1

SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN

ROMAcircNIA FILIALA TIMIŞOARA

PHILOLOGICA BANATICA

1

Timişoara 2011

2

Philologica Banatica apare de două ori pe an sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice Filiala Timişoara

Preşedinte Prof univ dr Vasile D Ţacircra

Comitetul de Redacţie Redactor-şef şi Director fondator Prof univ dr Sergiu Drincu Secretariat de redacţie Lector univ dr Mirela Boncea Lector univ dr Nadia Obrocea Membri Conf univ dr Luminiţa Vleja (Universitatea de Vest)

Prof drd Mihaela Bicircnă (Liceul bdquoC Brediceanurdquo Lugoj) Lector univ dr Dorina Chiş-Toia (Universitatea bdquoEftimie Murgurdquo Reşiţa) Prof dr Mirela Danciu (Şcoala cu clasele I-VIII nr 22 Timişoara) Lector univ drd Silvia Madincea-Paşcu (Universitatea Tibiscus Timişoara Lector univ dr Voica Radu (Universitatea bdquoAurel Vlaicurdquo Arad)

Comitetul Ştiinţific Prof univ dr Ileana Oancea Preşedinte Comitetul Internaţional Dr Phil Johannes Bettisch (Stuttgart) Prof univ dr Jenny Brumme (Barcelona) Prof univ dr Norberto Cacciaglia (Perugia) Prof univ dr Maria Iliescu (Innsbruck) Membri Acad Marius Sala Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan-Al Rosettirdquo

Prof univ dr Viorica Bălteanu Universitatea de Vest din Timişoara Cercet Şt I dr Eugen Beltechi Institutul bdquoSextil Puşcariurdquo Cluj Prof univ dr Petru Livius Bercea Universitatea Europeană Drăgan Lugoj Conf univ dr Marcu Mihail Deleanu Reşiţa Prof univ dr I Funeriu Universitatea bdquoAurel Vlaicurdquo Arad Conf univ dr Aurelia Turcu Universitatea de Vest din Timişoara

Coperta Dan Niţu Tehnoredactare computerizată Ladislau Szalai copy Copyright Editura Mirton şi Editura Amphora Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Reproducerea parţială sau integrală pe orice suport fără acordul scris al editurilor Mirton şi Amphora este interzisă

ISSN 1843-4088 Notă Icircn cazul studiilor referitoare la alte limbi decacirct romacircna Redacţia a stabilit ca trimiterile

bibliografice să respecte normele din limbile respective

3

Sumar Ileana OANCEA Italiana la Timişoara 5

I Lingvistică generală

Cătălin DEHELEAN A computational model 12

II Istoria limbii Etimologie

Silvia MADINCEA-PAŞCU Il supino (considerazione diacronica) 19 Laurenţiu NISTORESCU Criterii extrafilologice icircn analiza etimologică

O altă lectură a termenului cometai 30

III Gramatică Gramatică contrastivă Florina-Maria BĂCILĂ O posibilă clasificare a omografelor romacircneşti 36 Karla LUPŞAN Folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat sintactic icircn romacircnă şi icircn germană Atributul adjectival exprimat prin numeral cardinal 47

IV Lexicologie

Dorina CHIŞ-TOIA Regionalisme icircn publicaţia Foaia diecesanărdquo

(1886-1918) I 53

V Stilistică Retorică Mihaela ROŞU BIcircNĂ Planul verbal al romanului Animale bolnave de

Nicolae Breban 60

4

Alina-Iuliana POPESCU Ana Blandiana şi deconstrucţia canonului Poezia interzisă din perioada comunistă 66

Gabriela RADU Prestigiul stilistic al formelor verbale prefixate icircn

traducerea Eneidei 80 Claudia-Ileana SPINEANU Viziunea paradigmatică icircn cultura europeană şi

filonul retoric 90

VI Terminologie Ioana Loredana BANADUC Cacircteva consideraţii asupra relaţiei

vocabular comun ndash vocabular de specialitate pedagogic 99

VII Didactica limbii romacircne Višeslava Ćirić De la icircnţelegerea fenomenului vorbirii pacircnă la opţiunea

pentru metoda inductivă de icircnsuşire a limbii (II) 107

VIII Recenzii Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art

2010 (Nadia Obrocea) 124

IX Varia Eveniment aniversar (Mirela Boncea) 128

5

ITALIANA LA TIMIŞOARA1

ILEANA OANCEA

Eugeniu Coşeriu vorbea icircntr-o carte foarte importantă şi cu un titlu sugestiv Limba romacircnă icircn faţa Occidentului despre relaţia dintre romacircnă şi limbile romanice relaţie deosebit de vie şi de activă mediată de apartenenţa comună la romanitate

Există icircnsă şi o relaţie la fel de incitantă şi de modelatoare icircn plan cultural cea dintre limbile romanice şi limba romacircnă Icircn acest context limba şi cultura italiană are un rol privilegiat ce poate fi pregnant reliefat icircntr-o viziune diacronică

La modernizarea spaţiului romacircnesc a contribuit franceza dar şi italiana de care romacircnitatea s-a simţit mereu aproape nu numai geografic ci şi spiritual

Icircn ceea ce priveşte o necesară şi foarte interesantă cercetare a preocupărilor romacircneşti legate de spaţiul italian şi contribuţia acestuia la integrarea romanică şi europeană a romacircnităţii acest colocviu este deosebit de important pentru dimensiunea lui fixată icircn titlu privind italienistica şi spaţiul academic romacircnesc

Dezvoltarea unei specializări de italiană la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara este creaţia unei epoci de efervescenţă mai ales icircn prima ei fază de după 1989 Facultatea timişoreană afirmată icircn plan naţional alături de celelalte trei mari facultăţi cu o bogată tradiţie Bucureşti Iaşi Cluj şi reunite icircntr-un consorţiu avea absolută nevoie pentru a-şi valida această poziţie de existenţa secţiilor de italiană şi spaniolă care icircn acelaşi

1 Comunicare susţinută la Congresul Catedrei de italiană a Universităţii din

Bucureşti 1909-2009 Colocviul internaţional bdquoFORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Allacuteinsegna di Ramiro Ortiz insegnamento e ricerca nellitalianistica di ieri e di oggirdquo 20-21 noiembrie 2009 Bucureşti

6

timp puteau facilita stimulatoare relaţii cu Italia şi Spania dar puteau să şi ofere o concludentă bază romanică pentru predarea limbii şi culturii romacircne

Aceste secţii reprezintă fără nicio icircndoială cea mai importantă bdquocreaţierdquo postdecembristă şi chiar emblema schimbărilor majore din Romacircnia Lipsa lor ar fi icircnsemnat amputarea filologiei timişorene de anvergura ei cu adevărat europeană

A vorbi de italiană la Universitatea de Vest din Timişoara presupune tocmai reliefarea unei ctitoriri care a presupus un mare efort uman şi instituţional cu deplina conştiinţă a valorii ei de cata-lizator icircn planul relaţiilor academice internaţionale care se anunţau atacirct de promiţător Pentru Timişoara esenţa schimbărilor de după 1989 a speranţelor şi a fervoarei contactului cu romanitatea şi icircn general cu Occidentul se concentrează poate icircn modul cel mai semnificativ icircn noua secţie de italiană clădită icircn jurul unor legături deosebit de puternice cu centre universitare italiene şi cu persona-lităţi italiene de primă mărime

Fără să supralicităm putem spune cum vom icircncerca să arătăm icircn continuare că cele mai intense mai consecvente şi urmărite cu o deplină conştiinţă a valorii lor coagulante contacte s-au realizat icircn acest sector al unei foarte tinere secţii de italiană care a icircncercat pe măsură ce s-a conturat să-şi realizeze şi o istorie şi un traiect ştiinţific adesea comun cu instituţii academice italiene şi cu cele romacircneşti

Italiana se auzea pe coridoarele Facultăţii ca şi franceza engleza sau germana de exemplu icircntr-un plurilingvism al Europei culturale şi academice susţinută de entuziasmul studenţilor din ce icircn ce mai numeroşi

O trăsătură particulară este relaţia stracircnsă dintre italiană şi romacircnă Profesorii italieni străluciţi veniţi la Timişoara pentru a ţine conferinţe şi cursuri ce au reverberat intelectual mai ales icircn Aula Dante Alighieri erau romanişti şi desigur prin acest fapt italienişti dar şi romacircnişti de o incontestabilă erudiţie şi originalitate

La Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara lectorii italieni devotaţi predării limbii italiene elevi ai unor reputaţi profesori din Italia frecvent prezenţi la Timişoara cum au fost

7

Daniele Pantaleoni elev al reputatului profesor Alexandru Nicu-lescu şeful Catedrei de romacircnă de la Universitatea din Udine foarte ataşat de icircntemeierea unei secţii de italiană la Timişoara şi Maria Luisa Lombardo elevă a unei mari bdquoamicerdquo a Facultăţii de Litere din Timişoara eminenta profesoară Teresa Ferro succesoarea profe-sorului Niculescu la Udine ea icircnsăşi elevă şi colaboratoare a unui alt mare prieten al Timişoarei universitare Giuseppe Piccillo şi-au făcut doctoratul la Timişoara la Catedra de limba romacircnă cu profesorul Vasile Frăţilă (Daniele Pantaleoni) şi la Catedra de literatura romacircnă şi comparată cu profesorul Cornel Ungureanu (Maria Luisa Lombardo) pe teme de romacircnistică aducacircnd contribuţii cu adevărat originale de limbă veche romacircnească şi de literatură romacircnă modernă contribuţii devenite cărţi de referinţă Predarea limbii italiene s-a icircmpletit de la icircnceput armonios cu preocupări de cultură romacircnă condiţie ideală de altfel pentru o icircnţelegere autentică a relaţiilor interculturale sub semnul cărora s-a născut şi a crescut italiana icircn cadrul Literelor timişorene

Putem spune generalizacircnd ceea ce icircnsă ar necesita mai degrabă o atentă analiză că a existat o insulă de italienistică la Facultate icircntr-o permanentă mişcare cu centrul de expansiune icircn special la Universitatea din Udine dar şi la Padova la Catania sau Perugia

Este momentul cel mai potrivit pentru a zăbovi fie şi fugitiv asupra figurii de o rară nobleţe a profesoarei italiene Teresa Ferro pomenită mai icircnainte Icircntreaga noastră gratitudine icirci este din nou adresată bdquoNu este locul aici pentru a prezenta lucrările ştiinţifice atacirct de importante ale Teresei Ferro cercetătoare cu o formaţie com-plexă de romanistă şi romacircnistă excelentă cunoscătoare a proble-melor privind istoria limbii romacircne icircncepacircnd cu substratul abordat icircn teza de licenţă S-a scris mai mult despre ele

Ceea ce am dorit să surprind acum a fost ceea ce mi s-a părut că reprezintă esenţa unui destin special adică bdquodesenul din covorrdquo al curgerii existenţiale

Teresa Ferro a avut o vocaţie specială a construcţiei spirituale la catedra de romacircnă de la Udine şi mai icircnainte la Catania universităţi al căror număr de studenţi care icircnvăţau romacircna era mereu icircn creştere

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea

2

Philologica Banatica apare de două ori pe an sub egida Societăţii de Ştiinţe Filologice Filiala Timişoara

Preşedinte Prof univ dr Vasile D Ţacircra

Comitetul de Redacţie Redactor-şef şi Director fondator Prof univ dr Sergiu Drincu Secretariat de redacţie Lector univ dr Mirela Boncea Lector univ dr Nadia Obrocea Membri Conf univ dr Luminiţa Vleja (Universitatea de Vest)

Prof drd Mihaela Bicircnă (Liceul bdquoC Brediceanurdquo Lugoj) Lector univ dr Dorina Chiş-Toia (Universitatea bdquoEftimie Murgurdquo Reşiţa) Prof dr Mirela Danciu (Şcoala cu clasele I-VIII nr 22 Timişoara) Lector univ drd Silvia Madincea-Paşcu (Universitatea Tibiscus Timişoara Lector univ dr Voica Radu (Universitatea bdquoAurel Vlaicurdquo Arad)

Comitetul Ştiinţific Prof univ dr Ileana Oancea Preşedinte Comitetul Internaţional Dr Phil Johannes Bettisch (Stuttgart) Prof univ dr Jenny Brumme (Barcelona) Prof univ dr Norberto Cacciaglia (Perugia) Prof univ dr Maria Iliescu (Innsbruck) Membri Acad Marius Sala Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan-Al Rosettirdquo

Prof univ dr Viorica Bălteanu Universitatea de Vest din Timişoara Cercet Şt I dr Eugen Beltechi Institutul bdquoSextil Puşcariurdquo Cluj Prof univ dr Petru Livius Bercea Universitatea Europeană Drăgan Lugoj Conf univ dr Marcu Mihail Deleanu Reşiţa Prof univ dr I Funeriu Universitatea bdquoAurel Vlaicurdquo Arad Conf univ dr Aurelia Turcu Universitatea de Vest din Timişoara

Coperta Dan Niţu Tehnoredactare computerizată Ladislau Szalai copy Copyright Editura Mirton şi Editura Amphora Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Reproducerea parţială sau integrală pe orice suport fără acordul scris al editurilor Mirton şi Amphora este interzisă

ISSN 1843-4088 Notă Icircn cazul studiilor referitoare la alte limbi decacirct romacircna Redacţia a stabilit ca trimiterile

bibliografice să respecte normele din limbile respective

3

Sumar Ileana OANCEA Italiana la Timişoara 5

I Lingvistică generală

Cătălin DEHELEAN A computational model 12

II Istoria limbii Etimologie

Silvia MADINCEA-PAŞCU Il supino (considerazione diacronica) 19 Laurenţiu NISTORESCU Criterii extrafilologice icircn analiza etimologică

O altă lectură a termenului cometai 30

III Gramatică Gramatică contrastivă Florina-Maria BĂCILĂ O posibilă clasificare a omografelor romacircneşti 36 Karla LUPŞAN Folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat sintactic icircn romacircnă şi icircn germană Atributul adjectival exprimat prin numeral cardinal 47

IV Lexicologie

Dorina CHIŞ-TOIA Regionalisme icircn publicaţia Foaia diecesanărdquo

(1886-1918) I 53

V Stilistică Retorică Mihaela ROŞU BIcircNĂ Planul verbal al romanului Animale bolnave de

Nicolae Breban 60

4

Alina-Iuliana POPESCU Ana Blandiana şi deconstrucţia canonului Poezia interzisă din perioada comunistă 66

Gabriela RADU Prestigiul stilistic al formelor verbale prefixate icircn

traducerea Eneidei 80 Claudia-Ileana SPINEANU Viziunea paradigmatică icircn cultura europeană şi

filonul retoric 90

VI Terminologie Ioana Loredana BANADUC Cacircteva consideraţii asupra relaţiei

vocabular comun ndash vocabular de specialitate pedagogic 99

VII Didactica limbii romacircne Višeslava Ćirić De la icircnţelegerea fenomenului vorbirii pacircnă la opţiunea

pentru metoda inductivă de icircnsuşire a limbii (II) 107

VIII Recenzii Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art

2010 (Nadia Obrocea) 124

IX Varia Eveniment aniversar (Mirela Boncea) 128

5

ITALIANA LA TIMIŞOARA1

ILEANA OANCEA

Eugeniu Coşeriu vorbea icircntr-o carte foarte importantă şi cu un titlu sugestiv Limba romacircnă icircn faţa Occidentului despre relaţia dintre romacircnă şi limbile romanice relaţie deosebit de vie şi de activă mediată de apartenenţa comună la romanitate

Există icircnsă şi o relaţie la fel de incitantă şi de modelatoare icircn plan cultural cea dintre limbile romanice şi limba romacircnă Icircn acest context limba şi cultura italiană are un rol privilegiat ce poate fi pregnant reliefat icircntr-o viziune diacronică

La modernizarea spaţiului romacircnesc a contribuit franceza dar şi italiana de care romacircnitatea s-a simţit mereu aproape nu numai geografic ci şi spiritual

Icircn ceea ce priveşte o necesară şi foarte interesantă cercetare a preocupărilor romacircneşti legate de spaţiul italian şi contribuţia acestuia la integrarea romanică şi europeană a romacircnităţii acest colocviu este deosebit de important pentru dimensiunea lui fixată icircn titlu privind italienistica şi spaţiul academic romacircnesc

Dezvoltarea unei specializări de italiană la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara este creaţia unei epoci de efervescenţă mai ales icircn prima ei fază de după 1989 Facultatea timişoreană afirmată icircn plan naţional alături de celelalte trei mari facultăţi cu o bogată tradiţie Bucureşti Iaşi Cluj şi reunite icircntr-un consorţiu avea absolută nevoie pentru a-şi valida această poziţie de existenţa secţiilor de italiană şi spaniolă care icircn acelaşi

1 Comunicare susţinută la Congresul Catedrei de italiană a Universităţii din

Bucureşti 1909-2009 Colocviul internaţional bdquoFORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Allacuteinsegna di Ramiro Ortiz insegnamento e ricerca nellitalianistica di ieri e di oggirdquo 20-21 noiembrie 2009 Bucureşti

6

timp puteau facilita stimulatoare relaţii cu Italia şi Spania dar puteau să şi ofere o concludentă bază romanică pentru predarea limbii şi culturii romacircne

Aceste secţii reprezintă fără nicio icircndoială cea mai importantă bdquocreaţierdquo postdecembristă şi chiar emblema schimbărilor majore din Romacircnia Lipsa lor ar fi icircnsemnat amputarea filologiei timişorene de anvergura ei cu adevărat europeană

A vorbi de italiană la Universitatea de Vest din Timişoara presupune tocmai reliefarea unei ctitoriri care a presupus un mare efort uman şi instituţional cu deplina conştiinţă a valorii ei de cata-lizator icircn planul relaţiilor academice internaţionale care se anunţau atacirct de promiţător Pentru Timişoara esenţa schimbărilor de după 1989 a speranţelor şi a fervoarei contactului cu romanitatea şi icircn general cu Occidentul se concentrează poate icircn modul cel mai semnificativ icircn noua secţie de italiană clădită icircn jurul unor legături deosebit de puternice cu centre universitare italiene şi cu persona-lităţi italiene de primă mărime

Fără să supralicităm putem spune cum vom icircncerca să arătăm icircn continuare că cele mai intense mai consecvente şi urmărite cu o deplină conştiinţă a valorii lor coagulante contacte s-au realizat icircn acest sector al unei foarte tinere secţii de italiană care a icircncercat pe măsură ce s-a conturat să-şi realizeze şi o istorie şi un traiect ştiinţific adesea comun cu instituţii academice italiene şi cu cele romacircneşti

Italiana se auzea pe coridoarele Facultăţii ca şi franceza engleza sau germana de exemplu icircntr-un plurilingvism al Europei culturale şi academice susţinută de entuziasmul studenţilor din ce icircn ce mai numeroşi

O trăsătură particulară este relaţia stracircnsă dintre italiană şi romacircnă Profesorii italieni străluciţi veniţi la Timişoara pentru a ţine conferinţe şi cursuri ce au reverberat intelectual mai ales icircn Aula Dante Alighieri erau romanişti şi desigur prin acest fapt italienişti dar şi romacircnişti de o incontestabilă erudiţie şi originalitate

La Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara lectorii italieni devotaţi predării limbii italiene elevi ai unor reputaţi profesori din Italia frecvent prezenţi la Timişoara cum au fost

7

Daniele Pantaleoni elev al reputatului profesor Alexandru Nicu-lescu şeful Catedrei de romacircnă de la Universitatea din Udine foarte ataşat de icircntemeierea unei secţii de italiană la Timişoara şi Maria Luisa Lombardo elevă a unei mari bdquoamicerdquo a Facultăţii de Litere din Timişoara eminenta profesoară Teresa Ferro succesoarea profe-sorului Niculescu la Udine ea icircnsăşi elevă şi colaboratoare a unui alt mare prieten al Timişoarei universitare Giuseppe Piccillo şi-au făcut doctoratul la Timişoara la Catedra de limba romacircnă cu profesorul Vasile Frăţilă (Daniele Pantaleoni) şi la Catedra de literatura romacircnă şi comparată cu profesorul Cornel Ungureanu (Maria Luisa Lombardo) pe teme de romacircnistică aducacircnd contribuţii cu adevărat originale de limbă veche romacircnească şi de literatură romacircnă modernă contribuţii devenite cărţi de referinţă Predarea limbii italiene s-a icircmpletit de la icircnceput armonios cu preocupări de cultură romacircnă condiţie ideală de altfel pentru o icircnţelegere autentică a relaţiilor interculturale sub semnul cărora s-a născut şi a crescut italiana icircn cadrul Literelor timişorene

Putem spune generalizacircnd ceea ce icircnsă ar necesita mai degrabă o atentă analiză că a existat o insulă de italienistică la Facultate icircntr-o permanentă mişcare cu centrul de expansiune icircn special la Universitatea din Udine dar şi la Padova la Catania sau Perugia

Este momentul cel mai potrivit pentru a zăbovi fie şi fugitiv asupra figurii de o rară nobleţe a profesoarei italiene Teresa Ferro pomenită mai icircnainte Icircntreaga noastră gratitudine icirci este din nou adresată bdquoNu este locul aici pentru a prezenta lucrările ştiinţifice atacirct de importante ale Teresei Ferro cercetătoare cu o formaţie com-plexă de romanistă şi romacircnistă excelentă cunoscătoare a proble-melor privind istoria limbii romacircne icircncepacircnd cu substratul abordat icircn teza de licenţă S-a scris mai mult despre ele

Ceea ce am dorit să surprind acum a fost ceea ce mi s-a părut că reprezintă esenţa unui destin special adică bdquodesenul din covorrdquo al curgerii existenţiale

Teresa Ferro a avut o vocaţie specială a construcţiei spirituale la catedra de romacircnă de la Udine şi mai icircnainte la Catania universităţi al căror număr de studenţi care icircnvăţau romacircna era mereu icircn creştere

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea

3

Sumar Ileana OANCEA Italiana la Timişoara 5

I Lingvistică generală

Cătălin DEHELEAN A computational model 12

II Istoria limbii Etimologie

Silvia MADINCEA-PAŞCU Il supino (considerazione diacronica) 19 Laurenţiu NISTORESCU Criterii extrafilologice icircn analiza etimologică

O altă lectură a termenului cometai 30

III Gramatică Gramatică contrastivă Florina-Maria BĂCILĂ O posibilă clasificare a omografelor romacircneşti 36 Karla LUPŞAN Folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat sintactic icircn romacircnă şi icircn germană Atributul adjectival exprimat prin numeral cardinal 47

IV Lexicologie

Dorina CHIŞ-TOIA Regionalisme icircn publicaţia Foaia diecesanărdquo

(1886-1918) I 53

V Stilistică Retorică Mihaela ROŞU BIcircNĂ Planul verbal al romanului Animale bolnave de

Nicolae Breban 60

4

Alina-Iuliana POPESCU Ana Blandiana şi deconstrucţia canonului Poezia interzisă din perioada comunistă 66

Gabriela RADU Prestigiul stilistic al formelor verbale prefixate icircn

traducerea Eneidei 80 Claudia-Ileana SPINEANU Viziunea paradigmatică icircn cultura europeană şi

filonul retoric 90

VI Terminologie Ioana Loredana BANADUC Cacircteva consideraţii asupra relaţiei

vocabular comun ndash vocabular de specialitate pedagogic 99

VII Didactica limbii romacircne Višeslava Ćirić De la icircnţelegerea fenomenului vorbirii pacircnă la opţiunea

pentru metoda inductivă de icircnsuşire a limbii (II) 107

VIII Recenzii Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art

2010 (Nadia Obrocea) 124

IX Varia Eveniment aniversar (Mirela Boncea) 128

5

ITALIANA LA TIMIŞOARA1

ILEANA OANCEA

Eugeniu Coşeriu vorbea icircntr-o carte foarte importantă şi cu un titlu sugestiv Limba romacircnă icircn faţa Occidentului despre relaţia dintre romacircnă şi limbile romanice relaţie deosebit de vie şi de activă mediată de apartenenţa comună la romanitate

Există icircnsă şi o relaţie la fel de incitantă şi de modelatoare icircn plan cultural cea dintre limbile romanice şi limba romacircnă Icircn acest context limba şi cultura italiană are un rol privilegiat ce poate fi pregnant reliefat icircntr-o viziune diacronică

La modernizarea spaţiului romacircnesc a contribuit franceza dar şi italiana de care romacircnitatea s-a simţit mereu aproape nu numai geografic ci şi spiritual

Icircn ceea ce priveşte o necesară şi foarte interesantă cercetare a preocupărilor romacircneşti legate de spaţiul italian şi contribuţia acestuia la integrarea romanică şi europeană a romacircnităţii acest colocviu este deosebit de important pentru dimensiunea lui fixată icircn titlu privind italienistica şi spaţiul academic romacircnesc

Dezvoltarea unei specializări de italiană la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara este creaţia unei epoci de efervescenţă mai ales icircn prima ei fază de după 1989 Facultatea timişoreană afirmată icircn plan naţional alături de celelalte trei mari facultăţi cu o bogată tradiţie Bucureşti Iaşi Cluj şi reunite icircntr-un consorţiu avea absolută nevoie pentru a-şi valida această poziţie de existenţa secţiilor de italiană şi spaniolă care icircn acelaşi

1 Comunicare susţinută la Congresul Catedrei de italiană a Universităţii din

Bucureşti 1909-2009 Colocviul internaţional bdquoFORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Allacuteinsegna di Ramiro Ortiz insegnamento e ricerca nellitalianistica di ieri e di oggirdquo 20-21 noiembrie 2009 Bucureşti

6

timp puteau facilita stimulatoare relaţii cu Italia şi Spania dar puteau să şi ofere o concludentă bază romanică pentru predarea limbii şi culturii romacircne

Aceste secţii reprezintă fără nicio icircndoială cea mai importantă bdquocreaţierdquo postdecembristă şi chiar emblema schimbărilor majore din Romacircnia Lipsa lor ar fi icircnsemnat amputarea filologiei timişorene de anvergura ei cu adevărat europeană

A vorbi de italiană la Universitatea de Vest din Timişoara presupune tocmai reliefarea unei ctitoriri care a presupus un mare efort uman şi instituţional cu deplina conştiinţă a valorii ei de cata-lizator icircn planul relaţiilor academice internaţionale care se anunţau atacirct de promiţător Pentru Timişoara esenţa schimbărilor de după 1989 a speranţelor şi a fervoarei contactului cu romanitatea şi icircn general cu Occidentul se concentrează poate icircn modul cel mai semnificativ icircn noua secţie de italiană clădită icircn jurul unor legături deosebit de puternice cu centre universitare italiene şi cu persona-lităţi italiene de primă mărime

Fără să supralicităm putem spune cum vom icircncerca să arătăm icircn continuare că cele mai intense mai consecvente şi urmărite cu o deplină conştiinţă a valorii lor coagulante contacte s-au realizat icircn acest sector al unei foarte tinere secţii de italiană care a icircncercat pe măsură ce s-a conturat să-şi realizeze şi o istorie şi un traiect ştiinţific adesea comun cu instituţii academice italiene şi cu cele romacircneşti

Italiana se auzea pe coridoarele Facultăţii ca şi franceza engleza sau germana de exemplu icircntr-un plurilingvism al Europei culturale şi academice susţinută de entuziasmul studenţilor din ce icircn ce mai numeroşi

O trăsătură particulară este relaţia stracircnsă dintre italiană şi romacircnă Profesorii italieni străluciţi veniţi la Timişoara pentru a ţine conferinţe şi cursuri ce au reverberat intelectual mai ales icircn Aula Dante Alighieri erau romanişti şi desigur prin acest fapt italienişti dar şi romacircnişti de o incontestabilă erudiţie şi originalitate

La Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara lectorii italieni devotaţi predării limbii italiene elevi ai unor reputaţi profesori din Italia frecvent prezenţi la Timişoara cum au fost

7

Daniele Pantaleoni elev al reputatului profesor Alexandru Nicu-lescu şeful Catedrei de romacircnă de la Universitatea din Udine foarte ataşat de icircntemeierea unei secţii de italiană la Timişoara şi Maria Luisa Lombardo elevă a unei mari bdquoamicerdquo a Facultăţii de Litere din Timişoara eminenta profesoară Teresa Ferro succesoarea profe-sorului Niculescu la Udine ea icircnsăşi elevă şi colaboratoare a unui alt mare prieten al Timişoarei universitare Giuseppe Piccillo şi-au făcut doctoratul la Timişoara la Catedra de limba romacircnă cu profesorul Vasile Frăţilă (Daniele Pantaleoni) şi la Catedra de literatura romacircnă şi comparată cu profesorul Cornel Ungureanu (Maria Luisa Lombardo) pe teme de romacircnistică aducacircnd contribuţii cu adevărat originale de limbă veche romacircnească şi de literatură romacircnă modernă contribuţii devenite cărţi de referinţă Predarea limbii italiene s-a icircmpletit de la icircnceput armonios cu preocupări de cultură romacircnă condiţie ideală de altfel pentru o icircnţelegere autentică a relaţiilor interculturale sub semnul cărora s-a născut şi a crescut italiana icircn cadrul Literelor timişorene

Putem spune generalizacircnd ceea ce icircnsă ar necesita mai degrabă o atentă analiză că a existat o insulă de italienistică la Facultate icircntr-o permanentă mişcare cu centrul de expansiune icircn special la Universitatea din Udine dar şi la Padova la Catania sau Perugia

Este momentul cel mai potrivit pentru a zăbovi fie şi fugitiv asupra figurii de o rară nobleţe a profesoarei italiene Teresa Ferro pomenită mai icircnainte Icircntreaga noastră gratitudine icirci este din nou adresată bdquoNu este locul aici pentru a prezenta lucrările ştiinţifice atacirct de importante ale Teresei Ferro cercetătoare cu o formaţie com-plexă de romanistă şi romacircnistă excelentă cunoscătoare a proble-melor privind istoria limbii romacircne icircncepacircnd cu substratul abordat icircn teza de licenţă S-a scris mai mult despre ele

Ceea ce am dorit să surprind acum a fost ceea ce mi s-a părut că reprezintă esenţa unui destin special adică bdquodesenul din covorrdquo al curgerii existenţiale

Teresa Ferro a avut o vocaţie specială a construcţiei spirituale la catedra de romacircnă de la Udine şi mai icircnainte la Catania universităţi al căror număr de studenţi care icircnvăţau romacircna era mereu icircn creştere

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea

4

Alina-Iuliana POPESCU Ana Blandiana şi deconstrucţia canonului Poezia interzisă din perioada comunistă 66

Gabriela RADU Prestigiul stilistic al formelor verbale prefixate icircn

traducerea Eneidei 80 Claudia-Ileana SPINEANU Viziunea paradigmatică icircn cultura europeană şi

filonul retoric 90

VI Terminologie Ioana Loredana BANADUC Cacircteva consideraţii asupra relaţiei

vocabular comun ndash vocabular de specialitate pedagogic 99

VII Didactica limbii romacircne Višeslava Ćirić De la icircnţelegerea fenomenului vorbirii pacircnă la opţiunea

pentru metoda inductivă de icircnsuşire a limbii (II) 107

VIII Recenzii Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art

2010 (Nadia Obrocea) 124

IX Varia Eveniment aniversar (Mirela Boncea) 128

5

ITALIANA LA TIMIŞOARA1

ILEANA OANCEA

Eugeniu Coşeriu vorbea icircntr-o carte foarte importantă şi cu un titlu sugestiv Limba romacircnă icircn faţa Occidentului despre relaţia dintre romacircnă şi limbile romanice relaţie deosebit de vie şi de activă mediată de apartenenţa comună la romanitate

Există icircnsă şi o relaţie la fel de incitantă şi de modelatoare icircn plan cultural cea dintre limbile romanice şi limba romacircnă Icircn acest context limba şi cultura italiană are un rol privilegiat ce poate fi pregnant reliefat icircntr-o viziune diacronică

La modernizarea spaţiului romacircnesc a contribuit franceza dar şi italiana de care romacircnitatea s-a simţit mereu aproape nu numai geografic ci şi spiritual

Icircn ceea ce priveşte o necesară şi foarte interesantă cercetare a preocupărilor romacircneşti legate de spaţiul italian şi contribuţia acestuia la integrarea romanică şi europeană a romacircnităţii acest colocviu este deosebit de important pentru dimensiunea lui fixată icircn titlu privind italienistica şi spaţiul academic romacircnesc

Dezvoltarea unei specializări de italiană la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara este creaţia unei epoci de efervescenţă mai ales icircn prima ei fază de după 1989 Facultatea timişoreană afirmată icircn plan naţional alături de celelalte trei mari facultăţi cu o bogată tradiţie Bucureşti Iaşi Cluj şi reunite icircntr-un consorţiu avea absolută nevoie pentru a-şi valida această poziţie de existenţa secţiilor de italiană şi spaniolă care icircn acelaşi

1 Comunicare susţinută la Congresul Catedrei de italiană a Universităţii din

Bucureşti 1909-2009 Colocviul internaţional bdquoFORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Allacuteinsegna di Ramiro Ortiz insegnamento e ricerca nellitalianistica di ieri e di oggirdquo 20-21 noiembrie 2009 Bucureşti

6

timp puteau facilita stimulatoare relaţii cu Italia şi Spania dar puteau să şi ofere o concludentă bază romanică pentru predarea limbii şi culturii romacircne

Aceste secţii reprezintă fără nicio icircndoială cea mai importantă bdquocreaţierdquo postdecembristă şi chiar emblema schimbărilor majore din Romacircnia Lipsa lor ar fi icircnsemnat amputarea filologiei timişorene de anvergura ei cu adevărat europeană

A vorbi de italiană la Universitatea de Vest din Timişoara presupune tocmai reliefarea unei ctitoriri care a presupus un mare efort uman şi instituţional cu deplina conştiinţă a valorii ei de cata-lizator icircn planul relaţiilor academice internaţionale care se anunţau atacirct de promiţător Pentru Timişoara esenţa schimbărilor de după 1989 a speranţelor şi a fervoarei contactului cu romanitatea şi icircn general cu Occidentul se concentrează poate icircn modul cel mai semnificativ icircn noua secţie de italiană clădită icircn jurul unor legături deosebit de puternice cu centre universitare italiene şi cu persona-lităţi italiene de primă mărime

Fără să supralicităm putem spune cum vom icircncerca să arătăm icircn continuare că cele mai intense mai consecvente şi urmărite cu o deplină conştiinţă a valorii lor coagulante contacte s-au realizat icircn acest sector al unei foarte tinere secţii de italiană care a icircncercat pe măsură ce s-a conturat să-şi realizeze şi o istorie şi un traiect ştiinţific adesea comun cu instituţii academice italiene şi cu cele romacircneşti

Italiana se auzea pe coridoarele Facultăţii ca şi franceza engleza sau germana de exemplu icircntr-un plurilingvism al Europei culturale şi academice susţinută de entuziasmul studenţilor din ce icircn ce mai numeroşi

O trăsătură particulară este relaţia stracircnsă dintre italiană şi romacircnă Profesorii italieni străluciţi veniţi la Timişoara pentru a ţine conferinţe şi cursuri ce au reverberat intelectual mai ales icircn Aula Dante Alighieri erau romanişti şi desigur prin acest fapt italienişti dar şi romacircnişti de o incontestabilă erudiţie şi originalitate

La Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara lectorii italieni devotaţi predării limbii italiene elevi ai unor reputaţi profesori din Italia frecvent prezenţi la Timişoara cum au fost

7

Daniele Pantaleoni elev al reputatului profesor Alexandru Nicu-lescu şeful Catedrei de romacircnă de la Universitatea din Udine foarte ataşat de icircntemeierea unei secţii de italiană la Timişoara şi Maria Luisa Lombardo elevă a unei mari bdquoamicerdquo a Facultăţii de Litere din Timişoara eminenta profesoară Teresa Ferro succesoarea profe-sorului Niculescu la Udine ea icircnsăşi elevă şi colaboratoare a unui alt mare prieten al Timişoarei universitare Giuseppe Piccillo şi-au făcut doctoratul la Timişoara la Catedra de limba romacircnă cu profesorul Vasile Frăţilă (Daniele Pantaleoni) şi la Catedra de literatura romacircnă şi comparată cu profesorul Cornel Ungureanu (Maria Luisa Lombardo) pe teme de romacircnistică aducacircnd contribuţii cu adevărat originale de limbă veche romacircnească şi de literatură romacircnă modernă contribuţii devenite cărţi de referinţă Predarea limbii italiene s-a icircmpletit de la icircnceput armonios cu preocupări de cultură romacircnă condiţie ideală de altfel pentru o icircnţelegere autentică a relaţiilor interculturale sub semnul cărora s-a născut şi a crescut italiana icircn cadrul Literelor timişorene

Putem spune generalizacircnd ceea ce icircnsă ar necesita mai degrabă o atentă analiză că a existat o insulă de italienistică la Facultate icircntr-o permanentă mişcare cu centrul de expansiune icircn special la Universitatea din Udine dar şi la Padova la Catania sau Perugia

Este momentul cel mai potrivit pentru a zăbovi fie şi fugitiv asupra figurii de o rară nobleţe a profesoarei italiene Teresa Ferro pomenită mai icircnainte Icircntreaga noastră gratitudine icirci este din nou adresată bdquoNu este locul aici pentru a prezenta lucrările ştiinţifice atacirct de importante ale Teresei Ferro cercetătoare cu o formaţie com-plexă de romanistă şi romacircnistă excelentă cunoscătoare a proble-melor privind istoria limbii romacircne icircncepacircnd cu substratul abordat icircn teza de licenţă S-a scris mai mult despre ele

Ceea ce am dorit să surprind acum a fost ceea ce mi s-a părut că reprezintă esenţa unui destin special adică bdquodesenul din covorrdquo al curgerii existenţiale

Teresa Ferro a avut o vocaţie specială a construcţiei spirituale la catedra de romacircnă de la Udine şi mai icircnainte la Catania universităţi al căror număr de studenţi care icircnvăţau romacircna era mereu icircn creştere

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea

5

ITALIANA LA TIMIŞOARA1

ILEANA OANCEA

Eugeniu Coşeriu vorbea icircntr-o carte foarte importantă şi cu un titlu sugestiv Limba romacircnă icircn faţa Occidentului despre relaţia dintre romacircnă şi limbile romanice relaţie deosebit de vie şi de activă mediată de apartenenţa comună la romanitate

Există icircnsă şi o relaţie la fel de incitantă şi de modelatoare icircn plan cultural cea dintre limbile romanice şi limba romacircnă Icircn acest context limba şi cultura italiană are un rol privilegiat ce poate fi pregnant reliefat icircntr-o viziune diacronică

La modernizarea spaţiului romacircnesc a contribuit franceza dar şi italiana de care romacircnitatea s-a simţit mereu aproape nu numai geografic ci şi spiritual

Icircn ceea ce priveşte o necesară şi foarte interesantă cercetare a preocupărilor romacircneşti legate de spaţiul italian şi contribuţia acestuia la integrarea romanică şi europeană a romacircnităţii acest colocviu este deosebit de important pentru dimensiunea lui fixată icircn titlu privind italienistica şi spaţiul academic romacircnesc

Dezvoltarea unei specializări de italiană la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie a Universităţii de Vest din Timişoara este creaţia unei epoci de efervescenţă mai ales icircn prima ei fază de după 1989 Facultatea timişoreană afirmată icircn plan naţional alături de celelalte trei mari facultăţi cu o bogată tradiţie Bucureşti Iaşi Cluj şi reunite icircntr-un consorţiu avea absolută nevoie pentru a-şi valida această poziţie de existenţa secţiilor de italiană şi spaniolă care icircn acelaşi

1 Comunicare susţinută la Congresul Catedrei de italiană a Universităţii din

Bucureşti 1909-2009 Colocviul internaţional bdquoFORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Allacuteinsegna di Ramiro Ortiz insegnamento e ricerca nellitalianistica di ieri e di oggirdquo 20-21 noiembrie 2009 Bucureşti

6

timp puteau facilita stimulatoare relaţii cu Italia şi Spania dar puteau să şi ofere o concludentă bază romanică pentru predarea limbii şi culturii romacircne

Aceste secţii reprezintă fără nicio icircndoială cea mai importantă bdquocreaţierdquo postdecembristă şi chiar emblema schimbărilor majore din Romacircnia Lipsa lor ar fi icircnsemnat amputarea filologiei timişorene de anvergura ei cu adevărat europeană

