0 Pag 1-2librariesigma.ro/media/tmp/carti/Documentele profesorului_clasa pregatitoare.pdf · urare,...
Transcript of 0 Pag 1-2librariesigma.ro/media/tmp/carti/Documentele profesorului_clasa pregatitoare.pdf · urare,...
Sediul central: Str. G-ral Berthelot nr. 38, sector 1, Bucure�ti, cod 010169 Tel./ fax: 021-313.96.42; 021-315.39.43; 021-315.39.70 E-mail: [email protected] web: www.editurasigma.ro
Distributie: Tel. I fax: 021-243.42.40; 021-243.40.14; 021-243.40.61 E-mail: [email protected]
CUPRINS
Prefaţă .....................................................................................................................................................................5
Programe şcolare pentru clasa pregătitoare ............................................................................................................7
• Comunicare în limba română .......................................................................................................................7
• Matematică şi explorarea mediului ............................................................................................................15
• Arte vizuale şi abilităţi practice .................................................................................................................23
• Muzică şi mişcare ......................................................................................................................................30
• Dezvoltare personală ..................................................................................................................................34
Planificare anuală .................................................................................................................................................40
Proiectări ale unităţilor tematice ...........................................................................................................................45
• Povestea celor zece picături ......................................................................................................................45
• Întâmplări cu furnici ..................................................................................................................................59
• Opt Roţi ......................................................................................................................................................73
• Degeţica .....................................................................................................................................................84
• Jocuri şi jucării ..........................................................................................................................................97
• Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 117
• De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 131
• Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 146
• Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 160
Cum folosim caietele de lucru ............................................................................................................................177
• Povestea celor zece picături ....................................................................................................................177
• Întâmplări cu furnici ................................................................................................................................182
• Opt Roţi ....................................................................................................................................................186
• Degeţica ...................................................................................................................................................188
• Jocuri şi jucării ........................................................................................................................................192
• Cum se fabrică ........................................................................................................................................ 196
• De la Pământ la Soare ............................................................................................................................ 199
• Aventurile familiei Cangur ...................................................................................................................... 202
• Carnavalul diversităţii ............................................................................................................................ 205
Câteva repere metodice de folosire a cărţilor uriaşe ...........................................................................................210
Date de contact ale elevilor ................................................................................................................................213
5
Dragi colegi,
În toamnă deschideţi o nouă uşă în învăţământul românesc, uşă pe care vor intra cu emoţie elevii clasei pregătitoare. Şi poate că emoţiile nu sunt numai în micile ghiozdane...
Ştim că la orice început de drum, când lucrurile par mai grele decât sunt, orice ajutor e binevenit. Iată de ce ne-am strâns gândurile bune şi experienţa de mulţi, mulţi ani la catedră şi le trimitem către dumneavoastră.
În acest sens am creat un set pentru întregul an şcolar, set format din: – caiete de lucru pentru elevi, în care activităţile sunt abordate integrat şi au ca punct de pornire poveşti
din „cărţile uriaşe“ propuse; – „cărţi uriaşe“ cu poveşti atractive, potrivite nivelului de vârstă 5-7 ani, pentru fiecare semestru; – planificare anuală integrată; – proiectare integrată a unităţilor tematice.
• Toate resursele sunt concepute într-un demers firesc, coerent, ţinând seama de interesele copiilor. Povestea celor zece picături, Întâmplări cu furnici, Opt Roţi, Degeţica, Jocuri şi jucării, Cum se fabrică, De la Pământ la Soare, Aventurile familiei Cangur, Carnavalul diversităţii sunt unităţi tematice în cadrul cărora am construit exemple variate de antrenamente prin care se pot dezvolta competenţele specifice formulate în programele pentru clasa pregătitoare.
• Caietul de lucru are 32 de pagini (incluzând 8 pagini cartonate). Fiecare pagină reprezintă o resursă bogată pentru activităţi variate. Copertele (paginile cartonate) pot fi utilizate pentru intuirea evenimentelor poveştii, în activitatea de comunicare, la matematică şi explorarea mediului, pentru dezvoltarea personală, la arte vizuale şi abilităţi practice. În plus, copertele sunt gândite a fi decupate şi astfel pot fi utilizate sub forma unor cărţi de joc. Cărţile de joc pot fi valorificate în repovestire, la identificarea acţiunilor sau personajelor, la numărarea de elemente, pentru observarea unor elemente din natură etc.
• Pe spatele fiecărei ilustraţii din poveste sunt alte imagini ce pot fi folosite pentru formularea unor mesaje şi povestiri, pentru conversaţii prin care se realizează o paralelă între acţiunile din poveste şi activitatea oamenilor, la construcţia de mulţimi de elemente şi compararea lor etc.
• Ultimele coperte se decupează ca jetoane care se utilizează la numărare (cifre), la identificarea literelor, la recunoaşterea unor elemente din natură, la completarea Calendarului naturii (semne meteo). Tot aici sunt planşe care se folosesc la orele de Arte vizuale şi abilităţi practice pentru crearea unor compoziţii.
Atenţie! Paginile cartonate se decupează având grijă să rămână marginea de sus şi cea dinspre cotor, pentru ca paginile cu exerciţii să nu se desprindă.
Dacă analizaţi cu atenţie modalitatea de realizare a proiectării unităţilor tematice, veţi observa că am evidenţiat prin marcaj bold acele elemente pe care se focalizează demersul didactic al fiecărei ore (în coloanele intitulate Competenţe specifice şi Conţinuturi vizate/ activate). Conţinuturile nemarcate/ nesubliniate sunt mij-loace care se vehiculează pe parcursul orelor pentru formarea/ exersarea altor competenţe. Evaluarea va avea în vedere cu preponderenţă acele elemente pe care se focalizează fiecare lecţie.
Prin tot ce am creat am dorit să aducem în faţa dumneavoastră credinţa noastră că experienţele de învăţare în context şcolar pentru toţi copiii, în special pentru copiii de şase ani, ar trebui să fie semnificative, motivante şi pline de bucurie.
Vă dorim succes!
Daniela Stoicescu, Daniela Beşliu, Otilia Brebenel, Gheorghiţa Dorobanţu, Aniela Mancaş, Nicoleta Stănică, Magdalena Tâlvan, Cătălina Zagaradniuc
6
7
PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA PREGĂTITOARE APROBATE PRIN ORDINUL MINISTRULUI
NR. 3418/19.03.2013
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
A. Notă de prezentare Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvol-tarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demer-sului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
– Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Citire/ lectură – Scriere/ redactare – Elemente de construcţie a comunicării Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic
personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.
8
B. Competenţe generale
C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este vorba (în acest fragment de
poveste)?“ - aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea
textului audiat - formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul unui mesaj/ text scurt
audiat - reformularea unor mesaje - repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text audiat - observarea, recunoaşterea, executarea unor comenzi simple (priveşte, ascultă, fii
atent) - audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi manifestarea reacţiilor
corespunzătoare - decodificarea mesajului încifrat în ghicitori
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
- numirea personajului/ personajelor dintr-un fragment de poveste audiat - oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii: „Cine? Ce? Unde?
Cum?“ - oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri scurte care vizează diverse
informaţii din text – Exemplu: numele greşit al personajului, locul corect în care se petrece acţiunea
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc ca sens cu un mesaj audiat anterior
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect dintr-un set de enunţuri/ cuvinte
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple - participarea la jocuri de grup, ca urmare a înţelegerii regulilor jocului
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din propoziţii rostite clar şi rar
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit“
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt - stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din propoziţii orale de 3-4 cuvinte - punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită - identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul didactic/ colegi - rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau numărători ritmate - audierea unor înregistrări cu sunete din mediul înconjurător - discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor din cuvinte - interpretarea unor cântece care conţin onomatopee - construirea de rime pornind de la cuvinte date - identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ se termină cu un anumit sunet - sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din mediul familiar, după diferite
criterii (sunet iniţial/ final, număr de silabe etc.)
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute 2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de
comunicare cunoscute 4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
9
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială sau finală) sunetul specificat
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite de adulţi/ copii - participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei“, în care copiii ascultă întâmplări/
evenimente povestite de colegi sau adulţi invitaţi - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni pentru copii - rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe computer (unde instrucţiunile
sunt oferite verbal)
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă
- exerciţii-joc de dicţie, cântece, numărători ritmate - formulare de răspunsuri la ghicitori - participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje
formulate de adult sau copii) - rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete stabilite anterior - reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin rostirea repetată a aceluiaşi
enunţ, cu schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii - asocierea unor imagini sau obiecte, cu onomatopeele corespunzătoare - jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de mişcare - reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de
comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.) - simularea unor situaţii care presupun verbalizarea unor trăiri diferite - jocuri de rol - repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, cu reproducerea intonaţiei
interpreţilor (cadrul didactic, actori etc.) - dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din basme audiate - sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii concrete de tipul: invitaţie,
urare, prezentarea unor scuze etc. pentru a transmite intenţii, gânduri, sentimente etc.
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte
- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, culoarea preferată, mâncarea preferată etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări adresate de colegi, pe teme de interes pentru copii
- prezentarea unor evenimente semnificative din viaţa proprie - discuţii privind comportamentul unor personaje; evidenţierea unor modele de
comportament - formularea/ completarea unor enunţuri orale care să conţină comparaţii între
obiecte familiare - alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi descrierea unor lucruri şi
evenimente familiare - exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de evenimente, persoane, lucruri
cunoscute - identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/
benzi desenate/ poveşti cunoscute - formularea unor descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi/ jocuri
preferate
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală
- exersarea unor formule de salut, de adresare, prezentare şi solicitare, adecvate contextului
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, pe teme de interes - jocuri de exersare a unor reguli de comunicare eficientă, civilizată: vorbire pe
rând, ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: „Spune şi dă mai departe“, „Repetă şi continuă“, „Statuile vorbitoare“ etc.
10
- jocuri de rol: „La doctor“, „La telefon“, „În parc“, „La cumpărături“, „O zi în familie“, „Aniversări“ etc.
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate colegilor - jocuri de tipul: „Să ne imaginăm“; „Ce s-ar întâmpla dacă …“ - povestirea unor experienţe trecute sau prezente - planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe baza unor experienţe posibile sau
a unora imaginare
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare
- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea unor cuvinte de legătură - folosirea unor cuvinte descriptive pentru a îmbogăţi o descriere - utilizarea şi interpretarea tonului folosit în vederea exprimării unor emoţii variate - iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de interes - recunoaşterea unui obiect, prin formularea de întrebări despre caracteristicile
acestuia – joc de tipul „Cutiuţa fermecată“ - conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audiat sau a unei imagini - jocuri de modificare a poveştilor audiate: schimbarea succesiunii evenimentelor,
modificarea finalului - crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau desene create de
copii - poveşti despre istoria scrisului de-a lungul timpului
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de tipar
- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de jucării, asocierea formei unui nor cu o literă)
- asocierea unor litere şi sunete - observarea etichetelor din clasă, plasate pe dulapuri, sertare, deasupra cuierelor,
pe coşuleţe de plastic, nuiele sau carton (în care se depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se realizează împreună cu copiii
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, la panoul „Responsabilităţi“ etc.
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto“, „Domino“, „Bingo“ - punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imagini
potrivite, reprezentând obiecte din universul apropiat - jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte şi denumirea acestora - răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi „citirea“ acestora în grup/ cu
ajutorul cadrului didactic
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente familiare
- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea adormită?“
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi desenate - prezentarea unor albume personale cu fotografii sau imagini - „citirea“/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup (desene, şir de imagini) - citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate prin imagini corespunzătoare
fiecărei discipline) - audierea unui fragment dintr-o poveste şi selectarea imaginilor corespunzătoare
acesteia - continuarea unei poveşti pe baza imaginilor selectate, cu sprijin din partea
cadrului didactic sau al colegilor
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din universul familiar
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite în situaţii cotidiene: M - metrou, H - spital, I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, semafor etc.
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice - „citirea“ simbolurilor pentru vreme şi a calendarului naturii, a orarului şi/ sau a
jurnalului ilustrat - punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesajele orale indicate - codarea sau decodarea unor mesaje scrise – Exemplu: expunerea în clasă a unor
panouri care prezintă reguli de comportament, aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului didactic etc.
11
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc.
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini-bibliotecă, în biblioteca şcolii etc.
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi diferenţe între suporturi de lectură variate – Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce conţine doar text etc.
- observarea amplasării imaginilor în raport cu textul - audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de răsfoirea cărţii ce conţine textul şi
observarea imaginilor - jocuri de rol: „La librărie“; „Toneta cu reviste“ etc.
4. Redactarea de mesaje simple în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în interiorul unui contur, înşirare de mărgele
- coaserea unor puncte pe etamină, în vederea pregătirii copilului pentru respecta-rea liniaturii
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un contur etc. - poziţionarea corectă a suportului de scriere, în raport cu propriul corp - orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, dreapta, stânga etc. - exersarea poziţiei corecte la scris - utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de scris - jocuri de tip labirint - observarea literelor din plastic/ din alfabetarul magnetic sau tipărite în relief pe
diferite suporturi - construirea literelor din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau
hârtie reciclată răsucită etc. - scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe tablă, pe nisip, pe geamuri aburite
etc.) şi cu diferite instrumente, a unor modele liniare, simboluri etc. - decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prin colare, folosind
seminţe, hârtie, fire etc. - scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi culori variate (mari/ mici, groase/
subţiri), pe foaie velină sau pe spaţii de 1-2 cm - realizarea unor lucrări plastice, decorative (folosind linia şi punctul), utilizând
instrumente diferite - realizarea unor desene cu litere personificate
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare
- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. (învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 Martie“)
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne grafice - „scrierea“ unor bileţele folosind diferite semne, linii curbe, linii frânte şi „citirea“
mesajului
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor neconvenţionale
- „scrierea“ unor bileţele cu mesaje diverse, folosind desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite anterior)
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: „Cum putem arăta prin „scris“ ce frumoasă e primăvara?“
- etichetarea originală a unor obiecte personale - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în care se vor folosi limbaje
neconvenţionale - organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat „Peretele vorbitor“, în care copiii
să-şi poată lăsa mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi simboluri)
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?“
- crearea unor ecusoane personalizate (cu simboluri, cuvinte sau imagini) - crearea unui orar pe un cod de culori sau simboluri - completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri
12
D. Conţinuturi
• Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune) – Acte de vorbire: a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a
formula o rugăminte – Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate – Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri despre: jocuri şi jucării, membrii familiei, prieteni, animale, reguli de igienă alimentară şi personală
– Forme ale discursului oral Povestirea după imagini
• Citire/ lectură – Cartea
Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii – Literele mici şi mari de tipar
Simboluri uzuale din universul apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, trecere de pietoni etc. Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte
– Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) Formularea de propoziţii cu suport intuitiv Ordonarea propoziţiilor pe baza unui suport intuitiv
• Scriere/ redactare – Elemente grafice care intră în componenţa literelor de mână: linii, puncte, bastonaşe, zale, bucle,
semiovale, ovale, noduleţe Desenarea literelor de tipar
– Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă – Scrierea funcţională folosind desene, simboluri
Felicitarea Biletul
• Elemente de construcţie a comunicării – Vocabular
Cuvântul Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens opus
– Fonetică Sunete specifice limbii române Despărţirea cuvintelor în silabe Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi sau consoane redate în scris prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
E. Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.
Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului.
13
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora“ de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi senti-mente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recoman-dabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adec-vare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare/ competenţele dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.
Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Jucării
Ce urmărim? - competenţe
specifice - Cum procedăm?
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare
Comunicare în limba română
1.1. � selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil“
� realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?“
� aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală � formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat – Exemplu: „Ce jucării
avea Petrişor?“ „Ce au făcut ele?“ „Din ce motiv au plecat?“ � repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
14
1.2. � numirea personajelor din poveste � oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum arătau jucăriile lui
Petrişor?“, „Care sunt jucăriile tale preferate?“, „Cum le îngrijeşti?“
1.3. � indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în propoziţia Jucăriile au fugit.“
� numărarea cuvintelor dintr-un enunţ � punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu: minge, ursuleţ,
jucării, maşină etc. � despărţirea cuvintelor în silabe � indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării, minge) � indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi sunetul j – jucărie,
jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.) � sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul: „Încep cu sunetul j“
(se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc etc.) � colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe cu sunetul j (jucării,
jder, jardinieră)
1.4. � audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii � participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu“ (reproducerea unor mesaje formulate de adult
sau copii)
2.1. � jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la început“ (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
� reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
� ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu: „Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.“
2.2. � prezentarea jucăriei preferate
1.1. � repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
1.2. � participarea la jocuri de grup
3.1. � punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2. � lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3. � punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
3.4. � observarea unor pliante despre jucării � observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii referitoare la vârsta
participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.1. � decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton � construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir“ de hârtie creponată sau hârtie reciclată
răsucită etc. � trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor, folosind instrumente
diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou etc.) � colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4
4.3. � etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală � realizarea unor „prezentări“ ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri şi cuvinte, care vor
fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor“) � completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul săptămânii)
2.4. � crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii
Matematică şi explorarea mediului
1.1. � numărarea jucăriilor şi distribuirea lor � construirea unor mulţimi din jucării
1.2. � compararea mulţimilor de jucării
2.2. � construcţii cu ajutorul figurilor geometrice � confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere � jocuri de construcţii cu cuburi
2.1. � jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
15
1.6. � jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două jucării mai mult decât are colegul tău.“
3.1. � crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării � recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/ lansarea mingii; lansarea/
împingerea maşinuţelor etc.) � utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet
4.2. � jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...“
5.1. � organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării � gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2. � jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31
6.1. � ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea rezultatului
6.3. � joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării“
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.3. � vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea jucăriilor“ şi discutarea mesajului transmis
2.1. � enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate
2.3. � realizarea unor construcţii libere, spontane � realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie � confecţionarea unor jocuri şi jucării simple
Muzică şi mişcare
2.1; 2.2. � însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării“ –www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/ cutia-cujucarii-melodii-gradinita)
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
A. Notă de prezentare
Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
– Numere – Figuri şi corpuri geometrice – Măsurări
16
– Date – Ştiinţele vieţii – Ştiinţele Pământului – Ştiinţe fizice Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă. Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să
completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ, disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a, 5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
• O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
• Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
• Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de Matematică şi explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.
B. Competenţe generale
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare 2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte
localizate în spaţiul înconjurător 3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din
mediul apropiat 4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente
de logică 5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea
unor date 6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
17
C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31
- numărarea elementelor unei mulţimi, pentru evidenţierea faptului că numărul de elemente ale acesteia este dat de ultimul număr din succesiunea 1, 2,…x, unde x ≤ 31
- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri convenţionale ale numerelor mai mici decât 10
- recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator sau ale altor resurse digitale - reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul unor obiecte (jetoane, creioane,
mărgele etc.) sau semne (cerculeţe, linii etc.) - citirea numerelor de la 0 la 31 - scrierea numerelor de la 0 la 31 - numărarea înainte şi înapoi, în variante complete sau de la un punct al seriei, din
1 în 1, cu/ fără manipularea obiectelor - explorarea mediului înconjurător pentru a identifica şi număra fiinţe şi lucruri - gruparea unor jetoane reprezentând animale, mijloace de transport etc. după
numărul unor elemente specifice - colorarea unor planşe în care codul culorilor este dat de numere - joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în aceeaşi zi cu tine“
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, încercuirea părţilor comune ale grupurilor, punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor grupurilor
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai multe/cele mai puţine ...“; „Construieşte/ desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/ cu mai puţine ...“ etc.)
- identificarea „vecinilor“ unui număr - selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.: „Încercuiţi cu verde numerele
mai mari decât 3 şi mai mici decât 15“)
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa numerelor
- ordonarea unor numere date, crescător sau descrescător - completarea unor serii numerice - identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor, în situaţia în care se dau două
numere
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată
- numărare cu pas dat (ex.: din 2 în 2, din 3 în 3), cu suport intuitiv (ex.: pietre/ frunze pe care sare o broscuţă, flori din care culege albina polen)
- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de obiecte având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31
- adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea obiectelor
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente“
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/ prin desene
- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul obiectelor
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în concentrul 0-31
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10 baloane?“ „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3 colegi ai săi. Câte a dat în total?“)
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte, crescător şi descrescător
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +, –) în rezolvarea şi/ sau compunerea de probleme
- aflarea sumei/ diferenţei a două numere mai mici decât 31 - aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda balanţei - jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea de obiecte şi relaţia întreg-parte
(ex.: „La ora de sport“, „La bibliotecă“ etc.) - crearea unor probleme simple după imagini date - formularea şi rezolvarea unor probleme pornind de la o tematică dată, prin
schimbarea numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată
18
- schimbarea componentelor unei probleme (date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul de problemă să se schimbe
- transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi invers - transformarea unei probleme prin extinderea/ reducerea numărului de operaţii
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/ direcţii precizate, folosind sintagme de tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în raport cu alte obiecte precizate - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în spaţiu în raport cu alte
obiecte precizate - jocuri de identificare a obiectelor din realitatea imediată sau din imagini, în
funcţie de poziţia pe care o au faţă de un reper - prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţia din clasă şi prin raportarea la
ceilalţi colegi - utilizarea unui program simplu de calculator pentru vizualizarea unor deplasări în
plan - scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, orizontale, oblice, separat şi în
combinaţii - reprezentarea prin desene a unor modele decorative simple, folosind linii
orizontale, verticale, oblice - colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe care o ocupă faţă de un anumit
reper într-un desen
2.2. Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător
- descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din mediul apropiat - recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice: pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi,
cub, sferă, în mediul înconjurător şi în materiale tipărite - reproducerea, prin desen, a formelor geometrice plane (pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc) cu ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe foaie cu pătrăţele
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi) în realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului folosind imagini sau modele - construirea unor obiecte uzuale folosind suportul desfăşurat al unui cub
(ex.: suport de creioane, cutia pentru cadouri) - jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau plastic
3. Identificarea unor fenomene/ relaţii/ regularităţi/ structuri din mediul apropiat
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
3.1. Descrierea unor fenomene/ procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul identificării unor regularităţi
- continuarea unor modele repetitive reprezentate prin obiecte, desene sau numere; - descoperirea „intrusului“ în cadrul unui model repetitiv - găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date elementele celeilalte mulţimi şi
regula de corespondenţă dintre acestea - exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: păpuşă-rochie, pantof-picior,
maşină-şofer, ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.) - identificarea regulii de corespondenţă în cazul unor maşinării funcţionale (care
presupun intrare – ieşire) - jocuri de tipul: „Ce anotimp este?“ pentru recunoaşterea fenomenelor naturii în
situaţii reale sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.) - diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în funcţie de caracteristicile
specifice observate - completarea unui calendar pe o săptămână/ lună cu starea vremii, prin lipirea/
desenarea unor simboluri – nori, soare, vânt etc. - observarea unor modificări apărute în viaţa omului, animalelor, plantelor, în
funcţie de anotimp - observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor (plante, animale) pentru
identificarea structurii lor comune
19
- numărarea florilor/ frunzelor unei plante care apar în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii creşterii acesteia
- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul uşii/dulap/perete
- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa
- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător; - observarea directă în mediul natural a unor plante, insecte etc. - identificarea şi denumirea corectă a părţilor componente ale corpului omenesc,
pentru evidenţierea rolului acestora - compararea propriilor fotografii cu cele ale colegului de bancă, în scopul
identificării caracteristicilor comune oamenilor - compararea fotografiilor personale cu acelea ale părinţilor, în scopul identificării
asemănărilor (transmiterea moştenirii genetice de la generaţie la generaţie) - enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul
electricităţii - identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea - identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură
funcţionarea unor obiecte - utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea relaţiei
vibraţie – sunet) - explorarea unor softuri educaţionale adecvate vârstei
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar
- realizarea unor desene având ca tematică locuinţa, camera proprie - participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi prietenos în cadrul clasei - identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra mediului
apropiat - realizarea unor desene/ afişe/ colaje care să prezinte norme de comportare
civilizată - realizarea unor postere referitoare la regulile de igienă colectivă
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi“, „nu“
- jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“ (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi păr blond să ridice mâna.“)
- executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete verzi să facă 2 paşi în faţă.“)
- transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în perechi/ de grup
- exerciţii care implică atenţie concentrată pe detalii: observă elemente de detaliu dintr-un desen, componente ale unei scheme simple, componente de mici dimensiuni ale unei plante etc.
- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia a două mulţimi
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci…“ între două evenimente succesive
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra propriului corp - jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a efectelor acestora: deformarea/
ruperea/ spargerea - analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din poveşti - organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla dacă…?“ - vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea efectelor pozitive/ negative
ale unor alimente, a necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
5.1. Sortarea/ clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, utilitate, naturale/prelucrate etc.)
- gruparea materialelor după caracteristici observate: transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.
20
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu gust dulce/acru etc. - identificarea unor elemente/ prototipuri din diverse categorii (plante, animale,
figuri geometrice, mulţimi etc.) - identificarea categoriei căreia îi aparţine un anumit element - clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de
modul de hrănire etc.
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 (ex.: „La cumpărături“, „În parc“ etc.)
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt date obiectual sau figurate prin semne simple: puncte, cerculeţe, linii etc.
- identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere: am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi asocierea lor cu operaţia corespunzătoare
- folosirea unor reprezentări simbolice simple pentru a reda înţelegerea enunţului unei probleme
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date - recunoaşterea reprezentării prin desen a rezolvării unei probleme
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul unor unităţi de măsură neconvenţionale
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi - ordonarea unor obiecte după lungime, comparări succesive şi exprimarea
rezultatelor („mai lung“, „mai înalt“, „cel mai lung“ etc.) - colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe baza unui criteriu precizat (ex.:
cel mai scurt/ lung) - completarea unui desen prin realizarea unui element asemănător cu unul dat, dar
mai lung/ mai scurt; mai înalt/ mai scund - estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi neconvenţionale date
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor evenimente familiare
- marcarea unei săptămâni pe calendar - ordonarea cronologică a anotimpurilor/ zilelor săptămânii - realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul desenelor şi simbolurilor - aşezarea unor imagini în ordinea derulării evenimentelor dintr-o zi - plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere cronologice (ieri, azi, mâine) - jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine ajunge mai repede la...?“ „A cui
activitate a durat mai mult?“
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenţionale în probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei - confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc - jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin“, „În parcul de distracţii“ etc.) - jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru excursie, vizită la muzeu, plimbare
în parc, vizionarea unui film etc.
D. Conţinuturi
• Numere – Numerele naturale 0-31: recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare:
- de la 0 la 10 - de la 10 la 20 - de la 20 la 31
– Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, prin numărare Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/ cu suport intuitiv
21
– Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv • Figuri şi corpuri geometrice
– Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
– Figuri plane/ 2D Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire, conturare
– Corpuri/ 3D Cub, cuboid, sferă: denumire
• Măsurări – Lungime
Unităţi nonstandard – Timp
Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Anotimpurile: denumire, ordonare
– Bani Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-31
• Date – Colectarea şi gruparea datelor
• Ştiinţele vieţii – Corpul omenesc
Părţi componente şi rolul lor Simţurile Igiena corpului Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena alimentaţiei
– Plante şi animale Părţi componente Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
• Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind:
– Pământul Prezenţa apei în natură sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet
– Universul Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în modele simple
• Ştiinţele fizicii – Forţe şi mişcare
Efecte observabile ale forţelor: împingere, tragere Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei: deformare, rupere
– Forme şi transfer de energie Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice Unde şi vibraţii: producerea sunetelor
E. Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate.
Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
22
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.
Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii,
precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe
dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.
Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de învăţare au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul acestei discipline din planul de învăţământ. Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe
Ce urmărim? - competenţe
specifice - Cum procedăm?
Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)
1.1. � realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc., pentru maşinuţele participante la curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul ...
� împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii participante la concursuri
� numărarea maşinuţelor care participă la concurs
2.1. � stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare � jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte, în funcţie de anumite cerinţe � jocuri cu maşinuţe într-un labirint
3.1. � crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi, în contextul parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe
� completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă � transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei � continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare
23
� observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora, precum şi a siguranţei piloţilor“) – maşinuţele intră în contact cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei plastilinei)
� recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce nu au ajuns acele maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie – folosite în limbajul comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii: are „viteză“ mai mare, este trasă cu o „forţă“ mai mare)
4.1. � identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea“? Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite – Exemplu: podeaua şi o coală mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi rezultatelor obţinute în vederea comparării acestora.
1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă. 2. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare maşinuţă
din concurs. � realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză: Exemplu:
De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns mai departe? etc., acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate
� compararea distanţelor: „mai departe/ mai aproape“ sau „distanţă mai mare parcursă/ distanţă mai mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/ viteză mai mică“
� formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici „şi“, „nu“ în concursul de maşinuţe - Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.
4.2. � organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…“- Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă maşinuţă etc.)? etc.
5.1. � gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start
5.2. � numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire; rezolvarea unor probleme cu maşinuţe în contextul concursurilor/ jocului la care au participat
� realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere, în contextul concursurilor organizate
6.1. � măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte rigle a parcurs maşinuţa X?
� compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc.
6.3. � vânzarea de bilete la cursa de maşini
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE
A. Notă de prezentare
Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de formare al absolventului de învăţământ primar.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
24
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea competenţei specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile şi hârtie, Construcţii, Foto-video
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea
încrederii în sine. Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate
până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor curriculare Arte
şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor practice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:
• Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie, scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pe care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii să facă alegeri pertinente şi corecte.
• Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi practice, pe formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală, întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea armonioasă de priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.
• Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi îmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi semeni.
• Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate ajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formarea deprinderilor corecte de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice artelor vizuale.
• Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale pentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi valoarea estetică a lucrurilor utile.
Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.
B. Competenţe generale
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
25
C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar
- formularea de răspunsuri la întrebări simple - formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen este
căţelul tău sau pisica ta?“ - povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, cu
ajutorul desenului, picturii, modelajului, colajului etc. - identificarea unor momente din activitatea zilnică, când se prezintă imagini
corespunzătoare - punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului cu
mesaje orale indicate
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător
- precizarea culorilor obiectelor personale - realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de hârtie colorată, în care să
surprindă: „Culoarea preferată“, „Culorile preferate ale membrilor familiei (fraţi, surori, mama, tata, bunicul, bunica etc.)“
- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar - jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, diferenţiere etc.- Exemple: joc de
tipul „Săculeţul fermecat“ (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după formă); joc de tipul „Obiectul surpriză“ (ghicirea obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.; jocuri de jocuri de sortare după formă, culoare, valoare estetică, utilitate etc.
- marcarea elementelor unei mulţimi după formă, culoare, textură, claritate etc. – Exemple: „Marchează obiectele roşii“, „Marchează fotografiile clare“, „Alege materialele netede“, „Marchează obiectele rotunde“ ;
- gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate – Exemplu: jocuri de tip puzzle, Loto
- descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
- explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice – Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, neted, frumos etc.)“
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a realizat, când, cum, în ce scop?)
- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice din mediul înconjurător (mediul natural, social, construit, cultural, religios)
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale culturii româneşti tradiţionale şi contemporane, precum şi ale culturii universale, redate pe suport electronic sau în albume
- vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme documentare - joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, desenez, construiesc), pentru că… - participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii organizate în mediul şcolar sau
extraşcolar - observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Exemplu:
„Autoportret“ – prin desen, pictură, modelaj, colaj etc. - vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi
formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj - vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei - participarea la ateliere de lucru comune părinţi-copii, în care se demonstrează
îndeletniciri casnice actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea platourilor, aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea bradului etc.
26
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/ sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
- exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea şi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă
- gruparea materialelor după criterii date – Exemplu: jocul „Cenuşăreasa“: „Ajut-o pe Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, materiale de acelaşi fel; Grupează materialele care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează materialele roşii; Grupează materialele care se pot rupe, care sunt transparente“ etc.
- enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui altceva“ despre creioanele tale, uniforma ta, penarul tău etc.
- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/utilizări etc.; depozitarea în spaţii special amenajate şi etichetarea lor – Exemplu: „Borcanul cu pietricele“, „Găletuşa cu scoici“, „Coşuleţul cu fire“, „Cutia cu ghinde“ etc.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
- realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă
- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc.
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/ compoziţii liber alese
- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale tehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un vis, Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o idee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez pe mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care mi-o doresc, pictez şcoala, modelez supărarea etc.
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi explicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez un globuleţ pentru prietenul meu deoarece…)
2.3. Realizarea de aplicaţii/ compoziţii/ obiecte/ construcţii simple, pe baza interesului direct
- realizarea de construcţii libere, spontane, atunci când li se pun la dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de Artă
- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor
- confecţionarea de jocuri şi jucării simple – Exemplu: „Morişca“, „Bărcuţa“, „Cubul“, „Puzzle“, „Cărţi de joc“, „Loto cu imagini“
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple
- utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc.–Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fotografie, pictură, modelaj etc.“ (fiecare copil e „profesor“ într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe rând, unii de la alţii)
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare, împletire etc.
- exersarea modului de îngrijire/ păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru - mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de întrebări
simple şi răspunsuri despre cele observate - modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate - tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate - înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele
observate - lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi
răspunsuri despre cele observate - identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin comparare
cu starea iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce observi“ (hârtie – hârtie
27
ruptă, hârtie – hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire lungi – fire scurte etc.)
- jocuri de rol: „La croitorie“, „La cizmărie“, „La brutărie“ - confecţionarea de obiecte prin tehnici simple: „Rochiţa păpuşii“, „Pălăria“,
„Cizmuliţa“, „Batista“ etc.
2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în mediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să înţeleagă de ce avem nevoie de şireturi? De ce avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce avem nevoie de suporturi pentru creioane?“ etc.
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu - participarea cu obiectele realizate prin efort propriu la expoziţii şi târguri
organizate în şcoală şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, Zilele oraşului/ comunei/ satului“, „Mărţişor“, „Paşti“, „Crăciun“
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei poveşti cunoscute prin desen sau prin cântec, ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc.
- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau pe mână
- realizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii - punerea în scenă a serbărilor tematice specifice anotimpurilor
D. Conţinuturi
• Desen – Materiale şi instrumente
hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate (opţional: PC, tabletă)
– Tehnici de lucru Linie modulată, repetiţie
– Elemente de limbaj plastic linia, punctul, forma (fără terminologie)
– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii desen liber, decoraţii simple
• Pictură – Materiale şi instrumente
acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tabletă
– Tehnici de lucru pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare, pulverizare
– Elemente de limbaj plastic pata
– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii compoziţii
• Confecţii şi jucării – Materiale şi instrumente
hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din natură (frunze/petale uscate, ghinde)
– Tehnici de lucru origami, tangram, croit, cusut
– Elemente de limbaj plastic punct, linie, nod, formă
– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi
28
• Modelaj – Materiale şi instrumente
plastilină presare, modelare liberă – Elemente de limbaj plastic
formă – Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative, figurine etc. • Colaj
– Materiale şi instrumente foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
– Tehnici de lucru mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire, răsucire, lipire
– Elemente de limbaj plastic formă, volum
– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc.
• Foto-film – Materiale şi instrumente
aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC, tabletă) filme, fotografii
– Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii
E. Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură, prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică, prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Strategii didactice Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la particularităţile de vârstă şi
individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor. În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii didactice prin care se
încurajează iniţiativa şi libertatea de exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu ceilalţi copii şi cu adulţii.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea de secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte instrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de clasă, în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui obiectiv.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor
29
proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil. Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie
Ce urmărim? - competenţe
specifice - Cum procedăm?
1.3. � vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată“ � discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la
imaginile din film indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste imagini?
� realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale lucrurilor şi ale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu imagini din film (bunici, covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor, portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.) Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea unor teme variate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn, Motive tradiţionale
� întâlnire cu părinţi/ bunici/ reprezentanţi ai comunităţii; prezentarea unor obiecte confecţionate manual şi utilizate odinioară pentru frământarea aluatului (covată, lingură de lemn, strachină de lut)
� observarea ornamentelor/ motivelor populare desenate pe vase/ linguri � discuţii despre materialele şi tehnicile prin care au fost realizate, despre aspectul şi utilitatea
acestor obiecte, despre meşteşuguri populare
2.2. 2.3.
� modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană etc.) din plastilină, pastă de modelaj sau lut
� formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre fenomenele observate
� decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii utilizând tehnici simple: amprentarea cu diferite instrumente puse la dispoziţie (pix, riglă, furculiţă de plastic, cuţit de plastic etc.)
� pictura pe vase din lut
2.6. � desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în funcţie de starea fiecărui copil)
� scurtă dramatizare – interpretarea unor imagini din film prin redarea mişcărilor turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept recuzită)
2.1. � sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite seminţe) în funcţie de proprietăţi – mărime, formă, culoare – Exemplu: „Ajut-o pe mama/ bunica să facă ordine pe raft!“
� depozitarea materialelor sortate în spaţiul special amenajat (Colţul de artă); etichetarea lor – „Castronul cu boabe de grâu“, „Strachina cu boabe de porumb“, „Săculeţul cu boabe de orez“ etc.
� persoana invitată la activitate (mama/ bunica unui elev/ o persoană resursă din comunitate) le va explica/ demonstra copiilor cum se frământă aluatul (drept recompensă pentru sprijinul acordat)
� discuţii despre caracteristicile/ proprietăţile făinii
2.4. � realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm făina cu sare?... cu apă?... cu tempera?
� identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu apă şi sare), prin comparare cu starea iniţială a acesteia
30
� copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite instrumente alese de ei – sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei, forme de plastic folosite pentru prăjituri etc.
� observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din cantităţi aproximativ egale de aluat
MUZICĂ ŞI MIŞCARE
A. Notă de prezentare
Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar, înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ cu un buget de timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la clasele III-IV.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Cântare vocală - Cântare instrumentală - Elemente de limbaj muzical - Mişcare pe muzică. Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare continuă.
Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie predominant la realizarea acestora.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
31
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate ale elevilor.
Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele:
– învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi, fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere; – contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate; – abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor; – asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi dezvoltării intelectuale. În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs educativ
specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi a mişcării la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.
• Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană şi naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.
• Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
• Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă, accesibilă. Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a IV-a,
urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor.
B. Competenţe generale
C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
1.1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi contrastante
- jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu sonorităţi distincte
- jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute
1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate
- jocuri de audiere alternativă şi comparată a sunetelor vorbite şi cântate –Exemplu: ascultarea unei poezii, în comparaţie cu audierea unui cântec
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o parte din copii prezintă poezia sau cântecul, iar ceilalţi recunosc auditiv
1.3. Receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale şi percuţia corporală
- observarea/ familiarizarea cu aspectul jucăriilor muzicale - mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, respectiv executarea percuţiei corporale,
detaşat de cântec, în colectiv şi individual
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei 3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul
muzicii şi mişcării, individual sau în grup
32
- audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia Jucăriilor“
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între Do1-La, cu o structură ritmico-melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor
- audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice
- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează receptarea - implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text
- exersarea asimilării integrale a cântecului – Exemplu: „Căldăruşă plină“ (din folclorul copiilor), „Huţa, huţa“ (din folclorul copiilor), sau pe strofe; indiferent de procedeul abordat, cântecul se însuşeşte ca un tot unitar – text şi melodie, care nu se despart
- reproducerea în colectiv a cântecelor însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele
- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări potrivite conţinutului de idei al textului (acţiuni, personaje) – Exemplu: „La moară“ (din folclorul copiilor), „Moş Cioc-Boc“ de L. Comes etc.
2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale (tobe, lemne etc.) - acompanierea cântecelor cu percuţie corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul
în bancă etc.)
2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi diferite
- jocuri de recunoaştere auditivă a unor sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea lor folosind onomatopee
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării,
individual sau în grup
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
- exersarea mişcării spontane pe cântec – Exemplu: „Fluturaş, fluturaş“ (din folclorul copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa, huţa“ (din folclorul copiilor), cu balansul braţelor, „Căldăruşă plină“, „Umblă ursul“, „Ariciul“ (din folclorul copiilor)
- desenarea unor imagini sugerate de textele cântecelor - audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spontană –
Exemplu: J. Haydn – Simfonia „Ceasornicul“ Partea a II-a (fragment incipient), Partea a IV-a (fragment)
- organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată – Exemple de audiţii: W. A. Mozart – „Mica serenadă“, Partea I; George Enescu – „Impresii din copilărie“ (fragment)
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor
- jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări pe vârfuri etc.)
3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător, pentru acompanierea cântecelor
- acompanierea liberă a cântecelor, cu sonorităţi emise de obiecte din clasă (creioane, beţişoare, masă, podea, dulap etc.)
3.4. Improvizarea unei combinaţii ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor şi asocierea acesteia cu mişcări adecvate
- crearea spontană a unor combinaţii ritmice de silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în relaţie cu poveşti, poezii, cântece - discuţii despre propriile creaţii, analiza şi aprecierea lor
33
D. Conţinuturi
• Cântare vocală – Cântarea vocală în grup şi individual
Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de început, dicţia, sincronizarea • Cântare instrumentală
– Percuţia corporală (bătăi din palme, cu degetul pe bancă etc.) – Jucării muzicale improvizate
Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) – Cântarea cu acompaniament
Acompaniament instrumental realizat de cadrul didactic Acompaniament de jucării muzicale realizat de copii
• Elemente de limbaj muzical – Timbrul
Sunete din mediul înconjurător Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale instrumentale
– Ritmul Sunete lungi/ scurte
– Melodia Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
– Interpretarea Nuanţe: Tare/ încet/ mediu Cântec vesel/ trist
• Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări sugerate de textul cântecului
Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii
Repertoriu de cântece: Moş Cioc-Boc – Liviu Comes; Soldaţii – G. Breazul, N. Sacsu; Degeţelele – D. D.
Stancu; Trenuleţul – D. Voiculescu; Cu ciocan şi cleştişor – Harry Brauner; Voinicii – N. Ionescu; Moara –
C.Mereş; Cântece din folclorul copiilor: Numărători; Huţa, huţa; Melc, melc; Mama; Căldăruşă plină;
Fluturaş, fluturaş; La moară; Fluture roşu; Umblă ursul; Ariciul; Trompeta; Ninge, ninge; Baba Oarba.
Audiţii: Jocuri populare din zonă; A. Vivaldi: Anotimpurile; Leopold Mozart: Simfonia jucăriilor; W. A.
Mozart: Mica serenadă; J. Haydn: Simfonia „Ceasornicul“; R. Schumann: Scene pentru copii (pian); F.
Mendelssohn-Bartholdy: Uvertura la Visul unei nopţi de vară; G. Enescu: Suita Impresii din copilărie.
E. Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul acestei discipline integrate.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală.
Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura persona-lizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare: competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se răspundă succesiv la următoarele întrebări:
– În ce scop voi face? (identificarea competenţelor) – Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare) – Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor) – Cu ce voi face? (analiza resurselor) – Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
34
Strategii didactice Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii gândirii, precum şi
a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru parti-ciparea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului.
Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă: - bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.; - paşi egali, pe loc sau în deplasare; - paşi simpli de dans; - ridicare ritmică pe vârfuri; - mişcări ale braţelor, ale trunchiului; - mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje); - mânuirea jucăriilor muzicale; - dirijat intuitiv. Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul, linia
melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor.
Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării, ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea lor muzicală.
Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu percepţia întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă mereu procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi eficient.
Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor, abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.
DEZVOLTARE PERSONALĂ
A. Notă de prezentare
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului
de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu, demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
35
În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe săptămână în clasele I şi a II-a.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: – Notă de prezentare – Competenţe generale – Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare – Conţinuturi – Sugestii metodologice. Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin învăţare, care
permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte diverse. Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului pentru întregul
interval de studiu al disciplinei. Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din competenţele generale
şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi elevilor.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe următoarele domenii:
- Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos - Dezvoltare emoţională şi socială - Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic. Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă. Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea
capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la învăţare. În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor. De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea privind dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea abordării integrate a unora dintre activităţile propuse.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor inter-naţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008)1 care subliniază rolul important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la vârste tot mai mici.
B. Competenţe generale
1 http://register.consilium.eu.int, http://register.consilium.europa.eu
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
36
C. Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
1.1. Identificarea unor trăsături personale elementare
- jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, înălţimea, greutatea)
- desenarea conturului corpului în mărime naturală, colorarea conturului astfel încât să semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea produselor
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi denumirea acestora - realizarea de desene de tip autoportret, colaje despre propria persoană - prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite - discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza desenelor şi poveştilor create de
fiecare persoană despre părţile corpului şi rolul acestora - jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza enumerării trăsăturilor fizice
relevante
1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple de igienă personală
- jocuri de identificare a obiectelor de igienă personală şi explicarea modului de folosire a acestora
- ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de igienă personală - vizionarea unor filme scurte despre igiena personală - activităţi practice de exersare a acţiunilor de îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea
şireturilor, spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, aranjarea/ împachetarea hainelor, închiderea fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării independenţei faţă de adult
- exerciţii de reprezentare grafică a unor obiecte, activităţi şi reguli simple de igienă personală
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare
- vizionarea unor secvenţe din desene animate, filme pentru copii, audierea unor poveşti consacrate, pentru identificarea şi denumirea emoţiilor de bază ale personajelor (Exemplu: cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, albina curajoasă etc.)
- completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un desen frumos şi este ...(bucuros).“, „Fetiţa a spart o cană şi este …(supărată)“, „Bunica a plecat astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)“ etc.
- jocuri de tipul „Roata emoţiilor“, pentru aprecierea emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii colegi, când este încurajat/ certat de părinţi, sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou membru în familie etc.)
- jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală sau în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară
- exerciţii de identificare a regulilor de comunicare în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea rândului; completarea răspunsurilor colegilor după ce aceştia au încheiat; exprimarea opiniei personale; criticarea ideii, nu a colegului
- exprimarea prin desen a regulilor de comunicare la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi vizualizate de elevi – exemplu: vorbim pe rând, ascultăm activ, respectăm programul şcolar, ajutăm colegii când ne solicită sprijinul, adresăm întrebări etc.
- jocuri de tipul „Continuă propoziţia“, „Continuă povestea“ - jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi pozitive/ negative de interacţiune
verbală sau fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă politicos (te rog, mulţumesc), se întrerup, se lovesc, se împing etc.
- jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da (comunicare eficientă)/ Nu (comunicare ineficientă)
37
2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu acestea
- jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul „Pot să te prezint eu?“ în care fiecare copil îşi prezintă colegul/ colega, jucăria preferată, animalul preferat, activităţi preferate
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenul/prietenii mei“, în care copilul desenează prietenul/ prietenii, activităţile preferate desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care se simte ataşat
- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei noastre“, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate prietenilor“
- activităţi şi jocuri de tipul „Prietenul secret“
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară
- discuţii la începutul anului şcolar despre noile rutine (orar zilnic, orar săptămâ-nal, pauze, vacanţe etc.)
- discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar - discuţii de explorare a intereselor şi a experienţelor anterioare ale copiilor (la
începutul fiecărei zile/ teme/ săptămâni, în cadrul „Întâlnirii de dimineaţă“, în cadrul altor lecţii sau al activităţilor extraşcolare)
- transformarea spaţiului clasei într-un mediu prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare personală afişate pe mese/ bănci, construirea în echipă a simbolului, expunerea produselor activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi vizualizate
- interpretarea unor melodii preferate pentru anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să sune clopoţelul în şcoala mea?“
- teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare“
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar
- exerciţii de identificare în imagini a organizării învăţării: întreruperea jocului, pregătirea materialelor, concentrarea asupra rezolvării sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a atenţiei, momente de relaxare etc.
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu activităţile zilnice şi săptămânale - personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, elemente grafice artistice - jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la şcoală?“ - desenarea momentelor specifice unei zile obişnuite de şcoală - distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă (aranjarea jucăriilor, udatul florilor,
distribuirea fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, inserarea produselor activităţii în portofolii etc.)
- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical, cabinet stomatologic etc.)
- sărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin desene, lucruri interesante învăţate sau momente în care s-au simţit bine, lucrări inedite realizate împreună cu părinţii
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi activităţilor preferate
- prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu
- ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate: „Ce îmi place să fac?“ - „Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă sau a
obiectului/ jucăriei/ activităţii preferate - realizarea unor albume, agende speciale, portofolii care cuprind date personale
despre activităţi preferate, aptitudini, realizări etc. - jocuri/ activităţi/ concursuri de identificare a unor abilităţi, a predispoziţiilor
native/ talentelor copiilor în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, mate-matică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat vocal sau la un instrument, desenat, decupat, sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a fi politicos, a răspunde la întrebări, calcul matematic simplu etc.)
- realizarea unor expoziţii cu temă, care să cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor clasei
- crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică (construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.), unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de interese pe diferite teme
38
D. Conţinuturi
• Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos – Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi – Igiena personală
• Dezvoltare emoţională şi socială – Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine – Comunicare şcolară eficientă – Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
• Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic – Rutine şi sarcini de lucru – Abilităţi şi atitudini de învăţare – Explorarea meseriilor
E. Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare, pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei.
O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul în care se comportă elevii. Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea să practice. Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate“ la Dezvoltare personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în viaţă.
Strategii didactice Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii cognitive şi a
creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive, momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea perspectivei pozitive asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu zi.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare, identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care urmează a fi derulate.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună“ asupra produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat securizant, de nonetichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde, în principal, de atitudinea cadrului didactic în relaţia cu elevii.
Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor activităţi în parteneriat.
39
Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări, concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor, vizite la locul de muncă al părinţilor etc.
În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe“. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală. Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale disponibile.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activparticipative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel, să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă, independent sau facilitate de cadrul didactic.
O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse (de la cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la materiale reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care antrenează şi motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale, care să valorifice imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete, teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală, cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei, ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi creează premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la această vârstă.
În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare personală,
sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee, companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi, profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri“ cu personaje din desene animate/filme preferate. Atunci când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor, ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina Dezvoltare
personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup, postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev, încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor recomandate pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup, utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.), precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic).
Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.
Nr. ore – Trunchi comun 19 ore: (5 CLR + 4 MEM + 2 AVAP + 2 MM + 2 DP) + (1 Religie + 2 Ed. fizică şi sport + 1 Limbă modernă); CDŞ – 1 oră
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Nr.
crt.
Unitatea
tematică
Competenţe
specifice Conţinuturi vizate/activate Săpt.
Nr.
ore Obs.
SEMESTRUL I
Evaluare iniţială – probe care vizează: evidenţierea achiziţiilor dobândite anterior; determinarea raportului percepţie-reprezentare; verificarea
acuităţii vizuale şi auditive; determinarea volumului vocabularului; calitatea pronunţiei, abilităţi de lucru cu diferite instrumente şi materiale etc. 1 săptămână S1
10 sept - 14 sept
1. Povestea
celor zece
picături
CLR: 1.1; 2.1;
2.2; 2.3; 2.4;
3.4; 4.3
MEM: 1.1;
1.3; 2.1; 2.2;
3.1; 3.2; 4.1;
4.2; 5.1
DP: 1.1; 2.1;
2.2;
MM: 1.1;1.3;
2.1; 2.2; 2.3;
3.1
AVAP: 1.1;
1.2; 2.2; 2.3;
2.4
CLR: Acte de vorbire – a saluta persoane cunoscute, a se prezenta, a identifica un obiect, o persoană, a
formula o rugăminte; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Enunţul; Dialogul – formularea de
întrebări şi răspunsuri despre membrii familiei; Povestirea după imagini; Sunete specifice limbii
române; Literele mici şi mari de tipar: P, I, C, A, Ă; Elemente grafice din componenţa literelor de
mână; Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
MEM: Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice
– orientare spaţială şi localizări în spaţiu - repere/direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în
faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
– sortarea şi clasificarea obiectelor/ simbolurilor/ conceptelor simple după criterii variate
– aprecierea globală, compararea numărului de elemente a două mulţimi prin procedee variate, inclusiv
punere în corespondenţă; Numărare. Compararea numărului de elemente a două mulţimi; Modele
repetitive; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare,
vânt, fulger, tunet)
DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire si manifestare
emoţională, starea de bine; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare în
activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii
MM: Sunete de intensităţi diferite; Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală;
Creaţii muzicale accesibile
AVAP: Desen liber; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Compoziţii; Transformarea unui
material prin tehnici simple: conturare, decupare după contur, mototolire, rupere, tăiere
S2-S4
17 sept -
4 oct
60
2. Întâmplări
cu furnici
CLR: 1.1; 1.2;
1.3; 2.3; 2.4;
3.2; 4.3
MEM: 1.1;
1.3; 1.4; 2.1;
3.1; 5.1; 6.1
DP: 1.1; 2.1;
2.2; 2.3; 3.1;
3.3
MM: 1.1; 2.1;
2.2; 3.1
AVAP: 1.1;
CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre petrecerea timpului liber; A prezenta un obiect/fiinţă;
Povestirea după imagini; Dialog despre roluri şi activităţi zilnice în familie; Sunetele şi literele mari şi
mici de tipar: F, U, R, N; Silaba. Cuvântul; Despărţirea cuvintelor în silabe
MEM: Numere naturale de la 1 la 5: recunoaştere, scriere, comparare, ordonare; Categorii de insecte;
Medii de viață ale insectelor; Alcătuirea corpului unei insecte; Vremea în anotimpul toamna; Ciclul de
viaţă al fluturelui; Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare; Igiena
alimentaţiei
DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine;
Comunicarea cu colegii şi cadrele didactice; Reguli de comunicare în activitatea şcolară; Fiinţe
preferate; Reguli elementare ale rutinelor din clasa pregătitoare; Emoţii de bază denumite prin cuvinte
(bucurie, tristeţe, frică, furie) în activităţi/ contexte familiare
S5-S7
8-26
oct
60
40
41
1.2; 2.2; 2.3;
2.4; 2.5
MM: Cântarea vocală în grup şi individual; Sunetul din mediul înconjurător: lung-scurt, tare-încet;
Jucării muzicale; Mişcarea pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile
AVAP: Rolul constructiv al punctului; Linia cu scop de contur; Rolul decorativ al punctului şi al liniei
Dactilopictura; Tehnica obţinerii formelor spontane; Pictură pe suporturi variate; Transformarea unui
material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur, modelaj; Prezentarea unui
produs realizat în grup
Vacanţă intersemestrială: 27 octombrie- 4 noiembrie 2017
3. Opt Roţi CLR: 1.2; 1.3
1.4; 2.1; 2.2;
2.3; 2.4; 3.1;
3.2; 4.2; 4.3
MEM: 1.1;
1.2; 1.3; 1.5;
2.2; 3.1; 4.1;
4.2; 5.1
DP: 1.1; 1.2;
2.1; 2.2; 2.3;
3.1
MM: 1.1; 1.2;
1.4; 2.2
AVAP: 1.2;
2.1; 2.2; 2.3;
2.4; 2.5
CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupuri de apartenenţă: grupul de învăţare (relaţii,
reguli); grupul de prieteni (relaţii, reguli); norme de conduită în societate; Dialogul – formulare de
întrebări şi răspunsuri despre mesajul poveştii; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: S, Ş, O, M;
Elemente grafice din componenţa literelor de mână;
MEM: Relaţii de tipul „dacă... atunci…“ între două evenimente succesive; Numere naturale: 0, 6, 7
recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Forţe: efecte observabile ale forţelor (împingere, tragere) –
mişcarea corpurilor şi schimbarea formei corpurilor (deformare, rupere, întindere)
DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă;
Trăire şi manifestare emoţională; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
MM: Cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile
AVAP: Linia cu scop de contur şi cu scop decorativ; Pata de culoare; Tehnici simple – rupere, tăiere,
decupare după contur, lipire, modelaj etc.
S8-S10
5-23 noi
60
4. Degeţica CLR: 1.1; 1.2;
1.3; 1.4; 2.2;
2.3; 2.4; 3.1;
3.2; 4.1; 4.2;
4.3
MEM: 1.1;
1.3; 1.4; 1.6;
3.1; 3.2; 4.1;
4.2; 5.1; 5.2;
6.2;
DP: 2.1; 2.2;
2.3; 3.1; 3.2
MM: 1.1; 1.2;
1.4; 2.1; 2.2;
2.3; 3.1
AVAP: 1.1,
1.2; 1.3; 2.2;
2.3
CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre grupul despre o poveste audiată; Sunetele şi literele mari
şi mici de tipar: T, Ţ, D, Z; Desenarea literelor T, Ţ, D, Z; Cuvântul. Propoziţia. Enunţul; Elemente
grafice din componenţa literelor de mână; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre
anotimpuri, despre anumite preferinţe şi despre sărbătorile de iarnă; Simboluri neconvenţionale folosite
în exprimarea scrisă; Povestire după imagini; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Biletul
MEM: Numere şi cifre: 8, 9, 10 recunoaştere, comparare, ordonare, scriere; Adunare şi scădere cu 1-5
unităţi; Unităţi de măsură a timpului: ziua, săptămâna, luna, anotimpurile; Sortare după criterii date;
Organizarea datelor; Figuri geometrice; Corpul omenesc – părţile componente şi rolul lor; Simţurile
(auz, miros, văz); Igiena corpului
DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Comunicare şcolară eficientă;
Trăire şi manifestare emoţională, starea de bine; Preferinţe personale; Rutine şcolare; Abilităţi şi
atitudini în învăţare; Autoservire, îngrijirea sănătăţii
MM: Cântarea vocală în colectiv şi individual; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii
muzicale accesibile
AVAP: Culorile spectrului solar; Pata de culoare; Linia cu scop de contur şi decorativ; Punctul;
Compoziţii; Tehnici simple: amprentare cu frunze, fructe, legume etc.; Caracterisitice ale obiectelor şi
materialelor; Tehnici simple: decupare după contur, colaj;
S11-S13
26 noi-
14
dec
60
42
Vacanţă de iarnă: 22 decembrie 2017 - 13 ianuarie 2018
5. Jocuri şi
jucării
CLR: 1.1; 1.2;
1.3; 1.4; 2.1;
2.2; 2.3; 2.4;
3.1; 3.2; 4.1
MEM: 1.1;
1.4; 2.1; 2.2;
3.1; 3.2; 3.3;
4.2; 5.2; 6.1;
6.2; 6.3
DP: 2.2; 2.3;
3.1; 3.2; 3.3;
MM: 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
AVAP: 1.1;
2.2; 2.3; 2.6
CLR: Acte de vorbire – a formula o solicitare; Dialogul – formularea de întrebări şi răspunsuri despre
jocuri şi jucării; Povestire după imagini; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: B, E, V, L; Elemente
de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba; Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri adecvate; Elemente
grafice din componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri
neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
MEM: Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare; Denumiri şi simboluri matematice;
Probleme simple de adunare sau scădere în concentrul 0-10 cu suport intuitiv; Figuri geometrice;
Măsurări cu unităţi nonstandard pentru lungime; Măsurări. Banii; Electricitate: aparate care utilizează
electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice; Ştiinţele vieţii – plante, părţi
componente. Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi dezvoltare. Condiţii de
viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare
emoţională, starea de bine; Igiena sălii de clasă (aranjarea jucăriilor/ cărţilor, utilizarea coşului de
gunoi, ştergerea prafului, aerisire); Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru;
Comunicare cu colegii şi cu cadrul didactic
MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile
AVAP: Pata de culoare: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere etc.; Tehnici simple de tăiere,
decupare după contur, lipire
S14-S17
17dec.-1
feb.
80
Vacanţă intersemestrială: 2 februarie -10 februarie 2018
6. Cum se
fabrică?
CLR: 1.1; 1.2;
2.1; 2.2; 3.1;
3.2; 4.1; 4.2;
4.3
MEM: 1.1.;
1.2.; 1.3; 1.4;
1.6; 2.2; 3.1;
3.2; 4.2; 5.2
DP:1.2; 3.3
MM: 1.2; 2.1;
2.2; 2.3; 3.1;
3.2; 3.3
AVAP:1.1;
1.2;1.3;2.1;2.2
2.3; 2.6
CLR: Cartea: coperte, foaie, pagina, text, ilustraţii; Povestirea după imagini; Sunetele şi literele mari şi
mici de tipar: J, G, K, H; Citirea cuvintelor pe etichete asociate unor imagini sau obiecte; Elemente
grafice din componenţa literelor de mână; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri – Felicitarea;
MEM: Numărare de la 10 la 20; Denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă); Probleme
simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul 0-20 cu suport intuitiv; Figuri plane/2D;
Corpuri/3D; Unde şi vibraţii: producerea sunetelor; Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi
reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice
DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţio-
nală, starea de bine; Hobby-uri şi activităţi preferate; Rutine şi sarcini de lucru; Comunicare cu colegii
şi cu cadrul didactic; Abilităţi şi atitudini de învăţare
MM: cântarea vocală; mişcare pe muzică; cântarea instrumentală; creaţii muzicale accesibile
AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; decupare după contur, înnodare;
Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare;
Tehnici simple – mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, modelaj, înşirare, răsucire, lipire etc.
S18-S21
11 feb -
8 mart
80
7. De la
Pământ la
Soare
CLR: 1.1; 1.2;
2.1; 2.2; 3.1;
3.2; 4.1; 4.2;
4.3
MEM: 1.1.;
1.2.; 1.3; 1.4;
CLR: Acte de vorbire – a formula o rugăminte; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: Â, Î;
Povestire după imagini; Cuvinte alcătuite din una, două sau trei silabe, care nu conţin diftongi, triftongi;
Formularea de propoziţii cu suport intuitiv; Elemente grafice din componenţa literelor de mână;
Simboluri neconvenţionale folosite în exprimarea scrisă
MEM: Numărare de la 20 la 31; probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi, în concentrul
0-31 cu suport intuitiv; Figuri plane/ 2D, Corpuri/ 3D; Pământul: observarea prezenţei apei în natură
S22-S25
11 mart -
5 apr
80
1.6; 2.2; 3.1;
3.2; 4.2; 5.2
DP:1.2; 3.3
MM: 1.2; 2.1;
2.2; 2.3; 3.1;
3.2; 3.3
AVAP:1.1;
1.2;1.3;2.1;2.2
2.3; 2.6
sub diverse forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.); Universul – Pământul, Soarele şi Luna:
recunoaştere în modele simple
DP: Obiecte şi activităţi zilnice de igienă personală; hobby-uri şi activităţi preferate
MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale accesibile
AVAP: Transformarea unui material prin tehnici simple – mototolire, rupere, decupare după contur,
modelaj; Cusut
Săptămâna ”Școala Altfel” 8 – 12 aprilie 2018* S26
Vacanţa de primăvară: 20 aprilie – 5 mai 2018
8. Aventurile
familiei
Cangur
CLR: 1.1; 1.2;
1.3 1.4.; 2.2;
2.3; 2.4; 3.1;
3.2; 3.3; 4.2;
4.3; 4.4
MEM: 1.1;1.4;
2.2; 3.1; 3.2;
5.1; 5.2; 6.1
DP: 1.2; 2.2;
2.3; 3.1
MM: 1.4; 2.1;
2.2 ; 3.1
AVAP: 1.2;
1.3; 2.2; 2.3;
2.6
CLR: Acte de vorbire – a formula idei despre norme de conduită în contexte familiare: la şcoală, în
familie, pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în sala de spectacole, în excursie, la muzeu, în
raport cu mediul înconjurător/natural etc.; Dialogul; Povestirea după imagini; Ordonarea propoziţiilor
pe baza unui suport intuitiv; Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: X, Y, W; Elemente grafice din
componenţa literelor de mână; Simboluri uzuale din universul apropiat; Simboluri neconvenţionale
folosite în exprimarea scrisă; Scrierea funcţională folosind desene, simboluri
MEM: Adunarea şi scăderea în concentrul 0-31 fără şi cu trecere peste ordin, prin numărare/cu suport
intuitiv; Figuri plane /2D; Corpuri/ 3D; Măsurări cu unităţi non-standard (palmă, creion, beţişor etc.)
pentru lungime; Plante şi animale (părţi componente); Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei
pentru creştere şi dezvoltare; Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură)
DP: Autocunoaştere şi atitudine pozitivă faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Trăire şi manifestare emoţio-
nală; Rutine şi sarcini de lucru; Interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare; Reguli de comunicare
în activitatea şcolară. Comunicarea cu colegii; Abilităţi şi atitudini de învăţare
MM: Cântarea vocală; Mişcare pe muzică; Cântarea instrumentală; Ritmul; Creaţii muzicale accesibile
AVAP: Desen liber, linia şi forma, pata de culoare, obţinerea formelor spontane prin amprentare,
dactilopictură, modelaj, pulverizare; Tehnici de lucru – mototolire, rupere, tăiere, decupare după
contur, îndoire, răsucire, lipire, modelare liberă
S27-S29
15 apr-
17 mai
80
9. Carnavalul
diversităţii
CLR: 1.1; 1.2;
1.4; 2.3; 2.4;
3.1; 3.2; 3.3;
4.1; 4.3
MEM: 1.1;
1.2; 1.4; 2.2;
4.2; 5.1; 5.2;
6.1; 6.2
DP: 2.1; 2.2;
2.3; 3.2; 3.3
MM: 1.4; 2.1;
2.2; 3.3
CLR: Acte de vorbire – a prezenta pe cineva; Descifrarea/ exprimarea unor idei despre o temă dată;
Sensul cuvintelor; Cuvântul; Cuvinte cu înţelesuri diferite; Dialog pe o temă dată; Povestire după
imagini; Scrierea elementelor grafice după contur şi liber; Recapitulare finală – sunetele şi literele mari
şi mici de tipar; Simboluri uzuale din universul apropiat
MEM: Numerele de la 0 la 31; Adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5
elemente dintr-o mulţime dată; Situaţii contextuale care impun rezolvarea unor probleme prin adunare/
scădere; Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, prin numărare; Figuri geometrice; Sortare după
un criteriu dat, clasificare; Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard; Relaţii de tipul „dacă...,
atunci...”; Estimări şi verificare prin numărare; Plante şi animale – condiţii de viaţă; Efecte ale acţiunii
omului asupra mediului înconjurător
DP: Hobby-uri şi activităţi preferate; Fiinţe preferate; Manifestarea emoţională; Emoţii de bază denu-
mite prin cuvinte; Caracteristici ale fiinţelor/ obiectelor preferate din mediul înconjurător; Respectarea
S30-S32
20 mai -
7 iunie
80
43
Legendă:
CLR – Comunicare în limba română
MEM – Matematică şi explorarea mediului
DP – Dezvoltare personală
MM – Muzică şi mişcare
AVAP – Arte vizuale şi abilităţi practice
AVAP:1.1;
1.2; 2.2; 2.3;
2.6
regulilor – în comunicare şi în timpul jocului; Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii
clasei pregătitoare
MM: Cântarea vocală în colectiv; Mişcarea liberă pe muzică; Cântarea instrumentală; Creaţii muzicale
accesibile
AVAP: Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse; Decupare după contur; Înnodare;
Tehnica plierii hârtiei; Punctul; Linia cu scop de contur; Culorile spectrului solar; Pata de culoare
10. Recapitulare finală S33
10-14
iunie
20
Vacanţă de vară: 15 iunie - 14 septembrie 2018
44
Proiectarea unităţii tematice: „Povestea celor zece picături“
Perioada: 3 săptămâni (17 septembrie – 4 octombrie)
Săptămâna I: 17septembrie-21 septembrie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/ activat
Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 2.3
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, identificarea zilei, precizarea datei
Distribuirea responsabilităţilor pentru săptămâna în curs
Reactualizarea normelor de conduită la şcoală/ activitate frontală
Joc: Cine sunt eu – Fiecare copil îşi spune prenumele şi ceva despre el:
ce este – elev, băiat/ fată etc., culoarea preferată, jocul preferat, animalul
preferat, sportul preferat, activitatea care nu-i place etc. Mascota clasei
trece pe la fiecare copil, atunci când acesta se prezintă/ activitate frontală
Desenarea mascotei clasei/ activitate individuală şi prezentarea desenului
realizat/ activitate frontală
Comunicarea cu
colegii şi cadrele
didactice
Acte de vorbire –
a saluta persoane
cunoscute, a se
prezenta
• mascota clasei
Observarea modului
de a se prezenta
Observarea reacţiilor
copiilor pe parcursul
activităţii
Observarea modului
de formulare a
mesajelor
CLR 2.1
AVAP 2.2
CLR 2.2
CLR 2.1
Jocul cuvintelor – Copiii denumesc obiectele reprezentate în imaginile de
pe paginile 2 şi 4 din caiet, apoi formulează enunţuri cu acestea/
activitate frontală
Desenarea jucăriei preferate/ activitate individuală
Prezentarea jucăriei preferate – Joc Mima: După ce copilul prezintă
desenul, mimează un joc/ o acţiune cu respectiva jucărie. Colegii trebuie
să ghicească ce se joacă/ activitate frontală
Joc Tu eşti ecoul meu – reproducerea unor mesaje formulate de adult sau
copii/ (cu intensităţi diferite) activitate frontală
Utilizarea
cuvintelor noi in
enunturi
adecvate
Linia cu scop de
contur
Enunţul
• paginile 2 şi 4 din
caietul de lucru
• coli A5
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea
disponibilităţii de a
vorbi despre sine,
despre jucăria
preferată
Observarea calităţii
pronunţiei şi a
corectitudinii
mesajelor formulate
MEM 2.1
CLR 2.3
MEM 2.1
Descrierea colţurilor specifice şi a obiectelor din clasă – precizarea
poziţiei acestora/ activitate frontală
Realizarea de predicţii şi exprimarea propriilor dorinţe referitoare la
activităţile săptămânii (conţinut – tematică, forme de organizare)
Joc: Ghici, ce este? (recunoaşterea elementelor din spaţiul clasei după
descrierea lor)/ activitate frontală
Achiziţii
anterioare
Dialog despre
interesele de
studiu
• obiectele din clasă Observarea reacţiilor
copiilor la prezentarea
fiecărui colţ
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
45
AVAP 2.2
DP 1.1
„Autoportret“ – Realizarea unui desen al propriei persoane (numai
capul). Copiii apreciază mărimea elementelor desenate, comparând di-
mensiunea capului cu cea a colii de desen/ activitate individuală
Prezentarea desenului realizat/ activitate frontală
Joc de cunoaştere cu mişcare: Mingea călătoare – mingea trece de la un
copil la altul; cine are mingea trebuie să spună la alegere: o impresie
despre ziua de şcoală care se încheie, o dorinţă, ceva despre sine etc. /
activitate frontală
Achiziţii
anterioare –
folosirea
instrumentelor
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă
faţă de sine şi faţă
de ceilalţi
• coli albe, creioane
colorate, carioci
Aprecieri individuale
Observarea
comportamentului
participativ şi a
modului de formulare
a enunţurilor despre
sine
M
arţ
i
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: Salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea
datei; orarul zilei
Joc: Salutul – copiii se deplasează prin clasă şi îşi salută colegii, folosind
formule de salut preferate/ activitate frontală
Joc de prezentare „Eu sunt... şi-mi place...“/ activitate frontală
Comunicarea cu
colegii şi cadrele
didactice
Acte de vorbire –
a saluta persoane
cunoscute, a se
prezenta
• o jucărie/ mascota
clasei
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea modului
în care salută colegii
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 4.1
AVLM 2.3
MEM 6.1
Jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii logici „şi“, „nu“/ acti-
vitate frontală
Compararea şi descrierea obiectelor din desenele de pe pagina 5, folosind
termenii „mai mare/ mai mic“, „mai înalt/mai scund“, „mai mult/ mai
puţin“, „mai lung/ mai scurt“ / activitate frontală
Colorarea obiectului mai scurt/ mai mic/ mai lung etc. în cadrul fiecărei
perechi de obiecte desenate pe pagina 5 din caiet/ activitate independentă
Numărarea elementelor din fiecare mulţime şi colorarea elementelor
mulţimii cu mai multe elemente/ activitate frontală
Conturarea picăturilor/ activitate independentă
Măsurarea lungimii obiectelor din clasă cu unităţi neconvenţionale (cu
palma, cu sfoara etc) şi compararea lor/ activitate frontală
Elemente
pregătitoare pentru
înţelegerea unor
concepte
matematice
Culorile spectrului
solar
Măsurarea
lungimii folosind
unităţi
nonstandard
• pagina 5 din caietul
de lucru
• pagina 5 din caiet
• obiecte şi jucării
din clasă
• sfoară
Observarea reacţiilor
la comenzile primite
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Observarea
comportamentului
participativ la
activitatea practică
Activităţi pe discipline: Lb. modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 1.2
CLR 3.2
AVAP 1.2
Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, impresii, orarul zilei
Audierea Poveştii celor zece picături – efectuarea de predicţii pornind de
la titlul poveştii, apoi pe parcursul lecturii
Prezentarea imaginilor din cartea uriaşă/ activitate frontală
Observarea cărţilor de joc cu imagini din poveste – recunoaşterea
momentelor reprezentate; / activitate individuală.
