05 cap 3 cu 2

8/19/2019 05 cap 3 cu 2

http://slidepdf.com/reader/full/05-cap-3-cu-2 1/5

8/19/2019 05 cap 3 cu 2


Teologia creaţiei materiale după Cartea Psalmilor

intuit1&(, efectul lucrului mâinilor %ale1&60 la fel se întâmplă când subiectul este omul,fie că face bine, dreptate, rău, vicleşu*, o arcă, un oraş sau un ertfelnic 1&+, şi el culucrul mâinilor sale1&, ori când este pomul roditor sau elementele naturii 1&!0 dacă produsul acţiunii nu este un lucru, atunci el constituie o faptă1'#, indiferent de tipulsubiectului.

3.2.3 A lucra (l[;P'), lucrare (l[;Po, hk'al'm.)

%pre deosebire de asa), folosirea acestui verb presupune accentul pe acţiune, proces în sine, şi nu pe rezultat, de unde şi posibilitatea de a se traduce cu a acţiona,întreprinde sau pre*ăti0 substantivul poIal poartă sensul de lucrare, acţiune, şi seînrudeşte semantic cu meelaaJa, ce înseamnă lucrare1'1, treabă1'", sau ocupaţiespecifică unei cate*orii de persoane1'&.

3aIal şi poIal pot fi luate împreună0 lucrările 5omnului1'', trecute sau prezente,sunt o preocupare maoră a credincioşilor, ei având de învăţat din observarea lor, ca şidin cele aparţinând păcătoşilor 1'(, de cele mai multe ori o lucrare a fărădele*ii0lucrările credincioşilor 1'6, conforme cu poruncile şi dreptatea, îşi aşteaptă răsplata.

3.2.4 A întemeia (ds;y)

Acest verb poartă sensul propriu, dar şi fi*urat, de a întemeia, pune fundaţia0 principala operă este pământul şi lumea1'+, vorbindu8se apoi printre altele de blestemulîntemeierii eri)onului1' şi fundaţiile %amariei1'!, sensul metaforic referindu8se laîntemeierea imemorială a mărturiilor 5omnului1(# şi a laudei în solul propice al *urii pruncilor 1(1.

1&( 3s. !, 16 0 1+, (# 0 "1, &1 0 &6, ( 0 6(, 16 0 +1, 1 0 +6, 1' 0 ++, ',1" 0 (, 1# 0 !+, 1 0 1#', ( 0 1#(, "1 0

11#, ' 0 1&(, ' 0 ", ! 0 (, 1+ 0 +, 11 0 !', ( 0 !(, ( 0 1#", 6 0 1#", 1# 0 1#&, ' 0 1#&, ! 0 1#, "1 0 11&, 11

0 1&', 6 0 11&, "& 0 1"#, " 0 1"&, 0 1&&, & 0 11+, 1(816 0 11+, "' 0 11, ' 0 11, 1"' 0 1&', + 0 1&(, ( 01&(, + 0 1&!, 1" 0 1'', 1! 0 1'(, 6 0 1'(, + 0 1'+, ! 0 7en. 1, "6 0 1, &1 , ", " 0 ", & 0 ", ' 0 ", 1 0 &, 1 0 (, 1

0 (, " 0 6, 6 0 6, + 0 !, 6 0 2od &', 1# 0 s. '1, ' 0 '1, "# 0 '&, + 0 '(, 1" 0 '(, 11&6 3s. 1, 1 0 "+, ( 0 &", ' 0 1#1, "( 0 11+, 1+ 0 1'", ( 0 s. "6, 1"1&+ 3s. 1&, 1,& 0 (", 1,& 0 1, & 0 1', & 0 1', ( 0 &&, 1' 0 &6, & 0 &6, + 0 &6, "+ 0 (1, " 0 ((, ',11 0 (!, 1" 0 1#+,

1& 0 6(, 1( 0 1##, + 0 1#(, & 0 11+, 6 0 7en. 6, 1' 0 6, 1( 0 6, 16 0 6, "" 0 , 6 0 !, "' 0 11, ' 0 1&, '1& 3s. "+, ' 0 &#, "& 0 61, 1" 0 6&, ! 0 !, 1+ 0 1##, & 0 11&, 1" 0 1&', 1(1&! 7en. 1, 1181" 0 3s. 1', 1'# 3s. 1&, 1 0 6(, ( 0 er. &", 1!1'1 7en. ", "1'" 7en. ", &1'& 3s. +", " 0 3s. 1#6, "& 0 3rov. 1, !1'' 3s. +, 1& 0 &#, 1! 0 '&, 1 0 6+, " 0 2od 1(, 1+ 0 $um. "&, "& 9se pretează mai mult pentru sensul de a

