ROMÂNIA NESECRET JUDETUL ALBA EX NR_____PRIMARIA MUNICIPIULUI BLAJ COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA

DE ACORD : APROBAT: PRIMARUL MUNICIPIULUI BLAJ CONSILIUL LOCAL MUN.BLAJ,PRESEDINTELE COMITETULUI HCL 173/28.08.2007PENTRU SITUATII DE URGENTA GHEORGHE VALENTIN ROTAR

PLANUL DE ANALIZA SI ACOPERIRE A RISCURILOR

INTOCMIT : Insp protectie civila

Draghicioiu Petru

Actualizat la date de :26.05.2015

1

Cap I DISPOZIŢII GENERALE

SECŢIUNEA 1 –a : Definiţie , scopuri , obiective

1.1. Definiţie – Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale din zona de competenţă cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul Municipiului Blaj , măsurile , acţinile şi resursele necesare pentru managementul riscurile respective .

1.2. Scopul - Planului de acoperire a riscurilor este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implucaţi a surselor potenţiale de risc de pe raza Municipiului Blaj , a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă ,de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă .

1.3. Obiectivele planului :a). asigurarea prevenirii producerii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă prin evitarea manifestării acestora , reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor ; b) asigurarea forţelor de intervenţie şi a funcţiilor de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă ;c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative ;d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

SECŢIUNEA a 2-a : Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor

2.1 Acte normative de referinţă :- legea 481/2004 – modificată şi completată prin legea 212 /2006 privind Protecţia Civilă ; - legea 307/2006 – privind Apărarea împotriva incendiilor- HG 642 / 2005 – pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ teritoriale , instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile în funcţie de tipurile de riscuri specifice.- OUG nr 21 /2004 privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta - HGR nr 2288 /2004 petru aprobarea repartizari principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele , celelalte organe centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea Situatiilor de Urgenta - Ordinul nr 132 / 2007 pentru aprobarea Metodologiei de Elaborare a Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor - O.M.A.I nr 718 / 2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanta privind structura organizatorica si dotarea serviciilor voluntare pentru Situatii de Urgenta

2.2 Structuri organizatorice implicate - Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă Municipal Blaj .- Compartimentul protectie civila din cadrul primariei Municipiului Blaj .

- Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă.

Cap II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE 2

SECŢIUNEA 1 –a Amplasare geografică şi relief

1.1 Amplasare geografică Municipiul Blaj cu o suprafaţă totală de 10.516,2 ha din care intravilanul ocupă cca 897 ha ,

este situat în vestul Podişului Târnavelor , în aşa –zisul Podiş al Blajului aproape de confluenţa Târnavei Mari cu afluentul său Târnava Mică , cuprins de o parte din interfluviul dintre cele două Târnave, sectorul sud-vestic al Dealurilor Lopadei precum şi regiunea nordică a Podişului Secaşelor interfluviului îi revine cea mai mare parte din suprafaţa municipiului , Podişului Secaşelor , satele aparţinâtoare Mănărade şi Spătac , localităţile componente Tiur , Deleni Obârşie şi Fliteşti , precum şi cartierele Izvoarele , Veza şi Berc , în timp ce în dealurile Lopadei este situată localitatea Petrisat.

Se învecinează la nord-vest cu comuna Crăciunel , la nord cu comuna Săncel , la est Valea Lungă iar la sud Cergău.

Amplasarea la 23°55" longitudine estică şi 46°10" latitudine nordică îi conferă o poziţie relativ centrală , ceea ce rezultă şi din distanţele faţă de unele centre urbane importante ale ţării :364 km de capitală , 250 km de Arad , 239 km de Oradea , localităţi cu care este legat prin trasee de căi ferate şi rutiere de importanţă internaţională . Totodată se află la o distanţă de 196 km de Braşov , 103 km de Cluj-Napoca , 83 km de Tg Mureş , 85 km de Sibiu şi 37 km de Alba Iulia , reşedinţa judeţului Alba de care aparţine.

Poziţia sa aproximativă în mijlocul ţării îi conferă multiple avantaje , avnd legături economice avantajoase cu centrele din Podişul Târnavelor, Munţii Apuseni , Carpaţii orientali şi culoarul Mureşului.

1.2. Relieful Municipiul Blaj este situat în valea largă a râului Târnava Mare cu aspect de culoar ce separă

dealurile Târnavelor , la nord de Podişul Secaşelor , la sud de Vatra oraşului , care cuprinde apoximativ 200 Ha se desfăşoară în formă de amfiteatru începând din luncă , de la altitudinea de 246 m şi urcă treptat pe cele 4 terase inferioare ale râului , precum şi pe versantul din dreapta până la 320 m.

În împrejurimi , relieful predominant este deluros fiind alcătuit din culmi prelkungi şi domoale cu vârfuri rotunjite cuprinse între 450 şi 553 m ( dealul Pârva 472 m , dealul Crăiţei 463 m , Griul Podului 506 m , dealul Şoimuş 526 m) .

Aspectul reliefului este influenţat mult de structura geologică . Predominanţa depozitelor sedimentară de vârstă sarmaţiană alcătuită din marne nisipoase şi nisipuri mai ales la nord , a dus la formarea de cueste ,bine păstrate pe versantul drept al Târnavei Mici unde râul are un aspect de vale asimetrică cu un versant puternic înclinat iar cu celălalt mai lin . La acestea se adaugă depozitele panonice din nord , vest şi sud constituite din nisipuri , argile marnoase şi pietrişuri care au determinat formarea unui relief deluros. De asemenea structura geologică şi cea tectonică au contribuit la formarea celor trei îngustări ale albiei numite în literatura geografică „ Clisuri ” două pe cursul Târnavei Mari şi una pe Târnava Micâ.

Resursele subsolului sunt sărace : argile , marne , pietrişuri şi nisipuri , în dealul Furcilor punându-se în evidenţă alabastru neexploatat .

Pe lângă râurile Târnava Mică şi Tarnava Mare teritoriul municipiului este străbătut de Văile Tiur , Veza , Dostad şi Spătac în ale căror lunci sunt situate localităţile componente Tiur , Mănărade, Veya , Spătac

SECŢIUNEA a 2-a : Caracteristici climatice

3

Regimul climatic în zona municipiului Blaj este temperat continental de tranziţie. Datorită unor condiţii fizico geografice locale s-a format un tipoclimat complex , caracterizat printr-o usoară continentalizare a principalelor elemente meteo , chiar dacă acestea sunt influenţate de o circulaţie predominant vestică . Rolul în acest proces îl are relieful care datorită intemperiilor munţilor Apuseni produce aşa numitul proces de fhỏnizare. Acest tipoclimat se caracterizează prin :

- veri mai calde - ierni moderate - regim pluviometric deficitar- procent ridicat în ce priveşte calmul atmosferic

2.1 Temperatura aerului :- temperatura medie multianuală - 9,1°C - temperatura medie multianuală pentr luna ianuarie - 3,8°C- Temperatura medie multianulaă pentru luna iulie + 20,3°C - numărul zilelor de iarnă (cu temperaturi mai mici de 0°C) 34,5 zile- numărul zilelor de vară (cu temnperaturi mai mare sau egale cu 25°C) 75,6 zile - temperatura maximă istorică în data de 20 07 1987 + 38,5°C - temperatura minimă istorică 14 01 1985 -30,4 °C

Temperatura multianuală medie pe luni :

