Aâffiinistraîinnea, 3i TîDOgrafia:

Braşorâ, piaţa mar« Nr. 30.Scrisori nefranoate nn so

primesc. — Manuscripte nu se retrinaetü.

INSERATE se primesc la Adml- nfstraţiune in Braşovu şi la ur- mâtôrele Birouri de «nunoluri :

în Viena : M. Ihikes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppeliks Nachfolger; Anton Oppelik, J . Datmebcrg, în Budapesta : A. V. Goldberger, Eckstein Bernât : în Bucuresci: Agence havus. Suc­cursale de Boumanie ; în Ham­burg: Karoiyi & Liebmann.

Preţulâ Inaerţlunllorii : o serià garmond pe o colină 6 or. şi §0 cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială.

Beciame pe pagina a ci-a o seria 10 cr. séu 30 bani.

Nr. im.

« » V '* ' '3LT7TI.

„&azeîa“ iese în fiă-care di.Aî»cnamenie pentm Ansîro-Ungaria:Pe un anu 12 fl.. pe şese »nnl

6 fl., pe trei itrni 3 fl. N-rii de Dumlneoá 2 II. pe anii.

Pentru România şi străinătate:Pe unü anű 40 franci, pe çéfle Ioni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci.

Se prenumără la tóté oâcieie poştale din întru şi din atară

fi la dd. colectori.ll^ s m o n tn li psntrn BrascTă :

a administraţi un o, piaţa *iare, Têrgulü Inului Nr. 3S etaglaló I. : pe unù anű 10 li., pe séae inni 5 fl., pe ţrei luni 2 fl. 50 er. Cu dusulfi. In basă : Pe unü anu 12 fl., pe 8 luni o fl., pe trei luni 3 fl. Unii esemplàïû 5 cr. v. a. séu 15 bani. At&tú abonamen­tele oàtù şi inserţiunile sunt?,

a se plăti înainte.

Braşovu, Sâmbătă, 31 Decemvre 1894.

Nou abonamentul a .

ŞAttTA T8AISILYAVI11Cu f Ia n u a rie 1 8 9 5 st. v.

te deschide n o u a b o n a m e n t u , ]a ra re învităm u p e toţi am ieii şi sp r ijin ito r ii fo ie i nostre.

Ppeţufiu aboniBinentuiyuPentru Austro-Ungaria:

p e ■oja.-o. a ,a a .- u . ................................ 1 2 f i .p e ş e s e 1-oja.î. ................................ @ £ L .p e t r e i 1 - a n î ................................ 3 f l .

Pentru România şi străinătate:p e -nan.-«. a , n . ' ă . ..................... *^-.0 fxa.aa.ci■ce s e s e 1 - u .a a . i ..................... 2 0 „•oe t r e i i-u .n l I O

Abonamente la numerele cu data de Dumineca:

Pentru Austro - Ungaria:pe unu anu ...................................... 2 fl.pe ş e se luni ............................ I fl.

Pentru România şi străinătate:pe unu anu . . . . . . . . 8 fran c?pe ş e s e l u n i ............................. 4 ,,

Abonarea se pote face mai uşorii prin m andate postafie.

Adminisiraţiunea „G azetei TransiSwansei“ .

' S’au încurcaţii iţele.BraşovD, 30 Decern w v

O i sa ministeriala din Budapesw a intrată într’o fasa periculosă de stagnare. S ’au încurcată iţele. Mo- narchulü nu póte se ajungă la o înţelegere cu factorii parlamentari asupra moduiui de soluţiune a crisei, ce însuşi a provocat’o prin aceea, că a retrasu cabinetului Wekerle încre­derea sa.

Idea, ce preocupă pe capulă sta­tului in aceste momente, este de a face posibilă formarea unui cabinetü stabilă, şi acésta numai aşa crede, că se póte realisa, décá se voru f’ :- siona tóté partidele, ce stau pe basa pactului dela 1867, adecă décá voră face parte din majoritatea parlamen­tara şi grupulă contelui Szapary şi partida lui Apponyi.

In conformitate cu acésta do­rinţă a coronei, Banulă Khuen-He- dervary a cerută în conferenţele. ce le-a avută cu partida guvernului, ca bu numai se se accepte idea fusiu- nei, ci acesta sé fiă introdusă ca o formulă obligăt6re chiar în progra- mulă noului cabinetă. Sé fiă adecă împuternicită cabinetulă viitoră a declara, că şi-a pusă de scopă fu- sionarea tuturoră partideloră, ce stau pe basa dela 1867.

Atâta le a trebuită celoră din clica domnitóre spre a-i face se-şi pérdá totă cumpetulu strigându în gura mare, că a subscrie o declara* ţiune, cum o cere Khuen-Hedervary, ar însemna pentru partida liberală a’şî declara propriulă ei f alimentă. Şi puterea e dulce, nu se potă îm­păca Tiszai ştii şi afiliaţii loră cu idea ca sé renunţe la ea, după ce timpă de douécjecí de ani au gustată cu prisosu tóté plăcerile ei.

Firesce, că cu acésta falangă, care se légá de putere cu atâta te­nacitate, contele Khuen-Hedervary n’a putută face nici o ispravă şi, precum ni se telegraíézá, erí a şi declarată Majestăţii Sale, că nu pdte primi însărcinarea lormală pentru compunerea cabinetului.

Se cţice, ca in urma acestă Mo 1 narchulă ară fi în gradulă celă mai mare superatü asupra atitudinei par-

guvernului, care nu s’a sfiită de a se în cestiunile politice-bisericesci cu racacaiü din stânga estremă, ear’ acuma se opune pla­nului de a-şi întări şirurile fórté ră­rite printr’o unire a tuturoră ele- menteloră credincióse pactului.

După Khuen-Hedervary a fostă însărcinată cu formarea cabinetului fostulă ministru de fináncé Szeli, dér acesta a cerută termină de 24 de óre pentru a se declara, décá póte primi or! nu misiunea.

Se crede înse, că nici Szeli nu va puté tace trébá şi atunci clica sperézá, că va puté aduce la putere pe protegiatulă ei br. Banffy.

E mare întrebare, că óre îi va

mai succede şi de astădată clicei dela putere de a se sustiné în posi- ţia ei esclusivă dominantă. Şi în ca- 8î2lă acesta înse ea şi-ar puté-o păs tra numai pentru timpă fórte scurtă şi crisa ar trebui sé isbucnésca în curendă din nou.

Câtă pentru naţionalităţi, aceste se ’nţelege, ori se va face fusiunea ori nu, n’au se se aştepte la nici o íntórcere spre bine, pănă ce nu se va schimba radicală actualulu sis­temă de guvernare. Dérá este inte­resantă pentru toţi duelulă, ce s’a în­cinsă cu atâta vehemenţă între Ti- szaiştî şi Apponyişti în aceste mo­mente, ba, mai multu, este şi in­structivă.

Pe când vechia gardă tiszaista se ridică cu furiă în contra planu­lui de fusiunare susţiindă, că ea acuma e nerealisabilă, din causă, că contele Apponyi ridică pretenţii jjA - jţionale“ mai alesă faţă cu aríríjpi, cari stau în oontracjicere cu princi­piile partidei liberale, pe atunci or­ganele apponyiste vestejescă fără de ni/cî o cruţare intrigele clicei ti- szai^te, acusându-o că ea a dărăpă­nată ţ0ra, a nimicită morala politică şi Ja pricinuită stările desperate de a4î* că acésta clică aj lăţită vepi-

,a‘ i 00i‘upţ/cîii*3i poiitíée în ţerâ, pecai e a privit’o ca domeniulă ei, dâi lă tóté funcţiunile partisaniloră ei .(luându-i în scută chiar şi atunci, câi 3 qălcau în pîciore lege şi dreptă .. c ă 1 \ áa a intrigată contra tuturoră cal tineteloră şi acuma şi-a pusă ca­rul ă în petri, ca. şe aducă pe tîne- rulă Tisza în viitorulă ministeră....

