07 Transcendenta Viselor.pdf

8/14/2019 07 Transcendenta Viselor.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/07-transcendenta-viselorpdf 1/14

ANTR

V

DINCOLO DE CONCEPTE

http://www.ageac.org/

h // / /

TRANS



htt // / /



ASOCIAÞIA GNOSTICÃ DE STUDII ANTROPOLOGICE

ªI CULTURALE

VISELOR

Multe persoane sincere cred cã nu viseazã. Adevãratul motiv este cãele uitã visele. Care dintre noi e sigur cã nu a visat nimic peste noapte ºidintr-o datã, în timpul zilei îºi aminteºte de un vis?

Cu siguranþã, cu un tratament psihanalitic, cu anumitã rãbdare, celcare crede cã nu poate avea vise, începe sã-ºi povesteascã experienþele oni-rice.

Starea inconºtientã în care noi trãim, plinã de încãrcãturi egoice, nu

ne permite sã devenim conºtienþi ºi sã raportãm la aceastã lume fizicã ceeace trãim în corpul astral. Avem, deci, nevoie sã înþelegem urgent necesitatea de a ne trezi Con-

ºtiinþa. Aceastã scrisoare pe care o primim în vise, este foarte importantãpentru a o recepþiona ºi, cum se spune în Talmud, nu trebuie sã uitãmde ea ºi sã o lãsãm deoparte.

24

TRANSCENDENTA



continuare. E posibil ca, peste câtva timp, aceastã persoanã sã se gãseascã îno oarecare staþiune muntoasã. Va spune„Dar eu am visat asta deja; ºi va avea loc o avalanºã de zãpadã ºi mai multe persoane vor muri…” ºi amin-tindu-ºi aceasta, are loc tragedia.

Alt tip de vise, care este în relaþie cu centrii superiori sunt visele simbolice. Trebuie sã ºtim cã limbajul pe care îl utilizãm pentru a comunicunii cu alþii, adicã aceastã diversitate de limbaje care caracterizeazã ppoarele, nu este unicul limbaj existent.

Toþi cei care eliminã din ei înºiºi ansamblul de agregate psihologicºi au conºtiinþa total trezitã, au acces la limbajul superior, un limbaj magiputernic, acest limbaj de care vorbeºte vechea umanitate înainte ca aceassã degenereze în vicii ºi perversiune, acest limbaj care curge ca un râu daur ºi de viaþã, sub razele soarelui.

Precis aceste inteligenþe Solare utilizeazã pentru a ne dirija un al treiltip de limbaj, un limbaj simbolic, care este similar aceluia pe care umantatea îl utilizeazã pentru a dirija circulaþia, de exemplu. Este un limbauniversal, care poate fi înþeles de un oriental, dar ºi de un occidental, esun limbaj atemporal, care nu se schimbã în cursul timpului.

Artemidor din Efes, cel mai renumit tãlmãcitor de vise din vremealui Marcus Aurelius, ne aratã cã în general, de douã mii de ani omul cunoaºte aceleaºi simboluri pe care le cunoaºte azi. Astrologii spun acelalucru în privinþa triburilor primitive actuale, chiar dacã aceste triburi nau avut nici un contact cu civilizaþia noastrã…

Limbajul simbolic e un limbaj rapid, precis, concret, de aceea pro-verbul spune:„O imagine valoreazã mai mult decât mii de cuvinte…”

Acest tip de limbaj este cel al viselor Faraonului din Egipt pe carIosif le-a interpretat. Este acelaºi limbaj al parabolelor lui Iisus…

Cei care interpreteazã total literal, gândesc cã semãnãtorul din Evanghelia cristicã îºi seamãnã sãmânþa într-un loc rãu etc. Aceste persoannu înþeleg sensul acestor parabole, pentru cã acestea aparþin limbajul

simbolic al centrului emoþional superior.Cineva îþi aratã un numãr în vis? Vezi cã un dinte îþi cade? Un arborprinde viaþã ºi vorbeºte? Urci un munte ºi gãseºti pietre preþioase? Eºti cale sã-þi faci valiza? Aºtepþi sã vinã trenul ºi când soseºte urci?… Ssimboluri care vor sã transcendã interpretãrilor intelectuale, sunt mesajcare vin direct din Conºtiinþa Fiinþei umane.

Trebuie sã ne pregãtim pentru a înþelege acest limbaj. Numai intuiþiaconºtiinþa ne permite dezvãluirea sensului ocult al simbolurilor.

„Imaginile din lumilesupra-sensibile sunt

în întregime simbolice.Chiar ºi visele

aparent absurde,

dacã sunt interpretatecu înþelepciune,ne dezvãluie

mari revelaþii.”

Samael Aun Weor

23



UN RÃSPUNS DEFINITIV PENTRU VISE

„Fiecare dintre noi este un punct matematic în spaþiul care serveºtedrept vehicul anumitor sume de valori, bune sau rele.

Moartea este o scãdere de fracþii; terminatã operaþia matematicã, si gurul lucru care rãmâne sunt valorile (albe sau negre).

În acord cu legea eternei întoarceri, evident cã valorile se întorc, se

reîncorporeazã.Dacã un om începe sã se ocupe mai conºtient de micul ciclu de în-tâmplãri recurente din viaþa sa personalã, va putea atunci sã verifice prel însuºi, experienþa misticã directã, cã în somnul zilnic se repetã totdeaunaceeaºi operaþie matematicã a morþii.

În absenþa corpului fizic, în timpul somnului normal, «Valorile» cufundate în «Lumina Astralã», se atrag ºi se resping în acord cu legile atraþiei ºi respingerii universale.

Întoarcerea la starea de veghe implicã, de fapt ºi chiar pe drept,«Întoarcerea Valorilor» în interiorul corpului fizic.”

Samael Aun Weor:„Doctrina Secretã din Anahuac”

Dat fiind faptul cã visele constituie o funcþie inerentã naturii umanede care, vrea sau nu vrea, omul nu se poate dispensa, este uºor de înþelcã sunt mulþi cei care s-au întrebat mãcar o datã în viaþa lor ce sunt, dunde apar ºi ce semnificaþie pot sã aibã visele.

Dacã la asta adãugãm prima explicaþie pe care a dat-o ºtiinþa acestzile acestui fenomen interesant sã nu ne mirãm cã totuºi, în plin secol XX, misterul viselor continuã sã intrige foarte mult conºtiinþa genuluuman.

Dacã crezi, prietene cititor, cã un dicþionar îþi va da rãspuns la acesenigme, ajunge sã consulþi unul pentru ca sã fii dezamãgit. Sau poatespune cã un vis este doar reprezentarea în fantezie a diferitelor întâmplãrnu este decât o biatã explicaþie care urmeazã lãsându-ne înfiptã o þeapîndoielii.

Sigmund Freud, acel însemnat medic austriac, creator al psihanalizeicare a studiat fenomenul oniric, utilizându-l ca instrument terapeutic, spunea deja cã orice vis este apariþia unei dorinþe aproape totdeauna ascunîn pliurile subconºtientului uman. Sã vedem ce zice autorul în cartea s„Interpretarea viselor”:

Dacã reflectãm asupra influenþei Razei Creaþiei, care coboarã pânã lacentrii superiori ºi inferiori ai maºinii umane trebuie sã admitem cã vi-braþiile luminoase coboarã pânã la noi încercând sã ne dea informaþii asu-pra stãrii în care ne gãsim etc…

E foarte util sã primim energie ºi sã intrãm în contact cu adepþii azteci,mayaºi, tolteci, egipteni, greci etc…

De asemenea, este minunat sã putem intra în contact cu diferite pãrþi,cele mai elevate ale Fiinþei noastre (Divinitatea pe care noi o avem în in-teriorul nostru).

