07 Transcenderea fericirii

160
r-- DIAGNOSTICAREA KARMEI Cartea a faptea TRANSCENDEREA FERICIRII ./ Editura DHARANA ~ ~~

Transcript of 07 Transcenderea fericirii

Page 1: 07 Transcenderea fericirii

r--

DIAGNOSTICAREA KARMEI

Cartea a faptea

TRANSCENDEREAFERICIRII

./

EdituraDHARANA

~~~

Page 2: 07 Transcenderea fericirii

--

/

r .~

Oescrierea CIP a Biblioteeii NatonaJeLAZAREV, SERGHEI NICOLAEVIC

Oiagnosticarea kannei: Transeenderea fericirii /Serghei Nicolaevic Lazarev; trad.: Ina Arpad, GavriHi Henter.-Bucure:;;ti: Oharana, 200 I

p.; ern. - (Oiagnosticarea karrnei; 7)ISBN 973-85007-8-8

I. Arpad, Ina (trad.)II. Henter, GavriHi (trad.)159.961

JIA3APEB CH.A~arHOCT~Ka KapMbl.KH~ra ceAbMaR npeOAoneH~e 4YSCTseHHorO C4aCTb~

CaHlcr-Ikrep6ypr, 2001

Copyright renewed «J 1998 by S.N. LazarevCopyright ~ 2000 ROVIMED TRADING S.R.L.Toate drepturile rezervate pentru Romania :;;iRepublica Moldova.Muitiplicarea :;;i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragrnentedin acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa taraaccepml scris ROVIMED TRADING S,R.L.

Edimra DHARANATel: 0213372424e-mail: [email protected]

Redactor: D. SavopolCopeTta colectiei: Mihai MarinescuIlustratie copeTta I: Fecioara din Vladimir sec. xnTehnoredactare: Editura Kannat Press

Unic distribuitor: Societatea de Distributie a Cartii Pro-No;Bucure:;;ti, str. Ing. Pandele Taru:;;anu nr. 13TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38e-mail: [email protected] la Tipografia Centrala. Cornanda nr. 1269

\

:

-

Serghei Nikolaevici

DIAGNOSTICAREA

Lazarev

KARMEI

TRANSCENDEREAFERICIRII

Traducere din limb a rusaINA ARPAD ~i GAVRILA HENDER

EdituraDHARANA

~t~Bucuresti

Page 3: 07 Transcenderea fericirii

i, ~

INTRODUCERE

Suntem in vara anului 1999. E vacan(a. Ma odihnesc in sud

impreuna cu familia. Astazi m-am trezit devreme, pe la ~apte

diminea(a. Locuim in apropierea marii. Unul dintre obiceiurile

mele preferate este sa ma seol in zori ~i sa fae 0 baie in apa

lini~tita ~i raeoroasa. Totul in jur este destins ~i nemi~eat, se

aude numai eiripitul pasarilor. Cobor fara graba spre mal ~i

pereep dintr-o data un sunet ciudat. Trosnese genunchii mei.

"Terapeutul in vaean(a - comentez ironic. Cine sa ma vindece

acum'?". Intru ineet in apa, fac un salt ~i totul dispare in planul

secundar. Inot lin vreo 15 minute in marea de peruzea, apoi iespe mal ~i ineep sa ma rasfa\ sub raze Ie matinale ale unui soare

generos. "Prin urmare, sa tragem eoncluziile - gandese eu, pri-

vind oglinda nesffir~ita a marii. Fae eereetari de aproape 10 ani

~i pan a aeum n-am reu~it sa ma sehimb". Am, ca tOli ceilalli,

probleme eu sanatatea. Inainte credeam ea un ~ofer experi-

mentat nu poate avea problemele incepatorului. Pe Urllla am

inleles: probleme vor fi intotdeauna, pentru un pilot experi-

mentat ~i viteza este pe masura. Suprasolieitarile dauneaza

7

j-

A

-

Page 4: 07 Transcenderea fericirii

sanatatii mele, dar Imi permil In acela~i

nivel de con~tiintii. Doua probleme nu

clipa de fa(a:. judecarea oamenilor, inacceptarea situatiilor traumati-

zante, supararea pe sOUl.ta,adica trufia, orgoliul;

. gelozia.Ce Inseamna toate acestea?Pietre la rinichi - asta-i jude-

carea oamenilor, inaceeptarea situatiilor traumatizante, supa-

rarea pe soarta, adica trufia. Restul tine de gelozie. Sunt cele

doua probleme pe care nu Ie-am rezolvat pana acum. Ca sunt

gelos, .tiu. In trecut eram la limita patologicului. Acum sunt

alt om. M-am schimbat. Dar teama de 0 posibila tradare sau

In.elare ma urmare.te pan a astazi. Nici supararile nu Ie

depa.esc imediat. In caracterul meu au ramas irascibilitatea.

pretentiile crescute fa\a de oameni. Periodic. ma cople.esc

'ICeese de melancolie. 0 parte vine dinspre copii, dar sunt .i

unele probleme proprii, interioare. Ni.te radacini - bazele

fericirii umane sunt contopite cu eul meu.

Pentru a ma desprinde de ele trebuie sa Ie accept sau sa

renunt la ele pastrind In sutlet iubirea de Dumnezeu. Numai

atunci se produce stratifiearea con~tiintei: iata eul meu divin.

iata stratul uman. Este primul pas catre libertate .i non-depen-

denta. Daca n-ai reu.it sa pastrezi iubirea, te identifiei eu viata

ta, eu vointa ta. ell dorinta ta. ell eon~tiinta ta, ea mai-nainte.

Atunci, orice nemultumire provoaca ura, deprimare. teama .i

compatimire, urmate de distrugerea acelui lucru cu care cui

nostru divin s-a contopit.

Imbatrilnirea este, dupa cat se pare, cel mai amplu proces al

desprinderii de uman. Este rau cand ne resemnam eu Imba-

limp sa ating un nOli

am rezolvat pan a 111

x

L

\I\ f

.J~

tranirea. Cu ea trebuie sa ne luptam .i In aeela.i timp sa a

acceptam. A a accepta Inseamna a pastra iubirea de Dumnezeu

In timpul ,mbatranirii (distrugerii, deteriorarii). Renuntand In

interiorul nostru la omenesc, eoncentrandu-ne asupra radaci-

nilor iubirii divine, la exterior trebuie sa ne Ingrijim de el,

deoarece dezvoltarea omenescului ne ajuUi sa intensifieam

aspiratia ditre Divin.

Cu cat trunchiul ~i coroana sunt mai marL cu atat mai

puternice trebuie sa fie radaeinile. Batranetea este a retezare

treptata a ramurilor, iar moartea, a taiere a trunchiului pan a la

buturuga. Cand radacinile slabesc, retezarea treptata a ramu-

rilor este obligatorie. Cum sa cre.tem forta radacinilor? 0 pe-

riodica taiere a crengilor, adidi infranarea dorintelor, a vietii,

Ingradirea destinului duc ulterior la a izbucnire a fOl'\elor

vitale, dar nu rezolva problemele In totalitatea lor. De ce rada-

cinile i~i epuizeaza rezervele? La aceasta intrebare nu am un

raspuns. Deocamdata .tiu un lucru: am probleme la nivelul

fizic .i exista ceva care Ie genereaza - imperfectiunea celor-

lalti, irascibilitatea, teama, depresia, judecarea oamenilor. Pot,

pentru cateva luni, sa ma retrag .i sa lucrez asupra eului

propriu .i sa Incerc sa-mi modific emotiile. Atunci Insa va fi

ca In medicina populara - te doare ceva, ai baut a fiertura din

ni.te plante .i durerea a trecut. Cauza bolii nefiind cunoscuta,

prin urmare ne1nlaturata, poate ie~i In alt timp, In alt loe.

Sistemul meu este orientat In primul rand, nu spre vindecare ci

spre intelegerea cauzelor bolii. Emotiile agresive - nu sunt

cauza, ci veriga intermediara. ele aparand dind eul nostru

divin este eclipsat de fericirea omeneasca ~i incepe sa se

contopeasca cu unele dintre aspeete Ie ei. Atunci apare agre-

A

9

-

Page 5: 07 Transcenderea fericirii

sivitatea, ceea ce inseamna ca 0 insanato~ire reala este posibila

numai atunei cand Yom treee peste toate treptele umanului iar

apoi, pierzandu-I pentru 0 vreme, Yom percepe eul nostru divin

ca unidi ~i eterna realitate. Oupa aceasta ne Yom intoarce in

umanul nostru, dar nu ne Yom mai ata~a ~i inradacina cu el ~i

nu Yom mai depinde de el.

Prin urrnare. tema geloziei pe care eu inca nu am reu~it s-o

inchid - este reprezentata de inabilitatea de a ma comportacarect cu oamenii, de dependen(a de rela!ii. Oelozia trece in

trufie ~i invers. Undeva in planul subtil, ele formeaza un tot

unitar. Unul dintre cele mai periculoase aspecte este compor-

tamentul meu incorect in timpul consulta!iei. Atunci eu

patrund la nivelurile cele mai profunde pentru a facilita

inchiderea surselor agresivita!ii. Daca, venind la consulta!ie,

pacientul are rezerve, se ambitioneaza asupra unui Jucru, sau

se supara, ~edin!a trebuie imediat intrerupta, altfel este

periculoasa pentru el. Au loc accelerari care intensifica de zeci

~i sute de ari modificarile de orientare pozitiva ~i negativa.

M-am trezit prizonierul propriului meu sistem. Fara sa vreau

se produc ~i alte efecte, nu doar accelerarea tuturor proceselor.

jnseamna ca orice lucru negativ se accelereaza ~i in interiorulmeu, de sute de ori.

Ma enervez cand oamenii nu ma in!eleg, cand omul nu

con~tientizeaza pericalul ce 11 pa~te ~i nu i~i exploateaza

posibilita!ile. In timpul ~edin!ei trebuie sa uit de latura umana

dar nu reu~esc. Dependen!a de acest uman i~i pune amprenta.

$i apoi, principii Ie fericirii omene~ti ar trebui sa fie armo-

nias imbinate, in timp ee la mine sunt un ghem: con~tiin!a,

voin!a, dorin!ele, via!a. Toate acestea ar trebui ~i ele sa

10

~

~

convearga spre ceva unitar: catre materie, spatiu, timp. Armo-nia, deocamdata, nu se na~te. Este adevarat. exista deja con-

ceptia despre cele trei straturi ale fericiriiomene~ti. treiniveluri. Cel material

- legat de corp. Spiritual - legat decon~tiinta noastra ~i spa!iu. $i ultimul nivel, legat de sullet,unde rela!ia eu timpu' este evidenta.

Prin urmare, eorpul este materie, spiritul - spatiu, sutletul -timp. Facand cercetari. m-arn convins: gandul se na~te din

emo!ie. Fara sentiment existen!a lui pur ~i simplu nu ar fiposibila. Sentimentul se sintetizeaza, se transforma

~i aparegandul.

Ceea ce eu nllmesc valori spirituale se alla in rela!ie cu

sentimentele noastre ~i iata ca aici, multe sunt nee/are.Dependenta de bunllrile materia Ie, de placerile trllpe~ti esteclara, dependen!a de aspectele spirituale, adica aptitudini,

inteleet este de asemenea clara. Dar cum sa deschi dependen!a

de sutlet, caci este posibil sa te ata~ezi ~i de slltlet. De ee se

ata~eaza emo!iile noastre, cum apar ele? La baza lor stall

emo!iile fundamentale, adica instinctele. In principiu, toate

instinetele converg spre dOlla: primlll- aparitia, men!inerea ~icontinuarea Yietii, iar al doilea instinct- dirijarea,

conducerea;dependen!a de unul na~te gelozia, iar de celalalt - trufia. Defapt ~i tendin(a de a condllce este indreptata spre protejarea

vie!ii, mai ales sub forme strategice. Rezulta ca dorinta de a

continua viata este unul din sentirnentelenoastrede balli. Cesunt ace lea senti mente (emo!ii)? Exista zeci de teorii pe seama

lor. Oar pana in ziua de astazi oarnenii de ~tiinta nu au oopinieun itara. De ceO Sentimentele sunt puse in relatie directa ~iabrupta Cll trup"' ~i creierul omuilli. Nu ai mancat la vreme,

II

11

Page 6: 07 Transcenderea fericirii

apare sentimentul foamei. Te-ai lovit rau, apare sentimentu1

durerii. De cum ai inlaturat pericolul ~i ai mancat, apare

sentimentul satisfacliei. Au "infipt" ni~te eIectrozi in ereier ~i

au ineeput sa-i excite parti ale ereierului - se ivese senti mente

alternative de tcama, manie sau plaeere. Concluzia este simpla

~i clara: orice sentiment este generata de un obiect material ~i

depinde de el. Sentimentul in sine nu este material. EI este

similar luminii. Exista obiectul, exisHi sentimentul. Dispare

obiectul, dispare sentimentul. Oar spre deosebire de lumina el

dispare instantaneu. Filozofia oriental a insa dovede~te contra-

riul. Sentimentul, emolia poate exista dupa dezintegrarea

obiectului. Tot complexul emolional, numit suflet, exista dupa

moarte. Prin urmare toata ~tiinta eontemporana ce sustine caemolia este secundara sufera un crah la impactul cu religiile ~i

invataturile misticc ale orientului. Trupul este secundar, iar

sutletul primordial. Oar daca sutletul na~te trupul, daca emo-

tiile alcatuiesc corpul, inseamna ca spiritul creeaza materia ~i

inseamna ca toate preceptele filozofiilor orientale sunt veri-

dice. Veridice, in cazul in care vor fi confirmate de evenimen-

tele reale. ~i ceea ce este mai interesant este ca intr-adevar se

confirma. ~i oricat ar incerca ~tiinla sa Ie treaca sub tacere ~i

sa nu acorde atenlie miilor de fapte, realitatea i~i ia cu indarjire

ce este al ei. ~i totu~i, ce este primordial - corpul sau emoliile,

spiritul sau materia?

Recurg la experienta mea. Cand invalam bazele diagnos-

ticarii medicale cu ajutorul bioenergeticii, grupa noastra por-

nea de la urmatorul principiu teoretic:

"in jurul oricarui organ exista un camp individual ~i exista

un camp comun in jurul corpului uman. Orice modificari la

12

1

-.1

nivelul fizic atrag dupa sine modificari ale structurilor decamp. Mai mult dedIt atat, afec(iunea organului poate sa apara

cu mult inainte ea ea sa fie descoperitft de investigatiile ellultrasunete sau tomografia computerizata. ~i-n conformitate cu

acest fenomen, dimpul reactioneaza eu mult mai devreme.Oetectarea timpurie a bolii confera posibilitatea de a vindeca

afec(iunea chiar de la incepu!, cand inca nu a acumulat a

inertie periculoasa."M-am antrenat destul de mult timp in domeniul diagnosti-

carii ~i am oblinut rezultate considerabile. Am a insu~ire spe-

cifica - nu ma opresc niciodata la jumatatea drumului. Oaca

ma ocup de a problema, trebuie sa ajung pana la capat, fara a

limita timpul acordat ei. Aceasta in primul rand.In al doilea-nu m-am indoit ca exista 0 conexiune inversa: carpul trebuie

sa depinda de emolii. Am patruns in toate structurile de camp

mai subtile ~i dupa cali va ani de cautari conversia s-a realizat.

M-am convins ca exista structuri de biocamp care depind

de corp ~i exista straturi mult mai subtile unde corpul depinde

la randul sau de camp. Apoi am vazut ca deformaliile de campcare duceau la imbolnavire erau indisolubil legate de emoliile

agresive. Apoi am inleles ca ceea ce numim emoiie ~i ceea ce

numim structura de camp este unul ~i acela~i lueru. S-a dove-dit ca emoliile noastre intr-adevar sunt legate de trup ~i sunt

dependente de el. Oar nu sunt legate in mod direct, asta in

primul rand, iar in al doilea, sunt in conexiune cu nivelul de

suprafala. Straturile emolionale ample, mai profunde, pe care

oamenii de ~tiinla Ie-au numit la inceput subcon~tient, apoi

supracon~tient, dimpotriva, dirijeaza corpul. Intre ele existainsa a legatura ~ia reciprocitate clar exprimate. Cand corpul se

13

--

Page 7: 07 Transcenderea fericirii

dezintegreaza, strueturile de baza ale campului din planul

suhtil raman ~i due 0 existenta autonoma.

intrebarea este de ce') Raspunsul este simplu - viata a

aparut intfti la nivelu\ dimpului, ea 0 entitate unitara in totUniversul. De aceea, emotiile pe care Ie resimte arice fiinta vieau un strat superficial, legat nemijlocit de 'nveli~ul sau ~i un

strat profund, legat de viata, deja ca entitate vie, unitara in

Univers. Cu toata diversitatea fiintelor vii din Un ivers, in

planul cel mai subtil toate continua sa ramana 0 unica fiinta. $i

totu~i, de ce dad aceasta fiinta a existat ,n trecut, emotiile ei,

vreau sa spun campul, continua sa existe ~i acum? Raspunsul

este urmiitorul. Universul este 0 entitate holografica nu doar in

spatiu, ci ~i in timp. Campul se distribuie in jurul obiectului nu

numai in spatiu dar ~i ,n timp. La 0 mare departare de obiect

putem sa percepem campul lui, lara sa-I vedem. Acela~i lucru

se petrece ~i la 0 mare distanta in timp, inseamna ca, ~i tezele

~tiintei materialiste occidentale, ~i asertiunile curentelor reli-

crioase mist ice o;:jfilozofice sunt ill aceea<;:jmasura veridice.b

.,'-( '(

Emotia depinde de obiect, obiectul depinde de emotie. Toatc

fenomenele hipnozei sunt inexplieabile pentru ~tiinta oceiden-

tala, deoarece in hipnoza, dad obieetivul programat a ajuns

intr-un strat emotional indeajuns de profund, se eonstata

dintr-o data ca emotia iese de sub controlul ~i dependenta

trupului ~i incepe sa dirijeze corpul ~i eon~tiinta conexata lui.

Din moment ce emotia este 0 struetura de camp spatiala.

inseamna di ea determina toate evenimentele care se petree inacest spatiu. Emotia naturala nu este superficiala ci foarte

adanca. $i ca specialist in emotii extrem de adanci, vad cum

tot ceea ce se intampla cu omul depinde in intregime de starea

t4

1 f.J

~

lui emotionala profunda.

inseamna ca, pentru a sehimba lumea inconjuratoare ~i ceca

ce se intfimpla in ea, trebuie sa ne schimham noi, intai la

suprafata ~i apoi in interior. Oar pentru a influenta emoliile

cele mai profunde ~i prin ele intreaga lume. trebuie sa ~tim

cum sa actionam, de unde sa pornim. Pentru aceasta este

necesar sa avem 0 viziune corecta asupra lumii iar concepria

despre lume este determinata, in primul rand, de scopurile

noastre. a conceptie incorecta asupra lumii furnizeaza emotii

incorecte. Stratul superficial al emotiilor actioneaza asupra

celui mai profund ~i urmeaza fie degradarea, fie evolutia. Oar

nu il voi obosi pe cititor cu reflectiile mele, sa revenim la

fundamentele ferieirii umane.

Prin urmare, valorile esentiale s-au restrans in cateva grupe.

Cand ma apropii de 0 limita, de obieei, unul dintre elemente

incepe sa se destabilizeze, sa iasa de sub control. in situatia de

fata s-a intamplat aeela~i lucru. Urmarind periodic ata~amentul

fata de vointa, dorinta, viata, con~tiinta, am observat, la

diagnosticare, ca unul dintre parametri a ,neeput sa se com-

porte imprevizibil. Era sectorul dorintelor. Peste tot ata~amen-

tul era minim, aici insa apareau izbucniri nea~teptate ale de-

pendentei, reie~ind ca dorintele se crampon au de viata, vointa

~i con~tiinta. Oar despre dorinte am avut 0 tema separata. Am

scris deja, ca era suficient sa vreau ceva ~i imediat toate

dorintele mele intrau in faliment. Chiar am observat 0 tendinta

stranie. Blocajul se producea indiferent de anvergura. Daca

vroiam sa euleg eiuperci, ele dispareau din toata regiunea. De

calatoream spre un lac mizand pe vremea frumoasa, acolo

incepeau intemperiile. Dictez aceste randuri in anul 200 I.

II

15

--

Page 8: 07 Transcenderea fericirii

Astazi este 31 mai, ultima zi a primaverii mileniului trei ~itema dorintclor, la mine, in mod evident, nu esteinchisa.

La sfftr~itlll Illi aprilic am pHinliit 0 partida de pescllit la

Astrahan. Dadi mi-am dorit-o am ~tiut sigur di acolo vor fiproblemc. La Astrahan era deja comandata 0 ~allipa Cllcare sa

ie~im pe mare sa pescuim. Erall pregiitite ~i ma~inile pentru a

ajllnge la Indepartatele lacuri, pline de pe~te. Erall aleatllitetraseele, oamenii gata de plecare. Sim!eam ca depind de

dorinta mea, dar incercam sa ma consolez - doar n-o sadispara tot pe~tele din Astrahan. Eram curios sa vad cum se va

descurca natura pentrll a-mi strica planurile. Mai degraba, nu

voi reu~i sa ajung la pescuit din ne~tiute motive. Ar fi bine.

macar sa raman in viata, in conditiile astea, altfel cine ~tie ell

ce forta ma vor Impiedica. Totul s-a rezolvat simplu ~i frumos.Ajungand la Astrahan am fost Intampina!i cu un gest de

neputin!a: ,,!nainte de venirea dumneavoastra, doua zile a

plouat cu galeata, un adevarat potop. ~alupa a plecat pe mare

~i a Intepenit undeva iar drumurile spre lacuri sunt impracti-cabile, nu se poate ajunge acolo." In concluzie, ocupa!ia de

baza a fost sa bem bere ~i sa mancam vobla (pe~te din Marea

Caspicii) uscata. Oar cand m-a cuprins nepasarea, am reu~it

totu~i sapescuim. Langa ora~, curgea un oarecare cau iar voblaInota In amonte sa-~i depuna icrele. Tot malul era acoperit depescari. Soarde stralucea, vremea era minunata. Am prins

vreo 20 de pe~ti~ori ~i jubilam.

Oar sa ne Intoarcem la evenimentele anului 1999. Pentru

mine ele au fost pline de Inva!aminte. Intai de toate au fost

legate de ciilatoria mea la Paris. Intampinarea celui de al doilea

mileniu. Una din cde mai mari sarbatori din istoria omenirii.

16

,1,

\ f,,_J~

To!i se reunesc Intr-un singur elan, indiferent de na!ionalitate.Am decis Impreuna cu so!ia sa petrecem Craciunul catolic la

Paris ~i sa zburam Inapoi, pan a la Anul Nou. Cu cat viitorul

apare mai limpede, cu atat mai repede vrei sa pleci din prezent

Inspre el. Pe atunci nu ~tiam ca aspiratia catre viitor, trecand In

dorin!a de a te muta In el este 0 Incaleare a legilor supreme, un

program de distrugere a prezentului. In ce consta sensu I vietii?

In descoperirea Sacrului. Pentru aceasta trebuie comprimat

timpul ~i el se comprima prin emo!ie. In fiecare emo!ie se

comprima cauza ~i efectul, viitorul ~i prezentul. De aceea,

omul este In mod autentic fericit In momentde pareursului

spre tel ~i nu ale atingerii lui. Telul este atins, stratul timpului

s-a eomprimat. Are loc 0 pulsa!ie, 0 izbucnire a noilor !eluri,mai Indepartate ~i, din nou, aspiratia catre ele.

Cand noi renun!am la prezent In favoarea viitorului, se

destrama ~i viitorul, ~i prezentul. Destramarea a Inceput din

primele momente ale ciilatoriei, Intiii s-a dovedit cii exista doar

0 cursa, a unei singure companii, neindragite de mine, KLM.Cu escala la Amsterdam. Acolo am stat In curent, am luat

gripa australiana ~i, ateriziind la Paris, eram deja bolnavi.

Gripa love~te exact In dorin!e. Trebuie sa vizitam ora~ul, dar

nu avem chef de nimic. In ideea cii ce yom pa!i yom .mpar!iam rezistat doua zile. Chiar .nainte de Craciun am plecat sa ne

plimbam prin Paris, am urcat spre Montmartre, batea un vant

rece, patrunzator. Ne plimbam prin Montmartre ~i paltona~ul

meu era 0 protec!ie inexistenta .mpotriva frigului. Pentru a ne

Incalzi, am intrat .n Catedrala Sacre-Cceur. In mijlocul incintei

oamenii se rugau ~i nu era reeomandat sa mergi aeolo. Aveam

0 stare mizerabila. Ma gandeam ca trebuie sa ies din nou .n

II

17

--

Page 9: 07 Transcenderea fericirii

strada friguroasa ~i m-au luat frisoanele. "N-ar fi rau sa mori

aiei - reflectam eu, intorcand capul ~i privind zidurile inalte

ale catedralei. Altfel, voi ie~i, voi capata 0 congestie pulmo-

nara ~.a.m.d." Toate visele ~i dorin!ele mele mi s-au parut in

acel moment atat de ridicole ~i inutile! In loc sa Ie atrag,

dimpotriva, respingeam toate gandurile, toate planurile mele ~i

dorin!ele. Treptat, starea ingrozitoare s-a dispersat cum va. Am

ie~it in strada ~i am constatat, dintr-o data, 0 uimitoareschimbare. Mergeam, batea un vant de ghea!a, iar mie nu-mi

era frig deloc. Apoi ne-am plimbat pe stradu!ele din

Montmartre ~i parca aveam pe mine 0 haina de puf. Visele

mele, spaimele, nemul(umirile, deprimarea au disparut

undeva! Pentru a gasi divinul, trebuie sa pierzi pentru 0 vreme,

umanul. ~i, de indata ce nu ne mai impiedicam sufletul sa

perceapa iubirea divina, ea ne umple de energie, via!a ~i toate

celelalte.

Am formulat aceasta stare in felul urmator: nu te impiediea

sa fii ferieit. Cu temerile noastre, deprimarea, supararile, ne

inhibam fericirea ~i apoi ne miram de ce nu 0 avem. Dupa

toate acestea, am gasit cuvintele pe care sa Ie spun 'pacientei ce

se lupta fara rezultat, cu gelozia.

Pentru femeie, una din componentele principale ale ferieirii

este comunicarea cu omul iubit. Moartea omului apropiat,

in~elarea, tradarea sau supararea sunt, practic, de nedepa~it

daea nu exista un alt punct de sprijin. Oar sprijinul este

emotional. ~i pentru ca emo!ia sa se formeze, primele

senti mente trebuie sa se repete de sute de ori. Daca a!i aflat ca

omul iubit v-a in~elat sau v-a tradat ~i-n momentul acela

incepe!i sa va ruga!i ~i sa ierta!i, fi!i sigura, nu va ie~i nimic,

1X

i. f.J~

iar sufletul dumneavoastra, din inertie, va produce ura, COI1-

damnare sau tristete. Oar dadl in oricare moment chiar al

eelei mai mici ofense din partea sotului, veti uita'de . t.

.. .. - -. so. ~I

J.gnm, mdreptandu-va eatre Dumnezeu, ea ~i-n momentul

oncaror ganduri alarmante, spaime ~i deeep(ii, va trece un

tlmp ~i veri sim!i in mod real cat de importanta este pentru noi

acea IUhlre eterna pe care 0 purtam inauntrul nostru, fara decare este imposibil de trait. ~i de atunci veri fi aparata pentru

totdeauna. Iar fericirea aceasta nu va va mai putea fi luata de

IlImelli. $i trebuie sa nu pierde!i vremea ~i sa folositi orice

situatie in acest scap. '

Prin urmare, in momentul supararii ineeta!i, inauntrul

dumneavoastra, de a va mai apara, teme ~i compatimi. Uitati

de toate ~i incercati sa resim!iti iubirea fa!a de Dumnezeu..

Parisul anului 1999 a fost neobi~nuit. Pana la venirea

Craciunului a fost 0 vreme destul de buna. Oar in ziua urma-

toare, dintr-o. data, ca la un semn al baghetei magice, timpul

s-a stncat. $. se inrautatea eu fieeare zi. Am inteles dupa

aeeea,.cum stau luerurile. Emo!iile unor mari grupuri de

(Jamen. mlluenteaza ~i vremea, ~i toate evenimentele. Pana la

Craciun,. tori parizienii ~i toti nou-venitii s-au orientat, in

subcon~t.ent, asupra divinului. Ulterior, toate tendintele au

vlrat hrusc spre omenesc: bucurie, vesel ie, mancare, sarha-toare. Impurificarea sulletului a atras dupa sine, imediat,

sehllnbarea lumii inconjuratoare ~i a declan~at bloearea depen-

dentei ereseande fata de uman. Pe cat am visat sa ajung la

Pans Pe at't d - - . ..'.

a, upa eateva z.le, vlSam deja sa plee de acolo.TrebUla sa .t. - . ds au m pat ar nu se putea. Sotia nu iqea dincamera, iar eu bantuiam prin Paris, eu nu ~tiu ce trehuri.

"Arfi

/I

19

.....-

Page 10: 07 Transcenderea fericirii

1\ f

culmea sa ma Imbolnavesc definitiv ~i sa-mi petree aici, In pat,

revelionul," - ma gandeam. Se vede ca tare mai vroiam sa

zbor de acolo. Pe 28 decembrie, ne-am sculat de dimineata ~i

am plecat la aeroport. ~i iata ca aici, a venit cu adevarat

sfiir~itul lumii. Vantul Indoia ~i rupea copacii gro~i. Dezlan-

tuirea maxima a Inceput exact cand am intrat In sala aero-

~ortului. Vantul foarte putemic deschidea u~ile ~i-n incinta

aeroportului, In cladire, cadeau obiecte. De cateva ori s-a stins

lumina. Eu ma plimbam In sus ~i-n jos, a~teptand informatii

despre zbor, Intelegand ca-n ziua aceea avionul nu va decola:

Aveam 0 stare de slabiciune accentuata, Incepuse sa-ml

creasca temperatura, pe spate Imi curgea 0 sudoare rece. "Ce

bine ar fi acum, sa stau culeat ~i sa nu fac nimic." - visam eu

cu ochii deschi~i. Cursa a fost anulata, am plecat Inapoi.

Ma~ina ocolea copacii doborati ~i panourile publicitare cazut,e.

Pe drum se Impra~tiau obiecte ~i gunoaie luate de rafale. In

dimineata urmatoare totu~i am decolat. Inainte de plecare am

vrut sa fac un du~, Insa ~tiam ca nu am voie, febra ar fi crescut

~i a~ fi devenit de netransportat.Ajuns la Sankt-Peterburg m-am spalat sub du~ ~i tempe-

ratura mi s-a urcat mai sus de 40 de grade. Aveam 0, stare

ciudata. Orice dorinta Imi provoca durere ~i greata. Era

aproape ora doua noaptea. Stateam Intins ~i nu puteam sa fac

nimic: nici sa gandesc, nici sa doresc, nici sa stau culcat, nici

sa dorm. «Asta se cheama ca am fost la Paris», mi-am zis.Din aceasta stare m-a scos taraitul telefonului. Ma suna un

barbat din Kiev. Nu Inteleg cum a reu~it sa faca rost denumarul de acasa ~i din vreo pricina s,a hotarat sa ma sune Inmijlocul noptii.

- Este adevarat ca a murit Lazarev ? - m-a Intrebat el.

- Nu va grabiti, - i-am raspuns eu, -Inca mai este bolnav.Barbatul s-a bucurat:

- Atunci, slava Domnului, fiindca toata lumea vorbe~tedespre el ca ar fi murit.

Stateam In pat ~i-mi aminteam de evenimentele pariziene.

In ele era un tale. Nu fusese eel mai putemic uragan, dar

scosese din radiicini, la Versailles, 4 000 de copaci. Pagubele

cele mai mari s-au Inregistrat In cartierele bogate. Pana atunc;

uraganele nu clintisera, practic, nici un copac. Mi-am amintit

de vorbele mele cand circulam prin Paris. Acum, omenirea

seamana cu un copac al carui trunchi este putemic, coroana

stufoasa ~i radiicinile foarte slabe. Nu avem timp sa ne gandim

la ele. Seara, Inainte de uragan, fiind Intr-un grup spuneam:

"Ne Imbatam cu bunastarea noastra ~i ne socotim protejati.Este 0 iluzie. Suntem ni~te gaze minuscule In comparatie cu

natura, mai ales ciind uitam de radacinile noastre."

De ce totu~i uraganul a tintit spre locurile In care Intalnirea

cu mileniul trei se sarbatorea In chipul eel mai fastuos, de ce

asupra Parisului? Apropo, ceasurile care cronometrau timpul

ramas pan a la noul mileniu s-au stricat ~i cele mai performante

ceasuri nu aratau nimic. Nici acest fapt, pesemne, nu era

Intamplator.

Am Incercat sa-mi fac diagnosticul nu numai mie, ci ~i uneigrope de oameni ~i, treptat, s-a configurat un model curios. In

planul subtil, omenirea se integreaza acum, Intr-un tot unitar.

Procesul se desfa~oara de vreo 30 de ani. Va deveni real spre

anul 2002. In sensul ca, daca Inainte emotiile tuturor oame-

nilor erau haotice In relatia reciproca, din anul 2002 se vor

20 21

-

.J

,i

-

Page 11: 07 Transcenderea fericirii

orienta pe 0 singura direc(ie. ~i daca aeeasta directie va figre~ita, adiea va intra In eontradietie cu legile naturii poate saIneeapa bloeajul, sub forma unei serii de cataclisme, epidemii.conflicte ~.a.m.d. ~i, primul semnal de atentionare, prevenindasupra posibilelor evenimente viitoare, se pare ca s-a produs laParis. Pentru mine, personal, a fost un semn ca tema dorinteloreste mult mai serioasa decat m-am a~teptat ~i ca solutionareaacestei probleme Ii va ajuta pe muJti oamenL

Cum sa Invingi, deci, dependenta de dorinte? Sa nu dore~tinimic, sa renunti la dorinte? Ar fi ea In budism. Nu este 0

rezolvare. Apoi cantitatea dorintelor este uria~a. Care din ele

sunt importante, care seeundare? Trebuie sa Ie sintetizezi, sacobori la fundamentul lor ~i sa Incerci sa Invingi dependentade el. Mi-am framantat destul de multa vreme mintea, cum sastabilesc care dorinta este mai importanta. ~i treptat toate s-au

a~ezat la locurile lor. A reie~it ca toate dorintele noastre eon-verg spre aparitia ~i continuarea vietii. lar aceasta este legata

de impulsurile sexuale. In atraetia sexual a se aseunde dorintade a continua viata, adica, de a avea copii, de a fi In contact euomul iubit, de a forma 0 familie ~i toate verigile ulterioare aledezvoltarii ~i consolidarii vietii. Inseamna ca dependenta de

dorinta sexuala na~te dependenta de orice dorinta, In general.Unul din elementele prineipale ale fericirii sentimentale este

dorinta sexuala ce are drept scop ~i eontinuarea vietii. In pla-nul subtil, hrana ~i sexul arata la fel. Inseamna ca, dependentade hrana genereaza ~i ea un lant succesiv de dependente ~iprobleme. Abilitatea de a se abtine In alimentatie ~i sex Iipermite omului sa Indeparteze riidacinile agresivitatii. Reiese

ca toate dorintele noastre sunt sexuale, la baza lor. lar cea mai

22

.

, fJ

importanta energie se afla In impulsul sexual primar. ~i pentru

ea suntemaici, conform filozofiei indiene, lucrurile stau exacta~a.

Reiese ca Freud a avut dreptate cand a legat totul de

instinctele sexuale. Astfel, preceptele biblice se clarifica.

Excesul sexual ~i alimentar genereaza dependenta subcon~ti-

enta de fundamentele fericirii umane ~i dupa un timp se mani-

festa prin boli, homosexualitate, toxicomanie, schizofrenie

sterilitate etc. '

Prea multa divna in indeletnicirea ell iubirea inseamna apune Indeletnicirea mai presus de iubire. Cand dorintele noas-

tre devin scop ~i se a~eaza mai presus de iubire, In 'acel mo-

ment sadim germenii viitoarelor nenorociri, boli ~i necazuri. ~i

trebuie spus ea lumea oceidentala a reu~it de minune In aqi-

unea de venerare a sexului ~i alimentatiei, de~i In Biblie se

vorbe~te despre 0 limitare drastica atfit In privinta sexului cat

~i a hranei.

Continuand cercetarile, dupa cateva luni am facut 0 mica

descoperire. Am Inteles ca paeatul primordial, pacatul lui

Adam ~i Eva, este idolatrizarea dorintelor. De ce au Inceput sa

se ru~ineze? Pentru ca ~i-au perceput sexualitatea. De ce

toemai ~arpele a fost ispititorul? ~arpele a fost intotdeauna

pentru om un pericol nevazut. Biblia nu trebuie citita ad

litteram. Pi Ida lui Adam ~i Eva ne aminte~te in mod alegoric

despre faptul ca preamarirea dorintelor sexuale nu se vede ~i

~pare pe nesimtite, de aceea este cu atat mai periculoasa. ~itlecare dintre no; poarta in sine pacatul originar - tentatia de a

pune dorinta ~i viata mai presus de iubirea fata de Du~nezeu.

Multa vreme nu am inteles esenta pasajului din Biblie in care

II

23

--

Page 12: 07 Transcenderea fericirii

Dumnezeu spune di se vor na~te copiii in dureri. Reiese di in

momentul na~terii copilului, la femeie are loc 0 concentrare

foarte intensa asupra vietii ~i perpetuarii ei. lar dad femeia are

0 puternica dependenta de dorinte, intensificarea acestei

dependente se transmite copilului ~i el poate ulterior sa se

imbolnaveasca ~i sa moara, adica sa-~i piarda dorintele ~i

viata. De aceea bucuria na~terii trebuie sa fie intunecata de

durere. Aceasta salveaza sanatatea ~i viata copilului, mai ales

daca mama are 0 atitudine corecta fata de purificarea prin

durere. Inainte, pentru mine a fast a enigma de ce copiii nas-

cuti in apa sau sub anestezie, de~i reu~iti in aparenta, aveau

adesea deformate structurile legate de viata ~i dorinte. Acum

totul mi-a devenit clar. Analgezice poate sa ia un am sanatos,

unui bolnav ii sunt contraindicate. Am reevaluat relatia dintre

barbat ~i femeie. Pentru a na~te un copil sanatos, noi toti

trebuie sa ne invingem pacatul originar, adica sa intelegem ca

iubirea fata de Dumnezeu este mai importanta decat viata,

dorintele ~i stabilitatea familiei, mai ales pentru femeia care

trebuie sa nasca. $i-n masura in care orice femeie poate pastra

dragostea fata de Dumnezeu in momentulinjosirii dorintelor ~i

vietii, in masura in care este pregatiHi sa ierte ~i sa mentina

dragostea fata de eel care a suparat-o, intelegand ca el nu este

implicat, ca prin el este ajutata sa invinga pacatul originar ~i sa,

perceapa iubirea pentru Dumnezeu ca fiind fericirea suprema,

copiilor ei Ii se va permite sa aiba sanatate ~i fericire.

Dictez aceste randuri, deja, la I iunie al anului 200 I. Prima

zi, a primei veri, a celui de al treilea mileniu. Afara vremea

este frumoasa ~i soarele straluce~te. Imi amintesc a convorbire

recenta cu umil din pacientii mei.

24

, fj

v

- Cuno~tinta mea, - paves tea el, - a inceput a idila. A cre-

zut ca este dragoste dar in realitate s-a dovedit a fi a pasiune.

Probabil ca nu intamplator el era un toxicoman. Este posibil ca

ei sa se fi intalnit in planul subtil mai demult ~i divinizarea

dorintelor la ea, sa i se fi transmis lui, transformandu-I in

toxicoman. Oar nu asta este problema. Dupa un timp lui i s-a

descoperit a hepatita C, care se transmite pe cale sexuala. Ea a

venit la mine, spunea tanarul, ~i m-a intrebat "Ce sa fac?"Pentru ca v-a citit cartile ~i a fast la prelegerile dumneavoastra,

i-am zis ca singura ei ~ansa este sa se roage ~i sa incerce sa se

schimbe. A inceput sa se roage ~i, in ziua urmatoare, toxico-

manul s-a trezit la reanimare. Ea, intr-o agitatie total a, a

alergat din nou la mine. $i eu, tinand minte lec(iile dumnea-

voastra, i-am spus ca nu exista cale de intoarcere ~i sa se

roage, dupa cum ati spus la prelegere. Ca pentru ea, placerea

sexual a este un mijloc de a dobandi in sine insa~i divinul. lar

relatia cu alt am ~i dragostea pentru el este, ~i-n cazul lui, ~i-n

cazul ei, doar posibilitatea de a percepe iubirea fa(ii de

Dumnezeu. Dupa trei zile, el ~i-a recapatat cuno~tinta ~i I-au

transferat de la reanimare, in salon. lar dupa a saptamana I-auexternat. Inainte de asta i-au facut analizele. Hepatita C

disparuse nu se ~tie unde. A trecut a luna ~i jumatate. lar ~i-a

facut analizele. Medicul a ridicat din umeri:"Nu ~tim de ce,

dar nu mai aveti hepatita C."

"Multe femei nu banuiesc, - ma gandeam eu, - consecin-

tele propriei hiper-sexualitati ~i ale incapacitatii de a-~j infrana

dorintele." De indata ce am ajuns la aceasta tema, am diagnos-

ticat a pacienta care a supravietuit printr-o minune. Panaatunci vazusem adesea triunghiuri amoroase ca modalitate de

A

25

--

Page 13: 07 Transcenderea fericirii

purificare a sufletului, pentru ca este totu~i 0 purificare ~i 0

injosire a tuturor. In cazul de fa!a, femeia avea doar 0 atrac\ie

sexuala. Ea se tot gandea - sa"~i in~ele sotul sau nu? Dupa

diagnosticu! meu reie~ea ca acest adulter putea sa duca la

moartea copiilor ei. Pentru mine, 0 astfel de cotitura era cu

totul nea~teptata. In toate carti!e, revistele ~i anecdote!e se

scrie numai despre adulter. Se dovedea ca daca in subcon~ti"

entul femeii exista 0 dependen!a crescuta fa!a de dorin!ele

sexuale, placerea sexual a frecventa poate sa intensifice 0 astfe!

de dependen!a de zeci de ori. ~i la copii, dorin!ele incep sa

consume activ iubirea. Dupa care, pentru salvarea sufletului se

declan~eaza mecanismele de protectie. Pentru a salva conti"

nutul, incepe sa se dezintegreze forma. ~i atunci la copii se

Ilarujesanatatea, viata personaIa, nici 0 dorinta nu se poate

implini, slabesc func!ii!e sexuale, apar frigiditatea ~i impo"

tenIa, se poate ajunge la sterilitate. Pe cat energia dorin!elar nepermite sa evoluam, pe atat dependen!a de ele incepe sa ne

ucida.

~i pe noi, ~i pe copii ii educam cel mai adesea impropriu:fie aprobam toate dorin!ele, fie, dimpotriva, incercam sainhibiim orice dorin!a. a educa!ie carecta consta in a ajutacopilul sa perceapa iubirea divina, din care se nasc toate

dorin!ele. Sa facilitam dezvoltarea dorin!elar, subliniind inpermanen!a rolu\ lor secundar ~i sa Ie ingradim periodic.Adica, sexualitatea in sine nu este un pacal. Pacatul este fap,ta

savar~ita nu sub guvernarea iubirii divine, ci de dragul vreuneivalori umane. La atlarea divinului se ajunge nu prin nimicireasexualita!ii, ci prin utilizarea ei in scopul acumularii iubiriidivine ~i prin permanenta depa~ire a dependen!ei falii de ea.

l

26

\

\ f-.I

Daca iubirea se poate campara ell un diHiret, atunci dorintaseaman a cu un cal. Calare!ul trebuie sa stea pe cal ~i sa"1

dirijeze. Daca insa calul incearcii sa"1 incalece pe calare! sau 0

ia la galop mu~ciind zabala, nimic bun nu va ie~i de aici.

In studiile mele am mers pe urmatorul drum. Ajung pe 0

treapta, apoi incep problemele. Trebuie sa prelucrez toate situ"

a!iile ~i sa inva! sa depa~esc dependen!a de aspectul respectiv.

Numai atunci am dreptul sa ma ridic la treapta urmatoare.

Mergiind tot mai de parte, apareau no; ~i noi niveluri de

dependen!a. Acum, ocupiindu"ma serios de tema dorin!elor ca

fiind una din bazele fericirii umane, am vazut cu bucurie ca

m"am apropiat de fundamentul umanului, care in Biblie se

nume~te pacatul originar al lui Adam ~i Eva. Inseamna cii pot

sa sper la 0 finalizare clara a sistemului. Munca de pe par"

cursul multor ani, dezvaluind in permanen!a noi ~i noi verigi, a

inceput calitativ, sa se configureze intr"o finalizare, ceea ce

inseamna ca se poate pa~i spre niveluri de mai mare amploare,

mai interesallte, mai noi.

;i

-

Page 14: 07 Transcenderea fericirii

CONSULTATIA ,

lncepeam diagnosticarea initiala. Trebuie sa vezi boala

inainte de a-~i crea inertia, sa 0 descoperi chiar cand se

formeaza. Examinarea cu ultrasunete, tomografia computeri-

zata relevau doar manifestarile organice. Era un nivel prea

rudimentar. Diagnoza chinezeasca - evaluarea dupa Foli,

permitea stabilirea dezechilibrului funqional. Pentru mine insa

~i acesta era un nivel superficial, destul de tardiv. Intrarea instructurile kannice permitea detectarea viitoarei boli cu mul(i

ani inainte. Analiza campului conferea posibilitatea unui

pronostic al afeqiunii ulterioare, punea in evidenta insa~i

probabilitatea apari(iei ei. Vazand cat de indisolubillegate sunt

structurile karmice de soarta omului, caracterul ~i viziunea lui

asupra lumii. am in(eles ca se poate face 0 prognoza exacta,

plecand de la comportamentul, atitudinea fa(a de lume ~i

caracterul omului. Pe masura ce evoluam, importanta unei

conceptii corecte despre viata cre~te. Intrucat la mine, viteza

tuturor proceselor este mare, intervalul dintre atitudin,ea

incorecta asupra lumii ~i efectul ei se reduce la minimum.

2X

l

1I, f

_J~

Oricat ar fi de armonios omul, 0 conceptie gre~ita, mai de-

vreme sau mai tarziu, 11va ucide pe el sau pe copiii lui. lata de

ce este atat de important, in vremurile actuale sa dezvol(i 0

gandire strategicii, indusa omului de religiile universale. 0

atitudine corecta fata de lume se elaboreaza cu destule chinuri,

mai ales cand emotiile noastre ne trag inspre alta parte. ~i iata

ca acum, in fata mea sta un pacient ce pare sa aiba 0 problema

derizorie. I-a propus prietenei sale 0 calatorie in strainiitate. Au

inceput sa discute detaliile acestei calatorii. Dupa catva timp,

el s-a imbolnavit de rinichi.

- Fiindcii am citit cartile dumneavoastra ~i am fost la

consultatie, am in(eles ca exista 0 legatura intre aceste doua

lucruri ~i nu pot sa scap de senzatia de pericol.

- Ma voi uita ~i va voi spune in ordine totul. i-am propuseu. Prietena dumneavoastra are 0 foarte mare dependen(a de

nivelul senzual. Va aminti(i?

- Da, mi-a(i vorbit data trecuta despre asta.

- Dependen(a de dorin(e provoaca gelozie. Cauza unei

astfel de dependen(e este invaluita de existen(ele anterioare.

Nu 0 cunoa~te(i de 0 singura via(a, iar in trecut, satisfacerea

dorin(elor a fost pentru dumneavoastra un scop, nu un mijloc.

Sexul este una din modalita(ile de a resimti sentimentul iubirii.

EI este un mijloc, in timp ce pentru dumneavoastra a fost

intotdeauna un (el, ca ~i pentru partenera dumneavoastra, 0

sursa de voluptate. De aceea, la nivel subcon~tient, satisfaqia

sexuala este pentru amando; un scop, nu un mijloc. Via(a

insa~i ~i continuarea ei constituie un (el ~i nu un mijloc. De

aceea destabilizarea vietii, periclitarea dorintelor nasc in

dumneavoastra agresivitate. adica amandoi sunte(i in interior

29

..-

Page 15: 07 Transcenderea fericirii

foarte gelo~i. Dadi Ii yeti oferi partenerei dumneavoastramereu oumai emotii pozitive, gelozia, pretentiile ~i agresi-

vitatea ei subcon~tienta vor cre~te. Ce s-a Intiimplat In cazul de

fa!ii" ineepeti sa vorbiti des pre interesanta calatorie, ce va

deveni a sursa de placeri. Ea este simbolul eonsolidarii vietii,

al perpetllarii ei. jnseamna ca pe mai departe trebuie sa aiba

loe a eompleta sall partiala pierdere a dorintelor ~i vietii.

Cum apare aceasta10 viata obi~nuita: sau calatoria nu arelac, sau In timpul ealatoriei va Imbolnaviti ~i aveti neplaceri,sau va eertati eu parteneraInainte ori In timpul dilatoriei, ori

va Imbolnaviti dupa ealatorie ~i Ineep necazurile. Sa vedem

cum ar putea sa arate aceste lucruri.

Pana la discutia noastra, coneentrarea partenerei dumnea-

voastra asupra vietii ~i perpetuarii ei se afla la un nivel critic,

In timpul diseutiei, de trei ori mai mare decat cea normala.

Daea excursia ar fi avut lac, de cincisprezece ori mai mare

decat nivelul letal. Dumneavoastra puteti suporta numai a

cre~tere de patru ori. jnseamna ca dupa un asemenea sejur, mai

degraba, ati fi murit.

- De ce eu ~i nu prietena mea?

- Dumneavoastra sunteti cel care Ii oferiti tentatia. ~i apoi

femeia, pentru a na~te, trebuie sa se concentreze asupra

perpetuarii vietii ~i de aceea la ea, biologic, sistemele de

aparare ce Injosesc viata lucreaza mai activo Ciclul lunar al

femeii reprezinta a periodica distrugere a vietii ~i perpetuarii

ei, a inhibare a dorintelor. imbatranirea, mai vizibila ~i mai

activa decat In cazul barbatilor, este ~i ea a inhibarea a

dorintelor. A vand a struetura mai fragila, femeia este mai des

sllpusa umilintelor. Natura Ii impune femeii sa se adreseze mai

30

~I. f

J

des iubirii, Injosindu-i fllnctiile fundamentale, In felul acesta a

face mai adaptata vietii.

Tanarul cade pe ganduri.

- Bine, daca In cazul unei diHitorii reu~ite eu voi mun,

poate este mai bine sa ne despartim?

- Nu va pot bucura. Daca a parasiti, tot yeti mllri.- Rezulta ca nu am ~anse de supravie\liire ?

- intr-o situatie obi~nuita, nu: sau a boala grea, sau

moartea. Nu de mult am stat de vorba cu a cuno~tinta. Se

Indragostise ~i Incepusera necazurile cu omu! iubit. S-a hotarilt

sa se desparta ~i el era cat pe ce sa moara. A Inceput sa-I

viziteze, a reluat contactul, el a umilea, Tacandu-i viata impo-

sibila. "Mar cu d, mar fara el - Imi spunea ea. - Ce sa fac ?"

jntr-un astfel de caz ie~irea este un singura - sa te adresezi In

mod autentic lui Dumnezeu ~i sa Incepi sa te schimbi.

Tanarul ma prive~te Intrebiitor.

- Spuneti-mi, Inca odata, ce trebuie sa fac"

- jntai: orice caliitorie trebuie sa fie pentru dumneavoastra

nu un scop, ci ocazia deta~arii de probleme ~i a lucrului Cli eul

pr"priu. ~i partenera dumneavoastra trebuie sa ~tie acest lucru.

Atunci calatoria va fi scutita de pericole. Mai departe trebuie

sa va repetati mai des ca pentru dumneavoastra sexul este doar

a posibilitate, un mijloc de acumulare a iubirii fata de

Dumnezeu. ~i daca nu traiti sentimentul iubirii va este cate-

goric interzis sa faceti sex. Va sunt absolut necesare a

abstinenta periodica, postul ~i privarea temporara de hrana.

Justificati-va Imbiitranirea ~i moartea ~i concentrati-va In acel

moment asupra iubirii. Trebuie sa discreditati valoarea ~i

perpetuarea vietii prin compararea cu iubirea divina. Periodic,

31

........

Page 16: 07 Transcenderea fericirii

trecerea la un alt mod de viata (spartan), deta~area de dorinte

trebuie'sa devina pentru dumneavoastra 0 nonna.

- Atunci cum stau lucrurile cu conceptia occidentaladespre IliIne, unde succesul este (elul principal?

- De in data ce 0 astfel de atitudine fata de lume intra in

subcon~tient, orice societate se imbolnave~te ~i moare. Luati

ca exemplu socialismul. Telul principal- un viitor al buna-

starii, concentrarea asupra vietii ~i continuarii ei. Rezuhatul,

moartea a milioane de oameni, distrugerea vietii -5i a dezi-

deratelor. Societatea care-~i proclama ca obiectiv principal

fericirea omeneasca este condamnata la 0 rapida sau lenta

degenerare. Legile Universului ac(ioneaza identic ~i la para-

metrii omenirii, ~i la cei ai individului uman. Cum lucreaza, de

pilda, un hot experimentat? Va promite pentru maine mari

avantaje, va declan~eaza concentrarea pe bunastare, implinirea

dorintelor, fortificarea vietii ~i in masura in care toate acestea

devin pentru dumneavoastra un tel, trebuie sa Ie pierdeti. ~iatunci, ho\U1escrocandu-va face un lucru bun fara sa contra-vina in acest caz legilor Universului. De aceea repetati-va maides, ca arice planuri pentro viitor, arice fericire omeneasdi vor

fi pentru dumneavoastra, intotdeauna, modalitati de aflare a

Divinului.Pacientul pleaca, iar eu ma cufund in ganduri. Interesant,

rinichii au fost intotdeauna subiectul orgoliului, vointei, abili-

tatilor de a conduce. Cand am ajuns la diagnosticarea timpuluiamorf, concentrarea asupra vietii ~i dorintelor s-a dovedit a filegata dintr-un motiv oarecare cu rinichii, am vazut aceasta lamine ~i acum vad la pacient acela~i lucru. inainte, tema gelo-ziei ~i a orgoliului nu se combinau deloc. inainte era simplu:

32

\ f ~~'

rinichi - trufie, pancreas - gelozie, ficat - ~i una, ~i aha. intimpul amorf, gelozia ~i orgoliulincep sa func(ioneze ca un tot

unitar, de~i departajarea persista.

imi amintesc modelul lumii in filozofia chineza. Principiul

primordial, masculin ~i feminin - yin ~i yang. Pentl1J a percepe

unitatea acestor contrarii trebuie sa ie~i in afara limitelor

timpului.

Deocamdata pentru aceasta trebuie sa resimt propriul eu

divin ca fiind mai real decat eel omenesc, trebuie franat

periodic umanul ca sa devina intennitent iar apoi, pentru un

timp, sa incremeneasca. Daca in acel moment nu-mi percep

eul divin, 0 asemenea oprire duce, firesc, la moarte. Trebuie

prelucrate foarte meticulos detaliile unei astfel de treceri. Viata

~i perpetuarea ei sunt legate indisolubil. femeia apare pentrubarbat ca un simbol al continuarii vietii, de aceea pretentiile

neanulate, gelozia, supararile ne ata~eaza de viata ~i nu ne

permit sa invingem dependenta de ea. Nu puteam sa inteleg

inainte, cum se na~te gelozia, care este primul impuls. Se

intampla urmatorul lucru: sa spunem ca femeii ii trebuie din

partea barbatului 0 portie de iubire ~i, dacii nu 0 prime~te,

putin 0 intereseaza ce face el. Oar dacii el nu-i da suficienta

tandrete, atentie ~i dragoste, apare gelozia ca 0 dorinta de a se

salva pe sine ~i urma~ii sai. Dacii pentru barbat sexu! este 0

posibilitate de a resimti iubirea, el nu se va orienta spre aha

femeie daca ea va duce la restrangerea iubirii din sufletul lui,

iar daca se ive~te alta femeie, iubirea din sufletul lui va fi ~i

mai multa, pentru ca iubirea este un tel ~i nimeni nu va suferi.

Dadi insa pentro el frumusetea femeii este sursa iubirij, sursa

voluptatii ~i satisfac(iei, atunci, facand cuno~tinta cu 0 femeie

,i

33

--

Page 17: 07 Transcenderea fericirii

\ fJ

~

atragatoare,va uita de prima -?iiubirea lui se va evapora. Prin

urmare, dadi sentimentul de iubire al barbatului va depinde de

frumuse\ea, tinere\ea, sexualitatea femeii, so\ia va fi mereu

geloasa, indiferent daca el 0 va In~ela sau nu. Inseamna ea

atitudinea noastra incoreeta fa\a de bazele fericirii umane

starne~te agresivitatea nu numai In sufletele noastre, ci ~i In

sufletele altor oameni ~i ne sorte~te necazurilor.

In ultima vreme se constata tot mai des urmiitoarele.

Inainte, omul gelos se direC\iona spre cariera, afaceri ~i cu asta

se eehilibra. ~i invers, tehnicianul, omul de eondueere se

orientau spre familie, spre arta ~i se salvau ~i ei. Cand sunt

Implinite ambele variante se poate depa~i atat gelozia cat ~i

orgoliul. Dadi In acest moment nu te raportezi la eul tau dlvm,

tot umanul pur ~i simplu se naruie. Acela~i lucru se Intampla

cu omenirea. Democra\ia occidentala este calea dorin\elor -geloziei. Despotismul oriental este calea voin\ei, a condueerii,

a trufiei. Omenirea se apropie de acel moment In eare varianta

inteural occidentala sau integral oriental a amenin\a cub

falimentul ~i moartea, iar alipirea lor mecanidi este imposibila.

"Oamenii vor fi ea Ingerii", spunea Iisus Hristos. Probabil diaeestor oameni Ie va fi permis sa rezolve problema supra-vie\Uirii ~ievolu\iei ulterioare a omenirii.

ZIUA DE CONSULTATIE

In prezent ma gasesc In camera ~i a~tept sa intre primul

pacient. Iar voi Incerca sa-I primese In noul registru ~i, iara~i,

este pu\in probabil sa-mi reu~easca. Oar ~tiu Incotro merg ~i de

aceea Imi voi atinge scopul. In timpul consulta\iei nu am voie

sa ma percep ca om, altfel toate problemele se vor transfera de]a pacient la mine. Cea mai midi iritare, teama, remu~care .<;;i-n

mine s-au Inseminat viitoarele boli. Daca a~ fi ~tiut acest lueru

mai devreme n-a~ fi avut atatea probleme, dar acum, sistareaeonsulta\iilor va fi de prea pu\in folos. Am primit orice paeient

~i aproape fiecare al doilea era bolnav de cancer, a~a ca la

mine In planul subtil s-au adunat multe probleme, de aceea

trchuiesa continuusa merg mai departe in cercetarile mete.Consulta\ia Imi da posibilitatea de a-i pune pe oameni ~i pemine illsumi, in relatie eu Divinu!. Incerc inca 0 data sa-mivizualizez starca in care eul meu uman va deveni transparent ~iaproape ca va disparea. Oare chiar I\i po\i imagina propriul eu

ea pe un sentiment ilimitat-infinit, de iubire" l\i imaginezi sau

Ilu-ti imaginezi, dar spre asta trebuie sa mergi. Ma straduiesc

35

..... --

Page 18: 07 Transcenderea fericirii

deja de 0 jumatate de an sa ma rup Ineet de ata~arile inutile, de

il1cerdirile de a ma ocupa de afaceri, de momentele orgalll-zatorice, ele imi store taate puterile ~i imi impiedidi trans-

formarile profunde.

Imi amintesc cum a venit la mine in urma ell ditiva ani 0

terapeuta.

- Eu vindee eu ajutorul plantelor, rugaciunilor, cuvintelor,

- povestea ea. La mine, lotr-o sapHimanase resorbeautumorigrave. Primeam pacientii lntr-o dimaruta, n-avearnun.moment

de racraz. Au Inceput sa-mi spuna ca trebuie sa-mt dezvolt0 . .

harul. Am plecat la Moscova, am urmat cursurile acade'TIle.,

am primit 0 diploma internationala de terapeut. Oameni intlu-

enli m-au ajutat sa-mi deschid un cabinet propriu. Acum am

tot: reputalie, diploma, cabinet ~i simt ca sunt mai buna caInainte dar mi-au disparut toti pacientii. Ma Intalnesc cu 0

cuno~t;nta ~i 0 Intreb: de ce nu vii pe ]a mine? [mi explica, nu

a putut gasi cabinetul meu, dupa care mi-a pierdut telefonul.

Se Intampla ceva cu oamenii ~i eu nu Inleleg ceo .

- Totul se petrece cu dumneavoastra, nu cu ei - Ii expltceu. - [nainte vindecati prin iubire iar acum prin reputatie,

diploma, simtul datoriei etc. Energi~ exterioara a ramas, cea

interioara Insa a Inceput sa dispara. In momentul consultat.e.

trebuie sa uitati de diplomele, cabinetele, profesionalismul

dumneavoastra ~i chiar de dorinta de a va ajuta pacientul.

Celebritatea, reu~ita 11 devora pe terapeut destul de repede

dad nu reu~e~te sa se trezeasca la vreme. Numai ~arlatanii se

simt excelent In aceste conditii. Pentru ei banii ~i cuvintele nu

sunt periculoase. [n schimb profesioni~tii se Imbolnavesc, mor,

l~i pierd apropiatii.

36

\ ~'

~

I-am explicat aceste lucruri, femeii. in urma ell cativa ani ~iIn-am uitat de curand la mine, din afara, ~i am vazut acelea~i

probleme, dar asta-i doar 0 parte din obiectivele pe care va

trebui sa Ie rezolv. Una din cele mai grele sarcini este de a

comprima toata informatia In fraze simple. in plus, de a

pregati paeientul pentru Intelegerea acestor fraze. Toate

acestea imi amintesc de escaladarea unui varf de munte in

cursuldireia se ivesc sutede mii de situatii diferite. Fiecare sedesfa~oara pe un teritoriu determinat ~i are semnificatia ei.

Cand urci spre inima muntelui ~i te uiti In .ios, totul se

panorameaza ~i vezi sute de situatii. in apropierea varfului,

zeci, iar cand stai pe culme, ceea ce se Intampla In vale se

percepe ca 0 singura situatie. Exista probleme pe care este

imposibil sa Ie rezolvi cand te atli la poalele muntelui. Sunt ~i

dintre acelea, de nerezolvat la mijlocul ascensiunii sau chiar pe

culme. Cum sa-I ajuti pe omul ce se atla jos sa traiasca

senzatia de pe culme? in principiu, rezolvarea este simpla.

Universul este bolografic nu numai In spatiu dar ~i In timp, iar

aceasta Insu~ire se caracterizeaza prin aceea ca fiind In

expansiune, dilatiindu-se, Universul devine simultan un punct.

Pieeare dintre noi cunoa~te tot trecutul ~i viitorul Universului.

Piccare dintre noi trebuie sa urce pe varful muntelui. dar 0

parte din el se atla mereu pe culmea muntelui.

Religia este informatia aceluia care sta pe culme. ~tiinta

este informatia acelora care se agita la poalele muntelui. Acum

vine vremea urcu~ului pe munte. Pentru aceasta, privirea

trebuie sa fie Indreptata nu In jos, ci In sus. in studiile mele,am strabatut muntele ~i m-am apropiat de varf. Eu ~tiu ce

simte omul aflat pe culme. 0 parte din munte I-am urcat In

37

Page 19: 07 Transcenderea fericirii

mod real ~i vad accasta dupa modificarile mele. Mi-a ramas

uoar sa mft schimb. in mod autentic, eu insumi. Dadi inainteavea111crize acute cfllld aparea Jipsa dorintei de a tfai, elltimpul ele au fost ,nlocuite de rcmu~cari. dcprimarc ~i apatie.

Apoi In locul lor au venit, pur ~i simplu, inacceptarea starii de

lucruri~i neincredereain sine. Acum este in curs de depa~ire ~iaceasta treapta, iar arice nepla.cerea devenit pentru mine, IlU 0

ruinare a trecutului, ci constituireanoului viitor.in ultima vreme observ ell mirare ~i pHicere di in schimbul

deprimarii vin bucuria ~i optimismul. Dar aceasta bucurie numai este cea dinainte. Oeprimarea estc emotia pierderii, bucu-

ria - emotia dobandirii. Candsentimentuliubirii se mentine insuflet, mai mult sau mai putin stabi I, apare emotia ce se

deosebe~te calitativ de tristete ~i bucurie. Este ceea ce In

Orient se nume~te samadhi. iar in Occident, catharsis sauiluminare. La Inccput Oumnezeu te purifica prin nefericiri ~i

pierderi. Dadi amul pastreaza iubirea in momentul naruirii aceca ce-i este drag. in schimbul primei situatii vine una :;;iIllai

grea. Trebuie sa inveti sa-ti pastrezi iubirea :;;iatunci cand ti se

da. Iltl dind ti se ia. fericirea ollleneasca. Mai eu seallla dind

vine de orice fel ~i aridta vrei. Multi, trecand cu bine de foe ~i

apa. se frang u~or pe tuburile de arama. Proba fericirii

omene:;;tise poate treee atunci dind iubirea ~i-a creat inertia.

iar pentru aceasta trebuie lucrat mult ~i timp ,ndelungat asupra

eului propriu. Cum se Intampla In viata obi~nuita'? Omul are

neplaceri. boli, probleme. el Incepe sa crcada In Oumnezeu ~i

sa se roage. ~i treptat totul se schimba, viata lui Intlore~te,

dorintele Incep sa se Implineasca, bolile trec. "Oar dad totul

este bine, de ce sa te Illai rogi?" - ineepe sa-~i spun a omul ~i

3X

'-

1\ ~

-

Inceteaza sa mai aspire catre iubire ~i treptat se rostogole~te

Inapoi spre boli, necazuri ~i probleme. :;>iIn masura In care

omul este gata sa se dezica de iubire In timpul satisfactiei

omene~ti. in aceea:;;i masura eJ nu mai are voie sa resimtaplacerea omeneasca. Un asemenea om este eondamnat la

nefericire, boala ~i frfmarea evolutiei. Fara religiile universale

ar fi cu neputinta sa atingem nivelul actual de dezvaltare.

Sa ne Intoarcem la inertia iubirii. in ultimul timp, dupa ce

am fonnulat tema fericirii sentimentale, oamenii care au citit

cartea ~i au vazut caseta vin purificati. Mai degraba, nivelullor

este curat. Straturile profunde legate de copii, nepoti, la

fiecare, apar, practic, neatinse. Numai la consulta1ia personala,

cand trebuia sa vizualizez ce se opune concret restabilirii ordi-

nii la copii - se produceau modificari. Observatiile mele nupermiteau purificarea urma~ilor. Era 0 enigma. Structurile pro-

funde nu se lasau modificate. Le explicam pacientilar: daca ati

]uat-o in directia buna. mai devreme sau mai tarziu, va veti

ajuta copiii ~i nepotii. Oar la niveluri atat de profunde strabate

doar acea informatie care se dovede~te a fi foarte importanta ~i

se consolideaza prin orientari insutite spre aeea directie. Pentroca emotia dumneavoastra sa ajunga pan a la copii ~i nepoti, ea

trebuie sa-~i creeze 0 considerabila inertie. Emotiile de-o clipa

nu tree la asemenea niveluri. Mi-a venit cumva in minte ungand simplu. Oaca te vei ajuta sa-ti amplifici inertia iubirii,

sufletul urma~ilor se va putea purifica mult mai repede. Acum

Ie spun pacientilor: daca doriti sa va ajutati copiii ~i nepotii

trebuie sa eliminati tat ce ar putea Ingradi iubirea. Cand va

adresati lui Oumnezeu, cereti ca niciodata copiii dumnea-

Voastra sa nu se deziea de iubire. sa nu oprime, sa nu

39

Page 20: 07 Transcenderea fericirii

discrediteze acest sentiment. Cereti ca ei sa paata pastra

sentimentul de iubire fata de Dumnezeu cand se naruie viatalor, dorintele lor, soarta lor. Rugati-va sa poata, mereu ~i Inloale, sa vada vointa divina, sa ~tie sa-i ierte pe altii ~i pe ei

in~i.~i.Pelltrua va ajuta urma~ii trebuie sa eliminati minimum5

.fine de agresiune fata de iubire:

1. ele mai ne1nsemnate pretentii fata de parinti,_'nca dinane.

2, e sute de ori sa treceti prin toale momentele de supa-

rare pe oamenii iubiti ~i apropiati, sa-i iertaliLfI1~l_ales In- .

perioada maturizarii sexuale, a primei iubiri, a formarii---------.--

f' .' i ~i a venirii pe lume a copiilor.3. emul!umirea de sine, deprimarea, lipsa dorintei de a---

tr i. La femei un astfel de program lovqte 111prin1Ul rand

copiii ~i nepotii. Sa te ierti pe tine este adesea mai greu decat

a-' ierta pe altii..

I.ITo;;te re retele rivind treculul.

( ~~rice temeri ~i nelini~ti In privinta viitorului.~di. din aceste cinci puncte v-a ra~as vreunul,yeti luera,dar nu yeti avea, practic, nici un rezultat. Pentru a ierta

omenescul trebuie sa resimtiti in dumneavoastra divinul ~i sa

porniti de la el; pentru a simti In dumneavoastra divinultrebuie sa Invatati sa nu respingeti iubirea, sa n-o reprimati ~i,

in fiecare situatie, sa va preocupe In primul rand pastrareaiubirii, abia pe urma tot restul. Va adresati lui Dumnezeu ~i II

rugati sa mentina iubirea orice s-ar intampla, cereti iertare

pentru ca ati respins iubirea, v-ati suparat, ati condamnat, v-at;

lasat prada dezniidejdii, temerilor ~i compatimirii.

Cand ne apropiem de Dumnezeu, timpul ~i spatiul se

40

\ I

.J

comprima intr-un punet ~i Iloi traim sentimentulunitatii cu totceea ce exista. Ce ne impiedidi sa traim sentimentulunitatii?

Momentele In care ne repudiem iubirea fata de alti oameni ~i

fa!ii de noi. Cand ne temem de viilor Inseamna ca nu vrem sa-I

I'rimim. Incercam sa rupem prezentul de viitorul care neInspaimanta, sa ne rupem de trecutul de care suntem nemul-

tumiti, sa ne rupem de omul care ne-a suparat - aceasta rupere

este renegarea lui Dumnezeu, de aceea capacitatea de a

accepta trecutul ~i viitorul, Intelegand ca tot ce se Intampla

decurge din iubirea lui Dumnezeu ~i se Intoarce In ea, este

~tiinta de a percepe tot mai real In noi In~ine, divinul.

lubirea vine mereu in noi, trebuie sa invatam sa 11-0

respingem, sa nu ne lemem. ,,lnteresant - ma gandeam eu, -

citind superficial cartile me Ie, poate sa apara senzatia ca ma

repel." Aud adesea comentarij ca prima carte este interesanta,

dar urmatoarele nu prezinta un interes deosebit. Insa ~i spirala

daca este vazuta de sus arata ca un cerc inchis. Diagno~ticuldupa a ~asea carte se prezenta Intr-un mod curios. Vine omul -

campul general arata deja destul de bine, dependenta de

nivelul material este aproape nula, nivelul spiritual a fost ~i el

hiruit, dar cu nivelul senzitiv falimentul este total. ~i parca

vorbele sunt acelea~i ~i situatia este similara, dar pentru a

invinge dependenta de nivelul sentimentelor trebuie sa faci

inca un pas spre Dumnezeu ~i sa incepi transformarea nuIlumai la nivelul superficial, ci ~i profund. Fiecare noua carte a

mea apare ca 0 posibilitate de a depa~i Inca un strat ce ne

hareaza drumul caIre Divin. lar particularitatea timpului actual

cste aceea ca fiecare om de pe pamant trebuie sa parcurga un

drum analog caIre eul sau divino Pe drumul acesta poti sa ajuti

41

Page 21: 07 Transcenderea fericirii

un alt om, dar In esen!a fiecare trebuie sa-I strabata inde-

~~~. .;;i acum, va intra primul pacien!. Voi spune cateva fraze ~l

ele trebuie sa-I ajute pe om sa se schimbe integral. lnforma!ia

mea actioneaza ca 0 cheie. U~a ~i lacatul -citirea celor ~ase

carti ~i vizionarea videocasetelor. Dadi nu exisHi u~a este

inutil sa ;asuce~ti cheia. Nu pot sa dublez informa!ia deja

cxpusa Illainte: duca pacientul pune intrebari ce dovedesc di

nu este pregatit eu Ii propun sa piece de la consulta!ie. Omulcite~te car!ile, urmare~te videocasetele, dupa care Incepe sa

lucreze asupra sa ~i se schimba. lar dnd a facut tot ce a putut

dar nu se Intampla saltul, atunci trebuie sa vina la consulta!ie.

Eu trebuie sa In!eleg ce s-a Intamplat, de ee sistemul nu

funetioneaza. Acest lueru ma ajuta sa evoluez mai departe ~i sa

vad imaginea lumii la dimensiuni mai mari. Pentru a vedea

lumea altfel, trebuie sa-Ii creezi propriile modele, noi forme de

receptace a ei ce ies In afara limitelor gandirii stereotipe.

Pentru aeeasta trebuie sa Inve!i sa fii Inauntrul tau Intr-o

singuratate deplina. Omul este produsul eon~tiin!ei eolective.

Fara el ar fi imposibile rela!ionarea ~i sehimbul de informa!ii,

prin urmarc ~i evolu!ia, ~i eu cat este mai dezvoltata In om

aspira!ia catre unitate, catre ajutorarea celorlal!i, eu atat este

mai bogat sutletul lui. Oar exista aiei ~i un minus. Cand iubi-

rea ~i setea de cunoa~tere II Imping pe om Inainte, stereo-

tipurile eon~tiin!ei eolective nu-i permit sa iasa din reprezen-

tarile obi~nuite, Inabu~a noul sim! care se na~te. Ruperea

eordonului ombilical ce ne leaga de con~tiin!a eolectiva se face

eu suferin!a, dar fara aceasta nu se poate merge Inainte. Cand

atingeam 0 nOlla treapta, illcercam sa-i trag pe toti spre ea ~I

42

L

, fJ

~

111ftenervam dadi cilleva rcfuza. Pe urma am inteles: fiecare

am traic~te in stratul Sail de con~tiinta. Dorinta en omul sa te

In!eleaga integral este dorinta subcon~tienta de a-I face sa fie

cu totul identic lie, ceca ee na~te agresivitale. in planul subtil

noi suntem unifieali, dar In planul exterior unitatea se poate

realiza numai In stratul de grani!a, pe care II numim con~tiin!a

coJectiva. Pentru ca ol11ul sa te inteleaga, este Ilecesar sa cre~ti

densitatea informa!iei ~i sa Inve(i sa traduei In fraze simple 0

receptare prin senti mente a lumii, proprie tie.

in general un asemenea proees se 'nume~te poezie. ;;i

poetul, ~i pictoru\, ~i muzicianul trebuie sa of ere altora 0 noua

simtire, personal~. Daca aceasUi nOlla simtire nu existii, nu

exista nici arta. Intfti trebuie sa resimti iubirea, apoi sa te

sprijini pc ea, sa traie~ti prin ea, pc urma sa Ie rupi de toate

cai'e stau in calea iubirii. inclusiv de ceea ce i'nainte era vital

fara de care nu puteai Irai. in acel moment se poale ~i mur;

dad% iubirea este pU1ina.De aceea creatorii au i'ntotdeauna0

disponibililate mai mare dedt a altora de a-~i risca via!a. Oaca

nu esle deslula iubire se moare, dar daca ai reu~it sa 0

acumulezi, apare 0 viziune proprie asupra lumii ~i sentimen-

tele devin mult mai profunde ~i expresive.

~i a~a, noua viziune s-a constituit, acum trebuie sa te

i'ntorci inapoi in con~tiinta colectiva ~i sa creezi forme care

sa-1i permita sa transmi1i noua viziune a lumii. In ultimul timp

~1U-mi ajunge singuratatea.Nu am energie pentru noi modele.[ncep sa depind tot mai mult de obi~nuitele iluzii, numite

fericirea omeneasca. Dar sa lasam, despre astea mai tarziu, sa

continuam consultatia.

43

--

Page 22: 07 Transcenderea fericirii

in camera intra 0 femeie eu fiiea ei.~titi, avem 0 problema. in ultima vreme sotul meu s-a

Imbolnavit, iar senza!ia este ca mai multe boli au navalit peste

el laolalla, Au Inceput problemele cu pancreasul, glicemia

(nivelul zaharului In sange) a sarit pana aproape de 18. Am

Inceput sa-I tratam prin acupunctura ~i dupa acest tratament

totul, slava Domnului, a reintrat In normal. Dupa un limp

trombocitele din sange au scazut de la 200 la 30. Am Inceput

iar sa-I tratam, ~inivelullrombocitelor a crescut la 160. Abia

~i-a revenit ca au aparut noi probleme. Atunci am Inleles ca

tratam 0 boala ~i apare alla. Am citit car\ile ~i am vazut

casetele. Starea solului s-a ameliorat un pic, dar modificari

radicale nu s-au produs.

- Nu sunl schimbari penlru ca fiica dumneavoastra poate

sa moara. Sa Incercam sa discutam fara diagnoza. ParlcLeasul

este organul legaturii cu ceilalli oameni, daca el Imbatrane te,

a' ema geloziei. Scadereatrombocitelor este aceea~i tema.

Concluzia. la sotu ilumneavoastra s-a produs 0 p'!tem1Ca

"ta d;ct;;"rinte care 11face sa se supere pe cei apropiali,

sa fie gel~s, sa nu d~reasca sa traiasca etc. De unde pot sa vina

acestea? De la solie ~i copii. Dependenla fiicei dumneavoastra

de nivel~1 emoliilor sub aspectu\ dorinlelor este de 13 ori mai

mull decat limita critica. Ea trebuie sa nasca copii, sufletele lor

au ajuns pana aproape de ea. Trebuie sa se Indeparteze defundamentele fericirii omene~ti, pentru a Ie da iubire. Nu va

suporta Indepartarea de viala ~i dorinle. Cu a\le cuvinte: sa

salveze iubirea cand omul iubit a tradat-o, Injosit-o, In~elat-o,

nu poatenici macar 'indoza minima. Aici nu mai esteyorba deslerilitate, ci de sllpravietUirea fizidi a fiicei dllmneavoastra.

44

J

Starea profunda a femeii se transmite biirbatului ~i tatalui ~i

ace~tia Incep sa se Imbolnaveasca. In planul subtil fiica dum-

neavoastra este acumjignita, lradata, Injosita. Dar In sutletul ei

se aprinde nu iubirea, ci ura fa!a de barba!i ~i acest program

incepe sa-I omoare pe tata. [n masura 'in care dumneavoastra

In~iva ~i fiica va yeti pune In ordine, relraindu-va de zeci deori viata, trecand corect prin toate situatiile, va yeti ajuta softll

sa devina sanatos. Acum starea lui nu este prea buna, campul

este deformat In mijlocul pieptului. Campul imunitar este activ

cam 10%, plus 0 deforma!ie a campului In zona sistemului

uro-genital. Imunitatea In planul fizic este acum de 70-80% ~i

daca va cadea la 10% pentru coordonarea cu cea a campului,

poate duce la moarte sau boala incurabila. Merge!i sa va

reeduca!i sutletu I.

Mama ~i fiica pleaca. In schimbullor vine un tanar.

---, Am fost de curand la prelegerile dumneavoastra - Imispune el. Din cate am In!eles In urma car\ilor ~i videocasetelor,

la mine funqiona tema orgoliului, tendinla de a-i conduce peallii. ~i iata ca dupa prelegerea dumneavoastra a Inceput sama doara inima ~i Inca In asemenea hal Incat era sa-mi pierdcuno~tinla. M-am tarat pana la medic, am facut 0 electrocar-diograma, totul - perfect, medicul mi-a spus ca am 0 inima

absolut sanatoasa. Ma rog, asta nu-mi ajuta, iau pastile, nu maajuHi nici astea.

- Ave!i 0 so!ie?- Intreb eu.- Am, - Imi spune numele ei.