La tóté aceste nu putemă 4ice alt.a, decâtă: numai aşa înainte! căOîi din aceste păruieli şi frămân­tări ale adversariloră noştri póteto­tuşi sé iésá şi ceva bună!

Foi slave despre situaţiunea din Ungaria.

In triga pressă se ocupă astăcji cu stările încurcate ce domnescă de presentu in Ungaria, reducendu-le

pe aceste la diferite cause. Pressa slavă asemenea discută viu situaţiu­nea gravă aducénd’o în strînsă legă­tura cu cesfciunea naţionalitâţiloră. Astfelă 4 arulü slovacă „Narodnie N o v i n y după ce vorbesce despre partidele politice din Ungaria, şi mai alesă după ce vorbesce în tonă as­pru despre partida liberală şi ten­dinţele ei, finesce astfelă :

A că4uta o bastion ă a tuturorü />ar- tidelorii guvernamentale maghiare dela 1867 încoce. In olubula liberalii îşi dai tóté silinţa pentru a-lü convinge pe regde, că întregii poporulii din Ungaria doreice bi­necuvântarea regimului lui Wekeiie, Szi­lágyi şi Hieronymi. Insă de-odati iese o desminţire a acestui faptü versândt-se chiar sânge de poporu. Alegerea din Leuca (Leut- sehau) este o iconă de groză pentru ma- melucii, cari ar voi sé ţină strîuse în mâni mandatele de deputaţi. Ce ar fi, décá s’ar face nóué alegeri ? Dupâ alegerea din Leuca e grózoicü sé se şi gândeseft omulü la acésta.

Piarulă boemă „P o l i t i k vor- bindă despre persónele, ale căroră nume se amintescă mai multă din incidentulă crisei ministeriale: des­pre intrigantulă Tisza, duşmanulă acestuia conte Szapary şi despre contele Khuen-HédervéTi. di ce îr.tvp altele':

Décá Banulü voescş sé moşten0scă nu numai partida liberală, ci şi întrega inven­tarul a acestuia, incluşive politica biseri- cescă, atunci va fi de scurtă durată gloria guvernărei sale, căci mişcarea naţionalităţi- lo)u, suprimată cu tote mijlócele de putere, mereu cresce şi tinde într’aoolo, ca sé aibă valóre şi sé fiă cunoscută. Alegerea din Leuca a arPtat’o acesta în moda învede­rată, ce nu se mai póte întuneca.

Dér nu numai Slovacii se mişcă. Pro­babila, că şi Românii deja la proximele alegeri se vora lăsa de pasivitate şi vorü păşi activi la mişcările electorale. Ba chiar şi Saşii din Ardeala se tre4esoa din ame- ţirea lora. „Kronstădter Zeitungu publică unu apela cătră alegétorii saşi, în care ac- centueză pericolula naţionala şi confesio­nala, ce ameninţă din căsetoria civilă şi din matriculele civile.

h OILETONÜLÜ „GAZ. TRANS,“

Copiluiű fenomenalű.Dm rusesce.

(Fine).

Mitja îşi cânta piesa. îşi luâ curagiu, cânta sigura şi uşora. Pentru una artista mai înaintata în verstă, se înţelege, oântula acesta s’ar fi putută numi fără sufleta, fără simţemeuta, mecanica şi silita. Insé la ela totă atenţiunea se concentra asupra mişcărilorG repedi ale degetelora mici, asu­pra siguranţei mare, cu care manua arcula mâna slabă a copilului. Profesorula X . nu se putu reţin0 a nu esclama a suta-oră: „Ce technică, ce technicâ perfectă pentru unö copila 1“

Tóté aceste laude treceau ínsé pe lângă urechile lui Mitja, fără de-a produce asupra lui nici cea mai mică impresiune. Din contră. Anton JegoricI era într’ala şep-

fiula, ca pe o ilóre, ce trebue păzită sé nu îngheţe, se îmbrăcă şi ela şi pleca. Klai- der su apropia înc’odată de ela.

— „Domnule Spiridonov, te roga, adă-lu astă sóra pe Mitja la n oi!“ cjise uu- pilula roşu la obra4î.

Anton JegoricI se înroşi, era mâniosă de cutezarea băiatului şi nu voi sé rés- pun4&. In cnână cu vioiina lui Mitja, eşiră améndoi afară şi se aşe4ară pe sania unui Izvoscik (surugiu). Klaider se uita după ei şi 4ise: „Mitja are una tată stricta!“

Ajunşi acasă, Mitja îi făcu tătâne-s’oo bucuriă, ca nicl-odată. Adecă de abia s’a încăl4ita şi şi-a mâncata în grabă prân- 4ula, ela însu-şl apuca în mână violina şi începii sé cânte. Nu-şi putea da nici chiar ela semă, cum a veniţii la aceea, dór sim­ţea, că mâna ’i începe a tremura şi că i-ar şi căde violina la pămenta, decă ar au4i cuvin' M.oscute : „Mitjenka, porumba-şule, nţă, căci mâne trebue sé i

----tu

riaseră lumi

Mitja aşedâ violina la o parte şi dise cătrâ Anton JegoricI, oare chiar intra în odaiă :

— „Aşi voi sé dormü, tătucă!“— „Nu se póte, Mitja, bea ceaiu, te

c ă c î tlU'^î v » Htricau.

— «Nu, mé culca!“ declară Mitja energica. Se desbrăcâ în grabă, se vêrî în pata şi 4isö :

— „Tătucă, stinge lumina !“

Anton JegoricI, care totdéuna îşi des- brăca fiula cu mâna sa propriă şi ela în- su-şl îla culca, fu consternata de acesta fapta. Dér nu cuteza a molesta pe eroula 4ilei de mâne cu întrebări. Fâcù de-asupra capului fiului séu semnula crucei şi mur­mura : „Dormi bine, drăguţule!“ Stinse apoi luminarea şi eşi din odaiă, închi4ênda în­ceta după siue uşa.

Mitja se învéli în plapomă şi stetea aşa nemişcata. Era cu iotula apatica şi fără simţiri, în căpşorula lui nu era nici una cugeta, şi nici o dorinţă nu-i mişca pieptula. După-ce înse i-se incăkji întru cât-va trupula, îşi veni puţina în ori. De­

veni neliniştita şi-şi ridica capula. Chiar acuma le culcau pe surorile sa le : au4ia cum suspină ele şi cum le dojenea tată-la séu: „Pst... pst... Mitja dórme!“

Mitja se cutremura. ’I-se părea, că vede, cum deschide tatăla séu încetinela uşa şi cum îi 4ice cu voce blândă: „Mitja, acum te-ai recreată, acum poţi sé te scoli, puiuţule, ca sé eserciezl. Nu uita, că mâne trebue sé farmecl pe to ţi!“ Mitja se în- gro4i la aceste cuvinte, pe cari îi se părea că le aude în fantasiă, şi-şi ascunse capula erăşl sub plapomă.

Ah, 4iua do „mâne“, acesta 4i de „mâne“ afurisită. Nici unuia dintre con- soolarii séi nu avea sé se gándésoá la 4iua de „mâne“ ! Sunta tota mai înaintaţi în verstă, cari se producă în publica, şi nu­mai ela singura sé surprin4ă pe omeni ca copila fenomenali. Decă n’ar fi acestă 4i de „mâne“, s’ar putea juca înainte de amé4l cu camera4ii séi, ar pute sări, striga şi rîde. Şi câta de frumosă ar fi fosta iu séra acésta la Klaider, unde de sigura toţi snnt.fi VA«a1t oi.yii r ^ r o ^ . « Vvttiq

Pagina 2 .____________ _______________ ______ ÖAÜi x A THAW , A Nr. 286- 1894

Paralelii cu frontulă puternicii ală na- ţionalităţiloră merge oposiţiunea „partidei poporale c a t o l i c e care se consolidezi totil mai mulţii.

