai de o parte" sistrigam cit ne tine gura Ca' procesul de lichidare a parti-dului se desavirseste", jurindu-ne pe toti sfintii Ca miinevom fi membri cit se poate de buni ai viitorului partidlegal.

Acum, in 1913, acesti draguti social-democrati dinpreajma partidului seamana foarte mult cu liberalii din1903 care afirmau c. sint intru totul social-democratica vor deveni neaparat membri ai partidului social-de-mocrat... bineinteles, atunci cind acesta va deveni unpartid legal.

Noi nu ne indoim nici un moment ca in Rusia va venio perioada de libertate politica si ca atunci vom avea unpartid social-democrat legal. In acest partid vor mtra,probabil, i unii dintre actualii social-democrati din preajmapartidului.

Asadar, va spunem la revedere, viitori tovarasi ainostri ; sa ne vedem cu bine in rindurile viitorului particilegal ! Iar pina atunci iertati-rle nu avem acelastdrum, caci deocamdata dv., dommlor social:democrati dinpreajma partidului, desfasurati nu o activitate marxista,ci o activitate liberala.

ProsvegicenIe" nr. 9din septembrie 1913Seninal : V. Jim n

Se tiplIreee dupd textu1apdrui In revIalli

nirnic,

si sa-I

si

www.dacoromanica.ro

51

REZOLUTIILE CONSFATUIRIIDIN VARA ANULUI 1913 A C.C. AL P.M.S.D.R.

CU UNII ACTIVISTI DE PARTID 25

Scila In septembrle 1913

Pub !teat ln decembrie 1913 in broeuraComunicatul I rezolutiile consittfuirlidin vara anului 1913 a ComitetuluiCentral al P.M.S.D.R. cu unit actIv4tfde partici', edifatd la Paris de C.C.

al P.M.S.D.R.

Se flpdreote dupll textulediliel hectografiate ilegale

a rezolutillor, conlrunlafecu textul broprit

www.dacoromanica.ro

rocciltexam CoulanmegozpanstlecRas Pa6ozz.a4 Minix.

Zpatemapiu emirs =paw, coeauttame

11313111EHIE N PE3W11011111

IIITHE9 1913 ran

coetu4aH1311gemeaffaro Roma P. UP. 11.

cs napTiihrtaut padonnixamif.

Ha,zautie IleRTNLIIIMISO HOMHTeTa.

11BRA 40 evintuaton.

411 dir41..'"111.,..1116.ge

1913.

Coperta brogurii Comunicatul lit rezolutiile consfltuiril din varaanului 1913 a Comitetului Central al P.M.S.D.R. cu unit activigt1

de partid'. 1913.Insemnarea de pe coperta brogurii este Mut& de V. I. Lenin.

0

[63

.Lj°

0

www.dacoromanica.ro

66

CU PRIVIRE LA SARCINILE AGITATIEIIN MOMENTUL ACTUAL

1. Situatia din tara se agraveaza tot mai mult. Domi-natia mosienlor reactionari stirneste o nemultumire totmai .mare Oda si in paturile cele mai moderate ale popu-lapel. /n calea spre o libertate politica clt de cit realain Rusia continua sa stea monarhia tarista, care esteostila oricarei reforme serioase, care ocroteste numai pu-terea si veruturile .mosierilor-iobagisti si inabusa cu o deo-sebita cruzime once manifestare a nuscarii muncitoresti.

2. Clasa muncitoare este, ca si Ora acum, conducatorulluptel revolutionare pentru eliberarea tntregului popor.Greva revolutionati de masa continua sa ia amploare.Lupta reala a detasamentelor de avangarda ale claseimuncitoare se desfasoara sub lozinci revolutionare.

Miscarea economica de masa, pornind deseori de la celemai elementare revendicari, se contopeste tot mai mult,datonta i'ntregii conjuncturi a luptei, cu miscarea revo-lutionara a clasei muncitoare.

Sarcina muncitorilor inaintati este ca, prin munca lorde agitatie si lamurire, sa grabeasca unirea proletariatuluisub steagul lozincilor revolutionare ale epocu. Numai cuaceasta conditie TO vor indeplini muncitoni inaintati 4i

sarcina lor de a trezi democratia taraneasca si oraseneasca.3. Lupta clasei muncitoare, care se desfasoara sub lo-

zincile revolutionare, a silit o parte dintre industriasi sidin burghezia liberala-octombrista si inceapa a vorbistaruitor despre necesitatea reformelor in general si aunei ciuntite libertati de asociere 'in special. Burghezia,

6*

MEL

www.dacoromanica.ro

66 V. I. LENIN

pe de o parte, se organizeaza febril tn uniuni patronale,introducind asigurarile pentru cazuri de greva §i cerindguvernului sã porneasca o prigoana sistematica impotrivami§carii muncitore§ti, iar pe de aka parte recomandamuncitorilor ca, in locul revendicarilor revolutionare,se limiteze la reforme constituvionale, la un simulacru delibertate de asociere. Clasa muncitoare trebuie sa se folo-seasca de eventualele §ovaieli ale guvernului, precum §ide divergentele care exista intre burghezie §i lagarulreactionar, pentru intensifica asaltul atit hi domemuleconomic cit i in domeniul luptei politice. Dar tocmaipentru a folosi cu succes situatia, clasa muncitoare nutrebuie sä renunte la lozincile revolutionare neciuntite.

4. In aceasta stare generall de lucruri, sarcina social-democratilor este de a continua sa desfa§oare o amplaagitatie revolutionara in rindurile maselor pentru rastur-narea monarhiei i pentru o republica democratica. Tre-buie s demonstram neincetat, pe baza de exemple con-crete luate din viata, cit de daunator este reformismul,adica tactica care in locul lozincilor revolutionare punepe primul plan revendicarea unor imbunatatiri partiale.

5. In agitatia pe care o fac pentru libertatea de aso-ciere i pentru reforme partiale, in general, lichidatoriialuneca pe panta liberalismului. In fapt, ei neaga agitatiarevolutionara in rindurilemaselor, sustinind 144, in orga-nele kr de presa, ca lozincile republica democratica" §iconfiscarea paminturilor" nu pot servi ca tema de agi-tatie in mase. Libertatea de asociere ei o prezinta ca pe olozinca atotcuprinzatoare a epocii, substituind-o hi f aptrevendicarilor revolutionare ale anului 1905.

6. Punind tn garda impotriva agitatiei reformiste diu-natoare a lichidatorilor, consfatuirea aminte§te ca, in pro-gramul sau minimal, P.M.S.D.R. a formulat de mult re-vendicarea libertatii de asociere, a libertatii cuvintului, apresei etc., legind strins toate aceste revendicari de luptarevolutionara pentru rasturnarea monarhiei tariste. Con-sfatuirea confirma rezolutia conferintei din ianuarie 1912,care spune : Conferinta cheama pe toti social-democratiisà explice muncitorilor intreaga necesitate a libertatii deasociere pentru proletariat, punind neaparat §i hitotdeauna

sa

a-si

www.dacoromanica.ro

REZOLUTIILE CONSF. DIN VARA ANULUI 1913 A C.C. AL. P.M.S.D.R. 67

aceasta revendicare intr-o legatura indisolubila cu reven-(Hearne noastre politice generale si cu agitatia revolutio-nara in rindul maselor"

Principalele lozinci ale epocii continua. sa. fie : 1) repu-blica democratica ; 2) confiscarea paminturilor mosieresti ;3) ziva de lucru de 8 ore. Libertatea de asociere esteinclusa in aceste revendicari ca o parte in intreg.

REZOLUTIA CU PRIVIRE LA PROBLEMA ORGANIZATORICASI LA CONGRESUL PARTIDULUI

1. Darile de seam): ale diferitelor organizatii locale auaratat ca cea mai importanta sarcina organizatorica ime-diata consta nu numai in consolidarea organizatiilor con-ducatoare de partid din fiecare oras, dar si in coordonareamuncii din diferitele orase.

2. Ca un prim pas spre coordonarea regionala, consfa-tuirea recomanda." organizarea unor consfatuiri (iar acolounde e posibil §i. organizarea unor conferinte) ale tova-rasilor din diferitele centre ale miscarii muncitoresti. Tre-buie sa se urmareasca totodata ca la consfatuire sa fiereprezentate toate domeniile muncii de partid : politic,sindical, asigurari, cooperatist etc.

3. Consfatuirea considera ca, pentru coordonarea munciidin intreaga Rusie, sistemul imputernicitilor pe IMO C.C.este absolut necesar. Flotarirea consfatuirii din februarie 27cu privire la imputerniciti abia a inceput sa fie aplicata.Pretutindeni 'in organizatiile locale, muncitorii inaintatitrebuie sa aiba grija ca cel putin in fiecare centru impor-tant al miscarii muncitoresti sa fie alesi imputerniciti si'in numar cit mai mare.

4. Consfatuirea pune la ordinea zilei problema con-vocarii congresului partidului 28 Cresterea miscarii munci-toresti, coacerea unei crize politice in tara, necesitateaunor actiuni unite ale clasei muncitoare pe scara intregiiRusii fac convocarea unui asemenea congres necesara siposibila, dupa o suficienta pregatire.

v, Vezi V. I. Lenin. Opere complete, vol. 21, Bucuregti, Editura politick1963, ed. a doua, p. 158. Nola red.

www.dacoromanica.ro

68 V. I. LENIN

5. Consfatuirea invita pe tovarasii din organizaciilelocale ca, dupa discutarea acestei probleme, s intocmeascao ordine de zi preliminara, sa arate data la care ar fi dedorit sa fie convocat congresul, sa intocmeasca proiectede rezolutii etc.

6. Consfatuirea arata ca, pe linga celelalte greutavi,problema cheltuielilor banesti necesitate de congres poatefi rezolvata numai de catre muncitorii

Consfituirea face apel la tovarasi sa porneasca la creareaunui fond banesc in vederea convocarii congresului parti-dului.

CU PRIVIRE LA MISCAREA GREVISTA

1. Consfatuirea confirma rezolutiile conferinvei dinianuarie 1912 si ale consfatuirii din februarie 1913 *,care au facut o apreciere a miscarii greviste in deplinaconcordanta cu intreaga experienta din ultimele luni.

2. Noua perioada de avint al grevei revolutionare secaracterizeaza prin miscarea din Moscova i prin inten-sificarea efervescencei in unele localitaci care pink' inprezent n-au participat la miscare.

3. Consfatuirea saluti initiativa Comitetului din Pe-tersburg si a unei serii de grupe de partid din Moscovacare au ridicat problema grevei politice generale si inlunile iulie j septembrie ale acestui an au facut pasiaceasta direccie **.

4. Consfatuirea considera c miscarea se apropie de mo-mentul in care greva politica pe intreaga Rusie va fipusa la ordinea zilei. 0 agitatie sistematica in vedereapregatirii acestei greve trebuie sa inceapa imediat si pre-tutindeni.

5. Lozincile grevelor politice, care urmeaza sa fie popu-larizate cu o energie sporita, trebuie sa le constituie prin-cipalele revendicari revolutionare ale momentului re-

* Vez1 V. /. Lento. Opere complete, vol. 21, Bucurestl, Editura politica,1963, ed. a doua, p. 143-145, $i vol. 22, p. 281-283. Note red.

** Redactia 0. C., care a fost insarcinata cu editarea rezohttiilor consfa-tuirii, a adatiliat aceasta referire la evenimentele din septembrie, care auconfirmat pe deplin rezolutiile.

in

insist.

www.dacoromanica.ro

REZOLUTIILE CONSF. DIN VARA ANULUI 1913 A C.C. AL. P.M.S.D.R. 59

publica democratica, ziva de lucru de 8 ore, confiscareapaminturilor mosieresti.

6. Consfatuirea cheama pe toti activistii din organi-zatiile locale sa. dezvolte agitatia prin foi volante i sastabileasca relatii cit mai echitabile si mai strinse intreorganizatiile politice i celelalte organizatii muncitorestidin diferite orase. Indeosebi trebuie sã atragem atentiaasupra necesitatii unei intelegeri, in primul rind, intremuncitorii din Petersburg si cei din Moscova, pentru eagrevele politice care pot izbucni din diferite motive (pri-gonirea presei, greve in legatura cu asigurarile sociale etc.)sa se desfasoare, pe cit posibil, simultan n ambele capitale.

CU PRIVIRE LA PRESA DE PARTID

1. Consfatuirea constata rolul uria§ pe care il are presalegal n munca de agitatie §i de organizare a social-democratiei, si de aceea cheama toate institutiile de partid§i pe toti muncitoni consnenti s acorde un sprijin sus-tinut presei legale, difuzind-o pe o scara cit mai larga,organizind abonamente colective n mase i colecte per-manente. Totodata, consfatuirea confirma din nou Caaceste colecte reprezinta cotizatii de partid.

2. 0 atentie deosebita trebuie acordata intaririi orga-nului muncitoresc legal din Moscova 29 j crearii cit maigrabnice a unui ziar muncitoresc in Sud..

3. Consfatuirea considera ca este de dont o apropierecit mai strinsa intre organele legale muncitoresti existente,printr-o informare reciproca, prin organizarea de consfa-tuiri etc.

4. Tinind seama de importanta si de necesitatea unuiorgan teoretic al marxismului, consfatuirea ti exprimadorinta ca toate organele presei de partid si sindicale s.popularizeze in rindurile muncitorilor revista Prosves-genie" indemne sa devina abonati permanenti laaceasta revista si sa-i acorde un sprijin sistematic.

5. Consfatuirea atrage atentia editurilor partidului 51ca este extrem de necesar s. publice pe scara larga brosuride popularizare privind problemele de agitatie si propa-ganda social-democrata.

3°, s5-i

www.dacoromanica.ro

60 V. I. LENIN

6. Avind in vedere ascutirea luptei revolutionare a ma-selor in ultimul timp si tinind seama de faptul ca eatrebuie prezentata pe deplin si sub toate aspectelelucru pe care presa legala nu-1 poate face , consfatuireaatrage indeosebi atentia asupra necesititii unei intensedezvoltari a activitatii editoriale ilegale a partidului,fiind extrem de necesar ca, in afara de foi, brosuri ilegaleetc., organul ilegal al partidului (0.C.) 32 sa apara maides si mai regulat.

CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA SOCIAL-DEMOCRATILORIN DUMA

Analizind amanuntit rezolutia P.M.S.D.R. adoptata laconferinta din decembrie 1908 cu privire la fractiuneasocial-democrata din Duma §i. discutind toate datele pri-vitoare la activitatea social-democratilor in Duma a IV-a,consfatuirea considera cl :

1. rezolutia mentionata a definit cit se poate de justsarcinile si linia activitatii social-democratilor in Dumasi ca, de aceea, si pe viitor ei trebuie sa se calauzedscadupa aceasta rezolutie ;

2. ultimul paragraf din punctul 3 (3h) al rezolutieidin decembrie (cu privire la votarea pentru, sau abtinereade la vot in problemele cu privire la imbunatatirea situa-tiei muncitorilor) 33 trebuie explicat in felul urmator. Cindin proiectele de legi, in formule etc. este vorba de o im-bunatatire directa si imediata a situatiei muncitorilor,slujbasilor inferiori si a maselor muncitoare in general (depilda reducerea zilei de munca, marirea salariului, inlatu-rarea unui rau, fie el cit de mic, din viata muncitorilorsi a paturilor largi ale populatiei in general etc.), trebuiesä se voteze pentru acele puncte care cuprind aceste im-bunatatiri.

In cazurile insa cind, din cauza conditiilor pe care lecreeaza Duma a IV-a, aceasta imbunatatire este indoiel-pica, fractiunea se al:gine de la vot, aratind neapdratmotivele speciale care au determinat-o sa se abtin a. de lavot si discutind in prealabil aceasta problema cu repre-zentantii organizatiilor muncitoresti.

www.dacoromanica.ro

REZOLUTIILE CONSF. DIN VARA ANULUI 1913 A C.C. AL. P.M.S.D.R. (31

Consfatuirea considera ca :In toate interpelarile, proiectele de legi importante etc.,

fractiunea social-democrata trebuie sa propuna formuleproprn de trecere la ordmea de zi.

In cazurile cind formula social-democraiiei este respinsa,iar votul fracciunii impotriva guvernului coincide cu votulexprunat de alte partide, fractiunea trebuie sa caute sa.arate motivele speciale care au determinat-o s. votezepentru formula altora sau pentru o parte din formulaaltora.

CU PRIVIRE LA FRACTIUNEA SOCIAL-DEMOCRATADIN DUMA 34

Consfatuirea considera c5. unitatea fractiunii social-democrate in domeniul activitatii din Duma este posibila

necesara.Consfatuirea constata insa ca comportarea celor vapte

deputati .constituie o ameninvare serioasa pentru unitatean

Cei vapte deputavi, profitind de faptul ca au o majo-mate intimplatoare de un vot, incalca drepturile elemen-tare ale celor vase deputgi ai muncitorilor, care reprezintimarea majoritate a muncitorilor din Rusia.

Cei vapte deputati, pornind de la interese ingust frac-çioniste, rapesc celor vase deputati posibilitatea de a, luacuvintul la tribuna Dumei in cele mai importante pro-bleme ale viecii muncitorevti. Intr-o serie intreaga de dez-bateri, cind fractiunea social-democrata a desemnat doi6au mai mulIi oratori, celor vase deputgi, devi au cerutacest lucru, nu li s-a dat posibilitatea s. desemneze unorator din rindurile bor.

Cei vapte deputati refuza, de asemenea, la repartizarealocurilor in comisnle Dumei (de pilda in comisia bugetara),

acorde celor vase deputaci un loc din cele dou5..OH de cite oH fraqiunea alege reprezentanci in institu-

çiile pentru mivcarea muncitoreasca, cei vaptedeputaci profita de majoritatea lor de un vot i rapesccelor vase deputati posibilitatea de a fi reprezentavi. Per-sonalul care deservevte fractiunea este intotdeauna ales in

§i.

sa

importante

www.dacoromanica.ro

62 V. I. LENIN

mod unilateral (de pild a. s-a respins cererea de a se numiun al doilea secretar).

Consfatuirea considera ca. acest mod de a proceda alcelor sapte deputati creeaza in mod inevitabil frictiuni incadrul fractiunii, ceea ce impiedica desfasurarea uneiactivitati unite si duce la scindarea fractiunii.

Consfatuirea protesteaza cit se poate de hotarit impo-triva acestui mod de a proceda al celor sapte deputati.

Cei sase deputati reprezinta, marea majoritate a mun-citorilor din Rusia si actioneaza in deplin acord cu liniapolitic a. a avangarzii lor organizate.

De aceea, consfatuirea considera ca numai cu conditiaunei depline egalitati in drepturi intre cele doua parti alefractiunii si numai in cazul cind cei sapte deputati vorrenunta la politica lor de dommare va putea fi mentinutaunitatea fractiunii social-democrate in domeniul activitatupe care aceasta o desfasoara in cadrul Dumei.

Cu toate divergentele de neimpacat care exista nu numaiin domeniul activitatii din Duma, consfatuirea cere caunitatea fractiunii sa fie mentinuta pe baza principiulmenuntat mai sus al egalitatii in drepturi intre cele douiparti ale ei.

Consfatuirea invita pe muncitorii constienti sa-si spunaOrerea in aceasta problemã importanta si sa contribuiedin toate puterile la mentmerea unitatii fractiunii pebaza egalitatii in drepturi a celor sase deputati ai mun-citorilor, aceasta baza fiind singura posibila.

CU PRIVIRE LA MUNCA IN ASOCIATIILE LEGALE

1. In actualul moment de avint al luptei economice sipolitice a clasei muncitoare este deosebit de necesar sal seintensifice munca in cadrul tuturor asociatiilor muncito-resti legale (sindicate, cluburi, case de asigurare pentrucaz de boala, cooperative etc.).

2. Intreaga munca in cadrul asociatiilor muncitorestilegale trebuie dusk* nu intr-un spirit de neutralitate, ci inspiritul hotaririlor Congresului de la Londra al P.M.S.D.R.si ale Congresului international de la Stuttgart 35. Social-democratii trebuie sa. atraga in toate asociatiile muncito-

www.dacoromanica.ro

REZOLUTIILE CONSP. DIN VARA ANULUI 1913 A C.C. AL. P.M.S.D.R. 63

resti cercuri cit mai largi de muncitori, invidnd pe totimuncitorn, fara deosebire de conceptille de partid, sa intre

aceste asociatii. Dar social-democratii trebuie sa for-imeze grupuri de partid n cadrul acestor asociatii,printr-o munc ndelungat i sistematica, s obtina stabi-lirea celor mai strinse relatii intre asociatiile respective

partidul social-democrat.3. Experienta miscarii muncitoresti internationale si a

miscarii noastre muncitoresti din Rusia ne invata ca, chiarde la infiintarea unor astfel de organizatii muncitoresti(sindicate, cooperative, cluburi etc.), trebuie sa se cauteca fiecare dintre aceste institutii s. devina un bastion alpartidului social-democrat. Consfatuirea recomanda tuturormembrilor de partid s. aiba 'in vedere aceasta sarciniimportanta, care este deosebit de actuala in Rusia, undelichidatorii incearca in mod sistematic s foloseasca aso-ciatiile legale impotriva partidului.

4. Consfatuirea gaseste ca, la alegerile de imputernicitipentru casele de asigurare, n intreaga munca a sindicateloretc., trebuie ca, aparind deplina unitate a miscariisupunerea minoritatii fata de majoritate, s promovamlinia partidului, sa lupt4m pentru ca n toate posturile deraspundere sa fie alesi adepti ai partidului etc.

5. Pentru studierea experientei muncii practice in aso-ciatiile muncitoresti legale ar fi de dorit sa se organizezemai des consfatuiri cu tovarasii care participa activ lamunca n cadrul organizatiilor muncitoresti legale dindiferite localitçi, iar la conferintele generale de partidfie atrasi in numar cit mai mare reprezentanti din parteagrupurilor de partid care duc munca in cadrul asocia-tiilor legale.

REZOLUTIA IN PROBLEMA NATIONALA

Dezmawl nationalismului ultrareactionar, cresterea ten-dintelor nationaliste in rindurile burgheziei liberale, inten-sificarea tendintelor nationaliste in rindurile paturilor su-perioare ale nationalitatilor asuprite fac ca, in momentulde fata, problema nationala sa se situeze pe un loc defrunte.

insi,

si

1i

sa

www.dacoromanica.ro

64 V. I. LENIN

Starea de lucruri din rindurile social-democratiei (incer-carile social-democratilor din Caucaz, ale Bundului 36 siale lichidatorilor de a anula programul partidului 37 etc.)determina partidul s. acorde si mai multa atentie acesteiprobleme.

Bazindu-se pe programul P.M.S.D.R., consfatuirealAn interesul orsanizarii juste a agitatiei social-democrate

problema nationall formuleaza urmatoarele teze :1. In masura in care pacea nationala este cu putinta in

societatea capitalista bazata pe exploatare, jafvrajba , ea este realizabill numai tn conditiile uneiorinduiri de stat republicane consecvente, democratice pinala capat, care sa asigure deplina egalitate n drepturi atuturor natiunilor i limbilor, in care sa nu existe o limbade stat obligatorie, asigurindu-se populatiei scoli cu pre-dare in toate limbile locale, inscriindu-se n constitutie oprevedere fundamentala care 01 desfiinteze orice fel deprivilegii ale uneia dintre natiuni si orice incalcari aledrepturilor minoritatilor nationale. Totodata stilt necesareo larga autonomie regionala i o autoadministrare localape deplin democratica, fixindu-se granitele regiunilor au-tonome si ale celor care se autoadministreaza pe bazaluarii n consideratie de catre populatia locala. insasi aconditiilor economice si de trai, a compozitiei nationalea populatiei etc.

2. Impartirea scolilor pe nationalitati in cadrul unuisingur stat este, desigur, daunatoare din punctul de vedereal democratiei in general si al intereselor luptei de clasaa proletariatului in special. Tocmai la aceasta impartirese rezuma planul asa-zisei autonomii cultural-nationale"sau de creare de institutii care sa asigure libertatea dez-voltarii nationale", adoptat in Rusia de toate partideleburgheze ale evreilor si de elementele oportuniste mic-burgheze ale diferitelor natiuni.

3. Interesele clasei muncitoare cer unirea muncitorilorde toate nationalitatile din statul respectiv n organizatiiproletare unice politice, sindicale, cooperatiste, cultu-rale etc. Numai o asemenea unire a muncitorilor de dife-rite nationalitati tn organizatii unice va da proletariatuluiposibilitatea de a duce o lupti incununata de succes im-

in

si

www.dacoromanica.ro

REZOLUTIILE CONSF. DIN VARA ANULUI 1913 A C.C. AL. P.M S.D.R. 65

potriva capitalului i reactiunii internationale, precumimpotriva propagandei i aspiratulor mosierdor, popilor

nationalistilor burghezi din rindurile tuturor natiunilor,care ii promoveaza de obicei tendintele lor antiproletaresub steagul culturii nationale". Miscarea muncitoreascamondiala creeaz i dezvolta tot mai mult pe zi ce trececultura internationala a proletariatului.

4. In ceea ce priveste dreptul la autodeterminare alnatiunilor asuprite de monarhia tarista, adica dreptul ladespärtire i la crearea unui stat independent, partidulsocial-democrat trebuie s5. sustina neconditionat acest drept:.0 cer, in general, principiile fundamentale ale democratielInternationale, si in special, neniaipomenita asuprire na-tionala a majoritatii populatiei din Rusia de catre mo:narhia tarista, care reprezinta cea mai reactionara si maibarbara orinduire de stat in comparatie cu statele vecinedin Europa si din Asia. 0 cere, de asemenea, cauza liber-tätii populatiei velicoruse insasi, care nu poate s creezeun stat democratic daca nu va fi stirpit din radacininationalismul velicorus ultrareactionar, intretinut de .tra-ditia unei serii de represiuni singeroase impotriva masa -rilor nationale cuhivat sistematic nu numai de monarhiatarista si de toate partidele reactionare, ci si de libera-lismul burghez velicorus, slugarnic in fata monarhiei inspecial in epoca contrarevolutiei.

5. Problema dreptului natiunilor la autodeterminare(adica asigurarea de catre constitutia statului a unui modde rezolvare absolut libera i democrata a problemei des-partirii de stat) nu trebuie s fie confundata cu problema

despartirii de stat a unei natiuni sau aheia.Partidul social-democrat trebuie sä rezolve aceasta pro-blema din urma de la caz la caz, in mod absolut de sinestatator, tinind seama de interesele intregii dezvoltarisociale si de interesele luptei de clasa a proletariatuluipentru socialism.

Social-democratia trebuie totodata s aiba in vedere câdeseori indaratul lozincilor nationaliste moierii, popiiburghezia natiunilor asuprite camufleaza tendinta lor dea dezbina pe muncitori si de a-i tneIa, incheind in spatele

utilitçii

5i

si

www.dacoromanica.ro

66 V. I. LENIN

lor tranzactii cu mosierii si cu burghezia natiunii domi-nante in dauna maselor muncitoare ale tuturor natiunilor.

.

Consfatuirea inscrie pe ordinea de zi a congresuluipartidului problema programului national. Consfatuirearecomandi C.C., presei de partid si organizatiilor localesa lamureasca cit mai amanuntit posibil (in brosuri, dis-cutii etc.) problema nationali.

CU PRIVIRE LA NARODNICI

1. Facind bilantul activitatii partidelor narodniceprintre altele, a partidului socialistilor-revolutionari 38in epoca revolutionara, Congresul de la Londra a aratatprecis ca aceste partide au sovait in permanenta intresubordonarea fata de hegemonia liberalilor si lupta hota-rita impotriva proprietatii funciare mosieresti si a statuluifeudal. De asemenea a relevat caracterul pseudosocialistal propagandei lor, care estompeaza opozitia dintre pro-letari si micul patron.

2. Epoca reactionara a accentuat si mai mult acestetrasaturi, facind ca in partidul socialistilor-revolutionarisa apara, pe de o parte, renuntarea la politica consecventdemocratica si transformind chiar unele elemente ale parti-dului in niste critici ai revolutiei care pasesc pe urmeleliberalilor, iar pe de alta parte, transformind acest partidintr-un grup de intelectuali, rupt de viata maselor.

3. Partidul socialistilor-revolutionari continua sa sustina-oficial teroarea, a carei istorie in Rusia a justificat intrutotul critica facuta de social-democrati acestei metode delupta care s-a soldat cu un faliment total. Pe lingaaceasta, boicotarea alegerilor si completa incapacitate aacestei organizatii de intelectuali de a exercita in modsistematic o influenta asupra mersului dezvoltarii socialea tarii au facut ca pretutindeni noul avint al miscariirevolutionare sa se desfasoare in afara oricarei inriuriri<lin partea acestui partid.

-

www.dacoromanica.ro

REZOLUTIILE CONSF. DIN VARA ANULUI 1913 A C.C. AL. P.M.S.D.R. 67

4. Socialismul mic-burghez al narodnicismului se rezumala propovaduirea claunatoare n rindurile clasei muncitoarea unor idei care estompeaza prapastia mereu crescindadintre interesele muncii i cele ale capaalului si carecearca sa prezmte sub o forma mai atenuata lupta ascutitade clasa, ajungind la utopii mic-burgheze n domemulcooperatiei.

5. Sovaiehle n domeniul sustinerii lozincilor democra-tice, caracterul de cerc al partidului i prejudecatile luimic-burgheze mpiedic n foarte mare masura narodm-cismul sadesfasoare o propaganda repubhcana-democratica

cercurile largi ale taranimii. Asadar, chiar in interesulacestei propagande este nevoie, in primul rind, ca social-democratia sa faca o critica hotarita narodmcismului.

De aceea, consfatuirea, Mira s excluda nicidecum actm-mle comune cu partidele narodnice, actiuni prevazute inmod special de Congresul de la Londra, considera casarcina social-democratiei trebuie sa constea n :

a) demascarea sovaielilor si a renuntarii la democratis-mul consecvent care se manifesta n partidele narodnice

b) lupta impotriva socialismului mic-burghez al narod-nicismulm, care estompeaza prapastia dintre capital simunca ;

c) sprijinirea curentelor republicane-democratice in rin-durile masei taranesti, aratind in permanenta ca numaiproletariatul socialist, consecvent n democratismul sau,poate fi un conducator de nadejde al maselor de taranisaraci in lupta lor impotriva monarluei si a proprietattifunciare mosieresti ;

d) concentrarea atentiei asupra propagarii ideilor social-democrate in rindurile grupurilor de muncitori, putine lanumar, e drept, care nu s-au eliberat pin acum de sub.mfluenta teorillor inapoiate ale narodmcismului.

in-

in

;

www.dacoromanica.ro

68

UN CVASI-TRUDOVIC

Zaveti" 39 este revista cea mai narodnicista, narodni-cistä de stinga ; insusi d-1 Cernov colaboreaza la ea. $ieste o revista voluminoasa, serioasà. Daca vrei sa afli ceeste cu faimosul principiu a/ muncii", despre care vorbesctoti trudovicii 40, toti narodnicii, inclusiv toti eserii",aici te lamuresti mai bine ca oriunde.

Unele persoane afirma chiar ca principiul muncii"este un principiu socialist si ca teoreticienii principiuluimuncii" sint si ei socialisti.

S. vedem ce spune despre industria bazata pe muncaproprie" unul dintre narodnicii de stinga", d-1 S. Zak,care s-a ocupat in mod special de problema capitalismuluiindustrial.

D-1 S. Zak deosebeste trei feluri de industrii : 1) in-dustria bazata pe munca proprie", 2) industria de tran-zitie" de la cea bazata pe munca la cea capitalista si 3)industria capitalista. Considera capitaliste intreprinderilecu peste 50 de muncitori ; de tranzitie cele cu 11-50de muncitori ; bazate pe munca proprie cele care auceT mult 10 muncitori.

De ce intreprinderile acestea din urma sint bazate pemunca proprie" ? Pentru ca, vedeti dumneavoastra, atitatimp cit intreprinderile nu au cel putin un functionar debirou si un tehnician, in medie de fiecare, nu se poatevorbi de caracterul lor capitalist".

Teorie demna de un functionaras semidoct, si nu deun publicist care se da. drept socialist ! Pink' cind d-1 Zak

www.dacoromanica.ro

LIN CVASI-TRUDOVIC 69

ceilalti narodnici 1111 vor inventa o economie politicàproprie", noua, cu adevarat rusa, noi vom ramine lavechiul punct de vedere potrivit caruia capitalismulseamna productie de marfuri ce transforma form de munca

marfa.Astea-s lucruri elementare, pe care e rusine sa nu le

stii. Dar d-nii narodnici sint numai n vorbe adepti aiteoriei lui Marx si adversari ai economiei politice burgheze;

realitate insa ei ofera publicului conceptiile celui maivulgar filistin, care nu a invatat nimic si care repetafrinturi de fraze burgheze : dna are birou", spune el, ecapitalist. Dar daca gospodaria mea e mica, ce fel decapitalist mai stilt i eu ? Eu sint un om al muncii

A apara tn. presa .astfel de conceptii inseamna a negastiinta economiei polince si a apara ignoranta.

Exista capitalisti mici si man, destepti i prosti, darnu aceasta caracterizeaza capitalismul, ci productia demarfuri i folosirea muncii salariate.

Narodnicul nostru considera de asemenea ca o carac-teristica a gospodariei bazate pe munca proprie" faptulca in ea lucreaza i membrii familiei proprietarului. Inrealitate insa, orice om care poseda cele mai elementarecunostinte de economie politica ;tie c. aceasta este o ca-racteristica a gospodariei mic-burgheze. A infrumuseta gos-podaria mic-burgheza, numind-o gospodarie bazata pemunca proprie", inseamna a nu avea nici cea mai vagaidee despre socialism.

luam chiar cifrele d-lui Zak. La 100 de intreprinderirevin, n medic, membri de familie ai proprietarului :1) 28 'in intreprinderile care numara Oda la 3 muncitori ;2) 34 in Intreprinderile cu 4-5 muncitori ; 3) 22 'inintreprinderile cu 6-10 muncitori.

Nu-i asa ca e reusit noul" nostru narodnic" ? Eltnsusi prezinta cifrele din care reiese predominarea munciisalariate i totusi califica o asemenea gospodarie ca fiindbazata pe munca proprie" ! !

D-1 Zak ciuguleste din datele diferitelor recensaminteindustriale, extaziindu-se n fata numarului mare" depatroni muncitori" i sustinind c aceasta dovedeste in-

7 - Lenin, Opere, vol. 24

in-

in

in

si

I

Sa

www.dacoromanica.ro

70 V. I. LENIN

consistenta teoriei ortodoxe" (adica drept-credincioase, cumnumesc narodnicii, ironic, doctrina lui Marx). Vom citadate complete din recensamintul german la care se refera,in primul rind, d-1 Zak. Luam industria n intelesul largal cuvintului, inclusiv comertul i caile de comunicatie.

Grupuride intreprinderi

in care proprieta-rul lucreazg deunul singur

Mici (2-5 munci-tori)

Mijlocii (6-50 demuncitori)

Mari (51 si maimult)

Total

1 452

1 524

259

Numirul in milioane :

Munci-tori

44,4 1,4

46,7 3,8

8,0, 3,5

31 0,9 5,7

I 3 266 100 0 14,4

Caiputere

Kilo-wa ti

10,1

26,2 0,7 7,4 0,1 7,1

24,3 1,5 17,3 0,2 15,7

39,4 6,6 75,3 1,2 77,2

100 8,8 100 1,5 100

Examinati cu atentie acest tablou al capitalismuluiindustrie. Patronii care lucreaza de unul singur miciiburghezi sint in numar foarte mare" : un milion juma-tate. Dar care este partea lor n productie ? Ei reprezintaa zecea. parte din totalul muncitorilor si zero masini atircu abut.' dt electrice !

Dar marii capitalisti ? A suta parte din totalul intre-prmderilor, insa ei au aproape 2/5 (3 9°/0) din totalulmuncitorilor qi mai mult de trei sferturi (75-77°/o) dinnumarul total de masini !

Orice muncitor capabil sa judece va gasi numaidedtaceste cifre o deplina confirmare a experientei sale de ztcu : o mare multtme de bleti mic-burghezi strivitt decapitalsi dominatia absoluta a unui numar neinsemnat deintreprinderi capitaliste mari.

Mai departe. Statistica, denaturata fara jena de narod-rucul de stinga", ne arata o dezvoltare extrem de rapidaa capitalismului i nlaturarea micii productit. S. corn-

% c% % %

- - - _

in

ii

st

in

zi.

www.dacoromanica.ro

UN CVASI-TRUDOVIC 7 1

param datele a trei recensaminte din Germania : cel din1882, din 1895 si din 1907 (ultimul). Ca sa nu-1 obosimpe cititor cu cifrele, vom lua numai cele principale : vomcompara intreprinderile in care patronul lucreaza de unulsingur cu cele capitaliste, mijlocii i mari laolalta :

Intreprinderi in care patronulsinger

tntreprinderi caPitaliate rMilocillucreazi de until i man

% din numkrul % din nurnirul % din numärul % din numirultotal de total de total de total de

Ana intreprinderi muncitori intreprinderi muncitori

1882 62 26 4 41

1895 54 17 7 531907 42 10 9 63

Cu 25 de ani in urma, patronii care lucrau de unulsingur, constituiau majoritatea (3/5). Acum ei sint o mi-noritate (2/5). Inainte ei reprezentau 1/4 din totalul mun-citorilor ; acum 1/10 .

Partea care revine intreprinderilor capitaliste, dimpo-triva, inregistreaza o crestere rapida. Cu 25 de ani tnurma ele aveau o parte mai mica din totalul muncitorilor(2/s), iar acum au majoritatea, aproape 2/5 din numarultotal al acestora (6301o). Or, noi am vazut c concentra-rea in miinile unui manunchi de capitalisti a malinilor,adt a celor cu abur cit i, n masura mai mare, a celorelectrice, este fi mai accentuatii decit concentrarea munci-torilor.

Prin urmare, recenssamintele industriale efectuate n irilelibere qi care se dezvolt1 rapid ne ofera cea mai stralucitaconfirmare a teoriei lui Marx. Capitalismul domina pre-tutindeni. Pretutindeni el inlatura mica produccie. Pretu-tindeni se observa o ruinare n masa a caranilor, a micilormeseriasi si a mestesugarilor. Micul patron este strivit demarele capital prin mfi de procedee, pe care statistica lereflecta intr-o masura Inca foarte slaba. Micul patron nuare nici o scapare. El nu are alta iesire decit sa se alatureluptei proletariatului.

Teoria principiului muncii" §i a gospoclariei bazatepe munca proprie" de la un capat la alrul nu este decit

7* www.dacoromanica.ro

72 V. I. LENIN

o repetare a vechilor prejudecati burgheze. La fiecare pasexperienta tuturor tarilor darima aceste prejudecati.

Narodnicii de stinga, straduindu-se sa demonstreze mun-citorilor ca un capitalist sau un mic capitalist cu 5 sau10 muncitori salariati este un patron muncitor", nu facaltceva decit sa dovedeasca propriul lor caracter burghez.

Pravda Trude nr. 18din 1 octombrle 1913

Semnat : V. 1 1 1 n

Se tipdreeteapdrut

dupd textulIn ziar

www.dacoromanica.ro

73

ADEPTI AI NEPARTINITATIICARE S-AU INCURCAT

Unul dintre cele mai raspindite si mai negnatoase feno-mene ale vietii noastre sociale este atitudinea dispretui-toare (daca nu de-a dreptul negativa) fata de partinitate.

Pentru cei izolaçi politiceste, pentru aventurieriiManilovii politici este ceva obisnuit g se dezica de parti-nitate i s debiteze fraze pompoase despre ingustimea",sabloanele", intoleranta etc. etc. ale partidului. n reali-tate insa aceste expresii reflecta numai ridicola i jalnicaingimfare sau autojustificare a intelectualilor care s-aurupt de mase si care simt nevoia sa-si ascunda slabiciunea.Numai masele pot i'nfaptui politica in sensul serios al cu-

dar o masa fag partid si care nu urmeaza unpartid puternic este o masa farimitata, inconstienta, in-consecveng si care devine o jucarie n miinile politicieni-lor abili din rindurile claselor dominante, care vin intot-deauna la timp" pentru a se folosi de ocaziile potrivite".

Rusia este una dintre tarile cu cel mai pronuntat carac-ter mic-burghez, in care exista cea mai slaba deprinderede a desfasura o activitate politica libera. De aceea,numai de aceea, la noi este atit de raspindig atitudineadispretuitoare fag de partinitate. Una din sarcinile munci-torului constient din Rusia (si unul din marile sale meriteistorice) este lupta sistematica, persevereng impotrivaacestei atitudini dispretuitoare.

Iata unul dintre cele mai recente exemple de nepartini-tate ingimfata care s-a manifestat n rindurile intelectuali-tatii din preajma partidului.

si

vintului,

si

www.dacoromanica.ro

74 V. I. LENIN

Muncitorii au organizat pe scara larga subscriptii pen-tru ziarele muncitore§ti. Nu este greu de inteles ca masa,daca se orienteaza in mod con§tient, daca isi d seamacare dintre ziare trebuie ajutat, care curent trebuie spriji-nit, invatii, cu prilejul acestor subscriptii, sa faca o poli-tiCä principiala.

Lichidatorii, care aluneca atit de des pe panta unei poli-tici de nepartinitate, au pornit campania, pe care toatalumea o cunowe, pentru impartirea in parti egale a bani-kr rezultati din subscriptii. Ei nu erau calauziti decit dedorinta de a-§i masca slabiciunea, §i in graba nici nu auavut timp sa se gindeasca ca la baza unei astfel de cam-panii sta tocmai principiul nepartinitatii.

Dar viata i-a demascat pe data. Opinia publica mic-burgheza din Rusia a facut din lozinca lor o lozinca a ei :tn parti egale cu toti, §i cu lichidatorii §i cu narodnicii !

Intrucit aventurismul lor politic a fost demascat, adeptiinepartinitatii, care s-au lepadat de trecutul lor marxistde dragul unor visuri despre ceva larg" i neprincipial,au inceput sa se suceasc i sa. se codeasca. In nr. 24 alziarului lichidatorist, G.R. sustine c ei nu sint tn nici uncaz pentru unirea cu narodnicii §i ca aceasta unire ar fipropovaduit-o in mod sistematic" marxi§tii.

Cu greu ai putea sa-ti imaginezi o denaturare mai gro-solana a adevarului. Daca G.R. §i consortii n-ar fi fostadepti ai nepartinitatii, daca nu ar fi avut o atitudinefiIistin fata de istoria trecutului marxist, a r fi §tiutnumai datorita marxi§tilor (pravdi§tilor"), problema ati-tudinii muncitorilor fata de diferite partide a fost rezol-vatii in mod absolut oficial cu mai bine de §ase ani inurma 41. Numai marx4tii au definit cu precizie baza declasa a tuturor partidelor mari din Rusia ; lichidatorii nuau putut face niciodata acest lucru. Dintre toate partidelecare exista in Rusia, numai marxi§tii, in locul unei atitu-dith haotice, lipsite de principii (de la caz la caz") fatade diferite partide, au elaborat, cu ase ani 'in urma, un

ca.,

www.dacoromanica.ro

ADEPTI AI NEPARTINITATII CARE S-AU INICURCAT 75

raspuns precis la problema esentei diferitelor curente" §ia atitudinii fava de ele.

De atunci istoria a confirmat in mod stralucit, fara nicio puti41 de tagada, juste%ea acestui raspuns.

In el se spune clar §i precis ca narodnicii reprezinta de-mocratia mic-burgheza §i ca impreuna cu ei se admit nu-mai actiuni comune" impotriva reaqiunii §i impotrivaliberalismului.

Acum G.R. §i consorcii cautind ssa ne asigure ca ei sintimpotriva unirii cu narodnicii, vor sa. iasa." din incurcaturasustinind ca stilt pentru impartirea in parti egale intredoua ziare a banilor rezultati din subscriptii atunci cinde vorba de ,contribuvii in masa", dar ca sint impotrivaacestui procedeu atunci cind e vorba de subscriptii facutein cadrul unor grupuri de tovarag de idei con§tienvi" !!(vezi Novaia Raboceaia Gazeta" nr. 24).

In primul rind, viga a dovedit ca din propagandavoastra in favoarea impartirii in mod egal rezulta un plannepartinic. Acesta este un fapt. In acela§i numar 24 citimrezoluvia unui grup muncitoresc : in parti egale ;i cu na-rodnicii. Ca intotdeauna, adepvii nepartinitatii sau inde-pendencei vor sa se duca spre o u§a §i nimeresc la alta !

In al doilea rind, poate fi oare numit comtient un grupde oameni daca nu ,tie sa lamureasca masele ? Nu sepoate, d-lor adepti ai nepartinitacii ! Cei con§tiemi vorspune masei : contribuiti cu totii, uniti-va cu totii, darcautati in acela§i timp sci intelegeti care este orientareadiferitelor ziare.

Daca contribui §i spui sa se imparta in mod egal"inseamna ca. e§ti nepartinic, incon§tient, indiferent. Dacacontribui §i spui : pentru cutare orientare" inseamna cae§ti con§tient §i participi in mod con§tient la o acviunecomuna.

G.R. denatureaza acest adevar elementar !Concluzia : lichidatorii G.R. §i consortii, sustinind ca

sint impotriva unirii cu narodnicii, continua de fapt saaplice linia unirii nepartinice cu ei, linia nepartinitatii,profund daunatoare §i inadmisibila pentru muncitori.

www.dacoromanica.ro

76 V. I. LENIN

Democratia muncitoreasa a dat tn repetate rinduri, sitrebuie s. dea i pe viitor, o ripost51 hotarit5. propag'ariinepartinitavii, care duce la tocirea simtului politic in rin-durile muncitorilor sit face mai usoara" inselarea lor subtoate formele.

Za Pravdu nr. 3din 4 octombrie 1913.einnat : Karov

Se llpareete dupd textulapörut In liar

www.dacoromanica.ro

77

LIBERALII sI PROBLEMA AGRARA IN ANGLIA

Simbata 11 octombrie (28 septembrie st.v.), LloydGeorge, ministru liberal englez, a deschis prin doua stra-lucite" discursuri, rostite n orasul Bedford, carnpaniaagrara". Asa cum Kit Kitici Gucikov al nostru a promisca se va rafui" cu mosierii rusi, privilegiaçi i atotputer-nici, tot astfel i ministrul liberal englez a promis ca vaporni o campanie n problema agrara, va dernasca peproprietarii funciari landlorzii va adresa poporu-lui un apel pentru o reforma agrara radicala" (LloydGeorge este teribil de radical !).

Ziarele liberale din Anglia au cautat s creeze in juruldiscursurilor rostite de liderul lor o atmosfera et maisolemna. Reclama, reclama cu oHce prev ! Intrucit dis-cursul a fost prea lung, ele publica doar o expunere"prescurtata, careia i dau denumirea de carta" agrara,si o infrumuseteaza n asa fel, inch n locul tertipurilordiplomatice ale parlamentarului afacerist apare o lungalista de reforme, printre care si minimul de salariu,100 000 de cottages (casute) pentru muncitori, i expro-prierea pamintului la valoarea neta (!!) stabilita delandlord".

Ca sa aratam cititorilor nostri cum face agitaçie in tin-durile poporului ministrul burgheziei liberale engleze, vomcita citeva pasaje din discursurile rostite la Bedford deLloyd George.

Nu exista problema mai vitala, mai importanta decitaceea a pamintului exclama oratorul. Alimentele

i

si

www.dacoromanica.ro

78 V. I. LENIN

cu care se hrane§te poporul, apa pe care o bea, locuintelein care sea, industria care ii da posibilitatea sa." chtige,

totul depinde de pamint". Dar cui apartine pamintulin Anglia ? Unui manunchi de bogata§i ! 0 treime din totpamintul Angliei apartine unor membri ai Camerei lorzi-lor. Landlordismul (proprietatea funciara mo§iereasca)este cel mai mare dintre monopolurile din taxa noastra".Puterea landlorzilor nu cunoa§te nici o ingradire. Ei potalunga pe arenda§i, pot pustii pamintul mai rau dedt undu§man. 0, eu nu atac persoanele, §i nici clasa pero-reaza ministrul , dar se poate ca aceasta situacie sapersiste ?

In ultimele decenii, numarul populaviei agricole a sca-zut de la mai bine de 2 000 000 la 1 500 000, iar acelaal paznicilor terenurilor de vinatoare a sporit de la 9 000la 23 000. Nu exista tara in lume in care sa fie atit demult pamint nelucrat §i in care gospodarii-fermieri sáaiba atita de suferit de pe urma vinatului pe care-1 crescbogata§ii pentru distractia lor.

Bogaviile.Angliei se inmultesc intr-un ritm amevitor. Darcare este situaiia muncitorilor de la sate ? 9/10 dintre eiprimesc mai pu%in de 20 1/2 §ilingi (circa 10 ruble) pesaptamina, suma care in intreprinderi este consideratanecesara pentru a nu rasa omul sa moara de foame.60% dintre muncitorii agricoli primesc mai putin de18 §ilingi (circa 9 ruble) pe saptamina.

Conservatorii propun rascumpararea pamintului in par-cele mici. Dar celui care vorbe§te de rascumparare tuna.acest Rodicev al Angliei eu ii pun urmatoarea intre-bare : la ce pret ? (ilaritate generala).

Oare un prey prea ridicat nu va strivi pe cumparatorulmarunt ? Oare impozitele prea ridicate nu-1 vor strivi ?La noi exista o lege cu privire la inzestrarea cu paminta muncitorilor. Iata dteva exemple. Toate impozitele §J.prestatiile care revin la o parcela se ridica la suma de30 de lire sterline (circa 270 de ruble). Paminturile sintcumparate §i apoi revindute saracilor in parcele mici,cu plata in rate. Ratele se ridica la 60 de lire sterline !

Iar depopularea satelor Angliei ameninta sa lase tamnoastra fail aparare, intrucit lira o taranime puternica

www.dacoromanica.ro

LIBERALII $1 PROBLEMA AGRARA IN ANGLIA 79

nu exista o armata puternica.. Cum s-ar fi putut ca ora-torul sa nu cocheteze cu nationalismul cu sovinismulcel mai grosolan ? Nici liberalul rus, nici cel englez nupoate fara asta !

Pamintul nu a fost creat de mosieri striga LloydGeorge ; taxa trebuie s aleag 5. intre puterea mosieri-lor i bunastarea muncitorilor. Trebuie s. actionam ferm

hotarit impotriva monopolurilor ; or, proprietatea asu-pra pamintului este unul dintre cele mai mari monopoluri:Fermierului arendas trebuie s5. i se dea garantii ca nu va fialungat, c5." nu i se vor rapi roadele energiei i iscusintetsale (o voce dm public i ce masuri propuneti ?) Trebuiesä actionam. Ajunge cu incercarile timide i cu jumataplede masura. Trebuie sa actionam radical, asa cum proce-deaza oamenii practici. Nu e vorba de cirpaceli, ci dedesfiintarea monopolului.

Sa asiguram un minimum de salariu muncitorului,reducem ziva de munca, sa-i dam o casuta confortabila,comoda, sa-i dam o bucata de parnint pe care sa poaticultiva unele produse pentru familia sa ! Trebuie creatao scard a progresului, astfel ca muncitorii intreprinza-tori" s o poata urca de la o mica parcela, de la gra-dina de zarzavat, la o mica gospodarie de sine statatoare.Iar cei mai intreprinzatori trebuie sa mearga mai departesi sa devina mari fermieri in tan. noastra. Sinteti ispitit,de avantajele emigratiei in America si in Australia. Noiinsa vrem ca aici, in Anglia, pe pamintul salt natal, mun-citorul britanic sa-si &easel hrana, s. gaseasca o viafaAbera, sa gaseasca conditii confortabile pentru el si pentrucopni

Aplauze furtunoase... Si se simte ca vocile izolate aleascultatorilor care nu au putut fi prostiti (ca, de Oda,a acelma care a strigat : dar dumneavoastra ce masuripropuneti ?) parca ar spune : de cintat, cinta frumos, darsa-1 vedem la treaba...

Cinta frumos ministrul liberal englez, favoritul mul-timii mic-burgheze, mare mester in arta de a sparge gre-vele inselindu-i cu nerusinare pe muncitori, unul dintrecele mai credincioase slugi ale capitalului englez, carerobeste atit pe muncitorii britanici cit i populatia de

si

st

:

sa-i

sai.

in-

www.dacoromanica.ro

80 V. I. LENIN

300 000 000 a Indiei. Dar ce forta 1-a impins pe acestafacerist versat, pe acest lacheu al sacului cu bani, sârosteasca discursuri atit de radicale" ?

Forca miscarii muncitoresti.In Anglia nu exista armata permanenta. Poporul nu

poate fi sta."pinit cu forta ; el poate fi tinut n friu numaiprm inse15.ciune. Miscarea muncitoreasca creste impetuos.Trebuie abatut 5. atentia, trebuie ocupate" masele cuproiecte grandilocvente de reforme, trebuie sa se dea im-presia unui razboi impotriva conservatorilor, trebuie f5.-gaduite pomeni, numai ca masele sa nu-si piarda incredereain liberali, numai ca ele urmeze ca niste oite pepastorii lor pe capitalitii industriali i financiari.

at despre promisiunile de reforme..., nu spune oareun proverb englez ca promisiunile seamana cu glazuraunei prajituri, care este facut a. pentru a fi taiata in bu-cati ? Lloyd George promite, i intregul guvern liberalva realiza promisiunile lui, redudndu-le la o cincime. Iarconservatorii le vor mai ciunti i ei o data, astfel c vafamine a zecea parte.

Reformismul burgheziei engleze arata cum nu se poatemai limpede cresterea unei profunde miscari revolutionarein rindurile clasei muncitoare din Anglia. Si nu sta. inputerea unor palavragii i arlatani liberali sa stavileascaaceasta miscare.

Za Pravde nr. 8din 12 ocionthrie 1913

Semnai : V. I.

Se 11p8reele dupa textulaparut In ear

sg-i

www.dacoromanica.ro

81

OCTOMBRISTII 42 $1 MI$CAREA MUNCITOREASCA

Actualul moment politic din Rusia prezinta un deosebitinteres. Tratativele cadetilor, progresistilor i octom-bristilor cu privire la o tactica opozitionista" cornunain Duma, pe de o parte, si miscarea muncitoreasca, pede alta parte, dovedesc nu numai o inviorare", ci cevamai mult.

Unul dintre cele mai instructive documente ale intere-santei perioade pe care o traim este apelul ComitetuluiCentral al Uniunii 17 octombrie" catre membrii acestuipartid, in care li se recomanda (dupa cum relateazaReci") sa-si scuture apatia i sa se puna energic petreaba".

Dupa parerea C.C. octombrist, acum, cind fortele re-volutionare se pun din nou k miscare, o dovada tn acestsens fiind, printre altele, grevele, toti cetatenii loiali, caredoresc sincer o dezvoltare progresista a statului, trebuie

adere la .Uniunea 17 octombrieo, intarindu-i astfelcomponenta i sporindu-i prestigiul".

Activitatea octombristilor, dupa parerea Comitetuluilor Central, trebuie sa paralizeze influenta elementelordistructive, care din nou ii ridica galagios si impertinentglasul, indemnind la o noua transformare radicala aorinduirii politice i sociale din Rusia. Comitetul Centralatrage atentia asupra sacrificiilor la care vor fi expusestatul j societatea daca oamenii loiali vor ramine acurncu bratele incrucisate si se vor tine departe de activita-tea obsteasca. Comitetul Central este incredintat ca mi-

"

1

ri

www.dacoromanica.ro

82 V. I. LENIN

lioanele de cetateni ru§i loiali nu vor ingadui unui micmanunchl de revolutionari sa duca Rusia la pieire".

A§a real Reci" (nr. 275) continutul interesantuluiapel al C.C. al octombri§tilor, fira sa vada in el, pare-se,nici o abatere de la politica octombrista obi§nuita.

Sa examinam apelul C.C. octombrist ca un documentcaracteristic pentru istoria vremurilor noastre. Octom-br4tilor li se recomanda sa se scuture de apatie". Va sazica. pina acurn a existat o stare de apatie. Cind fortelereactiunii au triumfat, octombri§tii se aflau intr-o starede apatie. Cind fortele reactiunii pareau suficlente....penttru mentinerea ordinix", octombrimi erau multumiti §1nu au simvit nevoia si se puna pe treaba". Cind forvelereactiunii s-au dovedit a fi insuficiente (forvele potriv-nice reactiunii se pun din nou in =Fare"), atunci...atunci octombri§tii se pun energic pe treaba in spripnulreactiunii.

Intr-adevar, .daca influenta fractiune din Durna seapuca sa .tune. §1 sa fulgere ca cei de stinga sint galagiop,1 impertmentx" §1 vor sa duel Rusia la pieire, nu consti-tuie oare aceasta un ajutor acordat reactiunii ? Gindi-ti-va : un mic manunchi" §i, poftim, vor sa duca Rusiala pieire" ! Cei de stinga, ale cat-or ziare (in numar depeste zece in toati Rusia) sint confiscate aproape zilnic,se disting, vedevi dv., prin faptul ca sint galagio§i 0 im-pertinenti" ! Dar aceasta este repetarea cuvint cu cuvinta frazelor galágioase §i impertinente pe care le povi citizilnic in presa ultrareactionara guvernamentala.

Aici vedem concret la ce s-a redus de fapt propova-dun-ea idellor progresiste" in spiritul manifestului din17 octombrie". De indata ce mi§carea muncitoreasca s-aintant .p a adus o inviorare generala a vievii sociale,burghezu no§tri progresqn" au inceput sa-§i arate coltiinu reac mtiux, ci tocmar acestel miFari muncitore§ti.

Rusia cunoa§te pentru a doua oara, de data aceasta inproportie mai mare, pe un teren mai larg, raportul deforte care s-a observat cu 8-9 ani in urma.. Octombri§tii,progresi§tii §i cadevii existau atunci intr-o forma nedife-rentiata, contopita, ca o societate", chipurile, avansatr,

www.dacoromanica.ro

OCTOMBRISTII $1 MISCAREA MUNCITOREASCA 83

unita. Acum s-ar parea ca avem trei partide politice aleburgheziei : octombristii, progresistii i cadetii, partidedezvoltate, incercate i verificate in experienta celor treiDume si a perioadei 1906-1912 bogate In evenimente.Diviziunea muncii titre ele este ideala : octombristiideclara direct qi intr-o forma categoric ultrareactionararazboi celor de stinga, progresistii ieri au cazut de acordcu octombristii i astazi fac acelasi lucru, promitindse dedice timp indelungat acestei ocupatii onorabile. Citdespre cadeti, i ei au cazut de acord" cu progresistii,prietenii octombristilor, asigurind poporul de, cu leak-ciune fie spus, democratismul bor.

Daca in urma cu 8 ani, miscarea muncitoreasca a tre-cut peste tradarile i oscilatiile directe sau camuflate aleoctombristilor i cadetilor, avem toate motivele s credemcä muncitorii nu s-au prostit de atunci.

Za Pravdte nr. 10din 15 ociombrie 1913

Seninat K-- p o v

Se ilpdrelie dupd festalapdrut In ziar

s'a

:

www.dacoromanica.ro

84

DESPRE JUBILEUL INTELECTUALITATII RUSE"

A 50-a aniversare a ziarului liberal din Moscova aprilejuit torente de discursuri elogioase din partea tuturorliberalilor rusi. Este un fenomen normal, legitim si infirea lucrurilor. Era firesc ca liberalii sa sarbatoreascaaniversarea ziarului liberal. Russkie Vedomosti" 44 nu afost mai rau decit alte ziare liberal; iar in anumite pri-vinte (de exemplu in ceea ce priveste abundenta materia-lului itiintific) a fost indiscutabil superior nivelului li-beral mediu.

Dar cind panglicarii liberalismului, domnii Kovalevski,Miliukov, Manuilov, Bunin etc., lauda Russkie Vedo-mosti" in numele democratiei i dintr-un punct de vedere,chipurile, democratic, aceasta minciuna sfruntata nutrebuie sa ramina lark' riposta.

Distinsi si vestiti domni liberali ! Voi toti va jurati petoti sfintii ca sinteti pentru libertatea politica. Dar nuvreti sa intelegeti un lucru simplu, si anume ca o socie-tate liberala care nu da o riposta actiunilor contrarevelu-tionare ale liberalilor din Rusia nu merita libertateapolitica si niciodata nu o va putea obtine.

Voi sarbatoriti a 50-a aniversare a ziarului RusskieVedomosti". Foarte bine. Dar nu ascundeti adevarul. Nuuitati ca Russkie Vedomosti" este unul dintre primeleziare liberale care a pus piedici primei miscari serioasesi profunde a maselor din Rusia, miscare al carei tel eraobtinerea libertatii politice.

www.dacoromanica.ro

DESPRE JUBILEUL INTELECTUALITATII RUSE' 85

Aceasta s-a intimplat in vara anului o mie noua sutecmci. Steaua §timtei §i. publicisticii liberale, d-1 profesorVinogradov, istoric, a publicat atunci in Russkie Vedo-mosti" un faimos, memorabil §i de neuitat articol istoric".Ideea de baza a acestuia era urmatoarea : ar fi bine dacain Tara noastra miFarea nu ar merge mai departe cleatcea germana din 1848-1849, caci, altfel, santinela prusacaar trebui sa instaureze ordinea la noi.

Iata ce publica Russkie Vedomosti", organul liberali-lor, in vara anului 1905 ! !

SI chibzuiasca oHce rus care se pretinde democrat laacest fapt istoric. Istoria a dovedit, §i a dovedit faraputinta de tagada, slabiciunea, forta insuficienta a mi--carii din toamna anului 1905, iar faimosul liberal, in varaaceluia§i an, a gasit ca miFarea este exagerat de puternica§i 1-a pus bete-n roate.

Este un fapt real. El nu poate fi contestat. Acest libe-ral i toti tovar4ii lui de idei, toti scuzati expresiapoliticienii din rindul liberalilor care erau de partea luisint vinovati moralmente §i politicqte de pogromurileimpotriva evreilor din toamna anului o mie noua sute dna.Caci pogrom4tii au ajuns sa aiba. o asemenea forta, oasemenea insolenta, printre altele, tocmai datorita stariide spirit vinogradoviene" a societatii liberale.

Liberalii vinogradovieni" au guvernul pe care-1 meritapc deplin. Liberalul vinogradovian", care scrie in ziarulRusskie Vedomosti", §i Pur4kevici, Pur4keviciu1 colec-tiv, sint doua fete ale aceleia§i medalii, sint fenomeneconexe §i interdependente.

Nu poate exista libertate politica in Rusia atita timpat in ea nu exist5." (sau intrucit in ea nu exista) o demo-cratie de masa, care sa inteleaga limpede intreaga nesa-buinta, absurditate §i mirgvie ale liberalismului vino-gradovian" promovat de ziarul Russkie Vedomosti".

Za Pravdu nr. 101913

Se 1lp5reVeapärui

dupti texouldin 15 actomorie in ziar

gwww.dacoromanica.ro

86

0 PROASTA APARARE A UNEI CAUZE PROASTE 45

Un oarecare Gr. Golosov s-a simtit ofensat de moartepentru c. n revista Prosvescenie" am spus despreCiheidze ca este un social-democrat din preajmapartidului" *.

Gr. Golosov tuna si fulgera, suduind at 11 tine guraimpestritindu-si proza cu semne de intrebare i excla-mare. Dar cu at se infurie mai mult, cu atit devine maievident ca peroratiile lui furibunde nu au ca scop decitsa ascunda lipsa de dovezi.

Am spus despre Ciheidze ca. este un om din preajmapartidului. Lui Golosov nu i-ar fi greu sa inteleaga ca elar putea infirma cele spuse de mine daca ar dovedi parti-nitatea lui Ciheidze.

Am aratat ca, n momentul cel mai critic al istorieifractiunii social-democrate (precum si al istoriei ranvieriipartidului), Ciheidze s-a strecurat pe alaturi". In pe-rioada de formare a presei lichidatoriste si a celei anti-lichidatoriste (1911 si inceputul anului 1912), Ciheidzenu a fost nici de o parte, nici de cealalta.

Infirma oare furiosul meu adversar acest fapt atit deprecis ?

Nu. Furiosul Gr. Golosov nu infirm i nici nu poateinfirma acest fapt ! E furios, bietul Golosov, dar e ne-putincios ! El ocoleste cu teama faptul care dovedeste cäconduita lui Ciheidze (cu tot talentul lui oratoric si ex-

* Vezi volumul de feta, p. 46. Nota red.

si

www.dacoromanica.ro

0 PROASTA APARARE A UNEI , CAUZE PROASTE 87

perienta lui parlamentark) a fost o conduitk de om dinpreajrna partidului.

Dna' furiosul Gr. Golosov ar fi in stare sk gindeasci,ar intelege ck ceea ce caracterizeazk pe omul de partideste cea mai energick, cea mai directi si mai deschiskparticipare 1a treburile partidului sku (si nu numai ale

m din Duma). Formarea presei lichidatoriste siantilichidatoriste a constituit un moment extrem de im-portant in noua istorie a intregului marxist. Prin urmare,am demonstrat, fail putintk de tkgada, ck Ciheidze sesitueaz1 in preajma partidului.

Gr. Golosov, cuprins de un fel de minie isterick,exclarnk : Partidul este acolo unde se al151 V. Ilin siGr. Zinoviev".

Din nefericire pentru el, bunul nostru Golosov ridickaici o problemk extrem de interesanta si de importantk :unde este partidul. $i daci Gr. Golosov nu este in staresk gindeasca, in schimb toti muncitoru s-au gindit sise gindesc la aceastk problema.

Partidul este acolo unde se afla majoritatea muncito-rilor marxisti constienti, care participa la viata politick:

Gr. Golosov se infurie, ajungind pink la isterie, tocrnaipentru ck 'hi dk seama ck nu este in stare sk infirme acestadevar atit de simplu.

$i alegerile pentru Duma a IV-a, si istoria aparitieisi dezvoltarii ziarului Pravda", si alegerile in vedereadesemnkrii conducerii sindicatului muncitorilor metalur-gisti, si campania pentru asigurkri sociale, si rezolutiamuncitorilor in favoarea celor sase deputati ai muncito-rilor, toate acestea au dovedit ck partidul este departea celor §ase, de partea liniei promovate de ei. Lo-zincile lansate de ei au fost acceptate si verificate deactiunea de masa' a muncitorilor in toate domeniile mis-ckrii muncitoresti.

Furiosul Golosov se infurie tocmai pentru cl nu poateinfirma faptele precise, evidente, indiscutabile legate devictoria marxistilor asupra lichidatorilor si in alegeri, siin sindicate, si in munca de creare a cotidianelor, si incampania pentru asigurkri sociale.

8* www.dacoromanica.ro

88 V. I. LENIN

Acelora impotriva ca'rora pledeaza toate faptele nu leramine nimic afara de sup.arare" §i isterie.

Partidul este acolo unde majoritatea muncitorilor s-auunit in jurul hotaririlor de partid, care dau raspunsuricomplete, sistematice, precise la principalele probleme.Partidul este acolo unde, prin unitatea acestor hotariri

i prin vointa unica de a le aplica cu corwiinciozitate,se afla unita majoritatea muncitorilor con§tienti.

Prin apararea dreptului" lui Ciheidze (i al celor§apte) de a incalca aceste hotariri, aceasta vointa a claseimuncitoare, Gr. Golosov, ca qi toti lichidatorii, actioneazain sensul distrugerii organizatiei marxiste in favoareanepartinitatii.

Nu incape indoiala a muncitorii vor sprijini §i peviitor pozitia celor ase deputati ai bor impotriva pozitieicelor apte care se situeaza in preajma partidului.

Za Pravda' nr. 12din 17 oclombrle 1913

Semnat : V. IltnSe tipttrelte

aplizutdupd textulin ziar

www.dacoromanica.ro

89

DECLARATIE

Stimati tovarasi !Un an de activitate comuna in Duma de stat a scos

la iveala o serie intreaga de conflicte si frictiuni intrenoi si voi, adica intre noi si ceilalvi sapte deputaii social-democravi. Lucrurile au ajuns pina la o polemical deschisain presa, iar ultimele voastre hotadri, pe care le-aciadoptat chiar in preajma incheierii lucrarilor Dumei destat, in iunie 1913, dup a. ce o parte din deputaii pleca-sera, au aratat in mod definitiv câ s-a creat o situatieimposibila si fara iesire. Aceste hotariri, adoptate de voicu 7 voturi contra 6, sint urmatoarele : refuzul de aacorda bolsevicilor (adica celor 6 deputati) un loc, dincele douI, in comisia bugetara si alegerea unuia (si nu adoi) bolsevici intr-o instituvie importanta.

Dupa ce in repetate rinduri, cu 7 voturi contra 6, i-avilipsit pe cei sase deputati ai muncitorilor de posibilitateade a desemna un orator din cei 2 care urmau sa ia cu-vintul in Duml, hotartrea despre care am vorbit a fostpicatura care a facut sa se reverse paharul.

Stiti ca noi am actionat si actionam intru totul siexclusiv in spiritul marxismului consecvent, aderind intoate, sub raport ideologic, la solutiile lui generale.

Stici, tovarasi, ca exista fapte absolut obiective caredovedesc ca noi nu exageram atunci cind vorbim de de-plina concordanta a activitatii noastre cu constiinIa sivoinca imensei majoritati a muncitorilor marxisti inaintgidin Rusia. Acest lucru I-a dovedit si istoria Pravdei",primul ziar muncitoresc care a fost creat de avintul mis-

www.dacoromanica.ro

90 V. I. LENIN

carii muncitoresti in aprilie-mai 1912, grupind in jurulsau majoritatea muncitorilor. Acest lucru 1-a dovedit di-.fuzarea ziarului Pravda" intr-un tiraj de 40 000 de exem-plare. Acest lucru 1-au dovedit subscriptiile din parteaunor grupuri de muncitori pentru Pravda", subscriptiidespre care acest mar a scris intotdeauna in mod deschis.Acest lucru 1-au dovedit alegerile in curia muncitoreascapentru Duma a IV-a de stat, in aceasta curie fiind alesinumai deputati bolsevici, fapt care, in comparatie cu ale-gerile in curia muncitoreasca pentru Duma a II-a si a III-ade stat, au vadit o crestere uriasa, incontestabila, i pecare nirneni nu o contesta, a marxismului si a convingen-lor antilichidatoriste in rindurile muncitonlor constientidin Rusia. Acest lucru 1-au dovedit, in sfirsit, alegerilepentru desemnarea conducerii sindicatului muncitorilor me-talurgisti din Petersburg si istoria din acest an a primu-lui ziar muncitoresc de la Moscova. Este de la sine intelescä noi consideram ca fiind de datoria noastrà absolutaactionam n stricta concordanta C1.1 vointa majoritatii mun-citorilor din Rusia, uniti pe pozitii marxiste.

Or, voi, cei sapte deputati, actionati independent .deaceasta. vointa impotriva ei. Voi luati, fara sa sovaiti,hotarin care sint n contradictie cu vointa majontatumuncitorilor constienti. Putem sa Val reammtim, bunloara,faptul acceptat pe anumite baze lipsite de consec-yenta pe nesocial-democratul Jagiello, pe care, pina inmomentul de fata, nu 1-a recunoscut nici un social-demo-crat din Polonia, sau faptul cä ati adoptat, in poficlavointei majoritatii muncitonlor, lozincile nationaliste,cea a asa-zisei autonomii cultural-nationale etc. Noi nustim exact care este atitudinea voastra fata de curentullichidatorilor, i mai degraba credem c

nsinteti tuste oa-

meni sovaielnici, care inclina spre si nuniste partizani hotariti ai acestuia. Dar, orice ar fi, ramineindiscutabil faptul ca nu considerati .obligatorn .pentruvoi parerile revendicanle majontatu muncitonlorconstienti din Rusia, cu care noi mergem mina in mina.

Nu mai e nevoie s spunem ca, in aceste conchtn,oHce socialist din orice tara din lume, oHce muncitorconstient va socoti monstruoasa tenclinta voastra de a ne

sa

si

ca 1-ati

si

www.dacoromanica.ro

DECLARATIE 91

subordona cu o majoritate de un vot, de a nu ne acordauntil din cele doua locuri in comisiile Dumei sau in alteinstautn, de a nu ne include pe lista oratorilor dinDuma etc., de a ne impune o tactica i o politica pe care

muncitorilor con§tienti din Rusia o condamna.Noi consideram, §i nu putem si nu consideram, irecon-

cihabile in momentul de fata nu numai divergentelenoastrein domeniul activitatii din Duma. Sintem nevoitisa consideram c tendinta voastra de a ne oprima §i de ane lips' de unul din cele doua locuri este categoric sci-zionist i ca ea exclude oHce posibilitate de conlucrare.Dar, tinind seama de dorinta ferma a muncitorilor de apastra, cel pupil fata de lumea din afara, unitateadeputatilor social-democrati macar in activitatea dinDuma, tinind seama de experienta noastra de un an, carea aratat ca. este posibil si se obtina prin punerea de acordo astfel de unitate in activitatea din Durnii, v propunemca, o data' pentru totdeauna, s stabiliti precis §i fleaechivoc ca nu este admisibila nici un fel de majorizare acelor §ase deputati ale§i in cadrul curiei muncitore§ti decatre ceilalti ppte deputati. Mentmerea unei adevarateunitati a fractiunii social-democrate din Duma a IV-ade stat este posibila numai daca va fi complet §i definitivrecunoscuta egalitatea celor §apte cu cei §ase i daca va fiaplicat principiul punerii lor de acord in toate problemeleactivitatii din Duma.

Za Pravdte nr. 13 Se tipdrelteapdrut

dupe textuldin 18 octornbrle 1913 In ziar

www.dacoromanica.ro

92

CEI $APTE" DIN DUMA

Lungile declaratii §i rationamente emise de cei §aptedeputati din Duma de stat in apararea lichidatorismuluiproduc o impresie cit se poate de ciudata.

Cei §apte vorbesc tot timpul numai de activitatea dinDuma, de activitatea social-democrata din Duma !

Pentru cei §apte, in afara palatului Tavriceski nu existanimic organizat ! Noi, cei sapte, am hotarit ; Jagiellosi cu noi am votat ; noi am trimis oratorii ; noi amadoptat o declaratie" altceva nu auzi de la cei sapte.Noi, membrii Dumei" ; noi in Duma", in afara de astacei sapte nu mai §tiu si nu mai inteleg nimic.

Pina-ntr-atit sint de contaminati de lichidatorism, inchau incetat sa mai inteleaga principiile cele mai elementareale marxismului.

Potrivit principiilor marxismului, deputatii din Dumatrebuie sa promoveze nu vointa lor, ci pe aceea a organi-zatiei marxiste ; nu hotaririle lor, ci hotaririle intreguluimarxist ; nu tactica lor, ci tactica acestuia. E rusinos ca.unor deputati din Durna trebuie sa li se explice acesteprincipii elementare ale marxismului 1 Pink' unde i-a dusoscilarea lor in directia lichidatorismului daca au ajunssa actioneze ca ni§te oameni fara partid, ca ni§te distruga-tori ai organizatiei politice proletare !

Cei §apte deputati cu tendinte lichidatoriste nu au nicim'iicar curajul s'cl-fi puna intrebarea : uncle este organi-zatia marxista ?"

Or, tocmai aici este miezul problemei.

www.dacoromanica.ro

CEI $APTEm DIN DUMA 93

Toata zarva pe tema unitatii nu este decit o ipocriziede .cea mai purl spqa daca se ocoleste problema vointeiunzce, a hotarinlor unice, a tacticii unice a majoritatiimuncitorilor constrenp, Inaintati din Rusia, organizaticonform principiilor marxiste.

Ziarul Za Pravdu a aratat Inca de mult dupa ce dateputem (si trebuie) sa ne calauzim in aprecierea vointeimarxiste a majoritatii muncitorilor, subordonarea fatade aceasta vointa InsemnInd scizionism, dezorganizare,distrugere.

Aceste date shit : 1) alegerile pentru Duma a IV-ain cadrul curiei muncitoresti ; 2) istoricul ziarelor mun-atoresti ; 3) sindicatele. In Europa se mai adauga Inca odata foarte importanta : numarul membrilor partiduluipolitic inscrisi in registrele oficiale. Oricine Intelege c.in Rusia asemenea date nu pot exista ; ele sint Inlo-cuite, In parte, prin hotariri generale, obligatorii pen-tru orice muncitor cinstit.

Lichidatorii i cei sapte nu sufla nici un cuvint des-pre toate acestea, nici un cuvint despre particularita-tile organizatiei marxiste, despre hotatirile ei, despretactica ei 1 Lichidatorii i cei sapte doresc unitate ",adica subordonarea celor sase deputati ai muncitorilorfaça de cei fapte fara partid, a di ca I n calca r e avointei intregului marxist.

Lichidatorii i cei sapte vor ca grupul deputgilor so-cial-democraci din Duna sa actioneze pe propria sa ras-pundere, dupa cum 21 taie capul, fa r a acest intreg tt mp o triv a lui. $i aceasta rusinoasa dezorgaruza-toare pretentie ei o numesc imperativul unitaw.

Zarva pe care o fac cei sapte pe tema unitatii imiaminteste de o anecdota foarte cunoscuta : cei saptevor sa se uneasca " cu cei vase asa cum se uneste "un om cu o bucata de ',line : o inghite.

Cei sapte fara partid vor sa-i Inghita pe cei sasemarxisti i pretind ca acestui lucru sa i se spunaunitate".

Distrugerea organizatiei marxiste cl catre cei saptecare s-au rupt de majoritatea muncitorilor, de catre

p

www.dacoromanica.ro

'04 V. I. LENIN

cei §apte deputati cu tendinte lichidatoriste, de cluecei ;apte care au uitat ca ei nu sint decit nige promo-tori n Duma ai vointei majoritatii muncitoriloriata ce fac lichidatorii i cei §apte deputati !

Clasa muncitoare sempomete

ridica. impotriva acestei nemai-comportari dezorganuatoare pe care o vadesc

duptianii ingimfati ai organizatiei clasei muncitoare §i cerecu hotarire ca ace§tia sa i se subordoneze fi tn activitateadin Duma.

Za Pravda nr. 19dlli 25 oclornbrle 1913

Seatnat : V. F.

Se UptIreeteaparut

dupil textufIn ziar

www.dacoromanica.ro

95

BURGHEZIA LIBERALA SI LICHIDATORII

Principalul partid al burgheziei liberale din Rusia,partidul cadet, are in componenta statului sau majordestui oameni de cultura europeana. In zilele noastreun om nu poate fi cult fara a cunoaste, in linii mari,marxismul si miscarea muncitoreasca din Europa oc-cidentala.

Cadetii rusi, in partidul carora se afla un mare nu-mar de intelectuali burghezi, au, bineinteles, aseme-nea cunostinte, iar unii dintre ei in tinerete au fost eiinsisi marxisti sau cvasimarxisti care, cu trecereaanilor, s-au cumintit", devenind niste filistini liberali.

Toate acestea explica deosebirea dintre atitudinea ye-chilor liberali, europeni, si cea a noilor liberali, rusi,fata de social-democratie. Primii au luptat impotrivaaparitiei social-democratiei, i-au negat dreptul la exis-tenta, pe cind cei din urma sint nevoiti sa se impace cuexistenta ei ca un fapt : nu ne indoim scrie articolulde fond al ziarului Reci" (nr. 287) ca, in Rusia,social-democratiei 11 este dat sa devina un partid po-litic legal al proletariatului". De aceea la liberalii nos-tri lupta impotriva social-democratiei a luat forma lup-tei pentru oportunism in r in dur ile social-democratiei.

Intrucit nu erau in stare sa impiedice aparitia si dez-voltarea social-democratiei, burghezii nostri liberali si-auindreptat toate eforturile spre dezvoltarea ei in spirit li-beral. Asa se explica tendinta indelungata si sistematica

www.dacoromanica.ro

6 V. I. LENIN

a cadetilor no§tri de a sprijini oportunismul (§i indeosebilichidatorismul) din rindurile social-democratiei ; liberaliiconsidera, §i pe bunii dreptate, acest sprijin drept singurulmijloc de exercitare a influentei liberale asupra proleta-riatului, de realizare a dependentei clasei muncitoare fatade burghezia liberala.

De aceea, aprecierea facuta de liberali luptei duse decei §ase deputati ai muncitorilor impotriva celor §aptedeputati care duc o politica lichidatorista este cit sepoate de instructiva. Liberalii, judecind in mod obiectiv,sint nevoiti sa recunoasca deschis un fapt esential : cei§apte constituie elementele parlamentare ale social-de-mocratiei", partidul activitatii parlamentare" ; in !lin-durile lor se afla toti intelectualii social-democratieidin Duma". Ei reprezinta linia evolutiei social-demo-cratiei spre un partid parlamentar legal", linie legata deo orientare tactica" deosebita. .Novaia RaboceaiaGazetao este organul parlamentarilor social-democrati".

Dimpotriva, ziarul Za Pravdu" este organul celorintransigenti", scrie Reci". Ace§tia nu reprezinta unpartid al activitatii parlamentare, ci un partid opus".

Partidul deputatilor intelectuali" este impotrivadeputatilor muncitori" aceasta este aprecierea pecare o face Reci". Reci" afirma, pe un ton afectat,c5. nu se poate §ti de partea cui este majoritatea mun-citorilor, dar numaidecit se contrazice in urmatoareafraza cit se poate de instructiva :

Cu cit trecerea la o asemenea existenta normala" (adica deschisi,legala) va intimpina piedici mai serioase scrie ziarul , cu atitexista mai multe motive s'a ne agept1m ca majoritatea parlamentaraa intelectualilor social-democrati sa fie nevoitii sa faca concesii majori-tatii muncitoregi din afara parlamentului cu actuala ei stare de spirit.Am vazut care au fost tristele urmari ale acestei repartizari a curente-lor la sfirsitul anului 1905. $i, indiferent cum ar vedea cineva vii-toarea iesire din actualul impas, este indoielnic ca. se vor gasi apara-tori ai greselilor facute de conducatorii Ilea experienfa ai spirituluistihinic al maselor din acele luni de iarna.". Asa scrie Reci".

www.dacoromanica.ro

BURGHEZIA LIBERALA SI LICHIDATORII 9 7'

Am subliniat in aceasta marturisire ceea ce ne intere-seaza acum in mod deosebit.

Majoritatea muncitoreasca din afara parlamentuluiimpotriva majoritatii parlamentare a intelectualilor so-cial-democrati" iata esenta controversei dintre cei §ase§t cm §apte, care a devenit evidenta pina §i pentru.liberali.

Cei §apte §i Novaia Raboceaia Gazeta" reprezintamajoritatea intelectualilor care i§i zic social-democrati,indreptata impotriva majoritatii muncitore§ti din afaraparlamentului", impotriva partidului.

Vechiul partid nu exista, nu avem nevoie de vechiulpartid, ne lipsim de partid, ne multumim cu un singurziar §i cu activitatea din Duma, facind propaganda infavoarea viitorului partid legal iata esenta pozitieicelor §apte, precum §i a pozitiei tuturor lichidatorilor.

Se intelege de ce sint liberalii atit de afectuo§i fata decei §apte §i de lichidatori, laudindu-i pentru ca. intelegconditiile parlamentare §i. calificind tactica kr dreptcomplexa, rationala, §i nu simplista". Si cum sa nu-ilaude liberalii pe cei §apte §i pe lichidatori, cind ace§tiapropaga lozincile liberale in rindurile muncitorilor ? Li-beralii nici nu au nevoie de altceva decit de formareaunui bastion de intelectuali parlamentari, legali§ti im-potriva vechiului partid, impotriva majoritatii munci-tore§ti din afara parlamentului".

N-are decit acest bastion sali spuna social-demo-crat ; importanta este nu denumirea, ci politica munci-toreasca liberala pe care o duce rationeaza burgheziaculta, §i din punctul ei de vedere rationeaza foarte just.

Liberalii au inteles (§i, luindu-i gura pe dinainte, aumarturisit), ceea ce de multa vreme au inteles toti mun-citorii con§tienti, inaintati, §i anume ca grupul NovaiaRaboceaia Gazeta" §i cei §apte care 11 urmeaza repre-zinta un bastion de intelectuali liberali care s-au rupt departidul social-democrat §i care reneaga partidul, con-damna orice activitate ilegala, duce in mod sistematic a

www.dacoromanica.ro

9 3 V. I. LENIN

politicsa de concesii fatl de reformismul burghez, fatI denationalismul burghez etc.

Unitatea majoritatii muncitoresti din afara parlamen-tului" cu adeVirat partinice, cu adelarat independentede burghezia liberara nu poate fi conceputd fail o 1upt5.hofarla tmpotriva acestui bastion intelectualist al lichi-datorilor partidului muncitoresc.

Za Pravdo nr. 20 Se ilpflreVe dupt1 lexicadin 26 oclombrie 1913 apiirui in ziar

www.dacoromanica.ro

99

CAPITALISMUL $1 IMIGRATIA MUNCITORILOR

Capitalismul a creat o forma deosebita de migratie apopoarelor. Tarile care se dezvolta rapid sub raport in-dustrial, introducind mai multe masini, inlaturind de pepiata mondiala tarile inapoiate, ridica salariul muncito-rilor peste salariul mediu si atrag muncitorii salariati dintarile inapoiate.

Astfel, sute de mii de muncitori emigreaza la sute simii de kilometri departare. Capitalismul inaintat iiatrage cu forta in orbita sa, ii smulge din colturile celemai departate, ti. determina sa devina participanti lamiscarea istorica mondiala, ti pune fata in fata cu clasainternationala a industriasilor, puternica si unita.

Nu incape indoiala ca numai marea mizerie ii si-leste pe oameni sa-si paraseasca patria, ca muncitoriiimigranti sint exploatati in modul cel mai nerusinat decatre capitalisti. Dar numai niste reactionari pot sa riuvada semnificatia progresista a acestei migratii contem-porane a popoarelor. De asuprirea capitalului nu este sinu poate fi alta scapare in afara de dezvoltarea continuaa capitalismului, in afara de lupta de clasa pe baza lui.Si tocmai in aceasta lupta antreneaza capitalismul ma-sele muncitoare din lumea intreaga, punind capat lime-zirii si anchilozarii vievii locale, slart-nind barierele siprejudecatile nationale, adunind la un loc muncitori dintoate tarile in marile fabrici si mine din America, Ger-mania etc.

www.dacoromanica.ro

100 V. I LENIN

America se situeaza in fruntea tarilor in care imi-greaza muncitorii. Dlin mai jos datele cu privire la nu-marul imigrantilor in aceasta tara :In perioada de zece ani 1821-1830 99 000 de imigrami

1831-1840 496 000,, )1 ft 1841-1850 1 597 000

1851-1860 2 453 0001861-1870 2 064 0001871-1880 2 262 0001881-1890 4 722 0001891-1900 3 703 000

in perioada de notiä ani 1901-1909 7 210 000

Numarul imigrantilor este urias si creste intr-una. /ndecurs de 5 ani, 1905-1909, in America au imigrat inmedic (este vorba numai de State le Unite) peste / 000 000de oameni pe an.

Sint interesante schimbarile produse in componentaimigrantilor (adica a celor care se stabilesc in America).Pina in 1880 predomina ga-zisa veche imigratie a celororiginari din vechile tari civilizate : Anglia, Germania§i, in parte, Suedia. Chiar si pina in 1890, Anglia siGermania, laolalta, au dat mai mult de jumatate din to-talul imigrantilor.

Incepind din 1880 se observa o crestere extraordinarde rapida a ga-zisei noi imigratii din Europa rasari-teana si meridionala, din Austria, Italia si Rusia. Acestetrei tari au dat urmatorul numar de imigranti in StateleUnite ale Americii de Nord :

In deceniul 1871-1880 201 0001881-1890 927 0001891-1900 1 847 000

In decurs de 9 ani 1901-1909 5 127 000

Asadar, cele mai inapoiate OH ale lumii vechi, in cares-au pastrat cele mai numeroase ramasite ale feudalis-mului in intreaga orinduire a vietii, sint fortate, ca saspunem ga, sa treaca prin scoala civilizatiei. Capita-lismul american smulge milioane de muncitori din Europarasariteana inapoiata (inclusiv Rusia, care a dat 594 000

www.dacoromanica.ro

CAPITALISMUL $1 IMIGRATIA MUNCITORILOR 101

de imigranti in anii 1891-1900 si 1 410 000 in anii1900-1909) din conditiile semifeudale in care se gasesc

asaza in rindurile armatei inaintate, internationale aproletariatului.

0 interesanta constatare face Gurvici, autorul cartiiextrem de instructive Imigratia i munca", aparutaanul trecut in lirnba engleza. Dupa revolutia din 1905,numarul celor care au imigrat in America a crescut in-deosebi (in 1905 1 000 000 ; in 1906 1 200 000 ; in1907 1 400 000 ; in 1908-1909 cite 1 900 000). Mun-citorii care au participat in Rusia la greve de tot felul,au introdus si in America spiritul unor greve de masamai indraznete, mai ofensive.

Rusia famine tot mai mult in urma, in timp ce oparte dintre cei mai buni muncitori ai sai pleaca instrainatate. America inainteaza tot mai rapid, luind dinlumea intreaga elementele cele mai energice, cele maicapabile de muncà din populatia muncitoreasca *.

Germania, dezvoltindu-se mai mult sau mai putin laacelasi nivel cu America, se transforma, dintr-o taracare furnizeaza muncitori, intr-o tara care atrage munci-tori straini. Numarul celor imigrati din Germania in Ame-rica, care in perioada de 10 ani dintre 1881 si 1890 a atinscifra de 1 453 000, in perioada de 9 ani dintre 1901 si1909 a scazut la 310 000. Cit despre numarul munci-torilor straini din Germania in 1910-1911 a fost de695 000, iar in 1911-1912 de 729 000. Daca luam re-partizarea acestora din urma dupa ocupatii i duparile din care au plecat, vom avea urmatorul tablou :

Muneitori striini care lucrau in Ger mania

din Rusia

in 1911

In agriculturi

274

1912 (mH)

In industrie

34

Total

308Austria 101 162 263celelalte tari 22 135 157

Total 397 331 728

* In afara de Statele Unite, progreseazaIn ultimul

rapid si alte state americana.Numarul calor imigrati In America an a fost de circa 250 000, IsBrazilia aprozimativ 170 000, In Canada peste 200 000, In total 620 000 pe au.

9 Lenin Opere, vol. 24

si ii

ta-

www.dacoromanica.ro

102 V. I. LENIN

Cu cit o tara este mai ramasa 'in urma, cu atit furni-zeaza mai multi muncitori agricoli necalificati, salahori".Natiunile inaintate acapareaza, ca sa spunem asa, for-mele mai bune de cistig, lasind tarilor semibarbare formelemai proaste de cistig. Europa in general (celelaltetare) furnizeaza Germaniei 157 000 de muncitori, dintrecare peste 8/io (135 000 din 157 000) shit muncitori in-dustriali. Austria, tara inapoiata, furnizeaza numai 6/io(162 000 din 263 000) muncitori industriali. Rusia, taracea mai inapoiata, numai 1/10 muncitori industriali(34 000 din 308 000).

Asadar, Rusia este batuta pretutindeni si in toate pH-vintele din prima inapoierii ei. Dar in Rusia, 'in corn-paratie cu restul populatiei, muncitorii sint aceia care sesmulg cu cea mai mare energie din aceasta inapoiere sisalbaticie, dau riposta cea mai hotarita acestor simpatice"trasaturi ale patriei lor, se unesc cel mai stems cu mun-citorii din toate tarile intr-o singura forç a. monchala deeliberare.

Burghezia atita pc muncitorii unei natiuni impotrivamuncitorilor altei natiuni, incercind sa-i dezbine. Mun-morn constienti, intelegind inevitabilitatea si caracterulprogresist al sfari'marii de catre capitalism a tuturor ba-rierelor nationale, se straduiesc sa contribuie la lumina-rea si organizarea tovarasilor lor din tarile inapoiate.

Za Pravdte nr. 22din 29 octombrie 1913

Semnat : V. 1.

Se lipareVeaptirul

dupii textu)In ear

www.dacoromanica.ro

103

MATERIALE IN LEGATURA CU LUPTADIN CADRUL fRACTIUNII SOCIAL-DEMOCRATE

DIN DUMA 4°

/ntre cei sase deputati social-democrati din Duma destat alesi de catre muncitori (din partea curiei muncito-resti) : Badaev, Malinovski, Muranov, Petrovski, Samoilovsi Sagov, de o parte, si ceilalti sapte membri ai fractiuniisocial-democrate din Duma de stat s-a incins o luptaapriga. Atit unii cit si ceilalti au adresat apeluri catremuncitori, rugindu-i sa analizeze aceasta problema si sailspunk' parerea.

Analizarea problemei a si inceput 'in rindurile munci-torilor din Petersburg, si pentru a se desfasura cu succesvom infatisa aid o seama de materiale si vom expune oserte de considerente care prezinta interes pentru micemuncitor preocupat de soarta organizatiei sale marxiste.

A CUI VOINTA ?

Principala problema care se pune in Eta muncitorilorin legatura cu sciziunea din cadrul fractiunii social-de-mocrate din Dum5. este aceea a atitudinii acestei fractiunifail de intregul marxist. A cui vointa trebuie sa deter-mine hotartrile, tactica si comportarea fractiunii social-democrate din Duma ?

Experienta tuturor fractiunilor social-democrate dinlume ne da un raspuns limpede si cit se poate de categoricla aceasta intrebare. Deputatii din Duma ai social-de-mocratiei sint exponentii vointei proletariatului constientsi unit din tam respectiva. Hotartrile care au fost adop-

9*www.dacoromanica.ro

104 V. I. LENIN

tate de proletariatul inaintat i pe care el le aplica inintreaga sa lupta economica si politica sint oblzgatorztpentru reprezentanta social-democrata din Duma. Depu-tatii .din parlament care nu sint de acord cu vointa pro-letariatului inamtat, constient si unit isi depun mandatul,adica renunta la titlul de deputat.

In primul rind aceste reguli generale si elementare, cucare sint de acord toti marxistii din intreaga lume, tre-buie sa fie bine intelese i nsusite, pentru a nu permitediferitilor oameni de rea-credinç s semene confuzies. estompeze problema controversata.

Daca cineva va incerca s. susçin c social-democratiidin Duma trebuie sa fie independenti de vointa majoritatiimuncitorilor constienti i unii, acesta se va dovedi dincapul locului a ti un dusman al organizatiei marxiste siun om care urmareste subminarea oricarei unitati, a ori-carei activitati unite a muncitorilor social-democrat'.

Se pune acum intrebarea : cum sa stabil= noi, munci-torli rusi, care este vointa si care sint hotaririle majoritatiimuncitorilor social-democrati constienti i uniti din Rusta ?

CARE ESTE VOINTA MAJORITATII. MUNCITORILOR CONSTIENTI DIN RUSIA ?

In toate tarile din lume, pentru a se stabili care estevointa proletariatului grupat intr-un intreg politic, sefolosesc urmatoarele criterii.

In primul rind, ziarele muncitoresti. Sprijinind uneleziare muncitoresti sau altele, proletariatul, prin insusi acestfapt, ii manifesta vointa sa politica si arata de parteacarei orientari este el.

In al doilea rind, alegerile parlamentare. Legea electo-mla difera de la o çar la alta, dar de cele mai multeoH se poate stabili ark' gres pe care deputati ii va alegeclasa muncitoare. Orientarea deputatilor alesi decatre muncitori a r a ta care este vointa prole-tariatului.

In al treilea rind, uniunile i asociatiile muncitoresti detot felul, in special sindicatele, care duc lupta impotriva

si

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM.105

capitalului, ne dau posibilitatea s aflam care este vointaproletariatului.

In al patrulea rind, in Europa occidentala, unde parti-dele socialiste activeaza in mod legal si membrii sai sintcunoscuti, hotaririle acestui partid constituie indiciul celmai precis al vointei proletariatului.

In Rusia, dupa cum se stie, nu exista un partid social-+democrat legal ; la noi pn i partidul cadet este con-siderat interzis. De aceea, in Rusia, oamenii care atacimiscarea sau o reneaga, sau care i justificarenuntarea la miscarea ilegala, sint denumiti lichidatori,adica renegati, distrugatori ai organizatiei muncitoresti.

Se vedem deci care sint da tele ce oglindesc vointamuncitorilor inaintati din Rusia.

CE DOVEDESC ALEGERILE PENTRU DUMA A II-A, A III-A$1 A IV-A DE STAT IN CEEA CE PRIVE$TE

VOINTA PROLETARIATULUI ?

Legea electorala din Rusia, in scopul reactionar de aizola pe muncitori de tarani, introduce curiile muncito-resti, adica alegerea separata a deputatilor de catre mun-citori. Dar in felul acesta se precizeaza si mai limpedevointa muncitorilor, care trimit n Dutra oameni ce im-partasesc conceptiile i orientarea lor.

De aceea, atit n Duma a II-a, cit si in a III-a si tna 1V-a, toti deputatii din partea curiei muncitorefti aufost social-democrati. Toti oamenii competenti (afara decei lipsiti de onestitate politica) au fost nevoiti s deducade aici c. vointa muncitorilor din Rusia este de a pasi

strinsa unitate i cu tot devotamentul alaturi de so-cial-democrati.

Dar care orientare din cadrul social-democratiei s-abucurat de sprijinul muncitorilor ?

Un raspuns limpede la aceasta intrebare ni-1 d totali-zarea datelor referitoare la orientarea deputatilor alesidin partea curiei muncitoresti. In Duma a II-a au fost23 de deputati din aceasta categorie ; dintre ei 11 (adica470/0) erau bolsevici. Se stie c. tocmai n aceasta perioada,

ilegala",

in

www.dacoromanica.ro

106 V. I. LENIN

in primavara anului 1907, s-a calculat exact si s-a ve-rificat temeinic ca In partidul muncitoresc majoritateae de partea bolsevicilor.

In Duma a III-a, dupa modificarea legii electorale, dinpartea curiei muncitoresti au fost alesi 8 deputati, dintrecare 4 (adica 50°/o) erau bolsevici. In Duma a IV-a, dinpartea curiei muncitoresti au fost alesi 9 deputati, dintrecare 6 (adica 67°/o) bolsevici.

Prin urmare, in decurs de sase ani, in perioada 19071912, cind intelectualii au fugit de social-democratie,muncitorii au trecut, intr-o masurii din ce in ce mai mare,de partea bolsevicilor.

Mai bine de douci treimi din muncitorii Rusiei imparta-sesc conceptiile si orientarea celor cise deputati alesi demuncitori (din partea curiei muncitoresti) In Dumaa IV-a : Badaev, Malinovski, Muranov, Petrovski, Samoi-loy si agov. De partea lor se situeaza majoritateacovir fitoare a muncitorilor constienti care iau partela viata politica.

Intelectualii au fugit de organizatia marxista i aucautat s-o lichideze definitiv. Muncitorii au fugit de lichi-datori. Numai niste oameni lipsit'i de buna-credinta pot

neo-b a acest adevar.

CINE SINT REPREZENTANTII ?

Chiar in ziva cind In ziare a aparut declaratia celorsase deputati *, de o parte, .si aceea a adversarilor lor,de alta, parte, ziarul lichidatorist s-a grabit sa ia (innr. 60) apararea celor sapte deputati, aducind ca argumentin favoarea lor considerentul a cei sapte deputati nu autntrunit mai patine voturi ale muncitorilor deck cei-lalti sase.

In ziarul nostru (nr. 13) au aparut atunci o serie dedate care au spulberat definitiv afirmatiile lichidatorilorsi au redus la zero valoarea argumentului" adus de ei.

Aceste date se refera la numarul muncitorilor din gu-berniile care au trimis in Duma deputati social-democrati

* Vezi volumul de fa18, p. 89-91. Nota red.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM.107

si ne dau o imagine limpede in ceea ce priveste parteafractiunii social-democrate care a avut mai multe voturiale muncitorilor, si chiar cu cit a avut mai multe.

Iata aceste date :

Guberniile Numele deputatilor

in m i

Nurntrulmuncitorilor,

potrivitrapoartelorinspectorilorde fabrici

Industriaminierit Total

Moscova Malinovski ..... ... 348 3 351

Vladimir Samoilov .. .... .. 202 3 205Petersburg Badaev 170 27 197Ekaterinoslav Petrovski 33 85 118Kostroma $agov 91 91

Harkov Muranov 45 1 46

Total 889 119 1 008

Varsovia Jagiello 78 78Regiunea Donului.. Tuleakov 18 41 59Ufa Haustov 6 31 37Taurida Bureanov ..... ... 10 10 20Irkutsk Mankov 2 11 13

Tiflis Ciheidze 5 5

Regiunile BatumisiKars .. .. Cihenkeli .... .... 1 1 2

Total 120 94 214

Intrucit deputatul Jagiello nu intra in numarul celorsapte deputati, deoarece nu face parte din rindurile so-cial-democratiei si nu are drept de vot deliberativ inproblema relatiilor dintre cei sase si cei sapte deputati si,in afara de aceasta, a fost ales in Duna impotriva voin-%el majoritatii delegatilor muncitorilor din orasul Varsovia,numarul muncitorilor din gubernia Varsovia nu poate fiinglobat in numarul voturilor muncitoresti intrunite decei sapte deputati.

.

..

www.dacoromanica.ro

108 V. I. LENIN

Reiese, asadar, ca, din numarul total de 1 144 000 demunciton, cei sapte deputati reprezinta numai 136 000,sau 11,80/o, adica aproximativ o zecime, pecind cei sase deputati reprezinta 1 008 000, sau 88,2°/o,adica aproximativ noua zecimi.

Afirmatia categorica a lichidatorilor n sensul Ca celedoua fracpum au obtinut un numar egal de voturi mun-citoresti a fost intru totul infirmata de fapte.

Si ce raspund ei la aceasta ?Raspunsul lor merita sa fie reprodus n ntregime si nu

poate fi explicat decit prin situavia lor fara de iesire.L a's nd la o parte problema exacti-

tafii fi a semnificatiei acestor cifre,constatam..." spune d-1 F. in Novaia Raboceaia Ga-zeta" nr. 61.

Dv:, domnilor, ati vorbit despre numarul voturilormuncitorilor, iar atunci cind vi se prezinta cifre, declaratica le lasati la o parte.

Inca nu se uscase cerneala cu care au fost scrise acesterindun, cind in numarul urmator (nr. 62) apare o altaafirmatie, in fata careia nu poti decit sa ridici din umeri.

In ceea ce priveite aspectul aritme-tic al acestei afirmatii, ziarul nostrus-a pronuntat in numarul sau de ieri".

A lasa la o parte inseamna a te pronunta".D-nii lichidatori ii inchipuie cumva ca au de-a face cuniste prostanaci ?

Cind am prezentat cifrele de mai sus, pe care lichida-torii nu le-au infirmat, noi n-am pomepit nici un cuvintdespre importanta cu totul deosebita pe care o au, insistemul nostru electoral, guberniile din partea carora aufost alesi cei sase deputati ai muncitorilor. Descurajatide ceea ce arata faptele, lichidatorii incearasa vorbeasca despre privilegiile speciale de care se bucurape baza legii din 3 iunie cei sase deputati, de ploconireanoastra in fata curiilor lui Stolipin, i afirma ca noisocotim deputati social-democrati numai pe cei sase depu-tati social-democrati etc.

i

li

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM.109

Pentru asemenea afirmatii exista o denumire foarteprecisa, desi nu prea magulitoare... Dar sa nu ne mur-&grim !...

Numarul muncitorilor in gubernii famine acelasi. Corn-pararea lor este posibila si necesara..

Social-democratia germana obisnmeste sa faca bilantulsucceselor pe care le olivine in alegeri, desi acolo femeilenu au drept de vot.

Toate acestea sint atit de simple si de limpezi, inche de mirare ca lichidatorii mai spera sa induca pe unitin eroare cu argumentele" lor.

CARE E VOINTA MUNCITORILOR PE CARE 0 REFLECTAZIARELE MUNCITORESTI DIN RUSIA ?

Toata lumea stie ca in Rusia ziarele muncitoresti autnceput sa apara in 1911, dupa perioada de deprimaresi de destramare din 1908-1910, si si-au consolidat situa-Oa hi 1912.

Sa luam anul 1912. Mai intii a aparut si si-a consolidatsituatia saptaminalul Zvezda" 47, care a inceput apoi saapara de doua ori pe saptamina si a pregatit aparitiacotidianului Pravda". Pravda" a aparut in aprilie 1912,datorita sprijinului neobifnuit de puternic pri-mit din partea muncitorilor. Acest ziar a grupat in jurulsau majoritatea muncitorilor constienti. Orientarea lui afost aceea a ma joritatii proletarilor organizati siconstienti.

In 1913 apar doua ziare pe intreaga Rusie, avindamindoua aceeasi orientare. Cresterea uriasa a sprijinuluiacordat de muncitori face posibila aparitia la Moscovaa unui nou ziar, Nas Puti", avind aceeali orientare.

Cealalta orientare a lichidatorilor, dupa o serie de pu-blicatii saptaminale extrem de slabe, abia in toamnaanului 1912 a reusit sa scoata cotidianul Luci".

Prin urmare faptele dovedesc, fara putinta de tagada,ea majoritatea muncitorilor s-au unit cu multinainte in jurul ziarului Pravda". Aparitia ziarului lichi-datorist a avut loc mai tirziu, ea o actiune de lupta

www.dacoromanica.ro

1'10 V. I. LENIN

impotriva vointei majoritatii, ca o actiune sci-zionista, deci ca o expresie a refuzului minoritatiide a se supune majoritatii.

Orice muncitor intelege c nfiintarea n acelasi orasa unui al doilea ziar, care incearca sa-1 submineze peprimul, inseamna a inceilca unitatea de actiunea proletariatului. Nici un partid social-democrat dinEuropa n-ar ingadui acest lucru.

CARE E VOINTA MUNCITORILOR PE CARE 0 VADESCSUBSCRIPTIILE PENTRU ZIARELE MUNCITORESTI

Ziarele burgheze se mentin datorita marilor capitaluri.Ziarele muncitoresti se mentin datorita subscriptiilor mun-citorilor

Subscriind o suma de bani pentru o publicatie sau alta,pentru un ziar sau altul, muncitorii ti manifesta limpede

felul acesta vointa lor.De aceea istoricul subscriptiilor facute de muncitori

pentru ziarele muncitoresti din Rusia constituie unul dinprincipalele indicii ale vointei muncitorilor. Numai nisteoameni din cale-afara de ignoranti sau niste oameni derea-credinta (cum sint cadetii i lichidatorii) pot sa igno-reze datele istoricului acestor subscriptii.

Dam mai jos datele referitoare la subscriptiiledin partea unor grupuri de muncitori, careau mai fost publicate n repetate rinduri si care pot fiverificate de orice om cu stiinta de carte :

Numirul subscripOlor grupurilor de muncitori

PentruPravda

Pentrude

ziarulla

MoscovaTotal pentrua mbele ziare

Pentru.Lucr

1912 620 5 625 891913, ping la 1 aprilic 309 129 438 1391913, de la 1 aprilie pinA in oct. 1 252 261 1 513 328

Total in acqti cloi ani 2 181 395 2 576 556

?

in

. .

insisi.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM. 111

Aceste date se refera la o perioada de timp incielun-gata : intreg anul 1912 si 9 luni din anul 1913. Ele serefera la intreaga Rusie*.

Ce rezulta din ele ? Din ele rezulta, in mod neindoios,61 n rindurile muncitorilor constienti au o precuin-panire covirsitoare adeptii ziarului ZaPravdu",adeptii celor sase deputati ai muncitorilor,adversarii lichidatorismului.

Oricine desconsidera hotaririle acestei majoritati covir-sitoare este un om care incalca vointa muncitorilor, unscizionist i un dezorganizator.

CARE E VOINTA MUNCITORILOR PE CARE 0 EXPRIMASINDICATELE DIN PETERSBURG ?

Se stie ca nu numai la Petersburg, dar i in intreagaRusie, si nu numai in Rusia, dar 4i in lumea intreagametalurgistii sint cei mai evoluati i cei mai inaintatidintre muncitori.

Nimeni nu poate nega iar in ziva aduna"rii metalur-gistilor lichidatorii au recunoscut i ei ca metalurgistiireprezinta avangarda (detasamentul inaintat) intre-gului proletariat din Rusia.

Si ce a aratat adunarea metalurgistilor de la Petersburg ?La aceasta adunare a fost ales consiliul de conducere.

Au fost prezentate doua liste.Una din ele, publicat n ziarul lichidatorilor i spriji-

nita de el, cuprindea o serie de nume de lichidatorinotorii.

Cealaltà, publicata in Pravda", era o lista antili-chidatorista.

Lichidatorii au incercat sii nsele adunarea, pretinztndca lista lor ar fi fost intocmita pc baza unei hotariri asindicatului, dar incercarea lor a dat gres.

* In culegerea Marxism §i lichidatorism", acest pasaj are urmätoareanot6 la subsol :

In mai 1919, pravdistiI aveau, in cifre rotunda, 6 000 de grupuri demuncitorio iar lichidatoril circa 1 500'. Nola red.

www.dacoromanica.ro

112 V. I. LENIN

La adunarea metalurgistilor au participat vreo 3 000oameni. Dintre acestia numai vreo 1 5 0 au votat

pentru lista lichidatorilor.Este limpede c voinva muncitorilor constienti i Main-

tact s-a precizat pe deplin. Ei nici nu vor s. audi delichidatorism.

Dintre toate sindicatele din Petersburg, numai sindicatultipografilor ti mai urmeaza pe lichidatori *, izolindu-sede intregul proletariat din acest oras. Si trebuie sa aratam

mci n aceasta privinta situa%ia lichidatorilor nu eprea stralucita". Cçi adepti au lichidatorii printre func-tionarii din magazine, printre lemnari, lucratori argintari

gmvaergu, croitori, franzelari, constructori, ospatarietc. ? Cçi sint i unde shit ? Multi adepti au lichidatoriiin instituviile de cultur i nvatamint ? Nu prea se vad !Or, lichidatorii, luind pozivie impotriva miscarii ilegalea pasiunii pentru greve", militnd pentru legalism incadrul reformelor lui Stolipin, suscineau ca toate organi-zatiile legale sint de partea lor ! Dar pe cine urmeazaintelectualitatea muncitoreasca ? In numarul precedent alziarului nostru, 106 muncitori care studiazaau adresat salutul lor celor sase deputati i i-au infieratpe lichidatori !

Urrnind pe lichidatori, cei sapte deputaci inca/ cavointa majoritaçii muncitorilor. Acest lucru a reiesitsi din alegerile pentru Durna, si din subscripIiile pentruziare, si din adunarea metalurgistilor, ca si din intreagaactivitate In miscarea legala i campania care se desf.-oar tn momentul de fa n legatura cu asigurarile so-

ciale (la chemarea celor sase deputaci ai muncitorilor de asprijini publicavia saptaminala a asigurarilor).

Cei sapte deputavi care incalca vointa majoritatii mun-citorilor nu trebuie s scape din vedere urmarile inevita-bile pe care le poate avea faptul c ei insista sa-si impunävoinva lor impotriva majoritatii muncitorilor.

* In culegerea Marxism si lichidatorism', la acest pasaj se (IA .urm&-toarea not& de subsol :

In prezent i acest sindicat incepe, pare-se, sa se departeze de lichi-datori'. Nota red.

de

cO

si

si

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FR.ACT. SOC.-DEM.11.3

UNITATEA IDEOLOGICA

Ziarul lichidatorilor scrie :

Social-democratia constituie o anumia unitate ideologicH, iarcei care nu recunosc ideile profesate de social-democravie nu fac partedin rindurile ei".

Acesta este un adevar, dar nu intregul adevar. Fiindcasocial-democratia nu este numai o unitate ideologica, c i

z o unztate organizatorica. Numai lichidatorii, adicamste oamem care nu vor recunoasca intregul organizat,nu tm seama de vointa lui, incalca hotaririle adoptate deel etc., pot trece cu vederea acest lucru.

Prin faptul ca au luat atitudine impotriva organizatieimarxistilor rusi si au pormt la lupta hotarita impotriva

licludatorn nostri, i anume cei ce scriau la ziarulLuci" i acum scriu la Novaia Raboceaia Gazeta", s-audat cit se poate de limpede n vileag n fata maselormuncitoresti.

0 serie intreaga de hotariri ale acestei organizatli po-litice singura existenta in prezent a muncitorilordin Rusia au condamnat cu hotarire pe lichidatori tocmaipentru inadrnisibila lor atitudine dezorganizatoare, scizio-nista fata de ea. Asemenea hotariri au fost adoptatein 1908, si in 1910, si in 1912 48 Muncitorii din Rusia pecare bi intereseaza problemele clasei lor cunosc aceste ho-tariri. Dar lichidatorii nu numai ca nu au consideratnecesar sa li se supuna, dar, prin intreaga lor activitate

prin intreaga lor propaganda, le incalca fara nicio jena.

Iata de ce ziarul lichidatorist, discutind problema orga-nizatorica, a ascuns cititorilor sai c social-democratiainseamna nu numai coeziune ideologica, ci i coeziuneorganizatorica. Lichidatorii, care desfasoara o activitaterupta de organizatie, care incalca hotaririle acesteia, carezeflemisesc insusi faptul existentei ei, prefera, fireste,nu vorbeasca muncitorilor despre acest lucru.

Dar desi ascunde acest lucru cititorilor si, publicistullichidator a fost totusi nevoit s. recunoasca ca n nici

sa

si

sá

ei,

www.dacoromanica.ro

114 V. I. LENIN

un caz nu pot fi socotiti ca facind parte din rindurilesocial-democratiei cei care nu impartasesc ideile ei. Or,tocmai dintre acestia fac parte si domnii lichidatori. Ideilelor nu sint social-democrate, ci idei incadrate in politicamuncitoreasca liberala. Nicaieri, niciodata si nimeni nupoate socoti ideile unor oportunisti si legalisti, ideile unoroamern care ciuntesc lozincile marxiste consecvente si carepropovaduiesc distrugerea vechii organizatii si crearea unuipartid legal in cadrul regimului de la 3 iunie ca fiindidei ale social-democratiei.

Atit prin activitatea lor organizatorica cit si prin pro-pagarea ideilor nemarxiste, lichidatorii s-au situatin a f a r a social-democratiei.

Social-democratia constituie o anumitI unitate organi-zatorica, iar oamenii care nu se supun disciplinei acesteiorganizatii, care o desconsidera si care-i incalca hotaririlenu fac parte din rindurile ei. Aceasta este o regula fun-damentala.

Dar si lichidatorul nostru pe care 1-a luat gura pedinainte are dreptate. El are dreptate atunci cind spunec5. cei ce nu recunosc ideile profesate de social-democrafienu fac parte din rindurile ei. Chiar asa, d-le lichidator.Numai ca nu ti-ai dat seama ca aceste cuvinte ti se aplicain primul rind si mai bine decit oricui tocmai d-tale,ideilor d-tale lichidatoriste.

LICHIDATORII $1 BURGHEZIA

Daca cineva mai are vreo indoiala, n-are decit siurmareasca, in primul rind, ce atitudine au oamenii po-litici burghezi si presa burgheza fata de lichidatorism,fata de ideile lui, fata de lupta lui impotriva organizatieimuncitoresti marxiste. Oricine va urmari aceasta presa seva convinge foarte curind ca. orice manifestare a Uchida-torilor impotriva marxiitilor este intimpinata de burgheziecu valuri de laude fi entuziasni. Ea a intimpinat bucu-roasa manifestarile lichidatorilor impotriva vechii orga-nizatii, a sprijinit bucuroasa campania lor impotriva mun-citorilor grevisti, impotriva pasiunii pentru greve".

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM. 115

Dar, laudind in fel si chip pe lichidatori, presaburgheza nu si-a putut ascunde un anumit amanunt re-gretabil. Ea a fost nevoita sa constate ca lichidatorismul,atit de agreat de liberalii burghezi (eine se aseamana seaduna !), nu este deck un curent intelectualist, care nu sebucura de succes in &duffle maselor muncitoresti. Aceastaconstatare, care-i mihneste atit de mult pe liberali, tre-buie sa bucure pe mice muncitor constient !

Priviti, de pilda, cum a apreciat ziarul Reci", prin-cipalul organ al liberalilor burghezi, evenimentele surve-nite in fractiunea social-democrata din Duma.

El a declarat deschis ca cei sapte reprezinta elementeleparlamentare ale social-democratiei", ca ei apartin parti-dului activitatii parlamentare", ca pozitia deputati-lor intelectuali este mai rationala". Pe scurt, domnilorliberali le place mult mai mult pozitia lichidatorilar sia ziarului Novaia Raboceaia Gazeta" decit pozitia celorsase deputati ai muncitorilor.

Toti acestia au fost alesi direct de catre muncitori"spun liberalii despre deputatii muncitorilor , ei re-

prezinta grupul intransigentilor" si lozincile lor sint multmai accesibile" masei muncitoresti.

Tocmai aceasta intransigenta" a deputatilor muncitori-lor si legatura lor directa cu masa nu stilt pe placul dom-nilor liberali. $i ei se pling O. exista motive s5, neasteptam ca majoritatea parlamentara a intelectualilorsocial-democrati sa fie nevoita sa faca concesii majoritatiimuncitoresti din afara parlamentului".

Domnii liberali ar doH din toata inima ca in actualacontroversa sa invinga cei moderati", adeptii tacticiiparlamentare", lichidatorii, si si-i lege de miini si depicioare pe intransigentii deputati ai muncitorilor cu lo-zincile lor rectilinii" !

Dar si liberalii isi dau seama ca clasa muncitoare sidevotamentul ei fata de lozincile neciuntite vor impiedicarealizarea visului lichidatorilor si al liberalilor care ardoH ca in rindurile social-democratiei sa Invinga opor-tunistii.

www.dacoromanica.ro

116 V. I. LENIN

HOTARIREA MARXI$TILOR UNITI

Cei sapte deputati care incalca vointa majoritatii pro-.letariatului ocolesc cu tearna adevarul c. cei sase actio-neaza n acord cu aceasta vointa.

Iata hotarirea marxistilor, care a si fost publicata :Consfatuirea considera ca unitatea fractiunii so-

cial-democrate n domeniul activitatii din alma estenecesarã.

Consfatuirea constat ns c comportarea ce-lor fapte deputati constituie o ame-ntnfare serioasa pentru unitatea fractiunii.

Cei sapte deputati, profitind de faptul ea au o majori-tate i'ntimplatoare de un vot, incalca drepturile elementareale celor vase deputati ai muncitorilor, care reprezintamarea majoritate a muncitorilor din Rusia.

Cei sapte deputati, pornind de la interese tnguste frac-tioniste, rapesc celor sase deputati posibilitatea de a luacuvintul la tribuna Dumei n cele mai importante pro-bleme ale vietii muncitoresti. Intr-o serie intreaga dedezbateri, cind fractiunea social-democrata a desemnatdoi sau mai multi oratori, celor sase deputati, desi aucerut acest lucru, nu li s-a dat posibilitatea s. desemnezeun orator din rindurile lor.

Cei sapte deputati refuza de asemenea, la repartizarealocurilor n comisiile Dumei (de pild n comisia buge-tara) sà acorde celor sase deputati un loc din cele doua.

OH de the oH fractiunea alege reprezentanti tn insti-tutiile importante pentru miscarea muncitoreasca, cei saptedeputati profit5 de majoritatea lor de un vot i rapesccelor sase deputati posibilitatea de a fi reprezentati. Per-sonalul care deserveste fractiunea este intotdeauna ales inmod unilateral (de pilda s-a respins cererea de a se numiun al doilea secretar).

Consfatuirea consider c. acest mod de a proceda alcelor sapte deputati creeaza 'in mod inevitabil frictiunicadrul fractiunii, ceea ce impiedica desfasurarea unei acti-vitati unite si duce la scindarea fractiunii.

posibila ci

in

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM. 117

Consfatuirea protesteaza cit se poate de hotarit im-potriva acestui mod de a proceda al celor sapte deputati.

Cei vase deputati reprezinta marea majoritate a munci-torilor din Rusia i actioneaza n deplin acord cu liniapolitica a avangarzii lor organizate. De aceea consfatuireaconsidera cã numai cu conditia unei deplineegalita;i in drepturi intre cele doua parti alefractiunii i numai in cazul cind cei sapte deputati vorrenunta la politica lor de dominare va putea fi mentinutaunitatea fractiunii social-democrate in domeniul activi-tatii pe care aceasta o desfasoara in cadrul Dumei.

Cu toate divergentele de neimpacat care exista nu nu-mai in domeniul activitatii din Duma, cons fatuireacere ca unitatea frac;iunii sa fie mentinutape baza principiului enuntat mai sus al egalitatii tndrepturi intre cele doua. parti ale ei.

Consfatuirea invita pe muncitorii constienti sspuna par er ea in aceasta problema importanta c i

sa Contribuie din toate puterile la men-;inerea unita;ii fractiunii pe baza egalitatii indrepturi a celor vase deputati ai muncitorilor, aceastabaza fiind singura posibila" *.

Prin glasul reprezentantilor muncitorilor, aceasta hota-rire exprima clar si precis vointa majoritatii, de care amvorbit in mod amanuntit mai sus.

Numai niste social-democrati fara partid pot incalcaaceasta vointa. Numai lichidatorii pot sfatui pe cei vaptes. actioneze dupa cum ii taie capul, asa cum actioneaza

dezorganizatorii organizatiei muncitoresti.

ACTIVITATEA NOASTRA IN CADRUL FRACTIUNII

Cei vase deputati au supus judecatii muncitorilor pro-blema dominarii lor n cadrul fractiunii din Duna' decatre majoritatea intimplatoare a fractiunii.

Ei au prezentat fapte uimitoare din viata fractiunii.Si ce le-au raspuns cei sapte deputati ?

* Vezt volumul de ta18, p. 61-62. Nota red.

10

scizionistii si

www.dacoromanica.ro

118 V. I. LENIN

In loc sa dea un raspuns deschis si clar si sa infirmecazurile de ingradire a activitatii in Duna a celor sasedeputati, aratate de acestia, cei sapte deputati n-au facutdecit sa enumere o serie de cazuri in care n-a avut locnici o ingradire sau dominare.

Fara indoiala ca in activitatea fractiunii au fost cazuricind s-a tinut seama de parerea celor sase deputati ; altfel,ar fi fost pur si simplu o bataie de joc la adresa prole-tariatului, si o asemenea situatie in cadrul fractiunii nuar fi putut dura nici macar o zi.

Unitatea fractiunii este posibila si o intelegere este ne-cesara., acest lucru 11 dovedeste experienta de un ana existentei fractiunii.

Dar aceasta experienta mai arata ca, in cadrul frac-tiunii, cei sase deputati au fost legati de miini si depicioare de cei sapte care oscileaza spre lichidatorism sinu tin seama de majoritatea deputatilor muncitorilor.

Faptele aratate de cei sase deputati si care dau oimagine limpede a vietii interne a fractiunii nu au fostinfirmate.

Cei sapte deputati : 1) au facut incercari de a modificaprogramul social-democratiei. De pilda, au aparat de latribuna Dumei autonomia cultural-nationala, pc care in1903 au respins-o toti marxistii.

2) Au primit in rindurile fractiunii cu drept de votdeliberativ in problemele Dumei si au vrut sa pri-measca cu drept de vot deliberativ si in problemele departid pe deputatul Jagiello, care face parte din aka'organizatie, si nu din organizatia social-democrata.

3) Desi cei sase deputati au cerut in repetate rinduri,li s-a refuzat dreptul de a avea un secretar propriu.

4) Au ingradit la maximum posibilitatea celor sase de-putati de a lua cuvintul de la tribuna Dumei.

5) Au refuzat s5. acorde celor sase deputati posibilitateade a fi reprezentati intr-o anumita institutie importanta.

6) Au ingradit participarea celor sase deputati in co-misiile din Duma, inclusiv in cea bugetara.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM. 119

Pentru toate acestea, cei vapte deputati au un singurraspuns : folosul cauzei.

Este limpede ca nu se poate invoca drept explicatiea subordonarii i tngrdirii activitatii celor vase deputaticare reprezinta uriava majoritate a muncitorilor din Rusiaca acest lucru ar fi in folosul cauzei muncitoreiti ji alcauzei social-democratiei.

Datele privitoare la participarea deputatilor social-de-rnocrati n comisiile Dumei ne arata in mod convingatorcit de ingradita era, in cadrul fractiunii din Duma, acti-vitatea celor vase deputati.

Din cele 26 de comisii in care exista reprezentanti so-cial-democrati :

Cei vase deputavi fac parte din 7 comisii ; ceilalti vaptedin 13 comisii, adica acevtia fac parte dintr-un numar

aproape de doua ori mai mare de comisii.Din cele 20 de comisii in care exista cite un singur

reprezentant social-democrat :Cei vase deputavi fac parte din 7 comisii ; ceilalti vapte

din 13 comisii, adica dintr-un numar aproape d edouii ori mai mare de comisii.

Din comisiile in care sint cite 2 reprezentanti social-democrati :

Cei vase deputati fac parte din 3 comisii ; ceilalti vaptefac parte din 6 comisii, adica dintr-un numar de douaori mai mare.

In trei dintre acestea sint the 2 reprezentanti ai celor-lalti deputati.

Nici unul dintre cei vase deputati nu face parte dinmai mult de doua comisii ; dintre ceilalti :

Cihenkeli face parte din 6 comisii ; Skobelev din 6 co-misii ; Mankov din 4 comisii.

CE CER CEI SASE ?

Cei vase au cerut sa aiba un secretar al lor ; unul dincele doua locuri n comisia bugetara ; alegerea a doireprezentanti, vi nu a unuia singur, intr-o anumita insti-tutie importanta.

to* www.dacoromanica.ro

120 V. I. LENIN

Cei sapte au recunoscut ca pina astazi nu au sati s-f äcut aceste cereri ,si au re fuzat sa le satis-fac a.

Orice muncitor i d. seama cã aceste cereri &int larIdoar i poate indreptatite.

Cei ylpte v o r pierde increderea cele-a lost acordata daca vor persista inrefuzul lor de a satisface aceste cereriindreptatite!

Cei sapte sint datori sa acorde egalitate indrepturi, egalitate deplina celor sase depu-tati ai muncitorilor, care acioneaz n conformitate cvointa majoritatii.

Numai in felul acesta cei sapte deputati care actio-neaza impotriva vointei majoritatii vor pu-tea sa faca un pas in directia unitçii, cel putin indomeniul activitatii din Duma.

Muncitorii trebuie sa-i sileasca pe ceilapte deputati sa inã seama de vointamajoritatii.

UNITATEA IN CADRUL DUMEI $1 UNITATEAIN AFARA DUMEI

Unitatea in afara Dumei poate fi infaptuita numaiintr-un singur mod : prin unitatea celulelor muncitoresti,prm incadrarea n aceste celule a tuturor celor care dorescsincer i cinstit s activeze in folosul clasei muncitoare,sub conducerea organizatiei ei politice. In aceste celulePOite intra oricine. Oricine vrea s activeze de acord cuorganizatia poate i trebuie sa intre n aceastaNumai astfel poate fi infaptuita unitatea miscarii munci-toresti, unitatea de jos, unitatea in activitatea practica,in lupta, sub control reciproc.

Ziarul nostru a lansat de multa vreme aceastasi o sustine in permanenta. Dar nu s-a auzit pina acumca lichidatonii sa fi mers pe aceasta cale, care le estetotdeauna deschisa daca doresc intr-adevar activitate so-cia1-democrat i unitate.

in-

celuld.

lozinca

www.dacoromanica.ro

MATERIALE IN LEG. CU LUPTA DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM. 121

Dar cum ramtne cu unitatea n cadrul activitatii dinDuma ?

Unitatea n cadrul activitatii din alma se obtine pre-tutindeni i ntotdeauna numai pe o singura cale : prinsubordonarea reprezentantei parlamentare fata de majort-tatea muncitorilor organizati. eLa not insa, cei vaptepump., care oscileaza in directia licludatorismului, nu vorO. %ma seama de aceasta vointa. Ei nu vor s tin5 seamade hotaririle precise ale muncitorilor organizati. Ei pre-.fera s profite de majoritatea lor intimplatoare de un votpentru a impune vointa lor celor vase deputati, careexprima vointa uriavei majoritati a muncitorilor i careactiveaza n deplin acord ideologic cu orgarnzatiamarxista.

Singura solutie justa pentru acevti oameni, care nu tinseama de intregul marxist, ar fi spuna desclus acestlucru.

Dar ei prefera sa profite de situatia lor de oameni carepretind ei nu au de dat socoteal5. nimanui. $i nu

numai ca nu tin seama de hotaririle muncitorilor organi-zati, dar vor s. profite de majoritatea lor din Dutrapentru a incalca hotaririle care exprima vointa proleta-riatului din afara Dumei.

Unitatea n cadrul Dumei este posibila numai n cazulcind cei vapte deputati vor renunta la acest mod de aacciona.

Mai mult deck atit nici nu cer cei vase deputati.Unitatea n domeniul activitatii din Duma este posibila,

spun tovaravii novtri, daca cei vapte deputati, care nu seconsidera legati prin hotarlrile marxivtilor, vor renuntala tendinta de a ne subordona pe noi, care dorim s ac-tionam n spiritul hotaririlor luate de marxivti in pro-blemele ideologice.

Pe aceasta baza unitatea este posibila.Dar numai pe aceasta bath'. Daca cei vapte deputati nu

satisfac aceste cerinte este o dovad c ei se orienteazicu buna vtiinta, fativ, spre sciziune. Imensa majoritatea muncitorilor organizati, care sint de partea celor vase,

sb

www.dacoromanica.ro

122 V. I. LENIN

dupa. cum s-a demonstrat mai sus pe baz a. de cifre, daucelor .sapte deputaci posibilitatea de a activa pe bazapunern lor de acord. Refuzul celor sapte deputati de aajunge la o asemenea invelegere InseamnI desprinderea lortota151 si categoricI si de organizatia muncnoreasea mar-xist51, inseamna ea cei sapte deputaci care osci1eaz5. s-au.situat in intregime pe pozitiile lichidatorismului scizionist.

Zo Pravdif nr. 22din 29 octombrie 1913

Se tipdreole dupd textulapdrut in ziar, cord runlet

cu textul culegerliMarxism gil 1 ichidatorism',

par tea a 11-a, Petersburg, 1914

www.dacoromanica.ro

123

UN PROPRIETAR DE IMOBILE CADETCARE RATIONEAZA

POTRIVIT CELOR SPUSE DE MARX"

D-1 Velihov, proprietar de imobile, membru al Dumeide stat si al partidului cadet, a publicat in revista Go-rodskoe Delo" 49, al carei redactor-editor este, un articolin care ia apararea Congresului de la Kiev al reprezen-tantilor oraselor impotriva birocratiei intelectuale".

Prin aceasta expresie, care denota iritare, luata dinpresa reactionara, se subintelege intelectualitatea demo-crata, care, vedeti dv, ii jigneste pe bietii proprietari deimobile cu discutnle ei pe tema proprietatii imobiliare"si a necesitatii unei clarificari politice. Birocratia inte-lectuala" se plinge d-1 Velihov a cautat sa impunacongresului, in primul rind, un rol politic general".

Acestui curent din cadrul congresului, d-1 Velihov fispune politic", opunindu-i un alt curent, curentul mu-nicipal".

Ideile acestuia din urma le expune in felul urmator :

Revoluvia spuneau reprezentantii orwlor a trecut 0 epupn probabil sa se repete intr-un viitor apropiat. Ea nu a reu0tOra la capat, pentru ca. clasele cu stare de spirit revolutionarr (careclase anume ? Vorbqte deschis, d-le Velihov !) au aqionat atuncifail a avea un bagaj suficient de experienva §i cuncwince 0 nu eraupregatite pentru a lua In miinile lor puterea de stat. Calea largaa mitingurilor, lozincilor, cuvIntiirilor inflacarate 0 a rezoluviilor deprotest nu ar mai satisface acum pe nimeni 0, dupa clt se pare, esteastazi perimata. Pe viitor ne ageapta o vasta activitate culturall cucaracter practie.

Asa scrie d-1 proprietar. El se situeaz5. intru totul pepozitiile iobagistilor atit prin morala sa cit si prin ten-

www.dacoromanica.ro

124 v. I. LENIN

dinta de a da uitarii ,faptul ca in momentul hotaritorburghezia a trecut de partea iobagistilor. $i tot el repetica un papagal cuvintele : vezi, doamne, marxiste", pecare le-a auzit cine stie de unde, probabil de la lichidatori.

Tn Rusia scrie el , unde proletariatul muncitoresc este Inca,putin numeros si slab, unde, chiar potrivit color spuse in «Capitalulwlui Marx, pe cea mai apropiata, treapt 5. a dezvoltIrii istorice dominatiava trece din miinile nobilimii funciare in cele ale burgheziei ofa-senesti, a ataca burghezia, a o desconsidera, a impiedica incerearileei de a lupta impotriva, actualei orinduiri de star si a actualuluiregim inseamia a frina progresul firesc" (Gorodskoe Delo" nr. 2Csdin 1913, p. 1 341-1 342).

Curat, curat potrivit celor spuse de Marx" !Dar, stimabile proprietar progresist i chiar democrat-

constitutionalist, marxistii niciodata nu au impiedicatnu vor impiedica incercarile burgheziei de a lupta im-potriva actualei orinduiri de stat". Niciodat5. nu yetiputea arata fie si numai un singur caz de lupta" incare proletariatul slab" sa nu fi participat cu maimulta energie. Marxistii i muncitorii nu au desconsideratnici un singur caz de lupta" a burgheziei impotrivaiobagistilor.

Dar nu va amintiti dv., care-1 citati pe Marx, de aceleexemple din istorie care, incepind din 1848, devin totmai frecvente, cind burghezia a vadat lupta impotrivaiobagistilor si a trecut de parted lor ?

Si in istoria Rusiei aceste cazuri sint extrem de nu-meroase, indeosebi in 1904, sau, intr-o ma.sura mai mare,in toamna anului 1905, intr-o masura si mai mare iniarna acelui an, apoi in primavara anului 1906 etc. etc.

Nu va dati seama, d-le proprietar care-1 citati pe Marx,ca este in interesul /uptei impotriva iobagistilor ca aceiburghezi care vorbesc despre lupta, iar in realitate o tra-deaza sa. fie demascati, atacati, discreditati ?

Zo Pravdte nr. 23din 30 octombrie 1913

Semnat : V. 1 1 I n

Se ifpdreVeapdrut

dupd texiulIn ear

p

www.dacoromanica.ro

126

NOTE CRITICEIN PROBLEMA NATIONALA 5°

Scris 1n octombrle-decembrie 1913PublIcal In nolembrle-decembrle1913 In revIsta Prosvevente

nr. 10, 11 pi 12Semnat : V. Illn

Se 11pareVe dupa texlulaparut In revista

www.dacoromanica.ro

127

Este evident ca., in momentul de fata, problema natio-nala ocupa un loc de frunte printre problemele vietiipublice din Rusia. Si nationalismul agresiv al reactiunii,

trecerea liberalismului burghez, contrarevolutionar pepozitiile nationalismului (indeosebi ale celui velicorus, iarapoi pe cele ale nationalismului polonez, evreiesc, ucrai-nean etc.) i, tn sfirsit, intensificarea oscilarilor natio-naliste n rindurile diferitelor social-democratii nationale"(adica nevelicoruse), care a mers pina la incalcarea pro-gramului partidului, toate acestea ne obliga in chipimperios s acordam problemei nationale mai multaatentie decit pina acum.

Articolul de fata urmareste un scop bine determinat :de a analiza in conexiunea lor tocmai aceste oscilariprogramatice ale marxistilor si ale cvasimarxistilor cu pri-vire la problema nationala. In nr. 29 al ziarului SevernaiaPravda" (din 5 septembrie 1913, articolul Atitudinealiberalilor i democratilor tn problema limbii") * am avutprilejul s vorbesc despre oportunismul manifestat deliberali n problema nationala ; acest articol al meu aconstituit obiectul criticii vehemente facute de d-1 F.Libman intr-un articol publicat in ziarul evreiesc opor-tunist Tait" 51 Pe de alta parte, programul marxistilorrusi in problema nationala este criticat de oportunistulucrainean d-1 Lev Iurkevici (Dzvin" 52 nr. 7-8 din1913). Acesti doi publicisti au atins un numar atit de

* Vezi V. I. Lenin. Opere, vol. 23, BucureW, Editura politica, 1964, cd.a doua, p. 453,456. Note red.

www.dacoromanica.ro

128 V. I. LENIN

mare de probleme, inch pentru a le raspunde va trebuiabordam cele mai variate aspecte ale acestei teme.

dupa. parerea mea, lucrul cel mai nimerit va fi s ncepemprin a reproduce articolul din Severnaia Pravda".

1. ATITUDINEA LIBERALILOR $1 DEMOCRATILORIN PROBLEMA LIMBII

Ziarele au relevat n repetate rinduri darea de seamia rezidentului din Caucaz, care se caracterizeaza nu prinultrareaqionarism, ci printr-un liberalism" timid. Rezi-dentul se pronunca, printre altele, impotriva rusificariiartificiale, adica impotriva rusificarii nationalitavilor ne-ruse. In Caucaz, reprezentantii nationalitavlor neruse tindei singuri s'a7i invete pe copii limba rusa, de pildascolile parohiale ale armenilor, in care predarea limbiiruse nu este obligatorie.

Subliniind acest lucru, unul dintre cele mai raspinditeziare liberale din Rusia, Russkoe Slovo" " (nr. 198),ajunge la concluzia justa ca in Rusia atitudinea ostilafata de limba rusa se datoreste exclusiv" impunerii pecale artificiala" (ar trebui sä se spuna : silita) a limbiiruse.

Soarta limbii ruse nu trebuie sa ne ingrijoreze. Easingura ti va cuceri recunoasterea generala n Rusia",scrie ziarul. $i acest lucru este just, caci necesitavileschimbului economic vor sili intotdeauna nationalitavilecare traiesc in acelasi stat (atita timp dt vor voitraiasca impreuna) sa invete limba majoritavu. Cu citregimul din Rusia va fi mai democratic, cu alit capita-lismul se va dezvolta mai puternic, mai repede i pescara mai larg i cu atit nevoile schimbului vor determinamai staruitor diferitele nacionalitaci s inveve limba ceamai potrivita pentru relaviile comerciale comune.

Dar ziarul liberal se grabeste sa se contrazica sa-sidovedeasca inconsecventa lui

Nu credem scrie ziarul ca cineva, fie el chiar un adversaral rusificarii, sa poata contesta ca Intr-un stat atit de urias cum esteRusia trebuie sa existe o singuri limba oficia1 i cà aceasta.poate fi numai limba ruse.

sa

liberala.

limba...

$i,

in

sa

si

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 129

Ce logica sucita ! Mica Elvetie nu pierde, ci cistiga.de pe urma faptului ca nu are o singurä limba oficiala,ci trei limbi : germana, franceza si italiana. In Elvetia,700/o din totalul populatiei sint germani (in Rusia, 43°/ostnt velicorusi), 220/0 francezi (in Rusia, 170/o ucraineni),7°/o italieni (in Rusia, 6°/ol polonezi si 4,5°/o bielorusi).Daca italienii din Elvetia adeseori vorbesc in parlamentulcomunlimba franceza, ei nu fac acest lucru sub presiuneavreunei leg" politienesti drastice (o astfel de lege nu existain Elve tia), a pur si simplu pentru ea cetatend civilizatiai unui stat democrat prefera ei insisi sa vorbeasca o limbipe care o intelege majoritatea. Limba franceza nu inspiriitalienilor nici un resentiment, fiindca este limba unei na-tiuni libere si civilizate, si nu o limba care le-a fost im-pusa prin masuri respingatoare, politienesti.

De ce atunci uriasa" Rusie, mult mai pestrita siextrem de inapoiata, trebuie sa-si frineze dezvoltareamentinind un privilegiu oarecare pentru una dintre limbi ?N-ar trebui oare sa fie tocmai invers, domnilor liberali ?N-ar trebui oare ca Rusia, daca vrea sa ajunga la nivelulEurope', sa lichideze cit mai repede, cit mai deplin si atmai hotärit toate privilegiile, de orice natura ar fi ele ?

Daca vor disparea privilegiile de tot felul, daca unadintre limbi nu ed -va mai fi impusa, totii slavii se vor

isprinde repede cu usurinta sa se inteleaga unul pe altulsi nu-i va mai speria ideea inspaimintatoare" cà in par-lamentul comun se vor auzi discursuri rostite in limbidiferite. Iar nevoile schimbului economic vor determinaacea limba a tarii respective a carei cunoastere este maiavantajoasa pentru majoritatea populatiei in interesullegaturilor comerciale. $i aceasta determinare va fi cuatit mai ferma, cu at va fi acceptata de bunavoie depopulatia diferitelor natiuni si se va face cu atit mairapid si mai larg, cu at democratismul va fi mai con-secvent, cu cit, in virtutea acestui lucru, dezvoltarea ca-pitalismului va fi mai a.rapid

$i in problema limbii, ca 6 in toate problemele politice,liberalii se manifesta ca niste negustori cu doua fete, careintind o mina (pe fata) democratiei, iar cealalta (pe laspate) mosierilor iobagisti 6 politistilor. Sintem impotriva

www.dacoromanica.ro

130 V. I. LENIN

privilegiilor, striga liberalul, dar, pe la spate, el se tirguiecu mosierii iobagisti pentru a obtine cind un privilegiu,cind altul.

Asa arata orice nationalism burghezo-liberal, nu numaicel velicorus (acesta este cel mai rau dintre toate, datoritacaracterului sau violent si nrudirii lui cu d-nii Puris-kevici), dar i cel polonez, evreiesc, ucramean, gruzin sioricare altul. Sub lozinca culturii nationale", burgheziatuturor naviunilor, atit in Austria cit si in Rusia, ducein realitate o politica de dezbinare a muncitorilor, deslabire a democratiei, de tranzacvii negustoresti cu mosieriiiobagisti jurul vinzarii dreptunlor poporulm si a fiber-tap' poporului.

Loznica democraviei muncitoresti nu este cultura na-tionala", ci cultura internationala a democratismului §i a=scam muncitoresti mondiale. Burghezia n-are decitcaute s nsele poporul prin tot felul de programe natio-nale pozinve". Muncitorul constient ii va raspunde :exista o smgura cale de rezolvare a problemei nationale(in masura in care, in general, este posibila rezolvareaacestei probleme lumea capitalista, lumea profitului,a fricvmmlor si a exploatarn), i aceasta cale este democra-tismul consecvent.