A vorbi de italiană la Universitatea de Vest din Timişoara presupune tocmai reliefarea unei ctitoriri care a presupus un mare efort uman şi instituţional cu deplina conştiinţă a valorii ei de cata-lizator icircn planul relaţiilor academice internaţionale care se anunţau atacirct de promiţător Pentru Timişoara esenţa schimbărilor de după 1989 a speranţelor şi a fervoarei contactului cu romanitatea şi icircn general cu Occidentul se concentrează poate icircn modul cel mai semnificativ icircn noua secţie de italiană clădită icircn jurul unor legături deosebit de puternice cu centre universitare italiene şi cu persona-lităţi italiene de primă mărime

Fără să supralicităm putem spune cum vom icircncerca să arătăm icircn continuare că cele mai intense mai consecvente şi urmărite cu o deplină conştiinţă a valorii lor coagulante contacte s-au realizat icircn acest sector al unei foarte tinere secţii de italiană care a icircncercat pe măsură ce s-a conturat să-şi realizeze şi o istorie şi un traiect ştiinţific adesea comun cu instituţii academice italiene şi cu cele romacircneşti

Italiana se auzea pe coridoarele Facultăţii ca şi franceza engleza sau germana de exemplu icircntr-un plurilingvism al Europei culturale şi academice susţinută de entuziasmul studenţilor din ce icircn ce mai numeroşi

O trăsătură particulară este relaţia stracircnsă dintre italiană şi romacircnă Profesorii italieni străluciţi veniţi la Timişoara pentru a ţine conferinţe şi cursuri ce au reverberat intelectual mai ales icircn Aula Dante Alighieri erau romanişti şi desigur prin acest fapt italienişti dar şi romacircnişti de o incontestabilă erudiţie şi originalitate

La Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara lectorii italieni devotaţi predării limbii italiene elevi ai unor reputaţi profesori din Italia frecvent prezenţi la Timişoara cum au fost

7

Daniele Pantaleoni elev al reputatului profesor Alexandru Nicu-lescu şeful Catedrei de romacircnă de la Universitatea din Udine foarte ataşat de icircntemeierea unei secţii de italiană la Timişoara şi Maria Luisa Lombardo elevă a unei mari bdquoamicerdquo a Facultăţii de Litere din Timişoara eminenta profesoară Teresa Ferro succesoarea profe-sorului Niculescu la Udine ea icircnsăşi elevă şi colaboratoare a unui alt mare prieten al Timişoarei universitare Giuseppe Piccillo şi-au făcut doctoratul la Timişoara la Catedra de limba romacircnă cu profesorul Vasile Frăţilă (Daniele Pantaleoni) şi la Catedra de literatura romacircnă şi comparată cu profesorul Cornel Ungureanu (Maria Luisa Lombardo) pe teme de romacircnistică aducacircnd contribuţii cu adevărat originale de limbă veche romacircnească şi de literatură romacircnă modernă contribuţii devenite cărţi de referinţă Predarea limbii italiene s-a icircmpletit de la icircnceput armonios cu preocupări de cultură romacircnă condiţie ideală de altfel pentru o icircnţelegere autentică a relaţiilor interculturale sub semnul cărora s-a născut şi a crescut italiana icircn cadrul Literelor timişorene

Putem spune generalizacircnd ceea ce icircnsă ar necesita mai degrabă o atentă analiză că a existat o insulă de italienistică la Facultate icircntr-o permanentă mişcare cu centrul de expansiune icircn special la Universitatea din Udine dar şi la Padova la Catania sau Perugia

Este momentul cel mai potrivit pentru a zăbovi fie şi fugitiv asupra figurii de o rară nobleţe a profesoarei italiene Teresa Ferro pomenită mai icircnainte Icircntreaga noastră gratitudine icirci este din nou adresată bdquoNu este locul aici pentru a prezenta lucrările ştiinţifice atacirct de importante ale Teresei Ferro cercetătoare cu o formaţie com-plexă de romanistă şi romacircnistă excelentă cunoscătoare a proble-melor privind istoria limbii romacircne icircncepacircnd cu substratul abordat icircn teza de licenţă S-a scris mai mult despre ele

Ceea ce am dorit să surprind acum a fost ceea ce mi s-a părut că reprezintă esenţa unui destin special adică bdquodesenul din covorrdquo al curgerii existenţiale

Teresa Ferro a avut o vocaţie specială a construcţiei spirituale la catedra de romacircnă de la Udine şi mai icircnainte la Catania universităţi al căror număr de studenţi care icircnvăţau romacircna era mereu icircn creştere

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea

6

timp puteau facilita stimulatoare relaţii cu Italia şi Spania dar puteau să şi ofere o concludentă bază romanică pentru predarea limbii şi culturii romacircne

Aceste secţii reprezintă fără nicio icircndoială cea mai importantă bdquocreaţierdquo postdecembristă şi chiar emblema schimbărilor majore din Romacircnia Lipsa lor ar fi icircnsemnat amputarea filologiei timişorene de anvergura ei cu adevărat europeană

A vorbi de italiană la Universitatea de Vest din Timişoara presupune tocmai reliefarea unei ctitoriri care a presupus un mare efort uman şi instituţional cu deplina conştiinţă a valorii ei de cata-lizator icircn planul relaţiilor academice internaţionale care se anunţau atacirct de promiţător Pentru Timişoara esenţa schimbărilor de după 1989 a speranţelor şi a fervoarei contactului cu romanitatea şi icircn general cu Occidentul se concentrează poate icircn modul cel mai semnificativ icircn noua secţie de italiană clădită icircn jurul unor legături deosebit de puternice cu centre universitare italiene şi cu persona-lităţi italiene de primă mărime

Fără să supralicităm putem spune cum vom icircncerca să arătăm icircn continuare că cele mai intense mai consecvente şi urmărite cu o deplină conştiinţă a valorii lor coagulante contacte s-au realizat icircn acest sector al unei foarte tinere secţii de italiană care a icircncercat pe măsură ce s-a conturat să-şi realizeze şi o istorie şi un traiect ştiinţific adesea comun cu instituţii academice italiene şi cu cele romacircneşti

Italiana se auzea pe coridoarele Facultăţii ca şi franceza engleza sau germana de exemplu icircntr-un plurilingvism al Europei culturale şi academice susţinută de entuziasmul studenţilor din ce icircn ce mai numeroşi

O trăsătură particulară este relaţia stracircnsă dintre italiană şi romacircnă Profesorii italieni străluciţi veniţi la Timişoara pentru a ţine conferinţe şi cursuri ce au reverberat intelectual mai ales icircn Aula Dante Alighieri erau romanişti şi desigur prin acest fapt italienişti dar şi romacircnişti de o incontestabilă erudiţie şi originalitate

La Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara lectorii italieni devotaţi predării limbii italiene elevi ai unor reputaţi profesori din Italia frecvent prezenţi la Timişoara cum au fost

7

Daniele Pantaleoni elev al reputatului profesor Alexandru Nicu-lescu şeful Catedrei de romacircnă de la Universitatea din Udine foarte ataşat de icircntemeierea unei secţii de italiană la Timişoara şi Maria Luisa Lombardo elevă a unei mari bdquoamicerdquo a Facultăţii de Litere din Timişoara eminenta profesoară Teresa Ferro succesoarea profe-sorului Niculescu la Udine ea icircnsăşi elevă şi colaboratoare a unui alt mare prieten al Timişoarei universitare Giuseppe Piccillo şi-au făcut doctoratul la Timişoara la Catedra de limba romacircnă cu profesorul Vasile Frăţilă (Daniele Pantaleoni) şi la Catedra de literatura romacircnă şi comparată cu profesorul Cornel Ungureanu (Maria Luisa Lombardo) pe teme de romacircnistică aducacircnd contribuţii cu adevărat originale de limbă veche romacircnească şi de literatură romacircnă modernă contribuţii devenite cărţi de referinţă Predarea limbii italiene s-a icircmpletit de la icircnceput armonios cu preocupări de cultură romacircnă condiţie ideală de altfel pentru o icircnţelegere autentică a relaţiilor interculturale sub semnul cărora s-a născut şi a crescut italiana icircn cadrul Literelor timişorene

Putem spune generalizacircnd ceea ce icircnsă ar necesita mai degrabă o atentă analiză că a existat o insulă de italienistică la Facultate icircntr-o permanentă mişcare cu centrul de expansiune icircn special la Universitatea din Udine dar şi la Padova la Catania sau Perugia

Este momentul cel mai potrivit pentru a zăbovi fie şi fugitiv asupra figurii de o rară nobleţe a profesoarei italiene Teresa Ferro pomenită mai icircnainte Icircntreaga noastră gratitudine icirci este din nou adresată bdquoNu este locul aici pentru a prezenta lucrările ştiinţifice atacirct de importante ale Teresei Ferro cercetătoare cu o formaţie com-plexă de romanistă şi romacircnistă excelentă cunoscătoare a proble-melor privind istoria limbii romacircne icircncepacircnd cu substratul abordat icircn teza de licenţă S-a scris mai mult despre ele

Ceea ce am dorit să surprind acum a fost ceea ce mi s-a părut că reprezintă esenţa unui destin special adică bdquodesenul din covorrdquo al curgerii existenţiale

Teresa Ferro a avut o vocaţie specială a construcţiei spirituale la catedra de romacircnă de la Udine şi mai icircnainte la Catania universităţi al căror număr de studenţi care icircnvăţau romacircna era mereu icircn creştere

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea

7

Daniele Pantaleoni elev al reputatului profesor Alexandru Nicu-lescu şeful Catedrei de romacircnă de la Universitatea din Udine foarte ataşat de icircntemeierea unei secţii de italiană la Timişoara şi Maria Luisa Lombardo elevă a unei mari bdquoamicerdquo a Facultăţii de Litere din Timişoara eminenta profesoară Teresa Ferro succesoarea profe-sorului Niculescu la Udine ea icircnsăşi elevă şi colaboratoare a unui alt mare prieten al Timişoarei universitare Giuseppe Piccillo şi-au făcut doctoratul la Timişoara la Catedra de limba romacircnă cu profesorul Vasile Frăţilă (Daniele Pantaleoni) şi la Catedra de literatura romacircnă şi comparată cu profesorul Cornel Ungureanu (Maria Luisa Lombardo) pe teme de romacircnistică aducacircnd contribuţii cu adevărat originale de limbă veche romacircnească şi de literatură romacircnă modernă contribuţii devenite cărţi de referinţă Predarea limbii italiene s-a icircmpletit de la icircnceput armonios cu preocupări de cultură romacircnă condiţie ideală de altfel pentru o icircnţelegere autentică a relaţiilor interculturale sub semnul cărora s-a născut şi a crescut italiana icircn cadrul Literelor timişorene

Putem spune generalizacircnd ceea ce icircnsă ar necesita mai degrabă o atentă analiză că a existat o insulă de italienistică la Facultate icircntr-o permanentă mişcare cu centrul de expansiune icircn special la Universitatea din Udine dar şi la Padova la Catania sau Perugia

Este momentul cel mai potrivit pentru a zăbovi fie şi fugitiv asupra figurii de o rară nobleţe a profesoarei italiene Teresa Ferro pomenită mai icircnainte Icircntreaga noastră gratitudine icirci este din nou adresată bdquoNu este locul aici pentru a prezenta lucrările ştiinţifice atacirct de importante ale Teresei Ferro cercetătoare cu o formaţie com-plexă de romanistă şi romacircnistă excelentă cunoscătoare a proble-melor privind istoria limbii romacircne icircncepacircnd cu substratul abordat icircn teza de licenţă S-a scris mai mult despre ele

Ceea ce am dorit să surprind acum a fost ceea ce mi s-a părut că reprezintă esenţa unui destin special adică bdquodesenul din covorrdquo al curgerii existenţiale

Teresa Ferro a avut o vocaţie specială a construcţiei spirituale la catedra de romacircnă de la Udine şi mai icircnainte la Catania universităţi al căror număr de studenţi care icircnvăţau romacircna era mereu icircn creştere

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea

8

o adevărată operă vie şi deopotrivă icircn teritoriul sever al activităţii de cercetare urmărite cu o deosebită consecvenţă Dar nu mai puţin această vocaţie s-a manifestat icircn susţinerea limbii italiene icircn Romacircnia un loc privilegiat avacircndu-l nou icircnfiinţata specializare de licenţă icircn italiană de la universitatea timişoreană O altă construcţie o altă operă vie zămislită icircn pasta realului icircn care Profesoara a lăsat mereu ceva din bogata sa personalitaterdquo2

O altă trăsătură a vieţii academice postdecembriste la Timişoara este acordarea titlului de Doctor Honoris Causa unor savanţi de reputaţie internaţională romanişti şi romacircnişti desigur şi italieni care au ţinut cu această ocazie prelegeri conferinţe cursuri o eferves-cenţă de care viaţa universitară avea atacircta nevoie Studenţii au audiat alocuţiunile excepţionale ale profesorilor Lorenzo Renzi celebrul romanist de la Universitatea din Padova şi profesorii de la Udine Alexandru Niculescu şi Teresa Ferro adevărate şi impresionante elogii aduse romacircnei icircntru romanitate şi relaţiei cu Italia icircn care solemnitatea momentului şi erudiţia erau scăldate de o puternică undă de emoţie Discursuri de o factură specială mărturisiri şi profesiuni de credinţă al căror ecou păstrat icircn broşurile special alcătuite este la fel de puternic icircn memoria de la baza istoriei recente a Facultăţii Le-am publicat pentru marea lor valoare de crez profesional icircntr-o carte la care am adăugat şi interviurile realizate cu această ocazie icircn revista bdquoOrizontrdquo cu un titlu care mi s-a părut că surprinde esenţa a ceea ce poate să icircnsemneze durata spirituală icircn mereu trecătoarea bdquoclipă cea repederdquo sintetizată atacirct de elocvent şi de inspirat icircn titlul acestui important bdquoconvegno internazionalerdquo bucureştean FORTUNA LABILIS STUDIA PERENNIA Cartea amintită poartă titlul Despre noosferă O construcţie a memoriei Timişoara Excelsior 2005 Tot icircn această carte sunt şi interviurile cu Giuseppe Piccillo despre romacircnă şi conservarea ei icircn texte romacircneşti din Italia şi altele cu Lorenzo Renzi Teresa Ferro şi universitari udinezi

2 Ileana Oancea Asumarea unui destin Teresa Ferro (1956-2007) icircn bdquoPhilologica

Banaticardquo Vol II Italienistică Timişoara 2008 p 146-153

9

Această insulă de italienistică timişoreană a numărat şi scriitori ca C Calabro şi el Doctor Honoris Causa la propunerea secţiei de italiană şi desigur Riccardo Campa intelectual de o fineţe şi de o subtilitate ieşite din comun care a predat şi ore de italiană la Timişoara şi care a publicat la Editura de Vest din Timişoara o excelentă carte tradusă de Viorica Bălteanu

Neavacircnd o tradiţie tradiţia este oricum opera timpului italiana la Universitatea de Vest a beneficiat icircn schimb de intensitatea legăturilor cu Italia şi deschiderea pe care o poate oferi permanenta raportare la contextul romanic şi cel al romacircnităţii orientale Bursele oferite studenţilor au asigurat circulaţia icircn ambele sensuri

Deşi tacircnără secţia de italiană nu a dus lipsă de modele Au existat icircnsă preocupări de italienistică mai vechi icircn Banat

care pot da o densitate istorică acestor manifestări Amintim doar pe George Călinescu care a fost profesor suplinitor de italiană timp de un an după revenirea de la bursa icircn Italia la Accademia di Romania din Roma

De asemenea icircl mai putem menţiona pe Ioachim Miloia (1897-1940) şcolit icircn Italia autor de cărţi de artă icircn italiană una fiind o excelentă teză de doctorat director printre altele al Muzeului Banatului Petru Sferca (1919-1987) autodidact icircndrăgostit de limba lui Dante a tradus şi a publicat la editura Vremea icircn 1948 o culegere de versuri din marele poet italian Ungaretti apoi din Eugenio Montale Salvatore Quasimodo şi chiar din Leopardi

Vom reţine şi cacircteva date care preced icircnfiinţarea secţiei de italiană Profesoara Maria Belisare cu excelente studii icircn Italia de la mijlocul anilor rsquo50 a predat italiana ndash curs practic pacircnă icircn 1971 rămacircnacircnd icircn memoria celor care au profitat de existenţa acestei icircncă firave dimensiuni italiene icircn predarea limbilor străine ca un adevărat precursor dotat cu har didactic şi cunoştinţe excepţionale3 Ea a creat această nostalgie pentru bdquola dolce lingua dove il si suonardquo care a constituit climatul intelectual şi afectiv pentru dezvoltările viitoare Iosif Cheie Pantea cunoscut istoric literar care a beneficiat de o

3 Cf Viorica Bălteanu Maria Belisare un dascăl un om icircn Miscellanea romanica

Timişoara Universităţii de Vest 2009

10

bursă la Pisa (1970-1972) şi a scris o teză de doctorat icircn italiană condusă de Mario Fubini despre Eminescu şi Leopardi a predat cu succes italiana ca limbă facultativă Icircn acelaşi timp italiana a fost mereu integrată icircn cadrul cursurilor de lingvistică romanică icircn special la capitolul Romania şi importanţa ei pentru cultura europeană

Icircnsă secţia de italiană nu ar fi existat poate fără devotamentul energia nestăvilită vocaţia constructivă a profesoarei Viorica Bălteanu Efortul ei poate fi descoperit icircn tot ceea ce a icircntreprins secţia de italiană

Cacircteva date sumare doresc să măsoare această importantă realizare a unei Facultăţi care a aspirat la a se aşeza alături de marile universităţi şi de a se integra icircn icircnvăţămacircntul superior european

Pe lacircngă icircnvăţarea limbii italiene icircn regim facultativ cu un număr foarte mare de studenţi (icircn 1995 la diverse facultăţi se ajunsese la 300 de studenţi) icircn 1997 s-a realizat specializarea de licenţă acest departament icircn formare beneficiind de prezenţa din 1995 a unui strălucit absolvent de la Udine Daniele Pantaleoni pomenit mai icircnainte sprijinit icircn venirea la Timişoara şi de profesorul Alexandru Niculescu Icircncepe astfel o relaţie fundamentală pentru italiană cea cu Universitatea din Udine Icircn 2001 icircnregistrăm prima promoţie de 17 absolvenţi iar icircn 2004 secţia este acreditată

Trebuie să subliniem că cele cacircteva cadre didactice tinere care vor duce greul acestei secţii sunt absolvenţi timişoreni

Mai adăugăm aici şi faptul că icircncepacircnd cu 2007-2008 funcţio-nează şi un masterat de italiană cu participare internaţională Civiltagrave italiana e cultura europea ceea ce dă consistenţă secţiei

Tot icircn legătură cu italiana la Timişoara trebuie să subliniem fructuoasa activitate a societăţii Dante Alighieri cu serate icircn care cultura italiană s-a icircngemănat cu cultura romacircnă la care au participat profesori italieni şi romacircni (de exemplu Alexandru Balaci) roma-nişti şi romacircnişti de notorietate scriitori oameni de cultură italieni şi reprezentaţi ai Consulatului Italian (comitetul preşedinte Iosif Cheie Pantea vice-preşedinte Viorica Bălteanu secretar Ileana Oancea actualmente preşedinte Viorica Bălteanu vice-preşedinte Bogdan Ţacircra secretar Mirela Boncea)

11

Ca o dezvoltare a acestei activităţi o reprezintă eforturile făcute de profesori şi oameni de cultură romacircni şi italieni icircn legătură cu istroromacircnii icircn special (Viorica Bălteanu) Ceea ce desigur ilus-trează iradierea acestui centru de creativitate nu numai ştiinţifică ci şi culturală care este italiana icircn context academic timişorean

Icircn icircncheiere menţionăm volumul al II-lea al publicaţiei Philologica Banatica icircnchinat a peste un deceniu de existenţă a italianei la Timişoara

Abordarea de faţă a icircncercat să evite o icircnşirare de date fără relevanţă ea nu a aspirat nici să fie exhaustivă ceea ce nici nu e posibil Ea a icircncercat mai ales să aducă un omagiu indirect italianei de la Universitatea din Bucureşti de la Catedra de limbă şi literatură italiană la cei 100 de ani rodnici de la icircntemeiere Italiana la Timişoara a dorit să se icircnscrie prin cacircteva icircnfăptuiri semnificative icircn spaţiul academic ilustrat de Universitatea bucureşteană polarizatoare a evoluţiei italienisticii romacircneşti

12

LINGVISTICĂ GENERALĂ

A COMPUTATIONAL MODEL

DEHELEAN CATALIN

Keywords Computational Model Exact Sciences Humanities Computational Linguistics

Computational Models In order to fully grasp the importance of viewing Computational

Linguistics as a computational model let us elaborate on this topic Computational Science (which is linked but not identical to

Computer Science) deals with Computational Modelling which in turn is used to produce Computational Models (see Figure 1)

Figure 1 A Graphic Representation of the Lineage of Computational Models

A Computational Model is a logical description of a system

This process helps the development of the system without its assimilation into Computational Science

Computational Science

Computational Modelling

Computational Models

13

The idea of creating computational models for various systems emerged at the dawn of computation devices as a possible application However due to the initial limitations in the resources of computation devices as well as due to the inherent limitations of systems themselves it took the entire second half of the twentieth century to develop working computational models But it was exactly this large time span which enabled the development of a large array of Computational Models

Types of Computational Models Currently there are Computational Models for both Exact

Sciences and Humanities (see Figure 2)

Figure 2 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models

Computational Models for Exact Sciences While it is not the intent of this article to provide a complete and

thorough list of computational models for exact sciences it imperative to mention that the spectrum of Computational Models for Exact Sciences includes Computational Biology Computational Chemistry Computational Finance Computational Mathematics Computational Medicine and Computational Physics (see Figure 3)

Computational Models

Exact Sciences Humanities

14

Figure 3 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Exact Sciences

In order to understand the complexity of Computational Models

for Exact Sciences a brief survey may prove useful Computational Biology is logical model used to describe

biological issues Plant and animal Anatomy Physiology Diseases and so on may be better understood if modelled

Computational Chemistry is a logical model used to describe chemical issues It is used to describe chemical structures to simulate experiments and solve problems Itrsquos highly useful in the pharmaceutical research and development

Computational Finance is a logical model used to describe financial issues It may simulate the whole chain of decision-making and virtually assess risks

Computational Mathematics is a logical model used to describe mathematical issues T simulates and studies algorithms numerical and symbolic methods It can solve problems with almost 100 accuracy

Computational Medicine is a logical model used to describe medicinal issues It simulates and studies the development of human diseases It is useful in the advancement of diagnosis Computational Physics is a logical model used to describe physical issues This model is positioned between theoretical and experimental physics It may be used to solve quantitative problems

Compu-tational

Models for Exact

Sciences

Compu-tational Biology

Compu-tational

Chemistry

Compu-tational Finance

Compu-tational Mathe-matics

Compu-tational

Medicine

Compu-tational Physics

15

Computational Models for Humanities The spectrum of Computational Models for Humanities includes

Computational Linguistics (which is linked to Computational Dialectology) and Computational Semiotics (see Figure 4)

Figure 4 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Models for Humanities

Computational Linguistics is a logical model used to describe

linguistic issues It simulates and studies language phenomena on all levels It is also the stepping stone for Computational Dialectology It is a logical model used to describe dialectal issues It simulates and studies dialectal features within a historical language at a certain point in time

Computational Semiotics is a logical model used to describe semiotic issues It simulates and studies signs within the communication process

A Computational Model for Linguistics Computational Linguistics is a divided in Computational Phono-

logy Computational Lexicology (which is linked to Computational Lexicography) Computational Morphology Computational Syntax and Computational Semantics (see Figure 5)

Computational Models for Humanities

Computational Linguistics

Computational Semiotics

Computational Dialectology

16

Figure 5 A Graphic Representation of the Spectrum of Computational Linguistics

Let us now take some time to skim the surface of the spectrum

of Computational Linguistics Computational Phonology is a logical model used to describe

phonological issues It simulates and studies spoken language segments It is very useful in machine dialogue

Computational Lexicology is a logical model used to describe lexicological issues It simulates and studies corpora and the criteria which they are built on It enables the existence of Computational Lexicography which is a logical model used to describe lexicographical issues It creates and studies electronic dictionaries

Computational Morphology is a logical model used to describe morphologic issues It simulates and studies the whole spectrum of morphemes and the manner they combine Its usefulness is proven by grammar check software

Computational Syntax is a logical model used to describe syntactic issues It simulates and studies the ways words combine into phrases and phrases into sentences The most obvious use is in software such as word and sentence order check and pattern recognition

Computational Semantics is a logical model used to describe semantic issues It simulates and studies patterns of understanding in phrases sentences paragraphs and texts It is highly useful in machine translation

Computational Linguistics

Computational Phonology

Computational Lexicology

Computational Morphology

Computational Syntax

Computational Semantics

Computational Lexicography

17

Conclusions In the end this article has proven its usefulness twice Firstly it has shown that Computational Linguistics while

unique in itself may be considered to be a part of a broader concept produced by a movement which actively seeks to revise the entire spectrum of human knowledge by computational means which was its stated objective

Secondly since it ends with a representation of the components of the field of Computational Linguistics it sets the stage for future discussions on the theoretical background of this field Bibliography

Barr V Stephenson C (May 2011) Defining Computational Thinking for K-12

CSTA Voice 7 (2) 3ndash4 Mitkov R (2003) The Oxford Handbook of Computational Linguistics Oxford

Oxford University Press Taylor R G (1998) Models of Computation and Formal Languages New York

Oxford University Press Yang X S (2008) Introduction to Computational Mathematics New York World

Scientific Publishing

UN MODEL COMPUTAŢIONAL (Rezumat)

Acest articol se bazează pe ideea că simpla definire şi prezentare a evoluţiei

Lingvisticii Computaţionale nu sunt suficiente pentru a asigura o bună icircnţelegere a acestei ramuri a Lingvisticii Lingvistica Computaţională trebuie văzută ca un model computaţional

Modelele computaţionale sunt icircn esenţă modele logice Ele sunt rezultatul modelării computaţionale care nu le modifică esenţa

Astăzi există modele computaţionale atacirct pentru ştiinţele exacte cacirct şi pentru disciplinele umaniste Dintre modelele aplicate ştiinţelor exacte putem menţiona Fizica Computaţională Matematica Computaţională Biologia Computaţională Medicina Computaţională etc Icircn ceea ce priveşte ramura umanistă putem identifica Lingvistica Computaţională care ne introduce icircn Dialectologia Computaţională precum şi Semiotica Computaţională

18

La racircndul său Lingvistica Computaţională este compusă din Fonologia Computaţională Lexicologia Computaţională Morfologia Computaţională Sintaxa Computaţională şi Semantica Computaţională

După cum putem observa din această scurtă trecere in revistă Lingvistica Computaţională este realizare a unei icircncercări de a remodela icircntregul spectru al gacircndirii umane

19

ISTORIA LIMBII

IL SUPINO (CONSIDERAZIONE DIACRONICA)

SILVIA MADINCEA PAŞCU

Cuvinte-cheie il supino diacronia creazione del daco-romeno ereditagrave latina

Il problema principale del supino (forma verbale parzialmente sinonima dellrsquoinfinito) egrave il suo legame con il supino latino

Nella lingua latina il supino era un nome verbale della quarta declinazione con due forme lrsquoaccusativo in -um (venatum amatum) e il dativo e lrsquoablativo in -u (venatu amatu)

La forma di accusativo o il supino con valore attivo era usato dopo i verbi di movimento che indicavano il fine dellrsquoazione (eo venatum perditum ire) La forma di dativo e di ablativo chiamata supino con valore passivo appariva soltanto dopo aggettivi o dopo espressioni verbali (facile dictu scitu opus est) In seguito alla caduta delle consonanti finali le due forme del supino (in ndashum e -u) si sono unite in una sola A partire dal I secolo il supino latino egrave scomparso dallrsquouso generale e veniva sostituito dallrsquoinfinito eo (ad) venare facile (ad) dicere scire opus est (Caragiu-Marioţeanu 1962 32-34)

Nel romeno cioegrave nel daco-romeno appare una forma di supino che manca da tutte le lingue romanze e dagli altri dialetti romeni1 che rendono questa forma attraverso lrsquoinfinito bun de băut it buono da bere fr bon agrave boire sp bueno para beber ecc arom di micirccare fečorlu micirccă ģine bdquodi miangiare il ragazzo mangia benerdquo meglen sfărşọ di ararea bdquofini di ararerdquo istro zaringlica bẹ bdquopoco da bererdquo

Nellrsquoanalisi del supino romeno ci sono due orientamenti maggiori Da una parte il supino viene considerato una creazione del

1 Per gli esempi in aromeno megleno-romeno e istro-romeno vedi Ionescu-

Ruxăndoiu in ILR (1978 335)

20

daco-romeno che ha alla base la nominalizzazione dei participi mentre dallrsquoaltra parte il supino egrave unrsquoereditagrave e una continuazione del supino latino Il nostro lavoro si propone a presentare in quello che segue gli argomenti per le due ipotesi

1 Il supino romeno una creazione del daco-romeno con

lrsquoorigine nella nominalizzazione dei participi Tra gli argomenti che stanno alla base dellrsquoipotesi secondo la

quale il supino romeno egrave risultato dalla nominalizzazione dei participi ricordiamo

a) la scomparsa del supino ancora nel latino b) la mancanza delle attestazioni del supino nel latino orientale c) lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dagli altri

dialetti romeni dal sud del Danubio d) le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

quello latino Kr Sandfeld (1930) considera il supino un participio passato

preceduto dalla preposizione che svolge la funzione dellrsquoinfinito Qualche anno dopo in Syntaxe roumaine (1936 274-286) lrsquoautore fa unrsquoattenta analisi sintattica del supino e afferma che il nome di supino non egrave adeguato visto che esso coincide con il participio passato

M Caragiu-Marioţeanu (1962) prova a mostrare che il supino romeno non viene dal latino avendo come punto di partenza i vari studi che sostengono la discontinuitagrave del supino e le differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Se nel latino classico il supino egrave raramente usato essendo sostituito dallrsquoinfinito nel latino popolare scompare Conferma questa situazione secondo lrsquoautrice anche lrsquoaffermazione di Grandgent (1914 221) ldquoIl supino cadde in disuso sin dal primo secolo [] Il supino scomparve dallrsquouso generale essendo stato sostituito sin dal terzo secolo dallrsquoinfinito come cum veneris ad libererdquo Allo stesso modo Elcock (1960) sottolinea la sostituzione del supino con lrsquoinfinito nel latino popolare

21

In the classical language it was already of limited usage and was often replaced by other constructions preferably gerundial [] Thus for venio lectum ldquoI come to readrdquo the later inclination was towards venio (ad) legendum but since the gerund also fell out of favour Vulgar Latin replaced both by venio (ad) legere cf fr je viens lire the dative of the supine employed in Latin only after an adjective eg facile dictu and this meaning too could be rendered by facile ad dicendum or in Vulgar Latin facile (ad) dicere cf fr facile agrave dire (Elcock 1960 110-111)

Un altro argomento riportato dalla Matilda Caragiu-Marioţeanu

(1962 32-33) egrave la mancanza drsquoattestazione del supino nel latino orientale cioegrave la sua scomparsa Allo stesso modo lrsquoautrice afferma che le altre lingue romanze e tre dai dialetti romeni (aromeno megleno-romeno e istro-romeno) non continuano il supino latino le funzioni di questo essendo prese dallrsquoinfinito

Dopo lrsquoattenta presentazione della discontinuitagrave del supino Caragiu-Marioţeanu conclude

Aşadar făcacircnd bilanţul celor spuse pacircnă aici constatăm icircn latina clasică icircntrebuinţarea supinului era foarte restracircnsă icircn cea populară icircncepacircnd cu secolul I dispăruse nu este atestat icircn latina orientală nu s-a păstrat icircn limbile romanice occidentale iar dintre continuatoarele latinei orientale dalmata aromacircna megleno-romacircna şi istroromacircna nu l-au păstrat După unele păreri icircn general neargumentate ndash [hellip] - numai dacoromacircna l-ar fi păstrat (Caragiu-Marioţeanu 1962 33)

In quanto alle differenze tra le funzioni sintattiche del supino latino e romeno Caragiu-Marioţeanu mostra che

a) il supino romeno non presenta soltanto le forme di accusativo dativo e ablativo come quello latino ma tutti i casi come qualsiasi nome verbale

b) il supino romeno non determina soltanto i verbi di movimento o gli aggettivi come quello latino ma puograve determinare

22

- un verbo di qualsiasi tipo avere - are de icircnvăţat essere - este de muncit rimanere - a rămas de şlefuit odiare - mi s-a uracirct de studiat annoiarsi - m-am plictisit de citit finire - am sfacircrşit de adunat vivere - am trăit din cacircntat

- un nome e i suoi sostituti (pronome numerale) carte de colorat maşină de cusut

Am cumpărat trei cai doi de tras la căruţă şi ăsta de călărit - un aggettivo bun de macircncat tare la citit - un avverbio greu de icircnţeles uşor de scris

Lrsquoautrice afferma perciograve che il supino romeno egrave un participio passato sostantivato usato a tutti i casi e soltanto al singolare bdquoun abstract verbal un substantiv care denumeşte acţiunea ca un infinitiv lungrdquo (Caragiu-Marioţeanu 1962 35)

Il processo di nominalizzazione sarebbe cominciato ai verbi intransitivi di cui participi nella maggior parte dei casi non possono essere usati indipendentemente come aggettivi ma soltanto nella formazione dei tempi composti mieunat nechezat macircracircit oftat racircs mers Questi participi attraverso la nominalizzazione non indicano lrsquooggetto dellrsquoazione o lrsquoautore di essa ma proprio lrsquoazione essendo neutri in quanto alla distinzione attivopassivo (vedi Caragiu-Marioţeanu 1962 36)

Nella LRL III (1989) la stessa M Caragiu-Marioţeanu sostiene di nuovo che il romeno cosigrave come le altre lingue romanze non abbia mantenuto il supino latino

Dacoromana a creat o forma laquonouaraquo de supin care coincide cu cea de participiu Acest bdquoparticipiu trecutrdquo cu formă de masculin este folosit ca un substantiv şi desemnează acţiunea maşină de spălat fier de călcat Icircn celelalte dialecte precum şi icircn celelalate limbi romanice idea de laquosupinraquo este exprimată de infinitiv sau de o formă de participiu feminin macchina da lavare ferro da stirare (Caragiu-Marioţeanu 1989 412)

G Bracircncuş si iscrive allo stesso modo tra gli autori che

affermano che il supino romeno non egrave una continuazione di quello latino e che il supino sarebbe apparso abbastanza tardi nel romeno come conseguenza della scomparsa dellrsquoinfinito

23

Dat fiind faptul că icircn romacircna din secolul al XVI-lea icircn care infinitivul cu valoare verbală propriu-zisă este larg folosit supinul ca verb adică urmat de un complement direct nu există este foarte probabil ca apariţia valorii verbale a supinului să fie o consecinţă a procesului de dispariţie a infinitivului (prin substan-tivizare sau icircnlocuirea lui cu subjonctivul) (Bracircncuş 1967 104)

Bracircncuş (1967 99-105) considera che allrsquoorigine del supino ci

sia un participio sostantivato ma crede che il processo di nominalizzazione del supino sia diretto sia attraverso lrsquoaggettivo non sia una caratteristica della lingua romena ma di numerose altre lingue Lrsquoautore invoca alcune concordanze con lrsquoalbanese segnalate di Kr Sandfeld (1930) e di Al Philippide (1928) per sostenere lrsquoidea che i participi sostantivati hanno preso in romeno valore verbale Tra le osservazioni fatte di Bracircncuş menzioniamo

a) lrsquoalbanese ha un infinito provenuto dal participio preceduto dalle preposizioni

b) lrsquoinfinito nel dialetto tosk2 formato dal nome participiale di genere neutro in accusativo preceduto dalla preposizione coincide proprio sintatticamente con il supino romeno

c) lrsquoautore lega lrsquoapparizione del valore verbale del supino alla restrizione dellrsquouso dellrsquoinfinito (come risultato della sua nominalizzazione o della sua sostituzione con il congiuntivo) Il motivo di questo legame egrave il fatto che nel romeno vecchio il supino con valore verbale accompagnato dalle determinazioni caratteris-tiche ai verbi come per esempio i complementi diretti non sia attestato In quel periodo i testi abbondavano in infiniti con valore verbale Lrsquoautore si domanda percheacute nel romeno e nellrsquoalbanese questo nome di origine participiale ha preso il valore di verbo

Come si puograve notare Bracircncuş (1967) sostiene che lrsquoorigine del supino si trova nella nominalizzazione del participio ma non considera il fenomeno come unrsquoinnovazione del romeno Una prova pertinente sarebbe la sua presenza anche in altre lingue come per esempio nellrsquoalbanese

2 Uno dei principali dialetti albanesi

24

Allo stesso modo lrsquoautore nota che tanto in romeno quanto in albanese questo bdquotipo di infinito (supino)rdquo non appare dopo i verbi con il senso di bdquopensarerdquo bdquodirerdquo bdquoparlareldquo bdquovolererdquo bdquopotererdquo bdquosentirerdquo Tutti questi verbi richiedono in latino la costruzione dellrsquoaccusativo con lrsquoinfinito

Dallrsquoaltra parte I Diaconescu (1971) paragonando la distribu-zione delle forme di supino con valore nominale con la distribuzione delle forme drsquoinfinito lungo (con le quali sono sinonime) nei testi dal Cinquecento al Settecento nota la tendenza di nominare con il supino le azioni che riguardano le attivitagrave concrete pratiche plicircnsul (Cantemir) icircmblatul (Palia) adurmitul (Cantemir)

In quello che riguarda il processo di ldquoverbalizzazione del supinordquo Diaconescu afferma che esso ha lrsquoorigine nella neutralizza-zione delle opposizioni casuali dal latino e che si egrave prodotto gradualmente la lingua dal Cinquecento al Settecento essendo caratterizzata dalla coesistenza di alcuni tratti che indicano il valore nominale ma anche verbale del supino Unrsquoaltra teoria dellrsquoautore egrave quella che il supino si egrave consolidato la posizione sostituendo lrsquoinfinito lungo con valore verbale prendendone alcuni tratti di contenuto e alcune possibilitagrave combinatorie di tipo verbale Per sostenere questa ipotesi si puograve notare che nella lingua attuale le costruzioni vecchie con lrsquoinfinito lungo sono sostituite dal supino Una frase del tipo Acmu e vremea de-a lucrarea şi de-a semănarea (Coresi) sarebbe resa oggi da vreme de lucrat şi de semănat Allo stesso modo il valore verbale del supino egrave piugrave spesso realizzato nella lingua attuale Verbi quali a avea a rămacircne (con senso di necessitagrave) a termina ecc appaiono oggi di solito seguiti dal supino am de icircnvăţat rămacircne de văzut termin de scris costruzioni non attestate nella lingua vecchia cosigrave come le costruzioni con il supino predicativo de menţionat că de reţinut că (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 337)

2 Il supino romeno ereditagrave latina Gli argomenti principali riportati per sostenere la teoria

conforme la quale il supino latino egrave stato mantenuto soltanto in

25

romeno cioegrave in daco-romeno sono legate alla corrispondenza formale e parzialmente semantica del supino delle due lingue

a) forme quali venatum venatu ridotte dopo la caduta delle consonanti finali a una sola forma venatu possono spiegare foneticamente supini come de vacircnat

b) il supino romeno cosigrave come quello latino hanno la funzione sostantivale di denominare lrsquoazione apă de băut plec la scăldat (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 335)

Tra gli autori che hanno menzionato la conservazione del supino latino in romeno ricordiamo C H Grandgent (1914 65) ldquoNel rumeno tuttavia il supino fu conservatordquo Tiktin (31945 97) bdquosupinul romacircnesc corespunde celui latinesc eo venatum = mă duc la vacircnat facilis inventu = uşor de găsitrdquo e W D Elcock (1960 10) bdquothere are relics of its survival in Romanianrdquo

