Legea Ini Apponyi înţălegerea greşită a...

fand ■» iO-1**Duminecă. 13/26 Martie 1911 ■Kr. 11

PREŢUL ABONAMENTULUI:’ . . . . 4 cor. 40 bani,

l l o f t a t e V a n . 2 cor. 20 bani.

Koai&Bk, America şi alte ţări străine 11 cor. anual.JtoDBmente se feo la „Tipografia Poporului“, Sibiiu

Foaie politîeă

Apare în fiecare Duminecă.

INSERATE:

să primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI, (Strada Măcelarilor Nr. 12.)

Un şir petit prima-dată 14 bani, a doua-oara12 bani, a treia-oară 10 bani.

Legea Ini Apponyi înţălegerea greşită a ei.

Cu toţii cunoaştem scopul urmărit de

Apponyi prin articolul de lege 27 din anul

1907: a grăbi maghiarizarea învăţământu

lui în şcoalele primare nemaghiare, a cere

dela susţinătorii acestora jertfe aşa de mari,

încât mulţi, fie din slăbiciune, fie din nepu

tinţă, să fie siliţi a părăsi gândul de-a le

mai susţinea, pentru-ca apoi să vină statul,

adecă naţionalitatea maghiară, care acum

îşi închipuie că ea e statul, şi să înfiinţeze

scoale de stat, în care să se propună nu

mai în limba maghiară. Din cele scrise de

noi în mai multe rânduri s’a putut vedea,

că în multe locuri dirigiuitorii de astăzi ai

politicei şcolare şi-au ajuns scopul: multe

-şcoale româneşti s’au închis şi închise au

rămas, alte multe au fost înlocuite cu

şcoale de stat sau şi numai comunale, ceea-

ce e tot aşa de rău, căci nici acestea. mi i

ŝLmai adăpostesc între zidurile tari ale bi-/

sericii noastre româneşti. /

După păţania de zeci de ani, am pu

tut şi putem fi siguri, că ce e mai asupri

tor pentru noi în aceasta lege, ca şi In toate

legile făurite în Budapesta, se va îndeplini

eu cea mai mare asprime faţă de noi. Tot

aşa de mult putem fi siguri, că aceea-ce a

m‘ii rămas în lege în favoarea noastră se

va îndeplini numai dacă noi, căpeteniile

iseiiceşti ale şcoalelor şi învăţătorii, vom

“pa cu tărie şi fără teamă pentru înde-

P ‘mrea dispoziţiilor cât de cât favorabile noua.

In privinţa aceasta se pare, că dom-

îu Ţ t- J Iare zăpăceala la o parte din,a om noştri. Dupăcum am văzut din j

mân«1 ’Coiară

Pag. 2

O nouă cale ferată de-a curmezişul Ardealului. In conferenţa dela Cluj, despre care vorbim în articolul „Şărmăşelul“

s’a vorbit şi despre o nouă cale ferată,

care ar trebui să se facă de-a curmezişul

Ardealului. Şi în afacerea aceasta s’a do

vedit toată prostia şi toată ura, care-i stă

pâneşte pe Unguri contra noastră. înţe

lepţii din Cluj au alcătuit un proiect (plan)

după care linia aceasta să treacă pe la

Borsec în Săcuime în Moldova şi de-acolo

la — Odesa în Rusia ! Asta, ca nu cumva

să se folosească fraţii noştri din România

de o linie mai lungă, care ar duce la Galaţi

sau Constanţa. S’au găsit însă şi câţi-va

mai cuminţi, nS. ̂

mărginit la aceasta preamărire a |

lui lui, ci, ca să-şi arete firea necio ̂

început să batjocorească pe Roman*-^

grup de studenţi români, cari er# ^

au protestat cu tărie contra aceSv

viinţe. Jidano-Maghiarii au vrut s* [f

supra celor câţi-va Români, dţr ^

împedecaţi de poliţie. Tot ei

rectorul universităţii, ca să se p afl

tra Românilor! .. t0(if

Se ’nţelege, că la urma urnii'

mânii vor fi judecaţi şi pedeps't1.

» . n

' " ' L t r u aceea”! Poporul român ştie sup / HuD& vrednicie pe tinerii noştri, să Ia“ “ cari d

oU S£ ^ î d 'sâ protesteze contra tuturor R°raa ̂ hnlplf* murdare

FOAIA PO PO RU LU I Psg.

/Lude după vrednicie pe

• deşi primejduit* de ho-.— 'cafl L niciodată să se-afirme- (arete)

IC»*- » 1 __

ca, rce caută si-şi verse balele murdare preste memoria mucenicilor noştri.

' Rândurile de sus erau scrise, când am

■ •* ctirea că- studenţii maghiaro-jidani

î h universitatea din Cluj au anunţat cu

tete prin toate şalele universităţii, că vor

T ne studenţii români cu puterea să re-

S1 Reteze un ordin vechiu dat de un rector

nebun care opreâ pe Români să mai vor

bească rom âneşte ei între ei. Ordinul ace-

sta fiind de o barbarie ne mai pomenită,

nu's’a respectat nici odată şi dacă acum

lidanii şi Maghiarii se vor preface în jan

darmi urgisiţi, lupta între studenţii noştri

Şi sălbaticii poliţişti cu nume de studenţi

universitari va fi crâncenă, mai ales, că nu

mărul studenţilor noştri nu e nici de 8 la

sută din numărul studenţilor maghiari.

In legătură cu noua barbarie, ce se să

vârşeşte la cea mai înaltă şcoală a Ardea

lului, „Tribuna“ publică un frumos apel

cătră studenţimea noastră, din care dăm

şi noi o parte:

„Tinerimea trebuie să se ridice ca un

singur om şi să ducă o luptă înverşunată.

Nu trebuie să se dea înapoi dela nimica

şi nici o teroare nu e iertat să o înfrice

în apărarea celui mai elementar drept de

existenţă al limbii româneşti în viaţa in

timă şi particulară.

Nu şovăim să facem apel la tinerimea

noastră de-a merge în lupta asta pănă în

pânzele albe. Dacă studenţimea ungurea

scă sau autorităţile ar cercă să obţie res

pectarea hotărîrii lor nelegiuite prin forţa

brutală, studenţii români sunt nu numai

în drept, dar şi datori a ie opune tot forţa

brutală d armelor!

Trebuie să afle asupritorii noştri, să

afle lumea întreagă, că în punctul acesta

suntem hotărîţi să mergem pănă la ex -

tiem! Afle toţi, că dacă e vorba de limba

noastră, nu este o vorbă poetică, ci un

jurământ sfânt fiecărui Român cuvintele

imnului nostru naţional: Căci morţi mai o dăm!“

nu -

Şărmăselul.JrMica comună românească Şărmăselul

^ T IÎ34111 Clu-iului>’ care la 1000 avea ? '0cuôr*> e azi pomenită în toate

Jize e e, româneşti, nemţeşti, dar mai ales

vre** -̂ 'n *nc^ am scr‘s *nami° °Uă randuri despre ea. Au izbugnit

petrol izvoare de gaz de metan — nu

min-i ’ .~~.care are 0 putere uriaşă de lu-

secate?I Izv°arăle acestea sunt ne-

pănă j,Û̂ re? gazului din ele poate lucră

Ele m»3- ° ‘n**ndere de sute de chilometri.

c°teală * Şî. ie^ ne- As*fel s’a făcut so-

2uI acesi 3Ĉ S>ar ÛCC ®udaPes*a ga- Pănâ’n r-3 în?irate d*n Şărmăşel

cl*îtoinetriP1 * ~~ ° dePartare de 460 8iu ar c ' *n ®udaPes*a metrul cub de

metrul cuh a. nUmai 4 bani’ pe când acum colo în r> j gaz de luminat, fabricat a-

h,n>-Cu U apesta Pe loc, costă 11 — 12

* 'ac«tui e rCa dC căldură §* de mişcare fllaŞinile dp]12 ^^rm^Şel se pot mâna

^•tuiais ^ „SU*e su*e de fabrici, cu mica.

* â tă fiinrf A

* au ţinut lnsemnătaiea aceasta mare,

- ■ Ut 0 (un sfat) îa C luj!»ode se s’au ' stat) îa C luj,ma8*>iare v l rePrezentanţii nemeşimii

&Ustoraşi’ si a 'T- lămânde> ^ Saşilor ne-

U"a duPă\0m -Ull° r’ Cari umbIă totdea* ana de,a stat. A fost deci

un fel de dietă a Ardealului, cum se ţinea

înainte de 1848, când hotărau cum să asu

prească mai mult pe „Valahii“ primejdioşi

prin numărul şi puterea lor de viaţă. O

dietă, cum a fost şi aceea înainte de 1848,

când un ticălos de nemeş maghiar a pro

pus să se umple satele româneşti de crâ-

jme, Românii să fie îndemnaţi să bea cât

mai mult rachiu (vinars) otrăvitor, ca cu

atât mai curând să peară ca dobitoacele

şi să înceteze de-a se mai prăsî aşa de

tare, încât băgau groaza în nemeşi şi Saşi.

Şi în conferenţa aceasta au ţipat, că

gazul dela Şărmăşel să fie folosit mai în-

tâiu şi mai întâiu pentru înfiinţarea de cât

mai multe fabrici în Ardeal, de cari să se

bucure însă numai nemeşii leneşi şi Să-

cuii. In felul acesta să se întărească în

avere Maghiarii, ca să poată odată încăleca

pentru totdeauna pe „Valahi“ . Aşa dară

şi de data aceasta un dar al lui Dumne

zeu, scos la iveală din pământ românesc,

să fie folosit împotriva noastră! Dorinţa

acestor hrăpăreţi a fost înaintată m in i

sterului.

Contra lor se ridică însă Ungurii (a-

decă Jidanii) din Budapesta. In gazeta lui

Banffy scrie un „patriot“ următoarele:

„Dacă vom sili, ca viitoarea noastră indu

strie mare (fabricile) să se desvoalte în

Ardeal, prin aceasta vom face nepreţuite

servicii valahimii. Cum poate cere Maghiar

cu scaun la cap să silim marea noastră in

dustrie să se aşeze tocmai în Ardealul ctt-

tropit de Valahi ? Să dăm Valahilor miile

de favoruri ale industriei mari, desvolta-

rea materială şi culturală şi să le dăm j

chiar şi câştigul, ce ar urma din urcarea ne- i

împedecată a plăţii muncitorilor agricoli ?“ j

După cum vedem, Jidanii din Pesta

şi cu jidăniţii din Ardeal se iau deja de

cap. Pănă se va hotărî însă în afacerea

aceasta, noi repetăm sfatul dat în mai multe

rânduri Şărmăşelenilor noştri: grijiţi ca

ochii din cap de locurile şi grădinile, cari 1

ar fi potrivite pentru ridicare de fabrici !

şi alte întocmiri. Averea lor preţuieşte a- j

cum înzecit şi însutit decum preţuia mai \

înainte. j

Ajutorul celor păgubiţi de potopul din Bănat, j

Comisiunea întocmită pentru ajutora- j

rea Bănăţenilor, cari au fost păgubiţi de

cele două potopuri grozave din anul tre

cut, şi-a isprăvit raportul, prin care se ho-

tăreşte care şi cât trebuie ajutorat. Lucră

rile comisiunii au întârziat din cauza, că

după potopul dela 2 Septemvrie a trebuit

să înceapă din nou cercetările. In toate

cercetările făcute, comisiunea a fost aju- j

tată de preoţii şi învăţătorii noştri. )

Cu prilejul acestor potopuri au fost j

sărăcite 12 mii 337 de familii, unele de

tot, altele în parte.