Comunicarea cu
colegii
Dialogul
• Cartea uriaşă
Povestea celor zece
picături
• pag cartonate 1 şi 3
din caietul de lucru
Observarea
sistematică a
comportamentului de
ascultător
Aprecierea
răspunsurilor date
46
CLR 2.2
Identificarea culorilor împrumutate de picături în imaginile cărţilor de
joc, desenate pe paginile 1 şi 3 din caietul de lucru.
Jocuri de activizare a vocabularului (utilizarea unor cuvinte noi/ sugerate
de imagini în enunţuri proprii)/ activitate frontală.
Culorile spectrului
solar
Utilizarea
cuvintelor noi în
enunţuri
adecvate
Observarea modului
de folosire a
cuvintelor în
enunţurile proprii
AVAP 1.2
MEM 5.1
MEM 4.2
AVAP 2.3
Colorarea elementelor din povestea audiată, reprezentate pe pagina 6 din
caietul de lucru, folosind culori calde;/ activitate inde pendentă
Clasificarea elementelor reprezentate pe pagina 6 (obiecte – fiinţe), nu-
mărarea lor, identificarea mulţimilor cu cele mai multe/ cele mai puţine/
tot atâtea elemente; / activitate frontală
Joc: Dacă... atunci (pornind de la evenimente din poveste)
Sortarea jucăriilor şi obiectelor/ rechizitelor din sala de clasă pe baza
unor criterii specificate
Joc: Semnătura personală – Conturarea propriei mâini, decuparea pe
contur, şi lipirea „mâinii“ lângă regulile clasei, ca acceptare a acestora/
activitate independentă
Culoarea
Sortarea şi
clasificarea
obiectelor pe
baza unui
criteriu
Tehnici de lucru:
conturare, decupare
• pagina 6 din caietul
de lucru
• creioane colorate
• jucării
• rechizite
• coli colorate
• carioci
• foarfece
Observarea
sistematică a modului
de implicare în sarcină
şi de rezolvare
Observarea modului
de realizare a
„semnăturii“
Aprecieri individuale
Activităţi pe discipline: Disciplina opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2
MM 2.3
MM 3.1
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă: prezenţa, noutăţi, agenda zilei
Reactualizarea regulilor clasei
Jocuri de receptare a sunetelor de intensităţi diferite – Ghiceşte ce sau
cine sunt; / activitate frontală
Jocuri de mişcare cu cântec şi onomatopee; /activitate frontală
Realizarea unui desen inspirat de cântecele audiate;/ activitate
independentă
Comunicarea cu
colegii si cadrele
didactice
Sunete de
intensitati diferite
Compozitii
• CD-uri cu muzică
pentru copii
Observare sistematică
Observarea acuităţii
auditive
Autoevaluare
MEM 2.1
CLR 1.3
AVAP 2.4
MEM 2.1
Alegerea traseului corect prin labirintul de pe pagina 7 din caiet;/ activi-
tate individuală
Descrierea traseului, menţionând elementele întâlnite, direcţia aleasă /
activitate în perechi
Joc: Labirintul silabelor – Despărţirea în silabe a cuvintelor care denu-
mesc elementele de pe traseul corect; /activitate frontală
Decuparea cărţilor de joc de pe paginile 1 şi 3 din caiet/ activitate
individuală
Recunoaşterea unor elemente din imagini după cerinţe referitoare la
culoare şi poziţionare în spaţiu;/ activitate frontală
Orientare
spaţială şi
localizări în
spaţiu
Despărţirea
cuvintelor în
silabe
Tehnici simple –
decupare
Poziţia elementelor
în spaţiul paginii
• pagina 7 din caietul
de lucru
• paginile 1 şi 3 din
caietul de lucru
• foarfece
Interevaluare:
compararea traseului,
descrierea lui
Observarea modului
de rezolvare a sarcinii:
ridicarea numărului de
degete egal cu
numărul silabelor unui
cuvânt
Activităţi pe discipline: Limba modernă
47
Activităţi integrate
AVAP 1.1
AVAP 2.3
CLR 2.3
Intuirea elementelor de limbaj plastic de pe pagina 8 – linie, pată de
culoare, forme /activitate frontală
Completarea desenului cu linii şi puncte şi realizarea unei compoziţii; /
activitate independentă
Prezentarea desenului obţinut; / activitate în perechi
Linia, culoarea,
punctul
Acte de vorbire:
a prezenta un
obiect
• Cartea uriaşă
Povestea celor zece
picături
• pagina 8 din caietul
de lucru
• creioane colorate,
carioci, acuarele
Observarea
comportamentului
participativ – ridicarea
cărţii de joc ce conţine
elementul descris
Observarea modului
de implicare şi de
realizare a sarcinii
Vin
eri
Activităţi integrate
CLR 3.4
MEM 2.1
CLR 2.2
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea
datei, reactualizarea regulilor clasei, orarul zilei
Repovestirea textului „Povestea celor zece picături“ cu ajutorul cărţilor
de joc (aranjarea lor în ordine, povestirea unui anumit moment, selectarea
unui moment preferat etc.)/ activitate frontală
Identificarea traseului corect în labirintul de pe pagina 9 din caiet
(drumul picăturilor spre ibric)/ activitate individuală
Realizarea de predicţii: la ce se gândeşte/ cum se simte una dintre
picături. Formularea unui mesaj simplu prin care să-şi exprime ideea./
activitate frontală
Conturarea şi colorarea picăturilor a căror stare este pe placul copiilor;/
activitate independentă
Povestirea după
imagini
Orientare în spaţiu
Acte de vorbire
Culorile spectrului
• Cartea uriaşă
• cărţile de joc cu
imagini din poveste
• pagina 9, caietul de
lucru
Constatarea calităţii
pronunţiei
Interevaluare în
perechi
Observarea modului
de formulare a
mesajelor
Observarea comporta-
mentului participativ
DP 2.1
CLR 2.2
AVAP 2.2
Discuţii referitoare la valoarea şi calităţile fiecărei persoane (a fiecărui
copil)
Joc de continuare a frazei „Îmi place de mine pentru că...“
Realizarea blazonului personal de pe pagina 10 din caiet
Prezentarea blazonului realizat
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă
faţă de sine şi
faţă de ceilalţi
Acte de vorbire: a
se prezenta
Trăsături
personale
• pagina 10 din
caietul de lucru
• creioane colorate
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea modului
de formulare a
mesajelor despre sine
Aprecieri individuale
Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport
MM 1.1
MM 3.1
CLR 2.2
Audierea a trei cântece pentru copii
Jocuri de mişcare propuse de profesor şi de copii sugerate de un cântec
ales împreună;/ activitate frontală
Descrierea modului de desfăşurare a jocului gândit de copii;/ activitate
frontală
Mişcare pe
muzică (sugerată)
Dialog despre joc
• CD cu cântece
pentru copii
Observarea
comportamentului
participativ
Aprecierea
creativităţii
48
Săptămâna a II-a: 24 septembrie – 28 septembrie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 4.3
CLR 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, noutăţi; distribui-
rea responsabilităţilor pentru săptămâna care începe, reactualizarea
regulilor clasei
Realizarea unui mesaj către colegi cu ajutorul desenelor, simbolurilor şi,
dacă este cazul, al literelor şi cuvintelor cunoscute;/ activitate individuală
Prezentarea mesajelor realizate
Crearea unei poveşti în grup „Povestea unei picături de ploaie“ (povestea va
fi scrisă de către profesor pentru realizarea unei culegeri de poveşti a clasei)
Comunicarea cu
colegii şi cu
cadrele didactice
Simboluri
neconvenţionale
Acte de vorbire:
a prezenta o
întâmplare
• coli albe A5
• foaie de flipchart
Observarea
sistematică a
colectivului de elevi
Expunerea mesajelor
scrise
Observarea modului şi
frecvenţei de
intervenţie în
activitate
CLR 2.3
AVAP 2.2
Dramatizarea poveştii create;/ activitate în grupuri mici
Realizarea unui desen după ghicitoare/ activitate individuală
Memorarea unei ghicitori despre ploaie
„Cad din nori mărgele,/ Lacrimi mari şi grele.
Pământul le primeşte/ Căci se răcoreşte/ Grâul bine creşte.“
Dialogul
Linie, punct,
culoare
• coli A5, creioane
colorate, carioci
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
grupului mic
Aprecieri individuale
MEM 3.1
AVAP 2.4
MEM 3.1
MEM 3.1
Discuţii despre vreme şi fenomenele meteo
Identificarea fenomenelor meteo specifice fiecărui anotimp pe baza
imaginilor de pe pagina 29 din caiet/ activitate frontală
Decuparea jetoanelor cu fenomene ale naturii din caietul de lucru, pagina
29/ activitate independentă
Prezentarea şi completarea Calendarului naturii, folosind jetoanele
obţinute/ activitate frontală
Asocierea fiecărui element reprezentat prin desen (obiect, acţiune) cu
fenomenul meteo potrivit, din desenele de pe pagina 11 din caiet/
activitate independentă
Joc LOTO cu fenomene ale naturii/ activitate în perechi
Fenomene ale
naturii (ploaie,
ninsoare, fulger,
lapoviţă)
Tehnici simple de
lucru: decuparea
Fenomene ale
naturii
• planşe – imagini
fenomene meteo
diferite; pagina 29
• pagina 29 carto-
nată, din caietul de
lucru, foarfece
• pagina 11 din
caietul de lucru
• jetoanele decupate
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea modului
de realizare a sarcinii
Prezentarea
cartonaşului necesar
completării
Calendarului
Interevaluare
AVAP 2.4
DP 1.1
Decorarea umbrelei de pe pagina 12 din caiet, folosind hârtie glasată,
creponată sau de mătase ori creioane colorate;/ activitate independentă
Joc: Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită;/ activitate frontală
Tehnici simple:
mototolire,
rupere, tăiere
Trăiri emoţionale,
stare de bine
• pagina 12 caiet
• hârtie glasată,
creponată sau de
mătase
•foarfece, lipici
Observarea modului
de folosire a tehnicii
de lucru alese
49
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 1.3
CLR 4.3
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa; identificarea zilei şi precizarea
datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei
Prezentare „Familia mea“; conversaţie de grup – membrii familiei,
rolurile pe care le avem în familie;/ activitate frontală
Separarea, din mesajele formulate, a cuvintelor care denumesc membrii
unei familii; familiarizarea cu noţiunile de sunet şi literă
Indicarea prin bătaie din palme a recunoaşterii prezenţei unui sunet din
cuvinte rostite de profesor/ activitate frontală
Realizarea de către fiecare copil, a unui mesaj adresat familiei sale,
folosind desene, cuvinte şi simboluri/activitate independentă
Prezentarea/ „citirea“ mesajelor (dacă copiii doresc acest lucru)/ activitate
frontală
Comunicarea cu
colegii si cu
profesorul
Sunete şi litere
Simboluri
neconvenţionale
utilizate în
mesajele scrise
• coli albe A5 (sau
mai mici)
Observarea
sistematică a
participării la discuţie
Aprecierea modului
de răspuns la sarcini:
indicarea prin bătaie
din palme a prezenţei
unui sunet într-un
cuvânt auzit
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 4.1
MEM 3.1
MEM 4.1
CLR 2.2
Discuţii despre picăturile de ploaie: de unde vin, ce se întâmplă cu ele,
când plouă/ activitate frontală.
Formularea de predicţii: Câte picături de ploaie acoperă o frunză mică,
mâna unui copil, o furnică etc./ activitate frontală.
Formularea de predicţii şi completarea primei coloane a tabelului de la
pagina 13 cu tot atâtea semne (X, ☼) câte picături de apă cred copiii că
umplu o linguriţă şi un capac de plastic/ activitate independentă.
Observarea experimentului – verificarea predicţiilor şi consemnarea
rezultatelor în a doua coloană a tabelului – desenează tot atâtea buline
câte picături au încăput în linguriţă şi în dop/ activitate frontală.
Compararea răspunsurilor din fiecare etapă a experimentului şi formula-
rea unor concluzii: ce estimare a fost mai aproape de adevăr, ce i-a făcut
să spună un număr mai mare sau mai mic; Continuarea predicţiilor: cu
câte linguriţe umplu un capac, câte capace umplu un pahar etc./ activitate
frontală.
Apreciere
globală şi
compararea
numărului de
elemente a două
mulţimi
Dialogul
• pagina 13 din
caietul de lucru
• pahar cu apă,
pipetă, linguriţă,
capac de sticlă
Observarea
comportamentului
participativ la discuţie
Observarea modului
de rezolvare a sarcinii
Aprecieri asupra
comportamentului de
observator şi raportor
Verificarea
completării fişei
experimentului
Activităţi pe discipline: Lb. modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 3.2
MEM 5.1
CLR 1.3
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, identificarea zilei şi precizarea
datei, completarea Calendarului naturii; agenda zilei.
Lectură după imaginile de la pagina 14 din caietul de lucru/ activitate
frontală.
Numărarea fiinţelor şi a obiectelor desenate pe pagina 14/ activitate
frontală.
Identificarea sunetului a în cuvintele folosite la formularea mesajului pe
baza imaginii.
Comunicarea cu
colegii si cu
cadrele didactice
Sunetul a.
Literele A şi a
• pagina 14 din
caietul de lucru
Observarea
sistematică a
comportamentului
participativ
50
AVAP 2.2
CLR 4.1
Intuirea literelor A şi a scrise cu diferite fonturi/ activităţi frontale.
Încercuirea literei A în cuvintele scrise pe fişă/ activitate individuală.
Numărarea literelor din cuvintele scrise. Ridică tot atâtea degete câte
litere are cuvântul FATĂ etc./ a literelor A din cuvinte etc.
Recunoaşterea şi colorarea cuvintelor care se referă la familie (MAMA,
TATA, FAMILIE, FRATE)/ activităţi frontale.
Realizarea literei A din fire, sârmă/ activitate individuală.
Desenarea literelor A şi a;/ activităţi individuale
Sortare şi
clasificare
• jetoane cu
denumirile
membrilor unei
familii
• sârmă
Observarea modului
de realizare a sarcinii:
indicarea prin
ridicarea degetelor a
numărului de litere
Aprecieri individuale
– acordare de
recompense ☺
MEM 4.2
DP 3.1
MEM 1.3
MEM 3.2
AVAP 2.3
Joc de mişcare: Poştaşul (Copiii stau în cerc. Conducătorul jocului spune:
„Poştaşul a adus scrisori pentru copiii blonzi şi cu vestuţe roşii... pentru
copiii care preferă fructele nu cartofii prăjiţi etc.“ . Cei care consideră că
li se potrivesc descrierile schimbă locurile între ei, în ritm alert.)/
activitate frontală.
Jocul mulţimilor – descrierea jetoanelor pe care sunt desenate jucării;
gruparea lor: au acelaşi număr de jucării, au un număr mai mare de jucării
decât numărul...; ordonarea lor de la cele mai puţine la cele mai multe şi
invers/ activitate frontală.
Observarea primului şir de desene de pe pagina 15 din caietul de lucru şi
identificarea numărului de elemente componente, felul lor, compararea
numărului de elemente, identificarea regulii de formare a şirului;/
activitate frontală.
Observarea şi continuarea următoarelor 3 şiruri/ activitate independentă
Realizarea unui şir cu elemente la alegere, pe spaţiul avut la dispoziţie pe
pagina 15;/ activitate independentă.
Operatori logici
Reguli elementare
ale rutinelor din
clasa pregatitoare
Compararea
numărului de
elemente a două
mulţimi
Modele repetitive
Linia şi punctul
• cărţile de joc
(jucării şi elemente
din natură) decupate
din paginile
cartonate ale
caietului de lucru
• pagina 15 din
caietul de lucru
• creioane colorate
Observarea
participării la jocurile
de mişcare
Observarea modului
de ordonare a cărţilor
de joc
Aprecierea
răspunsurilor
Aprecieri privind
rezolvarea sarcinilor
independente
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 2.4
MM 1.1
MM 2.1
MM 3.1
MM 1.3
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii;
agenda zilei.
Discuţie despre activităţile desfăşurate în familie, toamna;/ activitate
frontală.
Audierea cântecului „Bate vântul frunzele“.
Exersarea asimilării integrale a cântecului.
Executarea unor mişcări potrivite conţinutului, pe muzică;/ activitate
frontală.
Joc-concurs de recunoaştere şi imitare a sunetelor din natură (după CD
sau în natură/ în curtea şcolii)/ activitate frontală.
Desenarea unor elemente sugerate de conţinutul cântecului învăţat;/
activitate independentă.
Comunicarea cu
colegii şi cu
cadrul didactic
Anotimpul toamna
Creaţii muzicale
accesibile
Sunete din
natură
Compoziţii
• planşă (activităţi de
toamnă)
• CD cu cântecul de
învăţat şi cu sunete
din natură
• coli albe A5
Observarea
comportamentului
participativ la discuţie
Aprecierea
comportamentului de
ascultător
Observarea modului
în care copiii execută
mişcările
Acumulare de puncte
Expunerea desenelor
MEM 5.1 Gruparea desenelor după elemente comune, care se repetă;/ activitate pe Sortarea şi
52
51
AVAP 1.2
MEM 2.2
MEM 1.3
grupe
Asocierea fiecărei forme colorate de pe pagina 16 cu imaginea simbol din
partea de sus a paginii şi cu pata de culoare din josul paginii;/ activitate
independentă
Compararea numărului de figuri geometrice de pe pagina 16 grupate după
diferite criterii;/ activitate frontală
Ordonarea jetoanelor cu figuri geometrice după modelul primului rând şi
descrierea figurilor şi a şirului obţinut;/ activitate frontală
Joc LOTO cu figuri geometrice şi culori;/ activitate în perechi
clasificarea
obiectelor
Culorile spectrului
solar
• pagina 16 din
caietul de lucru
• jetoanele cu figuri
geometrice şi culori,
decupate din paginile
cartonate (pagina 30)
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Interevaluare, în
cadrul jocului în
perechi
Activităţi pe discipline: Lb. modernă
Activităţi integrate
AVAP 1.2
AVAP 1.2
AVAP 2.4
DP 1.1
Discuţie despre culoarea picăturilor de apă (De ce picăturile din poveste
au culori diferite?) Precizarea culorilor pe care picăturile de apă le-au
împrumutat de la obiectele pe care au căzut./ activitate frontală
Identificarea culorii unor obiecte din clasă – Joc: Ghici ce culoare am!/
activitate frontală
Decorarea ramei de la pagina 17 (pictură)/ activitate independentă
Realizarea unui tablou intitulat Familia mea;/ activitate independentă
Culorile
spectrului solar
Trăiri emoţionale,
stare de bine
• Cartea uriaşă/
cărţile de joc cu
imagini din poveste
• jetoane-culori
• pagina 17 din
caietul de lucru,
harie, lipici
Observarea
comportamentului
participativ şi a
corectitudinii
răspunsurilor
ridicarea jetonului
colorat ca răspuns la
întrebare
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 2.4
CLR 1.3
AVAP 2.2
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendarul naturii,
agenda zilei
Crearea unei poveşti de grup: Povestea norului de ploaie, pe baza
imaginii de la pagina 18 din caietul de lucru;/ activitate frontală
Identificarea cuvintelor care încep cu sunetul p, folosite pe parcursul
dramatizării (Profesorul pronunţă un şir de cuvinte în care se află şi cele
avute în vedere; copiii bat din palme sau fac un alt semn convenit, la
recunoaşterea cuvintelor)/ activitate frontală
Intuirea şi descrierea literelor P şi p, urmărirea conturului cu degetul, cu
vârful creionului, trasarea conturului în aer, pe palmă etc./ activitate
frontală
Colorarea literelor P şi p (titlu);/ activitate individuală
Identificarea poziţiei literei P în cuvintele scrise pe pagina 18 şi
încercuirea sa, apoi numărarea literelor P de pe pagină;/ activităţi frontale
Desenarea literelor P şi p/ activitate independentă
Joc Dacă aş fi ... (o picătură de apă/ de cerneală/ de lapte..., mi-ar plăcea
să...)/ activitate frontală
Povestire dupa
imagini
Sunetul p
Literele P şi p de
tipar
Autocunoaştere
• pagina18 din
caietul elevului
Observarea
sistematică a
participării la
activitate şi a
integrării enunţurilor
proprii în povestea
grupului
Observarea realizării
sarcinilor de lucru
Aprecieri individuale
şi globale
DP 1.1; 2.1
Discuţii despre trăirile şi manifestările emoţionale (Ce crezi că simte
norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când?)/
activitate frontală
Colorarea picăturii preferate. Argumentarea alegerii picăturii şi a culorii
Trăire şi
manifestare
emoţională
Culoarea
• pagina18 din
caietul de lucru
• creioane colorate
Aprecierea verbală a
răspunsurilor
53
AVAP 2.2
folosite;/ activitate individuală + frontală
Discuţie: Ce fac atunci când sunt.../ activitate frontală
Mesaj la sfârşit de săptămână: reprezentarea prin desen a propriei stări
sufleteşti (pe postit-uri)/ activitate individuală
Acte de vorbire: a
formula o idee
despre sine
Starea de bine
• postit-uri
Observarea
participării la dialog
Postarea mesajelor la
Panoul vorbitor
Activităţi pe discipline: Ed. fizică şi sport
MM 2.1
MM 2.2
MM 3.1
AVAP 2.2
Reproducerea în colectiv a cântecului „Bate vântul frunzele“
Acompanierea cântecului cu jucării muzicale sau/şi cu percuţie
corporală;/ activităţi frontale
Audierea unor cântece de toamnă pentru copii;/ activitate frontală
Realizarea unor desene sugerate de textul cântecelor audiate/ activitate
individuală
Cântare vocală şi
instrumentală
Creaţii muzicale
accesibile
Culorile toamnei
• CD cu cântece
pentru copii
• jucării muzicale
• coli A4, creioane
colorate, carioci
Observarea modului de
interpretare a cântecului
şi a comportamentului
participativ
Expunerea desenelor
şi acordarea de
recompense ☺
Săptămâna a III-a: 1-4 octombrie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 1.3
AVAP 2.2
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă:
Salutul şi prezenţa – Joc: Ghemul magic – Ghemul este ţinut de profesor,
care îl transmite unui copil, numindu-l şi salutându-l (Bună dimineaţa,
Maria!). Copilul care primeşte ghemul îl transmite mai departe, salutând
un alt copil, ţinând de o parte a firului. Ghemul trebuie să ajungă la
fiecare copil, formând o reţea. Copiii sunt întrebaţi cum s-au simţit pe
parcursul jocului şi se discută despre faptul că reţeaua formată reprezintă
clasa lor.
- Ziua şi data, reactualizarea regulilor clasei, distribuirea responsabili-
tăţilor pentru săptămâna care începe, Calendarul naturii
Exerciţiu cu cărţile de joc reprezentând imagini din Povestea celor zece
picături: identificarea unor obiecte a căror denumire începe cu sunetul i;/
activitate frontală
Joc: Spune cuvinte care încep cu sunetul i;/ activitate frontală
Prezentarea şi intuirea literelor I şi i;/ activitate frontală
Colorarea literelor I şi i (titlu)/ activitate independentă
Reprezentarea prin cerculeţe a literelor care formează cuvântul-nume al
obiectelor reprezentate pe pagina 19 din caietul de lucru. Colorarea cu
roşu a cerculeţelor corespunzătoare literei I./ activitate independentă
Comunicarea cu
colegii şi cu
cadrele didactice
Sunetul i
Literele I şi i de
tipar
• ghem de sfoară
• cărţile de joc cu
imagini din Povestea
celor zece picături
• pagina 19 din
caietul de lucru
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
Observarea
sistematică a modului
în care se răspunde la
sarcinile de lucru:
ridicarea cărţii de joc
pe care este desenat
obiectul
MEM 2.1 Trasarea drumului prin labirintul de pe pagina 19./ activitate indepen- Orientarea în Autoevaluare
54
dentă, suplimentară (recompensă) spaţiu
CLR 4.1
CLR 2.4
Desenarea literelor I şi i pe spaţiul din josul paginii./ activitate indepen-
dentă
Povestirea unei întâmplări prin care ar fi putut trece copilul şi pisica
(găsirea unor nume potrivite care să înceapă cu sunetul i)/ activitate
frontală
Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător (dialog copil – pisică singură/ tristă/
bolnavă etc)/ activitate frontală
Literele I şi i
Povestire după
imagini
Dialogul
• pagina 19 din
caietul de lucru
• jucării/ marionete
Observarea modului
de realizare a sarcinii
de lucru
Aprecierea povestirii
create şi a participării
la jocul de rol
MEM 2.1
AVAP 2.3
CLR 2.3
Ghiceşte unde este – joc de orientare spaţială şi localizare în spaţiul
clasei. Un copil se întoarce cu spatele sau iese din clasă. Profesorul
ascunde un obiect. Când copilul este chemat în clasă, colegii îi descriu
unde a fost ascuns obiectul folosind sintagmele în, pe, deasupra,
dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos/ activitate frontală
Desenarea unei gărgăriţe pe stupul galben/ un melc lângă furnică/ pe
ciupercă un fluture/ sus un nor etc. Colorarea gărgăriţei de pe frunză etc.
Completarea desenului cu elemente indicate de profesor şi/sau de copii/
activitate frontală
Joc Ghici cine sunt! – identificarea obiectelor din clasă după indicii
referitoare la localizarea, forma, culoarea şi mărimea lor./ activitate
frontală
Prezentarea propriei persoane în funcţie de poziţionarea în clasă/
activitate frontală
Orientare
spaţială şi
localizare în
spaţiu
Elemente de
limbaj plastic
A se prezenta
• pagina 20 din
caietul de lucru
• creioane colorate,
carioci
Observarea activităţii
copiilor
Aprecieri globale şi
individuale
Acumulare de puncte
pentru răspunsurile
corecte
Observarea modului
de formulare a
mesajelor
AVAP 1.2
AVAP 2.4
CLR 2.2
Observarea elementelor desenate pe pag. 31-32 şi precizarea culorii
fiecăruia;/ activitate frontală
Decuparea pe contur a elementelor de pe pag. 31-32 (nor, picături/ petale,
soare)/ activitate independentă
Realizarea unei lucrări, la alegere: „Norul picăturilor de culoare“ sau
„Floarea curcubeului“/ activitate independentă
Formularea unui mesaj simplu, prin care să-şi exprime opinia, referindu-
se la lucrările colegilor./ activitate frontală
Culorile
spectrului solar
Tehnici simple –
decupare dupa
contur
A formula o idee
apreciativă
• paginile cartonate
31-32
• foarfece, lipici, fire
de aţă albă, subţire
(pentru nor) sau pai
de suc (pentru floare)
Observarea modului
de aplicare a tehnicii
de lucru (tăiere)
Turul galeriei
(interevaluare)
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 3.1
CLR 2.3
CLR 1.3
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, Calendar, agenda
zilei
Discuţii despre programul zilnic şi despre activităţile preferate;/ act.
frontală
Lectură după imaginea de la pagina 21. Colorarea jucăriilor din camera
copiilor ;/ activitate frontală
Formularea de mesaje simple despre sine, cu referire la camera
personală/ colţul personal / activitate frontală
Reguli elementare
ale noilor rutine
A prezenta un
obiect personal
Sunetul c
• pagina 21 din
caietul de lucru
Observarea
sistematică a
comportamentului
participativ
Observarea modului
de formulare a
mesajului
AVAP 2.2
CLR 4.1
Identificarea dintr-un şir de cuvinte (folosite în mesajele formulate) a
celor care încep cu sunetul c;/ activitate frontală
Observarea literelor C/c şi asocierea cu sunetul c; colorarea literelor titlu/
activitate frontală; Încercuirea literei C în cuvintele scrise pe pagina 21/
activitate frontală; Modelarea literei C din plastilină;/ act. independentă
Desenarea literelor C şi c pe spaţiul de pe pag. 21/ activitate independentă
Literele C şi c
Tehnici de lucru
simple - modelare
• plastilină
Acordarea de semne
recompensă ☺
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
CLR 2.3
MM 2.3
MEM 4.1
AVAP 1.2
MEM 4.1
MM 2.3
Discuţie despre locuinţele oamenilor şi condiţiile de viaţă necesare;/
activitate frontală
Joc: Casa animalelor – numirea adăpostului unor animale indicate şi
imitarea sunetelor produse de acestea (onomatopee)/ activitate frontală
Asocierea fiecărei fiinţe cu locul unde trăieşte;/ activitate frontală
Colorarea animalelor întâlnite doar într-unul dintre mediile de viaţă
prezentate, la alegere;/ activităţi independente
Precizarea cât mai multor lucruri despre... (se indică, pe rând, câteva
dintre animalele reprezentate pe pagina 22)
Numirea doar a fiinţelor cu două picioare reprezentate pe pagina caietului
Identificarea de asemănări şi deosebiri între două fiinţe/ medii de viaţă
precizate;/ activităţi frontale
Jocul sunetelor – Copiii se împart în cinci grupe (de exemplu, grupa
răţuştelor, a pisicilor, a câinilor, a urşilor şi a puilor de găină). Se va
interpreta melodia „Melc, melc codobelc“, dar nu pronunţând cuvintele
cântecului, ci cu onomatopeele specifice grupei din care fac parte copiii
(mac, mac, mac/ miau, miau, miau ş.a.m.d.)/ activitate frontală
A formula o idee
despre fapte
cunoscute
Condiţii de viaţă
Sortare şi
clasificare
A formula idei
despre animale
cunoscute
Sunete din natura
• pagina 22 din
caietul elevului
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Aprecierea
răspunsurilor
Observarea
participării la joc şi a
reacţiilor avute pe
parcursul acestuia
Activităţi pe discipline: Lb. modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 1.3
AVAP 2.2
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua, data, Calendarul naturii,
agenda zilei
Joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, folosind păpuşi pe deget şi
marionete, pe teme sugerate de copii/ activitate pe grupe mici
Joc Ghiceşte diferenţa – prezentarea literelor A şi Ă şi observarea
diferenţei; asocierea fiecărei litere cu sunetul corespunzător;/ activitate
frontală
Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă;/ activitate frontală
Asocierea imaginilor de pe pagina 23 cu litera iniţială a cuvântului şi cu
cuvântul corespunzător; / activitate frontală
Colorarea literei Ă - titlu şi încercuirea acesteia în cuvinte.
Transcrierea prin fotografiere vizuală a cuvintelor indicate pe pagină
(CAP şi AC)/ activitate individuală
Comunicarea cu
colegii si cu
cadrele didactice
Sunetul ă
Literele Ă şi ă de
tipar
• păpuşi pe deget,
marionete, jucării de
pluş
• jetoane/ planşe cu
literele A şi Ă, a şi ă
sau paginile 14 şi 23
din caiet
• pagina 23 din
caietul de lucru
Observarea
participării la jocul de
rol
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea efectuării
sarcinilor de lucru.
55
Desenarea şi colorarea imaginilor corespunzătoare acestor cuvinte/
activitate individuală
Linia de contur
Aprecierea rezolvării
sarcinii
AVAP 2.2
MEM 1.1
MEM 1.2
MEM 5.1
Observarea literelor scrise pe pagina 24 din caietul de lucru.
Colorarea literelor respectând codul: A - albastru închis, Ă - albastru
deschis, I - indigo, C - violet, P - verde;/ activitate independentă
Numărarea literelor colorate şi necolorate şi completarea unui grafic (pe
axa x – culori, pe axa y valori; spaţiul cuprins între axe, împărţit în
pătrăţele; fiecare literă de o anumită culoare va fi marcată cu un semn, de
exemplu ■ , sau se haşurează pătrăţelele)/ activitate frontală
Compararea coloanelor obţinute şi formularea de concluzii: Ce culoare a
fost folosită mai des? Câte litere sunt necolorate? Care sunt mai multe,
cele colorate sau cele necolorate?/ activitate frontală
Desenarea unei mulţimi cu tot atâtea elemente (cerculeţe) câte litere sunt
colorate cu albastru (o mulţime) şi a unei a doua mulţimi cu tot atâtea
elemente câte litere au fost colorate cu verde (Se oferă model).
Compararea numărului de elemente ale celor două mulţimi realizând
corespondenţa între elemente/ activitate frontală + independentă
Identificarea şi haşurarea elementului care nu este literă – pagina 24;/
activitate independentă
Culorile spectrului
solar
Apreciere
globală,
compararea
numărului de
elemente a două
mulţimi
A formula o idee
pe baza unor
observaţii
• pagina 24 din
caietul de lucru
• foaie de flip-chart
• coli albe A5,
creioane colorate
• pagina 24 din
caietul de lucru
Observarea implicării
în sarcină
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea modului
de formulare a
observaţiilor
Expunerea fişelor cu
mulţimi
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2
AVAP 1.1
MM 1.1
MM 2.1
MM 2.3
MM 3.1
AVAP 2.4
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, agenda zilei, Calendarul naturii
Vizionarea unui film documentar/PPT despre toamnă - fenomene ale
naturii, activităţile oamenilor, viaţa animalelor
Audierea cântecului „Acum e toamnă da“
Exersarea asimilării integrale a cântecului
Reproducerea cântecului cu acompaniament – percuţie corporală (bătăi
din palme, bătăi cu degetul în măsuţă etc.)
Realizarea unor marionete sugerate de textul cântecului
Mesaje vizuale
simple despre
fenomene ale
naturii
Cântare vocală şi
instrumentală
Tehnici simple de
lucru: tăiere
• prezentare PPT sau
film documentar
• CD cu cântecul
„Acum e toamnă, da“
• hârtie glasată,
foarfece, paie
Observarea
comportamentului de
observator/ receptor al
mesajului vizual
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea produselor
MEM 1.1
MM 3.1
MEM 3.2
Jocuri cu mişcare – Formarea unor mulţimi cu ajutorul marionetelor
realizate (mulţimi de copii cu marionete)/ activitate frontală
Compararea elementelor a două mulţimi prin realizarea corespondenţei
element cu element (formarea de perechi între copiii din două mulţimi
distincte);/ activitate frontală
Observarea exerciţiilor de pe pagina 25 din caietul de lucru.
Încercuirea cu roşu a celor două litere „rătăcite“ în fiecare dreptunghi/
grup de litere./ activitate independentă
Compararea
numărului a
două mulţimi
• CD cu cântecul
învăţat
• marionetele lucrate
• pagina 25 din
caietul de lucru
Observarea respectării
instrucţiunilor şi a
rezolvării sarcinilor
Interevaluare în
perechi
56
MEM 5.1
MEM 1.2
Selectarea şi colorarea din şir numai a literelor care formează cuvântul
scris lângă fiecare imagine./ activitate independentă
Desenarea a tot atâtea bile câte litere are fiecare cuvânt. Compararea
mulţimilor de bile obţinute/ activitate frontală
Sortare
Litere cunoscute
şi cuvinte
Observarea modului
de formulare a
răspunsurilor
Activităţi pe discipline: Lb. modernă
Activităţi integrate
CLR 3.4
MEM 4.1
AVAP 1.2;
AVAP 2.3
Descifrarea cuvântului ascuns în mesajul cu simboluri de pe pagina 27 /
activitate frontală
Discuţii despre curcubeu: când apare, ce culori are, unde şi când au mai
observat grupul de culori din curcubeu;/ activitate frontală
Observarea şi discutarea imaginii de pe pagina 27
Realizarea unei compoziţii în care apare un curcubeu;/ activitate independentă
Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat, iar
ceilalţi, până se numără la trei, trebuie să numească un obiect care are
acea culoare/ activitate frontală
Mesaje cu
simboluri
Fenomene din
natură
Culorile
spectrului solar
• pagina 27 din
caietul de lucru
• creioane colorate/
acuarele; coli de bloc
mic de desen
Observarea
sistematică a
comportamentului
participativ
Expunerea planșelor
Observarea
comportamentului
partcipativ
Vin
eri
Activităţi integrate
CLR 3.2
AVAP 2.2
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: salutul, prezenţa, ziua şi data, meteo, agenda zilei
Repovestire „Povestea celor zece picături“/ activitate frontală
Asocierea unor enunţuri verbale cu cărţile de joc ce prezintă momente din
poveste; / activitate frontală
Discuţii despre formula de încheiere a poveştii – pagina 27 din caiet:
AM ÎNCĂLECAT PE-O ŞA
CA SĂ-ŢI ZIC POVESTEA AŞA.
ŞI-AM ÎNCĂLECAT PE ... UN ZMEU
CA SĂ-ŢI ZIC DE CURCUBEU.
Colorarea literelor învăţate care apar în textul de pe pagina 27
Desenarea şi colorarea unui zmeu folosind toate culorile din spectrul
solar / activitate independentă
Povestire dupa
imagini
Dialogul
Sunete şi litere
Culorile spectrului
solar
• cartea uriaşă
Povestea celor zece
picături
• cărţile de joc cu
imagini din poveste
• pagina 27 din
caietul de lucru
Observarea sistema-
tică a comportamen-
tului participativ
Observarea corectitu-
dinii pronunţiei şi a
vitezei de memorare
Expunerea desenelor
DP 2.1
MEM 3.2
DP 2.1
CLR 4.3
Completarea unui tabel privind starea sufletească a copiilor; argumen-
tarea stării (Sunt bucuros pentru că.../ Sunt trist pentru că...)/ activitate
frontală.
Observarea datelor obţinute şi interpretarea lor / activitate frontală.
Joc Şi mie îmi place – Copiii stau în cerc, pe scaune. Profesorul face o
afirmaţie (Îmi place să mă uit la desene animate). Cei cărora le place
această activitate se ridică spunând „Şi mie îmi place“, însoţind formula
de un gest care să exprime bucuria, la alegerea copiilor sau stabilit de
comun acord./ activitate frontală.
Realizarea unui mesaj către un membru al familiei, în care să-şi exprime
sentimentele, gândurile, folosind simboluri, desene, cuvinte. Se dau
cuvintele MAMA, TATA, FRATE etc, pentru a putea fi transcrise prin
fotografiere vizuală/ activitate individuală
Trăire şi
manifestare
emoţională.
Starea de bine
Simboluri
neconvenţionale
utilizate în
mesajele scrise
• coli A5 albe sau
colorate, creioane,
carioci
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea modului
de realizare a
mesajului şi de
participare la discuţie
57
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
MM 2.1
MM 2.2
CLR 2.4
Interpretarea cântecelor învăţate pe parcursul unităţii tematice/ activitate
frontală.
Acompanierea cu jucării muzicale şi cu percuţie corporală/ activitate
frontală.
Joc Ghiceşte melodia – Audierea liniei melodice şi identificarea
cântecului/ activitate frontală.
Jocul rimelor – Crearea de rime pornind de la cuvinte selectate din textul
cântecelor/ activitate frontală.
Discuţii privind activitatea din săptămâna care se încheie; recomandări
privind petrecerea timpului liber.
Cântare vocală şi
instrumentală
Cuvântul
A formula o idee,
o preferinţă
• CD cu cântece
pentru copii
Observarea
comportamentului
participativ
Aprecierea
răspunsurilor date
*Paginile 26 şi 28 sunt la dispoziţia profesorului.
ORARUL UNITĂŢII TEMATICE
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI
Comunicare în limba romănă Comunicare în limba română Comunicare în limba română Muzică şi mişcare Comunicare în limba română
Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului
Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului
Disciplină opţională Limbă modernă Educaţie fizică şi sport
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Dezvoltare personală Educaţie fizică şi sport Arte vizuale şi abilităţi
practice
Muzică şi mişcare
58
Proiectarea unității tematice: „ÎNTÂMPLĂRI CU FURNICI”
Perioada: 3 săptămâni (8-26 octombrie)
Săptămâna I: 8-12 octombrie
Ziua Competențe
specifice
Activități integrate/pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activități integrate
DP 2.2
CLR 2.3
CLR 1.2
DP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc în aer liber: „Salutăm natura!” (Bună dimineaţa, fir de iarbă!
Salut, soare vesel! Bună, furnicuţo! Bună dimineaţa, Ionuţ! Bună
dimineaţa, doamna învăţătoare! ...)
Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut
timpul liber la sfârşitul săptămânii anterioare /activitate frontală
Formularea de predicţii pe baza titlului și pe parcursul audierii
poveştii „Întâmplări cu furnici”/activitate frontală
Recunoaşterea unor comportamente bazate pe grijă/ neglijenţă faţă
de sine şi faţă de ceilalţi prin raportare la comportamentul
personajelor din poveste; formulare de răspunsuri la întrebări care
dezvoltă gândirea critică despre reguli ale conviețuirii în grup/
activitate frontală
Comunicarea cu colegii
şi cadrele didactice
Dialog despre petrecerea
timpului liber
Reguli de comunicare în
activitatea şcolară
Calendarul naturii
Cartea uriaşă
„Întâmplări cu furnici”
Observarea modului
în care sunt utilizate
formulele de salut
Observarea
sistematică a
comportamentului de
ascultător
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
MEM 5.1
MEM 3.1
MM 3.1
Identificarea în diferite ilustrații a insectelor cunoscute;
gruparea/sortarea acestora în funcție de mediul de viață în care
trăiesc/activitate în grup
Formulare de predicții „Ce insecte credeți că veți întâlni în curtea
şcolii?” – tabel 1, pagina 5 din caietul elevului/ activitate
individuală
Observarea directă, în mediul natural din apropierea școlii, a unor
insecte și identificarea acestora pe imaginile din tabelul cu
predicții /activitate individuală
Discuții despre mediul de viață al furnicilor pe baza ilustrațiilor
din cartea uriaşă/activitate frontală
Exersarea mişcărilor sugerate de textul cântecelor intonate de
învățător (mersul în șir al furnicilor, zborul fluturilor, saltul
greierilor etc.) /activitate frontală
Categorii de insecte
Medii de viață ale
insectelor
Mişcarea pe muzică
sugerată de textul
cântecului
Cartea uriaşă
„Întâmplări cu furnici”,
reviste, atlas zoologic
Tabel 1/pagina 5,
creioane
Cântece adecvate temei
Interevaluare
Autoevaluare
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
Observarea
comportamentului de
ascultător
59
AVAP 1.2
AVAP 2.4
CLR 2.3
AVAP 2.4
Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 1)
Observarea aspectului unui mușuroi de furnici pe baza imaginilor
din cartea uriașă/activitate frontală
Recunoașterea diferitelor tipuri de puncte întâlnite în mediul
familiar/activitate frontală
Ruperea și mototolirea hârtiei/activitate individuală
Lipirea hârtiei mototolite pe un suport având formă de mușuroi
(castron, ghiveci etc.)/activitate în grup
Joc de rol „O zi în mușuroiul de furnici” (activitate în grup) sau
decuparea după contur a cărților de joc din caietul de lucru.
Rolul constructiv al
punctului
Ruperea, mototolirea şi
lipirea hârtiei
Dialogul
Decupare după contur
Cartea uriaşă
„Întâmplări cu furnici”
Hârtie (de mătase,
creponată etc.), castron
de plastic, lipici
Cărţile de joc din
caietul de lucru
Observarea
sistematică a
comportamentului de
observator
Proiect: În lumea
furnicilor – machetă
Analiza produselor
activităţii de grup
Interevaluare
Ma
rți
Activităţi integrate
DP 1.1
CLR 2.4
CLR 1.3
AVAP 1.2
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc.
Joc: „Dacă aş fi o insectă, aş vrea să fiu... deoarece...”
Povestire „Întâmplări cu furnici”, pe baza cărţilor de joc /activitate
în perechi sau în grupuri mici
Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/conţine/
se termină cu sunetul f/activitate frontală
Observarea literelor f și F și identificarea lor în șirul de litere
scrise cu diferite fonturi –pagina 6 din caietul elevului/ activitate
individuală
Realizarea literei F din fire, sârmă/activitate individuală
Desenarea literelor f și F în diferite contexte (pagina 6 din caiet)/
activitate individuală
Caracteristici personale
Povestirea după imagini
Sunetul f
Rolul constructiv al liniei
Literele f și F
Cartea uriaşă
„Întâmplări cu furnici”,
cărţile de joc din
poveste
Pagina 6 din caiet
Sârmă, fire, plastilină
Pagina 6 din caiet
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Autoevaluare
Observarea
sistematică
Activități pe discipline: Religie
Activități integrate
CLR 3.2
MEM 3.1
MEM 5.1
Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele f și F/
activitate individuală
Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe
jetonul mare cu litera F/activitate frontală
Observarea și identificarea părților componente ale corpului unei
insecte – imaginea 1, pagina 7 din caiet
Completarea părților componente care lipsesc în imaginile 2, 3, 4
și 5 – pagina 7 din caiet /activitate individuală
Observarea diferențelor existente între părțile componente ale
diferitelor insecte, în funcţie de mediul în care trăiesc; gruparea/
clasificarea insectelor în funcție de mediul de viaţă/activitate în
grup
Literele f și F
Alcătuirea corpului unei
insecte
Cărţile de joc, jetoane
cu litere
Pagina 7 din caietul
elevului
Interevaluare
Autoevaluare
Observarea modului
în care copiii
utilizează formulele
de adresare
60
DP 2.2
Joc de rol: „Invitaţie la masă” (simularea unei conversaţii pe baza
imaginii din cartea de joc cu litera F)/ activitate în perechi
Comunicarea cu colegii Carte de joc cu litera F
MEM 6.1
AVAP 1.2
AVAP 2.3
Aproximarea mărimii unei furnici pe baza unor unităţi de măsură
neconvenţionale /activitate individuală
Compararea mărimii unei furnici în raport cu obiecte din mediul
apropiat (pagina 8 din caiet)/ activitate în perechi
Observarea pe diferite imagini a rolului constructiv al liniei în
realizarea unor părți ale corpului furnicilor /activitate frontală
Proiect: În lumea furnicilor – machetă (Activitatea 2)
Realizarea unei compoziții „Drumul către mușuroi”, pe o coală de
flip-chart pe care se află aşezat muşuroiul confecționat anterior -
utilizarea dactilopicturii pentru a reprezenta capul, abdomenul și toracele furnicilor.
Utilizarea diferitelor tipuri de linii pentru a reda antenele și picioarele furnicilor/activitate în grup
Corpul insectelor
Linia cu scop de contur
Dactilopictura
Caietul elevului –
pagina 8; diferite
obiecte de dimensiuni
mici
Reviste, atlas zoologic,
manuale vechi,
videoproiector, CD
Acuarele, carioci, coli
flip-chart
Autoevaluare
Proiect: În lumea
insectelor - machetă
„Turul galeriei”
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 1.2
CLR 1.3
CLR 1.1
DP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Lectură după imagini (pagina 2 din cartea uriașă) pentru
identificarea rolului/responsabilităţilor membrilor unei familii/
activitate frontală
Identificarea într-o suită de imagini (pagina 9 din caietul elevului)
a celei corespunzătoare personajului principal din poezia audiată
(„O furnică” de T. Arghezi) /activitate individuală
Despărțirea în silabe a cuvintelor (pagina 9 din caiet)
Selectarea dintr-o suită de imagini (pagina 9) a cuvintelor care
conţin sunetul f şi identificarea poziţiei acestuia în silabă/
activitate individuală
Joc de mimă pe versurile poeziei „O furnică” de T. Arghezi rostită
de elevi împreună cu învăţătorul/ activitate individuală
Ilustrarea prin desen (pagina 9 din caiet) a rolului membrilor
propriei familii / activitate individuală
Comunicarea cu colegii
Despărţirea cuvintelor
în silabe
Dialog despre roluri în
familie
Dialog despre activităţi
zilnice in familie
Cartea uriașă
„Întâmplări cu furnici”
(pagina 2)
Caietul elevului –
pagina 9
Caietul elevului –
pagina 9, creioane
colorate, carioci
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Autoevaluare
Autoevaluare
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 1.1
MEM 2.1
Selectarea din setul de jetoane mari a celui corespunzător
mesajului emis de învățător: Un arici cară un măr / activitate
individuală
Identificarea pozițiilor spațiale ale unor obiecte din imaginea de pe
cartea de joc selectată, prin exerciții orale de tipul Adevărat/Fals
Înţelegerea mesajului
audiat
Poziţii spaţiale
Cărţi de joc
Carte de joc – coş cu
fructe
Autoevaluare
Observarea
răspunsurilor oferite la
61
MEM 1.1
(pentru enunțurile adevărate emise de învățător, elevii ridică
jetonul – emoticon vesel) / activitate frontală
Identificarea în ilustrația de pe cartea de joc selectată a obiectelor/
ființelor care apar o singură dată.
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente ale unei
mulțimi cu un element; construirea unor mulțimi având drept
cardinal numărul 1 (pagina 10 din caietul elevului)/ act. în perechi
Recunoașterea cifrei 1 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite
fonturi/ activitate individuală
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 1/ act. individuală
Numărul și cifra 1
Jeton – emoticon vesel
Pagina 10 din caietul
elevului
sarcină
Aprecieri globale și individuale
Evaluarea prin sondaj
MM 1.1
CLR 2.4
AVAP 2.3
MM 2.2
Joc: ascultarea înregistrărilor unor sunete lungi sau scurte emise
tare/încet de insecte diferite și asocierea acestora cu mișcări
corporale corespunzătoare /activitate frontală
Recunoașterea unui instrument muzical prin formularea de între-
bări despre caracteristicile acestuia (joc: „Ghicește instrumentul la
care m-am gândit!” – pagina 10 din caietul elevului) / act. frontală
Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală
Acompanierea cu jucării muzicale a cântecului „Greieraşul” de
D.D. Stancu /activitate frontală
Sunetul din mediul
înconjurător: lung-
scurt, tare-încet
Formularea de intrebari si
raspunsuri despre un
obiect
Jucării muzicale
CD-player
Pagina 10 din caietul
elevului
Borcane, doze metalice,
sticle de plastic, pietre
Observarea reacţiilor
copiilor
Interevaluare
Observarea reacţiilor
copiilor
Activităţi pe discipline: Educație fizică
Jo
i
Activităţi integrate
DP 1.1
CLR 3.2
CLR 1.3
CLR 3.1
AVAP 1.2
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuții pe baza imaginii de la pagina 3 din cartea uriașă
/activitate frontală
Joc de intercunoaștere: „Găsește-ți perechea!” (elevii se grupează
câte 2 în funcție de activitatea preferată)
Selectarea jetoanelor cu imagini care conțin literele u și U /
activitate individuală
Formularea de răspunsuri la întrebări pe baza imaginii de pe
jetonul mare cu litera U /activitate frontală
Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține
sunetul u/ activitate frontală
Observarea literelor u și U și identificarea lor în șirul de litere
scrise cu diferite fonturi – pagina 11 din caietul elevului /activitate
individuală
Realizarea literei U din fire, sârmă /activitate individuală
Desenarea literelor u și U în diferite contexte (pagina 11 din caiet)/
activitate individuală
Caracteristici personale
Sunetul și literele u/U,
de tipar
Cartea uriaşă – pagina 3
Pagina 11 din caietul
elevului, creioane, fire,
sârmă
Pagina 11 din caietul
elevului
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
62
CLR 2.4; 4.3
AVAP 2.6
Crearea unei povestiri pe baza imaginii din Cartea uriaşă - pagina
3/ activitate în grup
Realizarea unui poster ce reprezintă povestea creată, prin tehnici
variate de lucru/activitate în grup
Povestire dupa imagini
Tehnici variate
Cartea uriaşă – pagina 3
Coală flip-chart
Observarea implicării
elevilor în dialog
„Turul galeriei”
MEM 1.1
CLR 3.2
MEM 1.1
Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 12 din caietul
elevului/activitate individuală
Completarea desenului de la pagina 12 din caietul elevului cu câte
două elemente corespunzătoare/ activitate individuală
Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc
câte două elemente de același fel; formulare de enunțuri („Doi
copii cară un coș.”, „Două insecte se joacă.” etc.) / act. în perechi
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi
cu unul/două elemente; construirea unor mulțimi având drept
cardinal numărul 2 (pagina 12 din caietul elevului);
Recunoașterea cifrei 2 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite
fonturi/activitate în perechi
Scrierea pe contur și/sau scrierea liberă a cifrei 2 /activitate
individuală
Numărul 2
Dialog despre elemente
de acelaşi fel
Numărul și cifra 2
Pagina 12 din caietul
elevului
Cărţi de joc,
jetoane mici şi mari cu
litere şi imagini
Pagina 12 din caietul
elevului, jetoane cu
cifrele 1, 2
Interevaluare
Interevaluare
(în perechi)
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
Activități pe discipline: Limbă modernă
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 1.1
MEM 4.2
DP 1.2
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Completarea graficului „Mâncarea preferată”/ activitate frontală
Vizionare fragment din desenul animat „Andi în lumea animalelor.
Furnici” – discuţii libere referitoare la hrana insectelor/activitate
frontală
Realizarea de corespondenţe între diverse tipuri de hrană şi
vieţuitoare (pagina 13 din caietul elevului) /activitate individuală
Realizarea unui desen reprezentând alimentele preferate (pagina
13) /activitate individuală
Discuţii pe baza imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului
privind beneficiile respectării regulilor de igienă personală
/activitate frontală
Desenarea unor obiecte de igienă personală (pagina 14) /activitate
individuală
Hrana – sursă de energie
Obiecte şi activităţi
zilnice de igienă
personală
Grafic pe coală flip-
chart
Videoproiector, CD
Caietul elevului –
pagina 13
Caietul elevului –
paginile 13 şi 14
Observarea modului
în care copiii
completează tabelul
Autoevaluare
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 2.4
CLR 1.3
Predicţii folosind cartea de joc care ilustrează un frigider: „Ce
credeţi că se află în borcan/ în castron? etc” /activitate frontală
Marcarea prin bătaie din palme a acelor cuvinte care conţin
sunetul u /activitate frontală
Sunetul u – consolidare
Cartea de joc care
ilustrează frigiderul cu
alimente
Observarea modului
în care copiii fac
predicţii
63
MEM 4.2
CLR 4.1
Predicții „Hrana preferată a furnicilor” (completare tabel 2 –
pagina 5 din caietul elevului) /activitate individuală
Discuții igiena alimentației/activitate frontală
Realizarea literei U pe diferite suporturi (asfalt, nisip, iarbă) cu
materiale diferite (frunze, beţişoare, pietre, cretă colorată etc.)/
activitate în grup
Igiena alimentaţiei
Litera U - consolidare
Caietul elevului –
pagina 5, tabelul 2
Frunze, beţişoare,
pietre, cretă colorată
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Interevaluare
MM 2.1
AVAP 2.6.
MM 3.1
Receptarea şi însuşirea cântecului „Câte unul pe cărare” sau unui
alt cântec la alegerea învăţătorului în concordanţă cu tema
actuală/activitate frontală
Realizarea unor decoruri/trasee inspirate de textul cântecului/
activitate în grup
Mişcare liberă pe muzică
Cântarea vocală în grup
şi individual
Materiale şi instrumente
de lucru
Mişcări sugerate de
textul cântecului
Frunze, petale,
beţişoare, pietre, flori
Observarea reacţiilor
copiilor
Interevaluare
Observarea reacţiilor
copiilor
Activități pe discipline: Educație fizică
Săptămâna a II-a: 15-19 octombrie
Ziua Competențe
specifice
Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activități integrate
CLR 2.4
DP 3.1
DP 2.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Conversații despre importanța respectării regulilor din grupul de
apartenență pe baza imaginilor din secvența de început a desenului
animat „A bug's life”/activitate frontală
Selectarea din setul cărți de joc a celor în care se regăsesc diferite
contexte/situații ce presupun respectarea unor reguli de grup (la
școală, în grupul de prieteni, în familie) /activitate individuală
Joc: „Ghicește regula încălcată!” (simularea unor situații imaginare/ sugerate de învățător sau de imaginile din poveste în
care sunt încălcate reguli din grupuri variate de apartenență – ex:
Trei copii vorbesc concomitent, tare, gesticulând pentru a simula
încălcarea regulii: „Vorbim pe rând”) /activitate în grup
Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane și asupra
celorlalți, ale încălcării unor reguli de grup, pe baza imaginilor din
cartea uriaşă (paginile 3-4) / activitate frontală
Reguli elementare ale
rutinelor din clasa
pregătitoare
Emoţii de bază denumite
prin cuvinte (bucurie,
tristeţe, frică,
furie) în activităţi /
contexte
familiare
Calendarul naturii
Videoproiector, CD
Cărți de joc decupate
din caietul elevului
Cartea uriașă
„Întâmplări cu furnici”
– pagina 3 și pagina 4
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Autoevaluare
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
64
CLR 3.2
MEM 1.1
Selectarea din setul de cărţi de joc a acelora în care se regăsesc
câte trei elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex: „Trei
flori sunt roșii”, „Trei furnicuțe sunt ascultătoare” etc) /activitate
în perechi
Numărarea insectelor din imaginea de la pagina 15 din caietul
elevului/activitate individuală
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din mulțimi
cu unul/două/trei elemente /activitate individuală
Recunoașterea cifrei 3 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite
fonturi/activitate în perechi
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 3/ activitate individuală
Numărul și cifra 3 Cărți de joc decupate
din caietul elevului
Caietul elevului –
pagina 15, creioane
Evaluare în perechi
Aprecieri globale și individuale
Autoevaluare
MEM 1.2
AVAP 1.2
AVAP 2.2
Desenarea pe aripile fluturelui (pagina 16) a unor elemente grafice
după criterii date de învățător (ex: Desenează 3 inimioare! Tot
atâtea cercuri! Triunghiuri mai puțin cu 1 etc.) /activitate individuală
Observarea rolului decorativ al punctului și al liniei pe diferite
imagini /activitate frontală
Decorarea fluturelui cu puncte/linii de diferite culori /activitate
individuală
Numerele naturale din
concentrul 1-3
Rolul decorativ al
punctului și al liniei
Caietul elevului –
pagina 16, creioane
colorate, carioci,
acuarele
Reviste, reproduceri de
artă
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Ma
rți
Activități integrate
MEM 3.1
CLR 1.3
CLR 1.3
AVAP 1.2
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuții despre vremea în anotimpul toamna, pornind de la
imaginea din cartea uriașă – pagina 4/ frontal
Selectarea din setul de cărți de joc a acelora care evidențiază
fenomene meteo (nori, soare, vânt etc.) /activitate individuală
Selectarea cuvântului „nor” din propoziții formulate de copii pe
baza imaginii din cartea de joc cu litera N /activitate individuală
Identificarea altor cuvinte care încep cu sunetul n utilizând același jeton /activitate în perechi
Familiarizarea cu literele n și N; Identificarea lor din șirul de litere
scrise cu diferite fonturi – pagina 17 din caietul elevului/activitate
individuală
Realizarea literei N din fire, sârmă/activitate individuală
Scrierea după contur și liberă a literelor n și N în diferite contexte
(pagina 17 din caiet)/ activitate individuală
Vremea în anotimpul
toamna
Sunetul și literele n și N
Cartea uriașă – pagina 4
Cărți de joc decupate
din caietul elevului
Pagina 17 din caietul
elevului, creioane
Fire, sârmă
Observarea implicării
elevilor în dialog
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 1.1
Jocuri folosind jetoanele cu numere, făcându-se raportare la cartea
de joc cu litera n (Ex: Ridicați jetonul care arată câte nuci sunt în
copac!, Găsiți în imagine trei elemente de același fel!) /activitate
frontală
Compararea numerelor
în concentrul 1-3
Jetoane cu numere
decupate din caietul
elevului
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
65
MEM 1.3
MM 3.1
Construirea unor mulțimi cu tot atâtea/cu mai multe/cu mai puține
elemente decât cele indicate de învățător /activitate individuală
Joc de mișcare: Elevii își aleg de pe mese câte un jeton reprezen-
tând insecta preferată (categoriile de insecte au un număr diferit de
elemente – 1 fluture, 2 gărgărițe, 3 albine, 1 greier, 2 lăcuste, 3
furnici etc.). În ritmul muzicii, imită zborul/mersul insectei alese și își caută partenerii (grupare după categoria de insecte).
Învățătorul desenează pe tablă două flori, iar grupele formate din 2
copii se deplasează pe muzică către o grădină imaginară.
Învățătorul adaugă/ șterge câte o floare, iar grupele de copii
corespunzătoare numărului se deplasează în locul celorlalți /activitate în grup
Mișcarea pe muzică
Compararea numerelor
în concentrul 1-3
Jetoane cu diferite
insecte
CD cu creații muzicale
accesibile,
casetofon
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
jocului
AVAP 2.4
MEM 1.3
AVAP 2.4
MEM 1.3
Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 3)
Realizarea de către fiecare elev a câte 3 flori de culori diferite pe
pai prin decupare după contur sau rupere /activitate individuală
Gruparea florilor în mulțimi de câte 3 și scrierea numerelor de la 1
la 3, câte un număr pe fiecare floare /activitate în grup
Realizarea unor bile din plastilină în număr identic cu cel al
florilor realizate anterior și înfigerea paielor fiecărei flori în bila de
aceeași culoare/activitate în grup
Așezarea florilor pe coala de flip-chart în preajma mușuroiului de
furnici în ordinea crescătoare a numerelor, pentru a întregi cu
detalii macheta/ activitate în grup
Transformarea unui
material prin tehnici
simple
Numerele și cifrele de la
1 la 3
Tehnici simple - modelaj
Numerele și cifrele de la
1 la 3
Paie din plastic, hârtie
colorată, hârtie
creponată – trei culori
Foarfece
Plastilină
Scotch
Observarea sistematică
Interevaluare
Interevaluare
Autoevaluare
Aprecieri globale și individuale
Mie
rcu
ri
Activități integrate
CLR 1.1
CLR 2.4
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Formularea de răspunsuri la întrebări despre conținutul poeziei
audiate „Greierele și furnica”/ activitate frontală
Formulare de enunțuri pe baza imaginilor de la pagina 18 din
caietul elevului despre pregătirile pe care le fac oamenii/animalele
în anotimpul toamna /activitate frontală
Realizarea în spațiul liber de la pagina 18 a unui desen
reprezentând cămara cu provizii, pornind de la un enunț dat de
învăţător
Dialog despre conținutul
unei poezii
Punctul și linia cu scop de
contur
Suport text însoțit de
imagini pentru poezia
„Greierele și furnica”
Pagina 18 din caietul
elevului, creioane
colorate
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog
Interevaluare
MEM 1.1
MEM 1.2
Numărarea insectelor/plantelor din imaginea de la pagina 5 din
cartea uriașă / activitate individuală
Gruparea a câte 4 elemente de acelaşi fel – pagina 19 din caietul
elevului / activitate individuală
Compararea numărului de elemente din mulțimi cu unul/ două/
trei/ patru elemente prin punerea în corespondenţă 1 la 1 /activitate
în perechi
Numărul și cifra 4
Cartea uriașă - pagina 5
Pagina 19 din caietul
elevului
Interevaluare
Interevaluare
(în perechi)
66
AVAP 2.2
MEM 1.1
Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 4)
Realizarea unei aplicații „Buburuza” din materiale și instrumente
diverse puse la dispoziție (coji de nuci, pietre, scoici rotunde etc).
Aplicarea a patru buline negre pe o aripă și cu una mai puțin pe
cealaltă aripă a buburuzei /activitate în grup
Produsele vor fi așezate pe macheta fiecărei grupe.
Recunoașterea cifrei 4 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite
fonturi/activitate individuală
Scrierea pe contur/liberă a cifrei 4/ activitate individuală
Pictura pe suporturi
variate
Numărul și cifra 4
Pietre, coji de nucă,
scoici rotunde,
acuarele, carioci
Pagina 19 din caietul
elevului
Aprecieri globale și individuale
Interevaluare
Autoevaluare
MM 1.4
AVAP 2.4.
MM 3.1.
Audierea unui cântec despre buburuze.
Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care uşurează
receptarea /activitate frontală
Confecționarea prin rupere, din hârtie creponată roșie a unor aripi
de buburuză pe care se vor aplica buline negre (4 pe o aripă și cu
una mai puțin pe cealaltă) /activitate individuală
Exersarea mişcării spontane pe jocul-cântec din folclorul copiilor
„Gărgăriţă-riţă” /activitate frontală
Mișcarea pe muzică
Tehnici simple: ruperea și lipirea hârtiei
Mișcarea pe muzică
CD cu creații muzicale
accesibile, casetofon
Hârtie creponată, lipici
Observarea
comportamentului de
ascultător
Observarea partici-
pării copiilor la joc
Activităţi pe discipline: Educație fizică
Jo
i
Activităţi integrate
MEM 3.1
CLR 1.3
CLR 3.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de activare „Pânza de păianjen”: copilul care începe jocul
spune numele unei insecte și aruncă ghemul altui copil fără a da
drumul capătului de ață. Cel care prinde, numește o altă insectă și aruncă ghemul altui copil, păstrând şi el firul de aţă. Jocul se
încheie când ghemul a fost prins de fiecare copil. Se formează o
reţea asemănătoare pânzei de păianjen care se aşază pe covor/
activitate frontală
Identificarea unor obiecte/ființe a căror denumire începe/ conține
sunetul r pe baza imaginii din jetonul mare al literei r /activitate
frontală
Selectarea unor jetoane cu insecte a căror denumire începe/
conţine/ se termină cu sunetul r. Aşezarea acestora pe reţea/ activi-
tate în grup
Identificarea prin colorare a literelor care intră în componenţa
cuvântului RĂDAŞCĂ – pagina 20 din caietul elevului /activitate
individuală
Observarea literelor r şi R şi identificarea lor din şirul de litere
scrise cu diferite fonturi – pagina 20 din caietul elevului/ activitate
individuală
Insecte
Sunetul și literele r și R
Ghem de sfoară
Jeton mare cu litera R
decupat din caietul
elevului
Jetoane cu variate
insecte
Pagina 20 din caietul
elevului
Observarea
participării copiilor la
joc
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Autoevaluare
67
CLR 4.1 Scrierea după contur și liberă a literelor r și R în diferite contexte
(pagina 20 din caiet)/ activitate individuală
Aprecieri globale și individuale
CLR 2.4; 4.3
DP 3.3
Joc didactic: Ce ştii despre…(insecte)?/activitate frontală
Realizarea unui desen care să reprezinte insecta preferată/activitate
individuală
Formularea de întrebări
şi răspunsuri despre
insecte
Fiinţe preferate
Coli A4
Autoevaluare
„Turul galeriei”
MEM 1.1
MEM 1.2; 1.3
MM 2.1.
Joc: Pe podea se trasează cu cretă/scotch colorat o rețea de pătrate
cu 5 rânduri și 5 coloane. În celule sunt scrise aleatoriu numerele
de la 1 la 5.
Elevii sunt așezați câte 2 pe o latură, iar restul sunt așezați în rând
alături.
Elevii de pe marginea rețelei vor sări în pătratele ce conțin
numărul spus de învățător. Primul care ocupă pătratul rămâne în
joc. Ceilalți merg în rândul alăturat fiind înlocuiți de următorii
colegi.
Numărul indicat de învățător poate fi rostit direct sau prin expresii
de tipul „numărul mai mare/mai mic decât...”, „vecinul mai mare
al lui...”