Dovada : In Europa apuseana Elvetia, tara cu oveche cultura, si in Europa rasariteana Finlanda, çaràcu o cultura tinara.

Programul nacional al democraviei muncitoresti este :absolut nici un fel de privilegii pentru nici o naviune,pentru nici o limba ; rezolvarea problemei..autodetermi-narii politice a natiunilor, adica a despartirn kr de stat,intr-un mod cu desavirsire liber, pe cale democratica ;promulgarea unei legi valabile pentru intregul stat, n vir-tutea careia mice masura (luata de zemstve, de administra-via oraseneasca, comunala etc. etc.) care acorda privilegiivreuneia dintre naviuni, care incalca principiul egalitavii

drepturi a natiunilor sau drepturile minoritatii natio-nale sa fie declarata ilegala i nevalabila, oricare cetateanal statului avind dreptul s ceati anularea unei asemeneamasuri ca anticonstitu;ionala, precum i sanctiuni penale

L

L

in

sa

in

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 131

pentru cei care ar incerca s aplice o asemenea masura.Dezbinaru nationale dintre diferitele partide burgheze tn

problema limbii etc., democratia muncitoreasca i opune,ca o contracarare a oricarui nationalism burghez, urma-toarea revendicare : unitatea neconditionata i contopireadeplina a muncitorilor apartinind tuturor nationalitatilorin toate organizatiile muncitoresti, sindicale, cooperatiste,de consum, culturale si de orice alta natura. Numaiprintr-o astfel de unitate i contopire poate fi aparatademocratia, pot fi aparate interesele muncitorilor impo-triva capitalului care a si devenit i devine tot maimult international, pot fi aparate interesele dezvolarnomenirii spre o noua orinduire, fr privilegii i faraexploatare.

2. CULTURA NATIONALA"

Dupa cum constata cititorul, pe baza unui exemplu,anume problema limbii oficiale, articolul din SevernaiaPravda" demonstreaza inconsecventa i oportunismulburgheziei liberale, care in problema nationalamina cu mosierii iobagisti i cu po1ititii. Oricineseama cà burghezia liberala are aceeasi atitudine trada-ware, fatarnica si obtuza (chiar din punctul de vedere alintereselor liberalismului) nu numai n problema limbu

ci intr-un sir intreg de alte probleme din aceeasicategorie.

Ce concluzie se impune ? Concluzia este ca. orke na-tionalism burghezo-liberal perverteste la maximum pemuncitori, aducind un foarte mare prejudicm cauzei

cauzei luptei de clasa a proletariatului. Acest lucrueste cu atit mai primejdios, cu cit tendintele burgheze (siburghezo-iobagiste) strzt camuflate sub lozinca culturnnationale". In numele culturii nationale velicoruse,poloneze, evreiesti, ucrainene etc. , huliganii i cercurileclericale, i dup ei i burghezii tuturor natumilor, Iiaranjeall toate afacerile lor reactionare i murdare.

Asa se prezinta realitatea vietii nationale contemporane,dac o privim din punct de vedere marxist, adica .prinprisma luptei de clasa, daca confruntam cu lute-

isi (11

liber-tatu i

isi da

oficiale,

lozincile

www.dacoromanica.ro

132 V. I. LENIN

resele si cu politica claselor sociale, si nu cu principiiiegenerale", cu declamatiile i vorbele goale.

Lozinca culturii nationale constituie o Inselatorie bur-gheza (si de multe ori clericala-huliganica). Lozinca noas-tra este cultura internationala a democratismului §i a mi--carii muncitoresti din lumea intreaga.

Dar lata ca se arunc n lupta bundistul Libman, nimi-cindu-ma cu urmatoarea tirada ucigatoare :

Oricine este cit de cit initiat in problema nationalk stiecultura internationalk nu este o culturk anationalk* (o culturk arkformk nationalk) ; o culturk anationall, care nu trebuie sl fie nicirusk, nici evreiascH, nici polonezI, ci doar culturk purk, este o absur-ditate ; tocmai de aceea clasa muncitoare hi poate insusi ideileinternationale numai atunci cind sint adaptate la limba in care vor-beste muncitorul si la conditiile nationale concrete in care trkiesteel ; muncitorului nu trebuie si-i fie indiferente starea i dezvoltaxeaculturii sale nationale, fiinda prin ea si numai prin ea obtine posi-bilitatea de a participa la 4cultura internationalk a democratismuluisi a misckrii muncitoresti din lumea intreagá. Acest lucru ii tiede mult toatk lumea, dar V. I. nu vrea s audk de toate acestea...'

Cautati sa aprofundati aceasta judecata tipic bundista,care, vedeti dv., este menita s &lime teza marxistaprezentata de mine. Cu un aer de extrema increderesine, ca un om competent In problema nationalr, dom-nul bundist ne prezinta conceptii burgheze curente ca peniste adevaruri de mult cunoscute".

Da, cultura internationala nu este anationala, stimabilebundist. Nimeni n-a afirmat acest lucru. Nimeni n-a pro-clamat o cultura purr, nici poloneza, nici evreiasca,nici rusa etc., asa c. Insiruirea d-tale de vorbe goale nueste cleat o incercare de a abate atentia cititorului si dea estompa fondul problemei prin vorbe rasunatoare.

In fiecare cultura nationala se gasesc elemente, fie sinedezvoltate, de cultura democratica i socialista, fiindca.in fiecare natiune exista mase de oameni care muncesc&int exploatati, ale caror conditii de viata creeaza in modinevitabil ideologia democratic i socialista. Dar In fiecarenatiune exista i o cultura burgheza (iar n majoritatea

* Inter intre p a ne I international& intre popoare, intre Aattunianational& nenationala, fara natiune, Mr& popor.

el

in

si

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 133

cazurilor chiar o cultura ultrareactionara si clericala), sitrebuie sa. remarcam ca aceasta nu se gaseste numai subforma de elemente", ci sub forma de cultura dorninantä.De .aceea cultura nationala" in general este cultura mo-sierilor, a popilor, a burgheziei. Bundistul a lasat in umbraacest adevar fundamental, elementar pentru oricare marxist,dind drumul" la oin§iruire de cuvinte, adica, de fapt,in loc sa dezvaluie cititorului prapastia dintre clase si s-oexplice, el a estompat-o. in fapt, bundistul a procedat caun burghez, care are tot interesul sa se raspindeasca cre-dinta intr-o cultura nationala in afara claselor sociale.

Formulind lozinca culturii Internationale a democra-tismului si a miscarii muncitoresti din lumea intreaga",noi luam din fiecare cultura nationala numai elementeleei democratice si elementele ei socialiste, le luam numai si.absolut in opozitie cu cultura burgheza, cu nationalisinulburghez al fiecarei natiuni. Nici un democrat si cu atitmai mult nici un marxist nu neaga egalitatea in drepturia limbilor sau necesitatea de a polerruza in limba maternacu propria" ta burghezie, de a propaga ideile anticlert-.cale sau antiburgheze in rindurile propriei" tale t'ararumisi mici burghezii ; despre aceasta nici nu mai e nevoie savorbim. Servindu-se de aceste adevaruri incontestabile,bundistul camufleaza ceea ce este litigios, adica tocmaiceea ce constituie intr-adevar miezul problemei.

Problema care se pune este de a sti daca e admisibilpentru marxisti sa formuleze direct sau indirect lozmcaculturii nationale, sau daca trebuie sa duca neaparat irn-potriva ei o propaganda in toate limbile, pentru lozincainternationalismului muncitorilor, adaptindu-se" la toateparticularitatile locale si nationale.

Semnificatia lozincii culturii nationale" nu este deter-minata de promisiunea sau de buna intentie a unui inte-lectual oarecare de a interpreta" aceasta lozinca in sen-sul de a promova cu ajutorul ei o cultura internationala":Ar fi o dovada de subiectivism copilaresc daci am priviastfel lucrurile. Semnificatia lozincii culturii nationale estedeterminata de raporturile obiective dintre toate claselesociale ale unei anumite tari si ale tutUror tarilor din in-treaga lume. Cultura nationala a burgheziei este un fapt

11 Lenin, Ope-e, vol. 24www.dacoromanica.ro

134 V. I. LENIN

(dar, repet, pretutindeni burghezia incheie tranzactii cumosierii i cu popii). Nationalismul burghez agresiv, careabrutizeaza, insala i dezbina pe muncitori pentru a-i facesa ajunga la cheremul burgheziei acesta este principalulfapt al contemporaneitatii.

Cel care vrea sa se pun n slujba proletariatului tre-buie s. contribuie la unirea muncitorilor tuturor natiuni-lor, luptind neincetat impotriva nationalismului burghez,atit cel propriu" cit i cel strain. Locul celui care ia apa-rarea lozincii culturii nationale e in rindurile mic-burghe-zilor nationalisti, si nu in rindurile marxistilor.

Sa luam un exemplu concret. Poate un marxist velico-rus sa accepte lozinca culturii nationale velicoruse ? Nu.Un asemenea om trebuie situat printre nationalisti, si nuprintre marxisti. Sarcina noastra este sa. luptam impotrivaculturii nationale dominante, ultrareactionare si burgheze,a velicorusilor dezvoltind intr-un spirit exclusiv inter-nationalist si n cea mai strinsa unire cu muncitorii altortari germenii de cultura care exista in istoria miseariinoastre democrate i muncitoresti. S lupti impotriva pro-priilor tai mosieri i burghezi velicorusi, impotriva cul-turii" lor, n numele internationalismului, sa lupti adap-tindu-te" la particularitatile unor oameni de teapa luiPuriskevici si Struve aceasta este sarcina ta, si nu sapropovaduiesti, nu si admiti lozinca culturii nationale.

Acest lucru se refera si la cea mai oropsita si mai pri-gonita natiune, natiunea evreiasca. Cultura nationalaevreiasca este lozinca rabinilor i burghezilor, este lozincadusmanilor nostri. Dar in cultura evreiasca si n intreagaistorie a evreimii mai exista i alte elemente. Din10 500 000 de evrei cçi slut in intreaga lume, ceva maimult de jumatate traiesc n Galitia i tn Rusia, tariinapoiate, semibarbare, care prin violenta Ci tin pe evreiintr-un fel de izolare de casta. Cealalta jumatate a evrei-lor traieste in tari civilizate, i acolo nu exista izolareade casta a evreilor. Acolo s-au manifestat limpede impor-tantele trasaturi cu caracter progresist universal ale cul-turii evreiesti : internationalismul ei, simpatia fata demiscarile progresiste ale epocii (pretutindeni, procentul

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 135

evreilor in mi§carile democratice §i proletare este superiorprocentului de evrei din totalul populatiei).

Cel care, direct sau indirect, formuleaza lozinca cul-turii nationale" evreie§ti (oricit de bune i-ar fi intentille)este du§manul proletariatului, adept al spiritului invechit§i de casta care domne§te n sinul evreimii, un acolit alrabinilor §i al burgheziei. Dimpotriva, evreii marxi§ti, carese contopesc tn organizatiile marxiste internationale cumuncitorii ru§i, lituanieni, ucraineni §i alii, aducindu-§iaportul (§i fn limba rusa, §i tn limba evreiasca) la creareaculturii internationale a mi§carii muncitore§ti, ace§ti evreicontinua, n ciuda separatismului Bundului, cele mai bunetraditii ale evreimii, luptind impotriva lozincii culturiinationale".

Nationalismul burghez §i internationalismul proletarsint doua lozinci opuse, de neimpacat, care corespund celordoua mari tabere de clasa ale intregii lumi capitaliste 6care exprima doua politici (mai mult : doua conceptiidespre lume) in problema nationali. Sustinind lozinca cul-turii nationale, creind pe baza ei un intreg plan §i unintreg program practic, a§a-numit al autonomiei cultural-nationale", bundi§tii apar de fapt ca promotori ai natio-nalismului burghez n mediul muncitoresc.

3. GOGORITA NATIONALISTA A ASIMILARII-

Problema asimilrii, adica a pierderii particularitatilornationale, a trecerii n rindurile unei alte natiuni, neposibilitatea de a ne face o imagine concreta a conse-cintelor oscilarilor nationaliste ale bundi§tilor §i ale tova-ra§ilor lor de idei.

D-1 Libman, redind exact §i repetind obi§nuitele argu-mente, mai bine zis procedee bundiste, a caracterizat ce-rinta unitatii §i contopirii muncitorilor de toate nationali-fatile dintr-un anumit stat in organizatii muncitore§tiunice (vezi mai sus sfir§itul articolului din SevernaiaPravda") drept vechea poveste a asimildrii".

Prin urmare spune d-1 F. Libman in legatura cuconcluzia articolului din Severnaia Pravda" , la intre-11*

da

www.dacoromanica.ro

136 V. I. LENIN

barea : care este nationalitatea dv. ?, muncitorul trebuiesa raspunda : sint social-democrat".

Bundistul nostru se socoate foarte spiritual. In realitateinsa, prin asernenea sprite §i prin vociferarile lui despreasimilare", indreptate impotriva unei lozinci consecventdemocratice §1. marxiste, el nu face deck sa se dema§te inmod definitiv.

Capitalismul in dezvoltare cunoate doua tendinte isto-rice in problema nationala. Prima : trezirea vietii natio-nale §i a mi§carilor nationale, lupta impotriva oricareiasupriri nationale, crearea statelor nationale. A doua :dezvoltarea §i stringerea legiturilor de tot felul intrenatium, zdrobirea ingradirilor nationale, crearea unitatiiinternationale a capitalului, a vietii economice in genere,a politicii, a §tiintei etc.

Ambele tendinte constituie o lege universala a capita:lismului. Prima precumpane§te la inceputul dezvoltiriilui, a dona earacterizeaza capitalismul ajuns la maturi-tate §i pa§ind spre transformarea sa in societate socialista.Programul national al marx4tilor tine seama de amindouaaceste tendinte, sustinind, in primul rind, ca natiunile §ilimbile sint egale in drepturi, ca nici un privilegtu inaceasta privinta nu este admisibil (precum §i dreptulnatiunilor la autodeterminare, despre care mai jos vomvorbi in mod special) §i, in al doilea rind, principiul inter-nationalismului §i al luptei netmpacate impotriva conta-minarii proletariatului cu nationalismul burghez, fie elchiar §i cel mai rafinat.

Se pune intrebarea : ce vrea sa spuna. bundistul nostrucind Malta strigate la cer impotriva asimilarii" ? El n-aputut vorbi aici despre violentele exercitate impotrivanatiunilor, despre privilegiile uneia dintre natiuni, intrucitaici, in genere, nu se potrive§te cuvintul asimilare" ;truck toti marxi§tii, §i fiecare in parte §i ca un tot unicoficial, au condamnat categoric §i fara ecluvoc chiar §icea mai mica violenta, asuprire sau inegalitate. nationala ;intrucit, in sfir§it, in articolul din Severn= Pravda"asupra caruia s-a napustit bundistul, aceasta idee marxistagenerala este exprimata intr-un mod cit se poate dehotarit.

in-

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 137

Nu. Aici nu merge cu tertipuri. D-1 Libman condamnaasimilarea", neinte1egind prin acest cuvint nici violentele,nici inegalitatea in drepturi, nici privilegiile. Mai famineoare ceva real In notiunea de asimilare dupal ce eliminamonce violence si once inegalitate in drepturi ?

Hotarit ca. da. Ramine tendinta istorica universala acapitalismului de a zdrobi ingradirile nacionale, de a stergedeosebirile nacionale, de a asimda natiunile, tendinta caredin deceniu in deceniu se manifesta tot mai hotarit, careconstituie unul dintre cei mai puternici factori In trans-formarea capitalismului in socialism.

Acela care nu recunoaste st nu apara egalitatea in drep-turi a natiunilor si a limbilor, care nu lupta impotrivan asuprin nationale, sau impotriva inegalitatii In

drepturi, acela nu este marxist si nici macar democrat.Aceasta este in afara de orice 1ndoiala. Dar tot in afarade oHce indoiala este si faptul ea' asa-zisul marxist care1njura cit 11 tine gura pe un marxist aparcinind unei altenatiuni pentru tendinca de asimilare" nu este in realitatedecit un simplu nationalist mic-burghez. Din aceasta cate-gorie nu prea respectabill de oameni fac parte toti bun-.distil si (dupa cum vom vedea Indata) social-nationalismucraineni de felul d-lor L. Iurkevici, Doncov & Co.

Ca sa demonstram in mod concret ch de reactionaresint concepchle acestor nationalisti mic-burghezi, vom pre-zenta trei categorii de date.

Cei care vocifereaza cel mai tare impotriva tendinceide asimilare" a marxistilor ortodocsi rusi sint nationa-listii evrei din Rusia, in general, si bundistii, in special:Or, dupa cum se poate vedea din datele prezentate maisus, din cei 10 500 000 de evrei, citi exista in intreagalume, aproximativ jumiitate traiesc in OH civilizate, incondiciile celei mai largi asimilari", si numai evreii dinRusia si Galitia, nenorociti, inapoiati, lipsiti de drepturisi oprimati de-alde Puriskevici (rusi si polonezi), triiescin conditiile celei mai reduse asimilari", in condiciile ce-lei mai mari izolari, mergind pink' la zona de domici-liere" *, numerus clausus" si alte delicii puriskeviciste.

* Teritoriu In afara cantle evreit nu aveau dreptul A loculasca.Nota tract.

www.dacoromanica.ro

138 V. I. LENIN

Evreii din tarile civilizate nu constituie o natiune, eis-au asimilat cel mai mult, spun K. Kautsky i 0. Bauer.Evreii din Galitia si din Rusia nu constituie, din pacate,o natiune (si nu din vina lor, ci din vina Puriskevicilor),ei nu formeaza aici decit o casta. Aceasta este parereaindiscutabila a unor oameni care cunosc fara doar i poateistoria poporului evreu si care tin seama de faptele amin-tite mai sus.

Dar ce arata aceste fapte ? Arata ca impotriva asimi-larii" pot vocifera numai evreii mic-burghezi reactionari,care ar voi sa intoarca inapoi roata istoriei, s-o faca samearga nu de la rinduielile din Rusia i Galitia insprerinduielile Parisului si New Yorkului, ci invers.

Cei mai de seama oameni din rindurile evreimii, careau dat omenirii conducatori de frunte ai democratieisocialismului in istoria mondiala, n-au vociferat niciodataimpotriva asimilarii. Impotriva asinularii vocifereall nu-mai venerabilii contemplatori ai posteriorului" evreimii.

Despre proportiile generale ale procesului de asimilarea natiunilor in conditiile actuale ale capitalismului nain-tat ne putem face o idee aproximativa, de pilda, dindatele asupra emigrarii in Statele Unite ale Americii deNord. In decurs de 10 ani, intre anii 1891 si 1900, dinEuropa au emigrat 3 700 000 de oameni, iar in 9 ani,intre anii 1901 si 1909; 7 200 000 de oameni. Potrivitrecensamintului din 1900, in Statele Unite se aflau peste10 000 000 de straini. Statul New York in care seaflau, potrivit aceluiasi recensamint, peste 78 000 de aus-trieci, 136 000 de englezi, 20 000 de francezi, 480 000 degermani, 37 000 de unguri, 425 000 de irlandezi, 182 000de italieni, 70 000 de polonezi, 166 000 de originari dinRusia (in cea mai mare parte evrei), 43 000 de suedezietc. poate fi asemanat cu o moara in care sint maci-nate deosebirile nationale. $i ceea ce se petrece la NewYork pe scara mare, internationala, se petrece si in fie-care mare oras i asezare industriala.

Cel care nu s-a impotmolit in prejudecati nationalistenu poate sa nu vada in acest proces al asimilarii natiunilorde catre capitalism unul dintre cele mai de seama pro-grese istorice, nimicirea prejudecatilor ingust-nationale din

§i

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 139

diferite regiuni indepartate si primitive, mai ales in tadinapoiate de felul Rusiei.

S5." ne gindim, de pilda, la Rusia si la atitudinea velico-rusilor fata de ucraineni. Desigur a orice democrat, casa nu mai vorbim de marxisti, va lupta cu hotarire inipo-triva nemaipomenitei injosiri a ucrainenilor si va cere de-plink* egalitate in drepturi pentru ei. Dar ar fi o adevaratatradare a socialismului si o politica prosteasca chiar dinpunctul de vedere al sarcinilor nationale" burgheze aleucrainenilor daca ar fi slabita legatura si unirea dintreproletariatul ucrainean si cel velicorus, unire care existaastazi in cadrul aceluiasi stat.

D-1 Lev Iurkevici, care se consider 5. si el marxist"(bietul Marx), ne da o pilda de asemenea politica pros-teasel. In 1906 scrie d-1 Iurkevici , Sokolovski (Ba-sok) si Lukasevici (Tuceapski) afirmau ca proletariatulucrainean s-a rusificat pe deplin si ca nu are nevoie deo organizatie separata. Fara sa incerce si ilustreze macarcu un singur fapt fonchtl problemei, d-1 Iurkevici se n5.-pusteste pentru motivul aratat asupra celor doi,vociferind isteric, absolut 'in spiritul celui mai josnic, maiobtuz si mai reactionar nationalism, ca acest fapt, vedetidv., ar insemna pasivitate nationa15.", renegare natio:nala", ca acesti oameni i-au dezbinat (!!) pe marxistiiucraineni" etc. In prezent ne incredinteaza d-1 Iurke-vici , desi asiseam la o cre§tere a comtiintei nationalea muncitorilor ucraineni", numai o minoritate a munci-torilor au constiinta nationa15.'", majoritatea afrindu-seInca sub influenta culturii ruse". $i sarcina noastraexclama mic-burghezul nationalist nu este de a pasiin urma maselor, ci de a le antrena dup 5. noi, a le lamurisarcinile nationale (cauza nationala')" (Dzvin", p. 89).

De la un cap la altul, acest rationament al d-lui Iurke-vici este un rationament burghezo-nationalist. Dar nicichiar din punctul de vedere al nationalistilor burghezi,dintre care unii vor deplina egalitate 'in drepturi si auto-nomia Ucrainei, iar altii formarea unui stat independentucrainean, aceasta parere nu rezistä criticii. Adversarii ten-dintelor de eliberare ale ucrainenilor sint clasa mosierilorvelicorusi si polonezi, apoi burghezia acelorasi doua

www.dacoromanica.ro

140 V. I. LENIN

natiuni. Care este forta sociala in stare sa dea o ripostaacestor clase ? Primul deceniu al secolului al XX-lea adat raspunsul concret : aceasta forta este reprezentata inmod exclusiv de clasa muncitoare, care antreneaza dupiea tarinimea democratica. Tinzind sa dezbine si, in felulacesta, sa slabeasca forta cu adevarat democratica, a careivictorie ar face ca violenta nationala sa devina cu nepu-tinta, d-1 Iurkevici tradeaza nu nurnai interesele demo-cratiei in general, ci si interesele patriei sale, ale Ucrainei.Printr-o actiune unita a proletarilor velicorusi si ucrai-neni, o Ucraina libera este posibila ; fara aceasta unitatenici vorba nu poate fi de asa ceva.

Dar marxistii nu se limiteaza la punctnl de vedere bur-ghezo-national. De citeva decenii s-a concretizat pe de-plin procesul dezvoltarii economice mai rapide a Sudului,adica a Ucrainei, proces care atrage din Velicorusia zecisi sute de mii de tarani 6 muncitori, incadrindu-i in eco-nomia capitalista, in mine, in orase. Asimilarea" inaceste limite a proletariatului velicorus si ucraineaneste neindoielnica. ,Si acest fapt are, Pith' indoialci, uncaracter progresist. Capitalismul inlocuieste pe mujiculvelicorus sau ucrainean, abrutizat, inapoiat, legat de pa-mint, salbatic ca un urs, cu proletarul, liber sa se depla-seze dintr-un loc intr-altul, ale carui conditii de viatisfarima ingustimea specific nationala, atit velicorusa citsi ucraineana. Sa presupunem Ca intre Velicorusia siUcraina se va stabili cu timpul o granita de stat ; si inacest caz caracterul progresist sub raport istoric al asimi-larii" muncitorilor velicorusi si ucraineni va fi neindoiel-nic, asa cum si macinarea natiunilor din America are uncaracter progresist. Cu cit Ucraina si Velicorusia vor de-veni mai libere, cu atit mai ampla §i mai rapidei va fidezvoltarea capitalismului, care va atrage cu o si mai mareforta pe muncitorii apartinind tuturor natiunilor, din toateregiunile statului si din toate statele vecine (daca Rusiaar fi stat vecin cu Ucraina), masa muncitoreasca la orasein mine si in fabrici.

D-1 Lev Iurkevici se comporta ca un adevarat burghez,ba, chiar mai mult, ca un burghez miop, marginit, redus,adica ca un filistin, atunci cind lasa deoparte interesele

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 141

comuniunii, contopirii, asimilarii proletariatului celor douanatiuni de dragul succesului de moment al cauzei natio-nale ucrainene. Intii cauza nationall si apoi cea proletara

afirma nationalistii burghezi g d-nii Iurkevici, Dontovsi, repetind spusele lor, alti asemenea pseudomarxisti.Inainte de toate cauza proletara spunem noi , fiindca.'ea nu asigura numai interesele permanente, vitale alemuncii si ale omenirii, ci si interesele democratiei, or,lira democratie nu poate fi conceputa nici o Ucrainaautonoma si nici independenta.

In sfirsit, in rationamentul neobisnuit de bogat in perlenationaliste al d-lui Iurkevici trebuie sa mai relevam urma-toarele : minoritatea muncitorilor ucraineni este constientadin punct de vedere national, spune el, majoritatea seafla. ina sub influenta culturii ruse" (bilsisti perebuvaesce pid vplivom rosiiskoi culturi).

A opune atunci cind e vorba despre proletariatcultura ucraineana, luata ca un tot, culturii velicoruse,luata de asemenea ca un tot, inseamna a comite cea mainerusinata tradare a intereselor proletariatului in favoareanationalismului burghez.

In cadrul fiecarei natiuni contemporane exista douInatiuni, spunem noi tuturor social-nationalistilor. Existadoua culturi nationale In cadrul fiecarei culturi natio-nale. Exista cultura velicorusa a Puriskevicilor, Gucikovi-lor si Struvilor, dar exista si cultura velicorusa caracteri-zata prin numele lui Cernisevski 6 al lui Plehanov. Doudculturi exista si la ucraineni, ca, de altfel, si in Germania,Franta, Anglia, la evrei etc. Daca majoritatea muncitorilorucraineni se afla sub influenta culturii velicoruse, sintemsiguri ca, pe linga ideile culturii velicoruse a popilor siburgheziei, asupra lor actioneaza si ideile democratiei sisocial-democratiei velicoruse. Ducind lupta impotriva pri-mului gen de cultura", marxistul ucrainean va sti intot-deauna sa distinga cel de-al doilea gen de cultura si vaspune muncitorilor sai : trebuie neaparat sa va straduitidin rasputeri sa gasiti, sa folositi si sa intariti orice posi-bilitate de contact cu muncitorul velicorus constient, culiteratura lui, cu sfera lui de idei ; acest lucru este impus

www.dacoromanica.ro

142 V. I. LENIN

de interesele fundamentale ale mi§carii muncitorqd, atitucrainene cit ii velicoruse".

Dack un marxist ucrainean se va lasa pina intr-atitantrenat .de ura, pe deplin legitirna fi fireasca, impotrivaasupritonlor velicoru§i, incit va trece fie numai o Ord-cica din aceasta ura, fie numai un sentiment de instrai-nare asupra culturii proletare §i asupra cauzei proletarea muncitorilor velicoru§i, prin aceasta marxistul vaaluneca in mla§tina nationalismului burghez. Tot astfel,marxistul velicorus va aluneca in mla§tina nationalismului,§i nu numai a celui burghez, dar §i a nationalismului ultra-reactionar, daca va da macar o clipa uitarii revendicareadeplinei egalitati in drepturi a ucrainenilor sau dreptullor de a forma un stat independent.

Adta vreme cit fac parte din acela§i stat, muncitoriivelicoru§i §i ucraineni trebuie sa apere impreuna, in ceamai strinsa unire organizatorica, care sa mearga pina lacontopire, cultura comuna sau internationall a miFarnproletare, dind dovada de cea mai deplina toleranta inproblema limbii in care se face propaganda §i tinind seamain desfa§urarea acestei propagande de particularitafile purlocale sau pur nationale. Iata care este cerinta necondi-tionata a marxismului. OHce propaganda care tinde sasepare pe muncitorii unei natiuni de muncitorii alteia,orice atacuri impotriva tendintei de asimilare" marxista,orke actiune de contrapunere a unei culturi nationale luataca un tot unei alte culturi nationale luata, chipurile, §iea ca un tot etc. in problemele privitoare la proletariatinseamna nationalism burghez, impotriva caruia este obli-gatoriu sa se dea o lupta necrutatoare.

4. AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA"

Problema lozincii culturii nationale" are pentru mar-xi§ti o insemnatate uriag nunumai pentru 61 determinacontinutul ideologic al intregii noastre propagande §i. agi-tatii in problema nationala spre deosebire de propagandaburgheza, dar §i pentru ca intregul program al faimoaseiautonomii cultural-nationale este Intemeiat pe aceastalozinca.

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICS IN PROBLEMA NATIONALA 143

Pacatul fundamental, principal al acestui programconstä in aceea ca el cauta sa introduca in viata natio-nalismul cel mai rafinat si mai absolut, nationalismul dusping la ultima lui expresie. Esenta acestui program : fie-care cetatean e incadrat intr-o natiune oarecare, fiecarenatiune formind o entitate juridica cu dreptul de a obligape membrii ei sa plateasca impozite, cu parlamente natio-nale (seimuri), cu secretari de stat" (mmistri) nationali.

Aceasta idee aplicata la problema nationali seamanacu ideea lui Proudhon aplicata la capitalism. Nu distru-gerea capitalismului si a bazei lui productia de marfuri,ci cur4irea acestei baze de toate excrescentele ei, inlatu-

israrea tuturor abuzurilor etc. ; nu nimicirea schimbuluia valorii de schimb, ci dimpotriva, constituirea" acesteiadin urma, generalizarea ei, prefacerea ei 'in ceva absolut,echitabir, fara fluctuatii, crize, abuzuri iata ideea.lui Proudhon.

Asa cum este mic-burghez Proudhon, a carui teorieabsolutizeaza si ridica la rangul de sublim schimbul siproductia de marfuri, tot astfel sint mic-burgheze si teoriasi programul autonomiei cultural-nationale", care absolu-tizeaza si ridica la rangul de sublim nationalismul bur-ghez, curatindu-1 de violence si nedreptati etc.

Marxismul este incompatibil cu nationalismul, fie elchiar cel mai echitabil", mai curatel", mai subtil si maicivilizat. In locul oricarui nationalism, marxismul promo-veaza internationalismul, contopirea tuturor naciunilorIntr-o unitate superioara, care creste sub ochii nostri cufiecare kilometru de cale ferata, cu fiecare trust inter-national, cu fiecare uniune muncitoreasca (international6prin activitatea ei economica si apoi si prin ideile sitendintele ei).

Din punct de vedere istoric, principiul nationalitatiieste inevitabil in societatea burgheza si, tinind seama deaceasta societate, marxistul recunoaste intru totul legitateaistorica a miscarilor nationale. Dar, pentru ca aceastarecunoastere sa nu se transforme intr-o apologie a natio-nalismului, trebuie sa se limiteze 'in modul cel mai strictnumai la ceea ce este progresist in aceste miscari, pentru

www.dacoromanica.ro

144 V. I. LENIN

ca aceasta recunoastere sa nu duel la intunecarea con-snintei proletare de catre ideologia burgheza.

Trezirea .maselor din somnolenta feudala, lupta krpotnva oncarei asupriri nationale, pentru suveranitateapoporului, pentru suveranitatea natiunii reprezinta unfenomen progresist. De aici rezulta datoria incontestabilaa oncarui marxist de a sustine democratismul cel maihotarit i cel mai consecvent in legatura cu toatd laturileproblemei nationale. Aceasta sarcina are mai ales un carac-ter neganv. Dar mai departe de aceasta sarcina proleta-natal nu poate pap pe calea sprijinirii nationalismului,fundca mai departe incepe activitatea pozitiva" a bur-ghezzez, care tinde la intarirea nationalismului.

Datona incontestabila a proletariatului ca forta demo-cranca, interesul incontestabil al luptei de clasa proletare,lupta umbrit i frinata de dezbinarea dintre naciuni, estede a scutura once jug feudal, de a inlatura orice asuprirenanonala, once privilegii ale unei natiuni sau ale uneilimbi. Dar a sugine navionalismul burghez dincolo deaceste limite, riguros fixate intr-un anumit cadru istoric,inseamna a trada proletariatul si a trece de partea bur-gheziei. Aici exista un hotar care adeseori este aproapeimpercepnbil i social-nationalism bundisti i ucraineniuita cu totul de el.

Noi spunem hotarit : da luptei impotriva asupririi na-nonale. Spunem hotarit : nu luptei pentru once fel dedezvoltare nationala, pentru cultura nanonala" ingeneral.

Dezvoltarea economica a societatii capitaliste din lumeaintreaga ne ofera exemple de miscari nationale care nus-au dezvoltat phial la capat, exemple de .constituire aunor natiuni mari dintr-un sir intreg de napuni mici.sauin dauna unor natiuni mici, ne ofera exemple de asum-lare a natiunilor. Dezvoltarea ideii de nanonahtate ingeneral acesta este principiul nationalismului burghez ;din el rezulta exclusivismul nationalismului burghez, dinel rezulta dezbinarea, lipsita de orice perspective, dintrenatiuni. Proletariatul insa .nu numai ca nu se angajeazas'a susvina dezvoltarea nanonala a fiecarei nanuni, dar,dimpotriva, pune in garda masele impotnva unor astfel

im-

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 145

de iluzii, sustine cea mai deplina libertate a circulatieide marfuri capitaliste, saluta orice asimilare a natiunilor,cu except:a celei silite sau a celei bazate pe privilegii.

A fixa nationalismul intr-o anumita sfera just" limi-tata, a constitui" nationalismul, a delimita temeinictrainic natiunile intre ele cu ajutorul unei anumite insti-tutii de stat aceasta este baza ideologic i continutulprincipiului autonomiei cultural-nationale. Aceasta ideeeste de la un cap la altul burgheza si de la un cap la altulfalsa. Proletariatul nu poate sa sprijine nici un fel de'intarire a nationalismului ; dimpotriva, el sprijina tot cecontribuie la stergerea deosebirilor nationale, la desfiintareabarierelor nationale, tot ce contribuie la stringerea mereumai mare a legaturilor dintre nationalitati, tot ce ducela contopirea natiunilor. A proceda altfel inseamna atrece de partea micii burghezii nationaliste reactionare.

Atunci and la Congresul de la Briinn * (1899) 54 alsocial-democratilor austrieci a fost discutat proiectul auto-nomiei cultural-nationale, aprecierii lui din punct de ve-dere teoretic aproape ca nu i s-a acordat nici o atentle.Dar este instructiv s relevam c mpotriva acestui pro-gram s-au adus doua argumente : 1) programul ar ducela intarirea clericalismului ; 2) acest program ar aveadrept rezultat permanentizarea sovinismului, introducerealui pink* si n cea mai mica comunitate, in cel mai micgrup" (pag. 92 din procesul-verbal oficial n limba ger-mana al Congresului de la Briinn. Existà o traducere rusa,editata de partidul nationalist evreiesc P.M.S.E." 55).

Nu incape indoiala ca, n prezent, n toate àrile lumiicultura nationala.'" In intelesul obisnuit al acestui cuvint,adica scolile etc., se afla astazi sub influenta precumpa-nitoare a clericalilor i ovinistilor burghezi. Afirmatiafácuta de bundisti n apararea autonomiei cultural-na-tionale", n sensul c5. constituirea natiunilor va faceca lupta de clasa din rindurile kr sa fie purificatd deorice consideratii laturalnice, este o sofistica vaditaridicola. In orice societate capitalista are loc o lupta declasa serioasa, mai ales In domeniul economic si politic.

* Brno. Nota trad.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

146 V. I. LENIN

A separa problema scolilor de acest domeniu ar fi, inprimul rind, o utopie absurda, deoarece problema scolilor(ca si cultura nationale In general) nu se poate separade viata economica si politica, iar in al doilea rind toc-mai viata economica si politica a unei tari capitalistetmpune la fiecare pas lichidarea ingradirilor si prejudeca-tilor nationale, absurde si invechite, iar separarea pro-blemei scolilor etc. ar contribui tocmai la conservarea,agravarea, intarirea clericalismului pur" si a sovinismuluiburghez pur".

In societatile pe actiuni, capitalistii de nationalitatidiferite stau alaturi, contopindu-se pe deplin. In fabricalucreaza laolalta muncitori de nationalitati diferite. /norke problema politica' cu adevarat serioasa si adinca,gruparea se face pe clase, si nu pe natiuni. Scoaterea dincompetenta statului" a scolii etc. si trecerea ei in compe-tenta natiunilor echivaleaza tocmai cu o incercare dea separa economicul, care contopeste natiunile, de cel maiideologic, ca sa spunem asa, domeniu al vietii sociale, incadrul caruia cultura nationala pura" sau cultivarea na-tionala a clericalismului si sovinismului este cel mai usorrealizabila.

Realizarea practica a planului autonomiei exteritoriale'(in afara teritoriului, nelegata de teritoriul pe care lo-cuieste o natiune sau alta) sau al autonomiei cultural-nationale" ar insemna un singur lucru : impartirea Irma-tamintului pe nationalitati, adica introducerea curiilornationale in invkamint. E destul sa-ti faci o idee limpededespre esenta realist' a faimosului plan bundist ca sa-ti daiseama cit este el de reactionar, chiar si din punctul devedere al democratiei, ca sa nu mai vorbim de punctulde vedere al luptei de clasa a proletariatului pentrusocialism.

Vom da un singur exemplu si un singur proiect alnationalizarii" scolii, care ne va lamuri in mod concretin ce consta fondul problemei. In Statele Unite ale Ame-ricii de Nord, in toate domeniile vietii se mentine pink'In ziva de astazi impartirea statelor in state de Nord siIn state de Sud i primele cu puternice traditii de liber-tate si de lupta impotriva proprietarilor de sclavi ; cele-

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 147

lalte cu puternice traditii sclavagiste, cu ramaqite deprigomre a negrilor, cu inapoierea lor economica, cuextrema lor inapoiere culturala (440/0 analfabeti printrenegri §i 6Vci printre albi) etc. In statele nordice negriiinvatä iimpreuni cu albii n ace1e4i coli. /n Sud existapentru negri §coli speciale nationale" sau rasiale, nu-mitt-le cum vreti. Se pare ca. acesta este in realitate uniculexemplu de nationalizare" a

In risaritul Europei exista o taxi. in care pina in zilelenoastre se poate petrece un asemenea lucru cum este pro-cesul &Ills, in care evreii sint condamnati de domniiPuriOcevici la o situatie mai rea decit cea a negrilor. /naceasta taxa, nu de mult, guvernul a elaborat un proiectde Koala evreiasca nationala. Credem ca., din fericire,aceasta utopie reactionara nu se va putea realiza, dupacum nu se va realiza nici utopia mic-burghezilor austrieci,care, pierzinduli speranta n nfaptuirea unei democratiiconsecvente 6 n ncetarea frictiunilor dintre diferitelenationalitati, au nascocit gaoace nationale n domeniulinvatamintului, pentru ca nu cumva natiunile sa se cioro-vaiasca pentru impartirea dar sa se constituie"in vederea unor vefnice ciorovaieli Imre diferitele culturinationale".

In buna masura, autonomia cultural-nationala a ramasin Austria o nascocire a publici§tilor, pe care nici chiarsocial-democratii austrieci n-au luat-o n serios. /n schimb,

Rusia, toate partidele burgheze evreie§ti §i citeva ele-mente mic-burgheze §i oportuniste din cadrul diferitelornationalitati, ca, de pilda, bund4tii, lichidatorii din Cau-caz, conferinta partidelor nationale din Rusia de orientarenarodnica. de stinga, au introdus-o n programele lor.(Notam, n paranteza, c aceasta conferinta a partidelornationale a avut loc in 1907 §i ca. la votarea rezolutiei eisociaNtii-revolutionari ru§i 6 social-patriotii polonezi,P.P.S. ", s-au abtinut de la vot. A se abtine de la vot

acesta este un procedeu care caracterizeaza cum nu sepoate mai bine atitudinea sociaNtilor-revolutionari qi

fata de o problema principiala extrem deimportanta n domeniul programului national !)

colii.

§colilor...,

in

P.P.S.-i§tilor

www.dacoromanica.ro

148 V. I. LENIN

In Austria, tocmai Otto Bauer, cel mai de seama teore-tician al autonomiei cultural-nationale", a consacrat uncapitol special din cartea sa pentru a argumenta a nuse poate cere aplicarea acestui program pentru evrei. InRusia, tocmai in rindurile evreimii, toate partidele bur-gheze i impreudi cu ele i Bundul, care le cint5.struna au acceptat acest program *. Ce inseamn5. acestlucru ? Inseamn51 c, pe baza experientei politice obtinute

practica altui stat, istoria a dezvnuit absurditatean'ascocirii lui Bauer, tot asa cum bernsteinienii rusi (Struve,Tugan-Baranovski, Berdeaev 8c Co.), prin evolutia lorrapica de la marxism la liberalism, au demascat adeva'ra-tul fond ideologic al bernsteiniadei germane.

Nici social-democratii austrieci, nici cei din Rusia n-auacceptat autonomia cultural-nationala" n programul bor.Dar partidele evreiesti burgheze din tara cea mai inapo-

precum i o serie de grupuri mic-burgheze asa-zissocialiste au acceptat-o, pentru a introduce intr-o forma'subtilI n rindurile muncitorilor ideile nationalismuluiburghez. Faptul acesta este foarte elocvent.

De vreme ce ne-am referit la programul austriacproblema nationara, sintpm datori s restabilim un adev5irpe care bundistii deseori ti denatureaza". La Congresulde la Briinn a fost prezentat un program pur de autono-mic cultural-nationalr. Este vorba de programul social-democratiei slavilor de sud ; n paragraful 2 al acestuiprogram se spune : Fiecare popor care tilieste in Austria,indiferent de teritoriul pe care-1 ocup`i membrii sal, for-

* Este explicabil de ce neagA adeseori bundistii cu o neobisnuitA patimataptul cA Male partidele burgheze evreiesti au acceptat autonomia cultu-ral-nationald". Prea da la iveala acest fapt adevAratul rol al Bundului.Atuncl cind, In ziarul Luci", unul dintre bundisti, d-1 Manin, a Incercat 88-1nege din nou, el a fost pe deplin demascat de N. Skop (vezi Prosvescenienr. 3). Dar cind In ziarul Dzvin (nr. 7-8 din 1913, p. 92) d-1 Lev IurkeviclciteazA din Prosvescenie (nr. 3, p. 78) fraza lui N. Sk. Bundistii Im-preund cu toate partidele si grupurile evreiesti burgheze sustin de multAvreme autonomia cultural-nationalã i denatureazd acest citat, scolind dinel cuvIntul bundistit" si inloculnd cuvintele autonomia cultural-natio-nala' prin cuvintele drepturile nat.ionale', nu poti decit sA ridici din=en I I D-I Lev Iurkevici nu este numai un nationalist, nu este numai unignorant desavIrsit in materie de istorie a social-democraffiei si de programal acesteia ; el este pur i simplu un lalsillcafor de thole in favoareaBundulul. Prost mai stau treburile Bundului si ale domnllor Iurkevici I

iata,

:

in

in

in

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 149

meaza un grup autonom care 'hi conduce in mod absolutIndependent toate treburile sale nationale (culturale 4i de

Programul acesta a fost sustinut nu numai deKristan, dar si de influentul Ellenbogen. A fost insa scosde pe ordinea de zi, deoarece n-a obtinut nici un vot. S-aadoptat programul teritorialist, adica un program carenu creeaza nici tin fel de grupuri nationale, indiferentde teritoriul pe care-1 ocupa membrii acestor natiuni".

In. paragraful 3 al programului adoptat se spune : Re-ziuntle care se autoadministreaza locuite de membrii uneia§i aceleiasi natiuni formeaza. laolalta o uniune naitonala:mai, care i rezolva chestiunile sale nationale in modabsolut autonom" (compara cu Prosvescenie" nr. 4 din1913, p. 28 57). Este limpede cal nici acest program, labaza caruia sta un compromis, nu este just. Vom da unexemplu pentru a lamuri acest lucru. Obstea colonistilorgermani din gubernia Saratov plus suburbia germana amuncitorilor din Riga sau Lodz plus un sat german delinga Petersburg etc. formeaza impreuna uniunea na-tionala unica" a germanilor din Rusia. Este evident casocial-democratii nu pot sa ceard un asemenea lucru, nupot sa sanctioneze o asemenea umune, cu toate c ei,bineinteles, nu neaga nicidecum libertatea oricaror unium,inclusiv uniunea oricaror comunitati de orice nationalitatedin cadrul unui stat. Dar de separarea, in conformitatecu legea, a germanilor etc. din diferite localitati ale Rusiei

apartinind diferitelor clase 4i cu constituirea bor intr-ouniune nationala germana unica se pot ocupa popu, bur-ghezn, mic-burghezii, in sfirsit oricine, numai nu social-democratii.

5. EGALITATEA IN DREPTURI A NATIUNILORSI DREPTURILE MINORITATII NATIONALE

Procedeul cel mai folosit de oportunistii din Rusiadiscutarea problemei nationale este de a invoca exemplulAustriei. In articolul meu din Severnaia Pravda" *(Prosvescenie" nr. 10, p. 96-98), asupra caruia s-aunapustit oportunistii (d-1 Semkovski tn Novaia Rabo-

* Vezi volumul de MI5, p. 128-131. Noir) red.

12

iimb3)".

si

in

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

ceaia Gazeta", Libman in Tait"), am afirmat c existao singura, rezolvare a problemei nationale, in masura incare in general problema nationala poate fi rezolvata inlumea capitalista, i aceasta rezolvare este : democratis-mul consecvent. Si pentru a demonstra acest lucru m.refer, intre altele, la exemplul Elvetiei.

Acest exemplu nu e pe placul celor doi oportunistiamintiti mai sus, care incearca combata sau sa-i re-duca importanta. Kautsky, vedeti dv., a spus c Elvetiaconstituie o exceptie ; c in Elvetia ar avea loc o descen-tralizare cu totul speciala, ca ea ar avea o istorie speciall,conditii geografice speciale, o repartizare foarte specificaa populatiei de limbi diferite etc. etc.

Toate acestea nu sint altceva deck incercari de a seeschiva de la fondul discutiei. Desigur, Elvetia constituieo exceptie in sensul ca ea nu este un stat national unitar.Dar tot o astfel de exceptie (sau stare de inapoiereadauga Kautsky) reprezinta si Austria i Rusia. De-sigur, in Elvetia numai unele conditii speciale, specifice,istorice si de trai au facut posibilâ dezvoltarea unui de-mocratism mai larg deck in majoritatea tarilor europenevecine cu ea.

Dar ce insemnatate pot avea toate acestea de vreme ceeste vorba de un model pe care trebuie imitam ? Inintreaga lume, tarile in care diferite institutii sint orga-nizate pe baza unor principii consecvent democraticeconstituie, in conditiile actuale, o exceptie. Dar acest lucrune impiedica oare sa aparam in programul nostru reali-zarea democratismului consecvent in toate institutiile ?

Specificul Elvetiei ii constituie istoria, conditiile geogra-fice, precum i celelalte conditii. Specificul Rusiei 11 con-stituie foga fara precedent a proletariatului in epocarevolutiilor burgheze i ingrozitoarea stare de inapoieregenerala a tarii, care determina in mod obiectiv necesi-tatea unei inaintari exceptional de rapide si de hotarite,cu riscul oricaror deficiente i infringeri.

Noi intocmim un program national din punctul de ve-dere al proletariatului ; de cind s-a inceput oare sa serecomande ca drept model sa fie luate exemplele cele maiproaste, si nu cele mai bune ?

sa-I

sa-I

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 151

Nu famine oare, n orice caz, indiscutabil i incontesta-bd faptul a In regunul capitalist pacea nationala estereabzati (in masura in care in general este realizabill)exclustv n tarile in care exista un democratism con-secvent ?

De vreme ce acest lucru este incontestabil, faptuloportumstii invoca cu indaratnicie exemplul Austriei inloc s invoce pe cel al Elvetiei reprezinta un procedeuintru totul cadet, cadetii fiind aceia care copiaza intot-deauna cele mai proaste constituOi europene, si nu pe celemai bune.

In Elvetia exista trei limbi oficiale, dar proiectele delegi supuse referendumului sint publicate in cinci limbi,adica, pe linga cele trei limbi oficiale, n nca doul dia-lecte romande". Dupa cum arata recensamintul din 1900,dintr-un numar total de 3 315 443 de locuitori aiaceste doua dialecte sint vorbite de 38 651 locuitori, adicaceva mai mult de unu la sua In armata, ofiterilorsubofiterilor li se acorda cea mai larga libertate de a seadresa soldavilor tn limba lor materna". In cantoaneleGraubiinden si Wallis (fiecare cu o populavie ceva maimare de o suta de mii de locuitori), ambele dialecte sebucura de o egalitate in drepturi absoluta *.

Se pune intrebarea : trebuie oare s propagamsuscinem aceast a. experienta vie a unei inamtate sausa. imprumutam de la austrieci ruste nascociri tn genulautonomiei extentoriale", pe care inca nimeni in lumen-a experimentat-o (si pe care mci cluar austriecii nu le-auadoptat MCI) ?

A propaga aceasta nascocire inseamna a propaga divi-zarea invavamintului pe nationalitati, adica un lucru directvitamator. Experienta Elvetiei ne arata insa c. asigurareaunui maximum (relativ) de pace intre nationalitati esteposibila in practica ,si realizabild intr-un regim de de-mocratism consecvent (iarasi relativ) al intregului stat.

In Elvetia spun oamenii care au studiat aceastI nrohleminu exisai o problema nationala in sensul in care exisa in Europa

* Vezi Rend Henry. La Suisse et la question des langues (Elvetiaproblema limbilor'. Note trod.), Berne, 1907.

12*

Elvetiei,

si

fari

ca

si sS

www.dacoromanica.ro

162 V. I. LENIN

easariteana". Nici chiar cuvintul acesta (problema nationalI) nu estecunoscut aici... In Elvetia, lu,pta dintre nationaliati apartine demult trecutului, flind legafa de perioada 1797-1803" *.

Aceasta inseamna c epoca marii revolutii franceze,care a dat cea mat democratica rezolvare problemelorla ordinea zilei n perioada treceni de la feudalism lacapitalism, a giut sa rezolve" in treacat, printre altele,

problema nationala.Acum domnii de teapa lui Semkovski, Libman si alti

oportunisti n-au deck sa incerce s afirrne c. aceastarezolvare exclusiv elvetiana" nu poate fi aplicata ori-carui judet sau chiar parti de judet din Rusia, unde numaila 200 000 de locuitori exista un numar de patruzeci demii de cetateni care vorbesc doua dialecte §i care dorescsa se bucure n tinutul lor de deplina egalitate in drepturicu privire la limba

Preconizarea egalitatii depline n drepturi a natiunilorlimbilor scoate la iveala n cadrul fiecarei natiuni nu-

mai elementele consecvent democratice (adica numai peproletan), unindu-i nu dupa nationalitate, ci dupi na-zumta lor de a aduce, in general, .imbunatatiri serioaseradicale orinduirea de stat. Dimpotriva, preconizareaautonomiei cultural-nationale", cu toate bunele intentiiale .unor persoane si ale unor grupuri izolate, despartenattunile i creeaza in fapt o apropiere intre muncitoriiunei natiuni i burghezia acesteia (adoptarea acestei auto-nomii cultural-nationale" de catre toate partidele burghezeevreiesti).

Garantarea drepturilor minoritatii nationale este indiso-lubil legata de principiul deplinei egalitati n drepturi.In articolul meu din Severnaia Pravda", acest principiueste exprimat aproape la fel ca n hotarirea oficialamai precisa adoptata ulterior la consfatuirea marxistilor.Aceasta hotarire cere introducerea in constitutie a uneiprevederi fundamentale care sa declare nul orke privile-giu al vreunei natiuni i orice violare a drepturilor mino-ritii nationale".

* Vert Ed. Blocher. Die Nationalitdten in der Schweiz (NaVonalit&-tile in Elvelia'. Nola trad.), Berlin, 1910.

si

siin

si

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE tN PROBLEMA NATIONALA 153

D-1 Libman incearc s ia in ris aceasta formulareintreaba : Dar de unde putem sti in ce constau drep-turile minoritatii nationale ?" Adica face sau nu face partedin aceast a. categorie dreptul la un program propriu"in scolile nationale ? Cit de numeroasa trebuie sa fieminoritatea nationala ca s. aiba dreptul de a avea jude-catorii ei, functionarii ei, scoli in limba ei materna ?D-1 Libman ar vrea ca din aceste intrebari sà traga con-

necesitatii unui program national pozitiv"./n realitate insa, aceste intrebari arata in mod concret

ce fel de ginduri reactionare incearca sa strecoare bun-distul nostru sub masca discutarii unor, vezi doamne,-mici amanunte.

Program propriu" in scoala nationala proprie L. Mar-_xistii au, stimabile social-nationalist, un program scolargeneral, care revendica, de pilda, o scoala exclusiv laica.Din punct de vedere marxist, intr-un stat democratico abatere de la acest program general (iar completarealui prin unele materii locale", prin limbi etc. urmeazisi fie hotarita de populatia locala) nu poate fi admisanicaieri i niciodata. Din principiul de a scoate" scoaladin competenta statului" spre a o trece in competentanatiunilor ar rezulta insa d noi, muncitorii, investim, natiunile" in statul nostru, democratic, cu dreptul de acheItui banii poporului pentru scoli clericale ! Fara sa-sidea seama, d-1 Libman insusi ne-a demonstrat foartepregnant caracterul reactionar al autonomiei cultural-nationale" !

Cit de numeroasa trebuie sa fie minoritatea natio-nala ?" Acest lucru nu este stabilit nici chiar de programulaustriac, atit de indragit de bundisti ; in acest programse spune (mai pe scurt si mai putin limpede deck intextul nostru) : Dreptul minoritatilor nationale esteocrotit printr-o lege speciala, care trebuie sa fie promul-gata de parlamentul imperiului" (§ 4 al programului dela Briinn).

De ce nu s-a legat nimeni de social-democratii austriecisi nu le-a pus intrebarea : ce anume va contine aceastalege ? Ale carei minoritati anume si care drepturi anume

trebui ea sa. ocroteasca ?

si

cluzia

,va

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

Pentru c toti oamenii cu judecata sntoas i dauseama c intr-un program precizarea amanuntelor nu estecu putinta i nu-si are locul. Programul stabileste numaiprmcipule fundamentale. In cazul de fati, la austrieciprincipiul fundamental se subintelege, pe cind n hotarireaadoptata la cea din urma consfatuire a marxistilor dinRusia el este exprimat in mod limpede. Principiul acestaconsta in a nu admite nici un fel de privilegii nationalesi mod un fel de inegalitate in drepturi a natiunilor.

luam un exemplu concret pentru a-i explica bun-distului problema. In orasul Petersburg, potrivit datelorrecensamintului Kolar din 18 ianuarie 1911, scolile pri-mare ale Ministerului Instructiunii" Pub lice au fost frec-ventate de 48 076 de elevi. Dintre acestia, evrei sint 396,adica mai putin de 1°/o. Apoi 2 romini, 1 gruzin,3 armeni etc. 58 Poate oare un program national pozitiv"sa fie alcatuit in asa fel incit sa cuprinda toata diversi-tatea aceasta de raporturi i conditii ? (Iar Petersburgulnu este, desigur, nicidecum cel mai pestrit" oras dinRusia sub raport national.) Cred c nici chiar asemeneaspecialisti tn subtilitati" nationale cum sint bundistii nuvor alcatui un asemenea program.

Or, dac n constitutia statului ar exista o prevederefundamentala care sa declare nula" orice masura carecalca drepturile minoritii, mice cetatean ar putea cereanularea masurii prin care, bunaoara, s-ar refuza sa seangajeze pe socoteala statului invatatori speciali de limbaevreiasca, de istorie a evreilor etc. sau sa se puna un localal statului, necesar pentru predarea lectillor, la dispozitiacopiilor evrei, armeni, romini, sau chiar a unui .singurcopil gruzin. In oHce caz nu este de kcsatisfaci, pe baza egalitatii kr n drepturi, toate cererilerationale i juste ale minoritatilor nationale, i nimeni nuva spune ca propaganda principiului egalitatu n drepturiar putea fi daunatoare. Dimpotriva, propaganda i'mpartiruinvatamintului pe natiuni, propaganda, de pada, in ye:derea nfiinrii unei scoli speciale evrelesti pentru copilotevrei in Petersburg, ar fi categoric caunatoare, lax creareaunor scoli nationale pentru oricare minontati nationale,pentru 1 copil, 2 sau 3 este de-a dreptul

.Sa

imposibil si

imposiba.

in-

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 155

Mai departe, este imposibil sa se stabileasca printr-olege generala dt de numeroasa trebuie sa fie o minoritatenationala pentru a avea dreptul la scoli speciale sau lamvatatori i profesori speciali care sa predea obiectesuplimentare etc.

Dimpotriva, legea generala cu privire la egalitatea tndrepturi poate fi elaborata n amanunt i dezvoltataprintr-o legiferare specialà, prin deciziile seimurilor re-gionale ale oraselor, zemstvelor, comunitatilor etc.

6. CENTRALIZARE SI AUTONOMIE

D-1 Libman scrie urmatoarele :

,,S lum Lituania, Tinutul baltic, Polonia, Volinia, sudul Ru-siei etc. pretutindeni vom gàsi o populatie amestecatd ; nu existioras care sa nu aibi o minoritate nationall numeroasà. Omit dedeparte ar merge descentralizarea, se vor gãsi peste tot, in difentelocaliati (mai ales in comunele urbane), diferite nationalitati caretraiesc 1ao1alt ; or, tocmai democratismul 1as minoritatea navionalila discretia majorit4ii nationale. Dar, dup5." cite stim, V. I. are oatitudine ostil fati de o asemenea organizare federativl a statului

faci de infinita descentralizare care existI in umunea elvetianl.Se pune intrebarea : de ce a citat el exemplul Elvetiei ?"

De ce am citat exemplul Elvetiei lucrul acesta afost lamurit mai sus. La fel cum a fost lamurit i faptul

problema ocrotirii drepturilor minoritatii nationalepoate fi rezolvata numai prin emiterea unei legi generaleintr-un stat consecvent democratic, care sa nu se abata dela principiul egalitatii n drepturi. Dar, in pasajul citat,d-1 Libman repeta trica una dintre cele mai frecvente (sicele mai nejuste) obiectii (sau remarci sceptice) care seaduc de obicei impotriva programului national al marxis-tilor si care de aceea merita s-o analizam.

Marxistii, bineinteles, sint ostili federatiei i descentra-lizarii pentru simplul motiv c, in vederea clezvoltariicapitalismului, este nevoie de state at mai mari si at maicentralizate. Toate celelalte conditii fund egale, proleta-riatul constient va sustine intotdeauna un stat mai mare.El va lupta intotdeauna impotriva particularismului me-dieval, va saluta Intotdeauna unirea economic-a at mai

Si

ca

www.dacoromanica.ro

156 V. I. LENIN

strins posibila a unor mari teritorii, pe care lupta pro-letariatului impotriva burgheziei sa poata lua cea maimare amploare.

Larga i rapida dezvoltare a fortelor de productie alecapitalismului necesita teritorii intinse, unite si centrali-zate din punctul de vedere al organizatiei de stat, de-oarece numai pe astfel de teritorii se poate uni clasaburgheza, desfiintind toate barierele vechi, medievale, decasta, ingust-locale, ingust-nationale, religioase, iar o data'cu clasa burgheza ca antipodul ei inevitabil i clasaproletara.

Despre dreptul natiunilor la autodeterminare, adica.despre dreptul lor la despartire si la formarea unui star_national independent, ne vom ocupa separat *. Dar, atitatimp ch natiuni diferite alcatuiesc un stat unitar, marxistiiin mci un caz nu vor propovadui nici principiul federativ,nici descentralizarea. Un stat mare centralizat reprezint5.un urias pas istoric pe calea de la farimitarea medievalk.la vutoarea unitate socialista a lumii intregi, i o altcale spre socialism n afara celei care trece printr-untasemenea stat (indisolubil legat de capitalism) nu exista.si nu poate exista.

Dar ar fi o greseala de neiertat daca s-ar uita ca, apa-rind centralismul, noi sustmem un centralism exclusivdemocratic. In aceasta privinta, spiritul mic-burghezgeneral si spiritul mic-burghez nationalist (inclusiv alraposatului Dragomanov) au provocat atitea incurcaturi,inch mereu trebuie sa ne irosim timpul ca s. lamurimlucrurile.

Centralismul democratic nu numai ca nu exclude auto-administrarea locala cu autonomia regiunilor care se deose-besc prin specificul conditiilor economice si de trai, princompozitia deosebita din punct de vedere national apopulatiei lor etc., ci, dimpotriva, reclama in mod impe-rios una alta. La noi se confunda in permanentacentralismul cu samavolnicia i cu birocratismul. Era firescca istoria Rusiei s dea nastere unei asemenea confuzii,totusi ea famine absolut de neiertat pentru un marxist.

* Vezi V. I. Lenin. Opera, vol. 20, Bucure0i, Editura polItic, 1950,p. 395-457. Noia red.

in

;i

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 157

Cel mai u§or este de explicat acest lucru printr-unexemplu concret.

Rosa Luxemburg, in amplul sau articol : Problemanationala 0 autonomia" *, printre numeroase erori amu-zante (despre care vom vorbi mai departe), face §i unadeosebit de amuzanta : incearca sa limiteze revendicareaautonomiei numai la Polonia.

Sa. vedem mai intii cunz defingte ea autonomia.Rosa Luxemburg admite §i, ca marxista, este obli-

gata, fire§te, sa admita ca toate problemele economice0 politice esentiale §i foarte importante pentru societateacapitalista trebuie sa fie exclusiv de competenta parlamen-tulm central, general al statului, 0 nicidecum de cea aseimurilor autonome ale diferitelor tinuturi. Din categoriaacestor probleme fac parte : politica vamala, legislatiacomerciala 0 industriala, caile §i mijloacele de comunicatie(caile ferate, pota, telegraful, telefonul etc.), armata,sistemul fiscal, dreptul civil **1 0 penal, principiile ge-nerale ale invatamintului (de pilda legea cu privire la§coala exclusiv laica, invatamintul general, progiamulminim, organizarea unor rinduieli democratice in coli etc.),legislatia cu privire la protectia muncii, libertiatle politice(dreptul de asociere) etc. etc.

In competenta seimurilor autonome vor intra pe bazalegislatiei generale a statului problemele de mteres purlocal, de importanta regionala sau pur nationala. Dez-voltind §i aceasta idee cu multe ca sa nu spunemexcesive amanunte, Rosa Luxemburg cla ca exempluconstructia cailor ferate de insemnatate locala (nr. 12,p. 149), §oselele locale (nr. 14-15, p. 376) etc.

Este absolut evident ca nu ne putem inchipui un statmodern cu adevarat democratic in care regiunilor cuparticularitati economice i de trai cit de cit importante,cu o compozitie a populatiei deosebita din punct de vederenational etc. sa nu li se acorde o asemenea autonomie.Principiul centralismului, necesar dezvoltarii capitalismu-

* Przeglad Socjaldemokratycznr ", Krakow, 1908 91 1909.** In

vorbind,dezvoltarea

de pildA,ideii sale, Rosa Luxemburg merge pinA la amAnunte,si pe bunA dreptate , de legea cu privire la divort

(nr. 12 , p. 162 din revista amintiti).

www.dacoromanica.ro

158 V. I. LENIN

lui, nu numai ca nu este subminat printr-o asemeneaautonomie (locala §i regionala.), ci, dimpotriva, tocmaidatorita ei poate fi transpus in viata in mod democratic,§i nu birocratic. Dezvoltarea ampla, libera §i rapida acapitalismului ar fi cu neputinta sau in orice caz ar fiextrem de ingreuiata Pith' o asemenea autonomie, careinlesnege atit concentrarea capitalurilor cit §i dezvol-tarea fortelor de productie §i unirea atit a burgheziei cit§i a proletariatului in cadrul general al statului. Caciamestecul birocratic in problemele pur locale (regionale,nationale etc.) constituie, in general, una dintre cele maimari piedici in dezvoltarea economica §i politica', iar inparticular una dintre piedicile intimpinate de centralismin problemele sale serioase, importante, fundamentale.

De aceea hi vine greu sali retii zimbetul cind o vezipe admirabila noastra Rosa Luxemburg cum se straduie§te,luind un aer foarte serios §i folosind cuvinte pur mar-xiste", sa ne demonstreze posibilitatea de a aplica reven-dicarea autonomiei numai la Po Ionia, numai ca o exceptie !Desigur ca aici nu intervine de fel patriotism de proprieparohie", ci numai consideracii practice"... cu privire,de pilda, la Lituania.

Rosa Luxemburg ia patru gubernii : Vilno, Kovno,Grodno §i Suvalki, asigurindu-i pe cititori (precum §i pesine insa§i) câ in aceste gubernii locuiesc mai ales"lituanieni ; totodata, facind un calcul general al popu-laviei acestor gubernii, obtine o proporvie de 23°/o dinintreaga populatie pentru lituanieni, iar daca-i adaugampe jmuzi la lituanieni, obtinem o proportie de 31°/o dinintreaga populatie mai putin de o treime. Concluziacare se impune este, desigur, ca ideea cu privire la auto-nomia Lituaniei este arbitrara §i. artificiala" (nr. 10,p. 807).

Cititorul familiarizat cu lipsurile cunoscute de toatalumea ale statisticii noastre oficiale ruse va observa nu-maidecit eroarea Rosei Luxemburg. De ce era nevoie sa.se ia gubernia Grodno, in care lituanienii formeaza nu-mai 0,2°/o doua zecimi la suta din populatia totala ?De ce era nevoie sa se ia intreaga gubernie Vilno, §i nunumai judetul Troki, in care lituanienii formeaza majori-

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA 159

tatea populatiei ? De ce era nevoie sa se ia intreaga gu-bernie Suvalki, stabilind proportia lituanienilor la 52°/odin intreaga populatie, si nu numai judetele lituaniene,adica 5 judete din 7, in care lituanienii formeaza 72°Iodin totalul populatiei ?

Este ridicol sa discutam despre condi%iile si cerintelecapitalismului contemporan si sa ne refer= la imparcireaadministrativä a Rusiei, irnpartire cazona, birocratica, cucaracter medieval si feudal in forma ei cea mai grosolana(guberniile, si nu judetele), si sa nu ne referim la impar-tirea moderna", capitalista". Este limpede ca luminazilei a nici vorba nu poate fi in Rusia de vreo reformalocala cit de cit serioasa fara desfiintarea acestei impar-OH administrative si lira inlocuirea ei printr-o impartirecu adevarat moderna", care sa corespunda cu adevaratnu cerintelor fiscului, nu ale birocratiei, nu ale rutinei,nu ale mosierilor, nu ale popilor, ci cerintelor capital's-mului, menvionind ca printre cerintele actuale ale capi-talismului va figura, ark' indoiala, si revendicarea uneicit mai marl umtati a compozi;iei nationale a populaviei,deoarece nationalitatea, identitatea de limba constituie unfactor important pentru cucerirea deplina a pietei internesi pentru libertatea deplina a schimbului economic.

Este curios a aceastä eroare evidenta a Rosei Luxem-burg este repetata de bundistul Medem, care vrea sa do-vedeasca nu particularitatile exceptionale" ale Poloniei,ci faptul ca principiul autonomiei national-teritoriale(bundistii Sint pentru autonomia nationala exteritoriala !)MI este indicat. Bundistii si lichidatorii nostri aduna dinlumea intreaga toate greselile si toate sovaielile oportu-niste ale social-democratilor din diferite tari si apartininddiferitelor natiuni, ingramadind neaparat in bagajul lortot ce este mai rau in social-democratia mondiala ; dacas-ar aduna la un loc fragmente din scrierile bundistilor silichidatorilor, s-ar putea alcatui un model de muzeu so-cial-democrat de prost gust.

Autonomia regionala afirma sentencios Medemeste potrivita pentru o regiune, un tinut", dar nu pentrudistrictele letone, estoniene etc. cu o populatie intre500 000 si 2 000 000, cu un teritoriu cit al unei gubernii.

www.dacoromanica.ro

160 V. I. LENIN

Aceasta n-ar mai fi autonomic', ci oPe baza acestei zemstve ar trebui abia sa fie instituita oadevarata autonomie..." §i autorul condamna sfartmarea"vechilor gubernii §i judete *.

/n realitate, sfarimarea" i deformarea conditiilor ca-pitalismului contemporan nu este altceva decit pastrareaimpartirii administrative cazone, medievale §i feudale.Numai oamenii patrun§i de spiritul acestei impartiri pot

reflecteze ,cu un aer de savant" la contrapunerea din-tre notiunile de zemstva" i de autonomie", avind grijaca autonomia" sa fie aplicata dupa ablon la regiunile

iar zemstva la regiunile mici. Capitalismul contem-poran nu are nicidecum nevoie de aceste §abloane birocra-tice. De ce n-ar putea sa. existe districte nationale auto-nome cu o populatie nu numai de 500 000, dar chiar §i de50 000 de locuitori, de ce aceste districte n-ar putea sãse uneasc n modurile cele mai variate cu districtele In-vecinate de diferite marimi intr-un singur tinut" auto-nom daca acest lucru este convenabil, daca este necesarschimbului economic, toate acestea ramin un secret albundistului Medem.

Relevam ca programul national de la Briin al social-democratiei se situeaza complet pe terenul autonomiei na-tional-teritoriale, propunind ca Austria sa fie impartitaIn districte delimitate sub raport national" in loculteritoriilor istorice ale coroanei" (§ 2 al programului dela Briin). Noi n-am fi mers atit de departe. Fara indoialacâ compozitia uninationala." a populatiei este unul dintrefactorii cei mai siguri ai unei circulatii comerciale libere

largi, cu adevarat moderne. Fara indoiala ca nici unmarxist §i nici chiar un democrat hotarit nu valua apararea teritoriilor coroanei austriece i a guberniilor§i a judetelor rusqti (acestea nu sint chiar atit de releca teritoriile coroanei austriece, totu§i sint destul de rele),nu va incerca s conteste necesitatea inlocuirii acestei im-partiri administrative invechite prin alta, pe cit posibildupa criteriul compozitiei nationale a populatiei. /n sfir§it,fara tndoial c pentru inlaturarea oricarei asupriri na-

* V. Medem. In 1egaturA cu tratarea problemel naionaie in Rusie, InVestnik Evropi" " nr. 8 si 9 din 1912.

simpla zemstva....

sa

mari,

§i

,

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICS IN PROBLEMA NATIONALA 161

;ionale este extrem de important sa" se creeze districteautonome, omit de mici, cu o compozitie nationala uni-tara, unica, iar in jurul acestor districte ar putea gravita"§i ar putea intra n legaturi cu ele i diferite uniuni libere

nmembr nationalitatn, respective imprastiati in diferiteleparti ale tarii sau chiar ale globului pamintesc. Toateacestea sint indiscutabile §i ar putea fi contestate numaidin punct de vedere birocratic inapoiat.

.Compozitia nationala a populatiei constituie unul dintrecei mai importanti factori economici, dar nu singurul

cel mai important factor. In capitalism, orasele, depilda, joaca un rol economic extrem de important ; or,pretutindeni §i n Polonia, i n Lituania, §i n Ucraina,§i n Velicorusia etc. , orasele se caracterizeaza printr-ocompozitie nationala foarte pestrita. a populatiei lor. Arupe ora§ele de satele i districtele care graviteaza eco-nomiceste n jurul lor luind drept criteriu elementul na-tional" ar fi absurd si imposibil. De aceea marxistii nutrebuie sa se situeze n ntregime i exclusiv numai pepunctul de vedere al principiului national-teritorial".

$i mult mai justa deck rezolvarea problemei asa cuma fost preconizata de social-democratia austriaca este re-zolvarea indicata la ultima consfatuire a marxistilor dinRusia. In problema analizata, aceasta consfatuire a for-mulat urmatoarea teza :

...este necesara... o larga autonomie regionala" (de-sigur, nu numai pentru Polonia, ci pentru toate regiunileRusiei) si o autoadministrare locala pe deplin democra-tica, fixindu-se granitele regiunilor autonome si ale celorcare se autoadministreaza" (nu pe baza granitelor actualelorgubernii, judete etc.), ci pe baza lurii n consideratiede catre populatia locala insa§i a conditiilor economice§i de trai, a comoozitiei nationale a populatiei etc." *

Compozitia nationala a populatiei este pusi aici alaturide alte conditii (in primul rind cele economice, apoi celede trai etc.), care trebuie s serveasca drept criteriu pentrustabilirea noilor granite, corespunzatoare capitalismuluicontemporan, iar nu spiritului cazon §i asiatic. Numai

+ Vezi volumul de falä, p. 64. Nola red.

§i

nza

www.dacoromanica.ro

162 V. I. LENIN

populatia localI este in stare s5. ;ink' seaman intru totul§i exact de toate aceste conditii, §i pe baza acestui lucruparlamentul central al statului va stabili granitele regiuni-lor autonome O. sfera de competent'a a seimurilor auto-nome.

** *

Ne mai ramine s5. analiza'm problema dreptului na-tiunilor la autodeterminare. In aceasta" problemk" aupornit la popularizarea" gre§elilor Rosei Luxemburg ocolectie iintreag51 de oportunisti de toate nationalitItile :§i lichidatorul Semkovski, §i bundistul Libman, §i social-nationalistul ucrainean Lev Iurkevici. Articolul urm'ator11 vom consacra acestei probleme, pe care a Incurcat-ocum nu se poate mai rau toaa aceasei colectie"amintit'a 61.

www.dacoromanica.ro

163

MASA MUNCITOREASCASI INTELECTUALITATEA MUNCITOREASCA

Sub acest titlu a aparut in nr. 9 al revistei lichidatoristeNa§a Zarea" un articol al lui G. Rakitin, care este ne-voit sa recunoasca ceea ce cu o neputincioasa furie cautasa ignoreze ziarul lichidatorist. G. Rakitin este superiordiveqilor F. D. pentru ca el incearca macar cit de citsii aprofundeze si sit' analizeze problema §i. nu se mulcu-mgte sa ofere cititorului o ciorovaiala de care s-a plictisittoata lumea.

Victoria asa hi incepe articolul G. Rakitin , victoria re-purtati de adeptii ziarului «Pravda* la adunarea generali a sin-dicatului metalurghtilor din Petersburg, ca si o serie de alte faptecare dovedesc cresterea influentei bohevismului in rindurile munci-torilor (mai ales la Petersburg) te fac lark' O. vrei sà te gindesti :cum se explici faptul ca. punctele de sprijin ale curentului mensevic,si in special cele ale asa-zisului 4lichidatorism., incep sk iasi de subinfluenta curentului care a pus temelia organizatiilor muncitorestilegale din Rusia, singurul curent care a activat intens in acesteorganizatii in cursul ultimilor ani ?"

Aceasta fraz a. trebuie neaparat relevata pentru a aratacititorului un caz rar de moment de luciditate" la lichi-datori, care sint nevoiti sa recunoasca adevarul. In arti-colele semnate de F. D. lic Co., ziarul Novaia RaboceaiaGazeta" nu face deck s5." se infurie §i incepe sa impro§tecu ocari atunci cind, pe baza cifrelor precise referitoarela alegerile pentru Duma a II-a, a III-a §i a IV-a saula subscriptiile grupurilor de muncitori etc., i se dovedesteca. in rindurile muncitorilor con§tienvi (adica ale acelora

www.dacoromanica.ro

164 V. I. LENIN

care participa la viata politica) predomina curentulpravdist".

G. Rakitin recunoaste acest fapt. El recunoaste si vic-toria obtinuta la adunarea metalurgistilor si alte fapte°(desi din modestie omite sa arate care shit aceste fapte

procedeu specific publicistului intelectual si menit s'ciascrincki rnuncitorilor cifrele precise care oferl posibili-tatea unei verificari independente). G. Rakitin recunoastein general cresterea influentei bolsevismului in rindurilemuncitorilor, mai ales la Petersburg", recunoaste capunctele de sprijin" ale lichidatorismului incep sa 'lagde sub influenta" acestui curent".

G. Rakitin incearc5. .5.4 explice acest fapt, regretabilpentru lichidatori, intr-o forma care sa le ofere maximumde consolare.

Care este deci aceasta explicatie ?Masele muncitoresti" strabat acum etapa bolsevica a

miscarn" (pag. 59) recunoaste G. Rakitin. Dar inte-lectualitatea muncitoreasca declara el (pag. 57) , incovirsitoarea ei majoritate, se situeaza pe punctul de ve-dere al asa-zisului curent clichidatorist»". De aici el trage,fireste, concluzia consolatoare" pentru lichidatori caetapa bolsevica a miscarii". este o pasiune trecatoare amaselor si a tinerei- generatii de muncitort pentru lozin:cile bolsevice" st ca aceasta influenta se explica matcurind prin instinct si sentiment decit prim constunta stratiune", prin persistarea primitivismului conceptiei ta-ranesti" in rindurile maselor muncitoresti, prin supra-aprecierea importantei elanurilor spontane", prin neinte-legerea unei tactici de clasa elastice" (a lichidatorilor)si prin inlocuirea ei cu tactica simplista a bolsevismu-lui" etc. etc.

Intr-un cuvint, colaboratorul revistei Nasa Zarea" clao explicatie admirabila : pravdistii, zice el, au de partealor majoritatea nematura, neevoluata, spontana, de proastacalitate, in timp ce lichidatorii au de partea lor minorita-tea intelectuala, elastica, constienta etc. Intocmai asaexplica intotdeauna toti autorii reactionari convingeriledemocratice ale maselor, spunind ca aceste mase sint

www.dacoromanica.ro

MASA MUNCITOREASCA SI INTELECTUALITATEA MUNCITOREASCA 165

ignorante, neevoluate etc., in timp ce nobilii §i burgheziisint inteligenci §i culti !

Dar ingaduie-mi totu§i, stimate d-le Rakitin, sa-ti puno intrebare : uncle-0 sint dovezile ? Chiar d-ta ai recu-noscut ca victoriile pravd4ti1or, trecerea maselor prinetapa bol§evica a mi§carii" sint dovedite prin fapte /Unde sint faptele care confirma afirmatia d-tale ca ma-joritatea covNitoare a intelectualitatii muncitorqd li ur-meaza pe lichidatori ? Dispui d-ta de fapte ca, de pilda,alegerile pentru Duma de stat sau numarul subscrimiilorgrupurilor de muncitori, ori victoria cutarei sau cutareiliste in sindicate ?

Rakitin nu citeaza absolut nici un fapt, nici macar unconsiderent !

De aceea ne vom ingadui sa nu fim de acord cu G. Ra-kitin. Desigur, lui ii face placere sa considere neevoluatii prostanaca masa muncitoreasca bo4evica (instinctul,

nu con§tiinta") §i sa afirme ca minoritatea lichidatoristaeste inteligenta §i. cultivata. Dar a scrie istoria, a explicaetapele mifcarii muncitorelti bazindu-te nupe fapte, ci pe ceea ce ii. face placere istoricului sa creadainseamna pur §i simplu, iarta-ma, d-le Rakitin, un amu-zament copilaresc. Fire§te, trebuie sa admit ca instinctul§i sentimentul" 11 indeamna pe lichidatorul Rakitin saconsidere minoritatea lichidatorista ca fiind deosebit deinteligenta, culta, inaintata, dar se cuvine oare ca unautor sa se lase calauzit de instinct i sentiment" in locde constiinra si ratiune" ?

Serie la inceputul lunil nolembrie 1913

Publicat pentru prima oard in 19313.In revista Proletarskala Revoliujile nr. 9

13 Lenin, Opere, vol. 24

Se tipdreale dupd manuacria

;i

www.dacoromanica.ro

166

IN LEGATURA CU SCIZIUNEADIN RINDURILE FRACTIUNII SOCIAL-

DEMOCRATE RUSE DIN DUMA

Stimati tovarasi ! In nr. 266 al ziarului dv. a aparutun articol al corespondentului din Rusia" in legaturacu sciziunea din rindurile fractiunii social-dernocrate rusedin Duma. Din pacate, acest articol este departe de a fiobiectiv i, ntr-o anumita privinta, el poate induce ineroare pe cititorul german. De aceea sneram, stimati to-

ca nu yeti refuza s satisfaceti rugamintea noastrade a publica prezenta scurta dezmintire, pentru ca mun-citorii din Germania si partidul fratesc german sa fiejust informati asupra acestor fapte elementare.

1) Corespondentul din Rusia incepe prin a afirma c.social-democratia rusa este farimitata n numeroase or-ganizatu, grupuri i curente". Chiar i aceasta prima. afir-matie este un neadevar patent. Fiecare social-democrat rus,si in general oricine urmareste indeaproape istorica luptacare se desfasoara Rusia, stie ca. n miscarea muncito-reasca rusa exista n momentul de fata numai doua cu:rente, douci ziare de directiva la Petersburg, doua liniipolitice : marxistii i lichidatorii. Primii, adica marxistii,editeaza la Petersburg cotidianul Za Pravdu" (nu demult guvernul a suprimat la Moscova cel de-al doilea coti-dian al lor, Nas Puti"). Ceilalti scot la Petersburg ziarulNovaia Raboceaia Gazeta". Alte curente" nu exista.miscarea muncitoreasca rusa, i chiar n rindurile studen-timii ruse din strainatate si ale emigrantilor mice asa-zisecurente" intermediare sint pe punctul de a disparea.

62

varasi,

n

in

www.dacoromanica.ro

SCIZIUNEA DIN RIND. FRACT. SOC.-DEM. DIN DUMA 167

Acum, fiecare social-democrat rus trebuie sa aleaga intremarxisti st lichidatori.

2) Corespondentul din Rusia" considera ca deosebireadintre marxistii si lichidatorii rusi este identica cu deo-sebirea dintre radicalii si revizionistii din Germania, cudeosebirea dintre Bebel sau Ledebour, de o parte, siFranck sau David, de alta parte". Dar lucrurile nu stauchiar asa. Lichidatorul rus se situeaza, bineinteles, pe plat-forma reviziontsmului. El a luat de la oportunismul vest-european tot ce are acesta mai rau. Dar intre lichidatori sirevizionisti exista o deosebire considerabila. Franck sauDavid nu vor incerca niciodata si sustina ca existentaactualului partid social-democrat german si a organizatieilui este daunatoare". Or, lichidatorii nostri lupti tocmaiimpotriva existentei insasi a partidului ;. ei vor de faptsa desfimteze (sa licludeze") organizatta lui ilegala stlupta chiar impotriva hotaririlor luate de el in cursulgrevelor (politice), iar ca o recompens5, pentru aceastaactivitate se bucura de aprobarea si sprijinul calduros alintregii burghezit ruse.

3) Corespondentul dv. scrie ca o singura data s-a iscatin cadrul fractiunii din Duma o divergenta politica" intrecet sase marxistt st cet sapte deputatt care inclina sprelichidatorism. Dar nu este asa. Divergente s-au ivit lafiecare pas, dupa cum o dovedeste in mod indiscutabilpresa muncitoreasca din Petersburg. Lucrurile au ajuns LAIacolo, inch cei sapte au hotarit, cu o majoritate de unsingur vot, sa suprime programul partidultn nostru. Chiarin prima declaratie politica a fractiunii, citita de la tribunaDumei, acesti sapte deputati s-au dezis in fata intregiiRusii de programul Congresului al II-lea, din 1903, alpartidului. Spre bucuria elementelor nationaliste (Bundul)care adera la lichidatori ei au declarat ca social-democratiarusi revendica asa-zisa autonomie cultural-nationala". Or,partidul respinge aceasta revendicare, pe care o sprijinaaproape toti nationalistii burghezi din Rusia. La elabora-rea programului partidului, aceasta revendicare a fost res-pinsa de tori social-democratii rusi. Nu de mult Plehanova caracterizat aceasta revendicare ca o adaptare a socia-

13* www.dacoromanica.ro

168 V. I. LENIN

lismului la nationalism'. Cei §ase deputati marxivti auprotestat cu hotartre impotriva acestei trldari a progra-mulm. Dar cei vapte deputati au ramas la hotarirea kr,care este indreptata impotriva partidului.

4) Corespondentul dv. declara ca numai pe cale indi-recta." se poate dovedi ca. cei vase deputati marxivti repre-zinta majoritatea clasei muncitoare. Aceasta afirmatie esteabsolut grevità. Vom da numai clteva cifre exacte carearata chi muncitori reprezinta cei vase deputati vi citi ceivapte.

Numele deputatilor Numfirul muncitorilor potrivitGuberniile marxisti datelor inspectiei de fabrici

Petersburg Badaev 197 000Moscova Malinovski 351 000Vladimir Samoilov 205 000Ekaterinoslav Petrovski 118 000Kostroma $agov 91 000Harkov Muranov 46 000

Guberniile

VarsoviaRegiunea DonuluiUfaTauridaIrkutskTiflisRegiunea Kars

Total: 1 008 000

Numele celorlalti Numirul muncitorilor potrivitfabric:deputati da telor inspectiei de

J agiello 78 000Tuleakov 59 000Haustov 37 000Bureano v 20 000Mankov 13 000Ciheidze 5 000Cihenkeli 2 000

Total: 214 000

lntreaga curie muncitoreasca este reprezentata de depu-tatii marxivti. Cei vase deputati marxivti reprezinta, dupaevaluarile cele mai modeste, un numar de 5 ori mai marede muncitori decit cei vapte deputati care inclina sprelichidatorism.

www.dacoromanica.ro

SCIZIUNEA DIN RIND. FRACT. SOC.-DEM. DIN LUMA 169

Sint oare acestea niste dovezi indirecte" ?Vom mai prezenta theva cifre privitoare la numarul

grupurilor de muncitori care sprijina prin subscriptii,unii presa legala a marxistilor si ceilalti pe cea a lichida-torilor :

In 1912

In 1913 ping la 1

aprilie

_Pravda"

620

309

Ziaruldin

Moscova

5

129

Intreagapresi

marxisti

625

438

Ziarullichidatorilor

89

139

In 1913 de la 1

aprilie ping in

octombrie 1 252 261 1 513 328

ngal in cei 2 ani 2 181 395 2 576 556

Aceste cifre au fost publicate in nr. 22 al ziarului ZaPravdu" * din Petersburg, si nimeni nu a contestat exac-titatea bor. Corespondentul dv. ar fi trebuit sa le cunoasca.Subscriptnle grupurilor se publica intotdeauna in ambeleziare, si aceste date sint privite de adversarii nostri dinlagarul burghez ca un indice al raportului de forte dintrecele doua orientari.

Si In acest domeniu cifrele dovedesc ca numarul grupu-rilor de muncitori care li sprijina pe marxisti este de5 ori mai mare decit al celor care-i sprijina pe lichidatori.

Se poate oare spune ca acestea sint dovezi indirecte" ?Spre deosebire de partidele social-democrate legale din

Europa apuseana, in momentul de fatal noi nu putemspune care e numarul exact al membrilor partidului nostru.Totusi avern si noi dovezi directe care arata pe one ur-meaza muncitorii.

In Duma a II-a, din cei 23 de deputavi din parteacuriei muncitoresti (toti social-democrati), 11, adica 470/0,erau bolsevici ; in Duma a III-a, 4 din 8, adica 50°/a. InDuma a IV-a, 6 din 9, adica 67°/o. Sou poate ca si acestedate cu privire la alegerile pentru ultimele trei Dume in

* Vez1 volumul de WA, p. 107 5I 110. Note red.

www.dacoromanica.ro

170 V. I. LENIN

decurs de 5 ani (1907-1912) sint numai ni§te doveziindirecte" ?

Acum, dupa ce grupul celor §ase a luat atitudinepresa impotriva celor §apte, toate sindicatele care §i-auspus parerea s-au situat de partea celor §ase deputati, im-potriva celor §apte. Ziarul marxist din Petersburg publicazilnic rezolutii adoptate de numero§i muncitori i mputer-niciti, de numeroase sindicate §i organizatn cultural-educa-tive muncitore§ti in sprijinul celor §ase deputati.

Cei qase deputati ai muncitorilor, care reprezinta in-treaga clasa muncitoare din Rusia, au format in Duna ofractiune muncitoreasc a. social-democrata proprie, care sesupune in toate privintele vointei muncitorilor social-demo-crati. Cei §apte deputati se manifesta ca un grup indepen-dent". Grupul celor §ase deputati ai muncitorilor au pro-pus grupului celor §apte o intelegere invederea activitatiiin cadrul Dumei. Pina n prezent acqtia au respins cate-goric propunerea. Totu§i, in mod inevitabil trebuie sa seajunga la o intelegere.

Aa stau lucrurile in realitate.Redactia ,ziarului Sotial-Demokrat",

Organul Central al Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia

Sub la lnceputul lunii noiembrle 1913Put:01feet la 24 decembrie 1913,1n zlarul Lelpziger Volkszeltung'

nr. 298In limbo mad a lost publicat

pentru prima oard la 21 lanuarle1934, 1n ziarul Pravda nr. 21

Se tipäreste dupti textulapdrut In ziar, contruntat

cu lextul ziarulutLelpziger Volkszeitung'

in

www.dacoromanica.ro

171

NARODNICII DE STINGADESPRE LUPTA DINTRE MARXISTI

In nr. 3 al ziarului Volnaia Misl" 03 a aparut un ar-ticol sub titlul pretentios : Monounitate, biunitate sautriunitate".

Declaram deschis se spune in acest articol ca pretentiilefractiunii bolsevice de a se considera singura reprezentanta a intregiimiscari muncitoresti sint tot atit de nerationale si de absurde ca sitendinta celor dou5." fractiuni social-democrate de a se considera ointruchipare a intregii miscari socialiste din Rusia. Viitorul apartinenumai unitatii tuturor curentelor socialiste in cadrul unuipartid unic.

Iar noi, care am lansat aceasta lozinca Inca de la inceputul anu-lui 1900, ii raminem credinciosi pink' la cal:at".

Iata o mostra de frazeologie, plina .de amuzanta iritare,pe tema unitatn" ! I Despre contmutul principal alluptei istorice care dureaza de dteva decenii intre marxiqti§1 narodnicinu se pomeneste nici un cuvint. Despre isto-ricul mi§carii anilor 1905-1907, chid actmnea deschisadesfurata de masele populatiei din toate clasele a ara-tat in fapt deosebirea radicala dintre proletariatul social-democrat §i taranimea muncitoare" (adica mic-burgheza),de asemenea nu se pomenege mci un cuvint.

Daca in Rusia exista un ziar radical §i serios care puneastfel problema, aceasta constituie un indica' concret camai este nevoie de o lupta indelungata §1 perseverentapentru o precizie principiala, elementara.

Faptul ca bol§evicii au in spatele lor majoritatea munci-.torilor con§tienti sint nevoiti sa-1 recunoasca, cu furie pbombaneli chiar §1 du§manii lor, d-nu lichidatori.

www.dacoromanica.ro

172 V. I. LENIN

Prin patetism acest lucru nu poate fi infirmat. Mun-citorii nu se vor läsa intimidati de epitetele : nerationalsi absurd" ; se vor multumi doar s. zimbeasca.

Din punctul de vedere al ideilor, intreaga istorie arnarxismului din Rusia reprezinta o lupta impotriva teo-riilor mic-burgheze, incepind cu marxismul legal" si cueconomismul". Aceasta lupta nu a fost intimplatoare.Nici continuarea ei nemijlocita de astazi nu este intirnpla-toare. /n Rusia, partidul muncitoresc, ca partid cu ade-varat de clasa al proletariatului, se formeaza si se matu-rizeaz n perioada grea a regimului de la 3 iunie, toc-mai in aceasta lupta impotriva lichidatorismului mic-bur-ghez si a narodnicismului de stinga.

Noi, narodnicii de stinga, nu am cautat niciodata sâtragem foloase din nenorocirea altora", scrie VolnaiaMisr. Dar totodata face afirmatia c. sciziunea duce lao totala slabiciune n cadrul social-democratiei noastre" !

A face o asemenea afirmatie inseamna, domnilor, toc-mai a cauta s. tragi foloase" ; nurnai ca noi nu vomspune : din nenorocirea" altora, ci de pe urma lupteiideologice a altora". Fiindca la baza luptei din rindurilemarxistilor sta ciocnirea dintre ideile politicii liberaleale celei proletare. Muncitorii, care nu se lasa impresio-nati nici de vorbe furioase i nici de patetism, au invatats. gaseasca bazele principiale ale acestei lupte.

In partidele unice ale miscarii muncitoresti din Europase observa mai putine divergente decit la noi", saleVolnaia Misr. Aceasta afirmatie se bucura de o largaraspindire, dar este complet gresita. Nicaieri in Europanu se pune problema nlocuirii organizatiei proletare,marxiste... prin discutii pe tema unui partid larg", caresa se bucure de binecuvintarea lui Puriskevici... etc.

Dintr-o asemenea controversa muncitorii vor invatacum construiasca in fapte, §i nu in vorbe, partidulkr muncitoresc.

Za Pravdte nr. 34 Se 11pdreeteapdruf

dupd tex1u1din 13 noiembrie 1913 In ziar

si

sa-fi

www.dacoromanica.ro

173

PROBLEMA AGRARASI SITUATIA ACTUALA DIN RUSIA

(INSEMNARILE UNUI PUBLICIST)

De curind au aparut in presa douk interesante articolepe aceasta tema. Unul in revista lichidatorilor, NasaZarea" (1913, nr. 6, semnat de N. Rojkov) ; celalaltin revista cadetilor de dreapta, Russkaia Misl" 64 (1913,

nr. 8, semnat de I. I. Polferov). Fara indoiala ca cei doiautori si-au scris articolele fara s tie unul de altul

pornesc de la premise complet diferite.Totusi, intre cele doua articole exista o asernanare izbi-

toare. Aici se poate vedea in mod concret i acestlucru confera o valoare cu totul deosebita ambelor arti-cole inrudirea principiala care exista intre ideile re-prezentantilor politicii muncitoresti liberale i cele aleburghezilor liberali contrarevolutionari.

Materialul lui N. Rojkov este absolut identic cu acelaal d-lui Polferov, cu deosebirea ca la acesta din urmaeste mai vast. In agricultura Rusiei. capitalismul se dez-volta dupa revolutia din 1905. Precurile la cereale, pre-cum si precul pamintului cresc ; importul de masini agri-cole si de ingrasaminte minerale, precum i productiainterna de masini i ingrasaminte iau amploare. Se dez-volts. instituOile de credit marunt ; creste numarul celorcare primesc otruburi*. Creste salariul (cu 44,20/o din1890 pina in 1910, ne informeaza N. Rojkov, uitind cain acest rastimp a crescut i costul viecii !). Se dezvoltacresterea animalelor in scop comercial, fabricarea untului,

* otrub lot Mat din p&mintul ob§tii 1 dat In proprietateNota trad.

sica ei

indivi-dual& thritnimii.

www.dacoromanica.ro

174 V. I. LENIN

culturile de ierburi furajere ; se extinde invatamintulagricol.

Toate acestea sint, fara ndoialà, foarte interesante.Din punctul de vedere al marxismului, era limpededezvoltarea capitalismului nu poate fi oprita. Daca au-tom ar fi ilustrat aceasta teza cu date noi, ar fi meritattoate multumirile noastre.

Dar in aceasta chestiune esentialul consta in interpre-tarea datelor, in concluziile care se trag din aceste date.Or, N. Rojkov da dovada de o pripealà... de-a dreptulinduiosatoare. Gospodaria mosiereasca iobagista s-atransformat in gospodarie burgheza, trecereala rinduieli burgheze in agricultura este un fapt implinit,absolut incontestabil... In Rusia, problema agrara, invechea ei forma, nu mai este la ordinea zilei..: Nu arerost sa incercam reanimarea unui cadavru : problemaagrar n vechea ei forma".

Concluziile, dupa cum ii poate da seama cititorul, stiltcit se poate de clare si de... lichidatoriste. Redactia re-vistei lichidatoriste a insotit acest articol (potrivit unuiobicei de mult intrat in uz la redactille publicatiilor cucaracter comercial i lipsite de principii) de o nota In carese face urmatoarea rezerva : cu foarte multe lucruri nusintem, vedeti dv., de acord... consideram ea' nu se poateafirma atit de categoric, cum face N. Rojkov, c. Rusiava merge tocmai pe calea trasata de legea din9/XI-14/VI..."

Lichidatorii nu sint atit" de categorici ca N. Rojkov !0 atitudine, precum vedeti, profund principiala fata deproblema !

Prin articolul sau, N. Rojkov a dovedit inca o dataca a invatat pc de rost o serie de teze ale marxismului,fare's' sa le fi inteles. De aceea i-au zburat" atit derepede.

Procesul dezvoltarii capitalismului in agricultura Rusieis-a desfasurat si in anii 1861-1904. Toate indiciile decare ne vorbesc acum Rojkov i Polferov au existatatunci. Dezvoltarea capitalismului nu a inlaturat crizaburghezo-democratica din 1905, ci, dimpotriva, a prega-

cä

capitalista...

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA AGRARA SI SITUATIA ACTUALA DIN RUSIA 175

tit-o si i-a imprimat un caracter acut. De ce? Pentru cagospodaria veche, naturala, semiiobagista fusese submi-nata lira sa se fi creat conditii pentru gospodaria noua,burgheza. Asa se explica extraordinara ascutime a crizeidin 1905.

Terenul pentru asemenea crize a disparut, afirma Roj-kov. Desigur, acest lucru este posibil daca vorbim inabstract, adica claca vorbim despre capitalism in general,si nu despre Rusia, nu despre anul 1913. Marxistii, de-sigur, numai in anumite conditii (nu intotdeauna, nu pre-tutindeni) recunosc existenta problemei agrare burghezo-democratice.

Dar Rojkov nu intelege macar ce teze trebuie sa de-rnonstreze daca vrea sa aduca o confirmare a concluzieisale concrete.

Taranii nu sint multumiti de situatia lor ? Darnicaieri taranii nu sint multumiti", scrie Rojkov.

A compara si a identifica nemultumirea taranilor dinEuropa apuseana, care traiesc intr-un sat cu rinduieli pedeplin burgheze si cu un regim juridic pe deplin burghez,care si-au creat un partid al ordinii", cu starea de foa-mete endemica din Rusia, cu starea de totala inferioritatea satului intr-o societate impartita in stari sociale, curegimul lui intru totul iobagist in domeniul dreptului etc.este pur si simplu pueril si ridicol. Din cauza copacilor,Rojkov nu vede padurea.

Se dezvolta capitalismul, claca (munca in dijma) e pecale de desfiintare, scrie el. Marea majoritate a mosieri-lor scrie liberalul Polferov ... folosesc pe scara totmai larga sistemul avansurilor si al dijmei pe jumatatedatorita exclusiv nevoii de bani si de pamint a taranului".

Liberalul de la Russkaia Misl" este de un optimismmai Rutin naiv decit fostul marxist de la revista lichida-torista Nasa Zarea" !

N. Rojkov nu s-a referit nici macar in treacat la da-tele cu privire la gradul de raspindire a dijmei pe juma-tate, a muncii in dijma, a clacii, a sistemului de aservirein satul de astazi. Cu o superficialitate uimitoare, Rojkova ocolit faptul ca ele continua sa fie larg raspindite. Or,

www.dacoromanica.ro

176 V. I. LENIN

de aici reiese ca criza burghezo-democratica s-a ascuvitsi mai mult.

Nu reanirnati un cadavru, scrie lichidatorul, tinindisonul liberalului, care, folosind alte cuvinte, declara carevendicarile anului 1905 ar fi un cadavru".

La aceasta noi raspundeam : Markov si Puriskevici nusint cadavre. Economia care i-a generat si care continuasa-i genereze nu este un cadavru. Lupta impotriva acesteiclase este o sarcina vie a muncitorilor vii, care au o con-cepvie vie despre velurile lor de clasa.

Renunvarea la aceasta sarcina este un simptom al des-compunerii lichidatorilor, care nu se exprima toti atitde categoric" ca Rojkov, dar toti dau uitarii sau escamo-teaza lupta impotriva puriskevicismului in domeniul agrar(i in domeniul proprietavii funciare indeosebi) si a puri--kevicismului politic.

Dominavia Puriskevicilor in viava noastra este reversulaceleiasi medalii carela sate se cheama munca in dijma,aservire, claca, iobagie, lipsa celor mai elementare con-dicii generale ale gospodariei burgheze. Daca cirtesc sta-pinii milionari (Gucikov & Co.) sus, inseamna ca audevenit cu desavirsire insuportabile conditiile a milioanede mici proprietari (varani) jos.

Propunindu-si sarcina de a lupta impotriva radacinilorpuriskevicismului, muncitorii nu se abat citusi de pucinde la sarcinile lor" pentru a reanima" ceva ce le estestrain. Nu. Prin aceasta ei iii clarifica sarcinile democra-tice ale luptei /or, ale clasei lor, prin aceasta ei invatamasele largi ce este democratismul si le invata a.b.c.-ulsocialismului. Caci numai socialismul regalo-prusian"(potrivit expresiei folosite de Marx impotriva luiSchweitzer) 65 poate lasa in umbra atotputernicia iobagistaa puriskevicismului in general §i. a puriskevicismului indomeniul proprietavii funciare in special.

Rojkov a alunecat, fara sa-si dea nici el searna, pe pozi-ciile lui Polferov, care afirma ca. simpla marire a lotu-rilor" nu-I va salva" pe varan fara trecerea la o agri-cultura intensiva ! Ca si cum trecerea la o agriculturaintensiva nu s-ar face de o suta de ori mai repede daca

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA AGRARA $1 SITUATIA ACTUALA DIN RUSIA 1'7 7

ar fi Inlaturat puriskevicismul ! Ca si cum ar fi vorbanumai de arani sa ii

',sedemareasca" loturile sau nu ,

si nu de Intregul popor, Intreaga dezvoltare a capita-lismului, pe care puriskevicismul o denatureaz i ofrineaza !

Pe Rojkov 1-a luat gura pe dinainte si el a exprimatesenta lichidatorismului, aratind care este legatura dintreatotcuprinzatoarea lozinca a liberfatii de asociere" (corn-paravi felul cum a fost pusa aceasta lozinca n cuvintarealiberala a lui Tuleakov 6 n cuvintarea marxista rostitade Badaev n edinta de la 231X 1913 a Dumei de stat) 66,arkind legatura dintre aceasta 1ozinc i linitirea spiri-telor folosita in actualul stadiu al problemei agrare.

Aceasta legatura e un fapt obiectiv ; prin subterfugii"Nasa Zarea" nu-1 poate inlatura.

Nu te mai gindi la intregul popor, la puriskevicismulcare domina toate domeniile vietii, la foametea din rin-durile Oranimii, la munca n dijma, la claci, la iobagie ;lupta pentru legalitate", pentru libertatea de asociere"ca una dintre reforme iata ideile pe care le cultivaburghezia printre muncitori. Rojkov i lichidatorii, nein-tele:4nd acest lucru, nu fac decit sa se tirasca in coada ei.

lfoi insa credem c proletarul, reprezentantul inaintatal tuturor maselor muncitoare, nu poate s paseasca spreeliberarea sa pe aka cale decit cea a luptei multilateraleimpotriva puriskevicismului n numele si n interesulluptei impotriva burgheziei iata ideile prin care sedeosebeste marxistul de reprezentantul politicii muncito-resti liberale.

Za Pravda nr. 36din 15 nolembrie 1913

Semnat : V. Illn

Se tip5re0e dup5 textulaptirut In ziar

www.dacoromanica.ro

178

DOUA METODE DE DISCUTII SI DE LUPTA

In presa intilnim controverse i lupte de opinii careii ajuta pe cititori s. inceleaga mai limpede problemelepolitice, s patrunda mai adinc sensul lor, sa le rezolvecu mai multa fermitate.

Sint insa §i controverse care degenereaza in schimburide invective, in ciorovaieli si in birfeli.

Muncitorii inaintavi, care sint constieni de raspundereace le revine pentru mersul muncii de educare i de or-ganizare a proletariatului, trebuie s vegheze cit mai atentca inevitabilele controverse, inevitabila lupta de opiniisa' nu degenereze in schimburi de invective, in birfeli, inintrigi i in calomnii.

Este o problema care prive§te cauza muncitorilor, or-ganizarea bor. Este vorba de problema extrem de serioasa

importanta a luptei impotriva oricaror incercari dedezorganizare, fie ele oricit de neinsemnate. Aceastaproblema nu trebuie privita cu nepasare : cine nu a in-vatat sa curme din radacina dezorganizarea, acela nupoate fi un bun organizator. Or, fará organizare clasamuncitoare nu este nimic. Fara dezbateri, controverselupta de opinii nu este posibila nici o miscare, inclusivmi§carea muncitoreasca. Fara o lupta necrufatoare im-potriva degenerarii controverselor in schimburi de invec-tive si in ciorovaieli nu este cu putinta nici un fel deorganizare.

si

si

www.dacoromanica.ro

DOUR METODE DE DISCUTII SI DE LUPTA 179

Indemnam pe muncitorii constienti s priveasca dinacest punct de vedere lupta dintre grupul de sase i celde sapte deputati ai fractiunii social-democrate.

Cei sase au considerat de datoria lor s ina seama devointa si hotatirea consfatuirii marxistilor. Reprezentantiidin Duma ai proletariatului shit datori s se supuna voin-tei majoritatii din. afara Dumei a muncitorilor marxisticonstienti orgaruzatt.

Acesta e un principiu general. E baza generala a tuturorconceptiilor noastre cu privire la sarcinile miscariimuncitoresti.

Daca acest mod de a vedea nu este just, el trebuie in-firmat si respms. Daca este just si reprezinta un adevarelementar fara de care nu poti sà pornesti la o activitate

daca fara acest adevar elementar nu poate ficonceputa nici o organizare, atunci acest mod de a vedeatrebuie adoptat i aparat cu hotadre, in pofida tuturorvociferarilor, urletelor, atacurilor i calomniilor.

Tovarasi muncitori ! Angajati discutii n aceasta pro-blema. Cautati ca prin controverse, convorbiri i discutii

ajungeti la deplina clarificare a acestei probleme, daralungati-i pe cei care inlocuiesc discutiile cu ciorovaieli.

Priviti : ce raspuns au dat lichidatorii la primul i celmai important argument al celor sase ?

Singurul kr raspuns a fost improscarea cu cuvinte deocara ! Au ocarit consfatuirea, au ocarit pentru a sutaoara miscarea i1egal, i atita tot.

Este oare acesta un raspuns ? Nu este oare aceasta osimpla incercare de a dezorganiza, de a distruge or-ganizatia ?

Lucrurile au mers pita acolo, inch, n nr. 70, F. D.a scris textual urmatoarea fraza : care sint colectiveleresponsabile care au propus candidatura kr si le-au datmandate ?"

Ginditi-va bine la semnificatia acestei intrebari, to-varasi muncitori, i yeti vedea ca. ea este demna de... ceicare... o pun !... Dar intelegeti o data, domnilor F. D. qi

si

politica,

sO

www.dacoromanica.ro

180 V. I. LENIN

ceilalti lichidatori, ca. nu putem discuta cu voi daca punetiasemenea Tntrebari.

Analizati fondul problemei : este oare justa hotarireaconsfatuirii, exprima ea oare just interesele i punctul devedere al majoritatii muncitorilor ? La aceasta intrebare,pravdistii" raspund printr-o serie Intreaga de cifreexacte (nr. de marti 29 octombrie 1913 al ziarului ZaPravdu") *. Aceste cifre arata ca pravdistii" au de partealor majoritatea absoluta i indiscutabila a muncitorilorconstienti, adica a celor care participa la viata

Aceste cifre ne ofera i posibilitatea de a compara re-zultatele alegerilor care au avut loc in curia muncito-reasca pentru Dumele a II-a, a III-a si a IV-a, ne arata

numarul muncitorilor reprezentati de cei sase si de ceisapte deputati, i numarul grupurilor de muncitori careprin subscriptii au ajutat in mod deschis un ziar soualtul etc.

5i ce raspuns au dat lichidatorii la acest argument defond In problema majoritatii ?

In loc de raspuns invective. Lichidatorii nu contestanici una, dar absolut nici una din cifre i nici nu try-,cearca macar sa le corecteze, sa le inlocuiasc a. cu altele ! ! !

Chestiunea este cum nu se poate mai limpede : cineocoleste datele precise cu privire la majoritate, acelaIncalca vointa majoritatii, acela este un dezorganizator.

Cei sapte din Duma oscileaza in directia lichidatoris-mului, deoarece ingaduie sa fie ocarlta miscareadeoarece iau parte la Incalcarea vointei majoritatii. Toc-mai aceasta denota lipsa de partinitate a celor sapte. 5inici un om cu mintea Intreaga nu va permite celor saptedeputati fara partid s nesocoteasca, profitind de majori-tatea lor de un singur vot, hotaririle partidului i pe ceicare le sustin.

Oricite invective ar debita lichidatorii, ei nu vor puteainfirme acest fapt simplu i clar.

* Vezi volumul de fail, p. 103-122. Nota red.

ilegala,

s'a."

0i

www.dacoromanica.ro

DOUA METOCE D ' - L'TII 51 DE LUPTA 181

iCei vase si-au facut datoria. $i cu at lichidatorii vo-

cifereaei s Injuri mai tare, cu atit mai repede toti mun-eatorit si toti marxistii isi vor da seama c5. atitudineacelor sase este jusea, ca.' egalitatea in drepturi este inevi-tabird si ea' trebuie s5. se ajung.1 la o intelegcre cu deputaiiifarI partid ai social-democravet in Duma de stat.

Za Pravdte nr. 36 SP tIptirefte dupd textuldin 15 noiembide 1913 apdrut In ziar

14 www.dacoromanica.ro

182

PSEUD OUNIFICATORI

Cercul de la Berlin al social-democratilor polonezi(Rosa Luxemburg, Tyszka it Co.), care a fost categoricrespms de muncitorn social-democrat' polonezi, nu sepotoleste. El continua s5 se intituleze Conducerea Cen-tral5." a social-democratiei poloneze, cu toate c5 nu exists.om pe lume care si. poatà spune ce anume conduce"aceast5 lamentabil5 Conducere" lipsita de partid 67.

Muncitorii social-democrati din Varsovia si din Lodzau declarat de multi. vreme ci nu au nimic comun Cusus-numitul cerc de la Berlin. Alegerile pentru Duma destat din partea Varsoviei i felul cum s-a desfasurat cam-pania in leg5tura cu asigurarile sociale n Varsovia auaritat tuturor ca in Polonia exist 5. o singur5 organizatiesocia1-democrat5, i anume aceea care a declarat cate-goric ea nu-i recunoaste pe dezorganizatorii i calomnia-torii din Conducerea Centralr. Este de ajuns s. amintimnumai una dintre isprvile acestei Conduceri" : acestidomni au afirmat, fdra' a avea nici un fel de dovadci,principalul bastion al muncitorilor social-democrati po-lonezi cel din Varsovia ar fi cuprins in reteauaohranei". A trecut un an. Conducerea" nu a adus nicio dovad n sprijinul revoltatoarei sale acuzatii. Acestsingur fapt a fost, bineinteles, suficient pentru ca niciun militant cinstit al miscirii rnuncitoresti si. nu maivrea sa aib5. de-a face cu gentlemenii din cercul lui Tyszka.Dup 5. cum poate vedea cititorul, acesti domni nu se prea

cl

www.dacoromanica.ro

PSEUDOUNIFICATORI 183

deosebesc n alegerea mijloacelor lor de lupta de Martov,Dan & Co. de la noi...

$i iata c. acest cerc de persoane, pe care toate parti-dele care activeaza in Po Ionia le-a infierat, a hotaritacum s salveze miscarea muncitoreasca din Rusia. RosaLuxemburg a prezentat Biroului socialist international 68propunerea de a analiza problema restabilirii unitatii inRum. Unul dintre motivele pe care le invoca este cagrupul Lenin" introduce, vedeti dv., sciziune in rindu-rile social-democratiei poloneze.

Prin aceasta declaratie, cercul de la Berlin s-a dat ime-diat de gol. Dupa cum se stie, bolsevicii merg mina inmina cu muncitorii social-democraci polonezi, care auintors spatele cercului de intriganti. Acest lucru nu lasafairnoasa Conducere" s doarm 1initit, i de aici toatacampania de unificare", care a inceput prin atacuriimpotriva marxistilor rusi si care are drept scop spriji-nirea lichidatorilor rusi.

De prea mutt bine" nu ar fi facut Rosa Luxemburgacest lucru. La timpul sau, chiar i cercul ei a refuzatsi se duca la lichidatori cind acestia au organizat im-pacarea din august".

Dar acum, cind, din pricina lipsei de principialitatesi a intrigilor sale, a pierdut orice insemnatate n mis-carea muncitoreasca polonez i rusa, acest grupulet defaliti politici se agata de pulpana lichidatorilor. Vinovat

toate pacatele strigatoare la cer este, desigur, grupulLenin", si de aceea... de aceea trebuie realizata cu oricepret unirea cu acest grup. Vechea poveste !...

Dar ce atitudine vor adopta in fond marxistii rusi inchestiunea examinarii divergentelor din Rusia in cadrulBiroului socialist international ?

Dupa cite stim, ei vor fi foarte bucurosi daca' se vaobtine ca tovarasii din Europa occidentala s patrundaesenta controverselor noastre. Am aflat ca, la rindul lor,marxistii rusi vor prezenta Biroului socialist internationalpropunerea de a examina i problema sciziunii din rin-durile social-democratiei poloneze, precum i actiunilerusinoase pe care si le-a permis grupul Tyszka fata de

44*

de

www.dacoromanica.ro

184 V. I. LENIN

adevaratele organizacii muncitoresti din Po Ionia. Marxistiivor fi foarte bucurosi daca Biroul internacional vaexamina i divergencele dintre cei sase i cei sapte depu-taci. In felul acesta, tovarasii din strainatate vor fi obli-gati sa discute problema daca fracciunea din parlamenttrebuie sa se supuna partidului muncitoresc sau, dimpo-triva, partidul muncitoresc trebuie sa se supuna fracciuniidin Duma.

Marxistii vor fi si mai mulcumici daca se va acceptapropunerea Rosei Luxemburg de a se inscrie pe ordineade zi a congresului internacional 69 ce urmeaza sa se cinatn 1914 la Viena problema unificarii miscarii din Rusia.

In doua rinduri a ridicat noua Internacionala asemeneaprobleme la congresele internacionale. 0 data laAmsterdam in 1904 s-a pus problema unitacii inFranca ". Congresul a examinat in fond controversa din-tre guesdisti (marxisti) i jauresisti (revizionisti). El acondamnat linia jauresistilor participarea lor la gu-verne burgheze, tranzacciile lor cu burghezia etc. Si, pebaza acestei hotartri de fond, a recomandat unificareaparcilor n litigiu.

A doua oarà la Copenhaga in 1910 a fost ridi-cata problema sciziunit ceho-austriece 71 $1 n acest cazcongresul a patruns in fondul controversei. El s-a pro-nuncat impotriva principiilor bundiste-nacionaliste" aleseparatistilor cehi si a stabilit cà sindicatele muncitorestidin cadrul aceleiasi OH nu trebuie sa fie organizate dupacriteriul nacionalitacii. Pe baza acestei solucionari a con-troversei in fond, congresul a recomandat ambelor parcisa se uneasca. (In treacat fie spus, bundistii cehi nu s-ausupus hotartrii Internacionalei.)

Daca se va pune in discucie problema rusa, Congresulde la Viena se va pronunca, far5. ndoiala, asupra im-portancei miscarii ilegale" intr-o cara cum este Rusiacontemporana i va aprecia daca, In actualele condicii,marxistii trebuie sa porneasca de la perspectiva evolu-ciei" sau a caii lozincilor neciuntite" etc. In orice caznu va fi lipsit de interes sa auzim care este parerea Inter-nationalei despre toate acestea...

www.dacoromanica.ro

PSEUDOUNIFICATORI 185

Din pacate insa, pina atunci mai este mult. Deocam-data. nu ne-am ales decit cu o iesire furibunda, dar ne-putincioasa din partea cercului de la Berlin al RoseiLuxemburg si al lui Tyszka. Recornandam d-lui F. D. safoloseasca cit mai din plin aceasta iesire impotriva mar-xistilor si in apararea lichrdatorismului. Desi ziarele lichi-datorilor au publicat relatari despre rusinoasele ispraviale acestui cerc de la Berlin in lupta lui impotriva mun-citorilor polonezi, la nevoie insa, d-1 F. D. nu va pregeta,fireste, sa se adape si din acest... izvor proaspat.

Iar muncitorri rusi vor spune : urutatea o vom creanoi insine in organizatiile noastre muncitoresti din Rusia.at despre intrigile neputincioase, ele nu ne fac decit sa.zimbim.

Za Pravda nr. 38 Se Ilpdreete dupd textuldin 15 noiembrie 1913 apdrut In zIar

www.dacoromanica.ro

186

APRECIEREA SCIZIUNIIDIN CADRUL FRACTIUNII SOCIAL-DEMOCRATE

DIN DUMA DE CATRE MUNCITORII RUSI

In cele doua ziare social-democrate din Petersburg, careexprima unul punctul de vedere al lichidatorilor si cela-lalt al adeptilor partidului ilegal, se publica declaratiilegrupurilor muncitoresti din toate colturile Rusiei. In acestedeclaratii, muncitorii isi definesc atitudinea fata de celedoua fractiuni social-democrate din Duma : 1) fractiuneasocial-democrata (cei sapte deputati + Jagiello), 2) frac-tiunea muncitoreasca social-democrata din Rusia ceisase deputati social-democrati ai muncitorilor.

Avem acum posibilitatea sa facem bilantul pe o lunaintreaga, de la 20 octombrie pina la 20 noiembrie st.v.,al rezolutiilor muncitorilor dupa datele furnizate de celedoua ziare.

Rezolutiile cele mai exacte si care nu au fost niciodatacontestate de vreuna din cele doua parti sint rezolutiilecare poarta un anumit numar de semnaturi. Bilantulgeneral pe intreaga Rusie (nu numai Caucazul, dar siBundul si letonii sint reprezentati separat in Biroul so-cialist international) arata : 4 850 pentru fractiunea mun-citoreasca social-democrata din Rusia (cei sase deputati)si 2 539 pentru fractiunea social-democrati (cei sapte de-putati + Jagiello).

Sindicatele, prin conducerile lor (denumirea sindicate-lor nu se publica in Rusia din considerente lepte de

www.dacoromanica.ro

APRECIEREA SCIZIUNII DIN CADRUL FRACT. SOC.-DEM DIN DUMA 187

politie) = pentru cei sase deputati se pronunta 9 sindicatecu 13 500 de membri, pentru cei sapte deputati se pro-nunfa 1 sindicat al ca'rui num'ar de membri nu estecunoscut.

Serie Imre 20 nolembrleel 1 decembrie (intro 3

pi 14 deceznbrie) 1913

Se iiptireete peniru prima muddupd manu.scris

www.dacoromanica.ro

188

DESPRE AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA"

Esenta planului sau a programului asa-zisei autonomiicultural-nationale" (cu alte cuvinte : crearea unor insti-tutn care sa garanteze libertatea dezvoltarii nationale")const n mpartirea invagimintului pe nationalitati.

Asupra acestui element esential al problemei trebuieinsistam cu atit mai mult cu ch mai des tot felul de

nationalisti declarati i camuflati (printre care si bun-distii) incearca sa-1 intunece.

Fiecare natiune, indiferent de locul unde locuieste ori-care dintre indivizii care o compun (indiferent de teri-toriu : de aici denumirea de autonomie exteritoriala"),constituie o singura uniune recunoscuta de stat, uniune incompetenta careia se afla problemele culturii nationale.Cea mai importanta dintre aceste probleme este cea ainvatamintului. Determinarea componentei natiunilor prininscrierea libera a fiecarui cetatean, indiferent de loculde domiciliere, in oricare din uniunile nationale, asigurao precizie absoluta i o consecventa absoluta in ceea cepriveste impartirea invatamintului pe nationalitati.

Se pune intrebarea daca din punctul de vedere al de-mocratiei in general si al intereselor luptei proletare declas a. in special este admisibila o asemenea impartire.

E de ajuns sa-ti faci o idee limpede despre esenta pro-gramului autonomiei cultural-nationale" pentru a ras-punde Fara pic de ezitare la aceasta intrebare : o asemeneaimpartire este cu desavirsire

sa

inadmisibila.

www.dacoromanica.ro

DESPRE AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA 189

Atha timp cit natiuni dif erite traiesc n cadrul aceluiasistat, acestea sint legate intre ele prin milioane i miliardede fire cu caracter economic, juridic si social. Cum arputea smuls invatamintul din reteaua acestor legaturi ?Poate fi el scos din competenta" statului, asa cum gla-suieste formularea bundista, clasici n ceea ce privestesublimerea pregnanta a unei absurditati ? De vreme ceeconomicul uneste strins intre ele natiunile care traiesc incadrul aceluiasi stat, rezulta c. ncercarea de a le separao data pentru totdeauna in domeniul problemelor cul-turale", si mai ales ale invatamintului, este absurdareactionara. Noi trebuie, dimpotriva, sa urmarim unireanatiunilor in domeniul invatamintului pentru a pregati

scoala ceea ce urmeaza sa se savirseasca n viata. Inmomentul de fata constatam c. exista inegalitate in drep-turi intre natiuni i deosebiri in ceea ce priveste niveluldezvoltarii lor ; in aceste conditii, impartirea invatarnin-tului pe nationaliati ar insemna de fapt o Inrautätireinevitabila pentru natiunile mai inapoiate. In America,in statele din sud, odinioara sclavagiste, exista scoli spe-ciale pentru copiii negrilor, in timp ce n nord negriialbii invata la un loc. In Rusia a aparut nu de mult unproiect de nationalizare a scolii evreiesti", adica creareaunor scoli speciale, in care copiii evrei sa fie separati decei de alte nationalitäti. Nu mai e nevoie s spunem càacest proiect a pornit din cercurile cele mai reactionare,din cercurile puriskeviciste.

Nu poate fi democrat acela care apara principiul im-partirii invatamintului pe nationalitati. Trebuie sa relevarnea: in rationamentele noastre ne situam, deocamdata, pepunctul de vedere general-democratic, adica burghezo-democratic.

Intr-un mod si mai hotarit trebuie sa respingem im-partirea invatamintului pe nationalitati atunci cind nesituam pe pozitiile luptei de clasa a proletariatului. Cinenu stie c capitalistii de toate nationalitatile dintr-unanumit stat se unesc n modul cel mai strins, indisolubilin intreprinderi pe actiuni, n carteluri i trusturi, inuniuni ale industriasilor etc. Impotriva muncitorilor de

§i

in

i§

fi

www.dacoromanica.ro

190 V. I. L ENI N

orice nationalitate Cine nu §tie ca. n orice intreprinderecapitalista incepind cu uzinele, minele §i fabricilemarl, continuind cu firmele comerciale i terminind cugospodarille capitaliste ale proprietarilor funciari seobserva intotdeauna, fara nici o exceptie, un caractermai pestrit din punct de vedere national al muncitorilordecit intr-un sat papic i adormit dintr-un fund de pro-vincie ?

Muncitorul de la ora§, care.cunoa§te cel mai bine capi-talismul dezvoltat insuw in modul cel mai profund

din intreaga sa viata §i, poate, chiar a supt o data culaptele mamei psihologia luptei de clasa, 1,i va danumaidecit §i in mod inevitabil seama Ca mpartirea in-vatamintului pe nationalitati este nu numai o nascociredaunatoare, .dar de-a dreptul o potlogarie, un §arlatanismal capitalifttlor. Muncitorii pot fi izolai, dezbinati §islabiçi prin propagarea unei asemenea idei §i, in §i maimare masura, prin impartirea §colilor elementare pe na-.fonalitati, n timp ce pentru capitali §ti, ucopai carorAnt cum nu se poate mai bine asigurati cu §coli parti-culare pentru bogati §1 cu profesori special angajati, niciun fel de autonomie cultural-nationala" nu poate, in mczun caz, sa prezinte o primejdie de izolare sau de slabire.

In realitate, autonomia cultural-nationala", adica im-partirea absolut pura i consecventa a invatamintului penationalitati, nu a fost nascocita de capitali§ti (ace§tiafolosesc, deocamdata, metode mai brutale pentru a dez-bina pe muncitori), ci de intelectualitatea oportunista,mic-burgheza din Austria. In nici una din tarile demo-cratice din vestul Europei care au o populaite multinatio-nala nu e nici pomeneala de aceasta idee genialamic-burgheza §i genial nationalista. Numai n rasaritulEuropei, n napoiata, feudala, clericala §i birocraticaAustrie, in care orice viata sociala §i politica este I'm-piedicata n dezvoltarea ei de diverse controverse ma-runte §i meschine (ba mai rau : de certuri §i de lupteinterne) pe teme de limba, a aparut aceasta idee demic-burghez ajuns la desperare. Cel putin sa delimitamo data pentru totdeauna, cu 0 puritate §i cu 0 consec-

?

§i. qi-a

www.dacoromanica.ro

DESPRE AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA 191

yenta absoluta, toate natiunile in cadrul unor curiinationale" in domeniul invatamintului, din moment cenu este cu putinta sa impaci clinele cu pisica ! iatapsihologia care a generat ideea stupida a autonomieicultural-nationale". Proletariatul, care este constient deinternationalismul sau pretuieste, nu va acceptaniciodata aceasta prostie a nationalismului rafinat.

Nu este intimplator faptul ca in Rusia autonomiacultural-nationala" nu a fost adoptata decit de toatepartidele burgheze evreiesti, apoi (in 1907) de confe-rinta partidelor mic-burgheze, narodniciste de stinga alecitorva natiuni 72 in sfirsit, de elementele mic-bur-gheze, oportuniste ale grupurilor cvasimarxiste, adica debundisti si de lichidatori (acestia din urma s-au temutchiar s-o faca direct si facis, in termeni categorici). Nueste intimplator faptul ca la tribuna Dumei de statdespre autonomia culrural-nationala" au vorbit doarCihenkeli, care e un semilichidator contaminat de natio-nalism, i mic-burghezul Kerenski.

In general este amuzant s citesti referirile lichidato-rilor si ale bundistilor la exemplul Austriei in aceastachestiune. In primul rind, de ce trebuie sa se ia camodel cea mai inapoiata dintre ri1e cu o populatiemultinationala ? De ce nu tara cea mai inaintata ? Asafac numai falii liberali din Rusia, adica cadetii, carecauta modele pentru constitutie mai ales in tari inapo-iate, Prusia si Austria, iar nu in tari inaintate, cum arfi Franca, Elvecia sau America !

In al doilea rind, luind exemplul Austriei, mic-burgheziinationalisti din Rusia, adica bundistii, lichidatorii, narod-nicii de stinga etc., ii inrautatesc, la rindul lor, §i maimult. La noi, cei care folosesc cel mai mutt in domeniulpropagandei i agitatiei planul autonomiei cultural-na-tionale" sint in primul rind bundistii (plus toate partideleburgheze evreiesti, in coada carora fàr. sa-si dea intot-deauna seama de acest lucru se tirasc bundistii). Or,tocmai in patria ideii autonomiei cultural-nationale", inAustria, parintele acestei idei, Otto Bauer, a consacrat-intr-una din cartile sale un capitol special argumentarii

9,

www.dacoromanica.ro

192 V. I. LENIN

tezei ca ideea autonomiei cultural-nationale" nu poate fiaplicata evreilor !

Acest lucru dovedeste, mai bine decit un lung discurs, citde pucin consecvent este si cit de putin crede in ideea sa0. Bauer, care a exclus din planul autonomiei exterito-riale a naciunilor singura naciune exteritoriala (care nuare un teritorm propriu).

Aceasta dovedeste ca bundistii imprumuta de la Europaplanuri demodate, inzecind greselile Europei i mergindpina la absurd in dezvoltarea" acestor greseli.

Caci i aceasta in al treilea rind la Congresul dela Briinn (1899), social-democratii austrieci au respinsprogramul autonomiei cultural-nacionale" care le fuseseprezentat. Ei au acceptat numai un compromis sub formauniunii tuturor regiunilor cu fizionomie nationala pro-prie ale statului. /n acest compromis nu este vorbanici de principiul exteritorial, nici de impartirea invata-mintului pe nationalitati. Potrivit acestui proiect de corn-promis, asezarile, orasele, fabricile, minele, marile proprie-t4i rurale etc. cele mai inaintate (sub raport capitalist)nu farimiveaza invavamintul pe navionalitavi !

Clasa muncitoare din Rusia a cornbatut i va continuas. combata ideea nationalista reacvionara, daunatoare, mic-burgheza a autonomiei cultural-nacionale".

Za Pravdu' nr. 461913

Se tipdreVeapdrut

dupd lextuldln 28 noiernbrie in ziar

www.dacoromanica.ro

193

GRUPULETELE DIN STRAINATATESI LICHIDATORII RUSI

In Novaia Raboceaia Gazeta" nr. 86 a aparutn colas

un ar-injurios la adresa social-democratiei, care, cu tot

caracterul sau injurios si cu toata metoda de insinuare pecare o foloseste si de care s-a plictisit toata lumea, estedemn de atentie.

Articolasul acesta, intitulat Presa social-democrata.'germana despre sciziune", este demn de atentie pentru câlamureste intr-un mod cit se poate de concret pentru mun-citorii rusi un lucru pe care ei nu 1-au stiut pina acum,dar pe care trebuie sa-1 ;tie.

Ei trebuie sa ;tie la ce intrigi se dedau grupuletele dinstrainatate ale social-democratilor rusi impotriva organi-zatiei social-dernocrate din Rusia, caci, prin faptul ca nucunosc acest lucru, multi dintre social-democratii rusi sintcondamnati intotdeauna si in mod inevitabil sa savirseascagreseli cornice si tragicomice.

Articolasul lichidatorilor incepe cu cuvintele subliniate :nici o voce din rindurile social-democratiei germane nus-a pronuntat pina acum" in favoarea sciziunii (d-nii lichi-datori nutnesc sciziune" construirea organizatiei rnarxisteimpotriva lichidatorilor).

Observati aceasta subliniere din prima fraza a artico-lului : nici o voce" !

Este un procedeu rasuflat al scribilor burghezi : nu toatalurnea citeste ziarul pina la capat, dar un cuvint de efectpus la inceputul primei fraze a articolului il vede oricine...

Wino

www.dacoromanica.ro

194 V. I. LENIN

Cititi in continuare articolul lichidatorilor : iata, depilda, parerea unui ziar din Frankfurt. Vadit in favoarealichidatorilor. Dar se trece sub tacere faptul ca este vorbade un ziar oportunist ! !

Naivi lichidatori ! Nu cumva ii credeti pe muncitoriirusi niste prostanaci care nu stiu nimic despre oportums-mul din rindurile social-democratilor germani si careignora faptul ca Nasa Zarea" se bucura de sprijinul per-manent al asa-zisei Reviste socialiste lunare" 73, princi-palul organ al oportunistilor germani ?

Mai departe. Parerea unui ziar din Dresda. Acesta con-damna sciziunea in general. Dar nu se stie nici de parteacui sint simpatiile lui in treburile rusesti, mci care esteorientarea lui in cele germane. Dar lichidatorii nu urma-resc sa-i lamureasca pe muncitorii rusi, ci sa-i Insele, tre-cind sub tacere o serie de fapte.

Citim mai departe. Organul social-democrat din Leipzig

a publicat, acum vreo dou'a s'ipamini, o corespondenti din Rusiacare prezenta lucrurile intr-o luminI destul de favorabill pentruscizionisti".

Asa scrie textual ziarul lichidatorist. Si, bineinteles, aicinimic nu este subliniat.

Si, bineinteles, nici un cuvint, nici un cuvintel, nicimacar un sunet despre fondul acestui articol dezagrea-bil" ! ! 0, noi sintem mari mesteri in tertipuri meschine siintrigi jalnice !

Pe de o parte, cu litere cursive, nici o voce", pe de akaparte, singura corespondenta primita din Rusia pre-zinta lucrurile intr-o lumina destul de favorabila" pentruadversarii lichidatorismului.

Mai departe citim :

I'n nr. din 15 noiembrie (al ziarului social-democrat din Leipzig)a aparut un cuprinzItor articol redactional" (subliniat de li-chidatori

din care sint reproduse numai pasajele care vorbesc infavoarea lichidatorilor.

I ! I)...

www.dacoromanica.ro

GRUPULETELE DIN STRAINATATE $1 LICHIDATORII RU$1 195

Muncitori din Rusia, e timpul s nvatati s. dati invileag rninciunile lichidatorilor !

Articol redactional" subliniaza lichidatorii. Min-czuna. Articolul a aparut sub semnatura J. K., adica toc-mai un articol scns de un colaborator, si nu ca un ar-ticol redactional 1 ! !

Lichidatorii ii mint pe muncitorii rusi n modul cel mainerusinat, cel mai insolent.

Dar asta Inca nu-i totul. Lichidatorii au ascuns c, nacelasi articol, cei iap te au fost calificati drept

neru,sinati" pentru ca. 1-au primit pe Jagiello, inpofida vointei social-democratilor polonezi ! !

Dar asta Inca nu-i totul. Lichidatorii au ascuns un faptlimpede pentru once om initiat in politica. Articolul sem-nat J. K. a fost scris de un tyszkist. Exista toate indiciile.Tyszkistii" formeaza cercul de la Berlin al Rosei Luxem-burg si al lui Tyszka & Co., care a pus in circulatie acu-zatia de o mirsavie de necrezut cu privire la o provocarepolipeneasca rindunle organizapei social-democrate dinVarsovia. i Luci" (ce-i drept, dupa primirea luiJagiello !) a calificat acest lucru drept o mirsavie. PinaNovaia Raboceaia Gazeta" a recunoscut n repetate rin:dun cà tyszkistii" care lupta impotriva centrulutmuncitoresc de asigurari sociale, din care fac parte Bundul,levita $i social-democratii polonezi (varsovienii, desigur,si nu tyszkistii) nu reprezinta pe muncitorn social-democrati polonezi din Varsovia.

$i iata. ca acum, pentru a-i insela pe muncitorii rusi,lichidatoni se agata de pulpana tyszkistilor. Chic seineaca se agata si de un pal (chiar daca este putredmurdar).

tn articolul tyszkistului J. K., ca si in toate manifes-tarile tyszkistilor, pulseaza viu o singura dorinta : sâ ur-zeasca intrigi profitind de sciziune, sa-si incropeasca unmic capital politic". Jocul de-a autocratia, practicat degrupuletele rupte" de miscarea muncitoreasca din Rusia,intrigi urzite pe aceasta baza, frazeologie dulceaga in locde a studia ceea ce se petrece in Rusia iata esentatyszkismului", iata cu ce se indeletnicesc noua zecimi

ca

sci-zionuti

inPIn

si

"

www.dacoromanica.ro

196 V. I. LENIN

din grupuletele de sine seathtoare i independente" dinstrainatate.

Acum ele par ea reinvie, sperind s 5. profite" de peurma sciziumi dintre cei vase i cei sapte...

Desarea speranta. ! Muncitorii social-democrati din Rusias-au maturizat suficient pentru a hotart ei Inii, po-trivit vointei majoritatii, destinele organizatiei lor,rind cu dispret intrigile grupuletelor din stra'inatate. Inpresa socia1-democrat6 germada apar foarte des articolescrise de membri ai acestor grupulete, exprimind punctulde vedere al acestor grupulete, dar pe oamenii acestia nueste greu de loc ssa-i recunosti dupk" urechi".

Za Pravthe nr. 45 Se tipareVe dupa textu/din 28 noiembrie 1913 aptirin In ziaz

inlàtu-

www.dacoromanica.ro

197

CADETUL MAKLAKOVSI SOCIAL-DEMOCRATUL PETROVSKI

A trecut o bucata bun 5. de vreme de cind social-demo-cratul Petrovski a luat cuvintul n Duma de stat in pro-blema regulamentului, i presedintele i-a retras cuvintulsub pretextul ca. a folosit expresii violente" la adresa unuirninistru etc. Din punctul de vedere al caracterului actual"

sensul ingust al cuvintului, acesta este, poate, un faptinvechit. In fond insa, interventia lui Petrovski i cea alui Maklakov merita mai mula atentie decit o noutate"obisnuifa.

Cadetul Maklakov a luat cuvintul in Duma de statproblema noului regulament al Dumei. Acest domn esteautorul regulamentului i raportor n comisia ins'arcinatacu intocmirea acestuia. Dar iat c, ntr-o serie intreagade probleme, cadetul Maklakov ia atitudine impotrivafractiunii cadete si face sa fie adoptat, cu voturile octom-bristilor si ale celor de dreapta, impotriva opozitiei, unregulament ultrareactionar.

Aceasta nu e ceva nou. Se stie de multa vremeV. Maklakov este favoriral octombristilor, c in fond esteun octombrist. Dar faptul extrem de important al vietiinoastre publice pe care-I scoate la ivealà aceasfa impre-jurare de mult cunoscuta merita cea mai mare atentie.

In fata noastra, intr-o problem'a in care Duma este re-lativ mai putin neputincioasti decit tn altele, un cadetdintre cei mai marcanti sugruma' libertatea Dumei cu aju-torul celor de dreapta si al octombristilor ! Social-demo-cratul Petrovski a avut de o mie de ori dreptate cind 1-a

15 Lenin, Opere, vol. 24

in

in

cI

www.dacoromanica.ro

198 V. I. LENIN

calificat in termeni necrutatori pe acest virtuos al poli-ticianismului.

Dar care este fondul chestiunii ? Oare comportarea luiMaklakov este plina de facarnicie, pentru ea el personaleste un Ptarnic ? Se intelege ca nu ! Adica nu asta esteesentialul.

A§a cum afacerea Beilis 75 prezinta interes §i este impor-tanta pentru ca a dat la iveala, intr-un mod deosebit depregnant, sub stratul politicii noastre interne, mecanis-mul" ei de culise etc., tot a§a §i cazul (relativ) maruntal cuvintarilor lui V. Maklakov impotriva cadetilor §iImpotriva libertatii Dumei dezvaluie pentru a suta i amia mei adevaratul substrat al partidului burghezieiliberale ruse.

Lupta dintre cadeti i octombriqti este o lupta titreconcurenti 6 de aceea este atit de vehementa §i lipsita deorice principii. V. Maklakov, favoritul octombri§tilor §isugrumatorul libertatii Dumei, a putut sa devina o stea"a cadetilor tocmai pentru cà i numai pentru c ace§tia,impreuna cu octombri§tii, se situeaza pe aceeafi pozitie de

Ei constituie diferitele aripi sau sint reprezentantiidiferitelor nuante ale burgheziei liberale, care se teme maimult de democratie decit de alde Puri§kevici.

Acesta este esentialul. Aceasta prezinta importanta.Acesta este miezul politicii. De aici porne§te surprinza-toarea neputinti politica de care di dovada, n ciuda pu-terii ei economice, burghezia noastra.

Social-democratul Petrovski §i-a fa= datoria de demo-crat luptind impotriva d-lui V. Maklakov, sugrumatorullibertatii Dumei. Nu poate fi libertate in Rusia atita timpcit masele largi ale democratiei nu vor itnvata s. dispre-tuiasc5. pe cei de teapa lui V. Maklakov, precum §i parti-dele care dau na§tere unor asemenea cavaleri.

Za Pravthe nr. 47din 29 nolembrie 1913

Semnat : M.

Se tipdre4te dupd textulapdrui in ziar

clasa.

www.dacoromanica.ro

199

ZABERN

In viaia politica sint cazuri" cind fondul unei anumitestan de lucrun iese deodata la iveala, cu o deosebita fortasi clantate, cu prilejul unui fapt relativ marunt.

Zabern este un mic orasel din Alsacia. Sint peste 40 deani de cind prusienii invingatori au smuls Frantei aceastaprovincie (impotriva anexarii ei a protestat cu vehemencaun singur partid din Germania, si anume partidul social-democratilor). Sint peste 40 de ani de cind se tinde lagermanizarea" cu foga a populaviei franceze din Alsaciasi la incadrarea" ei prin asupriri de tot felul in disciplinaregala-prusaca, cazona si birocratica, careia i se spunecultura germana". Alsacienii insa au raspuns cu cintecullor de protest : Ati luat Alsacia noastra, Lorena noastra,putevi germaniza ogoarele noastre, dar pe inima noastraniciodata nu yeti pune stapinire, niciodati".

$i iata ca un nobil prusian, un ofiver tinerel, Forstner,>prm comportarea sa, a provocat o rabufnire a acestor

sentimente. El a insultat In mod grosolan populapa dinAlsacia (wackes" e un cuvint grosolan de ocara). De unmilion de oH si-au permis Puriskevicii germani un aseme-nea limbaj in cazarmile lor, si nu s-a intimplat nimic.Dar a milioana una oara... au paçit-o !

Ceea ce s-a adunat in zeci de ani de asuprire, de per-secutii si jigniri, in zeci de ani de prusacizare fortata, dedata aceasta a rabufnit. Nu cultura franceza s-a ridicatimpotriva celei germane afacerea Dreyfus 16 a aratat,la vremea sa, Ca si. in Franta domneste nu mai putin deck

15* www.dacoromanica.ro

200 V. I. LENIN

alte tari spiritul cazon brutal, capabil de oHce salba-ticie i barbarie, de oHce violente si crime. Nu, nu culturafranceza s-a ridicat impotriva celei germane, ci democra-via, educata intr-o serie de revolutii franceze, s-a ridicatfmpotriva absolutismului.

Furtuna stirnita in rindurile populatiei, iritarea ei im-potriva ofiterilor prusaci, batjocorirea acestora de catremultimea franceza mndr i iubitoare de libertate, furiaturbata a soldatoilor prusaci, arestarile samavolnicemolestarea publicului toate acestea au facut ca la Za-bern (iar dupa aceea aproape in intreaga Alsacie) s. iz-bucneasca anarhia", dupa cum se exprima ziarele bur-gheze. Cu o uriasa majoritate, Reichstagul latifundiarilor,octombrist", clerical al Germaniei a adoptat o rezolutieindreptata impotriva guvernului imperial german.