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII-3,8°C -1,3°C 4,2°C 10,1°C 15,1°C 18 °C 20,3°C 19,1°C 14,9°C 9,1°C 3,6°C 0,9°C

2.2 Umezeala aerului - nebulozitate ridicată ( 122,1 zile acoperite /an ) - zile cu ceaţă ( 64,1 zile/an) 2.3 Precipitaţii - media multianuală - 533,7 mm - medii lunare în mm

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII24,5 20,6 22,2 50,4 78,1 78,4 86,2 63,5 44 36,5 36,7 25,7

- precipitaţie maximă în 18 06 1998 84,4 L / 24 ore 2.4 Vânt - direcţia predominantă S-V - 13,3 % - direcţia N-V - 9,5 %- alte direcţii - 21,2 %- calm atmosferic - 56,0 % Medii pentru viteză - 0 – 1 m/s - 62,7 %- 2 – 5 m/s - 22,5 %- 6 – 10 m/s - 10,3 %- 11 – 15 m/s - 2,5 %- peste 16 m/s - 2,0 %- Viteza medie pe direcţia predominantă S- V – 6,1 m/s

4

SECŢIUNEA a 3-a : Reţeua hidrografică

3.1 Cursurile de apă din localitate a) Râul Tărnava Mare - debit normal - 15,2 mc/s- debit max înregistrat - 851 mc/s ( 3.07 1975)b) Râul Târnava Mică - debit normal - 12,5 mc/s- debit max înregistrat - 268 mc/s ( 19.06 1998)c) Pârâul Spătacd) Pârâul Vezae) Pârâul Tiur

3.2. Bazinele hidrograficea) Râul Tărnava Mare

- lungime totală - 221 km- Suprafată bazin - 4.653 km - altitudine medie - 532 m

b) Râul Tărnava Mică - lungime totală - 196 km- Suprafată bazin - 2.071 km - altitudine medie - 530 m

c) Pârâu Spătac- lungime totală - 11 km- Suprafată bazin - 44 km - altitudinea medie - 363 m

d) Pârâu Veza- lungime totală - 9 km- Suprafată bazin - 16 km - altitudinea medie - 330 m

e) Pârâu Tiur - lungime totală - 9 km- Suprafată bazin - 21 km - altitudinea medie - 336 m

3.3 Caracteristici pedologiceAlbiile cursurilor de apă sunt alcătuite în cea mai mare parte din marne nisipoase şi nisipuri

iar pe unele porţiuni se găseşte şi mâl . 3.4 Amenajări hidrotehniceRâul Târnava Mare ( localitatea Blaj ) - ambele maluri – dig de apărare a localităţii în lungime de 8,116 km Râul Târnava Mare ( localitatea componentă Tiur ) - mal stâng – dig de apărare a localităţii cu lungimea de 3,560 km Râul Târnava Mare ( localitatea componentă Mănărade )- mal drept – dig din pământ pentru apărarea terenurilor agricole cu lungimea de 1,930 km - mal stâng – dig din pâmânt pentru apărarea terenurilor agricole cu lungimea de 3,340 km

SECŢIUNEA a 4-a Populaţie

5

4.1 Numărul populaţiei : 20.630 din care - bărbaţi - 10.087- femei - 10.573- persoane peste 18 ani - 16.550

4.2 Structura demografică

- Români - 16.755- Maghiari - 1.307- Rromi - 1.862- Germani - 45- Evrei - 2- Rus - 1- Italieni - 1- Informatie indisponibila - 657

4.3 Mişcarea naturală - născuţi vii - 243- decedaţi - 259

4.4 Densitatea / concentrarea populaţia pe zone – aglomerări:

Localitatea Suprafaţa intravilan km

Populaţia Densitatea loc/km Distanţa pană la localitatea de reşedinţă

Blaj 6,36 17.258 2.780Tiur 1,22 1.711 1.426 3 kmMănărade 0,48 978 5 kmPetrisat 0,48 586 2 kmSpătac 0,26 93 4 kmFliteşti 0,04 2 6 kmDeleni Obârşie 0,13 2 10 km

Densitatea medie 2350 locuitori / km

SECŢIUNEA a 5-a Căi de transport

6

5.1 Căi de transport rutier a) Drum Naţional DN 14 B : 10,1 km b) Drum Judeţean DJ 107 : 6,2 kmc) Rute de transport pentru substanţe periculoase

- mijloavcele auto care circulă pe DJ 107 dinspre Târnăveni pe Podul Mureş pe DN 14 B sau în sens invers vor circula pe străzile S Bărnuţiu – Avran Iancu – Ghe Doja – Clujului

- mijloacele auto care circulă pe DJ 107 dinspre Târnăveni spre Copşa Mică pe DN 14 B vor circula pe străzile : Simion Bărnuţiu , T Vladimirescu ( variantă ) Mihail Kogălniceanu

- mijloacele auto care circulă pe DN 14 B dinspre Podul Mureş spre Copşa Mica )sau invers) vor circula pe străzile : Clujului , Iuliu Maniu , Aurel Vlaicu , M Kogălniceanu.

d) Poduri rutiere : - Tarnava Mare - 2 - Tarnava Mica - 2 - Valea Tiur - 2- Valea Veza - 3 - Valea Spatac - 1

5.2. Căi de transport feroviare

a) cale ferată dublă electrificată 7,0 kmb) cale ferată simplă 2,5 kmc) poduri Cf 2

5.3. Reţele de conducte magistrale

a) gaz metan 7,5 km

SECŢIUNEA a 6 – a Dezvoltare economică

6.1. Zonele industrializate / ramuri a) Prelucrarea lemnului

- SC STRATUSCOM SA – (placaje din lemn)b) Construcţii maşini

- SC IAMU SA – ( accesorii maşini unelte ) - SC BOSCH REXROTH SRL - ( accesorii maşini unelte si auto )

- SC SWITCH TEHNOLOGY GUNTER SRL ( contactoare electrice) c)Iindustrie alimentară

- SC MONTANA POPA ( carne şi produse din carne )

d) Agricultură - STAŢIUNEA DE CERCETARE VITICOLĂ

e) Servicii : - SOCOM ÎNFRĂŢIREA ( prestări servicii şi confecţii )

- SC FINANCIAR URBAN SRL ( gospodărie comunală ) - CTTA APA – sucursala Blaj ( furnizare apă , canal )

-GICU TRANS (transport public)6.2. Fond funciar - 9.619,2 Ha din care:

7

- teren arabil - 3.422,0 Ha- păşuni - 2.094,0 Ha

- fâneţe - 949,0 Ha- vii - 350,0 Ha- alte terenuri - 1.432,0 Ha- Suprafeţe împădurite - 1.372,2 Ha

6.3. Creşterea animalelor

- bovinegospodării populaţie 1871 capete societăţi comerciale 225 capete

- ovine 4875 capete - cabaline 699 capete- păsări 75.920 - albine 1990 familii

6.4. Turism / capacităţi turistice

- Hotel Târnavele - 40 locuri- Mini hotel Caritas - 12 locuri-Hotel Man President - 60 locuri

-Hotel pensiune „La Popa” -30 locuri6.5. Resurse naturale

- agrgate pentru construcţii ( nisip , pietriş ) - alabastru- lemn foioase

SECŢIUNEA a 7 –Infrastructuri locale

7.1 Instituţii publice

-Centrul Cultural I Mureşianu -Muzeul de Istorie A. Bunea-Biblioteca documentara Timotei Cipariu-Colegiul naţional I. I. M. Clain -Liceul tehnologic Timotei Cipariu-Liceul tehnologic Ştefan Manciulea -Institutul Teologic Greco catolic