Luanda in considerare tote aceste simptome, trebue să ajungă omulu la con­vingerea, că crisa în Ungaria, priutr’o sim­plă schimbare de pers6ue, numai să amună şi nu se resolvă. Pentru, resolvare este ne­apăraţii de lipsă o schimbare totală a scenei pe întreg» bină politică a Ungariei.

Mileniulu şi comuna Braşovii.Braşovă, 29 Decemvre st. v.

In şedinţa de Mercurî a represen- tanţei comunale, ţinută sub preşedinţa d-lui senatorii Carol Iacobi, între alte obiecte, S'a discutatei ?i aatipra propunerni de-a se vota 1500 fl. pentru participarea comunei orăşenescl Braşovii la esposiţia mileniului în auulă 1896.

Propunerea a fostă făcută de magis- tiatulă din locă (primăriă), âr comisiunea permanentă, deliberândă asupra ei, n’a păr- tin.t’o şi a opinată, că comuna Braşovii să nu participe la esposiţiunea mileniului în anulă 1896, din causă că cheltuielile, ce s’ar hce, ar fi nefructifere.

ţ)e^chidendu-se desbaterea generală asupra acestorti propuneri, a ceruţii mai în- tâiu cuventulă d-lă advocata Dr. Carol Lurtz şi a accentuata, că părtinesce pro­punerea eomisiunei permanente de-a nu se încuviinţa suma cerută şi de-a nu lua parte la esposiţia mileniului, atâta din punctulă de vedere ala economiei, câta şi mai cu semă avândti îu vedere, că acestă esposiţiă

e arangeză numai pentru preamărirea rassei maghiare şi cu scopula de a da o iconă unilaterală şi falsă despre desvoltarea poporelora din patriă, presentându-o nu­mai în haină maghiară. D-sa, ca Sasa, nu pot6 să dorescă, ca Braşovula, care este una oraşa din cele mai de frunte de na­ţionalităţi, luândă parte la acea esposiţiă S' fia înfăţişată acojo ca una oraşa ma­ghiara! Disoursula d-Vui Lurtz a fosta acom­paniată de semnele de aprobare ale adunării.

D-la Dr. Carol Schnell dice, că părti­nesce şi d-sa propunerea eomisiunei per­manente, însă numai şi numai din punctă de vedere economica, eră nu şi din cele­lalte puncte de vedere accentuate de ante- vurbitoră.

D-la Dr. Carol Lurtz declară, că pune greutate pe partea prineipiară a cestiunei şi de aceaa doresce să se spună, că nu nu­mai consideraţiuni economice reţinu ora- şula Braşovă dela participare la esposiţia mileniului, i'ace aşa-deră una amendamentă la propunerea eomisiunei permanente, ce- rândă să se adaugă cuvintele: „şi pentru- că comuna orăşenescă Braşovă nu consimte cu tendinţele acelei esposiţiuma.

A mai vorbita d-la farmacista Carola Seim ster pentru propunerea eomisiunei per­manente, eră d-la adv. Carol Schnel a com­bătută amendamentula d-lui Lurtz dicendă,

că cestiunea pusă da acesta nu se ţine de obiectula pertractării, şi sulevarea ei ar da numai prilegiu la neînţelegeri.

Membruia Dr. A. Mureşianu, totă din motivele desfăşurate de antevorbitorula Dr.C. Lurtz, sprijinesce atâta propunerea co­misiei permanente, câta şi amendament îlă cestui din urmă, arătândă, că Românii din acesta oraşa stau pe aceeaşi basă princi- piară şi nu potft Iu» parte la o esposiţiune, ce are o tendinţă vădită în direcţiunea cu­rentului de desnaţionalisare, de care e bân­tuită adl ţ£ra. Tocmai de aceea însă, şi pentru-că aceste tendinţe se dau fără genă pe faţă, ar dori, ca decă nu li-se dă o es- plicare în amendamentula d-lui Lurtz, cela puţina să se sptmă lămurită, ce feliu de ten­dinţe sunta, şi de aceea propune să se mo­difice amendamentula amintita aşa, ca să se dică: „şi fiind-că comuna Braşova au consimte cu tendenţele politice, ce se urmă- reşcă şi cu acestă esposiţiune'1.

După ce mai vorbesce d-la adv. Io- sifa Puşcariu pentru propunerea comisiei şi amendamentulă d-lui Lurtz, se trece la votare.

Puindu-se mai întâiu la vota propu­nerea eomisiunei permanente, acesta s’a primita ou tote voturile, afară de acelea ale membrilora primăriei, şi s’a decisa prin urmare, că „oraşulu Braşovu nu participă la esposiţiunea mileniului în anula 1896, din causă că cheltuielile, ce s’ar face, ar fi ne­fructifere“.

Veninda a rendă amendamentulu d-lui Dr. O. Lurtz, au votata pentru eiă numai vre-o doi Saşi şi membrii români; er câta pentru adausul ii propusă de d-lă Mureşianu, preşedintele a declarata, că nu’la pote aclrtee la votare „deoreoe adunarea comu­nală are să se ocupe numai de cestiunl economice şi nu şi de cestiurl politice“ (sic!); tot-odată a declarată şedinţa de în­chisă.

In totă decursulă discusiunei s’si ob­servată timiditatea majorităţii de a nA da ansă la „neînţelegeri“ cu cei dela putere. Ou tot.« Rate» -«tă cum caracteriseză ,jVrcT>- stadter Ztg.u de adl votufQ de mai’ ’ n 8 ' ală adunării de Miercuri :

„Nu putemă înregistra acestă votă îmbucurătoră, fără de a da espresii?;un> sa­tisfacţiei nostre, că representanţa Q^stră orăşănescă a evitată de astă-dată, de h* face temenele celoră de susă şi de a sprijini o întreprindere, iaţă cu care celă puţină Saşii şi Românii — şi aceştia au fostă aici t;ocă­petenii —- nu potă ave nici cea mai mică simpatiăa.

S O I R I L E p iL S I . .— 30 Decemvre.

Iniperatulu Wilhelm îi trimisă la anulă nou principelui Bismarji. următorea depeşă: „Speră, onorate principe, că în a- nulă 1895 te vei recrea după lovitura grea, de care ai fostă atinsă de curendă, şi că te vei bucura de sănătate şi bună disposi- ţiă. AlG d-tale binevoitoră împărată“.

.Vevitra Jidanii din România, piarulăitaiiRaa G azetta dai Popolo“ anunţă, că depu.atulă îleichsratului Bloch a adresată :iemi»ilo- a camerei italian« o seris6re cu uni i MiOj v sdă voluminosă despre starea Jida*: du. regatulă rom ână. In acelă ■■•.emerra? Ifi. ae descrie starea tristă ( ? ) a

dam România, şi latue a , *re R o m â n ilo ră J^ ^ filit^dom- uia I ugariei îu aportă cu fte a ^a Jidani- lora din România se pote nămi deinn^ de invidiata. Bloch rogft cam era<*Hetfttaţiloră, care ce curendă a hotărîtă o moţroţje pen- tru Românii de sub ’ coroua sântului Şte- rină, să hoti reşca o manifestaţia\e şi pen­

tru Jidovim ea din România. — Nu-i prostă Jîdanulă ar vrea să fiă domnii neţerm urită şi în România, ca şi îu Ungaria. E noroca însă, ă pănă acum confraţii noştri de din-

olo âtă au pi.fcutfi s’au ferită de aceste ligh. oi .3, şi su mă’convinşi, ca moi de iioum înain e nu vora lăsa să se încuibe prea afundă în Româniă aceste „lipitori ale sa- teloră“.