S Stati (1965) contraddice lrsquoopinione conforme la quale nel latino si egrave prodotta una sostituzione totale del supino che avrebbe fatto le lingue romanze a non ereditare niente di questa forma verbale Lrsquoopinione si puograve discutere in quello che riguarda il romeno visto che il supino romeno sostiene Stati si puograve spiegare come una continuazione di entrambi i supini latini bdquoDintre limbile romanice se pare că numai romacircna a păstrat supinul tot cu rol de substantiv verbal dar i-a lărgit mult sfera de icircntrebuinţarerdquo (1965 190)

L Ionescu-Ruxăndoiu in ILR (1978 336) afferma che il supino in romeno potrebbe essere unrsquoereditagrave del supino latino con alcune innovazioni

Fr Kiraacutely mostra che anche se la scomparsa dal latino e lrsquoassenza del supino nelle altre lingue romanze e nei dialetti del sud del Danubio contestano lrsquoidea del carattere ereditato del supino romeno esso si spiega tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (nome che denomina lrsquoazione) dal supino latino Lrsquoautore afferma che il supino romeno non si sovrappone perfettamente a quello latino percheacute il romeno bdquoa inovat icircn sensul dezvoltării funcţiilor icircndeplinite de supinrdquo (Kiraacutely 1984 158)

M Manoliu Manea sostiene che il supino romeno egrave un bdquorestordquo del supino latino ma anche un bdquotratto innovativordquo

26

Supinul poate fi caracterizat drept o trăsătură ldquoarchaiumlsantsrdquo (rămăşiţăurmă a supinului latinesc alimentată de substrat (cf Bracircncuş 1967) dar şi trăsătură inovativă neapăracircnd doar cu valoare finală (s-a dus la cules de cireşe ndash egrave andato a raccogliere ciliege) ci şi subiectivă (e dificil de icircnţeles ndash egrave difficile capire) atributivă (maşină de scris ndash macchina da scrivere) şi de topicalizare a verbului (Ai văzut De văzut am văzut dar n-am icircnţeles nimic - Hai visto Da vedere ho visto ma non ho capito nulla) (Manoliu Manea 1989 103)

C Dimitriu fa unrsquoampia analisi e contro argomentazione

dellrsquoarticolo di Matilda Caragiu-Marioţeanu (1962) sostenendo che le sue teorie (come per esempio la mancanza del supino in romeno a causa dellrsquouso ridotto del supino nel latino classico la scomparsa di esso nel latino popolare del 1 secolo e la mancanza del supino nelle altre lingue romanze) sono incorrette

[] moştenind structura gramaticală a limbii latine ndash romacircna (la fel cu toate limbile romanice) nu a păstrat icircntocmai fără nici o schimbare toate particularităţile morfosintactice latineşti ci icircn decurs de aproape două mii de ani a realizat un număr important de evoluţii şi inovaţii şi la acest nivel (Dimitriu 1999 620)

M Sala fa riferimento al fenomeno di sostituzione dellrsquoinfinito

con il supino e afferma che esso bdquoa supravieţuit doar icircn romacircnă avacircnd forme identice cu participiul trecut dar invariabile (icircn gen număr şi caz) şi precedate obligatoriu de o prepoziţie (de la pentru coboracirct)rdquo (Sala 2006 128)

Tra gli autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o participio nominalizzato dal daco-romeno) menzioniamo anche C Fracircncu (1997 147-153 343-359) Egli fa una descrizione particolareggiata dellrsquoinfinito e del supino tra gli anni 1532-1640 rispettivamente 1640-1780 Per il primo periodo C Fracircncu mostra che il supino era raro al suo posto essendo usato lrsquoinfinito lungo marhă de furat (Palia) coşure [hellip] de luat (Coresi) Sembra che il supino sia apparso soltanto nelle varianti del sud e nella parte di Banat-Hunedoara visto che nei testi del nord mancava essendo sostituito

27

dallrsquoinfinito Attualmente nelle regioni del nord e del nord-ovest il supino non viene usato

Facendo riferimento alle funzioni sintattiche del supino nel periodo tra 1532-1640 C Fracircncu (1997) indica la tendenza di sostituire lrsquoinfinito lungo con il supino con valore di attributo verbale tendenza trovata in una fase iniziale specialmente nei testi di Banat-Hunedoara bagă apă icircntr-icircnsă de spălat (Palia 317) ca marhă de furat să fie (Ibidem 103) Il supino con funzione di complemento indiretto3 (se săturase de jefuit şi de tăiat) era unrsquoinnovazione registrata a partir dai primi decenni del Seicento specialmente nei testi del sud mentre la costruzione vecchia con lrsquoinfinito lungo continuava a essere usata nu sem datori a părěre de aur (Fracircncu 1997 147-153)

In quello che riguarda il supino nel periodo 1640-1780 C Fracircncu mostra che esso era raramente usato ma quanto ci avviciniamo ai tempi moderni tanto se ne allarga lrsquouso Il supino sostituisce spesso lrsquoinfinito iaşte de cercetat sacircnt de pracircvit (Cantemir) ma non sempre nesăţioasă de a uciderea (Ibidem) Tra le funzioni sintattiche del supino nella seconda metagrave del Seicento lrsquoautore considera come innovazioni il soggetto - mai greu nu ieste de giudicat (Cantemir) e il complemento del nome (raramente) - icircnsă de ieste de credzut cuvacircntul unora carii dzic (Ibidem) (Fracircncu 1997 343-359)

Altri autori che hanno fatto attenzione allrsquoanalisi del supino senza indicarne la provenienza (ereditagrave latina o innovazione del daco-romeno) sono L Vasiliu in GA I (1963 233-234) e D Irimia (1997 223-225 292-295) Le loro osservazioni riguardano la natura verbale e nominale del supino e le sue funzioni sintattiche

3 Conclusioni Da questa moltitudine di teorie riteniamo i seguenti punti

rilevanti per il nostro lavoro

3 Nel presente esempio secondo la GALR (2005) abbiamo un complemento

preposizionale non indiretto I complementi indiretti si trovano sempre nel caso dativo (per i dettagli vedi Rădulescu Sala in GALR II 2005 397-415)

28

bull il supino era raramente usato nel latino classico ancora dal I secolo

bull il supino egrave sostituito dallrsquoinfinito e scompare nel Duecento bull lrsquoassenza del supino dalle altre lingue romanze e dai

dialetti romeni del sud del Danubio bull le differenze tra le funzioni sintattiche del supino romeno e

latino Gli argomenti sopramenzionati potrebbero portare allrsquoidea che il

supino in romeno non ha un carattere ereditato dal latino ma il fatto che esso si spieghi tanto come forma (venatum venatu gt (de) vicircnat) quanto come funzione (sostantivo che denomina lrsquoazione) con il supino latino viene a contraddire questa ipotesi Di una sovrapposizione perfetta con il latino non si puograve parlare visto che il romeno ha innovato al livello delle funzioni sintattiche svolte dal supino ma ci risulta pertinente considerarlo un bdquorestordquo del supino latino ed anche unrsquoinnovazione (non appare soltanto con valore finale) (vedi Ionescu-Ruxăndoiu in ILR 1978 336 Kiragravely 1984 158 Manoliu Manea 1989 103 Dimitriu 1999 620)

Bibliografia Academia RomacircnăInstitutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordan ndash Al Rosettirdquo Gramatica

limbii romacircne I Cuvacircntul II Enunţul Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

Bracircncuş Grigore bdquoO concordanţă gramaticală romacircno-albaneză modul supinrdquo in Limbă şi literatură 13 Bucureşti 1967 p 99-105

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoModuri nepersonalerdquo in Studii şi cercetări lingvistice 13 1962 p 29-43

Caragiu-Marioţeanu Matilda bdquoLes aires linguistiques I Dacoroumainrdquo in Guumlnter HoltusMichael MetzeliChristian Schmitt Lexicon der romanistischen Linguistik (LRL) vol III Tuumlbingen Niemeyer 1989 p 405-423

Diaconescu Ion bdquoSupinul icircn limba romacircnă din secolul al XVI-lea XVII-lea şi al XVIII-leardquo in Analele Universităţii Bucureşti Seria Ştiinţe Sociale 18 1971 p 151-163

Dimitrescu Florica et alii Istoria Limbii Romacircne (ILR) Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti 1978

Dimitriu Corneliu Tratat de gramatică a limbii romacircne Morfologia Iaşi Institutul European 1999

29

Elcock W D The Romance Languages London Faber and Faber 1960 Fracircncu Constantin Morfologia şi sintaxa in (coord) Ion Gheţie et alii Istoria

limbii romacircne literare Epoca veche (1532-1780) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1997 p 113-175 p 319-377

Grandgent Charles Hall Introduzione allo studio del latino volgare Milano Ulrico Hoepli 1914

Irimia Dumitru Morfo-sintaxa verbului romacircnesc Iaşi EdituraUniversităţii bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo 1997

Kiraacutely Francisc Istoria limbii romacircne (Sinteză) Tipografia Universităţii din Timişoara Timişoara 1984

Livescu Michaela ldquoHistoire interne du roumain morphosyntaxe et syntaxerdquo in Romanische Sprachgeschichte 3 Teilband Ernst Gerhard et ali Walter de Gruyter Berlin - New York 2006 p 2646-2692

Manoliu-Manea Maria bdquoLe roumain Morphosyntaxerdquo in G HoltusM MetzeltinCh Schmitt (Editeacute par) Lexicon der Romanistichen Linguistik (LRL) III Tuumlbingen Max Niemeyer Verlag 1989 p 101-114

Philippide Alexandru Originea romacircnilor Iaşi Editura Viaţa Romacircnească 1928 Sala Marius De la latină la romacircnă ediţia a II-a revăzută Univers Enciclopedic

Bucureşti 2006 Sandfeld Kristian Linguistique balcanique problegravemes et resultats Paris

Klincksieck 1930 Sandfeld Kristian Syntaxe roumaine Paris Librairie E Droz 1936 Stati Sorin Verbul in Istoria Limbii Romacircne vol I Al Graur et alii Editura

Academiei Republicii Populare Romacircne Bucureşti 1965 Tiktin Heimann Gramatica romacircnă etimologia şi sintaxa ediţia a 3-a Bucureşti

Editura Tempo 1945 Vasiliu Laura Verbul in Gramatica limbii romacircne (GA) vol I ediţia a II-a

revăzută şi adăugită Graur et alii (coord) Bucureşti Editura Academiei Republicii Populare Romicircne 1963

FONTI Cantemir Dimitrie Divanul Bucureşti Editura Minerva 1990 Palia de la Orăştie (1581-1582) Bucureşti Editura Academiei 1968

THE SUPINE (DIACHRONIC OVERVIEW) (Abstract)

Key-words supine diachronic creation of the Dacian-Roman Latin heredity

The present paper does not aim at solving the controversy related to the origin

of the supine but the diachronic presentation of the main opinions related to this aspect heritage from Latin or creation of Dacian-Romanian having as starting point the substantivisation of the participles

30

ISTORIA LIMBII

CRITERII EXTRAFILOLOGICE IcircN ANALIZA ETIMOLOGICĂ O ALTĂ LECTURĂ A

TERMENULUI COMETAI

LAURENŢIU NISTORESCU

Cuvinte-cheie comaticometai geto-daci instituţie termeni icircnrudiţi Este cuvacircntul bdquotelefonrdquo un cuvacircnt grecesc Deşi cei mai mulţi ar

fi icircnclinaţi să răspundă pozitiv evocacircnd originea greacă a celor doi radicali care-l compun ndash teledeparte şi phonosvoce sunet ndash răspunsul este un nu categoric Icircnainte de toate cuvacircntul nu a fost creat icircn Grecia ci icircn Germania fiind pentru prima oară consemnat icircn 1861 (cu 15 ani icircnainte ca Graham Bell să-şi patenteze invenţia) icircntr-o conferinţă ţinută de fizicianul Philipp Reis la Frankfurt Icircn al doilea racircnd şi acesta este poate cel mai important aspect vreme de cacircteva decenii bune după ce cuvacircntul bdquotelefonrdquo a fost consemnat icircn scris pentru prima oară marea majoritate a vorbitorilor nativi de limbă greacă nu puteau face nicio conexiune icircntre acest termen şi năzdrăvanul aparat pe care nu-l văzuseră niciodată1

Fabula cu etimologia telefonului are două tacirclcuri Unul dintre acestea ne pune icircn gardă asupra capcanelor pe care le poate avea stabilirea bdquonaţionalităţiirdquo unui cuvacircnt ndash presupunacircnd printr-o păgu-boasă generalizare că acel cuvacircnt are o bdquoetnierdquo univoc determina-bilă Celălalt ne reaminteşte cacirct de neproductivă este icircn recon-strucţiile etimologice decuplarea dimensiunii formale (fonetice) a cuvacircntului de icircncărcătura sa semantică de sens restracircns şi implicit de corespondentul din realitatea extralingvistică 1 Icircn 1896 cacircnd Atena a organizat prima olimpiadă modernă icircn această ţară existau

doar 90 de posturi telefonice

31

Icircn măsuri diferite aceste bdquotacirclcurirdquo (icircn fapt principii metodo-logice) au relevanţă şi icircn cazul unuia dintre cei mai disputaţi termeni de funcţie socială din fondul scris de cuvinte autohtone (geto-dacice) şi anume comati Textul de referinţă care ne furnizează acest element scris al substratului este un pasaj al Istoriei Romane a lui Dio Cassius2 icircn care istoricul antic relatează episodul soliilor trimise de Decebal la comandamentul icircmpăratului Traian icircn faza finală a războiului daco-roman din 101-102 Termenul a fost considerat icircndeajuns de preţios icircncacirct să fie readus pe cale cultă icircn vocabularul limbii daco-romacircne contemporane3 unde ndash icircn acord cu interpretările unora din reprezentanţii istoriografiei romacircneşti4 ndash i s-a atribuit sensul de bdquonume dat (de romani) geto-dacilor de racircndrdquo apreciindu-se că derivă din latinescul comati bdquopletoşiirdquo Această interpretare ignoră două elemente extralingvistice esenţiale Primul icircl are icircn vedere pe autorul consemnării istoricul antic Dio Cassius care deşi dobacircndise la un moment dat cetăţenia romană era grec de origine şi şi-a redactat opera icircn limba sa nativă deci trimiterea la un etimon latin este mai dificil de justificat De altfel istoricul antic nu foloseşte varianta comati icircncetăţenită la noi din raţiuni care ţin de natura romanică a limbii romacircne ci cometai ldquoὍτι ὁ Δεκέβαλος ἐπεπόμφει μὲν καὶ πρὸ τῆς ἥττης πρέσβεις οὐκέτι τῶν κομητῶν ὥσπερ πρότερον ἀλλὰ τῶν πιλοφόρων τοὺς ἀρίστουςrdquo Al doilea ele-ment neluat icircn seamă este faptul că icircn textul de referinţă termenul comati este pus icircn raport comparativ cu un alt termen prezumat de substrat pileati (ori conform textului de referinţă pilophoros)5 pe care contextul icircl circumscrie explicit unei clase de semnificaţii nemijlocit asociate unei anumite categorii social-politice ndash ceea ce ne

2 Dio Cassius LXVIII 9 1-2 3 DEX 1998 pg 199 4 Opinie icircmpărtăşită şi de Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu care acordă atenţie

problemei printr-un articol icircn revista bdquoThraco-Dacicardquo din 1991 (Ursulescu-Vasilescu 1991 pg 133-135)

5 Deşi nici pentru acest termen nu s-a reuşit pacircnă icircn prezent o traducere satisfă-cătoare practic nu există alternativă la interpretarea potrivit căreia pileati (πιλοφόρων ndash pilophoron la Dio Cassius) indica o elită social-politică a societăţii geto-dacice din ajunul cuceririi romane

32

obligă să aşezăm şi primul element al comparaţiei icircntr-o categorie echivalabilă6

Cel puţin primul dintre elementele mai sus evocate pare să-i fi determinat pe alţi autori7 să caute referenţialul etimologic al termenului icircn discuţie nu icircn vocabularul latin ci icircn cel grecesc ajungacircnd firesc la foarte bine cunoscutul cuvacircnt κώμη ndash comekome bdquosătenirdquo8 Astfel lectura bdquonu dintre săteni ca mai icircnainte ci pe cei mai buni dintre nobilirdquo devine acceptabilă atacirct din perspectiva logicii textului de referinţă cacirct şi a raportării sale la sursa mesajului

Dacă această interpretare continuă să aibă totuşi nevoie de o nuanţare semnificativă se datorează unui alt element generat de analiza contextului cacirct de verosimilă este ipoteza că regele dac a trimis ca soli la comandamentul icircmpăratului roman nişte săteni oarecare (chiar dacă această solie a avut scopuri tactice) icircntr-un moment icircn care se decidea soarta războiului Pentru a da un răspuns cacirct mai judicios acestei icircntrebări vom face apel tot la textul lui Dio Cassius O primă observaţie pe care o putem formula este că potrivit chiar pasajului icircn discuţie se poate afirma că aceşti comati angajaţi icircn jocul negocierilor erau interlocutori uzuali ai curţii regale dacice şi pentru a face faţă unei misiuni de acest gen trebuiau să fie icircntr-un oarecare mod fidelizaţi faţă de propriul rege (măcar prin apartenenţa la corpul militar) respectiv să deţină un minimum de cunoştinţe indispensabile transmiterii de mesaje la cel mai icircnalt nivel ndash dacă nu neapărat cunoaşterea limbii inamicului icircn mod obigatoriu a unor cutume legate de schimbul diplomatic Ştim tot de la Dio Cassius9 6 Chiar şi admiţacircnd că termenul ar fi fost folosit icircntr-un sens derivat de esenţă

metaforică (bdquopletoşiirdquo ca substitut pentru bdquoneicircngrijiţiirdquo bunăoară) ar trebui explicat de ce autorul optează (icircnăuntrul aceleiaşi fraze) să raporteze un ordin prezumat nobiliar la o categorie vag definibilă printr-un aspect fizic secundar

7 Printre aceştia se numără C Brandis şi G Kazarov (citaţi icircn acelaşi articol al lui Nicolae Ursulescu şi Mihai Vasilescu ndash supra nota 4)

8 Articolul din ldquoThraco-Dacicardquo formulează observaţia că icircn redactarea lui Dio Cassius cuvacircntul este scris cu ldquoomicronrdquo şi nu cu ldquoomegardquo (acesta fiind unul din argumentele pentru care optează să-l derive din latinescul comati) Există icircnsă suficiente exemple icircn care radicalul grecesc este redactat icircn textele antice icircn ambele variante

9 Dio Cassius LXVII 12 5

33

dar şi din alte izvoare că de-a lungul conflictelor lui Decebal cu romanii din vremea lui Domitian şi apoi a lui Traian schimbul de misiuni diplomatice icircntre cele două tabere se desfăşura cu mare frecvenţă deci prezumţia că la curtea regală de la Sarmizegetusa exista un oficiu specializat nu este deloc nejustificată ndash or apartenenţa la un atare oficiu a unor simpli săteni este foarte puţin verosimilă10

Pentru a avansa icircn analiză vom aduce icircn discuţie un element practic cu totul ignorat icircn discuţiile de pacircnă acum faptul că termenul comati nu este izolat icircn fondul de cuvinte care ne-au parvenit icircn formă scrisă din substrat Inscripţiile de epoca clasică geto-dacică şi izvoarele literare contemporane ne pun deopotrivă icircn faţa unor termeni comuni de limbă (precum koacuteme) şi a unor nume proprii a căror conexiune cu cuvacircntul icircn discuţie este greu de presupus că se datorează hazardului antroponimele Dicomes11 Comosicus12 sau Komikiza13 precum şi toponimul CumidavaKomidava14

Termenul koacuteme este atestat icircn spaţiul geto-dacic icircn inscripţii asociate unui număr de cel puţin două aşezări distincte una ndash koacuteme Chora Dagei15 ndash situată icircn Dobrogea centrală icircn vecinătatea Histriei cealaltă ndash koacuteme Theolopara16 ndash icircn imediata apropiere a municipiului Nicopolis ad Istrum din Moesia Inferior Avacircnd o indiscutabilă origine greacă (fapt icircntru totul firesc icircntr-o societate ale cărei modele instituţionale au provenit mai ales pe filiera emoriilor greceşti din Pontul Stacircng) particula koacuteme ne reţine atenţia atacirct prin faptul că este consemnată şi icircn exteriorul teritoriului administrat efectiv de o cetate greco-pontică (icircn speţă Histria icircn a cărei chora se află koacuteme Chora 10 Un atare raţionament l-a icircndrituit pe Ion Horaţiu Crişan să lanseze propunerea

singulară şi doar aparent hazardată potrivit căreia comatii daci constituiau o categorie echivalentă cavalerilor celţi (Crişan 1977 pg 195-198)

11 Rege din generaţia imediat următoare lui Burebista şi Deceneu (Plutarh Antonius 63 Dio Cassius LI 22)

12 Rege dac de la icircnceputul secolului I dHr (Iordanes Getica 73-74) 13 Antroponim de origine dacică de pe ostrakoanele din Egiptul superior (Dana 2003

pg 166-186) 14 Aşezare de tip dava identificată cu oraşul modern Racircşnov (Ptolemeu 3 84) 15 Informaţii despre koacuteme Chora Dagei la Suceveanu 1977 p 45 Avram 1984 p

162 nota 54 Bounegru 2003 p 137-138 16 Tsurov 1999 cf Christie 2004 pg 235

34

Dagei17) cacirct şi prin deplina sa echivalare cu statutul de vicus din organizarea habitaţională eminamente romană ndash adică nu o simplă aşezare sătească aşa cum o icircnţelegem astăzi ci o comunitate (pre-ponderent rurală dar nu numai) icircnzestrată cu atributele şi instituţiile autoorganizării Avem a bănui aşadar că prin termenul de cometai erau desemnaţi nu simplii ţărani nu bdquooamenii de racircndrdquo pe care-i reţine definiţia modernă fixată de DEX ci tocmai reprezentanţii acestor forme de administrare locală18 ndash ipoteza fiind icircntărită de faptul că din acelaşi radical koacuteme a derivat şi termenul administrativ neogrec (romeic) de komiscomis19 care a făcut de asemenea o icircndelungată carieră icircn terminologia socială autohtonă de-a lungul icircntregului Ev Mediu

Icircmprejurarea că această vocabulă icircşi găseşte locul şi icircn cacircteva antroponime ba chiar dintre cele regale (deja menţionatele Dicomes şi Comosicus) constituie un argument suplimentar care are abia icircn această lectură logică este pe deplin verosimil ca politonimele icircn cauză să fi derivat de la demnitatea exercitată de cei icircn cauză la ori-gine cometai sau dregători icircnsărcinaţi cu coordonarea acestora20 după cum dimpotrivă anterior prezumatul sens de bdquosimpli sătenirdquo nu s-ar explica icircn componenţa unor antroponime regale Acelaşi comen-tariu poate fi formulat şi icircn privinţa toponimului CumidavaKomi-dava aici semnificaţia de ldquoaşezare-reşedinţă a cometai-lorrdquo icircn vreme ce lectura ldquoaşezare a oamenilor de racircndrdquo este nu doar impro-babilă ci şi icircn contradicţie cu statutul protourban avut de aşezarea respectivă de-a lungul icircntregii epoci clasice geto-dacice

17 Menţionată icircntr-un context administrativ specific provinciei romane Moesia

Inferior această aşezare pare să fi fost creată apreciază O Bounegru de o comu-nitate getică sau greco-getică anterior cuceririi Dobrogei de către romani pentru ca sub stăpacircnirea acestora să acceadă la statutul de vicus (Bounegru 2003 p 137-138)

18 Un asemenea mecanism administrativ presupune fie existenţa unor fruntaşi locali (categorie etichetată de izvoarele romane ca princeps locii) fie a unor dregători desemnaţi de autoritatea centrală

19 DEX 1998 pg 201 20 Validarea acestei lecturi implică şi recunoaşterea unui anumit fenomen de mobi-

litate social-politică icircn societatea geto-dacică la racircndul său pe deplin verosimil icircn contextul creat de şi după Burebista

35

Bibliografie selectivă Avram 1984 Al Avram Observaţii cu privire la autonomiile rurale

din Dobrogea romană (secolele I-III e n) icircn bdquoStudii şi cercetări de istorie veche şi Arheologierdquo 351984 2 p 158-169

Bounegru 2003 O Bounegru Economie şi societate icircn spaţiul ponto-egean (sec II a C- III p C) Iaşi 2003

Christie 2004 Neil Christie (ed) Landscapes of Change ndash Rural Evolutions of Late Antiquity and the Early Middle Ages Aldershot-Hampshire 2004

Crişan 1977 Ion Horaţiu Crişan Burebista şi epoca sa Bucureşti 1977 pg 195-198

Dana 2003 Dana Dan Les Daces dans le ostraca du desert oriental de lEgypte Morphologie des noms Daces icircn bdquoZeitschrift fur Papyrologie und Epigraphikrdquo Bonn 2003 pg 166-186

DEX 1998 Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică bdquoIorgu Iordanrdquo Dicţionarul Explicativ al Limbii Romacircne Editura Univers Enciclopedic Bucureşti 1998

Dio Cassius Dio Cassius Cocceianus Istorie Romană Editura Ştiinţifică şi Encicopedică Bucureşti 1977

Suceveanu 1977 Al Suceveanu Viaţa economică icircn Dobrogea romană Secolele I-III e n Bucureşti 1977

Ursulescu-Vasilescu 1991 Nicolae Ursulescu Mihai Vasilescu Consideraţii privind semnificaţia cuvacircntului cometai icircn bdquoThraco- Dacicardquo XII1-21991 Bucureşti 1991 pg 133-135

EXTRAPHILOLOGICAL CRITERIA IN ETIMOLOGICAL REVIW ANOTHER INTERPRETATION OF THE TERM COMETAI

(Abstract) The substrate term cometaicomati mentioned by Dio Cassius related to the

embassy sent by King Decebal to Emperor Traian has had different interpretations in Romanian historiography A pertinent analysis of this word must take into account both the whole context of the ancient story and the fact that the word which was obviously borrowed from Greek created several substrate-related terms (especially toponyms and anthroponyms) wich were themselves mentioned in writing

36

GRAMATICĂ

O POSIBILĂ CLASIFICARE A OMOGRAFELOR ROMAcircNEŞTI

FLORINA-MARIA BĂCILĂ

Cuvinte-cheie omografie gramatică lexic fonetică accentuare Romacircna pare a fi o limbă relativ bogată icircn omografe1 (lt fr

homographe cf gr homos bdquoegalrdquo bdquola felrdquo bdquoasemănătorrdquo şi graphein bdquoa scrierdquo) adică icircn cuvinte şi forme gramaticale care prezintă o identitate a semnificantului grafic dar se deosebesc ca pronunţare (de regulă prin accent) şi evident ca sens aacutecele ndash aceacutele coacutepii ndash copiacutei haacuteină ndash haiacutenă aduacutenă ndash adunắ etc ndash situaţii care ilustrează ideea că accentul are un important rol distinctiv permiţacircnd reliefarea icircn rostire a unei silabe şi deci a sensurilor deosebite (legate de felul icircn care sunt pronunţate anumite silabe) ale cuvintelor şi ale formelor din perechile citate

Ca şi omonimele omografele se pot grupa astfel omografe lexicale omografe gramaticale şi omografe lexico-gramaticale2

Icircn ceea ce priveşte omografele lexicale majoritatea perechilor cuprind un substantiv nearticulat şi o formă verbală de infinitiv omonimă la verbele de conjugarea a IV-a cu cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular (icircn general termenii fac parte din

1 Cf o altă opinie exprimată de Angela Bidu-Vrănceanu şi Mihaela Mancaş icircn

Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997 p 334 sv omofonie bdquoPuţine omonime romacircneşti nu sunt şi omofone [] (dar sunt omografe)rdquo respectiv de Angela Bidu-Vrănceanu icircn aceeaşi lucrare p 335 sv omografie bdquoIcircn romacircnă puţine omografe nu sunt şi omofonerdquo

2 Vezi de pildă o listă a omografelor din limba romacircnă la Nicolae Felecan Vocabu-larul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004 p 182-186

37

aceeaşi familie lexicală) altoacutei sn ndash altoiacute vb croacutei sn ndash croiacute vb oacutechi sm ndash ochiacute vb poleacutei sn ndash poleiacute vb răţoacutei sm ndash răţoiacute vb războacutei sn ndash războiacute vb şiroacutei sn ndash şiroiacute vb etc

Omografia lexicală mai poate viza două substantive la singular (uneori de genuri diferite)

coloacutenie ndash coloniacutee compaacutenie ndash companiacutee comeacutedie ndash comediacutee coacutepil ndash copiacutel coreacutector sm ndash corectoacuter sn sufraacutegiu sn ndash sufragiacuteu sm ţaacuterină ndash ţariacutenă vestiacutebul ndash vestibuacutel etc1

un substantiv şi un adjectiv icircn forma lor standard (din dicţionare) aacuteugust subst ndash auguacutest adj direacutector subst ndash directoacuter adj imoacutebil subst ndash imobiacutel adj mozaiacutec subst ndash mozaacuteic adj oacutepus subst ndash opuacutes adj tipiacutec subst ndash tiacutepic adj etc

un substantiv şi un adverb sau o interjecţie bareacutem subst ndash baacuterem adv iacaacute subst ndash iaacuteca interj

un pronume şi un verb icircnsuşi pron de icircntărire ndash icircnsuşiacute vb voacutei pron pers ndash (a) voiacute vb

o prepoziţie sau o interjecţie şi un verb la infinitiv coacutentra prep adv ndash contraacute vb icircnapoacuteia prep ndash icircnapoiaacute vb duacutera interj (cf şi duacutera adj f sf art lt dură) ndash duraacute vb

Omografia lexico-gramaticală este mult mai variată şi poate include

un substantiv articulat şi altul nearticulat ambele la singular moacutedul sn art lt mod ndash moduacutel sn noacutedul sn art lt nod ndash noduacutel sn paacutera sf art lt pară ndash paraacute sf vb uneori e vorba despre forma de nominativ-acuzativ singular a unui substantiv şi de cea de genitiv-dativ a altuia mineacutei sn ndash miacutenei sf G-D art lt mină temeacutei sn ndash teacutemei sf G-D art lt temă 1 La unele dintre omografe identitatea sunetelor componente nu este icircntacircmplătoare

ci se datorează unei icircndepărtate origini comune Deosebirile de accentuare icircn limba noastră a unor neologisme de acest tip se explică prin etimologia lor multiplă sunt cuvinte care au pătruns icircn romacircnă pe căi diferite ajungacircndu-se la specializarea semantică a celor două accentuări posibile aşa că bdquodintr-un cuvacircnt unic la origine pătruns la noi prin mai multe limbi s-a ajuns la crearea unei perechi de cuvinte diferite şi ca formă şi ca sensrdquo (Mioara Avram Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 54)

38

forma de singular a unui substantiv şi cea de plural a altuia bucleacute sn adj invar ndash buacutecle sf pl lt buclă fileacute sn ndash fiacutele sf pl lt filă lameacute sn ndash laacuteme sf pl lt lamă adesea intră icircn omografie forma de genitiv-dativ singular a unuia dintre substantive bắrbii sf G-D art lt barbă ndash bărbiacutei sf pl lt bărbie cunuacutenii sf G-D art lt cunună ndash cununiacutei sf pl lt cununie oacutergii sf G-D art lt orgă ndash orgiacutei sf pl lt orgie pleacutebei sf G-D art lt plebe ndash plebeacutei sm adj m pl lt plebeu rafinắrii sf G-D art lt rafinare ndash rafinăriacutei sf pl lt rafinărie viacuteţei sf G-D art lt viţă ndash viţeacutei sm pl lt viţel etc

formele de plural ale unor substantive de genuri diferite coacutepii sf pl lt copie ndash copiacutei sm pl lt copil poacutesturi sn pl lt post ndash postuacuteri sf pl lt postură toacuterturi sn pl lt tort ndash tortuacuteri sf pl lt tortură etc alteori unul dintre substantive poate fi articulat caacutestele sf pl art lt castă ndash casteacutele sn pl lt castel gaacutezele sn pl art lt gaz ndash gazeacutele sf pl lt gazelă moacutedele sf pl art lt modă ndash modeacutele sn pl lt model paraacutelele sf pl art lt para ndash paraleacutele sf adj f pl lt paralelă priacutencipii sm pl art lt principe ndash princiacutepii sn pl lt principiu reacutegii sm pl art lt rege ndash regiacutei sf pl lt regie uacutembrele sf pl art lt umbră ndash umbreacutele sf pl lt umbrelă etc unele dintre aceste substantive fac parte din aceeaşi familie lexico-semantică ageacutenţii sm pl art lt agent ndash agenţiacutei sf pl lt agenţie casieacuterii sm pl art lt casier ndash casieriacutei sf pl lt casierie cấntecele sn pl art lt cacircntec ndash cacircnteceacutele sn pl lt cacircntecel cumeacutetrii sm pl art lt cumătru ndash cumetriacutei sf pl lt cumetrie epiacutescopii sm pl art lt episcop ndash episcopiacutei sf pl lt episcopie fotograacutefii sm pl art lt fotograf ndash fotografiacutei sf pl lt fotografie judecătoacuterii sm pl art lt judecător ndash judecătoriacutei sf pl lt judecătorie prieacutetenii sm pl art lt prieten ndash prieteniacutei sf pl lt prietenie soacutelii sm pl art lt sol ndash soliacutei sf pl lt solie soacuteţii sm pl art lt soţ ndash soţiacutei sf pl lt soţie tipograacutefii sm pl art lt tipograf ndash tipografiacutei sf pl lt tipografie etc cf şi următoarele perechi icircn care primul element poate reprezenta două omonime lexico-gramaticale călătoriacutei sf pl lt călătorie lt vb a călători ind pft s pers I sg ndash călătoacuterii sm pl art lt călător domniacutei sf pl lt domnie lt vb a domni ind pft s pers I

39

sg ndash doacutemnii sm pl art lt domn prorociacutei sf pl lt prorocie lt vb a proroci ind pft s pers I sg ndash proroacutecii sm pl art lt proroc etc

forma unui substantiv şi aceea a unui adjectiv cenuacuteşii sf G-D art lt cenuşă ndash cenuşiacutei adj m f pl lt cenuşiu cenuşie haacuteină sf ndash haiacutenă adj f lt hain optiacuteme sf ndash oacuteptime adj f pl lt optim sắlcii sf pl lt salcie ndash sălciacutei adj m f pl lt sălciu sălcie veseacutelă sf ndash veacuteselă adj f lt vesel etc cf şi omografia dintre un substantiv articulat la plural şi un adjectiv pronominal demonstrativ aacutecele sn pl art lt ac ndash aceacutele adj pron dem f pl lt acea

formele unor adjective singureacutei adj m pl lt singurel ndash siacutengurei adj f G-D art lt singură tinereacutele adj f sf pl lt tinerel ndash tiacutenerele adj f sf pl art lt tacircnără vineţiacutei adj m f pl lt vineţiu vineţie ndash viacuteneţii adj m pl art lt vacircnăt etc

formele de plural ale unor substantive şi adjective castaacutenii sm pl art lt castan ndash castaniacutei adj m f pl lt castaniu castanie fraacutegile sf pl art lt fragă ndash fragiacutele adj f pl lt fragilă măsliacutenii sm pl art lt măslin ndash măsliniacutei adj m f pl lt măsliniu măslinie neghiobiacutei sf pl lt neghiobie ndash neghioacutebii adj m sm pl art lt neghiob portocaacutelii sm pl art lt portocal ndash portocaliacutei adj m f pl lt portocaliu portocalie trandafiacuterii sm pl art lt trandafir ndash trandafiriacutei adj m f pl lt trandafiriu trandafirie viacuteşinii sm pl art lt vişin ndash vişiniacutei adj m f pl lt vişiniu vişinie etc

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea I (prima din perechile citate) şi cea de infinitiv (omonimă cu indicativul imperfect persoana a III-a singular) a verbelor de conjugarea I adreacutesa ndash adresaacute analiacuteza ndash analizaacute asasiacutena ndash asasinaacute cloacutena ndash clonaacute coliacutenda ndash colindaacute comaacutenda ndash comandaacute conseacuterva ndash conservaacute coacutepia ndash copiaacute criacutetica ndash criticaacute dispuacuteta ndash disputaacute echiacutepa ndash echipaacute faacutebrica ndash fabricaacute foacuterma ndash formaacute foacuterţa ndash forţaacute frấna ndash fracircnaacute gruacutepa ndash grupaacute influeacutenţa ndash influenţaacute inviacutedia ndash invidiaacute liacutemita ndash limitaacute luacutepta ndash luptaacute măsuacutera ndash măsuraacute mắtura ndash măturaacute noacuteta ndash notaacute oacutepera ndash operaacute peacuteria ndash periaacute plaacutenta ndash plantaacute ploacutemba ndash plombaacute poveacutestea ndash povesteaacute praacutectica ndash practicaacute preacutedica ndash predicaacute prograacutema ndash programaacute reclaacutema ndash reclamaacute revoacutelta ndash revoltaacute rezeacuterva ndash rezervaacute schiacuteţa ndash schiţaacute seacutecera ndash seceraacute ştampiacutela ndash ştampilaacute taacutexa ndash taxaacute teacutenta ndash tentaacute uacutera (cf şi interj uacutera) ndash uraacute uacuterma ndash urmaacute viacutezita

40

ndash vizitaacute etc (de menţionat că membrii perechilor citate nu fac parte icircntotdeauna din aceeaşi familie lexico-semantică)

forma articulată a unui substantiv feminin de declinarea a III-a şi cea de indicativ imperfect persoana a III-a singular a unor verbe de conjugarea a IV-a liacuteniştea sf art lt linişte ndash linişteaacute lt vb a (se) linişti veacutestea sf art lt veste ndash vesteaacute lt vb a vesti voacuteia sf art lt voie ndash voiaacute lt vb a voi

forma unui substantiv şi o formă verbală 1) de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular la verbe de conjugarea I alaacutermă sf ndash alarmắ lt vb a alarma analiacuteză sf ndash analizắ lt vb a analiza foacutermă sf ndash formắ lt vb a forma tuacuterbă sf ndash turbắ lt vb a turba vấnă sf ndash vacircnắ lt vb a vacircna icircn alte cazuri primul element al perechii de omografe reprezintă pe lacircngă un substantiv feminin şi forma de persoana a III-a singular şi plural a indicativului prezent de la verbele respective coliacutendă sf vb ndash colindắ (lt vb a colinda) comaacutendă sf vb ndash comandắ (lt vb a comanda) mắtură sf vb ndash măturắ (lt vb a mătura) piacutecă sf vb ndash picắ (lt vb a pica) etc 2) de indicativ perfect simplu persoana I singular fuacutegii sf G-D art lt fugă ndash fugiacutei lt vb a fugi liacuteniştii sf G-D art lt linişte ndash liniştiacutei lt vb a (se) linişti miacutenţii sf G-D art lt minte ndash minţiacutei lt vb a minţi muacutencii sf G-D art lt muncă ndash munciacutei lt vb a munci poruacutencii sf G-D art lt poruncă ndash porunciacutei lt vb a porunci voacuteii sf G-D art lt voie ndash voiacutei lt vb a voi zắrii sf G-D art lt zare ndash zăriacutei lt vb a zări etc 3) de indicativ prezent persoana a II-a singular (sariacute sn ndash saacuteri lt vb a sări) sau a III-a singular (duduacuteie sf ndash duacuteduie lt vb a dudui) la verbe de conjugarea a IV-a etc

forma de singular a unui adjectiv şi o formă verbală iacutendic adj m ndash indiacutec lt vb a indica ind prez pers I sg reacutepede adj m adv ndash repeacutede lt vb a (se) repezi ind prez pers a III-a sg sloacutebod adj m ndash sloboacuted lt vb a slobozi ind prez pers I sg şi a III-a pl icircn general icircnsă e vorba despre omografii icircntre 1) forma de feminin a unui adjectiv şi cea de indicativ perfect simplu persoana a III-a singular a unui verb de conjugarea I compleacutetă adj f lt complet ndash completắ lt vb a completa coreacutectă adj f lt corect ndash corectắ lt vb a corecta inteacuternă adj f lt intern ndash internắ lt vb a interna iacutenversă adj f lt invers ndash inversắ lt vb a inversa puacuteblică adj f lt public ndash