Ajutoare s’au strâns 632 de mii 519

coroane, la cari trebuie să mai adăugăm I

o sută de mii coroane votate de comuni- j

tatea de avere a grăniţerilor români pen- i

tru clădiri de case pe sama celor-ce şi-le- j

au perdut. S’au mai votat apoi ajutoare în j

natură, atât din partea comunităţii de a- j

vere, cât şi din partea comunităţii de avere j

a grăniţerilor sârbi, cari au hotărît să dea \

gratuit lemne de clădire. Cu ajutorul ace

sta se vor împărtăşi toţi deopotrivă, chiar

şi cei-ce nu vor primi despăgubiri băneşti, j

Toţi păgubiţii sunt împărţiţi în 3 clase : ;

1. In clasa întâiu sunt . aceia, cari au

rămas cu totul pe drumuri precum şi aceia, j

cărora li-s’a prăpădit aproape întreaga a- j

vere. Aceştia primesc despăgubire completă. ;

2. In clasa a doua sunt aceia, ale că

ror locuri de cultură (plugărie) au fost cu

totul sau în parte stricate de apă sau apoi

nu vor da rod multă vreme. Aceştia vor

primi a cincia parte din paguba suferită.

3. In clasa a treia sunt aceia,-cari şi-

au perdut averea mişcătoare sau uneltele

şi clădirile economice sau recolta anului

trecut. Ei primesc a zecea parte din pagubă.

Vor mai primi a douăzecia parte din

pagubă toţi aceia, ale căror %'ite au fost

înecate. Proprietarii caselor duse de apă

vor primi, pe lângă ajutorul dat de cele

două comunităţi, încă câte un ajutor de 50

pănă la 100 coroane. Pomii pustiiţi vor fi

înlocuiţi cu altoi daţi gratuit (pe nimic)

de ministrul de agricultură sau aduşi, cu

un preţ mic, cie comisiunea de ajutorare.

Comuna Şopotul se va clădi din nou

în alt loc, căci dacă ar rămânea tot pe va

tra veche, ar putea fi pustiită de nou de ape.

Pagubele se urcă Ia 3 milioane, 766

inii 996 coroane, o sumă uriaşă, care nu

mai în mică parte poate fi acoperită de a-

jutoarele strânse.

Despăgubirile se vor începe de pe a-

cum. Ajutoarele se vor împărţi prin o co-

misiune compusă din pretorul cercului, pre

ot, primar, notar şi doi fruntaşi ai satu

lui, cari vor griji, ca sumele date să fie

folosite de-adreptul pentru scopul hotărît.

Nădăjduim, că fraţii Bănăţeni, R o

mâni harnici şi dedaţi să înfrunte năcazu

rile vieţii, cu ajutorul lui Dumnezeu vor

face din ţinutul pustiit o nouă frumoasă

grădină românească.

Destăinuriride când cu alipirea Bosniei

şi Herţegovinei.Cetitorii noştri ştiu, că anexarea (ali

pirea) Bosniei şi Herţegovinei eră p’ad

să producă un războiţi înfricoşat, Î11 care

s’ar fi prăpădit şi mulţi dintre ficiorii no

ştri, cari slujesc în număr aşa de mare iii

armată. In contra Austriei erau mai ales

Rusia şi Anglia, dar era mare temere, că

chiar şi Italia, rupându-se de Tripla-Ali

án ţ ă , va ataca monarhia noastră.

Despre primejdia cea mare de atunci,

deputatul austriac Wolf a făcut deunăzi

următoarele destăinuiri:

Cu trei zile înainte de renunţarea (lip

sirea) prinţului Gheorghe la drepturile sale

de moştenitor al Serbiei, Germania a făcut

cunoscut la Petersburg (capitala Rusiei),

că ea a luat toate măsurile de lipsă pen

tru mobilizarea, adecă pregătirea de răz-

boiu a armatei sale. La Petersburg şi Lon

dra (capitala Angliei) nu s’au luat în sea

mă aceasta ameninţare. Atunci ataşatul mi

litar german (un ofiţer înalt, care re-

prezentă armata germană) în Petersburg

a împărtăşit guvernului rus, că două cor

puri de armată din Germania vor întră in

Bohemia, ca se înăbuşească o revoluţie

cehă, pe care Cehii ar putea să o încerce,

iar alte trei corpuri de armată germane

vor întră în Tirol, ca să se împotrivească

unei încercări a Italiei de-a cuprinde Ti

rolul de mează-zi, unde locuiesc Italieni

sub stăpânirea austriacă. A mai declarat*

că Germania e gata şi pentru un războiu

cu Rusia.

Când au văzut guvernul rusesc, ca nu

mai e glumă, şi-a schimbat numai decât

planurile şi a lăsat Serbia şi Muntenegru

în voia sorţii. Anglia încă n’a mai cutezat

să zică nimic, şi astfel din cauza credinţei

Germaniei' aliate cu monarhia noastră ani

scăpat de vărsarea de sânge, căci Serbia şi Muntenegru singure n’au mai cutezat

să cârcnească.

Pag, 4 F O A IA P O P O R U L U I

Un glas unguresc

despre băncile noastre.in Budapesta apare o gazetă ungurea

scă, „Budapesti Napló", cate se arată câ

teodată cuminte, când vorbeşte despre noi.

Prin aceasta se deosebeşte, în mod plă

cut, de celelalte foi jidano-maghiare, cu

toate-că şi scrisul ei e mai mult un stri

găt de alarmă, ca să vadă Ungurii, ce pri-

mejdioşi suntem noi din cauza progreselor,

ce le facem. Intr’unul din numerele trecute

s’a ocupat de băncile noastre, lată, ce

zice :

Noi Maghiarii obişnuim să ne batein

joc de Români, de cultura lor şi de întoc

mirile lor. Ei bine, băncile româneşti aduc

jertfe mari pentru naţiunea lor, jertfe, pe

cari nu le fac băncile maghiare. Ziarul

arată, că fiecare bancă românească prevede

în bugetul ei anual sume însemnate pen

tru cultura şi politica română: şcoli, insti

tute culturale, gazete etc.

Românii urmăresc o politică economi

că din cele mai conştiente. Băncile româ

neşti împrumută pe ţăranii români sau pe

meseriaşi, cărturari etc. în condiţiuni foar- ;

te prielnice, pe câlă vreme băncile ma- !

ghiare fac adevărată uzură (cămătărie). In

asemenea împrejurări nu este de mirare, :

că proprietarii maghiari sărăcesc şi moşiile ;

lor sunt scoase în vânzare. Băncile româ

neşti cumpără aceste moşii şi le împart '

ţăranilor români, cari in chinul acesta se

îmbogăţesc. Ziarul încheie spunând, că

Maghiarii trebuie să caute prietenia Româ- ;

nilor, cari sunt un popor de viitor. i

După cum se poate lesne vedea, ga

zeta ungurească vrea să tragă un fir muiat

în miere prin gura Românului. Cam ca Ti- j

sza. Cele-ce spune despre băncile româ- ;

neşti şi ungureşti sunt exagerări, adecă :

lucruri mărite preste măsură. Mai întâiu, |

băncile noastre au cumpărat foarte pil- j

ţine moşii pănă acum. Apoi, băncile uiigu- i

reşti nu prăpădesc pe proprietarii maghiari !

(pe nemeşi), căci pe aceştia îi prăpădesc

beutura, cărţile de joc şi muierile, dar îi

prăpădesc mai ales lenea şi fudulia neme- ;

şeasca, care îi opreşte dela muncă. Moşiile i

lor, dupa-ce ajung să se vândă, nu le cum- i

parăm noi, ci le cumpără statul, ca să le I

dea tot Ungurilor, cu toate-că lângă mo- !

şia aceea e sat românesc, ai cărui locui- j

toii ar avea mare lipsă de pământ.

Deci slăbească-ne gazetele ungureşti j

cu laudele lor, caci nu ne mai poate îm- j

băiâ cu apă rece. j

Ce scriu alte gazete?„R om ânu l“ (Arad). Dacă ei (neme

şii) doresc, ca Ţara să fie şi pe mai de

parte melegarul privilegiilor lor de clasă

şi de rassă, — noi vom luptă să zădărni

cim întruparea acestui fel de stat. Pentru

noi statul va trebui să fie mijlocul cel

mai bun al dobândirii fericirii şi recunoa

şterea acelui vecinic adevăr, că dreptul lim-

bei tuturor popoarălor e neapărat de lip

să, cum nu se mai tăgăduieşte dreptul res

piraţiei (răsuflării) şi al vieţii. Libertatea

culturei dar. Desvolte-se fiecare naţiune,

mtre marginile statului şi ajutată la fel de

puterile lui, liber ca o unitate „sui gene-

ris“ (de un fel deosebit), cum a lăsat-o

Dumnezeu. Căci mai bine spargă-se for

mele moarte ale statului, decât să se stă

vilească progresul vieţii popoarălor. Alt -

; cum întreaga existenţa a statului nu-şi află

rostul.

Şi iată dară, ce aşteptăm noi dela în

truchiparea votului universal: izvorul ape

lor, dătătoare de nouă viaţă, de nouă pu

tere pentru ţară şi pentru popoarăle ei,

prefacerea şi fermecarea prin el a întregu

lui sistem de ocârmuire şi administrare,

întru fericirea şi mulţumirea tuturor cetă

ţenilor ţării.

„D rapelul“ (Lugoj). In urma înaltei

poziţii (rangul), ce ocupă părintele Mangra

în sânul bisericei gr.-or. române ca arhi

mandrit şi vicar, se ţine de arhiereii bise

ricei gr.-or. române ca scaiul de oaie, şi

astfel vorbele Iui, pe cari le aduce în le

gătură cu ţinuta arhiereilor, capătă în ochii

celor neorientaţi aparenţa (forma), ca şi

tând vorbele lui Mangra n ’ar fi ale lui

proprii, ci spuse cu autorizaţie (împuterni

cirea) din loc mai înalt.

Contra acestei presupuneri trebuie să

protestăm cu toată energia pănă când înal

tul cier al bisericei noastre gr.-or. va reuşi

să-şi scuture de pe cap pe acest om, care

face de ruşine şi prin prezenţa sa ori-ce

lucrare.

Dacă ne-a făcut Mangra în viaţa sa

un serviciu adevărat, este tocmai că a tre

cut pe faţă în tabăra, unde dela început

i-a fost locul, ducând cu sine şi pe nedes-

lipiţii săi patroni: Slavici şi Brote.

Nu 1*11 pretinsul terorism zace cauza,

că nu se poate face nimic în privinţa îm

păcării, ci în faptul, că cei-ce propoveduesc

astăzi împăcarea, s’au pus pe un teren, pe

care nimeni nu poate face pace!

E deci în interesul cauzei, ca arhiereii

noştri să-şi limpezească cauza şi să se fe

rească de patrona jiul ruşinător al părinte

lui Mangra, care numai din mistificări (m in

ciuni) ponte trăi.

„M inerva“ (Bucureşti). Se iot vorbe

şte, dela o vreme, că unii conducători po

litici ai Maghiarilor ar fi voind să nete

zească drumul pentru o pace cu fraţii no

ştri de dincolo. Vestea am auzit-o, dar nu

i-am putut da crezământ. Faptele, ce se

petrec zilnic în viaţa politică nefericită a

Românilor din Ardeal şi Ungaria, sunt mai

tari decât vorbele dulci ale împăciuitorilor.

Avem motive serioase de-a ne îndoi chiar

sinceritatea acestor vorbe, după câte p r i

goniri au de suferit fraţii noştri din Unga

ria. Chiar deunăzile, un scriitor de dincolo,

dl Goga a fost condamnat la închisoare

pentru nişte poezii, pe cari nici nu le scri

sese, ci numai le publicase într’o gazetă a sa.

Nu mai vrem să discutăm acuma, că

literatura noastră din regat, gazetele noa

stre, arta noastră teatrală de-abia pot stră

bate, pe ici-colo, în Ungaria din pricina

cenzurei excepţionale (controlei) dela Pe

sta. Totuşi, la noi în ţară, ori-şi-ce publi

caţie ungurească, ori-şi-ce manifestaţie cul

turală a vecinilor unguri, trecuţi la noi,

şcoalele şi bisericile lor, pănă şi propa -

ganda lor naţională — sunt libere cu totul.

„Budapesti H ír lap “ *) (Budapesta).