Din Petersbnrg ’i-se anunţă farului gerrnanG „Frankfurter Zeitung“,iCă preoţi- mea ortodoxă ar fi adencă indignată din causă, că Ţarulă refusâ a lua parte ia ma- aa serbare a Bobotezei in 18 1. c. Tote

insistenţele m f ropolitului. ca să conver- r scâ pe Ţarulă, rămaseră fără resultată.

Fur' iiii şi zăpedi. Zâpedl mari conti­nuă să cacjâ ia Budapesta, Graz, Triesta. Comu nicaţiile suntă întrerupte în mai multe puncte.: suntă şi câteva victime. Ună tro- iană de zăpadă a căzută asupra satului Oriu cantonul Q Axa din Elveţia; 4 case şi12 rl au fostă dărîmate. Suntă 15 morţii 8 .’ăni ' Numerose animale suntă îngro-

pate sul :ăj. adă. Ună ventă tare de Vestă ricată lucrările noului portă din Civita

echiă. Ună zidă a fostă stricată pe o lun- me de 2iX) metri. Zăpadă şi furtuni bân-

ti e cu o mare violenţă asupra Algeriei; 'ubele mtă considerabile.

apart^mentulti I (Braşovii) alt ilsociaţiunei.

Public; mu, fără comentaru, ur- m ătorea corespondenţă ce ni-a uv* mp j din partea n^r- miinbru din

â ani A :re ia ţi unei, reservându ne ie*a cvem asupra ceştiuniloru, ce

ie suleveză'Bi ovă, 3 0 Decemvre v. 1894.

Or . D - l Redactoră ! „DespărţămentulăI (Bras vă) ă Asociaţiunei transilvane-4— scrieţi în m 284 ală preţuitei „Gazete“ — „ ra să-şi f ni adunarea sa generală erl (27 Deo.), însă adunarea nu s’a pututfl ţine din oausa absenţei totale a membrilora. In faţa c cestei onstatărl durer6se, credemă, c , nu mai e lipsă de comentarii. Obser- vămă numai că biroulă a hotărită a con­voca încă-od. ă adunarea, ală căreia obiectă principală d discusiune va fi cestiunea eventualei d.- fiinţări a despărţământului“.

Acestă anunţare .>i părere o conside- rămă nu numai rigurosă, ci ameninţătore; de aceea vă ro^ă să-mi daţi voiă a vă co­munica, că eu nu o aflu bună şi nici opor­tună, fiind-că prin ea s’ar constata, că ne-amă molipsită şi noi dela Sibiienl şi s’ar şterge cu buretele totă meritulă Des­părţământului Braşovă, care odinioră era Ijţş ifct*(|ela.

aflu acea părere nici dreptă, de- oşec^ j|0\lseimC'r că Directorulă şi actua- rU|ii despărţământului suntă cei mai zeloşi ,fi mai populari bărbaţi în Despărţăinentă. Decă cu tote acestea convocarea Domnia- loră nu a fostă ascultată, conclusiunea ar fi, că toţi membrii din Despărţămentulă Braşovă suntă indiferenţi faţă cu% cultura românescă, ceea ce nu e adevărată.

Adevărulă este, că membru nu au luată parte la adunarea generală însă caura nu este a se căuta în indiferentisinulă mem- briloră, ci în faptulă, că adunarea a fosta convocată în sărbătorile Crăciunului, pe cari toţi scimă, că Românii s’au obicinuită a-le petrece în sîuulă familiei. Numai aces­tei împrejurări este a se atribui, că şi mem­brii dela s&te, cari suntă ascultători de d-lă directoră ală Despărţământului, ca proto- popă ală lorii, nu au luată parte la adu­nare. Chiar eu, care syint membru şi care am felicitata pe d-nii convocătorl, căci au convocaţii adunarea în ajunulă serbării ju ­bilare a f6iei „Transilvania“, 1a care adu­nare voiam să vină cu o propunere, din causa petreeerei în familiă nu am putută lua parte.

Peste totă, în carnevală omenii suntă preocupaţi de alte idei şi bucurosă nu iau parte la adunări seriose. Decă lucrarea se- riosă ar fi împreunată cu petreoere, decă s’ar face, ca aceste două s fiă împreunate una de alta, atunci ar participa 6menii.

Motivulă însă, care m’a îndemnată să vă scriu este, de-a vă ruga să scrieţi şi să căutaţi a pregăti pe Români pentru o ac­ţiune mai seriosă pe terenulă cultuială. Subiectulă (|ilnică, pe care-lă tractaţi D- vostră este limba : Limba şi er limba să oap ărăm ă. ^multă , lin desv°ltarea unei acţiuni seriosen uerenulă culturalii.

Revenindă la adunările Despărţămin- telorâ, voiu să observă, că comitetele aces­tora trebue să studieze mijl6cele de des- voltare şi să vină la adunări cu idei, cu propuneri şi cu fapte, er nu se se mulţă- mescă numai a ceti raportulă anualQ şi a colecta taxele membriloră. Fiă-care membru din comitetă ar trebui se ţină câte-o diser- taţinne, pentru ca membrii să p6tă primi ore-care echivalentă pentru ostenâla şi taxa loră.

Este prea dreptă, că altă lucrare pe terenulă culturală aflămu la conlocuitorele naţiuni, er alta este a nostră. Faţă cu cei ce facă gură mare eu mă geneză cu atâtă de puţină lucrare, deore-ce pe terenulă culturală se vede ce plătescă vorbele loră.

I .

Fantasia lui începu a i fermeca înain- ti3a ochiloră icóna acelei petreceri. So­rióra frumuşică a lui Kiaider. a cărei ono­mastică se serba, e îmbrăcată íntr’unü vest- mentă albii, mulţi alţi copii sunta de faţă, cântă, vorbescă, dansâză. Nici unuia nu-i trece prin minte să atragă asupră-şl arlmi- raţiunea óre-cui-va!

Mâne! — Va păşi pe podiu, palidă, obosită, cu durere nespusă in inima, ne- fiindă compătimită de nimeni. Şi după-ce se ,va distinge, va fi şi mai réu. Ilű voră mâna ia târguri, la concerta, îlă voră téri pe la serate în diferite oruşe; aşa a tatălă său, care deja visa de succesele sale

de avuţiile, ce le va câştiga; şi ast-felă va fi legată de violină.

La aducerea aminte de violină îlă cu­prindea ură şi grozâ. O, vioiina acesta Tote ’ i le-a răpită, de cari se bucură alţi copii. Mai ’nainte o iubea, dér acum, când era chinuită de mérte prin densa, o urea. I-ar fi causată nespusă plăcere, t o sdro- bescâ.

Isl deşc1' ’130 ’ îc,f ’ntórse capuiă

şi privi lungă la violină. Măcară că era întunerecă, o vedea,—instrumentulă acesta chinuitoră. T se părea că vede o fiinţăvieţuitor© , rőu táo íósá, o a ie şi-ft propxien să-lă chinuescă până la morte.

