— Florin Cepraga

PIA}A ASIGUR~RILOR totale a atins 1,2miliarde de euro la sf\r[itul anului 2005,dintre care poli]ele RCA, excluz\nd CarteaVerde, reprezint` 210 milioane de euro, ceeace \nseamn` a [asea parte din total. „E pu]invizavi de tarif, de[i pia]a e \n cre[tere. Dup`intrarea \n Uniunea European`, primele vorcre[te [i la noi, dar \ncet-\ncet, \n func]ie deputerea financiar`, pentru c` nu po]i s`cre[ti dintr-o dat` tarifele. |n cazul celor ze-ce ]`ri care au aderat la UE \n mai 2004, r`s-punderea civil` auto pentru un autoturism\ntre 1,3 [i 2 litri cost` \n jur de 100 de euro,\n timp ce \n România este 65 de euro.Tendin]a va fi s` se egalizeze pre]urile. Vatrebui s` pl`tim pre]ul integr`rii, nuavem ce s` facem“, a spus Mihail Te-c`u, secretar general al Comisiei de Supra-veghere a Asigur`rilor (CSA).

Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 22 iunie 2006

Franciza ducela sigurCu investi]ii minime de cîteva mii de euro [i o rat`garantat` a succesului de95%, franciza este o afaceresigur`. ��06

Fuziuni anulate\n tribunalNulitatea unei fuziuni saudiviz`ri va putea fi declarat`numai prin hot`r\rejudec`toreasc`, a decisGuvernul. ��03

Statul va scoate la v\nzare 53,02%dintre ac]iunile produc`toruluiie[ean. Partea de]inut` de AVAScorespunde unei sume de 93 demilioane de euro. ��03

— Valentin B`e[u

|NAINTE DE A MERGE \n conce-diu este indicat ca turistul s` seinformeze asupra destina]iei \ncare merge. Dac` aceasta este oinsul`, este indicat s` aleag` unpachet turistic care includetransportul cu avionul. Autotu-

rismul propriu este indicat \ncazul \n care sta]iunea nu este lao distan]` foarte mare [i dac` seinten]ioneaz` vizitarea unorobiective turistice aflate pe traseu.|n ceea ce prive[te autocarul, aces-ta este varianta optim` \n cazulcircuitelor turistice, dar poate fi o

solu]ie pentru reducerea chel-tuielilor \n cazul unor destina]iiprecum Turcia sau Grecia, \n carese ajunge \n dou` ore cu avionul,dar nici un drum cu autocarul nuconstituie o op]iune riscant`. {itipul de pensiune se va alege \nfunc]ie de programul de vacan] .̀Dac` turistul \[i propune maimulte excursii, poate opta pentrudemipensiune, deoarece nu vaavea prea mult timpla dispozi]ie \n cares` se bucure de beneficiile siste-mului all inclusive.

� Alegerea mijlocului de transport [i atipului de pensiune \n func]ie despecificul destina]iei de vacan]` poateaduce economii importante.

��07

Cerere pe charter

� Num`rul curselor charterorganizate de operatorii deturism a crescut \n ultimii ani.În 2005 au fost 35 de cursecharter pe s`pt`m\n`. |n acestan s-a ajuns la circa 60 decurse charter pe s`pt`m\n` însezonul estival. Cele mai multese efectueaz` în perioada iu-nie – octombrie, dar exist` [iîn octombrie – aprilie.

BANCA TRANSILVANIA alansat de cur\nd pe pia]` unnou produs bancar dedicatcelor care doresc s` econo-miseasc` bani pentru copii.Acesta este un depozit cuacumulare, în lei, euro saudolari, care se poate consti-

tui pe o perioad` cuprins`între un an [i 17 ani. Dob\n-da la acest produs este unadintre cele mai atractive depe pia]`. |n cazul în care KidCont este constituit în lei,dob\nda anual` este de7,50%, pentru dolari este de

4,50%, iar pentru euro de4,25%. Dac` nu dori]i s`apela]i la banc`, pute]i \n-cerca s` plasa]i banii pentruviitorul copiilor \nobliga]iuni munici-pale. Dob\nda anual` estecuprins` \ntre 8,25 [i 12%.

FOR}A DE MUNC~ ieftin`,starea precar` a drumurilornoastre care cere o proiecta-re special` a echipamentelorauto, precum [i dezvolta-rea sus]inut` a sectorului transporturilor creeaz` ni[epentru fabrican]ii românide remorci [i semiremorci.Cu o sum` piperat`, de apro-ximativ 200.000 de euro, se

poate începe o afacere dinfabricarea acestora, carepromite s` fie de succes. Dinace[tia, jum`tate mergpentru construirea halei deproduc]ie. Tot de vii-tor poate fi [i exe-cu]ia rulotelor tu-ristice, care s\ntîn mare vog` în UE,dar marf` rar` în România.

Pu[culi]a copiilor atragedob\nzi anuale de 7,5-12%

��02

Evolu]ia poli]elor RCA

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1.999

3.633

2.617

3.4503.871

4.246

5.414

4.476

Prime încasate (miliarde lei)Num`r poli]e (mii)

2001 2002 2003 2004INFO_COTIDIANUL

��04-05

TARIFE MAI SCUMPE

Poli]eleRCA, o[esime dinasigur`ri� Dup` integrarea \n UniuneaEuropean`, tarifele pentrupoli]ele de r`spundere civil`auto vor urca treptat de la 65de euro la 100 de euro.

Ultima mareprivatizare a AVAS

Afaceri la remorc`

COSTUL MIJLOCULUI DE TRANSPORT SCUTE{TE BANI BUNI DE CONCEDIU

Profit de vacan]`

��06

— Dan ODAGIU

BANCA TRANSILVANIA alansat de cur\nd pe pia]` unnou produs bancar dedicatcelor care doresc s` econo-miseasc` bani pentru copii.Acesta este un depozit cuacumulare, în lei, euro saudolari, care se poate consti-tui pe o perioad` cuprins`între un an [i 17 ani. Valoa-rea medie minim` obliga-torie a depunerilor lunare, îndecursul unui an, trebuie s`fie de 50 de lei, respectiv 15euro sau 15 dolari, în func]iede moneda în care s-a cons-tituit depozitul.

Pentru a deschide un de-pozit Kid Cont, p`rin]ii, tu-torele sau reprezentatul le-gal al copilului c`ruia îi estededicat acest produs trebuies` depun` în cont suma de

300 de lei sau 100 euro, res-pectiv 100 de dolari.

Cum este dob\ndaDob\nda la acest produs

este una dintre cele mai atrac-tive de pe pia]`: se bonific`[i se acumuleaz` anual îndepozit. |n cazul în care KidCont este constituit în lei,dob\nda anual` este de7,50%, pentru dolari este de

4,50%, iar pentru euro de4,25%. Pentru a spori avan-tajele acestui produs, BancaTransilvania nu comisionea-z` constituirea depozitului[i nici depunerile de nume-rar. |n plus, se bonific` do-b\nzi suplimentare, încep\ndcu a treia aniversare a de-pozitului.

La împlinirea v\rstei de15 ani, copilul titular al unui

Kid Cont poate avea [i uncard Visa Electron Euro,emis de Banca Transilvania.

Obliga]iunile - pu[culi]`cu dob\nd ̀mare

Dac` nu dori]i s` apela]ila banc ̀pe motiv c ̀dob\ndaeste mic`, pute]i \ncerca s`plasa]i banii pentru viitorulcopiilor \n obliga]iuni muni-

cipale pe care le pute]i cum-p`ra de la Bursa de ValoriBucure[ti.

Dob\nda anual` estecuprins` \ntre 8,25 [i 12%.Cea mai mic` dob\nd`, de8,25%, este la obliga]iunileTimi[oara cu scaden]a pe 1martie 2011, iar cea mai ma-re, de 12%, la obliga]iunilemunicipiului Bac`u, cu sca-den]a pe 15.09.2008.

Microinvesti]ii�

Joi, 22 iunie 2006 �Bani afaceri&02

2.000 de lei este investi]ia minim`dac` dori]i s` subscrie]i

pentru ac]iunile Transelectrica.

PUBLICITATE

� Pentru adeschide undepozit Kid Cont,p`rin]ii trebuies` depun` primadat` în contsuma de 300de lei sau 100de euro.

