· Dup\ o zi plin\ de poezie [i de memoria lui George Enescu, scriitorii s-au str=ns `n spa] ......

$: · Dup\ o zi plin\ de poezie [i de memoria lui George Enescu, scriitorii s-au str=ns `n spa] ... Plumb 600.Ed. „Ateneul Scriito-rilor”, Bac\u, Critic\ literar\ [i de ...$
CMYK

CMYK

Via]a

b\c\uan\Director: Victor MunteanuVictor Munteanu

Anul XVI l Nr. 441Noiembrie 2009

lSerie nou\ l 16 pagini lLei: 1

periodic de at i tudine, cultur\ [ i informa]ie Premiile Festivalului

Ileana M\l\ncioiuu

Ioan RaduV\c\rescu

Liliana Ursu

Dumitru Augustin Doman

Pr. Cornel Paiu

Festivalul de Poezie „Avangarda XXII”

Liliana URSU:

- Dau slav\ Bunului Dumnezeu [iMaicii Domnului [i tuturor sfin]ilorpentru faptul c\ am ajuns la v=rsta asta,c\ m-a `nfiat Domnul [i c\ `nc\ maiscriu poezie. Bernanos spunea c\ po-ezia pur\ este rug\ciune. {i eu cred c\poetul, atunci c=nd scrie - c=nd scrie`ntr-adev\r h\ruit de Domnul -, seroag\. E un fel de rug\ciune deghizat\[i, dac\ ceea ce scrie este spre cre[tereacelor din jur [i nu spre sminteala lor -c\ci noi vom da socoteal\ pentru fieca-re cuv=nt a[ternut pe h=rtie, spus la ra-dio sau la televiziune -, atunci s\ fimfoarte aten]i cu cuvintele! Eminescuspunea c\ vorbele curate [i frumoasesunt leacuri vii. De aceea, avem `n spa-tele nostru - cei care ne apropiem deDomnul prin poezie - o `ntreag\ `mp\-r\]ie de sfin]i poe]i! A[ vrea s\ le citescnumele lor ca pe un poem pe care `l`nchin\m lor noi, to]i cei de aici, c\cichiar [i numele lor alc\tuiesc un poemfascinant: Clement Alexandrinul,Efrem Sirul, Grigore de Nazians, Ia-cob Tesarul, dulce c=nt\re]ul RomanMelodul, poezia lui, asemenea cate-dralei „Sf=nta Sofia”, d=nd str\lucire [im=ng=iere Bizan]ului cel vechi, IoanDamaschin, Teodor Studitul, Simion

Noul Teolog de la `ncheietura celor do-u\ milenii. Dac\ `ntoarcem fa]a spreveacuri mai apropiate, s\-i amintim peNovalis, pe Paul Claudel [i, nu `n celedin urm\, pe T. S. Eliot, care, dup\cum bine [ti]i, a fost un convertit, unom de bun\ credin]\, Paul Evdoki-mov, care, ca [i Dostoievski, spunea c\frumuse]ea va m=ntui lumea - bine`n-]eles, eu cred c\ se referea `n primulr=nd la frumuse]ea l\untric\. La aceast\

cin\ de tain\ a cuv=ntului nostru, to]i`ngerii se adun\ [i ne ajut\, ne dau s\-n\tate [i inspira]ie, acea suflare, acelsuflu ceresc care ne fac s\ scriem, s\uit\m de noi, de probleme, de micilesau marile noastre griji lume[ti [i s\fim liberi. C\ci poetul este o fiin]\ ase-meni `ngerului - foarte liber, nimeni nue mai liber dec=t poetul.

(Continuare `n pag. 3)

Poezia [i rug\ciunea la frontierele cunoa[terii

A doua zi a Festivalului, scriitorii au fost oaspe]ii Bisericii „Precista” dinBac\u (paroh, pr. protopop Constantin Tomozei), unde a loc colocviul „Poezia[i rug\ciunea la frontierele cnoa[terii”, moderat de poeta [i traduc\toarea Lil-iana Ursu.

A fost unul din cele mai `n\lt\toare momente spirituale realizate pe acestemeleaguri de c\tre slujitorii condeiului din diferte col]uri ale ]\rii.

Cea de-a IX-a edi]ie a Festivalului-Concurs Inter-na]ional de Poezie „Avangarda XXII” din acest an(18 - 19 septembrie) i-a avut ca protagoni[ti, printreal]ii, pe (`n ordine alfabetic\): Corneliu Antoniu -director al revistei „Antares", Gala]i, Nicolae B\ciu] -director al Direc]iei de Cultur\ Tg. Mure[, redactor-[efal revistei „Vatra veche”, Leo Butnaru - Chi[in\u,Mihai Cimpoi - pre[edintele Uniunii Scriitorilor dinRepublica Moldova, Ion Cozmei - Suceava, DanCristea - director al revistei „Luceaf\rul de dimi-nea]\" [i al Editurii "Cartea Rom=neasc\", Bucure[ti,Nicolae Dabija - redactor-[ef al revistei „Literatura [iArta”, Chi[in\u, Mircea A. Diaconu - Suceava, Vir-gil Diaconu - director al revistei „Cafeneaua literar\”,Pite[ti, Alexandru Dobrescu - Ia[i, Dumitru Augus-tin Doman - redactor-[ef al revistei „Arge[“, Pite[ti,Florea Firan - director al revistei „Scrisul Rom=-nesc”, Craiova, Gheorghe Glodeanu - redactor-[ef alrevistei „Nord Literar”, Baia Mare, Georgiana Ghi]\- redactor al Editurii „Scrisul Rom=nesc”, Craiova,Silviu Guga - senior-editor al revistei „Cenaclul de laP\ltini[", Sibiu, Marius Ianu[ - Bucure[ti, CarolinaIlica [i Dumitru M. Ion - artizani ai Festivalului In-terna]ional „Nop]ile de Poezie de la Curtea de Arge[“,Bucure[ti, Gheorghe Izb\[escu - One[ti, ClaudiuKomartin - Bucure[ti, Emilian Marcu - Ia[i, IleanaM\l\ncioiu - Bucure[ti, Carmen Miloicovici - redac-tor Editura „Scrisul Rom=nesc”, Craiova, SorinaMunteanu - Editura „Doxologia” Ia[i, GheorgheNeagu - director al revistei „Oglinda literar\”, Foc-[ani, Arcadie Opai] - pre[edinte al Societ\]ii pentruCultur\ Rom=neasc\ „Mihai Eminescu”, Cern\u]i, pr.Cornel Paiu, director al revistei „Clepsidra”, Roman,pr. Ioan Pintea - redactor-[ef al revistei „Mi[careaLiterar\”, Bistri]a, Viorica R\du]\ - redactor al revis-tei „Axioma”, Ploie[ti, Daniel S\uca - redactor-[ef alrevistei „Caiete Silvane”, S\laj, Vasile Spiridon - P.Neam], Carmen Raluca {erban - redactor al revistei„Tomis”, Constan]a, Valeria Manta T\icu]u - redac-tor-[ef al revistei „Spa]ii culturale”, R=mnicu S\rat,Vasile T\r=]eanu - redactor-[ef al revistei „Arca[ul”,Cern\u]i, Liliana Ursu - redactor Radio Cultural Bu-cure[ti, Sterian Vicol - redactor-[ef al revistei „PortoFranco”, George Vulturescu - director al Direc]iei deCultur\ Satu Mare [i al revistei „Poesis”, organizatoral Festivalului Interna]ional de Poezie de la SatuMare.

„Valoare [i impostur\ `n literaratura rom=n\”Manifestarea a debutat cu colocviul „Valoare [i im-

postur\ `n literatura rom=n\”, care s-a desf\[urat si-multan `n cele mai reprezentative unit\]i [colare dinBac\u: Colegiul Na]ional „Vasile Alecsandri” (au par-ticipat Leo Butnaru, Gheorghe Glodeanu, SilviuGuga, Marius Ianu[, Petru Cimpoe[u, DumitruBr\neanu, Elena Bostan, Anca Constantinescu,C\lina Stroe, Ioan Ovidiu Stoica - moderator:Alexandru Dobrescu), Colegiul Na]ional „FerdinandI” (Nicolae B\ciu], Sorina Munteanu, Gheorghe

Neagu - moderator, Ileana M\l\ncioiu), Colegiul Na-]ional Pedagogic „{tefan cel Mare” (Gheorghe Izb\-[escu, Claudiu Komartin, Cornel Paiu, Dan Per[a,Tatiana Scor]anu, moderator: Dumitru AugustinDoman), Colegiul Na]ional „Henri Coand\” (IonCozmei - Suceava, Virgil Diaconu, Valeria MantaT\icu]u, Dan Petru[c\, moderator: Dan Cristea),Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” (Arcadie Opai],Viorica R\du]\, George Vulturescu, Ioan Viziteu,Ioan Pr\ji[teanu, moderator: Daniel Nicolescu),Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” (Carolina Ilica,Ioan Pintea, Liliana Ursu, Ioan Radu V\c\rescu,Doru Kalmuski, Ioan Neac[u, Constantina Hulea,moderator: Victor Munteanu), {coala „GeorgetaMircea Cancicov” (Dumitru M. Ion, Daniel S\uca,Carmen Raluca {erban, Vasile T\r=]eanu, SeverBodron, Gheorghe Chi]imu[, Petre Isachi, modera-tor: Calistrat Costin).

A urmat apoi vizitarea Centrului de Cultur\ „GeorgeEnescu - Rosetti - Tescanu” de la Tescani, unde, cuprilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului, OzanaKalmuski-Zarea a sus]inut un referat pe tema „Geor-ge Enescu `n opera scriitoarei Georgeta MirceaCancicov”. Momentul - moderat de George Vul-turescu - a atins interesul maxim prin medalionul liricrealizat de Ileana M\l\ncioiu, la care asisten]a a apla-udat `ndelung.

Salonul C\r]ii „Avangarda XXII”Dup\ o zi plin\ de poezie [i de memoria lui George

Enescu, scriitorii s-au str=ns `n spa]ioasa [i eleganta`nc\pere a Hotelulului „Moldova” din Bac\u pentru aparticipa la deschiderea Salonului C\r]ii „Avangar-da XXII”.

Dintre volumele prezentate de autorii lor, amintim: Poezie: Nicolae Dabija. Maraton printre gloan]e,

Ed. „Rafet”, R=mnicu V=lcea, Ioan Radu V\c\rescu.Muzeul figurilor de umbr\, Editura „Vinea”, Bucu-re[ti, Marin Sorescu. Sonete inedite, Ed. „ScrisulRom=nesc”, Craiova, Vasile T\r=]eanu. Cimitir ambu-lant, Ed. „Rafet”, R=mnicu V=lcea, Carolina Ilica.Pu]in mai mult, Editura Academiei Interna]ionaleOrient-Occident, Bucure[ti, Ioan-Petru Viziteu. T\-cerea de clopot, Editura Funda]iei Culturale Canci-cov, Bac\u, Dumitru Br\neanu. Pe muchie de poem,Ed. „Ateneul Scriitorilor”, Bac\u.

Antologii: Visteriile Cet\]ii. 18 poe]i sibieni. Ed.„Institutul Cultural Rom=n”. Realizatori: Liliana Ur-su, Ioan Radu V\c\rescu, Retrospective 2 - antologiede poezie, proz\, teatru, critic\ literar\ [i traduceri aCenaclului literar-artistic „Avangarda XXII", EdituraFunda]iei Culturale Cancicov, Bac\u, 2008, ***, Cra-iova, Ora[ul `nt=lnirilor. Edi]ie alc\tuit\ [i prefa]at\de Florea Firan, Ed. „Scrisul Rom=nesc", Craiova (po-ezie, proz\, eseu), Plumb 600. Ed. „Ateneul Scriito-rilor”, Bac\u,

Critic\ literar\ [i de art\:Florea Firan. Tudor Arghezi. Treptele devenirii, Ed.

„Scrisul Rom=nesc”, Craiova, V. G. Paleolog. C.Br=ncu[i, Ed. „Scrisul Rom=nesc”, Craiova.

Traduceri: Liliana Ursu. Lightwall (Zidul de lu-min\), traducere `n limba englez\ de Sean Cotter, Ed.Zephyr Press, S.U.A., Sorina Munteanu. 33 de poe]igreci contemporani, Editura Funda]iei CulturaleCancicov, Bac\u (Premiul Filialei Bac\u a U. S. peanul 2008), Carolina Ilica. Discurs despre Prlicev, Ed.Ohrid, 2008, R. Macedonia.

Cultur\, arte, istorie, jurnal, umor: Marin Sores-cu. Romanul c\l\toriilor. Jurnal inedit III, Ed. „Scri-sul Rom=nesc”, Craiova

{tiin]e: Mihai Deju. Contabilitate aprofundat\.Concepte, modele, studii de caz, Ed. „Alma Mater”,Bac\u.

Salonul C\r]ii „Avangarda XXII” - moderat deVictor Munteanu - a fost ilustrat de recitalul „Co-loana infinit\” (cu un text de Mircea Eliade) realizatde actorul Stelian Preda, precum [i de excep]ionalulrecital de muzic\ sus]inut de b\c\uanul Mihai Gher-ghela[ (vioar\) [i basarabeanul (din Gura Galbenii,Chi[in\u) Ghenadie Donescu (chitar\).

„Poezia [i rug\ciunea la frontierele cunoa[terii”A doua zi, scriitorii au vizitat ruinele Cur]ii Dom-

ne[ti a lui Alex\ndrel Vod\ [i s-au str=ns `n Biserica„Precista” (zidit\ de fiul lui {tefan cel Mare [i Sf=nt)la colocviul intitulat „Poezia [i rug\ciunea la fronti-erele cunoa[terii”, moderat cu o aleas\ m\iestrie depoeta Liliana Ursu. (Au citit poezie [i au avut inter-ven]ii interesante Leo Butnaru, Ioan Pintea, Caroli-na Ilica, Dumitru M. Ion, Nicolae Dabija, VasileT\r=]eanu, Ioan Radu V\c\rescu, Nicolae B\ciu],Ion Cozmei, Alina Munteanu, Silviu Guga, MihaiCimpoi, Ileana M\l\ncioiu, Carmen Raluca {er-ban, Mircea A. Diaconu, Vasile Spiridon, VictorMunteanu, Ioan-Petru Viziteu, Sterian Vicol, Sori-na Munteanu [.a.

Alina MUNTEANU

Festivalul-Concurs de Poezie „Avangarda XXII”, 2009Nr. 441 - noiembrie 2009

Via]a b\c\uan\ Pag. 2

Cu ocazia anivers\rii frumoasei vârste de 52 de ani,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

MIHAI DEJU(n\scut la 14 noiembrie 1957, la Bote[ti - Ungureni, Bac\u)

mult\ s\n\tate [i bucurie la `ntreaga familie, precum [i realizarea dorin]elor

pe care [ile-a propus!

„La mul]i ani!”

Pre[edinte S.C. COMAT S.A. Bac\u

Cu prilejul anivers\rii zilei de na[tere,

Via]a b\c\uan\ Via]a b\c\uan\

ureaz\ Doamnei

CARLLETA IRIMIA(n\scut\ la 13 noiembrie 1965, la Bac\u)

s\n\tate la `ntreaga familie, lumin\, fericire [i la cât mai multe

prim\veri!

La mul]i ani!

Director executiv S.C. TISECO S.R.L. Bac\u

Cu prilejul anivers\rii celei de-a 56- a zi de na[tere,

Via]a b\c\uan\

ureaz\ Domnului

GHEORGHE B|L|U

(n\scut la 5 noiembrie 1953, la Oniceni, Neam])

s\n\tate [i fericire `n mijlocul familiei [i cât mai multe satifac]ii `n via]\!

La mul]i ani!

Manager general S.C. ATLAS S.A.S.C. ATLAS S.A. Bac\u

(urmare din pag. 13)

De ce se permite companiilor farmaceutice, oficia-lit\]ilor din sistemul de s\n\tate [i oricui care se ocup\de administrarea vaccinurilor experimentale, ca întimpul unei st\ri de urgen]\, s\ fie proteja]i legal încazul în care popula]ia sufer\ leziuni în urma vac-cin\rii?

l De ce se impune vaccinarea obligatorie c=nd ris-curile bolii sunt mici, iar riscurile vaccin\rii suntenorme?

Nu accept\m s\ fim cobaii vaccinului AH1N1 înRom=nia!

_______________________________

Referin]e:

1. Raportul Wayne Madsen - 21 mai 2009. Wayne Madsen este un jur-nalist de investigatie din Washington DC, autorul acestui Raport. Copy-right © 2009 WayneMadenReport.com apud http://alexaionescu.word-press.com/2009/07/24/istoria-virusului-h1n1-si-viitorul-nu-prea-roz/;

2. http://www.badin.ro/2009/07/vom-deveni-cobai-pentru-testarea-vac-cinului-a-hn-t.html

3. "Swine flu website overwhelmed by demand as new cases double ina week", Owen Bowcott and Severin Carrell, The Guardian, 23 July 2009,

http://www.guardian.co.uk/world/2009/jul/23/swine-flu-website-over-whelmed;

4. http://www.razbointrucuvant.ro/2009/09/11/dictatura-medicala-si-in-romania-sanatatii-vrea-vaccinare-obligatorie-anti-gripa-porcina-pen-tru-toti-copiii/

5. Anker P, Stroun M. Bacterial ribonucleic acid in the frog brain aftera bacterial peritoneal infection. Science 1972 Nov 10; 178: 621-3.[i StrounM, Anker P. Transcription of spontaneously released bacterial deoxyri-bonucleic acid in frog auricles. J Bacteriol 1973 Apr; 114. 114-20.

6.http://www.wodarg.de/politikfelder/gesundheit/2651826.html;7. H1N1 'swine flu' vaccine, postnote, May 2009, number 331, http://www.parliament.uk/documents/upload/postpn331.pdf;8. Ho MW. "How to stop bir flu instead of the vaccine-antiviral model.

Science in Society 35. 40-42, 2007 [i "Vaccines may be linked to GulfWar Syndrome", Chiroweb.com, June 12, 2000,

http://www.chiroweb.com/mpacms/dc/article.phpfid’17309 . h t t p : / / w w w . s w i n e f l u u p d a t e . u s / % E 2 % 8 0 % 9 C s w i n e -

flu%E2%80%9D-vaccine-has-adjuvants-that-impair-fertility.php [ihttp://infertility.suite101.com/article.cfm/polysorbate_80_causes_infertility

10. http://en.wikipedia.org/wiki/1976_swine_? u_outbreak [i Haber P, Sejvar J, Mikaeloff Y and DeStefano F. Vaccine and Guilaain-Barre

syndrome. Drug Saf 2009, 32, 309-23.).11. Ho MW. How to stop bir flu instead of the vaccine-antiviral model.

