28

lu In distrete;Pentru 24Pentru 12 -Peutru trel 7 8 -

Abonament dese refuse.

Abonamentele s faca la15 a le lunL

nefrancate sese

APPARE

BUCURESCI No. 475

TOATE SERILE DE LUCRUa se adressa la

Linia pagina a IV. 15pagina

L

Pentru Francia: sela D-nil Orain & Miooud, rueParis.

Pentru Austria Germania, la D-auPhilipp Lob, Wien No.

rubrica inseratiunlnu este

No. 24.

DEPEI

Paris, Octornbre. Cu ocasiunealinie ferate,

d'a luminaducele accen-

e ridiculti se temeva de legale a

nu nu setin4 a mal esercita le-gile nöstre. sacrificitt nu se vacere de

d'o Numal Aduna-rea e cornpetinte ea va da

stabile tare, caresocietA/it respingan-

du-le escesele.

PROCESULD BAZAINE(Telegramele

Trianon, Octombre. - Citirea rapor-cu

momentuld In care raportoruld citesce maimulte telegrame, adresate de BazaineMac-Machon, fusese interceptate decolonelultt care Indeplinia

de peMac-Machon. Acestd pa-

sagiti produce o prea mare impresiune.

26 SEPTEMBREStarea de care a a-

junsd din causa de a-de any,

nennmératele imposite, directepuse de gu-

asupra popórului, pe care atrebue se le

de la cude a disperatti

pe dinGiurgiu, bivolari, f-acut4 se protestese contra

ce li se punea deprecum

se de acea protestare,o o de20 Martie,se eu

s'a dupetop: 'a

ne nen'a

care senu din

in tenmita,fost lacutá de prin

dinrmasd ins,

mörte rea,

administratiunea a sea nu se judica procesuld in se-

negre-pentru scia - ce

era de achitare.De ins n'a

Cu tót transportarea pro-la Turnu Magurele, unde

guvernul de acolo,la facia locu-

nu Ole; eu

25 con-po-

nu maI duce greuta-tea

s'aGiurgiu , D. Papiu a a-

o

bivolari, prin care protestu-injustitiei

tra nenturnratelor imposite. Dom-a imediat

de pentru aceade instruc-

tiune aacusatiunea ministeruluia ordonanta de

perturbare aadus procedare a judelulde sferelementale,a la Camera de punere subacusatiune, ea confirmata

Papiu a -

pe capoporului.

verdicte, dar, suntú pro-contra

prin care l'aD. Vernescu

ane ca se

poporuld,suntü vendute a

la l'a aver-chiar D. A. G. Golescu, celti

mai conservatord om dinI-a :

guvernuld de acesteavertismente ?

Nu peo nu póte de se

s a-la marginea

este präpastia, peirea.se s'o

va va avea ;va avea, nu va da ni-

! Dar ea nu va peri,este nemuritóre ca sórele

care o

acsi-nu se lua de la trec-

vite de la bariere.Deróse de la dincapitala, o de cinci banide se percepe pela garele drumulur de deRegia de la

a

Este procedarecondi-

euacsisele Bucuresci Noinueste cum se

aseme-nea ce se acsisari,

cari ?

Nu ?

Datoria este a sci totti,

pentru alte interese par-ticulare.

Ori deorgana de

publicitate, cu districte,de a ne bucura,

acésta spiritelea se scutura dede care coprinse. Ne

aduceNe-a páruta

bine candnea de Craiova

de Ne parebine putemd anunta a-paritiunea Ploesci a

Dupe primele materil ce coprinde,promite repre-

senta ceFelicitandu-ne de lui,

duratä

la vale oadresatä de D. Say, pre-

edintele centrulur carea Adu-

pentru a le reatninti incircumstantele lortila de la prima a re-deschiderit parlarnentulur este

indispensabile, pentruangagia chiar a vacantele

cu câte-va dile, pentru a pu-tea asista la reunhmile preparatórein care politica centrulur stângava fi definitiva ficsatä. D. Say nulasä scape oasiune pen-

