— Dan ODAGIU

� Vara este sezonul \n carecompaniile listate pe burs`distribuie dividende.

DAC~ |N ANII 1996-2000 mul]i dintrecet`]eni au primit dividendele acas` prinpo[t ,̀ \ntre timp lucrurile s-au mai schimbat.Multe firme nu mai distribuie ace[ti baniprin po[t`, ci prin b`nci sau vireaz` banii \ncontul personal. Pentru a fi siguri c` ve]iprimi banii cuveni]i, trebuie s ̀lua]i leg`turacu direc]ia ac]ionariat a companiei res-pective. Dac` nu a]i primit dividende \n aniitrecu]i, pute]i s` v` interesa]i cu aceast`ocazie dac` firma \n cauz` a mai dat divi-dende, iar dac` a mai acordat, cum pute]i s`intra]i \n posesia lor. Nu societatea va batela u[a dumneavoastr` s` v` \nm\neze baniicuveni]i, ci dumneavoastr` trebuie s` v`interesa]i de drepturile pe care le ave]i \ncalitate de ac]ionar. |n plus, e posibil canum`rul de ac]iuni la care considera]i ini]ialc` ave]i dreptul s` mai fi crescut \n ultimiiani. E posibil ca societatea s` fi inclus \n ca-pitalul social profitul din anii trecu]i[i s` ave]i dreptul la ac]iuni gratuite.Acestea pot fi v\ndute apoi pe pia]a de capital[i deci pot fi transformate u[or \n bani.

Bani afaceri& Supliment editat de ziarulJoi, 8 iunie 2006

Ce-]i trebuies` fii brokerNici prea mult` [coal`,nici prea mul]i bani deinvestit. Calit`]ile \nn`scutereprezint` cheia succesului\n aceast` meserie. ��06

Impozit peavoca]iSocietatea civil` profesional`cu r`spundere limitat`constituit` prin asocierea acel pu]in doi avoca]i pl`te[te16% pe profit. ��03

Cum orice companie are nevoiede comunicare pentru a-[i crea oimagine [i a promova serviciile,umbrela erei PR-ului las` multloc de extindere. ��06

— Doru CIREA{~

CLASA MIJLOCIE, atît de dorit`[i men]ionat` în discursurileguvernan]ilor, va sta la bazacre[terilor de taxe [i impozite, pecare statul [i le dore[te la buget.Un calcul sumar arat` c` româ-

nul mijlociu, cu dou` ma[ini încurte, proprietar al unui aparta-ment de patru camere [i al unuiloc de cas ,̀ patron al unei micro-întreprinderi cu nou` angaja]i,va avea serioase b`t`i de cap deanul viitor. Ceea ce îl va trage înjos s\nt noile prevederi refe-

ritoare la impozitarea microîn-treprinderilor [i care vor loviprofitabilitatea afacerii sale. Peplan personal, patronul-contri-buabil va trebui s` scoat` maimul]i bani atît pentru ma[inilesale, cît [i pentru casa în carelocuie[te. Ghinionul lui dac` î[iva pune problema s` vînd` pa-chetul de ac]iunide]inut de mai binede un an, pentru c` din 2007 im-pozitul va fi de 16%.

� Cum va fi traiul nostru fiscal dup`1 ianuarie 2007, cînd vor deveni aplicabilenoile prevederi ale Codului fiscal?

��02

Ma[inile, carburantpentru buget

� Impozitele pentru autotu-rismele cu motoare sub 1,6litri vor fi dublate, iar pentruma[inile cu capacitate cilin-dric` ridicat` vor fi pl`titetaxe de minimum 800 de lei.Fiecare 200 de cm cubi \n plusvor \nsemna al]i bani da]i.

INVESTITORIIde la burs̀ vorputea s` „cumpere” ac]iuni-vedet ̀gen Google, Coca-Colasau Mercedes. „Vom consti-tui un produs care se pre-teaz` la anumite aplica]ii.Deci noi dorim, \n fapt, cre-area unui mecanism care s`

fac` posibil` listarea deac]iuni-vedet` gen Google,Coca-Cola sau Mercedes laBVB”, declar` SeptimiuStoica, actualul pre[edinteal Bursei de Valori Bucure[ti(BVB). |n fapt, este vorbadespre cump`rarea de la

BVB a unor certificate de de-pozit emise de o banc`, cer-tificate care se sprijin` peacest tip de ac]iuni. Actualaconducere a BVB neanun] ̀c ̀acest lucruva deveni realitate cel t\rziu\n anul 2007.

PIA}A ROMÂNEASC~ aautoturismelor de închiriatse cifreaz` la unmilion de euro.Valoarea s-arputea ridicala dou` mi-lioane de eurodup` 1 ianua-rie 2007. Com-pus ̀din apro-

ximativ 1.000 de ma[ini,pia]a de rent-a-car din

România a[teapt`un reviri-

ment \nmomen-tul \n ca-re vom fiinclu[i \nb l o c u lactual al

celor 25 de state membreale UE. „La ora actual ,̀ pia]arent-a-car este subdezvol-tat`, cu o cifr` de afaceri deaproximativ un milion deeuro, poten]ialul de cre[terefiind îns` imens“, a spusDudy Perry, direc-torul general adjunctal companiei New KopelRomânia.

Ac]iunile Google [i Coca-Colavor fi „cump`rate” pe BVB

|nchirierile auto se dubleaz`

��03��07

Dividendele pe ac]iuni

INFO_COTIDIANUL

��04-05

TAXAREA ROMÅNULUI }INE SUS COLOANA VERTEBRAL~ A BUGETULUI

Via]a micului patrondup` noul Cod fiscal

Denumire firm` Dividend brut (lei)

Petrolexportimport 31,75

Comvex 3,15

Turbomecanica 1,09

Uztel Ploie[ti 0,714

BRD 0,3089

Sursa: Bursa de Valori Bucure[ti

BANI DE VACAN}~

Liber ladividende

Ploaie de agen]ii\n Rela]ii Publice

— Dan ODAGIU

VARA ESTE DE REGUL~ se-zonul \n care companiile lis-tate la Bursa de Valori Bu-cure[ti sau pe fosta pia] ̀Ras-daq distribuie dividende ac-]ionarilor s`i pentru anul fi-nanciar 2005. A[a c` pute]i\ncasa bani frumo[i dac`ave]i ac]iuni la o societate ca-reacord ̀\n acest an dividen-de. Bani buni de concediu.

Interesa]i-v` ladirec]ia ac]ionariat

Dac` \n anii 1996-2000mul]i dintre cet`]eni auprimit dividendele acas`prin po[t`, trebuie s` [ti]ifaptul c ̀\ntre timp lucruriles-au mai schimbat. Multefirme nu mai distribuieace[ti bani prin po[t ,̀ ci prinb`nci sau vireaz` banii \ncontul personal. A[a c` ar fibine, pentru a fi siguri c`ve]i primi banii cuveni]i, s`lua]i leg`tura cu direc]ia ac-]ionariat a companiei res-pective. Dac` nu a]i primidividende \n anii trecu]i, pu-

te]i s` v` interesa]i cu aceas-t ̀ocazie dac ̀firma \n cauz`a mai dat dividende, iar dac`a mai acordat, cum pute]is` intra]i \n posesia lor. Ebine de [tiut faptul c` nusocietatea va bate la u[a

dumneavoastr` s` v` \nm\-neze banii cuveni]i, ci dum-neavoastr` trebuie s` v` in-teresa]i de drepturile pe carele ave]i \n calitate de ac]io-nar. |n plus, e posibil ca nu-m`rul de ac]iuni la care

considera]i ini]ial c` ave]idreptul s` mai fi crescut \nultimii ani. E posibil ca so-cietatea s` fi inclus \n capi-talul social profitul din aniitrecu]i [i s` ave]i dreptul laac]iuni gratuite.

Dividende sub form`de ac]iuni gratuite

Exist` pe pia]a de capitalo serie de companii care \nloc de bani au acordat ac]iunigratuite. Acestea pot fi v\n-dute apoi pe pia]a de capital

[i deci pot fi transformateu[or \n bani. |n num`rulviitor din „Bani&Afaceri“vom prezenta lista societ`]i-lor care au acordat ac]iunigratuite [i ce trebuie s ̀face]ipentru a intra \n posesia lor.