Science in Society 35. 40-42, 2007.);http://www.wodarg.de/politikfelder/gesundheit/2651826.html;

12. Articolul ap\rut în num\rul 6/2009 al Revistei "Presa Ortodox\":Gripa AH1N1 - O propagand\ pentru O.M.S.? Dr. Vasile Astarastoae,Pre[edintele Colegiului Medicilor

13. http://www.isis.org.uk/fastTrackSwineFluVaccineUnderFire.php.

Un atentat la via]a uman\!

Carmen Raluca {REBAN

- (...) Cea mai important\ mi[care de rezisten]\ [ilupt\ anticomunist\ [i antiatee din cultura rom=neasc\,despre care nu se vorbe[te nici ast\zi, o constituie„Rugul aprins”. ~n anii ‘45, la M=n\stirea „Antim”,s-a str=ns un grup de laici [i unul de mon-ahi, printre care Sofian Boghiu, acestoraal\tur=ndu-se, mai t=rziu, [i Arsenie Papa-cioc [i mul]i al]ii. Dintre intelectuali,men]ion\m pe liderul grupului - cel carei-a organizat -, poetul Alexandru Tudor,academicianul {erban Ionescu, arhitectulJoja [i mul]i al]ii. Se `nt=lneau la „An-tim”, particip=nd la reconstruc]ia m=n\s-tirii care fusese afectat\ grav de cutremu-rul din ‘44. Mergeau la slujbe mar]ea [ijoia [i explicau ce `nseamn\ cele 7 Taine,simbolul de credin]\ al Sfintei Treimi... [il\mureau p\rin]ii s\-[i aduc\ copiii la Bis-eric\ pentru a `n]elege de ce intr\m `ntr-obiseric\, de ce facem anumite lucruri nua[a, de dragul unei tradi]ii…

~n 1946 lui Sandu Tudor i-a venit inspi-ra]ia s\ numeasc\ aceast\ mi[care Aso-cia]ia Cultural\ „Familis” [i s-o `nregis-treze la Judec\torie. ~n 1948 mi[carea afost deja scoas\ `n afara legii, `mpreun\cu toate mi[c\rile [i asocia]iile culturaledin Rom=nia. ~ns\ ei au continuat s\ se `n-t=lneasc\, fie `n case particulare, fie `nm\n\stiri. Bine`n]eles c\ securitatea eracu ochii pe ei.

Dup\ o perioad\ grea, se `ntrunesc dinnou la M\n\stirea Neam]. P\rintele Aga-ton a fost hirotonit `n ‘56 [i este numitstare] la Schitul „Rar\u”. ~n ‘58 l-au are-stat definitiv, i-au dat foarte mul]i ani de`nchisoare, a murit `n 1962, la Aiud, dincauza unei b\t\i teribile. L-au silit s\ sem-neze o declara]ie. Le-a spus s\-i lase timps\-[i scrie toate p\catele tinere]ii, de c=nda fost ziarist [i p=n\ `n prezent. {i a scrisun amplu rechizitoriu al regimului comu-nist, tor]ionarii au `nnebunit de furie [i, `n noapteaaceea, l-au lichidat. A doua zi se terminase cu p\rinteleAlexandru Tudor. A purtat lan]uri la picioare pe toat\perioada deten]iei. Peste c=]iva ani s-a g\sit un scheletcu lan]uri la picioare. ~n pofida torturilor la care erasupus, el continua s\ predice colegilor de celul\ [i, pec=t posibil, s\ fac\ [i Sf=nta Liturghie, cu pu]in\ ap\ [ip=ine.

Ceea ce nu se cunoa[te este poezia religioas\ a luiAlexandru Tudor. `n perioada `n care el s-a retras `n

m\n\stire a `nceput s\ scrie acatistul Sf=ntului Dimi-trie Basarab, ocrotitorul Bucure[tilor, `ns\ marea luirealizare este imnul acatist „Rugul Aprins”, `nchinatMaicii Domnului, unde arat\ `ntr-un chip deosebit detrist treptele urcu[ului duhovnicesc.

Nicolae B|CIU}

- Am c\l\torit [i `n }ara Sf=nt\, [i la Muntele Athos[i am scris dou\ c\r]i-jurnale. ~nainte de a merge la Ie-rusalim, am lucrat o vreme la televiziune [i am cunos-cut diver[i oameni. Printre ei, un personaj deosebit -P\rintele Filaret G\m\l\u. Nu v\ spune nimic numele,un preot dintr-un sat de pe Valea Mreajului, numit\Valea Pl=ngerii, unde au cam disp\rut rom=nii. Dar

acest Filaret G\m\l\u a fost coleg de celul\ cu Nichi-for Crainic. Mai mult dec=t at=t, `ntr-o noapte de Cr\-ciun, povestea Filaret G\m\l\u (am `nregistrat pe ban-d\ video toat\ povestea), Nichifor Crainic i-a spus „Fi-laret, am avut un vis azi-noapte! Am scris o poezie.Nu ai vrea tu s-o memorezi? “. C\ci nu aveau pe ce s\

scrie. Mai scriau pe t\lpile `nc\l]\rilor saupe pere]i - [i, dup\ aceea, [tergeau, ca s\nu `i prind\ -. Nichifor Crainic a g\sit `nacest Filaret un om cu o memorie extra-ordinar\. Marea majoritate a poemelordin carcera Aiudului i le-a dictat lui. ~nacel reportaj de televiziune pe care l-amf\cut, Filaret G\m\l\u mi-a spus vreo 34de poeme ale lui Nichifor Crainic. O me-morie extraordinar\! Mai mult, `n timpce-mi spunea poemele, se oprea [i zicea„Aici, c=nd s-a publicat cartea, au schim-bat un cuv=nt!”. Extraordinar! {i poves-te[te `n continuare Filaret G\m\l\u c\acea poezie pe care l-a rugat Nichifor s-omemoreze a repetat-o de vreo trei, patruori, dup\ care s-a culcat. „A doua zi, m\-ntreab\: Ei, Filaret, ]i-am zis ceva asear\,mai ]ii minte ceva din ce ]i-am zis eu?, [iam `nceput s\ reproduc poezia”.

Vasile SPIRIDON

- Mul]i vin `n biseric\, dar pu]ini suntchema]i, cum este [i `n poezie. Noi in-tr\m. Ambele laturi sunt complementare- at=t poezia, c=t [i rug\ciunea se fac `nsingur\tate. Mul]i scriu poezie cu tent\religioas\, dar pu]ini g\sesc cu adev\ratesen]a.

A consemnat,Alina MUNTEANU


Nr. 441 - noiembrie 2009

Via]a b\c\uan\Pag. 3

Colocviu: Poezia [i rug\ciuneala frontierele cunoa[terii

(Continuare din pag. 1)

(...) To]i cei care lucreaz\ cu cuv=ntul au ceva `n plus, au un dar, sunt h\-rui]i de Dumnezeu, [i cred c\ fiecare a sim]it aceasta `n momentele lui celemai grele, dar [i cele mai frumoase.

S\ ne `ntoarcem acum [i mai aproape, spre ai no[tri poe]i, s\ `ncepem cuEminescu, cu poemele lui minunate `nchinate Maicii Domnului [i tot ceeace `n fiin]a lui vibra asemeni unui r\s\ritean curat [i frumos [i genial; s\ neg=ndim apoi la Lucian Blaga, la Tudor Arghezi, la Radu Gyr, Vasile Voi-culescu, Ioan Alexandru etc [i s\ le spunem un „Dumnezeu s\-i odihneas-c\” [i celor care au plecat anul acesta. At=tea p\s\ri frumoase ne-au p\r\sit,dar ei sunt aici, cu noi, c\ci exist\ via]a ve[nic\, [i acolo, sus, ei s-au str=ns`ntr-un grup, la o ferestruic\, `n Rai, [i chiar acum privesc spre noi. Apoi m\g=ndesc la Ion Pilat, la Adrian Popescu [i to]i cei prezen]i aici [i, nu `n ul-timul r=nd, la marele nostru poet foarte pu]in cunoscut, P\rintele Ieroschi-monah Daniil, pe numele s\u de mirean Sandu Tudor, care a scris poeziemistic\ de cea mai `nalt\ calitate, sper s\ fie canonizat c=t de cur=nd. Acatis-tul „Rugul aprins” al Maicii Domnului e o poezie mistic\ de mare chemare[i ajutor duhovnicesc, dar [i o lec]ie de poezie, pentru c\ nimic nu se scriemai greu dec=t poezia religioas\ (despre cea mistic\ nici nu mai vorbim, tre-buie o mare duhovnicie).

Pe colegul meu Dan Verona, filolog [i poet b\c\uan `nsemnat, l-am l\satla urm\ `n mod special, pentru c\, la cincizeci [i ceva de ani, el s-a apucatde a doua facultate, Teologia, [i-[i r=nduie[te via]a dup\ versurile marilorpoe]i ai lumii, sub lumina psalmistului David, urm=nd s\ scoat\ o antologie`nchinat\ Domnului nostru Iisus Hristos, deci poezie cre[tin\, [i o alt\ anto-logie cu poeme unice `n lume, `nchinate numai Maicii Domnului. Deci v\rog, pe aceast\ cale, cei care ave]i poezii frumoase `nchinate Maicii Dom-nului s\ i le trimite]i lui Dan Verona, pentru c\ el vrea s\ actualizeze aceast\antologie.

Liliana URSU



(Urmare din pag. 3)

Sorina MUNTEANU

- Singurul lucru pe care a[ vrea s\-l adaug la ce s-adiscutat aici ar fi o tentativ\ de a r\spunde la `ntreba-rea foarte interesant\ a domnului Diaconu dac\ poatefi considerat\ `nc\rc\tur\ interioar\ de criz\ o poeziecu posibilit\]i de a dob=ndi o conota]ie religioas\. Eucred c\, dac\ ve]i parcurge filosofia lui Kierkegaard,ve]i ob]ine un r\spuns destul de satisf\c\tor la aceast\`ntrebare, `n sensul c\ el chiar considera `ndoiala - cutot ce reprezint\ ea, cu cohorta ei de lupte interioare,de c\deri, de ridic\ri, uneori chiar pr\bu[iri aparentiremediabile - drept un moment indispensabil `n acesturcu[ interior al c\rui punct final este dob=ndirea p\ciipe care o d\ruie[te credin]a. Deci Kierkegaard consi-dera c\, f\r\ `ndoial\, nu putem p\stra cu singuran]\acest tezaur imens care este credin]a. Poate credin]anoastr\ ar fi un fapt superficial pe care l-am pierde laprima dificultate. ~ndoiala este suportul care asigur\,ulterior, credin]ei dob=ndite o tr\inicie [i o putere dene`nvins. O ilustrare a filosofiei kierkegaardiene og\sim `n filmele lui Bergman, unde pr\bu[irea person-ajelor nu este niciodat\ o anihilare interioar\, nu estenimicirea lor `n neant, ci, dimpotriv\, e pr\bu[irea fal-sit\]ii pe care personajele `[i cl\deau via]a p=n\ atun-ci, o pr\bu[ire ce se constituie `n punctul de `nceput alunei rena[teri `ntru credin]\. ~ndoiala este principiulrena[terii `ntru credin]\ pe baza unei lupte, pe bazacontribu]iei personale a fiec\rui om la dob=ndireaacestui tezaur pe care, ulterior, nu-l va mai puteapierde at=t de u[or. Din acest punct de vedere, inclusivpoezia ca rezultat al rupturii interioare poate fi con-siderat\ o tentativ\ de poezie religioas\, de ce nu?Pentru c\ dob=ndirea credin]ei nu este un lucru chiarat=t de u[or; este o aventur\ interioar\, este o peripe]ie- [i lui Dumnezeu Ii place aceast\ peripe]ie, Ii placec\utarea noastr\, o lumineaz\, o `nt\re[te, iar rezultat-ul final nu poate fi dec=t dob=ndirea p\cii finale pecare o d\ credin]a.

Spunea domnul Mihai Cimpoi c\ sunt foarte mul]ipoe]i preo]i la noi. {i `n spa]iul grecesc sunt foartemul]i poe]i preo]i! De[i poezia greac\ este una pro-fund religioas\, spre mirarea mea, nu am `nt=lnit nicim\car o singur\ dat\ folosit\ aceast\ sintagm\ ca ata-re: poezie religioas\. De ce? Probabil pentru c\, exact`n aceea[i m\sur\ `n care nu te `ntrebi de ce m=naapar]ine corpului sau de ce capul apar]ine corpului, cipur [i simplu `n]elegi c\ nu poate exista corp f\r\ m=n\[i f\r\ cap, tot a[a nu te `ntrebi de ce o poezie are sen-timent religios. Sentimentul religios curge `n interio-rul acestei poezii ca s=ngele `n trupul uman, este cevafiresc, natural. A[a cum P\rintele Rafail Noica spuneac\ Ortodoxia nu este nici dogm\, nici ideologie, ci fi-rescul `nsu[i al naturii umane, la fel [i religiozitatea `n

poezie nu este nici ideologie, nici dogm\, ci firesculnaturii umane”.

Silviu GUGA

- Pentru c\ sunt foarte mul]i fra]i basarabeni, preo]i[i copii de preo]i printre noi, evoc o simpl\ amintirelegat\ de o atitudine a lui Grigore Vieru care m-a ui-mit, pur [i simplu. Eram `n Bucure[ti [i ne plimbam [idiscutam numai lucruri profane c=nd lui Grigore Vieru`i trece prin minte ideea de a vizita unele biserici pecare le mai v\zuse nu [tiu c=nd `n Bucure[ti. La unmoment dat, un preot smerit, distins, vine [i face cu-no[tin]\ cu noi. Iar noi, profani [i t\nt\l\i, nu-i s\rut\mm=na preotului, singurul care a f\cut asta a fost Grig-ore Vieru. Dar ce se `nt=mpl\ apoi e de-a dreptul uim-itor. Preotul `l `ntreab\ cu ce m=n\ scrie Grigore Vierupoeziile, iar acesta r\spunde, bine`n]eles, cu m=nadreapt\. {i ce face preotul? ~i ia m=na pe nea[teptate[i-i s\rut\ m=na lui Grigore Vieru! A fost emo]ionat, aamu]it [i, apoi, c=nd i-a revenit vocea, a zis c\ orice la-ud\, orice premiu, totul e la p\m=nt fa]\ de gestul a-cesta al preotului. Amintirea a fost nu cu mult `naintede a se duce dintre noi, la Satu Mare, unde fusese nu-mit doctor Honoris Causa la Universitatea din Arad, [ichiar [i atunci era emo]ionat amintindu-[i de gestulpreotului, fusese cutremurat de-a dreptul. {i a evocat,dup\ aceea, c\ l-a urcat Nichita St\nescu pe umeri s\-i arate o cas\ inexistent\ a lui Marilescu, unde s-a cititpentru prima dat\ „Luceaf\rul”. Gestul lui GrigoreVieru de a respinge orice premiu, orice laud\, era pen-tru aceast\ s\rutare de c\tre preot a m=inii cu care ascris el poezie.

Pr. Cornel PAIU

- Grigore Vieru `ntotdeauna `n mai `i trimitea luiIoan Alexandru cire[e din Basarabia. M-a impresionatacest lucru [i l-am v\zut tot ca pe un exemplu de liber-tate. Ast\zi, la Precista Mare, 2009, parcurgem o clip\din ve[nicia dumnezeiasc\. {i se demonstreaz\ `nc\ odat\ c\ am fost crea]i de Dumnezeu ca fiin]e libere.Am avut libertatea s\ ne exprim\m fiecare g=ndurile,mai pu]in sau mai mult apreciate, `n virtutea valorii [ieduca]iei fiec\ruia. Nu suntem aici `n postura de a a-naliza, ci pentru a ne bucura unii de ceilal]i. Este, `n-tr-adev\r, o comuniune extraordinar\ pe care o sim]imfiecare `n libertate, iubire [i poezie; este via]a noastr\,un ritual sau o liturghisire. Fiecare am participat `n a-cest spa]iu sacru [i dincolo, c=nd trecem `n spa]iul pro-fan, particip\m, de fapt, la un ritual continuu. ~n EvulMediu, poetul cet\]ii era cinstit cu titlul de mare preot[i chiar putea s\ slujeasc\ `ntr-un fel administrativ labiseric\. Iat\ o `ntrep\trundere `ntre poezie, slujire [iexisten]a noastr\, pe care trebuie s-o d\ruim frumosu-

lui, acestei liturghii, pentru a `mplini, p=n\ la urm\,asem\narea cu Dumnezeu, pentru a ne `ndumnezei.Am `ndr\znit s\ scriu un psalm pe care l-am numit toc-mai „Psalmul existen]ei”.

Au citit poezie: Pr. Ioan Pintea, Nicolae Dabija,Vasile T\r=]eanu, Leo Butnaru, Carolina Ilica, Du-mitru M. Ion, Ioan Radu V\c\rescu, Victor Mun-teanu, Nicolae B\ciu], Ioan-Petru Viziteu, Ion Coz-mei, Sterian Vicol, Alina Munteanu. Au mai inter-venit: Mihai Cimpoi, Ileana M\l\ncioiu, Mircea A.Diaconu.

Colocviu: Poezia [i rug\ciuneala frontierele cunoa[terii

Via]a b\c\uan\


Pag. 5

Ca în fiecare an în luna septem-brie, ora[ul lui Bacovia îi g\zduie[tepe invita]ii la Festivalul - ConcursInterna]ional de Poezie „AvangardaXXII”, organizat de Funda]ia Cultur-al\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”.Pentru a noua oar\ domnii VictorMunteanu, director al Festivalului -[i Ioan Viziteu, director artistic, aureu[it s\ „cheme la arme” (condeiul -cea mai ascu]it\ dintre armele spiri-tului) mul]i scriitori de pe meleaguriautohtone, din ]ar\ [i din... alte ]\riromâne (Chi[in\u, Cern\u]i). Dor-nici oricând de vreo [ez\toare liter-ar\, condeierii invita]i s-au r\spânditprin liceele b\c\uane, intrând în dia-log cu noua genera]ie.

La Colegiul Na]ional Pedagogic„{tefan cel Mare”, în diminea]a zileide 18 septembrie, au poposit: Clau-diu Komartin din Bucure[ti, Gheo-rghe Izb\[escu din One[ti, DumitruAugustin Doman din Pite[ti, pr. Cor-nel Paiu din Roman, iar din Bac\u -Cornel Galben [i Dan Per[a. Întâlni-rea a debutat cu un cuvânt de bun-venit al directorului adjunct al liceu-lui, Mihai Murariu, urmat de prezen-tarea invita]ilor, f\cut\ de profesoara[i poeta Tatiana Scor]anu publicului

din amfiteatru, alc\tuit din elevi [iprofesori. Moderatorul Dan Per[a adat cuvântul fiec\ruia dintre invita]i,sugerându-le, în acela[i timp, celordin sal\, s\ intre în dialog cu ace[tia.Tema colocviului, „Valoare [i im-postur\ în literatura român\”, a sus-citat interesul tuturor participan]ilor,dar problematica abordat\ s-a l\rgit,elevii fiind interesa]i de multiple as-pecte ale actului literar, de la cumarat\ scriitura în zilele noastre, pân\la... cum „arat\” scriitorul (elemen-tele de biografie fiind c\utate [i gus-tate în orice epoc\).

