08 Argentina

7/25/2019 08 Argentina

http://slidepdf.com/reader/full/08-argentina 1/15

Argentina

ARGENTINA

> Tren de las Nubes este a treia cea mai inalta cale ferata din lume.

Transportand calatorii la inaltimi de peste 4000 de metri, Tren de las Nubes (Trenulnorilor) este considerata una dintre cele mai inalte cai ferate din lume. Mai exact, atreia. A fost construita in 190, in Argentina, pentru a lega !alta de !an Antonio de los"abres si are #9 de poduri, #1 de tuneluri, 1 $iaducte, # spirale si # %ig%aguri.

> Curiozitati interesante despre Argentina!

Ma&oritatea catolicilor se gandesc asta%i la 'apa rancisc cand aud de Argentina,intrucat acesta este originar din uenos Aires. Microbistii se gandesc la Moradona,legenda $ie a fotbalului mondial care a facut istorie. 'asionatii de calatorii $isea%a

probabil la *nsulele Maldi$e cand aud de Argentina, iar pasionatii de dans se gandescla sen%ualul tango argentinian. A+ati mai &os cate$a alte lucruri interesante despreArgentina

1. *n anul 191, Argentina era a %ecea cea mai bogata natiune din lume. Acum estea -4a.#. *n anul #001 Argentina a sc/imbat - presedinti in numai 10 %ile.. *n Argentina, petrecerile la petrecerile politice au propiile branduri de bere.4. *n tinerete 'apa rancisc a lucrat ca pa%nic intrun club de noapte din uenosAires, Argentina.

-. ucatorul de fotbal argentinian retras Maradona are propria religie creata de faniisai.. 'asta de dinti "olgate se traduce in spaniola argentiniana prin 23ute si tespan%ura.5. *n 196, 1- 000 de argentinieni au sarbatorit in uenos Aires anexarea Austriei decatre 7ermania.6. *ntre 1954 si 196 peste 0 000 de oameni au disparut in Argentina, ma&oritateadintre ei 8ind ucisi de &unta militara argentiniana.9. ombardarea AM*A (!ocietatea Mutuala $reiasca din Argentina) din uenos Airesdin 1994 a fost unul dintre cele mai mari atacuri teroriste din America de !ud, ucigand6- de oameni.

!tiati ca:

• Argentina este a doua cea mai mare tara din America de !ud ca suprafata, dupara%ilia: ste, totodata, a opta din lume la acest capitol.

• 'e teritoriul Argentinei se a+a cel mai inalt munte din toata America: ;arfulAconcagua din muntii An%i se ridica pana la 90 de metri inaltime.

• <a granita dintr Argentina si "/ile se a+a si cel mai inalt $ulcan din lume, =&osdel !alado cu 691 metri inaltime:

• Argentina este unul din producatorii de top de $inuri inca din secolul 1:

• Argentina este al treilea producator mondial de carne de $ita:

1



Argentina

• "ea mai sca%uta si cea mai ridicata temperatura din America de !ud, au fostinregistrate in Argentina: Nu mai e de mirare ca este numita >Tara de foc sig/eata?.

• emeile argentinience tin foarte mult la felul cum arata si ele conduc intrun topal tarilor cu cele mai multe operatii estetice efectuate:

• uenos Aires are a doua cea mai mare comunitate de e$rei din Americi, dupaNe@ orB:

• Argentina sia proclamat independenta fata de !pania in 161:

• !peranta de $iata in Argentina este de 5 de ani:

• !portul national al Argentinei este pato: Acesta este o combinatie intre polo sibasc/et.

• Metroul din uenos Aires, desc/is in 191, este cel mai $ec/i din misfera

!udica si din toate tarile /ispanice:

> Numele intreg al orasului Buenos Aires

Aidoma orasului <os Angeles si uenos Aires din Argentina a a$ut o alta denumire,ce$a mai lunga si mai pompoasa Nuestra !enora !anta Maria del uen Aire (n.r.3oamna Noastra !fanta Maria a unului Aer).

> "ucruri Interesante despre Argentina

1. Argentina este a doua tara ca marime si populatie (4#. mil.Cloc.) din America de!ud, dupa ra%iliaD

#. Argentina a fost descoperita in 1-1 de exploratorul spaniol uan 3ia% de !olis, carea re$endicat noul teritoriu in numele !panieiD

. 'robabil una dintre cele mai cunoscute manifestari culturale argentinene este Tangoul, un gen de mu%ica si dans de%$oltat in uenos Aires la sfarsitul secolului alE*EleaD

4. Argentina este prima tara din lume care a introdus amprentele ca medoda deidenti8care, in 19#-D

. Argentina este o tara a extremelor in pro$incia Mendo%a se a+a MunteleAconcagua, cu o altitudine de .90 de metri, 8ind cel mai inalt munte din afara Asiei,iar in pro$incia !anta "ru% se a+a cel mai adanc punct din America de !ud, <aguna del"arbon, (10- m)D in sudul Argentinei se a+a Fs/uaia, cel mai sudic oras al lumiiD ceamai inalta si cea mai sca%uta temperatura din America de !ud sau inregisrat inArgentinaD Argentina are cea mai mare rata de alfabeti%are din America de !udD

5. "unoscutul re$olutionar rnesto G"/e 7ue$ara nu are origini cubane%e, 8ind nascutin orasul Hosario din ArgentinaD

#



Argentina

6. Argentina Gse mandreste cu cel mai mare numar de psi/iatri raportat la numarulde locuitori, 14- la 100.000D pe locul doi in lume se a+a 3anemarca, cu 6- de psi/iatrila 100.000 de locuitoriD

9. 3esi animatia este asociata in mod normal cu Ialt 3isneJ, primul 8lm animat dinlume, l ApKstol, a fost creat de argentinianul Luirino "ristiani, in anul 1915D

10. "ea mai $ec/e specie de dino%aur descoperita pana in pre%ent, oraptorul (##- demilioane de ani), a fost descoperita pe teritoriile Argentinei si ra%ilieiD

11. Argentina a fost una dintre primele tari din lume care a emis radioD prima emisie aa$ut loc in august 19#0, la acea $reme existand doar #0 de aparate de radio in toatataraD

1#. 3esi cel mai popular sport in Argentina este, fara indoiala, fotbalul, sportul nationaleste G'ato, un sport ce combina elemente din basc/et si polo si se &oaca calare pecaiD

1. Argentina are cea mai mare rata a operatiilor esteticeD

14. <a granita cu ra%ilia si 'araguaJ se a+a 'arcul National G*gua%u, recunoscut ca8ind unul dintre minunile moderne ale lumiiD aici se gasesc peste #5- de cascade(AraJagaraJ, elgrano, Fnion etc.)

