07.12.2012

www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro �� www.gazetadedimineata.rowww.gazetadedimineata.ro

Anul II, nr.288, 12 pagini, Vineri 7 DecembrieAnul II, nr.288, 12 pagini, Vineri 7 Decembrie 2012 , Preţ 1 leu2012 , Preţ 1 leu

Mineriide lacele

trei unităţiminiere intratepe program deînchidere auşanse mari săprimească îndata de 15decembriechenzina a douaaferentă luniinoiembrie,diminuată.

Cu toate că, ministrulEconomiei Daniel Chiţoiu a garan-tat prin protocolul semnat săp-tămâna trecută asigurarea fon-durilor de salarii pentru minele dinValea Jiului pe luna decembrie, laacest moment cele două societăţi(fără bugete) dau din colţ în colţpentru a găsi resursa financiarănecesară acoperirii salariilor miner-ilor. În acest context, şi pentru căsituaţia organizatorică a actualuluiCNH este una de haos total, iar ceaa societăţii nou-formate este lăsatăîn aer, cei aproape 2500 de mineride la Petrila, Paroşeni şi Uricani arputea returna în contul vechiului

angajator, respectiv CNH, con-travaloarea zilelor de concediuefectuate în plus la data de 25noiembrie. Adică, minerii care şi-au efectuat tot concediul până ladata de 25 noiembrie trebuie să deaînapoi banii pentru 3-4 zile, afer-ente lunii decembrie, lună în careaceştia sunt angajaţi ai societăţii deînchidere. Astfel, morbida CNHcondusă de generalul Drăgoi, celplin de surprize mai ceva ca MoşNicolae, va recupera circa 10 mi-liarde de lei vechi, acoperind înacest mod o parte din deficitul pecare acesta îl are la fondul desalarii.

Proiectele de buget ale celordouă societăţi ale huilei au fostretrase, marţi, de pe ordinea de zi aGuvernului, fiindcă materialulfinanciar prezentat de CNH nu aprimit avizul de la MinisterulFinanţelor şi astfel cei de laSocietatea de Închideri au rămasagăţaţi de foştii colegi şi nu auprimit nici ei verde la bugetul devenituri şi cheltuieli. Astfel căneavând buget aprobat societatealui Drăgoescu nu va putea deschidecont la trezorerie şi nu va fi benefi-ciară a subvenţiei pe luna decem-brie. Ceea ce înseamnă, zero veni-turi.

Păcăleală de Moş Nicolae...

Minerii lui Drăgoescu, pepunctul de a fi păcăliţide generalul Drăgoi

Petre Drăgoescu Nicolae Drăgoi

Pentru a nu supăra minerii înaintea alegerilor,

Compania Naţională a Huilei acerut amânare în procesul cucreşterea salarială a minerilor

Reprezentanţii Companiei Naţionale a Huilei nu s-au prezentat, joi, la Curtea de ApelAlba Iulia, unde au avut termen în recursul înaintat, împreună cu MinisterulEconomiei, împotriva sentinţei pronunţată de Tribunalul Hunedoara prin care instanţa

a obligat cele două instituţii să respecte actul adiţional la contractul colectiv de muncă, astfel căprocesul are un nou termen. <<< Pag. 7

Candidatul USLpe colegiul Petrila-Petroşani-Aninoasaa contestat doipreşedinţi de secţii

Candidatul USL pe colegiul Petroşani-Petrila-Aninoasa a contestat la Biroul ElectoralJudeţean preşedinţii secţiilor de votare cu

numerele 161 şi 162. Biroul Electoral JudeţeanHunedoara a respins însă ca tardivă solicitarea luiIoan Rus, astfel că preşedinţii celor două secţiirămân ”în funcţie”. <<< Pag. 5

Monica Iacob-Ridzi:”Petroşaniul, Petrilaşi Aninoasa înseamnăîn primul rândoamenii acestor oraşe”

Construcţie pentru viitor prin susţinerea investiţi-ilor şi creşterea condiţiilor de trai ale locuitorilordin Valea Jiului, în special ale celor din

Petroşani-Petrila-Aninoasa. Acesta a fost moto-ul depu-tatului Monica Iacob-Ridzi în ultimii patru ani de man-dat. În 2008, Monica Iacob-Ridzi a primit încrederealocuitorilor din Petroşani, Petrila şi Aninoasa, fiind sin-gurul politician hunedorean care şi-a adjudecat colegiulcu peste 51 la sută din voturi. A promis investiţii în celetrei localităţi şi a reuşit să sprijine administraţiile localesă atragă, pe proiecte, atât fonduri guvernamentale cât şieuropene. <<< Pag. 5

Ingrediente:Ingrediente:Pentru perişoare:600g carne tocată (amestecă

vită şi porc)1 ceapă2 ouă20 gr faina100 gr orez1 linguriţă de sare1/2 linguriţa piperPentru ciorba:2 morcovi1/2 ţelina mică1 rădăcina pătrunjel50 ml ulei1 ceapă1 ardei gras roşu5 roşii mici800 gr oase de porc fără carne1 legătură de pătrunjelPentru servit: smântâna şi

zeamă de lămâieMod de preparare:Mod de preparare:Legumele (morcovii, ţelina,

rădăcină de pătrunjel, ceapă) sespală, se curăţa şi se dau pe rază-toarea mare. Într-o oală mai marese pune uleiul la încins, se adaugalegumele şi se lasa să se căleascăpână se înmoaie. Se adauga oaselede porc porţionate, apoi se adau-ga cca 3-4 l apă fierbinte. Se punecapacul şi se lasa să fiarbă.

După 10 min se adauga ardeiultăiat cubuleţe şi roşiile decojite şi

tăiate felii. Se lasă la fiert cca 35min, dacă se formează spumă seîndepărtează, iar oasele se scotdin ciorba.

În acest timp formăm per-işoarele: ceapă se taie foartemărunt sau se dă pe razătoareamică. Într-un bol se adauga ingre-dientele şi se frământă bine pânăobţinem o compoziţie omogenă.

Pregătim un bol cu apă, umez-im mâinile, luăm compoziţie cu olingură şi formăm perişoare, cadimensiune “cât o nucă”.

Perişoarele se pun în ciorbăfierbinte, câte una, fără să le îngh-esuim. Se lasa să fiarbă cca 10-12min la foc potrivit.

Când sunt fierte, perişoarelevor pluti. Se adauga sare şi piperdupă gust.

Se serveşte cu pătrunjel tocat şismântână.

Poftă Bună...Poftă Bună...

2222 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vneriţă Vneri ,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

Antena 1Antena 1 ProTVProTV TVR 1TVR 1 Prima Prima TVTV07:00 Ştirile Pro Tv 10:00 Tanar si nelinistit

(R) 11:00 Samantha în

vacanță (R) 13:00 Ştirile Pro Tv 13:45 Alibi din dragoste 16:00 Tânăr şi Neliniştit 17:00 Ştirile Pro Tv 17:30 Happy Hour 19:00 Ştirile Pro Tv20:30 Dansez pentru tine 00:30 Explore Midnight 01:00 Alibi din dragoste

(R) 03:00 Ştirile Pro Tv (R) 04:30 După 20 de ani

(R) 05:00 Happy Hour (R)

08:00 ‘Neatza cu Răzvan şiDani

10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei cu Mircea

Badea 11:15 FamiliaDa (R) 11:50 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasa pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct cu Simona

Gherghe 19:00 Observator20:00 FamiliaDa cu Cosmin

Selesi 20:30 Top Chef 22:30 Pasărea pe sârmă 01:00 X Factor (R) 04:00 Acces direct (R) 06:00 Observator

10:15 Aşa-i românul! 10:25 Lumea modei 10:30 Ora de business (R) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 O dată’n viaţă (R) 12:30 Oamenii care au

schimbat lumea 12:40 Legendele palatului:

Kim Suro, regele de fier (R) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Finanţe şi afaceri 15:15 Teleshopping 15:30 Planeta arborilor 16:00 Tezaur folcloric (R) 17:00 e-FORUM 17:30 Oamenii care au

schimbat lumea (R) 17:40 Legendele palatului:

Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:43 Alegeri 2012 20:50 Meteo 21:00 Alegeri 2012 22:00 Stele de 5 stele (R) 00:00 Ora de business (R) 00:50 Cenuşă şi sânge (R)

08:30 Totul despre mame 09:00 Teleshopping 09:30 Experienta americana 10:30 Prima zi (R) 11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dieta si o vedeta

(R) 13:00 Teleshopping 13:30 Farsele lui Jugaru 13:45 Teleshopping 14:15 Ancheta militara 15:30 Totul despre mame (R) 16:00 Vrăjitoarea cea bună 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireasa de pe tort20:30 Artista, dolarii şi arde-

lenii 22:15 Copiii spun lucruri

trasnite (R) 23:15 Mondenii (R) 00:30 Ancheta militara 01:30 Focus (R) 02:30 Tradati in dragoste

Vineri 7 Decembrie Vineri 7 Decembrie 20122012

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

RR ee ţţ ee tt aaRR ee ţţ ee tt aaZZ ii ll ee iiZZ ii ll ee ii

Ciorbă de perişoare

[email protected]

Rodica Muntoi Mîrza

Cu ocazia zilei internaţionale a voluntarilor .......vă doresc multăsănătate şi numai împliniri,tuturor celor ce faceţi acest gest de uman-

itate si de multe ori de sacrificiu suprem...............Faceţi în continuare ceea ce este de făcut cu aceeaşi inimă curată şi

abnegaţie!!!!şi nu uitaţi...... noi voluntarii facem ceva ...........nu politică!!!!!!!!

LA MULŢI ANI !!!!!!!Sorin Grigore Csaky,un voluntar înnăscut.

Urării...

Închiriez cabană situatăla Peştera Bolii, 12

locuri, toate utilităţile,acces auto curte mare cu

grătar, îngrădită.De Crăciun şi revelion.Rel. la tel.: 0727 345 600

Închirierii!

Badea Gheorghe pleacă la cosit.Spre seară, este găsit leşinat de niştevecini, este stropit cu apă şi, dupăun timp, omul îşi revine:- Ce-i, bade Gheorghe? Eşti bolnav?