Tân\rul poet Claudiu Komartin acaptat repede aten]ia elevilor printr-oatitudine deschis\ [i un stil degajat.Ideea central\ a interven]iei sale afost aceea a îndemnului la lectur\,exemplificând, cu propria experin]\,modul în care poate fi influen]at\ de-venirea uman\ de c\tre c\r]ile cu ca-re se intr\ în contact - mai ales în a-dolescen]\. Gheorghe Izb\[escu adeschis o alt\ problem\, de larg in-teres [i prezent\ [i în manualele [co-lare - a raportului dintre realitate [iopera literar\. A citit apoi o poezie,crea]ie proprie, divulgând evenimen-tul din realitate care a condus la des-

chiderea actului creator. Ideea a fostcontinuat\ de Dumitru AugustinDoman, redactor-[ef al revistei „Ar-ge[“ din Pite[ti. O cuvântare de su-flet a fost a preotului, poetului [iplasticianului Cornel Paiu, directoral revistei „Clepsidra” din Roman.Îndemnându-i pe tineri s\ scrie, le-asugerat, în acela[i timp, [i câtevapuncte de medita]ie: raportul dintrescriitor [i carte, dintre scriitor [i soci-etate sau raportul scriitor - Divinita-te. Tatiana Scor]anu a vorbit atât dinpunctul de vedere al poetului - pen-tru care lumea se las\ revelat\ princuvânt -, cât [i din perspectiva omu-lui de la catedr\, care î[i asum\ res-ponsabilitatea îndrum\rii adolescen-]ilor c\tre anumite zone ale literatu-rii, în care poate fi aplicat\ no]iuneade valoare [i caretrebuie s\ creezeatât gustul pentrulectur\, cât [i capa-citatea de valori-zare - prin cizela-rea sim]ului artis-tic, construireaspiritului sintetic,asociativ sau dife-ren]iator. Versurile

citite în continuare au fost scrise -m\rturise[te poeta - cu gândul la pre-zenta întâlnire [i stau sub semnulnostalgicului septembrie.

Elevii au r\spuns cu interes pro-voc\rilor f\cute de scriitori, adresân-du-le acestora întreb\ri variate, ]in-tind diferite aspecte: locul [i rolulscriitorului în societatea contempo-ran\, existen]a unor „muze”, punctede plecare sau declan[atoare ale ac-tului creator, posibilitatea sau impo-sibilitatea scrisului v\zut ca „mese-rie” (în România actual\) etc. R\s-punsurile scriitorilor au constat atâtîn afirma]ii - teoretice, de cele maimulte ori cu caracter general, cât [iîn lecturi din propria oper\, poeziesau proz\, lectur\ care a stârnit en-tuziasmul tinerilor din sal\ [i care afost, totodat\, [i punctul culminant [ideznod\mântul întâlnirii. Astfel seface c\, în momentul plec\rii invi-ta]ilor, elevii erau dornici s\ achizi]i-oneze volume ale celor prezen]i,promisiunea fiind f\cut\, [i de o par-te, [i de cealalt\, pentru o viitoarestrângere laolalt\ sub semnul poeziei[i al toamnei.

Laura SOLOMON

Itin

erar

iile

Ava

ngar

dei X

XII

Colegiul Na]ional Pedagogic „{tefan cel Mare”

Vineri, 18 septembrie 2009, membrii catedrei delimba [i literatura român\ de la Colegiul „HenriCoand\” din Bac\u au g\zduit [i organizat coloc-viul cu tema „Valoare [i impostur\ în literatura ro-mân\”, în cadrul Festivalului-Concurs Interna]io-nal de Poezie „Avangarda XXII”, edi]ia a IX-a. Lacolocviu au participat: scriitori, elevi, profesori,conducerea liceului.

Moderatorul ac]iunii, criticul Dan Cristea, a ar\-tat c\ îi face o deosebit\ pl\cere s\ se afle la Co-legiul „Henri Coand\”, printre elevi ai claselor X-XIII. Invita]ii colocviului au fost scriitorii IonCozmei, Virgil Diaconu, Valeria Manta-T\icu]u,Emilian Marcu [i Dan Petru[c\.

Dan Cristea precizeaz\ c\ [coala trebuie „s\ neînve]e s\ facem diferen]a între valoare [i nonvaloa-re, s\ avem spirit critic”. Valeria Manta-T\icu]u î[iarat\ bucuria de a se întâlni cu elevi de liceu [i a-rat\ c\ tr\im într-un „ev media catodic”, c\ absen-]a spiritului critic, mai ales în media, favorizeaz\kitsch-ul: „Am trecut de la logocentrism la imago-centrism, dar imaginile creeaz\ doar impresia c\ne afl\m în miezul lucrurilor, pe când cuvântul de-clan[eaz\ toate sim]urile”. Ion Cozmei, profesor delimba latin\, cite[te elevilor poezii din volumulVân\toare de iarb\ cu cai, Emilian Marcu consi-der\ c\ e bine ca elevii s\ î[i cultive talentul, pen-

tru c\ exist\ scriitori cu talent [i scriitori cu geniu.Vorbitorul arat\ c\ valoarea nu este întotdeaunacunoscut\, cum s-a întâmplat [i cu Bacovia, careera total necunoscut de primarul ora[ului acelorvremuri. Virgil Diaconu apreciaz\ faptul c\ în a-cest liceu exist\ o for]\ creatoare, dat fiind c\ el afoiletat revista liceului, „Acum!”, [i a fost impre-sionat de ea. Redactorul-[ef al „Cafenelei literare”ilustreaz\ faptul c\ exist\ nonvaloare în literatur\,c\ nu toate crea]iile unui scriitor sunt valoroase.Este trist c\ Harold Bloom, care a scris „Canonuloccidental”, nu face nicio referire la literatura ro-mân\ [i c\, în felul acesta, suntem inexisten]i. DanPetru[c\ arat\ c\ un cititor trebuie s\ treac\ dinco-lo de primul nivel al lecturii, c\ e adev\rat ce spuneSergiu Adam: „Sunt unii care scriu mai multe c\r]idecât citesc”. Dup\ ce invita]ii citesc din crea]ialor, eleva Bamboi Laura, (XI-a H), cite[te câtevapoezii ale sale din revista „Acum!” nr. 12.

Elevii prezen]i `ntreab\: „În literatur\, actuali-tatea este mai interesant\ decât trecutul?”, „Scri-itorii pot tr\i din scrisul lor?”.

La prima întrebare, Valeria Manta-T\icu]ureliefeaz\ faptul c\ sunt mai mul]i cititori care ci-tesc azi cartea Florinei Ilis, Cinci nori portocalii,decât cei care citesc Fra]ii Jderi, de Mihail Sado-veanu. Emilian Marcu arat\ c\ [i trecutul [i actuali-

tatea sunt interesante, c\ el atac\ în proz\ subiectedin trecutul neguros al timpului, c\ sunt romanecare au ca subiect trecutul [i care sunt foarte citite(Numele trandafirului, de Umberto Eco).

Profesorii catedrei de limba [i literatura român\s-au sim]it privilegia]i a se afla printre auditorii co-locviului [i au mul]umit invita]ilor pentru deslu-[irea tainelor scrisului în rândul elevilor Colegiului„Henri Coand\” Bac\u.

Iuliana CLIMA

Itin

erar

iile

Ava

ngar

dei X

XII

Colegiul Na]ional „Henri Coand\”



- Ce oameni de valoare cunoa[te]iîn politic\?

- N-o sa fii de acord cu mine. Hreben-ciuc e un om de valoare. Plus Diacones-cu la PSD. Blaga e un om de valoare.Apoi, Valeriu Stoica [i Stolojan. La li-berali, Vosganian e un scriitor de valoa-re, cite[te-i romanul, [i a fost un minis-tru destul de bun. {i primarul meu de laBac\u, Stavarache, e valoros, a f\cutdestule lucruri bune pe aici. Depinde lace valoare ne referim de fiecare dat\.De exemplu, valoarea literar\ ]ine de oanumit\ eficien]\ simbolic\ a discursu-lui literar. În politic\, e vorba tot de efi-cien]\, dar în alt plan.

- O întrebare care mi-a fost pus\ [imie de un amic. Dom'le, au furat to]ila vremea lor. De ce a[ vrea furt, dar[i zgomot cu B\sescu [i n-a[ vrea furtf\r\ zgomot cu Antonescu sau Geoa-n\?

- E o fals\ dilem\, o [mecherie. B\-sescu s-a pus la dispozi]ia justi]iei pevremea c=nd nu era dec=t primar, iarprim-ministru era Adrian N\stase - înanii c=nd justi]ia era controlat\ de PSD.Dac\ nu l-au putut dovedi atunci, ce s\le facem? Dac\ se fur\, m\car s\ [tim [inoi!

- P\i [tim?- P\i [tim, c\ ne spune B\sescu. El re-

prezint\ acele for]e care se opun cripto-comuni[tilor [i celor datori KGB-ului.Toate afirma]iile lui B\sescu desprejusti]ie au fost confirmate de UniuneaEuropean\. C=te din afirma]iile luiGeoan\ sau Antonescu au fost confir-mate?

- Multe erau generalit\]i. C\ se fu-r\ [tim cu to]ii, e corup]ie.

- {tim c\ Patriciu a vrut s\ influen]ezejusti]ia. Atunci c=nd B\sescu a vorbitdespre asta, i s-au cerut dovezi. C=nd ascos dovada (biletul roz), au s\rit to]i încapul lui. A fost o conjura]ie perfect or-chestrat\.

- De T\riceanu vorbi]i…- T\riceanu [i ai lui, fire[te. {tim c\

N\stase a furat, [tiu [i colegii lui de par-tid, dar Parlamentul nu vrea s\-l dea pemîna justi]iei. {tim [i despre Ridzi. {timc\ b\ie]ii de[tep]i din energie fur\ de las\raci [i dau boga]ilor… Toate acesteasunt de mult\ vreme, dar abia B\sescule-a dat în vileag.

- Deci e important s\ [tim, nu nea-par\t s\ ne fie mai bine?

- Binele începe cu adev\rul. Nu nepoate fi bine în minciun\. {i-apoi, eu nuvreau s\ tr\iesc neap\rat bine, ci vreaus\ tr\im frumos. A tr\i frumos înseamn\

a tr\i cu pu]in [i în bun\ în]elegere.- Stoici [i informa]i…- E mai greu s\ tr\ie[ti frumos dec=t

s\ tr\ie[ti bine. To]i coc\larii tr\iesc bi-ne. Ei, [i? Asta vrem, s\ tr\im ca ei, s\„avem de toate”? {i magistra]ii tr\iescbine, vai de mama lor. Au to]i gut\ [iboli digestive, uit\-te la ei cum arat\, nue unul normal.

- Exist\ o genera]ie „multina]iona-l\, corporatist\”, cum vre]i s\-i spu-ne]i, care ar fi de p\rere c\ traiul fru-mos înseamn\ s\ ]ii capul la cutie, s\nu te informezi, c\ te enervezi, s\ c=[-tigi mult [i cam at=t. Ce le spune]ilor?

- Exist\ în mun]ii României oamenicare se mul]umesc cu o felie de p=ine [iun pahar cuap\, se hr\-nesc maimult cuD u m n e -zeu…

- Sunt si-gur, dar nu contribuie la bugetul ]\riidestul…

- La ei m\ g=ndesc. Nu sunt de acordc\ trebuie s\ ]ii capul la cutie. Dac\ e[tiîn lume, trebuie s\ tr\ie[ti ca ceilal]i dinlume. Dac\ vrei s\ renun]i la lume, maisunt locuri la m\n\stire.

- Dac\ am fi tr\it frumos [i modest,cum spune]i dumneavoastr\, n-am fiintrat în UE.

- Asta e doar o ipotez\. Ne-ar fi pri-mit ca pe o rezerva]ie, o conserv\ detrecut. Poate c\ am intrat în UE fiindc\le-am dat Petrom-ul aproape gratis [iBCR-ul [i altele. Nici \ia nu-s sfin]i…

- Spune]i-mi ce v\ enerveaz\, totu[i,la Traian B\sescu.

- Faptul c\ a fost prieten cu un secu-rist notoriu ca Ro[ca St\nescu, care a-cum face pe formatorul de opinie, îl ve-dem toat\ ziua pe la televiziunile luiVoiculescu. Are o figur\ de în]elept cuochelarii pe nas.

- Nu e singurul.- Sunt pline televiziunile de ciutaci [i

ciuvici de-\[tia. C=nd vor s\ critice gu-vernul, încep prin a-l ironiza pe Boc, c\e prea mic de statur\. Asta e problemalor cea mai important\, de ce nu avemun prim-ministru înalt [i elegant, a[a caT\riceanu. T\riceanu [i „guvernul careîl conduc”, a[a zicea el, fiindc\, de[i seîmbrac\ atît de elegant [i [tie s\ m\n=n-ce cu furculi]a, nu prea se descurc\ cugramatica elementar\.

- B\sescu are puterea. Nu se victi-mizeaz\, totu[i? C=t\ mai vrea?

- E jocul lui politic. Probabil c\ nu areatîta putere c=t\ î[i dore[te. Fi[a postu-lui de Pre[edinte e destul de restrictiv\.Dar îmi place la B\sescu c\ e unul dinpu]inii oameni politici care nu fac gre-[eli gramaticale sau fac foarte pu]ine.Asta spune ceva despre felul cum g=n-de[te. Dac\ te exprimi prost, g=nde[tiprost. B\sescu are un discurs coerent [ipe în]elesul tuturor. Spre deosebire defoarte mul]i dintre politicieni. E îngro-zitor cum maltrateaz\ \[tia limba ro-mân\! B\sescu nu e un savant, nu e aca-demician, dar vorbe[te corect române[-te, nu spune „]ara care o conduc” sau„eu ca [i Pre[edinte” - ceilal]i cam în fe-lul \sta se exprim\. E un b\iat de carti-er care, într-un moment de orgoliu, pre-

tindea c\ acitit Lev-antul luiC \ r t \ -r e s c u …Fire[te c\nu l-a citit.

Dar, hai s\ fim un pic sinceri, c=]i int-electuali cu preten]ii l-au citit?

- Exist\ un pericol de autoritarismla el, totu[i?

- Ar fi bine s\ fie autoritate, nu autori-tarism. România are nevoie de autorita-te. Dar aceast\ acuz\ cu autoritarismulvenea în urm\ cu c=]iva ani de la adver-sarii lui, care acum depl=ng diluareainstitu]iilor statului, lipsa lor de autori-tate. B\sescu a vrut s\ înt\reasc\ statul,iar adversarii lui acum îl acuz\ c\ a sc\-zut puterea institu]iilor. Dar c=nd voias\ o înt\reasc\, îl acuzau de autorita-rism.

- Statul înseamn\ [i Parlament, [iGuvern pe care vrea s\ le sl\beasc\.

- Statul român e lipsit de autoritatepentru c\ institu]iile lui sunt pline deoameni de calitate proast\ [i, de aceea,statul nu-i poate ap\ra pe cet\]eni. Nu-iap\r\ nici justi]ia, nici poli]ia, nimeni.Parlamentul e sl\bit de politicienii co-rup]i care fac legi cu „porti]e” numaipentru folosul lor [i al neamurilor lor.B\sescu a cerut ca Parlamentul s\-[iexercite corect atribu]iile. B\sescu nuvrea sa sl\beasc\ Guvernul, de unde aiscos asta? Vrea ca guvernul s\ nu steadegeaba, s\ fac\ reform\.

- P\i, dac\ îi comand\ direct?- Nu-i comand\ direct, ci prin inter-

mediul primului ministru, care e dinpartidul lui. În Fran]a, Sarkozy îi co-mand\ direct [i nu e nicio catastrof\.Depinde ce comenzi dai, nu prin ce mij-loace.

- Ce rezolvi dac\ instigi poporulîmpotriva Parlamentului? La 322 amîn]eles. Dar acum? Dac\ faci referen-dum pentru dizolvarea Parlamentu-lui, iese cu brio propunerea.

- Poporul s-a l\murit demult cum e cuparlamentarii. Cum ajung ei acolo [i cefac dup\ aceea. B\sescu nu a f\cut de-c=t s\ formuleze, s\ dea girul s\u aces-tei opinii larg r\sp=ndite, aproape gene-ralizate. A propus s\ dizolv\m Parla-mentul? Nu! Atunci, despre ce vorbim?E ca [i chestia cu dictatura. B\sescu eacuzat de porniri dictatoriale, dar, defapt, el nu prea are mijloacele s\-[iexercite nici m\car atribu]iile constitu-]ionale, fiindc\ e bruiat tot timpul ba deechipa de zgomote a PSD-ului, ba decea a PNL-ului, ba de tonomatele luiVoiculescu.

- Poporul e [i el poate la fel de co-rupt ca cei pe care îi alege. Nu cumvaavem reprezentan]i dup\ chipul [iasem\narea noastr\?

- Ba da, Parlamentul e dup\ chipul [iasem\narea poporului - poporul e co-rupt, neinformat etc. Dar asta nu însea-mn\ c\ trebuie s\ r\m=n\ a[a o mie deani. Cineva trebuie s\ încerce s\ schim-be lucrurile. Mai ]ii minte ce spunea Pa-tapievici în „Politice”? L-am citat [i euîn „Simion liftnicul”, dar pu]ini au în]e-les c\, de fapt, eram de acord cu el…

- Nu mai ]in minte.- Vorbea despre votul cenzitar [i des-

pre misera plebs. Pe urm\ l-au atacatpatrio]ii de profesie c\, uite, a jignit po-porul etc.

- Aha, nu pot fi de acord cu votulcenzitar.

- E un punct de vedere. Democra]ianu înseamn\ neap\rat numai putereapro[tilor. Egalitatea de [anse nu o potasigura t=mpi]ii, ci oamenii lumina]isau care [tiu m\car tabla înmul]irii.

- Cum se simte, dup\ domnia luiB\sescu, Bac\ul?

- Nu [tiu. Partidul lui B\sescu e repre-zentat aici de oameni f\r\ personalitate.Mul]i dintre ei, pu[i pe c\p\tuial\. Întoate partidele exist\ oameni de calitate[i pu[lamale, care nu sunt repartiza]iuniform pe jude]e. Se înt=mpl\ c\ aicisunt mai mul]i din a doua categorie.

- Întreb, în general, calitatea vie]iiin Bac\u acum 5 ani [i ast\zi.

- Calitatea vie]ii, dac\ te referi la in-dici standard, a sc\zut. Oamenii citescmai pu]in, nu merg la teatru, nu se cul-tiv\ în nici un fel.


Cimpoe[u: B\sescu pretindea c\ a cititLevantul lui C\rt\rescu… Fire[te c\nu l-a citit. Dar c=]i intelectuali cupreten]ii l-au citit?