Intonarea cântecului „Una este Luna” indicându-se numerele din
text cu ajutorul degetelor /activitate frontală
Compararea, ordonarea
numerelor în concentrul
1-4
Cântarea în colectiv
Rețea de pătrate
realizată pe podea cu
cretă/scotch colorat
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Activități pe discipline: Limbă modernă
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.1
DP 2.1
MEM 3.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Conversație despre reacțiile omului în raport cu diferite insecte
având ca suport al discuțiilor imaginea de la pagina 6 din cartea
uriașă /activitate frontală
Joc: „Roata amintirilor” – descrierea de către fiecare copil a unui
moment/întâmplare din viața sa care are legătură cu o anumită
insectă /activitate frontală
Dezbatere în urma vizionării unui documentar/PPT despre insecte
folositoare/dăunătoare și relația omului cu acestea /activitate frontală
Emoții de bază
Insecte folositoare/
dăunătoare
Pagina 6 din cartea
uriașă
Videoproiector, PPT
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog
CLR 1.1
CLR 2.4
DP 2.2
MM 2.1
Audierea poeziei „Tâlharul pedepsit” – Tudor Arghezi
Recitarea versurilor preferate împreună cu învățătorul /activitate
frontală
Discutarea mesajului global şi a detaliilor de conţinut /activitate
frontală
Formularea de opinii cu privire la comportamentul personajelor
„Ce-ai fi făcut dacă erai şoarecele/albina?” /activitate frontală
Joc muzical: „Albina și florile” /activitate frontală
Formulare de enunțuri
pe o temă dată
Cântarea în colectiv
Suport text însoțit de
imagini pentru poezia
„Tâlharul pedepsit”
Observarea
comportamentului de
ascultător
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog
68
MM 2.1
AVAP 2.4
MM 3.3
Receptarea şi însuşirea unui cântec de toamnă la alegerea
învăţătorului/activitate frontală
Confecționarea unor jucării muzicale simple /activitate individuală
Acompanierea liberă a cântecului cu jucăria muzicală/activitate
frontală
Cântarea vocală în grup
şi individual
Jucării muzicale
Acompaniament cu
jucării muzicale
CD cu melodia de
învăţat
Pietre mici, pahare de
unică folosinţă, scotch
Observarea partici-
pării copiilor la
activitate
Activități pe discipline: Educație fizică
Săptămâna a III-a: 22-26 octombrie
Ziua Competențe
specifice
Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activități integrate
CLR 2.3
DP 3.1
DP 2.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre locurile din natură în care copiii și-au petrecut
timpul liber la sfârșitul săptămânii anterioare /activitate frontală
Lectură după imagini (pagina 21 din caietul elevului) pentru
identificarea unor norme de comportament moral-civic adecvate
situațiilor date – la picnic /activitate în perechi
Promovarea unor comportamente moral-civice pozitive și discutarea urmărilor pozitive/negative asupra propriei persoane,
asupra celorlalți și asupra viețuitoarelor – servirea gustării în aer
liber /activitate frontală
Reguli elementare
Emoţii de bază
Calendarul naturii
Pagina 21 din caietul
elevului
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog
Aprecieri globale și individuale
Observarea atitudinii/
comportamentului
elevilor în relația cu
mediul
CLR 3.2
MEM 1.1
AVAP 2.4
Selectarea din setul de cărți de joc a acelora în care se regăsesc
câte cinci elemente de același fel; formulare de enunțuri (ex:
„Cinci furnici cară merinde”)/ activitate în perechi
Numărarea și gruparea câte 5 a insectelor din imaginea de la
pagina 22 - caietul elevului/activitate individuală
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de elemente din
mulțimi cu 1-5 elemente /activitate individuală
Recunoașterea cifrei 5 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite
fonturi/ activitate în perechi
Scrierea pe contur/liberă a cifrei 5/activitate individuală
Realizarea unei omide din 5 discuri obținute prin tăiere/ activitate
individuală
Numerotarea discurilor și lipirea acestora pentru a forma șirul
numerelor de la 1 la 5 /activitate individuală
Dialog despre elemente de
același fel
Numărul și cifra 5
Decuparea după contur
Cărți de joc
Caietul elevului –
pagina 22, creioane
Hârtie colorată, lipici,
foarfece, creioane
Evaluare în perechi
Aprecieri globale și individuale
Autoevaluarea
Aprecieri globale și individuale
AVAP 1.1
Joc cu litere: „Ajută fluturașul să culeagă polen!” – colorarea
imaginii de la pagina 23 din caietul elevului, folosind un cod dat
de litere /activitate individuală
Culorile spectrului solar
Caietul elevului –
pagina 23, creioane
colorate
Interevaluare
69
AVAP 2.3
MM 3.1
Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 5)
Realizarea unei compoziții individuale „Fluturașul” folosind
culori la alegere și tehnica obținerii formelor spontane /activitate
individuală
Lipirea fluturașilor pe florile de pe machetă
Executarea unor mișcări spontane pe cântecul „Fluturaș, fluturaș”
(din folclorul copiilor), însoțit de imitarea zborului/activitate
frontală
Tehnica obținerii
formelor spontane
Mișcarea pe muzică
Contur fluture pe coală
albă A4, foarfece,
acuarele, lipici
Aprecieri globale și individuale
Aprecieri globale și individuale
Ma
rți
Activităţi integrate
CLR 1.1
CLR 3.1
MEM 3.1
CLR 2.4
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Formularea de răspunsuri la ghicitori despre insecte, rostite de
învățător /activitate frontală
Citirea globală a cuvântului soluție (pagina 24 din caietul
elevului)/activitate frontală
Citirea globală a unor cuvinte însoțite de imagini și recunoașterea
acestora în grila de cuvinte date (pagina 24) /activitate în perechi
Observarea ciclului de viață al unui fluture folosind cartea de joc
de la pagina 4, detalii ale imaginilor din cartea uriașă (paginile 1,
3, 8) și film documentar/ activitate frontală
Crearea în grup a unei povești „Aventurile unui fluturaș”
Dramatizarea poveștii create /activitate în grup
Receptarea mesajului
audiat
Citirea globală a
cuvintelor
Ciclul de viață al
fluturelui
Formularea de enunțuri
pe o temă dată
Pagina 24 din caietul
elevului
Cartea uriașă
Carte de joc cu ciclul
de viață al fluturelui
decupat din caietul
elevului
Documentar video
Interevaluare
Autoevaluarea
Aprecieri globale și individuale
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 1.3
MEM 1.1; 1.2,
1.3
MM 1.3
MEM 1.4
Identificarea „vecinilor” unor numere date în concentrul 1-5
(pagina 25 din caietul elevului)
Identificarea șirului crescător al numerelor în concentrul 1-5 –
Labirint „Ajută albina să ajungă la floare!”/activitate individuală
Joc de mișcare - „Rețeaua cu numere” (explicat la ora de MEM de
joi, 18 octombrie, formularea unor sarcini diferite – Ex: sărituri în
căsuțe în ordinea crescătoare/ descrescătoare a numerelor din
concentrul 1-5)/ activitate frontală
Realizarea unor secvențe sonore ritmice prin percuție corporală
realizând diferite tipuri de bătăi (una din palme, două pe genunchi,
3 pe bancă ...) /activitate frontală
Joc didactic – „La fabrica de bomboane cu miere”
(compunerea/descompunerea unor mulțimi având cardinal un
număr de elemente mai mic decât 6)/ activitate frontală
Recapitulare: Numerele
de la 1 la 5: recunoaş-
tere, comparare, ordo-
nare, scriere
Mișcarea pe muzică
Hrana ca sursă de
energie: importanţa
hranei pentru creştere şi
dezvoltare; igiena
alimentaţiei
Pagina 25 din caietul
elevului
Rețea de pătrate
realizată pe podea
Pagina 25 din caietul
elevului
Autoevaluarea
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Interevaluare
70
AVAP 2.5
CLR 2.4
Proiect: În lumea furnicilor – Machetă (Activitatea 6)
Realizarea pe holul școlii a unei expoziții „În lumea furnicilor” cu
produse realizate în cadrul proiectului /activitate în grup
Prezentarea verbală a activităților și a produselor proiectului, altor
colegi din școală, părinților /activitate în grup
Prezentarea unui produs
realizat în grup
Machetele realizate de
fiecare grup
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Mie
rcu
ri
Activități integrate
CLR 1.2; 1.3;
3.1; 4.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
„Teatrul furnicilor talentate” – găsirea cât mai multor rime pentru
cuvinte date; crearea de versuri rimate /activitate frontală
Realizarea de corespondențe între cuvinte care rimează (pagina 26
din caietul elevului) / activitate individuală
Joc-concurs între echipe: „Roiul cel mai harnic”
Câte silabe are cuvântul? Caută cuvinte cu un număr de .... silabe!
Lipeşte cifra corespunzătoare numărului de silabe! /activitate în
grupuri mici
Recapitulare: Sunetele și literele F/f, U/u, R/r, N/n;
Silaba. Cuvântul
Despărţirea cuvântului în
silabe
Pagina 26 din caietul
elevului
Interevaluare
Autoevaluarea
Interevaluare
MEM 1.1;
1.2; 1.3; 1.4;
3.1
Evaluare sumativă: Numerele de la 1 la 5: recunoaştere,
comparare, ordonare, scriere
Animale (părţi componente);
Hrana ca sursă de energie: importanţa hranei pentru creştere şi
dezvoltare; igiena alimentaţiei
Conținuturi matematică
și științe
Fișă de lucru Probă scrisă
MM 2.1
Exersarea asimilării integrale a cântecului „Greierașul (Spune-mi
iubite copilaș)” /activitate frontală
Exersarea mișcării spontane pe cântec, organizarea unor jocuri
inspirate de cântecele intonate/ frontal
Mișcarea pe muzică CD-player
Observarea
comportamentului de
ascultător
Activităţi pe discipline: Educație fizică
Jo
i
Activităţi integrate
CLR 1.2; 1.3;
3.1; 4.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Evaluare sumativă
Sunetele și literele F/f,
U/u, R/r, N/n;
Silaba. Cuvântul
Dialogul
Fișă de lucru
Probă scrisă
CLR 1.2; 1.3;
3.1; 4.1
Oră de ameliorare/aprofundare/dezvoltare Sunetele și literele F/f,
U/u, R/r, N/n;
Silaba. Cuvântul
Dialogul
Fișă de lucru
Observarea
sistematică
AVAP 1.1
Observarea diferențelor între două imagini relativ asemănătoare -
Joc de atenție: „Găsește diferențele!” (pagina 27- caietul elevului)
/activitate individuală
Semnificația mesajului
vizual
Pagina 27 din caietul
elevului
Interevaluare
71
MEM 1.1; 1.2,
1.3
Numărare, comparare, ordonare cu numere în concentrul 1-5 în con-
texte variate pe baza imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului Numerele naturale în
concentrul 1-5
Aprecieri globale și individuale
Activități pe discipline: Limbă modernă
Vin
eri
Activităţi integrate
MM 3.1
DP 2.1
DP 2.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Intonarea cântecului „Dacă vesel se trăiește” asociat cu mișcări
corporale spontane /activitate frontală
Conversație despre emoțiile trăite de personajele din cartea uriașă
în diferite momente – pagina 28 din caietul elevului /activitate
frontală
Redarea prin desen a unor situații de viață care au provocat
anumite stări emoționale echivalente cu ceea ce a simțit furnica în
momente diferite ale poveștii –pagina 28 din caietul elevului/
activitate individuală
Mișcarea pe cântec
Emoţii de bază denumite
prin cuvinte (bucurie,
tristeţe, frică, furie) în
activităţi / contexte
familiare
Pagina 28 din caietul
elevului
Coli A4, creioane
colorate
Observarea
comportamentului de
ascultător
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog
Aprecieri globale și individuale
CLR 2.4
AVAP 2.2
CLR 4.1
Formularea de enunțuri prin care sunt prezentate însușiri ale
insectei preferate în vederea ghicirii acesteia de către colegi - Joc:
„Ghicește insecta mea preferată!” /activitate frontală
Redarea prin desen a trăirilor personale ale copilului față de
insecta preferată sau față de lumea insectelor/ activitate
individuală
Scrierea/transcrierea de către fiecare copil a prenumelui pe
lucrarea plastică realizată /activitate individuală
A prezenta un
obiect/ființă
Compoziții libere
Coli A4, creioane
colorate, carioci
Interevaluare
Aprecieri globale și individuale
Autoevaluarea
MM 1.4; 2.1;
3.1
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului „Albina” (sau alt cântec
la alegerea învăţătorului)/activitate frontală
Desenarea pe asfalt a unor momente reprezentative din textul
cântecului
Cântarea vocală în grup
Desen liber
CD- player
Cretă colorată
Observarea
comportamentului
elevilor
Aprecieri globale și individuale
Activități pe discipline: Educație fizică
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea
mediului
Religie Matematică şi explorarea
mediului
Comunicare în limba română Comunicare în limba română
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Matematică şi explorarea
mediului
Muzică şi mişcare Matematică şi explorarea
mediului
Muzică şi mişcare
Disciplină opţională Arte vizuale şi abilităţi
practice
Educaţie fizică Limbă modernă Educaţie fizică
72
Proiectarea unităţii tematice „OPT ROŢI“
Perioada: 3 săptămâni (8-10 noiembrie)
Săptămâna I: 5-9 noiembrie
Ziua Competenţe
specifice
Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conţinut vizat / activat Resurse materiale
Evaluare/
Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.1; 2.2;
3.1
MM 2.1; 3.1;
3.2;
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat la sfârşit de
săptămână, împreună cu prietenii
Joc: Cerinţă - elevii se organizează în două cercuri concentrice
aşezate faţă în faţă. Toţi se rotesc spre dreapta atât cât se aude
linia melodică. Învăţătorul opreşte de câteva ori melodia. Pe loc
elevii au ca sarcină să-şi facă urări pentru ziua/săptămâna care
începe; să facă aprecieri unii la adresa celorlalţi; să se salute altfel.
Interacţiuni simple cu
fiinţe şi obiecte
familiare
Mişcare pe muzică
Calendarul naturii
Observarea
participării la dialog
CLR 1.2; 3.2
DP 2.1; 2.2;
3.1
Audierea poveştii OPT ROŢI - predicţii cu titlu dat şi predicţii pe
parcurs (activitate frontală)
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care
dezvoltă gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi
şi în grupul de prieteni (act. frontală)
Dialogul – formulare de
întrebări şi răspunsuri
despre mesajul poveştii
Cartea uriaşă OPT
ROŢI
Observarea
participării la dialog
Observarea reacţiilor
în timpul audierii
poveştii
MEM 5.1
AVAP 2.2
Graficul prietenilor (activitate individuală) - Cerinţa: fiecare elev
trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă dacă prietenul
preferat este un vecin, un coleg, fratele sau sora, un animal sau o
jucărie; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele corespunzătoare
din tabel sau scriu iniţiala prenumelui; se numără rezultatele
obţinute pagina 5 din caietul elevului (activitate individuală)
Desenează în casete şi numără: 2 colegi cu care se joacă la şcoală,
un joc preferat, 3 jucării preferate – pagina 5 (activitate individuală)
Sortare şi clasificare
după criterii date
Forma
Pagina 5 din caietul
elevului; creion
Pagina 5; creioane
Observarea modului
în care copiii
completează tabelul
despre prieteni
AVAP 2.2
MM 3.1
AVAP 2.4
Desen: fiecare elev îşi va desena/picta prietenul sau jocul preferat
împreună cu acesta (individual)
Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în
grupuri mici).
Decuparea cărţilor de joc din povestea OPT ROŢI şi pregătirea
pentru activitatea de a doua zi (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi? (grupuri mici)
Linia cu scop de contur
Creaţii muzicale
accesibile
Bloc de desen, acuarele
Simfonia jucăriilor –
Leopold Mozart
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
activităţilor
73
Ma
rti
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 3.2;1.3
1.4; 3.1
AVAP 1.2
CLR 4.2
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Repovestire OPT ROŢI, pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în
grupuri mici) Care este numele personajului principal din
poveste? Cu ce sunet începe cuvântul Opt (Roţi)? (activitate
frontală) - intuirea literei O
Realizarea literei O din sârmă, fire, plastilină (act. individuală)
Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera
iniţială a numelui acestuia (activitate individuală)
Conturarea literelor mici din casetă
Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/a
căror denumire conţine litera (o)
Încercuirea literei o în fiecare cuvânt (activitate frontală şi
individuală)
Desenarea literelor o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente
(activitate individuală) - pagina 6 din caiet
A formula idei despre o
poveste audiată
Sunetul o
Litera mică şi litera
mare de tipar o/O
Cartea uriaşă OPT ROŢI,
cărţile de joc din poveste
Sârmă, fire, plastilină
Pagina 6 din caietul
elevului
Observarea modului
în care copiii
repovestesc cu
ajutorul cărţilor de joc
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 4.1; 4.2
DP 2.1; 2.3
Complicarea poveştii OPT ROŢI după formula „Ce s-ar întâmpla
dacă...” (activitate frontală)
Rezolvarea labirintului cu cerinţa: Ajută personajul principal din
poveste să ajungă la unul dintre prietenii săi. (activitate individu-
ală)
Realizarea corespondenţei dintre imaginile din stânga paginii,
reprezentând detalii mărite, şi imaginile din dreapta, din care au
fost decupate aceste imagini
Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Povestea jucăriilor”
sau „Maşinuţe” (activitate frontală)
Formularea de întrebări/răspunsuri referitoare la conţinutul sec-
venţei vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (acti-
vitate frontală)
Relaţii de tipul „dacă...
atunci…” între două
evenimente succesive
Interacţiuni simple cu
fiinţe şi obiecte familiare
Pagina 7 din caietul
elevului
Pagina 7 din caietul
elevului
Videoproiector, dvd cu
desene animate
„Povestea jucăriilor”
sau „Maşinuţe”
Observarea modului
în care copiii
realizează relaţii de
tipul
„dacă... atunci…”
Observarea
comportamentului
participativ la film şi
în cadrul discuţiei
Activităţi pe discipline: Limbă străină
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2
2.4; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc didactic: Știm să circulăm? – folosirea cărţilor de joc, pe
partea cu indicatoarele de circulaţie (frontal)
Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, în
puzzle-ul de pe pagina 8 din caiet
A cere şi a da informaţii;
a formula idei despre
circulaţie
Simboluri uzuale din
universul apropiat
Cărţile de joc din
povestea „Opt Roţi“
Pagina 8 din caietul
elevului
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
74
AVAP 2.3
Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui
deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate
frontală)
Colorarea desenelor reprezentând mijloacele de transport
(activitate individuală)
Pata de culoare
Pagina 8, creioane
colorate
MEM 1.1
Educaţie fizică
şi sport
Numărarea şi scrierea cifrei corespunzătoare numărului de
elemente ale unei mulţimi (cardinalul mulţimii)/ (activitate indivi-
duală)
Recunoaşterea cifrei 0 dintr-un şir de cifre scrise cu diferite
fonturi (activitate individuală)
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 0 folosind instru-
mente variate (activitate individuală)
Joc de mişcare„Bucheţelele”: copiii formează un cerc şi merg pe
circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după comenzi
date - mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un
moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 4. Copiii
trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi
penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul
continuă şi se strigă alte numere - din cele învăţate.
Numărul şi cifra 0
Pagina 9, creioane şi
alte instrumente de
scris
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
MM 1.4; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului „Prietenii mei” – (acti-
vitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe)
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2
2.4; 3.1
AVAP 2.3
CLR 4.2
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre imaginea de pe pagina 10
Cu ce sunet începe cuvântul maşini? intuirea literei m/M (activi-
tate frontală)
Realizarea literelor m, M din sârmă, fire, plastilină (activitate
individuală)
Colorarea tuturor literelor care formează cuvântul maşini (activi-
tate individuală); Colorarea obiectelor al căror nume începe sau
conţine literele m, M (activitate individuală)
Încercuirea literelor m, M în fiecare cuvânt de sub casete (activi-
tate frontală şi individuală)
Desenarea literelor m şi M, cu diferite instrumente (activitate
individuală)
A formula idei
Sunetul m
Literele m/ M de tipar
Pagina 10 din caietul
elevului
Pagina 10, creioane
colorate sau alte
instrumente: pix,
creion, carioca, stilou
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
CLR 1.4
Introducerea în activitate se face prin reactualizarea concluziilor
formulate pe imaginea de la pagina 10; se continuă cu discuţii
despre cele patru imagini de pe pagina 11: A - deformare;
A formula idei
Mişcare şi schimbarea
formei corpurilor
Pagina 10 din caietul
elevului
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
activităţilor
75
MEM 3.1;
4.1; 4.2; 5.1;
B - rupere; C - spargere; D - întindere; Care ar putea fi cauzele
care au dus la efectele observate? (activitate frontală)
Completarea seriilor conform unei succesiuni logice (activitate
individuală)
(deformare, rupere,
întindere)
Pagina 11 din caietul
elevului
AVAP 2.3 Decorarea ramei tabloului desenat în ora anterioară folosind teh-
nici la alegere (linii cu pixuri colorate; rupere sau tăiere şi lipire
etc.)
Ruperea, tăierea şi
lipirea hârtiei; decupare
după contur
Hârtie de mătase, hârtie
creponată, foarfece,
lipici
Interevaluare „Turul
galeriei”
MM 1.4; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului „Trenuleţul” –
D. Voiculescu (activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe)
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
AVAP 2.3
CLR 2.4
DP 2.3
MM 2.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu? (activitate frontală) Pentru
jocul de rol copiii decupează personajele de pe pag. 29 şi le lipesc
pe paie sau pe creioane. Cu ajutorul lor vor adresa colegilor
întrebarea Vrei să fii prietenul meu? pentru că eu sunt o persoană
care respectă următoarele reguli.....
Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate
Jocuri de mişcare pe muzică (activitate frontală şi pe grupe)
Decupare după contur
Reguli în grupul de
prieteni
Pagina 29
foarfece, scotch, paie
sau creioane
Figurine pe băţ
confecţionate de copii,
CD cu melodii din
folclorul copiilor
Observarea relaţiilor
dintre copii în timpul
jocurilor
DP 2.1
CLR 4.2; 4.3;
Discuţii despre sentimentele faţă de prieteni
(activitate frontală)
Realizarea unui colaj/puzzle/desen/poster din desene/ cuvinte/alte
simboluri la alegere pentru a fi oferit unui prieten (activităţi
individuale)
Trăire şi manifestare
emoţională
Simboluri
neconvenţionale folosite
în exprimarea scrisă
Creioane colorate,
pixuri, foarfece, lipici
etc.
Expunerea produselor
la panoul intitulat
Prietenul meu
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
76
Săptămâna a II-a: 12-16 noiembrie
Ziua Competenţe
specifice
Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conţinut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Activităţi integrate
Lu
ni
DP1.1; 2.2;
3.1
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, calendar, meteo etc.
Exerciţii de identificare a unor norme elementare de conduită în
contexte familiare copiilor (pe stradă, în mijloacele de transport în
comun, în raport cu mediul înconjurător/natural)
Colorarea cu carioca a tabloului paginile 31 şi 32
Decuparea sub fomă de puzzle şi reconstituirea imaginii;
formulare de observaţii
Comunicare eficientă
Norme de conduită în
societate
Pata de culoare; tăiere pe
contur
Calendarul naturii
Pagina 31 din caietul
elevului; carioca,
foarfece
Observarea modului în
care copiii participă la
dialog
MEM 1.1
DP 1.2; 2.2
Numărare şi scrierea cardinalului unei mulţimi date; realizarea unei
mulţimi cu tot atâtea elemente, prin corespondenţă; realizarea unei
mulţimi care are cu un element mai mult decât o mulţime dată
Discuţii referitoare la poziţionarea maşinilor în parcare şi la
culorile acestora.
Completarea primei casete din josul paginii, cu cifra corespunză-
toare numărului total de locuri de parcare.
Completarea celei de-a doua casete cu cifra corespunzătoare
numărului de locuri ocupate.
Completarea celei de-a treia casete cu cifra corespunzătoare
numărului de locuri rămase libere.
Joc de rol : În parcare - Copiii sunt maşinuţe care circulă pe un
traseu stabilit printre bănci; se opresc la semafor; parchează respec-
tând reguli. Folosesc indicatoarele de circulaţie de pe cărţile de joc
Numerele naturale de la
0 la 5
Norme de conduită în
societate
Pagina 12 din caietul
elevului, creioane
Cărţile de joc cu indi-
catoare de circulaţie.
Cartoane colorate: roşu
şi verde
Observarea
răspunsurilor la
cerinţele de pe pag. nr.
12, prin sondaj
CLR 2.2; 2.3;
3.2
AVAP 1.2; 2.3
Observarea fotografiei de pe pagina 13 cu covoraşul de maşini. Se
poartă discuţii despre utilitatea acestuia. Se observă tipurile
variate de linii. (activitate. frontală)
Desen: fiecare elev va decora cu ajutorul liniei şi punctului un
covoraş de maşină - pagina 13 (activitate individuală)
A formula idei despre
utilitatea obiectelor
Punctul şi linia cu scop
de contur şi decorativ
Pagina 13 din caietul
elevului, creioane,
creioane colorate,
carioca, pixuri etc.
Interevaluare
„Turul galeriei”
DP 1.2; 2.2
CLR 2.2; 2.4
MEM 1.1
AVAP 1.2
DP 3.1
Ieşire în faţa şcolii, în curtea şcolii, în apropiere (oriunde sunt
câteva maşini).
Exerciţii de numărare a maşinilor, de identificare a culorilor şi
mărcilor. Observarea felului în care este scris numărul (ce repre-
zintă literele şi cifrele). Copiii memorează un număr şi la intrarea
în clasă desenează o plăcuţă de maşină şi scriu numărul memorat,
apoi îl transcriu pe spaţiul de scriere (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi?
Numerele de la 0-5
Linia cu scop de contur
Maşinile parcate în
apropierea şcolii
Creioane, creioane
colorate, carioca,
pixuri, o coală A4 etc.
Observarea
comportamentului
elevilor în momentul
ieşirii în afara şcolii
Activităţi integrate
77
Ma
rţi
DP 2.2; 3.1
CLR 1.2; 2.2;
2.4; 4.1; 4.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.
Reactualizarea poveştii OPT ROŢI pornind de la cerinţa: Ce
personaj v-a plăcut? De ce?
Pornind de la cuvintele stradă/semafor: copiii intuiesc litera s/S;
remarcă asemănări cu elemente din experienţa proprie/ experienţe
din clasă etc.
Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală).
Identificarea şi încercuirea literei S; încercuirea cu o altă culoare
a literelor cunoscute; trasarea literelor s/ S pe spaţiile date (cu
creion, stilou, carioca); desenarea literelor în cuvintele scrise
lacunar; transcrierea cuvintelor formate
Comunicare şcolară
eficientă
Sunetul s
Literele s/S de tipar
Cartea uriaşă
Plastilină, sârmă, fire
Pagina 14 din caietul
elevului
Observarea
participării copiilor la
dialog
Observarea
răspunsurilor la
cerinţele de la pag. 14,
prin sondaj
Activităţi pe discipline: Religie
CLR 2.3; 2.4
MEM 1.1;
1.2; 1.3
Exerciţiu joc: pe cartonaşe sunt scrise cifrele de la 1-5
Elevii se joacă în perechi; extrag o carte şi spun colegului la ce se gân-
desc atunci când văd cifra respectivă (ex. doi fraţi, cinci degete etc.)
Numărarea copiilor din desenul de la pagina 15 caietul elevului
Rezolvarea sarcinilor de la pagina 15:
- desenează tot atâtea mingi
- desenează în fiecare mulţime tot atâtea elemente câte indică
numărul dat (cardinalul mulţimii).
Exerciţiu în perechi: pe rând, copiii arată unul altuia un număr de
obiecte/rechizite pe care le au la îndemână: 2 creioane, 1 gumă, 4
carioca etc. Fiecare are sarcina să spună cardinalul mulţimii de
obiecte.
A formula idei despre
semnificaţia personală a
numerelor
Numărul şi cifra 6
Cărţile de joc cu
cifrele de la 1 la 5
Pagina 15 din caietul
elevului,
creion
Rechizite
Observarea
răspunsurilor la
cerinţele de la pagina
15, prin sondaj
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Limba străină
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.1; 2.3
CLR 2.2; 2.3;
4.3; 4.1
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo
Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce vezi în drumul către
şcoală?
Trasarea drumului pe care cred ei că îl parcurge OPT ROŢI până
la şcoală; prezentarea elementelor întâlnite pe drum, până la
şcoală; indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt, prin
ridicarea unui număr corespunzător de creioane
Completarea spaţiilor cu elementele grafice indicate
A formula idei despre
drumul către şcoală
Elemente grafice din
componenţa literelor de
mână
Pagina 16 din caietul
elevului,
creion, creioane
colorate, carioca
Observarea
răspunsurilor la
cerinţele de la pagina
16, prin sondaj
MEM 1.1;
1.2; 1.3
CLR 2.2; 3.2
Formarea de mulţimi cu 1, 3, 5, 6, 7 obiecte, prin adăugare
consecutivă
Numărarea maşinilor din desenul de la pagina 17; colorarea în
tabel a tot atâtea elemente cât indică cifra din dreptul fiecărei
coloane; scrierea cifrei 7
Discuţii despre locul în care preferă să meargă în călătorie
împreună cu părinţii; motivarea alegerii
Numărul şi cifra 7
A formula idei despre
locuri preferate
Pagina 17 din caietul
elevului
Observarea modului în
care copiii rezolvă
sarcinile de la pagina
17
78
79
MM 1.1; 1.4;
2.2
AVAP 1.2;
2.2; 2.1; 2.3
Exersarea asimilării integrale a cântecului Semaforul (activitate
frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe)
Realizarea unui colaj – Semaforul (activitate în grup)
Cântarea vocală şi
mişcarea pe muzică
Tăierea şi lipirea hârtiei,
decupare
Cântecul Semaforul
Hârtie colorată, lipici,
foarfece, creioane, coli
A4
Interevaluare
„Turul galeriei”
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2; 2.3;
CLR 1.2; 2.2,
4.2; 4.3
AVAP 1.2
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc.
Discuţii despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le
desfăşoară OPT ROŢI - imaginile de la fermă care indică activităţile
specifice anotimpului toamna, din cartea uriaşă (activitate frontală)
Pornind de la cuvântul ŞERPUIT (drumul de la pagina 16 din
caietul elevului) se intuieşte litera Ş
Stabilirea de asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S;
Identificarea drumului pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI
pentru a ajunge în livadă (labirint)
Identificarea şi colorarea literelor Ş /ş; Desenarea literelor ş şi Ş,
cu diferite instrumente (activitate individuală)
A formula idei
Sunetul ş
Literele ş/Ş de tipar
Cartea uriaşă
Pagina 18 din caietul
elevului,
creioane colorate
Observarea participării
la dialog
Evaluare prin sondaj
DP 1.3; 3.1
CLR 2.3; 3.2
MEM 1.1;
1.2; 1.5
Jocul cu tematică - Fructe
Cerinţă: fiecare copil trece pe la cât mai mulţi colegi şi îi întreabă
ce fructe preferă; în funcţie de răspuns, bifează în căsuţele cores-
punzătoare sau scrie iniţiala prenumelui; se numără rezultatele –
pagina 19 din caiet
Scrierea pe etichetele de sub coş a cifrei corespunzătoare
numărului de mere din coş; desenarea în coş a tot atâtea fructe (la
alegere) cât arată cardinalul; ordonare crescătoare, conform
cantităţii, a cifrelor corespunzătoare; completarea axei
Respectarea diversităţii
A formula o solicitare
Numerele de la 0-7
Pagina 19 din caietul
elevului, creion
Pagina 20 din caietul
elevului
creioane colorate
Observarea modului în
care relaţionează
copiii
Evaluare prin sondaj
AVAP 1.2;
2.2; 2.3
Completare contur maşină (1-7)
Modelarea din plastilină a unor fructe (maxim 7); expunerea în
cadrul Muzeului fructelor
Tehnici simple: modelaj Plastilină Expunerea produselor
realizate; aprecieri
frontale
MM 1.1; 1.4;
2.2
AVAP 1.2;
2.2; 2.1; 2.3
Exersarea asimilării integrale a cântecului Fructele (activitate
frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe)
Realizarea unui colaj – Coşul cu fructe (activitate în grup)
Cântarea vocală şi
mişcarea pe muzică
Tăierea şi lipirea hârtiei,
decupare
Cântecul Fructele
Hârtie colorată, lipici,
foarfece, creioane, coli
A4
Interevaluare
„Turul galeriei”
Vin
eri
DP 2.1; 2.3;
3.1
Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar
Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Trenul calităţilor
Desfăşurare: copiii formează un cerc cu faţa spre interior. Un
copil este locomotiva şi cu sunete specifice se învârte de jur-
împrejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi spune
numele şi o calitate. Copilul în faţa căruia s-a oprit se prinde de
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă faţă
de sine si fata de ceilalţi
Calendarul naturii
CD cu fond muzical
adecvat, casetofon
Observarea participării
la joc a copiilor
MEM1.1
locomotivă, devenind vagon. Pe rând, fiecare vagon nou prin
oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate, până ce
toţi participanţii formează o garnitură de tren.
Treptat sunt numărate vagoanele pe care le are trenul.
Se va observa că de fiecare dată numărul lor creşte.
CLR 2.2; 3.2;
4.3
AVAP 1.2; 2.1
DP 1.1; 1.2
Discuţii despre tren ca mijloc de transport. Din joc se observă
componenţa lui, sunetul specific. Se analizează imagini cu diferite
feluri de trenuri.
Descoperirea diferenţelor care apar la „Opt Roţi“
Trasarea conturului celor trei mijloace de transport
Colorarea mijlocului de transport preferat
Scrierea numelui mijlocului de transport preferat, desenand
literele; corespondenţă între imaginea cu mijlocul de transport şi
imaginea mediului pe unde circulă (aer, apă, sol)
Reguli de comportare în mijloacele de transport.
Dialogul – formulare de
întrebări şi răspunsuri
despre tren, ca mijloc de
transport
Culoarea
Reguli de conduită în
mijloace de transport
Imagini cu trenuri
Pagina 23 din caietul
elevului
Creioane colorate
Evaluare prin sondaj
Observarea participării
la dialog
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a III-a: 19-23 noiembrie
Ziua Competenţe
specifice
Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conţinut vizat/activat Resurse materiale
Evaluare/
Feed-back
Activităţi integrate
Lu
ni
DP 2.1; 2.2;
2.3; 3.1
MEM 1.1; 1.4
CLR 2.3; 2.4
Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Grupurile
Cerinţă: grupul de elevi se aşază în două şiruri faţă în faţă de-a
lungul unei sfori, la distanţă de 2-3 paşi în spate. Profesorul spune
pe rând enunţuri de tipul:
Să calce pe sfoară toţi cei care iubesc anotimpul toamna! (sunt
număraţi copiii care formează grupul, scurtă motivare a alegerii
făcute). Copiii se retrag la locurile lor.
Să calce pe sfoară toţi cei care, asemenea lui Opt Roţi, şi-au găsit
la şcoală noi prieteni! (sunt număraţi copiii care formează grupul,
se face comparaţie cu grupul anterior ca mărime, sunt întrebaţi
care sunt noii prieteni, de ce îi consideră prieteni).
Să calce pe sfoară toţi cei care îşi ajută părinţii în treburile de
acasă! (se face comparaţie ca mărime cu grupurile anterioare, sunt
întrebaţi care sunt activităţile şi cum se simt când ajută etc.)
Jocul poate continua cu alte enunţuri care favorizează
recunoaşterea comportamentelor moral-civice.
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă faţă
de sine
Calendarul naturii
Sfoară
Observarea modului
în care copiii participă
la joc şi la dialog
80
CLR 2.3
MEM 3.2
Discuţii despre mijloace de transport
Joc didactic: crearea unor modele repetitive cu mijloace de
transport pe liniatură de matematică
A formula idei
Modele repetitive
Ppt - mijloace de
transport
Observarea respectării
desenului dat
AVAP 2.3
MEM 4.1
Decuparea maşinuţelor de pe pagina 21 din caietul elevului.
Organizarea de jocuri în care copiii folosesc/răspund unor
comenzi în care sunt folosiţi operatorii logici „şi”, „nu” – cu
ajutorul jetoanelor decupate (Exemplu: „Aşază pe coală 3
maşinuţe verzi şi 3 albastre.”; „Pune pe mijlocul mesei maşinuţe
de orice culoare, dar nu albe.”; „Lipeşte în josul paginii două
autoturisme şi o betonieră.”; „Lipeşte pe latura stângă a foii de
hârtie un camion.” etc.) (activitate individuală)
Tehnici simple:
decuparea după contur
Operatorii logici
„şi”, „nu”
Pagina 21 din caietul
elevului,
foarfece, lipici, o coală
albă A4
Evaluarea produselor
prin sondaj
Observarea modului
în care copiii înţeleg
operatorii logici
„şi”, „nu”
AVAP 1.2
MM 3.1
DP 3.1
Realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind
culori la alegere şi tehnici improvizate – Exemplu: stropire,
suflare, tragere şi zgâriere, amprentare, obţinerea formelor
spontane prin presarea hârtiei etc. (activitate individuală)
Audierea unor creaţii muzicale accesibile; exersarea mişcării
spontane pe muzică
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi?
Tehnici simple:
stropire, suflare,
amprentare etc.
Creaţia muzicală
accesibilă
Acuarele, coală de bloc
de desen, pensule etc.
CD cu creaţii muzicale
accesibile
Interevaluare
„Turul galeriei”
Activităţi integrate
Ma
rţi
DP 2.2; 3.1
CLR 1.2; 2.2;
2.4; 4.1; 4.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.
Repovestire prin ordonarea imaginilor prezente pe cărţile de joc -
povestea OPT ROŢI (activitate în perechi)
Comunicarea eficientă
A formula idei despre o
poveste
Cartea uriaşă
OPT ROŢI
Observarea
participării copiilor la
repovestire
Activităţi pe discipline: Religie
CLR 2.3; 2.4
MEM 1.1;
1.2; 1.3
Exerciţiu joc: copiii privesc imaginea de la pagina 24 şi
formulează enunţuri respectând următorul algoritm:
Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb
Numărare de elemente de pe pagina 24: case, poduri, treceri de
pietoni, copii, semafoare, clădiri (individual)
Completarea unui tabel pe coală de flip-chart cu cifre
corespunzătoare elementelor numărate în imagine
A formula idei despre o
imagine dată
Recapitulare:
Numerele de la 0-7
Pagina 24 din caietul
elevului,
creion
Coală de flip-chart,
markere
Observarea
răspunsurilor elevilor
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Limba străină
Activităţi integrate
Mie
rcu
ri
DP 2.1; 2.3
CLR 2.2; 2.3;
4.3; 4.1;
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.
Discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce a învăţat OPT ROŢI în
Școala Maşinuţelor? Oare a învăţat şi să scrie? Se face legătura
cu elementele grafice care intră în componenţa literelor de mână
Completarea spaţiilor de la pagina 25 cu elementele grafice
indicate (activitate individuală)
A formula idei despre ce
se învaţă la şcoală
Elemente grafice din
componenţa literelor de
mână
Pagina 25 din caietul
elevului,
creion, creioane
colorate, carioca
Observarea modului
în care copiii
realizează elementele
grafice
81
AVAP 2.4
MEM 1.1;
1.2; 1.3
Decuparea formelor geometrice de la pagina 27
Reconstituirea maşinii de la pagina 26 prin lipirea formelor
geometrice în conturul dat
Numărarea figurilor geometrice de fiecare fel şi completarea cu
cifra corespunzătoare în tabelul dat
Tehnici simple-decuparea
după contur
Recapitulare:
Numerele de la 0-7
Paginile 26 şi 27 din
caietul elevului
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile
MM 1.1; 1.2;
2.2
AVAP 1.2
Exersarea de numărători din folclorul copiilor (frontal)
Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe)
Desen liber inspirat de melodiile audiate (individual)
Cântarea vocală şi
mişcarea pe muzică
Linie şi punct
CD cu cântece din
folclorul copiilor
Coli A4, culori
Interevaluare
„Turul galeriei”
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Activităţi integrate
Jo
i
DP 2.2; 2.3;
CLR 1.2; 2.2
AVAP 1.1
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc.
Discuţii despre meserii care au legătură cu mijloacele de transport:
mecanic, şofer, spălător de maşini, vopsitor, electrician etc.
(activitate frontală)
Povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente
personale legate de un mijloc de transport, cu ajutorul desenului,
picturii, modelajului, colajului etc. (activitate individuală)
A formula idei despre
meserii care au legătură
cu mijloacele de
transport
Tehnici de lucru
Cartea uriaşă
Creioane colorate,
acuarele, foarfece, lipici
Observarea
participării la dialog
MEM 2.2
AVAP 2.2; 2.3
Jocuri cu maşinuţe în parcări create de copii; deplasarea
maşinuţelor în funcţie de anumite cerinţe formulate de către elevi:
(Exemplu: Împinge maşina numărul 2 către locul de parcare!)
Discuţii despre efectele observabile ale forţelor
Realizarea de construcţii libere, spontane, pe care le pot folosi în
jocul cu maşinile (activitate frontală)
Forţe: efecte
observabile ale forţelor
(împingere, tragere)
Tehnici simple: modelaj,
tăierea hârtiei, lipire etc.
Maşinuţe numerotate cu
cifrele de la 0 la 7;
materiale şi instrumente
diverse
Observarea modului
în care relaţionează
copiii în timpul
jocului
AVAP 2.2; 2.3 Realizarea unei machete Parcarea din faţa blocului Tehnici simple: modelaj,
tăierea hârtiei, lipire etc.
plastilină, hârtie,
creioane colorate, lipici,
carton,
Turul galeriei
MM 1.4; 2.1;
2.2;
AVAP 1.2; 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Fuga jucăriilor
(activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate frontală/ pe grupe)
Realizarea unei compoziţii inspirate de melodie
Cântarea vocală şi
mişcarea pe muzică
Compozitia
Cântecul Fuga jucăriilor
jucării muzicale
Creioane colorate, coli
A4
Observarea
participării copiilor la
activitate
Vin
eri
DP 2.1; 2.3;
3.1
MEM1.1
MM: 1.1; 1.2
Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo etc.
Joc de cunoaştere şi autocunoaştere: Dacă aş fi...
Desfăşurare: copiii îşi prezintă opţiunile, motivând alegerea făcută
– Dacă aş fi maşină, aş fi... .pentru că ...
În funcţie de opţiunile pe care le fac se pot grupa apoi şi se pot
număra în fiecare grup.
Joc de recunoaştere a sunetelor din natură/ zgomotelor, printre
care sunt şi cele făcute de mijloace de transport (activitate
frontală)
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă faţă
de sine
Numere naturale
Sunete din natură
Calendarul naturii
CD cu fond muzical
adecvat, casetofon, CD
cu sunete din natură
Observarea
participării la jocuri a
copiilor
82
CLR 1.1; 1.2;
2.1; 2.3; 2.4
Verificarea poveştii OPT ROŢI
Sarcini: - învăţătorul face diverse afirmaţii pe baza textului. Elevii
trebuie să răspundă cu ADEVĂRAT sau FALS.
- elevii sunt solicitaţi să formuleze întrebări pentru colegi
pe baza textului.
-pe grupuri elevii îşi aleg momentul care le-a plăcut cel
mai mult şi explică alegerea făcută.
Joc de rol: OPT ROŢI este colegul meu/ Îi adresez o întrebare/ Îi
dau un sfat
Dialogul – formulare de
întrebări şi răspunsuri
despre conţinutul
poveştii
Cartea uriaşă Observarea
participării la dialog
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului
Comunicare în limba română
Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului
Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi practice Disciplină opţională
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
83
Proiectarea unității tematice „DEGEŢICA“
Perioada: 3 săptămâni (26 noiembrie-14 decembrie)
Săptămâna I: 26 noiembrie-29 noiembrie
Ziua Competențe
specifice
Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activități integrate
DP 2.2; 3.1
AVAP 2.2
DP 2.3
Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc.
Discuții despre semnificația lunii decembrie; observarea
calendarului de la pagina 5 din caietul elevului; discuții despre
membrii familiei și prieteni născuți în această lună/ sărbători în
familie
Desen (act. individuală): fiecare elev va desena cu creion sau
direct cu acuarele, în ferestrele de la pagina 5 din caietul elevului
elementele preferate specifice fiecărui anotimp
Anotimpul preferat – Fiecare copil va numi anotimpul preferat
şi va preciza un lucru/ motiv pentru care îndrăgeşte anotimpul
respectiv.
Comunicarea în
activitatea şcolară
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă faţă de
sine şi faţă de ceilalţi
Pata de culoare
Preferinţe personale
Calendarul naturii
Pagina 5 din caietul
elevului
Observarea
participării la dialog
Observarea realizării
desenelor
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
activităților
CLR 1.2; 1.4;
3.2
DP 2.2; 2.3
MEM 3.1; 5.1
Audierea poveștii „Degețica“ – predicții cu termeni dați și predicție pe parcurs (activitate frontală)
Discuții despre mesajul poveștii; formulare de întrebări care
dezvoltă gândirea critică despre relații și reguli în familie și în
grupul de prieteni (activitate frontală)
Copiii formează grupuri mici, după anotimpul preferat şi enunţă
caracteristicile anotimpului, povestesc întâmplări ce au avut loc în
anotimpul preferat (activitate în grupuri mici)
Dialogul
Comunicarea în cadrul
grupului
Sortare – grupare
Cartea uriașă
„Degețica“
Observarea reacțiilor
în timpul audierii
poveștii
MEM 5.1
MEM 1.1; 6.2
CLR 4.1.
Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie (activi-
tate frontală) - Cerința: se identifică evenimentele lunii decembrie
- Sf. Nicolae, Crăciunul, sf. anului etc. și fiecare elev își încer-
cuiește pe calendarul de pe pagina 5 din caiet zilele respective;
individual, marchează și alte zile importante pentru ei, pe care le
cunosc; numără zilele încercuite - pagina 5 (activitate individuală)
Marcarea săptămânii curente în calendar (activitate frontală)
Transcrierea liberă a numelui evenimentului/ evenimentelor prefe-
rate din decembrie pe o coală A4 (ex: Moş Nicolae, Crăciun, Anul
Nou)
Sortare după criterii
date
Desenarea literelor de
tipar
Pagina 5 din caietul
elevului; creion
Coala A4, creion
Observarea modului
în care copiii
completează
calendarul cu
evenimente
AVAP 2.3
MM 1.4
Decuparea cărților de joc din povestea „Degețica“ și pregătirea
pentru activitățile următoare (act. individuală)
Audiţie muzicală
Decupare după contur
Receptarea creaţiilor
muzicale
Paginile 1 și 3, foarfece
Anotimpurile de A.
Vivaldi
Aprecieri individuale
și frontale
84
DP 2.3; 3.1
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
azi? Cum m-am simțit azi?
Rutine şcolare M
arți
Activități integrate
DP 2.2.; 3.1
CLR 1.3;
1.4.; 3.1; 3.2
AVAP 1.2
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc.
Repovestire „Degețica“, pe baza cărților de joc (în perechi sau în
grupuri mici)
Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet
începe cuvântul Degețica? (activitate frontală) - intuirea literei D
Realizarea literei D din sârmă, fire, plastilină (individual)
Colorarea literelor D și d de la titlu
Conturarea literelor de pe carte pentru a obține numele poveștii Recunoașterea literelor d, D în șirul literelor scrise cu fonturi
diferite
Completarea literei D în fiecare cuvânt (frontal și individual)
Desenarea literelor d și D pe spațiile date cu diferite instrumente
(activitate individuală) - pagina 6 din caiet
Povestire dupa imagini
Sunetul d
Litera mică și litera
mare de tipar d/D
Cartea uriașă
„Degețica“, cărțile de
joc din poveste
Sârmă, fire, plastilină
Pagina 6 din caietul
elevului
Observarea modului
în care copiii
repovestesc cu
ajutorul cărților de joc
Observarea
răspunsurilor la
cerințe, prin sondaj
Activități pe discipline: Religie
Activități integrate
MEM 3.1;
4.1; 4.2; 6.2
CLR 2.2
AVAP 1.2
DP 1.2
Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul
cărţilor de joc (activitate frontală)
Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra pro-
priului corp (activitate frontală)
Observarea imaginilor de la pagina 7 și realizarea de corespondenţe
între numele anotimpurilor și imaginea corespunzătoare, apoi numele
anotimpului și hainele corespunzătoare (activitate individuală)
Se observă pagina din cartea uriașă în care Degețica și-a luat o
frunză pentru a se feri de frig. Se poartă discuţii despre utilitatea
îmbrăcămintei.
Colorarea hainelor pe care le poartă în anotimpul preferat.
(individual)
Joc în perechi: De ce? – Întreabă colegul de ce ar alege să poarte
un anumit obiect de îmbrăcăminte într-un anumit anotimp. De ce
porţi iarna căciulă/ vara şapcă etc.? De ce nu porţi iarna
sandale? etc. (activitate în perechi)
Unități de măsură a
timpului: anotimpurile
Dialogul-Formulare de
întrebări şi răspunsuri
Culorile spectrului solar
Autoservire, îngrijirea
sănătăţii
Cărţile de joc
Pagina 7 din caietul
elevului
Pagina 7 din caietul
elevului
Observarea modului
în care copiii
realizează
corespondența între
anotimpuri, numele
lor și îmbrăcămintea
necesară
Observarea reacţiilor
copiilor şi a gradului
de implicare în sarcină
Activități pe discipline: Limba modernă
Mie
rcu
ri Activități integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2
2.4; 3.1;
Întâlnirea de dimineață – noutăți, impresii, meteo etc.
Joc didactic: Recunoaște anotimpul! – folosirea cărților de joc, pe
partea cu imaginile specifice anotimpurilor (activitate în perechi)
Dialogul – a formula
întrebări şi răspunsuri
despre anotimpuri
Cărțile de joc din
povestea „Degețica“
Observarea reacției
copiilor în timpul
jocului
85
CLR 4.1
AVAP 2.3
Joc didactic: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând
folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să ghicească despre ce
anotimp este vorba.
Indicarea silabelor percepute în diferite cuvinte rostite, prin
diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau
prin semne grafice (activitate frontală)
Completarea spaţiilor de la pagina 8 cu elementele grafice indicate
(activitate individuală)
Colorarea căciulilor și a fularelor (activitate independentă)
Elemente grafice din
componența literelor de
mână
Linia şi punctul
Pagina 8, creioane
colorate
Observarea modului
de marcare a silabelor
din cuvinte
Analiza individuală a
realizării semnelor
grafice
MEM 1.1
CLR 2.3
AVAP 2.3
Numărarea și scrierea cifrei corespunzătoare numărului de ele-
mente ale unei mulțimi (activitate individuală)
Recunoașterea cifrei 8 dintr-un șir de cifre scrise cu diferite fonturi
(activitate individuală)
Scrierea pe contur şi/ sau scrierea liberă a cifrei 8 (activitate
individuală)
Joc didactic în perechi: Spune-mi despre...! În perechi, copiii își indică pe rând, unul celuilalt, obiecte din clasă pe care trebuie să le
numere, apoi să le descrie. Câștigă cine nu greșește numărătoarea.
(activitate în perechi)
Crearea unui desen amuzant pornind de la cifra 8 (activitate
individuală)
Numărul și cifra 8
A formula o solicitare
Compoziţii
Pagina 9, creioane și alte instrumente de scris
Obiecte din sala de
clasă
Observarea
răspunsurilor la
cerințe, prin sondaj
Interevaluare
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.3
DP 3.1
Exersarea asimilării integrale a cântecului „Ninge, ninge “
(activitate frontală)
Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale
(activitate pe grupe)
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
azi? Cum m-am simțit azi?
Cântare vocală și mișcare pe muzică
Pata de culoare
Rutine şcolare
CD, casetofon
Acuarele, tempera sau
creioane colorate şi
carioci
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Expunerea desenelor
realizate
Activități pe discipline: Educație fizică și sport
Jo
i
Activități integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2
2.4; 3.1
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc.
Discuții despre imaginea de pe pagina 11
Cu ce sunet începe cuvântul toamnă? intuirea literelor t/T
(activitate frontală) Ce s-a întâmplat în anotimpul toamna, în
povestea Degețica?
Realizarea literelor t, T din sârmă, fire, plastilină (act. individuală)
Colorarea literelor t/T (activitate individuală)
Identificarea în imagine a elementelor a căror denumire conţine
sunetul t şi specificarea poziţiei acestuia. (activitate frontală)
Dialog despre anotimpuri
Sunetul t
Literele t și T de tipar
Sunetul. Cuvântul
Pagina 11 din caietul
elevului
Creioane colorate sau
alte instrumente: pix,
creion, carioca, stilou
Observarea
participării la dialog
Observarea formulării
răspunsurilor la
cerințe, prin sondaj
86
CLR 2.3; 4.1
Încercuirea cuvintelor în componența cărora se întâlnesc literele t,
T (activitate individuală)
Completarea literelor t, T în fiecare cuvânt scris sub desene
(activitate frontală și individuală)
Crearea unei poveşti în lanţ în care să apară toate cele patru
elemente (activitate frontală)
Trasarea pe contur sau scrierea liberă a literelor t și T, cu diferite
instrumente (activitate individuală)
Povestire dupa imagini
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor, prin sondaj
CLR 1.4
MEM 3.1; 6.2
CLR 4.2
MEM 5.2
Realizarea corespondenței dintre anotimpuri și lunile care îl
alcătuiesc (verso cărți de joc)
Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului cu ajutorul
cărţilor de joc (activitate frontală)
Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme (nori,
zăpadă, marea) în imaginile de pe cărţile de joc. Identificarea unor
fenomene ale naturii (ninsoarea) (activitate frontală)
Transcriere – numele lunii în care s-a născut fiecare sau numele
lunii preferate (activitate individuală)
Crearea si rezolvarea de probleme de aflare a sumei sau a
diferenţei cu numere de la 0 la 8, pe baza imaginilor de pe cărţile
de joc (activitate frontală)
Unități de măsură a
timpului – lunile anului
Literele mari şi mici de
tipar
Adunarea şi scăderea cu
1-5 unităţi
Cărțile de joc
Coli albe sau liniate cu
spaţii de 1-2 cm
Jetoane cu numere
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor
Interevaluare
Verificarea
răspunsurilor în urma
ridicării jetoanelor cu
numerele care
reprezintă rezultatele
operaţiilor
CLR 1.1; 1.2
AVAP 2.2; 2.3
Discuţii despre sărbătorile de iarnă, despre semnificaţia lor
(activitate frontală)
Decuparea după contur a ciorapului de pe paginile 31-32, decorare
folosind liber linia și punctul cu scop de decor (activitate
individuală sau în perechi)
Dialogul – formulare de
întrebări şi răspunsuri
despre sărbătorile de iarnă
Decupare după contur,
colaj
Ciorapul lui Moş
Nicolae, paginile 31-32
din caiet
Creioane colorate sau
alte instrumente: pix,
creion, carioca, stilou
Expunerea produselor
elevilor
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.3
DP 3.1
Exersarea asimilării integrale a cântecului „Săniuţa fuge“
(activitate frontală)
Joc de mișcare pe melodie; acompaniere cu jucării muzicale (acti-
vitate pe grupe)
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
azi? Cum m-am simțit azi?
Cântare vocală și mișcare pe muzică
Pata de culoare
Rutine şcolare
CD, casetofon
Acuarele, tempera sau
creioane colorate şi
carioci
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Expunerea desenelor
realizate
Vin
eri
Activități integrate
DP 2.2; 3.2
MEM 3.2
Întâlnirea de dimineață - noutăți, impresii, meteo etc.
Discuții despre reguli elementare ale noilor rutine specifice activi-
tăţii şcolare: pauze, orar zilnic, orar săptămânal (activitate frontală)
Abilități și atitudini în
învățare
Durata activităţilor
Pagina 10 din caietul
elevului
Observarea
participării la dialog
87
Joc de rol: Cum îmi pregătesc ghiozdanul; (activitate în perechi)
Jocuri libere
CLR 1.4; 2.2
2.4;
CLR 3.1; 4.1
AVAP 2.3
Discuţii despre semnificaţia zilei de 6 decembrie (activitate
frontală)
Joc de rol: Întâlnire cu Moş Nicolae (activitate în grupuri mici)
Realizarea unui bilet de mulţumire adresat lui Moş Nicolae
folosind desene şi simboluri (activitate individuală). Prezentarea
biletului realizat (activitate frontală)
Scriere funcţională
Biletul
Elemente de limbaj
plastic
Coli albe, creioane
colorate, carioci, stilou,
pix
Observarea
participării copiilor la
activitate
Aprecieri individuale
şi colective
Disciplină opţională
Activități pe discipline: Educație fizică și sport
Săptămâna a II-a: 3-7 decembrie
Ziua Competențe
specifice
Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Activităţi integrate
Lu
ni
DP 2.1; 2.3
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, calendar, meteo etc.
Joc de rol: Prietene, ajută-mă! Simularea unor situații problemă în
care se cere și se oferă ajutor
Formulare de idei despre urmările pozitive şi negative ale
diferitelor acte de comportament asupra propriei persoane şi
asupra grupului de prieteni (activitate frontală)
Realizarea unui desen care prezintă o situaţie în care cineva are
nevoie de ajutor (activitate individuală)
Emoţii de bază în
contexte familiare
Compoziţii libere
Calendarul naturii
Scaunul meteorologului
de serviciu
Imagini suport
Observarea
participării la dialog
Expunerea desenelor
CLR 2.2; 2.3;
3.2
MM 2.3; 3.1
Repovestire „Degeţica“, pe baza cărţilor de joc şi a cărţii uriaşe
Alegerea unui moment din poveste preferat şi prezentarea
acestuia. Motivarea alegerii (activitate frontală)
Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul imagi-
nilor de pe cărţile de joc sau pornind de la conţinutul poveştii
(activitate frontală) – Ce întrebări aş pune dacă vreau să primesc
răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era
harnică şi bună.“? (se dă răspunsul şi se solicită întrebarea)
Joc Mima -Mimarea unei secvenţe din poveste, pe muzică, fără a
folosi cuvinte ci doar onomatopee (activitate în perechi sau în
grupuri mici)
Povestire dupa imagini
Mişcare pe muzică
Cartea uriaşă
„Degeţica“,
cărţile de joc
Observarea modului
de implicare în sarcină
Aprecierea selectivă a
răspunsurilor/ întrebă-
rilor formulate din
punct de vedere al
corectitudinii şi logicii
lor
Observarea reacţiilor
copiilor din fiecare
grup
MEM 1.1 Numărarea elementelor unor mulţimi date (individual)
Numărarea elementelor unor mulţimi date şi încercuirea cifrei
corespunzătoare + completarea căsuțelor libere cu tot atâtea ele-
mente câte are mulţimea vecină (individual)
Numărul și cifra 9 Pagina 12 din caietul
elevului, creion
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor, prin sondaj
88
CLR 2.3
MEM 1.4;
1.6; 5.2
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a cifrei 9 (activitate
individuală)
Joc didactic în perechi: Numește nouă obiecte de același fel! În
perechi, copiii își indică pe rând, unul, celuilalt obiecte din clasă
care sunt cel puțin câte nouă (nouă creioane etc.)
Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare şi
scădere cu 1-5 unităţi, cu suport intuitiv
Cuvântul
Adunarea şi scăderea cu
1-5 unitati
Obiecte din sala de
clasă, ce pot fi
numărate
Planşe cu imagini
Jetoanele cu numere
Interevaluare
Observarea şi
verificarea
răspunsurilor la
probleme indicate cu
ajutorul jetoanelor cu
numere
AVAP 1.2; 2.3
AVAP 1.2
CLR 2.2
DP 3.1
Se creează haine de iarnă pentru silueta de la pagina 13, pe coli de
bloc de desen, cu acuarele (activitate individuală). Se decupează
hainele de iarnă create și se lipesc pe silueta de la pagina 13 din
caietul elevului
Se formulează idei despre utilitatea elementelor (hainelor) create
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
azi? Cum m-am simțit azi?
Tehnici simple: tăiere și lipire
Dialogul
Rutine şcolare
Pagina 13 din caietul
elevului, foarfece, lipici
Cartea uriașă
Bloc de desen, acuarele
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor
Interevaluare
„Turul galeriei“
Activităţi integrate
Ma
rți
DP 2.2; 3.1
CLR 1.2; 2.2;
2.4; 4.1;
CLR 4.3
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.
Se formulează răspunsuri la întrebări despre imaginea de pe
pagina 14 din caietul elevului
Ce sunet se aude la începutul cuvântului țânțar? Intuirea literelor
ț/ Ț
Realizarea literei din plastilină, sârmă, fire (activitate individuală)
Identificarea și prin încercuire a literei ț în șirul literelor date;
încercuirea cu o altă culoare a literelor cunoscute; trasarea
literelor ț/ Ț pe spaţiile date (cu creion , stilou, carioca); scrierea
literelor în cuvintele scrise lacunar; transcrierea liberă a cuvintelor
formate pe un alt caiet; despărţirea cuvintelor în silabe şi indicarea
numărului de silabe (activitate individuală+frontală)
Realizarea unei „planşe“ pentru alfabetarul clasei pentru o literă
preferată (activitate individuală)
Sunetul ţ
Litera mică și litera
mare de tipar ţ/Ţ
Pagina 14 din caietul
elevului
Sârmă, fire, plastilină,
creioane, creioane
colorate
Coli A4, creioane
colorate, carioci, hârtie
glasată
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor, prin sondaj
Afişarea planşelor
realizate pentru
alfabetar
Activităţi pe discipline: Religie
CLR 2.3; 2.4
MEM 3.1; 3.2
Joc didactic: Ghici ce e? Copiii sunt legați la ochi pe rând și li se
dă să miroasă diferite legume şi fructe. Trebuie să recunoască
obiectul după miros. Formulează răspunsuri la întrebări despre
simțuri și despre părțile corpului omenesc.
Realizarea corespondenței între desene și cuvintele care
denumesc părțile corpului (activitate frontală)
Identificarea simţurilor şi a utilității acestora în explorarea
mediului înconjurător (activitate frontală)
A identifica un obiect
Corpul omenesc.
Simțurile
Eșarfe, fructe diverse,
flori etc.
Pagina 15 din caietul
elevului, creion
Observarea
comportamentului
copiilor în timpul
jocului
89
AVAP 1.2
Joc didactic: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru
pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu ajutorul
simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a
gândit copilul care a făcut descrierea (Ex: Am un obiect rotund,
roşu, parfumat, dulce, cu coaja fină. Ghici, ce este?)
Caracteristici ale
obiectelor şi materialelor
Activităţi pe discipline: Limba modernă
Activităţi integrate
Mie
rcu
ri
DP 2.1; 3.1
AVAP 1.1;1.3
CLR 2.2; 2.3;
1.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo
Vizionarea unui fragment din desenul animat Degețica;
recunoașterea momentului poveștii Repovestire în perechi cu ajutorul cărților de joc
Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt indicat de
învățătoare, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane
Mesaje vizuale
Povestire dupa imagini
Cartea uriașă
„Degețica“, cărțile de
joc din poveste
Observarea
comportamentului
copiilor în timpul
vizionării desenului
animat
Aprecierea
răspunsurilor
MEM 1.1;
1.2; 1.3; 3.1;
4.1
CLR 2.2; 3.2
Realizare de predicții: copiii au pe mese pahare mate cu capac, în
care sunt puse boabe/ semințe amestecate. Ce credeți că este în
pahare? (copiii spun – fără să atingă și fără să se uite în pahare,
apoi după ce încearcă să miroasă)
Ce credeți că este în pahare? (copiii spun – după ce agită paharul,
orientându-se după zgomot, dar nu se uită)
După ce au făcut predicții, se uită în pahare și descoperă dacă au
făcut corect aceste predicții. Când a fost mai uşor să formulaţi o
părere despre conţinutul paharului? De ce?
Realizare de estimări și numărări: elevii apreciază din ochi
numărul de boabe și estimează câte sunt de fiecare fel.
Completează tabelul de la pagina 16 înainte de numărare. Numără
și completează în tabel după numărare. Compară numărul estimat
cu cel găsit (activitate frontală)
Corpul omenesc.
Simțurile
Apreciere globală. Sortare
Acte de vorbire – a
exprima o ideee
Boabe porumb, fasole,
seminţe floarea-soarelui
Pahare plastic
Folie aluminiu
Pagina 16 din caietul
elevului
Observarea
comportamentului
copiilor în timpul
realizării sarcinilor
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor, prin sondaj
MM 1.1; 1.2; 2.2 DP 2.1
Exersarea asimilării integrale a cântecului Deschide urechea bine (activitate frontală) Joc pe melodie (activitate frontală/ pe grupe) Repetarea unor cântece de iarnă
Cântarea vocală şi mişcarea pe muzică
Cântecul Deschide urechea bine
Observarea reacţiei copiilor în timpul jocului
Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Activități integrate
Jo
i
DP 2.2; 2.3;
CLR 1.2; 2.1;
2.2
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc. Discuţii despre desenul de la pagina 17 din caietul elevului, despre alternanța zi și noapte, despre zilele și nopțile de iarnă.
Pornind de la cuvântul Zi se pronunță sunetul z și se intuieşte
litera Z (activitate frontală)
Sunetul z. Litera mică și litera mare de tipar z/Z
Pagina 17 din caietul
elevului
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor, prin sondaj
90
CLR 4.1
AVAP 1.2; 2.3
Identificarea şi încercuirea literei Z în cuvintele date
Scrierea pe contur sau scrierea liberă a literelor z și Z, cu diferite
instrumente (activitate individuală)
Desenarea unui om de zăpadă în caseta dată şi trasarea pe conturul
dat a numelui acestuia (activitate independentă)
Linia cu scop de contur
Creioane colorate,
carioci
Aprecieri frontale și individuale
MEM 1.1;
1.2; 1.3;
AVAP 1.2;
MEM 4.1
Numărarea elementelor unor mulțimi date (individual)
Completarea unei mulțimi cu numărul de elemente indicat de
cardinalul acesteia.
Numărare în ordine crescătoare şi descrescătoare (activitate frontală)
Numărarea elementelor unor mulțimi date și indicarea cardinalului
(activitate individuală)
Joc didactic: Desenează tot atâtea! Elevii numără pe rând
elementele date în mulțimile de la pagina 18 din caietul elevului și desenează mulțimi cu tot atâtea elemente
Compararea numărului de elemente. (Ex: Mulţimea cu cel mai
mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor.
In mulţimea peştilor sunt tot atâtea elemente cât în mulţimea
elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult
decât mulţimea maşinuţelor etc.)
Numărul 10
Linia cu scop de contur
Pagina 18 din caietul
elevului
Coli A4 și creioane
colorate
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor, prin sondaj
AVAP 1.1;
1.2; 1.3
AVAP 2.3
MM 1.4
Discuţii pe baza tabloului „Pădure iarna“ de Ion Andreescu şi a
unor fotografii care prezintă natura iarna – sesizarea elementelor
constructive, diferenţe şi asemănări etc. (activitate frontală)
Compoziţie liberă folosind tehnica amprentării cu vârful
degetelor: A venit iarna
Audiţie muzicală – cântece de iarnă
Pata de culoare.
Tehnica amprentării cu
degetul (dactilopictură)
Elemente de limbaj
muzical
Reproducere după
tabloul „Pădure iarna“
de I. Andreescu
Fotografii cu peisaje de
iarnă
Acuarele, coli de bloc
de desen
CD/casetofon
Observarea reacţiei
copiilor la prezentarea
suportului vizual
Expunerea planşelor
realizate -
interevaluare
MM 1.1; 1.2;
2.1; 2.2
AVAP 2.3
DP 3.1
Exersarea asimilării integrale a unui colind (activitate frontală) Realizarea unui desen sugerat de colindul învăţat (activitate individuală) Repetarea unor cântece de iarnă (activitate frontală)
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
azi? Cum m-am simțit azi?
Cântare vocală în
colectiv si individual
Pata de culoare
CD/ casetofon
Coli albe, creioane
colorate, carioci
Observarea
comportamentului pe
parcursul activităţii şi
a gradului de
implicare în sarcină
91
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.1; 2.2;
3.1
AVAP 1.1; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc.
Identificarea stărilor emoționale prin care a trecut Degețica, de-a
lungul întregii povești. Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul
cărora să se analizeze: „Ce fac atunci când sunt trist, când mi-e
frică, când sunt fericit, când sunt relaxat?“
Desen liber: Un moment fericit sau vesel
Trăire și manifestare
emoțională, starea de
bine
Calendarul naturii
Cartea uriașă
„Degețica“, imagini cu
emoții de bază
Coli albe A4, creioane
colorate
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Aprecieri frontale și individuale
CLR 1.4; 2.2;
2.4;
CLR 3.1; 3.2;
4.1
CLR 1.3
AVAP 2.3
Repovestire selectivă; discuții despre activitățile care se pot
desfășura în timpul iernii (plecând de la ceea ce a făcut Degețica
iarna)
Realizarea corespondenței între cuvintele scrise și imaginile date
la pagina 19 din caietul elevului
Recunoașterea și încercuirea literelor învățate, în cuvintele scrise
sub imaginile de la pagina 19
Indicarea silabelor percepute în cuvintele rostite, prin diferite
semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin
semne grafice (activitate frontală)
Desen liber – obiecte în al căror nume se aud sunete învățate
Literele învățate
(recapitulare)
Linia cu scop de contur
Cartea uriașă
„Degețica“, cărțile de
joc din poveste
Pagina 19 din caietul
elevului
Coli albe A4 și creioane
colorate
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor, prin sondaj
Prezentarea desenelor
şi aprecierea lor de
către colegi
Disciplină opţională
Activitate pe discipline – Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a III-a: 10 -14 decembrie
Ziua Competențe
specifice
Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de
elevi Conținut vizat / activat Resurse materiale
Evaluare/
Feed-back
Activităţi integrate
Lu
ni
DP 2.2;
3.1; 3.2
CLR 1.4
Întâlnirea de dimineaţă: noutăţi, impresii, meteo etc.
Discutarea orarului săptămânal. (activitate frontală)
Joc de rol: Cum învăţăm la şcoală (activitate frontală)
Memorizarea unor poezii de iarnă pentru serbarea de Crăciun
(activitate frontală)
Discuţii despre semnificaţia perioadei sărbătorilor de iarnă în
familie (activitate frontală)
Abilităţi şi atitudini în
învăţare
Cuvântul. Propoziţia/
enunţul
Orarul clasei
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Aprecieri frontale și individuale
92
CLR 1.1; 1.2;
1.3; 1.4
CLR 3.1; 4.1
MEM 1.1; 2.1
Marcarea răspunsului la ghicitori, pe primul rând din tabelul de la
pagina 20 din caietul elevului:
Este rege pe câmpii,
Poartă multe culori vii.
Are ochi, nu vede bine,
Însă sapă de minune.
Mereu în costum de gală,
E la noi în primăvară,
Pe sub streaşina la casă
Zideşte frumoasa-i casă.
Roade tot ce întâlneşte,
Caşcaval mult îşi doreşte.
E pe lac în fapt de seară
Tot într-o orăcăială.
Deşi are coarne, el nu-mpunge,
Pe la casa lui, poştaşul n-ajunge.
Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele care reprezintă răspunsurile la
ghicitori (activitate frontală)
Citirea şi completarea tabelului de la pagina 20. Utilizarea
cuvintelor „linie/ rând“ şi „coloană“
Găsirea imaginilor cu animalele care au fost personaje în povestea
„Degeţica“ şi marcarea lor cu un semn stabilit de comun
acord.(activitate frontală)
Pe al treilea rând al tabelului (primul rând liber) Transcrierea
cuvintelor scrise sub imagini sau scrierea numărului de litere din
care este format fiecare cuvânt (activitate individuală)
Scrierea numărului de silabe al fiecărui cuvânt (pe a patra linie a
tabelului)
Cuvântul.
Propoziţia/enunţul
Organizarea datelor
Pagina 20 din caietul
elevului, creioane
colorate, stilou
Observarea
participării copiilor la
dialog/ rezolvarea
sarcinilor de lucru
Acordare de puncte
pentru enunţurile
corect alcătuite şi
diferite de cele ale
colegilor
CLR 2.3
MEM 1.3
AVAP 1.2
Scrierea numărului lipsă în şirul cifrelor date (pagina 20 din
caietul elevului) (individual) Colorarea elementelor.
Descompunerea numărului 10 pe baza imaginilor date la pagina 21
din caietul elevului (Colorează părţile corpului omizii după cum
este indicat în tabelul din dreapta.) (activitate individuală, urmată
de discuţii frontale)
Numărul 10
(consolidare)
Pata de culoare
Paginile 20 și 21 din
caietul elevului
Observarea modului
de rezolvare a
cerințelor de la
paginile 20 și 21
MEM 1.2; 1.3
Omul de zăpadă! – completarea desenului prin unirea cifrelor în
ordine crescătoare (activitate individuală)
Numerele de la 0 la 10
Pagina 22 din caietul
elevului
Observarea reacţiilor
copiilor pe parcursul
activităţii
93
AVAP 2.3
DP 3.1
Decorarea omului de zăpadă folosind instrumente şi tehnici la
alegere (activitate individuală)
Joc „Dacă aş fi un om de zăpadă“ (activitate frontală)
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
azi? Cum m-am simțit azi?