De ce-ai leşinat?- De foame.- De foame? Da' lelea Mărie nu ţi-o

pus de mîncare?- Ba mi-o pus pită şi slană, da' mi-

am fost uitat brişca acasă.

Gheorghe îşi înmormîntează soacra.Vine omul acasă şi, cînd să deschidăpoarta, îi pică o ţiglă în cap, la careGheorghe, contrariat, zice:

- Deja ai ajuns?

Întorcîndu-se de la coasă, badeaGheorghe îl vede pe Ion, cu un cer-cel în ureche, plimbîndu-se pe uliţă.- Da' bine, mă, Ioane, mă, tu porţi

cercel, mă?- No, d'apăi...- Da' bine, mă, Ioane, mă, te cre-

deam om serios...- No...- Da' bine, mă, Ioane, de cînd ţi-oi

pus tu cercel, mă?- D-apăi, de cînd l-o găsit Maria în

patul nostru...

Bancuri...Bancuri...

3333GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122VViinneerrii,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122

Actual


Spectacolul omagialRadu Beligan,„Confesiuni despre

viaţă şi artă” a fost repro-gramat. Astfel, marelemaestru va urca pe scenaTeatrului Dramatic IDSârbu din Petroşani în ulti-

ma săptămână din lunaianuarie.

Un alt spectacol de excepţieva fi reprogramat din cauză că,nu s-au vândut suficiente bile -te pentru acoperirea cheltu ie li -lor care se impun. Radu Beli -gan nu va veni în Petroşani la

finele acestei săptămâni, cândar fi fost programat specta-colul omagial “Confesiunidespre viaţă şi arte”.

Totuşi, organizatorii au sta-bilit să-l reprogrameze pentruultima săptămână din luna ia -nuarie a anului viitor.

Cei peste 50 de iubitori de

cultură, care şi-aucumpărat deja biletelepentru spectacol, pot fiesă le retur neze pentru a-şirecupera banii, fie să lepăstreze şi să le foloseas -că în luna ianuarie.


Spectacolul omagia l RaduSpectacolul omagia l RaduBel igan a fost amânatBel igan a fost amânat

4444 Gazeta dGazeta de Dimineaţăe Dimineaţă Vineri , 7 Decembrie Vineri , 7 Decembrie 20122012

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Neregulile au fost constatate în urmaunui control efectuat la Compania Naţio-nală de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale(CNADNR) în perioada august-octombrie2012 şi a vizat procedurile de atribuirea unor contracte de proiectare şi execu -ţie la tronsoanele de autostradă Orăştie-Sibiu şi Nădlac-Arad, precum şi la Dru -murile Naţionale 24 şi 24B din judeţulVaslui.

“În urma controlului efectuat, au fostaplicate amenzi contravenţionale în valoa-re de 200.000 lei şi au fost constatatefoarte multe nereguli care au generatatribuirea de contracte de achiziţie pu -blică în mod defectuos, fapt pentru carevom sesiza în perioada imediat urmă-toare - sper ca până la sfârşitul urmă-toarei săptămâni - atât DNA, cât şi Con -siliul Concurenţei, pentru că există sus-piciuni de fraudă, pe de-o parte, dar şisuspiciuni de înţelegeri anticoncuren -ţiale din partea operatorilor economicicare au fost implicaţi”, a anunţat pre şe -dintele ANRMAP, Dan Lucian Vlădescu,citat de MEDIAFAX.

Principalele nereguli constatate se re -

feră la impunerea în documentaţia deatribuire a unor cerinţe minime de califi -care restrictive, la impunerea altor crite -rii de calificare decât cele prevăzute delege şi la încălcarea transparenţei nece-sară în cazul achiziţiilor publice.

Vlădescu a declarat că acest raport pre-zintă şi ceea ce a generat atribuirea con-tractului pentru lotul 1 al autostrăzii Năd-lac-Arad către societatea Romstrade.

“Au fost depuse 7 oferte de către şap-te operatori economici principali, iar dinacestea 6 au fost respinse fiind conside -rate inacceptabile sau neconforme. Ceeace este şi mai interesant, pentru aceeaşiprocedură de atribuire nu au fost înregis-trate contestaţii pe rolul Consiliului Na -ţional pentru Soluţionarea Contesta ţii lor,lucru cel puţin bizar având în vederemiza acestor proceduri de atribuire”, aspus preşedintele ANRMAP.

Potrivit acestuia, fiecare dintre cele 6societăţi respinse la procedura Nădlac-Arad au primit contracte pentru auto stra-da Orăştie-Sibiu.

Autostrada dintre Orăştie şi Sibiu fa -ce parte din coridorul IV paneuropean

de trans-port, caretraverseazăRomâniade la vestla est,pornind dela Nădlac,trecândprin Piteştişi termi -nân du-se laConstanţa.AutostradaOrăştie-Sibiu esteîmpărţită în patru loturi de execuţiedupă cum urmează:

- Lot 1: km 0+000 - 24+110 - con-structor Strabag.

Valoarea ofertei câştigătoare este de551 milioane lei.

- Lot 2: km 24+110 - 43+855 - cons -tructor asocierea Straco Grup -StudioCorona

Valoarea ofertei câştigătoare 377,7milioane lei.

- Lot 3: km 43+855 - 65+965 - construc-tor Impregilo SpA

Valoarea ofertei câştigătoare 604,7 mili -oane lei.

- Lot 4: km 65+965 - 82+070 - constructorasocierea Astaldi SpA-Euroconstruct Trading98-Astalrom.

Valoarea ofertei câştigătoare este de 484,8milioane lei.

Astfel că valoarea totală a autostrăzii estede 2,01 miliarde lei (448 de milioane deeuro).

Constructorii respini la licitaţiaConstructorii respini la licitaţiapentru autostrada Nădlac-Arad,pentru autostrada Nădlac-Arad,câştigători pe tronsonul Orăştie-câştigători pe tronsonul Orăştie-SibiuSibiuPreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Dan Vlădescu,a anunţat că Guvernul va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie, sesizarea venind ca urmare a neregulilor constatatela atribuirea contractelor de lcrări la autostrăzile Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu.

Locuitorii Văii Jiului, fie că locuiesc în Uricani, Lupeni, Vulcan Petroşani sau Petrila nuvor plăti taxe şi impozite mai mari în anul 2013. Asta după ce autorităţile locale austabilit acest lucru sau urmeză să o facă în şedinţele de Consiliu Local. Singura locali-atate în care se vor opera scumpiri este Aninoasa însă aici majorările se vor aplica doarla câteva taxe, respectiv cele de închiriere păşuni şi închiriere locuinţe.

Autorităţile localeamintesc contribuabili -lor faptul că cei care îşivor achita integral dări -le către Consiliul Localîn primul trimestru alanului şi anume pânăîn 31 martie vor bene-ficia de o bonificaţiede 10 procente din su -ma totală.

De asemenea, pen-sionarii cu venituri mici,persoanele cu handicapgrav sau accentuat pre-cum şi veteranii şi vă -du vele de război, vor fiscutiţi de plata impozi-tului pe locuinţă.

Rodica MuntoiMîrza

Impozitele şi taxele locale din oraşeleVăii Jiului nu vor fi majorate în 2013Veşti bune pentru locuitorii Văii Jiului! Anul 2013, nu va veni cu majorăriale taxelor şi impozitelor locale în niciun oraş din această zonă.

5555wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

ActualGGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vineriţă Vineri ,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122


Candidatul USL pe co -legiul Petroşani-Petri la-Aninoasa a

contestat la Biroul ElectoralJudeţean preţedinţii secţiilorde votare cu numerele 161 şi162. Biroul Electoral Jude -ţean Hunedoara a respinsînsă ca tardivă solicitarea luiIoan Rus, astfel că preşedin -ţii celor două secţii rămân“în funcţie”.

“Respinge ca tardivă contestaţiaînregistrată la Biroul Electoral deCircumscripţie nr. 22 -judeţul Hune -doara sub nr. 220/04.12.2012, for-mulată de organizaţia PSD Petro şani,reprezentată de domnul loan Rus, încalitate de preşedinte privind proce-

sul-verbal prin care au fost desem-nat preşedinţii secţiilor de votare nr.161 şi 162 (domnul Ragea Cornel şidoamna Ragea Dorina)”, se arată îndecizia BEJ Hunedoara.

În contestaţia depusă la Bej, IoanRus, candidatul USL pe colegiuluninominal 5 pentru Camera Depu -taţilor, acuza că preşedinţii celordouă secţii de votare sunt aporopiaţiai familiei Iacob-Ridzi, principalulsău contracandidat pe acest colegiufiind deţinătorul actulaului mandatde deputat, Monica Iacob-Ridzi.

Rus a solicitat admiterea contes-taţiei şi, pe cale de consecinţă, anu-larea şi modificarea procesului-ver-bal prin care au fost învestiţi înfuncţie cei doi preşedinţi.

“În fapt, se precizează că celedouă persoane au calitatea de mem-

bri PD-L, precum şi legături de afi -nitate cu Preşedintele PD-L Petro -şani, domnul Tiberiu lacob-Ridzi şicu doamna Monica lacob-Ridzi, can -didat pentru Camera Deputaţilor,fiind finii acestora”, se arată în deci -zia BEJ Hunedoara.

Sesizarea a fost formulată ca ur -mare a publicării proceselor verbalede constituire a Birourilor Electo ra -le ale secţiilor de votare în data de02.12.2012 pe pagina de internet aInstituţiei Prefectului - judeţul Hune -doara, fiind transmisă prin fax în datade 4 decembrie.

Termenul de contestare este de 48de ore de la expirarea termenului deconstituire sau, după caz, de comple -tare a acestora, dar nu mai târziu dedata de 26 noiembrie 2012.

C a n d i d a t u l U S L p eC a n d i d a t u l U S L p ecolegiul Petrila-Petroşani-colegiul Petrila-Petroşani-Aninoasa a contestat doiAninoasa a contestat doipreşedinţi de secţiipreşedinţi de secţii

Ultimele zile înainte dealegerile parlamentare,Serviciul Public Comu -nitar Local de Evidenţăa Persoanelor Petro -şani (SPCLEP) îşi ex -tinde şi îşi adapteazăprogramul de lucrupentru a permite ce tă -ţenilor cu acte de iden-titate expirate sau fu -rate, să intre în legali-tate şi să poată astfelvota în 9 decembrie.