7.2. Ocrotirea sănătăţii

a) Spitalul municipal ( mixt) - clădirea nouă - 289 locuri- clădire veche - 87 locuri

8

b) Farmacii - 5

7.3 Reţele de utilităţi

a)Alimentare cu apă potabilă

Serviciul de alimentare cu apă potabilă este asigurată de CTTA APA Alba şi serealizează din sursa Sebeş , prin conducta de aducţiune Sebeş – Galda – Blaj , printr+un branşament din tuburi premo şi oţel având diametrul de 600 mm . Prin conducta de branşament apa este transportată spre rezervoarele de înmagazinare situate în punctul numit “ Teiul Lui Eminescu “ . Capacitatea totală de înmagazinare este de 7000 mc repartizată în 4 rezervoare ( 2 rezervoare de câte 1000 mc şi 2 rezervoare de câte 2500 mc ) .În acest punct se face şi dezinfectarea apei prin clorinare . Pentru depozitarea clorului există un recipient de 50 kg şi două containere de cite 450 kg fiecare. În rezervorul nr 4 ( de 2500 mc ) se păstrează rezerva de incendiu de 1000 mc .

Distrubuţia apei potabile este de tip inelar , la capete ramificată , realizată gravitaţional prin două artere de distribuţie care pornesc de la rezervoare , una cu diametrul de 500 mm pe Str A Mzreşianu alta de 300 mm pe Str Stejarului . Lungimea totală a reţelei de distribuţie este de 85,427 km .

Numărul de beneficiari este de 5.282 din care : - populaţie - 4.946- instituţii publice - 70- agenţi economici - 266

b) Evacuarea apelor uzate menajere

Reţeua de canalizare este realizată din tuburi de beton şi PVC cu diametre cuprinse între 200 – 500 mm şi au lungimea totală de 20,740km.

Numărul total de racorduri de canalizare este de 2213 din care - populaţie -2.161- instituţii publice - 19- agenţi economici - 33

Epurarea apelor uzate se realizează cu o statie de epurare cu trei trepte:mecanica,biologica si de tratare a namolului.Debitul mediu zilnic este de 4981 mc.iar maxim 5596 mc.

c) Alimentarea cu energie electrică

Reţeua de distribuţie a energiei electrice se compune din : - 1 staţie de transformare de 110 kv – 32 km linii de distribuţie de medie tensiune ( 20 kv )din care ( 20 km subteran şi 12 km suprateren ) - 50 posturi de transformare- 75 km linii de distribuţie de joasă tensiune ( 0,4 kv )

d) Distributia gaze naturaleReţeaua de distribuţie din Municipiul Blaj are o lungime totală de 102,839 km pe

localităţi - Blaj - 76,121 km- Tiur - 12,534 km- Mănărade - 9,134 km- Petrisat - 5,050 km

9

Numărul total de branşamente este de 3.913 din care - populaţie - 3.397- instituţii publice şi agenţi economici - 516

e) reţele de telecomunicaţii , comunicaţii şi internet

- Serviciul de telefonie fixă este asigurat de SC Telecom si UPC prin reţele de fibră optică şi cablu urban , având 4297 abonaţi asigurând o acoperire de 84,75 %

- telefonia mobilă este asigurată de reţelele TELECOM, ORANGE , VODAFONE - legături internet asigurate de RDS-RCS ,UPC,TELECOM .Pe teritoriul localităţii funcţionează reţelele distributie TV prin cablu UPC,RDS-RCS u si

transmisie prin satelit TELECOM precum si şi un post de radio local (Radio Blaj) .7.4. Locuri de cazare populaţie sinistrată

- Liceul Stefan Manciulea - 150 locuri- Colegiul Naţional I I M Clain - 250 locuri- Liceul Timotei Cipariu - 150 locuri- Clubul Sportiv Şcolar - 100 locuri - Serviciul comunitar pentru protecţia copilului - 70 locuri- Tabără corturi - 50 locuri- Camin Cultural Tiur - 50 locuri- Camin Cultural Manarade - 50 locuri- Camin Cultural Petrisat - 50 locuri

Cap III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ

Tipuri de riscuri ce se pot manifesta pe teritoriul municipiului Blaj :

SECŢIUNEA a 1 – a Riscuri naturale

1.1. Inundaţii-risc principal 1.1.1. Inundaţii provocate de revărsarea râului Târnava Mare datorită avariei sistemului hidrotehnicde apărare ( digurilor) , în urma creşterii debitului . Aceste inundaţii sunt previzibile , timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrometrică Mediaş la staţia Blaj este de :

- la cota de atenţie 12 ore- la cota de inundaţie 11 ore- la cota de 10 oreLucrări hidrotehnice ( diguri) cu valoare de apărare amenajate :

a) localitatea Mănărade – mal drept 1,930 km dig de pământ ( pentru apărare terenuri agricole) Starea tehnică şi de întreţinere corespunzătoare

b) localitatea Mănărade – mal stâng – 3,340 km dig din pământ ( pentru apărare terenuri agricole ) starea tehnică de întreţinere corespunzătoare

c) localitatea Blaj – mal stăng t – 4,916 km dig apărare ; stare tehnică şi de întreţinere necorespunzătoare în zona străzilor : Plopilor şi Oborului

d) localitatea Blaj – mal drept – 3,200 km dig apărare stare tehnică şi de întreţinere necorespunzătoare – zona Str. Iazului şi Barbu Lăutaru

În caz de avarie la digurile de apărare pot fi afectate următoarele obiective:1.Localitatea Manarade

- gospodării - 26

10

- drum comunal - 1,5 km- poduri si podete - 1- reţele apă - 0,5 km- reţele gaz - 0,5 km- terenuri agricole - 116 Ha

2.Municipiul Blaj - gospodării - 335

- obiective economice -16- obiective sociale - 2- străzi - 3,5 km- drum -2,0 km

- poduri si podete -1- reţele apă - 3,5 km- reţele gaz - 3,5 km- reţele canalizare - 2,8 km- terenuri agricole si impadurit -101,8 Ha- retea energie electrica - 3,5 km

1.1.2. Inundaţii provocate de revărsarea râului Târnava , datorită avarierii digului de apărare( mal stâng) sau creşterii nivelului apei şi revărsării peste mal.

Lucrări hidrotehnice ( diguri ) cu rol de apărare amenajate:Localitatea Tiur – mal stîng – 3,200 km dig apărare stare tehnică şi de întreţinere

necorespunzătoare .Îm caz de inundaţii pe râul Târnava pot fi afectate următoarele obiective :

- gospodării - 26- obiective economice - 19- obiective sociale - 2- străzi - 6,5 km- poduri si podete - 1- reţele apă - 8,5 km- reţele gaz - 8,5 km- reţele canalizare - 2,8 km- terenuri agricole - 169 Ha

- păduri şi pepiniere - 43,3 Ha Digurile de apărare a localităţii de pe Râul Târnava Mare şi Târnave sunt proiectate să asigure o probabilitate de inundare ( P%) de 1 % .