Am auzit pe unii de-ai noştri zicând, că

votul secret ar fi o apărare pentru unita

tea naţională (prefacerea Românilor, Slo

vacilor etc. în Maghiari). Dar nu ştim, sun

tem orbi ori nebuni, când vrem să ne apă

răm unitatea naţională în tovărăşia inter

naţionalilor. (celor-ce nu se ţin de nici o

') Gazeta ajutata de guvern.

naţie), a agitatorilor n a ţ i o n a l i i

Un gura şi amărîţi. Ce apărare**-4 \

unitate naţională va fi aceea * ^ fel ̂

vrea să ni-o scoată prin. <

n lor romani şi slovaci ? Ce fei ^

naţională şi preste tot ce scon U,îiH

serios ar servi acel parlament Ulliv,"J£» ln care s’au hotărît a candida pe următorii

romani: Dr. Aurel Onciul, ţăranul Gheor-

ghe Boncheş, Iorgu Toma, N. Vasilovsclii

L Dolmsclii, Mitu Ţurcan, Dori Popovici|

preotul G. Şandru, Alecu Popovici, lăncii

Cuparencu, I ) r. Florea Lupii, G. Sârbu,

Dr. Nicu Blându, Teofil Simionovici, A,

Hurmuzachi, prof. C. Isopescul, D. Beja»,

G. Vasilco, Dr. Jancu Flondor, Dr. Nicu

Flondor şi Dr. Radu Grigorcea.

Comitetul a mai decis, ca, luând îi

samă starea politică de-acum, toţi Românii;

să fie solidari (toţi pentru unul şi imlj

pentru toţi) şi să lupte în contra ori-cărui[

contra-candidat, care ar cerca să vâre vraj- ■

bă în sânul Românilor.

Tot în şedinţa aceasta s’a mai hotării

convocarea unui congres al preoţimii ro

mâne la Rădăuţi.

In urma alegerilor comunale, numărul

consilierilor români clin Cernăuţi a cres

cut dela 5 Ia 0 . Consilierii români.au ho-

tarît a se constitui într’un club naţional

român, care să-şi aibă statutele salfi

proprii. f

>") D u p ă le g e a d o n a ţ io n a l i t ă ţ i ,

s u n t o n a ţ io n a l i t a t e , c a ş i R o m â n i i , S lov ac ii «A

"") Austria, muniţii în gazete şi Cislait®1®

(Ungaria Translaitania, adecă dincolo de ^

Laita, Cis — dincoace), se compune din lir®‘

toarele ţări, începând de lângă Ardeal: Bueovi"8'

Galiţia Silesia, Moravia, Bohemia, Austria-dfr*

Austria-de-jos, Tirorul cu Vorarlberg, Salisb«r?13

(Salzburg), Stîria (Steiermark), Carintia (Kiirn^1

Camiolia (Ivrain, de unde vin Ia noi Granf1̂ '

Görz şi Gradisca, Istria şi Dalmaţia. Fieft*1® ̂

aceste ţări sau provincii îşi are dieta ei Pr°rli

cială, în care se aduc legi privitoare Ia îc° "

biserici, drumuri şi altele, cam cum e şi în ^1-»r ̂

Croaţiei. Din toate provinciile acestea se ai'P

alţi deputaţi, care compun dieta comună» 11111111 - - - sed®" |Reichsrath (sfatul împărăţiei), care îşi ţ>ne 'e

ţele în Viena. întocmirea aceasta se numeşti ê j

ralism, dela vorba federat, fârtat, adecă t*nar"

căci provinciile acestea se întovărăşesc,

pentru afacerile comunei.

Noi Românii din Ungaria încă vrem1,11

de federalism, pentruca în programul nostru )]il ̂ ̂

nai cerem dietă deosebita pentru TransilT‘

cum au fost şi mai demult.

, fedet**

\Tr. 11F O A I A P O P O R U L U I a. 5

Vfiri politice din străinătateV « , t a In franţa s’a schimbat guver-

uhi se unul nou în frunte cu

nul’ -^'schimbările acestea dese sunt lu-

^ ‘•'nbisnuite acolo şi dacă amintim de-

crUrlcea de acum, e ca să le vorbim cet,-

îprC noştri despre unul dintre miniştri

^ cabinet, despre Delcasse, care, sunt

a5 ! ani de-atunci, era p’aci să provoace

'războiu între Franţa şi Germania, la

ar fi trebuit să ia parte şi armata noa-

cnrC n elcasse era pe vremea aceea mini-

strii' , externe (ministrul afacerilor cu alte

mc) şi "ardea de dorul, ca să pornească

războit. în contra Germaniei, pentru-ca

râsbune ruşinea 5i perierile » fe r ite de

Franţa, când a fost bătuta in anul 1870/71

de Germania. Înaintaşul lui dela ministe-

ul de externe încheiase alianţa cu Rusia,

iot contra Germaniei şi Austro-Ungariei,

Delcasse a pornit în căutarea unui nou a-

liat. Şi l-a« găsit în Ang ,ia- Statul acesta mare de mult priviâ cu pizmă la desvol-

tarea uriaşă, pe care au luat-o industria şi

comerciul german, care a bătut în multe

ţări de pe pământ pe Englezi cu mărfu

rile lor. Aceştia, sub regele Eduard, acuma

mort, s’au aliat bucuros cu Franţa şi acum

trebuia căutat numai prilejul, pentru a pu

tea declara războiul. Prilejul ar fi fost Ma-

roco, un stat din partea de meazănoapte-

apus a Africei, locuit de Arabi. Franţa

voia să cuprindă Maroco, fără să mai în

trebe pe Germania şi alte state, căci cu

Anglia să înţelesese. Germania nu s’a în

voit. Urmă deci să se declare războiul, dar

nici ceialalţi miniştri, nici generalii fran

cezi n’au vrut să facă lucrul acesta, ştiind

că armata franceză e cu mult mai slabă,

decât cea germană. Delcasse a trebuit să

iasă din minister.

Acum e iară ministru, dar nu la ex -

terne, ca mai înainte, aşa că va trebui să-şi

potolească dorul de răzbunare contra Ger

maniei, mai ales, că Germania e şi mai

tare acum, armata Austro-Ungariei, tova

răşa ei, încă s’a mărit, iar Rusia e slăbită.

Noi, cari muncim din zori pănă în noapte

trebuie să dorim din tot sufletul păstrarea

păcii, căci războiul prăpădeşte sute de mii

de oameni şi nimiceşte averi, cari nici în

2«ci de ani nu se mai pot câştiga.

Grecia. Cu toate frământările, turbu-

râfile şi revoluţiile de pănă acum, starea

, .n *®Untru a Greciei nu s’a lămurit de fel.

, 1 nu Ştie încătrău să apuce, dar toţi

poîiticianii, aceşti călăi (hingheri) ai po-

poarălor, zic că au găsit drumul mântuirii

f en ru P°Porul grecesc: revizuirea (schîm-

, area) constituţiei, adecă a legii, care e

me'ul tuturor celorlalte legi. După-ce au

n*2u » că miniştrii de pănă acum nu fac

ta 'v 'Ŝ rava’ au chemat un Grec din Cre-

’ ’ ca sa mântuiască patria. Şi

ales 3 * Cerut revîzu>rea. l-s’a învoit şi s’a

dut l° *îarnera n°ua. Aceasta însă şi-a per-

PolitidLde ZllC vremea cu vorbe g°ale>vâre »• • ^ CU dePuíatü l° r căutau sa

tund I?ame " ltre de°sebitele partide. A-

«les o31' d‘! 0,vat (faiprăştiat) camera. S'a

acum tin°Uă cameră- Acesteia i-a prezentat

stitnirea î>r° lect

Episcopatul român d in Turcia.

Au trecut patruzeci de ani, decând

fraţii români din Macedonia au început să

se deştepte din amorţeala de veacuri, în

cari i-a ţinut preoţiinca grecească. Cu aju

torul României şi-au înfiinţat şcoli, pe a-

locurea chiar şi biserici naţionale, la cari

slujiâ româneşte câte un preot român, care

fusese mai înainte în slujba grecească. Pe

când însă deschiderea şcoalelor eră şi este

mai uşoară, căci atârnă dela munca ce o

depun fruntaşii lor pentru deşteptarea sim

ţământului naţional şi, ajutorul, ce li-1 dă

România cu mână largă, cu deschiderea de

biserici naţionale lucrul merge cu mult mai

greu, caci lipsesc preoţii naţionali. De a -

ceea de mult timp, atât fruntaşii de-acoio,

cât şi cei din România au tot stăruit pe

lângă patriarhie, ca să le dea un episcop

român, care să le sfinţească preoţii, dar

să rămână tot sub autoritatea patriarhului

din Constantinopole. Pănă acum n’au reu

şit însă, că patriarhul se împotriveşte mai

ales din două pricini, mărturisite pe fa ţă :

1. Românii ar fi fost încreştinaţi de Greci.

2. Limba oficială a bisericei ortodoxe (gre-

co*orientale) din Turcia ar ii cea gre

cească.Motivele acestea sunt două falsificări

ale istoriei bisericeşti, vechi şi nouă. Ro

mânii de-acolo n’au fost încreştinaţi de

Greci, cum dovedeşte chiar limba româ

nească bisericească, pe care o vorbesc ei.

Romanii zic dumnidzău, Grecii teos; sân

ta, greceşte aghios; pângânu (păgân) ; m-

ştin, greceşte hristianos; ciuntii care, grec.

metalamvano; pâcat, biserică, cruţe, mur-

mintii, siptămână, Duminică, Luni, Marţi

şi alte multe vorbe curat romane, cari toate

dovedesc, că Românii de-acolo s’au înert-1

ştinat ca Romani, căci altminteri ar aveâ

vorbe greceşti'în lirnba bisericească.

Tot aşa de puţin adevărat e, că limba

oficială a bisericei ar fi cea grecească. În

suşi patriarhul a dat Sârbilor din^ Turcia

doi episcopi sârbeşti şi în biserici limba

sârbească, şi acum Ie-a mai dat un episcop

sârb. Cauza adevărată, pentru care nu se

învoieşte patriarhul e, că în Macedonia şi

Epir sunt foarte puţini Greci, aşa că Gre

cii din Grecia, dacă vor perde şi pe Ro

mâni, nu mai pot zice, acestea ar fi pro

vincii greceşti, cari să fie alăturate Greciei.

Românii s’au pus acum şi au ales o

deputaţiune de fruntaşi, cari să meargă la

Constantinopole şi să cerce din nou, atât

pe lângă patriarh, cât şi pe lângă guvernul

turcesc, doară vor putea căpăta un epis

cop român, care să le sfinţească preoţi

români.

Le dorim din tot sufletul izbândă !*

Asupra celor scrise mai sus, aflăm ur

mătoarele ultime ştiri:

Deputaţiunea Românilor din Turcia

petrece în Constantinopole de câteva zile.

Ea se va prezenta patriarhului grecesc, dela

care vor cere ca metropoliţii greci să nu

mească preoţi români, cari să slu jească ro

mâneşte, în parohiile, unde Românii sunt

în maioritate. Va mai cere apoi, ea în unul

din oraşele principale din Macedonia să fie

numit un episcop român, care să sfinţea

scă pe preoţii pentru parohiile româneşti.

Episcopul acesta să fie sufraganul (supus)

unui metropolit grec. Prin aceasta Românii

vor să dovedească, că nu au de loc gând

să producă o schismă (desbinare biseri -

ceaşcă), ci vreau să se bucure şi ei de

drepturile, pe cari le au Sârbii din Tur

cia, cărora patriarhul dela Constantinopole

Ie-a îngăduit mai mulţi episcopi sârbeşti

şi limba sârbească în serviciile bisericeşti.

Ce priveşte şcoalele, nu vor cere ni

mic dela patriarh, pentru-eă guvernul tur

cesc a recunoscut dreptul Românilor de

a-şi avea scoale naţionale româneşti.

