042 - 055 - Drept Civil Partea Speciala I, II

8/9/2019 042 - 055 - Drept Civil Partea Speciala I, II

1/101

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

NOTE DE CURS

DREPT CIVIL (PARTEA SPECIAL)(Ciclul I)

AUTOR:

Vera Lupacomg. n drept, lector superior

Aprobat la edina Catedrei Drept privatdin: 22.05.2013, proces-verbal Nr:9

Examinat de Consiliul facultii de Drept USEMla 24.05.2013, proces-verbal Nr. 5

Aprobat la edina Senatului USEMdin: 01.07.2013, proces-verbal Nr. 9

CHIINU 2013


2/101

2

CUPRINS

Contractul de vnzare-cumprareContractul de donaieContractul de schimb

Contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii pe viaRentaContractul de mprumutContractul de comodat.

Contractul de locaiuneContractul de arendContractul de nchiriere a spaiului locativContractul de leasing

Contractul de concesiune

Contractul de antrepriz i prestri serviciiContractul de transportContractul de expediieContractul de servicii turisticeContractul de mandat

Contractul de comision

Contractul de administrare fiduciarContractul de intermediere

Contractul de deposit i magazinajulContractul de societate civilContracte i operaiuni bancareContractul de factoring

Contractul de asigurareContractul de franchising

Contractul de autor i inventatorJocuri i pariuriContractul de fidejusiune

TranzaciaObligaiile ce se nasc din cauzarea de daune

Obligaiile ce se nasc din dobndirea sau reinerea unor bunuri fr just temeiDreptul succesoral


3/101

3

1.Contractul de VNZARE-CUMPRARE

Subiecte:

1.Noiunea, particularitatile juridice2. Elementele contractului:

- Prile- Obiectul

- Forma

- Termenul

- Preul3. Drepturile i obligaiile prilor (coninutul contractului)4. Efectele (ncetare, reziliere, rezoluiune, revocare).

1.

Contractul de vnzare-cumprare este acela, in cadrul cruia, o parte numitvnztor se oblig s transmit cu drept de proprietate un bun, care formeazobiectul material al contractului, celeilalte pri contractante numitcumprtor, iar cumprtorul se oblig la rndul su s achite sumaconvenit n contract: n volumul, termenul, modul i locul stabilit ncontract.

- Acest contract este consensual, deoarece este valabil din momentul cndprile au ajuns la un acord valid asupra condiiilor contractului i daccondiiile de valabilitate impun forma scris, au semnat contractual.

- Contractul este sinalagmatic, deoarece prtile se oblig n aa fel, nctdrepturile si obligaiile lor sunt reciproce.- Acest contract este cu titlul oneros, deoarece fiecare parte urmrete

obinerea unui beneficiu.-

Contractul este comutativacea nelegere pe care au fcut-o prile lamomentul ncheierii contractului nu poate fi schimbat, dect la propunereauneia i cu acordul celeilalte pri i este valabil n mod egal pentru ambele

pri contractante.Din aceste motive coninutul contractului este bine determinat i nu depindede producerea unor evenimente viitoare ce ar duce involuntar la schimbarea

condiiilor lui, ca n cazul contractelor aleatorii (riscante).-

Contractul este cu executare imediat sau succesiv.-

Caracterul translativ de proprietate are loc prin realizarea acordului de

voin cu transmiterea bunului, primirea banilor, transferul drepturilor deproprietate ctre cumprtor. O importan deosebit are i momentultrecerii drepturilor de proprietate de la vnztor la cumprtor acestmoment are o importan deosebit, deoarece este legat de faptul, cine vasuporta riscul pieririi fortuite a bunului n dependen de transmitereaobiectului i realizrii drepturilor i obligaiilor de ctre vnztor i

cumprtor. Din moment ce vnztorul i-a executat toate obligaiile, anumetransmiterea, transportarea i alte obligaiuni contractuale, riscurile de


4/101

4

pierire fortuit sau deteriorare le va suporta cumprtorul, dac contractul nuprevede altceva (de exemplu, transportatorul) conform prevederilor legale

i/sau contractuale (art.759, 760 CC).Condiiile de valabilitate ale contractului de vnzare-cumprare:

- Capacitatea prilor de a contracta;

-

Obiectul contractului (condiiile de valabilitate n ce privete tipul de obiect,forma contractului n dependen de obiect);- Consimmntul liber exprimat al prilor;

- Cauza contractului (licit);

Elementele contractului de vnzare-cumprare:

Prile sunt vnztorul i cumprtorul, unde, vnzatorul poate fi oricepersoan fizic sau juridic, care ntrunete condiiile de fond i de form icondiiile legale de a avea aceasta calitate. Din aceste considerente putem

concluziona, ca vnztor poate fi persoana care are capacitatea i dreptul real de acontracta in conformitate cu cerinele impuse (mandatarul, executorul judectoresc.a.), ct i cu referire la obiectul contractului.n dependen de circumstane, vnztor poate fi nu doar proprietarul ci i alt

persoan ca de exemplu: persoana imputernicit de ctre proprietar de a instrinaun bun in baza unui contract (mandat) sau in baza unei procuri; poate avea calitate

de vinztor persoana, in baza atribuiilor de serviciu pe care le indeplinete(executorul judecatoresc cit ivnzarea la licitaie); casele de amanet au calitate devnztor atunci, cnd imprumutatul nu indeplinete condiiile contractului demprumut i ca consecinta a neachitarii datoriei de ctre imprumutat n timpulstabilit n contract, mprumuttorul nstrineaz bunul amanetat.

In calitate de cumprator poate fi orice parsoan fizic sau juridic ce arecapacitatea de a contracta, att de la noi din ar sau de peste hotare conform

prevederilor legale cu privire la obiectul contractului, de exemplu, nu au dreptul de

a cumpra terenuri agricole persoanele care nu sunt cetateni ai RM.Obiectuln calitate de obiect al contractului de vnzare-cumprare apar

toate bunurile materiale care se afla in liber circulatie sau circulatie restrins,restricie fiind pus asupra obiectelor ce nu se afl n curculaie libera civil, acesteobiecte sunt proprietatea statului i pot fi instrinate doar in anumite condiii.

Forma contractuluiContractul de vnzare-cumprare poate fi ncheiat n una dintre urmatoarele forme:

- Verbal;- Simpl scris;

- Scris, autentificat notarial art.212 C. civ.;- Solemn;

- Prin intermediul aciunilor concludente, ct i alte forme permise de

legislaia n vigoare.Termenul contractuluieste stabilit de ctre pri i poate fi imediat, real sau

cu executare succesiva, n dependen de obiectul contractului. Are importantermenul de predare a bunului cit i modul, locul de predare si recepionare.Preul contractului poate fi stabilit de ctre pri printr-o inelegere, sau


5/101

5

conform preului de pia, dar poate fi i un pre prestabilit, ngheat i monitorizatde Guvern, cum ar fi de exemplu, preul anumitor produse alimentare la care seimpune interdicie de a fi schimbat dupa voina vnztorului,deoarece ar aveaconsecine negative asupra cumprtorului, cum ar fi unele produse lactate, de

panificaie, fin, zahr, orez - aceste produse ct si altele care au o importan

strategic, deoarece la majorarea exagerata a preurilor poate fi prejudiciat pturasocial vulnerabil.2. Drepturile i obligaiile prilor (coninutul contractului de vnzare-

cumprare).Vnztorul este obligat s transmit bunul ca atare ct i dreptul de proprietate

asupra lui in termenul, modul si impreun cu toate documentele care atest faptuldreptului de proprietate asupra bunului, s asigure cumprtorului obinereadreptului de proprietate in modul stabilit in contract, s transporte bunul dac este

prevazut, s informeze cumprtorul i sa respecte si condiiile cuprivire la

cantitatea, calitatea, asortimentul i a altor condiii ce garanteaz indeplinireacondiiilor contractuale.O importan deosebita are momentul executarii obligaiei de transmitere a

bunului de ctre vnztor, ctre cumprtor, pentru a stabili apariia dreptului deproprietate la cumprtor, fapt care are importan la suportarea riscului de pieirefortuit sau deteriorare a bunului.Vnztorul trebuie sa respecte condiiile contractuale in ce privete cantitatea,calitatea, asortimentul, ambalajul, garnitura .a.Vnztorul este obligat s ntiineze cumrtorul despre orice preferin saucircumstane cu privire la schimbarea condiiilor contractuale i are dreptul s leschimbe doar cu acceptarea lor de ctre cumprtor.Vnztorul are urmatoarele drepturi:Are dreptul de a fi informat de ctre cumprtor in ce priveste momentul detransmitere i recepionare a bunului, modul, locul, termenul (apariia dreptului de

proprietate i suportarea riscului de pieire fortuita si deteriorare a bunului)Are dreptul s cear de la cumprtor indeplinirea n termen a contractului iintiinarea dac apar careva obstacole (transmiterea banilor, transferul lor,recepionarea bunului). Ct i alte drepturi si obligaii conform normelorreglementative si contractului.

Drepturile si obligaiile cumprtorului:Cumprtorul este obligat s achite suma prevazuta, care include preul obiectuluicontractului i alte cheltuieli, dac contractul nu prevede altceva (art.755 C.civ.)Cumprtorul este obligat s intiineze vinztorul despre oricare neinelegeri, saudivergene ce apar pe parcurs pentru a le inltura la timp i a nu crea obstacolefantome.Trebuie s respecte momentul apariiei dreptului de proprietate (art. 759, 760, 761CC), i s recepioneze bunul conform uzanelor contractuale.Cumprtorul este obligat s atrag vnztorul n cazul evictiunii bunurilor in

calitate de copirt n instana, dac cumprtorul nu atrage vinztorul ca coprt,atunci cumprtorul va duce rspunderea de unul singur (art.766, 767 CC)


6/101

6

(evictiunea este acel fapt, cnd o persoana ter atest faptul c i ea are dreptul deproprietate asupra bunului ce constituie obiectul contractului).

Cumprtorul are dreptul s fie informat i s ceara de la vnztor reparareaprejudiciilor de ordin material daca nu le-a cunoscut sau nu trebuia sa le cunoasca

(vicii ascunse), sau daca nu le-a consimit (nu a fost de acord cu acceptarea acestor

vicii art.763 CC).Conform art.771 cumprtorul are dreptul de a cere reducerea preuluiechitabilcheltuielilor de remediere (inlturare) a viciilor materiale daca le-a inlturat elsingur, ins dac valoarea remedierii este excesiva i vinztorul nu dorete sachite, atunci vinztorul ii rezerva dreptul de a cere inapoierea bunului sirezoluiunea contractului cu achitarea integral a cheltuielilor ctre cumprtor, sau

preschimbarea cu un alt bun cu aceleai caracteristici.Cumprtorul poate avea i alte drepturi si obligaii conform dreptului civil ireglementrilor contractuale.

