Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 29 iunie 2006

DE{I MAI PU}IN PRIMITOARE [i ceva maipreten]ioase decît în urm` cu cinci ani,serviciile de curierat r`mîn un posibil t`rîmal promisiunilor pentru cei care caut` zoneîn care s`-[i investeasc` banii. Pentru a intraîn aceast` afacere este necesar` o sum` decîteva zeci de mii de euro, \n func]ie de ex-tinderea pe care investitorul vrea s` o dea dela început afacerii sale. Pia]a româneasc`de profil are poten]ial, deoarece catip de afacere aceasta este depedent`de extinderea activit`]ilor marilor firme. |nBucure[ti exist ̀200 de companii de curierat.

Asigurareaneglijen]ei Din cauza neglijen]ei, putemproduce f`r` s` vrem daunealtor persoane. O astfel deasigurare ajunge de la 30 la150 de euro. ��02

Rena[tereeuropean`Tinerii care se mut` la ]ar` [ipreiau \n administrare o ferm`pot primi bani de la UE dup`1 ianuarie 2007. Totul e \nc`\n stadiu de propunere. ��06

Bani din pove[tipersonalizatePre]ul de produc]ie a unei c`r]i personalizate\ncepe de la 15 lei noi [i se poate dubla \nfunc]ie de complexitatea lucr`rii. Un copil vafi mult mai atras de o carte \n care el estepersonajul principal. ��02

— Iulian ENACHE

AT|T FIRMELE, c\t [i clien]ii par-ticulari au cump`rat \n 2005 maimulte computere de birou [ilaptopuri dec\t \n 2004. V\nz`rilecresc \ns` diferit pe segmente,lucru care arat ̀interesul fiec`rui

tip de consumator. Potrivit unuistudiu al International Data Corp.(IDC), \n 2005, clien]ii particu-lari au preferat \n continuaresistemele de birou, v\nz`rilecresc\nd cu 41,1%, cu un total deaproape 200.000 de unit`]i. Lacompanii s-au v\ndut 310.000

desisteme de birou, dar cre[tereaeste de numai 26% fa]` de 2004,ceea ce indic` o \ncetinire a v\n-z`rilor. |n privin]a calculatoarelorportabile, v\nz r̀ile c t̀re companiiau crescut cu 95%, cu un num`rtotal de 80.000 de unit̀ ]i, iar c t̀reconsumatori cu 74,9%, cu un totalde numai 12.000 de buc`]i. Anul2006 ar putea fi pri-mul an \n care v\n-z`rile de laptopuri vor dep`[i100.000 de unit`]i.

� Ce s` cump`r`m \n materie de IT: unsistem desktop sau un laptop? Nevoileutilizatorilor dau cel mai bun r`spuns.

��06

Ce s` cumperi

� Ca [i \n cazul laptopurilor,configura]iile unui sistemdesktop s\nt extrem de varia-te, ca [i factorii care pot in-fluen]a capabilit`]ile unuicomputer. Cel mai importantlucru este s` v` asigura]i c`[ti]i foarte bine pentru ceave]i nevoie de un calculator.

SISTEMUL FULL AGENCYa fost introdus \n re]eauaPetrom \n cursul anuluitrecut. P\n` \n acest mo-ment, exist` 116 benzin`riiPetrom care func]ioneaz` \nacest sistem, iar rezultateleprimite p\n` \n prezent s\nt

pozitive. Conform estim`-rilor OMV Petrom, p\n` lasf\r[itul acestui an, \n siste-mul Full Agency vor existacirca 300 de benzin`rii. |nurm`torii ani, treptat, \n-treaga re]ea de sta]ii va fiadministrat` \n acela[i sis-

tem. Cu o sum` cuprins`\ntre 15.000 [i 30.000 de europo]i deveni administratorulunei benzin`rii Petrom.Modelul a fost im-portat din Occident[i implementat dup ̀ce OMVa preluat compania.

MINISTRUL MEDIULUI,Sulfina Barbu, a declaratpentru „Cotidianul“ c` taxade mediu propus ̀ini]ial[i dezb`tut` \m-preun` cu Aso-cia]ia Produ-c`torilor [iImportato-rilor de Auto-m o b i l e

(APIA) a fost \nlocuit` cutaxa special` pentru prima

\ n m a t r i -c u l a r e .

Pre[e-dinteleA P I A ,B r e n t

Valmar,a declarat c`

sus]ine \n conti-

nuare ideea taxei de mediu,\ns` la un nivel modic. Pede alt` parte, reprezentan]iiproduc`torului romån dema[ini Automobile Daciaspun c` noua tax` pentruprima \nmatriculare intro-dus` \n proiectulpentru noul Cod fis-cal dezavantajeaz` clien]iide Logan.

Franciz` Petrom: drumul spre o benzin`rie Full Agency

Taxe pe „viciile“ cu motor

��03��07

��04-05

TEHNOLOGIA DEZVOLT~ CONSTANT NOI PERFORMAN}E

R`zboiul mobilit`]ii:Desktop vs Laptop

DUBLARE |N PATRU ANI

Curieratuladuceprofitul la u[`� Dezvoltarea economic`,aderarea la UE, precum [iglobalizarea afacerilor creeaz`oportunit`]i bune celor care î[ideschid firme de curierat.

— Doru CIREA{~

0

50

100

150

200

250

300

350

400400

200

130100

5030

Milioane euro

Polonia Cehia Ungaria România Bulgaria Estonia

Pie]e de curierat rapid (2005)

INFO_COTIDIANUL

Sursa: Data Monitor

Microinvesti]ii�

Joi, 29 iunie 2006 �Bani afaceri&02

5.000 de lei este valoarea actual`a creditului cu buletinul,

cu 25% mai mare ca \n 2005.

�� BURS~

2,83 pre]ul pentruo ac]iune Upetrom� Upetrom 1 Mai Ploie[ti,produc`torul de utilaje pe-troliere, se va retrage de laBursa de Valori, au decisac]ionarii companiei \n ca-drul Adun`rii GeneraleExtraordinare, se arat`\ntr-un comunicat alcompaniei trimis pie]eiRasdaq. Asta dup` ce pe2 mai ac]ionarii Upetrom1 Mai au hot`r\t s` majo-reze capitalul social cu6,82 milioane de lei la44,82 milioane de lei, prinemiterea de noi titluri, cuvaloarea unitar` de 2,5 lei.Dar capitalul social al com-paniei a crescut cu doar5,47 milioane de lei, ajun-g\nd la 43,95 milioane de

lei, deoarece titlurile nuau fost subscrise integral.Pre]ul oferit ac]ionarilorcare doresc s` se retrag`din companie a fost stabilitde evaluatorul Darian RomSuisse la 2,83 lei pentru oac]iune. Upetrom 1 MaiPloie[ti este controlat` deAquafor Interna]ional,care de]ine 74,44% dincapital, iar un pachet sem-nificativ (22,77%) apar]ineSIF Muntenia. La finalullui 2005, Upetrom 1 Mai\nregistra pierderi de 0,47milioane lei, \n sc`dere cu77,8% fa]` de cele \nregis-trate la finalul anului pre-cedent, care \nsumau1,09 milioane de lei.

� Un copil c`ruianu-i place s`citeasc` sau nueste motivat s` ofac` va fi multmai atras de ocarte \n care eleste personajulprincipal.— Dan ODAGIU

C~R}ILE PERSONALIZATEpentru copii \n afar` de fap-tul c` devin un cadou de ne-uitat s\nt o unealt` puter-nic` \n educa]ia copiilor. Uncopil c`ruia nu-i place s`citeasc` sau nu este motivats` o fac` va fi mult mai atrasde o carte \n care el este per-sonajul principal. Cititul de-vine o pl`cere, iar copilul \[idezvolt` abilit`]ile de lectu-r` juc\ndu-se practic. {itotul, \n cele din urm`, devi-ne o afacere \n care investi-]iile ini]iale s\nt foarte mici.

Editor de cartePentru a \ncepe o aseme-

nea afacere trebuie mai \nt\is` pune]i la punct formatulc\torva c`r]i standard: dimen-siuni, ilustra]ie, con]inut.Apoi trebuie s` v` construi]iun proces de produc]ie: pu-te]i s` comanda]i la o tipo-grafie mai multe coperte, l`-s\nd deoparte paginile c`r]iicare vor fi tip`rite pe o impri-mant` chiar acas`. Ave]i deales \ntre a tip`ri personal

toate paginile, fiecare inclu-z\nd un element personalizat(numele copilului, data na[te-rii, fotografii), sau pute]i \m-p`r]i cartea \n pagini fixe [ipagini personalizate, pe carele pute]i adapta \n func]ie dealegerea clientului. Odat ̀de-finitivat̀ oferta pute]i s ̀c`u-ta]i clien]i, cei mai la \ndem\-n ̀fiind prietenii care au copii.