Să nădăjduim, că patriarhul va îrn -

plini cererile drepte ale Românilor, dove

dind prin aceasta, că e căpetenia biseri -

ceaşcă, nu politică grecească.

f i F O A Í A P O P O R U L U I “

este

cea mai veche, mai bună şi mai ieftină

foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat,

este anume întocmit pentru trebuinţele ţă

ranului român.

Numeri de probă se trim it la cerere

ori-cui gratis.

Abonarea se poate face cu începutul

fie-cărei luni şi costă:

Pe un an întreg 4 cor. 40 bani

Pe o jumătate de an 2 „ 20 „

Pentru ţările străine 11 „ anual

(după cum stă scris şi în fruntea foii}.

De acum pănă la Anul-nou costă

3 coroane 50 bani.

Lăţiţi deci „Foaia Poporului“ preste

tot tocul, ca astfel să o putem face şi

mai bună!

Pag, 6 FOAIA P O P O R U L U I

O baterie indiană cu elefanţi

In ţările noastre din Europa toate tunurile dela armată sunt trase de cai mari şi puternici. Altcum se întâmplă lucrul acesta în India, care este o ţară^în Azia, dar stăpânită în parte de Englezi. Acolo tunurile sunt tra8e de elefanţi.

Armata din India încă face manevre, ca şi armatele europene; Acum de curând s’au ţinut manevrele în apropiere de oraşul Bombay. La ace3te deprinderi de arme au luat parte şi o seamă de europeni. Aceştia spun, ca era tare interesant a privi miliţia indiană.

Manevrele s’au ţinut pe o întindere mare de pământ.91 nmdcă pe acolo nu se ştie de încvartirarea soldaţilor pe laoamenii ce locuiesc în apropiere, comanda militară a trebuitca sâ lase să se clădească o mulţime de barace şi alte încăperi de locuit.

̂Dar dintre toate cele petrecute la aceste manevre, nimic n a fost aşa interesant de văzut, ca tunarii. Anume, tu- mmle acestor soldaţi sunt trase de elefanţi. O astfel de baterie cu eSetan̂ i ne arată chipul nostru de sus. Comanda militară

a dat poruncă ca această baterie (o baterie de tunari e cât o companie de infanterie) să înainteze cu putere duşmanului. Locul pe unde trebue să treacă e însă pi® C1 pietri şi bolovani, aşa că înaintarea merge greu. Dar cu toi* aceste, ̂ uriaşele animale, cu pielea lor cea scorţoasă, DB 81 lasă, ci îşi continuă drumul înainte. Lucru curios se F1® dê altfel cât de mici sunt soldaţii şi tunurile pe lângă 8$ , animale atat de puternice. Ele sunt însă uşor de dres&y de deprins la una şi alta. Prin aceasta se deosebesc de fanţii din Africa, cari sunt chiar mai mari ca aceştia; mai puţin isteţi.

De altcum, despre isteţimea elefanţilor se Pov8stj multe lucruri din vechime ̂ Ba se spune, că pe acele elefanţii aveau mare însemnătate în războaie; îndeosebi'*0,, Romani în luptele contra Cartagenilor s au folosit foarte1̂ de aceste animale. In ţările europene, ce e drept, aii dU !([ mai folosesc elefanţii la astfel de lucruri: dar vedem, ĉ ţările dela Sud aceste animale uriaşe pot fi încă de ^ folos în timpuri de războiu. ’ ,

Nr. 'J_

LiîErfliră ;i ştiinţa

Nevasta mea.. devasta m e a , ah, Doamne ţine-o,\ F Cea mai bană din femei;: rând toate merg pe placul dânsei

■ u .i „draga mea“ , ea „dragul et .

, Destul să-î spun ceea-ce este:

Tu esti femeie, ea bărbat .

•: Nevasta mea, ah, Doamne ţine-o,

yiâ face drac impeliţat.V Petru O. O rliţs s a .

Baba Dochia.Baba Dochia, care e întâia dintre cele

9 „babe“ aparţine şi istoriei şi tradiţiei

(povestei). „ .C â n d măsura păcatelor se îm plin i,

când locuitorii împărăţiei romane auziră

c u v â n t u l mângăetor al blândului Mântui-

tor: „Toţi sunteţi fraţi. Toţi suntem fiii

l u i Dumnezeu" un vânt de primăvară în

c e p u să adie prin rândurile omenirei din

timpurile Cesarilor. atot puternici.

Era pe vremea lui Traian, când trăia

aceea, pe care Biserica ne-a făcut-o cuno

scută sub numele de Baba Dochia. Dânsa

era o femeie frumoasă, bogată şi mult cur

tenită în boierimea romană. Cât au ţinut

fmmseţea femeii, Evdochia înota în plăce

rile lumeşti.

istoria din acel timp zice, că însuşi

Traian era unul din iubitorii ei. Dar când

„dintele rozător al timpului“ i-a ros faţa

faimoasă, Evdochia s’a simţit atrasă de

noua reljgiune, ce atuncea se propoveduia

si îmbrăţişă cu căldură creştinismul. Uria

şele ei bogăţii le dărui săracilor şi ea se

f cu călugăriţă.

Atât despre „Baba Dochia“ după is

torie.

După spusele poporului daco-roinân,

Baba Dochia e fiinţa unei poveşti, ce sună

astfel; Era o babă şi se chiema Dochia.

Ea a avut un fiu, care se însurase, dar

Baba Dochia a trăit rău cu nora sa, şi fiul

nu-şi putea apăra muerea de mama sa. O-

dată baba Dochia i-a dat nurorei sale să

spele lână neagră cu ordinul ca să i-o

aducă albă, căci altmintrelea va fi vai de

ea‘ Aceasta s’a dus la râu şi a spălat pănă

1 H*at pielea de pe degete şi a curs

a*âta sânge din ele, încât s’a roşit apa, şi

FOAIA POPORULUI P*g-

lâna tot

Pac:. 8 FOA IA P O P O R U L U IT

Sibiiu, 2Reuniunea sodalilor români din Sibiiu«. Cum

Moţii noştri sunt cei mai săraci din Ţara noastră,

poate îi întrec cu sărăcia şi pe Sâcui, sporirea

cât mai degrabă a fondului cu obolul celor cu

inimă, şi a stimntorilor Drului Şpan, e de

dorit,

— Tot în amintirea profesorului Şpan în

văţătorii dela şcoalele primare române din Braşov

încă au înfiinţat o »Fundaţiune Dr. Petru Şpan«,

contribuind 100 cor. Scopul acestei fundaţiuni

se va vesti in curând.

Aviz cetitorilor revistei „Vatra Şcolară ̂Aduc la cunoştinţa on. domni învăţători, ci în

urma morţii iubitului şi stimatului profesor semi-

narial D r . P e tru Ş pan, regretatul redactor al revistei pedagogice „Vatra Şcolară“, am luat eu

sarcina de a redacta această revistă a învăţăto

rilor şi o voiu conduce în eonformitato cu ideile

exprimate in programul ei. Sibiiu, 4/17 Martie

l f l l l . D r . Vastle S ta n , profesor scminarinl.

Al 175 ?i 176-lea. Ca-cariat ni „Reuniunii

române de înmormântare sibiene' a plătit aju

torul statutar după membrii Dr. Petru Şpan, pro

fesor şi ioan Suciu, econom in Urişiul-infeiior.

Acestea formează cazurile 175 şi 176 de moarte

în sinul „Reuniunii române de înmormântare din Sibiiu."

Petrol (gaz) in stare solidă. Un învăţat român, dl Roşculeţ. a aflat mijlocul

să intarcascâ petrolul, făcându-1 vârtos. In sta

rea aceasta crezi că e o bucata de gheaţă mur

dara. Petrolul se presează (apasă) in bucăţele

mici, ii'-care conţine o cătăţime mare de petrol,

O bucăţică de-acestea aprinsă, arde ea o lumă-

nare, care se poate stânge foarte uşor, nu ca pe

trolul lichid (eurg«cios,;, pe care aprins odată

numai cu greu îl jvoţi stinge. Invenţmnea (isco

direa) aceasta e de însemnătate foarte mare. Pănă

acum oamenii nu indrăzniau să folosească pe

trolul la mânarea maşinilor, pentrucă trebuia

mult, dar mai ales fiind aşa de primejdios. Acum

îl pot pune în bucăţi tari în magazine şi să-l

folosească în fabrici, dar mai ales pentru mă

muţa maşinilor la vapoarele cele mari.

Noul ministru ai Austro-Ungariei la Bucureşti Ministrul -de pănă acum al Austro-Ungariei la Bucureşti, principele de Schonburg, a

fost mutat la Roma ca ministru pe lângă Papa.

In locul Iuj va veni principele Carol de Fiir- stenbenr ■ . .

Un aviator român. Din Basarabia a venit

la Bucureşti uu aviator român, Niculaie Costin,

caro a făcut nişte zboruri până la o înălţime de

cinci sute metri, cum n’a mai zburat nimeni cu

aieroplanul. El s’ar fi urcat şi mai sus, dar frigul

l-a oprit, după cum se vedea şi de pe aieroplamil,

care era îmbrăcat intr’o pojghiţă de gheaţă. La

zbor a fost faţa şi■ principele Carol. .Costin va

mai zbura şi în alte oraşe din România, apoi va

trece în ţările din Peninzula-Balcanică.

Apponyi în America huiduit. Contele Ap- ponvi, care a colindat priu America, ca să facă pe

Americani să-l creadă drept cel mai mare iubitor

al păcii (?) dintre popoară, a fost mereu hui

duit de mai mulţi Slovaci în Chicago. Aceştia

au publicat şi un comunicat în zarcle americane,

arătând, că Apponyi e cel mai mare prăsitor de

gâlceava nu do pace, şi cel mai mare dujinan al

naţionalităţilor din Ungaria, pe care le-a robit

cu legea sa şcolarii din 1907. Un astfel de

om n’are dreptul să vorbească de libertatea po

poarelor. Foarte brav s’au purtat Slovacii emi

graţi la America. Asta lo poate sluji de pildă bună \

şi Românilor noştri de acolo.

Se mişcă hoardele barbare. Ca să mi

fie Clujenii singuri trecuţi în istoria culturei dela

începutul veacului al 20-lea, Ungurii din Ghioroc

(comit. Aradului) au aflat de bine să se arete

şi ei vrednici de renume: trecând seara o ceată

mare dintre ei urlând pe stradele Ghiorocului.

s’au oprit în faţa casei preotului Romul Vaţîan

şi i-au spart toate ferestrilo. Părintele Vaţian este

aeelaş, care astfiprinnivară a fost balul de un

jandarm în stradă. Fiind însă Român, viaţa şi

averea lui nu se bucură de apărarea legilor, mai

ales acum, când renegaţi ea Mangra şi lihniţii

lui se pupă cu Tisza.

Isprăvi bune din Tohanul vechia. „Reuniunea româna de înmormântare din Tohanul

vi'chiu“ şi-a ţinut adunarea generală. Averea ei

e do 3881 cor. 65 bani, partea cea mai mare

depusă la sucursala (filiala) Albinei din Braşov.

Membrii sunt 400. In anul 1010 s’au dat ca

ajutoare la moştenitorii celor zece membri morţi

o miio de coroane. Cotizaţia (plata) după fiecare

membra mort e de 40 bani.

Pentru banca cea nou» românească de a s i

gurare au iscălit Tohonenii acţiuni în valoarea de

ătiOO coroane.

Leac contra ofticei. Nu e boala mai în

grozitoare ca oftica (tuberculoza), pentm-c-i mei

una nu seceră atatea vieţi omeneşti ca aceasta.

Dar şi medicii (doctorii) îşi bat mereu capul să

iscodească vr’un leac. cu care să poată omori ei

l>oaIa aceasta. Multe leacuri au aflat până acum,

cari uţureaza numai suferinţele ofticosului, dar

boala nu o pot vindeca, cu toate cit s’au întâm

plat, că la unii oameni, cari duceau a viaţă foarte

icgulats, boala s’a stins. Acum citim în foile

ungureşti, că un medic din Dobriţin, Széli, a

aflat un leac, care face să se scorţoşeze ranele!

din plumâni şi omoară totodată şi bacilul (să

mânţa) ofticei. El face acum mereu încercări la

spitalul, unde slujeşte. Şi noi îi dormi multă izbând.-!