1.1.3 Inundaţii provocate de revărsarea Râului Târnava Mică în urma creşterii debitelor . Aceste inundaţii sunt previzibile , timpul de propagare a undei de viitură de la staţia hidrmetrica Târnăveni la postul hidrometric Blaj este :

- la cota de atenţie - 12 ore- la cota de inundaţie - 13,5 ore- la cota de pericol - 12,5 oreRâul nu este regularuizat şi nu este îndiguit . În caz de inundaţii pot fi afectate următoarele obiective :

- gospodării - 56- obiective economice - 2- poduri rutiere - 2- poduri CF - 1 - reţele apă - 0,5 km- reţele gaz - 0,5km

11

- terenuri agricole -57,5 Ha -gradini - 6,5 Ha

1.1.4 Inundaţii provocate de revărsarea Pârâului Spătac , în urma scurgerii de pe versanţi aapelor pluviale în cantităţi mari .

În caz de inundaţii pot fi afectate următoarele obiective : - gospodării - 2- podete rutiere - 2- terenuri agricole - 60 Ha

1.1.5. Inundaţii provocate de revărsarea Pârâului Veza în urma scurgerii de pe versanţi aapelor pluviale în cantităţi mari .

În caz de inundaţii pot fi afectate următoarele obiective : - gospodării - 72- poduri rutiere - 3- podeţe - 1

1.1.6. Inundaţii provaocate de revărsarea Pârâului Tiur în urma scurgerii de pe versanţi aapelor pluviale în cantităţi mari .

În caz de inundaţii pot fi afectate următoarele obiective:- gospodării - 22- poduri rutiere - 1- terenuri agricole - 10,0 Ha-gradini - 1,5 Ha

Inundaţiile produse în urma scurgerii de pe versanţi nu sunt previzibile ele fiind urmare aprecipitaţiilor căzute în cantităţi mari în timp scurt.

1.1.7.Activare torent Valea Cimitirului(Dealul Roabes )Manarade pot fi afectate următoarele obiective:

- gospodării - 36- obiective sociale - 2- terenuri agricole - 15,0 Ha-fantani - 34

1.1.8.Activare torent Valea Gura Lupului(Dealul Parva)Blaj pot fi afectate următoarele obiective:

- gospodării - 2-drum national DN14B -1,2 km- terenuri agricole - 60,0 Ha

1.19.Activare torent Valea Fedeului Tiur pot fi afectate următoarele obiective:- gospodării - 44- terenuri agricole - 6,24 Ha

1.2. Fenomene meteorologice periculoase -risc secundar

1.2.1 Furtuni , tornade se pot produce pe teritoriul localităţii în în principal în anotimpul de

12

primăvară – vară şi pot fi însoţite de gridină . Aceste fenomene nu sunt previzibile şi reprezintă un risc secundar pagubele provocate fiind în special la culturi agricole , plantaţii de vie şi grădini de legume şi zarzavaturi.

1.2.2 Seceta – risc secundar; lipsa precipitaţiilor afectează în special culturile agricole . Este un risc previzibil fiind urmare a unor perioade îndelungate fără precipitaţii .

1.2.3. Îngheţuri timpurii sau târzii pot afecta culturile agricole saiu pot afecta desfăşurarea normală a activităţilor socio – economice.

1.2.4. Înzăpezire , viscole , depuneri de gheaţă sau chiciură şi ceaţă se pot produce în special în anotimpul de iarnă şi pot perturba transportul rutier şi feroviar , alimentarea cu energie electrică telecomunicaţii sau desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor din Municipiu .

1.3.Cutremurele de pământ -risc principal Municipiul Blaj este amplasat în zonă pentru care intensitatea seismica, echivalata pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului Romaniei ,este de mimim VII exprimate in grade M.S.K. Dezastrele complementare ca urmare a producerii unor seisme pot fi: -pericolul producerii unor alunecari sau prabusiri de teren (str.Axente Sever.AleeaViitorului, Crisan); -posibilitatea producerii unor surpari sau fisuri a terenului (versantul sudic al dealului Liliacului si dealul Caprei,versantul nordic dealul Candeda,versantul de sud- est a dealului Rupturi din Manarade);

-pericolul producerii unor accidente tehnologice la agentii economici SC IAMU , SC STRATUSCOM, SC BOSCH REXROTH;

- explozie la statia de reglare gaz metan sau a conductei magistrale urmata de incendiu si oprirea alimentarii orasului; -avarierea retelelor utilitare si intreruperea alimentarii cu apa ,energie electrica, telefonie,TV cablu precum si a retelelor de canalizare; -accidente pe caile de transport CF si rutier; -accident chimic in urma accidentelor pe calea ferata ; -incendii de mari proportii . Un cutremur cu intensitatea de 7 ,exprimata in grade MSK-64 pe o scara cu 12 grade de evaluare ,si o acceleratie a terenului 101-250 mm/s poate avea urmatoarele consecinte :cladirile incep sa cada si cad cornisele constructiilor.Riscul cel mai mare il prezinta cladirile cu stare mediocra sau rea ,cladirile inalte si cele cu aglomerari de persoane (unitati de invatamant,sali de sport, de spectacole ,spitale). 1.4.Alunecări si prabusiri de teren - risc principal

Conform Legii nr.575/2001 Sectiunea a V-a Zone de risc natural –alunecari de teren ,in municipiul Blaj potentialul de producere a alunecarilor este scazut-ridicat. Tipul de alunecare - primara de tip retrogresiv reactivata. Cauzele alunecarilor- procese fizice si atropice determinate de structura geologica a terenului. Zonele cu pericol de producere a alunecarilor sau prabusirilor de teren sunt:

- Blaj – Str Axente Sever ( dealul Crucii) ; - Blaj – Zona fabricii de cărămidă ;

13

- Blaj – DN14 B ( Crăciunel –Blaj ) versantul sudic din dealul Liliacului şi dealul Caprei; - Blaj – DN 14 B ( Blaj – Mediaş ) ;

- Veza –versantul nordic al dealului Candeda; - Manarade-versantul S-E al dealului Rupturi.

1.5.Avanlanşe – acest fenomen produs prin deplasarea ( alunecare sau curgere ) unei mari cantităţi de zăpadă nu este specific zonelor noastre.

1.6.Incendii de pădure-risc secundar

Pe teritoriul Municipiului Blaj există o suprefată totelă împădurită de 1.372 Ha , repartizate în

următoarele trupuri de păduri : Cărbunari , Redin ; Meteheia , Boghea , Rodeş , Cândeda , Frunţii Mănărăzii , Cârpiniş , Mişca toate fiind dispuse în afara zonelor locuibile . Toate trupurile de pădure sunt plantate cu specii de foioase în special carpen şi stejar . Incendiile de pădure pot fi provocate atât din neglijenţa oamenilor ( în special focul deschis nesupravegheat ) cât şi din cauze naturale ( descărcări electrice ) . În caz de incendiu la aceste păduri nu pot fi afectate zonele rezidenţiale .

SECŢIUNEA a 2 –a - Riscuri tehnologice 2.1.Accident chimic –risc secundar Municipiul Blaj este situat in exteriorul zonelor de planificare la urgente chimice. Se pot produce accidente chimice in urma unor incidente pe calea ferata si avarierii vagoanelor transportatoare de substanţe toxice care pot avea efecte grave asupra populaţiei , în special în zonele staţiilor CF Blaj şi Câmpul Libertăţii , str T Vladimirescu , Avram Iancu , Gării.

2.2. Accident nuclear –risc secundar . Municipiul Blaj se află la aproximativ 500 km de centrala atomoelectrică de la Cernavodă , la 500 km de centrala de la Kozlodui şi 750 km de la centrala de la Pecs .