Ma uit la campul ei ~i pun urmatoarea Intrebare:

- Aveli copii?

45

Page 23: 07 Transcenderea fericirii

- Da, - continua eL spunandu-Ie numele.Fac 0 diagnoza ~i pun a treia Intrebare:

- Aveti 0 amanta '!-Nu.

- In curand yeti avea, ~ ii raspund eu. ~ In principiu, situ-

atia esle simpla. La sotie concentrarea interioara asupra victii

~i perpetuarii ei este mare. Ea se transmite copiilor ~i setransmite ~i dumneavoastra. Cei mai buni lideri ~i carieri~ti

sunt cei interiori. Ei se cufunda In capacitatea de a conduce, in

munca, afaceri, politica ~i totul Ie reu~e~te pentm cii nu sunt

ata~a(i. Nu sunt ata~a(i pentm ca problema principala nu este

orgoliul. ci gelozia. Oar la un moment dat, sufletul trebuie

purificat. $i omul care a trecut u~or prin proba loviturii date

orgoliului, brusc ~i imprevizibil. intra intr-o noua illcercare la

care nici nu se gandea inaillte. La dumneavoastra se apropievremea in care va trebui sa trece\i printr-o destabilizare a

vie\ii, dorin\elor ~i rela\iilor. Oaca incercarea va veni de la

solie, nu ve(i rezista, de aceea va va fi data prin amanta. Oar

nici atunci nu ve(i rezista. Oupa un timp ve(i cunoa~te 0

femeie ~i va ve\i indragosti de ea. Mai departe este simplu: sau

va va supara ~i injosi in permanen\a sau, fara sa va a~tepta(i,

va va ill~ela cu perfidie sau are un curtezan sau este casatorita,

iar daca nu este i~i schimba mereu admiratorii. Sunte(i pus

intr-o situatie pe care n-o puteti accepta. Deci, illeereati sa

renegati iubirea care va obliga sa supartati injosirea ~I s-a

accepta\i. Va strangula(i iubirea prin suparari, iar mai departe

trebuie distrus ceea ce amoara iubirea - suparariJe dumnea-

voastra impreuna eu inima ~i plamanii, ulterior, cancer pul-

monar sau infarct. La prelegere, purificarea func(ioneaza la fel

l

46

~. ~

j

ca la consulta(ie ~i viitoarele probleme se farami(eazii ~i se

actualizeaza. Trebuie sa invatati, cu adevarat, sa iertati fe-meile. Porni\i de la ideea: femeii i se poate ierta orice, intrucat

totul se petrece din voin\a lui Oumnezeu, nu existii pacate

omene~ti care sa nu poata fi iertate. Sufletul nostru se

comporta ca un copil capricios ~i inciipapnat. EI trebuie in

permanen\a educat prin iubire, alint ~i limitare. Atunci se va

eomporta bine in arice situatie.

- Ce crede(i, imi va ajunge timpul sa ma schimb? - maintreabii tanarul.

- Nu va gandi(i la asta, daca ve\i avea sau nu timp. Pur ~isimplu face(i totul ca sa va ajuta(i sufletul. Trebuie sa va

pune(i in ordine nu numai propria persoanii dar ~i urma~ii.

Pentru aceasta trebuie in primul rand sa va elimina\i

agresivitatea fa(a de iubire, supiirarea pe parin(i, pe oamenii

indragi(i, pe dumneavoastra in~ivii, regretele legate de trecut,

teama de viitor.

EI pleaca sa lucreze cu sine insu~i. Incerc sa detectez 0

senza(ie neclara ce mi-a aparut de curand. Pe mine insumi mii

impiedica ceva sa ma schimb in profunzime. Trebuie sa ma

diagnostichez la cei cinci parametri. Prin urmare, preten\iile

fata de parinti - curat, toate supararile au disparut; suo:1r:1rilt=>

Qe oamt=>nii :lnroni:1ti "j indr~8i~i tot curat. Ma intrerupe abataie in u~a. Intra 0 pacientii.

..-I

- $ti\i, am sUnat acum acasii, fiul meu s-a intors de la~coala, sta in pat, verde la fa\a. Vomita, are diaree, temperatura

~i guturai. In(eleg bine, este legat de faptul ca am venit la

consulta(ie"

47

--

Page 24: 07 Transcenderea fericirii

- Da este III curs de purificare, - ii SpUIl eu. - Pentru ca ea

sa dccurga Cli mai putilla suferillta eliminati-va agresivitatea

fata de iubire.Femeia illchide lI.'jU,eu ma uit la foaia de h[lrtie din fata

mea: pr~tentii fata de sine, ncmul\Umirea de sine, lipsa dorintei

dc a trai. ~i la acest parametru este curat. ~Ie legate de

t;';cut, teama de viitor - ~i aici conform normei.-Ciudat, SlIO-< Co

con~tienllli imi da mereu semnale di eu com it 0 crima

impotriva iubirii. imi trebuie inca un parametru nou. It1tere-

sant, cum arata oare? incerc sa prind astfel de situatii in timp.

in cele din urma inteleg. Este renegarea iubirii pentru omul

care te-a suparat, adica nu este ura, gelozie ~i ciuda, este

durin!a de a distruge iubirea ca sursa a durerii, de a 0 repudia,

discredita. Am avut astfel de situatii in adolescenta. Prind una

din aceste situatii ~i ma uit c,u cat renegarea iubirii a depa~it

nivelul periculos. Ehei I De 23 de ori mai mult decat mortal.

Curios, de ce mai traiesc inca" Cu toate ca: in 1991 trebuia sa

mor, s-a depa~it nivelul periculos de renegare a iubirii ~i era

legat de evenimentele din 1980 - 1981. Dupa zece ani m-alovit ~i trebuia sa mor, dar mi-am gasit in Biblie iubirea, am

urmat-o ~i de atunci totu! s-a schimbat. A fost 0 amanare. Anul

200 I - anul urmatoarei lovi!uri. Trebuia sa mor ~i acum

Inteleg cu ce avea legatura. Am invatat sa nu resimt ura, sa nu

ma supar, dar pana acum nu sunt capabil, in mod autentic, sapastrez iubirea. Ma incurca mult tendinta de a gandi rau despreoameni; poti sa te porti dur cu omul dar in el trebuie sa-I

iube~ti pe Dumnezeu, intotdeauna. Sunt impregnat de jude-carea oamenilor ~i subcon~tientul meu abia a~teapta un pretextpentru asta. Cateodata trebuie sa te compor!i agresiv in relatia

4K

I

_J

cu cineva, sa-I opre~ti, sa-I ingrade~ti, sa-ti aperi drepturile. in

mine Insa stau, de nedespartit, comportamentul exterior dur ~i

revarsarea de pretentii acumulate ~i agresivitatea interioara, iar

daca in afara actionez rara fermitate, inseamna ca Inauntru

trebuie sa strang ~i mai multe preten!ii, iritari, nemul!umiri,

pentru .ca ele sa-~i dea drumul in gesturi concrete. lubirea insa

este crea!ie ~i distrugere in acela~i timp. Chiar eu Ie-am spus

copiilor mei: va voi pedepsi. in subcon~tientul meu se afla un

stereotip de fier: modul activ este generat de agresivitate,

modul pasiv ~i relaxarea sunt generate de iubire. in fapt din

iubire decurge totul. Doar ca trebuie sa inveti sa actionezi. . ,

men!inand in sufiet iubirea. Pentru aceasta trebuie sa ne

comport am cu fiecare om ca cu propriul nostru copil: in

primul rand revarsand asupra lui iubire ~i blande!e ceea ce nu

exclude 0 atitudine severa.

Iar ma distrage 0 bataie in u~a, Intra urmatoarea pacienta.

- Am sa va povestesc ce s-a intamplat cu mine, - incepeea. Medicii au in!eles ca am a boala incurabila ~i mi-au spus

cinstit ca nu am ~anse de supravie\Uire. in acel moment mi-a

fast adusa prima carte. Am citit-o ~i m-am schimbat. Dupa trei

zile am fost alt om, am rugat sa-mi fie aduse celemaifru-

moase lucruri. Am intrat in alta via!a. lar dupa 0 saptamana

m-a consultat medicul meu. "Daca eu insumi nu v-a~ fi vazut

cu 10 zile inainte intestinul, n-a~ fi crezut niciodata asta, -mi-a spus el. A veati intestinul ca 0 sita, iar acurn nu mai are

nici 0 leziune, - a ridicat din umeri. - Sunte!i sanatoasa, pute!i

sa pleca!i." A~ vrea sa ~tiu care este situa!ia mea acum? -

intreaba femeia.

49

Page 25: 07 Transcenderea fericirii

~1\ f j_1

- A yeti 0 stare buna, ~ ii spun eu dupa diagnosticare,-

probleme au ramas la fiica. Are ea .'?ipana acurn0 concentraremarita asupra sentimentelor inalte, mai mull decat asupra

sentimentuluiiubirii. De iubirenu este permis sate ecranezi eu

nimic: nici cu bani, nici cu bunastarea, cu aptitudinile, talentul,nici cu propria via\a. Fiica este cu totul excep\ionala in inte-

rior, iar talentul ei in cepe sa intunece iubirea. El devine tot mai

important ~i starea sufletului devine starea trupului dumnea-

voastra, a~a in cat mai ave\i mull de lucru, merge\i ~i

continuati.

supravietuiasca,de aceea v-a parasit.

- $i-atunci ce sa fae?

- A\i citit car\ile mele?

- Da, pe toate ~ase.

- A\i vazut videocasetele?

- Da, inclusiv ullimele.

- Minunat, - spun eu, - iar acurn mergeti ~i lucrati.Ea iese, ~i-n camera intra 0 pereche de tineri casatori\i.

Urmatoarea pacienta este tanara ~i 0 femeie frumoasa.

- De curand mi s-a nascut un copil, - a spus ea. ::;i dupaasta so\U1 m-a parasi!. A\i putea sa-mi explica\i despre ce esteyorba')

- Pot, - ii raspund eu. - Pentru dumneavoastra inseamnaprea mull frumuse\ea, bunastarea ~i dorin\ele dumneavoastra.

Mult mai mult decat iubirea. Nu pute\i fi lipsita de aparare. Cu

cat importanta vietii este mai mare pentru dumneavoastrii incompara\ie cu iubirea, cu atat resim\i\i mai multa agresivitate.

Din copilarie a\i acumulat 0 doza neobi~nuita de preten\ii fa\a

de barba\i, nu a\i reu~it sa trece\i cu bine proba inainte de

conceperea copilului. Dar intrucat copilul este un amplificator

al parin\ilor, la el programul de distrugere a barba\ilor 11

depa~e~te pe al dumneavoastra. Acum pragramul 11 ucide pe

tatal sau. Apoi 11 va omori pe el insu~i. In cuvinte simple,

inainte il omora\i inceti~or pe so\U1 dumneavoastra iar dupa

na~tere a\i inceput s-o face\i dublu. ::;ansele de supravie\Uire

ale so\ului dumneavoastra au scazut brusc, dar el trebuie sa

- Suntem la a treia consulta\ie la dumneavoastra, - incepefemeia. - Cand am venit prima oara pe so\U1 meu puteau cu

adevarat sa-I ucida. Aveam datorii mari. Acum totul este in

ordine cu el, ne-am pliitit datoriile. Nu demult ne-am cumparat

un apartament =?i-I renovam, dar mie mi-a aparut iar senzatia

de pericol.

- Senzatia are legiitura ell copiii dumneavoastra, - iiraspund eu. Unul din ei nu este, ca inainte, in ordine. Pentru a

supravietui Ii trehuie iubire, iar la dumneavoastra, fericireaomeneasdi incepe sa intunece totul. Fericirea umana este

legata de continuarea, apararea ~i consolidarea vie\ii. Unul din

simbolurile importante ale proteqiei - casa proprie, aparta-mentul propriu. Dupa ce I-a\i dobandit, la dumneavoastra a

aparut un puternic salt subcon~tient ~i iara~i nu in direqia

iubirii, ci a vie\ii ~i apararii. Dad efectul este moartea copilul

dumneavoastra, salvarea poate fi prin pierderea aparta-

mentului, fie a sanata\ii, fie prin pierderea vie\ii dumnea-

voastra.

- Spune\i-ne, va rag, ce sa facem"

- In primul rand sa va schimba\i prin iubire, rugaciune ~i

50 51

--

Page 26: 07 Transcenderea fericirii

un comportament corect, apoi sa va ingradili placerile vie!ii, sava sus!ine!i prin post ~i infometare, 0 parte din bunastarea

dumneavoastra trebuie sa 0 cedati, pentro a mic-5oraconcen-trarea asupra ei. Nu va grabi!i sa face!i renovarea. Puteli sazugraviti ~i sa nu va mutati in apartament timp de un an. Dadi

in cas a exista un neajuns nu va grabi!i sa-I indepartali.

Fericirea este 0 mancare grea care se digera cu dificultate. in

plus, nu ali eliminat inca fostele suparari avute unul pe altul,

regretele legate de trecut, teama de viitor.

- Scuzali-ma, vreau sa va intreb ceva - cand imi inlaturtemerile fa!a de viitor, imi apare bruse, pe nea~teptate, 0

puternica dorinla sexuala - ma sperie lucrul acesta. Nu inleleg,despre ce este vorba?

- Dorin!ele noastre sUnt adresate viitorului, - ii explic eu.Cu cat ne concentram mai mult asupra dorinlelor ~i facem din

ele un lei, cu atat incepem mai mult sa depindem de ele,

Dependen!a na~te teama, Apare ata~amentul de viitor - apare

teama de a-I pierde, Spaima de viitor genereaza ganduri

proaste despre sine, Absen!a increderii in sine, pesimismul,

deprimarea se transforma in program de autodistrugere, lar el

omoara dorinlele, Apare senza!ia inutilitalii vie!ii, Toate dorin-

lele se tocese. Teama este renegarea iubirii, dar dorinlele

noastre se nasc din iubire, Dumneavoastra anulali teama de

viitor ~i imediat se deschid dorinlele dumneavoastra, dar

pentru ca la baza lor se afla dorinla perpetuarii vielii se

intensifica apetitul ~i placerea sexual a, Mai departe trebuie sa

invala!i sa invingeli dependenla de aceste dorinle, Ele se nasc

din iubire ~i trebuie sa se intoarca in iubire, Pentru aceasta va

sUnt de folos rugaciunea, postul, abstinenla, A vantul dorinlelor

52

~

~

este periculos numai atunci cand depa~e~te cre~terea iubirii in

sufle!. Renunla la fericire doar acela care nu poate invinge

dependenp de ea, lar pentru a depa~i dependenla, trebuie sa va

ingradi!i periodic dorin!ele ~i sa Ie opri!i, din cand in cand,

comple!. lmaginali-va: omul nu ~tie sa inoate, se teme de apa

inlelegand ca poate sa se inece, principiul lui este sa evite apa,

apa este moarte dar pe urma, treptat intra in apa ~i ,nvala sa

inoate ~i refuzul este inlocuit de limitari severe, apoi a invalat

sa inoate ~i apa devine pentru el 0 placere ~i ii of era 0 viala

deplina, A~a este ~i cu dorinlele noastre, La inceput filozofia

indiana, budismul vorbesc de lepadarea de dorinle ~i viala,

Ata~amentul fala de aceasta lume care este rezultatul dorin-

lelor noastre, constituie 0 sursa de dureri, chinuri ~i suferinle.

Trebuie sa renunli la ele, sa incetezi colaborarea cu ele, atunci

vei fi ferici!. Apoi apare iudaismul care admite fericirea

omeneasca dar cu cele mai severe regali ~i ingradiri - ele

permit iubirii sa se pastreze in sutlet ~i sa nu se inece in

fericirea omeneasca, dupa care vine Iisus Hristos ce ne spune

ca principalul in salvarea sufletului nu este cea mai riguroasa

respectarea a tuturor preceptelor, ci calea spre iubire ~i

Dumnezeu, pe care il purtam in sufletul nostru, $i cu cat

evoluam mai mult, cu atat mai plina de semnificalie devine

capacitatea de a-L vedea in toate pe Dumnezeu, de a-i ierta pe

ceilal!i ~i pe sine, de a trai prin iubire, de a-Ii dobandi eul

divin,

Dupa consultalie trebuie sa ma ocup de procedurile derefacere, Credeam inainte ca dupa scrierea carlilor ~i reechi-librare, consultalia va fi pentru mine nu munca, ci sarbatoare.

53

Page 27: 07 Transcenderea fericirii

Nimic de felul acesta. Vine un om cu totul pregatit, nu pune

nie! 0 intrebare inutila, conversatia dureaza 2-3 minute, dar eu,dupa ce am primit ca~iva asemenea oameni, am nevoie de mult

limp ca saImi revin. A reie~it di cnergia oricum se cheltuie~tepentru protectie iar ajutorul din timpul schimbarilor profunde

ale pacientului, pare inca un mativ. Intotdeauna am vmt foarte

tare sa-I ajut pe pacient sa-~i salveze via\a, sa-~i Indrepte

destinul ~i aceasta concentrare de ani de zile produce acum

probleme serioase. La momentul consulta\iei subcon~tientul

merge inertial nu spre iubire, ci sprc viata ~i reu:?ita.lnseamnaca, inevitabil, problemele pacientului vor trece asupra mea. ~i

este pu\in probabil ea via\a sa-mi ofere atatea situa\ii de

purificare pentru a compensa problemele luate asupra-mi. In

afara de scurtarea ~edin\ei ~i revizuirea trecutului, trebuic facutceya In prezent. Daca se produce 0 pierdere general a de ener-

gie din cauza perceptiei subcon~tiente incorecte a lumii,

vreunul din organe trebuie sa preia blocajul tluidului energetic.

Acum la mine un astfel de rol II au rinichii. ~i orice perturbari

lovesc in primul rand in ci. Cu cateva zile In Urllla,a aparutiar0 stare de disconfort ~i am Inceput sa-i analizez cauzele. Era 0

nOlla enigma.

Un timp am ghidat un pacient. Era interesant pentru mine

fiindca nu se atingea subiectul sanata\ii, ci al carierei ~i al

reu~itei. Era un sportiv. Am lucrat Impreuna, rezultatele au

Intrecut a~teptarile, dupa care am sim\it ca am tendin\a tot mai

acccntuata de a-i nivela soarta, de a-i ImbunaHiti performan-

tele. Dintr-un mativ oarecare,orientarea sprc reu~ita exterioaraa Ineeput sa prevaleze, probabil ca ma gandeam prea des laacest lucru. Tot ceea ce nu ducea el pan a la capat, din lene,

54

1. ~J

faceam eu, tragand mereu de el ~i obligandu-I sa lucreze.

Termenul fixat de noi s-a Incheiat ~i colaborarea noastra s-a

sfar~it. Pe urma insa a venit partea cea mai interesanta.EI aIlleeput sa piarda ~i a izbucllit nemul\umirea de sine pe care nu

a putut sa 0 depa~easca. lar psihologul care i-ar fi interzis sa se

consume In auto-repro~uri nu mai era Ifl11gael. Programul lui

de autodistrugere, nu se ~tie de ce, a loyit Intai In mine ~i au

Illceput sa ma doara rinichii. 0 vreme n-am putut sa In\eleg

nimic. De ce trebuia sa raspund eu pentru gre~elile lui? ~i iata

di-mi amjnteam toate detaliile colaborarii noastre incercand sa

gasesc cauza. Stop. Un moment interesant. Cumya, In timpul

unei conyersa\ii, a spus: "Incepe dependen\a de dumnea-

Yoastra. Cum 0 sa ma echilibrez cand ne yom despar\i?" -

"Dependen\a apare la cel care se leneve~te", - i-am raspuns

eu. Daca omul se schimba cu adevarat, sprijinindu-se pe

iubirea din sutletul lui, Inva\atorul Ii trebuie doar ca impuls

initial. Imi amintesc convorbirea incerdind sa gasesc in earadacini1e problemelor mele ~i se pare ca Incep sa In\eleg. Ca

de obicei, vedeam ~i In\elegeam cu u~urin\a problemele paci-

en\ilor, In timp ce eu Taceam acelea~i gre~eli. A veam 0

atitudine prea con~tiincioasa fa\a de munca. Toate lucrurile pe

care Ie luam prea In serios creeaza In noi dependen\a.

Dependenta na~te agresiyitate. Agresivitatea produce boala. II

obligam sa lucreze asupra sa de cum yedeam ca se furi~eaza 0

problema. II sunam eu, ceea ce Ii dadea iluzia unei protectii

crescute. Intr-adeyar se intensifica dependenta de mine. A yea

nevoie periodic de ne~anse, ca medicament. lar eu I-am lipsit

de acest medicament. Cre~terea rezultatelor era constanta,

practic fara Intrerupere. Se obi~nuise atat de tare cu succesul

55

--------

Page 28: 07 Transcenderea fericirii

1 f.J

incat ghinioanele prezente au inceput sa-I ruineze ~i de astaeram vinovat eu. IncredibiL doar de curand ii explicasem:

inva!a sa tragi chiulul dar in a~a fel in cat nimeni sa nu-~i dea

seama. 0 jumatate de luna sa 'Ii rezultate, incordiindu-!i voin!a,

dorin!a, toata energia dupa care renun!a in interiorul tau 1'1

aceasta tendin!a, realizeaza totul frumos, cu elect, dar

inauntrul tau lasa-te cuprins de lene. Daca mu~chiul este in

permanen!a incordat, se atrofiaza.

care plec 1'1baia ruseasca. Se pare ca iar vine 0 perioada de

serioase modifidiri.

Prima oara 1'1 inceputul anilor 70, cand via!a mea s-a

schimbat abrupt. Visurile mele, planurile, speran!ele s-au

prabu~it dintr-o data. Am vrut sa devin militar ~i m-am facut

ghid turistic.

Urmatoarea schimbare - 1'1 inceputul ani lor 80, cand am

inceput sa ma ocup serios de studiile filozofice, incercand

sa-mi ordonez ideile despre lume. Atunci filozofia a porn it

alaturi cu extrasenzorialul.

0 criza puternica a avut loc 1'1 inceputul ani lor 90. Am

ajuns 1'1coneluzia ca tratarea cu ajutorul mainilor este lips ita

de perspective. Am decis sa renun! 1'1tratamentul energetic ~i

sa tree 1'1eel informa!ional. Caderea s-a petrecut nu numai in

mundi. ci ~i in viata. Diagnoza nu-mi lasa nici 0 ~ansa de

supravie!uire, concep!ia despre lume era un drum inchis. ~i

acum, se pare, mi se inchide posibilitatea de a lucra dupa

vechiul stil. Trebuie sa refuz consultarea pacien!ilor care au

venit cu un singur scop - sa-~i puna 1'1cale treburile, sa-~iamelioreze sanatatea, sa-~i indeplineasca dorin!ele. Trebuie sa

concentrez toat3 fericirea omeneasdi intr-un punet ~i s-o arat

pacientului. Prive~te, acesta este umanul, acesta este divinul.

De aici, trebuie sa ajungi aici. Pentru a~a ceva 'Ii de facut asta

~i asta. Deocamdata insa cu cat incerc mai mult sa lucrez,

ajutand 1'1eonsolidarea vie!ii, 1'1protejarea ei, eu atat pierd mai

multa energie.

Imi amintesc de venirea la consultatie a unei terapeute.Ineepuse sa aiba probleme eu fiul ~i eu propriul psihic. Auzea

voei, aparuse teama ~i diseonfortul.

Imi amintese cum am diagnostieat un om de afaeeri. Un tip

eapabil, 0 minte stralueita, luera fara repro~. Ma uit in viitor

iar aeolo in ea!iva ani era in mod real moartea. Dupa 0

prabu~ire legata de servieiu. ~i nu va putea deloe sa 0 aeeepte.

- Munea dumneavoastra ineepe sa va omoare, - ii explieeu. - Depinde!i tot mai mult de ea. lar dependen!" cre~te ~i

oriee neplacere de 1'1lueru va provoaca 0 trauma tot mai mare.

- Doar n-o sa renun! 1'1serviciu, - mi-a spus eL

- Daca nu va ve!i schimba atitudinea fa!a de munca,soarta va va obliga sa 0 parasiti. Fie ca yeti incepe sa va creati,

fara sa vre!i ~i fara sa banui!i, probleme, fie ea boala saumoartea va va obliga sa pleca!i. Primullueru pe care trebuie sa

inva!a!i sa-I face!i - niciodata sa nu va lua!i in serios serviciul.In serios pute!i lua numai iubirea ~i pe Dumnezeu. La tot restultrebuie sa renun!a!i in mod periodic. Nieiodata sa nu face!itotul 100%. Sa face!i 95%. Rezultatul va fi acela~i dar nu vaexista dependen!a. Via!a este 0 sinusoida, ati trait 0 vremefericireaomeneasdi, urmeazasa renuntatila ea pentruun timp.

Singurele lueruri de eare avem nevoie in mod constant suntiubirea ~i buniitatea. Astfel de ganduri imi apar in momentul in

56 57

--

Page 29: 07 Transcenderea fericirii

- Sa se ocupe de terapie nu este periculos pentru eel ce In

vie\iJe anterioare a anulat dependen\a de via\a ~i dorin\e. Sa

zicem di a murit ea un martir, pastdind in sutlet iubirea, sau

~i-a petrecut mul\i ani In ruga ~i abstinen\a.Dumneavoastra

Insa v-a\i apucat de vindecari fara sa va anula\i dependen\a de

temeiurile profunde. lar acum. 0 problema minora, insesizabila

inainte a crescot pan a la dimensiuni enorme ~i va amenintapropria viaia, ~i pe cea a copilului.

- Bine. dar eu am tratat prin rugaciul1l,- se midi sinceI'femeia.

- ~i la ce va giindeaii ciind aplicaii tratamentul'?- Sa-I fac pe am sanatos, sa-i Indrept soarta.

- Adica va folosea\i de divin pentru scopuri omene~ti. ~i

iata ea dependenta de aceste scopuri s-u intensificat de cateva

ori. Oa, acumularea iubirii de Dumnezeu na~te darinta ~i viata,

duce la inflorirea lor, dar pentru a percepe divinul, trebuie sa

uili un timp de omenesc. lubirea lui Dumnezeu reprezintaradacinile pe care nu Ie vedem dar fara de care nu se poate trai.

Yiaia noastra este un copac, dorin\ele noastre sunt ramuri ~i

fnmze. Dadl este pfea stufoasa coroana iar sistemul rada-

cinilor prea slab, copacul poate sa moara ~i pentru a-I salva,

coroana trebuie taiata pariial sau complet, radacinile fiind prea

pUline. De aceea prima grija sa fie pentru radacini iar coroana

sa se tunda periodic pentru a cre~te mai bine. inainte giindeam

In timp ce caHitoream ell metroul sau transportul In eamun.ACllm merg ell ma~ina ~i ma distrage. Este eficient sa lucrezi

asupra ta la baia ruseasdi, supraindilzirea injose~te viata ~idoriniele. ~i daca In acelmoment te rogi, purificarea vine mai

repede.

5X

J

Mcdicina s-u luptat multa. vreme Cll natura, in loc sa 0

aJute. Inainte boala era privita ca un rau pentru ca se porneanumai de la interesele corpului. Cc facea OInul cftnd seimbolnavea? Ii era grea~a, nu mai vroia sa man[mce, ii cre~lea

temperatura, nu vroia sa vada pc nimeni, iar medieii se

straduiau sa inlature boala cu toate simptome1e. Rudele ilsiiciiiau pe bolnav, 11obligau sa maniince, ii scadeau febra. Dar

s-a dovedit ca boala purifica sutletul omului ~i ii fortifica

sistemul imunitar. Inseamna ea renuntarea temporara la

alimentatie ~i izolarea purifidi de asemeni.

In legatura cu temperatura imi amintesc un caz ciudat. In

urma cu ciiiiva ani ma intiilneam la New-York cu un om. Mi-a

po vest it cum a devenit terapeut. Avusese 0 fractura la baza

craniului. A stat in coma 21 de zile. "Mi-am vazut parinlii

raposati, -povestea eI - i-am dat sotiei bineeuvantareapentruase redisatori, intelegeam di nu mai este drum de intoarcere.

Oar parintiimi-au spus ca este prea devreme pentrua pleca, nunumai ea voi reveni, dar ma voi ~i insanato~i. Mi-au mai spus

ea ma voi oeupa de vindecarea oamenilor. Cand am ie~it din

coma ~i m-am facut bine am simtit di din mainile mele iese 0

putere. Pe urma, au intrat in contact cu mine ni~te extraterqtrii

~i m-au ajutat sa vindec. Imi amintesc ca 0 femeie aveaanexita stanga ~i orieate pase faceam cu mainile in zona

respectiva. durerile nu ii treceau. Ei mi-au spus ea in parte a

dreapta se atla cauza ~i trebuie intiii sa tratez anexita de acolo.

~i intr-adevar, femeia s-a inzdravenit. Am observat ~i eu: seimbolnave~te rinichiul drept, dar de vina este stfmgul, asupra

lui trebuie actionat int~ii. $i iata. - continua eI, - 0 vreme i-am

59

Page 30: 07 Transcenderea fericirii

tratal pe toti iar rezultatele erau foarte bune, dupa care. in vis.

mi-au venit din nou extratere!?trii!?imi-au spus: ai luat preamulte asupra ta, te vom purifica, numai nu lua nici un fel de

tablete. in ziua urmatoare am facut temperatura de 40 de grade

~i trei zile m-a scuturat febra dar ~tiam deja despre ce estevorba ~i n-am luat nici un fel de medicamente."

Mi-am amintit cuvintele lui ciind am constatat ca dupa

consultatie sunt doua lucruri care ma refac: somnul ~i baia

ruseasca. lar in timpul baii am inceput sa ma rog in

urmatoarele imprejurari. in Rusia, la "ban'a" se merge de

obicei in grup ~i starea de bine care apare intre prieteni, uni-

ficarea energetica ajuta la trecerea prin suprasolicitari destul

de mari. De aceea nu-mi placea sa merg singur. in Germania

eram singur la baie, de fapt la sauna, unde la fiecare ora se

toama apa sau infuzie de plante peste pietre ~i in loc de

maturica se tlutura prosoape. Apa inlatura eficient stresul ~i

problemele. Nem!ii sunt lini~ti!i ~i se comporta relaxat. insa~i

atmosfera te ajuta foarte bine sa te deta~ezi de un regim

tensional. Cu 10 m1nuteinainte de a incepe servirea, sauna seumple de oameni ~i ingrijitorul, aerisind intai incaperea,

in cepe sa stropeasea cu apa pietrele ineinse. De data aeeasta

era 0 femeie cu 0 expresie severa pe chip. "Nu-i plac barba!ii"

am sim!it eu. in camera de aburi majoritatea erau barbati. De

obicei procedura arata astfel: la inceput se toarna apa peste

pietre, se a~teapta un timp sa se faca aburi, dupa care se tlutura

ineet un cear~af pentru ornogenizare. De aceasta data femeia a

turnat prea multa apa ~i a ineeput imediat sa vanture panza

catre toata lumea. De obice; rezist la temperaturi mari, dar

acum eram la limita. Cei care stateau pe bancheta de sus, langa

60

_J

mine ~uierau, gamiau, dar se tineau bine. Am simtit sau catrebuie sa plec, sau sa fac ceva ~i am inceput sa ma rogrepetandu-mi ca pastrez iubirea ciind viata ~i dorin!ele se

destrama. in acel moment parca s-ar fi turnat pe mine apa rece.

incepem sa ne sehimbam cand ajungem la 0 limita, ciind

suprasolicitarile ating un nivel critic. Oar pentru aceasta este

necesara 0 anumita stare interioara. Am inteles de ce multi

sfin!i i~i ereau conditii impovaratoare ~i, rugandu-se in aceleimprejurari, dobandeau 0 mai mare cre~tere spirituala. ~i a~a,

la aceasta baie am avut parte de 0 situa!ie curioasa. Langa

mine stateau ni~te oameni, pielea lor era oparita de abur ~i ei

suportau eu u~urin!a. Era interesant sa afiu: in ce masura eu ~i

ei vom rezistjl acestei incercari. Rezultatul m-a uimit ~i m-a

pus pe ganduri. Eu am trecut proba cu 60 - 70%, iar ei cu

minus 10 - minus 20%, adica n-au trecut proba. Dupa un timp

am in!eles despre ce este vorba. Ei au reu~it exterior, nu inte-

rior, rezistand la abur in detrimentul iubirii din sufietul lor.

Cand iubirea se duce, apare programul de autodistrugere ~i am

vazut la ei lansarea acestui program de autodistrugere. Jude-

cand dupa toate cele, episodul de la baie Ie-a facut rau, nu

bine. Adica destabilizarea omenescului trebuie mentinuta pana

ce iubirea din sufiet nu incepe sa se stinga, iar mai departe

omul nepregatit trebuie sa faca 0 pauzii, altfel, la orice nepla-

cere ulterioara va reac!iona programul de autodistrugere. Adi-

ca esenta tuturor incercarilor nu consta in depa~irea lor fizica,

ci in mentinerea iubirii in sufiet. lar rugaciunea ajuta in cazul

acesta foarte mult. Acum ciind sunt la baia de abur ~i devine

insuportabil, ma rog ~i asta ma ajuta considerabil. in plus, daca

ai 0 atitudine corecta, baia te umple de energie subtila.

61

Page 31: 07 Transcenderea fericirii

0 datiL dupa consulta!ie, extenuat, am ajuns la baie ~i

mi-am vizualizat nivelul energetic. Era la un mare minus. A~a

apare de obicei la 0 imbolnavire gravfl. Dupa baie totul s-a

schimbat. insuficicnta energetica s-u compensat chiar ell un

plus. In principiu towl este logic, reflectam eu. Energia vitala

- suhtila -5i cea grosiera - fizica sunt legate, una trece in aha.

Sa presupunemdi olllullrece printr-un frig excesiv, pierdereaenergiei grosierc atrage dupa sine pierderea celei subtile ~iomul sc imbolnave~te. Inseamna ca este posibil ~i procesul

invers, energia compacta, superficiala poate sa se transforme

in subtila. Adica a face sport, a merge la baia de abur ne

il1cardieu energie. Trebuie doar sa 0 ajutam sa se trans forme

~i prima regula aici este sa pastram bunatatea, sa ne deta~amde orice probleme. Daca omul a venit sa faca 0 "ban'a", iar in

inima lui este rautate, iritare ~i suparare.el poatesa suferedincauza supraindilzirii ~i sa-~i dauneze sanatatii.~i viceversa.

Imi amintesc cum. 0 data eram In casa de vacnnta cuprietenii ~i faceam 0 "ban'a". In anturajul nostru era un tanar

care ne-a spus ca din copilarie nu suporta temperaturile inalte.

"Candva demult, la 0 baie, au intrecut masura, eu m-am speriatfoarte tare ~i de awnci nu 0 suport," - a marturisit el. "Hai sa

facem urmatoarea in!elegere, - i-am spus - tu te culei pe po-dca, eu incep sa te masez cu maturica. Cand incepi sa resimtiun disconfort, pleci." A fost de acord. Prima sarcina impor-

tanta era sa-I ajut sa se relaxeze. Energia grosiera poate fi

transformata in energie subtila in orice cantitate, dar daca

omul are mu~chii contracta\i ~i in interiorul lu; se afla teama

sau iritare, temperatura ridicata ii va arde pur ~i simplu pielea.

Intai trebuie convinsomul ca nu II vei face sa sufere.Mi~carile

62

-Ij

~

trebuie sa fie line. unduioase ~i ritmice. 0 corecta masare a

mainilor. tal pi lor, eoloanei relaxeaza Intregul corp. ~i a~a am

ineeput sa aetionez, urmarind starea tfll1arului. Cum am vazut

ca a inceput destinderea, Ie-am facut baietilor eu ochiul sa

creasc[l temperatura. Ei s-au executat iar el nici n-a clipit.

Le-am facut semn sa continue. In cele din urma aburul i-aobligat sa se a~eze pe podea, eu eram terminal, nu mai puteam

sa rezist. iar tanarul n-avea nici 0 treaha. Pana la capatam ie~it

in viteza din incapere lasandu-I acolo. Dupa un timp a venit ~i

el. cu ochii mariti de uimire. "Abia ciind m-am hotariil sa ies ~i

m-am a~ezat pe bancheta, am price put ce temperatura este in

jur",- a reculloscutel.

Sa II ajuti pe om sa se relaxeze ~i deconectezeeste 0 mare

arla. Nu orice masor po ate sa faca asta. Sa zicem ca principiul

masajului este foarte simplu. Omul are 0 problema, ea pro-

voaca 0 tensiulle fizidi ~i psihica. Medicii au eonstatat ca

infarctul afecteaza nu numai mu~chii inirnii. ci ~i rnu~ehiilombari. ~i inima ~i ~alele inseamna necaz pe femei. Supraso-

licitarea psihica duce la suprasolicitare fizica, prin urmare,

niveland mu~chii, inlaturand tensiunea excesiva, il ajutam pe

om sa anuleze stresul interior. Insa pentru aceasta masorultrebuie sa fie piin de bunatate iar gesturile lui, ritmice. Ciind

m-am ocupat de masaj am observat ca mu~chii Illcep sa serelaxeze dupa 5 - 8 mi~cari de acela~i tip. Am urmat cursuri

speciale de masaj, m-am ocupat de presopunctura dar

experienta cea mai consistentaam doballdit-o tocmai la haia

ruseasca. Nu 0 data am incercat sa in!eleg: de ce unul ~tie sa

prelucreze corporal aburul, altul nu. S-a dovedit ca este 0

adevarata arta. Omul tensionat, inhibat nu va putea niciodata

63

Page 32: 07 Transcenderea fericirii

sa fadi bine acest lucru. imi amintesc cum am facut pentru

prima oara 0 baie adevarata. Dupa 0 asemenea procedura am

uitat Clim ma cheama.Lucrurile s-au petrccut III felul urmator. Am cunoscut un

grup de tineri care se ocupau ell sporturile extreme, Cll ei

faceam ilinerarii, lnnoptam In zapada. 0 data pe saptamanaaveau 0 sarbflloare, baia ruscasdL Stateau In ea 6 ore, IIImedic. Primele doua ore, fiecare dupa cum avea chef, regim

camplet liber. Apoi 0 pauza. Hrana u~oara, sucuri, discutii,

relaxare, se pregateau pentru etapa urmatoare. Se lungea ciite

unul pe bancheta ~i ciitiva oamen" cu randul, 11plesneau cu

maturica din frunze de mesteacan.Unui singur om Ii este greu

sa mentina mi~carile ritmice, obose~te ~i ele devin abruple. in

acel momenl trebuie sa cedeze locul altuia. Procedura dura

destul de mult timp. Dupa aceea lncepea masajul. Patru - cinci

11 masau pe unul singur. Douazeci - treizeci de minute 11

lnmuiau bine, profesionist. Dupa baia de aburi treceau la etapa

cu maturici fierbinti, urmand procedurile cu ape, tumau peste

om apa calda, mai calda, apoi un pic mai rece, un pic maicalda. La sfiir~it, atat de fierbinte ca pie lea abia suporta ~i,

imediat, rece ca gheata. Dupa care II acopereaucu un cear~af

~i omul mai statea culeat un ceas, uitand de toate. in cele ~aseore nu loti ajungeau sa treaca prin proceduri. Dar 0 asemenea

stare IIi ajungea pentru 0 luna. Cu cat profesionalismul este

mai lnalt, cu alat forma conteaza mai putin, mai mult conli-

nutu!. Dintr-o scald a obi~nuita, baia se transforma lntr-un act

sacramenlal, In posibilitatea de a a-Ii ordona nu atat corpul, cat

sutletul.

Initialorul semnificaliei de "stres" a plecat de la convin-

M

~J

gen.~a ea stresul este moarte, ajungand peste 0 vreme sa sustina

ea stresl1l este viata. Medicina prezentului II1CearCasa Inlature

factorii care destabilizeaza organismul. Soala se dovede~te a fi

0 asemenea destabilizare. Pentt-u ca boala sa nl1 existe tre-

buiesc gasite forme perturbatoare de mai mare anvergura,

atunci boala nu va mai fi necesara. a destramare dozata va

stimula evolutia. De atitudinea noastra corecla fala de viala

depinde masura In care yom progresa pe acest drum.

Acum este mijlocul lui decembrie al anului 2000. Ne luam

ramas bun de la veac ~i ne despartim de mileniu. Stau lungit pe

bancheta de sus, 1.1tr-un tren care ma duce la Moscova ~i

Incerc sa adorm In cadenta uniforma a rotilor. Durerea

saciiitoare de la rinichi nu-mi da pace. Rugaciunile nu ma

ajula. incerc sadetectez, a cala oara, cauza starii mele. Primul

program care apare - dispretul pentru femei, lnjosirea dorin-

Ielor ~i a vietii. M-au chinuil peste poate pretenliile pe care nu

pot sa Ie anulez fata de femei. Ele sunt legate de divinizarea

femeilor, divinizarea vietii ~i a perpetuarii ei. Toate aceslea vin

din cele mai profunde zone ~i, nu se ~tie de ce, nu pot sa ajung

la ele. in leganarea sacadata a rolilor, pe jumatate adormit,

gasesc noi ~i noi versiuni. Mai devreme sau mai tarziu va venirezolvarea.

A~adar, prima cauza posibila. Suprasolicitare la consul-

tatie, ceea ce lnseamna diminuarea protec\iei ~i preluareamurdariei asupra mea. UeDendenta de viata cre~te ~i se

,;cuveaza programul ae autodistrugere~

A doua: deja de un an primesc informalii ca lnlrec masura

~i ma concentrez excesiv asupra fericirii omene~ti1.adica starea

mea interioara necesita 0 aha schema de nutritie, Insa

65

Page 33: 07 Transcenderea fericirii

obieeiurile mele ma trag inapoi.

A treia: relativa bunastare a creselll drastic c~centrarea

a~pra viet;i ~i apararii ~i regimul meu obi~nuit a devenit

supral'ndircat.

A patra: batranetea, ea apare ca un blocaj al concentrarii

marite asupra vietii ~i perpetuarii ei ~i se activeaza puternie

cand subcon~tientul deviaza brusc spre bazele fericirii ome-

ne~ti.

A cincia: sunt intr-o consulta\ie ~i Ie explic oamenilor ca

emo\iile neinchise ale geloziei, supararii ~i triste\ii se acumu-

leaza treptat in subcon~tient ~i ies la iveala cand se intensifica

factorul provocator, adica 0 mai mica coneentrare asupra

iubirii ~i 0 mare concentrare asupra vietii ~i perpetuarii el, cum

se intampla in eazulimbatranirii. in ace~ti 10 ani nu am lucrat

serios macar 0 data ell eul meu; am in vedere 0 izolare

completa, renun(area temporara la hrana ~i rugaciunea.

A ~asea: copiii mei se pregiitesc pentru 0 viata indepen-

dent a, viitorii lor copii incep sa colaboreze activ cu ei. Se

declan~eaza regimul automat de purificare a nepo\ilor, iar

acolo sunt multe probleme.

A ~aptea: eu mine trebuie sa se petreaea acum ni~te

sehimbari dar eu am foarte pu\ina energie. f'gitatia continua,

treburile pe eare Wifi putut sa Ie indepartez, 0 dtspropor\ionata

cheltuire de forte pentru probleme secundare - in concluzie,

are loc nu 0 evolutie, ci 0 degradare, adica schimbarea nu este

sustinuta de 0 cantitate suficienta de energie a iubirii.

A opta: toata omenirea se pregate~te acum pentru 0 trans-

formare. Trebuie sa corespundem viitorului ~i in primul rand

sa corespunda urma~ii no~tri. inseamna ca trebuie sa-i puri-

66

~, f

ficam ~i 0 astfel de euratire incepe de la dimensiunile intregii

planete. Oar eu merg in primele randuri, de~i eu insumi nu

sunt pregiitit pentru aceas!a.

A noua: nu numai ca am mane at prea mult dar m-am si

mi!?cat prea putin, toute acestea, in plus. varsta provoadi 0

seadere a activitatii functiilor organismului. Un metabolism

incorect duce la acumularea de reziduuri ~i saruri. in replica,...-.--probleme cu ficatul ~i riniehii. Oaca nu scuturi viata cucxcrcitii fizice, infometare, situatii extreme, dependenta de eacre!?te!?ise activeaza procesele dezintegrarii.

A zecea: continuu sa ma enervez, sa emit pretentii fata deoameni, sa m1 comport mcorec~unct de vedere emo-tional. Ceva, aiei, in sistem, nu s-a prelucrat pana la eapat.

A unsprezecea: pentru a percepe in tine insuti divinul,-=

trebuie sa aiba loc 0 disereditare a umanului ~i starea mea

!,izica este un semnal pentru suspendarea logicii omene~ti.

A douiisprezecea: eu un an in urma am inceput sa ma

pregatesc pentru scrierea eelei de a ~aptea carti ~i s-a pornit

curatirea fireasdi.

A treisprezecea:"s;and atingi structuri noi, se declan~eaza 0

purificare chinuitoare care iti permite nu sa mori, ci sa

~olaborezi cu ele Prin ceea ce tree acum, timpul amorf, este

un strat foarte subtil ~i murdaria mea anterioara poate fi un

pericol pentru marea dimensiune. inseamna ca dependenta de

viata ~i perpetuarea ei trebuie sa fie complet inchise cand voi

colabora cu aceste structuri.

A paisprezecea: la fiecare zece ani am 0 destabilizare

completa cu un posibil rise pentru via!a. La inceputul anului

200 I se vor petrece evenimente pentru care nu sunt pregatit. in

67

-4 _J

1!C

--

Page 34: 07 Transcenderea fericirii

interiorlll meu nu pot sa Ie accept, de aceea se declan~eazn la

mille programlll de autodistrugere.

A cincisprezecea: mi se pot na~te Inca ni~te copii. ne~ansa

lor are 0 influenta deosebit de puternica asupra starii mele.

Stau culeat privind In tavan ~i nu pot Intelege de unde Imi

vine senzatia de impas. La exterior pare sa fie clar, am scrisatate a cnrti despre felul In care se Invinge 0 boala ~i m-am

Imbolnavit eu Insllmi. Incerc sa ma lini~tesc singur. Este ea ~i

cum i-ai repro~a unui pilot de curse cu experienta cn nu a

reu~it sa se descurce cu ma~inaria lui, el pur ~i simplu are alte

viteze ~i un rise marit. Oricat a~ Incerca sa ma auto-lini~tesc,

impasul nu trece, acest sentiment ma sufoca ~i ma paralizeaza,

barand continuarea cautarilor. De ce nu pot sa-i fac fata? N-am

un raspuns.

Abia dupa cateva zile Imi aduc aminte de propriile sfaturi ~i

Inteleg cum stau lucrurile. Daca emotia nu poate fi controlata,

Inseamna di vine de la urma~i. In asemenea cazuri trebuie sat;-;'ogi pentru el. lar cand negativul vine de la urma~i, impasul

se explid\ simplu. Oricat ar boli ~i s-ar chinui omul, daca i se

va spune ca maine boala. torturile ~i durerile VOl'trece el vaIlldura orice-Illcercari. Va uvea un punet de sprijin in viitor.

Copiii no~tri sunt viitorul nostru. Oaca dinspre ei vine

negativul, viitonl! se Inchide. Pe~tru a control a viitorul trebUie

sa ie~i 10de limitele lui, iar acest lucru este oSlbl! numal

prin iubire. daca nu este destula iubire, valurile Intunecate

venin' viitor destrama nu doar corpul, dar ~i sutletul iar

chinurile devin, cateodata, insuportabile. In astfel de cawri

ornul poate comite 0 sillucidere sau omori pe altcineva. Acum,

In momentul de fata, stau culeat ~i Incerc sa fac fata crizei d~~

6X

I1\ f

_J~

Jisperare, de fapt nu, Jisperare a fast Inainte, astazi a vom

iuml un soi de~resie. $tiu ca 0 voi depa~i mai devreme sau

mai tarziu. Prin iubire-se ~'ltP ir\\lin~p nric.e. ;;;i continuu

sa-mi repet (a VOl pastra iubirea oridit s-ar destrama viata mea

~i dorintele mele, oricat s-ar narui planurile ~i sperantele mele.

A ciita oara imi Inchipui propria imbatranire ~i moarte,

concentrandu-ma In acest moment pe iubire. Nu am chiar atat

de multe forte pentru a Ie cheltui pe deprimare ~i compatimire,

ele trebuie folosite pentru continua evolutie ~i cunoa~tere.

Fiindca veni yorba de compatimire.

Am fast pus a data Intr-o situatie pe care am vrut foarte

mult sa a rewlv. Oar de ce am facut a~a? Mi se Invartea In cap

unul ~i acela~i gand. Doar se putea sa nu se Intample In felul

acesta! lar dupa a ora am simtit la nivelul campului ni~te

probleme grave. m-am diagnosticat. m-am mirat, nu se ~tie de

unde, a \ii~nit un program de autodistrugere de mari proportii.

M-am straduit Indelung sa gasesc cauzele lui, vazand cat de

ericulos este. Du a un timp oarecare, ell uluir .

re r

Jrogramul de autodistrugere - reprezinta unul i acela i lucru.

Regre an recutu te sinucizl lent. $i dad omul nu opre~ie

'.acest program, masura oncologica franeaza sinuciderea la

nivelul planului subti!. Teama de viitor este inacceptarea

viitonllui, rene~wre:l Jllj Unna~ii no~tri se afla in viitor, deci,Cll cat ne temem mai tare de viitor, eu atat asasinarea urma~ilor

no~tri se face la scara mai mare. Copilul se poate na~te, dar

pentru aceasta teama vom plati pe urma.

Pe tavanul compartimentului se proiecteaza periodic lumi-

nile pe langa care trecem. Continuu sa reflectez. Trebuie sa

, .

69

-

Page 35: 07 Transcenderea fericirii

rulez inca 10 - 15 variante posibile ce ar duce la explicarea

situa(iei prezente. Ulterior, ni~te ipoteze se vor contopi, unele

vor fi aruncate - un regim normal de tuem. Este necesar, inmod real, ca pentru 0 vreme sa ma indepartez de toate

problemele ~i sa-mi pun la punct sufletul. 0 euno~tin\a de-a

mea s-a dus de eurand la manastire eu un grup de pelerini.

Trezire la 5 diminea\a, rugaciune, deta~are toata ziua. S-a

in tors dupa ciiteva zile ~i intr-o singura zi a eliminat toate

pietreie de la riniehi. in realitate ne adresam adesea luiDumnezeu, chiar ne rugam ~i in acest timp ne tinem strans de

obiceiurile, problemele ~i eramponarile noastre. in Saosalito,

HingaSan-Francisco, un medic a analizat diteva mii de cazuri

d;:.. vindeeare spontana de cancer ~i toate eazurile aveau in

comun un singur lucru: inainte de vindecare avusesera loc~himbari radieale in destin, adiea 0 rupere de regimul obi~nuit

de viata care sugea toata energia, ~i din via\a anterioara, ~i din

cea prezentac...lar daea in suflet exista iubire, putem in cepe 0

n'oua viata ~i atunci bonia ramane in trecut.

~i aeum stall in pragul unci noi vie\i. Fosta via\a ell iritarea,ambitiile, dependen\ele ei trebuie sa ramana in treeut. lar daea

n~ voi dori sa ma despart de ea, pesemne di va pleca 0 data ell

trupul meu. ~e sa-m\.. dau singur un s~ Daea te-ai

imbolnavit, ia-\i ramas bun de la vechea via\a, ineepe una

noua, mai ales aCllm ciind ne luam adio de la un secol ~i un

~ilemll. :;e pare ca toata omenirea are aeeea~i problema: sa se

~espWae veehea via\a ~i sa se indrepte eu totul spre eea

noua. Traim un timp ferieit. Valurile umanului devin tot mai

transparente ~i prin ele zarim tot mai limpede divinul.

Diminea\a, la Moseova, m-am oeupat de trehurile mele.

70

,1. f

J~

Mai spre seara s-a ivit lIn timp liber. Dad iI am, fae trei

lucruri: dorm, 111ftrog sau ma due la baia ruseasdi.Am toceputcu somnul ~i am decis sa inchei eu baia. Ne-am vorbit, eateva

cuno~tinte. sa ne intalnim la "saune". Cand l11tr-o saW. de baie

mica se aduna multa lume, ealdllra seade repede ~i atunci se

in cepe stropirea eu apa mai des ~i mai abundent, aburul arde,

dar nll inealze~te. La "saune" in loe de pietre, in vatra sunt

vreo zeee tone de bllea\i mari, grosolane de fonta, aburul este

moale ~i constant. A~ vrea sa manane, dar ma ab\in. Cand

organismul se oeupa cu extragerea energiei din hrana, se

ingreuneaza transformarea altor forme de energie ~i atunei

baia i~i pierde calita\ile terapeutiee, energia fizica a eorpului

nll ajunge in planurile subtile. imi amintesc ea inainte, dupa

baie, faceam frigarui, incarcam toata masa cu feluri savuroase.

Apoi acest lucru a inceput sa ne plaea tot mai pu\in ~i am

observat ca dupa baie trebuie sa a~tep\i un timp, sa nu

incomodezi transformarile interioare ~i atunci sentimentul de

fericire care vine din echilibrarea energetica dureaza destul de

mult. De fapt trebuie sa te inerezi in sim\Urile tale. Una din

cauzele principale ale bolilor consta in faptlll ca pe masura ce

I'naintam I'n varsta acordam un credit tot mai mare con~tiintei

noastre ~i ne inhibam tot mai mult sim\Urile. Cand grenadierii

lui Petru I, iarna, la Paris, se aruncau in Sena, organizandu-~i

0 baie, se venea in fuga la Petru ~i i se raporta ca solda\ii lui

VOl'sa-~i sfiir~easca viata prin sinucidere. Sim\Urile noastre ne

obliga ciiteodata sa facem ceea ee, dintr-un punet de vedere

eomun, este daunator sau nefolositor. ~i daca teama ce rezulta

din divinizarea vietii, nu ne I'neaca sutletul, ne urmam

sim\urile ~i ajungemla descoperiri.

71

-

Page 36: 07 Transcenderea fericirii

Imi amintese de momentele in care faeeam baie la easa de

vaeanta a unehiului meu, in regiunea Sasnovo. Era foarte

mllita zapada ~i de aeeea. dind ie~eam din incaperea ineinsa.

I1Uma aruncam pur ~i simplu, ci pluteam In zapada, cinci - opt

metri Inainte ~i inapoi. La un timp am simtit ea nu m-am

racorit destul, m-am culcat pe spate In zapada ~i, privind cerul

instelat. am ramas nemi~eat. Nu aveam senzatia de frig,

dimpotriva, aveam impresia ca mi se turna pe spate apa

clocotita. "V oi sta culcat pan a voi simti frigul" - am decis eu.

Logica Imi ~optea: vei raci, te vei Imbolnavi. Dar mi-am spus:

mi-e bine, e placut, Inseamna ca totul e In ordine. Am stat

prababil vreo 10 minute, dar frig tot nu mi s-a facut, atunci

m-am ridicat ~i m-am dus la baie. Nici raceala, nici durere

n-am avut dupa asta. Trebuie sa credem In sim!Urile noastre

dar nllmai dind vin din iubire. Daea mi-a aparut dorinta de a

descoperi legi noi, Ie voi descoperi. Daca mi-a aparut dorinta

de a deveni de~tept ~i capabil, voi deveni. Daca mi-a aparut

dorinta de a fi bogat, voi fi. Aceste dorinte pravin din starea

mea interioara, ele urea din radaeinile mele care se numese

iubire. Dacii dorinta s-a nascut, Inseamna ca ea poate fi dejaIndeplinita. Dacii Insa vreau sa devin bogat fiindca suntinvidios pe vecinul meu ~i vreau sa devin capabil pentru a maridica deasupra altora, sau vreau sa realizez multe din teama dea fi sarac ~i tlamand, ~ansele de Indeplinire a dorintelor scadconsiderabil. Dorintele noastre se adreseaza viitorului ~i Inmasura In care ele lucreaza pentru iubire trebuie sa seImplineasca. ~i viceversa. ~tiinta de a-ti alege bine telul ~inazuintele este ~tiinta de a te face ferici!.

72

1. f_J

Tin minte ea in unna eu doi ani, In lsrael, am consultat un

om de afaeeri.

- in situatia creata nu exista 0 explieatie rationala, - imispunea el, - era 0 firma cu un rulaj de cateva milioane dedolari, colectivul era excelent, se ca~tigase experienta,

eonexiunile erau numeroase,nici 0 potienire. Dupa toti indieii

nu-i ramanea decat sa se dezvolte ~i iar sa se uezvolte. $i iata

ca pe fondul experientei, capacitatii ~i relatiilor crescande,

dimr-o data, firma Incepe sa cada ~i da faliment, atitudinea

partenerilor se schimba inexplicabil. ceva se Intampla cu

colectivul. Dupa un timp, din firma raman doar minele. lar

acum sunt conduciitorul acelor jalnice rama~ite ale unei firme

candva Infloritoare.

- 0 sa va mirati, probabil, - i-am spus eu, - dar toateacestea se leaga de starea dumneavoastra. In primul rand.

Amintiti-va de sentimentele dumneavoastra cand ati creat

firma.

A dat din umeri.

- Daca va imaginati di visam la bani ~i bogatii, vaIn~elati.

- ~i totu~i, la ce va gandeati?- Vraiam sa fac 0 firma mare, cu un rulaj de cateva

milioane de dolari, vroiam sa-i Intrec pe altii in aeestdomeniu,vroiam sa demonstrez ea voi face fatasareinii propuse.

- Ati obtinut tot ce ati vrut"- Tocmai asta-i treaba ca am obtinut, - a ridicat iar din

umeri. - $i iata, nllmai ee pareaea pot sa ma bucur,sa fiufericit. sa ma dezvolt In continuare ~i totul s-a naruit, nu se ~tie

de ceo

73

--

Page 37: 07 Transcenderea fericirii

- Oar de ce In continuare'? - amlntrebat eu ingandurat.

S-a uitat la mine Cll mirare.

- Cum adica de ce? Pentru a continua sa ma bucur ~i sa

fiu fericit.

- Dumneavoastra nl! uti auzit de blestemul vechilor. --

chinezi care suna a~a: sa ti se Implineasca cea mai arzatoare -

dorinta..S-a uitat la mine 111tacere, incepand sa Inteleaga cate ceva.

- V-ati propus un tel ~i I-ati atins. Acest tel va umple toatafiinta, I-ati purtat multi ani in dumneavoastra. Prin urmare, in

mintea dumneavoastra sunt multe teluri, dar in subcon~tientul

dumneavoastra unul singur ~i acest tel a fost atins. Inseamna

ca IlU mai aveti de ce trai, programul de autodistrugere se

declan~eaza automat. in plus, nici macar nu biinuiti acest

lucru. Vi se pare ca fericirea abia incepe, dar ea, in planul

subtil. s-a terminat. Fiul unora dintre cei mai bogati oameni ai

Elvetiei, in plina maturitate, s-a sinucis. in scrisoarea de

dinaintea moqii a explicat: "Am tot, nu mai am de ce sa

traiesc". De fapt, or ice fiinta vie are teluri care sunt inscrise in

simturile ei ~i ele pot fi intensificate sau franate de 0 con~tiinta

dezvoltata. Gamenii de ~tiinta au facut un experiment cu

viermii inelari. A reie~it ea indivjzii care au fost impiedicati sa

aiba urma~i au trait mai mult. Adica neindeplinirea progra-

mului te obliga sa traie~ti. Am fost in Kamchatka ~i am vazut

cum dupa depunerea icrelor, sub ochii mei, pe~tele incepea sa

se descompuna ~i sa moara. Scopul vie!ii fusese atins. in acest

caz. moartea este necesara pentru dezvoltarea unna~ilor. La

inceput. puielii de pe~te se hranesc cu carnea lui ~i aceasta este

prillcipala :ji singura sursa de alimentare.

74

_J

Sa ne punem intrebarea: de ee pe uncle femei na~terea

copiilor Ie imbatrane~te vizibil. in timp ce a\tele infloresc din

asta. Cu cat femeia se eoneentreaza mai mult asupra vietii :;;i

dorintelor, ell atat are mai multa gclozie, sllparare, deprimare

~i teama. ~i cu eflt ccdeaza mai mult supararilor, geloziei ~itemerilor, cu atat se concentreaza mai mult asupra lelului

subcon~tient, asupra vietii ~i perpetuarii ei. ~i atingerea aeestui

lei ii declan~eaza programul de autodistrugere ~i pornescvertiginos procesele de imbatranire. Ele pot sa se evidenlieze

nu numai ea riduri pe fata dar ~i ea diminuare a aetivita\ii

functiilor, dezechilibru al sistemului endocrin, dilatare a

venelor etc. Daea femeia se eoncentreaza asupra iubirii pas-

trand-o in momentul subminarii vie!ii ~i dorinlelor. atunci

na~terea copilului este pentru ea un mijloc. nu un leI. Prin asta

se face fericita pe sine ~i urma~ii sai. Dar noi ne-am obi~nuit sa

nazuim spre orice altceva dedit spre a ne pereepe, intr-o

masura tot mai mare, creaturi divine. ~1 aparitia bolii sau a

nefericirii incepe sa ne indeparteze de lelurile care ne ucid. ~i

daca vom reu~i sa renunlam la aceste !eluri ~i sa facem din

dobandirea iubirii interioare un lei autentic. boala trece.

Tin minte cum mi-a venit la eonsultatie 0 femei~.

- Va implor, ajutati-ma, - ma ruga ea. - Fiica mea areabia 15 ani, vrea foar1e mu\t sa traiasca, dar pe omoplatul drept

are un sarcom eu evolutie rapida. Medieii au spus di trebuie

indepartate coasta ~i omoplatul insa chiar ~i a~a nu promit

nimic. Mi se pare ca aeolo, a inceput deja metastaza, iar

doctorii lucreaza dupa schema obi~nuita: opera!ie, iradiere,

chimioterapie.

75

Page 38: 07 Transcenderea fericirii

- Intfii di eu nu intru niciooaUi in controverse cu medicii.

- i-am explicaL - AI doilea, IlU orice boillav de callcer vellit laconsultatiile mele. Illvinge hoala. Acest lucru nici macaI' IlU

depillde de mille. ci de el. Eu lilcerc sa-i ofer solu)ii. pe care

omul Ie utilizeaza sal! nu. Singurul lucru pe care II pot face

pentru dumneavoastra este sa ne sunam de cateva ori pentru a

va preveni asupra gre;;elilor. ~i numai in cazlil in care voi

vedea ea dumneavoastra ~i fiica dumneavoastra ati Il1eeput, in

mod real, sa va schimba!i.

- Bille, ce sa fac III primul ralld')

- In primul r[md trebuie ca fiica dumneavoastrasa ince-teze a se mai teme de moarte. Ea trebuie sa treaca printr-o

pracedura melltala de renun!are la via)a past rand In acel

moment iubirea. Nu trebuie sa viseze la sanatate, viata, copii.

Poate sa repete simplu, meeanic: visez ca iubirea pentru

Dumnezeu sa-mi fie cea mai autentica realitate ~i fericirea

suprema. Iubirea catre Dumnezeu este pentru mine un tel.

Via!a mea, Ila~terea copiilor, 0 soarta reu~ita sunt doar

mijlaace pentru dobandirea iubirii fa!a de Dumnezeu.

Dupa 0 luna aceasta femeie a venit la mine la consultatie.

- Fiica dumneavoastrasta la fel de rall ea ~i pana acum. -

Ii spun dupa diagnosticare.

- Oar eu ~i fiica mea am luerat toata luna asupra noastra,-

Imi replica fara convingere femeia. Tumoarea s-a resorbit, a

disparut.

- Fiica dumneavoastra insa nu a invatat sa ierte cu ade-

vara!. - ii raspund eu. - Nici pana astazi nu ~tie sa pastreze

iubirea fa)a de cel care a tradat-o ~i a suparat-o, iar sim)urile ei

tot 0 mai trag intai spre dorinte ~i viata. nu spre iubire. Iubirea

76

,1\ f

J

fa)a de Dumnezcu Inca IlU a devenit pentru ea principalul

punct de sprijill.

Mama arunca 0 privire obosita spre fereastra.

- Medicii continuasa insistepentru operatie.

- Putem sa-i intelegem ~i pe medici, - ii spun. InGermania dadi doctorul nu-~i face datoria poate sa-~i piardadiploma. Medicii nu ~tiu de ce s-a resorb it tumoarea. Inseamna

ca ea poate sa aparadin nou. Renuntarea la operatie,pentru ci,reprezillta posibile probleme ulterioare. illsa, facalld opera)ia,

arice s-ar intampla, ei sunt aparati.

- Dar ce ma sfatuiti dumneavoastra? - ma intreabafemeia.

- Nu am dreptul sa dau sfaturi. Dumlleavoastra trebuie sahatara!i. Pot doar sa va SPUIl ca ~i medicii SUllt cOlldu~i de

Dumllezeu. Illtell!ia lor de a face opera!ia IlU decurge Ilumai

din zel profesional. Daca starea interioara a fiieei dumnea-

voastra se va sehimba In mod real atunci fie ca medicii i~i VOl'

schimba atitudinea fa)a de opera!ie, fie ca opera!ia IlUva mai finecesara. Aici depillde foarte mult de planul subtil iar el este

in primul rand legat de urma~i. PUlle!i In ordille prill dumllea-

voastra suflete'e copiilor ~i Ilepo!ilor. $i boala sau amellill!areaei nu VOl'mai fi necesare.

N-am mai vazut-o de atunci, sper ca totu-i III regula cu ele.

Iara~i, peste toate este voillta lui Dumllezeu. in principiu boala

Ili se da pentru a Ile corecta viziullea asupra lumii. Tot mai

adesea vad dupa mine ;;i pacientii mei, un detaliu curios: este

de-ajulls sa lll!elegi ce allume faci gre~it ~i fa!a de ce ai 0

atitudjne ineorecta, ea boala care de obicei se trateaza in ani

intregi disparein cateva zile. Cu natura nu trebuie sa lupti ci sa

77

..-

Page 39: 07 Transcenderea fericirii

0 aju!i.

Pentru a nil fi bolnav trebuic sa 11lveti sa faei tot ceca ce iti~

"

face boala tie.

Ma~ina ruleaza incet pc strazile Moscovei. Nu de mult erazapada dar acum S-{l top it loata. De necrezut, se termina mile-niul ~i Incepe 0 noua era, ~i dupa calendar, ~i In realitate. Cu 0

saptamana lllainte de Anul NOLI am decis sa organizez unseminar.Trebuia sa cclebrez cumva secolul ce pleadi. Cei care

VOl' veni la seminar, de reguHi,au citit toate dirtile ~i au facutcuno~tin!a cu videocasetele. Ei a~tepta informa!ii noi. :)i eu ca

participant la seminar ma bazez pe asta. 0 parte din informa!ie

va veni prin mine, 0 parte prin Intrebarile celorial!i partici-

pan!i. Con~tiin!a colectiva, daca este Indreptata spre iubirc

poate face minuni. Ma bazez pe aceste minuni ~i Ie a~tept.

Privesc convoiul de ma~ini care trece pe langa mine. Deodata,

fara sa m,; a~tept, a Inceput sa ma doara rinichiul drept. Prin

urmare, sa ne Intoarcem la problemele mele. Nu se exclude

situa!ia cu venirea unui nou copil pe lume. Sa prelucram

aceasta varianta. In camp exista sufletul copilului dar nu pot sa

spun daca va veni in aceasta viata sau in cea viitoare. De

obicei Ii spun pacientului: pentru a veni pe lume copilul dum-

neavoastra, el trebuie sa primeasd'i 0 anumiHidoza de iubire.Cu cat dimensiunile personalita!ii, aptitudinilor ~i dorin!elor

lui sunt mai mari, ell atat ij trebuie mai multa iubire, ell at[11

subminarea ~i Indepartarea de fericirea umana trebuie sa fiemai mare. Sa presupunem ca ~ocul trebuie sa fie de 200 unita!iiar dumneavoastra pute!i rezista, pastrand iubirea, numai la 70.Restul Inseamna bolile dumneavoastra ~i necazurile pana laconcep!ie, In timpul sarcinii sau dupa na~terea copilului. In

n

,1. f

J

medic sa zicem di portia de iubire trebuie sa aldituiasca 200unitati, de;;iexista copii la care aceasta doza este mai mare. Nueste obligatoriusa fie recunoscuti ca talente, aici un rol impor-

tant 11pot juca educa!ia ~i concep!ia despre lume, dar desigur,

rezerva de posibiliHiti a unor asemenea copii este mult maimare. Oaca ar fi sa luam in considerare intreaga omen ire, inmedie, oamenii pot sa men!ina iubirea la un ~oc de 170 - 200

unitati, adica, in ziua de astazi acesta este un indiee eu totul

normal.

Imi amintesc cum au inceput problemele mele eu un an in

urma. La inceput, din senin, s-uu imbolnavit rinichii. Eu nu iaumedicamente ca sa nu-mi deformeze imaginea generaJa. Cand

problemele se pornesc, este foarte greu sa pricepi totul dintr-o

data, vin zeci de modele ~i nu se constituie Intr-unul singur.

Rinichii sunt un program de autodistrugere, tema orgoliului, a

lendin!ei de a conduce. Imi aminteam de toate momentele In

care nu am putut sa accept loviturile sortii, necazurile, iiiertam pe to!i, ma iertam pe mine. Dupa cateva zile rinichii

mi-au trecut ~i a Inceput sa ma doara rau fieatul. lar Incep sa

ma rog ~i durerea iar se Intoaree la rinichi. Continuu luerul eu

mine Insumi ~i durerea de la rinichi ~i ficat trece, apare 0

durere de mijloe. :)i In!eleg ca pur ~i simplu are loc 0 puternica

seurgere de energie. In principiu, daca ar fi sa ma uit la planul

subtil, din corp, prin regiunea ombilieala, iese energie. Daca

aceasta scurgere nu va fi stopata, vreun organ va ineepe sa sedezintegreze ~i In felul aeesta se va frana pierderea de energie.

Te po!i a~tepta la aceelerarea proceselor de Imbatranire.

lar Imi amintese de povestea unei femei care Intr-o

jumatate de an a Imbatranit eu 20 de ani. :)i ea avea senza!ia ea

79

--

Page 40: 07 Transcenderea fericirii

i se seurge energia prin ombilie. Nu de mult am diagnostieat,

dupa fotografic. un am care a imbatranit eu multi ani, in cateva

luni. Dad te uiti la situatia precedenta din planul subtil, se

vede cum din el se revarsa energia ~i eurge spre copilul lui.

Cauza este totuna eu cea pc care am numit-o inaintc gelozie.

La baza geloziei sta dependen(a de dorinte, toate dorintele

converg spre cOllservarea ~i perpetuarea vietii. Pentro venirea

pe lume a copilului trebuie sa aiba loe a subjugare a vietii.

Gcneram 0 noua viata, inseamna di trebuie sa 0 pierdem pe a

Iloastra. Pierderca se face intr-un regim de erutarc (nu direct

prin moarte), prin suparari, tradare din partea omului apropiat,

boli ceva mai grave ~i necazuri. Moartea vine de obicei cand

Ill! Ilumai di nu oe purifidim, dar, dimpotriva, ne supralodir-

cam ~i pe noi, ~i pe copil. Barbatul care a .mbatranit vertiginos

ceda energie copilului nou-nascut. Adica, pentru supravie-

tuirea copilului trebuiau .njosite dorintele, via(a, Imbatranirea

este una din formele unei astfel de .njosiri ~i desprinderi. In

planul subtil, invidia, gelozia, zgarcenia arata la fel. Toate

aeestca stint manifestarea unui singur mecanism- dependenta

crescuta fata de fundamentele vietii ~i perpetuarii ei. Prin

lIrmare, in cazul meu trebuie sa fae de bunavoiececa ee natura

a ineeput sa faca foqat eu mine, adiea sa praetie toate formcle

de .ndepartare de viata .mpreuna cu cre~terea iubirii din suflet.

Gandurile mele se re.ntorc la tema batranetii. De curand,

confrunt'lnd diverse tran~e informationale am reu~it sa Iesintetizez ~i sa Ie leg intr-un tot. In prineipiu, 0 asemenea

situatie poate fi perceputa ~i la nivelul exterior dar atuncitrebuie sa faei mii de extensii pentru a lega la un loc cateva

evenimente. Exista un ADN .n fiecare celula, exista un ADN

xo

~

,1

\ f_J

al fiedirei situatii. Daca ar fi sa reactionezi la esen1asituatiei,

dimensiunile extensiei ar cre~te incredibil de mult. Yoi da un

exemplu: intotdeauna m-am temut sa ma oeup de zugravitulcasei, eu lucrez eu informatiile ~i toata energia mea se

consumaIntr-o permanentareflectie, sinteza.N-amvruL pur ~isimplu, sa0 irosesepentru intclegerea ~i analiza altor domenii.

Dad ne vom .mpra~tia energia pe fiecare tema, nu vom obtine

nimic de la viata. De aceea m-am eoncentrat asupra luerurilorimportante ~i am devenit un neajutorat .n orice marunti~

eotidjan. Oar inta ca apare 0 situatie in care n-am cui sa maadresez ~i trebuie sa montez galeriile, sa schimb lacatele etc.

~i cu toate ca am lucrat 5 ani pe ~antier, n-a~ fi vrut sa

eheltuiesc energia niei maear pentru a-mi aduce aminte de

toate deprinderile mele. ~i iata-ma stand ~i traind 0 u~oaracriza a impasului ~i groazei fata de ceea ce am de facut. Iar

prietenul meu, pictorul, pe care I-am rugat sa ma ajute, ma

.nvata. Cumpara-ti 0 data ni~te unelte bune ca sa nu te chinui

~i sa pierzi vremea ~i .ntelege un lucru simplu, daca cineva afacut-o, .nseamna d poti s-o faci ~i tu. Mai departe, peste tot

exista un sistem propriu: ~i robinetul, ~i wc-ul, ~i lustra, ~i

galeriile sunt fabricate dupa un anumit sistem. Trebuie doar sa

.ntelegi principiul ~i-n continuare... nici 0 durere de cap. Dupa

2 ore faceam cateva lucruri mai competent decat el. M-a ajutat

sa realizez una dintre celemaiimportantetreceri.dela

perceptia superficiala a situatiei, la cea esentiala - a structurii,

a principiului ei. ~i am vazut cu mirare ca, practic, nu pierdenergie cand ma ocup de treburile gospodare~ti. Lumea .ntu-necata, Ingrozitoare,enigmatica a reamenajarii apartamentului,

a zugravelii a devenit simpla ~i accesibila .ntelegerii. Am

XI

-

Page 41: 07 Transcenderea fericirii

Inteles de ce mi-era teama in fata unei noi teme: in primul randpercepeam exterior luerul fara sa Incerc sa-i prind imediat

esen\a; in al doilea rand, incercam sa rezolv totul dintr-o data,

in timp ce orice treaba se face pe etape; in al treilea, ma

incordam inauntrul meu, considerand ca asta ma va ajuta sa

depa~esc problema. ~i pe urma, pentru orice tema noua aveam

deja elaborata 0 schema de lucru. Intai; niciodata sa nu te temi

de nou, dupa sistemul; ochii se sperie, iar mainile fac. AI

doilea, daca mi s-a dat 0 sarcina, se subin\elege deja ca pot sa

0 indeplinesc. AI treilea, trebuie clarificat ADN-ul, prineipiul

oricarei probleme. AI patrulea, problema trebuie rezolvata pe

etape. AI cincilea, in sutlet trebuie sa fie 0 senza\ie de u~u-

rin\a, oricat de mari ni s-ar parea dimensiunile obiectivului.

Dificultatea problemei care ne sta in fa\a nu este determinata

de amploarea ei. ci de seriozitatea ~i incordarea cu care 0

tratam. lata de ee oamenii foarte puternici sunt Intotdeauna

blanzi. Bunatatea este u~urin\a sutletului, oricate greuta\i ai

ridica. Sutletul u~or ~i dragostea din el ne permit sa lucram cu

miezul problemei, nu cu nivelurile ei exterioare, fie ele pro-

bleme fizice sau informa\ionale. De ce in epoca Rena~terii

oamenii erau talentati In mai multe domenii? Pentru ea iubirea

de Dumnezeu acumulata in ei de veaeuri Ii ajuta sa inter-re1a-

tioneze eu esenta oricarei teme, sa descopere meeanlsmelegenerale de evolu\ie ale oricarei teme, fara pierderi cons ide-

rabile de energie. Cu cat nivelul de sintetizare era mai inalt cu

atat mai mare era orizontul de cuprindere al eontrariilor.

Leonardo da Vinci putea sa se ocupe in acela~i timp de

aspectele tehnice ~i ale picturii, inseamna ca gasise principiul

comun ce unea un domeniu cu celalal!. Fiindca veni yorba, el

82

\ ~

J

s-a remareat printr-o forta enorma, ceea ce vorbe~te despre 0capacitate foarte inalla de a sintetiza forme de activitate dife-

rite. Sinteza este Intotdeauna un chin, este 0 explozie a cone-

xiunilor anterioare, strans legate de obiect :;i constituire a

unora noi, mai fine. Fara rezcrve de iubire acest proees nucste posibil. Imbatranirea ~i moartea, urmate de regenerarea

vie\ii aC\ioneaza tot in sensul sintezei, comprimand timpul

intr-un punc!. Astfel una dintre eondi\iile evolu\iei este sa

inve\i sa pastrezi in suflet logica divina in momentul

indeplinirii funC\iilor umane, adica oriee am face, in sutlet

trebuie sa fie bucurie ~i iubire, iar atunci yom putea realiza

orice lucru propus.

De unde mi-a venit iluminarea? Pesemneea una din cauze

a fost situatia eu 0 vechime deja de treizeci de ani. Invatamatunci la ~coala profesionala Suvorov. Cu to\ii in adolescen\a

visam sa fim puterniei :;i iata ca unul dintre prietenii mei mi-a

povestit 0 istorie citita Intr-o carte. Ideea era urmatoarea.Apropo, se intitula "Secretul lui John eel de fier". Se intampla

in Anglia. Un baie\cl de unsprezece ani s-a dus impreuna cu

latal sau la circ ~i a urmarit extaziat cum oamenii eu mare fortii

aruncau halterele ~i indoiau metalul. A hotarat sa devina ~i el

la fel de puternic. La fenna lor era un hardau de vreo 200

de litri. In fiecare diminea\a, baiatul se apropia de el ~i,

apudlndu-I cu mainiJe. Ineerea sa-I ridice. Iar ziua incerca sami~te din loc bolovanii mari de pe camp. Dupa un an, intr-o

diminea\a, s-a apropiat de acest hardau, I-a apucat intre palme

~i I-a ridicat in aer, iar dupa al\i doi ani rupea eu u~ur;nla

lailluri ~i indoia ~ine. Am s;m\it cu toata fiin\a ea povestea este

adevarata. In ~coala Iloastra, pe terenul de sport, erau ni~te

83

--

Page 42: 07 Transcenderea fericirii

I1

\ fJ

bare de metalingropate in pamfmt. Ma a~ezam sub ele ~i zece

- douazeci de secunde maream tneet incordarea. Apoiapudindu-Ie cu mainile incercam sa Ie indoi. Fire~te ca n-amsmuls nimic din pamant ~1nici n-am indo it nimic, dar genul

acesta de antrenament mi-a placut ~i-I faceam periodic.

Interesant este ca la inceput, gradul de incordare interioara era

egal cu cel exterior, fizic, ba cbiar mai mare. Dupa ce am

vazut eli nu da rezultate, am inceput sa ma relaxez interior,

de~i in afara incordarea cre~tea. Destu\ de periculos, deoarece

puteam sa-mi frfmg oasele ~i sa-mi rup tendoanele daca nu era

in mine bunatate. Daca este, totul decurge norma!. Pe urma a

venit vara ~i am plecat in concediu la parinti, la Soci. Ne

scitldam in Marea Neagra, faceam plaja, ma simteam excelent.

N-am devenit mai puternic, dar am dobandit un confort

interior, de la exercitiile statice. Fratele meu avea un prieten

care facea lupte. Ne-am gasit 0 distractie. Stand pe un parapet

nu prea inalt ~i nu prea lat, ne impingeam unul pe altulin jos.

Adversaml era mai mare ca mine ~i mai experimentat dar eueram ceva mai greu, de aceea forte Ie erau aproximativ egale.