Sâmbătă şi duminică bi ro -ul Serviciului Public Comu -nitar Local de Evidenţă a Per -soanelor Petroşani va avea unprogram special, atît pentruprimirea cererilor cît şi pen-tru eliberarea actelor de iden-titate. Sâmbătă, 8 decembrie,programul va fi de la ora 8 laora 16, iar duminică, în ziuavotului, angajaţii Serviciuluivor lucra între orele 8.00 şi21.00, adică pe toată perioada

în care sînt deschise secţiilede votare.

“Trebuie să menţionăm cătoată săptămâna am avut pro-gram special. Pentru weekend,cei care au cărţile de identita -te furate, pierdute sau expira -te, pot veni la ghişeul nostrupentru a le schimba.

Aş vrea să adaug faptul căpersoanele care vor depunedosarul complet sâmbătă pânăla orele 10:00 ale dimineţii,vor primi cartea de alegătorîn aceiaşi zi iar cei care vindupă ora 10:00 şi până dumi -nică la ora 10:00 vor avea actulnou în cursul amiezii zilei de9 decembrie”, spune AncaZaha ria, şef SPCLEP Petro -şani.

Nici cei care vin după ora10:00 în ziua de duminică nuvor rămâne fără acte noi. Eiînsă trebuie să aibă în plustrei fotografii tip buletin, pen-tru că, li se va elibera carte deidentitate provizorie, pentru aputea fi primiţi la urne.


SPCLEP Petroşani vafi deschis şi duminicăpână la ora 21:00

Construcţie pentruviitor prin susţinereainvestiţiilor şi creş te rea

condiţiilor de trai ale locui to -rilor din Valea Jiului, în spe-cial ale celor din Petroşani-Petrila-Aninoasa. Acesta afost moto-ul deputatuluiMonica Iacob-Ridzi înultimii patru ani de mandat.

În 2008, Monica Iacob-Ridzi aprimit încrederea locuitorilor dinPetroşani, Petrila şi Aninoasa, fiindsingurul politician hunedorean careşi-a adjudecat colegiul cu peste 51la sută din voturi. A promisinvestiţii în cele trei localităţi şi areuşit să sprijine administraţiilelocale să atragă, pe proiecte, atâtfonduri guvernamentale cât şieuropene. Peste 2,1 mii de miliardelei vechi (2.125.461.871.190 leivechi) au ajuns în cele trei localităţi,pe diferite proiecte, guvernamentaleşi europene, aici fiind vorba doar debanii plătiţi pentru lucrări, nefiindincluse sumele care mai sunt deatras din unele proiecte.

Următorii patru ani sunt foarteimportanţi pentru Petroşani, Petrilaşi Aninoasa. Investiţiile trebuie con-tinuate, iar eforturile penrtu dezvol -tarea turismului şi continuarea acti -

vităţii extractive trebuie intensificate.În acest context, Monica Iacob-Ridziva continua să susţină şi să sprijineinvestiţiile în turism: finalizarea do -meniului schiabil din Parâng, finan -ţarea lucrărilor la viitoarea staţiuneturistică Donbraia şi finanţarea dru-mului de legătură spre domeniulschiabil Şureanu.

Monica Iacob-Ridzi va susţinemajoararea pensiilor şi salariilor,crearea de noi locuri de muncă, vamilita pentru un program naţionalprin care elevii să beneficiezede consult şi un pachet mini-mal de tratament stomatologicgra tuit, introducerea mai mul-tor ore de sport şi a orelor denu triţie, precum şi pentrucons trucţia de creşe, dar şipentru introducerea unuipachet alimentar pentru elevi.Nu sunt uitate nici proiecteledin să nă tate: finalizarealucrărilor de modernizare aPoliclinicii Spitalului deUrgenţă Petro şani,redeschiderea spitalului dinPetrila. Importante vor fi şicontinuarea porgramelor deconstrucţie de locuinţe, dez-voltarea infrastructurii de apăşi canal, dezvoltarea infra-structurii rutiere în special

cea a localităţilor aparţinătoa re ceau statut de zonă rurală, dar şisusţinerea lăcaşurilor de cult.

“Petroşaniul, Petrila şi Aninoasasunteţi dumneavoastră. Fiecare din-tre noi şi toţi laolaltă facem acesteoraşe să vibreze. Şi toţi aici ne clă -dim viitorul. Doar împreună putemcontinua reconstrucţia Petroşaniului,Petrilei şi Aninoasei”, spune MonicaIacob-Ridzi, candidat pentru Came raDeputaţilor pe colegiul uninominal 5Hunedoara Petroşani-Petrila-Aninoasa.

Monica Iacob-Ridzi:“Petroşaniul, Petrila şiAninoasa înseamnă în primulrând oamenii acestor oraşe”

6666 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,,77 DDeecceemmbbrriiee 22001122VViinneerrii,,77 DDeecceemmbbrriiee 22001122

Actualwwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo

www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro ��www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro � � www.gazetadedimineata.ro www.gazetadedimineata.ro

Un telefon de la o rudă va schimba progra-mul:. S-ar putea să aflaţi că s-a îmbolnăvit opersoană la care ţineţi foarte mult.

Dacă v-aţi planificat o călătorie împreunăcu familia, vă recomandăm să nu ezitaţi.

După-amiaza aveţi o stare de spirit maibună şi sunt şanse să petreceţi clipe romanticeîmpreună cu partenerul de viaţă.

Spre seară, s-ar putea ca un prieten să văinvite la o petrecere. Profitaţi de ocazie, daraveţi grijă să evitaţi excesele!

După-amiaza intraţi în pos-esia unor bani la care nu vă aştep-taţi, dar care vă prind foarte bine.

Staţi bine cu sănătatea,însă ar fi bine să să vă relaxaţimai mult.

Aveţi şanse mari să văafirmaţi în afaceri şi pe planprofesional.

Nu aveţi o clipă de răgaz, darsunteţi ambiţios şi reuşiţi să termi-naţi tot ce v-aţi propus.

Dimineaţa reuşiţi sărezolvaţi o problemă aunui tânăr din familie.

Aveţi idei foarte bune şiputeţi să începeţi o activitatenouă.

Luaţi decizii inspirate şi reuşiţisă duceţi la bun sfârşit obligaţiile pecare vi le-aţi asumat.

Dacă vi se propune o colabo-rare, nu staţi mult pe gânduri!Puteţi câştiga bani frumoşi.

Aveţi o creativitate ieşită dincomun, care va ajuta mult înafaceri.

În ciuda tuturor obstacolelor, reuşiţisă finalizaţi o activitate intelectualăcăreia i-aţi dedicat mult timp.

Aveţi ocazia să faceţi o investiţie importan-tă, care se va dovedi profitabilă mai curânddecât vă aşteptaţi

Petreceţi seara în mijlocul familiei şi faceţiplanuri pentru o călătorie. Nu vă faceţi griji înceea ce priveşte banii: îi veţi obţine în curând!

Uşurinţa cu care comunicaţi va ajuta sărezolvaţi divergentele apărute între colegii de servi-ciu.

Zi favorabilă studiului şi afirmării în societate.Ţineţi cont de sfaturile unei persoane care a avut suc-ces în problemă ce va frământă!

Vă recomandăm să profitaţi de acest con-text favorabil. Aveţi ocazia să vă lărgiţi orizon-tul intelectual şi să izbândiţi pe plan social.

Sunteţi nevoit să faceţi mai multe drumuriscurte şi să vă ocupaţi de o investiţie. Nu esteexclus să aveţi dificultăţi din cauza birocraţiei.

Dimineaţa luaţi o decizie importantă, care se vadovedi inspirată.Fiţi prudent şi evitaţi speculaţiilefinanciare!

După-amiaza, mergeţi împreună cu per-soana iubită într-o vizită la prieteni. Nuneglijaţi odihnă!

Vă dedicaţi timpul liber planurilor depornire a unei afaceri. Puteţi fi optimist: aveţişanse să vă descurcaţi cu cheltuieli minime.

S-ar putea să plecaţi într-o călătorie nepre-văzută, în interes familial. Puteţi să comunicaţişi să negociaţi cu persoanele de sex opus.

Relaţiile parteneriale merg foarte bine.Sunteţi apreciat pentru hotărârea şi seriozitateadumneavoastră.

Pe plan profesional, treceţi printr-o perioadăfavorabilă şi aveţi ocazia să vă puneţi ideile înpractică.

Puteţi să rezolvaţi cu uşur-inţă problemele de la serviciuşi de acasă.

Câştigaţi bine dintr-oactivitate comercială de carevă ocupaţi cu seriozitate.

Efectuez non-stop transportintern şi interaţional cu maşini

MAN şi Mercedes de 3,5 t, 7,5 t şi 24t la cele

mai mici preţuri. Relaţii la telefon

0721749069 şi 0763633998.

PrestăriPrestăriServiciiServicii

Închiriez spaţiu comercialîn Petroşani,strada Maleia –prima construcţie pe stângamai sus de Insemex. Pretabil

depozitare, punct de desfacere. Relaţi la telefon

0722 779 342

ÎnchirieriÎnchirieri

1. Îngrijirea păruluiUleiul de măsline: este un remediu de

hidratare şi reparare nemaipomenit apărului vopsit, uscat sau deteriorat şi nunumai. Pentru orice tip de păr, înainte dea-l spăla aplicaţi cu mâna ulei de maslinecald pe toata lungimea şuviţelor şi aştep-taţi 5 minute după care puteţi spăla părulnormal. Rezultatul este incredibil, părulva deveni moale, elastic, strălucitor şifoarte uşor de descălcit.

Zeama de coji de nucă fierte: pentrucele dintre noi care au nuanţa părului şa -tenă sau castanie sau chiar pentru celevopsite în nuanţe arămii sau ciocolatii,vreau să vă spun o poveste. Bunica mea,care astăzi are 86 de ani nu a folosit nicio -dată vopsea de păr din comerţ ci o vopseanaturală, zeama rezultată din fierbereacoji lor verzi ale nucilor. Dacă fierbi cojile

verzi ale nucilor şi apoi strecori zeamalăsată de acestea la fiert, obţi o soluţiemaronie în care dacă îţi vei clăti părul dedoua ori după spălare, părul tău va aveanuanţa ciocolatiu. O vopsea naturală,intensă, care ţine până la 4 spălări. Dinexperienţă proprie vă pot spune că func -ţionează şi mai mult decât atât, este şi untratament extraordinar împotriva căderiipărului, dându-i rezistenţă şi strălucire.

