ATENEULDIN BUCURESTI

INTEMEIAT LA 30 1865

ANUARUL

ATENEULUI

1931

DE ART E.

BUCURESTI STR. GRIGORE ALEXANDRESCU 4.- TEL. AUT. 210X43

1932

www.dacoromanica.ro

ATENEULDIN BUCURETI

INTEMEIAT LA 30 IANUARIE 1865

ANUARULATENEULUI

PE

1931

INSTITUTUL DE ARTE I. E. TOROUTIU

BUCURESTI STR. GRIGORE 4.- 210X43

1932

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MEMBRII

ATENEULUI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

COMITETUL ATENEULUI ROMAN

IUNIE 1929 - IUNIE 1934

Preqedinte: Dr. C. ANGELESCU

Vice-Presedinti: C. loan, C, Miculescu

Adamescu, Aureliu M.i G. C. Dragu, Dr. C. Poenaru-Cáplescu

Reprezentanti D. Mirea, Prof. Dr. A. Obregiaai Sectiunilor: A. Lupu-Antonescu

Censori: P. Garboviceanu, Th. Alessianu, P. Antonescu

Censori supleanti: Dr. N. Minovici, Morn

MEMBRII ATENEULUI ROMAN

MEMBRI DE ONOARE

Balthasard Victor (Paris) Enescu GeorgeVasileCharles (Nancy)

De Martonne Enunanuel (Paris) NicolaeIuliu

Lacour-Gayet Georges (Paris) Pop Ciceo Stefan

www.dacoromanica.ro

6

MEMBRI

SECTIUNEA ARTISTICA

Biuroul: Presedinte: G. D.Vice-Presedinte: Petre Antonescu

George Georgesou, Costin Petrescu

1. Alessianu Theodor2. Antonescu Petre3. Banu Constantin4. Botez loan5. Calinescu Grigore6. Dinicu Dumitru7. Fonescu loan

Georgescu George9. Livescu

MEMBRI:

10. Mavrodi AlexandruMirea George D.Munteanu

George14. Nottara Constantin15. Petrescu Costin16. Popescu17. Tafrali O.18. Verona Artur O.

SECTIUNEA LITERARA

Biuorul : PresedinteVice-Presedinte: A. Lupu-Antonescu

: Gh. Adamescu

MEMBRI:

1. Adamescu Gheorghe2. Antonescu-Lupu Anton3. Bacaloglu George4. Barbulescu5. Zaharia6. Bassarabescu loan7. Brâtescu-Voinesti Al.8. Burileanu9. Trandafir

10. Eftimiu VictorDumitru

12. Gaster Moses13. Goga Octavian14. Joan C.15. Nicolae16. Lapedatu Alexandru

17. Moldovanu18. Mora Mihail19. Munteanu-Râmnic20. Nistor21. Papacostea Cezar22. Peretz loan23. Petala Nicolae General24. Nicolae25. Rebreanu Liviu26. ROsetti Radii D.27. Sadoveanu Mihail28. Sorbul Mihail29. George30.31.32. Vasilescu-Valjean

www.dacoromanica.ro

SECTIUNEA SOCIAL-FILOZOFICA

Biuorul PresedinteVice-Presedinte

: G. C. Dragu, Aureliu M.

1. Antonescu Emanoil2. Arghirescu Gheorghe3. Baicoianu4. Magnus5. Nicolae6. Bobescu loan B.7. Gheorghe8. Dissescu Constantin C.9. Draghicescu Dumitru

10. Djuvara Mircea11. Dragu Gheorghe C.12. Duca G.13. Eliescu Aureliu M.14. Florescu loan Th.

MEMBRI:

15. Garboviceanu Petre

17. Bogdan18. Negulescu Demetru19. Negulescu20. Oromolu Mihail21. Petrescu-Comnen Nicolae22. Petrovici loan23. Popescu Stelian24. Radulescu Constantin25. Nicolae N.26. Marin27. Gheorghe28. Trancu-Iasi Grigore

SECTIUNEA

Biuroul: Presedinte: Dr. Alex. ObregiaVice-Presedinte: C. Miculescu

C. Kiritescu, Dr. C. Poenaru-Cáplescu

MEMBRI:

1. Constantin Dr.2. Antipa3. Georgescu Constant4. Gerota Dimitrie Dr.5. Hurmuzescu Dragomir6. Constantin7. Marinescu George Dr.

Miculescu Constantin9. Minovici Mina Dr.

10. Minovici Nicolae Dr.

11. Obregia Dr.12. Poenaru-Caplescu C-tin Dr.13. Pompeiu Dumitru14. Popovici-Baznoseanu Andreiu15. Severin Emil16. Simionescu Ion17. Sutu Mihail18. Urechia Dr.19. Valcovici Victor

www.dacoromanica.ro

8

MEMBRI ACTIVI DECEDATI

Alexianu George (1830-1897)Aman Teodor (ca. 1832-1891)Ananescu Dimitrie (1834-1885)Apostolescu N. (1876-1918)Anion Constantin C. (1855-1823)Athanasiu loan (1868-1926)Aurelian Petre S. (1833-1909)

Victor 1854-1926)Bacaloglu Emanoil (1820-1891)Bacaloglu George 1879)Bengescu (1824-1881)Bengescu-Dabija G. (1844-1916)Bibescu Nicolae (1820-1888)Boerescu C-tin (1836-1908)Bogdan Ion (1864-1919)Brätianu Ion (1821-1891)

Vintilá I. C. (1867-1930)CantacuzinoCantacuzino Ion A. (1829-1898)Caragiale Ion L. (1853-1912)Carp Petre P. (1837-1919)Cernätescu Petre (1825-1892)Cihoschi Stanislas (f 1924)Codrescu (1833-1903)

Dumitru N.Creteanu George (1829-1887)Delavrancea (St.) B. 1858-1918)Demetriescu (1847-1903)Diamandi George (1867-19171

C-tin (1849-1923)Djuvara Alexaadru (1858-1913)Dragomir Ion C. (t 1875)Eliade Pompiliu (1869-1914)Erbiceanu Const. (1835-1913)Esarcu Constantin

Ion (t 1869)Felix (1832-1905)Florescu Ion. (1819-1893)

Ion C.Ghica Dimitrie (1848-1914)Gore 1927)

Grigorescu Nicolae (1838-1907)Hasdeu Bogdan P. (1836-1907)Hegel Vladimir (1838-1918)Hepites 1851-1922)Holban Ionlatropol,

Nicolae (1820-1905)Ionescu Take (1858-1922)

Gion-G. (1857-1904)Kalinderu Ion (1840-1913)Kalinderu Nicolae (1835-1902)Kiriac Dim. G. (1866-1928)Kogälniceanu M. (1817-1891)Kretulescu (t 1908)

(1812-1900)(1841-1897)

Lahovari Grigore I. (1835-1905)Laugier Charles (1875-1930)Laurian A.Lecca (1873-1920)

Alexandru (1834-1902)

Maniu Vasile (1824-1901)Grigore N. 1843-1903)

Marcovici CosnstantinGeorge

Marsillac Ulysse de (1821-1877)Massimu loan C. (1825-1877)

lo (1814-1896)Mincu Ion (1852-1912)

George (1835-1906)Murgoci George (1872-1925)Muzicescu (1847-1903)NegriNenitescu Dimitrie (t 1930)Nicoleanu (1833-1871)Oclobescu Alexandru (1834-1895)

Ciru (1848-1910)011ânescu (1849-1908)Onciul (1856-1923)Paciurea Leonicla

www.dacoromanica.ro

9

Bade George D. (1858-1903)Pangrati Ermil (1864-1931)Panu George (1848-1910)Petrescu AlexandruPiso Pompiliu (1830-1917)

N. Ath. 1908)Porumbaru (Mih.) Em. (t 1921)

Constantin (1839-1895)Racovitä N. Gr. (1838-1894)Ranetti George (1875-1928)Rosetti Scarlat Graf (1802.-1872)Sendrea C. (1842-1907)Seulescu Mihail (1859-1929)Sihleanu (1857-1923)Sion George (1821-1892)

AlexandruSperantia Th. D. (1856-1929)Stáncescu Const. (1835-1909)

Grigore (1838-1911)Stephänescu George (1845-1925)

Gheorghe (1818-1894)Teodorescu G. Dem. (1849-1900)Teodoru Dimitrie A. (1866-1910)Tocilescu G. Grigore (1850-1909)Träsnea Scarlat (1837-1887)Troteanu ConstantinUrechia Nestor (1866-1931)Urechia Vasile A. (1834-1901)Vácárescu Teodor (1842-1913)VellescuVericeanu Alex. (1839-1912)Visu Alexandru (1858-1902)

Alexandru (1858-1919)Voinescu Eugeniu (1842-1909)Vulturescu GrigoreWachmann EduardXenopol Alexandiu (1847-1920)Xenopol Nicolae (1859-1917)Zamfirescu Duiliu (1858-1922).

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DARE DE

A

COMITETULUI

PE ANUL 1931

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Colegi,

In cursul anului 1931, Ateneul a avut durereapiarzá pe doi din membrii

Nestor Urechia, inginer inspector general, directorulScoalei de conductori de publice, s'a cunoscutcercuri din ce ce mai largi de cirtitori, afarä de operele salede specialitate (Curs de geometrie, a.), prin derizare de propagandä pentru pentrualte de culturalk

Ales membru al Societätii noastre la 4 Maiu 1901, NestorUrechia a #nut multe interesante, a fost secretar alComitetului Ateneului apoi secretar al literare.

1866, a decedat de 9 Aprilie,läsând unanime regrete cercul cunoscutilor prietenilorLa ceremonia Ateneul a depus o

colegul nostru d. Gh. Adamescu a rostit o cuvântare.(Vezi Anexa II).

Ermil inginer el, era, timp, Recto-Academiei de din

Terminând cursurile de arte ale de podurisosele din Paris, a intrat corpul tehnic (1890) a fost

numit serviciul Ferate Române. A fost profesor degeometrie descriptivk la de meserii din Iasi(1894), apoi la Facultatea de din Bucuresti (1897). Ca

de a fost inspector general al(1900-1904), decan al de (1905) si rector alUniversitätii din Bucuresti (1911). Ca politic, a fost depu-tat, senator de guvernul prezidatde Titu Maiorescu 1912). Numit director al coTalei de arhi-

1904, a lucrat la inceputurile ei. Ca ora-tor, se distingea prin prin precizie inmente concluziuni.

In timpul a lucrat ca presedinte al unei comi-siuni auxiliare a Statului Major General; apoi s'a dus la Paris,

www.dacoromanica.ro

14

a lucrat cu ceilalti Români la stäruitoarea pro-pagandä pentru drepturile patriei sale.

A fost ales membru al Ateneului la 3 Iunie 1923.Mort ziva de 19

itembrie 1931, el un gol corpul inginerilor, al pro-fesorilor al arhitectilor, precum in Societätiinoastre.

Domnilor oleg

in anul 1931 s'a manifestat in primulconferhite. S'a continuat seria a 59-a (1930-1931)

la 5 Aprilie 1931, iar la 8 Noembrie 1931 a a 60-aserie de conferinte (1931-1932), care tinut modul ur-

:

Seria a 9-a

11 1931, Mihail Berceanu:cultura modernä.

18 1931, D-1 Gh. Lefteriu: Teatrul francez me-dieval.

24 1931, Marin Puterea traditiei.ocazia zilei de 24 Ianuarie).25 1931, D-1 C. lui Take

nescu.Februarie 1931, V. Valcovici: Nationalismul dis-

ciplina8 Februarie 1931, D. Burileanu: Demostene.

15 Februarie 1931, Dr. C. Poenaru-Ckplescu: Obi-de a22 Februarle 1931, Simionescu:

noastre proectiuni).1931, Dr. Marius Nasta: Viata opera lui

Pasteur.8 Martie 1931, Ing. M. P. Florescu: Pädurile

la o räspântie.15 Martie 1931, D-1 M. Eliescu: Acum 100 de22 Martie 1931, Nicolae Bälänescu: Nationalism

29 Martie 1931, Dragomir Harmuzescu:scoalei noastre.

5 1931, D-1 I. Valaori: Doi prieteni

www.dacoromanica.ro

NESTOR URECHIAla 1866

Membru al Ateneului dela 1901Decedat la 9 Aprilie 1931

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

17

Seria 60-a

8 1931, Chr. Musceleanu: Edison.15 Noembrie 1931, D-1 Gr. Trancu-Iasi: Spre alte22 Noembrie 1931, D-1 Peretz: Unificarea legislativä.29 Noembrie 1931, N. Lenguceanu: inter-

national&6 Decembrie 1931, D-1 Dimitrie Pompeiu: Revizuire.

13 Decembrie 1931, I. B. Bobescu: Cântecele noastrenationale.

20 Decembrie 1931, Gh. C. Tullea: Spre unvidualism.

(Vezi Anexele).

Pe aceste conferinte organizate de noi, s'au maisala mare a Ateneului urmitoarele conferinte:Martie 1931, orele 5 p. m. D-na Colette-Willy: Dans la

salle et sur la scne.7 Mai 1931, orele 9 seara, Geo London: din

Chicago.9 1931 9 seara D-1 General Dumitrescu:

Despre Infanieria (conf. serbärii cen-tenarului Regimentelor de Infanterie).

11 Mai 1931 orele 9 seara, G. Peytavi de Faugères:L'âme de Paris.

17 Mai 1931 5 p. m. D-1 Prof. Univ. Muscelea-care träim (Conferintä cu oca-

de Domnita Ileana").21 1931 orele 4 p. D-1 Prof. Dr. I. Cantacuzino:

Vaccinarea antituberculoask eu B. C. G. (conf. cu ocaziaCongres National de

25 Octombrie 1931 9 seara, D-1 Piccard: Cälitoriastratosfera. (La 16.000 metri altitudine, la 27 Mai

1931).17 Noembrie 1931. orele 9 seara, D-1 Prof. Universitar

Iordichescu: Problema crestinä de cugetarea contimporani(conf. ocazia congresului general al Asoc. generale a

Ortodox si al generale a cântäretilorbisericesti).

Colegi,

Universitatea Ateneului cu 1931 azece existent& care timp s'au importante prele-

www.dacoromanica.ro

18

din toate domeniile. Profesori ai Universitäti au fostin primul mai mare numär membri Ateneului

iar mai au fost distinsi profe-medici, avocati etc., care au dat concursu1 pretios

tutiei noastre.subiectelor tratate a atras un auditoriu foarte

numeros variat.In anul 1931 s'a organizat seria a 10-a de prelegeri, dupä

urmktorul program de D-1 C. Joan, delegatulComitetuhti Ateneului Rector al Universitatii noastre:

I. Peretz: juridice (12, 19, 26 Ianuarie; 2Februarie).

Dragomir Hurrnuzescu: Din problemele fiziceine (9, 16, 23 Februrie).

D-1 V. Valcovici: Automobilul aero.planul (2, 9, 16, 23Martie).

Emil Severin: Coloidele viata de toate zilele (13,20, 27 Ianuarie; 3 Februarie).

D-1 Dr. N. Minovici: Din flagelele sociale (15, 22 Ianuarie;10, 17 Februarie).

Dr. C. Probleme din(29 5, 24 Februarie; 24

Constant Georgescu: Impozite bugete (3, 10, 17

D-1 Gr. Trancu-Iasi: de actualitate(14, 21, 28 Ianuarie; 4 Februarle).

C. loan: Teatrul romantic (11, 18, 25 Februarie).D-1 A. Lupu-Antonescu: Aspecte literare (4, 11,

18, 25D-1 I. Valaori: Secolul lui August (12, 19, 26 Februa.rie).

D. Pompeiu: Metoda diverse (5,12, 19, 26 Martie).

D-1 I. Simionescu: (16, 23, 30 Ianuarie;6, 13, 20, 27

A. Popovici-Baznosanu: Misterele reproducerei (6, 13,20, 27 Martie).

C. N. Jugoslavia Cehoslovaciadupá legkturile istorice (17, 24, 31

Ianuarie).Musceleanu: Asupra energiei (7, 14,

21, 28 Februarie).Istoria oamenii re-

prezentativi (7, 14, 21, 28 Martie).(Cursurile s'au fiecare zi, de la

www.dacoromanica.ro

ERMIL PANGRATIla 2 August 1864

embru al Ateneului dela 1923Decedat la 19 Septembrie 1931

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

21

6-7 p. m. sala de jos din AteneuluiIntrarea str. N.

(Vezi Anexele)

Domnilor

In cursul 1931 sala mare din Palatul Ateneuluiau avut un de concerte, festivaluri

(Vezi Anexele)

de concerts, festivaluri serbäri au maitoarele de mare :

La 25 Martie, p. m., sirbätorirea a 100 de anidela inceperea cursurilor de Limba Tärile

(vezi programul la Anexe).29 Martie, orde 4 p. Semicentenarului

Regatului României, organizati de Asoe.Cultul Patriei".

La 21 orele 10 dedere a primului National de Tuberculozk sub InaltulPatronaj al M. S. Regelui Carol II-lea al

La 5 Decembrie, orele p. m., sirbätorirea SemicentenaruluiSocietätii Politechnice din România (vezi programul la Anexe).

Colegi,

In de expozitie din Palatul Ateneului Romän au expuseursul anului 1931 urmitorii pictori sculptori:

Ianuarie, sala Nr. 1 N. Vermont (picturk)2 S. (picturä)3 T. Tancu-Vulcana (picturi)

Februarie ,, 13

S. (picturk)Gh. Nichita (picturi)

Martie ,, ,, 1 D-na Florica Vasilescu (picturá)2 D-1 A. Cälinescu3 D-na M. Ionescu-Bacaloglu (pic.)1 A. Ananescu (picturä)2 E. Baludima Tacian (pic.)

M i31

,, Eug. Filotti-Atanasiu (pic.),, A.

Olga Greceanu (picturä)2 D-1 (picturä)

Decembrie ,, ,, 2 Kimon (picturi)

In de expozitie din au avut al

www.dacoromanica.ro

22

al Ateneului *) (21 Decembrie 1930-21 ranuarie1931) dela 15 Februarie-15 Martie 1931 expozitiaArtistic.

Domnilor Colegi,

In 1931 s'a o Adunarede 5 Julie orele 11

(Vezi Anexele)

Domnilor Colegi,

Biblioteca Ateneului Român, 1931, din cauzafinanciare cari au impus personalului, a avut o

activitate mai Lucrarea de catalogare adin depozitul Bibliotecii a greutate.

prhnite conform legii tipografiilor esteDin cauza numirului redus de nu se pot

face urmäririle necesare. In acestateca e de multe opere pe cari editoritipografi nu le trimit. buna functionare a acestuiserviciu faptul corespondenta cu tipografii editoriinu mai este die plata taxelor tot greu-tätilor financiare abonamentelor la reviste atrebuit fie micsorat, cumparäturf de cärti nu s'au putut face,

numärul legate a fost mult redus. Foar.e mult audonatiile de

In cele ce date de mersul Biblio-tecii 1931:

Au lucrat la Bibliotecd 3 functionari 3meni de serviciu) in toate le, de 4 ore

zi (3-7 m.)In anului 1931 Biblioteca colec-

felul urmätor:1) Conform legii s'au primit dela tipografiile din 2938

volume brosuri, cari au inregistrate de primire pentrucari cresterea S'au primitmenea numeroase periodice (ziare, reviste, bule-tine, etc.), cäror control si inregistrare nu s'a putut face,

parte (218), din de personal sficient.2) S'au primit dar 101 volume diferite dela Academia

Casa coalelor, dd. Dr. C. Anglescu, Gh. Adam2.sca,

expozantilor a lucrárilor expuse la al Salon aleste in Anuarul pe 1930.

www.dacoromanica.ro

23

Dr. Poenara-Ciplescu, Teodor Georgescu, Const.

abonament au venit 29 reviste (25 limbafranceza, 2 italiene, 2 germane).

Legatul. In decursul anului s'au legat 500Inventariere S'au inventar 534

opere (No. 8841-9374).S'au catalogat definitiv 779 opere (No. 8422-9200), pentru

cari s'au lucrat:1127 fise pentru Catalogul al autorilor,909 fise pentru Catalogul pe917 fise pentru al 2-lea Catalog alfabetic.

2953 fise

In rezumat, la sarsitul anului 1931. Biblioteca Ateneuluicuprinde:

a) Inventariate 9374 opere in 16.712 volume.b) Catalogate fi consultate de citi-

tori 9200 opere 16.517 volume, pentru cari s'au lucrat total32.820 fise, in 3 cataloage anume:

1) Catalogul alfabetic al autorilor, pus larilor sala de are 11.684 fise.

2) pe materii, pus la dispozitia cititorilor salade are 10.218

3. Catalogul alfabetic al autorilor, deestinat birouluitionarilor are 10.918 fise.

Clasificarea pe materil se face dupä zecimaltrebuintat de International de Bibliografie din Bru-xelles.

S'a triarea publicatiunilor din depoziful BiblioteciiRosetti, etc.) fise provizorii 874

volume brosuri.

de cinematograf din Palatul Ateneului fiindconcesionate Asociatiei pentru propaganda aviatiei"(A. R. P. au fost administrate de Asociatie, potri-vit ei de activitate.

Domnilor Zegi,

Activitatea s'a manifestat prin conferintele ser-culturale organizate de filialele noastre. (Vezi

COMITETUL ROMAN

www.dacoromanica.ro

24

A ATE-.Sume

in bugetul

1931

Sume

rcali7ate in

1931

Concerte, fectivaluri, cu200.000

Expozitii 400.000 191.000Locuri loji la conferintele Ate-

neului 6 000 10.750de cinematograf . . 260.000 260.000

apei la1) 250.000 62.302

Vestiarul 60.000 25.000Cupoane dela efecte actiuni

titluri esite la 550.000 372.1268 Dobanzi la depozite in nu.merar 40.000 63.6399 10% din excedentul fond. C. Esarcu 16.000 15.600

10 Venitul fond. C. Esarcu . . 291 000 292.46611 Veni'ul fond. V. 50.000 38.28912 Venitul fond. M. Koiciu . . 10.000 12.85013 Subventia Casei Regale . . . . 5.000 5.00014 Subvemtia Ministerului Instructiunii 250.000 45.00015 Subventia Casei . . . 20.000 60.00016 Subventia Prefecturei de Ilfov . . 25.00017 Venituri eventuale 50 000 23.740

Total 3.483.000 2.526.762

prevederile bugetului, anul1931, au esit cu un minus de Lei 956.238. (3.483.000.-2.526.762 = 956.238).

1) Dela Decembrie 1930 plata la Cinematografele Ateneuluiface direct la Soc. Gaz Electricitate de A. R. P. A.

2) Parte din cupoane au se incaseze in anul 1932.

25

PE 1931

Sume

1931

Sume

in

1931

Lefurile personalului 594.2822 Controlul la concerte . . . . . 70.000 52.3003 Combustibil pentru . . . 180.000 120.9044 Electr pentru ,600.000 468.5045 Apa 000 55.8716 servitorilor . . . 10.000 4.0007 Intretinerea localului. 150.000 101.8978 mobilietrului . 100.000 33.4509 Asig Palatului Ateneului . 30.000 28.351

Abonameintul la telefon pe 5.000 5.00011 Imprimate 000 50.56012 Serbäri 10.000 1.37613 Pensie pentru succesiunea

V. Constantinescu 4.200 1.60014 Universi aea Ateneului 90.000 87.00015 Biblioteca Ateneului . 390.000 334.27616 Ateneului 2) . 100.000 32.450

Cheltueli de cancelarie 10.000 3.98318 Cheltueli pentru administrarea

C. Esarcu 307.000 276.86619 Chelt. pentru suceesiunea V. Cons-

45.80020 Jetoane de 1.00021 Nepreväzute 50.000 46.682

. 3 003.000 2.299.352

cu prevederile bugetului 1931au esit cu im minus de Lei 703.648. (3.003.004) - 2.299.352 =703.648).

Raporand totalul veniturilor 1931 (2.526.762lei) la 1931 (2.299.352 lei), un

de lei:zece

1) Ramas de in anul cc., Lei: 130.000.2) Cheltuelile de luminat sunt inglobate in capitolele respective

din bugetul Ateneului.3) Lei: 136.457 s'au cheltuit efectiv

in anul 1931, iar restul de Lei: 140.409 s'au capitalizat in vederea reparatiunilornecesare imobilului din B-dul Carol 5 (Casa Esarcu).

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL CENSORILOR

Subsemnatii censori, am studiat cusituatia a Ateneului Romin pe 1931

am constatat toate actele justificaive pentru veniturilecheltuelile din acest an sunt deplinä regulä.

De aceea vä rugäm sä binevoiti a da descärcarelui de sa pe anul 1931, acest prilej,D-lui Presedinte, Comitetului D-lui AdministratorDelegat pentru eresul pun in conducerea administra-rea institutiei noastre.

I P.

Censori: PTh. Alessianu

www.dacoromanica.ro

ANEXEI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROCESE-VERBALE

1.

Adunarea 28 1931, 11 dimineatacerut de statute, s'a

pentru 5 1931, orele 11 dimineata.

Adunarea dela. 5 1931, 11 dimineata.se sub presidentia D-lui Dr. C. Angelescu.

Gh. C. al Comitetului, prezintä darea dea Comitetului asupra activitätii Ateneului pe

1930. Citeste, apoi, asupraAdunarea darea de des-

arcare Cornitetului de gestiunea sa pe 1930, aducindu-imultumiri pentru buna a Ateneului.

semnaleazi cum s'a din si-financiar& Ateneului pe 1930, s'a acut

de administratie, desi toate subventiunilefoist unele suprimate altele simtitor cum este aMinisteruilui si Cultelor. Din aceastä BibliotecaAteneulud se o situatiune material& cu dificila,ceea ce a ca dezideratul unanim al si al

de a. o sä nu fie adus laSingurá Ca.sei acordat Ate-

neului Român un ajutor de 260.000 pentru care trebuieseadresate multumiri Alessianu, Casei

Membru al AteneuluiD-1 Preqedinte propune se interventie N.

Primul Ministru titular al departamentului Instructiei, caacorde un ajutor mai însernnat Bibliotecii spre a

www.dacoromanica.ro

33

putea fi in toamna acestui an. Adunareaaceastä

C. loan, Vice Presedintele Ateneului Roman,esbe in adunirii de a se trimite o

D-lui N. Membru onoare al Ate-a ani de Propunerea

a fost aprobati.aduce la multe

si-au manifestat dorinta de a fi membri aidevenite vacante.

Adunarea generalä decide nu seposte face alegere de noi membri, nicistatutului nu nici n'a fost la ordinea dezi aceastä chestiune. statute propunerile de noi membrise fac de sectiunile respective ale se cerceteaza apoi,de Ateneului, care -le votului

generale. prezenttiunilor fiind de mai mult timp expirat, aoestea nu s'au mai

pentru a se constitui pe un nou period timp, potrivitstatutelor. urmare, primul se recon-stitue sä-si apoi proce-deze la propuneri de membri locurile vacante, undes'ar nevoia.

Ne mai nimic la ordinea zilei, D-1 Presedintesedinta.

www.dacoromanica.ro

DISCURSURI

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DISCURSUL GH. ADAMESCU

Tinut Ateneului lalui

pe Nestor pecare a fost a avut de frunte Mi-nisterul publice a condus multi ani de spa-

noi dar pangnumeroasele legiuni de cari obisnuiau citeasarele sub glumelor care ele

interesante libernaturii. nu aunt

niste fapte bun&asprimea plkerea apoeni creste desgolite, strá-lucirea varietatea de colori

de forme a le numaitoarte acestea multumirea sufletuluitoate a le curate ale

Scrierile lui, trebuitoate locurile unde se inimBede aunt un antidot de lecturile ce

eu fragedele otravatiei, a dezechilibrului, a

Eu am avut fericirea de aproape pe Nestorchia, am lucrat eu el vreme la

de ei va ramânea onu de dar a dragostei

adevärate pe care o o manifesta pen-tru toti sub steagurile sevredniei de a fi gata pentru minunatelorpuncte ale programului Cu stäruitoare el

3

www.dacoromanica.ro

34

numeroase povesti pentru a face maicele porunci ale

Dar activitatea lui de talentat vulgarizator problemeloraride din nu se la restrâns aloercetäsiei, ci era serviciul

Nestor Urechia a debutat in 1882 printr'o povestireteratorul", dar preocupärile au

sale pentru a face de geome-trie analiticä sau Totusi de ani,pe la 1904, farmecul

la o din careqtei, Drwmurile noastre, Bramvului, pe jos,urinate de Buoegaor, de numeroase povestiril pentru

tineretDar ca ogor

am permis Dv., am si sarcina de aaduce salutare din partea Ate-neului Roman.

in Societatea noasträ 4 Maiu 1901, Ure-chia a tinut multe a parte la toateliuntrice ale noastre, a fost al literare din1921 ne-am folosit de concursul lui priceputvotat. care atâta vreme,urmeze aceste

acum, când ne el nostrumare gol va umplea numai amintirea rarelor sale ca-

bun membra devotatsarcina sa nu numai obligatiile sale personale, ci pe acelea

pe le de la pärintele Vasile Urechia, mmldin

De aceea, aceste momente supreme, netea care a sä-i rupä prea de timpuriu

jale prietenii,le zicem vechia traditie fie-iusoarä.

www.dacoromanica.ro

ANEXEIII

CONFERINTE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

A.

SERIA a 59-a 1930-1931 )

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

CRE$TINISMUL CULTURA MODERNA

Conferinta d-lui Mihail searade 11 Ianuarie 1931

(Rezumat).

D. Mihail Berceanu a vorbit seara la Ateneuldespre Crestinism de fata culturii

muderne.Definind cultura contimporank drept totalitatea

telor asigure mai fericirede poate

modern fericirea cadrul exclusiv al pozitive,la

Partea a culturii moderne faptul de a des-voltat ratiunea detrimentul emotivitätii.

De aproape un veac lumätate, logica, con-ceptia de sunt pur

De aci dezechilibrului moral alnoastre.

Fericirea, sinonimä cu pacea sufletului" -nu poate redintr'o educatie dintr'o desvoltare

nioasä a umane, deci a ratiunii aExplicatk sem mai multsensibilitate definitk, domeniul ei cuprinzänd

de subconstient, facultatea sufletuluia prinde ca un post receptiv seria celor mai subtile

siuni formele manifestkri caracterinaccesibile pozitive.

educatie integralk deci cultivareaa emotivitätii aceasta, ratiunea de

deci este dimpotrivi dina-

www.dacoromanica.ro

propulsivä, la realiz&ri, ducegirea umane.

Emotivitatea este deasemeni pozitivä construesstespiritual, negativä distruge.

De ad puterea a iubirii, a emotivitätiirive, in toate domenlile creatiunii.

apare ca cea mai manifestare depozitivä; deoseibi ortodox

de filozofia deosebit de care se re-din a ro-

man. Prin care defineste ca iubire,omul modern, oricare fi preg&tirea pentru poate

deplina fericire. -camateriel, nici odatá,

numai prin materie, se evoluarealismului marxist socialismul crestin.

Ca popor emotiv, noi nu artrecutului rezistenta de

neam se numai pe puterea a bisericii, acrestinismului In toate

de manifestare ne va träiniciafericirea de care au nevoe viata

www.dacoromanica.ro

2

TEATRUL FRANCEZ MEDIEVAL

Conferinta George Lefteriu, searade 18 1931.

(Rezumat).

Conferentiarul a incetput prin a i-a ales acestdat mai putin de mare a

acestui gen de date uneleasupra teatrului modern.

Pentru a teatrul medieval este nevoe de anoaste, mäcar generale, teatrul antic, pe care vorbitorul1-a rezumat pe sourt. expunaind desvoltarea tragediei mai

a dramei satirice, vechea Elladämai Sudul (Grecia magna).

Intrând subiectul propriu-zis, vorbitorul aprimele urrne ale teatrului medieval le inXIII-XIV, scnise vechea romanä jumä-tate francez1), sub de religios:stere. Astfel, antichitate, teatrul esia tot din biserick,care atunci satisfäcea toate nevoile sufletesti poporului.

chiar introduceau in sliujba religioasä, la Pastela scene dialogate in eu

lui Chnistos, fäcând astfel primele ale drame:turgice.

timpul teatrul ese din biserici, in sau pe piatadin a deveni si laici. Se ca piese dinacea vreme: reprèsentation d'Adam, Le jeu de

miracles de Notre-Dame, altele titluriDe l'enfant donné au diable, De la son abbaye,D'un se maria, etc.

versuri de opt silabe, ou rimetoate Miracole foarte pornografice,

www.dacoromanica.ro

42

text, jucându-se puy societate)

Misterele sec. XV povestesc Celemai vestite sunt: Les de foarte lungi,având 45.000 versuri. Se chiarMystère cies actes des 61.968 versuri peste 500personagii. Comicul e amestecat tragicul, e neglijat,limbajul foarte obscen. In cele mai scene smit ame-stecati cari In 1548 ele ajunse-

de triviale, furä interzise.Teatrul era organizat modul Scena,piata publicä pe care se in trei: 1)

mantul, având - uneori chiar 22 mansions (scene)marcate win copaci, dar uneori numai täblitä;2) paraclisul, ornat ou de un 3)infernul -o de balaur, unde dede-subt se miscau

Unitatea de de timp nu existau. I seex. la Bourges, al doilea la 10 ani,

secol sau chiar 4000 Nefiind o scenä propriu-zisiun actor dupä ce-si rolul pe

de care eraubräcati costume medievale de toate jucau

de pe lui sau pe cersetori.mai mare libertate ceea ce priveste regia

Reprezentatiile aveau la evenimenteenmate in de epidemii, a

cereaseä. Cu se le cry, am afiselede azi, care ocazie se strângeau bani seamatori, ei spre a juca, cheltuindmele, cari genere foarte bogate. mai mult cei cevoiau a roluri insemnate: Regii etc.lurile femenine erau jucate de Era greuuneori a. fi actor: Christos trebuia stea räs-

pe mai ore si era veritabilsulita; fie de mai mu[lte dede o indignareIn reprezentatiei se montre,

tarea, ce azi a serie de afise.de 500-600 frunte eu Dieu oarcumgeau

spre a atrage publicul la Acesteamai multe zile, chiar mai multe Se nu-mai asistând tot orasul.

In sec. XV s'au grupat mai multe

www.dacoromanica.ro

43

cari oea ranumitä: La de la Passion aCarol VI dreptul exclusiv de a juca mistere la Paris,

care a durat 1676 când deja de mult teatrulclasic Actorii comici erau si ei Les clercs dela Basoche Les enfants sans

De remarcat faptul a.zi se pe sfinti,Sfta Pecioark, Christos, Dumnezeu, etc., exceptia repre-zintatiilor Oberammergau.

Teatral comic se compunea farces,fusese precedat sec. XIII de câteva revistecare se Le de la feuillée a Adam de

Le de Robin et de Marion, etc.Abia sec. XV farsele, destinate la

(farcir) un de mistere. auceput a fi jucate singure. Se cunosc 150 farse, prin-tre cari cea mai este La farce du Pathelin.Unele farse reprezentau restränse, cum spreex. farsele judiciare (viata de a avocatilortilor), farsele (un fel de reviste scolare de azi), farselerustice (viata dela in care se ridiculizau preotii saugistratii ou cari in contact).

Les Sotties -erau piese satirice, indreptate contrazilei. Exemplu: La softie du des a

Pierre Gringoire, de Ludovic XII, contra Papii Iuliu II.Les moralités voiau moralizeze -contrar

pedagogice -cu actiuni vorbe Ne-au totul65 de personagii alegorice: Bien avisé, malavisé, foi, raison, je vous, indigéstion, apoplexie, etc.

de acestea trebuesc citate les Sermons joyeus (pa-rodia predicelor, Saint-Jambon, Sahnt-Hareng, Raisinetc.) les drammatiques (povestiri hazlii cu

ridicule).De remarcat cä modern se inspira mult

cel comic medieval: din moralités vor esi de moravuride caracter, din sotties politice sociale, din farse

(genul care a subststat - comediile dechiar monologul s'a la noi, teatrul lui Alecsandri,etc.

www.dacoromanica.ro

3

PIJTEREA TRADITIEIConferinta Marin

de 24 1931.(Rezumat)

de 24 Ianuarie d. avorbit la Roman, despreunitätii nationale

Definind traditia drept mostenirea binelui fiptuit tre-cat pentru de bunelor din vor-

a documentat prin cum actulunirii din nu este de fapt transmis gene-ratie care päturilor ro-

de pretutindeni.are pu-

Traind Inlare, ea vremurilor ca.pe domnitori bar.