C\t cost`Pre]ul de produc]ie al unei

c`r]i personalizate \ncepe dela 15 RON [i poate ajunge laaproape 30 RON, \n func]iede complexitatea lucr`rii. Laace[ti bani ad`uga]i muncadumneavoastr` [i pute]iajunge la un pre] minim de50 RON pentru o carte. Pre]ulfinal nu este prea mare pen-tru p`rin]ii care \n]eleg im-portan]a lecturii \n educareacopiilor. |n plus, mai multec`r]i pot avea la baz` aceea[ipoveste, singura diferen]`const\nd doar \n numele per-sonajului principal: numelecopilului pentru care p`rin-tele a comandat cartea.

A[a c` dac` vre]i s` \nce-pe]i afacerea pute]i s` v`apuca]i de treab`. Ave]i ne-voie de un calculator [i o im-primant` performant`, ca-pabil` s` redea cu acurate]efotografii. |n func]ie de caleaaleas` pute]i s` considera]iaceste instrumente ca bazaafacerii sau, a[a cum amspus mai sus, pute]i s ̀inves-ti]i [i \ntr-un pachet stan-dard de realizare a c`r]ilorpersonalizate la o tipografie.

O AFACERE CARE |NCEPE CU C|TEVA SUTE DE EURO

Bani din basme personalizate

GRE{ELILE SE PL~TESC PRIN ASIGURARE

25 de euro asigurarea\mpotriva neglijen]ei

Copiii doresc ca F`t-Frumos din basme s` poarte numele lor. TUDOR VINTILOIU

— Dan ODAGIU

„R~SPUNDEREA civil` fa]`de ter]i este o asigurare careacoper` daunele produse deo persoan` fizic` ori o insti-tu]ie altor persoane prin ac-tivitatea pe care o desf`[oa-r`“, sus]ine Dan R`zvan, di-rectorul sucursalei Bucure[tia firmei ARDAF.

|n general, valoarea pri-mei de asigurare este \nfunc]ie de valoarea asigu-r`rii. Astfel, pentru o asigu-rare de 50.000 de euro, pri-ma pe care trebuie s` o pl`-tim este de 0,25-0,3%, adic`125-150 de euro anual. La oasigurare de 10.000 de euro,valoarea primei ajunge la25-30 de euro. Totul depindede ce daune am putea produ-ce semenilor no[tri.

Cine trebuie s` aib`asigurare

Asigurarea de r`spunde-re civil` fa]` de ter]i nu seadreseaz` doar persoanelorfizice ci [i celor juridice. Spreexemplu, la un restaurant unclient cade [i-[i rupe picioruldin cauza sc`rilor proaste oria mochetei vechi. E de ajunss` cear` daune restauran-tului \n instan]` [i acesta vavedea ce \nseamn ̀lipsa uneiasigur`ri de r`spundere

civil`. Or, mai grav pentrurestaurant va fi dac` persoa-na care are de suferit are \n-cheiat` cu o firm` de asigu-r`ri o asigurare de via]`. Vafi bun de plat` restaurantul,pentru c` firma de asigur`riva dori s`-[i recupereze baniipe care i-a cheltuit \n spitalcu clientul s`u. Or, tot pen-tru restaurante, ne putemreferi la un client care sufer`o indigestie din cauza m\n-c`rii proaste.

Ce daune putemproduce

Mul]i dintre cititori sevor \ntreba ce daune am pu-tea produce f`r ̀s ̀vrem. Unprim r`spuns la aceast` \n-trebare este dat de inunda]ii.Prin faptul c` am uitatdeschis robinetul de ap` dela buc`t`rie ori de la baieam provocat f`r` s` vreminundarea vecinului. Iar po-trivit legii, dac` el ne ac]io-neaz` \n judecat`, trebuies ̀pl`tim. Dac ̀ne \n]elegempoate cu vecinul, nu acela[ilucru \l vom putea face dac`sub apartamentul nostru \[iare sediul un magazin deelectrocasnice.

S` zicem c` apa s-a scurspe un televizor cu plasm` devreo 200 de milioane de leivechi, iar firma \n cauz` are\ncheiat` o poli]` de asigu-rare pentru marfa din maga-zin cu o firm` de asigur`ri.Fi]i siguri c` societatea deasigur`ri v` va da \n judeca-t` pentru a-[i recupera dau-na. {i atunci s\nte]i buni deplat`. Dac` \n schimb a]iavea o asigurare de r`spun-dere civil`, totul se rezolv`\ntre societ`]ile de asigur`ri,iar dumneavoastr` pute]isc`pa de acest calvar.

� Din cauzaneglijen]ei, ameseriei ori aprostiei putemproduce f`r` s`vrem daune altorpersoane [i decis\ntem bunide plat`.

Pagubele provocate vecinilor se pl`tesc \ntotdeauna.

Upetrom 1 Mai Ploie[ti pleac` din ringul bursier.

— Iulian ENACHE

SISTEMUL Full Agency afost introdus \n re]eaua Pe-trom \n cursul anului trecut.P\n ̀\n acest moment, exist`116 benzin`rii Petrom carefunc]ioneaz ̀\n acest sistem,iar rezultatele primite p\n`\n prezent s\nt pozitive.Conform estim`rilor OMVPetrom, p\n` la sf\r[itulacestui an, \n sistemul FullAgency vor exista circa 300de benzin`rii. |n urm`toriiani, treptat, \ntreaga re]eade sta]ii va fi administrat ̀\nacela[i sistem.

Ce \nseamn` FullAgency

Potrivit revistei „Investi-]ii&Profit“, sistemul FullAgency, lansat anul trecutde Petrom, reprezint` im-plementarea unui sistem defranciz` care presupunetransferul oper`rii unei sta-]ii de carburan]i de la Pe-trom c`tre un ter]. El preiagestiunea sta]iei, pe care oopereaz` pentru [i \n nume-le Petrom, la standardele decalitate ale companiei. Pen-tru a putea s` opereze sta]ia,ter]ul este selectat de Pe-trom dup ̀criterii care ]in deexperien]a \n v\nz`rile cuam`nuntul [i dup` ce achit`o garan]ie cuprins` \ntre15.000 [i 30.000 de euro, \nfunc]ie de sta]ie. Garan]iaeste redus` la jum`tate dac`operatorul privat a fost an-gajat al Petrom. Adminis-tratorul angajeaz` persona-lul [i urmeaz` cu stricte]eregulile impuse de compa-nie. El prime[te, \n schimb,un comision din v\nz`rile

sta]iei. Din nefericire, acestase pare c` poate fi aflat doarprin negocierea poten]ialu-lui administrator de benzi-n`rie cu sursa, adic ̀Petrom.

Ce trebuie s` fac ca s`am benzin`rie?

„Pentru a putea prelua\n administrare o sta]iePetrom, cel mai importantlucru este ca persoana în ca-uz` s` fac` dovada c` posed`spirit comercial [i stabilitatefinanciar`. Introducereaacestui sistem urm`re[tecre[terea calit`]ii serviciilor,deci alte aspecte importantele constituie orientarea can-didatului c`tre consumator,consisten]a în stabilireaobiectivelor [i ob]inerea re-zultatelor“, spune Petromdespre candidatul ideal.

Ar mai fi, bine\n]eles,taxa despre care am pomenit

anterior, cuprins` \ntre15.000 [i 30.000 de euro, \nfunc]ie de benzin`ria dorit`,[i care reprezint`, de fapt, ogaran]ie bancar`. Teoretic,este posibil ca o persoan` s`poat` prelua mai mult de osta]ie, dar acest lucru estecondi]ionat [i de m`rimeabenzin`riilor. Spre exemplu,\n cazul benzin`riilor mici,un doritor poate prelua chiar[i 4-5 astfel de sta]ii.

Exist` [i posibilitatea caproprietarul unei benzin`riiprivate s` treac` \n sistemulFull Agency, sub brandul Pe-trom. „Petrom este deschis`colabor`rii de franciz` cubenzin`rii private, în acestsens criteriile de baz` fiindperforman]ele înregistrate[i vadul comercial al aces-tora“, precizeaz` compania.

Care s\nt avantajelemele?

Compania Petrom estemisterioas` \n privin]a ran-damentului pe care o astfelde afacere \l are pentruadministratorul privat. |nschimb, pentru Petrom este

o afacere c\t se poate deprofitabil`: responsabilit`-]ile financiare legate de ad-ministrarea benzin`riei cadpe umerii operatorului, iarcompania \ncaseaz ̀profitul.|n ultima perioad ,̀ v\nz`rilebenzin`riilor din sistemulFull Agency au crescut cu10-15%. V` putem spune, \nschimb, c` o benzin`rie Pe-trom cu „vad“ bun vinde decirca un miliard de lei vechipe zi, bani din care opera-torul privat \[i va lua pro-centul stabilit prin negocierecu Petrom. Circa 10% dinprofitul zilnic provin dinservicii suplimentare, pre-cum restaurante, magazinesau sp`l`torii auto.

Conform datelor prezen-tate de oficialii companiei,\n 2005, cantitatea medie decarburan]i v\ndut` \ntr-osta]ie obi[nuit` a fost de 1,4milioane de litri, \n timp ce,pentru Full Agency, nivelula fost de 1,6 milioane. Maieste, totu[i, p\n ̀la atingereapragului dorit de conducereaaustriac` a Petrom, de dou`milioane de litri de carbu-ran]i pe an v\ndu]i, \n me-die, de fiecare sta]ie.