Cuvintul anarhie" este stupid. El presupune c n Ger-mania a existat i exista o ordine de drept, stabilita", dela care in urma unor instigatii diavolesti ! s-a pro-dus o abatere. Cuvintul anarhie" este in intregime im-bibat de spiritul stiintei" (cu iertaciune fie zis stiinta)germane universitare oficiale, care se ploconeste slugarnicin fata mosierimii si a clicii militare i care ridica in slavilegalitatee fara egal din Germania.

Cazul de la Zabern a aratat ctà dreptate a avut Marx,care cu aproape 40 de ani in urma a sRus c ordinea destat din Germania nu este altceva decit un despotismmilitar impopotonat cu forme parlamentare" 77. Marx aapreciat de o suta de mii de ori mai profund esenta realaa constitutiei" germane decit sutele de profesori, popipublicisti ai burgheziei, care ridicau in slavi statul bazatpe ideea de drept". Ei se prosternau n fata succesuluitriumfului puternicilor zilei din Germania, pe chid Marxaprecia esenta de clasa a politicii calauzindu-se nu dupa oanumita' intorsatura" a evenimentelor, ci dupa intreagaexperientä a democratiei internationale i a miscarii mun-citoresti internationale.

Nu anarhia" a izbucnit" la Zabern, ci s-a agravata iesit la iveali adeveirata ordine din Germania, domniasabiei latifundiarului semifeudal prusac. Daca burghezia

;i

in

si

si

si

www.dacoromanica.ro

ZABERN 201

germana. ar avea sentimentul onoarei, daca ar avea minte§i con§tunta, daca ar crede in ceea ce spune, daca n-aravea obiceml de a spune una p de a face alta, intr-un cu-vint, daca nu ar fi o burghene care se gase4te in fava a mi-lioane de proletari sociali§ti, ea ar trebui sa devina repu-blicana cu ocazia" cazului" de la Zabern. Dar, apcum stau lucrurile, totul se va margini la ni§te protesteplatomce in parlament ale politicienilor burghezi.

In afara parlamentulm insa lucrurile nu se vor limitala atit. In masele micii burghezii din Germania, starea despirit s-a schimbat qi continua sa se schimbe. S-au schimbatcondi%iile, s-a schimbat situa%ia economica, a fost submi-nata intreaga ternelie a domniei hru§tite" a sabiei noW-liare-prusace. Fara voia ei, burghezia este tirita de mersulcvenimentelor spre o adinca criza politica.

S-a dus vremea cind germanul de rind dormea lini§titsub tutela Purikvicilor prusaci, in condqule unei desfaw-rari exceptional de norocoase a dezvoltarii capitaliste aGermaniei. Cu o forta de nestavilit ia amploare §i. seapropie falimentul general, total...

Za Pravdte nr. 47dln 29 noiembrie 1913

Semnat : V. I.

Se tipa're7te dupe: teztulaptlrut In ziar

www.dacoromanica.ro

20z

CU PRIVIRE LA MASURILE CARE URMEAZASA FIE LUATE DE BIROU

In strainatate, o serie intreaga de grupuri, grupuparegrupulece au stimit o mare zarv n legatura cu §edinca

Biroului socialist international care urmeaza s. aiba locla 1 (14) decembrie. S-ar putea ca pina la numarul ur-mator al ziarului sa ne parvina unele §tiri telegrafice cuprivire la hotartrea Biroului. De aceea consider de da-toria mea s arat cum stau lucrurile pentru a evita rastal-macirile i pentru a imprima de la inceput un ton just.

Grupulecele i grupwarele din strainatate, care nu sebucura de nici un sprijin n Rusia (de felul celui al RoseiLuxemburg, al tyszki§tilor" sau al lui Charles Rappoport,care a publicat nu de mult un articol intr-un ziar fran-cez n acela0 spirit, sau al lui Aleksinski 0 al grupuluiVpered" 78 de la Paris etc. etc.), nu §tiu ce sa mai facapentru ca Biroul sa voteze pentru unitate".

Desigur, i noi sintem pentru unitate !! Eforturilegrupulecelor nu-s deck o manevra lamentabila n apararealichidatorilor. Aceasta manevra nu le va reu0 : se voralege numai cu zarva, i basta.

Care va fi hotartrea Biroului ? Se incelege c acestlucru nu-I putem §ti. Dar am aflat de la un membru foartemarcant (sau chiar de la un grup de membri) ca. sepropune ca in locul lui Plehanov sa fie admis C. O.lichidatorist, iar din partea fracciunii din Duma sa fie ad-mii cei §apte sau, mai exact, cei opt pe bazaun or motive formale. Aceste motive formale sinturmatoarele : grupurile parlamentare ale fiecarei cari n u

,

iq

numai

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA MASURILE CARE URMEAZA sA FIE LUATE DE BIROU 203

reprezinta partide, ci nurnai pe ele insele ; daca shit 8 so-cialisti-revolutionari si 7 social-democrati, shit trimisinumai cei 8 eseri. Daca este asa (acest lucru va fi verifi-cat), atunci fireste, deocamdata nu este nimic defacut. N-au dech lichidatorii sa-i ia locul lui Plehanov,

vom vedea daca acest lucru le va folosi la ceva HI IEu sint convins ca nu le va folosi.

De aceea va sfatuiesc insistent sa nu va facqi nervisi sa nu va" nelinistiii nici din cauza zvonurilor lansatede lichidatori, nici din cauza eventualelor hotartri aleBiroului. Noi am luat masuri pentru ca corespondenceledin Londra cu privire la problemele ruse sa fie scrise prinnoi (iar cele care nu privesc problemele ruse sa va parvinavoua direct), asteptaIi-le I in i f t i t i, si va vevi con-vinge ca nu era nevoie de aceasta calatorie, ca cei ce seineaca" (lichidatorii) nu se vor putea salva nici cu aju-torul zarvei, nici cu cel al Biroului".

Plehanov, potrivit unor stiri neoficiale, nu pleaca.Deocamdata, acest lucru nu trebuie dat publicitatii.

Repet : asteptati linistiti stirile transmise de corespondentulvostru.

Scrls In decembrie,nu mai tirziu de 1 (14)

1913

Se Hpareste pentru prima data,dupli manuscrls

www.dacoromanica.ro

204

IN LEGATURA CU HOTARIRILE BIROULUI 79

Astazi, luni 2 (15) decembrie, s-a aflat deocamdatadoar dintr-o scurta telegrama hotarirea luata ieri deBirou in problemele ruse. Plehanov a declarat in scris cäse retrage, adica dat singur demisia.

C. O. (organul conducator al lichidatorilor) " a fostafiliat, adica a primit dreptul de a fi reprezentat in Birou.

(In legatura cu aceasta trebuie s remarcam ca, potrivitprevederilor statutului, nu numai partidele cele mai opor-tuniste, dar i organizatiile muncitore§ti care au numai pejumatate caracterul unor partide pot fi afiliate. Au fostafiliate i cele mai oportuniste grupari ale englezilor ; deci,nici afilierea C. O. nu putea fi impiedicata).

$i care este rezultatul ? Lichidatorii 1-au scos pe Pleha-nov Daca ei vor incerca sà jubileze in legatura cu acestlucru, va trebui sà li se raspunda : Sinteti nige adeptiParnici ai unit-4u. Domnii lichidatori au ajuns in locullui Plehanov. Acesta este rezultatul de fapt. Sà judece.decitoti muncitorii in general, i muncitorii men§evici inspecial, daca lichidatorii vor in mod sincer unitatea. Oareni§te adepvi sinceri ai unita%ii nu ar fi preferat ca ei sa fieinlocuiti cu Plehanov ? Sã existe oare intr-adevar vreunom atit de naiv inch sa poata crede ca inlocuirea luiPlehanov cu un lichidator reprezinta un pas inainte spreunitate, i nu unul care ne indeparteaza deunitate ?

Pentru orice eventualitate, pot recomanda redacOei sapublice o nota in acest sens, in cazul cind lichidatorii ar

si-a

!

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU HOTARIRILE BIROULUI 206

incepe s jubileze prosteste. S-ar mai putea adauga (dupaaceea) ca, afiliindu-se, adeptii C.O. (=lichidatorii) si-auluat angajamentul sa devina u n intreg, adica un partid.Probabil, un partid legal, nu-i asa, domnilor ? Vom traisi vom vedea

In sfirsit, unificarea a fost l'ncredintata comitetuluiexecutiv" asa se spune n telegrama. Aceasta inseamnac. comitetul executiv al Biroului (=Vandervelde Ber-trand+Anseele+secretarul Huysmans) a fost insarcinat s.ia masuri sau s. ntreprinda demersuri n vederea restabi-lirii

Se pare (sau este probabil) ca acest lucru s-a facut faranici o imputare la adresa noastra. In cazul acesta, hotàr-rile pe dephn acceptabile pentru noi. Trebuie s.spunem ca comitetul executiv al Biroului este, fara doar

poate, intotdeauna dator sa se preocupe de unitateca, nc n urml cu doi ani, Huysmans, secretarul Birou-lui, a avut cu Lenin un schimb de scrisori in care s-auconsultat asupra demersurilor care urmeazi sa fie intre-prime n directia infaptuirii unitii. Prin urmare, sarcinadata comitetului executiv (al Biroului) este, repet, pedeplin acceptabila pentru noi, iar eventualele rastalmaciriale lichidatorilor ar fi pur i simplu niste minciuni.

In ceea ce-i priveste pe cei sapte i pe cei sase deputati,in telegrama nu se spune nimic. Dar dintr-o scrisoare amaflat ca la i'nceputul sedintei Biroului, cind s-a facutapelul, a fost strigat un lichidator. Atunci, reprezentantulnostru a obiectat ca acesta nu a fost ales de grupul celorsase. La aceasta obiecvie, Huysmans a raspuns explicind ca,potrivit prevederilor statutului, are dreptul de a fi repre-zentata (din partea fractiunilor parlamentare socialiste)numai majoritatea, indiferent de apartenenta ei de partid.Probabil ca de aceea asa a si ramas : numai lichidatoruldin partea grupului de sapte sau opt deputati. Daca asaprevede statutul (noi vom verifica acest lucru ; deocarn-data nu puteam sa nu ne declaram satisfacuci de interpre-tarea oficiala a statutului Biroului, facuta de catre secre-tarul acestuia intr-o sedinfa oficiala), atunci am facut bineca nu ne-am irosit zadarnic fortele si nu ne-am bagat",

unitatn.

§i

!

sins

6

www.dacoromanica.ro

206 V. I. LENIN

nu ne-am lasat pusi pe drumuri, nu am cerut nimic. Acestlucru nu are nici o insemnatate practica si nu este nimeritsi-1 dam pubhcitacii. Daca lichidatorii vor incepe sa jubi-leze, le vom raspunde din nou : sintevi mste adepti f4ar-nici ai unithçii, ncalcgi vomta majoritatii muncitorilorconstienti.

Pina la urma a ieit, prin urmare, ga cum am aratatmai inainte.

Din scrisoarea reprezentantului nostru reiese de ase-menea ca lichidatorii au cautat sa-1 convinga pe Kautsky(care vernse din partea germanilor) sa fie numita o comistepentru problema unitii. Acesta insa a mustrat-o pe RosaLuxemburg pentru atacurile la care se ded a. impotriva luiLenin si a fost de parere ca din strainatate nu se poateface nimic ; muncitorii din Rusia trebuie sa ceara trips'unitatea.

gteptam confirmarea acestor cuvinte. In ceea ce nepriveste, sintem pentru unitate, conform vointei malort-tatii muncitorilor constienci din Rusia.

Asa stau lucrurile potrivit informatiilor pe care ledecinem Oda acum.

Sole la 2 (15) decembrle 1913Publicat pentru prima oath in 1948

in eclilia a 4-a a OperelorJul V. I. Lenin, vol. 19

Se tipäreVe dupll manuscrls

ei

SO

www.dacoromanica.ro

207

DESPRE UNITATEA MUNCITORILOR

Polemica dusa de Novaia Raboceaia Gazeta" impo-triva celor vase deputgi ai muncitorilor ia, In ultimultimp, un caracter tot mai putin concret, tot mai putinprincipal vi devine in masura tot mai mare o ciorovaialarneschina". De aceea, noi trebuie cu atit mai mult sd re-aducem aceasta polemica pe fagavul analizei serioase aproblemelor litigioase ; stritem convinvi ca orice muncitorconvtient va fi de acord cu noi In aceasta privinta.

Avem In fata noastra nume cu rezonanta", pe carele folosesc lichidatorii. Tereteli vi Gheghecikori condamnape cei vase deputati, de asemenea E condamna vi organulconducator" al conferintei din august (1912). Pentru ao mie una oara, cei vase stnt ocarivi ca fEnd scizionivtivi se proclama unitatea".

Pentru a o mie una oara, fail a ne sinchisi de ocarivi de larma sttrnita, vom indemna cu calm pe muncitorisa chibzuiasca asupra acestei probleme vi s-o studieze.

Clasa muncitoare are nevoie de unitate. Unitatea poatefi tnfaptuita numai printr-o organizatie unica, ale cardhotartri sa fie aplicate din convingere de catre toO mun-citorii convtienti. A analiza problema, a exprima vi aasculta diferite pareri, a afla care este parerea majori-tiitii marxivtilor organizaIi, a exprima aceasta parere in-tr-o hotartre valabila pentru toti, a aduce la Indeplinirein mod convtiincios aceasta hotartre iata ce numescunitate pretutindeni in lume oamenii care eindesc. Si

MI

www.dacoromanica.ro

208 V. I. LENIN

aceasta unitate este infinit de scumpa clasei muncitoaresi extrem de importanta pentru ea. Dezbinati, muncitoriinu inseamna nimic. Uniti, ei sint totul.

Se puneintrebarea : exista oare date pe baza caroraonce muncitor constient, dor= de a studia singur aceastaproblema litigioasa, sa-si poata forma o parere desprefelul cum se infaptuiefte unitatea in rindurile muncitori-lor social-dernocrati in ultimii ani ?

Trebuie sk ne straduim sa adunam asemenea date, sa leverificam si sa le dam publicitatii pentru a servi ca ma-terial care sa contribuie la lamurirea, unirea si orgam-zarea muncitorilor.

Incepind din aprilie 1912 a existat ziarul Pravda",a carui orientare a corespuns intotdeauna in mod riguros(lucru pe care nu 1-a contestat nici unul dintre adversariilui) hotaririlor adoptate de atunci de trei ori (o datain 1912 si de doua ori in 1913) de catre organul condu-cator al marxistilor. Ce numar de muncitori au recunoscutaceste hotariri (in toate problemele vietii muncitoresti aufost in total vreo 40 de hotariri) si le-au pus in practica ?

La aceasta intrebare desigur foarte importanta siprezentind un deosebit interes se poate da numai unraspuns aproximativ, dar bazat pe fapte absolut precise,obiective, care nu au fost culese in mod tendentios. Inanii 1912 si 1913 au existat, in cea mai mare parte atimpului, doua ziare muncitoresti, care au expus in Etamasei muncitoresti vederi deosebite. In ambele ziare aufost publicate dari de seama despre grupurile de munci-tori care au subscris sume de bani pentru sprijinirea unuiziar sau a altuia. E de prisos sa mai spunem ca grupurilede muncitori care au subscris pentru un anumit ziar si-audovedit in felul acesta prin fapte (si nu prin vorbe) sim-patia kr fatal de orientarea acestuia, s-au aratat gata saapere hotaririle pe care le impartaseste acest ziar.

Publicarea acestor date in cele cloth' ziare aflate incontroversa constituie cea mai buni garantie impotrivaunor greseli pe care le corecteaza insisi muncitorii intere-sati. lath.' aceste date, care au mai fost publicate de multe

www.dacoromanica.ro

DESPRE UNITATEA MUNCITORILOR 209

oH §i niciodata nu au fost contestate de nimeni, nu aufost inlocuite cu alte date : in decurs de aproape doi ani,din ianuarre 1912 §i pina in octombrie 1913, au fost556 de subscriptii ale grupurilor de muncitori pentruLuci", 2 181 pentru Pravda" §i 395 pentru ziarul mun-citoresc din Moscova.

Se poate afirma cu toata certitudinea ca nici un om,daca nu este orbit in mod special de ceva, nu va ezitarecunoasca c majoritatea (marea majoritate) o au pray-dr§tn". Ei fauresc incet, dar neabatut adevarata unitatea muncitorilor inii, uniti prin hotariri unice, pe carele aplica in mod comtiincios. Pentru prima oara n Rusiaun cotidian marxist, care apara cu fermitate hotaririunice §i precise, unefte tot mai sistematic §i mai steins,

decursul unei perioade atit de indelungate, grupuri demuncitori risipiti prin toate colturile OHL

Aceasta inseamna unitatea muncitorilor in fapte, i nuin vorbe ! Aceasta, desigur, este departe de a fi totul,dar este un fapt, i rm vorbe, nu o reclarna goala.

Dar Tereteli, Gheghecikori, organul conducator alconferintei din august", asemenea tuturor celorlalti lichi-datori, ocolesc cu incapa;Inare faptele ! !

Ei vocifereaza despre unitate", ocolind faptultocmai lichidatorii, fiind in vadita minoritate n rindurilemuncitorilor comtienti, sint cei care incalca unitatea,subminind vointa acestei majoritati ! !

Nici un fel de exclamatii, lamentari i cuvinte de ocaranu pot infirma acest fapt simplu §i limpede. Referireaorganului conducator din august etc." la diferite insti-tutii" i grupuri ne face sa zimbim. domnilor :ce valoare au institutille i grupurile" daca in spatelelor nu au nici un muncitor sau au numai minoritateavadita a muncitorilor ? Asemenea institutii i grupuri"nu sint altceva decit ni§te institutii scizioniste daca nuindeamna pe toti muncitorii sa indeplineasea vointa ma-joritatii.

Experienta celor doi ani de inviorare in rindurile mi§-carii muncitore§ti confirma tot mai mult vederile pray-

s5

in

ca

Ginditi-va,

www.dacoromanica.ro

210 V. I. LENIN

distilor. Experienta unirii muncitorilor din Rusia in jurulunor hotartri precise ale marxistilor ne arata tot mailimpede succesele, cresterea si forta organizatiei noastre.Se intelege ca noi vom pasi cu mai mult curaj si mairepede pe aceeasi cale, fara sa ne sinchisim de insulte, devociferari sau de orice altceva.

Za Pravdaclecembrie

nr. 501013

Se iipdregteapdrui

duet' textuldin 3 In z.ar

www.dacoromanica.ro

211

VIATA DE MIZERIE A INVATATORILOR 81

In legatura cu Congresul general al inVatamintuluielementar care va avea loc in decembrie se impune saatragern atentia asupra problemei vechi, dar vesnic noia vietii de mizerie pe care o duc invatatorii.

Avem in fata primul volum al Recensamintului scoli-lor elementare din Imperiu". Acest volum este editat deMinisterul cu iertaciune fie zis al Invatamin-tului Public si este semnat de cunoscutul statisticiand-1 V. I. Pokrovski.

Caracterul oficial al acestei lucrari birocratice incea mai proasta acceptie a cuvintelor : oficial si birocra-tic sare de la inceput in ochi. Recensamintul a fostefectuat la 18 ianuarie 1911. Dupa nu mai putin de doiani apare abia primul volum, cuprinzind doar guberniilependinte de circumscriptia scolara Petersburg ! Fara ter-giversari chinuitoare si plictisitoare, la noi se pot emite,pare-se, numai legi, cum ar fi legea impotriva presei.

Programul recensamintului, cum se obisnuieste, a fostdezbatut in repetate rinduri in cursul anului 1910, intr-oserie intreaga de cabinete si consfatuiri ale functionarilor,unde fiecare 1-a ciuntit si 1-a stricat. Ca urmare, in pro-blema limbii materne a elevilor, de pada', exista o singurarubrica generala cu privire la limba rusa" : impartireain bielorusa, malorusa (ucraineana) si velicorusa este vaditinterzisa. In consecinti, recensamintul scolilor din Im-periu nu cuprinde un sir intreg de scoli, de pilda scolileurbane infiintate pe baza regulamentului din 1872, §colileparticulare de gradul 1 si 2 etc.

www.dacoromanica.ro

212 V. I. LENIN

Este interzis sa se culeaga date complete. Este interzissa se spura adevarul in privinva limbii pe care o vorbescelevii in familie. Este interzis sa se Lea o comparatieintre scolile de stat i cele particulare.

Cit priveste pe autorul statisticii, d-1 Pokrovski, multlaudat de liberali, acesta a contribuit, de asemenea, lainrautatirea materialului recensaminrului. Pentru fiecareinvatator, de pada, este adunat material separat privitorla cuantumul salariului. Fireste c intr-o problema arza-toare, cum este aceea a vietii de mizerie duse de invaci-tori, este foarte important sa cunogtem adevarul. Esteimportant sa stim c4i invatatori i invatatoare primescun salariu mizer, ciçi primesc un salariu cit se poate demic, foarte mic sau in general mic etc.

Materialul in legatura cu aceasta problems. este adunat.Informavii in aceasta directie exista. Dar domnul sta-tistician liberal le prelucreaza" in ga fel, incit sa camu-fleze dezagreabilul adevar.

D-1 statistician ne aduce la cunostinta numai cuantu-mul mediu al salariului invatatorilor i invatatoarelor pediferite gubernii i pe diferite categorii de scoli. Imparci-rea oficiala este respectata cu sfinvenie. Dar pe cel carevrea s cunoasc5. adevarul nu-1 intereseaza in care guberniesau in ce categorie de scoli flaminzesc invatatori, ci

invatatori flaminzesc i traiesc in saracie. Pe bazamaterialului adunat prin recensamint se putea foarte binestabili dci invatatori primesc un salariu de mizerie (depilda, sub 360 de ruble, de la 360 pina la 400 deruble etc.), si acest lucru trebuia neaparat sa se faca. Darnu s-a facut. Acest lucru este ascuns in arhiva cu sute demii de fise.

Publicului i se aduc la cunostinta numai cifre in modbirocratic golite de continut si in mod birocratic infru-museate cu privire la cuantumul mediu al salariului pecategorii i pe gubernii... Nici nu mai e nevoie s spunemca statisticienii liberali au tinut s ascunda publiculuictçi dintre invacatorii infometavi au familie.

Din cifrele medii" rezult cã salariul unei invatatoare(in circumscriptia Petersburg) este de 433 de ruble pean, iar al unui invatator de 376 de ruble. Dar majori-

www.dacoromanica.ro

VIATA DE MIZERIE A INVATATORILOR 213

tatea invatatorilor se afla in sate. Aici salariul mediu"este de 347 de ruble pentru invatatoare si 367 de rublepentru invatator. (Mentionam ca in general numarul in-vatatoarelor este de doua ori mai mare decit acela alinvatatorilor.)

Majoritatea invatatorilor din circumscriptia scolaraPetersburg functioneaza in afara guberniei Petersburg.Cuantumul salariilor invatatoarelor este : n guberniaOlonetk 375 de ruble, in gubernia Novgorod358 de ruble, in gubernia Vologda 320 de ruble, ingubernia Arhanghelsk 319 ruble, in gubernia Pskov312 ruble.

Chiar si din aceste cifre, care cauta sa infrumusetezerealitatea, reiese limpede c. majoritatea invatatoarelorprimesc un salariu de mizerie. In vremurile actuale descumpete a viecii, cele 26-30 de ruble pe luna cit pri-mese invatatoarele, din care (iarasi n medie) 11,5% shitcasatorite i 4,4Vo vaduve, constituie, fàr ndoialà, unsalariu de mizerie, care-i condamna pe invatatori lafoamete i nenorocire.

Din datele pe categorii" observam ca n colile paro-hiale cu o singura clasa erau 2 180 de invatatoare (incircumscriptia scolarl Petersburg, in care numarul totalal invatatoarelor era de 7 693). Prin urmare, avem infata noastra un numar" destul de impresionant de inva-tatori. Cit primesc invatatoarele din aceasta categoric ?

In medic. 302 ruble la oraf ji 301 ruble la sate.Statul rus iroseste sute de milioane pentru intretinerea

funccionarilor, a poliviei, pentru cheltuieli militare etc.,iar pe invatatorii din scolile elementare ii condamna lafoamete. Burghezia nutreste simpatie" fata de invatä-mintul public, dar cu conditia ca invatatorii s traiascamai rau decit servitorii din casele boierilor si ale boga-

Za Pravdte nr. 51 Se tipidreMe dupd lextuldin 4 decembrie 11313 apdrut in ziar

16

tasilor...

www.dacoromanica.ro

214

PERSEVERENTA /N APARAREAUNEI CAUZE NEDEMNE

Domnii lichidatori persevereaza in apararea paragrafu-lui octombrist care s-a strecurat" n proiectul lor delege cu privire la libertati. E vorba de paragraful 5, careprmtr-o chichita restringe libertatea de asociere, mentio-nind ca actiunile muncitorilor nu sint pasibile de pe-deapsa in masura in care in general nu constituie unfapt penal".

Caracterul reactionar al acestui paragraf este evident.E limpede c, daca niste social-democrati adevarati arvorbi despre aceasta chichita, ei ar spune tocmai contra-rul, adica ar spune fie ca. faptele savirsite in legatura cudesfasurarea unei greve, pentru a vem in ajutorul unortovarasi asupriti, nu sint pasibile de pedeapsa, fie ca, celputin, pedeapsa prevazuta ar trebui sa fie mai blinda.

Este limpede ca lichidatorii vor trebui s scoata dinproiectul lor acest paragraf reactionar : muncitorii ii vorconstringe s-o faca.

Dar, in loc sa-si recunoasca deschis greseala, lichida-torii (in frunte cu Burenin-Gamma) dau din colt in colt,incearca sa se fofileze i recurg la minciuni josnice. InNovaia Likvidatorskaia Gazeta" 82, d-1 Gorski afirmaca la consfatuirile care au avut loc in strainatate (acum3-4 ani) 83, cu participarea activa a lui N. Lenin", inproiectul de lege cu privire la greve ar fi fost adoptatearticole asemanatoare.

Este un neadevar de la un capat laaltul.

www.dacoromanica.ro

PERSEVERENTA IN APARAREA UNEI CAUZE NEDEMNE 215

La consfatuirile din strainatate, munca a fost impar-tita in a§a fel, inch subcomisiile elaborau proiectele, iarcomisia generala examina unele probleme fundamentale.Din subcomisia pentru problema grevelor, Lenin nu afacut parte (el a lucrat in subcomisia pentru problemazilei de munca de 8 ore), dar in comisia generala, el aridicat obiectii impotriva introducerii oricarui punct cuprivire la admiterea sau recunoa§terea sanctionariipenale ! !

G. Gorski vrea sa-i atribuie lui Lenin proiectul unuioarecare domn F. D. (fost membru in subcomisia pentruproblema grevelor !). Asta n-o sä va reuseasci, domnilor.

In apararea unei cauze proaste, d-1 Burenin-Gamma amai folosit inca un argument prost.

Ei (social-democra;ii) scrie d-sa trebuie sà-si duel luptalor de clasi in anumite limite nu din respect faç a'. de idegalitateaburgheza,, ci din respect fatl de constiinva moral-juridicK a maselorlargi populare".

Iata un argument demn de un filistin !Noi, domnule lichidator, ducem lupta noastra de clasa

in cadrul unor anumite limite din considerente de uti-lttate, pentru a nu face ceva care (in anumite conditii)ar putea sa dezorganizeze rindurile noastre sau sa inles-neasca un atac al du§manului impotriva noastra intr-unmoment cind acest lucru este convenabil numai partiiadverse etc. Lichidatorul, intruch nu intelege aceste cauzereale, aluneca in mla§tina oportunismului. Cine sint ma-sele largi populare ? Proletarii inapoiati §i. mic-burgheziiimbicsiti de prejudecati filistine, nationaliste, reactionare,clericale etc. etc.

Cum am putea noi sii respecam" con§tiinta moral-juridica" a antisemitismului, de pilda, care, precum se§tie, foarte adeseori, chiar §i la Viena (ora§ mai civilizatdecit mite orge din Rusia), este trasatura caracteristicadominanta in con§tiinta maselor largi populare" ?

Con§tiinta moral-juridica." a maselor largi mic-bur-gheze va condamna, .sa spunem, lovitura data unui spar-gator de greva in toad luptei pentru apararea unei grevedeclarate pentri, a obtine majorarea unui salarm de mi-

164 www.dacoromanica.ro

216 V. I. LENIN

zerie. Noi nu vom propova'clui violença in asemenea ca-zuri, deoarece a§a ceva nu este util din punctul de vedereal luptei noastre. Dar nici prin gind nu ne trece sa res-pectam" o asemenea constiinta a filistinilor ; impotrivaacestei constiinve" vom duce o lupta neabatuta prin toatemijloacele de convingere, propaganda §i agitatie.

Indemnul d-lui Burenin-Gamma la respectarea"constiintei moral-juridice a maselor largi populare esteindemnul unui filistin care ne cere sa respectam prejude-catile filistine.

Avern astfel o dovada in plus (pe linga alte mii de do-vezi) a filistinismului domnilor lichidatori.

Proletarskala Pravda nr. I Se tiptireste dupd textuidin 7 decernbrie 1913 aparat in ziar

www.dacoromanica.ro

217eNI

MUNCITORII RU$I $1 INTERNATIONALA

In numarul de fata al ziarului nostru, tovarasii munci-ton vor gasi o relatare amanuntità a sedintei Birouluisocialist international care a avut kc de curind la Londra,precum si rezolutia sa cu privire la problema unitatiifortelor social-democrate din Rusia.

Muncitorii constienti din intreaga Rusie vor trebui saanalizeze cu toat5. atentia aceasta rezolutie.

Muncitorul constient simte si intelege ca el este nu nu-mai un membru al familiei marxiste ruse, intelege caeste si un membru al familiei marxiste interna;ionale. Elare obligatii si fata de Internationala muncitoreasca. Eltrebuie sa Oda: seama de parerile si dezideratele acesteiadin urma. El nu trebuie nici un moment sa se rupa dearmata internationala a muncitorilor.

Muncitorii marxisti rusi nu pot sa nu salute faptul caInternationala muncitoreasca manifesta dorinta de a cu-noaste in mod serios controversele principiale, care joacaun rol atit de mare In miscarea noastra muncitoreasca dinRusia. Blestematele conditii ale vietii social-politice dinRusia au facut ca tovarasii nostri sa stie mult mai putindespre miscarea noastra dealt despre cea care se desca-soara in oricare altä tara. Adevarata stare de lucruri dinRusia este in asa masura necunoscuta, inch nu de multreprezentantii social-democratiei germane au propus safie convocate toate cercurile social-democrate ruse dinstrainatate (12 curente") pentru a elabora un nou pro-

www.dacoromanica.ro

218 V. I. LENIN

gram al partidului. Or, toata lumea §tie c proletariatulrus a elaborat un asemenea program inca in 1903...

Dar aceste timpuri, din fericire, vor trece. Prin mareasa lupta eroica, proletariatul rus a facut ca intreagalume civilizata sa vorbeasca despre el. Clasa muncitoaredin Rusia §i-a ocupat locul sau de drept n Internationalamuncitoreasca, §i se poate spune cu certitudine ca, pe ance trece, rolul ei pe arena internationala va creqte i vadeveni mai important.

Hotarirea Biroului international d pentru prima oaramuncitorilor ru§i posibilitatea de a face cunoscut tovara-§ilor nomi din Europa occidental n ce consta. fondulcontroverselor noastre. Biroul a pus problema astfel :1) el isi ofera serviciile sale tovara§e4ti pentru a se obtineunitatea, 2) socoate necesar sa fie clarificate divergentelereale, 3) in acest scop insarcineaza Comitetul sau executivsà ia iegtur i s. organizeze un schimb de pareri cutoti social-democratii care recunosc programul social-de-mocrat, precum i cu cei al caror program este apropiatde cel social-democrat.

Toate acestea sint intru totul acceptabile pentru mar-xi§tii ru§i.

Clarificarea divergentelor este intr-adevar un lucrufoarte de dorit. Si nu numai a celor existente intremarxi§ti §i lichidatori, dar §i a celor dintre marxi§tinarodnici, sioni§ti-sociali§ti 84 (care din punctul nostru devedere sint doar cu putin mai rai deck Bundul sauP.P.S.) etc. Daca n aceasta privinta Biroul internationalva reu§i s. ajunga la formulari precise i limpezi, lastabilirea adevaratelor motive ale divergentelor politice,aceasta va fi un succes remarcabil.

Dar a clarifica divergentele nu inseamna inca, fire§te,a le inlatura. Divergentele 1§i au radacina n felul completdiferit de a aprecia epoca prin care trece Rusia. Estevorba de doua tactici, de doua sisteme politice : cel pro-letar i cel liberal. Aceasta divergenta nu se poateinlatura.

Dar §i aici este foarte de dorit sa se explice precis §ilimpede ce condigi pune fiecare din parti n vederea

si

unificarii.

www.dacoromanica.ro

MUNCITORII RU$1 $1 INTERNATIONALA 219

In fata muncitorilor rnarxisti sta o sarcina importanta :ei trebuie sa anahzeze in modul cel mai minutios propu-nerea Biroului international si sa-i dea toata atentia, sa-siformuleze conchtule in ceea ce priveste unitatea.

Aceste conditu sint hmpezi. Ele decurg din intreagadesfasurare a miscarii muncitoresti. Lichidatorii trebuiesa recunoasca in fapt i'ntregul marxist, sa recunoasca caprincipalele lozmci ale agitatiei in mase sint cele trei vechirevendicari principale ; ei trebuie sa renunte la schimbariin program (la autonomia cultural-nationala) ; sa renuntela vociferarile pe tema patimei greviste" ; s'a condamnetendintele separatiste ale bundistilor si sa ceara fuzionareain organizatiile locale ; sa condamne atacurile furibundeimpotriva unor persoane care invenineaza lupta deidei etc. In domeniul activitatii in Duma, cei sapte trebuiesa recunoasca neconditionat subordonarea lor fata de in-tregul marxist si sa-si retraga hotaririle antipartinice(Jagiello, desfiintarea programului etc.). Chiar tov. Ple-hanov, care in multe probleme nu este de acord cu noi,spune intr-o scrisoare catre Biroul international ca im-partirea fractiunii noastre din Duma a avut loc ca ur-mare a unor hotariri regretabile luate de tovarasii nostrilichidatori, care erau in majoritate de sapte contra sase".

Cu cine anume ar fi bine sa ia legatura Biroul inter-national in vederea organizarii unui schimb general depareri nu s-a lamurit Inca. Este limpede ca aici sint po-sibile doua cai : sau vor fi invitati reprezentantii celordoua curente principale : marxistii si lichidatorii, sautoti social-democravii" si toti cei ce se considera apro-piati de social-democratie, in cazul acesta trebuie sa fieinvitat si partidul deputatului Jagiello (P.P.S.), si diferi-tele grupuri socialiste evreiesti, si acei dintre narodnicicare se socot apropiati de programul social-democrat.

Problema pusa de Biroul international prezinta interespentru fiecare muncitor constient. Noi indemnam pe totimuncitorii ca la adunarile, in cercurile, convorbirile, mi-tingurile lor etc. sa puna pe ordinea de zi aceasta pro-blema, s-o analizeze, sa adopte rezolutii, sa publice inziarul nostru punctul lor de vedere.

www.dacoromanica.ro

220 V. L LENIN

Nu trebuie s5. se considere ca este vorba de lucruri In-departate, care nu ne privesc. Daca la Congresul inter-na0ona1 de la Viena se va pune aceasta problema (lucrude care marxistii ar fi foarte bucurosi), Internacionalatrebuie sa cunoasca parerea muncitorilor rusi, a organi-zatillor proletare care activeaza in Rusia, si nu numai acercurilor din strainatate, rupte de realitavile noastre.

Tovarasi ! Analizati importanta problemi care se pune,luati hotiriri §i comunicati-le ziarului vostru Prole-tarskaia Pravda". Muncitorii comtienti din toate tiirileaqteapea sa audi glasul vostru.

Proletarskaia Pravda' nr. 2 Se tipdreete dupa textuldin 8 decembrie 1913 apdrut In ziar

www.dacoromanica.ro

221

CUM II IN$ALA LICHIDATORII PE MUNCITORI

Biroul socialist international a botarit s ia masurivederea clarificarii divergentelor dintre socialitii rusisa-si ofere bunele oficii pentru unirea fortelor acestora.

Cum au folosit lichidatorii aceasta hotarire ?Din capul locului s-au apucat sa se foloseasca de ea

pentru a-i iwela pe muncitorii rusi.Novaia Raboceaia Gazeta" nr. 97, intr-nn articol re-

dactional, declara solemn :

Respingind cererea ecelor sase* de a avea reprezentanti separatiln sectia interparlamentark Biroul international nu numai ca" acondamnat categoric desprinderea ecelor sase* de fractiunea social-democratl, dar a si apreciat cum se cuvine una din principalelelor revendiciri, prin a carei respingere cei sase deputati au incercatsà explice i sa-si justifice retragerea".

Nimic, de la inceput pina la sfirsit, nu este adevarat.Noi am aratat acest lucru in nr. 1 al ziarului nostru 85.Prinsi cu mita in sac, lichidatorii cauta, mintind in

continuare, sa-i induca In eroare pe muncitori.Repetam, Biroul international nu a respins cererea celor

sase. El nu a condamnat desprinderea" lor. Nici macarn-a analizat controversa dintre cei sase i cei sapte deputati.

Acesta este un procedeu pur lichidatorist.La acest procedeu necinstit au recurs dornnii lichida-

tori i anul trecut, dupa sedinta Biroului international,and (1-1 Martov a atribuit social-democratului germanHaase unele cuvinte impotriva bolsevicilor pe care acesta

tnsi

www.dacoromanica.ro

222 V. I. LENIN

nu le-a rostit niciodata. Ulterior, Martov a fost demascatprintr-o declaracie a lui Haase aparuta in presi.

In Birou, problema reprezentarii deputacilor s-a pusastfel. Reprezentantul marxistilor a declarat numai cadelegatul celor sapte nu este ales decit de cei sapte depu-taci si ca fracciunea social-democrata muncitoreasca dinRusia nu-1 recunoaste ca delegat al sail. Secretarul Birou-lui internacional, toy. Huysmans, a dat urmatoarea expli-cacie. Exista un statut special cu privire la seccia inter-parlamentara. Conform acestui statut, clack' in parlamentulrespectiv sint mai multe fracciuni socialiste, dreptul dereprezentare il are numai fracciunea cu cel mai marenumar de deputaci, statutul necinind seama carui partidii aparcine fracciunea parlamentara respectiva si cicimuncitori reprezinta ea. $i aceasta pentru ca partideleshit reprezentate separat.

In conformitate cu acest statut, daca in Duma ar fidoua fracciuni, sa spunem, 6 social-democraci si 7 narod-nici, numai narodnicii ar avea dreptul de reprezentareinterparlamentara.

Inca un exemplu : Bulgaria. Acolo sint alesi in parla-ment 19 socialisti largi" (oportunisti) si 18 marxisti. $iunii si alcii formeaza partide deosebite si au doua frac-ciuni separate in parlament. $i in Birou cele doua partideau reprezentanci diferici. Dar, potrivit statutului, dreptulde reprezentare parlamentara 11 are numai fracciunealarga" a celor 19. Aceasta nu inseamna, fireste, ca Bi-roul a condamnat" pe cei 18 deputaci marxisti.

Asa se prezinta lucrurile din punct de vedere formal.PO sa apreciezi cum vrei acest statut. Dar in momentulde faca acesta este statutul. In aceste condicii, fracciuneasocial-democrata muncitoreasca din Rusia nici nu puteasa formuleze vreo pretencie.

Cum ar fi trebuit sa procedeze cei sapte clack' ar fivrut sa accioneze cinstit ? Ar fi trebuit ei insisi sa nuaccepte acest punct de vedere formal. Acum este un lucrudovedit si recunoscut de toata lumea ca fracciunea so-cial-democrata muncitoreasca din Rusia reprezinta unnumar de citeva ori mai mare de muncitori social-demo-

www.dacoromanica.ro

CUM II IN5ALA LICHIDATORII PE MUNCITORI 223

crati organizati decit cei sapte. Concluzia care rezulta deaici este limpede. Cine doreste s tina seama de voturilemuncitorilor, cine vorbeste atit de mult despre unitate nupoate sa se situeze numai pe un punct de vedere formal.

Cei sapte insa. au profitat de norocul" pe care li-1oferea statutul. Et au aruncat din nou o provocare mun-citorilor rusi. Ba mai mult. Domnii lichidatori s-au maiapucat i sa minta, afirmind c. Internationala ar ficondamnat" pe cei sase

Acesta a fost primul raspuns al domnilor lichidatorila rezolutia Biroului socialist international.

Muncitorii marxisti vor raspunde acestei manevre a li-chidatorilor pe acesti domni in fata tuturor.

Continuati, tovarasi, sâ analizati cu seriozitate i aten-tie rezolutia Biroului, spuneti-va parerea in legatura cuea, dati easpunsul cuvenit lichidatorilor i incercarilor lorde a-i insela pe muncitorii rusi.

Proletarskala Pravda' nr. 3 Se ffpilreole duptf (exit')din 10 decembrie 1913 apliruf In ziar

s.a.m.d.

infierindu-i

www.dacoromanica.ro

224

CADETII 51 DREPTUL POPOARELORLA AUTODETERMINARE"

In vara acestui an, ziarul Reci", principalul organliberal din Rusia, a publicat un articol al d-lui Mih. Mo-ghileanski despre Congresul general al studentilor ucrai-neni care a avut loc la Lvov. In ziarul RaboceaiaPravda" se spune ca d-1 Moghileanski, intr-un mod cutotul inadmisibil (pentru un democrat sau pentru cinevacare vrea sa treaca drept democrat), improaKI cu cuvintede ocara separatismul ucrainean, pe care 11 propaga,printre altii, §i d-1 Dontov *. De la inceput se mentio-neaza ca problema nu consta in a fi sau nu de acord cud-1 Dontov, impotriva caruia se ridica un mare numarde marxi§ti ucraineni, ci de faptul ca nu este admisibilsa ataci separatismul", calificindu-1 drept aiurea15." qi

aventurism ; ca este un procedeu §ovinist ; ca un democratvelicorus, atunci and critica cutare sau cutare plan dedespartire, este obligat sa faca agitatie in favoarea lzber-tagi de despartire, in favoarea dreptului la despartire.

Dupa cum hi poate da seama cititorul, aici este vorbade o problema de principiu, programatica, ce priveqte in-datoririle democratiei in general.

5i iata ca acum, clupa o jumatate de an, intr-un arti-col publicat in ziarul Reci" (nr. 331), d-1 Mih. Moghi-leanski se ocupa din nou de aceasti problema, raspun-zindu-ne nu noua, ci d-lui Dontov care in coloaneleziarului 51eahi" 86 din Lvov a atacat cu vehementa

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 23, EucureV.i, Editura politic&1954, ed. a doua, p. 358-359. Nota red.

www.dacoromanica.ro

CADETII SI DREPTUL POPOARELOR LA AUTODETERMINARE° 295

ziarul Red" si subliniind, totodata, ca. iesirea so-vinista a ziarului «Recix a fost infierata asa cum se cu-vine numai de presa social-democrata din Rusia".

In obiectiile aduse d-lui Dontov, d-1 Moghileanskirepeta in trei rinduri ca criticarea retetelor d-lui Dontovnu are nimic comun fu negarea dreptului natiunilor laautodeterminare".

Aceasta declaratie a unui colaborator al ziarului liberalReci" este extrem de importanta ; de aceea recomandamcititorilor sa-i acorde o atentie deosebita. Cu cit d-niiliberali consimt mai rar sa treaca de la cancanurile cu-rente ale politicii opozitioniste la stabilirea si analizareaadevarurilor fundamentale si esentiale ale democratiei, cuatit mai staruitor trebuie sa fie indemnul nostru la oexaminare serioasa a fiecarui caz de trecere de acest fel.

Recunoaste partidul constitutional-democrat" de la noidreptul natiunilor la autodeterminare sau nu ? iata oproblema interesanta pe care, fara sa vrea, o atingcd-1 Moghileanski.

De trei ori repeta aceasta afirmatie, dar nu di un ras-puns direct la intrebare ! El stie prea bine ca nici inprogramul partidului cadet, nici in propaganda si in agi-tatia politica de fiecare zi a acestui partid nu se gasesteun raspuns direct, precis si limpede la aceasta intrebare.

Trebuie sI spunem scrie d-I Moghileanski a nici icdreptulnatiunilor la autodeterminare* nu este un fetis mai presus de micecriticä : conditii nesIngtoase In viata unor natiuni pot si generezetendmte nes'ankoase In ceea ce priveste autodeterminarea nationali,iar a da la iveali aceste tendinte nu Insearnni hied. a nega dreptulnatiunilor la autodeterminare".

Iata o mostra de subterfugii liberale, pe care le putetiintilni reluate de alde d-1 Semkovski in paginile ziaruluilichidator ! 0, desigur, d-le Moghileanski, nici un dreptdemocratic nu este un fetis" si niciodata cind este vorbade aceste drepturi nu trebuie sa uitam, de pilda, continu-tul de clasii. Toate revendicarile general-democratice sintrevendicari burghezo-democratice, dar de aici numaianarhistii si oportunistii pot trage concluzia a proletaria-

www.dacoromanica.ro

226 V. I. LENIN

tul nu.trebuie sa lupte in modul cel mai consecvent pentrua sustme aceste revendicari.

Se intelege ca una este dreptul la autodeterminare sialta e utilitatea autodeterminarii, a despartirii de stat aunei natiuni sau a alteia intr-un caz sau in altul. Acestae un lucru elementar. Dar recunoaste oare d-1 Moghi-leanski, recunosc liberalii din Rusia, recunoaste partidulcadet ca e de datoria democratului s'a arate maselor inspecial maselor velicoruse marea importanta a acestuidrept, necesitatea lui imperioasa ?

Nu, nu §i. iar nu. Iata ce ocoleste, iata ce ascunded-1 Moghileanski. Iata care este una dintre radacinilenationalismului fi Fovinismalui cadetilor nu numai alelui Struve, Izgoev si ale altor cadeti sinceri, dar si alecadetilor diplomati de felul lui Miliukov, precurn si alefilistinilor din aceste partide de felul lui... Dar numelenu au nici o importanta !

Muncitorul constient din Rusia nu va uita ca in afarade national-reactionari exista la noi si national-liberali,ca apar si embrioni de national-democratism (amintiti-vacum indeamna d-1 Pesehonov, in nr. 8 din 1906 al re-vistei Russkoe Bogatstvo" 87, la prudenta" fati-i deprejudecatile nationaliste ale faranului velicorus).

In lupta impotriva plagii nationalismului, indiferent deforma pe care o ia, propagarea dreptului la autodetermi-nare are o foarte mare importanta.

Proletarakaia Pravda nr. 4din 11 decenthrie 1913

Semnat : I.

Se tipilreeieaparut

dupd texfulIn ziar

www.dacoromanica.ro

227

0 REZOLUTIE BUNA SI 0 CUVINTARE PROASTA

Fara indoiala toti muncitorii constienti din Rusia aucitit cu atentie i interes rezolutia Biroului internationalcu privire la problemele rusesti. Dupa cum se stie, esen-tialul n aceasta rezolutie ii constituie hotarirea de a or-ganiza sau a aranja un schimb general de pareri" intretoate fractiunile miscarii muncitoresti" din Rusia, atitcele care recunosc programul social-democrat cit i celeal caror program se afla in acord" (sau in concor-dantà" im Einklange) cu el.

Ultima formulare este extrem de larga cuprinde nunumai partizann lui jagiello, dar i orice grup careva don sa declare ca programul sau concorda" sau seafla in acord" cu programul social-democrat. Dar aceastaformulare larga nu aduce nimanui vreun prejudiciu,deoarece pentru un schimb de pareri" este, bineinteles,de dorit sa se stabileasca un cerc mai larg de participanti,fara a-i exclude pe cei cu care ar dori sa se uneascachiar i unele grupuri ale social-democratiei. Nu trebuie

uitam ca la sedinta Biroului socialist international aufost prezentatedoul planuri : 1) planul lui Kautskyde a se organiza un schimb general de pareri", i atitatot. Schimbul de pareri in fata unui colegiu impartial, sianume tn fata Comitetului executiv al Biroului socialistinternational, va arata care este adevarata stare de lucruri

cit de adinci sint divergentele. 2) Celalalt plan a fostpropus de Rosa Luxemburg, care I-a retras in urma obiec-tiilor aduse de Kautsky. Acest plan prevedea o confe-

ca

siye

sa

si

www.dacoromanica.ro

228 V. I. LENIN

rinta de unificare" (Einigungskonferenz) pentru restabi-lirea partidului unic".

lineinteles ca acest al doilea plan era mai prost, intru-cit mai intii ar fi trebuit sa se adune date precise, ca sanu mai vorbim de faptul ca, cu ajutorul lui, Rosa Luxem-burg incerca doar sa strecoare restabilirea" cerculuityszkist" de trista amintire.

A fost adoptat planul lui Kautsky, un plan mai pru-dent si care abordeaza intr-un mod mai sistematic pro-blema unitatii printr-un prealabil schimb de pareri" siprin studierea datekr precise. De aceea este dt se poatede explicabil ca rezolutia lui Kautsky a fost adoptatain unanimitate.

Dar trebuie sa facem o distinctie neta intre rezolutialui Kautsky, devenita rezolutia Biroului, si cuvintarea luiKautsky, care la un moment dat ajunge la niste afirmatilde-a dreptul monstruoase. Acest fapt a mai fast relevatpe scurt in ziarul nostru, iar acum darea de seama asu-pra cuvintarii lui Kautsky, aparuta in Vorwarts" (or-ganul central german) 88, ne determina sa ne oprim maiamanuntit asupra acestei probleme importante.

Obiectind impotriva planului Rosei Luxemburg, Kautskya spus ca vechiul partid a disparut, desi s-au pastratvechile denumiri, care cu timpul (im Laufe der Jahrein ultimii ani) au capatat un nou continut. Niste vechitovarasi nu pot fi pur qi simplu exclusi numai pentru capartidul kr (ihre Partei) nu poarta vechea denumire".

and Rosa Luxemburg a obiectat, spunind a expresialui Kautsky ca partidul rus a murit (sei tot) este negin-dita", Kautsky s-a marginit sa protesteze impotriva 'in-vinuirii ca ar fi afirmat ea social-democratia rusa amurit si sa precizeze ca a spus numai ca vechile forme aufost sfarimate si ca trebuie creata o forma nour.

Am reprodus aici pasajele referitoare la problema indiscutie, traduse dupa darea de seama oficiala.

Kautsky, evident, nu a spus si nu putea sa spuna casocial-denzocrapia a murit. Dar el partidul a disparut aspus-o, si n-a retractat aceasta afirmatie, desi i s-au adusobiectii !

www.dacoromanica.ro

0 REZOLUTIE BUNA $1 0 CUVINTARE PROASTA 229

Este de necrezut, dar este un fapt.Kautsky a vadit o confuzie nemaipomenita. De exclu-

derea ciiror vechi tovarasi" a vorbit el ? A d-lor Po-tresov & Co. ? Oarc cind a vorbit de tin partid a 11 o r" s-a referit la amorfa alcatuire lichidatorista ?

Sau Kautsky a avut in vedere levita P.P.S.", care eracxclusa prin formula Rosei Luxemburg ? Dar in acest cazexpresia vechi tovarasi" nu arc nici un sens, deoarece,in genere, de la inceputul existentei partidului social-de-mocrat, adica din 1898 si pina azi, membrii P.P.S. nu aufost niciodata tovarasi de partid ai social-democratilor !

Penn-u noi, ambele interpretari au aceeasi valoare, in,trucit este intr-adevar ridicol sa-i excluzi pe lichidatoride la un schimb dc parcri" in problema unitatii (cacide ei este vorba in primul rind), dupa cum ar fi ridicolsa excluzi levita P.P.S. (e posibil, abstract vorbind, calichidatorii din partea lor te poti astepta la orice !sa fie capabili sa apere in mod ultimativ blocul lor sci-zionist cu partidul nesocial-dcmocrat P.P.S.). In orice caztrebuie sa aflam precis ce vor de la partid nu numai d-niilichidatori, dar si aliatii lor.

Dar faptul ca Kautsky a mers pina acolo incit saafirme, la sedinta Biroului, ca partidul rus ar fi disparuteste incontestabil.

Cum de a putut el sa. ajung`i la o afirmatie atit demonstruoasa ? Pentru a intelege acest lucru, muncitoriirusi trebuie sa stic cine informeaza presa social-demo-crata din Germania asupra problemelor rusesti. Cind ceicare scriu sint germani, de obicei ei ocolesc problemadivergentelor. Cind cei care scriu In presa germana sintrusi, vedem fie o raliere a tuturor grupuletelor dinstrainatate in jurul lichidatorilor in vederea unor insultenedemne impotriva leninistilor" (cum s-a intimplat inprimavara anului 1912 in ziarul Vorwirts"), fie exhi-bitiile unui tyszkist, ale unui trotkist sau ale vreunui altmembru al unui cerc din strainatatc care cauta intentionatsa incurce problema. De ani de zile nu vedem la ei niciun document, nici o culegere de rezolutii, nici o analizide idei, nici o incercare de a culegc date reale !.

17 Lenin, Opere, vol. 24www.dacoromanica.ro

230 V. I. LENIN

Nu putem deal compatimim pe conducatorii ger-mani pentru faptul ca (desi stiu s culeaga date si sa lestudieze atunci cind se ocupa de teorie) nu se jeneaza säasculte i sä repete basmele informatorilor

Aplicata va fi rezolutia Biroului, n timp ce cuvin-tarea lui Kautsky va ramine numai o regretabila. ciu-datenie.

ProIelarskaia Pravda nr. 6 Se tipareVe durul textuldin 13 decembrie 1913 aparut In ziar

sa-i

lichidatori.

www.dacoromanica.ro

231

GREVELE DIN RUSIA 89

In majoritatea t'arilor din Europa occidentala, statisticagrevelor a fost just organizata relativ recent, cu10-20 de ani n urma. In. Rusia exista date in legaturacu grevele abia din 1895. Principala lipsã. a statisticiinoastre oficiale, n afara de faptul c. diminueaza cifrelecare reprezinta numarul grevistilor, consta n aceea ca eacuprinde numai pe muncitorii din intreprmderile subor-donate inspectiei de fabrica. Muncitorii de la aile ferate,minerii, lucratorii de la tramvaie, muncitorii din intre-prinderile supuse la plata accizelor, cei din intreprinde-rile miniere etc., muncitorii constructori i agricoli nusint inclusi in aceasta statistica.

Iata cifrele generale pe toatä perioada de cind existao statistica a grevelor n Rusia :

Anii

Numirul grevelor Nu mirul muncitorilor greviati

Total% din totelulintreprinderilor Total

% din to talulmunci torilor

1895 68 0,4 31 195 2,018% 118 0,6 29 527 1,91897 145 0,7 59 870 4,01898 215 1,1 43 150 2,91899 189 1,0 57 498 3,81900 125 0,7 29 389 1,71901 164

123

1,0 32 218 1,9

1902 0,7 36 671 2,2

17* www.dacoromanica.ro

232 V. I. LENIN

Anii

Numirul grove lor Numfirul muncitorilor urevitti

Total % din totalulintreprinderilor Total % din totalul

muncitorilor

1903 550 3,2 86 832 5,11904 68 0,4 24 904 1,51905 13 995 93,2 2 863 173 163,81906 6 114 42,2 1 108 406 65,81907 3 573 23,8 740 074 41,91908 892 5,9 176 101 9,71909 340 2,3 64 166 3,51910 222 1,4 46 623 2,41911 466 2,8 105 110 5,11912 1 918 683 361

Cit de micsorate sint cifrele se vede, bunanafa, dinfaptul c d-1 Prokopovici, un publicist foarte prudent,prezint5. pentru anul 1912 o alta cifea : 683 000 de gre-visti, iar potrivit unui alt calcul 1 248 000 in fabrici

uzine plus 215 000 in intreprinderile care nu sint sub-ordonate inspectiei de fabric5.'", adicii. In total 1 463 000,aproape 1 500 000.

Nurdarul grevelor economice (Inceplind din 1905) sestabileste in felul urmItor :

Anii

1905190619071908

Nu mirulgreoclor

4 3882 545

973428

Nu mini!muncitorilor

1 051 209457 721200 004

83 407

Anii

1909

19101911

1912

Nu mirulgrevelor

290214442702

Nu mitrulmuncitorilor

55 80342 84696 730

172 052

Asadar, istoria grevelor din Rusia se inwarte in moddistinct in 4 perioade (lara a mai vorbi de deceniulal 9-lea al secolului trecut, cind au izbucnit vestitele grevede la intreprinderile Morozov", despre care Orapublicistul reacOonar Katkov spune c. marcheazI apari-via problemei muncitoresti" in Rusia 90) :

? ?

si

si

www.dacoromanica.ro

GREVELE DU,/ IWSIA 233

Prima perioadaA douaA treiaA patra

Numarul mediuanual al

greviotilor

(1895-1904), prerevolutionara 43 000(1905-1907), revolutionara 1 570 000(1908-1910), contrarevolutionara 96 000(1911-1912), actual A, inceputul inviorarii..394 000

In general, la noi, pe intreaga perioada de 18 ani, nu-marul mediu al grevistilor este de 345 400. In Germania,numarul mediu pe o perioada de 14 ani (1899-1912)este de 229 500 ; in Anglia, numarul mediu pe o perioadade 20 de ani (1893-1912) este de 344 200. Pentru aarata in mod concret legatura care exista intre greveledin Rusia i viata politica, citam datele pe anii 19051907 pe trimestre :Anii

Trimestrul ........I 9 0 5 1906

III IV

I 9 0 7

I II III IV I II I 11 III IV

Nu mfirul grcvitikr(in mii) pentru fie-care trimestru

Ince-putulrevo-

Revo-lutia

Duma Dumaa II-a

810 481 294 1 277 269 479 296 63 146 323 77 193Greve economice 411 190 143 275 73 222 125 37 52 52 66 30Greve politice 399 291 151 1 002 196 257 171 26 94 271 11 163

Participarea muncitorilor din diferite regiuni ale Rusieila greve se vede din urmatoarele cifre :

NumArul greviotilor (in mii)

Districte industriale

NumarulmunCitorilor Total

din fabrici in decurs Numaloi uzine de 10 aM in 1905(in mii) (1895-1904)in 1905

Petersburg 299 137 1 033Moscova 567 123 540Varsovia 252 69 8873 districte din Sud 543 102 403

Total 1 661 431 2 863

De aici se vede ca. Moscova famine relativ in urma,lar Sudul si mai mult, in timp ce Petersburgul cu raioa-nele sale (inclusiv Riga), precum si Polonia se afla, inprimele rinduri.

lutici

www.dacoromanica.ro

234 V. I. LENIN

Pe principalele ramuri industriale,se repartizeazsa dupa' cum urmeaz5. :

muncitorii grevisti

Ramurile de procluctie

Numirultotal al

muncitorilor(in mii)in 1904

Nu mirul grevistilor (in mii)

Total in de-curs de 10 ani Nu mai(1895-1904) in 1905

Meta1urgisti 252 117 811

296Textaisti 708 237 1

Tipografi, muncitori din industriaprelucrArii lemnului, pielari simuncitori din industria chi-micA 277 38 471

Muncitori din industria ceramica§i din intreprinderile de pro-duse alimentare 454 39 285

Total 1 691 431 2 863

De aici se vede ca. metalurgistii se situeall i'n frunte,textilistii farnin in urm'a, iar restul muncitorilor farninsi mai mult in urm'a.

Dup51 cauzele care le-au provocat, grevele se grupeaz'a;in felul urtmk"tor (pe o perioacra de 14 ani, 1895-1908) :greve politice 59,9°/o din nunthlrul grevistilor ; grevelegate de salariu 24,3°/o ; de ziva de munc5. 10,9010 ;de condiciile de munea 4,8°/o.

In ceea ce priveste rezultatele grevelor, oblinem urm'a-toarele cifre (daca 'impart= in mod egal intre invinga.-ton si Invinsi numa'rul de grevistt care au terminat grevaprintr-un compromis) :

Numdrul grevi§tilor (in mii) participanii la grevele economice

Total in de.

Curs de 10 ani % 1905 % 1906 % 1907 % 1911 % 1912 %(1895-1904)

Invingitori 159 37,5 705 48,9 1233 50,9 59 29,5 49 51 55 42

Invinsi 265 62,5 734 51,1 225 49,1 141 70,5 47 49 77 58

Tolal 424 100,0 1439 100,0 458 100,0 200 100,0 96 100 132 100

Datele pe anii 1911-1912 sint incomplete si nu potfi intru totul comparate cu cele precedente.

www.dacoromanica.ro

GREVELE DIN RUSIA 235

In incheiere vom prezenta date succinte cu privire larepartizarea grevelor pe intreprinderi de diferite marimi.si dupa locul unde se afla aceste intreprinderi :

Din o suld de muncitori de fiecare categoric au partici pat la greve

In 1895-1904,

Pinä la

Categorii de intreprinderi

20 de muncitori

adici in decursde 10 ani

Total

2,7

Numaiin1905

47,0

De la 21 la 50 IP PP 7,5 89,4SP Ps 51 JO 100 18 9,4 108,9

SP 101 PP 500 PP PI 21,5 160,2501 PP 1 000 PP 49,9 163,8

Peste 1 000 PS SP 89,7 231,9

Procentul de greve care au avut Lcin orase in afara oraselor

1895-1904 75,1 24,91905 85,0 15,0

Din aceste cifre reiese limpede precurnpanirea marilorIntreprinden in miscarea grevista si relativa raminere inurma a fabricilor de la sate.

Saris In 1913

Publicat In 14 (27) decembrle 1913In agenda

Ctiliiuza muncitorului pe 1914,ed. Priboi', Petersburg

Semnat : V. I.Se lipdreste dupd textul

apdrut in agenda

PP

www.dacoromanica.ro

236

COMPOZITIA NATIONALA A ELEVILORIN SCOALA RUSA

Pentru a ne face o idee mai precisa despre planul deautonomie cultural-nationala", care se reduce la impar-tirea invatamintului pe nationalitati, este bine sa lusarndate concrete despre corupozitia nationala a elevilorscohle ruse. In ceea ce priveste circumscriptia scolara Pe-tersburg, datele respective au fost adunate prin recensa-mintul scolilor din 18 ianuarie 1911.

Iata datele privitoare la Impartirea, dupa limba materna,a elevilor din scolile prirnare care tin de Ministerul Invata-mintului Public. Datele privesc intreaga circumscriptiescolara Petersburg, iar in paranteze darn cifrele referitoarela orasul Petersburg. Sub denurnirea de limba rusa", func-tionarii statului amesteca Intotdeauna limbile velicorusa,bielorusa i ucraineana (rnalorosiana", dupa denumireaoficiala). /n total Ant 265 660 (48 076) de elevi.

Limba rusa 232 618 (44 223) ; poloneza 1 737(780) ; ceha 3 (2) ; lituaniana. 84 (35) ; letonI

371 (113) ; jmuda 1 (0) ; franceza 14 (13) ; ita-liana 4 (4) ; romlna 2 (2) ; gerrnana 2 408 (845) ;suedez5. 228 (217) ; norvegiana 31 (0) ; daneza1 (1) ; olandezi 1 (0) ; engleza 8 (7) ; armeana3 (3) ; tiganeasca 4 (0) ; evreiasca 1 196 (396) ;gruzina 2 (1) ; osetina 1 (0) ; finlandeza 10 750(874) ; carela 3 998 (2) ; ciudica 247 (0) ; estona4 723 (536) ; lopara 9 (0) ; zireana 6 008 (0) ; sa-rnoieda 5 (0) ; tatara 63 (13) ; persana 1 (1) ;chineza 1 (1) ; alte limbi 138 (7).

1

in

www.dacoromanica.ro

COMPOZITIA NATIONAL& A ELEVILOR IN $COALA RUSA 23T

Acestea sint datele relativ exacte. Ele arata ca popu-latia este extrem de pestrita din punct de vedere national,deg se refera la una dmtre cele mai velicoruse regiuni aleRusiei. De la prima vedere se observa ca populatia ceamai pestrita din punct de vedere national se giseste inmarele oras Petersburg. Acest fenomen nu este intimpla--tor, ci este o lege a capitalismului care actioneaza in toatetarile si in toate colturile lumii. Orasele mari, localitatilein care exista fabrici, centrele miniere, feroviare si higeneral localitatile comerciale si industriale au in modmevitabil o populatie mai pestrita din punct de vederenational ; or, tocmai acest gen de localitati se dezvoltamai rapid cleat celelalte, luind mereu satelor pierduteintr-un coltisor de provincie o parte tot mai mare dinlocuitorii bor.

Incercati acum sa aplicati acestor date luate din viatareala utopia moarta a micilor burghezi nationalisti carese nurneste autonomie cultural-nationala", sau (in tra-ducerea bundistilor) scoaterea din competenta statului"a problemelor culturii nationale, adica in primul rind ainvatamintului.

Din competenta statului se scot" scolile si se transmitin mina a 23 (cind este vorba de Petersburg) de uniuninationale", care hi dezvolta fiecare cultura nationala"proprie" !!

Este absolut inutil sa mai demonstram cit de absurdsi de reactionar este un asemenea program national".

Este limpede ca lumina zilei ca propovaduirea unuiasemenea plan de fapt inseamna promovarea sau sprijini-rea ideilor nationalismului burghez, ale sovinismului siclericalismului. Interesele democratiei in general si inte-resele clasei muncitoare in special cer exact contrarul :trebuie sa luptam pentru ca copiii tuturor nationalitatilorsa fie contopiti in scolile unice din localitatea respectiva ;in problema invatarnintului, muncitorii apartinind tuturornationalitatilor trebuie sa." duel laolalta politica proletara,pe care Samoilov, deputatul muncitorilor din Vladimir,a expus-o atit de bine in numele fractiunii muncitorestisocial-democrate ruse din Duma de stat 91 Trebuie sa ne.

www.dacoromanica.ro

238 V. I. LENIN

pronuntam in modul cel mai categoric impotriva oricareiimpartin a invatamintului pe nationalitati.

Nu .crearea, intr-un fel sau altul, a unor bariere intrenatium In problema invatamintului trebuie sa fie preocu-parea noastra, ci, dimpotriva, crearea unor conditii demo-cratice elementare pentru convietuirea pasnica a natiunilorpe baza egalitatii in drepturi. Noi nu trebuie sa ridicarnin slavi cultura nationalr, ci trebuie sa demascam carac-terul .clerical si burghez al acestei lozinci in numele cul-turn Internaitonale a miscarii muncitoresti mondiale.

Dar, vor intreba unii, este oare posibil s5. se asigure,pe baza egalitatii in drepturi, interesele unui singur copilgruzin printre cei 48 076 de elevi din Petersburg ? Noivom raspunde : sa se creeze la Petersburg oscoala gruzinaseparata, pe baza cultuni nationale" gruzine, nu este cupun*, si sa propovaduiesti un asemenea plan inseamndsa raspindesti idei daunatoare in masa poporului.

Dar noi nu vom sustine idei daunatoare si nu vomrevenclica un lucru cu neputinta de infaptuit cerind pen-tru acest copil un local al statului gratuit pentru lectii

i storiede limba gruzina, gruzina etc., cerind sa se aducapentru el carti gruzine din biblioteca centrala, preconizindsuportarea de catre stat a unei parti din cheltuielile nece-sare pentru retribuirea unui invatator gruzin etc. Intr-odemocratie adevàrata, in care birocratismul si peredono-vismul" 92 vor fi complet izgonite din scoala, acest lucruva putea fi pe deplin realizat de populatie. Dar aceastademocratie adevarata nu poate fi realizata altfel deckprin contopirea muncitorilor apartinind tuturor nationah-tatilor.

Propovaduirea infiintarii unor scoli nationale separatepentru fiecare cultura nationala" este reactionara. Darintr-o democratie adevarata este pe deplin posibil s5. seasigure predarea in limba materna, predarea istoriei natio-nale etc. farii ca invatamintul sa fie impartit pe nationali-tati. Iar autoadministrarea locala deplina inseamna a faceimposibil ca vreo masura sa fie impusa prin constringere,sa.' zicem, bunaoara, celor 713 copii careli din judetulKemi (unde sint numai 514 copii nisi) sau celor 681 de

www.dacoromanica.ro

COMPOZITIA NATIONALA A ELEVILOR IN $COALA RUSA 239

copii Areni din judetul Peciora (153 rusi) sau 267 de letonidin judetul Novgorod (peste 7 000 de rusi) etc. etc.

Propovaduirea irealizabilei autonomii cultural-nationaleeste o absurditate, care nu face dech sa-i farimiteze chiarde pe acum, sub raport ideologic, pe muncitori. Propo-vaduirea contopirii muncitorilor apartinind tuturor natio-nalitatilor inlesneste succesul solidaritatii proletare declasa, capabila sa garanteze egalitatea in drepturi si ceamai pasnica convietuire a tuturor nationalieatilor.

Proletarskaia Pravda nr. 7 Se tlparegle dupti textuldin 19 decembrie 1913 apdrut In ziat

www.dacoromanica.ro

240

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R.

Consfatuirea C.C. a adoptat, in problema nationala. *,rezolutia publicata in Instiintare" si a pus problema pro-gramului national pe ordinea de zi a congresului.

De ce i in ce fel ocupa problema nationala, in mo-inentul de fata, un loc de frunte atit in intreaga poli-tica a contrarevolutiei si in constiinta de clasa a burghe-ziei, cit si in Partidul social-democrat proletar dinRusia acest lucru a fost aratat, in mod amanuntit,chiar in rezolutie. Dat fiind ca situatia este cit se poatede limpede, nu cred ca este nevoie s. ma mai opresc asu-pra acestei chestiuni. In literatura teoretica marxista,aceasta stare de lucruri i bazele prograrnului national alsocial-democratiei au si fost lamurite in ultima vreme (peprimul plan se situeaza aici articolul lui Stalin 03). Deaceea credem cL in articolul de fata e bine sa ne multu-mim s punem problema numai din punct de vedere purpartinic si s lamurim ceea ce presa legala, aflata subjugul stolipinist-maklakovist, nu poate spune.

In Rusia, formarea social-democratiei se bazeaza. inintregime pe experienta tarilor mai inaintate, adica. aEuropei, precum i pe expresia teoretica a acestei expe-rience, anume pe marxism. Specificul %aril noastre i speci-ficul momentului istoric in care s-a creat la noi social-democratia consta, in primul rind, in faptul c. spredeosebire de Europa la noi social-democratia a inceputsa se formeze Inainte de revolutia burgheza si continua

* Vezi volumul de fag, p. 63-66. Nola red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE I ROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D R. 241

sa se formeze si in timpul ei. In al doilea rind, la noi,lupta inevitabila pentru desprinderea democratiei prole-tare din cea general burgheza i mic-burgheza lupealidentica, in fond, cu cea prin care au trecut toate tarile

se desfa.soara in conditille deplinei victorii teoretice a.marxismului in Occident si la noi. De aceea, aceasta luptinu .capata atit forma unei lupte pentru marxism, cit aunei lupte pentru sau impotriva teornlor mic-burgheze,camuflate printr-o frazeologie cvasimarxista".

Asa stau lucrurile incepind cu economismul" (18951901) si cu rnarxismul legal" (1895-1901, 1902). Numaicine se teme de adevarul istoric poate uita legatura ex-trem de strinsa, nemijlocita si inrudirea acestor curentecu mensevismul (1903-1907) si cu lichidatorismul(1908-1913).

In problema nationala, ca i n celelalte problerne,vechea Iskra" 94, care, in anii 1901-1903, a pregatita elaborat programul P.M.S.D.R. irnpreuna cu prima fun-damentare radicala a marxismului in teoria si practicamicrii muncitoresti din Rusia, a dus lupta impotrivaoportunismului mic-burghez. Acesta si-a gasit expresia,

primul rind, in tendintele sau sovaielile nationaliste aleBundului. Vechea Iskra" a dus o lupta inversunata im-potriva nationalismului Bundului, si a ignora aceasta luptainseamna iarasi a face pe uitucul, a te detasa de bazaistorica si ideologica a intregii miscari muncitoresti social-democrate din Rusia.

Pe de alta parte, la cel de-al II-lea Congres, in au-gust 1903, cind a fost definitiv aprobat programulP.M.S.D.R., s-a dus o lupta care n-a fost consemnatain procesele-verbale ale congresului, deoarece aceasta s-apetrecut in comisia pentru elaborarea programului, pe careo frecventa aproape intregul congres impotriva incer-carii neindeminatice a citorva social-democrati polonezide a pune dreptul natiunilor la autodeterminare" subsemnul indoielii, adica de a aluneca pe panta oportunis-mului si a nationalismului din cu totul alta directie.

Si acum, dupa 10 ani, lupta se desfasoara pe aceleasidoua linii principale, lucru care, la rindul lui, dovedeste

in

si

www.dacoromanica.ro

242 V. I. LENIN

in aceeasi masura strinsa legatura dintre aceasta lupta sitoate conditiile obiective ale problemei nationale in Rusia.

In Austria, la Congresul de la Briinn (1899), programulautonomiei cultural-nationale" (care a fost sustinut deKristan, Ellenbogen etc. si care si-a gasit expresia inproiectul slavilor de sud) a lost respins. A fost adoptataautonomia nationala teritoriala, §i numai propaganda fa-cued' de social-democratie in favoarea unei uniuni obliga-torii a tuturor regiunilor nationale reprezinta un compro-mis cu ideea autonomiei cultural-nationale". Faptul caaceasta idee nu se poate aplica in ceea ce-i priveste peevrei a fost subliniat in mod special de principalii teore-ticieni ai acestei idei nefericite.

In Rusia s-au gasit ca intotdeauna oameni caresi-au asumat sarcina de a exagera aceasta mica gresealaoportunista, facind din ea un sistem al politicii oportu-ruste. Asa cum Bernstein din Germania a determinat apa-ritia cadetilor de dreapta din Rusia Struve, Bulgakov,Tugan Lt Co. , tot asa si faptul ca. internationalismula fost dat uitarii" de catre Otto Bauer (dupa apreciereaarhiprudentului Kautsky !) a determinat In Rusra adop-tarea in intregime a autonomiei cultural-nationale" decatre toate partidele burgheze ale evreimii si de catre oserie intreaga de curente mic-burgheze (Bundul si confe-rinta partidelor socialist-revolutionare nationale din 1907).Inapoiata Rusie ofera, ca sa spunem asa, un exemplu defelul cum, pe solul nostru salbatic, microbii oportunismu-lui vest-european dau nastere unor adevarate epidemii.

La noi, urui obisnuiesc sa spuna ca Bernstein este ,tole-rat" in Europa ; ei uita insa sa adauge ca nicaieri in lume,in afara de sfinta" mama-Rusie, bernsteinismul nu agenerat struvismul, iar bauerismul" nu a dus la justifi-carea de catre social-democrati a nationalismului rafinatal burgheziei evreiesti.

Caci autonomia cultural-nationala" nu inseamna alt-ceva decit nationalismul cel mai rafinat si de aceea celmai daunator, inseamna pervertirea muncitorilor prin lo-zinca culturii nationale, propagarea ideii profund dauna-toare si chiar antidemocratice a impartirii scolilor penationalitati. Intr-un cuvint, acest program contravine

www.dacoromanica.ro

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R. 243

fara doar i poate internationalismului proletariatului,corespunzind numai idealurilor mic-burghezilor natio-

Dar exista un caz in care marxi§tii sint obligati, dacinu vor sa tradeze democratia i proletariatul, sa sustidao revendicare .speciala problema nationala, anume :dreptul natiumlor la autodetermmare (§ 9 din programulP.M.S.D.R.), adica dreptul la despartirea po1itic. Rezo-lutia consfatuirii explica §i motiveaza atit de amanuntitaceasta revendicare, 'inch nu lasa loe pentru nici un felde confuzu.

De aceea ne vom opri numai pe scurt asupra caracteri-zarii obiectillor uluitor de ignorante i de oportuniste carese ridica impotriva acestui punct din program. Vom releva,totodata, c51, in decursul celor 10 ani de dud exista pro-gram, nici o parte din P.M.S.D.R., nici o organizatie na-tionala, nici o conferinta regionala, nici un comitet local,nici un delegat la un congres sau la o consfatuire nu aincercat ridice problema modificarii sau a elimi-narii § 9 ! !

Acest lucru trebuie neaparat avut n vedere. El ne aratide la inceput dac n obiectiile impotriva acestui punctexista fie §i ch de putina seriozitate §i spirit partinic.

Iata-1, de pild, pe d-1 Semkovski de la ziarul lichida-torilor. Cu uprinta unui om care a lichidat partidul, de-dark' : din anumite considerente, noi nu imparta§im pro-punerea facuta de Rosa Luxemburg de a elimina inintregime § 9 din program" (Novaia Raboceaia Gazeta"nr. 71).

Considerentele sint secrete ! Si cum sa nu le tidal Insecret" cind cla dovada de o asemenea ignoranta in ceeace prive§te istoria programului nostru ? Cum sa nu letina in secret" cind ace1ai domn Semkovski, inegalabilprin superficialitatea lui (ce-i pasa lui de un parttd ).§

de un program oarecare !), face o excepve pentrulanda ?

Ce-i de facut... dac proletariatul polonez va don s duci, fncadrul unui singur stat, o lupta comuni cu intregul proletariat dinRusia, iar clasele reacvionare ale societavii poloneze vor dori, dim-potriva, s desparta Polonia de Rusia i vor intruni, in cadrul unui

nah5ti.

in §i

Fm-

sI

www.dacoromanica.ro

244 V. I. LENIN

referendum (consultarea intregii populatii), majoritatea de voturi in fa-voarea despirtirii : oare noi, social-democratu rusi, va trebuivotam in parlamentul central impreunI cu tovarasii nostri poloneziImpotr iv a despirtirii sau, pentru a nu incllca odreptul la autode-terminarew, sä votIm pent r u despIrtire ?"

Intr-adevar, ce-i de facut cind se pun n4te intrebariatit de naive §i care vadesc o confuzie atit de dezaspe-ranta ?

Dreptul la autodeterminare, stimate domn lichidator,inseamna tocmai rezolvarea problemei nu de catre parla-mentul central, ci de catre un parlament, seim, referen-dum al minoritatii care vrea sa se desparta. and Nor-vegia s-a despartit (in 1905) de Suedia, acest act 1-ahotarit numai Norvegia (care e de doua on mai micadecit Suedia).

Chiar §i un copil Ii da seama ca d-1 Semkovski incurcalucrurile intr-un hal fara de hal.

Dreptul la autodeterminare" inseamna o asemeneaorinduire democratica in care nu numai in general sa. existedemocratie, dar in special sa nu poata exista o rezolvaren e d emo cr a tic a a problemei despartirii. Democratia,in general vorbind, este compatibila cu nationalismul beli-cos i asupritor. Proletariatul revendica o democratie caresa excluda retinerea cu foga a vreuneia dintre natiuni incadrul unui stat. De aceea, pentru a nu incalca dreptulla autodeterminare", sintem obligati nu sa votam pentrudespartire", cum 1§i inchipuie istetul domn Semkovski,ci sa votam pentru dreptul regiunii care vrea sa se des-parti de a hotari ea singura in aceasta problerna.

S-ar parea ca nici chiar unui om cu capacitatea inte-lectuala a d-lui Semkovski nu-i este greu sit inteleaga citdreptul la divort" nu inseamna sa votezi pentru divort !Dar asta-i, pare-se, soarta criticilor § 9 : ei uita pina §ilogica cea mai elementara.

and Norvegia voia sa se desparta de Suedia, proleta-riatul suedez, daca nu voia sit urmeze mica burghezienationalista, era obligat sa voteze §i sa faca agitatie impo-triva alipirii cu foga a Norvegiei, lucru pe care 11 urma-

El

www.dacoromanica.ro

DESPRE PROCRAMUL NATIONAL AL P M.S.D.R. 945

reau popii si mosierii din Suedia. Este un lucru limpedesi nu cluar atit de greu de inteles. Democratia nationalistadin Suedia putea sa nu desfasoare agitatia pe care princi-piul la autodeterminare o cere din partea prole--tariatului natiunilor dominante, asupritoare.

Ce-i de facut daca reactionarii constituie majoritatea ?"intreaba d-1 Semkovski. Este o intrebare demna de un

licean de clasa a III-a. Si ce e de facut cu constitutiarusci daci in urma votului democratic reactionarii vor ob-'tine majoritatea ? D-1 Semkovski pune o intrebaresuperflua, care nu are nimic de-a face cu problema indiscutie, o intrebare dintre acelea despre care se spune

sapte prosti pot sa intrebe mai mult decit pot raspundesaptezeci de intelepti.

Atunci cind, in conditiile votului democratic, reactio-narii constituie majoritatea, de obicei se intimpla si sepoate intimpla una din doua : ori hotarirea reactionariloreste tradusa in viata, i atunci consecintele ei daunatoarefac ca masele sI treaca, mai curind sau mai tirziu, departea democratiei, impotriva reactionarilor, ori conflic-tul dintre democratie si reactionari se rezolva printr-unrazboi civil sau de alta natura, care este posibil (despreaceasta au auzit, probabil, i alde Semkovski) si in con-ditiile democratiei.

Recunoasterea dreptului la autodeterminare face jocul"celui mai inveterat nationalism burghez", ne asigurad-1 Semkovski. Asta-i o ineptie puerila, intrucit recu-noasterea acestui drept nu exclude nicidecum propaganda

agitatia impotriva despartirii i mei demascarea natio-nalismului burghez. In schimb, este absolut incontestabil

negarea dreptului la despartire face jocul" celui niaiinveterat nationalism ultrareactionar velicorus !

Esenta greselii ridicole a Rosei Luxemburg, pentru caredemult a fost luata in ris atit in rindurile social-demo-cratiei germane cit si in ale celei ruse (august 1903),consta tocrnai in faptul ca, de teama de a nu face joculnationalismului burghez al natiunilor asuprite, face joculnu numai al nationalisrnului burghez, dar si al celui ultra-reactionar al natiunii asupritoare.

10

dreptuhti

inutila,

ca

ca.

www.dacoromanica.ro

246 V. I. LENIN

Daca d-1 Semkovski nu ar fi de o candoare atit defeciorelnica in problemele de istorie a partidului si aleprogramului partidului, el ar fi inteles ca.' este de datorialui s5.-1 combata pe Plehanov, care acum 11 ani, aparindin revista Zarea" 95 proiectul de program (care, incepinddin 1903 a devenit program) al P.M.S.D.R., a subliniatin mod special (pag. 38) recunoasterea dreptului la auto-determinare si a scris despre acest drept urmkoarele :

Aceastã revendicare care pentru democratii burghezi nu esteobligatorie nici macar in teorie , pentru noi, social-democratii, esteobligatorie. DacH am da-o uitarii sau daca am ezita s-o formulimde teaml sa.' nu lezam prejudeeatile nationale ale compatriotilornomi de neam velicorus, atunci, pe buzele noastre, strigatul de lupeaal social-democratiei internationale : .proletari din toate tarile, uni-ii-và b ar suna ca o minciunI ruinoasr.

Inca in articolul din Zarea", Plehanov aduce principa-lul argument, care a fost expus in amanuntime in rezolutiaconsfatuirii si caruia, timp de 11 ani, d-1 Semkovski si ceide teapa lui nu s-au invrednicit sii-i dea atentie. In Rusiasint 430/0 velicorusi, dar nationalismul velicorus dominaasupra unei parti care reprezinta 570/0 din populatie siasupreste toate natiunile. La national-reactionari au si ade-rat national-liberalii (Struve & Co., progresistii etc.) siau aparut primele rindunici" ale national-democratismu-lui (amintiti-va de apelul din august 1906 al d-lui Peseho-nov, care recomanda o atitudine prudenta fatal de preju-decatile nationaliste ale taranului) 9".

In Rusia, numai lichidatorii considera revolutia bur-ghezo-democratica ca fiind desavirsita, or, pretutindeni inlume, aceasta revolutie a fost 6 este insotita de miscarinationale. In Rusia, intr-o serie intreaga de regiuni per--ferice vedem natiuni asuprite, care in statele vecine sebucura: de o mai mare libertate. Tarismul este mai reactio-nar decit statele vecine, constituind o foarte mare piedicain calea dezvoltarii economice libere si atitind la maximumnationalismul velicorusilor. Desigur ca pentru un marxist,celelalte conditii raminind neschimbate, intotdeauna sta-tele mai marl sint preferabile celor mici. Ar fi insa ridicol

www.dacoromanica.ro

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R. 247

si reactionar sa se creada ca. conditiile din cadrul monar-biei tariste shit aceleasi cu cele din toate tarile europenesi din cea mai mare parte a ;ardor asiatice.

De aceea, in Rusia de astazi, negarea dreptului la auto-determinare a natiunilor inseamna oportunism vadit sirenuntare la lupta impotriva nationalismului velicorusultrareactionar, care pink' acum a fost atotputernic.

',Sofial-Demokrae15 (28)nr. 32

1913Se tipdregle

apdrutdupd texful

din decembrie in ziar

18* www.dacoromanica.ro

248

IN LEGATURA CU 0 GRESEALA INADMISIBILAA LUI KAUTSKY

In nr. 6 al ziarului Proletarskaia Pravda" ne-am ocu-pat de o cuvintare rostita de tov. Kautsky * cu prilejuldiscutarii in cadrul Biroului socialist international a pro-blemelor ruse si care nu poate sa nu uimeasca pe oricecititor rus printr-o totala si regretabila necunoastere asituatiei din Rusia.

In cuvintarea sa, Kautsky a spus ca in Rusia vechiulpartid a murit". Ca raspuns la obiectiile ce i s-au adus,in cea de-a doua cuvintare a sa, el a declarat : n-amafirmat ca. social-democratia din Rusia a murit, spun nu-mai ca vechile forme au fost sfarimate si ci trebuie creatio forma noua". Asa prezinta lucrurile ziarul Vorwärts",organul central al partidului german, al carui delegat afost Kautsky. Ziarul Vorwarts" apare in orasul in carelocuieste Kautsky si, desigur, daca el ar fi constatat caspusele lui nu stilt redate exact, ar fi introdus imediatin darea de seama modificarile respective, asa cum aprocedat in repetate rinduri si in probleme mai putinimportante decit problema existentei" unui intreg partid,care, in plus, este reprezentat si in Internationala.

Dar iata. ca Novaia Likvidatorskaia Gazeta" nr. 101publica propria ei dare de seama asupra sedintei Birouluiinternational. Cea de-a doua cuvintare a lui Kautsky esteredata in asa fel, incit reiese ca el s-a dezis pur si simplude declaratia sa ca partidul a murit".

* Vezi volumul de fatZ, p. 227-230. Ncla red.

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU 0 GRESEALA INADMISIBILA A LUI KAUTSKI 249

Noi am fi primii care ne-am bucura daca Kautsky arfi luat intr-adevar Inca o data cuvintul pentru a retracta

iscategoric cele afirmate de el a renunta la punctul devedere bazat pe regretabila necunoastere a vietii din parti-dul rus. Dar, din pacate, n-avem nici un motiv sa dammai multa crezare relatarii facute de Novaia Likvi-datorskaia Gazeta" decit celei a organului central al parti-dului german.

Fituica .lichidatorista Incearca s. musamalizeze lucrurile.Dar chestiunea este limpede. Prin cele spuse despre moar-tea" vechiului partid, Kautsky a dovedit nu numai canu cunoaste faptele din miscarea muncitoreasca rusa, dara dat la iveala influenta pe care intrigantii lichidatoristidin strainatate o exercita asupra tovarasilor nostri deacolo.

Dupa ce a facut afirmatia sa monstruoasa, Kautsky,Intimpinind o serie de obiectii, a Incercat sa se corecteze :din relatarile ziarului Vorwarts", organul central al so-cial-democratiei germane, reiese ca el s-a corectat prost,din corespondenta lichidatorista reiese ca el s-a corectatmai bine, dar nu cu mult mai bine caci ce este forma"social-democratiei dna' nu partidul ?

Dar important nu este cum s-a corectat Kautsky, cigreseala inadmisibiià savirfitai de el ca rezultat al efortu-rilor depuse de lichidatori n strainatate. Desigur, munci-torilor constieni t din Rusia le-ar fi foarte usor sa demastepe intrigantii din strainatate. Ar trebui numai sa vreaacest lucru. Si ei trebuic, !Ana la urma, sa vrea ! Ei tre-buie s. organizeze in asa fel informarea tovarasilor dinstrainatate despre miscarea lor, Inch aceasta informare safie smulsa din ;miinile unor grupuri lipsite de raspunderedin strainatate. Ei trebuie sa" paralizeze eforturile intri-gantilor care cauta sa foloseasca in scopurile lor lichida-toriste dezinformarea (fireasca) a partidelor din straina-tate. Tocmai de aceea am indemnat noi pe tovarasii mun-citori sa raspunda cit mai energic la chemarea Birouluiinternational de a se clarifica divergentele dintre marxistisi lichidatori. Tovarasii din strainatate trebuie sa auda,in sfIrsit, nu spusele intrigantilor lichidatori, ci glasul

www.dacoromanica.ro

250 V. I. LENIN

muncitorilor insisi. Acest lucru e important, e necesar,daca punem intr-adevar pre; pe ideea unitavii inter-na;ionale.

Iar aceasta chemare la o adevarata clarificare a diver-gencelor, la informarea tovarasilor din strainatate prinrezolu;ii, hotarlri, prin votul dat de muncitorii insisi, noio opunem incercarilor lichidatorilor de a estompa si adenatura faptele care au avut loc In sedinta Biroului.

Prolefarskaia Pravda nr. 8 Se 11pareeie dup5 textuldin 15 decembrie 1913 apdrul In ziar

www.dacoromanica.ro

251

REZOLUTIA CU PRIVIRE LA HOTARIREABIROULUI SOCIALIST

Salutam cu caldura hotarirea Internationalei muncito-resti cu privire la necesitatea de a clarifica pe deplinsi pink la capat divergentele fundamentale i esentialecare exista n Rusia intre curentele politice participantela mi scarea muncitoreasca.

Mergind n intimpinarea propunerii Internationalei,ce ne priveste, noi consideram necesar s. aratam care sintdivergentele principale care, dupa parerea noastra, ii se-para pe marxisti i pe lichidatori in doua lagare de ne-impacat.

In primul rind, declaram Ca pentru orice muncitorconsti ent problema care se pune nu este crearea unuipartid nou, ci intarirea i refacerea deplin'a a vechii orga-nizatu, asa cum s-a format ea cu mai bine de. 15 ani inurma cu vechiul ei program si cu cele mai importantehotariri cu privire la tactica. Din aceasta organizatiernarxista s-au desprins lichidatorii. Conditiile necesarepentru a se ajunge din nou la unitate cu ei in domeniulactivit4ii in afara Dumei sint :

1) Recunoasterea deplina i neconditionata (in fapt)a organizatiei ilegale", subordonarea neconditionata fatade hotaririle celulelor ei i obliggia de a nu admite innici un caz apariiia n presa a unor atacuri impotriva ei.

2) Recunoasterea deplina i neconditionata c principalasarcina a epocii noastre o constituie cele trei revendicarifundamentale formulate de clasa muncitoare din Rusia,desfasurarea activitacii n acest spirit si dezicerea de pro-

In

www.dacoromanica.ro

952 V. I. LENIN

pagarea ideilor liberal-reformiste, care indeamna la re-nuntarea la vechile sarcini.

3) Renuntarea la toate incercarile de a schimba pro-gramul marxistilor (adica la autonomia cultural-nationala)

recunoasterea neconditionata a programului elaboratin 1903.

4) Subordonare totala tn problemele legate de miscareagrevista fata de hotaririle luate de muncitorii organizatidupà principii marxiste, renuntarea la lupta impotrivaasa-zisei patimi greviste".

5) Recunoasterea in fapt a tacticii independente a pro-letariatului, renuntarea la micsorarea sarcinilor clasei mun-citoare de dragul constituirii unui bloc cu liberalii.

6) Recunoasterea faptului ca in problerna activitatii incadrul sindicatelor trebuie sa ne conducern dupa hotaririleCongresului socialist international de la Stuttgart si aleCongresului marxistilor rusi de la Londra.

7) Renuntarea la principiul constituirii unor organi-zatii muncitoresti dupa criteriul national. Crearea unororganizatii unice in Polonia 6 n Tinutul de nord-vest.Indeplinirea de catre Bund a hotaririi cu privire la con-topirea organizatiilor locale, lucru repetat de nenumarateori de catre intregul marxist din Rusia.

In domeniul activitatii in cadrul Dumei, conditiile uni-tii sint :

I. Recunoasterea fractiunii ca fiind un organ intrutotul subordonat vointei organizate a intregului marxist.

II. Revenirea asupra tuturor incalcarilor programului(cum sint autonomia cultural-nationala, admiterea luiJagiello etc.)

III. Condamnarea actiunilor scizioniste ale celor sapte,infierati si de G. V. Plehanov in scrisoarea catre Biroulsocialist international.

Cu privire la fractiunile cu care ar fi bine sa intrein legatura Biroul international in vederea organizariiunui schimb general de pareri, cerem ca la acesta sa parti-cipe numai exclusiv reprezentantii organizatiilor munci-toresti din Rusia, si in nici un caz grupurile din strama-tate care nu sint legate de activitatea ce se desfasoarain Rusia.

www.dacoromanica.ro

REZOLUTIA CU PRIVIRE LA HOTARIREA BIROULUI SOCIALIST 253

In continuare, credem c : 1) ori trebuie invitaci nurnaireprezentanpi celor doua curente principale care se aflain 1upt n Rusia, adica marxistii i lichidatorii, 2) ori,daca vrem sa clarificarn in general toate divergentele din-tre social-democratii din Rusia i cei ce se pretind social-democraci, atunci trebuie invitate, fära exceptie, toateorganizgiile muncitoresti, care activeaza in Rusia si seconsidera apropiate de social-democratie. In acest caz nuexista nici un motiv .sa fie exceptati unii narodnici destinga, si nici grupurile evreilor care sint in concurenticu Bundul si care se considera socialiste etc.

In sfirsit, ne exprimarn convingerea ca, pentru o bunaclarificare a divergentelor existente intre social-dernocratiidin Rusia, presa socialisti de peste hotare va pune co-loanele sale la dispozitia reprezentantilor responsabili aiorganizatiilor din Rusia, care spre deosebire de cercu-rile emigrantilor si a persoanelor lipsite de raspundere

vor putea ajuta tovarasilor din strainatate sa-si facao idee exacta despre baza politica-ideologica a divergen-%elor existente in miscarea muncitoreasca din Rusia.

Un grup de marxilti organizati

Profetarskata Pravda' nr. 9 Se tipareVe dupti textuidin 17 decembrie 1913 apiirut In ziar

www.dacoromanica.ro

254

INCA 0 DATADESPRE IMPARTIREA SCOLILOR

PE NATIONALITATI

Marxistii duc o lupta hotarita impotriva nationalismu-lui sub toate formele lui, incepind cu nationalismul gro-solan, reactionar al cercurilor noastre guvernante si alpartidelor octombriste si de dreapta i terminind cu na-ponalismul mai mult sau mai putin rafinat i camuflat alpartidelor burgheze i mic-burgheze.

Nationalismul reactionar, sau pogromist, tinde sa asi-gure privilegn unei singure natiuni, condamnind toatecelelalte natiuni la o stare de subordonare, de inegalitate

drepturi i chiar de totala lipsa de drepturi. Fa ta. deacest nationalism, nici un marxist i chiar nici un de-mocrat nu poate avea dedt o atitudine de ostilitatecategorica.

Nationalismul burghez i democrat-burghez, recunoscindvorbe egalitatea n drepturi a naitunilor, n fapt (ade-

seori pe ascuns, in spatele poporului) sustine anumiteprivilegii ale uneia dintre natiuni i tinde intotdeauna s.obtina mai multe avantaje pentru natiunea sa" (adicapentru burghezia natiumi sale), sa desparta naymnilesa ridice bariere intre ele, s. cultive exclusivismul natio-nal etc. Perorind mai ales despre cultura nationale, sub-liniind ceea ce desparte o natiune de alta, nationalismulburghez camel desparta pe muncitorii diferitelor na-ciuni i sa-i prosteasca cu ajutorul lozincilor nationale".

Muncitorii constienti, care lupta impotriva oricareiasupriri nationale si a oricaror privilegii nationale, nu selimiteaza numai la aceasta hipta. Ei combat oHce na-

i'n

in

4i

sa-i

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA DESPRE IMPARTIREA SCOLILOR PE NATIONALITAT1 255

tionalism, chiar i cel mai rafinat, proclamind nu numaiunitatea, ci i contopirea muncitorilor de toate nationali-tatile n lupta impotriva reactiunii si a oricarui nationa-lism burghez. Noi nu trebuie s ridicam bariere Imrenatiuni, ci s unim pe muncitorii tuturor natiunilor. Pesteagul nostru este inscrisa nu lozinca culturii nationale",ci lozinca culturii internationale, care va uni toate na-tiunile intr-o unitate socialista superioara si pe care unireainternationala a capitalului o pregateste de pe acum.

De influenta nationalismului filistin, mic-burghez s-aumolipsit i unil cvasisocialisti", care apara asa-numitaautonomie cultural-educativa", adica trecerea invatamin-tului (si in general a problemelor referitoare la culturanationala) din miinile starului tn miinile diferitelor na-tiuni. Se intelege ca marxistii lupta Impotriva acesteipropovaduiri a crearii de bariere intre natiuni, impotrivaacestui nationalism rafinat, impotriva impartiriipe nationalitati. Atunci and, contrar prevederilor progra-mului, bundistii nostri, iar apoi lichidatorii au vrutproclame principiul autonomiei cultural-nationale", ei aufost dezaprobati nu numai de bolsevici, ci si de mensevicii-partiiti (Plehanov).

Acum, n Novaia Raboceaia Gazeta" (nr. 103), d-1 Anincearca s sustina o cauza gresita, substituind o problem5alteia i mproscindu-ne cu insulte. Respingem cu calminsultele, caci ele nu sint decit un indiciu de neputintadin partea lichidatorilor.

Scoli n limba materna ne asigura d-1 An , tocmaiaceasta inseamna impartirea scolilor dupa principiul na-tional ; pravdistii vor sa le ia alogenilor scolile lornationale !

Acest procedeu al d-lui An nu poate decit s ne facazimbim, i`ntrucit toata lumea stie c pravdistii sint

pentru cea mai deplina egalitate n drepturi a limbilorsustin chiar ca nu este nevoie de o limba de stat ! Furianeputincioasa 11 face pe d-1 An sa-si piarda cumpatul,

asta e un lucru periculos, stimate d-le An !Dreptul de a folosi limba materna este recunoscut precisclar tn § 8 al programului marxistilor ".

lor

sa

51

www.dacoromanica.ro

256 V. I. LENIN

Daca d-1 An ar avea dreptate cind afirma ca scoli inlimba materna inseamna impartirea scolilor pe nationali-tati, atunci ce nevoie au avut bundistii in 1906 si lichi-datorii in 1912 sa completeze" (sau, mai exact, sa de-natureze) programul, care in 1903 a recunoscut fariirezerve limba materna la acelasi congres care respinseseautonomia cultural-nationala."" ?

Nu, d-le An, nu -yeti reusi sa substituiti o problemaprin alta i sa musamalizati prin larma, tipete i insulteincalcarea acestui program de catre lichidatori, incercarealor de a adapta socialismul la nationalism", potrivitexpresiei tov. Plehanov.

Noi sintem impotriva incalcarii programului. Sintemimpotriva adaptarii socialismului la nationalism. Noiluptam pentru dcmocratie deplina, pentru libertate de-plina i pentru egalitatea n drepturi a limbilor, lark' sasustinem nicidecum prin aceasta trecerea invatamintului

miinile natiunilor", impartirea scolilor pe natio-nalitati".

De vreme ce este vorba desprc impartirea scolilor pc natiuniscrie d-1 An , inseamni ca in taxa exista .aceste natium, care se

stinjenesc una pe alta in dezvoltarca lor, prm urmare, est e ne-cesa r c a ele sa fie separate si in domeniul invatamin-tului public".

Cuvintele subliniate de noi vadesc limpedc cã lichida-torismul 11 trage pe d-1 An inapoi de la socialism, impin-gindu-1 spre nationalism. Crearea de bariere intre natiuni

cadrul aceluiasi stat este daunatoare, iar noi, marxistii,tindem sa le apropiem sa le contopim. Nu separarea"natiunilor este telul nostru, ci asigurarea printr-o de-mocratie deplina a egalitatii lor in drepturi si a uneiconvietuiri tot atit de pasnice (relativ) ca in Elvetia *.

Proletarskaia Pravda" nr. 9 Se tipdreVe dupd textuldin 17 decembrie 1913 apdrut in ziar

* D-1 An, fail sa stea pe ginduri, afirma ca nici in cantoanele Elvetieinatiunile nu sint amestecate". Nu va rosi el oare

Wallisdac ii vorn Indica

palm cantoane : Berna, Freiburg, Graubilnden,

tn;i

in

51,

www.dacoromanica.ro

257

DESPRE $COLILE NOASTRE.

Recensamintul scolar pe intreaga Rusie din 18 ianuarie1911 ne da posibilitatea desi datele slut foarte prostprelucrate sa dam putin la o parte valul secretuluide stat.

Deocamdata, numai despre circumscrimia scolara Pe-tersburg exista date separate pe orase si sate. Sa vedcm,pe baza acestor date, ce reprezinta scolile noastre pa-rohiale.

In orase sint 329 de scoli urbane cu o clasa, 139 descoli particulare de gradul III si 177 de scoli parohiale cuo singura clasa. SI comparam salariul mediu al invava-toarelor (numarul invatatorilor este cu totul neinsem-nat) : In scolile urbane este de 924 de ruble pe an, 'in celeparticulare 609, in cele parohiale 302 ruble.

Invatatoare sarace si flaminde iata ce inseamniscolile noastre parohiale.

Sa vedem cit de mare este procentul invatatorilor custudii superioare si medii laice. In scolile urbane 76°/o ;in cele particulare 67°/o ; in cele parohiale 18°/o !

Invavatoare neinstruite (deocamdata, despre profesoriide religie nu vorbim) iata ce inseamna scolile noastreparohiale.

La sate avem 3 545 de scoli de zernstva si 2 506 pa-rohiale cu o singura clasa. In primele, salariul mediu alinvatatoarelor este de 374 de ruble pe an, iar in cele dina doua categorie 301 ruble.

www.dacoromanica.ro

258 V. I. LENIN

In prima categorie de scoli, procentul invatatorilor (alpedagogilor in general) cu studii este de 20°/o, iar in ceade-a doua 2,50/o, din nou fail a-i socoti pe profesoriide religie.

Din aceste date ne putem da seama in ce situatie deplo-rabila se gasesc scolile parohiale !

De asemenea, recensamintul a cules date cu privire lanumarul mediu de arsini patrati de dusumea si de arsinicubi de aer care revin de fiecare elev adica date cuprivire la lipsa de spaitu din scoli.

In scolile de zemstva revin 2,6 arsini patrati de du-sumea si 10,1 arsini cubi de aer, in scolile parohiale2,4 arsini patrati de dusumea si 9,6 arsini cubi de aer.

Suprafata dusumelii trebuie sa fie de 6 ori mai maredeck suprafata lummoasa a ferestrelor. In realitate, eaeste de 9 ori mai mare, ceea ce inseamna ca scolile nusint numai neincapatoare, dar si intunecoase.

Bineinteles ca aceste date sint foarte saracacioase. Mi-inisterul s-a straduit din rasputeri sa nu fie culese dateprecise, amanuntite si complete cu privire la starea demizerie a scohlor noastre.

Cu toate acestea, starea jalnica, de mizerie a scolilorparohiale reiese chiar 6 din aceste date incomplete, ciun-tite prin mijloace birocratice, si prost prelucrate.

Una din sarcinile imediate care se ridica in fata repre-zentantilor organizatiilor cultural-educative si sindicalemuncitoresti la apropiatul Congres pe intreaga Rusie alinvatatorilor este de a pune si a lamuri sub toate aspecteleproblema situatiei scolilor noastre 6 a invatatorului.

.Proletarskala Pravda nr. 10 Se tIptireete dupä lexiuldin 18 decembrie 1913 aptirut in ziar

www.dacoromanica.ro

byr .

*4'4

in *it ..f-sper,w 4011Y ec *4/14

Sfyi 1f;

.5'1 24'00.90 .?ir

4

r

331'

V.?

ift 4,72 .e0 f311

13 s-

-ffi /0 ROOST,

02.00

17.9 IOU

.9f.gr 4 98 .9

.1.

7-

/(/

£

.tif

0/erik

6*(7 y Yet/

154

/4

/f,z

f

kr.4

W:rfr;;

353

Zre

s.47

2-67

.5/.15./r/ 5#

41/7#39

/19fi

4190' 4'3

/1011g/3

%.4

I (7.0

117 M9 11- tr .409.r-,

76,

4 /I"

/1

,P.re 4t/Jy

Tat%

9/ Aff

R00 Jog

)14. 2.07c

www.dacoromanica.ro

Tabelu1 S ohle elementare din circumscriptia 9co1arAPeter burg (I L1911)" intocrnit de V. I. Lenin.

Sfirsitu1 anului 1913

www.dacoromanica.ro

259,

DESPRE D-L GORSKISI DESPRE UN DICTON LATIN

D-1 Gorski continua sa apere, in ziarul lichidatoriloro greseala vaditi a grupului celor sapte, care a adoptatlamentabilul punct cu privire la faptele penale". Oricesubterfugii sint zadarnice, d-le Gorski ! Degeaba spui3d-ta ca. nu stii nimic despre proiectul lui F.D. ; ar fi,foarte simplu pentru d-ta sä dai de el adresindu-te redac-tiei ziarului vostru. F.D. sa nu-si ia rolul de martor carenu poate fi gasit". Ar fi ridicol.

Zadarnic afirma d-1 Gorski ca Lenin, Zinoviev si Ka-menev prin tacerea lor" si-ar fi asumat raspundereatpentru proiectul lui F.D. si al prietenilor lui. Cei treipublicisti ar avea nevoie de cite 10 secretari si de citeun ziar fiecare pentru a dezminti toate ineptiile care apar:

Zadarnic se ascunde c1-1 Gorski in spatele celor mai rat(posibili) socialisti, care ar reduce pedeapsa pentru faptepenale" clack' n-ar fi dati la o parte. Un bun dicton latinspune : a gresi este omeneste, a persevera in gresealaeste diabolic".

Nu uitati acest dicton, d-le Gorski si d-le F.D., §isfatuiti grupul celor sapte sa scoata din proiectul de legepunctul octombrist cu privire la faptele penale" !

Proletarskaia Pravda nr. 10 Se tipdreste dupd !vaultdin 18 decembrie 1913 apdrut in :Mr

www.dacoromanica.ro

260

INCA 0 DATADESPRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL

SI DESPRE LICHIDATORI

Fatarnicia, dublata de o furie neputincioasa. trasaturafundamentali a publicistilor de la Novaia Likvidator-skaia Gazeta" nu s-a manifestat 'Inca niciodata pinaacum cu asemenea intensitate ca in articolele cu privirela hotarirea Biroului international 98

Cit de departe au mers se vede din simplul fapt ca,chiar dupa primele lor articole pe aceasta tema, Huysmans,secretarul Biroului socialist international, a fost nevoitsa imputerniceasca pe tov. Popov 01 transmita munci-torilor rusi protestul lui impotriva incercarilor ziaruluiNovaia Raboceaia Gazeta" de a exploata in intereselelor fractioniste insuficienta informare" a cititorilor rust,impotriva absolutei inexactitati si lipsei de loialitate" astirilor publicate de lichidatori cu privire la hotaririleBiroului.

Dupa ce secretarul Biroului a facut publicistilor de laNovaia Raboceaia Gazeta" o caracterizare atit de rasu-natoare, putem ignora cu cel mai desivirsit calm incerca-rile lor de a ne invinui ca denaturam adevaratul caracteral hotaririlor de la Londra. Oamenii pe care secretarulBiroului i-a denuntat in mod public ca exploateaza ininteresele lor fractioniste" hotaririle Biroului si ca au fatade ele o atitudine neloialr pot tipa cit poftesc desprerespectul lor fata de Internationala etc., si nu cred s51 segaseasca cineva care sa le dea crezare. Orice muncitorcunoaste acum adevaratul nume al masinatiilor de carese serveste d-1 D. pentru a scoate cu marl eforturi din

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA DESPRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL 261

rezolutia Biroului si metodele de construire" a partidului,si condalmnarea" celor sase, si respingerea" preten-thlor" noastre, si recunoasterea" caracterului social-de-mocrat al levitei. Scamatoriile publicistice facute pe mar-ginea rezolutiilor Biroului nu constituie Inca un semn derespect fail de aceste rezolutii, d-le D. !

Dar ce mare confuzie domneste, totusi, in rindurileacestor scamatori. Priviti cum sint nevoiti la fiecare passa se dezminta pe ei Nio !

1) In nr. 102, d-1 D. comunica pe un ton solemn :Biroul socialist international a condamnat iesirea dinfractiune a celor sase deputati" ; apoi, in nr. 104, un altscamator, d-1 L.S., declara nu mai putin solemn : Biroulsocialist international n-a exprimat nici laude, nicimustrari". Si notati 1 amindoi acesti barbati onora-bili sint foarte multumiti de hotarirea Biroului : unulpentru ca. acesta a condamnat", iar celalalt pentru caBiroul n-a exprimat nici o mustrare ! Isi poate oarecineva inchipui o mai mare dezorientare ?

Dar d-nii lichidatori au avut de ce sa-si piarda cum-patul ! In principalul punct din rezolutia Biroului se spunflea. echivoc urmatoarele : once masura' practica in ve-derea unitatii trebuie sa fie precedata de clarificarea inprealabil a divergentelor existente.

$i aceasta hotarire este cit se poate de justa.Daca nu vrem ca sub numele de unitate" si oferim

clasei muncitoare un amestec inform al celor mai diferiteelemente, daci dorim o adevarata unitate in munca, primamasura obligatorie in aceasta directie trebuie sa fie clari-ficarea precisa a punctelor care formeaza obiectul diver-gentei". SI fie clarificate precis, printr-un schimb generalde pareri", care sint problemele care formeaza obiectuldivergentei", §i atunci va fi limpede daca se poate vorbidespre masuri practice in vederea unificarii. Asa puneproblema rezolutia Biroului. Noi salutam flea rezerveacest fel de a pune problema. La propunerea Birouluisocialist international am raspuns indemnindu-i pe munci-tori sa analizeze din nou, cu calm si chibzuiala, diver-gentele si sa-si spuna parerea in problemele care formeazaobiectul divergentelor. In ce ne priveste, am fagaduit ci

19 Lenin, Opere, vol. 24www.dacoromanica.ro

262 V. I. LENIN

von.: ajuta prin toate mijloacele pe tovarasii din strainä-tate si cunoasca divergentele existente. Rezolutia publicatain Proletarskaia Pravda" nr. 9 face un rezumat foarteexact al tezelor care ne despart de lichidatori*. Acestatrebuie sa fie raspunsul nostru la propunerea Biroului si,fireste, aka cale n-a existat si nu exista pentru cei careprivesc cu senozitate hotarirea Biroului de a organizaun schimb general de pareri cu privire la problemele careformeaza obiectul divergentei".

Dar si acesta este fondul problemei ! pentru d-niilichidatori nu exista nimic mai dezagreabil, mai de ne-dorit, mai inacceptabil decit clarificarea principalelor di-vergente pe plan teoretic, programatic, tactic si organiza-toric. Toate rastalmacirile, denaturarile s'i injuriile lor inlegatura cu rezolutia Biroului nu urmaresc decit sci co-cologasca cerinta rezolutiei cu privire la clarificarea 'inprealabil a divergentelor. Atit d-1 L.S. cit si d-1 D. anti-cipeaza cu foarte mult zel : nu s-ar putea oare sa neunim" cumva fara a lua informatii" prealabile despreformularul" de idei al celor care se unesc ? Nu ne-amputea dispensa de citate din reviste si ziare vechi" ?

se intereseaz5. d-1 L.S. Nu s-ar putea sa dar: uitariitrecutul" ? se agita d-1 D. Ii intelegem foarte bine.Nu exista nimic care sa'-i faca placere d-lui L.S. In evo-carea articolelor referitoare la miscarea ilegala (Luci"nr. 15 [101]) si nici d-lui D. in evocarea lozincii lupteipentru legalitate". $i noi sintem cu totul de acord cuhotarirea Biroului, intrucit propune sa nu se dezgroapegreselile din trecut. Nu vom refuza sa acordam amnistiapentru greselile din trecut" pe care o solicita domniilichidatori. Nu ne intereseaza trecutul ca atare ; ne lute-reseaza munca de astazi si cea de miine. $i in legaturacu aceasta munca vrem sa. stim : daca va continua inorganele lichidatoriste campania de hartuire a miscari:ilegale ; daca vor continua sa considere cele trei balene"ca fiind nepotrivite in momentul de fata ; daca vor sus-tine sa fie admisa denaturarea programului de catreaugustisti" etc.

* Vezi volumul de feta, p. 251-253. Nota red.

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA DESPRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL 263

A clarifica aceste probleme si masura in care ele for-meaza obiectul divergentelor iata ce constituie, potrivitrezolutiei Biroului, conditia prealabilii a oricarui pasinainte in directia unitatii, bineinteles daca unirea" nueste inteleasa dupa maniera lichidatorilor, in sensul ames-tecarii intr-o singura gramada, fara o baz a. ideologica, atuturor celor carora li s-ar näzari sa-si spuni social-democrati.

Capetele de acuzare au si fost formulate", tuna sifulgera d-1 L.S. N-am vrea sa amintim aici zicala desprecel care se simte cu musca pe caciula, dar de ce d-1 L.S.considera drept invinuiri" niste simple conditii de pace ?Noi spunem : organizatia care s-ar crea in urma unificariitrebuie sa aiba la baza cutare si cutare principii re-cunoasterea vechiului program, recunoasterea unei anumiteforme de organizare, a lozincilor neciuntite, a unei tacticihotarite etc. Iar dv. declarati pe data ca aceastä formu-lare a programului, a tacticii si a sarcinilor organizatieinu este altceva decit lista completa a pacatelor lichida-toriste". Ne pare foarte rau de voi, dar nici noi si niciBiroul nu cunoastem alt mijloc de a construi organizattinoi In afara de lamurirea programului lor, a tacticiilor etc.

Dar noi ne-am facut vinovati de un pacat si mai greu.Nu numai ca am formulat conditiile de creare a organi-zatiei, adica nu numai ca am larnurit care sint conditiilepacii, dar am !mai supus aceste conditii si judecatii mun-citorilor.

Repetam din non ca, in afara de calea pe care amales-o, nu exista nici o alta cale pentru a aduce la inde-plinire hotarirea Biroului.

Ca o masura preliminara in vederea rezolvrii proble-mei unitatii, Biroul cheanfa pe ft:4i cei care isi spun so-cial-democrati sa lamureasca divergentele care-i despart.

Ca raspuns la chemarea Biroului, 2m publicat o rezo-lutie care cuprinde o lista" de puncte de vedere asupraproblemelor fundamentale ale programului, tacticii siorganizarii si am supus aceasta lista" spre a fi exammatade tovarasii muncitori. Daca d-nii lichidatori ne-ar urmaexemplul, intr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat

19* www.dacoromanica.ro

264 V. I. L E NI N

am dispune de formularea limpede a parerilor tuturorpartilor si s-ar lamuri in mod precis de partea cui estemajoritatea imuncitorilor organizavi. Sarcina pe care Biroulsocialist internavional a pus-o in faca proletariatului rusar fi mai aproape de rezolvare. Dar, desigur, lichidatoriivor ocoli pinä la capa't aceasa cale, pentru simplul motivca atit formularea precisa a conceptiilor kr politice, chsi supunerea acestor concepvii spre a fi examinate de cercu-rile largi ale muncitorilor sint deopotriva de dezavanta-joase pentru interesele cercului kr.

In aceste conditii, ei vor calm in mod inevitabil caprin certuri marunte intre diferite persoane, prin denatu-rani si rastalm5.ciri, care nu pot decit sa ingreuieze muncaBiroului, sa inlocuiasca precisa lamurire a divergen;elor"ceruta de acesta si sa-1 sileasei sa le dea mereu alte lectiide loialitate", ca aceea pe care secretarul Internationaleia si fost nevoit sa le-o dea domnilor lichidatori.

Proletarakala Pravda nr. 11 Se tipdresteapdrut

dupd textuldin 19 decembrle 1913 in zlar

www.dacoromanica.ro

265

NATIONAL-LIBERALISMUL$I DREPTUL NATIUNILORLA AUTODETERMINARE

Vrind sa \Tina in ajutorul d-lui Moghileanski, care s-aincurcat, redactia ziarului liberal Red" a publicat decurind (nr. 340) o declaratie nesemnata, adica o declaratieoficiala a redactiei, cu privire la o problema importanta,problema dreptului natiunilor la autodeterminare.

D-1 Moghileanski, eschivindu-se de la un raspuns direct,afirma ca punctul lui de vedere nu are nimic comun cunegarea dreptului natiunilor la autodeterminare". Acum,Red" declara oficial ca. § 11 din programul partiduluicadetilor da. ,un raspuns direct, precis si limpede la pro-blema dreptului la libera autodeterminare culturald".

Cuvintul subliniat de noi are o importanta deosebita,intrudt nu despre autodeterminare culturala" era vorbanici in primul articol al d-lui Moghileanski, nici in ras-punsul pe care i 1-a dat d-1 Dontov si nici in polemica pecare a angajat-o d-1 Moghileanski impotriva d-lui Dontov.Era vorba de autodeterminarea politica a natiunilor, adicade dreptul natiunilor la despartire, pe cind prin autode-terminare culturala" (o imbinare de cuvinte absurd): 4i

pompoasa, care contrazice intreaga istorie a democratiei)liberalii inteleg, in fond, numai libertatea limbilor.

Reci" declara acum ca Prolctarskaia Pravda" ar con-funda iremediabil autodeterminarea cu separatismul",despartirea de stat a cutarei sau cutarci natiuni.

Cinc face in cazul de fail o confuzie iremediabila (sau,poate, intentionati...) ?

www.dacoromanica.ro

266 V. I. LENIN

Se vor incumeta oare luminatii nostri constitutional-democrati" sa nege ca de-a lungul intregii istorii a demo-cratiei Internationale, mai ales incepind de la mijloculsecolului al XIX-lea, prin autodeterminarea natiunilor s-ainteles tocmai autodeterminarea politick adica dreptul ladespartire, la formarea unui stat national de sine statator ?

Se vor incumeta oare luminatii nostri constitutional-democrati" sa nege ca. Congresul socialist internationaldin 1896 de la Londra, repetind principiul democraticstatornicit (principiu la care, fireste, congresul nu s-alimitat), a avut de asemenea in vedere tocmai auto-determinarea politica, si nicidecum vreo autodeterminareculturala" ?

Se vor incumeta oare luminatii nostri constitutional-democrati" sa.' nege ca Plehanov, bunaoara, care Incain 1902 a scris despre autodeterminare, intelegea prinaceasta tocmai autodeterminarea politica ?

Va rugam, domnilor, explicati-va mai pe larg, nu as-cundeti de gloata" roadele Inv5.faturii" voastre !

In ceea ce privqte fondul problemei, Reci" declafa :In realitate, cadetii nici nu s-au gin-

dit vreodatä sti sustina dreptul «de des-partire a natiuniloro de statul r u s".

Admirabil ! V. multumim pentru sinceritate si pentrudeclaratia absolut principiala ! Atragem atentia ziarelorRossiia", Novoe Vremea", Zemscina" 99 etc. asupraacestei declaratii exceptional de loiale" a oficiosuluicadetilor !

Numai nu va suparati, domnilor cadeti, daca tocmaide aceea trebuie sa vi se spuna napional-liberali. Tocmaiaceasta constituie una dintre bazele sovinismului vostrusi ale blocului vostru ideologic si politic cu Puriskevicii(sau a dependentei voastre ideologice si politice fa ta. deacestia). Puriskevicii si clasa kr educa masa inapoiata inspiritul ferm" al principiului de drept", care isi Osesteexpresia in formula : insfaca-1 si nu-i da drumul".Domnii cadeti au invatat istorie si stiu prea bine la ce felde... ca sa folosim o expresie mai blincla... actiuni detip pogromist" ducea adesea in practica aplicarea acestui

www.dacoromanica.ro

NATIONAL-L1BERALISM. $1 DREPT. NAT. LA AUTODETERMINARE 967

drept din strabuni". Un democrat n-ar putea faminedemocrat (ca sa nu mai vorbim de democratia pro-letara) clack' n-ar propovadui in mod sistematic, in specialmaselor velicoruse, si In special in limba rusa, autode-terminarea" natiunilor in sens politic, si nu in senscultural".

Pretutindeni, national-liberalismul se caracterizeath toc-mai prin aceea ca se situeaza intru totul pe terenul rapor-turilor (si limitelor) stabilite de clasa Puriskevicilor sipazite (deseori in ciuda cerintelor dezvoltarii economicesi ale culturii") prin metodele Puriskevicilor. In reali-tate, aceasta inseamna a te conforma intereselor mosieri-lor iobagisti si celor mai proaste prejudecati navionalisteale natiunii dominante, in loc sa duci o lupti sistematIciimpotriva acestor prejudecavi.

"Proletarsicaia Pravda' nr. 12 Se fiparegle dupd textuldin 20 decembrie 1913 apdrui in ziar

www.dacoromanica.ro

268

NARODNICISMUL $I LICHIDATORISMULCA ELEMENTE DE DESTRAMAREIN MISCAREA MUNCITOREASCA

Nu demult, tn ziarul narodnic Severnaia Misl", dinPetersburg, a aparut o corespondenta din Riga cu privirela mersul campaniei pentru asigurarile sociale. Autorul,B. Braines, scria printre altele :

Un curent boicotist se observi numai In findurile cizmarilor,unde s-au format grupuri de boicot. Principalii animatori ai grupuri-lor de boicot sint, din pa'cate, narodnicii. In celelalte intreprinderi,campania se deslaparl slab".

Aceasta marturisire sincera arunca o lumina vie asuprasituatiei actuale i asupra semnificatiei politice a narodni-cismului in Rusia. Narodnicii tnii confirma intr-un modneasteptat i deosebit de pregnant justetea aprecieriifacute narodnicismului de consfatuirea marxistilor *.

Ginditi-va : un ziar narodnic de stinga, nefiind in staresa dea vreo dezmintire, publica regretul exprimat de co-respondentul sau pentru c narodnicii sint principaliianimatori" ai grupurilor de boicot !

Tata o mostra de descompunere politica a narodnicis-mului. Iata o mostra de lips5." de spirit de partid si denepasare fata de spiritul de partid, caracteristice Rusiei.Si asupra acestei mostre trebuie s ne oprim, caci exemplulluat din viata unui partid strain" ne arata deosebit deconcret adevaratele cauze ale unui rau care in general esteextrern de raspindit si care ne chinuieste atit de mult.

* Veal volumul de cam p. 66-67. Note red.

www.dacoromanica.ro

NARODNICISMTJL I LICHIDATORISMUL 269

In epoca contrarevolutiei, in rindurile narodnicilor s-auformat numeroase curente i grupuri de tot felul, caresint n fapt aproape independente unul fata de celalatr./n aceasta privinta, atit narodnicii cit i marxistii au avut,In mod evident, de suferit influenta unor cauze generale,a caror origine trebuie cantata n conditiile istorice createde sistemul de la 3 iunie. La narodnici, in mod izolat s-aumanifestat, bunaoara, in presa atit grupuri cu un caracterlichidatorist mult mai pronuntat decit al grupurilor dinrindurile noastre (publicatiile aparute la Paris intrearni 1908 si 1910), cit i grupuri cu un caracter net anar-hist, iar cei mai de vaza publicisti de orientare narodnicaau alunecat spre un limbaj propriu liberalilor i renega-tilor (d-1 V. Cernov in Zaveti") etc.

Totusi, in mod formal si fata de lumea din afara, na-rodnicii par mult mai uniti" decit marxistii. La na-rodnici nu exista o sciziune fatisa, la ei nu exista o luptainterna inversunata i dirza, sistematic i indelungata ;la prima vedere, pare ca la ei se mentine in permanentio oarecare legatura ; in intreaga lor literatura Intilnestila tot pasul referiri orgolioase la unitatea" narodnica iaopozitie cu inclinarea marxista" (si mai ales bolsevica")spre disensiuni i sciziuni".

Cine vrea s nteleaga semnificatia si importanta celorce se petrec n miscarea muncitoreasca si n socialismuldin Rusia trebuie s reflecteze bine de tot la aceasta opo-zitie dintre sciziunile marxiste" i unitatea narodnica"-

Si la noi, printre marxisti i pseudomarxisti, existanumeroase grupuri, grupulete i grupusoare care de faptsint aproape independente unul de celalalt si care preco-nizeaza cu mult sirg unitatea" (in spirit narodni-cist) i condamna cu si mai mult sirg sciziunilemarxiste".

Despre ce anume este vorba ? Trebuie oare s invidiernunitatea narodnicista" ? Trebuie oare s cautam cauzeledeosebirii mentionate in defectele personale ale urior'

(procedeu foarte raspindit) sau n inclinarile releale marxistilor spre dogmatism", intoleranta" etc. ?sefi"

www.dacoromanica.ro

270 V. I. LENIN

examinam faptele. Ele ne arata c narodnicii sintmult mai toleranvi, mai impaciuitori, mai uniti" i ca laei abundença de grupugoare nu este insotita de sciziunicategorice. Dar, In acelagi timp, faptele ne arata in modincontestabil ca narodnicii sint slabi din punct de vederepolitic, ca n-au legaturi trainice i organizate cu masele ginu sint in stare sa organizeze nici o actiune politica demasa. Exemplul narodnicilor-boicotigti din Riga nu facedeck s ilustreze in mod deosebit de pregnant o starede lucruri care a avut repercusiuni nu numai asupracampaniei pentru asigurarile sociale, ci i asupra alegerilorpentru Duma de stat, asupra migcarii greviste, asuprapresei muncitoregti (ba chiar i asupra presei democraticein general), asupra sindicatelor etc. De pilda, in nr. 2 alziarului narodnicist de stinga Severnaia Misl" citim ur-matoarele :

Spre cinstea marxiftilor, trebuie särelevam c in prezent, in uniuni" (estevorba de sindicate), ei se bucura de omare in fluen;c7, pe cind noi, narodniciide stinga, activam in cadrul acestoraf lira' a avea un plan precis, fi dinaceasta cauza nu ne-am afirmat aproapede loc".

Ce ciudatenie mai e i asta ? Narodnicii, care sinttoleranvi, uniti", in rindurile carora nu au loc

sciziuni, care au un orizont larg gi nu sint dogmatici, nicinu activeaza c u toatii niizuinta dorintalor fierbinte in campania pentru asigurari so-ciale, nici nu se bucura de influenta in sindicate, nici 'nuau un grup organizat in Duma de stat. Pe cind marxigtiidogmatici", in rindurile carora sciziunile nu se maisfirgesc" gi care prin aceasta Ii slabesc, dupa cum sepretinde, forcele, desfagoara o campanie electorala exce-lent organizati pentru Duma a IV-a, duc o activitateincununata de succes in sindicate, organizeaza o cam-panie foarte bun i foarte bine inchegata pentru asigu-rari sociale, desfagoara o activitate destul de buna inmigcarea grevista, iau univi hotariri principiale, pe

,si

Sa

im-pacinitori,

www.dacoromanica.ro

NARODNICISMUL $1 LICHIDATORISMUL 271

care in mod vadit si incontestabil majoritatea muncito-rilor constiemi le suscin solidar, ferm si cu convingere.

Ce ciudatenie mai e si asta ? Nu cumva spiritul im-paciuitor" al narodnicilor si toate celelalte admirabile ca-litati sufletesti ale lor nu sint decit o floare sterild ?

Chiar o floare sterna ! Narodnicii obtin unitatea"grupusoarelor intelectualiste de toate nuamele posibile cupretul unor pozi%ii extrem de slabe in rindurile maselor.i la noi, la marxisti, grupusoarele care 001 cel mai mult

despre unitate trmkistii, lichidatorii, impaciuitoristii",tyszkistii" reprezinti tot neputima intelectualilor, iarcampaniile politice reale, care n-au fost nascocite, pe carele-a generat viata (campania electorala, campama pentruasigurari sociale, presa zilnica, campania grevista etc.),dovedesc ca majoritatea muncitorilor constienci se unescin jurul celor care shit cel mai adesea, cu cea mai mareosirdie si cu cea mai mare inversunare, calificaci dreptscizionisti".

Concluzia este limpede si, oricit ar fi de neplacuta pen-tru nenumaratele grupusoare de intelectuali, mersul mis-carii muncitoresti va impune recunoasterea ei. Concluziaeste ca Incercarile de a crea unitatea" printr-un acord"sau o aliama" intre grupusoarele de intelectuali care infapt promoveaza tendime dauruitoare miscarii muncito-resti (narodnicismul, lichidatorismul etc.), nu duc decitla o totala descompunere si neputima. Iar narodnicismulsi lichidatorismul au dovedit acest lucru prin lamentabilullor exemplu.

Numai impotriva acestor grupuri, grupuleve si grupu-soare (in lupta grea, care este inevitabila in conditiilesocietatii burgheze si nesfirsitelor oscilari mic-burgheze)se incheagI adevarata unitate a maselor muncitoresti,conduse de majoritatea proletarilor constiemi.

Unii oameni naivi pot pune intrebarea : dar cum putemoare si deosebim grupusoarele intelectualiste care dau-neaza miscarii muncitoresti, care o descompun si o con-damna la neputima, de grupurile sau de grupul care re-prezinta exponentul ideologic al miscarii muncitoresti,care, inchegind-o, o unifica si o intareste ? Pentru a le

www.dacoromanica.ro

'272 V. I. LENIN

deosebi nu existg. decit doug. rnijloace : teoria i experientapracticg. Trebuie sg analizm cu senozitate continutulteoretic al unor curente de idei cum sint narodnicismullichidatorismul (cele mai importante dmtre curentele mic-burgheze care descompun miscarea muncitoreasca). Tre-lame s studiem cu atentie experienta practicg a miscgriimuncitoresti de masg. din punctul de vedere al uniritstrinse a majoriatii muncitorilor con stienti jurulin unorhotgriri principiale, unitare, bine chibzuite, care sg poatg.

aplicate si la alegeri, si la asigurgri sociale, si la muncain sindicate, i la miscarea grevistà, si la activitatea ile-gala" i asa mai departe.

Cel care va aprofunda teoria marxismului, cel care vacerceta cu atentie experienta practicg din ultimii ani vaintelege cg in Rusia are loc o unire a elementelor adevg-ratului partid muncitoresc, in pofida grupusoarelor pestrite§i ggiggioase (iar in realnate lipsite de contmut si crating.-ware) ale narodnicilor, lichidatorilor etc. Unitatea claseirrnmcitoare creste ca urmare a descompunerii acestor gru-pusoare, a desprinderii lor de proletariat.

,Proletarskaia Pravda nr. 12 Se tipdrelte dupd textuldin 20 decembrle 1913 apdrui In ziar

Ii

www.dacoromanica.ro

23

DESPRE SCRISOAREA LUI KAUTSKY 10°

K. Kautsky a inteles (in sfirsit !) ca. cercul tyszkist allui Tyszka" si Rosa Luxemburg nu reprezinta pe mun-citorii social-democrati polonezi si ea trebuie sa se %ink'seama de colectivele din Varsovia si din Lodz.

E bine ca pina la urma a inteles faptele pe care acti-vistii marxisti din Rusia le stiu de ani de zile. Dar toc-mai faptul ca de ani de zile Rosa Luxemburg si Tyszkaau putut sa prezinte o fictiune drept realitate dovedestech de regretabil de prost informati sint social-dernocratiigermani, inclusiv Kautsky !

De o si mai proasta cunoastere a situatiei da dovadaKautsky atunci arid scrie ca, dupa cite stie el",levita" P.P.S. s-ar fi despartit de pravita" acestui partidpentru a se situa intru totul pe pozitii social-democrate.

Se stie putem spune aici acest lucru ca, de dataasta, Kautsky nu cunoaste de loc problema despre carescrie. Recomandam cititorului sa ia cunostinta fie, buna-oara, de articolul lui Henric Kamensky : De la nationa-lism la lichidatorism" (Prosvescenie" nr. 10). Acest autoreste polonez si cunoafte bine problema despre care scrie.Din acest articol, cititorii vor vedea ca rnembrii levi-tei P.P.S. nu sint nicidecum social-democrati. De altfel,ar fi si ridicol sa credem a oameni care doresc si sintin stare sa se situeze intru totul pe pozitii social-demo-crate ar continua sa-si pastreze un program propriu" 0o denumire de partid nesocial-democrat.

www.dacoromanica.ro

274 V. I. LENIN

Viitorul schimb de pareri" intre toate fractiunile so-cial-democrate din Rusia si Po Ionia, prin intermediul Co-mitetului executiv al Biroului socialist international, valamuri greseala lui Kautsky i va arata c nici unsocial-democrat polonez n 14 considera si nu poate con-sidera levita P.P.S. un partid social-democrat.

Mai adaugam c Kautsky nu pomeneste nici macar uncuvint prin care sa conteste (desi scrie chiar in Vor-warts") felul in care acelasi Vorwarts" a redat discursullui cu privire la disparitia vechiului partid" din Rusia.Apropiatul schimb de pareri" va da la iveala i aceastagreseala monstruoasa a lui Kautsky.

Pro1e1arskaia Pravda nr. 12 Se iiparelle dupa textuldin 20 decembrie 1913 apdrut in ziar

www.dacoromanica.ro

275

NOVOE VREMEA SI RECI"DESPRE DREPTULI NATIUNILOR

LA AUTODETERMINARE

Dup 5. cum era de a§teptat, ziarul Novoe Vremea" §i-amanifestat interesul fall de polemica dintre social-demo-crati §i cadeti in legatufa cu problema dreptului natiu-nilor la autodeterminare. /n numa'rul 13 563, organul prin-cipal al nationalismului velicorus scrie :

Ceea ce pentru social-democrati reprezint 5. o axionia de In-çelepciune politic5" (adica recunoasterea dreptului natiunilor la auto-determinare, la despirtire de scat) ancepe acum sl provoace diver-genve chiar si In cercurile cadete".

Cu toat 5. aceasa intepa'tura ultrareactionarai la adresaliberalilor (cuvintelele chiar §i"), ziarul Novoe Vre-mea" a fost nevoit sa citeze declaratia ziarului Red',§i anume c5. cadetii nici nu s-au gindit vreodata." sä sus-Oda' dreptul de despsartire a natiunilor de statul rus".

Aceastä declaratie este ath de categoric5, inch zia-nil Novoe Vremea" se vecle nevoit s'a facii diverse pi-ruete. El scrie :

Din punctul de vedere cadet, elastica notiune de autodeterminareculturaI5, judednd dupi fapte, se deosebeste de sustinerea separatis-rnului numai In ceea ce priveste metodele de actiune".

Dar chiar i Novoe Vremea" a inteles foarte bine dife-renta dintre absurda autodeterminare culturari" §i auto-determinarea rah', adicI politica, deoarece mai departecitim :

www.dacoromanica.ro

ET6 V. I. LENIN

,Jar domnii cadevi intr-adev5r nu s-au gindit vreodat 5. sl suginidreptul de despartire a naciunilor de statul rus... altfel deck pe caieaincomparabil mai civilizatl a subvergionarii organelor lor de preside eatre populatia alogenl si de &atm evrei".

Vechiul, fasuflatul si ridicolul procedeu al pogromis-tilor de a imputa liberalilor cI primesc ajutor de laevrei ! Totusi, din cauza acestor procedee prostesti nu tre-buie s5. uit5m esenvialul : esential este c5. Novoe Vremea"a 'inteles prea bine deosebirea dintre social-democrati sicadevi, recunoscind cI acestia din urm5. n-au susvinutdreptal la despartire de stat.

Deosebirea dintre cadevi si social-democrati este deose-birea dintre navional-liberali si democravii consecventi.

.....Proletarekala Pravda nr. 16 Se tipareeteaparld

dupd twilldin 25 decembrie 1913 in zlar

www.dacoromanica.ro

277

FRACTIUNEA DIN DUMA$I MA JORITATEA DIN AFARA DUMEI

Scrisoarea lui Lomtatidze cu privire la lupta dintre ceivase si cei sapte in fractiunea din Dumb.' a nimerit in modciudat in ziarul lichidatorist (nr. 75, pag. 2), alaturi decalculul potrivit caruia 3 701 oameni s-au pronuntatpentru lichidatori. Verificarea acestei cifre o vom faceintr-un alt articol, iar acum ne vom mulcumi numai sarelevam ca Za Pravdu" cu trei zile inainte de aceasta(nr. 26) a comunicat cifra de 5 000, cifra care nu a fostcontestata de oponenti.

Din nou cei sapte apar in mod vadit ca reprezentantiai unei minoritati a muncitorilor.

De aceea cuvintele taH" ale lui Lomtatidze produco impresie cit se poate de penibila. A aduce injurii, aaminti diferite episoade din vechea lupta crincena, a tipa :insolent, absurd, cinic" etc. etc., toate acestea sintsemne de extrema slabiciune si de furie neputincioasa.

Ramine incontestabil si de necontestat ca : 1) cei sasereprezinta majoritatea muncitorilor constienti ; 2) cei saptenu recunosc vointa si hotaririle majoritavii, nu recunoscnici organizatia conducatoare recunoscuta de majoritate.

Este pur si simplu penibil, ti-e rusine pentru furiosulLomtatidze cind citesti cele scrise de el :

Au indicat oare ei (cei sase) fie si numai un singurcaz de actiune politica intreprinsä in Duma care sa fifost in contradictie cu interesele cauzei noastre, cu lozin-cile si traditiile noastre ? !"

20 www.dacoromanica.ro

278 V. I. LENIN

Patosul lui Lomtatidze produce o impresie falsa pentruca.' noi stim ca nu numai cei ;ase, dar ;i organul supremde conducere recunoscut de acestia a atras de mult atenfia,in mod oficial ;i formal, asupra incalcarii programuluide catre cei ;apte.

Lomtatidze, prin iritarea sa stingace ;i prin intrebariledeplasate pe care le pune, nu face deck sa sublinieze simai mult adevarata esenta profunda a conflictului, aluptei celor Pith' partid impotriva partinitatii. Aceasta esteesenta. $1 asta nu este o gluma, nu este un fleac, ci o pro-blema foarte importanta, cea mai nevralgica.

Nu oricine spune : doamne ! doamne !" va intra inimparatia cerurilor. Nu oricine striga, batindu-se cupummi in piept, despre unitate ;i iarasi unitate actioneaain realitate in folosul unitatii.

Ce inseamna unitatea clasei muncitoare ?In primul rind ;i mai ales inseamna unitatea organi-

zatiei sale politice, a intregului ei. Numai o astfel de uni-tate poate sa asigure o unitate reala si fractiunii dinDuma ;i in general tuturor actiunilor ;i intregii lupteduse de clasa muncitoare.

Tocmai aceasta unitate este incalcata de curentul lichi-datorist, asa cum s-a recunoscut in repetate rinduri, ince-pind din 1908, in toate rezolutiile formale ale partidului.Aceasta este esenta problemei. Ocolind-o, Lomtatidze nuface deck sa demonstreze ca nu are dreptate.

Cei ;apte sint total vinovati de sciziune, pentru ca eiau incalcat programul, ei au luat apararea lichidatorilor,care vor sa distruga partidul, ei n-au tinut seama de ho-taririle formale ale majoritatii, ei au incalcat vointa mun-citorilor organizati. Nu exista alta solutie decit sali recutnoasca gre;eala, sa recunoasca pe cei ;ase reprezentanttai rnajoritatii si sa porneasca la o apropiere sistemat1cade ace;tia pe calea unor acorduri.

Proletarskaia Pravda nr. 17din 29 decembrle 1913

Semnal : 1.

Se tiplireve dupd textulapdrut in ziar

www.dacoromanica.ro

279

SCRISOARE CATRE REDACTIE

D-1 Martov a con firmat faptul, amintit in Proletar-skaia Pravda", ca eu n-am facut parte din subcomisiapentru problerna grevelor §i ca 'in cornisie rn-am pro-nuntat impotriva considerarii ca fapte penale" *. Nu-miramine decit sa adaug ca eu n-am fost numai pentru pe-depse mai b1inde", cum 4i amintqte" d-1 Martov, ciam fost, binetnteles, pentru totala inadmisibilitate a unuiasemenea punct. $i nu era nevoie sa propun amenda-mente, deoarece in proiectul aflat atunci in discutie unasemenea punct nici nu exista, §i numai d-1 F. Dan sestraduia zadarnic sa-1 introduca (chiar i L. Martov acutezat atunci sa aduca obiectii impotriva d-lui F. Dan).

Proielarskaia Pravda' nr. 17din 29 decembrie 1913Semnal : N. Lenin

* Vezi volurnul de feta, p. 214-216. Nato red.

204-

Se tip6relte dupti (extolaparut in ziar

www.dacoromanica.ro

280

CORESPONDENTA DINTRE MARX SI ENGELS 1"

In sfirsit, editia de mult fagaduita a corespondenteidintre vestitii intemeietori ai socialismului stiintific a va-zut lumina tiparului. Engels a lasat ca sarcina lui Bebelsi Bernstein sa publice aceasta lucrare. Bebel a reusitsa-si termine partea sa de munca redactionala cu putintimp inainte de a muri.

Corespondenta dintre Marx si Engels, aparuta acumciteva saptamini in editura Dietz" din Stuttgart, estecuprinsa in patru volume mari. Ea numara in total1 386 de scrisori ale lui Marx si Engels, scrise intr-unlung interval de timp, din 1844 si pina in 1883.

