Te duci la cinema de c\te ori po]i,calci [i pe la cinematec` din c\nd\n c\nd [i ai ajuns s` [tii cum \icheam` [i pe amicii tipului de lacare \nchiriezi casete [i DVD-uri.Dar parc` nu e de-ajuns: oferta

de filme din cinema-uri [i din centrele de\nchiriere ]i se pare cam s`r`cu]` [i, defapt, ]i-ai perfec]ionat destul nivelul deenglez` la cinema. Dac` problema e c` nu[tii ce s` vezi, c\]iva cunosc`tori \]i dau oserie de titluri. Nu s\nt cele mai bunepelicule din istoria cinematografiei [i nicineap`rat cele mai tari din genul lor.Fiecare a ]inut s`-]i recomande c\tevafilme care i-au impresionat [i de care nus-ar putea desp`r]i. Le po]i \ncerca [i tu.

Alex. Leo {erban \]i d` c\teva idei intere-sante: de la inconfundabila propagand`nazist` a lui Leni Riefenstahl p\n` la „PulpFiction“ al lui Tarantino, te \nt\lne[ti cuOrson Wells [i al s`u „Cet`]eanul Kane“,treci pe „La nord prin nord-vest“ cu Hitch-cock [i admiri geniul lui Dreyer \n „Ordet“.Te lansezi \n „Aventura“ lui Antonioni [ir`m\i mut \n fa]a lui Fellini \n „8 1/2“ saua lui Pasolini \n „Evanghelia dup` Matei“.

Mihai Chirilov \]i spune ce c\[tigi uit\n-du-te la filmele din lista lui: cu „TaxiDriver“ prinzi un Scorsese [i un De Niro deneuitat, \n „Birth“ al lui Glazer o surprinzipe Nicole Kidman \n cel mai bun rol al ei,iar \n „Dancer in the Dark“ de Lars vonTrier te a[teapt` „interpretarea extrate-restr` a lui Björk“. „Moulin Rouge“, pentruc` filmul merit`, [i mai are [i o coloan`sonor` de zile mari.

Astea s\nt doar c\teva dintre filmele dup`care s` te tot tope[ti pe-o insul` sau alta.Normal, o insul` cu sal` de cinema. Sau

laptop. Sau m`car tele-vizor.

Supliment editat de ziarulVineri, 5 mai 2006

FIE ELE PARTE DIN „GREAUA“mo[tenire comunist`, fie ap`-rute imediat dup` revolu]ie sauivite doar de c\teva luni pe sticl`[i pe rafturi, brandurile româ-ne[ti se \ncordeaz` \n fa]a celorde peste grani]e din ce \n ce maicurajos. Cu rezonan]e vechi, pre-cum Dacia, Rom, Bucegi sau cusonorit`]i mai noi, cum s\nt Ful-ga, Zuzu, Bergenbier sau Floriol,

brandurile autohtone [i-au adu-nat toate puterile pentru a selupta cu rivalele globaliste. Vor-besc pe limba noastr`, \[i pri-menesc periodic look-ul, se str`-duiesc s` nu se lase cu nimicmai prejos dec\t concuren]ii in-terna]ionali. LaDorna ]ine pieptlui Mili [i Danone, Unirea are unsucces bun care trece dincolo depublicul-]int` ini]ial, Bunica a

devenit brand-stindard pentruMcCann, Altex d` tonul pe pia]ade retail. La fel [i veteranele Da-cia, Arctic sau Borsec, care facfurori \n noile straie [i fac s`tresar` \n noi mici patriotismelocale. „Exist` de obicei un setpredefinit de a[tept`ri cu privirela evolu]ia unui brand românesc.Acestea s\nt de cele mai multeori expresia unui grad ridicat deimplicare emo]ional` a consu-matorilor“, explic` Elena Ioni]`,strategic planner Leo Burnett,de ce to]i ochii românilor s\nt

a]inti]i pe jocul scenic al brandu-rilor autohtone. „Globalizarea ne-aar`tat c` orice brand bine con-struit local poate s` devin` re-gional sau global. E d`un`tor s`g\ndim c` brandurile locale s\ntpreferate de consumatorul romândoar pentru c` s\nt locale. Tre-buie s` fie competitive, s` fie se-duc t̀oare [i s ̀nu dezam`geasc`“,nuan]eaz ̀Aneta Bogdan, charte-red marketer, mana-ging partner la Bran-dient, companie de consultan]`,design [i valoare de brand.

� M`rcile „Made in Romania“ au orgoliina]ionale [i ambi]ii globale.

CINEMA PARADIS

Zece filme deluat pe insul`� Vrei s` [tii ce filme s` nuratezi? Noi am c`utat oameniicare s`-]i spun` ce s` cau]i.

Alex. Leo {erban recomand` Tarantino, dar[i pe Leni Riefenstahl, cineasta nazi[tilor.

��04-05

PRODUSELE ROMÂNE{TI FA}~ CU CELE STR~INE

Branduri care ne]in fruncea sus

Surprize \ncinematografeCineastul austriac Haneke \ibulverseaz` pe spectatoriiromâni, ademenindu-i cu unthriller [i dejuc\ndu-lea[tept`rile. ��06

Cum pierzi cumulte cuvinteRegizor [i actor \n propriapies`, „{i noi [i ea“ (jucat`la Teatrul Foarte Mic),Emanuel P\rvu face de r\sarsenalul amoros. ��06��03

Rating f`r`concuren]`

Televiziunile au ajunsla un pact non-combat

atunci c\nd e vorbadespre emisiuni care

fac rating mare.

GRAFIC~: ELENA NEDELCU

��07

Televiziune pe alese�

Vineri, 5 mai 2006 �Media cultur`

� „Pove[tile s\nt în fapt visele noastre”, spuneactorul Ewan McGregor, referindu-se la „BigFish“. „Ele ne fac interesan]i [i creeaz` pun]i deleg`tur` între noi, de la o genera]ie la alta. F`r`ele, am r`m\ne doar cu politica [i cu magazineleuniversale. {i ce fel de lume ar fi aceea?“

02

DUMINIC~ SEAR~, la ora 22.10,o produc]ie cinematografic`european` care nu trebuie ratat`,la TVR 2: „Decalogul“ lui KrysztofKieslowski, cu Miroslaw Baka [iEwa Blaszczyk \n distribu]ie. Maimult dec\t o simpl` enumerare acelor zece porunci din VechiulTestament, serialul polonez, carea f`cut înconjurul lumii, insist`pe probleme universal valabile,ridic\nd întreb`ri ale c`ror r`s-punsuri nu s\nt lesne de g`sit.Cele zece filme se concentreaz`

pe examinarea capacit`]iioamenilor de a face fa]` emo-]iilor [i dorin]elor, ideilor [ig\ndurilor conflictuale.

Interesant este faptul c`personajele celor zece episoades\nt locatari în acela[i bloc,oameni obi[nui]i din Var[oviaanilor ’80, pove[tile lor inter-cal\ndu-se, uneori, în diversesecven]e. Serialul este cu at\tmai interesant, cu c\t nu-[ipropune s` ]in` predici sau s`dea lec]ii de moral`.

18.00 TVR CulturalEMISIUNE

Art 21 Moderator: Vladimir Bulat

19.30 TVR CulturalEMISIUNE

Tema de vineri. Tero-rismul \n lumea global`Moderator: Florin Iaru

21.00 BBC PrimeDOCUMENTAR

Retrospectiv` Eve Arnold

22.00 PRO Cinema FILM

Po[ta[ul sun`\ntotdeauna de dou` oriThriller, dram`, SUA, 1981.Regia: Bob Rafelson.Cu: Jack Nicholson, JessicaLange, Anjelica Huston

22.45 TVR 1 EMISIUNE

Lumea cite[te!Prezint` Ioan T. Morar.Invita]i: Florin Iaru [iElena Udrea

22.50 HBO FILM

Via]a la LondraDram`, Marea Britanie,2002. Regia: StephenFrears. Cu: ChiwetelEjiofor, Audrey Tautou

VINERI, 5 MAI S|MB~T~, 6 MAI DUMINIC~, 7 MAI

09.00

17.00

09.35 HBO FILM

Miracolul (Milagresegundo Salome)Dram`, Portugalia, 2004.Regia: Mario Barroso. Cu:Nicolau Breyner, AnaBandeira, Ricardo Pereira

12.00 NationalGeographic DOCUMENTAR

Extratere[trii: LunaAlbastr`

16.00 B1 TVDOCUMENTAR

Acas` laNicolaeIorga

20.00

23.00 TVR Cultural FILM

11 minute pentru 11Septembrie Dram`, coproduc]ieinterna]ional`, 2002.Regia: Youssef Chahine,Amos Gitai, etc. Cu:Maryam Karimi,Emmanuelle Laborit

00.30 TVR 1 FILM

Afaceri infernaleThriller, Hong Kong,

2002, partea 1. Regia: WaiKeung Lau, Siu Fai Mak.Cu: Andy Lau, TonyLeung Chiu Wai, AnthonyWong Chau-Sang. {asepremii la FestivalulFilmului de la Hong Kong.Prima parte a unei trilogii,intrigile celorlalte dou`

p`r]i ]es\ndu-sechiar pe par-

cursulturn`riiacesteia.„Unthriller

uimitor,uimitor fil-

mat.“ („TheNew YorkTimes“).

23.00

17.00 TVR Cultural SERIAL

Freud Dram`, Marea Britanie,1984. Regia: MoiraArmstrong. Cu: DavidSuchet, Alison KeyPe 6 mai se împlinesc 150de ani de la na[terea lui

Sigmund Freud(foto), consi-derat p`rintele

psihana-lizei.