Microinvesti]ii�

Joi, 8 iunie 2006 �Bani afaceri&02

509 ac]iuni gratuite la 1.000 de]inute vorprimi ac]ionari B`ncii Transilvania.

Ei vor mai putea subscrie 15% din cele de]inute.

Valoarea dividendelor pe ac]iuni

Nr. Denumire firm` Dividend brut (lei)

1. Alro Slatina 0,1369

2. Aerostar Bac`u 0,44

3. BRD 0,3089

4. Bermas Suceava 0,1256

5. Carbochim 0,0847

6. Ceramic` Ia[i 0,18

7. Comelf Bistri]a 0,0797

8. Comvex 3,15

9. Ductil 0,042

10. Gaoy Gastrom 0,042

11. MJ Maillis România 0,1

12. Oil Terminal 0,0054

13. Petrolexportimport 31,75

14. Prodplast Bucure[ti 0,035

15. Rulmen]i B\rlad 0,1966

16. SIF Banat-Cri[ana 0,05

17. SIF Moldova 0,067

18. SIF Transilvania 0,05

19. SIF Muntenia 0,06

20. SIF Oltenia 0,06

21. Petrom 0,013

22. Socep Constan]a 0,0032

23. Turbomecanica 1,09

24. Uztel Ploie[ti 0,714

PUBLICITATE

� Petrolexport-import Bucure[tiacord` undividend de31,75 lei(317.500 de leivechi) la oac]iune de]inut`.

CINE DE}INE AC}IUNI LA COMPANII ARE ACUM BANI DE VACAN}~

A venit vremea dividendelor

Romånii cu ac]iuni la o firm` trebuie s` se intereseze de dividende la direc]ia ac]ionariat.

��� Afaceri la cheie

Cum s`-]i faci o fabric` de p\ine Necesar ini]ial:� 60.000 de euro � o cl`dire de m`rime

medie� achizi]ionarea unor

utilaje care s` respectestandardele europenede calitate

� 5 angaja]i

Condi]ii pentrupornirea afacerii:� produc]ia minim` –

3.000 de p\ini/zi� contracte pentru cump`-rarea gr\ului materie prim`� posibilitatea de desfa-cere a produsului \n modconstant

Necesar pentru profit mare:� investi]ie de 100.000de euro� surs` sigur` de mate-rie prim`

� depozit modern� produse diversificate� o re]ea de magazine pen-tru distribu]ia produselor

Cel mai profitabil este s`se construiasc` o brut`riede la zero. Investi]ia estemai mic` dec\t pentrumodernizarea uneibrut`rii vechi care trebuieref`cut` \n totalitate, de larefacerea cl`dirii, p\n` lacump`rarea de utilaje noi,performante. |n acest fel,o brut`rie nou` este maiieftin` pentru c` este sigurc` \ndepline[te condi]iileUE [i nici nu mai trebuiearuncate utilajele vechi.

Avantaje:� Amortizarea investi-]iei – 7 ani� Rata profitabilit`]ii – 5%� Proprietarul poate utili-za bani \n avans, pentruc` f`ina achizi]ionat`poate fi pl`tit` [i dup`30-60 de zile, \n timp cebanii pentru p\ine s\nt \ngeneral \ncasa]i pe loc

Dezavantaje:� Num`rul brut`riilor depe pia]` este deja foartemare, put\nd asigura decinci ori necesarul de p\ineal României. De aceea,c\nd stabile[te locul fabri-cii de p\ine, investitorultrebuie s` se orientezec`tre o zon` \n care s\ntc\t mai pu]ine astfelde unit`]i

TIMI {LICARU SURSA: BURSA DE VALORI BUCURE{TI

— Dan ODAGIU

„VOM CONSTITUI un pro-dus care se preteaz` la anu-mite aplica]ii. Deci noi do-rim \n fapt crearea unui me-canism care s` fac` posibil`listarea de ac]iuni-vedet`gen Google, Coca-Cola sauMercedes la BVB“, declar`Septimiu Stoica, actualulpre[edinte al Bursei de Va-lori Bucure[ti \n revista „In-vesti]ii&Profit“. |n fapt estevorba despe cump`rarea dela BVB a unor certificate dedepozit emise de o banc`,certificate care se sprijin`pe acest tip de ac]iuni.

Cum vine Google \nringul bursier

Practic, un investitor dela Bursa de Valori Bucure[tinu va putea s` cumpere ac-]iuni gen Google, Coca-Colasau Mercedes de pe pia]a decapital dec\t dac` aceste fir-me ar dori s` fie listate labursa din România. Ceea ceeste imposibil. Dar, pentruc` exist` \ntotdeauna undar, se vor putea cump`racertificate de depozit careau la baz` acest tip de ac-]iuni. „O mare entitate ban-car` din România, adic` obanc`, cump`r` ac]iuniGoogle sau Mercedes de pemarile pie]e de capital pecare le imobilizeaz` la uncustode. Apoi emite la r\ndulei certificate de depozit pepia]a local`, care au la baz`aceste ac]iuni“, ne explic`Septimiu Stoica mecanismulacestui nou joc. |ns` pentrua se putea realiza o aseme-nea opera]iune trebuie g`si-t` banca interesat` s` fac`jocul. |n plus, banca trebuies` analizeze foarte bine si-tua]ia, deoarece ac]iunilecump`rate trebuie s` fieunele cunoscute [i cu poten-]ial de cre[tere.

Ce c\[tig`m|ntrebarea care se pune

„este cum c\[tig`m bani pecertificatele de depozit“. „Deregul` exist` o coresponden-] ̀\ntre ac]iuni [i certificate-le de depozit, care au la baz`aceste ac]iuni. Spre exem-plu, dac` exist` elementepozitive [i ac]iunile respec-tive cresc pe pie]ele de afar`,atunci va cre[te [i valoareacertificatelor de depozittranzac]ionate la Bursa deValori Bucure[ti“, ne maispune Septimiu Stoica. |nschimb, dac` ac]iunile scadafar` atunci [i valoarea

certificatelor de depozit vasc`dea \n România. De aceeae foarte important de ana-lizat ac]iunile care vor ficump`rate [i pe baza c`rorabanca respectiv` va eliberacertificatele de depozit.

Hedging pe GoogleChiar dac` situa]ia

prezentat` de noi mai suspare pu]in de domeniul fan-tasticului, actuala conducerea BVB ne anun]` c` situa]iaprezentat` va deveni realita-te cel t\rziu \n 2007. Maimult, sus]ine c` se va puteaface [i headging pe acestecertificate. „Matematic, pre-]ul ac]iunilor pe cele dou`pie]e nu va fi identic. Va exis-ta un pre] al ac]iunilor \ncauz` la bursa unde s\ntlistate [i un alt pre] al certi-ficatelor de la BVB. {i atunci

se va putea face hedging pecele dou` pie]e“, mai zicepre[edintele BVB. Tot Dom-nia sa ne l`mure[te [i cumst` treaba cu hedgingul.„Dac` aceste ac]iuni s\nt pepia]a din România maiieftine dec\t \n str`in`tate,atunci banca va putea s ̀v\n-d` ac]iunile pe care le de]inepe pia]a de afar` [i va cum-p`ra \n contrapartid` certi-ficate de depozit de pe pia]adin România. Sau dac` cer-tificatele de depozit s\nt maiscumpe \n România, atunciva cump`ra ac]iuni de afar`[i va vinde noi certificate pepia]`“, ne l`mure[te cum st`treaba cu hedgingul peGoogle Septimiu Stoica.