Petru Cimpoe[u este unul dintre cei mai mari scrii-tori români contemporani. Scuza]i fraza asta cli[eu,dar mul]i poate nu [ti]i cine e, pentru c\ nu are no-torietatea pe m\sura scriiturii, o problem\ universal\în cultura de pe aici. Nici n-am apucat s\-i spun preabine c\ vreau s\ facem o discu]ie despre politic\, ale-geri [i obsesiile zilei, c\ mi-a [i spus scurt: „sunt pro-B\sescu”. Unul dintre argumente e de natur\ filologi-c\: B\sescu vorbe[te limba român\ corect, spre de-osebire de al]i candida]i. Cimpoe[u are îns\ [i îndo-ieli: nu [tie, de exemplu, ce se va alege dup\ descen-tralizarea propus\ de echipa B\sescu…

Este autorul romanelor Firesc, Simion Liftnicul,

Povestea Marelui Brigand, Christina domestica [iv=n\torii de suflete; scrie o proz\ scurt\ excelent\ [i,cum ve]i vedea mai jos, este tipul non[alant caretr\ie[te în provincie f\r\ complexe de provincial.Cimpoe[u face o distinc]ie clar\ între traiul frumos,„din pu]in”, [i traiul bun propus de vremurile prin ca-re trecem. Principala problem\ a zilei de ast\zi ar fitocmai c\ am uitat s\ tr\im frumos. În rest, propuneatac în for]\ la adresa vulgarit\]ii. Ba chiar afl\m c\tot ce-[i dore[te este o cre[tere în autoritate în defa-voarea poporului mult [i prost. Democra]ie nu trebuies\ însemne dictatura prostiei, crede el.

Costi Rogozanula o cafea cu

PETRU CIMPOE{UPETRU CIMPOE{U

Dup\ o `nc\rc\tur\ emo]ional\ rar`nt=lnit\ - realizat\ la Biserica „Pre-cista” -, scriitorii b\c\uani [i oaspe]ii lorau participat la festivitatea de decernarea Premiilor Anuale ale Funda]iei Cul-turale „Georgeta [i Mircea Canci-cov", precum [i a Premiilor Festivalu-lui „Avangarda XXII”.

Juriul - alc\tuit din Dan Cristea -pre[edinte, Mihai Cimpoi, GeorgeVulturescu, Nicolae Dabija, MirceaA. Diaconu, Gheorghe Glodeanu [iVictor Munteanu - a acordat urm\toa-rele premii:

Pentru poe]ii care nu au debutat edi-torial [i care nu au dep\[it v=rsta de 35de ani

Premiul I, Premiul Uniunii Scriitori-lor din Rom=nia - Filiala Bac\u [i Pre-miul Revistei „Poesis": Cornel Paiu -Roman, jude]ul Neam]

Premiul II [i Premiul Revistei „Oglin-da literar\”: Tatiana Dumbrava - Nisi-poreni, Republica Moldova

Premiul III [i Premiul Revistei „Cita-dela”: Ana Jitaru, Chi[in\u.

Pentru poe]ii consacra]i, care nu audep\[it v=rsta de 55 de ani

Premiul Uniunii Scriitorilor dinRom=nia - Filiala Bac\u pentru cea maibun\ carte de poezie a anului 2008:Ioan Radu V\c\rescu, Muzeul figuri-lor de umbr\, Editura „Vinea", Bucu-re[ti, 2008

Pentru cea mai bun\ antologie depoezie a anulu 2008

Visteriile Cet\]ii, 19 poe]i sibieni.Realizatori: Liliana Ursu [i Ioan RaduV\c\rescu, Ed. „Institutul CulturalRom=n”, Bucure[ti, 2008

Pentru cea mai bun\ revist\ literar\

[i de cultur\ a anului 2008Revista „ARGE{“ - Pite[ti, redactor-

[ef: Dumitru Augustin Doman

Premiul OPERA OMNIA:ILEANA M|L|NCIOIU

Via]a b\c\uan\


Pag. 7

Decernarea Premiilor

Tot cu acest prilej au fost decernatePremiile Anuale ale Funda]iei Cultu-rale „Georgeta [i Mircea Cancicov”.Juriul, format din Victor Munteanu -pre[edinte, Doru Kalmuski, DanielNicolescu, Vasile-Cr\i]\ M=ndr\ [iMircea Muntean, a acordat urm\toa-rele distinc]ii:

lPremiul de Excelen]\ pentru cea maibun\ carte de poezie a anului 2008:

T\cerea de clopot, de Ioan Petru-Vziteu, Editura Funda]iei CulturaleCancicov, Bac\u, 2009

lPremiul de Excelen]\ pentru cea maibun\ carte de proz\ a anului 2008:

Str\luciri diamantine `n Israel, deDoru Ciucescu, Ed. Didactic\ [i Peda-gogic\, Bucure[ti, 2008

lPremiul de Excelen]\ pentru cea maibun\ traducere de poezie a anului2008: antologia 33 de poe]i greci con-temporani, traducere, selec]ie [i note deSorina Munteanu, Editura Funda]ieiCulturale Cancicov, Bac\u, 2008

lPremiul de Excelen]\ pentru cel maibun plastician al anului 2008:

Ioan L\zureanu, membru al UniuniiArti[tilor Plastici din Rom=nia - FilialaBac\u

lPremiul de Excelen]\ pentru cea maibun\ carte de [tiin]\ a anului 2008:

Contabilitate aprofundat\. Concep-te, modele, studii de caz, de MihaiDeju, Ed. „Alma Mater”, Bac\u, 2008

Festivitatea de premiere - care a avutloc la statuia lui Vasile Alecsandri dinCentrul Bac\ului - a beneficiat nu nu-mai de interven]iile fiec\rui invitat alFestivalului, ci [i de un program artisticpe m\sur\ realizat de Ansamblul Fol-cloric „Privighetorile Zeletinului”(dirijor, Nicolae Popa) [i de solisteleAna-Maria Stroia, Georgiana P\du-raru [i Nicoleta Lela de la Liceul deArt\ „George Apostu". (A. M.)

Premiile Anuale ale Funda]iei Cancicov pentruLiteratur\, Arte [i {tiin]\

Sorina Munteanu Mihai Deju

Ioan L\zureanu

Dor

u C

iuce

scu

Ioan-Petru Viziteu

Ileana M\l\ncioiu, Bucure[ti

Liliana Ursu, Bucure[ti

Ioan

Rad

u V

\c\r

escu

, Sib

iu

Du

mit

ru A

ugu

stin

Dom

an, P

ite[

ti

Tatiana Dumbrava,Nisiporei, R. Moldova

Cornel Paiu, Roman



ImprImpresii ale invita]iloresii ale invita]ilor desprdespre Festivalul „Ae Festivalul „A

Silviu Guga

Dumitru M. Ion

Valeria Manta T\icu]u

IoanPintea

Leo ButnaruMircea A. Diaconu

George Vulturescu

Gheorghe Glodeanu

Nicolae Dabija

Mihai Cimpoi

Dan Cristea

Juriul Festivalului

Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului”Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului”

CMYK

Dan CRISTEA

- Este o zi de toamn\ superb\, pe potriva su-fletelor noastre, cum zice Arghezi, „iubitoarede nuan]e”, care `nseamn\ suflete iubitoare deeternitate. M\ simt onorat c\ am fost pre[edin-tele juriului acestui prestigios festival de po-ezie aflat la a IX-a edi]ie. Nu pot s\ trec pestefaptul c\ Bac\ul - vrem, nu vrem - este, dato-rit\ lui Bacovia, unul dintre marile ora[e alepoeziei. Toate evenimentele acestei provoc\riculturale au fost extraordinare. Le mul]umesccolegilor care au participat la acest festival [i,bine`n]eles, organizatorilor care, `n condi]iigrele, au reu[it s\ fac\ o edi]ie de excep]ie dintoate punctele de vedere.

Mihai CIMPOI

- }in s\-mi exprim marea bucurie de a parti-cipa la acest festival, care a împ\cat nu numaiavangarda cu avangarda, ci [i avangarda cutradi]ia: am fost la biseric\ [i s-a citit, s-a pre-zentat o extraordinar\ poezie de inspira]ie re-ligioas\, sacr\, [i s-a discutat [i despre proble-mele valorilor noastre culturale, destinul lor,integrare european\, p\strarea lor, promova-rea lor în context european, a[a înc=t a fost ound\ extraordinar\ de cuprindere, [i c=ndspun cuprindere foarte larg\, m\ g=ndesc [i laprezen]a unor remarcabili oameni de cultur\,scriitori din Basarabia [i din Cern\u]i.

Nicolae DABIJA

- Dintotdeauna Bac\ul a fost un ora[ al po-eziei, iar `n aceste zile a devenit o capital\ apoeziei, un ora[ unde sunt omagia]i poe]ii.Dintotdeauna lumea s-a `ntrebat ce `nseamn\poezia, afar\ de cei care scriu. ~n acest con-text, am s\ v\ povestesc o `nt=mplare cu unorb care l-a `ntrebat pe cineva: „Ce estelaptele?”. „Cum arat\ laptele?” Acela a spusc\ este alb. „Ce `nseamn\ alb?”. „Ceva ca oleb\d\.”. „Ce `nseamn\ leb\d\?”. „O pas\recu g=t `ndoit”. „Ce `nseamn\ o pas\re cu g=t`ndoit?”. „Ceva care seam\n\ cu cotul meu”.

Orbul i-a pip\it cotul [i a spus: „Am `n]eles:laptele e ceva ca un cot `ndoit!”.

Concluzia? Cei care nu [tiu ce `nseamn\poezia ar putea-o interpreta [i `n acest fel!

Eu mul]umesc Bac\ului pentru c\ a adunat`n aceste zile cei mai de seam\ poe]i din toatelocurile unde se scrie poezie rom=neasc\, celemai bune reviste rom=ne[ti [i cele mai fru-

moase debuturi `n poezia rom=neasc\. ~i mul-]umesc organizatorului pentru acest festivalextraordinar [i a[ vrea s\ v\ vedem [i la Chi-[in\u tot cu o asemenea S\rb\toare a Poeziei!

George VULTURESCU

- Sunt pentru prima dat\ la Bac\u, permi-te]i-mi s\ v\ salut `n numele Revistei „Poesis”care a `mplinit 20 de ani de existen]\, publi-ca]ie ce are [i un festival de prestigiu care,evident, a ajuns tot la edi]ia a 20-a. {tiu ce`nseamn\ greut\]ile unui festival de poezieinterna]ional\ (cu prezen]a unor scriitori dinS.U.A., Germania, Fran]a, Anglia etc).

Nicolae Dabija a spus c\ ar dori s\ ne ve-dem `n acest fel [i la Chi[in\u. La noi, la SatuMare, este o glum\: „Haide]i s\-i clon\m pecei mai buni!” Deci, s\-l clon\m pe VictorMunteanu, acest distins prieten, pentru tenac-itatea lui, nu pentru programul milit\resc, dur,care ne-a plimbat prin toate locurile - abia amavut timp s\ ajungem la urm\toarea ac]iune! ~imul]umesc c\ a adus la Bac\u unul dintre gru-purile cele mai deosebite de scriitori rom=ni.S\ fii aici 2-3 zile `mpreun\ cu una dintre celemai mari poete ale literaturii rom=ne, doamnaIleana M\l\ncioiu, care ne-a delectat, la Casalui George Enescu, cu un recital admirabil depoezie! S\ fie poetul Nicolae B\ciu], distinsulcritic Alexandru Dobrescu - care ne-a onorat`n aceste zile cu c=teva sfaturi [i cuvinte ad-mirabile -, cern\u]eanul Vasile T\r=]eanu, s\fie Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, ValeriaManta T\icu]u, Leo Butnaru, critici impor-tan]i precum Dan Cristea, Vasile Spiridon,Mircea A. Diaconu, s\ fie poe]ii Ioan RaduV\c\rescu, Daniel S\uca, Ion Cozmei, proza-torii Gheorghe Neagu, Silviu Guga [i al]ii... s\m\ ierte lumea c\ nu-i pot spune pe to]i, Caro-lina Ilica `nso]it\ de partenerul ei, scriitorulDumitru M. Ion, care st\ frumos [i cumintel=ng\ doamna lui [i al]ii. Aceast\ colectivitateadmirabil\ m-a f\cut s\ m\ simt `n mijloculLiteraturii Rom=ne.

~]i mul]umesc, prietene, c\ ne-ai adunat peto]i aici, sub aripa lui Bacovia!

Mircea A. DIACONU

- George Vulturescu a spus: „mul]umim c\suntem cu to]ii aici”. Unde, aici? Aici, `n cen-trul Bac\ului, `ntr-un loc strategic, a[ spune.Pentru c\, mai `ncolo, este Hotelul „Moldo-va”, `n dreapta - Hotelul „Bistri]a”, `n fa]\ -

cl\direa Prefecturii [i a Consiliul Jude]ean.Dar... nu e nicio mi[care! ~n spatele meu esteCasa de Cultur\, unde nu se `nt=mpl\ absolutnimic. E o pia]\ - nu [tiu ce rol are `n restulanului -, dar acum, iat\, am ocupat-o noi! Dincauza asta suntem importan]i!

Liliana URSU

- Fiece festival `n care Poezia e invitata deonoare bucur\ nu numai pe poe]i, dar [i pe ci-titorii lor. A[a s-a `nt=mplat [i la Bac\u, care,pentru c=teva zile de septembrie mieurii, a de-venit capitala Poeziei.

Am venit din toate cele patru puncte cardi-nale, poe]i, prozatori, critici literari, to]i cu su-flet mare [i cuvinte pe m\sur\. O adev\rat\ a-vangard\ valoric\, s-au lansat [i premiat c\r]i,s-au ]inut simpozioane, s-au f\cut vizite `nliceele ora[ului, am poposit la casa lui Baco-via, dar [i la casa lui Enescu de la Tescani, amschimbat c\r]i, ne-am bucurat unii de al]ii fru-mos, cre[tine[te, dar poate c=[tigul cel maidrag inimii mele a fost cel duhovnicesc, aco-lo, la biserica PRECISTEI, c=nd to]i am `n-chinat versuri sau g=nduri alese BunuluiDumnezeu [i Maicii Domnului, c=nd ne-am`mp\rt\[it de pacea Domnului [i, cu sfial\,i-am pus la picioare inimile noastre de poe]i.

{i apoi ne-am `mp\rt\[it [i de cur\]ia dinochii elevilor de la Colegiul „M. Eminescu”,de bucuria cu care ne-au primit, de dragostealor pentru Eminescu.

A fost frumoas\ [i primirea care ni s-a f\cutpeste tot prin grija [i entuziasmul poetuluiVictor Munteanu, prin efortul s\u cu timp [if\r\ timp pentru a ne face sa ne sim]im acas\la Bac\u. ~i mul]umim [i pe aceast\ cale.

Leo BUTNARU

Dup\ a doua mea participare la „AvangardaXXI”, am în]eles mai clar destina]ia acestormanifest\ri organizate gospod\re[te ([i subaspect literar, bineîn]eles): de a contribui lamai buna situa]ie [i situare a poeziei, în parti-cular, [i a literaturii, în general, ca permanen]\a comunic\rii autor - cititor, dar [i a întruniriiscriitorilor întru comuniune de spirit ([i ac]iu-ne), în necesarul dimpreun\-a-fi, în specialîn timpuri deloc propice creatorilor de art\.Sporul de importan]\ [i semnifica]ie îl ofer\expozi]iile de carte, vizitele-spectacol, s\ lespun a[a, în locuri [i a[ez\minte importante decultur\ [i istorie, de care Bac\ul nu duce lips\.Apoi concursurile poe]ilor [i prozatorilor, ti-neri [i consacra]i, ie[irea în lume prin gala

e Festivalul „Ae Festivalul „AVVANGARDAANGARDA XXII”XXII”


Pag. 9

Alexandru DobrescuAiCarolina IlicaVasile T\r=]eanuLiliana UrsuVirgil Panait

Sorina Munteanu

Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului”Ansamblul Folcloric „Privighetorile Zeletinului”

Arcadie Opai]

Ioan RaduV\c\rescu

Mihai Gherghela[,Ghenadie Donescu

Nicoleta Lela

GeorgianaP\duraru

AnaMariaStroia

Via]a b\c\uan\

CMYK

cl\direa Prefecturii [i a Consiliul Jude]ean.... nu e nicio mi[care! ~n spatele meu este

Casa de Cultur\, unde nu se `nt=mpl\ absolutnimic. E o pia]\ - nu [tiu ce rol are `n restulanului -, dar acum, iat\, am ocupat-o noi! Din

iece festival `n care Poezia e invitata deonoare bucur\ nu numai pe poe]i, dar [i pe ci-

A[a s-a `nt=mplat [i la Bac\u, care,pentru c=teva zile de septembrie mieurii, a de-

Am venit din toate cele patru puncte cardi-nale, poe]i, prozatori, critici literari, to]i cu su-flet mare [i cuvinte pe m\sur\. O adev\rat\ a-vangard\ valoric\, s-au lansat [i premiat c\r]i,s-au ]inut simpozioane, s-au f\cut vizite `nliceele ora[ului, am poposit la casa lui Baco-

escani, amschimbat c\r]i, ne-am bucurat unii de al]ii fru-mos, cre[tine[te, dar poate c=[tigul cel maidrag inimii mele a fost cel duhovnicesc, aco-lo, la biserica PRECISTEI, c=nd to]i am `n-chinat versuri sau g=nduri alese BunuluiDumnezeu [i Maicii Domnului, c=nd ne-am`mp\rt\[it de pacea Domnului [i, cu sfial\,i-am pus la picioare inimile noastre de poe]i.

{i apoi ne-am `mp\rt\[it [i de cur\]ia dinochii elevilor de la Colegiul „M. Eminescu”,de bucuria cu care ne-au primit, de dragostea

fost frumoas\ [i primirea care ni s-a f\cutpeste tot prin grija [i entuziasmul poetului

ictor Munteanu, prin efortul s\u cu timp [if\r\ timp pentru a ne face sa ne sim]im acas\

vangardaXXI”, am în]eles mai clar destina]ia acestor

ganizate gospod\re[te ([i sub, bineîn]eles): de a contribui la

mai buna situa]ie [i situare a poeziei, în parti-, [i a literaturii, în general, ca permanen]\

, dar [i a întruniriiscriitorilor întru comuniune de spirit ([i ac]iu-

, în specialîn timpuri deloc propice creatorilor de art\.Sporul de importan]\ [i semnifica]ie îl ofer\expozi]iile de carte, vizitele-spectacol, s\ lespun a[a, în locuri [i a[ez\minte importante decultur\ [i istorie, de care Bac\ul nu duce lips\.

, ti-neri [i consacra]i, ie[irea în lume prin gala

premiilor din centrul urbei au deja stil, serio-zitate. Toate acestea constituie temeiul de aaccepta cu bucurie o invita]ie la perpetua „A-vangard\ XXII”.

