03 Introducere La Evanghelii

7/16/2019 03 Introducere La Evanghelii

http://slidepdf.com/reader/full/03-introducere-la-evanghelii 1/4

INTRODUCERE LAEVANGHELII

„ Evangheliile sunt roadele dintai ale tuturbr scrierilor. " — Origen

I. Slavitele noastre EvangheliiOricine a facut studii de literaturS este

familiarizat cu principalele genuri literare: povestirea, nuvela, romanul, piesa, poemul §i biografia, precum §i alte forme literare. Dar atunci cand a venit Domnul Isus Cristos pe

pamant, s-a simfit nevoia infiinfarii unei noicategorii de literatura: evanghelia. Evanghe-liile nu sunt biografii, desi conti'n putemice

elemente biografice. Ele nu sunt povestiri,desj confin parabole cum este cea a fiuiuirisipitor si a bunului samaritean, care ar

putea oricand forma subiectul unor nuvele.Unele parabole au fost adaptate, devenindromane sau nuvele. Evangheliile nu suntreportaje documentare, desi confin relatariexacte, dar foarte condensate, a multor con-versafii si cuvantari rostite de Domnul nos-tru.

Nu numai ca „evanghelia" este o catego-rie unica de literatura. ci, dupa ce cei patruevanghelisti au scris Matei, Marcu, Luca siloan, matrija canonica a fost distrusa. Cele

patru evanghelii — §i numai acestea — aufost recunoscute de crestinii drept credinciosi

din cele aproape doua mii de ani de existenjaa Bisericii. DiversJ eretici au scris earn"intitulate evanghelii, dar acestea nu eraualtceva decat palide Incercari de a-si promo-va ereziile lor proprii, cum a fost gnosticis-mul.

Dar de ce avem patru evanghelii? De cenu cinci, ca sa fim in ton cu cele cinci carjiale lui Moise, ce formeaza Pentateucul? Saude ce nu avem o singuni evanghelie lunga, incare sa fie omise repetijiile §i sa li se acordemai mult spa{iu miracolelor §i parabolelor?De fapt au existat eforturi de a „armoniza"sau aranja in mod cronologic evenimentelecuprinse in cele patru evanghelii, inca de

prin vremea lui Tatian, in secolul al doilea, prin a sa Diatessaron (ceea ce inseamna ingreaca „prin patru").

Irineu a emis teoria potrivit careia auexistat patru evanghelii, pentru a corespundecelor patru col{uri ale lumii si celor patru

puncte cardinale, patru fiind numarul univer-sal itafii.

II. Cele patru simboluriMulji oameni, in special cei cu inclinajii

artistice, apreciazS paralela care se poate

creiona intre cele patru Evanghelii §i Apoca-lipsa: leul, boul (sau vifelul), omul si vultu-rul. Aceste simboluri au fost insa corelatediferit de cre§tini de-a lungul veacurilor.Daca exista vreo valabilitate pentru acesteatribute, cum se numesc acestea in arta,atunci vom spune ca leul intruchipeaza eelmai bine evanghelia dupa Matei, Evangheliaregala a Leului din Iuda. Boul, ca vita de

povara, se potriveste perfect cu Marcu,Evanghelia Robului. Barbatul este faraindoiala echivalentul evangheliei dupa Luca,Evanghelia Fiuiui Omului. Pana si lucrareaStandard Handbook of Synonyms, Antonyms& Prepositions (Manualul de sinonime,antonime §i prepozijii) afirma ca: „vulturuleste atrihutul Srantului loan, ca emblema aunei vedenii spirituale inall&toare."1

III. Cele patru auditorii carora lise adreseazaProbabil cea mai buna explicate pentru

faptul ca exista patru Evanghelii este faptulca Duhul Sfant cauta sa ia contactul cu patrugrupuri diferite de persoane — patru tipuriantice care continua s&-sj aibS corespondenjein epoca modern^.

Nimeni nu contests ca Matei este evan-ghelia cu eel mai pronun^at caracter iudaic.Citatele din Vechiul Testament, discursuriledetaliate, genealogia Domnului nostru §i

tonul general Semitic vor fi remarcate chiar si de un cercetator novice al acestei evanghe-lii.

