0_teza_1

4
Clasa a XII-a E 22.11.2011 Nr. 1 LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTUL I SUBIECTUL I 30 PUNCTE Era frig şi umed. Adela pusese haine groase şi mănuşi. Pe cap avea o beretă, pe sub care se răzvrătea părul , umezit parcă de lumina lunii. Căutând să evităm prundul drumului, ne îndepărtam adesea unul de altul. Atunci ea mă chema lângă dânsa făcându-mi loc pe îngusta fâşie fără pietriş. Nu se auzea nimic în toată imensitatea decât nota misterioasă , naiv frântă, a buhailor-de-baltă de prin şanţurile drumului, geamăt al nopţii şi al pământului. Fusta de mătase suna aspru sub rochia groasă şi strânsă pe picioare a femeii de lângă mine. De când am ieşit în câmp… o, luna avea altceva de făcut decât să ne urmărească pe noi. Ea ţesea aburii care se tricotau pe câmpie în pânze destrămate de argint, până departe, cât vedeam cu ochii. Pe unele întinderi, ceaţa mai deasă şi mai aşezată forma lacuri, din care răsăreau copaci singuratici, ale căror umbre păreau oglindirea lor în apă. Iar în fund, spre Văratic şi Agapia, înspre care se încovoia câmpia cu lacurile în pantă, munţii, ca nişte valuri de fum gros, izvorau parcă atunci din pământ, dându-ne iluzia că asistăm la originea lucrurilor. Iar peste toate, departe în adânc, dincolo de înălţimile Sihlei, clipea din secundă în secundă o pleoapă de foc colosală şi sinistră ca reflexul unui incendiu din altă lume. (Garabet Ibrăileanu, Adela) 1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvintelor să evităm şi misterioasă. 2 p 2. Explică rolul virgulei în structura: o, luna avea altceva de făcut decât să ne urmărească pe noi. 2 p 3. Scrie două expresii / locuţiuni care să conţină cuvântul ochi. 2 p 4. Identifică perspectiva narativă din fragmentul dat. 4 p 5. Transcrie o structură care conţine o imagina vizuală şi auditivă. 4 p 6. Selectează două structuri care evidenţiază mărci ale subiectivităţii din fragmentul dat. 4 p 7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din fragmentul dat. 4 p 8. Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Ea ţesea aburii care se tricotau pe câmpie în pânze destrămate de argint, până departe, cât vedeam cu ochii. Pe unele întinderi, ceaţa mai deasă şi mai aşezată forma lacuri, din care răsăreau copaci singuratici, ale căror umbre păreau oglindirea lor în apă. Iar în fund, spre Văratic şi Agapia, înspre care se încovoia câmpia cu lacurile în pantă, munţii, ca nişte valuri de fum gros, izvorau parcă atunci din pământ, dându-ne iluzia că asistăm la originea lucrurilor. 4 p 9. Ilustrează prin două argumente încadrarea textului într-unui dintre genurile literare. 4 p SUBIECTUL AL II-LEA 30 PUNCTE