17.50 HBO FILM

Peter PanAventuri, SUA, 2003.Regia: P. J. Hogan.Cu: Jeremy Sumpter, JasonIsaacs, Lynn Redgrave

19.00 B1 TV FILM

|mpu[c`turi sub clarde lun`Dram`, România, 1977.Regia: Mircea Mure[an. Cu:Amza Pellea, Ion Besoiu

19.40 BBC PrimeDOCUMENTAR

„Haita de [obolani“ –B`ie]ii cool ai Americii

21.30 B1 TV FILM

Fa]` \n fa]`Dram`, România, 1998.Regia: Marius TheodorBarna. Cu: Maia Morgen-stern, {erban Ionescu

22.00 Na]ional TVFILM

Cei trei care au speriat VestulWestern,Spania/Italia, 1968.Regia: Enzo G.

Castellari. Cu: AntonioSabato, John Saxon

22.10 TVR 2 FILM

So]ul ideal Comedie , Anglia, 1999.Regia: Oliver Parker.Cu: Rupert Everett,Julianne Moore

22.30 BBC PrimeDOCUMENTAR

KatherineGraham

09.00

17.00

09.00 Na]ional TV FILM

Kirikou [i vr`jitoarea Anima]ie,Fran]a/Belgia/Luxemburg,1998. Regia: Michel Ocelot

12.00 TVR 1 FILM

Moby Dick Aventuri, SUA, 1956.Regia: John Huston. Cu:Gregory Peck, RichardBasehart, Leo Genn

12.10 TVR CulturalDOCUMENTAR

O istorie a aromelorrituale Austria-Germania, 2002

14.15 HBO FILM

Pe[tele cel mareDram`, SUA, 2003. Regia:Tim Burton. Cu: EwanMcGregor, Albert Finney,Billy Crudup

20.00

23.00 TVR Cultural FILM

Cavalerul de onoare Dram`, Italia, 1998. Regia:Pupi Avati. Cu: DiegoAbatantuono, Ines Sastre,Dario Cantarelli

00.00 DiscoveryDOCUMENTAR

Asasinate celebre: Luneas\ngeroas` – lordulMountbattenPe 27 august 1979, barcalordului Mountbatten afost spulberat` de o bomb`

a IRA. Lordul [i alte treipersoane au murit.

01.05 HBO FILM

CarandiruDram`, Brazilia, 2003.Regia: Hector Babenco. Cu:Luis Carlos Vasconcelos

23.00

17.00 PRO Cinema FILM

Spioni ca noi Comedie, SUA, 1985.

Regia: JohnLandis. Cu:Chevy Chase(foto), DanAykroyd,Steve Forrest,Donna Dixon,Bruce

Davison, Bernie Casey,William Prince

17.00 National GeographicDOCUMENTAR

Copii la comand`Australia este în fruntea]`rilor cu o tehnologiegenetic` nou`, care neva permite s` necomand`m urma[ii.

20.00 PRO Cinema FILM

SupermanSF, SUA, 1978. Regia:Richard Donner. Cu:Christopher Reeve, GeneHackman, Marlon Brando

21.30 B1 TV FILM

Maria [i mareaDram`, România, 1988.Regia: Mircea Mure[an.Cu: Maia Morgenstern

21.45 HBO FILM

ObsesiaDram`, SUA, 2002. Regia:Mark Romanek. Cu: RobinWilliams, Connie Nielsen,

Gary Cole, Michael Vartan,Eriq Lasalle

22.10 TVR 2 SERIAL

Decalogul Dram`, Polonia, 1988.Regia: Krysztof Kieslowski.Cu: Miroslaw Baka, EwaBlaszczyk

09.0009.05 TVR Cultural FILM

Fantoma din Canterville Comedie, SUA, 1944. Cu: Charles Laughton

10.45 HBO DESENE

ANIMATE

Looney Tunes: NoiaventuriAnima]ie, SUA,2003. Regia:Joe Dante. Cu:Brendan Fraser,Timothy Dalton,

Steve Martin, HeatherLocklear

12.05 TVR CulturalDOCUMENTAR

Femei celebre: George EliotMarea Britanie, 2002Pe numele ei real Mary

Ann Evans, George Eliot[i-a ales un pseudonim

masculin, deoarecese temea c` publicul

nu o va lua \n serios.

20.00

23.00 TVR Cultural FILM

Milou în mai Fran]a-Italia, 1990. Regia:Louis Malle. Cu: Miou-Miou, Michel Piccoli,MichelDuchaussoyFilmul, pres`ratcu anecdoteînc\nt`toare [i cureplici percutante,construie[te oatmosfer` poetic`delicat` [iamuzant`,sus]inut` [i de

muzica de jazz, semnat` deStephane Grappelly.

23.10 TVR 1 EMISIUNE

Garantat 100%Moderator:C`t`lin{tef`nescu.Invita]i speciali:Horia Cri[ovan [iCristinaP`durariu,muzicieni de jazz,componen]i aitrupei timi[oreneBlazzaj

23.00

„Afaceri infernale“,00.30, TVR 1

„Pe[telecel mare“,

14.15, HBO

„Looney Tunes –Noi Aventuri“,10.45, HBO

UN SERIAL DE EXCEP}IE

„Decalogul“lui Kieslowski

GeorgeEliot

KatherineGraham

17.00

� Televiziunileromâne[ti facrating mare doaratunci c\nd rivaliinu \i concureaz`.— Bety BLAGU

„SURPRIZE, SURPRIZE...“, „Dindragoste“, „Iart̀ -m !̀“ [i, mai nou,„Dansez pentru tine“ s\nt emi-siunile care acapareaz ̀audien]a\n patru dintre serile fiec`rei s`p-t̀ m\ni. Cu ratinguri medii de pes-te 10 puncte, produc]iile pome-nite au devenit embleme aleposturilor care le difuzeaz`.

Succesul pe termen lung alacestora se datoreaz` \n mareparte unui cerc vicios. Au prinsla public de la bun \nceput [i auf`cut rating. Au spulberat orice\ncercare a competi]iei pe res-pectivul tronson orar. {i astfels-au asigurat c` publicul-]int`nu are nici o alternativ ̀televiza-t` \n acel moment. Lipsa concu-ren]ei asigur` vizibilitate. Vizi-bilitatea creeaz` popularitate.Iar popularitatea, \n televiziune,creeaz` rating.

Speciali[tii din audiovizualulromânesc [tiu c ,̀ la nivelul actu-al de dezvoltare a televiziunilor[i cel al telespectatorului, inse-rarea de emisiuni pe tronsonulorar adjudecat de ani de zile estesuicid profesional.

Surprize eterneCel mai vechi format de suc-

ces de pe ecranele române[ti este„Surprize, suprize...“. |ncerc`rileteleviziunilor concurente, \n pri-mii ani ai succesului AndreeiMarin, s-au soldat cu e[ecurir`sun`toare.

TVR 1 [i-a asigurat astfel su-prema]ia pe cea mai important`sear` a weekendului, \nregis-tr\nd cele mai mari audien]e, in-diferent de num`rul de p`r]i pecare le are emisiunea. Deciziade a realiza „Surprize, surprize...“\n mai multe p`r]i a fost luat`dup` hot`r\rea CNA de a inter-zice televiziunii publice s` di-fuzeze publicitate \n timpul emi-siunilor.

La [apte ani de la lansareaemisiunii, marile televiziunicomerciale nu au g`sit \nc ̀ac decojocul „z\nei“. Au ales s` seadreseze unor alte categorii depublic, prin filme de ac]iune(PRO TV), fotbal [i filme inter-zise sub 15 ani (Antena 1) saucomedii (Prima TV). De[i unele

dintre produc]ii \nregistreaz`audien]e medii considerate ridi-cate, de 7-8 puncte, acestea p l̀esc\n fa]a celor 12-13 trecute s`pt`-m\nal \n dreptul „Suprizelor“.

Dragostea \nvingeAl doilea mare succes, ca

v\rst ,̀ este „Din dragoste“, o pro-duc]ie c`reia „ruralizarea“ i-af`cut bine la rating. Intrat` deja\n obiceiurile targetului, emi-siunea a c\[tigat \ntotdeaunar`zboiul cu telenovelele de peAcas` TV, chiar [i dup` apari]iacelor române[ti. De[i se adre-seaz` aceluia[i public, „Lacrimide iubire“ se \nclin` \n fiecaremar]i \n fa]a lui Mircea Radu.

R`spunsul PRO TV la invaziade lacrimi [i pove[ti melodra-matice este tot filmul de ac]iune.{i consolarea c` \n serile \n caretransmite meciuri din Cham-pions League este lider net deaudien]` dup` ora 22.00.

Lacrimi la \nceputde s`pt`m\n`

Tot din anul 2000, ca \n cazullui „Din dragoste“, Raluca Moia-nu [i al ei „Iart`-m`!“ s-au f`cutst`p\ni peste seara zilei de luni.Cu un format schimbat fa]` deoriginal, cu vedete care se ames-tec` [i ele \n ni[te probleme carenu s\nt clare nici \n capul parti-cipan]ilor la emisiune, produc]ia\mpac` [i „despac`“ români, \n-registr\nd audien]e de peste 10puncte.

Ora t\rzie de transmisie fa]`de celelalte produc]ii de gen(21.40) „anihileaz`“ competi]iaserialelor, indiferent de felul aces-tora. |n multe dintre serile deluni, audien]a \nsumat` a tele-

novelei „Secretul Mariei“ [i asitcomurilor „Tr`sni]i \n NATO“sau „La Bloc“ abia se ridic` lanivelul ratingului mediu al uneiemisiuni \n care românii \[ispal` rufele \n public.

Dans\nd cu PRO TVDup` c\]iva ani \n care a c`u-

tat f`r` succes re]eta mareluirating, PRO TV a dat \n sf\r[it lo-vitura [i [i-a adjudecat seara devineri. Ca toate celelalte emi-siuni de mare succes din Româ-nia, produc]ia importat` \n Buf-tea speculeaz` dramele unoroameni simpli [i notorietateaunor vedete autohtone.

Succesul televiziunii din Pa-che Protopopescu a anulat unserial anun]at cu surle [i tr\m-bi]e de Antena 1. Din thrillerulromânesc „Martor f`r` voie“ afost difuzat doar episodul-pilot,pe 31 martie, \n aceea[i sear` \ncare a debutat „Dansez pentrutine“. Rezultatul? 12,2 puncte derating pentru PRO TV [i doar 2,9pentru Antena 1. C\teva zile mait\rziu, din B`neasa se anun]aam\narea difuz`rii serialuluipentru toamna lui 2006.