La al 16-leamod constient ca o ci ca o

istoric alIn scrisoarea al

Viteazul alde depozitar al crestine, textual:Sä aminte Sa Romineascä ce

aunt; tot crestinätätii este aruncat acesteDumnezeu sä de-ar apuca aceste

ar fi peire a. Poftian pentrufost mai vreme de mosie hotarelor ace-

stor de Ardealului de Tara sä lefie mosie sä de hotarele acestor

fost mac".Aceeasi a nationale o dovedeste la

Viteazul cronicalrul Miron -

www.dacoromanica.ro

45

ia la vedere ceisvor semintie sunt a Moldovei

din Wile totun neam

sause poate se poate prin La

bänäteanua -gurä deaur, porecla lui Eminescu - cere popor sä

existenteinoi Românii una el. Una trebue sä

fie natia româneascá. Banat, inin Moldova in Ardeal, când te

te vei tuminatele fapte tevei uni, atunci, mai aleasä natie pe va fi ea tine"!

Puterea acestei traditii nostalgii a nationaleeu ne apropiem jumätatea

al 19. Ea generatia care a fIcut misearea dedesteptare 1848 a pregktit actul din 1859.

Sleit de puteri de mistuia Nicolaelupta din räsputeri sfärseascä opera lui con-

lui Viteazul, unitätii pentru aea sufletele o altä unire

Conferentia.rul a cerut, in concluzie, generatiei de azi carea marea s'o prin cultul frätieide singurul in apere

ne respectul tuturor.

www.dacoromanica.ro

4

TINERETEA TAKE IONESCU

C. in seara de 25

Domnilor,

Peste putin va acopere degranit eternizeze care aTake

M'am gändit profit de acest prilej pentru ade un oapitol aproape din viata lui: despre

lui Takeleg aceasta, prima tinerete" a neuitatului de

Stat, iar nu tineretea de a doua sau de a treia, oamenii auadesea multe tinereti, sau cel putin au.

Vreau de tineretea de tinereteacare duce pe la sa., o

tinerete, grijilor a rdspunderilor.

Mai erau a zile la casa dinsti, strada casä chirie, dar degustori dare de mânä, mama se tata cepiilor de Se este un mod de a vorbi.

Frosa, nu se preanimeni ale buna sau ream dispozitie aei de o indiferentâ, tactul ei de femee

vroia iasä da,a iesit a lui, nu cilca nici

Coana Frosa dorea se la Acoloalege frumos. Drumul nu era la 1862 nu exista

o cale in tarasoselele desfundate ale iernei, te fácea sá te gândesti

www.dacoromanica.ro

47

bine de a pleca. Dar färä la obosealk, coana Frosas'a decis repede. a doua silueta ei de ogrea din care luceau doi ochi sedä coltul Abea pe trei la

furä iar doua zi de dimineatäprin Lipscanilor. In Lipscani nu nimic pe placul ei.Se intre Mogosoaei, sunt

s'o certe dar ce zor avea sä-i ade-värat? Privi dreapta, se in stänga lamicuri copiläresti, trompete

coräbii. la nu se opri. Niniic nu se pärudestul de pentru al ei, destept

In cele din urmä se decise. Unif orma aia decolo sus, chipiu câte parale face? Acându-se la i-o dete Take in dimineata

Nou. Dar moment de bucurie, selung oglinda Era chipiul cap eu sabia

deodatä lacrimile pe obrajii palizise asaunse sub patul

Intr'un mania scoase de Dupämultä putu afle cauza acestui inexplicabil acces de su-ferintä. Chipiul avea o singurä tresä, o sub-ofiter,

s'a la de patru ani,nu s'a adus chipiu de general". A fost fiecomsolat.

träsäturä de caracter, care o detin din chiargura mamei sale, vorbeste dela sine. Ea desveleste profunzimeauned care a carracterizat dealungul sale pe marele

de mai mândria. ambitioasä, oce nu dispretul semenilor, ci din constünta intimä asuperioritätii, o care, cusur sau calitate,multe actele vietei sale politice.

- Dar ce zicea samai amintirile... Nu se juca de era

mâna mult repede spre odeck värstei Costica, mare,era obositor. mai de abeape Victor mult mai Un dictionar francez

imânä. Când se trudeasä descifreze cuvânt. in casa de

burghezi, pärintilor se tinea in curent ouModa nimic lumebitia familiei nu s'ar fi mai prejos

Mama se marginile putintei, modarisului, zi sträzile banale ale micului Ploesti

www.dacoromanica.ro

48

cu pe Conu hainenoui de pe margini, la

pe un joben" carefäcea deliciile

era activ De aspect sever,cu abundent prelungit de o elde timpuriu sotiei grija la 13/25 Octombrie1858 al doilea se la Ploesti deDumitru, era. sale

a ei, venea din pecari Take Era.Joan Eliade pärintele literaturei române",marmora de pe bulevard, promotoriirevolutiei 1848, primul trei locotenenti domnestiai acelei revolutiuni. mamei era din Ma-cedonia, ceeace ca mai când pefrunte pe Take al ei vre succes de diploma-

el am sânge grecescvrei nu fiu iscusit?" le ei Macedonia,

de urgia Turcilor, inse stabilirk. alti Macedoneni. Asa fa-

Godju, Mocioni.pe nevoiti

se armata austriaca, unul chiar cam-pania contra Napoleon cucerind la 1814 galoanede El muri la de 94 ani, dupä ce se se

lui Take bonescu, despre elde cavalerie armata austriacä.tru nevoile remontei, el se de frumoasa Anastasiadronic, de sotie, pe Eufrosina,

lui Take Mai cândFrosa Joan Maica Anastasia, se retrase

la muri acolo unazi mormântul.

La de cinci ani Take dat clasele primarela Ploesti. toate, el se remarcaeumintenie. Materia la care era mai in care

chip deosebit, era matematica. Dar un an seasupra orasului toate pe acea vreme, calami-

tatea unei epidemii. Se holetra Take la pat.Avea ani. lä teribilä si ajutor. pe

se de jur in la o la alta, else moartea cele din overde de copil, un schelet straveziu, putu patul pentru a

www.dacoromanica.ro

49

fi asezat larg Era Doc-de minte. de erau pe

atunci numai Prahova avea vaCheia, Suzana, Predealul, toate

stiri cuibärite plinä pustietate, ouun confort, färä nici o aprovizionare. Dar ce era

p'atunci, 1864? din e Nici o din celemulte, azi soare. Era un imam

päclurros. Mica paraclisul de azi,de miei, fusese 1695 de

Cantacuzino purta de cetate. ea nuavea de azi. la 1846, pe platoul se

de doilea patrulater, eu noua inprin grija Regelui Carol I. In dreapta

se de case, chi-de azi, iar pe una din laturi o galerie

ca azi priveliste, albia aPrahovei, ce urma devie Sinaia. Furnica la picioarele

e Urea se numea pe muntele Molomocregiunea se numea Podul la Bu-

steni, Regele numele.a acelor locuri eonsbituia o acleviratä

Deaceea 1802 a avut cea mare, dinbucuresteni aid se refugiara de frica lui Pasvan-toghi. Tot zeci de ani mai dupä asasinarealui Tudor Vladimirescu, altá la Sinaia de fricazucilor lui

din porunca luiera de abea 1864,cari misunau prin acele tinuturi. Intr'o

de perne feritä de bolnav fu pornit spremonastirea Sinaia. Urcus dincolode Podul Neagului, cotiturk, se de odatä sus pe deal,

poianä si plinä de soare, cele trei turnuritite, nu aveau de forma de azi. Din mare,la monastire pe Drumul peste copilul fuinstalat din nu tocmai in carela 1922 avea pentru veeinicie sale

Aerul al brazilor si mai ales puterea deredarä Platoul nu

ca azi. jos pe locul de azi, era o deunde sburda convalescent se razele

calde.De atunci Sinaia rämas sapatä lui. El nu

www.dacoromanica.ro

50

numai nu a uitat-o, dar sale, de unde nu mai acolo, sub

ei sub in a vroiteternitatea.

la spre odatá cu bruma cerete o altä durere se asutpra familiei.

nu vine Prävälia ca.sele Marincinmergea greu. Holera nu numai doliu dar o

generalä. Cu ce cumpere când n'are?loan trebui obloanele suporte

noarea falimentului. Grea acea vreme.Ea viata, 1-asoarta se se mutase la când deveniseproprietar de case de când somptuoasa lo-

din Mogosoaei solemn barbaalbä, in lui de adusä Viena... greacare era dat prin nedreptatea oamenilor sä adesea

pe nevinovati. oamenilorpentru ce-ai bine viatk este numai prinputerea de oricare din scaderile tale.

Mândria era sângeratk. Intr'unde negustori, toti prosneritatea ta le-a stat caun ghimpe in ochi, nu te in devenise grea.

Ghiti loan nu era omul se lasevins. Cu toate lacrimile sotiei sale, el dar se

repede. pentru totdea.una. stabili la Bu-curesti. nevoia intra adesea. Veniseal patrulea de era turbure. Grijile apäsaupe amândoi. Dar nra prea cap

in o idee. Ce-ar fifemeea copiii la Capita s'ar repezi la Giurgiu unde

de a taxele de scutire la bariera era dearendat? drept - - se luacontract de la oraselor arenzi fixe.

esia mult era al arendasului, care nu era deficitdecât alt cap al lui loan.

Zis, Un bancher evreu din Ploesti nu-i refuzä baniide cari avea la activitateaIncet treburile tot mai Cu vointä onätate de fier, se pe de dataasta sä nu scape norocul din

La oras mare si neounosout, grea.Toatá Ghitä Joan era pe nevoile acsize-

Cucoana Frosa era bärbatul casei. cândbatul venea lucrau amândoi târziu noaptea la fa-

www.dacoromanica.ro

51

cerea pe dormeau nestiutorimica de

Take Dase si iesisele mai mare, ajuns mai doctor

drept din Paris, avocat de deputat senator, fuSf. Sava eel mai vechi din liceele

Capita lei.G. Ditnitrie G. cata-

Sf. era atunci pe laceputul veche etaj, mare acea vre-me, mai s'au ridicat casele Barbu

vreme palid, negrupieptknat cärare la o parte, ochiise nu ca

l-ai fi nimeni expuneade grai. In de el nu parti-

cipa la Privea cu la jocul altora evita cuditate Era, dupä spusa ade-

exceptional. examenul de fine de an n'a fost ocind a n'a contestat

aoest merit, nicitreilea an, sale

o desvoltare tot mai memoriefixa suvenirul citirilar sale variate.

de o pätrundere din zi zimai a aspectelor vietii, deja o maturitate ne-potrivitä pentru lui.

Prestigiul lui se In tot intr'ae mai tare toti". Numele lui banal era

pe toate buzele, au pe câtorva copii deboeri sau de puternici poate zice celebritatea,care trebuia mai a la Takede pe

In superior expansiunei lui intelectualepublice o foaie literarä Revista Junetei".

Era un lucru Fireste, celor zece kmide adolescenti au putut-o face coloanelereviste, de a regret n'am putut da, au

adapcstit multe ramantice de multede talent. Dimitrie G. deFranta era in de romantism literax. Werthar"spirase lui Chateaubriand René", pe sari tineretul ledevora, surse de sentimentalism maladiv, decclioe, obraji palizi. lung, oohi tristi avanbagele

www.dacoromanica.ro

52

Anii de liceu un monoton deDar programul oficial i se In a douasuperioarä el clue an, obtinând aceleasi notemaxime.

La 17 vara, proba de bacalaureat. Duaninecaexaminarea sa, cuconul se

care se de Se duceaAritesti, .zece de pe care prospereale o dedrum de fier s'a fie V. A. Urechiä Gr.cesau, comisia de examinare la. bacalau-reat. Plecau ei sä Durnineca. Unul istoric, altul geo-log, schimbau impresiile de examene.- mine, zise la Urechiä, le gäsescfoarte obositoare, mai ales pe verei. Numai rare-ori temai räzbunä de a elev Alal-täeri de am care m'a n'am avut

regretul n'am o notä mai mare 10, ca i-o dau.eu la fel, räspunse geologul. Mi-a räspuns unul la

naturale adut aminte sä mai fiDimitrie

- Exact. E istoricul.Ghitä, care din säu ascutise urechea la con-

versatie, se lui sedai

meu e, donmilor. E Take al meu.Profesorii felicitarä conu la wduse

eu contrar doi curcani grasi pentru oEra 1875.

La Paris.

Treburile mergeau exeelent. Ghitä loan,norocos, acsizele mai multor orase. era

din Casa din Podul cumpäratägata recläditä de aspectul impunätor alunei a.devärate boeresti.

tablouri saudin räzboi, statuete de si de canapele fotoliide bordo" garnisean acum marele salon de jos cu cele

ferestre direct pe trotuarul mai elegantea Bucurestilor. Geaanurile obicinuite furä schimbate

www.dacoromanica.ro

53

de ce oglindeatreeätorii 5 7

vedea invariabil privind peFrosa, profil uscat, de distinctie, iluminat de suds ced eindea din inteligenta acelor doi demalitie. de Era laseara, pe ce se timidä dupä zilei,la de Viena, postavul doi armAsarirosii, de frumusetea. gras, solemn

tot mai pe el, ezitare, in dreapta.coana Frosa, care prefena conceda se

ca doi autentiki lape acea a lui Kiseleff, de tei, imaoulatde clädirilor de mai târziu.

si bogati eu copiibuni. lar care sub imboldul prosperitätii

mereu ca sub ereala. Paris. p'atunci

cari poatá permiie acest lux. 1875,trie G. fu in Apus, el ai

destimilui Cincisprezece Atâtnici ban mai mult, fixase autoritate conu Ghitä, care

bine valoarea banului.implinise chiar in acea 17 ani. In imen-

aoelui magic Paris, el se simbi profund intimidat. Ungräunte de nisip, ocean

Se cartierul studentesc in jurulin Rue Bonaparte Nr. 72. pentru ani deai säi, rezervat in expansiund coneentrat in studii.In cercul restrân români, de Gr. Androneseu, vecinde odaie, el legä acolo dintre cari câteva aveau

toat viata: C. Disseseu, C. Mai era acolo Al.Marghiloman mai Al Djuvara. aici,

de tot viata lud n'a a sale. Din anan mai lacom de a citi a vedea, socotea ziva preapentru a din ea in Colegii nu-i

plimbäri muzeelor isto-rice, nu i-au alte decât ale canferentelor,

ori ale onerelor clasice Comedia Francezi.marea Adelina ti a cântat la Paris, a perdut o

tate de zi vin rândul la casa biletelor de.galerie.A dat 5 franci, dar n'a uitat satisfactia.

0 de istorisea el insu-si.Citirile lui din istoriei sta planul

preferintei, din primii and avantagiul unei oulturii

www.dacoromanica.ro

54

generale impresionante. Elevul de la bacalaureat, care uimiseprofesorii, eálca tot mai pe drum. Examenele de

de an se ou de bile albe.ca profesori pe Valette, pe renumitul civilist

pe Renault, pe de Santerre. nu-sifi lipsit vre oclatä la vre curs, chiar

care la optde ceata pustii de s`udentii cari se

ounosteau. la examen ofereau dese orisatisfactia de a-i auzi Vä cunosc. N'ati

odatä, tiu räspuns anul trecut.rog, ce v'a interesat mai mult la meu".

era tot examenul.Vacanta venea de obiceiuIntr'una din aceste el pe una din cele

frumoase din lumea aristooraticl Sotul ei eramagistrat de lume. Desi doamna era maide el, tânärul pentru ea o adeväratä pasiuneamoroasä pe care n'o La a el reusis'o timid era deprintr'im al simtimintele sale. Doamna se simti

câteva zile transmise toatä invitatiade a la ea. o magistrat prezidadestinele omenesti la Curte. Takenat fu prirnit semi unui cochet salonas. Sim-

ferricire - dupä spusa lui - i se pärea nueste pe pämânt. Dar, fufoarte putin abilá

-Int pare foarte ati venit, zise ea. Sunt plieti-Am zile-Nu

tráiam" M. G. Ne-amtat sunt

amorezat inimä. Lipsa de sen-de tact a divinizat ori ce

surä. M. ?». acela dar dejar el care oftase de zile la Paris dupä acest

diafan!Toate resursele de ale lui T. erau

secate. pled pentru a nu se Cândajunse pentru prima de

zi o carte de a doamne care astepta. Cuprindere munele frumoasei doanine pärul

vre o 12 primi imediat. Cu respect

www.dacoromanica.ro

55

o timiditate care acum trecuse de la el la ea, o- zise ministrul, ori ce dumitale

e de vä datorez o greu.de plait. Vre-o trei ani, cei mai pentru un stu-

la m'a ferit de multe rele in detentatii. Am fost un studios poate maidin cauza d-tale.

Doamna pric.epu foarte finetea acestei scene, darplecä multumitä de amabilitatea care satisfäcu

cererea.Conu Ghitä de drum

casa primea o dragoste orgoliu.faima acestui student in

Bucuresti. Colegii säi din Paris erau i-o Darlunile de repede. era prilejul

bogate mese de familie. Joan, conform obiceiuluide mari, se ducea singur piata mare", in de laViena, dar färälivrea la vizitiu. Se cele mai

cari nu celui ce pleca, dartisfacerea sentimentului de rafinat. masaprelungea acea sufragerie spatioasä dominatä mai

de melancolia de de veselia unui festin.cäteva ochiri premature la din colt, se da

ordinul de a pune geamantanele la ochii Coaneicare se silea zadarnic imite stäpânirea ochii

ei inteligenti se de lacrimi. pragulgray totdeauna, mai mult dar nici mai putin ca de

obicei, douä degete in buzunarul vestei, scoaseun fisic" hârtie indoit la celeeapete,- Na, Take, zeci de poli lean, sä-ti

ceva.Take Porniau la se

din dincolo de pod, batistele nu seteau Take deschidea gräbit fisicul" de aur,

nervos iar riumlrätoarea. Ciudat? Eraunumai nousprezece.

Take care mare haz de acea-stä adäoga cu seriozitate:

-Ce e gray este farsa se repeta fiecarela fel. Tata... gresea regulat cu un deDar nu mintea der sufletul

lui vibra la probleme. Citise istoriadin Austro-Ungaria, citise trecutul de suferinte ro-

de de Carpati, se la visul - vis.

www.dacoromanica.ro

56

de tinerete la a cärui Intrupare el era ursit fie un de vaj-- intregirei Studentiierau societate. El fu rugat, mai edo-cuent dintre ei, o conferintä ca subject:

str.Gay-Lussac, o veche, vorbi aceluiauditor amestecat, spre Cartier Latin", acel

dar al care atrase repede acea ce-1apoi de

In un proect de ahabsburgice pe baza principiului de

tate. Ce de adolescent va fi atunci viziuneprofetia!

a doua afirmaire a student s'atr'o mult mai important" Ia 1879 Parisulo mare de cu ocazia expozitiei uni-versale din acel an. Societatea. Geografie a gäsi pri-lejul a organiza un congres la caremulte de din dorneniul geografice.Erau de Braza, Serpapinto celebrul Les-seps. Cine reprezinte la acest congres Studentii

atunci unanbnitate pe Dimitrie G.brogea se acel an RominieiVechi, el gäsi nemerit despre Dobrogeaturile României asupra ei". Succesul oratorului fu de rviu,

reprezentantul venimâna romin. Acest reprezentant

era celebrul Thurr, lui Wyse, din pro-canatului de CorInt.

Dar un succes mai mare Peste zileavea a Congresuluti. In program era pre-

fiecare natiune va trebuitantul ei. Thurr, cu puterea

prestigiul pa.trieisale. Ungaria, zise el, sta ne ace-

picior toate statele ale vicisitu-omenirei aportul

al cari se pot altein i-a dat sarcina o

mare: pe aceea de a ridica un zägaz contra invaziei musul-mane a Europei.

acest ace-un timid de 19 ani. Era

prezentantul Sala, nopulati la ultimul eu-tot ce intelectualitatea si putea

www.dacoromanica.ro

57

limpede elegant al oratora-i ignorata patrie.

- zise el, poate revendica meritul de a ficontribuit ceva la necunoscute,im de aacela care, pentru China, ce cu

Siberia. ca. orgolioaseiexpuneri a generalului Dimitrie G.Dacä. Ungaria a contribuit la apararea Europei contra

fost cari, veacuri au fosta in Orient toate

erau mai apropiati de Turd, trebue sä seau fost norocosi de Ungurii; putut

o pe a da-venit unui turc..."

De data nu darripostei sale Viitorul campion al

luptelor politice secare

la

In 1879, Take douä zeci unu de ani.sä vara Franta, comi

satisfäcut sine de ce auzeatrimise prin ibani de din care de astä

era greu sä mai la socotealä polul" Din-tre toate fruanoasei

lacul din ma.rginea Aix-les-Bains. DeCine poate vre odatä firul misterios

un colt de de pentruca acolo, pe unei arunce in

unei patimi de care legi saucare restul ? Citind poetii

lui sentimentale, descanteerea vorbei acel instinct al careera in Take pe de rost Lamartine.

considera superior pe aceiasi a lui VictorHugo din Tristesse pretuia tot cezia omeneasca a creat mai mai fermecabor.

La Aix, armul al lacului Bourget, 1817scrisese marele noet aceste versuri. aid iubise,aid asa frumoasa Juliette, aleasa

lui, sotia academician Charles,balonului.

redactorul Rervlstei Junetei" de la liceul

www.dacoromanica.ro

58

nuvelist de odin:oari,muri, se atras, Ceasuritregi sta pe malul apelor verzi peste carepluteste, de la nu cece se o voluptate ori ce suflet de

de ani...

Aimons aimons De i'heure fugitive hâtons nous, jouissons!L'homme n'a point de port, te temps point de rive;

coule, et nous passons !"

In stare de el acolo pe aceea care,ou o grabä fulger, fu tovairäsa de

Un concert de binefacere Progra-mul variat la care da dezinteresat un de arti-

persoane din societatea vilegiaturei, atrase pe tânirulLa al treilea punct pe o

luetä foarte Era o pärulmari albastri, care o seriozitate prematurd se

steca ou o oastitate. Ea se la pian caretimiditate. de fu executati.- Take prefera fe-meeascä asupra lui o impresie El se uitä

odatä pe program numele M-elle Bessie Richardsde ezitare, - caremizi e mare ea la - iesire,ofere de in aratenumele prezenta ei, care o Rosie ca unbujor, d-ra Richards Un glaz carese lipea de Pentru Take Ionescu glasul femeii a fosttotdeanma un redutabil dar de

Din acea viata lui era tova-vietei lui,

Cine a pätruns vre misterioase cario femee o de la vedere? Sute de femei

frumoase trecut pe bärbat tul-bure indiferenta.. de el cade se asteota

se s'a In trecut, cumtotdeauna se va mira, ce g5sit" cutare bärbatmee? se greutate. Nu numai de

este inNvidualá, dar ceeace oamenii cari privescdin balconul vietei la estedragostea cmeneasci imponderabilul un

stare de o foce

www.dacoromanica.ro

59

la moment anumit un simplu de o culoarede rochie de si pe

unui blond, determine azi o pasiune vije-când eri te-ar fi läsat si peisagiul in

care naste un sentiment are adesea o de putereminantä, cät s'a putut el e complicele inimei.

lui le bine inconjurate deaptoare a Suabiei, eroi mai usor de

in peisagiul mediului au simtit suferit, deori uncle aiurea.

De sigur Bourget auce de inima lui Take

lui, ostenit de austeritatea lungilor de cereao izbucnire de ea s'a la prima

Tinerei Englezoaice nu-i Românul palid, cu ochiide cari se o cuceritoare.

In ceva armoniosNu era nici era delicat, de o

discreti, de o mari, firá ridi-de glas, a mai târziu.Dar avea o ideea

afectiune ar putea duce o inima ei orezistentä. Un o o familie unmediu de opus anglo-saxon... revedea cu

ea imprime cetrei, nota de ceremonioasi la care fata se supunea

din cumintenie ca din dragoste pentru mama. Conversatiafrantuzeste. nu Vor-

beau El, vorbea asa. dedeja atât de multe, prin a cuceri Inlondoneze a forta o consideratie mamei

sale. Rezultatul a fost perrnisiunea de a-i ceeacejumitatea

La Septembrie reveni la Paris. nu Eldin nou muzeele, grädinile, Imprejrurimi.

de citiri nesatioase, o pestecare acum pluteau statornic sperantele vis de fericire carecrestea zilnic. Scrisorile lungi timiditatea. Inde fraza ,ele contineau ori cerente ale ziselor dragoste. vorbea delui, de muzeele vizitate, de aspectele politice, pentru cari,tr'o potrivire, avea deja un gustneobicinuit.

sub censura mamei, plecau de la Londra Paris,când rispunsuri tot de lungi, tot de eu-

www.dacoromanica.ro

60

ncioase, aspeete ale vieth anglo-saxone incepeau,fireste, intereseze pe inamorat.

se ceva in sufletulturburatoare, tmisterioasele ce orice suflet ales când se apropie de pragul se repereutau

o putere Lungide melancolie adesea sufletul, crize de pro-

in setea de activitate, existentei sale vii-toare, atinse. Ele nu erau o asentimentale. Le mai inainte. nu erau de sigurreflexul fiziologic al mediocre, a unei mala-dive. de fier a lui Take o avea din tinerete,eu paloarea adolescentei sale. La el de sigur alt ceva:era o pur va din manifestarile maturi-

sale, sa conceptie de nu niciin aceastä In marea

lui s'a ea, de nenumarate ori, asupra miste-rului Nici citirile, nici lui nui-au putut smulga tristetea de intrebare,tristeta in sale asi-due, mijlocul lrumMoase de viitor, deodatä, nechemati. obsesia mari- si m'a de câteva ori,mirturisea el mai

veche, pe care in 1915, la de 57 de ani,venea Eu am de opärere viata nu fie träitä".

Dar foeul al destinului in el,ce are de a träi aspecte ale deosebi

multor morale pe cari adesea leaceste de

Dar mai de toate nädejdea a visului säu dedragoste, de abea inea Tineretea relua drep-turile. Zile le btr'o de deinteligentä, de simtire.

Repede ce retlecta, derante de perspective al lui Ghitä loan, se

formal D-ra (Elisabeta)Din culesese era o fatä de familie, dar

avere. educatie din cele mai aleseavutia. Un gänd rece ce la Bucu-resti aceia cari, färä o indoialä, se uitaude jur o fatk de cu pentru un

nu erauCe zice? El le va pasiunea lui tot. Ou

www.dacoromanica.ro

61

mai n'o vor lui, aceadrie care dela cinci chipiu de general,

fie ce vorzi zi crestea va fi

va avea de cerutDar lui cä

cirea sa fi bin.ecuvântarea nui-ar lipsi. Se gändi Cum

ocaziune se ivi. Conn exprimävadä el bäiatui isousit

cât de infata Londra. El va potrivi o ca

trânul sä Zis fäcut. In ajunul doi dela Londra. de la eroii färäParis.

Era nevoe de un Elbunului din Gr. procurormai târziu sub,director al Creditulni Urban din Bucuresti.tr'un cunoscut de bulevarde, se ocabinä. Cinci tacâmuri mare de vio-lete. era poftit casä-i prezinte lui Take pe logodnica sa. Dacäpresia va fi bunä, farsa se va da pe nu va

supärare. va räu, vor vedea. ei ce e deDoanmei se e ovitatie a bunului säu Andronescu, doritor de a

bätränul sever eratatäl Gbitä mu vorbea

mai englezeste, perieolul unei catastrofe era foarteredus. Când conu in camera re7ervatd, se u.itä lungla figuri sträine, le rece ceremonies. Masanu fu din cele vesele. Take tuturor surpriza de a vorbi

de englezeste. Luni luaseConu se mirase de acest gust ne-

asteptat. Elnu deat româneste, aproape de Concentrat inorizontul nu jocul fizionomiei sale -afi La plecare, Take de abeasingur si sä afle Infine, la un colt stra-

amicul Grigore, prograirnului, se politicoscond.ueä doamnele la hotel. Ghitä se opri

se lung la Take zise- Da, mare e al täu. Ce a gäsit

la Englezoaica asta apoi n'are, zici tu. Maredobitoc.

www.dacoromanica.ro

62

Take mut. Simtea singerând pri-cepu repede voia lui, aici greanibilä. Prevederea lui era Dar

1908 la o mare a vietii sale politice, eu ccazaaca al noului partid ce intemeiase, el cea-

surile grele din tinerete putu vorbi miilor de part-zani cari la lupta Domnilor,

noul incident final care trebuia lade azi, eram departe de singur pe malurilediteranei. M'am scrutat. Mi-am adus aminte am ca-riera avere, relatii; in momen'ul unic alin care se poate relatiuni sau avere, eu m'am multumit

nu de mi-am am aciunde sunt, fie ceva in mine incredere".

aici dati voie Odatä ou sa,de timpurie, e realitate prima lui

tinerete. El se greaascensiunea strälucitä care Istoria i-o va recunoaste

nepätatä.

www.dacoromanica.ro

5

OBICEIUL DE A BEA.de d-1 Dr. C. in seara de

15 1931.

Istoricul la popoare.

Vita de a feet din cele maipopoarele bäuturile vinoase apreciau multgustul Uteratura ne adevir bäutura cea mai

este lia., admirabilä o-literará, ne spune in cartea Facerei Noe dupä ce a

de pobop, cultivä vita de vie, culese stoarsefäcând vin, de un somn Ham

asa stare, de era desvelit ;care era apropiere musträ pe fratele

Noe cele pe Hampe Sim.apoi in proverbele urmätoa-

e :Decât un nebun a bea vin, mai a

purta o de moarä".din timpuri foarte vechi

tuturorJaponezii, cari ne-au puterea

timp dinreal e.

o preparatä din orezberea, pe care au intrebuintat-o con-

tact au adoptat bäuturaera

Fenicienii au dus vita la Grecii dus

www.dacoromanica.ro

64

la Sicilia de acolo a la Italie, decu s'a pe coasta Mediterane.

la erau frugali, dar ceVarro Caton au cultura viei, era natural case bäuturei. a

care a dus pe Romani la urmä la

nu orgiilesite pe cari le fäceau in onoarea Bachus, lui Jupiter

al Semelei, fiica lui Cadmus din Teba. Mithologia descriepe ca al petrecerilor, care a

cultura era tipulfigurat pe un tinând o

La Paris Louvre, am väzutun asemenea

Herodot de Scitii beauvin curat, dar beau cam mult. Este o : cala !

Agartisii, Geto-Dacii cunosteau vinul,cultivaserä vita de vie in

istoric Ail. Xenopol Buerebista, organi-zatorul le-a profetul

In Galia Meridionali vita creste de pe Plu-tare, Pliniu, Strabo. Berea eratiinpurile cele mai vechi, Teofrast Herodot multinte de Christos muneau berea: vin de orz.

Se berea a fost de Egipteni.descria berea ca o

ca vinul. Tacit in scrierile sale Germatnii beaubere.

Se in evul mediu berea se apentru uzul din ele, dar pe laXVI, au acestorde atunci a o Germania.

si berea nu erau asa de A trebuit caapará spirtoasele devie

dezastroase.Se alchimisti din piatra

elixirul vietei, au descoperit arta distilatiuneiajutorul au fabricat Littré 1)

ceva subtil, Kopp Baer 2) s'a ast-

1) Littré, Dictionaire de Médecine 1886.2) Baer A. Der Alcoholismus, Berlin 1878.

www.dacoromanica.ro

65

fel de la cuvântul alkali, numele tartratului de

Alcolul se numeste aqua ardens, aqua vitae,ardens, etc.

Abbu Kazar la 1122 Ar-nold de de din Mont-pellier, nurnea la 1300: aqua vitae ardens sau spirt de

XVI toate popoarele a fabrica alcool.

Istoricul bäuturilor

La noi se pare vita a crescut mod spontaneu dincele

Alecsandri, comedie revendica mod paternita-tea pentru noi,

Tata Noe calFost-a pui deEl a veselia,

a via.

S. Aurelian crede mare aa viei aratä e

tria naturale, este pentrucultura viei, acea de si de dealuri din din

trep'e ale Carpatilor, care la Orevita Mehedintise la. Jud.. de

B. P. Hasdeu de asemenea Geto-Dacii beau vin;al XV-a cultura vinului trebue fi fost foarte

desvoltatä de oarece se fäcea si vin.N. Iorga, Socotelile Lembergului, se cheltuiau

bani pentru 1466 trim sede Poloni lui figura de Malvassia. Totdin se vede cä Dimitrie Ca.nternirdera Cotnari egal dacä superior celui de Tokayspunea exporta tara

Ardeal. Mai Domnii au oprit chiarportul streine oarece vinurile indigene eraubune.

2) 1798 vioe francez din

1) Aurelian P. S. Tara editia II-a, Bucure§tiHurmuzaki. Documente T. III. Bucure§ti 1880.

5

www.dacoromanica.ro

66

Iasi raporta se de rusi vinul deOdobesti eu 29-30 vadra de 10 oca, vinul era bun,usor foarte gust... Ce timpuri ! ar zice, cuun oftat nostru Iancu Brezeanu !

A. Treb. Laurian si N. t) relateazi 1517sub domnia Neagce mânastirea cea mare dinera zid curtii se chilliresti o de

A. Cihac, e bere. Prin urmare fabricareabarei se la noi

N. aduce din 1567 Alexandrudin Iasi Bistrita i se

mesteri cari a fabrica bere chrisov din1799 al Domnitorului Constantin vorbeste de o

a. Milleroaei din mahalaua. muntenimeade un Herlez Gera.h.

V. Taban3) aratä prima de bere din Bucurestis'a la 1811, lar, V. A. Urec.he, s'ar fi instalatprima 1803-1812 de Johan

Dr. I. Felix4) regretatul meu profesornist, 1901 erau 17 de bere tara. Se

o met, din miere, era din Polonia.Stefan Mare 1460 primise dela Lemberg : vin de

bere met.In secolul XVI-lea boerii din Ardeal beau si raehiu.In 1561 fabrica raehiu in si din Valachia se

exporta Bucovi-nei a la 1685 cumpere : nefie de vom merge

In a doua a secolului al XVIII-a sefabrice rachiu I. C. Flachat 5)rea sa asupra artelor, pnverne din

Intre 1777 si 1782 Constantin Moruzzi, domnul Moldoveiopri importul rachiului din Polonia, preabani din pe face

1947.1) A. Treb. Laurian N. Balcescu. MagazInul T. IV Bucuresti

2) N. Documente din Arhivele Bistritei. Partea I Bucuresti 1899.3) V. Taban. Fabricarea Bucuresti 1900.4) I. Felix. Istoria Higienei 1901.5) C. Flachat. Observations sur le commerce et sur les arts 1767.

www.dacoromanica.ro

67

nedestoinic la muna, s'a supärat, acerut interventia dar voit nirneni se

!

Fabricarea tuicei, a de a tescovineiera 1814 prin Muntenia Moldova. Apoi aurut fabricele de de in 1860 se produceau fiecarean 300.000 litri la 1900 se fabricau 30.000.000 litri dealcohol absolut anual.

In 1880 S. 200.000goane cu vie o productie de 10 milioane vedre vin.

Dupä cum vedem, dar trecutul nostru e ilustru cepriveste bäutura.

are antece viticase cari dovedesc cä-i placebäutura si femeia

Doamneneveste frumoase

de-acasä.Ia-mä puneUnde o fi rachiu de prune

nevestele mai bune.

Cine nu când si nu se ? Beau tineriise'nveseleaseä, beau Bem vara ne

sä ! Bemsi bean seara, prin prin

dupä !

Bem mamosii moasele când se naste un copil, de...moare cineva de... !

la la bem la ziva.la a tuturor prietenilor rudelor prietenelor etc.

