1. Concept istoric2. Instaurarea monarhiilor

absolutiste3. Prerogativele monarhului absolut

4. Instituţiile statului absolutist5. Absolutismul monarhic în Franţa,

Anglia, Spania şi Rusia6. Absolutism şi clasicism

7. Fişă de evaluare

Absolutismul monarhic este un regim politic specific perioadei de

destrămare a societăţii feudale, în cadrul căruia monarhul

concentrează, prin intermediul unor instituţii, toate puterile în

stat. Chiar dacă era considerat de drept divin, puterea monarhului

absolut era limitată de tradiţie şi lege (exemplu, regimul absolutist

monarhic din timpul regelui Ludovic al XIV-lea, 1643-1715).

VocabularAbsolutism = regim politic în care toate

puterile aparţin monarhului.Cortes = adunarea stărilor din Spania.Edict = lege sau ordonanţă dată de un

monarh cu privire la o anumită problemă.Fronde = tulburări care au agitat Franţa în timpul minoratului lui Ludovic al XIV-lea şi au pus în discuţie guvernarea lui Mazarin şi

absolutismul în general.Intendent = reprezentant direct al regelui

Franţei în provincii, cu atribuţii poliţieneşti, judecătoreşti şi fiscale.

Invincibila Armada = flota spaniolă în secolul al XVI-lea.

Suveran = care deţine autoritatea supremă; care se află deasupra tuturor.

Instaurarea monarhiilor absolutiste a fost urmarea unei îndelungate evoluţii social-

politice. Ea a început o dată cu centralizarea statală şi s-a încheiat în secolele XVI-XVII. Absolutismul monarhic s-a consolidat acolo unde au acţionat anumiţi factori, între care:

declinul nobilimii, ca urmare a sfârşitului războaielor religioase şi civile;

afirmarea orăşenimii şi a burgheziei;

reforma religioasă;

încheierea procesului de centralizare politică a unor state;

consolidarea puterii politice şi a autorităţii monarhiei.

Doctrina puterii absolute a pornit de la axioma “voinţa regelui are putere de

lege” şi a ajuns la o nouă formulă : “cum vrea regele, aşa vrea legea”. Regele

îşi exercita de drept şi de fapt atribuţiile suveranităţii depline. Puterea sa

era nelimitată pe întreg teritoriul statului:

avea dreptul exclusiv de a legifera, de a numi în funcţii, de a bate

monedă şi de a deţine armată pe care o şi comanda;

deţinea jurisdicţia supremă;

stabilea şi strângea impozite;

dispunea de bugetul statului;

conducea politica externă, încheind tratate, numind şi primind solii,

declarând război şi încheind pace.

Moştenite de la monarhia stărilorMoştenite de la monarhia stărilor, institu, instituţţiile statului absolutist iile statului absolutist au au

fost adaptate noilor condifost adaptate noilor condiţţii,fiind subordonate direct regelui. Ele ii,fiind subordonate direct regelui. Ele sunt :sunt :

Monarhia :Monarhia : are un caracter ereditar, succesiunea la tron fiind are un caracter ereditar, succesiunea la tron fiind clar clar

stabilitstabilităă îîn baza principiului “Regele a murit! Trn baza principiului “Regele a murit! Trăăiasciascăă regele!”. regele!”. Vechile Vechile

relarelaţţii vasalice, conform cii vasalice, conform căărora nobilimea i se supune regelui rora nobilimea i se supune regelui doar ca suzeran,doar ca suzeran,

au fost au fost îînlocuite cu raporturi noi, prin care nlocuite cu raporturi noi, prin care îîl acceptau ca l acceptau ca suveran; vasalii se suveran; vasalii se

numesc , acum, supunumesc , acum, supuşşi.i. Consiliul regal :Consiliul regal : constituit din colaboratori apropia constituit din colaboratori apropiaţţi ai i ai

monarhului monarhului constituie o instituconstituie o instituţţie cu caracter consultativie cu caracter consultativ.. Acesta sprijin Acesta sprijinăă pe pe

rege rege îîn n adoptarea celor mai importante hotadoptarea celor mai importante hotăărrââri.ri.

Cancelaria regalCancelaria regalăă:: se ocup se ocupăă de elaborarea actelor oficiale, a de elaborarea actelor oficiale, a corespondencorespondenţţei monarhului ei monarhului şşi de organizarea activiti de organizarea activităţăţii sale ii sale

politice.politice. Adunarea StAdunarea Stăărilor:rilor: are rol legislativ fiind alc are rol legislativ fiind alcăătuittuităă din din

reprezentanreprezentanţţii stii stăărilor sociale privilegiate; este menrilor sociale privilegiate; este menţţinutinutăă, , dar atribudar atribuţţiile sale au fost restriile sale au fost restrâânse, fiind convocatnse, fiind convocatăă rar, rar,

doar pentru a vota impozite.doar pentru a vota impozite.