Reuniunea de înmormântare a districtului protopopesc gr.-cat. ol Sibiiului. Implinindu-se

numSrol de lipsă nl membrilor din secţiunea

o IlI-a, iu turna împuternicirii din partea adu-

nării generale se înfiinţează Secţiunea a IV-a a

acestei reuniuni. Deci se învită toţi cei de eta

tea 16— 70 ani, fără deosebire de secs, confe

siune şi naţionalitate, cari ar voi a ee înscrie de

membrii in secţiunea a IV-a, ca să se înştiinţeze

a plăti taxa de înscriere de 2 cor. 60 bani.

— Sibiiu, în 22 Martie 1911. Iuliu Bârdosy,

director, P, Simonetti, secretar, Romul Botezan,

învăţător-cassar cu locuinţa în edificiul şcolar din Sibiiu strada Podului Nr. 7.

Un iubîîeu săsescv Sâ ii din ^se pregătesc să serbese iubiletd da ' \

ani, de când au venit în Ardeal ? S

după cei din părţile Sibiiului ^ celal‘j ^ ^

Din pălănille ţaranilor „ " ‘ S

meş.i lor. M m * * e o

ghiara (în Ungaria), care numără ^ *

cuitori. Aceştia se ocupă numai H

mânhdui. Cum însă întregul

ţinut este moşia unei singure familii

cu lucn

Pâmânt<întreg poporul din acel ţinut ati

cu grevade acum câţiva ani, când'bieţii oameni . ^

-să silească acea.stă familie să-i „iv, aa ^ c* .. Pitească

omeneşte, Semseyeştn sunt mânioşi j* ,

de acolo şi aduc muncitori de câmp d; '

părţi, aşa că familiile de pe moşie nici 'D *

acesta nu vor avea de lucru. I n

bântuie o săi'icic cumplită, căci ei n’au ^

şi nici unelte de lucru. Acolo e mai rin,

vremea iobăgiei. Zilele trecute s’a

ministrul Hedervâry o deputaţiune de ţfeBce

pe acolo şi l’nu rugat să introducă în ^ 7

o industrie do casa, războaie de ţăsut ^ 1

ceva, «i să aibă de lucru şi să

foame. Hedervâri le-a făgăduit/- Şi ţ ^ ;

gluari încă tot mai cred în prostiile nemeşilor |K

cari îi îmbată cu „ideea“, cu „iredentismul» y

mânilor şi alte năzdrăvănii de acestea, în l*,j

se unească cu »Românii, unde trăiesc cu ei»

preuuă şi să aleagă deputaţi români, cari ĥ i

pentru votul universal şi pentru ic

stării poporului, din care sunt eşiţi şi ei.

Emigratiuni uriaşe. Din Spania au începi să emigreze o mulţime de locuitori k A m e i

de-meaz;izi. Din orăşelul Torolda au plecatWi

locuitorii,chiar şi învăţătorul şi paznicul de noapte.

Primejdia dinamitei. Dinamita e o mar'-, care, când explodează, are o putere aşa de mut

încât sparge stânci întregi. De aceea treta k-|..

crat cu cea mai mare grijo cu ea, altminteri a[

întâmpla" nenorociri, ca la Vulcan (în ţinutul[

Braşovului). Doi lucrători, Mateiu Masate;

Gheorghe Vlad, sfredeliseră un şghiab mare îs

peatra de var, în care puseseră dinamită, ca sii-i

spargă. Fitilul n'a vrut să se aprindă, de ac»

au amânat lucru pe ziua următoare. A doua *

au venit şi nu pus an alt fitil, dar nici a»K

n’a vrut să ee aprind 4. Mat ci ti luă atunci w

sfrcdel, ca să cureţe gaura do pământul vâ$i>

ea. Prin frecarea sfredolului, dinamita a

aruncând pe cei doi lucrători la o depSrtare u#

Mateiu a fost rănit La mâni, cap şi umărul slâ«fi

\ Iad la cap, in obraz şi la piciorul drept ^

tul Vlad a mai pierdut şi un ochiu.

Monument Iui Tolstoi. In Kus'â face o subscripţie (colectă) mare peutru 8-r'

un monument lui Tolstoi. La subscripţia actaţ

contribuie şi guvernul ru3 cu 100.000 da

(preste 250 mii do coroane).

Fondul Popea şi învăţăceii ®essn̂Din cercurile „Reuniunii meseriaşilor rou'anl

Sibiiu“ aflăm, că prezidentul ei, dl

a îndemnat pe învăţăcei, ca mergând acasS >

întâlnindu-se cu rudenii, cunoscuţi şi ®

buni să-i roage să dăruiască cât de cât p® *

fondi.dui Episcopului Nicolae Popea, pen^u

învăţăceilor meseriaşi, care s’a alcătuit .cu

ca atunci când fondul ar fi mare, s&

din el cheluielile pentru o mâncare

da învăţăceilor români s5raci, dar b

învăţăcelul turtar Dem. Rodeanu, pc: *»r*_ r - _ - i' -

bani dela următorii: Marina P o p a , Ana— * uuuoiui». Aiiuiiu» x ^Ana Coşa, Stana N. Bărdanu, D. l

Han ciu. Maria I. Rodeanu, Dem. ÿic‘

Prodan şi Par. Tapâlagă, câte 10 ¥ s>h p

Marta, Elena V, Modora, Ana Rodea21’

în S&lişte a adunat po sama fondului

F O A I A P O P O R U L U I Pag.

Nr- 11F o i)a câto 20 bani; Ana Teodor ]

AD8 câte 30 bani; Ana Borcm

câto 40 bani; Daniel Ho-; foIl5tantm - ' ^ l^ a n u :i! Ana Tâmp^ariu,

impreiie

câte 50 bani. Bună

«cut la Reuniune şi faptul, că mvă-

• ‘ ,!• atelierul de croitorie Oprişanu şi in-

î " atelierul de pantofărie al fraţilor Mt-

a o mici reprezentaţie teatrală în Reu-

h’1!iin’diT venit au dat 1 cor. fondului amintit.

J a c o r t » ca juraţi din Sibiiu. 11»

U Laz (comitatul Sibiiu) a fost judecat

închisoare, pentru-ca a rănit cu o 4m-

^ ’iitură de revolver pe cumnatul sau Miha.

£ A c e s t a , ou- toate că era de 59 do an., m-

celui condamnat şi tată a 14 copu,.«urat cu so111 ;’n prostit ţ

-jritntii din

, woâ* şi s’a apucat de dragoste cu o fata

comună. Din cauza aceasta s’au iscat

* * * * - » * • f “ \ p“f f f „A“ -’ revolvenil s’a întâmplat m dulcele Ora-

ci anului din 1910.

Irvoară de gaz în apropierea Aradului.K pectoral industrial Stengel făcând cercetări în

împrejurimile Aradului, a găsit nişte izvoare de

El a dat de urma lor cu ajutorul ţăranilor,

. «ri i-au spus, că toamna, când erau porcii scoşi

Si! câmp, de era frig, porcii se aşezau pe locul

acela, ca să se încălzească.

Omorul unui ofiţer. In Murăş-Oşorheiu murise cu câteva, -săptămâni în urma sublocote

n e n t u l de honvezi Petrecsek. Se zicea, că s’a

sinucis. Viatavoiul (soldatul, care-1 servia) spu

nea, ca în sara morţii i-a adus şuncă şi ciaiu

teiu) de cină. După-ce a mâncat, a auzit o

puycatură şi mergând înlăuntru a găsit pe ofiţer

.■•mort jos. Ofiţerul a fost înmormântat. In zilele

•im urmă bSnuindu-se că oficerul nu s’a sinucis,

-ci a fost omorî t, s’a dispus (ordonat) dezgroparea

.-tadavnilm lui. Medicii l ’au secţionat (tăiat) şi

n’au găsit în stomacal lui nici o urmă do şuncă.

Afară de aceea după drumul, ce 1‘a făcut glonţul

in capal celui mort se vede, că a trebuit să fie

împuşcat de altcineva. S’a mai aflat, că ofiţerul

acesta se purta foarte neomenos cu soldatul, pe

îăre-l bătea în conţinu. Soldatul a cercat de

multe-ori să fie dat iară la companie, dar n’a

izbutit. Deocamdată l ’au arestat, .fură ca ol « i fi mîtturisit ceva până acum.

Condamnat Visalon Leah din Sohodol, lucrător în pădurilo din ţinutul Şugagului (comi

tatul Sibi'uuui) omorâse anul trecut în tr'o ceartă

■io erâjmă pe un fecior din Şugag.- Curtea cu

juraţi-din Sibiiu la aflat vinovat, iar tribunalul

't-a condamnat la un an închisoare.

Cea dintâiu femeie depatat. In Norvegia

electorală dă şi femeilor dreptul do alege-

ie pentru dieta. Ele pot fi alese chiar deputaţi.

Acum de curând a fost aleasă prima femeie de-

Watîa dieta norvegiană. Ea e domnişoara Rogstadt.

înşelăciunile cu scăparea de armată din

"Pfîa de meazăzi, Detectivii (poliţişti secreţi) ̂ *«işi de ministerul de interne, ea să afle pe

wştorji, cari scăpau pe feciori de armată făcân*

ţ. * eUrzJ> ?’"au isprăvit cercetările în cercul

Din cele aflate se vede, că mişeii aecia

a U û* at numai în Başca (partea de meazlzi

Un̂ UTê » C'1 î» aproape toate comita-

■irest ..®«azŞz|. Pănă acum au fost

«itit**1 Car' au stricat urechile la vre-o

de feciori, mai toţi Sârbi. Unul

H'cât aCĈ *a a -avat 0 îndrăzneală aşa do mare,

Şuda * ^ ţva feciori chiar in spitalul diu

^ / d ! n B cazarma din Neusatz (No vi sad),

iiejyj ^ CG’ scăpaţi de serviciul militar în

‘'ecnitatT/* au f°st deK descoperiţi şi vor fi

duna dîn n0U) dar P® cinci am’’militarii pentra astfel de

‘■̂ •ci'vpV ’C*UV ailhar • e kadfi şi cinste pe«* poale f«C8; ^

Cd îuai înalt munte din Amerka-de-Nord s’a aflat in Canada, aproape de peninzula

Aîasca. înălţimea lui, măsurată de un inginer

anume trimis de guvernul din Canada, e de 7445

metri, aşadară aproape cât trei - Negoi de ai

noştri!

Hoţiile în Rusia. Guvernul rusesc a chel

tuit sume uriaşe, pentruca : si clădească cetăţi şi

alte întărituri . mari la graniţa de cătri apus şi

.meazăzi, îndreptată mai ales contra Germaniei şi

Austro-Ungariei. Făcându-se cercetări despre în

trebuinţarea sumelor votate pentru scopul acesta,

s’a constatat, că s’au furat 20 milioane de ruble

(peste 50 de milioane de coroane). Printre cei

vinovaţi se află şi doi generali, cari au luat

partea cea mai mare din această pradă.

Ciuma, După Mangiuria, i-a venit rândul

Indiei dui Azia de meazăzi, unde stăpânesc En

glezii. Intr’o singură săptămână au murit acolo

de ciumă 28 mii de oameni. Şi boala e-în. cre

ştere.

Arderea unui cinematograf. Am fost dat

ştirea despre arderea unui cinematograf in Rusia,

unde s’au prăpădit o groază de oameni. Gazetele

din străinătate He aduc acum ştirea despre o

altă nenorocire de felul acesta, întâmplată la Al-

barances în Portugalia, Cinematograful se afla

într’o clădire mare de lemn, în mijlocul pieţii

oraşului. In apropiere erau mai multe panorame.