description

pt teza

Transcript of 0_teza_1

Page 1: 0_teza_1

Clasa a XII-a E 22.11.2011 Nr. 1

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂPE SEMESTUL I

SUBIECTUL I 30 PUNCTE

Era frig şi umed. Adela pusese haine groase şi mănuşi. Pe cap avea o beretă, pe sub care se răzvrătea părul , umezit parcă de lumina lunii. Căutând să evităm prundul drumului, ne îndepărtam adesea unul de altul. Atunci ea mă chema lângă dânsa făcându-mi loc pe îngusta fâşie fără pietriş. Nu se auzea nimic în toată imensitatea decât nota misterioasă, naiv frântă, a buhailor-de-baltă de prin şanţurile drumului, geamăt al nopţii şi al pământului. Fusta de mătase suna aspru sub rochia groasă şi strânsă pe picioare a femeii de lângă mine. De când am ieşit în câmp… o, luna avea altceva de făcut decât să ne urmărească pe noi. Ea ţesea aburii care se tricotau pe câmpie în pânze destrămate de argint, până departe, cât vedeam cu ochii. Pe unele întinderi, ceaţa mai deasă şi mai aşezată forma lacuri, din care răsăreau copaci singuratici, ale căror umbre păreau oglindirea lor în apă. Iar în fund, spre Văratic şi Agapia, înspre care se încovoia câmpia cu lacurile în pantă, munţii, ca nişte valuri de fum gros, izvorau parcă atunci din pământ, dându-ne iluzia că asistăm la originea lucrurilor. Iar peste toate, departe în adânc, dincolo de înălţimile Sihlei, clipea din secundă în secundă o pleoapă de foc colosală şi sinistră ca reflexul unui incendiu din altă lume.

(Garabet Ibrăileanu, Adela)

1. Menţionează câte un sinonim potrivit pentru sensul din context al cuvintelor să evităm şi misterioasă. 2 p2. Explică rolul virgulei în structura: o, luna avea altceva de făcut decât să ne urmărească pe noi. 2 p3. Scrie două expresii / locuţiuni care să conţină cuvântul ochi. 2 p4. Identifică perspectiva narativă din fragmentul dat. 4 p5. Transcrie o structură care conţine o imagina vizuală şi auditivă. 4 p6. Selectează două structuri care evidenţiază mărci ale subiectivităţii din fragmentul dat. 4 p7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din fragmentul dat. 4 p8. Comentează, în 6-10 rânduri, următorul fragment: Ea ţesea aburii care se tricotau pe câmpie în pânze destrămate de argint, până departe, cât vedeam cu ochii. Pe unele întinderi, ceaţa mai deasă şi mai aşezată forma lacuri, din care răsăreau copaci singuratici, ale căror umbre păreau oglindirea lor în apă. Iar în fund, spre Văratic şi Agapia, înspre care se încovoia câmpia cu lacurile în pantă, munţii, ca nişte valuri de fum gros, izvorau parcă atunci din pământ, dându-ne iluzia că asistăm la originea lucrurilor. 4 p9. Ilustrează prin două argumente încadrarea textului într-unui dintre genurile literare. 4 p

SUBIECTUL AL II-LEA 30 PUNCTE

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre modestie, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Gesturile frumoase se fac pe ascuns, nu te lauzi mereu cu ele”. (Anton Holban)Atenţie! În elaborarea eseului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi structura discursului argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei / a propriei opinii faţă de afirmaţia dată; enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p

SUBIECTUL AL III-LEA 30 PUNCTE

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre tema banului/ a înavuţirii/ a avariţiei, reflectată într-un text narativ studiat, pornind de la ideile exprimate în următoarea afirmaţie: „Magia banului, magnetismul aurului, superstiţia averii sunt poate cel mai răspândit motiv al zadarnic frământatei noastre vieţi. [...] Pentru bani se jertfeşte totul: liniştea, cinstea, iubirea proprie şi a celorlalţi”. (Mircea Florian, Arta de a suferi)

Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în formularea tezei/ a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu minimum 4 argumente/ raţionamente logice/ exemple concrete etc.) şi concluzia/ sinteza. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte, iar pentru redactarea lui vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Page 2: 0_teza_1