Nici s`pt`m\na urm`toarenu a fost una bun` pentru Ante-na 1. Pentru c` Marius Tuc` l-aadus pe Traian B`sescu \n direct,emisiunea lui Dan Negru, „Ziuajudec`]ii“, \n general lider deaudien]` \n zilele de miercuri,a fost mutat` la concuren]` cuproasp`t lansata „Dansez pen-tru tine“. Victoria a fost din noua PRO TV-ului, care a avut unrating de 12,5, \n timp ce Negrua trebuit s ̀se mul]umeasc ̀doarcu 5,7 puncte. Chiar [i telenovela„Lacrimi de iubire“ a \ntrecut

\n acea zi produc]ia Antenei 1, cuo audien]` medie de 7,9 puncte.

R`zboi \nc` deschisCu patru dintre seri adjude-

cate clar de c\te o singur` pro-duc]ie, televiziunile se bat acumpe restul de trei. R`zboiul se du-ce \ns ̀pe diferen]ele de educa]ie[i de nivel de inteligen]`.

Miercuri, Dan Negru reu[e[-te s ̀se apropie de performan]eleemisiunilor de mare succes. E\mpiedicat de un alt format care[i-a dovedit performan]ele de-alungul anilor, [i anume „Croni-ca C\rcota[ilor“.

Duminic`, Diverti[ii \nvingconstant \n ultimul an umorul\ndoielnic al celor de la Vacan]aMare, la diferen]e de rating dince \n ce mai semnificative.

Singura sear` \n care \nc`totul este posibil este cea de joi.Singura televiziune care [i-a ma-nifestat interesul pentru aceast`sear` este Antena 1, care a optatinteligent mut\nd „Animat Pla-net“ [i „Gogomanii“. Transmiseini]ial s\mb`t` seara, \n acela[itimp cu „Surprize, surprize...“,cele dou` produc]ii au luat av\nto dat` cu programarea pentruseara de joi, av\nd audien]emedii de aproape 7 [i respectiv 5puncte.

Nici produc`torii de teleno-vele autohtone nu au avut cura-jul s ̀intre \n concuren] ̀direct ,̀astfel c` audien]ele \nregistrate,\n general \ntre 6 [i 8 puncte, nusuport` o compara]ie obiectiv`.„Secretul Mariei“ (Antena 1), es-te programat la ora 22.00, la ojum`tate de or ̀dup ̀terminareaepisodului din „Lacrimi de iu-bire“ (Acas` TV).

Radio&TV�

� Patru dintre serile s`pt`m\nii au „st`p\ni“ televiza]i:show-uri care exploateaz` problemele oamenilor obi[nui]i.

� Lupta pentru celelalte trei se d` \ntre telenovele,divertisment de diferite calit`]i [i omniprezentul fotbal.

03� Vineri, 5 mai 2006Media cultur`

�� Eteromania

Suprema]iaradiourilorse oglinde[te\n teritoriu— Diana LAZ~R

RE}ELELE DE RADIO DIN ROMÂNIA sebat pe frecven]e, acoperire [i audien]e.Targetul principal: publicul [oselelor.

Veteranii undelorDe[i concuren]a este acerb`, motiv pentrucare o mul]ime de nume ce promiteau multnu au nici m`car un loc \n istoria presei, Ro-mânia Actualit`]i, intrat \n bran[` \n 1928,a rezistat p\n` ast`zi, chiar dac` nu se ]ineprea bine din punctul de vedere al audien]e-lor. |n prezent, postul public are acoperire \ntoat` ]ara, fiind ajutat [i de 12 sta]ii locale.Alt veteran al aerului este Mix FM, a c`ruidezvoltare ca re]ea a \nceput la trei anidup` Revolu]ie, ajung\nd \n prezent s` aib`26 de sta]ii locale. „Ceea ce ne diferen]iaz`de celelalte nume de pe pia]` este faptul c`s\ntem singurii care nu am \nceput \n Capi-tal`, pentru c` prima oar` am emis din Bra-[ov, aici de altfel fiind comasat [i o mareparte din publicul nostru“, spune directorulpostului, Andi L`zescu.

Regii [oselelorC\nd vine vorba despre proximitatea spa]ial`,managerii radiourilor \i iau \n vizor ca publicprincipal pe bucure[teni, urma]i \ndeaproa-pe de locuitorii marilor ora[e. |ns` ]inta lacare t\njesc cu to]ii o constituie drume]ii.„De[i oamenii care \[i petrec foarte multtimp pe drumurile na]ionale s\nt de obicei]inta noastr`, [oselele s\nt cel mai greu deacoperit“, explic` L`zescu. Imbatabil laacest gen de pia]` este Europa FM. „Am \n-ceput s` ne extindem \n 1999, ajung\ndast`zi la 44 de sta]ii \n toat` ]ara, singurazon` prost reprezentat` fiind sudul. |ns`cea mai rapid` [i clar` dezvoltare a avut-oRadio 21, care a ajuns rapid lider de audien]e\n toate loca]iile“, spune Ovidiu Miculescu,directorul celor dou` re]ele surori. De[i esteproasp`t intrat \n eter, fratele mai mic alPRO FM-ului a cunoscut succesul rapid \nteritoriu. „Conceptul Info PRO a prins la ro-mâni, mai ales \n zonele rurale [i \n ora[elemari din provincie, pentru c` oamenii s-auplictisit de radiouri tonomat. Ne auzim dinvestul extrem al Transilvaniei, p\n` \n sudulextrem la Vama Veche [i din Moldova p\n`aproape de Banat [i Oltenia, zone la a c`rorextindere lucr`m \n acest moment“, poves-te[te directorul postului, Toti Marinescu.

Target t\n`rNovice \ntr-ale re]elelor, Guerrilla are sta]ii\n Timi[oara [i Cluj, de unde emite pe planlocal timp de trei ore zilnic. „Am ales acestezone pentru c` ne-am dorit un public t\n`r,inteligent, elitist [i cu bani, iar aceste ora[ese potrivesc profilului. Pe viitor ne preg`tims` p`trundem pe pie]ele din Ia[i, Bra[ov [iConstan]a“, spune directorul de programeMihai Dobrovolschi. Un alt post dedicat \nexclusivitate tinerilor este Kiss FM, care aco-per` 51 de ora[e, dintre care opt sta]ii afiliate.„Din p`cate, multe dintre acestea nu au voies` emit` cu puteri mari, ceea ce ne dezavan-tajeaz` \n competi]ia cu de]in`torii licen]e-lor cu acoperire na]ional`. Cu toate acestea,reu[im s` compens`m handicapul, lupt\ndde la egal la egal cu ceilal]i juc`tori“, explic`Valeriu Ru[, director de programe al Kiss FM.

Mi 26.04

7,4 Antena 1

9,3 Antena 1

4,9 PRO TV

4,2 Prima TV

6,7 Acas` TV

Ziua Judec`]ii Secretul

Mariei

Cronica Cîrcota[ilor

Teo

Lacrimi de iubire

J 27.04

6,8 Antena1

4,9 Antena1

4,8 Antena1

5,1 PRO TV

7,6 Acas` TV

Secretul Mariei

Gogomanii

Animat Planet

Teo

Lacrimi de iubire

L 24.04

10,4 TVR 1

5,2 Antena 1

5,2 Acas` TV

5 PRO TV

4,9 Prima TV

Iart`-m`

Secretul Mariei

Lacrimi de iubire

La Bloc

Tr`da]i în dragoste

Din dragoste

Secretul Mariei

Lacrimi de iubire

Prim-plan

Teo

Ma 25.04 3,9 TVR 1

11,5 Antena 1

7,5 Antena 1

6,2 Acas` TV

6,6 PRO TV

Dansez pentru tine

Lacrimi de iubire

Stele... de 5 stele

Teo

9595

PRO TV

Acas` TV

TVR 1

PRO TV

Antena 1

12

6,1

6,4

4,9

4,1 V 28.04

Surprize,surprize...Dinamo-

SportulSteaua-

SC Horta Profe-

sioni[tii Teleenci- clopedia

TVR 1

TVR 1

TVR 1

PRO TV

Antena 1

5,3

2,8

2,7

7,6

S 29.04

12,7 Steaua- Rapid Pia]a

Divertis Revan[a

starurilor Vacan]a

Mare

7 Zile

TVR 1

Antena 1

PRO TV

Antena 1

Antena 1

D 30.04

18,8

8,8

6,2

5

4,5

TELEVIZIUNILE {I-AU |MP~R}IT ZILELE S~PT~M|NII

Rating f`r` concuren]`

PRO TV a reu[it, cu „Dansez pentru tine“, s` pun` st`p\nire pe seara de vineri.

Audien]ele celor mai importante produc]ii, except\nd [tirile

� Ratingurile \nregis-trate \n mediul urbanarat` c` TVR 1 a fostlider de audien]` \n treizile din ultima s`pt`-m\n` a lunii aprilie.Celelalte patru au fost\mp`r]ite fr`]e[te \ntreAntena 1 [i MediaPRO.

INFO

_CO

TOID

IAN

UL

Banii din imagine�

05� Vineri, 5 mai 2006Media cultur`

Banii din imagine�

Vineri, 5 mai 2006 �Media cultur`04

4 Premii Effie a luat \n acest ancel mai eficient brand românesc,

Bergenbier – un argint [i trei aur.

1 brand a reu[it s` \[i fac` apari]iachiar [i \n „Ice Age: Dezghe]ul“.

AccuWeather a intrat \ntr-un film ac`rui ac]iune se petrece \n preistoric.