întreprinde, a pre*ăti:0 3s. '(, 0 6&, ! 0 6(, ( 0 +&, 1" 0 +6, 1" 0 !, 16 0 !1, ' 0 !', ! 0 1#, "# 0 11#, & 01'", ( 0 5eut. &", ' 0 &", "+ 0 s. "6, 1" 0 '1, ' 0 Avacum 1, (1'( 3s. (, ( 0 6, 0 +, 1( 0 !, 16 0 1&, ' 0 16, ' 0 (", ' 0 "+, & 0 "+, ' 0 "+, ( 0 &(, 1" 0 (+, " 0 (, " 0 6&, " 0!1, + 0 !1, ! 0 !&, ' 0 !&, 16 0 1##, 0 11, & 0 1"', ( 0 1'#, ' 0 1'#, ! 0 3rov. 1#, "! 0 s. 1, &11'6 3s. 1#, & 0 1', " 0 1#&, "& 0 5eut. &&, 11 0 Kut ", 1" 0 ov &+, 1" 0 er. &1, 161'+ 3s. "&, " 0 ++, 6! 0 , 11 0 1#1, "( 0 1#&, ( 0 1#&, 0 ov &, ' 0 3rov. &, 1! 0 s. ', 1&1' os. 6, "61'! Bi). 1, 61(# 3s. 11, 1("1(1 3s. , "

"#

8/19/2019 05 cap 3 cu 2



3.2.5 A plămădi (rc;y)

%ensurile întâlnite sunt de a plămădi, modela, fasona, forma, arana, şi se referăla plămădirea omului1(" şi cunoaşterea acestei plămădeli de 5omnul1(&, la făurireazilelor omului înainte de a fi trăită vreuna 1(', la modelarea inimii omeneşti şi formăriidu)ului înăuntrul său1(( ca şi a lucrăturii oc)iului1(6, în plus poporul evreu este lucrul şi plămada lui 5umnezeu1(+0 vara şi iarna, marea, pământul, uscatul1(, sunt rodulmodelării divine, ca şi lacul de alimentare al erusalimului1(! şi Deviatanul ca toateanimalele de altfel16#.

3lămada 9 rc,yE : mâinilor omului, însă, este prea adesea un idol161, iar a

minţii, răutate16", ustificată uneori pe De*e.

3.2.6 A întări (!"# )Aceste verb poartă sensul de a întări, fi2a, stabili, aşeza, pre*ăti, corect, si*ur,

ceva anterior creat, făcut, lucrat, întemeiat, şi capătă o tentă intensivă, de completare,finalizare, prin deasa folosire la 3iel.

5in locul %ău pre*ătit, tronul întărit pe dreptate şi udecată16&, 5umnezeuîntăreşte omul16', în mod particular pe cel drept16( în inima, du)ul său166, în lucrulmâinilor şi drumurile lui16+, şi în *eneral seminţia %a pe pământ şi înaintea feţei%ale160 tot l a întărit spaţiul ceresc, luna şi stelele 16!, pământul şi lumea1+#, %ionul,acum şi8n vecie1+10 se mai poate vorbi de pre*ătirea scaunului de udecată, arcului şicorzilor pentru păcătoşi1+", pământului Canaanului pentru poporul ales1+& şi în *eneralorice )otărăşte, stabileşte1+' a îndeplini.

1(" 7en. ", +, 0 s. '(, !1(& 3s. 1#", 1'1('

3s. 1&, 161(( 3s. &", 1( 0 La). 1", 11(6 3s. !&, !1(+ s. "6, &1( 3s. +&, 1+ 0 !', ( 0 s. '(, 11(! s. "", 1116# 3s. 1#&, "6 0 7en. ", 1!161 2od &", ' 0 Avacum ", 116" 7en. 6, ( 0 , "1 0 5eut. &1, "1 0 3s. !&, "#16& 3s. &", 1' 0 , 1' 0 !", " 0 !6, "16' 3s. 11, +&16( 3s. +, ! 0 , "1 0 !, '166 3s. (#, 1# 0 (6, + 0 1#+, 1 0 111, +16+

3s. , &+ 0 !, 1+ 0 &6, "& 0 &!, " 0 6+, !16 3s. 1#1, " 0 1'#, "16! 3s. , &1+# 3s. "&, " 0 !", 1 0 !(, 1# 0 1#&, ( 0 11, !# 0 s. '(, 1 Aşa spune 5omnul, Cel ce a creat cerurile,

5umnezeu Care a plămădit pământul şi l8a făcut0 l l8a întărit, nu de*eaba l8a creat, l8a modelat pentru

a fi locuit, u sunt 5omnul, şi nimeni altul nu este/.1+1 3s. 6, ( 0 '+, 0 s. ", "1+" 3s. +, 1" 0 "#, 1" 0 !, 1+& 2od 1(, 1+1+' 7en. '1, &"