Pata de culoare; tehnici
simple combinate
Rutine şcolare
Evaluare în perechi M
arți
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.2; 2.2;
2.4; 4.1;
CLR 4.2; 4.3
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.
Personaje preferate (activitate în perechi). În fiecare pereche
elevii povestesc colegului despre personajul preferat din povestea
sau desenul animat preferat
Se descoperă și se încercuiesc în careul dat numele personajelor
scrise sub desene (activitate individuală)
Realizarea unui bilet în care să-şi exprime idei/ păreri/ sentimente
legate de sărbătorile de iarnă (activitate individuală)
Joc: A venit poştaşul – Fiecare copil face schimb de bilete cu unul
dintre colegi şi încearcă să descopere ce a vrut colegul să transmită
(activitate în perechi)
Dialog – formularea de
întrebări şi răspunsuri
despre anumite
preferințe
Biletul
Pagina 23 din caietul
elevului
Sferturi de coli A4,
creioane colorate,
carioci, stilou
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Urmărirea şi
îndrumarea copiilor
Observarea
schimbului de replici
în cazul a 3-4 perechi
de copii
Activităţi pe discipline: Religie
CLR 2.3; 2.4
MEM 1.1;
1.2; 1.3
MEM 1.4;
1.6; 5.2
Exerciţiu- joc: Copiii privesc imaginea de la pagina 24 și formulează enunțuri respectând următorul algoritm:
Văd/Observ, Mă gândesc, Mă întreb (activitate individuală)
Numărare de elemente din desenul de pe pagina 24 (activitate
individuală); completarea în căsuțe a cifrelor corespunzătoare
elementelor numărate în imagine
Crearea şi rezolvarea de probleme de aflare a sumei şi diferenţei
cu numere în concentrul 0-10 (activitate frontală)
Povestire după imagini
Numerele de la 0 la 10
(recapitulare)
Pagina 24 din caietul
elevului, creioane
colorate
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Activităţi pe discipline: Limba modernă
Activităţi integrate
Mie
rcu
ri
DP 2.1; 2.3
CLR 1.3; 2.2;
2.3; 2.4; 4.1
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.
Discuţii libere pornind de la întrebarea: Care au fost personajele
care au ajutat-o la greu pe Degețica?
Cu ce sunet începe cuvântul...? Care este litera corespunzătoare?
(activitate frontală)
Colorarea literelor învăţate de pe aripile fluturelui/ pagina 25
(activitate individuală)
Completarea desenului de la pagina 25 din caietul elevului cu linii,
puncte sau pete de culoare
Literele învățate
(recapitulare)
Tehnici simple combinate
Pagina 25 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci, hârtie
glasată şi creponată,
lipici
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Interevaluare
94
MEM 1.1;
1.2; 1.3
AVAP 2.3
Jocul numerelor: învățătoarea arată imagini cu obiecte diferite pe
care copiii trebuie să le numere și să ridice jetonul cu numărul
corespunzător (activitate frontală)
Desen pe căsuțe de matematică: elemente de iarnă (brazi, stele
etc.)
Numerele de la 0 la 10
(recapitulare)
Punctul și linia cu rol
constructiv/decorativ
Imagini cu obiecte
Jetoanele cu numere
Creioane colorate
Foi cu pătrăţele
Observarea
sistematică
MM 1.1; 1.2;
2.2
AVAP 2.3
Exersarea de cântece din folclorul copiilor, cu specific de iarnă –
colinde etc. (activitate frontală)
Jocuri de mişcare (activitate frontală/ pe grupe)
Desen liber inspirat de muzică (activitate individuală)
Cântarea vocală şi
mişcarea pe muzică
Linia cu scop de contur
Colinde Observarea
participării la
activitate
Interevaluare
„Turul galeriei“
Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Activități integrate
Jo
i
DP 2.2; 3.1;
CLR 1.2; 2.2;
2.4
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, meteo, impresii etc.
Discuţii despre sărbătorile de iarnă (activitate frontală)
Memorizarea unei poezii cu specific de iarnă sau audiere –
Legenda bradului de Crăciun; Observarea paginii de carte care
conţine poezia/legenda (activitate frontală)
Desen liber, inspirat de conținutul poeziei sau al legendei
(activitate individuală)
Dialogul –intrebari si
raspunsuri despre
sărbătorile de iarnă
Linia cu scop de contur
Cărţi care conţin poezii
de iarnă (cu text şi
imagini)
Observarea reacţiilor
copiilor
Aprecierea
răspunsurilor date/
implicării în
activitatea de
memorizare prin
acordarea de steluţe
AVAB 2.2
MEM 1.1;
2.2; 5.1
Recunoașterea și decuparea figurilor geometrice de la pagina 27
din caietul elevului (activitate frontală)
Reconstituirea prin lipire a imaginii de la pagina 27 (activitate
individuală)
Numărarea figurilor geometrice folosite în realizarea bradului și completarea tabelului cu numerele corespunzătoare (activitate
frontală)
Figuri geometrice
Tehnici simple:
decuparea după contur
Paginile 26 și 27 din
caietul elevului
Copiii ridică forma
geometrică plană
indicată de învăţător,
decupată
Autoevaluare
AVAP 1.2
MM 3.1
Sărbătorile vin! – realizare de decoruri/ obiecte utile pentru
sărbătorile de iarnă sau pentru serbarea de Crăciun (activitate în
grupuri mici)
Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă,
spontană sau audierea de creații accesibile specifice sărbătorilor de
iarnă (activitate frontală)
Pata de culoare; tehnici
simple combinate
Caracteristicile
materialelor
Mişcare liberă pe muzică
Hârtie și carton colorat
de texturi diferite,
foarfece
J. Haydn - Simfonia
„Ceasornicul“, Partea
a II-a (fragment
incipient), Partea a IV-a
(fragment)
Expunerea produselor
elevilor
Interevaluare
„Turul galeriei“
MM 1.4; 2.1;
2.2
Interpretarea în colectiv şi în grupuri mici a colindelor şi
cântecelor de iarnă învăţate
Acompanierea cu jucării muzicale
Cântare vocală în
colectiv cu
acompaniament
Rutine şcolare
CD/ casetofon Aprecieri colective şi
individuale referitoare
la realizarea sarcinilor
95
DP 3.1 Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învățat
azi? Cum m-am simțit azi? V
iner
i
Activităţi integrate
DP 2.1; 2.3;
3.1
MM: 1.1; 1.2;
2.1
Întâlnirea de dimineaţă: prezenţă, meteo, calendar, impresii etc.
Formulare de idei plecând de la tema: Planuri pentru vacanța de
iarnă (Ce simt înaintea vacanţei de Crăciun? Ce aş vrea să se
întâmple? etc)
Audierea unor piese specifice sărbătorilor de iarnă din folclorul
copiilor şi interpretarea cântecelor preferate (activitate frontală)
Trăire și manifestare
emoțională, starea de
bine
Cântarea vocală și acompaniamentul cu
jucării muzicale
Calendarul naturii
CD cu fond muzical
adecvat, casetofon,
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Evaluare sumativă
Disciplină opţională
Activități pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Luni Marți Miercuri Joi Vineri
Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Comunicare în limba
română Religie
Matematică și explorarea
mediului
Matematică și explorarea
mediului Comunicare în limba română
Matematică și explorarea
mediului
Matematică și explorarea
mediului Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi practice Disciplină opţională
Arte vizuale și abilităţi
practice Limbă modernă Educație fizică și sport Muzică și mișcare Educație fizică și sport
96
Proiectarea unităţii tematice „JOCURI ŞI JUCĂRII“
Perioada: 4 săptămâni (17 decembrie – 1 februarie)
Săptămâna I: 17 -21 decembrie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat /
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 3.1
CLR 1.1; 1.2
DP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, meteo, reguli de
comportare în şcoală etc.
Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat în vacanţă,
împreună cu prietenii şi familia
Audierea poveştii „Jocuri şi jucării“ – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe
parcurs (activitate frontală)
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă
gândirea critică despre interacţiuni simple cu fiinţe şi obiecte familiare
preferate, în contextul jocurilor prezentate în carte (activitate frontală)
Reguli elementare
ale noilor
rutine specifice
activităţii clasei
pregătitoare
Fiinţe şi obiecte
preferate (Jucării
preferate, Cu cine
mă joc? Cum mă
joc?)
Cartea uriașă
JOCURI ŞI JUCĂRII
Observarea
participării la dialog
Observarea reacţiilor
în timpul audierii
poveștii
CLR 1.2; 1.3;
2.3
MEM 1.1
Joc: Ghiceşte jucăria mea preferată (activitate frontală)
Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească jucăria preferată a colegului/
colegei, cu ajutorul întrebărilor ajutătoare. Colegul răspunde cu DA/ NU
– de exemplu: Este din pluş? (NU) Funcţionează cu telecomandă? (DA)
Denumirea începe cu „m“? (DA) – e o maşină
Scrie în casetă câte jucării de acelaşi fel sunt – pagina 11 (activitate
individuală)
Dialogul –
formulare de
întrebări şi
răspunsuri
Numărare 0-10
Pagina 11 din caietul
elevului; creion
Observarea modului
în care copiii
formulează întrebări şi
răspunsuri
Identificarea şi numă-
rarea tuturor obiecte-
lor de acelaşi fel
AVAP 2.6
MM 3.1
Desen: Fiecare elev îşi va desena/ picta jucăria sau jocul preferat (individual)
Organizarea unor jocuri inspirate de muzica audiată (activitate în grupuri
mici)
Elemente de
limbaj plastic
Pata de culoare
Cântarea vocală;
mişcare pe muzică
Bloc de desen, acuarele
Simfonia jucăriilor –
Leopold Mozart
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
activităţilor
AVAP 2.3
DP 3.1
Decuparea desenului realizat în ora anterioară şi realizarea unui colaj cu
toate jucăriile preferate ale copiilor din clasă
Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate 1-2 şi 3-4 din caietul de
lucru și pregătirea pentru activităţile din zilele a doua şi a treia (activitate
individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
Tehnici simple de
tăiere, decupare
după contur,
lipire
foarfece, lipici,
carton mare
caietul de lucru –
paginile 1-2 şi 3-4
Interevaluare
„Turul galeriei“
97
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 3.1
CLR 1.3
AVAP 2.3
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc: Aşezarea cărţilor de joc reprezentând scenele din cartea uriaşă,
urmând firul logic al povestirii (activitate în perechi sau în grupuri mici)
Care sunt numele copiilor din poveste? (pagina 1 din cartea uriaşă) Cu ce
sunet începe numele Luca? – intuirea literei L; Unde se aude sunetul l în
cuvântul Elena? (în interiorul cuvântului) – intuirea literei l (activitate
frontală)
Realizarea literei L din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală)
Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în
silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare
dintre aceste cuvinte sunetul l)
Colorarea literelor l şi L ce alcătuiesc titlul (pagina 5 din caietul elevului)
Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul l se află în
cuvântul ilustrat.
(exemplu:
X
dacă sunetul se află la începutul cuvântului,
X
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului
X
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală)
Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din
fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 3 pentru libelulă)
(activitate individuală)
Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat (activitate individuală)
Trasarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate
individuală) - pagina 5 din caiet
Povestire după
imagini
Sunetul L
Litera mică și litera mare de
tipar l/L
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII, cărţile de
joc din poveste –
pagina 1
Sârmă, fire, plastilină
Pagina 5 din caietul
de lucru
Creioane colorate
sau alte instrumente:
pix, creion, carioca,
stilou
Observarea modului
în care copiii
repovestesc cu
ajutorul cărţilor de joc
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Identificarea locului
pe care sunetul l îl
ocupă în cuvinte date
Scrierea literelor l şi L
Aprecieri globale și individuale
Activităţi pe discipline: Religie
Ma
rţi
Activităţi integrate
CLR 2.3
MEM 3.1
MEM 1.1
CLR 1.3
Repovestire pagina 4 din cartea uriaşă
Joc de rol: La coafor/ La frizerie (imitarea unor acţiuni specifice; de
exemplu: uscatul părului cu ajutorul foehnului, pieptănatul etc.; identi-
ficarea acţiunilor care implică folosirea aparatelor electrice; evidenţierea
unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice) Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 14. Cerinţă: Uneşte
punctele în ordine crescătoare. Spune ce ai obţinut. Colorează desenul!
(activitate individuală)
Trasează în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte
silabe are cuvântul veioză (pagina 14, caietul elevului)
Povestire după
imagini
Forme şi transfer
de energie Electricitate:
aparate care
utilizează
electricitatea şi
reguli de siguranţă
în mânuirea
aparatelor electrice
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII
- pagina 4
Observarea modului
de grupare a
cartonaşelor: aparate
de uz casnic/ aparate
electrice utilizate la
coafor
98
MEM 1.1
CLR 2.2
DP 2.2
Identifică cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft
(trasează câte o linie de la fiecare cifră la raftul care are tot atâtea jucării
câte indică această cifră) (pagina 14, caietul elevului)
Joc: Dă-mi, te rog frumos! Copiii sunt aşezaţi în cerc. Fiecare are o
jucărie în mână. În mijlocul cercului se află un copil fără jucărie. Acesta
cere jucăria unui coleg care se află în cerc. Dă-mi, te rog frumos X! (X -
denumirea jucăriei pe care o cere). Acesta o dă şi primeşte mulţumiri din
partea copilului care o primeşte. Cei doi fac schimb de locuri în timp ce
colegii aplaudă. Jocul continuă în mod asemănător.
Numărare 0-10
A formula o
rugăminte
Elemente de
construcţie a
comunicării:
cuvântul
Pagina 14 din caietul
de lucru
Creioane colorate
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Observarea
comportamentului
participativ
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 3.1
CLR 1.3; 2.1
2.3; 3.1
MM 2.1; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Repovestire pagina 3
Joc: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc ce reprezintă jocuri cu
mingea (activitate frontală)
Alcătuire de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţire în
silabe a unor cuvinte ca joc, tenis, minge, jucător etc.
Reprezentare simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocu-
rile ilustrate în cărţile de joc.
Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.)
Cântec: Jocul degeţelelor (activitate frontală) (Ne jucăm, ne jucăm/ Cu
degetul mare noi ne jucăm/ Când degetul mare a obosit/ Arătătorul a şi
sosit ş.a.m.d.)
Acte de vorbire: A
formula o idee
Elemente de
construcţie a
comunicării:
Cuvântul. Silaba
Cântarea vocală;
mişcări libere pe
muzică
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII –
pagina 3
Cărţile de joc din
povestea JOCURI ŞI
JUCĂRII
Foaie A4, creioane
CD, orgă pentru
acompaniament
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Observarea comporta-
mentului participativ
Identificarea
degetului/ palmelor
potrivit sarcinii
exprimate în cântec
MM 2.1; 3.1
CLR 2.3
MEM 1.1
DP. 2.2; 3.3
Cântecul numerelor: (Hai să zicem una/ Una este luna etc..) (activitate
frontală)
Repovestire pagina 1. Numărarea cuburilor din imagine.
Completarea tabelului de la pagina 15, caietul de lucru, cu numărul de
corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de
construcţii.
Găseşte drumul fiecărui şoricel şi completează căsuţa cu cifra corespun-
zătoare de pe tricou (caietul de lucru, pagina 15)
Joc de mișcare Jocul numerelor: copiii îşi aleg un număr de la 1 la 10
apoi se deplasează liber în jurul învăţătoarei. La un moment dat,
învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 3. Copiii care şi-au ales acel
număr trebuie să formeze un cerc şi să se ţină de mână. Ceilalţi rămân
nemişcaţi. Copiii care nu au respectat regulile jocului vor fi penalizaţi să
stea într-un picior, până se numără la 3. Jocul continuă şi se strigă alte
numere – de la 1 la 10.
Cântarea vocală;
mişcări libere pe
muzică
Numărare 0-10
CD
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII
- pagina 1
Pagina 15 din caietul
de lucru
Creioane și alte
instrumente de scris
Ridicarea corectă a
numărului de degeţele
potrivit versurilor din
cântec
Observarea modului
de identificare corectă
a cardinalului unei
mulţimi
Observarea respectării
regulilor jocului
99
MM 1.4; 2.1;
3.1
AVAP 2.6
Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişorul –
Harry Brauner (activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu cio-
cănele din plastic
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Cântarea vocală
Mişcări sugerate
de textul
cântecului
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică și sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.3; 1.4
2.4
AVAP 2.3
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre imaginea de pe pagina 5
Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Găsiţi un nume de băiat care începe cu B
(de exemplu: Bogdan). Cu ce sunet începe Bogdan? Ce nume poate avea
fetiţa, dacă numele ei începe cu B? Intuirea literei b/ B (activitate frontală)
Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în
silabe a acestor cuvinte; identificarea locului pe care îl ocupă în fiecare
dintre aceste cuvinte sunetul b)
Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul (pagina 6 din caietul elevului)
Bifează cu X caseta corespunzătoare locului în care sunetul b se află în
cuvântul ilustrat.
(exemplu:
X
dacă sunetul se află la începutul cuvântului,
X
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului,
X
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) (activitate individuală)
Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fie-
care cuvânt (de exemplu: colorăm cercul cu cifra 1 pentru cub) (activitate
individuală)
Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat (activitate individuală)
Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate
individuală) - pagina 6 din caiet
A formula idei
Sunetul B
Literele b/ B de
tipar
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII
- pagina 5
Pagina 6 din caietul
de lucru
Creioane colorate
sau alte instrumente:
pix, creion, carioca,
stilou
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
MM 2.1; 3.1
MEM 1.1
DP 2.2;3.3
MEM 1.4
Numărătoare muzicală (Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen...)
Pagina 12 din caietul de lucru. Completează casetele cu cifrele care
lipsesc (activitate individuală)
Numără oiţele. Numără căţeluşii. Câte animale sunt în imagine?
Joc: Albinuţa. Se formează grupe cu 10 copii sau cu număr par de copii.
Fiecare copil reprezintă o floare. Se numără florile. Un alt copil repre-
zintă albinuţa. La comanda învăţătoarei, „albinuţa“ sare de pe o floare pe
alta,/ din două în două flori, începând cu floarea nr ... etc. Copilul care
reprezintă albinuţa atinge florile pe care „aterizează“. Floarea trebuie să
spună numărul pe care îl reprezintă.
Cântare vocală și mișcare pe muzică
Numărare 0-10 în
ordine crescătoare
şi descrescătoare
Pagina 12 din caietul
elevului
Observarea modului
de completare a unor
serii numerice
lacunare
Observarea respectării
regulilor jocului
10
0
MM 2.1; 3.1
Cântecul albinuţei (Prin livezi şi prin ogoare alergăm din floare-n floare/
Zum, zum, zum/ albiniţa mea) (activitate frontală) Cântare vocală și mișcare pe muzică
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
AVLM 1.3
DP 1.2
MM 2.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Vizionarea unei secvenţe din filmul Albă-ca-Zăpada referitoare la curăţe-
nia din casa piticilor.
Discuţii referitoare la modul în care arăta casa piticilor înainte de/ după
venirea Albei-ca-Zăpada.
Mişcare ce imită acţiuni de curăţenie realizate de Albă-ca-Zăpada (Dau
cu mătura, şterg praful etc). Fondul muzical este asigurat de cântecul
Albei-ca-Zăpada din film
Igiena sălii de
clasă (aranjarea
jucăriilor/ cărţi-
lor, utilizarea
coşului de gunoi,
ştergerea prafului,
aerisirea clasei)
CD cu secvenţe din
filmul Albă-ca-
Zăpada
Observarea reacţiilor
copiilor în momentul
vizionării filmului
Observarea reacţiilor
copiilor atunci când
execută mişcări ce si-
mulează acţiuni de
curăţenie
CLR 2.4
CLR 1.3
AVAP 2.6
Observarea stării de curăţenie a clasei. Stabilirea unor sarcini pentru
fiecare copil pentru menţinerea curăţeniei clasei (activitate frontală)
Pagina 23 din caietul de lucru. Formulare de propoziţii referitoare la
acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul potrivit
fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui.
Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a
unei propoziţii, cuvinte şi sunete componente.
Acte de vorbire
A formula idei
Igiena sălii de
clasă
(Aranjarea jucăriilor)
Cuvinte şi Silabe
Pagina 23 din caietul
elevului, creione
colorate
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a II-a: 14- 18 ianuarie
Ziua Competențe
specifice Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conținut vizat /
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activități integrate
DP 3.2
CLR 1.1; 1.2;
1.4
DP 2.2; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de
săptămână, împreună cu prietenii şi familia
Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu
titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală).
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă
gândirea critică despre comportamente moral-civice bazate pe respect
faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă
(activitate frontală).
Discuţii despre mesajul imaginilor din caietul elevului; formulare de
întrebări care dezvoltă gândirea critică despre comportamente moral-
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Identificarea
unor reguli de
comunicare
Dezvoltare emo-
ţională şi socială
Cartea uriașă
JOCURI ŞI JUCĂRII
- pagina 6
Caietul elevului
pagina 19
Observarea participării
la dialog
Observarea reacţiilor
în timpul audierii
poveştii
Observarea selectivă
în timpul povestirii
10
1
civice bazate pe respect faţă de sine şi faţă de ceilalţi, faţă de munca şi
activităţile celorlalţi (activitate frontală) (pot colora din caiet situaţiile în
care sunt prezentate comportamente bazate pe respect, iar celelalte să
rămână necolorate; pot colora în culori vesele comportamentele civice
corecte şi în culori triste comportamentele civice necorespunzătoare).
Interacţiuni
simple cu fiinţe şi
obiecte
familiare
după imagini a modu-
lui de raportare a
copilului la tipul de
comportament
prezentat.
CLR 2.1
MEM 1.1; 3.1
Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“
Desenează în primul tabel, în coloana din stânga, tot atâtea beţişoare câte
jucării de acelaşi fel sunt în coloana din mijloc; desenează în coloana din
dreapta cu un triunghi mai mult decât jucăriile de acelaşi fel aflate în
coloana din mijloc.
Desenează în al doilea tabel, în coloana din stânga, cu un cerc mai puţin
decât jucăriile de acelaşi fel aflate în coloana din mijloc, desenează în
coloana din dreapta tot atâtea pătrate câte jucării de acelaşi fel sunt în
coloana din mijloc – pagina 20 (activitate individuală).
Crearea unor probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în
concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete.
Acte de vorbire: a
recita şi a da
informaţii Numărare 0-10
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi
prin numărare
Pagina 20 din caietul
elevului
Creion/ stilou.
Observarea modului în
care copiii formulează
probleme simple şi
întrebări
Identificarea şi numă-
rarea tuturor obiec-
telor de acelaşi fel
Scrierea semnelor în
casetă
AVAP 2.2; 2.3
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
Colaj: fiecare elev își va decupa brăduţii de la pagina 27 (triunghiurile
verzi cu pătrat maro):
1. se vor tăia elementele fiecărui triunghi pe rând câte unul;
2. se va lipi întâi tulpina bradului (pătratul maro), la mică distanţă
coroana (elementele verzi) ca în model;
3. se vor lipi toţi brazii.
Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „O, brad frumos!“
(activitate în perechi).
Tehnici simple:
tăiere, decupare
după contur,
lipire
Cântare vocală,
mişcare pe muzică
Foarfece, lipici, coli
A4 colorate – galben,
oranj, roşu sau albe
Caietul de lucru al
elevului – pagina 27
CD, casetofon
Observarea selectivă a
lucrărilor copiilor
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
activităților
Observarea selectivă a
perechilor.
AVAP 2.2; 2.3
DP 3.3
Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora
anterioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau comple-
tarea planşei în acuarelă.
Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de
evaluare a lucrărilor.
Decuparea cartonaşelor de joc din caietul de lucru, paginile 29 şi 30, care
vor fi utilizate într-o activitate din a ziua a treia (miercuri, la CLR).
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante am
învăţat azi? Cum m-am simţit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai fac?
Tehnici simple de
tăiere, decupare
după contur,
lipire
Tehnici simple:
ştampilare,
stropire
foarfece, lipici, coli
A4 colorate – galben,
oranj, roşu sau albe
Caietul de lucru al
elevului – paginile
29 şi 30
Interevaluare
„Turul galeriei“.
Ma
rţi
Activități integrate
DP 3.2
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc.
Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII, pe baza cărților de joc (în perechi sau
în grupuri mici)
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII
- pagina 8, cărțile de
Observarea modului în
care copiii repovestesc
10
2
CLR 1.1; 1.2;
1.4; 2.4; 3.2;
3.2; 4.1
AVAP 2.3
Ce nume pot avea copiii din poveste (de la pagina 8 din cartea uriaşă)?
(de exemplu: Elena şi Emil, Elvira şi Eugen). Cu ce sunet începe numele
lor? (activitate frontală) – intuirea literei E.
Realizarea literei E din sârmă (activitate individuală). Exemplificarea
unor alte cuvinte în care sunetul e apare la începutul, la mijocul sau la
finalul cuvântului – intuirea literei e.
Realizarea literei e din sârmă (activitate individuală).
Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a
numelui acestuia (activitate individuală) (pagina7 din caietul elevului).
Colorarea literei mari şi mici din caiet.
Identificarea literelor e/E în şirul de litere dat.
Încercuirea literei e/E în ficare cuvânt (activitate frontală şi individuală)
Trasarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente - creion,
stilou (activitate individuală) – pagina 7 din caiet.
Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care
conţine litera e.
Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea
numărului corespunzător.
Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la
început, la mijloc, la final.
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini
de lucru)
Utilizarea
cuvintelor noi în
enunţuri
adecvate
Formularea de
întrebări şi
răspunsuri Modelaj
Sunetul e
Litera mică și litera mare de
tipar e/E
Litera
Silaba
Cuvântul
joc din caietul
elevului.
Sârmă
Pagina 7 din caietul
elevului
cu ajutorul cărților de
joc
Observarea răspunsu-
rilor la cerințe, prin
sondaj
Observarea selectivă a
modului de rezolvare a
sarcinilor de lucru.
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 3.3; 5.2
CLR 1.4; 2.3
CLR 2.3
Ghicitoare: Sunt făcut din metal şi din plastic,/ Am, pentru om, un rol
fantastic,/ Pot să tai, să cânt şi să joc,/ Pot să te plimb, pâinea îţi coc
(Roboţii).
Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 9 – colorarea cu culori
diferite a unui număr de dreptunghiuri egal cu numărul de roboţi ai
fiecărui copil.
Identificarea copilului care are cei mai puţini roboţei şi cei mai mulţi
roboţei (colorarea numelor lor cu maro şi roşu, de exemplu). Stabilirea
unei ierarhii – de la copilul care are cei mai mulţi roboţi la cel care are
cei mai puţini şi scrierea numărului ierarhic, în dreapta, în tabelul cu
nume.
Discuţii: Cum funcţionează roboţii? De unde au energie? La ce folosesc?
(taie, toacă, spală etc.) Dă exemplu de roboţi pe care îi foloseşti acasă. La
ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp etc.)
Audierea textului de la pagina 4. Identificarea unor roboţi în imaginea din cartea uriaşă.
Joc: Simularea unor situaţii în care aparatura electrică/ electronică este
folosită necorespunzător.
Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului.
Electricitate: apa-
rate care utilizează
electricitatea şi
reguli de sigu-
ranţă în mânui-
rea aparatelor
electrice
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi,
prin numărare
Elemente de
construcţie a
comunicării:
sunete şi silabe
Pagina 9 din caietul
elevului
Creioane colorate,
stilou.
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII
– pagina 4
Observarea selectivă a
modului de lucru
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Observarea
comportamentului
participativ
10
3
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 3.2
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1
AVAP 2.2; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc.
Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile
29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice
cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice
imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă
cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se
reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos.) –
activitate frontală
Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a
unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală).
Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e,
b, l.
Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea
bulinei corespunzătoare.
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Cuvântul
Silaba
Sunetul
Litera
Desenarea,
conturarea - pata
de culoare.
Cartonaşe de joc de
la paginile 29, 30
din caietul elevului
Coli de scris, post-it-
uri, creioane
Observarea
răspunsurilor la
cerințe, prin sondaj
Observarea
comportamentului
participativ
Interevaluarea la
măsuţe
CLR 1.1; 1.2
MEM 1.1;
1.4; 3.2
Audierea unei lecturi despre istoria automobilului / calculatorului etc.
Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul,
baterii etc. (activitate individuală) (pagina 10 din caietul elevului)
Corelarea consumatorului cu sursa sa de energie.
Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului.
Acte de vorbire: a
formula o idee
Numărare 0-10
Electricitate:
aparate care
utilizează
electricitatea
Caietul elevului -
pagina 10
Creioane și alte
instrumente de scris
Observarea modului
de formulare a ideii
Observarea globală a
corectitudinii
numărării prin
ridicarea unui număr
de degete egal cu
numărul de obiecte
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului „Am o păpuşică mică“ –
(activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe). Acompaniament cu
negativul de pe CD.
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Cântare vocală și mișcarea liberă
pe muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Creioane colorate,
carioca
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Aprecierea selectivă a
lucrărilor în funcţie de
concordanţa imagine-
text.
Activităţi pe discipline: Educație fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 3.2
CLR 2.2; 2.3;
2.4
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Discuții pe baza ultimei imagini de pe pagina 19:
Cum trebuie să vorbeşti la telefon?
1. Convorbirea începe cu „Alo!“.
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
Pagina 19 din caietul
elevului
Observarea modului
de construire a
dialogului
10
4
AVAP 2.3
2. Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la
celălalt capăt al firului!
3. Adresează-te scurt, politicos şi la obiect.
4. Nu abuza de telefon!
5. Termină conversaţia cu urări de bine şi salut!
Joc de rol: dialoguri la telefon.
Discuţii: utilitatea telefonului.
Colorarea imaginii de la pagina 19 din caietul elevului. (activitate
individuală)
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Utilizarea
cuvintelor noi în
enunţuri
adecvate
Formularea de
întrebări şi
răspunsuri
Pata de culoare
Creioane colorate
sau alte instrumente:
pix, creion, carioca,
stilou
Observarea prin
sondaj a modului de
colorare
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
MEM 1.1; 1.3
AVAP 2.3
Numărătoare muzicală: („De-a ostaşii“) - grupare câte 1, câte 2, câte 3
şi câte 4.
Pagina 21 din caietul elevului. Numerotează casetele (activitate indivi-
duală). Ce animal este desenat? (caracatiţa – i se mai spune şi octopus
pentru că are 8 tentacule)
Colorarea imaginii de la pagina 21 din caietul elevului (activitate
individuală)
Joc: Octopus vrea să deseneze câte un element din mediul înconjurător
specific fiecărei cifre scrise (de exemplu: 1 – soare, 2 – mâini, 3 – trifoi,
4 – roţi la maşină, 5 – degete la mână, 6 – picioare la insecte, 7 – culorile
curcubeului, 8 – tentacule) activitate frontală
Cântare vocală și mișcare pe muzică
Numărare 0-10
în ordine crescă-
toare şi descres-
cătoare
Pata de culoare
Conturare, colorare
Pagina 21 din caietul
elevului
Observarea modului
de numărare prin
sondaj
Observarea respectării
regulilor jocului
Activități pe discipline: Limbă modernă
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 3.2
AVAP 2.2; 2.3
DP 1.1; 3.3
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se
doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris.
- Pe floare: o bucurie recentă.
- Pe o frunză: o dorinţă.
- Pe a doua frunză: o zi de neuitat.
- Pe tulpină: locul preferat.
- Pe rădăcină: un secret.
Dacă ai fi o floare, ce floare ai fi? De ce? Deseneaz-o sau scrie-i numele
pe una dintre petele.
Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte.
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Pata de culoare
Dezvoltare
emoţională şi
social - Trăire şi
manifestare
emoţională,
starea de bine
Caietul elevului –
pagina 17
CD, casetofon
Observarea reacţiilor
copiilor în momentul
prezentării lucrărilor
Observarea selectivă a
reacţiilor unora dintre
copii atunci când află
preferinţele celorlalţi
Observarea selectivă a
modului în care elevii
cântă
10
5
(Emoţii de bază
denumite prin
cuvinte (bucurie,
frică) în activităţi /
contexte familiare)
Cântarea în colectiv,
cu acompaniament;
mişcarea pe muzică
CLR 1.1; 1.3;
1.4; 2.1; 2.2;
2.4
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
Observarea imaginii de la pagina 2 din cartea uriaşă JOCURI ŞI
JUCĂRII. Identificarea jocului practicat de copiii din imagine. Predicţii
legate de text. Audierea povestirii.
Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Raţele şi vânătorii,
Ţară, ţară, vrem ostaşi, Podul de piatră etc.
Formularea unor propoziţii pe baza textului/imaginii de la pagina 2 din
cartea uriaşă JOCURI ŞI JUCĂRII. Numărarea cuvintelor.
Identificarea prin încercuire a literelor de la pagina 16 din caietul
elevului – JOCURI ŞI JUCĂRII.
Identificarea cuvintelor propoziţiilor, completarea cu cifra corespunză-
toare a numărului de cuvinte – pagina 16 din caietul elevului.
Identificarea prin colorare a literelor l, b, e (activitate individuală).
Audierea/ intonarea cântecului „Podul de piatră“ – însoţirea cântecului
de joc.
Litera
Propoziţia
Cuvântul
Silaba
Sunetul
Cântarea în
colectiv, cu
acompaniament;
mişcarea pe
muzică
Cartea uriașă
JOCURI ŞI JUCĂRII,
pagina 2
Pagina 16 din caietul
elevului, creioane
colorate
Coli de scris
CD, casetofon
Observarea selectivă a
modului de partici-
pare, a interesului
pentru activitate
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Activități pe discipline: Educație fizică şi sport
Săptămâna a III-a: 21 ianuarie – 25 ianuarie
Ziua Competențe
Specifice Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conținut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activități integrate
DP 3.1
CLR 1.2; 1.3
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de
săptămână, împreună cu prietenii şi familia
Audierea poveştii JOCURI ŞI JUCĂRII (citită de învăţător) - predicţii cu
titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate frontală).
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă
gândirea critică despre comportamente bazate pe respect faţă de sine şi
faţă de ceilalţi, faţă de obiectele de lucru şi de joacă (activitate frontală).
Acte de vorbire –
a prezenta ceva
Reguli de
comunicare în
activitatea
şcolară.
Comunicarea cu
colegii
Cartea uriașă
JOCURI ŞI JUCĂRII,
pagina 5
Observarea
participării la dialog
Observarea reacțiilor
în timpul audierii
poveștii Observarea selectivă
în timpul dialogului a
modului de raportare
a copilului la inter-
locutor, observarea
10
6
DP 2.2
Joc de rol: Formulele magice „Te rog! Poftim! Mulţumesc.“ Un copil îi
cere unui coleg jucăria acestuia, folosind formula magică „Te rog!“.
Colegul îi dă jucăria, spunând „Poftim!“. Copilul care a primit jucăria
spune „Mulţumesc!“. Copiii sunt aplaudaţi. Jocul continuă în mod
asemănător cu alte perechi de copii.
formulelor de salut, de
prezentare, a modului
de construire a
dialogului.
CLR 2.3
MEM 1.1; 2.2
Ghicitori:
1. E o casă tare bună,/ Pentru cei ce merg pe Lună.
2. Om îţi pare, da-i de fier,/ Face treburi fel de fel (activitate frontală) –
Cerinţa: Copiii vor încerca să ghicească răspunsurile corecte.
Scrie în tabel câte figuri geometrice de acelaşi fel sunt – pagina 26
(activitate individuală)
Acte de vorbire: a
cere şi a da
informaţii Numărare 0-10
Figuri geometrice:
pătrat, triunghi,
dreptunghi, cerc
Pagina 26 din caietul
elevului
Creion/ stilou,
creioane colorate
Observarea modului
în care copiii formu-
lează răspunsuri
Identificarea şi
numărarea tuturor
figurilor geometrice
de acelaşi fel
Scrierea cifrei în tabel
AVAP 2.2; 2.3
MM 2.1; 3.1
Colaj: fiecare elev își va decupa florile de la pagina 27 (triunghiuri,
pătrăţele şi dreptunghiuri):
1. se vor decupa toate elementele;
2. se vor aşeza după formă şi culoare;
3. se vor lipi sub formă de flori (se poate lăsa la alegerea elevului
cum arată floarea, câte petale are, dacă realizează un vas cu flori –
pe care să îl deseneze sau un câmp cu flori).
Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Eşti o floare, eşti un crin
(activitate în două grupe).
Tehnici simple:
tăiere, decupare
după contur,
lipire
Cântarea vocală,
mişcare pe muzică
Foarfece, lipici, coli
A4 colorate – verde
închis sau albe
Caietul de lucru al
elevului – pagina 27
Observarea selectivă a
lucrărilor copiilor
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
activităților
AVAP 2.2; 2.3
DP 3.1
Decuparea unor imagini potrivite (de exemplu o fetiţă care culege flori)
cu tema lucrării realizate în ora anterioară şi completarea colajului prin
lipirea imaginilor sau completarea planşei în acuarelă.
Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/afişarea unor criterii de
evaluare a lucrărilor.
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi să fac? Ce lucruri interesante
am învățat azi? Cum m-am simțit azi la şcoală? Ce mi-ar plăcea să mai
fac?
Tehnici simple de
tăiere, decupare
după contur,
lipire
Tehnici simple:
ştampilare,
stropire
Pata de culoare
Emoţii de bază
Foarfece, lipici, coli
A4 colorate – galben,
oranj, roşu sau albe
Caietul de lucru al
elevului – pagina 27
Evaluarea şi notarea
lucrărilor conform
criteriilor afişate.
Ma
rţi
Activități integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.3; 2.3;
3.1; 4.1
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Repovestire JOCURI ŞI JUCĂRII pe baza cărților de joc (în perechi sau
în grupuri mici)
Ce nume ar putea avea copiii din poveste, nume care să înceapă cu
sunetul v? (de exemplu – Veronica şi Valentin, Viorica şi Vlad). Cu ce
sunet începe numele lor? (activitate frontală) - intuirea literei V.
Realizarea literei V din sârmă (activitate individuală).
Emoţii de bază
A formula idei
despre o poveste
audiată
Sunetul v
Litera mică și
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII - pagina
7, cărțile de joc din
poveste din caietul
elevului.
Observarea modului
în care copiii repo-
vestesc cu ajutorul
cărților de joc
10
7
AVAP 2.3
Exemplificarea unor alte cuvinte în care sunetul v apare la începutul, la
mijocul sau la finalul cuvântului – intuirea literei v.
Realizarea literei v din sârmă (activitate individuală).
Realizarea de corespondențe între fiecare obiect desenat și litera inițială a
numelui acestuia (activitate individuală) (pagina 8 din caietul elevului).
Colorarea literei mari şi mici din caiet.
Identificarea literelor v/V în şirul de litere dat.
Încercuirea literei v/V în fiecare cuvânt (activitate frontală şi
individuală).
Trasarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente – creion,
stilou (activitate individuală) – pagina 8 din caiet.
Realizarea corespondenţei între imaginile colorate de sus şi cuvântul care
conţine litera v.
Despărţirea în silabe şi indentificarea numărului de silabe prin colorarea
numărului corespunzător.
Colorarea pătrăţelei corespunzătoare aşezării sunetului în cuvânt – la
început, la mijloc, la final.
Colorarea bulinei corespunzătoare literei v/V de la pagina 16 din caietul
elevului.
litera mare de
tipar v/V
Litera
Silaba
Cuvântul
Modelare
Sârmă
Sârmă
Pagina 8 din caietul
elevului
Observarea răspun-
surilor la cerințe, prin
sondaj
Observarea selectivă a
modului de rezolvare
a sarcinilor de lucru.
Activităţi pe discipline: Religie
Activități integrate
MEM 1.1; 5.2
CLR 1.3
AVAP 2.6
MM 2.1; 3.1
Joc: „Ne jucăm de-a cumpărăturile“. Se creează situaţii-problemă reale.
Se compun şi se rezolvă probleme. Rezolvarea sarcinii din caietul elevului pagina 24. Cerinţă: formularea de
probleme de adunare şi scădere după primele două imagini (activitate
individuală)
Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini.
Colorarea primelor două imagini.
Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – „Un elefant se legăna“
(activitate în două grupe).
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi
prin numărare
Numărare 0-10
Formularea unor
idei, mesaje orale
Pata de culoare
Cântarea vocală;
mişcare pe muzică
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII, pagina 5
Pagina 24 din caietul
elevului
Creioane colorate
Observarea modului
de alcătuire şi rezol-
vare a problemelor
Observarea
comportamentului
participativ
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.3, 2.1,
2.3, 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Audierea povestirii. Extragerea temei, mesajului. Formularea unor pro-
poziţii pe baza imaginii.
Joc didactic: Cu mingea – un copil aruncă mingea altuia şi îi cere să îi
spună care este jucăria preferată. (activitate frontală)
Acte de vorbire:
a formula o idee.
Propoziţia
Cuvântul
Silaba
Cartea uriaşă
JOCURI ŞI
JUCĂRII, pagina 6
Cartonaşe de joc având
imagini din carte
Observarea răspunsu-
rilor la cerințe, prin
sondaj
Observarea comporta-
mentului participativ
10
8
MM 2.1; 3.1
Indicarea silabelor percepute în cuvintele care denumesc jucăriile, prin
diferite semne: ridicarea unui deget, a unui obiect sau prin semne grafice
(activitate frontală). Scrierea schemelor corespunzătoare cuvintelor, sila-
belor, sunetelor.
Discuţii despre modul în care ne jucăm şi folosim jucăriile.
Cântec: „La ospeţe“ (activitate frontală)
Reguli de
comunicare în
activitatea şcolară.
Comunicarea cu
colegii
Cântarea vocală;
mişcare pe muzică
Creioane, coli de
scris
CD, casetofon cu
negativul
MEM 1.1; 5.2
CLR 1.3
AVAP 2.6
MM 2.1; 3.1
Joc: Ne jucăm de-a cumpărăturile. Se creează situaţii problemă reale. Se
compun şi se rezolvă probleme. Rezolvarea sarcinii din caietul elevului, pagina 24. Cerinţă: formularea
de probleme de adunare şi scădere după ultimele două imagini (activitate
individuală)
Numărarea animalelor de acelaşi fel din imagini.
Colorarea ultimelor două imagini.
Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Hai să zicem… (activitate
în două grupe).
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi
prin numărare
Numărare 0-10
Formularea unor
idei, mesaje orale
Pata de culoare
Cântarea vocală;
mişcare pe muzică
Cartea uriașă JOCURI
ŞI JUCĂRII, pagina 5
Pagina 24 din caietul
elevului
Creioane colorate
Observarea modului
de alcătuire şi rezol-
vare a problemelor
Observarea
comportamentului
participativ
MM 1.4; 2.1;
3.1
AVAP 2.6
Exersarea asimilării integrale a cântecului Numărătoare cu broscuţe –
versuri Vali Slavu (activitate frontală).
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe).
Desen inspirat de versurile cântecului (activitate individuală).
Cântare vocală și mișcarea liberă
pe muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Creioane colorate,
carioca
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Aprecierea globală a
lucrărilor după con-
cordanţa imagine-text.
Activităţi pe discipline: Educație fizică și sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.3; 2.3;
4.1
AVAP 2.6
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc.
Discuţii despre imaginea de pe pagina 7 din cartea uriaşă JOCURI ŞI
JUCĂRII
Cu ce sunet începe cuvântul băiat? Pe băiat îl cheamă Barbu. Cu ce sunet
începe Barbu? Ce nume poate avea fetiţa, dacă acest nume începe cu B?
(Bianca)
Dar dacă numele băiatului începe cu E? Şi al fetiţei tot cu E? Dar dacă
numele băiatului începe cu L? Şi al fetiţei tot cu L? Dar dacă numele
băiatului începe cu V? Şi al fetiţei tot cu V? (activitate frontală)
Exemplificarea cu cuvinte a locului sunetelor cerute în poziţia iniţială,
mediană, finală. Formularea unor propoziţii cu aceste cuvinte.
Conturarea literelor E, L, B, V şi transformarea lor în personaje.
(activitate individuală)
A formulare idei
Sunetele e, l, b, v
Literele e/E, l/L,
b/B, v/V de tipar
Conturarea, haşu-
rarea, colorarea
Cartea uriaşă
JOCURI ŞI JUCĂRII,
pagina 7
Coli de scris, cre-
ioane colorate sau
alte instrumente: pix,
creion, carioca, stilou
Observarea prin son-
daj a corectitudinii
înţelegerii mesajului
şi a formulării
răspunsului
Observarea modului
de lucru frontal prin
ridicarea planşelor
10
9
MM: 2.1; 3.1.
MEM 1.1; 4.2
6.1; 6.2
DP 2.1
Numărătoare muzicală: (1-2, 1-2, mergem toţi în pas vioi...)
Pagina 25 din caietul elevului. Numără cerculeţele în total. Completează
cerculeţele cu roşu respectând regula – una roşie, două albe, una roşie,
două albe. Numără cerculeţele albe. Numără cerculeţele roşii. (activitate
individuală)
Numără mâinile. Colorează cu albastru drumul cel mai scurt şi cu roşu pe
cel mai lung.
Încercuieşte maşina care ajunge prima în staţie, dacă toate circulă cu
aceeaşi viteză.
Încercuieşte jucăria care urmează în fiecare şir.
Câte jucării poate ţine Octopus în „mâinile“ (tentaculele) ei, dacă fiecare
nu poate ţine mai mult de una?
Joc: Octopus e cam mofturoasă şi preferă doar anumite lucruri, ca şi tine.
Scrie/ desenează pe fiecare etichetă ce preferi:
1. Culoarea preferată 2. Jocul preferat 3. Jucăria preferată
4. Animalul preferat 5. Povestea preferată 6. Fructul preferat
7. Mâncarea preferată
Cântare vocală și mișcare pe muzică
Numărare 0-10 în
ordine crescătoare
şi descrescătoare
Măsurări cu uni-
tăţi non-standard
(creion, beţişor)
pentru lungime
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă
faţă de sine: carac-
teristici personale
simple
Pagina 25 din caietul
elevului.
Creioane colorate,
carioca, stilou
Pagina 22 din caietul
elevului.
Creioane colorate,
carioca, stilou
Observarea
comportamentului
participativ
Observarea modului
de completare a unor
serii numerice
lacunare
Observarea rezolvării
sarcinilor de lucru
prin sondaj
Observarea
comportamentului
participativ
Activități pe discipline: Limbă modernă
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.1
AVAP 2.6
MM 2.1; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Colorarea florii după preferinţa fiecăruia. Decuparea (doar dacă se
doreşte). Completarea florii cu datele de mai jos cu desene, scris.
- Pe floare – în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce activitate
îţi place cel mai mult la şcoală/acasă?
- Pe o frunză: numele persoanelor dragi.
- Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată.
- Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine?
- Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut
curaj să le spui?
Audierea/ intonarea cântecului Cântec pentru părinţii mei – muzica şi
versurile Virgil Popescu.
A formula idei
Tehnici simple de
decupare, lipire
Pata de culoare
Trăire şi manifes-
tare emoţională,
starea de bine.
Emoţii de bază:
bucurie.
Cum se exprimă
emoţiile în
comportamente
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă
faţă de sine: Cine
sunt eu?
Caracteristici
personale simple
Caietul elevului –
pagina 18
CD, casetofon
Observarea reacţiilor
copiilor în momentul
prezentării lucrărilor
Observarea selectivă a
reacţiilor celorlalţi
copii atunci când află
preferinţele celorlalţi
Observarea selectivă a
modului de interpretare
11
0
CLR 1.1; 1.3;
2.1; 2.3
AVAP 2.6
MM 2.1; 3.1
Observarea imaginilor de la pagina 13. Identificarea diferenţelor.
Alcătuirea orală a unor propoziţii cu trei - patru - cinci cuvinte.
Scrierea schemei (propoziţia, cuvintele etc.) a trei propoziţii pe o coală
albă.
Identificarea cuvintelor propoziţiilor, despărţirea în silabe a unor cuvinte,
identificarea suntelor.
Identificarea anotimpului şi a locului în care se petrece acţiunea din ima-
gini. Identificarea unor jocuri/sporturi specifice iernii – bătaie cu bulgări,
construirea de oameni de zăpadă, săniuş, schi, patinaj (activitate frontală).
Decuparea, asamblarea, lipirea omului de zăpadă. Colajul poate fi com-
pletat cu decupaje potrivite temei sau poate fi completat prin desen.
Audierea/intonarea cântecului Ce-i atâta gălăgie colo-n margine de sat?
Acte de vorbire
A formula idei
Propoziţia
Cuvântul
Silaba
Sunetul
Tehnici simple de
decupare, lipire
Pata de culoare
Pagina 13 din caietul
elevului, creione
colorate
Coli de scris
Caietul elevului,
paginile 31-32
Coli bleu, acuarele,
decupaje cu tematică
de iarnă
CD, casetofon
Observarea selectivă a
modului de partici-
pare, a interesului
pentru activitate.
Observarea modului
de rezolvare a sarci-
nilor de lucru
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a IV-a: 28 ianuarie -1 februarie
Ziua Competențe
specifice Activități integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conținut vizat /
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activități integrate
DP 3.2
CLR 1.1; 1.2;
1.4
DP 2.2; 2.3
AVAP 1.1; 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Discuţii despre jocurile pe care copiii le-au desfăşurat la sfârşit de
săptămână, împreună cu prietenii şi familia
Audierea poveştii Povestea jucăriilor noastre preferate – câţiva copii
spun povestea celei mai îndrăgite jucării (Cum au primit-o, de ce s-au
ataşat de ea etc.) – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe parcurs (activitate
frontală).
Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel
mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor
fiecărui copil (activitate frontală).
Desenarea jucăriei preferate.
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Identificarea unor
reguli de
comunicare
Dezvoltare
emoţională şi
socială
Interacţiuni
simple cu fiinţe şi
obiecte familiare
Compoziţie
Povestea jucăriei
mele preferate
Foi A5, creioane
colorate, carioca
Observarea participării
la dialog
Observarea reacţiilor
în timpul audierii
povestirilor
Observarea selectivă
în timpul desenării
jucăriei.
CLR: 2.1
MEM: 1.1;
3.1
Recitare: în cor, poezia „O alună, două, trei“
Desenează pe o foaie A4 o mulţime cu tot atâtea pătrate câte cuburi sunt
pe raft (3) în imaginea cu cei doi copii jucându-se cu păpuşi. Alăturat
Acte de vorbire: a
recita şi a da
informaţii
11
1
desenează o mulţime cu tot atâtea triunghiuri câte cuburi sunt pe jos (8).
Realizează corespondenţa, scriu numărul corespunzător de elemente al
mulţimilor. Compară. Colorează mulţimea cu cele mai multe elemente.
Desenează pe mijlocul foaii A4 o mulţime cu tot atâtea cercuri câţi copii
joacă şotronul şi în stânga o mulţime cu două elemente (cercuri) mai
puţine, iar în dreapta o mulţime cu două elemente (cercuri) mai multe.
Realizează corespondenţa. Scrie numerele corespunzătoare. Adună/
scade elementele primelor/ ultimelor două mulţimi. Face suma tuturor
elementelor şi o scrie.
Creează probleme simple de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în
concentrul 0-10, prin explorarea unor contexte concrete din imaginile cu
povestea.
Numărare 0-10
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi
prin numărare
Cartonaşele cu
imaginile din poveste
Foi A4, creion.
Identificarea şi numă-
rarea tuturor obiec-
telor de acelaşi fel
Observarea modului în
care copiii formulează
probleme simple şi
întrebări
AVAP 2.2; 2.3
Colaj: fiecare elev primeşte o coală de desen, o jumătate de cerc cu
diametrul de 10 cm (element de bază în realizarea colajului – o felie de
pepene, un răsărit de soare, un cărucior, o pălărie şi personajul care o
poartă etc.) şi acuarele şi hârtie colorată:
1. se va lipi semicercul pe coala de desen în funcţie de ceea ce
doreşte copilul să realizeze;
2. se va completa spaţiul plastic cu elementele necesare prin decu-
pare şi lipire sau prin pictură.
Tehnici simple:
tăiere, decupare
după contur,
lipire
Compoziţie
Foarfece, lipici, coli
A4 colorate, coli de
desen, acuarele,
pensule, pahare de
apă.
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
activităților
AVAP 2.2; 2.3
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
Decuparea unor imagini potrivite cu tema lucrării realizate în ora ante-
rioară şi completarea colajului prin lipirea imaginilor sau completarea
planşei în acuarelă.
Realizarea unei mini-expoziţii şi prezentarea/ afişarea unor criterii de
evaluare a lucrărilor.
Organizarea unor jocuri inspirate de muzică – Ce-i atâta gălăgie, Săniuţa
fuge etc. (activitate în perechi).
Tehnici simple de
tăiere, decupare
după contur,
lipire
Compoziţie
cântarea vocală;
mişcare pe muzică
Foarfece, lipici, coli
A4 colorate, coli de
desen, acuarele,
pensule, pahare de
apă.
CD, casetofon.
Interevaluare „Turul
galeriei“.
Observarea selectivă a
perechilor.
Ma
rţi
Activități integrate
DP 3.2
CLR 1.1; 1.2;
1.4; 2.4; 3.1;
3.2; 4.1
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc.
Povestire după imagini – O zi în parc – pagina 13, caiet. (Ce pot face în
parc?, Cu ce scop merg?, Cu cine merg?, Cu ce mă joc?, Ce haine port?
etc. ).
Ce nume pot avea copiii din imagine (de la pagina 1, caiet)? (de
exemplu – Victor, Bianca, Lavinia, Emil). Cu ce sunet începe numele
lor? (activitate frontală) - recapitularea literelor V, B, L, E.
Realizarea literelor E, L, V, B din plastilină (activitate individuală).
Exemplificarea unor alte nume care încep cu aceleaşi sunete/litere.
Despărţirea în silabe a cuvintelor şi identificarea numărului de silabe prin
ridicarea numărului corespunzător de degete. Alcătuirea de propoziţii cu
aceste cuvinte.
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Utilizarea
cuvintelor noi în
enunţuri adecvate
Formularea de
întrebări şi
răspunsuri
Caietul JOCURI ŞI
JUCĂRII – pagina
13.
Plastilină
coli A4, post-it de
diferite culori, cre-
ioane, creioane
colorate
Observarea modului în
care copiii repovestesc
cu ajutorul cărților de
joc
Observarea răspunsu-
rilor la cerințe, prin
sondaj
Observarea selectivă a
modului de rezolvare a
sarcinilor de lucru
11
2
Desenarea a patru copii (doi pe o foaie, în dreapta lor două post-it-uri şi
alţi doi pe altă foaie şi în dreapta lor două post-it-uri) şi scrierea unor
nume simple prin fotografierea cuvintelor de pe tablă: Ema, Luca, Vlad,
Bianca. Desenarea pe posti-it-uri asociat fiecărui nume un obiect al cărui
nume să înceapă cu acelaşi sunet – de exemplu: Ema-ecran, cu realizarea
schemei grafice a cuvântului, silabelor, sunetelor, sunetul e fiind colorat.
Modelaj
Literele mici și mari de tipar e/E,
l/L, v/V, b/B.
Silaba. Cuvântul
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
CLR 1.4; 2.3
MEM 3.1;
5.2; 6.3
CLR 2.3
Ghicitoare: O cutie sunt ce-i drept/ Cu ecran plat şi curent./ Toţi ai casei
mă-ndrăgesc/ Pentru ce le dăruiesc:/ Film, desene, ştiri şi meci,/ Nici
nu-ţi vine să mai pleci. (Televizorul).
Decuparea din reviste de reclamă/desenarea unor imagini cu aparate
electrice/ electronice şi lipirea lor într-un colaj pe o foaie de hârtie.
Discuţii: Cum funcţionează aparatele din imagini? De unde au energie?
(curent electric, baterii, acumulatori). La ce folosesc? (taie, toacă, spală,
transmit etc.) Dă exemplu de astfel de aparate pe care le foloseşti acasă.
La ce ne ajută? (uşurează munca, economisesc timp, ne informează, ne
relaxează etc.). Care sunt riscurile folosirii incorecte a acestor aparate?
Joc: Simularea unor situaţii în care folosim aparatura electrică/
electronică – „La telefon“, „La coafor/ frizerie“, „La bucătărie“ etc.
Crearea/ rezolvarea unor probleme de utilizarea banilor, legate de jocuri.
Discuţii: modalităţi de economisire a energiei/ de protejare a mediului.
Electricitate: apa-
rate care utilizează
electricitatea şi
reguli de siguran-
ţă în mânuirea
aparatelor
electrice
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi,
prin numărare
Comunicare orală
- dialogul
Pagina 9 din caietul
elevului
Imagini cu aparate
electrice/ electronice
din revistele de
reclamă sau creioane
pentru a le desena,
coli A4.
Observarea selectivă a
modului de lucru
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Observarea
comportamentului
participativ
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 3.2
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1
AVAP 2.2; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală, etc.
Joc didactic: Jocuri cu mingea – folosirea cărţilor de joc de la paginile
29, 30. Copilul căruia învăţătorul îi aruncă mingea trebuie să ridice
cartonaşul cu litera cerută, să-l întoarcă pe faţa cealaltă şi să identifice
imaginea. Elevul va arunca mingea la alt coleg care va scrie pe tablă
cuvintele scrise pe cartonaş şi va arunca mingea învăţătorului. Jocul se
reia. (Cartonaşele stau cu faţa cu litera în sus şi cu imaginea în jos) –
(activitate frontală)
Indicarea silabelor percepute, în diferite moduri: ridicarea unui deget, a
unui obiect sau prin semne grafice (activitate frontală).
Desenarea unor imagini care să reprezinte cuvinte ce conţin sunetele: e,
v, b, l.
Scrierea schemei cuvântului. Identificarea sunetului cerut prin colorarea
bulinei corespunzătoare.
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Cuvântul. Silaba
Sunetul. Litera
Desenarea,
conturarea - pata
de culoare.
Cartonaşe de joc de
la paginile 29, 30
din caietul elevului
Coli de scris, post-it-
uri, creioane
Observarea
răspunsurilor la
cerințe, prin sondaj
Observarea
comportamentului
participativ
Interevaluarea la
măsuţe
11
3
CLR 1.1; 1.2
MEM 1.1;
1.4; 3.2; 6.3
Audierea unei lecturi despre istoria telefonului / automobilului.
Numărarea elementelor unei mulțimi – autovehicule, aparate de calcul,
baterii etc. (Elevul decupează din reviste – maşini de spălat, telefoane,
automobile, ceasuri, televizoare etc.) şi realizează un colaj cu elementele
grupate astfel încât să poată forma mulţimi. Identificarea numărului de
elemente al fiecărei mulţimi şi scrierea lui. (activitate individuală).
Identificarea sursei de energie a consumatorului, mai ales în cazurile care
nu sunt evidente – telefon, automobil etc.
Discuţii: Legătura dintre producerea energiei şi poluarea mediului.
Confecţionarea „banilor“ necesari pentru o activitate-joc
Jocuri de utilizare a banilor.
Acte de vorbire: a
formula o idee
Numărare 0-10
Electricitate:
aparate care
utilizează
electricitatea
Măsurări. Banii
Coli de hârtie,
imagini cu aparate
care funcţionează pe
baza energiei
electrice, creioane și alte instrumente de
scris
Observarea modului
de formulare a ideii
Observarea globală a
corectitudinii
numărării prin
ridicarea unui număr
de degete egal cu
numărul de obiecte
Observarea globală a
corectitudinii folosirii
banilor
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecelor învăţate în această – (activitate
frontală)
Joc de mişcare pe cântecele învăţate (activitate pe grupe).
Acompaniament cu negativul de pe CD.
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Cântare vocală și mișcarea liberă
pe muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Creioane colorate,
carioca (Vivaldi -
Iarna)
Observarea reacțiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Aprecierea selectivă a
lucrărilor în funcţie de
concordanţa imagine-
text.
Activităţi pe discipline: Educație fizică
Jo
i
Activităţi integrate
DP 3.2
CLR 2.2; 2.3;
2.4
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Discuții pe baza imaginilor de pe pagina 19:
Cum mă port la teatru? De ce merg la teatru? Cum mă îmbrac? De
ce aplaud? Etc.
1. Reguli de comportare.
2. Vizionarea piesei de teatru.
3. Aplauze.
Joc de rol: Mici scenete din poveşti îndrăgite de copii cu simularea
participării la un spectacol de teatru.
Discuţii: utilitatea şi necesitatea tetrului.
Desenaţi o scenă cu o secvenţă dintr-o piesă de teatru pusă în scenă de
colegii voştri. (activitate individuală).
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Formularea de
întrebări şi
răspunsuri.
Dialogul
Pata de culoare
Pagina 19 din caietul
elevului
Creioane colorate
sau alte instrumente:
pix, creion, carioca,
stilou
Observarea modului
de construire a
dialogului
Observarea prin
sondaj a modului de
colorare
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
MEM 1.1;
1.3; 3.1; 4.2
AVAP 2.3
Numărătoare muzicală: De-a ostaşii - grupare câte 1, câte 2, câte 4.
Paginile 17/18 din caietul elevului. Numără petalele florii, frunzele
(activitate individuală).
Colorarea imaginii de la paginile 17/18 (dacă nu s-a făcut) din caietul
elevului (activitate individuală)
Cântare vocală și mișcare pe muzică
Numărare 0-10
în ordine crescă-
toare şi descres-
cătoare.
Paginile 17/18 din
caietul elevului
O floare artificială
Observarea modului
de numărare prin
sondaj
11
4
Identificarea părţilor componente ale plantei, a hranei ca sursă de
energie, a condiţiilor optime de viaţă. Jocuri de tipul „Ce s-ar întâmpla
dacă...“.
Joc: Se va folosi o floare artificială sau una dintre florile decupate. Un
copil dăruieşte altuia floarea, iar acesta trebuie să spună numele unei flori
(lalea) şi să o dăruiască altui copil care trebuie să spună cine are acea
floare şi câte flori are (Ana are 5 lalele.) şi o dăruieşte mai departe, iar
următorul copil trebuie să spună cine are mai multe/ puţine lalele şi cu
câte şi dăruieşte floare învăţătorului, care formulează întrebarea
problemei. Problema va fi desenată la tablă şi rezolvată. – frontal.
Rezolvare de
probleme
Pata de culoare,
colorare
Ştiinţele vieţii - Plante - Părţi
componente. Hrana ca sursă de
energie:
importanţa hranei
pentru creştere şi
dezvoltare.
Condiţii de viaţă
(apă, aer, lumină,
căldură)
Observarea respectării
regulilor jocului
Activități pe discipline: Limbă modernă
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 3.2
DP 1.1; 3.3
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – salutul de dimineaţă, prezenţa, agenda zilei,
meteo, noutăţi, impresii, reguli de comportare în şcoală etc.
Prezentarea în faţa grupului a unor obiecte personale care exprimă cel
mai bine ceea ce îi place fiecăruia să facă, pentru valorizarea abilităţilor
fiecărui copil, indiferent de domeniu.
Prezentarea unor ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi preferate:
„Ce îmi place să fac?“
„Micul colecţionar“, prezentarea colecţiilor pe care fiecare le are acasă
sau a obiectului/jucăriei/activităţii preferate
Intonarea cântecului Dacă vesel se trăieşte.
Aspecte specifice
ale organizării
învăţării şi
pregătirii pentru
viaţă la şcolarul
mic (Rutine şi
sarcini de lucru)
Hobby-uri şi
activităţi
preferate
Cântarea în colectiv,
cu acompaniament;
mişcarea pe muzică
CD, casetofon
Observarea reacţiilor
copiilor în momentul
prezentării lucrărilor
Observarea selectivă a
reacţiilor celorlalţi
copii atunci când află
preferinţele celorlalţi
Observarea selectivă a
modului în care elevii
cântă
CLR 1.1; 1.3;
1.4; 2.1; 2.2;
2.4
Istoria Cubului Rubik, puzzle-ului, lego-ului sau a oricărui alt joc.
Audierea povestirii.
Identificarea unor jocuri specifice copilăriei mici: Şotronul, Elasticul,
Baba-Oarba, Am pierdut o batistuţă etc. Redarea regulilor jocului.
Formularea unor propoziţii pe baza textului audiat. Numărarea
cuvintelor.
Decuparea din reviste/ziare a literelor învăţate şi scrierea unui mesaj
simplu unui coleg (în combinaţie cu desene acolo unde copilul nu poate
să scrie).
Sunetul. Litera.
Cuvântul.
Propoziţia
Decupaje din
reviste/ziare – litere,
texte, creioane
colorate.
Coli de scris.
Observarea selectivă a
modului de partici-
pare, a interesului
pentru activitate
11
5
MM 1.1; 1.4;
2.1; 2.2; 3.1
Identificarea cuvintelor, enunţurilor dintr-un text decupat din reviste/ziar
prin încercuirea cuvintelor şi delimitarea cu linie a enunţurilor.
Identificarea prin colorare a literelor l, v, b, e într-un text decupat dintr-o
revistă/ziar (activitate individuală).
Scrierea unor elemente grafice care să ajute copilul la scrierea cu duct
continuu – grupuri de 3 e/l de mână legaţi, câte două rânduri.
Intonarea cântecului Am pierdut o batistuţă - însoţirea cântecului de joc.
Cântarea în
colectiv; mişcarea
pe muzică
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor de lucru
Activități pe discipline: Educație fizică
ORARUL UNITĂŢII TEMATICE
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI
Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea
mediului
Religie Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului
Comunicare în limba română
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Matematică şi explorarea
mediului
Muzică şi mişcare Limbă modernă Educaţie fizică şi sport
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Comunicare în limba română Muzică şi mişcare
11
6
Proiectarea unităţii tematice „CUM SE FABRICĂ?”
Perioada: 4 săptămâni (11 februarie – 8 martie)
Săptămâna I: 11-15 februarie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 1.1
CLR 1.2; 3.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat elevii la sfârşit de
săptămână, împreună cu familia (activitate frontală).
Audierea poveştii Cum se fabrică? – predicţii cu titlu dat şi predicţii pe
parcurs (activitate frontală).
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă
gândirea critică despre modul în care iau naştere anumite obiecte din
mediul familiar (activitate frontală).
Comunicare
eficientă
A formula idei pe
baza unui titlu dat
Calendarul naturii
Cartea uriaşă Cum
se fabrică?
Observarea
participării la dialog
Observarea reacţiilor
în timpul audierii
poveştii
MEM 1.1
MEM 5.2
AVAP 2.2
Sertarul cu tacâmuri (activitate individuală) - Cerinţele: fiecare elev
numără pe rând tacâmurile din cele două sertare şi completează cu cifra
corespunzătoare în coloanele din tabele.
- se observă diferenţele în fiecare caz (câte linguri sunt în primul sertar?
dar în al doilea?)
- se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o lingură; se
realizează prima operaţie din coloanele de operaţii date; câte furculiţe
sunt în primul sertar? dar în al doilea?
- se discută despre diferenţa apărută; cineva a mai pus o furculiţă etc.
Desen liber - Cum mi-ar plăcea să arate setul meu de tacâmuri?
Numărare în
concentrul 0-10
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi
Linia cu scop de
contur
Pagina 5 din caietul
elevului; creion
Pagina 5; creioane
Coală albă, creioane
colorate sau acuarele
Observarea modului
în care copiii
completează tabelele
aflate sub desene
Expunerea produselor
elevilor
AVAP 2.2
MM 3.1
Fiecare elev va colora după preferinţă obiectele desenate în cele patru
căsuţe de la pagina 7 (activitate individuală).
Audiere de piese clasice potrivite vârstei (activitate frontală).
Pata de culoare
Creaţii muzicale
accesibile
Pagina 7 din caietul
elevului
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
activităţilor
AVAP 2.3
CLR 1.5
DP 3.1
Cele patru obiecte colorate se decupează după contur şi se lipesc pe paie,
pentru a obţine figurine pe băţ. (activitate individuală).
Jocuri de rol – cu figurinele pe băţ obţinute, elevii îşi vor imagina scurte
dialoguri (activitate în perechi sau în grupuri mici).
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
Decupare sau
rupere după
contur şi lipire
A formula idei
având la dispoziţie
resurse date
Pagina 7 din caietul
elevului, foarfece,
scotch de hârtie sau
transparent, paie
Interevaluare „Turul
galeriei”
11
7
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 3.2; 1.3
1.4; 3.1
AVAP 1.2
CLR 4.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Repovestire Cum se fabrică? – pe baza cărţilor de joc (în perechi sau în
grupuri mici).
Care este numele personajului principal din poveste? Cu ce sunet începe
cuvântul Horia? (activitate frontală) - intuirea literei H
Realizarea literei H din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală);
colorarea literelor h, H.
Încercuirea hainelor care i s-ar potrivi personajului principal din poveste,
Horia, cu motivarea alegerii făcute. (activitate individuală)
Încercuirea instrumentelor folosite în confecţionarea hainelor; discuţii
despre fiecare dintre acestea; despărţirea cuvintelor în silabe; desenarea
cuvântului HAINE pe contururile trasate şi liber.
Încercuirea literei h în şirul literelor date (activitate individuală)
Trasarea literelor h şi H pe spaţiile date, cu diferite instrumente
(activitate individuală) – pagina 6 din caietul elevului.
Comunicarea
şcolară eficientă
Sunetul h
Litera mică şi
litera mare de
tipar h/ H
Cartea uriaşă Cum se
fabrică?, cărţile de
joc din poveste
Sârmă, fire, plastilină
Pagina 6 din caietul
elevului
Observarea modului
în care copiii
repovestesc cu
ajutorul cărţilor de joc
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 1.1, 1.2
DP 1.1
Observarea şirului de imagini de la pagina 9 din caietul elevului. Cerinţe:
Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare
casetă. Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20.
Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui
scriţi în căsuţele goale.
Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar
duminică? Câte zile de miercuri sunt în luna respectivă? Dar zile de joi?
Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie?
Numerele
naturale de la 10
la 20
Comunicarea cu
colegii
Pagina 9 din caietul
elevului
Observarea modului
în care copiii
realizează sarcinile
DP 2.3
AVAP 2.2
Vizionarea unei secvenţe din desenul animat „Frumoasa şi bestia” în
care obiectele personificate dansează (activitate frontală).
Formularea de întrebări/ răspunsuri referitoare la conţinutul secvenţei
vizionate, cu accent pe relaţiile din grupul de prieteni (activitate frontală).
Desen liber inspirat de povestea „Frumoasa şi bestia”.
Elevii vor avea de adus a doua zi cartea preferată.
Fiinţe şi obiecte
preferate
Videoproiector,
DVD cu desene
animate
Frumoasa şi bestia
Observarea
comportamentului
participativ la film şi
în cadrul discuţiei
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2
2.4; 3.1
Se recomandă desfăşurarea activităţii în bibliotecă
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, mesajul zilei etc.