Aten]ie la clauzeContractele de adminis-

trare s\nt \ncheiate pe ter-men nedeterminat, \ns` pre-v`d [i condi]ii de rezilierede ambele p`r]i. Cauzele ca-re pot duce la reziliere s\ntprev`zute în fiecare contract,dar exist` [i posibilitatearezilierii f`r` motiv într-untermen prestabilit. Petromsus]ine c` acest sistem deadministrare a fost introdus\n vederea oferirii celor maibune servicii clien]ilor s`i, [ic` nerespectarea acestuiprincipiu poate atrage re-zilierea contractului. Cu altecuvinte, compania \[i rezer-v` dreptul de a desface con-tractul unilateral.

Investi]ii mari�

03� Joi, 29 iunie 2006Bani afaceri&

�� Flash bancarS-au dat baniipentru fermieri

�� Taxe [i impoziteSuspendareaexecut`rii silite

ADERAREA LA UE nu ne vaaduce imediat moneda eu-ropean ,̀ acesta fiind un pro-ces care va fi încheiat deabia în perioada 2012-2014.Moneda va fi adoptat`numai dup` îndeplinireacriteriilor de convergen]`de la Maastricht (infla]ie,deficit bugetar, rata dobîn-zii etc.). |n aceast` perioa-d`, România, ca to]i mem-

brii UE, va fi monitorizat`strict privind îndeplinireaacestor criterii. Potrivitguvernatorului BNR,Mugur Is`rescu, Româniava intra cel mai devremeîn zona euro în 2012.Mai înainte Româniatrebuie s` intre în meca-nismul european al ratelorde schimb, proces care arputea avea loc în 2010.

�� Mituri demolateDin 2007, monedana]ional` va fi euro

� UniCredit România a ad`-ugat în portofoliul de car-duri un nou produs – UniCredit Visa BusinessElectron, primul instrumentde plat` emis de banc` sublogo Visa. UniCredit VisaBusiness Electron este uncard de debit în lei, cu uti-lizare local` [i interna]io-nal`, destinat companiilor[i persoanelor fizice autori-zate pentru un control efi-cient al cheltuielilor efec-tuate (de c`tre angaja]i/asocia]i) în interes de ser-viciu. Cardul permite de]i-n`torului (companie/per-soan` fizic` autorizat`)definirea unui num`r neli-mitat de subconturi distinc-te ata[ate la un cont curentcomun, în vederea unei maibune gestion`ri interne afondurilor disponibile.

� Banca Comercial` Român`(BCR) a alocat \n \ntregimetran[a de 315 milioane delei (RON) din Programul Fer-

mierul 2006 destinat` cofi-nan]`rii proiectelor eligibileSAPARD, care a devenitopera]ional` la BCR pe 15iunie 2006. Suma total`ob]inut` de banc` \n urmalicita]iei organizate de Mi-nisterul Agriculturii, P`du-rilor [i Dezvolt`rii Rurale afost de 325 de milioane delei. Celelalte 10 milioane delei (RON) gestiona]i de BCRdin Programul Fermierul2006 s\nt destina]i realiz`-rii de investi]ii directe carenu s\nt eligibile \n cadrulSAPARD [i s\nt de aseme-nea \n curs de alocare.

� BCR a pus \n circula]ie celde-al patrulea s`u card decredit co-branded cu marilan]uri de magazine. Pro-dusul are utilizare interna-]ional`, fiind emis sublicen]` MasterCard \n par-teneriat cu Media Galaxi.BCR-Media Galaxi ofer` olinie de credit revolving dep\n` la 5.000 de euro.

POTRIVIT CODULUI deprocedur` fiscal`, m`surilede executare silit` se ridic`prin decizie \ntocmit` \n celmult 5 zile de la data lacare a \ncetat executareasilit`, de c`tre organul deexecutare care le-a aplicat.Pe de alt` parte, exist` operioad` de cel mult 6 lunipentru care organele fis-cale pot dispune, la cerereacontribuabililor, suspenda-rea temporar` total` saupar]ial` a execut`rii siliteprin poprirea conturilorbancare, \n situa]ia \n carepopririle \nfiin]ate de orga-nele fiscale genereaz` im-posibilitatea debitorului dea-[i continua activitateaeconomic`, cu consecin]esociale deosebite. Suspen-darea execut`rii silite prinpoprire se poate acorda cucondi]ia indic`rii de c`tredebitor a bunurilor liberede orice sarcini, oferite \nvederea sechestr`rii sau aaltor garan]ii prev`zute delege, la nivelul sumei pen-tru care s-a \nceput execu-tarea silit`. S\nt exceptatede la executarea silit` prinpoprire sumele reprezen-

t\nd credite nerambursa-bile sau finan]`ri primitede la institu]ii sau organi-za]ii interna]ionale pentruderularea unor programeori proiecte. |n alt` ordinede idei, \n sarcina ter]uluipoprit pentru recuperareacrean]elor fiscale, s-au in-stituit de anul trecut uneleobliga]ii printre care plata,de \ndat` sau dup` data lacare crean]a devine exigi-bil`, a sumei ce a fost re]i-nut` [i datorat`. De ase-menea, acesta are obli-ga]ia de a indisponibilizabunurile mobile necor-porale poprite. S\nt lovitede nulitate orice pl`]if`cute cu \nc`lcareadispozi]iilor Codului deprocedur` fiscal` privindpoprirea, [i a r`spunderiisolidare cu debitorul ater]ului poprit. |n situa]ia\n care debitorul \mpotrivac`ruia a \nceput execu-tarea de]ine bunuri \ncomun cu alte persoane,se prevede c` executareasilit` se va \ntinde numaiasupra bunurilor atribuitedebitorului \n urmapartajului judiciar.

8% din num`rul total debenzin`rii din Austria

s\nt operate de de]in`torii lor.

� Modelul a fost importatdin Occident [i implemen-tat dup` ce OMV a preluatcompania. |n Europa deVest, acest sistem de ex-ternalizare este foarte r`s-p\ndit: \n Austria, de

exemplu, doar 8% din nu-m`rul total de benzin`riis\nt operate de de]in`toriilor, pe c\nd \n România,\nainte ca Petrom s`externalizeze operarea,indicele era de 95%.

De unde vine Full Agency?

Evolu]ia ac]iunii SNP \n luna iunie

0,50,5150

01 02 08 13 14 15 16 19 20 21 22

0,50500,495

0,485

0,4940 0,48500,4920

0,490,478

0,5

Iunie 2006

INFO

_CO

TID

IAN

UL

� Cu o sum` cuprins` \ntre 15.000 [i 30.000 de euro po]i deveniadministratorul unei benzin`riiPetrom, gra]ie sistemului Full Agency.

Benzin`riile Petrom s\nt o afacere bun` pentru investitorii romåni.

ANUAL, |N BENZIN~RIILE PETROM SE V|ND 1,6 MILIOANE LITRI

Franciz` Petrom: Full Agency

� Fiecare dintrecele dou` tipuride sistem areavantajele sale [ir`spunde altortipuri de nevoi.Doar evolu]iaacestor nevoipoate s` decid`un \nving`tor.— Iulian ENACHE

DE MULTE ORI, persoanelecare vor s`-[i cumpere uncalculator stau \n cump`n`:s` aleag` un sistem desktopsau un laptop?

|ntre cele dou` aparatenu poate fi f`cut` o compa-ra]ie, fiecare av\nd avantajesau dezavantaje, raportatela nevoile personale. Fiecaredintre ele se adreseaz` uneicategorii diferite de persoa-ne, cu nevoi diferite. Uniivor mobilitate, al]ii vor pu-tere de calcul. Unii vor sta]iigrafice, al]ii vor s ̀foloseasc`Internetul sau un editor detexte. Exist` gameri intere-sa]i doar de jocuri [i exist`persoane care vor s` trans-forme un calculator \ntr-uninstrument multimedia.

La categoria pre]uri, dinnou nu se poate vorbi despreo compara]ie. Mobilitateaunui laptop, vital` pentrucei care c`l`toresc mult saua c`ror meserie implic ̀acce-sul permanent la Internetori la un editor de texte, sepl`te[te, \n continuare, foar-te scump. De multe ori, uti-lizatorul pl`te[te mai multdec\t dublu pentru un lap-top, cu o configura]ie simila-r` unui desktop. Chiar dac`diferen]a de pre] a \nceputs` scad`, laptopurile r`m\nscumpe, \n compara]ie cudesktopurile. |n ultima vre-me, produc`torii de lapto-puri au anun]at, victorio[i,c` v\nz`rile lor au dep`[itv\nz`rile de desktopuri,uit\nd \ns` c` pia]a mondia-l` a ajuns la un anumit nivelde satura]ie \n ceea ce pri-ve[te desktopurile, ceea ceera firesc s` conduc` la o re-ducere a volumului v\nz`-rilor acestora.