13



14 Introducere la Evanghelii

Marcu, scriind probabil din insasi capi-tala imperiului, se adreseaza romanilor si, inacelasi timp, milioanelor de oameni custructura similara, care prefera actiunile, unuistil mai filosofic. Prin urmare, evanghelia sa

abunda in miracole, redand, in schimb, mai purine parabole. Evanghelia aceasta nu arenevoie de nici o genealogie, deoarece pe niciun cetacean roman nu 1-ar fi interesat genea-logiile evreilor, in cazul unui Rob activ.

Luca este, in mod evident, Evangheliadestinata, in primul rand, grecilor si numero-silor romani, care iubeau si emulau literaturesi arta elinilor. Oamenii din aceasta categoriesunt indragostitf de tot ce este frumos, dearta, cultura si excelenja in literatura, precumsj de teme umaniste. Doctorul Luca e inmasura sa raspunda acestor aspiratii. Cores-

pondentii din epoca moderna ai acesteicategorii de oameni sunt francezii si, desi-

gur, urmasii grecilor antici. Nu este de mi-rare ca un francez a rostit binecunoscutaafirmatie, potrivit careia Luca este „cea maifrumoasa carte din lume" (vezi Introducereala Luca).

Cui i se adreseaza evanghelia dupa loan?loan este Evanghelia universal, care areceva de spus pentru tod. Este evanghelistica(20:30, 31), si totusi profund indragita defilosofi crestini de marca. Explicajia acesteiuniversalitad o vom gasi, poate, in faptul caloan este destinata „celei de-a treia rase" — nume dat de pagani primilor crestini, pentrufaptul ca acestia nu erau nici evrei, nici

pagani.

IV. Alte simboluri grupate in jurul apatru elementeIn Vechiul Testament gasim alte simbo-

luri grupate in jurul a patru elemente, careseingemaneaza minunat cu simbolistica celor

patru Evanghelii.„Mladita", ca titlu al Domnului nostru,

apare in urmatoarele contexte:„...lui David o MladrfS... un rege" (Ier.

23:5, 6)„Robul Meu, MLADITA" (Zah. 3:8)„Omul... MLADITA" (Zah. 6:12)„Mladu;a Domnului" (lehova) (Isa. 4:2)Gasim de asemenea in Vechiul Testa-ment patru "lata", care corespund exacttemelor principale ale Evangheliilor: „IataRegele tau" (Zah. 9:9) „Iata Robul Meu"(Isa. 42:1) „Iata Omul" (Zah. 6:12) „IataDumnezeul tau" (Isa. 40:9) O ultima

paralela, mai pujin evidenta,

dar care a constituit o mare binecuvantare pentru multi, este cea constitute de cele patru culori de materiale din cort, impreunacu sensurile simbolice corespunzatoare, si

prezentarea cvadrupia pe care o fac evan-

ghelistii atributelor Domnului: Purpuriu este culoarea de preferinja a lui

Matei, Evanghelia Regelui. Judecatori 8:26scoate in evidenta natura regaia a acesteiculori.

Stacojiu sau extrasul de carmaz, care seotyinea prin sfaramarea unui vierme deCOCHINEAL. Asta ne duce cu gandulimediat la Marcu, Evanghelia robului, „unvierme si ne-om" (Ps. 22:6)

Albul se refera la faptele neprihanite alesfintilor(Apo. 19:8). Luca subliniazaumani-tatea desSvarsitS a lui Cristos.

Albastru reprezinta bolta senina a cerului(Ex. 24:10), care infatiseaza minunat Dum-

nezeirea lui Cristos — nota predominanta inEvanghelia dupa loan.