Munca redactionala, adica intocmirea prefetelor la co-respondenta pe diferitele perioade, a fost indeplinitade Ed. Bernstein. Dupa cum era de asteptat, aceastamunca este nesatisfacatoare atit din punct de vederetehnic cit si din punct de vedere ideologic. Dupa evo-lutia" sa de trial faima spre conceptii de oportunismextrem, Bernstein nu ar fi trebuit sa se apuce de redac-tarea unor scrisori patrunse de un profund spirit revo-lutionar. Prefetele lui sint, in parte lipsite de continut,in parte de-a dreptul false, ca, de pilda, atunci cind, in locsä faca o caracterizare precisa, limpede si deschisa a ero-rilor oportuniste ale lui Lassalle si Schweitzer, demascatede Marx si Engels, el se rezuma la fraze eclectice si laatacuri in sensul ca Marx si Engels nu au avut intot-deauna dreptate in atitudinea lor impotriva lui Lassalle"(vol. III, pag. XVIII) sau ca, in ceea ce priveste tactica,

www.dacoromanica.ro

.-ieitZlce,q 4

jje-isSfr/

7'

ee. za

tf0 04;17.1 e74

cAT_S4e/X.--xe7c,ie_sm-9 ///tia-ar: )k,A,

eea-4'7 Af7z.

4t}k 4-

4 e /y/

lig-teZifpfA.

16r4- 0,E.co

0.er'"eye-0

76-(x,t,t,,1

g .

.Z-f a-et

,c4 a ) "1-7 `"7"Pj_

zailecA?

7.1.o-,-cA*1.4rA-Az

Jt7f",,-51zr),

qr).

ite-.1cwe/te.t.w,%' ,/9/,

g;L_Ar,

c g4.

L7ne.

,9{-1 . ..0

e.

CA

cei-Swr4-.. Scor

/62-41/2 "dii-751714"44L-c-r--)Ysa Ae-.

.tozn.44._

www.dacoromanica.ro

Prima paginäa manuscrisului lui V. I. Lenin

,Corespondenta dintre Marx si Engels".Sfirsitul anului igia

Mjegorat

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DINTRE MARX SI ENGELS 281

ei ar fi fost mai aproape" de Schweitzer decit de Lieb-knecht (vol. IV, pag. X). Aceste atacuri nu au aka meniredeck s camufleze i s infrumuseteze oportunismul. Dinpacate, atitudinea eclectica fata de lupta ideologica dusade Marx impotriva multora dintre adversarii sai este dince in ce mai raspindita in rindurile social-democratieigermane de astazi.

Din punct de vedere tehnic, indicele unul singurpentru toate cele patru volume este alcatuit in chipdefectuos (sint omise, de pilda, numele lui KautskyStirling) ; notele referitoare la unele scrisori sint extremde saracacioase sint risipite prin prefetele redactorului,in loc s. fie asezate in dreptul scrisorilor respective, asacum a facut Sorge etc.

Editia este exagerat de scumpa cele patru volume-costa vreo 20 de ruble. Fara indoiala c s-ar fi putut 4iar fi trebuit si se tipareasca o editie completa a scrisori-lor mai putin luxoasa, la un pret mai accesibil ; in afarilde aceasta ar fi trebuit sa se publice i si fie difuzate pescara larga in rindurile muncitorilor pasajele cele maiimportante sub raport principial.

Toate aceste neajunsuri ale editiei vor Ingreuia, desi-gur, popularizarea scrisorilor. Si este regretabil, deoareceele prezinta o uriasa valoare stiintifica si politica. Nunumai ca in fata cititorului figurile lui Marx si Engelsapar reliefate in toata amploarea lor, dar continutul teo-retie, extrem de bogat al marxismului este etalat intr-oforma cit se poate de pregnanta, intrucit, in scrisorilelor, Marx si Engels revin in repetate rinduri asupra celormai diferite laturi ale invataturii lor, sublinund

uneori analizind impreun i convingindu-se unulpe altul tot ce e mai nou (in raport cu parerile ante-rioare), mai important, mai dificil.

In fata cititorilor se desfasoara tabloul uimitor de viual istoriei miscarii muncitoresti din lumea intreaga, inmomentele ei cele mai importante si in cele mai esentialepuncte ale ei. 0 $i mai mare valoare prezinta istoriapo/iticii clasei muncitoare. Cu cele mai diferite prilejuri,in legatura cu diferite tari din lumea veche si cea noua,

si

si

i

clarifit-cind

www.dacoromanica.ro

282 V. I. LENIN

in diferite momente istorice, Marx §i Engels analizeazalaturile cele mai importante sub raport principial atuncicind abordeaza problemele legate de sarcinile politice aleclasei muncitoare. Or, epoca pe care se intinde aceasacorespondenta este tocmai epoca desprinderii clasei mun-citoare din cadrul democraiiei burgheze, epoca aparitieiunei .mi§cari muncitore§ti de .sine statatoare, epoca stator-niciru bazelor maim §i proletare. Cu cit avemmai des prilejul in vremurile noastre s observam cit demult are de suferit mi§carea muncitoreasca din diferitetan din cauza oportunismului, ca urmare a starii destagnare §i de descompunere a burgheziei, ca urmare afaptului c atentia conducatorilor muncitorilor esteabsorbita de faptele zilnice marunte etc., cu atit maipretios este materialul extrem de bogat al corespondentei,care dovede§te o profunda intelegere a scopurilor trans-formatoare fundamentale ale proletariatului i formulareaneobi§nuit de elastica, din punctul de vedere al acestorscopuri revolutionare, a sarcinilor tactice date ark' a facenici cea mai mica concesie oportunismului sau frazeologieirevolutionare.

Daca am incerca s definim printr-un singur cuvint,ca sa spunem a§a, focarul intregii corespondente, punctulcentral in jurul caruia graviteaza toate ideile exprimate

analizate, acest cuvint ar fi dialectica. Aplicarea dia-lecticii materialiste la prelucrarea intregii economii poli-tice, aplicarea ei in sfera istoriei, a §tiintelor naturii, afilozofiei, a politicii §i a tacticii clasei muncitoareaceasta ii intereseaza cel mai mult pe Mar i Engels,acesta este domeniul in care introduc ei cele mai noimai esentiale elemente, acesta reprezinta genialul pasinainte facut de ei in istoria gindirii revolutionare.

In cele ce urmeaza, dupa o privire generala asupracorespondentei, intentionam sa prezentam analiza celormai interesante observatii §i rationamente ale lui Marx§i Engels, fara a avea nicidecum pretentia de a epuizaintregul continut al scrisorilor.

politicii

si

si

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DINTRE MARX SI ENGELS 283

I. PRIVIRE GENERALA

Corespondenta incepe cu scrisorile adresate lui Marxin 1844 de catre Engels, pe atunci in virsta de 24 de ani.Situatia din acea vreme din Germania este minunat scoasain relief. Prima scrisoare, de la sfirsitul lunii septem-brie 1844, a fost expechata din Barmen, locul unde s-anascut Engels si unde traia familia lui. Engels nu impli-nise inca 24 de ani. El lincezeste in mijlocul familiei salesi calla sa evadeze..Tatal sau, un fabricant religios si cufire de despot, este mdignat cà fiul sau ia parte la intru-run politice si are convingeri comuniste. Daca nu ar fimama, la care tin foarte mult, scrie Engels, nu a§ maiputea suporta nici cele citeva zile care au ramas ping:la plecare. Nici nu-ti poti imagina, se plinge el lui Marx,ce considerente meschine, ce temen superstitioase sint in-vocate aici, de catre membrii familiei, impotriva plecariimele 102.

Cit mai sta la Barmen unde o poveste de dragoste11 retine citva timp el cedeaza insistentelor tatalui sau

vreo dona saptamini lucreaza in biroul fabricii (mailui era fabricant). Negotul este o mirsavie ii sole ellui Marx , i orasul Barmen este mirsav, si felul dea-ti petrece timpul aici este mirsav, dar cel mai mirsaveste sa continui sa fiu nu numai burghez, ci chiar fabri-cant, adica un burghez care lupta activ impotriva prole-tariatului". Singura mea consolare, continua Engels, estemunca la lucrarea mea despre situatia clasei muncitoare(aceasta carte a aparut, dupa cum se stie, in 1845 §i esteuna dintre cele mai bune opere ale literaturii socialistemondiale). S-ar mai putea ca cineva .sa ramlie burghezsi vita de jug a negotului prin conditnle sale de viata sisa fie totusi comunist, dar fara sa desfasoare o activitatepublicistica ; s. defasori insa o ampla propaganda comu-nista, si in acela si istimp sa te ocupi cu negustoria, cuafacerile industriale nu se poate. Voi pleca. I.n plus siviata asta in atmosfera somnolenta a unei familn crestinesi prusace din crestet pina-n talpi ; nu mai pot suportaaceasta situatie ; as ajunge ping. la urma un filistin germancare ar aduce cu el un spirit filistin in comunism" 103

§i

www.dacoromanica.ro

284 V. I. LENIN

Asa scria tinarul Engels. Dupl revolutia din 1848, viataI-a silit sa se Intoarca in biroul tatalui sau si sa devina.pentru multi ani vita de jug a negotului" ; dar el astiut sa reziste, sa-si creeze un anturaj tovarasesc §i nuunul crestin-prusac, sa fie intotdeauna un inversunatdusman al introducerii spiritului filistin in comunism"..

Viata sociala din provinciile germane in 1844 seamana.cu viata sociala din Rusia de la inceputul secoluluial XX-lea, in preajma revolutiei din 1905. Toata lumeadoreste sa faca politica., pretutindeni clocoteste revoltatopozitionista impotriva guvernului, preotii tuna si fulgera.impotriva ateismului tineretului, in familiile burghezecopiii fac scene parintilor pentru comportarea lor aristo-cratica Eç a. de servitori sau fata de muncitori".

Atitudinea opozitionista generala isi gaseste expresie infaptul ca toata lumea se declara comunista. La Barmen,comisarul de politic e comunist ii scrie Engels luitMarx. Am fost la Co Ionia, Düsseldorf, Elberfeld, pre-tutindeni, la fiecare pas, dai de comunisti ! Un comunistinfocat, pictor caricaturist, cu numele de Seel, pleacIpeste doua luni la Paris. Ii voi da adresa d-tale. Sintsigur ca o sa va placa la toti, e un entuziast, li placemuzica, va va putea fi de folos in calitate de cari-caturist" 104.

Aici, la Elberfeld, se petrec minuni. Teri (scrisoareapoarta data de 22 februarie 1845) a avut loc la noi, incea mai mare sari. a celui mai bun restaurant din orasa treia intrunire comunista. La prima au participat40 de oameni, la a doua 130, la a treia cel putin 200..A fost reprezentat tot Elberfeldul si Barmenul, incepindcu aristocratia banului si terminind cu micii negustori..N-a lipsit decit proletariatul".

Asa scrie, textual, Engels. Pe atunci, in Germania,toata lumea era comunista, afara doar de proletari. Co-munismul era o forma de exprimare a atitudinii opozi-tioniste a tuturor, si mai ales a burgheziei. Publicul celrnai obtuz, cel mai lenes, cel mai filistin, care nu se in-teresa de nimic, incepe pur si simplu sa se entuziasmezede comunism" 1°5. Principalii propagatori ai comunismuluierau pe atunci niste oameni de felul narodnicilor de la.

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DINTRE MARX SI ENGELS 285

noi, de felul socialistilor-revolutionari", al socialistilor-populisti" etc., in realitate niste burghezi bine intentio-nati, mai mult sau mai putin porniti impotriva guvernului.

In aceste imprejurari, in mijlocul unui numar infinitde curente i fractiuni asa-zise socialiste, Engels a stiutsa-si gaseasca drumul spre socialismul proletar fara sa seteama de ruperea relatiilor cu o multime de oameni detreaba, revolutionari infocati, dar prosti comunisti.

In 1846 Engels se afla la Paris. Parisul era pe atunciframintat de pasiuni politice si de dezbateri asupra celormai felurite teorii socialiste. Engels studiaza cu multirivna socialismul, face cunostinta cu Cabet, Louis Blanc

cu alti socialisti de seama, frecventeaza diferite redactiisi cercuri.

Atentia i este atrasa mai ales de cea mai serioasa si mairaspindita doctrina socialista din acea vreme : proudho-nismul. $i inca inainte de aparitia Filozofiei mizeriei"a lui Proudhon (octombrie 1846 ; raspunsul lui Marx,celebra Mizerie a filozofiei", a aparut in 1847), Engelspritica fara crutare, cu sarcasm si cu remarcabila profun-zime ideile fundamentale ale lui Proudhon, de care in-deosebi socialistul german Griin facea pe atunci mare caz.Cunoasterea perfecta a limbii engleze (pe care Marx si-ainsusit-o mult mai tirziu) si a literaturii engleze ii dO,

posibilitate lui Engels s'a dea Inca de la inceput (scrisoareadin 16 septembrie 1846) exemple care invederau falimen-tul suferit in Anglia de faimoasele burse ale muncii"ale lui Proudhon ne. Proudhon compromite socialismul, seindigneaza Engels ; dupa Proudhon rezulta ca muncitoriiar trebui sit rascumpere capitalul !

La virsta de 26 de ani Engels da lovituri de-a dreptulnimicitoare adevaratului socialism" aceasta expresie ointilnim n scrisoarea lui din 23 octombrie 1846, cu mult'inainte de aparitia Manifestului Comunist"

pe Griin ca principalul lui reprezentant. 0 doctrinaantiproletara, mic-burgheza i filistina", fraze goale",diferite tendinte general-umane", o teama superstitioasade comunismul grosolarm" (Löffel-Kornmunismus tex-tual : comunismul lingurii" sau comunismul burtii),

, indicin-du-1

si

www.dacoromanica.ro

286 V. I. LENIN

planuri pasnice de fericire" a omenirii iata cum seexprima Engels despre toate varietatile de socialism pre-marxist.

Trei seri am discutat despre proudhonism scrieEngels. La inceput aproape intreaga clica, in fruntecu Griin, a fost impotriva mea. Principalul lucru pe caretrebuia sa-1 demonstrez era necesitatea revolutiei vio-lente" (23 octombrie 1846). In cele din urma rn-amfuriat si i-am adus pina acolo pe adversarii mei, :inchau fost nevoiti sa se pronunte fatis Impotriva comunismu,lui. Am cerut sa fie pusa la vot chestiunea : sintem saunu comunisti ? Cea mai mare indignare au manifestat-oadeptn lui Griin, care au inceput sa spuna ca ei au venitca sa discute despre binele omenirii" si ca trebuie, indefinitiv, sa se stie ce este, la drept vorbind, comunismul.Pentru a nu le da posibilitatea de a ocoli fondul proble-mei, le-am dat atunci o definitie extrem de simpla. Amdefinit, scrie Engels, internale comunistilor astfel :1) apararea intereselor proletarilor in opozitie cu intere-sele burghezilor ; 2) realizarea acestui lucru prin desfiin-;area proprietatii private si prin inlocuirea ei cu stapi-nirea in comun a bunurilor ; 3) nerecunoasterea altuimijloc in vederea realizarii acestor scopuri in afara derevolutia democratica violenta (rinduri scrise cu un ansi jumatate inainte de revolutia din 1848) 107

Discutia s-a terminat prin adoptarea de catre adunarecu 13 voturi contra 2, ale adeptilor lui Griin, a definitieilui Engels. La aceste adunari au participat aproximativ20 de rneseriai timplari. Astfel au fost puse, in urrna cu67 de ani, la Paris, bazele Partidului muncitoresc social-democrat german.

Un an mai tirziu, in scrisoarea sa din 24 noiem-brie 1847, Engels li scria lui Marx in legatura cu con-ceptul Manifestului Comunist", pe care il alcatuise, pro-nuntindu-se, printre altele, impotriva formei de catehismcare fusese propusä mai inainte. Incep scrie Engelscu problema ce e comunismul, trecind apoi de-a dreptulla proletariat : istoria originii lui, deosebirea dintre el silucratorii dinainte, dezvoltarea antagonismului dintre pro-

in-

www.dacoromanica.ro

CORESPONDENTA DINTRE MARX SI ENGELS 287

letariat si burghezie, crizele, concluzii". La sfirsit, poli-tica de partid a comunistilor" 1°9

Aceasta scrisoare istorica a lui Engels cu privire laprima schita a operei care a facut ocolul lumii si care siastazi este justa in toate punctele ei esenviale, vie si ac-tuala de parca ar fi fost scrisa ieri, arata in modul celmai pregnant ca, pe buna dreptate, numele lui Marx siEngels shit puse alaturi, ca numele fondatorilor socialis-mului modern.

Scris la sfIrsitui anului 1913Publicat penlru prima oard

la 28 noiembrie n20,in ziarui Pravda nr. 268

Semnal : N. Lenin

Se tipdreste dupd manuscris

www.dacoromanica.ro

288

ADAOS LA ARTICOLUL LUI N. K. KRUPSKAIA :CU PRIVIRE LA POLITICA MINISTERULUI

INVATAMINTULUI PUBLIC"

In tarile civilizate aproape ca nu exista analfabeti.Acolo se fac eforturi pentru a atrage poporul la invata-tura. Organizarea bibliotecilor este sprijmita prin toatemijloacele. Pe cind la noi Ministerul cu iertaciune fiezis al Invatamintului" Public depune cele mai despe-rate eforturi, recurge la cele mai rusinoase masuri poli-%ienesti pentru a crea greutati invavamintului, pentrua impiedica poporul sa invece ! La noi ministerul a nimicitbibliotecile scolilor ! ! In nici o tara civilizata nu maiexista norme speciale indreptate impotriva bibliotecilor,nu mai exista o asemenea institucie mir§ava cum estecenzura. La noi insa, pe linga prigonirea in general apresei, pe linga masurile salbatice impotriva bibliotecilorin general, se emit regulamente impotriva bibliotecilorpublice, care ingradesc de o suta de ori mai mult activi-tatea acestora. Aceasta este o politica revoltatoare demencinere a poporului in ignoranP, politica revoltatoarea mosierilor, care doresc s. mentina starea de siilbaticiea Orli. Unii oameni bogati, cum este Pavlenkov, au donatbani pentru bibliotecile publice. Acum guvernul mosierilorinapoiati lichideaza bibliotecile. Nu este oare timpul cacei care vor sä contribuie la luminarea Rusiei s nceleagaca nu trebuie sa donezi bani pentru bibliotecile subordo-nate ministerului si care pot fi nimicite, ci luptei pentrulibertatea politicã, Fara de care Rusia se va sufoca insalbaticie ?Scris in ianuarie 1914 Se tipdresie peniru prima oard

dupd manuscris

www.dacoromanica.ro

289

4 000 DE RUBLE PE ANSI ZIUA DE MUNCA DE 6 ORE

Aceasta este lozinca de lupta a muncitorilor americaniconstlenp. La noi spun ei nu exista decit o singuraproblem politicà, i anume : problema venitului munci-torilor si a zilei de munca.

La prima vedere muncitorului rus i se va parea foartestrarue si de neinteles aceasta reducere a tuturor proble-melor sociale i politice la una singuri. Dar in StateleUnite ale Americii, statul cel mai inaintat, in care existao libertate politica aproape deplina i cele mai dezvoltateinstittnii democratice si care repurteaza succese uriase Indomeniul productivitaiii muncii, este foarte firesc ca pro-blema socialismului sa fie pusa pe primul plan.

Datorita deplinei libertati politice, in America existaposibilitatea de a se calcula intreaga productie de bunuria farii si de a se face o statistica a producciei mai bine cain oricare alta parte. $i acest calcul, care este bazat pedate incontestabile, arata ca in America exista, in cifrerotunde, 15 000 000 de familii de muncitori.

La un loc, aceste familii de muncitori produc in fiecarean obiecte de consum in valoare de 60 de bilioane, adic5de 60 000 de milioane de ruble, ceea ce inseamna cite4 000 de ruble pe an de fiecare familie de muncitori.

Dar in momentul de fall, in condi%iile orinduirii so-ciale capitaliste, numai jumatate din aceasta producvie-uriasa, numai 30 000 de milioane, revine muncitorilor,care reprezinta 90% din populavie. Cealaltä jumatateinsuseste clasa capitalistilor, care, impreuna cu to%i apara-

si-o.

www.dacoromanica.ro

290 V. I. LENIN

torii i parazitii ei, reprezinta in total 100/0 din populatie.In America, ca §i in alte tan, Wntuie §omajul, iar costul

vieth cre§te tot mai mult. Mizeria muncitorilor devine totmai chmuitoare §i mai greu de suportat. Statisticile ameri--cane au aratat c aproape jumatate din numarul total almuncitorilor sint §omeri partiali. Si ce imensa munca so-ciala se irose§te datorita mentinerii, mai ales in agricul-tura i n comert, a micii productii, absurde, inapoiate §ifarimivate !

Datorita deplinel libertavi politice i faptului ca nuexista mo§ieri iobagi§ti, in America folosirea ma§inilor s-adezvoltat mai mult decit oriunde in alta parte a lumii.2n America, numai in industria prelucratoare, forta ma-inilor este evaluata in total la 18 000 000 CP. Totodata,

explorarea tuturor surselor de energie sub forma caderilorde apa a aratat, potrivit &Hi de seama din 14 martie1912, ca prin transformarea fortei caderilor de apa inenergie electrica America poate capata dintr-o data inca,60 000 000 CP !

Chiar i in prezent tara este extrem de bogata, §i ea.are posibilitatea de trip/a dintr-o data bogatille, de

trip/a productivitatea muncii sociale, asigurind astfeluturor familiilor de muncitori un nivel de venituri accep-tabil, demn de o fiinta omeneasca rationala, §i o zi demunca nu exagerat de lunga, de 6 ore.

Dar, din cauza orinduirii sociale capitaliste, alaturi demizeria §i de §omajul ingrozitor din marile orge §i chiardin satele Americii alaturi de irosirea flea rost a mun-cii omenqti vedem luxul uluitor al miliardarilor, albogatgilor, a caror avere se cifreaza la miliarde, la miide milioane.

Clasa muncitoare din America se lumineaza repede §ise une§te intr-un partid proletar puternic. In rinduriletuturor oamenilor muncii cre§te simpatia fata de acestpartid. Sclavii salariati ai Americii, lucrind cu ma§iniexcelente §i väzind la fiecare pas minunile tehnicii §i re-marcabilele succese obtinute in munca ca urmare a or-ganizarii marii productii, incep dea seama ce sarcinile revin i si formuleze revendicari simple, evidente

a-sia-si

sa-si

www.dacoromanica.ro

4 000 DE RUBLE PE AN SI ZIUA DE MUNCA DE 6 ORE 291

imediate : s'a se obvina un venit de 4 000 de ruble pentrufiecare familie de muncitor si ma de munca de 6 ore.

Pentru mice tara civilizata din lume acest tel urmaritde muncitorii americani este pe deplin realizabil ; darpentru aceasta in tara trebuie sa existe condivii fundamen-tale de libertate...

Si alta cale spre un viitor liber in afara de calea unoiorganizatii proprii a muncitorilor, organizape educativa,sinchcara, cooperatista si politica, nu exista.

Proletarskaia Pravda nr. 19din ianuarie 1914

Semnat : I.

Se tipöreVeapeuut

dupti textulin ziar

www.dacoromanica.ro

292

IN LEGATURA CU SARCINILESTATISTICII ZEMSTVELOR

(Zemstva guberniei Penza. Rezultatele studiuluistatistic de evaluare din gubernia Penza. S&ia a III-a.Studiul statistic al bunurilor fanciare. Partea a II-a.Recensamintul gospodariilor tariinesti.Sectiunea I. Date informative cu privire la sate fi tabelepe obsti intocmite pe baza datelor recensiimIntului general.al gospodariilor. Fascicula a 3-a : Jud. Krasnaia Sloboda.Penza. 1913. Pretul 1 rublii. X + 191 pag.)

Zemstva guberniei Penza efectueaza un studiu statisticde evaluare dupa un program atit de complet fi adt deamanundt, hick prezinta un deosebit interes pentru ori-cine studiaza orinduirea economici a Rusiei.

Se efectueaza un recengmint general al tuturor gospo-dariilor taranefti pe baza unor fife sumare. Apoi la fie--care trei gospodarii, una este analizata pe baza unor fifesuccinte, dar ceva mai complete ; fiecare a noua gospo-&de este descrig pe o fig fi mai completa, afa-numitafig amanuntita ; fiecare a doulizeci si saptea gospodarieeste descrisa pe o fig speciald, care este fi mai completa,fi, in sfirfit, 25 de gospodarii pe judev (cu oarecare apro-ximavie, aceasta cifr a. reprezinta, probabil, circa 1/1 000 dinumarul total al gospodariilor) formeaza obiectul uneifoarte amanuntite analize in ceea ce privefte bugetul.

In total shit cinci stadii de cercetare mai mult sau maiputin amanunvite, programul mai complet cuprinzindneaparat toate problemele programului mai pucin complet.

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU SARCINILE STATISTICII ZEMSTVELOR 293

In prefata, autorii arata cit de completa este fiecare din-tre aceste cinci categorii de analize in modul urmator

Bugetul inglobeaza intreaga productie i ntregul consum al gos-podariei taranesti.

Recensarnintul special studiaza in cadrul gospodariei vinzarilecumpararile de produse agricole i datele privitoare la cresterea vitelor(pe un formular special), precum i toate problemele ca-e sintcuprinse in hp. amanuntita.

Pe fila amanuntita se inregistreaza toate prorietatile, intreprin-derile i ocupatiile membrilor gospodariei, se mregistreaza datelereferitoare la sex, viral, stiinta de carte a membrilor familiei, va-loarea inventarului viu i mort g a cladirilor, veniturile provenitedin intreprinderi si din ocupatii neagricole, recolta, cheltuielile pentrumina de lucru.

Pe fila succinta ceva mai completà se inregistreaza numai datelereferitoare la sex, virsta, stiinta de carte a familiei, se trec proprie-tatile, intreprinderile i ocupatiile, inventarul viu i mort.

Pe fisa sumara se inregistreaza numarul membrilor famihei cuimpartirea lor dup l. sex, numarul barbatilor apti de muncl, proprie-tatile, intreprinderile familiei, cu exceptia celor luate in arena',vitele mai importante, stiinta de carte si ocupatiile neagricole alebarbatilor apti de muncl, precum 6 numarul baietilor i fetelor careInv*" la scoalà".

Din pacate, editia nu cuprinde o lista completa a in-trebarilor puse in cele cinci categorii de analize. Esteanexata numai fisa cea mai succinta (fisa sumara"),care ofera (aproximativ) o analiza tot atit de amanuntitaa gospodariei ca i fisele recensaminturilor agricole alca-tuite dupa sistemul european.

Daca statisticienii din Penza vor cerceta intreaga gu-bernie dupa programul aratat mai sus, datele culese vorfi se poate spune faith' exagerare aproape ideale.

presupunem ca in gubernie exista 270 000 de gospo-clarii (in realitate, probabil cà sint mai multe). Am avea

cazul acesta 90 000 de analize cu date privitoare laarenda, la intregul inventar viu i mort ; apoi 30 000 deanalize cu date privitoare la recolta (in fiecare gospo-darie), la cheltuielile pentru mina de lucru si la valoareainventarului i cladirilor ; apoi 10 000 de analize devinzari i cumparari de produse agricole, precum si dateprivitoare la cresterea vitelor" (adica, probabil, analizaexacta a conditiilor de intretinere si de hranire a vitelor,

21 Lenin, opere, vol. 24

:

si

S.

in

www.dacoromanica.ro

294 V. I. LENIN

a productivitatii cresterii vitelor etc.) ; 'in sfirsit, 250 debugete, care, considerind ca exista 10 grupuri tipice degospodaru taranesti, ar da o analiza cornpletä a fiecdrutgrup, revemnd 25 de bugete la un grup, adica absolutsuficient pentru a capata cifre medii certe.

Intr-un cuvint, daca acest program va fi indeplinit,gospodaria taraneasca din guberma Penza va fi studiataexcelent, incomparabil mai bine decit in recensaminturiledin Europa occidentala (care, e drept, cuprind nu gubernii,ci intreaga taxa).

Totul depinde numai de prelucrarea acestor date exce-lente. In aceasta consta principala greutate. Acesta estepunctul nevralgic al statisticii zemstvelor de la noi, careeste foarte buna 'in ceea ce priveste scrupulozitatea si mi-nutiozitatea cu care se lucreaza. Date le privitoare la fie-care dintre cele 300 000 de gospodarii (sau la fiecaredintre cele 90 000, 30 000, 10 000 de gospodarii) pot fiexcelente, dar pentru telurile stiintifice, pentru intelegereaeconomiei din Rusia aceste date isi pot pierde aproape cudesavirsire valoarea daca prelucrarea lor nu este satisfaca-toare, deoarece mediile generale pe obsti, plasi, judete sigubernii stilt foarte putin elocvente.

In Rusia, in prezent se desfasoara procesul de transfor-mare capitalista a agriculturii semimedievale (patriarhalesi iobagiste). Acest proces a inceput sa se contureze demai bine de o jumatate de secol. In acest imens intervalde timp, in literatura economica a Rusiei s-a adunat unfoarte mare numar de indicapii razlete cu privire la dife-ritele trasaturi ale acestui proces. Acum, esentialul esteca datele statisticii zemstvelor care privesc fenomenefoarte raspindite si sint excelente prin caracterul lor ama-nuntit, prin meticulozitatea cu care au fost strinse si veri-ficate sa fie prelucrate in modul cuvenit. Ele trebuie pre-lucrate 'in asa fel, inch sii dea un r'cispuns precis si obiectiv,bazat pe datele referitoare la fenomenele foarte raspin-dite, un raspuns la toate problemele indicate sau schitatede cercetarea de o jumatate de secol a economiei Rusieide dupa reforma (iar in prezent legislatia agrara stolipi-

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU SARCINILE STATISTICII ZEMSTVELOR 295

nista pune un alt mare numar de probleme foarte intere-sante cu privire la economia postrevolutionara a Rusiei).

Date le statisticii trebuie prelucrate in asa fel, incitprocesul de prabusire a vechii economii naturale, ioba-giste, bazate pe claca, pe sistemul muncii in dijma,procesul inlocuirii ei prin agricultura capitalista, cu carac-ter comercial, sã poata fi studiate cu ajutorul acestor date.In Rusia, nici un om instruit (in domeniul economiei po-litice) nu se mai poate indoi c acest proces are loc.Important este cum trebuie sa. fie prelucrate excelenteledate ale recensamintului pe gospodarii, pentru ca ele

piarda valoarea i, cu ajutorul lor, si se poatastudia toate aspectele acestui proces extrem de complexsi de variat.

Pentru a satisface aceste conditii, prelucrarea datelorrecensamintului pe gospodarii trebuie sa aiba ca rezultatcit mai multe tabele pe grupuri i tabele combinate, in-tocnute cit mai rational si mai amanuntit, care sa permitastudierea separata a tuturor tipurilor de gospodarie cares-au i conturat sau care sint pe cale sa se contureze(acest lucru nu este mai putin important). Fara tabele pegrupuri i tabele combinate, intocmite in mod rationalsi care sa. infatiseze toate aspectele, aceste date extrem debogate ale recensamintului pe gospodarii ii vor pierdepur i simplu valoarea. Acesta este pericolul cel mai mareal statisticii moderne, care in ultimul timp sufera tot maimult de un oarecare, as zice, cretinism statistic" ; in-daratul copacilor dispare padurea, indiratul mormanelorde cifre dispar tipurile economice ale fenomenelor, tipuricare pot iesi in evidenç a. numai daca se intocmesc in modrational tabele pe grupuri i tabele combinate care sainfatiseze toate aspectele.

Iar pentru ca aceste tabele si fie intocmite in mod ra-tional, trebuie, in primul rind, ca procesul dezvoltariicapitalismului sã poata fi urmarit in toate ramificatiile

formele sale. 0 prelucrare poate fi considerata ratio-nala numai daca permite sa fie infatisate tipul de gospo-darie naturala, care s-a pastrat cel mai mult, i diferiteletrepte ale inlocuirii ei prin agricultura comerciala i prin

21*

si

sanuli

si

www.dacoromanica.ro

296 V. I. LENIN

agricultura capitalista (in diferite regiuni, agricultura careproduce pentru 'Nat'l ia forme diferite, atfigind in pro-ductia pentru plata cind o ramura a agriculturii, cindalta). Deosebit de am5nuntit trebuie s5 fie inf5tipte di-feritele tipuri de gospodarii care se af1à in stare de tran-zitie de la agricultura natural5 integrala. la vinzareaforte' de munc5. (ap-numitele ocupatii neagricole", careconstau in vinzarea fortei de munc5), precum i la cum-pararea el. Deosebit de amainuntit trebuie s'a fie infati§atediferitele tipuri de gospodarii dupa gradul lor de insfarire(dnpa gradul de acumulare a capitalului §i dup5 posibilz-Cowie de formare qi de acumulare a capitalului), apoi dupaproportiile intregn productii agricole, precum §i dupaproportnle acelor ramuri de productie agricoli care, inlocalitatea respectiv5 §i la momentul respectiv, pot fi celmai imr transformate in agricultura comerciala sauzootehnie comerciala etc. etc.

Principala prob1em5 in studiul economiei moderne aagriculturii const5. tocmai 'in aceast5 transformare a gos-pod5riei naturale in gospod5.rie care produce pentruplata ; §i numarul enorm de gre§eli §i de prejudecati aleteoriei" oficiale, liberale-profesorale, mic-burghezo-narod-nice §i oportuniste rezult5 din faptul c5. aceast5. schimbarenu este inteleasa sau din lipsa de pricepere in a o urmàriin formele ei extrem de variate.

Munca statisticienilor din Penza, care, judecind dup5culegerea amintit5 mai sus, este fàcut5. de oamern care nuau o atitudine birocratica fatI de aceast5 munc5, de oa-meni realmente interesati §i capabili sa fac5 un studiu§tiintific de inalt 5. valoare, face totO impresia unuiexces de rutin5 statistic5 sau de pasiune pentru statistic5",precum §i a unei insuficiente chibzuiri §i aprofundari dinpunct de vedere al economiei politice.

Culegerea pe care o analizam cuprinde, in primul rind,date informative referitoare la sate. Aceste date ocup5ceva mai putin de Vio din volum. Restul de 9/io 11 re-prezint5 tabelele intocmite pe obi. Fiec5rui grup .det5rani (dupa suprafata de p5mint) din *tea respectiv5a fiecarui sat ii este consacrat5 o lime orizontala speciala(in total numarul lor este de 1 009 pe judet), cuprinzind

in

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU SARCINILE STATISTICII ZEMSTVELOR 297

139 de rubrici verticale. Date le sint neobisnuit de ama-nuntite. Desigur ca 9/io din aceste date nu-§i vor gasiniciodata o intrebuintare pentru nici un fel de informa-cii, nici chiar pentru cei mai curiosi oameni din partealocului.

Dar caracterul neobisnuit de amanuntit al acestor dateia un aspect care aduce a manie statistica atunci cindvedem rubricile 119-139, adica douazeci una de ru-brici, care dau pentru fiecare din cele o mie de subim-partiri pe judet cifre relative, adica raporturi procentualecalculate ! ! ! Pentru un singur judet, statisticienii aufacut mu i zeci de mii de calcule, de care nici chiaroamenii din parea locului n-ar putea s. aibã nevoie decitin cazuri cu totul exceptionale. Statisticienii au efectuataproximativ 15 000-20 000 de calcule, dintre care, de-sigur, cel mult zece, douazeci ar putea fi de folos numaioamenilor din partea locului, i acestia ar fi putut facesinguri calculele necesare in cazul putin probabilcind ar avea nevoie de ele.

Uri-tsa munca irosita zadarnic de statisticieni reprezintao reducere a cantitatii generale de munca pe care ei (ti-nind seama de fortele si de bugetul de care dispun, cacisumele alocate de zemstve pentru statistica sint foartemodeste !) o pot consacra cercetarilor. Culegerea exami-nata, care cuprinde mii de cifre, reprezentind x.in lux"statistic inutil, nu face nici macar o singura totalizare.Totalizarile de oHce fel urmeaza sa apara in celelaltefascicole. tn primul rind, nu sintem siguri ca aceste fas-cicole vor mai aparea, si de acest lucru nu pot fi sigurinici statisticienii rusi ai zemstvelor, care depmd in preamare masura de bunul plac al politiei. Iar in al doilearind, fara verificarea variatelor tabele combinate i pegrupe intocmite pe judete nu se va ajunge niciodata laelaborarea unui sistem de tabele de totalizare, combinate

pe grupuri, intocmite pe gubernii, care sa fie pe deplinsatisfacator din punct de vedere

Deocamdata avem in fata noastra un fapt regretabil :culegerea statistica a zemstvei, pentru care s-a cheltuito munca imensa §i care cuprinde o sumedenie de date noi,

fi

sistiintific.

www.dacoromanica.ro

298 V. I. LENIN

pretioase i extrem de bogate (rezultate ale legii din 9 no-tembrie !), dar, netotalizate, neadunate la un loc, negru-pate si necombinate, prezint5. o valoare stiintificI nein-semnata, aproape nura.

S. relevam, cel putin, unele dintre grupIri care ar fiputut i ar fi trebuit sa fie fa:cute ta vederea folosiriimaterialului statistic foarte bogat al zemstvei. Ar fi dedorit ca judetul i gubernia sa fie imp5.rtite n raioanedupI gradul de rIspindire a diferitelor ramuri ale agri-culturii comerciale (fabricarea spirtului din gine si car-tofi ; desfacerea produselor lactate ; prese de ulei ; plantespeciale care pot fi comercializate etc. etc.) ; apoi dupIocupatiile neagricole i cele sezoniere ; dupI conditiilegospodIriei mosieresti (apropierea marilor domenii movie-rest' sau inexistenta lor, predominarea gospodIriei mo-sieresti iobIgiste, bazata pe munca n dijm, pe clac5., pesistemul de munca in parte, pe sistemul de munca pejumItate etc., sau a gospodariei mosieresti capitaliste,bazata pe munca salariatI) ; apoi dupI gradul dedezvoltare a comertului i circuitului capitalist 'in ge-nere (o tmpIrtire extrem de important5 care trebuieneapIrat fIcutI din punctul de vedere al notiunilor ele-mentare de economie po1itic. i care este lesne de flcut,desi de obicei nu se face : gruparea satelor dupI depar-tarea lor de calea ferata, de piete, de centre coiner-ciale etc.) ; dupa marimea satelor (judetul Krasnaia Slo-boda are aproape 30 000 de gospodarii 'in 278 de sate,pe dnd 19 sate foarte mari au peste 9 000 de gospodarii

probabil c51 aici conditiile sint excelente).Ar fi de dorit i necesar ca gospodIriile s5. fie grupate

nu numai dup5; intinderea de pamint, ci i dup5, marimeasuprafetei cultivate (autorii afirma n prefatI c gospo-dIria tIrIneasc5. din gubernia Penza se bazeazI in ceamai mare parte pe pImint propriu, si nu pe pImint luatin arena." ; dar aceasta este o apreciere prea generala,or, problema arenzii are o insemnatate foarte mare si ne-cesit 5. o prelucrare amInuntitI) ; apoi dup5. marimeasuprafetei cultivate cu plante comercializabile, acolo undesi n m5sura in care pot fi constatate i nfItisate ; maideparte dupI ocupatii neagricole" (nu in acea forma'

8

www.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU SARCINILE STATISTICII ZEMSTVELOR 299

bruta la care statisticienii se marginesc de obicei, de para.ar vrea sa- si mbata joc de luind gospo-&rule ar caror membrr au ocupavr neagricole" i gospo-&Arnie care n-au astfel de membri, ci land in considerareneaparat.situatia persoanelor care au ocupatii neagricole :gospodarn care furnizeaza. pentru munca afara un nu-mar mare, mijlocru sau nue de muncrton salariaci, gospo-darii cu intreprinderi mici i mari care folosesc un numarneinsemnat, un numar mijlociu sau mare de muncitorisalariacr etc) ; dupa numarul de \rite aflate in gospo-dane (in parte, in culegere s-a i facut acest lucru) etc.

Tabelele combinate, n numar s zicem de zece,care sa imparta gospodariile tn zece (tot aproximativ)grupuri dupa diferite indicii de patrundere a caprtalismu-lui in agricultura, ar da presupunind 80 de rubriciverticale 8 000 de rezultate noi, adica ar ocupa cumult mai putin loc decit ocupa cele 20 000 de calculede care nimeni nu are nevoie si care reprezinta raporturileprocentuale calculate pentru frecare obste 'in parte.

Insemnatatea stiintifica a unor tabele combinate, feluritesi care deci tin seama de uriasa varietate a formelor desubordonare a agriculturii si a agricultorului fata de pia4ar fi uriasa. Se poate spune fara nici o exagerare c. elear produce o adevarata revolutie n tiinta economieiagricole.

Prosveqcerde nr. 1 din lanuarle 1919 Se t1päree1e dupdSemnat : V. Iii n lextul apdrut In revls4

politica,

in

www.dacoromanica.ro

300

RECENZIE

Exponate privitoare la protectia muncii prezentate la Ex-pozitia de igiend din Rusia organizatii la Petersburg

in 1913"Petersburg, 1913, 78 pag. Pretul nu e indicat

Aceasta publicatie extrem de folositoare ofera o succintaexpunere a materialului in legatura cu problemele protec-tie' muncii prezentat la Expozitia de igiena din Rusia.Publicatia ofera un mare .numar de date statistice pre-tioase in legatura cu o setae de probleme din viata. mun-citoreasca : numarul muncitorilor din unele ramuri mdus-triale, munca femeilor si a copiilor, ziva de munca sisalanul, conditule sanitare si de protectie a muncii, bolilesi mortalitatea in rindurile muncitorilor, alcoolismul, asi-gurarea muncitorilor etc.

Cartea este insotita de un excelent indice bibliograficcu privire la problemele protectiei muncii.

0 lipsa a cartu este faptul c5. in numeroase cazuri nuse dau cifre absolute (stilt indicate numai cifre relative)si lipseste un indice general pe materti, care ar permite sase &easel repede datele respective cu privire la difenteleprobleme.

Ar fi de dorit ca in viitoarele editii aceste lipsuri safie inlaturate. Toti aceia care se intereseaza de problemamuncitoreasca, toate uniumle sindicale, de asigurari socialesi celelalte uniuni muncitoresti se vor folosi, fara indoiala.de aceasta carte. In editiile viitoare, aceasta carte poatesi trebuie sa se transforme intr-o culegere sistematica demateriale cu privire la problemele situatiei si protectieirnuncii in Rusia.

Proeveecenle nr. 1 din lanuarie 1914 Se tipdreete dupd textuiSemnal : V. I. apdrut In revletd

www.dacoromanica.ro

301_

AL IV-LEA CONGRES AL SOCIAL-DEMOCRATIE7DIN TINUTUL LETON

13-26 IANUARIE (26 IANUARIE 8 FEBRUARIE 1914 ,o,

Raportul zi cuvintul de Inchelere aulost publicate pentru prima oar!! la14 mal ?I 24 IWle 1915, In limbo

nr. 37letond, In zlarul Stradniekcpi 63 (Boston)

Proiectul de rezolutiecu prIvire la atitudinea Social-demo-cralle! din Tinulul leton fall! deP.M.S.D.R. a lost

(Incomplet)publicat peniru

prima oard In 1957, Inrevista Voprosl talon! KPSS' nr. 9

Tradus din limbo letond

Se tipdrezie dupd manuscrla

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

303

1

RAPORTUL C.C. AL P.M.S.D.R. LA CONGRESULAL IV-LEA AL SOCIAL-DEMOCRATIEI

DIN TINUTUL LETON

Lenin (reprezentantul Comitetului Central al Parti-dului muncitoresc social-democrat din Rusia). Tov. Brauna spus ca nu trebuie s. scormonim n maculatura, inMrtiile vechi. Acest lucru este just. Totusi trebuie sa nebazam pe documente. Analizind mai indeaproape activi-tatea desfasurata de P.M.S.D.R. n ultimii doi ani, exis-tenta lichidatorismului, care a irnpiedicat refacerea parti-dului, devine evidenta. Daca nu vom cunoaste cauzelepolitice care au dus la scindarea partidului, nu vom in-telege nici stadiul actual al disensiunilor. Inca la Confe-rinta din 1908, iar mai tirziu la plenara din 1910 s-ausemnalat curente gresite. Pe de o parte otzovismul,care nu intelegea noile conditii din Rusia, i pe aka parte

lichidatorismul, care nega partidul sau subestima im-portanta unui partid ilegal. Aceste curente au aparut subinfluenta burgheziei. Lichidatorismul este un fenomen demare amploare. Inca in 1906, printrenari (narodnicii) au aparut oameni care se straduiau salegalizeze partidul. Aceasta este o politica de adaptare pccare o practica cadetii. De acest spirit conformist estedominat i lichidatorismul social-democratilor. Numai inlupta impotriva lichidatorismului se poate crea un partidputernic. Conferinta din 1908 a aratat limpede acest lucru.Partidul s-a scindat dupa plenara. Biroul din strainatateal Comitetului Central 110, care nu a convocat plenara,a devenit apoi el insusi lichidator. Partidul trebuia refacut

lupta cu lichidatorii, 6 acest lucru a fost savirsit de

socialistibrevolutio-

in

www.dacoromanica.ro

304 V. I. LENIN

conferinta din ianuarie. Ea a adoptat o hotarire in sensulel in cadrul curiei munatoresti trebuie sa se duca luptaimpotriva hcludatorilor, dar toy. Braun a calificat aceastahotarire drept asiatica. Aceasta hotarire insa nu este decito concluzie mai consecventi a rezolutiei adoptate de ple-nara. Conferinta din ianuarie a fost dezaprobata din toatepunctele de vedere.

Dar cum stateau lucrurile in realitate cu aceasta con-ferinta din ianuarie ? Daca ea intr-adevar n-ar fi fostdecit o conferinta a scizionistilor, in cazul acesta ar fitrebuit ca intregul partid sa se uneasca si sa demonstrezeca aceasta conferinta nu reprezmta partidul. Dar acestlucru nu s-a intimplat. Tovarasul Braun a spus : maselelargi nu-1 urmeaza pe Lenin. Un om serios insa nu re-zolva in felul acesta problema ; faptele trebuie analizateIn toata amploarea lor. Si ce dovedesc faptele ? Au fostpublicate date cu privire la rezultatele alegerilor in curiamuncitoreasca : in alegerile pentru Duma a II-a bolseviciiau intrunit 47°/o din numarul total al voturilor, in ale-guile pentru Duma a III-a 50°/o, in alegerile pentruDuma a IV-a 670/0. Aceste fapte sint incontestabilei dovedesc ca hotaririle conferintei din ianuarie au fost

juste. Ceea ce s-a hotarit la conferinta s-a infaptuit inalegeri. Majoritatea muncitorilor constienti din Rusia iiurmeaza pe bolsevici, si aceasta dovedeste ca lupta im,potriva lichidatorilor a fost necesarà. Acum si presa legalarecunoaste ca majoritatea muncitorilor constienti este departea bolsevicilor.

Dupa spusele tov. Braun, conferinta din august aaprobat revendicarile formulate de el : lozinca republiciiclemocratice, necesitatea unui partid ilegal. Dar, in acestcaz, de ce vrea tov. Braun sa iasa din Comitetul organi-zatoric, creat de aceasta conferinta ? Aceasta nu este odovada de intelepciune si consecventa in activitatea po-.litica. Tovarasul Braun a afirmat ca in prezent sintnumaldtiya lichidatori printre publicisti, iar hcludatorism ingeneral nu exista. Dar ce reprezinta Luci" cu atacurilesale la adresa partidului ilegal, cu lupta sa impotrivapartiitilor ? Lichidatorii nu au indeplinit promisiunilefacute tovarasului Braun : nu au sustinut lozinca repu-

www.dacoromanica.ro

AL IV-LEA CONGRES AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON 305

blicii democratice §i necesitatea partidului ilegal. Letoniivor sa lag din Comitetul organizatoric. Aceasta, de ase-menea, dovede§te cà Blocul din august nu a fost decito fictiune. Este ridicol, ba este chiar o demagogie s.vorbim despre unitate cu lichidatorii atita timp cit acgtianu renunta la conceptule lor actuale i nu adopta con-ceptii diametral opuse. at timp lichidatorismul faminea§a cum este, unitateanu e cu putint a. oCei care senunta pentru un partid legal nu pot sa se uneasca cucei care se pronunta pentru un partid ilegal. Acum existadoua partide, unul real, cel alalt oo fictiune, ocire goala. Acest partid fictiv este format dintr-un grup

i ntelectualide care nu fac decit sa dezorganizeze pemuncitori prin atacurile lor la adresa partidului ilegal.Luci" nu reune§te nici macar pe toti publici§tii dinBlocul din august, ci numai pe lichidatori. Impotrivalichidatorilor exista o singura arma lupta.

Demagogie", unitate", scizioni§ti" acestea nu sintdeck vorbe sforaitoare, pe care §i un papagal le poaterepeta. Dar trebuie s vedem care sint faptele. Pravda"a unit n timp de un an aproximativ 2 000 de grupunde muncitori, pe chid Luci" numai 550. Organul de presacare lupta pentru partidul ilegal a recrutat un numar departizani de 4 ori mai mare decit ziarul tuturor curen-telor". Faptele dovedesc c ei, bol§evicii, au unit majo-ritatea muncitorilor rui. Consfatuirea care s-a intrunit

vara a aratat acela§i lucru.Lui Lenin i se aduc imputari pentru scindarea fractiunii.

Dar un an intreg cei §ase deputati au luptat impotrivalichidatorismului n cadrul fractiunii. De partea bol§evici-lor este majoritatea, de partea lor este partidul. Fractiuneatrebuie sa se supuna majoritatii partidului, trebuie saactioneze impreuna cu el. Daca nu fac acest lucru,membrii fractiunii se situeaz n afara partidului, inpreajma lui. Pretutindeni este un lucru stabilit ca' frac-tiunea trebuie sa se supuna hotaririlor partidului. A§a arfi trebuit sa fie i n Rusia. Deputatii din Duma de statnu sint ni§te social-democrati flecari oarecare, ci activi§tiai partidului, care trebuie sa se supuna partidului.

tn

www.dacoromanica.ro

306 v. I. LENIN

Tot ce este de partea lichidatorilor reprezinta numaifictiune, demagogie si injurie. Ce s-a indmplat dupa scin-darea fractiunii ? Pentru cei sase deputati au fost 6 000 desemnaturi, pentru cei sapte 2 000. Oricine poate citiin presa acest lucru. Martov a afirmat ca de partea celorsapte se situeaza institutiile marxistilor, dar este vorba deinstitutii care nu reprezinta masele membrilor de partid,de institutii care nu sint decit o fictiune.

Bolsevicii se pronunta pentru unitate. Dar cine shitaceia care nu pot intra in partidul ilegal ? Unitatea parti-dului ilegal este necesara. Unitatea de jos. Dar impotrivacelor care ataca partidul ilegal, care subestimeaza irnpor-tanta lui nu ramine decit un singur mijloc lupta. Sadea garantii ca partidul ilegal va ramIne neatins, ca nuvor denatura lozinca republicii democratice, numaiatunci unitatea de sus si de jos va fi posibila. Nu stiu cumeste in Asia, dar in Europa scizionisti slut numiti cei carenu recunosc majoritatea. Scizionisti inseamna o minoritatecare nu se supune hotadrilor majoritatii.

www.dacoromanica.ro

AL IV-LEA CONGRES AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON 307

2

CUVINT DE INCHEIEREROSTIT LA CONGRESUL AL IV-LEA

AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON

L eni n. Sint acuzat de metode demagogice", de scizio-nism etc. Dar com au procedat adversarii ? Ei intotdeauna

improKa cu noroi pe bohevici. Un exemplu n acestsens este reprobabila bro§ura a lui Martov 1". Eu mi-amexpus numai parerea ca bol§evicii vor participa la confe-rinta Biroului international. Dar asupra acestui lucru vatrebui s hotarasca Comitetul Central, din care fac partemuncitori. Ei vor rezolva aceasta problema, §i nu Lenin.

Cei care spun ca lichidatorismul nu exista dau dovadáde lipsa de respect fata de congres. In hotaririle parti-dului inca din 1908 se spune limpede ce este lichidatoris-mul. Aceste hotariri nu sint anulate, de ele trebuie sase Ora seama. Acum ideile lichidatoriste sint propagatein ziarele Blocului din august". Partizanii Comitetuluiorganizatoric afirma aici ca ei nu sint impotriva parti-dului, dar ce spune ziarul lor ? Exista numeroase exernplede acest fel, i mp5.ciuitoristul An a vrut sa ia atitudineimpotriva agitatiei nepartinice, dar redactia a ramas lapuncrul ei de vedere. Nu este posibila unirea cu aceia caresustin opiniile ziarului Luci". Lupta pentru un partidmuncitoresc legal" inseamna lichidatorism. La conferintaconvocata trebuie mergem nu pentru a ne uni cu lichi-datorii, ci pentru a-i demasca i pentru a dovedi ca Bloculdin august este o fictiune. Presa lichidatorista ciunte§telozincile, ingradgte tactica revolutionara. Lichidatorii nuscot nici un fel de publicatii ilegale, asemenea publicatiiscot numai bol§evicii. Faptul ca in Rusia exista organizatii

n

sa

www.dacoromanica.ro

308 V. I. LENIN

ale bolqevicilor reiese din ultimul numar (31). Alegerilepentru Duma a IV-a de stat au demonstrat de asemeneaca majoritatea covir§itoare a Imuncitorilor ti urmeaza pebolwvici. Acestea stilt fapte pe care oricine poate sa leverifice. Sprijinul material acordat ziarelor ihistreaza deasemenea acest lucru. Vociferärile despre unitate nu spuninsa. nimic, trebuie sa §tii sa faci unirea. Bo4evicii dinRusia au unit majoritatea, pe cind Conferinta din august,dimpotriva, nu a unit pe nimeni. Braun o parase§te, Trotkio parasqte, Blocul din august" se destrama, Bureanov aparasit §i el grupul celor §apte deputati. Pentru caunirea sa fie cu putinta, este necesara condamnarea lichi-datorilor.

www.dacoromanica.ro

AL IV-LEA CONGRES AL SOC.-DEM. DIN TINUTUL LETON 309

3

PROTECT DE REZOLUTTECU PRIVIRE LA ATITUDINEA SOCIAL-

DEMOCRATIET DIN TINUTUL LETON FATADE P.M.S.D.R.

Rezolutia lui Ziemelis1. Unirea tuturor fortelor social-democrate existente si

urntatea stricta a parndului din Rusia sint absolut nece-sare, mai ales acum, cind lupta clasei muncitoare ia oamploare tot mai mare. Aceasta unitate este posibila numaiImre social-democratii care recunosc in activitatea lor :

a) .ca in momentul de fata P.M.S.D.R. poate avea numaio existenta ilegala si ea toti social-democratii trebuie &Ifaca parte din organizatia ilegala a partidului ;

b) ca social-democratia din Rusia trebuie sa desfasoareo agitaite in mase in spiritul revendicarilor revolutionareale anului 1905, chemind pe muncitori sa paseasca inavangarda intregii miscari eliberatoare si sa lupte pentruo noua revolutie.

Congresul considera ca in fiecare oras trebuie sa existeo organizatie social-democrata unificata, din care trebuiesa faca parte muncitorii indiferent de nationalitate 6 caretrebuie sa-si desfasoare activitatea in toate limbile vorbitede proletariatul local. Congresul cheama pe social-demo-cratii de toate nationalitatile sa duel o lupti energic5.pentru o unitate reala si ferma, pentru o unitate cu adeva-rat proletara, efectuata de jos, de muncitorii insisi.

2. In centrul luptei din partid, in cursul ultimilor 5 ani,sta problema curentului lichidatorist. Inca la Conferintagenerala din 1908, inainte de a exista vreo sciziune,partidul a stabilit ca prin lichidatorism se intelege incer-carea unei parti a intelectualilor din partid de a lichidaorganizatia P.M.S.D.R. existenta 6 de a o inlocui printr-o

22 www.dacoromanica.ro

810 V. I. LENIN

organizatie amorfa in limitele legalitatii cu orice pret,desi ea ar fi trebuit platità cu renuntarea la programul, latactica si la traditiile partidului.

In ianuarie 1910, §edinta plenara a C.C. al P.M.S.D.R.,la care au fost reprezentate toate orientarile si curentelepartidului, lichidatorismul a fost din nou condamnat inmod unanim de intregul partid ca o manifestare a in-fluentei exercitate de burghezie asupra proletariatului",care si-a gash expresia in negarea partidului social-democratilegal, in subestimarea rolului si importantei lui, in incer-

iscarile de ciuntire a sarcinilor si lozincilor programaticetactice ale social-democratiei revolutionare etc.

Tentativele impaciuitoristilor de a se uni cu orice pretcu lichidatorii (Conferinta din august 1912) s-au dovedita fi inutile, dar aceia care voiau sa savirseasca unirea auajuns ei insisi intr:o stare de dependental politica-ideologicafata de lichidatori.

Congresul al IV-lea al Social-democratiei din Tinutulleton condamna cu hotarire curentul lichidatorist si hota-rage sa-si recheme reprezentantul din Comitetul organi-zatoric, care nu s-a desolidarizat de lichidatori.

3. Pentru desfasurarea unor campanii politice ample,congresul insarcineaza Comitetul Central sa ia legatura. cuorganizatille a caror linie politica corespunde rezolutuloradoptate de congres.

4. Congresul saluta initiativa Biroului socialist interna-tional de a pune pe ordinea de zi probletma unitatii social-democratiei din Rusia si insarcineaza Comitetul Centralsa contribuie prin luarea unor masuri corespunzatoare,aparind conceptille exprimate in aceasta rezolutie.

www.dacoromanica.ro

311

ESTE NECESARA0 LIMBA DE STAT OBLIGATORIE ?

Liberalii se deosebesc de reactionari prin faptul ca, celpuvin pentru Koala elementara, recunosc dreptul de pre-dare in limba materna. Dar sint cu totul de acord cureactionarii in ceea ce..prive§te necesitatea existencei uneilimb' de stat obligatorn.

Ce inseamna o limba de stat obligatorie ? Practic,aceasta inseamna ca limba velicoru§ilor, care reprezintamlnorttatea populatiei din Rusia, este impusa restuluipopula;iei din Rusia. In fiecare §coala, predarea limbiide stat trebuie sa. fie obligatorie. Toate lucrarile oficialetrebuie, in mod obligatoriu, sa fie intoomite in limbastatului, §i nu in limba populatiei locale.

Cum justifica necesitatea unei limbi de stat obligatoriipartidele care o sustin ?

Argumentele" ultrareactionarilor sint, firqte, succinte :tori alogenii trebuie %mini din scurt §i sa nu li se permita

ia nasul la purtare". Rusia trebuie sa fie indivizi-ilk', iar toate popoarele trebuie sa se supuna elementuluivelicorus, deoarece velicorusii ar fi, pretind ei, ziditorii§i. ctitorii pamintului rusesc. De aceea limba clasei domi-nante trebuie sa fie limba de stat obligatorie. DomniiPuriOcevici nu s-ar da in laturi nici chiar de a interzicecu desavir§ire dialectele ciine§ti", pe care le vorbescaproape 600/0 din populatia nevelicorusa a Rusiei.

Pozivia liberalilor este cu mult mai civilizata" §i maisubtila". Ei se pronunta pentru admiterea in anumite limite(de pada in scoala elementara) a limbii materne. Tot-

22*

sa-si

www.dacoromanica.ro

312 V. 1. LENIN

odat5. ins5, ei sustin obligativitatea limbii de stat. Aceasta,zic ei, ar fi necesael n interesul culturii", n interesulunei Rusii unice" i indivizibile" etc.

Statul inseamna afirmarea unitacii culturale... Din cultura unuistat face neaparat parte si limba de stat... La baza vievii de statsta unitatea puterii, iar limba de stat este instrumentul acesteiunitavi. Limba de stat are aceeasi forta de constringere, fiind obli-gatorie pentru toata lumea, ca 1 toate celelalte forme ale vie;iide stat...

Dacl Rusiei li este sortit sà ramlna unic i jndjvjzibil, trebuiesà aparam cu fermitate limba literara rusa, care prezinta o necesi-tate de stat".

heal filozofia tipic5 a liberalului in ceea ce privestenecesitatea unei limbi de stat.

Cuvintele de mai sus sint citate dintr-un articol ald-lui S. Patraskin, ap5rut in ziarul liberal Den" 112(nr. 7). Pentru aceste idei, ziarul ultrareactionar NovoeVremea", din motive lesne de inteles, 1-a gratificat peautor cu o ca1d5 sarutare. D-1 Patraskin expune aiciidei pline de bun-simr, a declarat ziarul lui Mensikov(nr. 13 588). Pentru asemenea idei pline de bun-simr,ultrareactionarii aduc n permanentI elogii i ziaruluinational-liberal Russkaia $i cum sI nu le aduc5.elogii, dac5. liberalii, cu ajutorul unor argumente civi-lizate", propagI idei care le shit atit de mult pe placcelor de la Novoe Vremea" ?

Limba rusa este frumoas5. i plin5. de vigoare, ne spunliberalii. Se poate oare sk nu vreti ca fiecare locuitor caretraieste n oricare dintre regiunile periferice ale Rusieicunoasca aceast5. limb5. frumoas i viguroas5. ? Se poateoare sa nu v5 dati seama c51 limba rus5 va imbogati lite-ratura populatiei alogene i i va da posibilitateainsuseasc5 tezaurul marilor valori culturale etc. ?

Toate astea sint perfect adev5rate, domnilor liberali,le raspundem noi. $tim mai bine dedt voi Ca limba luiTurgheniev, Tolstoi, Dobroliubov si Cernisevski este fru-moasa i plina de vigoare. Dorim mai mult dedt voi caIntre clasele asuprite ale tuturor natiunilor care populeaz5Rusia, fär5 ruci o deosebire, sa se stabileasc5 un contactdt mai steins si s5. existe o unitate frateasca. $i, se Ince-

Misl".

s5

sb-si

www.dacoromanica.ro

ESTE NECESARA 0 LIMBA DE STAT OBLIGATORIE ? 313

lege, am dori ca fiecare locuitor al Rusiei s aib. posibi-litatea de a invata frumoasa limba rusà.

Un smgur lucru nu vrem : elementul constringerii. Noinu vrem sa-i .bagam pe oameni in rai servindu-ne debita: oncite fraze frumoase despre cultura" açirosn voi, hmba destat obligatorie implic

mge , hmbiideea constrin-

ideea unei impuse cu sila. Noi nsocom cafrumoasa viguroasa lunba rusa nu are nevole ca cineva,

=oriel ar fi el, s-o invete sub amenintarea bitei. Sintemconvinsi ca dezvoltarea capitalismului in Rusia i, in gene-ral, intregul mers al vietii sociale duc la o aproptereintre toate natiunile. Sute de mii de oameni se rnutadintr-un capat in altul al Rusiei, compozitia nationala apopulatiei ti pierde omogenitatea, izolarea i inchistareananonala trebuie s dispara. Cei care, datorita conditiilorlor de viata si de munci, au nevoie sa cunoasca limba rusao vor invata i fara bita. Cit despre constringere (bita),ea nu poate avea decit un singur rezultat : va ingreuiapatrunderea frumoasei i viguroasei limbi ruse in altegrupun nationale i ceea ce este cel mai importantva duce la intenrea vrajbet, va da nastere la o sumedemede noi frictium, va face si creasca intarea, neintelegenledintre oameni etc.

Cine are nevoie de toate acestea ? Poporul rus, demo-crana rusa nu au nevoie. Poporul rus nu admite nici unfel de asuprire nanonala, clnar daca aceasta asuprire seface in mteresul culturii i vietii de stat ruse".

Iata de ce marmsni rusi spun ca nu este nevoie de ohmba de stat obligatorie i ca totodata trebuie sa seasigure populatiei scoli in care predarea sa se faca inhmba populatnlor respective, iar in constitune trebuie säse mcluda o prevedere fundamentala care sa declare case desfimteazi once privilegn ale unei nanum sau ale ahem

mice incalcare a drepturilor minoritatilor *

Proletarakaia Pravda nr. 14 (32) Se tipdre.yfe dupd textudin 18 lanuarle 1914 aparut In zlar

* Vezi volumul de fat& p. 63-66. Nota red.

i

si

Caci,

www.dacoromanica.ro

314

RAPORT CATRE BIROUL SOCIALISTINTERNATIONAL

Tovarasului HuysmansLa rugamintea dv. . personala, scriu urmatorul scurt

raport (bref rapport) in numele meu i, avind n vedereca stilt extrem de ocupat, v. cer anticipat scuze pentrulacunele existente n acest raport (rapport). C.C. al parti-dului nostru va gasi, probabil, prilejul s. trianit5." Comisieiexecutive a Biroului socialist international raportul * sauoficial i totodat s ndrepte eventualele greseli din ra-portul meu particular.

Care sint divergentele (dissentiments) dintre C.C. alpartidului nostru i Comitetul organizatoric ? Aceasta esteintrebarea. Divergentele pot fi rezumate n urmatoarelesase puncte :

Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia a fostintemeiat in 1898 ca partid ilegal §i a ramas in t o t-deauna astfel. Nici n prezent partidul nostru nu poateexista decit ca partid ilegal, deoarece n Rusia nici macarpartidul liberalilor moderati nu este legalizat.

Pina la revolutia din 1905 din Rusia, liberalii au avutun organ ilegal n strainatate 113. Dupa infringerea revo-lutiei, liberalii s-au indepartat de ea si resping cu indignareideea unei prese ilegale. Si iata ca, dupa revolutie,

* Vezi V. I. Lenin. Opera, vol. 20, Bucure8t1, Editura politica, 1959,p. 228-231. Nola red.

in

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL 316

rindurile aripii oportuniste a partidului nostru apare ideeade a se renunça la partidul ilegal, de a-1 lichida (de unde§i denumirea de lichidatori'), de a-1 inlocui printr-unpartid legal (deschis").

In doua rinduri, si in 1908 si in 1910, intregul nostrupartid a condamnat in mod f ormal 0 categoric lichi-datorismul. In aceasta probletma, divergentele sint absolutde neimpacat. Nu se poate reface si construi un partidilegal cu oameni care nu cred in el §i care, in general, nuvor sa-1 construiasca.

Comitetul organizatoric si Conferinta din august 1912,care 1-a ales, in vorbe recunosc partidul ilegal. In fapteinsa, ziarul lichidatorilor din Rusia (Luci" si, in 19121913, Novaia Raboceaia Gazeta"), dupa hotaririle Con-ferinvei din august, a continuat sa atace in presa legalaexistenIa insasi a partidului ilegal (in numeroase articoleale lui L.S., F.D., Zasulici etc.).

Asadar, ceea ce ne desparte de Comitetul organizatoriceste faptul ca acest comitet este o fictiune ; in vorbe nurecunoaste ca este lichidatorist, dar in realitate acoperasi prezinta intr-o lumina favorabila grupul lichidatorilordin Rusia.

Ne desparte faptul ca Comitetul organizatoric nu vrea(si nu poate, caci in fata grupului lichidatorilor este ne-putincios) sa condamne lichidatorismul in mod categoricsi definitiv.

Noi nu putem construi partidul ilegal altfel decit inlupta cu oamenii care II ataca in presa legala. In Rusiaexista astazi (incepind din 1912) dotai cotidiane muncito-resti care apar la Petersburg : unul indeplineste hotaririlepartidului ilegal si le aplica (Pravda"), celalalt (Luci"si Novaia Raboceaia Gazeta") ataca partidul ilegal, 11

ia in ris si cauta sa-i convinga pe muncitori ca este inutil.Atita timp cit acest ziar al grupului lichidatorilor nu-siva schimba in mod radical orientarea sau atita timp citComitetul de organizare nu-1 va condamna in mod cate-

www.dacoromanica.ro

316 V. I. LENIN

goric si nu va rupe re1aii1e cu el, nu poate exista ounitate 'Imre partidul ilegal i grupul care lupta impotrivaexistentei partidului ilegal.

II

Pe noi ne despart de lichidatori aceleasi divergente carepretutindeni ii despart pe revolutionari de reformisti. Darceea ce face ca aceste divergence sa fie deosebit de ascutitesi de neimpacat este faptul c. lichidatorii lupta n presalegala impotriva lozincilor revolutionare. Nu este posibilaunitatea..cu un grup care afirma in presa legala lozincarepublicii, bunaoara, sau a confiscarii parninturilor mope-rest' nu shit potrivite pentru agitatia in masa. Noi nuavem posibilitatea de a combate n presa lega1 aceastapropaganda, care, din punct de vedere obiectiv, echiva-leaza cu o tradare a socialismului i cu trecerea la opolitica de concesii faca de liberalism 6 fata de monarhie:

Or, monarhia rusa este de asa natura, inch va mai finevoie de o serie Intreaga ntarde revolutii pentru carusi sa invete constitutionalismul.

Nu este posibila unitatea dintre partidul nostru ilegal,care organizeaza in mod ilegal greve i demonstratii revo-lutionare, i grupul de publicisti care in presa legala nu-mesc miscarea grevista patima grevista".

Ne desparte, de asemenea, problema nationala. In Rusia,aceastä problema se pune foarte acut. Programul partidu-lui nostru nu admite in mod categoric asa-numita auto-nomie nationala exteritoriala". Suscinerea ei echivaleazafapt cu preconizarea unui nationalism burghez rafinat.Or, Conferinta din august a lichidatorilor (1912), Meg-chid facis programul partidului, a recunoscut aceasta au-tonomie nationala exteritoriala". Tov. Plehanov, care sesitueaza pe o pozitie neutra intre C.C. 6 Comitetulorganizatoric, s-a ridicat impotriva acestei incalcari a pro-gramului pe care a numit-o o adaptare a socialismului lanationalism.

ca

III

in

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL 317

Ne desparte faptul c Comitetul organizatoric nu vrearevma asupra hotaririi sale, care incalca programul

partidului.

IV

Ne mai desparte apoi problema nationala, privita subraport organizatoric. Congresul de la Copenhaga a con-damnat fatis impartirea sindicatelor pe nationalitati. Iarexperienta Austriei a demonstrat ca in aceasta privintanu se poate face o deosebire intre sindicate i partidulpolitic al proletariatului.

Partidul nostru s-a situat intotdeauna pe pozitia orga-nizatiei unice, internationale, a partidului social-democrat.In 1908, inainte de sciziune, partidul repetat cerintade contopire a tuturor organizatiilor locale social-dernocratenationale.

De Bund organizatie separata a muncitorilor evrei,care sprijina Comitetul organizatoric ne desparte faptulca, in pofida hotaririlor partidului, Bundul refuza cate-goric sa proclame principiul unitatii tuturor organizatiilornationale i s. efectueze aceasta unificare in fapt.

Trebuie sa subliniem c Bundul refuz s. savirseascaaceasta unificare nu numai cu organizatiile subordonateComitetului nostru Central, dar cu Partidul social-de-mocrat leton, i cu Social-democratia poloneza, si cu Parti-dul socialist polonez (levita). De aceea, atunci cind Bundulse erijeaza in unificator, noi contestam sinceritatea saafirmam c scizionist este Bundul insusi, care nu reali-zeaza unitatea internationala a muncitorilor social-demo-crati in organizatiile locale.

V

Ne desparte de Comitetulapara alianta lichidatorilorsocial-democrat P.P.S. (levita)ale social-democratiei poloneze

Social-democratia polonezanostru inca din 1906-1907.

organizatoric faptul ca ela Bundului cu partidul ne-- in pofida ambelor parti

face parte din partidul

i

sO

li-a

si

www.dacoromanica.ro

318 V. I. LENIN

P.P.S. (levica) n-a facut niciodata parte din partidulnostru.

Intrind in alianca cu P.P.S. Impotriva ambelor parciale Social-democraciei poloneze, Comitetul organizatoricsavir§e§te un act flagrant de sciziune.

Comitetul organizatoric §i partizanii sai din rinduriledeputacilor din Duma savir§esc un act flagrant de sciziuneprin faptul ca primesc in fracciunea social-democrata dinDurna pe nesocial-democratul Jagiello, membru al P.P.S.,in pofida protestelor formale ale ambelor parci ale social-democraciei poloneze.

Ne desparte de Comitetul organizatoric faptul ca el nuvrea sa condamne §i sa renunce la aceasta alianca scizio-nista cu P.P.S. (levica).

VI

In sfir§it, atit de Comitetul organizatoric, cit §i demulte grupuri §i organizacii fictive din strainatate nedesparte faptul ca adversarii no§tri nu vor sa recunoascacinstit, loial i fara rezerve ca partidul nostru este sprijmitde majontatea covirptoare a zuncitorilor conmenci dinRusia.

Noi acordam acestui fapt o uriag importanca, deoareceadeseori, pe baza unor declaracii pur verbale, in sprijinulca'rora nu sint prezentate date precise §i controlabile, seraspindesc in strainatate neadevaruri flagrante despresituacia din Rusia.

Una din doua : oH adversarii nomi recunosc ca intreei qi noi exista divergence de neimpacat (i atunci vorbelelor despre unitate sint facarnice), ori ei nu vad ca acestedivergence sint de neimpacat (§i atunci trebuie sa recu-noasca 'in mod loial majoritatea noastra incontestabili,daca nu vor sa fie declaraci scizioni§ti).

Si pe baza caror fapte cunoscute §i controlabile se poatedovedi de partea cut este adevarata majoritate a muncito-rilor social-democraci, con§tienci §i organizaci din Rusia ?

In primul rind, alegerile pentru Duma de stat.In al doilea rind, cu date luate din ambele ziare social-

democrate pe tot anul 1912 §i pe aproape tot anul 1913.

www.dacoromanica.ro

[319

c_e_e_zo

Paginile 29 si 30 din manuscrisul lui V. I. LeninRaport ciitre Biroul socialist intern/41one'.

31 ianuarie 1 februarie 1914

ie( da-tcpe->er,)

-eyeszecicr-ezs

www.dacoromanica.ro

320]

56:, 01: 7fii,

or.

/ce. cl.t7

www.dacoromanica.ro

RAPORT CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNATIONAL 321

Este lesne de inteles ca cotidianele din Petersburg,apartmind celor doua orientari, ne ofera de doi ani uniculmaterial serios in legatura cu problemele noastre litigioase.

In al treilea rind, cu date privitoare la declaratiilefame ale muncitorilor din Rusia (aparute in coloaneleambelor ziare) in favoarea uneia sau alteia dintre celedoua fractium social-democrate din Duma.

Aceste trei categorii de date sint publicate in raportuloficial al Comitetului nostru Central catre Biroul socialistinternational (sesiunea din 14 decembrie 1913). Voi repetape scurt aceste date :

Intli. In alegerile pentru Duma a II-a (1907), bolsevicii"(adica partizanii nostri) au avut 47°/o din numarul totalal deputatilor curiei muncitoresti ; in Duma a III-a (19071912) 500/0 ; in Duma a IV-a 67%.

Al doilea. In decurs de 21 de luni, de la 1 ianuarie 1912pina la 1 octombrie 1913, in cele doua ziare muncitorestidin Petersburg au aparut darile de seama asupra subscrip-tiilor facute de grupurile de muncitori : 556 de grupuripentru lichidatori si pentru toti aliatii lor ; 2 181 degrupuri pentru partidul nostru.

Al treilea. Pentru fractiunea noastra din Duna (pitala 20 noiembrie 1913) s-au pronuntat, semnatu-rile, 4 850 de muncitori, fata de 2 539 citi s-au pronuntatpentru lichidatori (si pentru toti aliatii lor, Bundul, cau-cazienii etc. etc.).

Aceste date precise si care pot fi verificate arata ca indecurs de doi arn, in pofida greutatilor nemaipomenite pecare le intimpina un partid ilegal in Rusia, noi am unificatmajoritatea covirlitoare a grupurilor muncitoresti social-democrate din Rusia.

(Superioritatea noastra in ceea ce priveste editarea lite-raturii ilegale i organizarea unor conferinte ilegale cu ca-racter strict de partid este si mai mare.)

Ca urmare a faptului ca in decurs de 2 ani am unificatimensa majoritate a grupurilor muncitoresti social-demo-crate din Rusia, noi cerem ca metoda noastra organiza-torica sa fie recunoscuta. La aceasta metoda nu putemrenunta.

dindu-fi

www.dacoromanica.ro

322 V. I. LENIN

Aducem acuzarea de scizionism aceluia care, desi recu-noaste partidul ilegal, nu vrea s5. recunoasc5. metoda noasteaorganizatoricsa, confirmaa prin 2 ani de experient'a si prmvointa majoritkii muncitorilor constienti.

Acesta este scurtul meu raport.Cu salueari social-democrate, N. Lenin.

Bruxelles, 31.1.-1.11.1914

Pub !teat pentru prima oardIn 1924, In revlsta Proletarslcala

Revoltuttla' nr. 3Se tIpdrepte dupd manuecth

www.dacoromanica.ro

323

PERVERTIREA MUNCITORILOR IN SPIRITLIBERAL

Boicotul sau, mai curind, abila palavrageala radicala,care devme in masura tot mai mare singurul continut alscrierilor lichidatoriste, abate adeseori atentia cititorilorde la propaganda principiala' a lichidatorilor. Tocmaiaceasta vor politicienu liberali din rindurile miscariimuncitoresti : n dosul sonoritatii, emfazei i focului deartificti al unor fraze radicale, generale sa strecoare penesimtite banalitatile burgheze impotriva organizatieimarxiste.

Pe muncitorii constienti nu-i va insela insa zarva injurul puerilelor campanii politice" puse la cale de distru-.gatorii organizatiei muncitoresti. In primul rind si matpresus de toate, muncitorii constienti pun pret pe princi-pialitatea unui organ de presa. In fapt, sub paravanulatacurilor i vociferarilor opozitioniste", sub paravanulapararii intereselor muncitorimii, ce invataturi li se daumuncitorilor ? iata problema principala, problemacardinala si de fapt singura problema esentiala pentru unmuncitor care gindeste. Caci muncitorul care gindeste stie

cei mai primejdiosi sfatuitori sint tocmai prieteniiliberali ai muncitorilor, care se angajeaza sa le apere in-teresele, dar care in fapt caut s. distruga independentade clasa a proletariatului i organizatia lui.

De aceea datoria noastra directa este sa le deschidernmuncitorilor ochii asupra faptului c lichidatorii distrugorganizatia. Uitati-va, de pilda, la editorialul programatic

st

ca

www.dacoromanica.ro

324 V. I. LENIN

aparut de Anul nou in organul lichidatorist. Acolo sespune :

Clasa muncitoare paseste spre un partid politic al proletariatuluicare si activeze pe fata i sa. fie indeajuns de puternic si de largpentru ca nici un regim politic sa nu-i poata rapi drepturile,nu-i poata rapi posibilitatea de a-si exercita functiile sale normalede conducere politica".

Iata o palavragealä liberala normala" in toata splen-doarea ei 1 Nici un liberal cu judecata nu va refuza saridice ambele mini pentru aceasta formula excelenta, cuajutorul careia ziarul lichidatorist ascunde faptul ca elmerge" si tinde spre distrugerea a tot ceea ce proletariatula realizat cu atita .truda, cursul ultimelor doua decenii,in opera sa de umre in jurul marxIsmului.

Mai departe se spune si mai deschis :

Drumul spre un partid politic legal de actiune este 'in aceiaptirnp i drumul spre unitatea partidului".

Inca din 1908 si 1910 s-a afirmat de nenumarate ori,declaratii cit se poate de solemne si de formale, c.

astfel de cuvinte inseamna renegarea trecutului, lichidarealui. Dar dommi lichidatori continua sa-si cinte netulburatirefrenul, sperind ca prin vociferarile lor despre unitate"sa' insele pe unii oameni foarte inapoiati.

Tradatorii intregulm trecut marxist fac zarva in jurulpartidului legal", vorbesc despre mutate" !... Astaseamna sa-ti bati joc de muncitorii constienti. Asta in-seamna sa-ti bati joc chiar si de Confermta din august"1912, la care o mina de oameni naivi au crezut c lichi-datorii renunta la rusinoasa lozinca liberala a unui partidlegal.

Dar tocmai aici este fondul problemei ; compania describi liberali, toti acesti domni F.D., Gamma, L.M., Em-El, Rakitin etc. etc. duc lupta /or liberala pentru distru-gerea organizatiei marxiste, nesocotind in mod constientrezolutiile din 1908 si 1910, cautind sa-i insele pe mun-citorii inconstienti. Poate, Ii zic ei, se vor mai gasi uniioameni inapoiati care vor crede in promisiunile cu pri-vire la un partid legal" si nu vor intelege ca aceasta

in

in-

sO

in

www.dacoromanica.ro

PERVERTIREA MUNCITORILOP. IN SPIRIT LIBERAL 325

este pur i simplu o varianta a luptei liberale 'impotrivaexistentei unei organizatii cu adevarat marxiste ! Si atilttimp Ct exista oameni inapoiati, manunchiul de scribiliberali care lichideaza trecutul vor continua activitatealor murdara, oricit Ii s-ar repeta ca unitatea" cu acestidistrugatori i dezorganizatori este o absurditate i oselatorie.

Autorul editorialului" de Anul nou al ziarului lichi-datorist nu este nicidecum singur. In urma lui pasesctoti lichidatorii, de pilda d-1 P. Karpov, care, 'in nr. 5(123) al ziarului Novaia Raboceaia Gazeta" ne Mere-dinteaza

inlaturarea (tuturor piedicilor care stau in calea organizarii con-greselor muncitoresti) nu este altceva decit o lupta cit se poate deautentica pentru libertatea de asociere, adica o lupta pentru legali-tatea miscarii muncitoresti, care este strins legata de lupta pentruexistenta legala a unui partid muncitoresc social-democrat".

Nici un liberal si chiar nici un octombrist nu se vada in laturi de a-si exprima =pada fata de luptapentru legalitatea miscarii muncitoresti ! Nici un liberalnu va obiecta eit de eit impotriva unui partid legal" ;ba chiar i va sprijini pe propovaduitorii acestuia, cafiind cei mai buni acoliti ai sai in actiunea de inselare amuncitorilor.

Noi ne facem datoria si nu vom inceta sa repetammuncitorilor constienti ca propovaduirea unui partid mun-.citoresc legal este o vorbarie goala a hberalilor, care-1perverteste pe muncitori i distruge organizatia marxista.Existenta i dezvoltarea acestei organizatii nu sint poszbilefarà o lupta hotarita necrutatoare .impotriva .unor oa-mem .care-si 'indreapta toate eforturile spre distrugereaorgarnsmului marxist, in care avintul din ultimii doi ama introdus noi si sanatoase forte de viata.

Putt Pravd1' nr. 9din 31 ianuarie 1914

Semnat : K. T.

23 Lenin, Opere, vol. 24

Se IlmIregte duptl textuIaparut In zit:1r

in-

ca

si

www.dacoromanica.ro

326

SCRISOARE CAME REDACTIE

In scrisoarea sa publicata in nr. 16 al ziarului NovaiaRaboceaia Gazeta", A. Bogdanov a ascuns principalacauza a divergenvei dintre el si Pravda".

Aceasta cauza consta in faptul ca de mai mulvi aniA. Bogdanov se manifesta ca un adversar al filozofieimarxiste si susvine concepvii burghezo-idealiste impotrivamaterialismului lui Marx si Engels.

De aceea, bolsevicii-marxisti Inca in urma cu citiva aniau considerat ca este de datoria lor sa ia atitudine Impo-triva lui Bogdanov. Tot de aceea, mensevicii-marxisti, Inpersoana lui G. V. Plehanov, desfasoara In presa luptatmpotriva lui Bogdanov. In sftrsit, tot din acest motiv,a intervenit o ruptura chiar si 'Imre Bogdanov si asa-nu-mitul grup Vpered".

Intr-adevar, de la inceputul colaborarii lui Bogdanovla Pravda", noi am avut unele ba'nuieli ca nu se vaputea abtine de a transfera 'in coloanele ziarului muncito-resc lupta dusa de el tmpotriva filozofiei marxiste. Dinpacate, A. Bogdanov s-a grabit s'a confirme temerilenoastre. Dupa ce a publicat tn Pravda" cheva articolasede popularizare pe teme inofensive, a trimis la scurt timpredacviei articolul Ideologia", in care pornea in ceamai populara" forma lupta tmpotriva filozofieimarxiste. Redactia a refuzat sa publice acest articol anti-marxist. Din aceasta cauza s-a li iscat con flictul.

Il sfatuim pe A. Bogdanov ca, in loc sa se Alga demoravuri de familiutà", sa publice articolul mentionatcu titlul Ideologia" (ziarul lichidatorist nu va refuza,

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE REDACTIE 327

desigur, s. acorde ospitalitate unui articol antimarxist).$i atunci toti marxistii hi vor da seama care este diver-genta reala dintre noi i Bogdanov, diverge* despre careel n-a pomenit nici un cuvint tn ampla sa scrisoare.

Socotim c muncitorii si-au fondat un ziar al kr pentruca acesta sá apere marxismul, si nu pentru a ingadui cain coloanele lui marxismul sa fie denaturat in spiritulsavantilor burghezi.

Sintem, de asemenea, foarte bucurosi ca A. Bogdanova ridicat din nou problema articolului referitor la grupulVpered", publicat vara trecuta in ziarul Pravda". Devreme ce A. Bogdanov doreste acest lucru, i se va explicadt se poate de amanuntit (in revista Prosvescenie") citelucruri neadevarate continea acest articol i cit de multram a pricinuit mhcarii muncitoresti din Rusia acest grupde aventurieri 114.

Put( Pravdr nr. 9 Se tipdreeteapdrut

durgi textuldin 31 lanuarle 1914 In ear

23* www.dacoromanica.ro

328

CONDUCATORUL LICHIDATORILORDESPRE CONDITIILE LICHIDATORISTE

ALE UNITATII"

Orice criza prin care trece o miscare, orice punct decotitura in aceasta miscare sint deosebit de interesante(si deosebit de folositoare pentru cei care iau parte lamiscare) pentru ca dau la iveala in mod limpede si cate-goric tendincele principale, legile fundamentale alemiscarii.

Hotarirea Biroului socialist internacional cu privire laorganizarea unui schimb de pareri" intre toate fracciu-nile miscarii muncitoresti din Rusia marcheaza si ea oanumita criza sau punct de cotitura a miscarii. Unschimb de pareri loial" dupa cum se exprima rezo-lucia Biroului socialist internacional , adica sincer, infaca unui colegiu internacional care se bucura de prestigiueste, fail indoiala, un lucru folositor. Aceasta ii va silipe topi s51 cerceteze cu mai multa claritate si profunzimemersul miscarii muncitoresti din Rusia.

Trebuie sa-i fim deosebit si extrem de recunoscatorid-lui F. D., cunoscutul conducator al lichidatorilor, pen-tru ca a publicat chiar el in nr. 108 al ziarului NovaiaRaboceaia Gazeta" o extrem de precioasa expunere, aco-perita doar cu un val subcire de conventionalism sipudoare, a parerilor sale cu privire la unificare". Unsalut calduros d-lui F. D. ! E mult mai placut sa stai devorba cu adversarul insusi decit cu niste mediatori con-fuzi sau neputinciosi etc. !

Cu o sinceritate demna de toata lauda, d-1 F. D. expunesi compara cele doua puncte de vedere privitoare la

www.dacoromanica.ro

CONDUCATORLIL LICHIDATORILOR DESPRE CONDITIILE UNITATIr 329

uthficare : pe unul, profund gresit", H respinge ; pe cela-hilt 11 aproba si 21 aplica.

Iata cum expune d-1 F. D. insusi primul punct devedere :

Se poate rationa in felul urmator : divergentele dintre curentelesocial-democrate din Rusia sint infime. De aceea, pornind de lafaptul ca sint infime, trebuie s gâsim, cu ajutorul Internationalei,o forma organizatorica de unificare fie o federatie, fie o anumitanormare, o anumita ingradire a drepturilor de care dispune oricemajoritate. Din momentul in care se va gasi o forma exterioaraacceptabila <cde unitate*, divergentele infime iwor disparea» de lasine ; dupa obisnuinta vine §i iubiree.

Acest punct de vedere d-1 F. D. 11 numeste profundgresit", fara a arata, nu se stie de ,ce, care slut partizaniilui (Trotki, Kautsky i toti impaciuitoristii" in genere).Probabil c valul de conventionalism sau de pudoare 1-aImpiedicat pe d-1 F. D. sa rosteasc a. numele arhicunoscuteale partizanilor acestei idei profund gresite" ! Dar ascun-derea adevarului nu poate folosi in fapt cleat adversari-lor clasei muncitoare !

Asadar, parerile impaciuitoristilor Ant profund gre-site". De ce ?

Raspunzind la aceasta intrebare, d-1 F. D. i nfasoarade trei ori cu valul pudicul sau obrajor. Va submina"

spune el , va duce la destramare",i ndif er en tdaca divergen;ele-sint mari sau

Aceasta fraza, pe care am subliniat-o de doua ori, 11

tradeaza Intru totul pe d-1 F. D. Nu poti ascunde sulain sac, daramite intr-un val".

Avind in vedere marea d-tale sinceritate, d-le F. D.,micile subterfugii sint inutile si ridicole. Una din doua :divergentele sint infime sau nu sint infime ? Spunetilucrurilor pe nume. Cale de mijloc nu exista aici, cacieste vorba tocmai daca unitatea este posibila (da, esteposibila, daca divergentele slut infime sau mici) sau nueste posibila (nu, nu este posibila daca divergentele nuslut mfime").

Condamnind punctul de vedere potrivit caruia diver-gentele ar fi infime", d-1 F. D. a recunoscut implicit ca

mici!!"

www.dacoromanica.ro

830 V. I. LENIN

divergentele shit esentiale. Dar i-a fost teama s-o spunade-a dreptul (ce va zice grupul celor sapte" ? Ce vorspune Trotki, bundistii, An si toti impaciultoristii ?). Ela cautat sa-si invaluie raspunsul in niste rationamentenesfirsit de lungi si de plicticoase cu privire la cel de-aldoilea punct de vedere asupra unitatii.

Dar nici din aceste rationamente lung:. nu este greu sase extraga esenta succinta a problemei :

Aceasta platforma (adica platforma pe care o doreste d-1 F. D.care este acceptabila pentru el) trebuie sa asigure neleninistilordeplina posibilitate de a face propaganda si de a duce lupta, incadrul social-democratiei unice, pentru existenta legala a social-democratiei".

E destul ! E mult prea destul, d-le F. D. ! Acesta estefondul chestiunii, iar nu frazeologia, nu declamatiile.

Sa se asigure lichidatorilor posibilitatea deplina de alupta impotriva miscarii ilegale iata la ce se rezumaplatforma" d-lui F. D., cad oricine i'ntelege foarte bine el,sub frunza de vita a luptei pentru existenta legala", eivor sa ascunda lupta, pe care muncitorii o cunosc de mult,impotriva miscarii Regale".

Acesta este esentialul, iar toti acesti Trotki, Ani, bun-disti, impaciuitonsu, adepti ai grupului celor sapte" etc.,toti sint oameni de treaba, dar sub raport politic nistenulitati. Important este grupul d-lui F. D., vechiul" gruplichidatorist.

Divergentele dintre organizatia marxista si acest grupsint absolut de neimpacat, deoarece nu poate fi vorba deo intelegere (ca sa nu mai vorbim de unitate) nu numai cucei care neaga miscarea ilegala", dar chiar si cu ceicare au fndoieli fn aceasta privintà. Muncitorii au intelesde mult aceasta linie esentiala a domnilor lichidatori, sco-rindtt-i din funclii pe toate tarimurile miscarii muncitoresti.

A fost un timp cind organizatia marxistä i-a condamnatpe lichidatori (1908-1909). Aceasta s-a intimplat de mult.A fost un timp chid organizatia marxista a declarat càva ierta si va incheia pace cu toti cei care erau gata sase dezica de lichidatorism (1910-1911). Aceasta s-a intim-plat de mult. A fost un timp cind organizatia marxista isi

www.dacoromanica.ro

CONDUCATORUL LICHIDATORILOR DESPRE CONDITIILE UNITATW 331

refIcea organizatia impotriva lichidatorilor (1912-1913).i asta s-a intimplat mai de mult. A 'inceput o perioadI

nou'a, in care organizatia marxistl a cucerit majoritateacovirsitoare a muncitorilor constienti impotriva lichidato-rilor de tot felul, cu aliatii kr la un kc.

Fapte incontestabile au dovedit acest lucru. De la 470/ocit au obtinut bolsevicii in curia muncitoreascI la alegerilepentru Duma a II-a, nurrarul voturilor s-a ridicat la 500/0in alegerile pentru Duma a III-a si la 67°/o in alegerilepentru Duma a IV-a (toamna anului 1912). In timp de21 de luni, de la 1 ianuarie 1912 si pita la 1 octombrie1913, partidul a unit douii mu de grupuri muncitoresti,iar lichidatorii g toti aliatii kr numai cinci sute. D-niiF. D. si prietemi lui nu numai ea. nu au incercat A dez-mina aceste fapte incontestabile, dar au recunoscut chiarei in ziarul Nasa Zarea", prin pana lui Rakitin, dmasele muncitoregi sint de partea bolsevicilor.

Este limpede ca cel ce propune organizatiei marxiste op1atform5," prin care se ofera, lichidatorilor deplina po-sibilitate" de a lichida aceasa organizatie, ca cel care innumele unitatii" refuza sa recunoasd i s'a respecte vointaimensei majorifiti a muncitorilor constienti, acela isi batepur si simplu joc de unitate" !

Vreti unitate ? Atunci renuntati Fifa nici o rezervI lalichidatorism, la lupta pentru existenta legal5.", recu-noasteti in mod loial supunerea fail de majoritate. Nuvreti ? voia dv., numai sI nu va plingeti dad pesteciteva luni nu yeti mai avea de partea voastel nici unmuncitor, dad. nu yeti mai fi nici mkar mste intelectualidin preajma partidului", ci yeti deveni niste intelectualidin preajma cadetilor".

,Put1 Pravdr nr. 12dm 4 februarle 1914

Semnat : K. T.

Se tipdreoteapdrut

dupd textulIn z1ar

www.dacoromanica.ro

332

CU PRIVIRE LA ISTORIA PROGRAMULUINATIONAL IN AUSTRIA SI RUSIA

In Austria, programul national al social-democratiei afost discutat §i adoptat la Congresul de la Briinn din 1899.Ideea gre§ita ca la acest congres ar fi fost adoptati ap.-numita autonomie cultural-nationala" este foarte raspin-dia. In realitate lucrurile stau cu totul altfel. La acestcongres, ea a fost respins'a in unanimitate.

Social-democratii slavi din sud au propus Congresuluide la Briinn (vezi p. XV din procesele-verbale oficiale inlimba germana) un program de autonomie cultural-natio-nala exprimat in felul urmator :

(& 2) fiecare popor care traieste in Austria, indiferent de teni-toriul pe care-1 ocupa membrii slii, formeaz 6. un grup autonomcare-si rezolvl in mod cu totul independent treburile sale nnionale(culturale si de limbl)".

Cuvintele subliniate exprima in mod deosebit de lirn-pede esenta autonomiei cultural-nationale" (careia i semai spune ,i exteritoriala) : statul trebuie sa consfinteascadelimitarea natiunilor in ceea ce priveqte §coala etc., fie-care om fiind liber sa se considere ca facind parte dinoricare dintre natiuni.

La congres, acest program a fost aparat atit de Kristancit i de influentul Ellenbogen. Dar apoi a fost retras.Nu intrunise nici un vot. Conducatorul partidului, VictorAdler, a spus : ...ma indoiesc ca cineva ar putea sa con-

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA ISTORIA PROGR. NATIONAL IN AUSTRIA SI RUSIA 33a

sidere ca in momentul de fata acest plan poate fi infaptuitin practica" (p. 82 din procesele-verbale).

Printre obiectiile de ordin principial, cea facuta de Preus-sler suna astfel : propunerile tovarasilor Kristan si Ellen-bogen ar avea drept rezultat eternizarea sovinisrnului, carear fi introdus pina si in cea mai mica comunitate i in celmai mic grup" (p. 92, ibidem).

Paragraful 3 din programul adoptat la Congresul de laBriinn, referitor la aceasta problema, suna astfel :

regiunile care se autoadministreazI §i sint populate de locuitoriapartinind unei singure natiuni formeaz 5. o uniune nationaliunici, care dispune de autonomie absolutä n rezolvarea treburilornationale".

Acesta este un program teritorial, 4i de aceea excludedirect autonomia cultural-nationala evreiasca, bunaoara.Otto Bauer, principalul teoretician in materie de auto-nomie cultural-nationala", a consacrat un capitol specialdin cartea sa (1907) pentru a demonstra ca nu se poatecere autonomia cultural-nationala" pentru evrei.

In fond, trebuie sa relevam c. marxistii sint pentrudeplina libertate a uniunilor, inclusiv a uniunilor oricarorregiuni nationale (judete, plasi, sate etc.) ; dar in niciun caz social-democratii nu pot fi de acord ca statul saconsfinteasca prin lege uniunile narionale unice in cadrulunui stat.

In Rusia, cei care au adoptat programul autonomieiexteritoriale" (cultural-nationale), care a fost respins de

nteoreticientoci austreci si de congresul social-democraitloraustrieci, au fost tocmai partidele burgheze ale evreilorin totalitatea lor (precum i Bundul, care le tine isonul) ! !

Acest fapt, pe care bundistii, din motive lesne de inteles,au incercat adeseori nege, poate fi usor controlat pebaza unor date luate din cunoscuta carte : Formele

nationale" (Petersburg, 1910) vezi, de asemenea,Prosvescenie" nr. 3 din 1913.

Acest fain dovedeste in mod limpede c structura so-ciala a Rusiei, mai inapoiata i cu un caracter mic-burghez

lao1alt

sa-1

www.dacoromanica.ro

334 V. I. LENIN

mai pronuntat, a dus la contaminarea intr-o masura multmai mare a unei parti dintre marxisti cu nationalismburghez.

Oscilarile nationaliste ale Bundului au fost condamnateIn mod formal si definitiv Inca de Congresul al II-lea(1903), care a respins direct amendamentul propus debundistul Goldblat cu privire la crearea unor instirutiicare sa garanteze libertatea de dezvoltare a nationalita-Woe` (pseudonimul autonomiei cultural-nationale").

Chid, la Conferinta din august 1912 a lichidatorilor,mensevicii caucazieni care pink' atunci au dus timp deun deceniu o lupta hotarita impotriva Bundului , subinfluenta Intregii atmosfere nationaliste a contrarevolutiei,au alunecat ei insisi spre nationalism, nu numai bolseviciii-au condamnat. $i mensevicul Plehanov i-a condamnatin mod categoric, spunind despre hotadrea kr ca este oadaptare a socialismului la nationalism".

Faptul ea tovarAsii caucazieni scria Plehanov au inceputs5." vorbeascl despre autonomie culturall in locul autonomiei politicenu este deck o dovad'a a supunerii lor nechibzuite in fam hegemonieiBundului".

In afara de partidele burgheze ale evreilor, de Bundsi de lichidatori, autonomia cultural-nationala" a fostadoptata numai de conferinta partidelor nationale mic-burgheze de orientare narodnica de stinga. Dar si aiciacest program a fost adoptat de patru partide (P.M.S.E."

partidul muncitoresc socialist evreiesc ; gromada bielo-rusa ; dasnaktutiun si socialistii-federalisti din Gruzia 115),iar doua dintre cele mai mari partide s-au abrinut de lavot : s-au abtinut atit narodnicii rusi de stinga, at sifrachii" polonezi (P.P.S.) I

Narodnicii rusi de sdnga indeosebi s-au pronuntat MI-potriva unor uniuni ale nationalitatilor recunoscute destat si cu caracter obligatoriu, prevazute in faimosul planbundist.

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA ISTORIA PROG. NATIONAL IN AUSTRIA SI RUSIA 335

Din aceasta scurta nota cu caracter istoric se intelegede ce atit consfatuirea marxi§tilor din februarie cit §i ceadin vara anului 1913 au condamnat cu hotartre ideearnic-burgheza i nationalista a autonomiei cultural-nationale" *.

Putldin 5

Pravdi nr. 13lebruarie 1914

Samna( : M.

Se tipdrezte dupd textulapdrut ln ziar

* Vezi V. I. Lenin. Opera complete, vol. 22, Bucure0i, Editura politic&1963, ed. a doua, p. 286, 288-291 0 volumul de WA, p. 64. Nola red.

www.dacoromanica.ro

336

LUMINATIA SA MOSIERUL LIBERALDESPRE NOUA RUSIE A ZEMSTVELOR"

Din cauza rasunatoarelor fraze liberale curente, la noioamenii prea adeseori uita reala pozitie de clasa a adeva-ratilor stapini" ai partidului liberal. In nr. 12 al revisteiRusskaia Misl", printul Evghenii Trubetkoi dezvaluiecit se poate de limpede aceasta." pozitie, aratind in modconcret cit de mult s-au apropiat de pe acum la noi, intoate problemele importante, mosierii liberali ca alde Tru-betkoi de mosierii de dreapta ca aide Puriskevici.

Una dintre aceste probleme foarte importante este po-litica agrara a lui Stolipin. Despre aceast poiitic, lumi-natia sa mosierul liberal spune urmatoarele :

Din momentul In care Stolipin a devenit prim-ministru, toatepreocupa'rile guvernului in leg5IturI cu satul sint determinate maiales de dou'l motive : teama de pugaciovism, care a adus atiteanenorociri In 1905, si tendinta de a crea, pentru a contracara pneacio-vismul, un nou tip de tiran un taran instirit, care deci sã Orala proprietatea lui i sà fie inaccesibil propagandei revolutionare..."

Chiar i numai prin cuvintelul pugaciovism" liberalulnostru lasa sa se vadä ca este intru totul de acord cuPuriskevicii. Singura diferenta este Ca Puriskevicii pro-nunta acest cuvint cu furie i insotindu-1 de amenintari,pe cind alde Trubetkoi ii pronunta intr-o maniera mani-lovista, pe un ton mieros, blind, recurgind la fraze desprecultura, la exclamatii de o fat`arnicie dezgustatoare desprenoua viata sociala a taranimii", despre democratizareasatului" si la discursuri induiosatoare despre divinitate.

www.dacoromanica.ro

LUMINATIA SA MOSIERUL LIBERAL 337

Datorita noii politici agrare, burghezia taraneasca sedezvolta." cu mult mai repede deck inainte. Acest lucrueste indiscutabil. Oricare ar fi orinduirea politic i orin-duirea agrara din Rusia, burghezia taraneasca nu poate s.nu se dezvolte, deoarece Rusia este o tara capitalista pedeplin atrasa n orbita capitalismului mondial. Printisorulliberal ar fi stiut acest lucru daca ar fi avut fie si numaicunostinte elementare despre principiile fundamentale alemarxismului", despre care vorbeste cu o nemarginita dezin-voltura 1 cu o tot atit de nemarginita ignorantä. Prin-tisorul face insa toate eforturile pentru a estompa problemaprincipala, i anume : cum se dezvolta capitalismul Aranici un fel de Puriskevici i cum se dezvolta in conditiilein care clasa acestora este atotputernicN Succesele obtinutede cooperatie, de cultivarea plantelor furajere, de ridi-carea bunastarii" il aduc pe printi sor uin culmeadar el nu sufla nici un cuvintel nici tlespre scumpetea view,nici despre ruinarea in masa a taranilor, nici despre ne-maipomenita mizerie i foamete, nici despre munca .indijma etc. Taranii se imburghezesc" asta vede prin-çiorul i asta l ncinta, dar ca tarami devin muncitorisalariati n conditiile mentinerii relatillor lobagiste de in-robire, asta mosierul nostru liberal nu vrea s vada.

Primul contact al intelectualitAii scrie el cu masele largitieinesti a avut kc Inca' in 1905, dar atunci acest contact a avutcu totul alt caracter, un caracter distructiv, si nu creator. Pe atunciunirea se facea numai in scopul de a distruge laolaltI vechile formeale vietii, 6 din aceasa cauzä era superficialk% Intelectualul demagognu aducea un continut propriu in constiinta flranului si in viataacestuia, ci mai degrabi el insusi se ciliuzea dupl instinctele ma-selor populare, le lingusea, adaptind la aceste mase prograrnultactica sa de partid".

Cunoscuta frazeologie puriskevicista ! Un mic exemplu :daca pe cele 2 000 de deseatine de pamint ale domnilorTrubetkoi s-ar organiza 80 de hutore* taranesti, fiecareiarevenindu-i cite 25 de deseatine, aceasta ar insemna dis-trugere" ; pe chid daca s-ar organiza vreo zece, douazecide hutore de felul acesta pe parnintul taranilor ruinati din

* gospodifrie tArEneaset individuala pe un teren aflat In folosintaproprietarului ei i situat& in afara obstii sAtesti. Nota trad.

si

www.dacoromanica.ro

338 v. I. LENIN

ob§ti, aceasta ar insetmna creatie". Nu-i a§a, prea lumi-nate print ? Nu VI dati seama ca in primul caz Rusia arfi cu adevarat burghezo-democratica", iar in al doileaar ramine multe decenii de aici inainte purhkevicista ?

Dar printul liberal, ferindu-se de intrebari neplacute,li incredinteaza pe cititori ca, prin faptul ca marii lati-fundiari hi vind paminturile, curind, foarte curind" elevor dispare cu totul.

DacI, prin ma'surile luate de el, guvernul nu va gra:1)i prea multrevolutia viitoare, atunci cind revolutia va incepe, problema chi-striinarii fortate. va inceta cu totul de a mai fi o problemk de-oarece aproape a nu va mai fi nimic de InstrAinat".

Potrivit ultimei statistici a Ministerului Afacerilor In-terne 116, in 1905 30 000 de mo§ieri posedau 70 000 000de deseatine §i tot atita posedau §i. 10 000 000 de tarani.Dar pe printul liberal acest lucru nu-1 intereseaza ! Eltrebuie sa-i convinga pe cititori ca Purhkevicii vor dispäreafoarte curind" tocmai pentru a-i apara pe Purhkevici.Singurul lucru care-1 intereseaza cu adevarat este ca

la sate vor fi destui oameni interesati sà apere proprietateasi ei vor lupta nu numai impotriva propagandei pugacioviste, darst impotriva oricirei propagande socialiste".

Multurnim pentru sinceritate !

Care va fi deci rezultatul ? intreab 5. printul liberal. Vareeduca oare guvernul cu ajutorul intelectualilor" (care se inscriu incooperative etc.) pe *ant, transformindu-i in mici mosieri bineintentionati, sau, dimpotrivg, intelectualii ii vor educa pe tarani cuajutorul imprumuturilor acordate de guvern ?"

Printul spera ea' nu se va intimpla nici una, nici alta.Dar acesta nu este decit un fel fatarnic de a vorbi. Inrealitate, dupa cum am vazut, el este din toata inimapentru reeducarea taranilor in sensul transformarii krin mici mo§ieri bine intentionati", asigurind ca intelec-tualii devin oameni wzati" §i ca nu va fi kc pentruprogramul agrar demagogic" al socialhtilor (care, duplparerea luminatiei sale, este in profunda contradictie cuprincipiile fundamentale ale marxismului", nu ride, citi-torule !).

www.dacoromanica.ro

LUMINATIA SA MO$1ERUL LIBERAL 339

La un mosier asemenea concepcii nu constituie un lucrusurprinzator. Indignarea lui in fata cresterii ateismuluisi discursurile lui pline de evlavie nu surprind pe nimeni.Ceea ce surprinde este ca in Rusia mai exista oameni atitde prosti inch sa nu inteleaga ca atita timp cit asemenearnosieri si politicieni dau tonul in intregul partid liberal,inclusiv cel cadet, e ridicol sa speri el interesele poporuluipot fi cu adevarat aparate cu participarea" liberalilor sicadetilor.

Putl Pravd1 nr. 13 Se Updre Ite duptl textuldln 5 ianucule 1914 apdrul In zlar

www.dacoromanica.ro

340

NARODNICISMULSI CLASA MUNCITORILOR SALARIATI

Aniversarea a zece ani de la moartea publicistuluinarodnic-liberal Mihailovski a constituit pentru narodniciun prilej de a redeschide vechea disputa cu privire lainsemnatatea luptei duse de marxigti impotriva narodni-cilor. Aceasta disputa prezinta un foarte mare interes :in primul rind, sub raport istoric, deoarece era vorba deaparitia marxismului in Rusia ; in al doilea rind, sub ra-port teoretic, deoarece disputa se ducea in jurul pro-blemelor esenviale ale teoriei marxiste ; in al treilea rind,sub raport practic, intrucit ziarul narodnic de stinga dinPetersburg incearca sa-i atraga pe muncitori de partea sa.D. Rakitnikov, narodnic, scrie :

Bineinteles, astazi nimeni nu va pune problema asa cum erapusa prin deceniile al 7-lea si al 8-lea ale secolului trecut, si anumeca Rusia nu va trece prin faza" (adica treapta, perioada) capita-lismului. Rusia se si aflä in aceasta faza".

Aceasta interesanfl declaratie a unui narodnic de stingane introduce de la inceput in fondul" problemei. Esteoare exact ca numai in deceniile al 7-lea gi al 8-lea alesecolului trecut s-a vorbit ca Rusia nu va trece prin fazacapitalismului" ? Nu, este cu totul inexact. Narodnicii,in general, gi publicigtii de la revista Russkoe Bogatstvo"(adica cei care faceau parte din grupul lui Mihailovski),In special, vorbeau despre acest lucru gi in deceniile al9-lea gi al 10-lea. Este suficient sa-1 amintim, bunaoara,pe d-1 Nikolaion.

www.dacoromanica.ro

NARODNICISMUL SI CLASA MUNCITORILOR SALARIATI 341

De ce atunci d-1 Rakitnikov a ascuns cititorilor celece s-au spus in deceniile al 9-lea si al 10-lea ? Nu cumvanumai pentru a camufla greselile narodnicilor si a inlesniastfel raspindirea lor in rindurile muncitorilor ? Acestprocedeu este destul de prost, i prost merg lucrurile lacei care recurg la asemenea procedee.

Ce semnific4e are teoria ca Rusia nu va trece prinfaza capitalismului", teoria lui Mihailovski si a grupuluisau, care a persistat pina in ultimul deceniu al secolu-lui trecut ?

Aceasta era teoria socialismului utopic, filistin, adicaun vis al intelectualilor mic-burghezi, care cautau iesireadin capitalism nu in lupta de clasci a muncitorilorimpotriva burgheziei, ci in apeluri adresate intreguluipopor" i societatii" *, adica aceleia§i burghezii.

Pina la aparitia miscarii muncitoresti, in toate tarileau predominat asemenea teorii socialiste", care in reali-tate nu erau deck visuri ale teoreticienilor mic-burghezide a scapa de lupta de clasa, de a se dispensa de ea. Casi in Rusia, miscarea muncitoreasca constienta din toatecarile a avut de dus o lupta inversunata impotriva unorastfel de teorii ale socialismului" mic-burghez, care cores-punde situatiei i punctului de vedere al micilor pro-prietari.

Miscarea muncitoreasca nu poate s existe i sa se dez-volte cu succes atita timp cit nu este rasturnata aceastateorie a micilor proprietari de treaba cu privire la posi-bilitatea de a nu trece prin faza" capitalismului. Estom-pind greseala fundamentala a grupului Mihailovski,d-1 Rakitnikov creeaza prin aceasta confuzie in teorialuptei de clasa. Or, numai aceasta teorie a aratat munci-torilor o iesire din situatia lor, le-a aratat c. ei insisi pot

trebuie sa tinda spre eliberarea lor.Rusia se si afla in faza capitalismului" scrie

d-1 Rakitnikov.

* Aid Lenin foloseste cuvintul societate nu In sensul obisnuit, ci Intr-unsens mai restrins, Intelegind prin acest termen pAtura politiceste activddin rindurile claselor dominante (burghezia liberali, intelectualii, functionariidin aparatul de stet etc.). Nola trad.

24

salariati

www.dacoromanica.ro

342 V. I. LENIN

Aceasta remarcabila marturisire este echivalenta cu.recunoasterea greselii fundamentale a lui Mihailovski si agrupului sau.

Mai mult, este echivalenta cu renegarea totala a narod-nicismului.

Narodnicii de stinga, care sint de acord cu aceasta.marturisire, nu mai lupta impotriva marxistilor ca narod-nici, ci ca oportunisti in cadrul socialismului, ca adeptiai abaterilor mic-burgheze de la socialism.

Intr-adevar, daca Rusia se si afra in faza capitalismu-lui", aceasta inseamna ca Rusia este o vara capitalista.Aceasta inseamna ca in Rusia, ca n orice vara capita-

micii proprietari inclusiv taranii sint mic-burghezi. Aceasta inseamna ca in Rusia, ca in oricecapitalista, numai lupta de clasa a muncitorilor salariatiimpotriva burgheziei reprezinta calea care duce spre reali-zarea socialismului.

/n programul kr, narodnicii de stinga (ca sa nu maivorbim de prietenii kr de la Russkoe Bogatstvo") nicipma astazi nu s-au hotarit sa recunoasca ca. Rusia esteo tara capitalista. D-1 Rakitnikov apar5. narodnicismulprin faptul c. imprumuta marxistilor programul narodni-cilor ! Slaba aparare.

D-1 Rakitnikov polemizeaza cu marxistii nu in chipnarodnic, ci in chip oportunist cind spune :

a sprijini gospod1ria tirIneasci nu InseamnI nicidecum a teimpotrivi cu tot dinadinsul dezvoltIrii economice, care este mevi-tabila. $i un numar din ce n ce mai mare de socialifti din Apus sesitueazi tocmai pe acest punct de vedere".

Am subliniat cuvintele care-1 tradeaza cu totul pe bie-tul narodnic de stinga" ! Se stie ca n Apus numai clasamuncitorilor salariati a putut sa-si creeze, ca clasa,partide socialiste. Se stie ca in Apus taranirnea, ca clasa,nu creeaza partide socialiste, ci partide burgheze. Se stieca in Apus nu socialistii, ci oportunistii sprijina gospo-daria micilor-burghezi.

S5. sprijinim gospodaria varaneasca" !... Priviti in juruivostru. Taranii proprietari creeaza uniuni pentru a putea

tarä.listh,

www.dacoromanica.ro

NARODNICISMUL SI CLASA MUNCITORILOR SALARIATI 343

vinde griul, finul, laptele, carnea la un pre; mai ridicatpentru a angaja lucraton la un pret mai scazut. Cu cit

Orann sint mai hberi, cu cit au mai mult pamint, cu atitse vede mai limpede acest lucru.

Clasei muncitortlor salariati d-1 Rakitnikov ii impunesa sprijine gospodaria" micilor burghezi. Halal de asasocialism" ! !

Muncitorii salariati sprijina numai lupta dusa de taraniimpotriva mosierilor iobagisti si a iobagiei ; asta nu sea-mana. de loc cu ceea ce doreste d-1 Rakitnikov.

In Rusia, mareata perioada 1905-1907 a doveditdefinitiv c numai clasa muncitorilor salariati a actionat

s-a inchegat ca o forti socialista. Taranimea a actionats-a inchegat ca o forta burghezo-democratica. Pe ma-

sura ce se dezvolta capitalismul, deosebirea dintre clasese accentueaza tot mai mult.

Propaganda narodnicilor de stinga" .se reduce in faptla pervertirea dezorganizarea miscani clasei muncito-rilor salariati prin lozinci mic-burgheze. narod-nici de stinga ar face mai bine sa se ocupe de activitateademocratica in rindurile taranilor la aceasta sint bunt

Pull Pravd1' nr. 15.itn 18 tebruarle 1914

Semnat V, 1.

244

Se tipdreVe dupd textutapdrut 1n :far

Domnu

i

i

si nesocialistii.

www.dacoromanica.ro

344

INCA 0 DATA DESPRE NATIONALISM"

In vremurile noastre", cind se incearca inscenareaunei noi afaceri Bei lis, trebuie s urmarim mai in-deaproape agitavia nacionalistilor. Congresul al doilea alreprezentancilor uniunii navionale din intreaga Rusie",care a avut loc de curind, a demonstrat in mod at sepoate de concret de ce natura este aceasta agita0e.

Si am face o mare..greseala daca am crede ca im-portanta acestei agitatii este neinsemnata, din cauza c.toata aceasta uniune din intreaga Rusie" este neinsem-nata i fictiva (iluzorie), fiind reprezentata numai de21 de deleggi din toate colvurile Rusiei. Uniunea na-vionala din intreaga Rusie" este neinsemnata i iluzorie,dar propaganda ei este sprijinita de toate partidele dedreapta si de toate instituviile oficiale ; ea se desfasoara

fiecare scoala rurala, in fiecare cazarma, in fiecarebiserica.

Iata o informavie aparuta in ziar cu privire la unuldintre rapoartele prezentate la acest congres la 2 fe-bruarie

Savenko, membru n Duma de stat, a citit un raport despre«mazepismx., cum i se spune n jargonul nationalhtilor mhcariiucrainene. Raportul consider c tendinta spre separatism (adicadespartirea de stat) care se observa la bielorusi i ucraineni estedeosebit de primejdioasa. In special mhcarea ucraineana constituieun mare si real pericol pentru unitatea Rusiei. Programul imediat alucrainenilor se rezuma la federalism si la autonomia Ucrainei.

Ucrainenii hi leaga sperantele lor n ceea ce priveste realizareaautonomiei de Infringerea Rusiei Intr-un viitor razboi cu Austro-

:

in

www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA DESPRE NATIONALISM 345

Ungaria cu Germania. Pe ruinele Rusiei mari se va intemeia, subsceptrul Habsburgilor, in cadrul hotarelor Austro-Ungariei, o Polonie

o Ucrain5. autonome.DacI ucrainenii vor reu§i intr-adevir fa rupl de poporul rus

30 000 000 de malortqi, aceasta va insemna sfirgtul marelui Imperiurus. (A p lauz er.

Dar de ce acest federalism" nu constituie o piedicamci pentru unitatea Statelor Unite ale Americii de Nord,nici pentru cea a Elvetiei ? De ce autonomia" nu con-stituie o piedica pentru unitatea Austro-Ungariei ? De ceautonomia" a consolidat chiar pentru o buna bucata detimp umtatea Angliei si a unui mare num'ar dintre colo-niile ei ?

D-1 Savenko a prezentat intr-un mod ch se poate destupid nationalismul" pe care-1 apara, astfel inch a in-lesnit la maximum combaterea ideilor sale. UnitateaRusiei, vedeti dv., este amenintata" de autonomiaUcrainei, pe cind unitatea Austro-Ungariei este consoli-data prin dreptul de vot universal si prin autonomia dife-ritelor ei regiuni ! Ce ciudatenie mai este si asta ? Oarecei care citesc si asculta propaganda nationalista" nu sevor intreba de ce nu este posibila consolidarea unitätiiRusiei prin autonomia Ucrainei ?

Prin persecutarea alogenilor", nationalismul mosierescis burghez calla sa dezbine si sa perverteasel clasa mun-

citoare, pentru a o putea ameti mai usor. Muncitorii con-stienti raspund la aceasta prin apararea in practica a de-plinei egalitati in drepturi si a deplinei unitati a munci-torilor de toate nationalitatile.

Declarindu-i pe bielorusi si ucraineni alogeni, domniinationalisti uitI si adauge ca velicorusii (singurii care nusint alogeni") nu reprezinta mai mult de 43°/o din popu-latia Rusiei. Asta inseamna c5. alogenii" formeaza ma-joritatea ! Cum poate, deci, minoritatea s5. tina in minamajoritatea fara a acorda avantaje acestei majoritati,bunaoara. avantajul libertatii politice, al egalitatii indrepturi a natiunilor, al autonomiei locale si regionale ?

Persecutindu-i pe ucraineni si pe altii pentru separa-tism", pentru tendinta lor de a se desparti, nationalistiiapara. prin aceasta privi/egiu/ mosierilor velicorusi si al

§i

si

www.dacoromanica.ro

846 V. 1. LENIN

burgheziei velicoruse de a avea un stat al lor". Clasamuncitoare este impotriva oricaror privilegii ; de aceeaea apara dreptul natiunilor la autodeterminare.

Muncitorii constiergi nu propovaduiesc despar;irea destat ; ei §tiu care sint avantajele marilor state §i. ale uniriimaselor mad de muncitori. Dar statele mad pot fi demo-cratice numai atunci cind natiunile care le alcatuiesc sebucurä de cea mai deplina egalitate in drepturi, iaraceasta egalitate in drepturi inseamna §i. dreptul la des-palirea de stat.

Lupta impotriva asupririi na%ionale §i privilegiilor na-tionale este indisolubil legata de apararea acestui drept.

Put/ Pravdr nr. 17 Se Updreeteandrul

dupd teiou)din 20 lebruarie 1919 In zlar

www.dacoromanica.ro

347

TARANIMEA $1 MUNCA SALARIATA

Nu exista fraza cu mai mare circulatie printre narod-nici dech aceea c. marxistii fac pe oamenii muncii sase ciocneasca cap 'in cap", despartindu-i pe muncitoriisalariati de tarani opunindu-i pe cei celor dinurma. $1 nu exista fraza mai mincinoasa care sa ascunclamai mutt apararea mtereselor nucului patron, ale micu-lui-burghez, ale exploatatorului muncitorilor salariati.

Vom prezenta 1.1ele date interesante extrase din pu-blicatia de statistica a zemstvei din Moscova pe anul 1913(Culegere economica-statisticr, fascicula a VII-a, Mos-cova, 1913). Statisticienii din Moscova au cercetat ramuragradinaritului si a pomiculturii din judetul Moscova.Cercetarea s-a extins asupra a 5 000 de gospodarii, pe carestatisticienii le-au impartit tn apte raioane, dupa cumtrau situate mai aproape sau mai departe de Moscovaclupa gradul de intensivitate a gospodariei (adica dupa ma-rimea capitalului investit i cantitatea de munca depusape fiecare deseatina de 0:mint).

Problema muncitorilor salariati folositi de tarani estecercetata destul de amanuntit. $i ce s-a constatat ?

In primele patru raioane, numarul total al gospodariilorcare angajeaza muncitori reprezinta 670/o (adica pestedoua treimi din numarul total al gospodariilor) ; n cele-lake raioane oscileaza intre 430/0 i 640/0. De aici reieselimpede ca majoritatea covirsitoare a gospodarillor tara-nesti din judetul Moscova shit gospodarii de mici capita-Esti care angajeazi muncitori.

si dinrii

www.dacoromanica.ro

348 V. I. LENIN

$i mai interesante sint datele referitoare la numarulgospodarnlor care angajeaza muncitori pe un anumittermen i muncitori cu anul. Procentul acestor gospo-darn era :

/n raionul I . . 26,6°/o)5 II . . 16,7°/o3) III . . 16,4°/o2) IV . . 19,0%

31 I V . . 9,9%3) 5) VI . . 5,0%3) )3 VII . . 6,4°/a

Potrivit regulii generale, cu cit intr-un raion agricuI-tura este mai intensiva, cu atit procentul taranilor careangajeaza muncitori pe un anumit termen i muncitori cuanul este mai ridicat.

Dar datele referitoare la raioane intregi grupeaza laun loc pe tarami saraci i pe cei bogati din fiecare raion.Prin urmare, aceste date sint alcatuite grosso modoinfrumuseteazii realitatea, disimulind opozitia dintre sa-racie i bogatie, dintre proletariat si burghezie.

Sa luam datele referitoare la grupurile de gospodariiin functie de suprafata de pamint aflata in folosmta(adica dupa intinderea de pamint cultivata). Aceste datesint cu mult mai certe decit cele referitoare la proprie-tatea lotuala, care pastreaza pina in zilele noastre, chmr

in jurul Moscovei, un caracter iobagist : printre taraniicu loturi mici exista bogatani care iau pamint in arenda,iar printre cei cu loturi mari sint tarani saraci care dauloturile in arenda i tarani care nu au pamint sau, maiexact, care nu au o gospodane.

In toate raioanele, la taranii fara gospodarie procentulacelora care angajeaza muncitori este egal cu zero. Acestlucru este lesne de inteles ; taranul fara gospodarie esteel insusi un proletar.

La taranii cu o gospodarie mai mica de 1/2 deseatinade pamint, procentul celor care angajeaza muncitorivariazi intre 0 (zero) si 57°/o (luam unul dintre celetrei subgrupuri pentru a nu complica lucrurile).

fi

si

www.dacoromanica.ro

TARANIMEA SI MUNCA SALARIATA 349

La taranii cu o gospodarie de 1/2 pina la 1 deseatina depainint, procentul acelora care angajeaza muncitori va-riaz5. 'hare 0 i 1000/0.

La t'aranii cu o gospodarie de 1 la 3 deseatine de pa-mint, procentul acelora care angajeaza muncitori variaza<le la 46 la 1000/o (in diferite raioane).

La taranii cu o gospodarie de 3 pina la 5 deseatine depamint, procentul acelora care angajeaza muncitori va-riaza de la 66 la 970/o.

La taranii cu o gospodarie de 5 pina la 10 deseatinecultivate, procentul acelora care angajeaza muncitorivariaza de la 75 la 100°/o.

Din aceste date se vede limpede c taranii fara gospo-darie sint ei nii proletari (muncitori salariati), cu citgospodaria este mai mare, cu atit mai des se exploateazamunca salariata. : chiar i printre taranii care au intre 3si 5 deseatine, nu mai putin de 2/3 din numarul total altaranilor sint exploatatori ai muncii salariate ! !

Iata faptul simplu, evident si cunoscut de toati lumeape care narodnicii 11 denatureaza. Ceea ce se lntimpla Injurul Moscovei se Intimpla intr-o masura mai mica pestetot. Oricine stie csa fiecare oras, fiecare versta de caleferata. atrage gospodaria taraneasca circuitul comercialsi capitalist. Numai narodnicii de stinga" nu vor s vad5.adevarul care rastoarna teoria lor mic-burgheza.

Acest adevar consta in faptul c fiecare versa' de caleferata, fiecare noua dughean'a in sat, fiecare cooperativacare Inlesneste cumpararea, fiecare fabrica etc. atraggospodaria taraneasc a. circuitul comercial. $i aceastainseamn c. aranii se diferentiazii k proletari i miciproprietari care angajeaza muncitori salariati.

Nu se poate realiza nici o imbunatatire in gospodariataraneasca care sa nu duca la intensificarea exploatariimunch salariate de catre gospodariile care introduc acesteimbunatatiri.

De aceea numai marxistii apara interesele muncii, deli-mitind pe proletari, pe muncitorii salariati, atit la orasecit si la sate.

Narodnicii insa apara (de fapt) interesele exploata-torilor fortei de munca salariata atunci cind vorbesc

si

In

in

www.dacoromanica.ro

.360 V. I. LENIN

despre taranime", despre gospodaria taraneasca", cad,cu cit taranul se apropie mai mult de gospodar", cu atitexploateaza el mai mult munca salariata.

Interesele burgheziei (in coada careia se tirasc orbestenarodnicii) cer ca proletariatul de la sate sa fie confun-dat cu burghezia de la sate.

Interesele proletariatului cer sa se combata aceasta con-fuzie, cer sa se faca pretutindeni, inclusiv in rinduriletaranilor, o delimitare precisa intre clase. N-are nici unrost sa ne inselam singuri si sa-i inselam si pe altii vor-bind despre taramme" : trebuie sa ne invafam si sa-iinvacam si pe tarani ca pe zi ce trece chiar in rindurile'5.ranimii se sapa. o prapastie tot mai adinca intre prole-

tariat si burghezie.

Putt Pravd1 nr. 17<lin 20 lebruarie 1919

Semnat : V. I.

Se Updreeteapdrut

dupd lextulIn zlar

www.dacoromanica.ro

361

D-L STRUVEDESPRE ASANAREA PUTERII DE STAT"

D-1 Struve face parte din categoria celor mai sinceriliberali contrarevolutionari. De aceea, adeseori este foarteinstructiv s urmare§ti indeaproape rationamentele politiceale acestui publicist care a confirmat in mod deosebit deconcret analiza marxista a oportunismului (caci, dupacum se §tie, d-1 Struve a inceput cu oportunismul, cucriticarea lui Marx", §i in citiva ani a alunecat pink' lanational-liberalismul burghez contrarevolutionar).

In numarul din ianuarie al revistei Russkaia Misl",d-1 Struve i§i expune rationamentele cu privire la asa-narea puterii de stat". In primul rind, el recunoa§te fali-

mentul politicii duse de Stolipin §i de intreaga reactiunein perioada 1907-1914, precum §i falimentul octombris-mului. Reactiunea s-a impotmolit n criza", scried-1 Struve. Dupa parerea lui, incercarile de reforme retro-grade, cum ar fi, de pilda, transformarea Dumei intr-oadunare legislativa consultativa, vor face, dupa parereasa, ca puterea de stat s ajunga in aceea§i situatie incare se gasea inca inainte de 1905", cu deosebirea esen-;ial c poporul nu mai este acela care a fost. In 1905

simpatiile §i instinctele maselor populare trecusera departea intelectualitatii".

Acest lucru ii scrie unul dintre vehi§ti", adversar in-fracarat al revolutiei, adept al celor mai obscurantisteteorii. El este nevoit s recunoasca c masele s-au radica-lizat ; dar liberalul nu are curajul s spunk mai deschis,

www.dacoromanica.ro

352 v. I. LENIN

mai limpede qi mai precis care anume clase din rindurileacestor mase §i la care partIcle au aderat.

Poporul nostru Inc 5. nu s-a format §i tuck' nu s-a dezrnembrat.Faptul c51 a tost multa vreme inapoiat §i a devenit parcI dintr-odata revolutionar nu spune nimic in privinta felului cum se vamanifesta el atunci chid toate posibilitile lui latente se vor puteadezvolta".

Iata un model de frazeologie prin care burghezii ascunduncle adevaruri dezagreabile pentru ei. Prin popor seimelege aici in mod evident %aranimea, deoarece bur-ghezia (ca sa nu mai vorbim de mo§ieri) §i clasa mun-citoare s-au format §i s-au conturat destul de precis.Liberalul nu are curajul s. recunoasca deschis c Ora-nimea burgheza Inca nu s-a format", cu toate eforturilefebrile ale noii politici agrare.

Care este ie§irea din situatia creata "? intreabad-1 Struve, §i raspunde : Nu pot fi decit doua ie§iriori creqterea treptata a razmencei in star, razmeriva incare clasele nujlocii i elementele moderate care leexprima..." (apdar, elementele moderate exprima"clasele mijlocii ? Nu prea e corect din punctul devedere al limbii, dar e destul de limpede din punct devedere politic ; care sint deci elementele care exprima"Oranimea §i pe muncitori ?) din nou vor fi trecute peal cloilea plan sub presiunea spontana a maselor popu-lare, insufle%ite de elementele extremiste ; ori asanareaputerii de stat. Nu ne vom ocupa acum de prima solutie.In condiciile din Rusia, noi ne situam in mod con-§tient pe punctul de vedere care exclude, in ceea ce neprive§te, atit posibilitatea de a tinde in mod activ spreaceast ieire, cit i pur i simplu de a o dori..." (Mul-tumim pentru sincentate, d-le Struve ! Ar fi bine dacalichidatorii nNtri ar lua de la el lecvii de franchee §i

sinceritate, in kc s vorbeasca pe ocolite, cum faceL. M. in numarul din ianuarie al revistei Na§a Zarea".)

...De aceea nu ne ramine deck sa supunem direct constiinteipublice cea de-a doua ie§ire, ca o problema imediata care trebuietie solutionata prin eforturile reunite ale tuturor fortelor progresiste§i care in acelzqi timp sint impotriva distrugerii".

:

sl

www.dacoromanica.ro

D-L STRUVE DESPRE ASANAREA PUTERII DE STAT" 333

In afari de fraze searbade, d-1 Struve nu poatespuna absolut nimic despre cea de-a doua iesire. Bur-ghezia este pentru moderatie, iar masele pentru extre-mism" acest lucru liberalul este nevoit sa-1 recu-noasca. Ct despre natura structuriiorganizarii) sociale a puterii de stat" care urmeazasa fie asanata, baza ei de clasa, ceea ce s-a intimplatcu mosierii care au domnit si au guvernat in mod ab-solut Inaintea burgheziei, la toate acestea d-1 Struve seteme fie si numai sa se endeasca. Neputinta, slabiciu-nea, lipsa de idei iata care sint trasaturile inerenteburgheziei liberale atita timp cit se ploconeste (cumface d-1 Struve & Co.) in fata Puriskevicilor.

Orich ar parea de ciudat scrie d-1 Struve , puterii de starnu-i putem doH nimic altceva dech sa uite ca au existat o dataevenimente, fapte i staH de spirit care in mod obisnuit shit de-numite revolutie rusà".

Un sfat politic excelent, profund, inkelept si serios !Puterea de stat" trebuie sa. uite", doar oamenii batriniuita uneori tot ce se intimpla cu ei i in jurul lor !

Reprezentantii senilitatii liberalismului rus ii ma-soara pe ceiIaIi cu propria lor masura.

Pulldin 21

Pravdr nr. 18 Se tipöreete dupti lextullebruarie 1914 aptirui in ziar

sa

(orinduirii,

www.dacoromanica.ro

364

NARODNICII DESPRE N. K. MIHAILOVSKI

Comemorarea a zece ani de la moartea lui N. K. Mi-hailovski (decedat la 28 ianuarie 1904) a fost marcatiprin aparitia unui mare numar de articole elogioase in=tele liberale-burgheze i narodnice (adica burghezo-democratice). Nu e de mirare ca liberalii i democratdburghezi 11 ridica in slavi pe N. K. Mihailovski ; darnu poti sa nu protestezi impotriva flagrantei denatu-ran a adevarului si a perverurii constiintei de clasaa proletanatului atunci and unii incearca sa-1 prezmtepe Mihailovski drept socialist si sa dovedeasca ca poateexista o conciliere intre filozofia i sociologia lui bur-gheza i marxism.

Mihailovski a fost unul dintre cei mai buni repre-zentanti i exponenti ai conceptiilor democratiei bur-gheze ruse in ultimele decenii ale secolului trecut. Peatunct masa taraneasca, unicul purtator important (faraa socoti mica burghezie oraseneasca) cu caracter demasa al ideilor burghezo-democratice din Rusia, maiera cufundata intr-un somn adinc. Cei mai buni oameni.din rindurile ei, precum i asa-numitii raznocinti oa-meni plini de intelegere pentru situatia ei grea, in spe-cial tineretul studios, invatatorii i alti intelectuali s-austraduit sà lumineze i sa trezeasca masele adormite ale

Marele merit istoric pe care 1-a avut Mihailovski inmiscarea burghezo-democratica pentru eliberarea Rusieiconsta in faptul c. starea de asuprire a taranilor a trezit

taranimii.

si

www.dacoromanica.ro

NARODNICII DESPRE N. K. MIHAILOVSKI 365

in el un profund sentiment de simpatie, ca a combatut cuenergie toate manifestarile asupririi iobagiste, ca inpresa legal, deschisa., a sustinut, fie si numai prin aluzii,simpatia i respectul fata de miscarea ilegaV incare activau cei mai consecventi si mai hotariti demo-crati raznocinti §i el insusi a ajutat-o in mod direct.In vremurile noastre, cind nu numai liberalii, dar si lichi-datorii atit cei narodnici (Russkoe Bogatstvo") citcei marxisti au o atitudine nerusinata, iar deseori chiarde renegati fata de miscarea ilegala, nu putem sa nu spu-nem un cuvint bun despre acest merit al lui Mihailovski.

Dar desi era un infocat partizan al libertatii i unaparator al maselor taranesti asuprite, Mihailovski a avut-toate slabiciunile miscarii burghezo-democratice. El soco-tea ca trecerea intregului pamint in miinile taranilor, maiales fail despagubire, este o masura socialista.", si deaceea se considera socialist". Bineinteles c aceasta esteo greseala profunda, care a fost pe deplin dezvaluita atitde Marx, cit si de experienta tuturor tarilor civilizate, Incare, pina la caderea definitiva a iobagiei si a absolutis-mului, democratii burghezi s-au considerat intotdeaung

Trecerea intregului pamint in miinile tara-nilor, mai ales in conditille aratate mai sus, este o ma-sura foarte utila in perioada dominatiei mosierilor ioba-esti, dar este o masura burghezo-democratica. In zilelenoastre, oHce socialist care intelege stie acest lucru. /n-treaga experienta din intreaga lume a dovedit Ca, cu cittaranii capatau pamint mai mult (si inai ieftin) de la boieriiiobagisti, cu cit era mai mult pamint i libertate", cuatit mai repede se dezvolta capitalismul, cu atit mai re-pede ie§ea la ivealä natura burgheza a taranului. DacId-1 N. Rakitnikov (in nr. 3 al revistei Vernaia Misl")nu a inteles nici pina astazi ca sprijinul pe care proleta-riatul ii d aranimii burghezo-democratice impotrivafeudalilor nu inseamna nicidecum socialism", in fataunei asemenea naivitati nu putem decit sa zimbim. Esteplicticos sa combati greseli care au fost de mult combatutede toti muncitorii constienti.

si.

socialisti".

www.dacoromanica.ro

336 V. I. LENIN

Nu numai in domeniul economiei, dar si. in domeniulfilozofiei si al sociologici, conceptiile lui Mihailovski aufost burghezo-democratice, disimulate intr-o frazeologie,vezi doamne, socialista". Asa sint formula progresului",teoria luptei pentru individualitate" etc. preconizate deel. In filozofie, Mihailovski a facut un pas inapoi in corn-pantie cu Cernisevski, cel mai de seama reprezentant alsocialismului utopic din Rusia. Cernisevski a fost materia-list si pina la sfirsitul vietii sale (adica pina in deceniulal 9-lea al secolului al XIX-lea) si-a batut joc de micileconcesii pe care pozitivistii" la moda (kantienii, machis-tii etc.) le faceau idealismului si misticismului. Or, Mihai-lovski s-a tirit tocmai in coada unor astfel de pozitivisti.Si pini in zilele noastre, in rindurile discipolilor lui Mi-hailovski, chiar ale narodnicilor celor mai de stinga" (defelul d-lui Cernov), predomina aceste conceptii filozoficereactionare.

Faptul ca socialismul" lui Mihailovski si al narodni-cilor nu este decit o fraza burghezo-democratica 1-adovedit definitiv experienta actiunii tuturor claselor si.

lupta lor de mas a. in perioada 1905-1907. Atit inDuma I, cit si in Duma a II-a, majoritatea deputatilortarani s-au situat nu de partea narodnicilor de stinga, cide partea trudovicilor" si a socialistilor populisti".Acesta este un fapt care nu trebuie dat uitarii sau dena-turat. $i, urmind exemplul marxistilor, chiar narodniciide stinga, prin d-nii Vihleaev, Cernov etc., bunaoara, aufost nevoiti sa recunoasca caracterul burghez al socialis-tilor populisti trudovici ! !

Acei muncitori care simpatizeaz51 cu narodnicii destinga n-au decit sa ceara dascalilor lor toate lucrarilescrise in anii 1906-1907 de narodnicii de stinga impo-triva socialistilor populisti trudovici".

Actiunile de mas a. ale taranilor din acesti ani au dove-dit in mod definitiv ca. taranimea se situeaza pe pozitiiburghezo-democratice. In cel mai bun caz, narodnicismulde stinga nu este decit o aripa neinsemnat5, a dernocratiei'aranqti (adica burgheze) din Rusia. Muncitorii i-au spri-

jinit si-i vor sprijini pe tarani (impotriva iobagistilor),

www.dacoromanica.ro

NARODNICH DESPRE N. IC. MIHAILOVSKI 357

dar a confunda aceste clase, a confunda democratia bur-gheza cu proletariatul socialist este o aventura reactional-I.Impotriva acestei aventuri vor lupta cu hotarire toti mun-citorii constienti, indeosebi acum, cind delimitarea dintreclase a fost pe deplin dovedita de marea experienta aluptei de masa din 1905-1907 si pe zi ce trece devinetot mai vadita in satul nostru.

Un timp foarte indelungat, mai bine de zece ani, Mihai-lovski a fost conducatorul si sufletul grupului de publi-cisti de la Russkoe Bogatstvo". Ce s-a ales din acest grupin anii de maretie 1905-1907 ?

Din el au iesit primii lichidatori din rindurile demo-craiei !

Acei muncitori care simpatizeaza cu narodnicii destinga sa ceara dascalilor lor numarul din august 1906 alrevistei Russkoe Bogatstvo" si toate scrierile narodni-cilor de stinga in care acest grup era denumit social-cadet" etc. !

Din grupul lui Mihailovski au iesit primii lichidatori,care in toamna anului 1906 cu 2-3 ani inainte delichidatorii nostri, lichidatorii marxisti au proclamatpartidul legal", s-au dezis de miscarea ilegala si de lozin-cile ei. $i ce s-a ales din partidul legal" al d-lor Mea-kotini, Pesehonovi si al celorlalti tovarasi de lupta ai luiMihailovski ? A disparut cu totul partidul, grupul legal"al oportunistilor narodnicismului s-a rupt complet de mase.

Mihailovski, care nu a renegat niciodata miscarea ile-gala (sau mai exact : care a murit cu putin inainte detrecerea grupului sail la lichidatorism), nu poate .fi facutintru totul raspunzator pentru oportunismul, ;al= sidemn de dispret, al d-lor Pesehonovi, Meakotini & Co.Dar nu e oare caracteristic faptul ca in numarul 3 al re-vistei Vernaia Misl", inchinat lui Mihailovski, vedemdin nou blocul (alianta) putred dintre narodnicii destinga" si social-cadetii" de la Russkoe Bogatstvo" ? Sidaca ne mai amintim ce i-a scris Mihailovski lui Lavrovcu privire la atitudinea sa fata de revolutionari, nu vomfi oare nevoiti sa. recunoastem ca social-cadetii" sint, ingeneral, credinciosii lui continuatori ?

25 - Lenin, Opere, vol. 24www.dacoromanica.ro

358 V. I. LENIN

Noi 11 cinstim pe Mihailovski pentru lupta sincera inslujba careia §i-a pus talentul sau impotriva iobagiei,impotriva birocratiei" (iertati-mi inexactitatea expre-siei) etc., pentru consideratia care a avut-o fata de mis-carea ilegala §i pentru ajutorul pe care i 1-a dat, dar nupentru conceptiile lui burghezo-democratice, nici pentruoscilarile lui spre liberalism §i nici pentru grupul lui desocial-cadeti" de la Russkoe Bogatstvo".