Ce se \nt\mpl` acumAutomat ne punem \n-

trebarea care este stadiul

acestui nou joc. „Cred c`,p\n` la finalul anului, vomtermina regulamentul [iapoi vom c`uta s` g`simbanca doritoare s` cumpe-re ac]iuni, respectiv s` eli-bereze certificatele. {i afar`se \nt\mpl` la fel. Numai c`pe pie]ele dezvoltate se v\ndcertificate de depozit pe ac-]iuni ale unor firme din Eu-ropa de Est. La noi situa]iava fi invers“, ne anun]` \n fi-nalul discu]iei pre[edinteleBursei de Valori Bucure[ti.Domnia sa recunoa[te faptulc ̀noul regulament va trebuiaprobat [i de Comisia Na-]ional ̀a Valorilor Mobiliare(CNVM). „Nu cred c` vomavea probleme cu CNVM-ulpe aceast` tem`. Este nevoieca pia]a de capital din Româ-nia s` fie mai dinamic` [imai atractiv`“, spune Stoica.

Investi]ii mari�

03� Joi, 8 iunie 2006Bani afaceri&

�� Flash bancar

Acces 24/7 la contul din banc`

�� Taxe [i impozite

Impozit pe profitul avoca]ilor

— Doru CIREA{~

ADERAREA LA UE nu vaduce la dispari]ia produse-lor tradi]ionale române[ti,iar acestea vor putea fi in-clusiv exportate în spa]iulcomunitar. Potrivit Minis-terului Integr`rii Europene,la negocieri, România aob]inut recunoa[terea [iprotec]ia denumirilor deorigine [i geografice pentrumai multe tipuri de b`uturi(palinc`, ]uic`, horinc`,tur]), pentru iaurt, ca[,

ca[caval, magiun, cîrna]i,pl`cint`, covrigi etc. Pentru aproape 60 de ti-puri de brînz` [i produselactate de vac`, oaie, capr`[i bivoli]`, produse printehnologii tradi]ionale, aufost acordate derog`ri dela normele sanitar-veteri-nare europene. Aceasta înseamn` c`produc`torii vor beneficiade excep]ii de la cerin]elecomunitare stricteprivitoare la securitateaalimentar`.

�� Mituri demolate

UE va refuza produsele noastre

� Raiffeisen Bank a lansatRaiffeisen Online pentrupersoane fizice, serviciul deInternet banking, care ofe-r` clien]ilor acces nonstopla conturile lor, oriunde s-ar afla. Lansat la sf\r[itullunii mai, la acest serviciuau apelat p\n` \n prezentpeste 1.000 de clien]i, carefolosesc serviciul cel maides s` fac` diverse pl`]i.Serviciul este disponibilindiferent de zi sau or`,prin intermediul oric`ruicomputer ce \ndepline[tecondi]iile tehnice [i esteconectat la Internet.

� De la lansarea opera]iuni-lor pe pia]a din România,în ianuarie 2006, ING LeaseRomânia, companie careapar]ine uneia dintre celemai mari societ`]i deleasing din Europa, INGLease, a încheiat contractede finan]are în valoare depeste 30 de milioane deeuro, av\nd ca obiect achi-

zi]ia de echipamente indus-triale, utilaje de construc-]ii, camioane [i ma[ini gre-le. ING Lease Româniaofer` gama complet` deproduse: leasing imobiliar(finan]`ri pentru birouri,depozite, unit`]i [i punctede lucru), leasing pentruprocurarea echipamentelor(camioane, utilaje de maretonaj, echipamente elec-tronice, alte bunuri mobile)[i leasing pentru ma[ini.

� Pentru a veni \n \nt\mpi-narea nevoilor clien]ilors`i, Bancpost aduce schim-b`ri semnificative \n condi-]iile de finan]are a compa-niilor mijlocii. Astfel, clien-tul are la dispozi]ie dou`variante de credit, o liniede credit revolving [i uncredit pe afacere non-re-volving. Suma maxim` cepoate fi acordat` este dep\n` la 20% din cifra deafacere \nregistrat` decompanie \n anul anterior.

AV|ND |N VEDERE c` po-trivit prevederilor Legii nr.51/1995 pentru organiza-rea [i exercitarea profesieide avocat, modificat` [icompletat` prin Legea nr.255/2004, societatea civil`profesional` cu r`spunderelimitat` constituit` prinasocierea a cel pu]in doiavoca]i definitivi [i afla]i \nexerci]iul profesiei are per-sonalitate juridic` [i patri-moniu propriu, atunci con-form prevederilor art. 1coroborate cu prevederileart. 5 alin.(1) din Legeacontabilit`]ii nr. 82/1991,republicat`, aceasta areobliga]ia s` aib` contabili-tatea \n partid` dubl` [i s`\ntocmeasc` situa]ii finan-ciare anuale. Deoarece po-trivit prevederilor art. 51alin.(3) din Legea nr.51/1995 modificat` [icompletat` „societ`]ilecivile profesionale cu r`s-pundere limitat` s\nt supu-se regimului impozit`rii peprofit“, atunci acestea s\nt

obligate la plata impozitu-lui pe profit, conform pre-vederilor titlului II din Le-gea nr. 571/2003 privindCodul fiscal, cu modific`ri-le [i complet`rile ulterioa-re. Potrivit prevederilorart. 67 alin.(1) din Codulfiscal, veniturile sub form`de dividende definite potri-vit art. 7 pct. 12 din Codulfiscal coroborat cu preve-derile art. 67 din Legea nr.31/1990 privind societ`]ilecomerciale, republicat`, seimpun cu o cot` de 16%din suma acestora. Obliga-]ia calcul`rii [i re]inerii im-pozitului pe veniturile subform` de dividende revinepersoanelor juridice o dat`cu plata dividendelor c`treac]ionari sau asocia]i. Ter-menul de virare a impozi-tului este p\n` la data de25 inclusiv a lunii urm`toa-re celei \n care se faceplata. |n cazul dividendelordistribuite termenul deplat` este p\n` la 31 de-cembrie a anului respectiv.

Cum cumperi ac]iuni Google de la BVB

Investitor

Ia leg`tura

SSIFCump`r` certificate

de depozit

Ac]ionar GOOGLE

BVB

Vindecertificate

Prime[te certificate pe GOOGLE

Cump`r` ac]iuniGOOGLE

BANC~

WALL STREET

INFO

_CO

TID

IAN

UL

� Investitorii dela burs` vorputea s`„cumpere“ac]iuni-vedet`gen Google,Coca-Cola sauMercedes cel maidevreme \n 2007.

BUCURE{TIUL VREA S~ REINVENTEZE JOCUL LA BURS~

Cum vineGoogle la BVB

Septimiu Stoica, pre[edintele BVB, este optimist cu privire la viitorul bursei. TIMI {LICARU

30,11% din lichiditate a pierdut Bursade Valori Bucure[ti \n luna

aprilie 2006 fa]` de luna similar` din 2005.

fiind multiplicat` cu 1,2(valoare corespunz`toareunei locuin]e situate încartier mediu din Bucu-re[ti). |n final rezult` o va-loare de impozitare de63.600 de lei. La aceasta seaplic` o cot` de impozitarecare poate atinge 1%,stabilit` de Consiliul Local.|n final, micul proprietar vapl`ti 636 de lei pe an.

|n noua form` a Coduluifiscal, valoare de impozitarea apartamentului de o sut`de metri p`tra]i cre[te la66.900 de lei multiplicat cu2,4, deci la 160.500 de lei.Luînd în calcul un impozitde 1,5%, rezult` c` anul vii-tor va fi pl`tit pentru acestapartament 2.400 de lei, deciun spor de 1.764 de lei.

Pentru teren prevederileactuale stabilesc un impozitde 0,49 lei pentru fiecaremetru p`trat. |n cazul unuiteren de 500 de metri p`-tra]i, cu destina]ia de cons-truc]ii, situat într-o zon` re-lativ bun` a Bucure[tiului,va fi de plat` suma de 245 delei. Noile prevederi stabilescun impozit de 6.148 lei/hapentru aceea[i zon` luat`anterior în calcul, ceea ceînseamn` c` pentru un lotde cas` de 500 mp se vor pl`-ti 307 lei, deci cu 60 de leimai mult decît în acest an.

Dac` întreprinz`torul avîndut o proprietate în va-loare de 50.000 de euro,ob]inut` mai recent de treiani [i care figureaz` în re-gistrul notarial la o valoarede 30.000 de euro, ca [i înacest an [i în 2007 va fi apli-cat un impozit pe diferen]ac\[tigat` de 16%, respectivva trebui pl`tit un impozitde 11.200 de lei.