1-. ule$ardul G9 iulie din uenos Aires detine recordul pentru cea mai lata strada dinlumeD aceasta are 1 ben%i dea lungul a 140 de metriD

1. *n sudul Argentinei se a+a GTara de oc, un ar/ipelag format din peste 40.000 deinsule, impartite pe din doua cu "/ileD

• "acul Titicaca are o suprafa de aproximati$ 6#65 Bm#, la Onlimea de 61#m,8ind lacul na$igabil situat la cea mai mare altitudine din lume.

• Aconcagua P cel mai Onalt $ulcan stins ( 9-9 m), situat On Munii An%ii de !ud, lagrania dintre Argentina Qi "/ile este totodat cel mai Onalt $Rrf de pe cele doucontinente americane.

• Antofalla este cel mai Onalt $ulcan acti$, 50 m, situat On Munii An%i, On partea deest a 'latoului 'una de Atacama, pe teritoriul Argentinei.

• "lullaillaco este cel mai Onalt $ulcan latent ( 5# m), On An%i, la grania dintre "/ileQi Argentina. "onul su este acoperit de %pad.

• C#imborazo este cel mai Onalt munte de pe Terra, msurat de la centrul planeteinoastre. 3eQi altitudinea sa maxim este de numai #5 m, a$and deci aproape #00 m mai putin decRt a celui mai Onalt $Rrf de pe Terra ("/omolungma$erest 66-0 m), $Rrful su se a+a cu #1-0 m mai departe fa de centrul pmRntului decRt celal "/omolungmei. xplicaia const On faptul c planeta nu are o forma sferic ci estepuin turtit la poli (diferena dintre ra%a ecuatorial Qi cea polar este de circa ##Bm). "a urmare, $Rrful "/imbora%o, a+at On imediata apropiere a ecuatorului (la numai1-6 Bm) Qi a$Rnd, totuQi, o Onlime su8cient de mare (peste 000 m), depQeQte$Rrful "/omolungma, care se a+ situat la #5S lat. N P %ona On care ra%a 'mRntuluieste cu aproape 4 Bm mai mic decRt la ecuator.



Argentina

• Guanabara (Hio de aneiro) este cel mai mare port natural. !ituat On sudestulra%iliei, portul natural 7uanabara se suprapune golfului cu acelaQi nume (4#9 Bm#).

• Amazonul deine cRte$a superlati$e mondiale +u$iul cu cel mai mare debit, peste#00000 mCs debit mediu la =bides, oraQ a+at la 600 Bm de oceanD de$ersea% Onocean o cincime din apa dulce de pe suprafaa planeteiD cel mai mare rRu care

formea% Ompotri$a cursului $estitul pororoca (4,- m), care se aude de la 10 BmD+u$iul cu cel mai lung curs na$igabil, pRn la Manaus (1 00 Bm de ocean), pentruna$e mari Qi pRn la *uitos, On 'eru (la 500 Bm de gurile de $rsare), pentru na$emai miciD cel mai Ontins ba%in /idrogra8c (5 mil. Bm#), ceea ce repre%int #C- dinsuprafaa continentului sudamerican Qi #C din a celui europeanD cel mai mare numrde a+ueni direci Qi indireci (circa 1- 000)D cel mai mare a+uent, Madeira, 59 Bm.

• R$ul Casi%uiare, a+at On sudul ;ene%uelei, formea% cea mai important di+uen,legRnd cursurile a dou mari +u$ii Ama%on si =rinoco.

• Angel, cascada cu cea mai mare cdere de ap din lume, de 959 m, este situat On

sudestul ;ene%uelei, On 'odisul 7uJanelor.

• 3eQi au fost descoperite din 19#, liniile uria&e de la Nazca rmRn mai departe unmister. 3e la ni$elul solului, acestea par o reea de drumuri galbene Ontretind pietriQulroQiatic Onc/is al deQertului. Abia de la Onlime, desenul de$ine descifrabil un pian&ende -0 m, un condor gigantic cu aripile Ontinse msurRnd 1#0 m, o QopRrl cu lungimede 160 m Qi o maimu de 100 m.

> Argentina' (ara tangoului. )ansul' de la ru&ine social* la m$ndrie na(ional*

<a #- mai, Argentina srbtoreUte %iua naVional, aceast dat marcRnd 8nalulHe$oluViei din Mai (He$oluciKn de MaJo, 1610), care a condus la separarea de !paniaimperial. *n paQii Qi mu%ica tangoului argentinian se regseQte o bun parte dinistoria acestei ri la sfRrQit de secol EE. GTangoul este un poem On care 8ecaremiQcare este un cu$Rnt spunea celebra dansatoare exotic, Mata Wari.

<ocuitorii oraQului uenos Aires sunt consideraVi 2porte+os (oamenii portului).uenos Aires repre%int o destinaVie turistic de top Ui este cunoscut pentru stilular/itectural european Ui bogata $iaV cultural. =raUul a fost fondat On 1- de ctre'edro de Mendo%a, distrus de indieni Ui refondat On 1-60 de uan de 7araJ. uenos

Aires a crescut On importanV On 155, cRnd a fost numit capital a Hegatului Hio de la'lata. "ondiVia sa de port, la transformat On c/eia de%$oltrii Vrii, On detrimentulinteriorului.

> TANG,-" este dansul nscut On cartierele periferice ale oraQului uenos Aires, Onbaruri Qi bordeluri Qi a fost ridicat la rang de art de artistul numrul 1 al Argentinei,"arlos 7ardel. !a nscut acum ce$a mai mult de 100 de ani P On dispreul general alelitelor oraQului. = asemenea combinaie de%gusttoare Ontre ritmuri negre Qisonoriti ale lumpenului european erau de nedigerat la $Rrful societii argentiniene.

"u atRt mai mult cu cRt tangoul se dansa prin bordelurile oraQului, luate cu asalt de%ecile de mii de imigrani europeni, sosii pe Hio de la 'lata cu mult Onaintea familiilor,

4



Argentina

suferind de singurtate Qi, 8reQte, de o lung lista de boli lumeQti. Tangoul era dansatnu doar de clienii bordelurilor cu prostituatele, ci, adesea, c/iar de clieni Ontre ei,brbai prinQi On apropieri Qi atingeri blasfemiatoare.