2. Îngrijirea pieliiGomaj cu ulei de măsline şi zaţ de ca -

fea: cu toate ne dorim o piele fină atât pecorp cât şi pe ten. După ce am încercat văpot recomanda cu foarte multă încrederegomajul cu zaţ de cafea amestecat cu uleide măsline. Nu doar îndepărtează celulelemoarte şi toxinele ce se elimină prin porici vă face pielea incredibil de fină, stimu -lează circulaţia sângelui prin masarea pie -

lii în timpul gomajului, are un efect revig-orant şi este 100% natural şi la îndemânaoricui.

3. Îngrijirea danturii şi a buzelorMierea: este cel mai bun balsam de

buze, foarte hrănitor şi hidratant, în se -zonul rece face minuni.

Apa oxigenată: dacă vă doriţi o dan-tură cat mai albă, puteţi amesteca puţinăpastă de dinţi cu o linguriţă de apă oxige -nată şi apoi periaţi. Toate produsele de al -bire a dinţilor au ca substanţă de bază per-oxidul de hidrgogen. Astfel că în amesteccu pasta de dinţi obţineţi treptat o albireuşoară şi o igienă foarte bună a gingiilorşi a întregii guri.

4. Îngrijirea tenului şi a ochiilorOchi: Nu o să vă vorbesc de feliile de

castrevete puse pe ochi, ci despre compre-sele cu ceai verde rece. Face minuni pen-

tru că în timp reduce vizibil urmele cear -cănelor şi ochii sunt mai luminosi, le dis-pare roşeaţa specifică statului în faţa cal-culatorului şi arată mult mai odihniţi.

Ten: pentru cele dintre noi care se con-fruntă cu acneea, curaţarea tenului dimi -neaţa şi seara cu ceai de muşeţel vă vaaju ta. Este un excelent dezinfectant, ciac-trizant şi antiseptic.

Iar pentru doamnele care doresc un tenmai tânăr, cea mai eficientă mască pentruhidratare este formată din amestecul a do -uă linguri de smântână de casă, cu douălinguri de miere.

Sper să încercaţi metodele propuse demine, nu sunt inventate de mine dar suntîncercate şi de mine şi pentru că în cazulmeu au dat foarte bune rezultate, mă simtîndreptaţită să vi le recomand şi dumnea -voastră, dragi cititoare.

Roxana TOLTEANU

BEAUTY:

Metode naturiste de îngrijire a corpuluiMetode naturiste de îngrijire a corpuluiÎntreg internetul şi paginile revistelor glossy sunt împânzite de fel de fel de reclame şi recomandări ale unor produse de îngrijire,care mai de care mai sofisticate, bazate pe tehnologii noi şi de cele mai multe ori foarte costisitoare, ceea ce le face deseori inacce-sibile tuturor femeilor. Pentru că toate ne dorim să fim cochete şi bine îngrijite, cu o piele fină, păr strălucitor şi ten luminosastăzi o să vă vorbesc despre câteva trucuri de îngrijire 100% naturale şi accesibile oricăreia dintre noi, pe care poate nu le ştiaţi.

7777GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 77 NNooiieemmbbrriiee 22001122VViinneerrii,, 77 NNooiieemmbbrriiee 22001122 wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Reprezentanţii Com -paniei Naţionale aHuilei nu s-au pre -

zentat, joi, la Curtea deApel Alba Iulia, unde auavut termen în recursulînaintat, împreună cu Mi -nisterul Economiei, îm po -triva sentinţei pronun ţa tăde Tribunalul Hune doa raprin care instanţa a obli gatcele două instituţii să res -pecte actul adiţional la con-tractul colectiv de muncăare un nou termen.

La înfăţişarea de joi, instanţade la Curtea de Apel Alba a pro-

nunţat o amânare, acceptând ast-fel solicitarea venită din parteaCompaniei Naţionale a Huilei.Următorul termen al procesului afost stabilit pentru luna februariea anului viitor.

“La solicitarea recurentei (n.r. -Compania Naţională a Huilei), carenu s-a putut prezenta la proces,in stanţa a pronunţat un nou ter-men de judecată”, a declarat joi,pentru Gazeta de Dimineaţă,Cosmin Muntean, purtătorul decuvânt al Curţii de Apel Alba.

Potrivit sursei citate, prima po -sibilitate pentru Curtea de ApelAba de a reprograma dosarul esteluna februarie a anului viitor.

Astfel, instanţa de la Alba a

sta bilit un nou terme în dosarul“CNH şi Ministerul Economieiîmpotriva Sindicatului Muntele”pentru data de 7 februarie 2013.

Soluţia aleasă de CompaniaNaţională a Huiliei, subordonatăMinisterului Economiei, de a so -licita amânarea în acest dosar esteuna cât se poate de logică. Astapentru că primul termen al dosa -rului a fost stabilit spre finele cam-paniei electorale, iar recursul a fă -cut deja vâlvă în rândul minerilordin Valea Jiului. Scenariul este unulcât se poate de real, social-demo -craţii aflaţi în fruntea CNH nea -vând nevoie de mişcări sociale şinici de vociferări în această pe rio a -dă preelectorală.

Conducerea Companiei Naţio na -le a Huilei şi cea a MinisteruluiEconomiei, Comerţului şi Mediu -lui de Afaceri au înaintat recurs lasentinţa pronunţată, la finele luniiiunie, de Tribunalul Hunedoara,prin care minerii primeau salariimărite cu 10 procente. Minerii auobţinut creşterea de 10 procentedupă ce liderii de sindicat au sem-nat, în februarie, un act adiţionalla CCM care a beneficiat şi desemnătura ministrului Economei.Pentru că actul nu a fost respectat,în martie minerii au fost timp de osăptămână în grevă generală, iarmai apoi au acţionat CNH şi Mi -nisterul Economiei în judecată,

instanţa de la Tribunalul Hune -doa ra dându-le câştig de cauză.

Directorul general al CNH, Ni -colae Drăgoi, declara că recursula fost înaintat de Ministerul Eco -nomiei, pentru că în cazul unorcontroale “companiile naţionaleau nevoie de o hotărâre definiti vă”.

În fapt atât Ministerul Econo -mi ei, institiţie obligată de instanţade la Hunedoara să asigure resur -sele financiare pentru creşterea cu10 procente a salariilor minerilorcât şi Compania Naţională a Hui -lei, societate obligată de aceeaşiinstanţă să respecte actul adiţional,au înaintat recurs.

Mihaela MIHAI

Pentru a nu supăra minerii înaintea alegerilor,

Compania Naţională a Huilei a cerut amânareîn procesul cu creşterea salarială a minerilor

“De Ziua Naţională, gorjeanul Sabin Cornoiu a arborat în premierădrapelul României la cota 2519 metri a vârfului Parângul Mare.

Sabin este directorul Salvamont Gorj şi zilnic se preocupă de sigu-ranţa românilor care caută aventura în aerul curat de munte.

Este o dovadă că gorjenii poartă mândria de a fi român în suflet şio pot lua cu ei pe cele mai înalte culmi.

Felicitări Sabin! La mulţi ani România PUTERNICĂ!”Aceasta este postarea premierului Victor Ponta pe pagina sa de face-

book.Într-o perioadă în care bărbaţii României sunt mai “puternici”ca nicio-

dată, declarativ vorbind, o astfel de confuzie nici nu mai contează.Cum să-i pese premierului că omul care a ajuns “în premeiră de Ziua

naţională” pe vârful Parângul Mare este un jandarm din judeţulHunedoara şi nu şeful Salvamont Gorj. În realitatea realităţii, acest eveni-ment ar fi trecut neobservat de premier dacă nu se afla în perioada cam-paniei electorale tocmai în judeţul Gorj.

Gravitatea faptei este agravantă mai ales că Ponta demonstrează că ceamai elementară logică nu este folosită, echipamentul Salvamont esteîntotdeauna ROŞU.

În realitate, în fotografie se afla jandarmul montan hunedoreanCristian Cernăianu, cel care alături de alţi doi colegi de-ai săi şi de un sal-vamontist din Petroşani, este autorul premierei pe care o foloseşte Pontape pagina sa de facebook.

Ramona Roşulescu

Gorjenii lui Ponta sunt hunedoreni sadea

Din cauza ceţii, VictorPonta confiscă meritelejandarmilor hunedoreni pecare îi vede gorjeni autenticiCel mai important om de film din

România, Sergiu Nicolaescu, esteîncepând de joi cetăţean de onoare

al municipiului Târgu Jiu. Consilierii localiau votat într-o şedinţă extraordinarădecernarea titlului iar cel care i-a înmânatînsemnele a fost primarul FlorinCârciumaru.

Şedinţa de consiliu local a început cu intonareaimnului urbei iar mai apoi s-a dat citire proiectuluide hotărâre privind desemnarea lui SergiuNicolaescu drept cetăţean de onoare. SergiuNicolaescu a primit distincţia de la primarul oraşu-lui, Florin Cârciumaru. Evenimentul a fost unulfoarte emoţionant pentru marele om de film, acestamulţumindu-le edililor pentru bucuria făcută. Laşedinţa consilierilor locali au fost invitaţi atât parla-

mentarul de Gorj care a susţinut proiectul reabil-itării cinematografului din Târgu Jiu cât şi direc-torul România Film, Marius Iuraşcu. Acesta dinurmă a vorbit despre obstacolele peste care a trecutpentru a duce la capăt investiţia.Municipiul TârguJiu are tot de joi un modern cinematograf 3D cepoartă numele marelui Sergiu Nicolaescu.Reabilitarea obiectivului a costat un sfert de milionde euro.(C.S.)

Sergiu Nicolaescu, cetăţeande onoare în Tg-Jiu

Pentru că înRomânia nu au unloc de muncă sunt

nevoiţi să plece pestehotare. Angajatori dinGermania caută muncitoristudenţi, pentru viitoareavacanţă de vară.