Efectiv, diferitele manifestãri ale acestei „Unitãþi Multiple Perfecte”,cunoscutã ca Zeu al Zeilor, care sunt în realitate fiinþe auto-conºtiente carescapã înþelegerii noastre, precum adepþii ºi iniþiaþii tuturor culturilor so-lare care au existat pe aceastã planetã etc., pot, cu o mare uºurinþã, sã fa-cã sã ne parvinã mesaje, dându-ne soluþia la problemele pe care le avem ºiîn acest mod, având o influenþã pozitivã asupra stãrii propriei noastre vieþi.

Când centrii superiori sunt total dezvoltaþi este uºor sã primim acesttip de mesaje superioare pe care trebuie sã le înþelegem, sã le captãm înmod conºtient.

Persoanele foarte selecte care au în viaþa lor momente în care îºi amin-tesc de ele însele, sau care vãd un lucru sau o persoanã obiºnuitã într-unmod complet nou, nu vor fi surprinse dacã le spunem în acest capitol cãaceste momente au aceeaºi calitate interioarã ºi acelaºi gust interior ca ºivisele care sunt în relaþie cu cei doi centri superiori: emoþional ºi mental.

Semnificaþia acestor vise transcendentale ºi realizarea Razei Creaþieiaparþin aceluiaºi ordin ºi în particular, octavei laterale a Soarelui.

Când începem sã ne dãm seama de profunda semnificaþie a acestuitip special de vise, aceasta ne aratã anumite forþe care sunt în luptã pentrua ne trezi.

Dacã iubitul nostru cititor înþelege aceastã problemã, va înþelege uºoracum cã, studiind riguros aceste vise superioare, putem gãsi faimoasele

vise profetice ºi visele simbolice.Ce înþelegem prin vise profetice? Ilustrãm aceasta cu un exemplu: sãne imaginãm cã, pentru un moment, o persoanã se vede în timpul somnu-lui cu familia sa mergând pe un munte acoperit de zãpadã. Puþin mai târziuva vedea în viziunea sa o avalanºã de zãpadã care va îngropa mai mulþischiori care se aflau acolo…

Probabil, când se va trezi, nu va gãsi nici o explicaþie, aºa cum Führerulnu a gãsit nici una visului sãu, în exemplul pe care îl vom vedea în

322



214

TIPURI DE VISE

„În timp ce corpul fizic doarme, Egoul trãieºte în lumile interne ºi sedeplaseazã în diverse locuri. În lumile interne suntem adesea încercaþPrimim Iniþierea în templele interne. Este deci necesar sã ne amintim ceece facem în afara corpului.

Cu ajutorul instrucþiunilor date în aceastã carte, orice fiinþã omeneasc

va putea sã-ºi trezeascã conºtiinþa ºi sã-ºi aminteascã experienþele sale terne. Este dureros sã ºtim cã existã mulþi Iniþiaþi care lucreazã în MarTemple ale Lojii Albe, în timp ce corpul lor fizic doarme, dar care nu-ºamintesc de nimic, cãci memoria lor este atrofiatã.”

Samael Aun Weor:„Cãsãtoria Perfectã”

Cu tot ceea ce am spus înainte, cititorul va putea vedea clar cã existdiferite tipuri de vise.

Efectiv, de o parte se gãsesc aceste vise mecanice, acest tip de relaþvie, care se aflã în legãturã cu cei cinci centri ai maºinii umane. Aceste vse sunt un element de bazã pentru toþi neofiþii care vor sã parcurgã drumauto-cunoaºterii perfecte. Dacã o persoanã trãieºte stresatã de diferite activitãþi, plinã de preocupãri etc., e normal ca tipul de vise sã fie în relaþcu ceea ce trãieºte.

Sã ne imaginãm pentru o clipã, o persoanã pacifistã dintr-un oraº,care lucreazã din greu, de exemplu toatã ziua scrie la maºinã într-un birouprezintã dosare, completeazã hârtii, ºi aºa mai departe, pânã se oboseºtetotal identificatã cu cea ce a fãcut, în timp ce se aflã într-o stare permanentde nervi ºi preocupãri pentru cã ceea ce lucreazã s-a acumulat. Atunci ne ciudat cã în timpul nopþii, în timp ce corpul sãu se aflã în pat, începsã viseze cu munca sa, cu foile ºi dosarele care trebuie sã fie prezentateposibil ca atunci când se aflã în subconºtientul sãu, sã vadã lucruri fantastice; ca de exemplu, maºina de scris sã aibã ochi ºi sã înceapã s-o umãreascã pe coridor, iar atunci acea persoanã, cu o mare fricã, începe sþipe ºi sã strige… ºi tresãrind se trezeºte transpirând.

Desigur cã nu toate visele sunt în relaþie cu cei cinci centri inferiorai maºinii noastre organice. Studenþii nu trebuie sã uite cã avem, în plucentrul intelectual superior ºi centrul emoþional superior.

Visele în relaþie cu aceºti centri superiori sunt într-adevãr foarte interesante ºi se caracterizeazã întotdeauna de ceea ce am putea numi, o formudramaticã…

„Tratând relaþiile visului cu viaþa cotidianã treazã ºi, dupã originea materialului oniric, vedem cã atât cercetãtorii mai vechi, cât ºi cei mai moderni au fost de pãrere cã omul viseazã despre ceea ce îl preocupã întimpul zilei ºi îl intereseazã în viaþa sa în stare de veghe. Acest interes princare trece de la starea de veghe la starea de repaus –stimulurile existente chiar în aceasta– ar ajunge ca sã explice originea tuturor imaginilor onirice” .

Pe lângã asta Freud a ajuns chiar sã afirme cã aceste interese sau do-rinþe subconºtiente, în multe cazuri, se deghizeazã în imagini confuze ºiviziuni ciudate ca într-adevãr sã ascundã instinctele sexuale reprimate dincopilãrie.

Aceste concluzii sunt contradictorii, desigur, cu multele mãrturii pecare le cuprinde istoria ºi care demonstreazã cã aceastã lume enigmaticãa viselor, pe lângã faptul cã este produsul manifestãrii dorinþelor ocultece existã în „psyche” a noastrã, sunt sau nu cu caracter sexual ºi repetiþiemecanicã a întâmplãrilor din „viaþa cotidianã treazã”, sunt sau pot fi dealtfel, fructul unei inteligenþe superioare, o inteligenþã divinã care existãîn tot ce este creat.

Aceastã inteligenþã divinã sau principii inteligente care existã atât îninfinitul mare, cât ºi în infinitul mic, este ceea ce menþiona adesea celebrulPlaton când spunea, încercând sã defineascã enigma oniricã, anume cãînainte de toate visele sunt avertizãri trimise de cãtre zei cu privire la viitor.

Iubitul nostru cititor nu a auzit vorbindu-se despre vise care se înde-plinesc? Poate sã fie una dintre acele persoane care dupã ce a visat ceva,peste un timp a vãzut cã aceasta s-a îndeplinit. Sunt mulþi cei care, într-unmod mai simplu, rãmân uimiþi de senzaþia cã au trãit anterior o întâm-plare, în multe cazuri, pentru cã visaserã asta înainte.