V. Ordinea §i accentulIn Evanghelii, gasim evenimente care nu

sunt intotdeauna enumerate in ordinea incare s-au petrecut. Este bine sa §tim de lainceput ca Duhul lui Dumnezeu adeseagrupeaza evenimentele in functie de inva-

jatura lor morala. lata ce spune Kelly inaceasta privinja:

Se va dovedi, pe mfisura ce inaint&m (in studiulnostru) c£ ordinea Tntalnita in Evanghelia dupaLuca este de natura morala §\ ca el clasifica

faptele, conversatiile, intrebarile, raspunsurile §idiscursurile Domnului nostru in functie delegaturile ISuntrice, §i nu doar in ordinea externaa succesiunii evenimentelor, care, de fapt, ar ficea mai rudimentara si mai infantila dintremodalitajile de consemnare a faptelor. Dar agrupa evenimentele impreuna cu cauzele siurmarile lor, in ordinea lor morala, constituie osarcina mult mai dificiia pentru istoric, care sedeosebe§te, prin aceasta, de simplul cronicar.Dumnezeu il ajuta pe Luca sa realizeze acestlucru la modul desavar§it.2

VI. lntrebarea sinopticaDe ce exista atat de multe asemanari —

pana acolo incat gasim aproape formulariidentice in cazul unor pasaje destul de lungi

— si, in acelasi timp, atat de multe deosebiriin cazul primelor trei Evanghelii? — lataceea ce s-a numit „Problema sinoptica". Eaconstituie o problema mai mult pentru ceicare neaga inspirajia, decat pentru crestinii



Introducere la Evanghelii 15

conservatori. Multe teorii complexe au fostformulate, presupunand adesea documenteteoretice pierdute, care nu s-au pastrat informa scrisa. Unele dintre aceste idei sunt inacord cu Luca 1:1, fiind eel putin posibile

din punct de vedere ortodox3. Totu§i uneledintre aceste teorii au atins punctul in careafirma ca biserica primului secol ar fi incro-

pit „mituri" despre Isus Cristos. Pe langacaracterul de infidelitate fa$ de toate Scrip-turile Cre§tine §i istoria bisericii pe care ilreprezinta aceste teorii de a§a-zisa „criticaformala", trebuie sa subliniem ca nu existanici o dovada documentara pentru nici unadintre ele. Mai mult, nu se vor gdsi nicimacardoi cercetatori care sa fie de acord in

privinfa modului in care categorisesc §ifragmenteaza ei Evangheliile Sinoptice.

O solute mult mai buna a acestei proble-me o gasim in inse§i cuvintele Domnului de

la loan 14:26: „Dar Mangaietorul (Ajutorul,in engleza), Duhul Sfant, pe care fatal il vatrimite in numele Meu, El va va invaja toatelucrurile, §i va va aminti de toate lucrurile pecare vi le-am spus."

Astarezolvaproblemaamintirilormarto-rilor oculari din Matei $i loan, ba chiar §i dinMarcu — presupunand ca el consemneazaamintirile lui Petru a§a cum afirma istoria

bisericii. Adaugati la acest ajutor direct din partea Duhului Sfant documented scrisementfonate la Luca 1:1, extraordinar deexacta marturie verbala a tradifiei orale la

popoarele semitice §i aveti raspunsul laintrebarea sinoptica. Orice adevaruri, detalii

sau interpretari care ar fi fost necesare din-colo de aceste surse puteau fi revelate direct„(in cuvinte) pe care Duhul Sfant le preda"(1 Cor. 2:13).

Prin urmare, ori de cate ori intalnim ceeace pare la prima vedere o contradictie sau oneconcordanja asupra detaliilor, sa ne intre-

bam numaidecat: „De ce omite, include sausubliniaza aceasta Evanghelietocmai eveni-mentul sau cuvantarea respectiva?" De pilda,de doua ori Matei consemneaza ca doua

persoane au fost vindecate (de orbire §i de posesiune demonica), in vreme ce Marcu siLuca nu menfioneaza faptul respectiv decato data. Unii vad aici o contradictie. S-ar ficuvenit ca Matei, evanghelia iudeilor, saconsemneze doi oameni, deoarece potrivitlegii iudaice orice declarajie „trebuia sa sesprijine pe marturia a doi sau trei martori",in vreme ce celelalte evanghelii menlioneaza

persoana cu numele (orbul Bartimeu).Urmatoarele selecjii ilustreaza faptul ca

unele din dublurile aparente din Evangheliiau, de fapt, rolul de a scoate in evidentimportante deosebiri:

Textul de la Luca 6:20-23 pare sa du- bleze Predica de pe Munte, dar prima este o

predict rostit&pe campie (Luca 6:17). Ferici-rile descriu caracterul unui cetacean ideal alimparatiei, in vreme ce Luca urmaregte stilulde viaja al celor care sunt ucenicii lui Cris-tos.