Bem la 40 de mucenici, bem la särbâtorile mari ; laciun, la Paisti, la toate familiare,bäri la banchete, la serbäri la inaugu-räri ! câstig, orice afacere dar se

strasnic mai ales alegerile !

Beau femeile, beau muncitorii ca sätare la beau toti profesionistii färä beau li-teratii si poetii, avocatii, profesocrii,liticianii, ...Beau medicii când se bolnavii...

Beau azi capetele fetele bsericesticlondiru !

Bäutura e chiar de religie, au Patriar-hii Proorocii, au bäut Apostolii toti Sfintii, Regii, Impä-ratii toate popoarele !

www.dacoromanica.ro

68

A Domnul Nostru Isus Christos Maica Dom-nului.

Din cele mai vechi timpuri vinul a fost considerat cabäutura era cult, era ceva saoru.

La crestini eel mai religics : Leturgia nuse poate de erestinii aunt

eu Stintele : sejeste tinerii beau din vin. La

ce s'a serviciuleste stropit cu vin, este simbolul !

Prorocul David a zis: Vinul veselesteDomnul Isus Christos a supus : ce bea meu

mine euDar a oprit a ne ruina orgii totii

la Cana Galileei, la a prefäcut apa vin,iar la Cina cea de institaind misterulturi a paharul vin dându-1 apoi ucenicilor

Aceste fapte cunoscute din religia aunt dea fi contriibuit la räspândirea cbiceiului da a

cumpätatâ la timp cu mäsurä3-400 gr. vin pe zi, nu ar fi vätämätoare, cum vomvedea. Dar si la bäuturä ca si la fumat uzul duce la abuz !sum non abusum).

Substanta la numai devine târ-ziu absolut mod zilnic, dince mai doza de organism.

Alcoolul este subs..antä obiceiul de abea duce la alcoolism.

Cele'orul morfinomani : laput bolnavul cere morfinä pentru durerea de caresuferk mai nu mai e durerea care cere, e o trebuintä

Cu este absolut devine onecesitate de care alcoolicul nu se mai poate lipsi!

Alcoolismul alcoolismul cronic.

Omul beat, cherchelit, beat mort, beat lulea, beat turtkori cum se zice, este in stare de alcoclism acut (ebrie ate)a de odatá o cantitate prea mare si-a pierdut echili-

ratiunea.Din care nu se dar bea zilnic maidecât doza inofensivä, ajunge pe nesimtite la turburdri

bine progresive cari se crome.Oamenii bäutura multk se fcarte

www.dacoromanica.ro

69

mai ales copiii, fetele 2-3 pahare de vingeneros sau de la sunt mai fru-

vorbese mai sunt mai vesele trebuese ar bea pahar se face

asupra sistemuluiRichet 1), mare savant dela a arätat cä

actiunea asupra sistemului nu exclusiva,ci este organism atacä tot,dar mai seamä mult sistemul nervos.

Ori, cum sistemul conduce toate functiu-organismului nostru, se sine cro-

nic va pe turburäri nervoase variate, turbu-functionale ive ale celorlalte organe.In primul vom pune pe un alcoolic cronic,

un betiv ordinar sä depärteze degetelesau limba, vom observa foarte usor ca-racteristice. Apoi e mai usor iritabil, devine nervos,se lesne. Cu creerul se celulelefine perd proprietatile protoplasma se altereazä,

nevritele, variate.Functiunile genitale släbesc de vreme. In deceasta urmeazä consecintele funeste Copii

sunt fiinte nenorocite : slabi, degenerati,pileptici, histerici, perversi, impulsivi, imbecili, idioti, alienati

criminali. Multi mor de naste, sau imediatalcoolismul, ca este infanticid.

Aristoteles, admirabilul grec, spunea:O femee betivä naste stricati".

Plutarch a. betivii copii betivi".Diogenes de multe ori un corupt

desordonat spus : Tinere amice, tatäl te-a createra beat !".

In adevär. hereditatea joacä un rol omenire.Descendentid sunt o nenorociredarea lcr

Auguste Comte, marele filosof positivist, avea mare drep-tate când a : Les vivants sont gouvernés par les morts".

contine un mare adevär biologic.vedem efectele alcoolismului cronic asupra creeru-

lui literatilor, poetilor, deci

1) Ch. Richet, Poisons de intelligence, 1900 Paris.

www.dacoromanica.ro

70

Geniul Alcoolismut.

De ce beau. IaDe-aia mi-e mai binisor

(Poporul)

Este deci bine are un efect nocivpra cu deosebire asupra nervos,.

e bäut cantate mai mare cea ca inofen-sivä prin experientele un gram depur la kilogram de greutate corporall, pe ce vomvedea. in rezumat lucrärilor lui delaInstitutul Pasteur din Paris, ale lui Atwater 2)

dela noi ale Obreja, Mina Minovicitanasiu, sä ne de literati, artisti (pictori,tori sau dramaturgi) a vedea ce efecte a avut alcooluasupra operilor ce organice produs.

cari ne erau dincauza substantelor toxice, de care abuzau, astf :

Edgar Pöe d:n cauza alcocaului, Quincey din cauza opiu-lui, din cauza de Musset bea detoate!

putea foarte bine rispunde : Mai bine sä beausä genial, decât sä nu beau sä nu nimic

Alcoolul sau bäutura geniul, darsi distruge.

Edgar en barbare", adicä da repedeharul cap, nerksuflate, cum Baudelaire despre

ce bine descria adirnirabil deexemplu

Odatä se cä cu cosciugelecu viermii, auzea cum vcrbesc putrefactiile... vedea

corb enorm care sbura spre In realitate nu era ni-anic; dar fiind de alcool, luimal vedea inexistente.

Tot mai a väzut noapte uncare se strecoari camera unui se desteaptä.

simte e cineva e acolo, asasinul simte s'a

1) Institut Pasteur, 25 Novembre 1902.2) Atwater et Benedict. expérimentalé concernant la valeur

de Mémoires Nationale des Sciences. Washingtonf902 T.. VIIL.

www.dacoromanica.ro

71

totusi stau nemiscati o orä unul altulfi

vede cum un frate pe sora sa vie,o aude gemând cosciug de nu se m.ai poatevede fantastici cum se apropie sede dânsul a. d.

se alcooliza vinuri vechi. La simteaexcitatia in idei a alcoolului absorbit can-

In aceastä stare a lirici ce beafiecare, felul cantecului. Spre pentru a cânta binesolo biserici, se bea vinuri vechi de pentru a cântala se bea de Bourgogne, pentru opera vinde Champagne, iar pentru canzonette, bea vinuri italiene. Eu

propmie vinul de Chianti.ce bea mai mult, Hoffmann avea idei sinistre, vedea

fantome, voia se sinucida. Casi Alfred de auzeaculorile, auzea mirosul vedea sunetele...

când era bolnav avea i se ceijur instrumente de unul e altul e violoncel, etc.

datä i se raze fosforoscente,e inconjurat de spectre, avea sensataia ce

ceva, mintea i se se linistea.Dar mai de se alterase

totul, devenise la vedere servitoarea (opurta pe brate prin

mai reamintesc lui Cicerone era betiv, multioameni celebri, de cei amintiti mai

au dat semne de alteratiuni cerebrale cari au fost pusecu abuzul de au fost din

aceastä cauzä degenerati. Asa, fiul lui Tacit, era dernent. Dante,nemuritorul poet, era deoseori pradä halucinatiunilor. Byron eradescendent stricat dintr'o cam

Hereditatea alcoolism o adevärata neno-rocire am Renan, marele avea un unchiuidiot si mosul säu a fost nebun.

Petru I a fost alcoolic epileptic.Elisabeta Petrovna, fiica lui Petru Mare, se

mai fiecare Petru Feodorovicz, etate,se mai juca cu de cu era un

vitios incorigibil. Sotia sa Caterina ceaMare, 1-a ucis ei a fast excentric epileptic.

Auguste Comte a vrut arunce sotia in lacul delaEnghien; Newton, Zimmermann Caus au murit nebuni,Donizetti O'Connel de paralizie generalä. Sora lui Kant. o

www.dacoromanica.ro

72

a lui Victor Hugo, fiul lui Donizetti, lui Bernardin deSt. Pierre au atinsi

Schopenhauer gestieulând stradä, vorbindpe sub barba o

departe toate era.prin Opera cauza nenumáratelorsinucideri ale eititorilor

Este sigur in fata asemenea oameni superioridegenerati prin alcool, de este la. unmoment dat nu imposibilä.

Abstinentii fata trebui casi fatamerosilor a nu ajunge sácondamnati de majoritate, nenoroeitul erou din piesa luiTosen : Un poporului".

ne de literatii prea bineEminescu, se fuma

multä eatea cum MaiorescuBarbu Delavrancea., figura lui de artist,

acea vie, mare artist orator incom-parabil, rezistat de sigur care l-a doborät la

nu fi fost alterat din ultimultimp al vietei Ultimele lui opere dramatiee trebueseanalizate acest de vedere.

Ce tristá de dureroasa pentru toti a la per-derea lui Delavrancea, ministru conservater,de superior de la iubitde toti, acea a adevirata strälu-

literaturei noastre t lui a fost impu-

Dar ? 0 noapte fur-tunoasi". Ce monumente splendide de artä. dramatieä incompa-

Ei bine. a a a bäutla Berlin, alesesecartier de Avea opere neter-

Nu mai avea ene gia necesarä, vointa de a terminalucrui ! Este sigur pe DeIavrancea peCaragiale i-am fi avut noi organismelear fi fost deteriorate

1) ennemiSchausen Pag. 179 226..

2) Dr C. sau nu ?''. Tip.1923, pag. &

www.dacoromanica.ro

73

iubiti când se desparterabzi fiori de moarLe;

cândbei rachiu de

(Poporul)

E foarte curios poetii literatii cei mai delicatimai fini sentimente, ea sensatiuni, ca de admi-

rabile tablouri vii prin deserierile au fost niste intoxicati,alcoolici, halucinati in cele din chiar nebuni.

de mult s'a si s'a vorbit de Bau-delaire, unul din poetii parnasieni care este mai azi

atunci cand volumul Les fleurs du mal (1857) pro-la Paris un adevärat scandal literar.

Charles traoustse pe Poé anume :Nouvelles histoires extraordinaires" Histoires grotesquesérieuses !

Baudelaire de atunci avea excitat. Unmonstru plictiseala. Viziuni dureroase persecutau

Et longs corbillards sans tambour ni musiqueDéfilent lentement mon l'Espoir,

pleure, et l'Angoisse, atroce, despotiqueSur mon incliné plante son drapeau noir.

Mai mortii preocupä, se la toatevietii, la rusinea omenirei o descrie

tablouri crude: (Le vin l'assassin).lucrurile misterioase, pasioneaza enigma vie

a (Le chat). Spec.re apar jurul lui moarteadeste (La Mort).

Dar cine nu a citit pe Alfred de ? Intre 1810-1857a a s'a mizerie din cauza betiei. In

Henri IV studii stralueite. Apoi a dus odesordonatä, avu norocul pe George Sand.Dragostea marea se aprinse; dardupä ca durereatarea ! din ei au descris acest episod palpitant, albor. Musset : Confession d'un enfant du (1836)

George Sand et Lui (1859).Alfred de Musget acea de desordonatä,

devenise un mare poet a Nuit deNuit de Décembre, Nuit d'Octobre (1835-

www.dacoromanica.ro

74

1837). Apoi din nou la darul betiei care-isi viata.

comediile sale: On ne badine pas avecl'amour ne jurer de rien, etc... 1-au ridicatAcademie. Totusi viata din ani de din.

bäuturei dupä ne spune Audic, la inmormântareaacestui genial poet (1857) nu erau mai mult de treizeci

Iatä unde duce alcoolismul !

De când beau rachiu deNu mai port bunä,Nici nevastä

Poporui)

Alcoolul aliment

De iubi bemde nimic nu mai ai habar

tot ce a fost amar,Cáci toate tree, viata-i un cosmar !

Un mare savant, fost Director al InstitutuluiPasteur Paris, scrisese un L'alcool ali-ment", care a fost la timp de care totinegustorii de bäuturi

a lui Duclaux afirmase akoolul este un aliment,toate ziarele au reprodus cu mari titulaturaarticolului, cä lumea sä bea mai

de oarece aliment este necesar !Toatä avea dreptul se

aliment si se vorbeste se in contra lui, dece numai schimbe subiectul ? ? Tot alcool, alcooliar alcool ? Dace nu se contra

cari tot la lor;s'a

In lui societktile deputeau existe ? antialcoolice cu higienice,trebuiau sä mai ori fie transformate in baruri au-tomate tot felul de spirtoase alimentare ?

nostri trebue de care este ade-

1) 25 Nov.. 1902, InMed. 7 1903.

www.dacoromanica.ro

75

marea a alcoolismului, care ne preocupägrad.

In propozitiunea: Alcooha este aliment, pe care negus-de bäuturi spirtoase o seriseserä de debitele

aunt apropiate cuvinte al adevärat nu estede marele public

Unii eu constiintä, mod hiconstient -avâ.nd interesul de-a pe din urmä simtindo pläcere a se pe ei - au primit apropierede cuvinte le nu s'au temut deca de ocercetare acestei afirmatiuni.

dare o mai bimä pricepere, este unaliment ?

Hedon, un fiziologist, a aräta conferintä,e greu a da o

Richet Charles, profesor de fiziologie la Paris,mentele aunt substantele care prin arderea in devinun isvor de de wergie pentru organism.".

Berthelot crede Aliment care sepoate organismului".

Aceste definitiuni discutabile pot daeclectice o conceptie mai adeväratä :

este o substantä necesarä vii, pentrutretinerea ameliorarea

Din definitie, putem deduce in mod darpentru marele public substantele necesare folositoare

pot fi alimente. Prin urmare substantä periculoasi,otravä nu poate fi aliment.

Un aliment nu poate fi Dar tocmai aci eroarea,un aliment poate sä nu fie intotdeauna util, depinde de etate,

sex, obicei, cantitate etc.Carnea, de care mod normal constitue

din alimentele cele mai importante, fi invechitä, prost con-servatä, &vine aiimentul toxic, pro-

moartea timp. Tot astfel alterate,,pestele stricat devin cele periculoase oträvuri pentru orga-

nism. dar aceeasi poate fi aliment sauExperientele riguroase Europa America asupra

alcoolului ca. aliment la la animale, au dus la resultateaparentä deosebite, realitaste absolut identice perfectexacte.

experimentatori americani Benedict Atwater au

1) Atwater et Benedict. experilinentale concernant la valeurtive de de Washington112, T.

www.dacoromanica.ro

studiat o riguroasä preciziime ce dinamicá poate aveaalcoolul organismul uman. Trei asistenti din laborator unsuedez, un american un canadian au pe

calorimetrick un pat, o masä scaun.Comunicau exiteriorul telefon stea lungiti,sau puteau forta pe un motociclu,in care puterea se transform& prin ajutorul unuidynamo, in curent electric care ardea Edison, iar

de se la celelalte forme deproduse de organism.

mäsurau produsele celui cameraexperientä, nutrit alimente lipsite Apoi

treptat sau zaharoasä alcool ;astfel s'a o cantitate de alcool poate

proportie de alimente feculente s'a stabilit coeficientulisodinamic al alcoolului (cantitatea care produce aceeasi

S'au 26 experiente eu cei trei fierepaos absolut ziva, fie bicicleta.

concluziunile experimentatorilor americani :In regimul trei oameni voinici, s'a

putut färä nici un inconvenient legumele altealimente analoage, fcrmä de fie subde spirt curat (80 grame) diluat Aceste

nu depind de de repaus sau de arului".

Din experiente rigaroase putem conchidepoate fi dar numai acel litru deusor zi, se arde organism onecesari.

cantitate de alcool (80 grame) oce a produs din alimentele zaharate

fainoase, sub de glycogen.Hedon altele toti fisiologistii au clasat de

mult alimentare, dar numai canti-tate

am din chiar Higiena" D-ruluiUrechiä., de la citit, existä un grupde alimente anti-deperditoare ca ceaiul, cafeaua alcoolul.

Trousseau, celebrul medic francez, lucru acum40-50 de ani 1) sale publicate post-mortem.

Longet, bazat experientele lui Liebig afirma cä

) Trouseau. Dieu. Paris ILpag. 375.

www.dacoromanica.ro

77

un distins printre alimente, pu'ând amylaceelesubstantele grase.

aa dar de mult valoareatará a alcoohilui, Benedict Atwater nu au

precizeze aceste confirmându-le prin experienteleguroase din de vedere

Grasset din Montpellier, Hedon au permis de multcare munceste bratele, bea un litru de

vin pe zi care 8 alcool, ceeace revine la im gr.alcool pe zi de kilogram greutate ccrp, dar unalcool sub o

Un Franta care 80 kgr. avea voebea un litru vin 24 ore.

Dar pentru a completa edificarea cititorilor asupratoxicitätii aliment, trebue amintesc experientele

savantul fisiologist, care comunicareaAcademiei de stiinte din Paris la 21 1901, laconcluziuni aparentä opuse de Americani.

Chauveau, de oameni, s'a servit pe caricu carne la o

mersul 24 km. peIn 54 ratie alimentark se

1 kgr.Apoi s'a o din câinelui o cantitate

isodonamick de alcool. le nu a mai putut merge 27zile numai 18 km. pe apoi a Ccncluzia lui Chauveau afost cá nu poate alimentareaanimal.

Ar de Americanilor:realitate este Chauveau unui de 20 kgr.greutate 48 grame alcool pe zi, o dozá de 2 ori maimare cea intrebuinta de Benedict Atwater la orn.

Chauveau tot alcoolul (48 gr.)chinelui, pe americanii doze frac-tionate distantate. Concluzia este pe când la20 gr. alcool ar fi 48 gr. au fost toxice maiavut valoarea alimentarà nutritivi.

Benedict si Atwater spun este permis muncitorbea un litru vin pe zi; din experientele lui Chauveau

acelas muncitor nu poate litri vin pe zi asuferi consecinte rele.

Grehant a experiente pe animale injeetându-le alcoolvine, direct Concluzilunea la care a ajuns

este doza de animal gram al-

www.dacoromanica.ro

78

cool 1 kgr. animal ; exact ca concluzia Americanilor laDupä dar expunere, voi afirma deci

alcoolul poate fi sau inofen.siv sautoxic, calitatea cantitatea hi organism

raport greutateaaltruismul ar fi mai omenire ca

de sigur ar fi mai acea cari mod desinte-resat sä se ocupe de bindle Dar mondial cu

lui, barbariile lui nepermise, dar cari totusi auavut de dezastroase pentru maimulte popoare, ne mai mult de mare dreptate aavut La Rochefoucauld a Egoismul conducelumea".

Antialcoolismul.

Am fi putut introduce sistemul Gothémborug,din Suedia Norvegia, care particularul instruit constienta venit in ajutorul pentru combaterea pericolului alcoolic.Magnus pe la jumatatea secolului XIX-a peri-

InLa noi s'a tipärit de savantul meu de medi-

Mina Minovici, un organ de propaganda intitulatAntialcoolul. Statul nu a ajutat abo-natii nu abonamentului, unii primari dela

refuzau, pentru simplul motiv carciumari-primari. Intimp (pe la 1900) Rusia anual ruble

pe an pentru antialcoolism.mizerie se poate vedea betivului, deosebire

la unde nu este targurilor, a craselor mari!Aci oamenii mai ziva la ocupatiunile

sau pentru agonisirea traiului greu dezilele, nu au timpul necesar pe betivü de

mahalalelor.La populatimiea fiind betivii se

nose, de tot satulcine trage la cine nu. In multe e obisnuit

la bäutura, se chiar de räsboi toc-plata bani, rachiu

de trei ori pe zi. A fost chiar o nenorocitä,

1) Grehant. Revue Scientifique, 28 Mans 1903, page 385.

www.dacoromanica.ro

79

se da soldatului dimineata un Ce bine träia don Vag-mistru pe vremea aceea !

La un moment dat problema la ordineazilei, s'a rachiul din armatä prin ceai.

S'a spus de unii avem alcoolism la ciorase. Putem vedea din descrierea unui distins

modest medic de plasä, regretatul Dr. avem regiunibântue alcoolismul. ce spune la 1893 acestIn cu 2784 suflete din cari 630 crestini

2115 izraeliti, jud. Botosani, unde sunt stabilit de lunica medic al pläsii nume, n'am astäzi niciun evreu beat, câti rornani de ambele sexe am vázutpe stradele prin târgurilor, mi-e greu a nota".

Evreii mai cari timpul säptäniânii se nutrescca fac tot posibilul se ospäteazä binebäta.

Täranii români in urma mizerabilei dinsäptämânei, petrec Dumineca sä guste alt-ceva rachiu. mare parte dintre acestia acestepetreceri a doua zi

Martea natural nu le mai trebue nimic, zac toatäziva dupä Nu-i mirare nu gäsesti nici lacele mai cald ducea crâsmar, acela care are fericirea a curând

pe el. In zilele de de ajuns cantitatea de rachiuce se poate procura pe päsäri. Pen-tru trebuinta acestor de alcool, au bietii dinsate, targurile le es negustorii evrei spre intâmpinarela un mai departe chiar.

E adevärat afará de päsäri, multi dintre mai auoi, dela cari tot nurnai rachiu se etc... Cum rachiul

e cauza tuturor nenorocirilor, se poate ccnvinge oricine,zi de o dela sat, sau pe din cele

30 ale acesta. Toate simt de românidistinctie de sex si etate. Ba se mijlocul multirnii impene-trabile, femei copii la cu Se poatevedea aci goliciunea ei, degradarea fisicä moralä lacare aduce alcoolul pe

Mi s'a intâmplat ca, pe unul beat la culmese lase fie dus s'a impotrivit energie,

acestia sustin ! etc."

dar spus de un medic du.rerea insuflet, de cele intr'unul din frumoasele sate ale

oetului :

www.dacoromanica.ro

80

La Moldova cea frumoasáViata-i dulceL'al Moldovei dulce Soare

floare

Istoria higienei din 1901 degretatul savantul Felix, vedem s'au propusmäsuri administrative, fiscale religioase pentru a scumpiturile, a se debitele, a se restrânge numârul

timpul când cârciumile pot deschise.S'au creat societäti de de temperantd,

statele cu organizatiuni sanitare mai vechi mai S'auaziluri pentru corijarea betivilor, s'a recomandat

alimentar asupra bluturilor, s'au pedepsit asprn falsi-s'au congrese internationale pentru

alcoolismuilui.In mai se aplicau mai eficace.Carol Mare oprea a se ridica toasturi a se invita

prieteni la chefuri.La 1536 regele II a pedepsit betia

recidiva urechilor.La 1736 George II pedepsea betia tot iar

caz de in stare de betie, nu se admitea betiaca motiv micsorarea pedepsei. (Circumstantele atenuantede azi, nu existau ca termen juridic).

In 1913 in Suedia Danemarca betivii perdeau dreptulde nu puteau vota ca aleg5tori. Au urmat apoidiferite a betiei, dar nu andat rezultatele asteptate.

pare din nou a-si face o cale subdiferite forme. Americanii voit sá desfiinteze tobäuturile depe vapoarele cari fac curselegenii nu vor ad se pe im vapor care n'ar avea...bäuturä ! Iatä de ce America e numi : le pays !

vor sä urmeze o cale bea putin numaidin anumite cari sunt inofensive.

Dar vointa americani nu vrea libertateanu ar nu pe banul lui, beaad ce vrea, când vrea cât vrea.

tinuturi sunt organizate contramului; se poate bea numai ceai De sigur aumembri indeajuns pentru functionarea clubului, dar pentruinfrânarea alcoolismului. Contrabanda prin toate mijloacelecreste

Cea mai la reorganizare serioasi, mi se

www.dacoromanica.ro

81

pare ar fi azi micsorarea a bauturiloralcoolice, prin progresiva a localurilor prininchiderea la anumite ore.

cä Italia mare de sedela ora 3, din propria initiativä a

nilor carciumari, cari vin astfel in ajutorul statului pentru corn-baterea Primul Ministru al Mussolini, lea

multumit public aceastä spontanee depatriei.Se de mult s'a asupra cauzelor cari duc pe

consumator in cluburi, variate de pe-trecere Este lipsa interior agreabil la ei

deosebire clasa muncitoare duce greu Din cauzainsalubre, nici o

cu sgornot etc., ei se la la bar,au spatiu la atrage tare,pe care nu o au acasä.

Factorul eel mai important pentru lupta contra alcoolismu-lui ar fi femeea.

Femeea, minunatä, isvor nesecat al tuturorfericirilor ca al tutmor nenorocirilor, e drept ar

se totdeauna fie mai curatä,caute a face interiorul casei mai luminos vesel,

tine muncitor dânsa totdeauna. El n'ar avea cemai la i-ar sä stea i-arpläcea, locuinta avea alt aspect.

dar e nevoe de o de o educatiea femeei eu privire la alcoolism.

sä inspire desgustul pentrunu sä facä la când se duce cu ei aproape

zilnic laIgnoranta este primul rand cauza acestui

drept cuvânt se poate spune este cauza tuturorrelelor.

Avem unele sate, in care 70% din este analfabeta.Cum am putea acolo educatia copiilor se

vederea unei vieti sobre eu obiceiuri altelede azi?

S'au prin silinta Ministru Angelescu, eminentulal un mare numär de noi, ceeace e

perfect pentruAm trei publieate

brie 1922) Viitorul" intitulate coalaeu ar elädite nouile rurale

tip mai ales trebui sä

www.dacoromanica.ro

82

viitor, ca indrumare pentru ocare lipseste aproape cu cele mai multe

scoale.Dar, a termina, ce spune azi asupra con-

secintilor nocive ale alcoolismului :Alcoolismul este intoxicatiunea care din

uzul obisnuit al alcoolului atunci când nu seEste o mare gresalä a alcoolul e necesar

cari se dedau la munci predispune lasau reparä puterea. Excitatiunea pe careo produce, trece repede, apoi depresinnea

In realitate nu e necesar e vätä-pentru lumea.

Obiceiul de a bea rachiuri duce repede la alcoolism, darbkuturile zise higienice contin alcool, nu este o diferentä

de doze.care bea zilnic o cantitate prea mare de vin sau bere,

devine alcoolic mod tot asa de sigur ca care bea rachiuri.Bäuturile .zise aperitive, liquerurile aromatice (absin-

menta, melissa etc.) sunt cele mai periculoase pentruafará de alcool, contin esente cari aunt puternice.

Obiceiul de a bea atrage sine lipsa de afectiune pentrufamilie, uitarea indatoririlor sociale, desgustul pentru decirnizeria familiei, apoi crima.

Obiceiul de a bea duce pe la spital, alcoolismul pro-duce boalele cele mai ucigktoare, ca: paralizia, nebunia, boalelestomacului ale ficatului, hidropisia etc.

Alccolismul este una din cele mai frequente cauze cari facorganism tuberculoza.

Alcoolismul toate boalele acute: febratifoidä, sau cari la un bolnav sobru s'ar fiterminat prin vindecare, omoarä pe aleoolic.

de a al cade asupra copiilor. Dacácopüi din alcoolici au träit câteva luni, apoiamenintati de de epilepsie, sau mor de meningitäberculoasä, ori de

Pentru sänätatea pentru existenta farniliei,pentru viitorul alcoolismul este din cele mai teribile

ultimul cuvânt l-a spus Georges Guillain, un savantal Academiei de medicina din Paris, comuinicarea

din Aprilie 1929 :

L'alcoolisme mondain,La nocivité des cocktails

www.dacoromanica.ro

83

Vorbind de obizeiul acestor tari, preparate e-sente toxice, nu se obicinuesc numai lumea curselor,a teatrelor, a artelor literelor ci a Sestruesc baruri apartamente baruri portative pentrumobile Se gäsesc baruri toate statiunile balneareterice.

rázboi, a progresat. Din cauzäsavantul medic a observat: depresiunioase, inaptitudine la munca intelectualä, reactiuni nervoasepulsive, apoi epilepsia tardivä, nevritele, accidentele de circu-latie etc.,

Acest obicei a fost introdus Europa Frantapar les femmes de ce pays sec", din America. Femeile

francese au acest obicei prin snobism undintre ele sunt alcoolice.

www.dacoromanica.ro

6

FRUMUSETA

de Prof. J. Simion3scu la 22 Februarie 1931

(Rezumat).

Natura nu omului numai ceea ce-i este trebuitor pentrutraiul Ea adesea sufleteasci puter-

Prim podoabe de - prina formelor din cer

tablouri care nu. influenta asupra omului.Ea adesea caractere nurasselor, dar manifestatiunile intelectuale ale

bor. Senitatatea filosofiei lui Ruskin, apro-piat de cele vesnice, singur le datoresteparte Highlandurilor scotiane, pe care le contempla intr'una,munti tinereta averzi; ou ele sta adesea de sufletesc dinrele lui Ibsen este corespunzator aledurilor norvegiene, ca contrasturilor dintre cerului,albastrul apei muntilor cu

Din la noi natura nu este cercetata caspiratoare sau ca temeinicie a Dintre

singura areroase pagini ales frumnsiimunti, aceente de dragoste de chiar

pitoreasca.Nu doar Tara este de farmee

Dimpotriva. lume omai e ca Svitera

aspri, doboritori prin nu ca RusiaSud numai stepe margini.

nostru are un relief de variat, dar depare natura, din toate

tinuturile ceva din variatia a aces-tora al noastre.

www.dacoromanica.ro

85

primävara toamna, îti amintesc deeu scufie de In vremea facdorul de Pirinei. Bucegii sau mare suntTiro lul de nord, dupä cum Petrosul Inäul,

nu deosebiti de Alpilor centrali.De la munte, mai inflorite, dupä spusa de

cele de pe aiurea, te scobori pe dealurilor cude cu coastele de soare, nurnai livezi

vii. preumblare, primävara, Cisnidioarade îti un colt din Japonia, de pe vremeafloririi ciresilor.

Muntii dealurile incercuite de jur deline mai joase, pe spinarea se plugul, sau denetede, valuri de aur argint, tine vara. Pe toate le incinge

vale. asemenea a Moselei, sau Dunärea, maide fluviu al Europei.

Ori unde privirea, e numai belsug frumuet.ä.Näsipuri Danemarca nu se Unde sunt maitinse dau vinurile vestite de aba, Cetateaneproductive nu acoper tinuturi mari. Chiar unde

nordul Moldovei al Basarabiei, dau industrialavarul

Peste de variat, rar nu bate soarele, ascunsmai de revarsä ce far-mec formelor sau ce deArgint de la colt mediteran, smochini anig-dali. Mai este anotimpul nu belsu-gului ca aiurea, ci al zilelor senine, al ne-intrecute de culori, asrvarlite pe dar mai pecatul frunzar al pädurilor.

Printre multele colturi de farmec ori iarna cavara, cuprisul tärii noastre sunt alte colturi de un pitorese

cum nu se mai aiurea. Shlbateca vale a Bicazului eneintrecutä, ca Valea Dunärii Bazias Orsova nu

alta Europa. vara vinDelta ca noianul de tot solul, maibegat de al din Delta e

unui volum de fotografii minunate scoase detrimes special al Academiei de tiinte din Viena,fieze demne de de pe

Natura a fost pentru noi toate. In viataNatura e elementul pasiv. Omul e elementul activ; el

reste rodnicia, o cum frumusetilede a face mai atractivä win ce La noi

e vremea omul nu lase darurne naturii nevalorificate, fru-plaiurilor noastre de

därnicia Naturii.

www.dacoromanica.ro

7

VIATA OPERA LUI LOUIS PASTEUR

D-lui.Dr. M. Nasta, seara de Martie 1931

(Rezumat).

Louis Pasteur s'a le ca fiutiblear. ce a lui,Arbois, apoi la Bezançon, a intrat

din Paris.de pentru a consarrat primele lui cer-

studiu asupra paratartric. Ceeacede nu lui, se dezveli, prin

minune si mintei agere a lui Pasteur. Acest acidtartric, datorea inactiunea lui de lumina polarizati, singu-rul caracter prin care se de

era din doi acizi,dar mod diferit. Fiecare din acesti acizi devialumina polarizatä, la dreapta, la stânga, amestecul

eraPasteur mai un lucru, in acestor

anume acesti acizi paratartrici, dreptpe care

se deosebit de de ocare para-

tartric dreut.Acest fapt interesul lui Pasteur pentru studiul

Teoriilor ma i mult mai putin carefenomen misterios ermentatiei, Pa-

steur bazatein toate niste

cornusculi de forrnk care constituesc sauce se la sunrafata ;a doua i-a permis

fa.ptul nu existä fermentatie acest e dis-

www.dacoromanica.ro

87

trus pe de parte, e de ajuns unuice poate fenmenta o din acest väl, pentru ca el säsä se determine ferrnentatia.prin microscopic prin observatia seputea constata o a acestui väl era pentru Pasteurdovada cea mai el este de niste micituitoare de aceiasi cu

Eviclenta faptelor nu o putea nega nimeni toti aavur-lui Pasteur nevoiti prezenta

tilor vii lichidele in fermentatie, asupra peaceste erau diferite. Pentru unii,

nu cauza ci un ei; fiintese fermentat. Aceste pePasteur atace chestiunea generatiei spontanee. vietuitoarenu poate naste din nu produs or-ganic sau neorganic, care da nastere unei fiintetoare. Oriunde ea s'a altele de acelasifel. Printr'o serie de experiente memorabile, de o preciziunevaloare dernonstrativi, la care nici acuma nu s'a mai

nimica, un labere a toti gerrneniiapoi ca aerul din prafrati microscopici vasul putemconserva la infinit acest lichid.

fermenteze.Din aceste s'a technica princi-

instrumentatie a bacteriologiei, care astäzi,cu metodele ianaginate de Pasteur.

In Pasteur fu chemat dea mai apli-care acestor cercetiri. Numit la 1855 decan Facul-

de din regiune in defermentatie constituiau ocupatia de a locuitorilor, elfu pus situatia de a studia mai de fenomene,

dorinta mai ales de a metodecare atunci pe industriasi aetivitatea

Intr'aclevär. trebui vreme lui Pasteur, ase convinge diferitele alteratii pe care leca berea, etc., fermentatiei care produceauadesea mod neasteptat, uneori productiaunui an erau datorite infectii, prezentei. pe

fermentul specific, a unei alte caredetermina o fermentatie. Examinând sistematic la micro-scop lichide alterate, el alteratierespunde anume microorgainism, si timp reusistabileasci o serie de (preventive destinate asigure

www.dacoromanica.ro

88

fermentului utilizat, astfel alteririle nepre-industria de pagube

dar aceste ale vinului, boalele vinuluicum li mai erau determinate tot de niste fiintetoare. le ale putrefactii ale materiei organice, aceste

prin identitatea cu altele sugerau apropiereaboalele superioare, cu ránilor.Care aceastä asemdnare pur exterioara nu fi avut la

o identitate mai a fenomenelor? Iatä caremintea lui Pasteur, care

buiau se desvolte rodnice cuceritoare.alte preocupkri

luiIn ver-

milor de forma singura a locuitorilor, unflagel care ameninta curand lase pe drumuri,le, sute mii de se in Lecare an. De vaani printre vermii de care-i

goleau, una alta,de a stävili gres.