Pe teritoriul localităţii funcţionează 4 aparate Roetgen diagnostic care folosesc surse radioactive. Aparatele sunt autorizate C.N.C.A.N şi sunt deservite de 4 medici şi 7 asistente .

2.3. Accidente grave pe cai de transport

2.3.1. Transport rutier –risc secundar Căile rutiere care servesc Municipiului Blaj sunt DN 14 B şi DJ 107 . Ca urmare a dezvoltării activităţilor economice şi comerciale se constată şi intensificarea traficului pe aceste căi de comunicaţii,acesta fiind totusi moderat . În general teritoriul municipiului nu este tranzitat de autovehicule speciale transportatoare de substanţe periculoase cu excepţia autocisternelor ce alimentează cu produse petroliere staţiile de distribuţie. Nu s-au produs accidente în care să fie implicate astfel de autovehicole.

2.3.2. Transport feroviar- risc secundarMunicipiul Blaj este tranzitat de calea ferată principală care leagă Bucureştiul de restul ţării

prin nodul de cale ferată Teiuş ( linie dublă electrificată) dar şi punctul de plecare pentru calea ferată secundară Blaj – Praid . Reţeaua feroviară este utilizată de garnituri pentru pasageri şi transport

14

marfă în care se găsesc si vagoane pentru transport substanţe periculoase ( toxice, explozive , incendiare) reprezentand un trafic moderat la ambele categorii .

Staţia CFR Blaj este tranzitată zilnic de 51 garnituri pentru călători care transportă aproximativ 1.500 pasageri şi de116 trenuri pentru marfă care transportă peste 184.000 tone marfuri. Accidentele feroviare majore pot avea urmări diverse cum ar fi :

- un număr mare de victime în situaţia în care au fost implicate trenuri de persoane (tamponări , deraieri ) ;

- avarierea garniturilor de tren;- producerea unor accidente chimice în situaţia avarierii unor vagoane transportatoare de

substanţe toxice care pot avea efecte grave asupra populaţiei , în special în zonele staţiilor CF Blaj şi Câmpul Libertăţii , str T Vladimirescu , Avram Iancu , Gării.

Pe teritoriul municipiului nu s-au produs accidente feroviare la nici un tip de transporturi .

2.4 Incendii in masa- risc secundarMunicipiul Blaj este situat in afara zonelor de influenta a incendiilor in masa.

2.5. Eşecul utilităţilor publice- risc principal Esecul utilitatilor publice pot avea urmări diverse cum ar fi:

- Intreruperea alimentării cu apă potabilă datorată avarieri conductei de aducţiune Galda - Blaj sau a conductelor de distribuţie ce pleacă de la rezervoare . Alimentarea cu apă mai poate fi întreruptă şi în urma avariei unor conducte ce alimentează cartierele sau străzile din oraş.

- Intreruperea funcţionării sistemului de canalizare datorată : a) avarierii colectorului principal ( Dn = 500 mm) situat pe strada Clujului ( întrerupe canalizarea în cartierele situate pe malul drept al Târnavei Mari)b) avarierii staţiei de pompare pentru supratraversarea râului Târnava Mare ( întrerupe funcţionarea canalizării în cartierele de pe malul stâng al râului) c) blocarii colectoarelor care asigură canalizarea cartierelor din oraş ( Eroilor , Gării, Hulă , Veza , Berc şi Izvoarele )

SECŢIUNEA a 3 –a - Riscuri biologice

3.1. Epidemii Riscul producerii de epidemii este scăzut. In ultimii ani nu au existat îmbolnăviri în masă a

populaţiei cu excepţia unor focare de trichineloză care au fost oprite datorită măsurilor luate . Risc ridicat de producere este în cartierele de Rromi ( Barbu Lăutaru , Plopilor , Veza ) unde condiţiile igienieco sanitare sunt precare.

Când pericolul de producere a epidemiilor este mare, măsurile necesare se vor lua , pe baza planurilor stabilite de Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică.

3.2. Epizootii /zoonozeÎn ultimii ani nu s-au manifestat boli care să afecteze un număr mare de animale . Datorită

măsurilor profilactice luate , riscul de producere a acestora este scăzut mai ales că nu există colectivităţi foarte mari de animale în localitate .

SECŢIUNEA a 4 –a - Riscuri de incendiu

15

Riscul de incendiu la operatorii economici este determinat de categoria de pericol de incendiu, în funcţie de materialele şi substanţele folosite în procesul de producţie sau depozitare

Risc ridicat de incendiu avem la : - SC Stratusmob SA – prelucrarea lemnului - Staţiile de distribuţie produse petroliere ( Florea Oil , Petrom , LukOil , )

La gospodăriile populaţiei – riscul ridicat este în localităţile componente unde locuinţele augospodării anexe şi se depozitează furaje în cantităţi mari

SECŢIUNEA a 5 –a - Analiza riscurilor sociale

În municipiul Blaj se funcţionează o piaţă agroalimentară de zi în cartierul Gară şi săptămânal, în Piaţa Mare , o piaţă de produse agroalimentare şi industriale precum şi un târg de animale . Trimestrial se organizează târguri tradiţionale atât de produse alimentare cât şi de animale care concentrează un număr mare de persoane din întraga ţară.

In luna aprilie se organizeaza „Sarbatoarea mierii”cu care ocazie se desfasoara un targ de miere ,produse apiterapeutice,utilaje si echipamente specifice la care participa apicultori si producatori din tara si strainatate.

În luna Mai se organizează Serbarile Libertatii. Pe parcursul mai multor zile se desfăşoară activităţi culturale finalizate printr-o mai mare festivitate pe Câmpia Libertăţii .

În localitate trăiesc un număr mare de persoane de etnie Rromă ( peste 10 % din populaţie) concentraţi în cele trei cartiere : B. Lăutaru , Plopilor şi Veza . Majoritatea nu au locuri de muncă, aproape 800 de persoane primind ajutor social şi trăiesc în condiţii igienico-sanitare improprii.

Nr C

rt

LOCALITATEA / OPERATORI ECONOMIC

TIPURILE DE RISCURI SPECIFICE CLASIFICARE

Cut

rem

ur

Alu

neca

re/ p

răbu

şire

de

tere

n

Inun

daţie

Sece

tă

Ava

lanş

ă

Ince

ndiu

de

pădu

re

Acc

iden

t chi

mic

Acc

iden

t nuc

lear

Ince

ndiu

în m

asă

Acc

iden

t gra

v de

tran

spor

t

Eşec

ul u

tilită

ţilor

pub

lice

Eepi

dem

ie

Epiz

ootie

1 Mun Blaj C At Id S ip ach an im atp Eup ed ez2 Loc Tiur C At Id S ip ach an im ed ez3 Loc Mănărade C At Id S ip ach an im ed ez4 Loc Petrisat C At Id S ip ach an im ed ez5 SCBOSCH

REXROTH SRL C ach an im eup

16

6 SC STRATUSCOM C ach an im eup7 SC IAMU C ach an im eup8 SC LUKOIL C ach an im9 SC FLOREA C ach an im10 SV PETROM C ach an im