Totuºi, în grosul societãþii existã încã aceastã imagine echivocã desprevise. Credinþa popularã potrivit cãreia câinele viseazã cu prada de vânãtoa-re, porcul cu ghindã, gâscanul cu mei ºi, în general, toate fiinþele cu lumealor de dorinþe, nu este altceva decât extinderea acestei viziuni limitate ºi

strâmte pe care o avea Freud despre vastul univers al viselor. Acesta a fost motivul pentru care unul dintre cei mai buni discipoli aisãi, Carl Gustav Yung, s-a distanþat de maestrul sãu ºi s-a apropiat de fântâ-na tradiþiilor esoterice antice ca sã se adape din ea. Yung, pe lângã faptul cãa afirmat cã prin vise se poate cunoaºte adevãrata personalitate a fiinþei umane,a recunoscut în vise posibilitatea de a primi mesaje cu privire la viitor.

În cartea sa „Amintiri, vise, reflexii”, povesteºte cum odatã a visat cãun vânt arctic rece a devastat câmpiile Europei ºi le-a acoperit de gheaþã;



Existã un proverb popular, care spune:„Conºtiinþa bunã e ca perna moale” .

Într-adevãr, toate persoanele care vor sã cunoascã gândirea psiholo-gicã, trebuie sã se transforme în spionii propriilor vise. Care e funcþiona-lismul mental în timpul visului? Care sunt emoþiile care ne atacã? Caresunt activitãþile când suntem în afara corpului fizic? Care sunt senzaþiileinstinctive care ne guverneazã?

Întâi vom vedea starea sexualã pe care o avem în timpul viselor. Tre-buie sã fim sinceri cu noi înºine. Adicã, pe bunã dreptate, Platon spune:„Omul se cunoaºte prin visele sale” . Mulþi penitenþi care se simt orgolioºide a fi caºti, au fost supuºi probelor în lumile interne, au eºuat în centrulsexual ºi rezultatul a fost poluþiile nocturne.

Marele filozof german Friedrich Nietzsche a spus:„Vreþi sã fiþi res- ponsabili de toate lucrurile cu excepþia viselor. Ce debilitate mizerabilã.Ce lipsã de curaj ºi logicã. Visele vã aparþin de asemenea” .

E clar cã la adeptul perfect, cei cinci centri psihici, adicã intelectual,emoþional motor, instinctiv ºi sexual, funcþioneazã în deplinã armonie cuinfinitul.

Problema funcþionãrii greºite a centrilor este o temã care pretinde unstudiu de-a lungul întregii vieþi, prin intermediul acþiunii observãrii sineluiºi prin examinarea riguroasã a viselor. Este posibil sã ajungem la un mo-ment dat sã înþelegem centrii ºi munca lor corectã sau greºitã. Avem nevoiepentru aceasta de multã rãbdare…

Toatã viaþa se dezvoltã ºi este controlatã în funcþie de centrii.Gândirea, sentimentele, ideile, speranþele, teama, iubirea, mânia, ac-

þiunile, senzaþiile, dorinþele, satisfacþiile, frustrãrile noastre etc., se aflã încentri. Descoperirea acestor elemente inumane în oricare dintre cei cincicentri, trebuie sã fie un motiv mai mult decât suficient pentru munca eso-tericã.

Orice defect psihologic trebuie sã fie înþeles prin intermediul tehnicii

meditaþiei înainte de a fi eliminat.Extirparea, eliminarea oricãrui element indezirabil, este posibilã doarinvocând ajutorul lui „TONANTZIN” (Divina Mamã Kundalini), careeste o variantã a propriei noastre Fiinþe, FOHATUL particular al fiecãruiadintre noi.

În acest fel trebuie sã murim moment de moment; numai prin moartese naºte noul…

întreaga suprafaþã a rãmas nelocuitã ºi fãrã vegetaþie. Asta s-a întâmplaiunie 1914, chiar cu douã luni înainte de începutul primului rãzboi mondial

Dar ce lume extraordinarã este aceasta care permite sã percepemîntâmplãri chiar din propriul nostru viitor?

Pentru a ne putea da o explicaþie coerentã la „de ce toate aceste enigme” încercãm sã apelãm, fãrã îndoialã, la învãþãturile unui mare ºi savaom care a revoluþionat ºtiinþele secolului al XX-lea : Albert Einstein.

Einstein, pãrintele teoriei relativitãþii, a demonstrat cã orice obiecmaterial, punându-ºi în vibraþie structura atomicã cu o vitezã egalã cu ptratul vitezei luminii (300.000 Km/s), pãrãseºte planul fizic ca sã pãtrundîn cel energetic, cã existã adicã o punte între aceste douã lumi (materiºi energia) determinatã simplu de viteza sau vibraþia internã a corpuriloPentru a face mai accesibile toate acestea înþelegerii umane, vom spuastfel: deasupra ºi dedesubtul acestei regiuni fizice ºi materiale în care trim, existã alte regiuni sau lumi de manifestare care, nefiind fizice, sunt fel de reale precum aceasta.

Una dintre aceste lumi nu este alta decât cea în care mergem în fiecarnoapte în timp ce corpul doarme în patul sãu. Materialul nostru animic,adicã conºtiinþa noastrã închisã în acel ansamblu de elemente indezirabiconstituite din Ego, Sinele însuºi, scapã din corp în aceste momente ºi,liberã de forme, trãieºte în regiuni paralele cu cea fizicã ºi tridimensionaîn care noi acþionãm în timpul zilei.

Ceea ce afirmãm aici, mulþi cercetãtori ai ºtiinþelor ermetice din oriencunoºteau deja foarte bine. ªtiþi dumneavoastrã cã pe lângã acest corp dcarne ºi oase avem un corp energetic (numitul material animic) ºi cã acescorp este prizonier în timpul orelor zilei în organismul fizic, unde de altfecunoaºteþi perfect, cã atunci când acesta din urmã doarme, aceastã energîncepe sã se volatilizeze, sã se desprindã din conexiunile cu organismul zic tridimensional ca sã intre în alte dimensiuni paralele cu aceasta.

Trist ºi lamentabil este cã aceastã desprindere se face inconºtient, omu

nu-ºi dã seama de mecanismele care au loc în procesul prin care trecemîn lumea viselor, de asemenea cunoscutã, din aceste studii, ca lumea astralsã ºtie cititorul nostru, cã aceastã regiune este aceeaºi cu cea unde merdefuncþii dupã moarte. De aceea, poate acum mulþi vor înþelege motivpentru care uneori au vãzut în vis persoane deja moarte ºi chiar au con-versat cu ele, ca ºi când ar fi fost vii, cu o naturaleþe uluitoare.

Acest astral este„A Patra Dimensiune”a ºtiinþei moderne (vezi lecþiacare poartã acelaºi titlu), unde „timpul” înceteazã sã se comporte dupã

20 5



criteriile pe care le avem acum; trecutul ºi viitorul se înfrãþesc într-un eternprezent ºi ieri ºi mâine, se pot împlini chiar azi… Acesta este motivul pen-tru care celebrul Platon afirma cã se pot vedea în vise scene din propriulnostru viitor…

Visele, într-adevãr, pot ajunge sã fie, depinzând de modul nostru dea gândi, simþi ºi acþiona, un mecanism formidabil care poate sã ne apropiemai mult de soluþia finalã a acestui mister care cuprinde propria noastrãviaþã.

Cu toate cele expuse trebuie sã începem sã ne revizuim vechea noastrãformã de a gândi referitor la aceastã temã importantã. Dacã într-adevãrvrem sã schimbãm circumstanþele vieþii noastre, nu putem continua gân-dind perimat ºi greºit. Gnoza este un vin nou ºi vinului nou îi trebuie bu-toaie noi…

studii ºtiinþifice, rezultatul este o societate în care nu este durere, violenºi agresiune.