Efectele Contractului de Vnzare CumprreRezoluiunea contractului este o sanciune civila, garanie a respectriicontractului, de natura a contribui la executarea intocmai si cu buna-credinta, a

obligatiilor contractuale. Rezoluiunea i reziliereaconstau n ncetarea, nainte deexecutare deplin, aefectelor juridice a unui contract valabil ncheiat, de regul pemotiv de neexecutare a obligaiilor.

Rezilierea si rezoluiunea sunt concepute ca remedii acordate creditoruluipentru neexecutarea culpabil a obligaiei de ctre debitor Dispoziiile legalereferitoare la reziliere/rezoluiune, desiau un caracter imperativ, confera o serie de

prerogative prtilor. In timp cerezolutiunea se aplica contractelor cu executaredintr-odata, rezilierea se aplica in cazul contractelor cu executare succesiva.

Revocarea const n retractarea voinei unei pri la act juridic valabil ncheiat.Eaproduce efecte n cazurile expres permise de lege. n cazul actelor juridice unilaterale (procur, testament), revocarea este un

principiu i autorul actului are o discreie n a revoca actul. Totui, revocareaofertei de a contracta comport limitri pentru a proteja destinatarul ofertei; n cazul contractelor (contractul de consumator, donaia), un temei legal ntemeiatse aplic revocarea cu consecinele prevzute de lege sau contract. n cazuldonaiei, revocarea se va constata de ctre instana de judecat la cerereadonatorului.

Varietai ale contractului de vnzare - cumprare:

Vnzarea - cumprarea ntreprinderii ca complex patrimonial unic

n cadrul acestui contract n calitate de bun apare ntreprinderea ca un complexpatrimonial unic, unde ntreprinderea este un obiect al obligaiunilor civile, iar pe

de alta parte reprezint subiect al dreptului civil.Ca obiect are urmatoarele semne:


7/101

7

- Are un teren de pmnt pe care este amplasat cladirea cu utilaje, diferite

construcii care au menirea de a satisface cerinele de ngrijire, amenajaresau a altor servicii (casuta paznicului, garaje pentru automobile .a.);

-

Complexul patrimonial unic se foloseste in activitatea de antreprenoriat in

cadrul creia se executa lucrri, se presteaz servicii, se fabric diferit

producie;- Aceast ntreprindere are contul su bancar i infptuiete diferite tranzactiin cadrul executrii obligaiunilor sale.

Contractul este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare

succesiv si translativ de proprietate.Elementele contractului:

n calitate de pri apare vnztorul si cumprtorul, unde vnztor este proprietarulntreprinderii, iar n calitate de cumprtor este orice persoana fizic sau juridic,ambele prti trebuie sa fie nzestrate cu capacitate civil de a contracta.

Obiectul contractului - este ntreprinderea ca un bun patrimonial indivizibil dinpunct de vedere natural, ns nu se exclude faptul ca intreprinderea sa-i permitanstrinarea doar a unei pari, iar in acest caz, nu va fi vorba despre obiect alcontractului unic ca intreprindere, dar va fi nominalizat obiectul material concret.

Conform art.817 CC ntreprinderea are calitate de complex patrimonial unic cuexceptia drepturilor si obligatiilor inalienabile. La alin.2 al art.817 se mentioneaza

ca dreptul la denumirea de firma, la mrcile de productie si la alte mijloace deindividualizare a ntreprinderii i a productiei acesteia, a lucrrilor i serviciilor,

precum i dreptul de folosin asupra acestor mijloace de individualizare care-iapartin n baza licenei, se transmit cumparatorului daca in contract nu este

prevazut altfel.Forma contractului este scris (art.818), autentificat; i contractul se nregistreazla Camera nregistrarii de Stat. Se intocmeste in 3 exemplare, sau mai multe, incte decid prile.Termenul contractului se stabilete de ctre pari lundu-se n consideraientocmirea, examinarea actului de inventariere, bilanului contabil (art.819),concluziile auditului independent, lista debitorilor i creditorilor vnztorului,termenele de stingere a obligaiilor, ct i alte circumstane ce pot determina, sauinfluiena, modfica termenul (art.822).

Preul contractului este stabilit de ctre prile contractante i include n sinepreul tuturor bunurilor mobile si imobile, ct i drepturile inalienabile, dac ncontract este menionat. Pentru evaluarea bunurilor imobile se apeleaza laserviciile experilor licentiai in acest domeniu.Transmiterea de la vnztor ctre comparator, are loc ntocmindu-se actul de

predare-primiren termen de 14 zile, sau cu careva excepii in dependen deinelegerea prilor.Conform art.82, la predarea ntreprinderii, numaidect se indica datele despre

bunurile predate, despre viciile bunului, despre creditori si debitori, despre

cheltuielile de predare pe care conform al.2 art. 821 se suport vnzatorului daca nueste prevzut altceva.


8/101

8

ntreprinderea este considerat predat la momentul semnrii actului de predareprimire de ctre pri i conform art.821 alin.3 se transfer riscurile.Trecerea dreptului de proprietate are loc in conformitate cu contractul si legea

art.822 CC.

Contractul de vnzare-cumprare a bunurilor imobile.

n cadrul acestui contract vom vorbi despre particularitile de vnzare-cumprareale terenurilor de pmint, caselor de locuit i apartamentelor privatizate.Acest contract este consensual, sinalagmatic, cu titlu oneros , comutativ si cu

executare succesiv.In cadrul contractului de vnzare-cumprare a terenurilor, n calitate de vnztor, ndependen de domeniul de proprietate: public sau privat, poate fi persoana fizic

sau juridic proprietar ce are calitatea necesar de a contracta, sau administraiapublic local, sau statul.In calitate de cumprtor poate fi orice persoan fizic sau juridic ce arecapacitate juridic de a contracta, iar dac obiect al contractului sunt terenuriagricole, persoanele strine au interdicie de a avea calitatea de cumprtor.n calitate de obiect sunt terenurile agricole, terenurile de construcie, terenurile

pomicole i loturile de pmint de pe lnga case.Atunci cind obiect al contractului de vnzare-cumprare sunt terenurile ce in dedomeniul public nstrainarea este publica cu organizarea licitaiilor, pentru a nuingradi nimnui accesul i dreptul de a deveni proprietar asupra bunului dat.Forma contractului este scris conform normelor generale cu privire la instrinarea

bunurilor imobile i se inregistreaza in form autentic (art.212 CC cu modificriledin septembrie 2013).

Preul contractului dac este obiect al contractului, bunul ce ine de proprietateaprivat, preul se stabilete dectre pri. Atunci cnd bunurile sunt proprietatepublic, la terenurile agricole sunt preurile normative, care se formeaz n bazaunor indici conform Legii nr. 1308-XIII din 25.07.1997 Cu privire la preulnormativ i modul de vnzare- cumprare a pmntului, cu modificrile ulterioare,influeneaz aezarea geografic, localizarea n sate, comune, orase ct i alte

momente ce pot s influeneze preul. n ce privete terenurile cu destinaieagricol, se stabilete in fiecare an preul normatv, n dependen de aezare, relief,

bonitate i alte..n cazurile instrinarii bunurilor publice se monitorizeaz in presa local cit irepublican in dependen de circumstane si cerine legale.Termenul contractuluise stabilete de pri i include termenul de informare,acceptare i nregistrare a drepturilor cumprtorului asupra bunului la oficiulcadastral teritorial. Persoana cumprtor trebuie s fie informat de catreautoritatea public despre acele restricii care snt instituite asupra terenurilor pe

care viitorul proprietar va trebui sa le respecte (permisiunea, accesul la fntini,izvoare, scri -servitute).


9/101

9

n ce privete vnzarea-cumprarea caselor de locuit, sau apartamentelorprivatizate, dreptul de proprietate apare la ncheierea contractului n cadrul birouluinotarial si nregistrarea contractului autentificat la oficiul cadastral teritorial. Toimembrii familiei care au participat la privatizarea unei locuinte sau unui

apartament, au dreptul la cota parte privatizata n numele sau.

Vnzarea- cumprarea pentru consum cu amanuntul

Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, real.Elementele contractului:

n calitate de prti sunt vnztorul i cumprtorul, unde vnztor se prezintantreprenorul, iar n calitate de cumprtor poate fi orice subiect de drept care arecapacitatea civil necesara de a ncheia un asemenea contract.Obiect al contractului sunt toate bunurile pentru consum care n baza ofertei

publice sunt clasate la vitrin pe tejghele.

Fa deprodusele pentru consum care au o nsemnatate strategica sunt restricii nce privete preul. Asemenea produse sunt: zahrul, unele produse lactate, fina,orezul, careva produse finoase care permit pturilor sociale vulnerabile s le poatantrebuina.Termenul contractuluise stabileste de catre pri i este legat de timpul in carecumparatorul accepta oferta si achita pretul bunului.

Forma contractului este verbala si simpl scris.Drepturile si obligaiile prilor in de ordinul general cu privire la contractul devnzare-cumprare (art.772 garantarea de ctre vnztor a caracteristicilor bunului,n dependen de diferite bunuri cumprtorul trebuie s fie informat despremodul de returnare a bunului cu excepia produselor farmaceutice si alimentare.

2. Contractul de DONAIE

Contractul de donaie este acela in cadrul cruia o parte numit donator, transmitecu titlu gratui, ceea ce nseamn c mrete patrimoniul celeilalte parti, a

donatarului, cu o parte din patrimoniul su (iar in cadrul contractului de donaiecondiionat, titlu oneros sau caracterul sinalagmatic este echivalent conditiei, dacvaloarea condiiei depete valoarea obiectului contractului, atunci un asemeneacontract nu mai poate fi numit de donaie).Acest contract este sinalagmatic, ins unilateral obligaional deoarece privetetransmiterea drepturilor patrimoniale doar de ctre donator. Este consensual, estecu titlu gratuit, sau cu titlu oneros in dependen de valoarea condiiei. Este cuexecutare succesiv sau real in dependen de obiectul contractului. Estecomutativ. Unele surse vorbesc de caracterul aleatoriu in cazurile donaieicondiionate, sau chiar atunci cnd vine vorba despre revocarea contractului dectre donator in condiiile legii art.835.Elementele contractului:


10/101

10

n calitate de pri pot fi orice persoane care au capacitate de a contracta independen de valoarea bunului.Calitatea de donatar o poate avea orice persoan care are sau este lipsita decapacitatea de exerciiu att de la noi din ar ct i o persoan strina asupraoricrui bun.