Joc didactic: Cartea preferată. Fiecare copil va prezenta colegilor cartea
preferată pe care a adus-o de acasă. Învăţătoarea va descrie câteva
personaje din cărţile aduse de copii, iar aceştia vor ghici povestea din
care face parte respectivul personaj.
Se va observa cu atenţie modul în care este amenajată biblioteca.
Învăţătoarea îi va familiariza pe elevi cu modalitatea de derulare a
A cere şi a da
informaţii; a
formula idei
despre cărţile
preferate
Comportamente
moral-civice
Cartea preferată
(poate fi orice fel de
carte)
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
11
8
MEM 1.1
activităţii în spaţiul respectiv şi cu denumiri noi (bibliotecă, autori,
împrumut, restituire etc.). Indicarea silabelor percepute, prin diferite
semne: ridicarea unui deget, a unui obiect, prin mimică sau prin semne
grafice (activitate frontală)
Numărarea cărţilor listate în ordinea alfabetică (de exemplu, cele de la
litera H - învăţată anterior) – activitate individuală sau în grupuri mici.
bazate pe respect
faţă de lucrurile
încredinţate
Rafturile cu cărţi
aranjate în ordine
alfabetică
MEM 1.1; 5.2
CLR 2.3
Ed. fizică şi
sport
Observarea paginii 10 din caietul elevului. Cerinţe:
Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat.
Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi
pe raft şi atunci sunt ..... /Cineva doreşte să ia două cărţi de pe raft şi
atunci rămân ......... cărţi.
Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte.
Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce
observaţi.
Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte
înăuntru, dacă numărul total de cărţi este 20? (activitate frontală şi
individuală)
Mers în echilibru, pe o linie trasată pe podea, având pe cap o carte.
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-20
Poziţia corectă a
corpului
Pagina 10 din caietul
elevului, creioane şi
alte instrumente de
scris
O carte
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Observarea
corectitudinii
rezolvării sarcinii
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a unei numărători din folclorul copiilor Hai
să zicem una, una este luna! (activitate frontală)
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Linia şi pata de
culoare
CD, casetofon
Creioane colorate/
acuarele
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Expoziţie
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2
2.4; 3.1
AVAP 2.3
CLR 4.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc.
Discuţii despre imaginile de pe paginile 2, 3 şi 4 din cartea uriaşă.
Se pronunţă cuvântul lingură şi se localizează sunetul g; intuirea literelor
g/G (activitate frontală)
Se discută despre imaginile de la pagina 11: Imaginile desenate vă
amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită,
un film de desen animat văzut). Povestiţi colegilor despre acest lucru.
Se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul g (activitate frontală)
Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină (activitate individuală).
Colorarea literelor g şi G; colorarea tuturor literelor care formează
cuvântul lingură din literele amestecate date (activitate individuală);
desenarea cuvântului LINGURI pe contururile trasate.
Încercuirea literelor g, G din şirul de litere date (activitate frontală şi
individuală)
Desenarea pe contur sau liberă a literelor g şi G, cu diferite instrumente.
A formula idei
despre o poveste
audiată
Sunetul g
Literele g/ G de
tipar
Cartea uriaşă Cum se
fabrică?
Pagina 11 din caietul
elevului, creioane
colorate sau alte
instrumente: pix,
creion, carioca, stilou
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Observarea
corectitudinii
rezolvării sarcinilor
prin sondaj
11
9
MEM 5.1; 3.2
DP 1.2
Numărarea separat a lingurilor, furculiţelor, cuţitelor, linguriţelor şi
completarea cu cifra corespunzătoare în prima coloană din tabel
(activitate individuală)
Comparare: Cu cât sunt mai multe linguri? Cu cât sunt mai puţine
linguriţe decât furculiţe sau cuţite? Câte mai punem la fiecare pentru a
avea un set, respectiv 6 linguri, 6 furculiţe etc.? Se completează cu cifra
corespunzătoare în a doua coloană a tabelului.
Efectuarea operaţiilor date (activitate individuală)
Unde, când şi cum se folosesc tacâmurile? (activitate frontală)
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-10
cu 1-2 unităţi
Pagina 12 din caietul
elevului
Set de 6 tacâmuri
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Activităţi pe discipline: Opţional
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendarul naturii etc.
Joc de rol: La masă (activitate în grupuri mici). Pentru jocul de rol se vor
folosi farfurii şi tacâmuri de plastic. Elevii au ca sarcină să aşeze o masă
corect şi să simuleze cum şi la ce folosesc tacâmurile (activitate în
grupuri mici). Se discută despre regulile de comportare la masă (frontal).
Igiena personală
Farfurii şi tacâmuri
de plastic
Observarea relaţiilor
dintre copii în timpul
jocului
CLR 2.2
AVAP 2.3
MEM 3.2
Copiii formulează întrebări şi răspunsuri despre posibile materiale din
care sunt confecţionate obiectele de la pagina 13; discuţii despre acestea
şi despre prilejul cu care se foloseşte fiecare.
Se realizează scrierea cuvintelor pe contururile trasate.
Elevii exersează desenarea obiectelor pe pagina 13 din caietul elevului
(activitate individuală).
Completarea seriilor, conform unei succesiuni logice, pe pagina 13 din
caietul elevului (activitate individuală).
A formula idei
despre materialele
din care sunt
confecţionate
diferite obiecte de
folosinţă
Pagina 13 din caietul
elevului
Creioane colorate,
pixuri etc.
Observarea
participării la dialog
Observarea realizării
cerinţelor prin sondaj
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
MM 2.1; 2.2
AVAP 2.3
Exersarea asimilării integrale a cântecului Cu ciocan şi cleştişor – Harry
Brauner.
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Linia cu scop de
contur
CD, casetofon
Creioane colorate
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
12
0
Săptămâna a II-a: 18-22 februarie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Activităţi integrate
Lu
ni
CLR 1.1; 1.3
DP 2.1; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendarul naturii etc.
Joc: Cercul prieteniei. Elevii se aşază în cerc. La alegere se formează
perechi sau grupuri mici de copii care se consideră prieteni. Fiecare din
grup numeşte motivul pentru care crede că ceilalţi îl consideră prieten
(Cred că mă consideră prieten pentru că sunt...). Ceilalţi copii pot
enumera şi alte calităţi (activitate în grupuri mici)
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă
faţă de sine
A formula idei
despre calităţi
personale
Calendarul naturii
Observarea modului
în care copiii participă
la joc şi la dialog
CLR 1.1; 1.3;
1.5; 2.1; 2.3;
2.2
MEM 1.1; 5.1;
6.1
Joc de rol: La telefon (dialog cu prietenul tău); elevii pot utiliza aparate
telefonice de mai multe tipuri (mobil, fix), pot mima etc.
Observarea imaginilor de la pagina 14 din caietul elevului; descrierea
mărimii, formei fiecărui aparat telefonic în parte.
Completarea prin răspunsuri a diagramei Venn, realizată prin desen de
către învăţătoare la tablă (asemănări şi deosebiri între două aparate
telefonice din fişa de lucru) (activitate frontală).
Ordonarea în funcţie de momentul apariţiei (vechime), a imaginilor
reprezentând aparate telefonice – pe baza întrebărilor puse de învăţătoare
(activitate frontală)
Scrierea numărului de telefon pe care şi l-ar dori (număr format din 9
cifre alese la întâmplare) (activitate individuală)
Elevii fac schimb de numere de telefon, citesc numerele (activitate în
perechi). Scrierea numărului de telefon din viitor: combinaţii din patru
cifre şi cinci litere. Se pot face exerciţii variind numărele de cifre şi litere
(activitate independentă). Elevii citesc colegului de bancă numărul ales
(activitate în perechi).
A formula idei în
situaţii de
comunicare uzuale
Numerele
naturale de la
0-10 (scriere,
ordonare)
Aparate telefonice
Pagina 14 din caietul
elevului, creioane,
carioci
Coli A4, creioane,
carioca, pixuri
colorate
Observarea modului
în care copiii participă
la jocul de rol
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog şi la
realizarea sarcinilor
AVAP 2.2;
2.3; 2.4
CLR 2.4; 3.4
Să deseneze în caseta de la pagina 14 cum i-ar plăcea să arate propriul/
viitorul său telefon (activitate individuală).
Să-şi prezinte propria lucrare (activitate în perechi sau în grupuri mici).
Linia cu scop de
contur şi cu scop
de ornament
A formula idei
despre un obiect
personal
Pagina 14 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioca
Postit-uri
Interevaluare prin
prezentarea
produselor; votarea
celul mai reuşit
design
MEM 2.1
AVAP
2.2; 2.3; 2.4
Identificarea figurilor geometrice de la pagina 15 din caietul elevului.
(activitate frontală)
De trasat conturul figurilor geometrice date. Cerinţa: Ajută-l pe Horia să
traseze conturul figurilor geometrice. Ajută-l pe Horia să contureze
desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută
folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe
încercări alături de desenul dat (activitate individuală).
Discriminarea
unor forme
geometrice plane
Linia cu scop de
contur şi cu scop
de ornament
Pagina 15 din caietul
elevului, creioane,
creioane colorate,
carioca
Observarea modului
în care copiii participă
la activitate
Turul galeriei
12
1
Activităţi integrate
Ma
rţi
DP 2.1; 3.1
MEM 1.1; 1.3
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, mesajul zilei etc.
Joc de rol: La piaţă (sunt indicate de către elevi cantităţi de fructe şi
legume). Se observă cântarul (mai multe tipuri), greutăţile utilizate.
Observarea cifrelor scrise pe ele; explicaţii, semnificaţie.
Exerciţiu-joc: Care obiect crezi că este mai greu: un creion sau un caiet;
o carte sau un ghiozdan; cartea lui... R sau cartea lui... M ? (R, M sunt
elevi din clasă) – activitate frontală
Se pronunţă cuvântul kilogram şi se localizează sunetul k; intuirea
literelor k/ K (activitate frontală).
Se discută pe marginea imaginilor de la pagina 16; se pronunţă cuvintele
şi se localizează sunetul k (activitate frontală).
Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină; colorarea literelor k /K
(activitate individuală); completarea literelor în cuvintele date.
Încercuirea literelor k, K din şirul de litere date (activitate individuală).
Desenarea pe contur sau desenarea liberă a literelor k şi K, cu diferite
instrumente (activitate individuală).
A formula idei
despre instrumente
de măsură
Sunetul k
Literele k/K de
tipar
Calendarul naturii
Cântar, greutăţi
Rechizitele
şcolarului
Pagina 16 din caietul
elevului, creioane,
carioci
Sârmă, plastilină
Instrumente de scris
diferite
Observarea
participării copiilor la
joc
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Religie
MEM 1.1; 1.3;
3.1; 5.2
CLR 2.3; 2.4
Intuirea imaginii din partea de sus a paginii 16 din caietul elevului.
(activitate frontală).
Citirea şi compararea numerelor scrise pe pachete. Stabilirea numărului
de pachete identice. Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere cu
ajutorul pachetelor desenate în imagine (activitate frontală).
Crearea unor
probleme simple
de adunare şi
scădere cu 1-2
unităţi în
concentrul 0-20
A formula idei
despre imagini date
Pagina 16 din caietul
elevului, creioane,
carioca, coli albe A4
Observarea
răspunsurilor elevilor
DP 2.3
Cerinţe pornind de la imaginile de la pagina 16: Obiectele desenate în
casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o
poveste, un film văzut) Povestiţi în perechi despre asta.
Interacţiuni
simple cu fiinţe şi
obiecte familiare
Pagina 16 din caietul
elevului
Observarea
răspunsurilor elevilor
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.1
CLR 2.1; 2.3
MEM 1.1; 1.2
CLR 2.1; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc.
Exerciţiu-joc: Desenează pe postit un element reprezentativ pentru
anotimpul care-ţi place. Spune cu voce tare ce ai desenat. Colegii
încearcă să ghicească despre ce anotimp este vorba.
Fiecare copil aşază postit-ul pe coloana anotimpului ales.
Se stabileşte la final: care este anotimpul cel mai îndrăgit, câţi copii au
ales fiecare anotimp, care este simbolul care se repetă de cele mai multe
ori (activitate frontală).
Se formează patru grupe în urma completării graficului. Fiecare grup
prezintă motivele comune pentru care preferă anotimpul ales (activitate
în grupuri mici).
A formula idei
despre anotimpul
preferat
Exprimarea de
idei în contexte
cunoscute
Coală de flip-chart-
grafic, postit-uri
Observarea modului
în care copiii
realizează elementele
grafice
Observarea modului
în care elevii participă
la realizarea sarcinilor
12
2
MEM 3.2; 5.1
AVAP 2.2; 2.3
Completarea paginii 17 din caietul elevului. Cerinţe: Decoraţi obiectele
conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub
fiecare desen în parte. Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă
aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de bancă şi
motivaţi.
Numărarea în
concentrul 0-20
Pata de culoare
Pagina 17 din caietul
elevului, creion,
creioane colorate,
carioca
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVLM 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Trenuleţul – D. Voiculescu
(activitate frontală).
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Linia cu scop de
contur
CD, casetofon
Coli A4, culori
Interevaluare
„Turul galeriei”
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.1; 3.1
CLR 2.1; 2.2;
2.4; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc.
Observarea imaginilor de la pagina 18 din caietul elevului.
Identificarea imaginilor, stabilirea corespondenţei cu anotimpul căruia îi
aparţin (activitate frontală).
Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, când se
întoarce din locurile calde, ce facem când plouă, câţi pui sunt, ai cui sunt
puii, când ies din ouă etc. Despărţirea cuvintelor în silabe (act. frontală).
Observarea cuvintelor care însoţesc imaginile. Transcrierea invers pe
spaţiul punctat a cuvintelor date (activitate individuală).
Joc: În oglindă – desenarea invers de către elevi a altor cuvinte cunoscute
CUC, TOT, COJOC, CAPAC, POTOP, ANA etc.
Discuţii şi concluzii (activitate individuală şi frontală).
A formula idei
despre imagini
date
Recunoaşterea
unor cuvinte
scrise cu litere
mari de tipar
Calendarul naturii
Pagina 18 din caietul
elevului, creioane,
carioca, coli A4
Observarea
participării la dialog
Observarea modului
în care se realizează
sarcina
MEM 1.1; 1.2;
1.3
AVAP 2.3; 2.2
Observarea desenului de pe pagina 18 (Mandala). Scrierea cifrei
corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/din exteriorul
lui. Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de frunze mici/frunze mari.
Scrierea cifrei corespunzătoare numărului de petale interior/ exterior.
Compararea numerelor: numărul de frunze mici cu numărul de frunze
mari (activitate frontală). Colorarea mandalei.
Realizarea propriei mandale, utilizând elemente de primăvară (activitate
individuală)
Numerele
naturale în
concentrul 0-31
Linia cu scop de
contur şi cu scop
ornamental
Pagina 18 din caietul
elevului, creioane,
carioci
Coli A4 – şablon
cerc
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile
Activitate pe discipline: Limbă modernă
Activitate pe discipline: Opţio nal
DP 1.2; 2.2
MEM 1.1; 2.1
Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc.
Activitate practică pe grupe: Salata de fructe.
Fiecare grupă are un punct de lucru cu materialele necesare.
Identificarea tuturor obiectelor prezente pe masa de lucru (act. frontală). Discuţii libere referitoare la: numărul farfuriilor, culoarea fructelor, numele fructelor şi numărul lor, forme geometrice etc. Reguli de igienă în bucătărie (activitate frontală).
Reguli de igienă
personală
Relaţionarea pozitivă cu alţi
Farfurii, cuţite, linguriţe de plastic, tocătoare, fructe, şorţuri de plastic
Observarea participării la activitate a copiilor
12
3
Vin
eri
Activitate practică: fiecare copil are ca sarcină să taie în cubuleţe un
fruct: măr, pară, banană; fiecare grupă va avea bolul cu propria salată. Se
folosesc cuţite de plastic. La activitate pot participa ca voluntari părinţii
sau fraţii/ surorile mai mari ale copiilor. Produsul rezultat se va servi în
clasă (activitate în grupuri mici).
membri ai
grupului în
rezolvarea unor
sarcini de lucru
CLR 2.4; 3.2;
4.2; 4.3
MEM 4.2
În măsura în care este posibil, se aduc în sala de clasă aparate electrice
folosite în bucătărie (vezi imaginile de la pagina 2); învăţătoarea
demonstrează cum se folosesc acestea şi se discută despre importanţa
fiecăruia. Se face corespondenţa cu imaginile de pe cărţile de joc de la
pagina 2.
Se formulează enunţuri despre evenimente succesive în legătură cu
aparatele electrice prezentate: ex. „dacă lăsăm prea mult timp sendvişul
în aparatul electric, atunci...; dacă introducem în storcătorul de fructe
bucăţi mai mari decât orificiul aparatului, atunci...” etc.
Desprinderea
semnificaţiei
unor imagini
date
Relaţii de tipul
„dacă..., atunci...”
Cărţile de joc cu
imagini reprezentând
obiecte care se
folosesc în bucătărie
pagina 2 din caietul
elevului
Observarea
participării la
activitate a copiilor
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară (activitate frontală)
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe)
Decuparea cărţilor de joc de la paginile 2 şi 4 din caietul elevului.
(activitate individuală)
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Decupare după
contur
CD cu cântece din
folclorul copiilor
Pagina 2 din caietul
elevului, foarfece
Interevaluare
„Turul galeriei”
Săptămâna a III-a: 25 februarie-1 martie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Activităţi integrate
Lu
ni
CLR 2.2
DP 2.1
CLR 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de cunoaştere: Barometrul emoţiilor (copiii desenează pe un postit o
faţă care exprimă cum se simt la începutul acelei zile (vesel, trist, furios,
indiferent etc.); postit-urile se grupează pe coloane diferite, în funcţie de
desen, unul deasupra celuilalt, pe o coală de flip-chart); se analizează
rezultatele obţinute.
Se identifică modalităţi posibile de depăşire a situaţiilor în care copiii
sunt trişti sau furioşi, cu ajutorul grupului de prieteni.
Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit (învăţătoarea enumeră
caracteristici ale aparatelor electrice din imaginile de pe cărţile de joc,
iar copiii trebuie să ghicească ridicând cartea de joc corespunzătoare;
exemplu: funcţionează cu ajutorul curentului electric, seamănă cu o
cană, e gradată, încălzeşte apa... este...
A formula idei
despre grupul de
prieteni
Starea de bine
A formula idei
despre obiecte
utile în bucătărie
Calendarul naturii
Postit-uri, creioane,
coală de flip-chart
Cărţile de joc de pe
paginile 2 şi 4 din
caietul elevului
Observarea modului
în care copiii participă
la joc şi la dialog
Observarea
cartonaşului pe care îl
ridică elevii, prin
sondaj
12
4
MEM 3.2 Enumerarea altor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu
ajutorul electricităţii. Discuţii despre reguli de folosire în siguranţă a
acestor aparate (activitate frontală).
Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea.
Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care
asigură funcţionarea unor obiecte utile în viaţa de zi cu zi.
Electricitate:
aparate care uti-
lizează electrici-
tatea şi reguli de
siguranţă în
mânuirea apara-
telor electrice
Fotografii cu alte
aparate
electrocasnice sau
electronice
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog
AVAP 2.2
MM 3.1
Joc de creaţie: Inventatorii. Cerinţă: dacă aţi fi inventatori, ce aparat
electric aţi inventa? Desenaţi/ realizaţi un colaj/ modelaţi un aparat
electric din viitor (activitate individuală).
Audierea unor creaţii muzicale clasice accesibile (activitate frontală).
Pata de culoare;
forma
Audiţii cu creaţii
muzicale
Coală de bloc de
desen, acuarele/
tempera, pensule,
CD cu creaţii
muzicale accesibile
Evaluarea produselor
prin sondaj
AVAP 2.3
DP 3.1
Realizarea unei construcţii libere, spontane, cu ajutorul materialelor şi
instrumentelor de la colţul de artă (activitate individuală).
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi? (activitate frontală)
Pentru ziua de marţi au de adus jucăria preferată.
Tehnici
combinate
Acuarele, coală de
bloc de desen,
pensule, hârtie colo-
rată, glasată, foar-
fece, lipici, jocuri de
construcţie etc.
Interevaluare
„Turul galeriei”
Activităţi integrate
Ma
rţi
DP 2.1; 3.1
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc.
Elevii au avut ca sarcină să aducă jucăria preferată. O prezintă colegilor
(numele, cu ce ocazie a primit-o, de ce o preferă etc.)
Reguli de comportament cu jucării, cu prietenii cu care ne jucăm.
Se pronunţă cuvântul jucării şi se localizează sunetul j; intuirea literelor
j/J. Desenarea de obiecte în al căror nume se întâlneşte sunetul j la
început, la mijloc şi la sfârşit. Se discută despre imaginile de la pagina
19; se pronunţă cuvintele şi se localizează sunetul j (activitate frontală)
Realizarea literelor din sârmă, fire, plastilină. (activitate individuală)
Colorarea literelor j/J. Încercuirea literelor j/J din şirul de litere date
(activitate frontală şi individuală). Desenarea pe contur sau desenarea
liberă a literelor j şi J, cu diferite instrumente (activitate individuală).
A formula idei
despre jucăria
preferată
Sunetul j
Literele j/J de
tipar
Pagina 19 din caietul
elevului, creioane,
carioca
Sârmă, plastilină
Observarea
participării copiilor la
rezolvarea sarcinilor,
prin sondaj
Activităţi pe discipline: Religie
CLR 2.2; 2.3;
3.2
MEM 1.4, 2.1,
2.2, 5.1
AVAP 2.2, 2.3
Observarea paginii 20 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi
spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac
jocurile de construcţii? De ce? Ce anume construiţi?
Identificaţi şi spuneţi câte corpuri sunt de acelaşi fel.
Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii.
Decoraţi/coloraţi feţele cuburilor la alegere: forme preferate, litere,
cifre, linii, culori etc. (activitate individuală)
A formula idei
despre imagini
date
Discriminarea
unor corpuri
geometrice
Pagina 20 din caietul
elevului, creioane
cerate, colorate,
carioca
Observarea
răspunsurilor elevilor
Interevaluare
12
5
DP: 3.3
CLR 2.1
Se discută pe baza ilustraţiilor despre drumul pe care îl face cartea până
ajunge la cititor (activitate frontală). Se discută despre activităţile
preferate care pot duce în viitor la alegerea anumitor meserii.
Memorizare Cartea de Grigore Vieru (activitate frontală).
Explorarea
meseriilor
Cartea uriaşă Cum se
fabrică
Recitarea poeziei
Interevaluare M
ierc
uri
Activităţi integrate
DP 2.1
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc.
Joc didactic: Priveşte şi povesteşte (Selectarea imaginii preferate din
povestea Cum se fabrică).
Argumentarea de către copii a alegerii făcute. Desenarea de cuvinte
cunoscute pe baza suportului vizual (activitate frontală şi individuală).
Desenarea altor elemente care ar putea completa imaginea dată.
(activitate individuală)
A formula idei
despre scena
preferată dintr-o
poveste audiată
Cartea uriaşă cu
povestea Cum se
fabrică
Creion, creioane
colorate, carioca
Observarea modului
în care copiii
realizează sarcinile,
prin sondaj
CLR 2.2; 2.3;
3.2
MEM 1.4; 2.1;
2.2; 5.1
AVAP 2.2; 2.3
Observarea paginii 21 din caietul elevului. Cerinţe: Priviţi imaginea şi
spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc?
Număraţi corpurile de acelaşi fel. Conturaţi corpul geometric din
centrul imaginii. Desenaţi pe feţele sferelor forme la alegere.
Poziţionarea unor corpuri în raport cu altele: deasupra, pe, sub, în faţă, în
spate (activitate individuală).
A formula idei
despre imagini
date
Discriminarea
unor corpuri
geometrice
Pagina 21 din caietul
elevului, creioane,
creioane colorate,
carioca
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile, prin sondaj
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Moş Cioc-Boc – Liviu Comes
(activitate frontală).
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Linia/culoarea
CD, casetofon
Coli A4, culori
Interevaluare
„Turul galeriei”
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.1; 3.1
AVAP 2.2
CLR 2.4
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, mesajul zilei etc.
Decuparea cărţilor de joc de la pagina 31 din caietul elevului (activitate
independentă)
Joc didactic: Continuă povestea. Copiii îşi aşază aleator în mână cărţile
de joc, cu faţa spre ei fiind Drumul cărţii. În perechi fiecare trage pe
rând câte o carte de la coleg şi formulează unul, două enunţuri despre
acţiunea care urmează cărţii pe care a ales-o.
Cărţile se întorc cu Drumul pâinii spre copii şi jocul continuă.
Decupare după
contur
Repovestire cu
ajutorul cărţilor
de joc
Pagina 31 din caietul
elevului
Foarfece, plic pentru
păstrarea cărţilor de
joc
Observarea
participării copiilor la
jocul didactic
MEM 2.2
AVAP 2.2
Recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă figurile geometrice în
careul dat – pagina 22 din caietul elevului.
Folosirea formelor geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) în
realizarea unor desene (casă, robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu
pătrăţele (activitate individuală).
Figuri
geometrice;
orientare spaţială
Linia cu scop de
contur
Pagina 22 din caietul
elevului, creioane,
carioca
Observarea modului
în care se rezolvă
sarcina, prin sondaj
Activitate pe discipline: Limbă modernă
Activitate pe discipline: Opţional
12
6
12
7
Vin
eri
DP 1.1
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo, mesajul zilei etc.
Ghicitori despre profesii/ meserii. Discuţii despre meseria/profesia
părinţilor (activitate frontală).
Desen liber: Ce mi-ar plăcea să devin când voi creşte?
Explorarea
meseriilor
Linia, punctul,
culoarea
Fişă cu ghicitori
despre meserii
Acuarele, pensule,
coală de desen
Observarea
participării la dialog
Interevaluare
„Turul galeriei”
CLR 2.4
MM 3.1
Se prezintă copiilor imagini specifice pentru diferite meserii. Copiii
privesc cu atenţie imaginile şi formulează enunţuri respectând următorul
algoritm: Văd... Mă gândesc... Mă întreb...
Mimă pe muzică: Ghiceşte ce meserie am!
Formulare de
idei care dezvoltă
gândirea critică
Mişcare pe muzică
Imagini cu meserii/
profesii cunoscute
CD, casetofon
Observarea rezolvării
sarcinilor, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Moara – C. Mereş (activitate
frontală)
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Linia cu scop de
contur
CD, casetofon
Coli A4, culori
Interevaluare
„Turul galeriei”
Săptămâna a IV-a: 4-8 martie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
CLR 2.2
DP 1.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de cunoaştere: Bingo! Desertul preferat (învăţătoarea distribuie
elevilor fişe cu careuri în care sunt desenate 16 deserturi. Fiecare copil
are ca sarcină să treacă pe la colegi şi să-i întrebe despre desertul
preferat, bifând în căsuţa în care au găsit un coleg; dacă ştiu, pot scrie în
căsuţă iniţiala acestuia; câştigă cine a completat primul o linie sau o
coloană sau o diagonală.). Se citesc rezultatele obţinute.
Se discută despre deserturile considerate cele mai sănătoase. Se poate
prezenta copiilor şi piramida alimentelor sănătoase.
A formula idei
despre desertul
preferat
Autocunoaştere
Calendarul naturii
Postit-uri, creioane,
coală de flip-chart
Observarea modului
în care copiii
participă la joc şi la
dialog
MEM 2.2
AVAP 2.2
Identificarea poziţiei pe care ar trebui să o ocupe în careu figurile
geometrice date – pagina 25 din caietul elevului.
Desenarea şi colorarea conform codului de culori dat a formelor
geometrice (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc), în căsuţele
corespunzătoare (activitate individuală).
Figuri geome-
trice; orientare
spaţială
Linia cu scop de
contur
Pagina 25 din caietul
elevului
Creioane colorate
Observarea
respectării
coordonatelor date
AVAP 2.2
MM 3.1
Se pregătesc mărţişoarele pe cârlig, de la paginile 23 şi 24 din caietul
elevului. Mod de realizare: se decupează simbolurile de primăvară din
cercuri, fie pe conturul simbolului desenat, fie pe cerc. Se decupează pe
contur şi fâşiile de hârtie colorată din care se confecţionează cu elevii
Scara pisicii (activitate individuală).
Decupare după
contur
şi pliere
Mişcarea pe
muzică
Paginile 23 şi 24 din
caietul elevului
Evaluarea produselor
prin sondaj
AVAP 2.2
DP 3.1
Pe cârlige de lemn se lipeşte întâi scara pisicii şi deasupra acesteia se
fixează tot prin lipire elementul decupat. Acesta va sta mai departe de
cârlig şi în felul acesta se evită degradarea datorită apropierii de haine.
Se adaugă şnur împletit şi înnodat. Se păstrează la portofoliu pentru a fi
dăruite în ziua de 1 martie. Se discută despre semnificaţia mărţişorului.
(activitate frontală).
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
Lipirea elemen-
telor decupate
după contur pe
un suport;
împletire şi
înnodare
Cârlige de lemn,
lipici
CD cu creaţii
muzicale accesibile
Interevaluare
„Turul galeriei”
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 2.1; 3.1
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, impresii, meteo etc.
Se pleacă de la rezultatele obţinute la jocul Bingo – Desertul preferat în
discuţia despre produsele de panificaţie şi patiserie.
Se revăd imaginile care ilustrează Drumul pâinii şi se discută despre
acesta (activitate frontală).
Desen liber – Mâncarea preferată (activitate individuală).
A formula idei
despre o poveste
audiată
Culoarea şi forma
Cartea uriaşă Cum se
fabrică
Coli A4, acuarele,
tempera, pensule
Observarea
participării copiilor la
dialog
Expunerea produselor
elevilor
Activităţi pe discipline: Religie
MEM 2.1
CLR 1.1
Probleme simple de adunare şi scădere în concentrul 0-20, pornind de la
imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle? Cum se
fabrică? Care este diferenţa dintre ele?
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-20
A formula idei
despre produse de
panificaţie
Pagina 26 din caietul
elevului
Observarea modului
în care elevii rezolvă
sarcinile
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Activităţi pe discipline: Dezvoltare personală
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 1.2
CLR 2.3
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă: calendar, impresii, meteo etc.
Joc didactic: Să ne construim singuri jucării muzicale! Discuţii despre
rolul jucăriilor muzicale în acompaniamentul cântecelor şi despre
posibile jucării muzicale pe care copiii şi le pot construi singuri.
(activitate frontală)
Confecţionarea de jucării muzicale prin introducerea de boabe diverse în
cutiuţe de carton, de plastic sau sticlă etc.
A formula idei
despre jucării
muzicale
Tehnici simple de
lucru
Cutii de medica-
mente sau borcănele
mici de sticlă, plastic,
boabe de fasole,
porumb, nuci găurite
etc.
Observarea modului
în care copiii
participă la dialog
Expunerea produselor
într-un Muzeu al
jucăriilor muzicale
CLR 2.3
MEM 3.2
MM 2.2
Observarea imaginilor de la pagina 27 din caietul elevului şi realizarea
distincţiei între sunete şi zgomote. (activitate frontală)
Joc didactic: Ce poate fi? Sunt priviţi comparativ copiii din imaginile
notate cu A şi B şi se fac predicţii privind motive posibile pentru care
faţa şi corpul lor exprimă anumite emoţii.
Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea sunetelor (identificarea
relaţiei vibraţie – sunet).
Unde şi vibraţii -
producerea
sunetelor
Cântece cunoscute
însoţite de
acompaniamente
Pagina 27 din caietul
elevului
Jucăriile muzicale
create de copii
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile de lucru,
prin sondaj
12
8
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului La moară – din folclorul
copiilor (activitate frontală).
Acompaniament cu jucăriile muzicale confecţionate.
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Linia cu scop de
contur
CD, casetofon
Coli A4, culori
Interevaluare
„Turul galeriei”
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.1; 3.1
CLR 2.3
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – calendar, meteo, impresii etc.
Reactualizarea cunoştinţelor despre semnificaţia zilei de 1 Martie.
Memorizare: o poezie de 1 Martie, la alegere.
Desen liber inspirat de versurile poeziei (activitate individuală)
A formula idei
despre sărbă-
toarea de 1 Martie
Culoarea şi forma
Coli A4, creioane
colorate, cerate,
pixuri
Observarea
participării la dialog
Recitarea poeziei,
prin sondaj
MEM 3.1; 5.2
AVAP 2.2
Rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini date - pagina 28 din
caietul elevului (activitate frontală).
Transformarea unei probleme de adunare în problemă de scădere şi
invers (activitate frontală).
Realizarea unui colaj, la alegere, pe baza căruia să poată fi compusă o
problemă (activitate individuală).
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-20
Tehnici simple de
lucru
Pagina 28 din caietul
elevului
Coli A4, foarfece,
lipici, coli colorate
sau hârtie de
mototolit
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile de lucru,
prin sondaj
Activitate pe discipline: Limbă modernă
Activitate pe discipline: Opţional
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 1.1
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, meteo etc.
Semnificaţia zilei de 1 Martie (activitate frontală)
Pregătirea felicitării de 1 Martie - decuparea fluturelui de pe paginile
29-30 (activitate individuală).
Autocunoaştere
şi imagine de sine
pozitivă
Decupare după
contur şi lipire pe
pai
Paginile 29 şi 30 din
caietul elevului
Foarfece, lipici, pai
Observarea rezolvării
sarcinilor, prin sondaj
CLR 3.2
Transcrierea pe partea albă a fluturaşului a unei urări pentru persoana
pentru căreia i se va dărui fluturaşul pe pai. Recapitulare –
literele de tipar
învăţate
Fluturele pe pai,
carioca sau pixuri
colorate
Observarea rezolvării
sarcinilor, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
MM 1.1; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Fluturaş, fluturaş – din
folclorul copiilor. (activitate frontală)
Jocuri de mişcare pe cântecul învăţat. (activitate pe grupe)
Desen inspirat de melodie. (activitate individuală)
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Linia cu scop de
contur
CD, casetofon
Coli A4, culori
Interevaluare
„Turul galeriei”
12
9
ORARUL UNITĂŢII TEMATICE
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea
mediului Religie
Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului Comunicare în limba română
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Matematică şi explorarea
mediului Muzică şi mişcare Limbă modernă Educaţie fizică şi sport
Arte vizuale şi abilităţi
practice Dezvoltare personală Educaţie fizică şi sport Opţional Muzică şi mişcare
13
0
Proiectarea unităţii tematice „DE LA PĂMÂNT LA SOARE“
Perioada: 4 săptămâni (11 martie – 5 aprilie)
Săptămâna I: 11-15 martie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP1.1; 2.2;
3.3
CLR 2.3
DP 1.1
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo, reguli etc.
Discuţii despre ce înseamnă să fii copil, care sunt activităţile specifice
copilăriei (activitate frontală)
„Eu, copilul“ – în grupuri mici (4-5 elevi) se realizează un portret în
mărime naturală al unui copil. Cel mai scund copil din grup se aşază pe
spate, ţinând mâinile uşor depărtate de corp, pe o coală de flipchart
(eventual o coală şi încă ½, lipite pe spate cu bandă adezivă), întinsă pe
podea. Ceilalţi copii din grup îl conturează, folosind creioane. La final,
toţi membrii grupei vor realiza detaliile: elementele feţei, obiectele de
îmbrăcăminte. Se pictează cu acuarele.
Activităţi preferate
Dialog pe temă
dată
Caracteristici
personale şi
generale
Tehnici simple –
pensulaţie
Coli de flip-chart,
creioane, acuarele,
pensule
Aprecierea
răspunsurilor date
Obsevarea participării
la activitatea de grup
DP 1.1; 3.3
CLR 2.3
CLR 1.1; 1.2;
1.4
Definitivarea şi prezentarea lucrărilor de grup. Discuţie frontală „Ce
activităţi credeţi că preferă personajul creat de grupa voastră?“
Audierea poveştii De la Pământ la Soare – predicţii cu titlu dat şi
predicţii pe parcurs (activitate frontală)
Discuţii despre: personajele şi momentele acţiunii, mesajul poveştii –
identificarea unor detalii de conţinut; realizarea de asocieri/ stabilirea de
asemănări între ei şi personajul-copil din poveste; formulare de întrebări
care dezvoltă gândirea critică (activitate frontală)
Activităţi preferate
Acte de vorbire
Formularea de
întrebări şi
răspunsuri
Cartea uriaşă De la
Pământ la Soare
Observarea
participării la dialog
Observarea reacţiilor
în timpul audierii
poveştii
Aprecierea răspunsu-
rilor şi întrebărilor
formulate
MEM 1.1; 1.2
AVAP 2.3
MEM 1.3
Observarea imaginilor de pe pagina 5 şi numărarea cuburilor colorate din
fiecare grup
Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi
Familiarizarea cu citirea şi scrierea numerelor de la 20 la 31 (activitate
frontală)
Numărarea cuvintelor de pe un rând/ o pagină din cartea uriaşă
Desenarea unor mulţimi cu număr de elemente dat folosind culoarea
indicată de cadrul didactic sau de un coleg (activitate individuală)
„Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptă-
mânii curente (activitate frontală)
Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două
numere date (activitate frontală)
Numerele de la 20
la 31
Culorile spectrului
solar
Măsurarea
timpului (ziua,
săptămâna, luna)
Pagina 5 din caietul
elevului
Cartea uriaşă
Coli albe, creioane
colorate
Aprecierea verbală a
răspunsurilor date
Interevaluare
Observarea comporta-
mentului copiilor şi a
gradului de implicare
în sarcină
Verificare selectivă
13
1
AVAP 2.2;
2.3;
DP 2.1
Decuparea cărţilor de joc cu imagini din poveste (activitate individuală)
Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc
(activitate frontală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
Tehnici simple:
decupare
Starea de bine
Paginile 1 şi 3 din
caietul de lucru
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
activităţilor M
arţ
i
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 3.2; 1.2;
1.4;
MEM 5.1
AVAP 1.2; 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Repovestirea poveştii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a cărţilor de joc
Jocul întrebărilor isteţe (Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la conţi-
nutul poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi numesc colegul care
să răspundă.)
Selectarea şi gruparea cărţilor de joc în funcţie de anumite criterii (prezintă lo-
curi unde poţi călători, prezintă aspecte din România etc.) (activitate frontală)
Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată (activitate
individuală)
Acte de vorbire –
a formula
întrebări şi
răspunsuri
Sortare, grupare
Linia şi pata de
culoare
Cartea uriaşă De la
Pământ la Soare,
cărţile de joc decu-
pate din caietul de
lucru
Coli albe A5
creioane colorate şi
carioci
Observarea modului
în care copiii repo-
vestesc cu ajutorul
cărţilor de joc
Aprecierea verbală a
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Interevaluare – „Turul
galeriei“
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
CLR
MEM 1.1;
1.2; 1.3
AVAP 2.3
MEM 1.4; 5.2
Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care
apar în imaginea de pe pagina 7 (activitate frontală)
Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului
cu numărul elementelor (activitate frontală)
Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de
la 0 la 31. Colorarea imaginii obţinute (activitate individuală)
Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor
care îl formează (activitate individuală)
Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe
baza imaginii (activitate frontală)
Acte de vorbire –
formularea de
enunţuri
Numerele de la 20
la 31
Linia cu scop de
contur
Adunarea şi
scăderea
Pagina 7 din caietul
de lucru
Observarea modului
de participare la
activitate
Verificarea comple-
tării tabelului în
perechi
Compararea imagi-
nilor conturate şi a
drumului colorat cu
cele ale colegului
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 2.1; 2.2;
2.4;
MEM 1.1
CLR 4.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc: Cuvinte magice – în perechi, folosirea unor formule pentru a exprima
o rugăminte, solicitare în diverse situaţii. Fiecare pereche extrage dintr-o
cutie un jeton cu imagini care sugerează o anumită situaţie de comunicare
(copil - vânător; copil - profesor; copil - părinte; copil - copil cu jucărie
etc.) (activitate frontală)
Povestire după imagini (bandă desenată): „Petru construieşte un robot”
(activitate frontală)
Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din
imagine (activitate frontală)
Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene,
cuvinte şi/ sau simboluri (activitate individuală)
Acte de vorbire-
Formularea unei
rugăminţi
Povestire după
imagini
Numere naturale
Biletul
Jetoane cu imagini
Pagina 6 din caietul
de lucru
Observarea
comportamentului
copiilor. Aprecierea
prin aplauze a
corectitudinii
formulărilor utilizate
Aprecierea participării
la activitate
Interevaluare – „Turul
galeriei“
13
2
CLR 2.3
MEM 3.2
DP 1.2
CLR 2.3; 4.2;
4.3
AVAP 2.3
Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă pe care le
respectă copiii, cât de important este să se prevină îmbolnăvirile etc.
(activitate frontală)
Crearea unei scrisori către copiii care nu au grijă de sănătatea lor (li se
sugerează copiilor că pot folosi oricare dintre tehnicile simple învăţate, de
exemplu, decupare şi lipire, trasare, rupere şi lipire etc. combinate cu
desenul) (activitate individuală)
Participarea la
dialog
Igiena corpului
Utilizarea unor
simboluri necon-
venţionale în
exprimarea scrisă
Tehnici simple
Pagina 9 din caietul
de lucru
Coli albe şi colorate,
creioane colorate,
carioci, foarfecă,
lipici
Observarea
participării la
activitatea de grup
Aprecierea scrisorilor
afişate la Panoul
vorbitor
MM 1.1; 2.1;
3.1
AVAP 2.3
Receptarea şi însuşirea cântecului Gospodina (activitate frontală)
Joc de mişcare pe muzică (activitate pe grupe)
Realizarea unui desen pe baza versurilor
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Culorile spectrului
solar
CD cu melodii
pentru copii
Observarea comporta-
mentului copiilor
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
AVAP 2.3
CLR 2.2; 4.1;
4.2
CLR 1.3; 4.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc
Audierea cântecului Drag mi-e jocul românesc şi mişcare liberă pe
muzică
Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe
globul pamântesc (activitate frontală)
Observarea şi discutarea hărţii de la pagina 8 din caietul de lucru
Identificarea şi intuirea literei  (â)
Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul  şi
observarea poziţiei acestuia (în interiorul cuvântului) (activitate frontală)
Transcrierea cuvântului ROMÂNIA
Trasarea literelor  şi â (activitate individuală)
Desene cu litere (transformarea literelor în personaje amuzante)
Creaţii muzicale
accesibile
Sunetul â, literele
 şi â
CD cu cântece
Pagina 8 din caietul
de lucru
Coli albe, creioane
colorate
Observarea modului
de realizare a sarcinii
Indicarea prezenţei
sunetului â în
cuvintele auzite prin
ridicarea unui jeton cu
litera â
Interevaluare
CLR 2.3
MEM 3.2
MEM 1.1; 5.1
DP 1.2
AVAP 2.3
CLR 2.3;
DP 1.2
Joc de rol: Interviul (discuţie în perechi despre modul în care au grijă de
sănătatea lor)
Realizarea unei cutii de prim-ajutor care să fie folosită la jocul de rol La
medic, folosind diferite materiale
Numărarea obiectelor utilizate la cutia de prim-ajutor; clasificarea
acestora pe categorii (medicamente, instrumente)
Trasarea, pe panoul din imaginea de la pagina 10, a unor litere de diferite
dimensiuni
Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical, din a doua
imagine de pe pagina 10
Joc de rol: La medic (activitate în grupuri mici)
Acte de vorbire –
a formula idei
despre sănătate
Igiena corpului
Pata de culoare
Reguli pentru
păstrarea sănătăţii
Jucării şi obiecte
pentru trusa medicală
Pagina 10 din caietul
de lucru
Observarea modului
de participare la
dialog a copiilor din
4-5 perechi
Observarea şi
aprecierea realizării
sarcinilor de lucru
AVAP 2.2; 2.3
CLR 2.4
Realizarea unei lucrări libere „Un loc îndrăgit“, utilizând tehnici la
alegere – desen, pictură, colaj (activitate individuală)
Prezentarea lucrării fiecărui copil (activitate frontală)
Tehnici simple
Acte de vorbire –
a prezenta o
lucrare proprie
Acuarele, creioane
colorate, hârtie
colorată, lipici
Expunerea lucrărilor
Interevaluare
13
3
MM 1.4; 2.1
AVAP 2.3
DP 3.1
Însuşirea integrală a cântecului Drag mi-e jocul românesc (activitate
frontală şi pe grupe)
Audiţie muzicală – fragment din Rapsodia I de G. Enescu
Reprezentarea prin desen colectiv a mesajului melodiei audiate, în
grupuri mici
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Punctul şi linia;
tehnici simple
Starea de bine
CD cu cântece
pentru copii şi cu
“Rapsodia I”
Coli A3, creioane
colorate, carioci,
decupaje din reviste
Observarea compor-
tamentului copiilor şi
a modului de
implicare în activitate
Expunerea desenelor
Interevaluare – „Turul
galeriei“
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
DP 1.2
CLR2.2
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc
Joc: Ghiceşte ce fac! (un copil mimează o activitate de îngrijire personală
sau a locuinţei, iar colegii încearcă să ghicească ce face acesta) (activitate
frontală)
Colorarea desenelor de la pagina 9 din caietul de lucru (activitate individuală)
Igienă şi păs-
trarea sănătăţii
Acte de vorbire –
a exprima o părere
Pata de culoare
Pagina 9 din caietul
de lucru
Aprecierea modului
de mimare a activităţii
de îngrijire a locuin-
ţei; aprecierea răspun-
surilor date
CLR 2.1; 2.3
CLR 2.4; 3.1;
4.1; 4.3
AVAP 2.3
CLR 2.2
Joc de rol: Facem curăţenie (activitate în grupuri mici)
Realizarea unui „regulament“ de păstrare a igienei personale şi a locuinţei
(activitate individuală)
Prezentarea „regulamentului“ (activitate frontală)
Acte de vorbire:
a formula idei
despre păstrarea
curăţeniei
Exprimarea scrisă
a ideilor cu mij-
loace diverse
Tehnici simple
Coli A4, creioane
colorate şi carioci,
decupaje din reviste,
lipici
Observarea partici-
pării la activitatea de
grup
Aprecieri individuale
şi colective
Expunerea
regulamentelor
Disciplina opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a II-a: 18-22 martie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2;
DP 3.2
DP 1.1; 3.3
CLR 4.3
AVAP 2.2; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc
Joc de rol: Vă rog, puteţi să mă ajutaţi? – activitate în perechi; formu-
larea unei rugăminţi în diverse situaţii (activitate în perechi)
Jocul asemănărilor – se cere copiilor să numească obiecte care seamănă
cu: o minge, un pantof, un caiet etc. Copiii pot fi împărţiţi pe grupe şi se
poate realiza un clasament, acordând câte 1 punct pentru fiecare răspuns
dat.
Joc Floarea personală – se distribuie fiecărui copil câte o pagină pe care
este desenată o floare cu patru petale. Pe fiecare petală, copiii vor desena/
reprezenta/ scrie: 1. activitatea preferată când sunt singuri; 2. activitatea
preferată cu prietenii; 3. activitatea preferată cu familia; 4. un obiect
preferat. Decorarea florilor (activitate individuală).
Acte de vorbire –
a formula o
rugăminte
Starea de bine
Hobby-uri şi
activităţi
preferate
Tehnici simple de
lucru
Coli cu desenul unei
flori cu 4 petale
pentru fiecare copil
creioane colorate,
carioci
Observarea comporta-
mentului copiilor
Aprecierea răspunsu-
rilor creative, inedite
Observarea modului
de grupare a copiilor
13
4
DP 1.1 După ce fiecare copil îşi prezintă floarea, li se cere să se grupeze după
asemănările pe care le sesizează între preferinţele lor (activitate frontală)
CLR 3.2; 2.2
CLR 2.3
AVAP 2.2; 2.3
DP 2.2; 3.2
Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru (activitate
frontală)
Joc Interviul – prezentarea locului de joacă preferat (activitate în perechi)
Desenarea locului de joacă preferat; completarea acestuia cu simboluri
şi/sau cuvinte care exprimă sentimentele pe care le au în acest loc
(activitate individuală)
Prezentarea desenului colegului de interviu
Acte de vorbire
– a prezenta un
loc
Linia cu scop de
contur, pata de
culoare
Comunicarea
eficientă
Pagina 11 din caietul
de lucru
Coli albe, creioane
colorate, carioci
Corectarea
formulărilor copiilor
Observarea
comportamentului
partcipativ
Interevaluare
MEM 1.1; 1,3
MEM 1.4; 1.6;
5.2
CLR 2.3
AVAP 2.3
Numărarea elementelor din imaginea de la pagina 11 şi asocierea jetoane-
lor cu numărul corespunzător. Ordonarea jetoanelor cu numere crescător/
descrescător (activitate frontală)
Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza
imaginilor de la pagina 11 (activitate frontală)
Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor (activitate frontală)
Crearea de probleme utilizând jucării şi obiecte din clasă – concurs „Cea
mai interesantă problemă” / Realizarea unui desen care să ilustreze o
problemă (activitate individuală)
Adunări şi
scăderi cu 1-5
unităţi în
concentrul 0-31
„Citirea“ imagi-
nilor
Linia şi pata de
culoare
Pagina 11 din caietul
de lucru
Coli albe, creioane
colorate, carioci
Observarea ordonării
jetoanelor
Aprecierea formulă-
rilor problemelor
Ridicarea jetonului cu
numărul care repre-
zintă răspunsul
problemei
AVAP 2.3
CLR 3.3
DP 2.1
Decuparea jocurilor-puzzle de pe paginile cartonate 29 şi 30 (activitate
individuală)
Jocuri-puzzle: Pământul; Universul (activitate individuală sau în perechi)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
Tehnici simple –
decupare
Forme geometrice
Starea de bine
Paginile cartonate 29
şi 30
Observarea modului
de implicare în
sarcina de lucru
Ma
rţi
Activităţi integrate
CLR 3.2; 1.2;
1.3;
CLR 3.1; 2.3
MEM 3.1
AVAP 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc
Crearea unei povestiri pe baza imaginii de pe pagina 13 din caietul de
lucru (activitate frontală)
Selectarea, din povestirea creată, a cuvintelor care încep cu sunetul î –
pronunţarea lor şi despărţirea în silabe
Intuirea literelor Î şi î; trasarea literelor pe spaţiul din caiet
Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î
Dialoguri în perechi despre ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce
este importantă ploaia, alte tipuri de precipitaţii)
Realizarea unui desen despre ploaie/ decuparea unor „picături” şi înşi-
rarea lor pe fir de aţă, apoi atârnarea firelor de un nor (activitate indivi-
duală şi de grup)
Sunetul î, literele
Î şi î
Povestire după
imagini
Prezenţa apei în
natură – precipitaţii
Tehnici simple
Pagina 13 din caietul
de lucru
Hârtie glasată,
foarfecă, aţă subţire,
lipici
Observarea
comportamentului
copiilor
Aprecieri individuale
privind traseul ales
Observarea partici-
pării la activitate
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
13
5
MEM 3.1; 3.2
MEM 4.2; 3.2
AVAP 2.3
Observarea imaginii şi identificarea formelor sub care se găseşte apa în
natură (activitate frontală)
Joc: Ce s-ar întâmpla dacă... (apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai
ploua etc.) – activitate frontală
Dialog – Cum poate fi economisită apa; realizarea unei liste cu reguli
minimale (activitate frontală)
Colorarea imaginii de pe pagina 12 (activitate individuală)
Prezenţa apei în
natură: lacul,
râul, marea
Culori
Pagina 12 din caietul
de lucru
Observarea partici-
pării la activitate
Formularea regulilor
pentru economisirea
apei
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
CLR 3.2; 1.4
CLR 2.2
MEM 3.1; 3.2
CLR 2.3
AVAP 2.2; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc
Repovestirea poveştii De la Pământ la Soare cu ajutorul cărţilor de joc
(activitate frontală)
Joc: Poştaşul – Unul dintre copii, care este poştaşul, spune: „Am de dus o
scrisoare pe Lună/ Pământ/ Soare/ în deşert etc. Arată-mi unde trebuie s-o
duc”. Ceilalţi ridică jetonul care reprezintă locul indicat.
Discuţie frontală: Ce ştiţi despre Univers, sateliţi, Lună etc.? Ce
reprezintă pentru noi Pământul? Cum putem avea grijă de Pământ?
Realizarea unor afişe de atenţionare pentru ocrotirea Pământului
(activitate în perechi)
Acte de vorbire –
formularea de
enunţuri
Universul:
Pământul,
Soarele şi Luna
Linia, pata de
culoare
Cartea uriaşă De la
Pământ la Soare,
cărţile de joc decu-
pate din paginile
cartonate 1 şi 3
Coli A4, creioane
colorate şi carioci
Aprecieri privind
modul de repovestire
Observarea modului
de implicare în
sarcinile de lucru.
Aprecieri privind
corectitudinea
răspunsurilor
Expunerea afişelor
CLR 2.3; 2.4
MEM 3.1; 3.2
CLR 2.3
MEM 3.2;
CLR 4.1
MEM 3.2
CLR 3.1; 4.1
AVAP 2.3
Observarea plantelor din curtea şcolii/ din sala de clasă – câtă lumină au,
dacă plantele aflate în locuri umbroase diferă de cele din locuri însorite,
cine le îngrijeşte şi cum etc. (activitate frontală)
Discutarea imaginii de pe pagina 14. Conversaţie referitoare la condiţiile
de viaţă necesare plantelor şi animalelor (activitate frontală)
Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine (activitate individuală)
Selectarea (colorarea/ încercuirea) cuvintelor care arată condiţiile
necesare pentru ca o plantă să se dezvolte (activitate frontală)
Reproducerea cuvintelor de pe pagina 14
Colorarea uneltelor desenate pe pagina 14 (activitate individuală)
Condiţii de viaţă
pentru plante şi
animale
„Citirea
imaginilor”
Elemente grafice
Pata de culoare
Pagina 14 din caietul
de lucru
Creioane colorate,
carioci
Aprecierea comporta-
mentului participativ
Aprecierea răspun-
surilor
Observarea modului
de realizare a
sarcinilor
MM 1.2; 2.1;
2.2;
AVAP 2.3
MM 3.1; 3.2
CLR 2.3
Receptarea şi însuşirea cântecului Căldăruşă plină (d.f.c.) – activitate
frontală
Realizarea unor flori-marionetă (activitate individuală)
Joc de rol: În grădină/ De-a grădinarul (activitate în grupe mici)
Jocuri - mişcare liberă pe muzică, folosind marionetele create (activitate
în grupuri mici)
Cântare vocală şi
mişcare pe
muzică
Tehnici simple
Dialoguri
CD cu cântecul de
învăţat
Hârtie colorată,
foarfecă, beţişoare,
lipici
Aprecierea modului
de participare la
activitate
Observarea implicării
în realizarea jocului
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
CLR 2.1; 2.2;
2.4
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de rol: Pământul, Soarele şi Luna – dialoguri libere în grupuri de câte
trei copii
Dialogul
Universul
Pagina 16 din caietul
de lucru
Observarea
comportamentului
copiilor
13
6
MEM 3.1
CLR 3.1; 3.2
4.2; 1.3
AVAP 2.3
Povestire pe baza imaginii de la pagina 16 din caietul de lucru (activitate
frontală). De ce Pământul întinde braţele spre Soare?
Scrierea prin „fotografiere” a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri
cereşti. Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final
(activitate individuală – frontală)
Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii (activitate
individuală)
Jocuri-puzzle în perechi
Povestire după
imagini
Linia cu scop de
contur
Creioane colorate
Cărţile de joc decu-
pate, cartea uriaşă,
harta lumii, globul
pământesc,
piesele de puzzle
decupate din caiet
Interevaluare în
grupuri mici
CLR
AVAP 1.3
MEM 3.2; 4.2
5.1
CLR 3.1; 4.2
CLR 3.4
Vizionarea unei prezentări sau a unui film despre Pământ, Soare şi Lună
Discuţii pe baza prezentării/filmului (activitate frontală)
Selectarea şi prezentarea cărţilor de joc care “seamănă”/ evocă momente
din prezentarea PPT sau din filmul vizionat (activitate frontală)
Joc: Dacă aş fi cosmonaut.../ De-a cosmonauţii (activitate pe grupe mici)
Studierea unor reviste şi enciclopedii despre Univers (activitate în grupuri
mici)
Universul Dialogul
Acte de vorbire:
exprimarea unei
idei
Prezentare PPT
Cărţile de joc decu-
pate din paginile
cartonate 2 şi 4
Observarea
comportamentului pe
parcursul activităţii
AVAP 2.2; 2.3
CLR 3.4
Pământul, Soarele şi Luna – lucrare liberă cu tehnici la alegere (activitate
individuală)
Prezentarea lucrării realizate (activitate frontală)
Tehnici de lucru
Acte de vorbire – a
prezenta o lucrare
Acuarele, hârtie
colorată, lipici,
foarfecă
Observarea modului
de lucru
Aprecierea prezentării
lucrării personale
(autoevaluare)
CLR 1.3; 2.1
MM 1.1; 1.2;
2.3
MM 2.1; 2.2
DP 2.1; 3.1
Exerciţii-joc de dicţie – frământări de limbă (activitate frontală)
Audierea unor înregistrări cu sunete din natură – Joc Ghici, cine/ ce se
aude!
Receptarea şi însuşirea cântecului Soare, ieşi din închisoare (d.f.c)
Interpretarea cântecului cu acompaniament (jucării muzicale, percuţie
corporală)
Jocuri de mişcare pe muzică – piese instrumentale
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi?
Sunete
Cântarea vocală
Cântarea
instrumentală
Trăire şi manifes-
tare emoţională
Înregistrări cu sunete
din natură
CD cu melodii
pentru copii
Jucării muzicale
Observarea
comportamentului
participativ
Aprecierea modului
de relaţionare
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.1; 2.2
DP 2.3
AVAP 2.3
CLR 2.4
DP 2.1; 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc: Dacă aş fi...(copiilor li se cere să-şi imagineze că ar fi o plantă/ un
animal, apoi să spună ce şi-ar dori în fiecare caz) (activitate frontală)
Desenarea animalului şi a plantei preferate (activitate individuală)
Prezentarea desenului realizat (activitate frontală)
Gruparea copiilor după elemente asemănătoare desenate (animale sălba-
tice/ domestice; pisici/ câini/ iepuri etc.; flori de primăvară/ de vară etc.)
Trăire emoţiona-
lă şi stare de bine
Preferinţe
personale
Linia cu scop de
contur
Acte de vorbire
Coli A4, creioane
colorate şi carioci
Observarea
participării la joc
Aprecieri individuale
privind prezentarea
desenului
Observarea reacţiilor
copiilor
CLR 1.4; 3.1;
3.2
MEM 3.1
Joc: Ce nu se potriveşte? – Descoperă elementele din desen care sunt
greşit introduse. Explică alegerea făcută. În ce mediu poate trăi fiecare
dintre animalele reprezentate în desen? De ce condiţii au nevoie acestea?
(activitate frontală)
Acte de vorbire –
a formula idei
despre animale
Medii de viaţă
Pagina 17 din caietul
de lucru
Observarea modului
de realizare a
sarcinilor de lucru
13
7
CLR 1.4; 2.3;
2.4
CLR 4.1; 1.3;
AVAP 2.3
Joc: Ghici cine sunt – Copiii creează scurte poveşti-ghicitori despre ani-
malele din imagine sau alte animale, folosind verbele la persoana I, fără a
rosti numele acestora. Colegii trebuie să ghicească ce animal este.
(activitate frontală)
Copierea cuvintelor de sub imagini (activitate individuală)
Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui
final; formularea de enunţuri despre animalele prezentate în desen
Colorarea desenului / a elementelor corect folosite (activitate individuală)
Acte de vorbire –
scurte descrieri
Cuvinte, litere şi
sunete
Culorile spectrului
solar
Acordarea de steluţe/
puncte pentru
„ghicitorile“ create
Interevaluare în
perechi
Autoevaluare
Disciplina opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a III-a: 25-29 martie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut
vizat/ activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.2
DP 3.3
CLR 2.2
AVAP 1.3
CLR 2.3
DP 3.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc
Convorbire: Observarea elementelor din imgine şi descrierea lor; Ce ştim
despre meşteşuguri şi ocupaţii mai vechi şi mai noi ale oamenilor din
zona în care locuim (activitate frontală)
Discuţii pe baza unei prezentări – recunoaşterea meşteşugurilor reprezen-
tate în imagini (activitate frontală)
Joc de rol: În atelierul de... (activitate pe grupuri mici)
Joc: Ghici, ce-mi place! (mimarea unei activităţi preferate şi recunoaş-
terea acesteia de către colegi) (activitate frontală sau pe grupuri mici)
• Anunţarea copiilor că trebuie să pregătească, pentru săptămâna urmă-
toare, o „prezentare” a hobby-ului fiecăruia. Se poate realiza un porto-
foliu de lucrări sau pot fi aduse fotografii făcute de părinţi pe parcursul
desfăşurării unor activităţi
Meşteşuguri.
Hobby-uri şi
activităţi
preferate
Exprimarea unei
păreri
Explorarea mesa-
jului artistic
Cartea uriaşă De la
Pământ la Soare –
pagina 2
PPT – Imagini cu
costume populare,
unelte, case ţărăneşti,
meşteşuguri populare
etc.
Aprecierea răspun-
surilor date de copii
Observarea
participării copiilor la
activitate
CLR 2.2
CLR 4.1
AVAP 2.3
MM 1.2; 2.1
Conversaţie: Cine face obiecte din lemn? Dar costume populare? Ce
materiale se folosesc? Cum sunt împodobite/ înfrumuseţate? (activitate
frontală)
Decorarea iei şi a lingurii de lemn de pe pagina 18 din caietul elevului
(activitate individuală)
Audierea unor melodii populare specifice zonei; Dans liber pe muzica
audiată (activitate frontală)
Acte de vorbire –
exprimarea unei
idei
Trasarea
elementelor
grafice
Linia şi punctul
cu scop decorativ
Mişcare liberă pe
muzică
Pagina 18 din caietul
de lucru
CD cu melodii
populare
Observarea comporta-
mentului participativ
Expunerea caietelor
CLR 3.2; 2.2
Realizarea unei scurte povestiri pe baza imaginii de la pagina 15 din
caietul de lucru
Povestire după
imagini
Pagina 15 din caietul
elevului
Observarea partici-
pării la activitate
13
8
DP 3.3
MEM 5.2;
1.4; 1.6
MM 1.1; 3.1
Dialog: De ce îi place copilului să lucreze în grădină? Cum se simte? Tu
cum te-ai simţi în locul lui? Motivează
Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza
imaginilor (activitate frontală)
Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvării problemelor create
Numărătoare muzicală/ joc de mişcare pe muzică, cu numărare
Activităţi preferate
Adunarea şi
scăderea cu 1-2
unităţi Mişcare pe muzică
Ridicarea jetoanelor
cu numărul corespun-
zător rezultatului
corect
AVAP 2.1
AVAP 2.3
CLR 4.1
MM 1.1; 2.1
Cusutul – familiarizarea cu materialele de lucru: observarea
caracteristicilor
Instructaj de protecţie a muncii (activităţi frontale)
Demonstrarea şi exersarea punctului în urma acului, cu menţinerea rân-
dului de lucru (activitate frontală şi individuală)
Audierea unor melodii populare specifice zonei
Tehnici simple:
cusut
Elemente grafice
Cântare vocală şi
instrumentală
Ac şi aţă colorată,
etamină
CD cu melodii
populare
Observarea
comportamentului
participativ
Autoevaluare/
Interevaluare
Ma
rţi
Activităţi integrate
CLR 4.1; 2.1
AVAP 2.3
CLR 2.2
MM 2.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Decorarea costumelor populare ale celor doi copii de pe pagina 19 din
caietul elevului (activitate individuală)
Descrierea costumelor realizate (activitate frontală)
Dansuri populare (Alunelul) (activitate frontală)
Elemente grafice
Linia şi punctul
Acte de vorbire
Mişcare pe muzică
Imagini cu costume
populare
Pagina 19 din caietul
de lucru
Observarea modului
de realizare a mode-
lelor
Interevaluare în
perechi
Observarea reacţiilor
în timpul dansului
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
CLR 3.2
MEM 2.2
CLR 3.4
MEM 1.4; 6.3
Descrierea imaginii din cartea uriaşă, pagina 2 (activitate frontală)
Crearea şi rezolvarea unor probleme de adunare şi de scădere pe baza
imaginii din cartea uriaşă (activitate frontală)
Joc de rol: La Muzeul Satului (activitate în grupuri de câte 5-6 elevi)
Acte de vorbire –
a prezenta o
imagine
Adunarea şi
scăderea cu 1-2
unităţi
Cartea uriaşă De la
Pământ la Soare –
pagina 2
Copii ale bancnotelor
uzuale, „bilete” de
intrare la muzeu,
obiecte/ imagini
Observarea partici-
pării copiilor la for-
mularea de mesaje
Observarea implicării
în jocul de rol
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 2.2; 2.3
MEM 2.2; 3.1
CLR 4.1
AVAP 2.3
MM 1.2; 2.1
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc.
Observarea modelului realizat pe primul ou/ pagina 20 din caietul de
lucru – identificarea elementelor grafice folosite, exersarea lor în aer sau
cu degetul pe bancă; numărarea elementelor, identificarea poziţiei fiecărui
element grafic în raport cu un alt element (activitate frontală)
Trasarea elementelor grafice de pe primul ou (activitate individuală)
Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă
Realizarea unui model propriu pe ultimul ou
Numărători muzicale
Elemente grafice
Poziţia faţă de un
reper
Linia şi punctul cu
rol decorativ
Ritm
Pagina 20 din
caietul de lucru
Creioane colorate,
carioci, stilou
Observarea modului
de realizare a sarcinii
de lucru
Interevaluare: „Turul
galeriei“
13
9
MEM 2.1
CLR 2.2; 2.1;
3.2
CLR 3.1; 4.1
MEM 3.1
Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la iepuraşi
(activitate individuală)
Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor
Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale
(activitate frontală)
Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel
(activitate individuală)
Poziţionarea
spaţială a
elementelor
Simboluri necon-
venţionale utilizate
în exprimarea
scrisă
Modele repetitive
Pagina 22 din
caietul de lucru
Coli A5, creioane
colorate şi carioci
Autoevaluare
Aprecierea şirurilor
realizate de către
fiecare copil
MM 1.2; 2.1
AVAP 2.3
MM 2.1; 3.1
DP 2.2
Receptarea şi însuşirea cântecului Copăcelul (activitate frontală)
Cântare vocală însoţită de mişcări sugerate de versuri şi melodie
(activitate pe grupuri)
Realizarea unor marionete (copăcel, soare) şi utilizarea lor pentru
„dramatizarea” cântecului (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Ce aş dori
să fac şi acasă din cele învăţate?
Cântare vocală
Tehnici simple de
lucru
Starea de bine
CD cu melodia de
învăţat
hârtie glasată, paie/
beţe de frigărui,
foarfecă, lipici
Observarea şi
aprecierea
comportamentului
participativ
Aprecieri privind
marionetele realizate
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.2
CLR 2.1; 2.2
CLR 4.1
AVAP 2.3
CLR 4.2
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, prezenţă, impresii, meteo etc.
Realizarea unei povestiri pe baza imaginii de la pagina 21 din caietul de
lucru; stabilirea unui titlu potrivit (activitate frontală)
Decorarea unei farfurii de carton cu modele populare (activitate în pe-
rechi sau individuală)
Transcrierea urărilor de Paşti din josul paginii 21 (activitate individuală)
Rutine şcolare
Acte de vorbire –
a formula idei
Elemente grafice
Elemente
decorative
Litere şi cuvinte
Pagina 21 din caietul
elevului
Jetoane cu imagini
şi/ sau jucării
Aprecierea modului
de formulare a mesa-
jelor
Autoevaluare
Verificarea scrierii
mesajelor
MEM 1.4;
1.6; 5.2
AVAP 2.3
Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând
elemente din imaginea de pe pagina 21 şi obiecte concrete (activitate
frontală)
Decorarea numerelor dintr-un şir din intervalul 20-31 (numere scrise cu
cifre de 3-4 cm) (activitate independentă)
Adunarea şi
scăderea cu 1-5
unităţi
Linia şi punctul cu
rol decorativ
Pagina 21 din caietul
elevului
Foi albe A5, jucării,
jetoane cu imagini,
numere şi semne
matematice, 31 de
creioane/ carioci
Verificarea răspun-
surilor: ridicarea
jetoanelor cu numărul
corespunzător
Expoziţie cu planşele
decorate – Turul
galeriei
AVAP 1.2; 2.1
MEM 6.1
AVAP 2.3
Observarea unor semne de carte; discutarea utilităţii acestora (activitate
frontală)
Compararea lungimii unor fire de aţă şi alegerea lungimii potrivite pentru
uşurarea muncii (activitate frontală)
Ornarea unui semn de carte cu linii create prin coasere (activitate
individuală)
Linia şi punctul
decorativ
Măsurare
neconvenţională
Cusut
Etamină, aţă
colorată, ac, semne
de carte
Îndrumarea copiilor
pe parcursul activităţii
Discutarea lucrărilor
şi evidenţierea
străduinţei copiilor de
a realiza obiectul
propus
14
0
MM1.2; 2.1;
2.2
AVAP 2.3
DP 2.2
Receptarea şi însuşirea cântecului Iepuraş drăgălaş (activitate frontală)
Jocuri de mişcare pe melodie (activitate pe grupe)
Realizarea unui iepuraş din hârtie, prin plierea hârtiei şi ruperea pe contur
(activitate frontală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi?
Cântare vocală şi
mişcare pe
muzică
Tehnici de lucru:
îndoire şi rupere
Starea de bine
CD cu melodii
pentru copii
Hârtie albă (pătrat)
Observarea compor-
tamentului copiilor
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.1; 2.2
CLR 2.2; 2.3
MM 3.1
DP 1.1
Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc
Joc: Continuă povestea – crearea unei poveşti în lanţ, despre emoţiile
trăite de copii atunci când desfăşoară o activitate îndrăgită/ preferată
(activitate frontală)
Jocuri de mişcare pe muzică (activitate în grupuri mici)
Jocuri de continuare a unor fraze: Îmi place de mine pentru că...; Eu pot
să....; Mi-ar plăcea să...
Trăire şi mani-
festare emoţio-
nală, starea de
bine
Acte de vorbire
Mişcare liberă pe
muzică
CD cu melodii
pentru copii
Observarea reacţiilor
copiilor
Observarea sistematică
CLR 3.4
CLR 2.3; 41;
4.2
AVAP 2.3
Joc de rol: De vorbă cu Iepuraşul de Paşte (activitate în perechi)
Confecţionarea unei felicitări de Paşte pe care să fie scrisă una dintre
urările învăţate (activitate individuală)
• Reamintirea faptului că urmează prezentarea activităţii preferate –
albume, portofolii, fotografii etc.
Acte de vorbire –
prezentarea unei
acţiuni
Tehnici simple:
rupere pe contur şi
lipire
Carton colorat, hârtie
glasată, şablon (ou),
lipici
Observarea
participării copiilor la
jocul de rol
Aprecieri globale şi
individuale
Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a IV-a: 1 – 5 aprilie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.2;3.2;
3.3
CLR 4.2
Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc.