De la anii cei mai fragezi, li se aratã copiilor cum sã-ºi interpretezvisele ºi sunt informaþi asupra metodelor de a le controla. Datoritã acesteimulte persoane spun cã Senoi au o mare stabilitate psihicã ºi socialã. Eimportant, de asemenea, pentru noi occidentalii sã începem sã înþelegemimportanþa pe care o pot avea visele, pentru a ne îmbunãtãþi relaþiile socicu semenii noºtri ºi cu noi înºine. Trebuie sã începem gradat prin formede disciplinã ºi sã nu uitãm evenimentele pe care le trãim în interiorulcorpului nostru în timpul somnului (vedeþi broºura intitulatã „Yoga Somnului”).

Cu aceasta nu vrem sã spunem cã toate visele pot fi transcendentalpentru viaþa noastrã, cãci am vãzut cã multe vise sunt produse de lumedorinþelor care se ascund în subconºtientul fiinþei umane, cum afirmFreud. Nu trebuie sã uitãm cã mamiferul raþional care populeazã astãzcele cinci continente are 97% material egoic, adicã cu alte cuvinte, luminºi discernãmântul care dã conºtiinþa, este liberã doar 3%, restul e teribicondiþionatã prin intermediul elementelor indivizibile pe care le purtãmîn interiorul nostru, precum mânia, lãcomia, desfrâul, gelozia, orgoliulgurmandismul etc. etc.Visele care sunt în relaþie cu subconºtientul freudian de exemplu, suncele ce se aflã în legãturã cu centrul motor. Aceste vise sunt deci, refluxanumitor lucruri pe care le-am vãzut în timpul zilei. Sunt simple senzaþsimple repetiþii astrale a ceea ce noi vedem zilnic. În acelaºi fel, anumexperienþe emoþionale, precum frica (ea fiind factorul care face rãu umnitãþii), au locul lor în aceste vise haotice în relaþie cu centrul instinctmotor.

Existã deci, vise intelectuale, emoþionale, motorii, instinctive ºi sexule. Sunt vise care sunt în relaþie cu cei cinci centri inferiori ai maºinii umne. În ciuda acestui fapt, trebuie sã spunem cã toate visele, chiar ºi cel

greu de înþeles, au o anumitã semnificaþie, nu numai cã ele indicã relaþcu unul dintre centri ci, de asemenea, ele aratã starea psihologicã a acestcentru.

Chiar istoria ne aratã, de-a lungul secolelor, cum marii tirani au fostatacaþi de vise rele. Popular, spunem cã persoanele bune ºi umile a„somnul celor drepþi” . Se spune cã soþia Pontifului Pilat a avut vise teribileîn noaptea dinaintea condamnãrii la moarte a lui Iisus Cristos de cãtreprocuratorul roman (Matei:27-19).

6 19



AUTO-CUNOAªTEREA PRIN INTERMEDIUL VISELOR

„În timpul somnului, Egoul scapã din corpul fizic. Aceastã ieºire a Egoului este necesarã pentru ca corpul vital sã poatã revitaliza corpul fizic.Un lucru de care putem fi siguri este cã Egoul duce visele în lumile interne.În lumile interne Egoul se ocupã de aceleaºi lucruri care-l menþin fascinat în fizic. Astfel, îl vedem în timpul somnului pe dulgher lucrând în atelierul

sãu, pe poliþist circulând pe strãzi, pe coafezã în atelierul ei, pe mecanic în garajul sãu, pe beþivan în tavernã sau la berãrie ºi pe prostituatã în casa de plãceri, dedându-se desfrâului etc. Toþi aceºti oameni trãiesc în lumile interne ca ºi cum ar fi în lumea fizicã. Nici unei fiinþe vii nu i se întâmplã sã se întrebe, în timpul somnului, dacã este în lumea fizicã sau în astral.Cei care ºi-au pus o asemenea întrebare în timpul somnului lor, s-au trezit în lumile interne. Atunci, cu uimire, au putut studia toate minunile lu- milor superioare. Numai luând obiceiul de a ne pune aceastã întrebare clipã de clipã, în timpul stãrii pe care o numim stare de veghe, putemajunge sã ne punem aceeaºi întrebare în lumile superioare în timpul orelor în care ne-am abandonat somnului. Nu se poate nega faptul cã în timpul somnului repetãm tot ceea ce am fãcut în timpul zilei. Dacã în timpul zilei am luat obiceiul de-a ne pune aceastã întrebare, atunci, în timpul somnului nocturn, în afara corpului, vom repeta aceeaºi întrebare.Rezultatul va fi trezirea conºtiinþei”.

Samael Aun Weor:„Cãsãtoria Perfectã”

Chiar dacã triburile Senoi care trãiesc în pãdurile Malayeziei, trãiescîmpreunã cu triburile rãzboinice, cei care studiazã în materie de crime,admit cã triburile Senoi, înconjurate de triburi sãlbatice, nu au cunoscutniciodatã crima violentã sau orice alt conflict violent pe parcursul a douã-zeci sau treizeci de ani. La aceºti oameni pacifiºti, de o condiþie liniºtitã,relaþiile interpersonale au ajuns la acel nivel de cooperare, încât poporulcare trãieºte lângã ei interpreteazã aceasta ca un produs de magie specialã.Senoi, râd de aceastã credinþã, nu fac nimic pentru a le arãta contrariul,cãci aceastã credinþã le e foarte utilã pentru ca pacea sã continue atât externcât ºi în cadrul tribului. În realitate, Senoi au o cunoaºtere profundã a vi-selor. Ei ºtiu cã visele au o valoare decisivã. Visele ne dicteazã momentulºi modul precis pentru fiecare eveniment important al vieþii. De aceea,interpretarea lor constituie principala ocupaþie a acestui trib. Dupã anumite

IMPORTANÞA ISTORICÃ A VISELOR

„În lumile interne se vorbeºte mult în termeni kabalistici. Trebuie sãºtim sã facem suma totalã a numerelor kabalistice. Dacã întrebãm unMaestru «Cât timp voi trãi?», Maestrul va rãspunde în numere, în cifre

Obiectul studiului Kabalei este de a deveni capabili în lumile interneDe exemplu, un iniþiat va cere, cu o anumitã ocazie, Clarviziunea ºi inter

i se va rãspunde prin «8» zile. Cel care nu ºtie, se va întoarce în corpul fzic ºi va crede cã în 8 zile va primi Clarviziunea. De exemplu dacã va miercuri, în realitate 8 e un numãr a lui Iov, care ne indicã sã avem rãbdareCel care nu ºtie, rãmâne confuz în lumile interne. Kabala e fundamental pentru a învãþa limbajul acestei lumi.

E clar cã studiul kabalistic trebuie sã fie întotdeauna însoþit de muncnoastrã asupra sinelui. Trebuie sã devenim conºtienþi de aceste studii pentru cã, dacã acestea rãmân doar în intelect, când persoana moare, aceststudii se pierd. Însã dacã devenim conºtienþi de aceste studii, ele se vomanifesta încã din copilãrie.”

Samael Aun Weor:„Tarot ºi Kabalã”

Nu e ciudat cã, cu tot ceea ce v-am spus, când revedem paginile istoriei, regãsim în diverse moduri ale manifestãrii culturii umane un concepfoarte profund asupra viselor, foarte complet, ºi pentru aceasta, foartetranscendental.