Obiectul contractului de donaie l formeaz toate bunurile aflate n circuit civilliber sau restrns.Forma contractului este reglementat de aceleai norme legale ca i contractul devnzare-cumprare, n dependen de bunul,- obiect al contractului. Este formaverbal, simpl scris, sau solemn.Termenul contractului se stabilete de ctre prile contractante i depinde deobiectul contractului, real sau cu executare succesiv.Preul contractului: contractul este cu titlu gratuit, deoarece donatorul nu primetenimic in schimb (este vorba doar de gratitudinea din partea donatarului). Condiia

contractului, nu este dect valoarea bunului i oricum diferena dintre condiie ivaloarea contractului denot faptul gratuit al contractului. Condiia nu trebuie sdepaeasc valoarea bunului.

Nu trebuie de ncurcat donaia cu filantropia (chestii de binefacere) sisponsorizarea, legea nr.1420 din 31 octombrie 2002 cu privire la filantropie isponsorizare.

Activitatea filantropic este acordarea de ajutor material benevol imparial inecondiionat, sau prestarea de servicii gratuite de catre persoane fizice sau juridicectre o persoan sau un grup de persoane fr a primi vre-o recompens, plata, sauexecutarea a crorva obligaii, fr a obine vre-un profit.Sponsorizarea reprezint activitatea persoanelor fizice sau juridice benevol ins lasolicitarea cuiva si const n acordarea mijloacelor financiare, sau de alte bunuri

pentru susinerea unor aciuni de interes public.

Nu sunt activiti filantropice: transmiterea mijloacelor bneti si materiale sauacordarea asistentei sub orice form ctre persoane juridice care urmrescobinerea unui profit sau susinerea partidelor politice si altor organizaii social

politice.

Nu este sponsorizare acordarea reciproca de mijloace financiare si materiale ntrepersoanele fizice si juridice.Drepturile i obligaiile parilor:Donatorul are obligaia de a transmite bunul mpreun cu documentele care atestfaptul proprietii i sint necesare pentru documentarea de mai departe cit i bunullipsit de vicii de ordin material sau juridic.

Donatorul trebuie sa informeze donatarul despre viciile pe care le cunoate sau artrebui sa le cunoasc, trebuie sa fie de bun credin,sa se atrne serios fa de

promisiunea facut i alte obligaii cum ar fi alin.2 art.827.Donatorul poate renuna la transmiterea sau predarea bunului promis dac pe

parcurs aceast promisiune sau transmitere i prejudiciaz propria sa intreinere sauapersoanelor aflate la intreinerea sa art.830 alin.2.


11/101

11

Conform art.832 sunt enumerate cazurile inadmisibilitii donaiei, exceptie facndcareva obligaiuni morale.Poate fi revocat de ctre donator, donaia in cazul maladiilor prezumate a fi letalesau in cazul ingratitudinii. Are dreptul s ceara rezoluiunea in cazul strii denevoie.

Donatarul are drepturi i obligaii ce reiese din contractul de vnzare-cumparare ise acomodeaz contractului de donaie.

3. Contractul de SCHIMB (art.823-826 C.civ.)

n baza acestui contract, prile contractante se oblig s transmit reciproc dreptulde proprietate asupra unui bun, deoarece fiecare parte este considerat totodatvnztor i cumprtor, ele se numesc copermutani.Asupra acestui contract se aplic regulile contractului de vnzare-cumprare. n cazde diferen de pre a bunurilor preschimbate, se achit o compensaie printr-osum de bani numit sult, care nu poate depi valoarea bunului.Orice parte contractant are dreptul de a refuza predarea bunului (art.826 C.civ.).Schimbul reprezint un contract juridico-civil, prin care prile se oblig stransmit reciproc din proprietatea uneea n proprietatea alteea anumitebunuri. n prezentul cod legislatorul a scos n relief norme noi, menite sreglementeze unele raporturi ce nu s-au aflat pn acum n aria sa dereglementare. Construcia juridic a schimbului, expus n al.1 Art.823 Cod

civil permite s evideniem particularitile juridice, caracteristice acestui tipde contract, care dau posibilitatea s delimitm schimbul de alte obligaiicontractuale, inclusiv i de cel mai apropiat dup natura sa contract, cavnzarea-cumprarea. Caracterul translativ de proprietate reprezint criteriuldeterminativ al schimbului ca tip aparte de contract. Spre deosebire de alte

contracte cu caracter oneros prin intermediul crora bunurile se transmit nproprietate, contractul de schimb se caracterizeaz prin caracterul specific alcontraprestaiei, care se exprim prin darea respectiv a unui bun pentrualtul, ceea ce nseamn c contraprestaia mbrac forma unui alt bun. n

temeiul schimbului, n principiu, se exclude returnarea unui bun analogic,precum i achitarea costului n bani. Un alt moment semnicativ, care, dei nu


12/101

12

este expres oglindit n prezentul cod, dar reiese din natura obligaiei deschimb, reprezint momentul trecerii dreptului de proprietate asuprabunurilor schimbate. Legislatorul n-a stabilit o norm special, referitoare lamomentul trecerii dreptului de proprietate n contractulde schimb, darnormele generale ale Codului civil ce reglementeaz acest mecanism

(Art.321), precum i normele corespondente ale vnzarii-cumprarii (Art.760)nu pot reflecta adecvat aceasta particularitate a schimbului. Esena juridic aacestei particularitai poate fi expus n urmtoarea formul, n bazacontractului de schimb dreptul de proprietate asupra bunurilor primite trece

la fiecare dintre pri simultan, dup ce obligaiile de transmitere a bunurilorau fost onorate de ctre ambele pri.

Reieind din caracterul consensual al contractului, momentul ncheierii lui nupoate fi legat de transmiterea de facto a bunurilor, deoarece schimbul de facto

a bunurilor reprezint executarea unui contract de schimb deja ncheiat i

intrat n vigoare.

1. Analiza normelor referitoare la vnzare-cumprare, ce nu contravin eseneischimbului, precum i a ntregului capitol n acest domeniu, putem faceconcluzia, c la baza delimitrii acestor contracte stau anumite criterii desistem. Vnzarea-cumprarea se bazeaz pe criteriul obiectului concret(transmiterea cu titlu oneros a bunului n proprietate), iar schimbul ine decorelaia (interaciunea) a dou obiecte reconvenionale. Schimbul estecaracterizat de aceleai caractere de gen ca i vnzarea-cumprarea, se

deosebesc numai prin caracterul contraprestaiei. Prezena sau lipsa unoradintre caractere are o importan pentru procesul de formare a legii, deoarecepermite aplicarea fa de contract, n cazul nostru fa de contractul deschimb, a normelor, condiionate de acest caracter, n msura n care ele nuvin n contradicie caracterului special (forma de marf a contraprestaiei).Contractul de schimb poart un caracter universal i poate fi aplicat pentrureglementarea raporturilor cu participarea oricror persoane, recunoscute ncalitate de subieci ai dreptului civil. n baza Art.192 a prezentului codRepublica Moldova ca stat, particip la raporturile reglementate de legislatia

civila pe principiul egalitatii participantilor la aceste raporturi. Legea nustabilete cerine speciale fa de calitatea juridic a subiecilor schimbului,ns urmeaz s inem cont de faptul ctransmiterea reciprocn proprietatea bunurilor, reprezint o modalitate de dispunere a bunurilor, deaceea attvnztorul ct i cumprtorul, urmeaz s fie proprietarii bunurilorschimbate, sau titulari ai altor drepturi, care includ n sine mputernicirea de adispune de ele. n cazurile prevzute de lege sau contract, mputerniciri dedispoziie asupra bunurilor pot fi delegate persoanelor, ce nu snt titulari aidreptului de proprietate i anume ntr-u executarea de administrare fiduciar

(Art.1053), comision (Art.1061), comisionarul profesionist (Art.1212).Determinnd categoriile de bunuri care pot servi n calitate de obiecte alecontractului de schimb, legiuitorul face referin la normele corespunztoare


13/101

13

ale codului civil referitoare la vnzare-cumprare, deoarece normele ceperfecteaz schimbul nu stabilesc reguli deosebite n acest sens, limitnduse lanoiunea de bun (Art.285). Drepturile patrimoniale, privite n mod separat, nupot aparine nici unui subiect cu drept de proprietate, nu se atribuie lacategoria de bunuri, formeaz obiecte aparte ale drepturilor civile, i

respectiv, nu pot fi atribuite n calitate de obiecte ale contractului de schimb.Conform contractului de schimb este exclus restituirea bunurilor analogicecelor transmise, precum i achitarea preului.

Contractul de schimb poate fi ncheiat n privina bunurilor viitoare, adic nprivinabunurilor care nu le dein prile la momentul ncheierii contractului,dar le vor dobndi sau le vor produce n viitor. Deseori, n circuitul civil sepune semnul egalitii ntre contractul de schimb i operaiunea de barter.ns practica judiciar internaional nu recunoate o astfel de echivalenjuridic ntre aceste doua categorii, deoarece, n contractele de barter este

evident obligaia unei pri de a livra mrfurile n contul achitrii celorrecepionate (ca o form deosebit de efectuare a achitrilor pentru mrfurilelivrate). Obiectul contractului de barter nu totdeauna coincide cu obiectul

contractului de schimb, deaceea normele referitoare la schimb, urmeaz a fiaplicate fa de barter nu direct, dar prin analogia legii.

4.Contractul de nstrinare a bunului cu condiia ntreinerii peVIA.

n baza contractului de nstrinare a unui bun cu condiia ntreinerii pe viata, oparte, beneficiarul ntreinerii, se oblig s dea celeilalte pri, dobnditoruluintreinerii, n proprietate un bun imobil sau mobil, iar dobinditorl se oblig sasigure beneficiarului intreinerea in natur locuin, hran, ngrijire i ajutornecesar pe timpul ct va tri, precum i suportarea cheltuielilor de nmormntare.

Acest contract este ntilnit destul de des i se pune accentul mai ales pe faptulacordrii ajutorului persoanelor care nu au posibilitatea de a se intreine singure,din motivul lipselor sau din cauza c nu au pe cineva apropiat ( cpoii, nepoi saualte rude) care ar putea s-i ntrein, dar ar putea sa propun ceva in schimbulntreinerii, cum ar fi bunuri mobile sau imobile. Dar nu se interzice ncheiereaunui asemenea contract, chiar i de ctre o persoan care nu are careva deficiene,ns dorete s ncheie un asemenea contract Art. 445 al Codului civil vechi, din1964, al RSSM, ce viza contractul de nstrinare a unei case de locuit cu condiiantreinerii pe via, prevedea urmtoarele: o persoan incapabil demunc din

cauza vrsteisau n legtur cu starea sntii (transmitor) transmite nproprietate unei alte persoane (dobnditor) o cas de locuit sau o poriune de

cas, n schimbul creia dobnditorul se oblig s procure


14/101

14

transmitorului,pn la moartea acestuia, asigurare material n natur -

locuin, hran, ngrijire i ajutorul necesar.In codul civil nou este prevazut, c orice persoan indiferent de posibilitile icapacitile sale, sau virst, are dreptul s incheie un contract de instrinare a

bunului cu condiia ntreinerii pe via in calitate de benificiar l ntreinerii

Elementele contractului:n calitate de pri sunt benificiarul(beneficiarii, dac sunt desemnate mai

multe persoane) ntreinerii i dobnditorul(dobnditorii, dac mai multe personaentrunesc aceast calitate), unde benificiar poate fi orice persoan fizic caredorete s incheie un asemenea contract, are capacitate civila de a contracta i seoblig s dea celeilalte pari n proprietate un bun mobil sau imobil ieste doar

persoana fizic, deoarece termenul contractului i condiia principal esteintreinerea pe viat (persoana juridica nu moare).n calitate de dobinditor poate fi orice persoan fizica care posed capacitate

deplina civila, este persoan fizic deoarece codul civil prevede efectelecontractului dat in cazul morii dobinditorului i un alt moment important, este cdobinditorul pentru a incheia un asemenea contract trebuie sa dispuna de

posibilitatea materiala de a acorda intreinerea necesar benificiarului, trebuie sdispun de capacitate de exercitu i s-i dea seama de urmrile incheierii unuiasemenea contract riscant.