OBIECTIVE SURSE DE RISC

Nr Crt Obiective surse de risc Amplasare Riscuri1 Statia reglare gaz metan Str. Ghe. Baritiu Explozii , incendii2 St. produse petroliere FLOREA 1 Str Gh Doja Explozii , incendii 3 St. produse petroliere FLOREA 1I Str Clujului Explozii , incendii4 St. produse petroliere PETROM Str M Kogalniceanu Explozii , incendii5 St. produse petroliere LUKOIL Str Clujului Explozii , incendii6 Transport feroviar Linia ferată Blaj –Teiuş Accident chimic ,

Explozii

Localităţi şi obiective ce pot fi afectate de obiective surse de risc :a) Explozie- incendiu : Statia reglare gaz metan –alimentarea cu gaz metan a intregii localitatib) Explozie – incendiu :Staţia produse petroliere SC FLOREA OIL 1

- Blocurile 11 şi 12 str Gh Doja- Bloc 13 str. Eroilor- Bloc 50 B –dul Republicii - Scoala cu clasele 1-8 Toma Cocisiu

c) Explozie – incendiu Staţia produse petroliere SC FLOREA OIL 2 - Locuinţe Str Clujului

- Punte pietonală râu Târnava Mare

d) Explozie – incendiu Staţia produse petroliere PETROM- locuinţe Str. M Kogălniceanu- Sediu – depozite protecţia plantelor

e) Explozie – incendiu Staţia produse petroliere LUKOIL- Secţia drumuri naţionale- Ferma viticolă nr. 11- Drumul Naţional 14 B

f) Chimic explozie în urma accidentului feroviar - cartier Gh Bariţiu- Str. M Kogălniceanu , T . Vladimirescu , Dr V Suciu , Avram Iancu , Eroilor , Iacob

Mureşanu , cartier blocuri Eroilor , Gării - Operatori economici : SC IAMU SA , SC STRATUSCOM , SCBOSCH REXROTH SRL ,

Staţia CF Câmpul Libertăţii.

17

CAP 4 Acoperirea riscurilor

Secţiunea a – 1 – a Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie intervenţie

1.1. Elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de protecţie – intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor de inervenţie , în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă care se manifestă pe teritoriul municipiului Blaj , crearea de scenarii de acţiune şi alegerea alternatuvelor optime care urmează a fi aplicate

1.2. Evitarea manifestării riscurilor, reducerea , frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor acestora se realizează prin următoarele acţiuni

a) monitorizarea permanentă a parametzrilor hidrografici , meteorologici ,de mediu ; culegerea datelor datelor de la staţiile meteo şi hidrometrice.

b) pregătirea membrilor Comitatului local pentru situaţii de urgenţă pentru a cunoaşte modul de acţiune în diferite situaţii

c) informarea populaţiei asupra pericolelor specfice care se potmanifesta pe teritoriul municipiului Blaj şi a modului de comportare în cazul de producere a unui pericol prin mijloacele locale de informare şi prin adunăru cetăţeneşti

d) executare de exerciţii şi aplicaţii e) pregăzirea Serviciului Voluntar pemtru Situaţii de Urgenţă şi a celorlalte forţe pentru

intervenşia operativă în caz de nevoie 1.3. Întocmirea planurilor de intervenţie pentrzu toate tipurile de riscuri care se pot manifesta : inundaţii , accident chimic, alunecări de teren etc.

SECŢIUNEA a 2-a Etapele de realizare a acţiunilor

Desfaşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:a) alarmarea Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi a celorlalte forţe cu care se

cooperează ( personalul serviciului public de gospodărie , servicii private pentru SU , personal operatori economici , populaţie)

b) Informarea personalului de conducere asupra situaţiei create;c) Deplasarea la locul intervenţiei;d) Intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar

de intervenţie;e) Transmiterea dispoziţiilor preliminare;f) Recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie;g) Evacuarea, salvarea şi / sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;h) Realizarea,adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;i) Manevra de forţe;j) Localizarea şi limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;k) Înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;l) Regruparea forţelor şi a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;m) Stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;n) Întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;

18

o) Retragerea forţelor şi a mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;p) Restabilirea capacităţii de intervenţie;q) Informarea preşedintelui CLSU Blaj şi a IJSU Alba r) Analiza intervenţiilor şi evidenţierea măsurilor de prevenire/optimizare necesare.

SECŢIUNEA a 3 – a Etapele de realizare a acţiunilor

În funcţie de locul , natura , amplasarea şi de evoluţia evenimentului intervenţiile sunt organizate astfel :

a) urgenţa I este asigurată de Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Blaj b) urgenţa II este asigurată de personalul Serviciului Public de Gospodărie Comunală al

Primăriei Municipiului Blaj c) urgenţa III este asigurată de servicii private cu care se cooperează , formaţiuni de la

operatorii economici şi populaţie

SECŢIUNEA a 4-a Acţiunile de protecţie-intervenţie

Acţiunile de protecţie-intervenţie se realizează pe baza planurilor întocmite pentru tipurile de riscuri care se pot manifesta pe teritoriul Municipiului Blaj şi care constituie anexe la prezentul plan .

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă împreună cu celelalte forţe de intervenţie acţionează pentru:

a) Salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

b) Acordarea primului ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi a operatorilor economici afectaţi;

c) Aplicarea măsurilor privind ordinea şi siguranţa publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifică;

d) Dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;e) Înlăturarea avariilor la reţelele de apă , canal , energie electrică , gaz metan.f) Limitarea proporţiilor situaţiei de urgemţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu

mijloacele din dotare.

SECŢIUNEA a 5-a Instruirea4.1. pregătirea membrilor Serviciului voluntar pentru Situaţii de Urgenţă se realizează în cadrul l

şedinţelor lunare pe baza programului aprobat de ISUJ Alba.4.2. Pregătirea populaţiei se face prin întâlniri cetăţeneşti periodice şi prin posturile locale de

radio şi TV cablu pentru cunoaşterea modalităţilor de acţiune în cazul producerii unor Situaţii de Urgenţă.

SECŢIUNEA a 6-a Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare

19

Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, masurării, înregistrării,stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă.Fluxul informaţional în cazul manifestării unor Situaţii de Urgenţă se realizează conform Schemelor de Instruire şi alarmare întocmite pentru diferite tipuri de riscuri.

CAP. 5 Resurse umane, materiale şi financiare

(1 ) Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se realizează, prin planul de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborat de comitetul local pentru situaţii de urgenţă.( 2 ) Fondurile pentru asigurarea resurselor umane , materiale şi financiare necesare analizei şi acoperirii riscurilor din municipiul Blaj se asigură de Consiliul Local prin bugetul propriu de venituri şi cheltuieli

În funcţie de categoria de risc intervenţia se realizează de : a) serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă b) alte formaţiuni de salvare crucea Roşie , ajutorul maltez , Caritas Mitropolitan c) grupe de sprijin de la operatori economici şi populaţie

( 3 ) Dotarea structurilor care intervin in situatii de urgenta se efectueaza pe baza normelor de dotare elaborate de Consiliul Local si avizate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta .

Pe lângă aceste forţe mai pot acţiunea după caz , în condiţiile legii : serviciul profesionist pentruSituaţii de Urgenţă , poliţia municipală , structurile Poliţiei Comunitare , ale Spitalului Municipal precum şi servicii private cu care se încheie contracte de cooperare .

CAP 6 . Logistica acţiunilor

Forţele şi mijloacele de intervenţia în cazul producerii unor Situaţii de Urgenţă sunt stabilite prin Planurile de Apărare specifice , elaborate pe tipuri de risc. Mijloacele tehnice de intervenţie vor fi puse la dispoziţie ,de operatorii economici care deţin astfel de mijloace şi cu care este încheiat contractul de cooperare.

