Activitate extraşcolară

DRAGOBETE –zeul IUBIRII

Personajele:PrezentatoriiBaba MoşneagulGhiocica ,fata lorFetele:Florica ,Anica, Ileana, Paraschiţa,Ioana, Catrina,Maria,DomnicaFlăcăii:Ion, Vasile, Ştefan, Gheorghe,Andrei,Mihai,Petru,PavelPrezentatorul I : La 24 februarie,ştie mic şi mare La români e sărbătoarePrezentatorul II: Srabatoarea Dragobetelui, Ziua Indrăgostiţilor.Prezentatorul I Dragobete, fiul Dochiei, este perceput de-a lungul tradiţiei ca un bărbat chipes, plin de viaţa si năvalnic, numit şi Cap de primăvară sau Logodnicul păsărilor. Prezentatorul II De-a lungul anilor, românii au transformat Dragobetele în protectorul iubirii, tradiţia s-a extins şi la oameni, astfel se spune că băieţii si fetele se întîlneau în această zi pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Odinioara, satele răsunau de zicala: Dragobetele sărută fetele.Prezentatorul I Obiceiul era ca tinerii satelor, îmbrăcaţi de sărbătoare, să se întîlnească dimineaţa, în faţa bisericii şi să plece cîntînd către pădure sau lunci în căutarea florilor de primăvară. La prînz, fetele plecau spre sat în fugă, urmărite îndeaproape de băieti.Prezentatorul II Cînd baiatul era acceptat de fată, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată în văzul tuturor. Gestul avea semnificaţia unei logodne, care ,mai tarziu, se putea transforma în logodnă adevarată. Prezentatorul I Obiceiul se numea zburătorit. Dupa-amiaza avea loc petrecerea.Tinerii se adunau la cineva acasă şi organizau şezători pentru a petrece în voie bună şi veselie.Se spunea că tinerii care nu petrec de Dragobete nu-şi vor găsi perechea tot restul anului.Prezentatorul II Bine-aţi venit dar la a noastră sărbătoare !O fata 1: Fetelor, fetelor, Am auzit de la Vasile azi ,dupa zburătăit,vom petrece la Ghiocica . Lelea Floare ne invită pe fiecare /La dânsa-n sărbătoare .Cred că vrea să-i ochească Ghiocicăi vreun flăcău.Fata 2:1

D’ap cine nu vrea?!Poate om avea şi noi noroc ,poate vede el Dragobete dragostea noastră şi ne-a ajuta,(ironic)dacă nu şi-a rupt săgeata de-amu.Perechea ni-oi întîlni/Şi ne-om înveseli.Unde-om cânta, om juca şi-om lucra, Iar flăcăii o mână de ajutor ne-or da.Fata 1:Grăbiţi-vă şi vă gătiţi,Frumoase cu toate să fiţi!/Chiar daca-i sarbătoare de lucrul să vă luaţi sa plăcem la Lelea Floare c-apoi să ne cheme şi la anul viitor.Fata2:La petrecerea anunţată vine din sat orice fată.Şi flăcăii or veni,numai dacă i-or pofti. Haideţi dar sa ne gătim,la 4 ne întîlnimIes cîntînd Vom petrece pînă-n zori, Unde-s fete şi feciori,Om cînta şi om lucra / Cu flăcăii vom juca!

Se deschide cortinaBaba: Of,of,of,păcatele mele,toată ziua ma-nvîrt prin casă,dar lucru nu-l mai termin.Şi fata ceea nu se trezeşte să-mi ajute. Seara n-o poţi culca, dimineaţa n-o poţi scula Cîntă Scoală,scoală fată hăi/ Şi dă apă la giţăi(2 ori) Fata: (liniştit,întins....) Mamă,mamă nu ma duc/că viţeii mă împung... Baba: Scoală,scoală, fată hăi/la portiţă-s doi flacai Fata: Mulţumesc, mămucă hăi/Că ai grijă de flăcăi Cîntecul Scoală,fată hăi..Baba:Aracan de mine! Numai flăcăii ţi-s în cap.Ian poftim de te apucă să mături prin casă,fă-ţi poftă de măncare.