Obiectul contractului:

Obiectul contractului de nstrinare a bunului are dou laturi componente i anume,totalitatea aciunilor benificiarului ndreptate spre transmiterea dreptului de

proprietate asupra obiectului contractului ctre dobnditor, ct i aciuniledobnditorului referitoare la acordarea serviciilor de ntreinere conformcontractului. Aceste aciuni ale prilor sunt nemateriale, formeaza obiectul juridic,sau latura juridica a obiectului contractului. n ce privete latura materiala, esteintreinerea n natur acordat de catre dobnditor conform art.839 C. civ., subform de locuin, hran, ingrijire e.t.c., iar din partea beneficiarului obiectulmaterial, este bunul mobil sau imobil transmis n realitate dobnditorului pentru ase folosi de acest bun..

Forma contractului:

La art. 840 CC este menionat expres doar forma scris a contractului i

autentificat notarial.Termenul contractului:

Reeind din art. 839 C.civ., termenul va fi egal cu durata vieii beneficiarului, iardeoarece la art. 839 alin.2 se admite pluralitatea de pari att din partea

beneficiarului cit i dobnditorului, termenul contractului va fi egal cu durata vieiiultimului beneficiar cu toate consecintele.

Preul contractului:Cu toate ca contractul este cu titlu oneros nu nseamna c este i echitabil, ceea cear nsemna c contraprestaiile prilor au aceeai valoare ca i n cadrul

contractului de vnzare-cumprare, de exemplu.Deoarece este un contract aleatoriu, riscant, nici beneficiarul i nici dobnditorul nupot s cunoasca termenul intreinerii, ceea ce nseamn c preul evaluat al bunului


15/101

15

mobil sau imobil transmis ctre dobnditor, poate fi mai mic sau mai mare dectvaloarea intreinerii i invers.Drepturile si obligaiile parilor:Beneficiarul intreinerii este obligat s transmit dreptul de proprietate asupra

bunului i s transmit nemijlocit acest bun ctre dobnditor, dac este menionat n

contract.Beneficiarul avnd n mod ascuns calitatea de vnzator, trebuie s pun ladispoziia dobnditorului bunul lipsit de vicii de ordin material sau de drept lund nconsiderate i axndu-se pe prevederile codului civil cu privire la contractul devnzare-cumprare.Drepturile si obligaiile dobnditorului:Dobnditorul trebuie s ntreprind toate aciunile pentru a primi bunul i a-inregistra drepturile asupra lui, n modul prevzut, deoarece conform art. 843 CCel suporta riscul pieirii sau deteriorrii fortuite a bunului material, care formeazaobiectul material al contractului.

Dobnditorul trebuie s acorde ntreinerea n modul i mrimea indicat ncontract, ct i conform normelor generale n ce priveste regulile de comportament,etica, moral, uzan, obiceiuri e.t.c.Dobnditorul, conform art. 842 CC nu are dreptul de a nstrina bunul mobil sauimobil pe durata vieii beneficiarului. Aceast interdicie n cazul imobilelor senscrie n registrul bunurilor imobile din cadrul OCT (oficiului cadastral teritorial).Conform alin2. art. 842 dobnditorul are dreptul de a greva bunul in careva mod cuacceptarea si permisiunea beneficiarului.

ncetarea contractului:

Contractul nceteaz conform prevederilor contractuale. n cazul decesuluidobnditorului, succesorii lui,preiau drepturile i obligaiile dobnditorului dac auacceptat succesiunea i au posibilitate material de a acorda ntreinere

beneficiarului sau beneficiarilor. Contractul mai poate inceta ca existen intrepri, n cazul rezilierii, daca una dintre parile contractante nu-i indeplineteobligaiunile contractuale.

Beneficiarul poate cere rezoluiunea contractului, art.844 CC sau prin comun acordpoate cere schimbarea modalitii de prestare a serviciilor de ntreinere, i anumeachitarea n baninumerar sau transfer, atunci cnd dobnditorul nu are

posibilitatea de a-i acorda ntreinerea n natur, dar i este mai comod i maiconvinabil ambelor pri de a efectua plile n numerar, deoarece n acest feldobnditorul singur i alege necesarul.Dobnditorul art. 844 alin.2 CC poate cere rezoluiunea contractului, n cazulimposibilitaii executrii prevederilor contractuale din unele cauze ce nu depind devoina lui (se inrutete situaia material i nu poate acorda ntreinere acelor

personae care se afl la ntreinerea lui n afara contractului dat).Conform art. 845 beneficiarul n cazul rezolutiunii are dreptul s cear restituirea

bunului sau valorii lui, iar dobinditorul nu primete valoarea prestaiei acordate.


16/101

16

5. Contractul de RENT

Contractul de renta este acela in cadrul caruia, o parte care este debirentierul, se

obliga sa achite periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa ctre partea cealaltaa contractului numita crederentier.

Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros fiind oneros in cazulcind crederentierul se obliga sa transmita un bun mobil sau imobil ca

contraechivalent sau fara a echivala insa ca o contraprestatie a redeventei achitate

de catre debirentier.

Cotnractul de renta are un caracter riscant sau aleatoriu, insa deoarece legiuitorulpermite la incheierea contractului de a prezuma si a preveni o indeplinire a

obligatiei necorespunzatoare, in cazul dat conform art.856 alin.2, la rezelierea

contractului deberentierul poate cere restituirea prestatiei daca acest moment este

expres prevazut in contract si invers.

Contractul de rent cu titlu oneros este translativ de proprietate.Elementele contractului:In calitate de prisunt:

- Debirentierul care poate fi orice persoana fizica sau juridica ce are capacitate

deplina de exercitiu si capacitate civila de a contracta. Poate fi persoana

juridica comerciala sau necomerciala in masura prevederilor legale-

Credirentierulcare poate fi orice persoana fizica care poate dispune debunuri si organizatiile necomerciale. In contractul de renta viagera (se

incheie pe termenul duratei vietii crederentieruluicare nu poate fi determinat

la incheierea contractului) poate fi doar persoana fizica.

In cadrul contractului de renta poate aprea o a 3 parte contractanta, terta persoanacare va avea calitatea de beneficiar. In cazul dat acest beneficiar are calitate de

credirentier, iar persoana care instituie adica crederentierul va avea calitate de

constituitor, iar cel care plateste redeventa ramina in calitate de debirentier.


In calitate de obiect al contractului putem vorbi ca el are 2 laturi, materiala sijuridica, unde latura juridica sint actiunile indeplinite de catre parti in ce priveste

materializarea contractului (semnarea contractului, luare cunostintei cu conditiile

contractului).Latura materiala constituie pe de o parte redeventa platita de deberentier, iar pe dealta parte in cadrul contractului de renta cu titlu oneros este bunul mobil sau imobil

transmis de catre crederentier, sau de catre.Redeventa conform art.847, poate fi suma de bani, insa nu se interzice ca in

marimea nominalizata a sumei sa fie efectuate lucrari, acordate servicii, sau

intretinere in alt mod.

In ce priveste bunul transmis de catre crederentier el poate fi orice lucruriindividualizate, sau drepturi patrimoniale.

Formacontractului de renta conform art. 849 alin.1 este scrisa, autentificatanotarial.Daca bunul material transmis de crederentier sau cel ce instituie renta este


17/101

17

un imobil atunci contractul se inregistreaza in registrul bunurilor imobile in oficiul

cadastral teritorial.

Termenul contractului poate fi determinat sau nedeterminat (in cadrul rentei

viagere)art.848 CC.Pretulcontractului.

In cadrul contractului de renta, partile stabilesc la renta cu titlu oneros, marimeaplatii efectuate de deberentier si a prestatiei sau bunului transmis de catre

crederentier.Daca contractul se instituie fata de mai multe persoane crederentieriatunci la decesul unuia dintre ei, redeventa se achita in aceasi masura fiind

impartita in mod egal supravietuitorilor.

La art. 851 CC se mentioneaza ca renta se achita periodic, renta viagera se achita

in avans (alin.2 si 3, prevede achitarea in avans in 3 luni daca nu este prevazut

altceva), in celelalte cazuri se stabilesc termenele de plata de catre parti.

Drepturile si obligatiile partilor:

Debirentierul trebuie sa achite redeventa in marimea si termenele stabilite incontract , respectind perioada de avans in cazurile expres prevazute de lege

(art.851 alin.2 si 3). In cazul decesului debirentierului obligaia fata de crederentiertrece catre succesorii sai daca bunul a trecut in mostenirea lor.Debirentierul nu are dreptul unilateral sa renunte la executarea obligatiunilor

contractuale chiar daca ar restitui bunul primit daca crederentierul si-a indeplinit

toate obligatiunile contractuale, fiindca acest contract este riscant, sau aliatoriu.

Crederentierul are obligatii in primul rind in contractul cu titlu oneros de a

transmite bunul, insa daca crederentierul este benificiar ca terta persoana, atunci

instituitorul trebuie sa transmita bunul.

In cadrul rentei cu titlu gratuit are doar dreptul achitarei redeventei in termenul

stabilit in contract de catre debirentier.

Contractul de renta poate inceta prin acordul partilor, prin remiterea datoriei, prinexecutare.

Temeiurile specifice de incetare a contractului de renta sunt:

-

rezilierea contractului pentru neexecutare ( intirzierea sistematica la

achitarea redeventei, nerespectarea clauzei cu privire la marimea platilor.)

-

rezilierea lui in cazul contestarii de un tert ( copii minori ai debirentierului,

copiii majori inapti de munca ce necesita intretinere, parintii incapabili de

munca, fata de care debirentierul are obligatia de intretinere, sotul inapt,nepotii, bunicii debirentierului)

- Incetarea contractului in cazul decesului debirentierului- obligatiacontractata de debirentier printr-un contract de renta cu titlu oneros cade in

sarcina succesorilor sai care au mostenit bunul transmis de constituitorulrentei. Succesorii debirentierului se pot elibera de executarea obligatiei prin

restituirea bunului transmis de credirentier. Obligatia ce se naste dintr-un

contract de renta cu titlu gratuit face parte din pasivul succesoral si urmeaza

a fi executata de succesorii debirentierului.


