В И РЕКОМЕНДАЦИИ 55 -...

55ВЫВОДЫ И РЕКОМЕНДАЦИИ

TRAFICUL DE PERSOANE ÎN MOLDOVA

CO

MEN

TAR

II

Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”

TENDINŢE RECOMANDĂRI

Chişinău, 2005

Prezenta publicaţie este editată în cadrul proiectului „Contracararea trafi cului de fi inţe umane în ţările din Caucaz, Moldova şi Belarus” în cooperare cu Centre for research and action on peace (KEDE), cu suportul fi nanciar al HELLENIC AID (YDAS), Ministerul Afacerilor Externe al Greciei. Informaţiile şi punctele de vedere expuse nu refl ectă neapărat poziţia şi politica promovată de fi nanţatori.

Editor: Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada”

Autori:Tatiana FOMINAViorelia RUSU Daniella MISAIL-NICHITIN

Unele materiale din această ediţie pot fi xerocopiate şi reproduse fără acordul prealabil al autorilor numai în scopuri instructive, ştiinţifi ce, care nu urmăresc obţinerea de profi t, cu condiţia indicării autorilor şi sursei. Pentru informaţii suplimentare privind prezenta publicaţie ne puteţi contacta: MD 2012, Republica Moldova, Chişinău, CP 259.

Tel.: (+373 22) 23 49 06Fax: (+373 22) 23 49 07Е-mail: offi [email protected] Web Site: www.lastrada.md

Design: Victor LUCA

Pe copertă a fost folosit desenul Victoriei ŢARANU, eleva clasei a XI-a a Liceului Republican cu profi l Real, câştigătoare a locului II în concursul de desene „Şi mie îmi pasă...”, organizat de Centrul Internaţional „La Strada”

I. Introducere 5

II. Victima trafi cului de persoane: cine este ea? 13

1. Un portret al victimei trafi cului: media statistică ca oglindă a evoluţiei problemei în Moldova ...........152. Vârsta victimelor trafi cului de persoane .183. Starea familială şi relaţiile din familie .....214. Mediul de habitat ...................................255. Nivelul de educaţie .................................276. Problema angajării în câmpul muncii şi nivelul de venituri .............................287. Gradul de informare despre viitoarea ocupaţie ...................................29

III. Mecanismul trafi cului de fi inţe umane 31

1. Recrutarea .............................................332. Transportarea victimelor. Rutele trafi cului ..................................................353. Ţările de destinaţie .................................374. Tipurile de exploatare .............................405. Procedeele de control a victimelor şi condiţiile exploatării ............................42

IV. Concluzii şi recomandări 45

Cuprins

Introducere

IContents

I. Introduction 5

II. Victim of traffi cking: who is she? 13

1. The average picture of human traffi cking victim as a refl ection of traffi cking in human beings problem in the Republic of Moldova ....................15

2. Survivors of traffi cking age ....................183. Marital status and family relations .........214. Residence type ......................................255. Level of education ..................................276. Employment problem and income level ..................................287. Awareness about future job ...................29

III. Mechanism of traffi cking in humans 31

1. Recruitment ...........................................332. Transportation. Routes of traffi cking in humans ........................353. Destination countries .............................374. Purposes of exploitation ........................405. Victims exploitation condition and ways of control ..............................42

IV. Conclusions & Recommendation 45

7INTRODUCERE

Prezenta ediţie a fost elaborată de specialiştii Centrului Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” (Moldova) în baza unor cercetări statistice, efectua-te între anii 2001-2004 în cadrul Programului Internaţional „La Strada” de prevenire a trafi cului de femei în Europa Centrală şi de Est, sprijinit fi nanciar de Fundaţia olandeză STV. Respecti-vele cercetări poartă un caracter permanent şi se desfăşoară în scopul identifi cării specifi cului problemei trafi cului de persoane în Moldova, determinării unor factori, ce infl uenţează evoluţia fe-nomenului, monitorizării tendinţelor de modifi care a procesului, precum şi a elaborării unor recomandări privind intensifi carea eforturilor de combatere a trafi cului.

Începând cu septembrie 2001, specialiştii Centrului Inter-naţional „La Strada” efectuează identifi carea cazurilor de trafi c, contribuie la eliberarea victimelor din reţeaua de exploatare şi la repatrierea lor, acordă asistenţă materială, juridică şi alt sprijin, referă victimele organizaţiilor-partener specializate în asistenţa corespunzătoare.

De identifi carea cazurilor de trafi c sunt preocupaţi lucrătorii Centrului de Contact, subdiviziune a Centrului Internaţional „La Strada”, care asigură victimelor, 24 din 24 de ore, acces la ajutorul necesar (primul contact cu presupusele victime ale trafi -cului sau cu rudele acestora, identifi carea cazurilor de trafi c, sta-bilirea pachetului individual de asistenţă, organizarea activităţii de reabilitare şi reintegrare socială, de monitoring etc.). Centrul de Contact este dotat cu Linia Fierbinte, ce funcţionează neîn-trerupt, iar în limitele Republicii Moldova cu apel gratuit.

La identifi carea cazurilor de trafi c se ia în consideraţie no-ţiunea trafi c de persoane din Protocolul privind prevenirea, repri-marea şi pedepsirea trafi cului de persoane, în special a femeilor şi copiilor, adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva cri mi-nalităţii transnaţionale organizate, aprobat la Palermo în 14 de-cembrie 2000. În total, între anii 2001-2004, Centrul de Contact a identifi cat circa 400 cazuri de trafi c cu fi inţe umane.

8

Trafi cul de persoane în Moldova

9INTRODUCERE

Spectrul serviciilor, acordat victimelor, este diferit. Chiar dacă specialiştii Centrului „La Strada” propun fi ecăreia un pa-chet standard de servicii, benefi ciarii sunt în drept să accepte acele tipuri de asistenţă şi în acel volum, pe care îl consideră de cuviinţă. În consecinţă, pachetul standard se transformă în unul individual, ţinându-se seama de necesităţile benefi ciarului con-cret. Cu persoanele, care, după reîntoarcerea în patrie, acceptă să primească asistenţă ulterioară şi sprijinul Centrului, avem, de regulă, o convorbire-interviu, în urma căreia informaţia mărturisită se include într-o anchetă standard.1 Ulterior, efectuăm observaţii statistice privind soarta lor de mai departe. Astfel încât până în prezent am acumulat o bază de date detaliată referitoare la 150 de ca zuri de trafi c cu fi inţe umane, asistate nemijlocit de Centrul de Contact. În destinele acestor concetăţeni, deveniţi victime ale comerţului contemporan cu sclavi, se refl ectă, ca într-o oglindă, întregul spectru de probleme ale trafi cului de persoane în Mol-dova.

După cum s-a mai remarcat, am început să acordăm asistenţă victimelor şi să acumulăm date despre fenomenul trafi c de per-soane din anul 2001. Însă trebuie să avem în vedere faptul că primii noştri benefi ciari au fost persoanele racolate până la 2001 şi care s-au afl at în condiţii de sclavie câte un an şi chiar mai mult, înainte ca să se producă eliberarea lor şi convorbirea cu lucrătorii Centrului „La Strada”. Întrucât noi cercetăm mecani-smul trafi cului începând cu momentul racolării, şi datele statisti-ce din prezenta ediţie sunt incluse cu referire de la anul 1998 şi până în 2004. Spre marele nostru regret, şi după ce am pregătit prezenta ediţie pentru tipar, victimele continuă să revină acasă şi să completeze statistica anilor trecuţi.

Informaţia obţinută prin intermediul intervievării victimelor o completează statistica acumulată de operatorii Liniei Fierbinţi de la grupul de risc. Or, sarcina consultantului de la Linia Fierbinte este nu numai de a primi apeluri de ajutor de la cei care deja au avut de suferit din cauza trafi cului (în acest caz Linia Fierbinte operează ca o linie telefonică SOS), dar şi de a consilia zilnic grupul de risc – persoane, care vor să plece peste hotare în diverse scopuri: de

muncă, la studii, pentru a se căsători cu un străin ş.a.m.d. În acest caz, Linia Fierbinte serveşte drept instrument de prevenire a tra-fi cului de fi inţe umane. Adesea la Linia Fierbinte sună persoane care au primit deja o ofertă de lucru peste hotare şi vor să afl e mai multe despre drepturile lor în noua situaţie. Comunicând cu aceste persoane, încercând să-i informăm şi să-i ajutăm a se descurca în situaţia survenită, noi obţinem concomitent informaţii suplimentare despre metodele de recrutare a potenţialelor victime, despre rutele trafi cului, ţările de destinaţie etc.

Ca să avem o închipuire mai plenară despre problema trafi -cului de persoane în Moldova, în afară de informaţia acumulată de la benefi ciarii Centrului, noi recurgem şi la datele partene-rilor noştri. Astfel, în anii 2003-2005, Centrul Internaţional „La Strada” a întreprins un studiu al infrastructurii de acordare a serviciilor păturilor social-vulnerabile ale populaţiei.2 Studiul s-a desfăşurat în câteva etape, sarcina lui principală fi ind identifi ca-rea organizaţiilor, care oferă deja sau pot oferi asistenţă victime-lor. Acest lucru ne-a permis să acumulăm date suplimentare nu numai despre organizaţiile care oferă asistenţă, dar şi despre cazurile de trafi c, descoperite de alte organizaţii din republică.