EI ma dobora de pe parapet mai des, eu ma concentram in

intregime pe dorinta de a invinge. ~i-n acel moment m-a

apucat de cap ~i m-a aplecat in .ios, eu m-am speriat, pierzand

controlul situatiei. In mod nea~teptat pentru mine I-am apucat

sau de cap, sau de umeri ~i am facut un salt intr-o parte,

stransoarea lui a slabit ~i m-a eliberat. Indreptandu-ma I-am

vazut cum zbura prin aer. Dupa un zbor de trei-patru metri a

cazut pe pamant. Cand s-a ridicat, era stupefiat. Insa eu eram

~i mai uluit.

- Ce naiba faci" - a intrebat el, speriat ~i indignat. Am dat

vinovat din umeri. ne~tiind eu insumi ce s-a intftmplat. De

unde aceasta uria~a putere? De neinteles cum s-a ivit. Dupa 0

vreme am inteles ce s-u intamplat. ClI cat este mai mulUi

lini~te ~i bunatate in suflet, in momentul incordarii fizice, cu

at at forta patrunde mai adanc ~i acumularea este de mai mari

dimensiuni. Fa.candexercitiile statice Intr-o stare de bucurie,lini~te ~i echilibru sutletesc, ammarit densitatea propriei forte,

am comprimat timpu!. Dupa care, intr-un interval mic de timp

putcam sa dezvolt eforturi mult mai mari dedit inainte. Ceea

ce In-a speriat in aceasta situatie este di forta uria~a pe care,dupa cum s-a dovedit, reu~eam u~or s-o dobandesc putea sa-i

dauneze sufletului meu. Am simtit intuitiv ca nu sunt pregatit

pentru posibilitatile crescute ~i, de~i eram foarte complexat ~i

visum sa devin puternic, simtind puterea,am respins-o.Pe urma totul s-a uitat. Au trecut anii ~j am avut a discutie

ell un am. Mi-a povestit ca s-a antrenat ditiva ani Intr-o grupa

ai carei component; i~i dezvoltau for!a ridiciind greutati. I-am

spus ca ma intereseaza aspectul psihologic al descoperirii

aptitudinilor.

Omul a cazut pe ganduri.

- Daca ar fi sa vorbim de schimbari psihologice, a~ incepecu urmarile. S-au dovedit a fi acestea: toti barbatii au parasit

grupa, au ramas numai femeile. Cresc simtitor potenta ~i

ambitiile. E~ti gata sa-I omori pe cel care ti se impotrive~te. lar

mai departe moarteasauiochisoarea.

- Bine dar cum ati lucrat totu~i asupra dumneavoastra')

- Sunt cu totul cateva reguli. Prima regula: cand ridici 0greutatemare, trebuie nu sa te Illcordezi, ci sate relaxezi.

- Sa te relaxezi inauntrul tau?

H4 H5

..-

Page 43: 07 Transcenderea fericirii

- Nu, exterior.

- Oar cu ce sa ridici greutatea daca mu~chii sunt complet

relaxa\i')

Strange din umeri.

- Nu ~tiu cu ce, dar a ridic. Adicii In momentul ridicarii

ma concentrez nu sa-mi incordez rnu~chii, ci sa-i relaxez la

maxim. Ei se Incordeaza singuri atat dt Ie trebuie. Probabil ca

efortul muscular se transforma, In acest regim, Intr-unul

energetic.

Am inceput sa-mi arnintesc ~i am inteles eu uimire di

atunci dnd ma ocupam de exerci\iile statice, la Inceput se

Incordau to\i mu~chii, dupa care efortul ere~tea dar mu~chii

incepeau sa se relaxeze.

- A doua regula, - continua interlocutorul meu, - Sa nu te

speli dupa antrenament. A treia regula: Inceti~or, la fiecare

antrenament, sa mare~ti greutatea. A palra regula: chiar ~i dupa

a Intrerupere de a jumatate de an foqa nu diminueaza.

Nu-mi aminlese aeurn toata eonvorbirea. dar rni se pare di

una din reguli era lipsa unui grafic al antrenamentului. Adica

organismul trebuie in orice moment sa fie gata. M-am gandit

multa vreme dupa aceea: de ce nu trebuie sa te speli dupa

antrenament? Pe urma. amintindu-rni diverse lucruri, am inte-

les. Actiunea asupra nivelului muscular trece in eel energetic,

iar pentru a se consolida, structura energetiea trebuie sa

fiin\eze un timp in mod autonom. Energia ~i emo\iile sunt

conexe. ~i una ~i celelalte provin din structurile temporale

profunde. Apa spala energetic a ~i influenleaza emo\iile. inea

din eopilarie am observat: te dud sa te scalzi in mare intr-o

dispozi\ie proasta ~i dupa prima cufundare In apa, ai alta stare.

xc,

\ 'j

J~

Daea inveti eeva, e~ti oeupat eu 0 aetivitate mentala. sutle-

teasca concentrata, baile abat ~i Impiedica evolulia. Probabil

de aceea in sarbatorile religioase nu ai voie sa mergi la baie.

Mi-am amintit a convorbire cu un calugar, In Kazahstan. in

munti se construia 0 midi manastire. Ne-am dus acolo intr-ungrup restrans. Unul dintre calugari ne arata teritoriul viitoarei

manastiri ~i raspundea la Intrebarile noastre. Nu m-am ab!inut

~i am Intrebat:

- Jerta\i-ma, dar nu viid la dumneavoastra nici baie, nici

du~. Ave!i In plan sa construi!i a baie ruseasca?

- ~ti!i, - mi-a raspuns el, - dad monahul se ana intr-o

stare de rugaciune, nu se spala un an ~i trupul Ii miroase a

tlori.

Mi-am amintit cii unul din semnele sfin!eniei omului este

lipsa mirosului de putrefaqie a trupului dupa moarte. Apoi,

revizuind in memorie toate acestea, mi-am amintit cum pro-

cedau Intotdeauna oamenii credincio~i. Orice treaba a Inee-

peau cu a rugaciune care Ie permitea, la greuta!i ~i supra-

solicitari sa pastreze In suflet iubirea ~i bucuria. Gandurile mi

s-au in tors din nou la mecanismul imbatranirii. Pentru a te

lupta cu batrane\ea, trebuie sa porne~ti nu de la nemurire,

trebuie intfti sa analizezi de ce unii imbatranesc mai repede ~ial\ii mai Ineet. Mi-am facut cumva un model de ce se va

Illtampia cu sutletul meu dacii voi Inceta sa Imbatranesc. Deja,

de la Inceput, concentrarea pe dorin!e va Intrece de 15 ori

nivelulletal, iar pe via!a ~i perpetuarea ei, de 31 ori. Adica nici

ll1acar 0 tinerete ve~nidi, ci doar una prelungita va ineepe

sa-mi ucida sutletul. lnseamna ca intinerirea este pentru mineextrem de periculoasa.

X7

Page 44: 07 Transcenderea fericirii

0 data m-a interesat enigma cazinoului. De ce tolO~i nu

ca~tig'? Apoi mi-am pus intrebarea ce se va intamphl ell mine

daca voi ca~tiga 0 suma importanta. ~i eand mi-atll model at

rezultatul, am inteles ~i m-am bucurat di nu efl~tjg.

Angajatul de la eazinou mi-a spus urmatoarele:

- Cei mai periculo~i clienti pentru noi sunt sau pensionarji

boga!i sau oamenii plictisi!i carora di~tigul Ie este indiferent.

Ei nu au dorinp de a cfl~tiga. ~i fa!a de di~tig au 0 atitudine

potolita, fara vreo bueurie speciaHi. De aceea. ei sunt cei care

ne vor goli banea.

Prin urmare ce se intampla, ma gandeam eU. Pentru a trai

mult ~i a nu imbatrani trebuie sa intorci spatele vie!ii, sa devii

indiferent fa!a de ea, dar la ce-i buna 0 astfel de via!a? In

principiu chiar aceasta este calea pe care mergeau asce!ii in

India. Renegau toate bucuriile ~i dorin!ele. Inabu~ind in ei

toate manifestarile vitalita!ii, i~i prelungeau cu mult durata

vie!ii. Cum sa inve!i sa traie~ti mult ~i totodata sa nu depinzi

de via\a'?

Sa luam de cxemplu omul de la tara, care la aceea~i varsta,

poate sa arate mull mai hatran dedit cel de la ora~. Sa

incercam sa explicam de ce. Suprasolicitarile fizice? Oar mul!i

dintre locuitorii ora~ului, ocuItiindu-se de sport, de cele mai

fclurite solicitari fizice ~i psihice, ii intrec in acest plan pelocuitorii satului. Cum stau lucrurile? Luand totul in consi-

derare, in felul urmator. Omul de la ora~ este mai pu!in legal

de existenta, depinde mal putin de mediul ineonjurator, de pen-

denta na~te agresivitatea care destrama apoi organismul ~i-IImhatrfll1e~te. Loeuitorul ora~ului are mai multe emotii pozi-

tive. Inseamnaea poate mai u:?orsa pastrezein el bunatatea~i

xx

J

bucuria, suporta mai u~or nu numai suprasoliciUirilefizice. ci

~i pc cele psihice. Nefericirea il imbatrane~te repede pe om.De ee'? Fiindca este aeea greutate fizica ~i psihiea sub eare nune putem pastra hueuria in suflet. Prin urmare, pentru caproeesele de imbatrfll1ire sa se petreaea mai ineet, trebuie sa,nve!i sa-Ii pastrezi iubirea, hucuria ~i hunatatea in suflet

indiferent de supratensiuni.

Cum incearca omul, de obicei, sa depa~easca 0 situatie

stresanta') Am pierdut banii, dar am 0 slujba buna care-mi va

permile sa acopar pierderea. Am pierdut banii ~i slujba, dar am

0 familie care ma va ajuta sa-mi pastrez sentimentul de

fericire. Am pierdut banii, sluiba ~i familia, dar am sanatate ~i

ea imi va permite sa iau totul de la capat. Am pierdut hanii,

slujba, familia ~i sanatatea dar imi pastrez viata, inseamna ca

pastrez posibilitatea de a fi fericit. Atunci apare intrebarea:

unde safugi efmdviata este ehinuita sau se ive~te amenintarea

ca 0 s-o pierzi? Atunei izbuene~te agresivitatea rata de lumea

inconjuriitoare ~i tine insuti. lncepe renuntareala iubire ~i 0

activare rapida a proceselor de imbatranire. De aceea este

imposibil sa-Ii men!ii iubirea ~i bucuria in suflet atata vreme

cat punetul de sprijin cste fericirea omeneasdi. Oameniicredincio~i dobandeau posibilitatea de a se cufunda in fericirea

vietii, fara sa depinda interior de ea. Mecanismul eonservarii

iubirii, funqionand de mult, Ie permitea urma~ilor lor, chiar

daca erau atei, sa traiasca mull ~i fericit. Prin urmare, unul

dintre mecanismele importante pentru invingerea imbatranirii

rap ide consta in mentinerea iubirii cand se naruie funda-

mentele vietii. ~i oridt ar fi de straniu, dezlegand problemele

longeviHitii, iar ne intoarcem la rastignirea lui lisus Hristos.

X9

Page 45: 07 Transcenderea fericirii

Are loc 0 pregatire gradata pentru distrugerea a tot ce

l11seamnafericire omeneasca. In cudind va fj pierduUi stabili-tatea, naruiHi soarta. Se vor rope relatiile ell cei apropiati.Incepe demolarea vie!ii, va veni moartea. Oar Indoielile,

oscila!iile ~i teama se retrag tot mai mult In planul doi ~i tot

mai putemic se deschide In sullet iubirea. ~i aceasta iubire

permite iertarea tuturor ~i intelegerea esen1ei a ceea ce seIntampla. EI continua sa-i iubeasca pe aceia care 11ucid, nimic

nu mai poate sa-i sperie iubirea, s-o 'inHituresau s-o miqioreze.

Lan\Urile omene~ti cad ~i ramane eul Dumnezeiesc, a\catuit

din iubire, din care relncepe omenescul.

Tin minte cum I-am pus pe fiul meu, In urma cu cateva

luni, sa citeascii Biblia. Evanghelia parcii 0 citise, dar se vedea

dupa ochii lui ca nu In!elege nimic ~i treaba nu-I intereseaza.

- In!elege-ma, - Ii spuneam. - Pentru prima oara In via!a

am citit Evanghelia cand aveam 20 de ani ~i am fost rascolit,

de~i atunci toata tara era ateisUi.Tu ai acurn 14 ani, daca veisimti acum ceea ce am simtit eu citind Evanghelia, vei obtinede la via!a mai mult decat mine ~i nu vei repeta gre~elile mele.

Tot n-ayea tragere de inima. Atunci I-am pus sa repo-

vesteasdi ce era scris in Biblie.

- Poveste~te-mi nu evenimentele care se petree acolo, - Ii

cereameu. Spune-mi care este sensul acelor evenimente.

- Tocmai la subiect, - m-a Intrebat fiul, - care este sensulevenimentelor descrise In Evanghelie?

Pe moment m-am pierdut, Intr-adevar, cum sa-i explici In

ce consta esenp Evangheliei. Raspunsul a venit simplu.

Evanghelia descrie transformarea omenescului in Dumne-

zeiesc. Este un manual pentru transformarea sentimentelor

90

'--

I1 f j

~

umane in cele divine.

Ma desprind un minut de la gandurile mele, ma~ina se

apropie de baile "Sandunov". intiii trebuie sa cumpar maturici.

Cobor scarile ~i-mi aleg doua maturici stufoase din stejar.Apoi ma Intillnesc cu prietenul meu, intram In sala ~i ne

dezbracam pentm a merge la camera de aburi. Fiecare baie are

atmosfera ei. Formele gandurilor se sintetizeaza, modifica

spa!iul din juml lor, inlluen!andu-va apoi insesizabil starea ~i

mersul gandurilor. Fenomenul gandirii colective. Pentru prima

data I-am simlit In mod acut In Israel, In de~ert. Am privit

alunci situatia anterioara, incercalld sa inteleg ce s-a intamplat.

Aveam mancarimi In urechi, ~tiam ca este tema geloziei ~i asupararii pe femei, dar nu puteam s-o Inlatur. Acum Inteleu de. b

ceo Tema geloziei venea din dependen!a de dorin!e. Divini-

zarea dorintelor, vietii, perpetuarii ei - era un nivel pe carenu-mi statea In putere sa-I depa~esc. In de~ert lipseau formelegandurilor care ne leaga de viata ~i dorin!e. Pentm mine

de~ertul a fost simbolul inhibarii vie!ii, renegarii ei. Concen-

lrarea asupra vietii, dorintelor, in subcon~tientul meu, a scazut

brllsc ~i mi-au trecut problemele cu urechile. Iar cand dupa

cateva ore m-am Intors Inapoi, totul s-a restahilit dupa ce

m-am cufundat iara~i in emo!iile obi~nuite. Nu degeaba

Hristos s-a izolat 40 de zile In pustiu. Daca ai Inceput sa sim!i

In tine divinul, Impilarea umanului ajuta la deschiderea acestui

proces ~i umanul Inllore~te, In loc sa se stinga. Echipandu-ne,

luam calotele de pasla, maturicile ~i ne ducem sa transpiram.

Ahurul este moale ~i bun. Oar toata incinta este In asemenea

~nasuraincalzita indit caldura merge nu aHitla suprafatii efitIIlterior, ceeace creeazaun confort special.Aici atmosferaeste

91

--

Page 46: 07 Transcenderea fericirii

buna, In aer IlU sunt tensiuni, agresivitate, iritare ~i nemul-

tumire. Pana ~i banditii se eomporta aie; destul de relaxat ~i

eOl'eet. Totul este ea la 0 receptie din Inalta societate. Jude-

ditori, depututi, milionari, banditi, oameni de afaceri - touta

crema soeietatii se strange aieL Nu poti sa ~tii cine sta I5nga

tine-n pielea goula ~i transpira. De aeeea, pentru orice

eventualitate, toti se eomporta lini~tit ~i delicat. Stand la abur

mi-am amintit de un alt episod atingand con~tiinta colectiva.

0 data, In Berlin, m-am dus seara la baia de aburi. de obieei

la "aie sunt barbati ~i femei In proportii egale, dar In ziua

aeeea, practie toata baia era ocupata de barbati, In afara de 0

femeie. Bruse am avut 0 senzatie stranie care s-a transformat

dupa aeeea'in gand: de ce sta femeia aeeasta aici ~i ne striea

tovara~ia masculina? "Ia te uita! - mi-am spus. Am ganduri dehomosexual, de unde-mi vin?" Dupa aeeea m-am luat eu

altele. In curand, femeia a pleeat. In ziua aeeea nu simteam

aburul mai deloc. Am stat un timp ~i nevazand niei un rezultat,

am luat lighena~ul ~i am Ineeput sa stropese. Apoi m-am

ditarat sus. ~i eu toate di unii au Inceput sa paraseasdi inca-perea, pentru mine era cam putin abur, am eoborat ~i am

stropit iar. Ei. m-am gandit, sunt numai barbati, putem sa

cre~tem temperatura, toti sunt voinici ~i bine-hraniti, 0 minune

de barbati. Nici n-am observat cum au plecat toti eei 25 de

indivizi din Incapere. Nemtii sunt un popor edueat, nu ~i-au

aratat indignarea, e adevarat ea a sarit unul dintre ei ~i aIneeput sa toarne din plin peste piatra, privindu-ma uracios. In

mod clar vroia sa ma seoata de acolo. Dar eu nu ma gandeam

atunci la a~a ceva.

- Good' Good!- Ii strig eu ~i-i arat degetul mare.

92

,1. f

j~

Atunei el. strambandu-se, a In~faeat prosopul ~i s-a pus sa-I

fluture spre mine, ceea ce m-a bueurut -5imai tare.

- Danke schon' - Ii strig eu lui. - Very good.A tras 0 InjurMura ~i a fugit din Incapere. Cand am ie~it,

m-au Intrebat ceva pe nemte-5te,am dat din umeri, atunci m-au,ntrebat pe engleze~te, ee profesie am, cu ce ma oeup?

Cum se spune In engleza pictor, ma gandeam cu. Apoi

mi-am amintit:

- Artist, - ma impung eu ell degetul in piept.

- 0, artist, artist, - au dat nemtii din cap.M-am aruneat in bazin ~i, cu aceea-5i prietenie, m-am 'intors

'in camera incinsa. Pe urma am intrebat 0 cuno~tinta care era

afara:

De ee astazi nu suntfemei, iar baietii veniti la baie amta ea0 grupa de halterofili?

- Pai astazi este luni, ziua homosexualilor la baie.

- ~i cum, toti sunthomo?- am intrebat eu eu mirare.- Toti, - mi-a raspuns lini~tit interloeutorul. - Aici au fost

dezbateri serioase cat te-ai atlat Inauntru. Cativa oameni erau

indignati ca ai faclit atata abur incat nu era posibil sa stai -5iau

trcbuit sa iasa cu totii. lar altii Ii calmau. Ei, nu va atingeti de

el, e a~a de dulce.

Adica stilul meu direct a placut eolectivului, m-am In tors

apoi de multe ori la acest episod, amintindu-mi un fapt care

m-a intrigat. Simteam acela~i lueru cu cei dinjurul meu. Apoi

sentimentele mele au devenit gandurile mele. Con~tiinta colec-

tiva imi modifiea structura'indeajunsde activoAdica tot ce este

viu pe planeta sehimba In permanenta informatii la nivelul

senzitiv. Avem acees la 0 cantitate incredibila de informatii ~i,

93

--

Page 47: 07 Transcenderea fericirii

mai ales, de orice tip. Informatla este 0 notiune vcctoriala. De

orientarea noastra depinde ce yom extrage din ea. lar cand 0

cuno~tinta mi-a comunicat nu de mult un fapt curios, puteam

deja sa dau 0 explicatie. Idee a experimentului consta In

lIrmfltoarele.

~obolanii, intr-o deschizatllra marcata cu albastru, gasesc 0

bucatica de carne; trecand prin deschizatura mareata In ro"u

primesc un ~oc electric. La incerut, trecerile prin deschizaturi

erau de SOia 50, apoi "obolanii au Inte!es repede, culoarea

ro~ie inseamna pericol, nll se mai duceau spre aceasta deschi-

zatura, dupa care experimentul s-u rcpetat Cll 0 nOlla grupa de

"obo!ani, In relatie eu eea veche dar neparticipanta la

experiment. ~i imediat Incepeau sa fuga de orificiul marcat In

culoare rm,ie, adidi transmiterea informatiei, intr-un mod

oarecare, s-a facut. Apoi, un experiment similar s-a facut la

multe mii de kilometri departare de aeest !oc, eu "obolani de

acela"i fel. ~i uimitor este faptul ca au Ineeput, la fel, sa fuga

de treeerea periculoasa de"i cu "obolanii participanti !aexperiment n-au venit in contact. Pentru oamenii de ~tiintaluerul era inexplicabil.

Daca ar fi sa privqti din punctul de vedere al eon"tiintei

co!ective, totul se cxplica simp!u. Fiecare forma de fiinta vie

este In conexiune, printr-un inel emotiona!, la nive!u! subti!, cu

un permanent schimb de informatie intre toti componentii, prin

urmare con~tiinta individuala are aceea~i vechime ca ~i eea

colectiva. Dintr-un punct se ivqte un grup de obiecte, fieeare

cu individualitatca lui. Clnd numaru! lor atinge un anume

nive!. relatiile ce s-au format evolueaza spre 0 con~tiinta

colectiva care ulterior va dezvalta con~tiinta individuala a

94

1 ~

J

fiecarui obiect. Adica !a nivel exterior, con"tiinta co!ectiva

este secundara, iar cea individua!a, primara. in planul subti!,

ie"ind dintr-un punct, toate obiectele raman acest punct. Adieaele pastreaza unitatea initiala. De aeeea schimbu! de informatie

dintre ele se poate realiza eu arice viteza. ~i in acest caz,

con~tiinta colectiva ce Ie reune~te este primara, iar cea indivi-

duala, eon"tiinta dobandita - seeundara. Totul depinde de

stratu! In care ne aflam In momentul respeetiv. Atingand un

anumit nivel de evolutie, putem sa interactionam simultan cu

stratul subtil "i eu ce! de suprafata. ~i atunci, In filozofia

noastra se pot reuni notiuni care inainte se excludeau reciproc.

Putem spune ca totul este absolut predeterminat existilnd In

acela"i timp "i libertatea vointei. Putem spune ca Universul

este limitat "i infinit totodatii, ea timpul sta pe lac, strans

Intr-un punet, "i-n acela"i timp se mi"ca, evolueazii.Prin urmare, In planul de suprafatii, con"tiinta eoleetiva este

secundara; cand intram In p!anuri!e subti!e ea devine primara.

in plan "i mai subtil, con"tiinta eo!eetiva"i cea individuala se

unesc intr-un singur tot. In planul exterior, cauza creeaza

efectul. in planu! subtil ceea ee numim dect na"te ceea ee

numim eauzii, adiea efeetul"i

cauza I"i sehimba !oeuri!e. Dacane apropiem de surse, cauzele

"i efeetele se eontracta Intr-unpunct, devenind identiee. Aceasta este comprimarea timpu!ui.

A"adar, eu cat cauza "i efectul seamiina mai mult Intre e!e, cuatftt mai tare se modifica structura timpului. Mode!and timpu!,

obtinem un cere. Dinspre punct Inspre cere apare eireum-

ferinta. Cu evolutia timpului, efeetu! se Indeparteaza tot mai

mult de cauza"i apoi, departandu-se tot mai mult, In realitate

se apropie de cauza, unindu-se in eele din urma eu ea. Orice

95

Page 48: 07 Transcenderea fericirii

proces din Univers evolueaza dupa un ciclu inelar. Procesul se

na~te, se dezvolta ~i se stinge. Durata de existenta a procesului.

este conditionata de dimensiunile cercului. OricaJ'e dintredorin(ele noa,trc, la fel. se na~te, se dezvolta ~i moare. Cu cat

dorinta este mai mica, ClI cfit este mai putin legata de viata

cotidiana, ell atat suntem mai limitati, eu atat imbatranim mai

repede. Irascibilitatca, inrairea, invidia, susceptibilitatea sunt

semne ale marginirii dorintelor. asemenea emotii due repede la

boli ~i Imbatranire. :)i dad; ccrcul emo!ional al omului este

dimensionat pentru 100 de ani, printr-o concep!ie despre lume

care Ile permite sa ne razbunam, ~a uram, sa ne suparam ete,

putem sa Ingustam eercul pan a la 40-50 de ani ~i invers.

Cercul vie(ii poate fi largit marind anvergura dorin(elor. Cel

mai amplu program din Univers este unirea eu DutTIllezeu prin

iubire. Dumnezeu este cauza iar Universulln evolu(ie, efectul.

La nivclul exterior, eauza este omul care Intai traie~te ~i se

ocupa de problemele ~i dorin(ele lui fara sa presupuna exis-

tenia Divinului. Apoi pe masura evoluliei sale, omul vede tot

mai mult ra(iunea divina In toate. Zeii pagani, care ajuta la

i'neeput evolutiei ea element constant de interactiune cu lumea

nevazuta, se retrag treptat In planul doi, cedand locul mono-'

teismului. Efeetul Incepe sa genereze cauza ~i cu cat efectul

gellereaza eauza la sead'i mai mare, eu atat devjn maiasemanatoare una eu alta ~i timpull'neepe sa se stranga intr-un

punet. Cunoa~terea lumii este contractia intr-un punct atimpului In care traie~te aceasta lume. Cu cat In sufletul nostru

este mai multa iubire, cu dit ne ajutam sufletul sa pastreze ~j

sa creasca iubirea, cu atat eunoa~terea lumii evolueaza.

CUlloa~terea lumii este determillata de masura in care sUlltem :

96

I\ f j

orienta!i spre Divin. lar Imi amintesc de 0 Intrebare pusa 0

datiL De ce oamenii de la (ara ImbatrJ.nesc repede') De ce

oamenii ereatori. in special cei I'll relatie ell arta, imbatrdnesc

mai Ineet" Omul orientat ditre iubire ~tie sa gaseasca In tot,

emo(ii pozitive. In fiecarc situa!ie, dorin!ele limitate, super-

fieiale comuta pe niveluri mai Inalte. Cercul vie!ii se large~te

~i procesele de Imbatranire decurg mai Ineet ea de obicei.Intrucat toate descoperirile In ~tiinla ~i arta vin din aprindereaiubirii In suflet, orientarea spre iubire, mai ales la omul de arta,

devine 0 norma. De~i, unii confunda iubirea cu senzualitatea ~i

atunci Incepe tragedia.ln locul cercului infinit al iubirii divine,

are loc 0 insesizabila trecere spre dragostea omeneasca, unde

iubirea divina este acoperita de dorin!a de a perpetua viala, de

a 0 dezvolta. Atunci cercul vielii nu se large~te, ci se restrange,

are loc nu 0 descbidere, ci 0 degenerare a dorin(elor.

Candva un pacient m-a Intrebat:

- Prin ee se poate explica faptul ea In arta sunt foarte

mulli bomosexuali? Cantare(ii, creatorii de moda, balerinii,

plin de homo! - s-a mirat el. - Pe cine idolatriziim noi? Cine-i

pentru noi idealul pe care-I copiem? :;>idoar l~i schimba orien-

tarea liderii, oamenii cei mai celebri In planul crealiei. Acesta-i

un semn clar ea soeietatea naastra este eandamnata!

- Este doar una din etapele evoluliei omenirii, - i-am spuseu. In ultimul deceniu am repetat de multe ori fraza lui

Dostoievski spusa In secolul trecut: "Frumuselea va salva

lumea'''. In realitate frumuselea va ucide lumea, daea 0 vom

idolatriza. Deaarece frumusetea este senzualitate, sexualitate.

Acumularea iubirii se realizeaza In frumusele. :;>i daca

veneram iubirea, frumuselea se va na~te mereu. Oar daca

97

--

Page 49: 07 Transcenderea fericirii

~

j

veneram frumusetea. 0 pierdem.

se pierd dorin\ele, sensibilitatea,

orientarii sexuale.

L-am sfatuit pe un pietor sa pastreze defeetele cand face

portretul unci femei frumoase.~ Ii yeti salva viata, dadi ii yeti sCOilteil1 evidenta unul-

dOlla neajunsuri. - ~i i-am explicat: - Dad! ii yeti face un por-

tret ideal, oamenii se vor exalta in fata frumusetii .'?i sel1zua-

lita\ii femeii, a vie\ii ei deoarece dorin\ele ~i via\a sunt legate.

~i atunci i~i va pierde dorin\a ~i via\a. Sau frumuse\ea ei se va

ofili vertiginos, sau va fi grav bolnava, sau ii va scadea

interesul pentru biirba\i, sau va muri. Va trebuie a~a eeva') lar

defectele aratate ne vor aminti ea omeneseul este nedesavar~it

.'?iatunci prin frumusetea ei se va intrezari iubirea, ceea ce neva fi de folos tuturar.

Venerarea fnlmusetii in Grecia antica ~i in Rama antica au

dus la decade rea civiliza\iei. ~i tot mai mult, venera\ia treeea

de la frumuse\e la dorin\e sexuale. Simholul antieului Pompei

era falusul, figurat in emhlema ora~ului, to ate vase Ie din

gospodarie aminteau de dorintele sexuale. Jar acum loataomenirea trebuie sa treaea de la idolatrizarea frumuse\ii la

diutarea iubirii divine in sufletul sau.

Imi amintesc de portretele lui Modigliani. M-a surprins ca

el desena femei frumoase iar in locul oehilor erau doar ni~te

pete. Dintr-un motiv oarecare refuza sa pieteze simbolul

frumuse\ii - ochii femeii. Femeile din portrete sunt minunate,

dar forma este departe de a fi desavar~ita. Pe urma am in\eles:

~i Modigliani, ~i Picasso, ~i impresioni~tii ineereau sa gaseaseaiubirea, refuzand frumuse\ea de suprafa\a. Ei distrugeau for-

Se picrde frumusetea fizidi,

adidi are loc () schimbare amcle incremenite, pentru a regasi continutul. $i arta pc cale de

a se stingc. prin dobandirea iubirii. rena~tea ~i capata noi pers-

pective. Interesanta este transformarea suferita de arta In epoca

Rena~terii. Iubirea aeumuJata de veacuri Incepe sa se reahzeze

Tn arta. La Ineeput toate pieturile sunt legate de teme reli-

gioase, earnatia Inca nu apare sau, mai degraba, este cu totul

relativa. Orientarea principala - contactul eu sentimentul sacrual iubirii divine alaturi de dorin\ele ~i earnea inlan\Uite,

smerite. Apoi trupul, plin de iubire divina, ineepe sa Inflo-

reasca ~i sa devina foarte fmmos. Se vede iubirea ~i senzu-

alitatca in acela~i timp. ~i senzualitate nu oprima iubirea, nu 0

rencga. Pieturile arti~tilor Rena~terii timpurii sunt pline de

dragoste, bunatate ~i armonie. Iubirea se realizeaza prin relatii.

frllmuse(ea prin noi forme de in\elegere a lumii. Ulterior

senzualitatea ~i sexualitatea ineep sa intuneee iubirea. In

tablouri raman doar dorin\ele, deja este mai putina iubire ~i

mai multa dorinta, dupa care dorintele incep sa se stinga. Arta

seeolelor XVII-XVIII se rigidizeaza treptat, pierzand iubirea ~i

pierzand senzualitatea. 0 astfel de arta este condamnata la

pieire ~i ea moare. Imitatie. visare. slabiciune - din acestepieturi adie a biitrane\e. ~i atunei se na~te 0 noua arta. Efeetul

muribund na~te eauza. Izbuene~te interesul pentru toate temele

care tulburau odinioara. Ce este sufletul omenese" Pentru ce

traim" Apar multe eurente mistiee. Ineep eautarile active ale

divinlilui din interiorul sinelui. Punctul de sprijin parase~te

trllpul ~i senzualitatea ~i se muta In planurile subtile. Incepe

acumularea iubirii ce va putea mai tarziu sa sparga forma

lnvechita. dar aceasta nu va mai fi 0 moarte, ci 0 nOlia viata.

De eurand am avut 0 discu\ie neobi~nuita. A venit vorba

9K 99

--

Page 50: 07 Transcenderea fericirii

des pre femeile eurapene.

- ~tii de ce In Europa sunt pu(ine femei frumoase? - m-aIntrebat interlocutoru!.

- N-am nici 0 idee, - am dat eu din umeri.

- in genele lor se afHi refuzul frumuse(ii. Vazandu-miuimirea, interlocutorul continua: - In Evul Mediu, femeile fru-

moase erau arse pe rug, ell dit femeia era maj frumoasa, ell

atat ~ansele ei de a ramane In via(a erau mai pu(ine.

Pentru mine Insumi momentul Inchizi(iei a fost multa

vreme de nein(eles. Dupa ultimele cercetari am In(eles ca

particularitatea evolu(iei consta In aceea ca efectul intotdeauna

este legat de cauza. ~i cu cat efectul este mai amplu, cu atat

mai activ trebuie sa lucreze in el cauza, eu atat mai puternic

trebuie sa tinda ea spre efect. Universul a ie~it din principiulprimordial ~i cu cat timpul creeaza spa(iul ~i substan(a la scara

mai mare, cu atat dorin(a de intoarcere inapoi trebuie sa fie

mai puternica. Cu cat iubirea na~te mai mult dorin(e, apti-

tudini, ell cat dimensiunea senzualiHitii este mai mare, ell atat

mai puternica trebuie sa fie aspira(ia catre iubire. Daca efectul,

crescand in amploare nu trece In cauza, evolu(ia se opre~te. .

Inflorirea senzualita(ii, gandirii ~i aptitudinilor in epoca

Rena~terii trebuia sa fie Inso(ita de intensificarea cautarilor

divinului din propriul suflet. Senzualitatea trebuia sa caute

iubirea. intrucat lucrurile nu s-au petrecut a~a, s-au declan~at

mecanismele de constrangere care Inlan(uiau dorin(ele, s-au

ivit epidemiile ce au decimat Europa, din America a fost adus

sifilisul, amintind ca dorin(a sexuala nu este doar placere, ci ~i

perico!. A aparut Inchizi(ia, Ingriidind drastic posibilita(ile

umane. De obicei ne gandim la Dumnezeu cand pierdem, nu

100

~

j

cand dobandim. Inchizi(ia, otravind via(a ~i dorin(ele oame-

nilor a fost 0 boala grava care nu a permis organismului sa

moara. Puterea sovietica aducea din plin a inchizi(ie. Via(a

oricarui om se atla in permanen!a sub amenin)are. Au fost

Injosite principalele func)ii ale fericirii umane: dorin!a de a

mcn(ine via)a, de a 0 perpetua - 0 soarta reu~ita. Pe de alta

parte a fost proteCiia sociala, privind indeosebi copiii, In plus,

dezvoltarea con~tiin)ei colective, facilitand 0 mai u~oara deta-

~are de propria via)a ~i bunastarea individuala. Caren!a iubirii

din suflet, ca ~i in Evul Medill, se compensa prin blocarea

principalelor funCiii vitale. In subcon~tient avea loc 0 acumu-

lare a iubirii ~i orientarii catre Divin. Chiar aceasta a condi-

tionat avantul ~tiin!ei ~i artei din anii '60. Diminuarea cantita!ii

de iubire din sutlet declan~eaza automat mecanismul salvarii

care Incatu~eaza efectul lipsit de dorin)a de a se intoarce la

cauza. In masura in care, in societate este puternica tendinta

deliberata de acumulare a iubirii, mecanisme Ie de constrangere

nu se vor declan~a. "Atunci, - dupa cum a spus un filozof . -

civiliza!ia nu va distruge cultura."

Am fost intrebat nu de mult:

- De ce Anul Nou este pentru toata lumea cea mai iubitasarbatoare?

Raspunsul este simplu: aici nu este nici politica, nici

religie. Daca acum omenirea nu va elabora con~tiin)a colec-

tiva, consolidata prin legi, politica ~i economie, se pot na~te

contlicte serioase. Nein!elegerea provoaca agresivitate, daca

oamenii nu incearca sa se In(eleaga unul pe altul, se inde-

parteaza tot mai mult de iubire spre ruina ~i moarte. Anul NouIi reune~te pe to)i. Aceasta uniune Ii ajuta sa simta iubirea ~i sa

101

-

Page 51: 07 Transcenderea fericirii

se inteleaga unul pe altu!. Se formeaza con~tiin\a colectivacare, pc urma, poate sa-i salveze in minutul critic.

Fiindca a venit yorba despre acest fenomen. Nu mi-am

,"chipuit cil ,untem to\i atflt de puternic lega!i lInul de altu\.

imi aminlesc de primele mele experimenlc.

Unui Inalt functional', la Moseova, Intr-un gang, i-au spart

capul in dlleva locuri, eu eioeanul. M-a sunat 0 cllno~tinta

de-a Illi.

- Acolo nu mai e,te cap, ci terci, poate fi ajlltat" -a

Intrebat e\.

- E,te con~tient?

- Nu, in coma.

- E,te vreo ruda apropiata gata sa lucreze?

- Da, fiica Illi. Oar ea nu a citit car!ile dllmneavoastra.

- Cc sa facem, yom ineerca ~i a~a.

~i vorbesc Cll fata la telefon.

- Primul lucru pe care trebuie sa-I face!i este sa anula!i

togica omelleasca. C{ita vreme aveti temeri. suparari. depri-

mari, nu-I veti ajuta pe tatal dumneavoastra. Trebuie sa In!e-

legeti ~i sa simtiti ca oamenii n-uu nici un amcstcc aici, in

accstc cvenimente se afla 0 logica sllperioara. Tatat dumnea-

voastra are 0 problema pentru ea trebuia sa muriti dumnea-

voastra. Va yeti salva viata numai dadi taUil dumneavoastra va

supravietui. Va este greu sa credeti in a~a ceva. dar ingro-

zitoarea stare fizica a tatalui corespunde perfect starii sufle-

lului dumneavoastra. Sunleti orientata excesiv asupra fericirii

omene~ti ~i nu ~titi sa pastPlti iubirea dind ea se naruie. V -ati

pierdut logica divina, v-a dimas doar cea omeneasdi ~i este

102

J

foartt agresiva. lar logica umana fara eea divina nu traie~tetllull. se destrama impreuna ell carpul. Daca veti rell~i satreceti de la ura. temeri ~i tristete la illbire. VOl'reveni la viata,ufletul dumneavoastra ~i corpul tatalui.

Dupa 0 ,apt amana, m-a sunat cuno~lin!a ~i mi-a mul!umit.

Omul acela nu numai ea a supravietuit. dar a ram as ~i intreg.

Dar la mijloc era totu~i fiica de care erau legate directproblemele tatalui.

0 intamplare reeenta m-a uimit pe mine insumi. Aici

con~tiin!a colectiva lucra In mod clar. M-a sunal prietenul meu

~i mi-a poveslit cii 0 cuno~linta de-a luij dat de necaz, a fast

atacal.jefuit ~i au incercat sa-I omoare.

- Acum e la spital, In coma - mi-a spus prietenu!. - L-au

operat, i-au scos 200-300 ml de sange, lovitura a fast atat de

puternica Incat, dupa cum au 'pusmedicii, nu are ~anse de

supravietuire. Acolo in salon sunt Inca doi oameni cu acelea~i

traumatisme. unu\ a murlt deja. iar al doilea va ramane ell

con~tiin\a stinsa ca un copil de un ao.Pentru mine informa!ia aceasta a fast un ~oc. Treaba era ca

iI cuno~team amandoi, pe om il diagnosticasem pan a la acesteevenimente. e adevarat, 1a suprafata, dar parametrli lui erau

destUl de buni. Cum stateau lucrurile') De ce nu putusem sa

vad ce va urma') Incep sa ma uit de la distan!a la om. Oaree,,,npul lui chiar va fi cural, In pofida traumatismului

letal')

C,,,npul s-a dovedit a fi foarte prost. Oar ce rezulta: am con-

,iderat ca vad straturile subtile ale campurilor care sunt cauze

~i ,tarile fizice ca efecte, iar In realitate vad campuri caredepind de corp, adica plutesc doar la nivelurile superficiale.

103

Page 52: 07 Transcenderea fericirii

incerc sa in!deg ce s-a inlamplat. Poate ca sunl prea alras de

placerite vie!ii, conlinuand sa ma supar ~i sa ma nelini~lesc ~i

am pierdut ~egillura cu pbnurile subtite. Oar alunci diagnos-

lieul me" n-ar trebtJi sa duea la vindecare, slraniu, aiei se aflaiflCa un mecanism nerelevat. Deocamdala nu pol sa-I inteleg.

E>, ~i-alultCi sa incepem sa lucriim, poole ceva se va clarifica.

II sun pe prietenul meu ~-i spun:

- Careva dintre rudele lui poate sa inceapii sa lucrezeasupra propt'iei persoane?

Imi spune ni~le nume ~i se constituie a imagine ciudata al

cirei sens, penlm inceput, nu-l prind imediat.

- ~ii, - ii spun eu, rar, - in cel mai strans canlact, se aflachiar cu line. Inseamna ca tu trebuie sa te pui in ordine. Mai

degraba, avem aici urmataml mecanism. Pana ~i cele mai

apropiate rude nu sunt pregalite sa se schimbe, lucml lar ii va

fi de prea pu!in falos. Tu insa ai experien!a in lucml asupra la,

~tii sa invingi supararea, invidia ~i ura. ~i-n general, daca

sunte!i cuna~tin!e nu este imamplator, deja va influen!a!i

reclproc.

- Cum sa lucrez? - rn-a intrebat simplu, prietenul meu.

- Traumatismele, fracturi!e, pierderea mainilar ~i piciaa~relm reprezinta argoliul. Este 0 evaluare severa a celarlal!i

aameni, sentimentul superiorita!ii fa!a de ceilal!i, incapacitalea

de a accepta e~curile, 0 drastica nemultumire de sine in cazul

falimem"lui Silua!iei. Cancenlrarea permanenla asupra dirijarii

silua!iei, atill a celei exterioare cat ~i inlerioare. Astfel incat,

trecand prin nepliicerile sar!ii, iarta-i pe ceilal!i ~i pe tine,

accepta nereu~itele, arice umilin!a nu este a tragedie, CI un

ajular pentm dabandirea logicii superiaare a iubirii.

104

~

\

\ fJ

~

Dupa caleva zile cuna~tinla naaslra a ie~il din cama, dar

campul lui nu era deloc bun. ~i iata ca-i explic prietenului

meu:

- La eI au inceput schimbarile, dar tolul este franal destarea copiilor. Apropa, propriul tau capil paate sa maara ~i

una din lemele de baza esle argoliul. De aceea fa lalul la fel,

dar la dimensiuni mai mari, raaga-Ie pentru urma~i, Ireci in

amanunt prin situa!iile din capilarie ~i adalescen!ii.

Dupa aile caleva zile prietenul meu m-a sunat:

- ~Iii, din cama a ie~it ~i dactorii au spus ca va Irai. Oarva fi complet infirm, mintea nu-i va reveni.

- Lucram mai departe, - i-am spus eu. - Incepe sa-i Ireaca

stratul argaliului ~i iese lema gelaziei. Esle supararea pe

femei, incapacilatea de a ierta tradarea in rela!ii, ne~tiin!a de a

paslra iubirea cand e~ti balnav sau pe maarte. Cantinua sa

lucrezi schimbandu-te pe tine ~i pe urma~i.

Au trecut 10 zile de la trauma ~i I-am sunat pe prietenul

meu.

- ~tii, campul lui este practic cural, inseamna ca trebuie sase petreadi ceea ce medicii numesc minune. Cum se simte el,

acum?

- Mull mai bine dar doclorii spun ca va fi invalid.- Cat va mai sta inca in spital?

- La 0 asemenea trauma esle !;nut earn 3-4 luni, dadsupravie!uie~le, dupa care 11externeaza cu invaliditate.

- Din punctul meu de vedere el este sanatos, - am spus. -Continua sa te rogi pentru urma~i, iar peste 0 saptamana ne

sunam.

Cand I-am sunat dupa 0 saptamana pe prietenul meu, a

105

--

Page 53: 07 Transcenderea fericirii

reie~it ca pe cuno~tinta noastra 0 externasera deja din spital eu

toate functiile restabilite integral. 5i totl!~i nl! puteam Intelege

de ce Ill! vazusem traumatisl1lul gray, de ce totul fusese la elln

regula. Pc unna m-am luminat treptat. La el fusese totul III

regula. dar la copiii ~i ncpotii lui dimpul era Intr-o stare de/oc

huna. Aceste straturi Ie vad cu totul superficial. M-am obi~nuit

sa vad deforma!iile dmpului ~i dupa ele sa trag concluzii

asupra bolilor sau traumelor. La copii ~i nepoti sunt Insa £lite

dmpuri ~i prohlemele arata altfel. ~i daca de acolo iese un

strat periculos. el poate, Intr-un interval SCllrt, sa distruga ~i

destinul omului, ~i sanatatea. Prin urmare, pentru ca acest

lucru sa nu se Int<lmple, viziunea aSlipra lumii ~i compor-

tamentul omlllui trebuie sa fie de a~a twtura Incat ele sa

Illcreze la purificarea urma~i lor, la pUllerea In ordine a sufle-

telor lor. Daca In allllmite momente continuam sa fim trufa~i,

iritabili, susceptihili, ranchiuno~i. nu ne ajutam copiii, ci Ii

distrugem. ~i este deja 0 problema de timp dnd va .ncepe 0

purificare scrioasa ~i III ce proportie se va face.

Fenomenul con~tiintei colective IIlntelegeam Inainte ca pe

0 posibilitate de a face, la orice distan!a, schimb de ganduri,

descoperiri ~i idei. Oar gandurile sunt rezultatul percep!iei

sel1zitive. Con~tiinta colectiva reprezinta, In primul rand. cer-

cui emotional. Insa In miezul emotiilor umane se ana carac-

terul, viziunca asupra lumii. este indus de asemeni destinul.

chiar ~i forma corpului, .ntruciit emo!iile sunt legate de geno-

tipul dmpului. De aceea omul traind .n orient dobande~te un

chip de aspect oriental ~i invers. Omul din est, nimerind .n

Europa, se schimba ~i el dad este lipsit de mediul ~i anturajul

obi~nuit. Oaca .nsa, chinezii alla!i in America vor fi .n contact

106

~

eu cOl1lpatriotii lor. asemenea modificari nu vor avea loc. Sotii

care traiesc fmpreuna de multi ani. devin la fel. asemanatori.

Dar tendin{a. pCf"ceptia lumii dintr-o societate se eonsolidcaza

la nivelul emotional al fiecarui individ din comunitate. De

aeeea un cafacter are nu numai olnul luat separat, ci ~i fiecare

popor. $i, dupa cum orice om este dependent de viziunea sa

asupra lumii. societatea poate sa fie boinava ~i sa mom'a.

Primele semne de boala sunt cre~terea agresivitatii ferneilor,

destramarea f£lmiliilor ~i sterilitatea, saturati£l fn valori mate-

rialc ~i idolatrizarea lor. De fapt ce sa mai vorbim de semne,

cle ~i a~a sunt clare, ~i societatea ~i omu! traicsc dUpe!aeelea~i

Icgi. Viitorul familiei depinde de fcmeie ~i viitorul oricarei

societati depinde de masllra In care femeiJe sunt educate corect

~i armonios. De fndata ce femeia I~i pierJe credin{a In

Dumnezeu ea fncepe sa creada fie In frumusetca sa, fie In

lilll1iIia sa, iar mai departe .ncep problemele.

Nu de mult am analizat doua cazuri. in primlll caz, barbatul

avea de facut 0 operatie, dupa care ~ansele de supravietuire

crau pu!ine. Opera(ia putea fi facuta numai la Moscova. Oepu-

nerile de saruri infundasera in propor!ie de 90'10 arterele ce

alimentau inima. Nu se ~tie de ce, sotia avea presimtiri fe/e.

Jntamplator prietena ei i s-a adresat cuno~tin!ei mele.

- Spuneti-rni, are vreo ~ansa sa fie ajutat aces! om?- rn-a

intrebat ea, sunandu-ma. - Treaba este ca nu v-a citit car!ile.- Dar nici nu trebuie sa-I contactez pe el. Cauza este sotia

Illi. Ea are 0 permanenta frica de a-~i pierde omul iubit, de a fi

in~elata, de cearta, despar!ire - toate acestea au marit depen-

dell(a de via(a ~i dorin!e. Dependen(a ei profunda se transmite

107

Page 54: 07 Transcenderea fericirii

sorull1i. Jar el. neintelegfmd macar despre ce este vorha,incepe, In permanenta, sa se sl1pere pe ceilalti ~i pe sine. Mai

departe, fie incepe sa hea, fie sa-~i in~eIe' nevasta, fie se

desparte de ea, fie se imbolnave~te. So!ia trebuie sa inlature

taate supararile ce Ie are pe sat. Sa primeasdi arice suparare ~i

In~elare, pastrand iub;rea. Sa-~i reprezinte moartea so)ului ~i

pe a sa proprie. Sa-~; repete ca ea il iube~te pc Dumnezeu In

barbatul iubit. $i ca in orice destramare a omenescului

pastreaza ,ubirea fa!a de Dumnezeu.

- Bine, Ii voi transm.ite taate acestea. - a spus euno~tinta

mea.

M-a sunat din nou dupa 0 luna.

- $ti!i. s-a petrecut un miracol. So)ul cuno~tintei mele s-a

dus la Moscova pentru operatie, iar acolo I-au consultat ~i au

spus ca nu mai trebuie operat. Depuner;le de saruri in arterele

ce alimenteaza inima s-a resorbit pejumatate.

- Miraeolul esteeeea ce nu Intelegem, - i-am faspuns eu.

- $i nu este nimic neobi~nuit In faptul ca intr-o saplamana s-auresorbit depunerile de saruri pietrifieate din artere. Pentru minemiracol este mai degraba faptul ca sotia lui a reu~it, intr-untimp scurt sa se sehimbe In asemenea masura.

In ce prive~te celalalt caz, el se intinde In timp, nu ~tiu carevor fi rezultatele lu;. Un pacient mi-a povestit odata despre 0

situatie interesanta.

- Mi-a placut 0 anumita femeie, - a Inceput el. - Pur ~isimplu mi-a placut. Probabil ca ea a sim!it acest lucru ~i aIneeput sa-mi dea semne de aten!ie. Dupa aceea s-a comportat

de a~a maniera, de parca s-ar fi indragost;t de mine. $i eu am

IOK

10......-

,1\ f

_J~.

inceput, pe neobservate, sa ma implie tot mai serios. $; ciind

m-am indragostit deja, ea, bruse, a dat inapoi. Restaurante,

cadouri, fie, dar in ee prive~te restul hai sa ramanem prieteni.

$i pentru mine a ineeput 0 adevarata tortura. De indata ce

incerc sa ma despart ~i sa nu ma gandesc la ea, pur ~i simplusimt di mar.Ma intalneseeu ea, iar imi vorbe~te de prietenie

~i-n timpul asta imi face ochi dulei. Cateva luni parca m-ar fi

fiert la abur. - Povestitorul s-a gandit 0 clipa ~i a continuat: -Faptul ca in aceasta situatie m-am imbolnavit de-nu-~tiu-ee

este de-nteles, dar de ce s-a purtat ea a~a, nu pot sa-mi explic

deloc.

- Doar la inceput situatia pare complicata, daca e sa te

gflOde~ti pu!in se va dovedi destul de simpla. $i deci incepem

analiza. Omul zgarcit trebuie sa fie jefuit. Logic?

- De logic e logic, dar ce legatura are eu mine? - s-a miratel.

- Nu va grabiti. Zgarcenia, invidia, gelozia, toate suntmanifestari ale aceluia~i lueru. Dependenta de dorinte, apropo,

sllpraalimentarea este tot 0 dependen!a de dorinte. Prin ur-

mare, dependenta dumneavoastra este mare, adica sunteti gata

sa divinizati femeia iubita ~i penlru dumneavoastra frumuse!ea

ei inseamna mai mult decat dragostea ei. Pana sa va indra-gosti!i, dependen!a dumneavoastra dormiteaza, apoi vedeti 0

femeie frumoasa ~i va indragostiti de ea $i eu cat sentimentuldllmneavoastra se aprjnde mai tare, eu atat mai mult va cre~te

dependenta de dorinte $i cu atat mai mult yeti uri pe urma ~iyeti fi gelos, doar ca aeestea vor aparea mai tarziu. In planul

subtil insa, agresivitatea dumneavoastra izbucne~te de indata

ee va apare dorinta sexuala. $i eu cat dorin!a va fi mai mare,

109

-

Page 55: 07 Transcenderea fericirii

eu atnt mai mari dimensiunile agresivitatii. intrudlt depindetide senzualitatea dumneavoastra, nu yeti putea pastra iubirea In

eazul injosirii ei. inseamna ea trebuie sa traiti sentimentul

ata~arii, al atractiei sexuale, al ,ndragostirii, dupa care sa

acceptati injosirea tuturor acestora, pastr;lnd iubirea ~i buna-

latea. Ce este prietenia" 0 iubire fara sex. Dintr-un punct de

vedere superior, toaUi situatia a fost indreptata spre salvarea

sufletului dumneavoastra. Pentru ca sa Invatati sa pastrati

iubirea dind sc strica ata~amentele omene~ti.

- Ce este eu mine, _s-a-nteles, dar eu ea, ee se-ntampla'?

Am avut senzatia ca-~i bate joc de mine, di Ii place sa ma

ehinuie. Bine. In aceasta situatie am pierdut. dar ce a ca~tig:tt

ea?

- A!i ca~tigat dumneavoastra' Ea, mai degraba, a pierdut.Cum s-a terminat idila dumneavoastra?

- Ei bine, eand am vazut ea are fata de mine doar interesemateriale, am Ineeput nu s-o refuz, dar nici sa-i tolerez toate

dorin!ele. Inceti~or idila noastra a ajuns la nu, dupa un timp ea

s-a casMorit, a faeut un copil.

- Tangoul se danseaza In doi, - am zis. Daea va diviniza!i

dorin!ele ~i frumuse!ea omeneasca, vi se va da 0 femeie la fel.

Uita!i cum vor evolua lucrurile In planul ei. Daca femeia

frumoasa nu a primit 0 edueatie severa, adidi nu a Invatat sa

depa~easea dependen!a de propria frumusete ~i propriile

dorin!e, Incepe sa luereze pentru ele ~i sa Ie subordoneze tot.

Barbatii cedeaza energie unei asemenea femei iar ea Inflore~te

~i mai mult. Dependen!a ei de bunastare, frumuse!e, dorin!e

cre~te. lubirea se diminueaza, la fel energia. Energie pu!ina, ea

devinemaiputinatragatoare~ilncepesacauteenergie.De

t 10

,\ ~

j

unde s-o ia? De la barbatul incantat de frumusetea ei.Inseamna ca efortul de atragere a atentiei barbatului trebuie

dublat. ~i atunci confortul fizic ~i sutletesc se restabile~te. Ea

nu vede ca sufletul in acest timp sufera. Luerul se va manifesta

mai tarziu, la eopiii ei, mai degraba. Jar nu-i ajunge energia.

Inseamna ca trebuie sa aiba loc 0 idila, sa faca pe cineva sa se

indragosteasca de ea ea sa-I refuze dupa aeeea. Sentimentul

]ubirii are 0 foarte mare inertie. ~i daca barbatul Iraiqte acest

sentiment, incerciind sa-I satisfaca, destul de eur[lI1d se va

Imbolnavi ~i va muri. inseamna ea dadi a reu~it sa-I faca pe

barbat sa se indragosteasea de ea, multa vrcme dupa aeeea va

putea sa se foloseasdi de bunurile energetice ~i materiale.

Multe femei au trecut prin aceasta situatie, cand iubirea a Yost

un carlig pentru obtinerea bunurilor de trai. Cand femeia

folose~te dorin,a sexuala a barbatului pentru ob!inerea ener-giei, bani lor sau eadourilor este una, dlnd insa el s-a

indragostit ~i ca ineepe sa se foloseasca de aeest scntiment,

situa!ia se poate scl1imba radical. Cand iubirea este pentru no;

un mijloc, Incepem sa 0 dirijam ~i suntem gata In orice

moment sa renuntam la ea. Oar Oumnezeu ne dirijeaza tocmai

prin sentimentul iubirii. lar cand femeia se gande~te tot mai

mult la frumuse!ea ~i dorin!ele ei, se transforma Intr-un vampir

caruia nu-i ajunge energia ~i Ii trebuie din ce In ce mai mult

s-o ia de la al!ii. ~i cu cat ia mai mult din for!ele vitale ale

altora, eu atilt mai putin Ie produce ea singura. $i eopiii care-i

vor veni pe lume se poate sa fie vampiri din na~tere, adica

evolu!ia lor normala va fi condi!ionata de preluarea energiei de

la al,ii. La distrugerea unei fiin!e vii, a corpului, organelor,

funqiilor se degaja energie, de aeeea vampirii au 0 tendinta

III

---

Page 56: 07 Transcenderea fericirii

illcol1.}tienta spre sadism $i distrugere, dar i.}i vor alege victi-mele dupa acelea~i semne, adica pe cei care depind in inlerior

de via(a, dorin(e, de senzualilalea lor. Criminalul ~i viclima

inlotdeauna seamana in profunzimea lor. Victima il at rage pe

criminal prin chiar starea interioara. Tnseamna ca pentro a nu fi

victima .}i criminal trebuie sa nu iei energie de la altij, ci sa 0

produci tu insuti. Bucuriile ~i placerile vietii ne lipsesc de

energie daca ineepem sa facem din ele (elul noslru, iar de

starea interioara a femeii depinde nu numai nivelul crimina-

litatii sau al imbolnavirilor, dar ~i supravie(uirea societatii in

intregul ei. 0 data, intr-un grup de barbati, in timpul discutiilor

s-a ivit tema femeilor.

- Totu~i spune-mi, trebuie sa fie egalilale intre barbati ~ifemei sau nu?

- Oesigur ca Irebuie, - rilspund eu, - de aceea nici nupoate fi. Interlocutorii s-au obi~nuit deja cu enun(urile mele,

u.}uindlt 0 asemenea replicanU-1 mira.

- Explica-Ie, -imi cere unul dintre ei.

- Cand vorbim despre egalitatea deplina dintre barba(i ~ifemei, se intelege egalitate la toate nivelurile. Logic? Logic.

A~adar in planul subtil, informa(ional-energetic, femeia 11 in-

fluenteaza pe barbat cu 60-70%, iar barbatul pe ea cu 30-40%.

Adica, in cuvinte simple, dependenta barbalului de femeie esle

de doua ori mai mare. De aceea dnd femeia prelinde 0

egalitate deplina la nivelul exterior, fizic, aceasta semnifica 0

inegalitate generala. Inseamna sa creasca vertiginos importan(a

principiului feminin, concentrarea asupra perpetuarii vietii, a

vietii inse~i ~i a dorin(elor, tolodata. Tendinta se observa clar

in societatea occidentala. Urmeaza pierderea dorin(elor ~I

112

I1 f

j

vietii, adica bomosexualitatea, destramarea familiilor, steri-

litatea etc.

- Bine, in Orient barbalul are priori tate ~i copiii sunt multiacolo, inseamna ca viitorul apar(ine tipului de gandire

oriental?

- Cand rolul barbatului este vizibil mai insemnat ~i femeiaeste complet dominata, se vor na~te mul(i copii, deoarece este

reprimata dependen(a de dorinte, de senzualitate. Oar atunci se

intensifica tendinta de a dirija, a conduce. lar asta duce la

cre~terea dependentei de dirijare. Cre~te orgoliul ~i cruzimea.

Cre~te drastic probabilitatea razboaielor, contlictelor.

- Oar conflicte au fost intotdeauna ~i omenirea a supra-

vieluit, - remarcain mod rezonabil unul dintre interlocutori.

- Acum vitezele au crescut ~i totul arata altfel. Inainteomul care traia in Orient, se na~tea pe urma in Occident. La

suprafata avea un tip de gandire, in interior altul. De aceea

reaqia fata de lumea inconjuratoare era ecbilibrata. Acum 0

asemenea forta natural a nu mai func(ioneaza. Omul trebuie sa

utilizeze in mod con~tient ambele tipuri de gandire. Adica nici

barbatul, nici femeia nu trebuie sa aspire spre 0 prioritate

absoluta. Nici victorie deplina, nici egalitate deplina nu poate

fi. Barbatul pierde ~i ea~tiga in acela~i timp. Femeia, cedand

intr-un loc, d~tigain altul. Victoria gandirii orientale, a prin-

cipiului masculin ameninta cu distrugerea planetei in aceea~i

masura ea ~i victoria principiului occidental. Am inteles bine

acest lucru prin experienta sectei Aum Senrik. Imi amintesc,

cum la una dintre prelegeri am fost rugat sa fac diagnoza

~efului acestei secle. Campul lui s-a dovedil a fi uimitor de

eurat. Mai mult dedi atal, am vazut in campul lui 0 pata

113

-

Page 57: 07 Transcenderea fericirii

stralucitoare ~i asta se Intampla la contactul cu planurile

superioare. "intr-adevar nu este un om obi~nuit, - m-am gandit

eu. - Nu degeaba l~i spune Mesia." Oar a reie~it ca !elul sectei

era distrugerea Intregii omeniri, ca idealul conducatorului era

Hitler. Pe unna s-a dovedit ca secta a prins In mrejele

controlului ~i urmaririi aproape Intreaga Japonie. Sub pretextul

tesUirii angajatilor din firme, pentro fiecare se aldituia undosar. Preluarea conducerii mondiale cu distrugerea ulterioara

a omenlrii. 0 asemenea tendinta se intrevedea, la aceastasecta, deosebit de putemic. Am decis sa analizez aceasta

problema mult mai profund. in primul rand ma interesau doua

momente. Ce fel de pata stralucitoare era In campul con-

ducatorului'> ~i de ce 0 asemenea secta s-a ivit'ln eel mai

dezvoltat stat din lume? Pat a stralucitoare s-a dovedit a fi

omenirea viitorului. A vusesem inainte un diagnostic - potri-

virea societatii ell viitorul. Oadi nu corespunzi inseamna cae~ti bolnav, dad e~ti In conformitate cu 60-70 % ~i peste - e~ti

sanatos. Nu mi-a dat prin minte sa-m; pun Intrebarea:

societatea viitorului Insa~i corespunde logicii iubirii divine? A

reie~it ca foarte slab. Exista acolo 0 dependen!a ~i de dorin!e,

~i, In foarte mare masura, de tendin!a de a conduce. Starea

societatii viitorului era determinata de componamentul acelui

om care aparea la nivelul planurilor subtile ~i superioare.

Reie~eau urmatoarele. Omul lucra pentru evolu!ia sa spirituala,

atingea planuri tot mai subtile, iar de acolo era sfatuit sa-~i

omoare scmenii. Rezulta. urmatorul luem: ell dit contaelam

mai intens SOc1etateaviitorului, ell dit se apropie ea mairepede de noi, cu atat mai repede vine catastrofa mondiala. ~i

cand urmam modelul vestic sau estic depindem de viitor,

114

1. ~ J~

devenim canalele lui de transmisie ~i negativul, venind din

viitor, distruge prezentul. Oadi urmam calea reunirii acestorcontrarii, tinzfmd spre iubire, atunci curatam societatea deviitor ~i ne saIV[lm. in principiu totul este de In!eles: societatea

viitorului este reprezentata de urma~ii no~tri. Viitorul deter-

mina prezentul, viitorul 11 genereaza. Oar In acela~i timp,

trecutul ~i prezentul actioneaza asupra viitorului. Oaca ne

orientam asupra senzualita!ii, asupra dorin!ei de a conduce,

nimerim Intr-o dependen!a total a fa!a de viitor, Intruc1lt ele

sunt generate de .viitor. Oar daca ne orientam spre iubirea care

na~te viitorul, putem sa schimbam acest viitor. Se spune, de

exemplu., ca destinul nu poate fi schimbat. S-au convins de

aceasta cei care au Incercat, la nivelul de suprafa!a, pe seama

actelor fizice, schimband cumva situa!ia, sa schimbe cursul

cvenimentelor. Oar daca omul i se adresa lui Oumnezeu ~i

iubirii, viitorul se modifica ~i prezicerile incetau sa maifunqioneze. Este un lucru constatat. De aceea idolatrizarea ~i

venerarea femeii este la fel de pagubitoare ca ~i dorin!a de a

dUea in picioare ~i a injosi femeia.

- V orbe~ti frumos, mi se adreseaza unul dintre interlo-cutori. Dfl-ne un sfat, mai bine, cum sa te comporti in relatia

Cli femeia. in primul rand. cum sa Inveti sa iube~ti ~i sa

pastrezi iubirea.

- Candva, 0 femeie mi-a spus: am putut sa-i iert pe bar-ha!i, numai c1lnd am Inva!at sa-i privesc ca pe ni~te copii,

aceasta m-a ajutatsa pastrez iubirea in orice situatie.

Alta cuno~tin!a mi-a Imparta~it experien!a lui:

- Cand am citit carlile tale, am In!eles ca nu-mi sta Inputeri 0 asemenea rezolvare. Nu puteam sa Ie iert pe femei.

liS

---------

Page 58: 07 Transcenderea fericirii

intelegeam ca este rezultatul unei adoratii interioare, pentru

mine ele inseamna prea mult. Frumusetea universala, sexul,copiii, familia - trebuia sa ma Indepartez de ele, iar eu nu

puteam sa fac a~a ceva. Ma cuprindeau ca 0 tumora cance-

roasa. Atunci mi-am spus, supararile mele pe femei dureaza In

medie trei luni. Pentru Inceput voi Incepe sa ma supar doar

doua luni, apoi voi reduce timpul supararilor pana la 0 luna ~i

jumatate. ~i a~a, lucrand cu supararile, am Invatat sa ma

deta~ez de ele iar acum am redus durata supararilor pana la 0

zi. ~i imediat, situatia mea cu femeile s-a Imbunatatit, au

Inceput sa-mi pricinuiasca mult mai putine neplaceri.

Cand Intre barbat ~i femeie exista 0 relatie, ei trebuie sa se

ajute unul pe altul sa-L afle pe Dumnezeu In suflet, pentru

aceasta trebuie sa-~i dea unul celuilalt iubire ~i sa scuture

valorile omenqti, Intrucat evolutia este un proces de distru-

gere ~i restabilire ulterioara, prin iubire. in masurain care vaagatati de fericirea omeneasca, in masurain care va yeti temede distrugerea ei, agresivitatea dumneavoastra, ce va apara eulomenesc, va fi mare. in psihologie, exista cam douazeci, sau

mai multe, teorii ale personalitatii ~i, evident, nu exista 0singura opinie asupra ceea ce Inseamna personalitatea ~i nu

exista 0 Intelegere a ei, fiindca pentru a Intelege un lucrutrebuie sa reune~ti factori de naturi diferite Intr-un tot unitar.De ce? Deoarece psihologia, pedagogia, medicina nu iau Inconsiderare originea divina a omului. incercarea de a explicatotul prin prisma corpului, a psihicului legat de corp nupermite realizarea unui model al evolutiei, Intrucat atuncidestabilizarea va fi interpretata ca distrugere. Acesta estemodelul care se obtine.

t 16

\

\ fj-

Emotiile negative duc la boli ~iImbatranire, emotiile pozi-tive Intineresc organismul, amelioreaza metabolismul, ajuta lainvingerea bolilor, Inseamna ca nu trebuie sa gandim raudespre ceilalti ~i noi in~ine, trebuie sa ii iubim pe ceilalti ~i penoi in primul rand.

~i cu cat, privindu-ne, resimtim mai multe emotii pozi-tive, cu cat ne asiguram mai tare de fericirea ~i sanatateanoastra, cu atat ne va fi mai bine noua ~i celor din jur.

intrebarea este de unde sa luam emot;i pozitive? Raspuns:emotia pozitiva este rezultatul indeplinirii dorintelor. Inseamnaca la baza fericirii omene~ti sta Indeplinirea dorintelor ~i,atunci ne yom inchina nu vitelului de aur, ci dorintelor noastre.Dar In practica se dovede~te ca a fi prea ingaduilori cu dorin-

tele noastre ~i dependenti de ele creeaza ~i mai multe pro-blcme, iar ~tiinta incepe sa se deplaseze pe un circuit Inchis.Daci\ vedem doar omenescul, niciodata n-o sa putem depa~idependenta de el ~i scapand de una yom da peste alia.

Prima problema va fi Inlocuita de alta ~i mai rea.De curand a venil la mine un psiholog , penlru un sfat.

- Fac parte dintr-o asociatie a psihologilor, ne ocupam deproblemele de familie, dam consullatii in privinta relatiilorreciproce, Ii invatam cum sa depa~easca ~i sa aplaneze

conflictele ~i, ~titi, rezultatele nu sunt deloc rele.

- in ce constau atunci problemele?, m-am interesat eu.- Treaba este ca familiile tuluror psihologilor au Inceput

sa se destrame, nu putem sa controlam acest proces patologic.

- Ati anulat problemele din planul exterior ~i le-atitransferal in planul subtil, aruncand problema asupra copiilorclientilor, a voastra in~iva ~i asupra copiilor vo~tri. Sa zicem

117

..-

Page 59: 07 Transcenderea fericirii

ca unii v-au suparat, adica v-au clatinat stabilitatea umana.

Supararea este 0 reac(ie de aparare. Daea dumneavoastra,

vazand pericolul, agresivhatea emotiei, incercati s-o inlaturati,

ocupatia este zadamica. Izbucnirile exterioare ale supararii se

vor refugia in interior; sa anulezi supararile ~i sa ieqj sunt

lucruri diferite. in fapt, supararea nu se ~terge niciodata.

Capata alte forme.

De eurand a aparut la psihologi 0 noua tehnica de lucru cu

emotiile negative. Ei ii recomanda paeientului sa scrie pe 0

bueata de hartie emotiile negative pe care Ie resimt acum ~i nu

Ie pot depa~i. Apoi hartia se arde ~i gata, nu mai sunt emotii

negative, au ramas doar eele pozitive. Apare un confort exte-

rior ~i lini~tirea, in realitate insa emotia reprimata s-a refugiat

in interior, in subcon~tient, devenind ~i mai periculoasa. Adiea

atat timp cat vedem doar eul uman, vrem sau nu, i.I yom apara

de distrugere, agresiv. Daca insa nu ne yom apara, inseamna sa

procedam la autodistrugere, adica yom ajuta la omorarea

propriului eu uman. Daea insa con~tientizam ca inveli~ul

omenesc vine din eel divin ~i se hrane~te din eI, daea inte-

legem ca doza de iubire divina ne strabate numai in momentul

~oeului, al destabilizarii structurii omenqti, distrugerea devine

nu 0 nenorocire de care trebuie sa scapam, ci un element

indispensabil ~i dezirabil al evolutiei. Pentru a ierta trebuie sa

pomim nu de la eul uman, ci de la cel divino Eul divin este

ve~nic ~i el nu trebuie aparat, iar daca yeti vedea in primul

rand eul divin ~i apoi pe eel omenesc, niciodata nu va aparea

in interiorul dumneavoastra,agresivitatea.

Pentru a percepe eul divin mult mai real decat pe cel uman,

trebuie sa inveti sa vezi, in toate, vointa divina. Trebuie sa

II H

\1I f j

inveti sa-L vezi ~i sa-L iube~ti pe Dumnezeu in toate, intrucat

noi vedem lumea cu sufletul, nu cu ochii.

Daca, revizuindu-ne trecutul cauHim vinovati, inseamnacaau un punet de aplicare ura ~i condamnarea, atunei renegam

iubirea fata detrecut, uram viitorul ~i renegam iubirea fata de

el. in general este un lux nepermis sa consumi energia emo-

tiilor pe regrete, ura, condamnare sau teama. Energia emotiilor

abia-abia ajunge pentru iubire.

Prin urmare, in cuvinte simple, trebuie sainvatamsaiubiminertial, orice s-ar intampla.

De eurand am auzit 0 fraza a unui om ~i mi-a plkut foarte

mult. A fost intrebat ce nu i se poate ierta unei femei? EI a

raspuns simplu: femeii i se poate ierta totul'

Pana cand nu yeti putea ierta ~i ultimul procent inseamna

ea nu iertati 100 de proeente, daca va agatati cu un procent de

omenesc, nu yeti strabate niciodata pan a la divino

in eul uman exista doua puncte de sprijin. Primul punct -

continuitatea, dependenta de ea da gelozie, al doilea - tendinta

de a dirija, de a conduce, dependenta de ea mare~te orgoliul.

Sprijinindu-va pe viata ~i dorinte yeti fi slugamic fata de

femeie, 0 yeti purta pe brate, ii yeti indeplini toate dorintele.

Sprijinindu-va pe vointa, pe dorinta de a conduce yeti calea in

picioare femeia, 0 yeti umili sau, rand pe rand, fie va yeti umili

singur, fie 0 yeti umili pe ea. Daca porniti de la eul divin, orice

gest va fi indreptat nu spre apararea cu agresivitate a eului

uman, impotriva altora sau a dumneavoastra in~iva, cj spre

intensificarea contactului cu eul divino Cand spun "eul

dumneavoastra divin" nu inseamna individualitatea dumnea-

voastra in Divinitate. Acolo suntem toti unitari. Divinul, prin

119

--

Page 60: 07 Transcenderea fericirii

natura lui, este lipsit de conflicte, fiindca acolo nu exista timp

dupa acceptia noastra. Tot omenescul este sort it conflictelor ~i

contlictul reprezinta 0 conditie a evolutiei, deoarece unificarea

se produce prin iubire, adica aspiratie catre Oumnezeu.

Cum arata contlictul la baza lui? Am 0 anumita dorinta ~i

ea vine din corpul meu, din via!a mea. Altcineva are ~i el 0

dorinta ~i ea vine din corpul lui, din viata lui. :;Ii de la bun

inceput dorinta lui poate sa nu corespunda dorintei mele, adica

izbucne~te un contlict. Pentru a nu exista contlicte trebuie ca

structura mea informationala sa fie absolut identica cu struc-

tura informationala a celuilalt om, teoretic imposibil fie ~i

pentru ca ne aflam in puncte diferite ale spatiului. Omenirea a

visat multe mii de ani la 0 societate ideala, in care nu vor fi

agresiuni ~i conflicte. Incercarea de a crea 0 societate lipsita de

contlicte, cum a fost in timpul socialismului; a generat dorinta

de a-i face pe toti, absolut pe toti identici ~i nu atat la exterior,

cat in interior, in viziunea des pre viata, emotii ~i dorinte. Acest

lucru a fost egal cu distrugerea omului, ceea ce se ~i intampla

in fapt, adica se incerca realizarea unitatii nu depa~ind

contlictul prin apelul la iubire, ci pur ~i simplu se initia

anularea contlictului, prin distrugerea surselor. Cu cat se

incerca mai sever mentinerea artei in cadrul absentei coo-tlictului, cu atat aceasta arta murea mai repede, deoarece

iubirea evolueazii, nu in absenta contlictului, ci prin depa~irea

lui~ Omul are 0 multime de tentatii ~i aceasta genereazii .contlicte. Banii il strica pe om, dar lipsa lor nu-I lasa sa

evolueze. Prima varianta de rezo Yare este simpla: banii sunt

un rau ~i la ei trebuie sa renunti, dar broscuta nu are bani, nu

are su ara.

inseamna ca este fericita ~i mai buna decat omul,

120

\

I. fJ

mai aproape de Oumnezeu! :;Ii atunci, sa propovaduim degra-

darea, renun!area la tot? A doua varianta:_banii sunt sursa

<dezvoltarii posibilitatilor ~i trebuie sa ne orientam spre ei ~i sa

facem orice pentru a-i avea. Inseamna di banii nu sunt un rau,

ci un bine. In primul caz, incercarea de a distruge contlictul

impreuna cu cauzele lui, in al doilea caz, 0 deplina acceptare a

contlictului ~i a autodistrugerii. Oaca vedem cu prioritate

natura divina a omului, nu ne inchinam in fata conflictului ~i

nu-I distrugem, fiindca nu depindem de el. Intelegem ca

problema nu sta in bani, ci In atitudinea fata de ei. Telul

devine apropierea de Oumnezeu, iar banii devin un mijloc. :;Ii

dad stau In calea iubirii, renunlam la ei. Oaca am Invatat sa

convertim umanul In divin, soarta ne of era orice bunuri ~i nu

Ie refuzam deoarece ele lucreaza pentru iubire ~i nu Impotriva

ei. :;Ii, cu cat yom avea mai multe bunuri materiale ~i spiri-

tuale, cu atat mai mult va fi posibil contlictul ~i cu atat mai

multa iubire va trebui sa avem pentru depa~irea lui. Pe masura

evolutiei, individualitatea fiecarui om cre~te, se mare~te anver-

gura ~i diversitatea dorinlelor lui. Inseamna ca se intensifica

drastic posibilitatea contlictului ~i daca iubirea va fi insu-

ficienta, contlictul se va rezolva nu prin unificare, sinteza prin

iubire, ci prin distrugerea surselor de contlict. Parlite contlic-

tuale vor Incerca sa semene unele cu altele. Pentru aceasta I~i

Vor impune reciproc scopurile ~i dorinlele. Susti-nerea propriei

individualitati va duce la extinctia ambelor parti contliCtuale,sau la asemuirea unei parti cu cealalta, cu pierderea propriilor

scopuri ~i dorinte. Mai exista varianta a treia: extinctia ambe-

lor surse de contlict. In toate cazurile evolulia se opre~te. Dupa

aceasta schema se desfa~oara acum, interactiunile dintre state

121

-

Page 61: 07 Transcenderea fericirii

in toata lumea. incercarea de a rezolva escaladarea conflictului

prin masuri militare, politice, economice nu este in mod real 0

solulic a conflictului. Ea nu face decat 5a-1 duca la impas ~i

acumuleaza potenlialul pericolului de explozie. incercarea de a

indeparta conflictul prin orice masuri seamana cu un ~arpe

care se strange tot mai mult. Nu cu conflictul trebuie dusa

lupta, ci cu noi in~ine. in conflict trebuie sa vedem un moment

de unificare, sa vedem ceea ce desparte doua parti, sa invatam

sa vedem in conflict nu distrugerea, ci crealia.

[-am spus unei femei:

- Nu-I puteli ierta pe so\Ol dumneavoastra ca v-a in~elat,fiindcii acest gest v-a distrus fericirea omeneasca ~i trecutulnu

poate fi intors inapoi. Din moment ce nu se poate redresa feri-

cirea pierduta, inseamna ca nici nu se poate ierta. Refuzati sa

acceptatitrecutul, inseamna ca refuzati ~i viitorul. Iar in viitornu aveli familie, ci divorl: de aici rezulta automat boala ~i

moartea so\Olui. Acum privili situa!ia in felul urmator: tradarea

nu este atat distrugerea vechiului, cat posibilitatea de a crea

noul. Renun!a!i la vechea fericire omeneasca, adresa!i-va lui

Dumnezeu ~i iubirii. Ce inseamna sa te adresezi lui Dumne-

zeu" Este acceptarea destramarii umanului in numele divi-

nului. Iertarea este disponibilitatea de a trece de la uman la

divino Accepta!i pierderea umanului ~i adresali-va iubirii. Prin

aceasta dragoste forma!i un nou uman ~i el va fi mai aproape

de perfectiune. in fiecare fractiune de secunda ne distrugem,

murim, ~i prin iubire, din nou, ne regeneram.

Care este semnifica!ia invierii lui [isus Hristos? Umanul

moare, se destrama,dar iubirea se pastreazaorice ar fi ~i, prin

aceasta iubire, umanul destramat se na~te din nou. Dimen-

122

,\ f

j

siunea conflictelor din societateaorneneasca a atins acel nivella care este prea pu!in doar sa pastrezi iubirea ~i sa te ablii de

la ura. Doza de iubire din suflet trebuie sa fie cu mult mai

marc.Un asemenea nivel se poate atinge numai cand eul divin

este pcreeput eu mai multa aeuitate dedit eel uman. Oamenii

vor fi ca ingerii, se spune in Biblie. Probabil cii este yorba

des pre aceste timpuri, dar deocamdata pentru mulli, umanul

este 0 standi pe care starn, iar Oivinul, 0 prapastie in care

trebuie sa pa~im. ~i daca yom pa~i fara iubire intr-acolo, ne

yom sfarama, iar dad) Yom ramane pe aceasta stanca, la fel,

yom mun.