18/101

18

6.Contractul de mprumut

n cadrul contractului de mprumut, mprumuttorul se oblig s mprumute sau stransmit cu drept de proprietate bani sau bunuri fungibile ctre mprumutat careeste a 2-a parte contractanta, iar mprumutatul la rndul sau se oblig s restituie

obiectul contractului n volumul stipulat n contract (dac obiect al contractului sntbanii se poate stabili de a rambursa aceeai sum sau cu o dobnd) n modul,termenul i conform altor condiii stipulate n contract n conformitate cu art.867CC. Contractul dat este consensual, sinalagmatic, gratuit conform art.867 alin.2,

dac legea (mprumutul de la lombard i asociaiile de mprumut) sau contractul nuprevede altceva. Acest contract este cu executare successiva i translativ deproprietate. n principiu este un contract comutativ, ns totui se observ icaracterul riscant (aliatoriu).

Elementele contractului:

n calitate de pri snt mprumuttorul i mprumutatul unde fiecare trebuie s fien dependena de bunul mprumutat ce formeaz obiect al contractului, persoan cucapacitate de exerciiu necesar pentru a ncheia asemenea contract.mprumuttorul trebuie s fie proprietar al obiectului contractului. Atunci cnd ncalitate de mprumuttor apare lombardul sau asociaiile de mprumut alecetenilor acest contract poate fi incehiat cu mprumutatul care este cetean alRM, sau cetean strin.mprumutatul devenind proprietar al bunului mprumutat suport toate riscurilelegate de pieirea fortuit a bunurilor mprumutate.Obiectul contractului snt banii i alte bunuri fungibile (consumtibile).Forma contractului:

Forma contractului se supune normelor generale cu privire la forma actului juridic.

n ce privete banii, codul civil n cadrul studiului contractului de mprumut nustipuleaz expres c mprumutul banilor trebuie fcut n form scris ns n cadrulapariiei unui litigiu necatind la faptul mririi sumei mprumutate, prob cu martorinu are valoare probatorie n instan.Termenul contractului:

Termenul contractului se stabilete de ctre pri i conform art.871 i 872 CC,termenul are importan mai ales n cazurile contractului de mprumut cu dobnd.Drepturile i obligaiile prilor.mprumuttorul este obligat s transmit bunul sau banii conform contractuluincheiat ntre pri art.868 CC, prevede c mprumuttorul este obligat s repare

prejudiciul cauzat mprumutatului, n cazul neexecutarii obligatiunii de a da bunul.mprumuttorul rspunde pentru obiectul cu vicii.

Contractul de mprumut reprezint o nelegere (acord) conform creiamprumutrorul se oblig s dea n prorpietate mprumutatului bani sau altebunuri fungibile, iar ultimul se oblig s restituie aceiai sum de bani saubunuri de acela gen, calitate sau cantitate.

Contractul de mprumut este un contract consensual, fiind valabil ncheiat lamomentul realizrii acordului de voin asupra tuturor condiiilor eseniale.


19/101

19

mprumutul este un contract sinalagmatic, dnd natere la obligaii reciprocepentru ambele pri.mprumutul este un contract cu titlu gratuit dac legea sau contractul nuprevede altfel.mprumutul acordat de lombard sau de asociaiile de economiii mprumut ale cetenilor este ntotdeauna oneros, n virtutea prevederilor

legale.mprumutul este un contract translativ de proprietate, mprumutatuldevenind proprietarul bunurilor mprumutate i suportnd riscurile pieiriifortuite.

Legislaia n vigoare prevede posibilitatea acordrii mprumutului fr aspecifica destinaia, precum i acordarea mprumuturilor cu destinaiespecial. Astfel, asociaiile de economii i mprumut ale cetenilor acordmprumuturi cu destinaie special (Legea privind asociaiile de economii imprumut ale cetenilor din 18 februarie 1998). n acest caz mprumuttorul

are posibilitatea s supravegheze utilizarea mprumutului dup destinaie dectre mprumutat.mprumuttorul are dreptul s renune la executarea obligaiilor contractualeconform art.870 CC n caz de nrutirea situaiei sale materiale, sau n caz denrutirea situaiei materiale a mprumutatului. Promisiunea de a contracta sauantecontractul poate fi revocat de promitent (mprumuttorul) n cazul ncare situaia material a mprumutatului s-a nrutit substanial.Acest drept i se garanteaz mprumuttorului chiar i n situaia cndnrutirea strii materiale a mprumutatului s-a produs nainte de

ncheierea contractului i a devenit cunoscut mprumuttorului ulterior.Situaia material a mprumutatului urmeaz de demonstrat prin probeconvingtoare , care ar confirma faptul, c mprumutatul nu ar putea restituimprumutul, n caz contrar vor urma consecinele prevzute de art.868 Codcivil. n ce privete restituirea mprumutului, mprumuttorul are dreptul s ceardobnd, dac mprumutatul nu-i execut obligaia de restituire n timp.mprumutatul trebuie s restituie obiectul contractului n termenul i n valoareastabilit n contract cu sau fr dobnd i duce rspundere conform prevederilorcontractuale i condiiilor legale stabilite la art.869-874 CC. Rspunderea

mprumuttorului

pentru viciile bunului n conformitate cu regulile de

rspundere a comodantului. Cheltuielile de conservare a bunului sunt nseama mprumutatului ca proprietar.mprumuttorul este rspunztor de daunele cauzate prin viciile ascunse alebunului cunoscute de el i necomunicate mprumutatului; la fel ca icomodatul este lipsit de importan practic, cci bunurile fungibile iconsumtibile numai n mod excepional pot provoca daune.


20/101

20

7.Contractul de comodat

n cadrul contractului de comodat, comodantul transmite cu titlu gratuit n folosinun bun mobil sau imobil care se afl n circuitul civil ctre cealalt partecontractant comodatarul, iar acesta din urm se oblig s restituiebunul la

expirarea termenului, sau ntr-un termen rezonabil cu sau fr compensarea uzureibunului luinduse n consideraie folosirea normal i util a bunului art.859 CC.Acest contract este consensual, este real, este cu executare succesiv, este cu titlugratuit (deoarece comodatarul nu achit pentru folosirea bunului, dar numai pentruuzura excesiv, este comutativ (deoarece comodatarul rspunde numai dac bunula pierit, sau i-a pierdut calitile din intenie proprie, sau din culp grav)Elementele contractului:

n calitate de pri snt Comodantul i Comodatarul Care pot fi orice persoanefizice sau juridice, subieci ai dreptului civil care au capacitate civil deplin n

dependen de obiectul contractului.(minorii pot contracta doar n cazul obiectului contractului de mic valoare).Obiectul contractului de comodat -pot fi bunurile mobile sau imobile n msura ncare legea permite transmiterea lor n folosin gratuit.Persoana care transmite bunul n folosin poate fi un proprietar sau uzufructuar.Comodatarul care a primit bunul n folosin nu are dreptul s transmit acest bunctre o alt persoan ter, acest lucru poate avea loc doar cu acordulcomodantului.

Obiectul contractului l formeaz totalitatea bunurilor nefungibile ineconsumtibile i individualizate, fiindc se ntoarce comodantului acelai bunlunduse n consideraie, sau apreciinduse uzura. Ca excepie pot fi transmise i potforma obiectul contractului de comodat bunurile comsumtibile atunci cnd estevorba de organizarea carorva expoziii.Forma contractului:

Contractul poate fi ncheiat conform normelor generale cu privire la form actuluijuridic

Termenul contractului se stabilete de ctre pri, iar n unele cazuri n dependende bunul care este transmis n folosin i pentru ce este transmis se poate prezumaun termen rezonabil.

Preul contractului - deoarece contractul este cu titlu gratuit nu este vorba n moddirect de a achita o careva sum de bani pentru folosirea bunului, ns comodataruleste obligat s achite sau s compenseze uzura excesiv, sau chiar valoarea

bunului, dac va fi demonstrat c acesta i-a pierdut calitile de folosin dinintenia sau culpa grav a comodatarului.Drepturile i obligaiile prilor:Comodantul trebuie s transmit bunul fr vicii n termenul stabilit n contract in modul stabilit real sau consensual n dependen de faptul dac bunul este mobilsau imobil.


21/101

21

Comodatarul este obligat s foloseasc bunul conform destinaiei lui i s suportecheltuielile legate i necesare pentru folosirea bunului i ntreinerea lui n formlucrativ..Comodatarul trebuie s informeze comodantul despre neajunsurile bunului sauviciile lui despre care comodantul nu cunotea dar care necesit nite cheltuieli

excesive pentru nlturarea lor, dac comodatarul nu-i ndeplinete obligaiunilede folosin n conformitate cu proprietile bunului - comodantul poate cererestituirea imediat a bunului. Atunci cnd mai multe persoane au luat n folosinun bun (comodatari) ei rspund solidar pentru pierderea calitilor bunului, sauuzura excesiv.ncetarea contractului - contractul nceteaz odat cu expirarea termenului saufolosirii rezonabile a bunului, iar n cazurile stabilite pentru rezelierea contractuluiart.860, 863, 864, 866, el va nceta n condiiile stipulate mai sus.

Comodantul poate rezilia contractul de comodat daca:

a) in virtutea unor circumstane neprevzute, comodantul insusi arenevoie de bun;b) comodatarul folosete bunul neconform destinaiei stabilite in

contract, da bunul, fara acordul comodantului, in folosin unui ter sausupune bunul unui pericol mare, ca urmare a nemanifestarii prudentei

cuvenite;

c) comodatarul a decedat;

d) comodatarul persoana juridica si-a ncetat activitatea.Comodatarul este obligat sa restituie, la expirarea termenului contractului

de comodat, bunul primit in folosinta gratuita.