41

publicắ lt vb a publica etc 2) forma articulată a unui adjectiv feminin şi cea de infinitiv a unui verb de conjugarea I ceacuterta adj f art lt certă ndash certaacute vb contiacutenua adj f art lt continuă ndash continuaacute vb iluacutestra adj f art lt ilustră ndash ilustraacute vb perfeacutecta adj f art lt perfectă ndash perfectaacute vb prezeacutenta adj f art lt prezentă ndash prezentaacute vb etc 3) forma articulată de genitiv-dativ a unui adjectiv provenit din participiu şi cea de indicativ perfect simplu persoana I singular a unui verb de conjugarea a III-a aleacutesei adj f G-D art lt aleasă ndash aleseacutei lt vb a alege presupuacutesei adj f G-D art lt presupusă ndash presupuseacutei lt vb a presupune pretiacutensei adj f G-D art lt pretinsă ndash pretinseacutei lt vb a pretinde etc

un substantiv şi sau un adjectiv la plural şi forme ale unor verbe de conjugarea a IV-a 1) de infinitiv (omonimă la aceste verbe cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) aacuteburi sm pl lt abur ndash aburiacute vb aacutecri adj m pl sm pl lt acru ndash acriacute vb adấnci adj m pl lt adacircnc ndash adacircnciacute vb aacutelbi adj m sm pl lt alb ndash albiacute vb cắi sf pl lt cale ndash căiacute vb călătoacuteri sm pl lt călător ndash călătoriacute vb coacuteji sf pl lt coajă ndash cojiacute vb ctiacutetori sm pl lt ctitor ndash ctitoriacute vb cumiacutenţi adj m f pl lt cuminte ndash cuminţiacute vb doacutemni sm pl lt domn ndash domniacute vb domoacuteli adj m pl lt domol ndash domoliacute vb fraacuteieri adj m sm pl lt fraier ndash fraieriacute vb gắuri sf pl lt gaură ndash găuriacute vb ieacuteftini adj m pl lt ieftin ndash ieftiniacute vb liacutempezi adj m f pl lt limpede ndash limpeziacute vb mấndri adj m pl lt macircndru ndash macircndriacute vb mấnji sm pl lt macircnz ndash macircnjiacute vb muacutecezi adj m pl lt muced ndash muceziacute vb năuacuteci adj m pl lt năuc ndash năuciacute vb oacuterbi adj m sm pl lt orb ndash orbiacute vb poruacutenci sf pl lt poruncă ndash porunciacute vb profeacuteţi sm pl lt profet ndash profeţiacute vb pustiacutei adj m f pl lt pustiu pustie ndash pustiiacute vb rắni sf pl lt rană ndash răniacute vb sfiacutenţi adj m sm pl lt sfacircnt ndash sfinţiacute vb stabiacuteli adj m pl lt stabil ndash stabiliacute vb stăpấni sm pl lt stăpacircn ndash stăpacircniacute vb stấnjeni sm pl lt stacircnjen ndash stacircnjeniacute vb stroacutepi sm pl lt strop ndash stropiacute vb ştiacuterbi adj m pl lt ştirb ndash ştirbiacute vb uacutemezi adj m pl lt umed ndash umeziacute vb umiacuteli adj m pl lt umil ndash umiliacute vb urấţi adj m pl lt uracirct ndash uracircţiacute vb urmắri sf pl lt urmare ndash urmăriacute vb vắduvi adj m sm pl lt văduv ndash văduviacute vb vrắji sf pl lt vrajă ndash vrăjiacute vb zắri sf pl lt zare ndash zăriacute vb etc 2) de indicativ perfect simplu

42

persoana I singular adấncii adj m pl art lt adacircnc ndash adacircnciacutei lt vb a adacircnci aacutelbii sf pl lt albie ndash albiacutei lt vb a albi fraacuteierii adj m sm pl art lt fraier ndash fraieriacutei lt vb a fraieri răţoacuteii sm pl art lt răţoi ndash răţoiacutei lt vb a se răţoi roacuteşii adj m f pl lt roşu sf pl lt roşie ndash roşiacutei lt vb a roşi stăpấnii sm pl art lt stăpacircn ndash stăpacircniacutei lt vb a (se) stăpacircni stroacutepii sm pl art lt strop ndash stropiacutei lt vb a stropi etc

forma unui pronume sau a unui numeral şi o formă verbală uacutenii pron nehot m pl lt unul ndash uniacutei lt vb a uni ind pft s pers I sg priacutemii num ord m pl lt primul ndash primiacutei lt vb a primi ind pft s pers I sg

două forme verbale diferite ceruacutei lt vb a cere ind pft s pers I sg ndash ceruiacute vb inf fuacuterăm lt vb a fi ind pft s pers I pl ndash furắm lt vb a fura ind prez pers I pl muacuteţi lt vb a muta ind prez pers a II-a sg ndash muţiacute vb inf repriacutemi lt vb a reprima ind prez pers a II-a sg ndash reprimiacute vb inf

o conjuncţie şi un adjectiv deşiacute conj subord ndash deacuteşi adj m pl lt des

Există şi serii de omografe care cuprind trei membri duduacutei sf pl lt duduie ndash duduiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash duacutedui lt vb a dudui ind prez pers a II-a sg (fig) iacutendică adj f lt indic ndash indiacutecă lt vb a indica ind prez pers a III-a sg şi pl ndash indicắ lt vb a indica ind pft s pers a III-a sg iacutentrigă sf ndash intriacutegă lt vb a intriga ind prez pers a III-a sg şi pl ndash intrigắ lt vb a intriga ind pft s pers a III-a sg moacutebilă sf ndash mobiacutelă adj f lt mobil ndash mobilắ lt vb a mobila ind pft s pers a III-a sg reacutepezi adj m f pl lt repede ndash repeziacute vb inf ind pft s pers a III-a sg ndash repeacutezi lt vb a (se) repezi ind prez pers a II-a sg

Multe dintre perechile de omografe gramaticale se referă la unele verbe de conjugarea I unde locul accentului deosebeşte forme grafice identice din paradigma acestora ndash indicativul prezent şi perfect simplu persoana a III-a singular aduacutenă ndash adunắ aacuteflă ndash aflắ ajuacutetă ndash ajutắ apuacutecă ndash apucắ aruacutencă ndash aruncắ ascuacuteltă ndash ascultắ cấntă ndash cacircntắ guacutestă ndash gustắ iacutentră ndash intrắ miacuteşcă ndash mişcắ schiacutembă ndash schimbắ striacutegă ndash strigắ suacuteflă ndash suflắ suacutenă ndash sunắ etc

43

O situaţie aparte o au anumite verbe de conjugarea a IV-a cu forme flexionare omografe prima fiind de infinitiv (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) iar a doua ndash de indicativ prezent persoanele I şi a II-a singular bacircjbacirciacute ndash bấjbacirci chiuiacute ndash chiacuteui dezvăluiacute ndash dezvắlui icircndoiacute ndash icircndoacutei icircnghesuiacute ndash icircngheacutesui macircracirciacute ndash mấracirci mormăiacute ndash moacutermăi ronţăiacute ndash roacutenţăi sforăiacute ndash sfoacuterăi stăruiacute ndash stắrui şovăiacute ndash şoacutevăi etc Alteori perechile de omografe includ forma de infinitiv a unor verbe de conjugarea a IV-a (omonimă cu indicativul perfect simplu persoana a III-a singular) şi respectiv cea de indicativ prezent persoana a II-a singular absolviacute ndash absoacutelvi adormiacute ndash adoacutermi auziacute ndash auacutezi descoperiacute ndash descoacuteperi dormiacute ndash doacutermi fugiacute ndash fuacutegi ieşiacute ndash ieacuteşi icircnghiţiacute ndash icircnghiacuteţi minţiacute ndash miacutenţi simţiacute ndash siacutemţi sorbiacute ndash soacuterbi suferiacute ndash sufeacuteri etc (cf şi ghiciacute vb inf ndash ghiacuteci lt vb a ghici imperat pers a II-a sg ştiacuteu lt vb a şti ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash ştiuacute lt vb a şti ind pft s pers a III-a sg uacutemplu lt vb a umple ind prez pers I sg şi a III-a pl ndash umpluacute lt vb a umple ind pft s pers a III-a sg)

Pe de altă parte pentru a vorbi de omografe nu este obligatoriu ca fiecare să aibă o altă silabă accentuată1 Există şi omografe (de regulă neologisme) diferenţiate prin valoarea specială a unor litere la citirea cărora se aplică reguli străine uni adj invar [uumlni] ndash (a) uni vb beat adj invar (angl) [bit] ndash beat adj m site sn (angl) [saĭt] ndash site sf pl (lt sită) sau cuvinte la care deosebirea formală este mai mare şi se datorează silabaţiei poziţia accentului schimbacircnd şi calitatea fonemelor

Astfel din cauza deosebirilor de structură silabică şi accentuală dintre unele omografe romacircneşti odată cu accentul se modifică şi structura sonoră segmentală din acest motiv de pildă zoacuteri [zorĭ] sm pl sf pl monosilabic şi cu semivocala finală asurzită nu este omonim cu zoriacute [zoriacute] vb bisilabic şi cu vocală finală nici (tu) auacutezi şi (el) auziacute nu sunt omonime morfologice Asemenea unităţi lexicale sau gramaticale deşi sunt scrise identic se disting prin cantitatea şi

1 Pentru această problemă vezi Theodor Hristea Omonimia şi antonimia lexicală icircn

idem (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 p 22

44

calitatea sunetelor primele cu un număr mai mic de silabe au ca fonem final un i asilabic (vezi supra ndash zori subst (tu) auzi) sau un i cu rol de semn diacritic (luacutengi adj m f pl [lunğ] faţă de lungiacute vb [lunğiacute] oacutechi sm [oќ] faţă de ochiacute [oќi]) iar celelalte pe lacircngă o silabă icircn plus au ca fonem final o vocală Cuvintele respective devin din monosilabice bisilabice din bisilabice trisilabice etc Mai mult dacă i este partea a doua a unui diftong nu formează singur o silabă ci este semivocală icircn funcţie de valoarea de semivocală sau de vocală a lui i se deosebesc icircn rostire cuvinte sau forme gramaticale ca haĭnă (pronunţat icircn două silabe cu aĭ diftong) ndash haiacutenă (trei silabe cu a-i hiat) la fel foĭ sf pl [foĭ] lt foaie ndash foiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [foiacute] voacuteĭ pron pers vb aux la viitor pers I sg [voĭ] ndash voiacute vb inf ind pft s pers a III-a sg [voiacute] vezi şi altoacuteĭ răţoacuteĭ subst faţă de altoiacute răţoiacute vb etc Persoanele I şi a II-a singular ale indicativului prezent suĭ şi infinitivul verbului (a) suiacute (precum şi indicativul perfect simplu persoana a III-a singular (el) suiacute) se diferenţiază icircn rostire prin rolul de semivocală sau de vocală al fonemului i (vezi de pildă şi (eu tu) biruĭ ndash (el) biruiacute)1

Se scriu la fel cuvinte pronunţate diferit precum ia interj ia lt vb a lua ind prez pers a III-a sg imperat pers a II-a sg rostite [ĭa] şi ia sf art [ĭiacuteĭa] lt ie (cf şi iei lt vb a lua ind prez pers a II-a sg [ĭeĭ] ndash iei sf G-D art [ĭiacuteĭeĭ] lt ie) era sf art [eacutera] lt eră ndash era lt vb a fi ind imperf pers a III-a sg [ĭeraacute] mắri sf [mărĭ] lt mare ndash mắri (pop) interj [mắri] ndash măriacute vb După consoanele

1 Pentru această problemă şi exemple vezi Al Graur Mic tratat de ortografie

Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 p 136 Alexandru Popescu-Mihăeşti Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo XVIII (1968) p 127 G I Tohăneanu Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 p 69 Carmen Vlad Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) p 94 Petru Zugun Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000 p 250 cf şi Mioara Avram icircn Marius Sala (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2001 p 405 sv ortografie bdquoDin cauza literelor polivalente şi a nenotării accentului există relativ numeroase cuvinte şi forme flexionare omografe neomofone (scrise la fel dar pronunţate diferit)rdquo

45

labiale distincţia dintre pronunţarea cu hiat şi cea cu diftong creează opoziţii fonologice la omografe precum miei sm pl [mĭeĭ] lt miel ndash miei sf num G-D art [miĭeĭ] lt mie mia sf [mĭa] ndash mia sf art num [miĭa] lt mie vier [viĭer] bdquoviticultor sau paznic de vierdquo ndash vier [vĭer] bdquoporc necastratrdquo1

Sunt şi situaţii icircn care cele două posibilităţi de accentuare nu acoperă icircn egală măsură toate sensurile sau valorile unui cuvacircnt aşa că uneori nu se mai poate vorbi de o singură unitate lexicală ci de două lexeme distincte Calitatea de cuvinte independente le este icircn general recunoscută părţilor de vorbire diferite mai puţin clarificată este deosebirea semantică prin accent icircn limitele aceleiaşi părţi de vorbire2

Icircn orice caz studierea neconcordanţelor dintre scriere şi pronunţare contribuie la definirea clară a omografiei şi la relevarea dificultăţilor (grafice sau fonetice) pe care ea le ridică atacirct pentru vorbitorii nativi (mai ales pentru elevii care deprind icircn şcoală ortografia şi ortoepia) cacirct şi pentru toţi cei interesaţi de icircnsuşirea corectă şi deplină a limbii romacircne

Bibliografie Avram Mioara Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn limba

romacircnă icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58

Avram Mioara Ortografie pentru toţi 30 de dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990

1 Pentru această problemă vezi Mioara Avram Ortografie pentru toţi 30 de

dificultăţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne 1990 p 19 2 Icircn studiul intitulat Note asupra accentului ca mijloc de diferenţiere semantică icircn

limba romacircnă (apărut icircn Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul icircmplinirii a 70 de ani Bucureşti Editura Academiei 1958 p 53-58) Mioara Avram icircşi propune să precizeze caracterul de variante sau de cuvinte separate al accentuărilor speciali-zate din punct de vedere semantic Astfel găsim icircn romacircnă bdquocuvinte vechi la care locul diferit al accentului a suferit o strictă specializare semantică marcacircnd scin-darea unui cuvacircnt polisemantic icircn două unităţi lexicale diferiterdquo (id ibid p 55)

46

Bidu-Vrănceanu Angela Călăraşu Cristina Ionescu-Ruxăndoiu Liliana Mancaş Mihaela Pană Dindelegan Gabriela Dicţionar general de ştiinţe Ştiinţe ale limbii Bucureşti Editura Ştiinţifică 1997

Felecan Nicolae Vocabularul limbii romacircne Cluj-Napoca Editura Mega Presa Universitară Clujeană 2004

Graur Al Mic tratat de ortografie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1974 Hristea Theodor (coord) Sinteze de limba romacircnă ediţia a III-a revăzută şi din nou

icircmbogăţită Bucureşti Editura Albatros 1984 Popescu-Mihăeşti Alexandru Icircn legătură cu definiţia omonimelor icircn bdquoLimbă şi

literaturărdquo XVIII (1968) p 125-129 Sala Marius (coord) Enciclopedia limbii romacircne Bucureşti Editura Univers

Enciclopedic 2001 Tohăneanu G I Dincolo de cuvacircnt Studii de stilistică şi versificaţie Bucureşti

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1976 Vlad Carmen Limba romacircnă contemporană Lexicologie Cluj 1974 (litografiat) Zugun Petru Lexicologia limbii romacircne Prelegeri Iaşi Editura Tehnopress 2000

UNE POSSIBLE CLASSIFICATION DES HOMOGRAPHES ROUMAINS (Reacutesumeacute)

Lrsquoarticle propose une possible classification des homographes roumains

lexicaux grammaticaux (morphologiques) et lexico-grammaticaux Agrave cet eacutegard on y souligne le rocircle de lrsquoaccent la valeur speacuteciale de certaines lettres ou les distinctions dues agrave la quantiteacute et agrave la qualiteacute des sons

A POSSIBLE CLASSIFICATION OF ROMANIAN HOMOGRAPHS (Abstract)

Key-words homography grammar vocabulary phonetics accent

The article forwards a possible classification of Romanian homographs

lexical grammatical (morphological) and lexical-grammatical In this respect the author underlines the role of the accent the special value of certain letters or the distinctions due to the quantity and to the quality of sounds

47

GRAMATICĂ

FOLOSIREA ARTICOLULUI HOTĂRAcircT IcircN CONTEXTUL SUBSTANTIVULUI DETERMINAT

SINTACTIC IcircN ROMAcircNĂ ŞI IcircN GERMANĂ ATRIBUTUL ADJECTIVAL EXPRIMAT PRIN

NUMERAL CARDINAL

KARLA LUPŞAN

Cuvinte-cheie articularea hotăracirctă a substantivului obligativitatea articolului hotăracirct atributul exprimat prin numeral cardinal

1 Consideraţii generale

Determinantul sintactic cel mai frecvent al substantivului este atributul adjectival Trăsătura esenţială a acestui tip de atribut este acordul icircn gen număr şi caz cu substantivul determinat Atributul adjectival poate fi exprimat prin adjective propriu-zise adjective de natură pronominală numerale cu valoare adjectivală verbe la unele moduri nepersonale cu funcţie adjectivală Icircn lucrarea de faţă analizăm contextul sintactic al substantivului determinat de numerale cardinale cu scopul de a prezenta atacirct obligativitatea prezenţei articolului hotăracirct icircn acest context cacirct şi diferenţele de folosire a acestuia icircn limba romacircnă şi germană

Pentru analiza obligativităţii articulării hotăracircte a substantivului am adoptat metoda substituţiei Am considerat că articolul hotăracirct este obligatoriu icircn toate contextele icircn care lipsa sa sau substituirea sa cu articolul nehotăracirct ar conduce la generarea de propoziţii incorecte din punct de vedere gramatical Icircn cazul icircn care substituirea articolului hotăracirct a condus la propoziţii corecte din punct de vedere gramatical dar a modificat sensul mesajului am considerat că acesta

48

nu este obligatoriu iar articularea hotăracirctă a substantivelor din astfel de contexte este impusă de regulile comunicării

2 Substantiv + numeral cardinal icircn limba romacircnă Limba romacircnă prezintă unele particularităţi cu privire la

folosirea şi declinarea numeralelor cardinale cu funcţia de atribut adjectival Astfel numai numeralele de la 1 la 19 au valoare adjectivală atunci cacircnd icircnsoţesc un substantiv cele de la 20 icircn sus avacircnd valoare substantivală icircn acelaşi contex sintactic Icircn ceea ce priveşte declinarea acestora numeralele de la doi la nouăsprezece pot fi precedate de CEL cu sens deictic care icircşi schimbă forma după genul numărul şi cazul substantivului pe care-l icircnsoţeşte Precedate sau nu de CEL numeralele cardinale folosite adjectival icircn limba romacircnă vor icircnsoţi icircntotdeauna un substantiv nearticulat

Doi bărbaţiCei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Doi bărbaţii Cei doi bărbaţii au intrat icircn clasă Nişte doi bărbaţi Nişte cei doi bărbaţi au intrat icircn clasă Icircn prezent se constată o tendinţă puternică de a icircnlocui

numeralele ordinale cu cele cardinale numai la atributul adjectival postpus şi mai ales atunci cacircnd acestea icircnsoţesc substantive feminine sau neutre anul patru etajul şapte Construcţiile din limba romacircnă cu numeralele cardinale unu doi trei sunt tolerate deşi bdquoconform normelor se recomandă să se spună anul (articolul capitolul etajul felul gradul secolul volumul) icircntacirci al doilea al treilea etc dar construcţiile cu numeralele cardinale unu respectiv doi trei sunt tolerate se tolerează chiar folosirea cardinalului icircn formă masculină după unele substantive feminine ca pagina loja pagina unu loja doi nu icircnsă şi după clasa sau banca [hellip] Se spune aproape numai kilometrul 19 mila 23 paralela 36 tot astfel regimentul 33 escadro-nul 2 (doi) numărul unu (sau doi) şi numai kilometrul 135 articolul 214 pagina 380 cu numerale cardinalerdquo (Avram 1986 116) Substantivul este icircn aceste contexte obligatoriu articulat hotăracirct

49

Capitolul doi este incomplet Un capitol doi este incomplet Capitol doi este incomplet Numerale cardinale sunt componente ale construcţiilor de

enunţare a indicaţiilor temporale Substantivele care denumesc lunile anului sunt icircnsoţite de numerale cardinale antepuse atunci cacircnd exprimă data Icircn aceste contexte substantivul este nearticulat

La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor La al paisprezecelea noiembrie are loc congresul germaniştilor La un 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor Excepţie face aici prima zi din lună care va fi exprimată prin

numeralul ordinal icircntacirci Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi

urmate de numerale cardinale S-a născut icircn anul 2011 S-a născut icircn un an 2011 S-a născut icircn an 2011 Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la o oră 14 Ne icircntacirclnim icircn parc la oră 14 3 Substantiv + numeral cardinal icircn limba germană Spre deosebire de limba romacircnă icircn germană substantivele

pot fi fie articulate hotăracirct fie nearticulate atunci cacircnd sunt icircnsoţite de un numeral cardinal cu funcţia sintactică de atribut

Die drei Frauen betreten den Saal Cele trei femei intră icircn clasă Drei Frauen betreten den Saal Trei femei intră icircn clasă Einige drei Frauen betreten den Saal Nişte trei femei intră icircn sală

50

Deşi posibilă substituirea numeralelor ordinale cu cele cardinale e mai puţin frecventă ca icircn limba romacircnă Substantivele Nummer (număr) Artikel (articol) Seite (pagină) Kilometer (kilometru) Zimmer (cameră) pot fi icircnsoţite de un numeral cardinal postpus cu funcţie de atribut adjectival dar spre deosebire de limba romacircna aceste substantive sunt nearticulate

Kapitel zwei ist unvollstaumlndig Capitolul doi este incomplet Capitolul doi = capitolul al treilea Kapitel zwei = das dritte Kapitel Icircn construcţiile familiare se icircntacirclnesc şi structuri cu articolul

nehotăracirct de tipul der eine Mann (acel om) die eine Frau (acea femeie) (cf Engel 31996) Corespondentele icircn romacircnă icircnsă nu conţin articolul nehotăracirct

O diferenţă majoră icircntre cele două limbi este cea referitoare la exprimarea indicaţiilor temporale

Pentru indicarea datei lunile anului sunt precedate de prepoziţia am (forma contrasă an+dem) icircnsoţită exclusiv de numerale ordinale

Am 14 (vierzehnten) November findet der Kongress der Germanisten

statt La 14 noiembrie are loc congresul germaniştilor 14 November findet der Kongress der Germanisten statt 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Ein 14 November findet der Kongress der Germanisten statt Un 14

noiembrie are loc congresul germaniştilor Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr acesta este obligatoriu

precedat de forma contrasă im (in +dem) iar numeralul este icircntotdeauna unul cardinal şi postpus

Er wurde im Jahre 2011 geborenS-a născut icircn anul 2011 Pentru exprimarea orei se foloseşte structura um + numeral

cardinal + substantivul Uhr Wir treffen uns um 14 Uhr im Park Ne icircntacirclnim icircn parc la ora 14

51

4 Concluzii Icircn folosirea articolului hotăracirct icircn contextul substantivului

determinat de un atribut adjectival exprimat printr-un numeral cardinal icircn romacircnă şi germană nu am observat nicio asemănare

bull Spre deosebire de limba germană numeralele cardinale din romacircnă nu pot icircnsoţi un substantiv articulat cu articol hotăracirct Icircn aceste situaţii rolul articolului hotăracirct este preluat icircn romacircnă de CEL

bull Numeralele cardinale ca substitute ale numeralelor ordinale pot urma unele substantive feminine şi neutre articulate hotăracirct icircn ambele limbi icircnsă icircn romacircnă aceste substantive sunt articulate hotăracirct iar icircn germană nearticulate

Indicaţiile temporale se exprimă diferit bull Icircn limba romacircnă lunile anului sunt cu o singură excepţie

icircnsoţite de numerale cardinale antepuse care exprimă data Icircn limba germană lunile anului sunt precedate de prepoziţia am şi exclusiv de numerale ordinale

Substantivele an şi oră sunt icircntotdeauna articulate hotăracirct şi urmate de numerale cardinale Cacircnd se foloseşte substantivul Jahr icircn germană acesta este obligatoriu articulat hotăracirct şi precedat de prepoziţia in Numeralul va fi icircntotdeauna un cardinal postpus

O ultimă deosebire e marcată de obligativiatea articolului hotăracirct icircn contextul analizat Icircn timp ce icircn germană articolul hotăracirct nu este obligatoriu atunci cacircnd substantivul e icircnsoţit de un atribut exprimat prin numeral cardinal icircn romacircnă există două contexte de obligativitate

bull substantiv comun + articolul hotăracirct enclitic + numeral cardinal (tolerat de normă ca substitut al numeralului ordinal)

bull substantivele an ora + articol hotăracirct enclitic + numeral cardinal

52

Bibliografie selectivă

Avram 1986 Mioara Avram Gramatica pentru toţi Bucureşti Editura Academiei Romacircne

Coja 1983 Ion Coja Preliminarii la gramatica raţională a limbii romacircne Gramatica articolului (vol I) Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică

Engel Isbăşescu 1993 Ulrich Engel Mihai Isbăşescu et al Kontrastive Grammatik deutsch-rumaumlnisch (2 vol) Heidelberg Groos

GALR Academia Romacircnă Institutul de Lingvistică Iorgu Iordan-Alexandru Rosetti Gramatica Limbii Romacircne Cuvacircntul (vol I) Enunţul (vol II) Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2005

HelbigBuscha 1977 Gerhard Helbig Joachim Buscha Deutsche Grammatik Ein Handbuch fuumlr den Auslaumlnderunterricht Leipzig VEB

DER GEBRAUCH DES BESTIMMTEN ARTIKELS BEIM SYNTAKTISCH DETERMINIERTEN SUBSTANTIV IM RUMAumlNISCHEN UND IM

DEUTSCHEN DIE ATTRIBUTIV GEBRAUCHTEN KARDINALZAHLEN (Zusammenfassung)

In der vorliegenden Arbeit wird sowohl der unterschiedliche Gebrauch als

auch die Obligativitaumlt des deutschen und rumaumlnischen bestimmten Artikels im Kontext der attributiv gebrauchten Kardinalzahlen ermittelt

THE USE OF THE DEFINITE ARTICLE IN THE CONTEXT OF THE NOUN SYNTACTICALLY DETERMINED IN ROMANIAN AND GERMAN THE

ADJECTIVAL ATTRIBUTE EXPRESSED BY THE CARDINAL NUMERAL (Abstract)

Key-words definite articulation of nouns obligatory definite article attributes expressed by cardinal numeral

The present paper will identify both the different use and the obligatory use of

the definite article in Romanian and German in the context of the adjectival attribute expressed by the cardinal numeral

53

LEXICOLOGIE

REGIONALISME IcircN PUBLICAŢIA FOAIA DIECESANĂrdquo (1886-1918)

I

DORINA CHIŞ-TOIA

Cuvinte-cheie presa regionalisme arhaisme termeni populari neologisme Majoritatea cercetătorilor afirmă că sfacircrşitul secolului al XIX-lea

şi icircnceputul celui de-al XX-lea reprezintă limpezirea limbii literare prin aceea că se renunţă la regionalisme mergacircndu-se pacircnă la eliminarea acestora1 pe fondul pătrunderii masive a neologismelor icircntrucacirct presa reprezintă bdquocanalul cel mai icircncăpător prin care s-au scurs la noi neologismelerdquo2 iar bdquoel (neologismul) a schimbat mai mult decacirct se admite de obicei aspectul limbii romacircne icircncadracircnd-o din nou icircn spiritualitatea romanică şi icircndepărtacircnd-o de comunitatea laquobalcanicăraquo icircn care o icircnglobase mai ales cultura ce ne venea din Bizanţrdquo3 Nu se poate icircnsă trece cu vederea faptul că pentru a putea fi icircnţelese acestea erau explicate prin termeni cunoscuţi cel mai adesea prin regionalisme Să mai amintim şi poziţia anti-neologisme pe care o susţinea cu atacircta ardoare Titu Maiorescu4 (teoretic doar practic articolele sale cuprind un număr icircnsemnat de termeni noi De altfel ideea lui este aceea de a ocroti limba romacircnă de invazia nejustificată a neologismelor şi nu oprirea accesului şi icircncetăţenirii

1 I Coteanu Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1960

nr 2 p 70 2 Sextil Puşcariu Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976 p 387 3 Ibidem p 415 4 Neologismele (1881) icircn vol Critice Ediţie icircngrijită şi tabel cronologic de

Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 p 214-231

54

acestora icircn limbă5) Pe aceeaşi poziţie se situează şi colaboratorul publicaţiei Foaia diecesană (Caransebeş 1886-1949) Gherasim Sacircrbu Se poate spune că această atitudine a generat menţinerea fără oprelişti a numeroaselor regionalisme care se vor asocia cu arhaismele termenii populari şi neologismele Trebuie subliniat de asemenea interesul colaboratorilor publicaţiei FD pentru cercetare icircn acest sens remarcacircndu-se articolul apărut de-a lungul anului 1895 Topografia satului Măidan aparţinacircnd icircnvăţătorului Sofronie Liuba şi preotului Aureliu Iana

Descrierea hotarului a satului Măidan şi a părţilor singulare este titlul părţii a doua a studiului unde sunt oferite informaţii despre ceea ce Al Graur numea bdquotoponimie minorărdquo6 adică denumirile din interiorul unei localităţi Le reţinem pe cele specifice satului Măidan pentru care autorii oferă explicaţiile necesare şi utile

bdquoCuvacircntul Măidan icircn limba noastră poporală icircnsemnează un loc deschis de unde adecă să vede icircn depărtare (71895 1)rdquo

Barbura7 e nume femeesc Barbure se zice la noi şi la ascuţişul săcurii

Icircn descacircntecul bdquode număratura marerdquo obvine icircnainte bdquosecuri bărburaterdquo

bdquoBarbar şi Varvarrdquo se zice la un om fără credinţă icircn Dzeu Pre copiii cei mici cacircnd icircncep a vorbi părinţii icirci prind de barbă desmierdacircndu-i aşa bdquoAsta-i barbă barburăAsta-i gură bucurăĂsta-i nas puturosCă-i mucos şi imos (macircnjit)Astea-s buci cu buză

5 George Mirea Junimea şi neologismele bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 p

185-202 6 Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 p 5 7 Iată părerea lui Th Hristea Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică

1968 p 78 bdquoCeea ce este şi mai interesant e că sub influenţa lui călină ndash călin a apărut icircn limbă perechea sinonimă barbură ndash barbur Boabele care formează fructul călinului se numesc şi barbure deoarece cu sucul lor roşu se face bdquoicircmbărburareardquo (Adică semnul crucii mai ales la copii pe frunte bărbie şi obraji bdquoIcircmbărburareardquo se face icircn ziua de Sf Baacuterbura (= Barbara = Varvara) adică la 4 decembrie) După ce boabele călinului au primit denumirea de barbure copăcelul icircnsuşi a icircnceput să fie numit şi barburrdquo

55

dulciĂştea-s ochi licuriciAsta-i frunte beleuzăĂsta-i cap flocotosrdquo (71895 2)8 8 Interesante ni se par sensul şi icircntreaga abordare a obiceiului Barbura existent la

romacircnii din sudul Dunării aşa cum a fost el prezentat de către Drăgomir Drăghici locuitor din Criveli Bor la al XI-lea Simpozion de Dialectologie desfăşurat la Reşiţa 7-9 mai 2004 Materialul Un compendiu de obiceiuri rumacircneşti de la miazăzi de Dunăre ne-a fost pus la dispoziţie cu multă amabilitate de către autor Prezentăm icircn continuare secvenţa referitoare la obiceiul Barbura bdquoLa Rumacircni există trei Barbure care se leagă după cum vom vedea de solstiţiul de iarnă După stilul nou data lor este 16 decembrie (Barbura Mică) 17 decembrie (Barbura Mare) 18 decembrie (Barbura Mică) Icircn ziua de Barbura Mare dimineaţa icircn zori la Criveleni se aducea apă proaspătă icircn casă şi se spunea bdquoBună dimineaţa Barbura Mare Ete io venii cu vasu cu apă race Da tu să viń cu berechetu cacircmpului Cu gracircu cu cucuruz Cu săcară cu orz Cu ovăz cu mei Cu păsui cu cracircmpii Cu bucatele cu toate Să viń cu vaci cu viţăi Cu oi cu mnei Cu scroafe cu purcei Cu cloţacircle cu pui hellip Cu pace icircn casăhelliprdquo Se crede că la Barbură ziua se măreşte cacirct mişcă puiul icircn laquoghioacăraquo De la Barbură pacircnă la Crăciun cacirct sare cocoşu din prag de la Crăciun pacircnă la Anul Nou (sacircn-Văsacirci) ndash undeva pacircnă la Bo(bo)tează (sacircntu Ion) ndash cacirct sare cerbu de trei ani Apoi se spune creşterea zilei o ia pe brazdă Persoana străină care prima intră icircn casă icircn ziua de Barbură se pune laquocloţăraquo Se aşază jos să stea neclintită cum trebuie să fie şi cloţa pe ouă Alături se aruncă boabe de gracircne vorbind laquopui pui puiraquo Pe valea Timocul Negru bunăoară la Zlot şi Podgorţ boabele se aruncă icircntr-o arie icircncercuită cu o sfoară grăind Pui pui pui şicirc ouă viţăluş purceluş mneluşăi şicirc căţăihellip tot la casa mea să fie Deci la rumacircni cloţa se va aşeza la Barbura Mare nu ca la sacircrbi la Ajunul de Crăciun Stăpacircna din casă face trei turte unse cu miere de stup două mici şi una mare pentru Barburile respective şi le pune pe masă cum se urmăresc Barburile Lacircngă ele se pune şi o sită deasă cu semacircnţii de gracircne şi alte bucate ca şi dovlete fript Aceste se icircmpart (se numesc) la cele trei barbure să susţină sănătatea tuturora inclusiv animalelor domestice norocul şi sporul din cuprinsul averii familiei bdquoberechetu cacircmpului muncit (recolta abundentă) şi să-l ferească de dăunători (orbeţi golopreşniţe cacircrtiţe etc) Sita a fost icircncinsă cu fuior (caier de cacircnepă trasă prin dărac) După numirea descrisă laquocloţaraquo se răsplăteşte icircncingacircnd-o cu fuiorul acesta şi atacircrnacircndu-i la grumaz doi laquoscălaniraquo despoiaţi şi legaţi unul de altul cu ghijele proprii Pe valea Timocului Negru mai există un adaos de care s-ar putea spune că se referă la crescători de animale precum cele spuse sunt orientate spre agricultori Dimineaţa denoapte la Barbura Mare se duce stăpacircna icircn pădure la un laquotufonraquo bătracircn de ceroni (cerrus icircn latină) Se alege o creangă şi din trei icircncercări se taie cu toporul Creanga se trage pacircnă acasă şi cu rămurelele ei se icircmpodobeşte strunga grajdu toblariu bdquoaritu căşicircrdquo cureanicu cocina etc Funcţiunea este apărătoare de rele ce se vede şi din discursul purtat laquola tufoniraquo laquoBună dimineaţa moşu-PARASCĂU Mulţămesc cu dumitale Ia

56

Bogoe bdquoO tradiţiune ne spune laquocă un sacircrb ar fi venit pre acest deal să caute ocne de sare dar cheltuindu-şi banii şi negăsind sare s-a văitat una icircntr-una pomenind pre Bog iar de-atunci să fie rămas numele Bogoeraquo Boghie să numesce la noi o clanie (plast) de facircnrdquo (71895 2) Borţoane bdquoIar borţoane numim noi petrile mari singular borţoniurdquo (718953)

Buroni Explicaţia acestui nume are poate mai mică icircnsemnă-tate ceea ce ne interesează aici este prezenţa altor regionalisme explicate caună (gaură) izvor cu ciuciureu (ciuciureul este un vălău de lemn pre care curge sau ciurăie apa) (111895 3)

Cercheligi sau Circhiligi bdquoeste un loc ce să zice laquoCirchiligi sau Cercheligiraquo şi e o parte din izlazul satului şi aici e o păduriţă cu tufe (smidă) mici Astfel de tufe mici să zic la noi laquocirchiligiraquo şi laquocirconiraquo şi credem că de la aceştia icircşi are şi numele acest locrdquo (121895 4)

Cernele bdquoSă vorbesce că mai de mult muierile cerniau (negriau) hainele motchele etc cu apa din acest izvor Şi fiind că apa acestui izvor e neagră ca cerneala credem că şi locului i s-au dat numele bdquocernelerdquo (121895 4)

Chilaviţa bdquoChilăviţă să zice la noi şi la o sapă ocnărească ascuţită cu coada scurtă A chilăvi chilăvire şi chilav (pre alte locuri schilav) e identic cu a maltrăta vătăma lovi adeseori cu stricarea unui deget etcrdquo (121895 4)

Cioacă bdquoNumirea şi-o are de la bdquocioacărdquo (aşa să numesce trunchiul cu rădăcinele unui arbor uscat scos din pămacircnt)rdquo (121895 4)

scamnu şicirc şezi N-am venit să şăd Numai am venit să tai pari Şicirc jorz şicirc nuiele Să icircngrădesc vitele mele De ale de şoimane De nori grei Să străjuie vitele mele De un an de zicirclehellipraquo Se procedează de trei ori şi după toată oraţia se taie odată cu toporul A treia oară se curmă creanga Persoana respectivă se cruceşte sărută bătracircnul iarăşi de trei ori şi icircşi ia bun rămas laquoSă rămacircni cu bine Că io acum am plecat hellip La timp iar vin la tineraquo Adresacircndu-se Barburilor ritualul continuă mai departe De exemplu cu descacircntece contra dăunătorilor culturelor agricole Formula similară se foloseşte şi pe deal la Criveleni la cina din miezul nopţii de Ajunrdquo

57

Clianţul Cerbului bdquoClianţ să zice la noi la o stacircncă pre carea omul nu să poate suirdquo (131895 4)

Cucă bdquoIcircn limba poporului Cucă să numesce un deal care stă singur icircntre dealuri despărţit prin vălirdquo (131895 3)

Custură bdquo Custură să zice la noi la un cuţit stricat cu carele să rad cismele (cioboatele) de imalărdquo (131895 3)

Dealul Sciubeiului bdquoSciubeiu să zice la noi la un izvor sau facircntacircnuţă a cării apă să spijinesce icircntr-o butoarcă de salcă sau de anin ori alt lemnrdquo (131895 5)

Gaiu bdquoIcircn limba poporală o pădure din şes să numesce laquoGaiuraquordquo (1818954)

Groşi bdquoSă crede că numele l-ar avea dela arborii groşi care cacircndva au fost acirdquo (181895 5)

Gropurele bdquoGropurile sunt urme de săpături după metalerdquo (181895 5)

Lacul Maniului bdquoDespre numele acestui lac există la noi următoarea legendă Un nobil romacircn numit Maniu voia ca din cacircmpie să fugă la munţi şi d-aici la Caransebeş ca să se icircntacirclnească cu alţi soţi de arme dar fiindcă valea Căraşului era (la Giurgiova) oprită de Căpcacircni (Tătari) ca să ajungă la munţi a trebuit să treacă peste Măidan Ciudanoviţa Gherlisce etc Fiind lacul Maniului lacircngă drum a crezut că e un vad şi voind a trece preste el s-a icircnecat aci dimpreună cu familia sardquo (191895 4)

Loznic bdquoNoi zicem viţei de vinie loză Loznic să zice la loze icircncacirclcite poate că vor fi fost cacircndva aci multe loze de vinie şi de la acelea numele laquoLoznicraquordquo (191895 5)

Odăi bdquoOdaia să zice la noi la o casă din cacircmp icircncungiurată cu moşiirdquo (191895 7)

Ogaş bdquoAşa să zice la noi unui pacircracircurdquo (191895 5) Pădină (Păgină) bdquoAşa să numesce şesul de pre coasta unui

dealrdquo (201895 4) Pipirig bdquoPipirig este un soiu de earbă ce cresce icircn locuri

băltoaserdquo (201895 5) Planţa (şi Planiţa) bdquoVacircrvul Planţei e cacircrşie (stacircncos)[]

Numele poate că şi-l are de la culmea Planţei carea e plană adecă şesrdquo (201895 5)

58

Plisc bdquoIcircn limba poporului vorba plisc icircnsemnează coastă sau deal steril acoperit cu peatrărdquo (201895 5)