!plat de tra$ersarea oceanului, tangoul a fcut furori mai OntRi On saloanelepari%iene, apoi On toat uropa, de unde a trecut Onapoi On Americi. *ar elitele

argentiniene snoabe au decis c tangoul era, acum, de bun gust, de marera8nament. " doar nu degeaba fcea furori la 'aris.

'Rn On anii X-0, Argentina a fost una dintre cele mai bogate ri din lume Qi multidintre locuitorii ei din clasa de sus a$eau case On oraQe precum 'aris sau <ondra. Yn1900, popularitatea tangoului a a&uns la apogeu Qi a generat o ade$rat frene%ietoata lumea dorea s On$ee acest dans minunat Qi doamnele erau c/iar dispuse srenune la incomodele roc/ii $ictoriene pentru a putea stpRni miQcrile.

> n februarie /, na$igatorul spaniol 0uan )1az de 2ol1s, cutRnd un traseuspre *ndiile de st a acostat On estuarul Hio de la 'lata Qi a re$endicat noile teritorii Onnumele !paniei. Yn 1-#, un na$igator italian, !ebastian "abot, a oprit On estuar, Oncutare de pro$i%ii Qi, apoi, a urcat On sus pe rRul 'arana, pRn aproape de actualuloraQ Hosario. Aici, Ompreun cu Onsoitorii lui, au construit un fort Qi, apoi, au continuatdrumul pe rRu, pRn On 'araguaJul actual. "abot a rmas patru ani Qi a descoperitimportante cantiti de argint. !istemul /idrogra8c a fost denumit Hio de la 'lata (rRulargintului).

"oloni%area regiunii a fost Onceput On 1-- de soldatul spaniol 'edro de Mendo%a. Ynfebruarie 1-, Mendo%a, care fusese numit gu$ernator militar al Ontregului inut de la

sudul lui Hio de la 'lata, a pus piatra de temelie a oraQului uenos Aires. l a Oncercats cucereasc noi teritorii, dar nu a reuQit din cau%a lipsei alimentelor Qi a Ompotri$iriitriburilor bQtinaQe. "inci mai tRr%iu, a fost ne$oit s prseasc uenos Aires.

Yn 1#0 Ontreaga regiune <a 'lata a fost subordonat $iceregelui din 'eru pentruadministrare. 3in cau%a politicii comerciale restricti$e, coloni%area regiunii <a 'lata afost Oncetinit On urmtorii o sut de ani. Yn 155 teritoriile ocupate, On pre%ent, deArgentina, oli$ia, 'araguaJ Qi FruguaJ sau separat de 'eru Qi sa constituit;iceregatul Hio de la 'lata. Yn iunie 160, oraQul uenos Aires a fost atacat de +otabritanic sub comanda amiralului Higgs 'op/am. ;iceregele nu sa Ompotri$it acestuiatac neautori%at de gu$ernul engle% Qi oraQul a fost ocupat de britanici. AceQtia au fost

Ons alungai, On luna august, de cetenii oraQului. Yn 1605, engle%ii au atacat, din nou,uenos Airesul, dar au fost respinQi de locuitori. Acest lucru a a$ut o importandeosebit, deoarece coloniQtii spanioli au cptat Oncredere On forele lor Qi sauimplicat On luptele pentru cucerirea independenei. MiQcarea re$oluionar On <a 'lata acptat amploare On perioada detronrii regelui erdinand al ;**lea al !paniei de ctreNapoleon. <ocuitorii din uenos Aires au refu%at sl recunoasc pe osep/ onaparte,care fusese instalat pe tronul !paniei. <a #- mai 1610, demonstranii au alungatgu$ernul $iceregal Qi au instalat un consiliu gu$ernamental pro$i%oriu, On numele luierdinand al ;**lea. Yn scurt timp, relaiile cu repre%entanii regelui au fost rupte Qi sa

Onceput campania de cucerire a independenei. 'artea eliberat de sub armatele

regale a fost Omprit, On 161, On 14 pro$incii. Yn 1614, conductorul militar ose de!an Martin a preluat comanda armatei nordului Qi, mai tRr%iu, a dat lo$ituri decisi$etrupelor spaniole On "/ile Qi 'eru.

-



Argentina

Yn ianuarie 194#, la "onferina 'anAmerican pentru aprare de la Hio de aneiro,Argentina Qi "/ile au fost singurele ri care au refu%at s rup relaiile cu puterileAxei. Helaiile cu aponia Qi 7ermania na%ist au fost rupte de abia On ianuarie 1944. Yndata de #4 februarie 1944, On perspecti$a r%boiului iminent cu 7ermania na%ist, o

&unt militar autointitulat 2"olonei la destituit pe preQedintele 'edro Hamire%."onductorul &untei a fost colonelul uan 3omingo 'eron. Yn ciuda manifestrilor de

simpatie fa de Aliai, gu$ernul a continuat s ofere adpost agenilor na%iQti. Yn iulie1944, !FA a acu%at Argentina c a&ut 'uterile Axei. 3e abia On %iua de #5 martie194-, ara a declarat r%boi 7ermaniei na%iste Qi aponiei. Argentina a de$enit, Onlunile urmtoare, membr a Naiunilor Fnite.



Argentina

> ,mul 3olie 4*zut 5n Argentina

2= 8gur misterioas cu aripi a fost reperat Ontrun oraUel mic, Lulino in Argentina.Micul oraU are doar -000 de locuitori. "a%ul sa OntRmplat On octombrie, dar a a&uns pesiteuri internationale doar acum. Aceasta pare s 8e ce$a legat de =mulMolie(GMot/man), deoarece obser$area unui umanoid Onaripat nu este atRt decomun, mai deloc as spune.