a spune cum i setuatiunea. Limbagiula sn, a-

de pe dele Temps, este conforma din

punctü ideile carepredomnita tota-dé-una g-rupuloce Centruladupe cum se scie, n'aodatä econceputd

ceea ce s'atinge de formaaccepta färä

monarchia cunstitutionale, décäcrede la sg Fran-

cia, fäcutu-o re-, o s pótä gäsi aceia

ce ea are : repaosulo; ins

centrula a cugetatti tottl-dé-una singurula guverna care con-vine de pentru Francia,este acela, care dupe es-presiunea Say garantielecele serióse principiilora ordi.

conservaOuniT, arti agitase póte de articelti de de a fiunti de 24

5 Augusta, cele diniirmä de de la Froh-sdorf n'at sgudueconvinctiune, centrul stângtt vor-besce prin gura autorisatäa presedintelur dupe vor-bia sub D. Thiers. Nor

acestd D. Saytraduce cu fidelitate cugetareamicilorti politicr, nor spusadeja ce trebue se cugetämttde fusioniste pentru a secrede vr'o a

stânga. se nimenT, eadevrattl, de grupt;se cutare cutare

pe care prin-tre nesicurT.

circularea Leon :

Scrisórea circulard Léon

mem-

2 Octombre

colegd,

Se apropie momentulti, carenarea o

In proroga/iunii, caredin colegil ati

ideia unet restauraltunt monarchice tn pro-D-lut comte de Chambord.

apuca din primelechiar, Adunarea naiionale cu

Esactitudinea este dar o da-rigurbsä, vet neccsitatea

care ne de a la nos-tru de la prima de deschidere.

void cere de a te mat naintechiar la Paris la Versailles cu

pentru ca s neasupra

circumstantele actua le.s provoed o reuniune In localulti

reuniunilortt pentruOctombre. Te

fórte asistt D-ta.n'are teoretica

monarchia constitu¡ionale, ale basefi principiile de la 1789, a

d-una singuruld guverna-care convine Franciel,

acela care, cele matprincipiilord ordinet conservärit,

agita se póte de arceld mat idea de

mênta de partitd.In ordinea de idel, not

cetattt de a mat cere organisa/iuneavernulul forma sa actuale, pentru a faces vie o stare de lucrurt durabile

TELEAHPUL

provisoria care aduce slabiciu-

nu s'a produsa acum,care se ne se ne

de adour principT. Dintre

era pretendinte, celd nu

era presedinte ci candiclata la

trona, putea de Francia, déca

Francia fi voittí se la

unula, n'aveade a vorbi numele nu

putea se ne Indatorese la ceva. Este nu-mal pucind,

bine orleanismuld dispare lo-

cult liberaleDupe fusiune casi se gäsesc

revoluliunii, din care ne glorificamparte, adversar

póte ne ne tra-teze cu voinlä, caricipiile de adversarl,

chiar nóstre,

dar nu porta acele ca unti sim-

bold.Dupe fusiune ca re-

dard de necesitateade a vota constitutionale de a or-ganisa Republica conservatóre.

Dar acesta este scopulti nostru,care ne suntd de acliune ? -

acésta vomd avea a determinareuniunile care le

provocti de la 23 Octom-

Presedintele Leon Say,

de pe calea fosta

publicain de la care publi-case discursul pro-

cátre D. Gambetta la ban-de la Périgueux; primarula

provisortdin Gambeta, a fostasuspendata prin autoritatea prefe-ctorale, mini-

din pentru n'aprotestatt contra ces-tiune. Jurnalulti Siécle, reprodu-cânda discursti, in editiunea

de provincie, ala

dépsa. a depe cale

departamentula Sene.de asta, se scrie de la Ver-

sailles Havas tri-cdtre

pentru a lua msuri conforme.Acéstä a dincausa dede alt d-lux

Gambetta ; dar culpale in publi-

carea discursulul, deDomnia sea a o

mare prin decisiunea sea.le fi

cu madupe esemplula une mo-

narchice, fi reprodust passa-giul de care ede comentarh ostile nu per-sóne D. Gambetta, dar causeyrepublicane.

frasa din discursult D-luiGambetta,pentru care a inter-

le :

Daca fostd victorian'a recompensr sacrificiele,trebue se s curata

partite politicf, denenorocirile Franciel,

capitularea, Invingerea,rea patriel, loct s abdice lalora particulare.

