. ClimaDrd.Vntu Raluca

Totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatur, vnturi, precipitaii atmosferice) care caracterizeaz starea medie multianual a unui loc; DEX

Clima este efectul pe termen lung al radiaiei solare asupra suprafeei variate i asupra atmosferei Pmntului, care se manifest prin schimbri ale factorilor atmosferici n timp ce acesta se rotete.Cel mai bine poate fi neleas ca media schimbrilor de temperatur anuale combinat cu media precipitaiilor dintr-o anumit zon geografic.

Vremea este determinat de valorile factorilor meteorologici: temperatura, umididatea aerului, direcia i viteza vntului, presiunea atmosferic, turbulena aerului, cantitatea i felul precipitaiilor. Aceti factori se msoar cu instrumente specifice termometre, barometre, hidrometre, giruete .a. Valorile msurate pe perioade lungi de timp (ani sau decenii) prelucrate statistic ne dau informaii despre clima unei regiuni.

Climatul reprezinta ansamblul caracteristicilor elementelor climatice ale unui anumit teritoriu, bine precizat, caracterizate printr-o anumita omogenitate si specificitate.Cuvntul CLIM vine din limba greac, unde klima nseamn nclinaia soarelui. Clima este influenat n principal de radiaia solar i variaiile sale anuale, de latitudine, dar i de structura complex a atmosferei, de altitudine, de apropierea de ocean sau de mare, de formele de relief (mai ales munii i dealurile).

Clima are efecte profunde asupra tuturor formelor de via de pe Pmnt, microorganisme, plante, insecte, animale, psri i oameni. Activitatea oamenilor poate afecta clima prin:modificarea scoarei terestretierea pdurilor secarea lacurilor, blilor i mlatinilorpoluarea industrial.

Cele mai periculoase modificri climaterice produse de om sunt cele datorate polurii industriale n atmosfer cu bioxid de carbon i cu freon. Poluarea cu bioxid de carbon n cantiti foarte mari produce efectul de ser, adic nclzirea excesiv a atmosferei, iar poluarea cu freon afecteaz stratul protector de ozon din pturile nalte ale atmosferei care ne apar de radiaiile ultraviolete.

ELEMENTELE CLIMATICE MAJORE Temperatura aerului. Repartitia geograficaTemperatura medie anuala scade din zoma intertropicala (>20grade C) spre zona temperata (20grade C 0grade C) si mai accentuat, in zona rece (28 grade C (in Sahara, vestul Peninsulei India si in vestul Mexicului)Temperatura medie anuala cea mai scazuta este diferita: in Arctica ajunge la -15grade C, -20grade C (Arhipelagul canadian, in jurul Polului Nord si in nordul Siberiei)in Antarctida este de -15, -20 grade C in zona de tarm, dar ajunge in centrul continentului la -40, -50 grade C (polul Sud)Diferentele de temperatura (amplitudinea) dintre limitele de vara si de iarna sunt mari in zonele polare si foarte mici in apropierea Ecuatorului.Temperatura aerului se modifica in cursul unei zile (cele mai mari diferente de la zi la noapte sunt in Sahara) si scade cu inaltimea.

2. Precipitatiile atmosferice. Repartitia geograficaFormarea precipitatiilor este o censecinta a schimbarilor de faza ale apei si a circuitului apei in natura. Apa se gaseste simultan in natura in cele 3 forme: vapori de apa, apa in stare lichida si gheata, de aceea , ea reprezinta factorul dominant al apei si al formarii precipitatiilor.Procesul de evaporare duce la formarea norilor, iar procesul de condensare la formarea precipitatiilor. Transferul apei sub diferite forme (intre ocean, atmosfera si continente) formeaza circuitul apei in natura.Precipitatiile atmosferice sunt un element important al formarii tipurilor de vreme si de clima. Astfel, vremea secetoasa sau ploioasa se defineste in raport cu cantitatea de precipitatii cazute in acel interval de timp, iar clima oceanica sau tropical uscata, in raport cu cantitatea lor multianuala.

3. Vanturile. Repartitia geograficaIn afara vanturilor polare, a celor de vest si a alizeelor (denumite permanente), exista vanturi periodice (musonii, brizele marine si montane), ocazionale (ciclonii tropicali) si numeroase vanturi locale (foehnul)

TIPURILE DE CLIMA

Climatologia este stiinta care se ocupa cu studiul climei, cu identificarea si definirea tipurilor de climaClima nu este uniforma pe suprafata terestra, datorita actiunii combinate a factorilor genetici. Proprietatea elementelor climatice au un caracter zonal. In acest caz vorbim de zonalitatea climei, care este determinata de forma Pamantului, inclinarea axei si miscarea de revolutie.

Clima unor regiuni de pe glob este descris prin termeni generici, stabilii dup zonele unde aceste caracteritici se pot observa cel mai bine. Din acest punct putem trasa mai multe zone climaterice, care sunt aezate sub forma unor centuri n jurul Ecuatorului, pn la poli n fiecare dintre emisfere. Zonele climaterice respective pot fi difereniate dup aria vnturilor dominante, dup scara temperaturilor, dup scara precipitaiilor sau dup rspndirea vegetaiei i a faunei.