3eci, urmea% re%umatul po$estii On octombrie, cetVenii din Lulino au Onceput sraporte%e o 8gur umanoid ciudat On aprRnd On mi&locul nopVii ca apoi aceastas dispar ca prin magie (de$enind in$i%ibil). A$Rnd On $edere dimensiunea oraUului,raportrile au a&uns rapid la urec/ile poliViei locale, deUi au Oncercat s in$estig/e%e, nuau descoperit nimic. Asta pRn cRnd pompierul "arlos !anc/e% Ui prietenul su poliVistau prsit sediul central, atunci au reperat On strad pe timp de noapte o 8gur cuglug neagr ciudat care se potri$ea cu descrierile raportate. ntitatea misterioas sa oprit dup care a intrat Ontrun teren Onc/is. 7Rndinduse c putea 8 un /oV sau ce$a

de genu, sau decis s urme%e 8gura, care a disprut On umbre, lau OntRlnit din nou lascurt timp dup. "/iar lRng un copac =mul Molie pri$ea direct la ei. Nu a rmas sipri$easc prea mult timp, dup cRte$a secunde a desc/is aripile Ui a %burat departe.Ambii sau speriat serios dup ce au $%ut aUa ce$a (cine nu sar 8 speriat:). 3upacest ca%, poliVia a decis s caute a&utor din partea comunitVii pentru a locali%aentitatea misterioas.

> Asado Criolla

Nu lua micul de&un, pran%ul si cina timp de o saptamana inainte de a gusta primul tauasado (carne la gratar). xperienta $a 8 desa$arsita si este singura metoda prin care$ei a$ea ZlocZ pentru rasfatul cu proteine. 3upa o lunga calatorie, te poti opri sasa$ure%i un excelent asado.

Fn bucatar bun $a pregati pran%ul incepand cu ora 10 dimineata cand aprinde focul.'rimele pe foc $or 8 carnatii c/ori%o, morcilla (carnati in sange), molle&as (painedulce), c/inc/ulines (intestine de $aca).

> I2T,RIE

*n po8da succesului militar, re%istenta indigenilor a fost slabita de aparitia boliloreuropene. "/iar si dupa disparitia aproape in totalitate a re%istentei indigene,Argentina a fost ignorata de spanioli, care erau interesati de de%$oltarea <imei si debogatiile din 'eru. =rasului uenos Aires i sa inter%is comertul cu tari straine,localitatea de$enind un centru de contrabanda. *n 160 si 1605 britanicii au atacatuenos Aires, !pania 8ind controlata de ranta lui Napoleon. "olonia a reusit sarespinga atacul britanic fara a&utorul !paniei, intro miscare de forta ce a /ranitsentimentul de independenta.

"and france%ii lau capturat pe regele !paniei, erdinand ;**, Argentina a ramas sub

controlul $icegerilor locali, care nu se bucurau de popularitate. <ocalnicii sau re%$ratitimpotri$a conducerii si siau declarat loialitatea regelui capti$. *n 161, o grupare deseparatisti au decis sa declare independenta tarii. Fnul dintre acestia, ose de !an

5



Argentina

Martin, a tra$ersat An%ii si a capturat <ima. *mpreuna cu !imon oli$ar, Martin estecreditat pentru inlaturarea conducerii spaniole in America de !ud.

> PICADA6 Fn platou cu bran%a si racituri, printre care se numara salam, c/ori%o,pate, sunca afumata, masline $er%i si negre, bran%eturi 8ne asortate si painefrantu%easca. Ma&oritatea barurilor ser$esc picada, asa ca poti comanda un platoudaca oferta de $inuri Trapic/e Malbec iti face pofta de mancare.

Parilla completa Nu te poti /otari ce sa coman%i: *ncearca putin din toate cu o parilla

completa, un mega aperiti$ cu friptura, pui, morcilla (un sortiment de carnat), c/ori%o,mollejas (momite), rinones (rinic/i) si chinchulines (intestine). 'rimesti un bonus dacapoti da gata si o portie de papas fritas (carto8 pra&iti) pe post de garnitura.

Bife de lomo Acest musc/i suculent este cel mai scump fel pe care il poti primi la ogustare. anaticii se plang adesea ca nu are gustul la fel de bun pe cat de bine arata,datorita lipsei de grasime P este $orba de grasimea care se a+a intro friptura si carese transforma intro bunatate untoasa, atunci cand este gatita. 3ar mai intai mananca,apoi &udeca.

Asado de tira 3aca esti carni$or, dar nu stai bine cu banii, comanda aceste micicoaste crocante. <e asorte%i cu niste sosuri iar partea proasta a acestui deliciu culinareste ca $ei petrece urmatoarele ore c/inuindute sati scoti resturile de mancare dintredinti.

Entraña 3aca esti no$ice in ale carnii, sau pur si simplu nu te poti descurca cu ofriptura uriasa, alege o entraña. 3esi aceasta carne fa$orita printre localnici este taiatadestul de subtire, e plina de arome. *n plus, nuti $a ingreuna arterele la fel de rapidprecum o fac bife de lomo sau bife de chorizo.

Bife de chorizo Fltima fa$orita a iubitorilor de carne, aceasta bucata de le e absolutdelicioasa. Asa incat nu are ne$oie de niciun fel de sos, sali$a ta 8ind cea care $aprelua acest rol. 7andestete sa porti niste pantaloni mai elastici sau sa mai dai ogaura la curea P ai dea face cu ade$aratul numar 1 in randul fripturilor argentiniene.

Vuelta y vuelta oarte in sange, sau Galbastra in limba&ul international al carnii.

Jugoso *n sange (sau Gsuculenta)

edio Mediu in sange A punto Mediu bine facut

Bien cocido ine facut

> 7entru a intra 5ntr8una dintre categoriile 9prime:' 9c#oice: sau 9select:,din punctul de $edere al dimensiunii (lungime, diametru) al muQc/iului, carnea de4it* trebuie s pro$in neaprat doar de la o ras de carne (On rasele de lapte nu potexista animale atRt de mari OncRt muQc/ii obinui s ating aceste dimensiuni).

3iferena de calitate este dat de ni$elul Qi gradul de 2dispersare al grsimilor OnmuQc/i prime P are cel mai mare coninut de grsimi iar acestea sOnt omogendistribuite On muQc/i, c/oice P are un coninut de gsimi mai mic, pre%ent On tot

6



Argentina

muQc/iul dar 28rele de grsime pot 8 concentrate doar Ontro singur parte amuQc/iului, select P are un coninut de grsimi Qi mai mic, grsimile nu sOnt pre%ente Ontot muQc/iul ci doar concentrate Ontro anumit %ona.