Clasa a XII-a E 22.11.2011 Nr. 2

LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂPE SEMESTUL I

SUBIECTUL I 30 PUNCTE O femeie a cărei singură virtute este feminitatea nu mă interesează multă vreme. Viky rămâne tot timpul drăguţă, Ioana apare pe rând frumoasă şi urâtă, parcă fizicul ar fi o reflectare a caracterului ei instabil , evoluând intre extreme. Totul depinde de liniştea mai îndelungată sau de oboseala ce o face străvezie. În momentul supărării devine slabă de tot, capătă riduri pe faţă, vânăt împrejurul ochilor, pistrui mulţi, iar mişcările sunt fără graţie. Dar uneori apare minunată cu profilul ei perfect de statuie greacă, fruntea limpede şi mare sub arcurile spâncenelor, ochi profunzi, dar potoliţi, fără nimic tulbure în ei, gura tăiată de un mare artist, părul bogat, încadrând-o superb. Şi o siluetă elegantă, înaltă, subţire, pe care o prinde admirabil negrul şi căreia i s-ar potrivi rochiile unei regine. Apariţiile Ioanei sunt uneori uimitoare (dar eu o prefer alminteri, căci de prima imagine, a Ioanei nenorocită, mi-e milă cumplită, iar de a doua mă simt umilit îndepărtat; când o găsesc fără să [se] fi aşteptat, şi atunci se bucură toată, se grăbeşte spre mine, o incomodează amuzant vreun pachet pe care îl are în mână, mă sărută fără să-şi dea seama dacă e cineva de faţă, şi întreg sufletul ei e la suprafaţă, mică, provincială, după moda veche, naivă şi fermecătoare, ca un obiect vechi păstrat bine în fundul unui scrin). Se entuziasmează pentru oamenii nefericiţi cu un zbucium sufletesc în ei. Dar până la urmă, constată că se entuziasmiază prea iute, căci rar se găsesc nefericiri veritabile, fără o mare doză de trişare în ele. (Anton Holban , Ioana)

1.Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor instabil şi trişare. 2 p2. Precizează rolul cratimei în structura să-şi dea seama . 2 p3.Scrie două expresii / locuţiuni care conţin cuvântul suflet. 2 p4.Identifică perspectiva narativă din fragmentul citat. 4 p5.Transcrie o structură care conţine o imagine vizuală. 4 p6. Selectează două structuri care evidenţiază mărci ale subiectivităţii din fragmentul citat . 4 p7. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite , identificate în fragmentul citat. 4 p8.Comentează în 3-5 rânduri , următoarea secvenţă : O femeie a cărei o singură virtute este feminitatea nu mă interesează multă vreme […] Ioana apare pe rând, frumoasă şi urâtă, parcă fizicul ar fi o reflectare a caracterului ei instabil, evoluând între extreme. Totul depinde de liniştea mai îndelungată sau de oboseala ce o face străvezie. 4 p9. Ilustrează, în 4 – 6 rânduri, o trăsătură morală a personajului feminin, identificată în fragmentului citat. 4 p

SUBIECTUL AL II-LEA 30 PUNCTE

Scrie un text de tip argumentativ, de 15 – 30 de rânduri, despre delicateţe, pornind de la ideea identificată în următoarea afirmaţie: „Delicateţea este calitatea cea mai rară a sufletului omenesc. Ea le presupune pe toate celelalte: inteligenţa, bunătatea, altruismul, generozitatea, discreţia mărinimia”. (Garabet Ibrăileanu)Atenţie! În elaborarea eseului de tip argumentativ, trebuie:

- să respecţi structura discursului argumentativ: structurarea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 6 p

- să ai conţinutul şi structura adecvate argumentării: formularea ipotezei / a propriei opinii faţă de afirmaţia dată; enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 18 p

- să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie). 6 p

SUBIECTUL AL III-LEA 30 PUNCTE

Scrie un eseu de 2 – 3 pagini despre temă şi despre principalele componente de structură, de compoziţie, de limbaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Ion Creangă. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textul narativ studiat;- precizarea instanţelor comunicării narative şi a rolului acestora în textul narativ studiat;- evidenţierea a patru particularităţi de construcţie a subiectului şi/ sau particularităţi ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, conflict, personaje, incipit, final, episoade/ secvenţe narative, tehnici narative, perspectivă narativă etc.);- exprimarea argumentată a unui punct de vedere despre limbajul naratorului şi al personajelor din textul narativ studiat.

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.