Cât e de adevãrat cã mulþi oameni nu cunosc principiile de bazã alacestei probleme. Vom numi diferite persoane celebre, cu un unic þel da ilustra ºi de a da o mãrturie fidelã a afirmaþiilor noastre.

Începem cu Buddha. Tradiþia afirmã cã acest sfânt a fost nãscut câniubita sa mamã, Regina Maya, a visat un elefant alb ce cobora din CerurÎnsuºi Buddha, când era tânãr ºi-a descoperit, de asemenea, vocaþia sa printermediul visului.Biblia dã numeroase pasaje onirice. Între ele, imaginea lui Iosif, unom umil pe care destinul la rãsplãtit într-un mod deosebit, dându-i puterepentru a interpreta visele.

„Dupã doi ani, Faraon a visat un vis. I se pãrea cã stãtea lângã râu(Nil). ªi iatã cã ºapte vaci frumoase la vedere ºi grase la trup s-au suit dirâu, ºi au început sã pascã prin mlaºtini. Dupã ele s-au mai suit din râualte ºapte vaci urâte la vedere ºi slabe la trup, ºi s-au aºezat lângã ele p

718



marginea râului. Vacile urâte la vedere ºi slabe la trup au mâncat pe cele ºapte vaci frumoase la vedere ºi grase la trup. ªi Faraon s-a trezit.

A adormit din nou, ºi a visat un al doilea vis. Se fãcea cã ºapte spice de grâu grase ºi frumoase au crescut pe acelaºi pai. ªi dupã ele au rãsãrit alte ºapte spice slabe ºi arse de vântul de rãsãrit. Spicele slabe au înghiþit pe cele ºapte spice grase ºi pline. ªi Faraon s-a trezit. Iatã visul.

Dimineaþa, Faraon s-a turburat ºi a trimis sã cheme pe toþi magii ºi pe toþi înþelepþii Egiptului. Le-a istorisit visurile lui. Dar nimeni n-a putut sã le tãlmãceascã lui Faraon. Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvân- tul, ºi a zis lui Faraon: «Mi-aduc aminte astãzi de greºeala mea. Faraon se mâniase pe slujitorii lui; ºi mã aruncase în temniþã, în casa cãpeteniei strã- jerilor, pe mine ºi pe mai marele pitarilor. Amândoi am visat câte un vis în aceeaºi noapte; ºi anume, fiecare din noi a visat un vis, care a primit o tãlmãcire deosebitã. Era acolo cu noi un tânãr Evreu, rob al cãpeteniei strãjerilor. I-am istorisit visurile noastre, ºi ne-a spus întocmai ce înseamnã visul fiecãruia. Lucrurile s-au întâmplat întocmai dupã tãlmãcirea pe care ne-o dãdu-se el. Pe mine Faraon m-a pus iarãºi în slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spânzurat».

Faraon a trimis sã cheme pe Iosif. L-au scos în grabã din temniþã.Iosif s-a ras, ºi-a schimbat hainele, ºi s-a dus la Faraon.Faraon a zis lui Iosif: «Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut tãlmãci; ºi am aflat cã tu tãlmãceºti un vis, îndatã dupã ce l-ai auzit».

Iosif a rãspuns lui Faraon: «Nu eu! Dumnezeu este acela care va da un rãspuns prielnic lui Faraon! »

Faraon a început sã istoriseascã atunci lui Iosif: «În visul meu, se fãcea cã stãteam pe malul râului. ªi deodatã ºapte vaci grase la trup ºi frumoase la chip s-au suit din râu, ºi au început sã pascã prin mlaºtini. Dupã ele s- au suit alte ºapte vaci, slabe, foarte urâte la chip, ºi sfrijite: n-am mai vãzut altele aºa de urâte în toatã þara Egiptului. Vacile cele sfrijite ºi slabe au mâncat pe cele ºapte vaci dintâi, care erau grase. Le-au înghiþit, fãrã sã se

poatã cunoaºte cã intraserã în pântecele lor; ba încã înfãþiºarea lor era tot aºa de urâtã ca mai înainte. ªi m-am deºteptat. Am mai vãzut în vis ºapte spice pline ºi frumoase, care creºteau pe

acelaºi pai. ªi dupã ele au rãsãrit ºapte spice goale, slabe, arse de vântul de rãsãrit. Spicele slabe au înghiþit pe cele ºapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut tãlmãci».

Iosif a zis lui Faraon: «Ce a visat Faraon însemneazã un singur lucru: Dumnezeu a arãtat mai dinainte lui Faraon ce are sã facã. Cele ºapte vaci

Pentru a termina, spunem cititorilor noºtri cã am vrut sã relatez toateaceste povestiri, pentru a arãta importanþa viselor în destinul omului. Pemiteþi-ne acum sã încheiem, amintind cuvântul lui Havelock Ellis, carafirmã:

„Visele sunt adevãrate atât cât dureazã.Putem sã spunem mai mult despre viaþã?”

178



Albert Szent-György, ilustru biochimist ungur, care a descoperit vita-mina C ºi a luat Premiul Nobel pentru medicinã, povesteºte despre unanumit obicei:„Munca mea nu se termina când mã ridicam de pe scaun.Continuam problemele zilei ºi atunci când dormeam, creierul meu continua sã gândeascã, cãci eu mã trezeam cu soluþiile acestor probleme, care mã preocupau atât de mult” .

Dacã cititorul nostru rãmâne uimit de aceste povestiri, sã asculte ºialtele care îi vor arãta importanþa pe care lumea viselor o are pe deplin ºiîn lumea artei.

Marele poet englez, Samuel Tayler Coleridge, într-o zi a adormit iarultimele cuvinte pe care le-a putut vedea înainte de a adormi, cum poves-teºte poetul, au fost:„Khan Kubla a ordonat construirea unui palat înacest loc” .

Trei ore mai târziu el s-a trezit cu anumite versuri în cap. El a scriscum aceste imaginaþii poetice ajungeau la el „fãrã cel mai mic efort”. Ra-pid, el a scris versurile maiestuoase cu care începe „Kubla Khan”.

Scriitorul Robert Louis Stevenson, cãruia îi datorãm cartea „InsulaComorii”, atribuia mult din operele sale literare, colaborãrii între cele douãmentale, cel treaz ºi cel adormit. Celebrul scriitor ne asigurã cã era capabilsã viseze poveºti când avea nevoie urgentã sã le vândã. El putea chiar sãreia ºirul povestirii de unde a lãsat-o în noaptea anterioarã.

Povestirea„Straniului caz al Dr. Jakyll ºi al lui Mr. Hyde” a fost rezul-tatul unuia din aceste vise. Cum spune acesta mai târziu, a fost nevoie demult timp pentru a cãuta o operã cu„aceastã senzaþie puternicã a dublei personalitãþii a omului…când el trecea prin probleme financiare”.El trã-ieºte în lumile fantastice ale visului toate aceste scene, apoi le scrie, pânãºi scena în care Hyde înghite o pudrã ºi se metamorfozeazã în persoanape care o întruchipeazã.