> )ou* aspecte importante 5n ob(inerea unei c*rni de 4it* de calitate cRt maibun sOnt cele pri$ind modul de creQtere Qi dieta oferit animalelor, c/iar Qi 8ind dinrase de carne P cele mai producti$e la ni$el global 8ind Angus Qi Wereford. Animalelecrescute On pQuni desc/ise (pampas, sa$ana, pust) acumulea% mai puine grsimidecRt cele crescute On staul P spaiul determin consumul enegeticD de asemeneaanimalele /rnite cu iarb de pe pQune acumulea% mai puine grsimi decRt cele/rnite cu nutreuri pe ba% de soia (soia conine 16[ grsimi). Aceste faptesugerea% c pentru a obine o carne de calitate cRt mai bun P deci una cRt maiscump P $itele Angus Qi Wereford (ca Qi alte rase de carne) ar trebui s 8e crescute Onstaul Qi /rnite On special, cu nutreuri de soia.

3esigur, acest lucru ar presupune o re$oluie On modul creQterii $itelor On Argentinaunde de secole $itele sOnt crescute itinerant de gauc/os Qi se /rnesc On mod naturalcu iarb din pampas P dar este o re$oluie care are loc.

!tatisticile pri$ind scderea numrului de capete de $it Qi a exporturilor de carne de$it ale Argentinei ocultea% amplele sc/imbri care au loc la ni$elul sectorului%oote/nic din aceast ar.

'entru a obine cRt mai mult $Rn%Rnd cRt mai puin P o consecin a cotelor de importQi export impuse de gu$ern On ultimii ani P cresctorii de $ite argentinieni sau orientatpe producia de carne cu coninut cRt mai mare de grsimi mutRnduQi $itele din

pampas On staul Qi sc/imbRndule /rana din iarb On nutre de soia. 3esigur aceasttrecere a presupus scderea efecti$elor pentru c On mod e$ident On staul nu puteauintra tot atRt de multe capete cRte ar 8 putut 8 mRnate sub cerul liber On cRmpianesfRrQit. A presupus Qi scderea suprafeelor de pQuni care au de$enit cRmpuri decultur pentru soia.

> E4a 7eron' so(ia fostului dictator 0uan 7eron, a murit On urm cu mai mult de0 de ani, Ons Onc in+uenea% $iaa a mii de argentinieni, care continu si e$oceimaginea Qi aciunile. "oafura $itei, stilul ei $estimentar inspirat din moda /aute

couture de la 'aris, au de$enit un simbol al eleganei Qi distinciei pentru argentinieni.Yn Mu%eul $ita din elegantul cartier 'alermo $ei gsi roc/iile ei de bal, portretele Qidi$erse su$enire. Mu%eul se a+ Ontrun conac unde $ita On8inase un refugiu pentrumamele singure.

3in balconul "asei Hosada se adresa poporului $ita , considerat 2mama poporului,ocrotitoarea sracilor, un ade$rat star al mitingurilor politice la care se critica stilul de$ia luxos din Onalta societate, deQi OnsQi familia 'eron excela On lux Qi extra$aganta.

;i%itai On 'la%a de MaJo Qi "atedrala Metropolitan, construit la sfRrQitul secoluluiE;**, care adposteQte mormRntul marelui erou al independenei ose de !an Martin.

Aici a slu&it Qi cardinalul orge ergoglio Onainte de a 8 ales pap Qi On cinstea sa a fostde%$elit On iunie #01 o statuie care Ol repre%ent pe 'apa rancisc.

9



Argentina

3e cRnd orge ergoglio a fost ales pap, 'la%a de MaJo a de$enit loc de pelerina&pentru muli turiQti care $or s $ad de unde a pornit orge ergoglio drumul spre;atican.

Yn apropierea pieei MaJo este Qi Turnul ngle%ilor, o replic a marelui ig enlondone%. 'limbarea pe A$enida de MaJo $ poate duce On carierul aristilor !an Telmo

cu $ec/i case coloniale Qi str%i pietruite.

> 7atagonia ; patria 9picioarelor mari:

"ltorind spre sud intrai On 'atagonia, o enorm %ona geogra8c, de trei ori cRtHomRnia, care curinde "ordillera sudic a An%ilor, un $ast podiQ plat Qi \ara de oc.'rimii europeni care au a&uns On aceste locuri au fost cei din expediia lui Magellan,care iau numit pe localnici patagon, 2picioare mari, impresionai de statura Qimrimea mocasinilor pe care Oi purtau.

> Casa copilariei lui C#e Gue4ara din Alta Gracia

igura contro$ersata si deopotri$a iubita de milioane de oameni din intreaga lume,re$olutionarul marxist rnesto 2"/e 7ue$ara de la !erna (19#6195), cel care purtabereta si o barba nerasa de %ile bune, a reusit sa cree%e o imagine emblematicapentru re$olutiile din intreaga lume, mai precis pentru eliberarea de sub &ugul politic aoricarui popor. Tanarul rebel si idealist este pre%ent in multe desene murale si posteredin "uba, spiritul acestuia salasluind nemuritor pe intreaga insula, intrucat atataceasta imagine cunoscuta a re$olutionarului, cat si a omului propriu%is suntconsiderate s8nte, spre deosebire de imaginea camaradului lui 7ue$ara din timpulre$olutiei, presedintele idel "astro. 'opularitatea acestuia nu se datorea%a nicidecumactelor sale, ci, mai degraba, se datorea%a faptului ca a murit tanar, 8ind executat inoli$ia sub acu%atia de acti$itati de g/erila.

!e pare, totodata, ca 2fenomenul "/e 7ue$ara a fost mult mai puternic de atat,deoarece tanarul re$olutionar a de$enit cunoscut pe intreg mapamondul, numele saucapatand o popularitate care, in de8niti$, a$ea sa transforme de indata omul dinspatele numelui intrun un simbol al re%istentei, al luptei pentru cau%ele politice si, nuin ultimul rand, intro 8gura emblematica pentru tinerii rebeli si idealisti. Nascut introfamilie din clasa medie, in Hosario, Argentina, "/e 7ue$ara a facut studii in medicina

inainte de a de$eni un puternic promotor al cau%elor politice, sustinator al uneiideologii impartasite de alte sute de mii de oameni.