Studenţii pot face rost de banilucrând în Germania, spre exem-plu ca angajaţi într-un hotel sauîntr-o bucătărie. Din păcatestrăinii nu au nevoiede ei pentru cunoş -tinţele dobândite înşcoală, ci ca simplimuncitori necalifica -ţi. Tinerii pot partici-pa la o astfel de se -lecţie organizată prinAgenţia pentru Ocu -parea Forţei de Mun -

că. Dosarele celor interesaţi trebu-ie depuse în intervalul 7-24 ianua-rie 2013 la Bucureşti. Tinerii spuncă un astfel de câştig ar fi bineve-nit. În baza de date a AJOFMexistă oferte şi pentru alţi gorjenicare vor să lucreze peste hotare.Gorjul are aproximativ 10 mii deşomeri, iar aproape o mie de oa -meni şi-au pierdut sau urmeazăsă îşi piardă locurile de muncă înacest sfârşit de an.

Costin SOARE

Angajatorii străinicaută studenţi din Gorj

Gorjul înfrâţit cuBasilicata din Italia

Gorjul s-a înfrăţit cu regiuneaBasilicata din Italia. Evenimentulîn cadrul căruia s-a semnat acor-dul de colaborare între cele douăregiuni a avut loc, joi, la Consi liulJudeţean Gorj. Printre invitaţi s-anumărat atât premierul României,Victor Ponta, cât şi ambasadorulItaliei la Bucureşti, Mario Cospito.

Protocolul de colaborare întreConsiliul Judeţean Gorj şi regiu -nea Basilicata s-a semnat în pre -zenţa reprezentanţilor provincieidin Italia şi a autorităţilor gorje ne.Acordul are la bază proiecte cuparteneriat public privat.

Reprezentanţii regiunii italienesunt de părere ca Basilicata şi Gor-jul se aseamănă în multe privinţe,unele dintre ele fiind bogăţia so lu-lui, bogăţia culturală şi turistică.La eveniment a luat parte şi pre-mierul României, Victor Ponta,care s-a arătat încântat de noulparteneriat.

Autorităţile gorjene au primitşi un mesaj de încurajare din par -tea vicepreşedintelui Parlamen tu -lui European,Gianni Pittella.

Premierul Victor Ponta şi pre şe -dintele Consiliului Judeţean Gorj,Ion Călinoiu, sunt aşteptaţi în re -giunea Basilicata pentru definitiva-rea parteneriatului.

Costin SOARE

După aproape 23 de ani de la revoluţie,ies la iveală mărturii şi documente careîmpreună cu realitatea întăresc convingereacelor care au crezut într-un trai mai bun cătotul a fost o manipulare, iar sângele vărsatde eroii pe care îi comemorăm la ceas desărbătoare a fost doar pentru interesele per-sonale ale unor persoane care atunci, îndecembrie 1989 ne-au îmbătat cu apă rece…

„POVESTEA UNEI STRALU-CITE LOVITURI DE STATSOVIETICE CELEBRATĂANUAL ÎN ROMANIA CA"REVOLUŢIE"

Faza III - "Teroriştii"

De îndată ce căderea lui Ceauşescu adevenit cunoscută, o mulţime de oameni debună credinţă, informaţi asupra eveni-mentelor din celelalte tari din Europa de Est,au crezut că totul s-a schimbat şi că audevenit peste noapte "LIBERI".

Aceasta era o problemă majoră pentrusecuritatea care trecuse de partea sovieticilorcu condiţia de a-şi menţine puterea intactă.Ei trebuiau să arate "prostimii" ca nu s-aschimbat nimic şi că FRICA, nu libertateaeste baza noii "societăţi".

S-a organizat imediat, cu colaborareaechipelor Troika, faza denumita "Teroriştii"care a început chiar în seara de 22Decembrie 1989. Unităţile USLA au începutsă joace prin rotaţie rolul de "terorişti" si de"anti-terorişti". Aceiaşi militari de securitateerau o noapte "terorişti" şi noaptea urmă-toare "anti-terorişti".

Aceasta fază a durat câteva săptămâni şis-a soldat cu sute de morţi, oameni nevino-vaţi împuşcaţi în stradă. De multe ori morţiierau transportaţi de la o stradă la alta, ca săse propage teroare în toate cartierele.

Daca fazele anterioare, Troika si Flanela,au fort execute ireproşabil, faza Teroriştii nua dat în totalitate efectele scontate. Omulţime de oameni de bună credinţă cre-deau că sunt intr-adevăr liberi şi se compor-tau ca atare, înfiinţând sau reînfiinţând vechipartide şi organizaţii politice. În plus direcţiaafacerilor religioase din securitate era com-plet blocată

pentru un motiv foarte simplu: aşa-zisul"Patriarh al Bisericii Ortodoxe" (Teoctist-Anticrist cum îi strigaseră în faţă credin-cioşii în Decembrie 1989), care se spune căavea grad de general de securitate, a crezutcu adevărat că a sosit momentul să deasocoteală pentru toate crimele comise deconducerea securistă a bisericii române înultimii 41 de ani, şi s-a retras la o mănăstire,

refuzând să mai "conducă" BisericaOrtodoxă.

În 1948 Gheorghiu-Dej si Ana Pauker aunumit "Patriarh" pe un preot de ţară dinOltenia care petrecuse doi ani de închisoareîn lagărul de la Târgul Jiu unde Gheorghiu-Dej era de asemenea internat. PreotulMarina fusese condamnat pentru complici-tate cu o bandă de hoţi de cai. Imediat după"hirotonisire" Justinian Marina a participatla distrugerea Bisericii Greco-catolice dinRomânia. Toţi episcopii Greco-catolici aufost arestaţi, condamnaţi şi au murit înînchisoare ca adevăraţi martiri ai credinţei.Mii de preoţi Greco-catolici de toate vârsteleau fost de asemenea arestaţi şi condamnaţila 15-20 de ani de închisoare.

Am cunoscut în închisoare în perioada1959-1964 câteva zeci de preoţi Greco-catolici care supravieţuiseră din 1948. Amtoată admiraţia pentru aceşti preoţi ade-văraţi, martiri ai credinţei care îşi continuauvocaţia de preoţi în condiţiile de exterminaredin închisoare. Un exemplu: părinteleCrişan, var al excelentului profesor dematematici Iacob Crişan care mi-a fost pro-fesor 4 ani la Liceul Matei Basarab dinBucureşti. Dumnezeu să-i

ierte şi să-i odihnească!Toate proprietăţile Bisericii Greco-cato-

lice din România, incluzând peste 2,500 debiserici şi alte clădiri au fost confiscate şitrecute în patrimoniul Bisericii OrtodoxeRomane, "condusă" de Justinian Marina.Faptul că securitatea comunistă controlaconducerea Bisericii Ortodoxe nu însemnacă preoţii şi monahii trecuseră în serviciulSatanei. În primăvara anului 1958, JustinianMarina a ordonat tuturor preoţilor şi mon-ahilor Bisericii Ortodoxe să semneze anga-jamente cu organele securităţii locale că vorinforma asupra oricăror fapte sau intenţii dea acţiona împotriva guvernului comunist,

mărturisite în taina spovedaniei. Spre cin-stea lor veşnică, mii de preoţi ortodocşi aurefuzat să semneze aceste angajamente cuSatana. Ei au fost toţi arestaţi şi con-damnaţi între 10 şi 20 de ani de închisoare.

Am întâlnit sute de preoţi ortodocşiîntre 1959-1964. Numai în lagărul Gradinade la Piatra Frecatei în Balta Brăilei erau 3"brigăzi" de preoţi (150 de persoane).

"Cum să trădez eu sfânta taină aspovedaniei? Înseamnă că nu mai suntpreot!" îmi spunea cu lacrimi în ochi un

preot bătrân, trecut de 75 de ani, care a şimurit câteva luni mai târziu...Dumnezeu să-iierte şi să-i odihnească pe aceşti martiri aicredinţei şi ai neamului romanesc, care auîmpărtăşit soarta miilor de preoţi Greco-catolici şi Romano-catolici... Mai târziu,când Ceauşescu a început construcţiilefaraonice, sute de biserici au fost dărâmatefără ca acea conducere securistă a BisericiiOrtodoxe Romane să protesteze în niciunfel... Acestea sunt crimele majore ale con-ducerii securiste a Bisericii OrtodoxeRomane şi motivul pentru care Teoctist-Anticrist credea că a sosit ora judecaţii pânăîn prima săptămână a lunii Aprilie 1990,când securitatea l-a convins în fine că nimicnu s-a schimbat şi i-a promis solemn că vaputea să păstreze toate proprietăţile furate dela Biserica Greco-catolică.

România este singura ţară din Europa încare proprietăţile bisericii greco-catolice nuau fost restituite proprietarilor legali, spredeosebire de Ungaria, Slovacia, Cehia,Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia şiSlovenia.

În perioada ianuarie-aprilie 1990 toţisalariaţii Ministerului de Interne şi aiMinisterului Forţelor Armate au fostavansaţi în grad şi salariile li s-au mărit înmod corespunzător.

De exemplu, seful tribunalului militar alsectorului 2 Bucureşti care în 1959 era căpi-tanul Pruna Liviu şi care ajunsese în 1989general-maior, a fost avansat direct general-colonel şi numit de Iliescu sef al JustiţieiMilitare din România "post-revoluţionară".Faptul că el condamnase în August 1959 la225 ani închisoare pe cei 12 membri ai orga-nizaţiei Frontul Eliberării Naţionale de laLiceul Matei Basarab a fostdesigur ceva minor com-parat cu cele câteva zeci decondamnări la moarte pecare le-a "pronunţat" înperioada 1958-1959.

Între timp "turiştii" dinoperaţia Troika s-au întorsprogresiv acasă în U.R.S.S.,până în Mai 1990, dar situ-aţia politica în Româniacontinua să fie critică, cutoate eforturile securităţii dea "cultiva" frica şi teroarea.