Apoi aţipi şi începu a fi tormentată de visuri grele. Vedea, cum se arunca asu­pra lui o violină uriaşă cu capuiă unui ani­mală sălbatică. Gura animalului era căs­cată şi’lă ameninţa, că-lă înghite. Apoi ’i se părea, că mica lui violină îi concres­cută cu pieptulă s»u, şi tote opintirile lui de a-o deslipi erau zadarnice. Deveni o parte a trupului său, ca piciorulă, séu ca mâna. Voia să ia parte la cantulă şi jo - culu băieţiloru, dór nu putea, căci îlă îm- pedeca violină, pănă când tetele se învâr­teau cu hainele loră colorate prin odaiă. Şi écá de-odată vine tatâlă său, îlă apucă do mână şi-lă duce pe podiu. Sala e plină de dame şi domni îrumosă îmbrăcaţi. An-

Slă îns- nu are voiă să cânte, căcj nu-lă atrage licl gloria, nici banii, ci e se tos ă de libertate, voesv.e să se jóce, séüí*. * î i ' I - 5 .1 egorioi îutinuu îi şoptesce încetă şi cu dragoste : „Cântă, cântă, drăguţule!“

— „ftu vréu, nu vréu! Der să vă arătă ceva!“

Şi atunci apucă cu amerdouă manile violină ere«-’cută de pieptulă său, o rupe, dér cu ea se rupe şi o bucată din inima sa. Sâr bele ţîşnesce, puMiculă aplaudeză ca turbată şi strigă : „.Bravo ! Bravo ! Da capo!“ Şi vai puternică aplaudézá tatălă său, a cărui faţă străluce de bucuriă. Atunci apura profesorulü X . pe podiu şi

strigă:

- „Sciţi voi de unde şi-a câştigată elC r.cést& r tă ? Eu sunt, c f “ ’-m învă­ţată! A n. .-a este gloria ! “^ ” <w <"1

«gîo-mie

Incepă a se certa, şi în timpulă a- J re sta lui Mitja ’i se scurge totă sângele şi more.

Mitja se trecjesce cu groză şi scăl­dată în sudori, se apucă de pieptă, în care într’adevără simte o durere violentă. în­cepea a se zări de c}iuă. Celă d’intâiu cu­getă, ce-i fulgera prin minte, fu: „Astădi este serată publică!“ SuccesQ. apiause, bani - - şi apoi acasă, câutulii vecl^ică, totă cântulă acesta obositoră şi ame- ţito ră !

îlă cuprinse o desperare enormă. Se părea, că e închisă într’o temniţă. Vioiina e instrumentulO, cu care ilă chinuescă, An­ton Jegorici şi profesorulă suntă călăii, cari s’au conjurată în contra vieţii sale. îşi în- t6rse capuiă şi asculta, reţinendu-şl re?u- fletulii. Orologiulă bătea chiar şepte ore. îndată va întră tată-s’o, păzitorulă, îlă va trezi, îi va apăsa în mână vioiina cu unQ surisu dulce şi’lă va învita să cânte, se

, cânte neîntreruptă, fără pausă, fără nici ună răgază.

ton JegoncI s > aş6dă la spatele lui şi îi şoptesce: „Mi ja , puiuţule, cântă şi-i far­mecă pe toţi; Atunci vei fi renumiiă, şifâfcia I ni vei câştiga mulţi, mulţi bani!“ :V .“

> u !“ 4ice An1 űompete mie,

'TA

Unu testamente generoşii.ipova, 29 Decemvre v. 1894.

Onorată Redacţiune! Conformă conclu­sului şi din Iri târcinarea comitetului paro- ■chială gr. or. româna din Lipova, vă rogă a înregistra în preţuita-vă foiă, ce redigiaţl, următoreie :

In Domnulă fericitula Davidii P . Si- monu care'e, :a parochiana ală sfintei bi­serici din Lipova, în decursulă vieţii sale a servită biserica ca epitropă manipuiantă una şirQ lungă de ani şi precum ca epi- tropa faţă de interesele bisericei, aşa şi oa Română a desvoltata o activitate rod­nică pe. terenulă bisericescă-scolară şi na­ţională nicî la morte nu şi-a uitată de da- torinţa lui ca oreşfcjnă şi Română adevă­rată, ci din cele ce Dumnecjeu i-a donată, prin ti stamentula său a lăsaţii următoreie legate ca fundaţiunl:

1 0 fundaţiune de 1000 jl., adecă : una no iă florenl v. a. spre scopuri biseri- cescl-ş îo.are, pentru biserica şi scola din Lipova.

2/ O fundaţiune de 2 0 0 fl., adecă: două sute florenl v. a. pentru corul fi vocalfi bisericescă din Lipova.

8) O fundaţiune de 100 fl.} adecă: una sută fiorini v. a. pentru societatea de lectură română din Lipova.

Conr'orrnii disposiţiuniloră testamen­tului, literile fundaţionale s’au compusă prin \ luv.i răposatului fundatora, stima­bila a*' ană M iria J). P. Slmonu născ. Ma- rianes «, care- a şi binevoita a preda a- oeste ‘un 1 ,1 i, cari tote portă numele fericit' ilut fi u atora, la mânile respective­l o r corporati ml spre administrare, îm- preun ; lit ile fundaţionale.

Pentru ieetă faptă nobilă, comite- tulă si espri. i şi pe acestă cale condo- lenţa sa pent i fericitula Davida P. Si­menii, preour şi faţă de stimabila d<5mnăD. P. Simoni născ. Marianescu îşi esprimă cea mai - cc<. ă mulţumită pentru esecuta- rea ţtata e zmscienţiosă a numitelorii le­

ale.o?<-- vlv-.oJ.q qj><

pova:Voi cu Hamsea,

protopopii, ca preş. coiait. par.

de nou se ivea. Cu atâtă mai bme-vemta ceresamu. w suci* au i*mpă e la ^ t e » ni-a foăttt ideia sâlutară a D-lui profesore !8f din josa astupată cu una dop«, prin care Teclu de 'tf+fnéyó prelegere chemică pen- U} trece o ţeve de sticlă. Jumătate din acestă tru colţnia română din Viena şi membrii JŞ ţâvă se află afară, ér cealaltă jumătate în societ ţA „Romania-Jună“, ala cărei m em bpPj sticla de lampă. Introducendă prin capă- onorara este şi D-la profesora T e c l u .# - J ttrlö de susö a sticlei de lampă gaza de Membrii „României-Junew au luata a jp p r * luminată, acesta se împle şi în fine gazula lora arangiarea şi conchiămarea purfioulm i pétrimde prin ţevea dela capătulă din josfi románű. É r D-la profesorü Teclu / a bin< Í afară, Aprin(}endă gazula la capătulă din voita a ne pune la disposiţiă sa lA de pr<‘ j jo^a a ţevei, astupăma capătulă de susa a legere a D-Sale dela academia com ercia l:,, la care D-Sa este unuia dintre jfeei mai dis­tinşi profesori.

Deosebită recunoscinţă^’i datorima şi D-lui consiliara guverniaKla Dr. Rudolf Sonndorfer, posessorö alö/f ordului României“, directora academia comer­cială, pentru simpatia/ sa faţă de Români, dovedită şi cu acéstán ocasiune.

La 6 őre sóref în 2 1. c., mulţămită zelului preşedinte/lui societăţii „România- Jună“ Tita L. T p ea şi a secretarului George Iuliu Anca, apr^’ pe toţi Românii din Yiena erau presenţl îfc sala de prelegere a D-lui profesora Teeljf».

Damele 4- spre a folosi termini che- micl — erau »tâtă cantitativii, câta şi quaü- tativii frumosăţ representate. La 6 şi ună sfertü D-la prcţfesoră Teclu intră în sală.O figură impos»ntă de barbata frumosfi, cu barbă lungă şi iţrunte de savantü : étá ca racteristieula aoebtui bărbata.

D -Sa, încependu-şl prelegerea, ’nainte de tóté dă espresiune speranţei, că în vii-

sticlei de lampă. Acuma nu mai pătrunde gază de luminatö în sticla de lampă, flacăra

j se suie tota mai susa pănă ce în fine arde la capătulă ţevei ce se află în sticla de lampă. — Precum prin simpla aprindere a unei

„Stóua- I flăcări de gaza de luminată se dovedesce, că flacăra se produce la periferiă unde ga- zalii se întelnesce eu aerulö atmosferică, ast-fela prin flacăra, care arde la capétulö ţevei, ce se află în sticla de lampă, e do- veditü, că şi aerulu atmosfericii arde în gazu de luminaţii. E evidenta, că prin capétula de josa a ţevei pétrunde ne’ntreruptö unü curenta de aera atmosferica, care ajun- géndü la capétula din susa t ţevei, deci întruna mediu de gazQ de luminaţii la pe­riferia flăcării, dór numai aici se întelnesce cu gazulü. Flacăra e produsă deci prin ar­derea aerului atmosferica. — Prin ce se produce lumina unei flăcări? Prin starea iâratică a părticelelora mici de cărbune, cari se află în flacără.