Prislop bdquoLocul dintre doi munţi sau doauă dealuri pe unde este trecătoare pre culmea lor şi are forma de şeauă (de călărit) să zice prisloprdquo (201895 5)

Scofaina bdquoca un scof (o coriţă sau o troacă mică de lemn) Poate de aci icircşi are numele scofaina iar scof din scob scobitrdquo (201895 6)

Spinături bdquoSă vorbesce că aci a fost smidă de spini dar oamenii scoţacircndu-i au cultivat acest teritoriurdquo (201895 6)

Stanisce bdquolaquoStan de peatrăraquo să zice la noi la stacircncă Poate că drsquoaci icircşi are numelerdquo (201895 6)

Stacircnă bdquoStacircnă să zice la mai multe boteie de oi vara adunate la un loc spre a să mulgerdquo (201895 6) Menţionat icircn AC p 140

Tacirclva (mare mică Dobreii lui Ştefan) bdquoToate dealurile şi munţii cu coamă (culme) lungăreaţă rotundă să zic laquoTacirclvăraquordquo (201895 6)

Vad bdquoAşa să numesce trecătoarea peste o vale sau păracircu (ogaş)rdquo (201895 7) menţionat icircn AC p 154

Vracniţa bdquoPoarta dela marginea satului carea să icircnchide ca vitele să nu poată ieşi icircn cacircmp să zice Vracniţă La noi numai numele laquoVracniţăraquo a rămas la capătul vestic al comunei unde să zice că odată a fost vracniţă (poartă)rdquo (201895 7) Menţionat icircn AC p 160

Aşadar ideea că limba conferă identitate unui popor este aceea care stă la baza studiului celor doi autori Trebuie reţinută totodată lupta bănăţenilor pentru păstrarea susţinerea limbii moştenite din moşi-strămoşi aspect pe care-l avea icircn vedere şi At M Marienescu atunci cacircnd icirci icircndemna pe cei doi să purceadă la icircntocmirea studiu-lui bdquorecunoascem preţul naţional şi limbistic (sn) al operatului şi vedem cu bucurie nu numai un icircnceput frumos pentru culegerea numelor locale şi din părţile noastre dar şi diliginţa şi priceperea ce aţi arătat-o la culegerea numelor şi cuvintelor de toată ziua şi pentru aceasta operatul D-Voastre poate servi de o mustră bună pentru alte colecţiuni din alte părţi iar D-Voastre de esemple macircndre pentru preoţii şi icircnvăţătorii diliginţi şi deştepţi Oradia Mare 15 Decemvrie 1894 Dr At M Marienescurdquo (211895 4)

59

Bibliografie

CoteanuIon Stilurile moderne ale limbii romacircne literare icircn bdquoLimba romacircnărdquo nr 2 1960

Foaia diecesană Caransebeş 1886-1918 (FD icircn text) Graur Alexandru Nume de locuri Bucureşti Editura Ştiinţifică 1972 Hristea Th Probleme de etimologie Bucureşti Editura Ştiinţifică 1968 Maiorescu Titu Neologismele (1881) icircn vol Critice ediţie icircngrijită şi tabel

cronologic de Domnica Filimon Bucureşti Editura Eminescu 1978 Mirea George Junimea şi neologismele icircn bdquoLimbă şi literaturărdquo vol II 1980 Puşcariu Sextil Limba romacircnă I Bucureşti Editura Minerva 1976

REGIONALISMES DANS LA PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918)

(Reacutesumeacute)

Cet article vise agrave souligner les aspects concernant le vocabulaire de la publication bdquoFoaia diecesanărdquo pendant les anneacutees 1886-1918 Ainsi les reacutegionalismes occupent une place importante agrave cocircteacute des archaiumlsmes et des termes populaires Il est assez difficile drsquoencadrer les mots dans une cateacutegorie ou dans lautre comme le montre drsquoailleurs Iorgu Iordan Il est inteacuteressant de remarquer quil y a beaucoup de reacutegionalismes pas inclus dans le Dictionnaire acadeacutemique lrsquoouvrage lexicographique le plus reacutecent de lAcadeacutemie Roumaine Cest pourquoi nous consideacuterons utile une telle preacutesentation pour une future eacutedition de ce dictionnaire mais aussi pour les prochains volumes du Dictionnaire du patois de Banat

REGIONALISMS IN THE PUBLICATION FOAIA DIECESANA (1886-1918) (Abstract)

Key-words press regionalisms archaisms folk terms neologisms

This article comes to underline the aspects related to the vocabulary of the

publication ldquoFoaia diecesanărdquo Diocese Journal between 1886 and 1918 Thus regionalisms occupy an important place along with archaisms and folk terms and it is rather difficult to classify the words in one category or another as shown in fact by Iorgu Iordan It is interesting to remark that there are many regionalisms that are not included in the Academic Dictionary the most recent lexicographic work of the Romanian Academy That is why we considered it useful to make such a presentation for a future edition of this dictionary and also for the future volumes of the Dictionary of Banat Idioms

60

STILISTICĂ RETORICĂ

PLANUL VERBAL AL ROMANULUI ANIMALE BOLNAVE DE NICOLAE BREBAN

MIHAELA ROŞU BIcircNĂ

Cuvinte-cheie plan verbal comunicare tip narativ deixis discurs romanesc Domeniul naratologiei cunoaşte nu numai o tradiţie literară ci şi

una teoretică Prin urmare discursul narativ nu poate fi scos icircn afara actului de comunicare1 Icircn romanele lui Nicolae Breban cu structuri binare contrapunctice supraetajate schema jakobsoniană a comunicării este greu aplicabilă şi simplificatoare

Faţă de analiza structurală sau lingvistică a textului pragmatica deplasează accentul pe procesului narării icircn două moduri Naraţiunea este parte integrantă a procesul comunicativ actul narării ca activitate verbală complexă presupune o deschidere a discursului romanesc spre situaţia concretă de construire a sensului performată ca act de comunicare icircntre cele două elemente fundamentale fără de care actul nu poate exista cititorul şi autorul Pe de altă parte stabilirea relaţiei autorului cu discursul cu realitatea cu cititorul şi cu personajele determină tipul narativ Strategiile interacţiunii ver-bale sunt modulate icircn funcţie de statutul naratorului şi persoana gra-maticală utilizată Aparatul formal al discursului (indicatorii deixis-ului formele implicitului conversaţional) registrul verbal gradul de inserţie a discursurilor actorilor constituie obiectul demersului din acest articol

Din motive pragmatice ne vom opri asupra unor exemple selec-tate din romanul Animale bolnave apărut icircn 1968 Toate discuţiile 1 Roman Jakobson Essais de linguistique geacuteneacuterale Paris Editions de Minuit (t n)

1963 p 214

61

centrate icircn jurul planului verbal din acest roman ar trebui să pornească de la o concluzie relevată din analize ale planului spaţio-temporal şi perceptiv-psihic Icircn majoritatea romanelor secolului trecut fie că e vorba de modernism avangardism suprarealism sau postmodernism microtimpii se fragmentează icircntr-un mozaic macro-temporal planurile temporale simultane conduc spre paralelismul ce pune icircn paranteze liniaritatea discursului tradiţional Diversitatea presupune planuri temporale diferite ce alunecă dinspre prezent spre trecut şi invers dinspre timpul interior şi cel exterior dinspre timpul individual spre cel al istoriei cu permanente intersectări Jocul tensio-nat de planuri temporale diverse refuză cauzalitatea Recunoaşterea finitudinii lumii are drept consecinţă icircn plan literar deschiderea amplă a planurilor narative şi a textului spre noi punţi aruncate spre cititor Chiar de la primele producţii proza brebaniană nu cunoaşte o realitate transcendentă ci icircncearcă să pună icircn limbaj dezordinea şi pluralismul lumii Limbajul pune icircn evidenţă aceste trăsături noi

Animale bolnave este o naraţiune heterodiegetică icircn care tipul narativ auctorial şi actorial conduc spre o perspectivă alunecoasă menită să creeze o structură binară tensionată constituită din supra-punerea celor două planuri al unui narator care nu renunţă total la omniscienţă şi al unui actor mai puţin creditabil din cauza modului său distorsionat de a recepta lumea icircnconjurătoare Naraţiunea la persoana a treia a naratorului omniscient şi omniprezent care vine să creeze pentru scurt timp iluzia neutralităţii este pulverizată de cealaltă istorie a lui Paul icircn care predomină percepţia de tip subiectiv Pentru a sublinia acest tip de discurs dublu generat de perspectiva duală am ales fragmentele menite să ilustreze acest tip nou de relativizare a perspectivei prin dublarea instanţelor O primă bdquorealitaterdquo a textului se creează prin intervenţia unui narator a cărui autoritate icircn text am evidenţiat-o deja Naraţiunea heterodiegetică la persoana a treia progresează prin rezumarea evenimentelor non-verbale şi a discursului actorilor bdquoEl mulţumi moţăind din cap facircstacirccit de vestea pe care i-o dăduse femeia aceea umilă se icircndepărtă apoi cacircţiva paşi pacircnă ajunse icircn dreptul facircntacircnii secate ndash parcă mai mult ca să scape de privirile ei furişate sau de profesiunea ei şi cacircnd se crezu singur se opri se aşeză pe o bancă de piatră probabil foarte

62

puţin icircntrebuinţată la fel ca şi o vază de flori uriaşă de alături ce icircncerca să imite marmora şi-şi desfăcu geamantanul său din carton presat Macircncă stacircnd cu geamantanul pe genunchi ca ţăranii şi privit din depărtare părea că ţine un gramofon uriaş icircn braţe cu o pacirclnie turtită Apoi se ridică şi se icircndreptă icircncet spre rampa magaziei şi icircncet-icircncet se formă şi decovilul o garnitură cu vagoane icircnguste vagoane-platforme cu o locomotivă autentică ce făcea icircncă manevre pe liniile icircnvecinate Cacircnd se urcă observă că nu era singur pe una din platforme se găseau adunaţi nişte ţărani pe o grămadă de paie iar pe alta icircn imediata apropiere un grup de orăşeni icircn mijlocul cărora el distinse o femeie icircn negru icircn jur de treizeci de ani foarte frumoasărdquo2 La paginile 204-205 acelaşi eveniment este redat din unghiul personajului actor bdquoReferentulrdquo din primul fragment se reflectă altfel icircn al doilea cu mai multe detalii şi amănunte unele complet inutile Coordonatele spaţiale şi temporale sunt icircn linii mari aceleaşi Diferă deschiderea angulaţia extrem de mică dintre bdquorealitaterdquo şi bdquoreflectareardquo ei bdquoPaul icirci povesti lui Krinitzki ndash icircn timpul orelor acelea lungi cacircnd uriaşul icircl veghea cu răbdare ndash despre drumul icircntortocheat pe care călătorise ca să ajungă icircn acea aşezare atacirct de liniştită icircntre munţi cu oameni atacirct de veseli aproape stranii Aminti gara icircn care schimbase trenul ndash un tren mare pe unul mic cu şine icircnguste asta spun şi eu că e o afacere ndash cu pasarela afumată atacirct de cinematografică cu facircntacircna secată şi cele două mari havuzuri din piatră uracircţite de nişte linii icircntortocheate trase cu pensula pentru a imita marmora Icircn secolul nostru nu mai există materiale trainice noi imităm mereu materialele trainice şi chiar piatra o transformăm icirci dăm forma marmorei deşi piatra e mai durabilă decacirct marmora

Atunci apăru ea pe acel peron unde cineva macircnca dintr-un geamantan de carton presat pe care icircl ţinea pe genunchi şi al cărui capac icircşi ascundea capul de parcă ar fi ţinut un gramofon pe genunchi unul din acelea cu pacirclnie de pacircnză uriaşă portocalie păzit de un cacircine uriaş peste al cărui cap ascuţit inteligent flutura deviza laquoHis masterrsquos voiceraquo

2 Nicolae Breban Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 p 8

63

Era bineicircnţeles cu un grup viitori locuitori ai orăşelului N şi cu ei se afla şi un adolescent icircnalt osos foarte pistruiat a cărui voce stridentă umplu imediat liniştea gării pustii icircnmuiate de căldura neverosimilă de iulie Erau şi două surori două nemţoaice fete frumoase grăsuţe care semănau foarte mult icircntre ele numai că cea mare Lisl (probabil Elisabeta sau Liselotte) era mai frumoasă sau mai pe gustul lui Paul ndash bineicircnţeles nimic nu se compara cu ea apariţia icircn negru acea zeiţă vie şi e icircntr-adevăr ciudat pe unde umblă şi zeiţele pe asemenea linii icircnguste vicinale amestecate icircntr-un grup atacirct de oarecare de inform apărate de un astfel de băieţandru gălăgios care se asculta numai pe elrdquo3

Icircn primul fragment naratorul se disociază net de actor Viaţa interioară a acestuia nu face icircncă obiectul investigaţiei Atunci cacircnd o face ea este formulată de narator O uşoară tensiune se stabileşte icircntre narator şi autor Perfectul simplu utilizat cu precădere icircn primul fragment este expresia unui trecut prezentat ca terminat Icircn al doilea fragment imperfectul creează iluzia unui prezent continuu derularea evenimentelor amintind planul plutirii onirice spaţiul incert şi inde-terminat dintre planul real şi cel ireal Registrul verbal evidenţiază diferenţe subtile icircntre cele două istorii menite să deplaseze accentul de pe narator pe actor Evenimentele non-verbale sunt rezumate icircn idiolectul naratorului parţial identic cu idiolectul naratorului care rezumă discursul actorilor Icircn al doilea fragment idiolectul actorului perceptor şi narator este mai spectaculos prin clişeele livreşti utili-zate prin detaliile inexistente icircn prima naraţiune rezultat al fanteziei lui bolnăvicioase dar şi al lecturilor pentru că multe din elementele biografiei lui imaginare sunt icircmprumutate din cărţi bdquoAşa citise undevardquo devine formula reconstrucţiei prin imaginaţie şi cuvacircnt a lumii icircn care trăieşte şi se mişcă după propriile sale reguli Distan-ţarea ironică a naratorului primei istorii de actorul-narator din cea de-a doua este evidentă Icircncărcătura livrescă alimentează fantezia mala-divă a lui Paul care citeşte altfel realitatea El vede personaje şi icircntacircmplări inexistente pentru naratorul care a icircnregistrat fidel cu obiectivitatea unei camere realitatea gării a decovilului a pasagerilor 3 Ibidem p 204-205

64

icircntre care se află Paul-actorul Face paranteze emite păreri asupra trăiniciei materialelor de construcţie etc Icircn propria-i naraţiune el icircnsuşi devine un altul bdquocineva macircncardquo adică personaj icircn realitatea pe care o inventează şi icircn care se instalează Monologul său destinat lui Krinitzki are intenţia vădită de a-l captiva pe acesta Povestirea ca formă de seducţie va deveni etapă a unei strategii bine puse la punct icircn romanele următoare Cele două registre verbale au vizibile diferenţe naratorul relatează distanţat neutru icircnregistrează elemente de decor fără a comenta prea mult pe marginea lor Icircn naraţiunea lui Paul interesul cade pe alte detalii apar personaje noi rodul fabulaţiilor sale asupra cărora face aprecieri pe care le descrie cu lux de amănunte icircncercacircnd să dea maximă credibilitate naraţiunii Intră icircntr-un fel de competiţie bdquoneloialărdquo cu naratorul Personajelor le citeşte viitorul le prevede destinul Aserţia este posibilă icircnsă numai icircn cazul naraţiunii auctoriale icircn cea de-a doua totul este pus sub semnul unei mari icircndoieli Devenit narator Paul se icircngrijeşte de apa-ratul formal al discursului la fel ca şi naratorul din primul fragment Apar astfel indicatori ai deixis-ului pronume demonstrative adverbe deictice menite să orienteze perspectiva sus-jos aproape-departe Icircn primul caz inserţia este posibilă icircn al doilea nu A doua povestire creează o relaţie specială cu ascultătorul de aici elemente de oralitate mai pregnante Alternativă a naratorului actorul-perceptor Paul icircşi permite mult mai multe libertăţi ca acesta o fantezie fără oprelişti limbaj melifluent cu icircnflorituri artistice clişee şi formule consacrate de modelele romaneşti forme ale comunicării directe explicaţii şi supoziţii pe marginea evenimentelor icircnregistrate

Bibliografie Breban Nicolae Animale bolnave Bucureşti Editura Tineretului 1968 Adam Jean-Michel Linguistique et discours litteacuteraire in Theacuteorie et practique des

textes (traducerea noastră) Paris Larousse 1976 Booth Wayne C Distance and Point of View Ed Durham North Carolina Duke

University Press 1996 Eco Umberto Şase plimbări prin pădurea narativă traducere de Ştefania Mincu

Constanţa Editura Pontica 1997 Genette Geacuterard Figures III (traducerea noastră) Paris Seuil 1972

65

Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Editura Univers 1988 Jakobson Roman Essais de linguistique geacuteneacuterale (traducerea noastră) Paris

Editions de Minuit 1963 Lintvelt Jaap Punctul de vedere icircn roman traducere de Angela Martin Bucureşti

Editura Univers 1994 Lodge David Limbajul romanului traducere de Radu Paraschivescu Bucureşti

Editura Univers 1998 Manolescu Nicolae Istoria critică a literaturii romacircne Piteşti Editura Paralela 45

2008

LE PLAN VERBAL DANS LE ROMAN ANIMALE BOLNAVE (DES ANIMAUX MALADES) PAR N BREBAN

(Reacutesumeacute) Le discours narratif ne peut pas ecirctre en dehors de lrsquoacte de communication Le

plan verbal du roman Animale bolnave repreacutesente lrsquoobjet drsquoune analyse de lrsquoappareil formel du discours La discussion concernant cet aspect devient compliqueacutee agrave cause de la structure binaire tendue avec la superposition des deux plans celui du narrateur et celui du personnage qui en pulveacuterise agrave travers sa propre narration le premier Le premier fragment du roman illustre la dissociation nette du narrateur de lrsquoacteur Le deuxiegraveme fragment creacutee agrave travers lrsquoutilisation de lrsquoimparfait et des autres formes de la deixis illusion drsquoun preacutesent continu une sorte de flottement incertain entre le plan reacuteel et le plan irreacuteel

THE VERBAL PLANE IN THE NOVEL ANIMALE BOLNAVE (SICK ANIMALS) BY N BREBAN

(Abstract) Key-words verbal plane communication narrative type deixis novel discourse

The narrative discourse cannot be left outside of the communication act The verbal plane of the novel Animale bolnave (Sick animals) represents the object of an analysis of the formal apparatus of discourse The discussion related to this aspect becomes complicated because of the binary structure with the superposing of the two planes that of the narrator and that of the character which shatters the former across his own narration The first argument of the novel illustrates the clean-cut dissociation of the narrator from the actor The second fragment creates across the use of the imperfect and other forms of the deixis the illusion of a continuous present a sort of uncertain floating between the real and unreal dimension

66

STILISTICĂ RETORICĂ

ANA BLANDIANA ŞI DECONSTRUCŢIA CANONULUI POEZIA INTERZISĂ DIN

PERIOADA COMUNISTĂ

ALINA ndash IULIANA POPESCU Cuvinte-cheie canon deconstrucţie comunism retorică poezie interzisă

Motto bdquoUra poate fi combustibilul istoriei

dar numai dragostea poate fi com-bustibilul poezieirdquo (Ana Blandiana)1

Icircntr-o epocă postceauşistă a democraţiei2 icircn care libertatea

exprimării se manifestă pretutindeni a discuta despre literatura interzisă de dinainte de lsquo89 a rămas icircncă un subiect controversat Există desigur numeroase publicaţii care fac treceri icircn revistă ale 1 bdquoAcoladardquo nr 132008 art Interviul bdquoAcoladeirdquo Ana Blandiana realizat de Ion

Zubaşcu p 13ndash14 Vorbind despre bdquosalvarea lumii prin poezierdquo Ana Blandiana icircşi mărturiseşte icircncă o dată propriul crez poetic conform căruia bdquoMult icircnainte de a ajunge o formă de comunicare poezia este o formă de exprimare Exprimarea unor adevăruri pe care de altfel nu le icircnţelegeam icircntotdeauna care veneau adesea de deasupra meardquo Apare totuşi şi neliniştea acesteia icircn legătură cu literatura viitorului din cauza descoperirii faptului că bdquoicircmpletirea binelui cu frumosul kalokagathia care a stat la baza culturii europene de la Grecia Antică icircncoace e tot mai mult icircnlocuită de o realitate estetică născută din icircmpletirea răului cu uracirctul Ceea ce nu poate decacirct să mă icircnspăimacircnte nu numai pentru că icircn felul acesta poezia dispare ci şi pentru că dispare izvorul ei iubirea Ura poate fi combustibilul istoriei dar numai dragostea poate fi combustibilul poezieirdquo (Ibidem p 14)

2 Democraţie sf formă de organizare politică a societăţii care proclamă prin-cipiul deţinerii puterii de către popor (lt fr deacutemocratie gr Demokratia lt demos bdquopoporrdquo kratos bdquoputererdquo) Cf Florin Marcu [MDN] Marele dicţionar de neologisme Bucureşti Editura Saeculum 2000

67

titlurilor de carte cenzurată icircn perioada comunistă3 există aprecieri şi atacuri verbale cu referire la acea perioadă există nostalgii există ironie şi dezgust dar nu există cercetare literară propriu-zisă care să vizeze textele vremii aceleia Se cunoaşte fireşte aversiunea pe care mesajul acelor scrieri o exprima faţă de regimul comunist dar oare icircn ce termeni era icircmbrăcat acest mesaj Lipsa de interes sau preferinţa de a lăsa icircn penumbră acest subiect ar avea ca unică justificare icircncredinţarea cum că icircn afară de culoarea politică ce o aducea conţinutul acelor scrieri lipseşte o retorică specifică demnă de a face obiectul unui studiu de cercetare textuală

Lucrarea de faţă icircşi propune să analizeze poezia cenzurată a Anei Blandiana avacircnd icircn vizor identificarea unei retorici specifice textului poetic interzis prin comparaţie cu poezia Generaţiei rsquo60 (1960 ndash 1980) urmărind dacă dincolo de un dezgust exprimat făţiş pentru o anumită ideologie mai exista şi altceva un nou limbaj ima-gini artistice intelectualism filozofie prozodie specifică etc Pledăm pentru cultură icircn termeni neutri fără intenţia de a veni icircn apărarea sau icircn condamnarea poeziei cenzurate Obiectul cercetării noastre icircl constituie icircn principiu retorica textelor interzise Istoria sau ideologia vremii intervin doar ca o completare a acestei cercetări icircn vederea atingerii icircntr-o notă cacirct mai complexă a obiectivului propus 3 O remarcabilă astfel de carte icircn literatura mondială ar fi Nicholas J Karolides

Margaret Bald Dawn B Sova 100 de cărţi interzise O istorie a cenzurii icircn literatura mondială Traducere Daniel Duma Piteşti Editura Paralela 45 2007 unde toate cele 100 de cărţi sunt icircmpărţite icircn grupuri de cacircte 25 delimitacircndu-se astfel patru secţiuni 1 literatura cenzurată din motive politice (Principele Coliba unchiului Tom Doctor Jivago Pe frontul de vest nimic nou Ferma animalelor Abatorul cinci etc) 2 literatura cenzurată din motive religioase (Biblia Coranul Talmudul Oliver Twist Roşu şi negru Versetele satanice etc) 3 literatura cenzurată din motive sexuale (1001 de nopţi Decameronul Doamna Bovary Amantul doamnei Chatterley Ulise Lolita etc) 4 literatura cenzurată din motive sociale (Povestiri din Canterbury Aventurile lui Huckleberry Finn De veghe icircn lanul de secară Portocala mecanică Zbor deasupra unui cuib de cuci etc) Tuturor celor 100 de cărţi li se face un rezumat şi un istoric al cenzurii la care au fost supuse Icircn literatura romacircnă cartea cea mai cunoscută care cuprinde titlurile cărţilor cenzurate Publicaţii interzise Bucureşti SNEAG Dacia Traiană 1964 care conţine lista integrală a cărţilor apărute şi interzise icircn acea perioadă cu titluri sortate icircn ordine alfabetică

68

bdquoUn intelectual are datoria să se implice icircn felul lui fiecare icircn felul săurdquo afirma Octavian Paler icircntr-un interviu postdecembrist acordat revistei bdquoOrizontrdquo4 icircncurajacircnd astfel evadarea din letargia indiferenţei faţă de aproape Este teoria salvării naţiunii prin cultură Implicarea activă a omului de cultură icircn re ndash educarea şi icircnsănă-toşirea maselor condamnate beznei intelectuale Re-umanizarea ndash cum ar spune Dan C Mihăilescu5 ndash care trebuie să fie sinonimă cu definiţia culturii

Principala calitate a culturii este aceea de a fi inaccesibilă celor neiniţiaţi Este principiul pe care mizează Ştefan Augustin Doinaş icircn celebrul său discurs6 prin care dezaprobă revoluţia culturală impusă prin bdquotezele din iulie 1971rdquo ale lui Nicolae Ceauşescu7 Astfel icircn rafinata sa pledoarie care devine un mod de intimidare intelectuală bdquodistant glacial poetul a citit un text de principii redactat icircn termeni sobri şi severi fără niciun punct de contact cu tonul şi limbajul discursurilor oficiale

Ascultacircndu-l pe N Ceauşescu icircl apucase parcă o bruscă şi chinuitoare durere de dinţi

Grimasa icircl trăda N Ceauşescu se simţea sfidat dispreţuit călcat icircn picioare de intelectualismul biciuitor al intervenţiei lui Doinaş probabil nici nu icircnţelegea toate cuvintele erau multe neologisme multe abstracţiuni idei şi nu ideologie formulată propagandistic o sintaxă violent contrastantă cu adipoasele construcţii ale limbii activistice Lui N Ceauşescu nu-i scăpa icircnsă cu siguranţă sensul profund al acestui discurs ce ignora trufaş locul unde era ţinut la 4 bdquoOrizontrdquo nr 171993 art A spera a-ţi aminti interviu cu Octavian Paler

realizat de Veronica Balaj cu prilejul lansării icircn Timişoara a cărţii Don Quijote icircn Est 6 august 1993 p 14

5 Dan C Mihăilescu Literatura romacircnă icircn postceauşism Memorialistica sau trecutul ca re-umanizare Iaşi Editura Polirom 2004

6 Este vorba despre unul dintre discursurile scriitorilor prin care aceştia se opu-neau revoluţiei culturale ceauşiste printr-o serie de pledoarii ţinute chiar icircn faţa preşedintelui PCR Discursul este consemnat de Mircea Iorgulescu şi reprodus de Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucu-reşti Editura Maşina de Scris 2005 p 821ndash822 Refuzul revoluţiei culturale

7 bdquoReluate şi dezvoltate la Plenara CC al PCR din 5 noiembrie acelaşi an Ibidem p 821

69

Comitetul Central icircn faţa puterii supreme []8 Limbajul intelectualizat devine subversiv prin icircnsuşi ermetismul

său Panica icircmbibată cu o ruşine interiorizată atinge apogeul icircn ciuda ecartului numeric icircntre intelectuali şi ne ndash intelectuali (desigur icircn favoarea celor din urmă)

Legitimacircnd icircn mod obiectiv o anumită realitate poezia anticomunistă dă totuşi impresia că este o poezie care trimite la un spaţiu al nimănui haotic şi absurd fără un sistem de repere bine delimitat un spaţiu al vidului cultural al absenţei corespondenţelor şi al oricărui punct de referinţă Perspectiva de abordare este lipsită de orice emoţie fiind una masculină rece icircn icircncercarea ei de a fi obiectivă mizacircndu-se aproape exacerbat pe autenticitatea actului relatării Anulacircnd orice trimitere la un lirism icircnduioşător mesajul ei este centrat pe o reproducere cacirct mai lucidită a evenimentelor derulate icircn epoca ceauşistă

Cacircnd vorbim despre Ana Blandiana şi despre poezia acesteia este necesar să o punem icircn stracircnsă legătură cu ideea de neomodernism şi de deconstrucţie a canonului ca idee novatoare pe care poezia acesteia o aduce icircn racircndul generaţiei rsquo60 Poezia neomodernistă este o poezie prin excelenţă a deconstrucţiei Startul schimbării icircl dă icircnsă icircn mod evident modernismul propriu-zis care aduce icircn primul racircnd un nou limbaj

Poezia Anei Blandiana icircn ansamblul său este bdquoo sugestie de sfinţenierdquo9 are să atenţioneze criticul literar Alex Ştefănescu Ana Blandiana icircşi grupează poeziile icircn volume sugestive prin titlu şi tematică care icirci marchează fiecare treaptă a vieţii cu toate trăirile sentimentele pasiunile emoţiile Icircncepe cu entuzismul şi exuberanţa tinereţii icircn Persoana icircntacircia plural unde Descacircntecul de ploaie este plin de prospeţimea voioşia candoarea şi misterul tinereţii

bdquoIubesc ploile iubesc cu patimă ploile Icircnnebunitele ploi şi ploile calme Ploile feciorelnice şi ploile ndash dezlănţuite femei Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfacircrşit iubesc ploile iubesc cu

8 Ibidem p 821ndash822 9 Alex Ştefănescu Istoria literaturii romacircne contemporane Bucureşti Editura

Maşina de Scris 2005 p 397 Ana Blandiana

70

patimă ploile Icircmi place să mă tăvălesc prin iarba lor icircnaltă Icircmi place să le rup firele şi să umblu cu ele icircn dinţi Să ameţească privindu-mă astfel bărbaţiirdquo10

Ploaia devine mai mult decacirct un laitmotiv al acestui poem un personaj al cărui nume se pare că poeta nu se mai plictiseşte să-l pronunţe Icircl şopteşte icircl strigă şi icircl repetă sub toate formele posibile icircnnobilacircndu-l de fiecare dată cu sensuri noi Ploile la feminin plural nu sunt numai femeile ndash deşi ele par a fi obiectul de referire al poetei care face un superb periplu de le general la individual de la ele la ea care este icircnsăşi Ana Blandiana Ploile sunt oamenii aceia tineri exuberanţi icircn suflet bdquoRăspunde-mi răspunde-mi cine-s mai frumoşi oamenii ploaiardquo pare să se afle pe aceeaşi linie semiotică iar voioşia dorinţa jocului care apare manifestată şi icircntr-un alt poem al aceluiaşi ciclu este icircncărcată cu expresionismul blagian din Vreau să joc

bdquoLăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze de la tacircmple pacircnă la glezne Iubiţii mei priviţi dansul acesta nou nou nou Noaptea-şi ascunde ca pe-o patimă vacircntul icircn bezne Dansului meu i-e vacircntul ecou () Lăsaţi ploaia să mă icircmbrăţişeze şi destrame-mă vacircntul Iubiţi-mi liberul dans fluturat peste voi ndash Genunchii mei n-au sărutat niciodată pămacircntul Părul meu nu s-a zbătut niciodată-n noroirdquo

Icircn celelalte volume entuziasmul icircncepe să se estompeze icircncet ndash icircncet dar totuşi rămacircne ceva naturaleţea bdquoCe anume ne place la Ana Blandiana Cel mai mult ne place că ea se icircnfăţişează dezarmată icircn faţa publicului icircn faţa ironicului public de azi Această vulnerabili-tate dă o sugestie de sfinţenie (evocacircndu-l pe sfacircntul Francisc drsquoAssisi care s-a dus cu macircinile goale icircn căutarea lupului feroce) şi paralizează spiritul critic al cititorilor () Personajul liric din poezia Anei Blandiana este o fată icircmbrăcată icircn alb fără podoabe desculţă care vorbeşte simplu şi cu un fel de resemnare tragicărdquo11 Această fată este icircnsăşi Ana Blandiana Chiar devenită matură ea icircşi păstrează sufletul şi dorinţa de a mai fi lăsată printre copii

10 Ana Blandiana Persoana icircntacircia plural pref de Nicolae Manoescu Bucureşti

EPL col bdquoLuceafărulrdquo 1964 11 Alex Ştefănescu op cit p 397

71

bdquoŞtiu puritatea nu rodeşte Fecioarele nu nasc copii E marea lege-a maculării Tributul pentru a trăi Albaştri fluturi cresc omizi Cresc fructe florilor icircn jur Zăpada-i albă neatinsă Pămacircntul cald este impur Neprihănit eterul doarme Văzduhul viu e de microbi Poţi dacă vrei să nu te naşti Dar dacă eşti te şi icircngropi

E fericit cuvacircntu-n gacircnd Rostit urechea icircl defăimă Spre care o să mă aplec Din talgere ndash vis mut sau faimă Icircntre tăcere şi păcat Ce-o să aleg ndash cirezi sau lotuşi O drama de-a muri de alb Sau moartea de-a icircnvinge totuşirdquo12

Această poezie este ceea ce Alex Ştefănesu numeşte poezie de idei bdquocare nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forţată din timpul comunismului care a creat o formă de aversiune icircmpotriva oricărei forme de lirism reflexiv considerat aproape prin consens impur şi inautentic Ana Blandiana reabilitează instantaneu genul promovacircndu-l pur şi simplu fără să-şi ia măsuri de precauţie Aşa cum alţi poeţi visează sau placircng sau icircşi declară dragostea ea gacircndeşte la scenă deschisă Gacircndeşte firesc icircn felul icircn care respiră Nu icircşi ia o poză de iniţiată nu se icircnfăţişează ca o preoteasă a adevărurilor inaccesibile altora nu vorbeşte sibilnic ca să mărească impresia de profunzime

Reflectează şi atacirct Ideile din poezia ei au o nuditate de statui anticerdquo13

Şi dacă bdquoorice metaforă este icircn chip esenţial o personificare pe toate treptele dezvoltării lor oamenii n-au cunoscut cu adevărat decacirct ceea ce au putut produce ei icircnşişi A cunoaşte un lucru icircnseamnă a-l putea produce din propria ta spontaneitate A cunoaşte icircnseamnă a te naşte icircmpreună cu obiectul cunoaşterii va spune Paul Claudel care descompune icircn chip semnificativ cuvacircntul scriind co ndash naissancerdquo14

Comunismul din păcate tăia elanul cunoaşterii prin masacrarea culturii Influenţa bdquogreţos ndash maleficărdquo (Alex Ştefănescu) a acestei ideologii tulbură şi poezia Anei Blandiana prin cenzura şi interzicerea de a publica bdquoAm fost cunoscută ca poet interzis icircnainte

12 Ana Blandiana Călcacirciul vulnerbil Bucureşti EPL 1996 13 Alex Ştefănescu op cit p 398 14 Tudor Vianu Despre stil şi artă literară Bucureşti Editura Tineretului 1957

72

de a fi cunoscută ca poetrdquo mărturiseşte aceasta care fusese cenzurată icircncă de la debut din 1959 pentru poezia Originalitate din revista bdquoTribunardquo de la Cluj Apoi pentru textele din bdquoAmfiteatrurdquo

Revista bdquoAmfiteatrurdquo (1984) bdquoUn icircntreg popor Nenăscut icircncă Dar condamnat la naştere

Foetus lacircngă foetus Un icircntreg popor Care n-aude nu vede nu icircnţelege Dar icircnaintează Prin trupuri zvacircrcolite de femei Prin sacircnge de mame Neicircntrebaterdquo15

Retorica este diferită de tot ce scrisese poeta pacircnă atunci Nu

mai este exuberanţă entuziasm ritmul este rapid tonul grav acuzator

Versurile par a fi nişte dictoane icircn mare parte eliptice de predicat Puţinele verbe existente sunt la prezentul continuu Ca icircn ştiinţă Poeta nu minte Redă icircn cel mai autentic mod posibil dar şi icircn cel mai liric realitatea Conţinutul e destul de explicit deşi e alegoric Aversiunea faţă de dictatură este icircnsă deşi manifestată direct total dezarmat Decreţeii sunt copiii sau adulţii din această poezie care s-au ivit pe lume fără să aibă dreptul la explicaţii

Versurile sunt scurte lapidare dar cu toate astea chiar este literatură icircn această poezie Prea multă literatură dar la fel de multă realitate Deranjează mesajul din păcate adevărul Fiecare negaţie icircncărcată de un semantism al compasiunii pentru omenirea forţată să suporte ideologia impusă este urmată de o propoziţie adversivă Aceasta conţine ideea de obligaţie Ideologizarea forţată este redată prin lexeme de tipul condamnat n-aude nu vede nu icircnţelege dar icircnaintează mame neicircntrebate Este ceea ce Ştefănescu numea un lirism reflexiv

Transfigurarea adulţilor icircn copii din această poezie este subminată de acel terifiant tot icircn care trăiesc frunze cuvinte lacrimi

15 Revista bdquoAmfiteatrurdquo 1984 Cruciada copiilor

73

Totul bdquoFrunze cuvinte lacrimi cutii de chibrituri pisici tramvaie cacircteodată cozi la făină gărgăriţe sticle goale discursuri imagini lungite de televizor gacircndaci de Colorado benzină steguleţe portrete cunoscute Cupa Campionilor Europeni maşini cu butelii mere refuzate la export ziare franzele ulei icircn amestec garoafe icircntacircmpinări la aeroport cico batoane Salam Bucureşti iaurt dietetic ţigănci cu kenturi ouă de Crevedia zvonuri serialul de sacircmbătă seara cafea cu icircnlocuitori lupta popoarelor pentru pace coruri producţia la hectar Gerovital aniversări compot bulgăresc adunarea oamenilor muncii vin de regiune superior adidaşi bancuri băieţii de pe Calea Victoriei peşte oceanic Cacircntarea Romacircniei totulrdquo

Despre acest poem ne relatează Alex Ştefănescu că bdquoa fost

transcris de macircinile a mii şi mii de necunoscuţi cunoscacircnd astfel o mare circulaţie dar şi mai curios ndash şi mai icircnduioşător ndash este faptul că a fost completat cu numeroase alte mostre de existenţă cotidiană de către diverşi anonimi astfel icircncacirct s-a transformat pacircnă la urmă icircntr-o imensă jalbă colectivă icircntr-un inventar al uracircţeniei icircn care erau obligaţi să trăiască douăzeci şi trei de milioane de oameni Poeta a devenit atunci pe neaşteptate o Jeanne drsquoArc a noastră Pacircnă şi azi mai sunt unii care vor să o ardă pe rugrdquo16 constată criticul cu amărăciune

O superbă creaţie aproape icircn stil postmodern Decupaj din realitate dar totodată şi colaj de sentimente fracircnturi de idei de gacircnduri de suflet zdrobit de uscăciunea unei societăţi fără suflu Poezie cu iz de propagandă anticeauşistă cu iz de strigăt de ajutor de salvare Se simte disperarea icircn această icircnşiruire Nu este nimic frapant nu este nimic subiectiv Tonul este prea impersonal şi totuşi atacirct de individualizat Un individual extins la proporţii de general Dacă n-ar fi virgulele am avea senzaţia că poeta scrie fără să respire ca icircntr-un vis din care icircncearcă să redea fiecare imagine cu teama de a nu pierde nimic din vedere Este imaginea unei lumi icircn cuvinte Icircn 16 Alex Ştefănescu op cit p 400

74

cuvinte care ucid din păcate Şi asta pentru că oamenii sunt văzuţi metaforic ca nişte plante se tem sau sunt prea laşi să se revolte

bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de

nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunită Icircncercacircnd să intre Cu mugurii icircn pămacircnt) Nici de foame Nici de frică (N-aţi văzut niciodată O tulpină galbenă Icircncolăcindu-se printre gratii) Singurul lucru De care suntem ferite (Sau poate private) E fugardquo

Desigur apare şi sarcasmul care trezeşte şi mai tare macirchnirea

societăţii Observăm icircn toate aceste poezii versuri scurte Care exprimă totul Parcă fiecare cuvacircnt este subliniat ca şi cum i-ar atrage atenţia cititorului să ia bine aminte la el Pentru că fiecare cuvacircnt este plin de semnificaţii Este ca un strigăt Şi mai au ceva comun aceste poezii Aliteraţiile şi asonanţele Dar cele sumbre cele icircnchise şi dure bdquoNoi plantele Nu suntem ferite Nici de boală Nici de nebunie (N-aţi văzut niciodată O plantă Icircnnebunitărdquo

Tonul este mai mult decacirct grav este apocaliptic bdquoEu cred că suntem un popor vegetal De unde altfel liniştea Icircn

care aşteptăm desfrunzirea De unde curajul De-a ne da drumul pe toboganul somnului Pacircnă aproape de moarte Cu siguranţa Că vom mai fi icircn stare să ne naştem Din nou Eu cred că suntem un popor vegetalndash Cine-a văzut vreodată Un copac revoltacircndu-serdquo