Obliga]iuni la Bursa de Valori

Ora[ Scaden]a obliga]iunii Valoareanominal`

Dob\ndaanual`

Aiud 01.09.2008 150 lei 10%

Bac`u 15.09.2008 100 lei 12%

Deva 24.04.2008 100 lei 10%

Oradea 18.06.2010 150 lei 11%

Timi[oara 01.03.2011 100 lei 8,25%

PENTRU A CUMP~RA O OBLIGA}IUNE MUNICIPAL~ AVE}I NEVOIE DE 100 DE LEI

7,5-12% dob\nda anual`la pu[culi]a copiilor

Pentru a lua banii romånilor, b`ncile ofer` acestora noi produse bancare.

300 de lei estesuma minim`

pe care trebuie s` odepune]i la BancaTransilvania pentru adeschide un Kid Cont.Lunar, contul trebuiealimentat cuminimum 50 de lei.

CU 0,5 EURO PE LUN~ SC~PA}I DE BIROCRA}IE

Plata facturilorprin telefon

— Dan ODAGIU

RAIFFEISEN BANK anun]`noi dezvolt`ri ale serviciuluimyBanking pentru platafacturilor c`tre furnizorii deutilit`]i [i servicii. Astfel,prin intermediul serviciuluimyBanking se pot face pl`]ide pe telefonul mobil pentruserviciile urm`toarelor com-panii: Vodafone România,

Distrigaz Sud, Aviva, Alli-anz-}iriac, Generali, AIGLife, Interamerican, SanomaHearst, GRAWE [i RaiffeisenLeasing.

Lansat la 30 iulie 2003,serviciul myBanking estedisponibil tuturor clien]ilorVodafone, abona]i sau uti-lizatori de cartele Vodafone,persoane fizice sau juridice,

care au un cont activ la Raiffeisen Bank.

Prin intermediul servi-ciului myBanking se poateachita factura de mobil f`r`a pl`ti vreun comision.

Ce este myBanking Serviciul myBanking are

la baz` o solu]ie tehnologic`de ultim` genera]ie careleag` telefonul mobil, banca[i comercian]ii, permi]\ndutilizatorilor accesul directde pe telefonul mobil laconturile lor bancare, pen-tru a face tranzac]ii sau pen-tru a ob]ine informa]ii. Cuun meniu u[or de folosit,myBanking permite perso-nalizarea aplica]iilor [i asi-gur` securitatea necesar`derul`rii de tranzac]ii finan-ciar-bancare.

Abonamentul lunar pen-tru serviciul myBankingoferit de Raiffeisen Bankeste de 0,5 euro pentrupersoane fizice [i un europentru persoane juridice.Serviciul myBanking oferitde Raiffeisen Bank [i Voda-fone România are \n prezentpeste 25.000 de utilizatori,care pot face tranzac]ii, pl`]isau pot ob]ine informa]ii deluni p\n ̀s\mb`t ̀\ntre orele08.00 [i 22.00 [i duminica\ntre orele 08.00 [i 17.00.

� Serviciul myBanking oferit de RaiffeisenBank [i Vodafone România are \n prezentpeste 25.000 de utilizatori, care pot facetranzac]ii, pl`]i \nclusiv s\mb`ta [i duminica.

Prin telefon oric\nd pute]i s` v` consulta]i contul din banc`.

TUD

OR

VIN

TILO

IU

TIMI {LICARU

INFO_COTIDIANUL

Investi]ii mari�

03� Joi, 22 iunie 2006Bani afaceri&

�� Flash bancarPeste 10.000 decarduri studen]e[ti

�� Fuziuni [i achizi]iiAnularea fuziunilor,hot`r\t` de tribunal

— Doru CIREA{~

ADERAREA la UE nu va în-semna renun]area la ajuto-rul statului. Acesta va fi po-sibil [i dup` 2007, dar va fiacordat pentru dezvoltareregional`, protec]ia mediu-lui, salvare [i restructurare,instruirea angaja]ilor [i ocu-parea for]ei de munc`, cer-cetare [i dezvoltare etc. Dela actuala form` de ajuto-

rare, care presupune renun-]area la venituri bugetare(ajutoarele fiscale), se vatrece la finan]`ri bugetaredirecte - sistem cu ponderemajoritar` în UE. |n dome-nii precum siderurgia, in-dustria auto, carbonifer`, aconstruc]iilor navale, a fi-brelor sintetice ajutoarelede stat vor fi acordate atuncicînd conduc la diminuareacapacit`]ilor de produc]ie.

�� Mituri demolateAjutorul statului,interzis din 2007

�Banca Comercial` Româ-n` (BCR) a \nm\nat studen-]ilor din România, \n maipu]in de trei luni de la lan-sare, peste 10.000 decarduri de debit co-brandedBCR - EURO < 26. Carduleste emis sub sigla VISA[i EYCA (European YouthCard Association), put\ndfi utilizat at\t \n ]ar`, c\t[i \n str`in`tate.Totodat`, cardul co-bran-ded BCR – EURO < 26 ofer`studen]ilor reduceri sub-stan]iale (de p\n` la 100%)la comercian]i din România\n peste 1.000 de locuri: lamuzee, institu]ii culturale,cinematografe, agen]ii deturism, magazine de haine,ateliere foto, magazine deelectronice, libr`rii etc.,precum [i \n \ntreagaEurop`, la aproximativ300.000 de comercian]i debunuri [i servicii.

�Compania Romstal Lea-sing a finan]at în primelecinci luni ale anului 2006peste 1.700 de contracte deleasing în valoare de 52,2milioane de euro, în cre[te-re cu 140% fa]` de aceea[iperioad` a anului 2005.Romstal Leasing a atins ocifr`-record în luna mai a

acestui an, fiind încheiate480 de contracte de leasingîn valoare de 15 milioane deeuro. Recordul trecut, învaloare de 10 milioane deeuro, a fost înregistrat înluna octombrie 2005, înurma Salonului Interna]io-nal Auto Bucure[ti.

�Cardurile de debit Master-Card Flat emise de OTPBank România constituie opremier` pe pia]`, fiind pri-mele carduri neembosateemise direct sub sigla Mas-terCard de c`tre o banc`româneasc`. Al`turi de car-durile embosate Master-Card Standard, cardurileMasterCard Flat s\nt oferiteclien]ilor o dat` cu deschi-derea contului curent \nRON sau EUR, reprezent\ndinstrumentele optime deaccesare a contului 24 deore din 24, pentru efec-tuarea de pl`]i sau retrageride numerar at\t \n Româ-nia, c\t [i \n str`in`tate, in-clusiv pentru tranzac]ii In-ternet. Cardurile de debitemise de OTP Bank Româ-nia s\nt scutite de taxa deadministrare \n primele 12luni de la emitere, iar cardu-rile de debit MasterCard Flat\n RON s\nt emise gratuit.

NULITATEA unei fuziunisau diviz`ri va putea fi de-clarat` numai prin hot`r\rejudec`toreasc`, potrivitproiectului de modificare alegii societ`]ilor comer-ciale aprobat s`pt`m\natrecut` de Guvern. Dinmomentul realiz`rii,fuziunea sau divizareapoate fi declarat` nul`doar dac` nu a fost supus`unui control judiciar saudac` hot`r\rea uneiadintre Adun`rile Generalecare au votat proiectulfuziunii sau al diviz`riieste nul` sau anulabil`.Controlul legalit`]ii actelorsau faptelor care se \nre-gistreaz` \n RegistrulComer]ului se exercit` dejusti]ie printr-un judec`tordelegat. Procedurile deanulare nu pot fi ini]iatedup` expirarea unuitermen de [ase luni de ladata la care fuziunea sau

divizarea a devenitefectiv` sau dac` situa]iaa fost rectificat`. |n cazuldeclar`rii nulit`]ii uneifuziuni, societ`]ileparticipante r`spundsolidar pentru obliga]iilesociet`]ii absorbanteangajate dup` ce opera-]iunea (fuziunea) a devenitefectiv`. La declarareanulit`]ii unei diviz`ri,societ`]ile beneficiare vorr`spunde pentru propriileobliga]ii angajate dup` cedivizarea a devenitefectiv`, iar societateadivizat` va r`spunde [i ea,dar \n limita cotei de activenete transferate societ`]iibeneficiare. Fuziunea [idivizarea produc efecte,\n cazul constituirii uneiasau mai multor societ`]inoi, de la data \nmatri-cul`rii \n Registrul Comer-]ului a noii firme sau aultimei dintre ele.

29,5 ani reprezint ̀perioada \n care serecupereaz ̀investi]ia \n ac]iunile

companiei Antibiotice Ia[i, potrivit indicelui PER.