Procedând anual la o generalizare a cazurilor de trafi c, la ana-liza lor comparativă pe ani şi la o comparaţie cu informaţia de-spre aceeaşi problemă din alte ţări, ne-am asumat tentativa de a face unele comentarii şi a trage anumite concluzii privind proble-ma trafi cului de persoane în Moldova şi tendinţele ei de evoluţie, precum şi să elaborăm propriile propuneri şi recomandări privind organizarea contracarării fenomenului în Moldova. Ele se referă la baza socială, cauzele care au generat problema, grupurile de risc (categoriile po pulaţiei, care devin mai des victime ale trafi -cului), factorii declanşatori, care îi scot pe oameni din făgaşul obişnuit al vieţii şi îi fac să devină o pradă uşoară a vânătorilor avizi de destine omeneşti, procedeele utilizate de trafi canţi, rute-le şi ţările de destinaţie, unde are loc „desfacerea” mărfi i, tipurile şi procedeele de exploatare a victimelor, precum şi la alţi factori ce favorizează perpetuarea cererii şi ofertei de „marfă vie” pe

1 Ancheta standard pentru victime. Centrul Internaţional „La Strada”, 2001-2005.

2 Cercetările s-au efectuat în cadrul Programului “Dezvoltarea Mecanismului Naţional de Referire pentru identifi carea, protecţia şi asistenţa victimelor trafi cului de persoa-ne”, sprijinit fi nanciar de Misiunea OSCE în Moldova .

10


11INTRODUCERE

piaţa mondială, al cărei participant a devenit, din nefericire, şi Moldova.

Centrul Internaţional „La Strada” utilizează rezultatele anali-zei acestei informaţii în primul rând pentru planifi carea şi organi-zarea activităţii sale, inclusiv:

• desfăşurarea campaniilor de informare privind contracara-rea trafi cului de fi inţe umane;

• organizarea activităţii Centrului de Contact, subdiviziune specială a ONG-ului nostru, în sarcina căruia intră asigurarea accesului neîntrerupt al victimelor trafi cului la asistenţă;

• instruirea grupurilor profesionale – a specialiştilor din alte organizaţii, care, prin genul lor de activitate (colaboratori ai mi-siunilor diplomatice străine în Republica Moldova, ai poliţiei, tru-pelor de grăniceri, ai agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, de asistenţă socială, corpul didactic, ONG-uri specializate, repre-zentanţi ai confesiunilor tradiţionale etc.) intră în contact cu vic-timele trafi cului şi cu grupurile de risc;

• elaborarea materialelor informative despre problemă pentru grupurile profesionale, grupurile de risc şi victimele trafi cului de persoane;

• organizarea activităţii Centrului de Resurse, subdiviziune a Centrului Internaţional „La Strada”, în sarcina căruia intră asi-gurarea altor subdiviziuni ale organizaţiei şi a consumatorilor interesaţi din exterior cu informaţie despre problemă (crearea şi menţinerea paginii Web, a bazei informative „Linia Fierbinte”, menţinerea şi actualizarea bibliotecii şi fi lmotecii Centrului „La Strada”).

Informaţia respectivă poate fi utilă şi altor participanţi activi la combaterea trafi cului de persoane – structurilor de stat ale Republicii Moldova, organizaţiilor neguvernamentale din Mol-dova şi celor străine interstatale. Această ediţie este adresată în primul rând Dvs., stimaţi colegi. Noi şi mai înainte ofeream informaţii similare la cererea unor organizaţii, iar acum avem po-sibilitate să împărtăşim experienţa noastră pe paginile prezentei ediţii. Sperăm ca ea să devină o publicaţie-anuar şi ca această informaţie să ajungă una din resursele utile pentru planifi carea şi organizarea activităţii Dvs. Credem, de asemenea, că acest

titlu va suscita interesul unui cerc mai larg de persoane – a tu-turor celor care nu sunt indiferenţi faţă de existenţa trafi cului de fi inţe umane în republica noastră.

Ţinând cont de caracterul complex şi latent al problemei, pre-cum şi cel al informaţiei limitate de care dispunem şi pe care am folosit-o pentru analiză, admitem că nu toate concluziile şi recomandările noastre vor coincide cu părerile altor experţi în domeniu. Vom fi recunoscători pentru oricare comentariu la acest text, precum şi pentru orice informaţie suplimentară privind tra-fi cul de fi inţe umane în Moldova. Vă rugăm să expediaţi părerile pe adresa Departamentului Analitic al Centrului Internaţional „La Strada”, indicată pe pagina 2 a prezentei ediţii.

Victima trafi cului de persoane: cine este ea?

II1. Un portret al victimei

trafi cului: media statistică ca oglindă a evoluţiei problemei în Moldova

2. Vârsta victimelor trafi cului de persoane

3. Starea familială şi relaţiile din familie

4. Mediul de habitat5. Nivelul de educaţie6. Problema angajării

în câmpul muncii şi nivelul de venituri

7. Gradul de informare despre viitoarea ocupaţie

15VICTIMA TRAFICULUI DE PERSOANE: CINE ESTE EA?

1. Un portret al victimei trafi cului: media statistică ca oglindă a evoluţiei problemei în Moldova

Portretul victimei trafi cului de persoane din Moldova, raportat la o medie statistică, l-am dedus generalizând informaţia despre fi ecare victimă la momentul acceptării propunerii trafi cantului de a pleca peste hotare: sexul, vârsta, starea familială, domiciliul, nivelul de educaţie, nivelul veniturilor ş. a. Anume asemenea por-tret al victimei ne oferă nu numai o închipuire mai clară despre faptul cum arată şi din ce grup social face parte ea, prin prisma mediei statistice, dar şi posibilitatea de a trage concluzii despre faptul care sunt circumstanţele din exterior ce au făcut-o să ac-cepte propunerea trafi cantului (factorii declanşatori), precum şi despre faptul ce grup social şi de ce este mai vulnerabil sub aspectul comerţului cu sclavi (grupul de risc).

Compararea datelor despre victimele trafi cului pe ani ne per-mite să constatăm tendinţele în evoluţia fenomenului.3 Este o informaţie absolut necesară pentru organizarea identifi cării cazu-rilor de trafi c cu persoane, precum şi de pregătire şi desfăşurare a acţiunilor de combatere a fenomenului.

Înainte de toate, se cuvine a remarca că victima trafi cului de persoane, raportată la media statistică, este femeie. Absoluta majoritate (99%) a victimelor, asistate de specialiştii Centrului Internaţional „La Strada”, sunt femei. În acelaşi timp, avem certi-tudinea că persoanele de sex masculin se referă şi ele la grupul de risc şi devin victime ale trafi cului. Există deja temei să vorbim despre tendinţe de extindere a fenomenului şi asupra jumătăţii puternice a omenirii. Această tendinţă este confi rmată atât de statistica apelurilor la Linia Fierbinte a Centrului Internaţional „La Strada”, cât şi de statistica altor organizaţii neguvernamen-tale, care acordă asistenţă victimelor trafi cului. Astfel, în anul

3 La acest compartiment şi în continuare vom opera cu date statistice în dinamică doar în cazurile când există schimbări anuale esenţiale. În restul cazurilor se va prezenta media statistică pentru întreaga perioadă de observare (1998-2004).

16



2004 operatorii de la Linia Fierbinte au înregistrat apeluri de la rudele câtorva bărbaţi, care au plecat în Rusia şi Cehia, recrutaţi la muncă în construcţii, şi ulterior au dispărut. Rudele care au sunat cereau ajutor în căutarea celor dispăruţi. Ele ne-au comu-nicat că bărbaţii le-au sunat acasă de peste hotare şi au solicitat ajutor. Ei le mai spuneau că nu ştiu în ce localitate şi chiar în ce parte a ţării se afl ă, că nu sunt remuneraţi şi că sunt impuşi să muncească câte 12-14 ore pe zi.

Rezultatele cercetărilor noastre privind organizaţiile ce oferă asistenţă victimelor trafi cului de persoane în Moldova de ase-menea demonstrează că au fost înregistrate cazuri de trafi c cu bărbaţi în scopul exploatării forţate prin muncă şi prelevării de organe.

Detectarea unui număr neînsemnat al cazurilor de trafi c a bărbaţilor se explică, în opinia noastră, prin faptul că nu a fost elaborat încă mecanismul de identifi care a unor asemenea ca-zuri. În general, identifi carea cazurilor de trafi c cu fi inţe umane este un proces destul de complicat. În primul rând, acest lucru ţine de faptul că însăşi noţiunea trafi c de persoane, interpretată drept crimă, poartă un caracter complicat. De exemplu, înşelarea victimei poate constitui doar o parte a crimei de trafi c, care inclu-de şi transportarea, şi exploatarea, şi alte elemente. Dar însăşi persoana trafi cată, precum şi specialistul care se confruntă cu asemenea cazuri de trafi c, poate avea impresia că ea a devenit victima unei simple înşelăciuni, şi nu a trafi cului de persoane. Sunt necesare mai multe acţiuni publice de studiere şi descriere a acestor cazuri, de instruire a specialiştilor şi informare în masă a societăţii. Abia după toate acestea va fi posibil să detectăm mai multe cazuri de trafi c a bărbaţilor şi să întreprindem acţiuni de rigoare. La scară internaţională şi naţională, mecanismul identifi cării victimelor trafi cului este mai bine pus la punct atunci când vine vorba de exploatare în industria sexului. Ori anume acest fenomen ruşinos al zilelor noastre alertează cel mai mult opinia publică internaţională.

Se ştie că victime ale exploatării sexuale devin de cele mai multe ori femeile. Problema sclaviei sexuale şi-a afl at o amplă

refl ectare în literatura de specialitate, ceea ce a permis dezvol-tarea în practică a identifi cării victimelor-femei ale trafi cului şi acordarea ajutorului necesar. Actualmente, cazurile de trafi c cu fi inţe umane sunt descoperite în timpul raidurilor speciale ale poliţiei în ţările de destinaţie. Totodată, femeile care au suferit de pe urma trafi cului adesea sună chiar ele la liniile telefonice de încredere (Linia Fierbinte) ale organizaţiilor obşteşti, ceea ce ne face să credem că aceste persoane încep să se autoindenti-fi ce, adică îşi dezvoltă o capacitate sporită de a analiza/înţelege şi accepta experienţa prin care au trecut. Pe când mai înainte, când fenomenul sclaviei sexuale nu era sufi cient studiat, aseme-nea cazuri, fi ind detectate, în practică erau atribuite prostituţiei şi migraţiei ilegale.