(aleargă cu oglinda,mătura)Baba: Da, totul este pregătit: am fiert boabe, am făcut floricele, musafirii Ghiocica: Da, mamă, e foarte frumos. Orice petrecere e o mare sărbătoare Moşneagul:Da las, Ghiocică,nu mai mătura atîta, că cică...numai casa nemăturată.... (pauză)musafiri aşteaptă. Fata:Musafiri?Da cît e ora? Amuş m-oi pomeni cu fetele la uşă.Moşneagul:Da ce,fată hăi,flăcăi n-or veni?Fata:(ruşinată) Ei,tată... şi neata?! Numaidecît că vin ,după zburătăit Moşneagul: Mă duc să mă lungesc oleacă Nu ştiu de ce mă cam doare capulBaba: Hmm!ca să te doară, trebuie să-l ai .Da îl ai ori nu-l ai, pălărie tot trebuie să-ţi cumperi.Moşneagul: Nu ştiu cine dintre noi doi nu-l are.Eu de amu îs gata pentru oaspeţi,iaca cofăielul,iaca bărbăţelul,da voi...nici plăcinte,măi,ArvinteBaba: (ironic)Frunză verde, primăvară,/Bărbatul bun e o comoară. ....Ascultă, Ghiocico,ce-ţi spune maică-ta şi voi, copii, ascultaţi (reia primele versuri) Când îl ai, să-l preţuieşti, /Căci prea des nu îl găseşti. /Vremurile se-nrăiesc, /Oamenii buni se răresc,/Însă în această casă /Numai oameni buni se-aşează. Pot să vină de-amu şi

2

oaspeţii .Haideţi să punem şi muzică să se audă că petrecerea a început poate or veni mai repede. Moşneagul:D’apoi poate îţi cînt eu?

Cîntă Aseară ţi-am luat basma...Se aude gălăgie,vin cîteva fete.

Florica:Bună sara, lele Floare! Bună sara..Fetele:Am venit la sărbătoare/Azi la casa dumitale,/Dacă bine ni-i primi/Ş-altă dată om veni!

Baba cu moşneagul le întîlneşte.Baba: Poftiţi fetelor, poftiţi,/La petrecere veniţi!/C-acesta-i obicei străbun,/Păstrat şi astăzi la români/Muncă, joc şi voie bună/Să-mpletesc azi împreună/După datina străbună!/Doamne, mult îmi place mie/Să am în casă veselie,/Să lucrăm şi să cântăm/Şi la urmă să jucăm.Moşneagul:Bună sara, dar numai atâtea aţi venit?Anica:Ba, mai vin şi altele, dar noi suntem de pe valea Durleştiului. Mai trebuie să vină cele de la Chişinău şi astea din Truşeni .Baba: Hai aşăzaţi-vă unde vi-i locu’!Florica:Eu nu mă aşez lângă fereastră că vin feciorii şi mă sperie!

Se aude zgomot afară; mai intră alte 6 fete în scenă.Moşnegul: Bine c-aţi venit şi voi, că ia amu-i ziuă şi vor cîntă cocoşii. Ileana: Iaca eu am adus pîine şi sare ,ca să fie soare.Paraschiţa: Dar eu am adus 2 cepe, să n-avem oiţe sterpe.Ioana: Da eu am adus 4 hrinci de brînză grasă, să le pun chiar acu pe masă.Catrina: Da eu am adus placinte cu mărar,poate ni-oi găsi un gospodar.Maria:Da eu am adus 9 căţei de usturoi, să ploaie şi pe la noi.Domnica:Da eu am adus 7 mere, să ne păzească domnul de gurile rele.Toţi: Dă, Doamne.