Dumitru Augustin DOMAN

De câteva toamne, trec dou\ lan]uri mun-toase din Muntenia în Ardeal [i, de aici, înMoldova, pasul Ruc\r-Bran [i, respectiv, pa-sul Oituz, pentru a participa la AvangardaXXII, festivalul de poezie al lui Victor Mun-teanu; la avangard\, zicem de-acum [i se în]e-lege. {i n-o mai iau ca pe o corvoad\! }inu]iîntr-un program drastic de organizator, nici nu[tim când trec cele dou\ zile [i jum\tate. Ve-dem Casa lui Enescu de la Tescani, revedemCasa memorial\ George Bacovia, ne întâlnimcu elevii în colegiile b\c\uane, ne vedem scri-itori cu scriitori din toat\ ]ara [i din cele dou\provincii istorice Basarabia [i Bucovina, nerevedem cu scriitorii din Bac\u, [i e o pl\cere,pentru c\ aci Dumnezeu a fost generos cu îm-p\r]irea talentului,... talantului, lans\m c\r]i,lu\m sau d\m premii - aceea[i bucurie! Nu-mai anul acesta am avut parte de adev\rateevenimente de înalt\ ]inut\. C\ ce altceva e unrecital Ileana M\l\ncioiu lâng\ pianul luiEnescu în Casa de la Tescani? Dar scurtelecomunic\ri [i recitalul poetic de la Casa Ba-covia într-o zi peste care soarele [i-a turnattoat\ mierea unei vremi deloc bacoviene! Darfestivitatea de premiere de lâng\ statuia luiVasile Alecsandri?

Trec dou\ lan]uri muntoase pentru a ajungeîn fiecare toamn\ în capitala poeziei de limb\român\. {i cinci rânduri de mun]i merit\ tra-versa]i!

Gheorghe GLODEANU

~ntre 18 [i 19 septembrie 2009 am partici-pat, la Bac\u, la cea de a IX-a edi]ie a Festi-valului Interna]ional de Poezie „AvangardaXXII”. Organizatoare a fost Funda]ia Cultur-al\ „Georgeta [i Mircea Cancicov”, reprezen-tat\ de inimosul Victor Munteanu. Doream s\ajung la Bac\u - cu atât mai mult cu cât nu ammai fost niciodat\ `n ora[ul lui Bacovia -, dardistan]a geografic\ apreciabil\ [i programul`nc\rcat de la Facultate constituiau ni[te impe-dimente greu de surmontat. Deja drumul cuun scurt popas la Cluj - unde am participat laalegerile de la Filiala Uniunii Scriitorilor - aconstituit un minunat prilej de aduceri aminte.Dup\ mul]i ani, am avut ocazia s\ rev\d LaculRo[u [i superbele stânci s\lbatice de la Cheile

Bicazului. Bac\ul m-a `ntâmpinat cu statuiaemblematic\ a celui mai important poet sim-bolist român. ~n sfâr[it, am avut ocazia s\ vi-zitez Casa Memorial\ „George Bacovia”, un-de am intrat `n intimitatea omului aflat `n spa-tele unei opere de excep]ie. De asemenea, m\bucur c\ am reu[it s\ ajung [i la Tescani, spa-]iul unde a tr\it [i a compus George Enescu.Dar prezen]a la Bac\u a `nsemnat [i o serie dere`ntâlniri semnificative. Am rev\zut câ]ivaoameni de cultur\ de excep]ie precum IleanaM\l\ncioiu, Carolina Ilica, academicianulMihai Cimpoi, Leo Butnaru, Nicolae Dabija,criticii literari Dan Cristea, Alexandru Do-brescu, Mircea A. Diaconu [i Vasile Spiridon,poetul [i publicistul Nicolae B\ciu], VioricaR\du]\, Valeria Manta T\icu]u, Petru Cimpo-e[u, Ioan Pintea, Gheorghe Neagu, CorneliuAntoniu [i mul]i, mul]i al]ii. Am participat lalans\ri de carte, la dezbateri interesante des-pre condi]ia literaturii contemporane, despreliteratura religioas\, despre problema valorii[i a imposturii `n art\ [i am asistat la intere-sante recitaluri de poezie. M-a impresionat `nmod pl\cut `ntâlnirea cu liceenii din Bac\u,deschi[i la dialog [i `nseta]i de literatur\. Aufost dou\ zile pline de poezie [i de dezbaterifructuoase. ~n calitate de membru al juriului,am premiat câteva personalit\]i ale literaturiiromâne de azi [i unele din cele mai reu[iteproduc]ii editoriale ale anului trecut. Sincerefelicit\ri organizatorilor, mai ales generosuluiVictor Munteanu, care a reu[it s\ realizeze -chiar [i `n vreme de criz\ - un festival deexcep]ie!

Virgil DIACONU

Curios este faptul c\ de[i tr\im vremuri decriz\…, poe]ii Victor Munteanu [i Ioan Vizi-teu au reu[it [i `n acest an organizarea Festi-valului-Concurs Interna]ional de Poezie „A-vangarda XXII”. Un festival la care au partic-ipat mai bine de 100 de invita]i: poe]i, pro-zatori [i critici literari, scriitori - directori dereviste literare din toat\ ]ara, arti[ti, profesori,iubitori ai cuvântului sau gândului scris.

Complexitatea programului - colocviile,,Valoare [i impostur\ `n literatura român\”,,,George Enescu `n opera scriitoarei George-ta Mircea Cancicov”, ,,Poezia [i rug\ciuneala frontierele cunoa[terii”, prezentarea a maibine de 20 de c\r]i, recitalul poetei Ileana M\-l\ncioiu, vizitarea Centrului de Cultur\,,George Enescu” [i a Casei Memoriale,,George Bacovia”, decernarea premiilor fes-tivalului - [i ]inuta manifest\rilor au f\cut din

festivalul de la Bac\u un eveniment de excep-]ie.

Revista ,,Cafeneaua literar\” ureaz\ Avan-gardei... via]\ lung\.

Valeria Manta T|ICU}U

Victor Munteanu a ales pentru Festivaluls\u, Avangarda XII, mijlocul bogat, somptu-os, drapat `n purpur\, aur [i albastru de smal]al lui septembrie, melancoliz=ndu-[i oaspe]ii.Rareori am prins, `n cei c=]iva ani de c=ndmerg acolo la `nt=lnire cu poezia, vreme cuadev\rat „bacovian\”, cu ploi putrede [i tris-te]i provinciale.

Anul acesta, `n dou\ zile de var\ t=rzie, dru-mul spre Tescanii lui George Enescu mi s-ap\rut mai scurt ca niciodat\: poate pentru c\[oseaua se `ntindea molatic\ ([i nu lasciv\,cum glumea Emilian Marcu) printre p\duri`nalt fo[nitoare; poate pentru c\ se recitau ver-suri, iar undeva, pe locurile din spate ale mi-crobuzului, Leo Butnaru c=nta ceva desprep\duri cuprinse de somn, secondat de GeorgeVulturescu [i de Ioan Radu V\c\rescu. {tiamcu to]ii c\ refacem un traseu spiritual [i c\suntem departe de ceea ce, cu mare zgomot [ialai, se nume[te azi „turism cultural”. Nicivorb\ de a[a ceva, ne duceam acas\ la uncompozitor de geniu, [tiind c\, la el, `n salon,l=ng\ pian, se va `n\l]a, grav [i pur, glasul po-eziei prin Ileana M\l\ncioiu.

Victor Munteanu nu-[i las\ oaspe]ii s\ l=n-cezeasc\: ì duce prin licee, la confrunt\ri cucititorii tineri, ì provoac\ la „podiumul po-e]ilor” [i ì adun\ `n naosul bisericii de laCurtea Domneasc\ pentru a le aminti c\ nu-mai Dumnezeu e ve[nic. Discursul LilianeiUrsu, `n fond, pe aceast\ tem\ a fost constru-it, ca [i dialogul care a urmat, `ntre poezie [iecoul ei r\sfr=nt de zidurile vechi cu chipuripa[nice de sfin]i [i de mucenici.

Sunt legat\ de Bac\u [i prin na[tere (Co-m\ne[tiul este la c=]iva kilometri), [i prin a-mintiri, iar acum m\ v\d - cu bucurie - impli-cat\ `n mi[carea cultural\ a acestui ora[. Nusunt, fire[te, o „avangardist\”. Dar, cum linii-le de for]\ ale festivalului sunt diversitatea te-matic\ / stilistic\, toleran]a fa]\ de experimen-tele de orice tip, receptivitatea artistic\ [i pro-movarea valorilor autentice, cred c\ numelede „Avangarda XII” se justific\ [i c\, avan-gardist au ba, fiecare invitat se simte „acas\”la Bac\u.




(Urmare din pag 9)

Florea FIRAN

- „Niciodat\ toamna nu fu mai frumoas\",sub acest generic arghezian am participat înora[ul de ba[tin\ al lui Bacovia la o întâlnirecu scriitori, redactori [efi de reviste cultura-le [i directori de edituri în care ini]ial n-amcrezut, dar scriitorul Victor Munteanu, pre-[edintele „Festivalului-Concurs Interna]io-nal de Poezie Avangarda XXII”, edi]ia a IX-a, a reu[it o manifestare de anvergur\ pentrucare merit\ omagiul [i pre]uirea noastr\.N-a fost numai un concurs de poezie, ci [i odezbatere pe temele literaturii actuale [i apresei scrise, a impactului crea]iei literarecu publicul. Am adus din B\nie seria nou\ arevistei „Scrisul Românesc” [i câteva c\r]ide o valoare inestimabil\ pentru cultura ro-mâneasc\, Arghezi, Brâncu[i, Marin Sores-cu, I. D. Sîrbu, pentru a îmbog\]i zestreaculturii na]ionale.

Am g\sit Bac\ul un ora[ modern în carevegheaz\ marele poet simbolist prin CasaMemorial\ care ne-a încântat [i, ca toateora[ele moldovene, istoria [i tradi]ia te în-tâmpin\ la tot pasul. O reuniune ce se me-rit\ repetat\ [i la care nu vom ezita s\ fimp\rta[i.

Nicolae B|CIU}

- Mi-a trebuit mai bine de o jum\tate deveac ca s\ ajung acas\ la Bacovia. Cu atâtmai mare bucuria, `ns\, pe cât de lung\ afost a[teptarea. A fost o `ntâlnire binecuvân-tat\ de un alt `mp\timit de Bacovia, IleanaM\l\ncioiu, chiar dac\ a fost pe o vreme ne-bacovian\. Am stat câteva clipe la masa delucru a lui Bacovia [i mi-a[ fi dorit, m\caratât, s\ fiu Bacovia, cel ale c\rui versuri le-am murmurat de la primele „scântei galbe-ne” relevate de „plumbul” s\u.

Am descoperit c\ Bacovia nu era nici pedeparte cel pe care ni l-au „servit” dasc\liino[tri, dup\ manuale `nc\ `ncrâncenate. De-[i Bacovia nu are nevoie de niciun dasc\l -se pred\ singur. A[a `l redescop\r mereu, lane`ntreruptele lecturi de bun\ voie [i suborizontul vârstelor noi / vechi.

Poate c\ n-a[ fi ajuns, `ns\, la Bacovia a-cas\, a[ mai fi amânat aceast\ `ntâlnire - dinsfiiciune, team\ - dac\ n-ar fi fost „Avan-garda secolului XXII”, festivalul de poezieal lui Victor Munteanu.

Nu ducem lips\ de festivaluri. Ceea ce,spre dezam\girea unora, sus]in nu doar c\nu e r\u, ci e foarte bine. Mai ales dup\ `n-singurarea/`nstr\inarea noastr\ postdecem-

brist\, cu deturn\ri [i confisc\ri de tot felul.Noi, cei care scriem, avem nevoie de festi-valuri, literatura are nevoie de festivaluri,cititorii au nevoie de festivaluri. Chiar dac\mi se pare c\ „festival” e prea pu]in spuspentru ni[te „(ad)mirabile `ntâlniri” literare.(Ad)Mirabile pentru c\, altfel, greu ajun-gem s\ ne `ntâlnim - nu e timp, nu sunt bani,obstacole minore, dar decisive - noi, scri-itorii, `ntre noi, s\ facem „schimb” de c\r]i,s\ ne admir\m must\]ile `nc\run]ite sau s\admir\m „damele de alt\dat\”, cum ar spu-ne P\storel.

E o minim\ „recompens\” pe care o pri-mesc scriitorii, cei nepl\ti]i pentru c\r]ilelor decât dup\ ce ajung la pensie, e (r\s)pla-ta pentru nevoia de a nu fi... singur, singur,singur...

~mi spunea, cu ani `n urm\, un poet bucu-re[tean, citând un poet moscovit, c\ „scri-itorii trebuie s\ tr\iasc\ `ntre scriitori”. Unfestival e un fericit prilej ca scriitorii s\ tr\-iasc\ `ntre scriitori, dincolo de cei cu care,mai mult `ntâmpl\tor, poate c\-[i intersec-teaz\ c\ile cotidiene.

Dac\ [i doar pentru atât s-ar organiza„festivaluri”, [i acestea s-ar justifica cu pri-sosin]\. Pentru c\ avem nevoie de `ntâlniri,de solidaritate, de m\rturii [i m\rturisiri.

Avangarda XXII ne-a oferit de toate, dintoate câte ceva. Cu nostalgii [i entuziasme,cu dezamagiri [i speran]e.

Bacovia ne-a adunat pe to]i, cu puterea luiseduc\toare de-a risipi singur\tatea celorcare mai cred `n mistuitoarea for]\ a cuvân-tului care zide[te, dincolo de avangarde,dincolo de... postmodernisme de tot felul.

Dumitru M. ION

- ~i mul]umesc lui Victor Munteanu pen-tru puterea de a organiza singur… un ase-menea festival. Am remarcat la el profe-sionalismul, un lucru rar `n Rom=nia, rarchiar [i pe la unele festivaluri profesioniste.Toate str\daniile care se fac pentru a creainstitu]ii culturale sunt benefice. Dar zilnicne lovim de partea material\. Este o mizeriece se-nt=mpl\ `n cultura rom=neasc\. Faptulc\ suntem aici [i c\ ne bucur\m c\ ne vedemeste realmente umbrit de aceast\ mizerie pecare trebuie s-o ducem în c=rc\.

Îns\ niciun neajuns nu este prea marec=nd exist\ bucuria poeziei, a literaturii, afaptului c\ ne vedem o dat\ pe an r\sfoind,citind, îndrept=ndu-ne c\tre c\r]ile de litera-tur\ care fac [i vor face singura m\rturie c\exist\ o Rom=nie cultural\.

Dar s\ primim [i acea parte luminoas\ afaptului c\ numai prin asemenea institu]ii,precum este cea creat\ de domnul Muntea-

nu, putem s\ ne cunoa[tem mai bine, s\ nerevedem. Fiindc\ de multe ori tr\im cu im-presia c\ suntem singuri. Ceea ce ne dife-ren]iaz\ este numai genialitatea, indiferentc\ tr\im la Chi[in\u, la Cern\u]i, la BuenosAires, dac\ scrii în limba rom=n\, scrii înlimba rom=n\ [i pentru literatura celorlaltepopoare.

Gheorghe Andrei NEAGU

- Cred c\ am avut parte de un momentcultural adev\rat. Au mai r\mas pu]ine re-pere culturale rom=ne[ti care s\ se poat\compara cu cel de la Bac\u. La Foc[ani, deexemplu, a disp\rut orice urm\ de interescultural, festivalul Duiliu Zamfirescu su-comb=nd de acum doi ani de zile. Probabilc\ sufletul lui Victor Munteanu este mai re-zistent la intemperiile crizei de care profit\toti cei care nu vor s\ se mai implice `n ceva[i `n cultur\ `n special.

{i tot probabil c\ scriitorul Victor Mun-teanu a reu[it s\ impun\ respectul cuvenitunui festival tot mai prestigios, cum tinde s\devin\ AVANGARDA. Contactul cu eleviidiverselor licee, cu muzeele, mi-au d\ruit ogur\ de oxigen cultural moldovenesc `n sta-re pur\, de care voi profita [i `n scrierile me-le. Oricum, „Oglinda Literar\” a fost [i var\m=ne un prieten sincer al scriitorilor b\c\-uani, iar subsemnatul va milita oric=nd cupl\cere `n favoarea dezvolt\rii unui aseme-nea festival. Cu bani po]i cump\ra multec\r]i [i, odat\ cu ele, [i cultura necesar\ unuiom adev\rat, care se respect\. Cinste finan-]atorilor din Bac\u, cinste directorului PetreCimpoe[u, nelipsit de la lucr\rile festivalu-lui, [i-i rog s\ accepte respectul meu [i alprietenilor care le-au fost al\turi la aceast\important\ manifestare cultural\, devenit\deja un reper cultural na]ional.

Sugerez s\ reveni]i la denumirea Liceuluide George Bacovia. V\ doresc s\ ave]i parte[i de altfel de bucurii culturale. Bac\ul lemerit\.

Daniel S|UCA

- Felicit\ri organizatorilor, în special poe-tului Victor Munteanu! „Avangarda XXII”a demonstrat c\ reprezint\ un festival im-portant pe „harta" întâlnilor memorabile alepoe]ilor din România [i de pretutindeni.Succes pe mai departe!


Impresii, opinii, atitudini ale invita]ilor despre Festivalul „AVANGARDA XXII”

Carmen Miloicovici

Daniel S\uca

Gheorghe Andrei Neagu

Ileana M\l\ncioiu

Nicolae B\ciu]

Florea Firan

Vasile SpiridonCorneliuAntoniuIon Cozmei Carmen Raluca {erbanGheorghe Izb\[escu

Via]a b\c\uan\


Pag. 11

(Urmare din pag. 10)

Ileana M|L|NCIOIU

- (...) S\-i mul]umim [i lui MirceaCancicov. Pentru c\, dac\ nu exista el,nu exista nici funda]ia respectiv\, nuexistam nici noi aici.

(...) C=nd am v\zut-o pe GeorgetaMircea Cancicov, care ar\ta chiar ca odoamn\ picat\ parc\ dintr-o alt\ lume,am întrebat: cine e doamna asta, n-o cu-no[ti?, mi-a spus cineva care era chiarde st=nga. Este so]ia lui Mircea Canci-cov - cel mai bun ministru de finan]e pecare l-a avut vreodat\ Rom=nia! În vre-muri de r\zboi, a f\cut ca leul s\ fieconvertit nu prin impozite mari. La vre-mea aceea scriitorii aveau pe drepturide autor un impozit simbolic de 1%. {ia zis: Uniunea Scriitorilor ar trebui s\se poarte cu dumneaei cum s-ar purtacu o regin\!

M\ rog, nu s-a purtat a[a [i regret c\nu se afl\ printre noi doamna GeorgetaDimisianu, care s-a ocupat de c\r]ile ei[i care ar fi putut s\ ne spun\ multe lu-cruri noi, interesante despre doamnaCancicov.

Si regret, de asemenea - i-am spusdomnului Victor Munteanu - c\ aceast\funda]ie nu d\ [i un premiu de proz\, cas-o cinstim cu adev\rat pe doamna Can-cicov.