Cât priveşte bărbaţii, ei sunt exploataţi mai des ca forţă de muncă ieftină sau în general neremunerată. Identifi carea cazu-rilor de trafi c pe acest segment este subdezvoltată. Victimele nu se adresează singure nici la poliţie, nici organizaţiilor obşteşti, aşa încât cazurile de trafi c cu bărbaţi, cu foarte mici excepţii, rămân neidentifi cate. Este imperios a studia, credem, mai profund cazurile de trafi c a bărbaţilor, a le include în literatura didactică şi ediţiile tematice de domeniu.

Andrei,4 a.n. 1948, or. Chişinău

În 1993, la vârsta de 45 ani, Andrei rămâne singur, fără familie, şi decide să plece în Rusia, la nişte rude îndepărtate şi vechi prieteni, că poate acolo mai câştigă un ban într-un an de zile.

Şi-a lăsat apartamentul cu chirie şi a plecat în Permi, unde s-a şi angajat hamal la o unitate militară. Şi-a făcut prieteni printre şoferii de cursă lungă, ce transportau produse agricole din Tadjikistan.

În 1995 cineva i-a propus să meargă în or. Cerdara, Tadjikistan, în locul unui şofer ce se îmbolnăvi, şi Andrei a acceptat. Venit în acel oraş, a întâlnit nişte cunoscuţi tadjici, care l-au invitat la o cină. În tim-pul cinei a fost servit cu o gustare, care conţinea, cum se vede, som-nifere, deoarece s-a trezit cam la două zile într-un loc necunoscut şi nepopulat. A descoperit că a rămas fără camion, fără bani şi fără acte (paşaport, permis de conducere, factura de trăsură).

4 Aici şi în continuare, numele adevărate ale victimelor sunt modifi cate.

18



A rătăcit până în cel mai apropiat aul, unde întâlneşte un tadjic, care, după ce îl ascultă, îi propune să lucreze la ferma sa de vite. Era o fermă cu vreo sută de capete, Andrei mai îndeplinind şi anu-mite lucrări pe lângă casa proprietarului. Bărbatul i-a mai promis că-l ajută să-şi recupereze camionul şi documentele. Andrei îndeplinea conştiincios cele mai grele lucrări la fermă şi în casă, în speranţa că stăpânul se va ţine de cuvânt.

Degrabă însă stăpânul fermei a prins a ignora rugăminţile lui Andrei de a-i găsi camionul şi de a-i plăti ceva bani, cu care să se întoarcă acasă. Mai mult chiar, începu să-l impună să fumeze haşiş, în compania prietenilor săi, care, pe de asupra-l mai şi băteau ade-sea. Pe faţă şi pe corp s-au îndesit urmele numeroaselor răni.

Peste un timp, stăpânul l-a vândut pe Andrei la altă fermă. Mai târziu avea să fi e revândut la noi şi noi stăpâni. Aceştia mereu îl luau în zefl emea, când stabileau preţul. Unul din stăpâni îi spuse chiar că a plătit o sumă mică fi indcă seamănă mai degrabă cu o gloabă bătrână de povară.

A lucrat în Tadjikistan aproape trei ani, înainte ca să izbutească a se salva, ca prin minune, şi să se întoarcă în Ru-sia, apoi în Moldova.

2. Vârsta victimelor trafi cului de persoanePotrivit datelor noastre, majoritatea victimelor trafi cului de

persoane sunt tineri în vârstă de până la 25 de ani. Pe parcursul întregii perioade de cercetare acest grup de vârstă a constituit o majoritate stabilă din numărul total al victimelor înregistrate.

În acelaşi timp, după cum vedem şi din Diagrama 1, începând cu 2002, se constată o creştere stabilă a cazurilor de trafi c cu

fi inţe umane ce depăşesc vârsta de 25 ani. Dacă în anii 1998-1999 aceste persoane constituiau numai 10 la sută din numărul total de victime, apoi în anii 2000-2001 ele ating deja un nivel de 17%, iar în anii 2002-2003 – de-acum 22%.

Aceeaşi analiză ne demonstrează că fenomenul trafi cului de persoane afectează tot mai mult rândurile minorilor. Astfel, po-trivit datelor noastre, pe întreaga perioadă de cercetare, mino-rii (persoane mai tinere de 18 ani) au constituit în medie 14% din numărul total al victimelor. Altfel zis, fi ecare a şaptea victimă a trafi cului este un copil. În plus, dacă între anii 1998-2000 numărul copiilor afectaţi de trafi c constituia în medie 10%, apoi între 2001-2004 aceştia alcătuiau deja 15% din numărul total al victimelor.

Conform datelor noastre, problema trafi cului de fi inţe umane a afectat mai toate vârstele: cea mai tânără victimă, la momen-tul racolării în reţea, avea 4 ani, iar cea mai vârstnică – 45 de ani. Chiar dacă grupul de vârstă dominant al victimelor trafi cului rămâne stabil şi este cel cuprins între 18-25 ani, cu toate ace-stea se constată o tendinţă de descreştere a ponderii acestui grup de vârstă faţă de numărul total al victimelor. Totodată, tra-fi cul de persoane este în creştere atât în rândurile minorilor, cât şi printre persoanele mai în vârstă de 25 ani. Astfel limitele de vârstă ale fenomenului se extind pe an ce trece.

Diagrama 1. Structura victimelor conform vârstei, 1998- 2004.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

1998-1999 2000 2001 2002 2003 2004

> 25 ani

=< 25 ani

Diagrama 2. Tipurile de exploatare a copiilor

exploatare sexuală munca în construcţiiexploatare combinată altele (nu au răspuns)muncă forţată

în gospodăria casnică

cerşit forţat

20



Fireşte, cel mai dureros este faptul că trafi cul de persoa-ne mutilează destinul copiilor noştri. Cel mai des copiii sunt supuşi exploatării sexuale (77%). În plus, ei mai sunt impuşi să cerşească (5%), să execute lucrări auxiliare în construcţii (5%), să muncească în gospodăria casnică (7 %) ş.a.m.d.

Lipsa experienţei de viaţă şi a unei informări elementare de-spre trafi cul de fi inţe umane îi face pe minori deosebit de vul-nerabili în faţa fenomenului, favorizând atragerea lor în reţelele trafi canţilor de marfă vie. Creşterea numărului minorilor se mai explică şi prin cererea sporită faţă de ei din partea consumato-rilor de plăceri sexuale, care preferă copiii în industria sexului, în acest caz riscul infectării cu boli venerice sau HIV/SIDA di-minuându-se considerabil. Copiii sunt impuşi să cerşească, fi indcă ei suscită mai lesne mila trecătorilor. Alteori victime ale comercianţilor de sclavi devin mamele tinere cu copii mici.

Elena, a.n. 1976, or. Chişinău Către sfârşitul lui 1999 Elena a cunoscut o familie de ţigani, care

s-a oferit să o ajute să se angajeze ca fl orăreasă în Polonia. Ţiganii s-au îngrijit să-i deschidă viză turistică pentru o lună şi în februarie 2001 ea pleacă împreună cu copilul în Polonia. La câteva luni Elena telefonează unei rude din Moldova, comunicându-i că este impusă să cerşească, laolaltă cu copilul, pe străzile oraşului Katowice.

Timp de aproape doi ani trafi canţii înregistrau în paşaportul Ele-nei permis de şedere fals. Era forţată, ea şi copilul, să cerşească pe străzi câte 14 ore pe zi. Dacă peste zi nu vărsau în buzunarul „stăpânilor” o sumă anumită, erau lipsiţi de hrană, erau maltrataţi. Locuiau într-un cămin de la marginea oraşului. O dată Elena a încer-cat să fugă cu copilul, dar au fost descoperiţi în oraş de alţi ţigani, care i-au returnat „stăpânilor”. După care Elena a fost impusă să cerşească şi cu alt copil. Acum nu mai putea suna în Moldova, deoarece era în permanenţă urmărită. În timpul zilei avea actele cu ea, iar seara îi erau confi scate. Poliţaii, care primeau mită, mereu îi alungau din loc în loc, ameninţându-i cu arestul.

Abia peste doi ani, într-o noapte, când ţiganii se îmbătaseră criţă, Elena a reuşit să fugă, cu copilul şi cu încă o femeie, moldoveancă şi ea. Au fugit dezbrăcate şi desculţe (ţiganii le luaseră haine-le şi încălţămintea), iarna prin zăpadă, fără acte. Până la urmă au îndrăznit de s-au adresat unui poliţist, care le-a ajutat să se depla-seze în Varşovia, unde, la Ambasada Republicii Moldova Elenei i s-a perfectat titlul de călătorie. La Chişinău a ajuns cu un autobuz, şoferul căruia s-a milostivit de a adus-o acasă.

3. Starea familială şi relaţiile din familieAnaliza stării familiale a femeilor victime ale trafi cului de per-

soane demonstrează că majoritatea lor, la momentul acceptării propunerii trafi canţilor de a pleca peste hotare, nu erau prinse în relaţii de familie.

Este evident că femeile necăsătorite sunt mai vulnerabile de-cât cele căsătorite în sensul ademenirii în mrejele trafi cului. În acelaşi timp, victimele nu erau persoane singure, majoritatea dintre ele locuind împreună cu părinţii.

Diagrama 3. Starea familială a victimelor

necăsătorite

divorţate sau locuiau cu soţul separat

căsătorite

aveau concubin

nu au indicat starea familială

Diagrama 4. Cu cine locuiau victimele până a pleca peste hotare

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

locuiau cu părinţii (unul sau doi)aveau propria familie şi locuiau separat

locuiau la prietenilocuiau la rudelocuiau singurinu au indicat

aaaa

22



Studiul istoriei vieţii persoanelor trafi cate arată că 30% din numărul total al victimelor trafi cului erau orfani (şi-au pierdut un părinte sau ambii în copilărie sau adolescenţă) şi 27% provin din familii incomplete (cu un singur părinte).