Cântec: La căsuţa d-ingă valeLa căsuţa d-ingă vale, dragă IleanăFac fetele şezătoare,dragă Ileană

Şi fac focul de nuiele, dragă IleanăSă vie feciori la ele, dragă Ileană.

Refren: Dragă ţi şi da şi nu Şi cum şi ca si pân-amu

Dă-i nu, dă-i nu. (se repetă 2 ori)Dar feciorii ni s-o dus, dragă IleanăLa şezătoarea din sus, dragă IleanăAcolo-i casa de bârne, dragă IleanăŞi fetele-s mai bătrâne, dragă Ileană

Fete-avem, feciori n-avem, dragă Ileană Ne-om face vreo doi de lemn, dragă Ileană

Cu picioare de tuleni, dragă Ileană Ş-om zice că-s lătureni, dragă Ileană

3

Baba:Iaca e străveche vorba că unde oameni buni s-adună e mult cînt şi voie bună. Sper aşa să fie şi în căsuţa noastră.Cîntă Căsuţa noastră cuibuşor de nebuniiMoşneagul: Ştiţi voi că de om bun şi de vreme bună nu te mai saturi. Seara-i lungă şi-o să ne-ajungă. /Să cântăm şi să lucrăm, /Ca bine să ne simţim /Şi timpul să-l păcălim. Fata:Ghiocică,da cîinele vostru e rău?Ghiocica:Îi rău numai că nu se repede.Hămăieşte din cuşcă.Dar de ce întrebi?Fata:Dacă or veni băieţii,n-a sări la dînşii? S-or speria şi s-or duce la altă casă.Altă fată:Ce grijă are Anica!Hai mai bine să aranjăm masa că amuş or poposi şi flăcăii şi nici cîinele nu i-a opri.Fata: Ghiocică, a murit cineva la voi în casă?Ghiocica:A murit bunica anţărţ.Fata:Ce vorbeşti?Da cînd aţi pus-o în sicriu,n-a sărit mîţa peste dînsa?C-am auzit că dacă sare mîţa peste sicriu,mortul se face strigoi şi vine în fiecare sară să vadă ce fac ai săi.Ghiocica:(zîmbeşte) Ei,bunica mea nu se mai făcea strigoaică chiar dacă ar fi sărit peste sicriu mîţa cu tot cu motănaşi.Fata:De ce crezi?Ghiocica:D’ap ea era aşa de mititică.Veşnic o dureau şalele.Da de la ţintirim pînă aici e îmblătură, nu şagă.Venea de 2 ori acasă şi iar murea.Fata:Da tare mai ghicea bunica ta.Tu ştii vreun descintec de-al ei?Ghiocica: Ştiam în boghi şi....Iaca şezătoarea ni-i deplină, dar flăcăii nu ne mai vin. Moşneagul:da nu cumva au ramas ei acolo în pădure.Iaca îi aşteptaţi voi aicea,dar ei ...demult sunt în Truşeni.Ghiocica:Ei,tată...

Căntecul Frunză verde,bob grăunte

4

Frunzuliţă de bob grăunte la-laMăi, bădiţă, de la munteTe aştept seară de seară Bade de la inimioară.Uite bade-n ochii mei,măiVezi de poţi trăi cu ei,măi

Şi de vezi că n-ai trăiLasă-mă că n-oi muriEu sînt fată din codru,măiDar nu m-o mîncat lupu,măiLupu mîncă oi şi boiDar nu fete – aşa ca noi...

Florica: Haideţi să facem ceva că flăcăii numai vin. Ori poate cîinele i-a speriat.A hămăit cîinele? Staţi că oi descânta eu că descîntecul de Dragobete e trainic ca şi cel de Sf.Andrei.