Nu intimplator democratia burgheza din Rusia, adicain primul rind taranimea, oscileaza intre burghezii liberali;i proletariat, ci in virtutea situatiei sale de clasa. Da-toria muncitorilor este de a elibera taranimea de sub in-fluenta liberalilor, combatind fara crutare teoriilenarodniciste".

Puil Pravdi nr. 19din 22 iebruarie 1914

Semnat : V. 1 1 1 n

Se ilpdreVe dupd textulapcirut in zlar

www.dacoromanica.ro

359

DESPRE A. BOGDANOV

Redactia a primit o scrisoare semnata de 13 bo4evicide stinga" §i cu indic4a Tiflis-Caucaz", in care sintemintreb4 cum prive§te redactia colaborarea lui A. Bogda-nov. Autorii scrisorii se intituleaza adepti ai ideilorgrupului <Nperecl»", iar tonul lor este vadit §i categoricostil ziarului nostru.

TotO, noi socotim ca trebuie sa avem o explicacie cuei o data pentru totdeauna.

Da ce colaborarea lui A. Bogdanov la ziarele §i re-vistele muncitore§ti care se situeaza pe pozitia marxismu-lui consecvent a devenit imposibila ? Pentru ca. A. Bog-danov nu este marxist.

Autorii scrisorii, pa§ind pe drumul pe care li-1 sugereazaBogdanov insuA in scrisoarea publicata intr-un ziar li-chidatorist, cauta sa explice disparitia lui A. Bogdanovdin paginile ziarelor noastre prin motive de ordin perso-nal, prin perfidia unor persoane etc. Toate acestea Antdoar ni§te prostii, care nu merita sa fie nici examinate,nici lamurite. Lucrurile sint mult mai simple §i mailimpezi.

Daca autorii scrisorii nu s-ar interesa de persoane",ci de istoricul relaviilor organizatorice §i ideologice dintremarxi§ti, ar fi §tiut ca Inca in luna mai 1909, in urmaunei lungi §i. arnanuntite discutii prealabile, adunareainvestita cu puteri depline a bol§evicilor fi-a declinatraspunderea pentru activitatea politica §i publicistica alui A. Bogdanov 117. Dad autorii scrisorii ar fi acordat

25* www.dacoromanica.ro

360 V. I. LENIN

mai putina insemnatate Mrfelilor §i flecarelilor mic-bur-gheze §i ar fi luat mai mult in consideratie lufta ideo-logica din rindurile marxi§tilor, ar fi §tiut ca in cartilesale A. Bogdanov a creat un anumit sistem filozofic-social§i ca impotriva acestui sistem, nemarxist §i antimarxist,s-au pronuntat toti marxi§tii, indiferent de fractiunea dincare fac parte. Toti aceia care se intereseaza de istoriculmarxismului §i al mi§carii muncitorqti din Rusia §tiu,iar cei care nu §tiu, trebuie sa invete, sa citeasca §i sa in-teleaga ca indaratul problemei colaborarii lui A. Bogda-nov la un ziar muncitoresc st a. problema mai esentiala,problema principiala a raportului dintre filozofia lui Marx§i teoria lui A. Bogdanov. Aceasta problema a fost anah-zata, cercetat i rumegata in carti, bro§uri §i articole.Punctul de vedere politic asupra colaborarii unui publicistla presa muncitoreasca consta in aprecierea lui nu in ceeace prive§te stilul, prezenta de spirit sau talentul depopularizator, ci in ceea ce prive§te intreaga sa orientare,in ceea ce prive§te aportul pe care-1 aduce prin teoriasa maselor muncitoare. Marxi§tii slut convinp ca activi-tatea publicistica a lui Bogdanov, in ansamblul ei, se re-duce la incercari de a infiltra in con§tiinta proletariatuluiideile idealiste infrumusetate ale filozofilor burghezi.

Daca insa cineva socoate ca lucrurile nu stau a§a §i cain disputa in jurul bazelor filozofice ale marxismului nuau dreptate nici Plehanov, nici Ilin, ci Bogdanov, acelatrebuie sa se ridice in apararea sistemului lui Bogdanov,§i nu sa se multumeasca sa arate ca un articol sau altulde popularizare al lui Bogdanov poate sali gaseasca locin paginile unui ziar muncitoresc. Dar noi nu cunoa§temin rindurile marxi§tilor aparatori ai sistemului lui Bog-danov. Impotriva teoriei sale s-au ridicat nu numai ad7versarii sai de fractiune", ci §i. fo§tii lui colaboratoridin acela§i grup politic.

A§a stau lucrurile cu Bogdanov. Incercarile lui de aschimba", de a corecta marxismul, au fost analizatede marxi §ti i§ considerate ca straine de spiritul mi§cariirnuncitore§ti contemporane. Grupurile cu care a lucrat elp-au dechnat raspunderea pentru activitatea lui publi-cistica, ca §i. pentru oricare alta activitate a lui. Dupa

www.dacoromanica.ro

DESPRE A. BOGDANOV 361

toate acestea poti avea fata de Bogdanov orice atitudinevrei, dar sa ceri pentru el un loc in coloanele preseimuncitoresti, care are menirea sa propage notiunile ele-mentare de marxism, inseamna sa nu intelegi nici marxis-mul, mci teoria lui Bogdanov, nici sarcina educatiei ma-selor muncitoresti in spirit marxist.

In aceasta opera de educare a maselor muncitoresti inslujba careia se afla ziarul nostru, noi nu avem acelasidrum cu Bogdanov, deoarece intre nth si el exista o deose-bire in modul de a intelege aceasta educatie. Iata careeste fondul problemei, estompat in mod interesat prinaluzii cu privire la chestiuni personale. Muncitorii carorale este scumpa orientarea ziarului kr trebuie sa dea la oparte, ca pe un gunoi, toate aceste incercari de a reduceproblema la persoana" unor publicist' sau a altora ; .eitrebuie sa se lamureasca in problema caracterului teorieilui Bogdanov. $i cind vor incepe sa se lamureasca, .vorajunge curind la concluzia la care am ajuns si nth, sianume ca una e marxismul si cu totul altceva este teorialui Bogdanov. Iar ziarul muncitoresc trebuie sa cureteconstiinta proletariatului de orice amestecuri burghezo-idealiste si nui sa ofere in paginile sale acest amestecindigest.

Totusi, ni se va spune ca Pravda" a publicat citevaarticole ale lui A. Bogdanov. Da, a publicat.

Dar, §i acum acest lucru este limpede pentru toti,aceasta a fost o greseala inevitabila atunci cind e vorbade un lucru atit de nou ca organizarea primului ziarmuncitoresc din Rusia. Tovarasii care au condus acestmar au sperat ca, in articolele de popularizare pe careBogdanov le-a oferit ziarului, propagarea notiunilor ele-mentare ale marxismului va impinge pe planul al doileatrasaturile caracteristice ale teoriei lui Bogdanov. Dupacum era de asteptat, nu s-a intimplat asa. Dupa .primelearticole, mai mult sau mai putin neutre, s-a prima de laBogdanov un articol in care incerca in mod vadit satransforme ziarul muncitoresc nu intr-un instrument depropagare a marxismului, ci intr-un instrument de pro-pagare a empiriomonismului sau. Dupa cit se pare,A. Bogdanov a acordat acestui articol o insemnatate atit

www.dacoromanica.ro

362 V. I. LENIN

de mare, inch dupa acest articol, adica din primavaraanului 1913, n-a mai trimis nici un fel de articole.

Problema colaborarii s-a pus atunci in mod principalin fata redactiei, care a rezolvat-o in sensul cunoscut decititori.

Acum, citeva cuvinte despre grupul Vpered", care afost calificat in paginile ziarului nostru drept un grupde aventurieri" *.

Autorii scrisorii, fiindca nu stiu sa gindeasca politic,ci numai ca niste filistini, au vazut si aid o aluzie per-sonala la adresa membrilor grupului. Si aceasta este oabsurditate. Marxistii numesc politica de aventura" po-litica dusa de grupurile care nu se situeaza pe pozitiasocialismului stiintific, de pada politIca anarhistilor, anarodnicilor teroristi etc. Nimeni nu se va incumeta saconteste devierea vperedistilor in directia anarho-sindica-lismului, ingaduinta lor fata de teoria zidirii de dumne-zeu" a lui Lunacearski, fata de idealismul lui Bogdanov,fata de inclinarile teoretice-anarhiste ale lui St. Volski etc.Si, intrucit politica.vperedistilor a deviat in directia anar-hismului si smthcaltsmului, orice marxist va spune despreea ca este o politica de aventura.

Este un fapt confirmat de totala destramare a grupuluiVpered". De indata ce miscarea muncitoreasca a prinsdin nou forte, acest grup injghebat din elemente eterogene,f5.ra o linie politica bine definita, care nu inteleg bazelepolitidi de clasa g ale marxismului, s-a destramat cudesavirsire.

Miscarea muncitoreasca va pasi inainte sub steagulmarxismului, lasind in urma aceste grupuri, lasindu-i inurma pe empiriomonisti", pe ziditorii de dumnezeu",pe anarhisti" etc.

Pull Pravd1 nr. 21 Se Ilpöregfe dupd textuldin -25 lebruarie 1514 aparul in ziar

* Vezi volumul de tali, p. 327. Nola red.

www.dacoromanica.ro

363

NOTA REDACTIEI LA ARTICOLUL LUI VETERAN:OROBLEMA NATIONALA

,SI PROLETARIATUL LETON"

Publicam cu placere articolul tov. Veteran, care faceun studiu istoric al problemei nationale la letoni in gene-ral si la social-democratii letoni in special. Proiecte demodificari sau completari aduse de marxistii letoni hota-ririlor luate de consfatuirea din vara (1913) ar fi cit sepoate de binevenite. /n rindurile social-democratilor letonia existat o veche simpatie pentru Bund, simpatie care ainceput sa slabeasca, in primul rind, datorita criticii de pepozitii teoretice facute de marxisti ; in al doilea rind, dincauza separatismului in practica al bundistilor, mai alesdupa 1906. Le uram social-democratilor letoni ca discutiain legatura cu problema nationala care se desfasoara inrindurile kr sa continue si sa duel la adoptarea unorhotariri cit se poate de precise.

In ceea ce priveste fondul observatiilor tov. Veteranvom releva numai urmatoarele. El socoate ca referireanoastra la Elvetia * este neconvingatoare, intrucit acolotoate cele trei natiuni sint natiuni istorice si egale in drep-turi chiar de la bun inceput. Dar pentru natiunile fara.istorie" un exemplu si un model n-ai unde sa gasesti(dna nu in utopie) in alta parte decit printre natiunileistorice. Or, egalitatea in drepturi a natiunilor o presupunchiar si adeptii autonomiei cultural-nationale". Prin ur-

* Vezi volumtd de fag, p. 129. Note red.

www.dacoromanica.ro

364 V. I. LENIN

mare, experienta omenirii civilizate ne arata ca, in con-&title unei reale egalitati in drepturi a natiunilor §i aleunui democratism consecvent, autonomia cultural-natio-nalr este de prisos ; iar farii aceste conditii ea famineutopica, §i propagarea ei inseamria propovaduirea unuinationalism rafinat.

Prosvelcenie nr. 2 Se tipareVe dupd iextuldin lebruarie 1919 aparul In revistd

www.dacoromanica.ro

365

PREFATA LA CULEGEREAMARXISM SI LICHIDATORISM" 118

Culegerea pe care o recomandam cititorului este alca-tuita din articole scrise Imre anii 1909 si 1914. Aceastaeste tocmai perioada in care miscarea muncitoreasca dinRusia trecea prin greutati deosebit de maH. Marxistii nuse multumeau frisk' si nici nu se puteau multumi sa atragipur si simplu atentia asupra acestor greutati, sa se vaica-reasca pe tema dezagregarii, a destramarii generale etc.Trebuia sa se stabileasca care sint, din punctul de vedereal acestei etape speciale in dezvoltarea capitalista a Ru-siei, cauzele economice si politice ale destramarii, care estesemnificatia de clasa a celui mai larg curent in care-sigasea expresia aceasta dezagregare, si anume curentullichidatonst.

Raspunsul fundamental la aceasta chestiune extrem deimportanta pentru miscarea muncitoreasca a fost dat demarxisti in decembrie 1908 sub forma unor hotadri ofi-ciale si formale cit se poate de precise. Aceste hotadritrebuiau lamurite, difuzate si aplicate la problemele defiecare zi ale miscarii economice si politice. In articolelepe care le-am adunat in culegerea de fata din pacate,nici pe departe in mod complet, din motive care nudepind de redactie" se face tocmai acest lucru.

Astazi, dupa aproape doi ani de existenfa a presei mar-xiste cotidiene la Petersburg, problema sernnificatiei siaprecierii lichidatorismului nu numai in teorie, dar si inpractica, a fost in intregime predata daca ne putemexprima astfel spre rezolvare muncitorilor insisi.

www.dacoromanica.ro

366 V. I. LENIN

Aceasta este o fericire pentru imiscarea muncitoreasck dinRusia .un puternic indiciu al maturitatii ei. Muncitoriiconstienti cautk sk afle i vor reusi sk afle ei tnii ade-vkrul, vor defini semnificatia de clask a lichidatorismului,vor verifica prin practica miscarii lor de mask apreciereace i s-a acut 6 vor elabora metode eficace pentru comba-terea lui.

Prin editarea culegerii de fat5. am don s venim in aju-torul tuturor muncitorilor care se intereseazI de destinelemisearn .clasei lor. Articolele nu sint dispuse n ordinecronologick, ci pe teme, tn ordinea (aproximativa) a tre-cerii de la teorie la practicS.

/n primul rind (sectiunea intii) au fost puse principaleleprobleme, fark a caror rezolvare nici vorbk nu poate fide o tactics. i o politick rationali in general. Cititorulva gksi aici o apreciere a momentului istoric si a semni-ficatiei de clask a luptei dintre curentele anarxiste ; apoio analizk a problemei hegemoniei proletariatului n legk-turk cu critica principalei lucrkri" a lichidatorilor (Mi--carea socialk" ) ; i, n sfirsit, articole cu privire la pro-blema radicalizarii" burgheziei.

Urmeail apoi (sectiunea a 2-a) articole n legkturk cucampania electoralS, cu rezultatele alegerilor pentru Dumaa IV-a cu tactica din cadrul Dumei.

Locul urmator (sectiunea a 3-a) 11 ocupà problema3)paradului legal" i, n strinsk legkturk cu aceasta, pro-blema unitatii.

Sectiunea a patra este consacrata politicii muncitorestiliberale sub diferitele ei forme. Dupa o apreciere generalka reformismului, aici sint analizate problemele : reven-dickrile partiale", libertatea de asociere, miscarea grevistk,atitudinea lichidatorilor fatä de liberali i invers.

In sfirsit, ultima temS. (sectiunea a 5-a) este : lichida-torii i miscarea muncitoreasck. Aid cititorul va ga'si i ocaracterizare a misckrii muncitoresti din 1905-1907, pecare o face, in principala sa lucrare, unul dintre conduck-torii lichidatorismului (Koltov), i o analizI a problemeiatitudinii n practick a muncitorilor fatk de lichidatori,6 materialul cel mai de actualitate cu privire la istoria

b

si

3

www.dacoromanica.ro

PREFATA LA CULEGEREA MARX 'SNI I LICHIDATORISNV 367

constituirii fracciunii muncitore§ti social-democrate rusedin Durna.

/n tncheiere" se face o incercare de a se trage uneleconcluzn generale cu privire la lupta dintre curentemwarea muncitoreasca contemporana.

Ne permitem s speram ca culegerea noastra va nlesnimuncitorilor sa gaseasca i sa studieze datele referitoarela problemele tn discucie. Se incelege ca au mai ramasfoarte multe i foarte importante articole pe care n-amputut s le reproducem. Pe de aka' parte, intr-o culegerede articole scrise de diferici autori de-a lungul unui §irde ani, repetarile sint inevitabile. Se observa, fire0e, §i

unele nuance personale ale fiecarui autor. Dar in an-samblu toate articolele lor nu shit cleat un comentarlu(o interpretare), o aplicare a unor hotartri marxiste ofi-ciale, prin a caror recunoa4tere se deosebesc, printre altele,muncitorii marxi0i con§tienci i organaaci de cei care vorsâ lichideze partidul muncitoresc 0 de cei care-I parasesc.A lamuri i verifica aceste hotartri, a inlesni indreptarea

completarea lor care ar putea deveni necesare cutimpul iata unul din principalele noastre scopuri.

Februarie 1914.

.Publicat In tulle 1914 In culegereaMarxism st itchiclatortsm',Partea a II-a, ed. PrIboi',

Petersburg

Se tIpareste dual, textui.aparut in culegere

in

si

www.dacoromanica.ro

368

CONTROVERSE POLITICEIN RINDUL LIBERALILOR

Vinerea trecuta, ziarul Puti Pravdi" (nr. 18) a publicatun articol intitulat D-1 Struve despre .asanarea puteriide statx." *, in care a facut cunoscua cititorilorrerea unuia dintre cei mai fatisi si mai consecventi libe-rali contrarevolutionari despre situatia politica din Rusia.

A doua zi, ziarul Reci" a publicat un lung si princi-pial" foileton, semnat de d-1 Miliukov, Impotriva"d-lui Struve tot in leg5Iturai cu articolul acestuia despreasanarea puterii de stat. Este bine sl ne oprim asupracontroversei dintre acesti doi liberali, intrucit, in primulrind, controversa vizeaz5. probleme foarte importantc alepoliticii ruse, iar, in al doilea rind, din aceastI contro-vers5. ies la ivealá doua' tipuri politice de fruntasi bur-ghezi. Si acestea sint tipuri care inc5. multä vreme deacum inainte, decenii de-a tindul, vor avea o insemnatatepolitic esentialk. in Rusia, sint tipuri care au aceeasiinsemnatate in toate riIe capitaliste. Este in interesulproletariatului s cunoascal aceste tipuri.

In decursul ultimilor ani, d-1 Struve si-a exprimat pedeplin i deosebit de clar punctul s'au de vedere in cule-gerea Vehi" "9. Acesta este punctul de vedere al unuiliberal contrarevolutionar, al unui adept al religiei (si alidealisrnului filozofic, calea cea mai siguri i cea maistiintificr care duce spre religie), al unui adversar aldemocratiei. Este un punct de vedere clar, precis, care nuare o semnificatie personara, ci o semnificatie de clag,

* Vezi volumul de !MA, p. 351-353. Note red.

sai pa-

www.dacoromanica.ro

CONTROVERSE POLITICE IN RINDUL LIBERALILOR 369

deoarece n fapt in perioada 1907-1914 intreaga matha burgheztei octombriste §i a celei cadete din Rusia s-asituat tocmai pe acest punct de vedere.

Esenta chestiumi consta n faptul ca atit burghezia oc-tombrista cit i cea cadetä au facut o cotitura spre dreapta,s-au departat de democratie. Esenta chestiunii consta Infaptul c burghezia se teme mai mult de popor dectt dereactiune. Esenta chestiunii consta n faptul el nu intim-plarea, ci lupta de clasa dintre burghezie i proletariat adeterminat aceasta cotitura. Esenta chestiunii constafaptul ca Struve §i, urrnindu-i exemplul, Maklakov n-aufacut dectt sa spuna mai deschis decit ceilalti cadeti ade-varul despre clasa lor, despre partidul lor.

Acest adevar i-a deranjat pe diplomatii partidului cadetfrunte cu d-1 Miliukov) care considera necesar s.

cocheteze cu democratia, socotind cà aceasti democratienu epuizat Inca rolul §i c5." burghezia va trebui, poate,sa traiasca §i sa actioneze in cadrul unor rinduieli createnu numai de Puri§kevici, ci poti s tii ? n cadrulunor rinduieli create de democratie, de gloata", destrada", de muncitori.

D-1 Miliukov, care urmeaza aceeag linie ca §i d-1 Struved-1 Maklakov, vrea s-o camufleze, vrea sa se suleme-

neasca tnainte de a aparea in fata publicului, sa. in§eledemocratia, i astfel aceasta sa fie la remorca sa. De aceead-1 Miliukov vrea sa dea impresia ca se afla n contro-vers5 cu Vehi", ca se 3115. n controversa cu Struve, c5.-1combate pe Maklakov, n timp ce in realitate el nu facedecit tnvete pe Struve §i Maklakov sa-§i ascunda gin-durile cu mai multa viclenie.

Esenta lungului foileton al d-lui Miliukov Impotriva luiStruve consta n Invinuirea adusa lui Struve ca creeaza.o confuzie fara ie§ire".

0 invinuire tare §i plina de minie nu-i a§a ?Dar in ce consta confuzia lui Struve ? tn faptul ca. el

crede, dind dovada de optimism", n asanarea puteriide stat, de§i chiar el afirma ca puterea de stat nu trageinvataminte din zguduiri" §i in felul acesta face ca elesa fie inevitabile. Dupa d-1 Struve, ie§irea poate fi ori

(in

si-a

in

si

sa-i

www.dacoromanica.ro

370 V. I. LENIN

intr-o razmerita", ori in asanarea puterii de stat. Inceea ce priveste prima iesire insa, Struve nu vrea nici sitinda in mod activ" spre ea §i nici macar s-o doreasca".

Intr-adevar, se constati la Struve confuzie, dar aceeasiconfuzie si in aceeasi masura o gasim fi la Miliukov. Cadpartidul cadet iar conducatorul lui este Miliukovnu poate nici el sa doreasca" prima iesire, nici sa tindain mod activ spre aceasta iesire".

Nu vorbele dovedesc acest lucru (prosti sint cei carein politica judeca oamenii si partidele dupa vorbele lor),ci faptele, adica intreaga istorie a partidului cadet dela 1905 si pina la 1914, timp de aproape un deceniu.

Partidul cadet se teme mai mutt sa." treaca de parteamuncitorilor (in problemele programului-minimum, bine-inteles) decit s'a depinda de-alde Puriskevici.

Acest lucru e valabil pentru intregul partid, pentruintreaga burghezie cadeta si octombrista, si Miliukov estepur si simplu ridicol atunci cind incearca sa i-1 imputenumai lui Struve.

In toate Wile, experienta istoriei ne arata ca burgheziacare doreste progresul oscileaza intre trecerea de parteamuncitorilor §i dependenta de alde Puriskevici. In toatetarile se observa si cu cit tara este mai civilizata, mailibera, cu atit acest lucru este mai vizibil doua tipuride politicieni burghezi. Un tip tinde pe fata spre religie,spre alde Puriskevici, spre lupta fa.tisa. impotriva demo-cratiei, si cauta sa fundamenteze in mod consecvent dinpunct de vedere teoretic aceasta tendinta. Celalalt tip sespecializeaza in camuflarea tocmai a acestei tendinte,cochetind cu democratia.

Diplomati ca Miliukov exista pretutindeni, si munci-torii trebuie sa stie sa vada dintr-o data unde este coadavulpii".

Pull Pravdr nr. 25 Se tipareVe dupil textuldin I martle 1914 apdru1 in ziar

www.dacoromanica.ro

371

TARANIMEA MUNCITOARE"$1 COMERTUL CU PAMINTUL

Vorbaria narodnicilor de stinga despre taranimea mun-citoare" reprezinta o inselaciune si o pervertire atit deflagranta a constiintei socialiste a muncitorilor, inch tre-buie sa revenim mereu la analiza acestei inselaciuni.

Cu ch narodnicii nostri de stinga fac mai multi paradade fraze generale lipsite de continut si de vorbarie dul-ceaga, cu atit mai important este sa le opunem date pre-cise despre gospodaria taraneasca.

De nimic nu se teme atit de mult narodnicul de stingaca de date precise cu privire la burghezia taraneasca sila proletariatul taranesc.

SI luam datele din ultima lucrare statistica a zemstveicu privire la faranii din imprejurimile Moscovei 120 Aici,agricultura a capatat relativ in foarte mare masura uncaracter comercial datorita dezvoltarii extrem de maH apomiculturii si gradinaritului. Exemplul unei regiuni maidezvoltate in ceea ce priveste dominatia pietei ne aratacu atit mai concret principalele trasaturi ale oricarei gos-podarii firanesti in conditiile dominatiei capitalismului.

Primul raion agricol din imprejurimile Moscovei (luamnumai priimul raion, deoarece, din pacate, statisticienii nuau dat rezultate generale) cuprinde peste 2 000 de gos-podarii taranesti. Acest numar este destul de mare pentrua permite studierea relatiilor tipice dintre proletariat stburghezie in cadrul taranimii mun,citoare".

Este interesant ca aici agricultura capitalista se for-meaza pe pamintul obisnuit, in cadrul unor gospodarii

www.dacoromanica.ro

372 V. I. LENIN

extrem de mici. Intinderea totala a loturilor de care dis-pun cele 2 336 de gospodarii tarane§ti este de 4 253 dedeseatine de pamint lotual in medie mai putin de douadeseatine la o gospodarie. Adaugind 1 761 de deseatinede pamint luate in arena. 6 scazind 625 de deseatine depamint date in arenda, rezula 5 389 de deseatine cevamai mult de doug. deseatine la o gospodarie. $i, cu toateacestea, dougi treimi din carani au muncitori salariati !

Cu cit nivelul tehnicii agricole este mai ridicat, cu citgospodaria este mai intensiva, cu cit influenta pievei estemai puternica, cu atit marea produccie pe mici parcelede pamint se intilne0e mai des. Lucrul acesta 11 uita me-reu profesorii burghezi §i narodnicii no§tri de stinga, care-se entuziasmeaza in fata gospodariilor mici (in ceea ceprive§te intinderea de pamint) 6 care estompeaza carac-terul capitalist al micilor gospodarii moderne ce folosescmuncitori salariati.

Si vedem cum stau lucrurile cu circulacia comerciala apamintului lotual. Cifrele referitoare la pamintul luat inarena 0 cel dat in arena' arata ca aceasta circulatie estefoarte mare. Aproape jumatate din pamintul luat inarena' este pamint lotual. In total sint date in arenda 625de deseatine de pamint lotual i luate in arenda 845 dedeseatine. Este limpede ca vechiul sistem de posesiune apamintului 'in loturi, sistem de posesiune care prin intre-gul lui caracter este legat de iobagie 0 de rinduielile me-dievale, devine o piedica in calea circulaciei comerciale0 capitaliste moderne. Capitalismul sfarima vechiul sistemde posesiune a pamintului in loturi. Economia nu se adap-teaza la lotul dat de stat, ci cere libera circulatie corner-ciala a pamintului, libera lui luare 0 dare in arenda, po-trivit cerintelor pietei, potriviE cerintelor formatiunii eco-nomice burgheze.

Sa luarn proletariatul taranesc. In aceasta categorie tre-buie sa includem, in primul rind, un numar de 405 gos-podarii (din 2 336) de tarani fara pamint sau care au ogospodarie ping: la o jumatate de deseatina de pamint.Aceste 405 gospodarii dispun de 437 de deseatine de pa-

www.dacoromanica.ro

TARANIMEA .MUNCIT0ARE ST COMERTUL CU PAMINTUL 373

mint lotual. Dar ace§tia sint çrani saraci, aproape niciunul nu are cal. Ei nu sint in stare sali duca gospodaria.$i dau n arenda 372 de deseatine cea mai mare partedin pamintul lor iar ei devin muncitori salariati : din405 gospodarii, 376 furnizeaza" fie muncitori agricoli,fie muncitori industriali, care se rup de agricultura.

luam burghezia taraneasca cea mai bogata. 526 degospodarii au fiecare cite 3 deseatine §i mai bine de pa-mint : este o agricultura capitalista, faranii ocupindu-secu pomicultura §i gradinaritul. 509 din ace§ti 526 de gos-podari angajeaza muncitori. La cei 1 706 lucratori mem-bri ai familiei revin 1 248 de muncitori salariati (anga-jati pe un anumit termen §i cu anul), fara a socoti pezileri (51 000 de zile de munca lucrate de zileri).

Acqti tarani dispun de 1 540 de deseatine un lotmai mic de 3 deseatine la o gospodarie. Dar ei dau inarena numai 42 de deseatine i iau in arena 1 102 de-seatine, din care 512 deseatine pamint lotual ! Adunind"in acest fel pamint, ace0i tarani muncitori", care aucite trei lucratori membri ai familiei de fiecare gospoda-rie, se transforma in burghezi tipici : in medie, cite21/2 muncitori salariati de gospodarie §i aproape o sutàde zile de munca lucrate de zileri salariati. Vinzarea-cumpararea produselor pamintului duce la dezvoltareavinzarii-cumpararii pamintului (luarea i darea in arenda),tar dupa aceea i la vinzarea-cumpararea fortei de munca.

Reflectati acum la afirmatia narodnicilor de stinga cidesfiintarea proprietatii private asupra pamintului ar in-semna scoaterea pamintului" din circulatia comercialaEste o legenda mic-burgheza de cea mai purl speta. Inrealitate, lucrurile s-ar petrece tocmai itwers : aceasta des-fiintare ar intensifica in proportii colosale atragerea pa-mintului in circulatia comercialà. S-ar elibera capitalurilecheltuite astazi pentru cumparare de parnint, ar dispareapiedicile feudale i birocratice care stau in calea treceriilibere a pamintului din mina in mina, s-ar dezvoltamai mult capitalismul, adica darea tn arenda a pamin-tului de catre proletariat, adunarea" pamintului de catreburghezie.

26

1

§i

S5

www.dacoromanica.ro

374 V. I. LENIN

Narodnicii de stinga prezinta o masura folositoare dinpunctul de vedere al luptei impotriva mosierilor iobagistidrept socialism", in timp ce n realitate aceasta este omasura burgheza. Atit proletarii tarani cit i burgheziitarani au interese comune impotriva mosierilor astaeste indiscutabil. Asta o stie orice muncitor marxist ; dara intuneca constiinta antagonismului de clasa dintre prole-tariat 6 burghezie prin flecareli despre taranimea mun-citoare" inseamna a trece de partea burgheziei, inseamnaa trece de partea dusmanilor socialismului.

In gospodariile din imprejurimile Moscovei se poatevedea ca printr-o lupa ceea ce se petrece, intr-oforma mai atenuata 6 mai greu de stabilit, pretutindeni tnRusia. Pretutindeni a 6 inceput s devina o exceptie ta-ranul care nu se angajeaza sau nu angajeaza el insusi (unmuncitor"). Fiecare zi aduce pina si n colturile cele maipierdute o tot mai mare dezvoltare a comertului i otot mai mare adincire a prapastiei dintre proletari (mun-citorii salariati) 6 micii proprietari mic-burghezi, tarani.

Sarcina proletariatului de la orase este de a dezvoltaconstiinta limpede a acestui antagonism de clasa, care estedisimulat la sate de particularitatile agriculturii si deramasitele iobgiei. Sarcina burgheziei, n urma careia setirasc, fiindca nu inteleg situatia, si narodnicii de stingamic-burghezi, este ca prin vorbarie lipsita de concinut

profund falsa despre taranimea muncitoare" sa irn-piedice oamenii de a ajunge la constiinta acestui antago-nism de clasa.

.Puti PravdP2 marile

nr. 261919din

Semnat : V. 1.

Se tiporeefe dup6 textulandrut In ziar

si

www.dacoromanica.ro

376

PREOCUPAREA LIBERALILOR

In ultimul timp, in legâtura cu discursurile rostite inDuma de V. Maklakov si cu articolele publicate de elin ziare in favoarea noului" plan de a unifica tacticacadetilor §i. cea a octombristilor, s-a vorbit foarte multdespre o inviorare a liberalismului. Banchetul de la Mos-cova al zemstvei a facut s'a. se vorbeasca si mai multdespre acest lucru.

Merita sa fie relevat ca, cu acest prilej, s-a subliniatindeosebi faptul ca pina ii V. Maklakov, liberalul cel maimoderat, care tinde cel mai mult spre octombristi, apierdut credinta in posibilitatea de a gasi o iesire din im-pas fara explozii §i catastrofe revolutionare". Asa a scristextual in Red", principalul organ al liberalilor, d-1 Sin-garev, care, impreuna cu d-1 Miliukov, chipurile, de pepozitii de stinga ", i-a criticat pe cadetii de dreapta",V. Maklakov si P. Struve.

Dar controversele pe care le au cadetii intre ei sintteribil de meschine. S-a discutat clack' este sau nu nouapropunerea facutI octombristilor de a trece in opozitie,daca face sa se repete pentru a suta una oara aceasta pro-punere, facuta de o suta de oH si care n-a dus la nici unrezultat. Zarva stirnita in jurul acestor controverse cutotul lipsite de continut face sä treaca aproape neobservatapreocuparea generala si principall a liberalilor, preocu-

26* www.dacoromanica.ro

376 V. I. LENIN

pare care frineaza cauza eliberarii Rusiei nu cu mult maiputin decit oscilarile octombri§tilor. Toate disputele voas-tre dm cu octombri§tii §i despre octombr4ti, domnilorliberali ! Dar mai priviti-va §i pe voi in§iva !

Iata o mica enciclopedie politica, scoasa de ziarul Reci"sub titlul de Anuar" pe anul 1914. La aceasta colabo-reaza cei mai de seama §i cei mai de raspundere cadeti,conducatorii recunoscuti ai partidului, In frunte cud-nii Miliukov §i Singarev. /ntr-o cronica a vietii noastrepublice" (a d-lui Izgoev) citim urmatoarea apreciereprincipiala a problemelor cardinale ale politicii internedin Rusia :

Prin zelul säu excesiv, administratia nu face decit s5. srabeascafortele antirevolutionare existente chiar in cadrul sociefatii".

Nu e oare ridicol, domnilor cadeti, sa tunati §i sa ful-gerati impotriva octombri§tilor, cind 'in propriile voastrepublicatii se propovaduie§te cel mai autentic octombrism ?

Ca urmare a luptei desperate §i nerezonabile" pe careadministratia o duce impotriva institutiilor culturale, scried-1 Izgoev, rezulta

o denaturarc a vietii, denaturare ce duce la descresterea acti-vitAtii pur sociale (1), ce elaboreazi antidoturi spirituale impotrivaideilor care ameninta cu adevgrat tare.

Acesta nu mai e un ton octombrist ; e un adevarat tonde procuror, un ton §ceglovitovist *. $i, parca pentru ada o explicatie mai concreta in privinta acestor idei carearneninta tare, liberalul nostru spune :

Se intelege (din punctul de vedere al denaturarii vietii datoritinepriceperii administratiei) de ce la adunarile muncitoresti si insindicate bolsevicii reusesc s'a obtinl victorii asupra conducatorilormai calmi si mai civilizati (! ?) ai miscirii muncitoresti".

Aceasta apreciere politica cu privire la lichidatori libe-ralii o fac §i o repetà de nenumarate oH. /n realitate,

* $ceglovitov din 1906 OA In 1915 ministru al justitiet. Nota (rad.--

www.dacoromanica.ro

PREOCUPAREA LIBERALILOR 377

aici nu este vorba cleat de o alianta po1itic ntre libe-rali i lichidatori. /n rindurile muncitorilor, lichidatorii,prin faptul c ntorc spatele miscarii ilegale i propova-duiesc un partid legal, fac exact ceea ce le este necesarliberalilor.

Puffdin

Pravdl6 martie

nr. 291914

Se apdre9te dupd textuiapdrut In :Jar

www.dacoromanica.ro

378

NARODNICII $1 LICHIDATORIIIN MISCAREA SINDICALA

(MARTURISIRI PRETIOASE)

In ultimele numere ale ziarului narodnicilor de stinga,alaturi de plingeri impotriva fragionismului" nostru(al pravdi§tilor), gLim marturishile pre%ioase ale chorvanarodnici care recunosc ca in importanta problema ani4carii sindicale vederile lor coincid cu vederile lichida-torilor. Noi intotdeauna am spus acest lucru. Dar estefoarte placut si auzi aceasta marturisire din gura ad-versarilor.

Cu bol§evicii avem o divergenta foarte serioasain aceasta chestiune, deoarece ei privesc sindicatul ca peo feuda. a lor(!)... Vederile «men§evicilom insa (narod-nicii, nu se §tie de ce, spun men§evici" in loc de lichi-datori") asupra sindicatului, ca organizmie extrafracvio-nista, sint identice cu vederile noastre (ale narodnicilor).Astfel se §i explica, poate, bunele noastre relatii cumen§evicii in munca din trecut". A§a scria ziarulVernaia Misr nr. 6.

Linia de conduita a consiliilor de conducere alesindicatelor care au fost tot timpul in miinile narod-nicilor de stinga nu s-a deosebit cu nimic de linia deconduita a ap-ziselor sindicate lichidatoriste", adaugaacela§i ziar al narodnicilor de stinga.

Marturisiri foarte previoase §i de o rara franchete 1Dupa cum vedevi, narodnicii no§tri teribil de stinga",dupa cum marturisesc chiar ei, se comporta in mi§careasindicala absolut la fel ca lichidatorii.

www.dacoromanica.ro

NARODNICII SI LICHIDATORII TN MISCAREA SINDICALA 379

Asa se explica i blocurile (aliantele, acordurile) din-tre lichidatori §i narodnici impotriva marxistilor, blo-curi pe care nu o data le-a semnalat presa noastrà.

Ziarul narodnic Stoikaia Misl" ia chiar favis a-pararea acestor blocuri dintre narodnicii de sdnga i li-chidatori impotriva marxistilor.

Astazi, dnd pravdistii au preponderença n orga-nizaiiile sindicale..., nu e nici o grozavie i nimic ciudat

incheierea unor acorduri temporare intre narodnicia§a scrie ziarul Stoikaia Misl" nr. 2*.

Nu la fel de sinceri sint lichidatorii. Ei stiu câasta" se face, dar despre asta" nu se vorbe§te. SI-vispui social-democrat §i s. nchei, totodata, o alianta cuun partid strain impotriva social-democratiei la oastfel de tacticr se poate recurge numai pe ascuns.

Dar aceasta nu schimba cu nimic lucrurile. Aliantalichidatorilor cu narodnicii n mi§carea sindicala (si inasociatiile culturale) este un fapt. Iar in actuala starede lucruri este un fapt inevitabil. Pe lichidatori §i penarodnici ii une§te atitudinea du§manoasa. fma de mar-xismul consecvent in toate domeniile de activitate. Iarin munca sindicala ii uneste faptul ca i unii i ceilalvisint exponenti ai neutralismului ai neu-tralismului de nevoie". Nici lichidatorii i nici narodniciinu se bucura de o influenta serioasa in mi§careadicala. In calitatea lor de minoritate slaba se straduiescs. ajunga la egalitate" cu marxi§tii. Nu se poate daacestei revendicari o baza teoreticr deck daca o aperide pe poziiile neutralismului. De aici i decurge neu-tralismul" tuturor grupurilor care au o influenta slaba

miKarea muncitoreasca.Narodnicii spun ca ei se unesc cu lichidatorii numai

in ceea ce privege apararea extrafractionismului orga-* ncind ochi mari, autorul articolului, d-1 Boris Voronov, prezinta drept

un fractionism nemaipomenit faptul cd la zedintele consiliulul de condu-care al unui sindicat se discuta problema ajutoraril preset pravdiste, ches-

bine rubricathin! redactionale de ordin tehnic (cum s.1 He organizata maicorespondentelor etc.)'. Ce grozavie I Ce crlm8 s ajuti prin corespon-dente etc. un ziar care grupeaza VII din muncltorii Inaintati I Intr-adevar,dupä toate acestea cum sA nu se arunce narodnicii In bratele lichidatorilor...

in§i luci§ti

slabiciunii",

sin-

in

www.dacoromanica.ro

380 V. I. LENIN

niza;iilor muncitoregi impotriva pretentiilor exagerateale pravdigilor" (Stoikaia Misl" nr. 2 si 4).

Dar in ce constau aceste pretentii" ale pravdistilor?Au inchis ei oare portile vreunui sindicat sau asociatiiin fata muncitorilor care au alte conceptii politice ? Aulipit ei vreo eticheta" pe vreunul din sindicate ? Auscindat ei vreo organizatie ? Nimic din toate acestea !Adversarii nostri n-au citat si nu vor putea cita niciun singur fapt. Ei numesc pretentii exagerate" ale pray-distilor faptul cà pravdistii nu vor sa adere la politicamic-burgheza a narodnicilor si a lichidatorilor, iar incadrul sindicatului unic, supunindu-se in mod loial ma-joritatii muncitorilor, lupti pentru influenta ideilor lormarxiste.

De pacatele care ni se pun pe seams. nu ne-am facutniciodatä vinovati. Cei care sint vinovati de aceste pa-cate sint narodnicii si lichidatorii. Iata faptele. Cucitiva ani in urma, narodnicii au obtinut majoritateain sindicatul feroviarilor. Aceasta s-a intimplat datoritafaptului ca s-au sprijinit nu pe muncitori, ci pe func-tionarii de la caile ferate, precum si din alte citevacauze accidentale. 5i ce-au facut narodnicii ? Imediatau lipit o eticheta" pe acest sindicat, 1-au silit sa a-dopte o platforma" a lor separata, au indepartat pesocial-democrati si pe cei fara partid, determinindu-isal-1i creeze un sindicat paralel.

Aceasta a fost, intr-adevar, o pretentie exagerata".Ei s-au grabit sa-si consfinteasca prima izbinda, repur-tata din intimplare, prin lipirea unei etichete. Daca na-rodnicii nu fac acelasi lucru si in celelalte sindicate,aceasta nu se explica prin marea lor virtute, ci pentruca pretutindeni in rindurile muncitorilor influenta loreste extrem de slaba.

Acelasi lucru se poate spune si despre lichidatori. Atuncicind sindicatul metalurgistilor se afla in miinile lor, ei1-au transformat intr-o filiala a lichidatorilor. In organulsindicatului publicau articole provocatoare impotrivamiscarii ilegale (vezi Nas Puti" nr. 20, pag. 2 ; Me-tallist" nr. 3 si altele 121), desi nici o adunare generala

www.dacoromanica.ro

NARODNICII $1 LICHIDATORII IN MISCAREA SINDICALA 381

a membrilor sindicatului n-a aprobat in nici un fel linialichidatorista.

Acestea sint faptele reale. Ei numesc o pretentie exa-gerata" a pravdistilor faptul el acestia tind ca muncitoriiNisi sa-si rezolve toate chestiunile cu majoritate de voturi.Daci la adunarea generala a metalurgistilor, pentru pray-disti se pronunta 3 000 de oameni, iar pentru lichidatorisi narodnici laolalta vreo suta, doua, noi, in numele unui,vezi doamne, nefractionism", ar trebui sa admitem ca3 000 este egal cu 200 1 Acesta este sensul nefractionis-mului" lichidatorist-narodnicist.

Noi nu preconizam neutralismul, sintem adversarii lui.Dar nici nu procedam asa cum au procedat narodnicii silichidatorii atunci cind intimplator au obtinut majoritateaintr-un sindicat oarecare. Numai grupurile slabe, lipsitede prmcipii isi pierd capul la prima izblinda" si se gra-besc ca, pe baza unei majoritati de vreo zece voturi, s-oconsfinteascr. Tulburati si zoriti", ca nu cumva slscape acest prilej fericit, ei isi revizuiesc in pripa princi-piile", uita. de neutralismul lor si lipesc o eticheta. Nutot asa procedeaza rnarxistii. Ei nu sint niste oaspeti 'in-timplatori in miscarea muncitoreasca. Ei stiu ca mai de-vreme sau mai drziu toate sindicatele se vor situa pepozitii marxiste. Ei s'int convinsi c5." viitorul apartineideilor lor si nu forteaza evenimentele, nu imboldesc dela spate sindicatele, nu lipesc etichete, nu scindeaza sin-dicatele.

Cu calm si Incredere, ei isi desfasoara propagandamarxista. Cu rabdare, pe baza invatamintelor scoase dinviata, ii invata: pe muncitori marxismul. Si nici un felde tranzactii pe care le incheie intre ele grupurile lipsitede principii nu-i vor sili sa se abata de pe aceasta cale.

A fost o vreme cind actualii lichidatori cereau ca sin-dicatele sa fie partinice sit reprezentate din punct de ve-dere organizatoric in partid. A fost o vreme and narod-nicii impuneau sindicatului feroviarilor sa depuna in modoficial juramint de credinta pe programul lor. Acum siunii si altii s-au aruncat de cealalta parte si preconizeazaneutralismul. Slabiciunea politica a pozitiei lor i-a silitsa faca acest lucru.

www.dacoromanica.ro

382 V. I. LENIN

Noi urmam vechea noastra cale, care a fost demultproclamata §i care este preconizata de intregul marxist.Lichidatorii au tot dreptul sa. incheie o alianta cu na-rodnicii. Dar aceasta este o alianfa intre lipsa de princi-pialitate si slabiciune. Ca lea pe care o propune sindicatelorblocul lichidatorist-narodnic nu este calea muncitorilorinaintati.

Put! Pravd nr. 30 Se ilpareVe dupe( teztuldin 7 martle 1914 apdrut In ziar

www.dacoromanica.ro

383

DEZIDERATE PIOASE

Nu demult, ziarele liberale au publicat §i au comentatcu simpatie apelul lui K. Arseniev de a se acorda maimulta atenvie adunarii de date cu privire la deportarileadministrative.

Oricit de multe cazuri de firadelege si samavolnicie adminis-trativa sint relatate in presa scrie K. Arseniev , mai existk osumedenie de cazuri, la fel de revoltatoare, care nu sint semnalatesi tree neobservate. Aceastä lacuna ar putea A fie in bun k'. parteremediata daci s-ar introduce un oarecare sistem in adunarea da-telor respective. Despre cauzele deportarilor pe cale administrativasi ale arestarilor, care pink' in ziva de azi continua sa fie practicatepe scara foarte larga, mai ales in rindurile muncitorilor, se aflänumai din intimplare §i, de aceea, nu toate ajung sa fie cunos-cute. Tot intimplitor patrund in presi si stirile referitoare la si-tugia pe care o au deportatii in locurile de surghiun".

C.,e-i drept, e drept ! Partidele liberale, membrii liberaliai Dumei, avocatii liberali, ziari§tii liberali, diferitelegrupuri de liberali etc. ar putea foarte bine s5. adune §isa publice atit in limita posibilitatilor at §i dincolo deaceasta limita un material at se poate de complet §i desistematic cu privire la fiecare caz din cele practicate pescara foarte larga, mai ales in rindurile muncitorilor".

Iata, bunaoara, ziarul Reci" a salutat calduros toateaceste sfaturi §i apeluri ale stimatului frunta4 al vigilpublice" K. Arseniev.

Dar cine va impiedica sa facevi acest lucru, domnilor ?Poate alvii n-au, dar dv. avevi posibilitaci §i mijloace dea organiza stringerea regulata §i publicarea informatillor

www.dacoromanica.ro

384 v. I. LENIN

referitoare la acest fenomen de toate zilele" din viataRusio., care va revolta pe tot:, pe care toti il condamnati§i de care vorbiti in permanenta cu totii ! Si priviti : niciun ziar liberal, de 1 000 de ori mai asigurat" (din toatepunctele de vedere) impotriva oricaror piedici §i obstacole,-nu stringe infonnatii precise cu privire la toate cazurilede deportare §i arestare.

Este cazul sa spunem : mari me§teri mai stilt liberaliinoitri l'n materie de deziderate frumoase §i pioase, darsa publice in acelgi Vestnik Evropi" al lui Arseniev,in acelgi Russkie Vedomosti" sau in Reci" nurneletuturor celor deportati, informatii despre ei, date siste-matice despre soarta lor asta n-o fac.

.Sa. .sprijini" in vorbe apelurile este, pare-se, mai u§or(p mat putin penculos) decit sii faci ceva pentru a duce

_la indeplinire apelurile...

...,Putl Pravd1' nr. 32 Se llpdreMe dupd textuldin 9 martie 014 apdrut In ziar

www.dacoromanica.ro

385=

UN PROFESOR LIBERAL DESPRE EGALITATE

D-1 profesor liberal Tugan-Baranovski a pornit la luptaimpotriva socialismului. De data aceasta, el nu a abordatproblema sub aspectul politic-economic, ci sub aspectulunor consideraiii generale asupra egalitatii (sa i se fiparut oare profesorului aceste consideratii generale maipotrivite pentru convorbirile filozofice-religioase la careparticipa ?)

Daca privim socialismul nu ca o teorie economica, ci ca unideal de viava a proclamat d-1 Tugan el este, flea indoiala,legat de idealul ega1it4ii, dar egalitatea este o no/iune... care nupoate fi dedusg din experienta' sau din ratiune".

Iata rgionamentul unui savant liberal care repeta argu-mente nespus de uzate si de rasuflate : experienta si ra-tiunea, pretinde el, ne dovedesc in mod evident caoamenii nu sint egali, pe cind socialismul isi bazeazaidealul pe egalitate. Va sa =a, socialismul, vedeti dv.,este o absurditate, contrazice experienta si ratiunea etc. !

D-1 Tugan reia vechiul procedeu al reactionarilor : maiintli denatureaza socialismul, atribuindu-i o absurdi tate,lax apoi combate cu un aer triumfator aceasta absurdi-tate ! Cind se spune ca experienta si ratiunea ne dovedescca oamenii nu sint egali, prin egalitate se intelege egali-tatea in ceea ce priveste aptitudinile sau identitatea inceea ce priveste fortele fizice si aptitudinile spirituale aleoamenilor.

Se intelege de la sine ca in acest sens oamenii nu Sintegali. Nici un om cu mintea intreaga si nici un soci alist

www.dacoromanica.ro

386 V. I. LENIN

nu uita acest lucru. Numai ca o asemenea egalitate nuare nici un fel de legatura cu socialismul. Daca d-1 Tugannu stie de loc sii gindeascii, in orice caz itie sä citeasca si,dad. ar fi luat cunoscuta opera a lui Friedrich Engels,unul dintre intemeietorii socialismului stiintific, impotrivalui Daring, d-1 Tugan ar fi putut citi acolo o explicatiespeciala din care rezulta ca e o prostie ca prin egalitatein domeniul economic sa intelegi altceva decit desfiintareaclaselor. Dar, atunci cind domnii profesori se apuca säcombata socialismul, nu stii de ce sa te miri mai mult :de obtuzitatea, de ignoranta lor sau de reaua lor credinta.

Va trebui s-o luam de la a.b.c., de vreme ce avem de-aface cu d-1 Tugan.

Prin egalitate, social-democratii inteleg pe tarim politicegalitatea in drepturi, iar pe tarim economic, cum ammai spus, desfiintarea claselor. Socialistilor nici nu le treceprin gind sa stabileasca intre oameni o egalitate in sensulegalitatii fortelor si aptitudinilor (fizice si spirituale).

Egalitatea in drepturi kseamna revendicarea unordrepturi politice egale pentru toti cetatenii statului careau atins o anumita virsta si nu sufera nici de cretinismobisnuit si nici de cretinism liberalo-profesoral. Pentruprima oara, aceasta revendicare a fost formulata nu desocialisti, nici de proletariat, ci de burghezie. Experientaistorica indeobste cunoscuta a tuturor tarilor din lumesta marturie in acest sens, si d-1 Tugan ar fi putut aflausor acest lucru daca el nu s-ar fi referit la experienta"numai pentru a-i induce in eroare pe studenti si pe mun-citori, pentru a fi pe placul celor care detin puterea, prinnimicirea" socialismului.

Burghezia a formulat revendicarea egalitatii in drepturia tuturor cetatenilor in lupta ei impotriva privilegiilorde casta, impotriva privilegiilor medievale, feudale, ioba-giste. In Rusia, de pilda, spre deosebire de America, deElvetia etc., privilegiile nobilimii se mai mentin §i inprezent in intreaga viata politica, si in alegerile pentruConsiliul de Stat, si in alegerile pentru Duma, §i in admi-nistratia locala, si in privinta impozitelor, si in multe,multe alte privinte.

www.dacoromanica.ro

UN PROFESOR LIBERAL DESPRE EGALITATE 387

Chiar i omul cel mai lipsit de spirit de patrunderemai inapoiat poate sa inteleaga. cä diferitii oameni carefac parte din starea nobiliara nu sint egali intre ei prinaptitudinile lor fizice i spirituale, asa cum nu sint egaliintreei nici oamenii care fac parte din taranime starea

jos",de starea birnica", prostimea", sau starea ne-privilegiata". /n ceea ce priveste insa drepturile lor, totinobilii sint egali, iar toti taranii sint i ei egali in ceeace priveste lipsa lor de drepturi.

Intelege oare acum d-1 savant 6 profesor liberal Tugandeosebirea dintre .egalitate ca egalitate n drepturi i ega-litate ca egalitate a fortelor i aptitudinilor ?

trecem acum la egalitate sub raport economic. InStatele Unite ale Americii, ca i n celelalte state inaintate,nu exista privilegii medievale. Toti cetatenii sint egaliin ceea ce priveste drepturile politice. Dar sint ei .oareegali in ceea ce privege situatia lor in productia soczala ?

Nu, d-le Tugan, nu stilt egali. Unii pose& pamint,fabrici, capitaluri i traiesc din munca nepla.tita. a munci-torilor ; acestia formeaza o minoritate infim. Altii,anume masa imensa a populatiei, nu au nici un fel demijloace de productie i traiesc numai din vinzarea forteilor de munca ; acestia shit proletarii.

In Statele Unite ale Americii nu exista nobili, iar bur-ghezii i proletarii se bucura de drepturi politice egale.Ei nu sint insa egali in ceea ce priveste situatia lor declasa : unii, clasa capitalistilor, sint proprietari ai mijloa-celor de productie i traiesc din munca neplatita a munci-torilor ; ceilalti, clasa muncitorilor salariati, clasa prole-tarilor, nu au mijloace de productie 6 traiesc din vinzareape piata a fortei lor de munca.

A desfiinta clasele inseamna a pune pe toti cetateniiaceea,ci situatie fata de mijloacele de productie ale in-tregii societati, inseamna c. toti cetatenii pot deopotrivasà munceasca cu mijloacele de productie obstesti, pe pa-mintul obstesc, in fabricile obstesti etc.

Am fost nevoiti sa. explicam ce este socialismul pentrua-1 lamuri pe savantul profesor liberal d-1 Tugan, care,poate, daca va face un efort, va intelege acum ca este

si

Sb

si

in

www.dacoromanica.ro

388 V. I. LENIN

absurd s5. te a4tepti ca in societatea socialist 5. s5. existeo egalitate a fortelor §i aptitudinilor oamenilor.

Pe scurt : atunci chid sociali§tii vorbesc despre egali-tate, ei inteleg intotdeauna prin aceasta egalitatea socialii,egalitatea in ceea ce privqte pozitia sociala, §i mcidecumegalitatea aptitudinilor fizice §i spirituale ale diferitilorindivizi.

Poate el cititorul nedumerit va intreba : cum de a fostcu putinta ca un savant profesor liberal s5. uite acesteadevaruri elementare, pe care le cunoa§te toat5 lumea dinoricare expunere a conceptiilor socialiste ? Raspunsul estesimplu : tr5saturile individuale ale profesorilor de aseizisint de a§a natura, inch printre ei se pot intilni chiar §ioameni de o rara obtuzitate de felul lui Tugan. Dar situa-tia sociald a profesorilor in societatea burghez5 este dea,a natura, inch In aceste posturi sint adm4i numai ceicare And §tiinta, punind-o in slujba intereselor capitalu-lui, numai cei care consin.t s5 debiteze impotriva socia-li§tilor cele mai neverosimile absurdit5ti, cele mainerwinate ineptii §i prostii. Burghezia va ierta profesori-lor toate aceste lucruri, numai s5 se Indeletniceasc5 cummicirea" socialismului.

Pull Pravdr nr. 33 Se liptireete dupd textuldin 11 martin 1919 aparut ln ziar

www.dacoromanica.ro

389

LIBERALII ENGLEZI SI IRLANDA

Ceea ce se petrece acum in parlamentul englez in legs.-tura cu proiectul de lege al home ru/e-ului irlandez (auto-administrare sau, mai exact, autonomie pentru Irlanda)prezmta un deosebit interes atit din punctul de vedere alrelatiilor dintre clase, cit si din punctul de vedere allamuriru problemei nationale si a celei agrare.

Seco le de-a rindul, Anglia a tinut Irlanda sub jugul ei,i-a facut pe taranu irlandezi sa sufere chinurile cumpliteale foametei si sa se stmga cu incetul de foame, i-aalungat de pe paminturile lor si i-a silit sa--si paraseascacu sutele de mii si cu milioanele patria si sa emigreze inAmerica. La inceputul secolului al XIX-lea, Irlanda aveao populatie de 5 500 000 de oameni, iar astazi nu aredeck 4 300 000. Irlanda s-a depopulat. In decursul secolu-lui al XIX-lea au emigrat in America peste 5 000 000 deirlandezi, si astazi sint mai multi irlandezi in Statele Unitedeck in Irlanda.

Nemaipomenitele suferinte si chinuri indurate de ta-ranii irlandezi constituie un exemplu instructiv din carese poate vedea pina unde pot merge mosierii si burgheziiliberali ai natiunii dominante". Intr-o masura conside-rabila, Anglia si-a faurit in bunk* parte stralucita" eidezvoltare economica, prosperitatea" industriei si co-mertului ei pe baza unor astfel de ispravi a caror victimaa fost taranimea irlandeza si care ne amintesc de mosie-reasa rusa, stapina de iobagi Salticiha.

27 - Lenin, Opere, vol. 24www.dacoromanica.ro

390 v. I. LENIN

Anglia inflorea", iar Irlanda se stingea i raminea oTara inapoiata, semisalbatica, pur agricola, o tara de ta-ram .arendasi saract. Dar, oricit de mult ar fi dorit bur-ghezia luminata i liberala" a Angliei s. eternizeze sub-jugarea Irlandei i saracia ei, totusi reformele eraumevitabile, cu atit mai mult cu cit exploziile revolu-tionare ale luptei poporului irlandez pentru libertatepamint deveneau tot mai amenintatoare. In 1861 s-aconstituit organizatia revolutionara irlandeza a fenienilor.Irlandezii emigrati in America au ajutat-o prin toatemijloacele.

Din 1868, de la instalarea cabinetului Gladstone, acesterou al burghezilor liberali si al mic-burghezilor obtuzi,incepe epoca reformelor in Irlanda, epoca care s-a pre-lungit cit s-a putut pina in zilele noastre, adica aproapeo jumatate de secol. 0, inteleptii oameni de stat ai bur-gheziei liberale stiu sa se grabeasca incet" cu refor-mele" lor !

Pe vremea aceea, Karl Marx traia la Londra de maibine de 15 ani i urmarea cu foarte mult interes i cufoarte multa simpatie lupta dusa de irlandezi. La 2 noiem-brie 1867, el ii scria lui Friedrich Engels : M-am stra-duit in fel si chip sa-i determin pe muncitorii englezi s'a."

organizeze o demonstratie de simpatie pentru lupta irlan-dezilor. Inainte socoteam despartirea Irlandei de Angliaca un lucru imposibil. Astazi socot ca este inevitabil,chiar dac . dupa despartire s-ar ajunge la o federatie..." 122In scrisoarea din 30 noiembrie a aceluiasi an, Marx revineasupra acestei teme : ...Se pune intrebarea ce sfat trebuiesa dam muncitorilor englezi ? Dupa mine, anularea uniu-nil" (anularea uniunii Irlandei) trebuie s devina unpunct din programul lor ; pe scurt, ei trebuie s reia re-vendicarea din 1783, democratizind-o insa i adaptind-ola conditiile de astazi. Despartirea Irlandei este singuraforma legala si de aceea singura forma posibila de elibe-rare a Irlandei care trebuie sa. fie inscrisa in programulpartidului muncitoresc englez" 123 $i Marx demonstra incontinuare ca irlandezii au nevoie de autoadministrare

si

si

www.dacoromanica.ro

LIBERALII ENGLEZI 51 IRLANDA 391

de independença fat5. de Anglia, precum si de o revolucieagrara si de taxe vamale impotriva Angliei.

Acesta era programul pe care Karl Marx 1-a propusmuncitonlor englezi in interesul libertacii Irlandei, alaccelerani dezvoltarii .sociale si al libertavii muncitorilorenglezi ; excl muncitorn englezi nu-si puteau cuceri liber-tatea atita timp cit ajutau (sau macar ingaduiau) ca unalt popor .sa fie tinut in robie.

Dar val Datorita unei serii intregi de cauze istoricespecifice, in ultimele decenii ale sccolului al XIX-lea,muncitorii englezi .erau dependenci de liberali imbiba%ide spiritul politicn muncitoresti liberale. Nu in frunteapopoarelor si a claselor care lupta pentru libertate seaflau in coada ochosilor lachei ai sacului cu bani,domnn liberali englezi.

$i liberalii au taraganat timp de o jumatate de secolehberarea Irlandei, care nu este terminata nici pina inziva de astazi ! Abia in secolul al XX-lea a Inceput 01-ranul irlandez sa se transforme din arendas in proprietarliber al pamintului, dar domnii liberali 1-au silit sa .pla-teasca despagubiri pe baza unei evaluari echitabzieEl plateste i va plati Inca multi ani de acum inainte untribut de milioane mosierilor englezi drept rasplat5. pentruca timp de citeva secole 1-au jefuit i 1-ati adus tintr-ostare de foamete cronica. Burghezii liberali englezi i-ausilit pe varanii irlandezi ca pentru toate acestea sa-i re-compenseze pe mosieri cu bam

Acum se dezbate in parlament legea home ru/e-ului(autoadministrasii) Irlandei. In Irlanda exista insa o pro-vincie nordica, Olster (sau Ulster, cum se spune uneoriincorect) ; In parte, aceasta este locuita de oameni ori-ginari din Anglia, protestanvi, spre deosebire de irlandezi,care sint catolici. $i iata ca conservatorii englezi, tnfrunte cu huliganul-mosier adica vreau saspun Carson, au inceput sa scoata urlete turbate impo-triva autonomiei Irlandei. Aceasta ar .insemna, spun ei,

lasam pe cei din Ulster la chscretia unor ()amend dealta credinfa si de alt neasn Lordul Carson a amenmcatcu rascoala §i a organizat bande de huligani Inarmati

27*

!

§i

Puri§kevici...,

!

ei, ci

!

sa-i

!

www.dacoromanica.ro

392 V. I. LENIN

Fireste ca este o ameninvare neintemeiata. Despre ras-coala unui purnn de huligani nici vorba nu poate fi. Deasemenea, nici de asuprirea" protestanOlor de catreparlarnentul irlandez (a carui putere este stabilita printr-olege engleza) nu putea fi vorba.

Avem de-a face pur si simplu cu o incercare a mosie-rilor ultrareacvionari de a-i speria pe liberali.

$i liberalii se tem, se prosterneaza in faca ultrareactio-narilor, le fac concesii, propun sa se organizeze in Ulstero consultare speciala a intregului popor (un asa-zis refe-rendum) si pentru Ulster sa se amine reforma pe termende Fase ani!

Tocrneala dintre liberali si ultrareac;ionari continua.Reforma poate sa mai astepte : au asteptat irlandezii ojurnatate de secol, de ce n-ar rnai astepta ? doar n-o sa-inedreptavim" pe mosieri !

Fireste, daca liberalii ar face apel la poporul Angliei,la proletariat, banda de huligani a lui Carson s-ar topisi ar disparea pe data. Libertatea deplina si pasruca aIrlandei ar fi asigurata.

Dar este oare de conceput ca burghezii liberali sa .seadreseze proletariatului, cerindu-i ajutor impotriva mope-rilor ? Doar liberalii din Anglia sint si ei niste lachei aisacului cu bani, care nu sint in stare decit sa se proster-neze in fga Carsonilor.

Pull Pravdr nr. 34 Se tipdre$te dupe! textuldin 12 marile 1914 apdrut In zIar

www.dacoromanica.ro

393

SISTEMUL TAYLOR0 INROBIRE A OMULUI DE CATRE MA$1NA 124

Capitalismul nu poate sta nici o clipa pe loc. El tre-buie s mearga mereu inainte. Concurenta, care in epocilede criza cum este epoca in care traim se intensificain mod deosebit, i obliga pe capitali§ti sa inventeze me-reu alte mijloace pentru ieftinirea productiei. Iar domniacapitalului transforma toate aceste mijloace in noi instru-mente de asuprire a muncitorilor.

Sistemul Taylor este unul din aceste mijloace.De curind, in America, adeptii acestui sistem au folosit

urmatoarele procedee.De mina muncitorului se fixeaza un bec electric. Se

fotografiaza mi§carile muncitorului §i se studiaza mi§carilebecului. Se constata ca anurnite m4cari au fost deprisos" §i i se impune muncitorului sa evite aceste mi§cari,adica s. munceasca mai intens, sa nu piarda nici o secundapentru odihna.

Se intocmesc planuri de noi corpuri de fabrica, in a§afel inch sa nu se piarda nici un minut In plus cu adu-cerea materialelor la fabrica, cu transportarea lor dintr-osectie in alta, cu expedierea produsului finit. Cinemato-grafia este folosita in mod sistematic pentru studiereamuncii celor mai buni muncitori §i pentru sporirea inten-sitatii ei, adica pentru a-1 zori" cit mai mult pemuncitor.

De pilda, a fost filmata in cursul unei zile intregimunca unui montor. Dupa ce i-au fost studiate mi§carile,s-a introdus o banca speciala suficient de inalta ca mon-

www.dacoromanica.ro

394 V. T. LENIN

torul sa nu piarda timpul pentru a se apleca. Montoruluis-a dat ca ajutor un baiat. Rolul baiatului era sa.' ser-

veasca montorului intr-un mod anumit, cit mai rational,fiecare piesa a masinii. Dupa citeva zile, montorul executamunca respectiva de asamblare a masinii intr-un sfertdin timpul pe care-1 folosea inainte pentru aceastaoperatie !

Ce succes al productivitatii muncii !... dar plata munci-torului nu este majorata de patru ori, ci numai o data sijumatate cel mult, i aceasta numai pentru primul timp.Deindata ce muncitorii se obisnuiesc cu noul sistem, plataeste din nou scazuta la nivelul anterior. Capitalistul reali-zeaza un profit imens, iar muncitorul munceste de patruori mai intens, uzindu-si nervii i muschii de patru orimai repede.

Muncitorul nou angajat este adus n sala de cinemato-graf a uzinei, unde i se prezinta un model" de felul cumtrebuie executata munca pe care urmeaza s-o faca. Munci-torului i se impune sa ajunga la nivelul" acestui model.Dupa o saptamina i se prezinta muncitorclui la cinema-tograf filmul propriei sale munci, care este comparata cumodelul" ei.

Toate aceste perfectionari colosale se fac impotrivamuncitorului si au ca rezultat o si mai mare oprimareasuprire a lui, limitindu-se, totodata, la repartizarea ra-tionala, chibzuita a muncii in cadrul fabricii.

In mod firesc se naste intrebarea : dar repartizareamuncii n cadrul intregii societati ? Ce cantitate uriasa.de munca se iroseste astazi din cauza caracterului neorga-nizat, haotic al intregii productii capitaliste ! Ct timpse pierde pentru ca materia prima sa ajunga la fabricantprin mijlocirea a sute de negustori i intermediari, inconditii in care cerintele pietei nu sint cunoscute ! Nunumai ca se pierde timp, dar chiar i produsele se pierd6 se strica. Si cita pierdere de timp si de munca pentruca produsul finit sa ajunga la consumatori printr-opuzderie de mici intermediari, care nu pot nici ei cunoastecerintele cumparatorilor i fac nu numai o sumedenie de

I

si

www.dacoromanica.ro

SISTEMUL TAYLOR 0 INROBIRE A OMULUI DE CATRE MA$INA 395

miscari de prisos, dar i cumparaturi, calatorii deprisos etc. etc. !

Capitalul organizeaza si reglementeaza munca n cadrulfabricii pentru a-I asupri si mai mult pe muncitor, pen-tru spori profitul. Aceasta in timp ce in intreaga pro-ductie sociala haosul persista i creste, iar atunci cindbogatiile acumulate nu-si gasesc cumparatori, duce la

iar milioane de muncitori, negasind de lucru, su-fera de foame si pier.

Sistemul Taylor fara stirea i mpotriva vointei au-torului lui pregateste timpul dnd proletariatul va luain mlinile sale intreaga productie sociala i va constituicomisiile sale muncitoresti, in vederea unei juste reparti-zari i reglementari a intregii munci sociale. Marea pro-ductie, ainile, caile ferate, telefonul toate acesteaofera mii de posibilitati pentru a face ca timpul de lucrual muncitorilor organizati sa fie redus de patru ori,asigurindu-li-se un nivel de trai de patru ori mai inakdecit in prezent.

$i comisiile muncitoresti, fiind sprijinite de sindicatelemuncitoresti, vor sti sa aplice aceste principii de reparti-zare rationala a muncii sociale atunci cind aceasta va fieliberata din robia capitalului.

Pravd1 nr. 35dm 13 mottle 1914Semnat : M. M.

Se 11pärezte dughl textulaparut In ziar

crize,

,,Putl

www.dacoromanica.ro

396

,,OPOZITIA RESPONSABILA"SI PARTICIPAREA CADETILOR

LA CONSFATUIREA DE LA 1 MARTIE

Ziarele au vorbit mult despre consfatuirea pe care re-.prezentantii guvernului au avut-o la 1 martie cu mindeputati din Duma. Dar insernnatatea acestei consfatuiridin pun ctul de vedere al situatiei si sarcinilor opozitiei"in Durna n-a fost nici pe departe suficient lamurita.

Tinem sa amintim ca, tocmai inaintea zilei de 1 martie,o serie intreaga de ziare liberale, si la Petersburg, si laMoscova, si in provincie, au ridicat si au discutat pe largproblema generala a linistei mormintale care s-a asternutin Duma, a neputintei si lipsei ei de viata, a fugu deputa-tilor din Duma, a sarcinilor opozitiel etc.

Chiar In preajma zilei de 1 martie, d-nii Miliukov siSingarev, conducatorii cei mai de vaza ai partiduluiconstitutional-democrat", au publicat in presa din am-bele capitale articole atit impotriva d-lui Struve, pentruindemnurile lui la asanarea puterii de stat", at si impo-triva cadetului de dreapta V. Maklakov, pentru indemnu-rile sale pesimiste-optimiste" de a se incheia o intelegerecu octombristii. Chiar in preajma zilei de 1 martie,d-1 Miliukov s-a straduit din rasputeri sa apara ca adver-sar al vehismului", adica al ideilor consecvente si fatiseale liberalismului contrarevolutionar.

Compozitia si caracterul conisfatuirii de la 1 martie audovedit Inca o data ca toate aceste mici rezerve ale con-ducatorilor partidului cadet impotriva lui Struve siV. Maklakov, toate aceste eforturi de a aparea mai destinga" cleat acesti politicieni nu Ant decit latarnicie si

www.dacoromanica.ro

OPOZITIA RESPoNSAMLAJ 391

Inselare a democratiei. In realitate, ceea ce a triumfatprintre liberali la aceasta consfatuire a fost tocmai poli-tica vehistilor, tocmai politica d-lor Struve si V. Ma-klakov, si nu politica conducatorilor si diplomatilor ofi-ciali ai partidului cadet, d-nii Miliukov, Singarev & Co.

La consfatuire au participat numai reprezentantii parti:delor la putere si cei ai opozitiei liberale-burgheze ; masocial-democracii si nici trudovicii (democratia burgheza)nu au fost invitavi la consfatuire (chipurile, pentru mo-tivul ca ar fi antimilitaristi din principm si voteaza in-totdeauna impotriva oricaror credite de razboi", dar inrealitate pentru ca nu doreau sa primeasca un refuz publicsi motivat, de care erau siguri, cel putin din partea so-cial-democracilor).

Atunci cind deputatii opozitiei dupa cum relateazape un ton gray si oficial ziarul Reci" au incercatsa ridice fi problema politicii noastre interne', li s-adeclarat ca discutia trebuie sa se duca ..numal in jurulcreditelor de razboi si ca reprezentancu guvernulul nuconsidera ca la aceasta consfatuire se pot da lamuriri inprivinva politicii interne".

Cu toate acestea scria Reci" , unii deputati,printre care I. N. Efremov, A. I. Singarev si altii, attatins in cuvintarile lor si probleme privind situavianoastra internal".

Cu atit mai mult trebuie sa spunem In legatura cuaceasta declaratie este ridicol, deplasat, stupid si lipsitde demnitate rolul deputacilor cadeti, al deputatilor con-stitutional-democravi. Daca partidul lor s-ar numi partidliberal-monarhist moderat, adica daca ar purta o denu-mire care sa exprime just esenva sa de clasa si adevaratasa natura politica, atunci comportarea deputatilor cadeciar fi fost normala din punctul de vedere al partiduluilor ! Dar pentru oameni care vor sa fie consideravi de-mocrati, pentru oameni dintre care chiar si cei mai dedreapta, in genul lui V. Maklakov, declara in mod publicca si-au pierdut credinta in posibilitatea de a gasi oiesire din impas fara explozii si catastrofe revolutionare"(intocmai asa a expus insufi d-1 Singarev vederile d-lui

www.dacoromanica.ro

398 V. I. LENIN

V. Maklakov in nr. 55 din 26 februarie al ziarului Reci" ;in ace14 sens a scris insuFi d-1 Miliukov in numarul din25 februarie), pentru astfel de oameni participarea lao consfatuire cu cei de dreapta §i cu octombri§tii a in-semnat o palma primita in public.

Domnii cadeci §i-au dat singuri palma. Ei au renegatin mod public prin participarea lor propriile lorcuvinte cu privire la pierderea credintei". Ei au de-monstrat in mod public ca sint gata sa dovedeasca ca.credinta lor trdiege, ceea ce echivaleaza cu a fi gata dea sluji §i a slugarnici.

Poate or fi unii care nu inteleg, dar cadetii intelegprea bine atit legatura indisolubila dintre politica in-terna .§i cea externa, cit §i semnificatia alocarii" decredite...

Put1 Pravdi nr. 36 Se Upareete dupd texitadin 14 martie 1914 apdrut In ziar

www.dacoromanica.ro

399

MATERIALEPREGATITOARE

www.dacoromanica.ro

401

SCHITA REZOLUTIEICU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 125

Rezolutia cu privire la problema nationala

I. 1. Este absolut necesar sà se defineased pe larg siin toate amdnuntele atitudinea noastra fatá deproblema nationala pe considerente

(a) istorice (obiective): nationalismul reacti-onar.si nationalismul burghezo-progresist(chiar si burghezo-democratic) al epociicontrarevolutionare

(p) ale vietii de partid: seiziunea Bundului,separatismul säu, blocul incheiat de el cupartide nesocial-democrate, care pastreazdtra'sâturi nationaliste (P.P.S.), desfiin-tarea acestui bloc prin hotArirea de corn-promis a Congresului de la Stockholm126.Desträmarea federatiei de cel mai rautip"127.

11. 2. § despre autodeterminare insearnnA numai des-par-Ore politica.

1 3. Necesitatea acestui § pentru Rusia ca urmare a(cc) principiului general al democratiei(p) faptului cä natiunile asuprite traiesc in

regiunile periferice(y) nedesAvirsirii revolutiei burghezo-demo-

cratice in rasAritul Europei in general siin Rusia in special

www.dacoromanica.ro

402 V. I. LENIN

(a) faptului ca in Rusia, atit in cornparatiecu Apusul cit cu Rasaritul, se gasestecea mai reactionara orinduire de stat(monarhia).

4. Recunoasterea dreptului la autodeterminare in-seamna numai

(a) revendicarea de a se rezolva problema pecale democratica a la Norvegia

(p) desfasurarea luptei atit impotriva sutelornegre cit si impotriva liberalilor, careneaga acest drept, educarea maselor(mujicul!) in spiritul antinationalist.

5. Acest drept nu exclude nicidecum o apreciereproletara independenta, ci, dimpotriva, o reclama.

6. Exemplul Poloniei si Finlandei din 1905 dove-deste apropierea care exista intre partidele rnosie-resti i burghezo-nationaliste i monarhia luiNicolaie al II-lea, dovedeste inselarea munci-torilor din Po Ionia i Finlanda de dare burghezianationala a propriei lor tari, dovedeste camuncitorii cal e ar prefera o apropiere politica(si ideologica) de propria lor burghezie in locul

cu proletariatul altor natiuni ar tradasocialismul, i democratia, propria lor patrie.

III. 7 . 0 egalitate in drepturi neconditionata a natiu-/ nilor i limbilor. Limba populatiei locale sa fieasigurata pe socoteala statului.

8. Sa se respinga limba de stat".\A 9. Modificarea impartirii administrative a statului.

10. 0 lege generala cu privire la garantarea dreptu-rilor minoritatilor nationale etc.

IV.11. Atitudine negativa feta de autonomia cultural-nationala

(a) caracterul gresit din punct de vedere ide-ologic si politic al lozincii culturiinationale"

(p) contravine internationalisrnului proletaria-tului

unittçii

i

si oi

www.dacoromanica.ro

SCI-IITA REZOLUTIEI CU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 403

(i)

(a)

(c)

atrage masele spre ideile nat,ionalismuluiburghezabate de la sarcinile unei revolutii demo-cratice c [entralizate] (indicä , chipurile,calea separàrii naTionale, pe cind in rea-litate nu este posibilà decit revolutiademocratica c [entralizatd])propagarea acestei lozinci de catre toatepartidele burgheze a le uneia dintre na-tiuni (evreiascA), pusA in situalia decastadivizarea proletariatului (naliunilor con-locuitoare) in problema inväIämintului estedaundtoare, este nevoie de unificare.

V.12. Unirea muncitorilor apartinind tuturor nationalitA-tilor in toate organizatiile .

13. 0 structurii unitara a partidului §i nu una fede-rativa (Caucaz etc.).

Scris In septembrie 1913Publicat pentru prima oard

IA 1937, in Culegeri din Lenin',vol. XXX

Se tipereVe dupd manuscrla

www.dacoromanica.ro

404eil

CONSPECTUL RAPORTULUI,CARE URMA SA SE TINA IN CADRUL

ORGANIZATIILOR LOCALE, CU PRIVIRELA CONSFATUIREA DE LA PORONINO A C.C.

AL P.M.S.D.R. CU UNIIACTIVI$TI DE PARTID (1913) 128

Conspectul raportului pentru organizaciile locale

12/XII

Tema generala evenimentele din timpul miscariigreviste si din viata de partid incepind din vara anu-lui 1913. Rezolutiile consfAtuirii. in special se impunuringitoarele puncte:

1. Greva generard proicctat5. pentru 9 ianuarie 1914.Hotdrirea consf6tuirii. Necesitatea grevei. Lozincile ei(republica democrata, ziva de lucru de 8 ore, confiscareapriminturilor mosieresti). Pregdtirea intensA a grevei.

2. Campania pentru asigureirile sociale. Difuzarea sus-tinutà a revistei Voprosi strahovania". Organizareade celule de partid in cadrul tuturor caselor si al tuturorcornitetelor de conducere. Obtinerea unei majorinti pro-prii, de partid, in comitetele de conducere (si in sindi-cate, cluburi etc. etc.).

3. Cei vase f i cei f ap te . Principalele cauze ale sci-ziunii: (a) lichidatorismul = distrugerea partidului. Dinaceasta' cauzei lupta. Cei sapte inclind spre lichidato-rism; (b) cei sapte nu recunosc hotartrile partidului; (c)este dovedit a majoritatea partidului se pronuntä pentrucei sase. Cifrele principale din Pravda". A avea cu sinenurnerele conTinind materialele privitoare la problemasciziunii. (Este necesar sa se continue intens cuadoptarea de rezolutii in sprijinul celor sase.)

4. Congresul partidului. Necesitatea lui. Partici-parea la congres a tuturor celulelor ilegale de partid.Pregatirea lui: principalul banii. SA se colecteze

www.dacoromanica.ro

CONSPECTUL RAPORTULUI ORGANIZATIILOR LOCALE 405

un fond al congresului (mai ales prin deputati). Sareinapina in primavara, fiecare grup sau asociatie de gru-

puri sa stringa o suma, dublä fata de suma cheltuielilor(cheltuiala pentru 1 delegat 150 ruble. Grupul sauuniunea grupurilor apropiate trebuie sa stringa 300 ruble).

5. Necesitatea de a dezvolta legaturile, de a le intari(oamenii sä fie invatati sii corespondeze cu Petersburgulsi Biroul din strainatate). Corespondenta schioapara:din aceasta cauzei , transportul este prost. Imputernicititrebuie sa fie pretutindeni.

6. Sa fie examinat din rezolutii tot ce este important.De pilda, cu privire la problema nationala: (a) luptalimpotriva oricarui nationalism, chiar si a celui rafinat(autonomie national-culturala); (b) unitatea muncitorilorapartinind tuturor nationaltatilor ; (c) lupta impotrivanationalismului velicorus ultrareactionar. (La fel, pescurt, despre celelalte rezolutii.)

7. Presa ilegala si cea legala. Sa se intensif ice colec-!tele. Presa legala Pa pieri inevitabil: toate fortele pen-tru crearea celei ilegale (vezi Comunicatul", in specialp. 9-10)-

Scris la 29 noiembrie (12 decembrie) 1913Publicat pentru prima oaril in 1923,

In volumul Din epoca ziarelorr..Zvezda i Pravdab (1911-1914),

Ad. a 111-a

28

Se tiperelle dupe copia scriatde mine de N. K. Krupslcaia

www.dacoromanica.ro

406

TEZELE REFERATULUICU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 129

Problema nationala(Teze formulate din memorie)

A) Importanta problemei nationale in momentul actual.B) Locul istoric al m4cari1or nationale (resp. tratarea

din punct de vedere istoric a problemei nalionale).C) Douâ teorii in problema naTionala.D) Autodeterminarea naIiunilor.E) Egalitatea in drepturi i garantarea drepturilor mi-

noritaTilor. Autonomia.F) Autonomia cultural-nationalá.G) Principiul nalional in construclia de partid.

A. Introducere.Insemniitatea problemei najionale

in momentul istoric actual1. Nationalismul guvernului. intreaga contrarevo-

lutie este vopsitil in culori naTionaliste.2. La fel liberalismul burghez (Struve & Co.).3. in conditiile nernaipomenitei i nexnaiauzitei

asupriri a natiunilor (57% din populaTia Rusiei)naTionalismul la popoarele asuprite (incitiera-

rea paneuropean5).4. inciilcarea programului P .M .S .D .R. (denaturarea

autodeterminarii + autonomia cultural-natio-nala).

5. Sciziunea separatismului evreiesc. Izolarea na-tionara.

B. 6. Problema nationalã trebuie pusii din punct devedere istoric §i economic. Problema nationalk

fenomen mondial.

www.dacoromanica.ro

4,g4A.04,, Ausj, 44 .e...,,e........

.-,-,/;-?4,,,/,,,...,...4,..x....5.,e11,5,4.....,,,,,..-4. .,. e.,./.../..j).ve......7,.. ......--iaz;0.

L021-.(.......7ds, 4 'Pp. -

t))..9.-,.......c)..).t-2,.,. :epi-v-

ag.

.e..,01.. Arn--.),A,-. 4-2.7......4,4 a..-"- ,97_4,-.*-resc. X!sf.^ AC/. .--

)? .73.9A.3

I...,..- .

A4---.."4"1-;>1.7-7-1- '""*.r

Prima paging a manuscrisului lui V. I. LeninProblema nationala (Teze formulate din memoria)'. Ianuarie 1914

Micaorat

28 #

[407

e 4-*,./1"" .

ltd,7,!,

,..1 a ..,....-.7,2. ....r":":"P;'. . l47.4:4 99;;::,,..

,,,,..ii/e...-z, ,

/041"4" gen

4".3. 41/, rie.7f -eweeSe,V=4,1A-c/4-1;-..ii

et4.414±-g2)- A-1-4c( i"

--g-Te

Al'..94"-.6y5oe tf-if

,C211 .,......4 :7 4,,,,.:,- ,-- ,,..

www.dacoromanica.ro

TE7FJP REFERATULUI CU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 409

7. Epoca mi§carilor nationale sfir0tu1 evuluimediu i inceputul epocii moderne, epoca revo-luiilor inacest timp, pretutincleni i peste tot1n4cari nationale.

S. Bazele economice? Capitalismul cere unificareapietei interne. Piata este centrul relatiilor co-merciale. Principalul instrument al relatiilorcomerciale dintre oameni este limba.

9. Unirea regiunilor nationale (reconstituirea lirn-bii, trezirea nationala etc.) i crearea statu/uinational. Necesitatea lui economica.

10. Suprastructura politica pe baza economicului.Dernocratism, suveranitatea nal iunilor. / n de*stat national"...Statul national regulei universala(K. Kautsky v. I, 1S**, p. 23 i 23 25 Inter-nationalität"), iar statul mai multor nationalitati

e.xceptie"'".K. Kautsky despre 0. Bauer: Bauer $ u b-

apreciazei aspiratiile spre un stat national.(.,forta Drangului")

JAceasta N.B.

in paranteza: unii oameni cred ca statulnational constituie un mai mare na-tionalism decit autonomia cultural-nati-onala. Eroare naiva i ridicola! Statulnational constituie o regula in experientaistoriei universale. Autonomia cultural-na-tionala este o nascocire a unor intelectualisldbuti, neinfaptuita nicaieri.

Epoca revolutiilor nationale (burghezo-democra-tice) din secolul al XIX-lea (Italia, Germania).In Vestul Europei, ea s-a terminat. I n Rasa-rit abia a inceput fi in Asia...

* De aid. Nola !rad.** Trimitere la p. 18 a priinului caiet cu prlvire la problema nationald.

-- Note red.

burghezo-democratice.

12.

www.dacoromanica.ro

410 V. 1. LENIN

C. Douâ teorii ale marxismului in problema nationald.13. Aparii,ia partidelor proletare in statele nationale.

Orientul inapoiat. Teoriile" problemei nationale.(Nu s-a acordat suficienta atentie bazei teore-tice. K. Kautsky + 0. Bauer.)

14. 0.13auer . Natiunea = Kulturgemeinschaft*.Lozinca culturii nationale" ((un fir rcT.1)).Caracterul national principalul. (0 sume-denie de rezerve, dar aceasta n-are impor-tant5.)

(Aprecierea lui Kautsky: Kulturge-meinschaft = principala eroare a lui0. Bauer.)

15. Socialismul va intàri principiul nationalitatii"(0. Bauer I, 5** p. 532 a cartii sale).

16. Gre,seala fundamentala a lui Bauer nationa-lismul rafinat. Un nationalism curátel, fartiexploatare, farA ciocniri.

Proudhon curd-tat, a idealizat, a infrumu-N.B .11 setat capitalismul, 0. Bauer nationalismul.

17. Politica clase/or dominante este conservator-nationalli", a noastra evoluat-naTiona15."(0. Bauer).

18. Pe noi nu ne satisface vechiul internationalism"(0. Bauer)(0. Bauer I, 6).

19. /I*** la 0. Bauer(cc) teoria idealistà a natiunii(p) lozinca culturii nationale (.1ozinca bur-

gheza)(y) un nationalism purificat, rafinat, absolut,

mergind pinii la socialism(s) totala uitare a internationalismului.

5.1=--oportunism national (Pannekoek).20. 0. Bauer, confuz, demascat de K. Kautsky.

* comunItate culturali biota tract** Aid si mai departe se face trimitere la p. 5, 6 si 17 din primul caiat

cu privire la problema n4ional. Nota red.*** Summa summarum total general. Nota tract.

a

www.dacoromanica.ro

TEZELE REFERATULUI CU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 411

(a) Eigentiimlich und hinfalliff* at 0. Bauervorbeste intr-una despre cuftura na Oonala.(I, 17) (c. 15 Internationalitat)

(p) Nie ist eine rein nationale Kultur we-niger moglich gewesen" (ibidem, 15 In-ternationalität)**

Exemplu:

(i)

N.B.

N.B.

N.B.

inlaturare :

engl. franc. germ.1800: 20 30 30 (E = 80)1900: 125 40 70 (1; = 235)

((e posibil ca limba universala srifie cea engleza, sau poate, + rusa))

Internationalismul nostru nu este o for-ma speciala de nationalism, care se deo-sebeste de cel burghez prin neagresivitate,egalitate in drepturi etc., ci un organismsocial unitar din punct de vedere econo-mic i cultural" (ibidem, p. 17).

La 0. Bauer, aceasta conceptie a dis-prirut in dosul Betonung der nationalenKultur"***.Natiunea nu-i Kultur-, nu-i Schicksal-,ci Sprachgemeinschaft****.La 0. Bauer rezultii accentuareafactorului nafional"...E (la K. Kautsky) gewaltige Ueber-schatzung des nationalen... Momentes (35In ternat iona lit t) . Vollige Vernachliis-sigung internationalen

* Particularitatea si punctulcultura

slabpur

consta In aceea, Nola trad.** Niciodata incA o nationala n-a lost mai putin posi-

(ibidem, 15 Internalionalismi. Nola !rad.*** prin sublinierea culturii nationalem. Nobs trad.

**** o comunitate de cultura, de destin, ci o comunitate de limba.Notts trad.

***** uriwi exagerare a factorului national (35 Internationalism), Coln-!Acta uitare a internationalismului. Nola brad.

bila

nu-i

(5)

(e)

.

www.dacoromanica.ro

412 V. I. LENIN

21. La K. Kautsky Sprache undteorie istoricd-economic6

atunci stat nationalin miscarea

i burghezo-democraticä

a c u rn internationalism acum.

Territorium*1\

N.B.

!/D. § 9 din program = autodeterminare politica.

22. Insemnatatea ei ca principiu si acceptia data eide intreaga democratie internationala incepinddin 1848 = separare politica, formarea statuluinat iona 1.

23. insemnatatea ei din punct de vedere al isto-riei m4carilor nationale in intreaga lume == crearea statului national.

24. incercarile de a interpreta altfcl acest § sint,ciudate (de ris!)! ! Principiul demo-

(a.) (a) cratic in problema nationala este i n-d i so lubil legat de conditiile istori-ce-economice ale m4carilor nationale.

25. Abaterea de la principiul democratic inseamniltradarea §i uitarea intregii istorii.NedesavirOrea revolutiei burgheze.

(P) (I) Rusia = stat national in esenta, baza, centra

PskovRostov pe/D

Regiunile periferice nationale.Asuprire extrema.NedesavirOrea revolutiei burghezo-democra-

tice, care nu-i posibil ii fara o m4carenational& si fArd tendinto de creare a unorstate naçionale in general.

26. Situatia internationala a Rusiei: invecinata cu(y) (y) Austria (unde revoltrtia burgheza nu este de-

* limba si teritoriul. Nola brad.

\

www.dacoromanica.ro

TEZELE REFERATULUI CU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 413-

sdvirsitd in ceea ce priveste problema nationald)si cu Asia, care s-a trezit (China republicand).

Tarismul cea mai reactionard orinduire destat. De aici caracterul absolut inevitabil almiscdrii nationale si revendicarea de cdtre veli-corusi a dreptului la autodeterminare.

27. Exemplu concret. Norvegia (6 secole sub stdpi-nirea Danemarcii). La inceputul secolului alXIX-lea [epoca rdzboaielor napoleoniene] cedatd(prin tratatul dintre Suedia, Anglia si Rusia)Suediei. Cuceritd In rcizboiul dintre suedezisi norvegieni.

Anexatd la Suedia. 8i-a pdstrat deplindautonomie (seim, armatd, impozite, taxe va-male etc.). Decenii de frictiuni si ciocniri.

Anul 1905. inceputul marii revolutii in Rdsd-ritul Europei aldturi repolutia burghezo-demo-craticd nedesdvirsitd intr-un stat vecin vest-euro-pean foarte liber. Rezultatul? Revolutia dinNorvegia din 1905.

Revolutia din august din Norvegia. Hotd-rirea seimului (17 august 1905). Agitalia po-pilor si mosierilor din Suedia.

Referendum5 mil. suedezi

si 2 norvegieni.

Tratat cu statul vecin. Pace si totald desd-virsire.

Obligatia muncitorului suedez? Nu numai pen-tru libertate in general, nu numai pentru auto-nomie, ci neapdrat pentru dreptul la se-parare.

28. Anul 1905. Finlanda i Polonia.Tranzactiile burgheziei nationale cu burghe-

zia rush'. Sarcinile partidelor de clasd: lupta im-potriva tranzactiilor nationaliste, pentrualiança cu proletariatul repo-lujionar din Rusia.

I

www.dacoromanica.ro

414 V. T. LENIN

29. Rezultat: (a) Semnificatia § 9 dedusa din in- 1 \treaga istorie a m4cArii natio-nale.

((3) Asuprirea nationala in Rusia inconditiile unui stat national lacentru §i ale asupririi nationalein regiunile periferice.

(y) Revolutia burghezo-democraticanedesävir§ita in Rusia. i(a) Situatia internationalA a Rusiei. 1

(e) Problema despärtirii sa fie rezol-van de la caz la caz, dar propa-ganda este obligatorie.

/

30. Pozitia aparte a P.S.D.Dezvoltarea capitalismului a dus la o lega-

turA strinsa intre Polonia i Rusia. Fabricile dinLodz pe piata Rusiei. Nu-i treaba noastra sacream un nou stat de clasá. Atit!!

(a) Neprecizat: a fost desavirsità oare revo-lutia burghezo-democratica in Rusia i inOrient? Nu.

(13) Esenta problemei n-o constituie Poloniai separarea ei, ci mujicul rus.1863XI. 1905Taranul rus trebuie sil dea o riposta nationa-

lismului nu numai prin revendicarea neasu-pririi natiunilor, nu numai in ceca ce privweautonomia, dar neapàrat i in ccea ce Pri-vqte dreptul de despfirtire.

Este absurd §i reactionar sd negi sau sädiminuezi acest lucru.

SA negi dreptul la despartire inseam-na sä sprijini tarismul, sei anti instrunii nationalismului tAranului rus.

N.B.

www.dacoromanica.ro

TEZELE REFERATULUI CU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 415

(y) Exemplu: atitudinea lui Marx faca de(Lopatin) si fatã de Irlanda...13i

Marx clespre Irlanda. Nu poate fi liberun popor care asupreve alt popor.

Po Ionia

N.B.

De uncle absurditatea P.S.D.-ului?Nalionalism de-a-ndoaselea.SperiaIi de papuasi.Cracovia exemplu.Nu pe acea linie.

Istoria acestei idei absurde si reactionare a P.S.D.1895: K. Kautsky

(a.) Materialismus einseitig*(p) va este teama sa tineIi isonul naIionalis-

mului micii burghezii? Sprijiniçi reacliunearusei!

1903. Cornisia Congresului al II-lea vs** Varski132.

D. Egalitatea in drepturi a natiunilor ,,si drepturile mino-riteitilor...

31. Nici un fel de privilegii vreunei naliuni, vreuneilimbi.Aceasta este necesar din punctul de vedere ala.b.c.-ului democratismului si solidaritalii mun-citoresti.

32. Limba de stat. Inutilitatea ei.43% velicorusi17 ucraineni

6 bielorusi

666 polonezi

72% slavi.

* Materialism unilateral. Nola trad.** versus impotriva, tata" de. Nota trad.

www.dacoromanica.ro

416 V. I. LENIN

33. Exemplul Elvetiei. Foaie aparte.

(a) Trei limbi (70 .22 7 %).(p) Graubünden 100 000 locuitori

< 30 000 romanici 11%1*.ad (y) Drepturile

mentald.(8) Un model de rezolvare a problemei

nale in societatea burghezd.(Belgia, Finlanda etc.) Nu sint

nascociri

minoritA tilor i§ legea funda-

natio-

34. Autonomia tinuturilor §i autoguvernare localä == principiul general al orinduirii democratice.Frontierele? Nationale + economice + sociale etc.

35. Este oare realizabil? Fortunatov versusMedem.

Centrele nationale trebuie apreciate dupàminimum teritorial, iar nu dupà ma-ximum.

Punctul de vedere al celor obiditi" exprimatde Medem: nationalismul absolut al micilorinsulite nationale !!!

-36. Daca e sa o rupi cu economicul" (Medem).37. Garantarea drepturilor minoritatii. Legea funda-

mentalà a statului (comparii Brtinn § 4).38. Obiectiile lui Medem I, 2** N.B.))39. Necesitatea acestei legi (comp. Elvetia) generale,

centrale.40. Numai o orinduire general democratica i c e n -tralizat democratica constituie garantia.

* Vezi volumul de fatä, p. 129. Nola red.** Trimitere la pagina a 2-a a orimului caiet cu privire la problema natio-

meld. Note red.

www.dacoromanica.ro

TEZELE REFERATULUI CU PR1VIRE LA PROBLEMA NATIONALA 417

E. Autonomia cultural-nationalclTermeni:

exteritorialpersonalnational

41. In ce constd planul? (1) Cadastru(2) Seim(3) Impunere silita.

42. Experienta Austriei (Braun)._

Programul autonomiei cultural-nationale. Esec.Clericalism. Irealizabil.

I

Programul adoptat 1/2*. Absurditatea se vedede la Inceput.

43. Bazele principiale ale planului.(0) Nationalism absolut, purificat. Dus pina la

capat.(a) Lozinca culturii nalionale. Lozinca burghezà,

reactionara versus miscarea muncitoreasca siinternationalismul.

Cultura nationala si culturà internationala:izolareunire cu

unireunire

strinsacu democratiaburghezia,

cu clericalii etc. si socialistii celor-lalte natiuni.

N.B.:Muzeu national la Lvov = cultura na-tiona la" ! !

(p) Scoaterea din competenta". Utopie! Baza eimic-burgheza. Ndscocirea unui prost intelectual.1 Nu cotropire, nu maiorizare, nu lupta"

(Medem). Comp. K. Kautsky.(y) Curiile nationale in problema scolilor. aduna-

toare. Negrii in America.* jumitate de misuri. Nofa red.

{ 2

www.dacoromanica.ro

418 V. I. LENIN

(a) Logica obiectiva: nu in locul, ci impreuna cu"democratia centralizata. Austria versus Elvetia.

(E) Caracterul inegal al componentei de clasa adiferitelor natiuni.Nu impartire, ci despartire.natiunile de tarani

1si orasele

evreii in cea mai mare parte negustori.Sofismul bundistilor: despartim in vederealuptei pure de clasa.

44. Autonomia nationala pentru evrei?0. Bauer si K. Kautsky. Casta".Meritele evreilor in cultura universal& si douacurente in evreism.

45. In Rusia izolarea de casta a evreilor.So lutia? (1) consolidarea ei intr-un fel sau altul

(2) apropierea de m if car e a demo-cratica §i socialista dinrarile diasporei133.

Sa fie scosi evreii din rindul natiunilor"... 1

46. 101/2 rnilioane in lume. Doua jumatati Ascr

despre Viena 150 0001.

47. Toate partidele burgheze ale evreilor au adop-tat in Rusia autonomia cultural-nationalaI + democratia mic-burgheza din 19071 Bundul? (o parte)

1

Carei camuflari i-a servit nAscocirea (mic-burgheza oportunista) a lui Bauer?

F. Principiul national in organizarea partidelor socia-liste.Austria. Numai incepind de la Vimberg (1907).

(Otto BauerI, 7. 1907)

I

1

I

+

www.dacoromanica.ro

TEZELE REFERATULUI CU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIONALA 419

Otto Bauer I, 7 despre adversarii eiidern I, 8*.

Sciziune §i faliment. Separat4tii cehi(Congresul de la Copenhaga din 1910)simpatia lor pentru Bund.

RusiaO federaliede cel mairau tip"

1898 1903. Ie§irea Bundului din partid.1903-19061907 1911 . Medem

jfoaie aparte I

Fuziune (Caucaz, Riga, Vilno).Unitate de jos.

Limba** :1) Comp. reispindirea limbilor.

Liege: 2. II. 1914Rabinopici: Problema nationalä = naseoc ire"

Saris hare 10 of 20 ianuarie4'23 ianuarie si 2 februarie) 1914S-a publicat pentru prima oard

In 1937, in Culegeri din Lenin',vol. XXX

Se lipareVe ilupd manuscri

* Trimitere la paginile 7 si 8 ale primului caiet cu privire la problemanalional8. Nola red.

** De aid si dna la stirsit insemnirile sint finite cu creionul pe co-perta a doua a caietului. Tot acolo este notatE adresa : Parvis. St.-Grll-les. Matson do People

I Nr. 15 I partea 10 I. Note red.

0

1

www.dacoromanica.ro

420

CONSPECTUL RAPORTULUI C.C. AL P.M.S.D.R.PREZENTAT LA CONGRESUL AL IV-LEA

AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON

Conspectul raportului C. C.

1. Restabilirea partiduluitorilor.

2. Destramarea celui vechi

3. Conferinta din ianuarie:

4. Alegerile pentru Duma ade stat ((67%))

.5. Presa

ilegal impotriva lichida-

(bundistii letonii + men-sevicii = 3 din 5). Parerealui Plehanov

atacurile tuturor...

IV-a Petersburg3 gub. centru

sud

muncitoreasca... (2 000 si 500)((de la LI. 1912 pina la1.X. 1913)).

-6. Restabilirea C.C. in Rusia

1

I1912 1. primavara o mare cadere(tot timpul) cel mai mult 2 3

1913 2 tot timpul 1

1/2 1.913 3 tot timpul f cel mai mult4 5 ((majo-ritatea mun-citori)).

7. Sindicatul metalurgistilor (consfatuirea a II-a).

1

+

1 .

www.dacoromanica.ro

CONSPECTUL RAPORTULUI C.C. AL P.M.S.D.R. 421

8. Constatuirea din varà qi 6 vs 7 (Martov)in Naqa Zarea" nr. 10-114 800 versus 2 500 f 10001

1 600f

9. A fost restabilità maj or i t at e a.10. Unitatea? A cfirui partid?Serie In lanuarie 1914 Se tiplireete pentru prima oard,

dupd manuscris

29 - Lenin, Opera, vol. 24www.dacoromanica.ro

422

CONSPECTUL CUVINTULUI DE INCHEIERELA CONGRESUL AL IV-LEA

AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON

Conspectul cuvintului de incheiere :

1) Biroul socialist international.cu C.C.)

((Banii Biroului2) Trei semngturi negative

Republicasi confe-

rinta (2) Zasulicil .

Danf nil*

(1) Luci" (reci-diva")

(3) F.

Vom participa? (Lenin

din strainatate al C.C.))

3) Trei fapte:(1) deputatii 47 50 67%(2) 6 si 7(3) 2 000 §i 500 grupuri

4) OrganizaIiile si masele :C onferin.l a din

O.C.2 consfiituiri...

5) C.C. din Rusiaif1199112

11 1913

* nihil niznic. Nota !rad.

Comitetul dinPetersburg

Biroul regionalMoscova

Comitetul dinMoscova

(§i grupurile)Conferinta din

KostromaUralComitetul din

OdesaComitetul din

Kiev

Scindareacelor din strAi-natate i uni-ficare in Rusia

))0

--

www.dacoromanica.ro

CONSPECTUL CUVINTULUI DE INCHEIERE 423

10. Partid ilegal.20. Lupta in presa legala cu lozinci revolutionare.30 . Problema nationalá (a) autonomia cultural-na-

tionalá(p) organizatii nalionale.

4°. Jagiello...

II II 5°. Methode d'organisation et la majorite*.

Saris In 1anuarle 1914 Se iipdreale pen fru prima oard,dupd manuscria

Metod& de organizers et majoritatea. Nota trod.

29* www.dacoromanica.ro

424

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENINCARE N-AU FOST GASITE PINA IN PREZENT

(Septembrie 1913 martie 1914)

1913

RAPOARTELE PREZENTATE $1 CUVINTARILE ROSTITELA CONSFATUIREA DE LA PORONINO (DIN VARA")A C.C. AL P.M.S.D.R. CU UNII ACTIVISTI DE PARTID,CARE A AVUT LOC LA 25 SEPTEMBRIE 1 OCTOMBRIE

(8-14 OCTOMBRIE) 1913

Procesele-verbale ale consfatuirii de la Poronino n-au fost gasite.Din rapoartele informative adresate directorului departamentuluipolitiei, S. I. Beletki, rezulta a V. I. Lenin a rostit un cuvint desalut la deschiderea consfituirii, la 25 septembrie (8 octombrie), aprezentat la 26 septembrie (9 octombrie) raportul C.C. al P.M.S.D.R.,la 26 si 28 septembrie (9 si 11 octombrie) raportul cu privire la pro-blema nationala, la 30 septembrie (13 octombrie) darea de searnaasupra Congresului socialist de la Viena si a rostit cuvintul de in-cheiere a consatuirii la 1 (14) octombrie. In aceste rapoarte infor-mative se relateaza pe scurt continutul rapoartelor prezentate deLenin (Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe linga C.C. al P.C.U.S. ; vezi si A. Badaev. Bolsevicii inDuma de stat", 1954, p. 179).

SCRISORI ADRESATE LUI M. M. LITVINOV

La Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe linga C.C. al P.C.U.S. se pastreaza trei scrisori ale luiM. M. Litvinov in care exista referiri la scrisori adresate de Leninacestuia. In scrisoarea din 29 noiembrie (12 decembrie) 1913, Lit-vinov scrie : Draga prietene, chiar acum am primit mandatelescrisoarea d-tale cu instiintarea trimisa de Huysmans". Din scrisoarealui Litvinov rezultà ci Lenin se interesa de pregatirile in vedereasedintei Biroului socialist international care a avut loc la Londrala 1 (14) decembrie 1913 si 11 intreba pe Litvinov claca a primittraducerile in limbile franceza, engleza i germana ale raportuluirezolutiilor C.C. al P.M.S.D.R. pentru sedinta B.S.I.

si

si

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE 426

In aceeasi zi, Litvinov ii scria lui Lenin intr-o alta scrisoare :Draga Vladimir Ilici, am primit scrisoarea d-tale cu stiri dinViena" i ii comunica ea a primit din Leipzig traducerea in limbagermana a raportului i rezoluviilor C.C. al P.M.S.D.R. pentrusedinta B.S.I.

Intr-o a treia scrisoare, din 3 (16) decembrie 1913, Litvinov 1iscria lui Lenin : Am primit ambele plicuri : 1) procesele-verbaleale consfatuirii si 2) celelalte documente i extrase. Din scrisoaread-tale inceleg t.ii toate documentele : raportul, anexele la el si re-zolutiile, le traduce in limba germana Zagorski la Leipzig. Ma dem-teaza insa fraza : K gsii neaparat un german care traduce bines".

19140 SCRISOARE CATRE INESSA ARMAND

Despre aceasta scrisoare, scrisa, probabil, la inceputul lunii ia-nuarie 1914, afläm din postscriptumul la ea, care s-a pastrat si incare Lenin consimte sã fie trecut pe lista oratorilor pentru mitingulconsacrat evenimentelor de la 9 ianuarie 1905 ce urma s aiba locla Paris (Arhiva centrall de partid a Institutului de marxism-leni-nism de pe Una C.C. al P.C.U.S.).

DOUA SCRISORI CATRE I. A. PEATNITKI

La Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe linga C.C. al P.C.U.S. se afla o scrisoare adresati deA. A. Bekzadian lui Lenin la 12 (25) aprilie 1914, in care se spune :Am primit scrisoarea de la Albert (Peatnitki). M maga sa vatransmit a el v-a expediat doua scrisori i nu-si explica de ce Inscrisoarea dv. din 10.111 11 intrebati daea.' a primit scrisoarea pe carei-ati scris-o la 131".

RAPORTUL C.C. AL P.M.S.D.R. $1 CUVINTULDE INCHEIERE ROSTIT LA CONGRESUL AL IV-LEA

AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON

Congresul al IV-lea al Social-democratiei din Tinutul leton aavut loc la 13-26 ianuarie (26 ianuarie 8 februarie) 19141aBruxelles. Procesele-verbale ale congresului n-au fost game. La Arhivacentrala de partid a Institutului de marxism-leninism de peC.C. al P.C.U.S. se pastreaza unele documente ale lui Lenin, carea participat la acest congres : insemnari in legatura cu ordinea dezi, note luate la sedintele congresului i in timpul cuvIntarilor,conspectul raportului C.C. al P.M.S.D.R. si al cuvintului de in-cheiere etc. 0 scurta relatare asupra raportului C.C. al P.M.S.D.R.si a cuvintului de incheiere a fost publicata pentru prima oarlin 1915 in ziarul leton Stradniex", care al:area la Boston (vezi vo-lumul de fall, p. 303-308).

linga

www.dacoromanica.ro

426 LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE

INTERVENTIE LA CONGRESUL AL IV-LEAAL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON

IN LEGATURA CU CUVINTAREAIMPACIUITORISTULUI BRAUN

Lenin a luat cuvintul la 15 (28) ianuarie 1914. La Arhiva centrallde partid a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. alP.C.U.S. s-au pastrat notele luate de Lenin in timpul cuvintariilui I. E. Ianson (Braun), la sfirsitul carora Lenin a scris : Am ras-puns la aceasta cuvintare in aceeasi sedinta, la 28 ianuarie 1914".

SCRISOAREA ADRESATA REDACTIEIREVISTEI ZAREA POVOLJIA"

La Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninismde pe lingi C.C. al P.C.U.S. exista o scrisoare adresata lui Leninde S. Be lov, secretarul redactiei revistei Zarea Povoljia", la 17 fe-bruarie (2 martie) 1914. Din ea rezulta ca Lenin pregatea pentrurevista un material pe tema Lupta pentru libertatea preset" si cerearelatii asupra temelor pe care revista prefera sa le trateze in numerelenrmitoare. In afar% de aceasta, Lenin cerea sa i se trimitä toatenumerele aparute din revista. In scrisoarea de raspuns, Be lov licomunica : Dupa primirea scrisorii dv. s-au expediat in banderollcite 3 exemplare din cele 5 numere aparute pita in prezent".

SCRISORI ADRESATE LUI I. F. POPOV

La 24 februarie (9 martie) 1914, Karlson ii scrie lui V. I. Leninin legatura cu aceste scrisori : Am fost azi pe la Popov si mi-aspus ca a primit scrisorile dv". La 27 februarie (12 martie), I. F. Po-pov ii scrie lui Lenin la Cracovia de la Bruxelles : Am primit scri-soarea dv. in care expuneti planul de actiune referitor la Vink. Voitine seama de toate indicatiile si va voi trimite un raport detaliatcde indata ce se va porni la treaba*" (Arhiva centrali de partida Institutului de marxism-leninism de pe lingi C.C. al P.C.U.S.).

0 SCRISOARE ADRESATA LUI K. M. KARLSON

Intr-o scrisoare adresata lui V. I. Lenin la 24 februarie (9 mar-tie) 1914, K. M. Karlson (Ogretis") scrie : Stimate tovarase ! Amprimit scrisoarea dv. si ne-am grabit sa va satisfacem rugamintea"(Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leninism de pelinga C.C. al P.C.U.S.).

0 SCRISOARE ADRESATA LUI N. V. ROMANOVIntr-o scrisoare adresata lui Lenin la 3 (16) martie 1914,

N. V. Romanov li comunica : M-am dus la Popov indata ce amprimit scrisoarea dv. El spune ci v-a expediat o scrisoare joi

www.dacoromanica.ro

LISTA LUCRARILOR LUI V. I. LENIN CARE N-AU FOST GASITE 427

seara (12. III). Din cele ce mi-avi scris rezultg cl ati primit-o inaceeasi zi" (Arhiva centralg de partid a Institutului de marxism-le-ninism de pe lingg. C.C. al P.C.U.S.).

0 SCRISOARE ADRESATA LUI P. M. KERJENTEV (LEBEDEV)

Despre aceasel scrisoare, scrisl de Lenin, pe cit se pare, la in-ceputul lunii martie 1914, aflam din scrisoarea de rgspuns adresatide Kerjentev lui Lenin la Cracovia la 8 (21) martie : Literaturapedagogicg pe care mi-o solicitati este atit de vasti, inch nu stiula ce s mg opresc" (Arhiva centrali de partid a Institutului demarxism-leninism de pe lingg C.C. al P.C.U.S.).

0 SCRISOARE ADRESATA LUI 0. N. LOLA (V. STEPANIUK)

Scrisoarea a fost scris g. in martie 1914. Din scrisoarea de rgspunsa lui Lola de la 10 (23) martie 1914 rezultg cl Lenin se interesain aceastä scrisoare de literatura ucraineang cu privire la problemanationali, de hotiririle primului Congres al Partidului revolutionarucrainean (P.R.U.) din 1901, de exemple de impilare a ucrainenilorin Rusia i 11 ruga pe Lola sg.-i culeag g. materiale in leggturg cuaceastg problemg, de care avea nevoie pentru o cuvintare ce urmaa fie rostitg in Dumg. In scrisoarea sa, Lenin fIcea apreciert criticeasupra unui articol al lui Lola, recomandindu-i sg. condamne revistaucraineang Dzvin" (de orientare mensevicg) pentru pozitia sa na-Oonalistl. Lenin arat g. cg. nationalistii ucraineni Levinski i Iurkevicinu numai a au cgzut sub influenta separatismului ceh, darpropagg in mod sistematic, sustinind impgrtirea rnuncitorilor penationalitati. Lenin cerea sä se porneascg un rgzboi necrutgtor im-potriva lor (Arhiva, centralg de partid a Institutului de marxism-leninism de pe ling C.C. al P.C.U.S.).

Intr-o scrisoare adresatg. Inessei Armand la 1 aprilie (st. n.) 1914,Lenin sena : Lola mi-a scris ci este de acord cu mine impotrivalui lurkevici, dar el e un naiv. Or, in aceastg chestiune nu esteinggcluitg nici o intirziere. E foarte important ca din mijlocul so-cial-democraplor ucraineni s5." rgsune un glas in favoarea unitatiiJmpotriva impgrtirii muncitorilor pe nationalitgti..." (Opere, vol. 35,Bucuresti, E.S.P.L.P. 1958, P. 111).

0 SCRISOARE ADRESATA INESSEI ARMAND

Scrisoarea a fost scrisg. la 13 (26) martie 1914. Ea contine o ca-racterizare a Partidului social-democrat german.

La Arhiva centralg de partid a Institutului de marxism-leninismpe lingg C.C. al P.C.U.S. se aflg pagina a cincea, ultima paging

a scrisorii.

21 si

.de

5i

www.dacoromanica.ro

428

LISTA PUBLICATIILOR $ 1 DOCUMENTELORLA A CAROR REDACTAREA PARTICIPAT V. I. LENIN

REVISTA PROSVE$CENIE"

Nr. 9 septembrie 1913Nr. 10 octombrie 1913Nr. 11 noiembrie 1913Nr. 12 decembrie 1913Nr. 1 ianuarie 1914Nr. 2 februarie 1914Nr. 3 martie 1914.

,,COMUNICATUL $1 REZOLUTIILE CONSFATUIRIIDIN VARA ANULUI 1913

A COMITETULUI CENTRAL AL P.M.S.D.R.CU UNII ACTIVISTI DE PARTID"

Editat de Comitetul Central [Paris], 1913.

SPUTNIK RABOCEGO NA 1914 GOD"

Petersburg, editura Priboi", 1913

Calendarul de buzunar Sputnik Rabocego na 1914 god" a aca-rut la 14 (27) decembrie 1913. Aici a apirut articolul lui LeninGrevele din Rusia". Lenin acorda o mare importanti aparitieiacestei publicatii si urmärea cu ate:16e difuzarea ei. La sfirsitullunii decembrie 1913, el scria Inessei Armand : Am primit unexemplar din tSputnik Rabocego*. 5 000 de exemplare s-au ii epui-zat ! ! Ura ! I' (Opere, vol. 35, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1958, p. 107).

www.dacoromanica.ro

LISTA PUBLICATIILOR 51 DOCUMENTELOR 429

MARXISM $1 LICHIDATORISM"

Culegere de articole cu privire la problemelefundamentale ale miscarii muncitoresti actuale.

Partea a II-a. Petersburg, editura Priboi", 1914.

V. I. Lenin a scris prefava si postfava la culegerea Marxism silichidatorism" (vezi volumul de fail, p. 365-367 si Opere, vol. 20,Bucuresti, Editura politick', 1959, p. 261-270).

La Arhiva centralà de partid a Institutului de marxism-leninismde pe lingi C.C. al P.C.U.S. se pa'streaz'a planul culegerii Marxismsi lichidatorism", precum si planul prefetei si postfetei la ea, scrisede Lenin.

www.dacoromanica.ro

430

ADNOTARI

1 Una din denumirile cotidianului bolsevic legal Pravda' ;de 22

primuInumar al ziarului a aparut la Petersburg in ziva aprilie(5 mai) 1912

Hotgrirea cu privire la necesitatea editarii unui cotidian munci-toresc de masa a f^,t adoptata la Conferinta a VI-a generala (dela Praga) a P.M.S.D.R. Un rol important in pregatirea editaniziarului Pravda" a avut ziarul Zvezda", care de la sfirsitulanului 1911 a desfasurat o larga campanie pentru crearea unuicotidian muncitoresc. Zvezda" a publicat numeroase scrisori siarticole in care muncitorii din Petersburg propuneau creareaunui asemenea ziar si isi exprimau hotarirea de a-1 intretine dinsubscripvii benevole. Initiativa muncitorilor inaintati din Pe-tersburg a fost aprobata cu caldura de muncitorii din intreagaRusie.

Pravda" a luat fiinta in conditiile noului avint revolutionar,cind intreaga ;ark' era strabaltuta de valul grevelor politice demasa' provocate de masacrul de la Lena. Tocmai avintul de caremuncitorii au dat dovada in aprilie scria V. I. Lenin acreat ziarul rnuncitoresc 4Pravda*" (Opere complete, vol. 21,Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 448).

Ziarul era editat cu fonduri strinse de muncitorii insisi ; elavea un tira; zilnic de circa 40 000 de exemplare, iar unele numereajungeau ping: la 60 000 de exemplare. Crearea unui cotidianmuncitoresc a fost apreciata de Lenin ca o mare realizare istoricaa muncitorilor din Petersburg.

Lenin avea in atributia sa conducerea ideologica a Pravdei",scria aproape zilnic articole sau note pentru ziar, dadea directiveredactiei. El cerea ca ziarul sa fie patruns de spirit combativ,revolutionar, critica redactia oH de cite ori aceasta publicaarticole insuficient de dare in problemele principiale. In Pravda"au aparut peste 270 de articole 6 note scrise de Lenin si semnatecu pseudonimele : V. Ilin, V. Frei, K. T., V. I., I., Un pravdist,Statistician, Un cititor, M. N. si altele.

Membri ai redacviei ziarului Pravda" si colaboratori activiin diferite perioade au fost : N. N. Baturin, Demian Bednii,

www.dacoromanica.ro

ADNOTA RI 431

K. S. Eremeev, M. I. Kalinin, N. K. Krupskaia, S. V. Malisev,L. R. si V. R. Menjinski, V. M. Molotov, V. I. Nevski, M. S. 01-minski, N. I. Podvoiski, N. G. Poletaev, M. A. Saveliev,K. N. Samoilova, N. A. Skripnik, I. V. Stalin, P. I. Stucika,I. M. Sverdlov, A. I. Ulianova-Elizarova s.a. Au colaboratactiv si deputatii bolsevici din Duma a IV-a de stat. In co-loanele Pravdei" si-a publicat o serie de lucrari A. M. Gorki.

Pravda" inflptuia legatura de zi cu zi dintre partid si maselelargi populare. In jurul ei s-a format o numeroask armata decorespondenti muncitori. In fiecare numar al ziarului apareauzeci de corespondente trimise de muncitori. In doi ani si cevas-au publicat peste 17 000 de corespondente de acest gen. Ziaruldenunta lipsa de drepturi a oamenilor muncii, aducea exemplecare ilustrau viata de mizerie a muncitorilor, oglindea mersulgrevelor, promova politica partidului pe linia conducerii miscariirevolutionare in continua dezvoltare, educa masele in spiritulsolidaritatii proletare, in spiritul internationalismului proletar.Pravda" se bucura de un mare prestigiu printre muncitori. 0atentie deosebit a. se acorda in coloanele ei oglindirii situatieitiranimii in Rusia tarista. Ziarul avea o Rubrica. taraneascr.In coloanele Pravdei", Lenin a dus o lupta consecventa pentrnhegemonia proletariatului in viitoarea revolutie, pentru aliantaclasei muncitoare cu taranimea, demasca contrarevolutionansmulburgheziei liberale. Ziarul a jucat un rol important in campaniaelectorala pentru Duma a IV-a de stat.

Activitatea redactiei ziarului Pravda" a format obiectul uneidezbateri speciale la Consfatuirea de la Cracovia a C.C. alP.M.S.D.R. cu unii activisti de partid care a avut loc la sfir-situl lunii decembrie (st. n.) 1912. Consfatuirea a adoptatrezolutia intocmia de V. I. Lenin .Cu privire la reorgani-zarea si activitatea redactiei ziarului «Pravda*", In care setrasau misuri pentru imbunitatirea muncn redactiei.

0 mare parte din munca organizatorica a partidului era con-centrata la redactia ziarului Pravda". Aici se organizau intil-niri cu reprezentantii celulelor locale de partid, se primeauinformatii despre munca de partid in fabrici si uzine si tot deaici se transmiteau directivele de partid ale Comitetului din Pe-tersburg si ale Comitetului Central al partidului.

Pravda" a fost in permanenta prigonita de politie. Numai laprimul an de aparitie au fost intentate impotriva redactorilorsal 36 de actiuni penale. In total, redactorii Pravdei" au statin inchisoare vreo 48 de luni, 41 de numere ale ziarului au fostconfiscate. De apt oH interzis de guvernul tarist, el a continuatsi apara sub alte denumiri : Raboceaia Pravda", SevernaiaPravda", Pravda Truda", Za Pravde, Proletarskaia Pravda°,Puti Pravdi", Rabocii", Trudovaia Pravda". In aceste con-ditii grele, bolsevicii au izbutit sa scoata in doi ani si ceva.636 de numere ale ziarului Pravda". La 8 (21) iulie 1914ziarul a fost interzis definitiv.

www.dacoromanica.ro

432 ADNOTARI

Ziarul Pravda' ;i-a reluat aparitia abia dupa revolutiaburghezo-democratica din februarie 1917. Incepind de la 5 (18)martie 1917, el a inceput s aparl ca organ al ComitetuluiCentral si al Comitetului din Petersburg al P.M.S.D.R. La5 (18) aprilie, dupa intoarcerea sa din strainatate, V. I. Lenina intrat in redactia Pravdei" ;i a preluat conducerea ei. Inperioada iulie-octombrie 1917, prigonita flind de guvernul pro:vizoriu burghez contrarevolutionar, Pravda" a fost nevortischimbe in repetate rinduri denumirea : Listok d3ravdi*", Pro:letarii", Rabocii", Rabocii Puti". Dula victoria Marii RevolutisSocialiste din Octombrie, de Ia 27 octombrie (9 noiembrie) 1917,Organul Central al partidului a inceput s5." aparà iarasi subvechea sa denumire, Pravda".

Ziarul Pravda" are o insemnatate exceptionall in istoriapartidului bolsevic g a revolutiei. Ziarul a fost un propagandist,agitator ;i organizator colectiv in lupta pentru infaptuirea poh-ticii partidului. El a stat in centrul luptei pentru partmitate,a combatut cu hotarire pe men;evicii-lichidatorr, pe otzovisti ;1pe trotki;ti, a demascat rolul lor tradator.

Pravda" a luptat irnpotriva centrismului i oportunismuluiinternational si-i educa pe muncitori in spiritul marxismului revo-lutionar. Ea a contribuit la cre;terea considerabila a partidului,la unirea rindurilor sale, la intarirea legaturii sale cu masele.Datorità activitatii ziarului Pravda" a fost pusa temelia trai-nica a partidului bohevic de masa. Generatia de muncitoriinaintati educata de Pravda" a jucat un rol remarcabil in MareaRevolutie Socialista din Octombrie ;i in construirea socialismului.

Pravda" ocupi un loc deosebit de important in istoria preseibolsevice. Ea a fost primul ziar muncitoresc legal de masa si amarcat o etapa nouà in dezvoltarea presei clasei muncitoare dinRusia si a proletariatului international. Incepind din 1914, zivaaparitiei primului numar al Pravdei" a devenit ziva preseimuncitore4ti.

Aprecierea activitatii ziarului Pravda" a fost facutade V. I. Lenin in articolele : Bilantul unei activitati de ojurnatate de an", Muncitorii i 4Pravda", Clasa muncitoare ;ipresa muncitoreasca", Raportul C.C. al P.M.S.D.R. i instruc-Tiunile date delegatiei C.C. la Consfituirea de la Bruxelles",Cu privire la rezultatele obtinute de ziva presei muncitorgti",La a zecea aniversare a 43ravdei*" etc. (vezi Opere complete,vol. 21, Bucurmi, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 442-458 ; vol. 22, Bucure;ti, Editura politica, 1963, ed. adoua, p. 76-78 ; Opere, vol. 20, Bucureqti, Editura politica,1959, p. 365-373, 499-542, 555-563 ; vol. 33, Bucuresti,E.S.P.L.P. 1957, p. 340-343). 2.

2 Cele trei balene" expresie conventionala folosita in presabolevic legal i la intrunirile legale pentru a desemna celetrei lozinci revolutionare fundamentale (neciuntite") : republica

sa-0

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 433

democratica, ziva de mimeã de opt ore, confiscarea tuturorpaminturilor mosieresti. 3.

3 Este vorba de Conferinta lichidatorilor care a avut loc la Vienain august 1912 ; in cadrul ei s-a constituit Blocul antipartinicdin august, al carui organizator era Trotki. La conferinta auparticipat reprezentanti ai Bundului, ai Comitetului regionalCaucaz, ai Social-democratiei din Tinutul leton i ai grupurilorlichidatoriste, trotkiste i otzoviste din strainatate (ai redactieiziarului Golos Sotial-Dernokrata", ai Pravdei" de la Vienaa lui Trotki i ai grupului Vpered"). Din Rusia au trimisdelegati grupurile de initiativa" ale lichidatorilor din Peters-burg si Moscova, organizatia din Krasnoiarsk, Organizatia

social-democrati din Sevastopol" si redactiile publicatillorlichidatoriste Nasa Zarea" i Nevskii Golos" ; la conferinti aasistat de asemenea un reprezentant al Comitetului din strain5-tate al organizatiei Spilka". Majoritatea covirsitoare a dele-gatilor o formau persoanele care locuiau in strainatate, careerau rupte de clasa muncitoare din Rusia si care nu aveaulegaturi directe cu activitatea organizatiilor de partid din Rusia.

Conferinta a adoptat hotariri antipartinice, lichidatoriste intoate problemele tacticii social-democrate i s-a pronuntat im-potriva existentei partidului ilegal. Ea a exclus din platformaelectorala lozinca republicii democratice, inlocuind-o prin lozincadreptului de vot universal si a unei Dume cu puteri depline ;respingind lozinca confiscarii parninturilor mosieresti in favoareataranilor, conferinta a cerut revizuirea legislatiei agrare aDumei a III-a de stat ; in locul lozincii dreptului natiunilor laautodeterminare, ea a formulat revendicarea autonomiei cultural-nationale, condamnata de hotaririle congreselor partidului ca omandestare de nationalism. In problema tacticii electorale, con-ferinta a declarat admisibila sprijinirea candidatilor partidelorburgheze liberale, cu conditia ca acestia sa-si ia obligatia de aapara dreptul de vot universal si libertatea de asociere. Plat-forma adoptata la conferinta avea un caracter vadit oportunist.Lenin a facut aprecieri asupra ei in articolul Platforma refor-mistilor i platforma social-democratilor revolutionari" (veziOpere complete, vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. adoua, p. 181-190).

Incercarea lichidatorilor de a-si crea in Rusia un partid centristn-a fost sprijinita de muncitori. Lichidatorii n-au izbutit sialeaga. un Comitet Central si s-au limitat si constituie un Co-mitet de organizare. Blocul antibolsevic creat din elementeeterogene, a carui constituire reprezenta sarcina principali aconferintei, a inceput sl se destrame chiar la conferinta. Repre-zentantul grupului Vpered` a parasit conferinta flea a mai as-tepta terminarea ei, curind dupi aceea au plecat social-demo-cratii letoni, iar apoi i ceilalti participanti. Sub loviturile bolse-vicilor, Blocul din august s-a destramat dupa un an un an

jumatate. In legaturi cu destramarea Blocului din august vezi

mi-Etna

si

www.dacoromanica.ro

434 ADNOTARI

articolele lui V. I. Lenin Destrarnarea 4tB1ocului din augusta",Demascarea ficiunii 4d3locului din august*", Cum este disimu-latà unitatii prin tipete despre unitate" (Opere, vol. 20,Bucuresti, Editura politica, 1959, p. 152-155, 177-130,325-348). 3.

4 Kievskaia Misl" cotidian de orientare burghezo-democratica,a aparut la Kiev din 1906 pink' in 1918. Pink' in 1915 ziarula aparut cu suplimente captaminale ilustrate, iar din 1917 aavut doul editii : una de dimineata i una de seará. In antiprimului razboi mondial, ziarul s-a situat pe pozitiiledefensismului. 6.

5 Cadetii membrii partidului constitutional-democrat, principalulpartid al burgheziei monarhiste-liberale din Rusia. Partidul cadeta fost creat in octombrie 1905 ; din rindurile lui faceau partereprezentanti ai burgheziei, mosieri care activau in zemstveintelectuali burghezi. Militantii mai de seama din rindurile ca-detilor au fost : P. N. Miliukov, S. A. Muromtev, V. A. Mak-lakov, A. I. Singarev, P. B. Struve, F. I. Rodicev etc. Pentrua insela masele muncitoare, eadetii si-au luat denumirea falside partid al libertatii poporului" ; in realitate insa, ei nu for-.rnulau decit revendicarea unei monarhii constitutionale. Cadewconsiderau drept principalul lor tel lupta, impotriva micriirevolutionare i voiau si irnparta puterea cu tarul i cu mosieruiobagisti. In timpul primului razboi mondial, ei au sprijinit inmod activ politica externi de cotropiri dusk' de guvernul tarist.In perioada revolutiei burghezo-democratice din februarie 1917au cautat s salveze monarhia. Detinind posturile-cheie in gu-vernul provizoriu burghez, cadetii au promovat oantipopulara, contrarevolutionara, pusa in slujba imperialistiloranglo-franco-americani. Dupa victoria Revolutiei Socialiste dinOctombrie, cadetii s-au manifestat ca dumani neimpicati aiPuterii sovietice, au participat activ la toate actiunile contrare-volutionare armate si la toate campantile interventionistilor. Caemigranti, dupa infringerea interventionistilor si a albgardistilor,ei n-au incetat activitatea lor contrarevolutionara antisovieticl.

8.

6 Este vorba despre reforma agrara stolipinista, care urmarea sacreeze la sate o baza solida prin favorizarea chiaburimii. La9 (22) noiembrie 1906, guvernul tarist a promulgat un decretprin care reglementa iesirea taranilor din obsti i transforrnareapamintului lotual in proprietate personalä. Dupa adoptarca lui,cu unele amendamente, de catre Duma de stat i Consiliul deStar, acest decret a capatat denurnirea de legea din 14 iunie 1910.Potrivit acestel legi stolipiniste (denumita astfel dupa numelepresedintelui Consiliului de Ministri P. A. Stolipin), taranulputea sa iasa din obste, sa ia lotul sail in proprietate personala

chiar vinda. Obstea sateasci era obligata sa dea taranilorcare ieseau din obste pamint intr-un singur loc (hutor, otrub).Reforrna stolipinicta a intensificat procesul de dezvoltare a capi-

si

polirinu

oi

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 435

talismului in agricultura, procesul diferentierii taranimii g afacut ca lupta de clasi la sate sa se accentueze.

V. I. Lenin a caracterizat 0 a apreciat stolipinismul intr-oserie de lucrari, in special in Programul agrar al social-demo-cratiei in prima revolutie nisi din 1905-1907" (Opere complete,vol. 16, Bucure0i, Editura politica, 1963, ed. a doua,p. 199-419). 9.

7 Novaia Raboceaia Gazeta" cotidian al men;evicilor lichida-tori, a aparut la Petersburg, in locul ziarului Jivaia Jizn", dela 8 (21) august 1913 la 23 ianuarie (5 februarie) 1914. Leninobisnuia denumeasca Novaia Likvidatorskaia Gazeta".

/3.8 Bersteinism curent oportunist, ostil marxismului, din cadrul

social-democratiei germane 0 internationale, aparut pe la sfir,itulsecolului al XIX-lea. I s-a spus astfel dupa numele lui Ed. Bern-stein, reprezentantul cel mai fatiq al tendintelor oportuniste dedreapta din Partidul social-democrat din Germania.

In anii 1896-1898 Bernstein a publicat in revista Die NeueZeit", organ teoretic al social-democratiei germane, o serie dearticole sub titlul comun Problemele socialismului", in care,sub steagul libertatii criticii", a incercat s revizuiasca (de aicirevizionism") bazele filozofice economice politice ale marxis-rnului revolutionar sa le inlocuiasci prin teoria burghez 5. aconcilierii contradictillor de clasa ;i a colaborarii intre clase ;el a combatut invatatura lui Marx cu privire la pauperizareaclasei muncitoare, la ascutirea contradictiilor de clasa, la crize,la prabu;irea inevitabill a capitalismului, la revolutia socialistasi dictatura proletariatului si a propus un program al social-reformismului, exprimat in formula mi;carea este totul, scopulfinal nu este nimic". In 1899 articolele lui Bernstein au ap-alrutin volum sub titlul Premisele socialismului i sarcinile social-

democratiei". Cartea a fost prirnita favorabil de aripa dreaptia social-democratiei germane 0 de elementele oportuniste dincelelalte partide ale Internationalei a II-a, printre care ;i deeconomi;tii" din Rusia.

La congresele de la Stuttgart (octombrie 1898), Hanovra(octombrie 1899) si Lubeck (septembrie 1901) ale Partiduluisocial-democrat din Germania, bernsteinismul a fost condamnat,dar partidul nu s-a desolidarizat de Bernstein, ci s-a situat peo pozitie impaciuitorista. Bernsteinienii au continuat s propagefiti; ideile revizioniste in revista Sozialistische Monatshefte" ;iin organizatiile de partid.

Numai partidul bol;evic, in frunte cu V. I. Lenin, a dus olupta consecvent i hotarita impotriva bernsteinismului 0 aadeptilor lui din Rusia. Inca din 1899 Lenin a luat pozitieImpotriva bernsteinienilor in Protestul social-democratilor dinRusia" ;i in articolul Programul nostru" ; de asemenea el adernascat bernsteinismul in lucrarile Marxism 0 revizionism",Divergentele din rindurile mi;carii muncitoregi europene" etc.

sa-I

;iii

www.dacoromanica.ro

436 ADNOTARI

(vezi Opere complete, vol. 4, Bucuresti, Editura politica, 1961,ed. a doua, p. 157-170. 176-180 ; vol. 17, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 15-26 ; vol. 20, p. 66-73).

14.

9 Reci" cotidian, organul central al partidului cadet ; aaparut la Petersburg incepind de la 23 februarie (8 martie) 1906,sub ingrijirea efectiva a lui P. N. Miliukov si I. V. Ghessencu colaborarea activa a lui P. D. Dolgorukov, P. B. Struve,M. M. Vinaver s.a. Ziarul a fost interzis la 26 octombrie (8 no-iembrie) 1917 de Comitetul militar-revolutionar de pe Raga'Sovietul din Petrograd. Mai tirziu (pink' in august 1918) a con-tinuat s apark sub diferite denumiri : Nasa Reci", SvobodnaiaReci", Vek", Novaia Reci", Nas Vek". 15.

10 Lenin are in vedere alegerile partiale pentru Comitetul de con-ducere al sindicatului metalurgistilor din Petersburg, care auavut loc la 25 august (7 septembrie) 1913. La intrunire au parti-cipat circa trei mii de oameni. In pofida incercarilor lichidato-rilor de a dezorganiza lucrarile adunarii si de a ridica asistentaimpotriva conducerii bolsevice a sindicatului, a fost adoptata cuo mare majoritate o rezolutie in care se exprimau multurniriconducerii pentru activitatea depusa de ea. Lista lichidatorilorn-a intrunit decit 150 de voturi. Lista bolsevicilor, publicata inprealabil in ziarul Severnaia Pravda', a fost adoptata cu omajoritate covirsitoare de voturi. 16.

11 Legea din 4 (17) martie 1906 regulamentul provizoriu cuprivire la societäti, asociatii i intruniri publice permiteaorganizarea de societati, asociatii etc., dar punea o serie deimpedimente, care reduceau de fapt aceste drepturi la zero.Legea acorda ministrului afacerilor interne dreptul ca, la apre-cierea sa, nu numai sa interzica diversele societati i asociatii,ci s i refuze inregistrarea de noi asociatii, precum i sa nuaprobe intruniri publice.

Legea din 2 (15) decembrie 1905 astfel era denumitregulamentul provizoriu potrivit caruia participarea la greve eraconsiderata infracviune penall. 18.

12 La 3 (16) iunie 1907 a fost publicat manifestul tarului cu pri-vire la dizolvarea Dumei a II-a §i la modificarile aduse legiielectorale. Prin noua lege numarul reprezentantilor mosierilorburgheziei comerciale i industriale in Duna' era considerabilmarit, iar numarul, i pina atunci redus, al reprezentargilorfiranilor j muncitorilor era micsorat de citeva ori. Acest actconstituia o incalcare grosolanã a manifestului din 17 octom-brie 1905 si a Legii fundamentale din 1906, potrivit careia gu-vernul nu putea da decrete de lege lira aprobarea Dumei destat. Duma a III-a, aleasa pe baza acestei legi i intrunitala 1 (14) noiembrie 1907, avea o componenta uhrareac;ionara-octombrista.

6

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 437

Lovitura de stat de la 3 iunie21.

a marcat inceputul perioadeide reactiune stolipinista.

13 Eniseiskaia MIsl cotidian de orientare burghezo-liberall ;a aparut la Krasnoiarsk din 1912 pini in 1915. 22.

14 Grajdanire revista reactionara ; a aparut la Petersburg din1872 pina in 1914. Incepind din deceniul al 9-lea al secoluluitrecut a devenit organ al monarhistilor extremisti ; era redactatlde printul Mescerski i finantata de guvern. Revista nu era prearaspinditi, dar se bucura de influenca in cercurile birocratiei.

24.

13 Jivaia Jizn" cotidian legal al mensevicilor-lichidatori ; aaparut la Petersburg de la 11 (24) iulie 1913 ; era continuatorulziarului lichidatorist Luci". In total au aparut 19 numere ; la1 (14) august cotidianul a fost interzis. In locul ziarului JivaiaJizn", la 8 (21) august a inceput si apara Novaia RaboceaiaGazette. Redactorul de fapt al ziarelor Jivaia Jizn" i NovaiaRaboceaia Gazeta" a fost F. I. Dan. 26.

16 Lenin se refera la primul Congres al P.M.S.D.R., care a avutloc la Minsk intre 1 si 3 (13-15) martie 1898. La lucrarilecongresului au luat parte 9 delegati din partea a 6 organizatii :din partea Uniunilor de lupta pentru eliberarea clasei munci-toare" din Petersburg, Moscova, Kiev si Ekaterinoslav, din parteagrupului Raboceaia Gazeta" din Kiev si din partea Bundului.Congresul a ales Comitetul Central al partidului, a declaratRaboceaia Gazeta" drept organ oficial al partidului, a publicatManifestul P.M.S.D.R." si a declarat Uniunea social-democra-tilor rusi din strainatate" drept rerezentanta partidului instrainatate (vezi Rezolutiile i hotaririle congreselor, conferin-;elor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.', partea I, Bucuresti, Edi-tura pentru literatura politica, 1954, P. 11-15).

Primul Congres al P.M.S.D.R. a proclamat in hotaririle salesi in Manifest" intemeierea Partidului social-democrat din Rusia,fapt care a jucat un important rol propagandistic revolutionar.Totusi congresul nu a adoptat un program si nu a elaborat unstatut al partidului ; C.C. ales la congres a fost arestat curinddupa aceea, iar tipografia in care se tiparea Raboceaia Gazeta"devastata, ceea ce a facut Ca congresul si nu poata uni sudaorganizatule cercurile marxiste. De aceea nu a existat o con-ducere central i o linie unitarl in activitatea organizatiilorlocale. 26.

17 Economiati, adepti ai economismului" curent oportunistin social-democratia rusa de la sfirsitul secolului al XIX-leainceputul secolului al XX-lea, o varietate a oportunismului in-ternational. Organele de presa ale economistilor" erau ziarulRaboceaia Misl" (1897-1902) si revista Rabocee Delo'(1899-1902). Documentul programatic al economistilor", pe

30

;i

;i

8

www.dacoromanica.ro

438 ADNOTARI

care Lenin ii numea bernsteinieni rusi, a fost asa-zisul Credo",scris in 1899 de E. D. Kuskova.

Economistii" limitau sarcinile clasei muncitoare la lupta eco-nomical pentru marirea salariilor, imbunatatirea conditillor demune& etc., sustinind a de lupta politica trebuie sal se ocupeburghezia liberal. Ei negau rolul conducator al partidului claseimuncitoare, considerind c partidul n-are altceva de ficut decksal contemple procesul spontan al miscarii, sa inregistreze eveni-mentele. Ploconindu-se in fata caracterului spontan al miscariimuncitoresti, economistii" subapreciau importanta teoriei revo-lutionare, a constiintei, sustinind c ideologia socialista poate salia .nastere din miscarea muncltoreasca. spontani ; ei negau ne-cesitatea introducerii constiintei socialiste in miscarea muncito-reasc 5. din afarä de catre partidul marxist, netezind astfel caleaideologiei burgheze. Ei aparau razletirea i metodele primitivede munc 5. din miscarea social-democrata, ridicindu-se impotrivanecesitatii de a se crea un partid centralizat al clasei muncitoare-Economismul" ameninta sã abata clasa muncitoare de pe calealuptei revolutionare de clasi si s faci din ea o anexa politica.a burgheziei.

Lenin a ficut o critica ampla a conceptiilor economistilor"in urmatoarele lucrari : Protestul social-democratilor din Rusia"(indreptat impotriva Credo"-ului ; a fost scris in 1899, intimpul deportarii in Siberia, si semnat de 17 marxisti deportati),O orientare retrograda in social-dernocratia rusà", In legatura.cu «Profession de foi*", De vorba cu aparatorii economismului"(vezi Opere complete, vol. 4, Bucuresti, Editura politica, 1961,ed. a doua, p. 157-170, 235-267, 304-314 ; vol. 5, p. 360-367).Zdrobirea ideologica definitiva a economismulur a fost savir-sit5. de Lenin in cartea sa Ce-i de facut ?" (vezi Opere com-plete, vol. 6, Bucuresti, Editura politica', 1961, ed. a doua,p. 1-190). Un rol important in lupta impotriva economismului"a jucat Iskra" leninista. 32.