Datele prezentate mai sus denotă că minorii-orfani sau care provin din familii incomplete, adică cei care nu au benefi -ciat de educaţie în familii sănătoase, sunt şi ei mai vulnerabili în faţa fenomenului de trafi c, decât cei care provin din familii complete.

Deşi majoritatea victimelor nu au fost căsătorite înainte de trafi care, după datele noastre 36% dintre ele aveau cel puţin un copil (ori erau divorţate, ori copilul era născut dintr-o relaţie de concubinaj, ori erau, pur şi simplu, mame solitare), inclusiv:

• 21% aveau copii până la plecare peste hotare;• 5% au născut în perioada afl ării în trafi c;• 4% au revenit însărcinate şi au născut în Moldova. La momentul studiului, 25% dintre femeile revenite în patrie

îşi creşteau copiii fără soţ (mame solitare). Răspunsurile lor arată că decizia de a pleca a fost infl uenţată de dorinţa de a se asigura material nu numai pe ele, dar şi odraslele. Copiii crescuţi

în asemenea familii incomplete reprezintă a doua generaţie a grupului de risc.

Aşadar, statistica denotă că atât orfanii, cât şi copiii din familiile incomplete fac parte din grupul cu risc sporit. Atunci când copiii rămân fără tutela părintească, ei devin o pradă mai ademenitoare pentru trafi canţi, fi indcă după absolvirea şcolii-internat ei se trezesc într-o izolare socială. De regulă, absolvenţii instituţiilor speciale pen-tru copii nu posedă deprinderi de viaţă necesare şi se orientează slab în realitatea crudă a vieţii de dincolo de pereţii instituţiei unde au fost educaţi. Ei nu au cu cine se sfătui când decid să plece pe-ste hotare; în caz că o asemenea persoană dispare, nu are cine o căuta. Despre faptul că tot mai mulţi copiii orfani, în special cei cu probleme psihice, sunt ademeniţi în reţelele trafi cului de persoane, ne confi rmă şi colegii noştri de la Organizaţia Internaţională pen-tru Migraţie (OIM), Misiunea din Moldova, precum şi de la o altă organizaţie neguvernamentală – Centrul pentru Prevenirea Trafi -cului de Femei.5

Cu toate acestea, din diagrama 5 rezultă că tot mai mulţi copii din familii complete ajung de asemenea să fi e victime ale trafi cului de persoane. Ce motive anume îi resping din familie?

orfani

educaţi în familii incompleteeducaţi în familii complete

Diagrama 5. Cota victimelor-orfani şi a celor provenite din familii incomplete

5 Datele sunt citate dintr-un interviu cu reprezentanţii OIM, Misiunea din Moldova, şi ai Centrului pentru Prevenirea Trafi cului de Femei, efectuat în martie 2005.

Diagrama 6. Violenţa ca factor declanşator

Au fost supuşi violenţei până la plecarea peste hotare

1999 2000 2001 2002 2003 2004

24



4. Mediul de habitat Majoritatea victimelor trafi cului de persoane, benefi ciari ai

Centrului Internaţional „La Strada”, sunt născute şi au crescut în mediul rural.

Totodată, atestăm că în anii 2002-2004 a crescut numărul cazurilor de trafi c în suburbiile Chişinăului, atingând cota de 46% din totalul victimelor (vezi diagrama 8).

Chiar de la începutul activităţii Centrului, noi ţinem o statistică riguroasă a localităţilor în care locuiau victimele până la pleca-rea peste hotare. Anual analizăm această statistică în scopul determinării zonelor geografi ce cu risc sporit şi elaborării unor recomandări privind măsurile preventive ce urmează a fi între-prinse în raioanele respective. Spre regretul nostru, suntem nevoiţi să constatăm că în prezent „geografi a trafi cului de per-soane” se extinde, cuprinzând noi şi noi localităţi. Devine tot mai

în zi. Uneori lua bătaie chiar de la clienţi. Când şi-a dat seama că-i însărcinată şi a refuzat să mai ofere servicii sexuale, a fost violată. În rezultat, a pierdut sarcina.

Mai târziu Doina a fost vândută în oraşul Sebeş (România). Noua stăpână îi declară că-i va găsi clienţi, aşa încât să poată plăti pentru odaie, hrană, albituri etc. Ea îi permitea chiar să vorbească cu mama la telefon, dar a prevenit-o să nu-i spună adevărul, altminteri îi va ucide sora.

Odată, în săptămâna de Paşti, când stăpâna era plecată să facă cumpărături, Doina reuşi să fugă. A venit singură la sectorul de poliţie şi în curând i-a fost acordat ajutorul necesar.

Unul din factorii defi nitorii, ce infl uenţează decizia femeii de a accepta o ofertă dubioasă de plecare peste hotare îl constituie relaţiile cu părinţii şi relaţiile dintre soţi. Lipsa înţelegerii recipro-ce, prezenţa violenţei psihologice sau fi zice în familie servesc victimelor trafi cului drept un puternic factor declanşator. 71% din femeile intervievate, care au suferit în urma trafi cului în anii 1998-2004, au confi rmat că anterior au fost supuse violenţei, de cele mai dese ori în familie. Aceste cifre ne fac să credem că femeile acceptă propunerea de a pleca peste hotare adesea din disperare. Ele părăsesc ţara în speranţa unei schimbări în bine, dar nimeresc în iadul sclaviei „moderne”.

Lipsa unor relaţii de familie normale infl uenţează negativ şi procesul reabilitării şi reintegrării sociale a victimelor după reîn-toarcerea lor în patrie. Dacă o victimă revine la familia în care ni-meni nu o aşteaptă, în care este tratată cu indiferenţă şi se simte profund însingurată, în acest caz reabilitarea şi reintegrarea ei va traversa o perioadă mult mai lungă şi destul de anevoioasă.

Doina, a.n. 1982, or. Durleşti

La vârsta de 18 ani Doina a avut de înfruntat probleme de familie serioase. Părinţii ei au divorţat, tatăl a plecat la altă femeie. Mama începuse să bea şi era cât pe ce să vândă casa. Doina s-a văzut nevoită să-şi întreţină singură sora mai mică. Ea a început să-şi cau-te de lucru.

Vecinul Doinei îi spuse odată că rudele sale din Israel i-ar putea ajuta să se angajeze acolo ca dansatoare. El chiar i-a cumpărat bilet până la Bucureşti, explicându-i că România e ţară de tranzit şi că într-un loc anume are să o întâlnească un taximetrist, care are să o conducă la persoana împuternicită să acţioneze în inte-resele ei.

Într-adevăr, la Bucureşti pe Doina o întâlni un taximetrist şi o conduse până într-un apartament, unde mai erau încă vreo 20 de fete. Proxeneta L. îi spuse că va trebui să se prostitueze până va răsplăti banii cu care a cumpărat-o... Să fugă era imposibil, pentru că fetele erau în permanenţă păzite de un bărbat. La clienţi era dusă cu o maşină specială, în care timp era supravegheată de şofer.

La câteva săptămâni Doina a fost vândută altei proxenete (M.), care se purta cu ea mult mai crud, o hrănea o singură dată

Diagrama 7. Mediul de habitat al victimelor

locuitori din mediul rural locuitori ai unor orăşele sau suburbii

locuitori din mediul urban

26



evident că acţiunile de prevenire trebuie să cuprindă întreg te-ritoriul ţării.

Vom remarca o oarecare legătură dintre unele zone geogra-fi ce ale Republicii Moldova în care locuiau victimele trafi cului până la plecare în străinătate şi anumite ţări de destinaţie. Astfel, locuitorii din Nordul Moldovei devin mai des victime ale trafi cului de persoane într-un şir de ţări ex-sovietice şi postsocialiste, cum ar fi Rusia, Ucraina, Polonia ş.a. Locuitorii din Centrul şi Su-dul Moldovei, de regulă, cad în robie în ţările Europei Centrale, Balcani şi în Emiratele Arabe Unite. Locuitorii din Transnistria cel mai des ajung să fi e trafi caţi în Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Deocamdată nu putem da o explicaţie întocmai ce anu-me refl ectă aceste axe geografi ce – o departajare a sferelor de infl uenţă între trafi canţi sau, pur şi simplu, legăturile personale ale elementelor criminale cu trafi canţii din alte ţări? Un răspuns exhaustiv la această întrebare am putea obţine în cadrul unor cercetări speciale mai de amploare.

5. Nivelul de educaţie6

O primă reprezentare a raportului dintre nivelul de educaţie şi gradul riscului căderii în mrejele trafi cului deducem din diagra-ma de mai jos.

După cum vedem din diagramă, victime ale trafi cului devin în temei fetele şi femeile tinere, cu un nivel scăzut de educaţie. De cele mai dese ori ele abia dacă izbutesc să obţină studii generale obligatorii fără plată. De obicei, ele nu posedă nici o profesie, ceea ce le face absolut necompetitive pe piaţa mun-cii. Celor care posedă, totuşi, o meserie, le vine greu să se an-gajeze într-un serviciu – de regulă, din cauza nivelului de şomaj înalt. O problemă acută este şi nivelul scăzut de remunerare a lucrătorilor. În prezent, pe piaţa muncii sunt accesibile doar lo-curi de muncă cu un salariu de circa 200 lei, ceea ce constituie aproximativ de 3 ori mai puţin decât coşul minimum de consum şi de 4,5 ori mai puţin decât nivelul salariului mediu pe econo-mie.7

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

studii superioare sau 1-2 cursuri universitare

studii profesionale (meserii muncitoreşti)

au absolvit 9 clase (anterior sub nivelul obligatoriu)

au absolvit 8 clase (anterior studii medii necomplete, certifi cate cu atestat)

au studii generale obligatorii

au absolvit şcoala specială

aaaa

Diagrama 9. Nivelul de educaţie al victimelor

nu au absolvit 8 clase (nu au acte despre studii)

Diagrama 8. Tabloul dinamic în raport cu mediul de habitat al victimelor

locuitori din sate locuitori din orăşele micilocuitori ai capitalei şi suburbiilor ei

6 Aici şi mai departe, termenul nivel de educaţie cuprinde şi gradul de cultură generală. 7 În conformitate cu datele ofi ciale ale Biroului Naţional pentru Statistică şi So-ciologie, în Moldova coşul minimum de consum în 2003 a constituit 657 lei, iar salariul mediu – 892 lei.