Ia nişte lemne şi începe a descânta, bătându-le unul de altul.Soc, soroc,/Să ne-aduci flăcăi de joc./O întrerupe Anica Anica:Florică,ian dă să le stropim cu agheazma de la

Bobotează,poate şi pe ei le-om aghezmui,şi mai repede or veni.(stropeşte lemnele)Florica: Soc, soroc,/Să ne-aduci flăcăi de joc/Că feciori de nu-i

aduce,Vârful ţi l-om reteza,/Rădăcina ţi s-a usca,/Floare albă nu-i mai face,Boabă neagră nu-i mai coace!

Anica: Vino bade, serile,/Să-mi auzi mustrările/Că mă mustră măicuţa,

bade, pentru dumneata!Ileana:Staţi, fetelor că mai ştiu eu unul învăţat de la mama mamei ...mai în scurt unul vechi ca ziua şi noaptea. Oi toarce din caier ş-oi face nod pe fir:/Nu torc, / Că-ntorc toţi feciorii/ Din toate şezătorile,/ De n-or veni, Or pocni,/ De n-or pleca,/ Or crăpa,/ Să n-aibă stare,/ Până la noi în şezătoare.

Paraschiţa :Hai amu să legăm gardu’: Eu nu leg gardu’,/Că-l leg pe dracu’ /Şi dracu’ pe feciori,/Să ne vie-n şezători!

Ioana : Şi eu mai ştiu ceva: (ia un răşchitor, şi îl pune jos şi descântă la el)

Călărim pe răşchitor,/ Ca să ne vie feciori/Că-s porniţi în şezători.Răşchitorul e purtat /S-aducă feciori din sat/Care-s gata de-nsurat;Răşchitoru-i cu fir plin,/Mulţi feciori nouă ne vin./Îţi mulţumesc răşchitor,/Că ne-aduci frumoşi feciori./Că noi suntem tinerele,/Harnice şi frumuşele/Cu mâini iuţi şi pricepute,/Răşchitoru-l umplem iute,Feciorilor să le placă/Şi acas’ să ne petreacă!Catrina:Frunză verde de pelin, fete sunt , feciori nu vin!Maria :Zis-a badea c-a veni,/ Luna, dac-a răsări./Ies afară, luna-i sus,Badea-unde s-o fi dus./Vino ,bade, serile,/Să-mi auzi mustrările/Că mă mustră măicuţa,/ Bade, pentru dumneata.Domnica: Şi eu mai ştiu ceva. Hai să dăm cu ciurul!

Două fete se întorc cu spatele una la alta, aplecate şi dau ciurul de-a dura de la una la alta.

Duduluc, butuc,/Pe Ion, pe Vasile îl aduc,/Dacă n-a veni,/A plesni./Dacă n-a şedea,/A crăpa./Prin opinci, furnici/Prin obiele, stropşele/Să n-aibă linişte /Pân-aici a ajunge.

Fac pauză şi ascultă să vadă dacă vin feciori; lucrează. Se aud tropote afară; intră 4 fecioraşi în scenă; fetele le întorc spatele, lucrează.Baba:Vă poftesc aici să staţi,/Lângă fete v-aşezaţi, /Cu mânile să lucraţiŞi cu gura să cântaţi/Un cântec de veselie /Cum numa tineretu ştie!Flăcăii:

Fost-am omu pădurii (2x)Şi nu m-or mâncat lupii (2x)

R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)

Că nici lupii nu-s nebuni (2x)Să mănânce oameni buni (2x)

R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)Coborâi din deal în vale (2x)Mă-ntâlnii cu doru-n cale (2x)

R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)Doru prinse a mă-ntreba (2x)Doru ţii de cineva (2x)

R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)

Eu la dor am prins a-i spune (2x)Măi dorule, măi nebune! (2x)

R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)

Mai văzut-ai om frumos (2x)Să nu fie păcătos! (2x)

R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)

Mai văzut-ai om de treabă (2x)Să nu-i fie lumea dragă. (2x)R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x

Flăcăii:Bună sara, gazdă mare,Am ajuns la sărbătoareCă tot am zburătăitDar fete frumoase ca aici n-am găsit!Vai, ce fete frumuşele!