Afirmaţia conform căreia bdquopoezia este limbaj nu a adus icircntregul

bine pe care ar fi trebuit să-l producă din cauză că a fost luată ad litteram dimpotrivă efectul ei negativ s-a manifestat prin dubla eroare de a studia limbajul cu aerul că te referi la poezie sau invers că rămacircnacircnd icircn perimetrul poetic poţi asuma limbajul drept obiectrdquo17 Poezia este icircn primul racircnd idee care concepută icircntr-o

17 Crişu Dascălu Dialectica limbajului poetic Timişoara Editura Facla 1986 p 9

bdquoAşa se face că adeseori eseurile dedicate icircn intenţie limbajului poetic se dovedesc a fi de fapt comentarii asupra poeziei tot astfel cum nu o dată exegeza poeziei eşuează icircn goale consideraţii despre limbă Icircn ciuda progresului cantitativ

75

anumită formă devine stil Limbajul este instrument personalizat care devine astfel stil distanţacircndu-se de latura materială şi apro-piindu-se de cea ideatică icircnsă trebuie tratat mai icircntacirci ca instrument Să vedem analogia icircntre limbă şi limbaj pe care o propune Crişu Dascălu bdquoLimba icircşi conservă condiţia de material al poeziei cu precizarea că ea poate fi implicată icircn obiectul estetic numai printr-o deformare icircn raport cu ipostaza ei de instrument al comunicării obişnuite adică prin modificarea ei icircn aşa fel şi icircntr-atacirct icircncacirct asiguracircnd funcţionarea textului ea să supravieţuiască şi icircn calitate de limbă Aşadar deformare (din punct de vedere lingvistic) şi confor-mare (din perspectiva operei) Conformitatea stratului lingvistic cu opera nu trebuie interpretată drept adecvarea formei la conţinut ci ca anticipare a complexităţii de către o linearitate mişcare ce constituie icircnsuşi limbajul poetic o limbă pe cale de a deveni operă Cu alte cuvinte limbajul poetic nu mai este limbă fără a fi devenit icircncă operă El este procesualitate ameninţată la limita ei inferioară de confundarea cu limba (pe care o neagă) şi la limita superioară de confundarea cu opera (de care este negat)rdquo18

Este de la sine ştiut că fiecare autor de texte are un stil propriu de la care nu se dezice de la un volum la altul sau de la o etapă de vacircrstă la alta decacirct icircn termeni minori cu uşoare diferenţe Avacircnd această premisă am identificat că aproape fiecare volum al Anei Blandiana este icircncărcat de atacul contra ideologiei dincolo de poeziile recunoscute ca fiind interzise existacircnd cacircte un mesaj subversiv şi icircn altele ascuns mai puţin explicit Fără să cădem icircn derizoriu sau să riscăm să fim judecaţi pentru obsesii maladive o să icircncercăm icircn cele ce urmează să comparăm succint metafore şi construcţii lingvistice cu indicator subversiv şi icircn anumite poezii nerecunoscute oficial ca fiind interzise Iată spre exemplu poezia din debutul volumului Ochiul de greier

icircnregistrat de cercetările icircntreprinse icircn această privinţă definirea termenilor respectivi este icircncă nesatisfăcătoare atacirct icircn ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor dintre realităţile pe care le denumesc cacirct şi icircn privinţa unei mai potrivite interpretări a poeziei ca ansamblu de opererdquo

18 Ibidem p 18ndash19

76

bdquoGreierii cacircntă numai icircn somn Greierii ziua sunt numai insecte Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i ierburi De sincerităţile zilei suspecte De adevărul uscat şi zadarnic Ferească-i al rouăi prea limpede domn Şi tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare Cacircntacircnd ca din strune din propriile funii Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţit Singurătăţilor lunii rdquo (Icircn somn Ochiul de greier ndash 1981)

Icircn spatele unei rime aristocrate icircncrucişate se ascund metafore

a căror descifrare este cheia spre lumea icircnchistată icircn ideologii icircn care era forţată să trăiască poeta alături de contemporanii ei Greierii pot fi (sau chiar sunt) artiştii siliţi să-şi cenzureze talentul icircntr-o societate care cenzura tot ce era frumos şi bun Sincerităţile zilei suspecte sunt falsele idealuri ale comuniştilor falsele valori pe care le impunea regimul autocrat Autoarea propune drept soluţie de evadare pentru artişti somnul adică acea stare de reverie de visare adică singura care permite dezlănţuirea eliberarea din lanţurile constracircngerilor de toate tipurile O soluţie asemănătoare este propusă şi icircn poeziile publicate icircn bdquoAmfiteatrurdquo unde oamenii sunt plante cărora le este interzis dreptul să se manifeste Din păcate poeta icircnsăşi care iniţial propusese somnul drept soluţie pentru ca tot ce nu reuşesc să trăiască Icircntacircmple-li-se icircn somn transformă somnul icircnsăşi icircntr-o Apocalipsă semn că monitorizarea comunismului se putea icircntinde pacircnă dincolo de ceea ce era la vedere această ideologie cuprinzacircnd asemenea tentaculelor unei caracatiţe pacircnă şi spaţiul cel mai intim al oamenilor gacircndurile acestora Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmareCacircntacircnd ca din strune din propriile funii

Mesaj subversiv există şi icircn Ţara părinţilor unde bdquoSe ajunge

icircntotdeauna tacircrziu Numai cacircnd totu-i pustiu Şi doar icircn lumina de lună Se mai stracircng icircmpreună Sub tăiaţii castaniUmbre de taţi condamnaţi Şi mame de treizeci de ani Pieptănacircnd Fete cu plete Pacircnă-n pămacircntrdquo (Ţara părinţilor Ochiul de greier ndash 1981) făcacircndu-se aluzie la persistenţa ideologiei rău ndash făcătoare asupra mai multor generaţii supuse laolaltă aceleiaşi soarte Umbre de taţi condamnaţi obligaţi să convieţuiască sub sălbăticia tăiaţilor castani

77

Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor - Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze (Am obosit Ochiul de greier ndash 1981) Aproape icircn fiecare volum al autoarei există cacircte o artă poetică icircn care Ana Blandiana găseşte prilejul să icircşi exprime concepţia cu privire la poezie şi la creaţia literară Icircntr-o societate icircn care totul pare să fie interzis mai ales frumosul menirea artistului pare să fie una foarte dificilă munca pentru a răzbate la lumină reuşind totodată să icircşi apere propriile idei păracircnd a fi una sisifică aproape Am obosit să mă nasc din idee Am obosit să nu mor ndash Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Fără să cădem icircn păcatul de ca vedea icircn orice mesaj unul subversiv icircndrăznim să definim poezia drept o alegorie a actului creator Versurile ordonate sub forma unei reţete sunt străbătute din cacircnd icircn cacircnd de nervuri sub forma unui strigăt Mi-am ales o frunză Iată din ea mă voi naşte După chipul şi asemănarea ei uşor Seva răcoroasă o să mă pătrunză Şi nervurile icircmi vor fi fragede moaşte De la ea o să icircnvăţ să tremur să cresc Şi de durere să mă fac strălucitoare Apoi să mă desprind de pe ram Ca un cuvacircnt de pe buze Icircn felul acela copilăresc Icircn care Se moare La frunze

Un răsunet puternic icircl are şi poezia Hibernare Verbele la impe-

rativ icircn cea mai mare parte conţin o serie de porunci legi nescrise cu privire la o atitudine Atitudinea de hibernare de somnolenţă a celor icircnvinuiţi şi condamnaţi pe nedrept care nu mai au puterea să se ridice Astfel apare primul vers sub forma de laitmotiv care se repeta obsesiv la icircnceputul fiecărei strofe schimbacircndu-se doar verbele la imperativ Nu-i asculta pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i uricirc pe fraţii mei ei dorm ()Nu-i judeca pe fraţii mei ei dorm () Nu icirci uita pe fraţii mei ei dorm

78

Autocompătimirea reprezintă o formă de urlet de strigăt icircnfrico-şător Icircntr-o lume icircn care dreptul la cuvacircnt este cenzurat nu mai rămacircne decacirct zbuciumul teribil al unui trup icircngheţat de cacirct i-au fost tăiate aripile Mi-e atacirct de frig Icircncacirct cred că Aş mai putea fi salvată Numai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivine Mai veneau pe lume o dată Prea departe de Flăcările din iad Am icircngheţat Icircn singurătatea mea icircngerească Dar cine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primească (Atacirct de frig Ochiul de greier ndash 1981) Speranţa salvării este incompletă (sugerată la nivel morfo-sintactic de semiadverbul numai cu valoare restrictivă) ea realizacircndu-se icircn cu totul altă parte decacirct icircn spaţiul terestru eventual bdquoNumai asemenea acelor icircngheţaţi Care erau cusuţi Icircn burţile animalelor Să se icircncălzească Şi icircncotoşmăniţi bine Icircn şuba icircndurerată Năclăiţi icircn sacircnge de jivinerdquo Şi cum icircn bine se aruncă icircntotdeauna cu pietre iar faptele valoroase sunt mereu răstignite şi autoarea resimte bdquoicircngheţul Icircn singurătatea mea icircngerească Prea departe de Flăcările din iadrdquo Apelul umanitar este precedat de locuţiunea adverbială bdquocine-i icircn stare Să-şi deschidă coastele Ca să mă primeascărdquo

Drumul către icircnviere este foarte greu cu atacirct mai mult cu cacirct

fiecare pas duce de fapt către moarte Atacirct de puţine lucruri mă pricep să fac Nici piersici ca piersicii Nici struguri ca via Nici măcar nuci Ca arborii cu umbră amară Şi foşnet uşor Un singur lucru ştiu să fac Cu o pricepere extraordinară Ştiu să mor Nu mă laud Ştiu să mor cum puţini oameni ştiu ndash Mă icircnvelesc icircntacirci icircn tăcere Apoi icircn pustiu Şi pornesc astfel icircncet un pas Icircncă un pas şi icircncă un pas Pacircnă nu se mai vede din mine Decacirct un glas Aşezat somptuos Icircn al cărţii sicriu Nu mă laud Credeţi-mă ştiu să mor Şi ştiu mai ales să icircnviu Dar asta e bineicircnţeles

Mult mai uşor ( Icircncă un pas Ochiul de greier ndash 1981) bdquoPoetica regăsiriirdquo este numită metaforic creaţia Anei Blandiana

poeta rezervacircndu-şi aproape icircn fiecare poem dreptul de a-şi mărturisi dragostea pentru copilăria pierdută icircntr-o limbă şi icircntr-un limbaj

79

proprii Increatul nunta sunt teme des icircntacirclnite icircn literatura romacircnă şi des icircntacirclnite şi icircn poezia acestei poete bdquoAtrasă de ceea ce Goethe numeşte fenomenul originar de prototipurile existenţei stăpacircnită de nostalgia increatului poeta icircşi icircnsuşeşte gacircndirea mitică proprie copilăriei umanităţii Am scris () ndash zice ea icircntr-un eseu ndash pentru a mă copilări pentru a deveni un copil pentru a mă vindeca astfel de maturitatea pe care o simţeam coboracircnd asupra mea ca o febră ca o boală ce s-ar putea dovedi incurabilărdquo19

Scrie pentru a deveni copil o bdquopoezie a regăsiriirdquo gacircndind cu simţurile bdquoMai exact ocoleşte conceptul transmiţacircnd ndash nu ca atare ci distilată sterilizată prin idee ndash frenezia simţurilorrdquo20

ANA BLANDIANA AND THE DECONSTRUCTION OF THE DOGMA FORBIDDEN POETRY OF THE COMMUNIST PERIOD

(Abstract)

Key-words dogma deconstruction Communism rhteorics forbidden poetry In a post-Ceauşescu epoch where the freedom of expression is manifested

everywhere discussing the pre-89 forbidden literature still remains a controversial topic

The present article intends to explore the censured poetry of Ana Blandiana to identify a rhetoric specific to the poetic text in comparison with the poetry of the Generation lsquo60 (1960-1980) in order to see if beyond an overtly expressed repugnance for a certain ideology there was something else too a new language a particular rhetoric a certain philosophy a specific prosody

19 Academia Romacircnă Dicţionarul general al literaturii romacircne AB CD

Coordonator general Eugen Simion Bucureşti Editura Univers Enciclopedic 2004 p 554

20 Ibidem p 554

80

STILISTICĂ RETORICĂ

PRESTIGIUL STILISTIC AL FORMELOR VERBALE PREFIXATE IcircN TRADUCEREA

ENEIDEI

GABRIELA RADU

Cuvinte-cheie traducere prefix participiu

Vorbind despre prefixul icircn- ca mijloc al derivării verbale Rodica Zafiu evidenţia o particularitate semantică şi stilistică a acestuia afirmacircnd bdquoprefixul [hellip] contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ aducicircnd unele nuanţe de intensitate dar fără a fi indispensabil fără a modifica fundamental semnificaţia Icircn limba veche sicircnt atestate frecvent oscilaţii icircntre forme echivalente cu şi fără icircn- a icircnticirclni a ticirclni a icircnticircmpla a ticircmpla etc Multe dintre formele neselectate de limba literară s-au păstrat picircnă azi icircn graiuri [hellip]rdquo1 Tocmai această particularitate a fost valorificată de profesorul G I Tohăneanu icircn cuprinsul traducerii romacircneşti a Eneidei cacircnd a selectat derivate de acest tip pentru a traduce din limba latină icircn limba romacircnă

1 Rodica Zafiu Păcatele limbii icircmbucurat icircnnumărathellip icircn ldquoRomacircnia literarărdquo nr

41 (15102003 ndash 21102003) A se vedea şi Iorgu Iordan Compusele romacircneşti cu icircn- ldquoBuletinul Philippiderdquo III 1936 p 57-116 Flora Şuteu Prefixul icircn- in- icircn Studii şi materiale privitoare la formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Editura Academiei Bucureşti 1961 p 36-65 Cf de asemenea Formarea cuvintelor icircn limba romacircnă vol II Prefixele Editura Academiei Bucureşti 1978 p 134-143

81

perfusus ndash icircmbălorat Verbul a icircmbălora2 este o formaţie icircn structura căreia se

recunoaşte cuvacircntul de bază bale3 Participiul verbului menţionat poate fi remarcat doar o singură dată icircn cuprinsul Eneidei icircn al II-lea cacircnt bdquoIar Laocoon icircmbălorat pe panglici De neagra lor otravă [hellip]rdquo (c II v 421) versiune care recompune icircn romacircneşte versul vergilian bdquoperfusus sanie vittas atroque venenordquo (c II v 221) Termenul regional icircmbălorat icircl traduce pe perfusus (participiu perfect de la perfundo perfundere perfudi perfusum bdquoa stropirdquo bdquoa muiardquo) care funcţionează icircn acest caz ca un participiu mediu grecesc capabil să ceară un obiect direct vittas (bdquopanglicirdquo) Se remarcă tendinţa constantă a traducătorului de a echivala icircn versiunea romacircnească participiile latineşti cu diverşi termeni lexicali proveniţi din participii

gaudens ndash icircmbucurat Discordia cunoscută icircn poemele homerice ca Eris sora zeului

Ares apare icircn numeroase situaţii icircn poemul vergilian Discordia demens (VI 280) Discordia geminum ferrum (bdquoDiscordia cea cu două săbiirdquo) sau icircn acest caz descrisă ca bdquoet scissa gaudens vadit

2 icircmbăloraacute icircmbăloreacutez vb I (reg) a spune vorbe de ocară a mustra pe cineva fără a

fi vinovat Sursa DAR 3 baacutele sf pl Salivă spumoasă ce se prelinge din gură ndash Mr bală megl balrsquoă Lat

baba (Puşcariu 180 Candrea Eacuteleacutements latins I REW 953 Candrea-Dens 129 DAR Pascu I 51 Etimologia pare să fi fost semnalată pentru prima oară de Laurian-Massim şi de Lambrior 379) cf it bava fr (bave) sp port baba Rezultatul normal ba nu se foloseşte la sing pe baza formei de pl se formează uneori sing analogic bală ca icircn dialecte Miklosich Slaw Elem 14 şi Cihac propun ca etimon al cuvicircntului rom pe cel sb bale cu der balav bdquobălosrdquo şi baliti bdquoa-i curge balelerdquo este icircnsă mai probabil un icircmprumut icircn sens invers (la fel consideră şi Berneker 41) Der bălos adj (cu bale libidinos alunecos) băloşa vb (a-i curge balele a face spume la gură) băloşel sm (ciupercă Russula foetens) icircmbăla vb (a murdări cu bale a scuipa a muia icircn salivă a jigni a ofensa) icircmbălătură sf (scuipătură jignire ofensă) icircmbălora vb (a umple de bale a ponegri a vorbi de rău) ndash Din rom trebuie să provină ţig sp bajileacute bdquobalerdquo (Besses 32) Sursa DER

82

Discordia pallardquo (c VIII v 702) adică bdquo[hellip] iară Vrajba -mbucurată Aleargă icircntr-o haină ferfeniţărdquo (c VIII v 1217) Termenul selectat din traducere -mbucurat4 un participiu al verbului icircmbucura transferă sensul adjectivului latin gaudens fapt care ar fi putut fi icircmplinit cu forma neprefixată bucurat Icircnsă traducătorul a optat pentru un derivat lexical din stratul popular care creşte randamentul evocator al versului dar păstrează totodată sensul verbului primar datorită particularităţii semantice şi stilistice a prefixului icircn-

pictus versicoloris ndash icircmpistrit Icircntrebuinţat icircn numeroase racircnduri icircn versiunea tacirclcuită icircn

romacircneşte lexemul icircmpistrit5 (c III v 872) apare prima dată icircn al III-lea cacircnt bdquoI-aduce lui Ascanius veşminte Cu bătătură de-aur icircmpistriterdquo Icircn acest caz de traducere elementul lexical icircl tălmăceşte pe picturatus (participiu viitor de la verbul pingo pingere pinxi pictum bdquoa pictardquo bdquoa brodardquo bdquoa colorardquo) cuvacircnt aflat icircn versul latin bdquofert picturatas auri subtemine vestesrdquo (c III v 483) de altfel icircn toate situaţiile comentate mai jos termenul regional menţionat va traduce acelaşi lexem cu precizarea că participiul tradus pictus se va afla la timpul perfect Comparacircnd versiunile cea originală cu cea romacircnească rezultă că autorul traducerii a reuşit echivalarea lingvistică a originalului aducacircnd un spor de prospeţime prin apelul la lexicul popular şi familiar icircmpistrit bătătură

Sintagma bdquoicircmpistrite paserirdquo (c IV v 959) corespunde icircn versiunea originală expresiei latineşti bdquopictaque volucresrdquo (c IV v 525) Prin urmare aşa cum am menţionat deja elementul lexical regional icircmpistrite traduce pe picta participiul perfect al verbului amintit Icircn soluţia propusă traducătorul a păstrat raporturile

4 IcircMBUCURAacute icircmbuacutecur vb I Tranz şi refl (Reg) A (se) bucura ndash Icircn + bucura

Sursa DEX 98 5 IcircMPISTRIacute icircmpistresc vb IV Tranz (Reg) A icircmpodobi o pacircnză o cămaşă etc cu

desene cu motive florale etc de diverse culori spec a icircncondeia ouă de Paşti ndash Cf sl p ĩ s t r i t i Sursa DEX 98

83

sintactice existente icircn latină şi a tălmăcit substantivul volucres poetic icircn latină prin arhaismul fonetic pasere conservat dialectal (Moldova)

Se remarcă comparacircnd textul latin bdquo[hellip] et pictas abiete puppisrdquo (c V v 663) cu traducerea romacircnească bdquohellipşi pupe Din lemn de brad cu chipuri icircmpistriterdquo (c V v 1179) că traducătorul a operat o binevenită explicitare cacircnd a realizat transferul noţional al determinării atributive pictis unitatea lexicală bdquocu chipuri icircmpistriterdquo constituie o precizare neformulată icircn textul latin dar degajată din situaţia descrisă pupele erau icircmpodobite (pictae) cu bdquochipurirdquo adică cu sculpturi

Tulburat la gacircndul alianţei cu Enea regele Latinus nu mai poate fi mişcat de venerabilele daruri ale eroului troian bdquonec purpura regem picta movet nec sceptra movent Priameiardquo (c VII v 251-2) Versiunea latină este echivalată prin varianta romacircnească bdquoNici purpura-mpistrită nici toiagul Lui Priam nu icircl tulbură [hellip]rdquo (c VII v 455) din care se detaşează ca elemente stilistice epitetul icircmpistrită se pierde icircn traducere simetria celor două propoziţii aflate icircn raport de coordonare copulativă simetrie icircntemeiată pe existenţa aceluiaşi verb (diferă doar icircn privinţa persoanei)

Alăturarea a două elemente lexicale (icircmpistrite şi icircnvelitori) aparţinacircnd graiului popular se dovedeşte eficientă din punct de vedere stilistic aşa cum se poate constata comparacircnd versiunea tradusă bdquoCu icircmpistrite-nvelitori [hellip]rdquo (c VII v 503) cu cea originală bdquopictisque tapetisrdquo (c VII v 277) Este astfel compensată pierderea aliteraţiei grupului consonantic -tis prezentă icircn sintagma latinească

Tălmăcirea cracircmpeiului vergilian bdquopictasque exure carinasrdquo (c VII v 431) prin bdquo[hellip] iară navele-mpistrite Aprinde-le [hellip]rdquo (c VII v 775) constituie un nou caz de echivalare formală icircn care versiunea tradusă a rămas fidelă originalului Se remarcă (de)plasarea obiectului direct icircnaintea verbului tranzitiv pentru emfază şi elementul lexical regional adus icircn poziţia privilegiată a finalului de vers

Labicii bdquoIcircmpodobiţi cu scuturi icircmpistriterdquo (c VII v 1411) erau neamuri italice aliate cu Turnus şi potrivnice troienilor Atribu-

84

tiva notată mai sus reprezintă varianta romacircnească a fragmentului latin bdquoet picti scuta Labicirdquo (cVII v 796) care s-ar traduce literal prin bdquoLabicii vopsiţi icircn ce priveşte scuturilerdquo scuta (plural neutru de la scutum bdquoscutrdquo) este un acuzativ grec un acuzativ al specificării restiuit icircn romacircneşte cu ajutorul explicitării

Icircn cartea a VIII-a Vergiliu descrie apropierea lui Enea şi a icircnsoţitorilor săi de cetatea regelui Evandru Prin transpoziţie traducătorul redă versiunea originală bdquofluvio pictasque innare carinasrdquo (c VIII v 93) astfel bdquo[hellip] corăbii Ce apa o brăzdează icircmpistriterdquo (c VIII v 161) Elementele naturii (valurile-unda pădurile-nemus) se minunează la vederea corăbiilor icircmpistrite sintagmă ce corespunde expresiei latine pictas carinas (forma nominală carina este poetică)

Palas fiul regelui Evandru are bdquoŞi armele-mpistriterdquo (c VIII v 1016) cu precizarea că lexemul armele reprezintă un nume generic pentru scuturile care erau pictate cu chipuri ale zeilor Versiunea tălmăcită constituie o echivalare lingvistică a sintagmei vergiliene bdquo[hellip] pictishellipin armisrdquo (c VIII v 588)

Eroul etrusc Astur este icircnzestrat cu bdquoversicoloribus armisrdquo (c X v181) adică icircn romacircneşte bdquoEl Astur cel cu arme icircmpistriterdquo (c X v 337) Sintagma latinească alcătuită după model homeric ἀράβησε δὲ τεύχε᾽ ἐπ᾽ αὐτῷ αἰόλα παμφανόωντα (Homer Iliada V 295) este redată icircn traducere prin arme icircmpistrite traducătorul optacircnd pentru un termen bdquocoloratrdquo şi expresiv icircn detrimentul termenului neutru bdquomulticolorerdquo Elementul regional romacircnesc traduce adjectivul latinesc versicoloris

Aceeaşi preferinţă pentru lexemul icircmpistrit este constatată şi icircn ultimele două cazuri de traducere din versiunea bdquo[hellip] Par amazoane [hellip] Luptacircndu-se cu arme icircmpistriterdquo (c X v 1154) expresia arme icircmpistrite corespunde sintagmei latine pictis armis prezentă icircn versul original bdquoet pictis bellantur Amazones armisrdquo (c XI v 660) O situaţie identică este icircn ultimul cacircnt al epopeii icircn versul bdquoet pictis Arcades armisrdquo (c XII v 281) tălmăcit icircn limba romacircnă prin bdquoŞi-arcazii cei cu armele-icircmpistriterdquo (c XII v 497) Icircn ambele cazuri aliteraţiile originale au fost echivalate şi icircn versiunile traduse

85

praecisus ndash icircmpungace Elementul lexical icircmpungace6 alcătuit cu sufixul -aci-ace

asociat temei verbale icircmpung- manifestă o asemănare formală (doar la plural) cu adjectivele invariabile neologice precum locvace vorace atroce vivace (icircmprumuturi din franceză sau italiană origine latină) icircnsă sonoritatea sa este una vetustă aşa cum o dovedeşte lectura cracircmpeiului bdquoJur-icircmprejur cu cleanţuri icircmpungacerdquo (c VIII v 405) Termenul regional traduce participiul latin praecisus bdquotăiatrdquo bdquoabruptrdquo (de la verbul praecido praecidere praecidi praecisum bdquoa tăiardquo) prezent icircn sintagma latinească bdquopraecisis undique saxisrdquo (c VIII v 233) pe care autorul o echivalează formal Se cuvine notat randamentul aliteraţiei alternante icircn nazalele m şi n dar şi frecvenţa vocalei cu minimă apertură u icircn versiunea romacircnească prin care traducătorul realizează identitatea de efect din original (aliteraţia abundentă a vocalei i sugeracircnd ideea de bdquoascuţitrdquo bdquoicircnţepătorrdquo)

interfusus ndash icircncacircrjoiat Icircn mitologia greco-romană racircurile Styx şi Lethe separau

Hadesul de lumea celor vii Icircn cartea a VI-a Vergiliu descrie cele două racircuri icircn felul următor bdquofas obstat tristisque palus inamabilis undae et noviens Styx interfusa coercetrdquo (c VI v 439) versuri pe care G I Tohăneanu le tacirclcuieşte astfel bdquoSmacircrcul groazei Icirci ferecă cu bracircul lui de unde De nouă ori icircncacircrjoiat acolo Icirci ţintuieşte Stixulrdquo (c VI v 787) O traducere cuvacircnt cu cuvacircnt a unităţii lexicale latineşti noviens Styx interfusa ar putea fi bdquoStixul cel cu nouă cercurirdquo icircn versiunea literară adjectivul de origine participială interfusa (de la interfundo interfundere interfudi interfusum bdquoa se revărsa perdquo bdquoa se răspacircndi printrerdquo) este echivalat expresiv şi exact tot printr-un participiu icircncacircrjoiat7 de la verbul a se icircncacircrjoia

6 IcircMPUNGAacuteCI -CE icircmpungaci -ce adj (Reg despre vite cornute) Icircmpungător

(2) Icircmpunge + suf -aci Sursa DEX 98 7 A SE IcircNCAcircRJOIA mă icircncacircrjoi intranz pop 1) A căpăta formă de cacircrjă a se

icircncovoia a se curba a se arcui a se icircndoi 2) (despre drumuri cărări ape etc) A-şi schimba direcţia a coti a cacircrni icircn + cacircrjă

86

derivat pe teren romacircnesc prin prefixare cu icircn- de la tema lexicală cacircrjă

horror ndash icircnfricat Cracircmpeiul epic bdquohorror ubique animordquo (c II v 755) redat

literalmente prin bdquogroaza pretutindeni icircn sufletrdquo este tălmăcit de G I Tohăneanu prin transpoziţie icircnţelesul termenului nominal horror (substantiv icircn nominativ icircn original) este transferat unui adjectiv de origine verbală icircnfricat8 aşa cum se observă icircn versiunea tradusă bdquoCu sufletu-nfricat [hellip]rdquo (c II v 1429) Se cuvine precizat că icircn unitatea lexicală bdquocu sufletu-nfricatrdquo elementul regional icircnfricat nu deţine aceeaşi intensitate semantică precum ale termenului latin corespunzător horror (ldquogroazărdquo bdquooroarerdquo)

gramineus ndash icircnierbat Din confruntarea versiunii latineşti bdquopars in gramineis exercent

membrae palaestrisrdquo (c VI v 642) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoO parte dintre ei icircşi icircnmlădie Pe arene-icircnierbate trupurilerdquo (c VI v 1152) reiese că ultima reprezintă o reuşită echivalare la nivel semantic dar şi morfo-sintactic gramineis (de la gramineus bdquoacoperit de iarbărdquo) este tradus prin elementul regional icircnierbat9 ca adjectiv al substantivului arene traducere a formei nominale latine palaestra bdquoloc unde se practică exerciţii fizicerdquo

torvus ndash icircnsălbăticit Adjectivul latinesc torvus (ldquosălbaticrdquo bdquofiorosrdquo bdquoicircnfricoşătorrdquo)

prezent icircn expresia bdquolumine torvordquo (c III v 677) deţinător de

Sursă NODEX IcircNCOVRIGAacute vb 1 a (se) icircncacircrliga a (se) icircncolăci a (se) icircncovoia a (se) icircndoi (reg) a se icircncacircrjoia (Cacircinele icircşi ~ coada) 2 v icircncolăci Sursa Sinonime

8 IcircNFRICAacuteT -Ă icircnfricaţi -te adj (Reg) Icircnfricoşat ndash V icircnfrica Sursa DEX 98 IcircNFRICAacute vb I Refl (Folosit la timpurile trecute) A se icircnfricoşa ndash Icircn + frică Sursa DEX 98

9 icircnierbaacutet sn (reg) V icircnierbaacutere Sursa DAR

87

valenţe poetice superioare sinonimelor ferus trux truculentus este epitetul formei nominale latine lumine (lumen bdquoluminărdquo) icircntrebuin-ţată la numărul singular tocmai pentru a desemna singurul bdquoochirdquo al ciclopilor Opţiunea traducătorului se manifestă din nou pentru un termen regional icircnsălbăticit10 derivat cu prefixul icircn- de la forma literară sălbăticit Icircn versiunea romacircnească expresia latină ajunge să fie tradusă bdquoCu icircnsălbăticita lor privirerdquo (c III v 1217)

glomeratus ndash icircntrulocat Comparacircnd versiunea vergiliană bdquoneque adverso glomerati ex

agmine Grairdquo (c II v 727) cu cea tradusă icircn romacircneşte bdquoNici de-ale grecilor vrăjmaşe cete Icircntrulocate [hellip]rdquo (c II v 1320) este identi-ficabil acelaşi raport icircntre elementele lexicale selectate icircn versiuni glomerati este un participiu perfect al verbului glomerare (bdquoa face ghemrdquo (lt glomus bdquoghemrdquo) bdquoa aduna grămadă) iar icircntrulocat11 este un participiu al verbului a icircntruloca Ambele participii au virtuţi expresive icircn limbile cărora le aparţin termenul icircntruloca şi icircntroloca constituie variante fonematice cu variabilitate icircn prefix fenomen manifestat la periferia limbii literare şi ilustrat de cuvinte icircnvechite regionale sau populare din registrul familiar sau popular

intertextus ndash icircnvracircstat Lexemul icircnvracircstat12 participiu al verbului popular a icircnvracircsta

aflat icircn cracircmpeiul tradus bdquoŞ-o mantie de aur icircnvracircstatărdquo (c VIII v

10 icircnsălbăticiacutet -ă adj (reg) devenit sălbatic sălbăticit feroce Sursa DAR 11 IcircNTROLOCAacute icircntroloacutec vb I (Reg) 1 Refl A se stracircnge la un loc a se icircntruni a

se reuni 2 Tranz şi refl A (se) forma a (se) icircnchega a (se) icircnjgheba 3 Tranz (Rar) A uni a icircmperechea [Var icircntrulocaacute icircntorlocaacute vb I] ndash Din icircntr-un loc Sursa DEX 98

12 icircnvracircstaacutet -ă adj (pop) 1 cu dungi dungat pestriţ 2 amestecat alternativ schimbăcios Sursa DAR VẤRSTĂ2 vacircrste sf (Reg) 1 Dungă sau bandă de altă culoare (icircntr-o ţesătură icircn penajul unei păsări etc) ornament care constă icircn dungi de altă culoare 2 Mănunchi de flori buchet [Var vrấstă sf] ndash Din scr vrsta Sursa DEX 98

88

291) icircnfăptuieşte transferul noţional al participiului latin intertextam (de la verbul intertexo intertexere intertexui intertextum bdquoa icircntreţeserdquo bdquoa icircnvracircstardquo) prezent icircn versul bdquochlamydemque auro dedit intertextamrdquo (c VIII v 167) Consider necesară următoarea observaţie icircn original auro este un ablativ care icircl determină pe intertextam nu pe chlamydem aşa cum rezultă din versiunea prezentată mai sus icircn acest caz versul romacircnesc ar trebui să fie bdquoo mantie icircnvracircstată cu aurrdquo (adică mantie ţesută cu fir de aur) nu bdquomantie de aurrdquo

Bibliografie selectivă

Cartford John C A Linguistic Theory of Translation An Essay on Applied Linguistics Oxford University Press London 1965

Kohn Ioan Virtuţile compensatorii ale limbii romacircne icircn traducere Bucureşti Editura Facla Timişoara 1983

Schleiermacher F D E Hermeneutica Traducere note şi studiu introductiv de Nicolae Racircmbu Iaşi Polirom 2001

Tohăneanu G I Antologie vergiliană cu comentarii Timişoara Tipografia Universităţii din Timişoara 1986

Idem Cuvinte romacircneşti Timişoara Editura Facla 1986 Idem bdquoViaţa lumiirdquo cuvintelor vechi şi nou din latină Timişoara Editura Augusta

1998 Vergilius Maro Publius Eneida prefaţă şi traducere de GI Tohăneanu note şi

comentarii de Ioan Leric Timişoara Editura Antib 1994 Virgil Eclogues Georgics Aeneid 1-6 Translated by H R Fairclough Revised by

G P Goold Harvard University Press Cambridge Massachusetts London England 1999

Wilss Wolfram Knowledge and skills in Translator Behavior John Benjamins Publishing Company AmsterdamPhiladelphia 1996

Sigle DAR Gh Bulgăr Gh Constantinescu-Dobridor Dicţionar de arhaisme şi

regionalisme Bucureşti Editura Saeculum Vizual 2002 NODEX Noul dicţionar explicativ al limbii romacircne Editura Litera Internaţional

2002

89

THE STYLISTIC IMPORTANCE OF THE PARTICIPLE IN TRANSLATION (Abstract)

The present work constitutes a brief presentation of some of the lexical terms

(Latin vs Romanian) selected from the Romanian translation of the Aeneid The translator GI Tohăneanu has used a semantic and stylistic feature of the prefix bdquo-icircnrdquo as a tool for verbal derivation This often contributes to the establishment of a transformative meaning of the word bringing some shades of intensity enhacing the connotation but without being indispensable and without altering the fundamental sense of the lexeme

90

STILISTICĂ RETORICĂ

VIZIUNEA PARADIGMATICĂ IcircN CULTURA EUROPEANĂ ŞI FILONUL RETORIC

CLAUDIA-ILEANA SPINEANU

Cuvinte cheie viziune paradigmatică filon retoric constantă dialectică intertextualitate dialog intercultural

A vorbi despre retorică icircnseamnă a vorbi despre evoluţia şi

complexitatea unui fenomen care a caracterizat timp de mai bine de două mii de ani gacircndirea şi practicile cuprinse icircn sfera acestei denumiri Se poate spune că retorica a marcat iremediabil ştiinţele umaniste fiind o matrice a acestora bdquoRetorica a icircntreţinut inevitabil raporturi pe cacirct de multiple pe atacirct de variate cu ideologia icircn general cacirct şi cu ideologiile particularerdquo1

Studierea retoricii nu este posibilă decacirct icircn diacronie icircntr-o abordare paradigmatică sau epistemologică pentru că numai astfel se pot stabili dimensiunile reale ale unei discipline polivalente numai aşa bdquocomplexitatea prezentului se poate decanta icircn actul icircnsuşi de refacere a tradiţieirdquo2

Paradigma sau epistema este un model riguros care include manifestări asemănătoare sau identice cu sine sau care devine la un moment dat al evoluţiei sale un sistem icircnchis faţă de care se raportează prin opoziţie nucleul unei noi episteme deci un nou model Icircn cadrul paradigmei cunoaşterea nu este continuă ci mani-festă momente de discontinuitate asiguracircnd posibilitatea comunicării icircntre sisteme care s-au icircnchis la un moment dat dar numai temporar Unele sisteme sunt icircnchise icircn interiorul altor sisteme care revin de

1 Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 p 195 2 Ileana Oancea Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 p 8

91

multe ori cu icircntrebări icircntr-un dinamism continuu Epistema icircn care se manifestă un text literar de exemplu va fi mereu supusă unei tensiuni unui dialog necontenit icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării De aceea un text opera unui scriitor un curent literar pot fi analizate mult mai productiv icircn contextul epistemic unde apar şi se dezvoltă fie prin asemănare fie prin opoziţie faţă de direcţiile fundamentale ale paradigmei icircn care se icircncadrează sau de care se icircndepărtează Ideea de imagine bdquodeschisărdquo3 a istoriei este specifică de altfel tuturor ştiinţelor umaniste unde alcătuirea construcţia nu este nicicacircnd finalizată definitivă fiecare epocă realcătuind-o şi reinstituind-o Prin urmare bdquofirul istoriei icircn ştiinţele umaniste nu este construit ca icircn ştiinţele naturii din laquomonaderaquo care se succed mereu egale cu ele icircnsele icircnglobacircndu-se fără a se anulardquo4

Adrian Marino susţine ideea conform căreia bdquonucleul sau laquoetimonulraquo modelului trebuie căutat fără icircndoială icircn noţiunile de veche tradiţie logică retorică juridică şi teologică a locurilor comune (koinoi topoi loci communes) intrată icircn toate limbile europene de mare circulaţierdquo5 bdquoLocus communisrdquo icircnsemnacircnd bdquoizvor comunrdquo impune ideea de tradiţie comună a unui ansamblu colectiv de idei opere etc dar şi pe cea de convergenţă comună a acestor structuri sistematice care ne duce cu gacircndul la noţiunea de arhetip ca reprezentare a inconştientului colectiv locul de depozitare al tuturor experienţelor primordiale ancestrale universale comune umanităţii6 Alăturarea termenilor nu este gratuită de vreme ce

3 Adrian Marino icircn Critica ideilor literare (Cluj Editura Dacia 1974) vorbeşte

despre bdquoopera deschisărdquo (concept icircntacirclnit şi la Umberto Eco Opera deschisă) susţinacircnd că realitatea inclusiv realitatea ideilor literare nu poate fi icircnchisă icircntr-un nucleu definitiv Deschiderea permite existenţa concomitentă a unor modele (pluralitatea modelelor) construite pe aceleaşi idei Criticul acceptă şi ideea de anulare de deconstrucţie a modelelor pentru a fi reconstruite altfel pe baza unei selecţii individuale prin proiecţii şi viziuni interogatorii Modelul este astfel bdquobunrdquo doar dacă bdquodă rezultaterdquo

4 Ileana Oancea Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1988 p 8

5 Adrian Marino op cit p 109 6 Ibid p 113

92

interpretările actuale consideră arhetipul anticipator al modelului ba chiar icircl confundă cu acesta

Interesant ar fi şi răspunsul la icircntrebarea dacă acceptarea clişeului a modelului nu ştirbeşte din originalitatea unui cercetător Credem că un cercetător nu poate face abstracţie de locurile comune de modele icircnsă trebuie să le abordeze cu luciditate şi onestitate să dea o nouă formă acestora pentru că icircn fond relaţia dintre vechi şi nou dintre clasic şi modern bdquoconstă doar din deplasări schimbări de context şi semnificaţii reinterpretări personale de topoi tradiţionali icircn noi sinteze indestructibile []rdquo7

