ROMÂNIALICEUL TEHNOLOGIC TĂŞNAD

JUDEŢUL SATU-MARE

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

Pentru clasa a XI- a, Ruta DirectaNivel 3 de calificare DOMENIUL:Tehnic

CALIFICAREA : Tehnician mecatronist

ACŢIONĂRI ELECTRICE ÎN MECATRONICĂACŢIONĂRI ELECTRICE ÎN MECATRONICĂ

Materialul conţine 6 pagini. Aprobat ISJ SATU MAREConsiliul de Administratie Firma: S.C. SABRO TASNAD

Director Şef catedra ÎntocmitProf. Lates Eugen prof. Grieb Ecaterina ing. Sabo Emil

AN ŞCOLAR 2012/2013

1

DENUMIREA CDL -ului: Actionari electrice in mecatronica – M11 Clasa a XI-a, Ruta directaNivel 3 de calificareDOMENIUL: TehnicCALIFICARE: Tehnician mecatronistNr. Ore : 1 h / săptămână x 33 săptămâni = 33 h /an din care 16h T ŞI 17h LT

I. ARGUMENT Sistemul calificărilor profesionale este elaborat de MECTS în parteneriat cu

angajatorii (SC SABRO TASNAD) şi alţi factori interesaţi, pentru a oferi un anumit tip de absolvenţi, cerut de sectoarele industriale. Angajatorii se implică în acest fel şi mai mult în parteneriatele şcoală - agent economic, ajutând astfel la creşterea calităţii procesului de formare, influenţând ceea ce se învaţă şi creând condiţii pentru ca învăţământul să răspundă schimbărilor tehnologice.

Disciplina Actionari electrice in mecatronica poate fi studiată opţional în cadrul curriculumului în dezvoltare locală , de către elevii claselor a XI- a , din cadrul domeniului tehnic , calificarea profesională tehnician mecanic pentru întreţinere şi reparaţii. Această disciplină îşi propune agregarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice generale în concordanţă cu standardele de pregătire profesională şi cu specificul activităţii agenţilor economici locali . O pondere mare în pregătirea elevilor o are formarea abilităţilor cheie. În cadrul disciplinei propuse se va urmări parcurgerea unităţilor de competenţă Actionari electrice in mecatronica avănd ca scop formarea competenţelor .

În modulul „Acţionări electrice în mecatronică” au fost agregate competenţe dintr-o unitate de abilităţi cheie şi o unitate de competenţe tehnice generale:

Modulul oferă elevilor oportunitatea de a-şi forma competenţe de bază în legătură cu explicarea fenomenului uzării şi influenţa ei asupra duratei de funcţionare a maşinilor şi utilajelor şi aplicarea metodelor de ameliorare a fenomenului de uzare

Parcurgerea conţinuturilor este obligatorie, dar se impune abordarea flexibilă şi diferenţiată a acestora, în funcţie de resursele disponibile şi de nevoile locale de formare. Calitatea procesului de formare si asigurarea unui nivel ridicat de pregatire vor fi posibile prin colaborarea dintre LT TASNAD si firma SC SABRO TASNAD.

1. Gândirea critică şi rezolvarea problemelor1.2. Rezolvă probleme1.3 Evaluează rezultatele obţinute

13. Acţionări electrice în mecatronică13.1. Caracterizează motoarele folosite în sistemele de acţionare

electrice13.2. Realizează scheme simple de alimentare şi comandă a diferitelor

tipuri de motoare

2

II. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR Modulul „Uzarea maşinilor şi utilajelor” face parte din curriculum-ul de dezvoltare locală aferent nivelului 3 de calificare, clasa a XII –a liceu tehnologic ruta progresivă.

Modulul face parte din „Curriculum în dezvoltarea locală” (aria curriculară "Tehnologii") şi are alocate un număr de 33 de ore / an, din care:

teorie - 16 ore laborator tehnologic – 17 ore;

UNITĂŢI DE

COMPETENŢĂ

COMPETENTE INDIVIDUALE

CONŢINUTURI TEMATICE

13. Acţionări electrice în mecatronică

13.1. Caracterizează

motoarele folosite în sistemele de

acţionare electrice

Motoare electrice:de curent continuu, motoare pas cu pasElemente constructive:sistem magnetic, sistem electric, sistem mecanicParametrii de funcţionare:turaţie, cuplu electromagnetic, putere, tensiune de alimentare, curent nominal, tensiune de excitaţie

13. Acţionări electrice în mecatronică

13.2. Realizează scheme simple de

alimentare şi comandă a

diferitelor tipuri de motoare

Scheme electrice:semne convenţionale, simboluri specificeDocumentaţie tehnică:cataloage, cărţi tehnice, InternetElemente componente: de bază, circuite integrate, amplificatoare operaţionale, convertoare A/D, D/A, traductoare ( encodere, tahogeneratoare)

1. Gândirea critică şi rezolvarea problemelor

1.2. Rezolvă probleme

Exerciţii de grup pentru:- analizarea schemelor electrice- argumentarea dificultăţilor care intervin în

realizarea conexiunilor1. Gândirea critică şi rezolvarea problemelor

1.3. Evaluează rezultatele obţinute

Exerciţii de grup pentru:- compararea parametrilor tehnico-funcţionali- consemnarea disfuncţionalităţii unui sistem în

fişe de lucru şi rapoarte

III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE. SUGESTII METODOLOGICE

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de: dificultatea temelor nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit

3

complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a abilităţilor practice proprii grupului

instruit.Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină

conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.

Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu accent preponderent pe activităţile de învăţare cu caracter practic, aplicativ.

Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare - predare să se utilizeze cu precădere metode bazate pe acţiune, cum ar fi: efectuarea unor lucrări practice şi de laborator realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării

Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către elevi a competenţelor specifice calificării.

Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje: modulul este orientat asupra celui care învaţă, urmărind valorificarea

disponibilităţilor sale; fiind o structură flexibilă, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului

educativ, noi mijloace sau resurse didactice; modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi

informale; modulul oferă maximum de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă

parte, în plan vertical, peste/lângă alte module parcurse; în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module, ceea ce se înscrie în linia imperativului educaţiei permanente.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii:

Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor. Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare. Elevii au stiluri proprii de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din

experienţe diferite. Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare. Elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi

şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev.

În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru: Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:

4

gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru; fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri

diferite; fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi; prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic); Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin: abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct); utilizarea verificării de către un coleg, a verificării prin îndrumător; Diferenţierea răspunsului, prin: utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.

Plecând de la principiul integrării, care asigură accesul în şcoală a tuturor copiilor, acceptând faptul că fiecare copil este diferit, se va avea în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor. Pentru acei elevi care prezintă deficienţe integrabile, metodele se vor adapta la specificul condiţiilor de învăţare şi comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au ritm lent de învăţare, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).

Evaluarea continuă a elevilor va fi realizată de către cadrele didactice pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate din SPP - uri, iar ca metode de evaluare recomandăm : Observarea sistematică a comportamentului elevilor, activitate care permite evaluarea

capacităţilor şi atitudinilor lor faţă de o sarcină dată. Investigaţia. Autoevaluarea, prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi

standardele educaţionale şi îşi poate impune/modifica programul propriu de învăţare. Metoda exerciţiilor practice Lucrul cu modele Instrumente de evaluare utilizate pot fi diferite, ca:

Fişe de observaţie şi fişe de lucru Chestionar Fişe de autoevaluare Lucrări practice executate sub observaţia cadrului didactic Miniproiect - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, a materialelor şi a instrumentelor, acurateţea reprezentărilor tehnice, modul de organizare a ideilor şi a materialelor într-un proiect. Portofoliu- ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.

IV. BIBLIOGRAFIE5

1. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor, A. Oprean şi alţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.

2. Îndrumar pentru atelierele mecanice, G.S. Georgescu, Editura Tehnică, Bucureşti, 1978.

3. Maşini-unelte şi control dimensional, M. Ivan şi alţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

4. Normarea tehnică, Vol. î şi Vol. 2, C. Picoş şi alţii, Editura Tehnică, Bucureşti, 19795. Prelucrarea prin electroeroziune, vol. I, II, I. Gavrilaş, Editura Tehnică, Bucureşti,

19806. Tehnologia construcţiilor de maşini, A. Epurean şi alţii, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 19837. Tehnologia materialelor şi a produselor în construcţii de maşini. Î.D. Dragu, Editura

Tehnică, Bucureşti, 1975. 8. Tehnologia construcţiilor de maşini, Aurelian Vlase, Editura Tehnică, Bucureşti,

1996.9. Tehnologia materialelor, Aurel Nanu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1977.10.Toleranţe şi măsurători tehnice, D. Dragu, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 198011.Utilajul şi tehnologia meseriei, Prelucrător prin aşchiere, M. Voicu şi alţii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199212.Utilajul şi tehnologia lucrărilor mecamce, Gh. Zgură şi alţii, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 198013.Utilajul si tehnologia prelucrărilor prin frezare, rabotare şi mortezare, Gh. Calea şi

alţii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199414.Utilajul şi tehnologia lucrărilor de sculărie şi matriţerie, I. Moraru şi D. Burduşel,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199515.Utilajul şi tehnologia meseriei, Construcţii de maşini, V. Mărgineanu, I. Moraru şi

D. Teodorescu, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 199316.Utilajul şi tehnologia lucrărilor de sculărie şi matriţerie. Manual clasa a XII-a,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985. 17.Ion Gheorghe, Ion Paraschiv: Utilajul si tehnologia meseriei-

mecanic montator intretinere si reparatii in constructia de masini, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994

18.Auxiliare curriculare de specialitate;

19.Reviste de specialitate;

20.Pliante cu diferite utilaje din domeniul mecanic

21.Curriculum pentru clasa a XI-a, calificarea „Tehnician mecatronisti”.

6

7