Am adus câte o floarePentru fete muncitoare,Iar la gazdă, busuioc,Să-i poarte numa’ noroc!Ne-am adunat împreunăLa sărbătoarea străbună!

Dar ce-aţi tăcut toate?Florica:Ia tăcem, ca să lucrăm. Aşezaţi-vă lângă sobă, dac-aţi venit, să nu vă fie frig.Anica: Cînd vii bade-n şezătoare /Nu sta la uşă-n picioare/Uităte-n casa de-a rîndul/Si te-aseaza un ţi-e gîndul.Ion: Iata-ma sunt românaş/Cam josuţ ,dar drăgălaş/Tata zice că-s fecior,/Iară mama,puişor!/Mă îmbracă,mă găteşte,/Uite aşa pe româneşte !/Cu opinci ,cu zurgălăi/Cum stă bine la flăcăi/şi cu cuşma pe-o ureche/Ca să le fiu drag la fete/şi asa ma duc la horă/Sa-i aduc maicutii noră.Ileana:Aici casa-i de nuiele/Si fetele-s frumusele/vezi alege dintre ele Dincolo-i casa de bîrne/Si fetele-s cam bătrîne.Vasile: Sunt român si n-am pereche/Port caciula pe-o ureche/Am camaşă şi iţari/Brîu încins ca un serpar/In picioare am opinci /C-aşa-i portul pe aici.Paraschiţa:De ti-e gîndul în altă parte/Du-te bade mai departe/Ca sunt si alte şezatori /Cu fete si cu feciori. Mai flăcăi,dar voi un cintec de dragoste ştiţi? Vasile:Dragostea unde se pune Te arde ca pe-un cărbune. Ioana:Maica mi-o facut gura/Voioasa ca cetera,/Si m-o leganat pe luna,/Sa fiu tot cu voie buna.Ştefan :La fîntana ,la izvor/Se-ntîlneste dor cu dor ,/Fete mîndre cu ulcioare/ şi baieti harnici, voiosi,/Mandri si cu toţi frumosi.

Catrina :Bine-i sta la pom în floare/La flăcăii în sezatoare/Haideti fete sa cîntam/La băieti nu ne lăsăm

Cântec: Bade, pălărie nouăBade, pălărie nouă,Tu mi-ai rupt inima-n douăTu mi-ai rupt-o, tu mi-o coase Cu fir roşu de mătase.Badea-i om de omenie,Dar sărutul nu-l prea ştieŞi mă roagă ziua toatăCa să-l mai sărut o dată.Eu-l sărut de nu mai pot,Iar el nu-nvaţă deloc.Se aud feciorii afară cântând: Frunză verde baraboi/Ia amu sosim şi noi!Maria: Auziţi, amu vin feciorii noştri. Să ne purtăm cu lucrul!

Intră în scenă 6 flăcăiGheorghe: Bună seara!Fetele : (binevoitoare) – Bună seara, bună seara, bine c-aţi venit, dar ce-aţi întârziat atâta? Andrei: Apoi, ce să fie? Am avut de numărat un sac de grâu la lingurarlu satului… Dar ia cine-o fost mai harnici ca noi, au sosit.

Dau mâna cu fecioraşii, le scutură mâna atât de tare, încât unora le cade cuşma din cap.

Mihai :Mă, dacă n-aţi învăţat să vă luaţi cuşma din cap, de ce n-o coaseţi cu cuie să nu v-o sufle vântul!

Toţi râd; feciorii care erau prin casă încep a se aşeza pe lângă fete.