D-la Teclu ne face apoi cunoscute diferitele sisteme, pe cari se ba9eză lăm­pile, de cari ne folosimü la întrebuinţarea

era4:o i mdaţiPan*ri’‘

român»! din

torfi fiinda acum făcuta începutulfi, întru-nindu-ne, adesea voma avea ocasiune de-a ! ‘ a

, ’ . , . .. , . i gazului cu fiaoără lummosă.ne cunosce mai bine unu pe alţii, înaugu- j rândfi o vieţă socială animată.

Treeenda la tem a prelegerei sale D-lu i profesora espune următdrele * ) : L a anulai 1796 inginerula franeesfi L e Bon produce j prim a-dată din lemnii gazfi de luminată. *Abia 1810 se constitue în Londra o socie- 1 tate pe acţiuni spre a produce en grose gază de luminaţii.

Una germ ana cu numele W inzler a

Voiu aminti numai trei din aceste sis- te ne. UnulO, cela franeesa, e simplu de t* ă, este celQ aplicaţii la lămpile simple de gaza. CapStulă unei ţevi, care se ter­mină formânda o mică cupolă, e provădută ou o crepătură fină. Ală doilea, cela engle- dtsca, e mai complicată. Două curente de ,'ază ^inda din părţi opuse convergeză sub ul^unghiu ascuţită. Aprin4eudă ga- auIO, st) produce prin acesta sistemă o fla-

fosta primulö, oare a faoutfl descoperire , , 4r4 cu lats de 00]óre albJ] douSo& şi din cărbuni de petră se póte prodace : oaljtsţ, DriBoipaI[i earI trebne sé le oséd&

1 • i w T71 1 * 1 * M ~ X J - i- /-x ' *

0 pre’eger? a d-lui prof. N. Teclu,despre foK irea gaizului de luminată.

Viena, 28 Do cern v. v.

(Cort p. part. a „Gaz. Trans )

Vi ţa s ială între membrii coloniei rom âne din v' ena în timpulu din urmă a stag aată apri e de totă.

2î irnai d î incidentulă un?i seu altei întruniri p i li e arangiate din partea, so- ciei iţii „B lia Ju n ă u vedem ă întrunită publicul ron uiă în numără mai mare. Membrii coloniei române câtă şi studenţi­m ea înzaderă voiau să delătureze acestă rău. căci abia delăturată la aparenţă, elă

gază de lum inată. E caracteristică, că isto ria pe acestă omă îlfi numesce nna aven­turier û.

Astăc}! gazulă de luminată se fabrică mai ou sémà din cărbuni de pétrâ, şi aplică în patru m oduri: pentru luminată încălcjită, spre a âmplé balône aerostatice şi pentru producere de putere mGtO loă. D-lă prefesoră, încăldindă într’o retortă cărbuni de petră produce gază de lumi- : nată. Esperim enteză, că gazulă de lumi­nată arde numai în atingere cu aerula . p e a dovedi, că în oxigenfi flacăra devine î : multă mai intensivă, pe când în n itrogen i se stinge. T otă prin experim entă documen- j teză, că şi aerulă arde în gază de lumi­n ată. A cestă experim entă este de to tă in- I

*) E imposibilii de a reda detaliurile fiue ale prelegerii, neputendO a alătura iiguri eomen- tative. E de a se lua în considerare, că prelegerea s’a ţiuutu pentru unu publicu laicii. — Kap,

M itja idica, îşi muşca buzele cndinţii pP’iâ începură a sângere. ,,Aş-cépta, tâ'i-ucà, aştăptă numai, să ai delamine gioriâ ş‘ banl.u

Era pal^. t ca m ortea, ochii lui plini de lacrimi rătă )eau neliniştiţi împrejură şi tru pu lü său «Ici »ă trem ura de friguri. E ra cuprinsa numa de ună gândă : „Iute, iute, căci vm^ pă itorulă tem n iţe i!“

Şi se- şi ,răbi. Cu m âna tremurândă îşi le:, uni ( iipătă ală curelei da cuiulă, de care îi , tôr \au hainele, şi iăcii apoi ună la’ c stètù cât-va tim pă nemiş­cate, Îşi iv.c u evlaviă cruce. Lacrim i mar, -.rg necontenită peste obrazl, îutr’ataca ii a dore, într’atâtă ii e de groz* şi i se pare, că l’a strigată ci­neva. Dor ur aă-sa, ori micele lui su- rov,r Ir ’ iàô pft .itorula deja stă la uşă, pă­

rea a ;ie fiă-c-fc 9 secundă. Din nou îşi faco ioe, în • de ochii şi-şî pune laţulă în gâtă. — - — — — — — —

IVIn aceeaşi di la cjece ore înainte de

amec}*, o femeiă vinea în fugă câtă o ţinea sufletulă spre conservatoră. P iru lă îi er de3pletită şi, m ăcară că era f6rte frigă, avea numai o fustă uşoră. Suspina ie -ţ sfâşia inima, îşi frângea mânile şi nu put« a să scotă nimeni din ea vre-o vorbă. O du­seră la directorulă.

Numai decâtă întregă conservatoiulă era în agitaţiâ. 0 scire îngrozitore trecea din gură ’n gură. Fetele erumpea r plânsă, câte-va leşinară, său fură aia de histeria.

In diua următore miculă Mitja fii condusă la odihnă eternă, urmată de toţi cameracjii şi tote camoradele. Copii du­ceau miculă sicriu. Şi mama de to tă frântă, şi sonorele erau aci, numai tata lipsi a- A a trebuite să-lă ducă în spitală, căci înce­puse a juca sălbatică şi a sbiera în ju. ală cadavru l;ii^ ii M itja...

V s.

flacără atfHeiLs sé baÿézâ pe urmàtôrele : o ţeve provă4ută într’o I parte cu o mulţime de găurele mici e formă de cercă, p0trun4endăgazulftlAe luminată prin tote aceste gău- ele crQ ţdată, bine înţelesă flacăra produsă

prin cote ,are o periferiă şi o suprefaţă forte mare.

După acésta d-lă profesoră ne de- monstreză sistemele, prin cari se aplică ga­zula de luminată spre încăldită şi diferitelebecuri*).

Trecendă mai departe, d-lă Teclu ne esplică însuşirea gazului de luminată de a exploda în am°stecu cu aerulă atmosfericii, Acésta însuşire a gazului de luminată se folosesce ca forţă motorică. Experimentulă prin care se dovedesce acésta e simplu şi frumosă. Ună vasă de st’clă în forma unei sticle de crastaveţl (pepenaşl) e închisă la gură prin ună dopă. Prin acesta trece o tévâ. Vasuiă se umple cu gază de lumi-

; nată, ér apoi se aprinde gazulă, care prin capetulu de susă ală ţevei — flindă mai uşoră ca aerulă — caută sé pétrundâ afară. Flacăra arde numai scurtă timpă la capetulu ţevei. căci încurênda îi lipsesce cantitatea necesară de gază. E lucru naturala deci, că ea în fine începe a se coborî prin ţeve în josă şi ajungênda în spaţiulă vasului — ud de se află gază de luminata amestecată cu aerulă atmosferica pétrnnsa prin ţeve în urma flăcării — flacăra produce o explo- siune. Mulţi chemicl au făcută acestă expe­rimentă. D-lui Teclu i-a fostă dată însë sé descopere prima-dată, că flicăra din cape- tulii de susualü ţevei se despică In doué flăcări. Numai una pătrunde în ţt ve — cealaltă arde la capétul unde arde fîacâra primordială, din care s’au născută deci doué flăcări. F la­căra scoborîtă în ţeve e forte ferbinte, cea­laltă abia caldă. O serie de aparate inven­tate specială pentru acestă scopă de d-lă profesoră Teclu servescă spre experimen-