Cu cfitiva ani in urma, am urmarit la televizor ni~te sec-

ven!e unice din viata animalelor. Erau arata!i ni~te pui de

vultur intr-un cuib agalat pe un perete vertical, sub ei erau

diteva sute de metri, dincolo de marginea cuibului - moartea.

in viala unui pui de vultur sunt numai cateva zile in care

cre~te, prinde puteri ~i este gata de zbor. EI trebuie sa pa~easca

in intampinarea unei posibile morli ~i sa zboare. ~i iata-I cii se

catara neindemanatic spre marginea cuibului ~i incremene~tein fala necunoscutului, dupa care i~i desface aripile ~i se

aruncii in jos. Din puiul stangaci, imatur se transforma intr-o

clipa in pasarea frumoasa, puternica. Inainte de a zbura trebuie

sa simta zborul inauntrul sau. Daca acest lucru nu se intampla,

cazand din cuib, puiul nutura dezordonat din aripi, pravalin-

du-se tot mai departe ~i mai departe, el trebuie sa-~i formeze

simtlll zborului macaI' acum, dit carle. Unii nu rell~esc saprinda acest sim( ~i se izbesc de pietre. Majoritatea totu~i

dobandesc capacitatea de a zbura. Oar asta inca nu este totul.

123

--

Page 62: 07 Transcenderea fericirii

Secventele unice dau posibilitatea de a vedea puii rama~i In

cuib. Ei se tern. Frica inhiba simtul zborului care se dezvolta In

sufletul lor ~i care Ii va ajuta sa capete 0 noua viata. Dacii In

cele doua zde ramase nu vor parasi cuibul, sunt condamnati.

Pentru simtul zborului se aloca 0 eantitate uria~a de energje ~i

dureaza 0 perioada scurta. Atunci pentru a-~i salva puiul,

vulturita este fOr(ata sa faca ceea ce el trebuia sa faca de buna

voie: 11aruncii din cuib. ~i iar se arata secvente un ice: nea~tep-

tatul gest al mamei ~i ghemotocul moale, lipsit de aparare,

cazand In abis, da dezordonat din aripi, zbatfindu-se In fata

mortii apropiate. Ce va vedea ~i va simti acum? Pietrele care

se apropie, moartea ~i scapararile de spaima din suflet? Sau pe

mama care I-a Impins In abis? Va ~ti el sa simta iubire fata de

mama? ~i de ceea ce va resimti, teama sau iubire, depinde

soarta lui viitoare. Convulsiile febrile ale aripilor nu dau nici

un rezultat, el a strabatut deja 0 mare parte din distanta care-I

desparte de pamant ~i, dintr-o data, se petrece un miracol,

Inauntrul sau ellnceteaza sa se mai agate de vi'ata, 'dispar frica

~i mi~ciirile dezordonate. Aripile nu mai bat aerul, se opresc ~iIncepe planarea. Un timp zboara razant, apoi dand Inerezator

din aripi Incepe sa ia Inaltime. Pentru a capata viata, trebuie sa

fie gata s-o piarda, adresandu-se In acel moment iubirii.

Evident sau nu, trecem In via(ii prin acelea~i situatii. ~i de felul

In care trecem prin eIe depinde In primul rand soarta urma~ilor

no~tri, fiindca emotide noastre profunde devin trupurile ~I

soarta lor.

in viata fiecarui om exista momente cand el trebuie sa

pa~easca In Dumnezeiesc, uitand umanu!. ~i pentru acest lucru

se atribuie uria~e doze de energie. Dar omul se teme sa se

t24

,1

\ fj

~

desparUide fericirea Jui. EI se asigura ca intotdeauna va aveatimp sa i se adreseze lui Dumnezeu. Lui Dumnezeu i te poti

adresa in orice moment. Oar asUizi aceasta trecere poate fi

u~oara ~i ferieita, maine chinuitoare ~i periculoasa, poimaine

putem sa-L atlam In noi pe Dumnezeu numai luandu-ne ramas

bun de la viata.

Hristos are 0 pilda despre miresele care 11a~teapta pe mire,

numai una se pregate~te, celelalte se asigura ca mai este multa

vreme ~i numai uneia i se va permite sa cunoasdi ceea ce iieste menit ~i ce dore~te. ~i eu cat In fiecare zi tindem spre

Dumnezeu ~i iubire, cu atat teama pleaca din sufletul nostru ~i

se dezvolta simtul zborului care ne va ajuta la momentul

hotarat sa trecem Intr-o noua viata ~i sa ne despar(im u~or de

cea veche.

- Apropo, des pre femei, - ma oprqte unul dinlre inter-locutori. Ce faei daca sotia nu vrea sa lucreze asupra sa ~i sa se

roage?

Exact aceea~i Intrebare mi-a pus-o deunazi un om. M-a

'unat la telefon. Situatia era urmatoarea: copilul care avea doarditeva luni se imbolnavise grav. Medicina era neputincioasa.

Atunci is-au adresat unui bioenergetic ian, el a Inceput sa zicii

ni~te lucruri Ingrozitoare, ca i s-a furat copdului sufletul, ca nu

are Inger pazitor, ca nu-I poate ajuta pe copi!. Piirintii au fost

~()eati. ~i iata ca vorbese cu tatal care Imi expune toate aeeste

lucruri, apoi privesc campul eopilului.

- Desigur, nimeni nu a furat sufietul copilului - IIlini~tesepe tata.

- N-am putut sa ered a~a ceva, - a raspuns barbalul, - ~i

t25

..001II

Page 63: 07 Transcenderea fericirii

l11-amadresat dumneavoastra.

- Dar oricat ar parea de curios, terapeutula avut In mareparte dreptate. Acum copilul are sulletul unui criminal, con-

centrarea asupra dorintelor estc colosala. Adica interior este

gata sa ollloare pc oricinc ar sta Impotriva dorintelor lui.

Agrcsi vitatea subcon~tienta fata de oallleni este uria~a. In eel

Illai bun eaz, dorinta de a-i caka pe toti In picioare in folosul

sau se va Intoarce Impotriva lui lIeigandu-l, iar bolile grave Ii

vor eura!a sufletul. Daca medieina va putea sa faca fa!a bolilor

lui, slInt posibile doua deznodaminte. Primlll - programul de

autodistrugere va pleea In planul subtil ~i apoi va duee la

cancer, invaliditate sau boala incurabila, sau va fi aruncat

asupra copiilor sai. Atunci, ei fie ca nu se vor ivi pe 11Ime, fie

vor fi grav bolnavi ~i soarta lor va fi distrusa. A doua varianta:

medicina va Illtoarce agresivitatea fata de sine inapoi spre

oallleni ~i atunei, ell cat mai s[matos va fi copilul, cu cat mai

negru va fi slllletlli sau, eu atat se va comporta mai agresiv cu

oamenii. Este varianta cea mai rea.

- Ell sunt vinovat de problemele copilului? - a Intrebatposomorat tatal.

- Inaintea lui Dumnezeu nu exista vinovati, iar ideea cacineva este vinovat inseamna automat dorinta de a distruge

vinovatul. La nivel omenesc putem vorbi de vinovatia euiva ea

rezultat al Incalcarii reglllilor ~i legilor, Cll pedepsirea ClIve-

nita. La nivel divin nll exista pedeapsa. Grice situa!ie ne

Impinge ~i ne dllce catre Dumnezeu, oridt de tragica ni s-ar

parea. La nivelul divin nu exista pedeapsa, exista numai ajutor.

De aceea nu este voie sa spui "Sunt vinovat". Eul dumnea-

voastra divin este format din iubire ~i nu poate fi supus

126

I

\. f.J

condamnarii. Daca este sa vorbim des pre cauzele problemelor

copilului, ele sunt legate de concep!ia gre~ita aSllpra Illmii, de

caraeterul ~i eomportamentu! dumneavoastra.

- Bine, toate aeestea au legatura eu mine? Doar am luerat

eu mine, am citit eartile dumneavoastra.

- In esen!a este linia so!iei dumneavoastra. A aVllt foartemulte situa!ii In care a renegat iubirea de dragul vie!ii ~i al

dorin!elor.

Urmeaza 0 pauza lunga.

- Problema este ca so!ia refuza sa citeasca volumeledumneavoastra, nu vrea sa se schimbe, niei sa se roage ~j samearga la biserica. Poate fi salvat copilul Intr-o asemenea

situatie?

- Desigur. Nu exista situa!ii fara ie~ire. Daca s-a formulatun obieetiv inseamna ea exista ~i un raspuns al lui. Intfii,

continuati sa lucrati eu dumneavoastra, schimbati-va la un

nivel subtil mai Inal!. Sutletul copillllui este deformat, dar Inprofunzime, la acel nivel care nu se distrllge prin moarte, unde

nll exista varsta, la acest nivel copilul I~i vede viitorul ~i ~tie ca

va fi bolnav ~i va muri ~i vrea sa se vindece, doar ea eI nu areasemenea posibilita!i. Fiecare criminal dore~te sa fie iubitor ~i

blln, dar daca Ii ve!i spune unui coco~at Indreapta-te, mergi

drept ~i fii ferieit, el nu va putea s-o fad. Sa-i spui unui bolnav

qti bolnav, fa-te sanatos este eel mai simplu lucru, dar sa-I

ajll!i sa se vindeee este mai greu. Sulletul so!iei dumnea-

voastra este bolnav ~i bolnav este sulletul eopilului dumnea-

voastra. in masura III care invingeti atraetia fericirii omene~ti,

In subcon~tient sulletul copilului dumneavoastra se va orienta

dupa dumneavoastra ~i schimbarile benefice vor veni mai

127

---

Page 64: 07 Transcenderea fericirii

repede. Modificarile so!iei dumneavoastra vor fi Impiedicate

de caracter ~i concep!ia despre lume, In sufletul ei este pu!ina

iubire ~i 0 imensa dependen!a de fundamentele fericirii umane.

Trebuie s-o ajutati dandu-i iubire ~i Injosind umanu!. Schim-

bali-va eomportamentul fa!a de ea. Dorintele ~i vointa ei

trebuie blocate, nu-i mai tolerati nimie. Apoi dati-i un ragaz,

daruiti-i flori. Dacii nu va renunta la comanda, dorin!a, l~i va

susline vointa, principiile ~i propria stabilitate, luati-va 0

amanta, daea acest lueru n-o va pune la punct, divorta!i. Poate

a~a se va salva viata copilului. Divortul pentru 0 femeie este

oprimarea vointei, sortii, vietii ~i dorintelor. E-adevarat, in

Occident divortul nu inseamna nimic. De aceea sunt mari;

probleme cu sufletele copiilor de acolo. ~ti!i, de fapt eu nu am

dreptul sa va dau sfatori. Daca veti ~ti sa va percepeti eul

divino veti simti ce trebuie sa faceti ~i cum trebuie sa va

comporta(i, pentru a va ajuta sotia. Nu face!i reverente In fata .

so!iei, nu va temeti sa distruge!i stabilitatea, nu-i faceti toate

hatarurile, mergeti Impotriva voin!ei ~i dorin!elor ei. ~i-n

acela~i timp manifestati fa!a de ea iubire ~i blandete. inchi-

pui!i-va ca pu~tiul dumneavoastra nu se comporta eoreet, pur

~i simplu face dracii, cea mai rea pozitie este sa va enervati, sa

tipati ~i sa nu faceti nimic. Este mult mai bine sa-i spuneti: te

iubese, apoi sa-i trage!i ciiteva. ~i mai bine .este sa va a~ezati

alMori de el ~i sa hotarati Impreuna 0 anumita linie de

conduita, adica sa-i educa!i obi~nuinta de a Indeplini principala

dumneavoastra cerin!a iar mai departe nu dumneavoastra 11

yeti conduce, ci el singur, prin deprinderile formate de dum-

neavoastra. Relatia eu omul apropiat este Intotdeauna 0

edueare reciproea. ~i este foarte important sa ~tii scopul unci.

12X

I

\. fj

asemenea educatii, did de orientarea scopului depind foarte

muIte.

in lume au aparut periodic multe sisteme de educare a

copiilor, despre ele s-au scris carti. Unele se declarau a fi 0

descoperire In domeniul pedagogiei ~i educatiei. ~i toate s-au

pierdut In anonimat. De ce? Pentru ea scopul lor era dezvol-

larea vointei ~i aptitudinilor eopiilor, a abilitatii de a dobandi

succesul ~i de a-Ii realiza dorin!ele. Totul s-a dus pe apa

s"mbete; pentru ca scopul era incorect. Copilului trebuie sa i

se sublinieze In permanenta ca viata lui, destinullui, voin!a lui,

dorintele lui, aptitudinile ~i cariera lui vor fi Intotdeauna un

mijloc de acumulare a iubirii pentru Dumnezeu ~i de aflare a

propriului eu divino Fara acest fundament, sa construie~ti pere-

(ii. adica sa dezvol!i calita!ile volitive, aptitudinile este peri-

culos ~i pentru suflet, ~i pentru sanatate, ~i pentru destin.

Starea copiilor depinde In mare parte de mama. Cu cat mama

uita mai repede iubirea ~i se concentreaza asupra vointei ~i

dorintelor, cu atat vrea mai mult sa-~i depa~easca sotul In

Wate, sa ~i-I subordoneze ~i sa-I conduca. Daca aceasta

tcndin!a nu va fi oprita la timp, inertia superioritatii eului

omenesc asupra celui divin l~i Intare~te corsul ~i, ca 0 tumora

canceroasa Incepe sa devoreze sufletul femeii ~i al orma~ilor

ei. inainte. daca erau gre~ite conceptia despre lume, earacterul,

comportamentul femeii, aveau efect nu asupra ei, ci asupra

urma~ilor ei. Acum totul s-a accelerat. lata exemplul ciitorva

dintre pacien!ii mei, pe care i-am consultat de corand. incep

pretentiile, un sentiment al superioritatii fata de sot ~i dupa un

limp oarecare, diagnosticul - cancer. Femeii Ii este destul de

u~or sa se convinga pe sine ca sotul nu are dreptate. Ea nu-~i

t29

.........

Page 65: 07 Transcenderea fericirii

vede propria dizarmonie inlerioara. Dar dizarmonia din com-partamentul ~i atitudinea sOlului Ie vede imediat. ~i nici nu

banuie~le ca incorectul eomportament al sOlului este rezullalul

starii sale inlerioare gre~ite. Dorinla de a forma relaliile din

familie pomind doar din logiea omen ease a, ne fae la inceput

sclavi ce se tem sa clatine stabilitatea fericirii omcne~ti, iarapoi demolatori, ducand la dezintegrarea familiei.

Interloculorii mei ma aseulta cu atenlie.

Apropo, in ultima vrerne, - eontinuu eu, - vin tot mai multi

pacienli care se restabilesc dupa citirea cartilar mele. De

curandrn-amilltfillliteu 0 femeie.

~tili, - mi-a spus ea, -mulli ani am avut hepatita B, luata in

limpul operaliei. Dupa diliva ani, mi-au descoperil in plus,

hepatita C. Am cilit carlile dumneavoastra ~i hepatita mi-a

disparut. Dupa catva limp analizele n-au mai aratat nici un fel

de hepatita. M-am schimbat, am devenit alt om, am avut

senzatia ca zbor, iar eu 0 luna in urma mi-au deseoperit uncancer. ~i nu inleleg ce s-a inlamplat. Doar conlinuu sa lucrezeu mine.

- Situalia vi se pare inexplicabila. ~i la prima vedereapare impresia ca toate eforturile dumneavoastra au dus la un

falimenl total, dar in realitate, ali depa~it prima treapta, v-a\i

pus in ardine. Oar copiii ~i nepo\ii, mai degraba sufletele lor

sunt intr-o stare ingrozitoare.

- Oar eu ma rag penlru sufletele copiilor ~i nepolilar!

-In primul rand: pentru a va ajuta pe dumneavoastra ~i pe

copiii dumneavoastra, trebuie sa va schimba\i in prafunzime

iar asta inseamnaea trebuie sa pastrati iubirea eand se narnie'

bazele fericirii omene~li: copiii sunt viitorul nostru, pentru a

130

\

\ f_J

nc purifica urma~ii, trebuie sa intralll In straturi foarte subtile,

nu ne vor perlllitc aceesulla ele daca exista agresivitate fata de

iubire. La dumneavoastra 111profunzime a ramas 0 nemultu-

mire fala de parinli, nu sunl anulate pretenliile fata de sol,(eama de viitor este uria~a. Apropo, nemul\Umirea de sine,

Jcprimarea sunt aruncate spre urma~i, adiea din 5 puncte nu

treceti la 4. Citili carlile mele, in cepe purifiearea. In acela~i

timp va sehimbati ~i anulati negativul. De aeeea va villdecati

de hepatita. Mai departe, dinspre urma~i ies problemele vie-

tilor dumneavoastra anterioare, problemele copilariei ~i ado-

lescenlei. lar dumneavoastra continua\i sa curalali slratul su-

perficial. Slratul dinspre urma~i coboara catre dumneavoastra,

iar dumneavoaslra nu puteli sa-I curalali. Negativul in

acumulare se blocheaza prin boala.

De curand 0 pacienta mi-a povestit situa\ia ei. Mi-a citit

cartile ~i, ulterior, a ramas gravida.

- Am ~tiut ea trebuie sa tree printr-o incercare ~i m-am

pregatit pentro ea. In a eineea luna de sarcinas-a mutat la noi

soacra,are un eameter, u~or spus, dificil. Mai alesca ~titi ceinseamna doua femei la bueatarie. M-am straduit din toate

puterile s-o iert, cand sim\eam ca nu pot, alergam la icoana ~i

ma rugam. Dupa 0 saptalllana, in apartamentul nostru s-a

l1lutatmama, intelegeam ea toate acesteami sedau de sus.Ma

convingeam ea trebuie sa pastrez bunatatea oridit m-ar costa ~iparca imi reu~ea. Copilul s-a nascut, dartraind pUlin, a murit.

Pacienta ma intreba: ce s-a intamplat? I-am explicat ca

dependenta ei de nivelul prafund ramasese neatinsa, la fel ~i lacopil. Coneentrarea lui pe viata ~i dorinteera enorma.in ase-menea cazuri se pierde viata. De la orieare dintre niveluri am

131

--

Page 66: 07 Transcenderea fericirii

illcepe sa Ile schimbam, aoresandu-ne lui Dumnezeu, rczultate

vor veni mai devreme sau mai tarziu, nu avem voie sadisperam

~i sa a~teptam rezultate rapide.Femeia care avea cancer mi-a pus 0 intrebare nea~teptata:

- Spuneti-mi, Imparta~ania este de folos? Vreau sa ma ducastazi la biserica.

- Oespre asta puteti sa nici nu Intrebati. Natural ca esteutila. Oamenii de ~tiinta au aratat ca primim cea mai marecantitate de informatii nu vizual ~i auditiv, ci prin simturilegustative,adica ceea ce mancam are 0 foarte mare influentaasupra noastra, mai ales In funqie de starea In care mancam.

Sensul Imparta~aniei este acela ca prin paine ~i vin care sedesemneaza a fi trupul ~i sangele lui Iisus Hristos, ne este mai

u~or sa ne percepem ca fiind EI ~i sa retraim patimile Lui. :;>iatunci posibilitatile noastre de a pastra iubirea, cand se naruietot, de a-I ierta pe ceilalti, de a-L vedea pe Oumnezeu In loate,devin Cllmult mai mari.

- Oar ~titi, - a spus femeia - dupa Imparta~anie, tumoras-a miqorat de doua ori.

- Natural, - am raspuns eu. Oependenta dumneavoastrade vointa, dorinte, viata s-a miqorat. Oar este putin doar sapercepeti aceasta stare, trebuie sa 0 mentineti ~i sa 0 dezvol-

tati. inchipuiti-va, femeia se enerveaza mereu ~i emite pretentii

fata de barbat ~i apoi se duce la Imparta~anie, Ii va ajuta oare?

Putin probabil. Oaca Insu~i Iisus Hristos nu a putut sa-t Vtn-

dece pe locuitorii satului sau, fiindca ei nu L-au crezut, ce sa

spunem despre cei care se duc la Imparta~anie suparandu-se,

temandu-se, invidiind.

- Bine, - m-a Intrerupt unul dintre interlocutori. - V or-

132

\\ f

~J~

be~ti mereu doar despre lucruri Inalte. Hai mai bine sa vorbim

despre sex.

- Sexul este un subiect foarte Inall, daca i te adresezicorect.

- Apropo, despre acel pacient cu sotia tare de cap. Ce safaci cu una ca asta In planul sexului?

- Trebuie sa faci mai putin sex, - am zis.

- Asculta, ce tot 0 tii Cll mai putin ~i mai putin, a~a scrii ~i

In carti. Toti vor crede ca ai probleme cu asta.

Veselie generala.

- Dad a~ scrie cartile pleciind de la experienta meapersonal a, ele ar arilla altfel.

- Auziti, - mi se adreseaza un interlocutor, - eu amurmatoarea problema: mi-a disparut cu totul interesul sexualfa(ii de femeia cu care sunt casillorit civil. Ma atrage sexual 0

data pe luna, nu mai mult. in timp ce cu potenta totul e-nregula, dorintele, pe undeva, au disparut.

- Oar cum a fost In urma cu cateva luni?

- Ca de obicei, de doua ori pe zi, dimineata ~i seara.- Cati ani are ea?

- Eu am aproape cincizeci, iar ea aproape patruzeci.- Oar ce credeti, de ce cu varsta slabe~te dorinta sexual a?

Ridica mirat sprancenele ~i da din umeri.

- Nu ~tiu.

- Oar de ce animalele au dorinte sexuale 0 data pe an, iaromulln permanenta?

Strange din umeri:

- Nu-mi da prin minte.

- Sexul poate fi medicament ~i boala. in funqie de atitu-

133

.........

Page 67: 07 Transcenderea fericirii

dinea fata de el. Am fost intrebat de emand: prin ce se

deosebe~te dragostea de adulter? Din punetul meu de vedere,

iubirea estc un cal. iar sexul - diruta, dadi pui diruta inainteacalului avem adulterul. In adolescenta este 11lulta iubire in

suflet, de aceea ~i activitatea sexuala frecvel1ta poale sa I1U

dauneze sufletului. Cu varsta, dlnd iubirea este mai putina,

activitatea sexuala frecvcnta ponte mari drastic dependenta de

doril1te ~i viata, in confonnitate, gc!ozia subcon~tienta ~islIpararile vor cre~te, iar mai departe, urmeaZ3 boala saudestramarea familiei. Apropo, comportamentul incorect chiar

~i la varsHi matura poate sa aibil efecte negative asupra

sanatatii copiilor ~i nepoti!o!". Ce s-a intamplat la dumnea-

voastra? Sotiei dumneavoastra ii trebuie sex de 1-2 ori pe

saptamana, iar dumneavoastra ii dadeati mult mai des.

Dependenta de dorinte ~i agresivitalea ei subeon~lienla au

crescut de 5-7 ori, in planul subli! ea a ineeput sa va ucida. ~i

eu cat ii dati mai mulla placere omeneasca, cu atal mai repede

va yeti irnbol1l3vi ~i yeti muri sau va yeti desparti. La

dumneavoastra se declan~eaza mecanismul de protcctie, tre-buie blocata sursa agresivitatii, conccntrareaasupradorintelor.

Va pierde(i atraqia sexuala. Ce se intampla in astfel de cawri?

Femeia s-a obi~nuit cu sexul zilnic ~i, dinlr-o data este lipsita

de el. Apar la en iritarea, supararea sau geIozia iar agresivi-

tatea suhcon~tienla cre~te ~i mai mult. La barbat, dorintasexuala devine ~i mai mica. Femeia incepe sa se teama pentruvi itor ~i ii repro~eaza prezentul. La barbal apare teama ~i

Ilcmultumireafata de sine. EI i'ncearcasa-~i demonstreze caeste barbat conlinuand s-o satisfaca de doua ori pe zi, dar 0face i'IllPotriva vointei ~i Illai de parte trebuie sa moara, fiindca

134

I

\. fj-

ucide sufletul sotiei sale indeplinindu-i tot mai mull dorintele.

Dar daca el are un bun sistem de protectie vor i'neepe sa

slabeasca nu numai dorintele ci ~i potenta. Aceasta ar provoca

~i mai multe prelentii din partea femeii, un ~i mai marecomplex la barbat. Urmeaza drumul la doctor. Medicul profe-

sionist utilizeaza homeopatia, acupunetura, indica un tratament

eu plante, cele mai bune medicamente, face masaj prostatei ~i

dupa un timp, spre bucmia comuna a so(ului ~i sotiei, loate

I"unctiile se restabilesc. Iar incepe 0 viata sexuala intensa, iarse a~eaza carnta inaintea calului ~i dupa 0 vreme iar scade

dorinta ~i polenta so(ului care incearca din toate puterile sa-~i

demonstreze lui ~i sotiei di este sanatos iar se urmeaza un

tratamenl intensiv ~i so(ul se apara cu toate puterile prin sex,

dovedindu-~i lui ~i sotiei ca totul este bine ~i loale necazmile

s-au dal la spate. Dupa catva timp i se descopera un cancer ~i

el moareresemnat iar femeia, ~tergandu-~i lacrimile, ii poves-

tqte prielenei: se imbolnavise de mult, am in(cles asIa repede,

de indata ce am observat ea i-a disparut dorinta sexuala, apoi

au venit impotenta, cancerul, pe urma a murit. ~i ca sa vezi,

I-am lratat la cei mai buni doctori, am dat 0 gramada de bani ~i

n-a ajutat la nimic.

Dad insa femeia nu-i va face repro~mi ~i nu-i va prelinde

111permanenta satisfactia fizica, atunci situatia poate lua un alt

curs.

- So(ul meu este yoghin, - imi spune inlcrlocutoarea.Avem trei copii, dar nu facem nici un fel de sex, so(ul a zis ca

lui asIa nu-i trebuie deloc. in loti ace~ti ani nu am avut barbati

dar de emand a aparnt un cunoscut, fata de care am senti mente

calde, prietene~ti ~i nu este exclus ca relatiile sa devina mult

135

........

Page 68: 07 Transcenderea fericirii

mai serioase. M-am gandit ca daea sottJl nu are deloc nevoie

de sex, po ate ea am dreptulla 0 ferieire omeneasdi obi~nuita.

- Yeti primi exact atata iubire pe cat de armonioasa

sunteti Inauntrul dumneavoastra.

- ~i totu~i, pot oare sa am 0 idila pe de laturi? - a intrebatfemeia.

- Este eu totul de nedorit, - i-am raspuns. ~i vazandu-i

uimirea sincera, i-am explicat: - Comportamentul sotolui

dunmeavoastra este deterrninat de starea dumneavoastra

interioara ~i de starea eopiilor dumneavoastra. Din vietile

anterioare ati adus 0 foarte mare inciinatie pentru placerile

sexuale. De vi s-ar da putin mai mull sex, sutletul dumnea-

voastra at renega iubirea. Sotul salveaza viata cupiilor sai,

ingradind dependenta dumneavoastra de plaeerile sexuale, aidila III afara casniciei po ate sa va omoare copiii. Intrucat

atitudinea sotului fata de sotie este determinata de starea ei

profunda, ineercand sa-~i satisfacii dorintele pe de laturi,

femeia adesca face un imens rau copiilor ~i nepotilor sai. faramacar sa banuiasdi aceasta.

Unul dintre membrii grupului nostru pune intrebarea:

- Nu pot intelege de ce, sa-i aduci satisfactie femeii poate

fi periculos. Eu personal am vazut ca dupa sex, ea devine cu

mult mai buna.

- La suprafata, - ii raspund. Daea te ocupi de sex in mod

incorect, atunci bunatatea exterioara se transforma repede In

gelozie, suparare ~i ura. Intr-o ocazie oarecare am consultat un

barbat, era dit pe ce sa moara III urma unei tragedii personale.

ii placea foarte mult femeia lui. a satisfacea de trei ori pe zi.inlr-o dimineata n-a mai fiicut-o, ea a venit in fuga mare la

136

I

J

serviciul lui ~i a facut aeola ditamai scandalul. [steria a durat

mult, tipa la el ea ~i-a gasit a amanUi, iar dupa ceva timp a

plecat la altul, care avea aproape 60 de ani, era cu mull mai in

varsta decrltea ~i i-a spus:"Draga, sexul este 0 sarbatoareiar

sarbatorile nu trebuie sa fie dese, conteaza pe maximum 0 data

pe luna." Dar asta-i inca prea putin, el 0 alerga in fel ~i chip,

precum un eaporal pe soldatul indiscipJinat, obligand-o sa se

simta 0 femeie slaba. Cu toate astea ea a ramas eu el.

- Ei bine, - ma intrerupe interloeutorul meu, - ce tot 0 daicu sexul ineorect ~i ingractirile. Poveste~te-ne mai bine despre

eel corect, apropo, de ce animalelor ~i pasarilor Ie este ingactuit

sa se imperecheze doar 0 data pe an')

- Ei, in primul rand sunt cauze pur fizice: prezenta hranei

~i suprafa\a mediului de locui!.

- Dar natura poate crea conditii sa fie sex ~i sa nu fie

urma~i, de ce nu se Intampla a~a?

- Pentru ca sexul este 0 concentrareasupravietii ~i perpe-tuarii ei ~i daca se va repeta freevent, dependenp de viata va

ere~te drastic. ~i atunci viata va degenera iar unna~ii se vor

na~te lipsiti de vitalitate.

- De ce omul poate primi 0 doza considerabil mai mare deplacere sexual a?

- Pentru ca omul, spre deosebire de animale poate sa faca

din sex, nu un scop, ci un mij loc, adicii sa transforme umanul

in divino inchipuiti-va un om care vrea sa dobandeascii multi

hani, dar nu reu~e~te deloc. De ce? Fiindca pentru el banii sunt

un seop. ~i primirea banilor iI va ueide: intai sutletul, apoi

trupul. La fel eu sexul. De ce spunea Pu~kin: eu cat iubim mai

Illull femeia, cu atat ii suntem mai putin pe plae. Deoarece,

137

Page 69: 07 Transcenderea fericirii

telul dumneavoastra fiind posedarea femeii, a frumusetii,

trupului ei, primind taate acestea, fie sentimentele vi se vor

raei bruse, fie, posedand-o, yeti fi tot mai gelos ~i 0 yeti url, fie

va veti I'mbolnavi ~i veti muri. ~i femeia simte intotdeauna ce

Ii este mai de pret barbatului - dragostea sau dorinta ~i Ii

respinge pe ultimii. Apropo, pe Kazanov I-au Intrebat 0 data

cum a reu~it sa seduca un numar atat de mare de femei. "Petoate Ie-am iubit" a raspuns e!. Ce te ajuta sa simti iubire?

Unul dintre momentele importante este abstinenta. Postul ~i

renuntarea periodica la mancare mic~oreaza dependenta-de

dorinte iar atractia sexuala se transforma mai u$or I'n iubire.Fieeare partieiea din Univers traie~te dupa legea generalii.Divinul na~te timpu!. spatiul ~i materia' Toata ereatia lui

Dumnezeu tinde I'napoi catre Dumnezeu ~i prin iubire se

I'ntoarceI'll El. lubin~a se transforma I'n omenesc. omenescultrehuie sa se transforme I'n Divin. Daca ne impunem periodic

I'ngradiri ale omenescului,ne cre~te posibilitatea de a trece in

Divin. ~tiinta de a pastra iubirea ciind se naruie umanul, ajutaunei astfel de tranzitii. Barbatul zgareit, invidios, gelos nu

poate fi un bun amant, pentru ea el se agata febril de viata ~i

dorinte ceea ce inseamna ca nu va putea converti umanul I'ndivin iar femeile, intuitiv, ocolesc asemenea barbati. Maideparte. Sa luam 0 situatie obi~nuita: amantii au maneat bine,

s-au pus In pat ~i se oeupa de sex. Manearea a intensifieat

eoneentrarea pe dorinte, luand aeea energie care poate ajuta la

transformarea sexului In iubire. ~i Ineep problemele In planul

spiritual ~i fizie. Alta situatie: mi s-au adresat doi soti eu

urmatoarea problema. Femeia a faeut afte ~i niei un fel de

medicamente nu a ajutau, nu se ~tie de ee, totul se petreeuse pe

13~

I

\ f_J-

Ilea~teptate. Au intrat I'n apartament, la amilndoi a aparut 0

puternica dorinta sexuala ~i chiar fara sa se dezbrace au

inceput sa faca sex. Dupa a jumatate de ora. femeia a resimtit

0 mare greutate in stomac iar in ziua urmataare dureri la

l1rinare. Totul semana faarte tare ell 0 infeqie puternica.

Analizele au aratat eiuperea respeetiva. Ii explieam sotului: nu

esle permis sa va realizati dorinta imediat ce a aparut, daca va

veti abtine un timp, in ea va fi mai putina animalitate ~i mai

mult uman iar acestui uman trebuie sa-i ajl1tati sa se trans-

forme in divino Pentru 0 asemenea convertire sunt necesare

timp ~i energie. De aceea sunt de neocolit mangilierile

premergatoare. La inceput trebl1ie sa-i faei curte femeii, oprind

primele porniri fiziee, apoi de nelnlaturat sunt mangaierile

indelungi care VOl' permite straturilor primitive ale omenes-

elllui sa se Inalte spre eele superioare ~i atunei sexul va ajuta la

dezvoltarea iubirii In sutletul dumneavoastra ~i nu la distru-

gerea ei impreuna cu sutletul. In general, sexul ~i hrana sunt

stimulente vitale, incredibil de puternice ~i utilizarea lor pentru

acumularea iubirii divine confera capaeitati mari. Inchipuiti-va

ca sunteti suparat pe cineva ~i enervat, este 0 marturie a

faptului ca va eramponati de fericirea omeneasea, incepeti sa

muncati in aceasta stare ~i asimilarea hranei poate sa va

dauneze, fiindca ea va mari dependenta de dorinte ~i viata.

Daca inainte de masa i-ati iertat pe toti. i-ati dat lui Dumnezeu

0 parte din satisfaqia ~i placerea pe care 0 yeti primi de la

mfl1lcare, v-ati rugat inainte de masa, atunci primirea hranei va

Illera pentru divin ~i nu pentru uman, de fapt pentru Divin mai

mult decat pentru omenesc ~i atullci energia provenita din

luana se va transforma u~or in energia iubirii, la fel se

139

........

Page 70: 07 Transcenderea fericirii

intampHl cu sexul. Pentru a transforma energia sexuala in

iubire trebuie inainte de aceasta sa va deta~ati de toate, sa-i

ierta\i pe to\i. sa anula!i toate momentele de gelozie ~i suparare;;i sa va concentrati asupra Dumnezeiescului. Atunci sexul. ca

0 pflrghie. va duce nu inspre starea animalica. ci spre iubireaDivina. De exemplu to\i ~tiu ca ingerarea alcoolului mare~te

durata actului sexual, dar toce~te sim\urile. Nu to\i .n\eleg ca

una se leaga de alta. Alcoolul inhiba con~tiin\a ~i dorin\U. ceea

ce miqoreaza dependen\a de dorin\U sexualii ~i pe seama

acestui fapt se dilata timpul actului sexual. Dar daca inhibi .n

permanen\a dorin\U ea poate sa dispara ~i alcoolicului nu-i

trehuie niei un fel de sex. EI .ncearea sa simta iuhire

distrugand dorin\ele ~i via\a. adica pur ~i simplu pierzandu-Ie.

Dorin\eie noastre pot fi intensifieate de con~tiin\a noastra. De

aceea. frfinarea con~tiintei ~i. in relatie eu ea. adorintei nu esteobligatoriu sa se faca prin alcool sau droguri. Oadi pui 0

muzica frumoasa. ritmica. poti obtine un efeet eonsiderabil

mai mare decat .n cazul alcoolului. Cand omul este tensionat ~i

preocupat. dependen!a lui de dorin!e ~i via!a ere~te brusc ~i .n

aceasta. stare sexul va dauna sutletului sau. Am eitit undeva di

30% dintre ru~ii .mboga!i\i. conform statisticii. sunt impoten!i;;i IlU m-am mirat: incordarea. agresivitatea ii ata~eaza de

fericirea omeneasca, Hicand din sex nu un medicament. ei 0

boala. De aeeea. pe cat aman\ii se ajuta reciproe sa fie relaxa!i

~i buni, pe atM energia fiziologidi se transforma intr-unaspiritualii. Un iubit atent ~i plin de solicitudine a ajuta pe

femeie sa traiasca sentimentul unei relaxari maximale. prin

asta ajutiind-o sa resimta iuhirea.

inainte tineretul era edueat destul de sever. religia

140

~ .J

propovaduia mereu cumpatarea sexuaIa. ceea ce ajuta la

convertirea energiei grosiere in energia spiritualiHitii ~i lubirii.

Aceasta asigura viitorul. .ntrucat straturile subtile sunt legate

de viitor ;;i saturarea prin energie ~i iubire completa rezervelestrategiee necesare evolutiei urma~ilor ~i supravietuirii socie-

Ultii. In lumea eontemporana se incearca prezentarea sexuluifie ca medicament .mpotriva bolilor. fie ca forma de sport. fie

ea sursa de plaeere. ~i daea din el se face un mijloc. acest

mijloc nicidecum nu lucreaza pentn! iubire, bani. sanatate,

hunastare. Imi amintesc ea in urma Cll vreo cinci ani, mergeam

pe Broadway. in New-York ~i nu puteam nicicum .n!elege de

unde am 0 senzatie atflt de stranie. "Ceva nu e-n regula." - ma

gandeam. Dar nu puteam deloc .n!elege ce se .ntampla ~i

deodata, pe nea~teptate, am .n!eles: treceau femei frumoase

dar nimeni nu Ie baga in seama. ea in Rusia. Cel mai interesant

este ca am .neeput sa ma uit la femeile frumoase cu ochii

americanilor. Mai tarziu am descalcit i!ele acestui fenomen.

Frumuse!ea .n America este a posibilitate de a ca~tiga bani.

Femeia frumoasa poate sa ca~tige mai mult decat cea urata ~i

atat. De aceea frumuse!ea este privita eu indiferen!a, nimeni nu

freamata ~i nu se .nclina .n fa!a ei ea .n Rusia. Daea frumu-

se!ea ~i sexul sunt seopuri, asta distruge, dad frumuse\ea ~i,exul devin mijloaee pentru acumularea omenescului. distrug

ji mai repede. Dad frumuse!ea ~i sexul sunt un mijloc pentru

aflarea Divinului 11fae pe am sa evolueze dar ca sa sim!i ca

iubirea este prioritara fa!a de omenesc, trebuie sa te ab!ii

periodic de la omenesc ~i sa fii gata sa-I pierzi de dragul

iubirii.

- ~i atunei. trebuie sa execu!i de fiecare data un dans

141

Page 71: 07 Transcenderea fericirii

<.:omplicatIII fata sotiei? -Intreba interloeutonll meu.

- Dcsigur, - Ii SPUIl, - sa-i daruiti ~i tlori ~i sa-i faeeticurte, sa 0 clueeti Ja restaurant ~i Ja eOlleerte

-5i sa va mani-festati grija, sa 0 pregatiti pentru sex -5i sa-i iertati orice.Daeadoar va trflntiti in pat ~i pretindeti datoria canjugala, pe placere

sa nu contati. Femeia trebuie sa se pregateasdi pentru aeeasta

pur fiziologic. Treeerea energiei animal ice III cea omeneasca ~i

Divina este 0 treaba responsabila-5i aici trebuie sa va ajutati

ullul pe altul. Cu vrea 20 de alli in urma, mi s-a pavestit a

istorioara: satul a inceput s-o asedieze cu gesturi tandre pesotie, dar ea era prost dispusa ~i I-a oprit grosolan:

"Ce-aitabarat pe mine ca un caca~')" EI s-a suparat ~i s-a dat la a

parte. Dupa cateva zile s-au Impacat, dar prima Ineereare

sexuala n-a dus Ja nimic. S-au ehinuit cateva luni .)i totul fara

rezultat. S-au dus la doctor. L-a consultat pe sot ~i a spus ca

este campier sanatos. L-a sfatuit sa incerce eu alte femei ~i,lucru de mirare, i-a reu~it excelent. Bucuros, a alergat la satie

~i iar a fast un fiasco total. S-au chinuit inca un an ~i s-au

despaqit. Prin unnare dnd satul ~i satia nu dau mare atentie

grijii unuia fata de celalalt, mangaierilar, redudnd tatul la

pura fizialagie, problemele cu sanatatea ~i saarta sunt garan-

tate. Uneari, este adevarat, amandai sufera a pronuntata slabire

a tuturor simturilar ~i aceasta ajuta la mentinerea familiei. Oar

0 asemel1ea impotenta sufleteasca nu este cea mai bunasolutie. Adesea femeia este impinsa spre adulter chiar de sot,

refu",nd s-a ajute sa traiasca un sentiment inalt, multi barba!idupa I1l1nUi se jeneaza sa-i daruiasca sotiei flori .)i sa 0 curteze.

Ei considera ca 0 data cetatea cuceriUi, victoria obtinuta,

salda!ii pot fi lasati la vatra. Oar femeia este acetate ce trebuie

142

~.

~

luata cu asalt In fiecare zi. Ne-am obi-5l1uit sa ne ru~inam dedragoste ~i sa ne m..lndrim Cll ura. Divinul reprezinta radaciniJe

iar via!a ~i dorin!ele - trunchiul ~i crengile, iar, pentru caarborele sa creasdi. trebuie sa te preocupi ~i sa ajuti procesul

de cre~tere, sa uzi periodic. sa tunzi coroana daca radacinile nu

fac fata alimentarii ei. Pe cat sotii se ajuta reciproc sa vada Insine ~i in partener Oivinul, pe atat de annaniaase var fi ~i

relatiile lor sexuale.

- Apropa, cum e cu privitul filmelor parnagrafice, facerau sau e de foJos?-Intreaba unul dintre ascultatori.

- La noi se considera erotic filmul In care flU se aratadirect capula!ia ~i arganele sexuale. Din punctul meu de

vedere taate aslea sunt filme porno. Primul impuls vine de la

corp. Are lac cancentrarea pe principiul animal, prin urmare

oprimarea umanului ~i a Oivinului. Oaca se arata iubirea dintre

un barbat ~i a femeie, afeqiunea tandra a unuia fata de eelalalt

~i apai actul sexual este varba despre erotica, tot restul este

pornagrafie iar vizianarea frecventii a unor asemenea filme

dauneaza sulletului ~i trupului. in principiu este a cale directa

ciitre impaten(a. Nu de mult dai tineri casatari!i mi-au mar-

turisit ca pentru ei actul sexual nu mai este pasibil intr-a

situatie abi~nuita, ci numai dupa urmarirea unar filme porno.

Cu cat amul incearca mai tare sii-~i aprinda simturile cu

ajutarul diverselar trucuri, cu atat mai repede cre~le cancen-

trarea subcan~tienta pe partea fizialagica a sexului ~i cu atat

mai repede se produce degradarea simtului sexual.

- Femeile nu trebuie sa se imbrace frumas ~i nu este cazulsa-i excite pe barbati?- intreaba unul dintre cei prezenti.

- In fiecare eveniment exista 0 forma ~i exisHi un

143

Page 72: 07 Transcenderea fericirii

conlinut. Conlinutul este iubirea. iar forma. frumuse!ea. ~i

dadi nu observ3m di s-a dus contillutul ~i continuam sa ne

inchinam formei, ell cat 0 facem mai tare, ell atat se distruge

ea mai repede. Sa luam, de piidA. 0 mas a frumos aranjatfi, la ce

folose~te? Inainte omul inghitea 0 bucaHi de carne ~i era

multumit. Unul dintre scopurile servirii mesei este de a frana

dorinta primitiva de saturare ~i de a transfera energia in planuri

mui Illalte. Ol11ul trebuie sa manfll1ce mai putin, sa primeascainsa mai multe senzatii gustative. Conversatia, muzica in

timpul mesei, frumusetea aranjarii mesei ~j decorului faci-

liteaza transformarea animalicului in omenesc ~i upai in Divin.

imbriicamintea frumoasa ~i rela!iile frumoase constituie de

asemeni un fond favorabil pentru evolu!ie.

- Apropo, sa vorbim despre sex, - aminte~te un inter-

locutor. - Cum trebuie sa fie rela!iile dupa actul sexual?

- in primul rand atingerea orgasmului nu trebuie sa fie unscop. Altfel, ca 0 consecin!a se poate degrada aspectul senzitiv

~i fizic. Urmari!i-va ~i compara!i-va sentimentele inainte ~idupa actul sexual. Daca toate sentimentele inalte ~i-au pierdut

arice valoare, insemna ea v-ati asigurat de probleme in

privin!a relatiilor, sanata!ii, sor!ii. Daci\ insa v-au ramas, dupa

actul sexual practic acelea~i senti mente de iubire ~i bunatate,

inseamna ca totul este in regula ~i atunci yeti constata dupa, ca

sufletul ~i trupul va sunt mai u~oare. Actul sexual consuma 0

imensa cantitatede energie. Dadi omul esle crispat, agresiv ininteriorul sau, daca placerea fizica este un scop pentru el ~i nu

un mijloc, sexul 11imbatrane~te ~i ii intensifica dependen!a de

fericirea omeneasdi. Mai departe, pentru ca omul sa nu moara.se declan~eazii sistemele de aparare: ruperea rela!iilor, bolile

144

1\ 1 j

.-."""

venerice, sdiderea s.enzjtivitatii~i potentei, bolile fizice etc.

Am utilizat 0 data urmatorul sistem de diagnosticare: luam

informa!ia care atingea doar formele subtile de energie ce trec

prin corp, ea seamana cu acel tip de energie numit in medicina

chineza - chi. Prin urmare, daca energia strabate libel' corpul,

omul este sanatos; emo!iile agresive genereaza blocaje unde

cnergia este franata ~i urmeaza perturbarea func(iilor organului

din locul respectiv. Atitudinea incorecta falii de sex creeaza

mari blocaje in regiunea primei ceakre. Scade nivelul energetic

al intregului organism, apar imbolnavirile ~i nu doar ale

sistemului uro-genital. Daca mancam cu lacomie ~i facem sex

cu lacomie deja avem 0 viitoare boala. Pierderea de energie va

fi mai mare decat acumularea ei. ~i de unde luam noi energie?

Din iubire. In cazul unui act sexual corect realizat. cantitatea

de energie primita din sferele superioare trebuie sa fie mai

mare decat cea consumata. ~i ce sim!i in acest caz? Am spus

deja, 0 senza!ie de u~urinlii in suflet ~i corp. Daca tran~a de

energie primita este foarte mare, cateva ore dupa, uneori chiar

~i 24, pute!i avea senza!ia ca sunte!i un copil caruia i se cantain timp ce este leganat. Cu cat sunte!i mai aproape de

senza!iile copilariei, cu atat ave!i mai multa energie. Dar care

sunt semnele insuficien!ei energetice? Mi~cari brutale, rigide,

emo!ii grosolane, greutate in corp ~i in sullet. Cand este multa

cnergie, cea mai rapida mi~care ramane ritmica. Compor-

tamentul dur ~i mi~carile brutale ne lipsesc de energie. Ges-

turile line, frumoase ne permit sa cre~tem nivelul energetic. De

ce privim cu placere baletul, dansurile? invaliim gesturile care

cconomisesc energia. Cand omul incepe sa practice gimnastica

chinezeasca, Qigong, unde orice mi~care trebuie sa fie lina,

~

145

~

Page 73: 07 Transcenderea fericirii

curganddintr-unaintr-alta, i se modifidi nivelui energetic, i sepoate schimba chiar ~i caracterul, concep(ia despre lume. Cea

mal mare energie se ascunde in illbire. Si in maSllra in care ne

comportam, ne mi~ciim ~i vorbim corect, ne cre~te ~i nivelul

energetic. De ce omul se comporta uneori ca un badaran, ii

umile~te pe ceilal(i, sim(ind in asta 0 satisfac(ie, - este vorbade vampirism, dacii nu po(i sa-Ii ob(ii propria energie, incepi

sa 0 iei de la al(ii. Cand sadicul i~i tortureaza victima, el este

satisTacut pentru ca victima ii cedeaza energie, adica dorin(a

de a distruge totul in jur, de a-i jigni ~i umili pe oameni este

numai ~i numai incercarea de a primi energie din afara, cand

nu exista inauntru. Diabolos, in traducere din greaca veche

inseamna "eel care dezbina, distruge".Evident ca ingerul care s-a intors cu fa!a de la Dumnezeu ~i

deci, de la iubire, nu va avea energie ~i va trebui s-o extraga

din al!ii. Prin urmare, daca te por!i agresiv cu partenerul sexual

sau macar nu i-ai iertat jignirea, energia pierduta va fi mai

mare decat cea primita.

- Da, dar cum e cu Cleopatra? I~i omora iubi!ii ~i sesim(ea excelent. $i uite cilte femei ar vrea sa-i semene.

- Cand putreze~te con(inutul, forma mai poate inflori 0vreme. Cu cilt este mai frumoasa fa!a ~i silueta unei femei, cu

atat mai mare este dimensillnea senzualitatii ei, iar senzua-litatea ia multa energie. $i dacii 0 asemenea femeie are pu!ina

iubire ~i bunatate, pierderea de energie se va produce mai

repede decilt la alte femei. De aceea femeile frumoase au mai

rar copii nonnali, adesea senzualitatea scade pan a la frigi-ditate, familiile se dezbina mai des. Daca insa incearca sa

compenseze pierderea de energie prin vampirism, degradarea

t46

,\ f

J

se petrece nu numai la nivelul fizic, de suprafa(a, ci atinge ~ifundamentele profunde ale fiin(ei umane, iar daca aceasta

femeie este conducatorul unui stat se va dezintegra nu nllmaisufletul ei, ci ~i statui insu~i. Sa ne gandim de ce a aparut

condi!ia de a-Ii da via!a pentru 0 noapte de sex. Cu cat femeia

se concentreaza mai mult asupra placerii fizice, eu atat estemai mare dependen!a de dorin!e ~i cu atat mai pu!ina iubire ~i

energie ii ramane. Mai departe vine schimbarea frecventa a

partenerilor. Caci se poate suge nu numai energia trupului, se

poate suge energia sortii, energia viitorilor copii, energia

vie!ilor viitoare. far cand barbatul ~tia ca dupa 0 noapte de sex

va fi omorat, emisia de energie era eu mult mai mare. Patima

crescuta pentru placereafizica, mai devreme sau mai tarziu

duce la patologie.

- [ata, spune(i cii gelozia ~i zgarcenia sunt legate una de

alta. dar ce rezulta din asta?~ La nivelul material acest sentiment arata ca zgarcenia, la

nivelul spiritual ca gelozia, la nivelul senzitiv ca invidia. Oar

la baza acestora sta 0 singura cauza - dependen!a crescuta fa!a

de via(a ~i dorin(e. Omul dependent intotdeauna va fi gelos ~i

zgarcit. Intotdeauna se va teme prea mult pentru via(a lui.

Astfel incat 0 atitudine incorecta fa(a de mancare ~i sex poate

cre~te dependen(a de via!a ~i dorin!e ~i produce temeri, invidie,

geJozie ~i zgarcenie.

- Dar cum sa te rogi in timpul sexului ~i al mesei, pentru alTliqora ata~amentul?

- [nterven!ia con~tiin(ei poate fi periculoasa fiindca eaeste legata de valorile umane. Pentru a percepe Divinul, la

inceput trebuie sa te departezi de con~tiin(a, apoi de voin(a ~i

147

--

Page 74: 07 Transcenderea fericirii

dorinte, pe urma de viata. De aceea, trebuie sa te rogi In mod

serios lnainte de mancare ~i de actul sexual. Atunci prin

inertie, in interiorva yeti adresa Divinului, iar in afara vietii ~iperpetuarii ei.

, Oar cum sa faci daca In timpul actului sexual lti vin In

minte tot felul de ganduri?

- N-are importanta, Intruciit este 0 dovada de activitatecrescuta a con~tiintei. Se poate repeta mereu "Doamne

prime~te iubirea ~i placerea mea" atunci concentrarea asupra

con~tiintei ~i dorintelor se va miqora. Dad Ii yeti da mereu

iubirea ~i plaeerea lui Dumnezeu, mai ales In timp ce mancati

~i in timpul sexului, pe Ufma nici nu yeti mai avea nevoie decuvinte. Doar vedeti ~i simtiti: tot ceea ce faceti este un mijloc

de aflare a iubirii pentru Dumnezeu.

- Apropo, am Incercat a~a, - spune unul dintre ceiprezenti, - ~i durata actului sexual cre~te, ~i senzatiile devin

mult mai subtile.

- lar la mine invers, totul a scazut In intensitate.

- Este temporar, - Ii spun. - La ni~te prelegeri, 0 femeiemi-a trimis un biletel: In timpul actului sexual i-a marturisit lui

Dumnezeu dragostea sa ~i dupa asta i-a disparut orice atrac(ie

In relatie cu so1u1. La prima vedere, tragedie: adresandu-i-se

lui Dumnezeu n-a primit nici un fel de fericire, dimpotriva a

pierdut-o. Ce face omul lntr-o asemenea situatie? Ajunge cu

rugaciunea, trebuie sa dam fuga la doctori. Oar ce s-a petrecut

de fapt? Ata~amentu I subcon~tient fata de sot era imens,

dependenta de viata ~i dorinte, de 10 ori peste nivelul critic,

urma un divort sau moartea SOlUlu;. Cand i s-a adresat lui

Dumnezeu, pentru 0 vreme a fost blocata sursa viitoarelor

14X

I

\ f_J

necazuri,adidi 0 concentrare marita pe instinctul sexual. Dadi

nn te temi ~i mergi mai departe catre Dumnezeu ~i iubire, totul

se va restabili pe urma in varianta armonioasa.

- Apropo, ce parere ai des pre na~terile In apa sau sub

anestezice?

- Am diagnosticat 0 data ni~te copii naseuti In apa, eadevarat, nu direct, ci dupa fotografii ~i filme video. M-a

surprins faptul ca In structurile lor de camp se vedeau destul de

des linii de oprimare a urma~ilor, la multi, dependenta de via(ii

~i dorintecre~tea dintr-un anume motiv,na~terile fara dureriintluentasera negativ structurile energetice profunde.

Mi-am amintit de Biblie, unde Dumnezeu Ie spune lui

Adam ~i Eva: "Ati pacatuit ~i de acum feme;a va na~te In

dureri". Probabil ca aceste cuvinte din Biblie nu sunt Intam-

pliitoare dar care este sensul lor? Multi ani, aeeasta a fost

pentro mine 0 enigma, numai de curand am Inteles despre ce

este vorba. In ce consta pacatul lui Adam ~i Eva" Sa pui viata

~i perpetuarea ei mai presus de iubirea fata de Dumnezeu, s-o

consideri mai importanta. In momentulln care femeia na~te, se

produce 0 imensa concentrare pe viata ~i perpetuarea ei. ~i

dacii nu este destula iubire ~i are loc un dezechilibru puternic

spre partea vietii ~i dorintelor, lnseamna, pe mai departe, 0

degradare a vietii ~i dorintelor, adica 0 degenerare a unna~ilor,

lar durerea pe care 0 suporta femeia In timpul na~terii seade

coneentrarea pe viata ~i dorinte. Cu cat femeia este mai

orientata spre bunastare, eu cat Inseamna pentru ea mai mult

satisfaeerea dorintelor ~i eonsolidarea vietii, In eomparatie cu

lubirea, eu atat devine mai agresiva In adaneul sutletului ~i cu

atat mai dureros se desfii~oara na~terea ~i mai puternice sunt

149

--

Page 75: 07 Transcenderea fericirii

durerile in timpul ciclului. lar na~terea dureroasa arata ca in

sufletul mamei ~i al copilului nu este destula iubire fata de

Dumnezeu -5idurerile ingradesc masura fericirij.lor. De aceea,

.n primul rand, trebuie sa te gande~ti nu la confortul ~i na~terea

fara dureri, ci la starea interioara corecUi a mamei. Atunci

copilul se va ivi pe lume repede ~i fara dureri. 0 pacienta mi-a

povestit: "Am trait In Rusia ~i am visat rnereu sa plee instrainatate ~i sa fiu acolo cu adevarat fericita. in Rusia

ramaneam gravida ca a pisica, m-am mutat .n alta tara ~i totul

s-a terminat, am confort, am bunastare, dorinte implinite, dar

ce n-am facut, la ce doctori n-am fast, nici un rezultat. in cele

din urma mi-am luat mana de pe toate. Daca nu sunt copii,

inseamna ca nu-i da Dumnezeu. trebuie sa accept ~i sa

continuu sa traiesc ~i, imediat am ramas insarcinaHi, iar capilul

s-a nascut greu, mai mult de-a zi ~i-o noapte. Durerile au fast

salbatice, doctorii au spus ca daca mai dureaza putin, copilul

nu va supravietui. Totul s-a terminat cu bine, dar intuitiv am

simtit ca prin chinurile mele am salvat viata copilului. Pe

de-oparte iubire, pe de alta chin. Dupa asta am .nteles ce

sufera Nascatoarea de Dumnezeu din icoanele pravoslavnice,

acolo este iubire ~i chin .n acela~i timp, in vreme ce arta

occidentala zugrave~te simplu a mama fericita ce-~i hrane~te

pruneul" .

- Hai sa ne .ntoarcem la femei, - spune unul dintre inter-locutori, - totu~i, cum sa te comporti corect cu femeia? Ce este

mai bine, s-o pedepse~ti sau sa te ingrijqti de ea?

- Este foarte simplu, - raspund eu. - Are dreptul sapedepseasca eel care ~tie sa aiba grija.

- Ajunge cu femeile, - ma .ntrerupe alt interlocutor. - Am

150

i\ f

~J

citit de curand a nota interesanta. Un calugar budist sta in apa

clocotita, sub cazanul cu apa in clocot se adauga lemne, iar el

ia in maini ni~te creveti congelati, ii fierbe tinandu-i in maini,dupa care ii imparte oamenilor. Conform logicii ar trebui sa

fiarba el in cilteva minute, dar el sta a jumatate de ora, a ora ~i

nu resimte nici un disconfort. Cum se poate explica un

asemenea fenomen? De ce oamenii de ~tiinta i~i desfac bratele

a nedumerire? Sa (Asam tcoria, oare nu exista nici 0 ipoteza

care sa incerce sa explice acest fapt?

- Oamenii de ~tiinta nu pot explica aceasta fiindca nu au

un model corect al timpului. Se considera ca timpul vine din

trecut in prezent ~i merge spre viitor, adica parca n-ar exista

viitor. Prezentul se modifica, evolueaza ~i dirijeaza viitorul,

adica avand in maini prezentul, putem dirija in orice fel

viitorul. Prezentul este real ~i dens, viitorul este iluzoriu ~i im-

ponderabil. Aceasta-i materialismul. Idealismul spune invers.

Viitorul este mult mai real decilt prezentul. Viitorul

reconstituie in permanenta prezentul. De aceea nu noi ne

conducem soarta, ci soarta ne conduce pe noi. Daca trupul

uman este sustinut in permanenta din viitor prin curenti

continui de energie, inseamna ca se poate mic~ora dependenta

de prezent, marind concentrarea asupra viitorului. Sa spunem

ca din viitor primim 20 de unitati de energie pe secunda.

Pentru a te simti confortabil in apa fierbinte trebuie sa prime~ti

din viitor 100 de unitati de energie, iar pentru a sta confortabil

.n apa clocotita, trebuie sa prime~ti 240 de unitati. Cu cat

primim mai multa energie din viitor, cu atat corpul nostru

devine invulnerabil. Cum sa te transferi .n viitor? Trebuie sa

rupi legatura cu prezentul, anuland toate ata~amentele fata de

A

151

--

Page 76: 07 Transcenderea fericirii

lumea inconjuratoare ~i fata de viata insa~i. Meditandindelung, calugarul dobande~te acea stare in care aportul de

energie este mai mare decat pierderea. Corpul se regenereaza

cu 0 viteza considerabil mai mare decat inainte ~i' omul poate

sa supravietuiasdi in conditii vitrege.

Cand in lagarele staliniste ~i fasciste detinutii obi~nuiti

mureau,. iar cei credincio~i ramfineau, functiona acela~i

mecanism, doar ca monahul budist crqte contactul cu viitorul

pe seama deta~arii, discreditarii totale a vietii ~i dorintelor, in

timp ce credinciosul prime~te aceea~i stare prin iubirea fata de

Dumnezeu. Fenomenul invierii mortilor, vindecarii de boli

grave, teleportarii, levitaliei, apariliei obiectelor de nicaieri -toate acestea decurg din dirijarea timpului, mai precis a

straturilor care sunt legate de viitor. Incercarile de a influenta

tehnic viitorul pot avea ca rezultat ceea ce numim miracole. Sa

transformi apa in vin, unele metale in altele ~i lucruri Ie

necomestibile sa Ie faci hrana. Nu numai lisus Hristos Ie facea.

Prin contactarea planurilor subtile ale viitorului Ie poate face

orice om. De pe acum oamenii de ~tiinta, efectuand expe-

rimente asupra campului magnetic, incep sa influenleze struc-

turile viitorului, modificand structura atomica a substanlei.

Prea pulin ne imaginam cat de periculoasa este dirijarea

viitorului fara sa inlelegem pentru ce 0 facem. ~i pentru sfinli,

~i pentru vrajitori mecanismul funcliona la fel, permilandu-Ie

sa zboare prin aer, sa transforme unele substanle in altele, sa

invie morlii ~i sa inlature bolile grave. Cand un sfant facea

minuni, pornind de la iubirea pentru Dumnezeu, energia luata

din viitor era completata de el prin iubire. Daca insa aspiralia

catre Dumnezeu nu era destula, toate fenomenele duceau la

152

f_J

golirea viitorului, continuand cu degenerarea ~i moartea.

Apropo, apostolul Pavel vorbea despre faptul ca orice

miracole, fara iubire in suflet, nu numai efi nu inseamna nimiedar sunt chiar daunatoare. ~i totu~i, cine are dreptate, idealistul

sau materialistul? Au dreptate ~i unii ~i altii. Viitorul

aqiolleaz3 asupra noastra ~j noi actionam asupra viitorului.

Cand am inceput sa ma ocup de terapie, eram convins ca

boala este un rezultat exclusiv al trecutului, gandirea ~i

comportamentul incorecte duc la imbolnavire. Daca ne

revizuim trecutul, boala trebuie sa treaca, a~a se ~i intampla.

Dar, cu uimire am vazut ca multe boli sunt legate de eveni-

mentele viitorului. Le spuneam pacienlilor: cereli-va iertare

pentru gestul pe care I-ali facut in viitor ~i, oricat ar fi de

straniu, aceasta diidea rezultate. Pc urma am inteles di este 0cale lipsita de perspectiva. Sa scormonqti mereu in viitor

inlaturand problemele care vin de acolo, este totuna cu

modalitatea chirurgicala ce-I lipsqte pe om de posibilitatea de

a se pune in ordine. Viziunea corecHiasupra lumii - aceastaeste posibilitatea de a dirija viitorul. Apoi am observat ca

schimbarea atitudinii fata de trecut intluenleaza evenimentele

viitorului. Trecutul actiona asupra viitorului ~i viitorul asupra

trecutului. A reiqit ca timpul curge constant in doua direclii

opuse. Din trecut in viitor la nivelul fizic, exterior ~i din viitor

in trecut in planurile subtile. Ceea ce numim prezent este

perioada interactiunii trecutului ~i viitorului, ocupand cam 25

de minute. Tot ceea ce vedem in trecut ne a~teapta in viitor.

De aceea Ie propun pacienlilor: revizuili toate evenimentele

trecutului repetand: nu exista vinovali, in trecut se atla

Dumnezeu ~i iubire. Cu cat atitudinea fala de trecut este mai

153

0081

Page 77: 07 Transcenderea fericirii

putin agresiva, eu atat avem mai multe ~anse pentru un viitor

fericit. In treeut, Dumnezeu ~i iubire, in viitor, Dumnezeu ~i

iubire' Cand Incepi sa simti aceasta, atunci Incepi In mod real

sa te schimbi.

- Reiese ca, In cazul materialismului timpul curge Intr-o

direqie, iar In cazul idealismului In cealalta directie?

- Se poate spune ~i a~a. ~tiinta are 0 anumita atitudine

fata de timp, religia, alta. Putem vorbi despre 0 notiune ca cea

de "neprevazut" In cazul In care timpul curge din trecut spre

viitor. Fiindca Intamplarea este un eveniment ce nu poate fi

prognoza!. Analizand experienta trecutului, avem posibilitatea

d.e a privi In viitor, dobandind capacitatea de a prognoza. Oar 0

asemenea prognoza nu poate fi completa. ~i atunci introducem

notiunea de factor aleator ~i legitate. Daca Insa viitorul, adica

planurile subtile Incep sa fie percepute ca mult mai reale,

cuvantul "aleator" se va Inlocui cu cel de "Iegitate".

Unul dintre cei prezenti pune 0 Intrebare interesanta:

- Printr-un comportament incorect putem sa daunam

puternic viitol1llui? A~a-i"

- A~a, - raspund.

- Dar sa cureti viitol1ll, dupa spusele tale, este cu multmai greu. Unde e atunci dreptatea?

- In cateva zile poti provoca viitorilor tai copii atata rau

Incat ani de zile pe urma nu-I mai poti Indeparta.

- Dar asta se poate Intampla ~i In plan fizic?

- In doua secunde se poate Intoarce volanul ~i sa cazi Inrapa, iar apoi sa platqti toata viata pentru asta. Oar In planul

subtil, fiindca veni yorba, este cu mult mai u~or sa Intorci orice

eveniment Inapoi, sa-I traie~ti din nou, sa-I Indrepti. ~i cu cat

154

1

1. f_J

~

ne cramponam mai mult de logica superficiala, omeneasca, cu

atat mai mult ne Indepartam de logica viitol1llui ~i de logica

Divina. Pentru a influenta viitol1l1 trebuie sa debran~am logica

superficiala ~i sa ne adresam prin iubire eului nostru divino

Prin iubire viitorul se restabile~te.

- Bine, dar cum sa opre~ti logica omeneasca?

- Inainte acest lucru se facea franand sau anuland con~ti-

inta, pentru 0 vreme. lzolarea, tacerea, oprirea gandurilor,

~ederea in intuneric, sistarea privirii, cufundarea Intr-o stare

vecina cu moartea, suspend area hranei, sunetele ~i mi~carile

ritmice, substantele halucinogene etc. Efectiv se reu~ea fra-

narea logicii superficiale pe calea desprinderii de lumea Incon-

juratoare, a ruperii tuturor legaturilor.

- Bine, dar se poate, fara sa renunti la lume, sa obtiiacela~i lucru?

- Desigur, ce se Intampla cand iertam pe cineva? Accep-

tam anularea logicii omene~ti ~i transferam punctul de sprijin

asupra iubirii. Cum lucreaza con~tiinta noastra? In primul rand

ea este legata de memorie. Cum functioneazii mecanismul

memoriei? Intr-o fractiune de secunda ne amintim de un faptcare s-ar fi putut petrece ell un minut, un eeas, 0 zi sau mai

devreme, adica reducem la un punct substan(a, spatiul, timpul.

Mecanismul memoriei lucreaza In primul rand la nivelul com-

primarii senzitive a timpului. Evenimente diferite Incep, la

comprimarea timpului, sa capete trasaturi similare. Sinteza

este reunirea unor shuatii diferite Intr-una singudi, memoria

este prima treapta a comprimarii timpului, iar sinteza, a doua.

Cu cat comprimarea timpului se petrece la scara mai mare, cu

atat mai puternic atragem spre prezent, trecutul ~i viitol1ll.

A

155

001II

Page 78: 07 Transcenderea fericirii

Pronostieul viitorului reprezintii de asemeni evenimente vii-

toare, comprimate intr-un punet. Avand asupra lumii 0 ima-

gine de perspectiva, putem sa 0 dirijam. Regulile ~i legile pe

care Ie deducem ne permit sa prezicem viitorul. Timpul

comprimat intr-un punct are 0 oarecare stabilitate. Cu cat raza

timpului este mai ampla, cu cat mai larga sinteza, cu atat mai

mare este stabilitatea fasciculului temporal-informa\ional ~i cu

atat mai multe sunt posibilita\ile de a prognoza viitorul.

Con~tiin\a umana este rezultatul interaqiunii colective. Dad

in copilarie, individul nu a avut rela\ii cu semenii, el nu va

deveni om, se va preface in animal. Con~tiin\a colectiva,

evoluiind, comprima timpul ~i prognozeaza viitorul. In ea

exista principalele puncte de stabilitate. La nivel material sunt

legile economice, la cel spiritual - cultura ~i politica, la cel

afectiv - moral a ~i etica. Legile economice se schimba destul

de repede, politica mai incel. Cultura este 0 no\iune ~i mai

stabila. Religia, morala. etica depa~esc prin stabilitate tot

restul. Fara no\iuni ca morala ~i etica. nu este posibila evolu\ia

socieHitii, intrueat de eonstituie un mecanism ce reune~te

con~tiin\ele tuturor membrilor societa\ii. determiniind compor-

tamentu! omului in viitor. Comportamentul este consolidat

prin legi civice ~i juridice. Destabilizarea eticii ~i moralei

ruineaza con~tiinta coleetivii. Cu dit ne coneentram mai

puternic pe morala, etica ~i echitate, cu atilt depindem mai

puternic de con~tiin\a colectiva. Dar legile dupa care traim

comprima spa\iul ~i timpul pe 0 raza limitata. Trece timpul ~i.

indiferent de dimensiuni, modelele de ieri inceteaza sa mai

funqioneze. Sunt necesare contrac\ii ale timpului la scara ~i

mai mare, 0 noua etica ~i morala. Oar aceasta este 0 Cll totul

156

_J

alta structura. Nu se poate folosi in acela~i timp ~i cea veche ~i

cea noua. La cea veehe trebuie sa renunti. far aceasta inseamna

0 schimbare completii a viziunii asupra lumii inconjuratoare.

Cu cat omul a sus\inut in via\a lui mai aprig dreptatea, cu cat

i-a judecat ~i invinuit mai des pe ceilal\i, cu atat ii va fi mai

greu sa treacii in noile forme de con~tiinta. in masura in care

in\elegem relativitatea ~i permanen\a atat a moralei cat ~i a

eticii, cu toata necesitatea lor, in masura in care intelegem ca

nu exista vinovati inaintea lui Dumnezeu, ca veriga principala

care ne une~te este dincolo de limitele timpului ~i spa\iului. cu

atiit suntem mai deschi~i fa\a de viitor ~i putem ac\iona asupra

lui.

- Am auzit ca in budism, - spune unul dintre cei prezen\i,

- se utilizau constant tehnicile comportamentului ilogic, im-

previzibil. ale intrebarilor ~i ac\iunilor. la prima vedere,

stupide. Toate acestea erau pentru destramarea imaginii \umii?

- Da. Imi amintesc 0 istorie povestita de cineva. La un

sfiint a venit un inva\acel ~i i-a spus ca este gata sa faca pentru

el orice fapta. "Bine' a zis sfiintu!, scoate morcovii din pamant

~i ingroapa-i la loc cu frunzele in jos". S-a dovedit ca pentru

ucenic aceasta a fost cu mult mai dificil decat sa renun\e la

via\a. Distrugerea modelului obi~nuit al lumii este peste

puterile lor, pentru mul\i. Adesea este mai u~or sa mori.

- Inseamna ca, putem sa nu ne temem pentru locuitorii

Rusiei? Atata idiotism s-a adunat in socialism indit nu mai

putem fi dogmatici. Dar despre faptul ca in filozofia indiana se

prezicea venirea epocii "Shudr". Se refereau la socialism?

- Eu cred ca acest lueru s-a spus despre intreaga lume.

Inainte de crearea noii imagini a lumii are loc distrugerea

I\'

157

Page 79: 07 Transcenderea fericirii

lumii vechi ~i daca nu este suficienta iubire, atunci lumea

veche nu treee in cea noua ci pur ~i simplu se naruie. Probabil

ea in Biblie aeeasta perioada se numqte smr~itul lumii.

- Cum va fi oare moral a ~i etica In cadrul noii omeniri?

- In primul rfll1d. acestea se vor orienta In mare masuraspre iuoire, motiv pentru care oamenii se vor putea fntelege

mult mai u~or. intrudit fntregul univers a emanatdin iubire, totprin iubire universul poate fi concentratIntr-un punet, adica II

putem sintetiza ~i In!elege. Cll cat posibilita!ile noastre deiubire suntmai mari, eu dit mai mult vom percepe 111mod realeul nostru divin, cu atat mai adanc ~i mai amplu yom Incepe safntelegem lumea fneonjuratoare $i cu atat mai mari vor fi

posibilita\ile de a ne In!elege Intre noi ~i de a dirija viitorul.

Gamenii VOl'vorbi eu alaI mai pu!in despre blamare ~i cu atat

mai mult des pre a se ajuta unii pe al!ii. Legile vor fi indreptate

spre pastrarea ~i dezvoltarea iubirii din sutletele noastre.

Morala ~i etiea vor apara In primul rand nu trupul nostru, ci

iubirea ~i sufletul nostru. Salvandu-ne In viitor, noi ne salvam

~i In prezent.

- Eu am citit ieri a notita interesanta, - Imi spunea unuldintre prietenii mei - Sub intluen!a anesteziei omul este Incal-

zit pana la 43 grade. tree durerile, chiar ~i cancerul, Incepefntinerirea. Oare este mai bine deeat Inghitirea medicamen-

telor?

- Daca prin aceasta nu se schimba caracterul ~i concep!iadespre lume a omului, este pu)in posibil ca acest efect sa aiba

0 durata lunga. Este tot una cu tradarea ~i Injosirea ta sub

intluen!a anesteziei. Sufletul nu se chinuie ~i nu sufera, nu

tanje~te dupa iubire.

15X

1 ~

- Ei bine. ce se Intampla cu alcoolul. totu~i, sa-I bem sau

sa nu-I bem"

- Bauturile alcoolice ajuta sa Intrerupem legatura cu lu-

mea Inconjuratoare, sa ne Indepartam de con~tiin!a ~i de aceea

are lac 0 rabufnire a iubirii $i a marinimiei In sutlet. Insa Inmomentul cand Incepi sa depinzi de aceasta, are loc ~i dezin-

tegrarea. fntrudit aceastadevine nu un mijloc ci un seop.

- Ce se Intampla cu alimenta!ia? inainte omul a mancatmult ~i fara gust. Pe masura dezvoltarii Insa, noi mancam din

ce In ce mai pu!in, iar placerea este din ce In ce mai mare. Eu

cred ca acela~i lucru se Intampla ~i cu alcoolul.

- Dar ai uitat despre sex, - mi-aduce aminte un membru alauditoriului. - Ce se Intampla eu aeesta?

- Eu ered ca se Intampla aeela~i lueru ea ~i ell alimentele

~i eu alcoolul.

- Apropo. este daunator sa te ocupi de onanism sau eslefolositor')

- Energia sexuala se transforma In permanenta In senti-mente umane ~i divine. Inal\atoare. Cu cat are loc mai dificil

aceasta lransformare, ell atat mai mult apare necesitateaeliminarii energiei prin onanism. De ce ealugarii renun!a la

via!a sexuala? Pentru ca sa fie mai u~oara transformarea

umanului In divino Daea ealugarul Ineepe sa invidieze. sa se

supere ~i sa aiba un sentiment de triste!e, atunei nu are loe

transformarea energiei. Atunei energia sexuala aeumulata, fie

trebuie eliminata, fie cauzeaza Imbolnavirea. Oar noi nu

suntem eu totii sfinti ~i in tinerete fiecare trece prin aceastaetapa. Ce poate Insemna un astfel de lucru pentru un tanar?

Una este eand are lac supraincarcareaell energie sexuaHi ~i

159

1"

,.. j

,If

Page 80: 07 Transcenderea fericirii

alta este eand aeeasta devine un seop, izvor de satisfaetie ~iapare dependenta de ea. in acest caz se pot ivi probleme. Cea

mai rea fateHi a aeestei probleme II eonstituie sexul virtual eu

ajutorul computerului. Acesta duce direct la impotenta precum

~i la dcstramarea soartei.

- Oar tll singllr ai SpliSca sexul i'nfaptuitcorect este util,di acesta duce la i'ntinerire ~i la inearcarea ell energie. Oar de

ce trebuie sa faci mai putin?

- 0 atitudine justa fata de mCmcare intare~te de asemeneasanatatea, dar aeeasta nu i'nseamna ca trebuie sa mananci cat se

poate de des. Un om mi-a relatat urmatoarea poveste. EI avea

probleme cu pielea ~i s-a dus in Israella Marea Moarta. "Oupa

doua zile de ~edere, pie lea mea a devenit ca la un nou nascut, -a spus el. - Iar mai departe s-au intamplat urmatoarele: am luat

cina i'ntr-lin restaurant. In seara aceea s-au servit ni~te gogo~i

foarte gustoase. Am pus cateva din ele intr-un pachet ~i Ie-am

luat cu mine. Peste cateva ore m-am dus la rnalul Marii

Moarte. Totul a fost invaluit in ceata. Hotelurile se scaldau in

lumini feerice. Totul era frumos, minunat. Mi-a venit pofta de

mancare. Am scos din pachet 0 gogoa~a ~i am mancat cu

pofta. Am simtit ca m-am saturat ~i nu mai am nevoie de

altceva. Stateam ~i ma uitam la a doua gogoa~a. Ma gandeam

ea este gustoasa, e pacat sa 0 arune. Iar pan a a doua zi se

inveche~te. M-am gandit, m-am gandit, apoi am dat din mana

~i am hotarat sa 0 manane; fortat, dar am maneat-o. Oupa

aceasta mi s-a aplecat. Ayearnsenzatia ca mor. Tot atat cat amzburdat in ultimele doua zile, exact atata am zaeut dupa ee am

mane at aeeasta gogoa~a. A doua zi mi-a aparut 0 eruptie pe

toata pielea, mai rau deeat inainte de a sosi in Israel. Oupa

160

~.J

J.>;

aceasta Ill-am mai chinuit cateva zile. Atunci dind in per-

manenta i'ncalci armonia launtrica iti fortezi sentimentele, iar

organismul nu mai lupta. De i'ndata ee mi-am revenit cat de

dit, am inteles imediat eat de periculos este sa mananci peste

masura." lata ca daca alimentatia peste masura da pestecapenergia, atllnci blamarea ~i pretentiile fata de altii sunt mult

mai perieuloase, - am aratat eu. Blamarea este un fel dealimentatie peste masura din punet de vedere moral ~i etic. Oar

in aeest caz, spre deosebire de corp, nu putem observa

rezultatele eatastrofale. Uneori primim semnale de sus.

a cuno~tinta de-a mea mi-a povestit ieri un episod

interesant din viata ei. Aceasta s-a intamplat cu diteva zile in

urma. Ea se afla ell mama in locuinta ~i trebuia sa spele ni~te

rufe. in aeest timp, mama ei se uita la televizor. Cuno~tinta

mea nu a pus in func(iune ma~ina de spalat ~i timp de 0

jumatate de ora a spalat rufele cu mana. Cand a paras it baia,

mama ei, dintr-o data, a spus iritata: "incepi acum sa speli

n,fele, iar eu nu pot sa ma uit la televizor!" - "Eu, in mod

special, pentru a nu 0 deranja pe mama, am spalat rufele eu

mana, iar ea s-a napustitasupramea, - a gandit fata. - Ea este

totu~i din cale-afara de nedreapta." S-a dus inapoi in baie, ~i

deodata s-a auzit un zgomot.

«Eu m-am gandit, e foarte posibil ca mama sa fi cazut.