— Dan ODAGIU

VALOAREA DE PIA}~a com-paniei Antibiotice, potrivitac]iunii de la Bursa de ValoriBucure[ti, este de 177,2 mili-oane de euro, adic ̀de aproxi-mativ 40 de ori mai mare de-c\t evaluarea din 1998-1999.Cota de]inut` de AVAS estereprezentat` de 53,02 pro-cente, ceea ce face ca valoareaacestui pachet s` ajung` la93 de milioane de euro.

Despre Antibiotice Ia[i SC Antibiotice SA este

cea mai valoroas` companiedin \ntregul portofoliu alAVAS. Din 2000, la Antibio-tice au fost retehnologizate[i modernizate nou` fluxuride fabrica]ie a produselorfarmaceutice [i substan]eloractive [i laboratoarele decontrol al calit`]ii. Astfel,compania a ajuns produc`-torul cu cea mai complex`structur` de fabrica]ie dinRomânia. Este unicul fabri-cant român de substan]e ac-tive ob]inute prin biosinte-z`, avizat de organismulamerican Food and DrugAdministration, [i singurul

produc`tor român de antiin-fec]ioase: beta-lactamice [icefalosporide – pulberi ste-rile injectabile. Pe planintern, Antibiotice este pri-mul produc`tor pe pia]apulberilor sterile, a unguen-telor [i supozitoarelor [iunul dintre principalii pro-duc`tori de capsule [i com-primate. Pe pia]a interna-]ional` are contracte de 7,2milioane de dolari anual,export\nd 35 de produse \n50 de ]`ri. Ac]ionari semnifi-cativi la Antibiotice Ia[i mais\nt SIF Oltenia cu 10,01% [ifondul de investi]ii Broad-hurst cu 7,68%.

Rezultate financiare|n 2005, Antibiotice a

realizat o cifr` de afaceri de45,2 milioane de euro(echivalent 163,5 milioaneRON), \n cre[tere cu 35%fa]` de anul 2004, c\nd s-aob]inut o cifr` de afaceri de33,6 milioane de euro (136milioane RON). Profitulbrut al companiei a crescutde asemenea cu 51%, ajun-g\nd la sf\r[itul lui 2005 lanivelul de 6,5 milioane deeuro (echivalent 23,7 milioa-ne RON), fa]` de 4,3 milioa-ne de euro (17,6 milioaneRON), \nregistrat la fineleanului 2004. Pentru anul \n

curs, compania are un pro-gram de investi]ii de 5,3 mi-lioane de euro, bani ce ur-meaz` a fi folosi]i pentrumodernizare [i dezvoltare.|n primul trimestru dinacest an, Antibiotice a \nre-gistrat o cre[tere a profituluinet cu 51%, p\n` la aproxi-mativ 10 milioane de lei, [iun avans al cifrei de afacericu circa 1,8%, la 36,7 milioa-ne de lei. Compania vizeaz`\n acest an o majorare a cifreide afaceri cu 22%, la 200 demilioane de lei, [i atingereaunei cote de 3,5% din pia]aintern` de medicamente, cu0,3 procente mai mult dec\t\n 2005. |n acela[i timp, com-pania estimeaz` un profitbrut de 29,5 milioane de lei,\n cre[tere cu 24,4% fa]` devaloarea raportat` \n 2005.

Antibiotice|n ultimul an, Ranbaxy

Laboratories a cump`ratTerapia Cluj pentru 324 demilioane de dolari, Actavis aachizi]ionat Sindan, contra177 de milioane de dolari,iar Zentiva a luat 75% dinSicomed pentru 150 de mi-lioane de dolari. Dac ̀ar fi s`privim din punctul de vede-re al achizi]iilor de pe pia]afarmaceutic`, constat`m c`cele aproximativ 100 de mi-lioane de euro necesari pen-tru achizi]ionarea pachetu-lui majoritar de ac]iuni de laAntibiotice Ia[i nu reprezin-t` o investi]ie mare. Grupulfarmaceutic Montero, PhönixLaboratorium din Ungaria[i Ozone Laboratories a[-teapt` cu ner`bdare ultimamare privatizare a AVAS.

� GrupulMontero, PhönixLaboratoriumdin Ungaria [iOzoneLaboratoriesa[teapt` ultimamare privatizarea AVAS.

Compania Antibiotice Ia[i \n cifre

2005 Trimestrul I 2006

Activ total 203.411.717 lei 213.619.259 lei

Cifra de afaceri 163.497.747 lei 36.690.153 lei

Rezultat net 19.678.661 lei 9.858.016 lei

PER 34 29,5

ROE 13,4% 14,6%

ROA 11,7% 12,8%

Sursa: SSIF Prime Transaction.

AVAS VINDE 53,02% DIN PRODUC~TORUL FARMACEUTIC IE{EAN

93.000.000 euro peAntibiotice Ia[i

Evolu]ia ac]iunilor ATB la burs`

0.5

1.0

1.5

0,96

1,391,33

1,44

1,47 1,45 1,46

1,33 1,36

3.01 8.02 21.02 2.03 15.03 23.03 10.04 16.05 16.06

INFO_COTIDIANUL

INFO_COTIDIANUL

Medicamentele au [i vor avea \n continuare c`utare indiferent de veniturile romånilor.

— Valentin B~E{U

NUM~RULturi[tilor românicare aleg s`-[i petreac`vacan]a \n str`in`tate estedin ce \n ce mai mare. Cere-rea a determinat [i o cre[terea num`rului agen]iilor de tu-rism. Cei care pleac` \n con-cediu pot s` \[i fac` singurirezerv`rile sau pot s ̀apelezela o agen]ie de turism. „Prin-tr-o agen]ie i se asigur` pa-chetul complet: transport,transfer de la aeroport lahotel, dac` este cazul, cazare[i mas`. De asemenea, seob]in tarife mai bune deoa-rece agen]iile negociaz`pre]urile cu hotelierii“, spuneTraian B`dulescu, purt`torde cuv\nt al Asocia]iei Na-]ionale a Agen]iilor de Tu-rism. Turistul are posibili-tatea de a face un calcul pen-tru a vedea c\t l-ar costa va-can]a \n cazul \n care mergepe cont propriu [i, \n cazul \ncare consider` c` este preamult, poate alege o agen]ie.

Ofert` mai bogat`Dac` \n vremurile de \n-

ceput ale turismului externromânesc op]iunile erau ex-trem de limitate, \n primulr\nd de pre]urile mari pen-tru destina]ii ceva mai spe-ciale, iar vizitarea unorobiective turistice se f`ceaprintre reprizele de cump`-r`turi din bazarele din Is-tanbul, \n prezent situa]iaeste diferit`. Faptul c` va-can]ele charter, \n care \npre] este inclus [i transpor-tul cu avionul, s-au ieftinit af`cut ca cererea pentru des-tina]ii precum Egipt, Creta,Rhodos sau Tenerife s` fiefoarte mare. |n prezent, tu-ristul are trei variante de amerge \n vacan]`, asta dac`judec`m totul prin prismamijlocului de transport:avion, autocar sau autotu-rism propriu.

Vacan]` cu avionulCursele charter s\nt cele

care au dezvoltat apetitulturi[tilor români pentruvacan]ele \n str`in`tate.„Cursele charter s\nt acelecurse efectuate în generalcu avionul, dar [i cu autoca-rul, trenul sau ambarca]iuni,închiriate de c`tre o agen]iede turism sau o alt ̀firm ,̀ înscopul deplas`rii c`tre oanumit` destina]ie. Curselecharter s\nt de obicei pointto point, nu prin conexiuni.Agen]ia de turism preia ris-cul închirierii cursei charterde la compania aerian` [itrebuie s` pl`teasc` integralcursa indiferent de num`rulde turi[ti. În general, o curs`charter cu avionul poate fiînchiriat` at\t de o agen]ie,c\t [i de mai multe, în parte-neriat“, spune Traian B`du-lescu. Zborurile charter au

contribuit foarte mult ladezvoltarea outgoing-uluiîn România. A[a cum ammai spus, au f`cut din desti-na]ii greu accesibile cu auto-carul sau cu ma[ina proprie-tate personal` locuri \n carese ajunge f`r` prea mult`oboseal` [i \ntr-un timpfoarte scurt. Este drept, ceicare aleg aceast` modalitatetrebuie s` se a[tepte la avan-taje, dar [i la dezavantaje.