Focul s’a iscat dintr’o scânteie electrică, sărită

dela maşină. Flăcările au cuprins îii câteva clipe

întreaga clădire, moi ales că sufla şi un vânt

tare. Groaza nu cuprins pe cei dinlăuntru şi toţi

a’au îngrămădit spre-eşire, călcându-se fără milă

unii pe alţii,. Sunt 200 de râuiţi, numărul mor

ţilor e necunoscut încă, deoarece eadavrelo sunt

sub dărâmături.

Testamentul unui lord (conte) evreu. InLondra a murit un Evreu, care ajunsese la cin

stea de conte-sau lord, cum zic Englezii. După

el a rămas o avere de aproape 28 mib'oare de

coroane, in testament a lăsat cu limbă de moarte,

că dacă vr’unul din urmaşii Iui se va lăpăda de

legea jidovească sau se va căsători cu vr’un cre

ştin. 88-şi peardă moştenirea. Cele două fete nle

lui s peardă trei sferturi din moştenire, dac6

nu se vor ţinea de toate obiceiurile jidoveşti, E

lucra frumos, ca cineva să ţină la legea şi la

obiceiurile poporului sau. Cel-co nu face asta,

c un om slab, iar cel ce îşi lapădă legea şi se

lapSdă de neamul lui, e un criminal, vrednic de

dispreţul tuturor oamenilor. Din pilda acestui

Evreu englezesc putem vedea însă un lucru. Toţi

Jidanii dela noi, cari se laudă, că s-unt Maghiari

buni şi aţâţă pe Maghiarii adevăraţi contra noastră,

sunt mincinoşi, pc-ntru-că Jidanul tot Jidan ră

mâne. chiar de-ar ajungo conte ori ministru.

De groaza beţivului. Soţia unui birjar

din Berlin şi-a otrăvit pe cei trei copii, de 7, 4 şi

3 ani, apoi neavând curajul să se sinucidă (omoare

şi pe ea) s’a înştiinţat singură judecătoriei. Aici

a declarat, că a săvârşit crima într’un moment

de disperare, când a aflat, că bărbatul ei, un

beţiv, care-şi chinuia familia, a izbutit să fugă

din închisoare. Decât să-i omoare el în bătaie, a

crezut că e mai bine să-i otrăvească pe copii.

Pasărea morţii. In Guiana-Nouî, un

medic elveţian, care a călătorit pe-acolo, a găsit

o pasare, numită de locuitori morţii.

Ea e cât un porumb, dar are un cioc foarte

tăios. Pasărea aceasta se ăâ la om cu mare

ludrt zncaîă şi vai de cel-co l-a lovit cu ciocul ei;

cel rănit simte o durere mare, apoi orbeşte şi în

5—6 ciasuri e mort. Se vede, că are o otravă,

care ajunge in sânge, cum ajunge otrava viperei.

Locuitorii de acolo o vânează cu tot dinadinsul

şi o omoară, aşa că nu peste mult pasărea aceasta

otrăvitoare va fi prăpădită cu totul,

Ceva despre Mexico. Poate că în curând

vom da de Veste despre un războiu intre Stateîs-

Unite din America de Nord şi Mexico, de aceea

e bine să spunem ceva despre ţara aceasta. Me

xico se, întinde dela Statele-Unito înspre meazăzi.

E o ţară foarte mare, dar are numai 13 ‘/2 mi

lioane de locuitori, aşa dară mai puţin decât

Ungaria. Din aceştia numai 16 mii sunt Spanioli

şi aproape tot atâţia Americani (Englezi), aşa

dara peste 13 milioane sunt Americani de cei

vechi, adecă Indiani. Mexico e o republică, la

caro se fac adeseori revoluţiuni. Acum încă e a

revoluţie mare acolo, pentru-că o parte din Mexi

cani vreau să-şi schimbe pe preşedintele republi-

cei lor, pe Diaz, care e de vre-o 40 de ani pre

şedinte. Mexico a fost acum 50 de ani împă

răţie. împărat era Maximilian, fratele împăratului

nostru. Republicanii au făcut o revoluţie şi prin

zând pe Maximilian, un om foarte bun, l-au îm

puşcat.

Contra evreilor din Rusia. Nobilii (ne

meşii) din Rusia au fost ţinut un congres, s e .

care au hotărît să ceară dela guvern, ca Evreilor

să nu le mai fie iertat să fie redactori la

gazetele, cari să tipăresc în Rusia. Unii au cerat

chiar să fie opriţi de-a mai face negoţ. Evreii

negustori de grâne din guvernământul (provincie

compusă din mai multe comitate) Cernîgov a«

fost provocaţi să plece. Din Celiabinsk au fost

silite să plece, pe un ger îngrozitor, 2090 familii

evreeşti.

Masurile acestea aspre, ba chiar barbare, se

iau, pentru-că redactorii evrei, ca. şi cei dela foile

maghiare, nu propovăduesc adevărul, ci ura între

neamuri. Iar negustorii evrei vedem cum se

poartă la noi, mai ales prin Maramurăş, unde

sunt evrei poloni sau ruseşti.

Tras în cercetare pentru dreptate înaintaşi

| unei curţi cu juraţi din Rusia se aflau mai mulţi

slujbaşi mici, acuzaţi pentru-că au furat bani de-aî

statului. După-ce au vorbit procurorul şi advo

caţii, preşedintele s’au adresat juraţilor şi le-a

zis: „Domnilor! Aveţi să judecaţi astăzi câţiva

hoţi mici. Iloţii cei mari umblă liber. Poporul

rusesc pe care-1 reprezentaţi, crede, cl cine furii

dela stat nu e păcStos şi nu merită pedeapă.

De asta aveţi să vă ţineţi“. Şi juraţii i-au achitat

pe »hoţii cei micii«. Preşedintele însă a fost

tras în cercetare, pentru-că a spus adevărul: m

Rusia cei-ce fura milioane, nu sunt pedepsiţi, iar

cei-ce fura câteva sute de ruble sunt daţi jude

căţii.

O nouă încercare de fugă a lui Abdtt!

Hatnid. Sultanul detronat (alungat do pe tron)

oricât e de bătrân, tot ar dori să scape din în

chisoarea împărătească dela Salonic. După încer

carea neizbutită din rândul trecut, s’a apucai

acum să câştige prin daruri mari pe soldaţii de

pază, ca să-i înlesnească fuga. Un ofiţer a bă

nuit lucrul acesta şi a făcut unui soldat de gard»

imputări. Acesta l-a împuşcat pe ofiţer. Numai

decât a venit altă - trupa, care a arestat gartîs

întreagă. Soldatul ucigaş va fi spânzurat. Pas»

Sultanului va fi înăsprită şi cine ştie, nu vom

auzi, că şi ol a murit aşa fâră veste. De altmin

teri se mai spune, că Sultanul aflând de uciderea

ofiţerului a înebunit, aşa că a trebuit să-I lege

de pat.

Dare pe cei neînsuraţi. Dieta din Olden-

burg (unul clin statele, cari alcătuiesc Germania)

a votat a lege, după care ori-ce bărbat necăsă

torit trecut de 35 ani, precum şi ori-ce femeie

nemsritată ori văduvă fără copii, dela aceeaf

vârstă in sus şi cu un venit mai mare de 4200

mărci (o marcă face 1 cor. 18 bani), vor trebui

să plătească o dare de 10 la sută asupra între

gului venit, (dacă are cineva un venit de uOOî*'

cor. şi nu se însoară, trebue să plătească o «lare-

de 500 cor.). ■

P*g. 10 f o a i a p o p o r u l u i■iii,

Ultime ştiri.Deputatul naţional

Dr. Alexandru Vaida-Voevod vorbeşte în dietă

După multă gălăgie şi certe, între de

putaţii unguri, asupra proiectului de lege

în afacerea băncii comune, — în zilele tre

cute dieta a început desbaterile asupra bu

getului, adecă asupra cheltuielilor şi veni

telor ţării.

Cu ocazia desbaterii acestor afaceri,

deputatul nostru naţional, dl Dr. Vaida -

Voevod, ă ţinut o frumoasă vorbire pen-

iru apărarea drepturilor poporului român.

In decursul vorbirei, vrednicul nostru lup

tător s'a exprimat şi cu privire la mult

trimbiţata pace. El a zis între altele:

Intre noi (adecă între Români şi Maghiari)

-nu poate fi vorba de pace. pănă când guvernul

adecă miniştrii, cari au putinţa, nu pregătesc pă

turile largi pentru acest lucru. Cum s’ar şi putea

p&flH atunci, pănă când zi de zi gazetele ungu

reşti ţi publicul maghiar dispreţuieşte şi huleşte

pe nemaghiari ?

Iar aceia incit se inşală caii cred, că pa-

«ea se poate face in felul acela, ca guvernul să

momească pe vr’o câţiva vlădici prin vorbe dulci

epu-e de oameni ca Ti.««».

Nu se va reufi nici odată ea să i-e facă pace

eu ajutorul cuuirui călugSr (cum e renegatul

Mangra! Red. sFoii Pop.^) doritor de mitră.

Poporul român ;:re un fingnr factor, ce dispune

de puteri?, bază legală şi împuternicire de a per-

traciii despre pace. lectorul acesta e partidul

naţional român.

Mangra huiduit.La şedinţa dietei, în care a vorbit de

putatul Vaida au luat parte foarte mulţi

români, intre cari un număr mare de stu

denţi. însufleţirea lor, în urma vorbirei de

putatului Vaida, era mare. Cătră sfârşitul

şedinţei studenţii s’au adunat dinaintea :

porţii parlamentului, aşteptând pe Vaida,

căruia voiau sii-i facă ovaţii. Deodată iasa 1

in poartă nefericitul călugăr .Mangra. Ti- i

îierti români, aprinşi de rnănie, începură

a-1 huidui. Bietul călugăr voia să fugă prin- .

ire mulţime.

Dar tinerii s’au luat în urma lui htti-

ffuindu-l. In aceste momente se adunase

iume multă împrejur, de asemenea au so

sit şi poliţiştii din apropiere. Tinerii ro

mâni au fost daţi înlături, iar trădătorul j

Mangra s’a putut strecura într’o trăsură,

care Fa scăpat din manile tinerimei, ce se

înfuriase grozav.

Banchet în onoarea deputatului Vaida Voevod.

Tinerimea universitară română din Bu- j

dapesta a aranjat un mare banchet în o -

floarea deputatului nostru Vaida.

ECONOMIEŞtiri economice.

Şcoala pentru economia de casă (şcoala

de menaj) susţinută de «Reuniunea femeilor ro

mâne din Silr.iu-, deschide la 15 Aprilie n. un

furs tiou de, bucătărie. Cursul va dura dela

15 Aprilie paiiii la' lt> Iulie. Taxa pentru ele-

yele interne e de 1 50 cor., iar pentru cele es- tero* de 120 cor. Infomiaţmnî mai detailate se

pot- -prim» dela domnişoara 7ulm Bogdan, Si- bîiu, ?trada Baier Nr. 1.

0 sucursală (filială) a „SifvanieP din Şîmleu. Banca «Silvauia» din Şimleu a hotărât

sa deschidă o sucuraualS în comuna Crasna, pen-

truca Românii noştri de-aici şi din împrejurime

să nn fie siliţi a perde zile întregi mergând la

Şimleu.

„Economul“, banca românească din Cluj

care a fost totdeauna între băncile jertfitoare

pentru cultura noastră, a hotărât să dea nouă

mii de coroane pentru scopuri culturale româneşti.

Cordiann, institut de credit, şi economii în

Fofeldca, care are filială în Agnita, şi-a ţinut

adunarea generală Duminecă in 12 Martie. Pre

şedinţe dl Jos. Lissai. Adunarea ia cu plăcere

la cunoştinţă, că institutul înaintează din an in

an. Activele societăţii sunt K. (ÎSO mii. Profitul

curat K. 16,950'— , Depunerile spre fructificare

sunt K 315.000; mai mult cu 30 mii, ca in

anul premergător. Fondul de rezervă 34.000,

special de rezervă 2500 K. Revirementul total

K 7.300,000 Dividenda s'au stabilit cn 9°|0̂ 9 K

de acţie. S’au votat statutele fondului de pen-

ziimi al institutului. Fondid de penziuue este

K 2000. Iii direcţiune s’au ales dl Valeriu

BoHca, paroch in Fofeldea, Dr. Sini. Chef iau,

adv. Agnita şi J. Neag, în comitetul de supra

veghere: Sim. Dragoman înv. penz. Cichindeal, A.