M-am uitat in jur ~i am intrebat: "Mama, ce s-a intamplat?"»-

«Ieoallele din camera ta, nu ~tiu cum, dar au cazuh, - araspuns ea. Eu am adus acasa doua icoane mad ~i Ie-am fixat

de perete, - imi spunea cuno~tinta. - Cum au putut sa cada cu

fata in jos, e greu de inehipuit, dar eu am inteles, aeest lueru

era legat de dezaprobarea mea. Cu 0 jumatate de an in urma a

:£I.l

;1

I

\

j

161

Page 81: 07 Transcenderea fericirii

avut loc un eveniment care a depa~it orice limita a logicii

umane. Eu am fost la Berlin ~i am intral intr-unul dintre cde

mai mari magazine universale. Nemtii constituie un popor

amabi I ~i cm.eet. Ce s-a intamplat cu vanzatoarea, nu pot

Intelege. Ea, Insa, din eauza unui fleae s-a napustit pur ~i

simplu asupra mea, purtandu-se eu obraznieie. S-a purtat cu

mine complet nedrept. Eu nu i-am raspuns nimie ~i am pleeat

mai departe. Trcbuia sa dau un telefon. Am cumparat 0 cartela

de tekfon de la 0 fata ~i m-am apropiat de telefonul care se

afla In apropiere, introducand cartela. Pe cadran trebuia sa

apara inscriptia: "Aveti atatea ~i atatea minute" sau "V-au mai

ramas atatea minute." Acest JueruInseamna ea aeea eartelafunqioneaza ~i se poate suna. Pe ecranul care se aprinde sunt

programate numai eateva fraze. Dar, cand am introdus cartel a,

am citit deodata informatia: "Treceti la celalalt telefon." 0asemenea fraza nu trebuia sa apara, dar eu, uluita, scot eartela

~i ma duc la celalalt telefon. ~i ce crezi? La celalalt telefon peecran apare aceea~i fraza. ~i-a~a am luat la rand telefoanele

care m-au pasat fiecare la un altul. La urllla urmei m-am dus la

fata care mi-a viindut cartela. "Ma seuzati, cartela dumnea-

voastra e defecta" - i-am spus. Ea merge cu mine pana la

primul tdefon, introduce cartela, ecranul se ilumineaza,

afi~eaza di mi-a ramas numai un minut, ea ma roaga sa-i spun

numarul, formeaza lini~tita numarul ~i Imi spune ca s-a faeut

legatura. Dupa aceea, ea agata receptorul In furca ~i ma roaga

sa formez singura numarul. Introdue cartela, formez numarul,

iar dupa cateva secunde aud glasul cuno~tintei mele pe care

am vrut s-o slln. ClI coltul oehill!lIi am vazllt ea 0 fata, care

statea In spatele meu, arata Cll eaplll spre mine ~i face semn Cll

162

I\ ~

_J

degctul In jllrul tfimplei ca ~i dind ar vrea sa dea un telefon.

Am terminat convorbirea ~i am scos cm-tela. Apoi mi-am adus

aminte efi am vrut s-o sun pe prietena mea. Reintroduc cartel a

~i viid textul obi~nuit: "treceti la celalalt telcfon." Am Inteles

brllsc ca toata chestillnea este legata de mine ~i nll de cartela,

nici de telefon sau de vanzatoare. Timp de zece minute am

spus rugaciuni ~-i i-am iertat pe toti. Apoi m-am dus din nOll la

telcfon ~i totlll a fos( normal. Mi-am sllnat prietena ~i m-am

dlls aeasa.

- Deci iatA, - am continuat eu - aeum intervine ace! timp

cand sllstinerca ferma a tablouilli obi~nuit al Illmii devine din

ce III ce mai periculoasa, Insemnatatea ridieata a bUllurilor

vietii ne poate lega de formele Invechite mai Pllternic decat

este admis. Jar daca noi nu dorim sa tral1sformamIII mod

voluntar imaginea lumii, atunci aceastadistrugereva avea locprin boli sau nenorociri. Cu cat este mai mare hotanlrea

noastra de a ne schimba In interior, ell atat mai putin avem

nevoic de mecanismulconstrangerii.~ Oare ~ederea noastra la Marea Moarta ne ajllta sa

schimbam modelulillmii'!

- Da. Daca ne aflam In medilll care subjuga viata, fie nedcgradam ~i ne destramam, fie incerdim sa mic~oram inde-pendenta noastra fata de medill, Intarind contactlll cu primele

surse prin sentimentul iubirii. lata de ce, destabilizarea perio-

did a bazelor vitale, a vietii, a corpuilli, a con~tiintei, nu

numai di Intare~te imunitatea noastra. dar ne ajuta ladezvoltare.

- Apropo, - unlll dintre membrii grllpului ne adllcea.ninte. - Noi, Impreuna cu grupul am fost nu demult la izvoa-

163

.........

Page 82: 07 Transcenderea fericirii

rele de apa mincrala. ~i iata di unul dintre noi s-a vJaguit ~i

chiar a adormit In apa ~i a ramas In ea mai mull de 0 ora. Apoi

a paraliza!. Timp de zile Intregi nu a putut sa se mi~te. De ce

s-a IlltarnpJal oare aeest Ilieru?

- Deoarece subjugarea a fost mai puternidi decat rezerva

iubirii din suflet. Daea ar fi existat 0 frica puternica, parerea de

rau, deprimarea, paraJizia ar fi putut sa dureze. Cu cat suntem

mai mult orientati spre iubire, ell atat degradarea se transforma

In dezvoltare. Odata, am facut baie In izvoare calde de apa

sulfuroasa. Am stat cam zece minute ~i a Ineeput sa ma doarainima. De eateva ori Ill-am dus la bai, dupa care mi-a pierit

Intr-un fel pofta. Amln!eJes cii a trecut suprasolieitarea~i totulpoate deveni nu un folos, ci 0 pagubire. Am Incercat sa desci-

frez situatia, Intrucat ~ederea Intr-o asemenea apa constituie un

stres, am hotarat sa calculez cat 0 sa rezist In apa. Se pare ca In

eon~tient confortul deplin era aproape 100%, iar In sub-

eon~tient numai de 15%, iar din primele clipe ale ~ederii Intr-o

asemenea apa, In subcon~tiellt a aparut sentimelltul de frica.

deprimare, parere de rflU etc. Lucrurile au mers flU spre

dezvoItare ~i nazuillta, spre iubire, ci catre Ingustarea ei.

Atunci, Inainte de a intra In apa, am Inceput sa ma rag."Inciuda faptului ca se distruge via(a ~i con~tiin!a mea, iubirea lui

Dumnezeu se pastreaza~i se mare~te", - am repetat eu.

Acela~i lucru am facut In apa. Stresul interior a crescut la

70-80%. Astfel, daca cu ocazia primei ~ederi In apa de izvor,

dupa un timp oarecare puteau sa apara probleme de sanatate,

In special cu plamanii, atunci a doua oara a aparut nu slabirea

ei Intarirea imuniUi!ii. Printre alLele, a creseut in primuf rand

capacitatea energetica a primei ceakreinforma!ionale. Inainte,

164

~

~

olllUlui i-a fast africa apropiata de panica, de distrugerea

imaginii obi~nuite a lumii. iar acum otnul invata s-o in!efeaga.

In curand. 0 asemenea distrugere va canstitlli un element

nccesar pentru dezvaltare.

- Tu vorbe~ti despre distrugere. - Acest lucru este bun,

dOlI' iata di acum, in "arta" noastra, se practidi fapte casf:l~icrea, uciderea ~i taierea. Se pune problema ce este bun in

cadrul acestora.

- Bine!n!eJes ca nu este nimic bun. Totul depinde de

!1lolivatie. Soldatul distruge In fupta via!a unui alt om ~i

prime~te pentru aceasta 0 decora!ie. Oar daca omul omoara pe

cincva din gefozie sau din lacomie, atunci va fj judecat.

- Ei bine, po!; sa pui un diagnostic ultimului hit, pe care

acum II vedem In permanenta la televizor?

- Fiira nici 0 problema. Probabil ca tu ai auzil acolo ase-!1lenea euvinte: "Sa nu 11101'1.tu numai sa traie~ti. Daca dore~ti,ell zdrobesc stefefe, omor vecinii care te Impiedica sa darmi."

in principiu, aici chiar ~i fara diagnosticare po!i sa Intelegi

totlil. De~i In acest cantec se vorbe~te despre dragoste, de fapt

scopul principal 11 constituie via!a el ~i dorin!a ei. Astfel, cu

C[lt este mai mare concentrarea asupra dorintelor, eu atat este

mai mare agresiunea asupra Intregii lumi ~i asupra propriei

persoane. in acest eaz, In principiu, c£intecuJ reflecta 0 stare

patoJogica sau mai bine zis 0 tendinta spre patologie. Oar daca

dupa diagnostieare ata~amentuf fata de dorint3 din acest cantec

esle de 13 ori mai mare decat nivelul mortal, omul ciiruia Ii

place acest c£intec poate deveni impotent sal! i se destrama

familia sau i se duc de nlpa toate dorin!cle. Copii; lui pot

deveni criminali sau homosexuali. adica pot avea tendin!e

t65

Page 83: 07 Transcenderea fericirii

patologice.

- Dar uita-te la cuntecul urmator. Acesta contine urma~

toarele cllvinte: ..Nu mai am nevoie de 0 a~a dragoste. nu ma

supara."

- ~i aici avcm de-a face ell 0 agresivitate ridicaHL depen-

denta de dorinta. estede opt ori mai mare de nivelul critic.

- E ciudat. - intervine unul dintrc interlocutori. - Oacaaceste cantece dezvolta patologia, de ce ocupa ele primele

locori in topul hiturilor"

Eu am dat din umeri:

- Aici probabil ca avem de-a face culegea marilor cifre.Presupunemdi exista 20ck din rundul ascultatorilor care au 0

tendinta patologica.Pentru acestcantec,ei dau bani. Oar daca

acest hit va fi prezentat in permanen!a la televizor atunci, in

loc de 20% pot aparea 30% sau mai mul!i. Showmanii primesc

banii ~i cu dit primesc mai mul(i bani, cu at at mai multe

posibilitati au sa influenteze opinia acclora care apreciazac[lIlteccle~i care acordaacestoraprimcle locuri in spectacolele

hiturilor. Grice tendinta cuprinde 0 inertie atat pozitiva dit ~i

negativa. La inceput tineretul prime~te asemenea cantece cuurale, apoi se impu~ca sau se spanzura. ~i este putin probabil

ca medicii sa poata caraeteriza aeestea drept arta eontem-parana.

- Ei bine, dar daca vor fi interzise filmele ~i cantecele in

care se propovaduie~te distrugerea?

- lndiferent ce fel de baraje am construi, lacurile de acu-

mulare se vor umple. Apa trebuie transferata doar intr-o alta

alhie. Oistrugereaconstituie un elcment necesaral dezvolHirii.

Astfe!. judecand dupa toate, in mod periodic, aceste procese se

166

~

,J

inelud in subcon~tientul fieearui om de pe Pamfmt. in acestmoment este important faptul asupraearuia e~ti indreptat~i cefel de rezerve de iubire ai in suflewl tau. Cu cat este mai

putina iubire in suflet. cu cat mai putemicnoi. prin vlsuri,

teluri ~i conceptii despre lume, suntem legati de omenire. ell

atat mai mica va fi dezvoltarea ~i mai mare patologia.

- Ei bine, te rog sa diagnostichezi un cantec, - a propus

vecinul roeu. - Acest c[mtee a fost compus de un poet zis

"albastru". Acel cantec este probabil in general 0 catastrofa.

- Cfmtecul estecurat - am SpllSeu. - Principal este nu eelcare-l canU'i,ci ce anume introducein acesteantec~i spreee seorienteaza cand il interpreteaza. Apoi, in afara de cantare(, mai

exista ~i autorul cantecului. EI poate pur ~i simplu sa constate

starea lui patologica. iar aeeasta sa se disperseze in sufletulspectatorilor. Poate sa transmita experien(a de depa~ire a starii

patologice ~i, in consecin(ii, sa nu dauneze sutletelor, ci sa Ie

ajute.

- Se intampla ca intreaga omenire are un viilor destul de

sumbru, - a observat unul dintre noi. Tema violen!ei se afla

acum pe primulloc in arta.

- In prezent are lac 0 accelerare, iar toate tendin!e1e

imperfecte se vor dezvolla destul de repede ~i vor muri, se

inmul!esc tendin!ele patologice, deocamdata nu exista 0

concep(ie corecta des pre lume, dar pretulindeni in lume pot fi

observati germeni care ne indeamna spre armonie. Nu putem

sa g[lIldim rau despre viitor, intrudit in viitor noi ajungem laDumnezeu, ne intoarcem 1£1Dumnezeu. Grice eveniment eare

are loc ~i va avea loc ne impinge pe noi spre iubire ~i spreOumnezeu. Vointa divina se manifesta in toate. Procesul

167

Page 84: 07 Transcenderea fericirii

1\ ~. J

patologic este necesar pentru [aplul de a Impra~tia pc cei care

nu au invatat sa iubeasca. Daca noi vorbim ~i gandim sumbrudespre viitor. noi ne indeparUim de Dumnezeu ~i de iubire. Nu

demult, am trecut printr-un asemcnca eveniment. Au aparut

problcmc pc care trebuia sa Ie rezolv. Trebuia sa seriu 0 carte,

iar in problemele mele a avut loc un e~ec total. Eu inteIeg ca

nL! am putere pentru a face totuI deodata. ~i incercand ca prin

interior sa 111ftapuc de solutionarea sarcinilor puse, simt ca nuvoi reu~i. Cu cat doresc mai mult sa rezolv mai rcpede toate

problemele Cli atat mai greu ma apasa ceva pc suflet. Am hota-rat sa-mi pun un diagnostic. Se pare di starca mea a fost

aidoma unei stari de sinucidere lenta. A aparut 0 dorinta de

cinci ori mai mare de a muri din cauza injosirii soartei. Eu

mi-um spUS: IlU lua asupra ta multe lucruri, aeolo, SUS,- se

hotara~te ce ai de facut. Daca nu poti sa rezolvi dintr-o data

problema, alunci rezolv-o pe bucati. Eu pot sa fac ceea ce pot,

iar restul 11va hotari Dumnezeu. Am sil11(it 0 u~urare in sullet,

iar problel11e1e Ie-am rezolvat cumva. Dar, timp de inca zece

zi Ie mi-au aparul programe de autodistrugere, adica in con for-

l11itale cu inertia, un limp destul de indelungat, am simtit 0

deceptie ~i lipsa de durinta de a trai. lata de ce, atunci ca';d te

gande~ti la viitor, nu este voie nici macar sa te fortezi ~i sa

induci 0 grcutate in suflet, pentru di 0 asemenea stare oe

impiedica sa traim iubirea. Apropo, dad! cineva v-a suparat,

atunci, in primele 15 zile va veti intoarce in permanent.3 la

aceasta situatie. Astfel. In subcon~tientul dumneavoastra, fie

ca doriti sau nu, treceti prin aceasta situutie din nOli,

aproximaliv de 0 !TIie cinci sute de ori. Cu dit sufletul

dumllcavoastra este mai antrenat in vcderea pastrarii iubirii ~i

eliminarii pretentiei. ell alat procesul de distrugere se transfor-

1113in proces de crcatie. Este natural di pClltru aceasta trcbuie

sa ne pregatim din timp. adica noi trebuie In permanenta sadepa~im atractia fericirii omenc~ti. Atunci dind noua ne este

teama sa nimicim stabilitatea. deseori ne dezicem de dragaste.

- Ce este rau in faptuI ca barbatul vine din limp acasa ~i

face totul ca sotia lui sa fie fericita"

- Pana ciind stabilitatea nu devine un scop, totuI este

normal. Oar daca satul nu a venit acasa din timp. satia incepe

sa se irite. sa se enerveze, ceea ce constituie ni~te semne

periculoasc. Ea Incepe sa sustina modclul lumii. in care din ce

In ce mai mult se reliefeaza orientarea asupra vietii ei ~i a

nazuin\elur ~i din ce in ce ma; putin asupra dragostei. Nu

demult, un barbat mi-a cerut ni~te sfaturi. Problema consta in

urmatoarele: copilul lui are epilepsie. in sangele lui au des-

coperit 0 componenHi a dirui existenta i-a condus In concluzia

epilepsiei. Talal a dus copilul la un bioterapeut. Dupa un tra-

tament, a disparut componenta respectiva din sange. precum ~i

epilepsia. "Eu am citit caqile dumneavoastra, - a spus latal. -

~i a~ fi durit sa ~till dac[! baiatul meu nu va avea probleme

noi'!" - "Uitati, - am incercat sa-i explic tatalui. - Dumnea-

voastra aveti in general doua linii de fericire umana. 0 linieeste linia vietii, a continuarii ei, tema dorin\ei ~i geloziei. Cea

de-a doua linie 0 constituie soarta, tendinta de a dirija, apa-rarea vietii, lema mandriei. Copilul dumneavoastra a avut 0

mare concentrare pe darinta de a conduce. Aceasta inseamna

ea daca pe el I-ar fi lecuit nllmai ell medieamente, atunci

printr-un tratument eficient mandria ar fi scazut. iar depen-

denta s-ar fi transformat in gelozie. Astfel, dependenta de

16X 169

~

Page 85: 07 Transcenderea fericirii

dorinta ar fi ajulls nu de 2-3 ori mai mare, cum fusese pfllla latratament, ci de 11-12 ari mai mare. Aceasta Inseamna ca

epilepsia ar fi trecut, dar cu timpul ar fi Inceput sa apara

probleme cu sistemul urino-genital. Ar fi putut aparea $i

problemc cu Incheieturile, cu pancreasul, Cll ficatul, vederea ~i

auzul etc. Toate acestea ar fi Illceput sa funqianeze mai rau.Inabra de aceasta, ar fi aVllt loc destramarea vietii personale $i

neplaceri In ceea ce prive~te soarta etc. Energoterapeutul este

un om echilibrat, dar Intrucat caracterul copilului In timpul

tratamentului nu s-a schimbat, a avut loc ace I transfer de la

mandrie la gelozie. Este adevarat ca nu este de 11-12 ori mai

mare peste punctul critic, ci de 7-8 ori. Daca mama copilului

ar fi putut ierta ~i pastra iubirea In arice canditii. atuncicopilului i s-ar fi curatat ambele ramuri ale umanuilli. Apropo,

atunci cand amul Incepe sa se roage, recunosdind ca boala lui

este legata de mfllldria ridicata, atunci poate avea lac 0 ase-

menea mi$eare de la mandrie la gelozie. Totodata, daca omul

se roaga nllmai pentru a-~i redipata sanatatea, cu un scop final.

eu at at mai putine vor fi schimbarile reale $i va exista pur $i

simplu trecerea $i transformarea unoI' probleme In altele.

Astfel, In primul rand, trebuie sa lucreze mama." - am conchis

eu .- "Mama Insa refuza categoric sa lucreze asupra ei, - aSpllS tatal. - Canile dumneavoastra nu sunt citite de ea."

"Atitudinea dllmneavoastra fata de ea nu permite ca ea sa sedezvolte, - am aratat eu. - Cartile mele constituie 0 psiho-

trauma. Elc vorbesc despre pierderi $i cu cat este mai ferm

orientat amul spre stabilitate, Cll atat Ii este mai greu sa

citeasdi Illcrarile mele. Dumneavoastra v-ati temut multi ani

de cea mui midi nelntelegere In relatiile ell sotia. V-a fost frica

170

I1. ~ j

de racirea relatiilor ~i de Indepartarea ei de dumneavoastra.

Pentru a pastra familia, femeia trebuie sa se coneentreze ~i sa

aClllTIuleze iubire In suflet. Pentru aceasta. In mod periodic,

trebuie expcrimentata franarea vointei $i a dorintei. Dumnea-

voastra. Insa, temfllldu-va pentru uman, ati Impins-o In penna-

nenta catre vointa $i dorin\a. in ceea ce 0 prive$tc, ea a Ineeput

sa-~i pastreze familia nu prin annonie interna. puntind un

accent mai mare pe straturile exterioare, adica: pe sottIi ei IlU

trebllia sa-I mai iubeasca, el trebllia dirijat, disciplinat, trebuia

solicitat $i dojenit etc. in ceea ce prive$te copilul, aeeasta

tcndinta dinspre nivelul superior, a intrat In adaneime ~i a

Ineepllt sa elimine iubirea $i, In eonsecinta, a aparllt boala." -

,,~i aCllm ce este de facut" - a Intrebat barbatul - Oare treclltul

nll-I mai putem Intoarce ~i carecta'?"- "De ce nu se poate'?

Schimband atitudinea fata de trecllt, noi schimbam Insll$itrecutul. Apoi boala este In primul rand 0 reaqie a viitorului.

Va este greu sa credeti, dar chiar $i acum, cand optica dumnea-

voastra se schimba fata de familie, copilului dumneavoastra Ii

este mai bine. Ajutati-o pe sotie sa se simta slaba $i fara

aparare.Ajutati-o sa se simta iubita ~i s-o pastreze, iar atunci

copilul dumneavoastra nu va avea Ilevoie nici de medicamente

nici de vindecatori."

- Hai sa vorbim despre sex, - a In tors yorba interlo-

cutorul. - Cum sa traim dacii tot timpulne ahtinem?

- Nu te Intrista, - am raspuns eu. - Unii mantinca maimult, al(ii ma; putin. Fiecare are un mod de viata. Apoi, ca sa

renunti la ceva, trebuie sa ai ceva. In cazulln care nu exista In

sutlet teama. invidie ~i suparare, atunci sentimentul de iubire

Hi va spune de la sine cat ~i ce anumc Hieste necesar.

171

--

Page 86: 07 Transcenderea fericirii

- Apropo, tu crezi In sell1ne sau nu? - ll1-a Intrebat

prietenu 1 meu.

- Cred ~i In semne ~i In indicii. am raspuns eu.

- Dar tll ai avut a~a ceva?

- Da, am avut ~i nu demult. Eu am visat toata viata sa am0 casa In natura.Deodata, 111is-a propus un teren. Locul a fastminunat. Distanta - 0 jUll1atatede ora din centrul ora~l1lui.Alatl1ri un parc imens. Au fost trase toate liniile de C0111U-

nicatie. Astfel, ClI timplll, se putea construi 0 casa care sa

corespunda total eu cerintele mele. ~tiu faptul ca 0 casa sau un

apartament Cllillparat Intare~te putemic sentimentul de aparare.

La ce a visat omulill epoca primitiva? - La 0 locuinta care sa-Iapere de frig, la mancare, care sa-i permita sa-~i pastreze viata,

la sex. care sa dudi mai departe neamul ~i eu cat viseaza mai

mult omul ~i dore~te sa obtina aceste valori, eu atat mai mult

se poate a~tepta sa apara probleme. La mine problemele au

uparut imediat. Ne-am dus sa intocmim actele pentru aehizi-

tionarea terenului. Eu nu euno~team drumul, iar tanarul care

m-a ajutat sa-I cumpar s-a a~ezat la volan. Dupa ce am trecut

de cateva cartiere, deodata, in fata ma~inii a sarit un caine derasa collie. Ma~ina I-a lovit, el s-a rostogolit In aer ~i a cazut

pc pamant. Am crezut ca I-am omoral. Dar cainele s-a ridicat

~i, ~chiopatand, a fugit. Am ajuns la notar, unde am aflat ca In

ziua respectiva nu se mai intocmeau acte. Pentru a nu pierde

timpul stand Ia coada, am hotarat sa amanam problema pentm

a doua zi. Cand am pornit spre vila, de cateva ori, sub roata

ma~inii s-uu aruncat animalele. Cu greu am putut frana

ma~iml. Din interes. am diagnosticat aceste animale. Toate

<-Iveau<-Ita~amentul [ata de 0 soarta ~i viata pozitiva. Cand 0

172

,\ ~

J~

asemenea dependen!a depa~qte nivelul critic, animalul l~i

cauta singur rnoartea. De fapt, la fel ca ~i omu!. Cu toate ca la

nivelul con~tiintei, acesta nici nu po ate sa ghiceasca acest

lueru. A doua zi am pornit iar de la vila ~i un betiv a pa~it

deodata ~i a cazut sub roata ma~inii mele. Nici pana azi nu-mi

dau seama cum de nu I-am strivit. Dar, am avut destu\ demulta minte sa realizez ca eu IlUtrebuie sa cumpar acel teren.

Cand cineva traie~te Intr-un apartament mic ~i apare posibi-

litatea de a cumpara unul mai mare sau dind activitatea ta,

munca ta, situa!ia ta te obliga sa ai un anumit nivel de confort

este una. Cand insa visezi foarte mult la ceva, atunci nu

situa!ia te Impinge la confort, ci tu te straduie~ti sa-I cape!i din

rasputeri. Astfel se po ate Intampla ceea ce a scris Gogol In

povestea "Mantaua": bogati devin aceia care sunt pregatiti

pentru aceasta. Talenta!i devin aceia care nu distmg talentu!.

Realizarea personala constituie a mare fericire. Dar pana cand

omul nu-~i pune In ordine sufletul, el nu pOlite atinge aceasta

fericire. In principiu, predestinarea noastra se ascunde In

dorintele noastre ~i visele noastre din tinerete. Cati tineri

talentati nu am vazut eu. carora soarta nu Ie-a permis sa se

manifeste.

Capacitatile dezvaluite, renumele, banii, i-ar fi omorat

destul de repede sau i-ar fi Impiedicat pe copiii lor sa apara pe

Pamanl. Pe mine m-a interesat intotdeauna 0 fraza enigmatidi.

a lui Esenin: "Este exact a~a ~i In acela~i timp de ndnteles, a

spus unul dintre noi: «Unui om dur j se cuvjne bucuria, iar

celui sensibil ii revine tristetea»." Ca ~i cum daca ar exista

multa iubire in suflet. ar trebui sa existe ~i bucurie. 0 persoana

sensibila, delicata, are mai multa iubire in suflet decat

173

........

Page 87: 07 Transcenderea fericirii

persoanadura. ~i totu~i tristc~ea Inseamnadepresie, renun~areala dragoste. Care cstc sensu I 111acest caz'? Tristetea ~i amara-

ciunea Inca !HIInseamna depresie. Pu~kin a introdus 111lite-

ratura notiunea de trisle~e luminoasa. ~i tristetea ~i melancolia

constituie un adio, lIn rtunas bun de la ceva. Aduceti-va aminte

maxima mea veche: - "Celc mai teribile pierderi sunt aceleape care nu Ie observam." Omul dur deseori se bllcura numai

pentru faptul ca nll observa ee a pierdut. in realitate Insa,

mecanismul arata astfel: iubirea de Dumnezeu na~te dorinta ~isensibilitate. Cu cflt cste mai mare dimensiunea dorintei, Cllat[tt mai multe poate atinge omul In viata. ClI atat mai mult

este capabil de 0 imensa dragoste umana. Tot ceea ce este

lIman ~i tot ceea ce dobandim noi trebuie sa pierdem. lata,

deci, daea simtim de 10 ori mai mult dragostea umana ~isatisfaqie. noi percepem acest eeva ca pe ceva necesar. ~i Inacela~i timp, cand noi pierdem de 10 ori mai multa ferieire,

atunei apare mecanismul aprecierii. Oezvoltarea nu Inseamnanumai un avant al sentimentelor -5idorintelor, ci Ull mijloe de

cre:jtere III dimensiunile sentimentelor bolnavicioase. Pe ma-

sura ce ne dezvoltam, posibilita!ile de ehinuire a eorpului ra-

man acelea~i, iar dimensiuneaehinurilor sutlete-5tidevine mai

putemica. lata de ce, eu cat este mai Inalta sensibilitatea ~i

dimensiunea sufleteascaa omului, cu atat mai adanc ~i maiacut poateel sa simta boala, iar pe de alta parte nu oriee boala

poate fi suportata de el. in asemenea cazuri se pot alege catevadii. Prima cale: daca nu supoqi suferinta, atllnci Incepe maideparte boala, nenorocirea ~i moartea. A doua cale: se poate

degrada, renunta la sentimente cllprinzatoare mic!?orandll-se

atunci ~i plafonul bolii. Calea a treia: sa ne adresam iubirii ~i

174

,\

\ ~

j~

lui Dumnezeu, atunci sllferinta ca pierdereaI'ericirii umane nu

se transforma In ebinuri de nedepa~it. Divinul, deei, noi nu-I

pierdem niciodata. $i iata 0 Intamplare pe care putem s-o

numim drept ilustrare pentru alfabetul vie!ii.

- Eu am oeupat 0 funC\ic In alia, - povestea un paeient. -

Am avut de toate: bani, putere ~i posibilitatea Implinirii

dorintelor. Apoi, 111continuare, am avut ~i mai mult, adica

iubire. Oar femeia a fost maritaUi. La Inceput ferieirea ne-aorbit ~i acuprins totul. Dar eu cat a durat mai mult idila

noastra, cu atftt mai mult am Inceput sa suferim. Eu eram

casatorit, ea era casatorita. S-a creat 0 situatie de nerezolvat.

La un moment dat eu am sim!it ea mai departe nu mai pot, casufletul meu nu poate suferi mai mult. Peste cateva zile am

Inceput sa am neplaceri la locul de munca. Nu se ~tie de unde,

au Inceput sa apara ~i mai multe probleme. lar dupa 0 jumatate

de an am intrat la pu~carie. Primul an petrecut In pu~carie a

fost un co~mar. Tot ce s-a Intamplat a fost deosebit de injust ~i

ilogie. Acolo, In Inehisoare, am eitit cartea dumneavoastra ~i

anii au zburat pe neobservate. Am In!eles ferm: ea dad am

renun!at la suferin!ele suflete~ti care mi-au limpezit iubirea

fa!a de Dumnezeu, Inseamna ca eu trebuia sa mor. Moartea,

Insa, mi-a fost schimbata In chinuri fizice. Cand ~tii pentru ee

suferi Inseamna cii dispare suferin(a.

Eu ma gandese ca de multe ori mi se pun doua Intrebari: de

ce oamenii talenta!i dispar mai des decM eeilal!i oameni" $i de

ce oamenii coreC\i traiesc adeseori mai prost decat ticalo~ii ~i

nemernicii? Iar bunatatea ~i onestitatea Inseamna de la sine

fericire. Fericirea, Insa, Inseamna mult mai mull decat banii. $i

daca noi eonsideram ca pentru onestitate trebuie sa ne

175

--

Page 88: 07 Transcenderea fericirii

I

\ ~

_J~

pliiteasdi In plus, atunci gre~im. De~i, este adevarat, ca dadi te

ocupi de afaceri ~i nu e~ti onest ~i de illcredere, ca!?tigfind azi,

neaparat pierzi maine sau poi maine. Cfll1d ill America au fost

chestionate catcva mii de milionari, a reie~it di una din

condiliile boga!iei lor ei Ie numeau il1credere !?i ollcstitate.

Apropo, eu am observat 0 partieularitate interesanta. Cand pe

mine In-all in~elat, furandu-ma sau insu~ind banii mei, eu

spuneam mereu ca acqti oameni VOl' fi pedepsiti de

DU1llllczeu. Oar nu a avut loc oiei 0 pedepsire. Apoi ell i-am

multumit lui Dumnezeu pentru faptul ca nu s-a Intamplat

nimic, intrucat s-ar fi destramat terenul pentru razbunarea mea,

pc care eu am numit-o dreptate. Dupa aceca, intampJator, am

arlat di acc!?tia s-au 'i'nglodat in mari datorii, iar suma acestci

datorii a fost egala cu banii pe care i-au luat de la mine. Acolo,

SlIS, exista 0 anumiUi rat1une. ~i aeolo nu trebuie sa te bagi cu

logica ta care cauta in permanenta vinovati ~i exacerbeazadorinta de a se razbuna. inchipuiti-va ea a aparut 0 problema.

Sa spunem ca este yorba de 0 mare neplacere, iar In acel

moment se degajeaza la dumneavoastra 0 portie de energie

care permite solutionarea problemei. Sa spunem ca trebuie sa

intelegem de ce s-a Intamplat aeest lucru ~i ce trebuie fkut ca

lucrurile sa nu se repete In viitor. Adica, fiecare neplacere

degaja 0 partie de energie necesara pentru dezvoltarea

ulterioara.

Dadl noi Incepem sa manifestam ura ~i suparare, cautand

vinovati, parandu-ne rau ca s-a Intamplat acest lucru, atunei

simtim 0 nemultumire de sine ~i teama pentru viitor, iar 0

mare parte din energie se consuma in zadar. Dezvaltarea nu aavut loc. inseamna ca mai departe vor aparea mai mulre

problcme. Cu cat vedem in taate vointa divina. cu atflt noi

economisim encrgie pentru dezvoltareaproprie fara a 0 cheltui

in zadar. 0 cuno~tinta mi-a spus urmatoarele:~ Eu m-am simtit mai bine dind am inceput sa repet fraz~t:

,,- Doamne, eu nu iau nici 0 hotarare." ~i procedez la fel, dar

de fiecare data simt ea vointa ~i dorinta mea sunt secundare.~ Ce este 0 intuitie buna? Cum sa dezvoltam in sine

intuitia?

- Depinde ce intelegeti dumneavoastra prin intuitie buna?

S-a dus un om intr-un cazinou ~i u ca~tigat 0 suma mare de

bani. EI s-a bllcurat ~i a spus ce intuitie buna am avut. A doua

zi insa, a fost jefuit ~i ucis. Astfel intuitia lui a fost buna sau

nu? Noi, cu totii, ~tim viitorul in subcon~tient. lar intuitia

noastra este ,ndreptata inspre supravietuirea de perspectiva,

adica In primul rand spre dezvoltarea sulletului. lntuitia, Insa,

trebuie sa ne ocroteasca de tot ceea ce poate deteriora sufletul

nostru ~i cateodata chiar ~i de viata, dad noi nu ne folosim de

aceasta in mod just. Deseori, 0 intuitie buna este numita aceea

care ajuta la Indeplinirca dorintelor noastre. Daca, insa, noi

devenim robii propriilor dorinte, atllnci In acest plan 0 intuitie

huna pentru noi este sinucidereu.

- Hai sa vorbim mai bine despre femei, - Imi 'pune

prietenul mell Intrerupandu-ma. - Nu pot Intelege nicidecum.

Sa ne Inaltamdeasupra femeii, s-o asuprim, nu este bine, sa 0nimicim, deasemenea nu-i bine, sa fim egali ell femeia tot nu

este bine, cleci ce trebuie sa simt eu cand comunic cu 0

feme ie'

- Noi trebllie sa ne ajutam reeiproc caDumnezeu. Aceasta inseamna ea noi toti

176

sa ajungem la

trebuie sa ne

177

..-iII8iII

Page 89: 07 Transcenderea fericirii

sprijinim ca sa simtim sentimentul iubirii. Ce ne impiedica sa

percepem sentimentul iubirii? Autoprotectia. in fata acestui

sentiment !loi trebuie sa fim complet fara protectie. Oaca noi

incercam sa ne protejam eu bani sau eu aptitudinile, noi Ie

pierdem. Daea noi ineercam sa ne aeoperim eu 0 situatie sau

eu 0 locuin(a luxoasa, noi Ie pierdem. De dragoste nu se poate

aseunde nici macar in spatele vietii, adiea s-o faei mai

importanta dedt iubirea. Inseamna ca trebuie sa traim In acel

mod. care ne ajuta sa experimentam sentimentul iubirii. In

primul rand noi trebuie sa vedem eul divin In omul apropiat ~i

sa ne sim(im In fata lui fara aparare, ca un copil iubitor. In al

doilea rand, noi trebuie sa vedem eul uman ~i sa ne comportam

fa(a de el ca un tata iubitor, cu 0 dragoste care nu exclude

severitatea ~i pedeapsa. In al treilea rand, noi trebuie sa vedem

sufletul egal cu noi ~i sa manifestam 0 dragoste de prieten ~i

frate. Este neaparat necesar ~i sentimentul sexual, dar numai

dupa ce am Invatat concomitent sa simtim cele trei nivele

anterioare. In ceea ce prive~te regimul du~manului pe care

putem sa-I uram ~i pe care trebuie sa ne razbunam. regimul

robului, pe care po(i sa-I calci In picioare, regimul de rivalitate

~i dorinta de a simti superioritatea. toate acestea pot fi

eliminate.

- Apropo, - se agita un nou interlocutor, ~ de unde a

aparnt supersti(ia de a nu da ~i a nu lua bani seara?

- Probabil, din cauza ca cu cateva ore Inainte de somn tot

ceea ce facem se situeaza Intr-un loc superior In subcon~tient,

iar In cazul In care luam bani Inainte de somn sau daca Ii

numaram, acest lucrn poate Intari dependen(a de soarta favo-

rabila, iar ca urmare Incep problemele, De ce este preferabil sa

17X

~\ ~

_J~

se fadi eu diteva are inainte de somn? Atunei dependenta de

dorinta este mai mica.

- Ce se intampla eu sexul inainte de somn? - ma intreabaprietenu!.

- Cu sexul trebuie sa te ocupi In loc de somn, ~i atunci

totul va fi normal, - am raspuns eu ~i eu grell m-am abtinut sanu zambese.

- De ce nu se pot pune cheile pe masa')

- Masa pe care !loi maneam are in subeon~tientul nostm 0Insemnatate deosebita. Tot ceea ce sta pe mas a mare~te

valoarea acestuia. Cheile de la casa Ie consideram drept un

simbol al apararii ~i al soartei favorabile ~i lasarea lor pc masa

pe care se mananca, judeciind dupa toate, poate Intari depen-

denta de 0 soarta favorabila. In general, Intr-un apartament,

acele obiecte care sunt a~ezate deasupra a eeva, mare~te

insemnatatea lor ~i in eonseeintaeste nevoie ea aeesteobieete

sa Ie alegem coreet.

- Apropo, eu doresc sa ma due sa fae exerci(ii Intr-o salade antrenament, - mi se adreseaza unul din eei prezenti. -Daca Intaresc mu~ehii ~i devin mai putemic, poate sa-mi

dauneze acest lucru?

- Da, poate. De ce vrei sa te duci la antrenamente?

- Cum de ceo Pentru a deveni mai putemic, a marivolumul mu~chilor ~i pentru a dobandi 0 silueta atletica.

- in consecinta, ea sa se uite fetele dupa tine, nu-i a~a? -presupun eu.

- Oar de ce nu"

- ~i acum analizeaza care sunt seopurile tale:

intare~ti sanatatea inseamna eoncentrarea spre viata;

1) sa

2) sa

179

.........

Page 90: 07 Transcenderea fericirii

devii mai putemic, adica sa-!i mare~ti eapacitatea ta de aparare

~i a 1ntari soarta; 3) sa 1ntare~ti dorin!a de atrae!ie a sexuluifrumos. Oar eu cat te vei eoneentra mai mult asupra acestor

probleme 1ntr-o saUi de gimnastiea $i ell cat ob!ii sueeese mai

marL ell atat mai multe probleme 0 sa a1 eu sanatatea, ellsoarta ~i cu rela(iile fa(a de femei.

- Atunei ee sf}fae'! Sa nu ma oeup de sport'!

- Problema consta in faptul ca a practica sportul ca ~i

orice alta activitate a omului poate fi totodata 1ndreptata 1nspreacumularca iubirii. ~i atunci, prin efortul fizic, in suflet nu

apar greutatea, tellsiullca ~i furia, ei u~urarea, bunatatea ~i

exuberan!a. Energia nu se eonsuma pentru 1ntarirea mu~chilor,

ci pentru planurile strategice subtile ale dragostei ~i ale

bunata!ii. Atunei mll~ehii nu eresc 1n volum, ci devin mult mai

puternici ~i mai rezisten(i. Carpul devine intr-adevar frumos.

Dar pentru a 1nvata sa cream 0 stare interna justa ~i apoi s-o

pastram 1n momentul supra1nearearii, trebuie sa muncim mult,

iar rezultatele nu apar dintr-o data. in schimb, ele vor dainui

mai mult ~i nu vor dauna niei sanaUitii $i nici destinului.

- Apropo, cineva mi-a povestit a intamplare interesanta.

Nu pun mana in foc pentru exactitatea detaliilor. Va voi

povesti a~a cum am auzi!. Odata, echipa na(ionala de cicli~ti a

Fran(ei a ie~it la antrenament ~i antrenorul Ie-a dat startul. iar

cicli~tii, intr-un ritm acerb, au pornit sa zboare pe traseu. Are

lac pregatirea pentru campionatul mondial, iar dispozi(ia

tuturor participan(ilar era deosebit de serioasa. Deodata, in

acest moment, pe langa ei a trecut cu 0 viteza mare lln tladill

pe a bicicleta obi~nuita ~i a disparut in departare. Ochii

antrenorului au ie~it din orbite. Cu to!ii au ineeput sa depuna

IXO

,1, ~

__I

un efort uria~ ell sa intre in forma, iar deodata, un tlacau

dintr-o eamuoa bate toate reeordurile fara sa-~i dea seama.

Dupa 2-3 zile, antrenarlll a reu:;;it sa-I gaseasea pc aeest tlacau

$i a ineeput sa-I ehestioneze, eu ee se oeupa ~i cum a ajuns sa

atinga asemenea rezultate de neinehipuit. "Dragul mell, eu nu

am timp de pierdut cu discu!ii cu tine. Eu lucrcz ca pompier,

iar bicieleta Imi trebuie ca sa merg in ora~ul veeill sa a vizitez

pe iubita mea. Eu trebuie sa ajullg aeolo sa rezolv a sumedellie

de prohleme ~i sa ajung inapoi." EI a dat din umeri ~i a zburat

mai departe. Antrenorul nu s-a lasat, I-a gasit a doua oara ~i I-a

rugat sa participe la campionatul lumii. Se pare ca a cucerit de

cinci ori titlul de campion mondialla ciclism. Deci, cu cat sunt

mai mari seopurile pe care lli le punem in fata, cu atat maimulte putem ob!ine de la via!a. lar scopul eel mai mare i1

constituie dobandirea propriului eu divino

- Care este situa(ia cu artele mar(iale"

- Este la fel, - am raspuns eu. - La noi, baie!ii mergeau labox pentru a se tabaci unul cu altul sau pentru a se lauda fa(a

de fete, de asemenea pentru a cuceri un lac in campiona!. Cand

insa au aparut la noi ~colile de karate ~i diferitele forme ale

artelar mar!iale, toate acestea s-au transformat in simple batai

de pumni ~i in fabricarea de criminali. Dad eu am ajuns intr-o

seetie pentru a sllopi pe cilleva, eu dit obtill mai multe sueeesc,ell atat mai mult dorese 111subeol1~tient sa umilese sau sa

distrug pe cineva. lar in continuare apar probleme de sanatate

~i cele legate de destin, De fapt. esen!a artelor mar!iale este cu

totul alta. ~i iata un exemplu: pleaca un sfant in Mun(ii

Tibetului ~i incearca sa eueereasea acea stare 111care disparedependen!a de voin!a, de darin\a ~i de via!a ~i in momentul in

I HI

-------

Page 91: 07 Transcenderea fericirii

care sufletul lui se deta~eaza de viata ~i dorinta, lui ii este maiu-?or sa pereeapa eul sau divin ~i sa se concentreze asupraacestuia, iar apoi el coboara intre oameni, in vale, ~i dcodata

observa di nl! poate sa-.'?imentina aceasta stare. EI se intoarce

inapoi ~i dobande~te din nou starea inal!iitoare a sufletlilui, iar

apoi coboara in vale incercand sa-~i pastreze aceasta stare.

Cand reu~qte, el in!elege ca a aiuns mai departe in evolu!ia sa.

Se pare ca a fi sfant in mijloclil oamenilor este mult mai greu

dedt deta~andll-te de toate: este mai greu sa pastrezi calmlll,

bucuria ~i iubirea cfmd e~ti impins, umilit ~i ciind to!i se

comporta cu tine nedrept ~i eu atat mai greu este sa-ti pastrezistarea justa interioara cand trebuie sa te aperi' sau sa ataci.

Artist devine acela care pe dinauntru este incalzit de iubire.

Scopul artelor maqiale nu il constituie umilirea ~i distrugerea

adversarului, ci pastrarea eului tau adevarat in condi!iile cele

mai grele ~i inadecvate pentru aceasta; nu victoria exterioara ci

cea interioara~i in primul rand asupraeului tall uman este ceacare conteaza. Capacitatea de a invinge tara a lupta a demons-

trat echilibrul interior al celui care practica artele mar!iale.

Adevaratul invillgator este acela al carui victorie nu este

baullita. invingand eul uman propriu, invingi deja orice

armata. La inceput noi ne raportam la propriul eu uman cum se

raporteaza pqtele la stapanul sall, ploconindu-ne in fa!a

acestuia ~i uepinzand de el; apoi Cll iritare ~i ura ca ~i slugile

care dorcsc sa se echilibreze; apoi incepem sa-I calcam in

picioare ca stapanul pe sluga sa indolenta: apoi incepem sa-I

iubim ca pe un copil imperfect, fara aroganta, teama ~i iritare,

ajutandu-I cu dragostea noastra ~i educandu-I coreet.

- Hai sa tragem 0 eoncluzie asupra cdor spuse de tine, - a

IX2

,1. ~

Jaratat prietenul meu. - Astfel, care sunt eauzele bolii? 1) Me-

dilll nefavorabil - este elar. 2) Obiceiurile dauniitoare. 3) Ati-

tUdinea incorecta fa!a de alimente ~i de sex. 4) Concep!ia

incorecta despre lume ~i ca atare, fa!a de caracter.

- Eu a~ fi pus concep!ia despre lume pe primul lac.

- Oare de la lipsa de sex pot aparea boli?

- Binein!eles, ca ~i de la subalimentare. Sa presupunem ca

sentimentul de dragoste trebuie sa se transforme in energie

sexuala. Oar dumneavoastra va afla!i intr-o stare de iritare, de

suparare, de indireare nervoasa ~i ca rezultat atraetia sexualanu mai intervine. Este la fel ca ~i dind dumneavoastra ar trebui

sa mancati dar din cauza unor necazuri traite v-ati pierdutpofta. Este natural, ca pot aparea probleme. Oar din nou starea

dumneavoastra interioara echilibrata va sugereaza singura ce

sa mfmcati. in ce cantitate ~i cfllld. Se intampUi ea uneori sadori!i sa flamanzi!i, iar alteori sa infuleca!i.

- Ce demonstreaza faptul daca aetUl sexual este foarte

seurt?

- In primulrand,acesta este determinatde stareafemeii ~inu a barbatului. jnseamna ca ea are 0 concentrare subcon~ti-

enta ridieata a dorin!elor.

- Oar daca totul se petrece foarte repede - este bine sau

rau?

- Eu cred ca are loc aeela~i fenomen ca ~i cand dumnea-voastra ati consuma masa de pranz lr1tr-UIl minut. Pentru

transformarea energiei este inca nevoie de timp.

- Care trebuie sa fie timpul optim"

- Aproximativ de la 5 la 20 de minute, adica exact catrecamanda medicii. Apropo, 0 femeie m-a intrebat nu demult

I\'

IX3

.-iiI8II

Page 92: 07 Transcenderea fericirii

I

\ ~

j

care este cauza bulimiei'! Adica ea la inceput mananca, apoi

are gre~uri. Tema este una ~i aceea:ji, adidi legata de gelozie ~i

de dorin!e. Una dintre trasaturile ata$amentului rata de dorin!ii

depinde de alimentatie. Omul nu poate sa invinga dorinta de a

manea. Se acuIlluleaza un complex care duce la Y0111a.Cand

eu vorbesc despre gelozie, subin!eleg dependen!a de via!a $i de

dorinta. Pur ~i simplu la unii oarneni aceasta poale arata ca

invidie, iar la al!ii ca bilrfa; la al treilea apare ca lipsa de

dorin!a de a trai, iar la al patrulea ca gelozie, la al cincilea insa,

ca 0 teama in fata viitorului. Cfmd copilului ji estc frica sa

ram[ma singur, el se teme foarte tare de maarte. Aiei avem

de-a face de asemenea cu dependenta de via!a $i dorin!a.

Intrueilt la baza tuturor dorintelor se afla atractia sexuala, adica

continuarea vietii, se poate trata aceasta depcndenta in primul

rand prin pastrarea iubirii atunci dlnd sentimentul estediminuat. Capacitatea de a ierta pe omul iubit, care a In$elat, a

suparat, s-a certal, capacitatea de a pastra iubirea, atunci cand

viata se destrama, adica In timpul bolii ~i al mortii, permit

InlAturarea cauzelor care stau la baza multor probleme.

- Oar daca eu voi ierta In permanenta omul care ma

tradeaza $i nu se comporta adccvat, oare eu 11lI-1stimulez?

. - Suntem eu to!ii fiii lui Dumnezeu. Daca copilul facenazbiltii, in sufletul dumneavoastra 11 ierta!i intotdeauna de$i

prin aceasta 11pedepsi!i. Pur $i simplu nu trebuie sa uitam ca

!loi suntem cu totii ni~te copii marL.

- Eu am 0 intrebare interesanta, - intervine unul dintreascultatori. - Am practicat yoga. Aici, in principiu, se poate

reduce arice exercitiu fizic la doua tipuri - cste asanacamilei~i as ana iepurelui. In prima postura, stand in genunchi Incepi

incet sa te mi~ti In spate, iar In a doua - invers. Oar iata, prima

pozitie este foarte grea pentru femei, iar a doua pentru barbati.

De ce')

- Aceasta intrucat prima pozitie constituie Injosirea

I"emeii, iar cea de-a doua reprezinta vointa $i dorinta de a

conduce. Pentru femei sunt importante familia, copiii, conti-

nuitatea neamului, adica dorinta. Pentru barbat sunt insa

importante munca, aptitudinile vointa $i dorinta de a conduce.

Astfel aceste pozi!ii principale permit sa blocheze concen-

trarea asupra a doua tendinte ale fericirii umane. Se poate

afirma ca yoga este 0 filozofie descrisa prin mi$cari ~i posturi.II

Oupa c[lteva zile eu mergeam cu trenul care ma ducca la

Moscova. Sub bataia ritmidi a rotilor pc mine m-au preocupat

in permanen!a problemele mele. Astfel, pilna acum, nu pot

intelege cauza scurgerii energiei. Daca rcglementez problema

Cll rinichii, atunci Incepe sa sufere ficatul. Atata timp cat exista

scurgerea energiei, ceva trebuic sa doara. Este posibil ea eu sa

merg ell prima viteza. V itezele eu care am ie$it, profunzimea

prohlemelor pe care Ie rezolv necesiUi euplarea vitezei a

cincea, iar eu calatoresc cu viteza Intai sau a doua. Este nevoie

sa schimb eeva ill mod esential. In primul r[lIld estc nevoie sa

ma ascund, sa ma deconectez din cotidianul vietii. Cand

$arpele i$i schimba pielea, eI trebuie lasat singur. Apropo, iata

inca 0 cauza a bolii. Omul se impotrive$te destinului sau. EI

trebuie sa s,himbe, sa presupllnem, profesia, obiceiurile $i

modul de via!a, dar el s-a ata$at atilt de mul! de stabilitate $i

existenta pozitiva, ineat renunta sa faca ceea ce solicita de la el

soarta. Oar mai de parte urmeaza hoala ~i moartea. Apropo,

IX4 IX5

--

Page 93: 07 Transcenderea fericirii

referitor la mundi. S-ar putea ca sa fi sosit timpul ca sa termin

cu extrasenzorialul? In ultima vreme a~ dori foarte mult sa ma

ocup de pictura. Acest lucm nu este inUimplator. Oar Cll

cercetarile din nltimul timp s-au acumulat 0 serie de probleme

mult mai repede decat posibilita!ile mele de a Ie rezolva. Oar

~i obiceinrile mele trebuie precis schimbate. Sa te grabe~ti Inultimele clipe nu este 0 ocupa!ie foarte placuta. in memoria

meaa revenit un episod care s-a Intfimplat cu doi ani in urma.

Mergeam cu ma~ina spre casa de vacan!a, am deviat de pe

traseul principal pe un drum Ingust. in fa!a noastra, la mijlocul

drumului gonea un camion. Am Incercat sa-I ocolesc pe partea

stanga. accelerand pan a la 120-130 km pe ora. in acelmoment.

camionul a Inceput sa se Intoarca spre stanga. Semnaliza-

toarele din spate erau acoperite cu noroi, astfel ca nu am putut

sa vad directia In care dorea sa mearga camionul. Dar ~i a~a

era tarziu. Eu am apasat puternic pe pedal a de frana ~i imediat

am inteles ca rotile au Intepenit. Astfel, ca 0 sanie, eu 0 viteza

imensa, intram IIIcamion. M-a salvat numai obiceiul meu de a

lupta pentru viata pana la ultima piciitura. Mi-a mai ramas

Ilumai 0 secunda sau dOlia. Inca putin ~i intram sub camion.

Atnnci. In loc sa apas pe pedala de frana, plin de panica, am

"pas at pe pedala de gaz. Ma~ina a sarit In fa!a, evitand

impactul cu camionul ~i apoi imediat am In tors volanul spre

dreapta. Ca pe un film luat cu Incetinitorul eu am vaWI col\U1

earoseriei camiollului care a alunecat la cinci eentimetri de

bar" ma~inii noastre. Am facut un zig-zag ~i am zburat mai

departe alaluri de camion. Daca eram derutat pe drum, putea

sa ne coste mult pe toti. Am hotarat In sinea mea di nu voi mai

proeeda niciodata astfel.

IX6

\ ~

JApropo, eu Intotdeauna faeeam inca ° prostie. La curbe

treceam mereu de la 0 viteza la alta, decupland motorul. Dupa

care intram in curba cupHind in viteza a treia, maximum a

patra, ceea ce mi-a permis sa pastrez eontrolul asupra ma~inii.

Am cuplal Inainte de curba, dar Inainte am redus din viteza. iar

atunei eand franam, In niei un caz nu umblam la schimbatorul

de viteza. Este mai bine sa schimbi ferodourile de frilna decat

carjele. Unele dintre obiceiurile mele cele mai proaste erau

sllpararea. iritarea ~i exigenta inaWi fata de oamelli. Oe ce nu

pot sa renun! la aceasta? Pentru ca eunu pot forma pe al!ii. Ce

inseamna sa eoncillei un alt om? Aceasta IIlSeamna sa gase~ti

un compromis Intre dorin!ele lui ~i ale mele. inainte ma ener-

yam dind eolaboratorii faeeau eeva supert'ieial. Schema rati-

ollamentului era urmatoarea: alnul prime~te un salarill eu care

este multumit. inseamna ea dadi nu-~i face datoria, el IlU se

eomporta normal. Eu am incredere in el, iar eI ma tradeaz3 ~i

ma In~eala. inseamna ca el este rau ~i trebuie supus judeca!ii.

Am ineercat sa revizuiesc aceasUi schema: in primul rand,

omul nu va munci niciodata pentru mine. EI munce~te pentru

via!a lui, pentru a-~i satisface dorin!ele. Daca eu nu !in cont de

acest lueru ~i Incerc suta In sllta sa 11 Intarat impotriva mea,

atunci Intre noi se isca un contlict. in al doilea rand. eu am

Incredere In cineva daL de fapt, ell am transmis pur ~i simplu

obliga!iile mele altuia ~i Incep sa depind de el. Cu cat am mai

multa Incredere In cineva, cu atat mai mult depind de acesta,

astfel indit adeseori suprema mea incredere nu era de fapt

altceva dedt 0 lene obi~lllIita ~i lipsa dorin!ei de a conduce

cOJ-ecL Se ridica problema cum sa conduci corect. Daea eu ma

amestec in arice detalill, eu nu a sa am putere. Sa presupunem

.~

IX7

--

Page 94: 07 Transcenderea fericirii

di exista suprafala globului ~i pe aceasta Illilioane de puncte

iar In centrul lui un singur punct. Se poate conduce prin

suprafata sau se poate conduce prin centru. insealllna di

treouie sa renuntalll la controlul detaliilor ~i sa incetalll sa

acordam acestora vreo atentie. Oar In schimb trebuie solicitata

neconditionat respectarea a doua-trei puncte principale. NUllle-

roase persoane, educand copiii, Ii tracaseaza in permanenta, Ie

controleaza fieeare pas ~i se impacienteaza la cea mai mica

actiune incorecla. Pe noi ne eondue obieeiurile noastre.

inseamna ca daca formam la copil un comportamenl just,

atunci cauza impacientarii dispare. Eu am Incercat sa analizez

esenta pretentiilor mele fata de eopii. La urma urmel. I-am

adunat ~i Ie-am spus:

- Pentru ca sa nu existe conflicte intre noi, tincti minte catrebuie sa faccti doua chestiuni - prima: sa iubiti, sa stimati

parintii ~i sa aveti grija de ei: a doua: daca parintele v-a rugat

ceva trehuie sa Indeplinili acel lucrn ~i Inca imedial. Dupa

aceasta ne-a venit mult mai u~or sa traim. Am inceput sa ne

intelegem Cll capiii. Aeeasta inseamna ea, uneor], taate dorin-

tele ~i preten!iile noaslre trebuie pur ~i simplu reduse la caleva

principii esentiale. in acest caz, orice problema de comunicare

~i de conducere ne da un impuls spre dezvoltare ~i nu sprepierdere de energie prin impacientare ~i nemultmnire. Ell

mi-am adus aminte de 0 situatie recenta care mi s-a intamplat.

Voi descrie In linii generale aceasta intamplare, Eu ~i parte-

nerul meu de afaceri Irebuia sa Indeplinim caleva sarcini, Ca

urmare a gre~elii mele involuntare, aeesta a suferit intr-o

oarecare masura. lata ea ne-am intalnit sa discutam planul

viitor de ac!iune. in timpul convorbirii el ~i-a amintit de

IXX

\ ~

J

gre~eala mea. Ell am inceput sa ma apar, raspunzand prin a-I

invinui. Din intfimplare, eonflictul nu s-a inche;at eu intreru-

perea deplina a relatiilor. Cel mai interesant lucru a fast ea in

multe privinte trehuia sa cedez. Se pare ea cu cat am ineercat

mai mult sa-mi apar dreptatea sau demnitatea, eu atat mai

putin puteam controla situatia. Aducandu-mi aminte de intrea-

ga noastra discutie, eu mi-am fixat cateva reguli: 1) sa nu te

aperi emotional eand te supara cineva, adica nieiodata sa nl!

raspunzi cu un repro~ sau cu suparare la supararc; 2) sa Ill!

in"inuie~ti. sa !HI spui lueruri SlIparatoare; 3) sa demonstrezi

marinimie ~i sa faei complimente. A doua zi m-a sunat acest

om ~i a inceput discutia intr-o mat~iera de aeuzare ~i agresiune.

Dar eu m-am comporlal deja eu lolul allfe!.

- Dumneavoaslra Imi spune!i ni~le lucruri suparalOare, -

am replical eu. - Crede!i ca aceasla maniera ajUla rela\iilor

Iloastre?

Daca ieri lendin!a principala a fost de acuzare ~i lipsa de

bunavointa, atunci aeum a devenit 0 conversatie de hunavointa

~i cxplicativa. La ineepllt eu am demonstrat bunavointa mea,

iar apoi, Iini~lil. am rezolval orice problema, necontrazicandu-I

pe inlerloculornl meu, ci stand alaluri de e!. A doua conver-

sa!ie a avut deci loc ca ~i cum ar fi fosl purtala de doi oameni

complel diferi!i, Unul a fosl ieri, altul a aparut azi.

Mi-am adus aminte de un alt episod pe care mi I-a poveslit

un pacienl al meu. Acesla, impreuna cu doi prieteni, au sIal pe

0 banca alaturi de eatedrala Nikolski, Ei au baul. in acelmoment s-au apropiat doi militieni tineri.

- lata, aeesta este beat, au arMat ei spre lInul din noi. V oi

pute!i pleca, iar pe acesla illuam cu noi.

;'

IX9

--

Page 95: 07 Transcenderea fericirii

0 aselllenea situatie este obi~nuita, se procedeaza la sacri-

fiearea unci sume mici de bani pentru nevoile militiei. Dar aiei

tinerii au fost Illontati sa fie fermi. In asemenea eonditii, eu, de

obicci J11-umiritat ~i am dClllonstrat dreptatea mea, invinuind

sall dojenind pe altii. Insa deodaHi Ill-am eomportat cu totul

allfel.

- Dlimneavoastra avcti prieteni? - i-am Intrebat eu pemilitieni.

Nu s-au a~teptat 1a0 asemenea Intrebare. Ei s-au inmuiat.

- Da, avem, ~i care e problema'!

- DUl11neavoastra v-ati abandJlUl prietenul, dadi cinevav-ar propune s-o faeeti,!

Timp de c,iteva minute, stand pe ganduri, ne-am privit.

Apoi unul din ei a dat din umeri, dupa care amandoi au plecat.

- Cum explicati aeest evenimenlo - m-a intrebat paei-entul.

- La nivelul uman, interesele noastre niciodata nu eoincidpc deplin. Cu cat ne straduim mai mull sa dirijam pe cineva,

concentrandu-ne asupra umanului, cu atat mai mult se VOl'

na~te Illvinuiri, repro~uri ~i iritari. insa daca noi vedem In om

in primul rand divinul, atunci inloldeauna gasim un limbaj

comun ~i Intelegere. in aeest caz, orice problema se rezolva

rapid ~i reciproc avantajos. Aceasta inseamna ea trebuie sa

elaboram in noi in~ine obiceiul de a vedea in primul rand'in

om divinul ~i sa ne comportam fata de acest divin eu dragoste

~i bunatate. Apropo, ~i copiii trebuie sa aiba aceea~i atitudine

fata de parinti. Inainte de toate sentimentele pe care trebuie sa

Ie manifeste fata de parinti, sc situeaza iubirea ~i bunatatea.

Indiferent cum te-a suparat parintele, nu este voie sa te aperi

190

\\ ~

J~

emotional, adidi nu este voie sa te iriti, sa te superi ~i sarepro:;;ezi.Atunci intelegerea eomulla va insemna 0 eautare

reciprocii a divinului ~i nu apararea ~i distrugerea umanului.

Dacii noi manifestam in primul rand iubire fata de un alt

om, atunei putem percepe u~or aeel uman care izvora~te din

divino Pentru a conduce omul, trebuie sa Iii cont de posibilul

lui eomportament. Apoi, de aiei, trebuie sa treci de la eompor-

tament la neeesitatile ~i dorintele lui. ~i cu cat simtim mai bine

aeeste lucruri, eu atat ne este mai u~or sa determinam partile

sale slabe, adica dependenIa lui marita de ceva, ~i invers,

capacitatea de a invinge ceva. Cum sa ne comportam faIa de

semeni? In a~a fel incat ei sa ajunga mai u~or la Dumnezeu.

Vazand in om divinul, noi yom putea vedea cfll1d putem sa

ajutam omenescul sau, ~i cand este posibil sa-I limitam ~i sa-I

prejudiciem. Cu cat il inIelegem mai mult pe celalalt om, eu

atat este mai u~or sa gasim un limbaj comun eu el ~i sa

rezolvam impreuna eu el 0 oarecare problema. Legile dirijarii

se reduc la cunoa:;;terea esentei umanului prin adresarea tot mai

freeventa la divino ~i cu cat ne-am obi~nuit mai mult ca

energia care emana in primul rand din iubire sa 0 adresam

eului divin al omului, eu atat mai mult nu ne este ingrozitoare

individualitatea lui, neasemanarea Cll noi, care pot deveni

izvorul conflictului. Astfel, atunei ne este mult mai u~or saaeeeptam boala ~i injosirea propriului eu uman. Sa schimbamretlexele supararii ~i condamnarii cu retlexele nazuintei catreiubire, ceca ce este destul de eomplicat, dar noi trebuie sagasim ealea fie ea dorim sau nu aceasta.

In memoria mea sdinteiaza 0 recenta convorbire eu a

euno~tinIa. In glasul acesteia rasuna disperarea.

/I

191

--

Page 96: 07 Transcenderea fericirii

- Nu ~liu cum sa rezisl la toate acestea, - spunea ea. - Pcmana nepotului s-a declan~at 0 tUllloare. Peste trei zile va fi

supus unei biopsii. Fiica mea nu a citit cartiledumneavoastra.

V[\ rug[un sa ne spuneti ce sa facem, cum sa aqionam'?inainle eu m-a~ fi anmcat de la il1ceput sa diagnostichez

copilul ~i sa v[ld caUza aparitiei tUlllorii. Dadi am fi inUiturat

cauza, am fi inHiturat ~i tumoarea. Acum insa conversatia a

deeurs eu totul altfe!.

- Copilul nu trebuie supus diagnosticarii, - am spus eu.

- Atunci cum sa procedam?

- Diagnosticarea are sens awnci dind omul a Hicut maxi-

mum posibil pentru a se sebimba ~i a Inva\at In mod real sa

pastrcze iubirea, indiferent de ceea ce s-ar int[lmpla. La

inceput, problema trebuie solutionata pe plan general, apoi

examinate detaliile. Dumneavoastra doriti sa incepeti cu deta-

liile ~i va veti gfl11dinu la iubire, ci la metode tehnice care sa

contribuie la indepartarea tumorii. Situatia, Insa, este suficient

de clara ~i rara 0 diagnostieare. la sa vedem, dumneavoastra

ati pronuntat fraza: ,.Cum sa rezisl la toate acestea'?" lnseamna

eft dumneavoastra nici acum nu acceptati situatia trauma-

tizanta. Oar dumneavoastra ati citit cartile mele $i ati vizionatvideoeasetele. Cc sa spunem atunci despre fiica dumnea-

voastra') Cu cat ne Indreptam mai putin Inspre iubire, In cazul

unor neplacer1, cu atat ma1 mare va [i nenoroc~rea. fiieadumneavoastra avea probleme cu soWI?

- Bineln\eles ci\ da. Exista In permanen\a un fel de

nemulttlmire.

- Daca noi ou ne oricntam spre iubire, awnci ne orient am

spre uman. lntr-un asemenea caz trebuie sa cream un model,

192

-'

un stereotip decomportament just: fie un comportament

mediocru pc care II vedem In lumeaInconjuratoare, fie un

comportament superior. ideal. Tot ceca ce iese din cadrul

acestui model ne stftrne~tere~pingerea, nepUicerea, 0 agresi-

vitate interioara sau exterioara. Cu cflt avem mai putina iubire,

eu atat mai tare sus\inemmodelul acceptat de noi. Fata

dumneavoastra s-a allat timp Indelungat Intr-o situa\ie pe care

nu a acceptat-o. Aceasta inseamnaneacceptarea, injosirea

destinului. Voin\a, destinul, aptitudinea, toate aeestea sunt

legate de mflini ~i de picioare. La mama, s-a acumu'attimp

indelungat aceasta negativitate, iar la copil, s-a manifestat ca

tumoare. Pot sa repet Inca 0 data: pentru na~terea ~i supra-

vie\uirea copilului este necesara iubirea. Aceasta din urma

apare atunci cflnd noi ne indepartam de uman. Eu nu 0 sa 0

examinez acuma pe fiicadumneavoastra, dar sunt convins di

mijlocul eel mai u~or de Indepartare ea nu I-a putut accepta.

Dadi ea, cu ajutoruloamenilor, nu a Inva\at copilul sa se

purifice, atunci reac\ia nejusta a aeestuia fa\a de evenimentele

din viitor se va manifesta imediat prin boala. Dar Intrucat In

acest caz s-ar putea sa intervina mai degraba oncologia, mama

nu are posibilitatea sa pastreze iubirea, nu numai 111varianta

cea mai u~oara, dar $1in cea mai tare varianta, In cazu1in care

se trateaza bolile ~inenorocirile. Daca mama poate fi purifi-

cata numa, prin moarte, dar ea inca va mai trai, atunci, copilul

ei are ~anse de a supravieWi numai In cazul unor boli incu-

rabile sau invaliditate.Bineln\eles ci\ aici eauza nu rezida

numai In mama, ci este yorba ~i de via\a anterioara a eopilului,

precum ~i mo~tenireaIntregului neam. Cu mama, Insa, el este

eel mai puternie legat ~i In consecin\a, scbimbarea ei trebuie sa

"

193

Page 97: 07 Transcenderea fericirii

\ f jfie la maximum. Revizuiti-va din 1101lviata ~i Incercati sa-i

mul!umiti lui Dumnezeu pentru supararea provocata deoameni ~i pentrunepl~kerile harazite de soarta. Inviitati capilul

sa acumulezc dragostc ~i el se va insanato~i. Pentru a elabora

rctlexul de iubire ~i de bunatate, trebuie sa reaminti!i mii de

situa!ii problematice. Trebuie sa repetati In permanenta ca

adresarea la iubire ~i la Dumnezeu I1U este ceva temporar,

limitat la 0 perioada, pan a cand exista problema, ci este ceva

neconditionat ~i pentru totdeauna. Atunci, la dumneavoastra 0

sa aibii loc schimbflri profunde.

Eu stau culeat Intr-un compartiment de vagon, pe patul de

sus. Sunt leganat u~or ~i aud biitaile ritmice ale rotilor trenului.

in memorie Imi apar franturi de situatii. Noi a~teptam cu to!ii 0

millune 5?idorim sa intram III fai. Incepem 0 conversatie in

ma~ina. Jeepul imens aluneca cu siguran!a pe drumul de

munte. In partea stanga se scurgc apa albastra a raului Katon.

- Te rog sa-mi oferi 0 solu!ie cum sa Indepartez deodataata~amentele, - mi se adreseaza interlocutorul.

- La tine totul dureaza ~i este chinuitor. Trebuie sa ierti,

sa Illl-tipara fall ~i sa nu-ti fie team3.- Trebuie sa existe 0 asemcnea solutie, cand purifici

dintr-odata sufletul ~i Indepartczi toate ata~amentele.

Eu am dat din umeri. 0 asemenea solutie eu nu cunosc

decat In teorie. Este necesar ca toate ata~amentele sa Ie

comasam Intr-unul. iar apoi, de la eul uman sa pa~im la cel

divino Numai dad divinul va deveni 0 mai mare realitate decat

umanul, atunci sulletul s-a purificat, iar ata~mnentele sunt

Indepartate.

- Oar acesta este un drum lung, - rididi eI din umeri. imi

recomanzi din nOli sa 111ftchinui.saSUral' ~i sa ma tarasc Ineet

Inainte. Tu sa-mi dai solutia ca sa Indepartez brusc toate

ata~amcntele.

- De ee sa-ti dau solu~ia? i-mll raspllns eu calm. - Tu aisolutia.

- Care? - S-i.linviorat eu bucurie interlocutorul.

- Pistolul. Scapi deodata de toate ata~amentele.

Intcrlocutorul cia iar din umeri.

- Eu vorbesc serios cu tine.

- Tu In!elegi despre ce este vorba? - am raspuns eu. - Tu

vrei cn In efLteva clipe sa-~i plirifici sutletul, adiea sa Inveti saierti, sa devii mai bliind III ceea ee prive~te earactcrul ~i sa vezi

In orice divinul. Uneori noua Ile trebuie ani de zile pentru a ne

debarasa de un singur obicei daunator. lar tu vrei deodata sa-tisehimbi total caracterul. Aceste schimbari bru~te cauzeaza pur

~i simplu mom.tea. Nu ajung rezervele de iubire.

- Dar cum a fost eu Christos, oamenii s-au sehimbat Intr-o

secunda?

- EI avea un nivel suficient de illbire pentru ca omul sa setransforme complet. Aceasta pentru ca eul divin a fost mult

mai real deefLt eel uman. Bineln~eles ca noi putem a~tepta cea

de-a duua venire, dar este mai bine sa Ineepem sa actionam

aeuma, sa nazuim spre Dumnezeu ~i spre iubire. Aeeasta se

Intampla lent ~i chilluitor. dar III schimb sigur.

Gandurile mele se Intorc la copillil bolnav. De obicei

cancerul constituie 0 Incarcare negativa a copiilor. Dadl un

cupil mie are cancer, atunei Inseamna di exisUi probleme

deosebite ~i cu copiii viitori. In plan subtil eI a fost atins de

evcnimentele din viitor. Trecerea In revistfl in mod corect a

A

194 195

... --

Page 98: 07 Transcenderea fericirii

acestoracontribuie la venirea pe lume a viitorilor lui copii. Darel are in loc de iubire numai furie interioara :;;ieondamnare.Va

trebui sa-i spunabunicii :;;imamei sa aiba 0 grija mai mare fata

de eopilarie ~i adolescen!a. In aceasta perioada se formea~acaracterul ~i se pun bazele rela!iilor emo!ionale fa!a de lume.

Maturitatea sexuala,dragostea,casatoria,sarcina, toate acestea

trebuie sa fie pure. Cat de interesant este acest lueru, m-amgandit eu. De fapt, am citit in Biblie: va fi a judecata suprema

~i Dumnczeu Ii va pedepsi pe tori pentru pacatele lor. Am

crezut ea tocmai £1:;;£1se va intampla, Insa am uitat din noufaptul ea Biblia este alegorica. In realitate, totul se aseamana

in esen!a, dar in contemporaneitate este altceva ca forma. In

Biblie, judecata suprema trebuie sa aiba lac in anii urmatori.

Care sunt insa acele pac ate pe care Ie-am acumulat? Se

presupune ca rezida in copiii no~tri. In mod periodic, orice

grup de fiin!e vii, fie ca moare, fie ca trece pe a treapta noua.

Acest nou apare prin schimbarea urma~ilor. Este natural faptul

ca sufletul fiecaruia trebuie sa poarte a cantitate mare de iubire

:;;i In aeeasta consta esenta dezvoltarii umaniUitii, adiea pre-

gatirea pentru 0 asemenea tranzitie. Pentru aeeasta, de pe

descenden!ii viitori trebuie sa cada noroiul asupra parin!ilor.Toate formele de agresiune fa!a de iubire ~i delimitarea deaceasta trebuie sa se intoarca la parin!i, care trebuie sa suporteboala. Cu cat nazuiesc mai mult parin!ii spre Dumnezeu ~i spreiubire, eu atat mai repede are lac purificarea care poate sa

arate ca a boala, nefericire, catastrafe sau pieire. Inseamna cain curand se vor bloca principalele ata~amente. Una dinprincipalele valori a constituie continuarea vie!ii ~i atraqia

sexuala. In Evul Mediu, scaderea dependen!ei fa!a de toate

190

.......

\ ~

_J~

functiile s-£} manifestat prin epidemii, sifilis, gonoree. ciuma :;;iholera. In prezent, locul lor I-a lual SIDA. sterilitatea ~i nar-

comania. Cu eat este mai ITIl1lta il1bire in noi, eu atat mai catas-

Irobla va fi purificarea la dimensiunile planetei. In prezent,fieeare om hotara:;;te pentru eI l11cotro se va Indrepta: spre

il1bire sau spre condamnare. In ceea ce prive:;;te diagnosticarea

mea reiese ea prima izbuenire a purifidirii va incepe In anul

2002, apoi a perioada va unna a pauza. In anul 2008 va incepe

a rabufnire ~i mai mare, care va dura pana in 2020. Pentrul1nii, aeeastatrecere va avea loc pe neobservate,pentru altii va

fi chinuitoare, iar pentru cea de-a treia categorie va fi impo-

sibila. La nivelul de suprafa!a, viitorul este acolo, departe,

imaterial ~i invizibil. In plan subtil, viitorul este aici, acum.

Cum suntemnoi acum £1:;;£1va fi $i viitorul nostru.Putem sa nuprivim inapoi in trecut, Iraind toate pacatele noastre. Putem sa

ne sehimbamIn interior pe deplin. revizuindu-ne viata noastra

viitoare. Atunci viitorul se va schimba. Dupa concep!ia clasicaindiana a karmei, tu e:;;tieondamnatsa prelucrezi tot eeea ce £Ii

infaptuit candva. Deodata, tiilharului care a fost rastignit langa

Christos, acesta Ii spuse: "Tu £Iiavut ineredere in iubire, tu £Ii

v"zut eul meu divin, pacatele tale au disparut." Cu cat credemnoi mai mult in iubire, cu atat se schimba viitorul ~i Irecutul

nostru. Ciiteodata, pentru aceasta, noi trebuie sa pierdem

dorin!a, voin!a ~i via!a. Imi vin in gand ni~te articole

intcresante pe care Ie-am citit in ziare. In Statele Unite ale

Americii, in unele state, violatorii sunl infecta!i cu substan!e

care ii transforma in impoten!i pentru totdeauna. Unii dintre

ace~tia au fost bolnavi de SIDA ~i a ie~it la iveala ca SIDAdispare Impreuna eu potenta sau dorintele sexuale. Savantii au

197

---

Page 99: 07 Transcenderea fericirii

mers mai departe >icu acordul paeientilor de SIDA au trecut laexperimcnlare. Hidindu-Ie asemcneu injectii, iar SIDA a

disparut. Savantii s-au In~elat Intrucat aceste injectii nu au

conclus la impotenta, iar eu taate acestea, boala a trecut. De

multe ori au venit la mine oameni suferinzi sau care au suferitde hOlllosexualitate sau narcomanie, jar ill toate cazurile, eu

am vazlit UIlU!~i acela~i lucru, adidi 0 imensa dependenta de

dorin!a >i via!a. Aidoma pacatului originar al lui Adam >i Eva.

Fie efi dorim sau IlU, noi trebuie sa-I depa~im. Se pune

problema de ee SIDA, In general, Ii atinge pe narcomani >i

homosexuali? Aceasta se i'lltampia pcntru parintii lor. sotiilelor sat! copiii lor purtau in sllbcon~tiel1t 0 clepenclenta crescuta

de dorinta >i via!a. Atat homosexualitatea >i narcomania, cat >iSIDA pot fi u>or combatute daea bolnavul este pregatit In mod

real sa renunte la fericirea umana in folosul iubirii de

DUl1lllczeu. Dad! sotia ~i mama stint gata sa actioneze in

aceasta direqie, respectivul proces trece mult mai rcpede ~i

mai ll~Or.

In permanenta, eu m-am deeonectat de probleme. Bataia

rotilor de tren care ma lini>te>te >i ma destinde, ma poarla In

ceata Iipsita de forma. Insa, din ineqie, imi rasaI' franturi de

idei. Din nou cineva mi-a propus prin Internet aleatuirea unei

harti a bolilor >i legaturilor aeestora eu pacatele. N-am putut sa

inteIeg de ce nu dOl'esc sa compun 0 asemenea schema.

De-abia nu demult am lnteles ca aeest lueru lmpiedica

posibilitatea de a avansa. Sa presupunem ca exista 0 legatura

precisa lntre boala >i [nealeare. Omul s-a 1mbolnavit, s-a rugat

pentru iertarea pacatelor, apoi s-u fl1sanato~it ~i s-a dus mai

departe. Apoi l1umai este nevoie sa te rogi. Deja e~ti sanatos ~i

19~

-

\ ~

J~

totul decurge normal. Rugaciunea devine un mijloc de reca-

pat are a sanaUitii. Adica scopul rugaciunii este dorinta ~i viata.

Nu trebuie sa despici firulln patru In eaz de boala >i probleme,

legfmdu-Ie de 0 anumita lncftlcare, ci trebuie legate [mpreuna

solulionand problema principala, adica trecerea lImanului In

divino inainte In-am gandit ca este suficient sa invflrti butonul

In suflet >i totul revine la normal, dispare >i boala. Am

[ndepartat ata>",nentul pentru mult timp, daea nu pentru

toldeauna; >i mi se pare ea totul deeurge dintr-una In alta, totul

este unital'. Oar daca incerdim sa normalizam numai detaliile,

atunci ne vom izbi lntotdeauna de probleme noi. Un singur

lucru se poate face acum: sa sintetizam tot ceea ce este

indilcat, deteriorat, legat de tema dorintei, adica ceea cc mai

devreme numeam gelozie ~i am vazut in ea numai dependenta

de relatii >; de tema vointei, de dirijare >i soarta, sau tot ee mai

devreme am numit orgo/iu ~i am vazut in aceasta numai

dependenta de aptitudini. De>i, din nou, aqionand asupra

semnelor, aceasta ne va arunca de la un nivel uman la altu\.

Noi ne yom concentra iara~i asupra incalcarilor noastre,

uitfmdu-ne lnapoi >idepinzand din ee In ce ma; mult de uman.Se cuvine sa ne gandim mai putin la uman pentru ca acum nu

este ti mpu I.

Ma lntore la problemele mele. Copacul cre>te din samanta.

Samfmta determina in intregime felul copacului. Din ce s-a

nascut diagnosticarea mea? in mare masura, din dorinta de a

pastra viala >i sanatatea. Nu demult, m-a sunat 0 femeie la

rugamintea unei cuno5?tinte,

- Familia mea incepe sa se destrame 5?is-a inrauUitit bruscsallatatea. N-ati putea sa-mi spuneti ce s-a intamplat?

II

199

--

Page 100: 07 Transcenderea fericirii

- Futu dumneavoastra eea mare s-ar puteu sa moara. Ea nupoute aecepta sau primi In interiOl'll1ei Injosirea dorintelor, a

relatiilor ~i atrauarii. Oumneavoastra nll ati Invatat-o sa fad,

acest lueru. Inv5.!ati-o acum, p[lI1acand nu este prea tarziu.Dupa un minut de convorbire a Inceput sa ma doara

putemic capu\. Aeeasta, evident, nu s-a datorat numai supra-

Incardirii. In momentul diagnosticarii eu am gandit in sub-

con~tient nu despre faptul cum s-o ajut sa ajunga la Oum-

nezeu, ci despre faptul de a intari sanatatea ~i via!a ei. Oa, asta

inseamna ca eu trebuie sa revizuiese atitudinea mea fata de

metode. Altfel, eu trebuie sa-mi pierd sanatatea ~i via!a. Sa

trecem mai departe. Eu am ineereat sa explic lotul in sistemul

meu: cunoa~tere-putere, putere-dirijare. Cu cat am ineereat

mai mult sa in!eleg lumea inconjuratoare, cu atat mai mult

doream s-o dirijez. Gandirea trebuie sa fie inglobata in

sentimentc, iar sentimentelc trebuie sa se transforme in iubire.