Maria:Şi-acum că sunteţi aici /Vă rugăm să luaţi loc/La un cânt şi la un joc./Aţi venit să şi lucraţi/Nu numai ca să cântaţi/Când lucrăm toţi împreună/Avem spor şi voie bună.Baba: Să mai zic şi eu gurile să nu vă tacă,/În proverbe să se-ntreacă! /În zicale româneşti /Şi în vorbe bătrâneşti! /Aşa te înţelepţeşti: /Şi munceşti, dar şi gândeşti!Apoi, bunătăţi serveşti!Moşneagul :Că bine zici ,ia mai daţi fetelor cîte-o plăcinţică că lăsaţi flăcăii iştea cu urechile lungite,ia acuş or pica de foame ...să vedem sunteţi bune de măritat.Florica:Bune,bune de măritat şi cu zestre. Cântec

Mi-o zîs mama că mi-o daZestre când m-oi mărita:Douăzeci de perne mari,

Tăte pline cu ţânţari,Douăzeci de perne moi,Tăte pline cu gunoi,

9

Douăzeci de perne mici,Tăte pline cu furnici,Două raţe crăcănate,

Parcă zici că-s vaci cu lapteŞi un petec de grădinăCât se ouă o găină!

Mihai:Să vă spun şi eu una hazlie:

1.Ion si Gheorghe în tren. La un moment dat, primesc de la vecinul de compartiment o banană.Nestiind cum se mănîncă, il urmaresc pe om cum o desface si o desfac si ei. Il urmaresc cum o muşca si Ion muşca si el, moment în care trenul intra în tunel.Ion: - Gheorghe, ai muşcat şi tu?Gheorghe:Nu. Ion: - Nu musca, ba, ca orbeşti!2.Ion se intalneste cu un vecin.Ion: - Unde duci ceasul asta de perete?Vecinul: - La veterinar! I-a raguşit cucul!!!

-Hai că-i bună!Să vă zic şi eu o întîmplare .Recită Cîinele ovreului de G.Topîrceanu

Ceilalţi râd şi servesc câte ceva.Moşneagul: Cât voi îţi lucra, eu vă voi spune ceva. De sunteţi în şezătoare, să vă spun o ghicitoare:

Când mă sui pe ea acuş,Mă şi simt pe derdeluş.

E prieten credincios,Şi-i place să roadă-un os.

Nu-i făină, dar se cerne,Nu-i covor, dar se aşterne.

Paşte iarbă şi-are lână,

O găsim iarna la stână.

În cojoacă şi desculţ,Umblă mormăind prin munţi.

Fricos ca dânsul altul nu-iSe teme şi de umbra lui.

Maria:La taifas destul am stat /Şi multe am învăţat. /Nu e vremea să vedem /Dacă-i bine ce lucrăm? /Să ştim: harnic cine este?/Cine frumos împleteşte?/Cine coase mai de soi /Dintre oameni buni ca noi? /O poftim pe baba Floare/Rudă cu strămoş Adam, /Să-mi spună: talent eu am? Mai flăcăi,dar voi un cintec de dragoste ştiţi? Vasile:Dragostea unde se pune Te arde ca pe-un cărbune.

10

Petru:Cîte fete moldovene/Toate negre la sprîncene/Numai una-n satul meu/e aşa cum o vreu eu/are mersul legănat/legănat şi alintat/Gîtul cu mărgelele/e cerul cu stelele/ochi frumoşi ca 2 stele/buze dulci şi subţirele...

Baba Mult vorbiţi, puţin lucraţi, /Prea puţine adunaţi.Când era pe vremea mea...

(Ceilalţi spun: Hă... Hă...)Într-o noapte se umplea /Casa de ce împleteam. /Cu har mult pe-atunci zoream. (Ea se uită la fiecare, ce a împletit. Gustă şi o prăjitură, şi un strop de vin.) Nu-i chiar rău ce aţi făcut. /Sunteţi însă la-nceput. /Daţi-i zor şi s-aveţi spor! /E sfatul bătrânilor! Cîntecul băieţilor

Pădurice de stejar (pentru băieţi)Pădurice de stejar,măi(2 ori)Lasă-mă să tai un par,dîrla...Să fac osie la carSă-mi cobor mîndra din deal. dîrla...Batîli focu di feti (3 ori)Beu horilcă pînă-s beti dîrla...Beu horilcă pînă-s beti Ş-apoi zic că-s diochete, dîrla...