Exist numeroase clasificri ale zonelor climatice care mpart globul n ase zone climatice principale (numite A, B, C, D, E i H) i apoi n subzone climatice n funcie de temperatura medie i de natura precipitaiilor. Astfel:zona A este zona tropical umed, zona B este zona tropical uscat (arid),zona C este zona temperat cald,zona D este zona temperat rece (boreal),zona E este zona rece polar, iarzona H este clima alpin.

Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de la sud (11C) spre nord (8,5C); dupa cum scade si in altitudine (6C la 1 000 m altitudine, 0C la peste 2 200 m). In iulie - luna cea mai calda din an temperatura medie este de 22-23 in Campia Romana. Aici zilele tropicale (adica cu temperaturi maxime de peste 30C) sunt in numar de 50-56 anual, fiind favorabile pentru coacerea cerealelor si a culturilor meridionale (orez, piersic). In ianuarie - luna cea mai rece - media termica variaza intre -2C in Campia de Vest, usor sub 0C pe litoral, -3C in Campia Romana si -4C in Campia Jijiei. Continentalismul termic relativ moderat al climatului tarii noastre rezulta din diferenta (amplitudinea) de 25-26 obtinuta intre media lunii celei mai clade si a celei mai reci in Campia Romana.

Amplitudinea este mai redusa la munte, caci muntele are un rol moderator. Maximele si minimele absolute de temperatura in tara noastra au fost: -38,5C la Bod (Brasov), inregistrata la 25 ianuarie 1942, si 44,5C la statia meteorologica lon Sion (Braila), (la 10 august 1951 . Asemenea valori, sau apropiate lor, sunt numai intamplatoare, datorandu-se convergentei mai multor factori ocazionali.

Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est (630 mm in Campia de Vest, 500-600 mm in Campia Romana, sub 400 mm in Dobrogea), si cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad 600-800 mm precipitatii pe an, iar in muntii inalti peste 1 200 mm, ceea ce contribuie la buna alimentare a raurilor cu izvoarele in Carpati. Precipitatiile au la noi un regim neregulat. Valorile mentionate sunt medii multianuale. Sunt insa ani ploiosi in care, in acelasi loc, pot cadea precipitatii aproape duble si ani secetosi in care precipitatiile se injumatatesc. Studiul secetelor din tara noastra, mai frecvente in SE tarii, ca si neregularitatea ploilor au indicat ca necesare irigatiile, care s-au extins indeosebi in Campia Romana si Dobrogea (v. pag. 64).

Vanturile, determinate de circulatia generala a aerului deasupra Europei si de schimbarile centrilor barici, poarta denumiri intrate in limbajul comun: vantul de vest, aducator de precipitatii, crivatul, care bate iarna de la est sau nord-est, uneori de la nord, geros si uscat, austrul, o componenta mediteraneana, cald si uscat vara, ploios iarna. Mai sunt si vanturi locale ca: Vantul mare (in Depresiunea Fagarasului), brizele marine etc.

Regionarea climatica. Pe teritoriul Romaniei se diferentiaza trei etaje de clima: unul montan, racoros (2-6C), cu precipitatii abundente (700-1 200 mm) si vanturi puternice: unul de dealuri, mai cald (6-10C media anuala) .si precipitatii mai reduse, dar suficiente pentru vegetatia forestiera (500-700 mm); unul de campie, care cuprinde si zona dealurilor mici, cu medii termice ridicate (10-11C in Campia Romana si Dobrogea), dar cu precipitatii reduse si secete frecvente.

Pe fondul climatului temperat-continental, pe teritoriul tarii se propaga o serie de influente climatice exterioare, generate de masele de aer in miscare, barate de o parte sau de alta a Carpatilor. Astfel, s-au putut diferentia mai multe nuante ale climatului cu influente: I. oceanice, atenuate, in partea de NV si in partea centrala a tarii, cu un climat umed si moderat termic; II submediteraneene, in SV tarii, cu ploi de toamna si ierni blande; III. de tranzitie de la influente oceanice si submediteraneene la cele de ariditate, in partea central-sudica, cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna;

IV. cu influente de ariditate (influente est-europene), in Baragan si Podisul Moldovei, de continentalism accentuat, cu ierni foarte reci, veri fierbinti, cu secete frecvente; V. cu influente baltice in NE tarii, cu precipitatii bogate, iama cu temperaturi foarte scazute; VI. cu influente pontice, in lungul litoralului, cu ierni blande si veri calde; circulatia locala a maselor de aer sub forma , brizelor provoaca in perioada calda a anului moderarea temperaturii si cresterea umezelii aerului pe o fasie de 25-30 km departare de tarm.