Avantaje pentru zborAvantajele acestui tip de

vacan]` s\nt numeroase, at\tpentru turi[ti, c\t [i pentruagen]ie. „În primul r\nd seu[ureaz ̀foarte mult accesul

la o destina]ie, de multe oric`tre localit`]i care nu auzboruri directe, situate la oanumit` dep`rtare fa]` deRomânia. În plus, un lan]de chartere implic` un nu-m`r mai mare de clien]i,deci automat pre]uri multmai bune [i o accesibilitatela toate nivelurile. Primelechartere organizate înRomânia au fost cele operatede ONT Carpa]i în perioada1992-1993, pe destina]iaEgipt. Ini]ial, programulpentru Egipt era efectuat pezboruri regulate, dar pre]u-rile erau mai mari“, spuneTraian B`dulescu. Pe de alt`parte, acestea dau posibilita-

tea clien]ilor de a economisizile \ntregi, care s-ar pierdecu drumul.

Bani mai mul]iPrincipalul dezavantaj

pentru o astfel de vacan]` \lreprezint` costurile. O va-can]` \n care transportuleste asigurat cu avionul estemai scump` dec\t una \ncare acest lucru se face cuautocarul. De asemenea, maitrebuie s` se [tie c` trebuieachitat` [i o tax` de aero-port, care este destul de ma-re. Aceast` variant` estealeas` \n general de turi[tiipreten]io[i, lucru care sepoate vedea [i din serviciile

cerute de ace[tia, \ns` exist`[i persoane care prefer` s`fac` un sacrificiu financiarpentru a avea un drum maiscurt. „Turi[tii care aleg se-jururile cu zboruri charterprefer` serviciile all inclu-sive sau demipensiune,respectiv servicii de 4 [i 5stele. S\nt [i turi[ti care op-teaz` doar pentru mic-dejunsau pentru self catering încazul pachetelor turisticeieftine, cu caz`ri la vile saula hoteluri de 2-3 stele“,spune Traian B`dulescu.

Mai multe zboruriNum`rul mare de clien]i

care doresc s` ajung` rapid

Avantaje� Economie de timp prinparcurgerea rapid` adistan]ei dintre punctulde plecare [i destina]iaturistic`� Evitarea oboselii careapare \n cazul excursiei cuautocarul� Formalit`]i mai pu]inedec\t \n cazul vacan]ei cuautoturismul propriu

Dezavantaje� Cheltuieli legate de taxade aeroport� Nu se pot organizacircuite prin mai multe]`ri cu acest mijloc detransport� Nu se pot admira peisaje

Avionul tenteaz`

Avantaje� Este mai ieftin dec\t \ncazul transportului cuavionul� Posibilitatea organiz`riide circuite prin mai multe]`ri sau ora[e� Se poate admira peisajuldin ]`rile traversate

Dezavantaje� Se pierd zile \ntregi pedrum� Turistul ajunge obosit ladestina]ie� Opririle se fac \n locurilestabilite de operatori

|n lume cuautocarul

Bani \n buzunar�

Joi, 22 iunie 2006 �Bani afaceri&

24,6% din num`rul total deturi[ti care au venit \n

Romånia anul trecut au fost str`ini.

04

UN CONCEDIU BINE CALCULAT SE POATE DOVEDI PROFITABIL. TURISTUL POATE ECONOMISI BA

Avionul, autocarul [i ma[ina s� Oferta turistic`s-a diversificat\n ultimii ani.Pentru a ob]inecel mai bun pre]este necesar caturistul s`-[istabileasc` dintimp programul.

Avantaje� Turistul are posibilitateastabilirii traseului [icalcul`rii costurilor� Se pot vizita toateobiectivele de pe traseu� Se economisesc baniicare s-ar cheltui cuexcursiile op]ionale

Dezavantaje� Cheltuieli suplimentarecu cartea verde� {i \n acest caz intervineoboseala� Posibile defec]iunitehnice care pot s` apar`pe traseu [i care presupuncheltuieli suplimentare

Autoturismulpropriu

Rutier

Aerian

83,2%

13,2%

3%0,3%

FeroviarNaval

Tip de transport

INFO_COTIDIANUL

Organizarea vacan]elor cu zboruri charter a f`cut ca aeroporturile s` fie mult mai aglomerate.

TIMI {LICARU

la locul \n care \[i vor petrecevacan]a a determinat ocre[tere a num`rului acestorzboruri, dar [i programareade curse charter [i de pe alteaeroporturi dec\t cel din Bu-cure[ti. „Num`rul de cursecharter a înregistrat o cre[-tere semnificativ ̀de la an laan încep\nd cu 2004. În 2006s\nt circa 60 de curse charterpe s`pt`m\n` în sezonulestival. Majoritatea se efec-tueaz` în perioada iunie –octombrie, dar exist` [i cur-se charter în perioada oc-tombrie – aprilie, cum este\n cazul Egiptului, sau înfunc]ie de cerere. În 2005 aufost 35 de curse charter pes`pt`m\n`. A crescut [i nu-m`rul ora[elor de pe care seefectueaz` curse charter, în2006 acestea fiind Bucure[ti,Timi[oara, Cluj [i Bac`u.Companiile aeriene careopereaz` în prezent cursecharter, în parteneriat cuagen]iile de turism, s\ntTarom, Blue Air [i Carpat-air, dac` ne referim la celedin România, respectiv Nou-vel Air, Air Malta, Aegean,Helenic [i AMC“, mai spuneTraian B`dulescu. În pre-zent, se efectueaz`, din Ro-mânia, zboruri charter spreGrecia (Creta, Salonic, Rho-dos, Corfu), Spania (Barce-lona, Malaga, Tenerife,Mallorca), Egipt (Hurghada[i Sharm El Sheikh), Turcia(Antalya, Bodrum, Izmir),

Malta, Tunisia (Monastir),Cipru. Destina]ii nou incluse\n ofertele turistice în acestan, care se opereaz` cu zbo-ruri charter, s\nt Corfu (Gre-cia), Tenerife (Spania),Monastir (Tunisia), Cipru.Conform operatorilor, [ipentru acestea cererea estefoarte mare, chiar dac` pu-blicul nu [tie foarte multdespre ele.

Varianta autocarAutocarul reprezint` \n

continuare un mijloc detransport foarte solicitat.Acesta este folosit at\t pen-tru destina]ii de circuit înEuropa, c\t [i pentru desti-na]ii de sejur. Ca destina]iide sejur s\nt în special nor-dul Greciei, Bulgaria, Turcia,respectiv nordul Italiei. Cadestina]ii de circuit s\nt demen]ionat în special Italia,Austria, Fran]a, Grecia.Avantajul curselor charter

cu autocarul este acela c`favorizeaz` efectuarea decircuite combinate (maimulte ]`ri), ceea ce nu sepoate face cu avionul. Înschimb, c`l`toriile cu auto-carul s\nt mai obositoare,mai pu]in comode. „În cazulcircuitelor cu autocarul, seprefer` hotelurile de dou`[i trei stele, dar aceasta nueste o regul`. Pot fi [i cir-cuite tematice în care ofertas` vizeze hoteluri de patrustele. În func]ie de tipul decircuit s\nt alese [i serviciilede mas`, care s\nt în generalîn regim de demipensiunesau mic-dejun, ]in\nd contc` un circuit vizeaz` maimulte deplas`ri dintr-un locîn altul“, mai spune TraianB`dulescu.

Pre]ul face diferen]aEvident, \n multe cazuri

alegerea mijlocului de trans-port se face \n func]ie de cos-

tul excursiei. La acest capitolexcursia cu autocarul are unavantaj net. Astfel, un sejurde [apte nop]i, cu demipen-siune, \ntr-un hotel de 3*+din Halkidiki, cost`, \n v\rfde sezon, aproximativ 300de euro. Acela[i pachet turis-tic, \n care transportul esteasigurat cu avionul, ajunges` coste \n jur de 450 deeuro. Putem s` mai d`m unexemplu. Astfel, tot un sejurde [apte nop]i, cu demipen-siune, \ntr-un hotel de treistele din Kusadasi, cost`, \nvarianta autocar, 250 deeuro, \n vreme ce \n cazultransportului cu avionulacesta cost` 420 de euro.Astfel, dup` cum se poatevedea, economia realizat` \ncazul pachetului turisticcare include transportul cuautocarul este destul demare. „|n privin]a Greciei,pentru cei care doresc samearg` \n insule recoman-d`m \n mod clar pachetelecu avionul. |n dou ̀ore turis-tul ajunge la destina]ie [inu pierde astfel dou` zile deconcediu cu drumul [i \nc`dou` ca s`-[i revin` dup` ozi [i o noapte petrecute peautocar“, spune Mircea Vla-du, directorul agen]iei Pres-tige Tours.