Scrisórea decâtti-va timpa Paris se um-

de Ea este a-Saisset :

Suntema din carlpentru Domnia ta la 8 Febru-

arie. alesti a a

vota cu stanga. Aceia cea

din urma trecuta adrépta a vota

drépta.Nu o imputare. Nu ne

prinde ca cine-va schimbe opiniunilede la partitti

usata de libertatea de Dom-

nielDar trebue se Nelegeli asemenea, D-le

noi,avema

votd adversarilord aceia ceeste contraceea ce este contra vóstre.

Dach Domnule deputatd,cum a crede;

pe demisiunea imediatd.

arü trebui se se laasetnenea scrisori, nu art

trebui se se

Avenir National co-misiunea de va ordo-na, la 9 Octombre convocarea A-

pentru diva deSecretarult generale per-

sónele presedinte s'ati instalata deurgintá, din superiore.

fostaS'ptmâna viitóre

va apare manifesta comi-de Chambord.

Opinion National are informa-bonapartistii se ocupti, cu

activitate de a face s se subscriemare de in

care se cere la

de ur-dintr'o

a care o deputatiune din cer-Imaculatei-concepfiuni a

:

vilutd In carea se de Roma a la

Neron

Dar cum nu e realisa-pe timpa Papa aci, sec-

taril voesca gonsca. Despre regularea de

Dumneçled Ins, rugaciunile lume cato- le Danube ne spune co-lice va nenorocire. Dum- misiunea internationala,

a din Roma vica-set, nu va permite a se schim-

ba destinele acestul Romaveche, Roma imperatorilord , a

se vede din ea de co-

voiesce sé astepte eveni-mentele solutiunea guvernamen-tal ce va triumfa in Francia. la République française

in :

Este mai timpt de

caracterula diplomaticaeste cu totult Ince cast, nu este aconstata capa-

diplomatice ale deManteuffeltalentele militare."

:

informatiunile celedemne de publicate in fo-ile germane englese, simpatielepentru Rusia guvernula se facadin Mongo- A publica inlia articulo, esclusivü careatâttí de de adminis- contine cunoscute de acetratia manclarinilora, la prima ce se la cu asemenT

ocasiune e se anexa de prisosti. reco-voe la Imperiulti In acestt mandämti ins sciintifice

casa se va vedea construin- d'a este,du-se druma fer de la putea se reproducá.kusk la 'frontiera Chine ; produc- spre a avea cititoril nos-tele din Imperiulul trh o de spiritula care este

putea s E- scristi, urmátóreleuropa pe calea ce durT ce servü, parte canu va lipsi s ma- parte ca conclusiune larinele englesä materia ce

introductiunea :se vorbesce de popó-

rele latine ale Europei, nu se arevedere, aclesea

Francesh, ItalianiT, Spanioli Por-tughesiT, cela se faceo mentiune particulard despre

din Belgia, despre Rheto-din Elvetia. Vo-

Cols o subscriotiune ses'a in Bosnia pentru a bru nu

construi la Viena o slava. interesante, din marefapta n'are da- : este vorba Cu

trebue se pe distanta care deart vienestí, de pe póte chiar din causa dis-

ruptura ce se face tante atentiuneala Viena bi- va fi pen-

de orientuluT tru a avea esacte des-Una din ele, o pre originea, repartitiuneaparochiala, este consacratd limba Acésta esteorientala de baron ce ne propunemtí aSina ; cea cresti- Conclusiunea este cea urmatóre:

din o- ce face etno-tomane. a poporatiuniI,

Rädicând, le Danube, o bi- din acéstä stare dela Viena, pentru trebuinta crur Românh para destinan a

proprie se de ocupa partagia,comunitatea care a Transilvania. e

de coreligionariT forma unü centru

blica, sub titlula de, de articule

importante, tratândti despreoriginea, limba moravurile

popórelora.In numrulti de la 3 Octombre,

LXXXV

Originea, limba repartiliunea

lmparcialula din MadridGaTetta va publica

stabilind imposite transitorh la con-tributiunea de

S'a anuntatt asemenearea regale de la Bar-celona prin adjudecarea

Gazetta de :