"1

8/19/2019 05 cap 3 cu 2



Coborând în sfera umanului, constatăm că stăpâniile se întăresc pe aplicareadrastică a dreptăţii1+(, lipsa de pre*ătire, întărire morală c)eamă pedeapsa lui5umnezeu1+6, că *ura şi inima oamenilor nu au stabilitate în le*ământul sinaitic 1++,drept pentru care nu se pot întări1+ 9decât vremelnic1+!: pe pământ1#, nici în oc)ii5omnului110 păcătoşii pre*ătesc să*eţi în tolbă1", iar cei care nu au nimic pre*ătit de

sărbătoarea corturilor primesc porţii de la fraţii lor 1&

0 edificiile sunt pasibile deîntărire, fie că este vorba de re*alitate, un oraş, cetate sau templu1' şi în fine, verbul semai foloseşte pentru a se arăta că un lucru, fapt sau loc este si*ur, stabilit1(.

3.2.7 A zidi (h$B')Lidirea sau construirea denumită de acest verb are sens propriu şi fi*urat0

5umnezeu este adevăratul ziditor al cetăţilor udei, erusalimului şi %ionului16, aloricărui edificiu uman1+, ca urmare strădania celor pedepsiţi sau blestemaţi de l estezadarnică, iar cel care construieşte ce 5omnul a dărâmat, plăteşte preţ de sân*e 1.Betaforic, 5umnezeu este Liditorul, Ducrătorul etern al milei %ale1!, cinstea %arrei şia Ka)elei se zideşte prin naştere de prunci1!# şi casa fiecărei întreprinderi omeneşti se

construieşte prin înţelepciune şi se întăreşte cu pricepere1!1.

3.2.8 A sădi ([%;$)

5umnezeu a sădit 3aradisul, cedrii Dibanului, arborii de aloe, urec)eaomului1!"0 răsadul %ău des amintit este viţa de vie nobilă a poporului srael 1!&, în timpce fiii străinilor sunt ca nişte plante ce cresc mari în tinereţe1!', pentru a fi smerite apoi0credinciosul sădeşte şi el pomi, primeşte vii şi măslini pe care nu i8a pus el la intrareaîn Canaan, dar, dacă intră sub pedeapsa 5omnului, construieşte şi sădeşte de*eaba 1!(,nefiind lăsat să se bucure de rodul muncii.

1+( 3rov. "(, (1+6 Amos ', 1"1++ 3s. (, ! 0 ++, &+1+ 3s. (, &1+! ov "1, 1# 3s. 1&!, 1111 3s. 1##, +1" 3s. 1#, "1& $eemia , 1#1' 1 %am. "#, &1 0 3s. 1#6, &6 0 $um. "1, "+ 0 ab. ", 1" 0 zr. &, &1( 5eut. 1&, 1' 0 5eut. 1+, ' 0 Hsea 6, & 0 zr. ", 616 3s. 6, &( 0 (#, 1 0 1#1, 16

1+ 3s. 1"6, 1 0 7en. ', 1+ 0 11, ' 0 ov 1", 1' 0 " Cr. &(, &1 %of. 1, 1& 0 Bal. 1, ' 0 os. 6, "6 blestemat în faţa 5omnului care va ridica 9Jun: şi zidi acest oraş

M îl va întemeia pe întâiul său născut/.1! 3s. , "1!# 7en. 16, " , &#, &1!1 3rov. "', &1!" 7en. ", 0 3s. 1#&, 16 0 $um. "', 6 0 3s. !&, !1!& 3s. +!, 1( 0 er. ", "1 0 Amos !, 1(1!' 3s. 1'&, 1"1!( Dev. 1!, "& 0 5eut. 6, 11 0 osua "', 1& 0 %of. 1, 1&

""

8/19/2019 05 cap 3 cu 2



3.2. !"ncluzii

Aceste verbe şi substantive, analizate e2)austiv de8a lun*ul 3saltirii şi înlocurile semnificative din restul 4ec)iului ;estament, conturează sfera semantică afiecăruia, creionând în principal portretul lui 5umnezeu în lucrările %ale de creaţie,concepţie, întemeiere, modelare, întărire, facere în *eneral, delimitând nuanţe1!6 ce ni8

D relevă în final ca pe un ine*alabil nventator, 3lanificator, Ducrător, 5esăvârşitor şiArtist în opera Dui.

1!6 Hri*en, apud 3s. 118Fr, p. &#(, diferenţa între facere şi zidire din 3s. 11, +& este că una se referă la

suflet, cealaltă la trup 0 %f. 4., p. "('8"((, facerea se referă la pământ, orânduirea, zidirea, la suflet0

privind altfel, facerea este prima creare, iar zidirea N a doua naştere prin )ar 93s. &", !:.

"&

05 cap 3 cu 2

Documents

Transcript of 05 cap 3 cu 2