0_planif.anualacalendaristicacl.520112012

5/17/2018 0_planif.anualacalendaristicacl.520112012 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/0planifanualacalendaristicacl520112012 1/40

PLANIFICARELIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CLASA a V-a

AN ŞCOLAR 2011-2012

PROFESOR HLIHOR LENUŢAŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA

Prof. Hlihor Lenuţa – Planificare anuală şi calendaristică – Clasa a V-a – An şcolar 2011-2012 1



ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3 BAIA – STRUCTURA BOGATA

PLANIFICARE ANUALĂ ŞI CALENDARISTICĂCLASA a V-a – AN ŞCOLAR 2011-2012

ARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICAREDISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

CURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore

MANUAL: LIMBA ROMÂNĂ – MANUAL PENTRU CLASA a V-aAUTORI: ALEXANDRU CRIŞAN, SOFIA DOBRA, FLORENTINA SÂMIHĂIANEDITURA: HUMANITAS EDUCAŢIONAL, 2009

VIZAT, VIZAT,DIRECTOR, ŞEF CATEDRĂ,PROF. POPA MARIUS-LICĂ PROF. ŞANDRU LOREDANA

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICEProf. Hlihor Lenuţa – Planificare anuală şi calendaristică – Clasa a V-a – An şcolar 2011-2012 2



1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

VALORI ŞI ATITUDINI

• Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii

• Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare prin conştientizarea impactului limbajului asupra celorlalţi şi prin nevoia

de a înţelege şi de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social

• Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi

îmbogăţirea orizontului cultural

• Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE




1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral,

în scopul înţelegerii sensului global al acestuia-idee principală, idee secundară;-mesaje orale diverse (înregistrări audio sau video cu basme, schiţe; reclame transmise la radio şi

televiziune, monologuri, dialoguri etc.);-mesaje orale care evidenţiază elementele specifice situaţiei de comunicare: emiţător, receptor, mesaj, cod,canal, context în diverse situaţii de comunicare;-dificultăţi în desprinderea informaţiei dintr-un mesaj oral;

1.2 identificarea secvenţelor de dialog, de naraţiune şi dedescriere dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegeriimodului de structurare a acestora

-structura secvenţelor descriptive, narative şi dialogate;-organizarea dialogului simplu; formule de menţinere a dialogului;

1.3 sesizarea unităţilor lexicale necunoscute în fluxulvorbirii, în scopul clarificării acestora

-vocabularul limbii române;-cuvântul – unitate de bază a vocabularului; forma şi conţinutul cuvintelor;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime;

-articolul de dicţionar;1.4 sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale aunui enunţ şi/ sau a formelor lexicale

-corespondenţa dintre sunet şi literă;-vocalele, consoanele, semivocalele;-grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul;-silaba;-greşeli de pronunţie, de acord, de flexiune, în diverse situaţii de comunicare; pronunţarea diftongului, atriftongului şi a hiatului;-pronunţie corectă şi intonaţie, la clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;-*organizarea propoziţiei şi a frazei;

1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifestareaunui comportament comunicativ adecvat

-indici de iniţiere de către partener a unui dialog;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;

-*constituenţii textului oral.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată




Prof. Hlihor Lenuţa – Planificare anuală şi calendaristică – Clasa a V-a – An şcolar 2011-2012

Competenţe specifice Conţinuturi asociate2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral -propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-expunere orală – individual sau în grup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind dela o temă dată;-rezumarea orală a unor texte narative citite sau ascultate;-*constituenţii textului oral;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;-ormularea unor aprecieri personale referitoare la mesajele ascultate/ textele studiate;

2.2 selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor decomunicare -stabilirea ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată (idee principală, idee secundară);-sensul unor cuvinte în diferite contexte;-utilizarea, în contexte diferite, a achiziţiilor lexicale noi;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe şi prefixe; sinonime şi antonime; câmpurilexico-semantice;-*selectarea cuvintelor;

2.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct devedere gramatical

-propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţie principală şi prepoziţie secundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare; propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă; propoziţiaenunţiativă şi propoziţia interogativă; fraze construite prin coordonare (copulativă şi prin juxtapunere) şi prin subordonare;-dezvoltarea unei propoziţii simple;

-părţi de vorbire şi categorii gramaticale specifice acestora: verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale); substantivul (gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât, cazurilesubstantivului); pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr, gen, formeaccentuate şi neaccentuate); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective variabile şi invariabile,acordul cu substantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod); interjecţia; relaţii şifuncţii sintactice;-părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr; atributul, complementul;-*organizarea propoziţiei şi a frazei;-formele limbii literare;-dificultăţi pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice (de exemplu: folosirea genului, acordul îngen etc.);

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia decomunicare/ situaţii de comunicare diverse

-rolul de emiţător şi rolul de receptor;-prezentarea succintă a unor texte literare sau nonliterare;-exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de context;-dialoguri simple pe diverse teme de interes pentru elevi;-*acte de vorbire;-pronunţie corectă şi fluentă în limba română, pentru clasele cu elevi aparţinând minorităţilor etnice;-*elemente verbale şi nonverbale în comunicarea orală;

2.5 participarea la diferite situaţii de comunicare -situaţia de comunicare dialogată; organizarea dialogului simplu; formule elementare de menţinere adialogului;

* t d bi

5



3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate3.1 identificarea ideilor principale după citirea globală a unui

text-idei principale, idei secundare;-opera literară; texte literare (populare şi culte), texte nonliterare (articolul de dicţionar, reclama);-conţinutul şi structurarea formală a textului poetic (în strofe şi în versuri); rima în poeziile studiate

-raportul dintre realitate şi literatură;3.2 recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text

narativ-moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce se întâmplă, care este acţiunearelatată), „cine” ia parte la acţiune (personajele, trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa şi basmul;

3.3 identificarea expresiilor şi a cuvintelor noi într-un textliterar sau nonliterar

-sinonime şi antonime;-figuri de stil (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

3.4 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticaleînvăţate

-verbul (timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale), verbele auxiliare a fi, a avea a vrea;substantivul (substantive comune şi proprii, gen, număr, articolul hotărât şi articolul nehotărât,cazurile substantivului); pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, forme accentuate şineaccentuate; pronumele personal de politeţe); numeralul (cardinal şi ordinal), adjectivul (adjective propriu-zise şi adjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şi invariabile, acordul cusubstantivul, topica adjectivului); adverbul (de loc, de timp, de mod; adverbe provenite din adjective);interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

3.5 Folosirea unor tehnici/ strategii de lucru cu textul/ cartea -cartea – obiect cultural: titlul, autorul, tabla de materii; elementele componente ale paginii de carte;volumul;-biblioteca;-citirea corectă şi fluentă a unui text cunoscut în faţa unui auditoriu divers; valorificarea elementelor nonverbale în interpretarea unor texte studiate;-note de lectură.