— Alexandra B~DICIOIU,Cosmin POPAN

„ROMÂNII SE CRED foartetari pe anumite categorii deproduse [i foarte slabi pe al-tele. Cred c` [tiu s` fac` berefoarte bun`, \n schimb s\ntdestul de sceptici \n ceea ceprive[te tehnologia de v\rf.A[a c` o bere care ocup`pozi]ia de «românesc» poateavea mare succes, \n schimb,o pozi]ionare ca «supercom-puter produs \n \ntregimecu tehnologie româneasc`»porne[te din start cu handi-cap. Desigur, românii se credfoarte inventivi [i se m\n-dresc cu asta. Totu[i, pu[i \nfa]a unei decizii de cum-p`rare concrete, \nc` ar ale-ge computerul japonez. Con-cluzie: punctele slabe [i tariale unei m`rci române[ti de-pind foarte tare [i de catego-ria \n care se afl`“, face in-troducerea \n subiect Ale-xandru Dumitrescu, asso-ciate creative directorMcCann, agen]ia care ducede c\]iva ani branduri autoh-tone ca Bunica, Rom, Kandiasau Dorna.

Made \n ]ara lorElena Ioni]`, strategic

planner Leo Burnett, punc-teaz` mai \nt\i defini]ia demarc` româneasc`. „|n sensrestr\ns, s\nt cele a c`rorimagine valorific` «romå-nismul»: atitudini, credin]e[i stereotipuri legate derealit`]i locale. |n sens larg,aici intr` toate brandurileetichetate «made in Roma-nia». Punctul comun al celordou` defini]ii este urm`-torul: un brand este româ-nesc \n m`sura \n care el es-te perceput ca fiind astfel.De aceea, multe dintre ele auales nu doar s` le «vorbeas-c`» consumatorilor, ci s` le«vorbeasc` \n române[te»“,explic` Elena Ioni]` de laLeo Burnett, agen]ia care s-a ocupat de brandurile „au-tohtone“ Altex, Bergenbier,Prigat sau Joe.

Aneta Bogdan, charteredmarketer, managing partnerla Brandient, companie deconsultan]`, design [i valoa-

re de brand, declar` c` bran-durile locale create sau re-create de ei au fost g\nditeastfel \nc\t s` fac` fa]` nunumai pie]ei locale, dar [icelei regionale: „Nu am cons-truit sau reconstruit bran-duri sub ideea c` s\nt localesau regionale/globale, ci subideea c` vor ajuta busines-surile locale s` creasc` mairepede [i cump`r`torii s` leprefere. Domo este un brandregional est-european, Zuzua fost g\ndit s` fie global“.

Comuniste versuscapitaliste

Brandurile române[ti sediferen]iaz` [i prin v\rsta pecare o au: unele s\nt mo[te-nite din comunism, alteleau ap`rut imediat dup`Revolu]ie sau doar de c\tevaluni. „Brandurile «tradi]io-nale», ap`rute \nainte de1989, s\nt ast`zi la fel deactive ca [i brandurile româ-ne[ti «capitaliste». Comuni-c`, \[i \mprosp`teaz` perio-dic «ambalajul», se str`du-iesc s`-[i «m`soare for]ele»cu concuren]ii interna]io-nali [i s` nu ias` \nvinse dinconfruntare. Fulga [i LaDorna]in piept lui Milli [i Danone,Unirea a \nregistrat \nc` dela lansare un succes nea[-teptat \n afara publicului-]int` urm`rit ini]ial, Bunicae deja «household name»,Altex face regulile pe pia]ade retail, Dacia, \n haina einou` de Logan, «g\dil`» or-golii române[ti [i de aiurea,\n egal` m`sur`, Arcticconduce deta[at pia]a de

electrocasnice de vreo doiani \ncoace, Borsec lupt`curajos [i Coca-Cola... Unii\n]eleg mai bine ca al]iiregulile jocului concuren-]ial, dar to]i, f`r` excep]ie,lupt`“, observ` Ioana Ma-nea, managing partner,director de crea]ie [i stra-tegie la Loco Branding &Communication. „PentruMurfatlar sau Albalact,faptul ca s\nt de provenien]`româneasc` a constituit dinstart un atu pe care l-am va-lorificat [i \n comunicare.La vin sau produse lactate,consumatorul român pre]u-

ie[te foarte mult provenien-]a, tradi]ia [i experien]a pro-duc`torului. La alte bran-duri, precum Unirea, amcreat noi atuurile: am \n]elesconsumatorul [i am vorbitpe limba lui cre\nd un pro-dus care s`-l reprezinte“,spun cei de la Next Cap.

|nvieri de tranzi]ieUnele dintre brandurile

mai vechi au ajuns iar \naten]ia publicului prinrelansare de imagine. „Laciocolata Rom a fost un cazaparte: simpla tradi]ie [ichiar mo[tenirea «comu-nist`» a m`rcii ne-au ajutats` facem din ea un brand cupriz` at\t la adolescen]i, c\t[i la consumatorii loiali.Românii de peste 30 de ani,de[i cinici [i autoironici c\ndvine vorba de comunism, autotu[i c\teva nostalgii legatede acea perioad`. O alt` so-lu]ie e s` ar`]i o marc` ro-mâneasc` veche ce [i-a \m-bun`t`]it performan]a. Ecazul, cel pu]in par]ial, alDaciei Logan“, poveste[teAlexandru Dumitrescu.

Pe un brand cu un bunrenume \nainte de Revo-lu]ie, Vinarsul de Murfatlar,au mizat [i cei de la NextCap: „Era un produs de cali-tate, de tradi]ie, un produsexclusivist [i foarte greu deg`sit. |n relansare am capi-talizat pe aceste valori [i amavut grij` ca mesajul s`transmit` consumatoruluistrict schimbarea de nume.A atras, pe l\ng` vechiiconsumatori, [i «public

t\n`r»“. „Mo[tenirea comu-nist` nu a fost \mp`r]it` \nmod egal - apreciaz ̀[i ElenaIoni]`. De aceea, nu exist`nici riscuri standard [i nicire]ete de relansare a brandu-rilor vechi. De cele mai mul-te ori, miza se reduce la a-]iconvinge consumatorii c` aievoluat sau la a demonstrac` ai r`mas acela[i. Alegereapublicului-]int` este poatecel mai incitant exerci]iu:indiferent de calea pe care oaleg, brandurile din perioadacomunist` nu vor mai finiciodat ̀brandurile tuturorromânilor“. Aneta Bogdaneste \ns ̀de alt ̀p`rere: „At\ttimp c\t nu exist` conota]iinegative, se poate \ncerca,de[i personal nu s\nt adeptulacestor «\nvieri»: te cost`mult mai mult s` dai la oparte ceva ce exist` \ntr-ominte dec\t s ̀pui ceva nou“.

Localul lupt` cuglobalul

Elena Ioni]` poveste[tedespre reac]iile românilorfa]` de m`rcile autohtoneobservate \n cercet`rile rea-lizate de agen]ie: „Dac`, \ncazul campaniilor dezvol-tate pentru branduri inter-na]ionale, un e[ec se poatemanifesta printr-un «nu\n]eleg nimic» din parteaconsumatorului, \n cazulbrandurilor române[ti, gre-[elile s\nt sanc]ionate maidur. Mai mult, exist` de obi-cei un set predefinit de a[-tept`ri cu privire la evolu]iaunei m`rci române[ti. Aces-tea s\nt expresia unui grad

„Este d`un`tors` g\ndim c`brandurilelocale s\ntpreferate doarpentru c` s\ntlocale.“ — Aneta Bogdan, managing

partner Brandient

„Branduriledin perioadacomunist` nuvor mai finiciodat`branduriletuturorromânilor.“

— Elena Ioni]`, strategicplanner Leo Burnett

„Logan, Arctic,Flamingo,Dorna au ie[itdeja din grani-]ele ]`rii, fie cabranduri, fie caproduse pur [isimplu.“ — Ioana Manea, managingpartner, director de crea]ie

[i strategie Loco Branding &Communication

„Dac` n-aicredibilitate ca produsromânesc,\ncerci s` faciun brand curezonan]`interna]ional`.“

— Alexandru Dumitrescu,associate creative director McCann

Ursus versus Stella Artois

� M`rcile române[ti s-aucoco]at bine \n percep]iaromânilor, potrivit unuistudiu realizat anul trecutde revista „Biz” [i companiade cercetare Synovate. In-diferent dac` e vorba debranduri mo[tenite din co-munism sau lansate dup`1989, ele le concureaz` cusucces pe cele interna]io-nale \n mintea consumato-

rilor. Astfel, chiar dac`Ariel, Colgate [i Nokia aucel mai mare impact \n r\n-dul românilor, sensibilita-tea acestora fa]` de bran-durile autohtone se resimte\n clasamentele fiec`reicategorii \n parte. |n pri-mele 50 de branduri [i-auf`cut loc nou` m`rci autoh-tone, iar Connexul (locul 7)[i Dacia (locul 11) ocup`

pozi]iile cele mai \nalte.C\nd vine vorba de seg-mentele economice luateseparat, cele mai abunden-te \n m`rci române[ti s\ntb`uturile, produsele ali-mentare [i b`ncile. Astfel,institu]ii române[ti precumBCR (locul 1 la categoriab`nci), BRD, Raiffeisen [iBanca Transilvania au fostnumite \naintea unora

interna]ionale, ca ING, HVBsau Citibank. |n privin]ab`uturilor, Bergenbier,Ursus, Murfatlar, Timi[o-reana [i Ciuc se dueleaz` \npercep]ia colectiv` cu Tu-borg, Stella Artois, Beck’s,Jack Daniel’s sau Carlsberg,iar Coca-Cola [i Pepsi aurivali ca Borsec, Frutti Fresh,Izvorul Minunilor sau Bi-bor]eni. La electronice, de[i

au numit Philips, Whirlpool[i Sony \n primele trei, ro-mânii pozi]ioneaz` totu[iArcticul \naintea unorm`rci ca Panasonic, Sam-sung, Bosch sau Nokia.Segmentele mai pu]in ex-ploatate s\nt cele de \n-grijire personal`, unde niciun nume românesc nu [i-af`cut loc printre brandurica Dove, Colgate sau Nivea.