Autoturismul propriu,o solu]ie

Conform statisticilor,cele mai multe c`l`torii \nstr`in`tate se realizeaz` cuautoturismul propriu. Ast-fel, datele disponibile spunc` num`rul de plec`ri alevizitatorilor români \n str`-in`tate \n primul trimestrual acestui an a fost de1.683.700, cu 12,2% maimare fa]` de perioada simi-lar` din 2005. Structura ple-c`rilor din România \n func-]ie de mijloacele de trans-port utilizate spun totuldespre preferin]ele acestora:nu mai pu]in de 83,5% din-

tre ace[tia au ales s` fac`acest lucru cu un autovehi-cul, pe [osea. Cum num`rulautocarelor nu este foartemare, rezult` c` autoturis-mul propriu este o solu]iepe placul românilor, \ncondi]iile \n care avionuleste agreat de 13,2%, trenulde 3%, iar \n dreptul trans-portului naval figureaz` unindice de 0,3%. Evident,aceste cifre indic` totalulplec`rilor, nu numai pe cele\n scop turistic, \ns` s\nt unbun indiciu cu privire lamijloacele de deplasare alesede c`tre români.

Avantajele volanuluiA c`l`tori cu autoturis-

mul propriu reprezint` unavantaj, deoarece turistulpoate s`-[i fac ̀propriul pro-gram. Se poate opri \n drumpentru a vizita anumiteobiective turistice sau ora[e,\[i poate alege locurile unde\nnopteaz ̀sau unde va m\n-ca. De asemenea, ajuns la des-tina]ie, el nu este obligat s`

stea \n locul respectiv sau s`pl`teasc ̀excursiile op]iona-le organizate prin agen]iilede turism, deoarece se poatedeplasa cu autoturismul. Pede alt` parte, apare din nouproblema oboselii, dar [i ceaa unor cheltuieli suplimen-tare, pentru combustibil [ipentru cartea verde.

Masa conteaz`O alt` problem` care tre-

buie luat` \n calcul estelegat` de tipul de mas` pen-tru care opteaz` turistul.Acesta are la dispozi]ie maimulte variante: mic-dejun,demipensiune, pensiunecomplet` sau all inclusive.Turistul trebuie s` ]in` contde mai mul]i factori atuncic\nd ia \n considerare acestfactor. Micul-dejun este \ngeneral inclus \n costul decazare, astfel c` turistul nutrebuie s`-[i programezecheltuieli supli-mentare pentrua s i g u r a r e amesei de dimi-nea]`. Demipen-siunea asigur`masa de diminea]`[i cina. |n acestcaz, cel care pleac`\n vacan]` trebuies` se informezeasupra cheltuielilor supli-mentare cu masa de pr\nz.Pensiunea complet` includecele trei mese. B`uturile [idesertul vor reprezenta sin-gurele cheltuieli ale celuicare merge \n vacan]`. Ceicare aleg varianta all inclu-sive nu trebuie s`-[i fac`probleme pentru banii debuzunar. |n general, acestainclude cele trei mese prin-cipale, b`uturile produse \n]ara respectiv`, precum [igust`ri la barul de la piscin .̀

Economie dininspira]ie

Este indicat ca ofertaturistic` s` fie bine studiat`\nainte de a se achizi]ionapachetul, deoarece esteposibil ca turistul s` aleag`o destina]ie care s` aib` \napropiere mai multe locuriinteresante pe care s` leviziteze, iar \n acest cazpachetul all inclusive nueste indicat. „S\nt locuri careatrag turistul prin reliefuldeosebit, prin arhitecturaneschimbat` din EvulMediu, cum este \n Malta,[i prin cadrul natural deexcep]ie. |n aceste cazurirecomand`m \n special pa-chetul cu mic-dejun. Cineare at\tea locuri de vizitatnu cred c` are r`bdare s`stea pe marginea piscineisau la malul m`rii toat`perioada sejurului“, spuneMark Neville Faruggia,

directorul Malta Travel. |ncazul \n care se inten]ionea-z ̀vizitarea mai multor obiec-tive turistice \n zilele de con-cediu, poate fi luat` \n con-siderare [i varianta demi-pensiunii. Pe de alt ̀parte, \ncazul \n care se merge \ntr-un resort turistic izolat [i sealege varianta demipen-siune, masa de pr\nz poateajunge s` coste foarte mult.|n aceste cazuri este indicats` se opteze pentru variantaall inclusive. Un caz special\l reprezint` alegerea uneivile \n care exist` [i buc`t`-rie. De aceast` dat` totuldepinde de c\t este de dispusturistul s` g`teasc` \n con-cediu.

0 100 200 300 400 500 600 700 800

Kus

adas

i autocar avion

250 E 420 E

300 E 450 E

Hal

kidi

ki

Costuri de transport

INFO

_CO

TID

IAN

UL

Bani \n buzunar�

� Num`rul de sosiri ale vizitatorilor str`ini înRomânia în primul trimestru al acestui an estede 1.065.600, \n sc`dere cu 2,9% comparativcu aceea[i perioad` a anului trecut. 95,1%dintre ace[tia provin din ]`ri din Europa.

05� Joi, 22 iunie 2006Bani afaceri&

SC~DERE

BANI DAC~ ALEGE MIJLOCUL DE TRANSPORT POTRIVIT {I TIPUL DE MAS~ DE CARE ARE NEVOIE

se bat pe vacan]ele românilor� Conform ANAT, princi-palele destina]ii preferatede români s\nt, în acest an,pentru cursele cu zboruricharter, Spania [i Grecia,urmate de Turcia, Egipt [iCipru. Bulgaria nu preapoate fi inclus` \n aceast`categorie, deoarece nu esteo destina]ie c`tre care semerge cu avionul, ci cuautocarul. Se constat` \ns`

o cre[tere a popularit`]iiacesteia. „Se estimeaz` c`vor trece grani]a c`treaceast` ]ar` 50.000 deturi[ti în acest an, fa]` decel mult 10.000 anultrecut. De asemenea, s\ntsolicitate, în continuare,circuitele europene cuautocarul, precum [i citybreak-urile“, spune TraianB`dulescu.

Destina]ii de succes

Num`rul românilor care merg \n str`in`tate a crescut \n ultimii ani.

60de curse charterpe s`pt`m\n` au

loc \n sezonul estivaldin acest an, fa]` de 35c\t au fost anul trecut.

TIMI {LICARU

� Dezvoltareatransporturilorimpulsionat`de aderarea laUE creeaz`oportunit`]ifabrican]ilorde remorci auto[i rulote.— Doru CIREA{~AL~TURI DE SECTORULconstruc]iilor, cel al trans-porturilor este indicatorulcel mai potrivit pentru etapaîn care se g`se[te economiaunei ]`ri. Cu un an înaintede aderare, pe fondul cre[te-rii economice [i a parculuiauto din România, a ap`rut ocerere din ce în ce mai marede remorci sau semiremorci.Acesteia i se adaug` cea derulote turistice, frecvent uti-lizate în UE, dar unde Româ-nia este de-abia la început.

Constructorii, un pic mai la est

Potrivit lui Frank Reppen-hagen, director zonal Europade Est [i Central` al SchmitzCargobull, fluxul m`rfurilorîn Europa a suferit modifi-c`ri esen]iale dup` 2004,moment la care zece stateau aderat la UE.

Relevant` în acest senseste industria constructoarede ma[ini, spune Frank Rep-penhagen, citat de Cargo Ma-gazin. „Centrele de produc]ie(n.r. – a echipamentelor ru-tiere) s-au mutat par]ial, dup`1 mai 2004, în statele nou-ve-nite \n UE. La axele centraleSpania-Fran]a [i Germa-nia-Marea Britanie s-a ad`u-gat o ax ̀c t̀re Ungaria, Cehia[i Slovacia“, spune acesta.

Dac` înainte de aderareponderea transportului ru-tier era, la nivel comunitar,de 50%, restul împ`r]in-du-se între celelalte moduride transport, în prezentacesta adun` o cot` multmai mare din transportul dem`rfuri.

Una dintre cauze estedezvoltarea mai slab` a in-frastructurii celorlalte mo-duri de transport. Pentru anul2015 se preconizeaz` ca pe[oselele europene s ̀fie trans-portate anual 480 de miliar-de de tone de marf`/km.