Faza IV - "Mineriada"

Astfel "conducerea post-revoluţionară" ahotărât să organizeze o variantă română a"revoluţiei culturale" a lui Mao-Tze-Dong şia mobilizat importante resurse financiare şiumane care au asigurat "succesul strălucit"al mineriadei din Iunie 1990. Au dezlănţuitsălbăticia fără precedent a lumpen-prole-tariatului împotriva "duşmanilor poporului".Mii de oameni au fost bătuţi şi maltrataţi,sute de oameni au murit sau au fostschilodiţi pe viaţă. Scopul era unul singur şianume să impună frica şi teroarea fără decare securitatea nu putea funcţiona. Şi auavut un succes deplin care a asigurat roluldominant al securităţii până în ziua deastăzi. "Tovarăşi minieri, va mulţumesc!"dixit Iliescu.

Ştiaţi că efectivele forţelor de securitateîn România (Serviciul Roman de Informaţii,Serviciul Informaţii Externe, Serviciul deProtecţie şi Pază şi alte câteva mai mici), aucrescut cu peste 10% intre 1989 şi 2010? Aucrescut foarte mult şi capacităţile tehnolog-ice ale securităţii care în 2011 înregistrează"toate convorbirile telefonice" şi filmeazătoate întâlnirile "suspecte". Cei care trăiescîn România ştiu că toate activităţile econom-ice, profesionale, culturale şi politice suntcontrolate de oamenii securităţii "post-rev-oluţionare". Ei încurajează corupţia şi furtulla toate nivelele, pentru ca toţi cei care facun ban trebuie să-şi dea obolul la securitate.Comparaţi situaţia securităţii în România cufosta Cehoslovacie unde securiştii au fostlinşaţi pe strada în 1989 adresele lor fiindpublicate la toate oficiile de poştă. Sau cuGermania de Est, unde li s-a interzis

securiştilor să intre în clădirile undelucrau. Sau cu Bulgaria unde toţi salariaţiisecurităţii, de la ministru până la gardian, aufost demişi într-o singură zi (24 de ore ).” ,se arată într-un document scris de MichaelOlteanu, M.S.(Master of Sciences) care afost în perioada 1956-1959 Preşedinte alFrontului Eliberării Naţionale. Între 1959 şi1964 a fost deţinut politic, fiind considerat"Bandit Contrarevoluţionar. După detenţie,în 1970 a fost absolvent al InstitutuluiPolitehnic Bucureşti, Inginer deCalculatoare Electronice. Între 1976 şi 1984a lucrat ca inginer sisteme la Electronic DataSystems în San Francisco iar, mai apoi, din1984 şi până în 2004 a fost Senior VicePresident of Network Engineering at WellsFargo Bank în San Francisco.

QUO VADIS ROMANIA ?

8888 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vineri,ţă Vineri, 77 DDeecceemmbbrriiee 77 DDeecceemmbbrriiee 2200112222001122

Dezvăluiri


Istoria comentată...Istoria comentată...

Revoluţia românilor sau o strălucită lovitură de stat? Revoluţia românilor sau o strălucită lovitură de stat? (III)(III)„Din ce în ce mai multe informaţii vin să întărească părerea mea despre "revoluţie" şi cât de prost„Din ce în ce mai multe informaţii vin să întărească părerea mea despre "revoluţie" şi cât de prostam fost că am crezut în ea. Noi, ăştia mici, nu suntem decât nişte pioni de sacrificiu în jocul celoram fost că am crezut în ea. Noi, ăştia mici, nu suntem decât nişte pioni de sacrificiu în jocul celor"mari".”, spune Dumitru Tâlvescu, un om care a luptat pe baricadele revoluţiei pentru ceva, în ce"mari".”, spune Dumitru Tâlvescu, un om care a luptat pe baricadele revoluţiei pentru ceva, în cecredea atunci cu adevărat, Libertatea…credea atunci cu adevărat, Libertatea…

SSuurrssaa:: FFlliicckkrr..rroo

Agerpress.ro

9999GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţăţă VViinneerrii,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122VViinneerrii,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122 wwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Promovare

Dincolo de promisiunileelectorale din această cam-panie, prinde contur o ideenouă, în care oamenii suntcei de care depinde viitorullor şi al copiilor lor, iarmunca este calea pentrurealizarea acesteia

Reporter: Domnule Mârza, v-aţiprezentat în campania electoralăpentru Senat sub sloganul “Unprofesionist pentru Valea Jiului”.Credeţi că acesta are suficientăforţă în lupta cu ceilalţi candidaţi?

Florin Mârza: Cred că, înactualul context european, socie -tatea românească evoluează în aşafel încât numai de lupte sau dealte conflicte interne nu mai avemnevoie. Da, am putea eventualvorbi de o formă de luptă, însă înniciun caz de sterila luptă politică,ci de o luptă de idei, de acţiune desusţinere a unor proiecte economi -ce şi sociale viabile. Doar acesteapot duce la dezvoltarea Văii Jiuluişi a României în ansamblul ei, iarîn spatele lor trebuie să stea profe -sioniştii, cei care au făcut perfor-manţă în domeniile lor de activita -te şi care acum pot să dea valoarecomunităţii căreia îi aparţin.

Parcursul meu profesional de-alungul celor aproape 30 de ani de

când sunt în Valea Jiului mă legi -timează ca fiind un profesionist înzona economică şi acum cred că asosit momentul să sprijin direct,din funcţia de senator, dezvoltareacomunităţii care mi-a dat atât demult în cele trei decenii.

Reporter: Ceea ce afirmaţiacum a remarcat zilele trecute şiunul dintre cunoscuţii moderato riai unei televiziuni locale, carespunea că nu v-a văzut în campa-nie cu atacuri la persoană laadresa contracandidaţilor. Tre cândla următoarea întrebare, de cecredeţi că ideea principală pe careo promovaţi, cea a unei Văi a Jiu-lui unite, este o formula câştigă-toare?

Florin Mârza: E foarte simplu:actualele structuri administrative,municipiile şi oraşele din ValeaJiului luate individual nu au sufi-cientă putere pentru a se dezvoltadin resurse proprii şi nici nu au opopulaţie suficient de numeroasăpentru a atrage investiţii externede anvergură. De asemenea, buge-tul lor în parte nu se poate consti-tui într-o bonitate bancară în cazulunor împumuturi pentru dezvol ta -re economică şi crearea de locuride muncă. Ţineţi însă cont de unlucru extrem de important: ValeaJiului unită nu înseamnă dispariţia

celor şase localităţi existente şi apa-riţia unui mega-oraş, ci înfiinţareaunei structuri legal constituite caresă cuprindă toate oraşele, de laPetrila la Uricani, fiecare cu pri-ma rul său şi cu propriul consiliulocal. Conducerea noii structuri arputea fi asigurată, prin rotaţie, decei şase primari, iar populaţia sa,de aproximativ 130.000 de oameni,ar fi suficient de numeroasă pen-tru a conta atât în ochii poten ţia li -lor investitori, ca şi în programeleeuropene de finanţare.

Reporter: În regulă, avemstructura numită Valea Jiuluiunită, cu 130.000 de locuitori şicu un buget format din suma bu -getelor oraşelor care o compun.Ce trebuie făcut în continuare?De unde pot veni investiţiile,cum putem crea locuri de mun -că? Ce ar merge aici: mineritul,turismul, serviciile?

Florin Mârza: Având atât demulte exemple de prăbuşire eco-nomică a zonelor monoindustriale,e limpede că trebuie să ne dezvol -tăm pe mai multe direcţii.

Mineritul este una dintre ele,însă trebuie să ţinem cont de fap-tul că această industrie s-a schim-bat profund în ultimii ani. Ea nupoate fi privită nici ca un demerssocial de formă „dacă tot suntem

de pe-aici, hai sălucrăm la mină căăştia trebuie să nedea salarii” şi nici oactivitate în sine detipul „noi scoatemcărbu ne, mai departenu e treaba mea”.

Cărbunele producebani în măsura în ca -re cu ajutorul său seobţine un produs finitcare poate fi vândutcu profit. Vorbescacum în deplină cuno ş -tinţă de cauză, pen-tru că, în calitate dereprezentant al mi -nistrului Industriilor,m-am ocupat de înfi-inţarea ComplexuluiEnergetic Hune doa ra.În prima etapă, dinacesta fac parte ter-mocentraleleParoşeni şi Mintia de

lângă Deva, urmând să li se ală-ture şi minele viabile din ValeaJiului. Cărbunele extras aici estefolosit la obţinerea energiei elec-trice, un produs ce poate fi cuadevărat vândut cu profit, dar şi laobţinerea agentului termic necesarîncălzirii locuinţelor. Aici inter-vine Valea Jiului Unită. Ştiu, dinexperienţa lucrului la Bucureşti şiîn Ministerul Industriilor, că celorde acolo nu le pasă cu adevărat deValea Jiului. Sub acoperirea unorprotocoale fără valoare sau a unorinvestiţii, total insuficiente însă,vor lăsa industria de aici să moarăde la sine. Fiind o structură puter-nică, în măsură să atragă investiţiişi să obţină credite, Valea JiuluiUnită ar putea prelua aceastăindustrie pe care să o facărentabilă. E perfect cu putinţă aşaceva, dacă priveşti lucrurileobiectiv, ca un profesionist.Mergând mai departe, agentul ter-mic de care am vorbit maidevreme poate încălzi ieftin toatăValea Jiului, fiind în acelaşi timpşi el o bună sursă de venit printr-osocietate puternică de termoficare.

Reporter: Valea Jiului unită –patron de complex energetic! E oidee nouă, interesantă, viabilă,însă ar putea ea aduce zoneiacea prosperitate pe care ne-odorim cu toţii?

Florin Mârza: Nu întâmplătoram pomenit mai devreme dezonele monoindustriale. Pe lângăminerit şi energetică, Valea Jiuluipoate oferi locuri bune de muncăşi în alte domenii. Colectarea şiprocesarea deşeurilor este unuldintre ele. Poate părea ciudat, darînfiinţarea unui deponeu ecologicîn Valea Jiului ar crea locuri demuncă şi ar genera profit. Pentruasta trebuie doar să înţelegem că,dacă nu mai trimitem gunoaieleproduse aici la zeci de kilometridepărtare ci le sortam şi le pro-cesăm pe plan local putem face şidin această activitate o industrieprofitabilă, aşa cum se întâmplăîn multe părţi din lume. Turismuleste, la rândul său, o activitatecare poate genera multe locuri demuncă şi poate aduce bani buni labugetul local. Şi aici este nevoiede o schimbare de mentalitate,pentru că turismul nu face bani

decât dacă este o veritabilă indus-trie, care funcţionează perfect pemai multe planuri deodată:cazare, mâncare, activităţi turis-tice, vizitare de obiective locale,comerţ cu suvenire şi, obligatoriu,multă distracţie. Turistul esteprobabil cel mai bun client: elvine relaxat, cu bani în buzunar şinu vrea să plece cu ei înapoiacasă, ci îi cheltuieşte pe toţi dacăprimeşte în schimb servicii şi pro-duse de bună calitate. Ba se mailaudă şi la alţii că a cheltuit într-un loc frumos, unde merită sămergi.