*) Bec, adecă cive-termini fraacesă pentru lămpile construite cu scopulü di a-le tolosi în ia- boratôre pentru încàlcjire. Teminulü germană e „Laboratoriunj-Erenner .

utiuiu iBuomene frapante prin origi­nalitatea lora şi feerice prin frumseţe. Unü aparata îi servesce inventatorului spre a fixa acele două flăcări născute prin despi­carea primei flăcări în distanţă arbitrară una de sita. Intr’ună altă aparată compli­cată, compusa din trei ţevi, se despică trei flăcări în alte 6 nouă. Trei ardă la capă­tul ă ţeveloră, trei jocă în ţevi în mişcări ritmice ascultândă ca la comandă de mâna isteţului esperimentatoră. Surpinc|étorü e esperimentulă, prin care după-ce au fosta despicate flăcările, una se fixézà in ţeve, ér cealaltă deasupra capétului de susă ală ţevei arde liberii în aeră. Conferenţiarulă arată în fine, că studiile aceste teoretice l’au condusă la invenţiunea unui aparată prao- tica : construcţiunea unui becü originala, care a(Jî se folosesce în tôte laboratôrele chemice. Ne arată, cum cu beculă ace9ta e posibilă a topi cuprula, care numai la 1100 grade Uelsius se topesce, feră (1500°*C); ba chiar şi platina, căreia îi trebue o căldură de aprôpe 20000,C. sé topesce în câte-va secunde în flacăra becului inventată de genialulă profesoră română.

%

Terminându-şl d-lă profesoră Teclu conferenţa, a fosta viu aplaudată din par­tea publicului română. Presidentele socie­tăţii „România Jună*4, d-lă Tita Liviu Tilea, Drd. med., într’o căldurosă vorbire îi mul­ţumi pentru plăcerea ce ni-a causat’o prin prelegerea D-sale; ii mulţumi în specialii d-lui profesoră ca membrului emeritatü şi onorară ala „României Ju ne“, care nu şi-a uitată de societatea căreia toţi membrii şi foştii membri îi datorescă atâtă de multa. D-lă profesoră unulă dintre puţinii Ardeleni, continuă d-lă Tilea, cari suntă distinşi de a fi membrii Academiei române, este singu- rulă dintre aceştia, care se bucură de unù renume europeană, ba mai mul^â, ală cărui nume pe întrega/pămentulă e cunosouta. Merită deci încVeosebî recunoscinţa n6stră pentru servic^ula şi gloria, care i-o aduce pe teremjl#G culturală naţiunei nostre, deşi nu îtK^mijloculă ei, fiindă maştere împre- - çiurftrilft în>re oan şi adl încă Sătrăiescă la mulţi ani d-lă profesorü N. Teclu !

Nucleus.

invitare la abonamentü.Simţindu-se la noi Românii din Ardélü

şi Ungaria lipsa unei noué foi literare-be­letristice pentru familiă, subscnsulă am în­temeiată îa Martie 1894 o astfelă de fóiá, cu numele „Rândunica*'.

Cu începuturi şi aspiraţiunî modeste, „Rândunica“ a fosta primită cu simpatiă şi îmbrăţişată cu căldură în tote părţile, nu numai de publiculă românescă din Ardelă şi Ungaria, pentru care a fostă în specială întemeiată, ci şi de publiculă din România şi Bucovina. In jurulă ei s’au grupata ca colaboratori aprópe toţi scri­itorii dela noi, mai cu sémá tinerimea, şi mai multe puteri vaioróse din România, ceea-ce este semna învederată, că calea ceo urmeză „Rândunica“ este bună şi potri­vită cu nisuinţele cultural e-literare ale némului nostru.

încurajată astfelă de spriginulă mo­rală şi materială, am decisă a continua cu redactarea şi editarea ioiei şi îa anulă 1895. Dorinţa mea ar fi, ca în decursulă anului acestuia sé introducă mai multe îmbunStăţirl esenţiale, între altele şi ilus- traţiunl. Dér ca acesta să se pută realisa, am lipsă şi mai departe de spriginulă onor. pubiică, în mésura mai mare ca pănă aci. Vină deci a-lă ruga se binevoescă a-ml tinde mână de ajutoră în greaua mea în­treprindere, făcendă abonamente şi contri- buindă la réspándirea fóiei în familiile ro­mâne.

In colonele ei se va publica, ca şi pănă acum, totă ce cade în sfera literatu- rei, în pnmulă locă lucrări originale, no­vele, schiţe, descrieri, piese teatrale, studii literare, poesii, etc. apoi traduceri alese, după autorii cei mai buni şi distinşi şi producte de ale literaturei nóstre poporale. Cetitorii voră fi ţinuţi în curentă cu tote mişcările şi progresuiă culturală-lirerara ala Româniloră de pretutindeni voră pu- biica glume, gâcituri, . precumşi poveţe bune cu privire ia vjdv„ casnică, din sfera aducaţiunn, higienii, modei şi în­drumări privitóre la economia casnică.

„Rândunica“ apar, ’e trei-ori pe lună, adecă în 10, 20 şi 80 fii-cârei luni în

Pag. 4. GAZETA TIANSILVANIE.I Nr. 286—1894

mată 4° mare. Preţuia abonamentului e : Pe ana fl. 6, pe Y2 anO fl. 8, pe X/ Ai fl. 1 70. Pentru România pe ană 16 nci.

Sibiiu, finea lui Decemvre 1894.Cu distinsă stimă

Silvestru Moldovanu m. p.redactorulu şi editorulu „Rândunicei“.

alö scólei de aplicaţiă de pe lângă scóla normală de institutori.“ Formata inare 8° de 267 pag. Preţuia 3 iei. In XCána învă-

L a 3 óre d. a. apăru la m i narchü Coloman Széli, căruia i-st încre­dinţa formarea cabinetului. Széli cerii { unü timpü de cugetare de 24 óre. 1 j| ţătorului acéstá carte, alü Gârei autorü este

„Pester Lloyd“ e de părere, CŞt | a fcâta de cunoscuta prin valorósele sy. j scri­eri didactice, va servi ca o călăuză forte nec. esară şi de mare preţa. O recomandámü în deost -ibită atenţiune învetătoriloră noştri.

Rfecr ol ogu.Subs^rişii cu inima frântă de durere

ocinii cunoscuţii, că scumpula nostru pă- ute şi moşiu Nicolae Rai cu, parocha şi ce protopopii onorară gr. cat., decoraţiii Ordinulfl Franciscu Iosiffl pentru meri- ie sale dinastice si patriotice din 1848/9, înceiatti din vieţă în 6 Ianuarie n. c. în

ifl 84 lea anfl alfl vieţii, ala 52-lea alfl reoţiei şi alfl 49-lea alfl văduviei. Rămă- ţele pămentesci s’au depusfl spre odihnă ternă Mercuri în 9 Ianuarie n. 1895.

.’iemente Raiou, parcehii, vioe-prctopopfl norarfl gr. ca t.; Cornelia Raicu căsătorită îosgaria, fii; Valeria Bârsanii nâsc. Alu- acfl, Maria Popfl născ. Raicu, Costică Popfl, rictorâ Raicu, Adrianii Raicu, Trabnfl iaicu, nepoţi; Nicolae Cosgaria, capii a? fl . r. în retragere ca ginere, Maria Raiou

nâsc. Moga, ct noră.