M-o trimis mama la coasă(3ori)Meserie urîcioasă dîrla...M-o trimis la crîşma BEAsta-i meseria me dîrla...StrigăturăAsta-i meseria me !!!Că şi asta-i muncă gre!!!

Se aude muzică populară, veselă.Moşneagul: La pomul cel lăudat,/Oameni mulţi au alergat. /Tot cu saci, tot cu desagi, /Ca la culesul de fragi; /Ei nimica n-au primit, /Doar zâmbetul le-a pierit../Bogăţia străluceşte, /Însă nu prea dăruieşte!... Pavel: : Vorba lungă-i sărăcie, /Iar tăcerea - avuţie;/Înţeleptul se gândeşte, /Iar nebunul se grăbeşte;/Dar noi nu putem tăcea, /Vorbim pentru a lucra! /Munca şi cu graiul bun /Sunt argint curat, vă spun! Baba: Să mai şi gustăm un pic, /O plăcintă şi-un covrig/Şi să mai glumim niţel, Să nu ne-ntristăm defel./Cineva a obosit? /Ne oprim spre odihnit?/Sforăitul omului: /Bâlbâitul somnului. /

Pavel ia traista din cui şi apoi ia câte un semn (căciula, fular, etc.) de la fiecare fecior, pe care le pune în traistă, apoi scoţând câte unu întreabă:- A cui e zălogul acesta ce să facă?- Să meargă la sobă şi să strige cucurigu!- A cui e zălogul acesta ce să facă?

11

- Să sară-ntr-un picior de la masă la sobă!- A cui e zălogul acesta ce să facă?- Să strângă soba-n braţe!- A cui e zălogul acesta ce să facă?- S-o pupe pe Măria!- A cui e zălogul acesta ce să facă?- S-o strângă-n braţe pe Ioana!

Se mai inventează situaţii hazlii.

Domnica: Ce folos de voi feciori/Că umblaţi în şezători/Rămîn fuse neluate /Şi fetele nejucate!

Ion:Frunză verde busuioc,/Hai mândruţă să te joc!

DansFetele sunt chemate la joc. (după joc, băieţii strâng fetele în braţe)

Florica:Am venit să şi lucrăm,/Nu numai ca să cântăm/dansăm /Când lucrăm toţi împreună,/Avem spor şi voie bună.

Dans cu strigăturiŞtefan:Fost-am fecior nu prea foarte/Ş-am iubit fetele toate/Câte fete-n braţe-am strâns,/După mine, toate-au plâns./De te-oi strânge şi pe tine, Anica: Şi tu-i plânge după mine!/Ce mi-i mie de-un drăguţ/Ca pădurii de-un lemnuţ./Unu-i taie, zece-i lasă,/Şi tot îi pădurea deasă…/Mie, de-un drăguţ … nu-mi pasă!

Gheorghe :Astă fată –i logodită/Şi nu ştie a face pită./C-o făcut asară opt/Şi niciuna nu s-o copt./Şi le-o pus pe toate-n rând,/Nici un câine nu-i flămând!

Ileana:Ochii mei sunt verzi ca iarba,/Tu te uiţi la ei degeaba./Ochii mei sunt frumuşei,/Nu se uită la ai tăi.

Andrei:Cât fu vara de frumoasă,/Nu pusei mâna pe coasă,/C-am cătat umbra de groasă/Şi pe mândra de frumoasă./Trecu vara ca şi-o pâine,/Veni iarna ca şi-un câine,/Eu trăiesc ca vai de mine!