Nu uita]i: \nainte s`cump`ra]i un computer, fieel laptop sau desktop, alc`-tui]i o list` cu nevoile dum-neavoastr`, pentru a puteaface o alegere corect`.

„Cotidianul“ v` prezint`,\n continuare, o analiz`comparativ` a pie]ei, at\tpentru desktopuri, c\t [ipentru laptopuri.

Diferen]e la primavedere

|n general, computereledesktop sau laptop s\nt destulde similare. Ambele auacelea[i componente de baz ,̀programe [i sisteme deoperare. Diferen]a primar`este modul \n care compo-nentele se interconecteaz`din cauza diferen]ei de spa]iu.

Un sistem desktop in-clude o plac ̀de baz ,̀ o plac`video, o unitate de stocare adatelor (hard-disk) [i altecomponente, toate \ntr-ocarcas` \n forma unei cutiimetalice \nc`p`toare. Mo-

nitorul, tastatura, mouse-ul[i alte periferice se conec-teaz` cu cabluri sau prinunde radio, f`r` s` necesitecabluri (wireless). Indiferentdac` este vorba despre ocarcas` vertical` sau orizon-tal`, la un desktop exist`suficient spa]iu pentru pl`-cile care fac parte din sistem,pentru cabluri [i pentru apermite circula]ia aerului.

Un laptop are \ns` o di-mensiune [i o greutate multmai mici dec\t chiar [i ceamai compact` carcas` PC. |n

locul unei cutii spa]ioase cusuficient loc pentru circula]iaaerului, un laptop folose[teun design plat, miniatural,\n care toate componenteles\nt create astfel \nc\t s`ocupe c\t mai pu]in spa]iu [is` se \mbine perfect.

Din cauza acestei dife-ren]e fundamentale de de-sign, care are ca scop porta-bilitatea pentru un laptop,componentele acestuia tre-buie s ̀\ncap ̀\ntr-un spa]iuredus, compact, s` conserveenergie [i s` produc` mai

pu]in` c`ldur` dec\t compo-nentele unui sistem desktop.

Deseori, aceste diferen]econduc la pre]uri mult maimari pentru componente,ceea ce face ca pre]ul unuilaptop s ̀fie mai ridicat dec\tcel al unui desktop.

Diferen]e de pre]Pentru a exemplifica

diferen]a de pre] \ntre undesktop [i un laptop, vom\ncerca s` compar`m dou`astfel de sisteme cu o confi-gura]ie c\t de c\t asem`n`-

toare. Nu uita]i, performan-]ele unui sistem desktops\nt, \n general, mai mari,din motivele expuse mai sus,iar \ntre componenteleprezentate \n continuareexist` unele diferen]e, chiardac` poart` acela[i nume.

Pentru laptopuri, vomlua un NoteBook HPCompaq nx6125. Acestacon]ine, printre componen-tele sale, un procesor AMDSempron 3.300+ (2.0 GHz), 1GB DDR RAM, un hard-diskde 80 GB, o unitate DVD-RW DL Light Scribe, unmodem de 56K [i o plac`video ATI MOBILITYRADEON X300 de 128 MB,diagonala monitorului LCDdin dotare fiind de 15 inci.Pre]ul unui astfel de sistemeste, \n magazinele onlinespecializate, de 3.476,41RON. Un desktop cu aceea[iconfigura]ie cost`, luat pecomponente asem`n`toareca performan] ,̀ aproximativ24 de milioane, de asemeneaconform pre]urilor compo-nentelor afi[ate \n maga-zinele online.

A[tept`ricontradictorii

Ritmul de cre[tere a pie-]ei române[ti de laptopurise va \njum`t`]i anul acesta,ajung\nd la circa 38%-40%fa]` de 2005, dup` ce anul

trecut cre[terea a fost decirca 88%, a estimat Lauren-]iu Popescu, Country Mana-ger al companiei de analiz`a pie]ei IDC, citat de „ZiarulFinanciar“.

„Motivul principal estematurizarea pie]ei, maiprecis cre[terea ratei de pe-netrare a laptopurilor. To-tu[i, chiar [i la 40% cre[tereaeste spectaculoas`, mai alesdac` privim la ]`rile dezvol-tate din Vest, unde se situea-z` de obicei la circa 10%“, aspus Popescu.

Conform acestuia, anulacesta va fi primul \n care \nRomânia se vor vinde peste100.000 de laptopuri, dup`ce \n 2005 pia]a oficial` s-asituat la circa 90.000 de uni-t`]i. |n ceea ce prive[te pia]ade calculatoare desktop,cre[terea va fi asem`n`toarecu cea de anul trecut. Con-form IDC, pia]a va avansacu circa 24%.

|n privin]a evolu]iei v\n-z`rilor de sisteme desktop,exist` p`reri [i mai opti-miste. „Desktopul va \nre-gistra cre[teri mai mari dec\tlaptopul anul acesta - evo-lu]ia va fi, probabil, de 30%“,spune Varujan Pambuccian,pre[edinte al Comisiei IT&Cdin Camera Deputa]ilor.

La r\ndul s`u, ValentinNegoi]`, pre[edinte alasocia]iei IT APDETIC, are

Sistemele laptop s\nt dis-ponibile \ntr-o varietateenorm` de configura]ii [icapabilit`]i. C\teva dintrelucrurile la caretrebuie s` va g\ndi]iatunci c\nd cum-p`ra]i un laptop s\nt:� Procesorul [imemoria – ace[ti doifactori vor afectaenorm performan-]ele laptopuluidumneavoastr`.� Dimensiuneaecranului – unecran maimare poa-te face caun laptop

s` fie mult mai potrivitpentru jocuri sau pentru aviziona filme.� Greutatea – pe m`sur` ce

laptopurile devin

mai puternice, au tendin]as` devin` tot mai mari [imai grele.� Upgrade – capacitatea dea cre[te performan]ele sis-temului, prin ad`ugareaunor memorii sau a unuihard-disk mai rapid. � Durabilitatea bateriei –de acest factor depindetimpul pentru folosireaunui laptop, p\n` laurm`toarea \nc`rcare.� Securitate – dimensiunea[i greutatea reduse ale unuilaptop \l fac o ]int` facil`pentru ho]i, motiv pentrucare multe modele au por-turi care pot bloca un cablusau senzori de mi[care.

Ponturi pentru alegerea unui laptop

Bani \n buzunar�

Joi, 29 iunie 2006 �Bani afaceri&

5,4 kilograme c\nt`rea primul laptopviabil comercial, IBM PC Convertible,

scos \n 1986 la un pre] de 3.500 de dolari.

04

|N INDUSTRIA IT SE DUCE O LUPT~ AL C~REI C|{TIG~TOR R~M|NE, DEOCA

Desktop vs Laptop – r`zboiul m

Anul trecut s-au v\ndut pe pia]a local` peste 600.000 de computere [i servere, din care 90.000 au fost laptopuri. TIMI {LICARU

Bani \n buzunar�

05� Joi, 29 iunie 2006Bani afaceri&

167 de metri p`tra]i ocupaprimul calculator electronic

digital din lume, ENIAC.

OCAMDAT~, NECUNOSCUT, DAR ALE C~RUI ARME EVOLUEAZ~ CONSTANT

mobilit`]ii cu puterea de calcul

a[tept`ri mari de la pia]a delaptopuri. „|n 2005, pia]a delaptopuri s-a dublat [i esteposibil ca tendin]a s` sep`streze [i anul acesta. Credc` pia]a \[i va p`stra opti-mismul cel pu]in 2-3 ani,dup` care \ntr-adev`r cre[-terile se vor mai \ncetini.“

De dou` ori mai multelaptopuri

V\nz`rile de laptopuri \nRomânia s-au dublat dinnou anul trecut, \n timp cev\nz`rile de calculatoare debirou au continuat s` creas-c`, dar numai cu 31,5%, lu-cru care indic` orientareaspre solu]ii mobile, tendin]`care se reg`se[te [i pe pia]alocal`, arat` un studiu reali-zat de compania american`

International Data Corp.(IDC), citat de „S`pt`månaFinanciar`“. Conform stu-diului, anul trecut s-au v\n-dut pe pia]a local` peste600.000 de computere [i ser-vere, din care aproape100.000 s\nt laptopuri.Hewlett-Packard a reu[it s`v\nd` cele mai multe siste-me per total, aproape 70.000,Flamingo a luat locul \nt\i lacomputere de birou [i lapto-puri luate la un loc, K TechUltra Pro a v\ndut cele maimulte sisteme de birou, iarFujitsu Siemens a fost nu-m`rul unu la laptopuri.

Schimb`ri \n v\nz`rilemondiale

Apple [i Acer au avutadev`rate tururi de for]` pe

segmentul laptopurilor.Astfel, Apple a ob]inut, anultrecut, o cre[tere a v\nz`rilorde 1.747% (de aproape 17,5ori) fa]` de 2004, iar Acer areu[it o cre[tere de 441%,arat` studiul companieiamericane IDC.