Scirî telegrafice.Budapesta, 11 Ianuarie. Banulu

Croaţiei, contele Khuen Hedervdry, nu primitu misiunea formârei cabinetului,

îu care a fostu imbiatu erî din jartea monarchului în audienţă pri­mată.

Széli cu greu se va resolva se ia asupră-şî misiunea, şi în acelü <*asü şansele cele mai mari le are baro­nul u Bânffy. *

Budapesta 11 Ianuarie. Majes- tatea Sa a însărcinaţii pe baronulü De- sideriu Banffy cu formarea noului ca- binetü.

DIVERSE.îmbrăcămintea la curtea africană.

Du Chaillon, care a călătorită multa prin Africa, a descrisa costumele întrebuinţate la curtea regelui Diops astfela: „Regele purta una fraca lunga pănă la fluerele pi- oiórelorü şi nimica alta ceva. Primula mi­nistru purta o cămaşe fără mâneci şi ni­micii alta ceva. Ala doilea ministru purta o legătore la gâta şi nimica alta ceva. Ala treilea ministru purta o pălărie şi alta ceva nimica. Regina purta o umbrelă şi alta ceva nimicii.

L i t e r a t u r ă .In editura librăriei Leon Alcalay din

BucurescI (Calea Victoriei 37) a apăruţii : „Povăţuitorulii classei I şi I I prim are spre conducerea copiilora şi spre facerea lecţi- ilorfl din tóté studiile conforma programei oficiale din 1893, redactată de V. Gr. Bor- govanu, profesora de pedagogiă şi directorii

A apăruta Nr. 24 alfl cunoscutei re­viste ilus, trate pentru familiă „Vatra“ cu următorulu '• sumarii: O familia domnescă în exiliu, de IWicolai Iorga; Imnulfl adunărei (po«sie), de G ’eorga Murnu ; Mara, de Ionii S lav ici; Doi 4 prietini, novelă de A. L. Keilland (traduc ţie), de Em. Florescu; Crăciunula (poesie)',' de N. Stone ; Abece- darula la judecata din urmă, traducere după Saphir, de T. P., Tipuri d'n Capitală, de Spiru S. Hasnaşa ; î ’’elfl de felfl, de * * *; La moră, de T. Conta; Tabla de materii pe anulfl I de * * *. ilustraţiile Ştefana VoevodO, fiulu lui Petru I îareşfl ; Christosa pe muntele Maslinilora; ^Jadona; Glume din carnavalfi ; Pe bălţil e pontine lângă Roma; Crăciunulfl ; Prie teni buni; La m6ră.

p r Domnii ab'onenţi, cari încă nu şi-au reînoitîi abonamen- tulű, suntü rugaţi a, grăbi cu re- înoirea, ca espedarea diarului se nu sufere întrerupere.

Administraţiunea

„G azetei T ransilvaniei^ .

C u r s u l la b u r s a d in V ie n a .

Dm 10 Ianuaire 1895.

Senta ung. de aurii 4°/0 • • . 124.*.Renta de cor6ne ung. 4% . . 99..Impr. căi), fer. ung. în aurfl 4 l/j% • 127 tImpr, oăil. fer. ung. in argint 475% 103.‘Oblig. oăil. fer. ung. de ost. I. emis. 125.SBonuri rurale ungare . . . . 98.-Bcnuri rurale croate-slavone. . . 97.5Imprum. ung. ou premii . . . . 1582LosurI pentru reg. Tisei şi S^gedin. 144,-Renta de hârtie austr........................100.7Renta de argint, austr....................... 100.8Renta de aur austr.............................125.4Leşuri din 1860 ............................. 157.8*Napoleondorl.......................................9.851/Mărci imp. ger................................... 60.77l/Lendon (lire starlinge)...................... 124.—Rente de corone ausur . . . . 100 5J

C v srsu lu p i e ţ e i B r a ş o v â .

Din 11 Ianuarie 1895 Bancnote rom. Cump. 9.74 Vend. 9.7'i Argint român. Cump. 9.69 Vend. 9.74Napoleon-d’ori Cump. 9.84 Vend. — .—Galbeni Comp. 5.85 Vend. —Ruble rusesc! Cump. 132.— Vend. —Mărci germane Cump. 60.30 Vend. —.— Scris, fon o. Albina 5°/0 100.75 Vend. 101.75Lire turcesol Cump. 11.15 Vend. —.—

Prop rietar!: Dr. Aurel RHuresjiianw.Redactori responsabilii' G r e g ^ r iu n » a io r u

Mersulu trexiuLrîioria.pe liniile orientale ale căii ferate de stată r. u. valabilâ din I Octom vre 8894.

Trenùde

pcisón.

Trenű i Trenö j ï r ielîù j Trenü

accel. J mlxtu jpersón.] acce1.

1 0 - 8.05 2 ^ ! pi-8.25 2 10 6 — 9.15 ]

11.24 4 07 y 05 11.12 11.35 5.46 j J 33 i 2.50 >r13.46 7.08 1.50 2.12 sos.\4 . - 7.15 12 05 2.24 2.19! pi J4 39 7.43 1.02 3 03 2.49522 8.18 2 14 3.46 3.245.45 2.50 4 076.34 9.07 3 54 4.53 4 177.18 9.37 4 53 5.32 4 508.05 6.13 6.^4 s08 32 10 37 7.03 6 59 5 55 SOP. I

8.499.06

8 409 08

Tr. mix.8 40 q nw

6 11 6.27

pif

10.08 12 50V Uo

10 40 7.2710.37 1.25 11 9,5 7.5010.59 1.43 11 5411.07 1.52 12 04 ţ>-0011.31 2.18 12.34 y

11.48 2.40 1 . - 8 33 s o s . \ l /12.25 140

ÛOco00 p' # 112.50 2.17

1.04 2.35 9 09 !1.35 3.14 j «if1.50 3.34 9.42 ; 3 0 <■ 12.13 3 49 9.44 1 pl 12.32 4 11 9.59 19

3 04 _ 4.48 10 223.39 . |; , , 5 27 10.514.01 1 6 10 11.125 26 i

7.50 12.26

6 08 S 30 12.586.40 ■ 9.03 1 157.16 9 38 1 34 «f

8 — accel. 1 10.25 2.09 so11 - 2 19 p , )

tJ

5.44 12 26 3 01 «1

6.14 1 11 3 31

12.20 8 45 9.15 Si s.

Trenűmixtü

Trenüde

jpersón.

Trenüde

persón.

2.25 8.10 3.113 14 8.51 3.525 07 10.27 5.265.50 10.42 5.367.25 12.15 7.15

N o t a :

Trenüde 1

persón

«.589.39

pl. C ucerdeaL udoşti.

Sţ S } O şorheiuP sos.

Viena . B u d a p e s t a

bzoU iok . • P . La o cAiy". .

Ora dea-m are .

Mező Telegd . R év . . . . Bratoa .Ciwcia . • . B -Huiedin Ghirbău . .

Cluşiu . . •

Apahida . .Ghinş . • •Cucerdea . .U^OHra . c .Vinţul de susa Aiuda . . .

Teinş . .

Creoiunelü. Biaşiu . . Micăsasa .

Copşa-micâ

Mediaşu Elisabetopol Sigbişora H a.- falén . . H oínorodö. Agoştonfftlvn . Apaţ^i - . • Feldióra . .

BraşovQ . .

Timişii . . . P r e «1 e a 1 u .Buouresoi . .

C u c e r d e a —€ ls o i* l» e iu —

sos.

E e g h .-s ă s ..

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

Trenüde

persón.

Trenümixtü

7.41 2.36 8.31 1.187.03 1.58 7.43 12.325.30 12.25 5.50 10.355.18 9.35 5.053.50 8.— 3.22

Órele însemnate în stânga staţiuniioiă suntfl a se oeti de susö în josü, cele îndemnate în drépta osü în süsü. Numerii încu«»draţi ou lina 'm .i negri