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate




4.1 redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă,urmărind un plan

-părţile componente ale unei compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiazăideile principale prin raportare la cele secundare;-plan de idei pentru un text propriu;-povestirea unor întâmplări reale sau imaginare;-transformarea textului dialogat în text narativ;-aprecieri personale referitoare la anumite secvenţe ale textelor studiate (moduri de expunere, figuri destil) sau la personaje;-compuneri după un suport vizual;

4.2 utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime şiderivate adecvate temei date

-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază, rădăcină, sufixe, prefixe);-articolul de dicţionar;

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct devedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şide punctuaţie

-propoziţii simple şi dezvoltate; dezvoltarea unei propoziţii simple; propoziţia principală şi propoziţiasecundară; fraza; elemente de relaţie în frază (conjuncţiile simple şi compuse); coordonarea(copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;

-ortografierea grupurilor de litere; despărţirea cuvintelor în silabe; semnele de punctuaţie (punctul,virgula, două puncte, ghilimele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima);-dificultăţi în scrierea unor categorii morfologice studiate;-dificultăţi privitoare la categoriile morfologice, în special pentru clasele cu elevi aparţinândminorităţilor etnice;

4.4 redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopurişi în contexte variate

-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspectivei din care se povesteşteetc.);-scriere reflexivă (relatarea unor fapte şi întâmplări, scrierea pe marginea textelor citite);-autoevaluare a propriilor texte redactare.




CONŢINUTURI

1. Lectura

1.1. Cartea obiect cultural . Titlul. Autorul. Tabla de materii. Aşezarea în pagină. Volumul. Biblioteca.

1.2. Teoria literară

1.2.1.Raportul dintre realitate şi literatură.

1.2.2. Textul şi opera. Opera literară.1.2.3.Structura operei literare. Textul în proză. Ce se povesteşte: naraţiunea; cine participă la acţiune: personajul (portretul fizic şi portretul moral al personajului);

cine povesteşte: naratorul. Modurile de expunere: naraţiunea, descrierea, dialogul .1.2.4. Figurile de stil . Personificarea. Comparaţia. Enumeraţia. Repetiţia. Epitetul. 1.2.5.Textul în versuri.Versificaţia. Versul şi strofa. Rima.

1.3. Textul

1.3.1. Texte literare în proză şi în versuri – populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii. Specii obligatorii: schiţa şi basmul.1.3.2. Texte nonliterare: articolul de dicţionar, reclama.

Se vor selecta 5-7 texte literare de bază, destinate studiului aprofundat. Între acestea vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor

clasici ai literaturii române. Ele pot fi însoţite de scurte texte auxiliare (literare sau nonliterare, inclusiv contemporane). Se sugerează ca textul de bază să nudepăşească, de regulă, două pagini. Din textele mai lungi pot fi oferite fragmente semnificative, lectura integrală urmând a constitui obiect al lecturii personale aelevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte-suport în măsură să evidenţieze noţiunile cuprinse la punctele 1.2.1 – 1.2.5 şi 1.3.1 – 1.3.2.Aceste texte trebuie să respecte următoarele criterii: valoric-estetic, formativ, adecvare la vârsta elevilor.

2. Practica raţională şi funcţională a limbii

2.1. Comunicarea orală

2.1.1. Situaţia de comunicare. Aplicaţii pentru înţelegerea noţiunilor de: emiţător, receptor, mesaj, context, cod, canal. Situaţia de comunicare dialogată.2.1.2.Structurarea textului oral

Ideea principală, ideea secundară. Planul simplu şi planul dezvoltat de idei. Rezumatul oral.

*Constituenţii textului oral. *Selectarea cuvintelor. *Organizarea propoziţiei şi a frazei. *Dispunerea şi funcţionarea simultană a elementelor verbale şinonverbale (aplicativ).Organizarea dialogului simplu. Formule elementare de menţinere a dialogului.

*Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:- identificarea unei persoane, a unui obiect, a unui grup de persoane sau de obiecte;- adresarea către o persoană, salutul;- formularea de întrebări;




- iniţierea sau încheierea unui schimb verbal;- susţinerea unei discuţii directe sau telefonice;- cererea sau oferirea unei informaţii despre: identitatea, starea, ocupaţia, calitatea socială a unei persoane; forma, calitatea, utilitatea unor obiecte;mediul familial, mediul social al unei persoane; un orar, un itinerar, desfăşurarea unei acţiuni;- exprimarea acordului sau a dezacordului, a gusturilor, a punctelor de vedere în legătură cu un fapt sau o persoană;- descrierea unui obiect sau a unui ansamblu de obiecte;

- prezentarea unei acţiuni sau a unei înlănţuiri de acţiuni.2.2. Comunicarea scrisă

2.2.1. Procesul scrieriiPărţile componente ale unei compuneri (actualizare).Aşezarea corectă a textului în pagină. Elemente auxiliare în scriere (sublinieri, paranteze etc.).Semnele de punctuaţie: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima.

2.2.2.Contexte de realizare

Povestirea unor întâmplări reale sau imaginare.Transformarea textului dialogat în text narativ. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiate (referitoare la personaje, figuri de stil, moduri deexpunere etc.).

Notiţele. Lucrarea semestrială.

3. Elemente de construcţie a comunicării

3.1. LexiculVocabularul limbii române.Cuvântul – unitate de bază a vocabularului. Forma şi conţinutul. Cuvântul de bază. Cuvântul derivat. Rădăcina. Sufixele. Prefixele.


În toate clasele gimnaziului, modalitatea tradiţională sau de altă natură, de ordonare, de combinare şi de tratare didactică a unităţilor de conţinut din acest capitolţine exclusiv de opţiunea autorului de manual şi a profesorului. Se recomandă ca abordarea acestor aspecte să fie corelată cu studiul textului literar şi nonliterar,inclusiv din punctul de vedere al valorilor stilistice, exigenţă absolut necesară, mai ales în cazul elementelor de lexic. Concepţia pe care s-a întemeiat prezentulcurriculum este că, în şcoală, predarea-învăţarea va urmări „limba în funcţiune”, în variantele ei orală şi scrisă, normată şi literară, iar nu „limba ca sistem abstract”.Interesează viziunea comunicativ-pragmatică a prezentei programe, nu interesează predarea în şi pentru sine a unor cunoştinţe gramaticale, ci abordarea funcţională şi aplicativă a acestora în calitatea lor de elemente care contribuie la structurarea unei comunicări corecte şi eficiente. În acest sens, se recomandă, în toate cazurile,exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, deconstrucţie). Se vor evidenţia aspecte ţinând de ortografie, de punctuaţie şi de ortoepie, de exprimare corectă în toate situaţiile care impun o asemenea abordare. Se

sugerează ca, în predarea problemelor noi, profesorul să se sprijine de fiecare dată pe actualizarea cunoştinţelor asimilate anterior de către elevi, pornind de la un text,de la o situaţie concretă de comunicare, şi nu de la noţiunile teoretice.Începând cu anul şcolar 2006-2007 se vor respecta normele prevăzute de DOOM, ediţia a II-a.

9



Sinonimele. Antonimele. Câmpuri lexico-semantice (aplicativ).

3.2. Noţiuni de fonetică. Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele. Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Grupurile de sunete (diftongul, triftongul). Hiatul. Silaba.

3.3. Noţiuni elementare de sintaxă (actualizarea cunoştinţelor din ciclul primar). *Părţile gramaticii (morfologia şi sintaxa). Propoziţia şi părţile de propoziţie.Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. Dezvoltarea unei propoziţii simple. Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă. Propoziţia enunţiativă şi propoziţiainterogativă. Fraza.

3.4. Morfosintaxa3.4.1. Verbul .

Timpul, persoana, numărul (actualizare).Modurile personale şi modurile nepersonale (recunoaştere). Timpurile modului indicativ: prezent, imperfect, perfect compus, perfect simplu, mai-mult-ca- perfectul, viitorul I.Verbele auxiliare: a fi, a avea, a vrea.Funcţia sintactică: predicatul (actualizare). Predicatul verbal. Predicatul nominal (verbul copulativ a fi şi numele predicativ).