12

Paraschiţa: Bade, bădişorule,/Dragoste ţi-am semănat,/Floricele p-ingă sat,/Să nu trăieşti supărat./Dragoste ţi-am răsădit,/Floricele p-ingă rât,/Să nu trăieşti cu urât.Mihai:Draga mea floare de munte,/Eu ca tine nu văd multe./Draga mea floare de şes,/Eu pe tine te-am ales!/Ioana :Zi, bădiţă-n frunză iară ,/Să te-ascult de către seară./Că de când n-ai zis demult,/Doamne, dor mi să te-ascult;/Când te-ascult, sara pe lună,/Vai, bădiţă, frumos sună.

Petru :Cât îi lumea pe sub soare,/Nu-i bine ca-nsărbătoare./Că sunt fete şi feciori,/Şi mai uiţi de supărări.

Moşneagul: Brava,frumos ştiţi a striga. Dar alte jocuri din petrerceri , mai ştiţi?

Pavel ia un scăunel, se aşază pe el, în faţa tuturor.

Catrina Ce-ai păţit? Pavel :Am căzut în fântână.Catrina : - Cine să te scoată?Pavel: Anica.

Fata chemată, merge se aşază pe genunchii băiatului, îl sărută, iar apoi rămâne ea „în fântână”.

Când este băiat „în fântână”, dialogul este purtat cu fetele şi viceversa.

Se continuă jocul câteva minute.

Andrei : Vreţi să cântăm ceva de dragoste?Flăcăii - Cum să nu….

Cântec: Cui nu-i place dragostea?Anica :Timpul noi l-am păcălit, /A trecut şi n-am simţit; /Iarna nopţile sunt lungi, /Cât să dormi, când să te culci, /Nu-i mai bine să sporeşti, /Zestrea să îţi înmulţeşti? /Gazda: Iar eu sunt foarte făloasă,/Că taman la mine-n casă /Aţi poftit să v-adunaţi: Numai oameni minunaţi, /Românaşi prea pricepuţi, /La minte şi mână iuţi! /Ion: Şi-acum lucrul să lăsăm /Şi o horă să jucăm/Vă urăm de sănătate, /Mulţumim de bunătate. Poate ne-oţi mai invita /Şi de noi nu veţi uita!/Se formează o horă, pe muzică populară.Domnica: Mă, dar s-o făcut târziu, nu mergem acasă?Gheorghe: Ba, dar mai jucăm un joc ş-apoi om merge.

Se joacă ultimul joc.

13

Catrina : Foaie verde de cicoare,/Bine-a fost la sărbătoare/A fost numai bucurie/Cîntec,joc si veselie.Ioana : Foaie verde de cicoare/Chiar astazi la sărbătoare/ /S-a muncit, cantat ,dansat/Si cu toti ne-am bucurat.Baba:Doamne,îţi mulţumim pentru sufletul şi patima cu care ne-ai înzestrat neamul.A spus poetul că Românul e născut poet!Să ştiţi că aşa-i.Vorba v-a fost poezie,sufletul iubire şi cîntec.Flăcăii:Rămâi cu bine, lele Floare, mulţam de găzduire.Gazda: Mergeţi în pace, dragii mei, şi vă mai aşteptăm şi la anul.

Toţi se adună şi ies din scenă, cuprinşi.

TOŢI: Rămâi gazdă sănătoasă/Noi amu mergem acasă /Noi amu venim de ieri,/C-o fost bune rânduieli.

Să ne fie casa casă

Să trăiască,să-nfloreascăS-o păziţi să ne păzeascăVatra cea care ne poartăPrin istorie şi prin soartă

Să ne fie casa casăLuminoasă şi frumoasă

Să ne-ajungă azi şi mîineBucăţica cea de pîineCopilaş cu vorba dulceLîngă mama să se culceEa să-i spună o povesteCare-a fost şi tot mai este

14