"asa copilariei lui "/e 7ue$ara, situata la Alta 7racia, este o $ila ridicata in stilengle%esc, construita in anul 1691. *n pre%ent, aceasta este un mu%eu desc/is inmemoria lui 7ue$ara, casa aratand la fel ca in $remea in care tanarul socialist locuiaaici. 3in cau%a problemelor sale de sanatate, "/e 7ue$ara suferind de astm, familia saa luat deci%ia de a se muta in aceasta %ona, pentru ca aici climatul era potri$itpersoanelor care sufereau de boli respiratorii.

"asa copilariei lui "/e 7ue$ara are doar noua incaperi, in care $i%itatorii pot $edea

documente si fotogra8i c/iar din anii copilariei si adolescentei celui care a$ea sade$ina unul dintre cei mai cunoscuti re$olutionari din lume. *n unele fotogra8i, acestaapare alaturi de prieteni si familie. 'rintre exponatele din mu%eul dedicat lui "/e

10



Argentina

7ue$ara, se mai a+a si o bicicleta, dar si cartile pe care tanarul lea citit in timpulcopilariei.

*nsa, in biblioteca din casa lui "/e 7ue$ara, mai pot 8 admirate si alte exponate, poatemult mai pretioase ca primele, deoarece sugerea%a spiritul tanar de luptator al luirnesto 7ue$ara ] acesta apare in cate$a fotogra8i in timp ce facea munca $oluntara.

!e poate presupune ca, in aceste momente ale copilariei sale, a inteles ca trebuie salupte pentru stirbirea nedreptatii sociale, atat pentru el, cat si pentru copiii generatieisale, aceasta experienta determindul sa de$ina un acti$ist pe plan politic. 3ealtminteri, "/e 7ue$ara, dupa cum el insusi a spus, a luptat 2pana la capat, ceea celea permis si altora sa spere la o $iata mai buna si mai putin nedreapta. *ar spiritulre$olutionar al lui "/e 7ue$ara inca se resimte in casa copilariei sale din Alta 7racia.

> )e ce este <7erito 3oreno: erou national argentinian= 8 articol Raz4an7ascu 6

3esi pentru ma&oritatea oamenilor, 'erito Moreno este doar numele g/etarului din'arcul National <os 7laciares, Argentina, aceasta $ine de fapt de la poreclaexploratorului argentinian rancisco Moreno, Gl 'erito.

rancisco Moreno este cel care a explorat pentru prima data teritoriul 'atagoniei si celcaruia, pentru cunostinele sale asupra acestui teritoriu ia fost inmanata sarcina de apropune si negocia cu "/ile stabilirea granitelor naturale din 'atagonia si Tierra deluego.

*ntre Argentina si "/ile au existat dintotdeauna dispute asupra acestor teritorii si astabilirii granitelor si inca mai exista situatii bi%are. !pre exemplu, argentinienii care

$or sa mearga de la l "alafate sau Hio 7allegos la Fs/uaia, trebuie sa treaca mai intaigranita spre "/ile si apoi din nou spre Argentina.

Astfel, cand sa pus problema negocierii directe a granitelor, 8ecare tara a $enit cucate o $arianta. "/ile a propus ca granita sa 8e stabilita in functie de raurile si lacurilece strabateau teritoriul, astfel toate raurile ce curgeau spre =ceanul Atlantic samarc/e%e teritoriul argentinian si toate raurile ce curgeau spre =ceanul 'aci8c samarc/e%e teritoriul "/ilian. Argentina, la randul sau a propus ca granita naturala intrecele doua state sa 8e data de $arfurile "ordilierei An%ilor.

*n mod e$ident negocierile directe nu au dat roade, astfel ca sa apelat la un arbitru

international, repre%entat de Marea ritanie. ;arianta Argentinei a iesit castigatoare siaceasta datorita argumentului adus instantei de rancisco Moreno, care a spus ca albiasi cursul raurilor pot 8 modi8cate de mana omului si prin urmare nu repre%inta uncriteriu $alid.

3rept multumire pentru aceasta, gu$ernul argentinian ia daruit lui Moreno foarte multpamant in 'atagonia, iar Moreno a luat deci%ia de a dona inapoi statului o maresuprafata, cu conditia ca teritoriul sa se transforme in arie prote&ata. 3ea lungultimpului parcul sia marit considerabil suprafata si sau mai creat si alte parcuri inArgentina, insa Na/uel Wuapi (parcul national creat din pamantul donat de ranciscoMoreno) ramane primul si unul dintre cele mai frumoase din Argentina.

11



Argentina

> Cea mai iubit* &i mai contro4ersat* 7rim* )oamn* din istoria Argentinei...

Yn septembrie 19-1, dup multe anali%e medicale, medicii con8rm c $a 'eron, soViapreUedintelui Argentinei, uan 'eron, sufer de cancer uterin. Apare On public pentru

ultima oar On iunie 19-#, iar pe # iulie, On acelaQi an, se stinge din $ia. A$ea deani.

Maria $a 3uarte de 'eron, pe numele ei complet, a crescut Ontro %on rural dinArgentina Qi a plecat la uenos Aires pentru a de$eni actri. $a a fost stea decabaret, iar la $Rrsta de #4 de ani, la OntRlnit pe uan 3omingo 'eron, colonel Qiministru de r%boi, cu care sa cstorit On 194-. Fn an mai tRr%iu, uan 'eron a fostales preQedinte. 3atorit spri&inului soViei, el a cRUtigat Ui alegerile din 19-1.

$a 'eron a promo$at o gam larg de proiecte, inclusi$ construirea Qcolilor Qi aspitalelor pentru copii. A militat, de asemenea, pentru obinerea unor condiii mai

bune pentru muncitori Qi sraci. 3e Tot ea a condus Ministerul Muncii Qi !ntii Qi amilitat pentru $otul femeilor. 3atorit ei, On 1945, femeile au $otat prima oar OnArgentina. $a 'eron a fondat Qi a condus primul partid naional al femeilor din aceaar, 'artidul 'eronist al emeilor.

> 7RE?E)INTE"E ?I R@B,I-"

'araguaJ, o ar obscur, cum$a i%olat On America de !ud, Qi mai tot timpul umbritde $ecini mai mari Qi mai puternici precum Argentina Qi ra%ilia, a fost loc dedesfQurare pentru un r%boi unic On istoria con+ictelor armate.

oarte pe scurt, explicaiile o8ciale in$oc faptul c atRt Argentina, cRt Qi ra%ilia erauderan&ate de politica extern a FruguaJului, iar cRnd partidul minoritar lancos dinFruguai a cerut a&utor 'araguaJului $ecin, autoritile acestuia au decis c nu ar 8 fostdeloc Zmac/oZ s refu%e cererea uruguaienilor. "el puin aQa susin istoricii locali carenu sau s8it s bote%e acest con+ict cu accente de /olocaust pe alocuri, drept Zl7uerro del Mas !tupidoZ...