28



Diagrama mai arată, de asemenea, că victime ale trafi cului devin uneori şi fete cu un nivel de educaţie mai înalt – studen-te sau absolvente ale instituţiilor de învăţământ superior. Pur şi simplu, pentru racolarea lor sunt utilizate metode mai avansate: reclama în reţeaua Internet (anunţuri despre posibilitatea de a face cunoştinţă şi de a se căsători cu un cetăţean străin), siste-mul au-pair (dădacă-studentă) ş.a.

6. Problema angajării în câmpul muncii şi nivelul de venituri

Potrivit datelor Centrului Internaţional „La Strada”, majorita-tea familiilor din care provin persoanele trafi cate fac parte din categoria celor mai sărace. Până a pleca în străinătate, aproape toate victimele nu erau angajate în câmpul muncii şi trăiau din contul veniturilor gospodăriei de pe lângă casă, fapt care le per-mitea să-şi asigure hrana, iar uneori şi să se căpătuiască cu un scund venit din vânzarea produselor agricole la piaţă.

Aşadar, cu un venit mediu lunar de 200-600 lei per fami-lie erau asigurate numai 16% din intervievaţi. Venituri care le permit sătenilor să procure doar îmbrăcăminte şi cele mai ieftine obiecte de igienă. Pe când cei mai mulţi – 80% din intervievaţi – au mărturisit că trăiesc în sărăcie, mai pe de-asupra fără nici o perspectivă de ameliorare a stării materiale, dacă e să ţinem cont de nivelul lor de instruire profesională şi lipsa locurilor de muncă în regiunile rurale. Principala cauză care îi face să plece peste hotare este dorinţa de a scăpa din cătuşele sărăciei, iar adesea şi violenţa domestică, după cum s-a mai menţionat.

7. Gradul de informare despre viitoarea ocupaţieAnaliza informaţiei obţinute în rezultatul interviurilor cu fe-

meile-victime ale trafi cului arată că parte dintre ele au practicat prostituţia până a pleca peste hotare şi bănuiau că vor „profe-sa” acelaşi lucru în altă ţară. Astfel, 86% din victime nu erau la curent cu viitoarea lor ocupaţie şi numai 9% conştientizau că vor practica prostituţia; 5% au dat un răspuns indecis. Clarifi -carea chestiunii despre gradul de informare a victimelor privind caracterul viitoarei ocupaţii este necesară pentru organizarea lucrului de prevenire cu grupul de risc respectiv.

Diagrama 10. Starea materială a familiei

au ezitat să răspundă

cu un venit lunar al familiei în medie de 200-600 leicu un venit lunar al familiei în medie mai mic de 200 leicu un venit lunar al familiei în medie mai mic de 100 leifamilii ce nu aveau nici un venit bănesc (cu excepţia produselor provenite din gospodăria auxiliară)

Ludmila, a.n. 1982, mun. ChişinăuLudmila învăţa la universitate, anul II. Un cunoscut i-a promis că

o ajută să se angajeze secretară la o fi rmă comercială din Turcia. Discutând cu el, Ludmila a decis că varianta de lucru propusă nu-i corectă – ea nu era de acord să plece peste hotare în baza unei vize turistice, mai având şi alte suspiciuni. La ieşirea din barul unde avu loc întâlnirea, doi bărbaţi i-au barat calea şi au împins-o cu de-a sila în limuzină.

A doua zi au transportat-o cu autoturismul în Turcia, ameninţând-o cu moartea, dacă va spune adevărul la poliţie. Ajunşi la Istambul, Ludmila a fost vândută unui proxenet, care exploata fete în unul din hoteluri. Aici mai erau cinci fete din Moldova. Când refuzau să deservească clienţii, fetele erau bătute. După ce părinţii Ludmilei s-au adresat în Interpol, proxenetul a eliberat-o. Părinţii i-au cumpărat bilet la avion, iar Centrul Internaţional „La Strada” a făcut o solicitare către Ambasada Republicii Moldova la Ankara să-i elibereze Ludmilei titlu de călătorie pentru a se întoarce în Moldova.

Revenită acasă, Ludmila a benefi ciat de pachetul complet de ser-vicii de reabilitare.

Mecanismul trafi cului de fi inţe umane

III1. Recrutarea2. Transportarea

victimelor. Rutele trafi cului

3. Ţările de destinaţie

4. Tipurile de exploatare

5. Procedeele de control a victimelor şi condiţiile exploatării

33MECANISMUL TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE

1. Recrutarea Conform mărturisirilor persoanelor intervievate, care au

pătimit de pe urma trafi cului cu fi inţe umane, recrutarea de cele mai multe ori o fac persoane fi zice (98% din toate cazurile). Mai grav este faptul că recrutorii pot fi oameni apropiaţi, prieteni.

Foarte des recrutorul e chiar femeie. Dacă anii trecuţi, după cum mărturisesc victimele, de recrutare se ocupau în egală măsură femeile şi bărbaţii (50/50), în anii 2003-2004 în rândul acestora încep să predomine de-acum femeile (55% din cazuri) şi cuplurile (35%). Bărbaţii-recrutori erau reclamaţi numai în 10% din cazuri. Cum se vede, femeile-recrutori inspiră victimelor mai multă încredere. În plus, în calitate de nadă sunt utilizate şi pro-cedee psihologice: o femeie bine şi cu gust îmbrăcată cucereşte victima cu: „Vezi cum trăiesc eu?” sau „Vezi cum o duce cutare?” Lucru care suscită tinerelor cu o stare materială scundă invidia şi dorinţa de a obţine succes în viaţă cu orice preţ. Ele uită de precauţie şi se aruncă cu uşurinţă în capcana întinsă.

În majoritatea cazurilor (85%) recrutorii au fost cetăţeni ai Republicii Moldova şi numai în 10% din cazuri – străini. De către

Diagrama 11. Relaţiile dintre victimă şi trafi cantVictimele au fost recrutate:

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

de persoane necunoscute

de cunoscuţi

de vecinide prieteni

de persoana iubităde rude

nu se cunoaşte

aaaaaa

34



persoane juridice, agenţi economici care s-au oferit să ajute în angajarea peste hotare, au fost racolate 2% din victimele inter-vievate. Cazuri de recrutare din parte persoanelor juridice au fost înregistrate în temei în anii 1999-2000.

În cele mai multe cazuri locul recrutării a fost municipiul Chişinău (48%), unde victimele veneau în căutarea unui loc de muncă. Destul de populară mai rămâne încă recrutarea în satul/oraşul natal (37%).

Metoda principală de recrutare rămâne a fi oferta falsă de muncă peste hotare. Majoritatea celor intervievaţi (79% cazuri) au relatat că au plecat din ţară primind o ofertă falsă de lucru în străinătate (dansatoare, chelneriţă, fotomodel ş.a.m.d.). Une-le persoane au fost recrutate prin oferte false de căsătorie, în acest caz recrutorul fi ind un străin în rol de logodnic.

În anii 1998-2002 recrutorii înşelau adesea fetele referi-tor la ţara de destinaţie, unde urmau să lucreze. De exem-plu, li se promitea de lucru în Italia, Grecia, Spania sau în altă ţară europeană, dar în realitate ele nimereau în ţările din Balcani. Din 2003-2004, trafi canţii încep să nu mai ascundă ţara de destinaţie, adică propun de lucru în Turcia, Grecia, Israel, Emiratele Arabe Unite în sfera turismului, în calitate de dansatoare, chelneriţă, cameristă la hotel. Ca nadă pentru ti-nerele fete trafi canţii demonstrează fotografi i din ţări exotice, întocmesc contracte de muncă false, chipurile, cu proprietarii hotelurilor în care vor lucra.

În ultimii trei ani se constată o oarecare specifi care geografi că a ofertelor de care fac uz recrutorii pentru a ademeni în mrejele trafi cului potenţialele victime. În calitate de nadă pot fi : îngriji-rea de bătrâni – Italia; dădacă pentru copii – Germania, Suedia; vânzătoare la piaţă – Rusia, Ucraina, România, Turcia; lucrări agricole – Spania, Grecia, Cipru, Polonia şi Cehia.

Uneori migranţii sunt conştienţi că munca lor în ţara de des-tinaţie va fi ilegală. Însă lipsa posibilităţilor de a se angaja legal peste hotare îi impune să accepte ajutorul unor inşi dubioşi.

În general, persoanele trafi cate pleacă în ţări străine bene-vol. Dar 8% din cei intervieivaţi au declarat că au fost răpiţi şi

duşi din ţară forţat. În temei, sunt cazurile minorilor victime ale trafi cului de persoane.