«Intrevederea ce a ded. de Bismark cu d. de Man-

teuffel a sgomotultífi destinata

pentru ambasada de la Paris. A-cestO sgomota pare

de ce : d. d'Arnimnu va

esce dupe se dice, ani la Orsova. Ea se va compunede patru din care

fi de Austro-Ungariade Turcia. Unulti din re-

presentanth va fi Mogaul-Bey ce a terminata bine multe

de acestaSe dice comisiunea va dura

tre luni.Despre noT, dar, o

Ce dic ministril presaoficiósä despre acésta ?

Este óre o despre iubireaAustro-Ungariei ?

putea se aspire a constitui o uni-tate politica. Ori-ceoriginea, spiri-

esentialminte latina, careface a nu aiurea

de la fratii occidentah,demni de tota interesultí

nostru de simpatiaRecomandämt aceste

réndurl çliatului Presa, care nude a propaga depártarea

de Francia, cautânclti se in-eróre opiniunea

partita sémg,a se ne sacrifice Rusiey, inschimbult ajutort pentru res-bunare contra Germaniei.

TELEGRAPHUL

CURIOSITATi

Unti veseld sela repertoruila de variatti de

era grava dede din Bu-s'aü pentru a trimete

sciinta pe lumea ceaCana li se paru con-

se retrasera, de-

misiunea terminata.Femea bolnavuluI, disperata, nu scia

ce nu putea se lase pese da

din ajutort. patüla spitalulü celti aprópe.

Pe drumücârciume ca

se bea cinci.carta de orA. In acestatimpa

condamnatula, ce se gasea aertpucinti din töte

puterile. Naturavenira, nu de patulti.

se liniscitti pe josti lafemea sea.

Se vorbia din serele trecutela la care seamid din diferite partite.

Cum discupunea se aprinsese, unuld in-pe unti

- Dar eld, spune-mipentru ce D-ta esci republicanü.

- Pentru ce ? Pentru Republica estede la unti poporti

la altulti.*

Se de

Bucuresci cu oruinatóre.

In trecutese duse la din

ceru dea 400 lei pentru

naturalmcnte a se

codi, n'are viata e

grea, mandatele Statului, alebonurile de pensia, de care are o multime,nu se alte consideratiunibicinuite.

Amiculti nostru garantia.atunci

pentrupatru da de numal,

popri ca- Se ceva mat bine, dise

nostru, surprinsa dearistmetica: de opttluni suma.

*

de ant s'ade vr'o

farä- face o bunä diceadiva

- Ia d'acolo, raspundeaEste peste pntinta.

- Te da. ea nuputea smulge; 'nu

va putea musca.

N... este acep

areta mat dilele trecute unutalti barba-t albise pe cândti ca

era negru de- Scil de unde vine dise a

sell? Pentru multafälcile de cu

curiositate, pentru a dileletrecute membru Primäriel

Badea, vestitula de bandä,se presinta la proprietatea unutpeste de casele Mihalache Ghica,uncle este Prefectura de Ilfovü,nisce ce se pe lungulti

plea. Peste eâte-va ore logo-Badea se

tae töte acestevine proprietarula vede

vandalismti, remâne sciade bande mergiati prin cârciumi

pe la se; nu scia se potd

face proprietarl pe lucrurtSe vede

totd ce nu s'a canu

DIVERSEDoué insemnate. La Nidan

Elvetia) dice Journal de nuse vorbesce de câtd de descoperirtminunate. S'a Thiele omare, de 4 marcatkcu lite-rile L L, peste cu

de monede de aura. Se pretinde1388, bernesit s'afunde

de valuri una dincare castelulut,

se alla lada ces-tiune. se petrecea la epoca careEnguerrand IV, ultimuld din familia

de Coucy, priimise, ca apanagiü dinpartea Nidanului.ce remase din averile sirelut de Coucyfu cedatti familiet

S'a mat descoperitti o

de care s'a gäsita o fa-miliä ale aril schelete suntü

bine conservate, li sevedea pelea acestease depune pe la dinNidan.