Am fost fericit\ c-am fost invitat\ dedoamna Elena Bulai, directoare la Casa„Enescu”, [i c-am putut s\ citesc acolo[i c\, de aici, a plecat o traducere su-perb\ în limba englez\, f\cut\ de ne-poata dumneaei, Raluca R\dulescu, oanglist\ de prim\ m=n\. Am fost fericit\c\ Sorina Munteanu a tradus str\lucitdin poe]ii greci contemporani [i c\ este,efectiv, o speran]\ `n acest domeniu, fi-ind publicat\ de Editura Funda]iei Cul-turale Cancicov.

Dar visez ca în ora[ul acesta s\ existeun premiu Bacovia, eu fiind (dac\ amun merit) cea mai bacovian\ dintre po-e]ii rom=ni. Visez un premiu mare Ba-covia - nu mare în bani, mare pur [isimplu -, care s\ se impun\ `n literatur\.Sigur c\ acest premiu nu s-ar putea de-c=t combin=nd cele dou\ lucruri: nu vi-sam o funda]ie Bacovia, pentru c\ Ba-covia cu banii ar fi dat foarte r\u. Dar ofunda]ie Cancicov, care s\ dea un pre-miu bun de proz\ care s-o onoreze pedoamna Cancicov [i pe un ministru carea ]inut la scriitor, dar, în acela[i timp,s\-l onoreze [i pe cel mai importantpoet al Moldovei dup\ Eminescu (acumm\ va contrazice domnul Florea Firan,care a venit cu lauda ]inutului s\u [i azis: „dup\ Eminescu, cel mai mare esteArghezi”. Eu sunt din C=mpulung Mus-cel, unde s-a n\scut Ion Barbu, [i a[ pu-tea s\ fac patriotism local cu unul dincei patru mari poe]i dintre cele dou\r\zboaie; dar, cum sunt bacovian\ con-vins\ - nu pentru c\ sunt la Bac\u -,spun c\ Bacovia vine dup\ Eminescu [ic\ ora[ul \sta ar putea chiar s\ fac\,`mpreun\ cu Funda]ia Cancicov, un ma-

re premiu Bacovia. Ora[ul acesta - poa-te, pentru unii, neînsemnat - a dat Ba-covia, a dat Enescu, a dat Apostu, a datmari scriitori precum George B\l\i]\ [iOvidiu Genaru, are, deci, valori cu carese poate m=ndri.

Ioan Radu V|C|RESCU

- „Azi nu mai car\ nimeni cohortelede stele `n spate…”, sun\ un vers aliubitului nostru prieten [i poet VictorMunteanu, locuitor al unui "strig\t" laconfluen]a Siretului cu Bistri]a Aurie.Ba da, r\spund azi, mai sunt `nc\ astfelde oameni care poart\ `n spate, ca unprivilegiu [i ca o obliga]ie de suflet, co-hortele de lumini ale nop]ii, oferindu-leapoi celor din jur `n form\ de vers, de`ntâlniri poetice[ti [i de prietenie. Deasta am [i ajuns la Bac\u anul acesta,pentru prima dat\ `n ora[ul lui Bacovia,la mijloc de septembrie, la FestivalulAvangarda XXII, la invita]ia Funda]ieiCancicov, chemat de glasul entuziast [icu dulci inflexiuni melancolic-moldaveal lui Victor Munteanu, amfitrionul ma-nifest\rii b\c\uane de tradi]ie [i de pre-gnan]\ literar\, de neocolit `n peisajulnostru literar - cultural actual. E marelucru azi s\ se `ntâmple astfel de `ntâl-niri, s\ reu[e[ti s\ aduni atâ]ia scriitoride valoare `ntr-o vreme `n care, cum su-n\ un alt vers al lui Victor Munteanu,„nimeni nu mai trece prin fa]a tufi-[ului / s\ gra]ieze un stol de grauri / cuun hohot de plâns…”. Am gra]iat [i amfost gra]ia]i la rându-ne, cu to]ii, ceiprezen]i la Bac\u, nu doar (de) stolulmoldav de paseri, pentru c\ au fost:Tescaniul lui Enescu, [colile minunateale ora[ului (unde au avut loc excelente`ntâlniri `ntre scriitori [i elevi dornici deliteratur\ bun\, `n prezen]a unor dasc\lide onoare), statuia lui Alecsandri dinfa]a Casei de Cultur\, s\lt\re]ele ritmuripopulare ale Moldovei de mijloc, cuadev\rat privighetori [i pe care le-amgra]iat cu bucurie, ca [i biserica Precis-ta, ctitorie a lui Alexandru Voievod, cuhramul Adormirii Maicii Domnului, `ncare, ca-ntr-o alt\ lume [i via]\, a avutloc una dintre cele mai frumoase lecturipublice la care am participat vreodat\,`n care poezia a sunat [i a vestit, `ntr-a-dev\r, ca o rug\ cu parfum de trandafirigalbeni, `ntocmai ca aceia din fa]a bise-ricu]ei.

Despre Premiul pe care l-am primit laBac\u ce pot s\ spun? Este cel mai im-portant de pân\ acum acordat poemelormele, mai ales c\ e vorba de o carte lacare ]in foarte mult, deoarece, am maispus-o, ea nici m\car n-ar fi trebuit s\ a-par\, prietenii buni [i un editor deose-bit, Nicolae Tzone, fiind cei care m-auconvins s\ mai public poezie `ntr-o ]ar\`n care pare c\ poezia nu-[i mai g\se[teazi locul. Datorit\ acestei realit\]i, cuatât mai mult sper s\ se `n]eleag\ laudape care o aduc aici Festivalului de poe-zie de la Bac\u. M\ bucur pentru acestpremiu [i pentru c\ eu n-am fost nicio-dat\ un r\sf\]at al premiilor literare. Le

mul]umesc `nc\ o dat\ lui Victor Mun-teanu [i membrilor unui juriu de pres-tigiu pentru acest premiu. De azi `nain-te, Bac\ul nu mai e pentru mine doarora[ul lui Bacovia, al lui Petru Cimpo-e[u [i al bunului meu prieten Dan Per[a,ci [i al lui Victor Munteanu [i al exce-lentelor `ntâlniri datorate Funda]ieiCancicov, sub semnul Avangardei XII.Voi reveni aici `ntotdeauna cu drag, Ba-c\ul devenind acum unul dintre puncte-le cele mai `nsemnate de pe harta real\a imaginarului meu poetic [i sufletesc.

Mihai DEJU

- La baza Funda]iei „Georgeta Mir-cea Cancicov” ar trebui s\ stea reuniu-nea at=t a unor oameni de cultur\, poe]i,prozatori, c=t [i a unor finan]i[ti, pentruc\ lumea cultural\ trebuie s\ fie sus]i-nut\ [i financiar.

...Un reporter, merg=nd pe dealurileZeletinului - pe unde s-a n\scut Geor-geta Mircea Cancicov - s\ ia „pulsul”crizei din mediul rural, înt=lne[te un b\-tr=nel cu o sarcin\ de lemne în spate, peo cotig\, tr\g=nd de ea spre cas\...

„Cum se simte criza la dumneata a-ici?”. La care b\tr=nelul r\spunde:

„M\i, tinere, spune-mi clar, ce-i aiacriz\? C\ nu cunosc cuv=ntul aista.”

„P\i, criz\-i, mo[ule, atunci c=nd nuai bani s\-]i cumperi lemne, nu ai banide ulei, de zah\r, de m\m\lig\...”

„- Da’ de ce nu vorbe[ti a[a, m\i, taic\.Fiindc\, din '47, noi tot în criz\ suntem!”

Deci, iat\ c\ aceast\ criz\ nu-i o nou-tate pentru rom=ni.

Profesorul Teodor {tef\nescu, primulautor al unei c\r]i de literatur\ conta-bil\, definea contabilitatea ca fiind lu-mina din societate [i spunea c\, acolounde nu este contabilitate, domnesc ha-osul [i dezordinea. Bine`n]eles c\ acestlucru ar trebui [tiut nu de scriitori, ci deadministratorii fondurilor publice [i deguvernan]i...

Vasile T|R+}EANU

- Mul]umesc [i toat\ recuno[tin]anoastr\ pentru c\lduroasa primire [ipentru faptul c\, timp de dou\ zile, ne-am sim]it bine, ne-am sim]it ca acas\,aici la Bac\u [i ne-a]i mai dat în sufleto raz\ de lumin\, o raz\ de bucurie [i dece nu un dor nestins de a reveni în aces-te locuri binecuv=ntate de Dumnezeu.

Doamne ajut\ tuturor [i spor la mun-c\ [i la existen]\!

Emilian MARCU

- Mul]umesc organelor locale [i-ospun, f\r\ ghilimele, c\ au avut amabili-tatea s\ nu vin\ la aceast\ mare s\rb\-toare a poeziei, pentru c\ îmi dau mieposibilitatea s\ v\ spun urm\toareachestiune: Prin anul 1935, o delega]iemasiv\ de scriitori importan]i din ]ar\(Sadoveanu, Arghezi [i Blaga) a sosit înora[ul lui Bacovia [i s-a dus la LiceulFerdinand. Acolo, evident, primarul,notarul, preotul etc., îmbr\ca]i în costu-me frumoase, elegante, s-au a[ezat înprimele r=nduri [i au a[teptat s\ înceap\Sadoveanu s\ modereze. Dar prozatorula întrebat: Dumneavoastr\ sunte]i aici,bine, dar George Bacovia unde-i?! Pu-terea local\ a ridicat din umeri: careGeorge Bacovia? C\ noi n-avem niciuncet\]ean cu acest nume în ora[!

S-au `nghiontit, s-au întrebat, p=n\c=nd cineva a intervenit: domnule, esteunul, Vasiliu, care st\ pe aici, pe unde-va. |la e George Bacovia.

S-au dus oamenii [i l-au adus pe Ba-covia, a venit acolo [i \ia au r\mas, p\i,George Bacovia, care locuia la 20 demetri de Liceul „Ferdinand”! Iat\ cumsunt aprecia]i poe]ii cu adev\rat de c\-tre administra]ia local\. Le mul]umimc\ nu sunt prezen]i printre noi.

Calistrat COSTIN

- Vreau s\ mul]umesc organelor loca-le care str\lucesc în absen]\ [i s\ m\ bu-cur sincer de absen]a lor, pentru c\ lite-ratura rom=n\, poezia, este pe m=ini bu-ne în m=inile noastre, nu în m=inile lor.Sigur, este o bucurie c\ suntem aici,Noi, Filiala Uniunii Scriitorilor din Ba-c\u, am fost al\turi de organizator, evi-dent, de la distan]\, n-am vrut s\-l der-anj\m în exerci]iul func]iunii. Cred c\în anii care vin vom fi [i mai bine dis-pu[i [i totul va fi [i mai frumos. Cu con-di]ia ca oficialit\]ile s\ str\luceasc\ prinabsen]\.

Sterian VICOL

- Acum c=teva ore am fost în Biseri-ca „Precista”, unde am fost veghea]i desfin]i, de icoane. Aici suntem veghea]ide poli]i[ti [i e foarte bine. Poezia tre-buie s\ fie vegheat\ întotdeauna.

Se înt=lnesc scriitorii, vin [i pleac\,dar m\car o dat\ într-un an, mai alestoamna, aici, în ora[ul lui Bacovia, dar[i al lui Alecsandri [i, a[ zice, al luiOvidiu Genaru, al lui Sergiu Adam, allui B\l\i]\, Genoiu...

Impresii ale invita]ilor despre Festivalul „AVANGARDA XXII”

EmilianMarcu

Sterian Vicol

CaludiuKomartin

CalistratCostin

MihaiDejuVirica R\du]\

O fericit\ coinciden]\

face ca `n acest an s\ se

`mplineasc\ perioade ro-

tunde de ani de la na[terea

[i moartea scriitoarei, 110

si, respectiv, 25 de ani.

Ce s-a `ntâmplat, ne `n-treb\m, cu destinul ei scri-itoricesc `n aceste perioa-de? Comentat\ la `ncepu-turile ei scriitorice[ti deG. C\linescu `n a sa Isto-rie… (1941), neglijat\ ul-terior, revenit\ cât de cât`n actualitate cu prilejulunor reedit\ri, GeorgetaMircea Cancicov pare a fiuitat\ aproape complet `nclimatul postmodernismu-lui literar românesc, caretriumf\ `n perioada postu-mit\]ii scrierilor sale. Ceimai mul]i critici literari nuo mai iau `n considerare -[i e cazul s\ men]ion\m pe

N. Manolescu - tocmaipentru realit\]ile [i limba-jul frust prin care autoa-rea le definea, desemnândspecificitatea satului ro-mânesc din zona Bac\u-lui; din stânga Siretului, `ncunoscuta epoc\ interbeli-c\.

Realitatea este c\ scrier-ile autoarei `nc\ se impunprin valoare estetic\, nunumai documentar\. L\-sând la o parte haloul degrotesc [i limbajul frust,evocate de cele mai multeori, r\mâne `n context s\analiz\m configura]ia sa-tului amintit din perioada

respectiv\ ca `ntr-o verita-

bil\ `ncercare monografi-

c\. Desigur, `n zilele noas-

tre ]\ranii nu se mai ex-

prim\ ca `n romanele si

nuvelele scriitoarei. Asta

nu ne oblig\, `ns\, s\ sub-

liniem doar latura docu-

mentar\, lingvistic\, etno-

grafic\, a acestor scrieri.

Dimpotriv\, credem c\

tocmai aceste am\nunte

tehnice dau expresie vie]ii

arealului respectiv men-

]ionat `n mai multe din

scrierile autoarei.

Ion ILIE{

Direc]ia pentru Cultur\, Culte [i Patrimo-niu Cultural Vrancea [i Funda]ia Cultural\„Miori]a” organizeaz\, în zilele de 12 [i 13decembrie 2009, a XXXVI-a edi]ie a SA-LONULUI LITERAR DRAGOSLOVENI.În program: colocvii - lans\ri de carte - con-curs.

Tema Salonului din acest an: Autoritateacriticii în literatura român\ actual\. Cei in-teresa]i vor confirma participarea prin trimi-terea de referate la tema de mai sus. Pentruconcurs, autorii, membri sau nemembri aiUSR, vor trimite trei exemplare din volumeleeditate în anul 2009 pe adresa: Direc]ia deCultur\, Culte [i Patrimoniu Vrancea, stradaN. Titulescu nr. 1, Foc[ani, cod. 620018.

Manifest\rile cultural-literare or-ganizate de Cenaclul „AvangardaXXII” din Bac\u au prilejuit înt=l-nirea elevilor de la Cole-giul Na]ional „FerdinandI” cu un grup de scriitoridin genera]ii diferite: po-eta Ileana M\l\ncioiu,poetul [i prozatorul Nico-lae B\ciu], prozatorulGheorghe Neagu - direc-torul Revistei „Oglindaliterar\”, traduc\toareadin poezia neogreac\ So-rina Munteanu. Tema dia-logului, cam preten]ioas\pentru adolescen]ii deacum, prea pu]in intere-sa]i de fenomenul literar,trebuia s\ vizeze discer-n\m=ntul între valoare [iimpostur\, îns\ modera-toarea, Ileana M\l\ncio-iu, s-a adaptat situa]iei,eliber=nd din capul locu-lui discu]ia de constr=ngerea temat-ic\.

Autorii au vorbit despre ei în[i[i [iunii despre al]ii, evoc=nd experien]a

literar\, f\c=nd m\rturisiri decredin]\ [i aprecieri asupra condi]ieiscriitorului rom=n contemporan,

sco]=nd în eviden]\ importan]a unorrepere valorice pentru propriul des-tin creator. În final, au citit poeme [ifragmente de proz\ [i au r\spunsîntreb\rilor din sal\. Reac]ia aces-

teia, de[i marcat\ de timiditate, a fostuna de surpriz\ [i autentic\ emo]ie:scriitorul, iat\, este un om viu, nu oabstrac]iune.

Într-un alt plan, al memoriei lucr\-toare, ne vor r\m=ne, în urma acesteiînt=lniri, destule motive de reflec]ie,imagini [i g=nduri pentru viitoareexerci]ii de trezire [i de admira]ie.Simplitatea, firescul [i modestiaaproape de smerenie a uneia dintrecele mai valoroase poete din literatu-ra rom=n\, Ileana M\l\ncioiu. Uimi-rea [i regretul ei c\ nu s-a instituit în-c\ un premiu literar „George Baco-via”, c\ nu exist\ în Bac\u o funda]iecare s\-i poarte numele; c\ liceul un-

de a înv\]at [i a fost profesor [i-aschimbat denumirea (în opinia cre-atoarei, Bacovia este cel mai impor-tant poet rom=n dup\ Eminescu, in-fluen]=nd lirismul postbelic într-o

m\sur\ mai mare dec=t Arghezi, Bla-ga sau Barbu). În sf=r[it, generozi-tatea ei fa]\ de t=n\ra scriitoare Sori-na Munteanu, proasp\t\ ambasadoa-re a poeziei elene în cultura rom=n\(numai la Nichita St\nescu am maiv\zut, la Colocviul Na]ional de Po-ezie din 1977, o asemenea generozi-tate admirativ\ fa]\ de scriitoriitineri).

Prezen]a unui mare poet într-o ins-titu]ie de înv\]\m=nt e un privilegiurar [i o deosebit\ onoare, dar nu emai pu]in adev\rat c\ fiecare truditorpe ogorul literaturii, n\p\dit din ce înce mai mult de b\l\rii sau l\sat înparagin\, are rostul s\u demn de tot

respectul. De aceea,amintirea zilei acesteiava p\stra profilul nobil alintelectualului cre[tinNicolae B\ciu] din Tg.Mure[, ap\r\tor alrom=nismului într-unspa]iu cultural tot maipu]in rom=nesc. Sauimaginea reconfortant\ aunei foarte bune revistede provincie, „Oglindaliterar\” din Foc[ani, c\-reia un director inimos areu[it s\-i confere o an-vergur\ na]ional\.

Ceea ce s-a petrecut înamfiteatrul ColegiuluiNa]ional „Ferdinand I”]ine de asimilarea fireas-c\ a culturii în existen]afiec\ruia dintre noi, dac\

e adev\rat c\ omul se define[te [i cafiin]\ cultural\.

Gruie PITICAR



Itine

rarii

le Av

anga

rdei

XXII

Colegiul Na]ional „Ferdinand I”

Georgeta Mircea Cancicov - 110

Timp de mai bine de o or\, aten]ia auditoriuluis-a `ndreptat `n principal asupra celui mai incitantsubiect posibil `ntr-un asemenea cadru, anumeopera Ileanei M\l\ncioiu; de altfel, manifestareaa debutat cu interven]ia entuziast\ a lui NicolaeB\ciu], care a elogiat personalitatea ilustrei invi-tate, personalitate oglindit\ `ntr-o oper\ de mareamploare [i ad=ncime, familiar\, cel pu]in `n par-te, profesorilor [i elevilor.