Prezentarea unor lucrări realizate / fotografii din momente plăcute
datorate hobby-urilor sau activităţilor preferate (activitate frontală)
Realizarea unui bilet de felicitare pentru copilul care a prezentat o
activitate interesantă
Starea de bine.
Rutine şcolare
Biletul
Albume cu lucrări
personale, fotografii,
jucării/obiecte
realizate dee copii
Observarea
comportamentului
participativ
Aprecieri privind
prezentarea
CLR 4.1; 4.2;
4.3
CLR 2.3
MEM 3.2
Realizarea unor bileţele/ scrisori cu mesaje despre natură, despre
protejarea acesteia (activitate individuală)
Interpretarea mesajelor realizate de colegi şi expuse în clasă (activitate
frontală)
Simboluri necon-
venţionale utili-
zate în expri-
marea scrisă
Comportamente
corecte faţă de
mediu
Coli A5, creioane
colorate şi carioci
Observarea activităţii
elevilor
Interevaluare – „Turul
galeriei“
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
activităţii
14
1
MM 2.1; 2.2
Interpretarea unor cântece potrivite, însoţite de mişcări libere care
întăresc mesajele transmise prin bileţelele realizate de colegi (activitate
frontală)
Mişcarea pe
muzică
MEM 2.1; 2.2
CLR 2.1; 2.2;
2.4
MEM 2.2; 3.1
MEM 5.2
CLR 1.3
Joc de construcţii
Descrierea construcţiei (activitate în grupuri mici)
Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau
cu o sferă/ al căror contur este un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un
cerc (activitate frontală)
Asocierea obiectelor reprezentate pe pagina 24 cu corpurile geometrice
corespunzătoare (activitate individuală)
Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu
numerele corespunzătoare. Crearea şi rezolvarea de probleme utilizând
elementele din desen (activitate în perechi)
Despărţirea în silabe a cuvintelor ce denumesc obiectele din imagini şi
gruparea lor după numărul de silabe. Trasarea literelor care arată sunetul
iniţial al fiecărui cuvânt (activitate frontală)
Corpuri şi figuri
geometrice
Formulare de
enunţuri
Silabe, sunete şi
litere
Forme şi culori
Pagina 24 din
caietul de lucru
Carton colorat,
hârtie glasată,
foarfecă, lipici
Observarea participării
la joc
Aprecierea descrierilor
verbale
Interevaluare în
grupuri mici
Expunerea cuburilor
realizate – „Turul
galeriei“
AVAP 2.3
MEM 2.2
DP 3.2
Construirea unui cub din carton – cutie pentru cadouri; decorarea lui cu
figuri geometrice înainte de asamblare (activitate independentă)
Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi? Ce mi-a plăcut azi ? Cum
m-am simţit astăzi?
Tehnici simple de
lucru: decupare,
îndoire
Forme şi corpuri
geometrice
Starea de bine.
Rutine şcolare
Carton colorat,
hârtie glasată,
foarfecă, lipici
Marţ
i
Activităţi integrate
DP 3.2
CLR 2.1; 2.2
MEM 5.1
CLR 3.1
AVAP 1.2
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, meteo etc
Joc: Poştaşul – Copiii stau pe scaune în cerc; unul dintre ei se află în
mijlocul cercului, în picioare. Acesta va spune „Poştaşul are o scrisoare
pentru toţi copiii care ... au scris o scrisoare Iepuraşului de Paşte/ vor
vopsi ouă de Paşte/ merg la slujba de Înviere/ pregătesc un cadou pentru
părinţi etc”. Copiii care se regăsesc în descrierea conducătorului de joc se
ridică de pe scaune şi, împreună cu cel care a făcut anunţul încearcă să
ocupe un alt scaun. Copilul care rămâne fără scaun va face următoarea
descriere.
Completarea rebusului de la pagina 27 din caietul de lucru; despărţirea
cuvintelor în silabe (activitate frontală)
Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea
fragmentului (activitate individuală)
Rutine şcolare
Acte de vorbire
Sortare şi grupare
după un anumit
criteriu
Cuvinte şi silabe
Forme – Linia cu
rol de contur
Pagina 27 din caietul
de lucru
Observarea
participării la joc
Aprecieri individuale
privind formularea
enunţurilor
Observarea modului
de completare a
rebusului
Aşezarea pe masă a tot
atâtea jetoane câte
silabe are fiecare
cuvânt
Interevaluare în
perechi
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
14
2
MEM 2.2; 3.1
CLR 2.1; 2.2;
2.3
MEM 3.1
CLR 2.3; 1.2
MEM 4.2
AVAP 2.3
Identificarea Pământului, a Soarelui şi a Lunii în imaginile de pe cărţile
de joc (activitate frontală)
Joc de rol: Interviul (discuţii în perechi despre Pământ/ Soare/ Lună)
Experiment – Ziua şi noaptea pe Pământ – demonstrarea modului în care
Pământul este luminat de către Soare pe parcursul unei zile (activitate
frontală)
Joc didactic: Adevăr sau minciună – aprecierea gradului de adevăr ale
unor afirmaţii despre Pământ, Soare, Lună, succesiunea zi-noapte etc.
(exemplu: La miezul nopţii, câinele meu a început să latre la Soare; Dacă
este noapte, atunci înseamnă că Soarele stă ascuns după nori)
Realizarea unui desen în care este reprezentat globul pământesc:
„Culorile Pământului”
Universul –
Pământul,
Soarele şi Luna
Acte de vorbire
Succesiunea
noapte-zi
Pata de culoare
Cărţile de joc decu-
pate din caietul de
lucru (pagina 2)
glob pământesc,
lanternă
Pagina 4 din cartea
uriaşă, coli albe,
creioane colorate
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
activităţilor
Aprecierea modului
de formulare
a enunţurilor şi
a răspunsurilor
Expunerea lucrărilor
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.2
CLR 1.1; 1.2
2.1; 2.3
AVAP 2.3
MEM 2.2; 3.1
Întâlnirea de dimineaţă - prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc
Lectură: Legenda „Soarele şi Luna” - predicţii pe baza titlului şi pe
parcursul lecturii; repovestire (activitate frontală)
Reprezentarea prin desen a celor două personaje principale (activitate
individuală)
Joc: Puzzle „Universul” (activitate în perechi)
Starea de bine
Acte de vorbire –
a formula idei
Linia cu scop de
contur; Culori
Forme geometrice
Coli albe A5,
creioane colorate şi
carioci
Puzzle decupat din
paginile cartonate
29-30
Verificarea predic-
ţiilor şi aprecierea
modului de formulare
a enunţurilor proprii
Observarea gradului
de implicare în sarcină
MEM 3.1
MEM 2.1; 2.2
AVAP 2.3
MEM 1.4;
1.6; 5.2
Jocuri logico-matematice cu figuri şi corpuri geometrice: Găseşte intrusul
(activitate în grupuri mici)
Realizarea desenelor pe pătrăţele, de la pagina 23 din caietul de lucru
(activitate individuală)
Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile de pe
pagina 23. Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate
(activitate frontală)
Figuri şi corpuri
geometrice
Linia cu scop de
contur
Adunarea şi
scăderea
Pagina 23 din caietul
de lucru
Creioane colorate,
carioci
Eliminarea figurii/
corpului care nu se
potriveşte în şir
Observarea modului de
realizare a desenelor
Verificarea operaţiilor
şi rezultatelor notate
în caiete
MM 1.1; 2.1;
3.1;
AVLM 2.3
MM 3.1
MM 1.2
Receptarea şi însuşirea unui cântec de primăvară „Înfloresc grădinile”
(activitate frontală)
Desene pe asfalt: Soarele şi primăvara (activitate pe grupe mici)
Jocuri de mişcare pe muzică în aer liber (activitate frontală şi pe grupe)
Recunoaşterea şi imitarea unor sunete din natură (activitate pe grupe)
Cântarea vocală
şi instrumentală
Culorile spectrului
solar; Tehnici simple
Mişcare pe
muzică
CD cu melodia de
învăţat
Cretă colorată
Observarea parti-
cipării la activitate
Aprecierea desenelor
Numirea sursei sune-
telor recunoscute după
consultarea în grup
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 3.2
MEM 2.2; 5.1
Întâlnirea de dimineaţă – prezenţa, noutăţi, impresii, meteo etc.
Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare
(activitate individuală)
Starea de bine.
Rutine şcolare
Plante şi animale
Pagina 25 din caietul
de lucru
Interevaluare
Observarea partici-
pării la dialoguri şi
aprecieri privind for-
14
3
CLR 2.1; 2.4
AVAP 2.3
CLR 4.1
Dramatizări – Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare –
arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc. (activitate frontală)
Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii 25 din caietul de
lucru (activitate individuală)
Transcrierea numelor florilor (activitate frontală)
Acte de vorbire –
a exprima o idee
Culorile spectrului
solar
Literele alfabetului,
cuvinte
Creioane colorate
mularea, intonaţia şi
pronunţia enunţurilor
Aprecieri privind
transcrierea cuvintelor
MEM 2.1; 2.2
AVAP 1.2;
2.3
CLR 2.2; 2.3
MEM 5.1
Realizarea desenului pe reţeaua de puncte de pe pagina 26 din caietul de
lucru
Completarea desenului cu alte 2-3 elemente (activitate individuală)
Realizarea unei poveşti de grup „În castelul fermecat” (activitate frontală)
Joc: Loto cu plante şi animale/ cu forme geometrice sau Realizarea unor
modele repetitive cu forme geometrice (activitate în grupuri mici)
Forme geometri-
ce. Orientare în
spaţiu
Linia cu scop de
contur
Acte de vorbire –
a exprima o opinie
Sortare şi
grupare
Pagina 26 din caietul
de lucru
Jetoane cu plante şi
animale, cu forme
geometrice
Observarea modului
de realizare a
desenului
Aprecierea modului de
participare la
realizarea poveştii de
grup
Interevaluare
AVAP 2.1; 2.3
CLR 2.3
Realizarea suportului de ouă – Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare;
lipirea urechilor iepuraşului pe un ou
Prezentarea produsului
Tehnici simple de
lucru
Acte de vorbire
Ou fiert, modelele
decupate de pe
paginile 31-32 din
caietul elevului
MM 2.1; 2.2;
2.3
MM 3.1; 3.2;
3.3
AVAP 2.3
DP 3.2
Receptarea şi însuşirea cântecului joc Bat din palme
Jocuri de percuţie corporală
Audiţie muzicală – muzică de relaxare cu sunete din natură
Realizarea unui desen/colaj inspirat de melodia audiată (activitate
individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi?
Cântare vocală şi
instrumentală
Tehnici simple
Starea de bine.
Rutine şcolare
CD cu melodii
pentru copii
Creioane colorate,
carioci, hârtie
glasată, lipici
Observarea
comportamentului pe
parcursul activităţii
Expunerea lucrărilor
Aprecieri globale şi
individuale
Activităţi integrate
Vin
eri
DP 2.1; 3.2
CLR 1.1; 2.2;
2.3
Întâlnirea de dimineaţă – prezenţă, noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc: Ce părere ai? – Prezentarea unor situaţii de comunicare posibile în
clasa de elevi. Exprimarea opiniei faţă de situaţia respectivă (activitate
frontală)
Joc de rol cu marionete pentru a exemplifica situaţii din clasă sau
comportamentul în diferite situaţii indicate de către profesor (ex: Ce
facem dacă suntem la picnic/ întâlnim un copil care loveşte un căţel etc.)
Trăire şi
manifestare
emoţională
Reguli de compor-
tament în grup
Acte de vorbire –
a exprima o opinie
Marionete
Observarea
comportamentului
copiilor
Aprecieri individuale
CLR 1.3; 2.1;
4.1
Identificarea denumirii obiectelor reprezentate în casetele de pe pagina 28;
notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa (activitate frontală)
Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în
ordinea în care apar pe pagină (activitate individuală)
Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise
Simboluri necon-
venţionale utili-
zate în expri-
marea scrisă
Pagina 28 din caietul
de lucru
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
14
4
CLR 4.1; 4.2
AVAP 2.3; 2.6
„Scrierea” unor cuvinte simple utilizând desene şi luând în considerare
doar iniţialele denumirilor acestor obiecte (activitate frontală/individuală)
Realizarea unei scrisori către Iepuraşul de Paşte, utilizând desene şi
cuvinte
Elemente grafice
Linia cu scop de
contur
Coli albe sau colorate,
creioane şi carioci
Observarea realizării
cerinţei, prin sondaj
Disciplina opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
ORARUL UNITĂŢII TEMATICE
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI
Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului
Comunicare în limba română
Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului
Muzică şi mişcare Arte vizuale şi abilităţi
practice
Disciplina opţională
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
14
5
Proiectarea unităţii tematice „AVENTURILE FAMILIEI CANGUR“
Perioada: 2 săptămâni (15 aprilie – 24 mai)
Săptămâna I: 15-19 aprilie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
AVAP 1.2, 1.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre activităţile pe care le-au desfăşurat în timpul liber,
împreună cu familia sau prietenii.
Joc: Trenul prieteniei. Cerinţă: fiecare copil porneşte în călătorie prin
clasă şi îşi alege un prieten cu care i-ar plăcea să meargă la drum.
Fiecare copil argumentează alegerea făcută.
Desenează-ţi prietenul, respectând culoarea ochilor, a părului.
Colegii trebuie să recunoască cine este în imagine. Autorul îşi prezintă
desenul.
Reguli de
comunicare în
activitatea
şcolară.
Comunicarea cu
colegii
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur
Calendarul naturii
coli, carioci, creioane
colorate
Observarea
participării la dialog
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1,1.2,
3.1
Audierea poveştii Aventurile familiei Cangur – predicţii cu titlu dat şi pe
parcurs (activitate frontală).
Discuţii despre mesajul poveştii; formulare de întrebări care dezvoltă
gândirea critică despre relaţii şi reguli în grupul de colegi şi în grupul de
prieteni. (activitate frontală)
A formula idei
despre un titlu
dat
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
CLR 2.2
MEM 1.1; 5.2
Bagheta magică – Cerinţă: pe rând fiecare copil ţine în mână bagheta şi
formulează un enunţ de tipul Dacă aş putea să mă transform într-un
animal aş vrea să fiu... (un animal) pentru că... .
Scrie cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini.
Scrie cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (mulţimea urşilor); cifra ce
reprezintă totalul.
Desenează (animalul preferat) numărul de animale indicat de cifra din
casetă.
Completează casetele cu semnul grafic „+“.
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-31
Pagina 5 din caietul
elevului, creion,
creioane colorate
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
AVAP 2.2
DP 2.1; 2.2
Decorarea Invitaţiei (pentru ziua de naştere)
Decuparea cărţilor de joc din povestea Aventurile familiei Cangur şi
pregătirea pentru activitatea de a doua zi. (act. individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum m-am
simţit azi?
Ruperea, tăierea
şi lipirea hârtiei;
decupare după
contur
Pagina 6 din caietul
elevului
Coperta 1 şi 3 din
caietul elevului,
foarfece
Observarea modului
de impliare al elevilor
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1; 3.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Repovestire Aventurile familiei Cangur, pe baza cărţilor de joc (în perechi
sau în grupuri mici)
A formula idei
despre o poveste
audiată
Pagina 7 din caietul
elevului, creion,
creioane colorate,
opţional stilou
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
14
6
AVAP 2.3
CLR 4.2
Ce nume de familie aţi reţinut din poveste? Cu ce instrument de scris
credeţi că era scrisă invitaţia? (activitate frontală) – intuirea literei X.
Realizarea literei X din sârmă, fire, plastilină. (activitate. individuală)
Scrierea literei X, lipsă în cuvânt.
Realizarea de corespondenţe între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a
numelui acestuia (activitate individuală)
Identificarea prin încercuire a literei X din casetă.
Colorarea imaginilor care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ă a căror
denumire conţine litera x.
Încercuirea literei x în fiecare cuvânt (activitate frontală şi individuală)
Trasarea literelor x şi X pe spaţiile date cu diferite instrumente (activitate
individuală) – pagina 7 din caiet.
Sunetul x
Litera mică şi
litera mare de
tipar x/X
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Religie
MEM 1.1; 5.2
AVAP 2.3
CLR 2.2
Realizarea corespondenţei dintre imaginea din centru, şi cuvintele care
indică părţile componente ale corpului/ imaginea din centru şi cea care
corespunde mediului de viaţă.
Colorarea imaginii care reprezintă ursul.
Realizarea corespondenţei între imaginea care reprezintă ursul brun şi
ursul polar cu imaginile care reprezintă hrana fiecăruia dintre ei.
Vizionarea desenului animat Fratele Urs.
Formulare de întrebări şi răspunsuri pe baza desenului animat.
Animale, părţi
componente,
condiţii de viaţă
A cere şi a da
informaţii despre
imaginile vizionate
Pagina 5 din caietul
elevului, creion,
creioane colorate
Pagina 8 din caietul
elevului, creion
Desenul animat
Fratele Urs
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Limbă străină
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1
CLR 1.4; 2.2;
2.4; 3.1,1.2,
3.1
AVAP 2.3
MEM 3.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de rol: Este ziua mea, am invitaţi! (pe grupuri mici)
Fiecare copil salută gazdele potrivit vârstei acestora (copii, părinţi); se
prezintă.
Recunoaşterea cuvintelor uzuale scrise alături de imagini, de pe pagina 9
din caiet.
Indicarea silabelor percepute, prin diferite semne: ridicarea unui deget, a
unui obiect, prin mimică sau prin semne grafice (activitate frontală)
Transcrierea cu litere de tipar a cuvintelor date.
Colorarea imaginilor reprezentând animale (activitate individuală) –
pagina 9 din caietul elevului.
Acte de vorbire:
salutul, a se
prezenta, a
prezenta pe
cineva
Animale: medii de
viaţă
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur
Coperţile 1 şi 3 din
caietul elevului,
foarfece
Calendarul naturii
Pagina 9 din caietul
elevului
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
Observarea
comportamentului
participativ la film şi
în cadrul discuţiei
MEM 1.1; 5.2
CLR 2.2
Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare, completarea
simbolurilor care indică operaţia de scădere.
Realizarea unui desen care respectă operaţia de scădere dată.
Scrierea semnului grafic „–“ (linia orizontală). (activitate individuală)
Formularea de enunţuri pe baza imaginilor. Formularea de întrebări.
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 1-10
(scăderea cu 1) A formula idei
Pag. nr. 10 din
caietul elevului,
creioane şi alte
instrumente de scris
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
14
7
MM 1.4; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Vulpe tu mi-ai furat gâsca.
(activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Cântare vocală şi
mişcare pe
muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 2.1
CLR 4.3; 4.4
AVLM 2.3
Discuţii despre imaginea de pe pagina 11.
Cu ce sunet începe cuvântul YOYO? intuirea literei Y/y. (activitate frontală)
Realizarea literelor y, Y din sârmă, fire, plastilină. (activitate
individuală)
Colorarea tuturor literelor y/Y din cuvintele date. (activitate individuală)
Realizarea corespondenţei între nume şi personaje.
Încercuirea literelor y, Y din casetă. (activitate individuală)
Scrierea pe contur şi scrierea liberă a literelor y şi Y, cu diferite
instrumente (activitate individuală).
Sunetul şi literele
y, Y, de tipar
Pata de culoare
Simboluri
neconvenţionale
folosite în
exprimarea scrisă
Pagina 11 din caietul
elevului
Pagina 11, creioane
colorate sau alte
instrumente: pix,
creion, carioca, stilou
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
Expunerea produselor
„Turul galeriei“
CLR 1.4
MEM 5.1; 6.1
AVAP 2.3
Aplicaţie practică: Se adresează întrebări ce vizează efectuarea de
estimări. Câţi paşi crezi că sunt până la uşă? Dar până la tablă? (datele
se consemnează în prima coloană a tabelului estimărilor de pe flip-chart).
Se verifică de către aceiaşi copii prin numărarea paşilor. Datele se
consemnează în coloana a doua a tabelului. Sunt încercuite cele care
coincid: estimare-verificare.
Desenarea conturului palmei de către fiecare elev pe coală A4 (una în
continuarea celeilalte). Fiecare numără şi trage concluziile.
Măsuri cu unităţi
non-standard
Linia cu scop de
contur
Coală flip-chart cu
tabel
Coală A4, creioane
colorate
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
MM 3.1 Exersarea asimilării integrale a cântecului Ursul doarme (activitate frontală).
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe).
Desen inspirat de melodie (activitate individuală).
Întâlnirea de plecare: Ce mi-a plăcut astăzi?
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Pata de culoare
Jucării muzicale Observarea modului
de implicare a
copiilor
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.2; 3.1;
1.2
CLR 2.4
DP 2.3
MEM 2.1
AVLM 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre programul zilnic al copilului de clasă pregătitoare.
Ordonarea numerelor din programul zilnic al puiului de cangur prin
numerotare cu numere de la 1 la 6
Colorarea imaginii în care el se simte bine.
A formula idei
Programul zilnic
al copilului
Pagina 12 din caietul
elevului, creion,
creioane colorate,
carioci
Observarea
răspunsurilor la
cerinţe, prin sondaj
DP 2.1
CLR 4.3; 4.4
AVLM 2.3
Compunerea unei poveşti scurte care să conţină lucruri care încep cu
sunetul X, Y (activitate pe grupe)
Realizarea unui desen colectiv care să reprezinte cât mai fidel povestirea
(activitate pe grupe)
Sunetul şi literele
y, Y, de tipar
Pata de culoare
Creioane colorate,
acuarele coli etc.
Expunerea produselor
„Turul galeriei“
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
14
8
Săptămâna a II-a: 6 – 10 mai
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat/
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Activităţi integrate
Lu
ni
DP 2.2; 3.1;
1.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc: Mima. Sarcina: elevii mimează activităţi din momentul cel mai
plăcut dintr-o zi. Colegii recunosc momentul.
A formula idei
Programul zilnic
al copilului
Diverse obiecte:
caiet, creion, pernă,
farfurie, ceaşcă,
minge etc.
Observarea răspunsu-
rilor la cerinţe, prin
sondaj
CLR 2.2; 2.3;
2.4
DP 3.1; 3.2
Discuţii despre programul personal, momentul cel mai plăcut dintr-o zi –
impresii personale: De ce îmi place acel moment? Care sunt persoanele
cu care îl petrec? Ce activităţi desfăşor? Ce obiecte utilizez?
A formula idei Observarea răspunsu-
rilor la cerinţe, prin
sondaj
MEM 1.1;1.4;
2.2; 3.1; 5.2
CLR 2.4
AVAP 2.3
DP 1.2; 2.2
Completarea prin numărare a cifrelor corespunzătoare care indică
numărul de jucării
Rezolvarea pe baza imaginii, prin numărare, de probleme, de tipul: Pe
raftul al doilea sunt 9 ursuleţi, pe raftul de jos sunt 5 ursuleţi. Câţi
ursuleţi sunt în cameră?
Identificarea poziţiei spaţiale (deasupra, dedesubt).
Identificarea, prin încercuire, a mărimii obiectelor (cel mai mare).
Colorarea jucăriei preferate.
Discuţii despre cum păstrăm jucăriile, cum ne jucăm cu ceilalţi, ce putem
face cu ele pe măsură ce creştem?
Adunarea şi
scăderea
numerelor 0-31
A formula idei
Pata de culoare
Pagina 13 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
AVAP 2.3 Realizarea portretului colegului cu care doreşti să te joci în camera
jucăriilor.
Întîlnirea de plecare: Cum m-am simţit astăzi?
Linia cu scop de
contur
Pata de culoare
Pagina 13 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci,
acuarele
Prezentarea
produsului –
autoevaluarea
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 1.2; 2.2;
3.1
CLR 2.2; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Discutarea imaginii din fişă: Ce animal este în imagine?
Unde se află el? Ce litere recunoaşteţi pe baloane?
Coloraţi litera nouă!
Realizarea literelor w,W din sârmă, fire, plastilină. (act. individuală)
Completarea literei W în cuvântul WILLY.
Identificarea prin încercuire a literelor w şi W din careu.
Scrierea literei w şi W pe spaţiul liniat.
Exerciţiu de imaginaţie: De unde credeţi că ar fi putut primi puiul de
cangur baloanele? De ce?
A formula idei
Sunetul şi literele
W şi w de tipar
Pagina 14 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
sârmă, fire, plastilină
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
Activităţi pe discipline: Religie
MEM 1.1;
1.4; 2.2; 3.1;
5.2
Rezolvarea de sarcini pe baza imaginii din fişă:
Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul (sus)!
Coloraţi cu verde balonul care se ridică al doilea (jos)!
Orientarea şi
mişcarea în
spaţiu în raport
Pagina 14 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
14
9
AVAP 2.3
CLR 4.2
Unde este aşezată casa faţă de puiul de cangur? Dar puiul faţă de casă?
Scrierea în pătratul gol a cuvântului care indică numărul de baloane;
numărul puilor de cangur.
Numărarea baloanelor şi scrierea cuvintelor corespunzătoare: UNU,
TREI.
Exerciţiu joc: Aşezaţi pe masă caietul deasupra penarului; creionul sub
penar; în penar; creionul roşu lângă creionul albastru etc.
cu repere/ direcţii
folosind sintagme
în spate, în faţă
sus, jos
Linia cu scop de
contur
Observarea modului
de participare la joc
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 1.2; 2.2; 3.1
CLR 2.2; 2.3;
4.2; 1.4
MEM 1.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Completarea cuvintelor rebusului din fişa de lucru, pe baza imaginilor date.
Discuţii despre prietenia dintre animalele din poveste, dintre oameni.
Indicarea numărului de silabe pentru fiecare cuvânt prin ridicarea cifrei
corespunzătoare.
Recunoaşterea continentului pe care trăieşte fiecare din animalele date.
Alcătuirea de enunţuri despre fiecare animal prezentat. Identificarea
numărului de cuvinte din enunţ.
Ghicitori despre animale.
A formula idei
Trasarea
conturului
literelor în
contexte variate
Pagina 15 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
– cartonaşe cu
cifrele de la 1 la 9
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
MEM 2.2;
5.1;
AVAP 2.3
Numirea formelor geometrice din fişa de lucru. Numărarea laturilor
figurilor geometrice date. Construirea din plastilină a figurilor geometrice
indicate. Completarea şirului repetitiv.
Colorarea cu roşu a triunghiurilor din şir; cu albastru a pătratelor din şir;
cu o culoare la alegere a cercurilor.
Crearea de personaje prin utilizarea formelor geometrice date. (Selectaţi
o figură geometrică sau mai multe şi transformaţi-le în personaje din
poveste. Puteţi adăuga alte figuri geometrice pentru a realiza personajul.)
Figuri plane/2D
Linia cu scop de
contur
Pagina 15 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
Prezentarea
produsului în faţa
colegilor – autoeva-
luare/ interevaluare
MM 1.4; 2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Umblă ursul din folclorul
copiilor (activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe)
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Cântare vocală şi
mişcare pe
muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 1.2; 2.2;
3.1
AVAP 2.2
MEM 3.1; 3.2
CLR 2.2; 2.3;
4.2; 1.4
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Completarea imaginii din fişa de lucru cu elemente care construiesc
mediul de viaţă al ursului/ la alegere ultima scenă din poveste.
Scrierea pe liniatură a cuvintelor ce reprezintă elementele desenate
(exemplu: a desenat munte, scrie cuvântul munte).
Prezentarea produsului în faţa clasei prin enunţuri, precizând poziţia
obiectelor unele faţă de altele.
A formula idei
Exprimarea de idei
şi informaţii prin in-
termediul limbajelor
neconvenţionale
Trasarea contu-
rului literelor în
contexte variate
Pagina 16 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
Prezentarea produ-
sului în faţa colegilor
– autoevaluare/
interevaluare
15
0
Orientarea şi
mişcarea în spaţiu
în raport cu repere/
direcţii folosind
sintagme în spate,
în faţă sus, jos
MEM 1.1;
1.4; 2.2; 3.1;
5.2
AVAP 2.2
CLR 2.2; 2.3
Joc: Eu spun....Tu spui cu unu, ...cu doi mai mult.
Completarea fişei de lucru conform sarcinilor:
Desenaţi încă 3 borcane cu miere; eliminaţi prin tăiere cu o linie oblică 4
copaci. Rezolvarea de probleme pe baza imaginilor: În cămara ursului
erau 9 borcane cu miere. Tatăl urs a adus încă 3 borcane. Câte credeţi
că sunt acum în cămară?
Adunarea şi
scăderea nr. 0-31
Linia cu scop de
contur, pata de
culoare
A formula idei
Pagina 16 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
AVAP 2.3
CLR
1.1;2.2;3.3;
Realizarea unui desen cu momentul cel mai plăcut dintr-o zi.
Joc: Privesc, mă gândesc şi spun! Identificarea pe baza desenului a
colegului care l-a realizat (Ce anume te-a făcut să crezi că... (numele)... a
realizat acest desen?)
Linia cu scop de
contur
Expunerea produselor
Turul galeriei
MM 1.4; 2.2;
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Iepurele şi ariciul din folclorul
copiilor (activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate pe grupe)
Desen inspirat de melodie (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Astăzi mi-a plăcut pentru că........
Cântare vocală şi
mişcare pe
muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Vin
eri
DP 1.2; 2.2;
3.1
AVLM 2.2
CLR 2.2; 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Completarea prin desen a celor patru piese de puzzle astfel: desenaţi
familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de persoane; desenaţi
locul unde vă place să mergeţi cu familia, scrieţi cuvântul corespunzător
(mare, munte, ţară...); desenaţi jocul preferat; desenaţi pe cei mai buni
prieteni, scrieţi câţi aveţi.
Prezentarea de către elevi a unei piese din puzzle la alegere în faţa clasei.
A formula idei
Manifestarea
interesului
pentru
autocunoaştere
Linia cu scop de
contur, pata de
culoare
A formula idei
Pagina 17 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
Pagina 17 din caietul
elevului, creioane
colorate, carioci
Observarea modului
de rezolvare a
cerinţelor, prin sondaj
Prezentarea produ-
sului în faţa colegilor
– autoevaluare/
interevaluare
Observarea compor-
tamentului elevilor
CLR 2.2; 2.3;
3.3
AVLM 2.2
Vizitarea unor obiective din comunitate: primăria, poşta, magazin etc.
Discuţii pe parcurs.
Redarea prin desen a unui obiectiv vizitat, care i-a plăcut.
Acte de vorbire:
salutul, a se pre-
zenta, a da infor-
maţii
Simboluri uzuale
din universul
apropiat
Linia cu scop de con-
tur, pata de culoare
Coli, creioane
colorate, carioci
Prezentarea
produsului în faţa
colegilor –
autoevaluare/
interevaluare
Activitate pe discipline: Disciplină opţională
Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport
15
1
Săptămâna a III-a: 13-17 mai
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat / activat
Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 3.1;2.1;2.2
CLR 2.3
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Discuţii despre activităţile, locurile şi persoanele pe care le-au vizitat în
timpul liber, la sfârşitul săptămânii anterioare (activitate frontală)
Joc de imaginaţie: Unde ţi-ar plăcea să fii? De ce ?(În locuri diferite din
clasă se afişează câte un desen A4 reprezentând diferite locuri de pe
glob: pădure, mare, Polul Nord, munte etc). La semnalul învăţătorului
fiecare copil se îndreaptă către desenul care semnifică locul în care ar
dori să se afle. Grupurile formate astfel argumentează motivul alegerii.
Realizarea unui desen în care fiecare copil redă ce animale crede că ar
putea vedea în locul ales.
Rutine în
activitatea şcolară
Interacţiuni
simple cu fiinţe şi
obiecte familiare.
A formula idei
Calendarul naturii
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
CLR 2.3
DP 2.2; 2.1.
Discuţii despre modul de comportare atunci când se află în mijloace de
transport în comun – pe baza imaginii din cartea uriaşă de la pagina 4.
(activitate frontală)
Joc de rol: În vizită. (activitate în grup)
A formula idei
Interacţiuni simple
cu fiinţe şi obiecte
familiare
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur – pagina 4
Interevaluare
MM 3.1
MEM 6.1
MEM 3.2
AVAP 2.2
Exersarea mişcării spontane pe cântece pentru copii despre animale
(exemplu: Umblă ursul).
Ordonarea animalelor în funcţie de înălţime şi exprimarea rezultatelor:
pagina 18 din caietul elevului (activitate individuală)
Joc: clasa de elevi va fi împărţită în 2 echipe. La semnalul învăţătorului
membrii echipelor trebuie să se aşeze în linie, în ordinea crescătoare a
înălţimii. Se face concurs între echipe, iar prima echipă care a rezolvat
sarcina corect este aplaudată (activitate frontală)
Observarea părţilor componente ale corpului unui animal – pagina 5 din
cartea uriaşă (activitate frontală)
Denumirea părţilor necolorate ale animalelor din pagina 18 din caietul
elevului şi colorarea acestora corespunzător (activitate individuală)
Mişcarea pe
muzică
Măsurări cu
unităţi non-
standard
Alcătuirea
corpului
animalelor
Cântece adecvate
temei
Caietul elevului –
pagina 18, creioane,
creioane colorate,
carioci
Autoevaluare
Observarea
participării copiilor la
joc
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
MEM 3.1
AVAP 2.1.
AVAP 2.2
Identificarea părţilor componente ale corpului unui animal pe baza
imaginii din caietul elevului pagina 19. (activitate individuală)
Selectarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în vederea realizării
temei Girafa – pagina 19 din caietul elevului. (activitate individuală)
Realizarea unei compoziţii individuale folosind diferite tehnici şi
materiale. Exemplu: ruperea hârtiei şi lipirea acesteia pe conturul
desenului, reprezentând petele girafei sau obţinerea unor forme spontane
ale petelor prin dactilo-pictură, tăierea unor fire şi lipirea lor pentru a
reda coama girafei, sau tăierea unor fâşii de hârtie şi lipirea acestora, sau
desenarea acestora cu carioca.
Întâlnirea de plecare: M-am simţit bine pentru că...
Alcătuirea
corpului
animalelor
Tehnica colajului
Caietul elevului
pagina 19
Hârtie creponată,fire
textile, materiale
textile, lipici, carioci
etc.
Pagina 19 din caietul
elevului.
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
15
2
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 3.1
CLR 1.2; 2.1;
CLR 4.2.
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Joc: Adevărat sau fals.
Cerinţă: copiii se împart în două echipe şi se aşază pe covor. Cei din
prima echipă formulează câte o propoziţie care necesită răspuns adevărat/
fals (exemplu: Puiul de cangur a căzut într-o vale? Adevărat/ Fals?,
Puiul de girafă cade în apă? Adevărat/ Fals?). Cealaltă echipă răspunde
ridicând jetonul A/F, apoi formulează o propoziţie pentru echipa adversă
(activitate pe grupuri)
Scrierea pe etichete a numelor personajelor din poveste cu ajutorul
diferitelor instrumente de scris – pagina 20 din caietul elevului (activitate
individuală)
Observarea şi identificarea formei şi dimensiunii unui obiect. Joc Cheia
potrivită – pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală)
Rutine în
activitatea şcolară
A formula idei
Elemente de
construcţie a
comunicării
Calendarul naturii
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur.
Jetonul Adevărat/
Fals
Caietul elevului –
pagina 20
Creioane
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
CLR 3.2
MEM 3.1
MEM 1.3.
DP 3.1
Formularea de enunţuri respectând algoritmul: Văd/ Observ, Mă gândesc,
Mă întreb - pe baza imaginii din caietul elevului pagina 20. (activitate în
perechi)
Alcătuire de probleme pornind de la imaginea din pagina de la pagina 20
din caietul elevului. (activitate în perechi)
Joc: Cine sunt vecinii mei?
Completarea „vecinilor” numerelor lipsă din seriile lacunare - pagina 20
din caietul elevului. (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Ce am învăţat azi?
A formula idei
despre o imagine
dată
Adunare şi scăde-
re în concentrul
0-31
A formula o idee,
o preferinţă
Caietul elevului –
pagina 20
Creioane, creioane
colorate, carioci
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Interevaluare
Observarea
participării la dialog a
copiilor
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
MEM 3.2
CLR 1.4
CLR 4.2
AVAP 2.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Joc: Grupări şi regrupări ale copiilor în funcţie de anumite criterii (ex:
Formaţi şiruri de câte 5 copii, primul fiind băiat/ fată; Formaţi şiruri de
câte 6 copii, primul fiind băiat şi ultimul fată etc. (activitate în grup)
Identificarea sunetelor iniţiale şi finale a cuvintelor care denumesc obiec-
tele din pagina 21 – caietul elevului (activitate frontală)
Scrierea literelor iniţiale corespunzătoare primelor trei cuvinte şi literelor
finale corespunzătoare ultimelor două cuvinte pentru a descoperi un
cuvânt ce reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului (activitate
individuală)
Formulare de enunţuri folosind imaginile din fişă.
Discuţii despre alimente sănătoase. (activitate frontală)
Utilizarea diferitelor linii şi puncte în vederea realizării unui desen ce
reprezintă cadoul primit de cangur din partea ursului. (activitate
individuală)
Rutine în
activitatea şcolară
Sunetele limbii
române/ Litere
Punctul şi linia
Calendarul naturii
Caietul elevului –
pagina 21
Creioane, creioane
colorate, carioci
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
15
3
MM 3.1
MEM 3.1; 1.1
AVAP 2.3
Intonarea cântecului Una este luna asociat cu mişcări corporale spontane.
(activitate frontală)
Completarea unor şiruri după un model dat de învăţătoare sau la alegere
(ex: creion - jeton - creion). (activitate în perechi)
Completarea şirurilor de elemente după model dat din caietul elevului
pagina 21. (activitate individuală)
Numărare de elemente - pagina 21 din caietul elevului şi completarea cu
cifra corespunzătoare în tabelul dat. (activitate individuală)
Confecţionarea unor jucării muzicale folosind un număr dat de pietricele
(ex: 7 pietricele introduse într-o sticlă). (activitate individuală)
Mişcarea pe cântec
Ordonare după
model
Tehnici simple
Creioane, culori
Pagina 21 din caietul
elevului
Sticle/ pahare de
plastic, pietricele,
scotch
Observarea
participării copiilor la
activitate
Interevaluare
Observarea modului
în care copiii
completează tabelul
Autoevaluare
MM 2.1.
MM 2.2.
Exerciţii de vorbire/ cântat tare - încet.
Intonarea cântecului Voiniceii – versuri şi muzică: A. Ivăşcanu.
Marcarea ritmului prin acompaniere folosind jucăriile muzicale
confecţionate în ora anterioară.
Sunetul vorbit
sau cântat Mânuirea
jucăriilor muzicale
CD-player
Jucării muzicale
confecţionate
Cretă
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
intonării cântecului
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 1.1
CLR 2.2
AVLM 2.2
CLR 1.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Bagaj pentru o călătorie – discuţii libere pornind de la întrebarea: Ce
lucruri luăm într-o călătorie? (activitate frontală)
Enumerarea obiectelor necesare unei persoane în călătorie şi scrierea/
desenarea acestora sub forma unei liste (activitate frontală)
Selectarea de către copii a unui set de articole strict necesare într-o
anumită călătorie (ex: un grup va alege să plece la mare, altul la munte,
altul la bunici etc.) din lista realizată anterior şi listarea acestora pe o
coală de flip-chart (desene + cuvinte scrise) (activitate pe grupuri)
Prezentarea listei grupului în faţa clasei formulând răspunsuri la cererea
elementară de informaţii: Ce? Unde? Cum? (activitate pe grupuri)
Acte de vorbire
Elemente de
construcţie a
comunicării
Punctul şi linia cu
scop de contur
Calendarul naturii
Coală flip-chart,
creioane, carioci
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare;
Expunerea lucrărilor
MEM 3.2;1.2
Joc: Ce ştii despre…? (despre hrana animalelor) (activitate frontală +
dialoguri în pereche)
Completarea pe pagina 22 din caietul elevului a traseelor pinguinilor
conform indicaţiilor învăţătorului (ex: Pinguinii trăiesc în grupuri. Ei se
hrănesc cu peşti, creveţi şi calmari. Ajută pinguinii să prindă peşte
astfel: Primul pinguin merge către primul peşte – trasează cu roşu; Al
doilea pinguin merge către al doilea peşte – trasează cu albastru; sau
Primul pinguin se îndreaptă către ultimul peşte – trasează cu linie
punctată de culoare galben) (activitate individuală)
Număr are de elemente de acelaşi tip şi colorarea în graficul de la pagina
22 din caietul elevului unui număr egal de pătrate precum şi completarea
cu numărul în spaţiul dat.
Hrana ca sursă
de energie:
importanţa
hranei pentru
creştere şi
dezvoltare
Numere naturale
Trăire şi
manifestare
emoţională, starea
de bine
Atlas, Cartea
Aventurile familiei
Cangur
Caietul elevului –
pagina 22, creioane,
creioane colorate,
carioci
Observarea participării
copiilor la formularea
de răspunsuri
Autoevaluare
Interevaluare
(în perechi)
Aprecieri globale şi
individuale
15
4
AVAP 2.2. DP 1.1.
MM 3.1
Desenarea pe podea sau afară a urmelor personajului preferat din
povestea Aventurile familiei Cangur (activitate individuală)
Imitarea mersului animalului preferat pe o melodie potrivită (lent sau
repede) pe urmele desenate.
Linia cu scop de
contur
Mica serenadă
(Allegro)/ W.A.
Mozart
Aprecieri globale şi
individuale
MM 2.1; 2,2; Intonarea cântecului Sar într-un picior asociat cu mişcări corporale
spontane
Jocuri create de copii pe baza cântecului învăţat (activitate pe grupuri)
Întâlnirea de plecare: Mi-a plăcut alături de colegii mei deoarece.....
Sunetul vorbit
sau cântat Mânuirea
jucăriilor muzicale
Jucării muzicale Aprecieri globale şi
individuale
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 1.1, 1.2;3.1
MEM 3.2; 4.2
DP 1.1
MM 1.4
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Joc de continuare a frazei: Dacă aş fi o picătură de apă, aş merge la…
(ex: în paharul unui copil, în nori, în mare etc.). (activitate frontală)
Vizionare filmuleţe despre Ziua mondială a apei. Discuţii despre
folosirea raţională a apei (activitate frontală)
Identificarea profesiilor şi realizarea corespondenţelor de pe pagina 23
din caietul elevului referitoare la profesii care folosesc în mod deosebit
apa. (activitate individuală)
Joc de tipul: Eu pot să… pe tema apei (activitate frontală)
Producere şi ascultarea unor sunete asemănătoare ploii sau susurului unui
râu, valurilor mării prin folosirea unor jucării muzicale (activitate
individuală)
Rutine în
activitatea şcolară
Apa – sursă de
energie
Norme de igienă
personală
Calendarul naturii
Videoproiector, CD
Caietul elevului –
pagina 23
Creioane colorate
Jucării muzicale
realizate de copii
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Observarea
comportamentului
copiilor în timpul
vizionării filmelor
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
CLR 3.4
CLR 1.4
MEM 1.2
CLR 2.2
CLR 2.3
Citire de imagini prin răsfoirea unor cărţi/ reviste puse la dispoziţia
copiilor de către învăţător în colţul amenajat în clasă sau la biblioteca
şcolii, pe tema Apa (activitate pe grupuri)
Marcarea silabelor unor cuvinte prin bătăi din palme (activitate frontală)
Identificarea numărului de silabe şi marcarea acestora prin colorarea a tot
atâtea cercuri – fişa de lucru de la pagina 23 din caietul elevului
(activitate independentă)
Formulare de răspunsuri pe teme de interes pentru copii: Spune colegului
cât mai multe lucruri pe care le cunoşti despre un lucru din fişă.
(activitate în perechi)
Crearea unei poveşti în grup Povestea unei bob de rouă.
Elemente de
construcţie a
comunicării
Acte de vorbire: a
prezenta informaţii
Reviste, cărţi în care
se pot regăsi imagini
şi informaţii despre
apă
Caietul elevului –
pagina 23
Creioane colorate
Coli flip-chart
Interevaluare
Observarea
participării copiilor la
activitate
Autoevaluare
Interevaluare (în
perechi)
Aprecieri globale şi
individuale
Activitate pe discipline: Disciplină opţională
Activitate pe discipline: Educaţie fizică şi sport
15
5
Săptămâna a IV-a: 20-24 mai
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat /
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
CLR 2.4
DP 1.1;2.2
Întâlnirea de dimineaţă - noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Discuţii despre importanţa unor comportamente bazate pe respect/ lipsă
de respect, curaj/ laşitate, pe baza unor poveşti (activitate frontală)
Selectarea din setul de jetoane a celor în care se regăsesc diferite
contexte/ situaţii ce ilustrează comportamente moral-civice (activitate
individuală)
Discutarea urmărilor negative asupra propriei persoane şi asupra
celorlalţi ale unor acte de comportament prin care se încalcă reguli de
grup, pe baza imaginilor din cartea uriaşă (activitate frontală)
Reguli de
comunicare în
activitatea
şcolară.
Comunicarea cu
colegii.
Calendarul naturii
Setul de jetoane
Cartea uriaşă
Aventurile Familiei
Cangur
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 2.3; 2.4
DP 3.2
AVAP 2.2
Formularea de enunţuri pe baza imaginii din caietul elevului pagina 24.
(activitate în perechi)
Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur? (Fiecare
copil intră în pielea personajului şi prezintă ce-şi imaginează că scrie în
scrisoare.)
Marcarea cu numere de la 1 la 4 a succesiunii evenimentelor detaliate în
pagina 24 din caietul elevului (activitate individuală)
Colorarea la alegere a una-două imagini de la pagina 24
Acte de vorbire
Succesiunea unor
evenimente
Caietul elevului –
pagina 24
Creion, creioane
colorate
Observarea
participării copiilor la
formularea de
enunţuri
MEM 6.2;
3.1; 5.2
DP 3.3
Rezolvarea unor probleme simple după imaginile date în pagina 24 din
caietul elevului (activitate individuală)
Joc: Câţi suntem/ am fost? Cerinţe: Clasa de elevi se împarte în două
grupuri. Un grup construieşte şi propune celuilalt o problemă, primul
grup jucând rolul personajelor din problemă, iar grupul advers trebuie să
rezolve problema şi să indice răspunsul corect. Fiecare răspuns corect
aduce câte un punct. Câştigă grupul care strânge mai multe puncte într-un
interval de timp dat (activitate în grup)
Adunarea şi
scăderea în
concentrul 0-31
Autoevaluare
Interevaluare
Observarea modului
în care copiii
argumentează
alegerea făcută
AVAP 2.1
DP 3.2
AVAP 2.2
Joc: Dacă aş fi un personaj din povestea Aventurile Familiei Cangur aş
alege să fiu… deoarece…
Cerinţe: grupul de copii se va împărţi în mai multe echipe. Fiecare echipă
va alege un moment/ fragment preferat din poveste pe care îl va reda
printr-o compoziţie de grup folosind diferite tehnici şi instrumente.
(activitate în grup)
Selectarea şi descrierea caracteristicilor materialelor puse la dispoziţia
fiecărui grup în funcţie de modalitatea de realizare a aplicaţiei.
Distribuirea sarcinilor între membrii grupurilor în funcţie de modul de
realizare al lucrării ales de grup (modelaj, colaj). (activitate în grup)
Realizarea aplicaţiei de către fiecare grup.
Întâlnirea de plecare: Astăzi am reuşit să...
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă
faţă de sine
Tehnici simple:
modelaj
Tehnica colajulu
Plastilină/ lut
Coli A3, lipici,
foarfece, culori,
hârtie colorată,
hârtie de ziar etc.
Observarea modului
în care copiii
contribuie la
activitatea de grup
Interevaluare
15
6
Ma
rţi
Activităţi integrate
AVAP 2.3
CLR 2.4; 3.1
AVAP 1.1
CLR 1.3;1.4
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Decuparea jetoanelor de la paginile 31-32 din caietul elevului (activitate
individuală)
Conversaţii scurte, pe baza imaginilor decupate (activitate în perechi)
Punerea în corespondenţă a imaginilor cu denumirea scrisă a acestora.
Numărarea cuvintelor din enunţuri şi indicarea acestora prin bătăi din
palme şi prin aşezarea pieselor pe bancă (activitate individuală)
Sortarea jetoanelor care conţin un număr dat de silabe (activitate
individuală)
Tehnici simple:
decupare după
contur
Elemente de
construcţie a
comunicării
Calendarul naturii
Caietul elevului –
paginile 31-32
Foarfece
Observarea modului
în care copiii rezolvă
sarcinile
Interevaluare
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Religie
MEM 6.1
MEM 1.1
DP 1.1
Exerciţii joc de comparare a greutăţii unor obiecte (ex: penarul este mai
greu decât un creion) /activitate în perechi
Aprecieri asupra greutăţii unor obiecte şi indicarea acesteia prin
desenarea unor săgeţi îndreptate în sus pentru obiectele uşoare/ îndreptate
în jos pentru obiectele mai grele pe caietul elevului – pagina 25
(activitate individuală)
Anunţarea rezultatelor cu privire la aprecierile făcute pe fişă şi gruparea
copiilor în funcţie de opţiunea făcută (ex: Câţi copii au apreciat că o
minge este mai grea decât o eşarfă?).
Argumentarea alegerii făcute de fiecare grup şi numărarea copiilor din
grupul respectiv. (activitate pe grupuri)
Întâlnirea de plecare: Cum m-am simţit azi?
Măsurări cu
unităţi non-
standard pentru
greutate
Autocunoaştere şi
atitudine pozitivă
faţă de sine
Caietul elevului –
pagina 25
Interevaluare
Autoevaluare
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.3
CLR 4.1; 4.3;
AVAP 2.2, 2.3
Joc de cunoaştere: Astăzi îmi prezint prietenul!
Fiecare copil va prezenta în faţa clasei cel mai bun prieten prin descrieri
verbale (ex: Prietenul meu este… şi are aceeaşi vârstă cu mine. Ne place
să jucăm mingea împreună etc.)
Discuţii despre sentimentele legate de prietenie (activitate frontală)
Decuparea invitaţiei de pe paginile 29, 30 din caietul elevului (activitate
individuală)
Decorarea invitaţiei cu elemente grafice cunoscute de copii sau scrierea
câtorva cuvinte adresate destinatarului (în limitele în care copiii pot acest
lucru) (activitate individuală)
Realizarea unui desen care să reprezinte motivul invitaţiei (ex: dacă
invitaţia este pentru un concurs sportiv, atunci desenul va reprezenta
copii care fac sport) (activitate individuală)
Elemente de
construcţie a
comunicării
Calendarul naturii
Caietul elevului –
paginile 29, 30
Foarfece, creioane,
carioci
Observarea
participării copiilor la
activitate
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
Interevaluare (în
perechi)
MEM 1.3;
CLR 4.2
Numărare din 2 în 2 prin colorarea peştilor (fiecare al doilea peşte) din
caietul elevului pagina 26. (activitate individuală)
Joc tip labirint: Ajută pinguinul să găsească drumul de pe care poate
aduna cât mai mulţi peşti. (activitate individuală)
Numere naturale
de la 0-31
Caietul elevului
pagina 26
Creioane, creioane
colorate, carioci
Autoevaluare
Observarea modului
de rezolvare a
sarcinilor
15
7
MEM 1.3;3.1 Reconstrucţia desenului din caietul elevului pagina 26 prin unirea
punctelor marcate de numere în ordine crescătoare (activitate individuală)
Interevaluare (în
perechi)
MM 2.1
MM 3.1
MM 2.2
AVAP 2.6
DP 1.1
Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate
frontală)
Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală)
Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri)
Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală)
Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult …
Mişcarea pe
muzică
Cântarea
instrumentală
Linia cu scop de
contur
CD-player
Jucării muzicale
Coli A4, culori,
carioci
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare (in
perechi)
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
DP 3.1
CLR 2.1; 2.2
AVLM 1.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Formulare de răspunsuri la ghicitori despre animale. (activitate în grupuri)
Formulare de răspunsuri la întrebări adresate de colegi pe teme de interes
(animale) (activitate în perechi)
Observarea diferenţelor între două imagini relativ asemănătoare. Joc de
atenţie: Găseşte diferenţele! – caietul elevului, pagina 27 (activitate
individuală)
Abilităţi şi
atitudini de
învăţare
Acte de vorbire
Calendarul naturii
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur
Caietul elevului –
pagina 27
Observarea modului
în care copiii participă
dialog
Interevaluare
Autoevaluare
MEM 5.2; 2.2
AVAP 1.1
Identificarea unor situaţii contextuale care impun rezolvarea unor
probleme de adunare/ scădere: am primit, am cumpărat, am adus, a luat,
a plătit, au rămas etc.
Joc de rol: La cumpărături. (activitate în grupuri)
Joc de identificare a obiectelor/ fiinţelor din imaginea din caietul elevului
pagina 27 în funcţie de poziţia pe care o au relativ la un reper.
Recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în imaginea de
la pagina 27 din caietul elevului. (activitate individuală)
Numere naturale
de la 0 la 10
Caietul elevului –
pagina 27, creioane
colorate
Observarea modului
în care copiii participă
la joc
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluarea
AVAP 2.2
2.5
CLR 2.4
Continuarea/ definitivarea lucrării începute în ora anterioară (activitate în
grup)
Scrierea pe etichetă a denumirii lucrării precum şi autorii (activitate de grup)
Realizarea pe holul şcolii a unei expoziţii cu produse realizate în cadrul
proiectului (activitate în grup)
Prezentarea verbală a activităţilor şi a produselor proiectului (activitate de
grup)
Tehnici simple:
modelaj
Tehnica colajului
Etichete
Carioci
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare „Turul
galeriei”
MM 2.1
MM 3.1
MM 2.2
AVLM 2.6
DP 1.1
Exersarea asimilării unui cântec adecvat ales de învăţător. (activitate
frontală)
Executarea mişcărilor sugerate de text. (activitate individuală)
Acompanierea cântecului cu jucării muzicale. (activitate în grupuri)
Marcarea ritmului bătând cu degetul în masă. (activitate individuală)
Realizarea unui desen sugerat de textul cântecului. (activitate individuală)
Întâlnirea de plecare: Azi mi-a plăcut foarte mult …
Mişcarea pe
muzică
Cântarea
instrumentală
Linia cu scop de
contur
CD-player
Jucării muzicale
Coli A4, culori,
carioci
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare (in
perechi)
Autoevaluare
15
8
Activităţi integrate
Vin
eri
DP 3.1
DP 1.2; 2.1
AVAP 2.6
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, calendar, meteo etc.
Dialog având ca suport imagini cu emoţii de bază, cu ajutorul cărora se
va analiza: Ce fac atunci când sunt speriat, când sunt fericit, când sunt
trist etc.
Exprimarea de către copii printr-un desen a unei trăiri puternice pe care a
avut-o alături de un prieten – Alături de prietenul meu /prietena mea –
caietul elevului – pagina 28.
Abilităţi şi
atitudini de
învăţare
Trăire şi
manifestare
emoţională
Calendarul naturii
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur
Caietul elevului
pagina 28
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluarea
Autoevaluarea
CLR 2.1
MEM 4.2
CLR 1.4; 4.2
Repovestirea unor fragmente din povestea Aventurile familiei Cangur cu
reproducerea unei intonaţii adecvate/. (activitate în grupuri)
Vizionarea unui film documentar/ prezentări de animale.
Discutarea filmului. (activitate frontală)
Identificarea sunetului iniţial al cuvintelor reprezentate în imaginile din
caietul elevului – pagina 28 şi scrierea acestora în spaţiile indicate.
(activitate individuală)
Acte de vorbire
Elemente de
construcţie a
vorbirii
Cartea uriaşă
Aventurile familiei
Cangur
Caietul elevului
pagina 28
Creioane, carioci
Film documentar/ PPT
Observarea
sistematică a
comportamentului
Aprecieri globale şi
individuale
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
ORARUL UNITĂŢII TEMATICE
LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI
Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Comunicare în limba română Religie Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului Comunicare în limba română
Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului Muzică şi mişcare
Arte vizuale şi abilităţi
practice Disciplină opţională
Arte vizuale şi abilităţi
practice Limbă modernă Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
15
9
Proiectarea unităţii tematice „CARNAVALUL DIVERSITĂŢII”
Perioada: 3 săptămâni (27 mai – 14 iunie)
Săptămâna I: 27-31 mai
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat /
activat Resurse materiale
Evaluare/
Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 3.3
C.L.R 3.2
DP 3.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de intercunoaştere: Dacă ar fi să plec oriunde în vacanţă, împreună
cu familia, mi-ar plăcea să merg.... (activitate frontală)
Discuţii despre locul în care se află copiii din imaginea de la pagina 5 din
caietul elevului. (activitate frontală)
Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în
pădure, despre jocurile ce pot fi practicate în pădure (activitate frontală)
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 1 – lansarea proiectului)
Realizarea unui brainstorming pentru identificarea temelor ce ar putea fi
abordate, a activităţilor sugerate de către copii pentru a fi derulate în
cadrul proiectului Universul copilăriei („Sporturi preferate”, „Copii de
naţionalităţi diferite”, „Jocuri ale copilăriei”, „Ce vreau să devin când voi
fi mare?”, „Mâncăruri preferate” etc.) Stabilirea paşilor ce vor fi urmaţi,
realizarea hărţii proiectului (activitate frontală)
Hobby-uri şi
activităţi
preferate
Formularea de
propoziţii cu
suport intuitiv
Hobby-uri şi
activităţi
preferate
Caietul elevului
– pagina 5
Coală flip-chart,
marker
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 3.2
MEM 1.1
MEM 1.4
Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate
în enunţul întrebării – pe baza imaginii de la pagina 5 din caietul elevului
(ex: Câţi copii se joacă în cerc?) (activitate frontală)
Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate
(Colorează cu roşu caseta care îţi indică numărul copiilor care adună
flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor care
se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul
florilor! etc.) (activitate individuală)
Completarea imaginii din caiet cu diverse elemente indicate (păsări,
animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/ pădure): Tot atâţia fluturi
câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul
florilor etc. (activitate individuală)
Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un
număr de elemente mai mic decât 31 (activitate în perechi)
Citirea imaginii
Numerele de la 0
la 31
Adunări şi
scăderi în
concentrul 0-31,
prin adăugarea/
extragerea a 1-5
elemente dintr-o
mulţime dată
Caietul elevului
– pagina 5
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Interevaluare
Aprecierea
corectitudinii
rezolvării sarcinii de
lucru
Interevaluare
MM 2.1
AVAP 1.3
Reproducerea în colectiv a cântecului În pădure (activitate frontală)
Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Peisaj În
pădure, în picturi, imagini din reviste, PPT etc. (activitate frontală)
Cântarea vocală în
colectiv
Tehnica colajului
CD-player
Coală flip-chart,
foarfece,
Observarea reacţiilor
copiilor
Observarea comporta-
mentului participativ
16
0
AVAP 2.3
Realizarea unei lucrări în format mare (coală flip-chart) În pădure
folosind tehnica colajului (activitate în grup)
diverse tipuri de
hârtie
al elevilor
AVAP 2.3
DP 3.1
Decuparea cărţilor de joc din povestea Carnavalul diversităţii şi
pregătirea pentru activităţile următoare (activitate individuală)
Întâlnirea dinaintea plecării: Ce mi-a plăcut azi? Ce am învăţat azi? Cum
m-am simţit azi?
Decupare după
contur
Cărţile de joc din
caietul de lucru
(paginile cartonte)
Observarea reacţiilor
copiilor
Ma
rţi
Activităţi integrate
DP 2.3
CLR 1.2
CLR 1.1
AVAP 1.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de intercunoaştere: Floarea mea preferată este.... deoarece.... .
Formularea de predicţii pe baza titlului şi pe parcursul audierii poveştii
Carnavalul diversităţii (activitate frontală)
Formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat.
(activitate frontală)
Vizionarea unui film documentar despre cameleon şi formulare de răs-
punsuri simple, pe baza observaţiei, referitoare la culorile acestuia
(activitate frontală)
Fiinţe preferate
Formulare de
întrebări şi
răspunsuri
Culorile spectrului
solar/ Compoziţii
Cartea uriaşă
Carnavalul
diversităţii
Laptop,
videoproiector, film
documentar
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Aprecieri globale şi
individuale
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
CLR 2.3
MEM 1.4
MEM 5.2
MEM 1.4
MEM 4.1
Participarea la jocul Să ne imaginăm ce discută cameleonul cu florile din
jurul său (activitate frontală)
Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente
mai mic decât 31 prin colorarea diferită a elementelor din imaginea de la
pagina 6 din caietul elevului (exemplu: Coloraţi 5 lalele cu roşu şi zece
lalele cu galben!) (activitate individuală)
Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi pe baza ima-
ginii de la pagina 6 din caietul elevului. Completarea tabelului cu rezultatele
obţinute în urma efectuării operaţiilor prin numărare (activitate frontală)
Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine
mulţimi cardinal echivalente (două mulţimi care nu au acelaşi număr de
elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în perechi)
Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (ex: Taie cu o
linie florile care nu înfloresc primăvara!) (activitate individuală)
Formulare de
întrebări şi
răspunsuri
Descompunerea
numerelor din
concentrul 0-31
Probleme de
adunare/ scădere
cu 1-5 unităţi, prin
numărare
Operatori logici:
şi/nu
Caietul elevului
– pagina 6
Beţişoare
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
Autoevaluare
Aprecierea corecti-
tudinii rezolvării
sarcinii de lucru
Interevaluare
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
AVAP 1.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Participarea la jocul Atinge ceva albastru!: copiii stau în picioare. La
startul dat de învăţătoare, fiecare trebuie să caute un obiect de culoare
albastră (un stilou, un caiet, un pantof, un tricou etc.) şi să îl atingă
(activitate frontală)
Culorile spectrului
solar
Diverse obiecte din
sala de clasă
Observarea implicării
copiilor în timpul
jocului
1
61
CLR 3.4
MEM 3.1
CLR 4.3
Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor
reviste, pliante pentru a descoperi imagini care conţin elemente specifice
anotimpului primăvara (activitate în grup)
Enumerarea unor caracteristici ale anotimpului primăvara ce se desprind
din imaginea de la pagina 2 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii.
Indicarea altor aspecte specifice primăverii pe care elevii le cunosc
(modificări apărute în viaţa plantelor şi a animalelor) (activitate frontală)
Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta
cât de frumoasă este primăvara? – completarea spaţiului dat pentru
desen, în caietul elevului pagina 7 (activitate individuală)
Povestire după
imagini
Caracteristici ale
anotimpului
„primăvara”
Diverse tipuri de
cărţi, reviste, pliante,
albume, enciclopedii
Cartea uriaşă Carna-
valul diversităţii –
pagina 2
Caietul elevului
– pagina 7
Observarea reacţiilor
copiilor
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
Interevaluare
AVAP 2.3
MEM 5.2
Confecţionarea prin colorare, decupare, lipire a unor figurine pe băţ, din
jetoane reprezentând diferite elemente naturale specifice primăverii (flu-
turi, albine, flori) (activitate individuală)
Identificarea situaţiilor contextuale care impun rezolvarea unor probleme
prin adunare/ scădere: au înflorit, s-au ofilit, au venit, au zburat etc. şi
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare, pe baza imaginii de la pagina 2
din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii (activitate frontală)
Alcătuirea de probleme pe tema În grădina de flori folosind ca material
de lucru figurinele pe băţ confecţionate anterior, prin schimbarea nume-
relor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o problemă rezolvată (activitate în grup)
Tehnici simple de
lucru: decupare,
lipire
Situaţii
contextuale care
impun
rezolvarea unor
probleme prin
adunare/scădere
Coală de hârtie, cu-
lori, carioci, foarfeci,
lipici, beţe/ paie
Cartea uriaşă Carna-
valul diversităţii –
pagina 2
Figurine pe băţ repre-
zentând insecte, flori
Aprecieri globale şi
individuale
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Interevaluare
CLR 1.4
MEM 1.3
MM 3.1
Participarea la joc de rol de tipul vorbitor-ascultător, pe tema „Pregătiri
pentru Petrecerea naturii”, folosind figurinele pe băţ confecţionate în ora
anterioară (activitate în grup)
Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 prin completarea
paginii 7 din caietul elevului („Ajută cameleonul să parcurgă drumul
corect până la floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”)
(activitate individuală)
Audierea unor creaţii muzicale care declanşează mişcarea liberă, spon-
tană (Antonio Vivaldi – Anotimpurile. Primăvara) (activitate frontală)
Organizarea unor jocuri de mişcare inspirate de muzica audiată, având
tema Petrecerea naturii (activitate în grup)
Numărarea cu pas
dat
Mişcarea liberă
pe muzică
Figurine pe băţ re-
prezentând insecte,
flori
Caietul elevului
– pagina 7
CD-player, fragment
muzical Antonio
Vivaldi (Anotimpu-
rile. Primăvara)
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
Observarea reacţiilor
copiilor
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
CLR 1.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Participarea la jocul Traista cu poveşti: învăţătorul extrage dintr-o traistă
cu jucării un obiect a cărui denumire poate avea şi alte înţelesuri (broască
de pluş, leu de pluş, rachetă cosmică, zebră etc.). Le spune elevilor o po-
veste despre el, care poate fi adevărată sau neadevărată (reliefând celălalt
sens al cuvântului). Pe baza cunoştinţelor despre acel obiect, copiii trebuie să
spună dacă povestea este adevărată (cu argumente). Copiii pot alege un
alt obiect şi pot spune la rândul lor o poveste (activitate frontală)
Sensul cuvintelor
Traistă cu diferite
jucării
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
16
2
AVAP 2.6
CLR 1.3
Asocierea unor elemente de exprimare verbală cu alte forme de expri-
mare (plastică, kinestezică) – Exemplu: Reprezintă prin desen/ mimează
înţelesuri diferite ale cuvântului ochi/ sare/ toc etc. (activitate în grup)
Punerea în corespondenţă a unui cuvânt indicat de învăţător cu imaginile
potrivite diferitelor înţelesuri ale acestuia (pagina 8 din caietul elevului)
(activitate individuală)
Forme de
exprimare
Sensul cuvintelor
Coli de hârtie,
creioane colorate
Caietul elevului
– pagina 8
Aprecierea corectitu-
dinii rezolvării sar-
cinii de lucru
Autoevaluare
AVAP 1.1
MEM 2.1
MEM 5.2
Identificarea prin bifare, în imaginea de la pagina 8 din caietul elevului, a
acelor elemente indicate de învăţător: boboci, coş. (activitate individuală)
Completarea imaginii de la pagina 8 din caietul elevului cu elemente
reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor indicate anterior (boboci de
raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa
casei/ deasupra acoperişului (activitate individuală)
Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior,
prin adăugarea de elemente grafice, în funcţie de poziţiile precizate de
învăţător (activitate frontală)
Orientare
spaţială şi
localizări în
spaţiu
Sintagme care
indică poziţii
spaţiale
Caietul elevului
– pagina 8
Creioane colorate,
carioci
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
MM 1.4; 1.1
MM 2.2
AVAP 1.2;
Crearea de jocuri de mişcare utilizând sintagme care indică poziţii
spaţiale (Exemplu: Un pas înainte, doi înapoi, mâinile sus, mâinile jos
etc.) (activitate frontală)
Acompanierea cu percuţie corporală a cântecului Floarea mea, cu
mişcări indicate de sintagme specifice anumitor poziţii spaţiale (bătăi din
palme pe genunchi/ bancă, deasupra capului etc.) (activitate frontală)
Desen liber inspirat de textul cântecului intonat (activitate individuală)
Cântarea vocală
şi mişcarea pe
muzică
Compoziţie
plastică
CD cu cântece din
folclorul copiilor
Coli A4, culori
Observarea reacţiilor
copiilor
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
„Turul galeriei”
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 2.3
CLR 2.4
CLR 4.1
DP 2.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 2 – „Animalele, prieteni ai
copiilor”) Joc de intercunoaştere: Animalul meu preferat este… deoarece...
Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea
(activitate frontală)
Realizarea corespondenţelor de la pagina 9 din caietul elevului (activitate
individuală)
Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea
cuvintelor oferite ca model la pagina 9 din caietul elevului (activitate
individuală)
Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de
companie preferat, a activităţilor desfăşurate cu acesta (activitate
individuală)
Realizarea unei cărticele cu titlul Animalele, prieteni ai copiilor prin
reunirea tuturor desenelor realizate anterior.
Fiinţe preferate
Formulare de
întrebări şi
răspunsuri
Trăire şi
manifestare
emoţională
Caietul elevului
– pagina 9
Coli albe, carioci,
creioane colorate
Observarea partici-
pării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
16
3
AVAP 1.3
CLR 4.3
CLR 1.4
MM 1.1
Vizionarea unei secvenţe din filmul de desen animat Madagascar 2 şi
formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj (activitate
frontală)
Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat
vizionat şi a unei secvenţe preferate, în casetele libere de la pagina 9 din
caietul elevului (activitate individuală)
Organizarea şi participarea la activitatea Ştirile zilei în care copiii ascultă
întâmplări/ evenimente povestite de colegi care au legătură cu animalele
(activitate frontală)
Jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a unor sunete emise de diferite
animale (Recunoaşte animalul!) (activitate frontală)
Forme variate de
exprimare artistică
Formulare de
întrebări şi
răspunsuri
Sunete din mediul
înconjurător
Laptop,
videoproiector, film
desen animat
Madagascar 2
Caietul elevului
– pagina 9
CD-player
Observarea partici-
pării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Aprecieri globale şi
individuale
Observarea reacţiilor
copiilor
CLR 4.1
AVAP 1.1
CLR 4.1
CLR 2.4
AVAP 2.2
Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colo-
rare/ trasare pe contur punctat – pagina 10 din caietul elevului (activitate
individuală)
Punerea în corespondenţă a desenului de la pagina 10 din caietul elevului
cu mesaje orale emise de învăţător. Observarea unor detalii din imagine
(Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe care
le-ai reţinut!) (activitate frontală)
Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte de la pagina 10, a celor
scrise de învăţător la tablă. Copierea acestora în spaţiul liber de pe caiet
(activitate individuală)
Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele indicate anterior. (activitate frontală)
Colorarea imaginii de la pagina 10 din caietul elevului (activitate
individuală)
Scrierea
elementelor
grafice, după
contur şi liber
Scrierea prin
copiere a
cuvintelor
Culorile spectrului
solar
Caietul elevului
– pagina 10
Aprecierea corectitu-
dinii rezolvării
sarcinii de lucru
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Săptămâna a II-a: 3 – 7 iunie
Ziua Competenţe
specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat /
activat Resurse materiale Evaluare/ Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.3
M.E.M 3.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii despre activităţile preferate pe care le-au desfăşurat copiii la
sfârşit de săptămână.
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 3 – „Natura, prietena
copiilor”)
Identificarea efectelor pozitive şi negative ale acţiunilor proprii asupra
mediului apropiat, în timpul unei plimbări în apropierea şcolii (activitate
frontală)
Caracteristici ale
fiinţelor/
obiectelor
preferate din
mediul
înconjurător
Observarea
sistematică a
comportamentului
16
4
DP 2.1
Joc de tipul Roata emoţiilor, pentru aprecierea emoţiilor trăite în situaţia
anterioară (Exemplu: Cum m-am simţit în mijlocul naturii?, Cum m-am
simţit în preajma gunoaielor/ pe spaţiul verde/ în grădiniţa cu flori? etc.)