De cinci ori mai multeremorci în UE

Poten]ialul ridicat al pie-]ei din Europa Central` [i

de Est este vizibil [i printr-ocompara]ie efectuat` întreaceast` zon` [i Europa deVest din punctul de vedere alnum`rului de remorci [i se-miremorci înmatriculateanual, raportat la num`rulde locuitori. Potrivit unuistudiu prezentat de directo-rul regional Schmitz Car-goBull, în Europa de Vest,la cele 380 de milioane depersoane se înmatriculeaz`anual, în medie, 120.000 deremorci [i semiremorci, întimp ce în Europa Central`[i de Est, cu o popula]ie de390 de milioane de oameni,

s\nt introduse în circula]ie26.000 de unit`]i pe an. „Sepoate observa clar poten]ia-lul extraordinar de dezvolta-re pe care îl are estul Euro-pei, mai ales în contextulader`rii europene“, afirm`Frank Reppenhagen.

Integrarea a adus în ]`-rile din primul val o cre[tereanual` a vînz`rilor de re-morci [i semiremorci, pe fie-care pia]`, de aproximativ30% comparativ cu anul ante-rior, în timp ce, în 2005, cifraînmatricul`rilor s-a dublat.

Dac` în 2003, în Polonia,Ungaria, Cehia [i Slovacia se

înmatriculaser` între 3.000[i 5.000 de remorci [i semi-remorci noi, în 2004, cifra devînz`ri pur [i simplu a explo-dat cu peste 10.000 de uni-t`]i. |n 2005 s-a putut ob-serva o u[oar` stagnare, înspecial în Polonia, dat fiindfaptul c`, în anul anterior,avusese loc o u[oar` exage-rare a achizi]iilor.

Camioanele, din ceîn ce mai muncite

Potrivit speciali[tilor,exist ̀doi factori care contri-buie la dezvoltarea acesteiindustrii.

Pe de o parte, pia]a trans-porturilor rutiere din ]`rilenou aderate tinde s` se dez-volte ca urmare a cre[teriinum`rului de kilometri par-cur[i anual de un camion,dat fiind faptul c` timpii dea[teptare în frontier` s\ntmai mici prin desfiin]areav`milor.

S\nt [i avantaje datoratecosturilor de operare, redu-se cu 30% fa]` de Europa devest. C`derea barierelor faceposibil` încheierea unorparteneriate avantajoaseîntre companiile de trans-port din ]`rile nou aderate [i

firme puternice din vestulEuropei, mai spune directo-rul Schmitz CargoBull.

Acestor motive li se maiadaug` dezvoltarea, în ]`rilerecent aderate la UE, a unornoi domenii de transport,cum ar fi cel de reziduuri [imateriale reciclabile, pre-cum [i investi]iile masive îninfrastructur`, care duc ladezvoltarea pie]ei de trans-port în construc]ii.

Remorca porne[te cu200.000 de euro

Suma necesar` pentrudeschiderea unei sec]ii defabricare a remorcilor [i se-miremorcilor nu este delocmic`, spune Lauren]iu Cior-nei, administrator al uneifirme private care este înbran[` din 1997.

„S\nt necesare investi]iicifrate la aproximativ 200.000de euro. Din ace[tia, jum`ta-te merg pentru construireahalei de produc]ie, cu o su-prafa]` de 1.000 mp, iar res-tul pentru utilajele necesa-re“, spune acesta.

Cu ace[ti bani, investi-torii pot deschide o sec]ie încare s` fie asamblate re-morci, preferabil care s` fo-

loseasc` axe aduse de distri-buitori din România ai pro-duc`torilor germani consa-cra]i în domeniu [i carele-au autorizat la RAR. Pro-duc`torul român poate venicu for]` de munc` mai ief-tin` [i eventual cu o proiec-tare a [asiului adecvat` ladrumurile din România.Aceasta poate m`ri costurilede produc]ie peste cele alefabrican]ilor din UE, îns`asigur ̀rezisten]a necesar ̀aremorcilor. „S\ntem nevoi]is ̀folosim profiluri mai groa-se cu 3–4 mm decît cele uzi-tate în mod normal [i nu pu-tem apela la tabla îndoit`întîlnit` la remorcile adusedin alte ]`ri“, spune Lauren-]iu Ciornei.

Pe lîng` sporul de cali-tate, produc`torul român sepoate departaja de cei dinalte ]`ri printr-o livrare maiprompt` a produselor, untermen competitiv de livra-re, fa]` de firmele str`ine,de 10-15 zile, mai spuneCiornei.

O ni[` potrivit` de pia]`este cea a rulotelor turisticea c`ror produc]ie nu a înce-put în România, dar care s\ntla mare c`utare în UE.

Bani&idei�

Joi, 22 iunie 2006 �Bani afaceri&

10 este raportul dintre parcul auto de marf` dinRomânia [i unele ]`ri ale UE. Acoperirea

decalajului va garanta o pia]` \n rapid` dezvoltare.

06

— Doru CIREA{~

CÎTEVA MII DE EURO [i asumareaunor minime riscuri s\nt condi]iilesuficiente pentru demararea uneiafaceri cu [anse de succes de 95%.Cei speria]i de cheltuielile impli-cate de g`sirea unui produs sau aunor servicii cu mare c`utare pepia]` au la dispozi]ie afacerile înfranciz`. Aceasta este un sistemde comercializare bazat pe ocolaborare continu` între dou`persoane fizice sau juridice, inde-pendente din punct de vedere

financiar, prin care o persoan`,denumit` francizor, acord` alteipersoane, denumit` francizat,dreptul de a exploata sau de adezvolta o afacere, un produs, unserviciu sau o tehnologie.

Avantajele afaceriiPrincipalele plusuri s\nt vînzareaunui produs (sau serviciu) deja cu-noscut [i exclusivitatea pentruacesta din partea francizorului.Acesta ofer` în plus know-how,instruire, asisten]` [i publicitate

na]ional`, f`r` ca beneficiarul s`investeasc` sume mari. Cît prive[teinvesti]ia ini]ial`, aceasta presupu-ne cheltuieli cu amenajarea spa]iu-lui comercial în func]ie de cerin]elefrancizorului, realizarea stoculuiini]ial în cazul francizei de retail [icump`rarea echipamentelor, deobicei furnizate de francizor.

Care s\nt costurile?Pe lîng` aceste investi]ii se maipl`tesc c`tre francizor taxa deintrare în franciz`, redeven]e de4-8% din cifra de afaceri, even-tual [i o tax` de publicitate, cifra-t` în general la 2-5% din cifra deafaceri. Contractul de franciz`

trebuie s` con]in` drepturile deproprietate intelectual` [i indus-trial` de care francizorul dispuneca drepturi francizabile, duratadrepturilor patrimoniale exerci-tate de francizor, data la careaceasta înceteaz`, restric]iileimpuse francizorului de c`tre au-

torul cedent în exploatarea aces-tor drepturi prin contractul decesiune, modalit`]i de utilizareconvenite de cedent, garan]iioferite de francizor.

Sprijin pas cu pasPe pia]a româneasc` au ap`rutmai multe firme care ofer` con-sultan]` în domeniul francizei.Acestea ghideaz` pa[ii doritorilorpe tot parcursul afacerii. Dorito-rilor li se ofer` consiliere la achi-zi]ionarea unei francize, asisten]`la intermedierea contractului defranciz`, consultan]` în selec]iaacesteia, asisten]` profesional` înalegerea strategiei optime.

�� Culoar liber la oportunit`]i

Afaceri la sigur

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

Spania

Fran]a

Bulgaria

Croa]ia

România

Turcia

UE 25

UE 15

MareaBritanie

4.188,9 4.418

5.986 6.057

3.166 3.341

30.702

24.177

293,5 317,7

148,3 154,8

463,1 482

1.378,5 1.907,3

2003

mii autovehicule

2004

Parcul auto european de marf`

INFO_COTIDIANUL

PARCUL AUTO, TRACTAT DE DEZVOLTAREA TRANSPORTURILOR

Remorci pentru gropile noastre

Camioanele vestice a[teapt` constructorii români de remorci [i semiremorci.