La momentul adresării la Centrul Internaţional „La Strada”, în 11% din cazuri victimele au declarat că au fost recrutate repetat. În 90% dintre aceste cazuri femeile reveneau de sine stătător în Moldova, fi ind deportate din ţările de destinaţie, fără a pri-mi vreo asistenţă oarecare în sensul reabilitării sau reintegrării sociale. Fiind respinse de familii sau neavându-le (în 80% din cazuri), aceste persoane cad foarte uşor din nou pradă în mâi-nile trafi canţilor. La 40% din numărul total al femeilor trafi cate repetat s-au constatat dereglări psihice. Majoritatea cazurilor de recrutare şi vânzare repetată au fost înregistrate în anii 1999-2001, când Moldova încă nu dispunea de un mecanism bine determinat de identifi care şi acordare de asistenţă victimelor tra-fi cului de persoane.

2. Transportarea victimelor. Rutele trafi culuiÎn cazurile de comerţ cu sclavi, studiate de noi, traversarea

hotarelor avea loc:• legal, adică prin punctele de frontieră şi control vamal; în

asemenea cazuri cei care părăseau ţara aveau paşaport cu viza perfectată, de cele mai deseori turistică;8

• ilegal, adică cu paşapoarte şi/sau vize false, ocolind punctele de frontieră sau mituind reprezentanţii serviciului de grăniceri.

Statistica Centrului Internaţional „La Strada” demonstrează că până în anul 2002 majoritatea persoanelor trafi cate traversau hota-rele ilegal. Dar începând cu 2002 se atestă o renunţare treptată de la această metodă şi, în prezent, putem constata faptul că cele mai multe dintre victimele trafi cului traversează hotarele legal, având paşaport şi o viză turistică sau de vizitare a rudelor.

Aşadar, în perioada 2000-2001 trecerea hotarelor avea loc cel mai des ilegal. În care scopuri erau folosite segmente de frontieră supuse greu controlului de grăniceri – porţiuni natu-

8 Deşi majoritatea celor chestionaţi plecau peste hotare cu scopul de a munci, şi ni-cidecum în turism, nu putem afi rma că plecarea lor este ilegală. Ea avea loc în baze legale, însă ulterior cetăţenii Moldovei, ajunşi în ţara de destinaţie, încălcau regimul stabilit de şedere în acea ţară.

36



rale greu accesibile, cum ar fi râurile şi munţii. Din Moldova fe-tele iniţial erau transportate cu autoturismele sau microbuzele. După care migranţii ilegali mergeau pe jos, călare pe animale de povară, precum şi cu bărcile. Asemenea rute de traversare a ho-tarelor nu numai că erau grele fi zic pentru fete, dar şi comportau riscuri reale pentru viaţa lor. Acest tip de traversare a hotarelor era caracteristic în special pentru ţările din Balcani, Grecia şi Bulgaria.

Între 2002-2004 trafi canţii preferau deja să organizeze tran-sportarea fetelor peste hotare în mod legal, cu paşaport şi viză, făcând uz de un asemenea mijloc contemporan de transport cum este avionul. În aceşti ani frecvenţa utilizării traseelor avia-tice pentru transportul de „marfă vie” a crescut cu 50 la sută faţă de anii 2000-2001.

De ce trafi canţii acceptă cheltuieli mai mari la transportarea victimelor? Cum se vede, acest procedeu de livrare a mărfi i către locul de destinaţie, care se manifestă ca o tendinţă nouă, caracteristică trafi cului de persoane din ultimii ani, a devenit unul dintre cele mai sigure pentru trafi canţi. În plus, trecerea legală a hotarelor este folosită de trafi canţi în calitate de argument pen-tru a convinge potenţialele victime despre legalitatea ofertei de muncă, pe care a primit-o.

În alte ţări, cum ar fi Rusia, Ucraina, pentru transportarea per soanelor racolate trafi canţii recurg cel mai des la transportul feroviar, făcând uz de serviciile însoţitorilor de vagoane.

S-a schimbat şi modul de organizare a transportării. Între 2000-2002 trecerile se făceau în grupuri mici, de 2-5 persoane, de regulă, supravegheate de o călăuză. Pentru anii 2003-2004 devine caracteristică organizarea individuală a plecărilor peste hotare, fără însoţitor sau cu acesta numai pentru o anumită etapă. De pildă, în cazul transportării victimelor către Emiratele Arabe Unite sau Israel însoţirea este asigurată, în cele mai dese cazuri, de la aeroportul Chişinău până la unul din Moscova.

3. Ţările de destinaţieGeografi a ţărilor de destinaţie, spre care sunt duse victi-

mele trafi cului de persoane, nu rămâne una stabilă, după cum ne demonstrează analiza fenomenului, ci se modifi că pe an ce trece.

În 2000-2001, majoritatea victimelor trafi cului de persoane erau îndreptate spre Balcani. Către anii 2003-2004 fl uxul acesto-ra, după cum vedem şi din tabela de mai sus, se îndreaptă pre-ponderent spre Turcia, Cipru, Rusia, Emiratele Arabe Unite. Am-ploarea dezvoltării formelor contemporane ale sclaviei în Europa la începutul mileniului trei ajunge îndată în centrul atenţiei comunităţii

Diagrama 12. Tipul traversării hotarului

legal ilegal nu se cunoaşte

Ţara/AnulMacedoniaBosnia şi HerţegovinaJugoslavia (actual-mente Serbia şi Muntenegru) TurciaRusiaEmiratele Arabe UniteCipruAlte (16) ţări

200022%4%

22%

13%9%

-

-30%

200126%13%

5%

13%13%3%

3%24%

20026%3%

9%

18%9%24%

3%28%

20035%5%

-

33%5%

19%

5%28%

2004--

-

46%31%

-

23%-

Тabelul 1.

38



internaţionale. Sunt întreprinse de urgenţă acţiuni de combatere a trafi cului de persoane în această regiune: crearea bazei legisla-tive, instruirea personalului din structurile guvernamentale şi ale societăţii civile, crearea unui mecanism de coordonare, dezvolta-rea colaborării între organele de drept şi ONG-uri, se întreprind un şir de măsuri concerte de identifi care, asistenţă şi protecţie a vic-timelor trafi cului, precum şi de combatere a fenomenului. În rezul-tatul acţiunilor întreprinse, în anii 2002-2004 fl uxul de marfă vie în Balcani treptat prinde a seca, dar, în acelaşi timp, se îndreaptă spre Turcia, Emiratele Arabe Unite, Cipru, Rusia.

Atracţia trafi canţilor faţă de aceste ţări se poate explica prin următoarele considerente:

• în aceste ţări există o cerere sporită în servicii sexuale; • regimul de vize pentru intrarea în aceste ţări ori nu există

(Rusia), ori se acordă fără difi cultate la intrarea în ţară direct la punctele de frontieră sau de către agenţiile turistice (Turcia, Emiratele Arabe Unite ş.a.);

• statele respective, cu excepţia Rusiei şi Turciei, nu au o legislaţie care tratează trafi cul de fi inţe umane ca o crimă şi stabileşte răspunderea pentru comiterea acestei crime, şi nici nu există un sistem efi cient de identifi care a cazurilor de trafi c, asistenţă şi protecţie a victimelor acestui fenomen;

• organele de drept nu întreprind măsurile necesare de luptă contra trafi cului de persoane (din cauza corupţiei destul de răspândite);

• existenţa legislaţiei care stabileşte răspundere penală pen-tru prostituţie (de exemplu, în conformitate cu legislaţia Emira-telor Arabe Unite, prostituţia (chiar forţată) este o crimă şi se pedepseşte cu privaţiune de libertate; în rezultat, victimele trafi -cului nu fac depoziţii împotriva criminalilor);

• prezenţa legislaţiei, care stabileşte o răspundere strictă pentru încălcarea ordinii stabilite de şedere în ţară (de exemplu, persoanele care au încălcat regimul de vize al Emiratelor Arabe Unite, sunt obligate să plătească Departamentului de Emigraţie amenzi usturătoare ca să obţină permis de a părăsi ţara);

• în aceste ţări nu există organizaţii neguvernamentale sau interstatale, precum nici structuri de stat, care ar acorda aju-

tor victimelor trafi cului de persoane în eliberarea din locurile de exploatare.

Turcia este ţara care, pe parcursul anilor 1998-2004, rămâne una din ţările principale de destinaţie în domeniul exploatării sexuale a femeilor. Majoritatea femeilor (70%), care au fost supuse exploatării sexuale în Turcia, ştiau sau bănuiau de la bun început că vor acorda asemenea servicii, dar au fost înşelate în privinţa condiţiilor de muncă şi a remunerării.

Rusia este una din principalele ţări de destinaţie pentru mi nori, supuşi exploatării sexuale sau impuşi să cerşească. Este ţara în care minorii pot intra doar cu adeverinţa de naştere, însoţiţi de părinţi şi alte persoane care au o procură corespunzătoare. Pentru a trimite copii în Rusia, trafi canţii fac uz de paşapoarte, adeverinţe de naştere sau procuri false, ori îi corup pe reprezentanţii serviciilor de grăniceri. După cum mărturisesc minorii, supuşi exploatării sexuale în Rusia între anii 2000-2003, lucrătorii miliţiei la care s-au adresat după ajutor susţineau proxeneţii şi trafi canţii de persoane, ceea ce complica şi mai grav eliberarea fetelor din locurile de exploatare.

Tot victimele trafi cului de persoane ne-au destăinuit şi rute-le de trecere a persoanelor trafi cate peste hotare. Ele variază

Natalia, a.n. 1979, Transnistria În aprilie 2003 ea soseşte în or. Dubai, Emiratele Arabe Unite, să

lucreze chelneriţă într-o cafenea. Dar nu a fost angajată la cafenea, cum i s-a promis în Moldova, ci a fost impusă să practice prostituţia, laolaltă cu alte femei. Stăpânul le bătea, nu le hrănea, cerea ca ele să-i aducă mai mulţi bani. El spunea că nu-l interesează de unde vor face rost de bani, pot chiar să şi fure.