Franţa

Francisc I ( 1515-1547) Francisc I ( 1515-1547) şşi Henric al II-lea (1547-1559)i Henric al II-lea (1547-1559) : au : au instaurat instaurat

absolutismul monarhicabsolutismul monarhic..1562-1598 :1562-1598 : Fran Franţţa s-a confruntat cu o puternica s-a confruntat cu o puternicăă criz crizăă

politicpoliticăă manifestatmanifestatăă sub forma r sub forma răăzboiului religios.zboiului religios.

1589:1589: asasinarea lui Henric al III-lea. S-a stins dinastia de asasinarea lui Henric al III-lea. S-a stins dinastia de Valois Valois

care a fost care a fost îînlocuitnlocuităă cu cu dinastia de Bourbon.dinastia de Bourbon.Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610)Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) : a pus cap: a pus capăăt t

rrăăzboaielor zboaielor religioase prin Edictul de la Nantes (1598)religioase prin Edictul de la Nantes (1598) , prin care , prin care

recunorecunoşştea tea hughenohughenoţţilor libertatea religioasilor libertatea religioasăă..

Ludovic al XIII-lea (1610-1643)Ludovic al XIII-lea (1610-1643) :: ajutat de cardinalul ajutat de cardinalul Richelieu, a Richelieu, a

consolidat monarhia absolutconsolidat monarhia absolutăă francez francezăă. Prin participarea la . Prin participarea la RRăăzboiul de zboiul de

30 de ani (1618-1648)30 de ani (1618-1648) , Fran, Franţţa a devenit cea mai mare a a devenit cea mai mare putere europeanputere europeanăă..

Semnarea Semnarea EdictulEdictuluiui de la de la Nantes (1598)Nantes (1598)

Ludovic al XIV-lea (1643-Ludovic al XIV-lea (1643-1715) :1715) :

sprijinit de cardinalul Mazarin, sprijinit de cardinalul Mazarin, apoi apoi

de ministrul Colbert, de ministrul Colbert, absolutismul absolutismul

monarhic atinge apogeul monarhic atinge apogeul şşi i perfecperfecţţiunea. A creat un aparat iunea. A creat un aparat

birocratic ce-i permitea sbirocratic ce-i permitea săă controleze controleze

toate structurile statului, toate structurile statului, consolidconsolidâându-se astfel pozindu-se astfel poziţţia ia

regelui regelui atatâât t îîn Frann Franţţa (“Statul sunt a (“Statul sunt

eu!”)eu!”) , c, câât t şşi i îîn Europa (Frann Europa (Franţţa era arbitrul a era arbitrul

Europei)Europei) ..

1485: puterea a fost preluată de dinastia Tudor, care a pus capăt

“Războiului celor două roze” şi a luat măsuri pentru instaurarea

absolutismului monarhic în Anglia.Henric al VII-lea (1485-1509) a luat măsuri pentru

consolidarea monarhiei : crearea unui nou sistem de impozite;

confiscarea averilor marilor nobili; încurajarea industriei şi comerţului.

Henric al VIII-lea (1509-1547) a instaurat absolutismul :

- 1534, prin “Actul de Supremaţie” votat de Parlament, Biserica a fost subordonată statului iar

regele a ajuns şeful Bisericii engleze; - a neutralizat Parlamentul, conducând ca un monarh

absolut.

Anglia

Elisabeta I (1558-1603) , prin acţiunile ei a transformat Anglia într-o mare putere:

- cu sprijinul noii nobilimi şi orăşenilor, prin încurajarea comerţului, a adus prosperitate

ţării; - 1588, prin înfrângerea “Invincibilei Armada” (flota spaniolă) a reuşit să pună

bazele Imperiului colonial englez.Iacob I (1603-1625) şi Carol I (1625-1649) din

dinastia Stuart, prin modul absolutist de conducere a statului, fără convocarea

Parlamentului, au declanşat Războiul civil din 1642.