Dumas, al lice, seatunci lui elev, Pasteur, studieze

ani a Pasteur acestorIntr'un domeniu care-i era totul a nevoitmai cele elementare notiuni asuprachestiunei, dar numeroase gresite,

la cumasterea adevärului.la de e unor

cro-orgamisme, care al flutu-relui, se transmit prin astfelSingura de examinareaa perechilor de fluturi care sunt la ouat. acelora care

gäsite infeetateacelea ale fluturilor Gratie metcdede Pasteur si care mai sunt sericieultura a

de acest flagel.In acester ideile lui Pasteur a supra naturei

boalelor infectioase din ce in ce Ceea cepentru el numai o devenea

Supuratia, deputea fi de microorganisme care purtate de

er, de sau murdareSpiritul lui si lui de a traduce de fapte

pe care le descoperea, curândmijloacele de a infeetiei.

www.dacoromanica.ro

89

Pansamente instrumente de asemeneazate prin curätenia erau

pe le gäsia Pasteur necesare pentru a asiguracurätenia vhidecarea mäsuri, gratie chlrurgiaa putut ia avântul pe care 1-a luat, ultimele ace-

un englez de la Lister, obtinea vin-decäri de inspirat de luiPsteur, antisepticele, pentru dezinfectia ränilor, ainstrumentelor chirurgicale.

ce lipsea lui Pasteur era anaturei microhiene a boalelor. Incä de pe la 1865 vä-zuse animalelor moarte de cärbune, niste bastcnaaemicroscopice, ar exista o ele

Pasteur gratie metodelor pe care le la reusiaceste astfel obtinute

provoace la Putin dupä aceea elfurunculul osteomielita datorite stafilococului, cä strep-

este agentul patogen al puerperale, holeragälinilor este ea datoritä.

zi culturi vechi, constatänu se mai dar, care nu-i fu

peste cât-va inoculând ou microbi, deastädatä virulenti, väzu ele rezistä la pe când alte

care nu mai fuseserä inoculate mureau de infectie. Ime-diat Pasteur seamä anumite conditiuni, microbii

pot perde atenuati ei au proprietateade a vaccina contra infectiei cu bacili virulenti, cumcinul lui vaccineazä hi contra variolei.

Gracie acestei metode Pasteur preparä vaccinulanticärbunos. Experienta. memorabilä de la Pouilly le Fort (31Maiu 1881) prin care el demonsträ pe o fataunui public de veterinari efectele minunateale acestei vaccinäri, poate cea mai importantädin analele prin ea puneau bazele vaccinärei pre-ventive, una cele mai importante bogate consecinte des-coperiri.

descoperire era sä dea numeluipopularitatea cea mai mare pe care vre-un de a

vre-odatá ridice la rrangul de mai mare bine-al omenesc. Nu prin ei, maf

prin sub care se aceeacä este intotdeauna turbarea era o boalä care impre-siona imaginatia multimei. Desi nu i se cunoasteagentul patogen, mai misterioasäale ei, azi mai suntem minunati, de depriceperea. aproape supra omeneascä, care Pasteur

www.dacoromanica.ro

90

timp aproape tot ce se despre ea. Cu ode conceptie cu el

microb cultivabil, sistemul nervos, creerultrebuesc intrebuintate aplicând acestortesuturi lui de atenuare, prin uscare,

astfel prepare vaccinul antirabic. pe câinidemonstrark eficacitatea, curänd, Joseph

Meister, fu primul salvat de la moartea prin turbare, dePasteur.Desi sunt de ani de atunci, cine poate enumera

toate aplicatiLle care descoperirile Pas-teur le-au avut pentru industrie, pentru sänktateaneamului omenesc, ar putea numai, a,proximativ, apre-cieze sutele de mii rnilioanele de vieti salvate

ele ?Ce departe suntem primele ale normalistului

Pasteur asupra acidului paratartric, totusi ce logidele, ce armonios edificiu! Te privind opera lui, ce

trebuie te minuneze a aminti atât de organizate,

rea roadelor rnultimea binefacerilor pe care le-apra nearnului omenesc.

Dar geniul lui creator nu fi ca netoate au luat

3are de binefacere, lui ne-ar ficunoscuti am trece sub tkcere

fletesti. de simtitor la durerile suferintele pecare le vedea jurul lui dureau ale lui proprii,cirile de care nici el nu a fost crutat i-au fost numaica un imbold pentru a aline pe aceleamenilor arte a sufletului, o chiar elcând serait beau de faire la part du coeur dansles grandes découvertes

Mai mult ca oricând când omenireape ruinele adunate pretutincleni de rkutatea pro3tia

ni se pilda vietei lui Pasteur,vedinclu-ne neamul ornenesc existä totusilepciune care pot reda viata de orn, totce inconstiente au distrus patimilor

www.dacoromanica.ro

8

ACUM DE ANIConferinta D-lui M. seara

de 15 Martie 1931

Doamnelor Domnilor,

Subiectul conferintei mele din Acum 100ani" pare la. bizar,

Cei care mi-au atras atentiunea au fost prieteniiinei dela Omul Liber", care, m'am si-i rog

gazetä le-am spus s'au foarteCe este asta Acum 100 de ani"? Istorie, filosofie,

literaturä ?Le-am spus este câte din toate astea.

fiindcä, din practicä auditorul cu maiinteres o conferinta al carui subject este cunoscut

ceput, scurt, spui deAcum 100 de ani" este viata politicä, pe care o

acum de ani. Dar100 ani, nu 2, 3, 4 5 sau mai mult. de ce.

Istoria s'a desvoltat cicluri. Au fost-inceputuri anevoioase ca la toate papoarele s'a mers desvol-tandu-se; a venit apoi o care a oprit desvoloare;viata cä se Apoi luatdin nou spre desvoltare; din de moarte pentru ca

din nou.Si acum 100 de ani este ciclu,

unui alt ciclu.D-lor pentru ca aceastä a tre-

bruit sä citesc multe asupra istoriei Româ.nilor dativoe spui la un istoric

de bine, de complet ca discumpolitic a lui Take

www.dacoromanica.ro

Nu e.ste dragostea pe care amcare tace T.

sau este sintetizarea noastre asaa fost de TakeCánd acum tot aici am vorbit despre

T. Ionescu, mtre multe alte din luiam reprodus parte din discursul care ilustrulsintetiza Istoria

eu poate fac pe Dvs.a fost la 5 1892. Take lo-

nescu era cabinetul Lascar Catargiu raspundeasefului liberalilor de atunci Dimitrie Sturdza la invinuireace se adueea guvernului la suferintelerate de sub urgia ungureasca. ce spunea Take

Ati adus lament chestiunea din ia.Inainte de a explica ce ati de a cer-ceta ce ati voit - caz eu am convingereaTau facut - dati-mi voe atident aceastá

Vazut-ati vreun lament ocupandu-ise eu chestiuni deaceasta nu ocup dedeputatii tineri, d. d.simt din stofa din care se fac de n'au

pe aceste se pricepe1,derea situatiunei; dar eu d-voastri, care n'ati pututvorbi o ardoare juvenilä, o ardoare,la oarecare se a doua tinerete, si a doua tinerctenu trebue nici la

Pentru ati vorbit de chestiunea din Unga-,,ria ca si cum ar data dela 1885, sau dela 1883, sau dela. 1888,

vä spun chestiunea aceasta este mai veche,de veche, ca existenta poporului romanesc.Intrebatu-v'ati d-voastri nu este ceva caractee.stic

modul care a fast acest neam, istorialui de veacuri el n'a suferit acestui faptteristic ?

Neamul romanesc, d-lor, nu s'a desvoltat toatalalte neamuri. El a fost creatiunea mare a unuimare de geniu, care voia la o nevoe

De acea neamul nu se ca celelalte nea-muri pe cele maluri ale douälanturi de munti, el se pe un munti ca o

gata loveascá dreaptaDe aceea acest neam este despartit prin cul-

mile Carpatilor trunchiuri.

www.dacoromanica.ro

93

In fapt poate, secretul deazi. Nu de ieri, nu de alaltderi, nu de de ani, auträit uniti poli totdeauna,afar& de rari momente, tot cazul dela imperiuluiBulgaro-Român, granita au fost crestele Carpatilor,

n'au fost nationalk Românii dedincolo Românii de dincoace.

Viata unora s'a prin viata celorlalti laNord, la de a mai vie româ-nismului. De douä ori, la interneiarea principatelor la rena-sterea literark torta românismului a fost dede dincolo, in alte epoci ea a fost aci, unde este,ordce zice, temelia

Ca spuneti un lucru, de simplu cunoscut de toti,,,ca spuneti neamul românesc, politiceste, su-

a intact, ca sä spuneti el, pe cele laturiale a fost este in cu neamuri, caspuneti cameni politici, luat laAdresk introius precedente necunoscute altemente, de Grecia.

nu aceasta, nu poate fi aceasta, väCe v'a speriat? Ce v'a fäcut sä vorbiti? Cereti se

ce? Un lucru un lucru nefolositor, sau un lucru umi-litor? cereti pur simplu sä aresimpatii, atunci nu vedeti ne-am dispretui pe noi, amcrede lumea avea nevoe spunem? cereti sä tra-gem sabia, mai räu! cereti säse Europei civilizate, atunci voiu dinpartea lumei Statul meu stima fiu

sunt destul de inspir;pentru se

.

Dar ce v'a speriat?Este mai pericol ideea romknismului,

dat&? românismului vre-un colt depentru ca

Parlamentului o de care säpericol ceea ce are pentru ce ar vrea capete ? ativizut ideea românismului? Imideni nu Am Români coplesiti, Rega':u1 acesta,,,de influenta care ne intunecase chiar limba, care aimpiedicat intârziat inceputul literaturei noastre, neamulromânesc s'a scuturat de pästrat limba,

este pe cale de a creia o româneasckAm lupta Balcani elenismul n'am pierit;

a fost neamul de peste Carpati Maghiariisi n'a dat -a altä datä, supus la

www.dacoromanica.ro

94

gioase tot n'a dat Cu toate aveautenii nici neamul apieioare!

,¡Dar mai mult atät, au fost incercäri dedesnationalizaxe a Românilor mult maica cele de astäzi ele s'au de româ-nismului! nimic s'a contra lor

nu spre folosuladuceti aminte a venit calvinismul in Transil-

vania, s'au pe Transilväneni la calvi-nism; conversiunea n'a reusit, dar a un rezultat, rezul-tatul a fost s'au tipärit românesti Românii auceput

A venit apoi propaganda catolica, atunci s'au luat copii,,de s'au trimes la Roma pentru studii teo-logice, s'au s'au apostoli, dar nu apostoliai romanismului, ci apostoli ai

De când atäta decazut-a acest neam pentru cadeti de slab ne cereti facem o dejale, in de a face o facempoitica femeeaseä? Da, a fost un moment care Românii dedincolo au pericol, mult mai decât

nu cunoasteti Istoria! D-lor, ceeace face greutateachestiunei de dincolo de Carpati, este pe o chestiunenationalä stau altoite o chestiune unaorice stat, d-lor, trebue fie proprietari mari proprietarimici, bogati säraci; dar când toti sunt de nationali-tate, de grija intereselor generale facemine dragostea peste de clase, armoniade stat. nenorocirile istorice fac, ca numai unii,,proprietati ca fie aleunora satele ale altora, atunci problema devine de grea,

ar fi ternerar crezi ani de gavernare säpoti o rezolvi.

Asa s'au petrecut dincelo Carpati undemânii ajunseseri nu numai a nu avea de stat românä,dar nici libertatea de orn, erau iobagi, pro-prietari din vrernuri, pentru o multime de cuvinterizase.

De aceea la secolului nostru, atunci cândrealitate s'a ideea nationalitätilor, maghiaricari voiau eu se rnaghia-rilor, au sä profite de aceastä situatie auobtinä maghiarizarea Românilor, oferindu-le, liber-tatea de conditiunea de maghiar. la 1820--

www.dacoromanica.ro

numeroase fost fäcute ca converteascä peRomani, oferindu-le libertatea de

Apoi la acele ademeniri au rezistat,acele momente, se oferea libertate,au

ei vor face ?Ia vä citesc un istoric al d-voastre, pe care

coronat benchetuit:Pentru a se putea, la efectuarea schimbului

propus de Szechenyi, de a se da, adickacelor cari ar lepäda nationalitatea ar adopta pecea rnaghiarä, trebuiau pregaite popoarele, puse putintä dea deprinde tot mai rasei domnitoare. Dietele,din Ungaria, de la 1825, din Transilvania, dela1834 mai multe legi, cari urmareau ataretintä.

Asa se hotäräste ca fiebuintata toate daraverilecorespondenta autoritätile eclesiastice cele civile, inredactarea tuturor matriculelor, in corespondenta oficialä delaregirnentele gränitäresti; se mai dispozitiaca un act sä nu valoare justitie, nu va fi

limba toate din tarä limba predä-rei obiectelor sä fie acea

Mai mare pericol se ivi, pentru cele-lalte mai deosebire pentru cea din faptul maimulti membri primiti functie, urma deprin-derei maghiare, sânul orâvnä o aplecare care acea invätätura sedespuiau acei cari o delidaritätei care interesele propriului popor. prinscoalä primeau pläcere ungurirea numelor. Românii

a nu se crede nu vorbeau limbaei iubeau graiul cu cuvinte ungu-resti, substituite

Protopopii preotii ced mai de frunte trimiteau fetelela invätätura din Cluj. Damaschin Bojinca sustineape atunci, o a lui, din 1827, Românii,,se pun cu diligentä spre sure a limba patriei unguresti,de a cäreia se bär-,,bati de natiunea vorbeau limba patriei, cea ungurea-

nu mai putin ca Ungurii näscuti. Curtea episcopuluiunit Lemenyi, semäna a curte ungureasck a`ât de mult eraintrebuintatä aceastä i 1830, la moartea episcopuluiIoan Bob, viitorul episcop tinuse cuvântarea funebrä limbamaghiard.

www.dacoromanica.ro

Chiar cetatea românismului, din Blaj, seintrodusese maghiara; neavând voe vorbea-

chip pentru a deprinde vorbeau eiunguretste.

acestea se petreceau pela 1830 Bojtinca, care estecitat, a fost urmä profesor de drept la universitatea din

Intrebati, cari che-stiune, daeä tot se petrec lucrurile si la 1892 nu a fostnici discursul d-lui Sturdza, nici sa 1892,.care a atunci românisrnul de !

Nu, nu esteafirm niciodatà, dar niciodatä nu a ideemânismului ca idee de rasä mai azi.

Cei cari cunosc starea lucrurilor Bucovina, deacum ani limba româneasci da

limbei rutene, azi s'a o reactiuneteren pe zi. In Ungaria?

vá spun nu rostul IstorieiNu care aunt mai

ricol, pentru abunci aunt descurajate cu totul; plâng atuncicând deja sä se ridice simt dernnitatea omeneaseäamenintatä. Ia sä ne uitäm Frantei!...

Când poporul francez a stat mai räu, nu subvie XIV, cu toate acestea poporul striga: Sägele Soare! Sub Ludovic XV, sub regele care atâta rusinaseFranta, starea era deadora pe Louis bien-aimé, nu a decâtsub Ludovic XVI, atunci virtutea se pecepuse deja era reformelor.

azi mai tare protestä Românii de peste Carpati,aceasta nu trebue facä sä credeti aunt mai

Dar mai departe, mergeti Balcani.Ei bine, acum 40 ati fi acolo, nu

,,fi auzit de Români. Nu erau? stauazi? am o statisticä. Dela 1864 1888nu s'au peninsula Balcania deca 28 de

1888-1891 s'au 16 scoale dela 1891si azi s'au sau pe cale se deschidä, peste 40.

Dacä aveti o mai miste-rele vremei sä vä iesit aceastätare a ideei ideei de rasä, expansiune

precedente istoria atimci voiu eadatoreste evenimentelor dela 1877; se Rega-tului se datoreste de a Regat,.

www.dacoromanica.ro

97

la care, oum avea onoarea vä dovedesc, am lucratsi noi. Nationalitatea limbi, hotare,

fiinta si aceastä are drept eelmai puternic: Cu totii tinem la numele deroman voim ne rämänä. s'a pierdut cutot Bulgariei, totusi acest nua din el a crescut, el s'adria de neam. De mai ales, corowne ar aparfine,

vreaSi atunci, Statul se când ddeea

manismului se când vedem pretutindeni nu. omoale, ci o rezistenta de otel, care pumnul se sparge,cu un fel de dragoste de ocazie, veniti pe de o parte

vä interesati cam rost de soarta dingaria, jar d-voasträ, Românii dinTransilvania pe cale de a pieri, piewi s'arduce Regatul Atunci veniti ne spuneti ne-atispus, cari au mintea fiecaruia noi, unfel de rebus, de am stat nopti ca ne gandim cear voi d. Sturdza sä facem !..."

(Aplauze furtunoaseAplauzele Dvs. unanime dovedese, Doam-

nelor si D-lor, Dvs. pärerea mea, T.istoricul desvoltirei romanismului, a fost

genial.Cine astäzi a putut arate asa de lumdnos cauza

initialä a vicisitudinilor teribile care s'a romanismuldela inchegarea lui

nu s'a ca toate Românii nu au avuto desvoltare nu au fost un produs natural. Eisunt oreatiunea unui genial, care, vroind creeze o

la marginea de a imperiului, i-a dus stabi-lit la si din ei nu au mersfertilitatea solului drumurilor obisnuite ci s'au asezat pe cre-stele pentru a fi apärati dela dreapta dela

apoi de care nu mai aveau putereasä un imperiu de ei ausprijin.

au trecut peste ei, aproape 1000 de ani, toate hoardelesalbatice care lumina care radia din Roma le

din deserturi ale spre cetateaDe multe ori, veacurilox de DivulTraian are se caracteristica popoarelor

au ele putere de este cauza careare viata, de imbold pentru o nouä

sire.

www.dacoromanica.ro

D-nelor D-aor, Românii au in locurilepe care le locuesc aveau o foarte des-

când au fost Descoperirile care se fac diverseale ne ad a fost oDar plecând oficialitatea

aceastä viatä s'a stins cu Ceide pärnânt agricultorii au putut sä reziste;

ceilalti fie au plecat fie s'au desnationalizat.Urmele romane din actuala româneascd ne

de sunt descendenti ai acestor Romanicultori care au ultima rezervä din fostaDade, Dacia felix".

plugari pästori au sä reviecetul la o mai Au sä formezemici stätulete in jurul câte castel caresau judele. Un fel de al tinutului care maipiept, când când care in trecerea deva-stau totul.

Aceste inceputuri modeste aibe o desvoitarea venit invazia maghiard. Inruditi de

Hunii care pustiiserd aceste Ungurii s'au asezatrile de-a Tisei au se organizeze. Ca fiudrept trebuie noi cunoastem prea putin Istorlatrecutului. câte o a unui istoric vechi, pe câte o inscrip-

incompletá de pe un monument vechi s'au crea: adevdratelegende istorice.

Atila lui Dumnezeu; din aceastä s'a creatlegenda care aratä pe Huni pe Unguri ca niste

ici.Pe când astäzi descoperim mirare care sunt

isvorul din care a pornit Ungurii Hunii au avut Asiau.n a intindere grad de poate stafoarte bine de Imperiul roman. Dar civilizati saubatici este indiferent, Maghiarii s'au asezat pe dindreapta au se organizezeParalel organizare a presiunea asupra

care erau in formatiune, deci nepregdtitireziste. Preshmea era puternicd päreau au

fie de puternicii vecini. atunci,asta se cam acum 1000 de ani, din Maramures din

punctele in care presiunea devenise insuportabildramuri din care una reinvie viata româneasek

si Tara-Româneascä.au sub presiunea ungureascd

presiune silindu-i gisit incare viata a putut desvolte.

www.dacoromanica.ro

99

Si s'a desvoltat de bine nu a trecut deani dela acest vedem Moldova atätde bine organizate piept valuluial Turcilor, care furia eu care plecase este menit

cotropeascä Europä.Mai Mircea eel care a organizat prima ar-

matä permanentä Europa, Mare Mol-dova, reusesc imprime Sultanilor umili-

care a stins avântulCa vedeti la ce ajunsese romäne in

ceastä perioadä de tinip, permit sä amintesc tratatul dealiantä la 1381 Mircea superbul Vladislav regeal Poloniei.

lui Mare, Papa dela Roma, ii trinuteroana de apärätor al

In plinä expansiune se gäseau atunci

dupä câtva timp aude s'au pe când la

noi la vecinii nostri mergeau spre dezastru aläturi deroi se desvolta un popor care a mers din succes in

a ajuns formidabila care toatä lumea.Acolo s'au priceput salutarele efecte ale fortei puse sluj-

constiente. Cu Crucea cu sabiacealaltä, Tarul dela. Moscova care 800 de ani era un

tributar al Tätarilor, ajunge, decursul veacurilor,creeze aceastä putere.

La Rusi constiinta acestei autoritäti merge de departe,când dispare printr'o se

pentru ca poporul incredereaputere aproape Dumnezeiasci.

Din la noi la Polonezi certuri jurul Tronului,care certuri släbesc de tara a ajunsfie alte noi dela superbul Mirceacare pe Sultan cu sabia au ajuns ca Voevozii

fie slujbasi turcesti de a categorie pe care unturcesc de a categorie, numai de o

de 100 Turci venea si-i lua din Scaun la Constan-tinopol unde Domnul rudele lui de aproape piercleaucapul.

Dar mai de aproape desvoltarea tärilor

tara in Moldova certurile dinjurul dintre familiile care aveau preten-tiunea de a domni asupra acestor le släbesc de

ele dispar din dreptul public european.

www.dacoromanica.ro

Erau considerate ca. provincii despre soartaavea sä se in Congrese Internationale, nu

aveam glas. Turcia, Rusia, Austria ne irocul nostru a fost nu au putut se Dar aceastä

a de a ne au sä nereligiune sträink

s'a putut renas,te este o problemä pentruistoricii care si-au dat cerceteze nastereatarea diverselor popoare. Subt s'a scris s'avorbit slavoneste 300 de ani si Turcii de

pâmântend, au trimes Domni din Fanarul acestia auvrut pule curentului pentru a introduce

luptä a profitatcum.

Dela Apus sä ne prin religiunea cato-ea ne au inceput

limba celein limba de

Mai deat de a ne desna-au luat Românii din ungurene i-au dus la

Roma la leglu de Propaganda fide". Dar curios, insä-i desnationalizeze cum credeau, limba

religia, lui Traian,tele care vorbeau despre Dacia fericitä, acele urmecare se la Roma la noi care comuni-tatea de Väd, se entuziasmeazk vin tarä propa-

aiSamuel Klein mai ales o carte asupra Ro-

pe care censura ungureascá o caracterizeazk asa: Car-tea de ars autorul bun de

cartea sunt care netunci fortele politice decad, o

puncte de in altä marte.vlädici care scrisul româ-

nese, din Transilvania sub Horia, Closca Crisan suntvädite sub cenusa care acoperea, din ce in ce mai muL,

focul care se stingea, erau elementele resurectiei viitoare.Am spus Istoria lor s'a desvoltat in i

mea ar fi 3Unul retragerea Romanilor din Dacia ter-

minându-se presiunea ungureaseä. Al dodlea ciclu incapeformarea 2 state românesti din si Tara

al la 1830.In adevär, am ceeace aceste cicluri

este natiunea pare fie sdrobitä definitiv,

www.dacoromanica.ro

01

menite dea de tocmai fapte servescca element de reinviere.

de starea de de mizeriecare ajunsese thile surori.

functionari care cäpätaucu bani cu intrigi, acesti Domni depindeau de bunul plac alfavoritilor Sultanului acestia nu se mai säturau. Firestebiata aceste interventii.

Citind cronicile vremii, când vezi de josajunseserd romäne.

Desigur cunosteau aceastä stare de lueruri; de aceea,fie direct fie indirect, au cäutat pe Sub

de a apära crEinii deTurcii. la Rusii nu au fost prea

cosi; au atunci pe români. ace-de de mai multe ori, au trädat cauza

Pentru Rusi, aceasU grije de soartaera sub care se planul lui Petru cel

care visase se incoroneze Tar la Constantinopolsub domnia roman de

Tot cestui plan au proteguit pe Ipsilante careera Ipsilante dela noi dar ofiter superiorarmata AcE3ta, iiesigur sub revolutionarilorfrancezi, a proclama eliberarea Grecilor de sub jugul Turclor.

fäcut uniforme impresionante capuri de mort chipiusforditcarea Libertate sau Moarte" pornitromâne, anuntând cä urma lui vine o puternicä armatä

care pe turci.sdrobesc elanul fac astfel ca

revolutia sä fieIntâiu Rush, sub preshmea dezarmeazd pe

lante. Tudor ela care si furese ofiter armatarusä, Ipsilante, care-si luase aere de Domn

decreta mäsuri Stat dacä vreaGreci tara greceasck. El eu rpandurii

lui, vor libera româneaseä de asupritori, cu Greci.Räsboaiele Turclor care mai toate se

pe teritoriul românesc, holera, därile apdsätoare,sleiserä rcmânesc.

plinä de dulceatä care au pornit cam-rania 1828 ni garantagritatea teritoriului, abia incepuserä räsboiul au ridi-cat 20.000 de Români pentru a sluji la proviziu-n'lor de räsboi. Cum au fost tratati acesti Români este

; la reclamatiunle au dat un care

www.dacoromanica.ro

102

dovedeste de &au: mor Românii ce netreaba sä se le-am ochii ca

Dar Rusii de data asta sunt la sepreliminariiile de pace se printre altele,

protectoratul Rusiei supra române. Acestesunt de generalul Kiseleff, general dar care

bucurându-se de protectiunea 2 tari, Nieolae Alexandru,ajunge repede la o situatie

Dânsul este trimes presedintedouä

Toti istoricii nostri plini de laude la adresa acestuigeneral.

Desigur, vrernea lui in româneascä, cunosteaplanurile secrete ale rusesti.

El Rusia, dupä ce cotropise Basarabia,pärat anexeze Moldova Tara româneasca le trans-forme in gubernie Dar fie favorurile cu care

cei doi tari, fie cronica scandaloask atimpului, ai unei fie dintr'o cauzä, fie dinalta, Kiseleff a schimbat gändurile.

Probabil a sä viseze o domnie româneascä subdinastia Kiseleff. Numai se regulamentul organiccare este prima a care, desi segäseste organizarea a Rusiei acelse dispozitii administrative si de organizare care au datmare

Kiseleff renaste românesc, românea-justitia româneascä ales la

Domnii nostri, ultimele ale Domniei fanariote,o personalä, in genere din si deDomn pentru siguranta lui.

Venit cu ultima de viatä româ-Kiseleff o mai putere. Nu pot sä

afirm gandurile lui au displacut la Petrograd de afost rechemat. Rusii tratastul dela Adrianopol,tärile române vor fi ocupate de cätre vor

despägubirile de Despägubirile nu s'au plätit, darla 1834 Rusi au române, Kiseleff a plecat s'auintronat, aproape 3 veacuri, din nou Domni români, dar subsuveranitatea Rusiei, protectorat foartegreu, de oarece Domnii nu puteau nici o lege färä

rusi.Dar de aci evenimentele fericite se succed vertiginos

se Ia Paris euro-pean. la acest congres, sub inspiratia a

www.dacoromanica.ro

103

ale au fost se zicede refugiati politici care o propaganda activa

Paris, influentat poate de celebrul Michelet, poatesub influenta generoasa a savantilot francezi care, ca Quinet,

seama de origina de rolul pecare, la Orientului, Românii de 1000 deani. Care va fi este greu de precizat, faptpozitiv, este eu opunerea a AustrieiTurciei, ceva mai a Eneiterei, Walevsky a reusit

vederile sale.Täri deveneau provincii autonome sub

ranitatea Sultanului, dar sub proectiunea 7 maxi puteri;Domni alesi pe dintre statut

propriu care avea se re.dacteze de conferinta ambasadorilor,la redacarea lui, de poporului

prin Divanurile Ad-hocdoresc, unirea; apoilautonomia: integritatea teritoriului,

itutional Dorrn dinteo dinastieAlegerile care se fac pe baza 1858,

persoana Domnitorului Alexandru Cuza silesc pe puteripe Sultan de si anume

Unirea pe care congresul nu o putuse consfinti.La 1830 aproape moarte, Kiseleff

sä dea de gratie. tocmai slujeste cament al Inviorarea merge de iute la 1861 avemDomn al unite; la 1866 avem Domnuldin Dinastie corespunde prisosintä lanadejdile pe care le rain.

Luptele in jurul Tronului tara se organse de bine o depe scena lumiide aproape 400 de ani, armata sub viteazulCarol I dea independenta Dornnitoruluiroana de Rege.

In 50 de de la 1830autoritate corcertul statelor

o 50 de ani avem unirea tuturorsub Ferdinand Sant.

Desigur, D-nelor din aceste capitole pecare le-am marcat desvoltarea realizatä, cea din

de studiu si desvoltare.In acestei ,.Acum 100 de ani"

am vrut acum 100 de aniistoric de progres vietii

www.dacoromanica.ro

104

In acest rästimp s'au obtinut,românesti Dar s'a mult,

de mult, de consolidare a estede a fi cä partea cea mai

cere pentru ei nu numai patrioticnai dar cunoasterea a realitätilor vietii. Viatade este mult mai problemele sociale sede fel foarte putini pot sä le

De acea rezolvirea estePenru noi Românii, problema care trebue ne preocupe

unificarea a tuturor lor.Avem basarabeanä, transilväneand,

dar nu avem aceastä con-unitatea nu este garantati.

din al trup, s'au rupt din care s'aformat nu pot sä uite.

bine cu arma pe fatä, nustare sä doboare tara româneascä, bine ceeace

acum 5000 de ani a spus neamului luiIsrael amenintat de pieire: Ale tale dintru ale tale

sä ne desbine profitând de deosebirile noa-stre firesti: bogati, bastinä dealtä de alte religiuni.

In furia ne desbine, ura.Rolul generatiei de astäzi este sä

aceste manopere, prin care se distrugerea Statului ro-liber.

propoväduiasci peste tot oricineura cetäteni sub preext se

urä un al neamului alLozinca de sä fie se naste

dragoste totul se prin

www.dacoromanica.ro

NATIONALISM

Conferinta D-lui seara de22 Martie 1931.

(Rezumat)

In epoca noasträ a rärnas cel maiternic propulsor al energiei popoarelor pästritor unuichilibru necesar, främäntarea unorce oscileaiä romantismul decadent si sacrificiul libertätii

fata masinismuhii.Nationalismul mai nobile sentiment?,

brutal, care cautä sä ingenunche fortainoralä.

cea mai durabilä mai expre-s'vä unitate numai cei esiti din

vicisitudinele vietii u.nei patrii, pot simtipulsatiunile mediului care s'au träesc ;

pot pätrunde profunda semnificatie, frumu-setea limbii materne, cugetare, mistic, tot cecaracteristica spiritualitatea unui neam, pe care se

se perfectionându-se o culturänalä.

Nationalismul purcede dintr'o puternica conceptie pozi-tivä, ce are fundarnentul realitatea Secoli de

de cugetare, de viatä materialä sufleteascä peaceleiasi socie'äti politice,

o unitate vie legatä de traditiiconstiinta nationalä este rezultatul acestei creatiuni natu-

rale, desvoltatä istoric, explicabilä apartinând fie-cärei bunul drept al justitiei pentrulelalte.

Cine face din nationalism doctrina pentru a-siasigura lumi, acela Evanghelia fra-

www.dacoromanica.ro

106

ternitätei omenirca la silbäticia, omului cavernelor.Nationalismul civilizat e de iar megalo-

mania freneticá la constituirea unei singure caresubjuge toate popoarele, e barbaria aceasta

actuale, nu se poste.S'a cea extremä violent.ä, dar nu s'a putut

nu se poate.Nu se poate, pentru opune o realitateSe opune tot ce ne tot ce ne-a mängâiat am

iubit, tot ce ne-a crescut, ne-a hränit ne desvoltä :noastre fertile, isvoarele cristaline, pretioasecare Impreunä, fratii de pretutindeni veacuri

taina au nädäjduit,mama, familia, prietenii tot se cuprinde

scumpul nume al patriei noastre, ce ne proteg, arma' ace ne drapelul ei lupte mormin-

tele nenumirate mide odihnesc eroii, troitele ce ridicábratele rughtoare spre e patria

Patria de la pater, de undepämântul, unde au väzut au mun-

cit, rodnic ogorul stepei, unde au luptat spre a-1 rajertfindu-se, stropit cu sânge caredorm penru veci E patria terra, patria noasträ.

De acea iubim România, apoi lumea.de patrie pentru o natiune, ceeace este dra-

gostea de viatä pentru un e atät dene lipseste nostalgia care cä este

o lege eascä ce nu se poate elucla, e legea aceluiasi sânge, aaceleiasi fizice intelectuale care determink onaticnalä entitate concert unitarä, distinctä carac

Omenirea prin distributiunea geografich pe calea cul-a civilizatiei se gäseste

natiuni, cultura se va desvolta mai mult mai liberfiecare din ele, ca orn, va spori indivi-

dualitatea tot mai a omului, a implicitlumei.

De aceia numai prin respectarea desvoltärilor nationaledreapta armonizare s'ar putea acord po-

poare.Standardizarea neamurilor ca a persoanelor este

o mare iluzie, pentru caracterul etnic ca indivi-dual este de ordine naturalä ; cuprinzând origi-nalul fizic, intelectual moral, care intregesc pe.-sonalitatea

natiuni.

www.dacoromanica.ro

CERINTELE SI NEVOILE NOASTRE.D-lui Prof. Drag. seara de 29

Martie 1931.

(Rezumat)

Un stat modern trebue buna sa desvol-pe o serie de instituthmi, dintre cari cele mai insemnate

:

1. - organizat toate gra-- pentru unifica-rea

2. sanitar pentru cäutarea pastrarea buneia poporului.

3. Armata pentru activä caz deIdeile de apropiere si de colaborare natiuni, cari

formarea universale prin Tribunalul deHaga, au fost oprite mersul trecut.

Au trecut anü, Societatea Natiunilor, aceastä institutiebalsam pacific, inmulteste cari sedelungate sentimente de dreptate, de apropiere de conlucrare

popoare.Cu toate acestaa - Europa a duce povara ur-

märilor distrugatoruluio stare de lucruri

sociale, crizR si cauzeazä oslabiciune acest

concurs popoare, a pus luptämul de valori sufletesti technice, s'a putut vedea, cavast laborator de ceeace ce forma superiori`atea

släbiciunea fiecaruia; de aceea un criteriu de judecati,a pregätirei de se

www.dacoromanica.ro

108

Pentru a se räspunde acestei cerinti s'a discutattärile bazele nouei reforme generale a

Discutia nu s'a terminat in unele täri formeazäobiectul principal al grijei oamenilor de Stat. - considerändscoala factor in afirma-rea

a fost ultima caretatea a intrat pe modern interval pro-gresele au fost de insemnate repreiintä Seig-nobos o evolutie a societätii mai important& totrestul timpurilor din

Organizarea rationalä a invätämântului seruler principii ale revolutiei franceze. Condorcet este cel carea studiat prezentat (1792) proectul asuprapublic, dar ne realizat - al ideal n'a fost atins,cáci astäzi Franta se urmäreste numita- trecerea a din scoalala secundarä. socialist esteintegral - lon).

Acest deziderat - - constitue un punct dinprogramul partidului radical-francez a readus Ia ordineazilei care Ministrul Instructiunei, F. Albert sub guvernulE. Herriot - fi fost rezolvat, prin

eptate - cum vom vedea.Noi avem trecerea

cea secundarä aceasta a contribuit de sigur la satisfacerearepede a administrative ale prin producereaunui mare numär de candidati la functiuni - dar va constituio social& nu se dä tineretului o mai

pentru productive.

primar.

primar trebuie fie o dedominant pentru noi, atât pentru generatiile prezente

si pen ru reducerea analfabetismului la adulti.Guvernul sovietic a adoptat energice.In apusene organizat metode putin vio-

lente dar totusi eu efective amenzi.Politica a lui Haret utilizat un sistem de

suri pentru ca intr'adevär obligativitatea devie real&Dar Haret intrebuintat indemnuri morale, dorinddin un factor activ de ridicare si econo-a säteanului.

www.dacoromanica.ro

109

obligativitatea de fapt se aproapejumätate din copiilor vârsta de benefi-

de luminilecreat de marele animator a dispärut,

din grijilor materiale actuale sub povarade sacrificiu pe nedrept aplicate salariului, duc o viatä de

de descurajare de nnzerie, sau dau muncala alte ocupatii. In aceste coala nu poatesufletul al copiilor, entuziasmul pentru ideea dedevär, de dreptate de mândrie nationalä.