Cele mai puternicecre[teri ale v\nz`rilor au fostob]inute anul trecut deFujitsu Siemens Computerspe partea de laptopuri(133,4% fa]` de 2004),precum [i Complet ElectroServ., divizia de asamblare [iservice a Altex, care [i-acrescut v\nz`rile de sistemedesktop cu 122,3% fa]` deanul 2004. Fujitsu a reu[it s`dep`[easc` HP, devenindlider pe sisteme portabile,iar CES a urcat pe locul al

treilea \n clasamentul v\nz`-torilor de sisteme desktop.|n acela[i timp, Hewlett-Packard a reu[it cre[tereav\nz`rilor pe partea deservere cu 97,4%, lucru carei-a [i asigurat, de altfel, su-prema]ia \n clasamentul ge-neral. Pe partea de calcula-toare de birou, compania a\nregistrat o cre[tere a v\n-z`rilor de 65,7%, iar pe par-tea de laptopuri de 65,7%.

„Greii“ care \[i disput` pia]a

|n total, pia]a de compu-tere [i servere a fost domi-nat` de Hewlett-Packard, cuo cot` de 11,3%, urmat`foarte aproape de Flamingo,cu 11,1%, conform IDC.Locul al treilea revine K

Tech Ultra Pro, cu 10,9%, iarpe patru a urcat CES al Altex,cu 9,8%. Pia]a a crescut anultrecut cu 38,5% ca num`rde unit`]i v\ndute, esti-meaz ̀compania american .̀

|n Top 10 mai apar Rom-soft (Depozitul de Calcu-latoare), Fujitsu Siemens,datorit` performan]elorde la v\nz`rile de lapto-puri, Lenovo (care a preluatdivizia de PC-uri a IBM),ComRace Computers, NetBrinel, bine reprezentat \nzona de vest a ]`rii, precum[i Dell, cu o cot` de 2,8%.

Pe partea de servere, HPeste urmat` \ndeaproape deIBM, iar locul trei revinecompaniei Sistec, cump`rat`anul trecut de grupul RTC.

Românii s\ntconservatori

Studiul IDC mai arat` c`at\t firmele, c\t [i clien]iiparticulari au cump`ratcomputere de birou [i lapto-puri anul trecut. V\nz`rilecresc \ns` diferit pe seg-mente, lucru care arat`interesul fiec`rui tip de con-sumator. |n 2005, clien]iiparticulari au preferat \ncontinuare sistemele debirou, v\nz`rile cresc\nd cu41,1%, cu un total de aproa-pe 200.000 de unit`]i.

La companii s-au v\ndut310.000 de sisteme de birou,dar cre[terea este de numai26% fa]` de 2004, ceea ceindic` o \ncetinire a v\nz`-rilor. |n privin]a calcula-toarelor portabile, v\nz`rilec`tre companii au crescutcu 95%, cu un num`r totalde 80.000 de unit`]i, iarc`tre consumatori cu doar74,9%, cu un total de numai12.000 de buc`]i.

Fujitsu Siemens a fostmarca favorit` a consu-matorilor particulari care[i-au cump`rat laptop anultrecut, cu aproape 6.250 deunit`]i v\ndute astfel prinretail. Singurul juc`torautohton care conteaz` \nclasamentul v\nz`torilor delaptopuri este Flamingo, cuo cot` de 2,8%, situ\ndu-sepe locul nou`.

Procesorul monstruCercet`torii IBM au reu-

[it, recent, s` ob]in` cu unmicroprocesor fabricat pebaz` de silicon viteze deaproximativ 500 GHz, de

peste 250 de ori mai multdec\t un cip comercial tipicdintr-un telefon celular, aanun]at compania.

Anun]ul IBM ar puteaduce la noi c`i mai efi-ciente de fabricare a cipu-rilor, deschiz\nd noi pie]e.Rul\nd la viteze extrem deridicate, aceste cipuri [i-arputea g`si \ntrebuin]are \nsistemele de comunica]ii,electronic` defensiv`, ex-plorarea spa]iului [i sisteme„remote sensing“, potrivitcompaniei.

O echip` de oameni de[tiin]` de la IBM [i de laGeorgia Tech a folosit o teh-nic` veche a hackerilor pen-tru a evita topirea cipuluila astfel de viteze ridicate.

Pentru \nceput, cercet`-torii au construit un proto-tip de poze din siliciu-ger-maniu (SiGe) care rula la350 GHz la temperaturacamerei. IBM a \nceput s`amestece siliciul cu germa-niul \nc` din 1998, folosindaceast` mixtur` pentru aproduce cipuri pentru tele-foanele mobile [i alte dispo-zitive mobile care necesit`un consum mic de putere.

Apoi au folosit heliu lichidpentru a r`ci cipurile la otemperatur` de minus268,33 grade Celsius. Tem-peratura minim` existent`\n natur ,̀ cunoscut ̀[i drept„zero absolut“, este de -273grade Celsius, cu doar c\tevagrade mai pu]in. Astfel, f`r`a-[i face griji pentru stareacipului, cercet`torii l-au„\mpins“ la 500 GHz.

Ultimele cipuri dual-corepentru servere de la Intel [iAMD ruleaz` la viteze \ntre2,5 [i 3,5 GHz.

Cercet`torii \[i „bat“acum capul pentru a ob]ineo vitez` superioar` a cipu-lui. Simul`rile pe computerf`cute de IBM au ar`tat c`cipul poate atinge vitezede aproximativ 1.000 GHz(1 terahertz).

Ca [i \n cazul laptopurilor,configura]iile unui sistemdesktop s\nt extrem devariate, ca [i factorii carepot influen]a capabilit`]ileunui computer. Iat` c\tevasfaturi pentru alegereaunui sistem desktop:� Nevoile – asigura]i-v`c` [ti]i foarte bine pentruce ave]i nevoie de uncalculator (procesaretexte, Internet, jocuri,multimedia etc.) \nainte dea lua o decizie.� Consultan]` – consulta]iun specialist c`ruia s`-i ex-plica]i ceea ce dori]i de lasistemul dumneavoastr` [icare s` v` poat` \ndrumac`tre un computer corespun-z`tor nevoilor respective.

� Componente – alege]icomponentele \n func]iede necesit`]i (aten]ie laplaca video dac` v`intereseaz` jocurile,aten]ie la memorii dac`folosi]i aplica]ii extreme,aten]ie la hard-disk dac`procesa]i file video).� Produc`tori – aten]ie laproduc`torul unei com-ponente, c\teodat` aceea[iplac`, dar cu un alt chipsetv` poate oferi o perfor-man]` sporit`.� Pre] – dac` v` cump`ra]icomponentele separat [i leasambla]i acas`, pute]ieconomisi sume m`ricele,cu care v\nz`torii taxeaz`clien]ii pentru sisteme „de-a gata“.

Ponturi pentru alegerea unui desktop

11,3% este cotade pia]`

de]inut` de Hewlett-Packard \n Romånia pe segmentul decomputere [i servere,urmat \ndeaproape de Flamingo.

Achizi]ionarea unui anumit tip de computer depinde foarte mult de nevoile fiec`rui utilizator.

La nivelul popula]iei, sistemele desktop c\[tig` deta[at lupta cu pre]urile \n fa]a laptopurilor.

� Dezvoltareaeconomic`,aderarea la UE,precum [iglobalizareaafacerilorcreeaz`oportunit`]ibune celor careî[i deschid firmede curierat.— Doru CIREA{~

DE{I MAI PU}IN primitoa-re [i ceva mai preten]ioasedecît în urm` cu cinci ani,serviciile de curierat r`mînun posibil t`rîm al promi-siunilor pentru cei care cau-t` zone în care s`-[i inves-teasc` banii.

Potul de la c\teva zecide mii de euro

Pentru a intra în aceast`afacere este necesar` o sum`de cîteva zeci de mii de euro,\n func]ie de extinderea pecare investitorul vrea s` odea de la început afacerii sale.

„Pentru un început pro-fesionist s\nt necesare in-vesti]ii de cîteva zeci de miide euro, care s` mearg` înachizi]ionarea mijloacelorde transport, în special uti-litare, infrastructura nece-sar`, salariilor angaja]ilor,ace[tia trebuind s` fie profe-sioni[ti“, spune Adrian Mi-hai, ac]ionar al firmei FanCourier Express.

Din ace[ti bani, între-prinz`torul trebuie s` î[i iao autoriza]ie de la Autorita-tea Na]ional` pentru Regle-mentare în Comunica]ii, iarvaloarea acesteia poate de-p`[i 50 de milioane de lei.

Suma este mai mare de-cît cea necesar` în urm` cucî]iva ani, adaug` acestea,deoarece pia]a a devenit dince în ce mai preten]ioas`, iarclien]ii vor calitate maxim`.

„O astfel de afacere po]is` o începi sigur [i cu o bici-clet`, dar nu vei avea maresucces. Nu po]i duce la des-tina]ie plicuri, care, dac` teprinde ploaia, s` se ude“,spune Mihai. Cu o dotareminim ̀se pot doar distribuiflutura[i publicitari.