“Norocul” ei a fost că la un timp deservea clenţi de elită. Anume unul din ei a ajutat-o să fugă de la stăpân şi să se ascundă mai multă vreme, cât a durat perfectarea permisului de părăsire a Emiratelor Ararbe Unite. Dar şi aşa, prin câte a trecut, de câte ori a fost între viaţă şi moarte -- ar fi să fi e subiectul unui roman întreg... Când s-a văzut la Chişinău, săruta pământul în plină lume...

Dacă a supravieţuit coşmarurilor trafi cului, o datorează dragostei nemărginite a prietenului său şi eforzurilor colaboratorilor Centruui Internaţional “La Strada”.

40



în funcţie de schimbarea ţărilor de destinaţie. Astfel, în anii 2000-2001, trafi canţii de persoane recurgeau la următoarele rute:

Moldova – România – Jugoslavia (actualmente Serbia şi Muntenegru) – MacedoniaMoldova – România – Jugoslavia – Bosnia şi Herţegovina

Moldova – România – Bulgaria – Macedonia

Moldova – Ucraina – Rusia

Moldova – Rusia – Egipt – Israel

Între 2002-2004 cele mai frecvente „itinerare” de trecere a victimelor trafi cului erau:

Moldova – Rusia – Emiratele Arabe Unite

Moldova – Rusia – Israel

Moldova – Turcia

4. Tipurile de exploatarePotrivit statisticii Centrului Internaţional „La Strada”, majorita-

tea victimelor trafi cului de fi inţe umane au fost supuse în temei exploatării sexuale.

Totuşi, deşi serviciile sexuale rămân, pe parcursul ultimilor ani, a fi forma de bază a exploatării femeilor, putem remarca o tendinţă de creştere a cazurilor de exploatare combinată. Astfel, unele femei intervievate, supuse anterior exploatării sexuale în

ţările din regiunea Balcanilor, au indicat că obligaţiile lor cuprin-deau nu numai serviciile sexuale, dar şi consumaţia, precum şi pregătirea bucatelor. Fetele minore, supuse în anii 2001-2003 exploatării în Rusia şi Ucraina, au remarcat că ziua ele lucrau ca vânzătoare la piaţă sau cerşeau pe străzi, iar noaptea erau supuse exploatării sexuale din partea aşa-zişilor stăpâni, iar uneori şi a clienţilor pe care aceştia îi aduceau.

O atenţie deosebită reclamă unele cazuri aparte de trafi c de persoane în Turcia. Câteva femei au fost vândute iniţial în scop de exploatare sexuală. Mai târziu au fost impuse să poarte sarcină şi să nască copilul, iar după naştere – să execute lucrări casnice sau agricole. În cazurile descrise femeile au născut în condiţii de casă, naşterea fi ecărui copil nu a fost înregistrată şi copiilor nu li s-a perfectat acte de identitate. În asemenea circumstanţe, căutarea şi reîntoarcerea copilului mamei este foarte difi cilă.

Am mai remarcat deja că primim tot mai multe semnale de-spre cazurile de exploatare a bărbaţilor la construcţiile din Rusia, precum şi despre alte cazuri de exploatare ilegală a lucrătorilor migranţi. Opinia publică asociază de cele mai dese ori aceste cazuri mai degrabă cu fenomenul înşelăciunii, decât cu cel al trafi cului de persoane, lucru care complică lupta cu asemenea crime. Bărbaţii-victime mai rar se adresează după ajutor sta-tului sau organizaţiilor obşteşti. Este imperios să dezrădăcinăm stereotipurile existente în domeniu, să promovăm dezvolta-rea autoidentifi cării cazurilor de trafi c cu persoane în rândurile bărbaţilor.

De asemenea, nu putem trece cu vederea faptul că s-au îndesit cazurile de forţare a invalizilor, atât minori, cât şi vâr-stnici, să cerşească. Conform datelor noastre, acest tip de „bu-siness” este controlat în temei de reprezentanţii etniei rome, care cumpără orfani, copii rămaşi fără tutelă părintească sau „arendează” pentru o vreme invalizi sau rude ale lor. După care perfectează pentru ei documente contrafăcute sau mituiesc reprezentanţii serviciilor de grăniceri şi-i duc să cerşească în Polonia (mai multe cazuri au fost înregistrate în anii 2000-2002) sau în Rusia (mai caracteristic pentru anii 2003-2004).

aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a a

aaaaaaa a

Diagrama 13. Exploatarea victimelor trafi cului de fi inţe umane

exploatare sexuală

nu se cunoaşte

muncă fi zică forţată, inclusiv în gospodăria casnicăcerşit forţat

folosirea femeii în calitate de mamă-surogatexploatare combinată (sexuală şi prin muncă fi zică)

aaaaaaa a

42



5. Procedeele de control a victimelor şi condiţiile exploatării

După cum se ştie, unul din procedeele de controlare a victi-melor trafi cului de persoane este sechestrarea actelor de identi-tate. Procedeul este descris în literatura de specialitate şi a de-venit unul din indicatorii potrivit cărora sunt detectate victimele trafi cului de persoane în locurile de exploatare. În acelaşi timp, dacă înainte documentele de indentitate erau sechestrate de la victime îndată ce ele acceptau oferta recrutorilor, în ultimii 2 ani tot mai rar li se sechestrează paşaportul. Persoanele recruta-te traversează hotarul de sine stătător, cu propriile paşapoarte. Abia după aceea li se sechestrează actul de identitate, dar li se dă la mână atunci când e nevoie să călătorească prin oraş pentru a acorda servicii clienţilor sau în alte cazuri, când există riscul să dea nas în nas cu reprezentanţii organelor ordinii publi-ce. Astfel putem conchide că fenomenul trafi cului de persoane devine tot mai latent, iar lipsa paşaportului încetează a mai fi un indiciu al descoperirii cazurilor de trafi c.

Putem afi rma de asemenea că s-a redus termenul mediu de exploatare a victimelor. Dacă în anii 1998-2000 el constituia în

Irina, a.n. 1974, s. Saharna, r-nul RezinaIrina are soţ şi o fi ică de şase ani şi jumătate. Ea visa să meargă

peste hotare după câştig, ca să-şi amelioreze cumva starea materială a familiei. În 2002 o cunoscută, cu mult mai în vârstă ca Irina, i-a propus de lucru în Turcia. Irina ştia că femeia practicase mai înainte prostituţia în Turcia. Şi iată că ea o face cunoscută cu o altă fată tânără, Olga, care s-a îngrijit de plecarea ei în Turcia şi a achitat costul călătoriei.

Ajunsă în Turcia, Irina a fost dusă şi cazată într-o odaie a unui cazino părăsit. În aceeaşi odaie mai erau trei fete. Actele nu le-au fost sechestrate, dar fetele se afl au sub o supraveghere permanentă. În odaie intra periodic un străjer şi lua câte o fată pentru următorul client. Fetele nu erau remunerate, străjerul şi clientul puteau să le bată şi să le insulte grosolan.

Odată Irina şi una din tovarăşele ei au izbutit să fugă. Tovarăşa ei avea un prieten turc. Ele au venit la el acasă. Irina dorea mult să se întoarcă în Moldova. Anume turcul i-a cumpărat bilet.

Irina a revenit la soţ şi fi ică şi de-atunci nu mai vrea să plece din Moldova.

medie 2 ani, apoi în anii 2003-2004 – doar 5 luni (cu excepţia Emiratelor Arabe Unite, unde termenul mediu de exploatare rămâne în continuare 2 ani). Acest fapt denotă o creştere a efor-turilor de combatere a trafi cului de fi inţe umane în multe ţări, descoperirea timpurie a cazurilor de trafi c de către specialişti pregătiţi din poliţie, din alte structuri de stat, precum şi de către reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale specializate lo-cale şi internaţionale.

Se profi lează o tendinţă de schimbare a condiţiilor de exploa-tare. În primul rând, se constată o renunţare treptată la proce-deele de adresare brutală cu persoanele exploatate, de tipul celor înregistrate în anii 2000-2002 (bătaia, schilodirea ş.a.). În rândul al doilea, dacă înainte majoritatea persoanelor exploa-tate nu erau deloc remunerate, apoi în ultimii doi ani 30% din femeile-victime ale exploatării sexuale au indicat în cadrul intervievării că după recuperarea tuturor cheltuielilor suportate de trafi cant (peste câteva luni de exploatare), stăpânul începea să le plătească câte 5 dolari pentru fi ecare client ademenit supli-mentar. Victimele minore ale trafi cului au mărturisit că, în cazul că deserveau câte 20 de clienţi pe zi, plata pentru 2 clienţi o primeau chiar ele.

În acelaşi timp, primind o plată simbolică, femeile trebuiau să restituie cheltuielile de cazare şi hrană, care adesea puteau fi mai mari decât suma câştigată. În anii 2003-2004, circa 80% din victimele trafi cului puteau să-şi cumpere doar hrană din banii câştigaţi. De regulă, ea se constituia din cele mai ieftine alimente. În plus, dacă fetele nu deserveau clienţi timp de câte-va zile (chiar dacă o făceau din considerente de securitate a stăpânului), ele nu primeau bani şi duceau foame.

Acest şiretlic psihologic – remunerarea simbolică – trafi canţii au început a-l folosi pentru a:

• manipula conştiinţa fetelor, care sperau totuşi să câştige în felul acesta ceva bani pentru biletul retur şi să se întoarcă acasă;

• evita sancţiunile organelor de drept, arătând că femeile muncesc benevol şi pentru plată;

• obţine un profi t mai mare în urma exploatării victimei, care

44


accepta deservirea unui număr mai mare de clienţi în speranţa să câştige mai mulţi bani într-un termen mai scurt.

Exploatatorii au început să permită victimelor utilizarea contraceptivelor, ceea ce de asemenea denotă o atenuare a condiţiilor de exploatare.