Milea, T. Sava, Pavel Manuel şi Roman Maiang.

Cassa de păstrare (Sparkassa) slsească dîn Sibiill şi a ţinut de mult o adunare generală.

Din venitul curat de 208 mii 897 coroane s’au

dat fondului de rezervă 1-19 mii 440 cor., iar

pentru scopuri de binefacere şi culturale ţşconle,

spitale, meserii, biserici etc., apoi {»entru tovărăşii

Rniffeisen ş. a.) tot atâta.

11Lucrul de căpetenie Ia «i

milor e, ca groapa să fie d e s t ^ *

Groapa să fie 70-80 centimei

100-120 centimetri largă, q " ^"'ar,' icj,

Sî.

adâii,

sape totdeauna cu vre-o^câteTa0^ '

înainte de plantare, dacă n i,npantămt0r,

ist.

— j» r ‘a|uâmgroapa se va face în luna . J

Septemvrie, dacă plantăm num

vara, atunci groapa se face toain^ decursul iernii. 118

1%

Când săpăm groapa,PământU|

bun de deasupra îl punem la

cel de desubt, care « mai slab, n

Pi

Poveţecu privire la îngrijirea şi plantarea pomilor altoiţi, şi a pădureţilor.

Se apropie timpul când bunul econom

îşi procură şi plantează sau pomi altoiţi,

tormaţi gata, sau numai pădureţi, pentru

a-şi tace şcoală de pomi, ca să-şi crească

însuş altoii de lipsă.

Pentru ca plantaţiutiea să ne fie folo

sitoare, mi e de ajuns să procurăm pomii

dela cutare tirmă mare, dar e de lipsă să

observăm Ia sosirea pachetului, la despa

chetare, Ia îngrijirea altoilor sau pădure

ţilor pănă Ia plantarea şi la plantare însăşi

următoarele regule:

Îndată ce suntem încunoştiinţaţi, că

ne-a sosit la staţie pachetul, cu pomi sau

cu pădureţi: numai decât să mergem după

el şi să-l transportăm acasă şi să nu-l lăsăm

cu zilele în staţie, deoarece atât frigul, cât

şi seceta (căldura) sunt stricăcioase rădăcinilor.

Dacă pachetul e îngheţat sâ-1 punem

în un Ioc scutit de frig, dar nu călduros;

aşadar într’o cămară sau pivniţă şi să-l

lăsăm acolo să se desgheţe. După 4— 5

zile putem să desfacem pachetul, şi până

la plantare îngropăm pomii .sau pădureţii

in pământ.

Dacă primăvara desfăcând pachetul,

aflăm că coaja altoilor sau a pădureţilor

e vestejită, sbârcită, în caşul acesta să

tăiem capetele rădăcinilor mai groase şi

punem altoii sau pădureţii într’o cadă cu

apă pentru 1— 2 zile, prin ce îşi trag de

nou apă şi să delătură creţele (sbârcitu-

rile) coajei. Altoii încâtva vestejiţi se mai

poi pune in lungime-in un .şanţ, unde aeo-

perindu-i cu pământ, îi udării. După 3— 4

zile îi scoatem din şanţ şi sau ii plantăm

îndată, sau dacă nu-i putem planta, îi în

gropăm aşa încât rădăcinile şi Î6— 20 cen

timetri din trunchiu să ajungă în pământ.

dreapta •. . . . ~lab, îi 4

căm la stanga gropii. Dacă am săJt %

pa: o umplem două din trei părţi

mânt bun care a fost deasupra si i

năm la mijloc făcând un muşuroi,î

aceasta e de lipsă ca pământul să se

pănă la şi înainte de plantare, ia r« ,,?plantare. ^

Înainte de a planta batem }>arU|

distanţă de o palmă dela mijlocul a J

| după aceea tocmim muşunoiul şi pl. i pomul. *

Pentru plantat pregătit» M , modul următor:

Cu un cuţit bine ascuţit sau cu foai

foci bune tăiem din rădăcini atâta cât

neapărat de lipsă, ca să nu fim împ*

câţi Ia aşezarea lor şi la plantare, Rft.

nile stricate se taie de tot, iar cele vite

mate deasupra vătămăturii. Tăietura să fit

totdeauna cătră pământ pentru a se vis

deca mai uşor. După aceea aşezăm pomi

2— 3 ore cu rădăcina în un vas cu ciw«

ialâ făcută din lut (pământ galbin), ba.

legă de vită şi apă. Pentru plantare luăn

pomul din citiruiala aceasta.

La plantare aşezăm pomul lângă p»

pe muşuroiul din mijlocul groapei, având.

grije să nu-l punem mai adânc decât it

stat în şcoala de pomi, fără mai bine ce«}

mai sus, căci cu pământul se mai aşeazii

Pănă unde a stat în pământ în şcoală, sf

cunoaşte după culoarea coajei. Rădăcinile

Ie aşezăm cu grije pe muşuroi şi apoi cu

mana punem pământ bun şi fin pe radi

cali şi între ele, îndesând bine pământii

cu mâna, ca să nu rămână spaţuri goale.

Dacă am acoperit rădăcinile cu ce! puţi1

5 centrimetri pământ atunci puteai îndes*

pământul, călcându-1 cu piciorul începi

dela marginea groapei şi mergând sprt!

mijloc. Peste pământul acesta putem pM*

un strat de gunoi dc 10 centimetri groşi®

care nu numai că îmbunătăţeşte P ^ 11’

tul şi ofere (dă) diferite materii de nutlt

mânt pomului, dar totodată îl apără ?

contra pericolului de a se usca, co»$ir

vând umezeala. Dacă plantaţia se

primăvara îl udăm după aceasta cu 3"

căni (cofe) de apă şi apoi umplem

de tot cu pământul care ar mai fi

groapă, făcând în jurul pomului o a

din Pământ.

Terminăm plantarea, legăm p°lîlW' .

parul bătut mai înainte. Parul să aju^

numai pănă sub coroană, iar vârful p

lui se rotunzeişte pentru a nu vai»-

mul. Pentru legat putem întrebuint2j , (

sau nuiele de răchită (salcă).

leagă sub coroană şi la mijloc, le# ^ i

să aibă forma unui 8 culcat, adecă s

trasă şi între pom şi par ca să nu se

unul de «altul. Legătura să nlt f'ev pr strânsă, ca pomul să se poată aşez3 c

mântui. • ,Pomii plantaţi să se taie şi

meri şi peri, m lădiţa să rămână de ^

centimetri de lungă, la vişini. cire?1’

vătăma

í* '

FOA IA POPORULUI ipa«. 11

ochiuri, la pruni ceva

persec« f ^ an

ii1" ^ pomilor s’a făcut toa-

taie numai în primăvara ur-

mit°are' 7 de secetă pomii trebuesc udaţi.

Z Cl l acoperim albia făcută în jurul

E , un gunoi păios pentru a conserva l0f \ umezeala din pământ.

̂ Pădureţii « primăvara InI rip altoit. Pentru şcoala de altoit

* aleasă uri loc plan (oblu).şi deschis,

!' i mblarca aicrulm nu e împiedeca«

'«tari, P™ ^ W **«“1-'“ nKO,ea“1 L d ă întoarce) toamna sau iama la

in c e n t im e t r i adâncime. Primăvara plantăm

sduretii luând distanţa (depărtarea) ran-

• Arilor de 80 centimetri, iar în rând 40--50

pntimetri Pădureţii din rândul al doilea

« cază la mijlocul pădureţilor din rândul

întâiu cei din rândul al treilea iar în d i

r e c ţ i a celor din rândul întâiu. Prin împăr

ţirea aceasta razele soarelui pot străbate,

*i aerul căldura pot circula mai uşor.

' pădureţii pentru plantare îi pregătim

in modul următor: Rădăcinile vătămate sau

«tricate le depărtăm, rădăcina principală o

scurtăm pe jumătate din lungime, celelalte

numai puţin, mlădiţele de pe pădureţi le

.curăţim pănă la 30 centimetri înălţime, ce

î mai sus se scurtează, asemenea şi pădu

reţul se scurtează la 40 centimetri lu n

gime. După aceasta aşezăm rădăcinile pă

dureţilor în ciuruiala făcută din lut, balegă

de vită şi apă, şi din aceasta îi plantăm,

«dându-i bine cu apă.

Pentruca pădureţii să fie puşi în rând,

« bine a se folosi o sfoară împărţită şi

Ungă aceasta să aşezăm pădureţii în groapă.

îngrijirea mai departe a pădureţilor

constă în aceea, că pământul să fie curăţit

de buruieni şi în cas de secetă, dacă e po

sibil, îi udăm.

Pădureţii se altoesc în luna Iulie -

August prin oculare.

S ib i iu , 13 Martie 1911.

Comitetul central al „Reuniunii româ

ne de agricultură din comitatul Sibiiu“ .

Pani. Lacttţa

pm

•jy, 11 .

Vie, Tordăşianu

secretar.

Poşta Redacţiei.Am primit toate cele trimise. Cauza

, ntârzierii este îmbulzeala de material. Vom fo- wt însă şi una şi alta la timp potrivii Con- •auaţi deci a scrie în această materie. Pe de

ne_ar fi binevenite din când in când j* uj fel de corespondenţe do prin părţile acelea.

Şa Înţeles, de cuprins general, nu local, carac-

Xtil h1tareil’ Ş' înaintarea, eventual şit», rê e> °ari .stânjenesc poporul la înain-

bl', f .,nc* *oa’‘a noastră lăţită peste toate wilyUn'e htuite de Români nu prea putem l'!!-!!Ca i c°resP°1:iclente locale lungi. Astfel de fesa L i ^ *e C0nCii«trâm la Cronică, că- W T ° ,ext€ns*une foarte mare. Mai pe cn!i em Publica numai corespondenţe şi arti- coh ie cuprins general. .

*elo am*** ^>0̂ a Rusia. Epistola cu adre-iu oj t Pnmii*0- De asemenea au sosit şi banii

ţeasta Cîar P® cuP°n 1)u era adresa’Astfel Pentru ce se trimit banii ?Aclama U' 0?t _s'l’ţi a aştepta, până când va pielii ns1D.ev,a *n C£iuza acestor bani. Foaia e

*'au ti'imi'114 a ^ Cele 5 cîlindare încă

«iiidr. G Corespondenta Dum-■îtt e âC > 'locui' cuvenit. Credem, că - U ale v* Primi cele dorite.

CALO DO NT |FRSTfi m DINŢI şi 9PD 9E SURA

de vânzare ia :

PiBfUMEKIl, Fiawcn, IH M e!e.

De vânzşre.O ea&â constă t&toare din o odaie ca ca

lină şi grădină se află de vânzare. Doritorii a sa adresa 1» Ana DSnllă, Sibün, strada Kürschner Nr. 13. 85 1—1

Nr, 1223—1910 prim. 87 1— 2

Iáit EcdaC.t0r re3P-: *i«>ke Braia.Uta ?i %***] »Tipograîk Poporul ni“.

Publicatiune.Subscrisa primăria comunală a comunei

Jtfucat (comitatul Szeben) dă în înterprindere edificarea hotelului comunal după planul şi preliminariul aflător în o-ancelaria comunală a comunei Nucet.

Să provoacă deci toţi ac®i interprinzâ- tori, cari vosse a lua în înterprindere sus- numita edificare a să prezenta la licitaţia mi- nnendă, ca se va ţine în h- Aprilie 1911 la2 oare d, m. în eaneelaria comunală. Să notează, că pc baza condiţiilor acel ce o va lua sra să o edifice din spesele lol proprii şi să-o folosească oare-cara timp,

Condiţiile mai desproape precum planul şi preliminariul eă pot vedea în oarele oficioasa de c&tră interpriszători în caaaelam comunală.