Mai ales clien]ii impor-tan]i s\nt sensibili la dotareafirmelor cu un parc auto mo-dern [i la imaginea firmei,încrederea în calitatea servi-ciului de transport fiind

esen]ial .̀ |n func]ie de expe-rien]a c`p`tat`, preferabilpentru început într-unsingur ora[, firma se poateextinde spre toate zonele]`rii, deschizîndu-[i noipuncte de lucru. De]inereaacestora este obligatoriepentru o firm` respectabil`.

Dificil` este [i angajareaunor oameni bine preg`ti]iprofesional, deoarece în Ro-mânia nu exist` cursuri despecialitate.

„Inten]ion`m s` des-chidem în viitorul apropiatastfel de cursuri“, spuneMihai.

Marile firme, esen]iale Potrivit ac]ionarului Fan

Courier, pia]a româneasc`a serviciilor de curierat arepoten]ial, deoarece ca tip deafacere aceasta este depen-dent ̀de extinderea activit`-]ilor marilor firme. AdrianMihai spune c` în Bucure[ti

s\nt, spre exemplu, doarcirca 200 de firme, fa]` de130 în urm ̀cu doi ani, iar înLondra num`rul acestoraeste de cîteva mii.

„Aceast` industrie esteun barometru, c`ci o dat`cu dezvoltarea economic`cre[te [i cererea de serviciide transport al plicurilor,mostrelor, diferitelor m`r-furi etc.“, spune acesta.

Pia]a autohton` s-arputea dubla

Un studiu realizat lafinele anului trecut de firmaData Monitor estimeaz` c`în urm`torii patru ani pia]aromâneasc` de curierat ra-pid s-ar putea dubla.

Evaluat` la aproape 100de milioane de euro în 2005,volumul acestor servicii vacunoa[te o cre[tere impor-tant`, pentru urm`torii pa-tru ani fiind preconizat`,practic, o dublare a cifrei deafaceri. Totu[i, prezen]a pepia]` a unor mari firme dinUE face ca grosul profitu-rilor s` mearg` spre acestea.

„Industria curieratuluirapid a înregistrat o dezvol-tare mai accelerat` în ]`rilemembre UE, comparativ cucelelalte ]`ri est-europene.Explica]ia acestui fenomen oconstituie desfiin]area ba-rierelor vamale [i liberali-zarea comer]ului o dat` cuaccederea la pia]a unic` eu-ropean`“, spune EmilioPedrinaci, specialistul care arealizat studiul.

Pia]a curieratului rapid[i-a consolidat pozi]ia, înultimii ani, stimulat` demarile companii care acti-veaz` în domeniu, în specialpe segmentul expres, mesa-

gerie [i sector po[tal, adaug`acesta.

Pe întreaga Europ` Cen-tral` [i de Est, pia]a curie-ratului rapid î[i va dubla va-loarea în urm`torii ani, fiindestimat s` ajung` la 2,7 mi-liarde de euro pentru 2010.

Re]eta succesuluiIntegrarea României în

UE va duce la dublarea cifreide afaceri a firmelor de cu-rierat, confirm ̀Felix P`tr`[-canu, pre[edintele Asocia]ieiOperatorilor de Curierat dinRomånia (AOCR).

Cre[terea se explic` prinapari]ia unor companii noi[i, implicit, prin cre[tereavolumului de activitate alcompaniilor existente.

Potrivit pre[edinteluiAOCR, pia]a româneasc` acurieratului a înregistrat ocre[tere de 25-30% de la anla an. Aceasta este împ`r]it`în trei segmente, în func]iede aria de specializare acompaniilor de curierat:companii de expedieri in-terne, companii care livreaz`în Bucure[ti [i companii deexpedieri interna]ionale. Pepia]a româneasc`, compa-niile interna]ionale î[i ad-judec` 50% din pia]`, prin-tre acestea figurînd DHL,TNT, UPS [i Fedex.

Cel`lalt segment, cel alcompaniilor cu capital majo-ritar românesc, este dominatde Fan Courier [i Cargus, lanivel na]ional, [i Alo Curier,Concorde [i Pegasus, carecumuleaz ̀o cot ̀de 50% dinpia]a serviciilor de curieratdin Bucure[ti, mai spuneFelix P`tr`[canu. |n cadrulacestei industrii activeaz`8.000 de angaja]i.

Bani&idei�

Joi, 29 iunie 2006 �Bani afaceri&06

— Mihaela RADU

CEI CARE LOCUIESC la ora[, aup\n` \n 40 de ani, preg`tire \n do-meniul agricol [i s\nt \n stare s`conduc` o ferm` vor putea, dup`integrare, s` primeasc` bani de laUE. „O condi]ie esen]ial` este cat\n`rul s` aib` studii \n domeniu,nu poate un absolvent de meta-lurgie s` se duc` s` administreze

o unitate agricol`. Trebuie s`demonstreze c` este \n stare s`conduc` o ferm`“, a spus Corne-lia Harabagiu, director general \nMinisterul Agriculturii. Dac`aceste condi]ii s\nt \ndeplinite,t\n`rului \i mai r`m\ne un hop detrecut: g`sirea unei ferme eligibi-le pe care proprietarul s` i-o dea\n administrare. Trebuie avut \nvedere c` \n România din 4,5

milioane de exploata]ii agricoledoar 22.672 au personalitate juri-dic`. „Nu exist` obligativitatea dea cump`ra unitatea, ci doar de ao conduce. Cel mai important es-te \ns` c` ferma trebuie s` fie via-bil` din punct de vedere econo-mic. Nu se dau bani pentru uni-t`]i aflate \n lichidare sau care \n-registreaz` pierderi“, a mai spusreprezentantul ministerului.

Maximum 20.000 de euroDe anul viitor, t\n`rul care a g`sitferma [i s-a decis s` se mute la ]ar`trebuie s` depun` la Oficiuljude]eal al Agen]iei de Pl`]i pentruDezvoltare Rural` un dosar \n care

s` solicite fonduri. S\nt necesaredocumente care s ̀dovedeasc`v\rsta, preg`tirea profesional` [ifaptul c` a preluat o ferm` \nadministrare. Foarte importanteste planul de investi]ii pentru c`pe baza acestuia vor fi acorda]ibanii. „La stabilirea fondurilor cevor fi acordate se va ]ine cont pel\ng` unele elemente de macroeco-nomie, cum ar fi venitul mediu \nRomånia sau pre]ul terenului, [i deam`nunte legate de unitatea pre-luat` (m`rime, num`r de animale).Dac` \n Germania un t\n`r poateprimi p\n` la 40.000 de euro, estepu]in probabil ca un romån s`poat` beneficia de o asemenea

sum`. Probabil se va ajunge lamaximum 18.000-20.000 de euro“,a mai spus directorul general.

Nu e nimic sigurToate acestea vor fi posibile nu-mai dac` autorit`]ile române cadde acord cu reprezentan]ii UEasupra unei scheme de finan]arecare s` includ` [i acest program.Ministerul Agriculturii \ncearc` s`stabileasc` dac` s\nt destui tinericare vor s` se mute la sat [i dac`exist` suficiente ferme care pot fipreluate. Romånia va primi de laUE dup` aderare peste 600 demilioane de euro pentru proiecte-le de dezvoltare rural`.

�� Culoar liber la oportunit`]i

Ren`scu]i la ]ar`cu bani de la UE

0

50

100

150

200

250

300

350

400400

200

130100

5030

Milioane euro

Polonia Cehia Ungaria România Bulgaria Estonia

Pie]ele de curierat rapid \n 2005

INFO_COTIDIANUL

Sursa: Data Monitor

|n urm`torii patru ani pia]a de curierat rapid ar putea ajunge la 200 de milioane de euro.

NI{~ DE 30 DE MILIOANE DE EURO PE PIA}A SERVICIILOR EXPRES

Curieratul aduce la u[` profit

� Serviciile de curierat din Româniase vor dubla în urm`torii patru ani,tendin]` care este similar` celeidin Europa Central` [i de Est.

ESTIMARE

� S-a \nlocuitacciza de 1%pentru c` vine\n contradic]iecu directiveleeuropene. S-a\nlocuit taxa demediu cu unaspecial` deprim`\nmatriculare.Cele localer`m\n.— Florin CEPRAGA

MINISTRUL MEDIULUI,Sulfina Barbu, a declarat pen-tru „Cotidianul“ c` taxa demediu propus` ini]ial [idezb`tut` \mpreun` cu Aso-cia]ia Produc`torilor [i Im-portatorilor de Automobile(APIA) a fost \nlocuit` cutaxa special` pentru prima\nmatriculare.

„Aceast` tax` (n.r. – demediu) de care am vorbit la\nceputul anului a fost dis-cutat` cu Ministerul Finan-]elor, cu cel al Transporturi-lor [i a fost, de asemenea,discutat ̀[i la Comisia Euro-pean`. |n urma acestor \n-trevederi, speciali[tii ne-aupropus o tax` special` pen-tru prima \nmatriculare, ast-fel \nc\t s` nu existe nici o\nc`lcare a prevederilor eu-ropene“, explic` Barbu cums-a produs \nlocuirea.

|n ceea ce prive[te modulde calcul al acestei noi impu-neri prev`zute \n proiectulprivind noul Cod fiscal, mi-nistrul Mediului spune c`regimul de taxare aprobatde Ungaria \nainte de ade-rarea la Uniunea European`st`, \n cea mai mare parte, labaza calculului noii taxepentru prima \nmatriculare.