Analfabetismul ne pune mare inferioritatedacä toti o constatäm toti au au

reducerea lui, mijloacele aplicatiunile legale n'aufost

Statisticile ne un progres, o micsoraretreptatä a nestiutorilor de carte, imprejurärilenu ne mers prea incetinel, aceastä

Inteo care ne-am prezentat la expozitia1900 - era trecut din 660.000 de copii värstä de a urmala (7-13 ani) numai 227.000 urmau, din cari 181.000se prezentau la examen de abia 9.800 absolveau.

Aveam 3.575 rurale 4.342 eu 392urbane 1.351 invätätori.

In România o statistic& din 1922, procen-tul nestiutorilor de carte este :

In Basarabia 94%.In 60%.

In Transilvania 42%.In Vechiul Regat 43%.

de 2.511.161 din cari nicinu urmau; cu 23.057 scoli si 37.767 invätätori.

Legea Dr. Angelescu a adus un spor de de 560.000.Dar acest spor nu s'a mentinut astäzi pare sä fim

de regres, statisticele oficiale.In general a fost modelatä

cea fra.ncezä, poate nu aceiasi grijä care aceease studiazä problema : unde nu se neglijeazä nici unadin experientele dobândite, unde se tine mult la traditie nuse ea existentä umbra unor reformepuite teoretic.

secundar.

Acolo, modificarea secundar s'a prinetape succesive, sdruncinäri anchete -

www.dacoromanica.ro

110

Ribot a mai ani.se la legea Leygues.

Noi o lege acum doi ani 1928, - d'abiaaplicatä se vorbeste de schimbarea ei.

profundä sdruncinare prinsuprimârile desfiinthrile anului augrave sunt invätämântului.

Pentru buna lui desvoltare trebuie siguranta u-nei munci continue care nu se poate avea astfel de

de desfiintäri de suprimäri deApoi schimbarea necontenitä a programelor de studii

dispezitii de tranzitii repezi, de de combinarematerii produc o mare perturbare stânjenesc buna pregatireproducand absolventi slabi, cum au constatat-o comisiilede bacalaureat.

Principiul unui tineret nuneglijat

de ori discutata, ocadrul unei vietii si metoda die lucru, cu

naturale ce ar putea utiliza fiecare pen-tru o specializare anumitä, rämâne cea mai important&

rämäne un deziderat,sportul bine nu desvoltä numai mu.schii, nunumai circulatia ci intensifica spiritul de camaraderie, de

disciplinä, de de rezistentä, de initiativa,nunate cari pretuesc mai de cât multe din volu-mele pe cari copiii nostri.

In de aceasta avem marele numär de liceeninici o entuziasm fi descoperit vre

o aptitudine, cari Universitate pentru apostulantilor la slujbele statului.

De aceastä stare nu sunt vinovati elevii.Profesorul ar le arate, sä-i prin lectii

preparate interesante; trebue credinta de apostolat.Dar când irnboldul sufletesc se de grijile zilei,

când lipsurile se adunä, salariile se re-sub minimum de fiecare se gândesteintrebuinteze munca alte ocupatiuni, spre a-si spori

mijloacele unei vieti necäjite.Pe de altä parte, arare ori vede o recompensä sau o

cunoastere pentru munca mai priceputdnu printre dela putere.Pe cei club, cei cari sunt bine lo-

cal, cari cutreerä cu pelerina mahalalele,

www.dacoromanica.ro

111

de curs fac electoral& poporului suve-ran fericirile aceia pot spera la deputätii, la slujbegrase cel care e mester la alegeri, poate deveni chiar ministru.

munca cinstitä, dar bunnu mai greu de acei ajunsi de statsau mäcar trebue sá mergá mai departe

cei ce rämân legati de ea, dar asemeni conditiuni, facedin profesor un al soartei. cumscoala este cum este Drofesorul. actiunea ei va fidusä, tocmai acum cand avem mai mare de afirmarea

inflorirea unei vieti românesti cele mai multe din oraselenoastre.

Superior.

Superior cuprinde tineretul adolescent do-ritor de fixa de a-si o profe-

Se pune intrebarea: Ce cum se va comunicadin cupa

cuan vor trebui pentru unor pro-fesiuni :

Universitatea se reträgea aladatá pe senine aleteoretice - timparile de inflorire ale matematicei -

abandona profesiunilor aplicatiunile scoase dintei. Teoreticiani idealist ai adevärului stiintific, cândputeau contribui prin descoperiri la lärgirea cunostinte-

abandonau oamenilor practici folosul aplicatiunilor acestordescoperiri.

Cât progresele urmau mersei foarte reduse nu joc de puteri

foarte constituind niste demonstratii, stiinta teoretic6gravitatea ei, nu putea avea pentru aceste deAt oOduitoare indiferenti de multe ori un marcat dispret.

Dar când, secolului trecut, aplicatiunile e-o industrial& din ce

ce mai mare, când prin estindere problemele practicecereau pentru rezolvarea concursul a rezultat olaborare mai teorie colaborares'a dovedit cu mai folositoare estemai si mai

apoi ritm foarte acceleratsi inventiunile minunate cari

Televiziune.

www.dacoromanica.ro

112

Räzboiul a precipitat mai mult aceastä miscare anoui directive organizarea.

In o mai activitateasitark pentru actuale o mai de

tdintei practica, cu anlicatiunile ei.In doilea o a tuturor prole-

sionale superioare de a se apropia de Universitate, de a-iprumuta vestmântul metodele, de a-i copia formele titlu-rile.

constatare probeazä lumea dat seamaprofesional sau technic trebue sä fie condus

deChiar scoalele creease contra deosebit de

niversitate, cum Politechnicele germane,nui profesor german fost se apropie de

Pregairea prea specializatä deosebite a-de marele curent universitar, nu este cea este

unilateralä si incompleti.Aproape toate organizat institute de

pe Universitate, impuse prin technica,chimia fizica räzboiului trecut. De asemenea s'a impuspletarea creearea laboratoarelor de studii de cercetäri

desvoltirii inclustriei pentru acele ale apärä-rei nationalh,cu prevederea unui personal bine plätitprin o o cercetärile

In aceste prevaleazi convingerea mijloacele deinzestrarea laboratoarelor sunt mai eficace de reformeleprin votate, dar lipsite de aportul material. Un

altele este la legea privitoare la numirea profesorilor,care a schimbatä, redijatä frimântatä vre-o 12

In occident, uncle traditia in respectarea drep-fiearuia, dar clatorii ori se pune

mai mult pe aplicatiune, pentru legalitatea estesäsi profesiune.

Ce de legi cu ran-entul cel mai mare, cantitativ, este inferior,

inutilizabil, aduce naijloace noui de activitate, din con-trá, adesea le stânjeneste.

Universitatea actualä trebue sä toate elementelenecesare culturale, progresului activitäteieconomice. spune M. Bars admirabilulticol: Que fait l'Université pour la recherche scientifique" :

www.dacoromanica.ro

113

Universitatea jurnaliqtiqi ciraci ai mai puOne spirite o superfi-

care este metodaeiintifice acestora.

Metoda nenorocire, nu estede dintre nostri.

ce privete cercetarea ea se realizeazicu mari greutäti, sau este din cauza lipsei defonduri materiale de personal - laboratoarele facultätilornoastre d'abia träesc.

Cea mai a nostru su-perior, ar fi promovarea acestor mijloace asigurarea mate-

necesara,Cu totusi tineretul doritor de lucru.

pricepere nu se descurajeaza, când vre unulcestia are ocazia se la unul dintre laboratoarele

occidentale, de prin care neface cinste nearnului.

pentru inem la streinilor despre noi,toti cei ce ne cunosc tara, ne privilegiati prin

bogätiile naturale ce posedam.Pentru punerea in valoare a

trebue sä ne pregatim ca, prin priceperea noasträ, sästim le folosi pentru ridicarea economiezi noastre.

Se cere ca Idealismul universitar lu-mineze munca pentru cercetarea ridice presti-giul

Cu aceastä convingere, Universitatea va spori activi-tatea sa intelectualä, va servi la unificarea si laprosperitatea generala.

A nu folcsi utiliza aceste energii, a nu le esteo le impiedica este o crimä contra neamuluinostru.

www.dacoromanica.ro

11

EMSON

D-lui prof. Chr. Musceleanu,tinutä seara de 8 Noembrie 1931

(Rezumat).

Anul acesta a murit Edison in al 85-lea an al vietii sale;n'ar fost prea bätrân fatä de säu Thomas A. Edi-son, mort la 104 de bunicul John Edison, care aträit 102 ani. Tatä lui foartezätor un pasionat luptätor politic, hotelVienna. din Ontario, pe malul lacului Erie. Aci cunoscut pe

Elliot, care s'a la 1828.Isbucnind revolutia Canada la 1837, Samuel Edison a trebuitsä päräseascd totul fugä sa State le-Unite, unde,

ce a petrecut câtiva diferitele centre, s'a fixat1842 Milan Ohio. In acest ziva de11 Februarie 1847, s'a näscut acela care, câteva decenii, adevenit unul dintre inventatori ai lumii timp

Creatorul unei industrid care reprezinth astäzi un capital de7 dolari (1.120.000.000.000 lei), un venit anual deaproape un miliard de dolari, sau circa 160 lei,

uzinele lui circa 600.000 lucrätori.Numele primit la botez a fast a säu

Thomas Alva. Are un frate, William Pitt, care a fost directorulcompaniei de tramwaie din Port Huron (Michigan), oTannie, care a dovedit un real talent literar.

Thomas Alva Edison, a dat mult de lucrurintilor säi, din cauza lui subrede a linsei deaplicatiune la Ca de nu nimic,

ultimul clask spunea tatälui luison nu a avut pânä atunci un elev cu capul ca al lui

www.dacoromanica.ro

115

Thomas si nu va putea clasa odatä. In fata acesteiperspective, Thomas, care nu avea atunci de opt a fostretras dela de lui se ocupemama sa, care vedea in ei un copil eu extraordinare.In primul rând, pe care o aprecia mama sa la copil, eraspiritul de observatie apoi räbdarea ce o avea când urmärea

atentie interesau. intre-pe care le punea sale, erau esite din

comun. Nu se odatä care dädeautotdeauna sä singur lucrurilor, fie prin

observatie, fie pe care le putea obtine.La värsta de 12 ani, sub conducerea mamei sale, citi De-

cadenta de Gibbon, Anglieide Hume, Istoria. de qtiintelor.

Citind un tratat elementar de s'ade aceste de mult, transformase caseipärintesti adevärat laboraor. Toti banii pe avea

procurarea de cärti apa-rate cu care experimenta toatä Cum nu preapentru satisfacerea s'a arputea sä ceva mai multi bani. Pentru aceasta,multe conflicte eu pärintii a sä ziare reviste

trenul care Port Huron Detroit. trenulpleca dimineata se seara, avea câteva ore libereDetroit, pe care le petrecea biblioteca Vânzarea zia-relor mergând bine, a dupä vreme,Port Huron, unde locuia una pen-tru vânzarea ziarelor, iar pentru vânzarea. legume, fructe

unt. fructelor legumelor prea pro-a renuntat la gen de afacere a rämas

vânzarea ziarelor, care aducea un rvenit destul de bun. La aceaavea 14Cu vânzarea jurnalelor a dus-o pânä la isbucnirea räzboiu-

lui civil, a scos singur Weekly pe caretipärea labora+orul din pirvnitä. La tirajul era de4C0-500 numere, pe care le vindea trenul Toronto-Port-Huron-Detroit. ziarul mergea din ce maii-a ridicat tirajul la 1000 de numere. Imbunätätirea pe caredorea acum s'o intro era de a avea telegrafice. Pentruaceasta profitând de ajutorul de gark s'a

telegrafia, spera ca telegraristvre-un birou, de uncle sä obtine telegrafice pentruziar. Dupä scurtä vreme ziarul telegrafite, luä o des-voltare atât de mare, deveni mai important din

www.dacoromanica.ro

116

Cu toate gazetäria aträgea nu neglijatun moment lui de laborator. Cuan era ocupat

redactarea ziaruluii, nu mai avea timp pentrutisfacerea lui pentru Timpul de care maiputea dispune, era numai când fâcea drumal Port Huronsi Detroit. multe stäruinte a at dela seful de tren au-

instaleze un laborator de bagaje,unde transporta ziarele. Intr'o din cauza unei negli-jente, s'a produs o explozie, vagonul a foc. de trencare era responsabil s'a pe de in câti-a dat câteva palme, de pe urma auzea decu mare greutate, si i-a restras autorizatia de a mai vindeziare tren. D3 atunci. s'a läsat de gazetärie a numai

telegrafia, la care erau multe de indreptat, totul la

Dupä o serie de inventiuni märunte, aproblema multiplex", posibitatea de atransmite timp, sens sau altul, mai multe tele-grame, pe fir. La a duplex",adicä posibilitaea de a telegrafia simultan,Sistemului duplex i-a urmat uplex" jar acestuiasistemul sextuplex" prin care se poate transmite trei telegrame

trei sens invers, timp pefir. sale domeniul telegrafului a

primit dela compania ajunsese inginer cansilier, suma declolari. Aceastä a fost pentru a

instala conditinni mai laboratorul la Park.In acest laborator, ce s'a ocupat o serie de inven-

tiuni cu a 'elec-tric, a la perfectionarea care, cumfäcut de Bell, nu prea aducea Pentrua cercetkrile domeniul acusticii. Cu acestestudii a ajuns nu numai la gäsirea microfonuldi, cea mai de

a telefonului, dar la inventarealui, masinä care putea repete vocea sau

altInventia care la bogätie pe care o are

astäzi, a fost Electricitatea eraluminat, pânä la Edison arc,

din cauza consumuilui mare a functionärii neregulate, fäceaca folosirea sä nu fie apreciatä Edison a cäutat

dea un alt de mai usor detat. Dupä mii de a la lampa incndescentä con-

dintr'o parä de sticlä interiorul introduiceafir de bambus sau de mätase,

www.dacoromanica.ro

117

scotea electric trims prin fir îlla când lumineze.

din nu se scotea aerul, firul ardea lampa nuputea fi folositä un timp foarte scurt.

Lampa pe care o astäzi, este unprodus mai perfectionat al Din studiulou incandescentä, Edison a atunci când firul este

emite un mare numär de electroni, cari, suntprinsi de o asezatä imprejurul firuluirul balonului, dau nastere la un electric. fenomenounoscut numele de Edison" a servit mai arziu luiLee de Forest pentru cu electrozi.

Ultima dintre inventdile remarcabile acute de Edison, esteacumulatorul cu dectrozi de fer

In acest acumulator se potasa locul aci-din acumulatorii electrod pozitiv hidratul

de negativ oxidul de fer.intrebuintare mare au gäsit acesti acumulatori ma-

rina americank special navigatia submarinä. Opera luiEdison nu se märgineste numai la inventiunile

sus, ea este mult mai vasa. realizärii acesteiopere considerabile, care a adus atât bine omenirii, este dupäcum chiar el, munca continua".

o lucrare, eitea mai tot s'aacelei dupä ce fixa bine ideile, trecea muncade laborator. In laborator lucra sir 18-20 ore, nu se

atunci, când, peste mäsurä, adormea pe2-3 de scum in aceasa pozitie,

munca pasiune. Jar când deskrbätorire i se spunea cä opera lui se datoreste bunä parteinspiratiei, räspunde numai sutä era inspiratiune, iar99 la transpiratiune. mare calitate a lui Edison eraoptimismul. Când se apuca de o lucrare era cäläuzit de omare incredere de sine. Nu se descuraja niciodaa

nu-i reuseau. Era stare de mii ori olucrare, cänd ajungea rezultatul Totdeauna eravesel dispus sä glume, iar careeste secretul acestei permanente le räspundeacä munca modu

viata muncit mdncat -meu" spune râzând tuturor. Carne nu mânca dedt

rar, atunci nurnai de iar alcoole n'a bäutMânea de obicei cam aceleasi de legume paste

fructele le avea totdeauna lângä el

www.dacoromanica.ro

118

a bolnav a pe care a dus-opeste 60 de ani, mereu preoeupat de o mareIn ce

spune el celor care nu maide mult. In timp croit un plan lucru, pentru

realizarea cäruia trebuia multi ani de aci A mu-rit ca mai poatä realizarea acestuiplan.

www.dacoromanica.ro

12

SPRE ALTEConferinta Domnului Gr. L. Trancu-lasi tinutä la Ateneul

seara de 15 Noembrie 1931.

Nu fac eu Dv. seara aceasta, o ascensiunepentru a vedea ce comod se pe acolo;

nu vreau realizez de idealul aviatorilor, credsunt nici turburiri atmosferice, nu sunt nici

furtuni, nici alte impedimente pentru navigatiunea Dim-doaxnnelor dornnilor, vreau sä aterisez pe pämänt

sänätos, pentru vrea ceva din sufletul meu punsufletele Dv. aceste momente de depresiune.

Un romancier englez spunea : presentul nu esteo de in de ceeace a fost

de ceeace va fi".La 11 Noembrie, trecute, - sunt13 ani, - s'au sunat trâmbitile anuntând pacea,

tând Lumea credea aceste trâmbite, aducktoarede oameni, vor suna fericirea popoarelor;ceste trâmbite vor belsug, stare, omai viata dinainte de räzboi.

Dar omenirea care adâncul transeelor, tru-amenintate, s'a dedat pläcerile,

acestui trap s'a la o trinitate : trinitatealui Wotan, a lui a lui

Era o consacratä necontenit fiintei trupuluimenesc; nu mai era o o

Omenirea era victima. inflatiunei; nu numai victimainflatiunei monetare, victima sociale, victimaBluff"-ului. Vedeti Dv. ce BIuff"-ul. De exem--

www.dacoromanica.ro

120

plu, a.stäzi dela Bueuresti vorbeste foarte usor New-Yorkul,Washington vorbeste foarte usor Mexico-ulDar este imposibil o telefonica stradaParis, strada Washington eu va fi mai greu,centrul avea o stradä New-York.

Este Bluff"-ului sub variate Doamne!am o de Pentru exportul nos-tru - n'o de nhnic -

sosele suedeze telefoane americane energie bel-chibrituri totul este- Dece ?

Pentru a deeste o cum voiu scopul

meu unde vreau aterisez Dv. poporulmânesc este o zare a realitätii, a simplicitatii, a bunuluisimt, care trebue ne viitor.

s'au creat specifice de oameni. Acestioameni s'au Les riches". Claude Farrèrefineste pe acesti nouveaux riches": cari sunt bogati

stie cum sunt aibe putintade au acea

Este o deosebire Les nouveaux riches"Les hommes nouveaux" (oamenii noui). Oamenh potjustifice Les nouveaux riches" sunt departe de aputea justifica bor.

Tineretea noasträ, - pentru eu formezo tinerete, nu a a - lingo defineste: generatia soferului primitiv, impresionat de

ceeace sare observatia lui Galsworthy, romancier englez,este un englez mai bine cu un bolsevic

Rusia deck cu cineva din strabunii lui.

Pentru o

Suntem in economica, a XIII-atimp de un veac, dar timp suntem

suflet, si un talent cum este Duhamel, pe care1-am avut zilele acestea aici (gratie D-lui PoldyStern), cum este Daniel Rops, este Frantz Werfel, pornesc

apcstolat ca sä omenesc maiomenie, mai Vor criza

- Cum se de suflet ?-0 a munca!Eu am trebue s'o repet necontenit : estemare la noi este o extraordinara : särkie

www.dacoromanica.ro

121

pretutindeni; functionari nevoiasi, lume care nu ce mâncatotusi, Dv. atâtea automobile, cari dela So-

sea" la Palatul de Justitie dela Palatul de Justitie la osea".Am descris aceastä situatiune pe roate"...

te : - Unde merge carenecontenit ? Merge deschidä contuarele prin

concordat ? Merge sä fabricile, pbnlipsä ? Merge la o afacere oarecare ?- ! Aleargä o vitesä extraord_nark in care

calce pe pietoni, pentru a se duce stea 3 sau 4 ceasurila club; pentru a merge sä o

gura undeva din pricina aceasta s'astalat pe Victoriei ? Victoria" care un al

noastre -a fost un alt simbol, alnoastre: lanturile.

Dela räsboiu incoace, totul es e Dacä intri saläde spectacal vorbeste de America - calci pevoare persiene false, vezi tablouri, côpii dupä cöpii...

Domnule ! D-ta care ai acesteia, lucrurifrumoase, vezi cpii côpii ! - vezi statui aantique" dar luminate cu becuri electrice; to.ul ceruleste lacrimile sunt false !... totul, absolut wtul; muzicaeste etalându-se in fata suflet.

Un singur lucru care prin lege:Conform vigoare, un nu poate

mai 2.20 metri de ru_at pe Imediatce aceste dimensiuni, imediat cazi prevederile coduluipenal.

Imi aduc aminte, sä vreau, de acea definitie a säru-tului, datä de Rostand Cyrano de Bergerac" : Le baiser ?

aveu qui veut se confirmer, c'est le point rose qu'onmet sur du verbe aimer. - Acum särutärile pe ecran numai sunt puncte - putea sä spun cä sunt puncte, puncte...

sunt dimensiuni de 2.20metri.

mare , un este 2-3tämâni. Lui Wagner i-a trebuit 20 pentru luiLittré i-a trebuit o viatä pentru cpera lui, laun moment dat Duha,mel spune : da toate

unei Fugi" de a unei piesede unui de

secolul vitesei ! un aviator italian, care adrumul dela Roma pânä la un trib african, timp de

www.dacoromanica.ro

122

una voia convingä pe tribului de realizatde Italieni spunea. :

drumul acesta fäcea 24 ore; ascäzisingurä orä. Atunci de trib : -

in restul 23 ce faceti ?acesta care rämäne explieä criza

tot tot abuzul care se gäseste sufletul omenesc.Rationalizarea ating acest pu.nct pentru mi se

pare care mi-a conferinta acum, gä-seste D-1 Landauer, al organizatiei

dela Geneva, care a tinut sä asiste la- dat putinta se accelereze ritmul procluc-astäzi toate economice nu au rämas

capitole din istoria economiei politice. De exemplu luiMalthus prevedea omenirea creste progresiernijloacele de cresc progresie aritmetick Astäzi trebuesä cream necontenit consumatori, de productia s'a

mod vertiginos.Exista un soiu de aceasta, pa.tima aceasta

s'a trezit moment dat. A trebuit sä cata.strofa dinWall-Street din New-York, ca omenirea se trezeascäsä sporeasck atunci Paul Valéry Regards sur le mondefutur" ne spune : Oamenii mari, cari ne-au ges-turi mari, au a ajunge la bunul atunci

ce trebue sä tragem. noi, cari suntrile care cari noi trebue sä tindem ?

Poetul Mihail Codreanu, la Iasi, asista la tratarea uneise amestece el vorbá atunci a :

din furtuni maluri greu seE de-un poet nevoie mult pilot.

mä gândesc adâncä invätäturä este cele spusede poetul Codreanu.

M'a.m dus deunäzi la diferite birouri ale oamenilor defa ceri am gäsit de ; am citit devize luatedin mari si dacä omului acestuia

rulau, fi vorbit de artk de teatru, dede ar fi spus: Mie imposibiL dragul

sondele mele Moreni, actiunile etc... etc...Oamenii aceia degringolada economick gäsesc

putere momente chemarea. adecorul tezaur

men e.vedeti D-v., ca din timp, atunci le mergea

www.dacoromanica.ro

123

bine, se oteleascä aceastä putere pe carearta ti-o recurg la ea dezastru. cumcari cad nenorocire, abia invoacä numele lui Dum-nezeu. Creclinta ar trebui le fie obisnuitä.

Nu a fost nevoie de arta catimpul acesta.

- Dece ?- Pentru nu este act

omenesc, ea se prin când muzicane vine cutii de tinichea, cum ne vin conservele;

phonomanii" se intensitatea aparatelor dedio, cum automobilele, se acum este

de adevärata. Arta produsä la discretie, prinmasinilor, face ca omul iasä din Arta aceea

de care avem nevoie neçontenit existenta cotidianä,arta atrage, prin ei, vibrare a

curent care se sbate deasupra pamântului, artaaceea atrage puterea care o transmite prin adâncultului prin copacilor cum le transmiteadâncul noastre.

trebue cultivata ! Nu vreau fim fiinte omenesti,färä ca o de gramofon sau ca un film decinematograf care

gândesc la cele de prietenul meu Radu Rosetti.Vorbind de acest Ateneu" la temelia nu este nu-

mai inima unei este tuturor femeilor române, cariau contribuit la. acestei opere de caretara noasträ se fäleste, Eri":

Din unul din defeetelelui este fire, nu facesd-mi pierd nerecunostinta".

Nu stiu meu prieten cunoaste po-veste, Dumnezeu a adunat toate virtutile erauacolo virtuti mari virtuti In fundul se gäseau

femei care nu se cunosteau. le prezintä pe unaceleilalte. Erau Devotanventul" Era pen-tru prima când devotaxnentul se cu recunostinta.

Nu stiu Radu Rosetti citise a.fost de nerecunostinta lumii, Eri",memoria lui C. Exarcu care a acest templu al undese pot manifesta toti artistii nostri. säpe Enescu, noastre, care din românesti

pe toate si noastre a realizat

www.dacoromanica.ro

124

Intocmai ca Grigorescu, care din tipuri pe carenu le observam, a opere la care lumea

nescu a realizat rapsodii cari formeazä lumiicari contribue la poporului românesc,

muzica ca o oare-care, muzica toate durergo este de toate

Când vom ajunge oare sä spune cumDuhamel, atunci viata :

Je dois tout ma pauvrefé(Datorez totul

din câti nevoiasi nunecontenit : datorez mele" !

Poate cel care vorbeste, necontenit :Datorez totul mele !"Ca un vers flamand Verhaeren pot spun :

Je me vous un exemple".

Pot spun : pun tinerei generatii, ca opot spun afirm eu täria toatä convinge-

rea aceastä afirmatie va fi de tineri :

Datorez totul mele" !

Poa'e ceeace se e adevärat:

A quelque chose est bon !"

Poate aceste greutäti prin care trecem vor a-duce bine tara noasträ aceasta. dintimpul oamenii din sufletestimonetare, poate nu erau de covârsiti de vietiiacesteia. nu vä

greutätile prin care ai trecut.Vin oamenii la mine, necäjiti, de afa-

cerilcr sau operatiunilor :

Mai la tine ai cum ?la cinernatograf ? Te asteuta automobilul

la ? ai chefuri de cum le faci acum ?, Ai nevoias, Luptai greu-vietei; luptau din greu ca sä te creasca".Noi la ca vai de capul nostru, aveam

asa de elegante ea acum; umblam eu ciuboterupte cum se zice la noi umblam cu coatelerupte.

www.dacoromanica.ro

125

aduc aminte Constantinescu ultor dela Mercur. . Umbla o de timpul

la scoala comert.Erau paie din satul säu.in sa de pae, era nostalgia satului era o

de ce lumina acolo !au crescut,

tat si au fost bine deck noi

seara aceasta nu voi reusi dau ode spune s'a ; Viata

necontenit. - farä abuzez prea- vä spun ce mi s a razboialui :rämäsesem la Galati; nu plec la Iasi, unde necherna la Parlament. Vemau armata merge pros ; sbui auaeroplane a Galatilor. Eu ce sä tac; m,rg?

Eram bagajele pregatite. In timpul acesta veniaun la mine: Coane Grigore, mi-a n-vasta;

copilul ?" Sau Mi-a murit mama, tata' ,etc. n'am ce manca...".

acestea cotidiane, faptele acestea neviata necontenit ce fac

noastre, nu va vem un moment maisä Galatii ; viata aceasta care curgea necontenitdea ziva de

suntem preocupati de crachul cu.:are... de concor-datul cutare,... de budgetul statului care nu sepoate echilibra sau se echilibreaza se echilibreazi ?dar acelasi timp o mangäere,

: copiii se oamenii mor, Stau lamasä sau dorm ! Soarele ; Luna, razele delicat2, ereEfrange deasupra copacilor nostri. Viata conti-

si o :

fie !

Faptul zilele trecute la Viena Vieneziiei, Hinterland", Vienezii ia,

nati de eco- durile unui vals oarecare; Vienezii acestia au avut

ziate. Nu stiu care din dv. a citit : The story of the happyPrince" a lui Oscar aducandu-si arninte, cu ges--tului Vienezilor de povestirea operei care a realizat-o

ajutorul randunicii. trimitea ochii lui de pietre pre-tioase - era o statue cu pietre scumpe - nes imatele delasabia sa; tot ce avea pe dinsul ca decor, o trimitea sä aline

www.dacoromanica.ro

126

omenesti. Am gestul Vienezilor un alinimii emenesti, o a omenesti,

de rândunica lui Oscar Wilde, care alinä toate suferinteletoate durerHe.

Imi aduc de Bertrand Roussel, care preconiza onouä cu a ceeace este om.

Vreau ca necontenit propoväduesc munca ! S'a spustrebue repet : sunt lucruri cari trebuesc repetate Evan-

ghelia fiecare Duaninick din putereaaceasta sfântä,foarte oameni se folosesc. Am venitdatä la festivitate se citise Evanghelia nu astiut ce Evanghelie se citise. doar se citise Evanghelia aceaa semänatului semintei, aruncate pe piaträ

aruncate burueni si asfixiatä; a aruncatepe drum luatä de cerului a sämântei aruncate peogor bun care a

E bine, Domnilor doanmelor ! Repet necontenit. - Secitau la noi :

aurNoi

Din nenorocire aceste versuri s'au adeverit, dar nu dinvina poporului

Un demnitate, popor tesaure nesfârsitede energie, de munck de viteji entuziasti, nu trebue sä fiecondusi de devizä.

Am propus la 1920, congresul Astrei" dela O-radea Mare, :

MuntiiVrem

Vreau ca tezaurul acesta de energie al poporu-lui românese sä fie pus valoare.

Vedeti Dv. domnilor, se bud-getului statului nostru; ca. acest buget sä fie deun ritm mai intens al vietii, de curaj de optimism, acestbuget sunt niste cauze de deprimare, izvor de descurajare pen-tru a ajusta trupul dupä hainä este a trupul nu aajusta haina.

Caut mä documentez. Nu tin totdeauna conferintela Ateneul Român. Nu este un public vine din simpatie ca

un ceas seara.Sunt räspundere care trebue traduc cuvintele

www.dacoromanica.ro

127

mele in fapte am ambitia sä spun am fost un constructorcau contribuiu mai mult posibil la mersul

ritmului vietei tara mea.Sunt de a nu la eu descu-

rajare, cu deprimare, ci cu actiuni energie, cuoptimism de voiu spune conferintei

astä sear* este tocmai acea injectie - dativoie cuvântul - de energie optimism.

de tararile noastre.

nu n'ar sä folosesc ocaziuneasunt buni sala aceasta, sä gandesc, pentrua vorbi de alte care a. fäcut cinstela Domnisoara A iescinderea sease mii demetri, trebue plecarea ca facä o perfor-

America, pentru gloria deschidemo de subscriptie am ca seara aceasta

folosesc, fac un apel, ca fiecare con-tribue ceva cu timpurile grele cari lepentru ca sä acestei Domnisoare care

de eroism al poporului romanesc.sä-i plecarea Este un tcou al dorinteimele, transmit D-v. seara aceasta.

Femeia, opera aceasta de regenerare a poporului, arerol foarte mare. acum, educatiunea care s'a dat

a fost ea o educatiune falsä, este muzica, cum sunt fil-mele, sunt statuele, sunt covoarele, sunt

Femeia, n'a fost ca.rile soartei; a fost intotdeauna a fost crescutä ca sän'o batä nici vAntul, n'o nici intemperiile temperatu-

a venit reversul soartei, femeia aceasta a fostla am la Marienbad pe Prin-

cesa Galitin cu talerul oväzut pe Dulitzkaia, fica celui mai mare

din Rusia, cântând helleri"mi-am zis: Educatiunea este Femeia trebue pre-

lupta aceasta pentru viatä. Nu dacä ati cititGinei Lombroso: sunt altero-centriste,

sunt eo-centriacestea ale puse slujba binelui

femeia vederea altei vieti in care trebuetoate greutätile, pentru ca o fiintä de sineloare, nu fie dependenta necontenita a a bär-batului si a familiei

www.dacoromanica.ro

128

Mai ales din de vedere al operelor de asistentä femeiaei, vreau ca sufletul

femei vibreze strofe din Marceline Desbordes-Valmore.Am gäsit ultima vreme o carte a lui Zweig care des-

toate literaturii franceze. Este in acea carte orugächme cum o Zweig, cel mai frumosde leagän, cea mai frumoasä de din lumea

pe care el a au.zit-o vreodatä

Cher petit oreiller doux et chaud sous maPlein de plumes choisies, et blanc, et fait pour moi,Quand on a peur du des loups, de la tempôte,Cher petit oreiller, que je dors bien sur toi !

Beaucoup, beaucoup d'enfants pauvres et nus, sans mre,nmisons, n'ont d'oreiller pour dormir

Ils ont toujours sommeil,destinée amére

Maman ! douce mamanCela me fait gémir

Ce bine ar fi toti sau toate, când adorm pe odin puf - sunt copii

li-e somn cari nu au o pe care odihneasca capul.

M'am gândit numai copilul poate sä formezede unire dintre Mi-aduc aminte de niste versurifrantuzesti : femei cari intrau la : Una copilul

care venia boteze; alta un copil pe care voiaingroape. La un moment dat mama cu copilul nou näscut,

plângea de mila femeii cu copilul mort mama cu copilul mort,la näscut.

Dece ? doanmelor domnilor ?Pentru astäzi suferintele deasupra ca-

selor gardurilor cari despart vecinii; suferintele oamenilortrec deasupra aviatiei, peste frontierele peste

artificiale, cari popoarele. orne-nesti ale unora si ale ! In comunitate a suferin-telor lumea se uneste.

De aceea, m'am gândit trebue pornim o actiune,o mare regenerärii fizice morale

a poporului nostru. Necontenit, mintea mea, in mei, amavut o imagine : Sunt vre-o 40 de atunci. inmuntii Vrancei si am o femeie gard, lapoarta unei curti. Era pe paie drept ajutor, avea

www.dacoromanica.ro

129

rachiu cu undelemn. Copilul näscut in acele condi-poate peste 20-25 ani a murit tot

Vrancei, Poate copilul acela, el, trupul lui,este acolo unde arde flaara pentru necu-noscut. Ce-am fäcut noi ru acel copil? N'am nu 1-amajutat când s'a nu 1-am ajutat când a a murit cuma necunoscuL De eu cred opera de regenerare apoporului trebue s'o dela copil. Tin ca vorbele melele traduc fapte, de aceea am luat initiativa Expozitiei

Vreau ca acolo, ajutorul colaboratorice s'a fäcut acum vederea regener5ril; vreau dauajutor, vreau dau sfaturi vederea spiritului de economie,distrus astäzi. tezaurul acesta al economiei. Pe mine nu

preocupä care a sau care este numele banche-rului care a cäzut sau care actiune scade la bursä; pe mine

mai tezaur al tärei mele : spiritul dedere care se necontenit românesc.

Un sondeur Câmpina spunea : Mai binesä beau banii depun la un ajungela acest al sfârsitului lumii, puteti Dv. cepericol ne De aceea vreau, doamnelor domnilor, por-nim Expozitia Copilului" demonstrarea opera dedrumare. Nu vom realiza poate dar contribui prinea - pentru vreau sä repet aceleasi cuvinte pe cari tot Mar-celine Debordes Valmore le spune: Enfants, priez pourj'ai prié pour vous", facem noi, sä ne noipentru copiii nostri, pentru sä avem noi pe cineva carese roage pentru noi.

Conditiunea esentialâ este : Conduc5torii popor -nu numai conduatorii efectivi, din punct de vedere al guver-närii - conducdtorii intelectuali, apostolii trebuemeze un popor, nu facä totul ea deprime acest popor. Avetiexemple necontenit

Acest popor va exista, s'ar intâmpla, oricâte crahuride ar fi; oricâte falimente se vor declara, poporul nostruva lui nebänuite, tezaurele cari zacrile sufletului acestui popor, generatoaxelede energie stau adâncul muntilor trebuescpuse in valoare.