Presedinte sedinta, Secretar,Cleja Ioan Stefanescu Sergiu

20

Anexa 2

ATRIBUŢIILE autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în Planul de analiză şi acoperire a

riscurilorI .GESTIONAREA RISCURILOR

FIŞA NR. 1

PRIMARUL – preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă

21

a) coordonează activitatea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă , convoacă întrunirea comitetului , stabileşte ordinea de zi şi conduce şedinţele acestuia;

b) aprobă planurile operative , de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;c) propune fondurile necesare realizării măsurilor în situaţii de urgenţă ;d) coordonează activitatea serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă ;e) conduce exerciţiile , aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă ;f) urmăreşte realizarea , întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi

alarmare în situaţii de urgenţă ;g) răspunde de alarmarea ,protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţii de urgenţă; h) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă ;i) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă şi de prevenire a incendiilor în plan

local ;j) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţii de urgenţă ;k) stabileşte măsurile necesare pentru dirijarea sinistraţilor, a cazării şi alimentării cu energie

electrică şi apă a populaţiei sinistrate;l) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona afectată ;m) cooperează cu primarii localităilor limitrofe în probleme de interes comun;n) gestionează , depozitează , întreţine şi conservă tehnica , aparatura şi materialele de

intervenţie prin serviciile de specialitate subordonate ;o) la primirea avertizărilor pentru situaţii de urgenţă asigură funcţionarea permanenţei la sediul

primăriei;p) asigură întocmirea şi actualizarea „ Planului de analiză şi acoperire a riscurilor ”.

FIŞA NR 2

VICEPRIMARUL - vicepreşedintele Comitetului Local pentru situaţii de urgenţă a) îndeplineşte obligaţiile preşedintelui CLSU în lipsa acestuia , precum şi pe cele ce îi revin ca

membru al comitetului ;b) în calitate de şef al Centrului de Conducere şi Coordonare a evacuării asigură:

- coordonarea pregătirii populaţiei , instituţiilor publice şi operatorilor economici în vederea organizării şi desfăşurării acţiunilor de evacuare;

- organizarea şi asigurarea funcţionării sistemului informaţional – decizional pe plan local ;

22

- stabilirea necesarului de capacităţi de comunicaţii , pe tipuri de reţele telefonice fixe , mobile , radio , etc , la nivelul localalităţii ;

- elaborarea planurilor de evacuare şi avizarea celor întocmite de structurile subordonate ;

- coordonarea aplicării unitare şi în mod organizat a măsurilor de evacuare în plan teritorial ;

- coordonarea activităţii de constituire a rezervelor de strictă necesitate destinate persoanelor evacuate / sinistrate ;

- îndeplinirea sarcinilor curente stabilite în funcţie de situaţia concretă ;- organizarea unui punct de informare privind persoanele evacuate/ sinistrate .

FIŞA NR 3

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă

- evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul municipiului Blaj , stabilirii măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionare acestora şi urmăresc îndeplinirea lor ( în funcţie de tipurile de risc care se manifestă);

- informează prin centrul operaţional judeţean stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora ;

23

- declară , cu acordul prefectului , starea de alertă pe teritoriul municipiului Blaj ;- analizează şi avizează planul local pentru osigurarea resurselor umane , materiale şi

financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă ;- informează Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Consiliul Local asupra

activităţii desfăşurate ;- asigură întocmirea ,actualizarea şi aplicarea „ Planului de analiză şi acoperirea

riscurilor ” ; - propune solicitarea de asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de

urgenţă ;- îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi

organele abilitate.

FIŞA NR 4

Centrul operativ cu activitate temporară

- centralizează şi transmite operativ la Centrul Operaţional al Inspectoratului Judeţean pentru S.U. date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă ;

- monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul Judeţean şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate ;

24

- urmăreşte aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri ;

- asigură transmiterea operativă a deciziilor , dispoziţiilor şi ordinelor , precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă , cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop ;

- centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor ;

- gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă ;- îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă ,

prevăzute de lege şi în regulamentul - cadru .

FIŞA NR 5

Serviciul Voluntar pentru Situaţii de urgenţă

I Compartimentul pentru prevenire a) asigură controlul respectării legislaţiei în vigoare în domeniul situaţiilor de urgenţă la obiectivele aparţinând domeniului public şi la gospodăriile cetăţenilor din municipiului Blaj ;b) asigură supravegherea cu personal şi mijloace tehnice, a locurilor unde se execută lucrări cu grad ridicat de pericol ( sudare , tăiere , lucrări cu foc deschis)

25

c) desfăşoară activităţi instructiv educative cu salariaţii şi cetăţenii pentru cunoaşterea normelor şi măsurilor de prevenire şi înlăturare a riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă;d) acordă sprijin conducătorilor instituţiilor subordonate pentru realizarea activităţii de prevenire , instruire şi organizare a intervenţiei în situaţii de urgenţă.

II . Formaţiunile specializate :a) verifică periodic funcţionarea mijloacelor de transmisiuni şi alarmare , asigură alarmarea

oportună a populaţiei şi salariaţilor ;b) în situaţii de urgenţă pune în aplicare Planul de analiză şi acoperire a riscurilor ;c) studiează şi cunosc caracteristicile construcţiilor , spaţiilor de adăpostire , reţelelor de

gospodărie comunală , căilor de comunicaţii , lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor precum şi măsurile de intervenţie în cazul afectării acestora ;

d) participă la acţiunile de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă ;

e) asigură funcţionarea şi conservarea materialelor şi tehnicii din dotarea serviciului voluntar ;f) intervin pentru salvarea victimelor , trierea şi evacuarea acestora la locurile de spitalizare ;g) asigură evacuarea populaţiei , bunurilor materiale şi animalelor conform Planului de evacuare

;h) asigură siguranţa transporturilor pe timpulevacuării ;i) urmăreşte asigurarea materială a acţiunilor de evacuare ;j) cunosc locul de dispunere a materialelor şi tehnicii care pot fi întrebuinţate pentru intervenţie

în situaţii de urgenţă .

II RESURSE NECESARE

a) Monitorizarea parametrilor meteo : Staţia meteorologică Blaj ;b) Monitorizarea parametrilor hidrografici : posturile hidro pluviometrice de pe râurile Târnava

Mare şi Târnava Mică ;c) Înformarea preventivă a populaţeie asupra comportamentului de adoptat în cazul manifestării

unui pericol :

- transmiterea de materiale informative / documentare prin postul local de radio (Radio Blaj) şi prin postul local de TV cablu

- redactarea de pliante / afişe cu riscurile specifice localităţii şi măsurile de adoptat;

26

- asigurarea de întâlniri cu cetăţenii pe cartiere ; d) Exerciţii şi aplicaţii : conform planificării.