Reporter: La finalul discuţieinoastre v-aş ruga să faceţi unmic exerciţiu: imaginaţi-vă căstaţi faţă în faţă cu zecile de miide alegători din colegiul elec-toral Valea Jiului. Aceştia îl vădpe Florin Mârza, un profesionistcare îi poate reprezenta în Senat.De ce ar trebui să vă voteze?

Florin Mârza: Pentru că am înrelaţia cu ei o atitudine de profe-sionist şi nu un comportament depolitician – nici înainte şi nici întimpul campaniei electorale nu le-am făcut promisiuni fărăacoperire doar pentru a le obţinevotul, ci propun soluţii pentrudezvoltarea Văii Jiului şi pentruîmbunătăţirea condiţiilor de viaţăale tuturor locuitorilor din aceastăzonă. Pentru că Valea Jiului numai are timp să experimentezepolitici mincinoase care au caunic scop anestezierea celor130.000 de locuitori ai săi şitransformarea acestora într-omasă fără personalitate şi fărădorinţă de viaţă, dependentă deajutoare şi de pomeni venite deundeva de sus. Pentru că am unproiect viabil, bazat pe o solidăexperienţă practică dobândită lacel mai înalt nivel de conducereîn firme puternice dintr-un dome-niu de importanţă strategică, atâtde stat cât şi din zona privată.Pentru că, la fel ca şi ei, nu credîn formule magice, scoase dinpălărie în campania electorală, ciîn soluţii bine gândite, care săaducă rezultate ce pot fi susţinutecu adevărat din punct de vedereeconomic şi social.

Autor: Cristina Dumitrescu

Interviu

Florin Mârza, opţiunea pentru Senat a celorcare consideră că viitorul Văii Jiului stă înputerea minţii şi în mâinile locuitorilor săi

La ea au participat 63 de concurenţidin loturile Lupeni, Uricani şi Vulcan,s-a jucat la 6 mese de tenis proba indi-vidual. A arbitrat Taloş Daniel, întrece-rile fiind viu disputate şi spectaculoasechiar.

Topul la fete a fost următorul: 1.Goia Alina, 2. Manolache Geta, 3.Simionescu Adriana.

La masculine finala mica s-a dispu-tant între Vâlcică Raul (Uricani) şi Mi-ron Marius, jucători din Lupeni, iar fi-nala mare între Coste Rafael şi MironMarius şi ei tot din Lupeni. Astfel topula fost următorul: 1. Achim Carol, 2.Vâlcică Raul, 3. Coste Rafael.

În cele două cercuri de karate activează9 grupe, din care 5 de începători şi 2 deavansaţi. Din această pepinieră de sporti-vi, antrenorul Marius Sigmirean selectea-ză karatişti pentru sportul de performanţă,la C.S. “Shito”. Copiii şi elevii din grupe-le cercului de la Filiala Lupeni au partici-pat la toate acţiunile sportive din calenda-rul M.E.C.T.S, iar cei de la C.S. “Shito”Lupeni, la competiţile de performanţă, re-zultate ale calendarului sportive al F.R.K– W.K.C.

Ne propunem să facem o sinteză a bi-lanţului anului 2012 separat de al filialeidin Lupeni şi cel al C.S. “Shinto” Lupeni.

Activitate bogată, rezultate de excepţiePregătirea zilnică a karatiştilor antre-

norul Marius Sigmirean a avut ca efect ocomportare bună în cadrul “Calendarulactivităţii educative naţionale 2012” al

M.E.C.T.S.•Cupa internaţională, Cupa “Crisius”

disputată la Chişinău, la care au participat27 de karatişti şi au cucerit 53 de medalii( 21 + 17+ 15).

•A treia ediţie a Cupei CampionilorEuropeni, desfăşurată la Cluj, sportiviilupeneni Udrea Răzvan, Nan Laura şi IlieAdriana au realizat 9 medalii (4+3+2).

•La Campionatul Internaţional Şcolarde karate organizat la Oradea, 20 de spor-tive au obţinut 24 de medalii (7+8+9).

•La Campionatul Naţional Şcolar, pe2012, elevii antrenorului Marius Sigmi-rean au realizat 35 de medalii (14+8+13)

•Cupa “Performanţei”, karatiştii lupe-neni, Toader Ioana şi Tudor G. Mădălin,au câştigat 4 medalii de aur.

•La campionatul Naţional Şcolar 2012,sportivii cercului de karate au adus 39 de

medalii (13+11+15).Printre cei mai buni sportivi ai cercului

de karate sunt: Denis Petruşe, AdrianaCâmpeanu, Dragoş Nica, Laura Nan,Ioana Toader, Mădălin Tudor, RăzvanUdrea, Adrian Chirilă, Andreea Şerban,Daria Nica, Adrian Ilie, Loredana Ivan,Vlad Ivan, Radu Vişan, Briana Rădulică,Sergiu Pintilie, Denis Grigoriu, AlexandraDocea.

C.S. “Shito” Lupeni a întreţinut o liniebună a performanţei în 2012.

•În luna mai, la Aiud s-a disputant cupa2 Dovadcan, unde C.S. “Shito” s-a clasatpe locul 3 din 26 de clububuri participan-te, câştigând 22 de medalii (9+5+8).

•La Cupa “Transilvania” desfăşurată laSighişoara” cei 10 sportivi lupeneni aurealizat 16 medalii (7+4+5).

•La Campionatul Naţional al Copiilor

s-a realizat un bilanţ de 16 de medalii(8+7+1).

•În competiţia naţională Cupa Români-ei, disputată la Piteşti sportivii au reuşitsă cucerească 14 medalii (5+5+4).

•Laureaţii clubului pe acest an compe-tiţional sunt: Chirilă Adrian, Petruşe Denis,Venin Andrei, Negru David, Preotul Alexan-dru, Borc Andreea, Docea Alexandra,Negru David, Gabor Felix.

În acest an, la solicitarea sportivilorNan Laura, Udrea Răzvan şi Ilie Adrianaantrenorul Marius Sigmirean le-a dat trans-ferul la Clubul Sportiv Hayashi ActivFloreşti. Ei se pregătesc în continuare laLupeni, activează la acţiunile clubului, darîn sportul de performanţă cheltuielile pen-tru deplasări sunt suportate de clubul deperformanţă din Floreşti.

Aurel Slăbâi

11001100 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vineriţă Vineri ,, 77 DDeecceemmbbrriiee ,, 77 DDeecceemmbbrriiee 22001122 22001122

Diversewwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaawwwwww..ggaazzeettaaddeeddiimmiinneeaaţţaa..rrooaa..rroo


Karate W.K.C, analiză

Realizări de excepţie ale cercurilor deRealizări de excepţie ale cercurilor dekaratişti de la Clubul Copiilor şikaratişti de la Clubul Copiilor şiElevilor din Petrila şi Filiala LupeniElevilor din Petrila şi Filiala LupeniProfesorul antrenor de karate W.K.C Marius Sigmirean activează la cercurile de karate ale Clubului Copiilor şiEle vilor din Petrila şi la filiala Lupeni dar şi la propriu său club de performanţă “Shito”, Lupeni.

Tenis de masă

Cupa “1 Decembrie” 2012, câştigată de C.S. Comexim R. LupeniSâmbătă, 1 Decembrie în sala de sport a Şc. Gen. Lupeni, C.S. Comexim R. Lupeni a organizat o zi de odihnă activă, pentru tinerii elevidin Lupeni care practică tenisul de masă prin competiţia Cupa “ 1 decembrie”.

Aşa ceva numai fotba-lul poate face: să baţiManchester United pe„Old Trafford” şi să nute califici, numai la ro-mâni se poate întâmpla!Sau, mă rog, la trei ro-mâni (G. Mureşan, Rada,Maftei), că ăilalţi clu-jeni erau o selecţionatăa lumii...

Un meci de Liga Campio-nilor ce a bătut toate ca-sele de pariuri şi toatevariantele de pronosticu-ri.

Rar s-a văzut o echipădin campionatul românescsă joace cu atâta forţă şiconcentrare, dar încă odată spun, a fost o victo-rie a unor europeni, afri-

cani şi sud-americani cejoacă sub sigla CFR-uluiclujean, o echipă multinaţională, dar bine în-chegată.

Manchester United, cuacelaşi număr de înfrân-geri ca şi CFR Cluj înGrupa H, se califică maideparte în primăvaraChampions League, Clu-

jul se duce în Divizia „B”a Europei, mai pomposdenumită Europa League.Decât nimic, e bine şiaşa, dar încă odată s-adovedit că bogătaniiGiggs, Rooney, Buttnersau Hernandez, chiar şiatunci când joacă prostrămân printre bogaţiilumii.

11111111GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vineri,ţă Vineri, 77 DDeecceemmbbrriiee 2200112277 DDeecceemmbbrriiee 22001122

Sport

Henţ cu mânaHenţ cu mâna Norocul ţine cu cei bogaţiNorocul ţine cu cei bogaţi

ZDROBIŢI ÎN MECIULTUR, ÎNTRE LUNCAFLORII ŞI BAIACOMUNALĂ

După câştigarea titluluijudeţean şi stabilirea jocurilorde baraj, aninosenilor le-arevenit sarcina de a jucaîmpotriva celor de laConstructorul Timişoara, oechipă cu mulţi foştidivizionari A şi B (Katona I,Fodor, Dogan, Cârciumaru,Maier, Vraja).