Henric al VIII-lea Elisabeta I

Înfrângerea “Invincibilei Armada” (1588)

Habsburgii constituie una dintre cele mai de seamă familii domnitoare din

istoria Europei. Un reprezentant de seamă al acestei dinastii a fost Carol

Quintul (1519-1556), rege al Spaniei şi împărat al Germaniei, care devine

un model al monarhului absolut din secolul al XVI-lea. El a încercat să

restaureze “monarhia universală” care s-a dovedit a fi o formă de

organizare depăşită deoarece punea o singură confesiune (catolicismul) la

baza unităţii imperiului. A rezultat un lung conflict care a opus

principalele familii domnitoare din Europa: Valois (Franţa) şi Habsburg

(Germania). Războaiele s-au desfăşurat, cu întreruperi, între 1521 şi 1559

între Carol Quintul şi Francisc I.

Spania

Filip al II-lea (1556-1589), a instaurat monarhia absolută prin măsurile luate:

• a anulat libertăţile şi privilegiile provinciilor spaniole;

• a diminuat rolul Cortesurilor în conducerea statului;

• era sprijinit de Biserica Catolică şi de o puternică armată;

• posesiunilor deja existente ale Spaniei (Ţările de Jos, Regatul celor două Sicilii, Imperiul colonial din

Lumea Nouă) a adăugat, din 1580, Portugalia şi Imperiul colonial portughez;

• în încercările sale de a-şi impune dominaţia asupra întregii Europe, a eşuat: a pierdut războiul cu

Anglia şi posesiunile din Ţările de Jos.După Filip al II-lea Spania a decăzut, ajungând în

mai puţin de un secol printre ultimele state din Europa.

Carol Quintul

Filip al II-lea

RusiaIvan al III-lea cel Mare (1462-1505) : a adus

sub autoritatea sa toate teritoriile ruseşti şi a înlăturat dominaţia Hoardei de Aur asupra

Rusiei (1503) .

Ivan al IV-lea cel Groaznic (1533-1584) : şi-a luat numele de ţar (împărat) şi a continuat

politica de expansiune în Siberia.

Mihail Romanov (1613-1645) : a instaurat dinastia Romanovilor care a condus Rusia

până în 1917. A pus bazele regimului absolutist în Rusia.

Petru I cel Mare (1682-1725), primul monarh absolut al Rusiei care: a construit o

administraţie centralizată; a eliminat Adunarea Ţării (Zemski Sobor) de la

conducerea statului; a adăugat ţării teritorii noi, Rusia ajungând cel mai întins stat din

lume şi o mare putere europeană.

Ivan al IV-lea cel Groaznic

Petru I cel Mare

Clasicismul este un curent artistic, apărut în secolul al XVII-lea, în Franţa,

promovat de monarhii absoluţi pentru a sugera ordine,echilibru,pace, adevăr.

Trăsături:• simetrie pentru a sugera echilibru, perfecţiune;• linii simple ce exprimă calm, ordine, simplitate,

sobrietate, claritate;• eclectism;

• respectarea unor norme, reguli, general acceptate.

Clasicismul s-a impus în literatura şi arta secolului al XVII-lea.

• Literatură: Corneille, Racine, Molière– teatru; La Fontaine – fabule; Rene Descartes , Blaise Pascal – au

impus raţionalismul.• Arta – Arhitectura: Palatul de la Versailles, construit

de Ludovic al XIV-lea; Palatul Schönbrunn din Viena; Palatul Kremlin din Moscova.

Corneille Raci

ne

Molière

Palatul de la

Versailles

Palatul Schönbrunn din Viena

Palatul Kremlin din Moscova

I.Enumeraţi factorii care au favorizat instaurarea absolutismului, după

criteriile: a) factori politici; b) factori social-economici; c)

factori religioşi; d) factori militari şi conjuncturi externe.

II. Realizaţi o comparaţie între politica absolutistă a lui Carol Quintul şi

cea a lui Ludovic al XIV-lea.

III. Alcătuiţi un eseu, de o pagină, cu titlul Lecţia istorică a absolutismului,

după următorul plan: 1. creşterea puterii monarhice şi prerogativele ei;

2. condiţiile de care au profitat monarhii; 3. rolul monarhiei şi al celorlalte categorii sociale;

4. libertăţile şi drepturile cetăţeneşti; 5. evoluţii politice ale monarhiilor absolutiste în

Europa.

Bibliografie:

1. xxx, Oameni celebri, Editura Teora, Bucureşti,2005

2. Drîmba,Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, vol.IV, Editura Ştiinţifică,Bucureşti,1995

3. Larousse, Personalităţi care au schimbat istoria lumii.De la Renaştere până la Iluminism,

1492-1789,Editura Rao, Bucureşti,20034. Dumitrescu,N., Manea,M., Bojică, O.C., Istorie,

manual pentru clasa a IX-a, Ed.Did.şi Ped., Bucureşti, 2006

5. www.wikipedia.org.