CLR 2.2
MEM 5.2
AVAP 2.2
Discuţii pe baza observării imaginii din caietul elevului, pagina 11
(activitate în perechi)
Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginea observată, şi scrierea
operaţiei corespunzătoare (activitate frontală)
Colorarea imaginii de la pagina 11 din caietul elevului (activitate
individuală)
Acte de vorbire:
a formula idei
Probleme de adu-
nare/ scădere cu
1-5 unităţi, prin
numărare
Culorile spectrului
solar
Caietul elevului
– pagina 11
Creioane colorate,
carioci
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
MEM 4.2
AVAP 2.3
AVAP 2.2
Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor (ex: Ce se întâmplă
dacă rupi o pâine în două părţi egale?) (activitate frontală)
Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date (activitate
individuală)
Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri
geometrice date – pagina 11 din caietul elevului (activitate individuală)
Utilizarea tehnicii de pliere a hârtiei în vederea realizării lucrării Laleaua
(activitate frontală)
Decorarea lucrării folosind culori şi tehnici la alegere (activitate
individuală)
Întreg – jumătate
Tehnica plierii
hârtiei
Caietul elevului
– pagina 11
Creioane colorate
Coală albă având
formă de pătrat
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
AVAP 2.3
DP 2.1
Crearea unui afiş: Natura – prietena copiilor. (activitate în grup)
Întâlnirea de plecare: Discuţii pe tema: Cum putem să înveselim natura?
(activitate frontală)
Tehnici simple -
colaj
Coală flip-chart
Lipici, foarfece, coli
colorate
Turul galeriei
Aprecieri globale şi
individuale
Ma
rţi
Activităţi integrate
MM 3.1
CLR 1.3
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Exersarea mişcării spontane pe cântece din folclorul copiilor (activitate în
perechi)
Exerciţiu de observare (caietul elevului, pagina 12): Încercuieşte
cuvântul care corespunde imaginii! (activitate frontală)
Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei
imagini (activitate individuală)
Mişcarea pe
muzică
Elemente de
construcţie a
comunicării
CD-player
Caietul elevului
– pagina 12
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
MEM 2.2
MEM 1.1
Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imaginea din caietul
elevului – pagina 12 (activitate în perechi)
Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor
mulţimi echivalente (tot atâtea … câte triunghiuri/ pătrate/ dreptun-
ghiuri/ cercuri sunt în desen) (activitate individuală)
Figuri geometrice Caietul elevului
– pagina 12
Creioane colorate,
carioci
Interevaluare
Autoevaluare
16
5
AVAB 1.1
MEM 2.2
Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de
acelaşi fel cu o culoare (activitate individuală)
Joc de construcţii (cuburi din lemn sau plastic) (activitate în grup)
Cuburi de lemn sau
plastic
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 2.3
CLR 2.2
CLR 3.4
AVAP 2.4
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de atenţie Ghiceşte schimbarea!: Colectivul de elevi se împarte în
două echipe, prin numărare până la doi. Elevii se aşază faţa în faţă, având
fiecare o pereche. După cele 3 minute în care perechile se observă cu
atenţie, una dintre echipe părăseşte pentru puţin timp sala de clasă, timp
în care membrii celeilalte echipe schimbă măcar un lucru din înfăţişare
(se dau jos veste, se pun eşarfe, şepci, bentiţe etc.). Coechipierii se întorc
şi încearcă să recunoască schimbările. Se inversează rolurile. Câştigă
echipa care a ghicit cele mai multe diferenţe.
Participare la discuţia pe tema Terra – o planetă a diversităţii pe baza
vizionării unui PPT/ film documentar (marcarea Zilei internaţionale a
biodiversităţii) (activitate frontală)
Răsfoirea unor cărţi de poveşti, de colorat, de la biblioteca clasei, a unor
reviste, pliante pentru a descoperi imagini cu animale/ plante din colţuri
diferite ale lumii (activitate în grup)
Realizarea unui poster cu titlul Terra – o planetă a biodiversităţii cu
imagini decupate din ziare/ reviste vechi (activitate în grup)
A formula idei
despre o temă
dată
Tehnica colajului
Laptop,
videoproiector
Manuale de biologie,
reviste, enciclopedii
Coli A3, ziare, reviste
vechi, foarfece, lipici
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
discuţiei
Interevaluare
MEM 4.2
AVAB 1.1
MEM 1.1, 1.2
MEM 1.4
Vizionarea unui film/ PPT pentru identificarea efectelor pozitive/ nega-
tive ale intervenţiei omului în natură. Analiza consecinţelor acţiunii
omului Ce s-ar întâmpla dacă....? (activitate frontală)
Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea
acestora după un cod de culori stabilit de către fiecare elev (activitate
individuală)
Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabelele de la pagina 13
a cardinalelor corespunzătoare şi compararea acestora (activitate frontală)
Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine
mulţimi cardinal echivalente (două sau mai multe mulţimi care nu au
acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente) (activitate în
perechi)
Plante şi animale
– condiţii de viaţă
Rolul constructiv
al liniei
Numerele de la 0
la 31 – numărare,
comparare
Laptop,
videoproiector
Caietul elevului
– pagina 13, creioane
colorate
Observarea partici-
pării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
MM 1.4; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Tot ce e pe lume are-un rost
anume. (activitate frontală)
Joc de mişcare pe melodie. (activitate în grup)
Desen inspirat de textul cântecului. (activitate individuală)
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
16
6
Jo
i
Activităţi integrate
CLR 3.2
CLR 2.4
CLR 2.4
DP 2.1
AVAP 2.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Repovestirea textului Carnavalul diversităţii cu ajutorul cărţii uriaşe şi a
cărţilor de joc. (activitate frontală)
Jocul întrebărilor isteţe: Pe rând, copiii pun întrebări referitoare la
personajele principale ale poveştii, într-un mod cât mai interesant, apoi
numesc colegul care să răspundă. (activitate frontală)
Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate la
pagina 14 din caietul elevului pe care învăţătorul le introduce treptat în
firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini.
(activitate frontală)
Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale
poveştii colective, prin desenarea unui emoticon corespunzător în caseta
liberă aferentă. (activitate individuală)
Desenarea secvenţei preferate din povestea audiată. (activitate
individuală)
A formula idei
despre o poveste
audiată
A formula idei
pornind de la
cuvinte date
Trăire şi
manifestare
emoţională
Exprimarea prin
desen a emoţiilor
Cartea uriaşă
Carnavalul
diversităţii, cărţi de
joc cu imaginile
reprezentative din
poveste
Caietul elevului
– pagina 14
Creioane colorate,
carioci, coli albe
Observarea modului
în care copiii
repovestesc cu
ajutorul cărţilor de joc
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
Interevaluare
MEM 5.1
CLR 2.4
MEM 5.1
Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila de la pagina 14 –
caietul elevului: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc.
Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată.
(activitate frontală)
Participarea la jocul Săculeţul fermecat: un copil extrage un lucru
dintr-un sac în care se află diferite obiecte, fructe, legume, fără a-l arăta
colegilor. Copiii formulează întrebări pentru a afla caracteristici ale
obiectului extras, la care pot primi doar răspunsurile Da sau Nu. Copilul
care ghiceşte continuă jocul printr-o nouă extragere. (activitate frontală)
Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui
criteriu dat: Găseşte drumul dintre cireşe, ştiind că acesta are culoarea
fructelor respective! (activitate individuală)
Sortare,
clasificare
A formula
întrebări despre un
obiect
Sortare după un
criteriu dat
Caietul elevului
– pagina 14
Un săculeţ în care se
află diferite obiecte,
fructe, legume, părţi
ale plantelor
Caietul elevului
– pagina 14
Aprecierea
corectitudinii
rezolvării sarcinii de
lucru
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
MM 2.3; 3.1
AVAP 2.6
Jocul sunetelor: Copiii recunosc auditiv sonorităţi din mediul
înconjurător şi le imită folosind onomatopee (activitate frontală)
La reluare, emiterea onomatopeelor va fi însoţită de mişcarea braţelor
(sus-jos, cu-cu, muuuu - drept etc.) (activitate frontală)
Realizarea unor desene care reprezintă animale pe care le pot imita (vocal
- cu onomatopee şi în mişcare).
Elemente de
limbaj muzical
Sunete din natură
înregistrate în format
electronic
Coală albă de hârtie,
creioane, creioane
colorate, carioci
Observarea reacţiilor
copiilor
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
Vin
eri
Activităţi integrate
CLR 2.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Discuţii pe tema Fapte bune (activitate frontală)
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 4 - „De la copii, la copii”)
A formula idei pe
o temă dată
Calendarul naturii
Observarea modului
în care copiii participă
la dialog
16
7
DP 2.1
MM 2.1
DP 2.1
Colectarea de cărţi, jucării pentru realizarea unor donaţii către copii
proveniţi din medii defavorizate. (activitate la nivelul clasei)
Lectură după imagini (pagina 15 din caietul elevului) pentru identificarea
unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date. Crearea unei poveşti de
grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi
emoţii de bază (activitate frontală)
Joc din folclorul copiilor care vizează exprimarea emoţiilor (Exemplu:
Am pierdut o batistuţă.) (activitate frontală)
Dialog având ca suport imaginile din cartea uriaşă (stările emoţionale
prin care trece cameleonul), cu ajutorul cărora să se analizeze situaţiile:
Ce fac atunci când sunt trist/ când mi-e frică/ când sunt fericit/ când sunt
relaxat? (activitate frontală)
Emoţii de bază
denumite prin
cuvinte
Cărţi, jucării, cutii,
coli de ambalat
Caietul elevului
– pagina 15
Cartea uriaşă Carna-
valul diversităţii
Aprecieri globale şi
individuale
Observarea partici-
pării copiilor la
formularea de
răspunsuri
CLR 1.1
CLR 2.3
AVAP 2.2
Selectarea din setul de cărţi de joc a imaginilor corespunzătoare unor
mesaje formulate de către colegul de bancă (activitate în perechi)
Participarea la joc de rol pornind de la ilustraţia din cartea uriaşă – pagina
4. Ce povestesc bobocii de raţă cameleonului?. (activitate în grup)
Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon,
în spaţiul liber de la pagina 15 din caietul elevului (activităţile desfă-
şurate de om în grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara)
(activitate individuală)
„Citirea”
imaginilor
Exprimarea
ideilor pe o temă
dată
Exprimarea prin
desen a ideilor
Cărţi de joc
Cartea uriaşă Carna-
valul diversităţii
Caietul elevului
– pagina 15, creioane
colorate, carioci
Interevaluare
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 3.1
AVAB 2.6
CLR 4.1
Participarea la jocul Calculatorul: copiii sunt invitaţi să-şi imagineze că
sunt litere pe tastatura unui calculator. Primesc fiecare câte o literă din
carton. Se amestecă şi, la semnalul învăţătoarei, încearcă să refacă
cuvântul scris pe tablă cu litere de tipar (învăţătoarea va asigura
suficiente litere pentru compunerea cuvântului) (activitate frontală)
Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului)
a mesajului unor proverbe, a conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea
acestora de către colegi. (activitate frontală)
Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţuri scrise ca
model. (activitate individuală)
Cuvântul
Exprimarea
verbală şi non-
verbală
Scrierea literelor
Jetoane cu litere
Caietul elevului
– pagina 16
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
Aprecieri globale şi
individuale
Aprecierea corecti-
tudinii rezolvării
sarcinii de lucru
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
16
8
Săptămâna a III-a: 10-14 iunie
Ziua Competenţe
Specifice Activităţi integrate/ pe discipline; organizarea colectivului de elevi
Conţinut vizat /
activat Resurse materiale
Evaluare/
Feed-back
Lu
ni
Activităţi integrate
DP 2.1
CLR 3.3
DP 2.2
D.P 3.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Proiect: Universul copilăriei (Activitatea 5 – „Culorile copilăriei”)
Discuţii despre activitatea extraşcolară pe care au desfăşurat-o la sfârşit
de săptămână (aceea de distribuire a cărţilor/ jucăriilor strânse pentru alţi
copii) şi despre emoţiile pe care le-au simţit în timpul activităţii
(activitate frontală)
Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun
respectarea anumitor reguli, având ca sprijin imaginile de la pagina 17
din caietul elevului (activitate frontală)
Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite
din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte (activitate frontală)
Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către
învăţător/ elevi pornind de la imaginile din caietul elevului, pagina 17 (al
doilea rând) (activitate individuală)
Joc de mişcare Semaforul: jocul se desfăşoară în cerc sau în coloane.
Copiii se deplasează păstrând distanţă între ei. La comanda roşu, se
opresc, la comanda galben, merg pe loc, la comanda verde, continuă
mersul.
Emoţii de bază –
starea de bine
Simboluri uzuale
din universul
apropiat
Respectarea
regulilor – în
comunicare şi în
timpul jocului
Caietul elevului
– pagina 17
Observarea partici-
pării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Autoevaluare
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
MM 2.1
MEM 6.1
MEM 6.1
Joc de mişcare Unu-doi:
„Merg soldaţii-n pas vioi, tot la fel mergem şi noi, 1-2, 1-2 (se imită
mersul soldatului)
Pot să fiu un uriaş, pasul meu are doi paşi, 1-2, 1-2 (se imită mersul
uriaşului)
Pot să fiu şi un pitic şi să merg cu pasul mic, 1-2, 1-2 (se imită mersul
piticului)
Moşul merge-ncetişor, că-i bătrân şi toate-l dor, 1-2, 1-2 (se imită mersul
moşneagului)
Iar ştrengarul face saltul de pe un picior pe altul, 1-2, 1-2 (se imită pasul
ştrengarului)” (activitate frontală)
Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină (pagina 17 din
caietul elevului) cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale (număr
de pătrate). Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor
folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai scurt/ mai lung (activitate
individuală)
Alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale (pasul, palma, creionul,
beţişorul etc.) pentru măsurarea lungimii unor obiecte (activitate în
perechi)
Mişcarea pe
muzică
Măsurarea
lungimii folosind
unităţi
nonstandard
Caietul elevului
– pagina 17
Creioane, beţişoare
Observarea reacţiilor
copiilor
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
16
9
AVAP 1.1
CLR 3.3
AVAP 1.1
Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor
reprezentând instituţiile precizate verbal de către învăţător (activitate
frontală)
Selectarea din suita de imagini reprezentând instituţii/ locuri în care îşi
desfăşoară oamenii activitatea (cărţile de joc) a acelora existente în
localitatea natală (activitate individuală)
Observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect – Locuri în
care îţi desfăşoară oamenii activitatea, în picturi, imagini din reviste,
PPT etc. (activitate frontală)
„Citirea”
imaginilor
Simboluri uzuale
din universul
apropiat
„Citirea”
imaginilor
Cărţi de joc
Cartea uriaşă
Carnavalul
diversităţii
Albume de artă,
fotografii, reviste,
ziare, PPT
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Observarea reacţiilor
copiilor
AVAP 2.3; 2.6
MM 3.1
Confecţionarea unor măşti de carnaval (activitate individuală)
Exersarea mişcării spontane pe diferite cântece adecvate având ca temă
Culorile copilăriei (activitate frontală)
Tehnici simple:
decupare după
contur, înnodare
Mişcare pe muzică
Caietul elevului –
paginile 31-32
Foarfece, elastic/beţişor
CD-player
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Ma
rţi
Activităţi integrate
MEM 1.1
CLR 2.2
DP 2.1
CLR 4.3
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Completarea unui grafic scris pe coală de flip-chart Cine m-a însoţit azi
în drumul spre şcoală? (părinţii/ bunicii/ sora sau fratele etc). Precizarea
numărului de copii pentru fiecare dintre situaţiile date, compararea
numărului de copii prin punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor
grupurilor (activitate frontală)
Conversaţii scurte despre persoanele dragi din viaţa copiilor, activităţi
desfăşurate în prezenţa acestora (activitate frontală)
Realizarea unor descrieri elementare pe tema Persoane dragi din viaţa
mea (activitate în perechi)
Joc Roata amintirilor – descrierea de către fiecare copil a unui moment/
întâmplare din viaţa sa care are legătură cu o anumită persoană dragă
(activitate frontală)
Confecţionarea, la nivelul clasei, a unei mini-cărţi cu titlul Persoane
dragi din viaţa noastră cu desene realizate de copii însoţite de cuvinte
simple, familiare (activitate individuală şi în grup)
Numărarea/
compararea
numerelor în
concentrul 0-31
A prezenta pe
cineva
A descrie emoţii
A exprima emoţii
prin limbaje
variate
Flip-chart, marker
Coli albe, creioane
colorate, carioci
Aprecieri globale şi
individuale
Observarea comporta-
mentului participativ
în cadrul discuţiei
Aprecieri globale şi
individuale
Activităţi pe discipline: Religie
Activităţi integrate
CLR 1.1
MEM 1.2
Joc Poveste cu numere: Copiii stau pe scaune. Fiecărui copil îi este
atribuit un anumit număr (mai mulţi copii pot primi acelaşi număr).
Învăţătorul începe să spună o poveste inventată cu titlul Cu bunicul prin
parc în care implică multe numere. De fiecare dată când îşi aude
numărul, fiecare copil trebuie să se ridice în picioare (apoi să se aşeze la
loc) (activitate frontală)
Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul
corect parcurs de fetiţă împreună cu bunicul său – Labirint (pagina 18 din
caietul elevului). (activitate individuală)
A descifra sensul
unui mesaj oral
Numerele de la 0
la 31
- comparare
Caietul elevului
– pagina 18
Observarea
sistematică a
comportamentului de
ascultător
Aprecierea
corectitudinii
rezolvării sarcinii de
lucru
17
0
MEM 5.2
MEM 6.1
Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin
în imagini date (activitate frontală)
Exerciţii de măsurare a înălţimii copiilor (cu ajutorul unor fâşii de hârtie
şi expunerea lor pe un perete în ordine crescătoare (activitate frontală)
Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor (pagina 18
din caietul elevului) (activitate individuală)
- adunare/ scădere
cu 1-5 unităţi
Măsurarea
lungimii folosind
unităţi
neconvenţionale
Fâşii de hârtie
Caietul elevului
– pagina 18
Observarea reacţiilor
copiilor
Autoevaluare
Activităţi pe discipline: Disciplină opţională
Mie
rcu
ri
Activităţi integrate
DP 3.3
CLR 1.1
CLR 2.3
CLR 4.1
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de autocunoaştere: Când voi fi mare, mi-ar plăcea să devin ...
deoarece...
Identificarea pe cărţile de joc şi pe cartea uriaşă a imaginilor repre-
zentând meserii descrise verbal de către învăţător (activitate frontală)
Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La
magazin”, „La restaurant” etc. (activitate în grup)
Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul
codificat! – pagina 19 din caietul elevului) (activitate individuală)
A recepta/ A
exprima idei pe o
temă dată
Scrierea literelor
mari de tipar –
actualizare
Cărţi de joc
Cartea uriaşă
Carnavalul
diversităţii
Caietul elevului
- pagina 19
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Aprecieri globale şi
individuale
Autoevaluare
CLR 3.2
MEM 4.2
MEM 5.1
Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în
funcţie de situaţia dată Ciorba se mănâncă cu lingura, iar friptura cu... –
pagina 19 din caietul elevului (activitate individuală)
Formulare de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din
cărţile de joc, în vederea realizării corespondenţei „loc de muncă-
ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi întâlni un
medic) (activitate individuală)
Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/
instrumente de lucru (activitate în perechi)
Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic:
loc de muncă – meserie – instrument de lucru (activitate individuală)
A formula
enunţuri logice
Relaţii de tipul
„dacă...,
atunci...”
Sortare după
criterii date
Caietul elevului
– pagina 19
Cărţi de joc
Cărţi de joc
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
Autoevaluare
MM 1.4; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Sunt atâtea meserii (activitate
frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup)
Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală)
Cântare vocală şi
mişcare pe
muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
Jo
i
Activităţi integrate
AVAP 2.6
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Participarea la jocul Mimă cu rimă: Copiii sunt aşezaţi în cerc şi
mimează cuvinte care au legătură cu cuvântul-cheie „petrecere”. Copilul
care începe jocul spune: Mă gândesc la un cuvânt care rimează cu „____“
şi apoi mimează cuvântul la care s-a gândit. (Exemplu: Mă gândesc la un
cuvânt care rimează cu CASCĂ şi apoi mimează cuvântul MASCĂ).
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
17
1
CLR 3.2
CLR 3.1
CLR 4.1
Jocul este continuat de copilul care descoperă primul cuvântul mimat
(activitate frontală)
Prezentarea de albume personale cu fotografii de la petreceri organizate
pentru copii (activitate frontală)
Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în
corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile co-
respunzătoare de la pagina 20 din caietul elevului (activitate individuală)
Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul
imaginii corespunzătoare (activitate individuală)
A formula idei
prin variate
forme de
exprimare
Scrierea literelor -
actualizare
Albume cu fotografii
de la petreceri ale
copiilor
Caietul elevului
– pagina 20
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 2.2
CLR 4.3
MEM 6.1
MEM 5.2
Formularea de răspunsuri la întrebări formulate de colegi pa baza
imaginii de la pagina 7 din cartea uriaşă Carnavalul diversităţii
(activitate în perechi)
Realizarea unei liste de cumpărături necesare pentru organizarea unei
petreceri, folosind cuvinte familiare, simboluri, desene (activitate în
grup)
Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei (activitate individuală)
Confecţionarea „banilor” necesari pentru o activitate-joc (activitate în
grup)
Joc de utilizare a banilor în scopul achiziţionării celor scrise în lista de
cumpărături La magazin (activitate în grup)
Crearea unor probleme simple pornind de la situaţii concrete legate de
jocul de rol (activitate în grup)
A cere/ a da
informaţii
Schimburile
echivalente
valoric
Compunerea de
probleme
Cartea uriaşă
Carnavalul
diversităţii - pagina 7
Coală de hârtie A3,
creioane colorate,
carioci
Bancnote de 1 leu,
5 lei, 10 lei
Coli de hârtie,
creioane colorate,
diverse obiecte nece-
sare la o petrecere
Observarea
participării copiilor la
formularea de
întrebări/ răspunsuri
Aprecieri globale şi
individuale
Interevaluare
Activităţi pe discipline: Limbă modernă
MM 1.4; 2.1;
2.2
AVAP 2.2
Exersarea asimilării integrale a cântecului Astăzi e sărbătoare (activitate
frontală)
Joc de mişcare pe melodie (activitate în grup)
Desen inspirat de textul cântecului (activitate individuală)
Cântare vocală şi
mişcare pe muzică
Pata de culoare
CD, casetofon
Acuarele, tempera
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
asimilării cântecului
Aprecieri globale şi
individuale
Vin
eri
Activităţi integrate
DP 1.1
CLR 3.2
Întâlnirea de dimineaţă – noutăţi, impresii, meteo etc.
Joc de cunoaştere şi autocunoaştere Trenul calităţilor: copiii formează un
cerc cu faţa spre interior. Un copil este locomotiva şi cu sunete specifice
se învârte de jur-împrejurul cercului. Se opreşte în faţa unui coleg/ă, îşi
spune numele şi o trăsătură fizică. Copilul în faţa căruia s-a oprit se
prinde de locomotivă, devenind vagon. Pe rând fiecare vagon nou prin
oprire în faţa unui alt copil îşi spune numele şi o calitate – trăsătură
fizică, până ce toţi participanţii formează o garnitură de tren.
Discuţii pe baza imaginii din caietul elevului, pagina 23, despre relaţio-
narea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii sociale etc.
(activitate frontală)
Trăsături fizice
personale
Formularea de
propoziţii cu
suport intuitiv
Caietul elevului
– pagina 23
Observarea reacţiilor
copiilor în timpul
jocului
Observarea comporta-
mentului participativ
în cadrul discuţiei
17
2
DP 3.1; 2.2
MEM 5.2
Colorarea imaginii din caietul elevului, pagina 23, şi găsirea unui titlu
potrivit (activitate individuală)
Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii de la
pagina 23 din caietul elevului şi a unor reguli de comunicare eficientă cu
colegii (activitate frontală)
Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată în caietul elevului,
pagina 23 (activitate frontală)
Reguli
elementare ale
noilor
rutine specifice
activităţii clasei
pregătitoare
Creioane colorate,
carioci
Caietul elevului
– pagina 23
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 1.4
MM 2.1
CLR 3.1
CLR 4.1
Participare la joc de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind păpuşi pe
deget, pe mână, marionete reprezentând diferite animale, pe tema
Prietenia (activitate în grup)
Intonarea unor cântece cunoscute de copii despre animale, cu executarea
unor mişcări potrivite conţinutului de idei (activitate frontală)
Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imaginile corespunzătoare de la pagina 21 din caietul elevului (Scrieţi, în
dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare
animalului pe care îl denumeşte!) (activitate individuală)
Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate
folosind un cod de numere (Joc: Descoperă mesajul codificat! – pagina
21 din caietul elevului – activitate individuală)
Exprimarea
ideilor pe o temă
dată
A exprima idei
prin mişcări ale
corpului
Recunoaşterea
literelor mari de
tipar
Scrierea literelor
mari de tipar -
actualizare
Păpuşi pe deget, pe
mână, marionete
reprezentând diferite
animale
Caietul elevului
– pagina 21
Observarea
comportamentului
participativ în cadrul
jocului de rol
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
CLR 2.4
CLR 1.2
MEM 2.2
AVAP 2.2
Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor
de joc în raport cu firul poveştii Carnavalul diversităţii. (activitate în
perechi)
Formulare de răspunsuri la întrebări referitoare la conţinutul textului
(Care sunt animalele cu care s-a împrietenit cameleonul?, Care sunt
mijloacele de transport cu care a călătorit cameleonul?, Cum credeţi că
a ajuns cameleonul pe alte meleaguri, departe de locul natal?) (activitate
frontală)
Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul
dintre mijloacele de transport întâlnite în poveste (activitate individuală)
Completarea desenului cu elemente din poveste (activitate individuală)
A formula idei
depre conţinutul
unui text audiat
Figuri geometrice
Cărţi de joc
Cartea uriaşă
Carnavalul
diversităţii
Caietul elevului
– pagina 22
Creioane colorate
Interevaluare
Observarea
participării copiilor la
formularea de
răspunsuri
Autoevaluare
Aprecieri globale şi
individuale
Activităţi pe discipline: Educaţie fizică şi sport
17
3
ORARUL UNITĂŢII TEMATICE
Luni Marţi Miercuri Joi Vineri
Dezvoltare personală Comunicare în limba română Comunicare în limba română Comunicare în limba română Dezvoltare personală
Matematică şi explorarea
mediului Religie
Matematică şi explorarea
mediului
Matematică şi explorarea
mediului Comunicare în limba română
Arte vizuale şi abilităţi
practice
Matematică şi explorarea
mediului Muzică şi mişcare Limbă modernă Comunicare în limba română
Arte vizuale şi abilităţi
practice Disciplină opţională Educaţie fizică şi sport Muzică şi mişcare Educaţie fizică şi sport
177
CUM FOLOSIM CAIETELE DE LUCRU?
1. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Povestea celor zece picături“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele. – Descrierea elementelor observate. – Repovestirea textului audiat. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită. – Identificarea unor elemente de detaliu din imagini. – Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc. – Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. – Identificarea culorilor elementelor din imagini.
• Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc) – Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor (Joc în perechi Compară şi spune – Fiecare
copil îşi aşază cărţile de joc în teanc, astfel încât să nu se vadă faţa pe care sunt desenate jucăriile şi elementele din mediu. Cei doi copii întorc câte o carte şi compară, pe rând, numărul de elemente, folosind sintagmele „mai mult/ mai puţin/ tot atâtea“).
– Joc LOTO în perechi – Asocierea cărţilor pe care sunt desenate acelaşi număr de elemente. – Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers. – La învăţarea numerelor, în unităţile tematice următoare – Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu
numărul corespunzător. – Gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (jucării, elemente din
mediul înconjurător).
• Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori) – Completarea Calendarului naturii. – Asocierea fenomenelor naturii cu imagini reprezentând mediul înconjurător, anotimpuri. – Recunoaşterea formelor geometrice şi a culorilor din spectrul solar. – Realizarea de corespondenţe formă sau culoare cu diverse obiecte/ desene. – Joc LOTO pe culori/ forme geometrice.
• Paginile cartonate 31 şi 32 (nor, picături, soare) – Decuparea elementelor pe contur. – Realizarea unei lucrări, la alegere:
„Norul picăturilor de culoare“ Norul se perforează acolo unde sunt marcate cele trei cerculeţe albe. De aici se agaţă trei fire de aţă
albă, subţire pe care se lipesc picăturile. Picăturile pot fi înşirate pe aţă, dacă profesorul le perforează cu un ac mai gros. „Floarea curcubeului“
În jurul soarelui (disc galben) se lipesc petalele (picăturile colorate). Se lipeşte totul pe un pai pentru suc, obţinându-se o marionetă. Se poate completa cu frunze obţinute din hârtie creponată. Norul se lipeşte pe un pai. Se pot face dialoguri între nor şi floare.
Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate:
• Pagina 5 – Elemente pregătitoare pentru înţelegerea unor concepte matematice – Ce vezi în imagini? Cum este primul nor faţă de cel de-al doilea? – Colorează norul mai mare. Casa mai mare. Ghiozdanul mai mare. – Cum este primul pom faţă de al doilea? Colorează pomul mai scund. Ibricul mai mic. Fereastra mai
îngustă (mică).
178
– Câte jucării sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa. – Colorează mulţimea care are mai multe elemente. – Conturează picăturile. – Câte flori sunt în fiecare mulţime? În care sunt mai multe/ mai puţine elemente? Realizează corespondenţa. – Colorează mulţimea care are mai puţine elemente.
• Pagina 6 – Sortarea şi clasificarea obiectelor pe baza unui criteriu – Colorează elementele din poveste pe care le recunoşti. Foloseşte numai culorile roşu, galben şi oranj/
portocaliu. – Câte elemente ai colorat cu roşu? Dar cu oranj? – Care sunt fiinţe? Dar obiecte? – Care dintre elemente se repetă de mai multe ori? – Ce element este desenat doar o singură dată?
• Pagina 7 – Orientare spaţială şi localizări în spaţiu – Găseşte drumul de ieşire din labirint. Desenează-l cu creionul. Arată-i colegului de alături drumul găsit de
tine. – Explică-i colegului în ce direcţie ai luat-o şi pe lângă ce elemente ai trecut. – Joc Labirintul silabelor – Desparte în silabe cuvintele care sunt numele elementelor de pe traseul corect. – Cum se numesc celelalte elemente din labirint? La ce folosesc? Ce rol au? – Câte elemente din labirint sunt de culoare roşie? Găseşte două elemente de culoare galbenă etc.
• Pagina 8 – Culorile spectrului solar – Ce observi pe această pagină? De ce crezi că desenul nu este „terminat“? – Ce ai putea desena? Ce instrumente ţi-ar plăcea să foloseşti? – Ce culori ai vrea să foloseşti? De ce?
• Pagina 9 – Acte de vorbire – Ajută picăturile să găsească drumul spre ibric. Compară drumul găsit de tine cu cel al colegului tău. – La ce crezi că se gândeşte fiecare picătură? Cum crezi că se simte ea? Ce te-a făcut să crezi acest lucru?
Tu te-ai simţit aşa vreodată? Povesteşte. – Conturează picăturile. Colorează fiecare picătură, folosind culoarea care crezi că i se potriveşte. Sau
Colorează picătura care îţi place mai mult/ care simte ce ai vrea să simţi şi tu. – Câte picături ai conturat? Câte sunt pe fiecare rând? Dar pe fiecare coloană? Câte picături vor să ajungă în
ibric?
• Pagina 10 – Blazonul personal – Ce crezi că este un blazon? Unde/ Când ai mai auzit despre blazon? – Completează blazonul cu desene care crezi că ţi se potrivesc. Poţi folosi şi cuvinte, dacă ştii să scrii.
Colorează elementele desenate de tine. – Colorează castelul şi cavalerul.
• Pagina 11 – Fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, fulger, lapoviţă) – Cum se numeşte fiecare fenomen meteo desenat? În ce anotimp poate să apară? – Uneşte fiecare imagine cu fenomenul meteo potrivit. Explică de ce ai ales să uneşti ... (ploaia) cu ...
(imaginea de toamnă) etc. – Realizează un mesaj adresat prietenului tău. Arată-i cum este astăzi vremea şi ce ai vrea să faci. Foloseşte
o foaie de hârtie, multe simboluri şi desene.
• Pagina 12 – Umbrela – Decorează umbrela, folosind hârtie glasată, creponată sau de mătase. – Poţi să rupi hârtia şi să o lipeşti în interiorul conturului. – Poţi să mototoleşti hârtia şi să o lipeşti de jur-împrejur. – Poţi tăia fâşii de hârtie şi să le lipeşti aşa cum doreşti. – Poţi decora umbrela folosind creioane colorate. – Joc Ce aş face eu cu o umbrelă vrăjită – Haideţi să ne imaginăm că umbrela noastră nu este una
obişnuită, ci o umbrelă magică, fermecată. Ce aţi face cu ea?
179
• Pagina 13 – Apreciere globală şi compararea numărului de elemente a două mulţimi – De unde vin picăturile de ploaie? Când plouă? Ce se întâmplă cu picăturile de apă care cad pe pământ? – Câte picături de ploaie crezi că pot să acopere o frunză de trandafir? Dar o frunză de salată? În palma ta,
oare câte picături de ploaie ar putea să intre? – Priveşte această linguriţă. Câte picături de apă crezi că încap în ea? Desenează în tabel, în prima căsuţă,
tot atâtea X câte picături crezi că intră. – Dar într-un dop de plastic, câte picături crezii că intră? Desenează tot atâtea X în căsuţa de lângă
imaginea dopului. – (Pe parcursul experimentului sau la finalul acestuia) Câte picături de apă au încăput în linguriţă?
Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe primul rând. – Câte picături au încăput în dop? Desenează tot atâtea buline în a doua căsuţă de pe al doilea rând. – Numără semnele puse în tabel, pe rândul potrivit linguriţei. Când ai desenat un număr mai mare de
semne? Cine a fost mai aproape de răspunsul corect? (la fel pentru dop) – Când a fost nevoie de un număr mai mare de picături? Când am umplut linguriţa sau dopul? De ce? – Cu câte linguriţe crezi că umplu un capac? Cu câte capace crezi că umplu un pahar? etc.
• Pagina 14 – Sunetul a. Literele A şi a – Ce observi în imagine? – Numără fiinţele şi obiectele care apar în imagine. Numeşte-le. Găseşte acele elemente al căror nume
începe cu sunetul a. – Colorează literele A şi a din titlu. – Unde descoperi în imagine aceste litere? – Încercuieşte litera A din cuvintele scrise pe pagină. Unde se află în cuvinte? Desparte cuvintele în silabe. – Încercuieşte/ colorează cu roşu cuvântul MAMA, cu albastru cuvântul TATA, cu verde cuvântul FAMILIE. – Observă în câte feluri pot fi scrise literele A şi a. Care ţi se pare mai interesantă/ atrăgătoare/ uşor de scris? – Scrie literele pe spaţiul din josul paginii.
• Pagina 15 – Compararea numărului de elemente a două mulţimi. Modele repetitive – Priveşte primul şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte elementele. Ce observi?/ Ce regulă respectă? – Priveşte al doilea şir de desene. Câte elemente sunt? Numeşte-le. În ce şir sunt mai multe elemente?
Uneşte cu o linie primul element din primul şir cu primul din al doilea şir, al doilea cu al doilea etc. – Completează al doilea şir de desene. – Găseşte regula. Continuă al treilea şi al patrulea şir. – Pe spaţiul liber din josul paginii, desenează şi tu un model după regula pe care o doreşti. – Găseşte şirul/ mulţimea cu cel mai mare/ cel mai mic număr de elemente.
• Pagina 16 – Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor – Uneşte fiecare figură colorată cu modelul-contur. Uneşte figurile cu pata de culoare corespunzătoare. – Numără figurile de culoare galbenă. Numără figurile roşii. Care sunt mai multe? – Numără figurile cu colţuri/ vârfuri. Numără figurile fără vârfuri. Care sunt mai puţine? – Aşază jetoanele cu figuri geometrice după modelul şirului cu figuri-contur. Numeşte figurile de pe
jetoanele tale. Ce culoare are fiecare?
• Pagina 17 – Culorile spectrului solar – Decorează rama. Poţi folosi acuarele sau creioane colorate. – Enumeră culorile pe care le-ai folosit. – Realizează un desen al familiei tale. – Numeşte membrii familiei pe care i-ai desenat.
• Pagina 18 – Sunetul p. Literele P şi p – Priveşte imaginea. Ce vezi în imagine? – Gândeşte-te la o poveste (Povestea norului de ploaie) – poveste colectivă. – În ce cuvinte ai auzit sunetul p (picătură, ploaie)? Care sunt cuvintele care încep cu sunetul p? Găseşte şi
tu alte cuvinte care încep cu sunetul p. – Priveşte literele P şi p. Conturează-le cu degetul. Colorează-le. – Încercuieşte litera P în cuvintele: PIC, PAPAGAL, COPIL, PETALĂ. – Formulează propoziţii folosind cuvintele: papagal, copil, petală.
180
– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele P şi p. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Ce crezi că simte norul din imagine? Dar picăturile? Tu te-ai simţit vreodată aşa? Când? – Colorează picătura preferată. Spune de ce ai ales tocmai această picătură. Ce te-a făcut să foloseşti aceste
culori? – Ce faci atunci când eşti trist/ bucuros/ îngrijorat etc.
• Pagina 19 – Sunetul i. Literele I şi i – Ajută fluturele să ajungă la crăiţă (floare). – De ce crezi că fluturele îşi dorea să ajungă la floare? În poveste, cum l-a ajutat floarea? Cine i-a făcut ceai
fluturelui înfrigurat? Găseşte în imaginile de pe foaie un obiect util atunci când facem ceai. Cu ce sunet începe cuvântul IBRIC?
– Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera i în cuvin-tele date.
– Priveşte felul în care poate fi scrisă literele I şi i. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Ce nume care să înceapă cu sunetul i ar putea avea băiatul? (Ionuţ, Ilie, Iulian, Iancu, Irinel) – Povesteşte o întâmplare prin care crezi că au trecut băiatul şi pisica.
• Pagina 20 – Orientare spaţială şi localizare în spaţiu – Priveşte imaginea. Spune ce elemente vezi. Unde se află stupul portocaliu? Dar şoricelul? – Ce vezi pe stupul galben? Conturează şi colorează albina. – Unde crezi că va cădea picătura de apă? – Unde stă fluturele? Dar gărgăriţa? Colorează-i. – Desenează o gărgăriţă lângă furnică/ un fluture pe stupul verde/ câteva păsări deasupra grădinii etc. – Colorează elementele de deasupra fluturelui/ gărgăriţa de pe frunză etc. – Colorează tot atâtea frunze câte sunt deja colorate.
• Pagina 21 – Sunetul c. Literele C şi c – Priveşte imaginea. Povesteşte ce vezi. Colorează jucăriile. Numără-le. – Povesteşte despre camera ta/ spaţiul tău din camera copiilor. – Găseşte jucăria care este desenată şi în camera copiilor şi în şirul de imagini. (cub) – Cu ce sunet începe cuvântul CUB? Spune şi tu alte cuvinte care încep cu sunetul c. Găseşte cuvinte care
se termină cu sunetul c. – Colorează literele din titlu. – Numără de câte ori apare litera C pe această pagină. – Formulează propoziţii folosind cuvintele date. Desparte în silabe cuvintele. Încercuieşte litera c în cuvin-
tele date. – Priveşte felul în care poate fi scrisă literele C şi c. – Scrie literele pe spaţiul de jos, respectând sensul săgeţilor. – Modelează litera C din plastilină.
• Pagina 22 – Sortare şi clasificare – Spune cum se numesc fiinţele din imagini. Unde trăiesc ele? – Cum se numeşte adăpostul fiecărei fiinţe desenate pe această pagină? – Spune ce ştii despre pădure. Dar despre zona de lângă baltă? Dar despre oraşe/ localităţi? – Uneşte fiecare fiinţă cu locul unde trăieşte. – Colorează numai fiinţele care trăiesc în pădure sau lângă apă sau în localităţi. – Numeşte fiinţele cu două picioare/ cu patru picioare. Numeşte fiinţele care pot zbura/ nu pot zbura. – Spune cât mai multe lucruri pe care le ştii despre ... leu/ câine/ copii (oameni) etc. – Încercuieşte animalele care nu pot trăi libere (în sălbăticie) în ţara noastră.
• Pagina 23 – Sunetul ă. Literele Ă şi ă – Joc Ghiceşte diferenţa: Priveşte aceste două litere (A şi Ă). Pe care dintre acestea o cunoşti? Care este
diferenţa dintre ele. Schimbă cuvântul astfel încât să se audă sunetul ă în locul sunetului a (fata – fată; banca – bancă etc.).
– Joc Cine spune mai multe cuvinte ... care conţin sunetul ă. – Colorează literele Ă şi ă.
181
– Uneşte fiecare imagine cu cuvântul corespunzător, apoi cu litera iniţială a cuvântului. – Încercuieşte litera Ă în cuvintele de pe pagină. Formulează propoziţii cu cuvintele date. Numără cuvintele
fiecărei propoziţii. – Scrie cuvintele CAP şi AC urmărind contururile punctate. Transcrie cele două cuvinte. Desenează
imaginea care se potriveşte fiecărui cuvânt scris.
• Pagina 24 – Apreciere globală. Compararea numărului de elemente a două mulţimi – Priveşte literele. Pe care le recunoşti? – Colorează literele, respectând codul de culoare A - albastru închis, Ă - albastru deschis, I - indigo, C -
violet, P - verde. – Literele necolorate sunt mai multe sau mai puţine decât cele colorate? Verifică, numărând literele
colorate, apoi pe cele necolorate. – Desenează tot atâtea cerculeţe albastre câte litere ai colorat cu albastru. Desenează tot atâtea cerculeţe
verzi câte litere ai colorat cu verde. Uneşte câte un cerculeţ albastru din prima mulţime cu câte un cerculeţ verde din a doua mulţime. (Realizează corespondenţa element cu element între cele două mulţimi.) Care mulţime de cerculeţe are mai multe elemente?
– Găseşte elementul care nu este literă. Haşurează-l.
• Paginile 25 şi 26 – Sortare – Priveşte primul grup de litere. Care sunt literele care nu se potrivesc în grup? Încercuieşte-le cu roşu. (Se
procedează la fel pentru toate celelalte mulţimi de litere.) – Observă cu atenţie cuvintele scrise lângă imagini. Încercuieşte cu o culoare la alegere literele de care ai
nevoie să scrii aceste cuvinte, în ordinea în care ai nevoie de acestea. – Scrie şi tu cuvintele, ca şi cum le-ai fotografia. – Conturează literele scrise punctat pe spaţiul cu pătrăţele. Continuă şirul de litere, respectând modelul.
• Pagina 27 – Culorile spectrului solar. Acte de vorbire (prima oră) – Spionii care nu voiau să se afle ce mesaje scriau foloseau nişte coduri secrete. Ca să descoperim mesajul
ascuns de pe pagina aceasta, trebuie să vedem care este codul. Care este codul? Înlocuieşte fiecare semn cu litera corespunzătoare. Care este cuvântul secret?
– Când apare curcubeul? Cum arată el? Care sunt culorile din care se compune? – Ai mai observat culorile curcubeului, grupate la fel, şi cu alte ocazii? Când? – Numeşte culorile curcubeului. – Culoarea căror obiecte putea fi văzută prin cele zece picături din poveste? – Jocul culorilor – Un copil spune o culoare/ ridică un jeton colorat. Ceilalţi, până se numără la trei, trebuie
să numească un obiect care are acea culoare. Cine reuşeşte să numească obiectul primeşte un punct. (Fiecare copil trebuie să ţină socoteala punctelor acumulate).
(a doua oră) – Ştii cum se încheie poveştile? Iată cum se termină Povestea celor zece picături (se citesc cele patru versuri). – Să învăţăm şi noi aceste versuri. (Memorizare) – În cele patru versuri, colorează toate literele pe care le cunoşti.
• Pagina 28 – Recapitulare – Uneşte cuvintele din coloană cu imaginile corespunzătoare. – Spune cu ce sunet începe/ se sfârşeşte fiecare cuvânt. – Subliniază cu verde cuvintele care încep cu sunetul c. Colorează cu galben cuvintele care se termină cu c
etc. Pronunţă aceste cuvinte. – Încercuieşte cu roşu litera A din cuvintele din coloană. Spune unde se află litera A/ sunetul a în aceste cuvinte. – Priveşte imaginile din tabel. Spune ce vezi. Care sunt cuvintele scrise sub imagini? – Scrie după model cuvintele, în căsuţele libere din tabel, ca şi cum le-ai fotografia.
182
2. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Întâmplări cu furnici“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii şi personajele. – Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului. – Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Joc de rol O zi în muşuroiul de furnici.
• Pagina 2 cartonată (spatele cărţilor de joc) – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Discuţii în care se realizează o paralelă între activitatea furnicilor şi cea a oamenilor. – Identificarea poziţiilor spaţiale (carte de joc – coş cu fructe). – Discuţii libere despre ce alimente mănâncă oamenii şi cum le păstrează. – Activităţi în funcţie de vreme.
• Pagina 4 cartonată – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Discuţii care să evidenţieze asemănări între modul de trai al diferitelor animale. – Crearea unei poveşti despre regulile de circulaţie. – Ciclul de viaţă al unui fluture.
• Pagina 5 Tabelul 1 – Predicţii: – Ce insecte credeţi că veţi întâlni în curtea şcolii? Bifaţi în primul rând al tabelului, în căsuţele corespunzătoare. – Vom merge afară să observăm insectele. Marcaţi cu X pe rândul de jos insectele văzute în curte. – Adaugaţi un • (punct) dacă aţi văzut o altă insectă decât cele din tabel. Tabelul 2 – Predicţii „Hrana preferată a furnicilor“: – Care credeţi că este hrana preferată a furnicilor? Bifaţi în primul rând al tabelului, în caseta corespunzătoare. – În grădina şcolii, puneţi ca momeală pentru furnici diferite alimente ilustrate în tabel. – La sfârşitul orei, aproximaţi unde s-au strâns mai multe furnici! Consemnaţi rezultatul observării bifând
pe al doilea rând din tabel. – Urmăriţi şirul format de furnici şi observaţi cum cară hrana către muşuroi. – Ce puteţi spune voi despre o furnică? Găsiţi cel puţin două calităţi pe care le deţine. – Ce crezi că ar spune furnica despre tine, ...?
• Pagina 6 – Sunetul şi literele F/f – Identificaţi în imagine elementele a căror denumire începe cu sunetul F. Coloraţi-le. – Coloraţi literele F/f. – Încercuiţi literele F/f în şirul de litere dat. – Scrieţi literele F/f pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul f în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul f! Scrieţi litera F pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: floare, tufiş, pantof.
• Pagina 7 – Furnica - alcătuirea corpului – Unor furnici le lipsesc părţi ale corpului. Priviţi furnica 1 şi observaţi ce lipseşte surorilor ei. – Desenaţi părţile lipsă ale celorlalte furnici.
• Pagina 8 – Aproximări – Cât de mică este o furnică în comparaţie cu agrafa de birou? Dar faţă de monedă? – Comparaţi mărimea fiecărei furnici cu mărimea obiectelor din fiecare imagine.
183
– Comparaţi dimensiunile unei furnici cu mărimea unor obiecte aflate la îndemână (furnica este mare/ mică, faţă de cartea/ penarul/ degetul meu etc.).
– Desenaţi câte o furnică: 1. mare cât o agrafă; 2. mică cât un bob de orez; 3. mai mare decât o pastilă; 4. mare cât o monedă.
• Pagina 9 – Despărţirea cuvintelor în silabe – Încercuiţi imaginea care indică personajul principal din poezia audiată (O furnică de T. Arghezi). – Denumiţi obiectele/ fiinţele din imagini! Despărţiţi cuvintele în silabe. – Scrieţi în dreptunghiurile de sub imagini tot atâtea cercuri câte silabe are fiecare cuvânt. – Coloraţi imaginile a căror denumire conţine două silabe. – Scrieţi X în dreptul imaginii a cărei denumire conţine sunetul f. – Realizaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi rolul membrilor din familia voastră.
• Pagina 10 – Numărul şi cifra 1 – Desenaţi sub fiecare instrument muzical câte o floare. – Ajutaţi greieraşul să îşi aleagă un instrument muzical potrivit pentru concert. Uniţi cu o linie greierele şi
instrumentul pe care l-aţi ales. – Coloraţi floarea de sub instrumentul muzical ales. – Număraţi elementele din prima mulţime şi scrieţi în casetă tot atâtea liniuţe. – Desenaţi în fiecare mulţime tot atâtea elemente cât arată numărul din casetă. – Încercuiţi cifra 1 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 1 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi. – Joc Ghiceşte instrumentul la care m-am gândit.
• Pagina 11 – Sunetul şi literele U/u – Priviţi imaginile. În cazul în care cuvântul din imagine începe cu sunetul u coloraţi cercul în care este
scris DA. În cazul în care cuvântul începe cu alt sunet colorează cercul în care este scris NU. – Coloraţi literele U/u. – Încercuiţi literele U/u în şirul de litere dat. – Scrieţi literele U/u pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul u în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul u. Scrieţi litera U pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: umbrelă, fulger, curcubeu.
• Pagina 12 – Numărul şi cifra 2 – Număraţi insectele din imagine şi descrieţi ceea ce observaţi. – Desenaţi câte două buline negre pe aripile buburuzei şi câte două buline roşii pe fiecare aripă a fluturelui. – Desenaţi antenele fluturaşului. – Coloraţi cu galben două flori şi încă două cu albastru. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare
situaţie. – Desenaţi în ultima mulţime tot atâtea elemente câte arată numărul din casetă. – Încercuiţi cifra 2 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 2 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.
• Pagina 13 – Hrana, sursă de energie – Ajutaţi fiecare vieţuitoare să găsească mâncarea preferată (trasaţi câte o linie de la fiecare vieţuitoare la
hrana pe care o preferă). – Ştiţi să le denumiţi? Ce cunoaşteţi despre fiecare? Există preferinţe comune între vieţuitoarele prezentate
şi hrana lor preferată? – În spaţiul de jos desenaţi preferinţele voastre în ceea ce priveşte hrana (fel de mâncare, fruct preferat, suc
preferat, desert, legume etc.).
• Pagina 14 – Norme de igienă personală – Priviţi imaginile şi precizaţi când se întâmplă acţiunea. – Formulaţi propoziţii folosind următoarele cuvinte: dimineaţa, prânz, seara, noapte. – Desenaţi în spaţiul din casetele libere diferite obiecte de igienă personală pe care le folosiţi.
184
• Pagina 15 – Numărul şi cifra 3 – Încercuiţi trei frunze. Formaţi mulţimea licuricilor! Câte elemente are? – Desenaţi pe cer trei stele. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare
situaţie. – În fiecare noapte luna ascultă poveştile spuse de licurici. Întregiţi imaginea lunii unind punctele de la 1 la 3. – Încercuiţi cifra 3 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 3 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.
• Pagina 16 – Rolul decorativ al punctului şi al liniei – Desenaţi pe aripile fluturelui 3 inimioare. Tot atâtea cercuri. Triunghiuri mai puţin cu 1. – Completaţi desenul cu diferite puncte şi linii şi apoi pictaţi.
• Pagina 17 – Sunetul şi literele n şi N – Denumiţi ceea ce este reprezentat în imagini. Observaţi cum sunt scrise cuvintele care denumesc elemen-
tele din imagini. – Pentru fiecare cuvânt din rândul al doilea, realizaţi desenul corespunzător. – Coloraţi literele N/n. – Încercuiţi literele N/n în şirul de litere dat. – Scrieţi literele N/n pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul n în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul n. Scrieţi litera N pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: nor, albină, motan.
• Pagina 18 – Provizii de iarnă – Priviţi imaginile şi spuneţi ce anotimp ilustrează. – Descrieţi activităţile desfăşurate de oameni în anotimpul toamna. – Descrieţi pregătirile pe care animalele le fac toamna în aşteptarea anotimpului rece. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: toamna, provizii ... – Desenaţi în spaţiul liber un desen prin care să ilustraţi enunţul „Cămara mamei este plină cu provizii
pentru iarnă“.
• Pagina 19 – Numărul şi cifra 4 – Număraţi insectele din chenarul mic. – Încercuiţi câte patru elemente din fiecare rând al chenarului mare. – Câte grupe de patru aţi format pe fiecare rând? – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare
situaţie. – Care este mulţimea cu cele mai multe elemente? – Trasaţi o linie de la fiecare floare către un fluture. Cu cât sunt mai mulţi fluturi decât flori?... – Încercuiţi cifra 4 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 4 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.
• Pagina 20 – Sunetul şi literele r şi R – Priviţi imaginea şi coloraţi toate literele care se regăsesc în cuvântul RĂDAŞCĂ. – Coloraţi literele R/r. – Încercuiţi literele R/r în şirul de litere dat. – Scrieţi literele R/r pe liniile punctate în sensul indicat de săgeţi. – Priviţi imaginile din chenare şi spuneţi ce vedeţi. Unde se află sunetul r în fiecare din cuvintele rostite?
Găsiţi alte cuvinte care să conţină sunetul r. Scrieţi litera R pentru a întregi cuvintele date. – Formulaţi propoziţii folosind cuvintele: rochie, furnică, ţânţar.
• Pagina 21 – La picnic – norme de conduită – Coloraţi lucrurile pe care le puteţi lua cu la picnic. – Tăiaţi cu o linie obiectele care nu corespund. – Desenaţi în caseta liberă ce aţi mai putea lua la picnic (plasă pentru fluturi, lupa etc.). – Observaţi diferenţele dintre desenul de sus şi cel de jos. – Tăiaţi cu o linie pe desenul din josul paginii elementele care nu corespund unui comportament adecvat. – Formulaţi reguli pe care trebuie să le respectăm atunci când mergem la picnic.
185
• Pagina 22 – Numărul şi cifra 5 – Formaţi grupe de câte 5 furnici. Desenaţi în interiorul chenarului o mulţime cu 5 seminţe. – Număraţi elementele din fiecare mulţime dată şi scrieţi în casete tot atâtea liniuţe câte aţi găsit în fiecare
situaţie. – Care este mulţimea cu cele mai multe elemente? – Trasaţi câte o linie de la fiecare coş către o furnică ce cară în spate un grăunte. Cu cât sunt mai puţine
furnici decât coşuri? – Încercuiţi cifra 5 în şirul de cifre dat. – Trasaţi cifra 5 pe liniile punctate, în sensul indicat de săgeţi.
• Pagina 23 – Culori – Ce culoare corespunde literei F? Dar literei ...? – Coloraţi conform codului de culori dat.
• Pagina 24 – Citirea globală a cuvintelor – Încercuiţi imaginile care ilustrează răspunsurile la ghicitorile spuse de mine. – Observaţi scrierea cuvintelor de sub fiecare imagine. – Găsiţi în grila de mai jos cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi-le!
• Pagina 25 – Numerele naturale în concentrul 1-5
– Coloraţi cu roşu vecinul mai mic al lui 2. Coloraţi cu verde vecinul mai mare al numărului 4. – Ajutaţi albina să aşeze polenul în fiecare cameră a fagurelui, în ordinea crescătoare a numerelor de la 1 la
5, pentru a ajunge din nou la floare. Coloraţi traseul cu galben. – Joc didactic La fabrica de bomboane cu miere (compunerea/ descompunerea unor mulţimi având cardinal
un număr de elemente mai mic decât 6).
• Pagina 26 – Recapitulare – Denumiţi obiectele/fiinţele ilustrate. – Uniţi cu o linie cuvintele care rimează. – Întregiţi desenul unind punctele de la 1 la 5. – Pălăria acestei ciuperci poate adăposti de soare,vânt sau ploaie mici insecte. Ce insecte credeţi că se pot
adăposti sub ciupercă? Desenaţi-le. Reprezentaţi prin desen un fenomen meteo care determină insectele să se ascundă (soare, ploaie, vânt).
– Vorbeşte despre tine: Tu cum te protejezi de soare, vânt, ploaie?
• Pagina 27 – Diferenţe – Priviţi cu atenţie cele două desene şi descoperiţi diferenţele! – Desenaţi cu carioca elementele care lipsesc şi tăiaţi cu o linie ceea ce este în plus (intrusul)!
• Pagina 28 – Emoţii – Descrieţi momentele din poveste din care fac parte ilustraţiile date. Cum credeţi că se simţea furnica în
fiecare moment prezentat? – Povesteşte despre tine: Când te simţi vesel, speriat, trist, uimit/surprins, fericit? – Redaţi prin desen situaţii de viaţă care v-au provocat anumite stări emoţionale asemănătoare cu ceea ce a
simţit furnica în momentele prezentate.
• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Ordonarea numerelor. – Jocuri cu numere de tipul „Ridică jetonul corespunzător numărului de obiecte dat!“, „Ridică jetonul cu
litera corespunzătoare sunetului cu care începe cuvântul rostit de mine!“ – Puzzle cu imagini care facilitează numărarea.
• Pagina 31 şi 32 cartonate – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Identificarea pe imagini a cuvintelor care încep/ conţin în interior/ se termină cu un sunet indicat. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente. – Joc de rol Invitaţie la masă (simularea unei conversaţii pe baza imaginii din cartea de joc cu litera F).
186
3. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „OPT ROŢI“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre anotimpul din poveste şi despre activităţile pe care le
desfăşoară OPT ROŢI.
• Paginile 2 şi 4 cartonate – Joc didactic: Ştim să circulăm? – Joc de rol: În parcare.
• Pagina 5 – Tabel: Graficul prietenilor – Mergeţi la colegi şi întrebaţi-i care sunt prietenii lor preferaţi. – Bifaţi în căsuţele corespunzătoare din tabel sau scrieţi iniţiala prenumelor colegilor; număraţi rezultatele
obţinute şi spuneţi ce observaţi. – Desenaţi în casete apoi număraţi: 2 colegi cu care vă jucaţi la şcoală, un joc preferat, 3 jucării preferate.
• Pagina 6 – Sunetul şi literele o şi O – Trasaţi linii între obiectele desenate şi literele iniţiale ale denumirii acestora. – Trasaţi literele mici din casetă. – Coloraţi imaginile care corespund unui cuvânt-etichetă dat/ a cărui denumire conţine litera (o). – Încercuiţi litera o din interiorul cuvintelor. – Trasaţi literele o şi O pe spaţiile date, cu diferite instrumente.
• Pagina 7 – „Ce s-ar întâmpla dacă...“ – Ajutaţi personajul principal din poveste să ajungă prin labirint la unul dintre prietenii săi. – Uniţi imaginile care reprezintă detalii mărite şi imaginile din care au fost decupate aceste detalii.
• Pagina 8 – Silabe – Denumiţi imaginile. – Câte silabe conţin cuvintele? Număraţi prin bătăi din palme. – Coloraţi folosind instrumentele preferate.
• Pagina 9 – Identificaţi prin încercuire cifra 0 din şirul de cifre. – Scrieţi pe contur, apoi liber, cifra 0, folosind instrumente diferite.
• Pagina 10 – Sunetul şi literele m şi M – Coloraţi toate literele care conţin cuvântul MAŞINI. – Priviţi imaginile şi denumiţi-le! – Găsiţi cât mai multe prenume care să înceapă cu sunetul m. – Coloraţi obiectul a cărui denumire începe cu sunetul m. – Încercuiţi literele m şi M din şirul de litere. – Scrieţi literele M şi m pe linia punctată, apoi liber.
• Pagina 11 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi. – Care ar putea fi cauzele care au dus la efectele observate? (A - deformare; B - rupere; C - spargere;
D - întindere) – Observaţi regula şi continuaţi şirul.
• Pagina 12 – Număraţi şi scrieţi pe etichetă numărul corespunzător mulţimii date. – Desenaţi în diagrama următoare, prin corespondenţă, tot atâtea elemente.
187
– Desenaţi în ultima diagramă o mulţime care are cu un element mai mult decât mulţimea dată. – Precizaţi care este poziţia maşinilor din parcare. – Completaţi prima casetă din josul paginii, cu cifra corespunzătoare numărului total de locuri de parcare. – Completaţi cea de-a doua casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri ocupate. – Completaţi cea de-a treia casetă cu cifra corespunzătoare numărului de locuri rămase libere.
• Pagina 13 – Linii şi puncte – Priviţi cu atenţie şi descrieţi tipurile de linii întâlnite în fotografie. – Desenaţi în chenarul liber un covoraş de maşină şi decoraţi-l cu ajutorul liniei şi al punctului.
• Pagina 14 – Sunetul şi literele s şi S – Denumiţi imaginile prezentate. – Precizaţi unde se află sunetul s – la începutul cuvântului sau la sfârşit. – Găsiţi alte cuvinte care să înceapă/ să conţină sunetul s. – Scrieţi literele lipsă. – Scrieţi literele S şi s pe linia punctată, apoi liber.
• Pagina 15 – Numărul şi cifra 6 – Număraţi copiii din imaginea de sus a paginii. – Desenaţi în diagrame tot atâtea elemente câte indică numerele date. – Scrieţi cifra 6 pe linia punctată, respectând sensul săgeţilor.
• Pagina 16 – Drumul către şcoală – Trasaţi drumul pe care credeţi că îl parcurge OPT ROŢI până la şcoală. – Prezentaţi elementele întâlnite pe drum, până la şcoală. – Indicaţi numărul de silabe pentru fiecare cuvânt, prin ridicarea unui număr corespunzător de creioane. – Completaţi rândurile cu elementele grafice indicate.
• Pagina 17 – Numărul şi cifra 7 – Număraţi maşinile din desenul din partea de sus a paginii. – Realizaţi corespondenţa între cele două mulţimi şi spuneţi ce observaţi. – Scrieţi cifra 7 pe linia punctată, folosind instrumente variate.
• Pagina 18 – Sunetul şi literele ş şi Ş – Observaţi forma literelor Ş şi ş. – Găsiţi asemănări şi deosebiri între literele Ş şi S. – Găsiţi drumul pe care trebuie să-l urmeze OPT ROŢI pentru a ajunge în livadă. – Încercuiţi literele Ş şi ş. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele ş şi Ş, cu diferite instrumente de scris.
• Pagina 19 – Joc cu tematică: Fructe – Treceţi pe la cât mai mulţi colegi şi întrebaţi-i ce fructe preferă. – Bifaţi în căsuţele corespunzătoare sau scrieţi iniţiala prenumelui. Număraţi rezultatele obţinute. Ce observaţi?
• Pagina 20 – Număraţi merele din coş. – Scrieţi pe etichetă cifra corespunzătoare numărului de mere. – Desenaţi în coş tot atâtea fructe (la alegerea învăţătorului) cât arată numărul. – Completaţi pe axă numerele lipsă. – Întregiţi desenul unind punctele în ordine, de la 1 la 7.
• Pagina 21 – Decupaţi jetoanele. – Lipiţi în mijlocul unei coli albe o maşinuţă de orice culoare, dar nu albă. – Lipiţi în partea de jos a paginii o betonieră şi două autoturisme. – Lipiţi în partea de sus a paginii un camion.
• Pagina 23 – Diferenţe – Găsiţi diferenţele. – Trasaţi conturul celor trei mijloace de transport. – Uniţi imaginile mijloacelor de transport cu imaginile mediului pe unde circulă (aer, apă, sol).
188
– Coloraţi mijlocul de transport preferat.
• Pagina 24 – Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb – Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb. – Număraţi elementele din desen: case, poduri, treceri de pietoni, copii, semafoare, clădiri. – Coloraţi corespunzător.
• Pagina 25 – OPT ROŢI şi elementele grafice – Ce a învăţat Opt Roţi în Şcoala Maşinuţelor? Oare a învăţat să scrie? – Trasaţi pe spaţiile punctate elementele grafice.
• Pagina 26 – Reconstituiţi maşina prin lipirea formelor geometrice în conturul dat. – Număraţi figurile geometrice de fiecare fel şi completaţi corespunzător în tabelul dat.
• Pagina 27 – Decupaţi după contur.
• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Joc de rol: Vrei să fii prietenul meu? – Jocuri de grup cu figurinele pe băţ confecţionate. – Cărţile de joc cu litere completează setul de cărţi asemănător din unităţile tematice Povestea celor zece
picături şi Întâmplări cu furnici.
• Paginile 31 şi 32 cartonate – Coloraţi cu carioca. – Decupaţi şi reconstituiţi imaginea povestind colegului despre ea.
4. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Degeţica“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea unor detalii din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul şi personajele. – Descrierea elementelor observate. – Repovestirea textului audiat. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului poveştii. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Asocierea unui mesaj oral cu imaginea potrivită. – Identificarea unor elemente de detaliu. – Schimbarea cursului poveştii, pornind de la momentul indicat de una dintre cărţile de joc. – Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare.
• Paginile 2 şi 4 cartonate (spatele cărţilor de joc) – Identificarea anotimpurilor reprezentate şi specificarea elementelor caracteristice. – Ordonarea anotimpurilor. – Asocierea cărţilor de joc cu imagini reprezentative pentru un anotimp cu numele acestuia şi lunile
componente. – Formularea de enunţuri pornind de la imagini. – Exprimarea unei păreri personale. (Exemplu: Anotimpul meu preferat este ... pentru că ...) – Numărarea elementelor desenate. Compararea mulţimilor – Joc LOTO în perechi. – Descrierea imaginilor folosind termeni care precizează poziţia spaţială a elementelor. – Ordonarea cărţilor de joc de la cele mai puţine la cele mai multe elemente sau invers. – Asocierea fiecărei cărţi de joc cu jetonul cu numărul corespunzător. – Numărarea unor elemente din imagini. – Formularea de probleme care se rezolvă prin adunare sau scădere.
189
– Identificarea culorilor specifice fiecărui anotimp. Asocierea fiecărui anotimp cu o anumită culoare. – Numirea şi ordonarea anotimpurilor şi a lunilor anului. – Identificarea prezenţei apei în natură sub diverse forme: nori, zăpadă, mare. – Identificarea unor fenomene ale naturii: ninsoarea. – Identificarea consecinţelor schimbării anotimpurilor asupra propriului corp.
Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate:
• Pagina 5 – Anotimpurile. Sortare după criterii date – Completaţi desenele cu ceea ce aţi putea vedea pe fereastră în fiecare anotimp. Povestiţi colegilor ce aţi
desenat. – Calendarul evenimentelor importante din luna decembrie – Încercuiţi pe calendarul din caiet zilele când
vin Moş Nicolae şi Moş Crăciun, când se serbează Crăciunul şi venirea Anului Nou etc; număraţi zilele încercuite.
– Încercuiţi ziua voastră de naştere/ alte evenimente importante pentru voi. – În ce lună aţi încercuit cele mai multe zile? Dar cele mai puţine? – În ce anotimp au avut loc cele mai plăcute evenimente pentru voi?
• Pagina 6 – Sunetul d, literele d şi D – Conturaţi literele de pe coperta cărţii. – Coloraţi literele d şi D de la titlu. – Completaţi desenul în care apare Degeţica, cu trei elemente semnificative din poveste. De ce aţi ales
aceste trei elemente? – Încercuiţi literele d, D în şirul literelor scrise cu fonturi diferite. Număraţi literele încercuite. – Completaţi fiecare cuvânt care conţine cu litera D. – Trasaţi literele d şi D pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 7 – Anotimpurile. Reguli de menţinere a sănătăţii – Uniţi numele fiecărui anotimp cu imaginea corespunzătoare/ cu hainele cele mai potrivite pentru acel
anotimp. – Formulaţi întrebări referitoare la conţinutul imaginilor. – Ce întrebări aţi pune dacă vreţi să primiţi răspunsul „Rândunica a îndrăgit-o pe Degeţica pentru că era
harnică şi bună.“? (Se dă răspunsul şi se solicită întrebarea.) – Coloraţi hainele pe care le purtaţi în anotimpul preferat. – Explicaţi colegului de ce alegeţi să purtaţi iarna fular; vara sandale; şapcă primăvara şi vara etc. – Joc: Cuvântul interzis – descrierea unui anotimp evitând folosirea numelui acestuia. Colegii trebuie să
ghicească despre ce anotimp este vorba.
• Pagina 8 – Elemente grafice – Ce observaţi pe această pagină? De ce credeţi că desenul nu este „terminat“? – Ce aţi putea desena? Ce instrumente v-ar plăcea să folosiţi? – Ce culori aţi vrea să folosiţi? De ce?
• Pagina 9 – Numărul şi cifra 8 – Număraţi elementele din imagine. – Găsiţi în imagine mulţimi cu tot atâtea elemente. – Încercuiţi, în tabel, cifra corespunzătoare numărului de elemente din imagine (sticle, boabe, castronaşe,
foi de hârtie). – Conturaţi cifra 8 pe linia punctată şi terminaţi rândul. – Creaţi un desen (amuzant) pornind de la cifra 8.
• Pagina 10 – Programul zilnic. Înregistrarea datelor în tabel – Ce activitate este reprezentată prin fiecare desen din tabelul-orar? – Ce activităţi desfăşuraţi în fiecare zi? Desenaţi. – Marcaţi prin semnul X ziua în care aveţi activitatea reprezentată prin desen. – Comparaţi orarul vostru cu cel al Ioanei. Care sunt activităţile comune? Ce activităţi aveţi în plus faţă de
Ioana?
190
• Pagina 11 – Sunetul t, literele t şi T – Coloraţi cu roşu litera mică de tipar şi cu verde litera mare de tipar. – Realizaţi o poveste pornind de la imaginea de toamnă. – Găsiţi în imagine elemente ale căror denumire conţine sunetul t. Arătaţi locul acestuia în cuvânt. – Încercuiţi litera T în cuvintele date. – Trasaţi conturul literelor. – Completaţi cuvintele cu litera T. Formulaţi enunţuri cu aceste cuvinte. Număraţi cuvintele din fiecare enunţ. – Creaţi o poveste în care să apară toate cele patru elemente desenate.
• Pagina 12 – Numărul şi cifra 9 – Număraţi elementele mulţimilor date. – Număraţi crescător şi descrescător. – În tabelul dat, desenaţi tot atâtea cerculeţe/ steluţe/ pătrăţele etc. Câte elemente are fiecare mulţime dată? – Încercuiţi cifra care arată numărul corect de elemente. – Trasaţi cifra 9 după model.
• Pagina 13 – Corpul omenesc. Utilitatea îmbrăcăminţii – Cum se numeşte fiecare parte a corpului omenesc? Care este rolul/rostul fiecărei părţi. – Desenaţi şi coloraţi obiecte de îmbrăcăminte potrivite pentru silueta din imagine. – Decupaţi îmbrăcămintea realizată şi „îmbrăcaţi“ silueta. Explicaţi de ce aţi ales aceste obiecte de
îmbrăcăminte.