Adicii impulsul pentru orice aqiune trebuie sa izvorasea din

iubire. Oar la mine, numeroase actiuni pornese din logidi, din

Intelegere ~i gandire. Aceasta inseamna ea accentul pus asupra

dirijarii cre~te ~i ere~te in mod corespunzator ~i orgoliul, astfel

incat ne putem a~tepta la ivirea unor mari prableme. In

continuare, eu, in mod evident, am ghinioane cu urma~ii. In

tinere!e, eu am avut multe trasaturi preeum aroganta. suparare

~i gelozie. ~i urma~ii sunt incareati de-a bindea eu aeestetrasaturi. In afara de aceasta, mai am 0 trasatura -

tamaduirea,

cu care 111-amocupat in ultimii cincisprezeee ani. Nu demultmi s-a pus urmatoarea intrebare:

- Este posibil ca tamiiduirea sa influen!eze negativ asupra

sanatatiidoctorului?

21111

\. ~

- Oa, se po ate, ~i Inca cum!Omului care mi-a pus intrebarea i-au murit ambele neveste

de cancer. Amfmdoua s-au ocupat de tratarea oamenilor. La

una din lectii s-a apropiat de mine 0 femeie ~i mi-a povestit cadupa mul!i ani de tamiiduire s-a imbolnavit de diabet. Astfel,

concentrarea perlllanenta asupra vic!ii ~i dorintelor a dus la

cre~terea mllitipia a geloziei subcon~ticnte. a pretentiei ei fata

de barba!i, ceea ee a dus la imbolnavire.

lllli aduc aminte de un alt eveniment pc care mi I-a povestit

0 fcmeie tfmara:

- ~titi. eu am incercat sa vindec ell ajutorul mainilor ~idupa 0 perioada mi s-a pus diagnosticul de leucemie. Printre

altcle, dind eu tratam, am observat ca ~i caractcrul meu s-a

Inrauta~it. llllediat am incetat orice tratare. Am inceput sa ma

rag. iar leucemia a disparut. Nu demult, un prieten de-al meu,

in timpul unei eonversa~ii, a amintit de 0 cuno~tinta comuna.Acesta a fost un tamMuitor eu calita!i superioare. Nu demult.

insa, i s-a extirpat un rinichi.

"Apropo, des pre riniehi, - m-am gandit cu. - $i pe mine

ma dol' rinichii, iar scurgerea energiei continua. 1nprimul randaceas~a este legata de llrma~i. Oare i-am indircat a~a de mult

in ultimii cineisprezece ani') Oar pe de alta parte, dezvoltand

In~elegerea ~i mergand inainte eu am salvat 11U numai viatamea, ci ~i acopiilor. Oaca a~ fi stagnat, ocupandu-ma activ de

tamaduire, mi-a~ fi consumat puterile adueand daune ~i mie ~i

copiilor. In!elegerea perieolului m-a manat inainte, ducan-

du-ma in permanen!a pe calea eea buna. Oar cu toate acestea,

0 oarecare criza e iminenta. Oaca in cere sa ma ocrotesc deaccasta eu ajutorul rugaciunii. nici aceasta nu ajuta. Ceva

20\

r'"

~

;1

~

Page 101: 07 Transcenderea fericirii

trebuic sa schimh. ~i ce anume? Dcocamdata nl! ~tiu. Inte-

legerea ajuta sa te schimbi mai repede. In aceste cateva IUlli,

ell trebuie sa inteleg ce anume 111aimpiediea sa depa~esc

umanul ~i sa ating adevarata iubire. OdaHi sarcina pusa, gase~ti

.)i raspunsul la aceasta. Dumnezeu IlUte Ineearca peste puterile

tale, mi-a venit aceasta idee fiind pe jumatate adOl"mil.

Principalul este ea sa IlU Ile fie teama de viitor ~i sa avem

incredere In noi. Illainte de culcare trebuie sa ne adueem

aminte des pre acceptarea deplina a voinlei Domnului" - m-amgfmdit eu, dupa care am adormil.

-

\

\. ~

!

"AMERICAN BEAUTY"

La Ull seminar am fost Intrebat dadi pietez. Eu am raspuns

ea IlU dispun de energie pentru a crea capodopere, toata

energia mea se consuma pentru serierea dirtilor. Dar dupa a

~aptea carte ma apuc ncaparat de pietura. Pentru diteva

secunde au trecut prin mintea mea amintirile referitoare la

tablourile pictale de mine. Privit din afara totul pare simplu.

Daea ai timp, te a~ezi ~i pictezi un tablou. De fapt, ce se

petrece? La inceput apare inspiratia. Timpul eurge din viitor In

prezen!. De acolo apare In chip de sclipire de moment

imaginea viitorului tablou. Aceasla devine posibila dupa

crearea unei stari anume ~i retinerea acesteia pentl11 0 perioada

destul de Indelungata. Sufletul piclorului Irebuie sa se

pregateasca pentru na~terea picturii ca Intr-un proces de

zamislire, iar atunei, din viitor apare fecundarea. Acesta este

Insa numai Inceputul, copilullrebuie sa se nasca!

Din punctul de sclipire Incep sa apara detalii ~i se

desfa~oara atat spaliul cat ~i obiectele materiale. Imaginea

aparulii, modelul, traie~te Intr-un all limp, diferil de prezen!.

A

2m

--

Page 102: 07 Transcenderea fericirii

Apoi. timpul fncepe sa .'Iescurga din prezent in viitor. Pictonil

ia panza ~i apar diferitc obiecte materiale. Forma, culoarca lor,

legatura dintre ele retlect[l lumea Inconjuriitoare. Indiferent cat

de variate ~i individuale ar fi obiectele, ele sunt legate de

unitatea initiala. ~i aceasta unitate nu dispare, indiferent dit de

mult s-ar dezvolta individualitatea fiecarui obiect. Indiferent

de dimensillnea panzei, lumea creata de pictor trebuie sareflecte legile principale ale universlilui. Adica in fiecare

pictura, indiferent ce ar picta artistul, el trebuie sa arate

~ntregul llnivers. Pictura estc holografica In timp ~i spatiu.

Intr-o pictura contemporana de natura moarta, noi trchuie sa

sim(im societatea in care traie~te pictorul, pamantul pe care se

ana el, sistemlll solar in care .'Ie atla Pamantul, galaxia, acest

Pamant, aha lume ~i in ultima instanta intreaga existenta.

Cu cat exista mai Illulta iubire in sufletul pictorului, cu atat

mai mult va izvorl din planul subtil sclipirea ~i iluminarea. iar

anvergura tabloului va fi ClI mult mai mare. Dar cu efit trebuie

sa resimtim mai multa iubire, cu atat trebuie sa fie mai mare

disponibilitatea noastra de a Illvinge atractia fericirii umane.

Sau, vorbind intr-un limbaj simplu, cu cat este mai mare

dimensiunea suferin!ei pe care 0 putelll primi ~i suporta,

pastrand dragostea, cu atat mai mari sunt posibilitfLtile noastre

de creatie.

lata de ce picturile create de piclori talenta!i nu constituie

pur ~i simplu reflectarea dimensionala a IUlllii inchise intr-un

volum mic, ci este un mijloc prin care .'Ie descrie cum anume

din lIman .'Ie crceaza Oivinul. La fel ca .'?i orice film artistic

reu~it care ar fi prezentat 0 scena noua flira sa depa~easdi

spatiul unei camere. Se poate prezenta 0 imagine desffL~urata a

204

-

I

\ ~

Jexistentei omenirii in intregime. Eu ma uitam la filme care au

cucerit un renume mondial .'?icare au obtinut Inulte premii. S-aadeverit ca toate aceste filme sunt realizate cu exact itate in

planul emo\iilor profunde. Totodata, prin problematica unui

singur am, rididi acele problcme pe carc trebuie sa Ie rezolve

toata omenirea.

Nu demult am vizionat filmul care a cucerit cinci premii

"Oscar". Filmul se intitula "American Beauty" (Frumuseteaamericana), facand aluzie la un subiect american frulllos. Oar

inceputul filmuilli a fost straniu. Eroul filmului vorbe~te des-

pre sine din punctul lui de vedere ~i spune ca. i-a mai ramas

pu!in de trait. Prima preocupare a eroului principal, in fiecare

dimineataeste masturbarea in baie. Sotia, este 0 femeie iritata

~i in permanenta suparata pe el. Cand ea se dezlan!uie cupretentiile sale, eroul principal ii aduce aminte ca pentru afa-

cerile ei a contribllit ~i el cu bani. Divor!ul pentru ea va fi

dureros. EI i~i iese din fire ~i i~i injose~te mereu sOfia. Cu fiica

sa nu are nici un contact. Mai mult decat atat, cand aceasta

vede ca tatal ei incepe sa-i faca curte prietenei ei, este gata sa-I

omoare. De fapt, nu numai cii este gata, ci in mod real cauta

mijloace de a-I ucide. Filmul prezinta un interior splendid, cina

la lumina lumanarilor ~i 0 intreaga patologie care prive~te

fiecare erou prezentat.

Alaturi de ei stau vecinii. Oare lumea lor interioara este mai

buna? Nu. Se pare cii este chiar mai rau. Un colonel din armata

americana este gata sa-I omoare pe fiul sau, afland ca acesta a

intrat in cabinetullui, incalcand dreptul sau teritorial ~i dreptul

proprieta!ii private. EI i~i ura~te fiul ~i il suspecteaza ca se

drogheaza. S-a purtat ca un tiran cu sofia, intr-o asemenea

~

205

--

Page 103: 07 Transcenderea fericirii

maniera, indit pentru ea a ramas 0 singura fUllctie, adica

mClltinerea ordinii idcale in easa. Aparand moralitatea, ordinea

~i cliratenia, coionellil tine vesela la loc de einste, dar inspatele acestora sc vede zvastica Ilazista. Cel mai nereu~it este

haiatul lor. El nu Ilumai di se drogheaza, dar .'?i comercia-

lizeaza clrogurile. Cu cfLtiva ani in urllla, pentru 0 ohservatie

lipsita de preeautie adrcsata lui de un coleg de clasa, bfliatul

ainccrcat sa-I omoarc. DatoriHi insistentci tatalui, el a fast

internat timp de doi ani Intr-o clinica de psihiatrie. Este binecunoscut de cei din ju!'. Starea lui patologica starne~te teama InrfLndul acestora.

in film sunt prezentate la Intamplare doua familii ame-

ricane tipice preculll ~i acele tendinte care dOlllnesc in soeie-

talea americana. Deplina izolare intre copii ~i parinti, degra-

darea relatiilor familiale. Relatiile umane intre sot ~i sotie, in

marc parte sunt de afaceri ~i nu U111une.Fiecare lupHi pentro

teritoriul sau, aparandu-I cu vehementa indiferellt de cine.

Aceste doua familii arata deosebit de patologic. Dar prin ele

sunt prezentate principalele tendin!e In cadrul carora sedezvolta soeietatea americana. Numai doua persoane in acest

film arata pa~nie ;;i eehilibrate, acestea fiind pricteni homo-

sexuali care aleurga dimineata pe Hinga easele eroilor

prineipali.

Astfel. eroul principal trebuie sa fie ucis. Apoi, se dove-

de~te ea pe el vor sa-I ol11oare cu totii. Deci. propria fiidi ce nu

vede In el un tata ci un barbat libidinos. Propria solie. pe care

nu 0 data a Injosit-o. Vecinul, a carui stabilitate ~i lini~te Ie-a

indilcat. Uncle este acel mecanism de declan~are ce lanseazaevenimentul prezis? Eu m-am uitat la film ;>inu am mai vazut

206

.....

\1

\ ~ ~nimic asemanator. Dimpotriva, eroul face cuno$tinta ell prie-

tena fiicei. 0 fiinta t[lIlara, senzuala, care tot timpul poveste~te

despre penisurile barbatilor ~i des pre aventurile ei Hira sa se

sfiiasca deloc. Mai mult dedt atat. EI trage cu urechea la

aceste discu!ii care au loc in donnitorul fiicei sale cu prietena

ei ~i unde aceasta, Cll rasuflarea taiata de la fallteziile erotice

spune ca dore~te 0 apropiere fizidi Cll el. Sc intampla ceva Cll

eroul principal. EI se apuca de culturism pentru a fi pe placul

tinerei fete. Se Invoie~te de la serviciu, ~al1taiandu-i totodata

pe superiorii sai. Dupa reaeliile lor se vede ca acest fel de a fi

IlU II caracterizeaza, ciaI' acest Iueru IlU cOllstituie intreaga

metamorfoza prin care trece el. Pe deasupra, el face cuno~tin!a

cu vecinul ~i incepe sa consume narcotice. Deci, Cll el se

petrece eu adevarat un proces straniu. Dar este de neillteles

unde poate duce acest proces. Odata, el I-a chemat pe tanarul

vecin pentru a obline urmatoarea por!ie de droguri. Colonelul.

urmarindu-I de la fereas!ra pe baia!ul Iui, a vazut Intillnirea

acestuia Cll vecinul. a dedus di b5iatu! sau este homosexual.

Dupa aeeasta, ii trage 0 bataie zdravana baiatului ~i 11alunga

din casa. Mai departe se Intampla ceva de nelnleles. Apara-

torul cura!eniei. moralei ~i principiilor, colonelul. vine la erou

~i Incepe sa-I sarute pe buze, manifestandu-~i acordul pentruInceperea unor relalii homosexuale. Fiica dore~te sa piece

pentru totdeauna din CaSEl..Sotia, care s-a antrenat cu pistolulJapoligon, a decis sa-~i omoare sotul, intrudit nu mai putea

suporta injosirea.

M-am uitat la film pan a la mijloc ~i mai departe nu am avut

stare sa 1113.mui uit. Dadi autorul a vrut sa prezinte moravurilecare domina in societatea americana, atunci acestea sunt ~i a~a

,A

207

--

Page 104: 07 Transcenderea fericirii

cunoscute din ziare. De ce este nevoie sa bagam inca 0 datanasul in mizeria umana? A trecut un timp oarecare ~i, neavand

cc sa fae, am hotfmlt sa vad pan a la capat acest film. Daea

croul principal trebuia sa fic omorat, atunci in fiecare situatie

trebuia sa apara cauza asasinarii lui. De asemenea, t,;i in

comportarea eroului principal trebuia sa fie ascunsa pricinaIlloqii, "s[unburele rolului", cum spunea Stanislavski. Oar

eroul sc comport a la fel ca oamenii ()bi~nuiti. Se cearta cu 0

sotie dura, dorqte sa se culee cu 0 fata tanara, pleaca de la un

loc de munca ~i se angajeaza Intr-un alt loc, consuma droguri

pentru a se deta~a de 0 viata familiala de care s-a saturat. Se

pune Intrcbarea de ce sa fie omorat? De ce moartea lui este 0

legitate, daca despre aceasta se vorbe~te la Inceputul filmului

~i iata ca se apropie dezlegarea. Fiica, certandu-se cu prietena,fuge de aeasa, iar tatal ramane singur singurel ell prietena ei

care are experienta in destatarile sexuale, in ciuda varstei salefragede. ~i dcodata, spre mirarea eroului principal, se clarifica

ca prietcnu fiicei sale nu are nici 0 experienta sexuala ~i este

virgina. Aceasta inseamna ea toate porcariile ~i relatarile sale

erotico-sexuale au fost simple scorneli. In fata lui, el vede 0

fata fragila ~i fara aparare. lar dorintele sale sexuale se

Infraneaza deodata ~i se transforma In ginga~ie ~i caldura

paterno-prieteneasca. Dadi a existat sau nu Intre ei 0 relatie

sexuala, In film nu se precizeaza. S-ar putea sa fi fast. Oar noi

vedem 0 fata a unui om cu totul diferit. Un om delicat, bun la

suflet ~i binevoitor. "Totul va fi bine" repeta mereu el. ~i noi

credem acest lueru. Dar iata di in acest moment, nu se ~tie dece, sose~te cu ma~ina acasa sotia lui cu pistolul Incarcat. lar

dupa pUlin timp vedem teava pistolului care se apropie de

20R

--

1\ f

J

capul lui. Oar eI este omorat totu~i nu de solie, ci de vecinul

colonel. Happy end-ul nu a ie~it. Adica, a ie~it totu~i, dar din

motive necunoscute, dupa acesta a urmat un deznodamantsangeros.

Oare totu~i de ce I-au omorat? ~i de ce filmul se termina cu

povestirea bizara a eroului principal despre moartea sa. Adica

viata s-a Intrerupt, dar eroul continua sa traiasca, De ce trebuia

sa se arate a~a eeva? In ultimul timp, In arta cinematograficaamericana, marile premii sunt obtinute de filmele care sunt

Intr-adevar educative, sunt In spiritul blandetii, al Inlelepciunii,

al intelegerii ~i iertarii. Daca acest film a obtinut numeroasepremii, Inseamna In primul rand ca este un film important

pentru America. Acest film, deci, are 0 importanta educativa

pentru intreaga societate americana.

A trecut un timp ~i eu am Inteles ca lucrurile stau

Intr-adevar a~a. Inainte, la capatul strazilor principale se

construiau biserici. Omul care trecea pe strada trebuia sa fie

atcntionat In permanenla despre divino Acest lucru 11ajuta pe

om sa se dezvolte. La capatul bulevardului principal al New

York-ului care se nume~te Wall-Street ~i care se afla In

Manhattan IlU este a~ezata 0 biseriea ei 0 statuie a unui taur

imens. Este acel taur de aur la care se roaga Wall-Street. Banii

nu reprezinta pur ~i simplu fericirea materiala. Ace~tia sunt In

primul rand Infaptuirea dorintei ~i apararea vietii. La a~a ceva

se roaga omenirea contemporana? La ce viseaza aeeasta ome-nire? Ea visealii la bunastarea vietii ~i la Infaptuirea dorintelor.

America reprezinta liderul. Ce Inseamna frumusetea? Aceasta

este sensibilitate, dorintii. In ce consta visul american? EI

consta In bogiilia care permite Indeplinirea tuturor dorintelor ~i

/'f

209

..-

Page 105: 07 Transcenderea fericirii

creeaza 0 viata confortabila. intnlCat la baza dorintelor sta

continuarea vietii. adica dorinta sexuala, frumusetea In stil

american trebuie sa fie In primul rand sexuala.

Pentru a ohtine succese, trehuie sa fii lider, sa fii

puternic,nu trebuie sa semeni cu altii !?i nu trehuie sa fii

victima. In America poti sa jigne~ti un am foarte puternic

spunandu-i: ..Tu e~ti un rat at !" Exista un program genetic al

organismului care determina dezvoltarea lui In continuare.

Programul genetic al socieH'itii este sistemul de orientari

valorice. de teluri priori tare ~i felul In care acestea sunt

transmisc tineretului. A~a cum vede tinerctul mediul Incon-

jurator, a~a va fi el In viitor. Totul este conceput In a~a fel,

incat copiii constituie lupa parintilor. Orice program se

intensificrl de zeci de ori. urmand fie dezvoltarea. fie

degradarea.

Cum vede lumea IllconjurMoare acela dupa care a primit

titlul acest film" Ce rei de sistem de valori propovaduiqte ~i

incearca sa aceepte reprezentanta conduditoare a tineretului

american? Principiile sunt cateva. Principiul de baza 1\ consti-

tuiehanii. De dragul lor poti sa te cuki chiar Cll cel care nu-ti

place. De dragul lor po!i sa renun!i chiar la toate (.,de la orice

sentiment sufletese"). Pentru a primi multi bani trebuie sa te

evidenticzi. ~i n-are importanta daca tu omori pe cineva sall 1\

salvezi. Important este sa atragi atentia. Atunci vei avea

ce1ehritatea ~i. prin urmare, baniL Trebuie sa fii cinic. sa ai

vointa ~i sa fii due sa matllri fara -?ovaire tot din calea ta -?isa

mergi spre 0 viata de succes.

IaUi genele care stau la baza formarii adolescentilor

americani. Ce ii a~teapta - dezvoltarea sau degradarea? Filmul

210

,\ f ~

arata tocmai acest lucru. Punetul eulminant al filmului are loc

atunei eand eroul se indragoste~te de 0 fata tanara. Ce sa alegi.

Jragostea sall sensibilitatea'? La inceput, sufletul eroului tinde

spre dragoste. Ellnecardi un sentiment Inaltator. Dar ceea ee a

aseultat eI ii sehimba orientarea. Astfel pentru eI viata ~i

dorin(a devin un scop absolut. lar pentru indeplinirea propriei

dorin!e se poate face urice. Se poate trada ~i ~antaja, ~i acest

lueru elll face la loeul de munca. De ce are el nevoie de bani?

Pentru a-~i satisfaee dorintele. EI i!?icumpara 0 ma~ina noua la

care a visat dintotdeauna. ~i cu cat el depinde mai mult de

dorintele lui ~i de viata, eu atat devine mai agresiv ~i in primulrand fa(a de solie ~i fiica, . ~i cu cat sentimentele lui fa!a de

adoleseenta erese, eu atat mai puternica este dependenta de

dorinte ~i cu atftt Illai agresiv devine nu doar la exterior, ci ~i In

interior. Cfllld aeeasta Jependenta interioara depa-?e-?te un

anumit nivel, atunci trebuie sa piarJa eeea ee ii umple sufletul

de agresivitate ~i II indeparteaza de iubire. Daca aeest proees

ar fi avut lac 1ncet. el s-ar fi desfa~urat in felul urmator: la

ineeput ar fi avut loc distrugerea dorintelor. adica s-ar fi des-

tramat familia, s-ur fi deteriorat sanatatea ~i ar fi scazut

poten(ialul. Apoi s-ar fi destramat soarta. Adicfi pe erou I-ar fi

urmarit insuccese bane~ti -?i aeeasta p[ma dind el n-ar fi

restabilit genele deformate ale concep!iei sale despre lume. EI

ar fi inceput sa supravietuiasdi atunei eand s-ar fi in tors spre

,ubire ~i ar fi sim(it ca dorin!ele lui, plficerea sexuala ~i viata

lui sunt seeundare. Dar aici sentimentele care II cuprind sunt

prea puternice, iar procesul se desfa~oara rapid. Iner!ia

sentimentelor 11impinge ferm pe erOll de la iubire la via!a ~i

dorinte. Linia ro-?ie este deja depa~ita, dar el nu -?tie aeest

211

--

Page 106: 07 Transcenderea fericirii

lucru. Eroul este condamnat, el ~i a~a va fi omorat de cineva:

fie de solie, fie de vecin, fie de fiica sau de 0 ma~ina aflata In

trecere. ~i In acest moment, vazand In fa(a sa pe fata lipsita de

aparare,eI intelege cD.aceasta este ell totul alta in interiorulei.Ea a incercat sa fie a~a. Ea a vrut numai sa corespunda.

frumusetii americane ~i visului american. Inseamna ea au e~uat

~i tradarea lui, ~i Injosirea celor apropia(i, ~i idolatrizareasexualita(ii. Eroul se Intoarce din nou spre iubire ~i pentru el

dorin!a, sexul ~i viala devin secundare. Oegradarea lui se

opre~te. EI a ales 0 alta cale ~i Inlelege ca aceasta cale 11duce

spre salvare. Oar gene Ie nu se schimba dintr-odata. Con~tiin(a

II Indreapta spre supravie(uire, dar emo(iile interioare profunde

au acumulat 0 inertie ireversibila. Cine 11va udde? Fat~, sotiasau vecinul colonel. De ce oare? Pentru ca propria concentrare

asupra reu~itei In viala ~i a dorin(elor sunt stabilite din punct

de vedere ideologic. In ce consta esen(a fascismului? Oivi-

nizarea vietii ~j a dorilltelor. Care este esenta socialismului?

Ea coosta in acela~i lucru. Numai ca fascismul s-a autointitulat

national-socialism. Ca sa dobilndeasca adevarata fericire, ungrup de oameni trebuia sa Inlature celelalte grupuri, adica sa

nimiceasdi toate natiollalihitile de pe pamant ~i sa lase unasingura. Trebuie sa fie 0 naliune absolut pura, 0 morala absolut

pura ~i cele mai drastice legi. Numai atunci se poate pa~i spre

un viitor luminos. Colonelul dore~te sa-~i faca 0 viala curata ca

un cristal. Con~tiinla lui interpreteaza In mod specific visul

american. lata de ce el Ii ura~te pe homosexuali, pe narcomani,

:;;i venereaza in taina fascismul. Deodata., insa, in lumea lui

minunat oranduita ~i precisa intervine e~ecul. Partea lui perso-nala, adica fiullui, se dovede~te a fi narcoman ~i homosexual.

212

L

\

1. f.J

Viata ~i dorin(ele colonelului au suferit un crah. Oar imensadependen(a de dorin(e ~i orientarea catre ele raman. In exte-

riarul lui, el se arundi in directie opusa, incearca sa devina el

lnsu~i homosexual schimbandu-~i In realitate, pur ~i simpluforma de concentrare asupra dorinlelor. Oar pentru el, acest

lucru se sfiir~e~te tragic. EI a plecat dintr-o tabara In alta, pe

care a urat-o. Oar acolo el nu a fost primi!. [napoi nu se mai

puteaintoarce, ceeace inseamnaca trebuie sa seomoare fie pe

sine, fie pe vecinul sau. Fascismul propune sa-i omori pe al(ii,

de aceea el a hotarat sa-I omoare pe vecinul sau. Cum se

termina filmul? Eroul bizar vorbe~te des pre via(a lui, des pre

moartea lui. Aceasta este cea de-a doua lui revela(ie. LaInceput, sentimentul iubirii parea mai important decat dorin-

(ele. Acum, sentimentul iubirii i s-a parut mai important decat

viata, iar dorintele s-au destramat.insa iubirea ~i bunastareaauramas. ~i iata ca erou! principal Imparta~e~te cu noi experienta

de viala ~i cea de dincolo de moarte, ajutiindu-ne sa sim(im

cum trebuie sa traim In mod corect ~i ce este fericirea adeva-

rata. Orice capodopera comprima Intr-un punct spaliul ~i

timpul. Comprimand spa(iul, arata prin sine Intregul univers.

Comprimand timpul, arata trecutul, prezentul ~i viitorul. Acest

film ajuta societateaamericana nu numai sa se vada dintr-un

anumit unghi dar sa vada ~i posibilul sau viitor.

Numeroasele decenii de alergat dupa fericire au format In

America un genotip emotional ce va fi greu de invins. America

ni-I aminte~te pe eroul principal care Incepe sa realizezedeficienla percep(iei sale asupra lumii. Oar, aceasta reve!a(ie

poate aparea destul de tarziu. [ntrucat America reprezinta

liderul ideologic pentru majoritatea (arilor lumii, In aceasta

~

213

--

Page 107: 07 Transcenderea fericirii

tara all loc mai repede aeele procese care se aeumllieaza peascuns in intreaga omen ire. ~i, dind vom con~tientiza ~i sim1i

orientarea corecta ~i vom incepe sa ne schimbal11, depinde de

noi daca 0 yom face pana la, sau dincolo de linia ro~ie.

A treeut 0 perioalia ~i eu l11-amintors iara~i in gund la acest

film. in el este totll~i yorba nll nllmai despre (ara soareilli care

apune, ci ~i despre civiliza(iile occidentale. Dad la !nceplltlll

filmllilli se vorbe~te des pre faptul ca erolll principal trebuie sa

moara,inseamna di noi trebuie sa vedem cum comportamentul

~i concep~ia despre lume a eroului principal pot duce la boli ~imoarte. Este un film despre via(a ~i de aceea eauzele din

cadml lui sunt prezentate destul de exact. in primul rand, este

vorba de atitudinea incorecta fata de feme ie, umanul este situat

mai presusde Divin. Daca barbatul vede in femeie numai 0

femciu~ca, daea senzualitatea ~i sexualitatea sunt un scop,

aeest lucru duec la deteriorarea sanaUitii~i destramarea vietii.

Ernul, comi\[lI1d 0 gre~eala capitala, comite apoi ~i celelalte

gre~eli. Nu ai voie sa jigne~ti ~i sa !njose~ti femeia, nu ai voiesa te superi pe nimicllri, nu ai voie sa te razbuni, sa invinuie~ti

pe cineva. nu ai voie ea problemcle nerezolvate sa Ie slingi eu

alcoolul ~i narcoticele ~i nu ai voie sa tradezi. Toate acestea.

insa, Ic-a comis ernul principal pentru ca el are deplasate

reperele primordiale. Omlll trebuie sa of ere mereu 0 doza de

illbire ~i caldura eelor aprnpia\i ~i lumii inconjuratoare.

Trebuie sa activezi in permanenta iubirea din sufletele cclor

aprnpiati. Cu cat darllim mai multa iubire, fiira a cere ceva in

sehimb, eu atat depindem mai pu(in de valori ~i de lumea

ineonjuratoare.

Duca nu mergem spre iubire. utunci ne indreptam spre

214

\ ~

j~

supari ~i blamare. SlIpararile amplifid1 gelozia. iar blamarile

amplifica orgoliu!. Eroul principal a vazut prea tarziu, dincolo

de toate straturile ol11ene~ti. iuhirea. Tarziu pentru corpul sau.

dar la timp pelltru sunetul Salt. intrucat de sutlet poti sa ai grija

chiar eu cfttcva secunde illuinte de moarte, pelltru di sufletului

ii este menit sa traiasdi mai departe. Aceasta sellzatie se ~i

transmite in dialogul de dupa Illoarte al eroului principal.

--

Page 108: 07 Transcenderea fericirii

TANGO CU TIMPUL

Decembrie, anul 2000.

Ies din buciWirie ~i arunc 0 privire asupra orologiului agatat

pe perete. Acul ce indica secundele a ra",as imobil. Sotia

remardi.privirea mea ~i ma anunta:

- Trebuie dus la reparat, s-a stricat aseara. Am crezut latoceput di nu este buna bateria,am pus una nalla, darnimicnus-a schimbat.

Eu, absent, ma uit la ceas, 11 scot de pe perete ~i fac

instinctiv diagnosticarea, ea sa vad ce s-a intiimplat. Oprirea

ceasului are legatura ell mine. in acest moment ceasul incepesa tidiie. iar secundarul incepe sa se mi~te, dar nu a!?a cum

trebuie. Ma uit la ceas ~i sunt nedumerit. Apoi ,nteleg:

secundarul se ,nvarte invers. a jumatate de minut acul merge,napoi. Apoi se opre~te 0 secunda ~i, ca ~i cum s-ar fi trezit la

realitate, 'ncepe sa se mi~te ca de obicei.~ Ce s-a intamplat ell ceasul?

- ma Illtreabasatia.- Eu am probleme cu timpul amorf, - ,i raspund eu, - iar

ceasul reactioncaza.

216

~

,1\ ~

~J

Agat ceasul,napoi pe perete, acesta merge ~i nu se opre~te.

Ma ,ntorc la gandurile mele. Da, ,ntr-adevar, ,n timpul amorf,

eu nu prea arat bine. Trebuie sa ma apuc ,n mod serios de

mine. "Se ,ntampla ceva ciudat", ma gandesc eu. Cercetarile

merg anevoios, ma plictisesc ~i imi vine sa abandonez totul.

Dacii ating un nou nivel mai repede decat trebuie, purificarea

se produce la scara atat de mare ,ncat poti sa te desparti de

viata. Trebuie sa gasesc ritmul normal, In care nu se va

amesteca regretul ell teama. Pentru aceasta nu trebuie sa [ortez

timpul.

Apropo de timp. Acum un an am fost la Paris ~i 0

euno~tinta de-a mea mi-a propus sa ne ,nWlnim. Ne plimbam

prin ,ncaperile spatioase ale Luvrului.

- Tu ,ntelegi? - mi-a spus el. - a data ce esenta fericirii

sentimentale este legata de timp, atunci agresivitatea fata de

timp ne ata~eaza de esen)ii. Deci nu doar gelozia, supararea

sau condamnarea, nu numai teama fata de viitor ~i remu~dirile

fata de treeut, dar ~i faptul ca eu ,ntarzii undeva, constituie de

asemenea agresivitate fata de timp. Daca eu visez 1£1 eeva ~i

uorese eu indarjire ca ace! moment sa se apropie cat mai

repede, ,nseamna de asemenea agresiune fata de timp. Daca eu

nu am reu~it £led ceva ~i incep sa ma invinuiesc, acest fapt

duee de asemenea la probleme.

- Interesant, - zic eu, - merita sa ne gandim 1£1acest lucru.In general, dirijarea vitezei scurgerii timpului inca nu

reprezinta 0 Incalcare. Incalcarea are loc atunci cfmd motivatia

treee de la iubire la fericirea umana. Atunci visul devine

oarecum 0 idee "fixa". Dar ~i temerile, framantarile, parerile

de rau, binelnteles, amplifica dependenta de timp ~i de

~

217

..-

Page 109: 07 Transcenderea fericirii

I

rfericirea senzoriala. In declirsul cercetarilor mele S-<lUcOllturat

urmatoarele core/alii: corpul nostru cste legal de nivelul

material. spirilul nostru este legat de spatiu iar sufJetul nostru -

de limp. S-ar putea ca acest model sa flU fie foarte exact, dar a

functionat bine. Treptat. no~iul1ea de sutlet a Illceput sa se

stratifice III trei: dorinta. vointa ~j viala. intruc~lt toate dorintelese cUrlluleaza spre cOlltinuarea vietii atul1ci, depa~jrea

dorin(elor esle legala de depa~irea dependentei de via!a.

Astfel, viap '''l~te dorin!a. Ea esle primordiala, iar conti-Illiarea cerceUirilor a dcmonstral ca dorinta este primorcliala III

raport cu viata. Sa Ie luam pe rand.

Este u~or de zis sa trccem de la eul nostru uman spre eeldivino Dar de ce nl! se rell~e~te acest IlICfll? Aparcnt totul este

simplu: ai lepadal ata~amenlele, suflerul ti I-ai pus In ordine ~i

ai purificat copiii. Astfel. umanul este clirat, culoaml este

desehis. A ramas doar sa-I parcurgem. Oar, oricat ai cauta

e'-llea. IlU se ~lie de ce ne Illloarcem din nou la uman. Intmditprincipala fericire estc cea senzoriala. atunci tocmai aceasta

Irebuie depa~ila penlrll a percepe eul Iloslru divin etern.

Fcricirea senzoriala esle direct legatii de limp, iar '-Iceasta

Insealllllii ca Irebuie sa depa~il11 dependenta de timp. Dar clIm

sa procedez daea nu ~tiu ce este timpul? Ce anume CUIlOSCeu

in momenlul de fafa? Timpul nu este eterogen, el este

stratificat. Oar cum se raporteaza straturi Ie unele fafa de

celelalte .'$ice anume reprezinta ele. eu nu am ~tiut. Am fost

cOllvins di alllllci cand Incep sa studiez serios profunzimea

fericirii senzoriale, eu ajung 1£1straturilc noi ale timpului ~i Ie

voi putea descrie. Nu am rew"it nimic, dar nu este niei 0

problema. Ell voi continua sa lucrez mai departe.

21 X

\ ~.

A treclil 0 perioada de timp palla c,lnd am Infeles de ee este

imposibila trecerea umanului spre divino Aeeasta s-a dovedit a

fi legata de structura timpului. Treeerea oricami proccs care

'Ire loc In univers dintr-o stare III aha, are loc printr-ull punet.

Pentru ca starea umana sa treaca Intr-o aha stare, omh mai

aproape de cea divina, ea trebuie sa se comprime Illtr-un

punet. Oaca Incrllci~am dowl linii drepte, In stanga- campul

larg se Ingusteaza treptat ~i se fonneaza plillclui. Din acest

punct rorne~te dezvoltarea ~i largirea celuilalt proces. Legea

ncgarii negatiei. Punctul este negarea procesului anterior. IIIlimhujul cercetarilor mele. bazele fcricirii l1mane, 1£1l1nna

urmei, trebuie sa se contopeasca Intr-o singura l1otiune. Atunci

l1manul se opre~te ~i se poate veuea realitatea divinl1lui, Oar eu

nu am rell~it nicidccum acest lucru. Dorinta ~i vointa s-au

scurs una 111cealalta. dar Illl s-al1 unificaL Gelozia s-a scurs 111

nnlndrie ~i invers, Notiunea de via!a, Il1tr-o oarecare masura,

Ie-a unificat. Oar nu s-a format nicidecumull tot unital'. In cde

din urma, slava Oomnului, am putul sa rcduc lolul la trei

notiuni ~i mi-a fost mai u~or sa explic problema pacientilor.

- La i'nceput. sa prelucrati lema mandriei, - Ie spuneameu, - Treceti prin viata ~i pastrand iubirea, acceplati c~ecul

vointei ~i soqii dumneavoastra, a capacitatiJor dumncavoastra

~i a posihilitatilor de conducere. Oaca ati simtit ca acestea v-auparasit, treceti la tema geloziei. Aceusta Inseamna e~ecul

relatiilor, al lradarilor, al Injosirii dorintelor, al Injosirii

principiilor dorintelor dumneavoastra, adica dorinta de a avea

copii, de acrea a familie, dorinta sexualii etc. Cand v-ati

cliberal de acestea, treceti 1£1viata. Invatati sa pastrati iubirea

atunci c[lIld suntcti holnav. muribund sau pe cale de a fi

.~

219

Page 110: 07 Transcenderea fericirii

asasinat. Indiferent de gradul In care va fi Injosita ~i destra-

mata viata dumneavoastra, iubirea se pastreaz3. Dupa ce ati

simtit prezentarealiUitii iubirii ill sutlet, prioritateaacesteia inraport ell viata, ell dorinta ~i vointa, incepeti sa va rugati

pentru capii. Dumneavoastra sunteti deja sanatos, iar aeum ii

insfmato~iti pe urma~i.

in principiu, aceasta informatie este suficienta pentru a

vindeca cele ma; grele boli. In general, am fost mul(umit cu

rezultatele cercetarilor mele, precum ~i cu practica de vinde-

care a bolnavilor. Cinstit vorbind, am Inceput sa obosesc dupa

zece ani de munca Intr-un ritm infernal. astfellncat. a~ fi darit

sa ma odihnesc In sfilr~it, ocupandu-ma de altceva. Exista deci

trei ata~amente ~i trei esente. Adevarul este insa ca nu amreu~it sa rezolv problema Imbatranirii. "Eu am crezut ciiImbatranirea este legata de mersul timpului. Cazurile de

Intinerire se Intampla periodic. Omul Intinere~te cand se

Indragoste~te. Dacii, Insa, dragostea se transforma In pasiune,

atunci se Intampla invers, omul Imbatrane~te foarte repede.

Deci dragostea intoarce timpul !napoi, iar pasiunea 11gone~te

inainte."

Mi-am adus aminte nu demult de 0 noti(a citita In Italia. 0

femeie se duce la 0 tamaduitoare care 0 face mai tanara ~i maifrumoasa. Dar dupa aceasta Incepe problema neretinerii urine;

~i a fecalelor pe timp de noapte. Femeia se duce la parapsi-holog care 0 vindeca, dar dupa aceasta Imbatrane~te din nou ~i

devine urata. Ea se adreseaza din nOli Uimaduitoarei, care 0

face Inca 0 data tanara ~i frumoasa. Oar Incep iara~i necazurile

nocturne. Imr-un final, femeia renun(a la tinerete ~i frumuse(e

~i hotara~te sa traiasca a~a cum a creat-o natura. Ce s-a

220

i. fJ

inHimplat in acest caz? Imbiitnlnirea ~i uratenia blocheaza

ata~amentul fata de dorinta ~i viata. Atunci cilnd stratul exte-

rior s-a Imbunatatit, dependenta interioara de fericirea laun-

trica cre~te muIt peste limita periculoasa. Agresivitatea ema-

nata s-a transformat intr-un program de autodistrugere. Ce s-ar

fi putut Intampla mai departe? Fie ar fi Imbatranit mai mult,

fapt ce nu putea fi prevenit de tamaduitoare, fie ar fi aparut 0

boala care ar fi scbimonosit fa(a ~i corpul sau ar fi dus la

pierderea vederii ~i la cancer. Dacii acest program de

autodistrugere s-ar fi desfii~urat mai Incet, atunci ar fi lovit

copiii ~i nepotii. Urmarea unei nsemenea intineriri ar fi fost

nmlt mai grava. adicii timpul putea fi Intors Inapoi. Daca acest

lucru se petrece la nivelul de suprafata, atunci cu timpul apar

mult mai multe probleme. Este adevarat cii unii oameni

Imbatranesc foarte repede. iar al(ii - Incet. Eu nu vorbesc des-

pre nelllurire. Dar exjsta un lllecanism care contribuie la ince-

tinirea imbatranirii. Indiferent cat am examinat eu cazul

patologic al Imbatrfmirii rapide, mereu s-a ivit tema geloziei.

adica concentrarea asupra dorintelor ~i a vietii. Inlaturand

ata~amentul fata de aceste aspecte, pacientii s-au Insanato~it,

~i-au reciipatat vederea ~i s-au resorbit tumorile. Nemaivorbind

de restabilirea familiei ~i a valorii depline a existentei. Oar

dupa aceasta nimeni nu a intineril. Toate incercarile mele de a

rezolva problema illlbMranirii nu s-au incununat eu succes.

Orice dorinta din viata mea s-a Infiiptuit. Am atins tot ce am

doril. Oar se pare di abordarea temei imbatranirii am inceput-o

prea tarziu. Este adevarat cii aceasta problema nu a rezolvat-o

nimeni. Oar asta este 0 slaba consolare. Cum sa procedam in

asemenea cazuri? Sa nu ne lamentam ~i sa mergem mai

~

221

--

Page 111: 07 Transcenderea fericirii

departe.

ACllm un an, dlnd am Incercat sa gasesc cauza unor

i'mbolnaviri succesive. III mou surprinzator, mana s-a Illue-

partat de zona obi~nuita III care se aflau viata, vointa ~i dorinta.

"Doamnc, iar au aparul noi ata~all1ente". - In-am gandit eu.Oarc care sunl Heck strucluri noi de care pulem sa nl' ata~am,

iar eu Ill! Ie ClIIlOSC?Nu am pulllt sa mft illformez despre acest

lucru. TOotle Illcerdirile mele de a strapunge bariera de aparare

Ill! .'i-au IIlClIllunat CLJsucees. Atul1ci, ell am i'llcercat sa clarifie

accasta structura. "Poate di aceasUi structura se atla intr-una

din \umi". - judecam eu. Am obtinut rezultate nea~teptate.in

nici una din IUllli Ill! a aparut aceasta strllctura, adidi pur ~i

simplu ea Ill! aexistat III acest univers. $i cc dadi? Inseamna ca

acesta este un alt univers", - am hotarat cu. Nu vreau sa-I

plietisesc pe cititor Cll detalii. dar cand am incercat sa descopar

diferenta dintrc universul celalalL .$i universul nostru, pentru

mine rezlIltatele au fost Ilea~tcptate. Principala diferenta a fost

mersul invers al timplilui. III ccla!alt univers, timpul s-a scurs

inapoi. ~i oricftl de mult a~ fi ineereat dupa aceasta inlilmplare

sa palpez noua structura, aceasta s-a transformat pentru mine

Il1tr-o cutie Ileagra. La urma urmei In-am resemnat. Cu atat

mai mult, treptat, am ajuns la un intennediar.

Am gasit structura in care timpul se mi~ca in directii

diferite. Am judeeat in felu! unnator: exista universul nostru in

care timpul se mi~di din trecut in viitor. Exista un alt univers,

III care timpul se mi~di invers ~i exista un univers suprem, ill

c;.Ire aceste doua timpuri se unesc ~i curg in acela~i timp in

dircqii diferite. Este uluitor faptul ca activitatea ClI structura

suprema in care timpurile s-all amestecat, s-a desfa~lIrat mult

222

I1\ ~ ~

mai bine ~i mai activ decat Cll structllra in care timpul se

intorcea Inapoi. Pe unna, cu ocazia diagnostidirii, am ajuns

din ce in ce mai des la structUnl cu timpul amorf. Treptat, am

climinat cuvantul lInivers, ~i toate structurile Ie-am Insemnat

cu litere: T.N. (timpulnormal) ~i T.A. (limpul amorf). In ulti-

ma vreme, cand eu am cautat de ce anume este ata~at sufletul

pacientului. mana, tredind prin zona dorintelor, a trecut in

zona vietii. Iar apoi, brusc, a trecut din timpul normal In eel

amort'. Aceasta inscamna ca radaeinile dorintei ~i ale vietii se

gasesc In timpul amorf. Dupa aeeasta m-a cuprins 0 bucurie

imensa ~i am respirat u~urat. Toti cei trei parametri: dorinta,

vointa ~i viata, s-al1 contopit Intr-unl1l. adica In dorinta.

inseamna di. In prezent, posibilitatile depa~irii umanului

sunt mult Illai mari ~i dadi. in mod real pre!ucram toate

situatiilc ivite la nivelul timpului amort'. nui yom putea

tamadui orice Imholnavire. Mai de parte trehuia sa rodez

aceastn informatie. Luna de luna, diagnosticand bolnavii, eu

am aiuns la radacinile prohlemelor lor, adid dependen(a de

dorintn, iar apoi, brusc ~i pe nea~teptate, a urmat surpriza.

Alaturi de dorinte a inceput sa se contureze inca 0 struclllra.

Treptat, eu am ineeput sa inteleg ca accasta struetllra este

voinp. Deci, din structllra timpului normal, radacinile vointei

~i dorintei s-au transferal. au migrat in timpul amorf. Esteadevarat cn notiunea de "viata" a ramas in timpul normal. A

inceput sa ma preocupe de cc. Apoi. dintr-odata am inteles.

Timpul amorf constituie aeel nivel subtil unde nu exista

moarte. Acolo nu exista diferenta dintre natura vie ~i nevie.

Entuziasmul meu s-a transfonnat In dispozitie nonnalA de

muncn. Nu ii putcam atribui toate pac ate Ie unui singur lucru:

223

--

Page 112: 07 Transcenderea fericirii

au ramas numai doua: gelozia ~i orgoliul, dorinta ~i tendinta de

a conduce, respeetiv vointa. Inseamna ea dorintele au aparut

inainte de via!a. "Apropo, - m-am gandit eu, - daca universul

nostrll, la baza lui, se rezullla la doua valori, atunei Biblia are

Intr-adevar dreptate dind stipuleaza di totul se limiteaza la

doua pac ate prineipale: primul paeat il eonstituie divinizarea

dorin!elor. renun!area la iubirea fa!a de Dumnezeu de dragul

dorinJelor sexuale, dorin!a de a avea copii, de a continua via!a,

adica pacatul ini!ial al lui Adam ~i Eva. Pacatul al doilea il

eonstituie povestea Ingerului care s-a transformat In diavol,

cand hotararea de a conduce, voin!a, aptitudinile devin seopul

in sine ~i sunt puse Illai presus deeftt iubirea de Dumnezeu.

Mi-au trebuit zeee ani de mundi, - am gandit eu, ea sa maconving inca 0 data in plus de juste!ea previziunilor biblieedespre esenta umana, dar aeum am Inceput sa inteleg maiprofund sensu I parabolelor bibliee. "Apropo, monada care este

desenata in Orient, adiea interdependen!a a doua inceputuri,

maseulin ~i feminin, rctleeta de asemenea llnificarea dialeeticaa principalelor strueturi ale universului.

Au trecut deja peste 2000 de ani iar noi de abia incepem sa

Intelegem ee spline Biblia. Deseori, eoborarea noastra pePamallt inehide in fa!a noastra marile adevaruri ineifrate. Nu

demult am unnarit sufletele cclor dispiiru!i ~i am ineeput sa

in!eleg ee este raiul ~i iadul. Sulletul, dupa moarte, stratifiea

ineet strueturile legate de via!a ~i dupa patruzeei de zile ineepe

sa illtre in straturile lumii de dineolo de moarte. Poposind un

timp ill aeeasta lume, sulletul se transformii ~i treee in alte

lumi. Cu cat este mai mare iubirea, ell atat mai imens este

eiclul existen!ei in alte lumi. Aeolo timpul este eomprimat ~i

224

t1\ ~ ~

se vede viitorul. Cll cfHsutletul treee prin mai multe lumi, euat£1t sunt mai mari posibilitatile ~i aptitudinile de care dispuneomul In na~tere. De mliite ori, am vazut suflete incarcate depetele negre ale urii, de lipsa dorinteide a trai, care nu au punHintraIn alte lumi. In eonsecinta, la urmatoareana~tere, omul va

avea anumite dezavantajc in posibiliUiti, soarta ~i sanatate.

Sufletele sinueiga~ilor, ale oamenilor care au comis crime

impotriva iubirii, dcseori, dupa moarte, nu pot patrunde in

straturile lumii de dineolo de mormant. Este natural ea In

na~tcrile ulterioare, posibilitatile unei asemenea persoane val'

fi rcduse pana la limita. Raiul oferii posibilita!i sutletului

nostru de a se dezvolta armonias dupa moarte, cooperand eu

toate structurile universului.

De obicei, toate inehipuirile despre iad ~i rai se limiteaza la

valorile divin ~i uman. Raiul reprezinta infaptuirea deplina a

tuturor dorin!elor, 0 via!a stabila ~i binefaeatoare. ladul

inseamna e~ecul total al tuturor dorintelor ~i 0 permanenta

Illjosire a vietii. Dar care sunt cele mai puternice forme de

Illjosire a vietii? Tigaia Illcinsa, cazanul eu apa fiarta. Apropo,

a trecut ceva timp ~i am inteles ea dellumirea de timp amorf nueste adecvata, intrudit veetorii timpului nu din aceasta se scurg

haotie in diferite par!i, ci in doua straturi opuse unul celuilal!.

Totu~i, no!iunea de timp amorf am pastrat-o pentru a u~ura

munca. La fel, Inainte, eu, in sinea mea, Ie-am spus tuturor:

"eu te iubese". Apoi am in!eles ca trebuie sa iuhe~ti in primul

rand divinul din om ~i am inceput sa spun: "eu il iubesc pe

[)umnezeu in tine". A trecut un timp ~i am ineeput sa spun din

nou: "te iubese" suhin!elegand ea in primul rand eu iubese

eternul ~i eul divill in celalalt am ca ~i in mine. Nu am rezolvat

225

-

Page 113: 07 Transcenderea fericirii

problema imbatranirii, dar reprezentarile Illele despre timp au

devenit mai profunde, la fel ea ~i .n(elegerea lumii ~i bazele

acesteia. Daca Iloi dorilll sa illtelegem IUlllea, indepartandu-ne

de ea pentru a ne urea Illai sus ~i Illai SUS,atunci mai devrellle

sau mai tarziu, intr-un anumit punct ne Illlpotlllolim. Dadi

Illcrgem insa dupa iubire, ea poate sa ne inalte la orice culme a

illtelegerii, a sintetizarii ~i cunoa~terii a tot ce este viu.

I1\

SEMINARUL

Se apropie smr~itul mileniullli. Trebllie sa-I marehez eum-

va, sa trag concluzii, sa sintetizez tot ceea ce am facut. Cu cat.n(elegem mai bine treeutlll, ell atat este mai u~or sa lueram eu

viitoml. Inainte de seminar am decissa primescditiva oameni.

Intrudit eu eram dispus pentm 0 sintetizare la maximum atuturor problemelor, la seminar, eolaborand .n sllbeon~tient eu

dimpul meu, VOl' veni acei oameni, ale caror probleme imi vorfi de folos pentru a ma deseurea .n problemele mele deeereetare. Am eonsiderat cii primirea va dura aproximativ doua

ore. Dar a durat peste ~ase are. In general. din cauza a doua

femei. Uimitor, dar nll am plltU! sa explie nieicum faptul ea ele

nll pereep .n mod eoreet IIImea. Am aVllt dOlla eazuri dintre

eele mai grele. De fapt nll all existat niei boli, nici nenorociri,

ci nllmai starea psihologiea a celor doua femei. $i iata ea intra

la mine prima femeie:

- Ma bueur ea va viid, - .m; spllse ell lIn glas echilibrat. -In prineipiu, toemai pentrll aeeasta am venit. Oar, printre

ciltele, ma framanta 0 problema. Am proeedat eorect? Ell I-am

~

227

I'.-, .-~

;'

j~

.-

Page 114: 07 Transcenderea fericirii

dirijat In totalitatc pe primul meu sol ~i se pare, efi astfel I-am

omon}t. Cflllo am hoUlratsa ma marit u dOlla oara, mi-am spus:

"voi eedu In oriee siluatie s-ar ivi". EI a avut deficienteserioasc. Oar nu mi-um permis sa-rni exprirn condamnarea sau

nemultumirea. Totodata, el a fost fourte bolnav ~i neccsita 0

Ingrijire dcosebita iar eu am rezistut la oricc. Oar nu uemulL

solul mi-a cOlllunieat ca s-a Indragostit de 0 aha femeie ~i Ill-a

parasit. Eu a~ fi putut sa-l retin, sa-I pastrez Ifll1ga minc, dar nu

am vrut sa omor iuhirea din sutlctul lui ~i i-am dat drumul. El

este fericit aeolo unde s-a dus ~i satia i-a nasclit un copil. Oeci,

iaUi, a~ dori sa ~tiu daca am procedat coreet?

- Estc greu de spus, - i-am ;1r~tat eu. In general pentru

iubire Irebuie sa lup!i ~i In primul rand prin a Ie schimba pc

tine. Unoeva ati proecdat gre~it, dar nu pot intelege ce s-a

Inlamplal.

Fcmeia se uiHi la mine Cll parere de rau.

- ~Ii!i ceva, v-am vazul ~i asIa mie lmi ajunge. Poate canu trebuie sa sconnonim in problemele mele. Trebuie pur ~i

simplu sa traim ~i via(a Ie oranduie~le pe toale.

Mie mi-a dimas sa-i spun "da" ~i sa-i dau drumul samearga in pace. Diagnosticarea mea pereepe numai structurile

grosiere de camp, a caror deformare este legata de corp ~i,

destul de slrict, de soarla omului. Pot sim!i cele mai subtile

momente. dar nu Ie vad. Protectia ~i influen!a au ac!ionat deja

de indata ce ea a intrat la audientiL Nu pot sa capat 0

informa(ie exacla, intrucat campu! s-a netezit. Dar am sim!it ca

ea se va prabu~i. Iar situa!ia ei va deveni din ce In ce mai

periculoasa.~ Nu pleca!i, - am spus eu. Ceva este in neregula cu

22X

1\ ~ ~,- ,--.~.

dumneavoastra.

- Dar eu nll neg dragostea fa!a de so!. Ell 11 illbesc ~i

acum.'- mi-a spus ea.

- ~titi ceva, merge!i ~i lua!i loc, Illera!i asupra dumnea-voastra, poate astfel se limpeze~te tablolll, - am propus eU.

Ea ridica sprancenele intrebator, se ridica ~i pleca. Intra a

dOlla pacienta. Ea este agitata ~i trece un timp pan a cand se

lini~te~te. Pe rata ei simpatica se observa urmele unor

framfmtari puternice.

- Eu inca din tinere!e am avut probleme Cll barba!ii, - imispune ea. - Sunt rnandra ~i fm1l1e susceptibila,nu pot sa iert.

Dar iata di ll1-um indragostit ~i la noi totul a mers minunat.

L-am iubit ~i am vazut ca ~i el ma iube~te. ~i incet, incet, totul

se indrepta spre nunta. Cu alte cuvinte, nu afost nici 0 fiin!a

mai fericita ca mine. Deodata. in timpul unei sarbatori el a

disparut ~i timp de cateva zite nu Ill-a sUllat.In acestezile era

sainnebunesc. Mi-a telefonat numai dupa a saptam[1Il3~i ca ~i

cum nimic nu s-ar fi intamplat, mi-a propussa ne Intf1lnim.Eu

I-am injurat ~i am trantit receptoru\. Apoi am plecat. Cand m-asunat din nou eu am fost gata sa-I iert. dar se pare ca in

sapUim[lIlain care a disparut. a fast ell 0 femeie eu care se

cunoscuse nu demult. Dupa convorbirea noastra telefonica, el

s-a dus din nou la ea, dar cu toate acestea el a vrut sa se

intalneasca cu mine. Nu am putut sa in!eleg de ce i~i bate joc

de mine intr-un asemenea hal. Oeci, relatiile noastre nu aumers. Dupa cateva Iun;, m-a Sllnat din nou, dintr-un alt ora~ ~i

mi-a spus ca ma iube~le la fel de mult ca ~i inainte. Dar, in

acest timp, a reu~it sa se casatoreasdi Cll aeea femeie. Eu i-am

spus: "Daca tu ma iube~ti, cum ai putur sa te casatore~ti cu

I'

229

--

Page 115: 07 Transcenderea fericirii

alta'?" EI a balmajit ceva pentru a se justifica ~i a repetat ca ma

illhe~te. "Ei. daca ma iube~ti, ~ i-am raspuns eu. - vi no 1a

mine. divoneaza de acea femeie, panacfwd nu apare un copil

pentro di daca apare, atunci va fi prea tarziu". EI a Inceput saminta ceva ~i a rcpetat din nOli ca ma iube~te. "De

la aceasta

femeie nu voi putea uvea copii, - a explieat el. ~ Ea este 0

prostituata ~i pc deasupra mai ~i bea." Trece un timp ~i el

telefoneaza din nOlI pentro a-mi declara dragoste. Dupa

aceasta am aflat di are un copil tocmai de la aceasta femeie. $iiat{\ ca aceste chinuri continua pana azi. Acuma ma allu Intr-o

stare cumplita. Ncrvii mei sunt la pamant. Ajutati-ma sainteleg ce se Intampla.

- in(elege(i? - spun eu, - femeile din neamul dumnea-

voastra au inva!at sa iuheasdi, dar nu au Invatat sa sufere.

Cand noi experimentam iluminarea prin iubire. acest sentiment

ne poarta In cele mai sacre strocturi ale existentei. Dar daca neatillgem de aceste structuri se poate muri. daca sufletul este

intinat. lata de ce, multor oameni Ie este inchis accesul spre

dragostea adevarata. Dar daca dumneavoastra traiti ,lCeasta

iuhire, atunci chiar ~i pentru 0 perioada de timp, trebuie sa va

purificati de tot ceea ce este uman. Adica dumneavoastra

trebuie sa Invatati sa va pastrati dragostea dind relatiile se

destrama cu omul iubit ~i ciind are loc un e~ec al dorin\elor

dumneavoastra. dind sunteti jignita ea feme ie, eand viatadumneavoastra se prahu~e~te la fel ~i speranta de a avea copii

~i 0 familie. Oadi pastrati iubirea ~i nu cautati vlnovati. numaiatunei puteti avea fericire umana in acea masura pe care astabilit-o iubirca dumneavoastra. Atat dh dobandim in viata

din uman, atftt trebUie sa ~i pierdem. intr-o mare dragoste sunt

2311

J

ascunse valori umanc colosale ~i acesta este viitorul, imensaposibilitate a urma~ilor no~tri ~i a noastra proprie in vieti1e

urmatoare. Oaca noi pastram aceasta iubire ~i nu 0 lepadam,

ne asiguram propriul viitor, precum ~i eel al urma~ilor. De Ia

aceasta bogatie colosala putem cadea in dependenta ~i putem

muri ~i putem fi privati de viitor. Totodata, putem sa ne

salvam marind nazuinta spre iubirea divina. adica pastrfllld

iubirea atunci cand se prabu~esc toale forme Ie in care setransforma aceasta: viitorul, copiii, familia ;;i relatiile cu omul

iubit. Dumneavoastra puteati sa fiti purificata prin moarte, prin

boli sau nenoroeiri. Dumneavoastra ati primit 0 varianta

ocrotitoare printr-o alta persoana, ~i incercati din rasputeri sarenun\a\i la ea.

- Atunci de ce imi vorbe~te elmereu despre dragoste') De

ce ma minte? - ma intreaba chinuita femeia.

- Elnu va minte, - ii raspund. - Fara iubire in suflet nu ati

fi rezistat la 0 asemenea tortllra. Cu marturisirca lui, el va ajuta

sa pastrati iubirea in suflet ~i sa treceti prin acea purificare,

care v-a harazit-o Oumnezeu.

- Oar de ce trebuia sa ma chinuiasca a~a de mult'?

- intelegeti. el nu are nimic comun eu aceasta. Starea

dumneavoastra interioadi determina ceea ce se petrece cu

dumneavoastra. Ma uit in ochii femeii ~i vad ca ea IlU ma

intelege. - ~titi ceva? Mergeti. stati jos ~i lucrati asupra

dumneavoastra. - i-am spus eu ei. - incercati sa vedeti vointa

divina in toate. StraduHi-vf1 sa pastrati iubirea in ciuda oricarui

fapt.

Ea ~i-a ~ters laerimi1e ~i a pleeat. Au mai trecut pe Ia mine

inca doua paciente, dar eu nu imi mai aduc amil1te ce

I'

231

Page 116: 07 Transcenderea fericirii

probleme au avut ~i ce Ie-am spus eu. Probabil di a rost eevadeslul de simplu.

Stau pe lfinga masa ~i privesc pe geam. Acuma intra prima

pacienta care ~i-a lasat sotul sa piece. Oar eu nu m-am dumirit

despre ee este yorba. Grice sintetizare ~i Illtelegere ajunge

pfllla la un anumit nivel. Dadi radacinile situaOei ptLtrund mai

adfll1e, nmul nu ma Intelege oricfit de clar i-a~ vorbi. Eu vad,

Insli, ea In aeeasta femeie cre.'jte cu repezieiune programul de

autodistrugere. Acum acesta este de opt ori mai mare decat la

Illceputul audientei. $i iata ca ea intra, se a~eaza ~i Incepe sa

vorbeasca. Eu Inteleg despre ce este yorba. Venind la audienta,

trebuie sa te debarasezi de vointa ta, de dorin!ele tale ~i via!a

ta. Cu cat este mai mare viteza proceselor In timpul audientei,

eu atflt este mai periculoasa orientarea gre~ita. Aceasta femeie

nu a renun!at la tendinta de a conduce. Ea ~i acum sta ~i ma

dirijeaza sllgerand ce trebuie sa spun ~i ce trebuie sa fac. La

Inceput ea I-a manipulat pe primul ei sot ~_ieonsidera ca a

lichidat accasta tema In illtregime prin a cedarea In fata celui

de-al doilea sot. Oar ea a Inccput pur ~i simplu sa se £1uto-

maniplileze. In exterior ea accepta situ£1tia, dar III interior au

avut loe III permanenta iritari ,lji pretentii. Cand toate aceste£1

s-au acumulat Intr-o masura periculoasa pentru viata sotului ei,

el, in mod intuitiv, s-a cuplat cu 0 alta feme ie, dar ~i acum nu

el a fast cel care a plecat, ci ea i-a dat drumu!.

- DlIl1meavoastra puteti sa renuntati la iubire, - i-am spus,~ dar nu pute!i renun!a pe deplin la manipulare. Chiar ~i in

cazul In care cineva va omoara, dumneavoastra yeti da sfaturi

~i veti incerea sa dirijati acest proces. In timpul audientei,

concentrarea dumneavoastra £1supra vointei ~i tendintei de a

232

I1\ ~

dir;ja a crescut Il1tr-o £1semenea masura, Incat dumneavoastra

nu scapati fara urmari serioase, - incerc sa-i explic cu. - Va

aflati Il1tr-o situatie serioasa, Incercati s-o Il1telegeti.

- Am ~£1nse?- Intreaba femeia.

Eu ridic din umeri.

- Arata timp cat sunteti In timpul audientei. aveti.

- Ce trebuie sa fac?

- Incerca\i sa vii debarasa!i de vointa, de tendin\<! de a

conduce ~i de ata~area de viata ~i pastrati numai iubirea de

Dumnezeu.

In ochii femeii apar laerimilc.

- Mi se pare ca am Inceput sa IIl~eleg despre ce este yorba,

- Il11iraspullde ea.- Mai stati 0 ora ~i gfll1diti-va, - i-am propus eu, iar ea a

ie~it.

Intra a doua pacienta. Mi se pare ca totul este simplu. La

prima femeie se potrivc~tc divillizarea vointei, iar 1£1ce£1de-a

doua - divjnizarea dorintelor. ~i cand eu am explicat mai

devreme cauza ~i mecanismul depa~irii situatiei m-au il1teles,

iar situatia, sanatatea ~i destil1ul au Inceput sa se schimbe.

Apoi am Inteles ca vointa ~i dorinp se scurg una In alta, iar

mandria se transforma In gelozie ~i invers. Este deci necesar sa

depa~im dependen!a de ambele esente. Dar a~a de greu nu

mi-a mers niciodata. Inse£1mna ca, probabil, a existat 0 cauza

care a alimentat £1ta~amentele lor. Pentru a Ie convinge a

trebuit ca eu, in subcon~tient sa patrund la radacina situa!iei

traind prin £1ceasta mari Indircari. Deci, nu a functionat din

noU atitudinea mea mecanica. Am deblocat ata~amentul fata de

dorin(e, apoi fa!a de dirijare, ~i pacientul devine sanatos. De ce

233

n.j

-

I'

-

Page 117: 07 Transcenderea fericirii

s-a desfa~urat atat de greu aeeasta ~edinta? Nu am putut sa

explic. "Probabil di trebuie sa fie ceva eu seminarul, - m-am

gandit cu. Apropo, III ultimele cateva luni am 0 tendinta

pozitiva. Inainte, am nllut expuneri la Inceputul carora am

diagnostieat sala $i am vazut 0 diferellta eselltiala care a avut

lac dupa expullerea mea. Starea salii, pc masura avansarii

experimentelor mele se Illlbunatatea mult mai mult ~i pentru 0

perioada mai Indelungata. Aproximativ cu un an In urma am

observat urmatoarele: In prima zi vin oameni pregatiti care

cunosc totul. in cea de-a doua zi, vin bobocii ~i 0 parte din cei

care au f"st la prima cxpunere. Astfel, campul spectatorilor din

cea dc-a doua zi a fost mult mai favorabil dedit 111prima zi.

Mi-am explicat aceasta prin faptul ca spectatorii intra In

contact unii cu altii $i are loc transmiterea de informatii $i

transformari care se fixeaza prin prelegere.

In noiembrie 2000. am (inut ni$te leqii In Sankt-Peterburg.

Totul s-a desfa$urat la reI. In prima zi, energetica era neim-

portanta, In cea de-a doua zi era minunata. La 0 saptamana, am

Inceput sa tin confcrin!c la Moscova. Ma uit la campul

spectatorilor din sala ~i nu pot sa Inteleg ce s-a Intamplat.

Cflmpul este !impede iar aceasta este legata nu de spectatorii

din Petersburg ci direct de mine. Ce concluzie decurge de aici?

Inainte transformarile au fost posibile prin contacte directe $i

munea ell illformatia. Acum, cfllld eu lucrez la niveluri mult

mai subtile, la Inceput are lac purificarea salii, iar numai dupa

aceea contactul direct $i munca. Cauza $i efectul I$i schimba

locurile, ceea ce In plan exterior este cauza, In plan subtil

devine efect. Interesant. Daca Illainte oboseam dupa con-

ferinta., acum sunt destul de epuizat $i Illaillte de aceasta.

234

!1\ ~

Apropo, Inainte de seminar. s-a creat 0 situatie ciudaUi. De

obicei, eu diagnostichez $i elimin acele programe eare pot

dauna starii mele preeum $i sta.rii participantilor. Cel mai

periculos program care a aparut Inaintea seminarului a fost

teama fata de batranete, deprimarea din cauza Imbatranirii.

Aceasta tema referitoare la Imbatranire nu am vrut sa 0

abordez, dar nu se ~tie de ce teama rata de Imbatnlnirea

apropiata. teama referitoare la viitor, depresia ~i neincrederea

In sine au parut a fi cele mai groaznice $i periculoase tcme. Inceea ce prive$te depresia, totul este de In!eles. A$a cum am

explicat pacien!ilor, principalul pacat al omului provine din

pacatul originar al lui Adam $i Eva, adica din renun!area la

iubirea fa!a de Dumnezeu de dragul vie!ii $i perpetuarii ci.Din

punct de vedere cronologic Insa, acesta nu este primul pacal, cial doilea. Primul pacal a fost crima Illgerului care a devellit

diavol. EI a tradat iubirea de dragul dorinte; de a conduce, al

capacita!ilor $i intelectului. De ce pentru el iubirea este

secundara, adica dorinta de a conduce a devenit 0 valoare

superioara? Pentru ca el a uitat despre originea lui divina,

despre faptul ca este de natura divina. Deci, fiecare dintre noi

poarta acest pacat $i posibilitatea de a pierde eul divino Cfll1d

uit{un noi faptul cii suntem divini prin natura $i 11purtam pe

Dumnezeu In sutle!'? Atunci cand Inlauntrul nostru nu suntem

mul!umi!i de noi In$ine. Supararea pe propria persoana

constituie 0 dorinta. aseunsa. a propriei morti. Jar dacanemul(umirea de sine trece la un nivel profund, aceasta

constituie 0 agresiune directa fata. de Dumnezeu ~i conduce

imediat la moartea noastra. Atunci, pentru a supravietui, noi ne

ascundem de Dumnezeu prin eul nostru 11l11an. Aceasta

23:;

J

I'

I--

Page 118: 07 Transcenderea fericirii

agresiulle ne distrugc. dar nll ne omoara dintr-odata. lata de ee.

pentru a Ile rntoarce la Dllmnezeu. noi nu avem dreptul sa

manifesUim profunda noastra nemultumire de sine ~i ne

suparam pe noi, intrucat noi suntC11l divini prin insa~i natura

noastra. Suntem in permanenta legati de Dumnezeu prin iubire

~i nl! avem dreptul de a atenta la eulnostru divino

Trceemla teama fa~a de viitor. Aiei avem de-a face eu tema

dorintci ec provine din paeatul originar. Toate dorintelc

noastre sunt indrcptatc spre viitor. Cu cat suntem mai putemic

ata~ati de dorinte ~i Ie transformam in sensu I vietii noastre, cu

atat mai mult ne este teama sa Ie pierdem. intruciit dorintcle

sunt legate de viitor, atunci ata~amentl1l Fata de aeestea na~te

frica Fata de viitor. Aceasta teama ne face sa incepem sagandim rall desprc oameni. ne este frica ea ne val' trada. ne vor

In~ela ~i ne VOl' supan.!. Cu dit ne este mai frica de viitor ~i

gandim unIt clespre oameni, eu aWt mai puternic ne ata~am de

viitor ~i inccpcm sa-l pierdem. Aceasta duce la ooala ~i

moarte. AstfeL putem Intelege frica ~i deceptia fa(a de viitor.

Acestea sunt In linii mari principalele caraeteristici ale

mandriei ~i geloziei. Dal' ce legatura are aceasta eu batranetea?

lara~i nu se intelege. Con~tiinta se intoarce din nou la tema

voin(ei ~i dorin(ei. "Occidentul este Occident ~i Orientul este

Orient" ~i ele nu se vor uni niciodata", - a 'pus Kipling. Criza

lumii eontemporane 0 eonstituie in prilllul rand criza a dOlla

sisteme de gandire: eel occidental ~i eel orientaL Ele tree Incet,

Ineet. lInul in altul. Dar dadi unificarea are lac rapid, atunci se

distrug retiproc ~i are loc neutralizarea. "Nu exista oallleni, ei

exista idei", - se spune in Orient. Dadi aceste doua idei nu se

236

I1\ ~

VOl'uni ~i nu vor alcatui 0 unitate diaristica.J formand cevanOli, atunci ele VOl'muri. Aceasta lInificare a Inceput eu eateva

Illii de ani in urma. Politeisllllll a perlllis unoI' zei sa Illearga

spre ideal, iar altora spre material. Aceste doua sisteme de

gandire diametral opuse ar fi putut sa se uneasdi numai In

sistemul religios, care recunoa~te un singur DUlllnezeu. a

asemenea religie a devenit iudaisllllli. Plinctul oriental de

vedere care recunoa~te numai idei ~i neaga aceasta IUllle s-a

unificat cu punc!lll de vedere occidental care recunoa~te Ilimea

inconjuriitoare ea 0 realitate. Daca inaillte, in rcligii, zeiHitile

au reprezentat aspecte ideale sau materiale, in noua religie,

notiunea de Oumnezell a ie~it din cadrul material ~i ideal. Oar

pentru a nl! aluneca inapoi ~i a IlU se destrallla in parti

componente, treollia Indeplinita a cantitate imensa de reguli

care sa permita diminllarea dependen!ei de material ~i de

spiritual.

Oamenii s-au schimbat. S-au schimoat ~i timpuriJe. Anu-

mite reguli au earn imbatranit, iar illformatii Iloi despre invin-

gerea celor doua aspeete principale ale umanului nu au aparut.

Aceasta inselllna di, cu timpul. trebuia sa apara tendinta de

diminuare a realitatii divine ~i cre~tere a realitalii spirituale ~i

materiale care, alternativ, sa schimbe importi1llta lor. Cre~ti-

nismul a facut un salt imens In crcarea divinitatii. Se pare ea

principallli mod de cunoa~tere a lui Oumnezeu poate fi nu

ingradirea stricta a necesitatilor umane, nici urmarea scrupu-

loasa ~i neaoatuta a tllturor regulilor ~i ooiceiurilor, ci In

I dill;r{'sis - scpararc, diviziune, dislingerc: lenncn din filozofia

platoniciaml ~i arislotclicfl. in ultima ffldtHJ parte din proccsul de inainlarede 1~1gcn la specie

237

I'.P'

I

.J

I'

..-

Page 119: 07 Transcenderea fericirii

primul rfLOd calea iubirii. Adidi iubire fata de Oumnezeu pecare 11 pm-tfHl1 In noi, iubire rata de DUlllnezeu pe care IIvedem In fiecare manifestare umana, iubire fata de DUlllnezeu

pc care noi \I vedem In fiecare particica a lumii Il1conjuratoare.

Realitatea iubirii divine a ajutat la diminuarea dependen\ei de

haza fericirii ulllane. Cum sa unim ceea ce inainte nu se putea

unifica? Adica, realitatea spiritului care neaga materia ~irealitatea Illateriei care nu recunoa~te spiritul. Pentru muiti

care citesc NOlil Testament, numeroase expresii ale luiChristos par foarte contradictorii. Aceasta contradiC\ie vizibila

apare pentnI ca in suflet exista pu\ina iubire. Cand in sutlet

exisUi multft iubire, expresiile cu totul contradictorii ~i care se

exclud reciproc vazute din afara, I~i schimba sensul ~i

Inceteaza sa se mai excluda reciproc. Dar, pentru a Intelege

lumea la acest nivel ~i asimti un asemenea grad de incarcare cuiubire trebllie sa Invatam sa parcurgem suferinta In momentu1

despiir\irii de bazele fericirii umane, pastrfll1d prin aceasta

iubirea divina. Fiecare dintre noi I~i aminte~te cum anume

lisus Christos a past rat iubirea in momentul destrfunarii

hazelor fericirii umane; destramarea vie\ii, e~ecul vointei ~i a

dorintelor, toale acestea nu s-au manifestat In capacitatea sa de

a iubi. Dar, dupa eftteva secole, cre~tinismul s-a scindat in

doua ramuri. Din nou are loc reculul celor doua componente,

adicii al celei occidentale ~i celei orientale: catolicismul cu

prioritatea materialismului asupra spiritualului ~i ortodoxia cu

prioritatea spiritualului asupra materialismului. Dar ortodoxia

nu echilibreaza catolicismul ~i apare islamul cu 0 justificare

clara ~i riguros fundamentata a prioritatii spiritu1ui asupramaterialului. LUlllca trebuie sa se Intuardi la iubire intrudit

23X

realitatea divinului este cuprinsa nu 111idei ~i principii, nu Inbogatie ~i lux, ci In iubirea care nu se supune nimanui ~i nudepinde de nimeni.

Occidentul ~i Orientul trebuic sa se uneasca intr-o calitate

noua. Oar deocamdata, In straturile marginale au loc cOllflictepermanente. Este yorba despre conflicte intre ~tiin\a ~i religie,

Intre democratia occidcntaUi ~i despotismu\ oriental. Contra-diqiile se dezvolta ~i inte\esc conflictele dintre ele. Gfllldurile

mi se indreapta spre Rusia ~i destinele ei. RlIsia care se intinde

intre Orient ~i Occident a absorbit in ea de la ineeput 0

eontradiC\ie principala. Soarta Rusiei constituie 0 ilustrare a

legii unita\ii ~i luptei eontrariilor, adiea a dOlla tipuri de

gandire care au existat indivizibil ~i care la Inceput au fost

amorfe ~i indolente. Adiea interaC\iunea gandirii eurapene Cll

filozofia orientala. Treptat, Rusia trece la tiplll oriental de

gandire. Apoi apare PetnI I ~i are loe intoarcerea bruscii spre

civilizatia occidentala. insa fara a distruge stilul oriental de

gandire. Gandiri1e opuse se formeaza ~i Incep sa se conto-

peasca. Se aecelereaza puternic procesul de dezvoltare. RlIsia

are ca destin sa uneascaaceste idei opuse. Incercarea de aalege numai drumul occidental sau oriental se discrediteaza

subit.

La smr~itul seeolului trecut Rusia a incereat sa mearga pe

fiiga~ul occidental. Are loc schimbarea rela\iilor feudale ~i

concomitent transformarile democratice. Taml este asasinat.incep sa apara semnele haosului. De aici trecerea la 0

guvernare despotica. Aceasta se termina cu izbucnirea revo-

lu\iei din 1905. Tara ia din nou cursul spre modelul occidental.

Au loc reformele Illi Stolapin, apare gospodaria de fermieri.

239

"]"'"

IiII'

J

I'

Page 120: 07 Transcenderea fericirii

Urmeaza 0 Inflorire economidL Apoi asasinarea lui StolUpin ~i

Incctarea reforillelor. Deci, tara trece la modelul de gundire

oriental. in continllare. all loc din nOli explozii. Adica Ince-

rutul primului razboi monelial ~i apoi eloua revoilltii. Dupa

prima revolutie se instaureaza 0 scurta pcrioada de democratie

iar Incercarea alaturarii Rusiei Occidentulhi se termina Cll aelolla revolutie ~i ie~irea din comunismul militar. in continuare

lIrmeaza 0 explozie ~i atunci. deodata. ideologul gandirii

comunismului oriental. V.I. Lenin, comite 0 actiune care se

soldeaza eu 0 victorie. Accepta sistemul de gundire occidental

~i deschide drumul spre NEP (noua politica economiea). Darpentru Rusia g[mdirea occidentala pura Inseamna accelerarea

destramarii ~i deeaderii. impreuna eu destramarea \arii se

destrama ~i personalitatea conducatorului ei - Lenin. Apare

boala psihiea ~i imposibilitatea de a conduce lara. in modlogic. tara trece spre despotismul oriental. ineepe colectivi-

zarea agrieulturii. Haosul ~i destramarea se transforma In

tendin\a de autocondueere colectiva. Intram In anul 1937. in

continuare trebuie sa aibft loc 0 noua explozie ~i aceasta Incepe

eu eel de-al doilea razboi mondial. Dupa razboi se na~te

tendin\a spre democratie, dar la fel ea ~i anii '20 ea se

transforma repede in contradictia ei. ineep din nOli repre-

siunile, mai departe explozia sau moartea conducatorului

statului. Tiranul moare. in continuare trebuie sa aiba loc

treeerea la democratia oecidentala. orientarea spre proprietatea

privata sau Il1eerCarea.in smr~it. de unificare a doua Illodalitati

diferite de gundire. incercarea lui Hru~ciov de a introduce In

tara 0 democratie relativa nu s-a soldat eu sucees. Dar a aparut

posibilitatea existentei cot la cot a doua sisteme diferite de

240

I\ f

_J-

gundire: ~tiin\a ~i religia; idealismul ~i materialismul. La fel ca

in anii '20. aceasta tendinta I~i gase~te reflectarea In primul

dind In arta £lIlilor '60. in continuare trebuie sa-~i gaseasdi

retlectarea In filozofie, politica ~i economie.

Dar eontradic(iile nu se opresc la acest nive!. ele Ineep sa se

neutralizezc reciproc. decazand llltr-o stare amorfa. La fel ca

dupa reformele lui Petru I, Incepe 0 perioada amorfa, In care

nu exista un stil occidental sau oriental de giindire. Dupa

Ineheierea perioadei lui Brejnev Ineepe 0 treeere brusca spre

modelul oriental pe care 11introduce Andropov. Gamenii sunt

ridicati din cinematografe ~i interogati de ce nu sunt ziua la

lucm. AI' trebui sa aiba loe 0 explozie sau moartea condu-

d'itorului. in ultimul timp, toate procesele sunt accelerate. iar

Andropov moare destul de repede. Dupa aceasta, 0 perioada de

limp urmeaza un respiro ~i aspira\ia spre modelul occidental.