ªi continuând aceastã listã de povestiri, vom aminti acum despre com-pozitorul italian din sec. al XVIII-lea, Giuseppe Tartini, care a visat cã

dupã ce a semnat un pact cu diavolul, îºi încredinþã vioara în mâinile lui.„Surpriza mea fu atât de mare ascultând cântând cu o mare abilitate o so- natã de o frumuseþe extremã, care era dincolo de puterea mea de imagi- naþie.” El spunea„încercam sã fac un efort sã-mi amintesc sunetele pe care le-am auzit. Însã aceasta era imposibil. «Sonata Diavolului» (sau Triada Diavolului) e cel mai frumos lucru pe care l-am scris; chiar ºi dacã aceasta era inferioarã la ceea ce am ascultat în vise!” .

frumoase înseamnã ºapte ani; ºi cele ºapte spice frumoase înseamnã ºaptani: este un singur vis. Cele ºapte vaci sfrijite ºi urâte, care se suiau dupcele dintâi, înseamnã ºapte ani; ºi cele ºapte spice goale, arse de vântul drãsãrit, vor fi ºapte ani de foamete. Astfel, dupã cum am spus lui FaraonDumnezeu a arãtat lui Faraon, ce are sã facã. Iatã, vor fi ºapte ani de marbelºug în toatã þara Egiptului. Dupã ei vor veni ºapte ani de foamete, aºcã se va uita tot belºugul acesta în þara Egiptului, ºi foametea va topi þa

Foametea aceasta care va urma va fi aºa de mare cã nu se va mai cunoaºte belºugul în þarã. Cât priveºte faptul cã Faraon a visat visul de douori, înseamnã cã lucrul este hotãrât din partea lui Dumnezeu, ºi cã Dum-nezeu se va grãbi sã-l aducã la îndeplinire.

Acum, Faraon sã aleagã un om priceput ºi înþelept, ºi sã-l punã înfruntea þãrii Egiptului. Faraon sã punã prefecþi în þarã, ca sã ridice o ccime din roadele Egiptului în timpul celor ºapte ani de belºug. Sã se strângtoate bucatele din aceºti ani buni care au sã vinã; sã se facã, la îndemânlui Faraon, grãmezi de grâu, provizii în cetãþi, ºi sã le pãzeascã.

Bucatele acestea vor fi provizia þãrii, pentru cei ºapte ani de foametcare vor veni în þara Egiptului, pentru ca þara sã nu fie prãpãditã de fomete».

Cuvintele acestea au plãcut lui Faraon ºi tuturor slujitorilor lui. ªi Faraon a zis slujitorilor sãi: «Am putea noi oare sã gãsim un om ca aceascare sã aibã în el Duhul lui Dumnezeu?»

ªi Faraon a zis lui Iosif: «Fiindcã Dumnezeu þi-a fãcut cunoscut toateaceste lucruri, nu este nimeni care sã fie atât de priceput ºi atât de înþelepca tine. Te pun mai mare peste casa mea, ºi tot poporul meu va ascultade poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie mã va ridica mai pesus de tine.»

Faraon a zis lui Iosif: «Uite, îþi dau stãpânire peste toatã þara Egiptlui». Faraon ºi-a scos inelul din deget, ºi l-a pus în degetul lui Iosif; l-îmbrãcat cu haine de in subþire, ºi i-a pus un lanþ de aur la gât. L-a su

în carul care venea dupã al lui, ºi strigau înaintea lui: «În genunchi!»(Gen.41)Continuând aceastã temã mistico-ºtiinþificã îl vom numi, de ase-me

nea, pe Daniel. Acest om foarte important, care l-a scãpat pe ierarh de lmoarte sigurã, explicându-i ierarhului sãu nu numai semnificaþia visulpe care i l-a arãtat, ci ºi povestindu-i ceea ce a visat.

„Împãratul a luat cuvântul ºi a zis lui Daniel, care se numea Baltazar«Eºti tu în stare sã-mi spui visul pe care l-am visat ºi tâlcuirea lui?»

916



Daniel a rãspuns înaintea împãratului, ºi a zis: «Ce cere împãratul este o tainã pe care înþelepþii, cititorii în stele, vrãjitorii ºi ghicitorii nu sunt în stare s-o descopere împãratului. Dar este în ceruri un Dumnezeu,care descoperã tainele, ºi care face cunoscut împãratului Nabucodonosor ce se va întâmpla în vremurile de pe urmã. Iatã visul tãu ºi vedeniile pe care le-ai avut în patul tãu. În patul tãu, împãrate, þi-au venit în minte gânduri cu privire la cele ce vor fi dupã aceste vremuri; ºi Cel ce descoperã tainele þi-a fãcut cunoscut ce se va întâmpla.

Însã dacã mi s-a descoperit taina aceasta, nu înseamnã cã este în mine o înþelepciune mai mare decât a tuturor celor vii, ci pentru ca sã se dea împãratului tâlcuirea ei, ºi sã afli ce-þi doreºte inima sã ºtii. Tu, împãrate,te uitai, ºi iatã cã ai vãzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, ºi de o strãlucire ne-mai pomenitã. Stãtea în picioare înaintea ta, ºi înfãþiºarea lui era înfricoºãtoare.

Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul ºi braþele ii erau de argint; pântecele ºi coapsele îi erau de aramã; fluierele picioarelor, de fier,ºi parte de lut. Tu te uitai la el, ºi s-a dezlipit o piatrã, fãrã ajutorul vreunei mâini, a izbit picioarele de fier ºi de lut ale chipului, ºi le-a fãcut bucãþi. Atunci fierul, lutul, arama, argintul ºi aurul s-au sfãrâmat împreunã, ºi s- au fãcut ca pleava din arie vara; le-a luat vântul, ºi nici urmã nu s-a mai gãsit din ele. Dar piatra, care sfãrâmase chipul, s-a fãcut un munte mare,ºi a umplut tot pãmântul.

Iatã visul. Acum îi vom spune ºi tâlcuirea înaintea împãratului. Tu,împãrate, eºti împãratul împãraþilor, cãci Dumnezeul cerurilor þi-a dat împãrãþie, putere, bogãþie ºi slavã. El þi-a dat în mâini, oriunde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele câmpului ºi pãsãrile cerului, ºi te-a fãcut stãpân peste toate acestea: tu eºti capul de aur! Dupã tine, se va ridica o altã împãrãþie, mai neînsemnatã decât a ta; apoi o a treia împãrãþie, care va fi de aramã, ºi care va stãpâni peste tot pãmântul.

Va fi o a patra împãrãþie, tare ca fierul; dupã cum fierul sfãrâmã ºi

rupe totul, ºi ea va sfãrâma ºi va rupe totul, ca fierul care face totul bucãþi.ªi dupã cum ai vãzut picioarele ºi degetele picioarelor parte de lut de olar ºi parte de fier, tot aºa ºi împãrãþia aceasta va fi împãrþitã; dar va rãmâne în ea ceva din tãria fierului, tocmai aºa cum ai vãzut fierul amestecat cu lutul. ªi dupã cum degetele de la picioare erau parte de fier ºi parte de lut, tot aºa ºi împãrãþia aceasta va fi în parte tare ºi în parte plãpândã.Dacã ai vãzut fierul amestecat cu lutul, înseamnã cã se vor amesteca prinlegãturi omeneºti de cãsãtorie, dar nu vor fi lipiþi unul de altul, dupã cumfierul nu se poate uni cu lutul.

Se spune, de asemenea, cã atunci când Adolf Hitler era caporal în armata bavarezã, a visat un vis în care se vedea acoperit de pãmânt ºi dfier. El însuºi a povestit apoi cã a abandonat locul unde dormea ºi cã s-târât în alt loc. Imediat s-a produs o explozie nu departe de el. Când s-aîntors la locul pe care îl abandonase, a vãzut un mare crater. Oameniicare dormiserã lângã el, erau în întregime îngropaþi în pãmânt.