• Pagina 14 – Sunetul ţ, literele Ţ şi ţ – Ce observaţi în imagine? Imaginaţi-vă un alt curs al poveştii pornind de la momentul prezentat în
imagine. – Numiţi obiectele şi fiinţele din imagine. Găsiţi acele elemente al căror nume începe cu sunetul ţ/ conţine
sunetul ţ. – Coloraţi literele Ţ şi ţ din titlu. – Încercuiţi literele ţ şi Ţ din şirurile date. – Completaţi cuvintele cu litera Ţ. Despărţiţi în silabe cuvintele. – Trasaţi literele pe spaţiul dat.
• Pagina 15 – Corpul omenesc. Simţurile – Uniţi fiecare parte a corpului cu denumirea acesteia. Care este rolul fiecărei părţi a corpului? – Uniţi fiecare element desenat cu organul de simţ care ne ajută să cunoaştem obiectul respectiv. Explicaţi
alegerea făcută. – Joc: Ghici, ce este? Fiecare copil se gândeşte la un lucru pe care îl descrie folosind însuşiri descoperite cu
ajutorul simţurilor. Ceilalţi copii trebuie să ghicească la ce obiect s-a gândit copilul care a făcut descrierea.
• Pagina 16 – Corpul omenesc. Simţurile. Apreciere globală. Sortarea şi clasificarea obiectelor – Experiment. Materiale necesare pentru fiecare copil: câte un pahar mat (de unică folosinţă) care conţine
câte 5-10 seminţe de floarea-soarelui, porumb, fasole; paharul este acoperit cu un capac din staniol, astfel încât să nu se vadă ce este înăuntru.
– Predicţii: Ce credeţi că se află în pahare? (Copiii nu au voie să atingă paharele.) – Mirosiţi şi încercaţi să ghiciţi ce aveţi în pahare. – Luaţi paharele în mână şi agitaţi-le. Ascultaţi sunetele produse. Ce credeţi că se află înăuntru? – Scoateţi capacul. Cine a fost cel mai aproape de răspunsul corect când a apreciat ce se află în pahar? Când
a fost mai uşor să daţi un răspuns despre conţinutul paharului? De ce? – Câte seminţe de floarea-soarelui/ porumb/ fasole credeţi că aveţi fiecare în pahar? Notaţi numărul apreciat
în coloana Înainte din tabelul din caiet. Număraţi seminţele din fiecare categorie şi notaţi răspunsul în ultima coloană. Comparaţi numărul estimat cu cel găsit prin numărare.
• Pagina 17 – Sunetul z, literele z şi Z – Descrieţi ceea ce vedeţi în imagine. Cum credeţi că se realizează schimbul dintre noapte şi zi? – Pronunţaţi sunetul z. Spuneţi cuvinte care încep cu sunetul z. – Coloraţi cu roşu litera z şi cu verde litera Z. – Încercuiţi litera Z din cuvintele date. – Trasaţi literele scrise punctat. – Desenaţi un om de zăpadă.
191
• Pagina 18 – Numărul 10 – Priviţi imaginea. Completaţi mulţimea bilelor verzi astfel încât să aibă tot atâtea elemente câte degete
aveţi la ambele mâini. – Desenaţi elementele mulţimilor. – Indicaţi numărul de elemente din fiecare mulţime. Comparaţi numărul elementelor. (Ex: Mulţimea cu cel
mai mare număr de elemente este mulţimea bomboanelor/ morcovilor. În mulţimea peştilor sunt tot atâtea elemente câte sunt în mulţimea elicopterelor. Mulţimea bomboanelor are cu un element mai mult decât mulţimea maşinuţelor etc.)
• Pagina 19 – Sunetele şi literele învăţate – Uniţi fiecare desen cu cuvântul potrivit scris în coloane. – Coloraţi desenele. – Încercuiţi literele învăţate, în cuvintele scrise sub imagini. – Câte silabe are fiecare cuvânt? Ridicaţi tot atâtea degete/ puneţi degetul pe nas când auziţi un cuvânt
format dintr-o silabă şi pe obraz când auziţi un cuvânt din două silabe. – Desenaţi tot atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul. – Uniţi fiecare cuvânt cu litera pe care o conţine (Z sau D).
• Paginile 20 şi 21 – Numărul 10: compunere, descompunere – Găsiţi în tabel imaginile animalelor care au fost personaje în povestea Degeţica. – Marcaţi cu X desenul care reprezintă fiinţa despre care vorbeşte ghicitoarea. – Scrieţi câte litere are fiecare cuvânt (pe prima linie a tabelului). – Scrieţi numărul de silabe al fiecărui cuvânt (pe a doua linie a tabelului). – Scrieţi numărul lipsă în şirul cifrelor date. – Coloraţi părţile corpului omizii după cum este indicat în tabelul din dreapta. Din câte elemente este
format corpul omizii în fiecare caz?
• Pagina 22 – Numerele de la 0 la 10. Pata de culoare – Conturaţi omul de zăpadă unind punctele în ordine crescătoare/ descrescătoare. – Decoraţi omul de zăpadă. – Joc: Dacă aş fi un om de zăpadă
• Pagina 23 – Sunetele şi literele învăţate – Descoperiţi în careul dat cuvintele scrise sub imagini. Coloraţi căsuţele fiecărui cuvânt.
• Pagina 24 – Numerele de la 0 la 10 Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb – Priviţi imaginea şi formulaţi enunţuri respectând următorul algoritm: Văd/ Observ, Mă gândesc, Mă întreb. – Număraţi elementele din desen. – Formulaţi şi rezolvaţi probleme de aflare a sumei/ diferenţei folosind elementele din imagine. – Completaţi tabelul cu numărul de elemente descoperit. – Adunaţi numărul degetelor indicate în desen. Scrieţi totalul în căsuţa corespunzătoare
• Pagina 25 – Coloraţi literele învăţate. – Decoraţi aripile fluturelui cu elemente grafice (linii şi puncte).
• Paginile 26 şi 27 – Decupaţi elementele colorate şi recompuneţi brăduţul conturat. Lipiţi bradul recompus pe pagina 26. – Notaţi în tabel câte elemente de fiecare fel au fost folosite la recompunerea brăduţului.
• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Realizarea şi completarea unei felicitări.
• Paginile 31 şi 32 cartonate – Decoraţi ciorapul lui Moş Nicolae. Folosiţi materiale şi tehnici la alegere (carioci sau acuarele, hârtie
glasată sau creponată etc.) – Decupaţi ciorapul.
192
5. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Jocuri şi jucării“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1-4 cartonate – Elemente de construcţie a comunicării: Cuvântul. Silaba. Decupare şi lipire. Numărare. Formularea de probleme. Utilizarea obiectelor electrocasnice.
– Decuparea cartonaşelor de pe foile cartonate – Aşezarea cartonaşelor conform firului logic al povestirii. Povestirea după imagini. – Alcătuirea de propoziţii pe baza imaginilor de pe cartonaşe. Despărţirea în silabe a unor cuvinte ca joc,
tenis, minge, jucător etc. – Reprezentarea simbolică a unor cuvinte/ silabe/ sunete referitoare la jocurile ilustrate în cartonaşe. – Joc: Eu spun una, tu spui mai multe (de exemplu: jucător – jucători etc.). – Identificarea sporturilor practicate de copii şi a unor reguli ale jocului. Formularea unor mesaje orale
având ca suport cartonaşele cu jocuri. – Numărarea cuburilor, cuierelor, copiilor din imagini. Recunoaşterea cifrelor din şotron. Citirea numerelor
de pe şotron. – Crearea unor probleme simple după imaginile cu copii. Formularea unor observaţii asupra mediului
apropiat folosind limbajul comun, reprezentări prin desene şi operatorii logici „şi“, „nu“ (observarea unor elemente de detaliu din desene).
– Identificarea unor aparate care utilizează electricitatea şi a unor reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice. Identificarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea.
– Jocuri de utilizare a banilor. – Identificarea culorilor în cartonaşele cu copii. – Decuparea şi lipirea omului de zăpadă. Numirea formelor geometrice folosite şi a culorilor acestora.
• Pagina 5 – Sunetul l, literele l şi L – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identi-
ficarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul l); realizarea corespondenţei ima-gine-cuvânt.
– Colorarea literelor l şi L din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul l se află în cuvântul ilustrat.
(exemplu: X
dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm
cercul cu cifra 4 pentru libelulă). – Încercuirea literelor l şi L din şirul de litere dat. – Desenarea literelor l şi L pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 6 – Sunetul b, literele b şi B – Colorarea literelor b şi B ce alcătuiesc titlul. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul b se află în cuvântul ilustrat. – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm
cercul cu cifra 1 pentru cub). – Încercuirea literelor b şi B din şirul de litere dat. – Trasarea literelor b şi B pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 7 – Sunetul e, şiterele e şi E – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; iden-
tificarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul e; realizarea corespondenţei imagine-cuvânt.
193
– Colorarea literelor e şi E din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul e se află în cuvântul ilustrat.
(exemplu: X
dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm
cercul cu cifra 3 pentru pepene). – Încercuirea literelor e şi E din şirul de litere dat. – Desenarea literelor e şi E pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 8 – Sunetul v, literele v şi V – Denumirea obiectelor ilustrate în caseta din dreapta titlului; despărţirea în silabe a acestor cuvinte; identi-
ficarea locului pe care îl ocupă în fiecare dintre aceste cuvinte sunetul v; realizarea corespondenţei imagine-cuvânt.
– Colorarea literelor v şi V din titlu. – Bifarea cu X a casetei corespunzătoare locului în care sunetul v se află în cuvântul ilustrat.
(exemplu: X
dacă sunetul se află la începutul cuvântului, X
dacă sunetul se află în interiorul cuvântului X
dacă sunetul se află la sfârşitul cuvântului) – Colorarea cercului cu cifra corespunzătoare numărului de silabe din fiecare cuvânt (de exemplu: colorăm
cercul cu cifra 2 pentru vacă). – Încercuirea literelor v şi V din şirul de litere dat. – Desenarea literelor v şi V pe spaţiile date cu diferite instrumente.
• Pagina 9 – Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. –) în rezolvarea de probleme
– Numărarea din tabel a roboţilor fiecărui copil şi colorarea în tabelul de jos a unui număr egal de căsuţe, pe verticală.
– Completarea cu numărul corespunzător în funcţie de forma robotului şi aflarea sumei/ diferenţei roboţilor.
• Pagina 10 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice
– Enumerarea unor aparate electrocasnice, electronice care funcţionează cu ajutorul electricităţii. Identi-ficarea activităţilor zilnice în care intervine electricitatea. Identificarea unor surse de electricitate (baterii, acumulatori) care asigură funcţionarea unor obiecte.
– Realizarea corespondenţei între aparat şi sursa de energie. – Cuvântul. Silaba. Formularea unor mesaje scurte pe baza imaginilor.
– Numirea fiecărui obiect. Despărţirea în silabe a cuvintelor care le denumesc. Formularea unor enunţuri simple despre utilitatea obiectelor din imagini.
• Pagina 11 – Numărare 0-10 – Numărarea jucăriilor de pe rafturile dulapului. Scrierea în casetă a numărului jucăriilor de acelaşi fel. – Poziţionarea unei jucării date în funcţie de alta. – Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii. – Desenarea pe o coală albă a jucăriei preferate/ dorite.
• Pagina 12 – Numărare 0-10 în ordine crescătoare şi descrescătoare – Completaţi casetele (pietrele) cu cifrele care lipsesc. – Număraţi oiţele. Număraţi căţeluşii. Câte animale sunt în imagine?
194
– Crearea/ rezolvarea unor probleme simple de aflare a sumei/ diferenţei pe baza imaginii (de exemplu: Câte păsări sunt pe cer, dacă erau 3 şi mai vin 2?).
• Pagina 13 – Formularea unor enunţuri – Formularea unor enunţuri pe baza imaginii date. Formularea unor întrebări pe baza imaginii
– Orientare spaţială şi localizări în spaţiu. Forme şi transfer de energie. Probleme simple de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport intuitiv
– Identificarea poziţiilor unor obiecte în raport cu altele. Repere/ direcţii în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical.
– Identificarea modalităţii de punere în mişcare a caruselului. – Crearea/ rezolvarea unor probleme pe baza imaginii. – Observarea unor elemente de detaliu din imaginile date şi stabilirea diferenţelor.
• Pagina 14 – Forme şi transfer de energie. Electricitate: aparate care utilizează electricitatea şi reguli de siguranţă în mânuirea aparatelor electrice
– Uniţi punctele în ordine crescătoare. Spuneţi ce aţi obţinut. Coloraţi desenul! – Trasaţi în eticheta din dreapta desenului atâtea liniuţe orizontale câte silabe are cuvântul veioză. – Identificaţi cifra corespunzătoare numărului de jucării de pe fiecare raft (trasaţi câte o linie de la fiecare
cifră la raftul care are tot atâtea jucării câte indică această cifră).
• Pagina 15 – Numărare 0-10 – Completarea tabelului cu numărul de corpuri geometrice utilizate de către fiecare copil în jocul său de
construcţii. – Găsirea drumului fiecărui şoricel şi completarea căsuţei cu cifra corespunzătoare de pe tricou.
– Acte de vorbire. A formula idei. Cuvinte și silabe – Formulare de propoziţii referitoare la acţiunile efectuate de către fiecare copil. Conversaţie despre locul
potrivit fiecărei jucării/ obiect, după folosirea ei/ lui. – Reprezentare simbolică în eticheta corespunzătoare fiecărei imagini a unei propoziţii, cuvinte şi sunete
componente.
• Pagina 16 – Litere mari şi mici – Încercuirea cu o culoare a literelor. – Stabilirea numărului de cuvinte (fără a fi citite neapărat) din propoziţiile date, pornind de la regula că
fiecare cuvânt este separat de celălalt printr-un spaţiu. Completarea casetelor cu numărul corespunzător cuvintelor.
– Reprezentarea grafică a cuvântului, silabelor, sunetelor. Identificarea unui sunet anume prin colorarea lui cu o culoare distinctivă.
– Numerele şi cifrele 0 -10 – Încercuirea cifrelor cu o altă culoare decât cea a literelor.
• Paginile 17-18 – Coloraţi floarea cum îţi place. Decupaţi-o. Scrieţi sau desenaţi ce vi se cere pe fiecare parte a plantei. Pe una dintre feţe copilul să scrie sau să deseneze:
� Pe floare: o bucurie recentă. � Pe o frunză: o dorinţă. � Pe a doua frunză: o zi de neuitat.
� Pe tulpină: locul preferat. � Pe rădăcină: un secret.
– Dacă aţi fi o floare, ce floare aţi fi? Desenaţi-o sau scrieţi-vă numele pe una dintre petale. Pe cealaltă faţă copilul să scrie sau să deseneze:
� Pe floare: în mijloc şi cu săgeţi spre fiecare petală: Ce îţi place să faci? � Pe o frunză: numele persoanelor dragi. � Pe a doua frunză: un obiect de care nu te desparţi niciodată. � Pe tulpină: Ce îţi place cel mai mult la tine? � Pe rădăcină: Ce ai vrea să ştie părinţii de la tine, dar n-ai avut curaj să le spui?
• Pagina 19 – Priviţi imaginile şi spuneţi care dintre copii se poartă frumos şi care nu. Coloraţi imaginea în care copilul
arată că este politicos, civilizat în fiecare dintre situaţiile date. – Când vorbiţi la telefon e bine să ţineţi seama de: � Convorbirea începe cu „Alo!“.
195
� Salută-l politicos pe cel cu care vorbeşti. Atenţie cine este la celălalt capăt al firului! � Adresează-te scurt, politicos şi la obiect. � Nu abuza de telefon! � Termină conversaţia cu urări de bine şi salut!
– Joc de rol: la telefon sau orice situaţie din imaginile date.
• Pagina 20
– Desenaţi în coloanele din stânga şi din dreapta numărul cerut de forme (în primul tabel – în prima coloană: acelaşi număr cu cel de jucării desenate, iar în ultima coloană: cu unu mai mult; în al doilea tabel – în prima coloană: cu unu mai puţin decât numărul de jucării desenate, iar în ultima coloană: acelaşi număr cu cel de jucării desenate).
• Pagina 21
– Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite cerinţelor.
� Culoarea preferată � Jocul preferat � Jucăria preferată � Animalul preferat
� Povestea preferată � Fructul preferat � Mâncarea preferată � Sportul preferat
Dacă vreţi puteţi lipi poza voastră pe corpul caracatiţei.
• Pagina 22
– Trasaţi conturul caracatiţei. Coloraţi-o cum vă place. Desenaţi, scrieţi sau decupaţi şi lipiţi imagini potrivite cerinţelor.
� Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt bunicii din partea mamei şi a tatălui. � Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi care sunt părinţii voştri. � Lipiţi/ desenaţi/ scrieţi cine sunteţi voi (şi fraţii/ surorile voastre).
• Pagina 23
– Coloraţi imaginile sau doar anumite elemente cerute. – Formulaţi propoziţii şi alcătuiţi schema lor.
• Pagina 24
– Clasificarea animalelor în funcţie de numărul de picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire. – Crearea/ rezolvarea unor probleme de adunare şi scădere după imaginile date.
• Pagina 25
– Continuaţi şirul, colorând bulinele pe care va sări fetiţa. – Coloraţi cu roşu distanţa cea mai scurtă, cu galben pe cea mai lungă şi cu albastru pe cea medie. – Încercuiţi maşina cu cele mai multe roţi. – Alegeţi din dreapta jucăria care continuă şirul.
• Pagina 26
– Priviţi cu atenţie racheta şi robotul. Numiţi formele geometrice din care sunt făcute. Număraţi formele geometrice şi treceţi în tabel numărul corespunzător.
• Paginile 27-28
– Decupaţi formele geometrice date. Orientaţi-vă după modelul dat şi lucraţi pe o foaie elemente din natură cu forme geometrice.
196
6. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Cum se fabrică“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre meseriile prezentate şi produsele obţinute.
• Paginile 2 şi 4 cartonate – Se decupează cărţile de joc. – Realizaţi corespondenţa între imagine şi obiectul de pe masă. – Formulaţi enunţuri în care să folosiţi aceste cuvinte. – Joc: Ghiceşte la ce aparat m-am gândit? (Sunt prezentate caracteristici, iar elevii trebuie să recunoască
aparatul ridicând cartea de joc corespunzătoare.) – Enumeraţi şi alte aparate care funcţionează cu ajutorul electricităţii. – Identificaţi acele activităţi zilnice în care avem nevoie de electricitate.
• Pagina 5 – Număraţi tacâmurile din cele două sertare şi scrieţi în tabel cifra corespunzătoare. – Comparaţi pe rând numărul de tacâmuri din cele două sertare: unde sunt mai multe, mai puţine, câte sunt
în plus, câte în minus. – Se citesc semnele grafice: + (plus), = (egal), – (minus).
• Pagina 6 – Încercuiţi hainele care s-ar potrivi personajului principal din poveste. Motivaţi. – Încercuiţi instrumentele folosite în confecţionarea hainelor şi denumiţi-le. – Despărţiţi cuvintele în silabe. – Discutaţi în perechi: Dacă aţi fi croitor/ croitoreasă, ce haine v-ar plăcea să creaţi? De ce? – Desenaţi după contur, apoi liber, cuvântul HAINE. – Încercuiţi litera h/ H din şirul de litere dat. – Desenaţi după contur litere H/ h de tipar.
• Paginile 7-8 – Observaţi imaginile şi spuneţi ce credeţi că reprezintă. De ce credeţi că obiectele desenate au ochi, nas,
gură? Ce ar putea povesti/ spune? Care obiect este vesel/ foarte vesel? De ce oare? Ce obiect este supărat? De ce oare?
– Coloraţi după cum doriţi obiectele desenate. – Decupaţi obiectele colorate sau rupeţi-le pe contur. – Lipiţi pe paie/ beţe de frigărui imaginile decupate/ rupte, pentru a obţine figurine pe băţ. – Creaţi scurte dialoguri/ poveşti cu figurinele pe băţ. Puteţi lucra în perechi sau în grupuri mici. Prezentaţi
povestea creată întregii clase.
• Pagina 9 – Număraţi cuburile şi descoperiţi numărul ce ar trebui scris în fiecare casetă. – Număraţi şi scrieţi numerele de la 10 la 20. – Observaţi calendarul lunii februarie 2014 şi spuneţi ce vecini ar trebui scrişi în căsuţele goale. – Câte zile are luna februarie 2014? În ce zile este sâmbătă? Dar duminică? Câte zile de miercuri sunt în
luna respectivă? Dar zile de joi? Câţi copii din clasa noastră sunt născuţi în luna februarie?
197
• Pagina 10 – Număraţi cărţile aşezate pe raft în picioare şi culcat. – Observaţi desenul şi completaţi enunţurile: Cineva a mai pus două cărţi pe raft şi atunci sunt.../ Cineva
doreşte să ia două cărţi de pe raft şi atunci rămân.... – Completaţi operaţiile corespunzătoare cu numerele corecte. – Număraţi cărţile albastre desenate în cazul A şi în cazul B. Spuneţi ce observaţi. – Priviţi imaginile şi spuneţi câte cărţi sunt în afara dulapului şi câte înăuntru, dacă numărul total de cărţi
este 20?
• Pagina 11 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Coloraţi literele g/ G. – Desenaţi după contur cuvântul LINGURI. – Recunoaşteţi literele scrise în interiorul chenarului. Încercuiţi şi coloraţi toate literele care formează
cuvântul LINGURI. – Încercuiţi literele g/ G din şirul de litere dat. – Completaţi spaţiul cu litera corespunzătoare pentru a obţine cuvintele complete. – Despărţiţi cuvintele în silabe. Ridicaţi tot atâtea degete câte silabe are cuvântul. – Imaginile desenate vă amintesc de ceva anume? (o poveste citită/ascultată, o întâmplare trăită, un film de
desen animat văzut) Povestiţi colegilor despre acest lucru. – Desenaţi după contur, apoi liber, literele G/ g.
• Pagina 12 – Număraţi separat lingurile, furculiţele, cuţitele, linguriţele şi completaţi în prima coloană a tabelului cifra
corespunzătoare. – Exerciţii de comparare: Cu cât sunt mai multe linguri decât cuţite? Mai puţine... decât... (se completează
cifra în cea de-a doua coloană). – La ce folosim lingura? Dar furculiţa? Ce ştiţi despre cuţite? De ce linguriţa este mai mică decât lingura? – Efectuaţi operaţiile date.
• Pagina 13 – Formulaţi întrebări şi răspunsuri despre obiectele din imagini. – Discuţii despre materialul din care sunt confecţionate obiectele prezentate. – Desenaţi cuvintele după contur. – Desenaţi obiectele după contur. – Completaţi şirul respectând regula. Creaţi şi voi alte şiruri respectând anumite reguli care ţin de formă,
culoare, număr etc.
• Pagina 14 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Discuţii pe baza imaginilor: mărimea, forma, culoarea obiectelor. – Comparaţi două telefoane folosind o diagramă Venn (prin desenarea elementelor componente). – Ordonaţi prin numerotare imaginile în funcţie de momentul apariţiei telefonului. – Scrieţi un număr de telefon format din 9 cifre, pe care vi-l doriţi. – Scrieţi un număr de telefon din viitor: format din 4 cifre şi 5 litere combinate între ele (se pot face şi alte
combinaţii). – Desenaţi în casetă telefonul pe care vi l-aţi dori. Prezentaţi-l colegilor explicând facilităţile lui (ce ştie să
facă).
• Pagina 15 – Identificaţi figurile geometrice. – Ajutaţi-l pe Horia să traseze conturul figurilor geometrice. – Ajutaţi-l pe Horia să contureze desenul şi să-l coloreze. Dacă ar trebui să desenăm floarea obţinută
folosind doar figuri geometrice, cum ar arăta ea? Faceţi mai multe încercări alături de desenul dat.
198
• Pagina 16 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Ce ştiţi despre făină? Cum se obţine şi la ce foloseşte? Cum se
poate ambala? – Discuţii pe baza cifrelor scrise pe pachetele din chenar. Exerciţii de comparaţie. Probleme simple: Dacă
aş vrea să cumpăr de la magazin 15 kg de făină, pentru ce variante de ambalare aş putea opta? – Rezolvarea unor exerciţii de adunare şi scădere pe baza imaginii. – Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte. – Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt k/ K. – Desenaţi după contur apoi liber literele k/ K. – Obiectele desenate în casete vă aduc aminte de ceva anume? (un obiect drag, o întâmplare, o poveste, un
film văzut) Povestiţi în perechi despre asta.
• Pagina 17 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Decoraţi obiectele conturate folosind tot atâtea figuri geometrice câte sunt indicate sub fiecare desen în
parte. – Coloraţi doar imaginea care vă place şi care vă aduce aminte de ceva. Prezentaţi alegerea colegului de
bancă şi motivaţi.
• Pagina 18 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. – Stabiliţi corespondenţa între imagine şi anotimpul cu care credeţi că are o legătură. Motivaţi alegerea. – Discuţii referitoare la: părţile plantei, unde trăieşte barza, ce facem când plouă, ai cui sunt puii, câţi pui
sunt etc. – Despărţiţi cuvintele în silabe. Indicaţi câte silabe are fiecare cuvânt prin bătaie din palme. – Transcrieţi invers, pe spaţiul punctat, cuvintele date. Ce credeţi că denumesc? – Priviţi desenul (Mandala) şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de lalele din interiorul cercului/ din
exteriorul lui. – Comparaţi: câte frunze mari/ câte frunze mici sunt? – Coloraţi mandala. – Realizaţi propria mandala cu elemente care credeţi voi că sunt legate de primăvară.
• Pagina 19 – Coloraţi literele j/ J. – Desenaţi în casetă obiecte al căror nume conţin sunetul j. – Completaţi cuvintele cu litera care lipseşte. – Localizaţi în cuvânt litera completată. – Despărţiţi în silabe şi număraţi silabele prin bătaie din palme. – Încercuiţi literele j/ J din şirul de litere dat. – Desenaţi după contur apoi liber litera j/ J. – Alegeţi un desen de pe pagină şi povestiţi-i colegului de ce vă place desenul.
• Pagina 20 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde ar putea fi obiectele desenate? Vă plac jocurile de
construcţii? De ce? Ce anume construiţi de obicei? – Identificaţi şi spuneţi câte corpuri de acelaşi fel sunt. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii. – Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. – Decoraţi/ coloraţi feţele cuburilor la alegere.
• Pagina 21 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce observaţi. Unde credeţi că ar putea fi atâtea sfere la un loc? – Număraţi corpurile de acelaşi fel. Completaţi numărul lor în partea de jos a paginii. – Conturaţi corpul geometric din centrul imaginii. – Desenaţi pe feţele sferelor imagini la alegere.
• Pagina 22 – Numiţi poziţia pe care o ocupă figurile geometrice în careu, indicând numărul şi litera. – Utilizaţi figuri geometrice în realizarea unui desen la alegere.
199
• Paginile 23 şi 24 – Decupaţi simbolurile de primăvară date (fie pe cerc, fie pe contur). Decupaţi fâşiile de hârtie colorată. – Confecţionaţi scara pisicii din fâşiile decupate. – Lipiţi pe cârlig unul dinntre capetele scării pisicii, iar deasupra celuilalt capăt elementul decupat. Veţi
obţine un mărţişor pe cârlig pe care-l puteţi dărui unei persoane dragi. Ce ştiţi despre mărţişor?
• Pagina 25 – Conturaţi şi coloraţi figurile geometrice în careu, respectând poziţiile date.
• Pagina 26 – Alcătuiţi probleme simple pornind de la imaginile date în casete. Ce ştiţi despre pâine, covrigi şi chifle?
Cum se fabrică? Care este diferenţa dintre ele?
• Pagina 27 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce observaţi. Discuţii pe baza imaginilor – distincţia între sunete şi zgomote. – Realizarea de predicţii pe baza imaginilor A şi B: De ce credeţi că fata şi-a pus mâinile la urechi? Ce
credeţi că ascultă băiatul? De unde ştiţi?
• Pagina 28 – Compuneţi şi rezolvaţi probleme simple pe baza imaginilor date. – Realizaţi un colaj pe baza căruia poate fi compusă o problemă.
• Paginile 29 şi 30 – Decupaţi fluturele după contur. Pliaţi după linia punctată. Lipiţi pe pai. – Decupaţi jetoanele cu litere. (Acestea pot fi decupate în activităţi anterioare pentru a putea fi utilizate
pentru predare-învăţare sau la finalul unităţii tematice pentru exerciţii de consolidare.)
• Paginile 31 şi 32 – Decupaţi cărţile de joc. – Joc: Continuă povestea (Drumul cărţii: în perechi, copiii aşază cărţile aleator în mână, cu faţa spre ei.
Fiecare trage de la partener o carte şi formulează 1-2 enunţuri despre acţiunea care urmează sau despre acţiunea de dinainte).
– Jocul continuă cu Drumul pâinii.
7. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „De la Pământ la Soare“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii şi personajele. – Se descriu elementele observate; repovestire cu sprijinul învăţătorului. – Se decupează cărţile de joc cu imaginile din poveste. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Prezentarea unui moment preferat din poveste pe baza cărţilor de joc.
• Paginile cartonate 2 şi 4 – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente a căror denumire începe cu o literă indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte Pământul, Soarele şi Luna.
• Pagina 5 – Observarea imaginilor de pe pagină şi numărarea cuburilor colorate din fiecare grup. – Identificarea cardinalului fiecărei mulţimi. – „Citirea“ foii de calendar pentru luna martie; încercuirea zilei şi a săptămânii curente. – Identificarea vecinilor numerelor date/ a numărului aflat între două numere date.
• Pagina 6 – Povestire după imagini: „Petru construieşte un robot“ (activitate frontală). – Identificarea numerelor care apar în imagini; numărarea elementelor din imagine.
200
– Realizarea unui bilet prin care să transmită o rugăminte, folosind desene, cuvinte şi/ sau simboluri.
• Pagina 7 – Joc: Să ne imaginăm – crearea de scurte „poveşti“ despre personajele care apar în imagine. – Observarea şi numărarea elementelor din imagine. Completarea tabelului cu numărul elementelor. – Conturarea imaginii prin unirea punctelor corespunzătoare numerelor de la 0 la 31; colorarea imaginii
obţinute. – Identificarea în careu a „drumului“ de la 0 la 31 şi colorarea casetelor care îl formează. – Crearea şi rezolvarea de probleme de adunare şi scădere cu 1-5 unităţi, pe baza imaginii.
• Pagina 8 – Discuţii despre România şi identificarea acesteia pe harta lumii şi pe globul pământesc. – Observarea şi discutarea hărţii. – Identificarea şi intuirea literei  (â). – Pronunţarea unor cuvinte în componenţa cărora intră sunetul  şi observarea poziţiei şi scrierea acestuia
(în interiorul cuvântului). – Transcrierea cuvântului ROMÂNIA. – Trasarea literelor  şi â.
• Pagina 9 – Discuţii despre cum ne apărăm sănătatea, regulile de igienă. – Denumirea şi identificarea obiectelor din imagini. – Încercuirea obiectelor pe care le foloseşte medicul. – Colorarea desenelor.
• Pagina 10 – Numărarea obiectelor utilizate din cutia de prim-ajutor; clasificarea acestora pe categorii (medicamente,
instrumente). – Trasarea, pe panoul din imagine, a unor litere de diferite dimensiuni. – Colorarea obiectelor ce pot fi găsite într-un cabinet medical.
• Pagina 11 – Povestire după imaginea de la pagina 11 din caietul de lucru. – Numărarea elementelor din imagine şi asocierea jetoanelor cu numărul corespunzător. Ordonarea
jetoanelor cu numere crescător/ descrescător. – Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere pe baza imaginilor. – Scrierea operaţiilor corespunzătoare rezolvărilor.
• Pagina 12 – Identificarea formelor sub care se găseşte apa în natură. – Formularea unor propoziţii folosind cuvintele: nori, ploaie, apă. – Predicţii : Ce s-ar întâmpla dacă... (exemplu: apa mărilor nu s-ar evapora, nu ar mai ploua etc.). – Colorarea imaginii.
• Pagina 13 – Crearea unei povestiri pe baza imaginii. – Selectarea cuvintelor care încep cu sunetul î. – Intuirea literelor Î şi î, precum şi scrierea lor. – Observarea cuvintelor care conţin literele Î şi î. – Dialoguri în perechi despre apă/ ploaie (cum apar picăturile de ploaie, de ce este importantă ploaia, alte
tipuri de precipitaţii).
• Pagina 14 – Discuţii referitoare la condiţiile de viaţă necesare plantelor şi animalelor. – Conturarea obiectelor desenate punctat în imagine. – Colorarea uneltelor desenate. – Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: greblă, stropitoare, cazma, foarfecă. – Scrierea în dreptunghiurile libere a cuvintelor ce însoţesc imaginile.
201
• Pagina 15 – Realizarea unor scurte povestiri pe baza imaginilor. – Discuţii despre modul de folosire al uneltelor de grădinărit. – Crearea şi rezolvarea de probleme cu adunări şi scăderi pe baza imaginilor.
• Pagina 16 – Reproducerea cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti. – Crearea unei povestiri e baza imaginii. – Scrierea prin „fotografiere“ a cuvintelor care denumesc cele trei corpuri cereşti. – Despărţire în silabe, identificarea sunetului iniţial şi al celui final. – Completarea (adăugarea de elemente) şi colorarea imaginii.
• Pagina 17 – Descoperirea elementelor din desen care sunt greşit introduse. Joc: Ce nu se potriveşte? – Discuţii despre mediul în care trăiesc animalele reprezentate în desen. – Colorarea desenului. – Formularea unor propoziţii folosind cuvinte ca: urs, cămilă, vulpe. – Copierea cuvintelor de sub imagini. – Despărţirea cuvintelor în silabe, identificarea sunetului iniţial şi a celui final.
• Pagina 18 – Decorarea iei şi a lingurii de lemn cu diferite elemente grafice la alegere.
• Pagina 19 – Decorarea costumelor populare cu elemente grafice. – Descrierea costumelor realizate. – Scrierea denumirii localităţii şi a ţării.
• Pagina 20 – Observarea modelului realizat pe primul ou de pe pagină şi identificarea elementelor grafice folosite. – Trasarea elementelor grafice de pe primul ou. – Completarea modelelor de pe următoarele patru ouă. – Realizarea unui model propriu pe ultimul ou.
• Pagina 21 – Realizarea unei povestiri pe baza imaginii; stabilirea unui titlu potrivit. – Rezolvarea de probleme cu adunare şi scădere, utilizând elemente din imagine şi obiecte concrete. – Transcrierea urărilor de Paşti.
• Pagina 22 – Găsirea drumului corect prin labirint: Ajută fetiţa să ajungă la cei doi iepuraşi! – Numărarea simbolurilor de pe pagină şi gruparea lor. – Reconstituirea mesajului transmis prin simbolurile neconvenţionale. – Realizarea unui model repetitiv folosind simbolurile date în tabel.
• Pagina 23 – Realizarea desenelor pe pătrăţele. – Rezolvarea adunărilor şi scăderilor cu suport intuitiv în imaginile prezentate. – Crearea unor probleme pornind de la operaţiile efectuate.
• Pagina 24 – Descoperirea şi numirea obiectelor din clasă care seamănă cu un cub sau cu o sferă/ al căror contur este
un pătrat/ un dreptunghi/ un triunghi/ un cerc. – Identificarea şi asocierea desenelor ce reprezintă obiecte cu desenele ce reprezinte corpuri geometrice
(prin trasare cu o linie). – Numărarea corpurilor geometrice din desen şi completarea tabelului cu numerele corespunzătoare.
• Pagina 25 – Asocierea imaginii florilor şi arborilor cu umbrele corespunzătoare. – Crearea de dialoguri între elemente ale naturii: floare – arbore; palmier – stejar; narcisă – rândunică etc.
Colorarea florilor reprezentate în partea de jos a paginii.
202
– Transcrierea numelor florilor.
• Pagina 26 – Realizarea desenului pe reţeaua de puncte. – Completarea desenului cu alte elemente.
• Pagina 27 – Completarea rebusului. – Despărţirea cuvintelor în silabe. – Găsirea părţii de coajă corespunzătoare spărturii din ou; colorarea corespunzătoare a fragmentului
identificat.
• Pagina 28 – Recunoaşterea şi denumirea obiectelor desenate şi notarea literei iniţiale a fiecărui cuvânt în caseta sa. – Completarea casetelor mici din josul paginii cu literele descoperite, în ordinea în care apar pe pagină. – Recunoaşterea mesajului format din literele transcrise.
• Paginile 29 şi 30 cartonate – Decuparea jetoanelor. – Jocuri puzzle.
• Pagina 31 şi 32 cartonate – Realizarea suportului de ouă. Etape: decupare, tăierea fantei, îmbinare; lipirea urechilor iepuraşului pe un
ou.
8. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Aventurile familiei Cangur“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Se identifică momentele poveştii. – Se descriu elementele observate. – Se decupează cărţile de joc din poveste. – Se repovesteşte prin ordonarea cărţilor de joc. – Se formulează întrebări şi răspunsuri despre personajele din poveste şi întâmplările prin care acestea trec.
• Paginile 2 şi 4 cartonate – Joc didactic: Ştim să circulăm? – Formulare de enunţuri de tipul: Acesta este.... Cu el pot merge pe...
• Pagina 5 – Formulaţi un enunţ de tipul: Mi-aş dori să fiu ... (un animal) pentru că... – Scrieţi cifra corespunzătoare numărului total de ursuleţi, pinguini. – Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei mulţimi (a urşilor); cifra corespunzătoare numărului total. – Completează casetele cu semnul grafic „+“.
• Pagina 6 – Decoraţi Invitaţia. – Precizaţi cui îi este adresată; cu ce prilej.
• Pagina 7 – Repovestirea Aventurilor familiei Cangur pe baza cărţilor de joc. – Realizaţi corespondenţa între fiecare obiect desenat şi litera iniţială a numelui acestuia. – Încercuiţi literele x şi X. – Completaţi cuvântul cu litera care lipseşte. – Despărţiţi în silabe fiecare cuvânt; precizaţi numărul silabelor. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele x şi X.
203
• Pagina 8 – Realizaţi corespondenţa între imaginea din centru şi cuvintele care indică părţile componente ale
corpului; imaginea din centru şi cea care corespunde mediului de viaţă. – Coloraţi corespunzător ursul. – Realizaţi corespondenţa între imaginea care reprezintă ursul brun/ ursul polar şi imaginile care reprezintă
hrana fiecăruia dintre ei. – Prezentaţi imaginile.
• Pagina 9 – Identificaţi (prin asociere) cuvintele scrise sub fiecare imagine. – Despărţiţi cuvintele în silabe; precizaţi numărul acestora. – Transcrieţi cu litere de tipar cuvintele date. – Coloraţi imaginile.
• Pagina 10 – Completaţi prin numărare cifrele corespunzătoare operaţiei de scădere. – Scrieţi pe contur apoi liber semnul grafic „–“. – Formulaţi întrebări pe baza imaginilor. (Câte vagoane au rămas? Câte vagoane s-au desprins? Câte au
fost? Câte baloane au rămas în lăbuţa cangurului? etc.)
• Pagina 11 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri). – Identificaţi personajul care îşi poartă numele. – Identificaţi sunetul cu care începe cuvântul YOYO. – Despărţiţi cuvântul în silabe. – Coloraţi literele y/ Y din cuvintele date. – Realizaţi corespondenţa între personaje şi numele lor. – Încercuiţi literele y/ Y din casetă. – Tăiaţi cu o linie oblică toate literele care nu sunt y/ Y din şirul dat. – Scrieţi pe contur, apoi liber, literele y şi Y.
• Pagina 12 – Priviţi imaginile şi spuneţi ce vedeţi (formulare de întrebări şi răspunsuri). – Ordonaţi prin numerotare de la 1 la 6 momentele din programul puiului de cangur. – Coloraţi imaginea în care credeţi că puiul se simte mai bine.
• Pagina 13 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Scrieţi cifrele corespunzătoare numărului de jucării din cameră. – Rezolvarea de probleme (formulate pe baza imaginii) de tipul: Pe raftul de sus sunt 11 canguri, pe masă
sunt 2 canguri. Câţi canguri sunt în cameră? – Identificarea poziţiei spaţiale. – Identificarea prin încercuire a mărimii obiectelor. – Desenaţi jucăria pe care doriţi să o aveţi şi voi.
• Pagina 14 – Priviţi imaginea şi spuneţi ce vedeţi. – Identificaţi literele scrise pe baloane. – Coloraţi litera nouă. – Coloraţi cu roşu balonul care se ridică primul; cu verde pe cel care se ridică al doilea. – Identificarea poziţiei spaţiale (puiul faţă de....; casa faţă de....). – Scrieţi în spaţiul gol din dreapta cuvintele care indică numărul baloanelor (TREI), numărul puilor de
cangur (UNU). – Încercuiţi în careu literele w şi W. – Tăiaţi cu o linie oblică din şirul de litere pe acelea care nu sunt w şi W. – Scrieţi după contur, apoi liber, literele w şi W.
204
• Pagina 15 – Completaţi rebusul. – Despărţiţi în silabe cuvintele; indicaţi numărul de silabe şi sunetul iniţial. – Alcătuiţi enunţuri cu fiecare cuvânt. – Identificaţi formele geometrice din fişa de lucru. – Completaţi şirul respectând regula. – Coloraţi cu roşu triunghiurile, cu albastru pătratele, cu o culoare la alegere cercurile. – Transformaţi prin desen una dintre figurile geometrice într-un personaj.
• Pagina 16 – Desenaţi în jurul ursuleţului elemente ce reprezintă mediul lui de viaţă. – Scrieţi pe spaţiul liniat cuvinte ce reprezintă elementele desenate. – Desenaţi încă 3 borcane cu miere/ eliminaţi prin tăiere, cu o linie oblică, 4 copaci. Rezolvarea de
probleme pe baza imaginilor.
• Pagina 17 – Completaţi cele patru piese de puzzle astfel: desenaţi familia şi scrieţi cifra corespunzătoare numărului de
persoane; desenaţi locul unde vă place să mergeţi cu familia şi scrieţi cuvântul corespunzător; desenaţi jocul preferat, desenaţi pe cei mai buni prieteni şi scrieţi câţi aveţi.
– Desenaţi ce v-a plăcut în vizita voastră prin localitatea unde se află şcoala.
• Pagina 18 – Ordonaţi prin numerotare animalele în funcţie de înălţime. – Denumiţi părţile necolorate ale corpurilor animalelor; coloraţi-le corespunzător.
• Pagina 19 – Identificaţi părţile componente ale corpului girafei. – Scrieţi cifra corespunzătoare fiecărei părţi a corpului. – Completaţi desenul cu elementele lipsă: pete şi coamă cu ajutorul hârtiei şi firelor de aţă.
• Pagina 20 – Scrieţi pe etichete numele personajelor din poveste. – Joc: Cheia potrivită – observaţi forma şi dimensiunea cheilor şi încercuiţi-le pe cele identice cu cheia
dată. – Completaţi vecinii numerelor lipsă din seriile lacunare.
• Pagina 21 – Identificaţi sunetele iniţiale şi pe cele finale ale cuvintelor care denumesc imaginile. – Scrieţi în primele trei casete literele iniţiale ale cuvintelor ce reprezintă imaginile. – Scrieţi în ultimele două casete literele finale ale cuvintelor care reprezintă imaginile. – Citiţi cuvântul descoperit. – Desenaţi în chenarul din dreapta cu ajutorul liniei şi punctului cadoul primit de cangur din partea ursului. – Completaţi şirurile respectând regula. – Număraţi elementele şi scrieţi cifra corespunzătoare.
• Pagina 22 – Completaţi traseele respectând indicaţiile: primul pinguin la primul peşte cu culoarea roşu... – Număraţi elementele şi coloraţi tot atâtea casete. – Scrieţi cifra corespunzătoare numărului de elemente.
• Pagina 23 – Identificaţi profesiile şi realizaţi corespondenţa. – Despărţiţi cuvintele în silabe; identificaţi sunetul iniţial, apoi cel final. – Coloraţi tot atâtea cercuri câte silabe are cuvântul. – În perechi: Povesteşte colegului cât mai multe despre un lucru/ fiinţă din fişă.
• Pagina 24 – Formulaţi enunţuri pe baza imaginilor. – Ordonaţi momentele cu cifre de la unu la patru. – Coloraţi o imagine la alegere – motivaţi.
205
– Joc de rol: Ce crezi că scrie în scrisoarea primită de cangur? – Rezolvaţi probleme pe baza imaginii.
• Pagina 25 – Comparaţi greutatea obiectelor şi marcaţi pe cele uşoare cu o săgeată îndreptată în sus, iar pe cele grele
cu o săgeată îndreptată în jos. – Completaţi desenul astfel încât greutăţile să fie egale.
• Pagina 26 – Număraţi din doi în doi (coloraţi fiecare al doilea peşte). – Formulaţi întrebări de tipul: Câţi peşti ai colorat pe primul traseu/dar pe al treilea? Câţi peşti au rămas
necoloraţi pe primul traseu? Care sunt mai mulţi: cei coloraţi sau cei necoloraţi? – Ajutaţi pinguinul să găsească drumul de pe care poate aduna cât mai mulţi peşti. – Uniţi în ordine punctele de la 1 la 28 şi veţi vedea unde stă pinguinul.
• Pagina 27 – Găseşte diferenţele. – Poziţionarea obiectelor/fiinţelor faţă de un reper dat. – Recunoaştere diferitelor tipuri de linii şi puncte.
• Pagina 28 – Realizaţi un desen care să arate o stare (bucurie, tristeţe) pe care aţi avut-o alături de un prieten. – Identificaţi ce reprezintă imaginile. – Despărţiţi cuvintele în silabe; ridicaţi tot atâtea degete câte silabe sunt. – Identificaţi sunetul iniţial al fiecărui cuvânt. – Scrieţi litera corespunzătoare.
• Paginile 29-30 – Decupaţi INVITAŢIA. – Decoraţi invitaţia cu elemente grafice pe care le cunoaşteţi. – Scrieţi pe spaţiul liniat câteva cuvinte destinatarului. – Realizaţi un desen care să reprezinte motivul invitaţiei.
• Paginile 31-32 – Decupaţi jetoanele. – Puneţi în corespondenţă imaginile cu denumirea scrisă a acestora. – Număraţi cuvintele din enunţuri; bateţi din palme de tot atâtea ori. – Ridicaţi jetonul care conţine un cuvânt cu două silabe, cu o silabă...
9. Exemple de utilizare a caietului de lucru pentru unitatea tematică „Carnavalul diversităţii“
Activităţi de învăţare propuse, folosind cărţile de joc şi jetoanele de pe paginile cartonate:
• Paginile 1 şi 3 cartonate – Identificarea pe imagini a unor informaţii variate din povestea audiată: momentele poveştii, locul, timpul
şi personajele. – Descrierea elementelor observate/ indicate. – Repovestirea textului audiat cu sprijinul învăţătorului/ colegilor. – Decuparea cărţilor de joc cu imaginile din poveste. – Ordonarea cărţilor de joc conform firului povestirii. – Asocierea unui mesaj oral audiat cu imaginea potrivită. – Sesizarea modificărilor făcute de colegul de bancă în ordonarea cărţilor de joc în raport cu firul poveştii
Carnavalul diversităţii. – Crearea unei poveşti, pornind de la una dintre cărţile de joc. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăsesc elemente ale căror denumiri încep cu un anumit sunet/o literă
indicată. – Selectarea cărţilor de joc în care se regăseşte un număr indicat de elemente.
206
– Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare.
• Paginile 2, 4, 31 şi 32 cartonate – Identificarea imaginilor reprezentând meserii descrise verbal de către învăţător. – Participarea la jocuri de rol: „La doctor”, „La brutărie”, „La poştă”, „La magazin”, „La restaurant” etc. – Formularea de enunţuri de tipul „Dacă..., atunci...” pe baza imaginilor din cărţile de joc, în vederea
realizării corespondenţei „loc de muncă – ocupaţie” (Exemplu: Dacă intru într-un spital, atunci voi întâlni un medic).
– Sortarea cărţilor de joc pe diverse categorii: locuri de muncă/ ocupaţii/ instrumente de lucru. (activitate în perechi)
– Gruparea cărţilor de joc pentru a crea serii de elemente ordonate logic: loc de muncă – meserie – instrument de lucru.
– Observarea elementelor de limbaj plastic: linie, punct, pată de culoare. – Sortarea/ gruparea cărţilor de joc după categoria din care fac parte elementele reprezentate (instituţii,
meserii, instrumente de lucru). – Decuparea măştii de carnaval, lipirea pe o laterală a acesteia a unui beţişor.
• Paginile cartonate 29 şi 30 (jetoane cu fenomene ale naturii, pe verso figuri geometrice şi culori) – Confecţionarea unui calendar prin decuparea după contur. – Scrierea pe calendarul „blank” a numerelor de la 1 la 30/ 31 conform lunilor mai şi iunie din anul în curs. – Desenarea în căsuţele alocate zilelor din lună a unor simboluri corespunzătoare vremii din data
respectivă.
Exemple de formulare a sarcinilor de lucru pentru exerciţiile de pe paginile necartonate:
• Pagina 5 – Numerele naturale în concentrul 0-31. Formularea de propoziţii cu suport intuitiv – Discuţii despre locul în care se află copiii din imagine. – Lectură după imagine pentru identificarea regulilor ce trebuie respectate în pădure, despre jocurile ce pot
fi practicate în pădure. – Formularea de răspunsuri care necesită numărarea elementelor sugerate în enunţul întrebării (Exemplu:
Câţi copii se joacă în cerc?). – Recunoaşterea cifrei corespunzătoare numărului de elemente indicate (Colorează cu roşu caseta care îţi
indică numărul copiilor care adună flori!, Colorează cu galben caseta care îţi indică numărul copiilor care se joacă în cerc!, Colorează cu verde caseta care îţi indică numărul florilor! etc.).
– Completarea imaginii cu diverse elemente indicate (păsări, animale şi insecte ce pot fi întâlnite în zăvoi/ pădure): Tot atâţia fluturi câţi copii sunt în zăvoi; Ciuperci, cu cinci mai mult decât numărul florilor; Albine, cu cinci mai puţin decât numărul copiilor din cerc etc.
– Compunerea/ descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31.
• Pagina 6 – Descompunerea numerelor din concentrul 0-31 – Descompunerea unor mulţimi având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 31 prin colorarea
diferită a elementelor (ex: Coloraţi cinci lalele cu roşu şi zece lalele cu galben!). – Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi. Completarea tabelului cu rezultatele obţinute în
urma efectuării operaţiilor prin numărare. – Adăugarea/ extragerea de elemente din mulţimi date pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente (două
mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente). – Executarea unor instrucţiuni care folosesc operatorii logici (Exemplu: Taie cu o linie florile care nu
înfloresc primăvara!).
• Pagina 7 – Caracteristici ale anotimpului primăvara – Exprimarea prin desen a unor răspunsuri la întrebarea: Cum putem arăta cât de frumoasă este
primăvara? – completarea spaţiului dat pentru desen – Reconstituirea şirului de numere din concentrul 0-31 („Ajută cameleonul să parcurgă drumul până la
floare pentru a primi invitaţia la Petrecerea naturii!”).
207
• Pagina 8 – Poziţii spaţiale – Identificarea prin bifare a elementelor indicate de învăţător: boboc, coş. – Completarea imaginii din partea de jos a paginii cu elemente reprezentând sensuri diferite ale cuvintelor
indicate anterior (boboci de raţă, coşul casei), în funcţie de poziţiile precizate de învăţător: în faţa casei/ deasupra acoperişului.
– Sesizarea sensului diferit al cuvintelor ilustrate. – Alcătuirea unor probleme pornind de la imaginea completată anterior, prin adăugarea de elemente
grafice, în funcţie de poziţiile precizate de învăţător.
• Pagina 9 – Fiinţe preferate – Discuţii despre animale de companie, animale preferate, jocuri cu acestea. – Realizarea corespondenţelor: animal-obiect adecvat, cuvinte scrise cu litere mari de tipar - cuvinte scrise
cu litere mici de tipar. – Exersarea scrierii, în spaţiul dat, a literelor mari de tipar prin copierea cuvintelor oferite ca model. – Exprimarea prin desen a emoţiilor/ stărilor sufleteşti faţă de animalul de companie preferat, a activităţilor
desfăşurate cu acesta. – Reprezentarea prin desen a personajului preferat din desenul animat Madagascar 2 şi a unei secvenţe
preferate, în casetele libere din partea de jos a paginii.
• Pagina 10 – Scrierea elementelor grafice, după contur şi liber. Scrierea prin copiere a cuvintelor – Exersarea musculaturii fine a mâinii şi a coordonării mişcărilor prin colorare/ trasare pe contur punctat. – Identificarea prin încercuire în grila de cuvinte a acelora scrise de învăţător la tablă. – Copierea cuvintelor încercuite pe grilă în spaţiul liber de pe caiet. – Alcătuirea de enunţuri cu cuvintele identificate anterior. – Punerea în corespondenţă a desenului din partea de jos a paginii cu mesaje orale emise de învăţător. – Observarea unor detalii din imagine (Observă imaginea timp de 1 minut şi desenează trei elemente pe
care le-ai reţinut!). – Colorarea imaginii.
• Pagina 11 – Rezolvarea de probleme de adunare/scădere cu 1-5 unităţi – Discuţii pe baza observării imaginilor. – Rezolvarea unor probleme, cu sprijin în imaginile observate, şi scrierea operaţiilor corespunzătoare. – Colorarea imaginilor. – Identificarea urmărilor unor acţiuni asupra obiectelor. (Exemplu: Ce se întâmplă dacă rupi o pâine în
două părţi egale?) – Identificarea prin colorare a jumătăţilor elementelor date. – Identificarea prin încercuire a numărului de părţi egale ale unor figuri geometrice date.
• Pagina 12 – Literele mari de tipar. Figurile geometrice – Exerciţiu de observare a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Identificarea cuvântului corect: Încercuieşte
cuvântul care corespunde imaginii! – Copierea, după modelul corect dat, a cuvintelor corespunzătoare fiecărei imagini. – Recunoaşterea formelor geometrice folosite în imagine. – Numărarea formelor geometrice de acelaşi fel şi desenarea în tabel a unor mulţimi echivalente (tot atâtea
… câte triunghiuri/ pătrate/ dreptunghiuri/ cercuri sunt în desen). – Joc folosind un cod dat de culori: Colorează figurile geometrice de acelaşi fel cu culoarea…!.
• Pagina 13 – Numerele de la 0 la 31 – numărare, comparare – Discriminarea formelor dintr-o mulţime de elemente variate şi colorarea acestora după un cod de culori
stabilit de către fiecare elev. – Numărarea elementelor unor mulţimi, scrierea în tabele a cardinalelor corespunzătoare şi compararea
acestora. – Adăugarea/extragerea de elemente din mulţimi indicate pentru a obţine mulţimi cardinal echivalente
(două sau mai multe mulţimi care nu au acelaşi număr de elemente să devină cu tot atâtea elemente).
• Pagina 14 – A formula idei pornind de la cuvinte date. Sortare, clasificare – Crearea orală a unei poveşti colective pornind de la cuvintele ilustrate, pe care învăţătorul le introduce
treptat în firul poveştii, în ordinea indicată de şirul de numere de sub imagini.
208
– Marcarea stării emoţionale a personajelor, în diferitele momente ale poveştii colective, prin desenarea unui emoticon corespunzător în caseta liberă aferentă.
– Sortarea pe diverse categorii a elementelor din grila dată: fiinţe/ obiecte, fructe cu gust dulce/ acru etc. Identificarea categoriei căreia aparţine un anumit element din grila dată.
– Identificarea elementelor din grila cu imagini care corespund unui criteriu dat: Găseşte drumul dintre cireşe, ştiind că acesta are culoarea fructelor respective!.
• Pagina 15 – Emoţii de bază denumite prin cuvinte. A formula idei – Lectură după imagini pentru identificarea unor emoţii de bază adecvate situaţiilor date. – Crearea unei poveşti de grup pe baza imaginilor, folosind cuvinte adecvate pentru a denumi emoţii de
bază. – Reprezentarea prin desen a dialogului dintre bobocii de raţă şi cameleon (activităţile desfăşurate de om în
grădină /în curtea casei, în anotimpul primăvara).
• Pagina 16 – Exprimarea verbală şi non-verbală – Exprimarea în diferite forme artistice (desen, mimă, mişcări ale corpului) a mesajului proverbelor date, a
conţinutului unor ghicitori pentru ghicirea acestora de către colegi. – Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor din enunţurile scrise ca model.
• Pagina 17 – Simboluri uzuale din universul apropiat. Măsurarea lungimii folosind unităţi nonstandard
– Alcătuirea de propoziţii despre situaţii din viaţa de zi cu zi care impun respectarea anumitor reguli, având ca sprijin primele trei imagini.
– Alcătuirea de propoziţii care respectă schemele date – propoziţii alcătuite din 2, 3, respectiv, 4 cuvinte. – Realizarea schemei grafice pentru propoziţiile formulate de către învăţător/elevi pornind de la imaginile
de pe al doilea rând (maxim 4 cuvinte). – Precizarea lungimii drumului parcurs de fiecare maşină cu ajutorul unităţilor de măsură neconvenţionale
(număr de pătrate). – Compararea lungimii drumurilor şi exprimarea rezultatelor folosind sintagmele cel mai lung/ cel mai
scurt/ mai lung.
• Pagina 18 – Numerele de la 0 la 31. Măsurarea lungimii folosind unităţi neconvenţionale – Compararea numărului de flori de diverse culori întâlnite pe drumul corect parcurs de fetiţă împreună cu
bunicul său – Labirint. – Rezolvarea unor probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi, cu sprijin în imagini date. – Ordonarea persoanelor din familie în funcţie de înălţimea lor.
• Pagina 19 – Desenarea literelor mari de tipar. A formula enunţuri logice – Scrierea literelor folosind un cod de semne (Joc: Descoperă mesajul codificat!). – Continuarea unor enunţuri logice cu elementele corespunzătoare în funcţie de situaţia dată Ciorba se
mănâncă cu lingura, iar friptura cu ...).
• Pagina 20 – Desenarea literelor mari de tipar. Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) – Citirea globală a cuvintelor scrise cu litere mari de tipar. Punerea în corespondenţă a unor cuvinte
formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare. – Copierea prin „fotografiere vizuală” a cuvintelor, în caseta din dreptul imaginii corespunzătoare. – Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, desenarea acestora după model.
• Pagina 21 – Recunoaşterea literelor mari de tipar – Punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile corespunzătoare (Scrieţi, în
dreptul fiecăruia dintre cuvintele enumerate, cifra corespunzătoare animalului pe care îl denumeşte!). – Scrierea pe spaţiul dat a literelor iniţiale ale cuvintelor enumerate folosind un cod de numere (Joc:
Descoperă mesajul codificat!).
• Pagina 22 – Figuri geometrice – Folosirea formelor geometrice în realizarea unui desen reprezentând unul dintre mijloacele de transport
întâlnite în poveste. – Completarea desenului cu elemente din poveste.
209
• Pagina 23 – Reguli elementare ale noilor rutine specifice activităţii clasei pregătitoare – Discuţii pe baza imaginii despre relaţionarea pozitivă cu alţi copii provenind din alte ţări, alte medii
sociale etc. – Colorarea imaginii şi găsirea unui titlu potrivit. – Identificarea unor rutine în activitatea şcolară cu ajutorul imaginii şi a unor reguli de comunicare
eficientă cu colegii. – Rezolvarea de probleme cu sprijin în imaginea dată.
• Pagina 24 – Dialogul. Estimări şi verificare prin numărare – Ilustrarea prin desen a mâncărurilor/ alimentelor preferate, în spaţiul liber din stânga paginii şi scrierea
numelui personal în caseta de sub desen. – Joc de cunoaştere: BINGO! Cerinţă: Găseşte 4 copii care să prefere aceeaşi mâncare ca şi tine şi roagă-i
să îşi scrie numele în pătratele din dreapta paginii! Cel care termină spune: BINGO! – Joc de continuare a unor fraze: Sucul meu preferat este…. – Realizarea de estimări si numărări: copiii apreciază numărul de picături care încap într-o linguriţă,
numărul de linguriţe cu lichid care încap într-o ceaşcă, numărul de ceşti care încap într-un borcan. – Completarea casetei cu numărul corespunzător de... picături/ linguriţe etc., în urma activităţii concrete de
numărare.
• Pagina 25 – Efecte ale acţiunii omului asupra mediului înconjurător – Exprimarea unor răspunsuri prin desen – Exemplu: Cum putem arăta prin desen ce înseamnă un mediu
curat? – Joc de tipul Ce s-ar întâmpla dacă…? pe baza imaginii date.
• Pagina 26 – A formula idei despre meserii. Obiecte utilizate pentru măsurat – Discuţii despre meserii care au legătură cu imaginile prezentate: bucătar, cofetar etc. – Identificarea elementelor care nu se potrivesc cu majoritatea elementelor date. – Joc logico-matematic Găseşte intrusul în mulţimea de elemente date! (obiecte cu care nu se măsoară
timpul/ lungimea etc.).
• Pagina 27 – Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unităţi – Rezolvare de probleme pe baza imaginilor.
• Pagina 28 – Alfabetul limbii române – recapitulare – Scrierea în ordine alfabetică a denumirilor unor fiinţe realizându-se astfel un Alfabet al fiinţelor.
210
CÂTEVA REPERE METODICE DE FOLOSIRE A CĂRŢILOR URIAŞE
Analiza rezultatelor obţinute de elevii claselor a IV-a în urma participării la testările internaţionale (PIRLS
2001, 2006, 2011) indică multe carenţe în înţelegerea textelor citite. Răspunsurile corecte date la itemii de explorare la suprafaţa textului şi la cei de aprofundare a lecturii sunt cuprinse, în cea mai mare parte, în procentul de 25-30%, procent care situează România sub media internaţională şi sub media ţărilor vecine.
Astfel, în 2001 ţara noastră s-a situat pe locul 22 din 36 de ţări participante, în 2006 pe locul 36 din 45 de ţări şi în 2011 pe locul 34 din 45 de ţări. Există aşadar o serioasă problemă de învăţare care poate bloca accesul la cunoaştere prin intermediul textului scris.
Ce şi de ce greşesc elevii români la PIRLS? Analiza comparativă a bazelor de date obţinute în urma prelucrării răspunsurilor din caietele de teste dar şi
din chestionarele aplicate elevilor, părinţilor, învăţătorilor şi directorilor de şcoli, arată că, printre cauzele eşe-curilor se pot număra: lipsa de antrenament pe această competenţă din copilăria timpurie, scăderea interesului pentru lectură pe toate palierele de vârstă dar şi abordarea didactică neadecvată a textelor (literare şi nonliterare) în grădiniţă şi şcoală.
În acest context sunt mai mult decât binevenite propuneri de soluţii care pot preîntâmpina rezultatele de genul celor înregistrate până acum, iar familia şi şcoala ar trebui să acţioneze împreună în acest sens.
Dragostea pentru lectură se cultivă pas cu pas, de la cea mai fragedă vârstă, iar unul dintre aceşti paşi este stârnirea curiozităţii (de altfel un important factor motivant).
� Se spune că o carte îţi poate fi cel mai bun prieten. Şi pentru că prietenii sunt diferiţi, copiii trebuie să afle că şi cărţile sunt diferite: subţiri şi groase, cu multe desene, culori, personaje, sau doar cu scris, cu fermoar, cu lacăt, cu arici, pătrate, dreptunghiulare, ovale, foarte mici, de buzunar sau uriaşe chiar, cum sunt cărţile cu care vor face cunoştinţă în săptămânile ce urmează. Într-un Muzeu al cărţilor putem atrage atenţia asupra varietăţii cărţilor. Cum arată un astfel de muzeu? E un loc special amenajat în sala de clasă (pe o masă, de exemplu) unde sunt aduse împreună cărţi de tot felul, strânse cu ajutorul părinţilor, voluntarilor sau luate cu împru-mut pentru o anumită perioadă, de la bibliotecă. Fiind permanent la îndemână, copiii le pot explora zilnic. Studiile realizate în anul şcolar 2012-2013 la clasa pregătitoare au arătat că dintr-o mulţime de cărţi expuse, atenţia copiilor se îndreaptă în proporţie de 90% către cărţile uriaşe, numite aşa datorită dimensiunilor pe care le au (30cm/50 cm; 47cm/60 cm etc.). La întrebarea De ce acestea ţi-au atras atenţia? copiii indică în aproximativ egală măsură: 45% – pentru că sunt foarte mari şi 42% – pentru că au multe desene/sunt frumos colorate. Pe măsură ce le deschid şi descoperă scrisul redus la esenţa poveştii dar şi dimensiunea mare a acestuia, interesul copiilor pentru astfel de cărţi creşte. Cu cuvinte puţine dar atent alese, pot fi comunicate o mulţime de lucruri. Un alt argument în favoarea folosirii lor este faptul că pot fi citite împreună: în pereche, alături de colegul de bancă sau de cel mai bun prieten, în grupuri mici sau cu întreg colectivul. Şi atunci, bucuria lecturii e dublată de cea a împărtăşirii celor văzute şi aflate. În astfel de momente copilul se implică afectiv, ceea ce îl va face să-şi dorească să repete experienţa. Bogăţia imagistică e un real suport pentru interpretarea şi integrarea ideilor şi informaţiilor din text. Copiii se ajută de iconic pentru a oferi explicaţii în completarea informaţiilor citite, mai ales în textele ştiinţifice. Desenele fiind mari, permit multe detalii şi îi ajută să vadă dincolo de text. Aceleaşi detalii pot facilita explorarea laturii emoţionale a personajelor dar şi a cititorului. Pe marginea lor se pot face antrenamente care provoacă legătura dintre autorul textului, desenator şi cititor (de câte ori ne gândim oare la cei ce ilustrează poveştile?) prin întrebări de tipul Ce încearcă autorul să te facă să-ţi imaginezi? Dar ilustratorul?
� „E vremea poveştilor” – poate fi un moment distinct în fiecare zi, în cadrul Întâlnirii de dimineaţă. Povestea poate fi însoţită de gesturi, mimică, dramatizare cu păpuşi pe mână etc. Acum este momentul ca cei mici să afle că, în alte ţări, există meseria de povestitor. Sunt oameni talentaţi, care pot intra cu uşurinţă în pielea oricărui personaj literar, făcând cunoscută lumea poveştilor, celor care nu ştiu încă să citească.
211
� Poveştile din Cărţile uriaşe pot fi citite sau spuse. În funcţie de grupul de copii cu care lucraţi, puteţi „prelucra” conţinutul, astfel încât să uşuraţi înţelegerea lui. Puteţi înlocui cuvintele sau expresiile care consideraţi că vor fi greu de înţeles de către copii sau dimpotrivă, puteţi îmbogăţi propunerea iniţială. Raportaţi-vă permanent la experienţa de viaţă a elevilor dumneavoastră.
� Înainte de a citi o poveste, puteţi solicita elevii să formuleze predicţii pornind de la titlu sau pornind de la termeni daţi: „Am să vă citesc o poveste. Titlul ei este Povestea celor zece picături. Despre ce credeţi că va fi vorba în poveste? Pe ce vă bazaţi?” (Ce dovezi aveţi?) Sau Astăzi am să vă citesc Povestea celor zece picături. În poveste apar şi următoarele cuvinte: ibric, zebră, fluturaş. Despre ce credeţi că va fi vorba în poveste? Ce dovezi aveţi? Copiii pot face predicţiile în perechi. În felul acesta aveţi certitudinea că aţi ajutat fiecare elev să-şi dezvolte competenţe de comunicare. Povestea poate fi citită pe fragmente, elevii continuând să facă predicţii la fiecare oprire.
� După ce textul a fost citit integral, se formulează întrebări care stimulează dezvoltarea gândirii critice, pornind de la conţinutul poveştii: Exemple (pagina 3 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături): Unde a aterizat cea de-a doua picătură? De ce „a aterizat”? Despre cine se spune că aterizează? De ce? De câte feluri pot fi zebrele? Ce mai poate fi alb pe stradă? Dar negru? Ce este acela un oraş? Dar un sat? Ce se găseşte la oraş şi nu se găseşte la sat? Ce se găseşte la sat şi nu se găseşte la oraş? Unde credeţi că au ajuns celelalte picături? Dacă aţi fi picătură şi aţi putea călători, unde v-ar plăcea să ajungeţi? etc. Sau (pagina 5 din cartea uriaşă Povestea celor zece picături): De ce se îmbolnăvise fluturaşul? De ce îi aducea albina miere? Ce ştiţi despre miere? Ce s-ar fi întâmplat dacă fluturele nu avea o prietenă? Ce v-ar plăcea să fiţi, fluture sau albină? De ce? Sunt importante insectele? De ce?
� Strâns legat de conţinutul textului se pot organiza şi activităţile recreative prevăzute în completarea activită-ţilor de predare-învăţare-evaluare. De exemplu, la Povestea celor zece picături sau la Opt Roţi, atunci când se vorbeşte despre semafor, se poate juca jocul de mişcare Semaforul – jocul se desfăşoară în cerc; copiii se deplasează păstrând distanţă între ei; la comanda roşu, se opresc; la comanda galben, merg pe loc; la comanda verde, continuă mersul. La Întâmplări cu furnici, când copiii au învăţat deja numerele de la 1 la 4 se poate juca jocul de mişcare Bucheţelele – copiii formează un cerc şi merg pe circumferinţa acestuia executând diferite mişcări după comenzi date – mers obişnuit, ca piticul, sărituri ca iepuraşul etc. La un moment dat, învăţătoarea strigă un număr, de exemplu 4. Copiii trebuie să formeze bucheţele de câte 4. Cei care nu au reuşit vor fi penalizaţi să stea într-un picior, până se numără la 4. Jocul continuă şi se strigă alte numere – din cele învăţate (concentrul 1-4).
� După citirea poveştii, copiii îşi pot alege una dintre următoarele activităţi:
OPŢIUNI DESCRIERE
Jurnalul cititorului Completează în jurnalul clasei împreună cu părinţii, acasă, titlul şi autorul textului citit.
Titlul Explică titlul.
Ilustrarea textului Ilustrează fragmentul preferat sau personajele preferate.
Benzi desenate Ilustrează textul cu colegii, sub forma benzilor desenate.
Şezătoare literară Povesteşte unui coleg fragmentul preferat din poveste.
Semn de carte Realizează un semn de carte cu întâmplări din textul citit.
Mimă Mimează un personaj; solicită colegii să ghicească despre cine este vorba.
Afiş Realizează un afiş pentru poveste.
Reclamă-radio Fă o reclamă radio pentru poveste.
Teatru de păpuşi Prezintă povestea sub forma unei piese de teatru de păpuşi.
AN
UL
ŞC
OL
AR
: ……
………
……
..
DA
TE
DE
CO
NT
AC
T E
LE
VI
CL
AS
A .
....
....
....
....
....
....
..
NU
ME
LE
ŞI
PR
EN
UM
EL
E E
LE
VU
LU
I D
AT
E D
E C
ON
TA
CT
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
213
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
214
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
215
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
MA
MA
:
TA
TA
:
AD
RE
SĂ
:
216