22/101

22

8.Contractul de locaiune

Contractul de locaiune este acela n cadrul cruia o parte numit locator se obligs transmit un bun nefungibil care are particulariti individuale mobil sau imobil

n folosin temporar sau n folosin i posesiune temporar, iar locatarul larndul su care este cealalt parte contractant se oblig s foloseasc bunulconform destinaiei lui i s achite chiria conform uzanelor contractului conformcondiiilor contractuale.Acest contract este aplicabil n ara noastr conform noului cod civil din 6 iunie2002 intrat n vigoare n 12 iunie 2003. Pn atunci n codul civil din 1964 alRSSM era folosit doar noiunea de arend.Drepturile i Obligaiile prilorDrepturile i obligaiile locatorului:

Locatorul este obligat s transmit bunul fr vicii de ordin material sau juridic (dedrept), transmiterea s fie real cu ndeplinirea tuturor formalitilor n dependende bunul care formeaz obiectul contractului.Locatorul trebuie s ntiineze locatarul referitor la viciile pe care le cunoate sauar trebui s le cunoasc n ce privete caracteristicile bunului i n acest felasigurinduse soluionarea conflictelor sau litigiilor ce pot aprea pe parcursultermenului de contract.Locatorul trebuie s fac un control sau o verificare n ce

privete folosirea bunului de ctre locatar.Trebuie s achite reparaiile capitaledac contractul nu prevede altceva, deoarece dac locatarul efectuieaza reparaiile

capitale, atunci locatorul este obligat s le finanseze.Locatorul trebuie s transmitbunul mpreun cu toate documentele care i permit locatarului s foloseasc bunuln modul prevzut n contract.Locatorul are dreptul s verifice bunul n oricemoment cu ntiinarea prealabil a locatarului, i n dependen de bunul ceformeaz obiectul contractului i condiiile de folosire al lui, s nu mpiedicefolosirea lui de ctre locatar.Locatorul are dreptul s cear de la locatar nfptuirea n timpul cuvenit areparaiilor curente fapt care nu permite uzura excesiv sau nainte de termen a

bunului nchiriat.Locatorul are dreptul s cear achitarea n mrimea i termeniistipulai n contract a chiriei.La termenul finalizrii contractului, locatorul este obligatsa recepioneze bunul is-l verifice n dependena de caracteristicile bunului, i alte drepturi i obligaiiconform contractului i legii n vigoare.Drepturile i obligaiile Locatarului:Locatarul este obligat s foloseasc bunul conform nelegerii i destinaiei, s

preia bunul n termenii i modul stabilit n contractLocatarul trebuie s foloseascbunul strict n conformitate cu caracteristicile lui i s nu-l transmit fr acordullocatorului altor persoane n folosin.Locatarul trebuie s ntrein bunul i sinfraptuiasca reparaiile curente, iar dac este nelegere ntre pri i reparaiile

capitale cu achitarea loc de ctre locator, sau cu micorarea n continuare a plilorpentru chirie.


23/101

23

Locatarul este obligat s transmit bunul la ncetarea relaiilor contractualempreun cu toate mbuntirile aduse bunului dac ele nu pot fi separate de bunfr al prejudicia i invers. mbuntirile inseparabile vor fi achitate de locatordac prile prealabil au avut o asemenea nelegere.Locatarul are dreptul s cearo reducere a chiriei sau chiar rezelierea contractului (art.890 CC) dac folosinade

ctre el a bunului nchiriat este deranjat de ctre un alt locatar n diferite ipostaze.i alte drepturi i obligaii ce recurg din sinalagmaticitatea contractului delocaiune.ncetarea contractuluiContractul nceteaz la expirarea termenului, sau poate fi reziliat n cadrul apariieisituaiilor de motiv indicate n contract sau n legislaia n vigoare, conform CC,art.art.902, 903, 905, 906, 907, 908.

Sublocaiunea

Sublocaiunea este acelai contract de locaiune, ns conform art.894 CC, bunul

nchiriat de ctre locatar poate fi transmis n folosin, sau folosin i posesie ctreo alt persoan, sublocatar, dac acest fapt i convine locatarului, nu-I ngrdetedreptul n cadrul contractului de locaiune, iar locatorul i da acordul.n cadrul sublocaiunei, rspunderea locatarului fa de locator se menine, iarsublocatarul poart rspundere fa de locatar.Conform art. 894 alin.7 cesiunea locaiunii l poate eliber pe locatarul anterior deobligaii, dac acest fapt este stabilit n contract cu indicarea responsabilitii

prilor contractante.Nu se admite o sublocaiune n continuare, sau succesoare.Raportul de proprietate n cadrul contractului de locaiune

Conform art. 875, de la bun nceput este menionat c locatorul transmite un bunmobil sau imobil determinat individual n folosin temporar, sau folosin i

posesiune temporar, ns nu transmite i dreptul de proprietate asupra bunului.Din aceste considerente, locatorul suport riscurile pieirii fortuite sau deteriorrii

bunului, iar n cazul schimbrii proprietarului bunului nchiriat (art.900 CC), bunulnstrinat rmne s fie folosit de locatar pe perioada indicat n contract. Desigur

prile pot schimba condiiile contractului n ce privete termenul, sau preul nconformitate cu legislaia n vigoare.n cadrul exproprierii bunului nchiriat, conform art.901, contractul de locaiune

nceteaz din data cnd expropriatorul are dreptul s ia bunul n posesie.Dac exproprierea este parial, locatarul are dreptul la reducerea chirieiSoarta mbuntairilor aduse bunului nchiriat

Locatorul este obligat n plan general s efectuieze reparaiile capitale, iar locataruls efectuieze reparaiile curente care au menirea s ntrein bunul n lucru i s nu

permit uzarea lui nainte de termen, sau excesiv. Din aceste considerentetoatembuntirile nfptuite de locatar, dar care nu sunt obligatorii conform uzanelorcontractuale, trebuiesc efectuate cu acordul locatorului c pe parcurs s fiecompensate de ctre el (achitarea lor, sau micorarea chiriei), n caz contrar plile,

sau cheltuielile n ce privete mbuntirea fcut va rmne pe seama locataruluidac aceste mbunatiri nu pot fi separate de bunul nchiriat fr a-l prejudicia(art.909 CC).


24/101

24

9.Contractul de arendConform art. 911 CC, n cadrul contractului de arend, arendatorul care este

proprietar, uzufructuar, sau un alt posesor de drept al bunului, transmite nfolosin careva bunuri agricole cum ar fi terenurile agricole, sau alte bunurimobile i imobile cu aceast destinaie ctre cealalt parte contractant numit n

continuare arenda pentru folosirea bunului i obinerea unui careva venit pe operioad determinat de timp.Contractul este sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, translativ de folosin,sau posesie i folosin, comutativ i cu executare succesiv, real.Preul contractului de arendn cadrul contractului de arend, plata se face n natur, n bani, sau n form mixtla momentul semnrii contractului, ns deoarece contractul dat este unulconsensual i comutativ dar cu executare succesiv, nu este exclus faptul c priles schimbe modul de plat n dependen de circumstane.

Plata se face la locul stabilit n termenul sau termenele prevzute n contract.Snt cteva circumstane care influienteaza plata i modul plii arendei pentrudiferite categorii de folosin a bunurilor ce formeaz obiectul contractului, cum arfi suprafaa i aezarea geografic a terenurilor, distana terenurilor de la drumuri,distana de la sursele de energie electric dac este necesar folosirea ei,

potenialul de producie al terenului (bonitatea solului), i alte elemente conformart. 916 alin.2 CC.

Conform art.917 CC se poate reduce plata arendei dac mai mult din jumtate dinfructele obinute de ctre arenda, sau subarenda pier fortuit, i n acest cazarendaul are dreptul s cear reducerea proporional a plilor pentru arend,acest drept poate fi realizat doar pn la separarea fructelor.Coninutul contractului:Arendatorul are dreptul s cear de la arenda executarea plilor n modul itermenul stabilit, s verifice modul de executare a obligaiilor de ctre arenda, sverifice bunurile transmise n arend.Arendatorul este obligat s transmit bunurilen termen mpreun cu toate documentele necesare, s informeze despre toateviciile materiale sau de drept, s achite n cazul rezelierii contractului nainte determen arendaului preul fructelor dac nu sunt separate, i dac prile au stabilitdorina de a rezelia contractul nainte de termenul lui, s efectuieze reparaiilecapitale dac este stabilit n contract, sau dac aa au stabilit prileArendaul este obligat s foloseasc bunurile ca un bun proprietar, s informezearendatorul n cazul subarendei, s achite plile ctre arendator n modul stipulati impozitile dac e prevzut n contract (dac nu este prevzut atunci impozitele leachit proprietarul), s execute reparaiile curente i dac este prevzut n contract,reparaiile capitale.Arendaul are dreptul de prim cumprtor dac a fost de bun credin, iar bunurilece formeaz obiectul contractului urmeaz a fi nstrinate de ctre arendator, i altedrepturi i obligaii conform legii cu privire la arend.Prile pot avea i alte

drepturi i obligaii conform Legii cu privire la arend i normelor reglementativeale CC.


25/101

25

ncetarea contractului de arend1.

Conform art.921, contractul nceteaz odat cu expirarea termenului,sau nainte de termen n cazul pieirii bunurilor arendate, sau n cazul nulitiicontractului, sau n virtutea circumstanelor de ndeplinire a obligaiunilorcontractuale de ctre priTemeiurile legale de ncetare a arendei nainte de

termen sunt stipulate n art.art. 41 i 41-4 al Legii 828/1991 n redaciaLegii 1006/2002.Astfel, arendatorul n baza art. 41 poate cere rezilierea anticipat, prin

intermediul instanei de judecat, a contractului de arend n umrtoarelecondiii:nerespectarea clauzelor privind arenda;folosirea pmntului ncondiii ce contracvin legislaiei;nrutirea intenionat a calitii terenuluiarendat; neachitarea arendei pe parcursul a 30 de zile de la data expirriitermenului de plat, cu condiia c perioada de graie de 30 de zile pentruachitarea arendei se va acorda doar o singur dat pe parcursul perioadei de

arend, astfel c orice neachitare repetat a arendei n termen va constituitemei pentru a cere rezilierea imediat a contractului de arend, n cazulcnd cntractul nu prevede altfel; ridicarea construciilor neautorizate peterenul arendat; terenul nu a fost folosit timp de un an de la data driilui narend, n cazul cnd contractul nu prevede altfel; transmiterea terenuluiarendat n subarend fr consimmntul proprietarului. Arendatorulterenului poate cere rezilierea anticipat a contractului i n alte cazuri

prevzute de lege sau de contract. n cazul n care contractul de arend nuprevede altfel, arendatorul poate rezilia anticipat contractul de arend n modnecondiionat numai dup ntiinarea n scris, cu cel puin 3 luni nainte, aarendaului.Cu excepia condiiilor specifice laalineatul nti din prezentularticol, arendaul are dreptul s foloseasc terenul pn la strnsul roadeiinclusiv, conform termenelor prevzute de tehnologia de cretere aculturilor.Arendaul, la rndul lui, n baza art. 41-4 poate cere reziliereaanticipat a contractului de arend n cazul n care: arendatorul nu-indeplinete obligaiile contractuale; arendaul este n imposibilitatea de afolosi terenul, cu excepia cazurilor de for major, dac contractul dearend nu prevede altfel; arendatorul nu a transmis terenul n termenulstabilit n contract.Arendaul poate cere rezilierea contractului de arend i

n alte cazuri prevzute de lege sau de contract. Arendaul poate cererezilierea anticipat a contractului de arend i din motive de sntate, care l

pun n imposibilitatea de a respecta pe viitor clauzele contractului, daccontractul nu prevede altfel. Arendaul poate rezilia anticipat contractul dearend n mod necondiionat doar avertiznd arendatorul n scris despreintenia de reziliere a contractului cu cel puin 3 luni pn la recoltare, daccontractul nu prevede altfel.