Abraham Lincoln însuºi, cel despre care multe persoane au auzit multcoincidenþe cu viaþa preºedintelui Statelor Unite, J.F. Kennedy, ºi-a vãzumoartea cu câteva zile înainte de a fi asasinat de John Wilkes Booth. Dupspusele soþiei sale, când se plimba pe coridoarele Casei Albe, a auzit cineva plângând. Ajungând într-o camerã, a vãzut un cadavru care erîntr-un sicriu ºi care era supravegheat de o gardã militarã. Când l-a întrebape unul dintre soldaþii prezenþi, cine este persoana din sicriu, rãspunsa fost:„Preºedintele a fost asasinat” .

ªi dacã cititorii noºtri au puþinã rãbdare, vom povesti cum, chiar ºti-inþa modernã a fost ghidatã de destin prin vise. Friedrich August Kekulcelebrul chimist german, de care tinerii care îndrãgesc aceastã materie sigau auzit, a ajuns în culmea efortului lui neînþelegând structura moleculde benzen. Într-o noapte el a visat cã molecula acestui compus dansaluând forma unui ºarpe care-ºi muºcã coada. El povesteºte cã, deodatã adescoperit proprietatea benzenului care lipsea, adicã structura sa în formde inel.

Dimitri Ivanovici Mendeleev a visat în 1869 cã anumite elementechimice se organizau, dansând, pânã luau o formã determinatã. Omul deºtiinþã povesteºte cã acele elemente chimice erau în ordine crescãtoare, acord cu masa lor atomicã. Aceastã ordine este cunoscutã sub forma Tablului Periodic al Elementelor.

Asiriologul american Hermann Volrath Hilprecht a avut o revelaþieasemãnãtoare în timp ce dormea. Într-o zi, incapabil sã identifice douãagate antice cu o curioasã inscripþie, a visat cã vorbea cu un savant d

Babilonia care i-a dat rãspunsul, spunându-i:„cele douã agate sunt frag- mente ale aceleiaºi inscripþii” . Datoritã acestuia, el a putut sã le asamblezeºi sã dezvãluie inscripþia.

Elias Howe, cel care a acordat modei mult timp, a petrecut mulþi anîncercând sã inventeze maºina de cusut, fãrã sã reuºeascã. Cum el însupovesteºte, într-o noapte a visat cã sãlbaticii îl atacau ºi-i spuneau:„Ori inventezi aceastã maºinã, ori mori” ; sãlbaticii aveau suliþe care la vârf aveauo gaurã. Aceasta era soluþia pe care o cãuta, adicã acele cu gaurã la vâ

1510



curând, în mijlocul formidabilelor ovaþii ale mulþimilor surescitate.«Ave Caesar!» îmi strigau ele.Câteva persoane de vazã ale oraºului mã înconjurarã în vestibulul

Capitoliului; rãspunsei la întrebãri, clarificai câteva probleme etc.Deodatã, în mod neaºteptat, apãru în faþa mea bãtrânul astrolog, care

mã prevenise înainte despre pâlpâirile lui Marte ºi despre teribilele pericole pe care acestea le prevesteau; el îmi dãdu în secret o bucatã de pergament pe care erau notate numele conjuraþilor.

Bietul bãtrân încerca sã mã salveze, dar totul fu inutil, n-am fãcut caz de asta; în plus, eram foarte ocupat sã am grijã de atâþia iluºtri romani.

Apoi simþindu-mã invincibil ºi invulnerabil, cu aceastã atitudine ceza- rianã care mã caracteriza, avansam în direcþia Senatului printre coloanele olimpiene ale Capitoliului.

Dar, nefericire mie! conjuraþii, în spatele acestor eroice coloane, mã pândeau; tãiºul pumnalului îmi sfâºie spatele. Cãlit în atâtea bãtãlii, instinctiv încercai sã scot spada, dar simþii cã leºin; îl vãzui pe Brutus ºi ex- clamai: «ªi tu, fiul meu?»

Apoi, teribila Parcã îmi luã sufletul…” Întorcându-ne de la vechea Romã a cezarilor la pana scriitorilor con-

temporani, putem vedea, dragã cititorule, cã bucuria sufletului e o Cate-dralã superioarã pentru Conºtiinþa noastrã. Nimeni nu poate nega cã mariicuceritori conchistadori întotdeauna au acordat mare importanþã la ceeace au visat. Alexandru cel Mare, în ciuda faptului cã era educat ºtiinþificde Aristotel, de fapt traducea mesajele primite în vise: când era pe punctulsã abandoneze oraºul Tyr, a insistat sã-l cucereascã din cauza unui vis.

Legenda povesteºte, de asemenea, cã Hanibal a fost avertizat despreuna din victoriile sale printr-un vis. La fel, regele Richard al-III-lea, cumpovestesc istoricii, a fost asaltat de „imagini oribile” înaintea înfrângeriiºi morþii sale pe Câmpul Bosworth.

Se spune, de asemenea, cã Napoleon a visat, cu o zi înainte de bãtãlia

de la Waterloo, o pisicã neagrã care fugea dintr-o parte în alta ºi înfrângereatrupelor sale. Asasinatul arhiducelui Francisc Ferdinand al Austro-Ungariei, fapt care

a declanºat Primul Rãzboi Mondial, a fost de asemenea avertizat într-unvis. Episcopul Joseph Lanyi, tutorele arhiducelui, a visat moartea acestuiaîn timp ce cãlãtorea într-o maºinã spre Sarajevo. Criticii spun cã episcopulLanyi, alertat, ºi-a scris în detalii visul ºi a încercat sã-l previnã pe duce,însã nu a avut timp, cãci în cinci zile a sosit o telegramã care anunþa vesteaasasinatului, aºa cum visase el.

Dar în vremea acestor împãraþi, Dumnezeul cerurilor va ridica o îm pãrãþie, care nu va fi nimicitã niciodatã, ºi care nu va trece sub stãpânirunui alt popor. Ea va sfãrâma ºi va nimici toate acele împãrãþii, ºi ea însãva dãinui veºnic. Aceasta înseamnã piatra, pe care ai vãzut-o dezlipindse din munte, fãrã ajutorul vreunei mâini, ºi care a sfãrâmat fierul, aramalutul, argintul ºi aurul. Dumnezeul cel mare a fãcut deci cunoscut împã-ratului ce are sã se întâmple dupã aceasta. Visul este adevãrat, ºi tâlcuirlui este temeinicã.»

Atunci împãratul Nabucodonosor a cãzut cu faþa la pãmânt ºi s-a închinat înaintea lui Daniel, ºi a poruncit sã i se aducã jertfe de mâncare ºmiresme. Împãratul a vorbit lui Daniel ºi a zis: «Cu adevãrat, Dumnezeuvostru este Dumnezeul dumnezeilor ºi Domnul împãraþilor, ºi El desco perã tainele, fiindcã ai putut sã descoperi taina aceasta!». Apoi împãrata înãlþat pe Daniel, ºi i-a dat daruri multe ºi bogate; i-a dat stãpânire pesttot þinutul Babilonului, ºi l-a pus ca cea mai înaltã cãpetenie a tuturor înþelepþilor Babilonului.”(Daniel 2)

Trebuie sã afirmãm, de asemenea, cã toate religiile în momentele lorde glorie originarã nu au uitat niciodatã cã Divinitatea pe care omul o poartîn interior îi poate orienta viaþa cu multã precizie. Însã nimeni nu va fi suprins astãzi cã Talmudul, cartea sacrã a evreilor, este la fel ca ºi Biblia creºtiplin de multe pasaje, observaþii onirice. Ajunge sã afirmãm cu solemnitacã un vis care nu a fost înþeles este ca o scrisoare care nu a fost deschisã

Astfel cã printre popoarele vechi, precum babilonienii, asirienii, cânun om trebuia sã ia o decizie importantã, consulta un tãlmãcitor de vise

Pentru egipteni, interpretarea viselor era o artã extrem de divinã, religioasã ºi ºtiinþificã. Pentru a fi mai preciºi, gãsim totodatã în Muzeul Brtanic, un anumit papirus despre vise care are o vechime de 4.000 de ani

Trebuie sã ne amintim de nobilii cetãþeni ai Greciei antice. E cunoscucã atunci când una din persoane avea o boalã fizicã sau spiritualã, era trmisã într-unul din Templele Incubatoare, precum faimosul templu al lui

Epidur, care era dirijat de medicul Esculap, unde þinea post sau aduceofrande ºi asculta instrucþiunile sacerdotului înainte de a adormi, aºteptânca în vise sã i se arate remediul.