VA PESTE CURÉNDU

ANUARIULU CENERALU

ROMANIEI

de

De timpd se simtea trebuintaAnuarit alt Româniel care ofere

precise asuprase plângeaa

dreptate de a nu avea sub adresele, bancherilord, negociantilord

din orase ale Principatelord. stabilesce impositeDn parte care se simtea extraordinare transitorit, deja indicate

va aduce parte prin o telegrama de eri. Preambu-comerciuluf. lulti acestut decretü esemplult Fran-

Spre respunde trebuinte ge- ciel Statelord-Unite, carenerale, Ro- o multime de imposite pentru a a-

care va contine : mortisa datoriaIndicatiunile complecte asu- Se crede GaTetta va publica o cir-

pra pe care se suspenda nedefinitivti,prin legea asupra ordinet

Numirile adresele este töte alegerile, fie par-demnitari Senatori, generale, ale pro-

Con- vinciale comunale.i vice-consuli, Volontarit de la Mmaden (Andalusia)

de mu- respinsti atacti a 400 de carlistl.Banda Lizarraga a fostü din

adresele noti.

ale bancherilorti, co- Londra, Octombre. Se vestesce dinin- Cartagena, la 3o Septembre :

etc. Escadra insurgenta se prepara a ataca40 indi- 500 saci de cumperata

catiunea proectate. la Oran. Lipsescti provisiunile. Popula-Bucuresa este

drumurilorü celor lu- Roma, Cu ocasiunea ani-de plebiscitului romanü, Papa a pri-

mitt trel sute de membril atcatolice.

alocapunea sa, ape sute visitatori ai

cu sute at Ge-deon, i-a dându-le speranta

mai bunt: «cu atâta multü,a cu neintelegerile

tabera inamica.»Perpignan, 4 Octombre. Se scrie din Bar-

celona, cu data de 3 :

Besalu, ,comandap de donAlPhonso, divisatti multe grupe

s'aa la Castellfullit. Dona Blan-ca i-a 1,500 dinjurulti orasului Berga.

. Saballs s'a in Navarra; aa intrata Catalonia.

Constantinopole, 3 Octornbre. Patriarecumenict a presintatt demisiunea

care s'a de Adunarea generralae:New-York, Octombre. Bursa

sicurata. DD. Jay. Cookepropunerea de a afacerile.

punt proprietatile private la dis-positiunea creditorilort

Bayona, 3 Octombrie. Se crede oa ar-

mata Generalula Moriones aa reintratt Pem-

peluna.Tötä la pusci

Irunului.5 Octombre. Opinion nationale

crede mare dincentrulul

sera importanteIn lupta parlamentarä ce se

diar, republicanit nu vor surprin§r.Cestiunea aliante electorale,tuturord acelora cari vota contra mo-narchiet, a discutata

mat favorabile.

Spre a se adresa lumea comer-va fi frantudesce

Almanchuluide 50000 adrese, din Paris,

diferenta acestuia va fi

Aclresele vorü rânduite dupe literaalphabetica cum dupe strade spre a

facilita cercetarea carenumele adresa, adresa

nume.Conditiunile de

:

(numele,profesiunea, etc

Sse. . . .

La volumululpagine de anunciuri.

la volumulni :25

jumtate de .

de pagiä . . o

face a remarca anunciuld

Anuariuli are avantagia

pe care nu are la a IV-adin diare,

in anunciulad'auna sub

Pers6nele care vord voi adresa

de a trimite sub plictiadresa de insertiunet

postale.