III. INTERVENŢIE

1. Alarmarea populaţiei şi salariaţilor se realizează cu :a) 7 sirene electrice centralizate – timp de intrare în acţiune 3 minute ;b) 2 sirene electrice necentralizate în localităţile aparţinătoare Mănărade şi Tiur – timp de

intrare în acţiune – 20 minute ;c) 10 clopote de la biserici – timp de intrare în acţiune – 30 minute ;2. Acţiuni decercetare/căutare / salvare :a) executarea cercetării /căutării în zonele de producere a situaţiilor de urgenţă , salvarea persoanelor afalte în pericol ;Activitatea este organizată şi desfăşurată de grupa de cercetare / căutare /deblocare salvare care are în dotare :

- 1 barcă din fibră de sticlă- 1 barcă pneumatică - 2 costume de lucru în apă- 1 motoferăstrău - 1 polizor manual cu disc- 1 troliu pentru greutăţi Timp de intrare în acţiune - 60 de minute

3 Asistenţa medicală a) salvarea persoanelor rănite şi acordarea primului ajutor : echipa de salvare şi prim ajutor din cadrul serviciului voluntar având în dotare ; - 10 tărgi sanitare - 3 truse de prim ajutor Timp de intrare în acţiune – 60 de minute

b) organizarea punctului de triere , prim ajutor şi transportul răniţilor la spital se realizează de Spitalul Municipal Blaj şi staţia de ambulanţă ;

c) sprijin pentru acordarea primului ajutor : organizaţii neguvernamentale ( Crucea Roşie , Caritas Mitropolitan) ;

4. Acţiuni de îndepărtare a manifestării pericolului produs :a) Forţe de intervenţie :

- grupa de cercetare – căutare –salvare ; Timp de intrare în acţiune 60 de minute ;- grupele de sprijin din cadrul Serviciului Public de Gospodărie Comunală al Primăriei ; timp de intrare în acţiune 90 de minute ;- grupe de intervenţie de la operatori economici ( conform planurilor de intervenţie ) ; timp de intrare în acţiune 90 de minute ;

b) Activităţi intreprinse :- înlăturarea dărâmăturilor - evacuarea apei din clădiri , de pe terenuri agricole etc;- repunerea în funcţiune a reţelelor de apă , canal , gaz metan ,energie electrică avariate ;- refacerea căilor de circulaţie avariate.

c) Mijloace utilizate : - tehnică din dotarea operatorilor economici cu care s-a încheiat contract de cooperare ;- mijloace tehnice din dotarea primăriei ( buldoexcavator, tractoare cu remorcă , motopompe) ;

27

5. Acţiuni de limitare a consecinţelor unui pericol:- verificarea digurilor de apărare de pe Râul Târnava Mare şi executarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere ;- decolmatarea şi regularizarea cursurilor mici de apă ( Valea Veza , Tiur şi Spătac) ;- urmărirea în permanenţă a zonelor cu pericol de alunecări de teren .

Presedinte sedinta, Secretar,

Cleja Ioan Stefanescu Sergiu

Anexa 1

LISTA

autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în Municipiul Blaj

28

Nr. crt

Denumire autoritate Coordonate autoritate Persoană de contact

Atribuţiuni conf fişa nr

OBSLocul de muncă Domiciliu

29

1 Primarul municipiului Blaj

0258/710110; 0745/323654

Str. Fochistilor 0258/711558

Rotar Gheorghe Valentin

1

2 Viceprimarul municp. Blaj

0258/711111 ,710110 0745/323633

Str.A.MuresianuBl.3/50

Muresan Livia 1 , 2

3 Secretar Primăria munic. Blaj

0258/711111,710110 0745/323644

Eroilor, bl.27/20258/711952

Stefănescu Sergiu 3

4 Insp. Protecţia Civilă 0258/711529, 7111110753313349

Eroilor bl.16/45 0745151716

Barna Virgil 4 şi 5

5 C-dant PolitieMembru CLSU

Poli]ia Blaj0258/ 710127

A.Muresanu bl.1/26 0766774606

Low Tiberiu 0742098646

3

6 Sef Politia localaMembru CLSU

Blaj 711111,710110 Stejarului nr.11 Velicea Lucian 0752242304

3

7 Sef garda interventie pompieriMembru CLSU

Garda pompieri 112, 711212

Str.Luncii nr.1 0748131051

Zahan Cristian 0748925083

3

8 Sef Filiala Blaj Membru CLSU

SC APA CTTA Alba Filiala Blaj 0258/711340, 710345

Str.T.Cipariu Bl.10/40729/994170

Ignat Ioan 3

9 Dir.Spitalul municip.BlajMembru CLSU

Spital Blaj 0258/710941,710942

A.MuresanuBl3/4 0258/712076,0744/503285,

Dr.Nemeti Mihai0788/699423

3

10 Sef dispensar control alimenteMembru CLSU

Disp.veterinar 0258/710102

A.Pumnul 9 0258/711465

Dr. Mureşan Flaviu 0744199437

3

11 Laborator medicina preventivaMembru CLSU

Laborator medicina preventiva

M.kogalniceanu 26 Coman Elena0744824372 0727310594

3

12 Sef dispensar control animaleMembru CLSU

Dispensar veterinar0258/711521

Republicii 49, 0258/710152 0743/139912,

Suteu Marcel

0788755679

3

13 Sef Ocolul SilvicMembru CLSU

Ocolul Silvic Blaj0358111641

Alba Iulia Varga Bianca0730651955Marinescu N. 0730652007

3

14 Sef punct lucru BlajMembru CLSU

SC ELECTRICA 0258/711012,

Str.Crisan Sarlea Ioan0726300666

3

15 Sef district BlajMembru CLSU

E-ON gaz 0258/ 710505, 711392

Str.M.Vancea nr.6 Popa Dorin 0749282270

3

16 Sef formaţie Membru CLSU

SGA district Blaj 710873

Sipotului 6, 0721/570778

Jidveian Alexandru

3

17 Sef districtMembru CLSU

Drumuri Nationale 0258/710601

Ghe Baritiu bl.3 Latiu Dan 0753313355

3

19 Administrator Membru CLSU

SC STRATUSCOM SA 0258/711421

Tiur, 0258/714332, Szobo Carol0744/604892

3

30

20 Director tehnic Membru CLSU

SC BOSCH-REXROTH 0258/807120

BlajPrainer Gunter0728852795

3

20 Director SC IAMU SA 0258/711907

Carpenului 23; 0258/711274

CâmpeanGligor 0722619281

3

21 Director S.C.VMembru CLSU.

Statiunea de Cercetari Viticole 0258/711623

Str. G.Golescu0741/601671

Tomoioaga Liliana 0741/601671

3

23 Sef Sector Membru CLSU

Sectia SNCFR L 8 0258/712092

Aron Pavel 1, 710530,0722/ 693621

Furca Horea0722/ 693621

3

24 Consilier Local Consilier LocalTiur

Tiur nr.267 Fratila Ioan Bogdan 0745588212

3

25 Consilier satesc Petrisat

Profesor sc.Tiur Petrisat 40 ; Vinczeller Stefan 0746124451

3

26 Consilier Local Consilier Local Manarade

Manarade nr169 0723396054

Duma Ioan 3

27 Consilier Local Consilier LocalTiur

Tiur nr.483 Tarco Mihail 0728099026

3

28 Serviciul voluntar pt SU

Primăria municipiului Blaj 0258/711111

I.H. Radulescu 7120830742/147428

Ciufudean Victor 0756089196

5

29 Crucea Rosie Primăria mun. Blaj 0258/711111

C.Negri 0258/711684

MoldovanCamelia 0756089195

3

30 Sef statie CFR BlajMembru CLSU

SNCFR Str.Merilor 8, 713482 Rusu Ioan 3

Presedinte sedinta, Secretar,Cleja Ioan Stefanescu Sergiu

31

32