Care este relaţia pe care o stabileşte cercetătorul icircntre orizontul creaţiei şi orizontul receptării Interogaţia trecutului ca fond inepui-zabil ce urmează a fi reactualizat presupune cunoaşterea prezentului pentru că icircn cadrul acestuia se regăsesc proiecţii iradiaţii ale trecutului Cercetătorul realizează o incursiune deliberată icircn trecut pentru a rescrie o pagină din istorie avacircnd chipul prezentului El va dezvolta valori icircn funcţie de propria spiritualitate selectacircnd din trecut ceea ce icircn viziunea lui reprezintă valoare pentru că bdquoicircn dezvoltarea spirituală a unui om există o simultaneitate constant potenţială ea constituie o structură care este virtuală icircn orice moment dat [] Actul prin care un artist se adresează trecutului pentru a găsi modele sau stimulente [] reprezintă o hotăracircre deliberată o selecţie de valori prin care el icircşi constituie propria lui ierarhie a valorilor care va fi reflectată icircn ierarhia valorilor inclusă icircn operele lui artisticerdquo8

Ideea de selecţie poate fi pusă icircn legătură cu aceea de bdquorecu-perare selectivărdquo una dintre metodele care face posibilă orice construcţie hermeneutică fiind bdquoo icircntreagă operaţie de filtrare şi recuperare de selecţie şi decupare de asimilări şi excluderi de texte prin care laquomodelulraquo este construit nu numai teoretic dar verificat documentat şi practic Construcţia permanentă a modelului presu-pune recuperarea permanentă a laquomaterieiraquo sale actualizarea continuă

7 Ibid p 120 8 Reneacute Wellek Conceptele criticii icircn romacircneşte de Rodica Tiniş studiu introductiv

de Sorin Alexandrescu Bucureşti Editura Univers 1971 p 53

93

a elementelor care-l compun []rdquo9 Orice descoperire icircn cadrul unor lucruri cunoscute reprezintă o bdquomodernizarerdquo pentru că semnificaţii latente sunt actualizate aduse icircn prezent printr-o nouă configurare a modelului icircn efortul de a recupera gacircndirea antecesorilor şi a precursorilor după principiul hermeneuticii moderne care susţine că bdquoorice nouă valorizare a unei imagini arhetipice icircncoronează şi laquoicircnghiteraquo icircn acelaşi timp toate valenţele vechi [] Rolul hermeneutic al recuperării este limpede medierea dintre trecut şi prezent actualitate şi tradiţierdquo10 Prin urmare vorbim despre aceeaşi pendulare icircntre paradigme care se doreşte coerentă şi pacificatoare dornică să icircnţeleagă continuităţile dar şi momentele revoluţionare de bdquorupturărdquo care instituie de fapt noi paradigme

Trecerea de la o paradigmă la alta este anunţată de aşa-numitele bdquorevoluţii ştiinţificerdquo care sunt văzute ca bdquoperioade icircn care paradig-mele sunt mai icircntacirci atacate şi apoi schimbaterdquo11 Icircn timpul acestor bdquoconflicterdquo cercetătorii adoptă instrumente inedite şi examinează zone necunoscute Mai mult cercetătorii văd bdquolucruri noi şi diferite cacircnd examinează cu instrumente familiare zone pe care le-au mai examinat icircnainterdquo12 Icircn fond trecerea de la o epistemă la alta depinde de bdquocriza modelului teoretic dominant13 Modelul cel vechi este icircnlocuit de unul nou care va rezolva criza instalată Cacircnd realitatea nu mai este corespunzătoare paradigmei apare situaţia conflictuală ce va duce la descoperirea uneia noi

Trebuie să acceptăm că icircn cadrul unei paradigme cunoaşterea este una tacită iar bdquocercetătorul ştiinţific nu este un inovator ci un om care rezolvă probleme (puzzles)14 iar problemele asupra cărora

9 Adrian Marino op cit p 326 10 Ibid p 329 11 Thomas S Kuhn Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas

1999 p115 12 Ibid p 183 13 Nina Ivanciu Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 p 16 14 Thomas Kuhn introduce un termen nou acela de ştiinţă normală care carac-

terizează etapa de după impunerea unei paradigme Ea este definită prin rezolvarea problemelor lăsate deschise de etapa anterioară şi se desfăşoară asemeni rezolvării unui puzzle Cum este cunoscută admiterea unei soluţii icircn interiorul paradigmei

94

se concentrează sunt tocmai acelea despre care el este convins că pot fi atacirct formulate cacirct şi rezolvate icircn cadrul tradiţiei ştiinţifice existenterdquo15 Receptarea este evident dependentă de epistema icircn cadrul căreia textul a fost creat şi icircn care icircşi dezvăluie sensurile Nina Ivanciu susţine că bdquotraversarea paradigmei este la fel de necesară ca şi reicircntoarcerea dincolo de ea şi icircn alt mod poate asemănător spiralei icircn virtutea căreia se regresează pentru a se putea icircnainta şi simultan se icircnaintează pentru a se crea condiţii favorabile regre-siunii icircn contextul fireşte al tacticilor de receptarerdquo16

Aşadar fiecare paradigmă se icircnchide la un moment dat pentru a se deschide ori de cacircte ori receptarea o cere Icircnchiderea unei episteme nu este prin urmare definitivă Ca icircntr-un puzzle imens vom constata că piese fundamentale există concomitent icircn mai multe paradigme De fapt paradigmele se află icircntr-un continuu dialog un dialog mai larg ce antrenează nu numai spaţii artistice ci şi regiuni spirituale O deschidere poate icircnsemna generalizare aşa cum o icircnchidere a unei paradigme poate icircnsemna particularizare

Dialogul presupus de reicircntoarceri la anumite paradigme se icircnscrie icircntr-o rotaţie perpetuă amintind de circularitatea ideilor promovată cu entuziasm mai ales de bdquoModernirdquo icircn perioada mult cunoscutei bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo17

cercetătorul va căuta respectiva soluţie Problemele ştiinţei normale au sens doar icircn interiorul paradigmei Icircn vizunea lui Thomas Kuhn problemele ce nu pot fi rezolvate icircn interiorul paradigmei se numesc anomalii Acumularea anomaliilor scade icircncrederea cercetatorilor icircntr-o paradigmă şi impune căutarea soluţiilor pentru eliminarea anomaliilor Acest proces transformă ştiinţa normală icircntr-o ştiinţă extraordinară parcurgacircndu-se mai multe etape ignorarea anomaliilor care sunt icircn număr limitat continuarea cercetării icircn interiorul paradigmei elaborarea unor ipoteze care să icircmpace anomaliile cu paradigma schimbarea paradigmei nefiind altceva decacirct revoluţia ştiinţifică

15 Thomas S Kuhn Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 38

16 Nina Ivanciu op cit p 217 17 La sfacircrşitul secolului al XVII-lea şi icircn cursul secolului al XVIII-lea a avut loc o

dispută ideatică bdquoQuerelle des Anciens et des Modernesrdquo (Cearta dintre Antici şi Moderni) sau icircn corespondentul ei englezesc bdquoThe Battle of the Books (Bătălia cărţilor)

95

Icircntr-o astfel de viziune actul receptării stă sub semnul dialogu-lui intercultural un dialog continuu cu icircnchideri pentru păreri pro şi contra care se deschid la racircndul lor spre sintetizări ce vor sfacircrşi icircn alte icircnchideri Icircn această lume a dialogului necontenit se va constata mulţimea nelimitată de puncte de vedere icircn care popasurile sunt necesare Orice analiză icircnseamnă interogare şi căutare iar o anumită receptare va fi situată la intersecţia unei mulţimi de perspective favorizate de o epistemă

Conceptul de paradigmă se află pe de altă parte icircn legătură cu termenul de canon privit ca punctul cel mai icircnalt al ierarhiei literare (culturale etc) dintr-o perioadă dată aflat prin urmare icircn continuă schimbare metamorfozare icircn funcţie de epoci Limitele icircn spaţiul cărora se mişcă sunt impuse atacirct de mecanismele receptării cacirct şi de mentalul contextului icircn care se naşte şi evoluează Spaţiul socio-cultural icircn care apare canonul icircşi va pune amprenta profund asupra structurii sale căci un canon ia fiinţă la intersecţia dintre tradiţie şi inovaţie adică icircn punctul de criză dorind să se icircndepărteze de vechiul model dar păstracircnd din acesta esenţialul Se poate spune prin urmare că adaptarea la contextul mişcător al fiecărei epoci se face prin instaurarea unui nou canon a unei noi episteme a unui nou model un fel de copac cu rădăcinile icircn trecut şi trunchiul zvacirccnind spre viitor

Credem că e important să introducem icircn acest punct al demer-sului nostru şi noţiunea de mimesis Din perspectivă epistemiologică valorizarea funcţiei creatoare este un produs al interogaţiei critice ndash instaurate de Kant şi continuate de Hegel Husserl şi Heidegger ndash asupra raportului dintre modul de fiinţare şi modul de cunoaştere a lumii Fără a se raporta la acelaşi aspect al realului totalitatea textelor ndash modele ale aceluiaşi om şi univers ndash dialoghează icircntre ele icircn cadrul acelui joc complex de raporturi dintre creator receptor şi lume icircntr-un subtil şi latent proces de comunicare

Examinarea literaturii şi a textelor scrise de-a lungul vremii ca formă a mimesis-ului trebuie căutată icircn gacircndirea filosofică greco-latină la Platon şi Aristotel Cei doi filosofi au concepţii diferite cu privire la imitaţie Dacă Platon consideră că imitaţia este o icircndeletni-cire bdquomincinoasărdquo presupunacircnd copierea mecanică a realităţii

96

Aristotel a fost primul care a dat imitaţiei bdquodemnitate esteticărdquo18 arătacircnd că obiectul activităţii mimetice nu este realitatea superficială lipsită de adevăr şi plauzibil ci o realitate esenţială situată icircn limitele verosimilului şi ale necesarului19

Se pune problema noutăţii şi a originalităţii Desigur că nimeni nu icircncepe cu propria gacircndire dar fiecare reconfigurează o altă perspectivă introduce o nouă dimensiune de cercetare Niciun text nu există icircn icircntregime prin sine ci este perceput totdeauna icircntr-un context de semnificare Fiecare text trimite icircntotdeauna la alte texte la o reţea asemeni unei pacircnze a Penelopei Se vorbeşte icircn acest context de intertextualitate

Ideea de bdquointertextualitaterdquo a fost preluată de la Julia Kristeva care scria bdquoconceptul de intertextualitate trece icircn locul celui de intersubiectivitate [] Un text este totdeauna inspirat de alte texte [] Nu există un punct zero20 icircn scriere fiecare scris repetă icircn mod normal texte sau fragmente de text anterioare care sunt absorbite şi transformate icircntr-o modalitate sau altardquo21

Pornind de la toate aceste concepte fundamentale pentru icircnţele-gerea viziunii paradigmatice putem afirma că o analiză a retoricii o ştiinţă cu o istorie impresionantă nu poate face abstracţie de dialogul 18 Heinrich F Plett Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 p 15 19 Aristotel oferă un alt icircnţeles termenului mimesis Pentru el imitaţia icircnseamnă

cunoaştere de vreme ce contemplarea unei creaţii de orice natură se situează icircn sfera intelectualului Imitaţia nu poate fi doar fantezie Datoria artistului este să conducă individualul spre universalitate Imitaţia nu este văzută de Aristotel icircn sensul unei reproduceri identice ci al unei transfigurări icircn frumuseţe al unei recreări impresionante şi durabile De asemenea Aristotel considera că istoria are caracter particular pe cacircnd creaţia (poezia) are caracter universal

20 Contrar acestei idei ideea de bdquograd zerordquo (al limbajului) apare la Umberto Eco Limitele interpretării (Iaşi Editura Polirom 2007 pp 158-159 ediţia a II-a) care consideră că ar trebui să ne apropiem de un enunţ prin extensie spunem noi de o operă pornind de la principiul că există un grad zero al limbajului mereu dispus la o reinterpretare Nu suntem sută la sută de acord cu această idee consideracircnd că nu există o conştiinţă bdquozerordquo a individului care chiar dacă afirmă că porneşte de la un grad zero al interpretării subconştientul lui va reactivainconştient cunoaşterea lumii de pacircnă la acel moment

21 Julia Kristeva bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris 1969 Ed du Seuil p 113

97

interparadigmatic pentru că filonul retoric a străbătut istoria ca un fir roşu evident chiar şi icircn perioadele cacircnd a fost renegată Interogaţiile prin care se doreşte cunoaşterea acestei discipline bdquoancestralerdquo tre-buie să fie adresate celor trei paradigme esenţiale de evoluţie ale cul-turii europene paradigma clasicizant-retorică paradigma modernă (romantică) şi paradigma postmodernă icircntr-un efort recuperator al drumului străbătut de retorică de la icircnceputurile sale şi pacircnă astăzi

Retorica şi-a exercitat bdquoputereardquo durativ de-a lungul istoriei culturii europene ca o bdquoconstantă dialecticărdquo cunoscacircnd cuceriri dar şi rateuri icircn dorinţa de a deveni o ştiinţă umană globală care a dorit şi icircncă doreşte trasarea fericită şi eternă de punţi inter- şi intradis-ciplinare bdquola fel ca mareele creşte şi scade [] atinge conştiinţa indivizilor şi epocilor la nivele variabile şi pe un teren secular icircn aparenţă neted mii de accidente se desenează ndash reeditări multiplicate ale anumitor texte succese ale unor traduceri adeziuni şi rezistenţe legături stracircnse cu un anumit curent de idei-care arată că icircntocmai oricărei realităţi supuse probei duratei retorica şi corifeii ei icircşi au istoria proprie care ca urmare trebuie scrisărdquo22

Icircmpreună cu neoretoricienii vom afirma că retorica nu este nici un ideal formativ nici un corpus de reguli şi sfaturi pentru oratori ci o ştiinţă care a străbătut istoria ca un fir fosforescent un filon impu-nacircnd realizări peste care nu se poate trece şi care nu merită uitare şi dispreţ bdquo() dintre toate disciplinele antice ea este cu siguranţă cea care merită cel mai mult numele de ştiinţă amploarea observaţiilor precizia definiţiilor şi rigoarea clasificărilor ei constituie un studiu sistematic al resurselor limbajului al cărui echivalent nu se vede nicăieri icircn restul cunoştinţelor umane ale vremii aceleiardquo23

Bibliografie

Eco Umberto Limitele interpretării Ediţia a II-a revizuită traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun Iaşi Editura Polirom 2007

22 Basil Munteanu Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 p 143 23 Pierre Guiraud La stylistique Paris Presses Universitaires de France 1970 p 24

98

Eco Umberto Opera deschisă Editura pentru Literatură Universală Bucureşti 1969

Grupul μ Retorica poeziei Bucureşti Editura Univers 1997 Ivanciu Nina Epistemă şi receptare Bucureşti Ed Univers 1988 Kristeva Julia bdquoRecherches sur une semanalyserdquo Paris Ed du Seuil 1969 Kuhn Thomas S Structura revoluţiilor ştiinţifice Bucureşti Editura Humanitas Kuhn Thomas S Tensiunea esenţială Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclo-

pedică 1982 Marino Adrian Critica ideilor literare Cluj Editura Dacia 1974 Munteanu Basil Constantes dialectiques en litteacuterature et en histoire Problegravemes

Recherches Perspectives Paris Didier 1967 Oancea Ileana Istoria stilisticii romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică 1988 Oancea Ileana Romanitate şi istorie Timişoara Editura de Vest 1993 Plett Heinrich F Ştiinţa textului şi analiza de text Bucureşti Editura Univers

1983 Wellek Reneacute Conceptele criticii Bucureşti Editura Univers 1971

THE PARADIGMATIC VISION IN THE EUROPEAN CULTURE AND THE RHETORICAL VEIN

Abstract The present study brings into discussion the idea that rhetoric is a science with

an impressive history which can be fully discovered only in a paradigmatic dialogue To do this one should discover and interconnect terms and notions like paradigm episteme model selection selective recovery intercultural dialogue scientific revolution rhetorical vein

The rhetorical vein crossed the history as a red thread evident even in periods when rhetoric was denied Questions should be addressed to the three essential paradigms of the European culture evolution the classic the modern (romantic) and the postmodern paradigm in an effort to rehabilitate the road traversed by rhetoric from its inception until today

99

TERMINOLOGIE

CAcircTEVA CONSIDERAŢII ASUPRA RELAŢIEI VOCABULAR COMUN - VOCABULAR DE

SPECIALITATE PEDAGOGIC

IOANA LOREDANA BANADUC

Cuvinte-cheie relaţia vocabular comun-vocabular de specialitate terminologizare reterminologizare

Sfacircrşitul secolului al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al

XIX-lea sunt caracterizate prin efervescenţa diversitatea scrierilor şi a traducerilor icircn Banat la fel ca şi icircn celelalte provincii romacircneşti Icircn limba scrisă icircşi fac loc icircn mod inevitabil bdquoregionalisme şi forme construite sau adaptate ad-hoc potrivit cu priceperea şi părerile autorilor cu educaţia lor făcută icircn greceşte latineşte sau icircntr-una din limbile Europei apusene icircn primul racircnd franceza sau germanardquo1 Imperioasa dorinţă de cultivare a neamului romacircnesc icircn limba maternă este consemnată de marele cărturar deschizător de drumuri Gheorghe Şincai bdquoIcircnainte de toate mă ostenesc ca orice icircnvăţătură şi ştiinţă să fie icircn limba proprie pentru că atunci se poate icircnvăţa mai uşor şi mai multrdquo2

Icircn cazul vocabularului de specialitate pedagogic din această perioadă se observă o bdquoluptărdquo icircntre tradiţie şi inovaţie Icircncepacircnd cu primele decenii ale secolului al XIX-lea fondul vechi al termino-logiei pedagogice a tins spre bdquoemanciparerdquo Spre exemplu cuvacircntul polisemantic carte a dezvoltat icircn decursul timpului sens pedagogic Aceasta a desemnat atacirct manualul bdquoscriere dintr-un domeniu ştiin- 1Ion Coteanu Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860)

Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981 p108 2 Cf Maria Sass George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus

2000 p 12

100

ţificrdquo cacirct şi bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo parte a pedagogiei care se ocupă cu principiile şi metodele predării mate-riilor de icircnvăţămacircnt Calcul lingvistic carte de micircnă după germanul Handbuch propus de bănăţeanul Nicolae Soica de Haţeg a fost icircnlocuit treptat icircn literatura de specialitate de cărticea termen propus de Mihai Roşu sau de manuductor varianta lui Ioan Mihuţ pe cacircnd icircn ţările romacircneşti de peste Carpaţi se folosea cuvacircntul de origine greacă enhiriacuted pentru ca mai tacircrziu toate aceste forme să piardă teren icircn favoarea neologismului latino-romanic manual NA Ursu identi-fică termenul manual avacircnd accepţiunea bdquoscriere care cuprinde noţiunile de bază icircntr-un domeniurdquo3 icircn gazeta politică administra-tivă culturală şi literară bdquoCurierul romacircnescrdquo din Bucureşti (1829) Carticea bdquoansamblu de cunoştinţe din domeniul didacticiirdquo a circulat icircn literatura de specialitate alături de normalul termen atribuit4 bănăţeanului Mihai Roşu şi de termenii normalească nomalicească descoperiţi icircn scrierile cărturarilor ardeleni Gh Şincai Radu Tempea Aceste variante au pierdut teren icircn faţa termenului didactica bdquoştiinţa icircnvăţătureirdquo introdus de Ioan Mihuţ icircn lucrarea tradusă din germană Manuductor pentru icircnvăţătorii sholasticeşti publicată la Buda icircn 18185 şi metodică termen descoperit icircn scrierile lui Naum Petrovici6 3 NAUrsu Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004 p 361

4 Dimitrie Ţichindeal ID Suciu V Bugariu Emilian Micu P Radu D Onciulescu pledează pentru atribuirea traducerii cursurilor de pregătire pedagogică a icircnvă-ţătorilor după normele impuse de Maria Tereza lui Mihai Roşu Aceste cursuri probabil au fost publicate icircn 1776 sub numele Normalul NA Ursu menţionează bdquoEste bine cunoscut faptul că icircn opera de organizare şi icircndrumare a şcolilor romacircneşti din Banat Teodor Iancovici a fost ajutat de icircnvăţătorul romacircn Mihai Roşu Acesta traduce din limba sacircrbă (sau din germană ) pentru că textul de care s-a servit era icircn ambele limbi şi tipăreşte la Viena icircn 1785 un manual de metodică alcătuit de Iancovici S-ar putea deci ca traducătorul aritmeticii de la 1777 ca şi a altor cărţi şcolare romacircneşti tipărite atunci la Viena şi folosite icircn şcolile din Banat să fie icircnvăţătorul Mihai Roşurdquo Vezi NAUrsu Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiinţfică 1962 p 89

5 NA Ursu Despina Ursu opcit p 229 6 Naum Petrovici a publicat la Buda icircn anul 1818 Pedagoghia şi metodica pentru

icircnvăţătorii shoalelor orăşeneşti şi săteşti Termenul metodică este definit astfel

101

Pentru a icircnţelege importanţa spaţiului cultural bănăţean icircn con-textul formării vocabularului specializat din domeniul pedagogiei reţinem observaţia soţilor Ursu bdquoIcircn manualele şcolare şi icircn alte texte romacircneşti traduse la sfacircrşitul secolului al XVIII-lea mai ales icircn cele publicate icircn Transilvania Banat şi Bucovina apar primele elemente ale terminologiei didactice şi pedagogice romacircneşti modernerdquo7

După cum se observă din ilustrările de mai sus vocabularul pedagogic al primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a fost variat noile cuvinte au circulat alături de cele vechi o perioada de timp acestea fiind scoase din uz treptat Demersul realizat de cărturari relevă existenţa unei etape de căutări necesară pentru formarea unei limbi de cultură bdquomarcată de spiritul naţional şi sincronizată totodată cu marile limbi literare ale Europei [ ] expresie a stării de trecere la o nouă fază de dezvoltare lingvisticărdquo8 O particularitate a limbii romacircne prin raportare la celelalte limbi romanice potrivit romanistului Alf Lombard ar fi configurarea particulară a vocabularului mai precis dispoziţia de a păstra cuvacircntul vechi şi icircn momentul icircn care se icircmprumută unul nou pentru desemnarea aceleeaşi noţiuni bdquoLimba lasă să pătrundă o mulţime de cuvinte noi dar nu prea lasă să icirci scape vreunul din cele vechi Astfel numărul său de cuvinte devine tot mai mare Toate limbile posibile au fost numite bogate Dar puţine sunt acele limbi pentru care această expresie tocită ar putea avea un conţinut mai real din punct de vedere matematic decacirct pentru romacircnărdquo9

bdquoNu e destui aceia numai să creşti pruncul ci trebui să-l şi icircnveţi şi atuncea va fi pe deplin crescut Apoi aceasta ne icircnvaţă Methodica Methodica ne icircnvaţă a citi a scrie a socoti a cunoaşte sacircnta Lege şi limba maicei a cunoaşte lumea şi oamenii şi icircnţelepţeşte a gacircndi şi judecardquo Vezi Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol 1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoIC Petrescurdquo 1993 p XVI Observăm că aici grafia cuvacircntului metodică trădează filiera de icircmpumut (cf germ Methodik)

7 NA Ursu Despina Ursu opcit vol I Studiu lingvistic şi de istorie culturală p 139

8 Doina David Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986 p 32

9 Alf Lombard Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn LL nr 3-4 1995 p 13

102

G Ivănescu menţionează că o parte din terminologia veche s-a transmis de la un traducător la altul existacircnd o influenţă a traducă-torilor vechi asupra celor noi Mai precis bdquonoua terminologie apare icircn cadrul celei vechirdquo10 Icircncepacircnd cu anul 1780 se declanşează un proces de cumulare a noilor termeni prin calcuri lingvistice iar după anul 1830 icircn momentul icircn care se impune terminologia ştiinţifică occidentalo-romanică se renunţă la terminologia veche prin declan-şarea procesului de icircnlocuire a calcurilor lingvistice Printre cele mai importante caracteristici ale lexicului ştiinţic de după 1840 ar fi reducerea numărului calcurilor icircn favoarea neologismelor icircnlocuirea unor sufixe mai vechi cu altele romanice dar şi inconsecvenţa persistenţa unor oscilaţii icircn legătură cu icircncadrarea morfologică a unor cuvinte iar la nivelul sintaxei se observă o simplificare a topicii mai ales icircn jurul anului 1860 Lingviştii timişoreni Ştefan Munteanu Doina David Vasile Ţacircra menţionează că relatinizarea nu a fost icircn exclusivitate efectul influenţelor externe ci şi bdquorodul unei secţiuni de redescoperire şi de valorificare a elementelor moştenite din latină fie ele fapte de limbă cu largă circulaţie sau doar regionalisme şi arhaismerdquo11 Referitor la sintaxă reromanizarea a dus la exploatarea modelului intern cel al frazei populare romacircneşti caracterizat prin bdquopuritatea expresiei cacirct şi la acceptarea modelui francez definit de cărturarii epocii prin atributele sale claritate eleganţă limpezimerdquo12

Sub acţiunea factorului stilistico-funcţional precum şi a circula-ţiei cuvintelor unităţile din lexicul unei limbi se grupează icircn vocabu-larul limbii comune privite ca totalitatea cuvintelor şi a icircmbinărilor de cuvinte care se folosesc icircn mod curent de vorbitorii ei şi icircn compartimentul limbajelor specializate Icircn cadrul acestei categorii intră elemente lexicale care sunt bdquolegate de o activitate specifică de un domeniu ştiinţifico-profesionalrdquo13 Graniţele icircntre aceste două

10 G Ivănescu Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de

istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989 p 122

11 Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988 p 23

12 Ibidem p 25-26 13 Dan Sluşanchi Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn SCL

XXII 1971 nr 6 p 587-593

103

limbaje sunt permeabile Prin urmare limbajul specializat este legat de limbajul comun prin relaţii de interdependenţă adică procesul de transfer al unităţilor lingvistice icircntre aceste două limbaje se realizează icircn ambele sensuri Unităţile lexicale trec de la un limbaj la altul sau se găsesc icircn mai multe limbaje specializate icircn acelaşi timp Paul Miclău afirma bdquoDe multă vreme icircntre limbajele speciale şi limba comună este un nesfacircrşit du-te vino rezultatul este cristali-zarea unor omonimii sau a unor polisemii icircn cadrul cărora se manifestă mai multe semnificaţii tehnice pe lacircngă cea curentărdquo Autorul subliniază că bdquoanaliza semantică icircn cadrul limbajelor spe-ciale va lua icircn considerare fiecare manifestare tehnico-ştiinţifică a unui lexem lăsacircnd la o parte nivelul uzual mai cu seamă cel figuratrdquo14 Icircmprumut terminologic intern icircnseamnă ridicare la rangul de termeni ştiinţifici a unor cuvinte ale limbii literare adică obţinerea de termeni prin bdquoreinterpretarea cuvintelor curenterdquo după formula Valeriei Guţu Romalo15

Din necesitatea denumirii unor concepte de specialitate terme-nul bdquoadiţioneazărdquo bdquoconexeazărdquo unul două sau mai multe elemente lexicale formacircnd astfel icircmbinări terminologice Prin urmare se evidenţiază atacirct icircmbinări formate din două sau mai multe elemente avacircnd caracter terminologic cacirct şi icircmbinări icircn care unul din elemente este termen iar altul este lexem din limba comună precum şi icircmbinări unde ambele elemente sunt din vocabularul comun iar accepţia este terminologică

Definiţia termenului bimembru mijloace de intuiţiune dată de Ştefan Velovan icircn anul 1886 bdquoobiectele (ilustraţiuni tabele ori modeluri) de care ne folosim pentru a face impresiune asupra sicircmţurilor şcolariului şi astfel a produce icircntricircnsul intuiţiuni chiare se numesc mijloace de intuiţiunerdquo16 demonstrează interferenţa termi-nologiei pedagogice cu lexicul limbii comune

14 Paul Miclău Semiotică lingvistică Timisoara Editura Facla 1976 p68-69 15 Valeria Guţu Romalo bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo

Bucureşti 1997 nr 1-3 p 105 16 Ştefan Velovan Simţirea percepţiunea şi intuiţiunea icircn bdquoFoaia Diecezanardquo anul

I Caransebeş 1628 februarie 1886 nr 7 p 2

104

bdquoşcoalele poporale sunt mijloacele (instrumentele) cele mai bune spre a icircm-părtăşi poporului cunoştinţele necesare pentru viaţărdquo (FD 1887)

Mijloace de intuiţiune Context pedagogic bdquoicircnvăţătoriu să să cugete serios prin ce mijloace de intuiţiune ar putea să-l facă pe elev ca să pătrundă şi să cuprindă cacirct mai clar materia propusărdquo (FD 1902)

Prin reterminologizare icircnţelegem schimbarea conţinutului

termenului icircn funcţie de sistemul terminologic icircn care pătrunde Icircn procesul reterminologizării migracircnd dintr-un sistem terminologic icircn altul termenii suferă anumite mutaţii semantice Icircn urma transfor-mărilor semantice icircnsă se păstrează semul comun al termenilor Aceasta ne face să credem că reterminologizarea conduce la apariţia sau dezvoltarea polisemiei

Suplent (Supleant) provine din fr suppleacuteant Apare icircn dicţio-narul lui August Scriban Dicţionarul limbei romacircneşti cu sensul bdquosuplinitor de judecător sau judecător stagiarrdquo Icircn context pedagogic icircmbinarea terminologică desemnează bdquopersoana care are dreptul să icircnlocuiască un cadru didactic titularrdquo17

Judecători suplenţi

Icircnvăţători suplenţi Context pedagogic bdquoIcircnvăţătorii suplenţi adeseori trimit după icircnvăţăto-riul dirigent pentru rezolvirea unor mici mizeriirdquo (FD 1902)

Potrivit dicţionarului lui Lazăr Şăineanu Dicţionar universal al

limbei romacircne dirigent are la bază latinescul dirigens -entis bdquocare dirigerdquo Autorul menţionează icircn dicţionar sensul bdquoşef al unui oficiu poştalrdquo cacirct şi pe cel din limbajul de specialitate pedagogic bdquoprofesor

17 Sorin Cristea Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Peda-

gogică 1998 p 89

105

icircnsărcinat cu disciplina unei clase fals diriginterdquo18 Icircn DEX este menţionat şi sensul icircnvechit bdquodirector al unei şcoli primare ruralerdquo

Dirigent poştal

Icircnvăţător dirigent Context pedagogic bdquoIcircnvăţătoriul dirigent nu poate să-şi neglige necontenit clasa proprie pentru ca să alerge icircn ajutoriul suplentuluirdquo (FD1902)

Bibliografie

Bibliografia pedagogică retrospectivă romacircnească 1785-1948 vol1 Biblioteca Centrală Pedagogică bdquoI C Petrescurdquo 1993

Coteanu Ion Structura şi evoluţia limbii romacircne (de la origini picircnă la 1860) Bucureşti Editura Academiei Republicii Socialiste Romacircnia 1981

Cristea Sorin Dicţionar de pedagogie Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică 1998

David Doina Limbă şi cultură Romacircna literară icircntre 1880-1920 Cu privire specială la Transilvania şi Banat Timişoara Editura Facla 1980

David Doina Cu privire la adaptarea semantico-sintactică a neologismelor icircn limba culturii romacircneşti moderne icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1986

Doina David Cicircteva precizări cu privire la reromanizarea romacircnei literare (I) icircn Contribuţii lingvistice Timişoara Tipografia Universităţii Timişoara 1988

Guţu-Romalo Valeria bdquoTermenulrdquo ndash unitate a limbii icircn bdquoLimba romacircnărdquo 1997 nr 1-3 p 103-108

Ivănescu G Formarea terminolgiei filosofice romacircneşti moderne icircn Studii de istoria limbii romacircne literare Ediţie icircngrijită şi postfaţă de Al Andriescu Iaşi Editura Junimea 1989

Lombard Alf Destinul limbii romacircne icircn Răsărit icircn bdquoLimbă şi Literaturărdquo nr 3-4 1995 (LL)

Miclău Paul Semiotică lingvistică Timişoara Editura Facla 1976 Sluşanchi Dan Studiul vocabularelor speciale Probleme de metodă icircn bdquoStudii şi

cercetări lingvisticerdquo XXII 1971 nr 6 p 587-593 (SCL) Ursu NA Despina Ursu Icircmprumutul lexical icircn procesul modernizării limbii

romacircne literare (1760-1860) II Repertoriu de cuvinte şi forme Iaşi Editura Cronica 2004

18 Editura bdquoScrisul romacircnesc SA fost Samitca 1929 p 430

106

Ursu NA Formarea terminologiei ştiinţifice romacircneşti Bucureşti Editura Ştiin-ţifică 1962

Sass Maria George Coşbuc şi literatura germană Sibiu Editura Amadeus 2000 Scriban August Dicţionarul limbei romacircneşti 1928 Şăineanu Lazăr Dicţionar universal al limbei romacircne Editura bdquoScrisul romacircnescrdquo

SA fost Samitca 1929 Izvoare FD bdquoFoaia Diecesanărdquo Organ al Eparchiei gr or rom a Caransebeşului 1887

1902 bdquoEducatorulrdquo Organ oficial al Reuniunei icircnvăţătorilor din eparhia Caransebeşului

Oraviţa 19091910

QUELQUES REMARQUES SUR LA RELATION LEXIQUE COMMUN - LEXIQUE SPEacuteCIALISEacute PEacuteDAGOGIQUE

(Abstrait)

Mots cleacutes relation lexique commun - lexique speacutecialiseacute terminologisation reterminologisation

Dans cet article nous essayons de preacutesenter quelques observations sur la

terminologie peacutedagogique du XIXe siegravecle et le deacutebut du XXe siegravecle en ce qui concerne la relation lexique commun- lexique speacutecialiseacute

SOME CONSIDERATIONS ON THE RELATION BETWEEN COMMON VOCABULARY AND PEDAGOGIC SPECIALISED VOCABULARY

(Abstract)

Key-words relation between common vocabulary and specialised vocabulary terminologisation re-terminologisation

In this article we attempt to present several remarks on the pedagogic

terminology of the 19th century and the beginning of the 20th century as regards the relation between the common vocabulary and the specialised vocabulary

107

DIDACTICA LIMBII ROMAcircNE

DE LA IcircNŢELEGEREA FENOMENULUI VORBIRII PAcircNĂ LA OPŢIUNEA PENTRU

METODA INDUCTIVĂ DE IcircNSUŞIRE A LIMBII (II)

VIŠESLAVA ĆIRIĆ

Cuvinte cheie metoda inductivă cod primar informaţie primară cod comunicaţional asamblaj verbal-nominal

Icircncercăm să prezentăm acum mai detaliat edificarea de propo-

ziţii prin utilizarea icircn acest scop a asamblajelor verbal-nominale Ne putem imagina un grup de copii culegacircnd fructe de

pădure Unii culeg afine alţii alune Se mai află şi cacircte un copil care

nu participă la cules In cacircmpul lor vizual pătrund diverse informaţii primare sub forma interogativă afirmativă şi negativă Prezentăm unele dintre acestea

EU CULEG AFINE TU CULEGI AFINE EL CULEGE AFINE NOI CULEGEM AFINE VOI CULEGEŢI AFINE EI CULEG AFINE EU NU CULEG AFINE TU NU CULEGI AFINE EL NU CULEGE AFINE

108

NOI NU CULEGEM AFINE VOI NU CULEGEŢI AFINE EI NU CULEG AFINE

Dacă e nevoie să reflecte unele dintre informaţiile din cacircmpul

lor vizual copiii pe baza formelor personale la timpul prezent ale verbului bdquoa culegerdquo şi ale formelor cazuale de la cuvacircntul bdquoafinerdquo aflătoare icircn computerul lor fonic personal vor ţese bdquorapidrdquo asamblaje verbal-nominale corespunzătoare respectivelor informaţii şi anume

eu culeg afine tu culegi afine el culege afine noi culegem afine voi culegeţi afine ei culeg afine eu nu culeg afine tu nu culegi afine el nu culege afine noi nu culegem afine voi nu culegeţi afine ei nu culeg afine

Aşadar computerul fonic al fiecărui copil nu numai că are icircn

cuprinsul său un dicţionar sui generis dar execută şi selecţia cuvintelor necesare la forma necesară (conform codului comuni-caţional) şi icircmbinarea lor icircn asamblaje verbal-nominale

Ceea ce urmează este edificarea propoziţiilor din unele asamblaje bineicircnţeles icircn procesul vorbirii

La icircntrebarea bdquoCe faceţi aicirdquo pot urma propoziţii izolate bdquoEu culeg afinerdquo bdquoNoi culegem afinerdquo Ele sunt rezultatul ridicării la rang de propoziţie a asamblajelor eu culeg afine noi culegem afine

La aceeaşi icircntrebare se poate răspunde şi cu un textuleţ de exemplu

Eu culeg afine Şi Matei culege afine

109

Şi Petre culege dar nu culege afine El stracircnge alune Şi Gheorghe stracircnge alune Iar Paul nu stracircnge nici alune nici afine Parcă numai el Doar prima propoziţie din text s-a ivit prin preluarea neschim-

bată a asamblajului verbal-nominal din ţesătura limbajului exem-plificată Celelalte propoziţii sunt rodul unor intervenţii icircn forma asamblajelor verbal-nominale Deşi nu e greu de sesizat care sunt procedeele de transformare a asamblajelor verbal-nominale icircn propoziţii noi vom enumera unele dintre acestea

- preluarea asamblajului icircn forma sa originală - icircnlocuirea unui cuvacircnt verbal sau nominal la o anumită formă

flexionară cu un alt cuvacircnt verbal sau nominal la aceeaşi formă flexionară

- omiterea cuvintelor care se subicircnţeleg - schimbarea ordinii cuvintelor - adăugarea bdquola ţesăturardquo a cuvintelor din categoria părţilor de

vorbire neflexibile Icircn vederea transformării corecte a asamblajelor verbal-nomi-

nale icircn propoziţii e nevoie de edificarea integrală a benzii sonore deşi doar unele asamblaje din componenţa ei vor fi utilizate spre obţinerea de propoziţii De ce

Pentru că vorbitorii neavacircnd habar de gramatică nu dispun de o altă modalitate de a face distincţie icircntre formele verbale la diverse persoane singular şi plural

Informaţia primară este accesibilă simţurilor dar nu este icircnveşmacircntată icircn cuvinte Asamblajul verbal-nominal icircn schimb se aude icircn computerul fonic al vorbitorului şi icirci este proprie o intonaţie neutră Cu ocazia unei eventuale notări a asamblajului verbal-nominal nu se aplică regulile de ortografie şi de punctuaţie Cacircnd este comunicată oral propoziţia se rosteşte cu o intonaţie specifică Cacircnd este notată se aplică neapărat regulile de ortografie şi de punctuaţie

Textul exemplificat de noi este alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale de acelaşi tip Icircn practica vorbirii aşa ceva se icircntacircmplă rar Icircn mod curent şi cel mai simplu text este

110

alcătuit din propoziţii ivite din asamblaje verbal-nominale aparţinacircnd cel puţin la două-trei tipuri distincte Oare icircn astfel de situaţii vorbitorii sunt nevoiţi bdquosă ţeserdquo mai multe benzi sonore fiecare cuprinzacircnd asamblaje de alt tip icircntocmai Dar bdquoţesutulrdquo asambla-jelor şi transformarea lor icircn propoziţii se realizează aproape conco-mitent De aceea sunt aproape de nesesizat Ca dovadă că icircnainte de toate vorbitorii participă la actul comunicaţional icircn calitate de persoane bine antrenate Precum sportivii

Icircn altă ordine de idei de mare importanţă este atitudinea vorbitorilor faţă de informaţii Să ne ocupam şi de acest aspect

Revenind la tabelul-model cuprinzacircnd informaţii primare şi la banda sonoră corespunzătoare alcătuită din asamblaje verbal-nomi-nale de asemenea la textuleţul icircncropit din unele dintre respectivele asamblaje observăm numaidecacirct două lucruri

1) Au fost utilizate spre a fi transformate icircn propoziţii doar unele asamblaje adică acelea de care vorbitorii aveau nevoie pentru a comunica informaţiile menite acestui scop

2) Din asamblajele neutilizate se poate icircncropi de asemenea un textulet vizacircnd comunicarea altor informaţii Din moment ce au rămas neutilizate este clar că vorbitorii n-au fost interesaţi şi de comunicarea altor informaţii