Nu s-a modifi cat cerinţa stăpânilor privitor la utilizarea dro-gurilor – 90% din persoanele chestionate au indicat că stăpânii le impuneau să consume alcool sau să fumeze, ca să pară mai vesele. În consecinţă, multe dintre ele au devenit dependente de aceste vicii. În unele ţări fetelor li se injectau droguri (fosta Jugoslavie).

Concluzii şi recomandări

IVUtilizarea prezervativelor 1998 - 1999 2000 – 2001 2002 - 2003 2004

Li s-a permis 43% 38% 51% 71%Li s-a interzis9 38% 62% 49% 29%

Tabelul 2.

9 În cazul când clientul insistă la aceasta.

47CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În fi nalul acestor cercetări dorim să împărtăşim opinia noastră despre portretele victimei şi al trafi canţilor, raportat la media statistică. Credem că această informaţie poate fi utilizată în contextul de contracarare a trafi cului de persoane, în primul rând pentru campaniile de informare asupra proble-mei în cauză.

Portretul victimei trafi cului de fi inţe umane, raportat la media statistică, la momentul acceptării propunerii de plecare peste hotare

Potrivit mediei statistice, victima trafi cului de fi inţe umane este o femeie tânără, cu vârsta de până la 25 ani, dintr-o familie săracă din mediul rural.

De cele mai dese ori este orfană sau a fost educată într-o familie incompletă.

Relaţiile cu rudele apropiate sunt, de regulă, proaste, din fragedă copilărie a fost supusă deseori violenţei.

Are un nivel ву educaţie (cultură generală) modest, dat fi ind faptul că provine dintr-o familie săracă şi a avut acces numai la învăţământul general fără plată.

Nu are o meserie, nu are un loc de muncă şi un salariu per-manent. Trăieşte în temei din contul veniturilor ce le oferă pro-pria gospodărie auxiliară, părinţii o ajută să supravieţuiască.

Ea nu este căsătorită sau e divorţată. Fiecare a treia femeie din această categorie are copil mic.

Unele dintre ele sunt gata să-şi câştige existenţa practicând prostituţia.

Portretul recrutorului şi/sau al trafi cantului, raportat la media statistică

De regulă, recrutarea are loc în cadrul contactului personal al victimei cu femeia-recrutor sau un cuplu-recrutor (bărbat şi femeie), în care rolul defi nitoriu îl joacă femeia.

48



Principalii factori de infl uenţă şi tendinţele de răspândire a trafi cului de fi inţe umane în Moldova

Recomandări

1. Baza socială a trafi cului de fi inţe umane o con-stituie în temei fetele din familii sărace de la ţară, fără profesie şi fără loc de muncă. Uneori poate câştiga pentru a se întreţine practicând prostituţia.

Desfăşurând campanii informa-ţionale în problema trafi cului de fi inţe umane, o atenţie sporită vom atrage următoarelor grupuri de risc:

а) elevii din mediul rural; b) şomerii; c) prostituatele.

2. Factorul hotărâtor, ca re impune tineretul să ia calea străinătăţii şi să accepte ofertele trafi -canţilor, este sărăcia şi şomajul, precum şi lipsa unei meserii.

A elabora un program naţional de stat privind asigurarea accesului la in-struirea profesională.

Sunt imperios necesare măsuri hotă râte de combatere a sărăciei, de creştere a nivelului de angajare în câm-pul muncii a populaţiei săteşti, în special femei.

3. Un factor important ce de-termină calea străinătăţii este violenţa în fami-lie, relaţiile negative cu părinţii.

A întreprinde acţiuni de stat pentru combaterea violenţei în familie.

4. Copiii orfani şi cei din familii incomplete alcătuiesc grupul cu risc sporit în faţa trafi cului de persoaneю

Este necesar a studia cauzele destrămării familiilor, a iniţia programe de susţinere şi protecţie a institutului fa-miliei.

Recrutorul este o femeie bine, cu gust îmbrăcată, sigură pe sine şi care, prin însăşi înfăţişarea sa, emană modelul succesului în viaţă. Potrivit spuselor ei, lucrează peste hotare şi câştigă bine, poate lesne ajuta tinerele să se angajeze legal la muncă peste hotare în calitate de cameristă, dansatoare, barman etc.

Dacă este nevoie, ea poate de asemenea să faciliteze obţinerea paşaportului pentru străinătate şi a plecării însăşi. Conversând cu persoana recrutată, ea descrie toate avantajele angajării peste hotare (salariu frumos şi lipsa oricăror proble-me), demonstrează fotografi i exotice din ţara de destinaţie şi contracte false cu aşa-zisul stăpân al fi rmei străine.

De cele mai multe ori este o femeie necunoscută, dar poate fi şi o cunoştinţă, o vecină şi chiar o rudă de-a persoanei raco-late.

Tabelul ce urmează prezintă tentativa unor concluzii privind sursele trafi cului de fi inţe umane în Moldova, principalii factori de infl uenţă şi tendinţele de evoluţie a fenomenului, precum şi a unor recomandări privind căile de soluţionare a situaţiei create.

50



5. Propunerile vânzătorilor de sclavi se bucură de cerere, deoarece în condiţiile surplu-sului braţelor de muncă, în Mol dova, posibilitatea an ga jării legale peste hota-re practic nu există şi masa de bază a migranţilor din Moldova muncesc peste hotare ilegal.

A dezvolta un sistem de asistenţă a cetăţenilor Moldovei în angajarea la muncă peste hotare.

6. Au apărut cazuri de trafi -care a bărbaţilor în scopul exploatării prin muncă şi prelevării de organe.

Este necesar a studia cazurile de trafi care a bărbaţilor şi a elabora un si-stem de identifi care a lor.

A include în campaniile de informa-re, atât destinate grupurilor de risc, cât şi publicului larg, aspecte ale trafi cării bărbaţilor.

7. Deşi exploatarea sexuală rămâne a fi principalul tip de exploatare a femeilor, se atestă tot mai multe cazuri de exploatare prin muncă forţată şi cerşit impus.

E necesar a studia cazurile de tra-fi c cu scop de exploatare prin muncă şi cerşit impus şi a elabora un sistem de identifi care a unor asemenea cazuri.

Campaniile de informare vor inclu-de aspecte ale trafi cului de persoane cu scop de exploatare prin muncă şi cerşit impus.

8. Problema trafi cului de fi inţe umane se extinde tot mai mult asupra per-soanelor trecute de 25 de ani.

Informaţia despre trafi c trebuie să fi e accesibilă nu numai pentru tineret, dar şi pentru restul populaţiei.

Campaniile de informare se vor des făşura nu numai în şcoli, dar şi în instituţiile de învăţământ mediu de spe-cialitate, cele de învăţământ superior.

9. În ultimii ani tot mai mulţi copii devin victime ale trafi cului de persoane.

E necesar de a intensifi ca lucrul cu copiii din grupul de risc şi cu părinţii lor.

Este imperios a studia cazurile de trafi c cu minori şi procedeele de trecere a lor peste hotare. A elabora propuneri privind măsuri de control administrativ asupra plecării copiilor peste hotare.

10. A crescut numărul persoa nelor recrutate din suburbiile Chişinăului.

A intensifi ca acţiunile de informare privind contracararea trafi cului de per-soane în suburbiile Chişinăului.

11. A crescut numărul cazu-rilor de recrutare cu uti-lizarea ofertelor false de căsătorie.

A include acest aspect în conţinutul campaniilor de informare, a familiariza po pulaţia cu riscurile posibile.

12. Creşte numărul cazurilor de recrutare prin reţeaua Internet.

Este necesar a proceda la studiul şi analiza anunţurilor din Internet, precum şi a introduce controlul de stat asupra amplasării reclamei în reţeaua Internet.

13. În ultimul timp transporta-rea victimelor trafi cului pe-ste hotare se face în temei legal.

Această informaţie poate fi utilizată în campaniile de informare privind con-tracararea fenomenului.

14. S-a modifi cat utilizarea mij loacelor de transport şi procedeele de orga-nizare a transportării de marfă vie (se organizează în temei călătorii indivi-duale cu avionul, fără însoţire).

Această informaţie poate fi utilizată în campaniile de informare privind con-tracararea fenomenului.

52


15. S-a micşorat numărul ca-zurilor de trafi c în ţările, unde au fost iniţiate mecanisme efi ciente de combatere a trafi cului de persoane (regiunea Bal-cani).

Este imperios a studia bunele prac-tici de combatere a trafi cului de persoane şi a disemina această informaţie.

16. Turcia ocupă o poziţie de frunte pe piaţa trafi cului de persoane din Moldova. S-a înteţit brusc fl uxul de sclavi spre Rusia şi Emi-ratele Arabe Unite.

Este imperios a informa comu-nitatea mondială despre acest fapt şi a promova elaborarea unei politici internaţionale de combatere a fenome-nului în aceste ţări.

Este necesar a dezvolta sistemul de identifi care, asistenţă şi protecţie a victimelor trafi cului de fi inţe umane în aceste ţări.

A deschide o reprezentanţă diplo-ma tică a Republicii Moldova în Emiratele Arabe Unite.

17. S-au modifi cat condiţiile de exploatare a victimelor trafi cului de fi inţe umane, atitudinea faţă de ele a devenit relativ mai puţin inumană, tot mai des se înregistrează cazuri de achitare a unui salariu cât de mic, victimelor nu li se mai sechestrează paşaportul. Trafi cul de persoane capătă un ca-racter tot mai latent, ceea ce poate genera difi cultăţi la identifi carea cazurilor de trafi c în practică.

Sunt necesare cercetări mai profun-de în acest domeniu. Urmează a elabora re comandări privind defi nirea noţiunii trafi c de fi inţe umane şi identifi carea victimei, pornind de la modifi cările din mecanismul exploatării victimelor trafi cului de persoa-ne.

54

Торговля людьми в Молдове

В И РЕКОМЕНДАЦИИ 55 -...

Documents

Transcript of В И РЕКОМЕНДАЦИИ 55 -...