A se adresa la directia Anuarului Ge-Romania,

la Bucuresa.

fi

adresa,6o b.75

mai multe

let

ULTIMELE SCIRI3 Octornbrie. GaTetta o

circulara a ministrulut de resbelti prir carese sterge din cadrurilecart nu presintatd pentru a ocupaposturile

THEATREOpera italianä. Vineri, 28 Septembre,

se va representa pentru deschiderea sta-giunit debutulti Adella Bianchipera Norma.

Compania Millo,cela mare, Lipitorile

Societatea Pascaly. Dumicia piesa

CURSUL ROMAN

sositepornite

Vapóre sositepornite

Producteleghirca, greutate

calit. kila

I.

Porumbulü

PORTURILOR ROMÂNIEI25 Septem. st. 1873 24 Septem 25 Septem,22 Septem

4 46

1873

-10

-5080--40

25

40

25 Septem

22

26 Septem

231

26

2 12 15

25 Septem

44

Viena Octom. s.n.

EFECTELEMetalice . . 96

73

Credituld. . 221

LondonOblig.rur.ung.

Temesvar. 73.... 73

mar

9

EFECTELEOblig.

trusberg.Oppenheim

OMig.

Societ.Dacia, d'asigMandate

...

Paris vista3

Londra vista« luni ,

Oferit.

92 25

720-50

.

- -97

25

92 75

- -- -

97 25

368 50- -

2

42

1

3 1

PRETIURILE PRODUCTELOR

- - - -96

95

48 5030 32

200

122100

46

-113 90 -105

50 70 80

- ---- 100 - -

6244

. 80 -

TELEGRAFUL

v

DE LIMBI

LIMBA FRANCESA

No. 14. STRADA VIS-A-AIS No. 14,

Pentru elevi juni Mercuri

DUPI

comercialide dupa prän0

vor classe, este pen-2 3 cerere timpul

Pretu pentru o 12 fraud pe_lunä.24 » »

anticipardo pentru o

STAHL,

Doué culor, strada Scau-

nele, No. 8, vis-a-vis deCarvasaraoa vechie.

o A se la proprie-D. G.G. pro-

suburbia Bise-o rica Iene No 3.

din

MAI SUNTU PERI ALBI

MAI ESCELINTEDe chimistu

Rouen

nuanpele,barba,

unu

lade l'Hôtel-de-Ville,47.-Dep

d.Jobin, Eitel, Zurner.

la

SOCIETE FRANCO-LES ARTS INDUSTRIELS

VINNE Stadt Hegelgasse No. 8. VIENNE

pour meubles, Soieries, Tapis d'Aubussonet de et Moquettes

Rideaux tulles Cretonnes, Velours, Reps de laine.Spécialité de broderies et application artistiques: Tapisseries des Gobelins.

Cuirs de papiers imitation peints.

CERAMIQUES POUR PANNEAUX ETpour salles bains et carrelage.

LIBRE DES MAGASINS.

Stofe de Mobile, Covóre, Perdele, Faiancecea mai unire co

1 HEGELGASSE No. 8 CATULÚ

vostre se franco in

deposittA de de mare, negru, bolobóceviea Amärascu este de se adresa biserica Antimu, strada Lupea No.

MERSUL TRENURILOR ROMANIADE INCHRIAT de la

doué dinLipscani No. 83 vis-a-visde antreul grAdinei Sf. Georgenoti. Asemenea a-partamente din al II-leadin colti No, 5 Adresa laproprietarul din Strada Colti

5

liniele laterale

Rornanü

Buucure.

60

207

Buze

250

Roman04 -

Roman508 Soses

598 Boto5ani571 Sucéva925 Lemberg12671685 Viena Soses

Sose

Sose

S. d.P. 6.40

P.

SositPornSositPornSosit

ren.Acce-lerate

8.40

10.48

1.52

4.264.3

7.187.278.31d

ne

10.5811.131.332.005.035.136.30

10.5211.122.142.15

22 Roman.

146

237

239

339

Tecuci

GalatiGalati

Ploeqti

568 Bucuresc

S.P.