Gorbaciov Incepe transformarea democratiea a tarii. Intro-

ducerea numai a modelului occidental este paguboasa pentru

Rusia, iar Gorbaeiov In\elege acest lucru. lata de ee, ali\turi de

democratie, el Inceardi sa pastreze ideologia socialismului,

gandirea colectiva, potentialul spiritual. Din aeeasta cauza, el

comite la prima vedere 0 fapta eu totul absurda. Declan~eaza

campania Impotriva aleoolislllului. Pentru a Illfaptui un salt

inspre dezvoltarea conditiilor materiale, tara trebuie sa-~i

pastreze spiritualitatea. Dar ideologia comunista nu a dat posi-

hilitatea Infiiptuirii echilibrate a eelor doua contradiqii.

SocialismllJ a apartinut mai mult modelului oriental intrucat In

cadrul lui libert"tea personalita\ii era exclusa. Nu s-a reu~it

Infaptuirea caii de mijloe. Tara S-;] scufllndat din ce in ce mai

mull Intr-o democratie de hOtie. imposibil de guvernat.

I'

241

.-

Page 121: 07 Transcenderea fericirii

Gorbaciov ~i persoanele care I-au inconjurat

J'ndrepte situatia, virand brusc spre dreapta. Seevenimentele din august 1991.

Rusiei flU Ii este insa harazita soarta de a uvea despotismul

oriental. Puciul nu a reu~it ~i incep transformarile lui Eltin.

Gorbaciov inteleue tarziu ea in Rusia, democratia fara ideo-. b ,

logic se incheie cu ho(ie ~i destramare. Inca din 1985,

Gorbaciov este convins di el va putea impaca cele doua ten-din(e contradictorii. Oar in 1986 are loc 0 catastrofa mistica:

explozia centralei atomo-electrice din Cernobil. Aceasta a fost

0 avertizare a tarii despre apropierea unoI' nenorociri.Gorbaciov vorbe~te des pre 0 giindire noua. Disciplina ~i

dirijarea trebuie sa se desfa~oare nu datorita despotismului ~i a

masurilor draconice fa(a de popor. Acela~i rol. dar mult mai

eficient, il poate indeplini noua ideologic ~i legile bine giindite.

Oar ideologic nu a existat. Dupa incere area nereu~ita de a seintoarce la disciplina oriental a, (ara se scufunda in democra(ia

lui EI(in cu elemente de despotism oriental. Se accentueaza din

nou tendinta destramarii tarii ~i incepe pierderea autoritatii ~i

personalitatii conducatorului. Dupa aceasta Rusia ar trebui sa

se indrepte spre dreapta. Daca ea se va indrepta cu priori tate

spre despotismul oriental. atunci se poate a~tepta mai repede

explozia sau moartea conducatorului. Intrudit in Rusia nuexisa 0 ideologic, atullci mai degraba ordjnea trebuie mellti-nuta prin masuri despotice. Daua explozii care au avut loe inanul 2000 demonstreaza acest lucru. Ciind Rusia s-a concentrat

asupra democra(iei occidentale, adicii asupra dorin(elor, a

inceput procesul care ne aduce aminte de Sodoma ~i Gomora.

Cand Rusia s-a cancentrat asupra vointei !?i dirijarii, adidi

inceardi sa

declan~eaza

242

i ~

J

asupra stilului oriental de gfmdire, au Inceput reprimarea

poporului ~i explozii.

Submarinul "Kursk" constituie un fel de simbol al dirijarii

militare. Turnul televiziunii "Ostankino" este simbolul dirijarii

informationale. Catastrofele care au avut loc cu aceste sim-boluri, vorbesc despre tendin!e periculoase care se acumuleaza

in Rusia. Pam,lntul devine din ce in ce mai fragil ~i pentru el

este din ce In ce mai periculoasaexistenta independentaa doua

contradiqii: civiliza(ia occidentala care se indreapta spre

destramare ~i descompunere ~i cea orientala care se indreapta

spre sinucidere colectiva. Intruciit in Rusia aceSle doua ten-

din(e sunt exprimate deosebit de clar ~i intruciit experien!a

coexistentei lor exista in Rusia, se pare, ca tocmai ea trebuiesacreeze un model nou de giindire, care sa nasca 0 noua politica.0 noua economie ~i 0 nOllaomenire, Gandurile mele se intorc

din nOli la seminarul care va avea loc miiine. In fiecare stat ~iill fiecare om se desfa~oara 0 intetire a unuia sau a altuia dintre

procese, cum ar fi: intarirea dependen!ei de dorin!e ~i voin!a;

(recerea de la gelozie la mandrie ~i invers, care a functionat

inainte ~i esle deja epuizat. Imi aduc aminte ca inainte, con-

cenlriind loate problemele asupra temelor de gelozie ~i

miindrie, am explicat pacientului cum trebuie Indepartate una

sau alta din dependen!e ~i acesta s-a insanato~it. Oar s-a

inWmplat destul de rar ca sa vina pacienti carora Ie-am

illcadratatat gelozia cat ~i mandria ~i Ie-am spus:

- Medicamentele muta de obicei problema dintr-un loc Inaltul. in cazul dumneavoastra medicina este neputincioasa, iar

dumneavoastra ati inteles acest lucru. V-a ramas 0 singura

calc. calea spre Dumnezeu. Daca la dumneavoastra iubirea de

~

243

Page 122: 07 Transcenderea fericirii

Dumnezeu va fi mai marc decftt realitatea. dedit dorin,a ~i

voin,... dumneavoastra. atunci sunteti satvat.

Mft gandesc mereu la probleme\e mele nerezolvate. Cu

rinichii este mai bine, dar durerea nu a trecut. Mai mult decat

atilt, 'inainte de seminar. ea s-a accentual.Apropo, deodatft a

'inceput 0 durere puternidi in regiunea plftmanului drept, acolo

unde s-a presupus cft. am 0 tumora. Este interesant ce se

petrece ~i trebuie sa ma descurc in aceasta situatie. Eu

descopar \egi. conform carora se dezvolta sufletul uman, des-

copar legftturi intre boli, comportument, caracter ~i concep,ia

despre lume. lata de ceo slava Damnului. vindecarea la mul(i

oameni are loc fara parliciparea mea. In al doilea rand, sunt

lene~ ~i dad\ la mine ar fi fast tatul bine. atunci a~ fi mers

inainte, insa foarte lent. Astfel, in virtutea nereu~1telor karmice

praprii ~i a faptului ca eu am acumulat de la tali pacienlii mei

prablemele lor ~i Ie-am luat asupra mea. eu pa~esc in primele

rfmduri ~i pentru a supravietui, trebuie sa merg mai depmte.Indiferent de nivelul tratamentului. dad nu e~ti ~arlatan.

apararea, protectia. tot se infaptuie~te atunci c[md realitatea

eu-Iui divin este mai presus de cel uman.

Acala sus tatul este de mult stabilit. Indiferent ce s-ar

'intampla. 'in orice caz, situa,ia functioneaza in vederea ere~terii

iubirii fa\a de Dumnezell. Iar acum sa vedem ce este eu

destahi Iizarea.

lnainte eu am erezut ea filozofia este un lueru cat se po ate

de inafensiv. dar s-a adeverit ca nu este chiar a~a. Pasihilitalile

de sintetizare sunt legate de ie~irea in planul subti!. unde

timpul ~i spatiul se ingusteaza, se contopesc. Totodata, in

cazul ie~irii in acest plan, ornul se poate imbolnavi u~or dadi

244

nu are 'indeajuns de multa iubire. in medic. la 0 oscilatie medie

a valorilar umane. eu rezist dad ea nu depa~e~te 1300 deullitati. Dadi aceasta se traduce in situa\ii umane, atuncicorespunde tradarii prietenilor. mortii ~i gravel or imbolnaviri

saU duce la invaliditate. 0 destabilizare de dimensiuni rnai

marL iubirea mea nu va suporta. Este lnteresant de ~tiut careeste la mine nivelul destabilizarii Illainte de seminar, daca ies

la iveala cele mai periculaase probleme. Eu incerc sa-I

sacatesc ~i ma cuprinde mirarea. Aaleu. 7000. Cu un aseme-

nea ritm mentinut timp de 2-3 zile ~ansele de supravie\Uire

scad la zero. Este adevarat ca acest ritm a durat aproximativ 0

ora iar apoi a disparut. Mai degraba la seminar ajung laasemenea idei serioase, pentru aceeptarea carora nivelul

destabilizarii trehuie sa alcatuiasca 7000 de unital;. ~i pentru

aceasta incet. incet sunt pregatit. De~i putin probahil ca este de

7000 de unitati. tatu~i ascilatia destahilizarii are rezerve.

Estc interesant de ~tiut ce fel de neplaceri pot carespunde

unui asemenea nive!. Ce poate fi mai dureros dedit 0 boala

chinuitoare sau moartea? Eu incere sa IIl\eleg ~i ma mil': se

pare ca relatiilc dintre barhat ~i femeie sunt mai dureroase.

in acest caz. nivelul de ascilatie. adid boala ~i chinurile

pot depa~i 10 000 de unitali. Capacitatea sufletului de a suferi

este mult mai mare decat cea a tmpului. Cu c[tt manife~ti mai

Illutta dragoste fata de celalalt, Cll atat mai multe chinuri poateproyoea aceasta. Savan\ii pun in permanenta intrebarea daca se

paatc cunaa~te pe deplin Universul. Adevarurile care ieri au

pilrut de ncclintit. azi se destrama.

Se pare d legile despre lume pe care Ie descaperim ~i

\'ILiunea eeni se formeaza despre ceea ce reprezintfl lumea

245

_J

i,I

I '

I'

Page 123: 07 Transcenderea fericirii

eorespund nivelului de dezvoltare al omului, posibilita!ilor

sale de sintetizare, cantitatii de iubire pe care el 0 poarta instlflet. Odala ell schimbarea Iloastra, se schimba ~i imagineaUniversului. Iar atata limp cat omul se dezvolta ~i se apropie

de Dumnezeu, imaginea lumii se va schimba mereu.Legile deseoperite nu se desfiin!eaza, ele devin 0 parte a

noului. a unei dimensiuni mai mari a lumii. lata di tocmaiaCUIn, In preajma seminarului, am reu~it sa concentrez toatevalorile umane In doua no!iuni: In dorin!a ~i voin!a. Mai mult

dedIt atat, In afara de struetura timpului amorf, alaturi de

aeeasta am Ineeput sa palpez slruetura X. In aeeasta, ambele

notiuni s-uu contopit. Tocmai Cll aceasta structura trebuie

lueral. Inehiderea meeaniea a dependen!ei fa!a de dorin!a ~i

voin!a permile vindeearea multor boli. Oar Inlrueat ele nu sunt

primare,atunei negativul care Ie alimenteaza dintr-o structuraIllUlt mai adandi, mai devreme sau mai tarziu CfeeaZaprobleme. M-a stimulat sa In!eleg aeeasta problema 0 situa!ie

ivita la seminar.

La audienta a venit 0 femeie. care avea probleme serioaseCll fiiea.

- Fiica dumneavoastranu poate primi purificarea 111Ci prinoameni ~i niei prin boli ~i nenoroeiri. Ea nu poate pastra

iubirea cand esle jignita ~i tradala de alte persoane niei 5%.

Concentrarea ci asupra vointei ~i dirijarii este imensa. Ea

depa~e~te de 10 ori nivelul periculos. Aeeasta se petreee din

cauza dumneavoastra - Ineere sa-i explie. Apropo; ~i la dum-neavoastra capacitatea de a-i ierta pe oameni este redusa la

minimum.

Femeia se uita la mine eu interes.

246

t\ '!

j~

- ::;ti!i, eu la varsta de 17 ani am fast In Zagorsk, unde amvorbit eu calugarii. Ace~tia mi-au dat nl~te sfaturi pe care

Ie-am respectat touta viata. Apoi am citit toate dirtile dumnea-

voastra ~iam constatat 0 amelioraresubstantialaa sanatfqii~i adestinului meu. Dupa diagnosticarea dumneavoastra reiese ca

eu am 0 mandrie imensa, di nu pot ierta pe oameni, ea nu am

reu~it sa pastrez bunatatea la necazuri ~i la nenoroeiri. Mai

mult dedit atat, dumneavoastra spuneti ca fiica mea se afla

l11tr-osituatie foarte proasta. Va rog sa ma credeti, eu ~tiu sa

lucrez asupra mea, ea Ilimeni alta. Dupa diag-nosticareadumneavoastra situa(ia mea este eatastrofala.

Eu trag aer In piept ~i suspin.

- Haide!i sa vedem care este problema.

Am Illcercat sa diagnostichez concentrarea ei asupra dorin-

!elor ~i voin!ei. A ie~it un rezultat uluitor. Ata~amentul fa!a de

dorin!e a fast de 10%, iar fa!a de voin!a 5%, adica peste nor-

mal. Asta Inseamna ea pentru ea totul trebuia sa fie bine. Ca

urmare a diagnosticarii, eu obtin rezultate care se exclud reci-

proe unele pe altele. Deei, trebuie sa eaut a veriga noua. Treee

0 perioada de eautari anevoioase. Apoi Ineep sa vorbesc rar:

- Nu-mi este destul de ciaI' care este situa!ia, dar dumnea-

voastraaveti 0 concentraremare asupramoraliHitii ~i eticii. Ladumneavoastra, dreptatea este mai importanta decat iubirea.

Rezista!i la e~eeul dorin(elor ~i pastra!i iubirea. Suporta!i

Injosirea ~i neplaeerile, dar nu aeeepla(i tradarea, batjocorirea

poruneilor religioase. Fa!a de iubirea vie, totul trebuie sa fie

secundar. De Indata ce noi postulam valorile umane, chiar ~i

pe eele mai saere, Ineepe proeesul de respingere a iubirii. La

haza notiunii de "om" sta con~tiinta eolectiva dezvoltata. La

I'

247

Page 124: 07 Transcenderea fericirii

baza cOll~tiill!ei colective stau lloJiul1ile de morala ~i etidi.Fara aceasta dezvoltare IlUe posibila civilizatia. Etica ne ajuta

sa supravictuim nu numai ill prezent. dar ~i in viitor. lubirea

CfeeUZalegile eticii, iar acestea creeaza gandirea ~i con~tiinta

colcctiva. Daca noi nu ne adresam iubirii in permanenta,

atunci ne adresam mai mult poruncilor, principiilor ~i nor-melor. Astfel, lntr-un moment oareeare, pe neobservate,

iubirea pleaci; $i raman principiile. Cre$tinismul a demonstrat

di iubireavie este mai presusdedit orice postulat uman.

- Cred ca ave\i dreptate, - a spus femeia. - Am avut Intot-deauna un sentiment mai pronuntat al drepUitii.

- Adiea dumneavoastra ati socotit ca lumea trebuie sa fie

condusa nu de iubire ci de con$tiinta.

- Tot ce se poate, - a raspuns femeia. - Se pare ca la mineeon$tiinta a depa$it In pennanenta iubirea $; a ie$it pe primul

plan.

Dupa ea, a intrat inca 0 femeie. Ea mi-a aratat fotografia

iuhitului ei.

- ~titi, el este musulman. Se roaga In permanenta, lndepJi-nqte toate prevederile Coranului. Oar el nu poate face copii,

motiv pentru care viata se destrama.

Am lnceput sa diagnostichez $i vad un tablou cunoscut.

Oependenta de dorinte ~i vointa este minimala, dar concen-

trarea asupra moralei ~i eticii este imensa. EI este curat inprezent, dar din viitor iese In permanenta negativul. Depen-

den!a de morala $i etica distruge structura viitorului, lntrucat

dreptatease adreseazatocmai acestora.Aici observamleoaturab

cu straturile timpului care depa$e$te limitele timpului amort.

Prohabil ca aceasta este legata de structura X, adica de

24X

1\ ~ j

structura dirijarii timpului in care totul se une~te intr-un tot

unitar. Din nou dam de stratificarea timpului. Apropo, este

yorba despre Inca 0 posibila cauza a problemelor mele

nerezolvate privind cufundarea In timp. ~i iata ea lmi adue

aminte de un episod care s-a petrecut la casa de vacanta.

- Fericirea senzuala este legata de timp, - am explicat euinterlocutorului; aceasta inseamna ea trebuie sa depa~im

dependenta de timp ~i este necesar sa cream un model de timp.EI lncepe sa-mi prezinte ipoteze, iar eu intru In dialog $i-I

sprijin. EI chibzuie$te ciaI' $i logic, dar schemele lui sunt

superficiale. Eu observ acest lucru $i-i propun modele care sa

interaqioneze cu timpul. Aeesta din urma dirijeaza totul In

univers. Din timpuri se !lasespaliul ~i substantele.Din timp se

na~te energia. Noi continuam discuJia~i deodata, observ peri-colul eafe se na~te. La noi a avut loc deformarea dimpuri lor

care a depa$it nivelulmortal.

- Sa incetam imediat discutiadespretimp, - i-am spus eu.- Nu suntem pregati!i pentru a aborda aceasta tema. Ata$a-mentul fa!a de dirijare a crescut de zeci de or; $; ne putem

a$tepta la probleme mari.

Am avut noroe. S-a stricat doar ma~ina ell care am venit lacasa de vacan!a. Ea a trebuit sa fie remorcata 200 de kilometri

pana aeasa. Inainte de a incepe cercetarile legate de timp,

Hawking a eapatat 0 boala incurabila. Kozanev a petreeut

multi ani in lagarele staliniste ~i tocmai acolo a ajuns Ineoncluzia ea izvorul energiei care alimenteaza stelele este

timpul. Nimeni nu a putut sa continue aceste cercetari.

Discipolullu; nu a rezistat la supralncarcare $i a murit dupa el.

Einstein a distrus toate lnsemnarile lui legate de experimentul

I'

249

--

Page 125: 07 Transcenderea fericirii

Philadelphia in timpul diruia a reie~it ca dirijand campul

magnetic. se poate dirija spatiul ~1 timpul. S-ar putea ca

structurile principale ale timpului sa fie legate de viitor. Oar

patrunderea acolo este strict limitata. Apropo. urma~ii no~tri

sunt \egati de asemenea de viltar. Ca atare, agresiunea fata de

lInna~i constituie ~i agresiunea fata de viitor. Am inceput sasocotesc ce anume dfluneaza mai mult urma~ilor, aUld! ce nu

permite sa contactam viitorul.

1. - Nernul1umirea de sine. l1eil1crederea in sine, depresia ~i

Iipsa dorintei de a trai;

2. - Teama de viitor. framantarile crescande fa!a de viitor;

3. - Dispre\U1 fa!a de oameni in plan moral ~i etic;

4. - jntrucftt iubirea dirijeaza timpul. ~i ca atare ~i straturile

de viitor, arice renuntare la iubire inseamna agresiune fata deviitor.

Astfel. toate sursele deschise ale problemelor de la inceput

s-au unit in doua chestiuni: problema purificarii urma~ilor ~i

problema purificarii structurilor legate de viitor. Toate aceste

chestiuni se transforma l11tr-una singura -echilibrarea stroc-

turilor viitorului, intrucat mecanismu1de purificare a copiilor

~i a viitorului s-a dovedit a fi identic.Acum cateva idei in legatura cu seminarul. EI s-a des-

f3~urat ell succes ~i mi-a furnizat 0 informatie noua. Esteadevaratca dupa a doua zi a seminarului, noaptea, in pat. mn

gandeam ef\ nu voi rezista ~i la a treia zi. Supraindircarea a

fost mai mare decat a~teptarile. Trebuia sa-mi revizuiese atitu-

dinea fa!a de munea. Am promis sa fac diagnosticarea tuturor,dar pentru mul!i ~i fara diagnostic,,,e totul a deeurs normal. Inordine. dupa lee!ii. AllInei am ineeput sa ma uit la ceea ce s-a

.

250

_J

intamplat inainte ~i ee probleme se vor ivi in viitor. Acest

luem insa nu trebuia sa-I fae. Trebuia sa mn gandese numai

cum sa ajut omul pentru a pastra iubirea ~i pentru a vedea

vain\" Domnului in toate. Cand te indrep!i catre Dumnezeu. nu

trebuie sa prive~ti inapoi sa vezi di\i metri ai parcurs ~i nu

trebuie sa socote;;ti ea\i au mai ramas.

Eu am rascolit problemele umane faeand compara!ii.

tragand concluzii, fara sa vreau ma eoncentram asupraimbunata\irii s[mata\ii ~i a vie\ii. Cand am in\eles acest lucru

am rasuflat u~urat. Cea de-a treia zi a decurs normal.Unul din participan!ii la seminar mi-a pus 0 intrebare

interesanta:

- La inceput. cand dumneavoastra a!i vorbit despre

structuri1e timpului invers ~i amorf. eu am in!eles ca de fapt

este yorba de trecut, prezent ;;i viitor. iar acum dumneavoastra

spune!i ca timpul invers este un alt Univers.

I-am raspuns ca pana in prezent eu socotescca timpulinvers este legat de 0 alta realitate ~i un alt Univers. Dupa

aceea m-am gandit mult timp la aceasta problema ~i am in!eles

ca viitorul este tocmai un alt Univers unde timpul se scurgeindirec\ia inversa. De~i mai trebuie sa cIarifieam aceastaproblema.

;'

Page 126: 07 Transcenderea fericirii

0 21 DE AUDIENTE

- Totul este a~a de limpede atunci dnd omul ex plica

lucruri Ie ~i totll~i este a~a de complicat In viata, - Imi spunea 0data 0 pacientii.

- Pentru a fi simplu ~i de Inteles eu trebuia sa lucrez mult,

- am raspulls eu zambind. - Ii invidiez pe clarV3zatori. careub(in infunna(iile de-a gata. Cand Incep sii-mi apara unele

probleme ~i Ie diagnusticbez, niciodata nu obtin un riispuns

gata dintr-odata. Fac 15-20 de variante de diagnosticare ~i de

fiecare data obtin un faspuns ~i deseori un raspuns 11 contra-

zice pe celalalt. Dupa aceea trebuie sa ma gallctesc ~i sa cama-

sez tulullntr-llnui. Acum. multe probleme au fost rodate panii

la automatism, dar de 111data ce a aparut 0 nalla lema, ics la

suprafata zeci de modele ~i Incepe procesul cbinuitor de

comasare, de concluzionare. in principiu toate bolile se

rezuma la lema dorintei ~i voin!ei. Mai exista ~i al treilea

aspect - adica eel negativ, aruncal pe spinarea urma~ilor.lntmeflt copiii reprezinta viitorul nostru, divinizarea viitorului,

agresivitatea fata de acesta, agresivitatea fata de iubire prin

252

\\ ~

.J

destabilizarea acesteia- to ate acestca nu ne permit sa nc

punem 111ordine urma~ii.

Eu repet din nou cele spuse de Christos: "Sa nu vii g,lndi(i

la ziua de maine, traiti ea pasarile. Dumnezeu va va ua!" Inaeeasta fraza eoneentrarea asupra viitorului se transforma In

vointft divina. De la dorinta noi treeem la iubire, iar acum, In

ficcare zi, dependenta de dorintc devine din ce In ee mai

periculoasa. Problemele legate de vedere ~i auz. de moartea

premalura. de sterilitate ~i impotenta. de schizofrenie, de

cancer, de bemofilie ~i de poliartrita. de Imbolnaviri cardiace.

de nareomanie - toate acestea sunt legate de divinizarea dorin-telor. Mama I-a cOlldamnat pe so\U1 ei, a fost geloasa pe el. iar

fiiea este nareomana, ~i Ill! puteam s-o eonving nieidecum caJipsa eapaciHitii de a pastra iuhirea atullei dind se prabu~ese

dorintele, duce la grave probleme pentru copiii ei.

In memoria mea a aparut 0 seena reeenta. Mil uit 111oehii

femeii ~i Ii spun foarte rar, Incerdind .101-0eOllving.

~ Aeum diteva luni doetorii i-au spuscopilului dumnea-

voastra ca Ii vor face trepanatie. A avut otitli ceea ee Inseamna

gelozie, iar dlllTIneavoastra spllneti: "Eu aeest luem nu-I las

a~a" ~i continuati sa aveti pretentii fata de so!. Daca va puneti

In ordine suflelul. atullci se Insanato~e~te copilul ~i se va

schimba ~i atitudinea satului.

A~ fi dorit sa vorbesc ~i s-o cUllving mai departe. dar am

reu.}it sa ma opresc la timp. Cu cat a eanving mai mult ~i mn

rog de ea, ell atat mai mu!t tree de la orientarea spre illbire lapnstrarea vietii. Am abservat faptu! di atunei eand dorese saajllt a persoana pentro ea ea sa dob5nueasca iubire fata de

Dumnezeu, nu sinH supraindircare, uar imediat ee plln

I'

253

--

Page 127: 07 Transcenderea fericirii

accentul pe dorinp de a salva viata, de a depa~i a boala, atunci

Illcarcarea crc~te bruse ~i preiau toata murdaria asupra mea.

Dadi Ill! reu=?esc sa unesc toate valorile, iar apoi sa Ie transferpc iubire de Dumnezeu, inseamna eli pur ~i simplu eu nil am

vaic sa ajut, intrudit se dcruleaza prea repede toate proceseJe.

Am dizut pc gancluri, Jar deodata m-;j sustras un pacient,

carc a bagat carmi In sala.

- Cu ce va pot fi de folos" - I-am intrebat eu.

Barbatul fermecator, de varsta medie a zambit u~or:

- $titi, eu sunt coleg ell dumneavoastra - adidi suntpsiholog. Nu sunt un incepator. Am avut rezultate fenomenale.

Am fast invitat sa lucrez ~i in alte tari, ~i acolo am ohtinut

rezultate exceptionale la consultatii. Oar in ultima vreme am

avut doua congestii cerebrale, una dupa alta. Eu intelcg ca

lucrurilc se apresc aiel pentru mine. Raspundeti-mi, va rog,

IllllTIaila 0 singura intrebare: - De ce s-a intamplat? Nu amnevoie de mai mult.

- Totul estc simplu, - raspund cu. La dumneavoastra de-

pendenta de dorinte depa~e~te mult nivelul periculos. Mai mult

dedit atat. DUlTIneavoastraati transferat la copii aceastadependenta. intrucat acest lucm pune in pericol viata lor, pe

dumneavoastra va bloeheaza serios, dUL

EI zambe~te.

- Eu am plltUt totdeauna sa-mi stapanesc doriMele. Nicio-data nu am fost gelos ~i niciodata nu am eomis 0 erima fata de

iuhire,

- Principala erima fata de iubire este aeeca eand noi uitamde iubirea fata de Oumnezeu, - am raspul1s. - lar atunci canddumneavoastra ati luerat, v-ati eoncentrat <Isupra sanatatii ~i

254

,1

I\ ~

vietii.

- Oar toti psihologii procedeaza la fel'

Ridic din umeri.

- Dumneavoastra sunteti mai talentat, ~i ell eat avcti maimulte posibilitati, cu atat mai corect trebuie sa va comportati.

Este 0 logica umana: talentul hrane~te ~i apara. Oar in logica

divina numai iubirea hral1e~te ~i te apara. Cu cat este mai

talentat omul, eu atat mai perieuloasa este renuntarea aeestuia

la illbire.

Tot a~a, nu demlllt, la a audienta a venit inca un psiholog.

Elreprezenta asociatia psihologilor, care se ocupa de solutio-

narea problemelor familiale.

- ~titi, - a inceput el, - noi avem rezultate destul de bune

in domeniul consultatiilor familiale, dar oamenii all inceput sa

divoqeze pe capete. Este ciudat pentru ca eu ma comport cu

iubire fata de pacienti.

- V-ati gandit la illbirea de Dumnezeu In timpul audi-

entelor?

- Nu, dar in sinea mea m-am adresat pentru ajutor fortelor

supenoare.

- Adiea uumneavoastra v-ati coneentrat asupra legaturiieu aceia care va puteau ajuta. LegMuri, atitudine, dorinta -

reprezinta una ~i aeeea~i tema,

- Ce pot sa fac in situatia mea" - a intrebat el,

- Mie mi se pare di trebuie sa va revizuiti atitlldinea fatade consultarea oamenilor. Primul lucm pe care trebuie sa-)

rezolvati pentru dumneavoastra este: eu ,~ut nu pentru Il1ta-rirea familiei, nu pentru Imbunatatirea sanatatii, nu pentru

255

]'"I

J

I'

--

Page 128: 07 Transcenderea fericirii

Intarirea vietii, ci pentru acumulareaIn sutlet a iubirii fata deDumnezeu. La accasta contribuie bunatatea, capacitatea de a

iubi oamenii ell toate deficientele lor, puterea de a aceepta

oriec situatie past rand iubirea ~i bunatatea, eapacitatea de a

limita dorintele proprii ~i vointa. Aeeasta va duce la rest a-

bilirea atat a familiei c;;1t~i a sanatfltii, precum ~i la prelungirea

vie(ii. [)unlileavoastra nu ati vawt Intamplator filmul fran\u-

zesc intitulatingenios: "Omulcare se grabe~teT'

- Nu mi-aduc aminte, - raspunde barbatul.in acest film un am foarte talentat ~i In(elept poate face

orice: sa ea~tige bani, sa faea cuno~tinta cu eele mai frumoase

femei, sa-~i eonducii exeelent afacerile. EI, Impreuna eu

femeia iubita plead la Vene(ia ~i se opre~te In eel mai bun

hotel. Ea este entuziasmata !?i fericita. Oar nu reu~ese sa

petreaca 0 noapte Impreuna In acest hotel. EI prime~te un

telefon urgent ~i trebuie s-o paraseasdi pe femeie ~i sa alerge

mai departe. Apoi Incepe sa-I doara inima ciind ~i cand ~i

moare de infarct In tloarea varstei.

Subiectul filmului, se pare ca este luat din via(a reala. Ce se

petreee In plan subtil') Cel care se grabe~te ~i dore~te sa-~i

satisfaca mai repededorintele, gone~te timpul ~i aceastaeste 0

agresivitaterata de timp. Dorinta devine un scop. Incepe cursainfernala de la 0 dorinta la aha. intrudit Insa dorinta se seurgeIn viata, Illai depmte unneaza pierderea dorintelor ~i a vietii.

Pierdereadorintelor poate avea loc sub forma de insucceseinplanurile stabilite, cum ar fi: destramarea rela(iilor cu cei

apropiati,scaderea potenteisauprobleme cu panereasul, inima

sau vcderea.Omul devine mai gelos, mai suparaeios.Oeodata

se descopera ea este steril. Oar eI, nu se !?tiedin ce motive, se

256

j\ ~

j

grabe~te in permanenta. Olnul inghite eu lacomie ~i repede

mancarea, dar dupa un timp el constata ca are probleme cu

sistenml uro-genital. Omului nu-i vine in minte ea 0 problema

cste Icgata de aha. lata de ce, cand dorim sa ajutam pe eineva,

putem sa ne grabim numai In exterior; in interior nu este voie.

in interior, putem sa ne bizuim pe vointa divina !?iin primul

rand, sa ne orientam asupra salvarii iubirii ~i nu a vietii. Atunci

~i ajutorul exterior va fi eficient.

- Retraiti-va din nou Intreaga viata,- mft auresez eu

barbatului. - Acolo unde ati vazut numai dorinta, sanatate !?iviata, Ineereati sa vedeti In primul rand iubirea de Oumnezeu.

Sau, poate, adresiindu-va lui Dumnezeu, eere(i iertare pentru

fapml ca In ajutorarea oamenilor a(i fost preocupat de grija

pentru corp, adiea de dorin(e, de via(a ~i saniitate ea prima

prioritate...in primul rand trehuie sa salvati iubirea din suflet,

propriul eu divin ~i atunei ~i euluman va fi sanatos.in ultima vreme vad tot mai des cum apar problemele la

medici, psihologi ~i vindeciitori. Daca omul In via(a trecuta afost credincios, arunci in exterior, avand grija de sanatatea~ivia(a pacien(ilor, In mod intuitiv stabile~te corect prioritiitile.

in consecin(a, I~i provoaca mai pu(ine probleme ~i dauneaza

l1lai pu(in ~i bolnavilor. Sau, sa presupunem ca parin\ii omului

sunt credincio~i ~i bliinzi, el poate deveni doctor sau

vindecator, dar pentru un om ai eami parinti sunt atei,

suparacio~i, gelo~i ~i ranehiuno~i, practiea medicala poate

constituiun mare perico!.

Nu demult, la 0 prelegere, 0 femeie l1li-a povestit cum s-a

oeupat de tamaduire cu destul succes. iar apoi a descoperitcaare diabet. Clnd am Inceput sa ma ocup de tratarea oal1lenilor,

I'

257

.....

Page 129: 07 Transcenderea fericirii

atunci am simtit deodaUi urmatoarde: daca pacientul nu vrea

sa lucreze singur asupra propriei persoane, atunci mai uevren1c

sau mai t[lrziu, la tamaduitori vor aparca problemc. Mi-um

repdat mereu: ,.Fie ca paeientului meu sa nu-i treadi boala

uaca Insanato~irea lui uauncaza sufletului lui ~i iubirii de

Dumnezeu". Atunci c[lIld tratfnn corpul omului e 0 ehestiune,

Jar canu pfltrundcm In sutletul omului, sitUatia este mult maipericllioasa. Tamadllitorul trebllie sa se limitczc In posibili-

tatilc ue a-I ajuta pe celalalt. Dad\. pacientul nll a facut primii

pa~i spre iubire ~i iertare. atunci ajutorarea lui cste pur $i

simplll periculoasa. Cc Inseamna iertarea'? Aeeasta Inseamna

acceptarea distrugerii ~i pierdcrii ferieirii umane de dragul

cuceririi iubirii de Dumnczeu. Icrtarea este de fapt pregatirea

pcntru a merge catre Dumnczcu. Aeest transfer este foarte

chinuitor, oar fad d, orice ajutor este lipsit de sens.

RaJacinilc t"ericirii omenc~ti sunl legate de viilor. ~i atunci

dino noi, inlluentam un alt om. III mod spiritual, puncm In

mi~care structura viilorului. Daca in timpul vietii, Ineerdim

teal11a pentru viitor, Jeceptie, neincredcre In sine, lipsa dorintei

de a lrfii, am g[lIloit ~i am vorbit rau despre oameni, atunei

depcndenta de struetura viitorului este mai mare ~i practica

t[unaduirii dcvine periculoasa.

Mai yorbim inca 0 perioada de timp. apoi barbatul pleaca.

Intr[} urmatorul pacient. Eu am trecut deja la un sistem nou de

audientc. ii rog pc cei interesati ca Intrebarile sa mi Ie serie din

timp pc 0 hflrtie. In timpul audien\elor nu este de doril sa

g[H1de~ti. Aeeasta creeaza dificultflti. Onmlui Ii este mai u~ar

ca pan a la audien\a sa-~i sintetizezc loale problemele ~i mie

imi este Jllai lI~or sa-i rfIspund. Eu trebuie sa concentrez treptat

25~

toate prohieme1e 'In dour} Jirectii. In Jorinte ~i Yoin!a. Apoi de

la Ulll<ln sa Indrept spre divino Barhatul care a intrat nu mi-a

intins hClrtia Cli problcmele sale.

- Ell nu am niei 0 intrehare de pus, - a spus el. - Imi este

ciaI' tow\. Examillati-ma pe mine ~i pc copiii mei, va mg.

- Situatia dumneavoastra Ill! este rea, - am raspuns cu. ~

Un singur (UCrti trcbuie depa:jit. ~i anume tendinta de a

conduce. Montla, eticH. prctentia crescuta rata de oameni. inschimh la capii aceasta prohlema este dcstul de seriaasa. Aici,

Il1sa. este mult de lucrat. Apropo. dumncavoastra ce baala

aveti?

- Eu am lellcemie. - imi raspllnde barbatul, - de aproape

doi ani. Am fost la Peterburg. la leqiile dumneayoastra din

Ilaiemhrie ~i am simtit di au avtlt lac schimbari, de fapt nu

numai di am simtit. Cand m-am dus la doctaru\ curant care l11a

exarnineaza, nu i-a venit sa ercada. Ea ~tia ea am cuno~tinte in

Germania ~i mi-a spus ea asemenea schimbari pat avea loe

Ilumai dupa un tratament efcctuat de medicii germani. Cand

i-am relatat C[l eu nu am fast nici mflcar la audicnta, ci am

participat numai la expunerile dumneavoastra. ei IlU i-a venit

sa crcada. Apropo de aceasta. ~i easeta eu ultimele informatii

pc care i.lti pl1s-a Inainte de audienti'L ajuta pentru a Iucra

asupra proprici persoane?

- Dumneavoastra cllnoa~teti deci, - ii explic eu. - fapml

di leucemia Inseamna mandrie. C[lIld eopii i dumneavoastra

vor Invata sa iuheasca oamcnii, cu toate lipsurile lar. val' primi

in lini~te loyiturile destinului. insuccesele ~i nedrepla\ile.

i\tunei e[lIld viitorul. prczentul ~i trecutul vor ineeta sa Ii

impiedice sa vada DivinuL atunei ~i la dumneavaastra vor

259

_J, ..- ,.~

;'

Page 130: 07 Transcenderea fericirii

disparea problemele.

E\ a ziunbit.

- Da, intcleg acest luertl.lnsa ell am venit la audien\amaimutt pentru a afla daca eu merg pe drumul eel bun.

Et a plecat, iar eu am continuat sa stau, sa ma destind ~i sa

ma deconectez de toate probleme\e. Peste pu\in timp au urmat

doua telefoane complicate. Primu\. diu partea femeii care are

un nepol de ~ase ani ~i care are 0 tmTIorape oase. Tumoff! lamfma 'inseamna aptitudini ~i mfmdrie, adidi neacceptarea

situatiilor traumatizante ~i a insucceselor. In manu\a Ini, doc-

torii 'au introdus nn tub pentruchimioterapie. inseamna ca

medicii sunt convin~i ca este yorba de cancer. Copilul nu poate

suporla deloe aceasta situa1ietraumatizanUi. Aici nu i1vem de-a

face numai cu plus 2% sanSC;o,ci este un minus profund. M-a

sunal inainte ~i bunica copilului. care mi-a spus di fata ei a

inceput sa citeasdi prima carte dar 111zaJar. Au incercat sa se

uite la videocasete. lmediat dupa aceasta s-a stins lumina In

toata casa. Mama a In\eles ca fiica nu este de10c pregatita

pentru perceperea informa\iei ~i a facut il1Ca 0 incercare. I-a

dat volumul cu numarul cinci. La Intrebari ~iraspunsuri, infor-

mati a se insu~e~te mai u~or. Dupa aceusta, ceva s-a mi~cat. ~i

car;ea a fost de folos ~i mnnca asupra propriei persoane a dat'

roade. Copilului i s-a facut 0 biopsie ~i deja trebuiau sa fie gata

analizele. ,,0 sa iasa cancer, - m-am gandit eu. -Starea

copilului era cat se poate de rea. Principalul este ca mama a~

Inceput sa lucreze asupra propriei persoane ~i este gata sa vad.

In toate voin\a lui Oumnezen. Apropo, ce-ar fi fost dacii en a~fi Inceput sa diagnostichez de prima data, atunci cand mamanu facuse primnl pas chinuitor pentru a-~i schimba

concep\ia.

200

--'

ei despre lume. Eu a~ fi avut 0 supralncarcare furibunda, iar

mamei nu i s-ar fi format impulsul de nazuinta spre iubirea de

Oumnezeu, iar fara acest impuls nn ar fi putut fi ajutat copilu\.

Imi aduc aminte din nou de formula mea: dadi omul nu ar fi

dorit sa se ridice din genunchi, atunci a-I ajuta ar fi insemnat 0

erima. Dadi el ar fi dorit sa se ridice, dar nu a faeut niei 0incercare, ajutorarea Iu; inseamna prostie. Daea el ar fi dorit ~i

ar fi incercat sa se ridice, dar nu a reu~it ~i a incercat de mal

multe ori, atunci ajutandu-l nu ii prieinuim daune nici lui. niei

noua in~ine. Deseori oamenii vin in audienta punandu-~i toata

speran!a In mine. Oar prin aceasta I~i Inchid toate posibilita\ile

de a se Insanato~i. Suna telefonu\. La capatnl celalalt al firulni

e femeia care are probleme cu nepotu\.

- Histologia nu a aratat nimic, - a spus ea dezorientata ~i

mirata. - Adidi totu~i a aratat eeva, ~i anume ea tumoareaeste

benigna. Doctorii nu inte1egnimic ~i au spus ea este imposibiL

dar chimioterapia nu mai este neeesara.

- Ei bine, - am spus, - mama sa lucreze mai departe. In

primul rand, indepartati tristetea, nemuHumirea de sine. Aces-

tea acopera vederea vointei divine in toate. Imi iau ramas bun

~i pun receptorul la loc. Mi-a venit In minte ziua audientei din

America unde am fost acum ditiva ani. Pragmatismul ridicat

mare~te eoncentratia asupra dirijarii ~i dorintei. Pacientul se

1ine eu dintii de acestea ~i ea sa-I convingi de contrariu estedcosehit de comphcat, irose~ti for\ele degeaba. Cea mai u~oara

audienta a fost aceea, cand din cei zeee oameni prezenti, la

patru persoane am spus urmatoarde:"Dumneavoastra nu

suntc\i gata." Ceilal\i ~ase au Incepnt sa-mi puna Intrebarile lor

pcrsona1e, munca cu ei a deeurs minunat. Dar aeeasta a fost 0

;'

261

Page 131: 07 Transcenderea fericirii

exeeptie ~i nu 0 regula.Femeia la care trebuie sa sun acum are melanom. Acest eaz

l11a interesa din doufl motive. in primuJ n1nd pentru di undiagnostic similar mi s-a pus in 1091. in al doilea rand. eu am

consultat aceasta femeic ~i Inainte. La ea era yorba despre

tema priyind dependentaputernica rata de dorintc. S-a

Illunifestat ge1ozia. supararea pc oalllenii apropiati ~i eu toate

acestl'a au fost IndIrea\i ~i unna~ii. Dc Indala ce la nepo\i a

inceput sa se manifcste situatia traulllatizanta In plan suhtil ~i a

Inceput ncgarea iuhirii, la bunica a izbucnil imediat melano-

mu1. Anterior. Ii t'xplicasem la tekfon urmatoarele:~ Melanomul constilUie gelozia, incapacitatea de a-i ierta

pe cci apropia\i. Aecasta estt' una din manifestarile fixarii

ercscflllde pc tema variala a dorintclor.~ ~ti\i, eu am ni~te rude care In-au suparat [oartt' tare. in

ccea ee ma prive~tc. i-am iertat. dm IlU doresc sa-i Illai yad.

Ex ista III acesl ca7. vreo Inca\care a Jegi lor?

- Este 0 lri~are la adresa propriei pcrsoane. Dadl dUillnea-

voastr[\ ati illeeput Sfl va schimha\i. atullci trcbuic sa va

schimba\i pe deplin. In\elegqi. ea atunci eand nl' adrcsfun lui

Dumnezeu. are loe accelerarca tuturor proceselor ~i incepe

purifiearca murdariei umane. Dadl noi sUlltcm gat a sa ne

schimba1ll la suprafa\fL ciar In interior. ca ~i Inainte. ne

ascundc1l1 In rata iubirii sub pretcxtul ciemnitatii.principiilor

proprii. dorin1elor, voin1l2i san a vic1ii. alunci inaunlrul nosU"U

towl se acumnkaz5 ~i afl2 loc explozia. Apoi. la dumnea-

voastrfl all mai ramas pretcntii\e profundc fa1a de bfuba1ii din

tillcrc\c. atunci dind au fost Illjosite moral a ~i etica. atunci

dlnJ ati fosl injosit5 ca femeie ~i IlU u\i mai dorit sa traiti, a

2h2

.J

aparnt supararea ~i condumnarea.~ Da, Imi adue aminte de accste momente. - a spus

femeia. - Dad't Imi permite\i. eu va pun diteva intrebari, care

sunt probabillegate de starea mea.

- Va rog. - am raspllllS eu. - haide\i sa Incc1'cfnn.

~ De ce nepo\iea mea are frica sa 1'am5.na singllra ~i umblfl

dupa mama ei ea ~i eand a1'fi legata de ca'!

- Ea este ata~ata de rela!ii ~i ii este frica sa Ie piarda.

Aceasta cste 0 tema legala de ge10zie ~i dorin\c care va sllnt

eUlloscute.

- De ce mama este geloasa pe alt copil de~i i~i iube~te

propriul copi\"~ Raspunsul e aeela~i. Intrue5.t do1'in\a ~i relatii\e sunt cell'

mai importante. Aiei principatul punet de sprijin sc pune pc

dorin!c ~i nu pe iubire.

- De ec ginere1e meu a Inceput sa se poarte agresiv fa\a de

fiica'!~ Pentru ea nepoata dumneavoastra se formeaza. gelozia

ei. ata~amentul fata de dorinW i se transmit mamei ~i ca atare.

cre~te hrllsc agresivitatea suhcon~tienta. iar in ascmenea cazuri

tatal fie se comporta agresiY 111exterior, fie Inccpe sa petreaca

Cll alte femei, sa hea. sall divoneaza sau sc Imb()lnave~te. etc.

- De ce ncpoata mea este irascihila. caprieioasa ~iIlldaratnica'?

I'

~ Se poate cia acela~i raspuns, ea nu poale sa-~i infrfmcze

dorin!ele. De fapt, dependenta deplina de dorin!e da na~tere

llnui criminal. Omul este gat a Sfl violeze. sa omoarc de dragul

satisfaeerii dorintelor sale. Apropo, de ce violatorii din inchi-

sori stint adeseori omorfHi'? Pentru ca necontrolareadorintelor

263

Page 132: 07 Transcenderea fericirii

sexuale duce la 0 dependcllta imensa de orice dorinta ~i la

na~terea iJeilor :,;iactiunilor eriminale. Starea interioara a unui

om se transmite altora, deoarece emotiile noastre sunt legate

de spatiu ;;i timp. Un om po ate sa purifice sutletul altor oameni

din junil lor, iar tot a~a de bine poale sa-I ~i murdareasca. In

momentul in care incepem sa amplificam dorintele noastre :,;i

sa depindem de ele, in sufletul nostru se na:,;te imediat un

criminal care dupa aceea trece la actiune.

- Cum se explica slabiciunea femeii din timpul menstru-

atiei?

- Slilbiciunea, menstruatiile dureroase :,;i indelungateconstituie injosirea dorintclor ~i a vietii, adidi lema e aeeea~i.

Nu de mult am consultat 0 fala cu diagnosticul de hemofilie.

Primul lucru pe care mi I-a spus a fost: .,Eu nu vreau deloc sa

fae sex". Corec!, - i-am raspuns ell, - femeia se ata~eaza de

dorinta ~i viata. mai puternic prin activitatea sexual a, iata de ce

in acest caz intervine 0 impotrivirc puternica.. Grice uereglare

a menstruatiei eonstituie un indieiu in legatura cu dependenta

cresc[lIlua a dorintei.

Mi-aduc aminte faptul ca la audienta 0 femeie a relalat ci\ a

inceput sa se roage in timpul scxului ~i, ea ~i cum s-ar fi tumat

pe ea apii rece, au dispiirul toate dorintele. Dar nu s-a intiimplat

!lirnie, mai tarziu, ineet, ineet, totul s-a restabilit.

Fcmeia mi-a mai pus cateva intrebari ~i dupa fiecare dau

acela~i riispuns. "Probabi! cO va trebui sii scriu eel de-al S-lea

volum eu eontinutul de raspunsuri ~i intrebari, - Ill-am gfmdit

cu. - Trebuie sa selectionez 100 dintre cele mai hune ~i intere-

sante intrebari ~i sa arat. cum anumc prin unificare, toate

probleme se reduc la 0 singurii problemii ,,latii ce este Divinul

2(l4

\

\ ~

~i iaUi ee este umanul. Ceca ee este mai important pentru

dumneavoastra va determina cc sanatate ~i soarhi yeti avea."

Dupii un timp am primit incii un telefon de la aceastii femeie.

Situatia era deja ceva mai buna.

- ~titi, tumoarca aproapc a dispamt, -mi-a comunieat ca.

- Continuu sa luerez asupra propriei persoane.

- Dumneavoastra inca nu reu~iti sa pastrati iubirea fata deomul care v-a jignit, v-a tradat ~i care s-a comportat incorect.

Pentlll a piistra iubirea fatii de omul care ne .iigne~le trebuie sii

invatam sa-I privim prin logica divina. Cat sllntem oameni

intotdeauna vom avea lipsuri, noi nu putem fi ideali, trebuie sa

invatam sa iubim umanul imperfect, sa iubim oamenii cu

lipsurile lor cu tot.

Pentru aceasta trebuie sa tinem minte ca noi Cll totii avem

origine divina ~i eontinuam sa-L purtam pe Dunmezeu in noi,

~i daca ne jigne~te umanul, trebuie sa continuam sa iubim

divinul. In fata lui Dumnezeu ell totii suntem copii. Cli cat

priviti mai mult toti oamenii ~i lumea ea pe ni~te copii, cu atatva este mai u-,?orsa iertati.

Mi-a sustras atentia de la giindurile mele un lelefon. A

sUl1at0 femeie la care chiar In-am gandit.

- Va sunt foarte recunoscatoare, - imi spuse ea. - Mela-nomul a trecut 111intregime, totul a devenit normal.

- Nu chiar totul, - am riispuns eu. - 0 parte din problemcinca au ramas. Nepo~ii dUlllneavoastra au probleme eu teme

ca: pretentiile crescutc fata de oameni, de morala ~i etica, ee

persista inca. Sunt inca deosebit de vizibile teme ca depresia,

lipsa dorintei de a triii. lipsa de incredere in sine. in prezent ~i

In viitor. Nesiguranta, teama in fata viitorului. framantarile

265

r'"

j

I'

--

Page 133: 07 Transcenderea fericirii

crescflllde In legatura Cll vlitorul, de asemenea, VOl'reapare ell

timpul. Prin loate acestea noi ne ata~am de dorin1a, dar nu In

prezent. ci 111viitor. Prill iubire trebuie sa Indepartam depen-

deilla nu numai de valorile din prezent dar ~i din viitor.

- Dadi Imi permitc1i. vreau sa va pun eateva Intrebari. - aspus femeia. - De ce este legaUi obezitatea mea? Nu pot sa 111a

ablin; eu In pennanen1a dorese sa mananc. Dadi nu mananc.

Imi pot pierde cUllo.';>tin1a.A aparut ~i 0 slabieiune puternidi,

Ingustarea arterelor .'?i0 durere de inima. De ce este legat acest

Illcru'!

- Exact adineauri v-am spus. ~ am raspuns eu. Cancerul atrecut dar dependenla de dorinle Inca s-a pastrat. Inainte totul

S-;t redus Ia tumnra, dar acum aecsta s-a ahsorbit ~i s-a dcs-

compus In partite ei componente. Cli cat mai mult depindemde dorinle, eu atfit mai greu ne este sa tlamanzim ~i sa ne

ab~inem de la sex. Siabiciunea. durerile de inima constituie

slIpararea pc allii .5i pc propria persoana prin Injosirea

dorinlelor:;;i a vielii. Tineli mintc, ea dcpa~irca caneerului este

nlll11ai :;;inlll11ai una din etapelc pUllerii In ordine a sufletului;

~i nu numai a sufletului dumneavoastra ci .';>ial urllla~ilor.

- Va lllul1umesc, - a SpliS I'erneia; - venili la noi InSiheria.

- Cu placere, - am raspulls eu. - :;;ine-am luat rarnas bun.

Mi-aduc alllinte seminarul ~i declaralia faeuta eu aeest

prilel.

- Arum diagnnsticarea mea a luat sfflr;;it. - am aratat eu.-Au Illal r'-unas Ilumai doua teme: voinla ~i dorinla. Sper ea in

curfilld tutu I sc va contopi Intr-o singura eauza ~I dadi eu va

26(1

\

\ ~ ~voi face 0 diagnosticare ~i vii voi masura parametril, acest

Illem va Impiediea doar proeesul. Dadi va voi lauda ~i va voi

spune en totul este bine. dumneavoastra veti Illeetali sa mailuerati. Dadi va voi spline ea LoLulcste prost atunci Incepe

tristetea ~i nu veti mai putea Ilicra. lata de ce de aeum II1col0

va fi din ce In ce mai putina diagnosticare ~i Illi trebuie sa Illai

scormonimln Ulllall. Trebuie sa Illvalalll sa vedelll din ee In cc

mai clar, Divinul.

M-am gundit la aeele persoanc care se oeupa de tamilduire.

A~ fi dori! ea metoda mea sa fie folosita ~i de altii dar Cli

profesionalism. in primul rand metoda mea este bazata pe

capaeitatea de a vedea structuri Ie subtile legatede sufletul

oillulul ~i de soarta acestuia. Daca tamaduitorul IllI vede

urmarile aetiunilor sale -?I Inccarca sa copieze In exteriorrecomandarile mele, probabil ea VOl' aparea eu timpul pro-

blellle atat In cazul lui cat .';>1al pacientilor lui. De aceea estc

mai bine sa Ill! se spuna ea se lucreaza dupa metoda mca ci s5

sc foloseasea de experienta cereetarilor mele ~i acest lucru va

fi de folos. Cund am Inceput sa seriu primul VOIUfll,am vorbitdespre pastrarca iubirii .';>1despre dcpa.';>ircageloziei ~i asup{lrarii. ACllm spun ueelea~i fraze. Oar In spatelc lor am

parcurs un drum care strabatut elapelc fericirii uillane. 1ar

acelea~i fraze Sllna deja altfel ~i posihiJitiitile depa~irii lIllla-

nului au dcvenit mult mai mari. Ell mi-am adus aminte de 0

pilda oriental a dlild un Illvalator Ie-a explieat elevilor sAi ec

Inseamna Dao. Tal ce s-a InWmplat din inaltul Ceruilli a pomit

de la acest DaD, In care nu a existat viata, voinla, dorinte ~i

illtentii. Elevul a pronulltat cuvantul Dao ~i a ridieat degetul. 0

data un trecator I-a Intrebat pc clev: "Ce este Dao'?" in acel

I'

267

.....

Page 134: 07 Transcenderea fericirii

timp s-a apropiat Invatatoml ~i a H'iiat degetul elevului. Tipand

de durere. elevul a luat-o la fuga. Invatatorul a strigat dupa el.

iar dind lIcenicul s-a Intors, acesta i-a aratat din nOlI degetul.

In acel moment asupra ucenicului a coborat iluminarea.

Tot a~a ~i noi: nu vedem adevaml care ne deschide tainele

existcntei de5i ele sunt amncate in jurul Ilostm. Sau Iloi

pronuntam aceste adevamri fara sa intelegem sensullor.

Ce allume Inseamna sa pastram iubirea ~i illcrederea In

Dumnezeu III oriee situatie, eu am inceput sa Inteleg numai

aeum, dura multi ani de cercetari.

Totul In lume are 0 legfltura ~i cu cat mai evident vedem

aceasta legatura eu atflt Illai u~or ne este sa percepem Divinu!,

voin!a di vina, prezenta III OI-iee.In lume cre~te din ee in ce mai

mult tendinta de cautare a Divinului in noi, descoperirea

leg5.turii dintre earacterul eonceptiei despre lume a omului ~i a

boldor lui.

Nu demult am citit intr-un articol di in Franta a ie~it 0 carte

a unui rennmit psiholog care se intituleaza: "Spune-mi unde te

doare ~i eu Iti spun de ee". In acest m1ieol, autorulleaga bolile

~i nenorocirile de trasaturile de caraeter ale olllului eu mandrialui, cu supararea sau deceptiile acestuia.

ACltlll un an am vorbit cu un profesor neuro-fiziolog.

- $titi, m-a vizitat un psiholog din America eare a ineercatsa trateze nolile prin iertare ~i mi-a prezentat doua cazuri

concrete de tratament. In primul caz, 0 mama ~i-a alungat fiica

pe strada. iar aceasta nu a putut s-o ierte mult timp. Oupa .aceea, pe eorpul ei a aparut ceva sub forma unei eezeme

pllternice. ~i atunei cand ea ~i-a iertat mama, boala a trecut

imediat. In al doilea caz, sot ~i sotie, zburau In America de

26H

1,\ ~

Sud. EI a hotarat sa streeoare ni~te narcotice. punandu-Ie in

geamantanul sotiei. Ea a primit 0 condamnare de opt ani de

inchisoare. Apoi ea a fast eliberata ~i s-a in tors in S.U.A., dar a

inceput un cancer mamar. Dupa ee I-a iertat insa pe sotu] ei ~i

a indepartat supararea. tumoarea a disparut. Eu Imi aduc

aminte ca la ineeputul secolului al XX-lea. in Peterhurg, un

calugar a tratat oameni. ,.Baiatu] dumneavoastra are crize. - a

explieat el parintilor. - pentru ea dumneavoastra ati pacatuit.

Ati furat un bou de la 0 viiduvii. Inapoiati-I ~i fiul dumnea-

voastra se va insanata~i." Altei femei, care avea probleme

dermatologiee Ia maini, calugarul i-a SpllS: ,.Nu rnai tumati apa

In laptele pe care 11vindeti ~i nu 0 sa mai fiti bolnavii". Aceste

callze pot fi explicate u~or atunci dind boala este legata de 0

fapta comisa nemijlocit de om, nu demult. Oar daca aceasta se

prelunge~te pe linie piirinteasca, daca boala este deja a socie-

tatii sau a omenirii, , problema nu se rezolva pur ~i simplu prin

rugaciune pentru un p:kat oarecare. Narcomania ~i homose-

xualitatea se acumuleaza de generatii. prin caracterul ~i con-

ceptia despre lume a Intregii societiiti. In acest caz, trebuie

leeuita intreaga societate.

Un telefon ma sustrage de la gandurile mele. Suna 0 femeie

din Moscova care a fost de cateva ori la mine In audienta.

Ciiteodatii, agresiunea fatii de iubire poote patrunde atilt

deadane Incat purificarea in asemenea situatie are lac numai

printr-o boala incurabila ~i moarte, sau prin ,ndelungate

chinuri ~i ani de lucru asupra propriei persoane. Aceastii

femeie are astm. La inceput, am vazlIt la ea 0 varianta clasidi a

mfmdriei. Cand ea a trecut prin toate situatiile ~i s-a pus in

ordine, au reie-5it bazele, adica divinizarea dorintelor. a vietii, a

269

1,. ...

!

j

I'

--

Page 135: 07 Transcenderea fericirii

re]atiilor. a falllilie.i, a eopiilor ~i a omlllui iubit. In legatura cu

aeeasUi Ie.ma ca a luerat lllai (kpane. ACUIll sotul are crize de

rinichi. 0 diagnoslichez pc ca: III timpul Ilcformal este cunHa,

iar III timpul amorf de asemenca curaUL Asta da aetivitate. In

timpu] illvers II1Sa. apare un program putemic de autodistru-

gere 111planul idealurilor, al moralei ~i etieii, de unde pomcsc

raJaeinile ata~alllentului de dorinta. La copii ~i nepoti, aeeasta

se Illanifcsta prill suparari rata de eei apropiati, prin gelozie ~i

boli.

- V-all raillas pretentii rata de barbati la un nive! foartc

adane. - Ii spun eu.

- Credeti-ma, am luerat asupra propriei persoane, - Imiraspunde femeia.

- Dunlileavoastra ati luerat minul1at, -raspund eu, - darradacinile au ramas. Uitati-va, noi dispunem de 0 Illtreaga

gallla a ferieirii 1IIllane ~i deodata Incepe sa se destrame totul:

s{matatea, Illunea, banii, afacerile ~i relatiile. Oar cineva ne-a

ghieit di totul va fi bille. Atunei, orice boala, neplacere ~i

nefericire 0 suporlam pastrfmd bueuria 111suflet. Totul se

COlltureaZa, totul va fi bille. lar aeum, Inchipuiti-va ea avem de

toate ~i ne merge minunat. Oar. dOlla persoane diferite ne-au

ghicit ea ne vom 11111rieopiii ~i 'lom pierde totul. Deci, nu

exist3 viitor, lolul este Inehis. Astfel sc na~te depresia ~i Jipsa

dorintei de a trai de~i dispunem de 0 Intreaga gama de ferieireumana. Ce face In asemenea conditii un om obi~nuit? 0 data

ce Illl exista viitorul, Inseamna ea trebuie sa ignoram totul ~i sa

abandoniim totul. Sc ~tie cii alcoolul distruge legiitura eu

viitorul. Omul se Imbata ~i lotul i se pare mai u~or. Intr-o

oarecare masura accasta ajuta la depa~irea dependen~ei de

270

I1. ~

viitor, dar refuzul permanent a] viitorului duec la pierdcrea lui.

Astfe!, am stabilit di valorile din viitar sunt mai importante

dee[lt valorile din prezent. Aeeasta Inseamna ea ata~amentul

fata de viitor constituie nu numai un ata~ament fa~a de dorinra,

'lointa ~i viara, ci fata de toate acestca deodata. De acecaagresiunea legaHi de structurile subtile ale timpului na~te la noi

~i la urma~i 0 depellden~a cresc,lnda rata de Intreaga gama a

fericirii umane.

Clnd ne ata~iim de viito(> In primul r,md atunei eftnd ne

dezicem de iubire, de dragul viitorului, adica atunei ci1ndscopul ~i esenta vietii devin visuri, plalluri ~i idealuri. Daca noi

ne framantam III permanenta pentru viitor, ne este frica de el,

se [ntamplii aeela~i luerll. Sa mergem mai departe. Depresia.

lipsa de Illcredere 111sine, lipsa dorintei de a trai. pesimismul,

toate acestea SUllt forme ale agresiunii fata de viitor. Omul dur.

grosolan are contaete slabe cu viitorlli. La el totul estc simplu.

Fie ea se blleura, fie di pWnge in hohote. La omul dclie,tt,

rafinat, eontaetul spiritual ~i subtil eu viitorul cste mai amplu,

iar posibilitatile sunt mult mai mari. Dar pentru orice ferieire

trebuie sa plate~ti. In posedarea unei asemcllea fericiri se

aseunde posibilitatea dependentei de viitor, iar aceasta na~tedeceptie, tristete ~i depresie. Dc aeeea. Glnd dumneavoastra

priviti lumea din perspectiva divina, In sutletul dumneavoastra

trebuie sa existe III permanel~ta u~lIrare. bueurie ~i iubire,indiferent ee s-ar Intampla. Oaca dUlllneavoastra va apropiati

de Oumnezeu, In sinea dumneavoastra trebuie sa se clatine

bazelc fericirii umane. In cazulll1 care vi se destrama viilorul,iar dumneavoastra pastrati bucuria, iubirea .'?i optimismu],

atunci ati trecllt Incercarea. Cum trebuie sa percepeti lumea?

271

!,. ,.. J~.

I'

...-

Page 136: 07 Transcenderea fericirii

Vi se spline: ..La dUlllneavoastra tOlUl s-a prabl1~it. Ati pierdut

totul." DUlllneavoastra raspundeti: "Nu-i nimic stra~nic, totul

('ste bine, eu am in rata viitorul." Vi se spune: "Nu aveti viitor,maine veti Illuri." DU111neavoastra rasPllndeti: "Nimie deo-

sebit. totltl esle bine. Eu am iubirea fata de Dumnezell, rata de

prel.ent. lrecut ~i viitor pentru totdeauna. ~i iata, iubirea este 0

notiune de nezdruncinat."

Ne intoarcemla viitor. Notiunile de morala, elica ~i idealuri

sunt adresate de asemenea viitorului. Cand condamn ~i gan-

desc rau despre cineva, alunci, in primul nlnd judec gre~it

faptde sLllcposibile, in interiorul meu ma debarasez de iubirea

fata de el, rup eontactele eu aeesta pentru ea sa nu ma tradeze

ill viitor. lata de ce pretentiile fata de oameni in plan moral ~i

etie. nemultumirea fata de sot. in planul idealurilor - nu arata

cum treouie, nu se eomporta a~a cum am vrea, nu se mi~ea, nu

respira ~i nu vorbe~le cum trebuie -sunt agresiuni fata de viitor

~i maresc dependenta fata de acesta. Capacitatea de a iubi

oamenii cu toate deficientele lor, capacitatea de a vedea

divinul 111umanul care se dezvolta, constituie capacitatea de

depa~ire a dependentei de viitor. Pana cand aceasta dependenta

nu este invinsa, din ea VOl'rezulta mereu gelozia ~i mandria.

- Imi permiteti sa va mai pun cftteva intrcbari? s-a

inleresat 0 femeie.

- Da, poftiti.

- Am puternice dureri la ~ale. Printre altele, in ultimavreme, atat de pUlernice, incftt mi se pare di mor. De ee eslelegat acest lucru?

- ~titi, cand avcam doisprezeee ani, - am inceput sapovestesc. - jllcftndu-ma in parcul copiilor am dizut de la 0

272

I'.' ,--_1

!Inaltime de doi metri plea-5ca pc spinare. Am avut ni~te dureri

de ~ale de neirnaginat. Apoi au trecut. Dupa doi ani aceste

dureri nu se ~tie din ce cauza, au reaparut. Se rnanifestau prill

crize. Durerea era a~a de puternidi. indit aproape imi pierdearn

cUllo~tinta. Pe deasupra, a illceput sa ma doara ~i inima. Mi s-a

pus un diagnostic: radieulita traumatiea. Aceste dureri m-au

chinuit multi ani. Dar cand am tinut post, ele au trecut. Candam inceput sa abandonez infometarea durerea a revenit. Mi s-a

spus ea este 0 boala incurabila. 0 data, un maseur talentat rni-a

faeut cateva rnasaje ~i durerea a treeut, dar dupa daua zile au

inceput sa ma doara rinichii. Durerea a fast a~a de putemica,

incat mi-a venit sa urill. Am illeeplll sa ma rag ~i sa lucrez

aSllpra propriei persoane, durerile de rinichi au trecut. dar au

inceput sa ma doara ~alele. $i iata ea in ultimul timp eu insllmi

am din cand in cand dureri de rinichi ~i am inteles ca la baza

lor sta tema darintelar ~i a supararii fata de femei. Nu demull

am inteles ea eu nu am 0 atitudine eoreeta fata de viitor .'$iefinu alll depa~it dependenta fata de straturile subtile ale

timpului. Acela~i lucru va pot spune ~i dUlllneavaastra.

- Bine, - spune ea. - Fiul meu nu mai traie!?te de mult cu

sotia lui ~i IlU rell~e~te nieicum sa divorteze. De ce este legat

acest lucru?

- De acela~i luern. Ata~amentul fata de darinte duce ladestramarea relatiilar familiale sau a acelara din afara familiei.

- Fiica mea IlUvede bine.

I'

- Tema este aeeea~i; adica legata de gelazie ~i darinte.

- De ce la salll! meu s-a agravat tatu~i baala de rinichi?- La dumneavaastra, incepand de la urma~i, vine valul

concentrarii pe bazele fericirii umane. Daca se intensifica

273

j

Page 137: 07 Transcenderea fericirii

dependenta fata de baze. atunei se intenslfica ~i agresiunea fatade sot. lntrucat el poarta 0 suparare profunda fata de fcmei.

dumncavoastra il bruiati ~i ineepe inrautatirea sanfitatii.

PlIneti-va singura in ordine ~i va ajutati urma~ii. Puneti-i in

ordine ~i pe urma~i ~i prin ei va ve\i pUlea ajuta so\ul.

- Va mul\umesc, - a spus femeia, - acum mi se pare lotul

clar.

In principiu, audienta s-a terminat, dar nu ma pot deconecta

dintr-o data. in virtutea iner\iei Imi adue amintc acele gre~eli

principalc pe care Ie comil pacien(ii In limpul aC\iunii asupra

propnci persoane.

Nu demu\t am avut 0 discutie Cll 0 pacienta pc care

audienta mea nu a ajutat-o.

- Ma simt groaznic, - a recunoscut ea la te\efon. - Amsentimentu\ ca innebunesc.

- Haideti sa Ie luam pc rand. Cale carti a\i eitit')-Cinei.

- Dc cc n-ati citit-o pc a ~asea?

- Pentru ca nu am putut s-o citesc. Am fost data afara dinserviciu, am avut mari neplaceri ~i rn-am gandit dl mai intai sa

mft pun pe mine in ordine ~i am inceput sa citesc cartea a

~asea. dar mi s-a facut mai rau.

- Aveti grija ce faceti. - i-am explieat eu. Informatia dincaqile mele este traumatizanta. La nivelul subcoll~tientului are

lac zoruncinarea bazeJor fericirii umane ,;;i totodata orientarea

asupra iubirii divine. Cir\ile mele le-a\i cilil, dar nu ati vrut sa

sehimhati ~I lucrul asupra propriei persoane. Ati fost

concediata ;;i v-a cuprins deprimarea, programul de autodis-

274

I1\ ~

.J, '"

trugere, adiea renuntarea la iubirea de Dumnezeu. lar daca

dumneavoastra aveti in suflet ura fata de Dumnezeu, cum

puteti citi despre iubirea Divina? Duea nu ati plltut sa cititi

cartea, nu ar fi trebllit sa veniti niei la audienta. Fara 0

pregatire de a va schimba, Illi aveti ce face la audicnta. Cli cat

insistati mai mult sa mergeti intr-o direqie gre~iUi, Cll atat va

va fi mai greu sa va intoareeti in direclia huna. Va repet din

nou. Dadi nu ati inceput sa lucrati serios asupra propriei

persoane, atllnci nu aveli ee face la audienta. Daea in fiecare

secunda sunteti gat a sa renuntati la nazuin1a spre Dumnezeu,

cuprinzandll-va depresia. teama, pesimismul ~i supararea, nu-i

nimic daca, la inceput, soarta dumneavoastra va ajuta,

condueandu-va intr-o directie corecta prin boli, neferieire,

lnjosire ~i pierderi.

I'

,,0 alta gre$cala este. dupa parerea mea, urmMoarea: paci-

cntul vine la audien1a, se roaga visand la faptul ea se vainsanato$i ;;i eu cat spera eI mai mult ea se va insanato$i ;;i seroaga pentru aceasta. eu atat mai mult viitorul va fi lransformat

In seop, iar rllgaciunea, iubirea de Dumnezeu, va fi trans-

formata intr-un mijloe pentru atingerea acelui seop ~i atunei in

eel mai fericit caz, nu va avea loc nici 0 sehimbare."

Daea noi acest viitor, adica sanatatea pentru care am sperat,II primim. atullei eonecntrarea asupra viitorului va crc$te de

zeci de ori. de sute de ori. In eonsecinta, iubirea de Dumnezeu

.'-.;irugaeiunea devin mijloacc ell 0 intensitate deosebita. In

continuare noi trebuie sa pierdem ceea ee ne desparte de

iuhirea de DUlTInczeu. Noi pierdem viitorul.

Aceasta inseamna ca fie ne VOl'muri copiii, fie noi in~ine.

275

.......

Page 138: 07 Transcenderea fericirii

De aceea, in l1lomentul cand omul se roaga, el trebuie sa uite

de sperantele lui, de temerile ~i de parerile lui de rau. Mi-am

adus aminte de 0 paeienta la al carei fiu s-a pus diagnosticul de

autism, care dupa aceea a fast infirl1lat.

- Prima luna, - a povestit ea, - eu m-am rugat, a~teptand

~i sperand ca fiul meu se va Insanato~i. Eu am trait nadajduind.Au treeut 0 luna, 0 luna ~i jumatate ~i constat un e~ec total.

nici 0 sehimbare. Apoi am Ineeput pur ~i simplu sa ma rog

Intrucat a aparut aceasta necesitate la mine, iar dupa un timpam observat ca ~i copilul a Inceput sa se schimbe iar dupadoua luni diagnosticul a fost revoeat.

Aceasta femeie a pus iubirea de Dumnezeu mai presus deviitor, ~i Inseamna di ~i mai presus de spiritualitateacare nepermite sa controlam viitorul. Atunei In fa!a copilului s-adesehis viitorul ~i posibilitatea de a fi spiritual.

Inca 0 gre~eala foarte raspandita. Acele Incercari pe care Ie

primim efwd ne Indreptam spre Dumnezeu trebuie sa Ie

pareurgem prin pastrarea iubirii, dar noi deseori ne umplem cu

spaima ~i deceptie.

Mi-aduc aminte de un caz recent. Parintii au adus-o la mine

pe fiica lor adolescenta. Ea a avut 0 tumoare caneeroasa la

oehi. Ei au colindat prin cele mai renumite clinici din lume ~i

fata a fost eonsultata de eei mai buni speciali~ti. In Elve!ia Ii

s-a spus ca trebuie Indepartat ochiul fetei. Ce va fi cu al doi1ea

ochi, nu ~tia nil1leni.

- Dumneavoastra vedeti catastrofa la exterior, dar ea

izvora~te din eatastrofa interioara. Fiiea dumneavoastra este In

interiorul ei foarte suparacioasa ~i geloasa. Ea nu poate pastra

276

.1\ f

j

nieidecum iubirea, cand Incep sa se purifice sutletele eopiilor

ei. Nu mai vorbese despre varianta crutatoare, adica despretriidarea ~i supararea cauzate de barba!i. Ea nu poate deloc sa

pastreze iubirea niei ehiar in condi!iile bolilor ~i ale neca-

zurilor. In asemenea cazuri 0 salveaza de obieei moartea,im-bolnavirea incurabila, invaliditatea sau eeva asemaniitor. Inva-

tali sa pastrati iubirea fata de Dumnezeu In cazul oricarorneplaceri ~i Imbolnaviri. Inva!ati sa-i mul!umiti lui Dumnezeupentru supararea care va vine din partea oamenjlor, invatatifata sa iubeasdi, sa se roage ~i sa ierte; atunei vor intervenisehimbarile. Dupa 0 jumatate de luna femeia m-a sunat.

- ~ti!i, la fiica noastra aulnceput dureri puterniee la ochi.A Inceput sa curga din ochi un fel de secretie. Spuneti-mi ceeste de facut?

- Daca Incepe de pe acum sa va fie frica, sa fiti decep-tionata ~i sa oprimati iubirea, eu ered ca nimeninuva puteasava ajute. In prezent are loe purificarea, destul de ehinuitoare

nu numai pentru fata dumneavoastra, ci ~i pentru copiii ei ~ipentru nepo!i. In acest caz trebuie sa uitati de frica, de parerea

de rau, de pesimism, de supararea pe propria persoana ~i pedestin. Nu exista teama ~i framantari pentru viitor. Regrete fatade trecut nu exista. Nu exista nici vinovati. Este Dumnezeu ~iiubirea. Despre toate celelalte trebuie sa uitati.

I'

Mi-am adus aminte de un caz de riitacire foarte raspandit.

Foarte multi traverseaza focul ~i apa dar se Impotmolesc In

tevile de arama. Adica in momente de boala ~i de suferinta

reu~ese sa pastreze iubirea dar atune; cand Incepe Insana-

to~irea, uita de aceasta. a fata cu diagnostieul de hemofilie

277

..-

Page 139: 07 Transcenderea fericirii

mi-a povestit unnfitoarelc:

- Oumneavoastra mi-a!i explicat ce se petrece In adancul

sufletului meu. Am inteles ~i am simtit cat de puternic m-am

concentrat aSlIpra copiilor, asupra omului iubit, asupra familiei

~i relatiei. Am repetat In fiecare zi ca pentru mine viata mea,copiii nascuti, relatiile sexualc ~i familia constituie mijloace

pentru a acumula iubirea fata de Dumnezcu. Am traversat

orice situatie In care putea sa se destrame fericirea mea umana,

Incercand Insa sa pastrez ~i sa amplific iubirea de Dumnezeu.

Am simtit cum In sutletul meu au Inceput schimbarile, apoi ele

all Inccput ~i la nivellli fizic. In sangele mcu nu mai existau

trombocite. Dar, deodata, nu se ~tie de unde, trombocitele au

aparut Intr-o cantitate mare. Am avut cele mai bune analize din

Intreaga mea viatiL Oar, Jupa un timp, s-a prabu~it din nou

totul ~i au disparut to ate trombocitele. Eo m-am ata~at de

vindecare.~ In momentul vindecarii la dumneavoastra a avut loc

explozia bucuriei ~i a iubirii, dar in virtutea iner(iei, explozia

nu s-a transformat In iubire fata de Dumnezeu ci s-a trans-

format in iubirc fata de viap dumneavoastra ~i de dorin(e.

Pana atunci, viata ~i dorintele dumneavoastra au fast subjugate

de boala pentru ca indepartandu-va de ele, sa simtiti radacinile

dllmneavoastra adevarate. Coroana copacului dumlleavoastra a

devenit mai luxurianta, iar dumneavoastra ati renuntat la

radacina. De aceea coroana a fost din nou ajustata. Cand yeti

Invata ca orice placere ~i desfatare sa 0 transformati In iubire

fata de Dumnczeu, atunci fericirea umana care s-a revarsat

bruse, fie ea este vorba de copii. familie, sanatate sau buna

stare nu VOl' ucide iubirea din sufletul dumneavoastra ~i '

27~

...!\ f

Imprellna eu ea ~i pc dlll11neavoastra. Noi, in fiecare secunda,

trebuie sa manifestam iubirea ~i sa nazuim spre Dumnezeu. Cu

cat emanam mai J1lulra iubire, cu atat yom primi mai Illulta

iuhire. ~i chiar yom putea primi mai multa iubire decat oferim.

~i iata ca aceasHi diferenta dintre ceea ce primim ~i ceea ceoferim :-iecheltuie~tc pc dezvoltarea vietii noastre, pe dorinte ~i

pe tot ceca ee noi numim fericire umana. Daca noi nu oferim

nimic ~i dorim sa luam, atunci, In consecinta, de la noi se ia de

doua sau de trei ori mai mult decat vrem sa se ia ~i acel minus

creat va determina distrugerea soartei, a vietii ~i a dorintelor

noastre. La Inceput noi Illvatam sa pastrfun iubirea de

Dumllezeu atunci eand suntem bolnavi, suferim ~i murim.

Apoi invatam sa dezvoltam aceasta iubire ~i nazuim mai mult

spre Dumllezeu, cand ne insanato~im ~i cand obtinem fericirea

umana. Orice eveniment petrecut In univers ne poarta spre

Dumnezeu. Pierzand ~i dobandind, noi ne mi~cam intr-o

singura direqie. ~i cu cat simtim mai mull aceasta lege

principala a universului, ell atat mai mult simtim acea fericire

care este ve~nica ~i pe care nu 0 putem pierde.

,'. .,. _J

I'

--

Page 140: 07 Transcenderea fericirii

LUCRUL CU EUL PROPRIU

lata ca la smr~itul anului 2000 In mintea mea s-au copt

cfiteva probleme teoretice. Sistemul s-a apropiat, chipurile, de

perfeqiune. Toate valorile se rezuma la doua momente.

1. Tema dorin!elor pe care Ie-am desemnat ca gelozie;

2. Tema destinului, voin!ei ~i aptitudinilor pe care am

desemnat-o ca mandrie.

Omul, lucrfllld cu sine Insu~i, Inchide dependenp de aceste

principii, punalluu-se pc sine in ardine, inccpe ca prill el i'nsu~i

sa purifice sufietuI lIrma~ilor. in principiu, acest lucru trebuie

sa fie suficient pentru vindecarea oridirei i'mbolnaviri. Numaidi pc minc, flU se ~tic de ce, ma dol' rinichii ~i este evident diIlUeste i'nchisa tema dorintelor, adica tema geloziei ~i m[lIldriei

IlUeste depa~ita. Judedind dupa fupte. aceusta nu pentru di eu

am lucrat putin asupra propriei persoane. De fapt cele maiserioase problerne de sanatate, dadi descoperi exact cauza. se

absorb In cateva zile. Ceva nu Inteleg totu~i. De nenumarate

ori am incercat sa dUll de cauza problemelor mele nerezolvate:

dintr-un punct de vedere, acestea e clue ca sunt legate de

2XO

<~

t-,

,\ f

urma~i. in copilarie ~i in tinerete eu am fast un maximalist

convins, nemultumirea .}i condanmarea nu au ayut limite

atunci cand era yorba de tn1dare :?i In.}elare. Pentru ca sa

purificam lIrma~ii este neyoie ca timp de 20-30 de zile sa nu se

consume alcoo!. in toaUi aceasta perioada nu trebuie sa existe

stres. Inseamna ca trebuie sa existe retragere, solitudine ~i

lini~te. In afara de acestea, un regim alimentar strict, nici un

fel de planuri ~i probleme organizatorice. Oar eu de cfi!iva ani

deja ma atlu 1111r-ul1regim de continua agitatie.