V\nzarea titlurilor se impoziteaz`

O alt` modificare im-portant` se refer` la regimul

ac]iunilor sau titlurilorde]inute mai mult de un an.Dac` în prezent v\nzareaacestora este impozitat` cu1%, de anul viitor cota deimpozit aplicat` va fi de16%. Practic, în cazul în caremicul ac]ionar î[i va vindeac]iunile, spre exemplu, învaloare de 10.000 de euro,cu un cî[tig de 10%, el vaavea de plat` 525 de lei înplus fa]` de acest an, respec-tiv diferen]a de impozitareaplicat` cî[tigului de 1.000de euro înregistrat.

FirmaCea mai important`

modificare care va afectafirma micului nostru între-prinz`tor va fi cea referitoa-re la trecerea obligatoriu laimpozitul pe profit, de la celpe venit din prezent, pentrucare se poate opta. Influen]ase va sim]i [i asupra cheltu-ielilor cu salariile ale firmei.S` presupunem c` firmarespectiv` are nou` angaja]ipl`ti]i pe microîntreprin-derile înfiin]ate de ace[tia.

La o cifr` de afaceri de100.000 de euro în 2005,impozitul de plat` era 3%din venituri, deci între-prinz`torul nostru patronpl`te[te în prezent 3.000 deeuro. Dup` 1 ianuarie, luîndîn calcul o rat` a profituluinet de 30% în industriarespectiv`, impozitul deplat ̀va fi 4.800 de euro, deciun spor de 1.800 de euro,

respectiv 6.300 de lei. Pel\ng` aceast` pierdere pa-tronul va trebui s` pl`teasc`cheltuieli cu asigur`rilesociale de aproximativ 40%din salariile acordate. La unfond anual de salarii de86.400 de euro acesta vapl`ti statului 34.560 de euro.

S\nt [i plusuriAsocia]ia Oamenilor de

Afaceri din România apre-ciaz` c` noul Cod fiscal artrebui s ̀r`mîn ̀neschimbatîn urm`torii trei ani. Pro-iectul propune dou` m`suricare îi avantajeaz`, spunoamenii de afaceri, respectivreducerea contribu]iilorpentru asigur`rile sociale [imen]inerea cotei de 16%pentru impozitarea profitu-lui. AOAR critic` îns` liber-tatea dat` primarilor de acre[te taxele locale, decît încazul în care folosesc baniipentru dezvoltarea comuni-t`]ii pe care o conduc. Înceea ce prive[te impozitareamicroîntreprinderilor, oa-menii de afaceri cred c`România ar trebui s` urme-ze modelul ungar.

În ]ara vecin`, întreprin-z`torii care cî[tig ̀anual sub100.000 de euro pl`tesc ocota mic` de impozit, iar ceicare cî[tig` peste acest nivels\nt impozita]i cu cot ̀unic .̀

Profitul reinvestit artrebui neimpozitat

Potrivit conducerii Parti-dul Conservator, profitulreinvestit de întreprinz`torinu ar trebui impozitat. „Noiavem trei propuneri [i ]inemla acestea: una se refer` lanecesitatea neimpozit`riiprofitului reinvestit; alta la

reducerea la 9% a TVA laprodusele alimentare debaz`; [i cea de-a treia, carevine în sprijinul clasei demijloc, se refer` la impozita-rea microîntreprinderilor.Mai concret, conservatorii

nu s\nt de acord cu ideeaMinisterului Finan]elor demodificare a sistemului deimpozitare a microîntre-prinderilor [i impunereaunei cote unice de 16% peprofit. Este necesar` men]i-

nerea sistemului actual princare microîntreprinderile s`poat` opta fie pentru impo-zitarea cu 3% a cifrei de afa-ceri, fie cu 16% a profitului,spune [eful partidului, DanVoiculescu.

— Doru CIREA{~

|N MARE, ultimele preve-deri elaborate de Finan]e,care înc ̀nu au primit avizuldefinitiv al Parlamentului,prev`d o majorare a impozi-telor pl`tite la nivel localpentru bunurile imobiliare,fie c` vorbim despre ma[ini,iahturi, case sau terenuri.Aceste modific`ri îl vorafecta pe exponentul claseimijlocii din România, prinprisma propriet`]ilor de]i-nute. Pentru micul între-prinz`tor, Codul fiscal va re-prezenta o lovitur` mai se-rioas`, deoarece nu va mai fiposibil` plata impozituluipe venit, variant` preferat`de majoritatea micilor în-treprinz`tori. Problematic`va fi [i lipsa de rentabilitatea pl`]ii salariilor pentruangaja]i pe microîntreprin-deri înfiin]ate de ace[tia. Vafi mult mai pu]in conve-nabil` plata unui impozit de16% pe profitul microîn-treprinderii, constituit dealtfel din salariile primitede angajatul care [i-a înfiin-]at-o, dec\t 3% pe veniturisituate la acela[i nivel.

Potrivit profesorului Da-niel D`ianu, de[i capitalulpare mai pu]in impozitat,nu este chiar a[a. Codulfiscal este mai împov`r`tor,spune Marian Petre Milu],pre[edintele Uniunii Na]io-nale a Patronatului dinRomânia (UNPR). „|n 2003-2004 se luau 25% pe profit [i5% pe dividende, în 2005,profitul s-a impozitat cu16%, iar dividendele cu 10%,iar anul acesta [i profitul, [idividendele se impoziteaz`cu 16%“, spune acesta. Dela an la an s-a ajuns ca baniiprodu[i de o firm` s` fieimpozita]i cu 32%, pe cîndîn 2003 se duceau la statdoar 30%.

Ma[inaImpozitul pe ma[in` va

fi determinat prin înmul]i-rea fiec`rei grupe de 200 decentimetri cubi cu sumecuprinse între 7 [i 50 de lei.

|n prezent, impoziteleauto sînt calculate prinînmul]irea fiec`rei grupe de500 de centimetri cubi, cusume cuprinse între 7 [i 8,6lei. Proiectul propune caimpozitul redus de 7 lei s`fie calculat doar pentruautoturismele cu o capacita-te cilindric` de pîn` la 1.600de centimetri cubi inclusiv,[i nu pentru autoturismelede pîn` la 2.000 de centi-metri cubi ca în prezent.

Aceasta înseamn` c` im-pozitul pentru autoturismecu o capacitate cilindric` depîn` la 1.600 de centimetricubi inclusiv va urca pîn` la56 de lei, dublu fa]` de im-pozitul maxim de 28 de lei

achitat acum. Pentru auto-turisme cu o capacitate cilin-dric` între 1.601 [i 2.400 decentimetri cubi inclusiv,impozitul va fi cuprins între240 [i 360 de lei.

S` lu`m cazul în care doimembri ai familiei aufiecare ma[ina sa, una cu o

capacitate de peste 2.000 cm,celalalt ̀imediat sub aceast`cilindree. Potrivit prevede-rilor actuale, impozitul deplat` este de 3,6 lei în cazulprimei ma[ini (7,2 lei pentrufiecare 500 cmc) [i, respec-tiv, 23,2 lei (5,8 lei la fiecare500 cmc p\n` la 2.000 cmc).

|n total, pentru parcul autoal familiei impozitul de plat`anual este de 59,2 lei. De la 1ianuarie ma[inile cu ocilindree peste 2.000 cmc seva pl`ti 15 lei pentru fiecare200 cmc sau frac]iune peste2.000 cmc, deci impozitul deplat` pentru prima ma[in`

va fi de 165 de lei. Pentru adoua, de cilindree mai mic`,se va pl`ti 7 lei pe fiecare200 cmc, deci în total 70 delei. |n consecin]`, pentruambele ma[ini, dup` 1ianuarie 2007, impozitullocal va fi de 235 de lei.

Proprietateaimobiliar`

Modific`ri au fost aduse[i impozitelor pl`tite la nivellocal pentru propriet`]ileimobiliare. Pentru locuin-]ele cu o suprafa]` mai marede 150 de metri p`tra]i,valoarea impozabil` se vamajora cu cîte 10% pentrufiecare 100 de metri p`tra]isau frac]iune din ace[tia.