P.

Sos.

Sos.

RESPUNDE CU VIENA.

3.36n.

Sosi

Sosi

Sosi

Tr. accelerat

Tr.mixte

89.59

10.0612.4812.55

3.303.14

6.358.258.36

10.06

12.30a.1.502.005.265.408.488.30J.9.489.58

1.34

4.026.00

48

70

38

60

108

50

rams

vice-versa.

PiteltiPite5ti

Titu

Pléc.Sos.PlécSos.PlécSosi,

8.589.089.459.50

11.00

Tren.mixte

3.00a.'5.005.155.57

7.40

Sos.

Sos.Pléc

Bucuresc Sos.ecuci

Sos

5.00s.6.106.156.527.008.30

6.30d.7.588.188.559.10

11.19

6.48

50Barlad Pléc.

Sos. 10.48

11.30a1.183.20a

BucurescI-Giurgiu

8.52d. I9.53 6.53n. .1217 Cracovia

9.33 799 Lemberg1.23 - 427 Sucéva

11.50 130 Boto§ani3.45 116 Iagi

1.33 407.29 103 Roman Soses

10.366.17d.

3.45 7.0817.07n. 9.54

09 11.32a.

k. m.

67.000

m.

67.000.

Bucuresci

Giurugiu

Giurgiu

Bucurosci

7.00s.

10.00 9.00

7.50d. 3 .50s.

9.573. 5.57s.

De la la Viena 4G ore 10 de la la Viena 38 ore 57 minute. la la Bucurescil 47 31 de la Vienala 40 ore 18 minute.

junea da particula-

rie de primare gym-

nasiale. Doritorii se pot adre-sa la jur-nalt.

Guvernor guvernante, masi-nistY, comptabilY, demosii profesorY de musico dete limbele moderne procurarea de

sume dese resa la

la biuroulu de Str.germanO. No. 2.

Binder

LIBRARIET

SOCEK COMPANIE

A ESITU DE SUB T1PARU

SCRIERILE COMPLECTE ALE

3. VOLUME FORMAT CHARPENT1ER

PRETUL 15

De loculü el, dinCafeneaua cu

stradade

politiel vechie, cu in tot* de1,500 galbenl, se vinde par-te 60 galbeni Stinjinu.

A se stradaNo. 20.

Girant responsabil Kristea

EAUBI-CARBONATEE SODIQUE

DE

PRES BROUSSE

22 Séfer, 1289 (13 Juin, 1867).

in 1i in ra 1i tóte farmaciilela re5edinta Corn-

paniel fermiera, Sul-tan-Haman No.11, la Co- proprietate therapeuticanstantinopoli; la sucursa- cu töte sursele Occiden-la sea, Haratachi No.3 38 la Salata; la Far- clase.macia Pe-

la Bucuiesci la D. H. Zurner Pharmacistü.

Apa si DentifricePERPECTIONATE DE DOCTORELE

BONNbrevetatü .

Aceste produse se 40 lamar de produrele

analoge ; din de vedereparfumulurlord, ele

cele renumite.La de Farmacopei,

Coafor

AMENUNTULU RADICATA

44, rue des

VIINVARE

Viade 4 pogónemarf,

din care pog. livadetóte cele tre-

buincióse uneY viT cu e-careturr.- A se adresa la

strada vechieNo. 2; Pitescy D.cescu, Câmpu-lungiilaD.

C. D.

ASTHMA NEVRALGIIor- Vindecate la ha-

taneloru respiritórie suntu vindecate ANTINEVRALGICE, aleprin LEVASSEUR, 3 f. 3 fr. cutie.

LEVASSEUR farmacista-chimista de 23, strada Paris.Dépôt : chez MM. Rissdorfer et Zurner.

vechiü cu butia cuDepositulti la A. Batite.

AVIS.Un de de mare,

In bust, bu-tóie din viea este de

se adresa biserica An-tirnu, strada Lupea No.

Typographia Strada Academiel No. 24.