Conducerea MineruluiAninoasa (Ion Albescu – sec-retar de partid, Iosif Guran –lider sindical, Teodor Cosma –preşedinte, Iosif Zlăgneanu -preşedinte secţie fotbal, GheorgheAnisie – director tehnic,Gheorghe Cosma – antrenor) şi-au luat toate măsurile, echipaintrând într-un cantonament lacabana Lunca Florii, cu recuper-area la Baia Comunală dinColonia de Jos a Petroşaniului.

8.000 DE SPECTATORIMeciul s-a disputat pe sta-

dionul CFR, cu aproape 8.000 despectatori în tribune (printre caredirectorul E.M. Aninoasa, CornelBurlec, juristul Ion Călugărusau... maistrul Ilie Botgros!),arbitru fiind Octavian Streng dinOradea.

Gazdele au marcat în minutul24, scor pentru pauză. Va fi 2-0în minutul 61 şi 3-0 în minutul 76

(gol Fodor). Şanse minime pentruretur, dar totuşi, speranţe...

Minerul Aninoasa a folositechipa: Fodor – Diaconu,Părăuşan, Dobrescu, Rado –Tudor, Faur, Doja – Sătmăreanu,Almăşan, Tismănaru.

INCREDIBILAREVENIRE!

Acelaşi scenariu pentrupregătirea returului (12 iulie1981), cu 4.000 de spectatori întribuna de la Aninoasa (şi pedealurile din jur!), într-un mecirealmente dramatic, unde alăturide corpul tehnic şi administrativ,au fost aproape de echipămasorul Sigismund Gram, asis-tenta medicală Elena Todea sausau magazionerul FloareaGudacu.

Scorul a fost deschis în minu-tul 3, şut din vole Sătmăreanu, la

centrarea lui Doja din corner, vafi 2-0 în minutul 47, centrareTudor, gol Doja şi remontareahandicapului din tur, 3-0 în minu-tul 86, gol Tismănaru. Nici pre-lungirile nu aduc nimic nou, cal-ificarea decizându-se la 11 m.Erou, portarul Fodor, care apărăprima lovitură, apoi gol EmilDobrescu, 4-0, va fi 4-1, apoi 5-1, gol Părăuşan, urmează treiratări (două timişorenii, Fodorapărând două lovituri, una ani-noseanul Burducea) şi golul de 6-1, Faur. Arbitrul arădean DanOlogeanu consfinţeşte victoria şipromovarea Aninoasei în Divizia„C”, performanţă reuşită deechipa: Fodor – Diaconu,Părăuşan, Dobrescu, Rado –Tudor, Faur, Doja (Tismănaru) –Sătmăreanu, Almăşan, Hădărean

(Burducea).

24 DE ORE ÎNCÂMP

La întoarcerea de lameciul de la Timişoara,autobuzul cu suporteri(printre care şi fostul pri-mar Ilie Botgros) s-adefectat înainte deCaransebeş. Asta seîntâmpla duminica după-amiaza, cu chiu cu vai ela fost reparat, suporteriianinoseni ajungând acasăluni seara!

Serial. Minerul Aninoasala 75 de ani. Episodul 5.

Continuăm culegerea părerilor unor foşti jucători aiJiului Petroşani, care au contribuit la vremea lorla succesele echipei, despre starea actuală de

lucruri de la echipă, aflată într-unul din cele mai slabesezoane ale sale.

Iosif Cavai „Fotbalul este precum economia românească”„Am aflat şi eu despre situaţia neplăcută în care se află Jiul şi îmi

pare nespus de rău, ca unul care am jucat acolo 9 campionate. Sincer,nu mă mir, vedeţi cum merg toate lucrurile astea atât de prost, econo-mia la pământ, fotbalul la fel.

Când eram la Jiul, exista o susţinere din partea mineritului, acum s-a dus mineritul, s-a dus şi fotbalul. E trist, dar adevărat”.

Iosif Cavai•A fost unul din cei mai buni portari ai Jiului, echipă la care a evolu-

at între anii 1976-85, cu un total de 250 meciuri în Divizia „A”.•În campionatul 1984-85, a antrenat timp de 7 etape echipa Jiul.•În prezent este antrenor la Centrul de copii şi juniori „Dr. Mihai

Georgescu” din Cluj.•În 1981 a absolvit Facultatea de Mine a Institutului de Mine

Petroşani.

Fotbal. Ei aufost fotbalişti!

11221122 GGaazzeettaa ddGGaazzeettaa ddee DDiimmiinneeaaee DDiimmiinneeaaţă Vineri,ţă Vineri, 77 DDeecceemmbbrriiee 77 DDeecceemmbbrriiee 2200112222001122

Actual


Do u ă s e r i c u u ntotal de aproa pe400 de iubitori ai

muzicii bune, iată o cifrăpentru week-end-ul trecuta clubului petroşenean“Number One”.

Retro PartyCa de obicei, o seară cu mese-

le rezervate cu mult timp înainte.S-a dansat pe hard rock sau rock`nroll, dar lumea s-a „antrenat” pen -tru cea de-a doua seară, cea subtitulatura „Patriot Party”.

O petrecere româneascăCei care au ales pentru 1 de cem-

brie clubul „Number One” au fostextrem de inspiraţi. Gazdele aupregătit un decor specific, româ-nesc, cu delicateţe culinare şi un„deţ” de ţuică la primirea oaspe -ţi lor în club.

A cântat în deschidere, cu multă priză

la public, Geo Popa, care a extaziat asis-tenţa cu hitul său din 1988, “Lavinia”.

După miezul nopţii, DJ Arrow (Săgeată)şi prezentatorul Genu T. au declanşat “iure-

şul”. Toată lumea s-a prins în „focullup tei” pe ringul de dans, apogeul fiindatins la cele trei reprize de hore şi sâr -be.

S-au dansat şi s-au fredonat peste100 de piese româneşti, de la GicăPetrescu, Dan Spătaru sau Compact,până la A.S.I.A., CRBL, Paraziţii sauAnna Lesko. A fost cu adevărat o searăromânească, cu peste 20 de premii şi o

atmosferă incendiară.Genu Tuţu

Muzica de vineri până vineri10 hituri pentru

astă seară•GEORGE B.S. – Paloma Blanca•BONEY M. – Rivers of Babylon•ERUPTION – One Way Ticketâ•HADDAWAY – Life•MC HAMMER – U Can`t Touch This•RAFAGA – Por Tu Amor•ROXETTE – The Look•GYPSY KINGS – Latino Megamix•REDNEX – Cotton Eye Joe•TNN – La Cucaracha

Geo Popa vs. Lavinia

Autorităţile localedin Valea Jiuluispun că turiştii

care vor alege să urceiarna aceasta la muntevor fi în deplină sigu-ranţă. În staţiunile Stra -ja şi Parâng, salvamon-tiştii şi jandarmii vorasigură serviciu de per-manenţă.

Salvamontiştii din Straja şiParâng vor fi la datorie înaceastă iarnă pentru siguranţaturiştilor. Astfel, în ambelestaţiuni din Valea Jiului va fiasigurată permanenţa. În cursulsăptămânii, numărul salvatorilorva fi mai mic însă în weekendcând se aşteaptă un număr marede turşti, vor fi câte cinci sau şasesalvamontişti la datorie pentru ainterveni în cazurile în care seimpune acest lucru. Autorităţilelocale din Petroşani spun că pelângă salvatorii profesionişti, ser-viciul de permanenţă va fi asigu-rat şi de angajaţii JandarmerieiMontane.

“Suntem pregătiţi pentru a facefaţă numărului mare de turişti ca -re vor alege să urce la munte înaceastă perioadă. Salvamontiştiişi jandarmii vor fi la datorie şiastfel iubitorii muntelui vor fi în

siguranţă. Este drept, mai suntcâteva probleme de rezolvat în sta-ţiune însă ele nu vor influenţa înmod negativ bunul mers al lu cru -rilor” spune Tiberiu Iacob-Ridzi,primar municipiul Petroşani.

Şi în Straja, salvatorii montanivor supraveghea turiştii astfel încâtaceştia să nu fi expuşi niciunuipericol. Aici, autorităţile locale auamenajat un spaţiu dedicat jandar -meriei montane care vor avea ast-fel un punct de permanenţă în sta -ţiune.

“Din acest an, jandarmii au unsediu nou în masivul Straja. Eleste amplasat în apropierea staţieiSalvamont, lângă punctul de întoar-cere a telegondolei. Am conside -rat că este necesar să facem acest

lucru pentru salvatorii montani,pentru că, anul acesta cu siguran -ţă vom avea un număr mare deturişti, datorită investiţiilor pe c -are le-am făcut”. spune GabrielLungu, City manager Lupeni.

Pe de altă parte, salvamontiştiiatrag atenţia că în zona montanăturiştii trebuie să ţină cont de frigşi de faptul că temperatura scadecu aproximativ 1ºC la fiecare 100de metri altitudine. De asemenea,echipamentul trebuie să fie core-spunzător, adaptat sezonului rece.În caz de urgenţă sau pericol, Ser -viciul de Salvamont poate fi con-tactat la numărul de telefon0SALVAMONT sau 0725826668precum şi prin apel la numărulunic de urgenţă 112.


Iarna aceasta,

Cei care aleg staţiunilemontane din Valea Jiuluivor fi în siguranţă

Petroşănenii şi vulcăneniisunt invitaţi la Revelion în aer liber

Autorităţile locale din Petroşani şi Vulcan continuă tradiţia de a orga-niza petrecerea de Revelion în aer liber. Astfel, cei care aleg să petreacănoaptea dintre ani, în stradă sunt aşteptaţi cu o serie de surprize din par -tea organizatorilor.

Persoanele care nu şi-au făcut planuri de Revelion şi vor să-şi petrea-că noaptea dintre ani în aer liber, cu prietenii sau familia, pot merge launul dintre evenimentele organizate cu aceasta ocazie de primariile dinPetroşani sau Vulcan. Autorităţile locale au în plan să continue tradiţiaşi astfel să organizeze adevărate petreceri în stradă. Ele promit că toţicei prezenţi vor avea parte de multă muzică bună, surprize şi bineînţelesvaluri de sampanie.

De asemenea, edilii din întreagă Vale a Jiului promit că la ora 24 cândanul 2012 va deveni 2013, cerul fiecărei localităţi din zonă va fi lumi-nat minute în şir de un superb foc de artificii.


07.12.2012

Documents

Transcript of 07.12.2012