Avacircnd icircn vedere cele expuse anterior conchidem Informaţiile primare din tabelul-model sunt informaţii virtuale

adică pasibile de a fi transmise comunicate Informaţiile din acelaşi tablou-model selectate spre comuni-

care tocmai pentru că au intrat icircn vizorul comunicaţional al vorbitorilor devin din virtuale ndash informaţii reale(real icircnsemnacircnd aici comunicabil icircn timp util)

Procesul comunicaţional este declanşat de informaţiile consi-derate reale

Pentru că informaţiile considerate reale au fost iniţial virtuale şi mai ales pentru că treptat tot noi şi noi informaţii virtuale devin reale conchidem că drumul spre noi cote ale cunoaşterii dar şi spre noi performanţe ale limbajului care le evidenţiază este umplut cu informaţii virtuale Drumul are două direcţii

1) cea care permite evidenţierea unor informaţii deja existente

111

2) cea care permite crearea de noi informaţii pe baza (arhe)tipurilor deja cunoscute

Să icircncercăm să confirmăm pe bază de exemple cele afirmate 1 Pădurile tropicale adăposteau maimuţe şi papagali din tim-

puri imemoriale fără ca omul alb să le bănuiască măcar existenţa Cacircnd primii europeni au ajuns să vadă animalele amintite primul gacircnd i-a dus la convertirea informaţiei reale icircn propoziţie Dispuneau de codul comunicaţional al identităţii icircn principalele limbi europene şi pentru bdquoa ţeserdquo asamblaje aferente aveau nevoie de substantive care să denumească papagalul şi maimuţa Unii au apelat icircn acest scop la denumirile din limba aborigenilor alţii pur şi simplu au inventat noi denumiri Şi aşa informaţia primară virtuală bdquoAceasta este maimuţardquo a devenit mai icircntacirci reală apoi pe baza codului comu-nicaţional al identităţii a luat forma unui asamblaj verbal-nominal vizacircnd identitatea ca icircn cele din urmă să devină propoziţie Cunoaş-terea umană s-a icircmbogăţit deci macircnă icircn macircnă cu icircmbogăţirea vocabularului ca parte a limbajului Exemplu similar icircl reprezintă şi descoperirea elementelor chimice icircn natură şi includerea lor icircn circuitul comunicaţional

2 Spectaculoasă este şi crearea unor informaţii de către om Pe baza informaţiei primare PASĂREA ZBOARĂ purtătoare a codului primar vizacircnd o acţiune curentă al cărei realizator este un animal zburător constructorii de aeroplane au creat o nouă infor-maţie şi anume AVIONUL ZBOARĂ

Codurile primare sunt eterne adică fără icircnceput şi sfacircrşit Sunt indestructibile şi inepuizabile icircn privinţa productivităţii Ele sunt darul făcut oamenilor ca şansă de a-şi icircmplini vocaţia umană de a se autodepăşi dar numai icircn calitatea lor de persoane care practică vorbirea atacirct cacirct le permite limbajul icircnsuşit

Icircntr-un sens foarte special cel sufletesc dar mai ales spiritual oamenii sunt ceea ce sunt fiecare icircn sine icircn conformitate cu calitatea comunicării interumane de care sunt icircn stare şi de care au parte

Istoricii consideră că limbile au apărut la sfacircrşitul paleoliti-cului) (a epocii pietrei cioplite) şi anume icircn mileniul al şaptelea

112

icircnaintea erei noastre Lingviştii consideră că formarea limbilor ca proces a necesitat mai multe secole

Dacă omenirii i-au trebuit secole spre a-şi edifica limbile copiii moderni icircşi icircnsuşesc prima limbă icircn anii care premerg frec-ventării grădiniţei şi-o icircmbogăţesc apoi la grădiniţă şi icircn primele patru clase ale şcolii

Copilul mai icircntacirci gacircngureşte Este o exersare a sunetelor (morfemelor) din componenţa cuvintelor pe care le aude icircn casă Ceva mai tacircrziu copilul rosteşte primele cuvinte Neiniţiaţii cred că e vorba de cuvinte izolate pur şi simplu Respectivele cuvinte sunt icircnsă componentele anumitor asamblaje verbal-nominale De exemplu copilul spune apă icircn loc de vreau apă

Copilul a observat cum de fiecare dată cacircnd fratele mai mare spune bdquoVreau apărdquo cineva de-ai casei icirci dă apă Simţind setea şi copilul se străduieşte să procedeze precum fratele său icircn asemenea situaţii Procedeul copilului este reflex nimic altceva

La un moment dat copilul va spune vreau apă Treptat va icircnlocui icircn cadrul acestui model partea nominală vreau lapte vreau suc apoi cea verbală doresc apă apoi ambele părţi doresc lapte

Copilul procedează la fel şi icircn cazul altor asamblaje verbal-nominale Ceea ce pentru adulţi sunt propoziţii pentru copilul foarte mic sunt asamblaje verbal-nominale Asamblajele sunt preponderent sub semnul actului reflex pe cacircnd propoziţiile sub semnul actului de conştientizare Cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex Probabil atunci cacircnd copilul icircnlocuieşte ambii termeni ai asamblajului verbal nominal luat ca model

Icircn momentul cacircnd icircncetează comportamentul comunicaţional reflex copilul exclude din memorie asamblajele verbal-nominale icircnsuşite icircnlocuindu-le cu şiruri de cuvinte verbale şi nominale la formele dictate de codurile comunicaţionale ale asamblajelor ştiute şi luate ca model Avacircnd la dispoziţie icircn memorie astfel de şiruri de cuvinte de fapt şiruri paradigmatice pentru că icircntr-un singur şir se află cuvintele care pe baza unei singure desinenţe (unei anumite desinenţe) etalează o anume formă gramaticală copilul poate uşor să compună asamblaje verbal-nominale din cuvintele dintr-un şir para-

113

digmatic verbal şi dintr-un şir paradigmatic nominal Şi uşor poate realiza propoziţiile de care are nevoie Icircn familie la grădiniţă şi icircn primele patru clase la şcoală copilul icircnaintacircnd icircn cunoaştere icircşi completează mereu şirurile paradigmatice cu noi cuvinte Copilul şi-a icircnsuşit limba maternă atunci cacircnd poate cursiv să reflecte realitatea prin intermediul propoziţiilor simple dezvoltate şi a frazelor cu grad redus de complexitate care se bazează pe asamblaje verbal-nominale comune majorităţii populaţiei adulte E vorba desigur de limbajul de bază care-i permite copilului comunicarea la nivelul nepretenţios dar satisfăcător icircn privinţa menţinerii unor relaţii acceptabile cu cei din jur Este mulţumit şi el şi cei din jur pentru că necesităţile comunicaţionale curente de fiecare zi micul vorbitor le satisface fără efort

Majoritatea se şi opreşte aici Şi fără să-şi dea seama repetacircnd mereu acelaşi discurs verbal se antrenează la acest nivel atingacircnd cote maxime de eficienţă şi nesimţind nevoia să-şi depăşească orizontul Această automulţumire a vorbitorilor este depăşită de puţini icircn cadrul următoarelor cicluri şcolare Cu toţii icircnţeleg ce li se spune la orele de chimie biologie etc Dar neauzind acelaşi limbaj acasă pe stradă nu-l pot exersa icircn suficientă măsură decacirct dacă citesc multe pagini timp icircndelungat icircn domeniile respective ceea ce majoritatea nu o face

Pe de altă parte copiii care au crescut accidental icircn afara societăţii umane icircn compania animalelor icircn pădure fiind recuperaţi de societate fizic chiar icircn cazul unor eforturi speciale din partea educatorilor nu reuşesc să devină cu adevărat membri ai societăţii Ei ştiu sute de cuvinte izolate pe care le icircnşiră haotic fără a fi icircn stare să le combine icircn asamblaje verbal-nominale Nu sunt icircn stare de aşa ceva pentru că n-au parcurs fazele pe care icircn mod obişnuit le parcurg copiii icircn familie Şi acest caz ar putea fi un argument icircn favoarea afirmaţiei că unităţile de bază ale limbajului nu sunt cuvintele autonome ci asamblajele verbal-nominale

Icircn continuare vom discuta despre icircnsuşirea limbilor străine dar icircn mediul icircn care ele se vorbesc icircn mod curent

De exemplu despre icircnsuşirea de către sacircrbi a limbii romacircne dar nota bene de către sacircrbii din Serbia care petrec nişte ani icircn

114

capitala Romacircniei Icircn jur nu aud niciun cuvacircnt sacircrbesc Icircn principiu calea pe care o parcurg este comparabilă cu cea parcursă icircn copilărie cu ocazia icircnsuşirii limbii sacircrbe materne

Adică pe baza propoziţiilor romacircneşti pe care le aude non-stop şi care pentru el o bucată de vreme sunt doar asamblaje verbal-nominale cetăţeanul din Serbia stochează icircn computerul său fonic şiruri de verbe romacircneşti şi şiruri de substantive romacircneşti la formele dictate de diversele coduri comunicaţionale ale limbii romacircne Şi bdquouitărdquo temporar de şirurile de cuvinte sacircrbeşti din acelaşi computer fonic care sunt repartizate conform codurilor comunicaţionale ale limbii sacircrbe

Această amnezie temporară se dovedeşte extrem de practică icircn sensul că studentul sacircrb nu va fi tentat să utilizeze cuvintele romacirc-neşti conform codurilor comunicaţionale ale limbii sale materne ale limbii sacircrbe Exprimacircndu-ne neacademic vom spune că icircnvăţacircnd romacircneşte icircn Romacircnia cetăţeanul din Serbia bdquogacircndeşte romacircneşterdquo După ce şi-a icircnsuşit icircn felul acesta limba străină cetăţeanul din Serbia are toate şansele să devină un excelent traducător Antrenat icircn procesul traducerii fie din limba romacircnă icircn limba sacircrbă fie din limba sacircrbă icircn limba romacircnă el gacircndeşte aproape concomitent icircn ambele limbi Adică auzind propoziţii romacircneşti gacircndeşte romacirc-neşte iar apoi cacircnd trebuie să le transpună icircn limba sacircrbă gacircndeşte sacircrbeşte De fapt el auzind un anume conţinut informaţional icircn limba romacircnă rostit de cei care ştiu romacircneşte dar nu şi sacircrbeşte ştie fără greş care asamblaje verbal-nominale romacircneşti i-au stat la bază şi instantaneu le găseşte echivalentul adică asamblajele verbal-nominale sacircrbeşti Găsindu-le din ele construieşte rapid propoziţiile sacircrbeşti pe care le rosteşte pentru a fi icircnţelese de cei care ştiu doar limba sacircrbă

El bdquosimterdquo esenţa actului de translaţie strict dependent de persoana translatorului adică doar prin intermediul persoanei care cunoaşte două limbi se săvacircrşeşte transferul unui anume conţinut informaţional dintr-o limbă icircntr-alta El de asemenea ştie că supor-tul lingvistic al conţinutului informaţional reprezentacircnd obiectul traducerii este constituit din cracircmpeie de limbaj diferite icircn cele două limbi De aceea este atent să echivaleze cacirct mai bine asamblajele

115

verbal-nominale din cuprinsul primului cracircmpei de limbaj cu asam-blajele verbal-nominale din cuprinsul celui de-al doilea cracircmpei de limbaj dat fiind că primul cracircmpei aparţine limbii din care se bdquotraduce iar cel de-al doilea limbii icircn care se traduce

Şi totuşi există şi o altă viziune asupra traducerilor dintr-o limbă icircn alta

Ea se bazează pe concepţia tradiţionalistă privind compo-nentele limbajului icircncă mulţi consideră că limbajul este alcătuit din cuvinte autonome şi nu din asamblaje verbal-nominale Prin urmare traducătorul se străduieşte să echivaleze cacirct mai bine cuvintele din două limbi diferite cuvinte avacircnd acelaşi sens lexical Rezultatele obţinute de traducătorii tradiţionalişti nu sunt icircntotdeauna satisfăcă-toare De obicei textul tradus sună artificial iar conţinutul infor-maţional supus transferului odată icircnveşmacircntat icircn cea de-a doua limbă nu e lipsit de carenţe unele chiar serioase

Icircnsuşirea unei limbi străine pe terenul propriu al acesteia reprezintă un avantaj indiscutabil De acest avantaj profită doar puţine persoane deoarece nu fiecare doritor poate să ajungă pe terenul natal al limbii străine spre a şi-o icircnsuşi

Limbile străine ca obiect de studiu icircşi merită pe deplin numele pentru că cei care le icircnvaţă comunică icircn mod curent acasă pe stradă peste tot icircn limba maternă limba mediului autohton Vom zăbovi şi asupra acestei probleme

Icircnvăţăceilor care-şi icircnsuşesc limba străină acolo unde toată lumea foloseşte doar limba lor maternă le stau la dispoziţie manuale dicţionare ghiduri de conversaţie culegeri de texte icircn diverse limbi străine filme didactice profesori de limbi străine la şcoală şi acasă Manualul de limbă străină cuprinde un mini-vocabular la icircnceputul fiecărei lecţii icircn care cuvintele sunt ordonate la fel ca icircn dicţionare Elevii le memorează atacirct forma de bază cacirct şi sensul lexical

Următoarea secţiune a lecţiei cuprinde un text interesant icircn limba străină obligatoriu tematic (bdquoIcircn familierdquo bdquoLa şcoalărdquo) Icircn con-tinuare sunt prezentate explicaţiile gramaticale vizacircnd infrastructura textului Elevii conjugă verbele şi declină substantivele din text citesc apoi textul Deoarece icircl icircnţeleg instantaneu profesorul nu mai solicită elevilor traducerea lui expresă Lecţia se icircncheie cu tot felul

116

de exerciţii Elevilor dintre exerciţiile oferite spre rezolvare le plac mai ales icircntrebările la care sunt invitaţi să răspundă utilizacircnd propoziţiile din text

Există şi un text icircn limba maternă care urmează să fie tradus icircn limba străină Acest gen de exerciţii se numeşte bdquotraducere inversărdquo (traducerea numită bdquodirectărdquo este din limba străină icircn limba maternă) Elevilor traducerea inversă nu le este prea simpatică Este un exerciţiu care solicită mult efort şi icircn plus icircn viziunea profesorului rezolvarea lui este departe de a fi la cote maxime Un exerciţiu de acelaşi tip icircl reprezintă şi compunerea din partea elevilor a unui text icircn limba străină ndash la libera alegere sau pe o temă dată

Sunt iritaţi de nemulţumirea profesorului mai ales elevii eminenţi Ei demonstrează că au utilizat corect desinenţele verbale şi nominale Iar profesorul le spune atunci bdquoAţi utilizat formele corecte şi icircn acelaşi timp aţi procedat impropriu Aţi utilizat cuvintele străine după logica limbii materne Pentru că aţi gacircndit icircn limba maternă icircn loc să gacircndiţi icircn limba străinărdquo

A gacircndi icircn limba străină icircnseamnă a realiza asamblaje verbal-nominale utilizacircnd cuvinte străine conform codurilor comunicaţio-nale ale respectivei limbi străine Dar termenii de asamblaj verbal-nominal de cod comunicaţional sunt deocamdată neincluşi icircn prac-tica şcolară Vom recurge din nou la exemple

De data aceasta ne referim la sacircrbii care icircnvaţă romacircneşte la Beograd acolo unde se aude normal peste tot limba sacircrbă Deocamdată sunt icircncepători şi urmează să traducă din limba sacircrbă icircn limba romacircnă următorul text

ndash Od koga je štof ndash Od mame ndash Od čega je štof Od vune ili od sintetike ndash Od vune ndash A šta šiješ od štofa ndash Kaput Traducerea sună cam aşa ndash De la cine e stofa ndash De la mama ndash De la ce e stofa De la lacircnă sau de la materie sintetică

117

ndash De la stofă ndash Şi ce coşi de la stofă ndash Un palton Profesorul le explică bdquoIcircn primele două propoziţii aţi folosit

bine prepoziţia de la Icircn următoarele propoziţii trebuia să folosiţi prepoziţia din Dar voi n-aţi gacircndit romacircneşte şi de aceea aţi greşitrdquo

A gacircndi romacircneşte icircnseamnă a folosi codurile comunicaţionale ale limbii romacircne şi anume

ndash Cel referitor la obţinerea unui obiect de la o persoană care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia de la

ndash Cel referitor la materia primă din care se obţine ceva care prevede icircmbinarea unui verb cu un substantiv precedat de prepoziţia din

Cacircnd se spune doar că prepoziţia od se traduce romacircneşte cu prepoziţiile de la din apar surprize de felul celor semnalate E preferabil să se prezinte codurile comunicaţionale şi apoi acestea exersate cu cacircteva zeci de asamblaje verbal-nominale aferente

Pacircnă la urmă cei ambiţioşi chiar dacă habar n-au de codurile comunicaţionale datorită unor lecturi icircndelungate de texte icircn limba străină tot vor ajunge să le aplice corect Este o cale ocolită desigur dar altă soluţie nu prea există icircn cazul icircn care nu se fac referiri directe la codurile comunicaţionale Demersul ni se pare eroic Nu sunt icircnsă toţi elevii eroi nu rezistă toţi pacircnă la victoria finală pacircnă la icircnsuşirea limbii Dar dacă unii dintre ei spun bdquoNu suntem eroi dar intenţiile noastre sunt ferme ne puteţi ajutardquo Icircn acest caz le prezentăm oferta noastră concretă icircn ultimul segment al prezentei expuneri

Elevilor care icircnvaţă limbi străine icircn mediul autohton icircn care respectivele limbi nu sunt mijlocul de comunicare curentă le recomandăm metoda inductivă de studiu

Mulţumită ei vor putea din start să gacircndească icircn limba pe care o studiază adică bdquosă ţeserdquo asamblaje verbal-nominale din cuvintele limbii străine pe baza codurilor comunicaţionale ale acesteia şi să le transforme apoi icircn propoziţii

Lecţiile nu au o durată fixă Unele se desfăşoară pe durata mai multor ore In acest caz studiul se rezumă la o singură oră pe zi

118

Prezentăm icircn continuare desfăşurătorul lecţiilor Să ne imaginăm că nişte elevi sacircrbi icircnvaţă romacircneşte icircn Serbia La icircnceputul lecţiei profesorul icirci anunţă pe elevi care este

codul comunicaţional de care se vor ocupa Din start le prezintă spre comparaţie şi codul comunicaţional

aferent limbii străine şi cel corespunzător icircn limba maternă Presupunem că le prezintă codul comunicaţional al identităţii

Deşi şi icircn limba romacircnă şi icircn cea sacircrbă el este acelaşi totuşi datorită existenţei icircn limba romacircnă a articolului dar a inexistenţei lui icircn limba sacircrbă fiecare substantiv sacircrbesc (direktor) are drept echivalent trei variante icircn limba romacircnă (director un director directorul)

Profesorul oferă apoi fiecărui elev cacircte o listă cuprinzacircnd substantive romacircneşti denumind fiinţe substantive care icircşi menţin accentul icircn timpul declinării pe ultima silabă şi care edifică forma de plural cu ajutorul desinenţei -i

De pildă o astfel de listă se găseşte icircn anexa alăturată Profesorul citeşte cuvintele de pe listă apoi le citesc şi elevii

Se insistă asupra pronunţiei şi accentuării corecte la singular şi la plural mai puţin icircnsă asupra sensului lexical

Profesorul notează de asemenea pe tablă formele personale ale verbului a fi la timpul prezent

Icircn continuare pe baza celor scrise pe tablă şi a unui singur substantiv de pe lista substantivelor profesorul bdquoţeserdquo spre exem-plificare asamblaje verbal-nominale la formele interogativă intero-gativ-negativă afirmativă şi negativă

De pildă eu sunt icircnvăţător tu eşti icircnvăţător el este icircnvăţător noi suntem icircnvăţători voi sunteţi icircnvăţători ei sunt icircnvăţători eu nu sunt icircnvăţător tu nu eşti icircnvăţător el nu este icircnvăţător noi nu suntem icircnvăţători

119

voi nu sunteţi icircnvăţători ei nu sunt icircnvăţători

Deoarece formele afirmative şi cele negative icircn varianta lor interogativă se deosebesc icircn limba romacircnă doar prin intonaţie (icircn limba sacircrbă şi prin alte procedee) profesorul redă banda sonoră icircn cele patru variante folosindu-se de intonaţia necesară

Pe baza modelului oferit de profesor fiecare elev după ce-şi alege un alt substantiv de pe lista substantivelor bdquoţeserdquo o bandă sonoră similară cuprinzacircnd asamblaje verbal-nominale vizacircnd iden-titatea Pe baza bdquoţesăturiirdquo sale profesorul icircncropeşte un microtext sub formă de dialog şi-l prezintă elevilor

ndash Ion este icircnvăţător iar Petre este şi icircnvăţător şi dirijor ndash Dar şi tu eşti dirijor ndash Nu sunt icircnsă icircnvăţător ndash Nici Ion nu este dirijor ndash Dar este director icircnvăţător şi director După modelul oferit fiecare elev icircncropeşte propriul text sub

formă de dialog folosindu-se de propria bandă sonoră şi de unele substantive de pe lista substantivelor

Dacă are nevoie de cuvinte din categoria părţilor de vorbire neflexibile elevul va solicita ajutorul profesorului

Profesorul va prezenta apoi o primă variantă a benzii sonore cuprinzacircnd şi articolul nehotăracirct şi a doua variantă cuprinzacircnd articolul hotăracirct

Pe baza lor va icircncropi un alt microtext ndash Icircnvăţătorul Ion Popescu este acolo ndash Acolo este directorul Liviu Popescu ndash Iar aici ndash Aici mai sunt un secretar şi un profesor ndash Pardon ndash Ei mai sunt şi eu Eu sunt icircnvăţător dar nu sunt Popescu ndash Nu sunteţi Ion Popescu ndash Nu sunt Ion Popescu ci Mihai Ivănescu Va trebui ca elevii să-i urmeze exemplul Din nou are cuvacircntul profesorul El spune

120

bdquoImediat după ce memoraţi cuvintele din tabelvă voi oferi un alt tabel de substantive romacircneşti tot de genul masculin dar care au nevoie pentru edificarea pluralului şi de un alt element morfologic icircn afara desinenţei Pe racircnd veţi primi tabele cu substantive feminine şi neutre Din ele veţi icircncropi texte similare Şi aşa treptat computerul vostru fonic va acumula şiruri de substantive romacircneşti şiruri de care dispun icircncă din copilărie vorbitorii nativi ai limbii romacircne Aceste şiruri se deosebesc de şirurile similare de substantive sacircrbeşti de care dispuneţi voi tot din fragedă copilărie

Să exemplificăm şi aceasta Icircn anexa amintită veţi găsi tabelul cu substantive sacircrbeşti de

genul masculin denumind fiinţe care la plural primesc desinenţa -i iar accentul şi-l menţin pe prima silabă

Doar puţine substantive avacircnd acelaşi sens lexical se regăsesc icircn ambele tabele Vă daţi seama şi singuri de cerdquo

Şi astfel la fiecare lecţie urmacircnd acelaşi principiu metodo-logic aplicat icircnsă la alt cod comunicaţional elevii nu numai că icircşi icircnsuşesc cuvinte noi şi forme noi morfologice dar icircncropesc texte proprii şi gacircndesc puţin cacircte puţin icircn limba pe care o icircnvaţă

Esenţial este că elevii bdquoinducrdquo propriile propoziţii icircn propriul text de unde şi denumirea de metodă inductivă de studiu Este adevărat textele nu sunt tematice dar sunt texte fireşti

ANEXA

Substantive romacircneşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe ultima silabă şi primind la plural desinenţa ndashi şef bancher pasager aviator naş chelner autor conducător moş bătăuş fermier desenator hoţ casier geograf educator cioban curier importator instalator ţăran partener exportator inventator vecin agronom veterinar icircnotător

121

ostaş astronom investitor icircnsoţitor pescar general colecţionar icircnvăţător zidar inginer proprietar judecător şofer căpitan consilier patinator actor detectiv alergător traducător Substantive sacircrbeşti de gen masculin desemnacircnd fiinţe avacircnd accentul pe prima silabă şi primind la plural desinenţa -i

kraljević bolničar novinar štampar sinčić direktor obućar takmičar neprijatelj doktor pekar tehničar prijatelj grafičar podstanar železničar reditelj hemičar praktičar deran roditelj inspektor prefesor docent spisatelj komičar skulptor student učitelj kuvar slikar sused trener majstor smučar turist autor muzičar strugar

După un anumit interval de timp fixat de profesor acesta le

oferă elevilor un text tematic alcătuit de el sau de altcineva Elevii icircl citesc icircl descifrează şi apoi sunt invitaţi să creeze texte proprii de data aceasta tematice

Icircn acest scop elevii selectează cuvintele necesare la forma necesară din şirurile de care dispun Textul obţinut text tematic va fi un text firesc icircn care nu prea este loc pentru greşeli Pentru că elevii pornesc de la cuvinte avacircnd un anume sens lexical dar nu de la forma de bază a acestora pentru a le conjuga şi declina Nu Ei aleg cuvintele avacircnd sensul lexical de care au nevoie dar icircl aleg la formele dictate de codurile limbii pe care o icircnvaţă Eforturi mici vizacircnd efecte mari

122

Credem că o astfel de abordare a icircnvăţării limbilor contribuie icircntr-o măsură mai mare la icircnţelegerea relaţiilor dintre elementele energetice din componenţa informaţiilor primare dintre cuvintele verbale şi nominale din componenţa asamblajelor verbal-nominale dintre elementele alcătuitoare ale propoziţiilor şi la perceperea gramaticii (a foneticii morfologiei sintaxei) şi a lexicului drept bdquopacircinea noastră cea de toate zilelerdquo nematerială şi nu doar un domeniu ştiinţific ale cărui rosturi sunt accesibile numai specia-liştilor1 Condiţia sine qua non pentru a utiliza metoda inductivă de icircnvăţare a limbii este repartizarea cuvintelor acesteia icircn tabele paradigmatice deci total diferit de modul de prezentare a aceluiaşi material lexical icircn cazul manualelor de tip deductiv

FROM THE UNDERSTANDING OF THE SPEECH PHENOMENON TO THE OPTION FOR THE INDUCTIVE METHOD OF LEARNING THE

LANGUAGE

Abstract The world reality is a reality of informational type The primary information

composing it can be expressed by speaking subjects in the communication process with the help of sentences

The conversion of the primary information into sentences considered finite products of speech is not made directly but with the help of a specific primary essence named language composed not of autonomous words but of verbal ndash nominal assemblies

In order to convert for example the primary information THE SEED IS SPROUTING which is understood by the seeing organ in the sentence which is spoken and heard ldquoThe seed is sproutingrdquo we need the verbal ndash nominal assembly the seed is sprouting meaning the unity of sound primary essence composed of a certain noun at a certain form (the nominative case in the singular) and of certain verb of a certain form (the 3rd person in the singular present tense the indicative mode the active diathesis)

1 De metoda inductivă de studiu elaborată cu toate detaliile se poate lua act pe baza

manualului Viseslava Ciric Limba sacircrbă pe icircnţelesul tuturor Timişoara USR 1998-1999

123

The relevant verbal ndash nominal assembly in its quality of primary essence unity becomes by pronouncing by the speaking subject a sentence meaning communicational unity composed of subject and predicate

The process is the following

PRIMARY INFORMATION rarr Verbal-nominal assembly rarr Sentence THE SEED IS SPROUTING rarr the seed is sprouting rarr The seed is sprouting

We intentionally used different graphical characters in order to emphasize

the different qualitative level of each of the three entities The primary information due to the primary code that it shelters acts as a

stimulus to which the verbal ndash nominal assembly reacts as an excitement due to the corresponding communicational code that it shelters

PRIMARY CODE OF PRESENT ACTION rarr

Communicational code of present action

ACTION PERFORMER + CURENT ACTION A nominal part of speech in the nominative + A verb in the present tense

To each primary code corresponds a certain communicational code and

based on each communicational code of certain type thousands of verbal ndash nominal assemblies of the same type may come out these verbal ndash nominal assemblies are to be converted into thousands of sentences by communication

We exemplified only one of the primary codes and communicational codes among approximately one hundred which make the inter human communication possible

In the work we presented the way the speaking subjects equip their ldquophonic computerrdquo with verbal and nominal words at the forms dictated by the different communicational codes

Subsequently the inductive method for learning the language is presented this method follows the familiarizing path step by step with the communicational codes and nominal and verbal words at the forms dictated by these ones also with the procedures for composing the verbal ndash nominal assemblies and their conversion into sentences

124

RECENZIE

MIRELA-IOANA BORCHIN PRELEGERI DE LINGVISTICĂ TIMIŞOARA EXCELSIOR ART

2010

NADIA OBROCEA

Ai Meri meleth-phant Hicircr ah-le daethannen im bessath phain a daethannen iaf e-huvech - Iesus Aer Meri Eru-odhril hero ammen raegdain siacute a ned luacute e-gurthem Tanc1 Acest text a fost scris de lingvistul polonez Ryszard

Derdzinski icircn limba sindarin ndash limbă artificială inventată de lingvistul şi profesorul John Ronald Reuel Tolkien ndash una dintre limbile ficţionale vorbite de personajele din Middle-Earth Legendarium operă din care face parte şi The Lord of the Rings a cărui ecranizare a cacircştigat icircn anul 2003 prin The Return of the King 11 premii Oscar

Dintre nivelurile limbajului uman articulat care se situează icircn zona de interes a lingvisticii vorbirea limba şi actul lingvistic limba este obiectul vizat icircn mod special de doamna Mirela Borchin icircn noua sa carte Prelegeri de lingvistică Nu

1 Ryszard Derdzinski Ave Maria Disponibilă online la

httpwwwelvishorggwaithavesindhtm

125

este vorba icircnsă de limbile artificiale ci de limbile naturale care spre deosebire de cele artificiale definesc omul ca fiinţă socială prin aceea că sunt utilizate icircn comunicarea interumană ele trimiţacircnd astfel la una dintre universaliile limbajului recunoscute şi dezvoltate de Eugen Coşeriu alteritatea2

Cartea Prelegeri de lingvistică publicată icircn format electro-nic reprezintă un exemplu de bdquomemorie mineralărdquo icircn termenii lui Umberto Eco3 care icircntr-o conferinţă intitulată Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor susţinută cu prilejul deschiderii noii Biblioteci din Alexandria din Egipt publicată icircn Al-Ahram 20-26 noiembrie 2003 sublinia faptul că viitorul cărţilor prin urmare al editurilor şi al bibliotecilor este memo-ria de tip electronic bazată pe silicon specifică computerului

Cartea Prelegeri de lingvistică structurată icircn 6 capitole propriu-zise anexe şi bibliografie continuă seria de lucrări de lingvistică realizate de doamna Mirela Borchin publicate tot la Editura Excelsior Lingvistica icircn ştiinţa secolului al XX-lea icircn anul 2001 Paradigme ale comunicării Limbaje şi limbi icircn 2001 şi Vademecum icircn lingvistică icircn 2004

Primele două capitole intitulate Introducere icircn lingvistică şi Discipline conexe lingvisticii prezintă icircntr-o primă instanţă obiectul de studiu al lingvisticii referindu-se de asemenea la principalele orientări asumate icircn istorie de această ştiinţă lingvistica comparativ-istorică lingvistica structuralistă fun-damentată prin Cursul de lingvistică generală al lui Ferdinand de Saussure şi lingvistica generativ-transformaţională a lui Noam Chomsky Tot aici sunt descrise şi disciplinele lingvis-tice ce studiază diferenţele diatopice diastratice şi diafazice 2 Eugeniu Coşeriu Filozofia limbajului icircn In memoriam Eugeniu Coşeriu Extras

din bdquoFonetică şi Dialectologierdquo XX-XXI 2001-2002 p 5-192 Bucureşti Editura Academiei Romacircne 2004 p 63-86

3 Umberto Eco Memorie vegetală şi minerală viitorul cărţilor Disponibilă online la httpwwwumbertoecocomenbibliotheca-alexandrina-2003html

126

care formează arhitectura limbii istorice icircn terminologia lui Eugen Coşeriu4 adică lingvistica spaţială sociolingvistica şi stilistica

Parafrazacircndu-l pe Roman Jakobson Umberto Eco5 a afir-mat că a studia limba numai din punct de vedere semantic icircnseamnă a defini un vagon de dormit ca fiind un vehicul fero-viar icircn care călătorii au dreptul la un compartiment personal iar a analiza limba din punct de vedere pragmatic echivalează cu a spune că vagoanele de dormit sunt costisitoare ceea ce icircnseamnă că ele vehiculează anumite cunoştinţe despre lume Semantica şi pragmatica sunt de asemenea două discipline lingvistice prezentate cu rigurozitate icircn această parte a lucrării

Icircn aceeaşi ordine a argumentaţiei interesul doamnei Mirela Borchin s-a concentrat şi asupra semioticii pe care Umberto Eco o numeşte icircntr-o definiţie umoristică ştiinţa care studiază bdquotot ceea ce poate fi folosit pentru a minţirdquo6

Capitolul al III-lea intitulat Limba extrem de interesant icircşi propune o definire a limbii explicarea caracteristicilor acesteia precum şi prezentarea diversele teorii privind originea limbii Amintesc aici pe cea mai hazardată dintre aceste teorii cea a originii poetice a limbii teorie susţinută şi de lingvistul danez Otto Jespersen bdquoGeneza limbii nu trebuie căutată icircn partea prozaică ci icircn partea poetică a vieţiihellip Icircn limbajul primitiv trebuie auzit racircsul exaltat al icircndrăgostiţilorrdquo7

4 Vezi Eugeniu Coşeriu Limba funcţională icircn Lecţii de lingvistică generală

Traducere din limba spaniolă de Eugenia Bojoga Cuvacircnt icircnainte de Mircea Borcilă [Chişinău] Editura ARC 2000 p 249-274

5 Umberto Eco Limitele interpretării Ediţia a II-a revăzută Traducere de Ştefania Mincu şi Daniela Crăciun [Iaşi] Polirom 2007 p 276

6 Umberto EcoTratat de semiotică generală Traducere de Anca Giurescu şi Cezar Radu Postfaţă şi note de Cezar Radu Bucureşti Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică 1982 p 18

7 Otto Jespersen apud Mirela-Ioana Borchin Prelegeri de lingvistică Timişoara Excelsior Art 2010 p 95

127

Capitolul al IV-lea Clasificarea limbilor ne introduce metaforic vorbind icircn bdquointimitateardquo familiilor de limbi precum şi icircn structura gramaticală profundă a limbilor iar capitolul al V-lea un capitol de lingvistică romanică tratează icircntr-o perspectivă complexă una dintre problemele care i-au preocupat pe marii lingvişti romacircni şi pe romaniştii importanţi Locul limbii romacircne icircn Romania

Capitolul al VI-lea un capitol de istorie a lingvisticii intitulat Din istoria teoriilor lingvistice dezvoltă la nivel teoretic principalele paradigme ale lingvisticii prezentate icircn primul capitol lingvistica comparativ-istorică structuralismul şi gramatica generativ-transformaţională iar Anexa 1 conţine metodele de cercetare aferente acestor orientări icircn domeniul lingvisticii

Tot icircn Anexe este tratată o problemă de lingvistică gene-rală Funcţiile limbajului şi sunt jalonate aspectele fundamen-tale ale comunicării lingvistice

Centrată pe o tematică lingvistică actuală atacirct din perspec-tivă sincronică cacirct şi diacronică expusă icircntr-un stil specific prelegerilor universitare sobru elegant problematizant cartea doamnei Mirela Borchin este extrem de utilă lingviştilor profesorilor şi celor interesaţi de domeniul lingvisticii

128

EVENIMENT ANIVERSAR

Icircn data de 18 mai 2011 Departamentul de Italienistică din cadrul Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie a organizat ca icircn fiecare an cursul festiv pentru absolvenţii de la specializarea italiană

Anul acesta manifestarea a fost una foarte specială din mai multe motive ne-am bucurat de prezenţa unor oaspeţi de seamă oaspeţi dragi precum Prof Norberto Cacciaglia de la Universitagrave per Stranieri din Perugia şi Prof Riccardo Campa ndash Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest - de la Universitagrave bdquoLa Sapienzardquo din Roma Consulul Italiei la Timişoara domnul Stefano Mistretta

Prezenţa acestor personalităţi italiene de icircnaltă ţinută academică a dat ceremoniei o vibraţie intelectuală deosebită Excelentele raporturi cu importanţi oameni de cultură italieni a fost de fapt o constantă a dezvoltării acestei specializări care astfel a putut oferi o veritabilă deschidere spre romanitate şi spre Europa universitară

Icircn cadrul ceremoniei Domnul Rector al UVT Prof dr Ioan Talpoş i-a icircnmacircnat domnului profesor Norberto Cacciaglia Diploma de Excelenţă icircn semn de profundă recunoaştere a strădaniilor creării unor stracircnse legături icircn plan academic cultural şi nu numai icircntre UVT şi Universitagrave per Stranieri din Perugia Profesorul Norberto Cacciaglia predă la masterul de Civilizaţie Italiană şi Cultură Europeană cursul intitulat Sentimentul religios icircn literatura italiană Prin efortul Domniei Sale şi ale doamnei Silvica Gobej ndash absolventă a specializării italiană ndash Departamentul de Italienistică a beneficiat de două donaţii de carte italiană

Spuneam mai sus că icircntacirclnirea a fost una de excepţie deoarece icircn cadrul ei nu a avut loc doar cursul festiv al absolvenţilor de licenţă şi masterat ci s-au serbat cei 10 ani de la absolvirea primei promoţii de italiană prilej cu care au luat cuvacircntul ndash extrem de emoţionaţi ndash cacircţiva dintre dragii noştri profesori Prof dr Ileana Oancea Prof dr Iosif Cheie Pantea Prof dr Viorica Bălteanu Lector dr Daniele

129

Pantaleoni Domniile Lor au punctat asupra importanţei constituirii Departamentului de Italienistică la Facultatea de Litere Istorie şi Teologie asupra punţilor culturale create icircntre Timişoara şi Italia unele chiar din cele mai vechi timpuri Alături de aceştia au mai luat cuvacircntul cacircţiva dintre actualii profesori ai celor două direcţii de studiu ndash licenţă şi master ndash Acad Prof dr Grigore Silaşi Prof Gloria Gravina Conf dr Mihaela Silvia Roşca

Lecţia magistrală a fost susţinută de către prof dr Riccardo Campa acesta amintind de istoria şi evoluţia limbii italiene

Doamna Prof dr Ileana Oancea Decan al Facultăţii de Litere Istorie şi Teologie cacircnd s-a icircnfiinţat secţia de italiană şi pe care ca romanist a sprijinit-o icircn mod deosebit a vorbit despre importanţa acestei specializări icircntr-o facultate cu profil umanist precum şi icircntr-un oraş ca Timişoara cu o prezenţă italiană puternică Domnia sa a evocat ceremoniile de acordare a titlurilor de Doctor Honoris Causa unor celebri profesori italieni ca Lorenzo Renzi Teresa Ferro Riccardo Campa

Doamna Prof dr Viorica Bălteanu a fost cea care ca şi icircn alţi ani a organizat cu dăruire icircntacirclnirea de suflet icircntru italiană a absolvenţilor acestei secţii

Chiar dacă din promoţia absolvenţilor din 2001 nu au fost prezenţi toţi la strigarea catalogului s-au obţinut veşti despre destinul fiecăruia dintre ei ndash unii icircşi desfăşoară activitatea icircn Timişoara alţii icircn ţară iar cacircţiva se află pe alte meleaguri ale lumii Din cei prezenţi au luat cuvacircntul Loredana Jurcul Adela Rusu şi Mirela Boncea

Astfel de evenimente ne dau speranţa unei dezvoltări armonioase a secţiei de italiană icircn viitor

MIRELA BONCEA

• 00 Foaie titlu + inceput
• 01 Ileana Oancea - Italiana
• 02 Dehelean Catalin - A Computational Model
• 03 Silvia Madincea Pascu
• 04 Laurentiu Nistorescu
• 05 Florina Maria Bacila
• 06 Karla Lupsan
• 07 Dorina Chis Toia
• 08 Mihaela Rosu Bina
• 09 Alina Iuliana Popescu - Ana Blandiana si deconstructia canonului
• 10 Gabriela Radu - PRESTIGIUL STILISTIC
• 11 Claudia Spineanu
• 12 ioana Banaduc
• 13 Viseslava Ciric
• 14 Recenzie Obrocea
• 15 Mirela Boncea