„Analizele s-au f`cutcompar\nd situa]iile din toa-te cele zece ]`ri nou-intrate\n Uniunea European` [i, \nmod special, din Ungaria.

Dup` cum [ti]i, cu ex-cep]ia Poloniei, toate cele-lalte noi state membre auavut asemenea taxe.

Polonia nu a luat astfelde m`suri [i s-a trezit cu unnum`r foarte mare de auto-vehicule poluante“, spuneBarbu.

Importurile de ma[ini ru-late au dep`[it 1,2 milioanede unit`]i \n Polonia \n maipu]in de un an de la intrarea\n Uniunea European`.

Taxe locale|n cazul autovehiculelor,

impozitul pe mijlocul detransport se calculeaz` înfunc]ie de capacitatea cilin-dric` a acestuia, prin înmul-]irea fiec`rei grupe de 200

de centimetri cubi sau frac-]iune din aceasta. Astfel, pen-tru motorete, scutere, mo-tociclete [i autoturisme cucapacitatea cilindric ̀de p\n`la 1,6 litri inclusiv, se \n-mul]esc cele 8 grupe a c\te

200 de centimetri cubi fieca-re cu 7 lei noi. De exemplu,taxa local` pentru acela[iLogan de 1,5 litri diesel va fide 56 de lei noi pe an, ceea cela un curs de 3,55 lei pentruun euro \nseamn` 15,8 euro.Aceea[i tax` local` va fi pl`-tit ̀anual [i de posesorii mo-delelor Volkswagen Golf de1,6 litri.

Pentru autoturismele cucapacitatea cilindric` între1601 [i inclusiv 2000 decentimetri cubi, taxa local`urc` la 15 lei noi pentru fie-care grup` de 200 de centi-metri cubi [i se dubleaz`pentru ma[inile cu motoarede peste 2 litri [i p\n` la 2,6litri. |n cazul autoturismeloral c`ror motor dep`[e[te 2,6litri sau ajung p\n` la 3 litri,taxa local` anual` este de 60de lei pentru fiecare grup`.Orice motor ce dep`[e[te3.001 de centimetri cubi setaxeaz` cu 120 de lei noipentru fiecare grup` de 200de centimetri cubi.

Frica de rable sperieLoganul

„Taxa special` are rolulde a descuraja introducerea\n România a unui num`rfoarte mare de automobile lam\na a doua, \n special a ce-lor foarte poluante“, spuneministrul Mediului.

Numai c` noua tax` seaplic` la prima \nmatricu-lare \n România pentruauvehiculele noi sau rulatede p\n` la 3,5 tone inclusiv,de provenien]` intern` saudin import.

Eliminarea accizei, pen-tru care clientul pl`tea 1%din pre]ul f`r` taxe al ma[i-nii, este \ns` o cerin]` obli-gatorie dup` aderarea Ro-mâniei la clubul celor 25.„Acciza trebuia eliminat`oricum \n momentul \n caredevenim ]ar` membr` aUniunii Europene. Iat` dece se impunea o astfel de m`-sur`“, explic` Barbu.

Cele mai afectate de aceas-t` nou` tax` vor fi ma[inile

ieftine. Evident, acest lucru seva reflecta [i \n produc]ia in-tern`, \n principal pentruAutomobile Dacia [i DaewooCraiova. Dac` acciza pentruvarianta de baz` de echiparepentru Logan diesel de 1,5 li-tri este de 73,9 euro, cump`-r`torii vor pl`ti, \n cazul \ncareproiectuldeCod fiscal vafi adoptat \n forma actual`,230 de euro.

„Aceast ̀cre[tere de circa150 de euro este prea marepentru clientul de Logan,pentru c` diferen]a de baninu este de ici, de colo. Nucerem protec]ia pie]ei ca s`o ocup`m noi cu Dacia Lo-gan, dar am cerut o serie dem`suri care s` fac` o pia]`echilibrat`. S\ntem afecta]i[i ne deranjeaz ̀aceast ̀tax ,̀dar sper`m ca [i cei carelucreaz` la acest Cod fiscals` se autosesizeze [i s` iam`suri“, a declarat Constan-tin Stroe, pre[edintele Con-siliului de Administra]ie laAutomobile Dacia.

� Pre[edintele APIA, BrentValmar, a declarat c` taxapentru prima \nmatriculareva avea efecte benefice \nceea ce prive[te protejareamediului, dar sus]ine c` artrebui introdus` [i taxa demediu. „Eu cred c` \n mo-mentul \n care s-ar aplicao tax` de mediu modic`,aceasta ar genera anumitefonduri care s-ar \ntoarce\n programe precum primade casare“, a spus Valmar.|ntrebat ce p`rere aredespre propunerea ini]ial`privind aceast` tax` demediu care varia \ntre 500[i 3.000 de euro \n func]ie

de v\rsta ma[inii, Valmara spus acum c` ar trebuis` fie \n str\ns` leg`tur`cu cea de \nmatriculare.„Valoarea taxei (n.r. – demediu) trebuie s` fiecorelat` [i cu valoareama[inii. Taxa de mediutrebuie s` fie \n str\ns`corelare cu cea de \nma-triculare pentru evitareaunei tax`ri exagerateastfel \nc\t s`-[i poat` luao ma[in` at\t cel carevrea una la second-handdin str`in`tate, c\t [i celcare vrea s` achizi]ionezeuna nou`“, a sus]inutpre[edintele APIA.

APIA vrea [i tax` de mediu

Auto�56 de lei noi pe an este taxa local`pentru un Logan de 1,5 litri diesel,

ceea ce \nseamn` aproape 16 euro.

07� Joi, 29 iunie 2006Bani afaceri&

� Showroom Subaru de 8 milioane de euroSubaru Motors Trading, noul im-portator general al automobilelorSubaru, a deschis \n localitateaVoluntari primul s`u complexintegrat, pentru care a prev`zutinvesti]ii totale de opt milioanede euro. „Compania R`d`cini (n.r.- fostul importator general Suba-ru) nu mai comercializeaz` marcaSubaru \n România. Au mai avutc\teva comenzi [i un stoc pe carecred c` deja le-au epuizat“, a de-clarat directorul de v\nz`ri al Su-baru Motors, R`zvan Antoniu.„Anul trecut, v\nz`rile Subaru au

ajuns la 291 de unit`]i, iar p\n` \nprezent au fost comercializate 170de unit`]i pe pia]a româneasc`.Tindem s` atingem o cot` de pia-]` de 1% \n 2007“, a mai spusAntoniu. Subaru Motors Tradingeste o firm` subordonat`companiei SubaruMotor Hellas dinGrecia, distri-buitor al m`rciijaponeze pen-tru zona balca-nic`. Potrivitdirectoruluigeneral al Su-baru Motors He-llas, compania a

decis s` intre pe pia]a româneas-c` f`r` intermediari, av\nd \n ve-dere stabilitatea politic` [i ma-croeconomic`, economia \n cre[-tere [i dezvoltarea pie]ei auto.

� SIAB s-ar putea mutala Romexpo anul viitorSalonul Interna]ional de Automo-bile Bucure[ti (SIAB) ar putea fiorganizat \n 2007 la complexulRomexpo, care inten]ioneaz` s`construiasc` un pavilion de12.000 de metri p`tra]i, a decla-rat pre[edintele Romexpo, Geor-ge Cojocaru. P\n` \n prezent, sa-lonul auto a fost organizat laRomaero Bucure[ti, \n hanga-rele aflate \n apropierea Aero-portului B`neasa. „Purt`mdiscu]ii cu cei de la SIAB.Succesul negocierilor depinde

de construc]ia acestui nou pa-

vilion”, a spus Cojocaru. El a ar`-tat c` investi]ia pentru noul pavi-lion, \n valoare de [ase milioanede euro, va fi acoperit` din surseproprii ale Romexpo. „Noi avemdeja banii, avem [i planul, nu maia[tept`m dec\t autoriza]ia de laPrim`ria Sectorului 1, care nu artrebui s` \nt\rzie mai mult de olun`“, a afirmat pre[edintele Romexpo. Noua construc]ie vaforma un complex \mpreun` cudou` pavilioane deja existentedin cadrul Romexpo [i va fi inau-gurat` \n luna martie a anului vii-tor. Extinderea face parte din pla-nul Romexpo de a dubla suprafa-]a acoperit` \n urm`torii opt ani.

�� Nout`]i \n grila de start

VIN TAXE ADAPTATE DUP~ MODELUL UNIUNII EUROPENE

Ma[ina, cel mai taxat „viciu“

Emisiile de noxe [i capacitatea cilindric` vor decide c\t de mult va ap`sa taxa pentru prima \nmatriculare pe umerii cump`r`torilor de ma[ini.