Valoarea impozabil` acl`dirii se determin ,̀ ca [i înprezent, prin înmul]ireasuprafe]ei construite, expri-mat` în metri p`tra]i, cuvaloarea impozabil` cores-punz`toare. Ulterior, se faceo ajustare în func]ie de ran-gul localit`]ii [i de zona încare este amplasat` cl`direa,prin înmul]irea cu un coe-ficient de corec]ie. Noile pre-vederi majoreaz` atît valo-

rile pe metru p`trat, cît [icoeficien]ii de ajustare înfunc]ie de amplasareacl`dirii. Valoarea impozabil`pentru un metru p`tratdintr-o cl`dire cu cadre dinbeton armat, c`r`mid` ars`[i utilit`]i va cre[te de la 631de lei la 669 de lei. Coefi-cien]ii cu care se înmul]e[tevaloarea calculat`, conformmetodei men]ionate, vor fidubla]i în majoritatea cazu-rilor. |n cazul unei cl`diriîn zona A a unei localit`]ide rang zero, coeficientul vacre[te de la 1,3 la 2,6.

Concret, s` presupunemc ̀este vorba despre un apar-tament de patru camere înBucure[ti cu o suprafa]` depeste 100 metri p`tra]i [i deun teren intravilan tot înBucure[ti cu o suprafa]` de500 mp.

Noul Cod fiscal prevede ovaloare de impozitare de 530de lei pentru fiecare metrup`trat al unei locuin]e situa-te în categoria sus-men]io-nat`. Pentru o suprafa]` de100 mp, valoarea de impozi-tare total` a apartamentuluiva fi de 53.000 de lei, aceasta

Bani \n buzunar�200 de centimetri cubi capacitate cilindric`a autovehiculelor este unitatea de

m`sur` pentru calculul impozitului datorat.

05� Joi, 8 iunie 2006Bani afaceri&

Bani \n buzunar�

Joi, 8 iunie 2006 �Bani afaceri&

16% reprezint` cota de impozitare ac\[tigurilor din ac]iunile v\ndute la

burs`, indiferent de vechimea de]inerii acestora.

04

� Modific`rile Codului fiscal îi nemul]umesc peinvestitorii de la Bursa deValori Bucure[ti. Ace[tias-au gîndit zilele trecutechiar la posibilitatea uneigreve. Circa 200 dintre ei ausemnat o list` pe Internetpentru a intra în „grev`“[i a nu tranzac]iona nimic.Ac]iunea de protest a aces-tora a fost generat` de obli-ga]ia de vânzare a partici-pa]iilor mai mari de unu lasut` la SIF-uri, delistareasociet`]ilor [i modific`rileCodului fiscal. Investitoriis\nt nemul]umi]i deoarece,prin noua lege, impozitelepe câ[tigul de capital (din

tranzac]iile cu valori mob-iliare) au fost aliniate la16%. P\n` acum, la BVBerau impozitate cu 16%investi]iile pe termen scurt[i unu la sut` investi]iile petermen mai mare de un an.Investitorii sus]in c` alinie-rea impozitului la 16% nuse justific` at\t timp c\tministrul Finan]elor nu led` o explica]ie clar` asupranecesit`]ii alinierii acestorimpozite la un nivel unic.Potrivit directoruluigeneral al BVB, StereFarmache, persoa-nele fizice rezidentereprezint` 45,6%din totalul investi-

torilor, persoanele juridicerezidente – 21,3%, persoane-le fizice nerezidente – 6,7%,iar persoanele juridice nere-zidente –26,4%.

Codul a adus aproape de grev` Bursa

� Ultimelemodific`riaplicate Coduluifiscal vor stricaechilibrul precarîn care seg`se[te clasamijlocie dinRomânia.

0,9

2,6

68

lei/mp

Corec]ia impozitului\n func]ie de ora[ [i

amplasare

Valoarea de impozitarea metrului p`trat

de locuin]`

Impozitul aplicat terenului intravilanpentru construc]ii

lei/ha669

127

7.404

Mai mul]i factori de corec]ie vor aduce taxe mai mari la buget

INFO_COTIDIANUL

� „Pentru locuin]ele cu su-prafe]e de pîn` la 150 demetri p`tra]i nu se majo-reaz` nimic, iar pentru oDacie, într-adev`r, se vapl`ti dublu, asa cum sediscuta. Asta înseamn` c`ne ducem, pe an, de la210.000 la 490.000 leivechi“, spune ministrulFinan]elor, SebastianVl`descu, despre opera safiscal`. Acesta spune c`nimeni nu a fost \ncura-jat, dar nici nu a fostdescurajat. „Nu sus]inemun anume domeniu. Amsus]inut toate domeniileprintr-o cot` de impo-zitare unic` [i sc`zut`“,spune Vl`descu.

Echidistan]`

„Majorareataxelor prinnoul Cod fiscalnu e (n.r. –o m`sur`)liberal`.Taxa pe viciucreeaz` omare problem`,din cauzaevaziunii.“

— Sebastian Bodu, [efulAgen]iei Na]ionale deAdministrare Fiscal`

Diferen]ele dintre impozitele pl`tite pentru ma[inile modeste [i cele de lux vor cre[te substan]ial.

Fiecare leu investit \n confort semnific` un alt leu tax` la stat.

MINISTRUL FINAN}ELOR, SEBASTIAN VL~DESCU, NU A UITAT PE NIMENI |N PROIECTUL S~U

Noul Cod fiscal va schimbaDE COD FISCAL. |N PREMIER~, BURSA A AMENIN}AT C~ VA INTRA |N GREV~

din 2007 regulile jocului

— Lidia IONI}~

„S|NT DIN CE \n ce maimulte companii care p\n`acum nu [tiau ce \nseamn`rela]iile publice, dar care\ncep s ̀\n]eleag ̀c ̀PR-ul ledeosebe[te pe pia]`, iarfolosirea PR-ului determin`succesul unei companii“, adeclarat pentru „Cotidianul“Gabriel P\slaru, vicepre[e-dinte ARRP (Asocia]ia Ro-mân` a Profesioni[tilor \nRela]ii Publice) [i directorgeneral al agen]iei de rela]iipublice Perfect Ltd.

Except\nd brandurile in-terna]ionale, care au o per-sonalitate deja format`,

companiile române[ti abiaacum \ncep s` \[i fac` locpe pia]`. „|n acest context,\n care orice companie arenevoie de comunicare pen-tru a-[i crea o imagine pen-tru a se comunica [i a-[i pro-mova serviciile, au ap`rutmulte agen]ii de PR care aurecunoscut aceast` opor-tunitate de business“, spuneIoana Lucescu, specialist PRla Hook Communication.

|n prezent, pia]a este\mp`r]it` \n divizii de PRale marilor agen]ii, agen]iide PR specializate, indepen-dente, [i agen]ii care ofer`,pe l\ng` alte servicii, [i ser-vicii de rela]ii publice.

Cu c\t \ncepiSuma minim` cu care se

poate porni o agen]ie de PReste de 50.000 de euro, sumaacoperind perioada de [aseluni, spun speciali[tii. Bine-\n]eles, banii s\nt necesari,dar nu suficien]i. „F`r` ex-perien]` [i networking, nuse poate“, declar` Ioana Lu-cescu. „Practic, orice specia-list \n PR care are deja o ex-perien]` pe pia]` \[i poatelansa o agen]ie de PR, darpentru a lansa o asemeneaagen]ie trebuie s` te bazezipe o expertiz` \n domeniu,pe un networking care s` teajute s` participi la licita]ii[i s` ob]ii proiecte.