Conform art. 922 sunt stipulate consecinele de rezelierea contractului de arend pn la ncheierea anului agricol, arendatorul este obligat s plteascarendaului valoarea fructelor care, dei nc neseparate, vor putea fi separatenainte de sfritul anului n condiiile unei gospodriri normale..


26/101

26

10. Contractul de NCHIRIERE A SPAIULUI LOCATIV

In cadrul acestui contract se transmite in folosinta de catre locator catre chirias si

membrii familiei chiriasului o incapere de locuit, iar chiriasul si familia acestuiea

se obliga sa foloseasca spatiul conform destinatiei, sa asigure integritatea lui si saachite in modul si termenul stabilit in contract chiria, care reprezinta plata pentru

folosinta.

Acest contract sinalagmatic, consensual, cu titlu oneros, comutativ, cu executaresuccesiva, real, translativ de folosinta.

In calitate de incapere pentru locuit poate fi orice incapere separata care intruneste

conditiile de fapt si de drept pentru a deveni obiect al contractului dat.

Acest contract este reglementat de catre codul cu privire la locuinte al RM (RSSM1983 cu modificarile ulterioare, dar pastrinduse notiunile initiale de ordin

general).

Conform Codului dat sint in cadrul fondului locativ se include 4 tipuri de incaperi

de locuit si anume:

1. In fondul locativ de stat se include casele de locuit si incaperile de locuit ceapartin statului

2.

Fondul locativ obstesc care contine casele de locuit si incaperile de locuit

din alte case

Obiectul contractul de inchiriere a spatiului locativ are 2 laturi, sau alt fel spus are

un dublu inteles fiindca pe de o parte este spatiul locativ, iar pe cealalta parte este

vorba de chirie.

In cadrul acestui contract se pune accent pe notiunea de spatiu locativ care trebuie

sa intruneasca toate conditiile stricte in ce priveste izolarea spatiului, intrarea

aparte din coridor (camine), sau intrarea de o parte in casele care se afla la sol.

Spatiul de locuit este doar incaperea prevazuta de a locui in sensul direct alcvintului.

Daca prin spatiul prevazut pentru locuit se trece dintr-o odaie in alta, aceasta

incapere nu poate fi socotita ca obiect - spatiu locativ izolat.

In ce priveste chiria, sau plata reprezinta suma de bani pe care chiriasul o achitapentru folosirea incaperei.

Serviciile comunale sau plata pentru intretinere nu face parte din plata pentru

chirie.

Chiria este o suma fixa, iar platile pentru intretinere se fac conform tarifelor si

volumului consumat de chirias (gaz natural, lumina, apa).

Administratia fondului obstesc si a celui de stat stabilesc cuantumul chiriei in

dependenta de cheltuielile de administrare, cheltuielile legale de reparatie capitala,

de intretinere a blocurilor sau spatiilor locative cit si alte cheltuieli conform legii invigoare ce tin de obligatiile acesteia.


27/101

27

Termenul contractului de inchiriere a spatiului locativ

In cadrul fondului de stat, termenul contractului se incheie, sau este egal cu o

masura de timp nelimitata, cit si in fondul de stat obstesc sau public.

De regula in casele departamentare ale intreprinderilor, organizatiilor din

principalele ramuri ale economiei nationale, institutiilor de stat sau obstesti ,termenul contractului este determinat de termenul in care persoana data se afla in

relatii de munca cu organizatia sau institutia data.In ce priveste stabilirea termenului in ordinul de primire a spatiului locativ, se

indica conditiile de atribuire a spatiului catre persoana data si membrii familiei

acesteia si termenul de activitate daca este vorba de casele departamentare,

institutii s.a.

Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de inchiriere a spatiului

locativ

Deoarece este un contract sinalagmatic drepturile si obligatiile sint reciproceChiriasii sint obligati sa intretina spatiile locative acordate ca buni proprietari

conform destinatiei, respectind regulile, sanitare si de folosire, cit si regulile de

convetuire.Ei sint obligati de a folosi in mod rezonabil energia electrica, apa, gazul s.a.

conform legii cu privire la inchirierea spatiului locati.

Obligatiile de baza ale chiriasului consta in respectarea regulelor de securitate ale

incaperei in ce priveste inundatiile, incendierea incaperilor; efectuarea reparatiilor

curente; asigurarea integritatii; pastrarea curateniei si a ordinei si in celelalte spatii

pe care le foloseste, sau care sunt comune cu alti chiriasi.

Nu are dreptul chiriasul sa schimbe stilul sau arhitectura (la fasade), sau sa faca

careva reconstructii in interior, care ar duce la slabirea constructiei capitale; nu are

dreptul sa extinda neautorizat suprafata instalatiilor de incalzire.Sa respecte regimul de sunete conform codului contraventional al RM.

Sa foloseasca in modul prevazut conductele pentru gunoi

Modificarea contractului de incheriere a spatiului locativ

Deoarece este un contract consensual si comutativ el poate fi modificat la

propunerea uneia si cu acordul celeilalte parti.

Conform codului cu privire la locuinte, poate modifica contractul administratorul,in cazul reunirii chiriasilor intr-o singura familie, in cazul recunoasterii in calitate

de chirias altui membru al familiei date, in cazul retragerii spatiului de locuit, dacaeste folosit pentru venituri ne provenite din munca .

Mai poate fi modificat contractul in cadrul impartirii incaperii de locuit, la cerintamembrilor chiriasului, in acest caz se cere consimtamintul tuturor membrilor

familiei lui si a chiriasilor.

Daca in locuinta din fondul obstesc se elibereaza o odaoie, se aduce la cunostinta

administratorului si asupra spatiului dat se incheie un nou contract cu un alt chirias

ce sta la rind modificinduse contractul anterior.


28/101

28

Particularitatile contractului de inchiriere a spatiului locativ in fondul privat.

In cadrul fondului privat in calitate de locator este proprietarul sau o alta persoana

imputernicita sau abilitata cu acest drept de catre proprietar si in calitate de

proprietar poate fi atit persoana fizica cit si persoana juridica.

Obiectul contractului sint incaperile separate ce intrunesc toate conditiile de fapt si

de drept si nu dauneaza sanatatii in ce priveste situatia sanitara, vecinatatea lor sialte prevederi legale.

Termenul contractului se stabileste de catre parti si poate fi atit determinat cit sifara termen, insa conform prevederilor generale, daca este mai mare de 3 ani

trebuie sa se inregistreze la Oficiul Cadastral Teritorial.

Forma contractului este scrisa, si se inregistreaza contractul la administratia

publica locala.

Pretul contractului este stabilit de catre parti de iure, dar de facto este stabilit de

locator si acceptat de chirias.

In cazul cind este necesar sa se efectuiesze reparatia capitala in spatiul inchiriatpentru un timp mai indelungat se respecta si se aplica Legislatia Locatiunii, la fel si

reparatia curenta.

In cazul cind decedeaza chiriasul, locatorul este obligat pe termenul ramas saincheie contractul cu unul din membrii famieliei chiriasului, ceia ce inseamna

modificarea contractului de inchiriere a spatiului de locuit, deoarece se schimba

una dintre parti, adica chiriasul.

Spatiile locative cu destinatie specialapot fi spatiile de serviciu care pot fi

amplasate in casele fondului locativ (lacatusii, electricienii care activeaza la locul

dat). Se acorda doar persoanelor care au dreptul de a primi spatiul locativ de

serviciu. Repartizarea in cadrul acestui fond, poate fi la dorinta partilor, daca este

spatiu privat, sau daca este fondul obstesc sau de stat prin acordarea de spatiu delocuit in baza ordinului de repartitie. Termenul contractului este egal cu termenul

angajarii persoanei in cadrul serviciului dat.

11.Contractul de leasing


29/101

29

Contractul de leasing prevede, ca o parte numita locator se obliga fata de alta parte

numita locatar sa asigure o sesiune si folosinta temporara a unui bun cumparat sau

produs de locator(cumparat de locator de la furnizor, sau producator) contra unei

plati periodice numita rata de leasing.

Acest contract este consensual, cu titlu oneros, sinalagmatic, comutativ, cu

executare succesiva si translativ de folosinta si posesie, este realDeosebim mai multe tipuri ale contractului de leasing, insa principalele forme sint

leasingul financiar si leasingul operational.In cadrul leasingului financiar:

1.

perioada de leasing, sau termenul contractului depaseste 75% din durata de

functionalitate utila a obiectului material a contractului de leasing, luinduse

in calcul folosirea rationala si uzura.

2.

alta particularitate este ca trebuie sa prevada expres la momentul semnarii

contractului ca odata cu finalizarea termenului contractului, dreptul de

proprietate asupra bunului se va transfera de la locator catre locatar.3.

alta particulatitate este ca suma ratelor, sau pretul contractului trebuie sa fie

nu mai mic de 90% din valoarea initiala a bunului transmis in leasing.

4. alta particularitate este ca riscurile si benificiile sint transferate de la locatorcatre locatar

Leasingul operational este acela in care nu se include nici un semn de la leasingul

financiar.

In afara de aceasta Leasingul poate fi in functie de forma de organizare si tehnica

de realizare a operatiunilor de leasing, poate fi leasing direct, sau leasing indirect.

In cadrul leasingului direct, contractul se incheie intre toate 3 parti contractante,

concomitent, ceea ce inseamna ca este un contract tripartid si anume vinzatorul

(furnizorul), a 2-a locatorul (care poate avea calitate de vinzator), a 3-a locatarul.In cadrul leasingului indirect sunt 2 contracte separate, furnizor (calitate de

vinzator) - locator si locatorlocatar. In ambele cazuri locatarul este partea carealege bunul conform cerintelor sale, insa in cadrul contractului direct el are

posibilitatea de a se expune asupra viciilor bunului direct catre furnizor, deoarece

locatorul aici are intr-o oarecare masura calitate de intermidiar.

Mai deosebim tot in functie de aceasta forma de organizare, leasingul de returnare

unde se presupune, ca la expirarea termenului bunul se transmite inapoi.O alta forma este leasingul diferentiat in cadrul caruia operatiunea este finantata de

mai multi locatori.O alta forma este leasingul periodizat atunci cind bunul se transmite catre mai

multi locatari care il folosesc periodic stabilinduse un anumit orar de lucru.Dupa teritoriul de functionare deslusim leasing teritorial national si international.