� Din totalul de3,45 milioane deautovehicule\nmatriculate \nRomânia, 80%au asigurareRCA. Ponderealor va cre[te cu\nc` 10 punctep\n` \n iulieacest an.— Florin CEPRAGA

PIA}A ASIGUR~RILOR to-tale a atins 1,2 miliarde deeuro la sf\r[itul anului 2005,dintre care poli]ele RCA, ex-cluz\nd Cartea Verde, repre-zint` 210 milioane de euro,ceea ce \nseamn ̀a [asea par-te din total. „E pu]in vizavide tarif, de[i pia]` e \n cre[-tere. Noi avem tarife româ-ne[ti. Tarifele din UniuneaEuropean` s\nt mai mari.De exemplu, \n ]`ri precumPolonia, primele de asigura-re total` au ajuns la trei-pa-tru miliarde de euro. Dup`intrarea \n Uniunea Euro-pean`, primele vor cre[te [ila noi, dar \ncet, \ncet, \nfunc]ie de puterea financia-r ,̀ pentru c ̀nu po]i s ̀cre[tidintr-o dat ̀tarifele. |n cazulcelor zece ]`ri care au aderatla UE \n mai 2004, o r`spun-

dere civil` auto pentru unautoturism \ntre 1,3 litri [i 2litri cost` \n jur de 100 deeuro, \n timp ce \n Româniaeste de 65 de euro. Tendin]ava fi s` se egalizeze pre]urilecu acele zece noi state. Vatrebui s` pl`tim pre]ul in-tegr`rii, nu avem ce s` fa-cem“, a spus Mihail Tec`u,secretar general al Comisieide Supraveghere a Asigur`-rilor (CSA).

Cre[te gradulde asigurare

La sf\r[itul lunii aprilie,gradul de cuprindere \n asi-

gurare a dep`[it 80%. Indi-catorul este calculat \ntrenum`rul total de autovehi-cule \nmatriculate \n Româ-nia, care se cifreaz` la 3,45de milioane, potrivit datelorInspectoratului General alPoli]iei Române, [i num`rultotal de autovehicule careapar \n baza de date CEDAMca av\nd asigurare. P\n` lasf\r[itul lunii viitoare, re-prezentantul CSA se a[teap-t` la un grad de cuprinderede minimum 90%.

„Cred c` \n luna iulievom avea o situa]ie mai

clar` asupra acestui indi-cator, dup` ce campania de\n[tiin]are a MinisteruluiAdministra]iei [i Interne-lor (MAI) se va \ncheia“, amai spus Tec`u.

|n c`utareaneasigura]ilor

P\n` la sf\r[itul luniimartie a acestui an au fost\ncheiate 3,1 milioane depoli]e RCA, dintre care doar2,85 milioane de poli]eexist` \n baza de date CE-DAM. „Diferen]a de 250.000de poli]e RCA s-a pierdut

\ntre agen]i, societ`]i [i bazade date“, a declarat Tec`u.

Luna trecut`, MAI a \n-ceput transmiterea unui nu-m`r de 1,3 milioane de \n-[tiin]`ri proprietarilor deautovehicule care nu s\nt\nregistra]i \n bazele de dateale CSA [i Registrului AutoRomân (RAR) [i care nu pre-zint` dovada \ncheierii depoli]e RCA [i avizul de efec-tuare a inspec]iei tehniceperiodice.

Destinatarii \n[tiin]`ri-lor trebuie s` se adresezeCSA sau RAR pentru clarifi-carea situa]iei. Societ`]ilede asigur`ri pot fi contactatetelefonic, prin fax sau e-mail,precum [i direct, la sediulsocial sau la orice punct delucru al acestora, se arat`\ntr-un anun] al CSA.

Societ`]ile de asigurareemitente au obliga]ia de averifica dac` informa]iilecuprinse \n poli]ele de asi-gurare, indicate de asigura]i,se reg`sesc \n baza de dateCEDAM [i dac` acestea co-respund cu datele de identi-ficare a autovehiculului, a[acum s\nt \nscrise \n certifi-catul de \nmatriculare (nu-m`r de \nmatriculare [i seriede caroserie).

� Potrivit directiveloreuropene, pentru a evitacrearea unei presiunifoarte mari asupra Fondu-lui de protec]ie a victime-lor str`zii, ponderea auto-vehiculelor neasiguratenu ar trebui s` dep`[easc`10% din total, iar fondu-rile care trebuie s` acope-re acest procent ar trebuis` se cifreze la 10 milioa-ne de euro. „|n prezent,Fondul de protec]ie avictimelor str`zii dispunede circa trei milioane deeuro, sum` care va cre[tep\n` la cinci milioane deeuro \n decembrie 2006“,a ad`ugat reprezentantulCSA. |n plus, Biroul Asi-gur`torilor de Autovehi-cule din România dispunede fonduri de 12 milioanede euro, care vor fi folo-site pentru desp`gubirearomânilor care circul` \nstr`in`tate.

Fonduri destule

10% estegradul de

cuprindere din totalul locuin]elorasigurate \n România.

Auto�210 milioane de euro este valoareaasigur`rilor de r`spundere civil`

auto \ncheiate \n primul trimestru.

07� Joi, 22 iunie 2006Bani afaceri&

� Anda Adam, prima careconduce Rexton Distinctive C\nt`rea]a Anda Adam esteprima posesoare din România anoii versiuni a modelului off-roadSsangYong RextonDistinctive. Pre]ulf`r` taxe al acestuimodel \ncepe de la23.650 de euro, iarpre]ul DDP, care in-clude taxele de import[i TVA, este de 36.633de euro. Motorul die-sel de 2,7 litri gene-reaz` 165 de cai-pu-tere la 4.000 de rota]iipe minut, \n timp ce

cuplul maxim de 320 de Newton-metri este disponibil la 2.400 derota]ii pe minut. Autovehicululde teren, care c\nt`re[te dou`tone, atinge o vitez` maxim` de

177 de kilometri pe or` \n cazulechip`rii cu o cutie de viteze ma-nual` [i 170 de kilometri pe or`pentru cutia de viteze automat`.Potrivit datelor produc`torului,SsangYong Rexton Distinctive areun consum mixt de 8,6 litri p\n`la 9 litri, \n func]ie de cutia deviteze cu care este echipat. Rex-ton Distinctive este disponibil \ncinci variante de echipare: Base,Classic MT, Classic AT, BusinessMT [i Business AT. Potrivit infor-ma]iilor importatorului Inter-auto, pre]ul DDP pentru cea maiscump` variant` de echipareatinge 48.598 de euro, iar cel f`r`taxe se cifreaz` la 31.500 de euro.

� Romcar lanseaz` ma[inade familie Ford S-Max Importatorul general al m`rciiFord \n România, Romcar, a lan-sat, cu ocazia Parcului }iriac Auto,modelul S-Max, o ma[in` de fa-milie cu linie sport [i un pre] deplecare de 18.090 de euro f`r`taxe. „Ma[ina se adreseaz` fami-li[tilor tineri, cu v\rsta cuprins`\ntre 20 [i 35 de ani, care au unstil sportiv de [ofat. |n gama Ford,noul S-Max se plaseaz` \ntre mo-delele Mondeo Wagon [i Galaxy“,a declarat directorul de comuni-care al Romcar, Ana Maria Ciu-meti. Ma[ina este echipat` cu pa-tru variante de motorizare, dou`

pe benzin` [i dou` diesel. Una din-tre versiunile pe benzin`, motorulcu cinci cilindri [i 220 de cai-pute-re, a fost \mprumutat` de la mo-delul Focus ST. O alt` variant`,mai economic`, este cea cu pro-pulsorul pe benzin` de doi litri [i145 de cai-putere. Clien]ii carevor motoare diesel pot opta fiepentru varianta de 1,8 litri [i 125de cai-putere, fie pentru un pro-pulsor de 2 litri [i 140 de cai.Potrivit datelor Asocia]iei Pro-duc`torilor [i Importatorilorde Automobile, anul trecut aufost v\ndute 5.354 de autotu-risme [i 2.342 de autoutilitareFord pe pia]a româneasc`.

�� Nout`]i \n grila de start

VOR VENI SCUMPIRI DE TARIFE CU 30-40% DUP~ INTEGRAREA |N UE

Poli]ele RCA, a [asea partedin pia]a total` a asigur`rilor

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

1.999

3.633

2.617

3.4503.871

4.246

5.414

4.476

Prime încasate (miliarde lei)Num`r poli]e (mii)

2001 2002 2003 2004

Evolu]ia num`rului de poli]e RCA

INFO_COTIDIANUL

DRAGO{ TOADERProcentul aplicat reducerilor practicate \n prezent va deveni, din 2007, exact opusul, adic` scumpire.