Mai departe: rinichii, daca cu ei se ive~te 0 problema,

reaqioneaza la atitudini incorecte In fata situatiilor trauma-

tizante. in mod periodic mi se arundi schimbari In destin :?i

situa!ii, pe care Inainte nu Ie-am putut accepta. Pentru mine ar

fi fost mai simplu sa mor decat sa accept anumite situa\ii. In

ultimii doi ani, destinul meu mi-a seryit din nou diteva

surprizc. Mental am accept at orice situatie, iar sentimentele

mele ll1-au tras eu Indipatanare Inapoi. Sincer vorbind, eu am

crezut ca totul va fi dat uiUirii, dar destinul a scos la iveala cu

acuratete toate situatiile pe care nu Ie-am parcurs corect .}idin

nOli mi Ie-a dat, Intr-o dimensillne amplificata. lata Inca unmoment esential: supralndirearile fiziee se vad ~i se manifestadintr-odata, iar supralncarcarile psihice ies la iveala cfiteodata

dupa cfitiva ani. Se poate merge departe, dincolo de linia ro~ie

fara sa Intelegi aeest luem. Eu am trait aceste supralnearcari In

timpul audien!ei, pentrucaapoi safie dureros chiar sarespirIndecUl.sul cfitorva zile dupa audien\ii. jnainte nu am putut sa-mi

lnchipui ca gfindul poatepricinui durere fizica. Apoi s-ar putea

ca interventiile In soarta altui om sa poata sa-mi amplifice

dependenta de destin, vointa .}i dirijare. Din aceasta cauza,

2St

j

I'

j

I --

Page 141: 07 Transcenderea fericirii

orice ncpHicere din destin, picrderca controlului asupra situ-

a~ici eu 0 percep mult mai dureros decat Inainte. Inseamna ca

Illli cre~te iritabilitatea, aprecierea negativ[l a oamenilor, a

mediului Inconjurator. ~i mai depal1e ca rezultat al progra-

mului de autodistrugere, va fi afeetat sistemul uro-genital. Se

pare ea am uitat ca nu poti schimha soarta altor oameni. Soarta

noastra 0 schimba DUlllnezeu. Noi putem sa ne schimham ~i sa

cream 0 baza care sa cOlltribuie la depa~irea holii ~i schimharii

soartei. Ultimul cuvant este mereu al lui Dumnezeu. Este

suficient sa hotara~ti ca Iti sta III putere sa-ti dirijezi soarta ~i

imedial, con~tiinta umana Incepe sa dirijeze ~i soarta ~i iuhirea.

Dirijarea se situeaza deasllpra iubirii ~i Incepe ceea ce In

Bihlie se nume~te trufic ~i diavolism. Nelntelegerea acestui

lucru duce la faptul ca pacientul urmare~te sa ajunga la

numero~i pseudovindecatori, visand sa-~i Indrepte ~i sa

corecteze soarta. Cererea na~te oferta. ~i imediat ziarele ahun-

da de IlU111croase al1lll1turi: "repar karma, corectez. Indrept.

schimb. eurat etc." Daca omulnu arc ca seop iuhirea ~i schim-

barea chinuitoare a propriei persoane, ci Indrept~rea plat ita a

soartei slrambate, eI trehuie sa sufere pentru ca sa nu seIndaljeasca. merg[lI1d In direc~ie gre~ita. ClI cat cheltuic~te mai

llluiti bani dandll-i speciali~tilor In domeniul kannci. Cll atat

mai vizibila va fi leqia.

Inainte nu 11l~elegealll de ce exista 0 a~a imensitate de

~arlatani ~i a~a de putini tamaduitori adevarati. Apoi am Inteles,~i

cum purifiea sulletul ~arlatanul. Acesta te salveaza de toale

ata~amentele. ~i In primul rand de eele bane~ti. Mai In gluma,

mai In serios, dar tema destinului nll-mi este clara pana lacapat. In asemenea cazuri eu de obicei trec la provocarea

2X2

,1, f

j

situatiei. Trehuie sa-ti creezi 0 supralncarcare, sa Intete~ti

problema pana 1£1limita ~i atunci, daca supravie~uiesc. precis

ca apare ceva nou.

In aeest context afost gandit seminarlll de 1£1smr~itul anului

2000. Este adevarat ea supralncarcarile au fost pu~in mai mari

decat cele pe care Ie-am a~teptat. Dupa eea de-a doua zi a

seminarului. ell m-am gandit Iloaptea In timp ce stateamculeat: "Maine eu trebuie sa diagnostiehez restul memhrilor

semillarului. Ieri, pentru primul grllp am epuizat toate foqele.

Nu ~tiu ce se pctrece ell mine ~i daca voi putea In acelea~i

conditii sa investighez cea de-a doua grupa". Am ~tiut bine capentru mine este 0 varianta periculoasa. A~a ea spre ora 4

dimineata, In sinea mea, am derulat toate variantele posibilc.

Dar niei 0 varianta nu mi-a provoeat u~lIrare. Sentimentul

u~urarii a venit Ilumai dupa vreo doua ore, cand am ahordal

urmatoarea metoda. Am hotarat sa ma concentrez mai mult nu

asupra ata~ametelor ~i problemelor umane. ci asupra sentimell-

telor de blandete ~i iuhire ~i nazuinta spre Dumnezeu. Imediat

am rasuflat u~urat. La seminar am spus deja Ufmatoarele:

"Diagnosticarea mea. a~a cum v-ati obi~nuit sa 0 vedeti, s-a

Ineheiat. Eu nu 0 sa mai masor parametrii dumneavoastra

pentru a stabili ce ata~ari aveti ~i cat anume. Eu trebuie sa va

ajut sa sim~iti ~i sa pastrati iubirea Divina. Lepada~i tot ceea ee

va impiedica sa sim~i~i. Nu socoti~i, nu cantariti, nu analiza~i ~i

0 sa aveti rezultate mult mai bune. Nu yom mai scormoni

murdaria umana. Mai bine ne yom scalda In iubirea Divina."

Seminarul m-a ajutat In multe privinte. A avut loc un

unumit transfer interior. dar totodata au ie~it la suprafa~a unele

momente ciudate. Dupa seminar. unii au Inceput sa imbatra-

;'

283

..-

Page 142: 07 Transcenderea fericirii

neasea bruse, altii invers, sa Intinereasea. La muJti au ineeput

sa Ie mearga alandala ceasurile. Am atins tema timpului ~i [n

special aeel strat, In care se unese doua contradiqii: vointa ~i

dorinlele, gelozia ~i mandria, precum ~i principiul feminin ~i

masculin. inainte de seminar, Ill-a sunat 0 prietena ~i Illi-a

eomunieat ea In apal1amentul ei este de neinchipuit ee se

intampla cu eeasurile.~ Merg Inainte? - am Intrebat eu melaneolic.

~ Nu. Oc doua zile toate ceasurile au mers in sens invers.

Atat aratatorul mare cat ~i minutarul.

- ~i cum s-a comportat secundarul?

- De ce va intereseazaacest lucm?- Este vorba despre faptul ca daca [nvartim butonul de

Intors eeasu!. noi putem invarti In sens invers cele doua limbi

care indica ora ~i minutele, dar seeundarul, cu acest prilej, nu

se [nvarte [napoi, el tremura ~i sta pe loc. Deci, aceasta limba

nu este legata de meeanismul de IntoarcereInapoi a ceasului.

- ~i secundarul a luat-o [napoi, - mi-a eomunieat ea. -Illteresallt este urmatorul lueru: la [Ilceput, [11casa, s-au oprit

toate ceaslirile, iar apoi au pornit-o inapoi. Acuma candvorbese eu dumneavoastra ~i aratatoml secundar merge einei

secunde inainte ~i einci secunde Inapoi.

- Bine, - i-am raspuns eu, - va multumese. a sa ma gan-desc ce se [ntampla. Aeesta nu a fost un caz unie. Acum cateva

Iuni, la Moscova, Intr-o indipere in care eu am primit oamenii,

ceasurileau mers In direetie opusa, Eu Ill-am obi~nuit deja eufaptul ea ceasurile pot merge inainte, pot ram[me in urma sau

sa se invarte numai un singur aratator. Oar situatia ea eeasurile

sa mearga Inapoi Inca nu s-a mai Intamplat. Oeci, contaetul Cll

2X4

"',/.i;'

,1\ f

-j-

straturile profullde ale timpului s-au [Iltelit evidellt. Apropo,

dupa un timp, eeasurile de la prietena mea au revenit la

normal, dar au inceput schimbarile In Infati~are.

- Nu ~tiu ce se intampla, - a reeunoscut ea, - dar la minea ineeput proeesulde intinerire.

Se pare ca IlU numai ceasurile au luat-o [Ilapoi, dar ~i

timpul.

- Ma simt ca 0 fetila tillerica dar ~i [nfali~area mea [ncepe

sa eorespunda starii mele.

Nu voi mai vorbi despre alte momente stranii care s-all

petreeut dupa seminar ~i despre ceea ce IlU este esenlial.

Problemele mele principale de sanatate nu Ie-am rezolvat.

Rinichiiau continuatsa ma doara,La mijloeul lunii ianuarie

m-am trezit noaptea simlind 0 durere la ~ale. "Fie ca are loc un

proees intensiv de formare a pietrelor, - m-am giindit eu, - fieam 0 tumora. A sosit timpul sa ma duc la diagllostiC<lrecu

ultrasunete. [n ziua urmatoare am telefonat unui medic

cunoseutde mine ~i am stabilit Intfi.lnirea,Iata-ne mergandpe

coridor spre cabinet.

- Ia spune-mi in mod COllcret ce s-a intamplat, - ma[ntreaba doctorul.

De obieei tamaduitorii se [ncarca pe ei [n~i~i cu tema

dorinlelor, iar apoi Ii se destrama familia sau [ncep sa-i doara

[ncheieturile, sa Ie slabeasea vederea, apare diabetul etc. Fie

iau asupra lor tema dirijarii, iar atunei are lac destramarea

destinului, seaderea capacitalilor, slabirea memoriei. Sau apar

problemele de sanatate.

in ceeaee Illa prive~te, separeea am luat asupramea ~iunele ~i altele. Totu~i, cu 0 mare [nelinare spre tema dirijarii.

I'

2X5

--

Page 143: 07 Transcenderea fericirii

Illsa, lovitura IlU merge III direqia psihicului, ei spre rillichi.

Apropo, ullui eunoseul de-al meu, care era un vindcditor

destul de hun, nu deml1lt, i-au extirpat un rinichi. Jl1decand

dupa taate niei cI IlUa rezistat ]a tema dirijarii.

- Aeum doi ani te-am cxaminaL mi-a spus eu Ingrijoraremedicul. - Tu ai avut la rinichiul drept 0 piatra de un

centimetru.

- Da, aeolo a fast tema aprceierii dure a oamenilor, maiales a femei]or, - am spus eu. - Apoi l11-am pus In ordine ~i

atunci trehuia sa se dizolvc. lar aeul11. se pare, ea se formeaza

din nou pietre 111amhii rinichi.

- Haideti sa vedem despre ce este yorba, a spus eI ~i l11-aeonuus In cahinetul medical. Ne-a primit 0 specialista 111

diagnosticarc Cll ultrasunete. Ea l11-a examinat apoi l11-a

Intrehat:

- Este trecut In fi~a ca aveti 0 piatra la rinichiul drept eudiametru] de un centimctru, iar rinichiu] stang estc curat, a~a

estc?

- Da, - am raspuns eu.- Acum Il1sa aveti la ambii rinichi cate 0 piatra eu

diametrul de cinei milimetri.

- Dar lumoare este? - am Intrehat-o eu.

- Nu, nu cste, sunt numai pietre, - a nlspuns ea.jnseamna ea In rinichiul drcpt piatra s-a resorb it

Illtr-adcvar, iar aeum a aparut din nou, - m-am gandit eu. Inprincipiu, organismul poate In cateva are sa dizolve ~i sa eli-

mine orice piatra, dar aceasta numai atunci cand straturile

interne ale sulletului sunt curate. La mine, In prezent, proble-

ma nerezolvata declall~eaza un program de autodistrugcre. iar

2X(~

,1\ f

fOrInarea pietrelor Impiedica acest ]ucru. In general, dadi

judec dupa dureri, ma puteau pa~te rezultate mult mai rcle. Am

fost lllultul1lit de investigatiile facutc. Existenta a dOlla pietri~

cele mici nu eonstituie nici 0 prohlema. Asta Illseamna catrebuie limp de 0 jumatate de luna sa ma deconectez de orice

~i sa lucrcz 111mod normal ell eul propriu.

Am avut 0 paeienta In rinichii direia, 111timpul sareinii. au

crescllt pieHT coraliformc, care nu pot fi eliminate. Dupa ce a

nascut 0 fata, 111 15 zilc aceste pietre s-au resorhit ~i au

disparut. Eu i-am explicat di In vietile ei anterioare n-a putut

primi lovituri date de destin III timpul sarcinii. In aceasta viata

insa, prin ratiune, s-a straduit sa aeceptc totu\. Sentimentele ei

ramHneau III lIrma ratiunii. nu s-au copt ~i de aceca ea a primit0 varianla mai u~oara. Injosirea In fiecare secunda a destinului

s-a produs prin formarea pietrelor la rinichi. Intrudit ei nu i~a

fost frica ~i nu s-a lamelltat, a past rat iubirea ~i nu a emispreten\ii fata de soarta, pietrele ~i-au indeplinit rolul lor de

purificare a sutletului eopilului ~i s-au resorbit.

Poate ~i mie mi se pregate~te aparitia llllUi nOlI eopil pe

lume. Sufletele viitorilor copii Ie V{ii!deja Janga mine. Numai

eft nu pot nicicum stabili dadl ei VOl'aparca In aceasta viata

sall In eea viitoare. Oar 111oriee eaz cste timpul sa 1115oellp

serios de propriul sutlet ~i de corp. In ultima vreme am tot mai

Illulte auJientc, expullcri ~i eonsultatii. Este ciudat Illsa faptul

ca rinichii au incetat aproape sa ma mai doara. In zilele cafe au

urmaL ell i-am tinut sub observatie ~i nu am constat nici eel

mai mic simptOin al bolii. "Trcbuia sa se Inlfunple, Ill-amgandit eu. - A fost suficicnt sa hotarasc ea sunt sanfttos ~i

imediat prohlemck au disparul."

2X7

I'."

I

_J

I'

......

Page 144: 07 Transcenderea fericirii

In general boala este 0 prevestire care ne ajuta sa ne fndrep-tam catre Dumnezeu. Dar ce au vrut sa-mi comunice cu

ajutoruI bolii de rinichi? La aceasta fntrebare nu am gasit

raspunsuL dar eu toate acestea 1l1-am simtit minunat din punet

de veuere fizic. Jar 111acel moment pentru mine acest lucru a

fost eel mai important. Cli tnate acestea, trebuie sa continui

Incercarile de a illtelege esenta celor intfimplate. Boala ~i

rnoartea IlU apar niciodaUi pe nea~leptate. Jntotdeauna exista

ni~te semne carora noi, de regula, IlU Ie acordam atentie sau Illl

Ie plltem in(elege.

La incepllt se destrama sitlla(ia dill jllr, dar acest Ilicru poate

sa nll te priveasca pe tine in mod direct. Apoi incep

problemele in cerclil tall. Pe lIrma nemijlocit Cll tine. Destra-

man~a situatiei treee la deteriorarea sanfitatii. La inceput au lac

dereglari funetionale, apoi toate acestea tree la organism. Unul

din principalii indicatori ai bllnastarii este sentimentlll illbirii ~i

al bueuriei in suflet. care nu sunt legate de nimic. care se

mentin destll/ de mlill timp.

- Ei bine. - a SpliS lIna din cllno~tin(ele me/e.- Dacii la

mine va clisparea zborulin suflet inseamna ca in curand incep

neplaceri/e"

imi adllc aminte incet de toate simptomele sitlla(iilor

neprielnice. in primlll rand esle yorba de iritarea mea din orice

motiv, care nu a trecllt. ~tiu ca nu este permisa control area

situatiei pentru lucruri marunte, dar nu pot sa fac nimic.

Aceasta problema decurge mai degraba din cealalta. Iritarea

este scaderea adaptarii la mediul Inconjurfitor. Acest lucru se

InUimpla cand nu exista suficienta energie, nu exista putere

pentrll schimbare, pentru acceptarea infonnatiilor. Acest lucru

lXX

~

\1,

\

,

se poate explica prin surmenaj, insuficienta lucmlui asupra

propriei persoane ~i aSLIpra problemelor copii/or prezen(i ~i

viitori. Dar atunci cand am preluerat aceste variante, !livelul

sdizut al energiei nici macar nu a oscilal. Acest lucru eu II

realizez atilt direct cat ~i prin metoda oarba, adica chem caJiva

oameni cu numere ~i dau in mod expres aprecierea in legatura

cu starea lor. De regula, eu am eei mai slabi indicatori. in

diagnosticarea propriei meIe persoane energia nu numai di nu

atinge minimum, clar se IndreapHi spre un minus imens.

Mai departe, in lIltimul timp, apare periodic decep(ia. De

fapt, nll direct, ci prin perceperea inutilita(ii dorinJelor mele.

Acest Ilicru duce periodic Ia 0 stare de sliibire. Toate aces tea

constituie semne amenintatoare ale uncia ~i aceleia~i stari.

Apoi au inceput din nou sa ma tdideze aeele persoane In care

eu am aVllI incredere. Totul parcurge din nou 0 schema veche:

ell incerc sa-I ajut pe om, iar drept raspuns fie incearca sa ma

in~ele, fie ma amenin(a, fie manifesta indiferen!ii, adicii nu

manifestanici un semnde multmnire.

Deodata, imi relnvie In memorie un asemeneamoment. Un

bun prieten mi-a povestit odata lIrmatoarea intamplare:

"Am deschis al doilea magazin ~i am angajat lIn tanar

cllnoscllt. Dupa un timp am observat ca veniturile sunt din ce

in ce mai mici ~i la lIrma urmei betJeficiu/ a ajuns la zero. Am

incepllt 0 discu!ie serioasa Cll el ~i I-am aCLIzalca ma fura. ::;i

ce credeti ca mi-a nispuns?

- Eu te illbesc ca pe un frate, pot sa-mi sacrific ~i via(a

pentrll tine. Oar pentru bani 0 vand ~i pe mama. Astfel ca nll

pot sa ma stapanesc in aceasta privintfL.

A trebuit sa inchid magazinlll ~i sa-i dall drllmlll acestlli

2X9

f

~j~

I'

--

Page 145: 07 Transcenderea fericirii

angajat sa meargaunde vrea."'Aeum. eonvorbirea pc care 0 purtam era de asemenea

legata de bani. Eu am vrut sa ii ajut pe prietenii mei ~i sa-i

organizez ~i lui in acest sens 0 oareeare afaeere. EI mi-a

dcelarat deodaUi ea vrea sa lucreze numai eu mine. iar pe

ceilal1i trebuie sa-i inlMur.

Mi-a fost ru~ine ~i nepUiclit sa-i spun di acest lueru

constituie 0 grosolanie ~i eu nu accept a~a eeva. Atunci dindi(i este ru~ine ~i.neplacut inseamna ca e~ti ata~at de morala ~i

elica. Sa-i spui in mod cinstit omului parerea ~i preten(iile tale

duce la posibilitatea de a solu(iona imediat situa(ia. lar eu

ioeep sa ma iovart ~i sa-mi fie frica de eomportamentlll aspru

din exterior. In sutletul meu inca este pU1ina iubire ~i de aeeea

eu ou am invatat sa macomport aspru la exterior.~ De ee nu te ui1i in ochii mei? - Illi-a spus el. Ce te

fralllanta. spune-mi cinstit!

- lata i(i spun cinstit, este 0 problema de etica, prietenii

mei raman pe dinafara.

- A~adar. care-i problema" - desface ellarg mainile. - Ce

estc ell asta?- ~iface un gest de dispret.

- Oar este yorba de prietenie - am raspuns eu incet.

- Ce este mai important pentru tine - afaeerea sau prie-tenia'! - ma intreab5 el iritat.

Eu ridic din umeri.

- Bineinteles eft prietenia.EI ridica manias din umeri ~i se intoaree eu spatele catre

mine. Discutia nu a reu~it. In asemcnea situatii eu ma bueur

penlru un singur lueru. Nu simt deloe dispre( fa(a de el ci

numai eompatimire. Cli 0 asemenea eonceptie I1tI ajungi

2YO

1. ,

J

departe, aceasta este 0 cale care nu duee nieaieri.

[nainte, m-a~ fi In tors dinadins la aceasta situatie provo-

eandu-ma pe mine insullli sa condamn pe altii. Aeum, nu mai

fae acest lueru. Eu incep sa parcurg in mod normal incercarile

vietii. Oar de ce Iumea inconjuratoare in cepe sa se poarte faraetica tocmai aeum nu pot inlelege. Cauza trebuie gasita evi-

dent in mine. Are loc 0 puternicii situalie neprielnica. Este

posibil oare ca tema condamnarii oamenilor in planulmoralei

~i eticii sa fi ajuns la linia ro~ie" S-a cuplat meeanismulpurifiearii? Apropo, de mult nu mi s-a mai ~optit nimic in mod

direct. In ultimii doi ani s-a ivit numai 0 singura fraza: "Nu-icondamna pe oamenL i(i pot muri copiii."

De ce condamnarea allora afecteaza a~a de puternic copiii"

Aceasla problema trebuie inca studiata. Deocamdata trebuia sa

constatam problemele care se intelesc ~i care exista de mult ~i

nu se manifesta fa(i~.

Ma Intorcdin nou la problema energiei. Dadi nu existaenergie, atunci cre~te dependen(a de starile omene~ti - chiar in

cazul in care te compor(i normal. Aceasta cre~te incet, dar

cre~te. In prezent fixez existen(a unui anumit moment, care ma

gole~te de energie, dar deocamdata nu pot face nimic.

Treaba insa este treaba ~i peste cateva zile eu trebuie sa

plec in Crimeea. Am cumparat cu un prieten biletele ~i iata-ne

deja in tren, in drum spre Moscova. Am stat 0 zi la Moscova,

apoi am luat un alt tren ~i dupa doua zile de ciilatorie trebuia sa

ajungem in Crimeea. Se insereaza. Nu ma mai dor rinichii, dar

starea generala este intr-un fel ciudata. Mi-am fiicut diagnos-

ticarea ~i vad un tablou destul de sumbru.

- Hai sa procedam folosind metoda oarba, - ma adresez

;'

291

-------

Page 146: 07 Transcenderea fericirii

eu prietenului. - 1a la Intfunplare ditiva oameni, inclusiv pe

mine ~i pe tine ~i sa vedem cum starn cu totii la nivelulenergiei. - Eu Illcep diagnosticarea.- Acest om nu are 0 ener-

gie mare, dar este pozitiva - plus. AI doilea are energie minus,

pot aparea probleme eu pane rea suI ~i eu sistemul uro-genital.

in acest eaz iese imediat la iveala supararea fala de femei,

tema geloziei ~i a dorinlei. AI treilea este Insa muribund, -

spun eU. Pierderea energiei este atat de mare Ineat afecteaza nu

numai organele, ei Intreaga viala In general. .

- Oar al treilea e~ti tu, - raspunde prietenul.

- Este clar, - i-am raspulls eu.Incepem sa cautam cauza. Oar e~uam. Apoi adormim.

Dupa doua ore ma trezesc ~i simt 0 durere putemica jos In

burta. Stau nemi~eat, sperand ca va treee. Oar durerea cre~te ~i

atinge un asemenea nivellncat illcep sa-mi tremure mainile ~i

ma euprinde 0 sudoare rece. "Trebuie sa ies pe eoridor, -

gandese eu, - poate va fi mai bine." Ma Imbrac ~i ies pe

coridor. Dupa aeeea privirea mea se fixeaza pe un punet ~i ma

euprinde un sentiment neplaeut In interior ~i nu Inleleg ce se

petreee eu mine. Sunt Intr-o Ineapere Intunecata care arata

foarte ciudat. Imi vine sa vomit ~i am un sentiment de confuzie

In cap. Treptat, Inleleg ca stau euleat pe podea ~i Imi revin

dupa pierderea cuno~tinlei. Ma tarasc In compartiment ~i 11

scol pe prietenul meu.

Starea mea nu se Imbunatale~te, ci dimpotriva, Ineepe sa se

Inrautaleasca. V orbese greu ~i mi se pare ea ma parase~te

graiul. "lata, a~a se moare de obieei", - m-am gandit eU.Esteclar ca trebuie sa pregatesc un scurt testament.

- Sa Iii minte, - Ii spun prietenului, - ee trebuie facut In

292

I

I

primul rand dupa moartea mea.

Raman In aceasta stare timp de 0 ora. Apoi Incepe brusc sa

se Imbunataleasca. Ajungem la Moseova ~i Inleleg ca plecarea

In Crimeea s-a Illcheiat.Poate ca pietrele au pomit din rinichi ~i s-au Impotmolit In

ureter. Este nevoie de 0 aparatura medicala. Dupa cateva oreajung la urolog. Un doctor tanar, simpatic, Imi palpeaza burta,

ma trimite la analize ~i In final Imi comuniea:

- Pietrele de la rinichi nu au nici 0 legatura cu starea

dumneavoastra. Nu este yorba de 0 inflamarea a prostatei, nu

exista nici un proces inflamator la dumneavoastra. Ca speci-

alist, nu pot sa-mi explic de ce v-ali pierdut cuno~tin!a. Incer-

cali sa va Intoarceli In Sankt-Peterburg ~i faceli investigaliicomplete.

I-am dat telefon doctorului meu ~i i-am explicat ce mi s-a

Intamplat.

- Sa vii maine ~i te yom illvestiga dupa un program

complet, - mi-a raspuns el. Dupa ce m-a investigat, mi-a spus:

toate analizele sunt bune, chiar mai bune decat Inainte. Oar

eneefalograma a aratat 0 perturbare a funqiilor trunchiului

cerebral. Trunchiul - Inseamna mi~carea, respiralia, digestia,

bataile inimii etc. Daea perturbarile funqionale se transforma

in ceva mai serios,atunci nimeni de pe lume nu te va salva, fieel ~i pre~edintele S.U.A.

- Bine, dar care pot fi eauzele?

Doctorul ridica din umeri:

- Poate suprasolicitarea prea mare, stresul nedepa~it. De~i

In cazul tau este greu de pus un diagnostic exact, la tine totul

este imprevizibil.

293

_J" ".

I'

Page 147: 07 Transcenderea fericirii

Cateva zile imi permit sa nu ma gfindese~i sa nu analizez

situatia; informatia se va aduna ~i se va impra~tia de la sine.Apoi ineet, ineet, in salturi, va avea lac 0 iluminare treeatoare

~i ca dintr-un mozaic. Incepe constmc!ia unui tab Iou general.Dupa un timp lncep din nou sa ma lamuresc ce s-a petrecut cu

mine.

Poate di este vorba de un semn divin ea trebuie sa ineetez a

mai face cercetari ~i audien!e pe baza acestora. Se pare ca

despre asta este vorba. Atunci ce este de facut? S-ar parea ca

trebuie sa termin eel de-al ~aptelea volum ~i sa explic ca acesta

este ultimul ~i apoi treptat sa Inchei atat practicarea tamaduirii

eat ~i activitatea teoretica. Aceste ganduri m-au facut sa ma

simt mai u~urat. La urma unnei este timpul sa-mi schimb

meseria. Lumea a pot cunoa~te ~i cu ajutoml picturii, iar eu de

mult tanjesc sa pictez. La mijlocullunii aprilie este programata

prezentarea cclui de-al 7-lea volum la Moscova. Mai am

eateva zile sa termin cartea ~i sa-i dau dmmul la tipar. Apoi

urmeaza prezentarea~i dupa aeeea ineepe pentru mine 0 noua

via!a. Eu 0 sa pierd din punct de vedere material, dar ca~tig din

punct de vcdere spiritual. Pot lucra ~i 24 de ore pe zi. Dar

acum tot ce Imi doresc este sa fiu pictor ~i sa nu ma ocup de

nimie alteeva.

Astfel, urmeaza ultimul asalt pentm terminarea volumului

al ~aptelea. Astazi lnsa aman activitatea lntmeat trebuie savizitez un mic teren pentm 0 casa de vacan!a de langa Sankt-Peterburg. Casa mea de vacan!a, care a suferit mult, se afla la200 de kilometri de ora~ iar copiii au nevoie de un spa!iu maiaproape. Durata calatoriei nu trebuie sa depa~easca doua orepana la locul casei de vacan!a. Ea se afla langa Vsevolojsk nu

294

~1. f

_J

departe de Drumul Vietii. in autoturism suntem trei persoane.

Nu eunosc drumul, motiv pentru care eu eondue rara gruba.

Mergem pe ~oseaua situata la marginea loealitatii Vsevolojsk

In eur[md 0 sa fie cotitura spre casa de vacanta. fntrueat

drumul nu ne era cunosellt nu ne-am orientat imediat. Mergem

pe autostrada principala lasflOd In urma drumurile ~i rascrucile

secundare. Ceilalti ma intrcaba cate ceva ~i eu, ingandurat, Ie

raspund. In tore capul spre stanga, pentru a traversa urmatoarea

lncruci~are ~i deodata apas brusc pe frana.

Dinspre stanga vine spre noi un eamion uria~, viteza

aproape ca nu sc mic~orcaza, iar eu, ea intf-un film rulat eu

lncetinitorul, vad apropicrea eel or doua ma~ini. Inca 0 secunda

~i eamionul marca Kamaz apare in fata noastra. Intram cu

toata viteza in carnion, ~i pentru un moment imi pierd

cuno~tin!a. Apoi lmi revin, deschid ochii ~i ce vad: pasagerii

vii. Daca nu am fi avut air-bag-urile, atunci In ma~ina ar fi fost

doi mor!i. Am iqit din ma~ina lncet. In jurul nostru, pe 0 raza

de 10 metri totul era presarat cu stiela. Fa!a ma~inii noastre

"V olkswagen" este putemic deformata. Eu nu mi-am pus

centura de siguran!a ~i de aceca m-am lovit cu capul de

parbriz. Capul lmi vajaic putemic, iar ceafa este cuprinsa de 0

durere surda, ea ~i cum ar fi traumatizata ~ira spinarii. Dupa un

timp sosc~tc militia ~i in cepe sa intocmeasca aetcle. Deocam-

data au loc procedurile obi~nuite ~i eu cu greu ma pot

dezmetiei. Incep insa sa inteleg ca am avut 0 bafta ehioara.

In primul rand traim cu to!ii. In al doilea rand, ne-amciocnit de un carnion ~i nu de un autoturism. In acel caz eu

puteam sa omor ~i al!i oameni. Jar apoi noroc ca nu Kamaz-uluria~a intrat in noi pentru ea atunci in loeul meu ramanea 0

/

295

--

Page 148: 07 Transcenderea fericirii

pata uda. Dadi ne-am fi lovit de roata din fata, atllnci ma~iml

noastra, Intordlndu-se, s-ar fi lovit Inca 0 data de roata din

spate a camionului $i atunci totul s-ar fi terminat cu moartea

noastra, Dadi am fi nimerit Intre rotile camionului, atunci am

fi devenit carne tocata. Dad\. am fi nimerit In spate, sub

caroserie atunci aceasta ar fi retczat acoperi$ul ma$iniiimpreuna cu capeteJe noastre.

Singurul loc de care puteam sa ne lovim erau ro\ile duble

din spate, pentru a avea minimum de pierdere. Tocmai de ele

ne-am izbit. Acest luem 11puteam socoti ca un semn bun, Am

a$teptat ma$ina de depanare $i am transferat luerurile ce au

ramas, din ,.Volkswagen" in aceasta.

Acum, dind stau in ma~ina de depanare langa ~ofer,

conti nUll sa analizez situatia. Este cumva yorba de un semn casa incetez editarea celui de-al ~aptelea volum? Prea s-a

terminat bine accidentu!.

Daca cineva ar fi suferit tare, atunci esle pu\in probabil caa$ fi terminatcartea, Acest eveniment a fast 0 sugestie, darchiar due a ma omoara cineva nu-mi dall seama de ce este

legaHi. Deodata mi-a venit in minte 0 idee, Deci, dind eu

terminam volumul doi, practic, am avut 0 situatiesimilara, Am

avut tot un accident $i chiar $i atunci toata lumea a seapat ell

viata.Despre ce era yorba atunci? Mi-aduc aminte Ineet $i greu,

Tocmai dupa ace I accident din 1995 am ajuns la in\elegerea

Divinizarii spiritului. Spiritu!. blande\ea, idealurile, viitorul -

ata~amentul fa\a de acestea este mult mai periculos dedit cel

fala de materia!. Ce se petrece acum, ce fel de informalie noua

trebuiesaprimesc?Nu am inca un raspuns.A doua zi m-am

2%

,1

'j

J

dus la loeul accidcntului, Incep sa analizez cauza celor intfun-

plate. Capul imi vajfiie ea inainte, eu greu ma pot concentra,

po ate ca am 0 U$oara eomotie cerebrala.

Cioenirea a avut lac pentru ea eu nu am vazut scmnul

"eedeaza treeerea", Sunt in general un am distrat $i nu acord

intotdeauna sufieienta atentie la semne. Apoi eram convins di

mergem pe $oseaua principala. dar intr-un anumit loe aceasta

era traversaUi de 0 autostrada magistraIa, Drumul vietii, $i

intrudH ajunsesem aici pentru prima data, nu am $tiut acestlueru, In eontinuare, analizand luerurile, am constatat ca Ia

vreo 20-25 de metri inainte de semnul "cedeaza trecerea" se

afla 0 pravalioara sub forma de chio~c din sticla. Din acest

chio$e a ie~it un grup de oameni, care mi-au sustras atentia, eimi-ml mie$orat vizihilitatea, iar atcntia mea era indreptata $i

asupra conversatiei, In mod fatal, toti faetorii negativi s-all

adunat la un loc, eu toate cunsecinlele lor.

Imi adue aminte de toate momentele eercetarilor mele.

ineepand eu 1990 cand am vazut pentru prima data structurile

karmice. Un moment interesant a fost in 1991 calld am inceput

sa seriu cartea ~i eu 6 luni inainte mi s-a pus diagnosticul:

cancer eu metastaza, Interesanta legitate. Inaintea fiecarei

etape noi a cereetarilor mele, mie mi se destrama toata viata de

pana atullci, inclusiv viitoru!. Nu ~tiu din ce motive trebuie sa

pareurg 0 stare a pierderii vietii ~i a tot ceca ce imi este vital.

Poate ca nu voi puteadohandi nici 0 informatie nOlla atunei

cand legatura Cll viata estc prea puternica.

Sa cugeHim mai departe. Daca acest fenomen este 0

pregatire pentn! eeva nou, sau este 0 atentionare, atunci pe

fondul distrugerii fizice trebuie sa aiba loe imbullatalirea starii

"

297

Page 149: 07 Transcenderea fericirii

psihicc. Mi-am adus aminte cum a fost dupa ee am fost pepunetul de a muri In tren. De~i este straniu, dupa aceea mi-a

fost mai u~or sutlete~te. Nivelul energiei a fast eu mult sub

minus ~i deodata s-a ridicat Ia plus ~i apai in taate zilele

urmatoare a ramas destul de Inalt. Atunei nu am putut expliea

acest fenomen. Au trecut ctltcva zile dupa accident. Am obser-vat cu uimirc ca scntimentele deprimarii ~i deeePtiei au dis-

parut total. Am scris In dirtile 'llclc despre faptul ea nume-roase neplaecri ~i boli ii blocheaza omului programul de

autodistrugere. Aici aveam acela~i mceanism ~i totodata ceva

nou, deosebit de nou. Daca a$ II1CCrCaSfi deseriu 111euvinte

aeeasta stare noua atunci a$ spune cam a$a:- Mi s-a sehimbat pereeptia asupra viitorului. Am senti-

mentul ea, parea a aparut un viitor 110U.lritarea $i eondam-narea oamenilor au Il1eeput sa treadi. Deprimarea, nell1cre-

derea in sine au disparut ~i ele. Energia se afla pe polul stabil,

permanent. In suflet a aparut sentimentul u~urarii ~i senzatia

de zbor. Rezulta ea pentru a avea un nou viitor trebuie par-cursa procedura mortii evidente sau foarte apropiate, ~i de fapt

de ce nu? Pentru a obtine 0 noua viata trebuie sa se termine

eea veehe. Legea negarii negatiei. Viata anterioara se

coneentreaza Intr-un punet $i se smulgc. Apoi apare noua

viata. Dadi apare. Iar ea apare atunei eand este acumulatii 0

cantitate sufieienta de iubire. Astfel, Ineet Ineel, se eontureaza

tabloul.

In 1991 trebuia sa mor. Nu am mai avut viitor. Corpul meutemporar s-a limitat la anii 1991-1992. a prietena care seoeupa de astrologie mi-a spus:

- In conformitate eu semnele de via\a tu nu trebuia sa

29~

~i

'j':£

:,

j f_J

traie~ti dupa 1992.

Se pare ~a energia curge din viitor. Dadi viitorul nu exisUi

atunei corespunzator seade energia ~i Ineepe boala $i moartea.

Astfel,viitarul meu in 1991 s-a terminat. Eu am inteles acest

lueru atunei cand am aflat diagnosticul meu. a data ce nu am

viitor, nu ma intereseaza pur ~i simplu. Am deschis Biblia ~i

am Il1eercat sa gasesc aeolo ceva ee este mai important decat

viata ~i viitorul ~i am gasit.

Iubirea de Dumnezeu s-a davedit a fi tot ee am cautat.

Viitorul a ineetat sa mai fie important pentru mine ~i, ca atare,

am ineetat sa depind de el. Iubirea de Dumnczeu s-a adeverit a

fi odata pentru totdeauna mai importanta decat viitarul, pre-

zentul ~i treeutul, mai importanta deeat viata, deeiit dorintele

mele ~i destinul. Daca iubirea de Dumnezeu pentru mine a

devenit 0 realitate, iar viap iluzorie ~i viitorul au treeut pe

planul' seeundar, prin iubirea de Dumnezeu s-a naseut noul

viitor $i noua viata.

Aeela~i lueru s-a intamplat in 1995 ~i aeela~i lueru se pare

ea se intampla ~i aeum. In memarie mi se infiripa ritualul

botezului. Acum eu inteleg in ee consta esenta primelor ritua-

luri de ere~tinare. Omul era eufundat in apa, era gata sa moara,

apoi il seoteau din apa ~i il reinviau. Daea in sutlet era multa

iubire, adica eontaetul eu Dumnezeu era puternie, atunei omul

invia ~i primea un viitor nou, 0 naua viata. Probabil ea pentru

aceasta proeedura se hotara aeela care simtise di nu are viitor~i nu are ~anse de supravie(uire. Cu timpul proeedura a devenit

mai putin dura ~i s-a pus aeeentul nu pe oprirea vietii

anterioare ei pe erearea unei vieti noi prin iubire de

Dumnezeu. In apele Iordanului, deei, avea loe cufundarea in

;1

299

.......

Page 150: 07 Transcenderea fericirii

apa ca simbol alTncetarii vietii de dinainte ~i adobandirii unei

vieti noi. Pentro a ne desparti tara durere de viata trecuta,

trebuie sa dam drumul la toate legaturile care ne leaga de ea.

Cel mai puternic ne Icaga de trecut, supararile neiertate,

condamnarea oamenilor, supararea pe soarta ~i pe Oumnezeu.

Atunc; cand loan Botezatorul spunea: "Pocai!;-va, pentru ca asosit impara!;a Domnului", atunci probabil ca era vorba desprepregatirea pentru a trece de la 0 viata obi~nuih'i, umana, la 0

viata noua care a izvorat In primul rand nu din vointa, intelect

~i dorin!e, ci din iubirea de Dumnezeu.Mi-aduc aminte 0 discutie despre viata de familie. Cineva

mi-a spusca dupa 7 ani de casnicie, tatdeaunaintervine a crizaprofunda. Daca sotii tree peste aceasta criza, atunci vor trai

ferici!i mai departe. Acum acest lucru simplu ~i u~or s-a a~ezat

in cadrul modelului nou.

ludecand dupa toate, cOl'pulnominal al fiedrei famiJii este

calculat pc 7 ani. Oaca sotii au un ata~ament marit ~i cruzime

in caractcr, ci epuizeaza surplusul corpului temporar Intr-un

an-doi. Blande!ea ~i atitudinea justa fa!a de via!a, din contra,

Illarescdimensiunile corpului temporar. Cu toate acestea, criza

apare oricum. fie cft este evidenta, fie eft nu. Acestea sunt fie

neplaceri la locul de munca, fie tradari, suparari, indiferen!ii,

etc. intrucat familia se bazeaza in primul rand pe femeie, iar

soarta 0 Impinge actjv spre iubire. prin Injasire, atunci com-

portamentul so!iei in timpul crizei determina vitalitatea fami-

liei in viitoL Armonia sufleteasca a femeii, pregatirea, disponi-

bilitatea de a accepta umilin!ele, de a-I ierta pe so! ~i de a

pastra iubirea de Dumnezeu permit recrearea corpului tem-

porar al familiei ~i de a trai mai departe in plenitudinea boga-

:\()O

\1

I, f j~

tiei sentimentelor manifestate. Inseamna ca orice grup deoameni lega!i de rela!ii stabile au de asemenea un corp tem-poraL ~i acesta poate fi de asemenea epuiza!. Dad rela!iile

ajung la un sfiir~it, atunci apar vestitorii decesului apropiat sau

In cazul In care exista 0 cantitate suficienta de iubire divinA.aparitia noii vieti. ludecand dupa toate, 0 aselllenea stare senume~te in Biblie sfiir~itul lumii. Sa incercam sa analizam

caracteristicilecare ilustreazft 0 asemenea stare.

Ce anume confera Illic~orarea rezervelor viitorului, adidi

consumarea corpului temporar'? Sdiderea energiei. Aceastapoate duce la scaderea general a a imunita!ii, adica la apari!ia

de noi infeqii la scara globala, la sindromul de oboseala

cronica, la sterilitate, la degradarea structurilor de energie

superioara: moral a, etica, rela!iile familiale ~i gandirea strate-

gica dezvoltata. Este natural sa ne a~teptam la dependen!a

crescanda de principiile fericirii umane ~i de dorin!e, de

con~tiin!a ~i voin!a. Dependen!a de dorin!e, trecand peste Jinia

ro~ie, in cepe sa genereze efectul Sodomei ~i Gomorei, intr-o

masura mare. DependenJa de con~tiin!a ~i de voin!a poate da 0

marire a agresivita!ii in grupuri de oameni, adica conflicte

etnice ~i reJigioase, ampJificarea terorismului, apari!ia sectelor

satanice precum ~i diferite curente religioase false. in prin-

cipiu, un asemenea tablau ."Ieobserva acum III lumea Intreaga.

Totodata, in fiecare din noi, timp de 2000 de ani a aqionat

mecanismul de salvare. in ce consta esenJa rastignirii lui Iisus

Christos? De ce lui nu i s-a perm is sa renun!e la 0 asemenea

moarte chinuitoare? Cat m-am framantat sa descifrez aceasta

enigma ~i totu~i nu am putut s-o in!eleg. Da, neindoielnic, in

aceasta s-a pus posibilitatea viziunii divinului adevara!. Pentru

I'

301

--

Page 151: 07 Transcenderea fericirii

a-i rnantui pe toti, trebuia sa existe un perieol real al pieiriituturor, dar de 2000 de ani, omenirea traiqte ~i se dezvolta.

De ce proorocirea Bibliei se termina In jurul anului 20000 Este

natural sa presupunem ca posibilitatea salvarii data de Christos

trebuie sa se infaptuiasdi toemai III aceasta perioada. Dar

probabil ca schimbarile trebuie sa fie atat de mari InciitInfaptuirea lor cste In prineipiu imposibila fara a pregatire

prealabila. De aceea, judecand dupa to ate, cuvintele lui

Christos se refera mai mult la perioada de acum.

Ce se Intiimpla cu omul ciind corpul lui trecator a epuizat

rezervele sale temporale? Pentru a completa nivelul energiei

insuficiente. daea aeesta IlU exista In viitor, atunci energia

trebuie luata din prezent. In organismul omului Incepe un

cataclism. Sufera In primul rand structurile energiilor Inalte ~i

se destrama soarta. Apoi se distrug ~i funqiile superioare:

fizice ~i psihice. Pe urma Incep Imbolnavirile grave ~i tulbu-rarile funqionale tree In tulburari organice. Acest lucru se

manifesta ~i in mecanismul aeeelerarii Imbatranirii. Cand

cnergiacare se scurge din viitor se termina, atunci la urma

urmei, pentru pastrarea energiei In structurile principale,

Incepe dezorganizarea ireversibila care se Incheie cu moartea.

Acest lucru se refera atat la fiin!e vii singulare, cat ~i la grupuri

mari. Adica pentru omul singular, ca ~i pentru Intreaga

omenire, aceste legi actioncazala fel. Dadi, Insa, s-a acumulat

un poten!ial suficient de iubire divina, atunci crearea struc-

turilor viitorului In momentul dezorganizarii, fie ca este boala

sau 0 stare aproape de moarte, aceasta duee la 0 puternidi

Innoire ~i 0 viata fizica noua.

Nu demult am citit 0 nota interesanta In care se povestea

102

f

.\...'~

.'

>.'l

.I

'

..-.

'

.

~

"

"

"

I, r

: !-1{

i11

,-t.

*

i#t

:00;

\1\ f

,Jdespre cum au avut loc procesecreatoare ale genii lor .'?icum.

practic, fiecare idee nou naseuta a fost legata de chinuri

spirituale ~i fiziee. MuJti nu nUlllai di au fast bolnavi Inainte

de deseoperire .'?iau traversat situatii grele de viata dar s-au

aflat In stari apropiate de moarte. Avem din nou de-a face eu

legea negarii nega!ici. Dobandirea noului are lac In condi!iile

de desprindere de tot ce este vechi. ~i probabil ca ideile

eOlllunismului ~i sociaIislllului care au Iuat zeci de milioane de

vieti omene.'?ti eonstituie chinurile facerii ale noii societati la

nivelul subcon~tient ~i apoi ~i la eel con~tient. Intreaga Ome-

nire trebuia sa vada ea proccsul trecerii Il1tr-o stare Iloua, taraiubirea de Dumnezeu, ca sens ~i orientare principala, condam-

na societatea la degenerare ~i pieire. Daca socialismul ar fi

Inceput aeum, omcnirea nu ~i-ar mai fi revenit de la 0

asemenea lovitura. ~i de fiecare dintre noi depinde cum va

arata noua omellire: fie bolnava ~i muribunda sau chiar Ilascuta

moarHi, fie sanatoasa,plina de iubire ~i energie.

;I

--

Page 152: 07 Transcenderea fericirii

TIMPUL

S-a intamplat ca cercetarile mele sa fie direct legate de

particularita!ile timpului. Primul meu inva!ator, de care am

amintit ~i care m-a inva!at diagnosticarea medicala impreuna

cu aplicarea aptitudinilor extrasenzoriale a atins oarecum tema

tratarii imbolnavirilor de cancer. Apropo, in tinere!e, el a avut

un traumatism gray al coloanei vertebrale precum ~i probleme

mari ell rinichii. far atunci cfmd a avut crize, numero~iibioenergcticieni ell toate ca au incercat, nu au putut sa-I ajute.

Cand eu am incercat sa fac acest lucru, problemele legate de

rinichi au disparut pentru mult timp. Dupa aceea am inceput sa

colaboralll. Pe atunci eu inca nu ~tiam care sunt consecintele

unui asernenea tratament.

Oar sa ne intoarcem la oncologic. Tumora canceroasa, dinpunctul de vedere al bioenergeticii, este un fel de gaura

neagra. Cand bioenergeticianul ii transfera energie. atunci se

observa deseori diminuarea tumorii, dar fortele unui om se

termina repede. Indrumatorului meu i-a venit ideea sa lucrezeasupra tumorii 0 intreaga grupa de bioenergeticieni. Pc mine

304

~1\

rf nu In-a entuziasmat acest lucru intrudit simteam di este

posibila revenirea problemei.

- Sa lucram cu campurile subtile, - am propus eu, - iar Iaacest nivel putem sa patrundem in timp. Aceasta inseamna case poate trece in trecut, la inceputul bolii ~i sa influen!am in

grup tumora canceroasa inca de la inceputul apari!iei acesteia.

EI a stat pe ganduri, apoi a dat din cap:

- Interesant, va trebui sa incerdim!Grupul de ini!iativa nu s-a adunat totu~i. ~i de aceasta

actjvitate Ill-am ocupat singur, iar rezultatele nu au fast rele.

Ideea influen!ei asupra trecutului, schimband prezentul, s-a

dezvoltat introducand tehnici noi ~i ob!inand rezultate noi. Pe

urma am observat un amanunt interesant: dacii in decursul a

trei vieti trecute au existat perturbari serioase, sa zicem in

planul~eloziei, atunci urma~ii pana la a treia generatieaveau

acela~i program. Trecutul ~i viitorul s-au dovedit a fi strans

legate ~i. influen!and trecutul, noi am schimbat nu numai

prezentul dar ~i viitorul. Se pare di orice eveniment se dez-volta in cercuri in trecut ~i in viitor. Adica evenimentele

prezentului influen!eaza ~i viitorul ~i trecutu!. Am inteles ca

universul este un tot unitar, adica prin alcatuirea hol~grafica

IlU numai in spatiu ci ~i in timp. Orice eveniment care are lociotr-unpunet anume are influenta asupra intregului univers intimp ~i spa!iu.

Cand am inceput sa lucrez cu structurile karmice care au

depa~it limitele unei vie!i, am observat ca a inceput sa se

schimbe mersul timpului. Timpul pulsa, fie se accelera, fie se

incetinea. In anumite momente se schimba in mod inexplicabil

mersul timpului. Acest lucru I-am observat in primul rand la

f

305

j

I,

;!

~ --

Page 153: 07 Transcenderea fericirii

mine'A Au existat momente de imbatrfmirerapida :;;ide intine-rire. Intrucut strueturile karmice s-au dovedit a fi legate de

emotii, am ajuns la concluzia ca emotiile noastre sunt indiso-

lubil legate cu structurile temporale. Boala era rezultatul

agresivitatii sllbcon:;;tiente aeuillulate. Agresivitatea a aparut in

cazul unei dependen(e ridicme de anumite valori. La inceput

acesta a fost primul strat, adica nivelul material. Am urmarit

clar cum dependenp creseuta de fericirca materiala duce lail1lbolnavire.

Dupa aceea m-am ridicat la nivelul spiritual pe care I-am

legat de spa(iu, iar mai departe, la nivelul emo!ional activ,

sensibil care, dupa parerea mea, a fost strans legat de timp.

Cele mai ample valori au fost tocmai acelea care erau'leaate deb

timp. Dependenta de fericirea sentimentala ~i de timp a dat

na~tere tuturor celorlalte probleme. A yea loc 0 agresiune ne-

mijloeita asupra timpului care putea sa creeze in continuare

probleme de sanatate. Teama de viitor, regretele in legatura eu

trecutliL graba, dorinta de a se apropia mai repede de viitor,

toate acestea au accc1erat dependcnta de fericirea senzoriaHi,

adica de dorinte, de con~tiin!a, de voin!a, etc. Am observat ca

I~gretele fata de trecut provoaca imbolnaviri grave puna Iacancer. Oar faptul ca imbolnavirea poate fi provocata de graba

permanenta, eu nu am banuit. Cu atat mai mult nu am banuit

[aptu! ca framfmtarile creseunde fata de viitor, frica, ata:;;a-

mentul fata de visuri sunt periculoase.

In plan subtil, trecutul, prezentul ~i viitorul constituie un tot

unitar. Numai a~a se poate explica caracterul holografic al

universului in timp ~i influentarea oricarui eveniment asupra

trecutului ~i viitorului. In plan exterior, timpul este impar(it.

106

~

,1. f

,J

Oar eu am fost intotdeauna convins ca aratatorul timpului este

indreptat numai dinspre trecut inspre viitor. Cu atat mai multeu cf1torice literatura ~tiintifica a prezentat numai un asemenea

model. ~i numai dupa aceea, ca rezultat al cercetarilor, am

constatat cu uimire ca in plan subtil timpul este indreptat in

directie inversa si in planurile ~i mai subtile, timpul este unic,

adica nu are directie.

Surprinzatoare a fost pentru mine infarma!ia despre faptul

ca pe planeta noastra timpul, poate de asemenea, sa se mi~te in

dikrite directii. In zona muntelui Himalaya are loc deplasarea

timpului In viitar, iar In America de Sud In trecut. Cand am. - ,

incercat saaflu de ce petrece a:;;a, a reie:;;itca emisfera nordica

~i In special Polul Nord este legat de viitar, iar emisfera sudicii

de trecut. Am putut sa exphc numai In felul urmMor. Pamantul

interactioneaza prin doua fluxuri de timp. Unul curge din

viitar, altul din trecut. Ace~ti doi curen!i Ii confera viteza

Pamantului obligandu-I sa se invarteasca. Viitorul este tot utal

de real ca ~i prezentul ~i trecutul. Intrucat .;;cntimentele ~i

clllotiile noastre sunt legate de timp, se poate trage concluzla

ca In straturile subcon~tiente, adica In cele adanci ale emo!iilor

noastre, sunt cuprinse infofmatiile l1il numai in legatura ell

t.oate evenimentele din Univers din prezent dar ~i din trecut ~iviitor.

;I'

Lumea material a ~i lnveli~ul nostru trupesc sunt legate de

un singur flux al timpului care curge din trecut in viitor. Tot ce

este sentiment :;;iemotie este legat de viitor, eu acel timp care

curge de acolo inspre prezent. Straturile de suprafa\a ale emo-

tiilor ~i de asemenea ceea cc noi Ilumim con~tiinta, gandire,

idei, constituie totahtatea a doua fluxuri de timp, rezultatul

107

--

Page 154: 07 Transcenderea fericirii

!1\ f

aqiunii lor reciproce.Toate proceselede evolutie din Universsunt legate de unitate .i lupta a doua contrarii: cele doua

contrarii prillcipale constituie doua straturi ale timpului.

Civilizatia umana a ineeput sa se dezvolte puternicatullci candau aparut dOlla tipuri de gandire: cea orientaHi, care S-i1

.::nentat spre viitor unde aratiitorul timpului se invarte inapoi,

unde totul p~te dmtr-un punct .i se raspande.te in noduri

~i verigi; cea occidentaJa, Linde are loc un oraces invers !?iunde verigile singulare .i pardi imprii.tiate se aduna treptat'

intr-un tot unitar~

.

Gandirea oriental a este de fapt 0 hieroglifa, 0 scriere de la

dreapta la stanga. Aceasta inseamna triumful spiritului asupra

materiei, idealism. principiul masculin.

Occidentul constituie legile materiale, reprezinta literele

din care sunt alcatuite cuvintele .i randurile, inseamna

orientarea !?ianaliza evenimentelor din trecut.

Orientul este intuitie, iar Occidpntlll ~vpprip-nta. Toate

descoperirile au fost infiiptuite ca 0 unificare a exploziei

illtuitiei, ca 0 iluminare, ell acumularea experientei,

Se cuvine sa ne punem 0 intrebare rezonabila. Dadi eVQ-

lutia .i orice descoperire au avut loc la punctul de jonctiune a

~tiintei cu religia, a idealismului cu materialismul, a intuitiei

Cli experienta, de ce in decursul istoriei omenirii accste punctcde vedere contrarii, opuse, nu s-au unit niciodaUi pentru un

timp SCUl1,ci au trecut doar incet ~i lin dintr-unul in celalalt.

ludeciind dupa toate, in cawl ciind nu exista suficienta

energie, eontrariile se distrug reeiproc, are loe 0 reaetie de

neutralizare.

Sa vedem cum se mi~ca pendula. Ea are doua pozitii:

extremitatea stanga ~i extremitatea dreapta. Una este opusul

celeilalte .i una trece in cealalta. Daca acest lucru are loc cu 0

viteza mare, atunci toate mi~carile pendulei se vor contopi

pentru noi intr-o singura mi~care. Contrariile parca dispar, se

contopesc intr-un tot unitar, de~i in realitate ele i~i pastreaza

earaeterul lor eontradietoriu. Insa, dadi noi ineerdim sa Ie

unim, atunci pendula pur ~i simplu se opre~te .i contradictia

dispare. Evolutia presupune unificarea ~i impacarea contradic-

(iilor la un nivel mai inalt. Adicii se presupune ca evoluJia este

toemai treeerea la un nivel superior al energiei. Se na~te

intrebarea - de unde se poate lua aceasta energie? Incerc sa-mi

aduc aminte ce anume spune .tiinta despre energie. La inceput

sa ne intoarcem la timp. In tinerete am auzit 0 fraza, ca timpul

este intemeietorul a tot ce exista in Univers. Aceasta pozitie a

venit din filozofia indiana. Adicii timpul creeaza spatiul ~i

materia. Aceasta inseamna ea spatiul ~i materia eonstituiefunctiile timpului. Timpul este cauza, spatiul ~i materia

constituie efectul. Inseamna, ca pentru intregul univers trebuie

sa existe un timp unitar. Oar, deodata, aceasta situatie a e~uat.

La sfiir~itul secolului trecut Albert Michelson ~i Eduard Morle

au eomparat valoarea vitezei luminii, masurata in direetia

rotatiei Piimantului, cu valoarea ei masurata in directie

perpendiculara. Ambele viteze au fost identice. lar dupa 18 ani

Albert Einstein a renuntat la notiunea de timp absolut .i a

dedus un nou postula!: viteza luminii, masurata de orice

observator trebuie sa fie egala ~i independenta de viteza

directiei in care se mi~ca observatorii. Timpul a devenit depen-

dent de materie ~i spatiu. EI a inceput sa-~i incetineasca mersul

pe langa masa materiei ~i a inceput sa se franeze in conditiile

.10X 309

/....j

/I

.....-

Page 155: 07 Transcenderea fericirii

maririi vitezei obiectelor materiale. Se pune problema: cladi

timpul depinde de masa obiectului material ~i a vitezei

acestuia, atunci cum poate fi cauza a tot ce exista?

Timpul a Incetat sa mai fie 0 constanta. Ei bine, constanta

este vitcza luminii ~i In natura nimic nu poate s-o depa~easca,

dar atunci Universul nu poate fi In conexiune ~i Intr-un

asemenea echilibru. EI nu poate fi a~a de omogen ~i In toate

partile sale vizibile sa arate la rei In toate direqiile. NeIntoarcem la viteza luminii. Fotonul nu are masa de repuus.

Oare cc este permanent In cadrul lui? Daca nu este timpul,

atunci Inseamna ca este spatiul ~i materia. Intrudit fotonuI nu

are mas a de repaus, atunci el arata mai mare dedit unda ~i

dedit particula. Caracterizandu-I, noi putem In primul rand sa

pornim de 1a caracteristicile sale energetice. $i eu toate acestea

pe ce se bazeaza?

Se Intampla oare ca ~i constanta principala din Univers safie ellergia? Atunci ce este energia ~i de uncle a aparut? In

conformitate cu parerile contemporane ale savan!ilor, primul

pachet de energie a aparut cu oeazia crearii Ulliversului. Adica

primul ~i ultimu!. Energia marii explozii a dus la apari!ia

heliului ~i a hidrogenului, iar apoi la condel1Sare ~i la a rota!ie

din ce in ce mai vel1iginoasa a obiectelor cosmice. Ca rezultat,

au Inceput sa luceasca stelcle. De unde se ia energia pe planeta

noastra? Dupa prezentarea savantilor planeta este un corp

ceresc In racire. Toate mi~ciirile de la suprafa!a Pamantului

constituie In principal rezultatul transformarii energiei solare.

Adica, vorbind Intr-un limbaj simplu, tot ceea ce vedem noi in

natura cste un proces de racire. Cu timpu!. Soarele va da din ce

in ce mai pUlina ellergie ~i chiar ~i ellergia inmagazinata In

310

~

i

1.

\1. f

legaturile ehimiee, fiziee ~i nueleare se va eplIiza. A dOlla lege

a tennodinamieii spline: in orice sistem inehis dezordinea

cre~te odata cu timpul. Sau, vorbind mai frumos - ere~te entro-

pia. Deci, ordinea sllperioara este lIn ni vel superior de encrgie.

Vorbind Intr-ull limbaj mai simplu, in lume totul este sortit

distrugerii ~i energia superioara are tendinla sa scaua la zero.

Ordinea din lume trebuie sa se transformc in haos. Ce se

intampla eu omul ~i cu natura vie carc cvolueaza? Oamenii de

~tiinta all gasit ~i aici 0 ie~ire. Fiinta vie mare~te ordinea, uar

prin aceasta emana dildura ca rezultat al schimbului de

substante. Iar ca rezultat general, totu~i, dezordinea este mai

mare. Univcrsul, ca ~i ol11ul,se na~te plin de tnergie ~i posi-

bilitati, apoi ineet-ineet Imbatrfine~te ~i moare. Gradul cel mai

inalt al ordinii 11 eonstituie programul care se realizeaza.

Programul ~i ideea create cu ocazia apari!iei Universului, sc

deruleaza prin distrugerea treptata. Acesta Illl se rdnnoie~te

intrucat daea s-ar rdnnoi, ar fi trebuit sa fie prezent autorul

unui nOli program. Procescle care au loc in stele eonstituie

cOllsumarea lenUi a eombustibilului nuclear ~i de asemenea

racirea treptata. Dar greeii antici spuneau ca treapta superioaraa ordinii 11 constituie haosu!. insa acelea~i procese pot fi

vazute ~i total direri!. intr-un sistem inchis crqte nivelul

cntropiei, adiea a1 dezordinii, iar sistemcle se distnlg. Dezor-

dinea se indreapta spre haos, adiea spre 0 treapta Inalt3 a lipsei

de ordine. Ce inseamna pentru noi haosul'! Aeeasta este

situatia III care sunt rupte legaturile dintre cauza ~i efect.

Aeeasta inseamna imposibilitatca de prognozare a evenimen-

telor, lipsa de legatura dintre ele. Totu~i, in Univers nu exista

haos ~i despre acest lueru vorbesc astronomii. Se poate ca noi

311

~

...' j

;!

a8II

Page 156: 07 Transcenderea fericirii

sa numim haos ehiar ineapaeitatea noastra de a vedea legatura

dintre cauza ~i etect. Atunci acela~i principiu poate fi formulat

altfe!. Grice sistem inehis, adiea un sistem eu legaturi eauza-

cfeet limitate, eu timpul se orienteaza din ce in ee mai mult

spre treapta superioara a ordinii. Onlinea mica tinde sa se

eontopeasdi ell 0 ordine de nive! Inalt. $i eeea ee numim in

eoneeptia noastra dezintegrare prin ie~ire la ahe stratur.i, pare afi 0 evolu!ie iminenta.

Imi aduc aminte de 0 convorbire telefonica cu 0 pacienta

de-a mea:

- Cu 25 de ani in urma, eu ~i cu so!ul meu ne-am ocupat

de teorie ~i informa!ie, - a povestit ea. - Am facut 0 desco-

perire pe care am hotarat sa nu 0 publiciim intrucat eram in

perioada Uniunii Soviet ice. Esenta deseoperirii eonsta III

urmatoarele: ce este dezvoltarea In lumina teoriei ~i infor-

ma!iei? Aceasta este acumularea de noi legaturi, cre~terea

eantitativa a starii obieetelor. Ce este ere~terea haosului, a

dezordinii, Intr-un sistem Inehis? Aeeasta este de asemenea

cre~terea cantita!ii starilor. Fenomenul evolu!iei in teoria infor-

ma!ionala ~i fenomenul dezintegrarii din a doua lege a termo-

dinamicii s-au prezentat sub aceasta formula. Adica evolu!ia

sistemelor vii intrand in contradictii exterioare cu legea a

doua, a corespuns de fapt cu acesta pe deplin.

- Dumneavoastra ati ajuns la 0 asemenea eoncluzie, - amspus eu, - pentru ca a!i privit din alt punct de vedere no!iuneade haos. Dincolo de dezintegrarea legaturilor exterioare, a!i

vazut ni~te lueruri mult mai subtile. Daea exista 0 eauza,

inseamna ca exista ~i un efect. Daca ele sunt legate, inseamnaca trebuie sa fie un timp unic. Totodata, daca evenimentele nu

312

r. ~1i;'

I

it

',~~r

it:f.

!

i:~

'f

\"...

.'1,~

~-

~'~.

~

\1. f j

~

sunt legate In stratulexterior, elc pot fi legatein eel interior.

Pentru a revizui parerea proprie asupra unel asemeneanotiuni ea ordonarea trebuie sa simti ea exista diferite straturi

ale timpului. Astfel, exista straturi de suprafa!a ale timpului,unde el depinde de obiectele materiale ~i exista straturi subtile,

unde timpul creeaza obiecte materiale. ~i exista stratul cu mult

mai subtil unde timpul, spa!iul ~i materia sunt comasate intr-un

punct. Din acest punct iese ~i se desfa~oara la ineeput spa!iul -

campul, iar din camp sau vid apar particule ~i din ele se

formeaza ceea ee noi numim materie sau substanta.De undeapare insa energia? Este natural sa presupunem ca energia este

rezultatul impar!irii timpului in trecut ~i viitor. ~i eu cilt este

mai mare dimensiunea dintre straturile viitorului ~i straturile

treeutului, eu atat trebuie sa se emane energie mai multa. Nieiun filozof nu a putut raspunde la intrebarea: ee anume

eonstituie cauza oriearei mi~diri din natura? Ei au ajuns la

concluzia ea mi:;earea eonstituie funetia integranta a substantei

- materie.

De fapt, ariee mi~care presupune unirea eauzei ~i a efec-

tului. Adica constituie rezultatul interactiunii a doi curen!i ai

timpului. La obiectul care se rote~te, viteza interac!iunii ~i a

tluxului timpului sunt mai mari. Inseamna di aeesta emite mai

multa energie, spatiu :;i substanta. Inseamna ea energia exis-

tenta in Univers a aparut nu ca rezultat al unei explozii mari, ci

ea rezultat al irnpartirii timpului in trecut :;i viitor, In eauza ~I

efect. In ceea ce privqte stelele, ele nu lumineaza pentru ca s-

a comprimat materia interstelara care apoi arde, ei in stcle arde

timpuJ, transfarmandu-se in spatiu ~i substanta. De aceea

cralaxiilc au 0 structura spiralati'i intrucflt de aeolo se produe inb

;I

313

..-

Page 157: 07 Transcenderea fericirii

permanell!a emanatii de spatiu ~i suhstanta.

Aceste proeese eondlle la dezilltegrarea Intregu]lIi Univcrs,

unde are lac prodllccrea pcrmanenta a spa!iu]ui ~i substantclor.

Judedind dupa toate. In filozofia indian[l antiea inspiratia ~i

expiratia lui Brahman era numit proeesu] de Illlpartire a

timpului ~i a aparitiei din aeestea a dlmpului ~i substantei,

urmata de In!oarcerea inapoi In timpul eondensat care

eomaseaza eauza ~i erectu!. Cu dit este mai mare dimensiunea

de cuprindere a trccutului, prezelltului ~i viitorului. eu atat mai

Illulta encrgie exista pcntru dezvoltare ~i pentru reintoareere.

Pentrll fiintele vii, cllprinderea straturilor timpllilli este

]egata de dimensiunea dorin!clor ~i intensitatea sentimentelor.

Cu cat este mai mare proportia dintrc eauza ~i efect. ell atat

mai puternic este poten!ialul ~i ell at at mai mari sunt posibi-

litatile pentru comasarea spatiului ~i timpului. Evolutia se

termina atunei cfllld omu!. ca un sistem desehis. se eompara eu

Universul ~i cuprindc pc deplin to ate straturile timpu]lIi

dezmembra!. Dar posihilitatca de a clIprinde diferitelc straturi

ale timpllilli, rezida In ceca ce numim iuhirea de DlImnezeu. ~i

ClI cat Illai deplin ~i mai atotcuprinzator simtim In noi aceasta

iuhire, cu at:lt mai mull se deschid pentru noi posihilitiitile de

evolutie.

rIy$

......

I1 f

j~

CONCLUZII

In zilclc. de 14-15 mai am tinut expuneri in Sankt-Pcterburg, biletele s-au vandut greu, lumea a partieipat fiiratraa-ere de inima. La Moscova, Insa. S-il intamplat invers.

~

auditorilll a manifestat intercs [ata de eercetarile melc. M-am

dus fara Ull entuziasm dcosebit la Intalnirea ell publicul. Maiell seam{1 ea la Moscova eu am expllS llitimele mele informatii,

Cu diagnostiearea mea. sinceI' vorbind, IlU imi era pcrmisa nici

un rei de suprasolicitare. Dar pana la urma al11decis sa rise.

Astfcl, spre surprinderea mea, lec(ia a fost reu~itii.

In timpul desfa.)urarii expunerii, periudic, am avut 0

senzatie de iluminare. In acea perioaua am inccreat sa privesc

lucrurile dinlr-un alt llnghi. 0 situatie intercsanta .'I-a creat In

Jeuatura eu notiunea de soarta. Schema era lIrmatoarea. In pre-Co'

zent toate valorile s-au rezumat la doua momcnte: la con~tiinta

~i dorin!e, Ia tema geloziei ~i mandriei. In fluxul contrar altimpului, In viitor, ell' treblliau S[Isc uneasca Intr-un tot unital'.

Oar cfind in timpul invers am diagnosticat alte persoane ~i pe

mine Insumi. aceasta uniricare. IlU .'Ie~tie de ce, 111rcalitatc nu

;1'

.11')

--

Page 158: 07 Transcenderea fericirii

s-a produs. lar apoi Ineet, Ineet, anahzand problcmele mele,

am descoperit () slructllra nOlia care a cuprins curentii tre-

cutului ~i viitorului. Dupa scuturarea intensiva a modelelor, ca

rezultat al seleqiei a dimas un singur nume - soarta.Dar, dupa schema mea, soarta a intrat In pachetul general

pe care eu I-am numit voinla, soarta, con~tiinla ~i aptitudinc. aanumita perioada am incercat din nOli sa inteleg unde anume

estc gre~eala mea. Apoi am Illteles di aceasta nOlla Ilotiune de

soarta trece dincolo de cadrul unci singure vieti. Aceasta este

deja totalitat~a a 49 de vieli, am seris despre asta In a doua

carte. In limp ce cfllatoream ell trenul, ITI-am in tars la aceasta

tema. Dupa doua zilc de la expuncre, am plecat la ni~te

prieteni In Crimeca. Cauza intoarcerii la aceasta tema a fast

simpHi. Au ioceput din nOLI sa ma doara rinichii. 0 durere

permanellta slirdfl ~i aeuta. Dupa diagnosticarea mea, aceasta

era legati=i.de 50a1'13. "Este straniu. - ITI-amgandit eu, - rinichiinu ar trehui sa doara. Am un surplus de energie, viitorul este

desehis." Probabil ca nivelul pretenliilor fala de allii ~i fala de

mine a fost l11ai amplu dedit am presupus eu. Apropo, loemai

1n soarta s-au unit vointa ~i dorinta. Stateam culeat in tren ~i

mft nlgam in permanentft. I-am iertat pe cei care Imi destramau

soarta eu sau tara voie, Inlelegand ea aeeasta era salvarea data

de DUl11nezeu. Am eliminat nemultumirea de sine, deprimarea,

supararea pe soarta ~i pe Dumnezeu. Se pare ca teama pentro

propria soarta duee apoi la suparare, la ura ~i la gelozie. lar

mie. In tinerete. IlU numai ca mi-a fost frica in permanenta de

soarta. aceasta teama a trecut apoi in teama fata de viitor, iar

apoi in depresie ~i to ate acestea. fara voia mea, au trecut la

urma~l.

316

_J.,.

"Deei acum, de bine, de rau, lotul este clar, - m-am gandit

cu. ~ Exista tema dorintelor ~i tema vointei, a con~tiintei.

Exista acela~i lucru ~i in viitor. Exista soarta care une~te ceido; euren!i ai timpului. Trebuie sa depa~im dependenta de

soarta, intrudit aceasta dependen~a va alimenta in permanenta

toate celelalte lucruri." Durerea de rinichi nu ma lasa sa mai

giindesc. Dar apoi, Incet, Ineet, arn faeut abstrac(ie de ea. Mi-a

venit In minte 0 idee nea~teptata. Carlile mele se numese

"Diagnostiearea karmei". De ee am diagnostieat eu soarta

oamenilor? Pentru ea sa fae soarta mai ferieita ~i mai buna.

Da, am Inleles ea fara iubire fala de Dumnezeu, aeest lueru nu

este posibil. Dar seopul inilial a fost sa Indrept ~i sa eoreetez

soarta. Da, iubirea de Dumnezeu ofera intr-adevar totul, daea

exista In sutlet Intr-o eantitate mare. Ea desehide u~ile catre 0

viala noua. Ea of era oriee bun material ~i spiritual, dar numai

atunci cand ea devine mai presus de arice ~i nu constituie unmijloe p"ntru a obline hunuri umane. Ce Inseamna sa punem

iubirea de Dumnezeu mai presllS de soarta? Aceasta seIntampla atunci cand mie imi este indiferent dadi soarta mea

va fi buna sau rea, in mamentul io care eu am simtit iubirea

fala de Dumnezeu. lar eu, se pare ca timp de ma; mulli ani, Inmod subeon~tient, vorbind despre iubirea de Dumnezeu, i-am

Indrul11at pe allii toemai spre 0 soarta mai buna. Inseamna eamai devreme sau mai Hirziu, mie insumi trebuia sa mi se

destrame soarta sau tot ce este legat de ea. $i se pare cftproblema eu riniehii este toemai rewltatul aeestui proees. Intren pOli sa giinde~ti bine. Stau cu\cat, eu oehii Inehi~i, iar

durerea ma ajuta sa uit detaliile ~i sa ma coneentrez asupra aeeea ee este principal. Daea ani Indelungali energia emoliilor

;I

317

Page 159: 07 Transcenderea fericirii

am indreptat-o spre imbunatatirea soartei, adica in subcon~ti-

ent am facut un scop din aceasta, atunci cati ani sunt necesaripentru a ispa~i acest lucru? ~i prin ce nenorociri trebuie sa treepentru a depa~i gre~elile mele? Oare voi reu~i? ludecand dupa

starea mea, nu prea. De~i, de ce sunt a~a de pesimist? Am

ajuns doar la concluzia ca orice problema nu este 0 recom-

pensa pentru faptele din trecut, ci pregiitirea pentru yiitor.

Poate ca spiritul meu se pregate~te pentru informa(ii noi.

Totu~i, cum sa acceleram procesul de invingere a dependen(ei

de soarta?

Stau ore in ~ir cukat, concentrandu-ma asupra cautarii

solu(iei de a ie~i din aceasta situa(ie. Deosebit de bine poate

gandi omul noaptea. in virtutea obiceiului, con~tiin(a se

pregiite~te pentru somn. Toate problemele mici se friineaza ~i

dispar. Treptat, in con~tiin(a se contureaza un cuvant -"in(elegere". De ce trebuie repetat de 0 suta ~i de 0 mie de ori

ca iubirea de Dumnezeu este mai importanta deeM soarta,

via(a ~i dorin(e. Pentru a sim(i acest lucru ~i nu a comite alte

grqeli. Dar daca omul a inteles profund, atunci el nu va mai

comite alte gre~eli, pentru el acest lucru va fi un act lipsit de

ra(iune. Prin urmare, continuand sa inaintez in fundamentarea

principiilor mele ~i ajutandu-i pe al(ii, pot sa depa~esc mai

repede propriile probleme. in memoria mea a aparut inca 0

seen a pe care inainte nu 0 intelegeam. Ca(iva ani, pe Iisus

Christos L-au inso(it apostolii lui. Ei au urmarit tot ce a spus

EI, s-au schimbat, L-au crewt ~i cu toate acestea, umanul a

prevalat. ~i eel mai bun dintre ei, apostolul Petru s-a lepadat

de trei ori de EI de frica pentru soarta ~i via(a sa. in schimb,

tiiIharul de pe cruce care s-a aflat alaturi de Christos a dobandit

31X jJ4

l

!

\ f jT

Irnparatia Cerurilor eu cfiteva ore inainte, adica a sjrntit Insufletul lui iubirea divina ve~nica. De ce') Pentru ca s-a

pregatit sa tread procesul mor(ii ~i aceasta I-a ajutat sa vada

mai u~or realitatea divina.E posibil. Dar nu moartea in primul rand, ci viziunea divina

reala a schimbat sufletul lui. inseamna ca viziunea iubirii

divine din toate, daca este perceputa profund ~i permanent

poate sa purifice sufletul mai repede decat orice pocain(a ~i

orice rugaciune.

Pentru a sim(i eul divin ca realitate, trebuie sa vezi iubirea

~i vointa divina in permanenta, in lumea Inconjuratoare.inseamna ca va veni timpul cand pocain(a nu va actiona pentru

ca omul sa poata sim(i realitatea divina inlauntrul sau ~i sa

vada iubirea divina in fiecare particula din lumea inconju-

ratoare. Eu continuu sa gandesc ~i observ cu uimire ca durerea

de rinichi trece la ~ale. ~i totu~i, ce ma doare - rinichii sau

~aleIe? imi aduc aminte de 0 problema nerezolvata. esen(iala

in cazul meu. Critic a ~i condamnarea oamenilor. Inertia con-

damnarii m-a condus la un subterfugiu subcon~tient. Eu singur

nu am condamnat, dar pur ~i simplu Ie-am povestit altora

despre fapta acestui om, a~teptand sa-I condamne. Aceasta imi

cauza 0 u~urare ~i sentimentul drepta(ii mele. Am in(eles caatata timp cat impart oamenii in drep(i ~i vinova(i, imi este

imposibil sa simt realitatea divina, intrucat no(iunea de

dreptate are la baza intotdeauna un punct de vedere uman.

Gandurile mele curg mereu, lent, in aceea~i direc(ie. Dure-

rea din ~ale se deplaseaza incet ~i se lasa in jos in zona sacru-

mului. "Este interesant, -gandesc eu, - inseamna ca proble-mele cu rinichii au provenit de la ~ale. Iar dereglarile de la ~ale

"

319

--

Page 160: 07 Transcenderea fericirii

au provenit de 1£1baza maduvei spinarii." Am continuat sa stau

culcat, sa gandesc ~i sa ma rag. Treptat, durerea din zonasacmmului a Inceput sa se transforme Intr-o ciudata mi~care

interioara. apoi intr-o placuta gadilare ~i a disparut. Inseamna

ca sacrumul, baza maduvei, sunt legate de soarta. $i ceea ce a

fost a trecut, - aeesta este un semn bun. Ca urmare, eu am~anse sa depa~esc dependen!a de soarta. Stau cu/cat un timp ~i

sunt leganat savurand Jipsa durerii. ~tiu insa cii nu peste mult

timp, durerea va aparea din nou. Vor iqi straturile mult mai

adanci legate de tinere!e ~i copilarie. Mi-am adus aminte ca Iavarsta de 12 ani am cazut plea~ca pe spate de la doi metri ~i

am simtit 0 durere salbaticaIn sacrumcare mi-a taiat respiratia~i nu m-am mai putut mi~ca. Probabil inca de pe atunci, din

copilarie, mi s-a inchis dependen!a de soarta datorita acestui

traumatism. Dupa catva timp vor ie~i la iveala straturile

copiilor ~i ale nepo!ilor. Apoi vor fi neplaceri datorita soartei,

dupa aceea vor rabufni durerile. ~i pe toate acestea, incet,

incet, ~i treptat Ie voi depa~i. Toate aceste boli ~i neplaceri

putin ma intereseaza.Ele au ramas In urma ~i s-au transformat

In lucruri de mka importanta In comparatie eu ceea ce eu

numesc iubire de Dumnezeu.

iIf

<,?<

-----

\. f

CUPRINS

Introducere ... 7

Consu Ita!ia "'''''' ................ 28

Ziua de consultatie ............................................... 35

"American Beauty" ...... ...203.........................

Tango ell timpul . 216

.227

""""''''''''''

Seminarul..........,,"'"''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

a zi de audien(e 252

Lucrul cu eul propriu 280

304Timpul ..."""""'"''''''''''''''''''

315Concluzii. ........................

]'"

/f

J

r

-