Voiu sfârsi conferinta mea, aducându-mi aminte de moartealui Saint-Simon. Saint-Simon a un mare idealist, dar ca petoti toti, ucenicii toti Unul câ'eunul. sub pretexte. pe atunci, ca acum,practice imediat de beneficii erau mai aträgátoare.Dupä o de câteva ore Saint Simon desehide ochii si

un ucenic era Olinde. Sachez9

www.dacoromanica.ro

130

que dans ce monde ne peut créer rien de rienbeau qu'avec rélan et avec roptimisme".

doamnelor noi", carivreau ajung, dupä cum odinioarä Ateneu mi-a fo-

dela Uzina Electrick - era intunecat lu-a venit, le noi, pe cari vreau le ajung sunt zärile unei

umanititi mai bune, a unor suflete mai a unorvibreze.repet eu: lumea aceasta

bine mare, nu se poate realiza elan, entuziasmoptimism".

Inchin suferintä azi, tot optimismuldea care trebue sä ne conducä viata intreagä.

www.dacoromanica.ro

13

UNIFICAREAConferinta D-lui Prof. I. Peretz, de 22

Noembrie

dictionarul cel mare al lui Larousse, de vreme cetionarul publicat de Academiamânä", n'a ajuns la litera I, peste literile D

la cuvântul unifier", care corespunde verbul nostrua unifica", exulicatiunea réduire, amener plusieursparties un seul tout", a reduce, a mai

singur tot.Unification", la care corespuncle substantivul nostru u-

nificare", este rezultatul acestei actiuni ;mai multor pärti singur tot, facerea unui tot dinmai multe fragmente, unei singure din unitäti diferite.Deci unificarea legislativä nu poate fi mai mul-

legislatiuni formarea totdin deosebite, alegerea celorcelor mai putin bune criteriul unor principii de alcituire

conforme cu ratiunea din punct de vedere logic, con-forme cu dreptatea din punct de vedere etic.

Aceasta a fost intentiunea legiuitorilor când,reunindu-se din nou, o mie mai bine de ani, tärile ro-mâne, ce au format pe vremuri Dacia fericitä a lui MarcuTraian, s'a simtit nevoia temperärii pe cale legislativä a

pe cari, nu le aduce enti-a poporului român viguroasa lui omogeneitate,

vicisitudinile istorice le asupraterne sociale ale asezkrilor de sub diferite inrâuriristreine. Trebuiau date la acestea, care informa imnunerilor legislative mai cu seamk, stäteaucalea uniri a neamului; trebuiau elabo-

www.dacoromanica.ro

132

rate norme comune viatä potrivite fiecäreiimpreana, corespunzand prin urmare

ricuce ale neamului roilianesc ae nu numai s'acautat sä se aducä la aceasca operagislativá, oiganele de scudiare a normelorexistente de elaborare a celor viitoare, dar s'a crezut necesarsä se aceastä de cäpetenie a

in Constitutiunea spre a-i preciza astfelobligativitatea ei.

iatä cä, dupä do1spieLece dela unire, ce s'auindalungate acest sens, un malt magistra_,

ajuns truntea justitiei prin participarea sa efec..ivä lacitiul puterei executive; un compilatoral legiuirilor noastre, care legat pentru totdeaunade codimlor romane; un entuziast admi-rator al Napoleon, pe care a sä-1 comenteze

Curs de drept civil mai multe volume, a crezut cáadevärata cale spre unificarea diferitelorale es_e acea a intinderei purá si simplä a coduluifrancez la toate provinciile, ce fuseserä, la D-sa scutiteaceastä

unificare", sau, mai bine zis, acest chip dea unificarea fie relevat.

Nu din punct de al reusitei sau nereusi eituale a incercärei. Reusita este un factor pozitiv viata

chiar atunci instaureazä o dar nu mcio valoare punct de vedere are la temeliasa adevärul. Reusite legi gresite, nes5buite,cu abuzuri de putere, de principii de drept, cu vio-

de texte legale de porunci constitutionale, cu batjoco-rirea cu dispretuirea opiniei publice: ce alt estetoria politia a tärei noastre de cänd i s'a dat prima ei consti-tutiune astázi ?!... In tara bogatk cu popor cuminte,betia de putere a fost boala päturei suprapu,se, care anumai sä vrea arate prin mijloace poate cândvrea, dar nu a dovedit intotdeauna exact ceea vrea.In pe care Dapontes o proslävea cu entuziasm, despre carespunea; bunä este mai bunä Tara româneascd;este Ungaria, mai Tara bunä estelume, mai bunä este Tara tara binecuvântatäde Dumnezeu blestematä de oameni, ideea detinereaterei executive are drept corolar bunul rer spcctar a

forrnei, nici dreptului, a adus cu Fine conceptiulleabizarä legea nu este o formä ci nimai una la

ul af-rä lege chip absoluteste indiferent legea se sau nu

www.dacoromanica.ro

133

bine sau nici ne putând reesi din aplicarea sau neapli-carea ei, atâta timp ea nu are caracter anumit, care sätereseze unele cerinti ale Statului, special cu precädere

fiscale.de aceea mentalitatea inaltului magistrat, care a cre-

zut a unifica o a distruge mai multelegi in favoarea uneia singure nu trebue ne

Dar, dacä nu ne mirä, nu putem nici sä o.crum nu ne mirä, sä le pärerile

urtilor noastre de Apel a Curti de Justitie

Nu ne mirk fiindcä racila este veche am semnalat-oin nenumärate rânduri, räsunet ca al gla.sului celuice propoväduia pustiu; nu le aprobäm, a le admiteeste a logica, a viola legea, a nesocoti dreptul sine.

dacä nu avem nici o altä putere, credem totusi esteo de constiintä de a mai da o alarma de pe

tribunä liberä a opiniei care este Atheneulmân.

Dela trebue facem o constatare :cele mai bune intentluni toate aceste dorinti

pe care le cornbatem. tocmai in aceasta stä marelefpericol, lupti impotriva relei credinti, dar buna cre-

dintä te dezarmeazi. Este evident si nu contestä nimeneaeste un bine ca legislatiunea sä fie una aceeasi pentrutreaga atunci esti de legiuireape care ai apucat-o tark pe care ai studiat-o Facultateade Drept, pe care ai aplicat-o ca magistrat, ai sucit-o tot

ca avocat, ai suferit-o ca pe care ai aprofun-dat-o scrierile minunate autorilor doctele subti-lele ale forurilor judecaoresti franceze, estesurat superioarä oricärei alte alcituiri de legi com-plex de regule juridice cutumiare, este firesc socotestinumai prin häräzirea ei intregime nefericitilor, cari n'aunoscut la dânsa lumina adeväratei dreptäti cuvântuladeväratului drept, va aduce armoniza.rea in perfectiune,

poate fie ceva perfect in viata omeneascä.dacä mai la absolut

zinterestä läturalnica a temei de necunoseut siversiunei de noui studii puterea obicinuintei dragosteamului baut de atâta vreme cu atâta siguranti

de lege, este pentru noientuziasmul magistraturii noastre pentru Codul Napoleonde ce s'a pronuntat ea aproape in favorabil unei

legislative obtinute lärgirea sferei dea acestui codice la tarä.

www.dacoromanica.ro

134

NumaiNumai este o se tortureze a-1 face

In teascurile eronate Intelesulpede al unui cuvânt, care de ambiguitate; este o

sä se calce cu nu nunlai cilitera legii, mai ales când acea lege este Consti-

de care instantele care aunt chemate impue tuturorrespectul ei asigure intangibilitatea; un päcatde geniu propriu al neamului românesc, care a printr'oelaborare zilnicä, in timp de veacuri, din mosimosi obiceiul juridic pAstrat sfintenie masele mariale poporului, dai la o toatesale juridice, sub falacios fi inferioare,

dai mäcar osteneala le aduni, le examinezi, le stu-diezi, de a le de a lepentru totdeauna.

Sä deci, la o parte tentativecare poate fi legislative, care dispozitiu-nile Constitutiunii privintä, care este lozincarativä a unei reforme, care mäcar acuma, cea-sul al doisprezecelea, de constiinta a unui popor.

Ideea dreptul este produsul unei externepartea legiuitorului este destul de räspânditä societateadernä buni jurisconsultii practici". Her-bert Spencer, John Stuart Mill, Bain au eel ce au repus-o

cäci ea exista din vechime patrimonivl 111-

sofic al omenirei, ea a avut, din anumite un maresunet mare inrâurire. ceea ce este impus de

nu a fost greu se ajungä la ideea puterea estedreptul. Si dela Bismark, care afirmase, spire

forta s'a ajuns in mai putin.de treizeci de ani la ideea sanctiuni coercitiunenu la formula lui Bunge a germane :Dreptul este forta. Consecintele primejdioa.se ale acestei teorii

s'au. väzut imediat. S'a väzut incercareagermanici de a a.servi lumea urma unei pregitiri

de tenacitatecare totusi a dat gres de rezistenta a constiin-

se mai acum in usurinta Iegiferäriia puterei executive, fie direct pe cale de

fie indirect, tot de sigur, prin falsificarea regimuluiparlamentar, prin ParIamentele emanatiuni ale puterei execu-tive, camuflati sub liberei vointe a poporulrui su-veran", mai ales de când introducerea sufragiului universal.Au mai esit la chiar pe cale de teorie nu e

www.dacoromanica.ro

135

nici un an de prim ministru ou senin&tatepoate chiar convingere, inutilitatea discuarii

Pariament a proectelor de legi, de vreme ce stu-diate de guvern, care nu e nu ce face"

dreptul reprezentantei la un alt rol acelade a vota discutiune, ca indeplinire a simple formali-

cele hotarâte de niinistrul de resort, care avea astfelpaternitatea legii asume

a ei. Aceasta, bage de ou acesc sistemputerea executiv& lua locul puterei Din con-ceptie, la noi, este aproape la toti oa-

politici, indiferenta de conceptiunea ju-a convingerea legiuitorul poate nu

impune legea, dar creaDar este cu totul de El e inde ea mai de ea. Nu el din lege, ci legea

trebue exprime, formuleze. Origina lui nu e formu-aceasta legalk ci e de vreme ce manifesta-lui nu mint legi, ci eonstiinta popoarelor,

din conditiunile de din oonceptiuneaa neamurilor el nastere. legea naturalksalk eternä imutabila legea politick specialk trecatoare

variabilk este o deosebire ea nu e favoarea celeide a Din ce simtit, voit,primit de popor prin liberwl arbitriu, deel prin respectat de el evlavie, face parte

patrimoniul etic poate fi prin nici opozitivd. Legea a fost de Cicerone :Lex est ratio summa, insita in natura, quae jubet ea quaecienda sunt, prohibetque contraria. Legea este ratiunea supre-

care porunceste cele ce trebue fiecute pe cele contrarii. lege trebue, sepoate pe se poate, traduce lozinca poruncitoare a legeipczitive, ea trebue putin mai mult nevoilevrernei, astfel ca spiritul ei sä litera auaragrafelor legale. Ea pentru ca norma

sä fie un reflex al adev&rului juridic in sine.ce nu simte aceasta, ce seama dreptul

zitiv, desi este un produs constant al istoriei, trebue fierurea insufletit de Heea dreptate absoluta, nu poate fieun bun legiuitor.

El vointa, puterea, poate cuputerea sa impue vointa, dar nu va schimba formadreptului, nu fondul ce va putea scape desoarea legii, va urma vechea de drept, ipe care i-o die-

www.dacoromanica.ro

136

teazä conceptia lui lui celce nu va putea sä scape, va de chpa

poverei legale dar nelegiuite, va putea sä selibereze de forta se dar nu se

nici sutletul. este sufletul pecare trupul adesea urâcios lavedere, legea a legiuitorilor

De aceea, poporul a rämas intotdeauna refrac-tar inovatiunilor legislative aduse de aiurea. Nu pe cale deräzvätire violentä aceasta a pe observatoriiperficiali -ci pe cale de rezistentä pasivä. S'au lovit de ea.

fanarioti, de superioritatea culturiizantine, se sträduiau introducä dreptulrile si alte domenii acelea carepe calea de canoanele ortodoxiei in urma dicas-

a a urmaturmat pämântului. Domnii sträini au crezut

necunoasterea care erau face pepopor nu aprecieze comoara ce-i

Alexandru Constantin Moruzi Voevod a pus pe TomaCarra sä moldoveneasck numita Hexabiblamanualul lui Constantin Harmenopulos. poporul moldove-nesc a primit Indemânoasa Adunare",_a täcut a urmatinte obiceiul pämântului. Grecii, subtai priceputi,dat seama de inanitatea tentativelor si au

legiuirile grecesti mäcar parte. pe A-.lexa.ndru loan la 1780, Scar Alexandru Calimah la1817, George Caragea la 1818 au introdus

codicele poporul a Pravilniceascaconch", Legiuirea Caragea", Codicele civil al PrincipatuluiMoldovei" a täcut a urmat obiceiullui, luând numai paragrafele ce consacrau aceste obi-

când, entuziasmul creator de nouä, când tot ceera ou un trecut stânjenitor de libertate se pärea

de de injositor, se betiade libertate, egalitate, fraternitate delirul individualismu-lui triumfitor, un de eroice decrificii märete, de Inviersunatä,de credintä cucernia de se târa la

înfäptuire de a ce jertfiseräpe occidentaIe si ei;când se poate din amintire tot ceea cesese mai nainte, cugete amului din suflete când se credea

se poate rupe traditia, istoria, conoeptia de

www.dacoromanica.ro

137

de drept, ce amar de vreme osocietate nouä pe temelia unor idei unorde sufletul nostru, s'a tradus inaplicat Codul Napoleon, menit fericeascä Principatele U-nite, poporul român a primit Codul civil, a täcut a urmatinte obiceiul pämântului. acuma 90%putin din aproape saptezeci dede legiuire francezä. va urma de

ce nu au obläduite de ea cândceastä legiuire frumoasä, interesantä, studiatä, perfectio-natä, dar sträinä de sufletul, de mintea de lui i seva prin a puternicia puterei executive, släbiciuneaputerei legislative complicitatea vinovatä a putereitoresti.

Intinderea unui singur codice la netinândseama nici de legiuirile existente, atâta vreme aplicate inferitele provincii, nici de obiceiul care acuma deabia avea ocaziu.nea sä fie exprimat aplicat

cum se cuvine, nu are nici mäcar scuza de corespundecerintele Constitutiunii noastre. Legiuitorul de

la 1923 s'a la nevoia unificirii legislative a rezolvit-ochipul mai normal si mai Intr'adevär articolul

137 din Constitutie, care a vechiul aliniat 12 din ve-chiul articol 130, urmátoarele: Se vor revizui toate

legile existente in diferitele ale Statuluispre a se pune in armonie eu Constitutiunea de asiguraunitatea

ele in vigoare.Din ziva promulgärii sunt desfiintate

acele dispozitiuni legi, decrete, regulamente alteacte contrarii prezenta Constitutiune".

putin acestlegiuitorul constitutional ar fi avut ideile pe care

le preconizeazä capul justitiei magistratura cea maidortoare de a-i complace pe de o parte, doritoare de

scuti ei ori-ce nouä pe de altá parte, formulaarticolului 137 ar fi fost totul alta. S'ar fi spus de :

Se abrogä toate legiuirile in vigoare in pärtile Sta-tului care au sub alte suveranitäti cea na-

Se vor aplica de aci in tot coprinsul Statuluivigoare vechiul Dacä n'a

buintat legiuitorul constitutional formula aceasta sau alta e-este cä n'a voit o facä, procedura

i se area putin dând la oparte tot ce putea sä se opunä prevederilor constitutionale,

www.dacoromanica.ro

telegea pue de acord spiritul larg al noueitutiuni legale clin diferitele pärti ale con-topindu-le timp tot armonios, care tot ceera mai bun, mai folositor, mai conform principiilor de

locul, indiferent izvorul etnic din care a izvork, in-diferent din care a luat naszere.

la acastei opere de unificare - Con-stitutiunea o spune ritos: codicile existente

vigoare.Se poate ceva ? Mai precis ? Mai categoric ? Mai

imperativ ?toate acestea justitiei consideri acest text

nu este o piedicä la procedareape care o preconizeazä, plenurile forurilor judecáto-resti se acestei päreri o dulce misckoare unani-mitate !...

Aceasta virtutea a tot puternicei interpreari.interpretarea marea vinovati. Interpretarea

sfioasä, modestä la când respectul textului delege intervenea numai cazul sau insuficientiilui; interpretarea, care autoriza pe Laubardemont afirme

rânduri de un orn, ori ce ar cuprinde ele, smitficiente spre a trimite pe acel la esafod; interpretarea, carea neglijat mai a dispretuit mai apoi, a nesocotitlitera legii; interpretarea, care a degradst legea, substituindu-i

celui chemat o aplice, a distrus unitateainlocuind-o multiplicitatea opiniunilor forurilor ju-

interpretarea, care a inläturat scris pozitivpentru a-i pune ceva fugitiv care estepresia momentank a judeckorului; interprearea, care permite

abuz, care aduce ou ea cortegiul nesigurantelor care deru-a dreptului, care descurajeazä incredere

dreptate; interpretarea, dreptului, care tritureazä,macinä, zdrobeste,

Gratie ei, Constitutiunea ne spune ceeace spune,spune nu spune.

a ceva: virtutea ideei cäare dreptul de a se substitui puterei legislative pentru adrepta" defectuoase. aceasta este mai primejdioasädeck interpretarea. Pentrucä cea din e numai arma pusä

serviciul celei dintâiu.Dela o vreme puterea prerogativele

cari nu i le acordä Isi permite sä apreciezelegea nu aulice, sub pretext nu o gäseste bunksumä preocupäri de ordine executivä. considerând înainte de

www.dacoromanica.ro

a decide unei cauze drepte, care ar rezultatul mate-rial al ar costa pe Stat in special repararea unei

comise de organele executive; manifestiantipatii de de devine pierde rigidi-tatea, un al välului, ca examineze cuda ochiului cine este in cumpäna aruncä ca

partea, care - intoatä puritatea de cugetcu convingerea face un socotese trebue ajute sáatârne mai greu dreptatea.

procedeazä in convingerea numaia este drept, ce a neglijat

studieze sau poate nick nu a studlezenu pronuntä pentrucivil franoez in România dar

este - nu va fi totciuda constitutiei,or.

este cu atât de superior codul Napoleon tuturor celorlalte codiice, obiceiurilar noastreridice ? Meritä el intr'adevär se toatedispozitiunile dintâi, toate strivechistatornicie dragoste de poporul român in curs de ?

Superioritatea codului Napoleon nu vine structurae din trdizeci de legi dis-

parate, votate izolat intrunite nume-rotare franceze, de drept ro-man, regale, de legi E o

dreptul scris, inspirat Roma, dreptul cutumiarprovinciilor vechei

Francii. acesta din drept cuvânt de vreme cecodul era destinat sä se aplice poporului francez) a

a roman, marea majoritate aarticolelor Superioritatea codului Napoleon cumse trebue lucrärile ulterioare lui,cpera de explicare a lui, in activitatea frumoasä a ilustrilor

francezi, cari au aladmirabil monument de

pentru nu nostru.ca aceasta, câteva exemple de

franceze le dispo-din pe de o parte, alte

uzitate in pe deCodul francez cunoaste ca regim de bunuri In

principal dealtminteri neprimitä de

www.dacoromanica.ro

140

rul care a luat din el dotal al dedrept Dar ideea averei caredela. ideea a celor doi

nu este mai nu este ? fran-cez impune dotei a dela

atundi când frati surori vin la succesiuneaDar româ.n cu a fiiceia baiatului, care Casa

la oo totdeauna sa de

nire nu e care ? Cc francezpune pe sotie ope ea care a o de bärbatul carea dus cu el bucuria bindle

celei anai departate rude, pe care poate nici nu azut-o o data decedait. obiceiultului sotul supraVietuitor mosteneste chiarrude de doilea, In baza dreptului pe care i 1-a.

nude trei feluri de testamente, care eel maicere formalitatea intreginne de

pe se lasä din lege limba detestamentul unei socie-

de dedati scrisul. Codul francez nude cotitatea când obiceiul

lui partea eintroduce ideea de a si de

binefacerea acolo francezii au numai imbolduladeseori al patimei. Codul francez nu deproprietatea distruge cu toate eiservare a imobiliar, familialk a

aconsacri incapacitatea mkritate, care nu oobiceiul care o resping alte legiuri din provincille

In ce superior codul francez !...putea

zez multe din alte legiuiri vigoare acumacând n'ar fi cele care si

nile de proprietate carede

pe titlul de proprietate, care mijloace repezi detrolare a existente kmobilelor, care

procedurii la sectiile de notariat alecare

transcriptiunilor de chipuri de condice de reaua stare a.

www.dacoromanica.ro

141

nu Unde este superiorhatea coduluitrancez ? Care care sa setrea acestui codice la

capul alPentru esie regat ? este

legea ? Pentru noi ne-am cbicinuit cu ?Petru nu de dela. carenu aceste regule juridice le aplice ? Pentru

la intrebarea: Dar cu ce se face ?" se dânddin umeri: Cum au träit acuma afarä de lege, vorsi de acuma ?"...

! Aceasta nu mai poate ! In de pro-mulgare la Pravilniceasca sa condicä Alexandru Joan Ipsilantprocla.ma : alti mai multä poate a ii la unnorod, mai vârtos la de credintä, de cât a vietui

de pravili. Adecä sau sä aiba nu ur-meze dupä pravili". Ceea ce un domn

proslävea tot atât dreptul bizantin cât proslävestemagistratura francez, totusi nu pregeta de a seadresa la dreptul a face ca poporul sebucure de ; ceea ce dupä el totidomnii sträini de sânge de cari au legi-ferat pentru poporul nu se fac nu

nostri de Stat.räu se dinlege se cbicinueste aceasta chiar maitul

nu nici interesul poporul nudesconsiderare !...

www.dacoromanica.ro

CkNTECELE NOASTRE NATIONALE

D-lui I. B. Bobescu, tinutä searade 13 Decembrie 1931.

Cântecele noastre nationale sunt isvoare nesecate deoriginale.

Balade legende,ori ele sunt pietre dinmânesc, cum marele nostru poet Alecsandri,al nume nu va putea niciodatä fie despärtit de doinele

baladele noastre nationale.Pe Român de-1 dorul, cuprinde veselia, de se

de o faptä el cântä. cântece alinädiurerile, prin aminteste de de multumire,prin cântece eroii, istoria neamului.

de ce cred este interesant chiar necesar stu-diem aceste in care apar: toate pornirile, toate

toate ideile toate razele geniului românesc.Poeziile cântecele noastre nationale prezintä unele

literare. Ele pot exeroite, spun chiartrebue exercite, o inräurire in desvoltarearei noastre.

aceste un trebueste treoutvederea, cum geniul popular descoperi reguleleartei cum artä, instinctivä, se la

popoare.sentimentele pe care le mai mult

noastre baza acestortece: dragostea al

al seculare, al câmpiilor al ceruluialbastru, murmurul isvoarelor cântecul pásárilor, toatá

aceastä splendoare a naturei se e versurile, incânteoele iromânesc.

www.dacoromanica.ro

143

Din pcporului român, spunea Vulpian, veziRomânul e: bun, dornic, falnic iubitor.

rrilrator al poet chiar uneori,pe care le cântä, Românul se serveste de ca de un in-strument muzical, a intona un cântec mai ales când

co irul des. Din zice el Doini",sufletul. care a auzit

senine un fluer de redâ.nd focul din lui, prinsul dulce al nu ream'ntit de dulci ale

de clipele fericirte, care s'au dus se maiCäci muzica are darul de a de multe nupovesti; de a ceeace nu. are ouvinte o

Ea ne face relasä rasei,mul, sperantele la sunetul muzicei totul vibreazi,ea trezeste adormite indrumeazä spre idea-le; cântecul cu dantul amorul, constituind cum spunea

Isvorul ferieirei

..Melodiile ca lui poetice, spu-nea Alecsandri, sunt tezaurul cel mai al facparte din viata, din din lui. acesteaarmonioase, ce cuprind o lume de duoiase, de

ne datorda de a le feride nimiciri le sfintenie pe odoare sacre.,ale natonalitätei noastre" ).

pentru Români, cântecele nationale au avuttrecut o importantä prin aceea aceste cântece,raspândite printre fratii subjugati, au realizarea idea-lului national de intregire a neamului.

Tot cântecele ne-au faptele glorioaseale straunilor acela sacru ce se limba strä-

Cântecele noa,stre nationale mai si origineastrânsa

câtecele poporane ale Italiei fruniza" din cântecele noastrenationale floarea" :

Fior de violeLi vostri ochietti furono le straleche fece - la ferita che mi dole....

spun Italienii.

Alexandri lui D. scrisoare trimise de la Mircesti Martie

www.dacoromanica.ro

144

cele mai din cantecele noastre popularecu frunza verde, aceasta provine din iubirea ce

nul o are pentru Frunza din cântecelenoastre nationale, seaveste de a cânte-

Când subiectul e eroic, când cuprinde vi-teaz, poetul frunza de stejar, frunza de brad, frunza debujor, voinicii baladelor sau a cântecelor sunt

ca bradul ,tari ea bujorul. Cântecelede dragoste frunzele de: sulcifnä, dede auo când e de durere, sefrunza de viata Räsar sfioase

preajma colibelor, prind apoi aripi, cutreerä dealu-rile impânzite de vetrelor. De câte se

te opresti &um, pierdut zare,cum se s inge câmpiilor o melodie cinede din ce se tot cei deun neam eu noi. Asa cälätoresc cântecele populare !

Un soriitor francez pe vremuri: Culegereatecelor populare ale unei ar fi completä, aradevärata istorie a Täri".

Fäcând remard el dädea perfect seama,este imposibil ca o culegere de cântece nationale fievreodatä Cum cea mai mare parte din aceste cântece

träesc de cât memoria suntmuritori, moartea face disparä, aproape zilnic, pagini pecari o artä nu le poate Trebue adäugat faptul

exactitudiinea nu se cautäCânteeele la noi la alte popoare o

un interes. Ele sunt cea mainaturalä cea mai a obiceiurilor mai presus detoate, a geniului, unui popor.

Privite din punet vedere, cânteceleatentiunea; ele nu alidtuesc istoria unui

o arätândepoce, pe care o zugrivesc cântând. Alteratiunile inevitabilefaptelor pe care cântecele nationale le trecând din ge-

generatie, fac nu se acorde o oarbäsä nu poatä fi substituite nationale ale popor.

forma primitivä,rane ele färä au un fond de

ncpulari, cumaproape de naturä, se multumesc lucrurile

cum le de aproane. Ei nu cântä idealul,

1) Pompiliu Pârvescu. (Din viata pop. Hora din

www.dacoromanica.ro

arta ei realitatea,prin naivitatea dau adeseori la lucrurice se spunea ou poeziile

toate regulele artei. Ori ar fi pe caretimpul le aduce opere ele cevadin a

Ca figurile de pe medaliile monedele vechi, ce prinuzura timpului prin pierd ceva din liniilerele nu se mai cum au latotusi, trecerea poate definitivcare tot astfel cântecele nationale: elezugravesc diferitele evenimente prin care trece unele nu sunt date exactitatea cerutä de istorie, nu

nici de despretuit nici mai putin instructive.Istoria e bine nu deci acesta de

doouxnente; se adapede multe ori, nici memoriile oamenilor

ai nici corespondenta particulark, nici Cro-nicile, deosebire Cronicele noastre, uttate mânastiri,n'au pus ar fi trebuit, trecutul nostru desuferinte dar de fapte glorioase, poporul românesco istorie nu totdeauna cum au fast evenimentele,dar asa el o mai ales cum o

voiti stiti ceeace Romanul a suferit, voitice a când rand a dominatia

a Rusilor, a Grecilor dupmani, cititi baladelenoastre. Aci vedea instinctele afectlimile naturale aleRomânilor, confundându-se sentimentul de Patrie cuacela al nationale.

acesteaele, din a

a poetilor rustici, necunoscuti altii,tati sacole, expresiune a unei natiuni ce operaceasta alcátueste un suflet, nationali i-autat voce, facându-se rpasiunilor tuturor.Au cântat zi zi faotele altului emotiunea aceea pe care o numai un martorocular al evenimentelor ce au evenimente cezele istoriei nationale ale unui neam.

In tristete acelea de eroism, ascultio interiorua sufletului, asensibilitätei ce emotiunilor,ferintelor visurilor.

In cântecele nationale ca poporului nostru,icoana vie a lui sufletesti. Aci apare credinta

www.dacoromanica.ro

146

ce el amintirilor, recunostinta pentru faptele eroilor,religia strämoseasch, iubirea de Patrie, iubirea de

familie. inclinarea spre dragoste iubirea de Toateaceste sentimente Românul le exprimä cântând. Spectacolul

al naturei i-a produs dragostea de dânsa, ca acelindian, care intâlnind zi cale-i cele trei

zerii ale lumei: bätrânetea moartea, a palatulpilastrii de aur, grädinile lacuri fermecate, pe luciulpluteau lotusii de argint, a familia, a päräsit

totul, s'a dus caute linistea decorul superb al pädu-rilor seculare, tot astfel, iubind natura, orele deferintä, mai ales tâcerea desiumea codrilor, se

pe dinaintea tim-pului al vietei.

In cântecele si cele ostäsesti", se des-evenimentele istoriei, faptele vitejesti eroilor. In

cântecele haiducesti" apare resen'imentul ce haiducii aveaucontra fanariotilor Ciocoilor", pe vremuri.

Invaziile, tirania dreggtorilor, birurile, careadesea vatra täranului, un täciune stins in aufäcut ca räbdarea proverbialä a Românului fie la

läsând bordeiul afumat, calea codrului,se nu tâlhar de drumul mare ci haiduc":

In de la StrungaSunt de cei puscaCare dau la !

Sunt de cei, ce 'nCare noaptea 'n

cum zice Alecsandri.Chiar fetele bisericesti, se fäceau uneori haiduci. In Vi-

dra Staian" avem un astfel de exemplu:

Stoian vechiCu peCe s'a läsat de popie

de sfânta leturghieSi s'a dat in haiducie

De Bujor haiducul" popular spune:

www.dacoromanica.ro

147

verde deA BujorBate, pradä, nu omoar!Pe ciocoi bagá

dea haul de

Dar, cântecul haiducesc, din cele mai frumoase, esteacesta cântat pe la 1843:

vine, vara trece,s'a

Ce-o facem vai de noi!codru, soare,

de bani, de ciocoi ?

Daleu! Codre, frätioare,Ce-ti fäcusi des,Unde 'n laStam sunând din des?Daleu! Dragá primävari,De-ai veni când vrea eu,

simt durda pe spatesä-rni ici

Cinoi pistoale ferecate,Cu haiducesc.

pe coama cea pletoasädesmierd

pe zarea luminoa.sä,El sboare, eu sä-i zic:- Fugi ca fugi ca gândul

voinice ndsdrävan!Cäci a.cum ne-au venit rândul,A sosit de an

CodruNoi vitejii amândoi,La neferi 'nehidem calea

groazä ciocoi!

Tot pe la 1843 se cânta cântecul acela cu ver-de frumoase:

Cu-al meu suflet a-mea

www.dacoromanica.ro

143

Cu-al meu albit de spume,In dusman vom daDe duce vestea 'n lume!

In Doine" durerea, dragostearea, scump al Tärei cutropit, iubirea de liber-tate, dar mai ales dorul" toate chinurile lui.Doina e prin ce toate tonurile,de la suspinele Mecate a unei chinuitoare suferinti, la stri-

rasboinice ale eroilor. In doina intitulata Ste apareduiosia frumusetea inspiratiunei poetice a marelui

stru Alecsandri. In doinä scrisä pe la 1853 poetulsoarta a durerea de al Patrieiiubite:

De la mine la tineNumai stele si lumine!Dar ce sunt acele stele?Sunt chiar mele,Ce au sburat

pe cer s'au aninat,Cum despre zoriRoua limpede peVarsat-am multe din elePentru soarta mele!Multe de jelire...

de dulce fericire,Ah! numai

luceferi

Dragostea de de scump, ce o simtemânul, a poetul Alecsandri acel:scris pe la 1848, care sä fie propriu zis un popular,exprimä totusi duioase sentimente:

Cine cine'npins de-al soartei

'n veselie,Sä särutDe-oi vedeaMuntiiSi-ai täi codni deUnde curgReci isivoare ce dau

care zic de

www.dacoromanica.ro

Mai in toate circumstantele vietei: acasä, la câmp, laplug, la nuntä, la petrecere, sau când cântä de singur, Ro-mânul se la aplicarea regulelor arteimuzicale, iatä de ce cânturile nationale ale poporuluinesc, mai ales, gäsim ceeace pärintii nostri,au pus din sufletul, din bucuriile, din durerile din sperantele

in viitor,

RomânulTot cu doina vietueste.

din sau din fluer, doina e expresia duiosieisi a tristetei, in ea apare nota specifici a sufletului românesc,e melodia dulce duioasä ce s'a infiripat in plaiurilor-noastre, acolo s'a poezia tristä a Mioritei.

E cântecul ce-ti umple sufletul de o dulce melancolie, cândauzi linistea serei, e trist cu care a va

Românul!In cântecele noastre nationale virtutea, iubirea de fami-

lie, fericirea casnicá au fiecare loculla sânu-i pe adormit, duios:

Nani, nani, puiul mamei".

Sentimentul religios se gäseste asemenea redat, de multeori, in cântecele noastre nationale. Religia din poesiapopulará e crestinism generos, de na-turalism amintiri de mythologie, cuprinzând un spiritde de celelar:e religiuni cari nu natio-nalismul.

In legenda sau Manole"gäsim evocarea lui Dumnezeu, spre a elementele natureipe sä 'n cale pe sotia luice venea, spre de sacrificiu.

mare asemänare gäsim a noa-legendä referitoare la fundarea ora-

Scutari.Ruga bietului le a fost zadar, Floarea

dragostea ei pentru le, a infruntat elementele naturei:ploaia spume vântul a

in zidul mänästirei:

www.dacoromanica.ro

150

Manole, Manole,Manole,

Zidul räuViata mi se stinge !

Credinta Dumnezeu, credintaprin milostenii a sufletului de päcate, o cu

din baladele luiIn Grai in Groza" doi vestiti

tâlhar, pe care numai dragostea pen ru tatälsäu, mai oprea din când fioroasele luicrime, hotul acesta ce secare a a peacesta boteza cununa pen ru sufle-tul de

In Groza" apare credinta prin sepicatele. Când ace.sta vestit care grije denegrul a stins zile multe legi a cum spune poetul,

din cei ce-1 dupätina nimeni n'ar fi crezut el a faceo faptä Surprinderea deci a mare, când au väzut apro-piindu-se de mort un mosneag ce scoase ve-,chea sa doi bani netezi, pe care mort puse,

Oameni buni an bordeiu-mi arsese,pe un ger cumplit

Nevasta-mi peN'aveam nici de hranä, nici de 'nvelit,Si nici o putere! präpädit!Nu alta din mila cereasck

De cät a muri,Când ista,Pe-un cal alb ca iarna deal se ivi,i-aproape de mine, calul opri.Nu plânge, imi zise, n'ai grije, Române,

piept bärbätesc,Na, cumperi haine

d'atunci copiii tot pomenesc.

mai o eruce plângând.In cântecele noastre nationale, pe sentimentele ce

www.dacoromanica.ro

151

le-am descris, pe iubire de patrie de liberta:e gäsimelemente, pe le putem numi principale: iubirea de

alesRomânii de pretutindeni sub farrnecul naturei au cântat

frumusetele ei.Carpatii cei trufasi, iarna de sunt un

isvor de fäuritori de legende, pe care le-aupovestit trecându-le din 'n gurä.