CELE VENITE, CU ARSENAL GREU, DE PESTE M~RI {I }~RI

se ]in cu fruncea sus

PUBLICITATE PUBLICITATE

� Indiferent devechimea lor,m`rcileautohtone [i-auadunat toateputerile pentru ase lupta curivalele lorglobaliste.

ridicat de implicare emo]io-nal` a consumatorilor“. Eaadaug` c` exigen]ele publi-cului nu se refer` la perfor-man]a produselor, ci la obli-ga]ia de a cunoa[te nevoilespecifice ale consumatorilorromâni.

Orgoliul na]ional Aneta Bogdan nu crede

\ns ̀c ̀românii reac]ioneaz`diferit la brandurile localefa]` de cele globale. „Au fostmulte \ncerc`ri pe pie]eleest-europene prin careconsumatorii s` preferebrandurile locale – merg\n-

du-se p\n` la un fel de ex-ploatare a na]ionalismuluila nivelul consumerismului.Dar au e[uat. Globalizareane-a ar`tat c` orice brandbine construit local poate s`devin` unul regional sauglobal. Da, consumatorii ro-mâni ne-au spus \n cercetarec` iubesc brandul Fulga maimult dec\t alte branduricompetitive, dar nu pentruc` este unul local, ci pentruc` le satisface a[tept`rile“,argumenteaz` managerulBrandient.

„Pentru marca Bun`t`]ide la Bunica, efortul nostru

a fost intens \n faza de \n-ceput, p\n` am reu[it s`ocup`m pozi]ia de «gust lafel de bun ca al m\nc`rurilorde cas`». Lucrurile au de-venit mai u[oare, pentru c`românii au \ncredere \npriceperea lor la m\ncare [i\n faptul c` produsele de lanoi au mai pu]ine «chi-micale» dec\t cele din Vest.Pentru Connex a trebuit, laun moment dat, s` contra-atac`m \n fa]a principaluluicompetitor, care avea per-cep]ia de companie cuknow-how occidental. Nune-am folosit de declara]iiprivind milioanele de utili-zatori, ci am demonstrat im-plicarea sa real` \n schim-barea \n bine a României“,enumer` Dumitrescu a-vantajele concrete ale lo-calului. Brandurile autoh-tone au un avantaj de start\n competi]ia cu rivaleleinterna]ionale, \n opiniaIoanei Manea. „Se adreseaz`românilor. Dar, ca orice a-vantaj ini]ial, trebuie valori-ficat, altminteri el, \n sine,nu va genera succes”, preci-zeaz ̀Manea. Ea adaug ̀\ns`c` acestea trebuie s`-[i capi-talizeze avantajele culturale,de limb`, de umor, de ironie[i pe cele de orgoliu na]ional.Iar faptul c` multe nu con-[tientizeaz` \nc` nevoia pre-sant` de a aplica principiul„g\nde[te global, ac]ioneaz`local“, a[a cum o fac mul]i

dintre concuren]ii lor inter-na]ionali, este principala lorsl`biciune.

Botez cu ap` str`in`Mai multe companii

autohtone au ales s` \[ilanseze produsele sub numecare au conota]ii str`ine,cum s\nt Stalinskaya sauBergenbier, iar altele, dincontr`, au preferat nume100% neao[e, ca \n cazulUnirii sau al Hanului Ars.„A[a se face c` un brand ro-mânesc de sucuri r`coritoarese nume[te Frutti-Fresh –numele de rezonan]` italo-

englez` sugereaz` calitatea,echilibr\nd raportul cu unpre] mic -, un rachiu româ-nesc se nume[te Hanul Ars,plasticitatea cuvintelorsubliniind at\t re]eta tradi-]ional româneasc` a pro-dusului, c\t [i calit`]ile sale...arz`toare, iar un iaurt de laDanone se nume[te CasaBun`, «dezbr`cat» de hainamultina]ional` asociat`pre]ului mare, sugereaz` re-]eta tradi]ional` româneas-c`“, enumer` Ioana Maneac\teva exemple de botez cut\lc. „Brandurile au de alesdac` vor s` fie percepute ca

fiind autohtone sau inter-na]ionale sau dac`, dimpo-triv ,̀ vor ca aspectul legat deorigine s` fie unul secun-dar“, explic` Elena Ioni]`strategia numelui. „Dac ̀[tiic` n-ai credibilitate ca pro-dus românesc \ntr-o anumi-t` categorie, \ncerci s` faciun brand cu rezonan] ̀inter-na]ional`. {i invers: dac` aicredibilitate ca produs româ-nesc, faci un brand româ-nesc. Coca-Cola, de exemplu,a p`strat marca Dorna a-tunci c\nd a cump`rat aface-rea“, motiveaz` alegereaAlexandru Dumitrescu.

PRODUSELE „MADE IN ROMANIA” AU ORGOLII NA}IONALE {I AMBI}II GLOBALE |N LUPTA CU

Brandurile române[ti

Borsec, Grey. Bunica, McCann.

Stalinskaya, Brands&Bears. Fulga, NextCap.

Top depopularitate

1. Dacia

2. Arctic

3. BCR

4. Logan

5. Borsec

6. IzvorulMinunilor

7. Ursus

8. Romtelecom

9. Frutti Fresh

10. Dero

Dacia, Graffiti BBDO. Bergenbier, Leo Burnett.

Sursa: Synovate, 2005

� „Nu se aloc` suficien]ibani pentru conceptuali-zarea serioas` a unuibrand, pentru construc]iasau promovarea lui... Sause aloc` bani suficien]i, darnu exist` knowledge s` fie

folosi]i”, spune Aneta Bog-dan (foto). Ea adaug` c` e-xist` diferen]e \ntre buge-tele alocate pentru bran-durile locale, comparativcu cele interna]ionale, \nfavoarea ultimelor: „Antre-prenorii români nu pot r`s-punde la \ntrebarea «c\t va-loreaz` brandul vostru?».Se investe[te pu]in \nc` \nbrandurile locale - de a-ceea, \n fapt, s\nt foartepu]ine puternice ”. Alexan-dru Dumitrescu este \ns`de alt` p`rere: „Multina]io-nalele s\nt uneori mai res-trictive cu banii, deoarececonsider` c` nu s\ntem o]ar` destul de important`.“

Zg\rcenii de o parte [i de alta

Arte [i carte�

Vineri, 5 mai 2006 �Media cultur`06„Am folosit formatul de thrillerca s` pun o \ntrebare: cum netrat`m con[tiin]ele vinovate?“

— Michael Haneke, regizor

�� Cartea de weekend

„Nu se putea\nt\mpla a[aceva la noi!“� „Complot \mpotriva Americii“,ultimul thriller al lui PhilipRoth, ap`rut la Polirom, este oautobiografie fic]ional` careridic` multe \ntreb`ri politice.— Silviu MIHAI

CE S-AR FI |NT|MPLAT DAC~, \n 1940,alegerile din SUA nu ar fi fost c\[tigate deFranklin D. Roosevelt, eroul de mai t\rziu,care i-a declarat r`zboi lui Hitler, ci decontracandidatul s`u republican CharlesLindbergh, fost pilotde avion m\ndru deuniforma sa [i animatde sentimente pioase,cunoscut \n epoc` prinpozi]iile sale antisemi-te? „Complot \mpotri-va Americii“, ultimulroman al lui Philip Rothpublicat de Polirom ladoar un an [i jum`tatede la apari]ia edi]iei ori-ginale, \ncearc` un r`spuns la aceast` \ntre-bare de istorie ipotetic` din perspectiva b`-ie]elului de clasa a treia care poart` acela[inume cu autorul [i provine, ca [i el, dintr-ofamilie middle-class cu r`d`cini evreie[ti. De la Casa Alb`, [tirile s\nt pe zi ce trecemai alarmante. Totul \ncepe cu un candidatcu o agend` izola]ionist` \n politica extern`,ceea ce Lindbergh, personajul istoric, chiarera. Romanul surprinde \ns` subtila trecerea pre[edintelui fic]ional de la pozi]ia „ce se\nt\mpl` \n Europa nu e treaba noastr`“ laun acord de neagresiune cu Hitler. Apoi,violen]e antisemite \ncep s` izbucneasc` pestr`zile americane, din ce \n ce mai mul]icet`]eni s\nt nevoi]i s` emigreze \n Canada,iar von Ribbentrop, ministrul de externe alcelui de-al Treilea Reich, devine un obi[nuital petrecerilor preziden]iale de la Washing-ton. „A[a ceva nu se putea \nt\mpla la noi“,a fost probabil reac]ia multor cititori ameri-cani, \ns` [i germanii [i est-europenii cunoscbine acest refren. Guvernul declar` c` „gra-vele pericole interne necesit` limitarea drep-turilor constitu]ionale“, iar asem`n`rile cuadministra]ia Bush, obsesia securit`]ii [iPatriot Act nu s\nt, desigur, accidentale.Autorul are cu certitudine talentul detaliu-lui [i suficient exhibi]ionism pentru a-[ipune \n scen` familia, ca atunci c\nd vinevorba despre disputa violent` \ntre tat`lmicului Philip [i m`tu[a sa, m`ritat` cu unrabin devenit colaborator al regimului.

Philip Roth, „Complot \mpotriva Americii“,Polirom, 368 de pagini, 26,90 RON.

— Ileana DIMA

LA PRIMA VEDERE, filmul „As-cuns“ este cel mai accesibil din-tre peliculele ie[ite de sub m\naregizorului Haneke. Pe de alt`parte, lungmetrajele accesibiles\nt arareori cople[ite cu distinc-]ii de c`tre Academia European`de Film (Cel mai bun regizor, film[i actor \ntr-un rol principal) saude juriul unor festivaluri precumacela de la Cannes (unde „As-cuns“ a racolat trofeele pentruCel mai bun regizor), acela ecu-menic, plus Premiul FIPRESCI.A[a c` spectatorul trebuie pre-venit: a[teapt`-te s` fii surprins.