N ucet, în 17 Martie 1911.

P j- Im â r ia c o m u n a l ă :

Ddavlan fruma, Sirolon Steva,vieenotar. primar.

Csődtömeg eladás.Vagyonbukott Löbel Dávid és Társa

nagyszebeni bejegyzett ezég caöd ügyében a a csőd választmány 1911. évi máreziua lió 20-án tartott ülőién hozott határozata folyíán a csődtömeghez leltározott és Nagyszeben Kleiner- Pung 29 húzszám alatti üzleti*helyiségben levő, a csödleltár C 1—1631 tétel alatt felvett 24795 K. 69 f, beszerzési és 14228 K. 65 f. beoeár értékű zárt ajánlati verasny utján fog adatni.

A bánatpénz 1500 K, Venni szándé- koz

« 12 FOAIA POPORULUI

34,60 la 100 chílo

Preţul bucatelorIn S i& liu la 20 Martie et. o.:

« W n .................. Cor. 15,60 pisă 16,80 de htctolifcra

SXeară : . . . „ — „ —.— „

. . . . . , 6,40 „ 7,40 „

Ooeurux . . . . „ 8,— „ S,80 „ ,

Ctatofî . » 2,80 „ S,20 „ „

Fasole . . , . , 15,— „ 16, ~

IFămS Kr. S . . „ 34,61 „„ ' r 4 . . „ 33,80 „ S3(80 , , ■ ,

.... „ 5 . ... n 32,tO * 32,60 r . i.

St&ainS . . . . „ 180— „ 190,— „. » »

Sbsoww de porc . „ 192,— * 1S6,— „ » „Sta brut . . . » 66,— „ 60,— „ , „SSa de lumini . . * 76,— „ 82,— „ , „f

SSs (ie lumini topit „ 92,— „ &4,— „ * ,

Sfipso , „ 62,— „ — » ii n

5̂SUt . . . . . r **— n ^SO n ti nLemn« de foc neplutite „ S,— „ 8,10 la net. cub

„ , plutite n 6,50 „ 6,95 „ „ „

S?j!frt rafinat . . „ 1,82 „ 1,85 la litru

Sşiit ordinar . . „ 1,80 „ 1,83 „ „ Cirne >le vită pentru sapă Cor. 1,20 pănă. 1,68 lachilo

.„ , „ m friptură „ 1,56 * 1,76 , „

. . viţel . . . . „ î ,— » 2,— „ „

» „ porc . . . . „ 1,40 » 1,90 , „

Urnă, 10 bucăţi . „ —,40 » ,45 , „

1,20 „ „

în í 5 ö t í « p e 8 t s în 22 Martie st. n.

î5ria de Tisa 78 chilo Cor. 11,92 păni 12,05 Ia 50 chilo

V * • 7 9 „ n1 1 , 9 7 n l i , 1 2 » • ■

V »

Oco•

9 î 2 , 0 2 r> 1 1 , 1 7 « * n

S i c a r i • 8 , 0 2 n 8 ,1 .5 * n ,

Î ÏT S . . • » 7 , 9 5 8 , 5 0 « » n

•D t I * • » S .G O n 9 - » > J!

C u c u r u z n o u . . . r» 5 , 8 7 ?> 6 , - j f yt

'luxtoare de porc Cor. 164,— pănS lfii"), — Ia 100 chilo

£I£nin5 . . . » 152,— » 157,— » » » ll

îiisâaţă de luţeruă C. 146,— pănă î 90,— la 100 chilo

> * trifoiu > 116,— » HG,— » > »

Psvti îngrăşaţi pentru untură C. 1,64 pănă 1,92 la chilo» > » carne » 1,58 » 1,87 » »

» —, _ > >

Preţul banilor în 22 lltrtit; n.cunr:p*r*t : ▼Induti

Cor. 11,27 11,37

lOO Lei, hârtie.................. » 84,00 95,—

103 L«i, argint . . . . 93,- 94,50Lite turceşti, aur . . . . 21,45 21,65î firet şterlingi englezeşti . 2S.85 21,04

n r , o 117,65ÎOO „ hârtie . . . . 117.20 117,65

ao 18,95 19,05ICO Ruble ruseşti, hârtie . 25 ',50 254,25100 „ B argint 242,— 245,-

Târgurile de ţară.( Z i u a t â r g u r i l o r e î n s e m n a t ă d u p ă c H U n d a r x l t e c h / u . )

13 Martie: Batania, Feldioara (com. Braşovului), Ibsşfalău.

14 Martie: Bonţid.», Cinen mic, Iernut. 16. Poi*.na serata. Zim.

. 17. B (í{ör. Bogşa-montană, Ciacova, Hejaefalva, Ruşii mur-ţi, Săseiori.

18. Arad.19. Basna, Hanedoara, Macău, MarcoJ,

Mehadi*. Ocna (com. Albei Ioliei), Petráin (com Bistriţj-ÎN&săud).

20 Cernatu! de jos, Gyertyámos.21. Agniti, Bozoviciu.22. Ettd.23. Vurnioc.24. Bedean. Birghiş, Cehul din Sălagia,

Hida, Ilia. Kékes, Marăş-Oşorhein, Viştea-de-jos25. HaBmaşnl Lăpnşnlui, Lăpuşul româ

nesc, Uioara.

26 B^aj. Ghieorghio-Sân-Mielacş.27 Cerm?iu, Yârşeţ28. Caisija mare. Cetatea de bahă: Ohirpăr,

Oiac'Sân-Georgin, Cosalm, Cnciu, Debreţin, Magheruş, Moeia

• ,̂rie8̂e zile se ţine în comunele de itsai sos târgul de mărfuri, pe când târgurile íée vite, cai, oi, porci} etc. se ţin, ca de obi-

eu 1—2 zile mai înainte.

Sarkaîczai Hitelszövetkezet. | „însoţirea de credit« în

MEGHÍVÓ.

Á Sarkaieai hitelező?etkezei tagjai ezen

nel megliiTatnak a szövetkezet Bzékbelyéa sa

1911 évi Április hó 25-én (új naptar) délntán

2 órakor tartandó

m a m i i k ö z í p i o kk követkeaí.

TÁRGYAKIefárgyalása végett:

1. A Sarkaieai hitelszí)vetkezel; felosztása

é? a cselekvő éj szenvedő vagyonnok a Sar-

kaicán újonnan megalskalt „Economul“ ta

karék és hitel intézet részvény társaságnak

való átengedésé iránti határozat hozatala.

Sarkaicán, 1911 évi Március hó 20-án.

Az igazgatóság.86 i —i Barbat Demeter,

elnök.

CONVOCARE.

Membrii „Insoţirei de credit«cÂiţa să convoacă la din

ftdntiarsa geticrală «traordinaticare se va ţmea, în 25 Aprilie 19 jj

2 oare d. a. în localul binaii; pţntra St "A tarea următoarelor

OBIECTE:| 1. Desfiinţarea „Insoţirei de

I Şerjăiţa şi decidere asupra tree«rti a .

: tive şi pasive Ia institutul da credit ^

; nomii „Societate pe aoţii: Economul« d e&

! înfiinţat în comuna Şercăiţa. 6 ,!î

Şercâiţa, în 20 Martie 19n u

Birecţitinea

Dirartrfe Bărbai. Preşedinte.

Nr. 209/1)11 90 1 — 1

PubSicaflune.•*Comuna Sâcădatc în 1 Aprile 1911 la

2 ore dapu sminzi esarândeazn pe calea lici- tftţiunei publice păşuuaUd din „Pădurea din susu din primiivară şi pSnă în 27 Septemvrie 1911 pentru oi.

Preţul strigări /noo coroane. Vadiu 10° o.Condiţiunile de licitaţiune Be pot privi

în cancelaria comunală.

P r im ă r ia c o m u n a lă .

Cel mai nftin izvor decum părare!

l u n t r i i p£{Ea (pânză) co n tra muştelor, în-

plEtitură de sârm ă cu ghimpi, ap oi împleti tu ră de sârm ă suflată cu zinc p « n t m a n tre -

................... pozite şî încliisori ia = =

Arsdreas Riegerprăvăli« de fier îti Sibiiu. 731-3

S© cautăun m orar bun

la o moară do benzin în apropiere* Blajului moara e noui., există numai de un an. Respectivul poate întră în serviciu cât de curând; poate fi cu familie Bau fără familie; primeşte leafă bună. Cei interesaţi să se adreseze la administraţia „Foii Poporolui“ în Sibiiu, de unde vor primi adresa proprietarului. Pentru răspuns este a se trimite o marcă de 10 bani.

49 3—3

a>-

, Maşini de cusut c s e , “ l i !dustnale, de cea mai bună fabricaţ'e.

biciclete

se pot cumpSra cu preţuri moderate şi

p l ă t i r e î n r a t e favorabile la

BODOR BÉLAmagazin de maşini de

cusut şi biciclete în84 1—

F â g ă r â ş

Sír. Honvéd Nr. I I .

Mare suconau inseratele io „Foaia Poporului“, aadestai cetite de mii de persoane de pretutkdae,

din toate ţările şi din toate cercurile gceialej atât inteligenţă cât şi popor.

De aceea „Foaia Poporului“ este cd mai potrivit organ pentru publicarea s tot

felul de inserate: pentru ocuparea eau cl>

tarea unui post, fcpoi pentru vânzări, arândăti, cumpărări, deschideri de prăvălii şi alte iu-

itituţiuni, cum şi anunţarea a tot felul de

mărfuri şi articli ce trebueso pcrsosselor

«luguratice eau în familie. — Informaţii asu

pra preţului inseratelor Be dau cu plâctre U

H Mr e

Jd

%

A dm in istraţia

„ F O II POPORULDT“.Uc

Doi sau 3 băieţidela 11 ani în suh, primesc ca învăţatei'*

zidărit, pe timp de 3— 4 ani da învâţăi®

Doritorii să se adreseze în persoană bm ps

nţrisoare 1* N i c o l a e C o î'r ie a

măiestru zidar şi măaar, Sălişlc, (comit. &

biiu). 55 2-3

In S ib i iuse caută o casă pentru cumpătcare să fie aşezată la un loc potrivit pi®*1’

deschiderea unei prăvălii; eventual s i 1*®1

numai cu chirie. Cine voieşte a vind®.

voiască a se adresa la Vasile Tarcea Bsî-

ciori (Roszasűr), comitatul Sibiiului. 61 S'

Ne mai pomeoiil!000 bneftţl împreună cn ou

de buzunar

numai cu Cor. 5 50.At

Un orokgiu de buzunar din argia'-G>® < ker-Iîtmont. cu minutar, împreună cu î*” !® iţS[# cu gwanţă de 3 an', un ac exrelent dş ^ siraili briliant, 1 inel aurit cu peatrS iaut -^ d :mni şi dame, 1 garnitură minunata ce o ' manjtte, de gulere şi de pept,g:r 3% aor rris' ̂ câţi batiste de in veritabile, recv'zite de w j ̂ de nikel pentru buzunar, 1 oglindă d* Lnce'^ eelente în etui, 72 buc. peniţe engleze "e,ÎT|Sir.(;' un album cu cele mai frumoase ciiip^n o»* ̂ i* încă 400 diverse obiecte, ncîncunjn*1* “f $$ casă. Toate la olahă cu orok.giu cu are valoarei duplă costă numai Cor. 5.» ■ diţie per rambursă prin aa^

ca*a de export

H. SPIN GARN,”Cracovia, W 'ANumerărate scrisori de mui:ămită 5' primite. Pentrnce nu convine bari: numai»*

rO Â lA POPORULUI Pag. 18

Sâmânţnride tot fel al peatrs

,♦ l e g u m ă , flori e t a ^

j p.&n&tnri economicof> »»'‘ t '“ * * * ’ * ” 0,PW la

Carol F. Jîckeli,IIt„0)

Legea Ini Apponyi înţălegerea greşită a...

Documents

Transcript of Legea Ini Apponyi înţălegerea greşită a...