Artemidor din Efes, cel mai renumit tãlmãcitor de vise al epocii luMarcus Aurelius, ºi-a consacrat viaþa studiului acestor teme ºi cãrþilor vise ale acestui înþelept grec, Esculap, aºa cum recunosc chiar ºi adepZeului materie, ºi le utilizeazã sub o formã sau alta, de mii de ani, chiaºi raþionaliºtii, cãrora le lipseºte ideea cã visul poate avea o semnificaþ

1114



Istoria ne spune, de exemplu, cã Zeii Greci, care erau înclinaþi sã par-ticipe la viaþa cotidianã a muritorilor, trimiteau mesaje în vise, care tre-buiau dezvãluite prin intermediul analizei simbolurilor conþinute în acestemesaje onirice.

Homer, marele poet al Greciei antice, povesteºte în Iliada, cum Zeusa trimis un mesaj regelui Agamemnon care a fost interpretat greºit de tãl-mãcitorul sãu de vise, care a vãzut cã în acest vis, regele a avut o revelaþiecum cã el urma sã fie cuceritorul Troiei…

Istoricul Herodot ne povesteºte cã, Cresus, regele Lidiei, a primit unmesaj în visele sale, în care i se spunea cã fiul sãu preferat, numit Atis, vamuri strãpuns de o lance. Herodot spune cã, Cresus, preocupat de viitorulfiului sãu care era considerat unul dintre rãzboinicii cei mai curajoºi ºi in-teligenþi ai epocii sale, i-a ordonat sã se retragã din viaþa militarã ºi sã trã-iascã într-o restricþie absolutã. Aproape de tânãrul prinþ nu se afla nici unfel de armã, nici un obiect ascuþit. Atis, cum era rãzboinic, se simþea frus-trat ºi neputincios, cãci viaþa sa devenise monotonã ºi anonimã. Într-o zi,obosit de captivitatea sa în colivia de aur a palatului iubitului sãu tatã,Cresus, îi cere acestuia permisiunea sã participe la o vânãtoare. Istoriculpovesteºte cã, insistenþa tânãrului Atis a fost atât de mare, încât regeleLidiei i-a acordat permisiunea, însã cu o singurã condiþie: sã meargã lavânãtoare escortat de fidelul sãu servitor, Adrastus ºi sub protecþia solda-þilor cei mai experimentaþi ai regatului. Aceºti soldaþi îi erau fideli lui Adrastus.

Herodot confirmã, spunând cã a avut loc un accident fatal; mistreþiii-au luat prin surprindere pe tânãrul Atis ºi pe Adrastus. Soldaþii îºi lan-saserã suliþele asupra unuia dintre animale care se nãpustirã asupra lor.Din pãcate, suliþa l-a nimerit ºi rãnit mortal pe tânãrul Atis. Aºa s-a îm-plinit visul regelui Cresus. ªi dacã aceste fapte au fost relatate de istorie,nu trebuie sã o abandonãm pentru cã ea cuprinde multe întâmplãri careilustreazã clar ceea ce afirmãm.

Cum nu ne place sã ne împãunãm cu penele altuia, sã lãsãm ca Dr.Samael Aun Weor sã relateze direct povestirea; acest om cãruia conºtiinþai-a permis sã se aventureze în istorie, acest prag obscur, confuz ºi plin deipoteze pentru omul modern.

„Întoarcerea la stricãciunile Romei ºi întâlnirea cu Brutus, marcat cu cuþitul de mâna Domnului, sã fii din nou confruntat cu aceste origini, sã savurezi aceastã lãcomie veninoasã, nu-i desigur deloc plãcut, dar este in- dispensabil sã fie scoase din puþul secolelor unele amintiri dureroase.

Pãtruns de groazã, fãrã nici o vanitate, în stare de «alertã noutate»eu pãstrez cu energie via amintire a reîncarnãrii mele romane cunoscutsub numele de Iulius Caesar. A trebuit atunci sã mã sacrific pentru umanitate, stabilind scena pentru cea de-a patra subrasã a acestei a cincea maRasã-Rãdãcinã care este a noastrã.

Fereascã Dumnezeu ºi Sfânta Maria! Dacã am comis vreo greºealfoarte gravã în aceastã epocã anticã, aceasta a fost cã m-am afiliat la Ordnul Jartierei; totuºi, fãrã îndoialã cã zeii au decis sã mã ierte…

Sã te înalþi pânã la nori prin prieteniile tale, nu este într-adevãr uºorºi cu toate acestea, este evident cã am ajuns acolo, surprinzând aristocraþromanã.

Povestind toate acestea nu am nici un orgoliu, cãci ºtiu bine cã estenumai Egoul cãruia-i place sã se caþere în vârful scãrii, sã se punã în edenþã etc. Îndeplinesc datoria de a povesti, asta-i tot.

Când am plecat spre Galia, am rugat-o pe frumoasa mea soþie, Cal purnia, ca la întoarcere, ea sã trimitã în întâmpinarea mea pe cei doi fiai noºtri.

Brutus murea de invidie amintindu-ºi intrarea mea triumfalã în oraºul etern; totuºi pãrea sã uite intenþionat îngrozitoarele mele suferinþe pe câm pul de bãtãlie. Dreptul de a guverna acest imperiu, desigur nu mi-a fosdat cadou; ºtiu bine Zeii ºi oamenii, tot ce am suferit.

Aº fi putut bine sã mã salvez de perfida conjuraþie dacã aº fi ºtiut sãascult pe bãtrânul astrolog care era la mine în vizitã. Din nenorocireDemonul Geloziei îmi chinuia inima; acest bãtrân era bun prieten cu Calpurnia ºi mie nu-mi plãcea asta…

În dimineaþa tragicei zile, când sã mã scol din patul conjugal, cu capuîncoronat de lauri, Calpurnia îmi povesti visul sãu; ea vãzuse într-o viziunnocturnã o stea cãzând din cer pe pãmânt ºi ea mã avertizã rugându-mãcu insistenþã sã nu merg la Senat…

Rugãminþile soþiei mele furã inutile; «Voi merge azi la Senat», rã

punsei eu în mod imperativ.–Aminteºte-þi cã azi o familie prietenã ne-a invitat la masã în suburbiRomei; ai acceptat invitaþia, spuse Calpurnia.

–Eu nu pot sã merg la aceastã masã, obiectai eu.–Atunci vei lãsa aceastã familie sã ne aºtepte? –Trebuie sã merg la Senat…Câteva ore mai târziu, însoþit de un conducãtor de auriga, mergeam

într-un car de luptã în direcþia Capitoliului Vulturului roman. Ajunsei

12 13

07 Transcendenta Viselor.pdf

Documents

Transcript of 07 Transcendenta Viselor.pdf