Clima contribuie la crearea ambiantei favorabile desfurrii cltoriilor prin:Valorile de temperatur nregistrateUmiditatea aeruluiRegimul eolianNebulozitatea atmosferei

Clima constituie o condiie pentru practicarea diferitelor forme de turism:Sporturi de iarn

Cur heliomarin

Climatoterapia

Climatoterapia este folosirea diferitelor tipuri de climat cu scop profilactic sau curativ.

Aerul atmosferic actioneaza asupra corpului uman prin intermediul mai multor variabile dintre care cele mai importante sunt concentratia oxigenului, azotului, dioxidului de carbon, vaporii de apa (care absorb radiatiile infrarosii), ozonul (cu efect antiseptic si de absorbtie a razelor ultraviolete), gazele provenite din sol, campul electric (influenteaza activitatea corticala si excitabilitatea nervoasa), ionizarea aerului (ionii negativi regleaza functiile aparatului respirator, metabolismului, tensiunii arteriale, stimuleaza sistemul imunitar si intarzie imbatranirea), temperatura, viteza maselor de aer, presiunea atmosferica.

Zona calda caracterizata prin temperaturi crescute, umezeala si evaporare mare, oscilatii anuale si diurne mici, alternante de anotimpuri secetoase si cu ploaie. Cele mai importante efecte asupra organismului sunt:

slabire generala cefalee astenie scaderea rezistentei la efort si infectii cresterea glicemiei tulburari respiratorii tulburari cardiace tulburari digestive scaderea termogenezei vasodilatatie periferica tulburari hidroelectrolitice

Zona temperata cu anotimpuri bine diferentiate, umezeala suficienta, relief si vegetatie variate, este considerata optima pentru viata, cea mai putin solicitanta pentru organism.Zonele reci, polare, arctice sau antarctice cu precipitatii reduse, anotimpuri diferentiate dupa cantitatea de radiatie si durata stralucirii soarelui au ca efect:

depresie nevroze vasoconstrictie periferica intensificarea termogenezei concentrarea sangelui modificari endocrine

Clima poate constitui n acelai timp i motiv special de deplasare, n calitatea sa de factor de cur:Bioclimat excitant de cmpie i de litoralBioclimat sedativ indiferent, dealuri i podiuri pn la 700 mBioclimat tonico-stimulent la altitudini de peste 800 m pn la 2000m

Bioclimatul tonic-stimulent caracterizeaza climatul de munte (peste 700-800 m), care se evidentiaza prin scaderea presiunii atmosferice si a presiunii partiale a oxigenului, scaderea temperaturii si a umiditatii absolute, cresterea radiatiei globale, cresterea radiatiei ultraviolete. Confortul termic este scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este crescut, proportional cu altitudinea.Efectele biologice sunt: cresterea ventilatiei pulmonare cresterea frecventei cardiace si a fractiei de ejectie stimularea metabolismului mobilizarea rezervelor de sange cresterea numarului de hematii stimularea mecanismelor de termoreglare cresterea productie de vitamina D reglarea metabolismului calciului stimularea imunitatii echilibrarea sistemului nervos si endocrin

Cura de munte este indicata in: anemii convalescenta rahitism tulburari de crestere astenie insomnie excitabilitate astm bronsita hipertiroidie reumatismStatiuni: Baile Herculane, Vatra Dornei, Borsa, Borsec, Voineasa, Durau, Soveja, Izvorul Muresului, Lacul Rosu, Sinaia, Paltinis, Baile Harghita, Santimbru-Bai, Tusnad, Covasna, Baile Balvanyos, s.a.

Bioclimatul sedativ-relaxant (de crutare) se suprapune cu climatul de podis si dealuri (intre 200-300 m si 700-800 m). Confortul termic este maxim, iar stresul cutanat, pulmonar si cardiovascular este minim, fara suprasolicitarea organismului, care nu este supus unor stimuli intensi.Este recomandat in: convalescenta dupa afectiuni indelungate, epuizante astenie oboseala reumatism evolutiv boli respiratorii si cardiace avansate hiperreactivitate nervoasaStatiuni: Sarata-Monteoru, Slanic Prahova, Govora, Olanesti, Cozia, Caciulata, Calimanesti, Ocna Sibiului, Sangeorz-Bai, Sovata, s.a.

Bioclimatul excitant-solicitant include climatul de campie (sub 200 m) si de litoral (0-35 m) si se caracterizeaza prin temperatura si radiatie solara crescuta, umiditate scazuta. Confortul termic este scazut, stresul cutanat, pulmonar si cardio-vascular este crescut, in special in anumite perioade ale anului.Efectele biologice sunt: stimularea sistemului nervos stimularea sistemului endocrin stimularea imunitatii producere de vitamina D echilibrarea metabolismului calciuluiRecomandari: reumatism afectiuni posttraumatice afectiuni neurologice rahitism tulburari de crestere afectiuni ginecologice inflamatorii cronice disfunctii ovariene si tiroidiene tulburari de metabolism in stadiu incipientStatiuni: Felix, Amara, Snagov, Buzias, Balta Alba, Eforie Nord si Sud, Techirghiol, Mangalia, s.a.