18 Caracterizind evolucia regimului tarist in perioada reactiuniistolipiniste, V. I. Lenin citeazi rezolutia Conferintei a V-aa P.M.S.D.R. (Conferinta, generall) din 1908 Cu privire lamomentul actual si sarcinile partidului". Vezi Rezolutiilehotarkile congreselor, conferintelor P.C.U.S. g ale plenarelor

partea I, Bucuresti, Editura pentru literatura politica,1954, p. 199. 34.

19 La Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R., care aavut loc la Stockholm intre 10 si 25 aprihe 1906, a fost anulaciformularea data de Martov primului paragraf al statutului part:-dului adoptat de Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. i adoptataformularea lui Lenin potrivit careia e considerat membru alpartidului oricine recunoaste programul lui i sprijina partidulatit prin mijloace materiale cit i prin participarea sa personalaintr-una din organizatiile partidului" (vezi Rezolutiile i ho-

si

CC.9,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 439

taririle congreselor, conferintelor P.C.U.S. li ale plenarelor C.C.",partea I, Bucuresti, Editura pentru literatura politica, 1954,p. 137). 34.

20 Congresul de la Brest (Congresul al X-lea) al Partidului socia-list francez a avut loc la 10-16 (23-29) martie 1913. 38.

21 Lenin se referi la Congresul al IV-lea al functionarilor dincomert si industrie care a avut loc la Moscova intre 29 iuniesi 3 iulie (12-16 iulie) 1913. La congres au participat378 de delegati. Bolsevicii, de partea carora se situa aproapewma'tate din numärul total al delegatilor, au reusit sa atragide partea lor si pe narodnicii de stinga, formind astfel majori-tatea. Lichidatorii au fost reprezentati de un numar neinsemnatde. delegati. Ziarul Pravda" a publicat relatiri aminuntite cuprivire .la lucrarile congresului. In urma unei dispozitii a mi-nistrului afacerilor interne, congresul a fast interzis. 43.

22 Nafis Zarea" revista legalä lunarl a mensevicilor-lichidatori ;a apärut la Petersburg incepind din ianuarie 1910 era' in sep-tembrie 1914. A fost condusa de A. N. Potresov si a avut dreptcolaboratori pe F. I. Dan, S. 0. Tederbaum (V. Ejov) qi altii.In jurul acestei reviste s-a inchegat centrul lichidatorilor dinRusia. In rezolutia Conferintei a IV-a generale (de la Praga)a P.M.S.D.R. din 1912 se mentiona a o parte dintre social-democrati, care s-au grupat in jurul revistelor «Nasa Zarea* si«Delo Jizni*, au luat fatis apararea curentului care fusese de-clarat de intregul partid ca fiind un produs al influentei bur-gheze asupra proletariatului" (V. I. Lenin. Opere complete,vol. 21, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 159).

46.

23 Luci" cotidian legal al mensevicilor-lichidatori care a aparutla Petersburg din 16 (29) septembrie 1912 pink' in 5 (18) iu-lie 1913. Au aparut in total 237 de nurnere. Fondurile necesarepentru editarea lui proveneau din donatii licute de liberali.Conducerea ideologicl a ziarului se afla in miinile unui grupformat din P. B. Akselrod, F. I. Dan, L. Martov si A. S. Marti-nov. In coloanele lui, lichidatorii combateau tactica revolutionaraa bolsevicilor, propagau lozinca oportunista a cream unuiasa-zis partid legal", se pronuntau impotriva grevelor revolu.:tionare de mas a. ale muncitorilor si incercau sa revizulascaprincipalele puncte din programul partidului. Lenin sena .ca1, «Luci* este inrobit de politica liberall" si califica, acest ziardrept organ al renegarii. 46.

24 Lenin parafrazeaza din poezia lui N. A. Nekrasov Un am alanilor patruzeci" :

Dar pe ling 5. o problema grava si viesi treci uneori far-a o baga-n seama".

(N. A. Nekrasov. Opere in trei volume, volumul al doilea,Moscova, 1953, p. 99). 46.

30*www.dacoromanica.ro

440 ADNOTARI

25 Consfatuirea C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activiiti de partici'(denumitl, din considerente de conspirativitate, Consfatuireadin var5.") a avut loc intre 23 septembrie i 1 octombrie(6-14 octombrie) 1.913 in satul Poronino (in apropierc deCracovia), unde locum pe atunci V. 1. Lenin. Dup5 Conferintade la Praga, ea a fost a doua consfituire lärgita.' a C.C. carea ficut bilantul activitAii partidului bolsevic dupai Consf5tuireade la Cracovia a C.C. si a trasat noile sarcini ale partidului.

La Consfätuirea de la Poronino au participat 22 de delegati(17 cu vot deliberativ si 5 cu vot consultativ). 16 dintre ei(aproape trei sferturi) reprezentau organizatiile de partid locale :Inessa Armand, A. E. Badaev si A. V. Sotman organizatiadin Petersburg ; F. A. Balasov, I. T. Novojilov, R. V. Malinovskisi A. I. Lobov (dintre care ukirnii doi s-au dovedit a fi agentiprovocatori) organizatia din Moscova i Regiunea industrialscentralà ; G. I. Petrovski organizatia din Ekaterinoslav ;M. K. Muranov organizatia din Harkov ; N. R. $agovorganizatia din Kostroma ; E. F. Rozmirovici (Galina") or-ganizatia din Kiev ; S. I. Dereabina (Sima", Elena") or-ganizatia din Ural.

V. I. Lenin, N. K. Krupskaia, A. A. Troianovski si altii aureprezentat Biroul din strain5tate al C.C., Organul Central alpartidului, ziarul ,,So%ial-Demokrat i revista Prosvescenie".Deputatii bolsevici in Duma a IV-a de stat reprezentau in ace-lai timp organizatille de partid locale din orasul sau circum-scriptia eIectorall din partea areia fuseserl alesi in Dumi.Reprezentantii aripii stingi ai social-democratiei poloneze, roz:

J. S. Hanecki, G. Kamenski (Domski")altii au participat la consf5tuire cu drept de vot consultativ.

Pe ordinea de zi a consfa'tuirii figurau urznItoarele probleme :1) Rapoartele organizatiilor locale, raportul de activitate

al Social-democratiei din Polonia i Lituania, raportul de acti-vitate al C.C. ales la Conferinta de la Praga ; 2) .Sarcinileagitatiei in momentul actual ; 3) Problema organizatorici i cuprivire la congresul partidului ; 4) Cu pnvire la miscarea gre-visa ; 5) Cu privire la presa de partid ; 6) Cu pnvire laactivitatea social-democratiei in Duna' ; 7) Cu pnvire la .frac-tiunea social-democratS din Durn5 ; 8) Cu privire la acnvitateain asociatiile legale ; 9) Problema nationall ; 10). Cu pi:wirela narodnici ; 11) Cu privire la Congresul socialist internationalcare urma sä aib5. loc (la Viena). Consfituirea a fost condusade V. I. Lenin. El a rostit cuvintul introductiv, a prezentatraportul de activitate al Comitetului Central, raportul cu privirela problema national5., cu privire la Congresul socialist interna-tional care urma s aibi loc la Viena. In afarà de aceasta,Lenin a. luat cuvintul la dezbateri in aproape toate problernelede pe ordinea de zi, a luat note in timpul cuvinfirilor delega-tilor din partea organizatiilor locale de partid, a facut propuneri,a elaborat si a redactat proiectele de rezolutii.

- si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 441

In rapoartele organizatiilor locale, delegatii faceau schimb deexperienta in ceea ce priveste conducerea activitatii de partidin conditiile existentei ilegale. In ele se vorbea de desfasurareacu succes a activitatii de partid si in organizatiile legatesindicate, societati de asigurari sociale, case de ajutor pentrucaz de boala, cooperative de consum etc., se sublinia imbinareacu pricepere a activitatii de partid ilegale cu cea legalL Ra-poartele au aratat uriasa crestere a prestigiului bolsevicilor inrindurile muncitorilor. In rapoarte se mentiona cal in organiza-tiile de partid a crescut numarul organizatorilor i propagan-distilor promovati din rindurile muncitorilor. Consfatuirea aapreciat acest fapt ca un important pas inainte in domeniulconstructiei de partid.

Consfatuirea a subliniat c cea mai importantl sarcina laordinea zilei o constituie, pe final intarirea organizatiilor departid locale, crearea de uniuni regionale, relevindu-se totodatacä conducerea regionall i conducerea organizatiei pe intreagaRune trebuie preluate de muncitorii inii. Ei trebuie sa promo-veze din rindurile lor imputerniciti, oameni care au acumulatexperienta conducerii activitatii de partid locale, din rindulcarora partidul sa poata recruta oameni pentru munci de con-ducere in institutiile de partid centrale. Organizatiile locale erauchemate sa." desemneze un numar cit mai mare posibil de im-putermati in fiecare centru important al miscarii muncitoresti.

Dupa rapoartele organizatiilor locale, V. I. Lenin a prezentatraportul de activitate al Comitetului Central al partidului.Textul acestui raport nu s-a pastrat. In amintirile sale, A. E. Ba-daev relateaza pe scurt continutul unor pasaje din cuvintarealui Lenin. In raport, Lenin a arätat ca dezvoltarea miscariirevolutionare i succesul activitatii de partid din Rusia au con-firmat justetea liniei partidului bolsevic, trasata de Conferintade la Praga din 1912 si de Consfatuirea de la Cracovia din 1913a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid. Succesele re-marcabile obtinute in alegerile pentru Duma, a IV-a de stat,fondarea ziarului legal Pravda", victoria repurtata la Peters-burg in alegerile pentru Comitetul de conducere al sindicatuluimetalurgistilor, nivelul ridicat al miscarii greviste toate acesteasint rezultatul activitatii desfasurate de partid sub conducereaComitetului Central. Iar noi a declarat la consfatuireLenin putem afirma cu constiinta impacati ca am indeplinitntru totul obligatiile pe care ni le-am asumat. Rapoartele or-ganizatiilor locale dovedesc dorinta aspiratia muncitorilor dea-si crea organizatii proprn si de a le consolida. S tie, dar,muncitorii ca numai ei pot sa-si creeze o organizatie proprie.Nimeni altul in afara de ei n-o va putea crea". (A. Badaev.Bolsevicii in Duma de stat", 1939, p. 186). In cuvintarearostita la consfaruire, secretarul C.C., N. K. Krupskaia, a relatatdespre munca tehnici-organizatorica a Comitetului Centraldespre corespondenti, legaturi, transporturi, despre imputernicitii

agentii C.C. care se aflau in majoritatea oraselor man.

si

§i

www.dacoromanica.ro

442 ADNOTARI

Consfituirea a adoptat pe marginea raportului C.C. g a ra-poartelor organizatiilor locale doul rezolutii scrise de Lenin :Cu privire la sarcinile agitatiei in momentul actual" si Cuprime la problema organizatorica si la congresul partidului", incare se .definesc sarcinile partidului i principalele forme aleactivitatii partidului in noile conditii istorice. Consfatuirea asubliniat cà adevarata unitate a clasei muncitoare s-a pututinfiptui numai prin intarirea organizatiilor ilegale ale partiduluisi a formelor lor de legatura legale i semilegale cu masele,numai in lupta impotriva lichidatorilor i impaciuitoristilor.

In rezolutia cu privire la munca de agitatie, consfatuirea aaratat c sarcina principall a partidului o constituie desfasurareaunei largi agitatii in mase pentru risturnarea tarismului, pentrurepublica democratica i cä principalele lozinci revolutionarecontinua sa ramina revendicarile revolutionare fundamentale aleprogramului-minimum bolsevic republica democratica, ziva demunci de 8 ore si confiscarea paminturilor mosieresti. Consfa-tuirea a hotarit sa se desfasoare imediat i pretutindeni agitatiapentru pregatirea unei greve politice pe intreaga Rusie caresa fie fixati pentru 9 ianuarie 1914.

Una din principalele probleme dezbatute la consfatuire a fostproblema nationala, care in acea perioada se situa pe primulplan intre toate celelalte probleme ale vietii sociale din Rusia.

In raportul cu privire la problema nationala, Lenin subliniaca lupta impotriva asupririi nationale este indisolubil legata delupta impotriva tarismului, pentru libertate i democratie. Aceastälupta poate izbindi numai cu conditia unirii muncitorilor detoate nationalitatile din Rusia in organizatii proletare unice.Bazindu-se pe programul partidului, consfituirea a respinscategoric revendicarea oportunista a autonomiei cultural-natio-nale", sustinuta de mensevici i bundisti, si a adoptat tezeleprogramatice in problema nationala elaborate de Lenin. Consfa-tuirea a confirmat c principala lozinca a partidului in problemanationala rimine lozinca dreptului natiumlor la autodeterrni-nare, adica dreptul la despartire sit la formarea de state inde-pendente (aceasta a doua parte a lozincii era formulata pentruprima oara intr-un document de partid), iar problema oportu-nititii separarii unei natiuni urmeaza sa fie hotarita in fiecarecaz in parte, pornindu-se de la interesele intregli dezvoltarisociale si de la interesele luptei de clasà a proletariatului pentrusocialism. Lenin considera rezolutia cu privire la problema natio-nali adoptata de consfituire drept o declaratie programatica apartidului. Consfatuirea a adoptat hotarirea de a include peordinea de zi a viitorului congres al partidului problema elabo-rarii unui program national.

In rezolutia cu privire la fractiunea social-democrata dinDun* consfatuirea cerea egalitatea in drepturi a partilor men-sevica i bolsevica ale fractiunii, condamnind cu asprime ac-tiunile partii mensevice a fractiunii, care, profitind de o majori-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 443

tate intimplatoare de un vot, incllca drepturile elementare aledeputattlor bolsevict, care reprezentau majoritatea covirsitoarea munatorilor din Rusia. La indicatia lui Lenin si a C.C.al partidului bolsevic, in octombrie 1913 deputatii bolsevici auteist din fractiunea social-democrata unica qi au format o frac-wine bolsevicà independenta in Duma de stat (Fractiuneamuncitoreascl social-democrata din Rusia").

In referatul cu privire la Congresul socialist internationalcare urma s aibi loc in 1914 la Viena, Lenin propunea sa setrimita la congres un numar cit mai mare posibil de delegatidin partea organizatiilor ilegale si legale ; se proiecta tinereacongresului partidului concomitent cu Congresul de la Viena.

Cuvintul de incheiere a consfatuirii a fost rostit de Lenin.Datorita importantei problemelor discutate i hotaririlor adoptate,Consfatuirea de la Poronino a avut insemnatatea unei confe-rinse de partid. Procesele-verbale ale Consfatuirii de la Poroninon-au fost gasite. Comunicatul cu privire la consfatuire i rezo-lutiile adoptate au fost publicate in brosura (Comunicatulrezolutiile Consfatuirii din vara anului 1913 a ComitetulutCentral al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid"), care a aparutin strainatate fiind editata de Comitetul Central. Din conside-rente de conspirativitate, unele rezolutii n-au fost publicate inintregime : punctul 6 din rezolutia cu privire la miscarea gre-vista i punctele 1-5 din rezolutia cu privire la presa de partidau fost omise. Textul integral al rezolutillor a apärut intr-oeditie ilegal hectografiata. Cu privire la Consfatuirea de laPoronino a C.C. exista o serie de materiale ale departamentulutpolitiei, care era informat in mod amanuntit cu privire laconsfatuire de catre agentii provocatori Malinovski i Lobov.

5/.

26 Lenin citeaza aici din rezolutia Cu privire la iccampania depetitii*", adoptata la Conferinta de partid de la Praga (yenRezolutiile i hotaririle congreselor, conferintelor P.C.U.S.ale plenarelor C.C.", partea I, Bucuresti, Editura pentru litera-tura politica, 1954, p. 288-289).

Conferinra a VI-a generala (de la Praga) a P.M.S.D.R. aavut loc la Praga in zilele de 5-17 (18-30) ianuarie 1912.Ea a jucat de fapt rolul unui congres al partidului.

La conferinta au fost reprezentate peste 20 de organizatiipartid. La lucrarde ei au participat delegati din Petersburg,

Moscova, Regtunea industriala.' centrall, Saratov, Tiflis, Baku,Nikolaev, Kazan, Kiev, Ekaterinoslav, Dvinsk i Vilno. Prigoanapolitieneasca. si .alte dificultati au impiedicat sosirea la conferintaa delegatilor din partea organizatiilor de partid din Ekaterin-burg, Tiumen, Ufa, Samara, Nijni-Novgorod, Sormovo, Lugansk,Rostov pe Don, Barnaul etc. Aceste organizatii au trimis decla-rata scrise prin care ii dadeau adeziunea la conferinta. Laconferinta au participat reprezentanti ai Organului Centralziarul Sotial-Demokrat", ai redactiei ziarului Raboceaia Ga-

do

www.dacoromanica.ro

444 ADNOTARI

zeta', ai Comitetului organizatiei din strainatate i ai grupuluide transporturi al C.C. al P.M.S.D.R. Toti delegatii erau bolse-vici, cu exceptia a doi mensevici partiiti. Printre delegatii laconferinta se numarau G. K. Ordjonikidze din partea organi-zatiei din Tiflis, S. S. Spandarian din partea organizatiei dinBaku, E. P. Onufriev din partea organizatiei din Petersburg,F. I. Goloscekin din partea organizatiei din Moscova. Comitetulorganizatiei din strainatate era reprezentat prin N. A. Semasko,iar grupul de transporturi al C.C. prin I. A. Peatnitki.

V. I. Lenin a participat la conferinta ca delegat din partearedactiei Organului Central.

Conferinta a fost condusa de Lenin. El a luat cuvintul ladeschiderea ei, In problema constituirii conferintei, a prezentatrapoartele cu privire la momentul actual si sarcinile partidului

cu privire la activitatea Biroului socialist international, a facuto serie de comunicari, a luat parte la dezbaterile in legaturàcu activitatea Organului Central, cu sarcinile social-democratieiin lupta hnpotriva foametei, cu problema organizatorica, acti-vitatea organizatiei de partid din strainatate si In legatura cuo serie de alte probleme. Lenin a elaborat proiectele de rezo-lutie In toate problemele importante de pe ordinea de zi aconferintei (vezi Opere complete, vol. 21, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 127-164).

Raportul lui Lenin Cu privire la momentul actual si sarci-nile partidului" i rezolutia adoptata de conferinta la acestraport contineau o analiza profunda a situatiei politice din sarisi subliniau cresterea searii de spirit revolutionare a maselor.Conferinta a aritat c sarcina cuceririi puterii de catre prole-tariat, care duce dupi sine tarinimea, continua sa fie sarcmarevolutiei democratice in Rusia.

Principala opera a conferintei a fost curatirea partidului deoportunisti. Rezolutiile Cu privire la lichidatorism si 1a grupullichidatorilor" si Cu privire la organizatia de partid din straina-tate', adoptate de conferinta, au avut o mare insemnatate

practica. Lichidatorii se grupau In jurul revistelorlegale Nasa Zaree si Delo Jizni". Conferinta a declarat caprin comportarea sa, grupul de la oNasa Zarea. i eDeloJizni* s-a pus definitiv In afara partidului". Lichidatorii aufost exclusi din P.M.S.D.R. Conferinta a condamnat activitateagrupurilor antipartinice din strainatate : mensevicii-golosisti,vperedistii i trotkistii. Ea a declarat ca. este absolut necesarca In strainatate s existe o singur a. organizatie de partid, caresa-si desfasoare sub controlul si sub conducerea C.C. activitateade sprijinire a partidului, si a aratat c grupurile din strainatatecare nu se supun centrului de activitate social-democrata dinRusia, adica Comitetului Central, 5i care provoaci dezorgani-zare stabilind relatii separate cu Rusia, peste capul C.C., nuse pot folosi de numele P.M.S.D.R.". Aceste rezolutii au jucat

principial i

5i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 446

un rol deosebit de important in intarirea unitatii partiduluimarxist din Rusia.

Problema participarii la alegerile pentru Duma a IV-a destat a ocupat un loc important in lucrarile conferintei. Con-ferinta a subliniat ca sarcina principala a partidului in alegerisi a fractiunii social-democrate in cadrul Dumei o constituiepropaganda socialista de clasi si organizarea clasei muncitoare.Ea a aratat ea lozincile principale ale partidului in alegerilepentru Dumi sint revendicarile fundamentale cuprinse in pro-gramul-minimum : republica democratica, ziva de munca de 8 ore,confiscarea tuturor paminturilor mosieresti.

Conferinta a adoptat rezolutia Cu privire la caracterul sila formele organizatorice ale muncii de partid" ; ea a aprobatproiectul de modificari in statutul de organizare a partidului,propus de Lenin, a declarat ziarul Sotial-Demokrat" organcentral al partidului, a ales Comitetul Central al partiduluisi a creat Biroul din Rusia al C.C.

Conferinta de la Praga a P.M.S.D.R. a avut un rol excep-tional in construirea partidului bolsevic, partid de tip nou. Eaa facut bilanttil unei intregi perioade istorice a luptei bolsevici-lor impotriva mensevicilor, consfintind victoria bolsevicilor.Mensevicii-lichidatori au fost izgoniti din partid. In jurul ho-taririlor conferintei s-au unit organizatiile locale de partid.Conferinta a intarit partidul ca organizatie pe intreaga Rusie.Ea a definit linia politica si tactica partidului in conditiile nou-lui avint revolutionar. Curatindu-si rindurile de oportunisti,partidul bolsevic s-a situat in fruntea noului si puterniculuiavint al luptei revolutionare a maselor populare. Conferinta dela Praga a avut o mare insemnatate internationala. Ea a datelementelor revolutionare din partidele Internationalei a II-a unexemplu de lupta hotarita impotriva oportunismului, mergindpink' la ruptura organizatorica totall cu oportunistii. 57.

27 Consfatuirea C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid,denumita din considerente conspirative Consfatuirea din fe-bruarie", a avut loc la Cracovia intre 26 decembrie 1912 §i1 ianuarie 1913 (8-14 ianuarie 1913). La lucrarile consfatuiriiau participat V. I. Lenin, N. K. Krupskaia, I. V. Stalin,deputatii bolsevici in Duma a IV-a de stat A. E. Badaev,G. I. Petrovski, N. R. Sagov s.a. Au fost reprezentate organi-zatiile de partid ilegale din Petersburg, regiunea Moscova, dinSud, Ural si Caucaz. Consfltuirea de la Cracovia a fost prezi-data de V. I. Lenin. El a prezentat referatele : Avintul revolu-tionar, grevele si sarcinile partidului", Despre atitudinea fatade lichidatorism si despre unitate" (ale caror texte nu s-aupastrat), a alcatuit si a redactat toate rezolutiile consfatuirii sia scris Comunicatul" C.C. al P.M.S.D.R. cu privire laconsfatuire.

www.dacoromanica.ro

446 ADNOTARI

Consfatuirea a adoptat hotariri in legtura cu problemelecele mai importante ale miscarii muncitoresti : sarcinile parti-dului in legatura cu noul avint revolutionar i cresterea miscariigreviste, constituirea organizatiei ilegale, activitatea fractiuniisocial-democrate din Durni, campania pentru asigurarile sociale,presa de partid, organizatiile social-democrate nationale, luptaimpotriva lichidatorismului i unitatea partidului proletariatului(vezi Opere complete, vol. 22, Bucuresti, Editura politica, 1963,ed. a doua, p. 271-294).

Hotaririle consfatuirii au jucat un rol deosebit de importantin consolidarea partidului si a unitatii lui, in extinderea si in-tarirea legaturilor partidului cu masele largi de oameni ai muncii,in elaborarea de noi forme ale muncii de partid in conditilleavintului crescind al miscarii muncitoresti.

Rezolutiile Consfatuirii de la Cracovia au fost aprobate deC.C. al P.M.S.D.R., iar curind dupa' incheierea lucrarilorconsfatuirii au fost publicate intr-o editie trasa la heccograf.In prima jurnatate a bmii februarie (st. n.) 1913, rezolutiile im-preuni cu Comunicatul" C.C. cu privire la aceasta consfatuireau fost editate in brosura la Paris. Din considerente conspira-tive, rezolutia Cu privire la reorganizarea si la activitatearedactiei ziarului ePravda*", care a fost, probabil, discutatain sedintele secrete ale C.C. dupa terminarea consfatuirii, n-afost data publicitatii. S-a pastrat o copie a rezolutiei, facuta.de N. K. Krupskaia (Opere complete, vol. 22, Bucuresti, Edi-tura politica, 1963, ed. a doua, p. 292-294).

Procesele-verbale ale conslatuirii nu s-au pastrat. In Arhivacentrall de partid a Institutului de marxism-leninism de peling C.C. al P.C.U.S. exista numai sumare note de conspectluate de V. I. Lenin in timpul dezbaterii unora dintre problemesi o schifi de plan a raportului sau cu privire la avintul revo-lutionar, la greve i sarcinile partidului. 57.

28 Se intentiona ca congresul partidului sa. fie convocat la o datacare sã coincida cu Congresul socialist international de laViena, fixat pentru august 1914. In vederea pregatirii congresu-lui, pe ling colegiul din Rusia al C.C. a fost creata o comisiede organizare pentru convocarea congresului. S-a luat, de ase-menea, hotarirea de a se crea comisii la Moscova, in Caucaz,in Sud i in Ural. Congresul trebuia sa fie precedat de vizitarea,in scopuri organizatorice a organizatillor de partid locale, decatre agentii C.C., precum si de deplasari in provincie aledeputatilor bolsevici membri ai Dumei de stat. V. I. Lenin aimpartit chiar el regiunile in care fiecare deputat trebuia sa-siduca munca. Petrovski in Ucraina si Estonia, Muranov in Ural,$agov la Kostroma si Vladimir. Badaev, in afara de activitateape care urma s-o desfasoare la Petersburg, trebuia sa plece inregiunea Volgai si in Caucaz.

qi

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 447

In.. aprilie 1914, fractiunea bolsevica din Duma a primit in-dicatu din partea lui V. I. Lenin de a intensifica pregatirilepentru congresul. partidului. Deosebit de intens a fosr dusk'munca de pregame a congresului in primavara i vara anu-lui 1914. A fost elaborata ordinea de zi a congresului, stabilin-du-se chiar i cornponenta lui. In cadrul congresului urmau s.fie discutate urmatoarele probleme darile de seami ale C.C.si &rile de seama ale organizatillor locale, momentul politic,sarcinile organizatorice ale partidului, sarcinile miscarii greviste,tactica miscarii in sprijinul asigurarilor sociale, uncle completarila programul-minimum, problema nationalä, cu privire la lichi-datori, in legatura cu consfatuirea de pe lingä B.S.I., colaborareala presa burghezà i alte probleme actuale din acea perioada.Spre sfirsitul lunii iulie 1914, lucrarile de pregatire a congresu-lui i alegerile de delegati la Congresul socialist internationalerau aproape terminate. Cea mai mare parte din delegati aufost alei, instrucOunile au fost elaborate, mandatele adunate.Fusese terminata de asemenea pregatirea in ceea ce privesteproblemele de ordin tehnic Iocuintele conspirative, traseele

pasapoartele. Dar declararea razboiului si reactiunea turbatacare i-a urmat au schimbat brusc situatia in taxi. Inchidereafrontierelor o data cu Inceperea razboiului a dus la rupereaoricaror legaturi cu celelalte PH. Congresul ordinar al partiduluis-a amlnat pentru un moment mai favorabil. In aceste condithnu s-a putut tine nici Congresul international. Deli congresulpartidului n-a avut bc, pregatirile in vederea convocarii lui aujucat un mare rol in intarirea si consolidarea organizatiilorpartidului. 57.

29 Este vorba de ziarul Nit; Puti". Lenin a vorbit despre necesi-tatea editarii unui ziar muncitoresc legal la Moscova Inca invara anului 1912 (vezi Opere complete, vol. 21, Bucuresti, Ech-tura politica, 1963, ed. a doua, p. 431-452). El considera ne-cesarl in primul rind intarirea ziarului Pravda", iar apoicrearea unui ziar la Moscova Moskovskaia Pravda", cum11 denumeste el intr-o scrisoare clue A. M. Gorki. Problemaeditarii unui organ de presk al partidului la Moscova a fostdezbatuta la Consfatuirea de la Poronino a membrilor C.C.al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid din 27 iulie (9 au-gust) 1913.

Redactia ziarului Pravda" a organizat colectarea de fonduripentru ziarul muncitoresc din Moscova. La 24 noiembrie 1912Pravda" a publicat scrisoarea unui grup de muncitori dinMoscova in care se arata importanta i caracterul oportun aleditarii unui ziar muncitoresc la Moscova. Grupul facea apel laorganizarea de colecte pentru fondul ziarului. muncitoriiau dat curs acestui apel. Aparitia ziarului a intirziat din cauzaarestarilor efectuate printre activistii de la Moscova ai partidului.

Primul numar al ziarului muncitoresc din Moscova NalPuti" a aparut la 25 august (7 septembrie) 1913. V. I. Lenin

:

si

TO

www.dacoromanica.ro

448 ADNOTARI

a colaborat activ la editarea ziarului. El trirnitea articole con-comitent ziarelor Pravda' i Nas Puti". In ziarul Nas Puti"au aparut o serie de articcde ale lui Lenin : Burghezia si re-formismul din Rusia", Rolul starilor sociale si al claselor inmiscarea de eliberare", Razboi de clasa la Dublin", La osaptämina dupa macelul de la Dublin", Probleme principialeale politicii", Harry Quelch" i altele.

Printre colaboratorii ziarului Nas Puti" se numarauA. M. Gorki, Demian Bednii, M. S. Olminski, I. I. Skvortov-Stepanov, I. V. Stalin, deputatii bolsevici in Duma a IV-a destat : A. E. Badaev, F. N. Samoilov, N. R. $agov.

Ziarul Nas Puti" se bucura de o mare popularitate printremuncitori ; 395 de grupuri de muncitori au sprijinit ziarul prinsubscriptii banesti. Ziarul era in permanenta prigonit de politie ;la 12 (25) septembrie 1913 el a fost interzis ; in total au aparut16 numere. Muncitorii din Moscova au raspuns la interzicereaziarului printr-o greva, dar aparitia sa n-a mai putut fi re-luata. 59.

30 ProsveKenie" revista teoretica bolsevica legala lunara ; aaparut la Petersburg din decembrie 1911 pink in iunie 1914.Tirajul revistei ajungea pink' la 5 000 de exernplare.

Revista a fost creata din initiativa lui V. I. Lenin in loculrevistei bolsevice Misl", care aparuse la Moscova i fuseseinterzisa de guvernul tarist. La revista au colaborat V. V. Vo-rovski, A. I. Ulianova-Elizarova, N. K. Krupskaia, V. M. Mo-lotov, M. S. Olminski, I. V. Stalin, M. A. Saveliev. Lenin 1-aatras pe A. M. Gorki la conducerea rubricii literare a revistei.Lenin, care in acea perioada a locuit la Paris, iar apoi la Cra-covia si la Poronino, a condus revista Prosvescenie" ; el redactaarticole, intretinea o corespondenta regulati cu membrii colegiu-lui redactional. In aceasta revista au fost publicate lucrarile luiLenin Trei izvoare i trei parti constitutive ale marxismului",Note critice in problema nationala", Despre dreptul natiundorla autodeterminare", Cum este disimulata calcarea unitatii printipete despre unitate" i o serie de alte lucrari.

Revista ii demasca pe oportunisti lichidatori, otzovisti,trotkisti precum pe nationalistii burghezi, prezenta luptaclasei muncitoare in conditiile noului avint revolutionar,populariza lozincile bolsevice in campania electorala pentruDuma a IV-a de stat ; ea lua atitudine impotriva revizionismu-lui i centrismului din partidele Internationalei a II-a. Revistaa jucat un rol important in educarea marxist a. internationalistaa muncitorilor inaintati din Rusia.

In ajunul primului razboi mondial revista Prosvescenie afost interzisa de guvernul tarist. Ea si-a reluat aparitia in toamnaanului 1917, dar a aparut un singur numar (dublu), in care aufost publicate lucrärile lui Lenin Vor pastra oare bolseviciiputerea de stat ?" si Cu privire la revizuirea programuluipartidului". 59.

, ;1

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 449

31 Este vorba in primul rind de editura bolsevica legala Priboi",inflintata la Petersburg la inceputul anului 1913 si care isi des-fasura activitatea sub conducerea C.C. al partidului.

Toate problemele care framintau miscarea muncitoreasca isi&eau ecou in editura Priboi". Aparuta in perioada asa-ziseicampann pentru asigurarile sociale", editura a scos multe publi-can' in legatura cu problemele asigurarilor sociale ale muncitori-lor. Ulterior, potrivit indicatiei C.C. al partidului, editura aacordat o mare atentie editarii de brosuri de popularizare cucaracter de agitatie si propagand a. in legatura cu problemelesocial-politice si de partid. In decembrie 1913 a fost editat ca-lendarul de buzunar Sputnik Rabocego na 1914 god", cuprin-zind articolul lui V. I. Lenin Greve le in Rusia" ; in 1914culegerea Marxismul si lichidatorismul" cu articole scrise deLenin ; brosura lui I. V. Stalin Problema nationalä si marxismul"si alte publicatii marxiste.

La inceputul primului razboi mondial, ca urmare a intensi-ficarii prigoanei dezlintuite de guvernul tarist impotriva preseimuncitoresti, editura Priboi" a fost nevoita sa-si inceteze acti-vitatea, pe care si-a reluat-o abia in martie 1917.

In 1917 editura a publicat o serie de lucrari ale luiV. I. Lenin : Scrisori cu privire la tactick Scrisoarea. 1', cuanexa Tezele din Aprilie, Sarcinile proletariatului in revolutianoastra", Invatamintele revolutiei", Materiale cu privire la re-vizuirea programului partidului", Catastrofa care ne amenintasi cum si luptam impotriva ei". In 1918 editura Priboi" afuzionat cu editura Kommunist", intemeiata prin fuzionareaunei serii de edituri (Volna", Jizni i znanie" etc). 59.

32 Organul Central al P.M.S.D.R. ziarul ilegal Sotial-Demokrat"a aparut din februarie 1908 Oa in ianuarie 1917. Primulnumar, pregatit de bolsevici 6 in parte tiparit intr-o tipografieparticulara din Vilno, a fost confiscat de ohrana tarista. Curind&pi aceasta, la Petersburg s-a facut o nota incercare de ascoate ziarul, dar si de data aceasta cea mai mare parte dintiraj a incaput pe miinile jandarmeriei. Numerele urmatoare auaparut in strainatate : nr. 2-32 (februarie 1909 deem-brie 1913) la Paris, iar nr. 33-58 (noiembrie 1914 ia-nuarie 1917) la Geneva. In total au aparut 58 de numere,dintre care 5 cu suplimente.

Potrivit unei hotariri a C.C. al P.M.S.D.R. ales la Congresulal V-lea (de la Londra), redactia ziarului Sonal-Demokrat"era alcatuita din reprezentanti ai bolsevicilor, mense iicilor sisocial-democratilor polonezi. Conducatorul de fapt al ziaruluiera V. I. Lenin. Articolele sale ocupau un loe central in ziar.In ziarul Sotial-Demokrat" au fost publicate peste 80 de arti-cole si note ale lui Lenin.

In cadrul redactiei ziarului, Lenin a promovat linia bolsevicaconsecventa, ducind lupta impotriva mensevicilor lichidatori. 0parte din redactie (Kamenev 6 Zinoviev) a avut o atitudine

www.dacoromanica.ro

450 ADNOTARI

impaciuitorista Eta de lichidatori, incercind sa zadarniceascapromovarea liniei leniniste. Men§evicii Martov §i Dan, membriai redactiei, sabotind munca in cadrul redactiei Organului Cen-tral, sustineau in acela0 timp fat4 lichidatorismul in ziarulGo los Sotial:Demokrata" ; ei se pronuntau impotriva colabo-rani rnen§evicilor-partiiti la O.C. Lupta intransigenta a lui Leninimpotriva lichidatorilor a dus la ie0rea din redactie a lui Martov§i Dan in iunie 1911. Incepind din decembrie 1911, ziarul So-tial-Demokrat" a fost redactat de V. I. Lenin.

In anii grei ai reactiunii 0 in perioada noului avint al mi§cariirevolutronare, ziarul Sotial-Demokrat" a jucat un rol importantin lupta bo4evicilor impotriva lichidatorilor, trockiltilor, otzo-vi0ilor, pentru mentinerea partidului marxist-ilegal, pentru in-tarirea unitatii 0 a legaturii sale cu masele.

In anii primului razboi mondial, ziarul Sotial-Dernokrat",fiind Organul Central al partidului bohevic, a avut un roldeosebit de important in propagarea lozincilor bol§evice cu pri-vire la problema razboiului, pacii i revolutiei.

In coloanele ziarului a fost publicat articolul lui Lenin Injurul lozincii Statelor Unite ale Europei", in care a, formulatpentru prima oari concluzia cu privire la posibilitatea victorieisocialismului la inceput in citeva çàri sau chiar intr-o singuri

capitalista. Difuzarea ziarului Sotial-Demokrat" in Rusiareproducerea principalelor articole publicate in el de atre

ziarele bolsevice locale au contribuit la luminarea politica i laeducarea proletariatului din Rusia in spiritul internationalismulur,la pregatirea maselor pentru revolutie.

Apreciind in mod pozitiv serviciile aduse de ziarul Social-Demokrat" in perioada primului rizboi mondial, V. I. Leninscria ulterior ca orice muncitor con§tient care dorege sã in re-leagg dezvoltarea ideilor revolutiei socialiste internationale p aprimei sale victorii de la 25 octombrie 1917 trebuie neaparatcunoasca.' articolele aparute in el" (Opere, vol. 27, Bucuregi,Edirura politica, 1959, p. 205). 60.

33 Este vorba de punctul 3 (Z) al rezolutiei Cu privire la frac-tiunea s.-d. din Duma", adoptati de Conferinta. a V-a (generala)a P.M.S.D.R. din 1908 (vezi Rezolutiile i hotaririle congrese-lor, conferintelor P.C.U.S. i plenarelor C.C.", partea I, Bucure0r,Editura pentru Iiteratura politica, 1954, P. 202). La Conferintaa V-a din 1908, Lenin a prezentat doui proiecte pentru punctuldin rezolutie cu privire la votarea bugetului de clue fractiuneasocial-democrata din Duma (vezi Opere complete, vol. 17,Bucuregi, Editura politica, 1962, ed. a doua, p. 342-343). Inrezolutia adoptati, conditille de votare a articolului cu privirela cheltuielile pentru reforme §i nevoi cuhurale au fost maiputin limpede definite decit in proiectele lui Lenin. In rezolutiaConsfaturrii de la Poromno din 1913 a C.C. cu unii activi0ide artid Cu privire la activitatea s.-d. In Duma", acestcapitol a fost aprobat intr-o redactare noua, imbunatitita. 60.

;ark'

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 461

34 Fractiunea social-democrata din Duna era alcatuita din 6 de-putap bolsevicr si 7 mensevici. Din partea celor 6 principalecentre industriale, care cuprindeau patru cincimi din muncitoriiRune', au fost ales' in Duna deputatii bolsevici A. E. Badaev,G. I. Petrovski, M. K. Muranov, F. N. Samoilov, N. R. $agov§i R. V. Malinovski (ulterior demascat ca agent provocator).Mensevrcii au fost alesi din partea unor gubernii neindustriale.La inceputul lucrarrlor Dumei, fractiunea social-democrata eraunita, dar in cadrul fractiunii deputatii bolsevici au dus o luptipermanentä impotriva grupului celor sapte" mensevici, carestinjenea activitatea revolutionarà a bolsevicilor. Activitateafractiunii social-democrate din Durna a avut o mare insemna-tate ; a fost o activitate de raspundere. A fost una dintre celemai importante forme legale ale muncii de partid. De la tribunaDumei, deputatii muncitorilor spuneau adevarul despre situatiagrea a oamenilor muncii din Rusia tarista, propagau ideile revo-lutionare, desfasurau activitate revolutionara in cadrul maselorlargi populare. Deputatii bolsevici tineau o strinsa legatura cuC.C. al partidului, cu V. I. Lenin. Lenin urmarea cu atentie ac-tivitatea lor i dadea indicatii concrete in legatura cu toateproblemele importante. In Arhiva centrala de partid a Institu-tului de marxism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S. sepastreaza o serie de documente din care reiese ca Lenin conduceadirect activitatea fractiunii deputatilor s.-d., alcatuia pentrudeputati proiectele cuvintarilor, le schita planul cuvintarrlor.Deputatii bolsevici veneau adeseori pe la Lenin, iar convorbirileavute cu el ii ajutau sa-si stabileasca just linia de comportarein Duma.

La 1 (14) octombrie 1913, dupa terminarea Consfatuirii dela Poronino a C.C., a avut loc, sub conducerea lui Lenin, osedinfi restrinsa' a Comitetului Central al partidului impreuna cudeputatii bolsevici din Duma a IV-a de stat. La aceasta sedintas-au discutat masurile concrete pe care trebuiau sa le ia deputaprbolsevici in legatura cu cornportarea mensevicilor..S-a hotarit cala intoarcerea lor in Rusia deputapi bolsevicr s prezintegrupului celor sapte" mensevici o cerere ultimativa .in .legaturicu statornicirea egalitatii in drepturi in cadrul fractrunii. Lenina scris textul declaratiei (vezi volumul de fata, p. 89-91) pecare deputatii bolsevici trebuiau s-o prezinte in fracp une i ncazul cind mensevicii nu vor da un raspuns afirmativ la uhi-matumul bolsevicilor. Aceasta declarape a fost chscutata lasedinta C.C.

La 16 (29) octombrie 1913, chiar la prima sedinta a frac-tiunii s.-d. din Durna, la inceputul celei de-a doua sesiuni aDumei de stat, deputatii bolsevici au prezentat deputatilor men-sevici cererea ultimativ g. de a se acorda celor sase" drepturiegale cu cei sapte" in rezolvarea tuturor problemelor din cadrulfractiunii social-democrate din Durna. Intrucit nu au primit unraspuns satisfacator, deputatii bolsevici au parasit sedinta frac-

www.dacoromanica.ro

462 ADNOTARI

viunii, iar a doua zi au inminat grupului celor sapte" Dec la-oficiall in scris, elaborata sub indrumarea lui Lenin la

sedinta CC.Aceasta Declaratie" a fost publicata sub semnatura deputati-

lor bolsevici in ziarul Za Pravdu" din 18 (31) octombrie 1913A cu un apel catre muncitori de a analiza cererea celorsase si de a sprijini pe deputatii muncitorilor in restabilireaunitatii fractiunii s.-d. din Durna. Ziarul Za Pravdu", potrivitindicatiei lui Lenin, a desfasurat o ampla campanie impotrivaactiunii dezorganizatoare a celor sapte". El explica sensul lupteice se desfisura in cadrul fraqiunii prezentind date cifrice, careconfirmau c uriasa masa a muncitorilor este de partea deputati-lor bolsevici. Din aceste date reiesea c regiunilor in care aufost alesi deputatii bollevici le reveneau noua zecirni din numarultotal al muncitorilor 6 numai o zecime din numärul muncitorilori-au ales pe deputatii mensevici.

Muncitorii au raspuns in unanimitate la apelul deputatilorbolsevici. In ziarul Za Pravdu" au inceput s apar a. numeroaserezolutii, in care muncitorii se ridicau hotarit impotriva corn-portärii dezorganizatoare a grupului lichidatorist al celor sapte"

sprijineau cu caldura grupul bolsevic al celor sase". Noi,muncitorii atelierului de armurarie al Uzinei wPutilov* sespunea intr-una din primele rezolutii aflind din ziare despreneintelegerile ce s-au ivit in cadrul fractiunii social-democratedin Duma de stat, consideram justa cererea celor sase deputaticuriali ai muncitorilor intrucit este cererea reprezentantilor ne-rnijlociti ai intregii clase muncitoare din Rusia, i cerem celorsapte deputati s recunoascl celor sase deputati dreptul de aconduce lucrarile in toate problernele tacticii muncitoresti".

La 25 octombrie (7 noiembrie) grupul celor sapte" a refuzatin raspunsul sau oficial sa recunoasca drepturi egale grupuluicelor sase". Atunci deputatii bolsevici au adresat doui apeluriCatre toti muncitorii" (publicate in nr. 15 6 20 ale ziaruluiZa Pravdu" din 20 si 26 octombrie (2 si 8 noiernbrie)), in care,expunind istoria sciziunii, indemnau pe muncitori si sprijinegrupul celor sase" bolsevici. In raspunsul dat grupului celorsapte", deputatii bolsevici au declarat c s-au constituit in frac-tiune independenta, propunind totodata actiuni comune in ca-drul Dumei.

Lenin a condus intreaga lupta a grupului celor sase" pentruo existenta independenta in cadrul Durnei. El a propus i denu-rnirea pentru fractiunea bolsevica separata Fracgunea munci-toreascii social-democrata din Rusie. Declaratia deputatilorbolsevici (Raspuns celor sapte deputati") cu privire la consti-tuirea in fractiune independenta in cadrul Dumei a IV-a de stata fost publicata in nr. 22 al ziarului Za Pravdu" din 29 oc-rornbrie (11 noiembrie). In acelasi numar al ziarului Lenin apublicat un amplu articol intitulat Materiale in legatura culupta din cadrul fractiunii social-democrate din Durna." (volurnul

retie

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 453

de fata, p. 103-122), in care a demascat comportarea dezorga-nizatoare a grupului celor sapte" mensevic.

Dup a. ce s-a separat, formind o fracviune independenta,grupul celor sase a cautat sa desfasoare actiuni comune cugrupul celor sapte". S-au facut incercari pentru o actiune co-muna in Dum a. in legatur a. cu problema asigurarilor sociale pen-tru muncitori, cu prilejul elaborarii proiectului de lege cu privirela concechtle functionarilor comerciali-industriali. Dar grupulcelor sapte" a refuzat toate propunerile deputatilor bolsevici.Intr-o scrisoare speciala adresata ziarului Novaia RaboccaiaGazeta" (publicata in nr. 74, din 3 (16) noiembrie 1913), Ciheidzea declarat in numele grupului celor sapte" a ei nu vor incheianici un fel de acorduri cu grupul celor sase". Mai mult, lasedinta din 19 februarie (4 martie) 1914, grupul celor sapte"nici n-a protestat impotriva hotaririi Dumei de a i se lua cuvin-tul deputatului bolsevic G. Petrovski.

Dupa. ce grupul celor sapte", profitind de situatia sa oficialade fractiune inregistrata, a pus mina pe toate locurile in comisiileDumei, deputatii bolsevici au hotarit s-o rupa complet si def i-nitiv cu deputatii mensevici. Declaratia de constituire a fractiuniibolsevice independente a fost inaintata prezidiului Dumei de stat.

Lupta dintre grupul celor sase" si rupul celor sapte" apus in miscare masele largi muncitoresti, indeosebi la Petersburg.La intrunirile muncitorilor aveau loc convorbiri si discutii cuprivire la starea de lucruri din fractiunea social-democrati dinDurna. Aceste intruniri au aratat ca simpatiile muncitorilor eraude partea bolsevicilor. In acele zile ziarul Za Pravdu" a publi-cat un mare numar de rezolutii ale muncitorilor sub titlul co-mun : Muncitorii in sprijinul deputatilor lor muncitori".V. I. Lenin a sintetizat aceste rezolutii in articolul. Cum aureactionat muncitorii la constituirea fractiunii muncaoresti so-cial-democrate ruse in Duma de stat" (vezi Opere, vol. 20,Bucuresti, Editura politica, 1959, p. 543-550).

Crearea unei fractiuni independente a largit considerabilposibilitatile de actiune ale bolsevicilor in cadrul Dumei, dind,de asemenea, o mai mare amploare activitatii din afara Dumet.La 20 decembrie 1913, Lenin scria : ...Ce minunat s-a desfasuratcampania in favoarea grupului «celor sase*, impotriva grupului«celor sapte, ! Ce admirabila coeziune si educatie au yacht mun-citorii impotriva politicienilor liberali ai muncitorilor: Ce minu-nat exemplu, primul de acest fel in Rusia, cind parttdul munci-toresc hotirdite efectiv soarta reprezentantei sale in Duma IDe data aceasta nu mai este vorba de o multime 4 care citestecite ceva*, ci de o forta organizata. Consfatuirea a hotaritgrupul wcelor sase, a infaptuit miile de muncitori organizatiau aprobat, au discutat si au semnat, iata ce se numestepartid" (Bolsevik" nr. 2 din 1938, p. 69).

In campania desfasurata, V. I. Lenin, partidul bolsevic audat un exemplu concret de felul cum trebuie sa actioneze de-

31 Lenin, Opere, vol. 24www.dacoromanica.ro

464 ADNOTARI

putatii muncitorilor pentru a crea conditii in vederea unei citmai bune folosiri a parlamentului in scopuri revolutionare. Lu-crind sub indrumarea i controlul nemijlocit al C.C., fractiuneabolsevica din Duma a IV-a de stat ducea la indeplinire vointapartidului, vointa majoritatii muncitorilor constienti. Activitateadesfasurata de fractiunea bolsevica in cadrul Dumei a constituitun model de activitate parlamentara a partidului proletar 6 aavut o uriasa importanta pentru intreaga miscare comunist5.internationall. 61.

35 Este vorba de hotaririle Congresului al V-lea al P.M.S.D.R.,care a avut loc la Londra in 1907, 6 ale Congresului socialistinternational de la Stuttgart, care s-a tinut in acelasi an, ho-tariri indreptate irnpotriva principiului oportunist al neutrali-tatii sindicatelor. 62.

36 Bundul (Uniunea general a. a muncitorilor evrei din Lituania,Po Ionia i Rusia") a fost organizat in 1897, la congresul deconstituire al grupurilor social-democrate evreiesti, tinut la Vilno ;el grupa in special elementele semiproletare din rindurile mestesu-garimii evreiesti din regiunile apusene ale Rusiei. La primulCongres al P.M.S.D.R. (1898), Bundul a intrat in P.M.S.D.R.ca organizatie autonoma, de sine statatoare doar in problemelecare privesc proletariatul evreiesc" (Rezolutiile i hotaririle con-greselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelor partea I,Bucuresti, Editura pentru literatura politick 1954, p. 14).

Bundul era exponentul nationalismului si al separatismului inrindurile miscarii muncitoresti din Rusia. In aprilie 1901, Con-gresul al IV-lea al Bundului a hotarit s modifice relatiileorganizatorice cu P.M.S.D.R., stabilite de prirnul Congresal P.M.S.D.R. Intr-o rezolutie a sa, congresul Bundului a declaratca considera. P.M.S.D.R. drept o uniune federativa de organizatiinationale i cà Bundul trebuie si fie o parte federativaa P.M.S.D.R.

La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., dup a. ce congresul arespins cererea Bundului de a fi recunoscut drept unicul repre-zentant al proletariatului evreiesc, Bundul s-a retras din partid.In 1906, pe baza unei hotariri a Congresului al IV-lea (de uni-ficare), Bundul a intrat din nou in P.M.S.D.R.

In cadrul P.M.S.D.R., bundistii au sprijinit intotdeauna aripaoportunista a partidului (pe economisti", mensevici, lichidatori)si au dus o lupta necontenit a. impotriva bolsevicilor i bolse-vismului. Revendicarii programatice a bolsevicilor cu privire ladreptul natiunilor la autodeterminare, Bundul ii opunea revendi-carea autonomiei cultural-nationale. In perioada reactiunii sto-lipiniste si a noului avint revolutionar, Bundul s-a situat pepoziii lichidatoriste si a participat activ la crearea Bloculuiantipartinic din august. In timpul primului razboi mondial(1914-1918), bundistii s-au situat pe pozitiile social-sovinismului.In 1917, Bundul a sprijinit guvernul provizoriu burghez, a luptat

C.C.',

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 455

alaturi de dusmanii Revolutiei Socialiste din Octombrie. In aniiinterventiei militare straine i ai razboiului civil, conducereaBundului s-a unit cu fortele contrarevolutiei. In acelasi timp,printre membrii de rind ai Bundului s-a conturat o cotitura infavoarea colaborarii cu Puterea sovietica. In martie 1921, Bunduls-a autolichidat, iar o parte dintre membrii sai au fost primitiin P.C. (b) din Rusia pe baza de cerere individuala. 64.

37 Lenin se refera la hotarirea Conferintei din august a lichidatori-lor, tinuti la Viena in august 1912, prin care lozinca oportunistia autonomtei cultural-nationale" era considerata ca fiind corn-patibill cu programul P.M.S.D.R. 64.

38 Socialigii-revolutionari (eserii) partid mic-burghez din Rusia ;a luat fiinta pe la sfirsitul anului 1901 inceputul anului 1902din contopirea mai multor cercuri i grupuri narodnice. Eseriinu vedeau deosebirile de clask dintre proletariat si micul proprie-tar, estompau diferentierea de c1as i contradictiile din rinduriletaranimii, negau rolul conducator al proletariatului in revolutie.Conceptiile lor reprezentau un amestec eclectic de idei narodni-ciste i revizioniste. Eserii, dup a. cum spunea Lenin, incercau sàcirpeasca gaurile narodnicismului" cu peticile gcriticii* oportu-niste astazi la modl a marxismultn" (Opere complete,vol. 11, Bucuresti, Editura politica.", 1962, ed. a doua, p. 283).

Programul agrar al eserilor prevedea desfiintarea proprietatiiprivate asupra pamintului i trecerea lui la dispozitia obstilor,infaptuirea folosintei egalitare" a pamintului, bazata pe prin-cipiul muncii", precum i dezvoltarea cooperaitet..In acest pro-gram, pe care eserii 11 numeau program de socializare a pa-rnintului", nu era in realitate nimic socialist. Analizind programuleserilor, V. I. Lenin a aratat ca rnentinerea productiei de marfurisi a gospodariei individuale pe pamintul comun nu inlatura do-minatia capitalului, nu izbaveste pe ta'ranii muncitori de exploa,tare si de primejdia ruinarti ; in conditiile capitalisrnului, *anticu gospodarie mica nu-si pot gasi salvarea nici in cooperatie,pentru ca. ea serveste la imbogatirea burgheztei satesti. In acelasitimp, Lenin releva cà, lira a fi socialista, revendicarea de aintroduce folosinta egalitara a pamintului avea un caracter.clemocrat-revolutionar, istoriceste progresist, deoarece era .indrep-tata impotriva reactionarei proprietati funciare mosteresti.

Partidul bolsevic a demascat incercarile eserilor de a se de-ghiza in socialisti, a dus impotriva lor o lupta perseverenta invederea cistigarii taranimu, a aratat cit de daunatoare este pentrumiscarea muncitoreasca tactica terorii individuale, folosita de ei.Totodata, in anumite conditii, bolsevicii consinneau si incheieacorduri vremelnice cu eseni in vederea htptei comune impotrivatarismului.

Faptul ca taranimea nu este o clasa omogena a determinatnestatornicia politica si ideologica i firimitarea organizatoricaa partidului eserilor, oscilarile lui permanente intre burghezia

31* www.dacoromanica.ro

456 ADNOTARI

liberala si proletariat. Inca din timpul primei revolutii ruse s-adesprins din partidul eserilor aripa dreapta, care a format Partidulsocialist-populist al muncii (enesii), partid legal care prin con-ceptiile sale se apropia de cadeti, si aripa stinga, care a formatuniunea semianarhista a maximalistilor". In perioada reactiuniistolipiniste, partidul eserilor a trecut printr-un proces de totalIdescompunere ideologia 6 organizatoria. In timpul primuluirazboi mondial, majoritatea eserilor s-au situat pe pozitii so-cialloviniste.

Dupa victoria revolutiei burghezo-democratice din februa-rie 1917, eserii impreuna cu mensevicii si cu cadetii au constituitprincipalul sprijin al guvernului provizoriu burghezo-mosieresccontrarevolutionar, iar liderii partidului lor (Kerenski, Avksen-tiev, Cernov) au facut parte din acest guvern. Partidul eserilora refuzat a sprijine revendicarea faranimii de a se trece la li-chidarea proprietatii funciare mosieresti, s-a pronuntat pentrumentinerea proprietath mosieresti asupra pamintului ; ministriieseri din guvernul provizoriu trimiteau detasamente de represiuneimpotriva faranilor care ocupau paminturile mosieresti.

La sfirsitul lunii noiembrie 1917, aripa stingi a eserilor aformat partidul de sine statator al eserilor de stinga. Cautind&Ali mentin g. influenta in rindurile maselor taranesti, eserii destinga au recunoscut de forma Puterea soviet:a si au incheiatun acord cu bolsevicii, dar curind dupa aceea au pasit pe calealuptei irnpotriva Puterii sovietice.

In perroada interventiei militare straine si a razboiului civil,eserii au desfasurat o activitate subversiva contrarevolutionara,au dat un sprijin activ interventionistilor si albgardistilor, auparticipat la comploturi contrarevolutionare si au organizat acteteroriste impotriva activistilor Statului sovietic si ai partiduluicomunist. Dup a. terminarea razboiului civil, eserii si-au continuatactivitatea dusmanoasa impotriva Statului sovietic atit in in-teriorul tarii cit si in tabara emigrantilor albgardisti. 66.

39 Zaveti" revisa literar-politica lunara legala de orientaresocialist-revolutionara ; a aparut la Petersburg din aprilie 1912pina in iulie 1914. La aceasta revisa au colaborat : V. Cernov,B. Savinkov, P. Sorokin, A. Pesehonov, Ivanov-Razumnik etc.

68.

40 Trudovicii (Grupul trudovic) grup de democrati mic-burgheziin Dumele de stat din Rusia, format din tarani si intelectualide orientare narodnica. Fractiunea trudovicilor s-a constituit inaprilie 1906, fiind formaa din deputatii taranilor in Duma Ide stat.

Trudovicii cereau desfiintarea tuturor ingradirilor feudale sinationale, democratizarea administratiei zemstvelor si administra-tie' oraselor, introducerea votului universal in alegerile pentruDuma de stat. Programul agrar al trudovicilor avea ca punctde plecare principiile narodnice de folosire egalitara" a pa-mintului : crearea unui fond funciar al intregului popor, fond

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 457

in., care sa intre paminturile statului, paminturile domeniale, pa-minturile coroanei, paminturile manastiresti, precum si pämintu-rile proprietate privati dacä intinderea proprietatii depaseanorma de munca stabilita ; pentru paminturile proprietate privatasupuse exproprierii, programul trudovicilor prevedea acordareade despagubiri. V. I. Lenin arata in 1906 el trudovicul tipic estetaranul arum nu-i este straini tendinta de a cadea, la invoialácu monarhia, de a se potoli pe peticul situ de pamint in cadrulorinduirn burgheze, dar in momentul de fati principalele saleforte sint angajate in lupta impotriva mosierilor, pentru pamint,in lupta impotriva statului feudal, pentru democratie" (Operecomplete, vol. 14, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed.a doua, p. 25).

In cadrul Dumei de stat, trudovicii au oscilat intre cadeti sisocial-democrati. Aceste oscilari erau determinate de insasi na-tura de clasa a micilor producatori tarani. Dat fiind insa' ca.trudovicii reprezentau totusi masele täranesti, in Dural bolse-vicii au promovat o tactica de inteIegere cu ei in unele pro-bleme, in vederea luptei comune impotriva absolutismului taristsi a cadetilor. /n 1917, Grupul trudovic a fuzionat cu partidulsocialistilor-populisti" si a sprijinit activ guvernul provizoriuburghez. Dupi Revolutia Socialista din Octombrie, trudoviciis-au situat de partea contrarevolutiei burgheze. 68.

41 Este vorba de rezolutia Congresului al V-lea (de la Londra)al P.M.S.D.R. din 1907 cu privire la atitudinea fata de partideleneproletare (vezi Rezolutiile si hotaririle congreselor, conferin-telor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.", partea 1, Bucuresti, Edi-tura pentru literatura politica, 1954, p. 167-168). 74.

42 Octombriitii membrii partidului Uniunea 17 octombrie",care s-a constituit in Rusia dupa publicarea manifestului taru-lui din 17 octombrie 1905. Era un partid contrarevolutionar,care a reprezentat si a aparat interesele marii burghezii si alemosierilor, care isi duceau gospodaria in mod capitalist ; .infruntea acestui partid a fost A. I. Gucikov, cunoscut industriassi proprietar de imobile din Moscova, si M. V. Rodzeanko,mare mosier. Octombristii au sprijinit intru totul politica in-terni si externa a guvernului tarist. 81.

43 Progresigii grupare politica a burgheziei liberale monarhisteruse, care, in alegerile pentru Dumele de stat si in Dume, nicer-cau si uneasca. sub steagul nepartinitatii" elemente din diferitepartide si grupuri burghezo-mosieresti.

In Duma a III-a de stat, progresistii au format o fractiune incare au intrat reprezentantii partidului innoirii pasnice" si aipartidului reformelor democratice". Teama de o nota explozierevolutionark ii facea pe progresisti sa critice extremismele"guvernului tarist, care, dupal pirerea lor, prin intransigenta sa,a creat terenul pentru activitatea fortelor revolutionare destinga. In 1912, in cursul alegerilor pentru Duma a IV-a de

www.dacoromanica.ro

458 ADNOTARI

stat, progresistii au incheiat un bloc cu cadetii, pe care i-au aju-tat, prin pretinsa lor neapartenenta la nici un partid, sa cistigevoturile alegatorului burghez de la 3 iunie (V. I. Lenin. Operecomplete, vol. 21, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a dou a,p. 326).

In noiembrie 1912, progresistii s-au constituit intr-un partidpolitic de sine statator, avind urmatorul program : o constitutiemoderatl strict cenzitara, reforme märunte, un guvern respon-sabil, adica un guvern care si raspuncla in f ata. Dumei, inabu-sirea miscarii revolutionare. V. I. Lenin a aratat CI, prin corn-ponenta si prim ideologia lor, progresistu erau un amestec deoctombrilti f t cadett' ; el a caracterizat programul partiduluiprogresistilor ca ffind un program national-liberal : Ei vor fipartidul 4<adevaratei* burghezii capitaliste, asa cum 11 vedem siin Germania" (Opere complete, vol. 22, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 359, 266).

In perioada primului razboi mondial, partidul progresist adevenit deosebit de activ ; el cerea inlocuirea conducerii milita re,mobilizarea industriei pentru nevoile frontului si un guvernresponsabil", din care sa fack parte reprezentantii burghezieiruse. Dup l. revolutia burghezo-democratica din februarie, uniilideri ai acestui pallid au intrat in guvernul provizoriu burghez.Dupa. victoria Marii Revolutii Sbcialiste din Octombrie, partidulprogresistilor a dus o lupti activa impotriva Puterii sovietice.

Printre liderii progresistilor se numarau P. P. Reabusinski siA. I. Konovalov, cunoscuti fabricanti din Moscova, mosierulI. N. Efremov si altii. Progresistii au editat in diferite perioadeorgane politice de presa proprii : revista Moskovskii Ejenedel,nik", ziarele Slovo", Russkaia Molva" si Utro Rossii". 81.

44 Russkie Vedomosti` ziar ; a aparut la Moscova din 1863,exprima conceptiile intelectualitatii liberale moderate. In ulti-mele dou a. decenii ale secolului trecut, la acest ziar au colaborato seama de scriitori din tabara democrata (V. G. Korolenko,M. E. Saltikov-Scedrin, G. I. Uspenski si altii) ; de asemenea,ziarul a publicat lucrari ale narodnicilor liberali. Incepind din1905, ziarul a devenit organul aripii de dreapta a ?artiduluicadet. Lenin a aratat a ziarul Russkie Vedomosti" imbina infelul sau cadetismul de dreapta cu o oarecare doza de narod-nicism" (Opere complete, vol. 23, Bucuresti, Editura politica,1963, ed. a doua, p. 205). In 1918, ziarul Russkie Vedomosti"a fost interzis o data cu celelalte ziare contrarevolutionare.

84.

45 in Arhiva I.M.L. exista materiale privind elaborarea culegeriiMarxism si lichidatorism". Pe taietura din ziar a articoluluiO proasta apärare a unei cauze proaste", V. I. Lenin, ca ocompletare la acest titlu, a introdus un subtitlu : (sau : Undeeste partidul ?)". 86.

46 Trimi%Ind articolul Materiale in legaturii cu lupta din cadrutfractiunii social-democrate din Duma" redactiei ziarului Za

www.dacoromanica.ro

ADNOTART 459

Pravdu", Lenin propunea ca la numarul de duminica 27 octom-brie (9 noiembrie) 1913 sa se publice ca adaos o foaie specialiconsacrati in intregune camparnei de sprijinire a grupului bolse-vic al celor sase". Nr. 22 al ziarului Za Pravdu" cu articolullui Lenin a aparut nu dununica, ci marti 29 octombrie (11 no-iernbrie) 1913. Aflind ca acest numar al ziarului a fost confiscat,Lenin adreseaza o scrisoare catre redactie in care spune ca,dupa parerea sa, Materialele" trebuie sa fie publicate din nouin numerele urmatoare. Dar articolul n-a mai fost publicat inziar. El a fost reprodus in 1914 in culegerea Marxism si lichi-datorism" sub titlul Materiale in legatura cu istoria constituiriiFractiunii muncitoresti social-democrate din Rusia in Dutra',adaugindu-i-se capitolul Cum au reactionat rnuncitorii la consti-tuirea Fractiunii muncitoresti social-democrate din Rusia inDuma de stat". 103.

47 Zvezda ziar bolsevic legal ; a aparut la Petersburg de la16 (29) decembrie 1910 pina la 22 aprilie (5 mai) 1912. Initial,ziarul aparea saptaminal ; incepind de la 21 ianuarie (3 februa-rie) 1912 a inceput s apara de 2 ori pe saptarnina, iar de la8 (21) manic 1912 de 3 ori pe saptamina. Continuarea di-recta a ziarului Zvezda" a fost Nevskaia Zvezda", care ainceput s apara ca urmare a confiscarilor frecvente ale ziaruluiZvezda". Tirajul ziarului Zvezda" era, la inceputul editarii lui,de 7 000-10 000 de exemplare. in timpul evenimentelor de laLena din 1912, el a ajuns la 50 000-60 000 de exemplare.

Problema reorganizarii presei marxiste legale se punea cuacuitate in legatura cu inviorarea care incepuse in miscarearevolutionara din Rusia. In toamna anului 1910, in timpul lu-crarilor Congresului socialist international de la Copenhaga, aavut loc o consfatuire la care au luat parte V. I. Lenin,G. V. Plehanov, bolsevicul N. G. Poletaev, membru al frac-tiunii social-democrate din Duma a III-a de stat, i altii. Laconsfatuire s-a ajuns la un acord cu privire la editarea unuiorgan legal in Rusia la care sa colaboreze i mensevicii-partiiti.Pe baza acestui acord, in redactia ziarului Zvezda" au intrat :V. D. Bonci-Bruevici (din partea bolsevicilor), N. I. Iordanski(din partea mensevicilor-partiiti) si I. P. Pokrovski (din parteafractiunii social-democrate din Duma a III-a de stat). N. G. Po-letaev a avut un rol important in organizarea editarii ziarului.In aceasta perioada, Zvezda" era considerata organul fractiuniisocial-democrate din Dumii. La 11 (24) iunie 1911, la al 25-leanumar, ziarul incetat temporar aparitia. in octom:brie 1911, Zvezda" spare din nou, cu componenta redactieischimbati, fara participarea mensevicilor-partiiti.

Ziarul Zvezda" se afla sub conducerea ideologicà a luiV. I. Lenin ; el coresponda cu membrii redactiei, le indrumamunca, le critica greselile, indeosebi in prima perioada a existen-tei ziarului Zvezda", si lupta pentru ca ziarul sà aiba o orien-tare marxista fermi. In Zvezda" 4i in Nevskaia Zvezda` auaparut circa 50 de articole ale lui Lenin sub semniturile

;i-a

www.dacoromanica.ro

460 ADNOTARI

V. Mei, V. F., William Frey, F. Lko, K. T., T., B. K., M. $.,P. P., P. Si lin, R. S., B. G., Uri sceptic neliberal, K. F., F. F.,M. M. etc.

0 valoroasa munca organizatorica si redactionall au depusla Zvezda" N. N. Baturin, N. G. Poletaev, K. S. Eremeev,M. S. Olminski. Au colaborat activ la ziar V. D. Bonci-Bruevici,Demian Bednii 6 altii. In Zvezda" au fost publicate si o seriede articole ale lui G. V. Plehanov. Lenin 1-a atras pe A. M. Gorkila activitatea ziarului Zvezda".

Sub conducerea lui Lenin, Zvezda" a devenit un ziar marxistcombativ. El sustinea si propaga principiile marxismului revo-lutionar, lupta impotriva lichidatorismului si otzovismului, pen-tru intarirea partidului marxist, pentru alianta revolutionaradintre clasa muncitoare 6 taranime. Ziarul a sustinut platformaelectorala a bolsevicilor in alegerile pentru Duma a IV-a destat. Zvezda" a publicat cuvintarile rostite de membrii frac-tiunii social-democrate din Durna 6 interpelarile facute in Dumade fractiune. Ziarul a dus o lupta activä pentru aplicarea hota-ririlor Conferintei a VI-a generale (de la Praga) a P.M.S.D.R.

Zvezda" a tinut in permanenta legaturi strinse cu muncitoriidin fabrici si uzine ; la rubrica miscarea muncitoreasc a. a ziarulutse publicau articole in legatura cu nevoile imediate ale munci-torilor. Zvezda" se bucura de un mare prestigiu in rindurileclasei muncitoare si ale oamenilor muncii din Rusia. In primavaraanului 1912, in legatura cu avintul miscarii muncitoresti, rolulziarului Zvezda" a crescut extrem de mult. 0 amploare deose:bitä a luat rubrica cronicii muncitoresti, in care se publicau stillcu privire la evenimentele de la Lena. In ziar apareau numeroasestiri din diferite orase ale Rusiei in legatura cu greve, demonstra-tii si mitinguri, se publicau scrisori ale muncitorilor trimise zia-rului Zvezda", rezolutii de protest impotriva masacrelor de laLena, adoptate la adunarile muncitorilor:

Redactia ziarului a fost nevoita sa-st desfasoare activitateaIn conditii de permanente represiuni din partea guvernuluitarist : confiscarea unor numere, amenzi, mterzicerea ziarului,arestarea redactorilor. In timpul evenimentelor de la Lena din1912, fiecare numar al ziarului Zvezda" era confiscat, dar sereusea, cu toate acestea, ca o parte din tiraj si fie difuzat inrindurile muncitorilor inainte de confiscare.

Ziarul Zvezda" nu aparea zilnic si era destinat paturilorinaintate ale proletariatului. Trebuia sa se creeze un cotidianbolsevic de masa. Zvezda" a avut un rol de searna in propa-garea ideii de creare a unui asemenea, organ. Lista de subscriptiedeschisa de redactia ziarului Zvezda" in folosul crearii unuicotidian muncitoresc a fost sprijinita cu Icaldura de masele munci-toresti. Zvezda" isi informa cu regularitate cititorii despreparerile exprimate de muncitori 6 publica totalul sumelor var-sate in fondul pentru crearea unui nou organ de presa. ZiarulZvezda" a pregatit crearea ziarului bolsevic legal de masaPravda". 109.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 461

48 Este vorba de hotaririle Conferintei a V-a (generall) aP.M.S.D.R., care a avut loc in decembrie 1908 la Paris, de celeale plenarei din ianuarie 1910 a C.C. si ale Conferintei a VI-agenerale (de la Praga) a P.M.S.D.R. din 1912 (vezi Rezolutiile

hotaririle congreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelorC.C.", partea I, Bucuresti, Editura pentru literatura1954, p. 199, 238-240, 290-291). 113.

49 Gorodskoe Delo" revista cadeta bimensuala, consacrataproblemelor gospodariei si administratiei municipale ; a aparutla Petersburg din 1909 pina in 1918. Revista reflecta esentacontrarevolutionara a burgheziei, tendinta acesteia de a dezarmadin punct de vedere ideologic proletariatul, de a-I convinge calupta politica pentru libertati democratice ar fi treaba bur-gheziei, iar nu a clasei muncitoare. 123.

50 Articolul Note critice in problema nationale a fost scris deLenin in octombrie-decembrie 1913 6 publicat in acelasi an inrevista bolsevicl Iega1. Prosvescenie" nr. 10, 11 6 12.

Inainte de a scrie acest articol, in vara anului 1913, Lenina prezentat referate in problema nationala intr-o serie de oraseale Elvetiei Zurich, Geneva, Lausanne si Berna.

In toamna anului 1913, Lenin a prezentat un amplu referatin problema nationala la Consfatuirea de la Poronino a C.C. alP.M.S.D.R. cu unii activisti de partid. Pe baza referatului luiLenin a fost adoptata rezolutia scrisi de el. Dupa terminareaconsfatuirii, Lenin a inceput sa lucreze la articolul Note en-tice in problema nationala". 125.

51 Tait saptaminal, organ de presa al Bundului, a aparut dela 20 decembrie 1912 (2 ianuarie 1913) pina la 5 (18) mai 1914la Petersburg in limba idi. 127.

62 Dzvin" revista lunara, legala, nationalista, de orientare men-sevica ; a aparut la Kiev in limba ucraineani incepind din ia-nuarie 1913 pink' la jumatatea anului 1914. In total au fostscoase 18 numere. La revista au colaborat : V. Vinicenko, I. Iur-kevici (Ribalka), S. Petliura, G. Aleksinski, P. Akselrod,L. Trotki etc. 0 data cu inceperea primului razboi mondialimperialist, revista si-a incetat aparitia. 127.

63 Russieoe Slovo" cotidian ; a aparut la Moscova incepind din1895 (primul numar, de proba, a aparut in 1894) ; editorulziarului era I. D. Sitin. Fiind formal un ziar fara partid, elapara interesele burgheziei ruse de pe pozitii liberale moderate.Ziarul era bine organizat in ceea ce priveste informatiile. A fostprimul ziar din Rusia care a avut corespondenti proprii in toateorasele mari ale tarii si in numeroase capitale ale lumii.

Ziarul a fost suspendat in noiembrie 1917 pentru publicareannor stiri calomnioase antisovietice. Incepind din ianuarie 1918,el a apärut citva timp sub denumirile de Novoe Slow)" siNase Slovo" ; in iulie 1918 a fost interzis definitiv. 128.

politica,

www.dacoromanica.ro

462 ADNOTARI

54 Este vorba de Congresul Partidului social-democrat austriaccare s-a desfasurat la Briinn (Austria) intre 24 si 29 septem-brie 1899 (st. n.). Problema centrala de pe ordinea de zi acongresului a fost problema nationala. La congres au fost propusedoua rezolutii, exprimind puncte de vedere diferite : I) re-zolutia C.C. al partidului sustinea in linii generale autonomiateritoriall a natiunilor si 2) rezolutia Comitetului Partiduluisocial-democrat al slavilor de sud, care sustinea autonomia cul-tural-nationala exteritoriall.

Congresul a respms in unanimitate programul autonomiei cul-tural-nationale si a adoptat o. rezolutie de compromis, prin carese recunostea autonomia nationala in cadrul statului austriac(vezi articolul lui V. I. Lenin Cu privire la istoria programuluinational in Austria si Rusia", volumul de fata, p. 332-335).

Lenin releva ca la congres au fost prezentate doua argumenteimpotriva programului autonomiei cultural-nationale : primul

ca ar duce la intarirea clericalismului si al doilea el aravea drept rezultat eternizarea sovinismului, care ar fi introduspink' si in cea mai mica comunitate si in cel mai mic grup"se citeazi procesele-verbale oficiale ale Congresului de la Braun,p. 92. 145.

55 P.M.S.E. Partidul muncitoresc socialist evreiesc organizatienationalista mic-burgheza ; s-a constituit in 1906. La baza pro-gramului P.M.S.E. a fost pusa revendicarea autonomiei nationalea evreilor crearea unor parlamente (seimuri) evreiesti ex-teritoriale, care sa fie imputernicite sa rezolve problemele organi-zarii politice a evreilor din Rusia. P.M.S.E. cra apropiat deeseri 6 impreuna cu acestia ducea lupta impotriva P.M.S.D.R.

145.

56 P.P.S. Partidul socialist polonez (Polska Partia Socjalisty-czna) partid nationalist reformist, infiintat in 1892. Actio-nind sub lozinca luptei pentru o Polonie independenta, P.P.S.a desfasurat, sub conducerea lui Pilsudski si a adeptilor lui, opropaganda nationalista separatista in rindurile muncitorilorpolonezi, cautind sa-i abata de pe calea luptei comune alituride muncitorii ru si mabsolutis ului tsimpotriva capitalismului.Sub inriurirea muncitorilor de rind, de-a lungul existentei P.P.S.,in cadrul sau s-au format diferite grupari de stinga. Unele din-tre ele au aderat ulterior la aripa revolutionara a miscarii mun-citoresti poloneze.

In 1906, P.P.S. s-a scindat in levita"-P.P.S. si in asa-numitafractiune revolutionara" a P.P.S., fractiune de dreapta, sovina.Sub influenta partidului bolsevic, precum si a S.D.R.P. si L. (So-cial-democratia din Regatul Poloniei si din Lituania), levita"-P.P.S a evoluat treptat spre pozitii consecvent revolutionare.

in anii primului razboi mondial, o mare parte din levite-P.P.S. s-a situat pe pozitii internationaliste, iar in decembrie 1918a fuzionat cu S.D.R.P. 6 L. Cele doua partide fuzionate au

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 463

format Partidul Muncitoresc Comunist din Po Ionia (aceasta afost denumirea Partidului Comunist din Po Ionia pina In 1925).

Aripa dreapti a P.P.S. si-a continua; in timpul primuluirazboi mondial, politica national-sovina. ; ea a organizat pe te-ritoriul Galitiet legium poloneze, care au luptat de partea im-perialismulut austro-german. Du.pa crearea statului burghezpolonez, aripa dreapti a P.P.S. a fuzionat in 1919 cu organi-zatiile P.P.S. de pe teritoriul polonez a flat pink' atunci sub sea-pinirea Germaniei si Austriei, adoptind din nou denumireade P.P.S. Devenit partid de guvernamint, P.P.S. a inlesnit tre-cerea putcrii in miinile burgheziei poloneze, a desfasurat opropaganda anticomunista sistematica si a sprijinit politica deagresiune impotriva Tarii sovietice, politica de cotropire siasuprire a Ucrainei apusene si a Bielorusiei apusene. Uncle gru-pari din P.P.S. care nu au fost de acord cu aceastä politica auaderat la Partidul Comunist din Polonia.

Dupa lovitura de stat fascista a lui Pilsudski (mai 1926),P.P.S. a trecut formal in rindurile opozitiei parlamentare ; Inrealitate insa, el nu a dus o lupta activa impotriva regimuluifascist, ci a continuat sa desfasoare o propaganda antisovieticasi anticomunista. Elementele de stinga din P.P.S. au colaborat inacesti ani cu comunistii polonezi, sprijinind intr-o serie de cam-panii tactica frontului unic.

In tirnpul celui de-al doilea razboi mondial, P.P.S. s-a scindatdin nou. Partea lui reactionara, sovina, care a adoptat denu-mirea de Wolni:AC, R6wnoiC, Niepodlegloge (Libertate, Ega-litate, Independenta"), a ficut parte din guvernul" reactionarpolonez din emigratie de la Londra. Cealaltà parte, adica aripade stinga a P.P.S., care a adoptat denumirea de Partidul mun-citoresc al socialistilor polonezi" (R.P.P.S.), sub influenta Parti-dului muncitoresc polonez" (P.P.R.), infiintat in 1942, a aderatla frontul popular de luptl impotriva ocupantilor hitleristi, aparticipat la lupta pentru eliberarea Poloniei din robia fascistasi a militat pentru stabilirea de relatii de prietenie cu U.R.S.S.

In 1944, dupa eliberarea partii rasaritene a Poloniei de subocupatia germana si dupa formarea. Comitetului polonez deeliberare nationala, R.P.P.S. si-a reluat denumirea de P.P.S. si,impreuna cu P.P.R., a participat la construirea Poloniei demo.crat-populare. In decembrie 1948, P.P.R. si P.P.S. s-au unit siau format Partidul Muncitoresc Unit Polonez (P.M.U.P.). 147,

57 Lenin se refera la articolul lui I. V. Stalin Marxismul si pro-blema nationalr, publicat In revista bolsevicl legala Prosves-cenie" nr. 3, 4 si 5 pe antil 1913 sub titlul Problema nationalXg social-democratia". In capitolul al IV-lea al lucrarii lui Stalinse citeaza textul programului national adoptat la Congresul dela Briinn al Partidului social-democrat din Austria (veziI. V. Stalin. Opere, vol. 2, Bucuresti, Editura pentru literaturlpolitica, 1953, p. 343-344). 149.

www.dacoromanica.ro

464 ADNOTARI

58 Date le prezentate sint extrase de Lenin din culegerea de datestatistice Recensamintul pe o zi al scolilor primare din Im-periu, efectuat la 18 ianuarie 1911. Editia I, partea a 2-a. Sectiainvatamintului public Petersburg. Guberniile : Arhanghelsk, Vo-logda, Novgorod, Olonet, Pskov 6 Petersburg". Petersburg,1913, p. 72. 154.

59 Przegl4 Socjaldemokratyczny" revista, a fost editata de so-cial-democratii polonezi in strinsä colaborare cu R. Luxemburgla Cracovia , incepind din 1902 pinä in 1904 si din 1908pink in 1910. 157.

60 Vestnik Evropt" revista lunara istorica-politica i literarade orientare burghezo-liberala ; a aparut la Petersburg incepinddin 1866 si pink' in 1918. In aceasta revista se publicau articoleindreptate impotriva marxistilor revolutionari. 160.

61 Aici Lenin vorbeste despre lucrarea proiectata de el Despredreptul natiunilor la autodeterminare", pe care a scris-o infebruarie mai 1914 si care a fost publicati in aprilieiuniein revista Prosvescenie" nr. 4, 5 si 6 (vezi Opere, vol. 20,Bucuresti, Editura politica, 1959, p. 395-457). 162.

62 Articolul In legatura cu sciziunea din rindurile fractiunii soczal-democrate ruse din Dume a fost scris ca raspuns la ar-ticolul calomnios cu privire la sciziunea din cadrul fractiuniisocial-democrate ruse din Duma aparut flea semnatura in ziarulsocial-democrat german Leipziger Volkszeitung" la 15 noiem-brie (st. n.) 1913.

Lenin a cautat ea' informeze social-democratia interna tionalk,indeosebi pe cea germana, despre adevarata stare de lucruri

din miscarea muncitoreasca din Rusia, dar conducerea oportunistaa Partidului social-democrat din Germania nu a publicat ar-ticolele bolsevicilor in organul lor central, Vorwärts". Numairedactia ziarului Leipziger Volkszeitung" a publicat acest ar-ticol al lui Lenin, cu o mare intirziere insa, explicind intirziereaprin lipsa de spatiu i alte cauze". 166.

63 Volnaia Misl" una dintre denumirile ziarului legal al narod-nicilor de stinga (eserii) Jivaia Misl", care a aplrut la Peters-burg incepind din august 1913 6 pita' in iulie 1914 ; ziarul si-aschimbat de citeva ori denumirea : Vernaia Misl", Misl Truda",,Severnaia Misl", Stoikaia Misl" etc. 171.

64 Russkaia Misl" revista lunara politica 6 literara ; a aparutla Moscova din 1880 pink' in 1918 ; pink' in 1905 a avutorientare narodnicisti-liberala. Dupa revolutia din 1905 a fostorganul de presa al a ripii de dreapta a partidului cadet ;apärut sub ingrijirea lui P. B. Struve. A propovaduit nationa-lismul, vehistnul", obscurantismul clerical ; a aparat proprietateamosiereasci. 173.

a

a

.

N

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 465

65 Socialism guvernamental regal-prusian" numeau Marx O. Engelspolitica de intelegere cu guvernul lui Bismarck, pe care, dupiLassa Ile, o promova discipolul sau Schweitzer, redactorul orga-nului lassallean Sozial-Democrat". 176.

66 La 23 octombrie (5 noiembrie) 1913, in Duma de stat a fostdiscutata problema incalcarii legii din 4 (17) martie 1906 cuprivire la libertatea intrunirilor. Deputatul Tuleakov, luindcuvintul la discutii din partea celor sapte mensevici, reduscuvintarea la problema libertatii de asociere" ; in cuvintareasa, bolsevicul Badaev a aratat cä orinduirea existenta, rapindoamenilor muncii libertatea cuvintului, ii impinge pe muncitoriin ilegalitate, i, asa cum miscarea ilegala din 1904 a dus larevolutia din 1905", de data aceasta miscarea va duce la prabu-sirea rapida a regimului tarist aflat in putrefactie impreunä cuDuma ultrareactionara a mosierilor, si numai atunci clasamuncitoare va infiptui toate pentru care lupta".Aceasta cuvintare a lui Badaev a fost de trei oH intrerupta. deRodzeanko, presedintele Dumei de stat.

Cuvintarile lui Badaev i Tuleakov au fost publicate inziarul Za Pravdte nr. 19 din 25 octombrie 1913. 177.

67 Divergentele dintre Conducerea centrai a Partidului social-democrat al Poloniei i Lituaniei i organizatia din Varsovia,cea mai puternica si mai consecvent revolutionarä organizatiea social-democratiei poloneze, au inceput din 1908, de la Con-gresul al VI-lea al acestui partid. La congres, Conducerea cen-trail, in frunte cu R. Luxemburg, L. Tyszka s.a., a fost asprucriticata pentru linia ei de conduita, pentru pozitia ei neprin-cipiall in cadrul P.M.S.D.R., pentru ca. nu admitea critica dinpartea organizatiilor locale etc. Congresul si-a exprimat nein-crederea fata de Conducerea centrala.

In 1912, Conducerea centrala a declarat dizolvat Comitetuldin Varsovia ca fractionist" (rozlamovii"), formulind impo-triva lui banuiala neintemeiata c ar avea legatun cu ohrana,si a numit un nou comitet la Varsovia, format din adeptiisal De atunci, Partidul social-democrat al Poloniei i Lituanieis-a scindat.

Lenin urmarea in mod sistematic desfasurarea luptei dincadrul social-democratiei poloneze. El a publicat o serie de ar-ticole consacrate sciziunii din Partidul social-democrat poloneznu numai in presa de partid rusa, ci si in cea poloneza, de ase-menea, el a luat in mod public atitudine in Biroul socialistinternational impotriva atacurilor Conducerii centrale la adresaorganizatiei de la Varsovia.

Impartasind intr-o serie de puncte fundamentale linia tacticaa bolsevicilor, rozlamovistii" cautau sa se apropie de bolsevicisi din punct de vedere organizatoric, desi intre ei existau di-vergente in problema nationala (rozlamovistii" se situau pepozitii semimensevice luxemburghiene). Rozlamovistii" au luat

;i-a

,

libertatile

www.dacoromanica.ro

466 ADNOTARI

parte la Consfatuirea din septembrie 1913 de la Poronino (dinvarg.'") a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid. Intimpul razboiului mondial imperialist (1914-1918), cele douafractiuni ale social-dernocratiei poloneze au fuzionat intr-unpartid unic, care se situa pe o platforma internationalista. Indecembrie 1918, Partidul social-democrat al Poloniei si Litua-niei impreuni cu aripa stinga (levita") P.P.S. au intemeiatPartidul Muncitoresc Comunist al Poloniei. 182.

68 Biroul socialist international (B.S.1.) organ executiv si in-formativ permanent al Internationalei a II-a ; hotarirea de a secrea un Birou socialist international format din reprezentanti aipartidelor socialiste din toate virile a fost adoptata la Congresulde la Paris al Internationalei a II-a (septembrie 1900). Ca repre-zentanti ai social-democratilor rusi in B.S.I. au fost ale5iG. V. Plehanov si B. N. Kricevski. Incepind din 1905, repre-zentant al P.M.S.D.R. in B.S.I. a fost V. I. Lenin. In 1912,Conferinta a VI-a generala de partid (de la Praga) 1-a ales dinnou pe V. I. Lenin ca reprezentant al P.M.S.D.R. in Biroul so-cialist international. In cadrul acestui Birou, Lenin a dus olupta hotarita impotriva oportunisrnului liderilor Internatio-nalei a II-a. B.S.I. si-a incetat activitatea in 1914. 183.

69 Problema Congresului de la Viena a fost discutata la sedintaBiroului socialist international din decembrie 1913. S-a luat ho-tarirea de a se convoca congresul in august 1914, astfel inchsà coincida cu sarbitorirea celei de-a cincizecea aniversgri aInternationalei I. Pe ordmea de zi a congresului au fost inscriseurmatoarele probleme : 1) scumpetea vigil ; 2) imperialismul silupta impotriva militarismului, in care au fost incluse ca pro-bleme subordonate : a) problema orientala, b) tribunalele dearbitraj obligatorii intre natiuni si c) Statele Unite ale Europei ;3) alcoolismul ; 4) somajul ; 5) situatia detinutilor politici sideportatilor din Rusia si 6) diverse.

Numarul delegatilor nu trebuia sa depaseasca numarul votu-rilor de care dispunea tara respectiva mai mult decit de 6 ori.Rusia avea 20 de voturi, prin urmare nu mai mult de 120 dedelegati din partea ambelor subsectii ale social-democratiei im-preuna cu narodnicii de stinga si cu sindicatele.

Problema Congresului socialist international de la Viena afost discutati la Consfatuirea de la Poronino a C.C. cu uniiactivisti de partid. Lenin a prezentat un referat in aceasta pro-blema, propunind sa. se ia toate masurile ca majoritatea dele-gatilor la Congresul de la Viena sa. fie muncitori social-democrati.

Spre sfirsitul lunii iulie 1914, alegerile pentru Congresul so-cialist international erau aproape terminate, dar izbucnirearazboiului mondial a impiedicat convocarea Congresului de laViena. 184.

www.dacoromanica.ro

ADNOTART 467

70 Congresul socialist international de la Amsterdam al 1nternatio-nalei a 11-a a avut loc intre 14 si 20 august 1904. La congresau fost discutate urmatoarele probleme : 1) regulile internationaleale tacticii socialiste ; 2) unitatea partidelor ; 3) greva generall ;4) politica coloniall etc. In rezolutia cu privire la unitateamiscarii socialiste congresul a recomandat reprezentantilor di-feritelor curente din miscarea socialista din Franta jauresis-tilor i guesdistilor precum i diferitelor curente socialistedin celelalte taxi sa se uneasca in partide socialiste unitare in ve-derea unei lupte victorioase impotriva capitalismului. Continutulacestei rezolutu se reducea la declaratia ca in fiecare tara parti-delor burgheze trebuie sa li se opuna un partid socialist unic,dupã cum proletariatul insusi este unic". Dar in rezolutie nuse prevedea ca unificarea nu este posibili decit pe baza recu-noasterii principiilor marxismului revolutionar i cä fàrà aceastaconditie unificarea ar insemna subordonarea curentului revolu-tionar celui oportunist. Hotaririle congresului, desi s-a facut unoarecare pas inainte, erau in ansambru inconsccvente i consti-tuiau o noul concesie Rani oportunismului. Congresul n-a pusproblema transformarii grevei de masa in insurectie armata, n-adat o riposta oportunistilor de dreapta, care aprobau politicacoloniali a statelor imperialiste. Condamnind revizionismul invorbe, in rezolutia sa, congresul n-a proclamat ruptura cu el, atrecut sub tacere problema revolutiei proletare si a dictaturiiproletariatului. 184.

71 Congresul de la Copenhaga al Internationalei a 11-a a avut locintre 28 august si 3 septembrie 1910. La acest congres au fostreprezentate 33 de tari si au participat 896 de delegati.

In legatura cu discutarea problemei desprinderii social-demo-cratiei cehe de Partidul social-democrat austriac a fost adoptat51o rezolutie cu privire la unitatea micàrii socialiste. Aceastirezolutie, amintind de hotarirea similarl adoptata de Congresulde la. Amsterdam, a adus in sprijinul principiului unitatiiexemplul unificarii partidelor socialiste franceze. Congresul aadoptat, de asemenea o rezolutie principial justa cu privire launitatea miscarii sindicale, cu privire la organizarea unitara asindicatelor in fiecare star, rezolutie indreptata in special im-potriva delegatiei cehe, care insista pentru organizarea sindica-telor in cadrul aceleiasi tari dupa nationalitate. Austriccii si,impreuna cu ei, reprezentantii celorlalte nationalitati din Austr:ase pronuntau pentru unitatea sindicatelor i erau impotriva fa-

lor pe nationalitati. Aceasta problema a fost discutatiin comisia a doua a congresului care se ocupa cu elaborareaproblemei unitatii miscarii sindicale si a solidaritatii internatio-nale. Comisia, iar ulterior si plenara congresului s-au pronuntatimpotriva separatismului national ceh in miscarea sindicala. Inrezolutia cu privire la unitatea miscarii sindicale, congresul adeclarat ca orice incercare de a farimita sindicatele care for-meaza 0 uniune internationala in parti sepr rate pe nationalitati

www.dacoromanica.ro

468 ADilOTAIU

vine in contradictie cu sensul i spiritul rezolutiei Congresuluisocialist international (adica ale rezolutiei Congresului de laStuttgart cu privire la dintre partidul politic si sindicate.

Nota red.). .Biroul socialist international i Secretariatul in-ternational al sindicatelor sint invitate ca, in cazul vreunorconflicte in legatura cu aceasta problema, sa-si ofere serviciilepartidelor direct interesate, in scopul lichidàrii conflictului, inspiritul intelegerii i fratiei socialiste"

par rezolutia Congresului de la Copenhaga cu privire launitatea sindicatelor n-a fost aplicata in Austria. Raspundereapentru acest lucru o purtau nu numai separatistii cehi declarati,ci i nationalistii rafinati" austrieci de tipul lui 0. Bauer siRenner, cu a kr teorie a autonomiei nationale". In lucrarilesale cu privire la problema national:1, Lenin a aratat c aceastateorie duce la impartirea proletariatului in organizatii natio-nale", care lupta una impotriva alteia i prin aceasta slibesteproletariatul. 184.

72 Este vorba de conferinta partidelor narodnice de stinga, mic-burgheze ale diferitelor natiuni, sau conferinta partidelor so-cialiste-nationale din Rusia care a avut kc intre 16 si 20 apri-lie 1907 in Finlanda. La aceasta conferinta au participatreprezentantii partidelor eserilor, ai P.P.S., ai fractiunii revolu-tionare a P.P.S. (frakii), ai Partidului muncitoresc socialist alevreilor (P.M.S.E.), ai Partidului socialistilor-federalisti gruzini,ai Gromadei bieloruse i ai partidului armean Dasnaktutiun.Spre sfirsitul conferintei a sosit reprezentantul Uniunii social-de-mocrate letone, care a aderat la hotarlrile conferintei.

Conferinta a adoptat o serie de hotariri cu privire laconvocarea in fiecare an a congresului partidelor socialiste-na-tionale, cu privire la organizarea unui secretariat special pcntruducerea la indeplinire a hotäririlor consfatuirii, cu privire larelatille dintre partidele socialiste nationale si la infiintarcaunui organ periodic al secretariatului. Procesele-verbale aleConferintei din 16-20 aprilie 1907 a partidelor socialiste-na-tionale din Rusia" au aparut in 1908 (Petersburg, EdituraSeim"). 191.

73 Sozialistische Monatshefte" revista, principalul organ aloportunistilor germani i una dintre publicatiile revizionismuluiinternational. A aparut la Berlin Imre 1897 si 1933. In timpulprimului razboi mondial (1914-1918) a avut o pozitie social-sovinista. 194.

74 Levite-P.P.S. Partidul muncitoresc polonez, constituitin 1906, in urma scindarii Partidului socialist polonez (veziadnotarea 56). 195.

Afacerea Beiliscatre

proces de provocareimpotriva

organizat in 1913, laKiev, de guvernul tarist evreului Beilis, caruia

relanile

75

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 469

i s-a adus falsa acuzare de a fi asasinat un baieta; crevin,Iu§cinski, in scopuri rituale (in realitate asasinatul a fost or-ganizat de sutele negre). Prin inscenarea acestui proces, guvernultarist a urmärit sk atite antisemitismul §i si provoace pogrornurievreie0i cu scopul de a abate masele de la mi§carea revolutio-nark care cre0ea in intreaga arL Procesul a stirnit o mareagitatie in rindurile opiniei publice ; intr-o serie de orge auavut loc demonstratii muncitorqti de protest. Beilis a fostachitat. 198.

76 V. I. Lenin se referl la ga-numita afacere Dreyfus" ; un ofi-ter al marelui stat-major francez, de nationalitate evreu, con-damnat pc nedrept in 1894 de cktre tribunalul militar lainchisoare pe viatà sub acuzatia vdit falsk de spionaj i inaltatridare. Condamnarea lui Dreyfus, inspiratk de clica militarireactional-1, a fost folositk de cercurile reactionare din Francapentru atitarea antisemitismului i pentru ofensiva impotrivaregimului republican §i a libertatilor democratice. In 1898, andsocialitii §i reprezentantii progresi0i ai democratiei burgheze(printre care E. Zola, J. Jaures, A. France etc.) au pornit ocampanie pentru revizuirea procesului Dreyfus, aceasta a luatimediat un pronuntat caracter politic i a impkrtit tam in doultabere : republicanii i democratii, de o parte, §i blocul monar-

clericalilor, antisemitilor i nationali0ilor, de cealaltaparte. In 1899, sub presiunea opiniei publice, Dreyfus a fostgratiat §i eliberat ; dar abia in 1906 el a fost recunoscut nevi-novat §i reintegrat in armatk, in urma unei hotiriri a Curtiide casatie. 199.

77 Vezi K. Marx. Critica programului de la Gotha", Bucure0i,Editura politick 1959, ed. a II-a, p. 30. 200.

78 Vpered" grup antipartinic al otzovitilor, ultimatigilor qi

ziditorilor de dumnezeu ; a fost organizat, din initiativa luiA. Bogdanov 0 G. A. Aleksinski, in decembrie 1909, dupa.prkbu0rea centrului fractionist otzovist-ultimatist de la §coalade la Capri, a avut un organ de presk cu aceea0 denumire,care a apärut la Geneva in anii 1910-1911. Dupk. Conferintade partid de la Praga din 1912, vperediltii s-au unit cu men-

cu trotki0ii in lupta impotriva hotIririlorconferintei. Actiunile neprincipiale, antipartinice i antimarxisteale grupului Vpered" i-au fIcut pe muncitori sk se indepirtezede el. Influenta acestui grup scria Lenin a fost tot timpulcit se poate de neinsemnata g el 10 ducea zilele de azi pe miinenumai datoriti tacticii de conciliere cu diferite grupuri dinstrainktate, rupte de Rusia i cu totul neputincioase" (Operecomplete, vol. 21, Bucuregi, Editura politick, 1963, ed. a doua,P. 221). Intrucit nu se bucura de sprijin in mi§carea rnuncito-

Z2

hi;tilor,

;evicii-lichidatori 0

www.dacoromanica.ro

470 ADNOTARI

reasca, grupul Vpered" s-a destramat de fapt in 1913-1914,iar dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 aincetat formal sa mai existe. 202.

79 in legaturä cu hotaririle Biroului scrisoare catre redactia.ziarului Za Pravdu", scrisa de Lenin dupã ce a primit primelestiri cu privire la hotaririle sesiunii din decembrie a Birouluisocialist international al Internationalei a II-a in legatura cuproblema unificarii P.M.S.D.R.

Aceasta problem:à a fost pusa la sesiune din initiativa RoseiLuxemburg (care facea parte din B.S.I. ca reprezentanti a so-cial-democratiei Poloniei i Lituaniei) in scopul de a sprijini pelichidatorii rusi, care suferisera o infringere in lupta impotrivabolsevicilor. In declaratia-scrisoare pe care a dcpus-o la B.S.I.la 1 (14) noiembrie 1913, Rosa Luxemburg a prezentat in modtendentios i nejust starea de lucruri din P.M.S.D.R., afirmindcä vinovati de sciziune sint Lenin si bolsevicii. Rosa Luxemburgii invinuia pe Lenin ca ar fi provocat sciziune i in rindurilesocial-democratiei din Po Ionia i Lituania. Ea propunea ca pro-blema unitatii P.M.S.D.R. sa fie pusa pe ordinea de zi a viitoru-lui Congres international de la Viena.

Sesiunea din decembrie a Biroului socialist international s-adesfasurat la Londra intre 13 si 14 decembrie 1913 (st. n.) ; lasesiune au fost discutate problema unificarii partidelor socia-liste i muncitoresti din Anglia, cea a Congresului de la Viena,cea a problemelor ruse etc. Problema unificarii Partidului so-cial-democrat din Rusia a fost pusa in discutie chiar inainte determinarea lucrarilor sesiunii. Din lipsa de timp, aceasta pro-blema n-a fost discutata pe larg, i Biroul s-a multumit sa adopterezolutia propusa de Kautsky in numele delegatiei germane.Rezolutia ins'arcina Comitetul executiv al B.S.I. sa convoace oconsfatuire a reprezentantilor tuturor fractiunilor miscarii mun-citoresti din Rusia, inclusiv a celor din Po Ionia ruseasca carerecunosc programul partidului sau ale caror programe sint inconcordanta cu programul social-democrat, in vederea unuischimb de pareri (Aussprache) in legatura cu problemele diver-gente". In fundamentarea acestei rezolutii, Kautsky, in cuvin-urea sa de la 1 (14) decembrie, a declarat ca vechiul Partidsocial-democrat din Rusia a murit. El trebuie refacut pe bazatendintei spre unitate a muncitorilor din Rusia. In articolul Orezolutie bunä si o cuvintare proasta", Lenin a dezvaluit con-tinutul rezolutiei i a apreciat cuvintarea lui Kautsky ca fiindmonstruoasa (vezi volumul de fata, P. 228). Comunicindu-iInessei Armand numarul ziarului german Vorwarts" in care aapárut .cleclaratia lui Kautsky, Lenin scria : Trebuie sagprocurati... i si organizati o campanie de protest. Noi sintemp.entr.0 un schimb de paren, pentru rezolutia Biroului so-palist .mternational aceasta N.B. , dar sintem categoricimpotriva frazei josnice a lui Kautsky. Sa fie criticat faracrutare pentru acest lucru..." (Opere, vol. 35, Bucuresti,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 471

E.S.P.L.P. .1958, p. 105). In scrisoarea adresata sectiei din Parisa bolsevsolor, Lenin arata : este foarte de dorit ca sectia saadopte o rezolutie b a- tai o a sa impotriva lui Kautsky (califi-cind declaratia lui cu privire la moartea partidului neruii-natii, msolentii, monstruoasa, ignoranta)..." (Arhiva centrala departid a Institutului de marxism-leninism de pe linga C.C. alP.C.U.S.).

In aceeasi sedinta. a B.S.I. de la 1 (14) decembrie s-a datcitire scrisorii lui Plehanov in carc acesta arata ca sciziunea dincadrul fractiunii din Duma, care s-a produs din vina lichidatori-lor, constituie o lovitura data unitatii miscarii muncitoresti, si,ca urmare, el, in calitate de reprezentant al intregului partidin B.S.I., isi cla demisia. In locul lui Plehanov a fost cooptatin B.S.I. reprezentantul Comitetului organizatoric lichidatorist,P. B. Akselrod.

La consfatuirea care, potrivit hotaririi B.S.I., s-a tinut iniulie 1914 la Bruxelles, conducatorii Internationalei a II-a, subpretextul impacarii" bolsevicilor cu lichidatorii, au cerut bolse-vicilor A' inceteze criticarea lichidatorilor. Bolsevicii au refuzatsa faca acest lucru si au continuat sa duel o luptã intransigentaimpotriva lichidatorilor, dusmani ai miscarii muncitoresti. 204.

80 Comitetul de organizare a fost creat in ianuarie 1912, la oconsfituire lichidatorista la care au participat reprezentanti aiBundului, ai Comitetului regional Transcaucazia si ai Conn-tetului Central al Social-democratiei din Tinutul leton. La acti-vitatea Comitetului de organizare au participat intens, in afarade organizatiile social-democrate nationale, redactiile ziarelorPravda" de la Viena si Golos Sotial-Demokrata", grupulVpered" si reprezentantii grupului de initiativa" al hchida-torilor din Petersburg. Conducatorul efectiv al Comitetului deorganizare era Trotki. La inceput, Comitetul de organizare afost organul oficial insarcinat cu convocarea Conferintei antiparti-nice din august 1912, apoi centrul conducator al mensevicdor ;a functionat ',Ina la alegerea C.C. al partidului mensevic, in au-gust 1917. 204.

8 1 Articolul Viala de mizerie a invatatorilora a fost scris deV. I. Lenin in legatura cu Congresul general al invatatorilorcare urma sa aiba loc la sfirsitul lunii decembrie 1913 la Pe-tersburg, in timpul vacantei scolare de iarna. Bolsevicii aucautat sa foloseasca congresul invatatorilor ca pe o posibilitatelegall de a raspindi ideile bolsevice $i revendicarile revolutionare.Prin continutul lui, acest articol este in strinsi legatura cu lu-crarea lui V. I. Lenin Politica Ministerului Instructiunii Pu-blice" (Opere, vol. 23, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. adoua, p. 132-142). 211.

82 Novaia Likvidatorskaia Gazete, denumire ironicl data deLenin ziarului mensevic Novaia Raboceaia Gazeta". 214.

32* www.dacoromanica.ro

472 ADNOTA RI

83 Este vorba despre comisia de sprijinire a fractiunii social-demo-crate din Duma a III-a de stat in pregatirea proiectelor delegi, organizata la Paris in 1909, cu participarea bolsevicilor sia mensevicilor. Pe linga comisie s-au infiintat subcomisiile : deelaborare a proiectului de lege cu pnvire la ziva de munci de8 ore, cu privire la libertatea grevelor, cu privire la sindicate.Bolsevicii au elaborat citeva proiecte de legi, ca, de pada, pro-iectul de lege cu privire la ziva de munci de 8 ore (Expu-nerea de motive" la proiectul de lege a fost redactati deV. I. Lenin vezi Opere complete, vol. 19, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 168-176), dar, din cauza sabota-jului mensevicilor, aceste proiecte de legi n-au mai fost prezen-tate. Proiectul de lege cu privire la greve a fost elaborat demensevicul Dan ; acesta a introdus un punct care prevedeasanctiune penala pentru participarea la greve. La discumreaproiectului de lege in comisie, Lenin s-a opus categoricacestui punct. 214.

84 membrii Partidului muncitoresc sionist-so-cialist, organizatie mic-burgheza nationalista evreiasca, creat5in 1904. Sionistii-socialisti considerau cà sarcina principala a pro-letariatului evreiesc este de a lupta pentru dobindirea unui teri-toriu propriu i pentru crearea unui stat national propriu. Eipropagau colaborarea de clasa cu burghezia evreiasca, se stra-duiau s izoleze pe muncitorii evrei de miscarea revolutionara.a proletariatului rus i international si cautau s semene vrajb'aintre muncitorii de diferite nationalitati. Activitatea nationalistia sionistilor-socialisti, care intuneca constiinta de clasa a mun-citorilor evrei, a adus maH prejudicii miscarii muncitoresti.

Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917.Partidul muncitoresc sionist-socialist a fuzionat cu Partidul mun-citoresc socialist evreiesc (P.M.S.E."), formind Partidul rnunci-toresc socialist evreiesc unit. 218.

85 V. I. Lenin se refera la articolul lui I. Vetrov (M. A. Saveiiev)Internationala i problema unitatii", publicat in nr. 1 al zia-rului Proletarskaia Pravda' din 7 (20) decembrie 1913, in carese spunea : In incheiere nu putem sa nu subliniem minciunalichidatorilor care afirma ca Biroul, prin faptul ca a refuzatgrupului celor vase o reprezentare separata, ar fi condamnatimplicit principiul 4cfederatiei*, propus de cei vase deputati munci-tori in fractiunea social-democrata. Cererea unei reprezentari sepa-rate a grupului celor sase nici nu a fost formulata in fata Birouluidin motive pur formale. De aceea, declaratia Biroulax fi prommtat o condamnare a grupului celor vase este unadintre minciunile perfide ale lichidatorilor, la care ei recurg iimod sistematic, cautind s intunece constiinta clasei munci-toare". 221.

*N.R.G.* a

Sioniftii-socialliti

4

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 473

86 Veahi" organul de presi al Uniunii studentilor ucraineni deorientare nationalista ; a aparut la Lvov din aprilie 1913 piniin martie 1914. 224.

E7 Russkoe Bogatstvo" revistä lunara ; a aparut la Petersburgdin 1876 pina in 1918. La inceputul ultimului deceniu al secolu-Ili al XIX-lea a trecut in miinile narodnicilor liberali, in fruntecu N. K. Mihailovski. In jurul acestei reviste s-au grupat

care ulterior au devenit membri de vall ai partiduluisocialisttlor-revolutionari, ai partidului socialistilor-populisti" si

grupurilor de trudovici din Dumele de stat. Incepind din 1906,,,Russkoe Bogatstvo" a devenit organul partidului semicadet alsocialistilor-populisti. 226.

68 Vorwarte cotidian, organul central al Partidului social-democrat din Germania ; a aparut la Berlin in 1891, sub de-numirea : Vorwarts. Berliner Volksblatt", potrivit unei hotariria Congresului de la Halle al partidului, ca o continuare a ziaru-lui Berliner Volksblatt", care apaFea din 1884. In coloanele acestuiziar, F. Engels a combatut diversele manifestari de oportunism.In ultimii ani ai secolului trecut, dupa moartea lui Engels, re-ciactia ziarului a incaput pe mimile aripii de dreapta a parti-Jului si a publicat sistematic articole scrise de oportunisti. Pre-zentind in mod tendentios lupta dusa in cadrul P.M.S.D.R.impotriva oportunismului i revizionismului, Vorwärts" a spriji-nit pe economisti", iar mai tirziu, dupa scindarea partidului, pemensevici. In anii reactiunii, Vorwarts" a publicat articole ca-lomnioase scrise de Trotki, fail a le da lui Lenin si bolsevicilorposibilitatea de a le dezminti si de a infatisa in mod obiectivstarea de lucruri din partid. In perioada primului razboi rnondial,Vorwärts" s-a situat pe pozitiile social-sovinismului ; dupaMarea Revolutie Socialista din Octombrie a desfasurat propa-ganda antisovietica. A aparut la Berlin pink' in 1933. 228.

09 .Articolul Grevele din Rusie a fost scris de Lenin pentru ca-lendarul Sputnik Rabocego na 1914 god", scos de editurapartidului Priboi" la 14 (27) decembrie 1913. Calendarul pu-lilica date privind legislatia muncitoreasca din Rusia, rniscareapluncitoreasca internationala i rusa, asociatiile, uniunile st pant-dele politice, presa etc., date din biografiile lui Marx, Bebel, Las-salle, Cernisevski (si portretele acestora) etc. Calendarul.SputnikRabocego" a fost interzis, dar editia s-a epuizat intr-o singura zi,inainte ca politia sà reuseasca sa-1 confiste. Lenin, care a prima unexemplar din Sputnik Rabocego", ii comunica intr-o scrisoareadresata Inessei Armand ca. s-au i difuzat 5 000 de exemplare.jn februarie 1914 a aparut a doua editie revazuta a calendarului,In care au fost facute unele prescurtari i modificari cerute degenzura ; de asemenea s-a adaugat un nou material un indice4e carti pentru autoinstruire. In total, din Sputnik Rabocego"kau difuzat 20 000 de exemplare. 231.

pu-blicisti

ai

www.dacoromanica.ro

474 ADNOTARI

90 Este vorba de aparitia articolului publicistului reactionar Katkovin legatura cu procesul participantilor la greva de la Fabrica Mo-rozov" din 1885, cu care prilej a iesit la iveala tabloul zguduitoral asupririi i exploatarii muncitorilor. La cele 101 intrebariprivire la vinovatia acuzatilor puse juratilor, acestia au dat101 raspunsuri negative. La 29 mai 1886, in nr. 146 al ziaru-lui Moskovskie Vedomosti", Katkov scria : Teri, in vechiulsfintul oral Vladimir au rasunat o sut5. i una salve de salut incinstea problemei muncitoresti care s-a ridicat in Rusia". 232.

91 Lenin se refera la declaratia facuta de deputatul bolsevic F. N. Sa-moilov in sedinta Dumei de stat din 26 noiembrie (9 decem-brie) 1913 in legatura cu discutarea proiectului de lege cu pri-vire la majorarea salariului profesorilor de religie ai scolilorelementare agricole. Exista temeiuri sa se creada cà proiectul dedeclaratie a fost scris sau, in orice caz, redactat de V. I. Lenin-

In numele fractiunii muncitoresti social-democrate ruse, Sa-moilov a declarat :

Avind in vedere ca :1) social-dernocratia a sustinut intotdeauna principiul sepa-

rarii bisericii de stat si a scolii de biserica, atitudine care s-aconcretizat, printre altele, in revendicarea de a se inlatura cudesavirsire predarea religiei in scoli si de a nu se admite vreoalocare de fonduri din partea statului pentru intretinereaclerului ;

2) in conditiile realitatii din Rusia, preotii i profesorli dereligie ai scolilor elementare au constituit i constituie .unul dinprincipalele sprijine ale politicii reactionare a guvernulut st prea-sfintului Sinod, cautind, prin folosirea sentimentului naiv-religiosal copiilor i populatiei, s justifice, cu ajutorul prestigiului re-ligiei, in ochii acestora aceeasi politica reactionara ;

3) luptind intotdeauna pentru majorarea salariului de mizerieal invatatorilor din scale elementare, social-democratia nu poate1110. sa nu considere amendamentul propus la actuala lege ca oincercare de a lega i rnai strins profesorii de religie ai scolilorelementare de sistemul existent al ierarhiei bisericesti si biro-cratice in acelasi scop de indobitocire sistematica a copiilor, innumele aceleiasi politici reactionare, ai carei propagatori de ni-dejde sint.

Luind in considerare toate acestea, fractiunea social-democrativa vota impotriva amendamentului propus cu privire la stabi-lirea unui spor la salariul profesorilor de religie ai scoliloragricole elementare pentru vechime in slujba" (Za Pravdu"nr. 45 din 27 noiembrie (10 decembrie) 1913). 237.

92 PeredonovIcine dupa numele profesorului de liceu Pere-donov eroul romanului lui Sologub Spiridusul". Peredonoveste reprezentantul tipic al vechiului liceu dinainte de revolutiein care domneau marasmul social, rutina, birocratismul, despotis-mul profesorilor fata de elevii oropsiti, indobitociti de intregul

cia

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 475

sistem scolar. Lenin face o caracterizare lui Peredonov in lu-crarea Politica Ministerului Instructiunii Pub lice" (vezi Operecomplete, vol. 23, Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua,p. 132-142). 238.

93 Este vorba de articolul lui I. V. Stalin Marxismul i problemanationall", scris la sfirsitul anului 1912 inceputul anului 1913la Viena i publicat in revista Prosvescenie" nr. 3, 4, 5 pe 1913,sub titlul Problema naionaI i social-democratia". In 1914,acest articol a fost publicat de editura bolsevica Priboi" (Peters-burg) intr-o brosura sub titlul Problema na%ional i maxxis-mul". Dar, in urma dispozitiei Ministerului Afacerilor Interne,brosura lui Stalin a fost confiscata din toate bibliotecile i salilede lectura publice. Lenin a relevat marea importanta teoreticasi politica a acestei lucrari (vezi Opere, vol. 35, Bucuresti,E.S.P.L.P. 1958, P. 68, 70). 240.

94 Iskra" (vechea) primul ziar marxist ilegal pe intreagaRusie ; a fost infnntat de V. I. Lenin in 1900 si a picat un rolhotaritor in crearea partidului marxist revolutionar al claseimuncitoare din Rusia.

Primul numar al Iskrei" leniniste a aparut in decembrie 1900la Leipzig ; numerele urmatoare au aparut la Munchen, incepinddin iulie 1902 la Londra, iar din primavara anului 1903la Geneva. La organizarea editarii ziarului au dat un ajutorpretios (organizind o tipografie ilegalà, procurind litere rusesti)social-democratii germani C. Zetkin, A. Braun §i altii, revolu-tionarul polonez I. Marchlewski, care traia pe atunci la Mün-chen, si H. Quelch, unul dintre conducatorii Federaciei social-democrate din Anglia.

Din redactia Iskrei" faceau parte : V. I. Lenin, G. V. Ple-hanov, L. Martov, P. B. Akselrod, A. N. Potresov si V. I. Zasu-lici. La inceput, secretar de redactie a fost I. G. Smidovici-Leman,iar mai tirziu, din primavara anului 1901, N. K. Krupskaia, carepurta i intreaga corespondenta a Iskrei" cu organizatiile social-democrate din Rusia. In centrul atergiei Iskrei" se aflau pro-blemele luptei revolutionare a proletariatului si a tuturor oame-nilor muncii din Rusia impotriva absolutismului ;aria ; o mareatentie se acorda evenimentelor importance din viata interna-tionala, mai ales miscarii muncitoresti internationale. Lenin afost in fapt redactorul-sef i conducatorul Iskrei". In coloa-nele Iskrei", el a publicat articole in legatura cu toate pro-blemele fundamentale ale constructiei de partid si ale luptei declas1 a proletariatului din Rusia.

Iskra" a devenit un centru in jurul caruia se grupau fortelepartidultn, un centru de concentrare i educare a cadrelor parti-dului. Intr-o serie de orase din Rusia (Petersburg, Moscova, Sa-mara si altele) au fost create grupuri i comitete P.M.S.D.R.de orientare leninist-iskrista. /n ianuarie 1902, la Consfacuireade la. Samara a iskristilor, a fost creata organizatia din Rusia a

3

www.dacoromanica.ro

476 ADNOTARI

Iskrei". Organizatiile iskriste se creau si activau sub condu-cerea directa a discipolilor si a tovarasilor de lupta ai luiV. I. Lenin : N. E. Bauman, I. V. Babuskin, S. I. Gusev,M. I. Kalinin, P. A. Krasikov, G. M. Krjijanovski, F. V. Len-gnik, P. N. Lepesinski, I. I. Radcenko s.a.

Din initiativa lui Lenin qi cu participarea lui directa, re-dactia Iskrei" a elaborat proiectul de program al partidului(publicat in Iskra" nr. 21) si a facut pregatiri in vederea Con-gresului al II-lea al P.M.S.D.R. In momentul convocarii congresu-lui, majoritatea organizatiilor social-democrate locale din Rusiase alaturasera Iskrei", aprobind tactica, programul i planul eiorganizatoric i recunoscind-o drept organul kr conducator-Printr-o hotarire speciala, congresul a subliniat rolul exceptionalpe care 1-a avut Iskra" in lupta pentru crearea partidului si adeclarat-o Organ Central al P.M.S.D.R.

Curind dupai Congresul al II-lea al pazridului, mensevicii,cu sprijinul lui Plehanov, au acaparat Iskra". Incepind de lanr. 52, Iskra" a incetat sa mai fie un organ al marxismuluirevolutionar. 241.

95 Zarea" revista politica-stiintifica marxista ; a aparut legalin 1901-1902 la Stuttgart, fiind editata de redactia Iskrei".In total au aparut patru numere (dintre care unul dublu)nr. 1 in aprilie 1901 (de fapt 10 (23) martie), nr. 2-3 in de-cembrie 1901, nr. 4 in august 1902. Sarcinile revistei au foststabilite in Proiectul de declaratie al redactiei ziarului

revistei «Zarea,", scris de V. I. Lenin in Rusia (vezi Operecomplete, vol. 4, Bucuresti, Editura politica, 1961, ed. a doua,p. 315-325). In 1902, pe vremea divergentelor i conffictelorivite in cadrul redactiei ziarului Iskra" §i a revistei Zarea"Plehanov a prezentat un proiect in care preconiza separarea.revistei de ziar (el urmind sal-6 asume redactarea revistei), daraceasta propunere n-a fost acceptat i cele doua publicatii aulcontinuat sa aiba o redactie comuna.

Revista Zarea" a adoptat o atitudine critica Eta de revi-.zionismul international i fall de cel rus si a aparat bazele'teo-retice ale marxismului. In revista Zarea" au aparut lucrarile-lui Lenin : Note ocazionale", Prigonitorii zemstvelor si Ha--nibalii liberalismului", D-nii «critici* in problema agrara" (pri-mele patru capitole ale lucrarii Problema agrar i criticii luiMarx*"), Cronick interni", Programul agrar al social-demo-cratiei ruse", precum i lucrarile lui G. V. Plehanov : Criticacriticilor nostri. Partea I. D-1 P. Struve in rolul de critic alteoriei dezvoltärii sociale a lui Marx", Cant impotriva luiKant, sau testamentul d-lui Bernstein" si altele. 246.

96 Este vorba de articolul lui A. V. Pesehonov Pe teme curente.Platforma noastra (profilul i amploarea ei)", publicat in au-gust 1906, in revista Russkoe Bogatstvo" nr. 8. V. I. Leninsupune acest articol al lui Pesehonov unei critici nimicitoarc

eIskrav..

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 477

in articolul eau Mensevicii eserilor" (vezi Opere complete,vol. 13, Bucuresti, Editura politica, 1962, ed. a doua,p. 392-401). 246.

97 Este vorba de paragraful 8 din programul P.M.S.D.R. adoptatla Congresul al II-lea al partidului, in care se proclama dreptulpopulatiei de a invata .in limba materna ; dreptul fiecarui eel-tean de a vorbi in limba materna la intruniri ; introducerca.limbii rnaterne alaturi de limba de stat in toate institutille lo-cale, publice si de stat (vezi Rezolutiile 6 hotaririle congre-selor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.", partea I,Bucuresti, Editura pentru literatura. politica, 1954, p. 40). 255.

98 In legatura cu hotarirea B.S.I. cu privire la convocarea Consfa-tuirii tuturor fractiunilor miscarii muncitoresti din Rusia" in .scopul restabilirii unititii in P.M.S.D.R., ziarul lichidatoristNovaia Raboceaia Gazeta" a publicat o telegrama de la Londraprin care se aducea la cunostinta ca la sedinta B.S.I. ar fi fostrespinsa cererea bolsevicilor de a trimite un reprezentant al frac-tiunii muncitoresti social-democrate din Duma de stat (grupulcelor sase") la sectia interparlamentara a Internationalei a II-a.Din insarcinarea lui Lenin, reprezentantul C.C. la Bruxelles s-aadresat secretarului B.S.I., Huysmans, intrebindu-1 cum inten-tioneaza sa reactioneze la acest gest al lichidatorilor. Huysmansa fost nevoit la dezminta oficial informatia falsa reprodusa deNovaia Raboceaia Gazeta". 260.

99 Rossiia" cotidian cu orientare reactionara, pogromista ; aaparut la Petersburg din noiembrie 1905 pina in aprilie 1914.Incepind din 1906 a fost organul Ministerului de Interne. Erasubventionat dintr-un fond secret (pentru presa reptila"), pecare guvernul il punea la dispozitia acestui minister. ZiarulRossiia" a fost calificat de Lenin ca o fituica politista-venala".

Novoe Vremea" cotidian ; a aparut din 1868 Orain 1917 la Petersburg ; a apartinut pe rind mai multor editorisi si-a schimbat de repetate ori orientarea politica'. Initial, a fostun ziar liberal moderat, lar apoi, din 1876, cind a inceput safie editat de A. S. Suvorin, a devenit un organ al cercurilorreactionare ale nobilimii 6 ale functionarimii birocratice. Din1905 a devenit un organ de presa al ultrareactionarilor. Duparevolutia burghezo-democratica din februarie 1917, acest ziar asprijinit politica contrarevolutionara a Fuvernului provizoriuburghez si a dus o campanie furibunda impotriva bolsevicilor.La 26 octombrie (8 noiembrie) 1917 a fost interzis de Comitetulmilitar-revolutionar de pe linga Sovietul din Petrograd.

Zemicina" cotidian ultrareactionar ; a aparut la Peters-burg din iunie 1909 pina in februarie 1917 ; organ de presi aldeputatilor de extrema dreapta din Duma de stat. 266.

100 Prezenta notita este postfata la scrisoarea lui Kautsky publicatain organul central al social-democratiei germane ziarul Vor-

www.dacoromanica.ro

478 ADMOTARI

warts" nr. 339 din 24 decembrie 1913 (st. n.) in legatura cudarea de searni cu privire la sedinta Biroului socialist interna-tional si reprodusa in limba rusi in ziarul Proletarskaia Pravda°nr. 12 din 20 decembrie 1913 (st. v.). Scrisoarea lui Kautsky aconstituit raspunsul la o scrisoare a Rosei Luxemburg catre re-dactia ziarului Vorwärts". 273.

101 Articolul Corespondenm dintre Marx fi Engels' constituieinceputul unei lucrari de mari proportii proiectate de Lenin inlegaltura cu aparitia in limba germana, in septembrie 1913, acorespondentei dintre Marx si Engels in patru volume sub tidul :Der Briefwechsel zwischen Friedrich Engels und Karl Marx1844 bis 1883", herausgegeben von A. Bebel und Ed. Bernstein.Vier Bande, Siuttgart, 1913 (Corespondenta dintre FriedrichEngels si Karl Marx incepind din 1844 pini in 1883", editatade A. Bebel si Ed. Bernstein. Patru volume. Stuttgart, 1913).

Aceasta Corespondenta" a fost prima incercare de a adunasi a publica toate scrisorile pe care Marx si Engels si le-auscris unul altuia. Dar ea a fost realizata nesatisfacator, nu estecompleta (cuprinde 1 386 de scrisori din numarul total de peste1 500), de multe ori textul este dat intr-o forma prescurtata,aparatul de informare stiintifica este nesatisfacator. Lenin a stu-diat in pro funzime si a conspectat amanuntit Corespondentadintre K. Marx si F. Engels". Intr-o scrisoare din 13 sau 14 no-iembrie 1913 catre sora sa M. I. Ulianova, V. I. Lenin scria :Tocmai am terminat de citit vol. IV al corespondentei dintreMarx si Engels. Vreau sa. scriu despre aceasta corespondenta in«Prosvesceniew. Sint in ea multe lucruri interesante" (vezi Opere,vol. 37, Bucuresti, Editura politica, 1958, p. 460).

In Arhiva centrala de partid a Institutului de marxism-leni-nism de pe linga C.C. al P.C.U.S. se afla un voluminos caietcu 76 de pagini in care Lenin a conspectat aproximativ 300 descrisori ale lui K. Marx si F. Engels, a facut extrase din 15scrisori importante din punct de vedere teoretic si a alcatuit unscurt indice tematic la conspect. S-au /Astra; de asemenea, sitoate cele patru volume ale Corespondentel" citite de Lenin,cu insemnari acute de el (sublinieri, incercuiri, N.B.), pe textsi pe margini, cu patru creioane diferit colorate. Toate acestemateriale au fost publicate intr-un volum separat (veziV. I. Lenin. Conspectul 4Corespondentei dintre K. Marx siF. Engels*", Moscova, Gospolitizdat, 1959).

Lucrarea lui Lenin Corespondenta dintre Marx si Engels"urma sa apara in revista Prosvescenie" in 1914, asa cum s-aanuntat in ziarul Proletarskaia Pravda" nr. 7 din 14 decem-brie 1913, dar articolul a ramas neterminat si a fost publicatin Pravda' abia la 28 noiembrie 1920, in ziva aniversarii a100 de ani de la nasterea lui Engels. In legatura cu aceasta data,pregitind articolul pentru a fi publicat, Lenin a adaugat urma-torul subtitlu : Engels ca unul din intemeietorii comunismului".

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 479

De asemenea a prevIzut articolul cu o noti de subsol : In-ceputul unui articol neterminat, scris in 1913 sau inceputul anu-lui 1914". 280.

102 Vezi K. Marx si F. Engels. Briefwechsel, I Band, Dietz Verlag,Berlin, 1950, p. 24 26. 283.

103 Vezi K. Marx 6 F. Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag,Berlin, 1953, p. 20, 21. 283.

104 Vezi K. Marx 6 F. Engels. Briefwechsel, I Band, Dietz Verlag,Berlin, 1950, p. 4, 5. 284.

105 Vezi K. Marx 6 F. Engels. Briefwechsel, I Band, Dietz Verlag,Berlin, 1950, p. 19. 284.

106 Vezi K. Marx 6 F. Engels. Briefwechsel, I Band, Dietz Verlag,Berlin, 1950, p. 41. 285.

107 Vezi K. Marx si F. Engels. Ausgewählte Briefe, Dietz Verlag,Berlin, 1953, p. 26, 27, 28, 29. 286.

108 Vezi K. Marx si F. Engels. Ausgewahlte Briefe, Dietz Verlag,Berlin, 1953, P. 56. 287.

109 AI IV-lea congres al Social-democratiei din Tinutul leton aavut kc intre 13 si 26 ianuarie (26 ianuarie-8 februarie) 1914in Belgia, in orasul Bruxelles. In rindurile social-democratieiletone se &Idea o luptk aprigI intre bolsevici si mensevici. Spresfirsitul anului 1913 toate institutiile centrale ale partiduluifuseseri acaparate de mensevicii-lichidatori si de impIciuitoristi.Bollevicii letoni, sprijinindu-se pe muncitorii cu orientare bolse-yid:, au infiintat o fractiune proprie, avind ca centru organiza-toric Biroul grupurilor din straingtate ale Social-democratiei dinTinutul leton. Biroul scotea un organ de presI al eau Biletens"(Buletin"), care conducea lupta pentru convocarea unui congres.

V. I. Lenin i-a ajutat pe bolsevicii letoni in lupta kr im-potriva conducerii lichidatoriste. Inca in mai 1913, la ruglminteabolsevicilor letoni, V. I. Lenin a scris Proiect de platformIpentru Congresul al IV-lea al Social-democratiei din Tinutulleton" (vezi Opere complete, vol. 23, Bucuresti, Editura poli-tica*, 1964, ed. a doua, p. 215-224), publicat in foaie separatade Biroul grupurilor din strain5tate al S.D.T.L. El a fost publicat6 de ziarul Tineas biedrs" in august si de Buletin" in noiem-brie 1913, sub titlul : Platforma noastra pentru Congresulal IV-lea al S.D.T.L." Redactia Buletinului", sub influenta ele-mentelor impaciuitoriste care faceau parte din ea, a omis lapublicarea proiectului, capitolul consacrat problemei nationalea redus i modificat partial alte capitole. Proiectul de platformaa fost discutat pe larg in organizatiile locale de partid, ceea cea ajutat pe bolsevicii din Letonia ca, Inca inainte de congres,sà elaboreze teze principiale intr-o serie de probleme foarteimportante.

si

www.dacoromanica.ro

480 ADNOTARI

Conferinta organizatiilor locale ale S.D.T.L. a invitat lacongres pe V. I. Lenin ca reprezentant al C.C. al partiduluibolsevic. V. I. Lenin a participat activ la pregatirea i desfasu-rarea lucrarilor congresului. Inainte de congres el a intretinuto corespondenta sustinuta cu bolsevicii din Letonia si a plecatla Berlin si la Paris pentru a se intilni personal cu acestia si alarnuri problemele legate de pregatirea congresului, de compo-nenta lui, privitoare la eventualul rezultat al luptei ce se vadesfasura la congres etc. La congres Lenin a prezentat un referatcu privire la atitudinea Social-democratiei din Tinutul letonfall de P.M.S.D.R. i fata de sciziunea fractiunii din Dumi ;a participat la consfatuirile delegatilor bolsevici, i-a ajutat saelaboreze proiectele de rezolutii.

In ajunul congresului, in seara zilei de 12 (25) ianuarie 1914,la Bruxelles, in fata delegatilor la congres, Lenin a tinut unreferat in legatura cu problema nationala, in care a expus teoria

tactica bolsevismului in aceasta problema. Lenin a facut apella marxistii din Letonia sa intareasca unitatea reala a partiduluisi nu cea aparenta, sa apere rindurile partidului impotrivaelementelor sovaielnice si a lichidatorilor, tradatori fájii aica.uzei clasei muncitoare.

La congres au participat 35 de delegati, dintre care 18 cu-vot deliberativ, 11 cu vot consultativ si 6 in calitate de invitati.Pe ordinea de zi a congresului figurau 17 probleme : Rapor-tul C.C. si rapoartele organizatiilor locale. Atitudinea fatal deP.M.S.D.R. si fractiunea din Durna. Momentul actual si sarcinilepartidului. Sindicatele 6 lupta economica. Miscarea cooperatista.Asociatiile cultural-educative si alte asociatii muncitoresti. Asi-gut-Arne sociale ale muncitorilor. Autoadministrarea locala. Ati-tudinea fata de partidele burgheze. Problema agrar i miscareamuncitorilor agricoli, precum 6 alte probleme.

La congres bolsevicii n-au avut o majoritate fermi. Din cei18 delegati cu vot deliberativ erau 8 bolsevici, 8 mensevici2 impaciuitoristi. De aceea, o serie de rezolutii fundamentale alecongresului au avut un caracter de compromis, impaciuitorist.Delegatit congresului s-au impartit in doua tabere tabarabolsevica, in frunte cu V. I. Lenin, si .cea mensevica, sprijinitasi de o parte dintre mvitati. Impacluitoristii, in frunte cuIanson-Braun, au oscilat intre bolsevici 6 men§evici g au facutpropuneri cu caracter de comprornis.

Majoritatea delegatilor la congres au criticat cu asprime C.C.al S.D.T.L. pentru oportunismur sau si pentru participarea laBlocul trotkist, antipartinic din august. Delegatii bolsevici auaratat c miscarea muncitoreasca din Letonia se desfasoara in-dependent de C.C. si in pofida tacticii reformiste a acestuia.

0 lupta deosebit de inversunata s-a dezlantuit la congres inproblema atitudinii S.D.T.L. fata de P.M.S.D.R. si de sciziuneafractiunii social-democrate din Dumg. V. I. Lenin a prezentatun referat in aceastä problema din partea C.C. bolsevic. Ta

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 481

referatul sau, el a vorbit despre lupta impotriva lichidatorismuluidin Rusta pe baza de date obiective precise, a dovedit4/5 din muncitorii constienti ai Rusiei s-au si unit in jurul parti-dului bolsevic, condamnindu-i pe lichidatori. V. I. Lenin a supusunei aspre critici conceptiile impaciuitoristului Ianson-Braun,case afirma ca pericolul lichidatorismului ar fi disparut. Atitatimp, spunea Lenin, cit Iichidatorii continua sa-si desfasoare-activitatea lor scizionista in organizatiile locale, lupta impotrivalor este mevitabili i necesara. Nu se poate admite nici un felde unttate cu cei care distrug partidul. Lenin a explicat ctunitatea este posibila numai pe o baza. principiala, pe baza re-cunoastern tacticii revolutionare si luptei impotriva oportunis-rnului. Lenin a chemat pe social-democratii letoni sa rupa defi-nitiv cu lichidatorii.

Congresul a adoptat rezolutia bolsevica, al carei proiect afost scris de V. I. Lenin. Rezolutia condamna lichidatorisrnulimpaciuitorismul, enunta principiile bolsevice de unificare a.partidului i cerea ruptura imediati cu Blocul antipartinic dinaugust. La discutarea rezolutiei, mensevicii 6 impaciuitoristii aureusit sà-si strecoare amendamentele lor. Astfel s-a adoptat pro-punerea facuta de impaciuitoristul Braun, care obfiga Social-de-mocratia din Tinutul leton ca temporar, atita timp cit problema_unificarii n-a fost pusa pe o bazi ferma", sa nu intretina lega-turi organizatorice nici cu C.C., nici cu C.O. A fost .adoptatun amendament la punctul privitor la condamnarea lichtdatorts-mului, in care se spunea cã acuzarea de lichidatorism nu se refera.la organizatiile ilegale, care adera la C.O. In ansamblul ei, re-zolutia condamna lichidatorismul i cerea iesirea reprezcntantuluisocial-democratiei letone din Comitetul de organizare al hchi-datorilor.

Rezolutia cu privire la atitudinea fata de sciziunea din cadrutfractiunii social-democrate din Duma propunea deputatilor so-cial-democrati din Durna s organizeze munca in comun pe bazahotaririlor de partid ale Conferintei generale din decembrie 1908si ale plenarei C.C. din 1910, care au condamnat lichidatorismu/ca o manifestare a influentei burgheze in rindurile proletariatu-lui. In pofida puternicelor tendinte impaciuitoriste existente la.congres, aceasta rezolutie a fost adoptatä in unanimitate.

Rezolutia cu privire la momentul actual si sarcinile parttdu-lui continea revendicarea confiscarii tuturor paminturilor mo-sieresti, manastiresti si ale statulm. Rezolutia cu privire laproblema agrara i miscarea muncitorilor agricoli cerea intensifi-carea muncii de organizare si de conducere a luptei proletaria:tului agricol. In acelasi spirit bolsevic au fost adoptate rezoluth.si cu privire la toate celelalte probleme lupta economicasindicatele, asigurarile sociale ale muncitorilor, autonorniaatitudinea fata de partidele burgheze.

Rezolutiile Congresului al IV-lea al S.D.T.L. au fost patrunsede spiritul internationalismului proletar. Congresul a hotaritla baza constituirii organizatiilor locale de partid trebuie s stea.

si

i, ci

$ilocali,.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

principiul internationalismului i cà in fiecare oras poate existanumai o singura organizatie social-democrati unica. Congresula condamnat duplicitatea i fatarnicia politica a burghezieiletone si a indemnat proletariatul leton s intareasca unitateainternationala, unitatea cu proletariatul celorlalte nationalitati.In legatura. cu aceasta hotarire V. I. Lenin scria dupl congres :St experienta dobindita timp de multi ani i-a convins pe deplinpe marxistii letoni de justetea principiului unitatii internationalea organizatiilor locale ale clasei muncitoare" (vezi Opere, vol. 20,Bucuresti, Editura politica, 1959, P. 179). V. I. Lenin a folositpe scara larga rezolutiile Congresului al IV-lea al S.D.T.L. inlupta impotriva lichidatorilor i trotkistilor (vezi articolele lui :Muncitorii letoni despre sciziunea din fractiunea social-demo-crata", Demascarea fictiunii «Blocului din august.", Lichi--clatorii i miscarea muncitoreasca letona" etc.). Ca urmare aluptei intense duse de V. I. Lenin si de bolsevicii letoni la con-gres impotriva tendintelor impaciuitoriste s-a obtinut iesireasocial-democratilor letoni din Blocul din august. Iesirea letoni-lor din acest bloc a fost apreciata de Lenin ca o lovituramortala" data asociatiei trotkiste.

Congresul al IV-lea al Social-democratiei din Tinutul leton,la care Lenin a participat nemijlocit, a constituit o cotitura inistoria S.D.T.L. Cea mai insemnata realizare a constituit-o ale-gerea la congres a Comitetului Central care se situa pe pozitiibolsevice, precum i trecerea organului central al S.D.T.L..,,apia" in miinile adeptilor bolsevicilor.

Procesele-verbale ale Congresului al IV-lea al Social-demo-cratiei. din Tmutul leton n-au fost gasite. Se stie cl die au fostpregame pentru publicare de Ianson-Braun 6 au lamas laBruxelles. /n Arhiva centrala de partid a Institutului de mar--xism-leninism de pe linga C.C. al P.C.U.S., printre materialelearhivei de la Poronino-Cracovia se afla documentele lui Lenincu privire la Congresul al IV-lea al S.D.T.L., documente careilustreaza lupta dusk' de Lenin si de grupul bolsevic de la,congres impotriva lichidatorilor. Printre documente se afla, scrisede Lenin, note cuprinzind ordinea de zi, insemnari cu privire ladesfasurarea sedintelor congresului i cu privire la cuvintarileoratorilor, precum 6 proiectul de rezolutie cu privire la ad-tudinea S.D.T.L. fata de P.M.S.D.R., conspectele raportului sicuvintului de incheiere (vezi volumul de fata, p. 309-310,420-423). Un deosebit interes prezinta notitele lui Lenin cuprivire la cuvintarile oratorilor i comentariile respective. Asa,de pilda, exista o insemnare a lui Lenin cu privire la cuvin-tarea rostità de Braun la congres in ziva de 15 (28) ianuarie1914. Acolo, de pildl, unde Braun, aparindu-si impkiuito-

spune cã pozitia impaciuitoristilor este foarte subtili"(in limba rusa tonkoe = subtire. Nota trad.), V. I. Leninscrie : Unde-i subtire, acolo se rupe r. - 301.

1;2

Tismul,

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 483

110 Biroul din strainatate al Cornitetului Central (B.S.C.C.) a fostconstituit de plenara din august 1908 a C.C. al P.M.S.D.R., careprezentant al intregului partid in strlinatate ; el era formatchn tret persoane st era subordonat Biroului din Rusia al Comi-tetultn Central. Printre indatoririle B.S.C.C. era aceea de a tineo legaturl permanenta cu Comitetul Central care activa inRusia st cu membrn Comitenilui Central care activau in straina-tate, de a urmari activitatea desfasurati de grupurile de sprijindin strainatate ale P.M.S.D.R. si de Biroul kr central, de aincasa cotele banesti pe care organizatiile din strainatate trebuiausal le verse in casa Comitetului Central si de a organiza colectepentru Comitetul Central. In vederea unificarii tuturor grupuri-kr de sprijin din strainitate ale P.M.S.D.R. si a subordonariikr unei conduceri unice a intregului partid, plenara din august-a Comitetului Central a insarcinat B.S.C.C. s convoace uncongres special al acestor grupuri. Dar din cauza opozitiei in-versunate intimpinate din partea Biroului central al grupurilordin strainatate, care fusese acaparat de mensevicii-lichidatori,B.S.C.C. n-a putut s convoace congresul in cursul anului 1909.Plenara din ianuarie 1910 a Comitetului Central a reorganizatB.S.C.C. $i a limitat rolul lui in conducerea treburilor generaleale partidului, sporind in mod corespunzator atributiile Birouluidin Rusia al Comitetului Central. Numarul membrilor B.S.C.C.a fost stabilit la 5 persoane, dintre care 3 reprezentau Comite-tele Centrale ale organizatiilor nationale. Din Biroul din strain5.-tate al Comitetului Central faceau parte : A. I. Liubimovdin partea bolsevicilor, B. I. Gorey (Goldman) din partea.mensevicilor, L. Tyszka din partea social-democratilor polo-nezi, F. M. Ionov (F. M. Koighen) din partea bundistilorI. A. Berzin din partea social-democratilor letoni. Curinddupa aceea componenta B.S.C.C. s-a modificat : din partea .bolsevicilor a intrat N. A. Semasko (Aleksandrov), din parteabundistilor M. I. Liber, iar din partea social-democratilorletoni Svart (I. Elias) ; ultimii doi erau lichidatori. In felulacesta, in Biroul din strainatate al Comitetului Central s-aformat o majoritate lichidatorist 5. stabila, care incerca pe toatecaile sà dezorganizeze activitatea institutiilor centrale ale parti-dului. Pozitia antipartinica a B.S.C.C. si-a gasit o expresiedeosebit de concludenta in sabotarea sistematica a convociriiplenarei Comitetului Central, care era cerut a. cu insistenta de-bolsevici din cauza ca lichidatorii nu aplicau hotaririle adoptate-de plenara din ianuarie a Comitetului Central. Tactica Uchida-torista a B.S.C.C. 1-a determinat, in mai 1911, pe N. A. Semasko,reprezentantul bolsevicilor, s depunä o declaratie prin careanunta ca se retrage din B.S.C.C.