In calitate de parti suntfurnizorul, sau vinzatorul care instraineaza catre locator

conform contractului de vinzare-cumparare respectinduse drepturile si obligatiilepartilor contractante. Vinzatorul sau furnizorul poate fi o persoana fizica sau

juridica ce are capacitatea de a contracta in conditiile prevazute de lege.


30/101

30

O alta parte contractanta este locatorulcare poate fi persoana fizica sau juridica ce

practica activitate de intreprinzator si transmite in conditiile legii cu privire la

contractul de leasing catre locatar conform conditiilor si cerintelor inaintate de

acesta si acceptate de locator un anumit bun cu dreptul de posesie si folosinta

pentru o anumita perioada de timp. Daca in contract este stipulata macar o conditie

ce prevede leasingul financiar, atunci contractul dat se prezuma translativ deproprietate dar nu de posesie si folosinta.

Locatarul este partea contractanta fizica sau juridica care doreste sa primeasca siprimeste conform contractului de leasing in dependenta de tipul leasingului

operational sau financiar un bun mobil sau imobil cu drept de posesie si folosinta,

sau cu drept de proprietate.

Contractul se incheie in forma scrisa conform art.924 CC, unde se indica pretul

bunului, suma contractului de leasing, se indica modul de achitare si termenele

ratelor, plata finala si metodele calcularii in cazul rezelierii contractului.

Obiectul contractului:Contractul de leasing include in sine elemente ale contractului de vinzare-

cumparare, locatiune si de arenda, de aceea obiectul contractului pe de o parte pot

fi bunurile ce au tangente cu contractele de locatiune si arenta si se bazeaza deprevederile referitore la contractul de vinzare cumparare.

Obiectul juridic este format din totalitatea actiunilor pe care le intreprind partile

contractante.

Obiectul contractul trebuie sa fie, sa existe, poate fi orice bun care se afla in

circuitul civil, sau in circuitul civil restrins daca legea permite transmiterea bunului

dat in leasing.

Nu pot fi obiecte ale leasingului terenurile agricole, bunurile consumptibile,

bunurile scoase din circuitul civil, sau obiectele proprietatii intelectuale.

Termenul contractului se stabileste de catre parti, dar nu poate fi mai mic de un ande la momentul incheierii contractului. Contractul se incheie pe o perioada

determinata de timp luinduse in consideratie perioada de amortizare a bunului, cit

si perioada de amortizare fiscala.

Pretul contractului se stabileste de catre parti in dependenta de calitatile bunului si

prezinta rata de leasing sau acea plata periodica efectuata de catre locata catre

locator. In cadrul leasingului operational, plata reprezinta cota de amortizate

calculata conform actelor normative in vigoare cit si beneficiul stabilit de partilecontractante. In cadrul leasingului financiar plata o reprezinta pretul sau cota parte

din valoarea de intrare a bunului si plus dobinda de leasing (deoarece este vorba deprocurarea unui bun in rate plus dobinda aferenta).

Drepturile si obligatiile partilor in cadrul contractului de leasingObligaiaimperativ a locatorului n contractul de vnzare-cumprare ncheiat cuvnztorul bunului, const n informarea vnztorului despre contractul deleasing ncheiat sau care urmeaz a fi ncheiat, cu indicarea locatarului

concret. Aceast informare a vnztorului servete n calitate de temei pentruapariia unor drepturi i obligaii specifice calitii lui de parte a raportului deleasing. Lipsa n contract a indicaiei despre scopul dobndirii de ctre locator


31/101

31

a bunului nu afecteaz valabilitatea contractului, dar poate servi n calitate detemei pentru naintarea cerinelor de reparare a daunelor.Locatorul in contractul de leasing are obligatiile unui vinzator deoarece pune la

dispozitia locatarului bunul fara vicii de ordin material, sau juridic. Reesind din

cele spune, locatorul care poate fi persoana fizica sau juridica, in dependenta de

forma contractului de leasing, financiar sau operational isi asuma, sau transmitecatre locatar riscurile legate de contractul de leasing. Locatorul nu trebuie sa

impiedice lacatarului in folosirea obiectului contractului, iar daca este leasing

operational si mai multe persoane au dreptul de folosinta si posesie asupra

obiectului leasingului, acestea trebuie sa raspunda in masura prevederilor

contractuale in dependenta de forma leasingului.

Locatarul este obligat sa respecte conditiile contractuale, sa se foloseasca de bun in

dependenta de destinatia lui, are dreptul sa aleaga producatorul, are dreptul sa

formuleze cerinte fata de furnizor sau locator, are dreptul sa stabileasca

independent si sa aleaga cine se va ocupa cu efectuarea reparatiilor curente pentrua intretine bunul in stare lucrativa, sau capitale daca este prevazut in contract,

atunci cind in contract nu se stabileste persoana (fizica sau juridica) care se va

ocupa de reparatia garantata a bunului

Locatarul are dreptul daca nu este prevazut in contract, dar la expirarea termenului

bunul se instraineaza, sa procure acest bun, iar daca doreste poate sa prelungeasca

relatiile contractuale de folosire atunci cind bunul nu se instraineaza.

Nu are dreptul locatarul sa greveze bunul, sa modifice contractul, sau sa-l intrerupa

fara instiintarea locatorului.Locatarul este obligat sa permita locatorului verificarea modului de folosire a

bunului in orice moment atunci cind este rezonabil, dupa timp, loc.

Contractul de leasing inceteaza odata cu expirarea termenului si indeplinirea

obligatiunilor contractuale de catre parti, sau atunci cind se realizeaza contractului

cu acordul partilor, sau din cauza partilor, sau a unei parti; si din alte motive, sau

circumstante prevazute de lege.

12. Contractul de concesiune


32/101

32

Legea cu Privire la ConcesiuneMonitorul oficial Nr.67 din 30.11.1995

n cadrul acestui contract se transmite n concesiune un serviciu public, un bunpublic, sau se execut careva lucrri n vederea eficientizrii economice ale

acesteia.

Acest contract este consensual, este sinalagmatic, cu titlu oneros, cu executare

succesiv, este comutativ, dar totodat include i unele elemente aliatorii, saunuane aliatorii, este translativ de posesie i folosin, dar la sfritul contractului,dac bunul se nstrineaz, poate fi translativ de proprietate atunci cndconcesionarul este de bun credin.

n cadrul contractului dat, statul, sau unitile administrativteritoriale ce au

calitatea de concedent, transmit, sau cesioneaz concesionarului care este uninvestitor persoan fizic sau juridic de la noi din ar sau strin n schimbul uneirevedente, dreptul de a explora, de a prospecta, sau a exploata un bun, un serviciu

public, sau a executa careva lucrri.

Acest contract are natur dubl i anume din punctul de vedere a dreptului materialdeoarece ine de dreptul civil i de dreptul administrativ. Aceasta este motivat demodul de desfurare i normele reglementative fa de prile contractante.

n afar de particularitile juridice menionate mai sus, acest contract este solemn,nu numai din cauza c se ncheie n form scris, dar din cauza c una dintre prieste statul ct i modul de desfurare a ofertelor, propunerilor i acceptrii lor.


n calitate de pri snt concedentul i concesionarul unde concedentpoate fiGuvernul, dac obiect al contractului de concesiune snt terenurile sau alte resursenaturale i n acest caz se ncheie contractul ntre concesionar i organul central despecialitate al administraiei publice autorizat de guvern, iar n cazul concesionarii

bunurilor ce aparin ntreprinderilor de stat, sau municipale, sau administraiei

publice locale, n calitate de concedent snt organele centrale de specialitate aleadministraiei publice locale; din acestea reiese c n dependen de cine este

proprietar n limitele atribuiilor, c snt bunurile statului, sau ale administraieipublice locale, concedent va fi Guvernul, sau reprezentanii administraiei publicelocale.

n calitate de concesionar poate fi orice persoan fizic sau juridic care arecapacitate civil de a contracta, corespunde cerinelor naintate de concedent i

poate fi att de la noi din ar ct i de peste hotare.


33/101

33

Concedentul transmite drepturile sale de posesiune i folosin asupra obiectuluicontractului ctre concesionar, fr a-I transmite i dreptul de proprietate ce i

permite dispoziia asupra obiectului dat.


Obiectul contractului de concesiune l reprezint folosirea de ctre o persoanprivat a unui serviciu public, a unui bun public, sau executarea unei activitipublice.

n ce privete categoria serviciilor publice, ele includ transportul public ct iserviciile de colectare, depozitare i valorificare a deeurilor, distribuiei energieitermice i electrice.

n calitate de bunuri c obiect al contractului de concesiune snt terenurile publicei alte resurse naturale, bunuri mobile i imobile ale organizaiilor de stat imunicipale, sau alte bunuri proprietar al crora este administraia public local,nafar de terenurile ce au o valoare istorico-cultural ct i terenurile destinateocrotirii naturii i alt terenuri conform legii cu privire la concesiune (art.111 dinlege).

n calitate de obiect pot fi i alte activiti i bunuri, ca de exemplu cesionarea ctreconcesionar, construcia podurilor, centralelor electrice, hidrocentralelor i altorlucrri n vederea obinerii carorva bunuri de nsemntate public.

Forma contractului este scris i conform art.13 al legii cu privire la concesiunecontractul include prile contractante, obiectul i scopul concesiunii, formele,condiiile, volumul i modul de efectuare al plilor, obligaiile concedentului i aleconcesionarului ct i drepturile lor i alte clauze contractuale.Conform Hotrrii Guvernului RM nr.102 din 27 februarie 1996 snt elaboratemsurile pentru executarea legii cu privire la concesiune ct i prevederile cu

privire la organizarea i procedura licitaiilor.Termenul contractului este de pn la 50 de ani art.14 din Lege

Preul contractului (redeven) conform art.15 al Legii cu privire la concesiune sestabilete n natur, n bani, sau n form mixt. Sub form de pli de o singurdat (bonus),sau chirie (rent), sub form de pli pentru extracia resurselornaturale sau fabricarea produciei (royalti), iar n care plile menionate sntefectuate de un investitor strin se accept plat att n valuta naional ct i strin( art.13 din Lege)

ncetarea contractului:- n caz de lichidare a ntreprinderii concesionale;

-

prejudicierii obiectului concesiunii;- expirarea termenului stabilit.


34/101

34

Rezilierea:

- falimentarea ntreprinderii concesionale;

-

decesului concesionarului - persoan fizica;- pronunarea de ctre instana judectoreasc a nulitaii contractului

14. Contractul de antrepriz

Prin contractul de antrepriz o parte, antreprenor se oblig s efectuieze pe risculsu o anumit lucrare celeilalte pri (client), iar aceasta se oblig s recepionezelucrarea i s plteasc preul convenit.

Antrepriza este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ, cu executare

succesiv i consensual.

Particularitaile:- Antreprenorul efectueaz o lucrare la comand clien

042 - 055 - Drept Civil Partea Speciala I, II

Documents

Transcript of 042 - 055 - Drept Civil Partea Speciala I, II