Luca 6:40 pare sa fie identic cu Matei10:24. Dar la Matei Isus este invaiatorul iar noi suntem ucenicii Sai. La Luca facatorulde ucenici este invajatorul iar persoana pecare o instruie§te acesta este ucenicul. Matei7:22 subliniaza slujirea adusa Regelui, invreme ce Luca 13:25-27 descrie parta§ia cuinvaiatorul.

In vreme ce Luca 15:4-7 constituie oaspra condamnare a fariseilor, Matei 18:12,

13 se ocupa de copii §i de dragostea luiDumnezeu pentru ei.Atunci cSnd se aflau de faja numai cre-

dincioî, loan a afirmat: „E1 va va boteza cuDuhul Sfant" (Marcu 1:8; loan 1:33). Candinsa erau prin preajma tot felul de oameni, inspecial farisei, el a spus: „E1 va va boteza cuDuhul Sfant §i cu foe" (un botez al judecaiii)(Mat 3:l1;Luca3:16).

Expresia „Cu ce masura masurafi..." seaplica la atitudinea noastra de condamnarefaâ de alfii in Matei 7:2, iar la Marcu 4:24aceeasj expresie se refera la modul in carene insuîm Cuvdntul, in vreme ce la Luca6:38 expresia face aluzie la ddrnicia noastra.

Prin urmare, aceste deosebiri nu consti-tuie contradictii, ci exemple lasate in textulsacru cu premeditare, pentru a-1 indemna pecredinciosul meditativ sa caute hrana spiritu-ala.

VII. Paternitatea caitilorDe regula, atunci cand se discuta despre

paternitatea Evangheliilor —§i nu numai alor, ci §i a tuturor caitilor Bibliei — se obi§-nuie§te sa se imparl marturiile in doveziexterne §i interne. Exact acelasj lucru ne

propunem sa-1 facem §i noi in cazul tuturor celor douazeci §i §apte de carfi ale NouluiTestament, in categoria dovezilor extemeintra scriitorii care au trait mai aproape de

perioada redactarii car(ilor — in general,a§a-numilii „parinli ai bisericii", din secoleleal doilea §i al treilea §i cafiva eretici sauinvajatori falsj. Oamenii ace§tia citeaza, facaluzii sau uneori ne vorbesc concret desprecarfile §i autorii care ne intereseaza. De



16 Introducere la Evanghelii

pilda, daca Clement din Roma citeaza 1 Co-rinteni catre sfar§itul secolului intai al ereicre§tine, e evident ca aceasta carte nu poatefi o plastografie din secolul al doilea, scrisade cineva care semneaza cu numele luiPavel. La categoria dovezilor interne vomanaliza stilul, vocabularul, istoria §i conjinu-tul unei car$i, pentru a vedea daca sprijinasau contrazice ceea ce pretind documenteleexterne si autorii. De pilda, stilul caitilor Luca §i Fapte susjin cu argumente parerea caautqrul lor a fost un medic cult ne-evreu.

In multe carji se aduce in discutie a§a-zisul „canon" al ereticului din secolul aldoilea, Marcion (care nu este altceva decatlista caitilor aprobate de acesta). El nu aaprobat decat o versiune foarte redusa a lui

Luca §i doarzece dintre epistolele lui Pavel.Cu toate acestea, este un martor util, deoare-ce ne arata care carji constituiau norma pevremea sa. Canonul Muratorian (numit astfeldupa cardinalul italian Muratori, care adescoperit documentul respectiv) este o listaortodoxa, desj oarecum fragmentara, a car-Jilor creatine canonice.

NOTE FINALE'James C. Fernald, ed,, „Emblem," Funk

& Wagnalls Standard Handbook of Syn-onyms, Antonyms, and Prepositions,pg. 175.

2William Kelly, An Exposition of theGospel of Luke, pg. 16.

„Ortodox" cu sensul de „drept credin-cios", nu apartinand cultului ortodox.

03 Introducere La Evanghelii

Documents

Transcript of 03 Introducere La Evanghelii