NEOFORMAŢIILE

Acumulări şi separaţii de diverse substanţe, apărute în timpul solificării, ca

urmare a eluvierii-iluvierii, oxidării, reducerii, acţiunii animalelor şi plantelor etc.

Se diferenţiază pe profil prin culoare, formă, compoziţie.

Neoformaţii rezultate din acumularea de săruri

Neoformaţii rezultate din acumularea de oxizi

Neoformaţii rezultate din acumularea argilei

Neoformaţii reziduale

Neoformaţii biogene

Neoformaţii rezultate din acumularea de săruri → la solurile cu fenomene de eluviere-iluviere a sărurilor. După felul sărurilor, se deosebesc: -neoformaţii de carbonaţi de calciu, caracterizează orizontul C carbonatoacumulativ -de săruri solubile (îndeosebi cloruri), caracterizează orizontul salic

Eflorescenţe de săruri solubile

Concreţiuni carbonatice

După formă, se diferenţiază: -pseudomicelii (depuneri fine care au aspectul miceliilor de ciuperci) ; eflorescenţe ; vinişoare (depuneri alungite pe traseele rădăcinilor care s-au descompus) ; tubuşoare (depuneri mai groase decât vinişoarele) ; pete (depuneri pe pereţii crăpăturilor sau pe feţele agregatelor structurale) ; pungi sau cuiburi ; concreţiuni (depuneri concreţionare, cu grad de cimentare mai mare sau mai mic, care apar în cazul carbonaţiilor de calciu)

Neoformaţii rezultate din acumularea de oxizi → apar ca urmare a manifestării a două tipuri de procese de solificare, eluvierea-iluvierea oxizilor (caracteristic solurilor podzolice) şi gleizarea/pseudogleizarea (caracteristică solurilor hidromorfe).

-În primul caz, oxizii de fier, mangan, aluminiu sunt solubilizaţi şi migrează, acumulându-se într-un orizont iluvial sescvioxidic (Bhs, Bs), rezultând:

-grăunţi de nisip cu înveliş colorat –cu culori gălbui sau ruginii (date de oxizii de fier)

-concreţiuni grezoase

- orizont de orstein (alios) – strate continui, cimentate mai ales cu oxizi de fier; fac parte din orizonturile iluviale spodice ale podzolurilor formate pe roci foarte acide.

Orizonturi iluviale sescvioxidice

- În al doilea caz, intensitatea mare a reacţiilor de oxidare şi reducere, caracteristice solurilor afectate de procese de hidromorfism (gleizare – orizonturi gleice, G de reducere/Gr şi de oxido-reducere/Go; stagnogleizare – orizont stagnic/W şi hipostagnic/w), poate duce la apariţia: - petelor de oxizi de mangan – dau o culoare brună-negricioasă; - petelor de oxizi de fier – dau culori gălbui-ruginii; - petelor de reducere – datorate compuşilor fierului feros, care dau culori cenuşii, verzui sau albăstrui; - concreţiunilor ferimanganice (bobovine sau alice de pământ).

Orizonturi gleice – pete de reducere şi de oxidare

Fragment de orizont afectat de stagnogleizare - pete şi concreţiuni ferimanganice

Neoformaţii rezultate din acumularea argilei → reprezintă un caracter definitoriu în identificarea orizontului B argiloiluvial (B argic) - Bt Apar prin procese de eluviere-iluviere a argilei, aceasta migrând din parte superioară a profilului de sol şi depunându-se mai jos, sub formă de pelicule în jurul grăunţilor de nisip sau pe feţele agregatelor structurale.

Pelicule de argilă

Neoformaţii reziduale → apar în solurile cu procese intense de eluviere a coloizilor (argilă, humus, sescvioxizi), ce duc la spălarea de pelicula coloidală a particulelor grosiere de sol sau la pudrarea acestora şi a agregatelor structurale cu o pulbere fină silicioasă.

Orizontul E +B

Orizontul Ea

Orizontul Es

Se pot întâlni: -aglomerări de particule de sol (grăunţi de nisip) lipsite de peliculă coloidală - sunt frecvente la solurile foarte acide (podzoluri), în orizontul eluvial (E spodic - Es) -pudrări de silice – pete albicioase date de aglomerările fine de silice care acoperă suprafaţa agregatelor structurale sau a particulelor grosiere de sol; pot să apară în orizonturile eluviale (E albic - Ea), cât şi în tranziţia E+B

Neoformaţii biogene → apar în urma acţiunii în sol a animalelor şi a rădăcinilor plantelor; pot fi enumerate: -crotovine – galerii de hârciogi, cârtiţe etc. care pot fi umplute sau nu cu material din alt orizont - cervotocine – canale de râme sau alte animale mici - culcuşuri (lăcaşuri) de larve -coprolite – dejecţii de râme sub forma unor grăunciori de pământ - cornevine – canale mari rămase în urma putrezirii unor rădăcini lemnoase; uneori sunt umplute cu material

venit de regulă din orizontul A cervotocine - dendrite – urme de rădăcini imprimate pe suprafaţa agregatelor structurale

crotovine

coprolite

cervotocine