Vara decorul se schimba, mantia da zäpadä dispare,câmpul apare de Sub stejarii gigantici dinpädurile seculare, unde razele soarelui nu acolobanii, päzitorii oilor caprelor, cântä ca maiviata monotonä. Românul ounoaste bine pädurea de aceia

zicätoarea: Codrul free codrul i-a servitde refugiu timpul barbarilor, aci a auzit elrdsunâncl fluerul din care a scos duioase, cari au

inverzite.iubeste soarele ; in balada lui Corbac"

plânge pe prizonier ce se poate bucura de razelelui binefäcktoare. Iubeste apoi stelele, prietenele lui, ce-1tesc senine, prin ascunse alepädurei. Iubeste pe care le cu eleparatii in sentimentele lui intime:

Pärintii mä cum

imaginea unui obiect gratios. Intr'odescriere a lui Bogdan-Vodä gäsim:

Trisurile cari urmau pe logodnica lui,,dan, sunt adevärate grädini cu

calul lui Novak, lui Novak, baba-Novak, din fuga luis'a oprit la poarta de care

râdeau florilor".tot asa, versuri de frumusete de sentiment,

ce reamintesc pe acele din idilele elegante ale poetilor latini,Românul träesc atât de cum in cuvinteatingâtoare descria Bossuet moar:ea prematurä a DuceseiOrleans :

Madame, a passé du matin au soir ainsi que Pherbe deschamps. Le matin, fleurissait avec quelle grâce vous lesavez, soir nous la séchée!".

Este färä o idee a imagina raportul dintreanumite de plante actele sentimentele omului,

deseoperi limbajul zis al toate aces.:ea pentruRomânul e intimitatea naturei.

www.dacoromanica.ro

152

Animalele, arborii, florile, isvoarele cântäretulromân le ia de asociindu-le

durHor lui. El le cum ar prieten sedânsele, destäinuindu-le sufletul.

Mihu, räsboinic, Mihu voinic, ce-si ridicamele imbräcate aur fier cu degetul Mihu care

foc un de dor:

Un cântecAtât de frumos,Muntii räsunSoimii se adun,Codrii se tezescFrunze leStele le

'n cale s'opresc...

Mihu vorbeste si se sfätueste cu murgusorulBalada care se mai mult si mai

legätura dintre Român Miorita" luiAlecsandri.

Mare le poet a foarte mult la baladä.Carmen lva, Regina scrisoare trimisä la

Paris pe la 1900 Maestrului Enescu, spunea lui Alecsan-dri, i-a fost pentru viata nuinainte de a ajunge - atunci când trecea muntii, purtândnenretuita avândperise un bulgäre de aur.

Balada aceasta, Michelet Norde un lucru sfânt, duioasä, care-# rupe Nimic maisimplu, nimic mai naiv, dar mai märet!" Tristete, naivi-

märetie, unite iatä caracterele dominanteale acestei balade.

Pericolul ce tânärul pästor, oiteireciDrocä ce-i totul prezintä un

ce duios. de o dulce tristete.Si lucru e lipsind vara din satul

parte de o iubitä, de celelalte dragoste, asupracui sä reverse lui asupraturmei de el? Si cine atent perico-lului de Mioara iubitä ? Eadar vai! nu scaDe. Apoi. câtä filosofie concep-

pästorului asupra vietei a !

Poate el contra soartei nemiloase ? Ce poate

www.dacoromanica.ro

153

face impotriva a nedreptätei? Spectacolul märetnaturei nu l-a oare moartea ca viata e oa puterei ? Pentru ce dar s'ar ridica contralegilor naturei ce sunt comune tuturor? Stejarul se plänge eloare, când e de träsnet?

Cum vedem acestä apare o reminiscent& acredintei destin, zilele fericite ori nefericite, sau amului musulman. pästor primeste resem-nare soarta ce-1 asteaptk el vrea som-nul de veci printre turmele lui.

Va auzi astfel din fundul mormântului câMilor,sunetul al fluerului, va crede nuschimbat locul. Plânsul oilor lui dragi va consola deoamenilor. Ideea se curâzätoare, deaceia nu se nimic de moartea lui.Nu, nu e mort, el s'a cu:

A

strângâ.nd in juru-i turmele, trnsformä puterile sprea servi de oasrpeti la nunta lui. Pämântul devine o bise-rick soarele, luna, muntii, arborii, simt intrebuintatila ceremonia cununiei.

Un singur produce in aceste ultimemomente. E durerea netärinurä ce o va maica luicare pusese in el. viata, tot toate speranteleei. vede amare, alergând pe peintrebând si toti zicând:

Cine a cine aMândrulTras printeun

Tânärul spune sä nu-i spue de moartea

Ear la ceaSä nu spui

la nunta meaA cäzut o stea.

spue s'a

www.dacoromanica.ro

154

C'oA lumei

a avut nuntasiBraziPreoti, muntii mari,

mii$i stele !

este felul de a anunta Miorita"moartea a tânirului ftizic, cântatde Millevoye, care privind cum cad frunzele la sarsitul toamnei,le adreseaza o rugaciune

Tombe, tombe, feuille éphémre,Et couvrant ce triste chemin,Cache au désespoir de ma mére.La place je serai demain".

Pe lângä celelalte sentimente ce au inspirat Cdntecelestre nationale, sentimentul putea ca

desmintit, locul deNu voiu merge acolo ca sä spun cu Miche-

let, dragostea e totul pentru dar pe de altä parte,nu pot iubirea nu alimenteaza mai toate cântecele noa-stre nationale.

Una din cauze temperamentul poporuluiromanesc, cald, latin, ce-i prin vine.

In splendoarea de la in concertulin murmurul isvoarelor, sub apusurile de soare sub farmeculnoptilor calde de cu decorul acesta rustic,sufletul se vce, spre dorinta de aiubi:

Bate 'nde voinicel

Viata apoi in comun, vara la munca cámpului, iarna lasezitori, plimbarile potecile din umbroase, micileidile formate din copilárie dau nastere iublrei, de aceeaspuneam cantecele populare, dragostea mare rol.

In Vick a Vornicul",

www.dacoromanica.ro

baladä ce are cu: Latoate acestea, ca multe altele, dragostea a pe cân-täretul popular. Ce frurnoase sunt versurile ce dulcedin: de a lui

Mândrulitä de laCe nu treci colea pe punte,

te strâ.ng la pieptul meu,

Sä culegemTu fragi prinEu crini albi pe

Colo 'n lunca inverzitä,Unde iarba infloritäSe 'ngânä cu 'n isvor,Vin pe mândrulitä,Eu cânt doinaTu plângi de dulce dor!

Dar legenda care devotamentul dragostei dus lasacrificiul pentru iubirea sincerä e redatduiosia, e färä legenda noasträ popular5 intitulatä:Vdrful Fäcând parte din Povestile Pelesului", scrisede Carmen lva, legenda aceasta a inspirat pe vremuri perele nostru rnaestru al penelului Mirea, redând acea capod'operäa picturei ce poartä numele dupä Värful

E prea acea.stä legendä e prea mare devota-mentul dragostei skrmanului pästor pentru Ileana lui frumoasä,ce a intâlnit-o la valea Pelesului, zi detârzie, când soarele toatä valea. era fata,mai ca cea mai frumoasä floare. Nebun de dragoste,

ca facä fetei pe plac, se ho spre a-i da dovadä demurita lui iubire, execute incercarea la care fata '1 supunea,

anume, iarna muntelui, de oile lui,toate din strämosi care-si oile,

trebue moarä! Spre toamnei, luându-si rämas bunde la oile pe care poate nu le va maivedea, luându-si bun de la frunzele ale fagu-lui, prinse buciumul se sui sus, sus de tot, spremuntelui, acolo unde cherna la

Singur pustietatea mare a muntelui, drept prieteniavând doi vulturi ce pluteau la picioarele lui, el se peiarba deasá, unde adormi de dor durere. Somn agitat,care norii i se päreau cä iau forme de frumoase, plutind

www.dacoromanica.ro

156

In aer, cân ându-i doina dulce, spre elalbe aruncându-i trandafiri. frumoase doreau castorul sä fie al voiau rolacere,

valea de jos pentru totdeauna.Transformaserä locul de flori, 'n

nä o de petale de trandafiri, un i.svor cristalin cecurge cu dulce susur pe verde moale,oile albe, talange de aur argint la

Apoi, totul se negure dese, se pestetot tuna, fulgera, trksnetul cuusori, apoi mai desi, ce muntii jur prejur

din viscolul ce se voci armonioase, fluerede cioban, buciume cântece de din neväzutese un palat de iluminatcäruia luna sta pe un tron uitându-se la stelele mii, cedansau la picioarele tronului. Una din stele mai mare mailucitoare, se apropie de el zise: Fii ! Vino cumine cutreeri lumea, ai servi mele, tu

de lumina cea mai strklucitoare".uitându-se mai bine, i se päru luna de pe tron

cu Ileana lui.Dar de un freamät mare, urmä un träs-

net cumplit, locul palatului de zäpadä,se un lac mare jurul forfo.:eau pitici cu bärbilungi si lumini cap sau care aduceau pietre scum-pe le lac, märindu4e strälucirea.

Regele piticilor zise: Ai tinere. Ti-aidatoria pentru o femee frumoask. Credinta iubireaea e mare si de läudat, dar necredinta ta cätre datoria ce aieste si mare toate ce se petreceta, totusi nu pot indepärtez de la tine pedeapsa ce te`ä". Zicând acestea dispáru bietul singur.Un vuet mare si acest vuet voci che-mau, care-I desmierdau, care-1 ameteau.

In adâncul stâncelor räsunä o voce puternici: Fiule estial meu! Nu mai scapi din mele! al meu pentruvecie!"

acel moment stânca se femee se,care pe astor bratele ei de buze depiaträ de el se scape, dar nu putu.Cine tu, el, cine esti ? Femeea deveni din

prin vijelie aceste cuvinte: sunt doral"; tu esti almeu, cele din urmä buze care le-ai ale mele".

Se fácuSoarele Razele lui asupra unui palid, care

www.dacoromanica.ro

157

rezemat de bucium, se pierdut vale. Nu mai Doaro a lui lungi mai

ghiata in jurul lui se subce se ivi iaroa verde. Venise

Era Buna Pädurea se de frunzelemugurii apäreau. eastorul nu mai vedea nimic.

Ciripit de se rdspândi din vale spre munte. Pästorul numai auzea. Tot ce e viu se aduna acum jurul lui spre a-1trezi. Zadarnic ! El se uita tinta. vale ar fide piaträ.

Dar de viata se ivi sale: ochii, frumosiilui ochi negri de odinioarä, a strdluci. Fata i seputin, cu capul turmele,apropiat al telincelor.

Puse buciumul la buze le de bunä venire. Buciu-mul din lui släbite ducând mâna la inimä

Mor!" mort färä suflare.lui credinciosi ajunserk acuma sus, lingeau

nele fata. Veni Mioara" fratiilui nume.

Ciobanul frumos de subtire un brad,tele crete negre, acum intins, ceresc pe fatalui stinsä pentru vecie.

Buciumul pe care odinioard la 'nsufletit suflarea luicaldd, sta rupt in Jur prejur nimic nu purta urmelesi semnele sbuciumului ce dusese alucinatiuneape care gerul cumplit i-o vârful mun-telui.

Ciobanii acolo dat sufletul, unmânt. In ziva de Paste, la cap o cruce, care senumeste astäzi: Crueea iar vârful munteluiunde muri numele de: Värful dor!".

Frumusetea imaginelor legende popularetueste mai mult sä spun gäsim calitäti literare cântecelenoastre nationale, ele exercite o influentä

literatura din ele fi prezentate chiarca modele de compositiune de stil.

Muzica populark compusä din bucäti defrumusete de de inspiratie curat româneascd, cred

poate lupte cu succes, contra influentelor sträine, ce arsä mai aceste manifestatiuni ale geniului

românesc. De aceea, ar fi de ca artistii lirici compozitoriinctr se mai spre aceste isvoare nationale.

In de muzca zgomotoasä. uneori aproape adiferitelor jazz-banduri la modä, ar fi mai nimerit ne

clipele de nu muzica aceasta

www.dacoromanica.ro

tatoare a simturilor, ci cu melodiile duki, evocatoare,pe care le redau cântecele Cine a auzit: La

de des", ori: Mugur, Cu ceCine n'are dor pe lume", Toate toate se

si nu si-a simtit sufletul robit de frumusetea acestor ariinale, aceste suspine muntilor nostri, in care româ-nul înecat va totdeauna dorur sufletului lui?

www.dacoromanica.ro

15.

SPRE UN NOU INDIVIDUALISM

Conferinta D-lui Ing. Gh. C. in .searade 20 Decembrie 1931

(Rezumat)

a la noi aiurea,aspectul stäri nu este locul se

aplicarea de retete vechi cari nu fac altcevaghsirea aplicarea acleväratelor solutdi.

noi sunt acestea: productie pe unmasinism desvoltare, care se adreseazä unei consumatiiilimitate; preturile de cost productiei industriale de mari

nu pot face sudura cu puterea de cumpärare atorilor; un volum limitat de monezi, cu o de circulatie

cu repartitie defectuoash a aurului acoperitor; etc.La aces'e stäri noi, ele, se propun

pot gäsi o aplicare sä rezolve ceva:Restrangere de productie, micsorare a orelor decru., devalorizarea monezilor nationale gäsirea de noui bazede stabilizare, etc.

D-1 Inginer pentru rezcivirea crizei se pares'a gäsit dorneniul care trebueste utilizat. Acest

nou se numeste colectivitatea.CoIectivitatea act.ioneze diferite feluri,

regiuni. In America girul moral, instituind controluldirectia productia trusturile carte-

lurile nu constitue un al acestease adapteze puterii de cumpärare a consurnatorilor.

In Europa, colectivitatea fie din ce ce maimult tutelark dar acordä un gir material pe termenca dea un sprijin pentru rezolvarea diferitelor aspecte ale

al al datoriilor, al preturilor de cost, etc.

www.dacoromanica.ro

In Rusia situatia este astfel colectivitatea devinecomplet gestionark individul necontând pentru nimica.

diferitele de a al colectivitätii,majoritatea gânditorilor sunt activitateadului de a fi sä devie

colectivitatea poate fi ca un in-strument, cum la rândul fost moneta, masina, etc.im instrument pentruca activitatea individului nu mai fie

de materialismul acut al erei noastre.Viitorul este al individului select, mai putin

obositi, mai de traiu, cu o grije maide ziva de Pe toate astea le va organiza colectivitatea,rämänând timpul material linistea necesará pen-tru a putea a noi forme de pro-gres.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

LA UNIVERSITATEA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

1.

REALITÄTI JURIDICE

d-lui I. Peretz.

L 12 1931

A vorbi de realitäti juridce care puterealegislativi functioneazä ou rodnicie care

ca urmare un vraf de legiuiri, pare la prima vederesi mai ales nefolositor. Ce poate fi mai de

cät o lege?... Ce fixa bine viataa Statului a de complexul legilor vigoare ?...A face un. rezumat de ele, a analiza contin.ustul nu

nici cadrul acestor prelegeri, nu corespunde niciscopului Alta trebue sä fie preocuparea celor, cari,

ca mine, permit studieze marginea cursurilor oficialediferitele ale noastre sociale, ledin anumite puncte de vedere, scäpate atentiunii legislatorului,

le discute afarä de ambianta deformätoare de apoliticei, problemele le rezolve, säpropue, pe se pricepe, mijloace de indreptare de amelio-rare. De aci rostul acestor cursuri; de aci preocuparea, ce sedesprinde din titlul acesta de realitdti juridice.

Cäci realitatea nu se confundä mai nicilegea. Si este sä fie asa. Legea e, curentceptath,oregulä de conducere de autori atea socialä, obli-gatorie pentru toti care antoritatea asuprapentru Dar pe care o legiuktorul,este o perfectibilä,

pe de o parte sä se apropie de idealä, iar pe departe corespundä sociale. Intre

tinte oscileazä una aproape deadesea ou

al celor ce au puterea a acesta poatefie de diferirte feluri, inspirat chiar de cele mai nobile

www.dacoromanica.ro

sentimente de cele generoase intentiuni, dar ajimge tot*facä devieze mintea legislatorului cea dreapa

dea astfel nepotrivite, dacâ nu chiarOr acestea nu se pot constiintelor. Acestea se revoltáimpotriva le aplice, acolo ele nu au o sane-

penalk caua se atunci când elepedepse contra color ce nu le De aci, o repet, deose-birea realitatea a legii realitatea a con-stiintei asnnuare a subauspiciile morale ale Dar dela ideal la estemare depârtare chiar atunci când am admite cä dreptul

totdeauna forme imutabile.Dar aceasta nu se Vérité en des Pyrénées,

erreur au a spus Montesquieu. nu numai dela ladela pcper la popor la

popor la diferite epoce dreptul se A Savignya scris impotriva a a

proclamat Spiritul poporului epocei samtlegu"; a sustinut-o succes istorico-juri-

o o mai totiacestia ca loan ScarlatAlexandru Calimah loan George Caragea. e un adevärcare nu se poate contesta. Cu vremea, mersul progresiv al

desvoltarea a seschimbä raporturile sociale se noi sari de faptcare cer noi norme de drept se probleme noi, care carperios solutiuni, trezesc de bine, care se traduc

de noi forme sociale. Este evidento legislatiune, de potrivia ar fi fost ea

la im moment dat, nu mai corespunde acestor cerinte, cânds'au schimbat conceptiunile, ideile Iatä decio a realitäti juridice aläturi delegea societatea nu poate norme deconducere se in din lege, cerute

vremurilor, când legislatorulc5. trebue intervina le o obligatorie,sub auspiciile ideale.

fiind, este evident cá la noi ca si de altminterimulte alte o mare deosebire dreptuldreptul real. Aceasta leginitorii nostri dela 1864

nu o mäcar acuma cei sä legifereze.dintâi aveau o dorinta de a rupe

trecutului increderea atotputerniciamodificatoare a populare. de

de inspiratia straturile ale poporului nu-si

www.dacoromanica.ro

165

el nu poate sacrifica usurintä traditiuniledatinele de cari din legat cari au facut coeziuneasi forta sa de toate nascocirile

de aiul ea: ei nu au nici o ei nu-si daude pe care fac de calea gresitä pe care au apucat,

este o se dea alarma. se vor opri

Domnii fanarioti, al optsprezecelea, autotdinadinsul transforme române in adevarate

greceaseg. au pricepereamijloace: cultura grecesti. Dar culturanu a dat rezultatele A afinat superioare, le-aascutit le-a dat putinta de a pricepe mai bine de a

finete problemele vietii sociale, nu a avutasupra maselcr A acceptataopunere, dar n'a putut impiedica constiintei

al pandurilor lui Tudor Vlaclimirescu.au o era firesc fie

astfel. bcgea nu se numai uneici popor. Clasele de sus, fermecate de defrumusetea limoei grece de cornorile literaturii ei, puteauadmire cum se de monumentul ratiunei

al roman, trecut rnodificarile bizantine ;dar poporul putea admite, era in con-

lui juridice, sentimental lui intim de drept,tica a obiceiului pamântului. Domnii cu

repede de aceasta.Alexandru Ipsilant la 1780 introdase sa

obiceiurile pe care crezuse poateautorul de legi al lui

Ghica Voevod, Mihail FotinopulosHios. când socoti princina neprimiriilegiuirilor bizantme de poporul este faptul

nu greceste dete ordin lui TomaCarra româneste Manua Constantin

putut se repede nu aceasta era cauzarezistentei pasive, dar tenace a poporului, ci nepotrivirealegi straine sufletul care insufletea dreptul obiceiurilorromâne. Si un alt codice, care sä im-p eune noi ale dreptului cu tezaurelechiului drept pästrate scumpatate de popor sa

urma lui, Scarlat Alexandru Calimah Moldova,George Caragea Muntenia codice de legi,

care juridice a Românilor. Dar ceeasimteau sträinii, nu pot nu pot sau

www.dacoromanica.ro

166

vor a dea in:de grecizare pe

mkar pe noii de a totce este

acum la din tr*teignoranta dreptului

se din Guatemalasi din dispozitiuni legislative menite o

pe care nu o cum i sedreptului sau bine zis codului nostru civil mare

civil nu prevede de forme de testamente:dar testamentele la se fac tot

de moarte in legeade dela 1864; civil nu considerk pe

sotie ca mostenitoare una numeroasele legi noifiscale nici nu-i mai vre-un drept de mostenire, dar la

ea pe pe colaterali;civil prevede egala succesiame a cophlor, inzestrarea numaitelor colatinmea dotei pentru a asigura dreapta

toti la averea defunctului, dar la se face eu stireaacceptarea tuturor averea vânzktoare fiuluicelui mai mare; se cari se niciei nici fetele nu mai pot veni la la

zestrea se casa celui mai rnic.Am putea exemplele, dar ar fi eu E destul

constatim c5, o altä viatä a dreptului la decea de nevoe la orase prin transac-tiunilor juriclice proximitatea instantelor judecktoresti obligate

aplice legea Or a dreptului dinconstiinta din modul de din nevoile epo-

r prin care a trecut, modificatk insensibil prin evo-lutiunea ideilor este realitatea de aceasta nenoi, ea este cea drept de a fi laprin ingrijirea legiuitorior curn spunea prefata la condicasa Alexandru Ipsilanti: mai defäimare nu poate fila norod, de a sau nupravili sau nu urmeze pravili".

acum manifestarea realitätii juridice unadin institutiunile de societätii acea a

vedem care este conceptiunea a ei, care suntnepotivirile dintre vigoare caretrebue sá fie modifickrile acestei legi pentru a o face

pe de o parte cu pe altäparte eu o viitoare a

pot fi asezate din vedere unirei:

www.dacoromanica.ro

167

femee fie pe temelia familiei, fie pe hordei,pe cea a unirei mai mult sau mai putin constante a

persoane de sex diferit scopului impus detuturor acela al perpetuarii speciei, fie pe

libertate a sexe o consträngerenici o piedia alegerea care atrage sine

o numai provizor:e, a constitui nici drept alasupra celuilalt, nici vreo obligatiune unuia de celä-

lalt, sau de care nu e a ahorde. Aceasta se si la nu numaila cele le trage din studiulcelor dintâi ne la lámurirea proble-

ce se calea cercetätorilor pe cele din

Credinta care a donmit multä vreme horda familiaau fenomene sociale ce s'au epoce diferite,

o perfectionare a dintâi, nu mai este astäzinici de nici de utopistii Cei

in sine famine temelie de alcituiresunt indiferente, nu conditionate de un progres

sau o stare de civilizatiune sunt urmäritabile ale de traiu impus de si de care

societatea la o a desvoltärii sale. Seipoate, aceasta se de cele mai multe ori, ca hordase transforme vremea alcatuire sub una din dife-ritele ei forme, dar se ca eadespre utopistii politici din antichitate

sub autoritatea de Platon, care cere comunitateastatul ideal pe care se prin

Campanella. Saint-Simon. Thomas cala bolsevicil de distrugatori ai partizani

ai comunismului femeilor, transformatconjugalä de apropiata de de fapt suprimä

indatorire conjugala ajunge la o demai simplista de repudiul roman. deorganizatie nu o regäsim la ncstru, nici lacendentii presupusi, cari au la nordulnumai pe care Herodot ni-i comu-nitatea ferneilor situatiune istoricul grec

dorinta de a dragostene mai ei de discordie. Deci laforma familiala trebue recurgem pentru a

a nostru.trei forme de organizatiune socialä gen-

cea familialä largä cea familialä restrânsä. In tarä la

www.dacoromanica.ro

ele ar organizatia sau- gentilieä, scoboritorilor- forma pur familialä -

forma familiei Toate aceste organizatiuni sunt inte-grate in toate trecut de ibrma primitivä amatriarcatului, care pare nu fi noastrecasnice o de primitivul legatcesar de

aci e nevoe de pentru a maideparte.

denumirea de ambilianizm, derivatä dela expresiuneaambil anak" este nurnele ce se Malaezia unei formede se de inferioritate care estepus sotiei sale, care urmatoriei.

Mazzarella diStinge trei forme de nouä urinede existenta acestui ambilianizm la transformate dinmatriarcale in patriarcale. Cele trei tipuri sunt: ambilianizmulpur, se quasifamilia femeei sale in tot timpul casätoriei; ambilianizmulporar, aceasta se prelungeste tiny oarecare

timpul slujirea sotului casa sotiei,situatiunea aceagta nu dela logodnä

la casátorie.le nouä de ambilianizm sunt urmätoarele: con-

tinuarea a sotiei prin femeei,unica a ulnei familii, sesale, ia de cele mai multe ori numele familii esiderat ca continuarea juridicä a familiei sotieiprin ei, sau fil, maimare fac parte din familia ai con-tinuatori sunt, lipsä de alti mostenitori; casátoria semun-

bärbatul femeea rämân fiecareviata a se märgineste la vizite pe care leface sotiei sale in casa ei, iar apartin

mamei; temporari a sotii suntobligati mai mult legäturile fiecase deosebite, fie neputandu-se vedea de noaptea, fienindu-se pädtre; impus sotilor de obiceiu

de perfectarea cäsatorlei, când au datoria sä seabtie un timp mai sau mai. putin lung dela traiul comun

celebrarea cäsätoriei; reintoarcerea temporara afamilia sa, femeea sau familia sa pentruun mai mult sau mai indelungat obiceiu, ur-

ca apoi coabitarea sotilor sä devie permanentä; leviratul

www.dacoromanica.ro

169

fratele sau un alt bärbat din familiafunct este obligat ia de sotie pe acesi3uia, cum

e obligat casätorie pe sora sale; juris-dictiunea familiei femeei asupra sotului, nefiinddestul de supus sale familia acesteia dreptul pe-depseasa; in fine dreptul sotiei disolve

Nici din aceste forme de nici una dinale lui nu se

societatea din primele timpuri alesale ignorea.za arganizatiunea nuo ea. toate aceste forme enumeratede noi nu se pot societate matriacala saucare a matriarcalä, de vreme ce ele pe

sotiei sale.ce priveste organizarea socialá patriarcala ea seca la baza familiale a

din cele mai vechi timpuri. vedem la cerezulta-e ne duce conceptiunea patriarcalä a casätoriei la

La patriarcale, care, Post, sunt la originetoate gentilice, de grupe

individuale, exoga-mice. Cele sunt de raporturi matrimonialeintre toate ce fac parte din grupsocial, de persoanele din afara

cele individuale nu au nevoe de Endogamiacasätoria ce grup

exogamia are la temelie prohibitiuneamembrii sau unor grupuri sociale determinate. De

individuale fie ele endogamice fie exogarniceurme numeroase in noastre populare.

In atunci din diferite cauzeeste exogamica, raptul este forma cea. mai spre

a recruta Acest rapt este prin ideeavechime popoarele sau triburile care nu ai pact

de sau de amicitie sunt decitot este legitim. primitivi, cari, tradite, nu prea

recornandabili popoarelor au fost siliti säla acest expedient pentru a o

hi mica cetate de Romulus. Sa-nu e de aplicarea exogarnice

prin rapt.In colindele noastre se vorbeste destul de care

pleacä la fetelade voinici, cari ce fäcut in sträine

www.dacoromanica.ro

170

se de urmati de robi roabe carerapsodua pe una cäreiaopte*te cu drag:

Nu te ducCi te

mie, curtilor,

sä nu ne la raptul, care aträgea robfabärbatului ou sine a femeeiprinse de un bärbat din alt grup gentilic.

De aceea, desi chemarea a femeei de a procreadeci o punea situatiune

respectath, juridiceste sa era tct aseminatä aceeaa unei roabe. Puterea asupra ei alt nume. Dreptul

de familie al bärbatului se numea la Romaninu potestas, dar nu era mare diferenth elefemeea, proprietate a de familie al bärbatului säu,pentru acesta copii proprietatea lui asu.prael avea dreptul de viatä de moarte. Cu deciderea gen-tilice, la Romani ca la alte popoar e, exogamich decadesi ea. endogamicä aicea nu mai poatefi vorba de rapt, de vreme ce ea se face grup.De aceea raptul este ou cumpärarea. Femeea ede de acestuia sau de grupului familialal lui astfel trece proprietatea care a Condi-tiunea ei este aceeasi ca a femeei Nasterea la Romaa chsätoriei care pe femEe familiasäu cheltuelile fkute de printeozestre nu este o supravietaire ambilianizm, de ce eaurmeazá timp cu ci e istoriceste

religoase deromani sub filosofieigrece. De fapt femeea trece bärbatului ei, dedrept rämäne independenth de tatäl familie al barbatului

puterea de situatiunesub influenta religiunii crestine rezultatele

le vedemDar atuncea urme ale endogamiei ale

exogamiei le in noastre populaxe uzitateacuma nunti. Astfel la rnasa este reevocat

ce se cari pe

www.dacoromanica.ro

171

casa miresei, cari cautä lein lupta de prânz la miresei

vornkeii in din curteapentru cucerirea colacului, care cucerire numai, poaterele fine in casa

Când la se aduce fata afriptä se pune pe o altá se vornicelimiresei le-a nunul mare o flä-

care ce pepe ei.

miresei räzboiul, iaräsieentä a raptudui ex-gamic. Neamurile i special

starostii sunt prosoape sau demiresei mare se face pentru liberarea

In fine la scoaterea miresei din curte o semai

Dar la elementul acesta exogamic, in atâtea luptesuccesive se intretese elementull endogamic al cumpärärii.busuioc" dupä ce s'a ocolit masa de trei ori când sä se iasäafarä cu un sau o mai a saulipsa un vär sau alt se mine desparte

pe de ginere, versiunea ce ne-o dä

Acum, impärate, ai parte descapi cu curatä de aicea, poftim räscumpärä-ti

mai mireasa dela dela frati, apoi poti mergedânsa unde place!

ce mi-o räscumpär? mirele.Cu ce Dar de räscumpärat trebue s'o räscumperi,

cäci altmintrelea nu-i dau drumul sä din casä.Iatä o amintire a endogamice.Dar cumpärarea dela familie ajunge, mirele este

alt sat. Traditiunea fläckilor din atfie preferati la acesta fost un drept exclusiv

al vreme. De ei cer mirelui sä le pliteascävulpe".Uneori plata se face putin rachiu, alte ori

nu se multumesc atunci merge maigreu. nemultumiti nu mimai se strice podurilepe unde dar se sträduesc chiar rästcarnaträsura miresei ei uneori sar si la bätae care cazmirele se alege adesea greu prapurul, carese de vulpe este mai aproape de raptde

mai pomenim de târgul de fete dela Pietru pe mun-

www.dacoromanica.ro

172

tele Mina la hotarul dintre Moti Criseni? De cel delala Recea tara dela Maria la Teiusul

depe vatra dela Blaj? Toate väditeniscente ale stravechi endogamice ?

Am zis religiunea a schimbat vechile concep-care au pe ici pe colo obiceiuri

tilate, incomplete, rost sanctiune a pus loculo conceptiune a pe

mai mult familia restrânsa familiei largi primitiveIn privinta aceasta Evanghelia dela Matei" capul 19grafele 3-6 ne

3. la Fariseii ispitindu-1 :

oare cade pentru vreun cuvânt ?"el zise: n'ati citit care a facut

dintru femee i-a pre dânsii?"5. a zis: de aceea va omul pe pe

má-sa va de sa vor fi doi carne".6 In nu mai sunt ci un Deci

nezeu a unit, omul nuMateiu mai o de divort de Mântui-

torul, pe care nu o Marcu, dar acesta ne vainteresa numa.i mai

Deci doctrina privinta este pe de oparte crearea familiale independente dedeci de sine stätätoare. se reduce la tatä,

copiii Inda' ce acestia se casätoresc, ei ies dincercul familial care si omilie. Acea familie formeazä ce priveste pe sotie o

imitate. Ei nu ci unul singur. nu-singur androgynon, tocmai

a contopire singurä entitate a sotilorcrestini. Ca consecinta unirea aceasta este indisolubila, nu sepoate desface, atât mai snune SfântulPaul, se Christos Biserick. Nu-mai comuniune sufleteascanu se poate sau a fost prin diferite cauze, e po-sibilä, e chiar utilá uneori ei. Ea se pecredinta reciprock pe iubire, care face pe soti se

se ajute urul pe altul. Dar cum trebue o conducere, secáci vir caput mulieris"

femeea religiunea este inferioaräccnsiderata oarecum ca Nu i se nici a fastpricina primului cm dela Lalitateamitivä. Totusi, ea datoreste ascultare el la

datoreste protectiune Toate acesLea bine

www.dacoromanica.ro

173

numni când este vorba de obinecuvântarea Bisericei. Astfel unire bärbat

femee este inexistent& pentru sau, e numaipentru a o pedepsi fie fle chiar, prin interventia eipe puterea seculara. eu pedepse mirenes-i.

Aceasta este care a toate for-mele de acea.sta este familia crestinä care alocul largi agnatice gentilic. Acestea sunt

familia lui Icodul civil francez. Acestea se codul nostru

civil, vigoare, luat de noi Francezi la 1864.a corespims vreodatá matrimoniale a poporului

mai se potriveste idei eu noileconceptiuni sociale; cum au evoluat acestea pentru ce au evo-luat rämâne examinäm viitoarele prelegeri.

Prelegerea la 19 1931

Biserica asumându-si regentarea vietii familiale,impune anumite conditiuni de existentä si de validitate atorDor cum le-am concepute de religianeascä. este interesant deosebirea dintrebiserica biserica räsariteanä nu se

la indisolubilitatea sau numai aci se atunci este vorba de contrac-

tarea In dreptul occidental, rnatrimoniumfacit utrisque consensus legltimus". De aci consecinta inde-pendent de ori ce singura a constitue

Binecuvântarea sacerdotalk nu este de neeesitate, sedde solemnitate. la Conciliul din Trento si la decretul din11 Noembrie 1563, nu a fest nici necesará celebrarea

in facie ecclesiae". Chiar acest conciliu, preo-tul in Occident nu ci asistä la primestecontractul fata a doi trei martor_, care a trecuapoi E biserica consi-dera ca un päcat fap'ul sotii nu li se binecuvân-teze dar ea era piin verba de prae-

pe care le rosteau viitorii soti care obligau unulde cellalt. Aceste rata et vera sed detes ata", cum lenumea biserica, s'au le Unite si Scotia, unde

dela Gretna Green au celebre.Deestata" sau ni, aceste erau foarte

nu mai eau indeplinirea a o de pe caiele pretindeau preotii dela enoriasii atunci când se

www.dacoromanica.ro

74

cunune in fata bisericei. De ele continuará, eu toate opu-clerului in timpul Frondei, un avocat: Gaulmin

tându-se ca se preotului parohiei saleacesta refuzând sub diferite pretexte parte la chsätorie,

se duse la notar unde de a sede bärbat femee fatä de doi marturi preotului comu-nicare de aceastä cäsatorie prin portärel. Aceste orii luaráde la el numele de mariages la Gaulmine".

La 1680, clerul francez protesteaza impotriva scandaluluicksätoriilor la Gaulmine la 1697 Ludovic al XIV

cksätorie prezenta ppreotului cerepatru martori, conditiune trecutä urmá codul civil.

Prin urmare la Catolici se face prin simplul con-simtimânt al pärtilor contractante, cu ultimaa dreptului a prezentei preotului, care primeste cásátoria obinecuvânteaza, sä o celebreze.

Cu totul alel se petrec lucrurile dreptul canonicoriental.

Aci puterea imperialä intervine spre a sprijini bisericapretentiunile ei. Impäratul Leon al VI, zis Filosoful

care nu au fost celebrate de biseric poruncestepe viitor o cäsätorie sä nu se mai cununie"

Sub influenta acestei a lui, evolutiuneacäsktoriei se face sub auspiciile sub controlul bise-

In tara legiuirile civile care se vor urmänu vor restrânge autoritatea bisericei materie de cisätorie,ba chiar Constitutiunea dela 1866 va recunoaste obligativitateabenedictiunii religioase la eäsätorie. Cäsatoria prin con-simtimânt al care rolul preotului e numai de asistent,nu s'a practicat in tärile române.

vedem ce conceptiune a cäsátoriei se acea-stä casätorie religioasää bizantinä

conceptiune pare sä fie acea pe care a exprimat-oJoan George Caragea Vvd. legiuirea sa, care a fost decriticatä de dreptului civil, cari defini-tiunea atä pe deplin dela bizantini a lui Scarlat Ale-xandru Calimah codicele säu civil. Nunta esteunirii bärbatului muierea spre facere de copii".