Cea mai u[oar` cale de adeschide o asemenea agen-]ie este s` ai proiecte \nc`din prima zi. Apoi restulvine din networking, din re-comand`ri, din participareala licita]ii. {i, bine\n]eles,

proiectele bine duse la cap`tvor aduce new business \nagen]ie.“ Pe de alt` parte,varianta pe cont propriu nureprezint` \n sine o solu]ieviabil`, \n condi]iile \n carepia]a se dezvolt` din ce \n cemai rapid. „Dup` 1 ianuarie2007, va fi din ce \n ce maigreu s` rezi[ti. Ast`zi nu temai po]i dezvolta \n pa[imici, trebuie s` ai o dezvol-tare accelarat` \nc` de la\nceput. |]i trebuie exper-tiz` \n domeniu, dar [i ma-nagerial`, ai nevoie de uncapital mai consistent [i oechip` \n jurul c`reia s`dezvol]i afacerea“, spuneLauren]iu Ni]`.

|n cre[terePotrivit lui P\slaru, ex-

plozia site-urilor de compa-nie reprezint ̀un barometrufoarte bun al st`rii \n care seafl` rela]iile publice de la

noi, un indicator al dezvolt`-rii domeniului [i concluziac` \ncepe s` i se acorde im-portan]a cuvenit`. De ase-

menea, num`rul de confe-rin]e, simpozioane [i eveni-mente, mult mai mare \nacest an dec\t \n al]ii, repre-zint` tot un semnal al evo-lu]iei domeniului.

|n ceea ce prive[te nu-m`rul agen]iilor de PR, aces-ta „va cre[te, pentru c` seconstat` existen]a unui nu-m`r tot mai mare de absol-ven]i de la an la an, speciali-za]i pe acest domeniu, cares\nt angaja]i de companii pefunc]ia de PR, dar care \[ivor dori mai devreme sau mait\rziu business-ul lor \n do-meniu“, mai spune P\slaru.

„Faptul c` anual cre[tenum`rul agen]iilor specia-lizate (conform topurilor deprofil realizate de mai mul-te trusturi de pres`) arat`c` este o industrie dinami-c`“, spune Lauren]iu Ni]`,Managing Director la FreeCommunication.

Bani&idei�

Joi, 8 iunie 2006 �Bani afaceri&

|n Occident, companiile mari[i medii acord` o aten]iedeosebit` crizelor de imagine.

06

— Mihai NICU}

PESTE TOT CITIM c` pia]a decapital se dezvolt`, auzim de noisociet`]i care intr` la cota burseisau de ac]iuni distribuitesalaria]ilor fostelor companii destat, ac]iuni care se valorific`, deregul`, prin burs`. Jocul v\nzare-cump`rarepresupune \ns` existen]a unui

intermediar, numit Societate deServicii de Investi]ii Financiare(SSIF). La ea se duce oricine vreas` v\nd` sau s` cumpere ac]iuni,pentru ca, mai apoi, societatea s`-[i desemneze brokerii s` fac`tranzac]iile.Cum pia]a cre[te, e evident c` [iinteresul pentru profesia debroker cre[te. Aceast` meseriepoate fi deci avut` \n vizor de cei

care-[i \ncep o carier`. Dar ce-]itrebuie ca s` te faci broker [i cumajungi s` \nv\r]i ac]iuni pe pia]a decapital?„Primul pas este s` se angajeze laun SSIF. Apoi trebuie s` urmezeun curs pentru a deveni agent deinvesti]ii financiare. Dureaz` camo s`pt`m\n` [i cost` cam [asemilioane de lei vechi, cheltuial`suportat` \ns` de SSIF. Dup`aceea, va trebui s` promoveze unexamen, iar din comisia de exami-nare face parte [i un reprezentantal Comisiei Na]ionale a ValorilorMobiliare. Dup` care va de]ine unatestat [i o autoriza]ie de agent deinvesti]ii financiare“, ne-a declarat

Iulian Panait, director la firma deconsultan]` KTD Invest.

300 de euro leaf`, \n medieDe[i pare ciudat, nu e nevoie destudii superioare ca s` ajungibroker. Totu[i, o triere exist` lamomentul angaj`rii. „Este vorbadespre ni[te calit`]i native: rezis-ten]` la stres, vitez` de reac]ie,abilit`]ile de comunicare, capa-citatea de a sesiza diferen]ele“,spune Marius Plugaru, director laSSIF Iebatrust. El mai adaug` [icapacitatea de a lucra cu softul [i,ca avantaj, cunoa[terea limbiiengleze. Pia]a \ncepe s` cear` totmai mai mul]i brokeri, iar salariile

nu s\nt chiar de aruncat, cel pu]innu pentru \nceput. “|ntre 1998 [i2001, pia]a nu s-a prea dezvoltat.Nu erau at\]ia absolven]i. Acumasist`m la un val foarte mare deagen]i”, spune Plugaru.Potrivit mai multor voci din pia]`,salariul unui broker se \nv\rte lanivelul mediu a 300 de euro lunar.Exist`, bine\n]eles, [i excep]ii, \ncare salariatul poate c\[tiga chiaraproape c\t cel care l-a angajat,dac` omul este chiar ceea ce-itrebuie directorului societ`]ii. Nutrebuie \ns` \n]eles c` totul vinedintr-o dat`. “Un broker seformeaz` \n doi-trei ani”, spunePlugaru.

�� Culoar liber la oportunit`]i

Ce-]i trebuie ca s` tefaci broker

� Cu un capital de pornire \n jur de50.000 de euro, experien]` [iconexiuni \n domeniu po]i demaraun start-up \n rela]ii publice.

„Pia]aromåneasc` de PR este \nconsolidare,ceea ce arputea constituio oportunitatepentruantreprenoriiautohtoni.“

— Lauren]iu Ni]`,Managing Partner Free

Communication

PIA}A ESTE DINAMIC~ {I DISPONIBIL~

Ploaie de agen]ii noi \n PR

Dup` modelul multina]ionalelor, firmele autohtone de PR vor s` p`r`seasc` balconul pentru scen`. ANDREEA T~NASE

Auto�8 milioane de euro valoreaz` contractelede leasing opera]ional \ncheiate de

New Kopel România \n anul 2005.

07� Joi, 8 iunie 2006Bani afaceri&

� VW d` bani grei ca s`-[idea angaja]ii afar`Constructorul auto germanVolkswagen (VW) a \mbun`t`]itoferta privind pl`]ile compensa-torii acordate angaja]ilor germanicare vor accepta s` renun]e rapidla locurile lor de munc`. Compa-nia este dispus` s` ofere p\n` la250.000 de euro pentru an-gaja]ii cu vechime, transmiteReuters. Valoarea pl`]ilorvariaz` \n func]ie de salariulactual [i de perioada demunc`. Nivelul minim estede 95.000 de euro, se arat`\ntr-o scrisoare a VW, trimis`c`tre cei 85.000 de angaja]i

germani. Propunerea ini]ial`, \na-intat` de constructor la sf\r[itulanului trecut, prevedea pl`]i com-pensatorii \ntre 60.000 [i 175.000de euro, dar nu a determinat oreac]ie semnificativ` din partea

lucr`torilor. VWa consim]it,

\n anul2004, s`nu conce-

dieze nici un angajat din Germa-nia p\n` la sf\r[itul anului 2011,iar sindicatul IG Metall, care re-prezint` majoritatea angaja]ilorVW din aceast` ]ar`, a solicitatcompaniei s` prezinte un plandetaliat de reorganizare, \naintede a decide \n privin]a renegocie-rii acordului \n cauz`. Cel maimare constructor auto din Euro-pa a anun]at c` ar putea disponi-biliza p\n` la 20.000 de angaja]i\n Germania, ca parte a strategieide reorganizare, al c`rei scopeste cre[terea competitivit`]iiautomobilelor [i componentelorfabricate, dar nu a oferit detalii\n privin]a planului.

� Fondatorul Daewoo,condamnat la \nchisoareKim Woo-choong, fondatorul [ifostul pre[edinte al grupuluiDaewoo, a fost condamnat lazece ani de \nchisoare, pentrufraud` [i delapidare, \n cel maimare scandal financiar din Co-reea de Sud, potrivit cotidianului„Financial Times“. De asemenea,Kim va trebui s` pl`teasc` oamend` de zece milioane de woni[i s` returneze suma de 21.448 demiliarde de woni (22 de miliardede dolari), potrivit deciziei instan-]ei din Seul. Procurorii au solici-tat, anterior, condamnarea la 15ani de \nchisoare [i \napoierea a

aproape 25 de miliarde de dolari.Fondatorul Daewoo, \n v\rst` de69 de ani, a fost re]inut de poli]ie\n luna iunie 2005, la \ntoarcereadin Coreea de Sud. El a fost acu-zat de fraude contabile \n valoarede 20.000 de miliarde de woni,finan]`ri ilegale de 9.800 de mi-liarde de woni [i de deturnareaunor fonduri de 19.000 de miliar-de de woni. „O sentin]` sever` nupoate fi evitat`, \ntruc\t Kim nua respectat etica corporatist` [i a\nc`lcat legea, determin\nd fali-mentul Daewoo“, a declarat jude-c`torul Hwang Hyun-ju. Daewooa devenit a doua mare companiedin Coreea de Sud.