Ileana M\l\ncioiu, `nainte de a da r\spuns `ntre-b\rilor participan]ilor, a ]inut s\ recomande, `ntr-o prezentare c\lduroas\, cartea „33 de poe]i grecicontemporani”, ap\rut\ la sf=r[itul anului 2008 laEditura Funda]iei Culturale Cancicov, tradus\ [iprefa]at\ de Sorina Munteanu. Apoi au urmat oauto-prezentare biografic\ [i o scurt\ „radiogra-fie” a temelor centrale ale operei sale poetice.

Nicolae B\ciu] [i-a exprimat, `n asentimentuldeplin al celorlal]i invita]i, bucuria de a fi prezent

`n mijlocul elevilor [i profesorilor acestei presti-gioase institu]ii de `nv\]\m=nt liceal, precum [isperan]a c\ discu]iile purtate vor contribui la cul-tivarea, `ntr-o [i mai mare m\sur\, a dragostei ce-lor dint=i nu numai fa]\ de literatur\, ci, `n gene-ral, fa]\ de frumos.

Salonul Literar„Dragosloveni”

Via]a b\c\uan\


Pag. 13

Festivalul-concurs Inter-na]ional de Poezie „Avan-garda XXII” organizat deFunda]ia Cultural\ „George-ta [i Mircea Cancicov” a ofe-rit profesorilor [i elevilor dinColegiul „Mihai Eminescu”bucuria de a se `nt=lni cuscriitori participan]i la acest

eveniment cultural.Oaspe]ii au fost invita]i mai `nt=i la sediul Socie-

t\]ii Culturale a Elevilor [i Profesorilor din Cole-giul „Mihai Eminescu", unde au participat la des-chiderea unui Centru de informare [i documentare„Mihai Eminescu". Aici, profesoara ConstantinaHulea, director al Colegiului, a vorbit despre inte-

resul cu care elevii [i profesorii din liceu [i din[coala postliceal\ deruleaz\, pe l=ng\ [coal\, oserie de proiecte culturale, [tiin]ifice, de mediu, `nparteneriat cu alte ONG-uri sau alte institu]ii din]ar\ [i din str\in\tate.

~n amfiteatrul `n care a avut loc `nt=lnirea, scri-itorii au fost `nt=mpina]i de elevi [i profesori cuImnul Colegiului, scris de poetul Vasile Baghiu,fost elev al colegiului. Poetul Victor Munteanu, amoderat colocviul „Valoare [i impostur\ `n lite-ratura rom=n\”, la care au participat cei prezen]i,angaj=nd un dialog neconven]ional cu publicul,dar mai ales citind din crea]iile lor. Poeta LilianaUrsu a citit c=teva poezii, dar a vorbit mai alesdespre experien]a sa de profesoar\ [i traduc\toaredin englez\, despre interesul cu care elevii s\i ca-ut\ echivalen]e artistice `n cele dou\ limbi atuncic=nd `nva]\ arta traducerii. Carolina Ilica a fasci-nat auditoriul cu ultima sa produc]ie artistic\: dup\o carte de poezie scris\ pe t\bli]e de lut, acum scrieo carte pe… covora[e, ]esute [i brodate cu m=naei. A citit o asemenea poezie, `n aplauzele publi-cului, dar a vorbit [i despre locul poeziei `n lumeade azi. Poetul Ioan Pintea, preot fiind, a vorbit des-pre leg\tura dintre poezie [i credin]\, apoi a recitatdin crea]ia sa. Poetul Ioan Radu V\c\rescu a cititc=teva poezii, dar a [i vorbit despre literatura carese scrie la Sibiu, iar prozatorul Doru Kalmuski, re-ferindu-se la tema colocviului, a vorbit despre is-toria literaturii scris\ recent de Nicolae Manoles-cu, subliniind „contribu]ia” criticului la promova-

rea imposturii. Esteticianul Ioan Neac[u, care a lu-at apoi cuv=ntul, dup\ ce „s-a dezvinov\]it” spu-n=nd c\ a f\cut critic\ literar\, teatral\ sau plastic\doar ca s\-[i verifice teoria sa estetic\, a subliniatfaptul c\ judecata critic\ poate face diferen]a din-tre valoare [i impostur\ doar dac\ este bazat\ pecriterii estetice foarte clare. Poetul Victor Mun-teanu a citit apoi c=teva poezii din crea]ia sa, `naplauzele entuziaste ale asisten]ei, `nchiz=nd astfelo foarte reu[it\ `nt=lnire cultural\.

Oana-Elena LUUPU

Itine

rarii

le Av

anga

rdei

XXII

Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu”

Virusul gripei porcine afost creat în laborator

Noul tip de virus gripal A H1N1(„virusul gripei porcine"), care a ajunsrecent [i în ]ara noastr\, nu se aseam\n\cu nici un alt virus precedent, fiind sin-tetizat în laborator.

Pentru sinteza lui s-a folosit virusulgripei spaniole din 1918 (c=nd au mu-rit 50 milioane de oameni) care a fostreadus cu succes la via]\ prin deconge-larea victimelor [i depistarea materialu-lui genetic viral; virusul a fost apoicombinat în mod artificial cu tulpinavirusului comun H3N2 [i H5N1 (tul-pina gripei aviare).

În final, virusul A H1N1 con]ine ma-terial genetic de la dou\ tulpini de gri-p\ porcin\, dou\ tulpini de grip\ u-man\ [i o singura tulpin\ de grip\aviar\; a fost denumit „novel flu” (in-corect spus grip\ porcin\) de c\tre Cen-trul pentru Controlul Bolilor din S.U.A.(CDC).

C=t de grav\ este gripaporcin\?

Simptomele de grip\ porcin\ suntcel mult moderate; gripa porcin\ estecu mult mai bl=nd\ dec=t s-a a[teptat,noteaz\ „The Times”, ceea ce face caboala s\ nu se manifeste mai drastic de-c=t o r\ceal\ sever\ [i deci ca vaccina-rea s\ fie pus\ sub semnul întreb\rii. Nueste recomandat\ vaccinarea celor caresufer\ de boli are pl\m=nilor, inimii saurinichilor sau a celor cu sisteme imunesl\bite, a femeilor îns\rcinate [i a co-piilor sub cinci ani.

În Rom=nia se preconizeaz\ s\ fievaccinate tocmai aceste ultime dou\ ca-tegorii. A[adar vaccinul se testeaz\ pe

mamele noastre [i pe copiii no[tri!În Marea Britanie, cea mai afectat\

]ar\ din Europa se înregistreaz\ o mor-talitate de 0,03 %, cu mult mai sc\zut\dec=t în cazurile de îmboln\viri cu ogrip\ obi[nuit\ tip A, deci nu este justi-ficat\ vaccinarea în mas\ a popula]i-ei, cu at=t mai pu]in în Rom=nia undes-au înregistrat doar 322 de cazuri.

Un vaccin periculos!

Vaccinul creat împotriva „gripei por-cine” se dovede[te a fi periculos:

a.) provoac\ cancer (oncogenez\):- studii recente au demonstrat c\ in-

jectarea de material genetic str\in directîn s=nge conduce la muta]ii genetice [ioncogenez\ în organismul care prime[-te acel material;

- celulele umane utilizate curent înproduc]ia de vaccinuri sunt de fapt ce-lule canceroase provenite din diferitetipuri de tumori umane sau celule fetaleprovenite din embrion uman avortat,singurele capabile s\ supravie]uiasc\ invitro [i s\ se divid\ f\r\ limit\ de timp[i spa]iu; se folosesc [i celule animale(embrion de pui, etc.);

- vaccinul „Optaflu” contra gripeiporcine al Companiei Novartis va fo-losi celule umane provenite din tumoricanceroase!

b.) adjuvan]i toxici în vaccin:- cele mai multe vaccinuri au un con-

]inut periculos de mare de mercur subform\ de thimerosal (un conservant

letal) de 50 de ori mai toxic dec=t

mercurul însu[i. O doz\ destul de marepoate cauza disfunc]ii pe termen lung lanivel imunologic, senzorial, neurolo-gic, motor [i comportamental.

Otr\virea cu mercur duce la autism,

sindrom de aten]ie deficitar\, scleroz\

multipl\, deficien]e de vorbire [i limbaj.

Un alt adjuvant comun pentru vaccinurieste hidroxidul de aluminiu care cau-zeaz\ alergie [i [oc anafilactic;

- pentru vaccinul gripei porcinesunt folosi]i adjuvan]i noi în scopul re-ducerii dozei de vaccin, cu acordulOMS-ului; cei mai mul]i adjuvan]i noiincluz=nd MF59, ISCOMS, OS21,AS02 [i AS04 sunt mai toxici dec=t hi-droxidul de aluminiu.

Adjuvantul MF59 este de natur\ ule-ioas\ [i con]ine Tween80, Span85002 [isqualena. Studiile efectuate pe [oareciau ar\tat c\ adjuvan]ii uleio[i inducprobleme motorii [i paralizie. Adju-vantul ASO3 con]ine de asemenea Sqa-lena (cauzatoare a sindromului r\zbo-

iului din golf) care provoac\ [i boli au-

toimune. Adjuvan]ii Sqalena [i Tween80 provoac\ [i infertilitate la animale.

c.) alte boli grave pe care le poateprovoca vaccinul:

- sindromul Guillain-Barré (GBS)

care este o boal\ autoimun\ ce cauzea-z\ paralizia bra]elor [i a picioarelor, iarîn cazuri rare, a întregului corp. În une-le cazuri, GBS poate duce la paraliziecomplet\ sau chiar la moarte. În 1976s-au înregistrat c=teva cazuri de grip\porcin\ (comun\, dat\ de virusul natur-al [i nu cel sintetic actual) în r=ndurilesolda]ilor de la Fort Dix, New Jersey [inumai unul dintre ei a decedat, cel maiprobabil din cauza eforturilor fiziceprea mari dec=t din cauza gripei. Aceas-ta a dus la lansarea unei vaccin\ri în

masa a 40 milioane persoane împotrivaunei pandemii care nu s-a materializat.Mii de oameni au cerut desp\gubiripentru leziunile cauzate de vaccinare.

Cel pu]in 25 de oameni au murit [i500 au paralizat. În unele cazuri, GBSa dus îns\ la paralizie complet\ sauchiar la moarte. Cercet\rile ulterioare

au estimat c\ a existat un caz de GBS la

fiecare 100.000 de administr\ri ale

vaccinului. „Actualul vaccin împotri-va gripei porcine este creat dup\ ace-la[ model”.

- agraveaz\ astmul la copii etc.

Organiza]ia Mondial\ a San\t\]ii introduce dictatura medical\!

„O.M.S.-ul încearc\ s\ introduc\ odictatur\ medical\, ca [i s\n\tatea pu-blic\ (DSP), care a început s\ încalcedrepturile naturale ale omului. A intro-dus carantina, a interzis libera circu-la]ie, a introdus vaccinarea obligato-rie, s-a înc\lcat autonomia pacientu-lui care nu poate refuza tratamenteleobligatorii. Noi feti[iz\m ni[te concep-te în medicin\, care iar\[i introduc dic-tatura, cum sunt, de exemplu, ghidurile,protocoalele [i medicina bazat\ pe do-vezi”.

~ntreb\ri… f\r\ r\spuns!

l De ce sunt copiii cei care trebuie s\primeasc\ cei dint=i un vaccin experi-mental?

l Ce r\spuns va da statul pentru ca-zurile în care copiii [i femeile îns\rcina-te vor fi lezate?

l De ce în SUA (probabil [i în Ro-m=nia) se acord\ imunitate total\ înfa]a legii, împotriva oric\ror pl=ngeriîn instan]\ care ar putea rezulta în urmavaccin\rii?

Asocia]ia Filantropic\ Medical-Cre[tin\ Christiana Proiectul „Pentru Via]\”www.pentruviatacluj.ro


S.O.S.: vaccinul contra „gripei porcine”… un atentat la via]a uman\!

Ca de fiecare dat\, deschiderea aces-tui an [colar ne-a g\zduit o nou\ sur-priz\ sau, mai bine zis, aceea[i surpriz\,dar cu un alt con]inut: o nou\ `nt=lnirecu poe]ii, scriitorii [i oamenii de cultur\membri sau invita]i ai cenaclului b\c\-uan ,,Avangarda XXII”. Edi]ia a IX-a aFestivalului - Concurs Interna]ional dePoezie, organizat de Funda]ia Cultural\,,Georgeta [i Mircea Cancicov”, a de-butat `n zilele de 18-19 septembrie a.c.[i a urm\rit s\ aduc\ mai aproape de ci-titori poezia autentic\ prin colocviul,,Valoare [i impostur\ `n literatur\”desf\[urat simultan `n colegiile b\c\-uane.

Elevii Colegiului Tehnic ,,Anghel Sa-ligny” au a[teptat cu ner\bdare s\ aib\[ansa de a vedea cu proprii lor ochi cumse mi[c\, ce respir\ [i, mai ales, ce g=n-de[te un scriitor, poet sau om de cultur\contemporan. Au r\mas, `ns\, [i cu omare dezam\gire `n suflet, c\ci nu to]iau reu[it s\ pun\ celor invita]i o `ntre-bare din lipsa timpului sau din timidi-tate. Cei afla]i `n aceast\ situa]ie vora[tepta cu aceea[i ner\bdare [i emo]ies\ li se mai ofere o [ans\ [i anul [colarviitor.

Dincolo de baricade, oaspe]ii no[triau fost reprezenta]i at=t ca membri aijuriului festivalului (George Vulturescude la Satu-Mare), c=t [i ca invita]i de o-noare precum Arcadie Opai] din Cern\-u]i, Viorica R\du]\ din Ploie[ti [i EmilBuruian\ din Bucure[ti, dar [i de poe]iib\c\uani Ioan Viziteu [i Ion Pr\ji[teanu,moderatorul `nt=lnirii fiind profesorul [icriticul literar Daniel Nicolescu.

Directoarea Colegiului, Carmen Po-pa, a urat bun venit invita]ilor [i l-aprezentat elevilor pe Arcadie Opai] dela Cern\u]i care, foarte emo]ionat, acitit din priviri `ntrebarea din minteaelevilor [i a r\spuns cu promptitudine,sinceritate [i modestie: ,,Am scris ni[tec\r]i, dar nu le-am scris eu, ci ele m-auscris pe mine." Fa]\ `n fa]\ cu genera]iat=n\r\, poetul Arcadie Opai] [i-a amintitde genera]ia sa [i a m\rturisit c\-i apre-ciaz\ pe tineri pentru c\ ei `nva]\ cevanou: ,,s\ lupte pentru existen]\”. Amin-tindu-[i de anii grei de pu[c\rie politic\[i de exil, A. O. a men]ionat: ,,Trec=ndprin tot co[marul acesta am r\mas unbun rom=n a[a c\ voi: iubi]i-v\ ]ara!M=ndri]i-v\ c\ sunte]i rom=ni [i c\ voi

ve]i duce mai departe o na]iune `n co-munitatea european\.”

Pasiunea, focul din sufletul lui Arca-die Opai] a fost preluat, apoi, pentru a fitransmis publicului, de poetul s\tm\-rean George Vulturescu, care a prezen-tat elevilor revista ,,Poesis” al c\rei di-rector este, cea mai cunoscut\ [i maivaloroas\ revist\ de poezie contempo-ran\ [i a avut curiozitatea de a vedeacum reac]ioneaz\ elevii la poezia mainou\. Surprinz\tor, George Vulturescunu a `nceput cu versurile proprii, ci cucele ale lui Nichita St\nescu. {i, pentruc\ elevii au demonstrat c\ pot fi recep-tori reali ai acestui tip de poezie, le-a`nc=ntat auzul cu versuri dintr-o poezieproprie: ,,Litera adulter\”, care le-a a-mintit de sintagma arghezian\ ,,slovade foc”. c\ci, scrie George Vulturescu:,,[i literele sunt toate o roat\ de foc.”

Moderatorul `nt=lnirii, Daniel Nico-lescu, l-a prezentat auditorului pe IoanViziteu, poet, creator, inventator, profe-sor universitar, autor a dou\ volume depoezie metafizic\, un exemplu viu de lacare se poate afirma c\ ,,nu exist\ via]\`mplinit\ f\r\ art\”. ,,A[a cum un mareinginer, Anghel Saligny, a transfiguratformulele `nv\]ate pentru a ajunge la ocrea]ie trainic\, la fel [i `n cazul univer-sitarului [i inginerului Ioan Viziteu artaa ie[it la suprafa]\”, a observat modera-torul, care, situ=ndu-se pe o pozi]ie oa-recum opus\ poetului Arcadie Opai], acriticat vehement tinerii de azi, `nchi[i`n universul insalubru al manelelor,,,bolnavi de autism cultural, boal\ grav\care se manifest\ ca o c\l\torie f\r\ unpunct de sosire. Tinerii tr\iesc mimetic[i `n]eleg libertatea ca libertinaj”.

Astfel de afirma]ii nu prea au fost peplacul elevilor, care au apreciat, `ns\,faptul c\ Daniel Nicolescu a fost nep\r-tinitor: „Tinerii de azi sunt produsul so-ciet\]ii `n care tr\iesc, iar cei ce `i acuz\nu fac altceva dec=t s\ se acuze pe ei`n[i[i.” ,,Solu]ia, afirm\ D. N., trebuieg\sit\ `mpreun\, c\ci tinerii sunt produ-sul societ\]ii `n care s-au n\scut. Deci,menirea poe]ilor [i scriitorilor contem-porani este de a-i aduce pe ace[tia maiaproape de c\r]i, c\ci, altfel, a[a cumscria Petre }u]ea, ,,o lume f\r\ c\r]i e olume a dobitoacelor”. Poezia a presu-pus dintotdeauna un spa]iu sacru, dar eapierde azi tot mai mult teren. {coala

reprezint\ un spa]iu sacru, iar noi tre-buie s\ `n]elegem libertatea [i democra-]ia ca pe o necesitate absolut\ de a ap\raspa]iul sacru.”

Aten]ia auditorului a fost, apoi, re]i-nut\ de Viorica R\du]\, redactor la re-vista „Axioma” din Ploie[ti. De[i a fostsingura dintre poe]ii invita]i care nu acitat din versurile sale, elevii au re]inuttitluri interesante de poezii [i volume depoezii pe care [i le-ar dori s\ le aib\ `nbiblioteca personal\: ,,Patimi dup\ mi-ne”, ,,Lips\ la psalmi" ,,~ntre tine via]\de ap\ pe uscat". Ultimul titlu men]io-nat, titlul unui volum de poezie, a amin-tit elevilor din nou de poezia lui Arghe-zi, dar [i de focul din discursurile invi-ta]ilor: ,,Cum s\ introduci poezia `ntreap\ [i uscat? Prin intermediul focului.”

Dintre cele patru volume `n proz\,Viorica R\du]\ a amintit doar dou\: ,,~nexod” [i ,,Hidrapulp\r”, men]ion=nd c\nu trebuie s\ ne l\s\m `nghi]i]i de hidra-pulp\r, ,,poezia poate m=nca din tine [itu te treze[ti m=ncat; trebuie, deci, s\medit\m profund”.