Burghezul intelectualTema vinov`]iei, pe care Ha-

neke o exploateaz`, e dramatiza-t` prin intermediul unei familiitipic franceze. Georges (DanielAuteuil) [i Anne Laurent, al`turide fiul lor, Pierrot (Lester Make-

donsky), au un aer de prosperi-tate [i de normalitate care pro-voac ̀imagina]ia, alc t̀uind o pre-mis ̀ideal ̀pentru un thriller. Ele gazda unui talk-show pe temelivre[ti, ea editor, dar vie]ile lorprofesionale nu compromit ar-monia celei de familie. Calmulacestei existen]e burgheze este\ns` spulberat \nc` de la \ncepu-tul filmului, c\nd cei doi devindestinatarii unor casete video [idesene bizare. Primele arat ̀doarfa]ada casei lor, suger\nd c` s\ntsupraveghea]i. Ultimele r`sco-lesc amintiri din copil`ria luiGeorges, care \ncepe s` cread` c`este ]inta unei amenin]`ri.

De-a „popa prostul“cu suspansul

Haneke este un veteran altratamentelor de [oc pe care leaplic` cu \ncetinitorul specta-torilor. Un exemplu relevant \nacest sens este „Pianista“, un

lungmetraj cu doze consistentede sexualitate [i violen] ,̀ ambelesurprinz`toare prin perversitate.Cadrele lungi [i imobile, aproapeo semn`tur` a regizorului, revin[i \n „Ascuns“, dar au un sensechivoc: nu [tii c\nd e vorba decele propriu-zise, care activeaz`iluzia vie]ii de pe ecran, „neme-diate“, sau de acelea filmate demisteriosul cameraman careterorizeaz` familia Laurent. Dealtfel, aceasta este ambiguitateacu care se deschide lungmetrajul[i cu care jongleaz` consecventcineastul \n detrimentul nervilorspectatorilor. |n plus, judec\nddup` imaginile filmate frontal,pozi]ia camerei ar trebui s` fieevident`. Cu toate acestea, per-sonajele nu o v`d niciodat`.

Maniera \n care se cumulea-z` suspansul poate da spectato-rilor o impresie de familiaritate.Contextul e european, dar ritmulac]iunii pare american, un stan-dard al Hollywoodului. Exist`\ns` o marot` a cinema-ului depe vechiul continent, actualizat`aici \ntr-un mod relevant: refu-zul de-a oferi pe tav ̀solu]ia enig-

mei. Pentru acest motiv, „As-cuns“ va consuma ceva mai mul]ineuroni de-ai spectatorului dec\tun film marc ̀\nregistrat ̀S.U.A.F`r` a lua \n serios acest avertis-ment, spectatorul va r`m\ne cusiguran]` dezam`git de final.

Politic [i nu numaiUltimul lungmetraj al lui Ha-

neke exceleaz` \n a fi stratificat.Cei care se vor limita doar la pri-mul nivel, acela de thriller, aumulte de pierdut. Vinov`]ia pecare regizorul austriac o punela microscop, folosind o abordareaproape clinic`, nu se rezum`la nivel individual, ci are impli-ca]ii na]ionale. Filmul se \ntoar-ce, de[i o face pe c`i ocolite, la uneveniment din istoria recent` aFran]ei: \n 1961, manifestan]iialegerieni ne\narma]i, care ce-reau independen]a ]`rii lor, aufost ataca]i de poli]ie, omor\]i\n b`taie, iar cadavrele lor arun-cate \n Sena. Num`rul de mor]ieste \n continuare necunoscut,estim`rile variind de la 32 lapeste 200. Masacrul a fost recu-noscut oficial abia \n 1999.

� Regizor [i actor \npropria pies`, „{i noi [iea“, Emanuel P\rvu facede r\s arsenalul amoros,la Teatrul Foarte Mic. — C`t`lina GEORGE

EA (RALUCA RUSU) bea un paharde vin [i a[teapt`. Restaurantul cutapet ro[u [i draperii negre ofer`cadrul perfect pentru o \nt\lnireromantic`.

Ea z\mbe[te, mai cere un paharde vin, vorbe[te la telefon o dat`,de dou` ori, de trei ori. Cum e dea[teptat, el continu` s` \nt\rzie. |nrestaurant intr` un grup g`l`gios –trei b`rba]i tineri [i unul c`runt.La ce se poate a[tepta o femeie

singur`, frumoas`, \mbr`cat` \nrochie cu decolteu, c\nd st` sin-gur` \n restaurant, al`turi de masaunor b`rba]i g`l`gio[i [i porni]ipe fapte?

A]i ghicit – s` fie abordat` deunul dintre ei. Nu mai b`nui]i \ns`ce se \nt\mpl` de aici \nainte. C`to]i trei vin pe r\nd la masa ei n-arfi chiar surprinz`tor. B`ie]ii auie[it \n ora[ [i, pentru distrac]ie, seiau la \ntrecere. Ceea ce n-ave]icum anticipa e modul de desf`[u-rare a ostilit`]ilor.

De fiecare dat ̀c\nd unul dintrecei trei se ridic`, s` mearg` la ma-sa ei, totul \n jur \ncremene[te. Iarea adopt` c\te o postur` pentrufiecare dintre ei.

Raluca Rusu d` at\ta for]`, prinjocul mut, fiec`rei atitudini, \nc\tse transform` mereu \n alt` femeie

sub ochii publicului. C`ruia doarreplica ei final` \i va da o sugestiefin ,̀ poate prea fin ,̀ de ce lucrurilese \nt\mpl` a[a. Cei doi autori aitextului, Emanuel P\rvu [i OresteTeodorescu, par c` vor nu s` vor-beasc ̀despre o posibil ̀\nt\mplare,ci despre discursul nostru cel detoate zilele.

Agita]ie comic`Cei patru b`rba]i \[i folosesc

discursul „de ag`]at“. P\rvu intr`,foarte credibil, \n pielea celui carese d` \n v\nt dup` chiolhanuri. Peun ton jovial, el se laud` cu ma[inaproprie [i \i promite femeii dis-trac]ie [i c`l`torii.

Al doilea, interpretat de RaduIacoban, are poten]ial de psihopat.Cu un ton mecanic, \i propune fe-meii s` se delecteze cu vibratoa-

rele, bicele [i lo]iunile din colec]ialui personal`. Constantin Di]`pozeaz` \n intelectualul rafinatcare-[i scoate la b`taie pove[tiletriste [i romantice.

C`runtul Condurache se apro-pie de ea subtil, dar cu at\t maipericulos. Femeia \ns`, fie c` mes-tec` gum` ca o feti]`, fie c` fumea-z ̀cu gesturi lascive, tace. Gesturileei [i agita]ia verbal` a b`rba]ilorst\rnesc hohote de r\s \n sal`. Teva-tura de pe scen` ascunde \ns` unfilon mai pu]in vesel.

Textul, jocul actorilor, regiavorbesc despre modul \n care nelivr`m zilnic \n c\te un discurs cenu spune nimic despre dorin]ele,inten]iile, nevoile noastre reale.De aceea femeia \i prive[te, \n fi-nal, ca pe ni[te copii, iar ei nu \i\n]eleg reac]iile.

TREI TEHNICI MASCULINE DE ABORDARE LA RESTAURANT

Cum po]i s` pierzi cu multe cuvinte

� Cineastul austriac Haneke \i bulverseaz`pe spectatorii români, ademenindu-i cuun thriller [i dejuc\ndu-le a[tept`rile.

MULTIPREMIATUL „ASCUNS“ R|C|IE PUBLICUL AUTOHTON

Surprize, surprize\n cinematografe

Dan Condurache [i Raluca Rusu.

Agresorul din „Ascuns“ nu este niciodat` cel ce pare a fi.

Cultura pentru to]i�

07� Vineri, 5 mai 2006Media cultur`

„Nu m` intereseaz` statisticileoficiale, ci cele personale, cuacele filme care ]i-au spus ceva.“

— Mihai Chirilov, critic de film

�� Lectura cu mouse-ul

Macintoshvs. Picasso— Ioana CALEN

� Este ciudat c\t` libertate de expresie \]ipoate oferi un computer. Ba, dac` m` g\n-desc bine, s\nt frustrant de pu]ine lucruri \ndomeniul artei pe care nu le po]i face cu uncomputer. Pictura digital` este mai expre-siv` ca niciodat` [i c\[tig` din ce \n ce maimul]i adep]i din r\ndul criticilor. Sculptura\n programul 3D Studio are singurul deza-vantaj c` nu poate fi pip`it`. |n rest, dalta afost \nlocuit` cu succes de mouse. Nici nucred c` mai este cazul s` men]ionez de ani-ma]iile \n 3DS, care dep`[esc cu mult clasi-cele „Disney“ la nivel de expresivitate.

� |n România, acest trend nu a p`truns \nc`suficient de puternic, dar, cu pu]in noroc,cam \n 20 de ani, probabil, vom avea [i noimuzee de art` digital`. Noroc cu tehnologiade ultim` or` c` putem s` vizit`m cele maimari muzee de art` computerizat` din lumeprin atotputernicul Internet. MOCA (Museumof Computer Art) a fost \nfiin]at \n 2005 dec`tre Universitatea Regents din New York [ieste cel mai important muzeu din acest do-meniu. |l pute]i vizita online zilnic la adresahttp://moca.virtual.museum, f`r` tax` deintrare [i f`r` program. Aici v` pute]i plim-ba prin linkurile galeriilor de fotografie digi-tal`, foto[opat` sau nu, \n func]ie de prefe-rin]e, pute]i admira lucr`rile tridimensio-nale suprarealiste ale artistului maghiarTibor Kovacs-Egri sau v` pute]i l`sa r`pi]ide lirismul pictorului belgian Alain Valet.