"u toate acestea, con+ictul desfQurat On a doua &umtate a secolului 19 este puincunoscut c/iar Qi On regiune. "/iar On 'araguaJ ambiguitile Qi contro$ersele din &urulcon+ictului au fcut ca generaii de politicieni Qi deopotri$, istorici, s e$ite aducereasubiectului On discuie. "u toate acestea, dup mai mult de 14# ani de la sumbrele

e$enimente, 'araguaJul este Onc in+uenat de eroismul strmoQilor, concreti%at Ontrotragedie care de8neQte aceast ar.

'araguaJul de ast%i nu repre%int $reo putere militar. *n+uena sa este concreti%atde dou mari bara&e +u$iale, exporturile masi$e de soia ctre "/ina Qi ba%arul uriaQdin "iudad del ste.

"u toate acestea, la mi&locul secolului 19 'araguaJul era o ade$rat putere regional. Tonul On aceast direcie, fusese dat de&a de preQedintele "arlos Antonio <ope%, careadusese On ar ingineri Qi specialiQti din uropa pentru construirea unui Qantier na$al,o oelrie, precum Qi una dintre primele ci ferate din America de !ud. Yn anul 16#,

preQedintele "arlos Antonio <ope% a murit, funcia 8ind preluat de 8ul su, rancisco!olano <ope%.

1#



Argentina

TRnrul !olano era o 8re temperamental cu adese accese dictatoriale. unoar, ainter%is cetenilor s stea aQe%ai sau cu spatele la el, cRnd se a+a On picioare saude8la. <a fel, era dornic s marc/e%e cu orice pre trecerea sa prin istorie. =ca%ia iaaprut On anul 164, cRnd a decis s inter$in On politica regional. Yn acelaQi an,ra%ilia a inter$enit militar On r%boiul ci$il din FruguaJ, pentru aQi prote&a propriilein$estiii economice.

7re&edintele rancisco 2olano "opez

<ope% sa temut c inter$enia ra%iliei $a destabili%a balana regional a puterii, Qi aa$ut o cu$Rntare On care anunat c 'araguaJul nu $a tolera pre%ena trupelorbra%iliene pe pmRnt uruguaJan. Ympratul 'edro al **lea al ra%iliei la ignorat Qi ain$adat Fruguaiul. *mediat, preQedintele !olano <ope% a declarat r%boi ra%iliei Qitrupele sale au ptruns On pro$incia Mato 7rosso.

!olano a intrat ulterior cu armata Qi On FruguaJul $ecin pentru a lupta cu faciunilecare spri&ineau ra%ilia. "um Argentina a refu%at cerea trimis de !olano, conform

creia trupele sale doreau s strbat teritoriul argentinian, ambiiosul preQedinte aordonat trupelor s trec prin Argentina cu orice pre.

$ident, situaia a Onceput s se precipite, odat ce faciunea pro bra%ilian dinFruguaJ a cRQtigat r%boiul, ra%ilia, FruguaJul Qi Argentina au decis s se r%bune Oncel mai clasic stil de roman sudamerican. "ele trei ri au semnat un pact secret princare sau anga&at s anexe%e &umtate din teritoriul 'araguaJului, s obincompensaii de r%boi, si inter%ic meninerea unei armate, Qi nu On ultimul rRnd slareste%e pe rancisco !olano.

7e culmile s$ngeroase ale absurdului

!orii erau Ompotri$a 'araguaJului, populaia celor trei ri inamice era de circa #- orimai mare decRt a sa. Armata lui !olano era ec/ipat cu musc/ete de pe $remea luionaparte, tunuri din secolul 15, Qi, 8ind un stat fr ieQire la mare, nu putea importaarmamament modern strin. 'e de alt parte, inamicii si bene8ciau de carabine cubtaie lung, artilerie moderni%at Qi $ase de r%boi. *n$a%ia paraguaJenilor a fostrapid stopat On FruguaJ Qi ra%ilia, iar !olano <ope% sa $%ut ne$oit s cear pace.

3ar orgoliul Ympratului 'edro al **lea nu era Ompcat cu atRt. !u$eranul bra%iliandorea abdicarea lui <ope% Qi amintea mereu c trupele sale duceu tot greul luptelor.AcelaQi orgoliu Ol Ompiedica Qi pe preQedintele <ope% s demisione%e lasRndul astfel

fr alternati$a perfect posibil de a se preda On termeni deceni pentru acele timpuri."eea ce a Onceput ca o escapad capricioas cu i% militarist sa transformat Ontrunr%boi de exterminare.

Yn urmtorii trei ani, paraguaJenii a+ai On inferioritate numeric au dus un r%boi desurpa$ieuire, 8ind OmpinQi dup lupte teribile, spre sudul mlQtinos al rii lor.

Yn ciuda distrugerilor Qi pierderilor de $iei omeneQti fr precedent, preQedintele!olano <ope% nu dorea s se predea. YQi muta capitala Qi sediul general dup sine, dinoraQ On oraQ, pe msur ce 8ecare localitate era cucerit de coaliie. ra con$ins ctoat lumea conspira On &urul su, Qi nu a durat mult pRn cRnd a a&uns s triasc

stri de ade$rat paranoia. A a&uns aQadar s ordone Onc/iderea Qi torturarea a mii desusintori.

1



Argentina

mp*ratul 7edro al II8lea al Braziliei

uriei sale oarbe iau c%ut $ictime c/iar Qi propriai mam Qi sor. ratele su sanumrat printre cei peste 600 de apropiai uciQi personal de !olano cu o lance, gestmoti$at de faptul c aQa fcea economie de gloane...

Yn acest timp, ara sa se scufunda On /aos Qi durere. "um toi brbaii erau Onrolai cufora, agricultura a colapsat Qi sa instalat foametea generali%at. Fn numr uriaQ deparaguaJeni au fost ne$oii s se /rneasc cu plante Qi fructe din &ungl, o mareparte din aceQti nefericii ai soartei decedRnd ulterior de /oler, malarie Qi di%enterie."um brbaii On putere erau tot mai puini, !olano <ope% a recrutat o armat destrRnsur compus din copii Qi adolesceni.