Prelu=nd ideea medita]iei profunde,Ioan Viziteu a povestit o `nt=mplarehazlie a domnului Arcadie Opai] pentrua-i face s\ `n]eleag\ faptul c\ a fi poet,a medita profund, nu este un lucru u[orde `n]eles pentru cei din jur. A[a a p\]itArcadie Opai], care a uitat s\-[i a[ezecum trebuie cravata [i a ap\rut `n fa]astuden]ilor av=nd o parte din cravat\ `nfa]\ [i o alt\ parte `n spate. Fenomenulp\rea s\ fie unul dintre cele mai ciuda-te: c=nd profesorul se `ntorcea la tabl\,studen]ii r=deau, c=nd se `ntorcea lastuden]i ace[tia deveneau serio[i. Dac\elevii ar fi fost pu[i `ntr-o astfel de si-tua]ie, ar fi apelat la spusele Vioric\iR\du]\, ar fi meditat profund [i [i-ar fipropus s\ g\seasc\ r\spunsul la `ntreb\-rile: ,,E posibil ca poezia s\ aib\ dou\

fe]e? {i, dac\ are, cum poate poetul s\se mi[te `ntre aceste dou\ fe]e pentru ase face `n]eles?"

,,Elevii - spune Ioan Viziteu - trebuies\ `nve]e de la profesori, iar noi, profe-sorii, trebuie s\ r\m=nem ca ni[te filtrepentru a discerne `n noianul de infern [ide fapte pe care le vedem `n jur. Nu totceea ce vedem `n jur e bine s\ facem."Pentru a `nchide cercul ideilor, vorbi-torul `l citeaz\ pe Daniel Nicolescu, ca-re a subliniat importan]a [colii capabil\de a-i oferi omului acele instrumentepentru a trece mai u[or prin via]\ [i pen-tru a lua mai pu]ine faulturi.

De re]inut a fost [i interven]ia luiEmil Buruian\, redactor la Radio Cul-tural, care a vorbit despre importan]aemisiunilor radio difuzate, ce sunt in-termediarii cei mai eficien]i `ntre scrii-tori [i poe]i [i cititori deghiza]i `n as-cult\tori. Dac\ numai bibliotecara [coliia m\rturisit c\ ascult\ aceste emisiuni,elevii au re]inut ce au de f\cut de acum`ncolo. Aten]ia [i interesul acestora aufost atrase de inten]ia celor care lucrea-z\ la radio de a prezenta [i opere litera-re studiate `n [coli, apel=ndu-se la acto-rii cei mai cunoscu]i: ,,Nu v\ pot con-vinge dac\ nu ve]i asculta singuri o ast-fel de emisiune.”

Informa]iile lui Emil Buruian\ au fostcompletate `n acela[i registru culturalde poetul Ion Pr\ji[teanu, director alrevistei ,,Plumb” a cenaclului „Octavi-an Voicu”, publica]ie ce se adreseaz\ [ielevilor, [i profesorilor, av=nd rubricispeciale pentru debutan]i, dar [i o baz\de date pentru bibliotecari prin paginacolor ,,S\ ne recunoa[tem scriitorii.”

~n `ncheiere, Arcadie Opai] a citit po-emul ce d\ titlul volumului ,,Unul [ipluralul", un volum declarat `n Cern\-u]i „Cartea anului”, despre care criticulbasarabean Mihai Cimpoi i-a spus:,,Domnule, asta e o oper\ de carte!”.

Concluzia moderatorului a fost [i r\-m=ne justificat\: ,,Poezia salveaz\ Ro-m=nia [i asta trebuie s\ fie solu]ia ie[iriidin criza `n care ne afl\m.”

Carmen R\dulescu(Urmare din pag. 14)

Itine

rarii

le Av

anga

rdei

XXII

Colegiul Na]ional „Anghel Saligny”Nr. 441 - noiembrie 2009



Chiar dac\ elevii [i-au pierdut pu]in r\bdarea, au a[-teptat cu sufletul la gur\ s\ fie provoca]i s\ pun\ `ntre-b\ri invita]ilor. Cum era de a[teptat aten]ia lor s-a `n-dreptat asupra poetului Arcadie Opai], pe care l-au ru-gat s\ citeasc\ c=teva versuri din perioada `n care afost condamnat la `nchisoare. Lec]ia de via]\ povestit\de poet a avut un real ecou `n inima auditorului.

Iacobeanu Loredana, [efa catedrei de limba [i litera-tura rom=n\ a Colegiului: ,,Impostura a devenit un fe-nomen social [i cine crede]i c\ se face vinovat de acestfenomen?”. Ca r\spuns, Viorica R\du]\ a demonstratc\ vinovatul adev\rat este lipsa unui criteriu de ierar-

hizare a valorilor [i a dat ca exemplu felul `n care, anibuni, critica rom=neasc\ a c=nt\rit valoarea poeziei luiGeorge Bacovia. Interven]ia moderatorului, DanielNicolescu, a pus [i de data aceasta punctul pe i pentrua a]=]a [i mai tare focul ideilor: ,,Bacovia `l `ntrece peEminescu sau invers? Fiecare `[i are locul s\u stabilitde istorie [i de timp, deci ,,s\ l\s\m subiectivitateapentru ro]ile din]ate”, cum spunea Nichita St\nescu.Pentru a demonstra adev\rul spus, D. N. a apelat launa din c\r]ile prezente la acest festival: antologia 33

de poe]i greci contemporani tradus\ de b\c\uanca So-rina Munteanu. D\m glas acestui citat deoarece ele-vii l-au `ndr\git `n mod deosebit [i l-au considerat ceamai pre]ioas\ lec]ie de literatur\: ,,Omul e fiin]\ cultu-ral\ pentru c\, de[i vie]uie[te `n temporar exil [i t=r\[tedin greu lan]urile c\derii, totu[i poart\ `nl\untru Chip-ul lui Dumnezeu Care l-a creat. Iar c=nd abdic\, `nmod con[tient sau nu, de la voca]ia sa cultural\ [i-i `n-toarce spatele, omul decade inevitabil de la rangul de`mp\rat al crea]iei la condi]ia de fiar\, de la condi]ia de,,candidat la `mplinire” la cea de ratat lamentabil, mai

vrednic de pl=ns dec=t dobitoacele. Nu poate fi nimicmai aberant dec=t sintagma ,,cultur\ profan\" `ntruc=tdimensiunea sacr\ a culturii este intrinsec\, definitorie[i chiar atunci c=nd creatorii s\i nu-[i revendic\ neap\-rat, `n mod explicit, o religiozitate propriu-zis\. Nuexist\ cultur\ sacr\[i cultur\ ne-sacr\. Exist\ doar cul-tur\ sau noncultur\.”

Ultima `ntrebare adresat\ invita]ilor s-a concentratasupra cuv=ntului VALOARE: ,,Ce `nseamn\ pentrudumneavoastr\ valoarea `n poezie?” [i a provocat r\s-punsurile complementare ale musafirilor no[tri Viori-ca R\du]\ [i Daniel Nicolescu: ,,valoarea poate fi sacr\[i aceasta din urm\ rezist=nd trecerii timpului, fiinddemodat\.” Pentru Viorica R\du]\ ,,valoarea `nseamn\s\ faci o ierarhie”. {i, pentru c\ unde este foc iese [ifum, cei doi invita]i au scos s\biile.

Dac\ timpul ar fi fost de partea elevilor, cu siguran]\c\ to]i ar fi plecat bucuro[i c\ au aflat r\spunsul la `n-treb\rile lor. A[a, `ns\, nu ne r\m=ne dec=t s\ a[tept\mcu r\bdare o alt\ `nt=lnire [i s\ p\str\m viu focul ide-ilor cu care invita]ii no[ti ne-au aprins sufletele.

Colegiul Na]ional „Anghel Saligny”

Via]a b\c\uan\


Pag. 15

(Continuare din pag. 6)

Despre asta vorbim în leg\tur\ cu ca-litatea vie]ii. Dac\, îns\, te referi la ni-velul de trai, cred c\ a crescut. Nu maiîncapi de ma[ini, e o circula]ie aproapela fel de sufocant\ ca în Bucure[ti. Astae calitatea vie]ii sau aerul curat?

- Atunci, înseamn\ c\ spera]i c\ B\-sescu va cre[te acea „calitate a vie]ii”,totu[i.. Sau partidul de la guverna-re… Sau consiliul local.

- Nu B\sescu. El e doar pre[edinte.Uit\-te la atribu]iile pre[edintelui. C=nda vrut s\ fac\ ceva, l-au suspendat. Artrebui s\ fac\ asta intelectualii, da, gu-vernul, institu]iile de înv\]am=nt, mass-media. Legiuitorul s\ impun\ un num\rde ore de cultur\ la televizor, s\ stimu-leze dezvoltarea culturii na]ionale - c\ciasta ]ine identitatea noastr\. S\ interzic\vulgaritatea [i incultura la tv…

- {i atunci dispare modelul occiden-tal. Eu m-a[ sim]i acum incompletdac\ n-a[ fi v\zut la 15 ani Beavis [iButthead.

- Doi t=mpi]ei simpatici, dar dac\ teopreai la cei doi, r\m=neai incomplet.Sper c\ între timp ai mai v\zut [i altefilme, ai mai citit [i niscai c\r]i. A[acum interzice prostitu]ia sau consumulde marijuana, statul ar trebui s\ interzi-c\ [i vulgaritatea. Vulgaritatea e mai pe-riculoas\ dec=t marijuana, are efectemai devastatoare, pe termen lung, pro-duce mai mul]i mon[tri. Nu exist\ unmodel occidental, unul singur. În Sue-dia e altfel dec=t în Anglia, unde e alt-fel dec=t în Olanda, unde e altfel dec=t

în Germania, fiecare a c\utat solu]iiproprii la problemele proprii.

- Peste tot sunt emisiuni de trei orimai vulgare dec=t am reu[it noi s\ fa-cem p=n\ acum.

- Nu [tiu, eu am fost în Danemarca [inu am v\zut a[a ceva. Sigur e, îns\, c\modelul emisiunilor de la noi vine dinalt\ parte. Dar, m\ rog, de ce trebuie s\import\m de[euri?

- Deci crede]i c\ se poate impunecultura cu for]a?

- Nu cu for]a, ci prin puterea exem-plului. Prin oferta mai bogat\ [i mai va-riat\. Dac\ cer emisiuni culturale, nuînseamn\ c\ le impun cu for]a - c\ci te-lespectatorul are butoanele la el, ci ofer.Cu for]a a fost impus\ vulgaritatea? Nu,ci prin oferta supraabundent\. Eu m\simt discriminat în ]ara mea, fiindc\ nug\sesc la televizor emisiuni care s\-miplac\. {i eu nu spun c\ trebuie s\ ni serecite toat\ ziua poezii proaste ale poe-]ilor români.

- Dar emisiuni cum f\cea Iosif Sa-va? {i cum mai face, din c=nd înc=nd, Patapievici?

- Nu au audien]\.Asta arat\ c\ avem valori care stau

ascunse sub un morman de gunoaie. Nuaudien]a e problema în cultur\. Audien-ta vine în timp. Trebuie s\ educi un pu-blic t=n\r zeci de ani ca s\ ai audien]\într-un final. Ce audien]\ s\ ceri de lapasiona]ii telenovelelor [i manelelor?Sigur c\ [i intelectualii trebuie s\-[i re-gleze discursul, s\-l fac\ mai accesibil,fiecare s\ fac\ un pas c\tre ceilal]i. Nuto]i intelectualii [tiu s\-[i v=nd\ marfa.

L-am auzit zilele trecute pe Geo {erbanvorbind despre C\linescu. Nici nu [tiamcine e Geo {erban. A fost minunat. Pro-babil c\ dac\ l-ai chema la televizor, aravea emo]ii [i s-ar b=lb=i, n-ar în]elegenimeni ce spune, m\ rog, e o ipotez\.Dar trebuie început de undeva.

- O întrebare cu care vroiam s\ în-cep: e a[a bun\ descentralizarea decare se tot vorbe[te sau e iar\[i o hi-mer\ d=mbovi]ean\ care ne va face [imai r\u? Spune]i c\ e nevoie de auto-ritarism, nu prea se pup\ cu descen-tralizarea dorit\ de toat\ lumea.

- În acest moment, descentralizarea einoportun\. Oamenii din administra]ialocal\ nu au preg\tirea necesar\ pentrua o face ca lumea. Vor fi [i mai multeabuzuri.

- P\i Blaga [i B\sescu vor repededescentralizare.

- Li se cere de la UE. Dar cei de la UEnu [tiu ce e în satele noastre, c=t\ pros-tie [i del\sare e în consiliile locale. [i celips\ de expertiz\, ca s\ folosesc limba-jul lor.

Mie mi se pare un baros în moalelecapului intelectualilor, de exemplu, alprofesorilor care vor fi la m=na primari-lor analfabe]i.

- Exact, profesorii [i medicii vor fila m=na unor consilieri t=mpi]i, be-]ivi [i corup]i…

- Atunci s\ refuze UE - pentru c\, alt-fel, vom avea 42 de mafii numite ju-de]e.

E o modernizare for]at\, fiindc\ la noiîntotdeauna forma a luat-o înainteacon]inutului - de pe vremea lui Cuza.

Din cauz\ c\ nu am intrat în UE, ciam fost accepta]i, a trebuit s\ ne lu\mni[te angajamente aiurea. Suntem un felde rud\ s\rac\. Asta e situa]ia. Dar, de-c=t în Balcani sau în spa]iul fost sovie-tic, parc\ e mai bine în UE. Tot ce s-aschimbat în bine în ]ara asta se datorea-z\ presiunii factorilor politici europeni[i americani, nu politicienilor no[tri.

- Am o ultim\ întrebare: la ce v\uita]i totu[i la televizor? Ce emisiuniromâne[ti v\ plac totu[i, ce jurnali[ti/ comentatori?

- Nu prea m\ uit la televizor, n-am lace [i nici timp nu prea am. A[a c\ nu[tiu ce a[ putea recomanda. Filme bunepe HBO, destul de rar, c=te o emisiunemai ac\t\rii pe TVR Cultural… M\ maiuit uneori la fotbal… Îmi plac Hurezea-nu [i acritura de C.T. Popescu, au haz…Mai nimeresc [i „C=rcota[ii” c=te o e-misiune bun\… Doar nu te a[teptais\-]i recomand Trinitas!

- Nu v\ uita]i la tv, dar sunte]i foar-te informat. Recomanda]i atunci altecanale de informare.

- Internet. M\car nu e at=ta isterie.|[tia te manipuleaz\ în lini[te.

- E mai mult\ isterie, uita]i blogu-rile.

- Mda… Poate c\ ai dreptate. Pe in-ternet am observat [i eu ct de mul]i oa-meni nu fac nimic în ]ara asta. Îi g\se[titoat\ ziua pe forumuri. Cum apare o [ti-re, cum dau buzna s\ „comenteze”. Cusutele!

{tefan }ibuliac (director TRANSELECTRICA S.A. Bac\u), Mihai Deju (pre[edinte COMAT S.A.), Gheorghe B\l\u(manager general S.C. ATLAS S.A.), Adrian Avram (pre[e-dintele SINDICATULUI LIBER ROMGAZ RA DIS-TRIBU}IE Bac\u), Dumitru Crâ[maru (administrator unic -director general TERMLOC S.A. [i GRUP TERMLOC S.A.),Petru Pl\cint\ (pre[edinte S.C. CYBERNET AUTO CENTER S.R.L.), Ana Cazacu, Corina Manolescu (admi-nistratori S.C. WOOLTOP S.R.L.), Vasile Ni]\ (pre[edinteTRICOTEX S.R.L. M\gura), Nelu Hordil\ (pre[edinteUNION CONDROM S.A.)

Redactor [ef:

Constantin Leonte

Redactor-[ef adj.:

Sorina Munteanu

Sever Bodron, Ioan D\nil\, CornelGalben, Petre Isachi, Alina

Munteanu, Silvea Munteanu,Daniel Nicolescu, Neculai Plugariu,

Cornelia Ichim-Pompiliu, ValeriuT\nase, Ozana Kalmuski-Zarea,

Ioan-Petru Viziteu

Fotoreporteri: Lucica [i Eugen GrigoreTehnoredactare computerizat\: Camelia SoareSecretariat-corectur\: Ionela P\dure

ISSN: 1583 - 6339

Redac ] ia : Bac\u , S t rada 9 Mai 80 /A/7Cod po[ ta l : 600065

Tele fon /Fax : 0234 571532Mobi l : 0721861045

E-mai l : [email protected]@[email protected]

Abonamentele se fac la sediul redac]iei sauprin telefon / fax: 0234 571532

Editor: Funda]ia Cultural\

Georgeta Georgeta [i Mircea CancicovMircea Cancicov

Redac]iaConsiliul Cultural al „Vie]ii b\c\uane”

B\sescu pretindea c\ a citit Levantul lui C\rt\rescu…

Responsabilitatea `n ceea ce prive[te con]inutularticolelor apar]ine, `n exclusivitate, autorilor.



CMYK

CMYK

De

la s

t=ng

a la

dre

apta

(pr

imul

r=n

d):

Vic

tor

Mu

nte

anu

, Lil

ian

a U

rsu

, Vio

leta

Pin

tea,

Ioa

n P

inte

a, I

lean

a M

\l\n

cioi

u, L

eo B

utn

aru

, Du

mit

ru M

. Ion

, Io

an P

etru

-Viz

iteu

, Car

men

Ral

uca

{er

ban

, Oza

na

Kal

mu

ski-

Zar

ea, V

asil

e T

\r=]

ean

u, D

anie

l N

icol

esci

, Mih

ai C

imp

oi, A

rcad

ie O

pai

]. (

R=n

dul

al d

oile

a):

Geo

rge

Vu

ltu

resc

u, C

orn

el P

aiu

, Dan

Pe[

a, D

um

itru

Au

gust

in D

oman

, Val

eria

Man

ta T

\icu

]u, E

mil

ian

Mar

cu, N

icol

ae B

\ciu

], I

on C

ozm

ei, G

heo

rgh

e Iz

b\[

escu

, Rod

ica

Nea

gu (

R=n

dul

al t

reil

ea):

Ioan

Rad

u V

\c\r

escu

, Dan

Pet

ru[c

\,C

orn

el G

alb

en, V

ali

Bon

cu C

onst

anti

n, E

mil

Bu

ruia

n\,

Gh

eorg

he

Glo

dea

nu

, Vir

gil

Gu

ga, D

anie

l S

\uca

, Gh

eorg

he

Nea

gu

· Dup\ o zi plin\ de poezie [i de memoria lui George Enescu, scriitorii s-au str=ns `n spa] ......

Documents

Transcript of · Dup\ o zi plin\ de poezie [i de memoria lui George Enescu, scriitorii s-au str=ns `n spa] ......