Consfatuirea membrilor C.C. al P.M.S.D.R. convocata in iu-nie 1911 la Paris a adoptat o hotarire prin care era condamnata.linia politic5. a B.S.C.C. In aceasta rezolutie se arata ca intr-oserie de cazuri ca, de pildl, in problema unificarii grupurilordin strainatate ale P.M.S.D.R., a convocarii unei plenare a,

;i

www.dacoromanica.ro

484 ADNOTARI

Comitetului Central, a sprijinirii publicatiilor social-democratelegale din Rusia si in multe alte probleme B.S.C.C. a pIsitpe calea unei politici fractioniste, antipartinice, inclicind hotgri-rile adoptate de plenara din 1910. Consfltuirea a condamnatcomportarea antipartinicg a B.S.C.C. si a hotgrit ca problemaexistentei acestuia sl fie rezolvati la viitoarea sedinç g. plenaria C.C. al P.M.S.D.R.

In noiembrie 1911 a fost rechemat din B.S.C.C. reprezentan-tul social-democratiei poloneze, iar apoi si reprezentantul so-cial-democratiei letone. In ianuarie 1912 B.S.C.C. s-a dizolvat.

303.

311 Este vorba de brosura calomnioasg a lui Martov Salvatorisau distruggtori ? (Cine si cum a distrus editatide ziarul Golos Sotial-Demokrata", Paris, 1911, in care Lenin

bolsevicii sint atit de improscati cu noroi, incit ping siK. Kautsky, a cgrui inclinare spre lichidatorism era cunoscutg,a spus cg. este dezgustgtoare". In scrisoarea adresatä luiA. V. Lunacearski la 9 august 1911, K. Kautsky scria in legg-turä cu brosura lui Martov : Noi nu considergm, asa cum consi-derati dv., cg Lenin si adeptii sgi sint cauza sciziunii. In actin-nile lui Lenin n-am vgzut decit rgspunsul la brosura dezgustitoarea lui Martov impotriva lui, brosurg care ar fi de-a dreptulabsurdi clack' n-ar urrnIri scopul de a determina sciziunea".

Extrase din aceastä scrisoare au fost publicate de Plehanov inDnevnik Sotial-Demokrata" nr. 15 din octombrie 1911. 307.

112 Den" cotidian liberal-burghez. A fost infiintat in 1912 laPetersburg de I. D. Sitin. Se edita din fonduri puse la dispo-zitie de bgnci. La acest ziar colaborau mensevicii-lichidatori, inmiinile cgrora a trecut cu totul dupg februarie 1917. In primaperioadä a rgzboiului imperialist s-a situat pe pozitia defensis-mului. Dupg Revolutia Socialistg din Octombrie ziarul a dus olupta fgtisg impotriva Puterii sovietice. In urma dispozitieiComitetului militar-revolutionar, din pricina activitItii sale con-trarevolutionare, ziarul a fost interzis la 26 octombrie (8 noiem-brie) 1917. 312.

4 13 Este vorba de Osvobojdenie", revistg bilunarg, care a apgrutin strgingtate de la 18 iunie (1 iulie) 1902 ping la 5 (18) oc-tombrie 1905, sub ingrijirea lui P. B. Struve. Revista a fostde fapt un organ al burgheziei liberale ruse si a promovat ideileunui liberalism monarhist moderat. In 1903, in jurul acesteireviste s-a grupat (iar in ianuarie 1904 s-a constituit) Uniuneaelibergrii", care a clainuit ping in octombrie 1905. Impreunà cuzemtii constitutionalisti, osvobojdenistii" au constituit nucleulpartidului constitutional-democrat (al cadetilor), carc a fost in-flintat in octombrie 1905. 314.

114 Lenin se referi aici la articolul proiectat pentru revista Prosves-cenie" Despre vperedoviti i despre grupul «Vperecl,", pe

P.M.S.D.R.)",

si

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 486

care I-a publicat in nr. 6 al revistei Prosvescenie" din 1914(vezi Opere, vol. 20, Bucuresti, Editura politica, 1959,p. 490-496). 327.

115 Gromada socialistd bieloruse organizatie nationalista ; aluat hula in anul 1902 sub denumirea Gromada revolutionarabielorusa". Ea apara interesele burgheziei, ale mosierilor si chia-burilor bielorusi, nega lupta de clasa revolutionara, cauta sa.rupa, s'a: desparta poporul bielorus de clasa muncitoare revolutio-nazi. rusa. Aceste incercari nu s-au bucurat de sprijin in maselemuncitoare ale poporului bielorus. In problema nationalà aceastlorganizatie formula revendicarea autonomiei cultural-nationale".Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917, Gro-mada socialista bielorusa" a sprijinit politica guvernului provi-zorm burghez. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie, Gro-mada bielorusa s-a destramat intr-o serie de grupuri contrarevo-lutionare, care impreuna cu albgardistii si interventionistii strainiau participat activ la lupta impotriva Puterii sovietice.

Damaktutiunii membrii partidului burgbez nationalistDasnaktutiun. Infiintat la inceputul ultimului deceniu al secolu-lui trecut in Armenia turceasca in scopul eliberarii armenilordin Turcia de sub jugul sultanului, acest partid constituia unconglomerat burghezo-democrat de reprezentanti ai diferitelorclase. Alaturi de burghezie, un loc important in acest partid11 ocupa intelectualitatea nationala ; de asemenea din el faceauparte tarani si muncitori in rindurile cirora nu patrunsesepropaganda social-democrata, precum si o parte din lumpenpro-letariat, care alcatuiau detasamentele asa-zisilor zinvori".

In ajunul revolutiei din 1905-1907, Dasnaktutiun isi mutaactivitatea in Caucaz si se apropie de eseri. Aripa sting5." apartidului, care a format grupul dasnaktutiunilor tineri" in1907, a intrat in partidul eserilor.

Activitatea partidului Dasnaktutiun avea un caracter anti-popular. Prin propaganda sa nationalista, Dasnaktutiun a adusuriase prejudicii cauzei educarii internationaliste a proletariatu-lui si maselor muncitoare din Armenia si din intreaga Trans-caucazie.

Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917,dasnakii au sprijinit politica guvernului provizoriu burghez ;dupl. Revolutia Socialista din Octombrie, impreuna cu mense-vicii, eserii si musavatistii au constituit un bloc contrarevolu-tionar impotriva bolsevicilor. In 1918-1920, dasnakii se aflauin fruntea guvernului burghezo-nationalist contrarevolutionar alArmeniei ; toate actiunile lor contribuiau la transformarea Arme-niei intr-o colonie a imperialistilor straini si intr-un punct desprijin al interventionistilor anglo-francezi si al albgardistilorrusi in lupta impotriva Puterii sovietice. Sub conducerea parti-dului bolsevic, oamenii muncii din Armenia, cu sprijinul Armatei

33 Lenin, Opere, vol. 24

www.dacoromanica.ro

486 ADNOTARI

Rosii, au rasturnat in noiembrie 1920 guvernul dasnak. 0 datacu victoria Puterii sovietice, organiza;iile Dasnaktutiun dinCaucaz au fost zdrobite si lichidate. 334.

116 Este vorba de cartea Statistica proprietatii funciare din 1905.Culegere de date privind 50 de gubernii din Rusia europeana",Petersburg, editata de Comitetul Central de statistica al Ministe-rului Afacerilor Interne, 1907. 338.

117 Este vorba de Consfatuirea redactiei largite a ziarului Pro-letare , care a avut loc la Paris intre 8 si 17 (21 si 30) iu-nie 1909. La aceasta consfatuire au luat parte 9 membri aiCentrului bolsevic forul superior al fractiunii bolsevice, carea fost ales de catre delegatii bolsevici la Congresul al V-lea(de la Londra) al P.M.S.D.R. din 1907 , precurn si reprezen-tanti al organizatiei Petersburg, ai celei regionale Moscova siai celei din Ural. Lucrarile consfatuirii s-au desfasurat subconducerea lui V. I. Lenin. Interventiile lui in cadrul discutiilorpurtate pe marginea principalelor probleme de pe ordinea de ziau deterrninat caracterul tuturor lucrarilor acestei consfatuiri.Otzovistir, ultimatistii si adeptii curentului zidirii de dumnezeuau fost reprezentati prin A. Bogdanov (Maksimov) si V. L. San-ter (Marat), care erau sustinuti de catre V. M. $uleatikov(Donat), reprezentantul organizatiei regionale Moscova. Pe opozitie impaciuitorista intr-o serie intreaga de probleme s-ausituat G. E. Zinoviev, L. B. Kamenev, A. I. Rikov siM. P. Tomski.

Consfatuirea a dezbatut problemele : otzovisrnul si ultimatis-mul ; curentul zidirii de dumnezeu din cadrul social-democra-tiei ; atitudinea fata de activitatea din Dumal in legatura cu oserie de alte domenii ale muncii de partid ; despre sarcinilebolsevicilor in partid ; scoala de partid in curs de organizarepe insula Capri ; unitatea, fractiunii ; agitatia in vederea con-vocarii unui congres bolsevic sau a unei conferinte bolseviceseparate de partid ; desprinderea lui A. Bogdanov, precum si alteprobleme. Toate aceste probleme au fost exalninate in prealabilin cadrul unei adunari neoficiale a bolsevicilor care a avut loein ajunul consfatuirii, farl participarea opozitiei otzovist-ulti-matiste, si in cadrul careia V. I. Lenin a facut o expunere ama-nuntitä asupra starii de lucruri din partid si din fractiuneabolsevica. Tezele formulate de el au stat la baza hotäririloradoptate de consfatuirea redactiei largite a ziarului Proletarii".

Consfatuirea a condamnat cu hotarire otzovism-ultimatismul,ca un curent daunator si primejdios in rindurile miscarii mun-citoresti. Subliniind, in rezolutia cu privire la aceasta problema,ca teoria otzovismului si ultimatismului substituie ideologieiproletariatului tendintele anarho-sindicaliste mic-burgheze, con-sfatuirea a declarat Ca bolsevismul, ca un curent bine precizatin P.M.S.D.R., nu are nimic comun cu otzovismul si ultima-tismuP` si a chemat pe toti bolsevicii s a. lupre cu toata hota.-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 487

rirea impotriva acestor abateri de la calea marxismului revolu-nonar" (Opere complete, vol. 19, Bucurcsti, Editura1963, ed. a doua, p. 38).

In cadrul discutiilor cu privire la agitatia in vederea convocariiunui congres bolsevic sau a unei conferinte bolsevice separatede partid si la sarcinile ce reveneau bolsevicilor in partid a fostcondamnat cu asprime fractionismul rigid" al otzovistilor 6ultimatistilor, neintelegerea sarcinii ce revine bolsevicilor de amentine si a intari P.M.S.D.R. Consfatuirea a aratat cà sarcinabolsevicilor este de a se apropia de elementele marxistepartinice din celelalte fracOuni, asa cum dicteaza comunitateade teluri in lupta pentru mentinerea si intinrea P.M.S.D.R.`(p. 41).

Analizind chestiunea scolii de la Capri, consfatuirea a ajunsla concluzia ca, sub masca acestei coli, otzovistii-ultimatisti organizeazi la Capri un centru al kr fractionist,urmarind astfel nu teluri comune intregii fractiuni, adicateluri ale fractiunii bolsevice ca un curent ideologic in partid,ci telurile kr politice-ideologice deosebite, de grup" (p. 43).Consfatuirea a luat pozitie hotarita impotriva politicii scizio-niste a otzovistilor-ultimatisti, condamnind aceast5." ca unnou centru al fractiunii care se desprinde de bolsevici" (p. 42).

Consfituirea a condamnat cu toata taria conceptiile filozoficeale otzovistilor-ultimatisti, care si-au gasit o expresie deosebitde pregnanta in propagarea ideii zidirii de dumnezeu. In rezo-lutia adoptata de conferinta cu privire la zidirea de dumnezeus-a subliniat cä bolsevismul nu are nimic comun cu zidirea dedumnezeu, a el consideri zidirea de dumnezeu drept un curentcare se indeparteaza de principiile marxismului. Dupa ce adeclarat ca nu se va supune hotaririlor consfituirii si nu vacauta sa le aplice, Bogdanov, ca lider 6 animator al otzovisti-kr, ultimatistilor si ziditorilor de dumnezeu, care incercasesfarime unitatea fractiunii bolsevice si pornise pe .drumul re-vizuirii marxismului, al inlocuirii lui cu o filozofie idealista,reactionara, a fost exclus din fractiunea bolsevica. In rezolunaCu privire la atitudinea fata de activitatea din Dum a. inlegatura cu celelalte domenii ale muncii de partid", adoptatade consfatuire, a fost subliniata teza ca intre modui revolutionar

cel opornmist de a folosi tribuna parlamentara este o deose-bire radicala si au fost date indicatii concrete cu privire la acti-vitatea fractiunii din Duma.

Hotaririle consfatuirii au avut o mare importanta pentrupartid. Lenin a aratat cä ele imprima o puternica inlantuirelogica si desavirsire liniei politice care a fost elaborati de partidin anii reactiunii. Lupta de idei care s-a desfasurat la accasticonsfatuire in jurul celor mai arzatoare probleme a jucat usrol insemnat in educarea politica a cadrelor de partid, a con-tribuit la unirea si mai strinsa a elementelor cu adevarat parti-

33*

politica,

0

infiintarii

scoali

sa

6

www.dacoromanica.ro

488 ADNOTARI

nice in jurul bollevicilor. Rezolutiile adoptate de consfatuire aufost aprobate de organizatiile de partid locale din Rusiaadoptate de ele ca directive in activitatea lor. 359.

118 Marxism fi lichidatorism. Culegere de articole cu privire laprincipalele probleme ale miicarii muncitorefii contemporane.Partea a II-a" a aparut in iulie 1914 in editura de partidPriboi". In manuscrisul lui Lenin al planului acestei culegerise arata ce articole considera el ca trebuie sa fie incluse in volum,precum i o lista cuprinzind numerele ziarelor din care trebuiauluate articolele (in culegere Lenin a schimbat titlurile mai multorarticole). Potrivit acestui plan, culegerea trebuia sa fie alcatuitadin doui parti, al caror continut a fost expus in ziarul PutiPravdi" nr. 42 din 21 martie 1914.

Prima parte a culegerii n-a aparut. Citeva zeci de exemplaredin partea a doua a culegerii, pe care editura nu reusise sa lescoata la timp din tipografie, au fost confiscate, dar cea maimare parte din tiraj a putut fi difuzata.

Partea a doua a culegerii cuprinde, in afara de prefaça,datata februarie 1914, si de incheiere, 14 lucriri ale lui Lenin :Partidul legal 6 marxistii" (vezi Probleme litigioase"), Ma-nifestul partidului muncitoresc liberal", Cum ii demascaP. B. Akselrod pe lichidatori", Cu privire la separatismulBundului" (vezi Separatistii din Rusia i separatistii dinAustria", A dovedit oare «Pravda* separatismul bundistilor ?"),Marxismul i reformismul", Burghezia liberala si reformismul",Orbirea liberala. Explicatie necesara" (vezi Insemnarile unuipublicist"), Greva economica si politica", O discutie despre«cadetofagie*", Despre caracterul i insemnatatea polemiciinoastre cu liberalii", Burghezia liberala i lichidatorii", Clasamuncitoare i presa muncitoreasca", Materiale cu privire latnfiintarea fractiunii muncitoresti social-dernocrate ruse dinDuma".

Ultima lucrare axe o completare scrisa special pentru culegerearticolul Cum au reactionat muncitorii la infinitarea fractiuniimuncitoresti social-democrate ruse din Duma de stat" (veziOpere complete, ed. a 5-a, vol. 25). In iunie 1914 Lenin a scrisla acest articol o notk de subsol care confine date noi cu privirela colectele pentru ziarele marxiste i pentru cele lichidatoristeefectuate prin fractiunile din Duna. 365.

119 Vehi" culegere de articole ale unor cunoscuti publicisticadeti, reprezentanti ai burgheziei liberale contrarevolutionareN. A. Berdeaev, S. N. Bulgakov, M. 0. Ghersenzon, A. S. Iz-goev, B. A. Kisteakovski, P. B. Struve si S. L. Frank ; a aparutla Moscova in primivara anului 1909. 0 analiza criticà i oapreciere politick a acestei culegeri a cadetilor ultrareactionaria fost Nana de Lenin in articolul sau Despre «Vehi*" (veziOpere complete, vol. 19, Bucuresti, Editura politick, 1963,ed. a doua, p. 179-188). 368.

5i

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 489

120 Lenin se refera la Culegerea economica-statistica. Fasc. VII.Gradinaritul i horticultura in judetul Moscova". Moscova,1'913. 371.

121 Metal list" revista siptaminalà, organul sindicatului metalur-gistilor. A aparut la Petersburg incepind din 26 septembrie(9 octombrie) 1911 pia. la 12 (25) iunie 1914. Au aparut 45 denumere. Pina in 1913 conducerea sindicatului i redactia revisteise aflau in miinile lichidatorilor. Dup a. noile alegeri pentrucomitetul de conducere al sindicatului, care au avut loc inmai 1913, conducerea sindicatului si a redactiei revistei au trecutin miinile bolsevicilor. In nr. 7 (31), 8 (32), 10 (34) pe 1913 aaparut articolul lui V. I. Lenin Grevele metalurgistilor din 1912".La aceasta revista au colaborat M. S. Olminski, A. E. Badaev,G. I. Petrovski. Revista Metallist" era strins legata de masamuncitoare si a jucat un rol important in unirea maselor injurul partidului bolsevic. Guvernul tarist prigonea revista : citevanumere au fost confiscate ; dupl aparitia numarului 24, revistaa fost suspendata pe timp de 4 luni. Pentru a ocoli rigorilecenzurii, revista ii schimba denumirea : Kuznet", Nadejda",Edinstvo", Nas Puti" etc.

Lenin se refera aici la articolele de fond ale revistelor NasPuti" nr. 20 din 11 august 1911 si Metallist" nr. 3 din 27 oc-tombrie 1911. 380.

122 Vezi K. Marx, F. Engels, V. I. Lenin. Despre internationalismulproletar, Bucuresti, Editura politica, 1959, p. 66. 390.

123 Vezi K. Marx si F. Engels. Despre sistemul colonial al imperia-lismului, Bucuresti, Editura politica, 1962, p. 304. 390.

124 Manuscrisul articolului Sistemul Taylor inrobirea omului decatre malina" nu a fost multi vreme cunoscut. El a fost gasitabia in 1959 printre manuscrisele redactiei ziarului PutiPravdi" pe anul 1914, care se pastreazi in Arhiva centralaistorica de stat a U.R.S.S. din Moscova n colegia Corpuridelicte" (fondul 1 167), cuprinzind peste 15 000 de piese pastrate.Acest manuscris, ca si multe alte documente ale redactiilorpresei bolsevice ale ziarului Pravda", revistei Prosves-cenie" etc. , a fost confiscat de Departamentul politiei dreptcorp delict al activitatii antiguvernamentale desfasurate deziarul Pravda". 393.

125 Intre 26 si 28 septembrie (9 si 11 octombrie) 1913, la Consfa-tuirea de la Poronino a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti departid, V. I. Lenin a prezentat un amplu referat cu privire laproblema nationali. Proiectul de rezolutie in legatura cu aceastaproblema nu s-a pistrat. Ciorna de fa 45. a rezolutiei pare-se caa servit drept conspect al acestui proiect de rezolutie. 401.

www.dacoromanica.ro

490 ADNOTAIII

126 Este vorba de Proiectul condigilor de unificare a Bundului colP.M.S.D.R.", adoptat de Congresul al IV-lea (de unificare)al P.M.S.D.R., care a avut loc la Stockholm in 1906. Potrivitpunctului 1 al proiectului, Bundul era recunoscut ca organizatica proletariatului evreu care nu este limitati in activitatea sa lacadrul raional" ; potrivit punctului 8, Bundul a obtinut dreptulde a avea reprezentanti in C.C. al P.M.S.D.R. si in delegatiilela congresele socialiste internationale (Rezolutiile i hotaririlecongreselor, conferintelor P.C.U.S. si ale plenarelorpartea I, Bucuresti, Editura pentru literatura politica., 1954,p. 136-137). 401.

127 Federatie de cel mai rau tip" astfel au fost caracterizate inhotaririle Conferintei de partid de la Praga din 1912 relatiiledintre P.M.S.D.R. i organizatille social-democrate nationale,statornicite incepind de la Congresul al IV-lea (de unificare).Nationalii" activau complet separat de organizatiile dinRusia", fapt care exercita o influentä extrem de negativa asupraintregii activitati a P.M.S.D.R. Desi organizatiile social-demo-crate din Po Ionia 6 Lituania, din Tinutul leton si Bundul faceauparte din P.M.S.D.R., de fapt ele activau in mod separat. Re-prezentantii lor nu participau la conducerea muncii de partidpe intreaga Rusie ; ele incurajau in mod direct sau indirectactivitatea antipartinick a lichidatorilor (vezi in legatura cuaceasta Opere complete, vol. 21, Bucuresti, Editura1963, ed. a doua, p. 141-142 ; vol. 22, Bucuresti, Editurapolitica, 1963, ed. a doua, p. 249-250). 401.

128 Conspectul raportului pentru organizatiile locale a fost trimisde Lenin la Petersburg, la 29 noiembrie (12 decembrie) 1913.Conspectul a fost intocmit pentru deputatii bolsevici din Dumaa IV-a de stat, pentru ca ei, plecind pe timpul vacantei decraciun a Dumei in diferite localitati, sa se poata. orienta dupaacest conspect in rapoartele ce le vor tine cu privire la ConsfiTtuirea de la Poronino a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisttde partid. 404.

129 Tezele referatului cu privire la problema nationall au fost scrisede Lenin, pe cit se pare, dupa referatul expus de el la Paris,la 10 (23) ianuarie 1914 (vezi Culegeri din Lenin", vol. XXX,p. 51-57). Din insemnarea de pe coperta caietului Problemanationala III" reiese ca. Lenin a repetat referatul sau de la Paris

Liege, la 2 februarie 1914 (st. n.). 406.

130 Brosura lui K. Kautsky Nationalitat und Internationalitat" esteanalizata de V. I. Lenin in lucrarea Despre dreptul natiunilorla autodeterminare". Vezi Opere, vol. 20, Bucuresti, Editurapolitica', 1959, p. 399-403. 409.

131 Vezi extrasul lui Lenin din cartea Der Briefwechsel zwischenFr. Engels u. K. Marx", Bd. IV, Stuttgart, 1913, S. 292 in

C.C.",

politick

Ila

-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI 491

Culegeri din Lenin", vol. XVII, p. 291 ; vezi K. Marx siF. Engels. Briefwechsel, IV. Band, Dietz Verlag, Berlin, 1950,p. 398-399. 415.

132 La cea de-a treia sedinti a comisiei pentru alatuirea programu-lui de la Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., delegatul social-democratiei din Po Ionia i Lituania a facut propunerea de a seadopta un punct cu privire la garantarea liberfatii dezvoleariiculturale a tuturor natiunilor care intri in componenta statului"(vezi notele lui Lenin de la aceastI sedinta in Culegeri dinLenin", vol. VI, p. 105). 415.

133 Diaspora (in limba greac5. risipire) evreii care locuiau inafara Iudeii. La inceputul secolului al VI-lea 1.e.n. au existatcolonii de evrei in Egipt, Babilon si in alte tHri mediteraniene.Incepind din secolul al III-lea i.e.n. diaspora a crescut rapid,astfel incit in secolul I nurnirul evreilor din diaspora aatins cifra de 4 500 000. hi Imperiul roman evreii din diasporatraiau in comunitati, forrnind uneori corporatii cu caracter depersoanl juridicI (ca de pilda in Alexandria) alteori numaiasociatii private, de cult (de pild5. la Roma). Pe de o parte,evreii din diaspora inregistrau succese in propaganda iudaismu-lui, iar pe de aka' parte hi pierdeau ei inii particularititilenationale si limba. 418.

te.n.

www.dacoromanica.ro

492

INDICE DE LUCRARI $ 1 IZVOARECITATE SAU MENTIONATE

DE V. I. LENIN

Akselrod, P. B. Thainte ,si acum. (Cu privire la miscarea muncito-reasca rusa). Jivaia Jizn", Petersburg, 1913, nr. 13, 25 iulie,p. 2. 47-48.

An vezi Jordania, N. N.

Anuarul ziarului Reci" pe anul 1914. Editat de red. ziarului Reci",Petersburg, [1914]. 616 p. (Supliment gratuit la ziarul Reci").

376.

Anul nou. [Editorial]. Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg,1914, nr. 1 (119), 1 ianuarie, p. 1. 323-324, 325.

Apelul Uniunii 17 octombrie. Reci", Petersburg, 1913, nr. 275(2 587), 8 (21) octombrie, p. 5, la rubrica : Stiri de seara.81-82.

Arseniev, K. K. Sarcini imediate. Russkie Vedomosti", Moscova,1914, nr. 49, 28 februarie, p. 2. 383, 384.

Bogdanov, A. LaMurire intr-o chestiune de fapt. (Scrisoare catre re-dacrie). Pravda", Petersburg, 1913, nr. 120 (324), 26 mai,p. 2-3. 327, 361.Scrisoare catre redactie. Novaia Raboceaia Gazeta", Peters-burg, 1914, nr. 16 (134), 21 ianuarie, p. 2-3. 326-327, 359.

Braines, B. Riga. Desfasurarea campaniei pentru asigurarile sociale.Severnaia Misl", Petersburg, 1913, nr. 1, 23 noiembrie, p. 3,

la rubrica : Asigurarile sociale. 268, 270.Oare afa este ? Vernaia Misl", Petersburg, 1'914, nr. 6,5 februarie, p. 1. 378.

Buletinul Oficial", Petersburg, 1905, nr. 169, 6 (19) august, p. 2-4.105.

1905,' nr. 222, 18 (31) octombrie, p. 1. 82.

.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 493

- 1906, nr. 54, 8 (21) martie, p. 1-2. - 18.- 1906, nr. 252, 12 (25) noiembrie, p. 1. - 298.

Care tovarasii metalurgisti. - Novaia Raboceaia Gazeta", Peters-burg, 1913, nr. 15, 25 august, p. 1. - 111-112.

*Cerevanin, N. Congresul de la Londra al P.M.S.D.R. 1907. In su-pliment rezolutiile adoptate i proiectele acestora. [Petersburg],Borba", [1907]. 102 p. - 36.

Ce va urma ? - Luci", Petersburg, 1912, nr. 53, 17 noiembrie,p. 1. - 3, 46, 219, 252, 316.

Citeva cifre in legatura cu fractiunea social-democrata. - ZaPravdu", Petersburg, 1913, nr. 13, 18 octombrie, p. 2, la ru-brica In fractiunea social-democratl. - 106-107, 168.

Comitetul de conducere al sindicatului muncitorilor metalurgisti necomunica spre publicare lista candidatilor pentru comitetul deconducere si comisia de revizie, desemnap pe raioane. -Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 15, 25 au-gust, p. 1. - 111-112.

*Comunicatul i rezolutiile Consfatuirii din vara anului 1913 a C.C.al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid. Edit. C.C. [Paris, de-cembrie] 1913. 24 p. (P.M.S.D.R.). - 116-117, 152-153, 161,178, 179, 208, 240, 243, 246, 268, 313, 334, 363, 404-405.

*Congresul al II-lea ordinar al Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia. Textul integral al proceselor-verbale. Edit. C.C. Ge-neve, tip. partidului, [1904]. 397, II p. (P.M.S.D.R.). - 34-35,56-57, 63-64, 118, 136, 148, 150, 167, 168, 218, 219, 227,241, 243, 244, 245, 251, 252, 255-257, 262, 310, 316, 333-334.401, 406, 411-412, 413.

*Congresal de la Londra al Partidului muncitoresc social-democraedin Rusia (care a avut loc in 1907). Textul integral al procese-lor-verbale. Edit. C.C. Paris, 1909, 486 p. (P.M.S.D.R.). - 38,62, 66, 67, 74-76, 252.

Congresul muncitorcsc organizatiile muncitoresti fard partid. [Re-zolutie adoptatà la Congresul al V-lea (de la Londra) alP.M.S.D.R.]. - In : Congresul de la Londra al Partidului mun-citoresc social-democrat din Rusia (care a avut loc In 1907).Textul integral al proceselor-verbale. Edit. C. C. Park, 1909,p. 455. (P.M.S.D.R.). - 62.

* Cu asterisc sint notate cArtile, ziarele, articolele i documentele pecare se ail& Insemnäri fácute do V. I. Lenin i care se pastreazá In Arhivacentral& de partid a Institutului de marxism-leninism de pe ling& C C. al

0i

www.dacoromanica.ro

494 INDICE DE LUCkAnt $1 I2VOARE

Congresul nationalistilor. Reci", Petersburg, 1914, nr. 33 (2 702),3 (16) februarie, p. 2. 344-346.

Consfatuirea reprezentantilor guvernului si ai Dumei de stat.Reci", Petersburg, 1914, nr. 59 (2 728), 2 (15) martie, p. 3,la rubrica : $tiri de seari. 396-398.

jCredo]. In: [Lenin, V. I.] Protestul social-democratilor dinRusia. Cu o postfati din partea redactiei revistei RaboceeDelo". Editat de Uniunea social-democratilor rusi. Geneva,tip. Soiuz", 189'9, p. 1-6. (P.M.S.D.R. Urma s5." aparl innr. 4-5 al revistei Rabocee Delo", dar a fost scos in tirajseparat). 32-33.

*Culegere economia-statistica. Fasc. VII. Gradidaritul si horticulturaIn judetul Moscova. Moscova, 1913. [292] p. (Sectia de statis-flea a Administratiei zemstvei judetene Moscova). 347-350,371-374.

Cum polemizeaza. Stoikaia Misl", Petersburg, 1914, nr. 4,5 martie, p. 2. 379-380.

Cu privire la adunarea generalii a metalurgigilor. NovaiaRaboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 15, 25 august, p. 1-2.Semnat F. I. 111-113.

Cu privire la Comitetul organizatoric. [Rezolutie adoptatl la Con-ferinta din august 1912 a lichidatorilor]. In : Comunicatulcu privire la Conferinta organizatiilor P.M.S.D.R. Edit. C.O. [Wien],septembrie 1912, p. 44 (P.M.S.D.R.). 207, 209, 304, 315.

Cu privire la formele organizatorice ale construcgei de partid. [Re-zolutie adoptati la Conferinta din august 1912 a lichidatorilor].

Ibid., p. 28-29. 315, 324.

Cu privire la fractiunea social-democratei din Dumii. [Rezolutieadoptatà la Conferinta a V-a a P.M.S.D.R. (generall 1908)].In : Comunicatul Comitetului Central al Partidului muncitorescsocial-democrat din Rusia cu privire la Conferinta generalIordinark de partid care a avut loc. [Edit. C. C. al P.M.S.D.R.Paris, 1909], p. 5-6. (P.M.S.D.R.). 60.

*Cu privire la locul Bundului in partid. [Principalele rezolutiiadoptate la Congresul al doilea al P.M.S.D.R.]. In : Celde-al doilea Congres ordinar al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia. Textul integral al proceselor-verbale. Edit.C.C. Geneve, tip. partidului, [1904], p. 12, 62. (P.M.S.D.R.)

118-119.

Cu privire la lupta pentru unitatea fractiunii soc.-dem. Rispuns datde fractiunea soc.-dem. celor sase deputati. Novaia Rabo-ceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 67, 26 octombrie, p. 1.Semnat : N. Ciheidze, V. Haustov, I. Tuleakov, I. Mankov,

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE LucRARI 51 IZVOARE 495

A. Bureanov, E. Jagiello, A. Cihenkeli, M. Skobelev. 179 f

180-181.

Cu privire la momentul actual si sarcinile partidului. [Rezolutieadoptata la Conferinta a V-a a P.M.S.D.R. (generala 1908)].

In : Comunicatul Comitetului Central al Partidului mune:-toresc social-democrat din Rusia cu privire la Conferinta gene-rala ordinara de partid care a avut loc. [Edit. C.C. a)P.M.S.D.R. Paris, 1909], p. 4-5. (P.M.S.D.R.). 33.

Cu privire la Partidul socialist polonez. [Rezolutie adoptata. la Con-,ferinta din august 1912 a lichidatorilor]. In : Comunicat csiprivire la Conferinta organizatiilor P.M.S.D.R. Edit. C.O.[Wien], septembrie 1912, p. 30-32. (P.M.S.D.R.). 317-318.

Cu privire la pozitia narodnicista de stinga din miscarea sindicala.Severnaia Misl", Petersburg, 1913, nr. 2, 26 noiembrie, p. 2.Semnat : B. G-n. 270.

Cu privire la problema autonomiei cultural-nationale. [Rezolutieadoptata la Conferinta din august 1912 a lichidatorilor]. In :Comunicatul cu privire la Conferinta organizatiilor P.M.S.D.R.Edit. C.O. [Wien], septembrie 1912, p. 42. (P.M.S.D.R.). 63,127, 191, 219, 252, 255-256, 262, 316, 334-335.

Cu privire la unificarea organlizatiilorJ nation[alej din diferite lo-calitati. [Rezolutie adoptata la Conferinta a V-a a P.M.S.D.R.(generala 1908)]. In : Cornunicatul Comitetului Central alPartidului muncitoresc social-democrat din Rusia cu privirela Conferinta generala ordinarä de partid care a avut loc.[Edit. C.C. al P.M.S.D.R. Paris, 1909], p. 6. (P.M.S.D.R.).252, 317.

Cu privire la unitatea campaniei electorale. [Rezolutie adoptata, laConferinta din august 1912 a lichidatorilor]. In : Comu.nicatul cu privire la Conferinta organizatiilor P.M.S.D.REdit. C.O. [Wien], septembrie 1912, p. 26-27. (P.M.S.D.R.).

317.

D. vezi Dan, F. I.

Dalin, S. In Biroul socialist international. Novaia RaboceaiaGazeta", Petersburg, 1913, nr. 101, 7 decembrie, p. 2. 248-249.

IDan F. 1.1 Fractiunea dezorganizatorilor. Novaia RaboceaiaGazeta", Petersburg, 1913, nr. 70, 30 octombrie, p. 2, la ru-brica : Cu privire la lupta pentru unitatea fractiunii soc.-dem.Semnat : F. D. 179.

In fata Internationalei muncitoresti. Novaia RaboceaiaGazeta", Petersburg, 1913, nr. 102, 8 decembrie, p. 1. Semnat :D. 261, 262.

www.dacoromanica.ro

496 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

ln intimpinarea lnternationalei. Novaia Raboceaia Gazete,Petersburg, 1913, nr. 108, 15 decembrie, p. 1. Semnat : F. D.

328-331.Lupta pentru libertatea de asociere. Novaia Raboceaia Ga-zeta", Petersburg, 1913, nr. 23, 4 septembrie, p. 1. Semnat : D.

15-17.Dari de seama stenografice [ale Dumei de stat]. 1908. Sesiunea Intl

Partea a II-a. Sedintele 31-60 (de la 21 februarie la 6 mai1908). Petersburg, tip. statului, 1908. XV p. 2 962 de coloane.(Duma de stat. Legislatura a treia). 4-5.

Dani de seama stenografice [ale Dumei de stat]. 1912-1913. Se-siunea intii. Partea I. Sedintele 1-30 (de la, 15 noiembrie 1912la 20 martie 1913). Petersburg, Imprimeriile statului, 1913.XXI p. 2 437 de coloane (Duma de stat. Legislatura a patra).

118-119, 167, 191, 252.

De ce boala suferim ? (Un muncitor catre muncitori). Ludo',Petersburg, 1912, nr. 56, 21 noiembrie, p. 2. Semnat : V. A.

3.

[Declaratia redactiei in legatura cu problema dreptului natiunilorla autodeterminarel. Red", Petersburg, 1913, nr. 340 (2 652),12 (25) decembrie, p. 2, la rubrica : Spicuiri din presa.

265-266, 275, 276.

Den", Petersburg, 1914, nr. 7, (449), 8 ianuarie, p. 3. 312, 313.

Dezbaterile in problema nationala la parteitag-ul de la Brann. (So-cial-democratia internationala si lupta nationalitatilor din Aus-tria"). Traducere din limba germana de P. A. Gurevici. Inloc de prefatä : Evolutia gindirii socialiste in problema na-tionala. M. B. Ratner. Kiev Petersburg, P.M.S.E.", 1906.80 p. 145.

Din partea institutieicare s-au unit inPetersburg, 1913,sprijinul fractiunii

Din partea redlactieil .

de conducere a muncitorilor social-democratiaugust 1912. Novaia Raboceaia Gazeta",nr. 81, 13 noiembrie, p. 2, la rubrica : Insocial-democrate. 207, 209.

Nap Zarea", Petersburg, 1913, nr. 6,p. 45. 174, 177.

Din partea red[actiei. Raspunsul redactiei ziarului Luci" la articolullui N. N. Jordania Din nou despre miscarea ilegalacl.Luci", Petersburg, 1913, nr. 95 (181), 26 aprilie, p. 2.

46, 307.

Womski, G. G.7 De la nationalism la lichidatorism. (Cu privirela, asa-zisa levita-P.P.S.). Prosvescenie", Petersburg, 1913,nr. 10, p. 83-95. Semnat : G. Kamenski. 273.

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 497

Dontov, D. Presa din Rusia despre congres. $leahi",Lvov, 1913, nr. 8-9, 1 coalà. 224-225, 265.

Duma de stat. Sedinta din 23 octombrie. Za Pravdu°, Peters-burg, 1913, nr. 19, 25 octombrie, p. 2-3. 177.

Duma de stat. Sedinta din 22 noiembrie. Za Pravde, Peters-burg, 1913, nr. 42, 23 noiembrie, p. 3. 197, 198.

Duma de stat. Sedinta din 26 noiembrie. Za Pravdu", Peters-burg, 1'913, nr. 45, 27 noiernbrie, p. 2. 237.

*Dzvin", [Kievi, 1913, nr. 7-8, p. 83-94. 127-128, 139-140,141, 148, 162.

Eniseiskaia Misl, Krasnoiarsk, 1913, nr. 181, 27 august, P. 2-3.22.

Engels, F. Anti-Diihring. Domnul Eugen Daring revolutioneazistiinta. 1876-1878. 386.

Exponate privitoare la protectia muncii prezentate la Expozi;ia deigienii din Rusia organizata la Petersburg in 1913. Petersburg,tip. Borozin", 1913. I, 78 p. 300.

F. Cu privire la unele cifre". Novaia Raboceaia Gazeta", Pe-tersburg, 1913, nr. 61, 19 octombrie, p. 1. 108.

F. D. vezi Dan, F. I.Fabrica Nemirov-Kolodkin". Novaia Raboceaia Gazeta", Pe-

tersburg, 1913, nr. 24, 5 septembrie, P. 2, la rubrica Muncitoriidespre presa muncitoreasea. 75.

Forme le misairii nationale in statele contemporane. Austro-Ungaria.Rusia. Germania. Redactor A. I. Kasteleanski. Petersburg,Obscestvennaia Polza", 1910. XIII, 821 P. 64-65, 188, 189,237, 333.

Fractiunea sfociall-dfemocratii] depune urmatorul proiect de legecu privire la libertatea intrunirilor, asociatiilor ;i de asociere.Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 76, 6 noiem-brie, p. 1-2. 214, 259.

Gamma vezi Martov, L.

Gheghecikori, E. P. Cu privire la sciziunea fractiunii soc.-dem.Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 81, 13 no-iembrie, p. 2, la rubrica : In sprijinul fractiunii soc.-dem.207, 209.

Golosov, Gr. vezi Nikolaevski, B. I.

ultimul

-

:

www.dacoromanica.ro

998 INDICE DE LucRATU $1 IZVOARE

Gorodskoe Delo", Petersburg, 1913, nr. 20, 15 octombrie, p. 1 3341 343. 123-124.

Gorski, A. V. Este oare adeviirat ? Novaia Raboceaia Gazeta",Petersburg, 1913, nr. 104, 11 decembrie, p. 1. 259.

Proiectul de lege al fractiunii social-democrate cu privire laNovaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr.

104, 11 ciecembrie, p. 1. 214-215.

G. R. vezi Levitki, V.

Grajdanin", Petersburg. 24.

1913, nr. 36, 15 septembrie, p. 10-15. 24-25.

[Grigoriev, S. T./ 0 limb plina de vigoare. Den", Petersburg,1914, nr. 7 (449), 8 ianuarie, p. 3. Semnat : S. Patraskin .312, 313.

Internationala despre social-democratia din Rusia. Novaia Ra-boceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 97, 3 decembrie, p. 1.221, 223, 260, 261.

Iskra" [veche, leninistl], [Leipzig München LondraGeneva]. 241.

klurkevici, L. Marxistii din Rusia i miscarea muncitoreasca dinUcraina. Dzvin", [Kiev], 1913, nr. 7-8, p. 83-94.127-128, 139-140, 141, 148, 162.

Izgoev, A. S. Viata noastra obsteasca. In : Anuarul ziaruluiReci" pe anul 1914. Editat de red. ziarului Reci". Peters-burg, [1914], p. 202-215. (Supliment gratuit la ziarul Reci").375-377.

Izvestiia Oblastnogo Komiteta Zagranicinoi Organizatir, Paris.269.

In Duma de stat. Sesiunea a II-a, sedinta a 17-a. Reci", Pe-tersburg, 1913, nr. 321 (2 633), 23 noiembrie (6 decembrie),p. 7. Semnat : L. Nemanov. 197-198.

[In legatura cu articolul lui K. K. Arseniev Sarcini imediate J.Red", Petersburg, 1914, nr. 59 (2 728), 2 (15) martie, p. 2, larubrica : Spicuiri din presl. 383-384.

in legaturii cu scrisoarea lui A. Bogdanov. Puti Pravdi",Petersburg, 1914, nr. 2, 23 ianuarie, p. 3. Semnat : Secretarulredactiei ziarului Proletarskaia Pravda". 326.

In kc de revista presei. Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg,1913, nr. 6, 14 august, p. 2. 13.

Ii--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 499

livaia Jizn", Petersburg. 47.

1913, nr. 8, 19 iulie, p. 2-3. 26-47.1913, nr. 13, 25 iulie, p. 2. 47-48.

[Jordania, N. N.7 Din nou despre ilegalitate". Luci", Pe-tersburg, 1913, nr. 95 (181), 26 aprilie, p. 2. Semnat : An.46, 307.Cu privire la problema nationala. Novaia Raboceaia Ga-zeta", Petersburg, 1913, nr. 103, 10 decembrie, p. 1. Semnat :

' An. 255-256.

Kamenski, G: vezi Domski, G. G.

Karpov, P. Despre congresele muncitoresti. Novaia RaboceaiaGazeta", Petersburg, 1914, nr. 5 (123), 7 ianuarie, p. 1.

325.

/Katkov, M. N.7 Moscova, 28 mai. Moskovskie Vedomosti", 1886,nr. 146, 29 mai, p. 2. 232.

Kievskaia Misl". 46.

1913, nr. 242, 2 septembrie, p. 2. 6.

1913, nr. 244, 4 septembrie, p. 3. 6-9.1913, nr. 246, 6 septembrie, p. 3. 10-12.

[Koltov, D./ De partea cui sintem noi. Luci", Petersburg, 1913,nr. 108 (194), 12 mai, p. 1. Sernnat : L. S. 2-3, 56, 316.Din nou despre hotlirirea Biroului socialist international. No-vaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 104, 11 de-cembrie, p. 1. Semnat : L. S. 261, 262, 263.

Masele muncitoresti si miscarea ilegalii. Luci", Petersburg,1913, nr. 15 (101), 19 ianuarie, p. 1. 262.

Muncitorii in 1905-1907. In : Miscarea sociall din Rusiala, inceputul secolului al XX-lea. Redactori : L. Martov, P. Mas-lov i A. Potresov. Vol. II. Partea I. a) Situatia internationalaa Rusiei inainte de revolutie. b) Miscarile de masi. Petersburg,tip. Obscestvennaia Polza", 1909, P. 185-341. 366.

L. M. vezi Martov, L.

L. S. vezi Kolvov, D.

La deschiderea Dumei. [Editorial]. Metallist", Petersburg, 1911,nr. 3, 27 octombrie, p. 1. 380.

Legea din 9 noiembrie 1906. vezi Ucazul Senatului ocirmuitorcu privire la iesirea taranilor din obsti si la consolidarea pro-priefAcii personale asupra pamintului lotual.

www.dacoromanica.ro

500 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Lenin V. I. Atitudinea liberalilor i democratilor in problema lirnbii.Severnaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 29, 5 septembrie,

p. 1. Semnat : V. I. 127-131, 132, 133, 135-136, 149-150,152, 363.

Avintul revolutionar, grevele fi sarcinile partidului. [Rezolutieadoptata la Consfatuirea de la Cracovia a C.C. al P.M.S.D.R.cu Umi activisti de partid]. In : [Lenin, V. I.] Comunicatulsi rezolutiile Consfatuirii Comitetului Central cu unii activistide partid. Februarie 1913. Edit. C.C. al P.M.S.D.R. [Paris,prima jumitate a lunii februarie 1913], p. 9-11. (P.M.S.D.R.).

58.

*Burgbezia din Rusia fi re formismul rus. Severnaia Pravda",Petersburg, 1913, nr. 21, 27 august, p. 1. Semnat : V. Ilin. 2.

Cadetii despre problema ucraineana. Raboceaia Pravda",Petersburg, 1913, nr. 3, 16 iulie, p. 1. Semnat : M. 224.

Constituirea unei organizatii ilegale. [Rezolutie adoptata laConsfatuirea de la Cracovia a C. C. al P.M.S.D.R. cu uniiactivisti de partid]. In : [Lenin, V. I.] Comunicatul si re-zolutiile Consfatuirii C. C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti departid. Februarie 1913. Edit. C.C. al P.M.S.D.R. [Paris, primajumatate a lunii februarie 1913], p. 12-14. (P.M.S.D.R.).

57.

Cum distruge V. Zasulici lichidatorismul. Prosvescenie", Pe-tersburg, 1913, nr. 9, p. 46-61. Semnat : V. Ilin ; V. I.86-87.Cu privire la absenta delegatilor din partea centrelor nationalela Conferinta generala de partid. [Rezolutie adoptata la Con-ferinta a VI-a generala' (de la Praga) a P.M.S.D.R. din ia-nuarie 1912]. In : Conferinta generala a Partidului mun-citoresc social-democrat din Rusia din 1912. Edit. C.C. Paris,tip. coop. Ideal", 1912, p. 15-16. (P.M.S.D.R.). 401, 419.Cu privire la alegerile pentru Duma a IV-a de stat. [Rezolutieadoptata la Conferinta a VI-a generala (de la Praga) aP.M.S.D.R. din ianuarie 1912]. In : Conferinta generalaa Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia din 1912.Edit. C.C. Paris, tip. coop. Ideal", 1912, p. 18-21. (P.M.S.D.R.).

304.

Cu privire la atitudinea fata de lichidatorism fi la unitate.[Rezolutie adoptata la Consfatuirea de la Cracovia a C.C. alP.M.S.D.R. cu unii activisti de partid]. In : [Lenin, V. I.].Comunicatul si rezolutiile Consfatuirii C.C. al P.M.S.D.R. cuunii activisti de partid. Februarie 1913. Edit. C.C. al P.M.S.D.R.[Paris, prima jumatate a lunii februarie 1913], p. 18-21.(P.M.S.D.R.). 307.

Cu privire la campania de petifir. [Rezolutie adoptata laConferinta a VI-a generala (de la Praga) a P.M.S.D.R. din

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 501

ianuarie 19121. In : Conferinta general): a Partidului mun-citoresc social-democrat din Rusia din anul 1912. Edit. C.C.Paris, tip. coop. Ideal", 1912, p. 27. (P.M.S.D.R.).56-57.Cu privire la dreptul napiunilor la autodeterminare. Pros-vescenie", Petersburg, 1914, *nr. 4, p. 34-47 ; nr. 5, p. 57-71 ;nr. 6, p. 33-47. Semnat : V. Ilin. 156, 162.

privire la lichidatorism la grupul lichidatorilor. [Rezoluticadoptata la Conferinta a VI-a generall (de la Praga) aP.M.S.D.R. din ianuarie 1912]. In : Conferinta generala aP.M.S.D.R. din 1912. Edit. C.C. Paris, tip. coop. Ideal", 1912,p. 28-29. (P.M.S.D.R.). 113, 307.

Cu privire la mipcarea grevisa [Rezolutie adoptata la Consfa-tuirea din vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activistide partid]. In : Comunicatul si rezolutiile Consfatuirii dinvara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid.Edit. C.C. [Paris, decembrie] 1913, p. 14-15. (P.M.S.D.R.).

404.

Cu privire la momentul actual fi la sarcinile partidului. [Re-zoluvie adoptat5. la Consfatuirea a VI-a generala (de la Praga)a P.M.S.D.R. din ianuarie 1912]. In : Conferinta generalia Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia din 1912.Edit. C.C. Paris, tip. coop. Ideal", 1912, p. 17-18.(P.M.S.D.R.). 57-58.Cu privire la rnunca in asociapiile legale. [Rezolutie adoptatala Consfatuirea din vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cuunii activisti de partid]. In : Comunicatul i rezolutiileConsfatuirii din vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu uniiactivisti de partid. Edit. C.C. [Paris, decembrie] 1913, p. 1920 (P.M.S.D.R.). 405.

Cu privire la narodnki. [Rezolutie adoptata' la Consfatuireadin vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti departid]. In : Comunicatul si rezolutiile Consfituirii din varaanului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid.Edit. C.C. [Paris, decembrie] 1913, p. 23-24. (P.M.S.D.R.).

268.

Cu privire la organizapiile social-democrate nationale". [Re-zolutie adoptata la Consfatuirea de la Cracovia a C.C. alP.M.S.D.R. cu unii activisti de partid]. In : [Lenin, V. 1.1Comunicatul i rezolutiile Consfatuirii C.C. cu unii activisti departid. Februarie 1913. Edit. C.C. al P.M.S.D.R. [Paris, primajumatate a lunii februarie 1913], p. 21-23. (P.M.S.D.R.). 334.

Cu privire la presa de partid. [Rezolutie adoptata la Consfa-tuirea din vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii acti-visti de partid]. In : Comunicatul i rezolutiile Consfituiriidin vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti

34

Cts

www.dacoromanica.ro

602 INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE

de partid. Edit. C.C. [Paris, decembrie] 1913, p. 15.(P.M.S.D.R.). 405.

V. I. Lenin. Declaratie. Za Pravdu", Petersburg, 1913, nr. 13,18 octombrie, p. 2, la rubrica : In fractiunea social-democrati.Semnat : A. E. Badaev, R. V. Malinovski, M. K. Muranov,G. I. Petrovski, N. G. Samoilov, F. N. $agov. 103, 106,117, 119-120, 170, 178.Despre desprinderea tov. Maximov. [Rezolutie a consfatuiriiredactiei largite a ziarului Proletarii"]. Proletarii", [Paris],1909, nr. 46. Supliment la nr. 46 al ziarului Proletarii", 16(3) iulie, p. 7. 326, 359, 360.Despre fractiunea social-democrata din Dumd. [Rezolutie adop-tata la Consfatuirea din vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R.cu unii activisti de partid]. In : Comunicatul si rezolutiileConsfatuirii din vara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu uniiactivisti de partid. Edit. C.C. [Paris, decembrie] 1913, p. 18-19.(P.M.S.D.R.). 116-117, 178, 179, 404.Despre fractiunea social-democratii din Duna [Rezolutie adoptatala Consfatuirea de la Cracovia a C.C. al P.M.S.D.R. cu uniiactivisti de partid]. In : [Lenin, V. I.]. Comunicatul 6 rezo-lutiile Consfituirii C.C. cu unii activisti de partid. Februarie,1913. Edit. C.C. al P.M.S.D.R. [Paris, prima jumatate a luniifebruarie 1913], p. 14-16. (P.M.S.D.R.). 278, 334-335.

Despre vperedilti" ;i despre grupul Vpered". Prosves-cenie", Petersburg, 1914, nr. 6, iunie, p. 85-89. Semnat : V. Ilin ;V. I. 326-327.D-1 Struve despre asanarea puterii de stat". Puti Pravdi",Petersburg, 1914, nr. 18, 21 februarie, p. 1. 368.

La o saptamina dupä miicelul de la Dublin. SevernaiaPravda", Petersburg, 1913, nr. 27, 3 septembrie, p. 2, la ru-brica : $tiri din strainatate. 17.

4 Lupta pentru marxism. Severnaia Pravda", Petersburg, 1913,nr. 27, 3 septembrie, p. 2. Semnat : V. Ilin. 13.

Marxiitii organizati despre interventia Biroului international.Puti Pravdi", Petersburg, 1914, nr. 61, 15 aprilic, p. 1.

314.

Materiale in leatura cu lupta din cadrul fractiunii social-democrate din Diana. Za Pravdu", Petersburg, 1913, nr. 22,29 octombrie, p. 2-3, la rubrica : Cu privire la problema frac-tiunii social-democrate. 168-169, 179-181.Modificari in Statutul de organizare al partidului. [Rezolutieadoptati la Conferinta a VI-a generala (de la Praga) aP.M.S.D.R. din ianuarie 1912]. In : Conferinta generala aPartidului muncitoresc social-democrat din Rusia din anul 1912

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 503

Edit. C.C. Paris, tip. coop. Ideal", 1912, p. 29 (P.M.S.D.R.).37-38.

Note critice in problema nationala. Prosvescenie", Petersburg,1913, nr. 10, p. 95-105 ; nr. 11, p. 55-59 ; *nr. 12, p. 56-64.Semnat : V. Ilin. 149, 363-364, 415-416.

* 0 proasta aparare a unei cauze proaste. Za Pravdu", Pe-tersburg, 1913, nr. 12, 17 octombrie, p. 1. Semnat : V. Ilin.

93.

0 rezolutie buna fi o cuvintare proasta. ProletarskaiaPravda", Petersburg, 1913, nr. 6, 13 decembrie, p. 1. 248.

Perseverenta in apararea unei cauze nedemne. ProletarskaiaPravda", Petersburg, 1913, nr. 1, 7 decembrie, p. 2. 279.

Rezolutie cu privire la hotarirea Biroului socialist. Pro-letarskaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 9, 17 decernbrie, p. 2.Semnat : Un grup de marxisti organizati. 262, 263.

Rezolutie cu privire la problema organizatorica si la congresulpartidului [adoptata la Consfatuirea din vara anului 1913 aC.C. al P.M.S.D.R. cn unii activisti de partici]. In : Comu-nicatul si rezolutiile Consfatuirii din vara anului 1913 a C.C.al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid. Edit. C.C. [Paris,dccembrie] 1913, p. 14. (P.M.S.D.R.). 404-405.Rezolutie in problema nationala [adoptata la Cons fatuirea dinvara anului 1913 a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti departici]. Ibid., p. 20-23. 152, 153, 161, 240, 243, 246247, 313, 334-335, 363, 405.Rezolutii [adoptate la Consfatuirea de la Cracovia a C.C. alP.M.S.D.R. cu unii activisti de partici]. In : [Lenin, V. I.] .Comunicatul i rezolutiile Consfatuirii Comitetului Central cuunii activisti de partid. Februarie 1913. Edit. C.C. al P.M.S.D.R.[Paris, prima jumatate a lunii februarie 1913], p. 9-23.(P.M.S.D.R.). 208.

* Rezolutii [adoptate la Consfatuirea din vara anului 1913a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partici]. In :Comunicatul si rezolutiile Consfatuirii din vara anului 1913a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid. Edit. C.C.[Paris, decembrie] 1913, p. 12-24. (P.M.S.D.R.). 404-405.

Scrisoare catre redactie. Puti Pravdi", Petersburg, 1914,nr. '9, 31 ianuarie, p. 3. Semnat : V. Ilin, G. Zinoviev, I. Ka-menev. 208, 404, 405.

Lenin, V. I. si altii. Marxism i lichidatorism. Culegere de arti-cole cu privire la principalele probleme ale miscarii munci-roresti contemporane. Partea a II-a, Petersburg, Priboi", 1914.IV, 214 p. Inaintea titlului autori : G. Zinoviev, V. Ilin, I. Ka-mcnev. 365-367.

34* www.dacoromanica.ro

504 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Levitki, V] Cu privire la colectele pentru presa muncitoreasca.Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 24, 5 sep-

tembrie, p. 1. Semnat : G. R. 74, 75.Masa muncitoreasca i intelectualitatea muncitoreasca. NasaZarea", Petersburg, 1913, nr. 9, p. 52-60. Semnat : G. Ra-kitin. 163-165, 331.

Libman, F. 0 reeditare a unei vecbi greseli. (Cu privire la problemanationala). Tait", Petersburg, 1913, nr. 28, 17 (30) septem-brie, p. 3-4. In limba idis. 127-128, 132-133, 135-137,149, 150, 152-153, 155, 162.

Limba rusii. [Editorial]. Russkoe Slovo", Moscova, 1913, nr. 198,28 august (10 septembrie), p. 2. 128-129.

Lista membrilor supleanti ai consiliului de conducere fi ai comisieide revizie. Severnaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 20,25 august, p. 2. 111-112.

Litvinov. Problemele rusesti in Biroul socialist international. Pro-letarskaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 2, 8 decembrie,p. 1. 217, 222, 228.

Lomtatidze, V. Scrisoare de departe. Novaia Raboceaia Gazeta",Petersburg, 1913, nr. 75, 5 noiembrie, p. 2, la rubrica : Pentrufractiunea soc.-dem. 277-278.

Luci", Petersburg. 46, 109, 110, 113, 195, 209, 304, 305, 307,315, 318, 422.1912, nr. 53, 17 noiembrie, p. 1. 3-4, 46, 219, 252, 316.1912, nr. 56, 21 noiembrie, p. 2. 3-4.1913, nr. 15 (101), 1'9 ianuarie, p. 1. 262.

1913, nr. 95 (181), 26 aprilie, p. 2. 47, 307.

1913, nr. 105 (191), 9 mai, p. 1. 148.

1913, nr. 108 (194), 12 mai, p. 1. 3, 56, 316.

Maklakov, V. A. Tactica opozitiei. Russkie Vedomosti", Moscova,1914, nr. 45, 23 februarie, p. 3. 369, 375, 396.

Manifest. 17 (30) octombrie 1905. Buletinul oficial", Petersburg,1905, nr. 222, 18 (31) octombrie, p. 1. 82.

Manin, S. L. Scamatorii. Luci", Petersburg, 1913, nr. 105 (191),9 mai, p. 1. 148.

L.J Interventia Internationalei si unitatea social-democraticidin Rusia. Nap Zarea", Petersburg, 1914, nr. 1, p. 104-112Semnat : L. M. 352.

*

fMartov,

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 505

In legatura cu un neadevar. Novaia Raboceaia Gazeta",Petersburg, 1913, nr. 111, 19 decembrie, p. 2. 279.

Salvatori sau distrugatori ? (Cine si cum a distrus P.M.S.D.R.).Editura ziarului Golos Sotial-Demokrata". Paris, imp. Gna-tovsky", 1911. 47 p. (P.M.S.D.R.). 307.

Sciziunea din cadrul fractiunii social-democrate. NasaZarea", Petersburg, 1913, nr. 10-11, p. 89-101. 421.

Un glonte orb. Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913,nr. 87, 20 noiembrie, p. 1-2. Semnat : Gamma. 215-216.

Marx, K. Critica Programului de la Gotha. Observatii pe margineaprogramului Partidului muncitoresc german. 5 mai 1875. 286.

Marx, K. si Engels, F. Manifestul Partidului Cornunist. Decem-brie 1847 ianuarie 1848. 200.

Medem, V. D. In legatura cu modul in care se pune problema natio-nala n Rusia. Vestnik Evropi", Petersburg, 1912, [nr. 8],p. 149-163 ; [nr. 9], P. 149-165. 159-160, 416-417, 419.

IMescerski, V. P.1 Jurnal. Grajdanin", Petersburg, 1913, nr. 36,15 septembrie, p. 10-15. 24-25.

Metallist", Petersburg, 1911, nr. 3, 27 octombrie, p. 1. 380.

Mihailov, F. Monounitate, biunitate sau triunitate. VolnaiaMisl", Petersburg, 1913, nr. 3, 1 noiembrie, p. 1. 171-172.

Mihailovski, N. K. Doua scrisori catre P. L. Lavrov (1873). In :[Mihailovski, N. K.] Operele complete ale lui N. K. Mihailovski.Vol. 10. Sub Ingrijirea i cu adnotirile lui E. E. Kolosov.Anexe : un articol introductiv al lui N. S. Rusanov, un indicesistematic de materii pentru toate lucrarile lui N. K. Mihailovski,un indice cu privire la lucririle lui publicistice si un scurtindice de nume. Editia a 2-a a lui N. N. Mihailovski, Peters-burg, tip. Stasiulevici", 1913, col. 63-68. 357.

Miliukov, P. N. ln clestele doctrinei. Reci", Petersburg, 1914,nr. 51 (2 720), 22 februarie (7 martie), p. 3-4. 368, 369,370, 375, 396.0 cale noua ? Red", Petersburg, 1914, nr. 54 (2 723),25 februarie (10 manic), p. 2. Semnat : P. N. 369, 375,396, 397-398.

Miscarea sociala din Rusia la inceputul secolului al X X-lea. Re-dactori : L. Martov, P. Maslov si A. Potresov. Vol. IIV.Petersburg, tip. Obscestvennaia Polza", 1909-1914. 5 vol.

366.

Vol. II. Partea I. a) Situatia internavionalI a Rusiei inainte derevoluvie. b) Miscarea de mask'. 1909. VI, 341 p. 366.

www.dacoromanica.ro

606 INDICE DE LUCRARI 51 IZVOARE

Moghileanski, M. M. Autodeterminare si separatism. Red",Petersburg, 1913, nr. 331 (2 643), 3 (16) decembrie, p. 3.

224-226, 265.Congresul studentaor pe intreaga Licraine. Red", Peters-burg, 1913, nr. 174 (2 486), 29 iunie (12 iulie), p. 2-3..

224, 265.

Mosleovskie Vedomostr, 1886, nr. 146, 29 mai, p. 2. 232.

Muncitorii au cavintu/ ! [Editorial]. Novaia Raboceaia Gazeta",,Petersburg, 1913, nr. 60, 13 octombrie, p. 1. 106, 108.

Muncitorii 'in sprijinul deputatilor lor muncitori. Za Pravdu",.Petersburg, 1913, nr. 26, 2 noiembrie, p. 2, la rubrica : Pro-blema fractiunii social-democrate. 277.

Naf Puti", Moscova. 380.

Nas Puti", Petersburg, 1911, nr. 20, 11 august, P. 1-3. 43, 59.91, 109, 110, 166, 169, 208.

Nafa Zarea", Petersburg. 46, 164, 194.* 1913, nr. 6, p. 39-44, 45. 173-177.* 1913, nr. 9, p. 52-60. 165, 331.

1913, nr. 10-11, p. 89-101. 421.

1914, nr. 1, p. 104-112. 352.

Nekrasov, N. A. ln amintirea unui prieten. 381.

Un om din deceniul al cincilea. 46, 47, 86.

[Nileolaevski, B. I.] Pentru unitatea fractiunii din Duna Novaia.Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 52, 9 octombrie, p. 2.Semnat : Gr. Golosov. 86-88.

Nikon. Scrisoare catre redactie. Eniseiskaia Misl", Krasnoiarsk,.1913, nr. 181, 27 august, p. 2-3. 22-23.

Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg. 75, 97, 113, 115, 163,166, 186, 195, 207, 260, 315.1913, nr. 6, 14 august, p. 2. 13.

1913, nr. 15, 25 august, p. 1-2. 110-112.1913, nr. 18, 29 august, p. 1-2. 2, 3.1913, nr. 23, 4 septembrie, p. 1, 4. 13, 14-17.1913, nr. 24, 5 septembrie, P. 1-2. 16-18, 74, 75.1913, nr. 52, 9 octombrie, p. 2. 86-88.1913, nr. 60, 18 octombrie, p. 1. 103, 106, 108.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI 51 IZVOARE 507

1913, nr. 61, 19 octombrie, p. 1. 108, 117, 119.1913, nr. 62, 20 octombrie, p. 1. 108, 113-114.1913, nr. 67, 26 octombrie, p. 1. 179, 180.

1913, nr. 70, 30 octombrie, p. 2. 179.

1913, nr. 71, 31 octombrie, p. 2. 149, 150, 152, 162,243-246.1913, nr. 75, 5 noiembrie, p. 2. 277-278.1913, nr. 76, 6 noiembrie, p. 1-2. 214, 259.

1913, nr. 81, 13 noiembrie, p. 2. 207, 209.

1913, nr. 86, 19 noiembrie, p. 2. 193-196.1913, nr. 87, 20 noiembrie, p. 1-2. 215-216.1913, nr. 92, 27 noiembrie, p. 1-2. 214, 215.

1913, nr. 97, 3 decembrie, p. 1. 221, 223, 260, 261.1913, nr. 101, 7 decembrie, p. 2. 248-249.1913, nr. 102, 8 decembrie, p. 1. 261, 262.

1913, nr. 103, 10 decembrie, p. 1. 255-256.1913, nr. 104, 11 decembrie, p. 1. 259, 261, 262, 263.1913, nr. 108, 15 decembrie, p. 1. 328-331.1913, nr. 111, 19 decembrie, p. 2. 279.

1914, nr. 1 (119), 1 ianuarie, p. 1. 323-324, 325.1914, nr. 5 (123), 7 ianuarie, p. 1. 325.

1914, nr. 16 (134), 21 ianuarie, p. 2-3. 326-327, 359.Novoe Vremea", Petersburg. 266.

1913, nr. 13 563, 13 (26) decembrie, p. 4. 275-276.1914, nr. 13 588, 9 (22) ianuarie, p. 5. 312.

(Novoe Vremea" despre polemica dintre social-democrati ii cadepiin legatura cu problema dreptului napiunilor la autodeterminarel.

Novoe Vrernea", Petersburg, 1913, nr. 13 563, 13 (26) de-cembrie, p. 4, la rubrica : Ra'sfoind ziare si reviste.275-276.

(Novoe Vremea" in legatura cu articolul lui S. Patradein Olimbà plinä de vigoare"). Novoe Vremea", Petersburg, 1914,nr. 13 588, 9 (22) ianuarie, p. 5, la rubrica : Ra'sfoind ziare sireviste. 312.

0 noua sarcinci. Pravda Truda", Petersburg, 1913, nr. 12,24 septembrie, p. 1. Semnat : Deputavii R. V. Malinovski,

www.dacoromanica.ro

508 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

G. I. Petrovski, A. E. Badaev, M. K. Muranov, F. N. Samoilov,.N. R. Sagov. 113.

Organizarea agrara si saracimea satelor. Kievskaia Misl", 1913nr. 244, 4 septembrie, p. 3, la rubrica : Sectia agronomiei so-ciale. Sub titlul comun : Congresul agricol. 6-9.

Osvobojdenie", Stuttgart Paris. 314.

Patraskin, S. vezi Grigoriev, S. T.

Pe baza curiilor stolipiniste. Novaia Raboceaia Gazeta", Peters-burg, 1913, nr. 62, 20 octombrie, p. 1, la rubrica : Cu privirela lupta pentru unitatea fracciunii social-democrate. Sernnat :S. 108, 113-114.

Pentru unitatea fractiunii social-democrate. Novaia RaboceaiaGazeta", Petersburg, 1913, nr. 61, 19 octombrie, p. 1. Semnat :N. Ciheidze, V. Haustov, A. Bureanov, E. Jagiello, I. Tuleakov,Matv. Skobelev. 117, 119-120.

Pesehonov, A. V. Pe terne curente. Platforma noastra (profilul siproporciile ei). Russkoe Bogatstvo", Petersburg, 1906, [nr. 8],p. 178-206. 226, 246, 357.

Petersburg, 11 august. [Editorial]. Nal Puti", Petersburg, 1911,nr. 20, 11 august, p. 1-3. 380.

Petersburg, 20 octombrie. [Editorial]. Reci", Petersburg, 1913,nr. 287 (2 599), 20 octombrie (2 noiembrie), p. 2. 95,96-97, 115.

Plehanov, G. V. Inca o conferinta scizionista. Za Partiie,[Paris], 1912, nr. 3, 15 (2) octombrie, p. 1-3. 167, 255,256, 316, 334, 420.

* Prefata 11a cartea lui S. T. Arkomed Miscarea muncitoreascasi social-democratia in Caucaz"). In : Arkomed, S. T.Miscarea muncitoreasca si social-democratia in Caucaz. Partea 1.Ca o prefata a lui G. V. Plehanov. Geneva, imp. Chaulmon-tet", 1910, p. VXVI. 17-18.Proiectul de program al Partidului muncitoresc social-democratdin Rusia. Zarea", Stuttgart, 1902, nr. 4, august, p. 11-39,la rubrica : A. 245-247, 266.Scrisoarea lui G. V. Plehanov catre Biroul socialist internatio-nal. Proletarskaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 2, 8 de-cembrie, p. 2. 219, 252.

Polferov, I. I. 0 monografie a gospodariei taranesti. RusskaiaMisl", Moscova-Petersburg, 1913, vol. VIII, p. 55-70. 173174, 175, 176.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 509

Popov, I. F. Calomnie lichidatorista la adresa Internationalei. -Proletarskaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 4, 11 decembrie,p. 1. - 260, 264.

Pravda", Petersburg. - 31,305,

43, 75, 87, 89-90, 109,361.

110, 120, 169,170, 186, 208, 209, 315, 318, 326, 327,

- 1913, nr. 120 (324), 26 mai, p. 2-3. - 327, 361.Pravda Truda", Petersburg, 1913, nr. 12, 24 septembrie, p. 1.

- 113.Presa social-democrata germana despre sciziune. - Novaia Ra-

boceaia Gazeta", Petcrsburg, 1913, nr. 86, 19 noiembrie, p. 2,la rubrica : In sprijinul fractiunii social-democrate. - 193-196.

Primul recensamint general al populatiei lmperiului rigs din 1897.Vol. XI, LIX. Editura Comisiei centrale de statisticA a Ministc-rului Afacerilor Interne, sub ingrijirea lui N. A. Troinitki.[Petersburg], 1904. 2 vol. - 158-159.

Programul partidului constitutional-democrat [adoptat la Congresulal II-lea]. - In : Partidul constitutional-democrat. (Partidullibertatii poporului). Deciziile Congresului al II-lea de la5-11 ianuarie 1906 si programul. Petersburg, tip. ObscestvennaiaPolza", 1906, p. 21-30. - 225, 265.

Programul Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia adoptatla Congresul al II-lea al partidului. - In : Congresul al II-leaordinar al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia.Textul integral al proceselor-verbale. Edit. C.C. Geneve, tip.partidului, [1904], P. 1-6. (P.M.S.D.R.). - 56-57, 64, 118,127, 136, 148, 150, 167, 168, 218, 219, 227, 241, 242, 244, 246,251, 252, 255-256, 262, 310, 316, 401, 406, 411-412, 413-414.

[Proiectul conditiei de unificare a Bundului cu P.M.S.D.R. adoptatla Congresul al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R.7. - In :Procesele-verbale ale Congresului (de unificare) al P.M.S.D.R.care a avut loc la Stockholm in 1906. Moscova, tip. Ivanov",1907, p. 362-363. - 401.

Proiectul de lege al episcopului Nikon cu privire la scolile si aso-ciatille ucrainene. - Kievskaia Misl", 1913, nr. 246, 6 sep-tembrie, p. 3. - 10-12.

Proiectul de ,program al Partidului muncitoresc social-democrat dinRusia. (Elaborat de redactia ziarelor Iskra" si Zarea"). -Zarea", Stuttgart, 1902, nr. 4, august, p. 1-10, la rubrica :A. - 246.

Proletariatul social-democrat organizat impotriva sciziunii si scizio-nistilor. - Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 75,

www.dacoromanica.ro

810 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

5 noiembrie, p. 2, la rubrica : In sprijinul fracviunii social-de-mocrate. 277.

Proletarii", [Paris], 1909, nr. 46. Supliment la nr. 46 al ziaruluiProletarii", 16 (3) iulie, p. 7. 326, 359, 360.

Proletarskaia Pravda", Petersburg. 219, 220, 265.1913, nr. 1, 7 decembrie, p. 1, 2. 221, 279.

1913, nr. 2, 8 decembrie, p. 1-2. 217, 218, 219, 221, 222, 223,227, 228, 251, 262, 263-264, 310, 328.1913, nr. 4, 11 decembrie, p. 1. 260, 264.

1913, nr. 6, 13 decembrie, p. 1. 248.

1913, nr. 9, 17 decembrie, p. 2. 262, 263.

Prosvescenie", Petersburg. 59.

1913, nr. 3, p. 50-62, 77-81 ; nr. 4, p. 22-41 ; nr. 5,p. 25-36. 148, 149, 240, 333.1913, nr. 9, p. 46-61. 86-87.

-- 1913, nr. 10, p. 83-95, 95-105 ; nr. 11, p. 55-59 ; *nr. 12,p. 56-64. 149, 273, 363, 416.1914, nr. 2, p. 32-48. 364.

1914,85-89.

*nr. 4, p. 34-47 ; nr. 5, p. 57-71 ; nr. 6, p. 33-47,156, 162, 327.

PuFlein, A. S. Evgheni Oneghin. 160.

Ex ungue leonem. (Dupl gheare se cunoaste leul). 195-196.

,,Puti Pravdi", Petersburg. 359, 361.

1914, nr. 2, 23 ianuarie, p. 3. 326.

1914, nr. 9, 31 ianuarie, p. 3. 362.

1914, nr. 18, 21 februarie, p. 1. 368.

1914, nr. 61, 15 aprilie, p. 1. 314.

Raboceaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 3, 16 iulie, p. 1. 224.

Rakitin, G. vezi Levivki, V.

Rakitnikov, N. I. Mihailovski fi Marx. Vernaia MIsl", Peters-burg, 1914, nr. 3, 29 ianuarie, p. 4-5. 340-343, 355, 357.

Raportul financiar al administratiei ziarului Novaia RaboceaiaGazeta" de la 21 august la 3 septembrie inclusiv. NovaiaRaboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 23, 4 septembrie,p. 4. 13.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 511

Recensamintul pc o zi al scolilor primare din imperiu efectuat la18 ianuarie 1911. Fasc. I, partea a 2-a, Circumscriptia de in-va'timint Petersburg. Guberniile : Arhanghelsk, Vologda, Novgo-rod, Olonetk, Pskov si Petersburg. Petersburg, tipolitografiaEkonomia", 1912. 110 p. 154, 211-213, 236-237, 238-239,257-258.

Reci", Petersburg. 15.

1913, nr. 174 (2 486), 29 iunie (12 iulie), P. 2-3. 224, 265.1913, nr. 275 (2 587), 8 (21) octombrie, p. 5. 81-82.1913, nr. 287 (2 599), 20 octombrie, (2 noiembrie), p. 2. 95,96-98, 115.1913, nr. 321 (2 633), 23 noiembrie (6 decembrie), p. 7.197-198.1913, nr. 331 (2 643), 3 (16) decembrie, p. 3. 224-226, 265.1913, nr. 340 (2 652), 12 (25) decembrie, p. 2. 265-266,275, 276.1914, nr. 33 (2 702), 3 (16) februarie, p. 2. 344-345.1914, nr. 51 (2 720), 22 februarie (7 martie), p. 3-4. 366',369, 370, 375, 396.1914, nr. 54 (2 723), 25 februarie (10 martie), p. 2. 369,375, 396, 397-398.1914, nr. 55 (2 724), 26 februarie (11 martie), p. 2. 375,396, 397-398.1914, nr. 59 (2 728), 2 (15) martie, p. 2, 3. 383, 384,397-398.

Ref eratul pro f. Kosinski. Victoria gospodIriei bazate pe munalproprie. Kievskaia Misl", 1913, nr. 242, 2 septembrie, p. 2.Sub titlul cornun : Congresul agricol. 6.

Regulamentul cu privire la alegerile pentru Duma de stat. [6 (19)august 1905]. Buletinul oficial", Petersburg, 1905, nr. 169,6 (19) august, p. 2-4. 105.

Regularnentul cu privire la alegerile pentru Duma de stat. [3 (16)iunie 1907]. Culegere de legi i dispozitii ale guvernului,editath de Senatul ocirmuitor", Petersburg, 1907, sectia I, nr. 94,3 iunie, p. 1 303-1 380. 21, 106, 108.

IRegulamentul provizoriu cu privire la greve, aprobat la 2 (15) de-cembrie 1905]. Culegere de legi i dispozitii ale guvernului,editati de Senatul ocirmuitor", Petersburg, 1905, sectia I,nr. 233, 3 decembrie, art. 1 923, p. 3 187. 17-18.

www.dacoromanica.ro

512 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

[Regulamentul provizoriu cu privire la intruniri, aprobat la 4 (17)martie 1906J. Buletinul oficial", Petersburg, 1906, nr. 54,8 (21) martie, p. 2. 17-18.

Regulamentul provizoriu cu privire la societati asociatii, aprobatla 4 (17) martie 1906]. Buletinul oficial", Petersburg, 1906,nr. 54, 8 (21) martie, p. 1-2. 17-18.

Revista presei. Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913,nr. 18, 29 august, p. 1-2. 2, 3.

Revista presei. Novaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913,nr. 23, 4 septembrie, p. 1. 13.

Rezolutia cursantilor. Za Pravdu", Petersburg, 1913, nr. 21,27 octombrie, p. 2, la rubrica : In fractiunea social-democrati.

111-112.

Rezolutia lui Kautsky. Proletarskaia Pravda", Petersburg, 1913,nr. 2, 8 decembrie, p. 1-2. Semnat : Kautsky, Ebert, Molken-bur. 217, 218, 219, 221, 223, 227, 228, 229, 251, 260-261,262, 263-264, 310, 328.

Rezolutia Biroului socialist international vezi Rezolutia luiKautsky.

Rezolutie cu privire la atitudinea fata de partidele neproletare[adoptata la Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.J.

In : Congresul de la Londra al Partidului muncitoresc so-cial-democrat din Rusia (care a avut loc in 1907). Textul inte-gral al proceselor-verbale. Edit. C.C. Paris, 1909, p. 454-455(P.M.S.D.R.). 66, 67, 74-76.

Rezolutie cu privire la sindicate [adoptata la Congresul al V-lea(de la Londra) al P.M.S.D.R.]. Ibid., p. 458. 252.

Rezolutie pe baza darilor de seama [adoptata la Conferinta a V-aa P.M.S.D.R. (generala din 1908)]. In : Comunicatul Comi-tetului Central al Partidului muncitoresc social-democrat dinRusia cu privire la Conferinta ordinar'l generall de partid carea avut loc. [Edit. C.C. al P.M.S.D.R., Paris, 1909], p. 4(P.M.S.D.R.). 113, 303, 307, 309-310, 315, 324, 365.

Rezolutiile [adoptate la Conferinta a V-a (generala din 1908)a P.M.S.D.R.[. In : Comunicatul Comitetului Central alPartidului muncitoresc social-democrat din Rusia cu privire laConferinta ordinar51 generati de partid care a avut loc. [Edit.C.C. al P.M.S.D.R. Paris, 1909], p. 4-7. (P.M.S.D.R.). 365.

Rezolutiile [adoptate la Conferinta a VI-a general (de la Praga)a P.M.S.D.R. din ianuarie 1912]. In : Conferinta generalia Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia din anul 1912.

fi

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE 513

Edit. C.C. Paris, tip. coop. Ideal", 1912, p. 14-34. (P.M.S.D.R.).208, 304.

Rezolutiile cu privire la autonomia nationala teritoriala [adoptatela Conferinta din 1907 a partidelor socialiste nationale dinRusia]. In : Procesele-verbale ale Conferintei partidelor so-cialiste-nationale din Rusia de la 16-20 aprilie 1907. Petersburg,[Seim"], 1908, p. 143-144, in : Anexe. 147, 191, 242, 334.

*Rezultatele studiului statistic de evaluare din gubernia Penza, subindrumarea generala a lui V. G. Groman. Seria a III-a. Cerce-tarea bunurilor funciare sub indrumarea nemijlocità a luiV. G. Groman irnpreuna cu I. V. Bleaher. Partea a II-a. Re-censamintul gospodlriilor taranesti. Prelucrat de G. V. Sub.Sectia I. Date informative cu privire la localitati i tabele peobsti potrivit datelor recensamintului total pe gospodarii. Fasc. 3.Judetul Krasnoslobodsk. Penza, tipolitografia Rapoport", 1913.X, 191 p. 2 tabele anexe. (Zemstva guberniei Penza. Sectiaevaluari). 292-299.

*Rojkov, N. A. Stadiul actual al problemei agrare in Rusia.Nasa Zarea", Petersburg, 1913, nr. 6, p. 39-44.

Rossiia", Petersburg. 266.

Russkaia Misl", Moscova Petersburg. 312.

173-177.

1913, vol. VIII, p. 55-70. 173-174, 175, 176.

1913, vol. XII, p. 1-12. 336-339.1914, vol. I, p. 148-158. 351-353, 368, 369, 375.

Russkie Vedomosti", Moscova. 84-85, 384.

1905, nr. 210, 5 august, p. 3. 85.

1914, nr. 45, 23 februarie, p. 2-3. 369, 376, 396.

1914, nr. 49, 28 februarie, p. 2. 384.

,,Russkoe Bogatstvo", Petersburg. 340, 342, 355, 357, 358.

1906, [nr. 8], p. 178-206. 226, 246, 357.

Russkoe Slovo", Moscova, 1913, nr. 198, 28 august (10 septembrie),p. 2. 128, 129.

S-au ratacit intre trei brazi. Novaia Raboceaia Gazeta", Peters-burg, 1913, nr. 24, 5 septembrie, p. 1-2. Semnat : A. G. 17.

[Saveliev, M. A]. Internationala fi problerna unitãtii. Prole-tarskaia Pravda", Petersburg, 1913, nr. 1, 7 decembrie, p. 1.

Semnat : I. Vetrov. 221.

fi

www.dacoromanica.ro

514 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Semkovski, S. I. Marxism simplist in problema nationaki. No-vaia Raboceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 71, 31 octom-brie, p. 2. 149-150, 152, 162, 243-246.

Severnaia Misl", Petersburg, 1913, nr. 1, 23 noiembrie,268, 270.1913, nr. 2, 26 noiembrie, p. 2. 270.

Severnaia Pravda', Petersburg. 16.

1913, nr. 20, 25 august, p. 2. 111.

* 1913, nr. 21, 27 august, p. 1. 2.

* 1'913, nr. 27, 3 septembrie, p. 2. 14, 17.1913, nr. 29, 5 septernbrie, p. 1. 127-131, 132, 133,135-136, 149-150, 152.

Starea de lucruri din partici. [Rezolutie adoptatI la plenara C.C.al P.M.S.D.R. din ianuarie 1910]. Sotial-Demokrat",[Paris], 1910, nr. 11, 26 (13) februarie, p. 10, la rubrica : Viatade partid. 113, 303, 304, 307, 310, 315, 324.

Sk., N. ; Skop, N. vezi Zinoviev, G. E.

Sologub, F. Spiriduful. 238.

Sofial-Demokrat", [Vilno-Petersburg] Paris Geneva. 58,60, 170, 422.[Paris], 1910, nr. 11, 26 (13) februarie, p. 10. 113, 303, 304,307, 310, 315, 324.

[Stalin, I. V.7. Problema nationala fi social-democratia. Prosves-cenie", Petersburg, 1913, nr. 3, p. 50-62 ; nr. 4, p. 22-41 ;nr. 5, p. 25-36. Semnat : K. Stalin. 149, 240, 333.

Statistica proprietatii funciare din 1905. Culegere de date privind50 de gubernii ale Rusiei europene. Petersburg, tip. Minkov,1907. 199 p. ; L p. tabele. (Comisia centrali de statisticA a Mi-nisterului Afacerilor Interne). 338.

Statutul organizatoric al Partidului muncitoresc social-democrat dinRusia, adoptat la Congresul al II-lea al partidului. In : Con-gresul al II-lea ordinar al Partidului muncitoresc social-demo-crat din Rusia. Textul integral al proceselor-verbale. Edit. C.C.Gen bre, tip. partidului, [1904], p. 7-9. (P.M.S.D.R.). 35.

Statutul organizatoric [al P.M.S.D.R., adoptat la Congresul al IV-lea(de unificare) al P.M.S.D.R.J. In : Procesele-verbale ale Con-gresului de unificare al P.M.S.D.R. care a avut loc la Stockholmin 1906. Moscova, tip. Ivanov", 1907, p. 419-420. 34,35, 37.

P. 3.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 515

Stoikaia Misl", Petersburg, 1914, nr. 2, 28 februarie, p. 1.379-380.1914, nr. 4, 5 martie, p. 2. 379-380.

IStucika, P. I.] Problema nationalii fi proletariatul leton. Pros-vescenie", Petersburg, 1914, nr. 2, P. 32-48. Semnat : Veteran.

363.

Struve, P. B. Asanarea puterii de stat. Dedicat lui S. L. Frank.Russkaia Misl", Moscova Petersburg, 1914, vol. I, p. 148-158.

351-353, 368, 369, 396.

* Intelectualitatea fi revolutia. In: Vehi. Culegere de articole cuprivire la intelectualitatea rusa. Moscova, [tip. Sablin", mar-tie] 1999, p. 127-145. 368-370.

$ingarev, A. I. Drum spinos. Russkie Vedomosti", Moscova, 1914,nr. 45, 23 februarie, p. 2-3. 397.

Faptele tactica unui optimism pesimist. Red", Peters-burg, 1914, nr. 55 (2 724), 26 februarie (11 martie), p. 2.

375, 397, 398.

Sleahi", Lvov, 1913, nr. 8-9, 1 coed.. 224-225, 265.

Trubetkoi, E. N. Noua Rusie a zemstvelor. (Din observatiile unuimilitant al zemstvei). Russkaia Moscova Peters-burg, 1913, vol. XII, p. 1-12. 336-339.

T air , Petersburg, 1913, nr. 28, 17 (30) septembrie, p. 3-4. Inlimba idis. 127-128, 132-133, 135-137, 149, 150, 152-153,155, 162.

Tereteli, I. G. Balagansk. [Telegrama citre presedintele fractiuniisocial-democrate, Ciheidze]. Novaia Raboccaia Gazeta",Petersburg, 1913, nr. 81, 13 noiembrie, p. 2, la rubrica : Insprijinul fractiunii social-democrate. 207, 209.

Ucaz al senatului ocirmuitor [cu privire la iesirea taranilor din obstifi la consolidarea proprietiitii personale asupra piimintului lo-tual. 9 (22) noiembrie 1906]. Buletinul oficial", Petersburg,1906, nr. 252, 12 (25) noiembrie, p. 1. 298.

Unitatea fractiunii social-democrate amenintati ! Novaia Rabo-ceaia Gazeta", Petersburg, 1913, nr. 60, 18 octombrie, p. 1. Sem-nat : Deputatii N. Ciheidze, I. Tuleakov, E. Jagiello, V. Haus-tov, A. Bureanov, Mat. Skobclev. 103, 106.

Uspenski, G. I. Ghereta. 267.

*Vehi". Culegere de articole despre intelectualitatea rusa. Moscova,[tip. Sablin", martie] 1909. II, 209 p. 368-369.

i

www.dacoromanica.ro

616 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Velihov, L. A. Congresul de la Kiev al reprezentantilor orafelor.Idei si fapte. Gorodskoe Delo", Petersburg, 1913, nr. 20,15 octombrie, p. 1 334-1 343. 123-124.

Vernaia Misl", Petersburg. 378.

1914, nr. 3, 29 ianuarie, p. 4-5. 340-343, 355, 357.1914, nr. 6, 5 februarie, p. 1. 378.

Vestnik Evropi", Petersburg. 384.

1912, [nr. 8], p. 149-163 ; [nr. 9], p. 1419-165. 160-169,416-417, 418, 419.

Vestnik Zagranicinoi Federatii Grupp Sodeistviia Partii Sot.7rev."(Buletinul Federatiei din straina'tate a grupurilor de sprijmirea Partidului socialist-revolutionar"), Paris. 269.

Veteran vezi Stucika, P. I.

Vinogradov, P. G. Scrisori politice. Russkie Vedomosti", Mos-cova, 1905, nr. 210, 5 august, p. 3. 85.

Volnaia Misl", Petersburg, 1913, nr. 3, 1 noiembrie, p. 1.171-172.

Voronov, B. Cu cine mergem ? Stoikaia Misl", Petersburg, 1914,nr. 2, 28 februarie, p. 1. 379.

Noronrov-Daskov, I. I.] Raportul generalului-aghiotant contele Vo-rontov-Da,skov cu privire la cei opt ani de administrare aCaucazului adresat maiestaiii sale parului. Petersburg, Imprime-riile statului, 1913, 36 p. 128.

Zak, S. S. Cu privire la problema programului muncitoresc. Za-yeti", [Petersburg], 1912, nr. 3, iunie, P. 58-89 ; nr. 4, iulie,p. 1-31. 68-72.

Zit Partiiu", [Paris], 1912, nr. 3, 15 (2) octombrie, P. 1-3. 168,255, 256, 316, 334, 420.

Za Pravdu", Petersburg. 96, 111, 166.* 1913, nr. 12, 17 octombrie, p. 1. 93.

1'913, nr. 13, 18 octombrie, p. 2. 103, 106-107, 117, 119,168, 170, 179.1913, nr. 19, 25 octombrie, p. 2-3. 177.

1913, nr. 21, 27 octombrie, p. 2. 111.

1913, nr. 22, 29 octombrie, p. 2-3. 168-169, 179-1811913, nr. 26, 2 noiembrie, p. 2. 277.1913, nr. 42, 23 noiembrie, p. 3. 197-198.

www.dacoromanica.ro

1NDICE DE LUCRARI $1 IZVOARE 617

1913, nr. 45, 27 noiembrie, p. 2. 237.

Zarea", Stuttgart. 1902, nr. 4, august, p. 1-10, 11-39. 246247, 266.

Zasulici, V. I. In jurul unei probleme. Jivaia Jizn", Peters-burg, 1913, nr. 8, 19 iulie, p. 2-3. 26-47.

Zaveti", [Petersburg]. 68, 269.

1912, nr. 3, iunie, p. 58-89 ; nr. 4, iulie, p. 1-31. 68-72.Zemgina", Petersburg. 266.

[Zinoviev, G. E.) Cum i-au demascat bundigii pe lichidatori.Prosvescenie", Petersburg, 1913, nr. 3, p. 77-81. Semnat :N. Sk. 148, 333.

Zvezda", Petersburg. 109.

Abstract of the Twelfth Census of the United States. 1900. 3-d ed.Washington, Government Printing Office, 1904, XV, 454 p.(Bureau of the Census. S. N. D. North, Director). 138.

Bauer, 0. Die Nationalitdtenf rage und die Sozialdemoleratie. Wien,Volks-Buchh. Brand, 1907, VIII, 576 S. (Marx-Studien. Blatter zurTheorie und Politik des wissenschaftlichen Sozialismus. Hrsg. vonM. Adler und R. Hilferding. Bd. 2). 138, 148, 242, 333, 411,418-419.

[Bernstein, E.) Vorbemerkung [zu dem Bach : Der Briefwechselzwischen Friedrich Engels und Karl Marx..."]. In : Der Brief-wechsel zwischen Friedrich Engels und Karl Marx. 1844 bis 1883.Hrsg. von A. Bebel und E. Bernstein. Bd. 1. Stuttgart, Dietz,1913, S. XIXX. 280, 281.Vorbemerkung [zu dem Buch : Der Briefwechsel zwischenFriedrich Engels und Karl Marx..."1. Ibidem, Bd. 2. S. VII

XXIV. 280, 281.Vorbemerkung [zu dem Bach : Der Brie fwechsel zwischenFriedrich Engels and Karl Marx..."]. Ibidem, Bd. 3, S. VII-XXIV. 280, 281.

Vorbemerkung fzu dem Buch : Der Briefwechsel zwischen Fried-rich Engels und Karl Marx..."]. Ibidem, Bd. 4, S. VIIXX.

280, 281.

Die Beziehungen zwischen der politischen Partei und den Gewerk-schaften. [Die Resolution des Internationalen Sozialistenkongresseszu Stuttgart]. In : Internationaler Sozialistenkongress zu Stutt-

35 Lenin, Opera vol. 24www.dacoromanica.ro

518 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

gart. 18. bis 24. August 1907. Berlin, Buchh. Vorwärts", 1907,S. 50-51. - 62, 252.

Blocher, E. Die Nationalitäten in der Schweiz. - Preussische Jahr-biichee, Berlin, 1910, Bd. 140, Hft. III, Juni, S. 470-480.- 129, 152.

*Briefe und Auszüge aus Briefen von Joh. Phil. Becker, Jos. Dietzgen,Friedrich Engels, Karl Marx und A. an F. A. Sorge u. Andere.Stuttgart, Dietz, 1906, XII, 422 S. - 281.

*Der Briefwechsel zwischen Friedrich Engels und Karl Marx. 1844bis 1883. Hrsg. von A. Bebel und E. Bernstein. Bd. 1-4.Stuttgart, Dietz, 1913, 4. Bd. - 280-287.

*- Bd. 1. XX, 448 S. - 280, 281, 282-287.*- Bd. 2. XXIV, 429 S. - 280, 281.*- Bd. 3. XXIV, 442 S. - 176, 280-281, 390-391.*- Bd. 4. XX, 536 S. - 280-281, 415.Der Cechoslavische Sozialdernokrat', Prag, 1913, Nr. 3, 15. April,

S. 23. - 419.10-e Congris National tenu a Brest les 13, 24 et 25 Mars 1913.

Compte rendu sténographique. Au Siege du Conseil National.Paris, [1913]. 358 p. (Parti Socialiste. (Section Frangaise de PIn-ternationale Ouvriere)). - 38, 39.

Die Einheit der Gewerkschaftsbewegung. [Die Resolution des Inter-nationalen Sozialistenkongresses zu Kopenhagen]. - In : Inter-nationaler Sozialistenkongress zu Kopenhagen. 28. August bis 3.September 1910. Berlin. Buchh. Vorwärts", 1910, S. 43-44.

184, 317, 419.

Einheit der Partei. [Die Resolution des Internationalen Sozialisten-kongresses zu Amsterdam]. - In : Internationaler Sozialisten-kongress zu Amsterdam. 14. bis 20. August 1904. Berlin, Expe-dition der Buchh. Vorwärts", 1904, S. 32. - 184.

Engels, F. Brief an das Thsseler Komitee. Nr. II. 19. [16] September1846. - In : Der Briefwechsel zwischen Friedrich Engels undKarl Marx. 1844 bis 1883. Hrsg. von A. Bebel und E. Bern-stein. Bd. 1. Stuttgart, Dietz, 1'913, S. 28-34. - 285.

Engels, F. Brief an das Briisseler Komitee. Nr. III, 23. Oktober 1846.- Ibidem, S. 40-45. - 285-286.

*- [Brief an K. Marx]. Ende September 1844. - Ibidem, S. 1 - 4.- 283-284.

*- [Brief an K. Marx]. 20. Januar 1845. - Ibidem, S. 10-14.- 283-284.

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI SI IZVOARH 619

* [Brief an K. Marx]. 22. Februar 1845. Ibidem, S. 14-18.284.

* f Brief an K. Marx]. 24. November 1847. Ibidem, S. 83-84.286-287.

Die Lage der arbeitenden Klasse in England. Nach eignerAnschauung und authentischen Quellen. Leipzig, Wigand, 1845.358 S. 283.

Frankfurter Zeitung", Frankfurt am Main. 194.

Henry, R. La Suisse et la question des langues, avec une carte desgroupes linguistiques et de cartons. Bern, 1907. 34 p. 151.

Hourwich, I. Immigration and Labor. The Economic Aspects of Eu-ropean Immigration to the United States. New York London,Putnam, 1912. XVII, 544 p. 101.

Das Internationale Bureau. Vorwärts", Berlin, 1913, Nr. 333,18. Dezember, S. 3. Unter der Rubrik : Aus der Partei.

228-229, 248, 274.Internationale Regeln der Sozialistischen Taktik. [Die Resolution des

Internationalen Sozialistenkongresses zu Amsterdam]. In : In-ternationaler Sozialistenkongress zu Amsterdam. 14. bis 20.August 1904. Berlin, Expedition der Buchh. Vorwarts", 1904,S. 31-32. 148.

Die Internationale Sozialdemokratie und der Nationaliatenstreit inOsterreich. [Die Resolution des Gesamtparteitages der Sozial-demokratie in Cisterreich, abgehalten zu Briinn]. In : Ver-handlungen des Gesamtparteitages der Sozialdemokratie in Oster-reich, abgehalten zu Briinn vom 24. bis 29. September 1899im Arbeiterheim". Nach dem stenographischen Protokolle.Wien, Volksbuchh. Brand, 1899, S. XVXVI. 149, 153, 160,162, 192, 242, 332, 333, 416, 417.

Die Internationale Sozialdemokratie und der Nationalitiitenstreit inOsterreich. [Der Resolutionsentwurf der Exekutive der siidsla-vischen sozialdemokratischen Partei, angetragen dem Gesamtpar-teitag der Sozialdemokratie in iCisterreich, abgehalten zu Briinn.

Ibidem, S. XV. 145, 148-149, 152, 191, 192, 242,332, 333.

I. K. vezi Marhlevski, I. I.Kautsley, K. Nationalitiit und Internationalitiit. [Stuttgart, Singer,

1908]. 36 S. (Erganzungshefte zur Neuen Zeit". Nr. 1. 1907/1908.Ausgegeben am 18. Januar 1908). 138, 150, 242, 409, 410, 411,412, 415, 417.

* Nochmals das Internationale Bureau. Vorwärts", Berlin, 1913,Nr. 339, 24. Dezember, S. 3. Unter der Rubrik : Aus der Par-tei. 273-274.

35*

-- ----

--

---

--

--

-

- --

--

-www.dacoromanica.ro

520 INDICE DE LUCRARI SI IZVOARE

Land campaign". Opening speeches by Mr. Lloyd-George. TheTimes", London, 1913, No. 40, 341, October 13. 77-80.

Leipziger Volkszeitung", 1913, Nr. 266, 15. November. 3. Beilage zuNr. 266 Leipziger Volkszeitung", S. 1. 166-170, 194.1913, Nr. 276, 28. November, S. 2. 195-196.1913, Nr. 282, 5. Dezember, S. 2. 200.

Luxemburg, R. Kwestja narodowokiowa i autonomja. PrzeglqdSocjaldemokratyczny", [Kra Wm], 1908, N 6, sierpien, s. 482515 ; N 7, wrzesien, s. 597-631 ; N 8-9, paidziernik listopad,s. 687-710 ; N 10, grudzien, s. 795-818 ; 1909, * N 12,czerwiec s. 136-163 ; N 14-15, serpiela wrzesien, s.351-376. 157-160, 162.

IMarchlewski, 1.1 Die Spaltung in der russischen sozialdemokratischenFraktion. Leipziger Volkszeitung", 1913, Nr. 276, 28. No-vember, S. 2. Unterschrift : J. K. 194-196.

Marx, K. u. Engels, F. Manifest der Kommunistischen Partei. London.285.Bildungs-Gesellschaft fiir Arbeiter", 1848. 30 S.

*Marx, K. [Brief an F. Engels]. 2. November 1867. In : Der Brief-wechsel zwischen Friedrich Engels und Karl Marx. 1844 bis1883. Hrsg. von A. Bebel und E. Bernstein. Bd. 3. Stuttgart,Dietz, 1913, S. 419-422. 390-391, 415.

* [Brief an F. Engels]. 30. November 1867. Ibidem, S. 433436. 390-391, 415.

* [Brief an F. Engels]. 5. Juli 1870. Ibidem, Bd. 4, S. 2912194. 415.

Erkliirung. An die Redaktion des Sozialdemokrat ! Ibidem,Bd. 3, S. 231. 176.

Misere de la philosophie. Reponse a la philosophie de la miserede M. Proudhon. Paris-Bruxelles, Frank-Vogler, 1847. 178 p.

285.

Das Parlamentsurteil gegen den Kanzler. Leipziger Volkszeitung",1913, Nr. 282, 5. Dezember, S. 2. 200.

Die politische Aktion. [Die Resolution des Internationalen Sozialisti-schen Arbeiter- und Gewerkschaftskongresses zu London].In : Verhandlungen und Beschliisse des Internationalen Soziali-stischen Arbeiter- und Gewerkschaftskongresses zu London vom27. Juli bis 1. August 1896. Berlin, Expedition der Buchh. Vor-warts", 1896, S. 18. 266.

Preussische Jahrbiicher", Berlin, 1910, Bd. 140, Hft. III, Juni, S.470-480. 128, 152.

---- -- -

-

--- -

-- -- --- ---

---

--

-www.dacoromanica.ro

INDICE DE LUCRARI I IZVOARE 621

Proudhon, P. J. Systeme des contradictions iconomiques, ou Philo-sophie de la misere. Nouvelle edition. T. 1-2. Paris, Guillau-min, Marpon Flammarion, 1846. 2. vol. 143, 285.

Przeglad Socjaldemokratyczny", [Krakow], 1908, N 6, sierpien,S. 482-515 ; N 7, wrzesien, s. 597-631 ; N 8-9, paidzier-eik listopad, s. 687-710 ; N 10, grudzien, S. 795-818 ;1909, *N 12, czerwiec, s. 136-163 ; N 14-15, sierpienwrzesien, s. 351-376. 156-159.

Sozialistische Monashefte", Berlin. 194.

Die Spaltung in der russischen sozialdemokratischen Dumafraktion.Leipziger Volkszeitung", 1913, Nr. 266, 15. November. 3.

Beilage zu Nr. 266 Leipziger Volkszeitung", S. 1. 166170, 194.

*Statistical abstract of the United States. 1911. No. 34. Prepared bythe Bureau of the secretary of commerce and labor. Washing-ton, 1)912, 803 p. (Department of commerce and labor). 100.

The Times", London, 1913, No. 40, 341, October 13, p. 13.77-80.

ITrotzki, L.7 Aus dem russischen Parteileben. Vorwarts", Berlin,1912, Nr. 72, 26. Marz, 1. Beilage des Vorwarts", S. 1. 229.

Eine Wendung zum Besseren. Der Cechoslavische Sozialdemokrat",Prag, 1913, Nr. 3, 15. April, S. 23. Unter der Rubrik : Notizen.

419.

* Verhandlungen des Gesamtparteitages der Sozialdemokratie inOsterreich, abgehalten zu Brann vom 24. bis 29. September 1899im Arbeiterheim". Nach dem stenographischen Protokolle. Wien,Volksbuchh. Brand, 1899. XX, 144 S. 145, 148-149, 151,153, 160, 191, 192, 242, 332-333, 416, 417.

Vorwiirts", Berlin, 1912, Nr. 72, 26. März. 1. Beilage des Vor-warts", S. 1. 229.

1913, Nr. 306, 21. November. 1. Beilage des Vorwarts", S. 2.183-184.

1913, Nr. 333, 18. Dezember, S. 3. 228-230, 248, 249, 274.* 1)913, Nr. 339, 24. Dezember, S. 3. 273-274.

Zur Spaltung in der sozialdemoleratischen Dumafraktion. Vor-warts", Berlin, 1913, Nr. 306, 21. November. 1. Beilage des Vor-warts", S. 2. Unter der Rubrik : Aus der Partei. 183-184.

www.dacoromanica.ro

622

INDICE DE NUME

A

Adler, Viktor (1852-1918) unul dintre organizatorii si lideriisocial-democratiei austriece ; la inceputul activitatii sale politice afost radical burghez, iar de la mijlocul deceniului al 9-lea al seco-lului trecut a luat parte la miscarea rnuncitoreasca. In 1886 afondat ziarul Die Gleichheit" ; cu incepere din 1889 a fost redactor1a Arbeiter-Zeitung", organul central al social-democratiei austriece.In ultimele doui decenii ale secolului trecut a intretinut legaturi cuF. Engels, dar curind dupa moartea acestuia a alunecat spre refor-mism si a fost unul dintre conducltorii oportunismului. in timpulprimului razboi mondial, Adler s-a situat pe o pozitie centristi, apropagat ideea intre clase" si a combatut actiunile revolutio-nare ale clasei muncitoare. In 1918, dupa instaurarea republicii bur-gheze in Austria, a fost citva timp ministru de externe. 332.

Akimov (Mahnovet *), V. P. (1872-1921) social-democrat, re-prezentant de searna al economismului", oportunist extremist. A fostunul dintre conducatorii Uniunii social-democratilor rusi din strlina-tate" ; a luat pozitie impotriva grupului Eliberarea muncii", iarapoi i impotriva Iskrei". Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.a fost unul dintre reprezentantii aripii de dreapta a mensevismului.In perioada revolutiei din 1905-1907 a sustinut ideea lichidatoristaa crearii unei organizatii muncitoresti Para partid, in cadrul careiasocial-democratia n-ar fi fost decit unul dintre curentele ideologice.In anii reactiunii s-a retras din rindurile social-democratiei. 46.

Akselrod, P. B. (1850-1928) unul dintre liderii mensevismuhii.In 1883 a luat parte la crearea grupului Eliberarea muncii". Ince-pind din 1900 a facut parte din redactia ziarului Iskra" i a revis-tei Zarea". Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. s-a manifestatca un mensevic activ. In 1905 a lansat ideea oportunistä a convocariiunui congres muncitorese, pe care-1 opunea partidului proletaria-tului. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar a fost unul

* In perantez& alnt acriae cu Mere curalve adevaratele nume

picii

de mmulls

www.dacoromanica.ro

lliDICE DE NUMB 52t

dintre conducatorii lichidatorilor si a facut parte din redactia zia-rulut Go los Sbtial-Demokrata", organ al men;evicilor,lichidatori ;In 1912 a partictpat la constituirea Blocului antipartinic din august.In ann primului razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste. Duparevolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost membrual Comitetului executiv al Sovietului din Petrograd ;i a sprijinit gu-vernul provizoriu burghez. Fata de Revoluvia Socialista din Octom-brie .a avut o atitudine ostil ; in emigratie a facut propaganda pen-tru intervenvia armata impotriva Rusiei Sovietice. 47-49.

Aleksinski, G. A. (n. 1879) la inceputul activiavii sale politicea fost social-democrat. In perioada revolutiei din 1905-1907 aaderat la bohevici. In anii reactiunii a fost otzovist i unul dintreorganizatorii grupului antipartinic Vpered". In timpul primului razboimondial a fost sociallovinist ; a colaborat la o serie de ziare bur-gheze. In 1917 s-a alaturat grupului Edinstvo", infiintat de Pleha-nov, i s-a situat pe o pozitie contrarevolutionara. In iulie 1917 aticluit, Impreuna cu serviciul de contraspionaj militar, ni;te docu-mente false, 1-a calomniat pe V. I. Lenin ;i pe bohevici. In aprilie1918 a fugit peste granita. In emigratie s-a alaturat taberei ultrareac-tionare. 202.

An vezi Jordania, N. N.

Anseele, Edouard, (1856-1938) unul dintre Intemeietorii i li-derii Partidului muncitoresc din Belgia ; oportunist, militant .de seamaal migarii cooperatiste din aceasti tara. A facut parte chn Conn-.tetul Executiv al Biroului socialist international al Internationaleta II-a. In anii 1918-1921 a fost ministru al lucrarilor publice, tartn 1925-1927 ministru al comunicaviilor. 205.

Arseniev, K. K. (1837-1919) publicist liberal ;i militant petarim ob;tesc, avocat. Citiva ani a decinut functii elective tn. orga-nele de zemstvi. Incepind din anul 1880 s-a ocupat cu publicistica ;a condus la Vestnik Evropi" rubrica evenimentelor interne. A fostunul dintre intemeietorii Partidului reformelor dernocrance. Autoral unei serii de lucrari, indeosebi in probleme juridice ;1 de istorteliterara. 383.

Aser, M. vezi Birnbaum, Natan.

Babuskin, I. V. (1873-1906) muncitor, apoi revolutionar deprofesie, bol;evic. Si-a inceput activitatea revolutionara in 1893 incadrul unui cerc muncitoresc condus de V. I. Lenin. A desfisurat oactivitate energica in difuzarea in uzina a primului manifest agi-tatoric social-democrat, elaborat de Lenin, Catre muncitorii de laUzina aSemiannikovski*". Din primul moment al organizarii Uniuniide lupta pentru eliberarea clasei muncitoare" din Petersburg, Babuskindevine unul dintre cei mai activi membri ai ei i colaborator apropiat

www.dacoromanica.ro

524 INDICE DE NUME

al lui Lenin. A participat activ la organizarea Iskrei" leniniste, afost unul dintre primii agenti si corespondenti ai acesteia. De nenu-marate oH a fost arestat li pedepsit cu deportare si inchisoare. Parti-cipant activ la revolutia din 1905-1907, a fost membru al comite-telor Irkutsk 6 Cita ale P.M.S.D.R. In timpul unui transport dearme a fost surprins de un detasament de pedepsire si impuscat flea'nici o ancheta 6 judecata. Lenin a apreciat mult devotamentul ne-precupetit al lui Babuskin fata de cauza revolutiei 6 a scris ca el afost unul dintre cei mai buni si mai devotati muncitori ciskristi*,unul dintre cei mai buni si mai devotati conducatori ai proletaria-tului revolutionar" (Opere, vol. 29, Bucuresti, Editura politica, 1959,P. 489). Lenin a scris necrologul lui Babuskin (vezi Opere complete,vol. 20, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed. a doua, P. 83-87).

26.

Badaev, A. E. (1883-1951) bolsevic, de profesie muncitor-la-catus, ulterior activist sovietic de stat si de partid. A intrat inP.M.S.D.R. in 1904 ; a desfasurat munca de partid la Petersburg.Deputat in Duma a IV-a de stat din partea muncitorilor din guber-nia Petersburg ; a facut parte din fractiunea bolsevica a Dumei ;paralel cu activitatea in Dural a desfasurat o intensa activitate re-volutionara in afara Dumei ; a colaborat la ziarul bolsevic Pravda",a participat la consfatuirile de la Cracovia 6 Poronino ale Comi-tetului Central cu unii activisti de partid. In noiembrie 1914, im-preuna cu alti deputati bolsevici, a fost arestat, iar in 1915 deportatin tinutul Turuhansk. Inapoiat din deportare dupa revolutia bur-ghezo-democratici din februarie 1'917, a luat parte activa la muncaorganizatiei bolsevice din Petrograd. Dupa Revolutia Socialista dinOctombrie a avut munci de conducere pe linie de partid, de stat6 in economie. In anii 1938-1943 a fost presedintele PrezidiuluiSovietului Suprem al R.S.F.S.R. si vicepresedintele Prezidiului So-vietului Suprem al U.R.S.S. Membru al Comitetului Central incepinddin anul 1925. Autor al cartii Bolsevicii in Duma de stat" aparutiin numeroase editii. 103, 106, 107, 168, 177.

Basok vezi Melenevski, M. M.

Bauer, Otto (1882-1938) unul dintre liderii social-democratieiaustriece si al Internationalei a II-a, ideolog al asa-numitului aus-tromarxism", care era o varianta a reformismului. Bauer a fost unuldintre autorii teoriei burghezo-nationaliste a autonomiei cultural-nationale". Bauer a avut o atitudine negativa fata de Revolutia So-cialista din Octombrie. In anii 1918-1919 a fost ministru de externeal Republicii austriece. In 1919, 1927 si 1934 a participat activ lareprimarea luptei revolutionare a clasei muncitoare din Austria. Inmanifestarile sale anticomuniste mergea alaturi de fascism, sprijinindpropaganda pangermana. 138, 148, 191-192, 242, 333, 409, 410,411, 418, 419.

Bebel, August (1840-1913) unul dintre cei mai de searna mi-litanti ai Partidului social-democrat german 6 ai miscarii muncito-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 525

resti internationale. $i-a inceput activitatea politica in prima jumi-tate a deceniului al 7-lea al secolului trecut. A fost membru al In-ternationalei I. In 1869 a intemeiat, impreuna cu W. Liebknecht,Partidul muncitoresc social-democrat din Germania (eisenachienii") ;a fost ales in repetate rinduri deputat in Reichstag. In ultirnul deceniual secolului trecut i la inceputul primului deceniu al acestui secol aluat atitudine Impotriva reformismului i revizionismului din rindu-rile social-democratiei germane. Cuvintarile rostite de Bebel impotrivabernsteinienilor au fost apreciate de V. I. Lenin ca tin model deaparare a conceptiilor marxiste i de lupti pentru caracterul cu ade-varat socialist al partidului muncitoresc" (Opere complete, vol. 23,Bucuresti, Editura politica, 1964, ed. a doua, p. 392). In ultima pe-rioadà a activitatii sale, Bebel a comis o serie de greseli cu caractercentrist. 280.

Beilis, M. T. (n. 1873) salariat la fabrica de caramizi a luiZaitev din Kiev, evreu, in 1911 a fost invinuit pe nedrept deasasinarea unui copil crestin, chipurile, in scop ritual. Ancheta ca-zului Beilis a durat mai mult de doi ani. Procesul a constituit o ex-presie concretà a politicii soviniste antisemite si pogromiste a gu-vernului tarist, care s-a intensificat indeosebi in perioada noului avintrevolutionar. In pofida presiunii fatise exercitata de guvern, a corn-ponentei speciale a juratilor, a denaturarii faptelor si a recrutariiunor martori mincinosi din rindurile sutelor negre si ale politistilor,in 1913 tribunalul a fost nevoit achite pe Beilis. 198.

Berdeaev, N. A. (1874-1948) filozof idealist reactionar, adeptal misticismului. In primele sale lucrari publicistice s-a situat pe po-zitiile marxismului legal", iar mai tirziu a devenit un dusmanfatis al marxismului. In 1905 a intrat in partidul cadetilor. In aniireactiunii a fost unul dintre reprezentantii curentului filozofic-reli-gios al cautarii de dumnezeu, a colaborat la culegerea contrarevolu-tionara Vehi". Dupa Revolutia Socialistä din Octombrie s-a ma-nifestat ca apologet al feudalismului si al scolasticii medievale, incare vedea singurul mijloc de aparare impotriva comunismului increstere. In 1922 a fost expulzat pentru activitatea sa contrarevolu-tionara in strainatate, unde a fost unul dintre ideologii emigraçieialbe. 148.

Bernstein, Eduard (1850-1932) lider al aripii ultraoportunistea social-democratiei germane si al Internationalei a II-a ; teoreti-cian al revizionismului si reformismului. A participat la miscareasocial-democrats incepind din a doua jumatate a deceniului al 8-leaal secolului trecut. Din 1881 pita in 1889 a fost redactor al zia-rului Der Sozialdernokrat", organ central al Partidului social-de-mocrat din Germania. In anii 1896-1898 a publicat in revista DieNeue Zeit", sub titlul comun Problemele socialismului", o serie dearticole care au fost apoi editate intr-un volum intitulat Premise lesocialismului i sarcinile social-democratiei", in care a procedat inmod fatis la revizuirea bazelor filozofice, economice i politice ale

sa-1

www.dacoromanica.ro

626 INDICE DE NUMB

marxismului revolucionar. Bernstein afirma ea' miscarea muncitoreasca.nu are alta sarcina decit aceea de a lupta pentru reforme rnenitesi imbunataceasca situatia economici a muncitorilor in societatea ca-pitalistä. El a lansat formula oportunista : miscarea este totul,scopul final nu este nimic". In timpul primului razboi mondial,Bernstein s-a situat pe pozitii socialloviniste. In anii care au urmat,Bernstein a continuat si sprijine politica burgheziei imperialiste, aluat atitudine impotriva Revoluciei Socialiste din Octombrie g aStatului sovietic. 14, 15, 16, 242, 280.

Bertrand, Louis (n. 1856) socialist belgian, reformist, unuldintre intemeietorii Partidului muncitoresc belgian. Incepind din 1894

deputat ; a condus timp de mai multi ani fractiunea socialistadin parlament. A intemeiat si redactat ziarul Peuple", a fostmembru al Biroului socialist internacional. In 1918 a intrat in gu-vern. 205.

Birnbaum (Aser), Nathan (1864-1937) filozof austriac, unuldintre teoreticienii 5i conducatorii miscarii nationaliste reaccionaresionismul. In ultimii ani a devenit ateist. 418.

Blanc, Louis (1811-1882) socialist mic-burghez francez, istoric.Negind caracterul ireductibil al contradicciilor de clasa din societa-tea capitalista, s-a manifestat ca un adversar al revoluciei proletaresi s-a situat pe pozicii de intelegere cu burghezia. Prin tactica saconciliatoare a ajutat burghezia sa abata pe muncitori de la luptarevolutionara. Prin cuvintul louisblanchism", Lenin a desemnat tac-tica impaciuitorista, oportunista a mensevicilor, kautskistilor si aaltor tradaltori ai cauzei revoluciei si ai intereselor olasei muncitoare.Principalele lucrari ale lui Louis Blanc sint : Organizarea muncii",Istoria revolutiei franceze [din 1789]" in 12 volume etc. 285.

Blocher, Eduard (n. 1870) preot german. Incepind din 1899 acolaborat la revista Preussische Jahrbucher" si la alte organe con-servatoare. A fost unul dintre intemeietorii societacii lingvistice ger-mano-elveciene ; autor al unei serii de articole stiincifice. 152.

Bogdanov, A. (Malinovski, A. A.) (1873-1928) social-demo-crat, filozof, sociolog, economist, de profesiune medic. Dupi Con-gresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In anii reacciuniisi ai noului avint revolucionar a devenit conducator al otzovistilor silider al grupului antipartinic Vpered". In domeniul filozofiei aincercat sa creeze un sistem propriu empiriomonismul" (o va-rianti a filozofiei machiste subiectiv-idealiste), pe care Lenin 1-acriticat cu vehemenca in lucrarea sa Materialism si empiriocriticism".La Consfatuirea din iunie 1909 a redacciei largite a ziarului Pro-letarii", Bogdanov a fost exclus din rindurile bolsevicilor. DupiRevolutia Socialista din Octombrie a fost unul dintre organizatoriisi conducatorii Proletcultului". Incepind din 1926 a fost directoral Institutului de transfuzie a singelui, fondat de el. 326-327.359-362.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 627

Braines, B. (n. 1884) ziarist, incepind din 1904 participantIa miscarea revolutionara, mai intli social-democrat, apoi eser. In-cepind din 1912 a activat in cadrul sindicatului metalurgistilor dinRiga, a colaborat la presa socialist-revolutionara. Dupi revolutiaburghezo-democratica din februarie 1917 a f6st membru al Sovie-tului din Petrograd si al C.E.C. in prima legislatura. In 1918 s-arupt de eseri ; in 1923 a fost primit in partidul bollevic, a activatIn sectorul economic. 268.

Braun vezi Ianson, I. E.Bronstein, S. I. vezi Semkovski, S.

Bulgalzov, S. N. (1871-1944) economist burghez, filozof idea-list. In ultimul deceniu al secolului trecut a fost marxist legal".A procedat la revizuirea teoriei lui Marx in problema agrara, cau-tind sa explice pauperizarea maselor populare prin asa-zisa legea fertilitatii descrescinde a solului". Dupa revolutia din 1905-1907a aderat la cadeti, a propovaduit misticismul filozofic si a colaboratla culegerea contrarevolutionarä Vehi". In 1918 s-a facut preot ; in1922 a fost expulzat pentru activitate contrarevolutionara ; in straina-tate a desfasurat o propaganda dusmanoasa impotriva U.R.S.S. 242.

Bunin, I. A. ziarist ; in anii noului avint revolutionar co-laborator la ziarul cadet Russkie Vedomosti". 84.

Burenin, V. P. (1841-1926) publicist si literat reactionar. In-cepind din 1876 a fAcut parte din redactia ziarului Novoe Vremea",fund in fruntea clicii venale de publicisti de la acest ziar. V. I. Lenina folosit adeseori numele lui Burenin ca nume comun pentru desem-narea procedeelor polemice necinstite. (In cazul de fata, expresiaBurenin-Gamma" se referi la L. Martov). 214, 215, 216.

Bureanov, A. F. (n. 1880) mensevic. In anii reactiunii si ainoului avint revolutionar lichidator. Deputat in Duma a IV-a destat din partea guberniei Taurida, a facut parte din fractiunea so-cial-democrati din Duma. In 1914 s-a desprins de lichidatori si s-aalIturat mensevicilor-Ipartiiti, in anii primului razboi mondial inclinaspre defensism. 107, 168, 308.

C

Cant, Etienne (1788-1856) publicist mic-burghez francez, re-prezentant de seama al comunismului utopic. Cabet considera ci vi-ciile orinduirii burgheze pot fi inlaturate fara violenta, pe caleatransformarii palnice a societatii. Cabet si-a expus conceptiile incartea Cllatoria in Icaria" (1840) si a incercat sl le puna inpractica prin crearea unei comune comuniste in America, dar ex-perienta lui a suferit un esec total. K. Marx I-a denumit cel maipopular, desi totodata si cel mai superficial reprezentant al comu-nismului". (K. Marx si F. Engels, Opere, vol. 2, Bucuresti, Editurapolitica, 1958, ed. a II-a, p. 147). 285.

www.dacoromanica.ro

528 INDICE DE NUMB

Carson, Eduard Henri (1854-1935) om politic reactionarenglez, conservator, lord, adversar inversunat al autoadministrariiIrlandei. In 1912, in scopul luptei impotriva miscarii irlandeze deeliberare nationalä, Carson a organizat in Ulster (partea de nord aIrlandei) bande inarmate de ultrareactionari unionisti" (adepti aiuniunii anglo-irlandeze). In 1915 a facut parte din guvernul decoalitie al lui Asquit, in 1917-1918 a fost ministru farã portofoliuin cabinetul Lloyd George. In 1'921 s-a retras din viata politicaactiva. 391, 392.

Cerevanin, N. (Liplein, F. A.) (1868-1938) unul dintre lideriimensevismului, lichidator extremist. A colaborat la publicatiile lichi-datoriste si a fost unul dintre cei 16 mensevici care au semnatin 1910 Scrisoarea deschise in legatura cu lichidarea partidului.Dupà Conferinta antipartinica din august 1912 a fost membru alcentrului mensevic (Comitetul organizatoric). In timpul primuluirazboi mondial s-a situat pe pozitii social-soviniste. In 1917 a fostredactor la Raboceaia Gazeta", organul central al mensevicilor, stmembru in Comitetul Central mensevic. Fatb." de Revolutia Socialistidin Octombrie a avut o atitudine ostill. 36.

CerniFevski, N. G. (1828-1889) mare democrat-revolutionarsi socialist-utopist rus, om de stiinta, scriitor si critic literar ; unuldintre predecesorii de seama ai social-democratiei ruse. A fostinspiratorul si conducatorul ideologic al miscarii democrat-revolutio-mare din perioada 1860-1870. Revista Sovremennik", care apareasub ingrijirea lui, era purtatorul de cuvint al fortelor revolutionaredin Rusia. Cernisevski a demascat cu vehementa caracterul iobagistal reforrnei taranesti" din 1861 si a chemat pe farani la rascoala.In 1862 a fost arestat de guvernul tarist si intemnitat in fortareataPetropavlovskaia, unde a stat aproape doi ani, iar dupa aceea a fostcondamnat. la 7 ani munca silnick si la deportare pe vima in Siberia.Cernisevskt a trait in deportare 20 de ani. El a ramas pina inultima clipa un luptator inflacarat impotriva inegalitatii sociale,impotriva oricaror manifestari de asuprire politica si econornica.

141, 312, 356.

Cernov, V. M. (1876-1952) unul dintre liderii 6 teoreticieniipartidului socialist-revolutionar. In anii 1902-1905 a fost redacto-rul ziarului Revoliutionnaia Rossiia", organul central al eserilor.A publicat o serie de articole indreptate impotriva marxismului, incare incerca sal demonstreze ca teoria lui Marx nu poate fi aplicataia agricultura. In 1917 a fost ministru al agriculturii in guvernulprovizoriu burghez si organizatorul unor crunte represiuni impotriva;aranilor care trecusera la ocuparea paminturilor mosieresti. DupaRevolutia Socialista din Octombrie a fost unul dintre organizatoriirebeliunilor antisovietice. In 1920 a emigrat in strainitate, unde acontinuat sa desfa ware activitate antisovietica. 68, 269, 356.

Ciheidze, N. S. (1864-1926) unul dintre liderii mensevismului.Deputat in Dumele a III-a si a IV-a de stat din partea guberniei

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 5`29

Tiflis, liderul fractiunii mensevice din Duma a IV-a. Lenin spuneadespre Ciheidze cä este un social-democrat din preajma partidului",care si-a dovedit in DurnI priceperea de a acoperi pe oportunisti6 de a-i slun". In anti primului fazboi mondial s-a situat pe pozitiicentriste. In perioada revolutiei burghezo-democratice din februa-tie 1917 a fost membru in Comitetul provizoriu al Dumei de star,defensist. Ciheidze a fost presedintele Sovietului de deputati aimuncitorilor i soldatilor din Petrograd, presedinte al C.E.C. inprima legislatur5, a sprijinit activ guvernul provizoriu burghez. Dup5Revolutia Socialistä din Octombrie a fost presedinte al Adun'ariiconstituante din Gruzia guvern mensevic contrarevolutionar.In 1921, dupl instaurarea Puterii sovietice in Gruzia, a emigrat laParis. 46, 86, 87, 88, 107, 16'.

Cihenkeli, A. I. (n. 1874) social-democrat, mensevic, de pro-fesiune jurist. In anii reactiunii 4i ai noului avint revolutionar afost lichidator. Deputat in Duma a IV-a de stat din partea regiuni-lor Batum 6 Kars si a districtului Suhumi. In Durni a facut partedin fractiunea mensevic5. In anii primului razboi mondial s-a mutatpe pozitii social-sovine. Dup'a revolutia burghezo-democratica dinfebruarie 1917 a fost reprezentantul guvernului provizoriu burghez inTranscaucazia. In anii 1918-1921 a fost ministru de externe inguvernul mensevic al Gruziei, apoi emigrant alb. 107, 119,168, 191.

D. vezi Dan, F. I.Dan, F. I. (Gurvici, F. I., D., F. D.) (1871-1947) unul dintre

liderii mensevicilor. A participat la Congresele al IV-lea (de unifi-care) si al V-lea (de la Londra) precum 6 la o serie de conferinteale P.M.S.D.R. In anii reactiunii 4i ai noului avint revolutionar acondus in stfainatate grupul lichidatorilor si a fost redactor al ziarului Go los Sotial-Demokrata". In timpul primului ra'zboi mondial

defensist. Dupi revolutia burghezo-democratica din februarie 1917a fost membru al Comitetului executiv al Sovietului din Petrogradsi al Prezidiului C.E.C. in prima legislaturI ; a sprijinit guvernulprovizoriu burghez. Dupi Revolutia Socialista din Octombrie a luatpozitie irnpotriva Puterii sovietice. La inceputul anului 1922 a fostexpulzat din tari ca dusman al Statului sovietic. 15-16, 44, 47,163, 179, 183, 185, 215, 259, 260-261, 262, 279, 324, 328-331, 422.

Danielson, N. F. (Nikolaion) (1844-1918) autor al unorlucrari de economie, unul dintrc ideologii narodnicismului liberaldin ultimele doui decenii ale secolului trecut. El a terminat primatraducere in limba rusa' a Capitalului" lui K. Marx, inceput5 deG. A. Lopatin. In leg5tura cu aceasta a purtat corespondenta CuK. Marx si F. Engels. El n-a inteles insà esenta marxismului si maitirziu a luat pozitie impotriva lui. In 1893 a publicat cartea Studiiasupra economiei noastre sociale de dupI reforma" care, impreuni

www.dacoromanica.ro

630 INDICE DE NUMB

cu luerarile lui V. P. Vorontov, a servit ca fundamentare teoretic6a narodnicismului liberal. Intr-o serie de lucrari ale sale, V. I. Lenina criticat cu asprime conceptiile lui Danielson. 340,

David, Eduard (1863-1930) unul dintre liderii aripii dedreapta a social-democratiei germane ; de profesiune economist. Afost unul dintre fondatorii revistei oportunistilor germani Sozia-listische Monatshefte". In 1903 a publicat cartea intitulata Socia-lismul si agriculture, pe care Lenin a calificat-o drept principalalucrare a revizionismului in problema agrara". Incepind din 1903a fost deputat in Reichstag. In timpul primului razboi mondial a,fost social-sovinist. In 1919 a facut parte din primul guvern decoalitie al Republicii germane ; in 1919-1920 a fost ministru deinterne, iar in 1922-1927 reprezentant al guvernului la Hessen.A sprijinit tendintele revansarde ale imperialismului german si afost un dusman al U.R.S.S. V. I. Lenin 1-a caracterizat ca pe unoportunist a carui intreaga viata este consacrati coruperii burghezea miscirii muncitoresti" (Opere, vol. 21, Bucuresti, Editura politica,1959, p. 262). 167.

Diet; Johann Heinrich Wilhelm (1843-1922) social-democratgerman, deputat in Reichstag din 1881 pina in 1918. A condus edi-tura partidului social-democrat, care a publicat operele lui Marxsi Engels. In tipografia lui s-au tiparit primele numere ale ziaruluiIskra", revista Zaree i lucrarea lui V I. Lenin Ce-i deficut ?". 280.

Dobroliubov, N. A. (1836-1861) mare democrat-revolutionarrus, critic literar de seam i filozof materialist, prieten apropiattovaras de lupta al lui N. G. Cernisevski. Din toamna anului 1857a condus rubrica de criticI §i bibliografie a revistei Sovremennik",iar mai tirziu 6 rubrica de satirl a revistei Svistok". Dobroliubovera un adversar neimpacat al absolutismului i iobgiei, un adept alinsurectiei populare impotriva guvernului absolutist. Alaturi deA. I. Herzen, V. G. Belinski si N. G. Cernisevski, el a fost unuldintre precursorii social-democratiei revolutionare in Rusia. 312.

Domslei (Kamenski), G. G. (n. 1883) ziarist si publicist, aintrat in partid in 1904. In 1906 a fost membru al Comitetului dinVarsovia al S.D.P. si L., a colaborat la o serie de publicatii social-democrate polone. Din 1912 a colaborat la publicatiile bolsevice,,Pravda i Prosvescenie". Din 1915 membru al Conducerii re-gionale a S.D.P. 6 L., a redactat publicatia Nasa Tribuna", aparticipat la Conferinta de la Zimmerwald. Din decembrie 1918 afost membru al C.C. al Partidului Comunist Polonez. in 1923-1928a fost membru al opozitiei antipartinice trotkisto-zinovieviste ; In1928 a fost exclus din partid, in 1930 reintegrat, iar in 1935 dinnou exclus. 273.

si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 631

Dontov, D. membru al partidului mic-burghez muncitoresc so-zial-democrat ucrainean, colaborator al ziarului Sleahi" din Lvovsi al revistei Ukrainskaia Jizn", care aparea la Moscova. In timpulprimului razboi mondial a fost unul dintre fondatorii Uniuniipentru eliberarea Ucrainei" organizacie nacionalista care cluta

infaptuiasca cu ajutorul monarhiei austriece lozinca unei Ucraineindependente". Dup5.' Revolucia Socialista din Octombrie emi-grant. 137, 141, 224-225, 265.

Dragomanov, M. P. (1841-1895) istoric ucrainean, etnografsi publicist, unul dintre reprezentancii liberalismului burghez. A co-laborat la reviste liberale, a fost prigonit de guvernul carist si aemigrat in strainatate. In emigracie a demascat politica carismuluisi, In acelasi timp, s-a opus categoric socialismului i teoriei lupteide clasà, i-a criticat pe narodovolisti i pe social-democraci. A fostunul dintre cei mai de searna conducatori ai aripii moderate amiscarii de eliberare nacionala ucrainene, s-a pronuncat pentru auto-nomie cultural-nacionalà. 156.

Dreyfus, Alfred (1859-1935) oficer al rnarelui stat-majorfra.ncez, evreu, condamnat pe nedrept In 1894 la muncl silnica peviaca sub acuzarea In mod vadit falsa de malta tradare. ProcesulImpotriva lui Dreyfus a fost folosit de cercurile reaccionare dinFranca pentru acicarea sovinismului 6 antisemitismului i pentrua porni ofensiva impotriva regimului republican si a libertacilordemocratice. Datorita protestului clasei muncitoare i intelectualitaciiprogresiste, in 18159 a fost graciat, iar in 1906 reabilitat. 199-201.

Dubois, A. E. vezi Gorski, A. V.

Diihring, Eugen (1833-1921) filozof 6 economist german,ideolog mic-burghez. Concepciile filozofice ale lui Diihring reprezen-tau un amalgam eclectic de pozitivism, materialism metafizicidealism. Concepciile lui Daring, care erau suscinute de o parte dinsocial-democracia germana, au fost criticate de Engels in carteaAnti-Diihring. Domnul Eugen Daring revolucioneaza stiinca". Incartea sa Materialism si empiriocriticism" $i intr-o serie de altelucrari, V. I. Lenin a criticat in repetate rinduri concepciile eclecticeale lui Daring.

Principalele lucrari ale lui Diihring sint : Istorie critica a eco-norniei nacionale si a socialismului", Curs de economie nacionalasociala", Curs de filozofie". 386.

Efremov, I. N. (n. 1866) mare mosier, deputat In Dumele I,a III-a si a IV-a de stat. Unul dintre organizatorii partidului in-noirii pasnice" ; ulterior lider al partidului burghez al progresistilor.Dupa revolucia burghezo-democratica din februarie 1917 a fostmembru al Comitetului executiv al Dumei de stat si a facut partedin guvernul provizoriu burghez. 397.

sa

si

www.dacoromanica.ro

532 INDICE DE NUMB

Ejov, V. vezi Tederbaum, S. 0.

Ellenbogen, Wilhelm (n. 1863) unul dintre liderii revizionistiai social-democratiei austriece. In 1901-1914 a fost membru alparlamentului austriac, in anii primului razboi mondial s-a situat pepozitii social-sovine. In problema nationala era partizan al autono-miei cultural-nationale. Dupa revolutia din noiembrie 1918 a fostmembru in Adunarea nationala a Austriei, apoi ministru al corner-tului i industriei ; a dus o politica de incurajare a fascismului si aavut o atitudine ostila fatl de U.R.S.S. 149, 242, 332.

Em-El vezi Lukornski, M. I.

Engels, Elisa Fran5iska (1797-1873) mama lui F. Engels.283.

Engels, Friedrich (1820-1895) unul dintre intemeietorii co-munismului tiinçific, conducator si invatator al proletariatului in-ternational, prieten i tovaras de luptã al lui K. Marx (vezi articolulFriedrich Engels' in V. I. Lenin. Opere complete, vol. 2, Bucuresti,Editura politics, 1963, ed. a doua, p. 1-14). 280-287, 326,386, 390.

Engels Friedrkh (1796-1860) tatàl lui F. Engels, proprietaral unor intreprinderi textile. 283.

F. D. vezi Dan, F. I.

Forstner nobil prusian, baron, locotenent in Regimentul 99 in-fantcrie cantonat la Zabern (Alsacia). 199.

Fortunatov, K. A. autorul arta Regiunile nationale din Rusia(tncercare de studiu statistic pe baza datelor recensamintului ge-neral din 1897)", aparuta la Petersburg in 1906 in editura Trudi borba". 416.

Frank, Ludwig (1874-1914) social-democrat german, unuldintre liderii revizionistilor, social-sovinist, de profesiune avocat.Incepind din 1907 a fost membru al Reichstagului. La Congresulpartidului de la Magdeburg (1910) s-a pronuntat in favoarea votariicreditelor de razboi. La inceputul primului razboi imperialist s-atnrolat voluntar in arrnata si a murit pe front. 167.

G. R. vezi Levitki, V.

Gamma vezi Martov, L.

Ghegbecikori, E. P. (n. 1879) mensevic. Deputat in Dumaa III-a de stat din partea guberniei Kutais ; unul dintre liderii frac-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 633

iiunii social-democrate din Dumf. Incepind din noiembrie 1917 afost presedinte al guvernului contrarevolutionar al Transcaucaziei(Comisariatul transcaucazian), iar apoi ministru de externe si vice-presedinte al guvernului mensevic al Gruziei. Dupf instaurarea, in1921, a Puterii sovietice in Gruzia a devenit emigrant alb. 207, 209.

Gher,r, P. M. vezi Libman, F.

Ghinzburg, B. A. vezi Kolvov, D.

Gladstone, William Ewart (1809-1898) om politic 6 de statenglez, lider al partidului liberal. A ocupat posturi ministeriale indiferite cabinete in anii 1868-1874, 1880-1885, 1886, iar in1892-1894 a fost prim-ministru. A recurs pe scarf largl la demago-gia socialf si la reforme ciuntite (reforma electorall din 1884 etc.)cu scopul de a atrage de partea liberalilor paturile mic-burgheze alepopulatiei si virfurile clasei muncitoare. A dus o politici colonialfde cotropire. Ca om politic, Gladstone, acest erou al burghezilorliberali si al mic-burghezilor obtuzi" dup f. cum il definesteV. I. Lenin , se caracteriza printr-o totall lipsi de principii,ipocrizie si fafarnicie. 390.

Golosov, Gr. vezi Nikolaevski, B. I.

Goldblat vezi Medem, V. D.

Gorski, A. V. (Dubois, A. E.) (n. 1881) mensevic-lichidator.A colaborat la revista Vozrojdenie", la Novaia Raboceaia Gazeta"

-si la alte organe lichidatoriste ; a fost cditorul revistei lichidatoristeNasa Zarea" ; a participat la activitatea fractiunilor social-demo-crate din Dumele a III-a si a IV-a de stat. In anii primului rlzboimondial s-a situat pe pozitii socialloviniste. Dupf Revolutia So-cialistl din Octombrie a luptat activ impotriva Statului sovietic ;ulterior emigrant alb. 214, 215, 259.

Grigoriev, (Patragein), S. T. (1875-1953) literat 6 publicist,incepind din 1899 a colaborat la o serie de ziare burgheze careapireau la Samara si Saratov. In anii 1913-1917 a facut parte dinredactiile ziarelor liberal-burgheze Den" si Russkoe Slovo". DupaRevolutia Socialisti din Octombrie a lucrat in sectorul economic laSamara si Moscova ; incepind din 1922 se consacrf activit'atii scrh-toricesti, fiMd autorul mai multor cf Ili pentru copii si tineret.

312.

GriM, Karl (1817-1887) publicist mic-burghez german ; pela jumftatea deceniului al 5-lea al secolului trecut a fost unul dintreprincipalii reprezentanti ai adeva* ratului socialism". In perioadarevolutiei din 1848-1849 a fost democrat mic-burghez, membru alAdunfrii nationale prusiene ; in 1850 a emigrat la Bruxelles, in 1861s-a inapoiat in Germania. Adevf ratul socialism" al .lui Griin consti-tuia o teorie utopici potrivit cfreia in societatea vutoare, orinduitfcu ajutorul iluminismului, al iubirii aproapelui etc., se va realma

38 www.dacoromanica.ro

634 INDICT! DE NUMB

esenta omului adevarat", se va infiptui adevaratul umanism"...Griin a imbinat laturile abstracte, idealiste ale filozofiei lui L. Feuer-bach cu ideile anarhiste ale lui P. J. Proudhon. K. Marx 1iF. Engels au criticat adevaratul socialism" ca fiind expresia in-tereselor reactionare, a intereselor tirgovetilor germani" (K. Marxsi F. Engels. Opere, vol. 4, Bucuresti, Editura politica, 1958, p. 4'94).

285-286.

Gucikov, A. 1. (1862-1936) mare capitalist, organizator silider al partidului octombrist. In perioada primei revolutii din Rusiaa sprijinit politica de crunte represiuni a guvernului irnpotriva claseimuncitoare si a tarinimii. In anii 1910-1911 a fost presedinte atDumei a III-a de stat. In timpul primului razboi mondial a fostpresedinte al Comitetului central industrial-militar i membru alComisiei speciale pentru problemele apararii. Dupa revolutia bur-ghezo-democraticb." din februarie 1917 a fost ministru de razboiministru al marinei in primul guvern provizoriu burghez. In august1917 a participat la organizarea rebeliunii lui Kornilov. Dupl Re-volutia Socialista din Octombrie a dus o lupta activä impotrivaPuterii sovietice ; emigrant alb. 77, 141, 176.

Gurvici, 1. A. (1860-1924) economist. In 1881 a fost deportat.in Siberia fiind implicat intr-un proces privind o tipografie a narod-nicilor. Dupa ce s-a intors din deportare a desfasurat propaganda.'revolutionara in rindurile muncitorilor si a fost unul dintre organi-zatorii primului cerc al muncitorilor evrei din Minsk. In 1889 a.emigrat in America, unde a luat parte activa la miscarea

social-democrata. Lucrarile sale ,Situatia economicai a satului rus"(1892, in limba rusa a aparut in 1896) si Immigration and labor'(Imigratia si munca") (1912) au fost apreciate pozitiv de V. I. Lenin._Dupà 1900 devine revizionist. 101.