3.4.2. Substantivul .Substantivele comune şi substantivele proprii. Genul. Numărul. (actualizare)Articolul. Articolul hotărât. Articolul nehotărât.Cazurile substantivului

Nominativul. Funcţii sintactice: subiect şi nume predicativ. Acuzativul . Prepoziţia. Prepoziţia simplă şi compusă. Funcţii sintactice: complement şi atribut (fără precizarea felului). Dativul. Funcţii sintactice: complement (fără precizarea felului).Genitivul . Articolul genitival (posesiv). Acordul în gen şi în număr al articolului genitival cu substantivul determinat. Utilizarea corectă a substantivelor proprii în dativ-genitiv. Funcţii sintactice: atribut (fără precizarea felului).Vocativul .

3.4.3. Substituţi ai substantivului

3.4.3.1. Pronumele Pronumele personal : persoana, numărul, genul (actualizare). Formele accentuate şi neaccentuate ale pronumelui

personal. Funcţiile sintactice: subiect, atribut, complement. Pronumele personal de politeţe. .Formule reverenţioase de adresare٭

3.4.3.2. Numeralul Numeralul cardinal . Numeralul ordinal . Funcţii sintactice: subiect, atribut, complement.

3.4.4. Determinanţii substantivului Adjectivul

Adjectivul propriu-zis şi adjectivul provenit din verb la participiu.Adjectivele variabile (formele flexionare) şi invariabile. Acordul cu substantivul în gen, număr şi caz. Funcţii sintactice: atribut şi nume predicativ. Topicaadjectivului.




3.4.5. Părţile de vorbire neflexibile3.4.5.1. Adverbul Adverbele de loc, de timp, de mod. Adverbele provenite din adjective. Funcţia sintactică: complement.3.4.5.2. Interjecţia.

3.5. Sintaxa propoziţiei

3.5.1. Predicatul.

Predicatul verbal (exprimat numai prin verb la moduri personale)Predicatul nominal (numai cu verbul copulativ a fi). Numele predicativ simplu şi multiplu. Valorile sintactice şi semantice ale verbului a fi.

3.5.2. Subiectul

Subiectul exprimat (simplu şi multiplu) şi subiectul neexprimat (subînţeles şi inclus). Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul (substantiv, pronume,numeral). Acordul predicatului cu subiectul în persoană şi număr (actualizare).

3.5.3. Atributul Elementele regente ale atributului.

3.5.4. Complementul Elementele regente ale complementului (numai verbul).

3.6. Sintaxa frazei. Propoziţia principală. Propoziţia secundară. Fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare. Elementele de relaţie în frază: conjuncţiile(simple şi compuse). Coordonarea copulativă şi prin juxtapunere. Subordonarea.




CALENDAR ŞCOLAR 2011-2012

SEMESTRUL I – 15 Săptămâni – 74 zile lucrătoare – 74 ore SEMESTRUL al II-lea

SEMESTRUL al II-lea – 21 de săptămâni – 103 zile lucrătoare – 104 ore


Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie1 2 3 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 12 13 14 15 V V V 16 17 18

L 12 19 26 3 10 17 24 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30M 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 31M 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25J 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26V 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 S 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21 28

D 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 29

12



Februarie Martie Aprilie Mai Iunie18 19 20 21 22 22 23 24 25 26 26 27 V V 28 29 29 30 31 32 33 33 34 35 36

L 6 13 20 27 5 12 19 26 2 9 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18M 7 14 21 28 6 13 20 27 3 10 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19M 1 8 15 22 29 7 14 21 28 4 11 18 25 2 9 16 23 30 6 13 20

J 2 9 16 23 1 8 15 22 29 5 12 19 26 3 10 17 24 31 7 14 21V 3 10 17 24 2 9 16 23 30 6 13 20 27 4 11 18 25 1 8 15 22 S 4 11 18 25 3 10 17 24 31 7 14 21 28 5 12 19 26 2 9 16 23 D 5 12 19 26 4 11 18 25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17 24

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2011-2012: 36 de săptămâni; 177 de zile lucrătoare; 178 de ore/ an (5 ore/ săptămână)

SEMESTRUL I: 15 săptămâni; 74 zile lucrătoare; 74 de ore (1 Decembrie 2011 – zi liberă)

SEMESTRUL al II-lea: 21 de săptămână; 103 zile lucrătoare; 104 de ore (1 Mai 2012; 4 Iunie 2012 – zile libere)

Săptămâna – 2-6 Aprilie 2012 – „Şcoala altfel” – activităţi extracurriculare (săptămâna 12 din semestrul al II-lea)

TEZE: Semestrul I – până la data de 30 noiembrie 2011Semestrul al II-lea – până la data de 25 mai 2012

ORE LA DISPOZIŢIA PROFESORULUI: Semestrul I – 8 oreSemestrul al II-lea – 14 ore

ZILE LIBERE: Joi – 1 Decembrie 2011 (săptămâna 12 din semestrul I)Marţi – 1 Mai 2012 (săptămâna 14 /(29) din semestrul al II-lea)Luni – 4 Iunie 2012 (săptămâna 19 /(34) din semestrul al II-lea)

VACANŢE: Vacanţa de iarnă – 24 decembrie 2011 – 15 ianuarie 2012




Vacanţa de primăvară – 7 aprilie 2012 – 22 aprilie 2012Vacanţa de vară – 23 iunie – 9 septembrie 2012

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 3 BAIA – STRUCTURA ŞCOALA BOGATAPROFESOR HLIHOR LENUŢA

PLANIFICARE ANUALĂCLASA a V-a – AN ŞCOLAR 2011-2012

DISCIPLINA: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂARIA CURRICULARĂ: LIMBĂ ŞI COMUNICARECURRICULUM APLICAT: CURRICULUM DE BAZĂ – 5 ore

MANUAL: Limba română – Manual pentru clasa a V-a

AUTORI: Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina SâmihăianEDITURA: Humanitas Educational, 2009

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. de ore Săptămâna Observaţii




I I. Unitate de învăţare introductivăPrezentarea manualului. Recomandarea lecturiiRecapitulare iniţialăTest iniţial

9

1

S 1-S 2

I II. CarteaCartea – obiect culturalInteriorul cărţiiCartea şi biblioteca Noţiuni elementare de sintaxăComunicarea orală. Situaţia de comunicareEvaluare – Unitatea – CarteaOre la dispoziţia profesorului

8

11

S 3-S 4

I III. Cuvântul şi textulLexiculTextul integral

Fragmentul de textRaportul dintre realitate şi literaturăComunicarea scrisă. Organizarea textului scrisEvaluare – Unitatea – Cuvântul şi textulOre la dispoziţia profesorului

12

12

S 5-S 7

I IV. Tipuri de textOpera literarăTextul nonliterar FoneticaComunicarea scrisă. Notiţele. Elemente auxiliare în scriere. Lucrarea

semestrialăEvaluare – Unitatea – Tipuri de textOre la dispoziţia profesorului

9

12

S 8-S 10




I V. NaraţiuneaMod de expunere – naraţiuneaComunicarea scrisă. Planul de ideiVerbulEvaluare – Unitatea – NaraţiuneaOre la dispoziţia profesorului

15

13

S 10-S 15

I VI. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

15 S 11-S 12

I VII. Recapitulare semestrială 4 S 15

Total ore semestrul I 74 S 1-S 15

II VIII. Autor. Narator. PersonajAutor. Narator. Personaj

Figuri de stil: enumeraţia, repetiţiaComunicarea scrisă. RezumatulSubstantivulEvaluare – Unitatea – Autor. Narator. PersonajOre la dispoziţia profesorului

13

11

S 16-S 18

II IX. DialogulSchiţaMod de expunere – dialogulComunicarea scrisă. De la textul dialogat la textul narativComunicarea orală. Organizarea dialogului. Formule specifice dialoguluiPronumele personal

Numeralul cardinal şi numeralul ordinalEvaluare – Unitatea – DialogulOre la dispoziţia profesorului

13

13

S 19-S 22




II X. Descrierea. PortretulMod de expunere – descriereaFiguri de stil: epitetulPersonajulPortretul fizic şi portretul moralComunicarea scrisă. Aprecieri personale referitoare la personajeComunicarea orală. Descrierea oralăAdjectivulAdverbulInterjecţiaEvaluare – Unitatea – DescriereaOre la dipoziţia profesorului

13

13

S 22-S 25

II XI. BasmulBasmulPredicatulComunicarea scrisă. Scrierea imaginativăEvaluare – Unitatea – Basmul

Ore la dispoziţia profesorului

8

1

2

S-25-S 28

II XII. Activităţi extracurriculare şi extraşcolare(Programul „Şcoala altfel”)

5 S 27

II XIII. LegendaLegendaParabola biblicăSubiectulComunicarea scrisă. Relatarea unor întâmplări personaleOre la dispoziţia profesorului

6

2

S 29-S 30

II XIV. Lucrare scrisă semestrialăRecapitulare pentru lucrarea scrisă semestrialăLucrare scrisă semestrială

4 S 30-S 31




II XV. PoeziaOpera lirică în versuriComunicare scrisă. Aprecieri personale referitoare la textele literare studiateAtributulEvaluare – Unitatea – PoeziaOre la dispoziţia profesorului

6

11

S 31-S 32

II XVI. SnoavaSnoavaComplementulFrazaConjuncţiaOre la dispoziţia profesorului

7

2

S 33-S 34

II XVII. Recapitulare finală 10 S 35-S 36

Total ore semestrul al II-lea 104 S 16-S 36

TOTAL

178 S 1-S 36


PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a V-a – SEMESTRUL I – AN ŞCOLAR 2011-2012







Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr.deore

Săptămâna /Data Observaţii

I.UNITATE DEÎNVĂŢAREINTRODUCTIVĂ 1.1 identificarea informaţiilor

esenţiale dintr-un mesaj oral, înscopul înţelegerii sensuluiglobal al acestuia

3.2 recunoaşterea modurilor deexpunere utilizate într-un textnarativ

4.1 redactarea unor lucrăriscurte pe o anumită temă,urmărind un plan

4.4 redactarea unor texteimaginative şi reflexive în

scopuri şi în contexte variate

2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

1.3 sesizarea unităţilor lexicale

-idee principală, idee secundară;-mesaje orale diverse (înregistrăriaudio sau video cu basme, schiţe;monologuri, dialoguri etc.);

-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),

„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-părţile componente ale uneicompuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sauimaginare;

-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspec-

tivei din care se povesteşte etc.);

-propoziţia simplă şi propoziţiadezvoltată;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;-sinonime, antonime;

1 Prezentarea manualului.Recomandarea lecturii particulare

Recapitulare iniţială:

2 Textul narativ. Textuldialogat

3 Scrierea despre textulliterar (Povestirea scrisă)4 Caracterizare de personaj 5 Compunerea narativăliberă

10

1

1

1

1

1

S 1-S 2

12.IX-16.IX

12.IX-16.IX

12.IX-16.IX

12.IX-16.IX

12.IX-16.IX




necunoscute în fluxul vorbirii,în scopul clarificării acestora

2.2 selectarea elementelor delexic adecvate situaţiilor decomunicare

2.3 alcătuirea unor propoziţii şifraze corecte din punct devedere gramatical

3.4 sesizarea corectitudiniiutilizarii categoriilor gramaticale învăţate

4.3 alcătuirea unor propoziţii şifraze corecte din punct de

vedere gramatical, folosindcorect semnele ortografice şi de punctuaţie

-sensul unor cuvinte în diferitecontexte;-sinonime şi antonime;

-propoziţii simple şi dezvoltate;-dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de propoziţie: predicatul;subiectul; atributul; complementul;-verbul; substantivul; pronumele;adjectivul; numeralul;

-propoziţii simple şi dezvoltate;-dezvoltarea unei propoziţii simple

-despărţirea cuvintelor în silabe;

6 Noţiuni de fonetică

7 Noţiuni de vocabular 8 Elemente de morfologie

9 Elemente de sintaxă

10 Test iniţial

1

1

1

1

1

19.IX-23.IX

19.IX-23.IX

19.IX-23.IX

19.IX-23.IX

19.IX-23.IX

II.CARTEA

3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea


-cartea- obiect cultural: titlul, autorul,tabla de materii, elementelecomponente ale paginii de carte,volumul;-biblioteca;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-povestire orală, pornind de la cuvinte-cheie;-rezumarea orală a unor texte narativecitite sau ascultate;

11 Cartea –obiect cultural.Părţile componente alecărţii. Titlul. Autorul12 Interiorul cărţii.Aşezarea în pagină

„Cele dintâi lecturi ” de Mircea Eliade 13 Observarea textului

14 Explorarea textului

10

1

1

1

1

S 3-S 4

26.IX-30.IX

26.IX-30.IX

26.IX-30.IX

26.IX-30.IX






4.3 alcătuirea unor propoziţii şifraze corecte din punct devedere gramatical, folosindcorect semnele ortografice şi de punctuaţie

1.1 identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, înscopul înţelegerii sensuluiglobal al acestuia

-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-propoziţii simple şi dezvoltate; propoziţia afirmativă şi propoziţianegativă; propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă;-dezvoltarea unei propoziţii simple;-părţi de vorbire şi categoriigramaticale specifice acestora: verbul,substantivul, pronumele personal,

numeralul (cardinal şi ordinal),adjectivul;-părţi de propoziţie: predicatul,subiectul, atributul, complementul;-propoziţii simple şi dezvoltate;dezvoltarea unei propoziţii simple;semnele de punctuaţie (punctul,virgula, două puncte, ghilimele, liniade dialog, semnul întrebării, semnulexclamării, cratima);

-mesaje orale care evidenţiazăelementele specifice situaţiei decomunicare: emiţător, receptor, mesaj,cod, canal, context în diverse situaţii decomunicare;-organizarea dialogului simplu;

15 Interpretarea textului

Noţiuni elementare desintaxă16 *Părţile gramaticii(morfologia şi sintaxa).Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată.Părţile de propoziţie.Dezvoltarea unei propoziţiisimple.

Părţile de vorbire17 Propoziţia afirmativă şi propoziţia negativă.Propoziţia enunţiativă şi propoziţia interogativă.Fraza

Comunicarea orală18 Tipuri şi modalităţi decomunicare. Condiţii şicomponente alecomunicării

1

1

1

1

26.IX-30.IX

03.X-07.X

03.X-07.X

03.X-07.X

Oră ladispoziţia prof




1.2 identificarea secvenţelor dedialog, de naraţiune şi dedescriere dintr-un mesaj oral, înscopul înţelegerii modului destructurare a acestora1.5 aplicarea principiilor ascultării active în manifesta-

rea unui comportamentcomunicativ adecvat2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia decomunicare/ situaţiide comunicare diverse

2.5 participarea la diferitesituaţii de comunicare

formule de menţinere a dialogului;

-indici de iniţiere de către partener aunui dialog;-*constituenţii textului oral;

-rolul de emiţător şi rolul de receptor;-prezentarea succintă a unor texteliterare sau nonliterare;-dialoguri simple pe diverse teme deinteres pentru elevi;-situaţia de comunicare dialogată;organizarea dialogului simplu; formuleelementare de menţinere a dialogului;

19 Organizareamonologului

20 Evaluare – Unitatea – Cartea

1

1

03.X-07.X

03.X-07.X

III.CUVÂNTUL ŞITEXTUL 1.3 sesizarea unităţilor lexicale

necunoscute în fluxul vorbirii,în scopul clarificării acestora

2.2 selectarea elementelor delexic adecvate situaţiilor decomunicare

-vocabularul limbii române;-cuvântul – unitate de bază avocabularului; forma şi conţinutulcuvintelor;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/seriiderivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;

sinonime şi antonime;-utilizarea, în contexte diferite, aachiziţiilor lexicale noi;-cuvânt de bază; cuvinte derivate/seriiderivative; rădăcină, sufixe şi prefixe;sinonime şi antonime; câmpuri lexico-semantice;

Vocabularul21 Vocabularul limbiiromâne

22 Cuvântul

23 Rădăcina. Prefixele.Sufixele. Cuvântul derivat

24 Sinonime

25 Antonime

15

1

1

1

1

1

S 5-S 7

10.X-14.X

10.X-14.X

10.X-14.X

10.X-14.X

10.X-14.X Oră ladipoziţia prof.




3.3 identificarea expresiilor şi acuvintelor noi într-un textliterar sau nonliterar 4.2 utilizarea, în redactare, aunor sinonime, antonime şiderivate adecvate temei date

3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text

3.3 identificarea expresiilor şi acuvintelor noi într-un textliterar sau nonliterar



3.3 identificarea expresiilor şi acuvintelor noi într-un text

literar sau nonliterar


-sinonime şi antonime;

-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;-cuvinte derivate (cuvânt de bază,rădăcină, sufixe, prefixe);

-opera literară; texte literare-conţinutul şi structurarea formală atextului poetic (în strofe şi în versuri);-raportul dintre realitate şi literatură;

-figuri de stil: personificarea;

-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;

-opera literară; texte literare-conţinutul şi structurarea formală atextului poetic (în strofe şi în versuri);-raportul dintre realitate şi literatură;

-figuri de stil: personificarea;

-părţile componente ale uneicompuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-plan de idei pentru un text propriu;

26 Câmpul lexical-aplicaţie 27 Exerciţii – Lexicul

Textul integral„O furnică”de Tudor Arghezi 28 Observarea textului

29 Explorarea textului.Personificarea

30 Raportul dintre realitateşi literatură.

Interpretarea textului

Fragmentul de text„Cărţile cu Apolodor ” – fragmente – de Gellu Naum-text suplimentar-31 Observarea textului32 Explorarea textului.

Interpretarea textului

Comunicarea scrisă 33 Textul scris. Părţilecomponente ale uneicompuneri (actualizare).Aşezarea corectă a textului

1

1

1

1

1

11

1

17.X-21.X

17.X-21.X

17.X-21.X

17.X-21.X

17.X-21.X

24.X-28.X24.X-28.X

24.X-28.X

Oră ladipoziţia prof.




4.3 alcătuirea unor propoziţii şifrazecorecte din punct devedere gramatical, folosindcorect semnele ortografice şi de punctuaţie

-povestirea unor întâmplări reale sauimaginare;-semnele de punctuaţie (punctul,virgula, două puncte, ghilimele, liniade dialog, semnul întrebării, semnulexclamării, cratima);

în pagină.34 Semnele de punctuaţie şisemnele de ortografie

35 Evaluare – Unitatea – Cuvântul şi textul

1

1

24.X-28.X

24.X-28.X

IV.TIPURI DETEXT 3.5 folosirea unor tehnici/ stra-

tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text

3.3 identificarea expresiilor şi a

cuvintelor noi într-un textliterar sau nonliterar

1.3 sesizarea unităţilor lexicalenecunoscute în fluxul vorbirii,în scopul clarificării acestora3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text4.2 utilizarea, în redactare, a

unor sinonime, antonime şiderivate adecvate temei date

1.4 sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale aunui enunţ şi/ sau a formelor

-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;-opera literară;-conţinutul şi structurarea formală atextului poetic (în strofe şi în versuri);rima în poeziile studiate;

-sinonime şi antonime;

-figuri de sti (comparaţie);

-articolul de dicţionar;

-texte nonliterare (articolul dedicţionar, reclama);

-articolul de dicţionar;

-corespondenţa dintre sunet şi literă;-vocalele, consoanele, semivocalele;-grupurile de sunete (diftongul,

Textul literar„ Sfârşit de toamnă”de Vasile Alecsandri – text suplimentar – 36 Observarea textului

Explorarea textului:37 Versul. Strofa. Rima

38 Comparaţia39 Interpretarea textuluiTextul nonliterar40 Articolul de dicţionar.Reclama

Fonetica41 Sunetele limbii române

42 Diftongul. Triftongul

12

1

1

11

1

1

1

S 8-S 10

31.X-04.XI

31.X-04.XI

31.X-04.XI31.X-04.XI

31.X-04.XI

07.XI-11.XI

07.XI-11.XI





lexicale

4.3 alcătuirea unor propoziţii şi

fraze corecte din punct devedere gramatical, folosindcorect semnele ortografice şi de punctuaţie


triftongul); hiatul;-silaba;-greşeli de pronunţie, de acord, deflexiune, în diverse situaţii decomunicare; pronunţarea diftongului, atriftongului şi a hiatului;-ortografierea grupurilor de litere;

despărţirea cuvintelor în silabe;

-structurarea notiţelor la diferite discipline; elemente auxiliare (sublinieri, paranteze) care evidenţiază ideile principale prin raportare la celesecundare;

43 Hiatul

44 Silaba

45 Exerciţii – Fonetica

Comunicarea scrisă46 Notiţele. Elementeauxiliare în scriere.Lucrarea semestrială

47 Evaluare – Unitatea – Tipuri de text

1

1

1

1

1

07.XI-11.XI

07.XI-11.XI

07.XI-11.XI

14.XI-18.XI

14.XI-18.XI


VI.LUCRARESCRISĂSEMESTRIALĂ


4.2 utilizarea, în redactare, aunor sinonime, antonime şi

derivate adecvate temei date

4.3 alcătuirea unor propoziţii şifraze corecte din punct devedere gramatical, folosindcorect semnele ortografice şi de punctuaţie

-părţile componente ale uneicompuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-povestirea unor întâmplări reale sauimaginare;-sinonime şi antonime;-câmpuri lexico-semantice;

-cuvinte derivate (cuvânt de bază,rădăcină, sufixe, prefixe);-propoziţii simple şi dezvoltate;dezvoltarea unei propoziţii simple;-ortografierea grupurilor de litere;despărţirea cuvintelor în silabe;semnele de punctuaţie (punctul,

54 Recapitulare pentrulucrarea scrisă semestrială


56 Lucrare scrisăsemestrială

57 Discutarea lucrării scrisesemestriale

4

1

1

1

1

S 11-S 12

21.XI-25.XI

21.XI-25.XI

28.XI-02.XII

28.XI-02.XII

Luni – 28.XI.




4.4 redactarea unor texteimaginative şi reflexive înscopuri şi în contexte variate

virgula, două puncte, ghilimele, liniade dialog, semnul întrebării, semnulexclamării, cratima);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspec-tivei din care se povesteşte etc.);-scriere reflexivă (relatarea unor fapte

şi întâmplări, scrierea pe margineatextelor citite);

V. NARAŢIUNEA3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text3.2 recunoaşterea modurilor deexpunere utilizate într-un textnarativ


1.1 identificarea informaţiilor

esenţiale dintr-un mesaj oral, înscopul înţelegerii sensuluiglobal al acestuia2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;

-moduri de expunere (naraţiune);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-figuri de stil (personificare,comparaţie);

-idee principală, idee secundară;

-formularea ideilor principale şi a celor secundare dintr-un text citit/ascultat;-expunere orală – individual sau îngrup a unui plan simplu şi/sau a unui

„Căprioara” de Emil Gârleanu48 Observarea textului

Explorarea textului:49 Etapele acţiunii. Ideile principale. Rezumatul oral

50 Naraţiunea ca mod deexpunere51 Interpretarea textului

Comunicarea scrisă52 Planul simplu de idei

53 Planul dezvoltat de idei

19

1

1

1

1

1

1

S 10-S 15

14.XI-18.XI

14.XI-18.XI

14.XI-18.XI

21.XI-25.XI

21.XI-25.XI

21.XI-25.XI







3.4 sesizarea corectitudiniiutilizării categoriilor gramaticale învăţate


plan dezvoltat de idei, pornind de la otemă dată;-idei principale, idei secundare;

-părţi de vorbire şi categoriigramaticale specifice acestora: verbul(timp, persoană, număr, moduri personale şi nepersonale);

-verbul (timp, persoană, număr,moduri personale şi nepersonale),verbele auxiliare a fi, a avea a vrea;

-verbul (timp, persoană, număr,moduri personale şi nepersonale),verbele auxiliare a fi, a avea a vrea;

Morfologia. Verbul58 Verbul – nucleulcomunicării59 Modurile personale60 Modurile nepersonaleTimpurile moduluiindicativ:61 Prezent62 Imperfect63 Perfect compus64 Perfect simplu65 Mai-mult-ca-perfect66 Viitor I67 Verbele auxiliare68 Predicatul verbal.Predicatul nominal69 Exerciţii – Verbul

70 Evaluare – Unitatea – Naraţiunea

1

11

11111111

1

1

28.XI-02.XII

28.XI-02.XII05XII-09XII

05XII-09XII05XII-09XII05XII-09XII05XII-09XII12XII-16XII12XII-16XII12XII-16XII12XII-16XII

12XII-16XII

19XII-23XII

1 Decembrie – zi liberă



VII.

RECAPITULA-RESEMESTRIALĂ

4.1 redactarea unor lucrări

scurte pe o anumită temă,urmărind un plan

4.2 utilizarea, în redactare, aunor sinonime, antonime şi

-părţile componente ale unei

compuneri;-aşezarea corectă a textului în pagină;-plan de idei pentru un text propriu;-povestirea unor întâmplări reale sauimaginare;-sinonime, antonime;-câmpuri lexico-semantice;

71 Cuvântul şi textul72 Tipuri de texte73 Naraţiunea74 Texte nonliterare

4

1111

S 15

19XII-23XII19XII-23XII19XII-23XII19XII-23XII




derivate adecvate temei date

4.3 alcătuirea unor propoziţii şifraze corecte din punct devedere gramatical, folosindcorect semnele ortografice şi de

punctuaţie


-cuvinte derivate (cuvânt de bază,rădăcină, sufixe, prefixe);-articolul de dicţionar;-propoziţii simple şi dezvoltate;dezvoltarea unei propoziţii simple;-ortografierea grupurilor de litere;despărţirea cuvintelor în silabe;

semnele de punctuaţie (punctul,virgula, două puncte, ghilimele, liniade dialog, semnul întrebării, semnulexclamării, cratima);-scriere imaginativă (continuarea unor texte, schimbarea finalului, a perspec-tivei din care se povesteşte etc.);-scriere reflexivă (relatarea unor fapteşi întâmplări, scrierea pe margineatextelor citite);-autoevaluare a propriilor texteredactare.


PLANIFICARE CALENDARISTICĂCLASA a V-a – SEMESTRUL al II-lea – AN ŞCOLAR 2011-2012







Unitatea de învăţare

Competenţe specifice Conţinuturi asociate ConţinuturiNr.deore

Săptămâna /Data Observaţii

VIII.

AUTOR.NARATOR.PERSONAJ 3.5 folosirea unor tehnici/ stra-

tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text3.2 recunoaşterea modurilor deexpunere utilizate într-un textnarativ





-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;-opera literară;-idei principale, idei secundare;

-moduri de expunere (naraţiune);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-sinonime şi antonime;-figuri de stil (enumeraţie, repetiţie);

-rezumarea orală a unor texte narativecitite sau ascultate;

-pregătirea şi redactarea rezumatului;

-părţi de vorbire şi categorii

„ Amintiri din copilărie”de Ion Creangă-fragment-1 Plăcerea lecturii

2 Observarea textuluiEnumeraţia. Repetiţia

3 Explorarea textului.Autor. Narator. Personaj


Comunicarea scrisăRezumatul5 Pregătirea rezumării

6 Redactarea rezumatului

Morfologia. Substantivul7 Substantivul

15

1

1

1

1

1

1

1

S 16-S 18

16.I-20.I

16.I-20.I

16.I-20.I

16.I-20.I

16.I-20.I

23.I-27.I

23.I-27.I




fraze corecte din punct devedere gramatical

3.4 sesizarea corectitudiniiutilizării categoriilor

gramaticale învăţate

gramaticale specifice acestora:substantivul (gen, număr, articolulhotărât şi articolul nehotărât, cazurilesubstantivului);

-substantivul (substantive comune şi proprii ,gen, număr, articolul hotărât şi

articolul nehotărât, cazurilesubstantivului);

8 Articolul9 Cazul nominativ10 Cazul acuzativ.Prepoziţia11 Cazul dativ12 Cazul genitiv. Articolulgenitival

13 Cazul vocativ14 Exerciţii – Substantivul

15 Evaluare – Unitatea – Autor. Narator. Personaj

111

11

11

1

23.I-27.I23.I-27.I23.I-27.I

30.I-03.II30.I-03.II

30.I-03.II30.I-03.II

30.I-03.II


IX.DIALOGUL

3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text3.2 recunoaşterea modurilor deexpunere utilizate într-un textnarativ

3.3 identificarea expresiilor şi a

cuvintelor noi într-un textliterar sau nonliterar


citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;-opera literară;

-moduri de expunere (dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: schiţa;-sinonime şi antonime;

-figuri de stil

-transformarea textului dialogat în textnarativ;

„Vizită…” de I. L. Caragiale16 Plăcerea lecturii

17 Observarea textului

Explorarea textului:18 Etapele acţiunii.

Personajele

19 Dialogul ca mod deexpunere

20 Schiţa. Interpretarea

textului

Comunicarea scrisă21 De la textul dialogat latextul narativ

17

1

1

1

1

1

1

S 19-S 22

06.II-10.II

06.II-10.II

06.II-10.II

06.II-10.II

06.II-10.II

13.II-17.II




1.2 identificarea secvenţelor dedialog, de naraţiune şi dedescriere dintr-un mesaj oral, înscopul înţelegerii modului destructurare a acestora2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de

comunicare/ situaţii decomunicare diverse2.5 participarea la diferitesituaţii de comunicare





-organizarea dialogului simplu;formule de menţinere a dialogului;

-dialoguri simple pe diverse teme deinteres pentru elevi;

-situaţia de comunicare dialogată;organizarea dialogului simplu; formuleelementare de menţinere a dialogului;-*acte de vorbire.

-părţi de vorbire şi categoriigramaticale specifice acestora: pronumele personal şi pronumele personal de politeţe (persoană, număr,gen, forme accentuate şi neaccentuate);-pronumele (pronumele personal: persoană, număr, gen, formeaccentuate şi neaccentuate; pronumele personal de politeţe);

-părţi de vorbire şi categoriigramaticale specifice acestora:

numeralul (cardinal şi ordinal);

-numeralul (cardinal şi ordinal);

Comunicarea orală22 Organizarea dialogului.Formule specificedialogului

Morfologia. Pronumele 23 Pronumele personal înnominativ24 Pronumele personal înacuzativ25 Pronumele personal îndativ26 Pronumele personal îngenitiv şi în vocativ27 Pronumele personal de politeţe

Morfologia. Numeralul

28 Numeralul cardinal29 Numeralul ordinal30 Numeralul – Funcţiisintactice31 Exerciţii – Pronumele şi Numeralul

1

1

1

1

1

1

111

1

13.II-17.II

13.II-17.II

13.II-17.II

13.II-17.II

20.II-24.II

20.II-24.II

20.II-24.II20.II-24.II20.II-24.II

27.II-02.III


Oră ladipoziţia prof.Oră ladipoziţia prof.




32 Evaluare – Unitatea – Dialogul

1 27.II-02.III

X. DESCRIEREA.PORTRETUL

3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor

principale după citirea globalăa unui text3.2 recunoaşterea modurilor deexpunere utilizate într-un textnarativ3.3 identificarea expresiilor şi acuvintelor noi într-un textliterar sau nonliterar

3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text3.2 recunoaşterea modurilor deexpunere utilizate într-un textnarativ


4.1 redactarea unor lucrăriscurte pe o anumită temă,

-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;

-opera literară;

-moduri de expunere (descrierea);

-sinonime şi antonime;-figuri de stil (epitetul)

-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;-opera literară;

-moduri de expunere (descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-sinonime şi antonime;-figuri de stil (epitetul);

-plan de idei pentru un text propriu;-aprecieri personale referitoare la

„ În pădurea Petrişorului ” de Mihail Sadoveanu33 Plăcerea lecturii.

Observarea textului

Explorarea textului:34 Epitetul

35 Descrierea ca mod deexpunere. Interpretareatextului

„ Mihai Viteazul ”de Nicolae Bălcescu-text suplimentar-36 Observarea textului

Explorarea textului

37 Portretul. Interpretareatextului

Comunicarea scrisă38 Aprecieri personalereferitoare la personaje

17

1

1

1

1

1

1

S 22-S 25

27.II-02.III

27.II-02.III

27.II-02.III

05.III-09.III

05.III-09.III

05.III-09.III




urmărind un plan2.1 înlănţuirea clară a ideilor într-un mesaj oral

2.4 adaptarea vorbirii la parteneri şi la situaţia de

comunicare/ situaţii decomunicare diverse




3.4 sesizarea corectitudiniiutilizării categoriilor

gramaticale învăţate

personaje;-expunere orală – individual sau îngrup – a unui plan simplu şi/sau a unui plan dezvoltat de idei, pornind de la otemă dată;-exprimarea unor puncte de vedere şi justificarea acestora în funcţie de

context;

-părţi de vorbire şi categoriigramaticale specifice acestora:adjectivul (adjective variabile şiinvariabile, acordul cu substantivul,topica adjectivului);-adjectivul (adjective propriu-zise şiadjective provenite din verbe la participiu, adjective variabile şiinvariabile, acordul cu substantivul,topica adjectivului);-părţi de vorbire şi categoriigramaticale specifice acestora:adverbul (de loc, de timp, de mod);interjecţia (relaţii şi funcţii sintactice);-adverbul (de loc, de timp, de mod,adverbe provenite din adjective);interjecţia; relaţii şi funcţii sintactice;

Comunicarea orală39 Descrierea orală

Morfologia. Adjectivul40 Adjectivul. Tipuri

41 Formarea adjectivelor

42 Adjectivul – Funcţiisintactice

43 Exerciţii – Adjectivul

Morfologia. Adverbul44 Adverbul. Clasificare 45Adverbul. Formare46 Adverbul – FuncţiisintacticeMorfologia. Interjecţia47 Interjecţia. Tipuri48 Exerciţii – Adverbul şi

Interjecţia49 Evaluare – Unitatea – Descrierea. Portretul

1

1

1

1

1

111

11

1

05.III-09.III

05.III-09.III

12.III-16.III

12.III-16.III

12.III-16.III

12.III-16.III12.III-16.III19.III-23.III

19.III-23.III19.III-23.III

19.III-23.III



Oră la

dipoziţia prof.

XI.BASMUL

3.5 folosirea unor tehnici/ stra- -citirea corectă şi fluentă a unui text „ Prâslea cel voinic şi 11 S 25-S 28




tegii de lucru cu textul/ cartea


3.2 recunoaşterea modurilor de

expunere utilizate într-un textnarativ


cunoscut în faţa unui auditoriu divers;

-idei principale, idei secundare;-opera literară;

-moduri de expunere (naraţiunea,

dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);-specii literare: basmul;

-sinonime şi antonime;-figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

merele de aur ” – fragmente – după Petre Ispirescu50 Plăcerea lecturii

51 Observarea textului

Explorarea textului:52 Timp şi spaţiu.

53 Personaje

54 Basmul. Formulespecifice basmului


1

1

1

1

1

1

19.III-23.III

26.III-30.III

26.III-30.III

26.III-30.III

26.III-30.III

26.III-30.III


XII.ACTIVITĂŢIEXTRA-CURRICULAREŞI EXTRA-ŞCOLARE(PROGRAMUL„ŞCOALA

ALTFEL”)

1.11.21.5

2.12.2

2.42.5

3.13.23.33.5

-cunoaşterea valorilor moralefundamentale, reflectate în basme;dezbateri de caz la niveltransdisciplinar, pornind de la relaţia persoană – personalitate – personaj ;

model – antimodel în basmeleromâneşti şi universale-lectura dramatizată ca modalitate deînţelegere a mesajului şi a diferenţelor dintre arta cuvântului şi arta dramatică-masă rotundă, dezbatere, joc de rol, pentru promovarea lecturii, ca spaţiu al

56 De la realitate la basm,prin ficţiune

57 Literatura şi scena

58 Şcoala lecturii - copii,părinţi şi profesori

5

1

1

1

S 27

02.IV-06.IV

02.IV-06.IV

02.IV-06.IV




4.14.24.34.4

cunoaşterii lumii interioare şiexterioare fiinţei umane-vizită tematică la biblioteca şcolară /comunală-exerciţii de informare prin accesareainternetului

59 Zilele cărţilor deschise

60 Internetul ca mijloc decunoaştere

1

1

02.IV-06.IV

02.IV-06.IV

XI.BASMUL


4.1 redactarea unor lucrăriscurte pe o anumită temă,urmărind un plan4.4 redactarea unor texteimaginative şi reflexive înscopuri şi în contexte variate

-părţi de propoziţie: predicatul (verbalşi nominal);

-plan de idei pentru un text propriu;-povestirea unor întâmplări reale sauimaginare;-scriere imaginativă;

Sintaxa. Predicatul61 Predicatul verbal62 Predicatul nominal63 Exerciţii – Predicatul

Comunicarea scrisă64 Scrierea imaginativă

65 Evaluare – Unitatea – Basmul

111

1

1

23.IV-27.IV23.IV-27.IV23.IV-27.IV

23.IV-27.IV

23.IV-27.IV


XIII.LEGENDA

PARABOLABIBLICĂ

3.5 folosirea unor tehnici/ stra-tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text3.2 recunoaşterea modurilor de

expunere utilizate într-un textnarativ

-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;-opera literară;

-moduri de expunere (naraţiunea,

dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);

„ Dragoş-Vodă”-text suplimentar-66 Observarea textului

67 Explorarea textuluiInterpretarea textului

68 „ Despre oaia pierdută”-text suplimentar-

8

1

1

1

S 29-S 30

30.IV-04.V

30.IV-04.V

30.IV-04.V

1 Mai – ziliberă






fraze corecte din punct devedere gramatical

4.1 redactarea unor lucrăriscurte pe o anumită temă,urmărind un plan4.4 redactarea unor texteimaginative şi reflexive înscopuri şi în contexte variate

-sinonime şi antonime;-figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

-părţi de propoziţie: subiectul

(exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul în persoană şinumăr;

-plan de idei pentru un text propriu;-povestirea unor întâmplări reale sauimaginare;-scriere reflexivă (relatarea unor fapteşi întâmplări);

Sintaxa. Subiectul69 Subiectul exprimat

70 Subiectul neexprimat71 Acordul predicatului cusubiectul72 Exerciţii – Subiectul

Comunicarea scrisă73 Relatarea unor întâmplări personale

1

11

1

1

30.IV-04.V

30.IV-04.V07.V-11.V

07.V-11.V

07.V-11.V

Oră ladipoziţia prof.Oră ladipoziţia prof.

XIV.LUCRARESCRISĂSEMESTRIALĂ


3.3 identificarea expresiilor şi acuvintelor noi într-un textliterar sau nonliterar 3.4 sesizarea corectitudiniiutilizării categoriilor gramaticale învăţate

-moduri de expunere (naraţiune,descriere, dialog);-întrebările specifice abordării textelor narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-specii literare: schiţa şi basmul;-figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

-verbul; substantivul; pronumele;numeralul (cardinal şi ordinal);adjectivul; adverbul; interjecţia; relaţii


75 Recapitulare pentru

lucrarea scrisă semestrială76 Lucrare scrisăsemestrială

77 Discutarea lucrării scrisesemestriale

4

1

1

1

1

S 30-S 31

07.V-11.V

07.V-11.V

14.V-18.V

14.V-18.V

Luni – 14.V.






şi funcţii sintactice;-transformarea textului dialogat în textnarativ;-aprecieri personale referitoare laanumite secvenţe ale textelor studiate(moduri de expunere, figuri de stil) saula personaje;

-scriere imaginativă;-scriere reflexivă;-autoevaluare a propriilor texteredactare.

XV.POEZIA




2.3 alcătuirea unor propoziţii şifraze corecte din punct de

vedere gramatical

-citirea corectă şi fluentă a unui textcunoscut în faţa unui auditoriu divers;

-figuri de stil (personificare, compara-ţie, enumeraţie, repetiţie, epitet);

-aprecieri personale referitoare laanumite secvenţe ale textelor studiate(moduri de expunere, figuri de stil);

-părţi de propoziţie: atributul(elementele regente);

„Ce te legeni…” de Mihai Eminescu78 Observarea textului

79 Explorarea textului

80 Interpretarea textuluiComunicarea scrisă81 Aprecieri personalereferitoare la textele literarestudiate

Sintaxa. Atributul82 Atributul83 Atributul

84 Exerciţii – Atributul85 Evaluare – Unitatea – Poezia

8

1

1

1

1

11

11

S 31-S 32

14.V-18.V

14.V-18.V

14.V-18.V

21.V-25.V

21.V-25.V21.V-25.V

21.V-25.V21.V-25.V


XVI.SNOAVA

3.5 folosirea unor tehnici/ stra- -citirea corectă şi fluentă a unui text „ Boierul şi Păcală”9 S 33-S 34




tegii de lucru cu textul/ cartea3.1 identificarea ideilor principale după citirea globalăa unui text3.2 recunoaşterea modurilor deexpunere utilizate într-un textnarativ




fraze corecte din punct devedere gramatical, folosindcorect semnele ortografice şi de punctuaţie

cunoscut în faţa unui auditoriu divers;-idei principale, idei secundare;-opera literară;

-moduri de expunere (naraţiunea,dialogul, descrierea);-întrebările specifice abordării textelor

narative: „ce“ se povesteşte (ce seîntâmplă, care este acţiunea relatată),„cine” ia parte la acţiune (personajele,trăsături fizice şi morale ale personajelor), „cine“ povesteşte (naratorul);

-părţi de propoziţie: complementul(elementele regente);

-propoziţie principală şi prepoziţiesecundară; fraza formată din propoziţii principale şi propoziţii secundare;fraze construite prin coordonare(copulativă şi prin juxtapunere) şi prinsubordonare;-propoziţia principală şi propoziţia

secundară; fraza; elemente de relaţie înfrază (conjuncţiile simple şi compuse);coordonarea (copulativă şi prin juxtapunere) şi subordonarea;

-text suplimentar-86 Observarea textului

87 Explorarea textului.Interpretarea textului

Sintaxa. Complementul 88Complementul89 Complementul90 Complementul

91 Exerciţii – ComplementulSintaxa. Fraza92 Fraza

Morfologie. Conjuncţia 93Conjuncţia94 Exerciţii – Fraza

1

1

111

1

1

11

28.V-01.VI

28.V-01.VI

28.V-01.VI28.V-01.VI28.V-01.VI

04.VI-08.VI

04.VI-08.VI

04.VI-08.VI04.VI-08.VI


4 Iunie – ziliberă


XVII.RECAPITULA-RE FINALĂ

10 S 35-S 36




3.1 1.1

3.2 1.2

3.3 1.5

3.5 2.1

4.1 2.2

4.2 2.4

4.4 2.5

3.1 1.3

3.3 1.4

3.5 2.3

4.1 3.4

4.2 4.3

4.4

-moduri de expunere: naraţiune,descriere, dialog; caracteristici;-timp, spaţiu; etapele acţiunii-raportul dintre ficţiune şi literatură;-basmul; formule specifice basmului;

-schiţa;

-mod de expunere-dialogul;caracteristicile dialogului;-timp, spaţiu; etapele acţiunii-personajul literar;-portretul fizic şi portretul moral;

-mod de expunere-naraţiunea;caracteristicile naraţiunii-mod de expunere-descrierea;caracteristicile descrierii;

-figuri de stil: personificare,comparaţie, epitet, enumeraţie,repetiţie;-versul, strofa, rima;-diftongul, triftongul; hiatul; silaba;-cuvânt derivat; sinonime şi antonime;

-părţi de vorbire: verbul; substantivul;

pronumele personal; numeralul;adverbul; interjecţia;-funcţii sintactice: predicatul;subiectul; atributul; complementul;

-articolul de dicţionar; reclama;

„Literatura populară -izvor de inspiraţie”:95 Basmul96 Realitate şi ficţiune înopera literară

„Personaje tipice în

împrejurări tipice”:97 Schiţa (dialogul)98 Personajul literar.Caracterizarea. Portretul

99 „Din lumea celor care nucuvântă”(naraţiunea)

100 „Natura: cadru fizic – paradis terestru”(descrierea)

100 „Limbajul poetic...”Textul în versuri. Elementede versificaţie

102 Elemente de

morfosintaxă. Analizagramaticală

103 Textul nonliterar

11

11

1

1

1

1

1

11.VI-15.VI11.VI-15.VI

11.VI-15.VI11.VI-15.VI

11.VI-15.VI

18.VI-22.VI

18.VI-22.VI

18.VI-22.VI

18.VI-22.VI




-scrierea imaginativă;-scrierea reflexivă

104 Compoziţii cu structurădată şi liberă

1 18.VI-22.VI


0_planif.anualacalendaristicacl.520112012

Documents

Transcript of 0_planif.anualacalendaristicacl.520112012