Yn lips de arme, !olano <ope% ia Onarmat cu bee din lemn cioplite Qi $opsite subforma unor puQti, astfel OncRt inamicii carei obser$au de la distan s cread c auarme ade$rate. A mers mai departe de atRt, obligRndui pe copii s poarte brbifalse, pentru a lsa impresia armatelor coaliiei c au de Onfruntat niQte brbai On toat

8rea. <egat de acele $remuri triste, paraguaJenii celebrea%a anual ^iua "opiilor,pentur a onora astfel memoria celor peste #.000 de copii uciQi On decursul unei singurebtlii.

Yn acest timp, !olano <ope% era obligat s se retrag On continuare. Yn anul 1650,armata bra%ilian la Oncolit la fortul "erro "ora On nordestul Ondeprtat al'araguaJului. Yn timpul execuiei prin OmpuQcare, preQedintele a strigat ZMor pentruara meaZ _lisa <Jnc/, soia sa de origine irlande% la Ongropat alturi de 8ul lor.

D. de b*rba(i pentru o (ar*

"onform recensmintelor de dup r%boi, aproximati$ 90[ din populaia 'araguaJuluia fost decimat On con+ict....

3oar #9.000 de brbai au mai supra$ieuit mcelului, ceea ce ia fcut pe istorici Qistatisticieni s considere c H%boiul din 'araguaJ a fost cel mai distructi$ r%boi al$remurilor moderne.

Fn corespondent de r%boi relata c puinii supra$ieuitori OntRlnii erau ade$ratesc/elete $ii, mutilate de gloane Qi lo$ituri de sabie. emeile rtceau de%brcate pestr%i, mi%eria era omnipre%ent, iar &aguarii prsiser &ungla Qi se plimbau nonQalanipe str%ile oraQelor distruse, On cutarea cada$relor proaspete...

H%boiul a distrus toate elitele, dar rul nu se terminase pentru aceast ar greu Oncercat. 3up terminarea ostilitilor, ara a fost condus timp de 6 ani de ctreargentinieni, precum Qi de paraguaJenii exilai care au spri&init agresiunea celor treiri sudamericane contra preQedintelui !olano <ope%. Hegimul proaspt instalat laportreti%at pe fostul preQedinte drept un tiran setos de sRnge Qi a Oncercat sl exile%edin istorie.

"onQtient parc de modul On carei $a 8 tratat memoria, !olano <ope% scria cu o %i Onainte de capturarea Qi execuia sa, c $a 8 Ongropat sub un munte de ignoran Qiuitare, dar %iua sa $a $eni Qi $a renaQte On conQtiina popular pentru aQi relua locul dedrept On istoria rii sale. Timpurile iau cam dat dreptate, dup 19#0, tensiunile createde preteniile oli$iei On pro$incia paraguaJan "/aco, bogat On petrol au dus la

14



Argentina

renaQterea sentimentelor naionaliste, cu 8gura fostului preQedinte <ope% On centrulmanifestrilor. H%boiul care a urmat Ontre anii 19#19-, a fost cRQtigat de 'araguaJ,iar odat cu restabilirea mRndriei naionale, personalitatea sa a fost reabilitat.

"u toate acestea, atrocitile r%boiului au marcat Qi ast%i su+etele locuitorilor acesteiri. Fnul dintre cele mai cumplite episoade sa desfQurat la 'iribebuJ, o localitate

situat la circa 60 Bilometri est de capitala Asuncion. !oldaii bra%ilieni au rete%atgRturile tuturor locuitorilor OntRlnii, dup care au blocat uQile unui spital aglomerat. <asfRrQit au dat foc...

C$nd meciurile de fotbal dor...

H%boiul a a$ut urmri dintre cele mai di$erse On Ontreaga regiune. Armata bra%ilianQia consolidat po%iia Qi a de$enit o instituie in+uent care a a$ut un sol important Onde%$oltarea ulterioar a acestei ri. <a fel, acest r%boi a dus la abolirea de8niti$ ascla$iei din ra%ilia, cci orice scla$ care se inrolase la r%boi, a fost eliberat.

Marea cRQtigtoare din acest r%boi la captul lumii a fost Marea ritanie care a Omprumutat ra%ilia Onainte de Onceperea ostilitilor, Qi 'araguaJul dup Onc/eierealor, ca s aib banii necesari pentru reconstrucia din temelii a rii. Tot r%boiul a fost8nanat de fapt de ctre anB of <ondon, arring rot/ers Qi N. M. Hotsc/ild ` !ons.

3in acel moment, pRn On %ilele noastre Ontreaga $ia politic Qi social a'araguaJului a fost puternic marcat de drama naional a r%boiului cu cei trei $ecini.

Accentul pe gloria, sacri8ciul asumat, modelul autoritar, Qi inamicii din interior amarcat de%$oltarea Qi istoria ulterioar a rii.

H%boiul a in+uenat puternic Qi exporturile ceaiului de erba Mate. Yn timpul

r%boiului, exportul acestei plante cu importante efecte terapeutice a sc%ut cu 9-[.!oldaii din toate forele armate anga&ate On con+ict au folosit in exces ceaiul de erbaMate pentru calitile sale inegalabile de a diminua sen%aile de foame, durere Qianxietate. "um ceaiul de erba Mate era principalul produs de export al rii, iaraceasta era ruinat economic Qi demogra8c, in$estitorii strini au preluat urgent nudoar controlul asupra produciei de erba Mate, ci Qi asupra Ontregii economia rii.

"u toate acestea, ara a renscut din propria cenuQ, Qi a a&uns ast%i una dintre celemai bogate Qi prospere ri din America de !ud. Natalitatea explodat dup r%boi, cRndinclusi$ preoii au fost Oncura&ai s aib copii.

Hnile r%boiului din trecut OQi pstrea% Ons amprenta asupra 8ecrui paraguaJan.

Z'entru paraguaJenii de ast%i, inclusi$ succesul Qi bucuriile de orice fel, au a&uns s8e percepute ca niQte preludii la niQte de%astre Qi pericole ulterioare. "/iar atunci cRndnaionala de fotbal cRQtig, noi resimim stres Qi panicZ, declar explicit ernandoogado, cercettor On cadrul Mu%eului de *storie 'iribebuJ.

1-

08 Argentina

Documents

Transcript of 08 Argentina