Haase, Hugo (1863-1919) unul dintre liderii social-democratiei.germane, centrist. In 1911 a fost ales presedinte al Conducerii Parti-dului social-democrat din Germania. Deputat in Reichstag in anii1897-1907 si 1912-1918. Din 1912 presedintele fractiunii social-democrate din Reichstag. In timpul primului razboi mondial s-asituat pe pozitii social-soviniste. In 1917 a intemeiat impreuna cuKautsky Partidul social-democrat independent din Germania". Lenin.ii califica pe Haase si pe alti lideri ai partidului independentilor"germani drept lachei, demagogi, lasi, complici lipsiti de vointa aiburgheziei i reformisti" (Opere, vol. 29, Bucuresti, Editura1959, p. 548). In timpul revolutiei din noiembrie 1918 din Germania,.Haase a facut parte din asa-numitul Consiliu al imputernicitilorpoporului, care a dus o politica de inabusire a miscarii revolutio-nare. 221-222.

Haustov, V. I. (n. 1884) social-democrat, mensevic, de profesiune strungar, deputat in Duma a IV-a de stat din partea munci

sindicaloi

www.dacoromanica.ro

INDICE DE1 NumE 635

rtorilor guberniei Ufa, a facut parte din fractiunea social-democrata.In anii primului räzboi mondial a fost internationalist. 107, 168.

Henry, Ren4 (n. 1871) profesor la scoala superioarl de stiintesocial-politice din Paris. Autorul cartii La Suisse et la question des.langues" (Elvetia si problema limbilor"), care a aparut la Bernain 1907. 151.

Huysmans, Camille (n. 1871) unul dintre cei mai vechi mi-litanti ai miscarii muncitoresti din Belgia ; profesor de filologie,.-ziarist. In anii 1904-1919 a fost secretar al Biroului socialist in-ternational al Internationalei a II-a ; s-a shun pe pozitii centriste.A facut parte in repetate rinduri din guvernul belgian. In anii1946-1947 a fost prirn-ministru. Huysmans este dcputat in parlament

,din 1910 ; in anii 1936-1939 6 1954-1959 a fost presedinte alCamerei deputatilor. In ultimii ani s-a pronuntat pentru stabilirea de"contacte intre partidele socialiste si P.C.U.S. pentru refacerea unitatii-iniscarii muncitoresti internationale. 205, 222, 260, 314.

I

lanson (Braun), I. E. (1872-1917) activist de seama al mi--,carii social-democrate din Letonia, publicist si critic literar. Unuldintre conducatorii miscarii revolutionare din Letonia din 1905, in,repetate rinduri a avut de suferit represiuni din partea guvernului:tarist ; in 1906 a emigrat in strainatate. In anii reactiunii si ai nouluiavint revolutionar s-a situat pe o pozitie impaciuitorista fata de'lichidatori, a participat la Blocul antipartinic din august. In anii1911-1914 a condus Comitetul din strainatate al S.D.T.L. In anii

zprimului razboi mondial a fost internationalist. Dupa revolutia bur-ghezo-democratica din februarie 1917, in drum spre patrie a murit.

303, 304, 308.

lurleevici (Ribalka), L. (1885-1918) nationalist burghez ucrai-nean, oportunist. Membru al C.C. al Partidului muncitoresc social-'democrat din Ucraina. In anii 1913-1914 a colaborat intens la re--vista nationalista de orientare mensevica Dzvin. /n anii primuluirazboi mondial a editat la Lausanne ziarul lunar Borotba", in carese situa pe o pozitie defetista si ducea lupta impotriva organizatieinationaliste progermane Uniunea de eliberare a Ucrainei". Lenin1-a criticat aspru pe Iurkevici, numindu-1 filistin nationalist, repre,zentantul celui mai josnic, mai obtuz si mai reactionar natio-nalism" (volumul de Eta, p. 139). 127, 137, 139-140, 148, 162.

lzgoev (Lande), A. S. (n. 1872) publicist burghez, unul dintreideologii partidului cadet. La inceput a fost marxist legal", un timpa aderat la social-democrati, in 1905 a trecut la cadeti. A colaboratla publicatiile cadete : ziarul Reci", revistele Iujnie Zapiski" si

,Russkaia Mist', precum si la culegerea contrarevolutionara Vehi".Oup5. Revolutia Socialista din Octombrie a colaborat la revista

06* www.dacoromanica.ro

636 INDICE DE NUME

Vestnik Literaturi", publicatie editata de un grup de intelectualidecadenvi. In 1922 a fost expulzat din tail pentru activitatea sapublicistica contrarevoluvionara. 226, 376.

J. K. vezi Marhlevski, I. I.

Jagiello, E. I. (n. 1873) militant al miscarii muncitoresti polo-neze, membru al P.P.S.-leviva", de profesiune strungar. In 1912,la alegerile pentru Duma a IV-a de stat, Jagielio a candidat pe listadepusa de blocul si al Bundului, fiind ales in pofidaprotestelor social-democravilor polonezi. Cu voturile grupului desapte" mensevici i fill a se vine seama de protestele categoriceale bolsevicilor, Jagiello a fost primit in fractiunea social-democratidin Duma. Dupa primul razboi mondial, Jagiello a aderat la aripastinga a miscarii muncitoresti poloneze ; ulterior s-a retras din viavapolitica. 90, 107, 118, 168, 186, 195, 219, 227, 252, 318, 423.

Jordania, N. N. (An) (1870-1953) social-democrat, unuldintre liderii mensevicilor caucazieni. in 1905 redactor al ziaruluimensevic Sovial-Demokrati" (in limba gruzina). In 1906 a fost alesdeputat in Duma I de star. La Congresul al V-lea (de la Londra)al partidului a fost ales membru in C.C. al P.M.S.D.R. din parteamensevicilor. In anii reacviunii i ai noului avint rervoluvionar a ade-rat formal la grupul mensevicilor-partiivi, dar in realitate i-a sprijinitre lichidatori. In 1914 a colaborat la revista lui Trovki Borba" ;in timpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-sovine.Dupa revoluvia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost pre-sedinte al Sovietului de deputavi ai muncitorilor din Tiflis, iar in1918-1921 a fost seful guvernului mensevic contrarevoluvionar dinGruzia ; din 1921 emigrant alb. 47, 255-256, 307, 330.

Kamenev, L. B. (Rosenfeld, L. B.) (1883-1936) membrual P.M.S.D.R. din 1901. Dupi Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. aaderat la bolsevici. In anii reactiunii a avut o atitudine impa'ciuito-rista fata de lichidatori, otzovisti i trovki§ti. In 1915, fiind arestat,a declarat in fava tribunalului varist ca se dezice de lozinca bolsevicaa infringerii guvernului tarist in razboiul imperialist. Dupà revoluviaburghezo-democratica din februarie 1917 s-a ridicat impotriva linieipartidului orientata spre infaptuirea revoluviei socialiste i impotrivaTezelor din aprilie ale lui V. I. Lenin. in octombrie 1917, impreunacu Zinoviev, a publicat in ziarul semimensevic Novaia Jizn" odeclaravie in care arata ca nu este de acord cu hotarirea ComitetuluiCentral de a infaptui insurecvia armata, divulgind astfel guvernuluiprovizoriu burghez planurile partidului.

Dupa Revolutia Socialista din Octombrie a ocupat posturi deraspundere. In repetate rinduri s-a ridicat impotriva politicii leninistea partidului : in noiembrie 1917 a fost adeptul formarii unui guvern

P.P.S.-leviva

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 637

de coalivie la care sa participe mensevicii si socialistii-revolutionari.In 1925 a fost unul dintre organizatorii noii opozitii", iar in 1926

until dintre liderii blocului antipartinic trotkisto-zinovievist. In1927, Congresul al XV-lea al P.C. (b) al U.R.S.S. 1-a exclus dinpartid ca militant activ al opoziviei trotkiste. In 1'928 a declaratca-si recunoaste greselile si a fost reprimit in partid, dar, deoarecenu a incetat activitatea antipartinici, in 1932 a fost din nou exclusdin P.C. (b) al U.R.S.S. In 1933 a fost pentru a doua oara reprimitin partid. In 1934, pentru activitate antipartinica i antisovietica,a fost pentru a treia oara exclus din partid, iar apoi judecat i con-clanmat. 259.

Kamenski, G. vezi Domski, G. G.

Karpov, P. mensevic-lichidator ; in 1913 a colaborat la NovaiaRaboceaia Gazeta". 325.

Katkov, M. N. (1818-1887) mosier, publicist reactionar. $i-ainceput activitatea politica ca adept al liberalismului aristocraticmoderat. La inceputul deceniului al 7-lea a trecut in tabara reac-ciunii. In 1863-1887 a fost redactor si editor al ziarului Mos-kovskie Vedomosti", care a devenit purtatorul de cuvint al reactiuniimonarhiste. Katkov spunea el singur ca este un cline de paza cre-dincios al absolutismului". Numele lui Katkov a devenit simbolulcelei mai desanvate reactiuni. 232.

Kautsky, Karl (1854-1938) unul dintre liderii social-demo-craviei germane si ai Internationalei a II-a ; la inceput a fost marxist,dar mai tirziu a devenit renegat al marxismului, ideolog al cen-trismului (kautskismului) una dintre cele mai periculoase si maiaunatoare varietati de oportunism. Redactor al revistei Die NeueZeit" publicgie teoretica a social-democratiei germane.

A intrat in miscarea socialised in 1874. Conceptille sale din aceavreme erau un amestec de lassalleanism, neomalthustanism i anarhism.In 1881 a facut cunostinti cu K. Marx si F. Engels si, sub influentafor, a trecut la marxism, dar inca din acea perioada a manifestatsovaieli si oscilari spre oportunism, lucru pentru care K. Marx siF. Engels 1-au criticat cu asprime. In ultimele doul decenii ale se-colului trecut a scris o serie de lucrari in legatur 5. cu unele problemeale teoriei marxiste : Doctrina economica a lui Karl Marx", Pro-blema agrarà" etc. care, desi contin greseli, au jucat un rol pozitiv

propagarea marxismului. Mai firm, cind miscarea revolutionaria luat o mare amploare, Kautsky a trecut pe pozitiile oportunismu-lui. In timpul primului razboi mondial, Kautsky s-a situat pe pozitiilesocial-sovinismului, pe care 11 camufla sub paravanul unei frazeologiiinternationaliste. El este autorul teoriei ultraimperialismului. DupiRevolutia Socialistà din Octombrie, Kautsky a luat in mod fatilatitudine impotriva revolutiei proletare si a dictaturii clasei munci-toare, impotriva Puterii sovietice.

In Falimentul Internationalei a II-a", Imperialismul, stadiul celmai inalt al capitalismului", Statul i revolutia", Revolutia pro-

In

www.dacoromanica.ro

638 INDICE DE NUME

1etar i renegatul Kautsky i intr-o serie de alte lucrari, V. I. Lenima supus teoriile kautskiste unei critici nimicitoare. 138, 150, 206,227-229, 242, 248-249, 273-274, 281, 329, 409, 410, 411, 415,417, 418.

Kerenski, A. F. (n. 1881) socialist-revolutionar, deputat inDuma a IV-a de stat din partea guberniei Saratov, ulterior sefuDguvernului provizoriu burghez. In Durna s-a alaturat o bucati detimp grupului trudovicilor si a fost presedintele acestui grup. In aniiprimului razboi mondial social-sovinist. Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost ministru, iar apoi prim-ministrain guvernul provizoriu i comandant suprem. Dupa Revolutia So-cialista din Octombrie a luptat activ impotriva Statului sovietic,in 1918 a fugit peste granita. In prezent traieste in S.U.A. i desfa-soara o propaganda antisovietica. 191.

Kolrov, D. (Ghinzburg, B. A., L. S., Sedov, L.) (1863-1920)social-democrat ; dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. men-sevic activ, a colaborat la o serie de publicatii mensevice. In perioada,primei revolutii ruse a luat parte la miscarea sindicala din Peters-burg ; incepind din 1908 a lucrat la Baku. In anii reactiunii sinoului avint revolutionar s-a situat pe pozitii lichidatoriste. In timpuTprimului razboi mondial a fost social-sovin ; dupa revolutia bur-ghezo-democratica din februarie 1917 a fost comisar pentru proble-mele muncii in Sovietul de deputati ai muncitorilor i soldatilor diaPetrograd. Fata de Revolutia Socialista din Octombrie a avutatitudine ostilà. In anii 1918-1919 a lucrat in organizatii coopera-tiste. 3, 44, 261, 262, 263, 315.

Kosinski, V. A. (n. 1864) economist, specialist in problemeagrare, de orientare narodnicista, profesor la Institutul politehnicdin Kiev. Autor al lucrarii Cu privire la problema agrara", vol.(Economia taraneasca i mosiereasca") si vol. II (Principaleletendinte in circulatia proprietatii funciare 6 factorii ei social-econo-mici"). In 1918 a fost ministru adjunct al muncii in guvernul con-trarevolutionar al hatmanului Skoropadski, ulterior a emigrat insträinitate. 6.

Kovalevski, M. M. (1851-1916) istoric, om politic de orien-tare burghezo-liberala. Din 1880 profesor la Universitatea dinMoscova. A fost deputat in Duma I de stat din partea gubernieiHarkov, iar ulterior membru al Consiliului de Stat. A fost unuldintre fondatorii Partidului reformelor democratice, care aveaorientare mai de dreapta decit cadetii.

Kovalevski este autorul lucrärilor : Proprietatea pamintului inobste, cauzele, mersul i urmarile descompunerii ei", Studiu asupra

dezvoltarii familiei i proprietatii", Originea democratieimoderne", Sociologia" etc. 84.

Kristan, Etbin (1867-1953) om politic sloven, scriitorziarist. Inainte de primul rizboi mondial a fost unul dintre liderii

o

ai

I

odginii si

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 639

social:democratici slovene. A colaborat la o serie de ziare munci-toresti. In 1914 a emigrat in S.U.A. A desfäsurat activitate inrindurile oamenilor muncii iugoslavi emigranti ; a fost presedinteleasoclatiei democratilor-sloveni. In 1921 s-a intors in Slovenia, darcurind a fost din nou nevoit sa" emigreze in S.U.A. In anii celuide-al dollea r5zboi mondial s-a situat de partea misearii de eliberarepopulari din Iugoslavia. In 1951 s-a inapoiat in Iugoslavia. Autoral unei serii de lucrari in versuri, schite, povestiri i piese. 149,242, 332.

Krupskaia, N. K. (1869-1939) revolutionar de profesie, acti-visa de seama a partidului comunist i a Statului sovietic ; sotiaui V. I. Lenin.

$i-a inceput activitatea revolutionarI in 1890, in cadrul cercurilormarxiste studentesti din Petersburg. In 1891-1896 a fost invatItoarela scoala serail de duminica din Nevskaia Zastava ; a desfasuratpropaganda social-democrata in rindurile muncitorilor. In 1895unul dintre organizatorii Uniunii de lupta pentru eliberarea claseimuncitoare" din Petersburg. In august 1896 a fost arestat5 si con-damnata la deportare pe termen de trei ani, pe care i-a petrecut insatul Susenskoe, iar apoi la Ufa. In 1901 a emigrat ; a lucrat casecretar de redactie al ziarului Iskra". A luat parte activä la pre-gatirea Congresului al II-lea al P.M.S.D.R., la care a participat cudrept de vot consultativ. Dup5 congres a fost secretar de redactie laziarele bolsevice Vpered" i Proletarii". A desfAsurat o munc5activa pentru pregatirea Congresului al III-lea al partidului. Intimpul cit a lucrat in strIiratate a purtat o vast5 corespondenti CUCO rganizaviile de partid din Rusia. In anii reactiunii a participat activla lupta impotriva lichidatorilor i otzovistilor ; in 1911 a lucrat lascoala de partid din Longjumeau ; dup5. Conferinta de la Pragaa P.M.S.D.R. (1912) 1-a ajutat pe Lenin s5 stabileascä legaturile cuorganizatiile de partid din Rusia, cu ziarul Pravda" si cu fractiuneabolsevicI din Duma a IV-a de stat. In 1915 a fost delegat5 la Con-ferinca internationala a femeilor de la Berna.

Dupl revoluvia din februarie 1917 s-a inapoiat impreunI cu

V. I. Lenin in Rusia, a lucrat la Secretariatul C.C. al partidului ;a participat activ la pregatirea i infiptuirea Revolutiei Socialistedin Octombrie. Dupi revolutie a fost membru in colegiul Comisa-riatului poporului pentru invat5mintul public ; incepind din 1921 acondus Directia generalä a inv5t5mintului politic ; din 1929 a devinutfunctia de loctiitor al comisarului poporului pentru inv5t5mintulpublic. A fost unul dintre intemeietorii sistemului sovietic de in-vkamint public, eminent5 teoreticiana a pedagogiel sovietice. A scriso serie de lucrari cu privire la problemele invItImintului public,,educatiei comuniste, miscarea de femei si de tineret. Autoare a unuivolum de amintiri despre V. I. Lenin. A participat la toate congreselepartidului (in afara de congresele I si al V-lea) ; incepind din 1924

membru in Comisia centrall de control, iar din 1927 membru

www.dacoromanica.ro

540 IND10E DE NUMB

in C.C. al P.C. (b). A fost membru in C.E.C. din Rusia i C.E.C.al U.R.S.S. in toate legislaturile, deputat i membru al PrezidiuluiSovietului Suprem al U.R.S.S. in prima legislaturi. 288.

L. M. vezi Martov, L.

L. S. vezi Kohov, D.

Lassa Ile, Ferdinand (1825-1864) socialist mic-burghez german,intemeietorul lassalleanismului, varietate a oportunismului in miscareamuncitoreasca germana.. Lassa lle a fost unul dintre fondatorii Uniuniigenerale a muncitorilor germani (1863). Crearea acestei uniuni aavut o insemnatate reala pentru miscarea muncitoreasci, dar Lassa Ile,ales presedinte al ei, a orientat-o pe o cale oportunistä. Lassalleeniisocoteau c prin agitatia legala pentru votul universal, prin creareade asociatii de producvie subventionate de statul iuncherilor se vaajunge la crearea unui stat popular liber". Lassa lle a sprijinit poli-tica de unificare de sus° a Germaniei, sub hegemonia Prusiei reac-tionare. Politica oportunista a lassalleenilor a constituit o piedickin calea activitatii Internationalei I 6 a crearii unui partid cu ade-varat muncitoresc in Germania, a intirziat formarea constiintei declasi a muncitorilor.

Conceptiile teoretice i politice ale lassalleenilor au fost asprucriticate de catre clasicii marxism-leninismului (vezi K. Marx. Cri-tica programului de la Gotha" ; V. I. Lenin. Statul i revolutia"

alte lucrari). 280.

Lavrov, P. L. (1823-1900) ideolog de vaza al narodnicismu-lui, reprezentant al scolii subiective in sociologie ; autor al cal-0iScrisori istorice" (1868-1869). Lavrov este parintele teoriei narod-niciste reactionare a eroilor" i gloatei", care neag a. legile obiectiveale dezvoltarii societatii i considera progresul omenirii drept unrezultat al activitatii personalitatilor care gindesc critic".

Lavrov a facut parte din asociatia Zemlea i volea", care a de-venit apoi partidul Narodnaia volea". In timpul cit a fost in emi-gratie, incepind din 1870, a scos revista Vpered !" (ZiirichLondra,1873-1876), a fost redactor al revistei Vestnik Narodnoi Voli"(1883-1886), a luat parte la redactarea culegerii narodovoliste Ma-teriale pentru o istorie a miscarii social-revolutionare ruse' (18931896) ; a fost membru al Internationalei I, cunoscut pe Marx sipe Engels, cu care a purtat corespondenta. 357.

Lebedev, B. N. vezi Voronov, B.

Lenin, V. I. (Ulianov, V. I.) 1870-1924 date biografice.86, 149-150, 152, 155, 205, 206, 215, 279, 314.

Levitki, V. (Tederbaum, V. 0., G. R., Rakitin, G.) (n. 1883)social-democrat, mensevic. In perioada reactiunii si a noului avint

;i

i-a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 541

revolutionar a fost unul dintre liderii lichidatorismului ; a fIcutparte din centrul mensevic ; a fost redactor al revistei Nasa Zarea" ;a colaborat la Go los Sotial-Demokrata", Vozrojdenie" si la altepublicacii periodice de orientare mensevica-lichidatoristi. In timpulprimului rizboi mondial s-a situat pe poziçiile social-sovinismului.Fati de Revolutia Socialistl din Octombrie a avut o atitudine ostili,a luptat activ impotriva Puterii sovietice ; in 1920 a fost implicatin procesul organizadei contrarevolutionare Centrul tactic". Ulteriora desfasurat o activitate publicistia 44, 74, 75, 163-165,324, 331.

Lieblenecht, Wilhelm (1826-1900) militant de seama al mis-carii muncitoresti germane si internationale, unul dintre intemeietorii

conducitorii Partidului social-democrat din Germania. Din 1875pini la sfirsitul viecii sale, Liebknecht a fost membru al Comite-

tului Central al Partidului social-democrat din Germania si redactor-responsabil al ziarului Vorwärts", organul central al acestui partid.Din 1867 pin5 in 1870 a fost deputat in Reichstagul ConfederatieiGermaniei de nord, iar incepind din 1874 a fost ales in repetaterinduri deputat in Reichstagul german ; a folosit cu pricepere tri-buna parlamentarl pentru a demasca politica intern5 si extern1reaciconarä a iuncherimii prusace. Pentru activitatea sa revolutionaràa fost condamnat in repetate rinduri la inchisoare. A participatintens la activitatea Internationalei I si la organizarea Internatio-nalei a II-a. K. Marx si F. Engels 11 precuiau mult pe Liebknecht,dar In acelasi timp criticau unele greseli ale lui cu caracter imp5ciui-torist, ajutindu-1 s5 adopte o pozitie justà. 281.

Libman, F. (Gherb P. M.) (n. 1882) bundist de seamI, in 1911 aficut parte din C.C. al Bundului. A fost membru al redactiei ziaru-lui Otkliki Bunda". In anii primului r5zboi mondial a sprijinitpolitica anexionistà a carismului ; a locuit in Elvetia. 127, 132,133, 135-137, 150, 152, 153, 155, 162.

Lloyd George, David (1863-1945) om de star si diplomatenglez, lider al partidului liberal. Din 18'90 membru al parlamen-tului. In 1905-1908 ministru al comertului, iar in 1908-1915ministru de finance. A jucat un rol important in stabilirea liniei poli-dce a Fuvernului Angliei de pregitire a primului ràzboi mondial. Aluptat impotriva micãrii revolucionare a proletariatului ; prin

minciuni i fàgacluieli fäcute muncitorilor a incercat s5 impie-dice sau m5car sä intirzie crearea unui partid revolucionar al claseimuncitoare. V. I. Lenin scria cl Lloyd George slujeste burghezia inmod admirabil i o slujeste tocmai printre muncitori, promoveazIinfluenta ei tocmai in rindurile proletariatului, acolo unde este celmai necesar 6 cel rnai greu subordonezi moraliceste masele"(Opere, vol. 23, Bucuresti, E.S.P.L.P. 1957, P. 111-112). In 19161922, in calitate de prim-ministru, a reusit s5. consolideze pozitiileimperialismului englez in Orientul Apropiat i Mijlociu, precum i inBalcani. A reprimat cu cruzime miscarea de eliberare nacionall din

sa-ti

6

www.dacoromanica.ro

642 INDICE DE NUME

colonii si din virile dependente. Dupa. Revolutia Socialista din Oc-tombrie a fast unul dintre inspiratorii si organizatorii interventieiarmate si ai blocadei impotriva Statului sovietic. In 1922, dui:4o serie de esecuri politice, si-a dat demisia, continuind insa sä sebucure de o anumita influenta politica pita la sfirsitul vietii.

77-80.Lomtatidze, V. B. (1879-1915) social-democrat, mensevic, in

perioada reactiunii a fost lichidator. A participat la lucrarile Con-gresului al IV-lea (de unificare) al P.M.S.D.R. ca delegat din partea-organizatiei de partid din Guria. In 1907 a fost deputat in Dumaa II-a de stat din partea guberniei Kutais. A fost implicat in proccsulfractiunii social-democrate din Duma a H-a de stat si condamnat la4nunca silnica, pedeapsa ce i-a fost comutati in detentiune pe ter-men de 7 ani. 277-278.

Lopatin, G. A. (1845-1918) cunoscut narodnic-revolutionar. Indeceniul al 8-lea al secolului trecut, pe cind se afla in strainatate, aIntretinut relatii de prietenie cu K. Marx si F. Engels, a fost alesin Consiliul General al Internationalei I. Nu sint multi oamenipe care sa-i iubesc si sa-i stimez atit de mult ca pe el", scria K. Marxdespre Lopatin (Scrisoarea lui K. Marx catre N. F. Danielson din28 mai 1872). Impreuna cu N. F. Danielson a tradus in limba, rusk'volumul I al Capitalului". A fost de mai multe ori arestat pentruactivitate revolutionara. In 1887 a fost condamnat la pedeapsa capi--tali, care i-a fost comutata in inchisoare pe viata ; si-a executatpedeapsa intr-o celula din fortareata Schliisselburg. In 1905 a fost-eliberat in urma unei amnistii ; mai tirziu s-a retras din activitateapolitica. 415.

Lukafevici (Tuceapski), P. L. (1869-1922) incepind din 1883,participant la miscarea revolutionari. A colaborat la o serie de pu-blicatii social-democrate. Dupi Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. aaderat la bolsevici ; in anii reactiunii si ai noului avint revolutionars-a indepärtat de bolsevici. In r917-1918 a fost redactor la ziarulmensevic Iujnii Rabocii" (Odesa). Dupa Revolutia Socialista din Oc-tombrie a activat in cadrul Uniunii guberniale a cooperativelor dinOdesa ; incepind din 1921 bibliotecar la Academia de Stiinte aUcrainei. 139.

Luleomski, M. I. (Em-El) (1872-1931) mensevic pita in 1916,.apoi fara partid, de profesiune medic. In anii reactiunii si ai nouluiavint revolutionar lichidator. In 1912-1913 membru al redac-tiei ziarului mensevic-lichidatorist Luci". In anii primului rizboimondial a fost medic pe front. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a activat in organele Comisariatului poporului pentru sani-tate. 324.

Lunacearski, A. V. (1875-1933) revolutionar de profesie, ul-terior eminent om de stat sovietic. A intrat in miscarea revolutionarala inceputul ultimului deceniu al secolului trecut. Dupa Congresul al

--

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 643

II-lea al P.M.S.D.R. a devenit bollevic. A facut parte din redactiileziarelor bolsevice Vpered", Proletarii" si Novaia Jizn". In aniireactiunii s-a indepartat de marxism, a facut parte din grupulantipartinic Vpered" si a propagat ideea imbinarii marxismului cureligia. In timpul primului ralzboi mondial, Lunacearski s-a situat pe-pozitii internationaliste. La inceputul anului 1917 a aderat la grupulinterraionistilor", impreuna cu care a fost primit in partid laCongresul al VI-lea al P.M.S.D.R. Dupa Revolutia Socialista dinOctombrie a fost, pink* in 1929, comisar al poporului pentru iavata-mintul public, iar apoi presedinte al Comitetului stiintific de pelinga C.E.C. al U.R.S.S. Incepind din 1930 academician. Inaugust 1933 a fost numit reprezentant plenipotentiar al U.R.S.S. imSpania. A scris o serie de lucrki in domeniul artei si literaturii.

362.

Luxemburg, Rosa (1871-1919) militanta de seamà a miscariimuncitoresti internationale, unul dintre liderii aripii stingi ai Interim-tionalei a II-a. In miscarea revolutionara a inceput sa. activeze in adoua jumkate a deceniului al 9-lea al secolului trecut. A fost untirdintre intemeietorii si conduckorii partidului social-democrat din Po-Ionia ; a luptat impotriva nationalismului din rindurile miscarii mun-citoresti poloneze. Incepind din 1897 a participat in mod activ lamiscarea social-democrati germana, a combatut bernsteinismul si mil-lerandismul. A luat parte la prima revolutie rusa (la Varsovia) ; in1907 a participat la Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R.,unde i-a sprijinit pe bolsevici. Totusi, in anii reactiunii si ai nouluiavint revolutionar, Luxemburg a avut o atitudine impaciuitoristafata de lichidatori, iar in 1912 a condamnat asa-numita opozitie raz-lamovista", din cadrul social-democratiei poloneze, care era cea mai .apropiati de bolsevici.

Chiar de la inceputul primului razboi mondial s-a situat pe o po-zitie internationalista. A fost unul dintre initiatorii crearii in Ger-mania a grupului International", care ulterior si-a schimbat denu-mirea in Spartacus", iar mai tirziu in Uniunea Spartacus". Dupa,revolutia din noiembrie 1918 din Germania a participat la Congresulde constituire a Partidului Comunist din Germania, congres la carea avut un rol conducator. In ianuarie 1919 a fost arestata si uciskdin ordinul guvernului Scheidemann. Lenin, care o aprecia foartemult pe R. Luxemburg, a criticat in repetate rinduri greselile ei,.ajutind-o astfel sa adopte o pozitie justa. 157-159, 162, 182-185,,195, 202, 206, 227-228, 229, 243, 245, 273.

M

Mahnover vezi Akimov, V. P.

Maklakov, V. A. (n. 1870) cadet de dreapta, mosier, de profe-siune avocat ; a pledat in numeroase procese politice. A fost alesdeputat in Dumele a II-a, a III-a si a IV-a de stat din parteaorasului Moscova. A fost membru al C.C. al partidului cadetilor.

www.dacoromanica.ro

644 INDICE DE NUME

Dula' revolutia burghezo-democratici din februarie 1917 a fostambasador al guvernului provizoriu burghez la Paris ; ulterioremigrant alb 197, 198, 369, 375, 396-398.

Malinovski, A. A. vezi Bogdanov, A.

Malinovski, R. V. (1876-1918) provocator, agent secret alohranei din Moscova. In 1906, in scopuri egoiste, a aderat la mi--carea muncitoreasci ; a fost membru al unui comitet muncitorescsi secretar al conducerii sindicatului metalurgistilor. Incepind din1907 a furnizat din proprie initiativ 5. informatii politiei, iar in 1910a devenit agent secret al ohranei variste. In 1912, la Conferinta dela Praga a P.M.S.D.R. a fost ales membru al C.C. ; in acelasi an,folosindu-se de serviciile ohranei, care i-a inlaturat pe cei ce-i stateauin cale, a fost ales deputat in Duma a IV-a de stat din partea curieimuncitoresti a guberniei Moscova. In 1914, la indicatia Ministeruluide Interne, si-a depus mandatul de deputat in Duma de stat si s-aascuns in strainItate. In 1918 s-a intors in Rusia SovieticI, a fostdeferit justitiei si impuscat in baza unei sentinte a Tribunalului su-prem al C.E.C. din Rusia. 103, 106, 107, 168.

Manin, S. L. bundist ; in 1913 a colaborat la ziarul mensevic-lichidatorist Luci". 148.

Mankov, 1. N. (n. 1831) mensevic-lichidator, deputat in Dumaa IV-a de stat din partea guberniei Irkutsk ; de profesiune functionar.In Duma a facut parte din fractiunea social-democratà. In anii pri-mului razboi mondial a fost social-sovinist ; in 1915, contrar hotaririifractiunii, a votat in DumH pentru buget, fapt pentru care a fostexclus din fractiune. 107, 119, 168.

Manuilov, A. A. (1861-1929) economist burghez rus, reprezen-tant de seam'a al partidului cadet, unul dintre redactorii ziarului,Russkie Vedomosti". In 1905-1911 a fost rector al Universititii din

Moscova, in 1907-1911 membru al Consiliului de Stat, in 1917ministru al instructiunii publice in guvernul provizoriu burghez. DupàRevolutia Socialistl din Octombrie, intorcindu-se din emigratie, afost profesor la diferite institutii de invUtImint superior sovietice.Autor al unei serii de lucräri in domeniul economiei. 84.

Marchlewski, lulian (J. K.) (1866-1925) militant de seamI almiscHrii muncitoresti poloneze si internationale. A fost unul dintreorganizatorii 6 conducUtorii Social-democratiei din regatul Polonieisi din Lituania. A luat parte activI la revolutia din anii 19051907. La Congresul al V-lea (de la Londra) al P.M.S.D.R. a fostales membru supleant al C.C. al P.M.S.D.R. A fost delegat la Con-gresele de la Zurich si Stuttgart ale Internationalei a II-a. Incepinddin 1909 a activat mai mult in cadrul social-democratiei germane.In anii primului rIzboi mondial, impreunk cu K. Liebknecht siR. Luxemburg, a luptat impotriva social-sovinilor si a luat parte la

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 645

intemeierea Uniunii Spartacus". Din cauza activitacii sale revolucio-nare a fost supus in repetate rinduri la represium.

La insistenca guvernului sovietic a fost eliberat in 1918 dintr-unlagar de concentrare german si a venit in Uniunea Sovietica ; afost ales in C.E.C. din Rusia, al carui membru a ramas ping lasfirsitul vietii. In 1919 a devenit membru al C.C. al Partidului Co-munist din Germania. A luat parte la infiintarea InternacionaleiComuniste. Incepind din 1923 a fost presedintele C.C. al M.O.P.R.-ului (Organizacie internationall de ajutorare a luptitorilor pentrurevolucie). A scris mai multe lucrari de economie, istorie a Poloniei

relacii internationale. 195.

Markov, N. E. (Markov II) (n. 1876) mare mosier, politicianreaccionar din Rusia tarista, unul dintre conducatorii organizaciilorultrareaccionare-pogromiste Uniunea poporului rus" i Oastea ar-hanghelului Mihail". Deputat in Dumele a III-a si a IV-a de statdin partea guberniei Kursk. In Duma a fost unul dintre lideriiextremei drepte. Dupa Revolucia Socialista din Octombrie emi-grant alb. 176.

Martov, L. (Tederbaum, I. 0., Gamma, L. M.) (1873-1923)unul dintre liderii mensevismului. In anii reactiunii i ai noului avintrevolucionar s-a situat pe pozitii lichidatoriste ; a fost redactor alziarului Go los Sotial-Demokrata", a luat parte la Conferincaantipartinica din august 1912. In perioada primului razboi mondials-a situat pe pozicii centriste. Dupa revolucia burghezo-democraticadin februarie 1917 a trecut in fruntea grupului mensevicilor-interna-

Dupa Revolucia Socialista din Octombrie a luat atitudine.impotriva Puterii sovietice. In 1920 a emigrat in Germania si aeditat la Berlin revista mensevica contrarevolutionara SocialisticeskiiVestnile. 44, 183, 214, 215, 216, 221-222, 279, 306, 307, 324,.352, 421.

Marx, Karl (1818-1883) intemeietorul comunismului stiintific,.ginditor genial, conducator i invacator al proletariatului internacio-nal (vezi articolul lui V. I. Lenin Karl Marx (Scurta schita bio-grafic i expunere a marxismului)" in Opere, vol. 21, Bucuresti,.Editura politica, 1959, p. 29-77). I, 69, 71, 124, 176, 200, 280287, 326, 355, 360, 390-391, 415.

Meakotin, V. A. (1867-1937) unul dintre liderii partiduluimic-burghez al socialistilor-populisti" (enesi), istoric i publicist. Inanii 1905-1'906 a fost unul dintre conducatorii organizaciei burghezede intelectuali Uniunea asociatillor", care incerca sa abati proleta-riatul de la lupta revolucionara. Dupa Revolucia Socialista din Octorn-brie, Meakotin a fost unul dintre fondatorii organizatiei albgardisteUniunea pentru renasterea Rusiei", apoi emigrant alb. 357.

Medem, V. D. (Grinberg, V. D., Goldblat) (1879-1923) unuldintre liderii Bundului. In 1906 a fost ales membru in C.C. al Bun-dului, a participat la lucririle Congresului al V-lea (de la Londra) al

cionali§ti.

www.dacoromanica.ro

546 INDICE DE NUMB

P.M.S.D.R. sprijinindu-i pe mensevici. Dupa Revolutia Socialista dinOctombrie a condus organizatiile bundiste din Po Ionia. In 1921 aplecat in S.U.A., unde a publicat, in coloanele ziarului socialistevreiesc de dreapta Vorwards", articole calomnioase impotriva RusieiSovietice. 159, 160, 334, 416, 417, 419.

Melenevski (Basok, Sokolovski), M. I. (1879-1938) nationalisttnic-burghez ucrainean, mensevic, membru activ al Organizatiei social-democrate ucrainene Spilka". In 1912 a luat parte la Conferintaantipartinica din august de la Viena. In anii primului razboi mon-dial a fost membru al organizatiei progermane Uniunea de eliberarea Ucrainei". Dup5." Revolutia Socialistl din Octombrie a lucrat insectorul economic. 139.

Mensikov, M. 0. (1859-1919) publicist reactionar ; a colaboratla Novoe Vremea", ziar ultrareactionar. V. I. Lenin a spus despreMensikov ca este un credincios cline de paza al sutelor negre ta-rine (Opere complete, vol. 20, Bucuresti, Editura politica, 1963, ed.a doua, p. 148). Dupa Revolutia Socialista din Octombrie, Mensikova dus o lupta activa impotriva Puterii sovietice ; in 1919 a fost-executat pentru activitatea sa contrarevolutionara. 312.

Mescerski, V. P. (1839-1914) publicist reactionar, print. A fostfunctionar la politie si in Ministerul Afacerilor Interne ; din 1860 acolaborat la Russkii Vestnik" si la Moskovskie Vedomosti" ; intre-anii 1872 si 1914 a editat revista ultrareactionara Grajdanin", iarin 1903 a fondat revistele reactionare Dobro" si Drujeskie Reci".In publicatiile sale, subventionate cu marinimie de guvernul tarist,Mescerski cerea guvernului sa nu faca nici un fel de concesii nu numaimuncitorilor, dar nici burgheziei liberale. 24-25.

Mihailovski, N. K. (1842-1904) teoretician de vaz a. al narod-nicismului liberal, publicist, critic literar, filozof pozitivist, unuldintre reprezentantii scolii subiectiviste in sociologie. in 1892 a luatconducerea revistei Russkoe Bogatstvo", in coloanele careia a dus olupta inversunata impotriva marxismului. Conceptiile lui Mihailovskiau fost criticate de V. I. Lenin in lucrarea Ce sint «prietenii po-Torului* si cum lupta ei impotriva social-democratiei ?", precum siin alte lucrari. 340, 341, 354-358.

Miliukov, P. N. (1859-1943) lider al partidului cadet, ideologde vaza al burgheziei imperialiste ruse, istoric si publicist. Din1902 a colaborat activ la Osvobojdenie", revista burghezo-liberalacare aparea in strainatate. In octombrie 1905 a fost unul dintreintexneietorii partidului cadet, apoi presedinte al Comitetului Centralal acestui partid si redactor al ziarului Reci", organul central alcadetilor. A fost deputat in Dumele a III-a si a IV-a de stat. In1917 ministru de externe in primul guvern provizoriu burghez. DupaRevolutia Socialista din Octombrie a devenit unul dintre organiza-torii interventiei militare straine impotriva Rusiei Sovietice ; fruntasal emigratiei albe. 84, 226, 368, 369, 375-377, 396-398.

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 647

Minin, A. N. (n. 1881) agronom, narodnic. Incepind din 1910a lucrat ca agronom in guberniile Harkov, Cernigov si Moscova. In.anii 1918-1920 a fost membru al prezidiului Consiliului generalal congreselor cooperativelor. Din 1920 profesor la Institutul agro--nomic din Voronej. 6.

Moghileanski, M. M. (1373-1942) avocat, publicist. In 1906a aderat la partidul cadet, a colaborat la Red", organul centralal acestui partid, si la alte publicaiii periodice din Rusia si dinUcraina. Dupa" Revolutia Socialisa din Octombrie a iesit din parti-dul cadetilor. In deceniul al 4-lea a lucrat la Academia de Stiintea R.S.S. Ucrainene. 224-226, 265.

Muranov, M. K. (1873-1959) bolsevic, de profesiune muncitorlacatus. Membru al P.M.S.D.R. din 1904, a dus munca de partidla Harkov. Deputat in Duma a IV-a de stat din partea muncitorilordin gubernia Harkov, a facut parte din fractiunea bolsevica dinDuma ; paralel cu activitatea in Duma a desfasurat o intensa acti-vitate revolutionara in afara Dumei, a colaborat la ziarul bol-sevic Pravda". Arestat in noiembrie 1914 impreuna cu ceilalti de-putati bolsevici, a fost deportat in 1915 in tinutul Turuhan. In anii1917-1923 a lucrat in cadrul aparatului C.C. al P.C. (b) ; la con-gresele al VI-lea, al VIII-lea si al IX-lea ale partidului a fost alesin Comitetul Central. Din 1922 pina in 1934 a fost membru al Co-misiei centrale de control de pe linga P.C. (b) al U.R.S.S. 103,.106, 107, 168.

N

Nekrasov, N. A. (1821-1878) mare poet rus, democrat-revolu-tionar. V. I. Lenin previa mult crealia lui Nekrasov si-1 citaadeseori. 46.

Nicolaie al II-lea (Romanov) (1868-1918) ultimul imparat alRusiei, a domnit de la 1894 pink' la revolucia burghezo-democraticadin februarie 1917. La 17 iulie 1918 a fost executat la Ekaterinburg,(Sverdlovsk) in baza unei hotariri a Sovietului regional de deputatiai muncitorilor si soldatilor din Ural. 402.

Nikolaevski, B. I. (Golosov, Gr.) (n. 1877) mensevic, ince-pind din anul 1905 a activat la Samara, apoi la Ufa si in Siberia,.a colaborat la ziare mensevice. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a luat atitudine impotriva Puterii sovietice in paginile preseimensevice din emigratie. In prezent traieste in S.U.A. 86-88.

Nikolaion vezi Danielson, N. F.

Nikon (Bessonov, N.) (1868-191'9) deputat in Durna a IV-a.de stat din partea guberniei Volinia, in Duma fAcea parte din frac-viunea de dreapta. In 1913 a fost numit episcop de Enisei si vicaral Krasnoiarskului. In 1917 a renuncat la titlul de episcop. Dupl.Revolutia Socialista din Octombrie a luptat impotriva Statului so-

www.dacoromanica.ro

548 INDICE DE NUMB

vietic In rindurile albgardistilor ; In guvernul burghezo-nationalistucrainean al Directoriului a fost ministru cu problemele religiei.

10-12, 22.

Pannekoek, Anthony (1873-1960) social-democrat olandez,profesor de astronomie la Universitatea din Amsterdam. In 1907 afost unul dintre fondatorii ziarului De Tribune",, organ al aripiistingi a Partidului muncitoresc social-democrat din Olanda. Ince-pind din 1910 a Intretinut strinse legaturi cu social-democratii destInga din Germania si a colaborat activ la publicatiile acestora. Inanii primului razboi mondial s-a situat pe pozitii internationaliste,a participat la editarea revistei Vorbote", organul teoretic al stingiizimmerwaldiene. In anii 1918-1921 a fost membru al PartiduluiComunist din Olanda si a participat la lucr.'rile InternationaleiComuniste. S-a situat pe o pozicie ultrastingista, sectara. V. I. Lenin,in lucrarea sa «Stingismul, boala copilariei comunismului", asupus unei aspre critici conceptiile lui Pannekoek si ale celorlaltiultrastingisti". In 1921, Pannekoek s-a retras din partidul comu-fist i curind dupa aceea a incetat sa mai desfgqoare o activitatepolitica sustinuta. 410.

Patrafkin, S. vezi Grigoriev, S. T.

Pavlenkov, F. F. (1839-1900) editor progresist. A editat co-lectii de popularizare stiintifica, operele clasicilor literaturii rusesi occidentale i multe alte carti. In editura lui a aparut cartea luiF. Engels Originea familiei, a proprietatii private g a statului",operele lui V. G. Belinski, D. I. Pisarev, pentru prima oara hi Rusiaa pregatit pentru tipar operele lui A. I. Herzen. Si-a lisat avereapentru organizarea a 2 000 de biblioteci populare gratuite. 286'.

Pelehonov, A. V. (1867-1933) om politic si publicist bur-ghez. In ultimul deceniu al secolului trecut a fost narodnic libe-ral, a colaborat la revista Russkoe Bogatstvo", iar cu incepere din1904 a facut parte din redactia ei ; a colaborat la Osvobojdenie",revisa monarhista-liberall, si la Revoliutionnaia Rossiie, ziar alsocialistilor-revolutionari. Din 1906 a fost unul dintre conducatoriipartidului mic-burghez al socialistilor-populisti" (enesii). In 1917a fost ministru al aprovizionarii in guvernul provizoriu burghez.Dupg Revolutia Socialista din Octombrie a luptat Impotriva Puteriisovietice ; din 1922 emigrant alb. 226, 246, 357.

Petrovslei, G. I. (1878-1958) unul dintre cei mai vechi parti-.cipanti la miscarea muncitoreasca revolutionara, bolsevic, ulteriorproeminent activist sovietic de partid si de stat. Membru de partiddin 1897. In timpul primei revolutii ruse a fost unul dintre con-ducatorii miscarii muncitoresti din Ekaterinoslav (azi Dneprope-trovsk). Deputat in Duma a IV-a de stat din partea muncitorilor,guberniei Ekaterinoslav, a facut parte din fractiunea bolsevica din

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 649

Durna. In noiembrie 1914 a fost arestat impreunl cu alti deputatibolsevici i deportat, in 1915, in tinutul Turuhan. Fiind in depor-tare, si-a continuat activitatea revolutionara. A participat activ laRevolutia Socialista din Octombrie. In anii 1917-1919 a fostcomisar al poporului pentru afacerile interne al R.S.F.S.R., din1919 pink. in 1938 a fost presedintele C.E.C. al Ucrainei ; dupàinfiintarea U.R.S.S. vicepresedinte al C.E.C. al U.R.S.S. ; inanii 1938-1940 vicepresedinte al Prezidiului Sovietului Suprernal U.R.S.S. In anii 1926-1939 a fost membru supleant al BirouluiiPolitic al C.C. al P.C. (b). Incepind din 1940 director adjunct.al Muzeului revolutiei U.R.S.S. 103, 106, 107, 168, 197-198.

Plehanov, G. V. (1856-1'918) militant de seama al miscariimuncitoresti ruse si internationale, primul propagator al marxis-mului in Rusia. In 1883 a creat la Geneva prima organizatie mar-xista rusa grupul Eliberarea muncii". Plehanov a luptat im-potriva narodnicismului si a combatut revizionismul din miscareamuncitoreasca internationall. La inceputul primului deceniu al seco-:lului nostru a facut parte din redactia ziarului Iskra" si a revisteiZarea".

In perioada 1883-1903, Plehanov a scris o serie de lucrari careau avut un rol de seama in apararea i propagarea conceptiei ma-terialiste despre lume : Socialismul i lupta Divergentele.noastre", Contributii la dezvoltarea conceptiei moniste asupra isto-riei", Contributii la istoria materialismului", Rolul personalitatiiin istorie" i altele. Dar, Inca de pe atunci, Plehanov a facut unelegreseli serioase, care au constituit germenele conceptiilor sale men-sevice de mai tirziu. Dupi Congresul al II-lea al P.M.S.D.R., el s-alsituat pe o pozitie impaciuitorista fatä de oportunism, iar apoi s-atalaturat mensevicilor. In perioada revolutiei din 1905-2907 s-aasituat pe pozitii mensevice in toate problemele fundamentale. Acondamnat insurectia armata din decembrie 1905. In anii reac.-tiunii i ai noului avint revolutionar a luat atitudine impotriva re-vizuirii marxismului de catre maclusti i impotriva lichidatorismului,situindu-se in fruntea grupului mensevicilor-partiiti. In timpul pri-mului razboi mondial s-a situat pe pozitiile /n-tors in Rusia dupl revolutia burghezo-democratica din februarie1917, Plehanov s-a situat in fruntea grupului Edinstvo", grup deextrema dreapti al mensevicilor-defensisti, i s-a ridicat impotrivalbolsevicilor, impotriva revolt:06 socialiste, considerind ca in Rusianu s-au creat Inca conditiile pentru trecerea la socialism. Fata deRevolutia Socialista din Octombrie a avut o atitudine negativa, dar-nu a participat la lupta impotriva Puterii sovietice.

V. I. Lenin a dat o inalta pretuire scrierilor filozofice ale luiPlehanov i rolului sau in raspindirea marxismului in Rusia, dar,.in acelasi timp, I-a criticat cu asprime pentru abaterile lui de lamarxism i pentru greselile serioase comise de el in activitateapolitica. 141, 167, 202, 203, 204, 219, 246, 252, 255, 256, 266,,316, 334, 360, 420.

37 Lenin, Opere, vol. 24

politick.",

sociallovinismului.

www.dacoromanica.ro

550 INDICE DE NUMB

Pokrovski, V. I. (1838-1915) economist si statistician ; din1871 pink in 1893 a condus lucririle de statistick ale zemstvelorin gubernia Tver ; lucririle de studiere a guberniei Tver intoc-mite cu participarea lui numOri peste 20 de volume. In 1893 acondus lucearile de statisticI oriseneasa din Petersburg, iar din1894 sectia de statistici a departamentului taxelor vamale din Mi-aisterul de Finante ; a fost seful comisiei de statisticI a Socialtiide stiinte economice, in 1902 a fost ales membru corespondent alAcademiei de Stiinte. 211, 212.

Pollerov, I. I. publicist si ziarist liberal, colaborator la ziareeconomice burgheze ; in 1913 a colaborat la revista, cadetO Rus-skaia Misl". Dupi Revolutia Socialistl din Octombrie a desfl-qurat o activitate didactia. 173-176.

Popov, I. F. (1886-1957) unul dintre cei mai vechi cores-pondenti permanenti ai ziarului Pravda", ulterior cunoscut scriitorsovietic. In anii 1905-1914 a fost membru al partidului bolsevic ;a desfasurat activitate revolutionarl la Moscova si in strliratate.In anii 1908-1914 a fost reprezentantul C.C. al P.M.S.D.R. pelinga Biroul socialist international ; a colaborat la o serie de pu-blicatii bolsevice. In anii primului razboi mondial a fost prizonierin Germania. In 1918 s-a inapoiat in Rusia Sovietici, a lucrat incadrul Inspectiei muncitoresti-tarOnesti, in organe de pres1 si inorganizatii teatrale. Autor al unor lucrlri despre evenimentelerevolutionare din Rusia ; a scris binecunoscuta piesi despre tineretealui V. I. Lenin Familia". 260.

Potresov, A. N. (1869V934) unul dintre liderii mensevismu-lui. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar a fost ideologal lichidatorismului, a avut un rol important in conducerea reviste-lor Vozrojdenie, Nasa Zarea" si a altor organe de prea alemensevicilor-lichidatori. In timpul primului rOzboi mondial s-asituat pe pozitii social-soviniste. Dupl Revolutia Socialisa dinOctombrie a emigrat ; In strOinitate a colaborat la Dni", skpa-minalul lui Kerenski, in coloanele cOruia s-a dedat la atacuri im-potriva Rusiei Sovietice. 44, 229.

Preussler, Robert social-democrat austriac. La inceputul ulti-mului deceniu al secolului trecut a fost unul dintre intemeietoriisindicatului muncitorilor din industria ceramic5.. A participat lalucrOrile Congresului de la Briinn al social-democratiei austriece(1899). 333.

Prokopovici, S. N. (1871-1955) economist si publicistburghez. /n ultimii ani ai secolului trecut s-a rnanifestat ca repre-zentant de seama. al economismului" 6 a fost unul dintre primiipropagatori ai bernsteinismului in Rusia. In anii care au urmat afost membru activ al organizatiei monarhiste-liberale Uniunea,eliberirii". In 1906 a fost membru al C.C. al partidului cadet.illedactor-editor al revistei semicadete i semimensevice Bez Za-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 551

glaviia". In 1917 a fost ministru al aprovizionrii in guvernul pro-vizoriu burghez. Dupl Revolutia Socialistl din Octombrie a fostexpulzat din U.R.S.S. pentru activitate antisovietia 33, 46, 232.

Proudhon, Pierre-Joseph (1809-1865) publicist, economist sisociolog francez, ideolog al mica burghezii, unul dintre intemeie-torii anarhismului, de profesiune zetar. In 1840 a publicat carteaCe este proprietatea ?". Proudhon visa la eternizarea micii pro-prietati private si critica de pe poziii mic-burgheze rnarea proprie-tate capitahstl, propunea eã se organizeze o bancl a poporului°care prin acordarea de credite gratuite" sã ajute pe muncitoris'a-si procure mijloace de productie i sà devita meseriasi. La feide reactionar era proiectul lui utopic cu privire la crearea unorbInci de schimb" cu ajutorul eirora oamenii muncii poatiasigura o desfacere echitabill" a p roduselor muncii lor, faral aleza, totodati, proprietatea capitalistI asdpra uneltelor i mijloace-lor de productie. Considerind c statul este principalul izvor alcontradictillor de clas5, Proudhon a elaborat proiecte utopice pen-tru lichidarea statului" pe tale panic i pleda pentru o atitudinenegativi favi de lupta politic. In 1846 a apärut cartea sa Siste-mul contradictiilor economice, sau Filozofia mizeriei", in care sintexpuse conceptiile sale filozofice i economice mic-burgheze. In lu-crarea sa Mizeria filozofiei", Marx a flcut o critic nimicitoareeartii lui Proudhon, demonstrind inconsistenta ei stiintifici. Ales,in perioada revolutiei din 1848, in Adunarea constituantl, Proudhona condamnat actiunile revolutionare ale clasei muncitoare. El a apro-bat lovitura de stat bonapartistI de la 2 decembrie 1851, urmati deinstaurarea in Franta a regimului celui de-al doilea Imperiu. 143,285, 410.

Purigeevici, V. M. (1870-1920) mare mosier, ultrareactionar,monarhist. A fost unul dintre initiatorii crelrii organizatiei ultra-reactionare Uniunea poporului rus" ; in 1907 a iesit din aceast5uniune 0 a creat o nou'a organizatie contrarevolutionar6 monarhlilstt,

arhangheluluiOastea Mihail" ; deputat in Dumele a II-a, asi a IV-a de stat din partea guberniei Basarabia ; si-a cistigat o trist5faiml prin discursurile sale antisemite i pogromiste rostite in Durnl.DupI Revolutia Socialisti din Octombrie a luptat activ impotrivaPuterii sovietice. 8, 10, 85, 130, 134, 137, 141, 172, 176, 198, 199,201, 266, 267, 311, 336, 337, 338, 353, 369, 370, 391.

Raleitin, G. vezi Levitki, V.

Rakitnikov, N. I. (n. 1864) narodnic, apoi socialist-revolu-tionar, ziarist. Incepind din 1901 membru in C.C. al partiduluisocialistilor-revolutionari ; a activat in diferite orase din Rusiain strIinitate, a colaborat la diferite organe socialist-revolutionare.In 1916 s-a intors in Rusia, a colaborat la ziarul Saratovskii Vest-nik". Dupi revolutia burghezo-democraticl din februarie 1917 a

37*

sa-si

III-a

www.dacoromanica.ro

652 INDICE DE NUME

fost ministru adjunct al agriculturii. Dupa Revolutia Socialista dinOctombrie a participat la activitatea contrarevolutionara a Comite-tului membrilor Adunarii constituante din Samara. In 1919 a iesitdin C.C. al partidului socialist-revolutionar, a recunoscut Putereasovietici. Ulterior s-a retras din activitatea politick. 340-343, 355.

Rappoport, Charles (n. 1865) socialist francez, s-a pronuntatpentru revizuirea filozofiei marxiste, fapt pentru care a fost asprucriticat de P. Lafargue. Autor al unei serii de lucra'ri de filozofie0 sociologie. 202.

Ribalka, L. vezi Iurkevici, L.

Rojkov, N. A. (1868-1927) istoric si publicist. La inceputulanului 1905 a intrat in P.M.S.D.R. ; un timp a fost alaturi debolsevici. Dupa infringerea revolutiei din anii 1905-1907 a devenitunul dintre conducatorii ideologici ai lichidatorismului ; a colaboratla revista Nasa Zarea", a fost redactor al ziarului de orientaremensevica-lichidatoristä Novaia Sibir". Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917, Rojkov a facut parte din C.C. almensevicilor, citeva luni a fost ministru adjunct al postelor si tele-grafului in guvernul provizoriu burghez. Fatal de Revolutia Socialistidin Octornbrie a avut o atitudine ostill. In perioada interventieimilitare straine si a razboiului civil a luptat impotriva Puterii so-vietice. In 1922 a rupt cu mensevicii. In anii urmatori a desfasuratactivitate stiintifica-pedagogica si administrativa in diferite institutii.Autor al unei serii de lucrari de istorie a Rusiei. 173-177.

S

Salticiha (Saltikova, D. I.) (1730-1801) mosierita din judetulPodolsk, gubernia Moscova. Vestita prin purtarea ei salbatica fallde iobagi. A torturat, pricinuind moartea unui numar de 139 de O-mni. Sub presiunea opiniei publice, Ecaterina a II-a a fost nevoitasa efectueze o ancheta in afacerea Salticiha ; in 1768, ea a fost con-damnata la moarte, pedeapsi ce i-a fost comutatal in detentiune peviata intr-o inchisoare manastireasca. Numele Salticihei a devenitsinonim cu atitudinea inumana a mosierilor iobigisti fatà de ta-Tani. 389.

Samoilov, F. N. (1882-1952) membru al partidului bolsevicdin 1903, a participat activ la prima revolutie rusä ; a dus muncade partid la Ivanovo-Voznesensk. Deputat in Duma a IV-a de statdin partea muncitorilor guberniei Vladimir. In 1914, impreuna cuceilalti deputati bolsevici, a fost condamnat de guvernul tarist ladeportare pe viati in tinutul Turuhan pentru propaganda revo-lutionara impotriva razboiului imperialist. Dupa revolutia burghezo-.democratica din februarie 1917 a lucrat in aparatul de partid si destat la Ivanovo-Voznesensk. Dupa Revolutia Socialista din Octombriea lucrat in Ucraina si la Moscova. Din 1921 rnembru in C.E.C.din Rusia ; din 1922 a lucrat in Comisia centrali de control a

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 633

P.C. (b) din Rusia si la Institutul de istorie a partidului de pe lingiC.C. al P.C. (b) din Rusia ; a fost vicepresedintele Asociatiei unio-nale a vechilor bolsevici ; in anii 1937-1941 director al Mu-zeului revolutiei. 103, 106, 107, 168, 237.

Savenko, A. I. (n. 1874) nationalist burghez, publicist, maremosier. In 1908 a infiintat la Kiev Clubul nationalistilor rusi".Deputat in Duma a IV-a de stat din partea guberniei Kiev ; inDuna a facut parte din blocul progresist". A colaborat la ziareleultrareactionare Novoe Vremea" si Kievleanin". Dupa RevolutiaSocialistä din Octornbrie a luptat impotriva Statului sovietic, ulterioremigrant alb. 344-345.

Schweitzer, Johann Baptist (1833-1875) militant pe farim so-cial si scriitor german, adept al lui F. Lassa lle, de profesiune avocat.Si-a inceput activitatea politica ca liberal ; sub influenta lui Lassa Ile,a aderat la miscarea muncitoreascá. Din 1864 a fost redactor alziarului Der Sozial-Demokrat" organul central al Uniunii ge-nerale a muncitorilor germani ; in 1867 a fost ales presedinte alUniunii. Schweitzer a promovat tactica oportunista lassalleana deintelegere cu guvernul prusian, a fost partizanul caii iuncheriste-prusiene de unificare de sus" a Germaniei. K. Marx si F. Engelsau supus unei critici vehemente , socialismul guvernamental regal-prusian" al lui Schweitzer. In cadrul Uniunii, Schweitzer a promovato politica de dictatura personala, fapt care a stirnit nemultumireamembrilor Uniunii. In 1871, Schweitzer a fost nevoit si paraseascapostul de presedinte si s-a retras din activitatea politica'. 176,280, 281.

Sedov, L. vezi Koltov, D.

Seel, Richard (1819-1875) pictor german ; in anii 1845-1848a locuit la Paris, 1-a cunoscut pe F. Engels. Este cunoscut si cascriitor si compozitor. 284.

Semleovski, S. (BronFtein, S. I.) (n. 1882) social-democrat,mensevic. A facut parte din redactia ziarului Pravda" a lui Trotki,editat la Viena, a colaborat la organele de presa." ale mensevicilor-lichidatori si la cele social-democrate din strainatate. V. I. Lenin a'criticat aspru intr-o serie de lucrari ale sale pozitia lui Semkovskiin problema nationala si in alte probleme. In perioada primuluifizboi mondial s-a situat pe pozitii centriste. Cind s-a intors dinemigratie, in 1'917, in Rusia, a intrat in C.C. mensevic. In 1920 arupt cu mensevicii. Ulterior a fost profesor la diferite institute deinva'tamint superior din Ucraina, a desfasurat activitate stiintificasi publicistici. 149, 150, 152, 225, 243-244.

Sk., N., Skop., N. vezi Zinoviev, G. E.

Skobelev, M. I. (1885-1939) incepind din 1903 a luat partela miscarea social-democraa in rindurile mensevicilor, de profesiuneinginer. In 1906 a emigrat in strainitate, a colaborat la publicatii

--

www.dacoromanica.ro

664 INDICE DE NUME

mensevice ; a facut parte din redactia ziarului Pravda" a lui Trotki.Deputat in Duma a IV-a de stat din partea curiei ruse a Transcau-caziei. In anii primului razboi mondial a fost centrist. DupI revo-lucia burghezo-democraticl din februarie vicepresedinte al Sovie-tului din Petrograd, vicepresedinte al C.E.C. in prima legislaturi ;din mai si Ora in august 1917 ministru al muncii in guvernulprovizoriu burghez. Dup5. Revolutia Socia1ist5. din Octombrie a ruptcu mensevicii, a lucrat in sistemul cooperatiei, dup'a aceea la Comi-sariatul poporului pentru comertul exterior. Din 1922 pinI in 1937a fost membru al P.C. (b) al Uniunii Sovietice ; a indeplinit muncide raspundere in sectorul economic ; in anii 1936-1937 a lucrat incadrul Comitetului unional de radio. 119.

Sokolov, A. B. vezi Volski, S.

Sokolovslei vezi Melenevski, M. M.

Sorge, Friedrich Adolf (1828-1906) socialist german, militantde seami al misclrii muncitoresti si socialiste internationale, prietensi tovaris de lupt51 al lui K. Marx si F. Engels. A participat larevolutia din 1848-1849 din Germania.. Dup 5. infringerea revolutieia emigrat in Elvecia, iar apoi in America. A fost organizatorulsectiilor Internationalei I in America, secretar al Consiliului Generalal Internationalei I (1872-1874). A participat activ la intemeiereaPartidului muncitoresc socialist din S.U.A. si a Uniunii muncitorestiinternationale. Sorge a pregatit pentru tipar corespondenta sa cuK. Marx, F. Engels si altii. Activitatea lui Sorge a fost foarte apre-ciati de Lenin, care il numea veteran al Internationalei I. 281.

Stalin, I. V. (Djugaivili, I. V.) (1879-1453) unul dintre mili-tantii de seamI ai misearii muncitoresti revolutionare ruse si inter-nationale, ai partidului comunist si ai Statului sovietic, eminentteoretician al marxism-leninismului. In 1898 a intrat in P.M.S.D.R. ;dup5. Congresul al II-lea al partidului bolsevic. A desfIsuratmuncà de partid la Tiflis, Batum, Baku, Petersburg. In ianuarie1912 a intrat in Comitetul Central, ales la Conferinca a VI-a (dela Praga) a P.M.S.D.R. ; a lacut parte din redactia ziarului bolsevicPravda". In perioada de pregitire si de infaptuire a RevolutieiSocialiste din Octombrie a flcut parte din Centrul militar-revolu-;ionar, infiimat de Comitetul Central al partidului pentru pregltireainsurectiei. La cel de-al II Congres general al Sovietelor din Rusiaa fost ales in Consiliul Comisarilor Poporului, incredinfindu-i-se con-ducerea Comisariatului poporului pentru problemele nationalitItilor.In perioada interventiei militare strIine si a razboiului civil a fostmembru al Consiliului militar-revolutionar al republicii si a indeplinitsarcini de easpundere, incredintate de Comitetul Central 0 de gu-vernul sovietic, pe diferite fronturi de lupe& In 1922 a fost alessecretar general al C.C. al P.C. (b) din Rusia.

Stalin a jucat un rol important In inflptuirea planului leninistde industrializare a U.R.S.S. 4i de colectivizare a agriculturii, In

lupta pentru construirea socialismului, pentru independema Tirii

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 555

sovietice, pentru consolidarea pacii ; lui ii revine un mare merit inlupta ideologica impotriva dusmanilor leninismului trotkistii,oportunistii de dreapta, nationalistii burghezi si revizionistii de totfelul. In 1941, Stalin este presedinte al Consiliului ComisarilorPoporului, iar apoi al Consiliului de Ministri al U.R.S.S. In aniiMarelui Rizboi pentru Apirarea Patriei presedinte al Comitetuluide stat al apararii, comisar al poporului pentru aparare si. comandantsuprem al Forte lor armate ale U.R.S.S.

Activitatea tut Stalin a avut, pe link' laturile ei pozitive, si olatura negativä. Detinind cele mai importante functii de partid si destar, Stalin, mai ales in ultima perioada a vietii sale, a facut greseliserioase in conducerea diferitelor domenii de activitate a partiduluisi a Statului sovietic, atit in viata interna a Tarii sovietice cit siin politica externa. Aceste greseli, legate de cultul personalitatii luiStalin, au adus un mare prejudiciu cauzei partidului comunist sisocietatii sovietice. Aprecierea activitatii lui I. V. Stalin de catrepartid se gaseste in hotaririle si in alte materiale ale Congresuluial XX-lea al P.C. al U.R.S.S., in hotarirea C.C. al P.C. al U.R.S.S.Cu privire la lichidarea cultului personalitaiii si a urmarilor sale"si in alte documente de partid. 240.

Stirling, James Hutchison (1820-1'909) filozoflucrari.

scotian ; a scriso carte despre Hegel si o serie de alte 281.

Stolipin, P. A. (1862-1911) om de stat al Rusiei tariste, maremosier. In anii 1906-1911 presedinte al Consiliului de Ministrisi ministru al afacerilor interne. De numej.e lui este legata perioadade crunt a. reactiune politica in care pedeapsa cu moartea a fost largfolosita ca mijloc de inibusire a miscarii revolutionare (reactiuneastolipinista" din anii 1907-1910). Stoltpin a efectuat o reformaagrara cu scopul de a crea gospodarii chiaburesti, care si constituieun reazem al absolutismului tarist la sate. Dar incercarea lui de aconsolida absolutismul cu ajutorul citorva reforme de sus, efectuatein interesul burgheziei si al mosierilor, a suferit un esec total.In 1911, Stolipin a fost asasinat la Kiev de socialistul-revolutionarBogrov. 351.

Struve, P. B. (1870-1944) economist si publicist burghez,unul dintre liderii partidului cadet. In ultirnul deceniu al secoluluitrecut a fost un reprezentant de seama al marxismului legal", aprocedat la o revizuire critica" si la o completare" a teoriei eco-nomice si filozofice a lui K. Marx ; a cautat si adapteze marxismulsi miscarea muncitoreasci la interesele burgheziei. Struve a fost unuldintre teoreticienii si organizatorii organizatiei liberal-monarhisteUniunea eliberarii" (1903-1905) si redactor al organului ei ilegal,revista Osvobojdenie". 0 data cu infiintarea, in 1905, a partiduluicadet, el devine membru al Comitetului Central al acestui partid.Struve a fost unul dintre ideologii imperialismului rus. Dup5. RevolutiaSocialista din Octombrie a fost un dusman inveterat al Puterii so-vietice, membru al guvernului contrarevolutionar al lui Vranghel si,

www.dacoromanica.ro

556 INDICE DE NUMB

in cele din urrnI, emigrant alb. 45, 134, 141, 148, 226, 242, 246,351-353, 368, 369, 370, 375, 396-397, 406.

Stucika, P. I. (Veteran) (1865-1932) unul dintre cei mai vechiactivisti ai miscarii social-democrate, ulterior cunoscut orn de statsovietic. Membru al partidului din 1903, a fost presedintele CC.al Partidului muncitoresc social-democrat leton ; a avut de suferitrepresiuni din partea guvernului tarist. Dupl revolutia burghezo-de-mocraticl din 1917 membru al fractiunii bolsevice din Comitetulexecutiv al Sovietului din Petrograd si de atunci, fàr intrerupere,membru in C.E.C. DuPg. Revolutia Socialisa din Octombrie co-misar al poporului pentru justitie ; in anii 1918-1919 presedinteleguvernului sovietic al Letoniei ; dupl aceea adjunct al comisaruluipoporului pentru justitie al R.S.F.S.R. ; incepind din 1923 pre-sedintele Tribunalului suprem al R.S.F.S.R. Autor al unei serii delucrIri stiintifice in problemele statului i dreptului. 368.

Sagov, N. R. (1882-1918) participant activ la miscarea revo-lutionarl, bolsevic, deputat in Duma a IV-a de stat din partea gu-berniei Kostroma, de profesiune muncitor tesator. In Dumb'. Piceaparte din grupul bolsevic al celor sase al fractiunii social-democrate,iar apoi din fractiunea bolsevici. A luat parte la consfItuirile dela Poronino 6 Cracovia ale C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti departid. In 1914 a fost arestat impreuni cu ceilalti membri ai frac-tiunii bolsevice din Dum i deportat pe viatI in Siberia, de undes-a intors abia in 1917. 103, 106, 107, 168.

Sahovskoi, D. I. (n. 1861) print, militant al zemstvei, unuldintre organizatorii Uniunii eliberIrii" (1904), organizatie liberal-monarhisti ; din 1905 membru al C.C. al partidului cadetilor.Deputat in Duma I de stat i secretar al acesteia. In 1917, din maipini in iunie a fost ministru al asistentei publice in prima formatiea guvernului provizoriu burghez de coalitie. Dup5. Revolutia Socia-Esti din Octombrie a lucrat in sistemul cooperatiei sovietice. 8.

Singarev, A. I. (1869-1918) cadet, militant al zemstvei, deprofesiune medic. Din 1907 membru al C.C. al partidului cadet.Deputat in Dumele a II-a 6 a III-a de stat din partea gubernieiVoronej 6 in Duma a IV-a de stat din partea orasului Petersburg ;unul dintre liderii fractiunii cadetilor din Duna'. DupI revolutiaburghezo-democratici din februarie 1917 ministru al agriculturiiin prima formatie a guvernului provizoriu burghez i ministru definante in a doua formatie. 375-377, 397-398.

Taylor, Frederick Winslow (1856-1915) inginer american, in-temeietorul sistemului de organizare a muncii care urmareste folosireala maximum a zilei de mune& In conditiile capitalismului, acest

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUME 557

sistem este folosit pentru intensificarea exploatarii oamenilor muncii.393, 395.

Tolstoi, L. N. (1828-1910) genial scriitor rus, unul dintre ceimai mari scriitori ai lumii, care a exercitat o influenta covirsitoareasupra dezvoltirii literaturii ruse si universale.

V. I. Lenin a consacrat caracterizarii conceptiei lui Tolstoi siaprecierii intregii lui activititi o serie de lucrari : Lev Tolstoi,oglinda a revolutiei ruse", L. N. Tolstoi", L. N. Tolstoi si miscareamuncitoreasca contemporani", Tolstoi si lupta proletari",L. N. Tolstoi si epoca sa" (vezi Opere complete, vol. 17, Bucuresti,Editura politica, 1963, ed. a doua, p. 213-220, vol. 20, P. 20-25,40-43, 74-75, 105-109) etc. 312.

Trotki (Bron,stein), L. D. (1879-1940) dusman inveterat alleninismului. In anii reactiunii i ai noului avint revolutionar,camuflindu-se sub masca nefractionismului", s-a situat de fapt pepozitiile lichidatorilor ; in 1912 a organizat Blocul antipartinic dinaugust. In perioada primului razboi mondial s-a situat pe o pozitiecentrista, a luptat impotriva lui V. I. Lenin in problemele razboiului,

revolutiei. Intorcindu-se din emigratie dupi revolutia bur-ghezo-democratica din februarie 1917, a aderat la grupul interraio-nistilor" impreuna cu ei, la Congresul al VI-lea al P./1S.D. (b)din Rusia, a fost primit in rindurile partidului bolsevic. Dupà Re-volutia Socialista din Octombrie a ocupat o serie de posturi guver-namentale. In 1918 a luat pozitie impotriva pacii de la Brest, iarin 1920-1921 s-a aflat in fruntea opozitiei in discutia cu privire lasindicate ; incepind din 1923, a dus o inversunati lupta fractionistairnpotriva liniei generale a partidului, impotriva programului leninistde construire a socialismului ; a propagat ideea imposibilitàçii vic-toriei socialismului in U.R.5.S. Pairtidul comunist, demascindtrotkismul ca pe o deviere mic-burgheza in partid, 1-a zdrobit dinpunct de vedere ideologic si organizatoric. In 1927, Trotki a fostexclus din partid ; in 1929 a fost expulzat din U.R.S.S. pentru acti-vitatea sa antisovietica, iar in 1932 i s-a retras cetatenia sovietica.Aflindu-se in strainaltate, a continuat lupta impotriva Statului sovieticsi a partidului comunist, impotriva miscarii comuniste internationale.

308, 329, 330.

Trubetkoi, E. N. (1863-1920) print, unul dintre ideologiiliberalismului burghez rus, filozof idealist. A fost profesor de filo-zofie a dreptului la Universitatea din Kiev, apoi la cea din Moscova.Pinal in 1906 cadet. Incepind din 1906, a fost unul dintre organi-zatorii partidului innoirii pasnice", de orientare constitutionalista-monarhistal. A avut un rol important in reprimarea de citre prisma revolutiei din 1905-1907 si in crearea regimului stolipinist. Inprimul razboi mondial a fost unul dintre ideologii imperialismuluirus. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie s-a manifestat ca undusman inveterat al Puterii sovietice, a fost un denikinist activ.

336-339.

33 Lenin Opere, vol. 24

pacii i

si,

www.dacoromanica.ro

658 INDICE DE NUME

Tuceapski, P. L. vezi Lukasevici, P.

Tugan-Baranovski, M. I. (1865-1919) economist burghez rus ;in ultimul deceniu al secolului trecut a fost unul dintre reprezentantiide seami ai marxismului legal". In perioada revolutiei din1905-1907 din Rusia a facut parte din partidul cadet. Dupa Revo-lutia Socialista din Octombrie a luat parte activa la contrarevolutiadin Ucraina si a fost ministru de finante al Radei centrale burghezeucrainene. Principalele lucrari ale lui Tugan-Baranovski din ultimuldeceniu al secolului trecut sint : Crizele industriale in Anglia con-temporana, cauzele i influenta lor asupra vietii poporului (1894),Fabrica rusa in trecut i in prezent", vol. I (1898) etc. 148,242, 385-388.

Tuleakov, I. N. (n. 1877) muncitor, social-democrat, mensevic,deputat in Duma a IV-a de stat din partea Regiunii oastei Donu-lui. 107, 168, 177.

Turgheniev, I. S. (1818-1883) mare scriitor rus ; a avut ocontributie important a. la dezvoltarea limbii literare ruse. Turghenieva infltisat in operele sale contradictiile caracteristice vietii socialeruse. Protestul vehement impotriva iobagiei se impletea la Turghenievcu revendicari liberale moderate. Dupi cum spunea Lenin, Turghe-niev se simtea atras spre o moderatl constitutie monarhic i aristo-cratical... avea aversiune pentru democratismul taranesc al lui Dobro-liubov i Cernisevski" (Opere, vol. 27, Bucuresti, Editura politica1959, P. 258). 312.

Tyszka, Ian (loghihes, Leo) (1867-1919) militant de seamial miscarii muncitoresti poloneze si germane. A fost unul dintreintemeietorii Social-democratiei din regatul Poloniei 6 membru alConducerii centrale a acestui partid. A luptat impotriva revizionis-mului din miscarea muncitoreasca internationala, a luat atitudineimpotriva nationalismului, a sustinut ideea necesitatii unei luptecomune a proletariatului polonez i rus. A luat parte activa la re-volutia din 1905-1907. A participat la lucrarile Congresului al V-lea(de la Londra) al P.M.S.D.R., la care a fost ales in Comitetul Central.In anii reactiunii, Tyszka, desi a condamnat pe lichidatori, totusiin unele cazuri, s-a situat pe o pozitie impaciuitorista fata de ei.In 1912 a luat atitudine impotriva hotaririlor Conferintei de laPraga. Activitatea lui din aceasta perioada a fost aspru criticata deV. I. Lenin. In timpul primului razboi mondial, Tyszka, aflindu-sein Germania, a participat la activitatea social-democratiei germane,situindu-se pe pozitii internationaliste ; a fost unul dintre organiza-toHi Uniunii Spartacus". In anii 1916-1918 s-a aflat in inchisoare-Dupa ce a fost eliberat de catre revolutia din noiembrie 1918 a luarparte la infiintarea Partidului Comunist din Germania si a fost alessecretar al Comitetului Central. Arestat in martie 1919, a fost asasi-oat in inchisoarea din Berlin, 182-185, 195, 273.

-

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 659

T

Tederbaum, S. 0. (Ejov, V.) (1879-1939) social-democrat,mensevic. In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a fostun lichidator activ, a participat la editarea unor ziare si revistemensevice-lichidatoriste. In timpul primului razboi mondial s-a si-tuat pe pozitii defensiste. Dupa Revolutia Socialista din Octombries-a retras din viata politica. 44.

Tederbaum, V. 0. vezi Levitki, V.

Tereteli, I. G. (1882-1959) unul dintre liderii mensevismului.In anii reactiunii si ai noului avint revolutionar a fost lichidator.In perioada primului razboi mondial s-a situat pe pozitii centriste.Dupa revolutia .burghezo-democratica din februarie 1917 a fostmembru al Comitetului executiv al Sovietului din Petrograd, defensist,partizan al unei coalitii cu burghezia. In mai 1917 a intrat in gu-vernul provizoriu burghez ca ministru al potelor si telegrafului,iar dupa evenimentele din iulie a fost ministru de interne, unul din-tre inspiratorii prigoanei pogromiste dezlantuite impotriva bolsevici-bor. Dupa Revolutia Socialista din Octombrie, Tereteli s-a situat infruntea blocului antisovietic in Adunarea constituanta. A fost unuldintre conducatorii guvernului mensevic contrarevolutionar dinGruzia. Dupa victoria Puterii sovietice in Gruzia emigrant alb.In 1923 a fost unul dintre organizatorii Internationalei (a II-a)muncitoresti socialiste unite, organizatie oportunista. Ultimii ani aivietii, Tereteli g i-a petrecut in S.U.A. 207, 209.

V

Vandervelde, Emile (1866-1938) lider al Partidului muncito-resc din Belgia, presedinte al Biroului socialist international al Inter-nationalei a II-a, s-a situat pe o pozitie ultraoportunista. In aniiprimului razboi mondial s-a manifestat ca un social-sovinist ; a facutparte din guvernul burghez, ocupind diferite posturi ministeriale.Dup a. revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a venit inRusia ca sal faca agitatie pentru continuarea razboiului imperialist.Vandervelde a avut o atitudine ostila fata. de Revolutia Socialistadin Octombrie, a sprijinit activ interventia armata impotriva RusieiSovietice, a depus eforturi sustinute pentru refacerea Internationaleia II-a. In anii 1925-1927 a fost ministru de externe al Belgiei ; aparticipat la incheierea acordurilor de la Locarno (1925) indreptateimpotriva U.R.S.S. A dus o lupta dirza impotriva crearii unui frontunic antifascist al comunistilor si socialistilor. A scris o serie de cartisi brosuri. In lucrarile lui Vandervelde, clup5." cum arata V. I. Lenin,eclectismul mic-burghez" se ridica impotriva marxismului, sofisticaimpotriva dialecticii, reformismul filistin impotriva revolutiei prole-tare" (Opere, vol. 28, Bucuresti, Editura politica, 1959, p. 318).

205.

38* www.dacoromanica.ro

560 INDICE DE NUME

Velihov, L. A. (n. 1875) cadet, deputat in Duma a IV-a destat din partea Petersburgului ; in Duma a fost secretarul Comisieifinanciare i pentru chestiuni municipale. Incepind din 1909 a fostredactor-editor al revistei cadete Gorodskoe Delo". Dupa revolutiaburghezo-democratica din februarie 1917 a fost comisartil guvernuluiprovizoriu la Odesa. Dupa. Revolutia Socialista din Octombrie afost profesor la o serie de institute de invatamint superior din tara.Incepind din 1923 a fost profesor la catedra de economie politicaa Universitiçii din Caucazul de nord. 123-124.

Veteran vezi Stucika, P. I.

Vihleaev, P. A. (1869-1928) statistician si agronom, narodnicliberal. A condus serviciul economic al Consiliului zemstvei din Tver,iar din 1907 13ina in 1917 a condus serviciul de statistical al Consi-liului zemstvei din Moscova. Autor al unei serii de lucrari de sta-tistica privind gospodaria taraneascal din Rusia tarista, lucrari incare nega diferentierea de clasal a taranimii i elogia obstea tara-neasca. A fost adjunct al ministrului agriculturii in guvernul pro-vizoriu burghez. Dupa Revolutia Socialista. din Octombrie, Vihleaeva lucrat la Directia centrall de statistica si a fost profesor la o seriede institutii de invatamint superior din Moscova. 356.

Vinogradov, P. G. (1854-1925) istoric, rofesor la Universi-tatea din Moscova, apoi la cea din Oxford. Prin convingerile salepolitice era apropiat de cadeti. S-a ridicat impotriva miscarii revo-lutionare, fapt care si-a gasit o expresie graitoare in Scrisorilepolitice" publicate de el in ziarul Russkie Vedomosti" din 5 au-gust 1905. In aceste scrisori, dupl cum a aratat V. I. Lenin, Vinogra-dov a exprimat deosebit de pregnant interesele, tactica i psihalogiaburgheziei egoiste...." (Opere complete, vol. 11, Bucuresti, Editurapolitica, 1962, ed. a doua, p. 223-224). Fatal de Revolutia Socialistadin Octombrie si de Puterea sovietical a avut o atitudine ostila. 85.

Volski, S. (Sokolov, A. V.) (n. 1880) social-democrat. DupaCongresul al II-lea al P.M.S.D.R. a aderat la bolsevici. In aniireactiunii i ai noului avint revolutionar a fost unul dintre lideriiotzovistilor, a participat la organizarea i activitatea scolilor fractio-niste de la Capri si Bologna (Italia) si a facut parte din grupul anti-partinic Vpered". Dupa revolutia burghezo-democratica din februa-rie 1917 a lucrat in sectia militara a Sovietului din Petrograd. Fatade Revaluvia Socialista din Octombrie a avut o atitudine ostila.A emigrat, dar s-a intors curind in Rusia Sovietica. A lucrat laComitetul de Stat al Planificarii si la Comisariatul poporului pentrucomert. Incepind din 1927 a desfasurat o activitate literara. 362.

Voronov, B. (Lebedev, B. N.) (1883-1919) socialist-revolutio-nar, economist si publicist. In anii 1909-1910 a facut parte dinC.C. al partidului socialistilor-revolutionari. Incepind din 1912 acolaborat activ la o serie de publicatii ale eserilor. In anii primului

www.dacoromanica.ro

INDICE DE NUMB 561

razboi mondial s-a situat pe pozitii socialloviniste. In anii 1917-1918a ficut parte din redactia ziarului socialist-revolutionar VlastNaroda" ; ulterior a lucrat in sistemul cooperatiei. 379.

Warski, Adolf (Warszawski, A. S.) (1868-1937) militant deseamä al misclrii revolutionare poloneze. La sfirsitul deceniuluial 9-1ea al secolului trecut a fost unul dintre organizatorii Uniuniimuncitorilor polonezi" ; a participat activ la crearea Social-democra-tiei din regatul Poloniei, apoi a Social-democratiei din regatul Polo-niei si din Lituania. A participat la Congresul al IV-lea (de unifi-care) al P.M.S.D.R. Dupa congres a facut parte din C.0 al P.M.S.D.R.In anii 1909-1910 a fost unul dintre redactorii O.C. al P.M.S.D.R.

ziarul Sotial-Demokrat". In aceasta perioada, V. I. Lenin a spusdespre Warski ca este un publicist experimentat, un marxist inteli-gent si un tovar4 minunat" (Opere, vol. 36, Bucuresti, Editurapolitica, 1958, p. 153). /n anii primului razboi mondial s-a situat pepozitii internationaliste. In 1917 a intrat in conducerea Social-de-mocratiei din Po Ionia i Lituania. A fost unul dintre intemeietoriiPartidului Muncitoresc Comunist din Po Ionia i membru al Comite-tului Central. A fost ales deputat in seimul polonez si a. fost pre-sedintele fractiunii comuniste din seim. In 1929 a emigrat in U.R.S.S.A lucrat la Institutul Marx-Engels-Lenin, ocupindu-se de istoriamiscarii muncitoresti poloneze. 415.

Zak, S. S. (1868-1930) economist si publicist, socialist-revolu-tionar. A colaborat la o serie de reviste de orientare narodnicista.Dupa revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a aderat lasocial4tii-revolutionari de stinga, a facut parte din Comitetul exe-cutiv ad Sovietului de deputati ai muncitorilor i soldatilor din Odesa,a fost membru al C.E.C. pe intreaga Rusie in a doua legislatura.Incepind din 1920, a rupt relatille cu socialistii-revolutionari destinga si a desfasurat o activitate stiintifica si publicisticd. In ultimiiani ai vietii colaborator stiintific al Comitetului de Stat al Pla-nificarii al R.S.F.S.R., autor al unei serii de lucrlri economice.

68-69.

Zasulici, V. I. (1849-1919) militanta de seama a miscariinarodnice, iar mai tirziu a miscarii social-democrate din Rusia. Aluat parte la crearea 6 la activitatea grupului Eliberarea muncii".Incepind din 1900, Zasulici a fa:cut parte din redactia ziarului Iskra"si a revistei Zarea". Dupa Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.,Zasulici a devenit unul dintre liderii mensevismului. In anii reac-tiunii i ai noului avint revolutionar s-a alaturat lichidatorilor. Intimpul primului razboi mondial s-a situat pe pozitii social-soviniste.Fati de Marea Revolutie Socialisti din Octombrie a avut o atitudinenegativa. 26-29, 315, 422.

www.dacoromanica.ro

662 INDICE DE NUMB

Zinoviev, G. E. (Radomislski, G. E., Sk., N., Skop., N.) (18831936) a facut parte din P.M.S.D.R. din 1901. Din 1908 si ptnIn aprilie 1917 a trait in emigratie, a facut parte din redactia zia-rului Sotial-Demokrat", Organul Central al partidului, si din re-dactia ziarului bollevic Proletarii". In anii reactiunii a avut o ati-tudine impaciuitorista fata de lichidatori, otzovisti i trotkisti. Inperioada de pregatire si de infaptuire a Revolutiei Socialiste dinOctombrie a manifestat sovaieli. In octombrie 1917 a publicat im-preuna cu Kamenev, in ziarul semimensevic Novaia Jizn", o decla-ratie in care arata ca nu este de acord cu hotarirea C.C. de ainfaptui insurectia armata, divulgind astfel guvernului provizoriuburghez planurile partidului. Dupa Revolutia Socialista din Octom-brie a fost presedinte al Sovietului din Petrograd, membru alBiroului Politic al C.C., presedinte al Comitetului Executiv al Inter-nationalei Comuniste. S-a ridicat in repetate rinduri impotriva poli-ticii leniniste a partidului ; in noiembrie 1917 s-a declarat pentruformarea unui guvern de coalitie la care sa participe mensevicii sisocialistii-revolutionari, in 11925 a fost until dintre organizatoriinoii opozitii", iar in 1926 unul dintre liderii blocului antipartinictrotkisto-zinovievist. In noiembrie 1927 a fost exclus din partidpentru activitate fractionista. In 1928 a fost reprimit in partid, iarin 1932 a fost din nou exclus din P.C. (b) al U.R.S.S. In 1933 afost pentru a doua oara reprimit in partid. In 1934, pentru activitateantipartinica i antisovietica, a fost pentru a treia oara exclus dinpartid, iar apoi judecat i condarnnat. 148, 259.

www.dacoromanica.ro

663

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEALUI V. I. LENIN

(Septembrie 1913martie 1914)

1 9 1 3Septembrie 1913 Lenin locuieste in Galitia, in satul Poronino si lamartie 1914 Cracovia ; el continua sâ conduca ziarul bolsevic

legal Pravda", activitatea organizatiilor de partiddin Rusia, activitatea deputatilor bolsevici inDuma a IV-a de stat. Conduce Consfatuirea dela Poronino a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii acti-visti de partid, ia parte la lucrarile Congresuluial IV-lea al Social-democratiei din Tinutul leton,pleaca la Paris, Bruxelles, Liege si Leipzig pentrua prezenta referate cu privire la problema na-tionala.

Septembrie, 12 (25) Articolul lui Lenin Marxism si reformism" aparein nr. 2 al ziarului Pravda Truda".

Septembrie, 13 (26) Articolele lui Lenin Organizarea agrara i sira-cimea satelor", Cum ii apara episcopul Nikonpe ucraineni ?" i Insemnarile unui publicist'apar in nr. 3 al ziarului Pravda Truda".

Septembrie,17 (30) Articolul lui Lenin Barbarie civilizata" apare innr. 6 al ziarului Pravda Truda".Intr-o scrisoare adresata lui A. M. Gorki, LeninIi exprima ingrijorarea cu privire la starea saga-tatii acestuia, 11 sfatuieste sa facl un tratamentmedical serios i ii face cunoscuta aparitia nouluiziar bolsevic legal Nas Puti".

Septembrie,nu mai Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului Pravdadevreme de 17 (30) Truda", Lenin atrage atentia redactiei asupra ne-

cesitatii de a schimba tonul i continutul uneiparti a cronicii, de a imprima ziarului un carac-ter mai legal si mai acceptabil pentru cenzura.

www.dacoromanica.ro

564 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Septembrie,23-24(octombrie, 6-7)

Septembrie, 23octombrie, 1(octombrie, 6-14)

Septembrie, 26(octombrie, 9)

Septembrie,(octombrie,

2710)

Septembrie, 28(octombrie, 11)

Septembrie,(octombrie,

2912)

Lenin tine o consfltuire neoficiala preliminaracu deputatii bolsevici din Duma a IV-a de seatin legatura cu problemele activitatii practicedin Dural.

Lenin conduce la Poronino Consfatuirea dinvarr a C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti departid ; prezideazi sedintele, scrie si redacteazaproiecte de rezolutii, care sint adoptate de con-sfatuire, ia cuvintul la dezbateri, face insemnaripe marginea rapoartelor si cuvintarilor.

La sedinta de dimineata a consfatuirii, Lenin pre-zinta raportul de activitate al C.C. al P.M.S.D.R.in care face bilantul activitatii C.C. pe intervalulcare s-a scurs de la Conferinta de la Praga din1912, defineste sarcinile partidului si principaleleforme ale muncii de partid in noile conditii.In sedinta de seara a consfatuirii, Lenin prezintaraportul in problema nationala.Articolele lui Lenin Despre ultrareactionarism"(editorial) si Despre guvernarea Rusiei si refor-mele din Rusia" sint publicate in nr. 14 al zia-rului Pravda Truda".Lenin ia cuvintul la consfatuire in cadrul dezba-terilor asupra raportului cu privire la starea delucruri in fractiunea social-democrata din Durna,demasca comportarea antipartinica a deputatilormensevici (grupul celor sapte") si relevi uriasainsemnatate a activitatii politice a deputatilorbolsevici (grupul celor sase").

In sedinta de seara a consfatuirii, Lenin continuaraportul in problema nationala.

Articolul lui Lenin Cum distruge V. Zasulici li-chidatorismul" apare in nr. 9 al revistei Pros-vescenie".

Septembrie, 29-30 Lenin scrie ciorna rezolutiei consfa'tuirii in pro-(octombrie, 12-13) blerna nationala.

Lenin noteaza amendamentele la rezolutia inproblema nationall.

In sedinta de dimineata a consfatuirii se adoptirezolutia lui Lenin in problema nationalä.Lenin prezinta la consfatuire un referat cu pri-vire la Congresul socialist de la Viena, propuneca delegatia rusk' la congres sa fie alcatuità din

Septembrie, 3013)(octombrie,

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 566

Octombrie, 1 (14)

Octombrie, 4 (17)

Octombrie, 7 (20)

Octombrie, 12 (25)

lntre 12 fi 18(25 fi 31) oc-tombrie

Octombrie, inaintede 13 (26)

Octombrie,nu inaintede 14 (27)

cel putin 30 de oameni i propune ca acest con-gres sa se tufã concomitent cu congresul de partidal P.M.S.D.R.Lenin roste$te cuvintul de incheiere i inchideConsfatuirea de la Poronino a C.C. al P.M.S.D.R.cu unii activisti de partid.

Lenin conduce qedinta Comitetului Central alpartidului, in care se discuti actiunile practiceale deputatilor bol$evici din Duma in legaturacu atitudinea fatal de deputatii memevici ; se re-zolva problema organizarii evadarii din deportarea lui I. V. Stalin $i I. M. Sverdlov i alteprobleme.

Articolul lui Lenin Un cvasitrudovic" apare innr. 18 al ziarului Pravda Truda".Articolul lui Lenin Adepti ai nepartinitatii cares-au incurcat" apare in nr. 3 al ziarului ZaPravdu".

Lenin gCracovia.

Krupskaia se intorc de la Poronino la

Articolul lui Lenin Liberalii i problema agrarain Anglia" apare in nr. 8 al ziarului Za Pravdu".

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravde, Lenin recornanda ca ziarul sa fie re-dactat znai legal" qi roaga sa i se trimità nume-rele de ziar ce-i lipsesc.

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin dä indicatii referitoare la publi-carea unei dari de seami cu privire la surnelede bani intrate in fondul ziarului, precum $i lanecesitatea de a se intari caracterul legal alacestuia ; se intereseazá de tirajul ziarului $i denumarul abonatilor.

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin atrage atentia asupra greselii sa-virsite de aceasta atunci cind a facut imprudentade a publica in nr. S articolul Consfatuireamarxiqtilor", In care se relateaza aminuntit desprelucrarile Consfatuirii conspirative de la Poroninoa C.C. cu unii activi$ti de partid. (Autorul arti-colului, M. E. Cernomazov, era, a$a cum s-a do-yedit ulterior, agent al ohranei).

www.dacoromanica.ro

566 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Octombrie, 15 (28)

Octombrie, 17 (30)

Octombrie, 18 (31)

Nu inaintede 19 octombrie(1 noiembrie)

Octombrie, 20(noiembrie, 2)

Intre 20 i 25octombrie (27 noiembrie)

Octombrie, nu1nainte de 21(3 noiembrie)

Octombrie, 257)(noiernbrie,

Octombrie,(noiembrie,

268)

Octombrie,inainte de 27(9 nciembrie)

Articolele lui Lenin Octombristii i miscareamuncitoreasca" si Despre «jubileul intelectuali-tatii ruse)." apar in nr. 10 al ziarului Za Pravdu".

Articolul lui Lenin O proastà aparare a uneicauze proaste" apare n nr. 12 al ziarului ZaPravdu".In nr. 13 al ziarului Za Pravdu" apare Declara-via", scrisa de Lenin, pe care deputatii bolseviciau prezentat-o deputatilor mensevici.Lenin scrie proiecnil de rezolutie pentru presa alorganizatnlor muncitoresti tn legatura cu acuzatiilecalomnioase aduse de lichidatori activistului petarimul asigurarilor sociale X. (K. A. Korna-rovski).

Lenin saluta fractiunea social-dernocrata din Dumaa IV-a de stat cu ocazia pornirii cu succes a cam-paniei pentru asigurarile sociale.

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin salmi' inceputul luptei deschise agrupului celor sase" deputati bolsevici impotrivaactivitatii dezorganizatoare a grupului celor sapte"mensevici si face cunoscut planul luptei viitoare,care prevede sa se mearga Oda' la constituirealDunaà a unei fractiuni independente a bolsevicilor.

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin ii exprima satisfactia in legaturacu campania in sprijinul drepturilor deputatilorbolsevici care a inceput sub auspicii excelente ; elsub1iniaz cã ar fi de dorit sa se organizeze tri-miterea unor delegatii muncitoresti pentru a luacontact cu fractiunea din Duma.

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin releva comportarea inconsecventaa grupului celor vase" bolsevici i ii sfatuiestesa se proclame fractiune independenta in Dutra'.Articolul lui Lenin «Cei sapte). din Duma" aparein nr. 19 al ziarului Za PraVdu".Articolul lui Lenin Burghezia 1ibera1 i lichi-datorii" apare In nr. 20 al ziarului Za Pravdu".

Lenin da indicatii redactiei ziarului Za Pravdesa scoata numarul de duminica. 27 octombrie (9noiembrie) 1913 cu o pagina intercalata consa-crata campaniei In sprijinul grupului celor sase`bolsevici.

in

jI

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA 51 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 667

Octombrie,inainte de 29(11 noiembrie)

Octombrie, 29(noiembrie, 11)

Intre 29 octombrieit 15 noiembrie(11 1i 28 noiembrie)

Octombrie, 30(noiembrie, 12)

Octombrie, nuinainte de 30(12 noiembrie)

Octornbrie,10-31(noiembrie,12-13)

SfirFitul luniioctombrie

Octombrie

Octombriedecembrie

Inceputul Iuniinoiembrie

Lenin elaboreaza planul articolului Materiale Inlegatura cu lupta din cadrul fractiunii social-democrate din Duma".

Articolele lui Lenin Capitalismul i imigratiamuncitorilor" i Materiale in legatura cu luptadin cadrul fractiunii social-democrate din Durnrapar in nr. 22 al ziarului Za Pravdu".Lenin propune deputatilor bolsevici din Dumaa IV-a de stat sa. se constituic in fractiune in-dependenta i recomanda sa se dea fractiunii dean-mirea de : fractiunea muncitoreasca social-demo-crata rusa.

Articolul lui Lenin Un proprietar de irnobilecadet care rationeaza opotrivit celor spuse deMarx*" apare in nr. 23 al ziarului Za Pravdu".

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin felicita pe toti activistii marxistiin legaturã cu victoria repurtatà asupra dezor-ganizatorilor partidului cei sapte" deputatimensevici si cu ocazia constituirii fractiuniirnuncitoresti social-democrate din Duna.

Intr-o scrisoare adresata surorii sale M. I. Ulia-nova, Lenin ii face cunoscut cã a terminat stu-dierea celor patru volume de scrisori ale luiK. Marx si F. Engels si cà in legatura cu aceastaintenioneaz s scrie un articol pentru -evistaProsvescenie".

Intr-o scrisoare adresata lui A. M. Gorki, Leninii vorbeste despre inviorarea activitatii de partidin asociatille muncitoresti legale ; ii sfatuiestese ocupe serios de tratarea bolii sale.

Lenin face insemnari i sublinieri in articolul luiR. Luxemburg Problema naçional i autonomia"publicat in revista poloneza Przeglqd Socjalde-mokratyczny" pe anii 1908 si 1909 si extrasegrupate sub titlul comun : Rosa Luxemburg des-.pre autodeterminare".

Lenin scrie articolul Note critice n problerna na-tionala". Articolul apare in nr. 10, 11 si 12 alerevistei Prosvescenie" pe anul 1913.

Lenin li scrie o scrisoare lui A. M. Gorki in carecritical conceptiile curentului zidirii de durnnezeu,exprimate de Gorki in articolul Inca o data des-

www.dacoromanica.ro

668 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Nu inainte de1 (14) noiembrie

Noiembrie,dupis 2 (15)

Nu inainte de 3(16) noiembrie

Noiembrie,dupa 10 (23)

Intre 12 i 15(25 ji 28)noiembrie

Noiembrie,13 (26)

pre karamazovism", publicat in nr. 69 al ziaruluiNovaia Raboceaia Gazeta" din 29 octombrie(11 noiembrie) 1913.

Lenin scrie articolele Masa muncitoreasca si in-telectualitatea muncitoreasca" si In legitura cusciziunea din rindurile fractiunii social-democrateruse din Duma". Acesta din urma apare in nr.298 din 24 decembrie 1913 al ziarului germanLeipziger Volkszeitung".

Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin arata c articolul sat' Materialein legatura cu lupta din cadrul fractiunii social-democrate din Durni" aparut in nr. 22 al ziaru-lui Za Pravdu", care a fost confiscat, trebuie safie publicat din nou.

Lenin se intereseaza de problemele micärii socialedin Anglia, studiaza cartea lui M. Beer Istoriasocialismului in Anglia" (Stuttgart, 1913) din carescoate extrase.

Lenin scrie o nota catre redactorul ziarului ZaPravdu" in legatura cu un articol necorespun-zator publicat in nr. 25 al ziarului din 1 noiem-brie sub semnatura Svoi" i Ii sfatuieste sa eviteexpresiile caustice, pentru a nu expune ziarul laconfiscare. (Autor al articolului era M. E. Cer-nomazov, demascat ulterior ca agent provocator).

Lenin face insemnari i sublinieri pe articolul luiK. Marx Indiferentismul politic" si al luiI. I. Stepanov Imperialism", aparute in nr. 10al revistei Prosvescenie" pe anul 1913.

In numele C.C. al P.M.S.D.R., Lenin prezintaB.S.I. propunerea de a se include pe ordinea dezi a sesiunii din decembrie a B.S.I. problema uni-ficarii social-democratiei poloneze, precum i sase discute daca este just ca social-democratia po-lona sa fie reprezentata in B.S.I. de atm RosaLuxemburg.

Articolul lui Lenin Narodnicii de stinga desprelupta dintre marxisti" apare in nr. 34 al zia-rului Za Pravdu".www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 569

Noiembrie,inainte de15 (28)

Noiembrie,15 (28)

Mijlocul luniinoiembrie

intre 20 noiem-brie 1 decem-brie (3 i 14decembrie)

Noiembrie, 23(decembrie, 6)

Noiembrie, 28(decembrie, 11)

Noiembrie, 29(decembrie, 12)

Decembrie, injurul dateide 1 (14)

Decernbrie,dupa 1 (14)

Lenin citeste, face notice, insernnari i sublinieriin articolul lui N. Rojkov Situatia actuall aproblemei agrare in Rusia", publicat in revistalichidatoristä Nasa Zarea" nr. 6 din 1913. Leninsupune acest articol unei analize critice in lu-crarea sa Problema agrara si situatia actualldin Rusia".

Articolele lui Lenin Problerna agrar i situatiaactuala din Rusia (Insemnarile unui publicist)",Dotià metode de discutii si de lupta" si Pseudo-unificatori" apar in nr. 36 al ziarului ZaPravdu".

Intr-o scrisoare adresata lui A. M. Gorki, Leninscoate la iveala esenta rcactionara a curentuluizidirii de dumnezeu i critica conceptiile luiGorki in aceasta problema.

Lenin scrie o noel Aprecierea sciziunii din ca-drul fractiunii social-democrate din Duna de catremuncitorii rusi" supliment la raportul C.C.al P.M.S.D.R. pentru B.S.I.

Lenin scrie lui S. G. $aumian o scrisoare in carese ocupà de problema nationali.

Articolele lui Lenin Despre autonomia 4ccultu-ral-nationala*" si Grupuletele din strainatatelichidatorii rusi" apar in nr. 46 al ziarului ZaPravdu".

Lenin trimite la Petersburg Conspect de raportpentru organizatiile locale" cu privire la Consfa-tuirea de la Poronino a C.C. al P.M.S.D.R. cuunii activisti de partid.Articolele lui Lenin Cadetul Maklakov si social-dcmocratul Petrovski" si Zabern" apar in nr. 47al ziarului Za Pravdu".Lenin scrie scrisoarea Cu privire la mäsurile careurmeazä sa. fie luate de Birou" adresata redac-tiei ziarului Za Pravdu".

Lenin face insemnari pe darea de searna asuprasedintelor Biroului socialist international de laLondra din 13 si 14 decembric 1913, publicata tnsuplimentul la nr. 11 din Bulletin périodique duBureau Socialiste International" (Bruxelles, 1914).

ii

si

www.dacoromanica.ro

670 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LW V. I. LENIN

Decembrie,2 (15 )

Nu inainte de2 (15) decembrie

inceputul luniiianuarie 1914

Decembrie,3 (16)

Decembrie,rinainte de 4 (17 )

Decembrie,4 (17)

Decembrie,inainte

de 5 (18)

Decembrie,dupg 5 (18)

Decembrie,7 (20)

Lenin scrie scrisoarea In legaturaziarului

cuZa

hotaririleBiroului", adresata redactiei Pravde.Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului ZaPravdu", Lenin expune conditille unificarii frac-tiunilor social-democrate din Duma a IV-a destat si conditiile restabilirii unitatii P.M.S.D.R.in legatura cu rezolutia sesiunii din decembrie aB.S.I. in problema unificarii P.M.S.D.R.

Articolul lui Lenin Despre unitatea muncitorilor"apare in nr. 50 al ziarului Za Pravdu".Lenin scrie o scrisoare adresata redactiei ziaruluiZa Pravdu" in legatura cu hotaririle sesiunii dindecembrie a B.S.I. in problema unificariiP.M.S.D.R. ; propune textul unei declaratii dinpartea redactiei in legatura cu aceasta hotarire.

Lenin alcatuieste un tabel al Scolilor elementaredin circumscriptia de invatimint Petersburg(18.I.1911)" dupa cartea Recensamintul pe o zial scolilor elementare din imperiu", ed. I, partea I,1913.

Articolul lui Lenin Viaça de mizerie a inv4ato-rilor" apare in nr. 51 al ziarului Za Pravdu".Lenin face insemnari i sublinieri pe articolulDie Sozialistische Einigkeit in England", publi-cat la 17 decembrie in nr. 292 al ziarului Leip-ziger Volkszeitung".

Intr-o scrisoare adresata lui I. F. Armand, Leninpropune ea' se organizeze o campanie de protestcit se poate de categoric impotriva declaratieicalomnioase facuta de K. Kautsky la 18 de-cembrie 1913 in nr. 333 al ziarului Vorwarts"

cu privire la starea de lucruri din P.M.S.D.R.

Articolul lui Lenin Perseverenta. in apärarea uneicauze nedemne" apare in nr. 1 al ziarului Pro-letarskaia Pravda".Intr-o scrisoare adresata lui V. S. Voitinski,Lenin face o apreciere categoric negativa arti-colului Pentru un steag comun" recomandatpentru publicare in revista Prosvescenie" ; elisi exprima o mare satisfactie in legatura cu.cles-fasurarea cu succes a campaniei in sprijinulgrupului celor sase" bolsevici din Duma im-potriva grupului celor sapte" rnensevici.

nu

-

www.dacoromanica.ro

DAT13 DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LIM V. I. LENIN 571

Decembrie, Articolul lui Lenin Muncitorii rusi si Interna-(21) tionala" apare in nr. 2 al ziarului Proletarskaia

Pravda".

Decembrie, Articolul lui Lenin Cum ii insala lichidatorii10 (23) pe muncitori" apare in nr. 3 al ziarului Pro-

letarskaia Pravda".

Decembrie, Articolul lui Lenin Cadetii i «dreptul popoa-11 (24) relor la autodeterminare*" apare in nr. 4 al zia-

rului Proletarskaia Pravda".

Decembrie, Lenin face insemnari si sublinieri pe scrisoareadupii 11 (24) lui K. Kautsky cu privire la sedinta B.S.I. con-

sacratl problemei starii de lucruri din P.M.S.D.R.,scrisoare publicata in nr. 339 din 24 decembrie1913 al ziarului Vorwarts".

Decembrie, Articolul lui Lenin O rezolutie buni i o cu-13 (26) vintare proastr apare in nr. 6 al ziarului Pro-

letarskaia Pravda".

Decembrie, Articolul lui Lenin Compozitia nationalã a de-14 (27) vilor in scoala rusr apare in nr. 7 al ziarului

Proletarskaia Pravda".Apare calendarul de buzunar pregatit i redactatde Lenin Sputnik Rabocego na 1914 god", incare este publicat articolul lui Lenin Greve ledin Rusia".

Decembrie, Articolul lui Lenin Despre programul national15 (28) al P.M.S.D.R." apare in nr. 32 al ziarului So-

tial-Demokrat".Articolul lui Lenin In legatura cu o grescalainadmisibila a lui Kautsky" apare in nr. 8 alziarului Proletarskaia Pravda".

Decembrie, Articolele lui Lenin Inca o data despre impr-17 (30) circa scolilor pe nationalitati" si Rezolutia cu

privire la hotarirea Biroului socialist" apar innr. 9 al ziarului Proletarskaia Pravda".

Decembrie, Nota lui Lenin Despre Dl. Gorski si despre un18 (31) dicton latin" i articolul Despre coli1e noastre"

apar in nr. 10 al ziarului Proletarskaia Pravda".

Decernbrie, 19 Articolul lui Lenin Inca o data despre Biroul(1 ianuarie socialist international i despre lichidatori" apare1914) in nr. 11 al ziarului Proletarskaia Pravda".

8

www.dacoromanica.ro

672 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Decembrie, 20(2 ianuarie 1914)

Decembrie, 25(7 ianuarie 1914)

Decembrre,26-27 (8-9ianuarie 1914)

Decembrie,27-29 (9-11ianuarie 1914)

Decembrie, 29(11 ianuarie1914)

Decembrie, 30(12 ianuarie1914)

Articolele lui Lenin National-liberalismuldreptul natiunilor la autodeterminare", Narod-nicismul 4i lichidatorismul ca elemente de des-tramare in miscarea muncitoreascl" si Desprescrisoarea lui Kautsky" apar in nr. 12 al zia-rului Proletarskaia Pravda".Ca raspuns la invitatia de a lua parte la lucra-rile Congresului al IV-lea al Social-democratieidin Tinutul leton, Lenin le cere bolsevicilor le-toni relatii cu privire la, componenta, locul sidata convocarii congresului.

Intr-o scrisoare adresata bolsevicilor letoni, Leninsubliniaza necesitatea unirii lor in vederea apro-piatului congres al social-democratiei letoneconvine asupra locului si datei intilnirii cu ei.

Articolul lui Lenin 4,Novoe Vremea i Reci*despre dreptul natiunilor la autodeterminare"apare In nr. 16 al ziarului Proletarskaia Pravda".

Lenin pleaca de la Cracovia la Berlin pentru a seIntilni cu bolsevicii letoni in legatura cu convo-carea Congresului al IV-lea al Social-democratieidin Tinutul leton.

Lenin organizeaza la Cracovia Consfatuirea mem-brilor C.C. al P.M.S.D.R. In legatura cu proble-mele activitatii fractiunii bolsevice din Durna.

Intr-o scrisoare adresata lui Rudis-Ghipslis saului Gherman, Lenin ii face cunoscut ca delegatulales pentru Congresul al IV-lea al Social-demo-cratiei din Tinutul leton nu este un om de in-credere.

Articolul lui Lenin Fractiunea din Durna simajoritatea din afara Dumei" apare In nr. 17al ziarului Proletarskaia Pravda".Intr-o scrisoare adresata redactiei ziarului Pro-letarskaia Pravda", Lenin cla explicatii cu privirela cuvintarea rostita de el In comisia de spriji-nire a fractiunii social-democrate din Dumaa III-a de stat (comisie organizata in 1909 laParis) in cadrul discutarii proiectului de legeprivitor la greve.

Intr-o scrisoare adresata lui D. Wynkoop, Leninatrage atentia asupra pozitiei ritivoitoare a pre-sei social-democrate germane, care boicoteaza pebolsevici in lupta lor impotriva lichidatorilor,

si

si

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 673

ecembrie

S firfitul luniidecembrie

Decembrie, 19 13anul 19 14

Sflritulanului

Anul 1913

Stir,situlanului 19 13inceputmlanului 19 14

I anuarie, I

ii exprima indignarea fata de pozitia nejusta alui K. Kautsky in problema unitatii P.M.S.D.R.

Lenin face insemnari, calcule cifrice, sublinierinotari pe cartea Rezultatele cercetarilor statis-rice si de evaluare din gubernia Penza" (1913).

Intr-o scrisoare adresata lui I. F. Armand, Leninatrage atentia asupra necesitatii folosirii unor noiforme de munca de partid In rindurile maselor,releva rolul i importanta imputernicitilor" sipropune sà se porneasca mai energic la prega-tirea editarii revistei Rabotnita", destinata fe-meilor.

Lenin face insemnari, calcule cifrice i sublinieripe lista sindicatelor din Petersburg si Moscova,alcatuita dupa datele calendarului Sputnik Ra-bocego na 1914 god", cu indicarea numarului demembri ai sindicatelor si a influentei de carese bucura In rindurile lor bolsevicii, lichidatorii

socialistii-revolutionari.

Lenin studiaz a. cele patru volume de scrisori alelui Marx si Engels aparute In limba germana ;face conspecte i extrase din scrisori.Lenin scrie articolul Corespondenta dintre Marxsi Engels".

Lenin face note, calcule cifrice i sublinieri pecartea Statistical abstract of the United Sta-tes".

Lenin redacteaza articolul Nadejdei Konstanti-novna Krupskaia Cu privire la politica Ministe-rului Invatämintului Public", scrie un adaos latextul articolului i ii pune titlul.

1 9 1 4( 14) Articolul lui Lenin 4 000 de ruble pe an si ziva

de munca de 6 ore" apare in nr. 19 al ziaruluiProletarskaia Pravda".

Lenin soseste la Paris.lanuarie,nu mai tirziude 5 ( 18)I anuarie, 5 ( 18)

39

La o adunare a bolsevicilor de la Paris, Leninface o comunicare despre intentia Biroului so-cialist international de a interveni In treburileP.M.S.D.R., cu scopul de a stabili punctele de

si

51

www.dacoromanica.ro

674 DATE DIN VIATA 51 ACTIVITATEA LIM V. I. LENIN

lnainte de 9(22) ianuarie

Ianuarie,

divergenta" dintre bolsevici si mensevici, In ye-derea rezolvarii problemei unificarii.

Intr-o scrisoare adresati Inessei Armand, Len:naccepta sä ia cuvintul la Paris la mitingul con-sacrat comernorarii zilei de 9 ianuarie 1905.

9 (22) Lenin ia cuvintul la Paris la doua mitinguri alesocial-democratilor consacrate comemorarii zilei de9 ianuarie 1905.

In sala mare a societatii geografice din Paric,Lenin expune un referat despre Problema no.-tionala".

Lenin scrie tezele Problema nationall (Teze dinmemorie)".

lanuarie, 10 (23)

Intre 10 ,si 20ianuarie (23ianuarie fi2 februarie)

lanuarie, numai tirziu de12 (25)

lanuarie, 12 (25)

lanuarie, 13 (26)

lanuarie, 13-20(ianuarie, 26Jebruarie, 2)

Lenin soseste la Bruxelles.

La Bruxelles, Lenin tine un referat in problemanationala pentru delegatii la Congresul al IV-leaal Social-democratiei din Tinutul leton.

Intr-o scrisoare adresata Inessei Armand, Leninli aduce la cunostinta victoria repurtata de bolse-vici in rindurile delegatilor la Congresul al IV-leaal Social-democratiei din Tinutul leton.

Lenin trimite la Paris materialele redactate de elpentru nr. 1 al Buletinului C.C. al P.M.S.D.R.";care a aparut la Paris la 15 (23) ianuarie.Intr-o scrisoare catre N. V. Kuznetov, Lenin co-munica ca. a trimis materialele pentru BuletindC.C. al P.M.S.D.R.", da indicatii cu privire laformatul buletinului si la editarea lui.Intr-o scrisoare adresati Inessei Armand la Paris,Lenin vorbeste despre predominarea impaciuito-ristilor la Congresul al IV-lea al Social-democra-tiei din Tinutul leton si despre lupta pe carebolsevicii urmeaza sa o ducal impotrica lor.

Lenin participa la lucrarile Congresului al IV-leaal Social-democratiei din Tinutul leton si, in nu-mele C.C. al P.M.S.D.R., prezinta un raport incare critical cu asprime activitatea C.C. al social-democratiei letone, ce adoptase o pozitie opor-

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA I ACTIVITATHA LUI V. I. LENIN 675

lanuarie, 14-15(27-28)

lanuari:e, 18 (31)

lanuarie, 18-19(ianuarie, 31februarie, 1)

lanuarie, 20(febraaric, 2)

lntre 21 ii 24ianuarie (36 februarie)

lanuarie, 24(februarie, 6)

lanuarie, 25(februarie, 7)

39*

tunista in problema luptei impotriva lichidato-rilor.

La o sedinta a Congresului al IV-lea al Social-democratiei din Tinutul leton, Lenin ia cuvintulla dezbaterile in legatura cu raportul lui I. Ian-son-Braun, pe care-I critica cu asprime pentruimpaciuitorismul sau fata de lichidatori.

Lenin rosteste cuvintul de incheiere la Congresulal IV-lea al Social-democratiei din Tinutul leton,in care arat c unitatea social-democraviei nueste posibila decit pe o baza principiala, pe bazatacticii revolationare si a luptei impotriva opor-tunismului lichidatorilor.Lenin scrie proiectul rezolutiei cu privire la ati-tudinea Social-democratiei din Tinutul leton fatide P.M.S.D.R.

Intr-o scrisoare catre Inessa Armand, Lenin vor-beste despre reorganizarea C.O.S., despre edita-rea de urgenta a Buletinului C.C. al P.M.S.D.R."la Paris.

Articolul lui Lenin Este necesara o limba destat obligatorie ?" apare in nr. 14 al ziaruluiProletarskaia Pravda".

Lenin scrie lui Huysmans, secretarul Biroului so-cialist international, un scurt raport despre punc-tele esentiale ale divergentelor dintre C.C. alP.M.S.D.R. 6 Comitetul organizatoric lichida-torist.

Lenin tine la Liege un referat despre Problemanationala".

Lenin vine la Leipzig un referat despre Pro-blema nationala".

Lenin se intoarce la Cracovia.

Apare nr. 1 al revistei Prosvescenie", cuprinzindarticolul lui Lenin In legatura cu sarcinile sta-tisticii zemstvelor" si recenzia cartii Exponateprivitoare la protectia muncii pre7entate la Ex-pozitia de igiena din Rusia organizata la Pe-tersburg in 1913".

10

www.dacoromanica.ro

576 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

lanuarie, 27(februarie, 9)

lanuarie, nuinainte de 29(11 februarie)

lanuarie, 29(februarie, 11)

Dupii 29 ianuarie(11 februarie)

lanuarie, 31(februarie, 13)

luniilanuarie-februarie

Februarie,3 (16)

Februarie,4 (17)

Intr-o scrisoare adresatà redactiei ziarului PutiPravdi", Lenin ii exprima regretul cu privirela publicarea imprudenta a unui articol care adus la interzicerea ziarului ; cere informatii cuprivire la cauzele tntirzierii aparitiei celor douaarticole ale sale scrise drept raspuns lui F. Danin problema unitatii i insista asupra necesitatiica aceste dota articole sa fie publicate in ziarinainte de aparitia revistei lui Trotki Borba".Intr-o scrisoare adresata lui A. A. Troianovski,Lenin anunça iesirea social-democratiei letone dinComitetul organizatoric lichidatorist, subliniind caaceasta echivaleaza cu totala descompunere a Blo-cului trotkist din august.

Intr-o scrisoare adresata surorii sale A. I. Ulia-nova-Elizarova la Petersburg, Lenin li comunicacà s-a intors la Cracovia i ca intentioneazã sascrie un articol despre dreptul natiunilor la auto-determinare. Articolul a aparut In nr. 4 al revisteiProsvescenie".

Intr-o scrisoare adresata lui V. M. Kasparov,Lenin roag s i se explice din ce cauza nui se mai trimite ziarul Vorwarts".

Articolele lui Lenin Pervertirea muncitorilor Inspirit liberal" si Scrisoare catre redactie" aparin nr. 9 al ziarului Puti Prawn".Lenin face Insemniri i sublinieri pe coperta re-vistei bolsevice Misl" nr. 2 din ianuarie 1911.

lntr-o scrisoare catre M. I. Ulianova, Lenin iiface cunoscut cá la 10 (23) ianuarie a tinut laParis un referat despre problema nationalà.Intr-un post-scriptum la o scrisoare a luiN. K. Krupskaia catre M. A, Ulianova, Leninii comunica ca la Cracovia a participat la o se-rata ucraineana inchinata aniversarii a o suti deani de la na4terea lui T. G. $evcenkopartaseste impresiile sale In urma vizionarii fil-mului Afacerea Beilis".

Articolul lui Lenin Conducltorul lichidatorilordespre conditiile lichidatoriste ale 4unitatii*"aparc in nr. 12 al ziarului Puti Pravdr.

i ii im-

Sfiroitul

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 577

Februarie,5 (18)

Articolele lui Lenin Cu privire la istoria pro-gramului national in Austria si Rusia" si Lu-minatia sa mosierul liberal despre onoua Rusiea zemstvelor*" apar in nr. 13 al ziarului PutiPravdr.

Februarie, Intr-o scrisoare adresata redactiei revistei Pros-14 (27) vescenie", Lenin ii comunica ruptura dintre redac-

Oa ziarului Pravda" si A. A. Bogdanov, atrageatentia ca revista trebuie sa. continue sa demastespiritul aventurier al grupului Vpered".Lenin scrie o scrisoare lui N. A. Gurvici laWashington prin care confirma primirea cartiiacestuia Immigration and Labor", ii multumestepentru trimiterea cartii si 11 roaga sa-1 ajute saobtina de la biroul statistic american materiale cuprivire la recensamintele din 1900 si 1910.

Lenin li scrie lui A. I. Ulianova-Elizarova la re-dactia revistei Prosvesccnie" despre plecarea luiA. A. Bogdanov din redactia ziarului Pravda" sidespre necesitatea de a combate zvonurile falseIn lega'tura cu aceasta.

Februarie, 17 Intr-o scrisoare adresata Inessei Armand, Lenin li(martie, 2) face cunoscut ca. a primit stiri despre activitatca

Comitetului din Petersburg ; Isi exprima nelinisteaIn legatura cu faptul ca I. F. Popov, reprezen-tantul P.M.S.D.R. pe lInga B.S.I., nu comunicanimic In legatura cu indeplinirea sarcinii Mere-clintate de partid.

Februarie, 18 Articolul lui Lenin Narodnicismul si clasa mun-(martie, 3) citorilor salariati" apare In nr. 15 al ziarului

Puti Pravei".

Februarie, 19 Intr-o scrisoare adresata lui E. F. Rozmirovici,(martie, 4) Lenin atrage atentia asupra necesitatii de a se

coopta 3-4 muncitori din Petersburg in Birouldin Rusia al C.C. al P.M.S.D.R. si insista camuncitorii cooptati s'a treaca In ilegalitate ; aratagreutatile intimpinate in desfasurarea muncii or-ganizatorice din pricina lipsei de bani.

Februarie, Lenin studiaza datele statistice din volumul Eko-Inainte de 20 nomicesko-statisticeskii sbornik", fasc. a VII-a(5 martie) (Moscova, 1913), face extrase, calcule, pe care le

foloseste In articolul faranimea si munca sa-lariata".

www.dacoromanica.ro

678 DATE DIN VIATA $1 ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Februarie, 20(nartie, 5)

Februarie, 21(martie, 6)

Articolele lui Lenin Ina o data' despre 4na-tiona1ism," i Taranimea i munca salariatä`apar in nr. 17 al ziarului Puti Pravdi".Articolul lui Lenin D-1 Struve despre 4asanareaputerii de stat." apare in nr. 18 al ziarului PuriPravdi".

Inainte de 22 Intr-o scrisoare adresatI Inessei Armand la Paris,.februarie Lenin o instiinteazg despre intentia lui G. V. Ple-(7 martie) hanov de a edita ziarul Edinstvo" i despre apa-

ritia intr-un viitor apropiat a revistei lui L. TrotkiBorba".

Februarie, 227)

Articolul lui Lenin Narodnicii despre N. K. Mi-(martie, hailovski" apare in nr. 19 al ziarului Puti

Pravdi".

Februarie, 23 Intr-o scrisoare adresafal Inessei Armand, Leninmartie, 8) ii spune cit de mult 1-a indignat tonul jignitor

al scrisorii lui K. Huysmans i faptul ca I. F. Po-pov nu si-a indeplinit sarcina trasatá de partid(n-a prezentat la termen traducerea referatulm luiV. I. Lenin la B.S.I.).

Februarie, 25 Articolul lui Lenin Despre A. Bogdanov" aparemartie, 10) in nr. 21 al ziarului Puti Pravdi".

Februarie, Intr-o scrisoare adresaa lui Rudis-Ghipslis ladupa 27 Berlin, Lenin ii scrie despre rezolutiile adoptate,12 77:al-tie) la Congresul al IV-lea al Social-democratiei din

Tinutul leton, despre necesitatea de a continualupta impotriva imp'aciuitoristilor i propune s'a sepublice in ziarul Pravda" rezolutiile congresului.

Februarie, 28 Lenin face corecturi redactionale la scrisoarea re-(martie, 13) dactiei revistei Dzvin" cu privire la divergentele

ideologice din rindurile intelectualitatii ucrai-nene, cu privire la sarcinile revistei si ale marxis-tilor ucraineni in lupta impotriva nationalis-mului burghez, cu privire la sarcinile in legkurIcu organizarea unui ziar muncitoresc ucrainean.Apare nr. 2 al revistei Prosvescenie", cuprinzindarticolul lui Lenin Nota redactiei la articolul luiVeteran : 4Problema naiiona1 i proletariatulleton.".

Februarie Lenin intocmeste planul culegerii Marxismlichidatorism" i scrie prefata la aceastä culegere.

si

www.dacoromanica.ro

DATE DIN VIATA T ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN 679

Lenin 1ncepe elaborarea articolului Despre dreptulnatiunilor la autodeterminare".

Februarie- Lenin face modificari in textul articolului sumartie Probleme litigioase. Partidul liberal si marxistii",

inclus in culegerea Marxism si lichidatorism".

ebruarie-mai

(Anterior, articolul a fost publicat in ziarulPravda".)

Lenin face extrase cu insemnari din cartea luiLudwig Bernhard Das Polnische Gemeinwesenpreussischen Staat. Die Polenfrage", Leipzig. 1907.Cartea a fost folosita de Lenin in articolul Drep-tul natiunilor la autodeterminare".

Marne I (14) Articolul lui Lenin Controverse politice in rindu'liberalilor" apare in nr. 25 al ziarului .,,PuPravd1".

Martie, 2 ((5) Articolul lui Lenin Taranimea «muncitoareocomertul cu pamIntul" apare in nr. 26 al zia-rului Puti Pravd1".

Martie, 6 (19) In nr. 29 al ziarului Puti Pravd1" apare arti-colul lui Lenin Preocuparea liberalilor".

Martie, 7 (20) Articolul lui Lenin Narodnicii i lichidatoriiin miscarea sindicala (Marturisiri pretioase)"apare in nr. 30 al ziarului Puti Pravdi".

Mart;e, & (21) Lenin tine la Cracovia un referat pe tema So-cial-democratia din Rusia i problema natio-nala" si consemneaza dezbaterile in jurul refe-ratului.

Martie, 9 (22) Articolul lui Lenin Deziderate pioase" aparein nr. 32 al ziarului Puti Pravdr.

Martie, 11 (24) Lenin refuza invitatia redactiei revistei So-vremennik" de a colabora la accasta revista,motivindu-si refuzul prin faptul a flu e deacord cu orientarea si programul revistei.Articolul lui Lenin Un profesor liberal despreegalitate" apare in nr. 33 al ziarului PutiPravd1".

Martie, 12 (25) Articolul lui Lenin Liberalii englezi i Irlandeapare in nr. 34 al ziarului Puti Pravdi".

im

i

si

www.dacoromanica.ro

680 DATE DIN VIATA SI ACTIVITATEA LUI V. I. LENIN

Manic, 13 (26) Articolul lui Lenin Sistemul Taylor o Thro-bire a omului de catre masini" apare in nr. 35al ziarului Puti Pravdi".

Martie, 14 (27) Articolul lui Lenin icOpozitia responsabill* §iparticiparea cadevilor la Consfituirea de la 1

martie" apare in nr. 36 al ziarului Puti Pravd1".

www.dacoromanica.ro

581

CUPRINS

Pt efata VII

1 9 1 3

MARXISM $1 REFORMISM 1-5ORGANIZAREA AGRARA SI SARACIMEA SATELOR . 6-9CUM II APARA EPISCOPUL NIKON PE UCRAINENI 10-12

INSEMNARILE UNUI PUBLICIST 13-18

I. Intelectualii fira partid impotriva marxismului 13

II. Miopia liberala 14

III. 0 explicatie necesara 17

BARBARIE CIVILIZATA 19-20

DESPRE ULTRAREACTIONARISM 21-23

DESPRE GUVERNAREA RUSIEI SI REFORMELE DINRUSIA 24-25

CUM DISTRUGE V. ZASULICI LICHIDATORISMUL 26-49

I 26

II 31

III 34

IV 38

V 40

VI 43

www.dacoromanica.ro

582 CUPRINS

REZOLUT1ILE CONSFATUIRII DIN VARA ANULUI1913 A C.C. AL P.M.S.D.R. CU UNII ACTIVISTI DEPARTID 51-67

Cu privire la sarcinile agitatiei in momentul actual 55Rezolutia cu privire la problema organizatoriei si lacongresu I p a rtidului 57Cu privire la miscarea grevisti 58

Cu privire la presa de partid 59Cu privire la activitatea social-democratilor in Durng 60Cu privire la fractiunea social-democrael din DurnI 61Cu privire la munca in asociatlile legale 62Rezolutia in problema nationala 63

Cu privire la narodnici 66

UN CVASI-TRUDOVIC 68-72ADEPTI AI NEPARTINITATII CARE S-AU INCURCAT 73-76

LIBERALII $1 PROBLEMA AGRARA IN ANGLIA . 77-80OCTOMBRISTII $1 M1$CAREA MUNCITOREASCA . . 81-83

DESPRE JUBILEUL INTELECTUALITATII RUSE" . . 84-85

0 PROASTA APARARE A UNEI CAUZE PROASTE . 86-88

DECLARATIE . . . . 89-91

CEI SAPTE" DIN DUMA . 92-94BURGHEZIA LIBERALA $1 LICHIDATORII . . 95-98CAPITALISMUL $1 IMIGRATIA MUNCITORILOR . - 99-102MATERIALE IN LEGATURA CU LUPTA DIN CA-DRUL FRACTIUNII SOCIAL-DEMOCRATE DIN DUMA 103-122

A cui vointi ?Care este vointa majoritatii muncitorilor constientidin Rusia ?Cc dovedesc alegerile pentru Duma a II-a, a III-asi a IV-a de stat in ceea ce priveste vointa proleta-riatului ?Cine sint reprezentantii ?Care e vointa muncitorilor pe care o reflecta ziarelemuncitoresti din Rusia ?Care e vointa muncitorilor pe care o vIdesc subscrip-tine pentru ziarele muncitoresti ?

103

104

105106

109

110

. . . . . . . .

.

.

..... . .

. . . . . . .

. . . . .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 682,

Care e vointa muncitorilor pe care o exprima sindi-catele din Petersburg ? . . 111Unitatea ideologica . .. 113Lichidatorii si burghezia .. 114Hotarirea marxistilor uniti 116Activitatea noastra in cadrul fractiunii . 117Ce cer cei lase ? . . . . 119Unitatea in cadrul Dumei si unitatea in afara Dumei 120

UN PROPRIETAR DE IMOBILE CADET CARE RA-TIONEAZA POTRIVIT CELOR SPUSE DE MARX" 123-124NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA . . 125-162

1. Atirudinea liberalilor si democratilor in problemalimbii . . . . . . . .... . 128

2. Cultura nationala" . . . ... . 131

3. Gogorita nationalista a asimilarii" . . 1354. Autonomia cultural-nationala" 1425. Egalitatea in drepturi a natiunilor si drepturile mi-

noritatii nationale 1496. Centralizare si autonomie 155

MASA MUNCITOREASCA $1 INTELECTUALITATEAMUNCITOREASCA 163-165

IN LEGATURA CU SCIZIUNEA DIN RINDURILEFRACTIUNII SOCIAL-DEMOCRATE RUSE DINDUMA 166-170

NARODNICII DE STINGA DESPRE LUPTA DINTREMARXISTI 171-172

PROBLEMA AGRARA SI SITUATIA ACTUALA DINRUSIA (Insemnarile unui publicist) 173-177

DOUA METODE DE DISCUTII $1 DE LUPTA . . 178-181

PSEUDOUNIFICATORI 182-185

APRECIEREA SCIZIUNII DIN CADRUL FRACTIUNIISOCIAL-DEMOCRATE DIN DUMA DE CATRE MUN-CITORII RUST 186-187

DESPRE AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA" . 188-192

GRUPULETELE DIN STRAINATATE $1 LICHIDA-TORII RUST 193-1%

CADETUL MAKLAKOV SI SOCIAL-DEMOCRATUL PE-TROVSKI 197-19&

. . . . . .

. . .

. . . . . . . .

. . . . . .

.

. . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

684 CUPRINS

ZABERN . . . . 199-201

CU PRIVIRE LA MASURILE CARE URMEAZA SA FIELUATE DE BIROU . . . 202-203

IN LEGATURA CU HOTARIRILE BIROULUI . . 204-206

DESPRE UNITATEA MUNCITORILOR . . . 207-210

VIATA DE MIZERIE A INVATATORILOR . . . 211-213

PERSEVERENTA IN APARAREA UNEI CAUZE NE-DEMNE . . . . . . . . . . . . 214-216

MUNCITORII RU$I $1 INTERNATIONALA . . 217-220

CUM II INSALA LICHIDATORII PE MUNCITORI . 221-223

CADETII $1 DREPTUL POPOARELOR LA AUTO-DETERMINARE" . . . . . . . . . . . 224-226

0 REZOLUTIE BUNA $1 0 CUVINTARE PROASTA 227-230

GREVELE DIN RUSIA . . . . . . . 231-235

COMPOZITIA NATIONALA A ELEVILOR IN $COALARUSA 236-239

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R. 240-247

IN LEGATURA CU 0 GRESEALA INADMISIBILA ALUI KAUTSK.Y 248-250

REZOLUTIA CU PRIVIRE LA HOTARIREA BIROULUISOCIALIST 251-253

INCA 0 DATA DESPRE IMPARTIREA $COLILOR PENATIONALITATI 254-256

DESPRE $COLILE NOASTRE 257-258

DESPRE D-L GORSKI $1 DESPRE UN DICTONLATIN 259

INCA 0 DATA DESPRE BIROUL SOCIALIST INTER-NATIONAL SI DESPRE LICHIDATORI . . . . 260-264

NATIONAL-LIBERALISMUL SI DREPTUL NATIUNI-LOR LA AUTODETERMINARE ..... . . 265-267

NARODNICISMUL $1 LICHIDATORISMUL CA ELE-MENTE DE DESTRAMARE IN MIKAREA MUNCITO-REASCA 268-272

DESPRE SCRISOAREA LUI KAUTSKY 273-274

. . . . .

.

.

.

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 585

NOVOE VREMEA" $1 RECI" DESPRE DREPTUL NA-TIUNILOR LA AUTODETERMINARE . . . . 275-276

FRACTIUNEA DIN DUMA $1 MA JORITATEA DINAFARA DUMEI 277-278

SCRISOARE CATRE REDACTIE 279

CORESPONDENTA DINTRE MARX $1 ENGELS . 280-287I. Privire generall 283

*ADAOS LA ARTICOLUL LUI N. K. KRUPSKAIA :CU PRIVIRE LA POLITICA MINISTERULUI INVA-TAMINTULUI PUBLIC" 288

1 9 1 4

4 000 DE RUBLE PE AN $1 ZIUA DE MUNCA DE6 ORE 289-291

IN LEGATURA CU SARCINILE STATISTICII ZEMSTVE-LOR 292-299

RECENZIE. Exponate privitoare la protectia muncii pre-zentate la Expozitia de igienil din Rusia organizata laPetersburg in 19 13'. Petersburg, 1913, 78 p. Pretul nu eMdicat 300

* AL IV-LEA CONGRES AL SOCIAL-DEMOCRATIEIDIN TINUTUL LETON. 13-26 ianuarie (26 ianuarie-8 februarie) 1914 301-310

*I. RAPORTUL C.C. AL P.M.S.D.R. LA CON-GRESUL AL IV-LEA AL SOCIAL-DEMOCRA-TIE1 DIN TINUTUL LETON 303

*2. CUVINT DE INCHEIERE ROSTIT LA CON-GRESUL AL IV-LEA AL SOCIAL-DEMOCRA-TIEI DIN TINUTUL LETON 307

*3. PROIECT DE REZOLUTIE CU PRIVIRE LAATITUDINEA SOCIAL-DEMOCRATIEI DINTINUTUL LETON FATA DE P.M.S.D.R. . . 309

ESTE NECESAR.A 0 LIMBA DE STAT OBLI-GATORIE ? ...... . . . .

RAPORT CATRE BIROUL SOCIALIST INTERNA-TIONAL ..... . . . . . . . . 314-322

311-313

* Cu asterlsc slut notate titlurile date de Institutul de marxism-leninism

de pe ling& C.C. al P.C.U.S.

. . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . .

. .

www.dacoromanica.ro

'586 CUPRINS

I . 314II . 316

III .IV 317V. 317

VI. 318

TERVERTIREA MUNCITORILOR IN SPIRIT LIBERAL 323-325

SCRISOARE CATRE REDACTIE 326-327

CONDUCATORUL LICHIDATORILOR DESPRE CON-DITIILE LICHIDATORISTE ALE UNITATII" . . . 328-331

CU PRIVIRE LA ISTORIA PROGRAMULUI NATIONALIN AUSTRIA $1 RUSIA . . . . . . . . . 332-335

LUMINATIA SA MO$IERUL LIBERAL DESPRE NOUARUSIE A ZEMSTVELOR" . . . . . . . . 336-339

NARODNICISMUL $1 CLASA MUNCITORILOR SALA-RIATI 340-343

INCA 0 DATA DESPRE NATIONALISM" 344-346

TARANIMEA $1 MUNCA SALARIATA . 347-350

DOMNUL STRUVE DESPRE ASANAREA PUTERII DESTAT" . . . . . . . . . . . . . 351-353

NARODNICII DESPRE N. K. MIHAILOVSKI . . 354-358

DESPRE A. BOGDANOV . . . . . 359-362*NOTA REDACTIEI LA ARTICOLUL LUI VETERAN :,,PROBLEMA NATIONALA $1 PROLETARIATULLETON" . . . . . . . . . . . . . 363-364

*PREFATA LA CULEGEREA MARXISM $1 LICHIDA-TORISM" . . . . . . . . . . . . . 365-367

CONTROVERSE POLITICE IN RINDUL LIBERALILOR 368-370

TARANIMEA MUNCITOARE" $1 COMERTUL CUPAMINTUL . . . . . . . . . . . . 371-374

PREOCUPAREA LIBERALILOR . . . . . . . 375-377

NARODNICII $1 LICHIDATORII IN MI$CAREA SIN-DICALA (McIrturisiri pretioase) . . . . . . . 378-382DEZIDERATE PIOASE . . . . . . . . . 383-384UN PROFESOR LIBERAL DESPRE EGALITATE . . 385-388

. . .

. .

.

www.dacoromanica.ro

CUPRINS 5871

LIBERALII ENGLEZI $1 IRLANDA 389-392

S1STEMUL TAYLOR 0 INROBIRE A OMULUI DECATRE MA$1NA 393-395

"OPOZITIA RESPONSABILA" SI PARTICIPAREA CA-DETILOR LA CONSFATUIREA DE LA 1 MARTIE . 396-98

MATERIALE PREGATITOARE

*SCHITA REZOLUTIEI CU PRIVIRE LA PROBLEMANATIONALA 401-403,

*CONSPECTUL RAPORTULUI CARE URMA SA SETINA IN CADRUL ORGANIZATIILOR LOCALE, CUPRIVIRE LA CONSFATUIREA DE LA PORONINOA C.C. AL P.M.S.D.R. CU UNII ACTIVISTI DEPARTID (1913) 404-405

TEZELE REFERATULUI CU PRIVIRE LA PROBLEMANATIONALA 406-419

*WNSPECTUL RAPORTULUI C.C. AL P.M.S.D.R.PREZENTAT LA CONGRESUL AL IV-LEA AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON . . . . 420-421t

CONSPECTUL CUVINTULUI DE INCHEIERE LA CON-GRESUL AL IV-LEA AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DINTINUTUL LETON 422-423k

Lista lucrarilor lui V. I. Lenin care n-au fost gasite pina.In prezent (Septembrie 1913martie 1914) . . . . 424-427

Lista publicatillor i documentelor la a caror redactare aparticipat V. I. Lenin 428-429

A dnotari 430-491

Indice de lucrari i izvoare citate sau mentionate deV. I. Lenin 492-521

Indice de nume 522-562

Date din viata i activitatea lui V. I. Lenin 563-58'N

. . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . .

www.dacoromanica.ro

588 CUPRINS

ILUSTRATII

Coperta brosurii Comunicatul si rezolutiile Consfituiriidin vara anului 1913 a Comitetului Central al P.M.S.D.R.cu unii activisti de partid". 1913. Insemnarea de pe co-perta brosurii este facut51 de V. I. Lenin 53

Tabelul Scolile elementare din circumscriptia scolarl Pe-tersburg (18.I.1911)", intocmit de V. I. Lenin. SfIrsitulanului 1913 258-259

Prima pagida a manuscrisului lui V. I. Lenin Corespon-denta dintre Marx si Engels". SfIrsitul anului 1913 . 280-281

Paginile 29 si 30 din manuscrisul lui V. I. Lenin RaportcAtre Biroul socialist international". 31 ianuarie-1 fe-bruarie 1914 319-320

Prima pagini a manuscrisului lui V. I. Lenin Problemanationali (Teze formulate din memorie)". ianuarie 1914. 407

Dat la cafes 07.01.1964. Bun de llpar 05.03.1964Apdrut 1964. HIrtle vellnil de 63 glin2, 540X840/16.

A.T. 17834/Co li edltorlale 35,64. Coll de tipar 38,501964. C.Z. pentru biblloted 3C 23=R

Tiparul s-a executat sub comanda nr. 11759/40009 laCombinatal Poligrafic ,,Casa ScinteiV, Piga ScInteii

nr. 1, Bucuresti R.P.R.

. . .

. . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro