FOLOASELE ANIMALELOR

Animalele au făcut posibil transportul resurselor naturale si al produselor obţinute din agricultura către alte comunităţi pentru schimb sau vânzare; - animalele asigura grăsime si proteine pentru a îmbunătăţi hrana; - laptele asigură supravieţuirea si creşterea copiilor atunci când laptele uman nu este suficient; - animalele asigura piele, lâna si coarne pentru îmbrăcăminte şi adăposturi; - grăsimea animala este folosita pentru iluminat; - bălegarul uscat de la animalele mari este combustibil pentru gătit si încălzit; - puterea animalelor este folosita pentru extragerea apei din pământ si din râuri şi irigaţii; - animalele contribuie la formarea unor sisteme integrate si îmbunătăţite pentru fermieri; Animalele pentru călărit au fost modalitatea cea mai rapida de a calatori.

Folosirea in mai multe scopuri a animalelor Folosirea animalelor pentru munca a început cu mult înainte ca omenirea sa înceapă agricultura si a contribuit foarte mult la expansiunea geografica a culturilor antice. Tracţiunea animala este considerata azi de mulţi oameni ca fiind arhaica si ineficienta ; azi, dezvoltarea din agricultura este posibila datorita folosirii maşinilor. In ciuda celor 50 de ani de promovare a tehnologiei pentru agricultura in tarile in curs de dezvoltare , diferenţa de dezvoltare dintre tarile industrializate, bogate si cele cu economii slabe si dependente, a crescut. Criza de petrol din anii 70 a reînnoit interesul pentru folosirea animalelor pentru munca din agricultura. Dar pentru tarile industrializate, aceasta opţiune a rămas de slab interes iar pentru tarile in curs de dezvoltare a rămas o “tehnologie” folosita ca ultima opţiune. Folosirea modelelor de producţie bazate pe multe input-uri sau multe output-uri, modele ce sunt mai dependente de combustibilul fosil, nu pot fi considerate fezabile la nivel global. Nu sunt doar inaccesibile din punct de vedere economic fermierilor mici, dar rezervele globale de petrol nu pot susţine orice propunere de mecanizare intensiva pentru producătorii agricoli din toata lumea. Sursele alternative de energie , precum folosirea eficienta a forţei de tracţiune a animalelor, trebuie sa fie reconsiderate. Animalele, ca furnizori de forţa de tracţiune si de alte numeroase produse, constituie un element esenţial pentru subzistenta milioanelor de fermieri, ciobani si pastori in tarile in curs de dezvoltare si sunt cruciale pentru vaste regiuni cu potenţial agricol scăzut sau condiţii de mediu mai aspre. Numărul de animale folosite in întreaga lume ca forţa de munca este estimat la nu mai puţin de 250 mil. . Exploatarea lor nu este limitata doar la fermierii mici; proprietatea agro-industriale mai complexe au recunoscut ca, in anumite situaţii, folosirea animalelor in scop economic este justificata. De exemplu, în Caraibe, pe una dintre cele mai mari plantaţii de zahar, animalele si maşinile au fost folosite împreuna foarte eficient de mai bine de 75 de ani. Animalele nu asigura doar mijloace de trai pentru milioane de familii dar si contribuie la sisteme de producţie acceptate din punct de vedere social si ecologic. Mai mult decât atât, eficienta energiei animaliere este mai mare decât a maşinilor.Este ilustrat astfel enormul potenţial al animalelor folosite pentru munca , nu doar de a accelera dezvoltarea durabila din agricultura ci si de a contribui la stabilitatea ecologica necesara pentru a atinge aceste scopuri. Pentru a optimiza acest potenţial, animalele trebuie utilizate in cadrul fermelor si pentru activitatea conexe pe tot parcursul anului. Animalele domestice asigura o multitudine de output-uri precum forţa de tracţiune, laptele,carnea, fibrele, bălegarul, piele, ce sunt toate derivate din folosirea ca sursa de hrana pentru animale a resurselor locale: pasiuni, resturi din recolte, furaje de la copaci si de la arbuşti. Aceasta reciclare reduce pierderile in cadrul fermelor dar si contribuie la îmbunătăţirea texturii si fertilităţii solului. Cea mai mare provocare pentru comunităţile rurale este producerea de inovaţii tehnologice, bazate pe experienţa lor practica in lucrul cu animalele, tehnologii potrivite pentru condiţiile locale. Cu asistenta din partea instituţiilor guvernamentale, neguvernamentale si din partea altor organizaţii voluntare, implementarea strategiilor integrate de promovare a folosirii mai eficiente a forţei de tracţiune a animalelor ar putea fi dezvoltata si adoptata. Acest lucru ar întări coeziunea tehnica a fermelor si ar ajuta sa se dezvolte producţia si comerţul din economia rurala.

Fig.1 Produse lactate Fig.2 Lână

Fig.3 Ouă Fig.3 Derivate din carne