� Digital Art Museum (www.dam.org) con-]ine o baz` teoretic` solid` pe aceast` tem`,istoria detaliat` a artei digitale [i galerii culucr`ri care dateaz` din 1956. Prima genera-]ie de arti[ti s\nt numi]i (cam f`r` originali-tate) Pionierii artei digitale (1956-1986),urma]i de „Epoca Paint Box“ (unul dintreprimele softuri folosite \n pictura digital`)[i „Epoca multimedia“ (1996-2006). Lawww.digitalartmuseum.com s\nt lucr`rifoarte reu[ite de art` fractal` (detalii peaceast` tem` la www.fractart.ro) [i colajede fotografie realizate \n Photoshop. Pentrupasiona]ii de tehnologie, recomand cu c`l-dur` www.http.uk.net (House of Techno-logically Termed Praxis). De la design-ulsite-ului [i p\n` la expozi]ii, ve]i avea partede art` high tech pur`.

� Galeriile online [i linkurile c`tre muzee sauchiar site-uri personale ale arti[tilor s\nt „f`r`num`r“. |mp`timi]ii computerului s\nt proba-bil familiariza]i deja cu site-urile FACT („Foun-dation for Art &Technology“ din Liverpool)sau Institutul Banff New Media din Canada.Scopul meu a fost doar s ̀v ̀zg\nd`resc curio-zitatea. De restul se ocup` m`ria sa Google.

� Te g\nde[ti c`]i-au sc`pat c\tevafilme mari [i ]i-arprinde bine ni[terecomand`ri?— Magdalena COLOMBET

ECRAN DE CINEMA. Sau de mo-nitor. Sau, de ce nu, de televizor,doar mai pui m\na [i pe-o caset`video din c\nd \n c\nd. Te fasci-neaz` toate [i ai cam epuizatselec]iile din colec]iile de filmeale prietenilor t`i. Dac` nu mai[tii ce s` cau]i, inspir`-te dinfilmele de care criticii sau al]icinefili nu se pot desp`r]i.

„Peliculele nu au miros“Alex Leo {erban \]i ofer` c\-

teva titluri, subliniind c ̀ordineaprezent`rii lor e pur cronologic .̀|ncepe cu „Triumful voin]ei“,de Leni Riefenstahl, celebrulfilm de propagand` nazist` din1935, \n care „cineasta oficial` aReich-ului filmeaz` nazi[tii, darpelicula nu are miros, iar cine-ma-ul este uria[“.

Trece la „Cet`]eanul Kane“pentru c ,̀ „vorba lui Puiu, trebu-ie s` existe acolo, Sus, cineva –un «Hagi al cinematografiei»“,dar [i „Ordet“, al lui C. T. Dreyer,c`ruia „Bergman, Tarkovski [ivon Trier \i s\nt datori“. Pu]inHitchcock, adic` „La nord prinnord-vest“ din 1959. Nu pute]irata marii cinea[ti italieni:„Aventura“, \n care „Antonionidescoper ̀c ̀exist ̀un suspans alsentimentelor – iar noi, un thril-ler lent“, „8 1/2" al lui Fellini,pentru c` „nu exist` alt film maiglorios despre meseria de regi-zor“ sau „Evanghelia dup` Ma-tei“, \n care „Pasolini filmeaz`povestea lui Iisus ca [i cum s-arscrie ast`zi, într-un prezent dedocument [i poem“. Plus altec\teva revolu]ii care nu trebuieratate: „Pierre le Fou“, unde Go-dard „revolu]ioneaz` culoarea [iinventeaz` «filmul abstract»",

„Conversa]ia“ lui Coppola, pen-tru c` „Paranoia Contemporan`s-a n`scut în cursul acestei con-versa]ii“ [i „Pulp Fiction“, pentruc` „Tarantino ia butada lui Go-dard: «Un film trebuie s ̀aib ̀unînceput, un cuprins [i o încheie-re, dar nu neap`rat în aceast`ordine» [i o transform` în film“.

De la Marilyn la BjörkMihai Chirilov \]i d ̀o list ̀\n

care intr` „haotic [i clasici dinistoria cinematografului, dar [iacele filme care i-au spus sau auînsemnat ceva într-un momental vie]ii sale“. Criticul alege „TaxiDriver“, pentru c ̀are „furie, ina-daptare, Scorsese [i de Niro“,continu` cu „Magnolia“ (da, Ju-lianne Moore [i Tom Cruise), unfilm de „trei ore cu oameni obi[-nui]i [i intersec]ii neobi[nuite“.

Avem [i Wong Kar Wai –„Chungking Express“, pentru c`e „MTV-ist [i poetic prin exce-len]`“, dar merge [i „MoulinRouge“ – „flamboaiant, anacro-nic [i pop-cultural. Plus sound-track-ul“. Dac` n-ai v`zut \nc`„Birth“ al lui Glazer, ai face bines`-l cau]i, e „riscant [i straniu;plus cel mai bun rol al lui Kid-man“. Nu po]i trece peste Larsvon Trier [i al s`u „visceral [i naiv“film „Dancer in the Dark“, colo-rat de „interpretarea extrateres-tr` a lui Björk“. Dac` tot vorbimde actri]e, n-o uita pe Marilyn [icaut` „Unora le place jazz-ul“: ofi din 1959, dar e „subversiv [iînc` delirant de comic“.

|ncheie \n not` de suspanscu „P`s`rile“, cel mai „simplu [ide efect Hitchcock“, „Rocky Hor-ror Picture Show“, filmul „cult,interactiv [i unicat“ al lui JimSharman [i celebrul „Mulhol-land Drive“ al lui Lynch, caredevine „alt film cu fiecare nou`vizionare“.

Pentru ca via]a s` nu fie pustie

Andrei Gorzo \]i d` titlurileunor filme f`r` de care via]a lui„ar fi mai trist` [i mai pustie“.

„The Third Man“ al lui CarolReed: dac ̀nu te prinde povestea,m`car \l prinzi tu pe Orson Welles\ntr-una dintre cele mai celebreapari]ii \ntr-un film. Nu se preapoate nimic f`r` Hitchcock, dar,dac` mergi pe m\na lui Gorzo [ivezi „Notorious“ din 1946, s-arputea s` te \ndr`goste[ti de in-terpretarea lui Ingrid Bergman.|ncearc ̀[i tu „Bringing Up Baby“de Howard Hawks, perechea CaryGrant – Katherine Hepburn e deneuitat. Sau „Les Parapluies deCherbourg“, de Jacques Demy,un musical romantic ce s-ar pu-tea s` te cucereasc`.

Dac` \]i place Charles Boyernu po]i trece peste „Madamede...“ a lui Max Ophüls. Pu]incinema japonez, dar mult` rea-litate: „Tokyo Story“ de YasujiroOzu. Gorzo mai aminte[te de„Pierrot le fou“ al lui Godard [i

de operele complete ale lui Bus-ter Keaton. Ah, [i mai caut` „LaRègle du jeu“ de Jean Renoir(e din 1939, ce-i drept, dar a[avezi ce \nseamn` m`iestria unuiregizor) [i „Persona“ de IngmarBergman, o dram` psihologic`halucinant`.

Fellini, dar [i Bruce LeeRegizorul C`t`lin Mitulescu

\]i recomand` filmele care l-auf`cut fericit [i pe care [i-ar doris` le revad`. „Prietenii mei ele-fan]ii“, cu Raj Kapur, „Cobra“ [i„Cobra se \ntoarce“ cu Bruce Lee,„Cineva acolo sus m` iube[te“cu Paul Newman. „Cei [apte sa-murai“ al lui Kurosawa, m`carpentru „scena cu fata aia care res-pir ̀a[a puternic \n iarb`“. Mitu-

lescu \[i aduce aminte de muzicadin „Hair“, al lui Milos Forman.Caut` [i „Duminica la ora 6“,filmul lui Lucian Pintilie din1965, s` vezi „ce frumos se alear-g` la final“. Regizorul mai spunec` nu se poate s`tura de Fellini:„Amarcord“, „Clovnii“, „E la naveva“, „Il Bidone“, „La Strada“.

Ce-]i recomand` scriitoriiRadu Pavel Gheo nu se crede

un „cinefil veritabil“, dar ]i lespune pe cele care l-au impre-sionat, \ncep\nd cu Chaplin [i„Modern Times“, „Pe aripile v\n-tului“ [i „Vr`jitorul din Oz“. Lacapitolul „filme de cinematec`oriunde [i oric\nd“, ia „Zbor dea-supra unui cuib de cuci“ al luiMilos Forman. Mai aproape deprezent: „Underground“ („cutre-mur`tor“), „Full Monty“ („ex-trem de omenesc. {i optimist“),primele episoade din „R`zboiulstelelor“ (adic ̀„Imperiul contra-atac`“ [i „Întoarcerea cavaleruluiJedi“). Merge [i Disney cu „Car-tea junglei“, dar [i „Shrek I“.

Radu Cosa[u te prinde cu doiclasici mari: Chaplin \n „Goanadup` aur“ [i Buster Keaton \n„Mecanicul generalei“, unde„vezi cu ochii t`i cu ce haz nebunomul poate rezista oric`rei lo-vituri primite \n fund“. Te duce\n anii ’40 pentru „Ho]i de bici-clete“ al lui Vittorio de Sica [icontinu` cu „Andrei Rubliov“, allui Tarkovski, \n care vezi „cepoate face suferin]a dintr-un ar-tist“ sau „C\nt\nd \n ploaie“, pen-tru „bucuria de a tr`i dans\ndprintre b`ltoace“. Ca s` \n]elegi„c\t de greu \i este azi unui ominteligent s` aleag` \ntre bine[i r`u“, ia „La dolce vita“, al luiFellini. Vezi „Reconstituirea“ –„cel mai bun film românesc dinc\te s-au f`cut vreodat`“. Nu uitade „Casablanca“, m`car pentru avedea „cum poate un b`rbat s`-ispun` unei femei «E o pl`cere s`te pot privi»“ [i caut` neap`rat„Stan [i Bran, v\nz`tori de brad“,film care ne face „s ̀ne pr`p`dimde r\s, a[a cum merit`m“.

Tibor Kovacs-Egri.

Gerhard Katterbauer, „Rom-15“.