— Dan ODAGIU

|N ROMÂNIA s\nt prezentepeste 10 fonduri de investi]iistr`ine, de regul` regionale.Adic ̀se ocup ̀de toat ̀pia]aEuropei de Est. Pentru a pu-tea avea acces la banii unuifond, investitorul trebuie s`ia leg`tura cu manageriifondului. |n plus, la \nt\lni-rea fixat ̀trebuie s ̀prezinte[i un plan de afaceri structu-rat pe dou`-trei pagini. Cualte cuvinte, discu]ia trebuiepurtat` la obiect [i s` fie c\tmai concis`. Dup` aceea,managerii fondului verific`informa]iile primite de lafirm` pe teren. Se afl` cum epia]a, c\t de bun este mana-gementul, dac` e cunoscut.Apoi, dac ̀lucrurile merg bi-ne, urmeaz` negocierea pro-priu-zis` [i semnarea con-tractului. Pute]i, dup` oanumit` perioad`, s` cum-p`ra]i participa]ia fonduluila afacere. „Fondurile nu sesup`r` pe banii nim`nui“,ne anun]` Leo Gherghinacare este filosofia manage-rilor la un fond de investi]ii.

Domenii de interes „Fondurile str`ine pre-

zente \n România doresc s`investeasc` de regul` \n sec-torul de retail, IT, farmace-utic, financiar, media. S\ntpreferate acele societ`]i careau de a face cu consumato-rul. Un alt sector cu poten-]ial de dezvoltare este cel almaterialelor de construc]ii“,ne spune Gherghina, parte-ner la Société Générale AssetManagement Alternative In-vestments. Potrivit Domnieisale, fondurile se feresc s`-[ibage bani \n industrie, pro-duc]ie, sectoare care au ne-voie de investi]ii mari \nmijloace fixe.

Investi]ia minim` [i maxim`

Investi]ia pe care o faceun fond are leg`tur` cu pla-nul de dezvoltare al aceleiafaceri. Suma minim` este\n jur de 500.000 de euro [ipoate ajunge \n unele cazurila c\teva zeci de milioane deeuro. Exist` pe pia]` fonduricare prefer ̀s ̀fac ̀investi]iimici de 500.000-800.000 deeuro. Apoi urmeaz` cele careprefer` fimele mai mari, un-e suma trece de 1-9 milioanede euro, iar ultimele fonduri

s\nt cele care investesc \ntr-osocietate de regul` 10-40milioane de euro. De obicei,banii primi]i de companie setransform ̀\n ac]iuni la aceafirm ̀pentru fond.

Dar ca \n orice afacere,atunci c\nd d` banul, un in-vestitor impune [i anumitecondi]ii. „Ne intereseaz` da-c ̀societatea are un manage-ment performant [i s` pu-tem ie[i la un anumit mo-ment din acea afacere. |nplus, avem dreptul de veto \ncompanie“, adaug` LeoGherghina. De asemenea, unfond st` \ntr-o afacere \ntretrei [i cinci ani. |n momen-tul \n care se intr ̀\ntr-o afa-cere, fondul pune automat [i

condi]iile prin care se asi-gur ̀c ̀iese din acea afacere.Acestea se refer` ori la vin-derea societ`]ii c`tre un in-vestitor puternic, ori la lista-rea societ`]ii la burs .̀ Aceas-t` v\nzare are, de regul`, le-g`tur` cu dezvoltarea afa-cerii [i a oportunit`]ii de avinde acea afacere. „Am ie[itdintr-o afacere [i dup ̀c\tevaluni, dar [i dup` [apte ani.Dar regula este de trei-cinciani“, mai spune Gherghina.

Avantaje [idezavantaje

E drept, mul]i se vor \n-treba care este avantajul uneiasemenea rela]ii pentru ocompanie. Primul, [i cel maimare, este dat de capitali-zarea societ`]ii. Primi]i banide la un fond f`r` a fi condi-]iona]i de \napoierea sumeiprecum e cazul la banc .̀ Maiapoi, fondul are tot interesulca afacerea s` se dezvolte. Odat` cu ea cre[te [i valoareainvesti]iei f`cute de acesta.|n plus, pute]i beneficia [ide sfaturile managerilorfondului, sfaturi care v` potajuta mai ales atunci c\ndlucrurile nu merg cum tre-buie. De asemenea, ave]i la\ndem\n` o strategie de dez-voltare [i „un cui \n scaun“(managerii fondului) care v`cere s` o urma]i [i s` res-pecta]i parametrii impu[i \nprogram. Dar exist` [i deza-vantaje atunci c\nd face]iafaceri cu un fond. Cel maimare dezavantaj este dat defaptul c` nu mai pute]i deci-de de unul sigur atunci c\ndface]i o investi]ie.

Ave]i nevoie [i de acordulmanagerului de fond carecere prin contractul semnatdreptul de veto. Mai apoi, vatrebui s` prezenta]i trimes-trial rezultatele financiareale companiei acestui fondde investi]ii. Ve]i da seam`pentru cheltuielile f`cute [itrebuie s ̀le justifica]i. {i unultim dezavantaj: secretarase angajeaz` dup` c\t este depreg`tit` intelectual, [i nudup` cum este dotat` fizic.

� Potrivit defini]iei date deOECD \n anul 2004,„guvernarea corporatist`implic` un set de rela]ii\ntre managementul uneicompanii, consiliul exe-cutiv, ac]ionari [i al]i pur-t`tori de interese. |n plus,guvernarea corporatist`furnizeaz` structura princare se stabilesc obiectivelecompaniei [i mijloacele deatingere a acestor obiective[i de determinare a perfor-man]ei“. Pentru cei maipu]ini obi[nui]i cu limbajuleconomic, defini]ia concep-tului de guvernare corpo-ratist` este destul de ambi-gu`. De aceea, vom \ncercas` vedem mai pe larg ceimplic` \n fapt acest as-pect. Potrivit lui Leo Gher-ghina, partener la SociétéGénérale Asset Manage-ment Alternative Invest-ments, \n România meca-nismul de reglare a proble-melor dintre ac]ionarii unei

firme [i echipa de managerieste Consiliul de Adminis-tra]ie. Acesta are rolul de afixa strategia de dezvoltarea societ`]ii, iar aceastatrebuie la r\ndul ei execu-tat` de manageri. „|ntr-osocietate, manageriiau interese petermen scurt,iar ac]ionariipe termenlung. Deaici oseriedeconflic-te“, sus]ine LeoGherghina. Maimult, prezen]a \nConsiliul deAdministra]ie doara persoanelor careau leg`turi de afa-ceri sau de rudeniecu ac]ionarul majo-ritar nu este un fac-tor de progres pentrudezvoltarea viitoare a

societ`]ii. „Pentru o bun`desf`[urare a activit`]iifirmei este nevoie ca \n

Consiliul de Adminis-tra]ie s` existe [i admi-nistratori nonexe-cutivi. Adic` persoane

care nu au leg`turicu managerii so-ciet`]ii [i nici cuac]ionarul majo-ritar“, zice Gher-ghina. De aseme-nea, trebuie spusc`, \n ]`rile din

Uniunea Europea-n`, ace[ti adminis-tratori nonexecutivinu s\nt lua]i de pestrad`, ci urmeaz`cursuri de preg`tire.Un astfel de curs vaputea fi urmat \nRomânia la Bursade Valori Bucure[ti(BVB), \n cadrulInstitutului deGuvernan]`Corporativ`.

Viitorul firmelor: guvernarea corporatist`

10 fonduri deinvesti]ii, de

regul` regionale,s\nt prezente pe pia]adin Romånia.

Pe val�

Joi, 29 iunie 2006 �Bani afaceri&08

LeoGherghina � 2002 – director la BaringPrivate Equity Partners(România) SRL� 2005 – partener la Société Générale AssetManagement AlternativeInvestments

„Fondurilestr`ineprezente \nRomâniadoresc s`investeasc`,de regul`, \nsectorul deretail, IT,farmaceutic,financiar,media. S\ntpreferate acelesociet`]i careau de a face cuconsumatorul.Un alt sectorcu poten]ialde dezvoltareeste cel almaterialelor deconstruc]ii.“

„|ntr-osocietate,managerii auinterese petermen scurt,iar ac]ionariipe termenlung.“

„Fondurilenu se sup`r`pe baniinim`nui.“

— Leo Gherghina, partener la

Société Générale Asset Management Alternative

Investments

� Leo Gherghina,partener laSociétéGénérale AssetManagementAlternativeInvestments,ne explic` cumputem s` nedezvolt`mafacerea cuajutorul unuipartener de\ncredere.

FONDURILE DE INVESTI}II DAU P|N~ LA 40 DE MILIOANE DE EURO PE AFACERE

Cum atragem bani dela un fond de investi]ii

Leo Gherghina a[teapt` ca firmele romåne[ti s`-l contacteze pentru a le da bani.

NIC

OLA

E N

I}O

I

100 de milioane de euro pune la b`taieSGAM Eastern Europe, care succede

fondului SG România ce [i-a \ncheiat activitatea.