— Florin CEPRAGA

COMPUS~ DIN aproximativ1.000 de ma[ini, pia]a derent-a-car din România a[-teapt` un reviriment \n mo-mentul \n care vom fi inclu[i\n blocul actual al celor 25 destate membre ale UniuniiEuropene.

„La ora actual`, pia]arent-a-car este subdezvol-tat`, cu o cifr` de afaceri deaproximativ un milion deeuro, poten]ialul de cre[terefiind îns` imens“, a spusDudy Perry, directorul ge-neral adjunct al companieiNew Kopel România.

„Din p`cate, firmele maridin domeniu, Hertz [i Avis,au doar c\te 100-120 de ma-[ini, ceea ce este mult subcererea pie]ei. Dar cred c`în 2007 pia]a se va dubla cusiguran]`“, a spus Perry.

Andreea T`nase, coordo-nator de marketing din ca-drul Hertz România, a de-clarat c` ritmul de cre[terede p\n` acum al pie]ei, cifratla 15% anual, atrage \nc`noi juc`tori.

„Exist` c\teva companiiimportante care s\nt sus]i-nute de branduri interna-]ionale puternice [i un marenum`r de juc`tori mici careau o capacitate redus` de aoferi servicii de calitate lastandard interna]ional [i de

a-[i construi un brand local“,a spus T`nase.

Pia]a de \nchirieri auto\n România depinde \n marem`sur` de clien]ii din str`-in`tate sau de \nchirierileauto efectuate de reprezen-tan]ii locali ai diferitelor com-panii str`ine ce desf`[oar`afaceri \n România. Repre-zentantul Hertz se a[teapt`\ns` la modific`ri importan-te pe termen mediu [i lung.

„Aderarea României laUniunea European` va de-termina maturizarea pie]ei,a[a cum s-a \nt\mplat \n ce-lelalte ]`ri est-europene cueconomie mai dezvoltat`,Polonia, Cehia, Ungaria sauSlovenia. O dat` cu maturi-zarea pie]ei vor ap`rea mo-dific`ri \n prezen]a competi-torilor pe pia]`, prin conso-lidarea pozi]iei francizelormarilor companii interna]io-nale [i cu dispari]ia multorcompanii locale care activea-z` \n prezent pe pia]a româ-neasc`“, a sus]inut T`nase.

|nc` un concurent Recent, pia]a are un nou

competitor, Sixt New Kopel,în urma parteneriatului în-cheiat de firma israelian`,care ofer` leasing opera]io-nal auto \mpreun` cu unuldintre liderii mondiali ai pie-]ei rent-a-car, Sixt AG. Com-pania î[i propune o cot` depia] ̀de 34% pentru acest an.

„Am intrat pe acest seg-ment pentru c` pia]a româ-neasc` are un poten]ial ma-re. |n România activeaz`doar c\teva companii inter-na]ionale specializate \n \n-chirierea de ma[ini [i multefirme locale care au infra-structur` logistic` redus`.Din aceast` cauz`, standar-dele de calitate s\nt reduse,iar pre]urile practicate s\ntmari“, a declarat Perry.

Urmeaz` extinderea New Kopel a achizi]ionat

licen]a Sixt pentru România,compania astfel format`,

Sixt New Kopel, deschiz\nddeja dou` birouri rent-a-carîn Bucure[ti [i c\te unul înIa[i, Constan]a [i Bac`u.

„P\n` la sf\r[itul anului,vom deschide sucursalela Timi[oara, Cluj, Sibiu [iBra[ov. Vom oferi serviciimai bune pentru c`, în modnea[teptat pentru o ]ar`

care se afl` în plin procesde dezvoltare economic`,serviciile nu s\nt foartebune, iar pre]urile s\ntfoarte mari“, consider` re-prezentantul New KopelRomânia.

„S\ntem al`turi de NewKopel \n Israel de trei ani [icolaborarea noastr` s-a do-vedit a fi una de succes. Do-rim s` fim al`turi de NewKopel [i \n România, o pia]`mare [i important` din Eu-ropa, cu un poten]ial de afa-ceri considerabil“, a spusDetlef Krehan, vicepre[edin-tele Sixt. Pe l\ng` serviciilerent-a-car, Sixt New Kopel\[i propune s` vin` [i cu pa-chete fly-drive, clien]ii av\ndposibilitatea s` \nchirieze oma[in` la aeroport, dup`aterizarea \n România.

New Kopel a intrat înRomânia \n septembrie 2005pe pia]a leasingului opera-]ional [i a încheiat p\n` înprezent contracte de leasingpentru mai mult de 1.000 deautovehicule cu Pepsi, Alka,Tuborg, Elite sau Cargil. Va-loarea contractelor se ridic`la opt milioane de euro.

� Pia]a româneasc` a autoturismelorde închiriat se cifreaz` la un milionde euro. Valoarea s-ar putea ridicala dou` milioane de euro dup`1 ianuarie 2007.

PIA}A ACTUAL~ ESTE |NC~ SUBDEZVOLTAT~

�� Nout`]i \n grila de start

� Recent, Budget Rent aCar a fost v\ndut` c`treCendant Group, proprie-tarul Avis, dup` ce a c`zutsub inciden]a Legii fali-mentului. CompaniaHertz a fost v\ndut` deFord c`tre un consor]iude investitori financiari în2005. De asemenea, Volk-swagen Group a v\ndutEuropcar unui grupfrancez de investi]ii.

Schimb`riinterna]ionale

„AderareaRomâniei laUniuneaEuropean` vadeterminamaturizareapie]ei, a[a cums-a \nt\mplat\n celelalte ]`riest-europene.“

— Andreea T`nase,coordonator de marketing

Hertz România

Pia]a rent-a-car din România a[teapt` s`-[i ia zborul dup` integrare.

Aderarea va dubla pia]a\nchirierilor de ma[ini

— Florin CEPRAGA

PRIMUL S~U JOB a fost ace-la de traduc t̀or de limba fran-cez`, c\nd o firm` de turisma anun]at c ̀dore[te s ̀anga-jeze pe cineva care s ̀traduc`din francez` \n român` unregulament de func]ionare[i o bro[ur`. A acceptat ofer-ta pentru c` voia s`-[i exer-seze cuno[tin]ele. „Am ob]i-nut o burs` Tempus \n anultrei de facultate, a[a c` numi-a fost foarte greu. Chiarera o bun ̀ocazie s`-mi exer-sez cuno[tin]ele“, poveste[teMandache. A urmat apoi unjob part-time de translatorde limb` englez`.

A lucrat \nc` din primulan de facultate, dar numaijoburi part-time. „Am fostmereu o student` dedicat`,prea responsabil` uneori.Doream s` am numai rezul-tate bune. A[a c` alegeamnumai acele joburi care \mipermiteau s` lucrez f`r` s`\mi afecteze studiul“, spuneMandache.

|n ultimul an de faculta-te s-a angajat la o companiedistribuitoare de produseparafarmaceutice. „Perioadaaleas` nu era \ns` cea maipotrivit`. Anul universitarera pe sf\r[ite [i to]i colegiine preg`team pentru licen] .̀M-am hot`r\t \ns` s` \ncerc,pentru c` dup` licen]` com-peti]ia pentru un job ar fifost mult mai mare.“

Primul job \n cadrulacestei companii a fost cel deAssistant Manager, iar dup`c\teva luni a fost numit`pe pozi]ia de MarketingE x e c u t i v e .„Evident, amavut multde \nv`]at.A v e a mno]iunit e o r e -tice, dar\n practi-c` lucru-rile nuerau exactcum citisemeu \n c`r]i“,relateaz`Manda-che.