CINEMA PARADIS

Zece filme bunede luat pe insul`

„F`r` filmeleacestea, via]amea ar fi maitrist` [i maipustie.“

— Andrei Gorzo, critic de film

— Silviu MIHAI

� Te-au numit [ef la \nce-putul anului. Ce-ai f`cutde-atunci?� O institu]ie public` func-]ioneaz` cu totul altfel dec\tam fost eu obi[nuit, \n regimfree-lance. Au fost foartemulte lucruri de aprobat, nuaveam un regulament, a tre-buit s` facem fi[e de post [is` angaj`m lume...

� Ave]i suficien]i oameniacum?�Nu. Statul de func]ii pe 2006nu a fost \nc ̀aprobat de Gu-vern [i func]ion`m pe celvechi, cu nou` oameni. O in-stitu]ie de spectacol f`r` untehnician sau un light-de-signer... P\n ̀\n martie n-amavut buget [i a fost greu s ̀ned`m seama ce activit`]i amputea avea f̀ r̀ bani. Deocam-dat ̀eu car scaune ca to]i cei-lal]i, dar la un moment dat lu-crurile nu vor mai putea func-]iona a[a, pentru c` se vor\ntoarce \mpotriva noastr`.

� Iar te pl\ngi.� Toat` chestia asta a fost la\nceput o joac` de copii. Noinu speram s` ajungem a[adeparte, dar acum, uite c`s-a \nt\mplat, iar \n realitatee foarte diferit de cum neimaginam noi.

� |n cur\nd se fac 200 de zi-le. Ai c\[tigat cum a c\[tigatCDR \n ’96?� Din punctul meu de vede-re, b`t`lia nu este c\[tigat`.Nu m` refer la cea cu mi-nisterul, ci la b`t`lia noastr`

pe termen lung. P\n` acumne-am tot pl\ns c ̀nu s\ntemvizibili, acum urmeaz ̀chiars` vedem cum reac]ioneaz`publicul la spectacole [i cineo s ̀vin ,̀ pentru c ,̀ deocam-dat ,̀ s`lile au fost mereu pli-ne, dar r`m\ne de v`zut dac`nu cumva a fost o \nt\mplare.

� Poate n-o s` mai vin` lu-mea, din moment ce v`oficializa]i.� Dar ce, p\n` acum nu eramoficiali?

� Nu era]i o institu]ie.� Eram fiecare c\te o insti-tu]ie. Glumesc. Inten]ia meaeste s` nu ne oficializ`m, ci

s` p`str`m vocile indepen-dente a[a cum au fost, la felde proaspete. C\t` vreme voifi aici, n-a[ vrea ca centrul s`devin` un pol de putere, s`taie [i s` sp\nzure \n dansulromânesc. Pentru c ̀nu exis-t` nici o alt` institu]ie simi-lar`, e u[or s` devii a[a ceva:apar contacte, finan]̀ ri, e u[ors` cazi \n capcan`. Dar eun-a[ vrea s ̀monopoliz`m tot.

� Ai tot zis c` nu s\nte]i vi-zibili. Ce-ai f`cut?� Deocamdat` s\nt foartemulte spectacole pe care nule putem prezenta, pentru c`nu avem logistica necesar`:nu avem o sal ̀de spectacole,cu echipamente de scen`.Acum amenaj`m ni[te bi-rouri, am cump`rat ni[te po-dele profesionale, dar e ne-voie de mai mult, de lumini,de sound. A trebuit s` ne du-cem \n alte locuri: TeatrulAct, Green Hours, La Scena,

Prometheus – ceea ce a fost,pe de alt` parte, [i bine, pen-tru c ̀altfel am reveni la cen-tralism. Am avut foarte mul-te finan]`ri – noi ca arti[tiindependen]i –, ne-au ]inut\n spate str`inii, acum e pri-ma dat̀ c\nd ministerul ne d`bani. Vrem s`-i obi[nuim \nsf\r[it pe reprezentan]ii statu-lui s ̀vin ̀totu[i [i ei cu ceva.

� Cum pl`ti]i colaboratorii?Au venit deja s ̀]i se pl\ng`?� Deocamdat` nu pl`tim bi-ne, dar to]i \n]elegem s` ne„sacrific`m“ pu]in. Nu pu-tem s` cerem aici onorariilepe care le cerem \n alt` par-te: la festivaluri interna]io-nale ob]ii 2-3.000 de euro,la noi un interpret \ntr-o re-prezenta]ie prime[te unmilion [i jum`tate \n m\n`.

� Dar publicul \n]elege cevadin ce face]i? {tiu c` ave]itot felul de activit`]i edu-cative.� Nu [tiu dac` e rolul nostrus` facem educa]ie publicu-lui. Mai degrab ̀am \ncercats`-l sensibiliz`m, s`-l fami-liariz`m cu limbajul dansu-lui. Putem s`-i facem propu-neri, s`-i d`m un gust.

� OK, [i care v` e „platfor-ma program“?� |n general, \n România nune prea uit`m dincolo de gar-dul nostru, nu [tim ce se dis-cut ̀\n context interna]ionalsau ce se \nt\mpl` pe sceneleeuropene, de exemplu. {iavem prea multe concluzii [iprea pu]ine \ntreb`ri.

� Provincialism?�Da. |n plus, p\n ̀acum, dan-sul a fost privit la noi ca oart ̀„minor`“, ca o garnitur`„light“ pe l\ng` un fel prin-cipal de m\ncare. Asta se ve-de la nivel institu]ional: Ba-letul Operei e pe l\ng ̀Oper ,̀

{coala de Coregrafie a fost pel\ng` Liceul de Muzic`. Dare [i din cauza baletului clasic,unde nu po]i fi dec\t leb`d`sau spiridu[: dansul estev`zut ca ceva frivol. Apoi, \ndansul românesc nu exist`teorie, am copil`rit la [coal`cu dou` c`r]i am`r\te, cuinforma]ie din ’60.

� Acum st`m mai bine? S-amai tradus?�Deloc. E o chestie pe care \n-cerc`m s ̀o recuper`m: vrems` facem o mediatec` [i o ar-hiv`, s` invit`m ni[te criticistr`ini. Altfel nu [tim desprece vorbim, r`m\nem \ntrenoi [i ne mirosim unii altoracrea]iile: putem „crea“ totfelul de bazaconii.

� Dar tu cite[ti? Mergi lateatru?� S\nt foarte interesat dece se \nt\mpl` cu literaturaasta t\n`r .̀ Am citit ce a ap`-rut la Polirom. Cu artele plas-tice am un dialog mai plau-zibil dec\t cu literatura sauteatrul. Dansul contempo-ran s-a \ndep`rtat foartemult de teatru [i teatralita-te [i s-a apropiat foarte multde performance. Am sc`patde acele produse frumos am-balate, ornamentate, acumse propun coregrafii de idei,e o zon ̀de art ̀conceptual .̀

� {i cu muzica ar trebui s`ai o rela]ie bun`.� Ascult de toate: nu m` fe-resc nici de Monteverdi, nicide Viorica [i Ionic ̀de la Cle-jani, nici de PJ Harvey. Mu-zica \mi place poate chiarmai mult dec\t dansul. Amfost interesat foarte mult`vreme de un anume exo-tism, c`utam folclorul purdin toate p`r]ile lumii, daram dep`[it faza asta. Acumam o c\nt`rea]a preferat`:Eartha Kitt.

Pe val�

08

Mihai Mihalcea� N`scut la Bucure[ti, pe8 septembrie 1969.� Studii: Universitatea deArt` Teatral` [i Cinema-tografic`, sec]ia Coregrafie(1999), bursier la Paris [i laDuke University (SUA).� Colabor`ri: balerin laKomische Oper (Berlin),colaborator al CompanieiChristian Trouillas (Paris).Fondator, dansator [i core-graf al grupului de danscontemporan „Marginalii“(1992-1998), director la Cen-trul MultiArt Dans (MAD).� Spectacole: „Stars High InAmnesia’s Sky“ (2003), laTheater am HalleschenUfer Berlin, în cadrul festi-valului InternationalesTanzFest/Tanz im August,Berlin; „Memorie de vîn-zare (copil`rie inclus`)“,(2002), la TanzQuartier,Viena; „Vii la spectacol [iprime[ti un extra-burger!“(2001); „Hammam/Prizo-nier în cutia toracic`“,(2000), la Centrul MultiArt Dans.

„|l [tiu peMihai din liceu:e un neo-dandy,un domn. E [icel mai bundansator de lanoi [i are stof`de lider degenera]ie. Estefoarte greu s`-i\nchizi gura.“

— Cristian Crisb`[an,fotograf

„Mihalcea\ncalc` genulde conven]iecu artistulneimplicat,retras sub unclopot de sticl`.A reu[it s`dea un «statutde centru»dansului dinRomânia.“

— Mihaela Michailov, critic de teatru

� Ca nou director la Centrul Na]ionalal Dansului, coregraful se declar`asfixiat de birocra]ie, dar e hot`r\ts` militeze \n continuare pentruvizibilitatea dansului.

Mihai Mihalcea nu-[i dore[te s` devin` „oficial“.

� Cum te distrezi? Care afost ultimul film pe carel-ai v`zut?� Am fost la cinema s` v`d„Brokeback Mountain“ [imi-a pl`cut destul demult, de[i are scenefor]ate, cum e unadintre privirile de la\nceput.

� Unde m`n\nci?� M`n\nc dezordo-nat. Nu m` preaduc la restaurant.Din lene nug`tesc, de[i m` pri-cep. |mi plac fructele demare [i s\nt \nnebunitdup` br\nzeturi. |mimai plac chestiile culegume, le arunc lacuptor cu

condimente, dar nu m`omor dup` m\nc`ruri su-perpreparate [i procesate.

Le prefer maifruste.

Ce face directorul \n timpul liber

NOMINALIZAT PENTRU PREMIUL PARIS-EUROPA 2006

Mihalcea continu` lupta

„A fost la emisiunea mea [i \i urm`rescactivitatea. E un tip pe care-l admir [iun tip foarte modern.“

— C`t`lin {tef`nescu, realizator „Garantat 100%“

Vineri, 5 mai 2006 �Media cultur`