� A \nceput s`lucreze la 20 deani [i, \n zece anide activitate, atrecut prinjurnalism,publicitate [irela]ii publice.Acum e manager.— Florin CEPRAGA

NU {I-A C~UTAT niciodat`un job. Au venit ele la ea. Pri-ma experien] ̀profesional̀ a\nceput cu un job \n jurna-lism, \n cadrul departamen-tului de politic` intern` aziarului „Ziua“. „Am intrat \nechipa «Ziua» \ntr-o perioa-d` foarte agitat`: campaniaelectoral` pentru alegerilelocale. Sorin Ro[ca St`nescu\mi era profesor la {coalaSuperioar` de Jurnalism(SSJ) [i avea nevoie de oa-meni. Am fost desemnat` s`reprezint «Ziua» \n grupulde pres ̀care \l \nso]ea zilnicpe Ilie N`stase, \n calitateasa de candidat la Prim`riaBucure[tiului. O \nlocuiampe Oana Marinescu, actualulpurt`tor de cuv\nt al Guver-nului, c`reia i se d`duser ̀\ncadrul ziarului alte sarcini.A fost o experien]` intere-sant`, care mi-a folosit multulterior“, poveste[te Lungu.

Nota zece [i jobul La Ogilvy a ajuns s` lu-

creze un an mai t\rziu, \n1997. Totul a \nceput cu un10 la examenul de publici-tate la finalul anului trei defacultate.

„Mai \n glum ,̀ mai \n se-rios, asta a fost [ansa mea!Profesorul meu de publici-tate, Mihai Dumitrescu, era\n acea vreme director decrea]ie la Ogilvy. La finalulanului, i-a chemat la un in-terviu de angajare pe to]i ceicare au luat nota maxim` laexamenul lui. Luaser`m vreo14 studen]i nota 10, dar lainterviu au venit doar [apte.Restul nu au vrut s`-[i stricevacan]a de var`! Interviull-am luat trei dintre noi, iardup` perioada de prob` amr`mas numai eu“, spune t\-n`rul manager despre cums-a angajat la Ogilvy.

Primul post \n cadrulagen]iei a fost \n domeniulpublicit`]ii, c\nd a lucratdrept copywriter \n depar-tamentul de crea]ie alOgilvy&Mather.

„Patru ani am f`cut asta[i mi-a pl`cut. Ce po]i s`-]idore[ti p\n` la 25 de ani de-c\t o meserie creativ`, efer-vescent`, neplictisitoare, \n-tr-o companie interna]iona-

l` de renume?“, se \ntreab`retoric Lungu.

Muzele unui directorde crea]ie

A fost autoarea unor spo-turi cunoscute, a unor jin-gle-uri publicitare pe caremult` lume le-a fredonat, aunor sloganuri de care lu-mea \[i aduce \nc` aminte.Apoi a fost numit ̀\n func]iade director de crea]ie. „A fostca o \ncununare a muncii decopywriter [i, probabil, [i cao preg`tire \n ceea ce pri-ve[te partea de coordonare.“

„Oamenii de pe strad`,de la coada la bilete de film,cei cu care te ciocne[ti \n su-permarket... Ei \mi aduceauinspira]ia. Fac parte din ca-tegoria acelor oameni decomunicare care cred enormde mult \n insight, \n cu-noa[terea profund` a publi-cului-]int ,̀ care \]i reveleaz`adev`ruri pline de sev`, pli-ne de idei ascunse, numaibune de a fi scoase la lumin .̀Pentru mine, succesul unui

bun creative director se con-fund` cu succesul branduri-lor pe care le p`store[te.Transformarea unui brand\n lider de pia]` str`luce[temai mult pentru mine dec\torice trofeu de festival“, ex-plic` Lungu \n ce const` re-]eta succesului.

„De-a lungul parcursuluimeu profesional am înv`]atc` st` în puterea noastr` s`înf`ptuim minuni, c ̀o voin-]` puternic` ]ine de foartemulte ori loc de magie. Ammai înv`]at c` oamenii nus\nt ni[te ma[in`rii, ci fiin]efascinante [i delicate fa]` decare nu po]i simula intere-sul: pur [i simplu trebuie s`î]i pese“, afirm` Lungu.

Drumul spremanagement

Totu[i, lucr\nd ca om decrea]ie, a realizat c ,̀ mai multdec\t de crearea de reclame,e fascinat` de strategie, deviziunea de ansamblu asupracomunic`rii. „A[a am r`spuns\n urm ̀cu cinci ani provoc`-

rii de a urma o nou` carier`,de consultant de rela]ii pu-blice \n cadrul companieiOgilvy Public Relations. Amfost printre primii angaja]i aiOgilvy Public Relations [iam parcurs toate etapele pro-fesionale, de la PR AccountManager la Managing Di-rector, lucr\nd pentru mul]iclien]i importan]i [i lu\ndparte la toate aspectele mun-cii \n PR: strategie de comu-nicare, management de re-puta]ie, consultan]` perma-nent` sau proiecte specialede tipul campaniilor de lan-sare, programelor de rebran-ding sau de responsabilitatesocial`“, a ad`ugat Lungu.

Din septembrie 2002,coordoneaz` activitateaOgilvy Public RelationsWorldwide/Bucharest, c\nda fost numit` Executive Di-rector al companiei. Pozi]iade Managing Director a ve-nit cinci luni mai t\rziu.

„S\nt un creativ devenitmanager. Poate p`rea unparcurs profesional destul debizar, dar nu este, dac` m`g\ndesc mai bine la trecut.“

„Cred foarte mult \n oa-menii din echipa mea. Con-duc profesioni[ti respon-sabili, care muncesc cu d`-ruire. Rolul meu este maipu]in de a-i supraveghea lafiecare pas, c\t acela de a-isprijini [i a le oferi o viziu-ne, o direc]ie. Oamenii teurmeaz` dac` le ar`]i c` [tiifoarte clar unde vrei s ̀ajungi[i dac` reu[e[ti s` le capteziinteresul at\t fa]` de des-tina]ie, c\t [i fa] ̀de c`l̀ toriaîn sine“, spune t\n`rul ma-nager despre rela]ia cu su-bordona]ii.

Pe val�

Joi, 22 iunie 2006 �Bani afaceri&08

GabrielaLungu� 1997: primul job laOgilvy&Mather� 2002: coordoneaz`activitatea OgilvyPublic RelationsWorldwide/Bucure[ti� 5 luni mai t\rziu devineManaging Director

„Oamenii depe strad`, de lacoada la biletede film, ceicu care teciocne[ti \nsupermarket...Ei \mi aduceauinspira]ia.“

„De-a lungulparcursuluimeuprofesional amînv`]at c` st`în putereanoastr` s`înf`ptuimminuni, c` ovoin]`puternic` ]inede foartemulte ori locde magie.“

„Oamenii teurmeaz` dac`le ar`]i c` [tiifoarte clarunde vrei s`ajungi [i dac`reu[e[ti s`le capteziinteresul at\tfa]` dedestina]ie,c\t [i fa]` dec`l`toriaîn sine.“

— Gabriela Lungu

� Gabriela Lungu este ab-solventa {colii Superioarede Jurnalism [i licen]iat` laFacultatea de Jurnalism [i{tiin]ele Comunic`rii, dincadrul Universit`]ii Bucu-re[ti, cu specializare prin-cipal` \n jurnalism [isecundar` \n PR [i publici-tate. Cuno[tin]elor asimi-late \n timpul facult`]ii lis-au ad`ugat traininguri decrea]ie (Advanced CreativeSkills, Sistematic InventiveThinking [i Film Directing

for Agencies), la cursuri debrand [i strategie (Advan-ced Strategic Thinking [iBrand Stewardship), declient service (AdvancedPresentation Skills, JudgingAdvertising [i The WinningWay for New Business) [i,evident, de rela]ii publice(PR Strategies&Tactics [iHandling Massive Person-nel Downsizing). |n 2003, aparticipat la un curs in-tensiv de Business Manage-ment \n Londra. Anul tre-

cut a \nceput ManagementDevelopment Program, unprogram interna]ional deleadership [i businessmanagement care dureaz`doi ani, are loc la Oxford [iTouffou. O reu[it` deo-sebit` \n zona preg`tiriiprofesionale este ob]inereacu merit anul trecut a uneidiplome interna]ionale \nManagement Strategic laUniversity of CambridgeInternational Examina-tions, din Marea Britanie.

Raftul cu diplome de reu[it \n carier`

VIZIUNEA COMPLEX~ ASUPRA COMUNIC~RII VINE DIN EXERCI}II

Examenul din [coal`, notat la munc`

Gabriela Lungu a descoperit c` nu ai nevoie de „Titanic“ pentru a avea succes.