Cu MBA-ul \n carier`|nc ̀de c\nd a absolvit fa-

cultatea [i-a dorit s` urmezeProgramul MBA Româno-Ca-nadian. Timp de doi ani s-apreg t̀it pentru admitere, apoia candidat. A fost acceptat ̀[ia hot`r\t s` renun]e la job [is` se concentreze full-timeasupra studiului. „O perioa-d` chiar am \ncercat s` ur-mez [i [coala [i s`-mi p`strez

[i serviciul. Dar am dorits` acord importan]a [i

timpul cuvenit Progra-mului, a[a c` deciziade a renun]a la job avenit natural“, sus]ineMandache. „Am con-siderat c` absolvireaunui MBA m-ar fi aju-tat s`-mi consolidezcuno[tin]ele practicedeja acumulate, s`-mi

\mbun`t`]esc abilit`]ile ma-nageriale [i, evident, s ̀ob]inun job mai bun ulterior“, spu-ne actualul director de PR&Marketing laABN Amro des-pre avantajele acestui pro-gram \n plan profesional.„Dup` ce am absolvit, ca [e-f` de promo]ie, am avut maimulte oferte foarte intere-sante de joburi, oferte pe careprobabil nu le-a[ fi avut \na-inte de absolvirea MBA-ului.Cred \ns` c` depinde de fie-care persoan ̀dac ̀[i cum vafolosi cuno[tin]ele acumu-late. S\nt convins̀ c ̀doar «co-lec]ionarea» de diplome nuajut` foarte mult \n carier`.“

Drumul spre banc` |n mod tradi]ional, insti-

tu]iile bancare ofer` condi-]ii [i pachete de angajare

mult mai bune dec\t mediapie]ei muncii. A[a se face c`majoritatea absolven]ilorunui MBA vizeaz` ob]inereaunui job \ntr-o banc .̀ „Eu do-ream s`-mi dezvolt cariera \nmarketing [i comunicare,iar, structural, eram tipul or-ganizat [i orientat spre cifre.Mi-am dat seama c` a facemarketing [i comunicarepentru o banc` este varianta\n care a[ putea combina celedou` aspecte de mai sus“, aad`ugat Mandache.

Dup ̀ce a absolvit MBA-ula trimis CV-uri [i scrisori deinten]ie c t̀re mai multe com-panii, \n principal c`tre in-stitu]ii financiare. A primitr`spuns de la mai multe com-panii. A urmat perioada deinterviuri. „Cea mai intere-sant` a fost oferta celor de la

ABN Amro Bank: pozi]ia deMarketing Manager, de]inu-t` p\n` atunci de o expat`care urma s`-[i \ncheie man-datul \n c\teva s`pt`m\ni. Afost o oportunitate uria[` [imi s-a acordat o [ans` unic`.Pre[edintele de atunci alb`ncii avea \ncredere \n oa-menii tineri, care aveau oalt` viziune asupra lucruri-lor [i care doreau s ̀se lanse-ze. P\n` la urm`, cred c` amavut noroc, pe care am [tiut\ns` cum s` construiesc“,spune Mandache.

Ulterior, \n urma diver-selor reorganiz`ri din cadrulorganiza]iei, a fost numit`Head of Communications.„M ̀ocup de tot ce ]ine de co-municarea de brand, imagine[i PR pentru \ntreaga banc`,precum [i de marketing pen-tru divizia corporate.“

|ntrebat` care ar fi cali-t`]ile unui manager de suc-ces, Mandache spune c` enevoie \n primul r\nd de vi-

ziune, s` fac` ast`zi ceea ceal]ii vor face poate peste cinciani. „De asemenea, trebuie s`fie un bun lider pentru echi-pa cu care lucreaz` [i s` [ties`-[i motiveze subordona]ii.{i nu \n ultimul r\nd s` aib`mult umor!“.

Cum ar fi fost dac`...Raluca Mandache are \n

plan s`-[i \nceap` propriaafacere \ntr-o perioad` dezece ani. „Cu siguran]` \mivoi conduce propriul busi-ness. Este o tendin]` tot maides \nt\lnit` la cei cu o anu-mit` experien]` manageria-l ̀s`-[i doreasc ̀s ̀\ncerce s`pun` pe picioare o afacereproprie. Cred c` este normals`-]i dore[ti asta, mai pu]iniau \ns` [i curajul s` \ncerce.|n mod clar, nu a[ vrea capeste ani s` m` \ntreb «oarecum ar fi fost dac`...?». |nplus, este p`cat s` nu \ncercis ̀fii propriul t`u st`p\n. Ori-c\t de bun manager ai fi, lasf\r[itul zilei e[ti angajat [iai un [ef“, sus]ine oficialulb`ncii olandeze.

Pe plan personal, sper ̀s`se implice mai mult \n diver-sele probleme sociale. „Dinpozi]ia \n care s\nt acum,sus]in proiectele ini]iate deHabitat pentru Umanitate,UNICEF, precum [i un cursde cultur` bancar`, «ValoriEuropene», desf`[urat \n par-teneriat cu Academia de Stu-dii Economice din Bucure[ti.Anul acesta a fost [i primulan \n care ne-am implicat \nproiectul «Olimpiadele Co-munic`rii». |n general, sus-]in acele proiecte care auimplica]ii \n timp, care \[ipropun s` dep`[easc` anu-mite efecte punctuale.|ncrederea [i respectul mem-brilor comunit`]ii afecteaz`\ntreaga activitate a uneicompanii“, a concluzionatMandache.

Pe val�

Joi, 8 iunie 2006 �Bani afaceri&08

1,3 miliarde de euro reprezint`totalul activelor ABN Amro

\n România la 31 martie 2006.

RalucaMandache� 1999: a absolvitFacultatea de Rela]iiEconomice Interna]ionale� 2001: intr` \n ProgramulMBA româno-canadian

„Evident, amavut multde \nv`]at.Aveam no]iuniteoretice, dar\n practic`lucrurile nuerau exactcum citisemeu \n c`r]i.“

„Diferen]aesen]ial` pecare o percep\ntre tineriimanageriromâni [icolegii lor dinstr`in`tate,\n special din]`rile vestice,cu pie]emature, estelegat` deimplicareapersonal` [idorin]a dereu[it` pecare o au.“

— Raluca Mandache

STUDEN}II BUNI PLEAC~ DE PE B~NCILE {COLII LA B~NCILE COMERCIALE

„Colec]ionarea de diplomenu te ajut` \n carier`“� {i-a \nceputcariera catranslator.Acum traducedin olandez`\n român`imaginea ABNAmro. {i aresucces.

� „Lucr\nd \ntr-o institu]iebancar` interna]ional`, \n

permanen]` intru \ncontact cu manageridin alte ]`ri“, spune

Mandache. „Dife-ren]a esen]ial`pe care o percep\ntre tineriimanageri ro-mâni [i co-legii lor dinstr`in`tate,\n specialdin ]`rile

vestice, cu pie]e mature,este legat` de implicareapersonal` [i dorin]a dereu[it` pe care o au. Mana-gerii români, mai ales ceide succes, din pozi]ii-cheie,acord` o importan]` foartemare jobului, performan-]ei, vie]ii profesionale \ngeneral, de cele mai multeori \n detrimentul celeipersonale. Am observat c`\n celelalte ]`ri, manageriis\nt mai pu]in dispu[i s`-[i«sacrifice» via]a personal`.

S\nt mai motiva]i de realiza-rea unui echilibru \ntre celedou`. Ca stil managerial,cred c` [i \n România, \nprincipal \n cazul compa-niilor multina]ionale, se tin-de spre o descentralizare aierarhiei, spre un stil mana-gerial mai relaxat, \n care [e-ful [i subordonatul formea-z` o echip`, au obiectivecomune [i interdependente,s\nt evalua]i ca performan-]` [i s\nt motiva]i s` aib`rezultate c\t mai bune.“

Echilibru managerial \ntre via]a personal` [i cea profesional`

700 de angaja]icuprinde

personalul ABN AmroRomânia \n cele 20 desucursale.

Relaxarea unui manager de succes: \ntr-o pia]` aglomerat`, Mandache face popas la Vene]ia.