Preocuparea aceasta de a avea cine perpetueze neamul,sä pomeneascä pe párinti la moarte dupä

moarte, cine sä fie toiagul este larul In basmele noastre, cari nu au avut norocul

copii, sau au avut nenorocirea sä-i piarzä ni sechinuiti de gândul nimeni nu are de ei, nu are le

vre-o nu are sä le rugäciunile obicinuite

www.dacoromanica.ro

175

moarte pentru odihna sufletelor bor. dorinta de a aveacopii este de mare, mosnegii babele recurg lafieri, de suflet cea ba uneori chiar

lucru, pe care cale. De altminterea ideeade a se spre a avea copii nu se inbasme, ci poeziile populare. In Fata de

pe fata, care rezistä la toate ademenirile lui, cu unpe zice:

eu vreaula copii".

Unirea cu femeea este consideratäca normalä, fireasca. Cel de este expusla desconsiderare chiar la batjocura. Poporul nu-si poateplica situatiunea nefireasca a burlacului prin credintai-a murit sau ursitul sau, - aceasta la bärbati -le e ursita de ani sä mai astepte seface de märitat. sotie la bine lade ajutor de alinare, doreste fiecare:

Ar fi bine 'nsorS'am eu cev'ajutor".

spune fläciul unguresc", cel aruia, cumzice numai dracul mai vine de cre-dinta celui care a trecut de treizeci de i-au trecutpe vremea se ornul singur cea

altii si cea o numai dracul semai poate ocupa de el.

casa e unde nu e e neingrijitäunde nu e fernee. nu-i bärbat cask pe

cum casa conduri e ca o casä pustie";muierea lipseste, casa se risipeste". Omul muiere eca un dar muierea este din-tr'un anumit punct de vedere ca un cal impiedecat", dinpunctul de vedere al ea este ca un cuiciocan", ca un car protap", ca o cao fus", o färä ternelie", singuratecätilä. Asa dar scopul vietii la la femee este se

cu de-a pururi, intemeieze o familieperpetueze prin copiii, cari vor avea grijä de

ei la cari vor la moarte, cari vor pomenidin

Am devin tomnateci sunt luati oare

www.dacoromanica.ro

batjocurä; despre fetele ele au mai multde suferit. -Cäci ele trebue sä fie cerute cäsktorie

mai ales din lipsä de zestre, de hárnicie sau de frumu-sete, sä nemäritate considerä situatiune ca omai mare nenorocire fläcäii:

La vatra cu doi täciuniFac rugáciuniSâmbá'a, a,

se vor märita".

nu toate dispun de averea, care välul asu-pra tuturor cusururilor,

zecilecare máritä secile,sutelecare märitä slutele

miilecare märitä

sufletul ei nu numai una se tânguieste:

Vai, de vedeaDe fetia blestematá

rusine mornernáritatä";

se porneste facä de dragoste ca dragá lalumea, cum e cucu" pentru ca focul.prefäcut laur, balaur" sä-i aducä ursitul

Peste pädurePeste câmpuri epureste"

sä azvârle apoi resteul furat seara de sfântul pesteo

Am ceremoniile cisätoriilor rämäsite de la ve-chile cásátorii exogamice endogamice. Aceasta ca formeCa fond la este profund endogamieä. Fe-

nu a se fete din altesate, ci mai fiecare fecior cautä a se cäsätori din satulsäu. Mai ales fetele sunt acelea, nu convine nicide cum a se märita prin sate sträine".

Cel ce si-a dat fata din sat" pierde din consideratiunea

www.dacoromanica.ro

177

consecintä fireascá a conceptiunii endogamiei, rä-masá substratul al poporului. dupávici, relevä de e mirele avut, de e un de edintr'o famine respec ; toate acestea nu lucrul".

Spusu-ti-am, bineSä dai in cu tine,N'ai zile deplin

m'ai dat sat sträin":

cu jale nevastä cäci nimic nu este maide märitatul

Dar'ar Dumnezeu deaPe tot bujor$i'n toatä casa fecior!De-ar da Durnnezeu bucate

la sate,Ae-ea sä moarColea când va fi

s'o 'ngroape 'ntren'o dee'n straini!"

De inCu pitäMai bine in satulCu de

Mai bine hula din satul täu de cât lauda din satul

Care satulMânce-o jelea si !"

dar fata general nu se sat dar nicinu se prea la cu mai mult nuin satul sale, ca fie privit miritat" sä fie

intrebat oare care ironie Barbul din balada cu acest nume:

Barbule din Risuceni,Ce cati la Strâmbeni?Ce cati, Barbule, la noi,Ori nu sunt fete la voi ?"

www.dacoromanica.ro

178

Nu mai ostilitate impotrivasatoriilor exogamice e mai când este vorba de

de alte neamuri, fie chiar pravo-slavnici,

Strainul eCa mursa de pelin.Dulce-i mursa de zahar,Dar pelinu-i tot amar

sträinu-i tot dusmanla tiran.

N'a fost frate nici n'a filumea va

soarele va luci".

ca un ecou al versuri ale lui Eminescu:

Mânca-i-ar câinii"...

se jeleste nevasta

copchilu'nNu ii ca di câni".

Aceeasi aversiune o are poporul pentru ceide lege", de data aceasta, bine sub influenta idei-

religioase:

De-ai fi, badeo, vr'unpurta dragostea'n

Dar nu esti de legea mea,Ne-om iubi n'om putea"

zice fata iar moldovean se :

Am zis zäu pre-a me legede-acuma alege

Nici niciNumai prisne moldovanca".

In drept poatechiar numa.i sentiment firesc de denmiitate omeneasca, o

persoane situatiune socialä esteochi care devine

www.dacoromanica.ro

179

säu, personagiulumea lumea realk care se

basmele noastre, sub unui Frumos sau anu e tara

de se ca Occident.probabil sub elementului unguresc din acel

La noi

Necäjirtu-iCând pe

vacile pecopila slugi".

Acestea toate constituesc deci piedici morale laPiedicele serioase, acele provenite din rudenie aufost atâta timp impuse de se pot consideranumai ca morale ci ca lade rudenie care codul ca a unirei

bärbat femee.Cälcarea rudeniei poartä popor ca pravilele

mânesti denumirea de amestecare de esteprohibittä tot ca in acele pravile la a spitä, nepotiide veri al de sau cognatiune.

tot sub influenta bisericesti nu seunirea considerati rude din botez, aude nas, fie au aceiasi Tot astfelcelor care sunt de afnitate, de cuscrie sotii

cari sunt copii de suflet rudele tatilor adoptivi.despre celelalte cerinte in deobste, precum e la fete

frumsetea,

FetisoaraMäritä fetisoara",

cinstea, mai scumpä de toate", priceperea lagospodäritul casei, :

CineCoad.a-i cade",

fata nepriceputä :

Mt-m'a*,stiu

Nici de n'ar fi baiu,

www.dacoromanica.ro

180

Dar nu stiu face mälaiu.de n'ar fi

Nu face

intelepciunea,

De c'oMai peNeva.sta minteE-a

Acestea pentru fete. Pentru nu se cerebärbatul trebue sä fie putintel mai frumos de cât dracul",

dar neslutenia, cum spune särmanaardeleneascä:

Maick,Da-i mai mare urâtul.Muresul, trece,

pot petrece.n'are leac,

Numai trei scânduri de bradpiaträ mare la cap".

Se mai cere apoi voinicia, cáci fata de oboggtiei:

De cu hemeus'o c'un

Mai bine-oi pogaceCu voinicul care-mi place";

apoi statornicia, Toate acestea nu pre-interes din punct de vedere cât nu-si au ori-

gina in vre-un obiceiu strivechiu sau vreo dispozitiune dedrept roman sau de drept canonic, amintirea poporului

in sângele ca o ci numai din relatiunilevietii sociale, din dorinta de mai bine, din simpatia

ce chip firesc agreabilä, din interesulde a stabili pe solide, din nevoia de a-ipe posibil

Contractarea acesteia se face prinDar el nu ajunge. Mai trebue

rintilor, atât al mamei cât al din

www.dacoromanica.ro

181

hotäritor, ca sine pe eel al mamei.Ardeal ne-o :

verde, anu' se face,Ce iubesc mamii nu-i place.

ar pläcea ca miemere'n cummie,

De-ar plácea la tata,azi ne-am cumma".

Dar acesta, care nu se däreflexiune sfatuire, care adesea de

cumstanta ce a se nu sunt maidintre frati si ci mai tineri de ideea

nu sencepe dela este firesc. Cu maimult vreme era singurul, care hotära la cäsátoriafiilor ficelor, cum se pare este azi la Românii dinMacedonia. cere si celor maide aproape, caz de a pärintilor anume prim

fratelui celui mai mare. ce putea fi oamintire dela comunitatea primitivä slavä, care primea sânulei pe noul venit introdus prin

Odatä asigurat de trimitepetitorii sau voatra fata dela seface nu interes juridic, de obiceiul din uncleregiuni de a se de un in care sunttroduse câteva monete. acesta bani are ca-racterul de arvunä a logodnei, fata seface imediat ceeace se incredintarea, mireasavrea urmä strice logodna ea nu se poatetuirea märului, ci trebue care eraupusi mär, zice Armenopolu: arvuna are

ce a luat arvuna, dacä se demite, intoackdoit a luat".

Dupä petire ce se asezarea,este contractul de zestre are la noi in caraoter par-ticular, cäci este desau fatä. Asezarea se mai numeste din aceastäturá, sau se face chipul acesta : pärintelefläcäului pe pärintele feti cu vrea sä inzestreze floa-rea", ce s'a s'o dea tânirului impárat".räspunde toate lucrurile, pe care le zestre ficei sale

apoi la rândul säu ce se tânärului impärat"; jartatäl la säu averea miscätoare

ce va da säu. Neapärat uneori

www.dacoromanica.ro

discutiune, ba chiar când e un ca Letinuldin balada Mare:

Alei, Letinul bogatde lege

La cuvinte räspicatla cam ciudat

C'a laS'a tocmit pân' la

Aceastä are valoare de prinpe la prestarea celor fägiduite, ficându-se uneorinumita foaie de zestre, cartea, inscrisul sau scrisoarea, care se

de si de marturii ces'au aflat de foaie de zestre se la

auzul tuturor de a se scoate zestrea.Zestrea fe amândoi mama ingrijind de

cele din de vite,rintilor, fata e de eel au avut de ea sau defrati din averea In caz când nu este o avere,

este benevolä adesea fata este silitäzestrea prin apoi ea

dä, in de cojocul, ilicul, pieptarul, ciubotelepapucii, vacile in de azi si o parte decare vreme se rescumpära bani, de care frati,surorii valoarea ce i s'ar fi dispozithme cese regäseste atât Pravilniceasca Ipsilant iLegiuirea Caragea care dovedeste persistenta privilegiuluimasculinitätii Tara Româneasck. Mamatraiste, desagi, oghialuri, perne deale im-

catrinte, prostire, apoi fete de stergare,servete fine phnzeturi, putin din lucrurile fine

fetii mai dedeau pe vremuri de ginere, eu careacesta se ducea la cunmiie.

carul boi, cai, sania, vaci,oi, loe casä eu numai un

mama rânduri schimburi ola

asezarea obligá pe pärinti este ckwadäfäghduelilor fäcute la asezare poate atrage

procese pentru zestre.Zestrea aceasta nu este la adäpost dedar el este de ea o pierde, este dait

rudele femeii ce scot zestrea, cäci zestreafemeii nu se pierde nici apä.

www.dacoromanica.ro

183

aceasta conform cu legkuirileterie de femeea pierde zestrele in anumite cazuri,

special s'a dovedit rea dreptul ei trecela prevede pravila care de sigur este

izvorul acestei cutume.consimtimântul nu se poate se poate

aceasta nu nimic de aface reminiscenteleprimitiv al casätoriei exogamice. Ea se face fie cänd

fata se iu.besc fug fie fata eimpotriva vointei ei, fie e cu sau chiar aamandoror scop de a scuti cheitueli de

a sa Kotzebue ne fata a fugit devoe reusesc sä scape o

noapte de goana ce le-o fetei, atuncisoarelui de

La face aluzie

casä, nu te temeVin la maica de cere,De m'a da, de nu m'a da,Pe fereastra fura,La

In cazul al doilea fireste mai factotul ca fie pedepsit.

In fine ultimul caz, evident nu e vorba de ourmarire.

asezare, sau Aceastamai de preot; dar se poate face

preot schimbarea inelelor, sau daruri reciproce:bani de argint sau un din partea mirelui, naframä dinmiresei.

Inelul sunt semne de unire si de credinta. Inelelese la ceremoniile la vechii Romani subnumele de anuli pronubi, mutuae signa". Le regäsimdoinele populare basme. simbolizeaza unireacredinta in ruginesc sau se iubitul, iubita sauiubirea unuia din ei piere. Când la castepe

,,E1 sedin

Draga mea, sufletul meu,Tine meu

www.dacoromanica.ro

degetulCând inelu-a rugini,

c'oi muri!"- DeNa-ti naframa dePe margini aur trasä:

s'oc'oi muri !"

se fac laeste un semn o impiedicare la

se toti ureze bine perechi a sede preot biserici.fine se asäteria de serbäri populare,

care am regäsit urme de raptul pri-Clsätoria, care nu se mai poate desface, dupä

care face sä i se noii cAsätorite la iegireadin definitivei desarteli de :

Lado, nu mai plänge,Cä la te-oi duce

o face plopul pereviginele

mugureleviorele

resteul coarne moiAtuncea-i merge 'napoi!"

Cáci indisolubilä principiu,desi biserica admite ce nu se cade mai

despre care poporul :

cuNu e !

Miritatu-i lueru mareNimeni nu-1 poate a stricareNice niciNumai moartea cea grabnicä;Nice popä, niciNumai singur

In ce acest traiu comun alnului femeea sa, o prelegerea viitoare.

www.dacoromanica.ro

185

Prelegerea 1931

Care sunt raporturile aceste persoane imite prinasätorie, pämânului? Unele de

bisericesc altele ramas neinfluentate de el. leexaminäm.

Ideea exprimatä zicatoarea: scrisecer", dovedeste o profundä convingere aceste casätorii, f

Christcs sunt generalk, indiso-De nu vedem poporului nostru

buintarea frecventä a divortului. rari cazurile omulisi stricä casa". biserica crestinä nudesfacerea cäsätoriei ea nu mai corespunderatei ei a,deväratei ei meniri, acea

sufleteascä care este de esentaeste desfäcutä dintr'o pricinä oarecare; dar

porul este mai biserica sä vie secolulnouasprezecelea influenta ncilor idea ale codului civil fran-

cez privitoare la desfacerea ca se obicinuiascá maiapoi conceptiunea

cea a casniciei puse discretia unuia dintremai cu mitocanu, dela tará asezat

ue marginile scannului al Mimteniei, pe langä meto-Mitropoliei se e idee, este

gata. In cete dealul Mitropoliei", procesele de des-pärtenie sunt de competinta bisericei la gloate se

la sectiile tribunalelcr, ruperea uneifäcute pe pe moarte la bine la ráu, pentru

incompatibilitate caractor" aleindulgentei, si abuzeazä dela deaceastä bisericei pentru ei a esit popartoarea: Dumineeä cununie Luni la Mitropolie". Altiimai pätrunsi de ideea este die viata orne-

ea este dela Dumnezeu ca binele, sela traiul incompatibil' uneori nu va face

sotia cu amäräciune cu filosofie: Hopatinu nunta, chiu, vai patruzeci de ai !..."

vedem duce el de multe ori

dragostea la aceastä unire, ea sementine, traiul este fericit. Dar dragostea nu este un him apre-ciator al calitätilor morale. In genere la care aceasta

neatins caracterul originar etnic latin, dragostea sesub Mfluenta infätisärii fizice. Ochii

sunt elementele decisive räscolirea de ve-

www.dacoromanica.ro

186

derea persoanei menite sä cea iubitä. Acum de aniläutarii din Fierbinti cântau:

Dac'ai dac'ai pricepeDragostea de se'neepe!Dela ochi, sprâncene

subtirele".

Cäci ochii sprâncenile, fac toateSi faimosul Petrea lcan adäoga:

De n'ar fi ochi spräncene,N'am mai fi grele,Nici tinerele".

Se mai aici frumusetea, in ultimiide elegantele noastre, exotice, arului bogat:

Le lea coadele lungistrungäreata 'n dinti

Te face pe drum plângiDe nu pe unde-ajungi!"

La fläcäu altele care atrag admiratiuneaca urmare dragostea. o enumerare:

Voiniceltinerel

tras printr'unCa un firDeFetisoara-i trandafir.

mijeste

Inegresteluceste

Inimioara-igurita-i, când vorbeste

Ca mierea te'ndulceste".

Deci nalt, ten" frumos, sprâncenat,subtire, ochi bun de gurä: idealul Româncii.

www.dacoromanica.ro

187

Dragostea aceasta, e nue

Nevastä cu doidin ficati,

FicatiiNu-1 läsa,

uscat-o dragostea,Bate-o

Dar este satisfäcutä celui indrägostit, nimicface sä mai renunte la dragostea

mai trage tras,Eu de tine nu las!De-asi trage necaz deDe tine nu m'oi desparte".

Dragostea aceasta româneascg nu este chiarfemeea se aratä usuratecä:

Marioaro dintreCu dragostea'n patruNa dela mine cinci zloti

nu te iubi toti"

zice un gelos exclusiv dragostea lui.räspunsul Marioarei e hotäritor:

Nu-mi baniiam prietenii mieibanii se cheltuesc

Dar prieteni nu

In conditiuni reciprocä este cacomun fie fericit. In aceasta trebue totusi setreze o anurnitä iera.rhie. Ori cât de ar fi bärbatulde sotia sa, el nu trebue nici sä lase dinconducerii Bärbatul este capul muierii", legeamuierii", crucea muierii", cheia" stâlpul casii". Desi

ca cea cocosul trebueiar nu gäina" si nu trebue sä fie nici nicibadea cu altitä"; este vai de casa unde bärbatul e mu-

www.dacoromanica.ro

188

Autoritata trebue se afirme intotdeaunanu trebue din

greul. A buirlaculcasnicie; s'a este nimeni pe lume:

Nici nici copii,nici un

dar fata griji noi,nuite

De cândsau

DeGrija casii luai"

fiecare dintre femeea e preocupata totulbine nu o barbatul; acesta are un singur lucru

este iubit de sa..Dar ce se face când nu s'a din dragoste,

s'a bucurat avere, fata a fost dinalte consideratiuni decât dragostea ei pentru viitorulAtuncea un element disolvant, care

Aceastaeste "urâtul", care popular nu coprindie sine plic-

claselor otioase, ci aversiunea de persoana sotuluisau a sotiei. auziti cum se jelesc femei:

la avereVai de meleArgintul s'aSi muierca-a 'mbatrânit.

de mea,C'am numai ea!

Femeea femeea nevreclnica, femeeameea motive de de pentru pasul pecare barbatul. Unecri se la cu nasul din

Batd-te crucea decine cununasi!"

Cu satului"Cu propteaua gardului"

merge ea la obor,

www.dacoromanica.ro

189

Fug vacile se omorgândesc boala

fiindcä :De la frunte pân' la nas"Sapte

tip putin potrivit idealul de frumusete poporului nostru,ideal ce se desprinde din fetele de pe sfintele icoane ale fres-

din biserici cu ochi mari sprincene bogate, nasdrept subtire, fatä prelungä buze subtiri.

Dar nevasta pricina are:

Buze moi subtirele"Ca dunga podele"Si degete de-a mele".

poate sä nasul la aceste de cât:

Batä-te crucea de fine"De ce n'ai väzut-o bine,"Cä n'avea stea mine?"

Dar se mai Este mai putin legat decasá. Este mai liber o sä vedem imediat ce se din

libertate. El se mai distreazd pe aiurea, mai la cârciumd,la drum, mai umblând altä femee mai pe gustul lui;

dar asupra urâtul are o influentä dezastruoasä opfnge pânä gânduri criminale, ades suggerate de complicele

Nu vorbim de bärbatul prost, care a inspiratcunoscut cu refrenul Omule, boule", ci de bärbatul urât. InFoaie verde de se roagä lui Dumnezeu:

Fh-mä Doamne, bob de meiSi 'ntre femeiSä le-aud vorba sfatulCum farniecä bärbatur

ce Dumnezeu dorinta?

De ti-e urâtIa pämânt

'n a*ternutse scoale surd mut,

La cap punei un dovleacSä leac,

www.dacoromanica.ro

JO

La picioareSd-iJur prejurul patuluiPatuluiPune floarea maculuiCa sä dracului!"

Nu e vorba si ilbovnicul le

Aluzi, popate roagä

Sä mä te iau eu!"

Dar, insistkm, nu se vede a ideei deDe mângâiere parte.La carciumä, când a plecat

verde avrAmeasä,plecat Olteni la

Si-au rämas Oltencele,De-a 'nfundat cârciumele,Toarni vedreleDe-si beau

nu-si prea face aceastä

Insoari-te când vrea,ta o fi c'a

Fetele pânä smit fetePrin nu se vede.Dupä ce pun 'n cap,Prin cârciumi nu mai

la cauzele de nemultumire ale femeiiritate prezenta soacrei de Cântecul cunoscut tu-turor :

Soacrk,De te-ai coace te-ai coace,Dulce tot nu te-ai mad face:Intri 'nCaEsi afarä,Ca o

unghiu,Ca un junghiu"

www.dacoromanica.ro

191

ne de ajuns mäsura sentimentelor nurorilorde

populare nu mai indulgente de ele. InTudorel", nu se adreseazd nurord sale de cuvintele :

Fa, de nora mea!"

Ghencea" o tine

Nemâncata,

Si deSi de soare nevazutä"

Dumnezeu o pedepseste, atunci firul ei ola judecata

Mai intervine si maritale, dreptuludde ce-1 are asuora femeii sale, dirept acor-dat de obiceiu de pravile, dar care este aplicarealui de care

române din veacul al XVI-leadreptul acesta ail de corecta sotia

stabilesc anume prin clispozitiuni estecorectiunea aplicatä femeii

ce ne spune zaceala a din 23 alui Lupu, si de Praivila munteneascä a lui MateiBasarab;

cum nu secând sä face toiagul, mai se va

acesta rane sä mairgäcând o va lovi lemnul in obraz sau atuncerurea va pentru lui".

mai departe:De-si va nestine sau cu palma,

nu este ei, de o are batede mult de des".

S'ar aceastä este destultoare ori ce exigente masculine privitre la sunt pedeiplin

totusi nu este asa.versurile de Anton Pann O

la asciultam plangerile fen- eii ute de cu

www.dacoromanica.ro

192

Arza-1 foculCum bate turbat!

Si smulge de'n mine

Ori cu ce 'n vine,Gata la vorbaSä cociorva,De-mi amar,

parOri eu lemnu

face pe trup semn,N'am zic, judec vina,

izbesteOri apucä vedeSi as_pra-mi oDe mii pe josZdravan nici un osCap, picier, cot,

peste tot!"

Care e remediul? Divortul? Nu! Moartea! Dovada de ceera con-populara.

Of, moartea glasCa vie ceasSä ia sau pe el,Sä scape 'ntr'un fel".

mai e un popular care se femeea:

Aoleu spatam'a lovit lopata

Aoleu doarem'a eu

Aoleu mä doareC'a lemnulAoleu doare capu

m'a lovit protapuil!Aoleu mi-a

m'a toporulAoleu mi-a secatC'a dat mine eu boldul!"

Mai mare varietate de instrumente este desigur greu de

www.dacoromanica.ro

93

rearnintim

Cu bärbatulTräesc bine ea cu dracul

si-aseark mi-a spart capul!"

e consecinta, nu fireascä? uneidistractiuni extra conjugale, acea.stä este dies foa.r-te des poeziile populare vinovatul cautäponegrind chiax fetele bisericesti: vlädica de-i

tot are ibovnick".ne spune unul din acesti soti neastâmipärati:

Iubii fete nevesteO siSi mi-e inirnioara rece!"

Preferinta merge la neveste. putin acesta estesfatul ce se

fi maiFati mare n'oi iubi,

de te prinde mare,Ti-o spinare.

o nevesticástau noaptea fricäde m'or prinde ea,

Oi da scdpa".

Mai primejdioasä cu femeeia

Trebue care astfel delicate. De aceca pe le femeearului de dänsa:

De ti-e voia sä iubesti,Vino singur vorbesti,Nu mai pune pe altul,

altul satul

care este deprins dragei sale mear-cu ansul:

www.dacoromanica.ro

194

Foaie verdeI-auzi, lele, pitigoiul!Lasá la draculHaideFoaie verde cum e maculAuzi, lele,

la dracul bärbatul,Vin te cu altul.Foaie verde isomiaI-auzi lele,,Las'o la de iie*i hai neicuta 'n vie."

Uneori declarä nici o pudoare:

Bine e cu nevestiaDar prinziCâni ai vre-o inimä reaMai dai seara pe la ea."

Alte ori ibovnicului e prea mare si provoaaindignarea a bkrbatului:

Cine bate la fereastrkNoaptea-acum ora asta ?Bate adastä.

noastrk".

räspunde femeea. cliscutiune soti:

Nu-i pisiceascä,Ci-i

bkrbatul; la care femeea cu

Nu-i deCi-i de cotoi.

mai potoleascL

Taci, fermecate,le 'n toate

Cä nevasta mult face,vede si tace.

www.dacoromanica.ro

o a resenmärii a Alnostru totusi nu o ia

verde baraboi,Nu v'oi prinde pe-amändoi,

jupoi ca oi.

desi nu deel poate nevasta in delict.

In acesta capuluipe sotia sa nu lupta sa Hairam Basa, bachiar i-a declarat o tot un bär-

i-o fi".pedeapsa pe care o el sotiei ese reounoscutä

ca dreaptä de care rudele acesteia, cari blesteamä pe moartä.E drept nu prea este primejdie de

care prin mahalale muierile altora säse facä sau i se dea minte crâciunul. Darcel amorezat nu se uitä la nimic. chiar la de

de de eumetrie. seräspunde ce i se aduc

de cealaltä viociune:

ailegat.

este de el lasape la

si finul cântä nasei:

maculuis'o dease ducä iadului;

lasä poarta descuiatáfereastra destupat&perdeaua ridicatätede-i fi bine

dau peiar de-i fisä-mi de drumul meu.

are depentru fin. Când acesta o ce nevestei s'o vin-dece este ea rä._9punde:

www.dacoromanica.ro

196

Pun-te 'n car, la moarä,nevasta se

Preferinta femeei pentru ibovnic de bärbatul care aajuns se vede din deosebirea de tratamentpoezia intitulatä Rävasul" care e

vinela vine bärbatul:

Las' vie

Calea 'n fie!De mâncare gätit

i-am spalat-o,märâcini am

Cu i-am frecart-o!

latä ce rispunde i se sosirea ibovnicului:

Las' vie

'n trandafiri sä-i !

De mâncare i-am gätitpui fript,

Douä curechicinci oca de vin vechi

i-amtrandafiri usoat-o,

Cu busuioc i-am frecart-o!"

Se bkrbatul cum poate femeii aceiasi

cântec ca

la Radu Vodä,Eu stam puica deCând toca la Ghencea 'n dealEu stam puioa pe

devine atât expert face clasificäri ierarhi-diferitele iubiri:

Dragostea deCaCine 'nghite tot sughitä.

www.dacoromanica.ro

197

Dragostea de mareCa fasolea dinNici o nu are.Dragostea deCa o poamäCa o floare 'mbabocitä.

deCa mârtcarea

merge

multe ar lume n'ar fi gurile rele.De ele se

vezi cum

nu. se dovedeste.Eu iubii

m'a lumeaAm iubit o

De preferintä pentru vOduye, care am väzutse manifesti In cintecele

In dupä a ce de labärbatul este guste färä mai

purtärii sale pe când era E ade-uneori o scurt, Maria cântecul

Saicile":

- Foicia deEqi, Mario, sä te- de pe sesNu pot, ca les

e micaS'am o läträtoare

Dar toate sunt tinute de scurt ce autrecut au jucat de bucurie la nu e derare ca sä fie prea aspre cu cei ce le dragostea

cât suferre de o

meuDe asearä ai muritOf si nu uit

uit !

www.dacoromanica.ro

198

Alta zice tiranului, care a

Dormi, dormire-ai somnul lung,tras ajung.

alta mai

meu,un joe

te iar la

Vinode hop,

te te

Ce noian de amar de suferintä se fiinimile ca din aceste

dureroase ironii macabre.Fireste simt care urma birbatuluibocetele nu sunt cele de ci

din Dar vremea aduce ea alinarea dureriica o insotire, Dumnezeu a

zis nu e bine ca omul fie biserica a doua.cimunie.

Care este ideea ce se desprinde dinla poporul nostru cum se desprinde folklorulimpresie earn lipsa elemen care

e a al iubirei. Sotii nuse despart eunii altora, dar nu ei nici o comunitate de atectiune

parte inesiri brutale ale sotului, care se lalodire a de rizbunare ce repede setueste, o o o intra'ul apucat, repetirea pentru sine a maximei cede de eu dar mai de

Cu familie deseurajati s'a aflatpe de o parte; de emancipare a

femeii pe de parte.vedem prelegerea viitoare la ce rezultate au dus ele.

www.dacoromanica.ro

199

IV. la 2 1931

Care este codulcare reproduce Napoleon. exa-

pe rind ee este se ce anumesant necesare pentru contractarea

ei; care sunt datorirle oe dintr'insa cumce anume se desface.

francez cel nu defmesbetoria ; dar o a ei o de legeiprivitoa.re la V, carte I a civil despre

de consilierul de Stat Portalis, unul

Iatä ne spune acesta: Animalele, care numaiimpuls orb, nu au sau

periodice de moralitate. Dar, la oameni, seamestecä mai mult sau mai putin toate actele

sentimentul este de drep..ul succedeinstinctului. Eu descoper contract unirea

sexe.Acest contract nu este pur zice

el are natura, care a sa ne aso-cieze in marea creatiunii. El estespirat adesea comandat de

Acest contract nu este nici act pur religios, de vremece el a precedat tuturor sacramentelortuturor pozitive, dateazä din timptat ca omul.

este ea independwut decivile religioase? Este a

care se unesc pentru perpetua specia, pentru a seprin ajutoare mutuale, poarte povara a im-

destinulauzim pe Scar Calimah Voevod para-

graful 63 al Codului al Moldovei: Legiturilede familie se prin toarneala de prin care

persoane legal vointadeciziunea, a in unire dragoste,

cinste, unirecopiii si ajute reciproc circumstantä

chipul putineios".nu este mare fran-

cea bizantinä decodul civil, este un contract. Contract

persoane: un bärbat o femee, contract suide vreme cenu de având vedere

www.dacoromanica.ro

200

soopul persoane de sex diferit. contractnu este de pur nici de drept ei estede drept natural. Cäci el se

de vietid a cetätii chiar derea Dar un contract de drept natural nu axe,poate avea este prin la discretia fie-

Cksätoria de natural n'aremare este antipodul asätoriei din dreptul

care esteaceasta pe de o parte este inexact& pe de

parte este däunätoare intereselor Inexactitatea einu o Cu toate acestea unirea a

mascul o femelä nu se numai la. oameni cila animale superioare; vice. versa promiscuitatea nu a

omenire. Dar interesulmult pe legislator. Revolutiunea rupsese

multe zägazuri, pe care vechea societate le punealiberei Urmaserä de aci multe excese, multe

multe consul, care, cum spuneVictor Hugo: perçait sous aveanevoe de o societate organizatä, de nereguli, fie chiarpasiuni. De aceea Portalis adaogä, ce

un simplu contract: Era eu se lase acestcontract prada pasiunilor. Animalele sunt conduse de un felde fatalitate; le instinctul letele se din nevoia nevoilor devine

dorintelor la oameni nu este la imaginatiuneavorbeste natura tace. virturtea care

asigurä demnitatea dreptul a rämâneliber de a-si comanda nu axopune adesea de prea slabe bariere nemoderate

Care ar fi la care s'ar expune societatea orne-frâu pasiunilor omenesti, de care se

eme atâta consilierul de Stat francez? Nici nu se poatedacä nu se

Sä nu ne temem sä o spunem: dacä asuprasimturile noastre exercite o tiranicä, uzul

fortelor noastre nu an fi fost constantde legi, de mult fi genul omenesc mijloacEle

chiar, care i-au date pentru a se conserva a se repro-duce".

Portalis crede dar la inceputurile omenirei cäsätoriain sensul codului civil francez a existat pe lume

ea s'a perpetuat altfel fi pierit de.mult. Este inutil discute o asemenea

www.dacoromanica.ro

201

Prin cisätoria este contract, un contract maialtfel celelalte, dar un contract. va fi la baza

a teoriilar noi, care transforme cutoria actualá.

Cine acetst ?

Am Occident, de la Trentomai. ales urma catolic din 1680,

necelebrate in facie ecclesiae" erau declarate nule; am.in dela ele au fost sub

necesitatea religioase a a fostchiar si de constitutia dela 1866. Codul

cez este eNpresia legislatiunii. a fost urmatde codul civil servilä traclucere a lui. acesteduri, ofiterul stärii civile, reprezentantua puterei lake,

preotului, reprezentantulEste aicelas rolul la al

preotului la laLa Francezi, preotul primeste acordului

de al o care este lade apoi de ea. La

noi, conformitate articolul 22religicasA pentru

afarä,", textul, de cazurile ce se prevedea prin anu-lege", lege, care a fost

Franta, s'a secularizats'a luat din preotilor dreptul de a

de vointe al ce se s'a trecutdrept care numele legii,

s'au noua situatiune.Esenta câsätoriei civile este deci vointei pártilor

contractante. stärii civile este numai de a con-stata acest vointe, a cerce a toate

care puterea conformitate de idei nuputere religioasä, le cere sä unirea. e bärbatfemee o adeváratä de a fi la temeliasocietätii apoi de a proclama formal solemnsunt uniti pe viitor. El eoroboreazi vointa pärtiilor, care

ea ar rämânea de civile; dar nu otot o societate de

libera vointä a unui si a unei femei.Formula uzitatä de des in termino-

este o pildä strälucith a maniei de personificare,ce bântue spiritele omenesti, care nu se pot de panteiz-

www.dacoromanica.ro

202

mul Biserica lui Chri-; Dunuiezeirca din legislatiune,

exceptiuni, aunei personificâmi oare care, bage

nu la nimic real. Acea.stä teogonicâ.este foarte moderne cu toatesele spiritului omenesc. Sufletul omenesc are apetentä de

devotioa3k de trebue fie chiarnerationale. Ca Guillaume de Lerris Jean de Meung, cari,le Roman de la rose", personificä ura, violenia, avaritia, jos-nicia, pofta, invidia, skrä-cia pedeoparte lumea veselia, inbirea,

gingäsia, sinceritatea, tineretea pede parte atâtea atâtea sculptorii catedra-

gotice, care cationarii dela seco:ului al optsprezecelea, care peDumnezeu la o parte instituesc, färä dea de incon-secinta de de a te liber de ori ce super-

de o reiligiune prin alta, zeitei Ratiunetot de deae minores" ca egalitatea,

fraternitatea, patria, tot oamenii din zilele noastre simttrebuinta neapäratä, instinctivä de a-si crea de aadora venera. Dreptatea, onoarea, se actual-mente de aceastä personificare. Legea nu maipe jos.

Dar, pe când, legiuirile moderne un legiuitor nus'a gândit personifice Constitutiunea sau

din cea de suveranä a tot eelputin la noi la ochi ea justitia, nu fie im-

ci sä nu vadá este batjocoritä, pede ipostasa agent fortei pu-

eu douä fete Janus; toti s'au sedusilege si au din ea o persoanä, dea seama nue expresia de a cuiva, nu de sine stitätor.Englezii nu au in ei se aresteazä de

un numele regelui sau al reginei. Lanoi, ca a noastre se aresteazi

numele legii" se numele nu al Sta-tului, nu natiunii, nu puterei suverane. concep-tiune, fruct

La noi. unde se cere obligatorie celebrarea cäsâtorieieste vreo deosebire

cea ce nriveste oelebrarea fire-ste nu. Dar, admitând cä se multumesc aceastäremonie nu mai la binecuvântarea bisericeasci,este sau nu? Chestiunea a. deslegati

www.dacoromanica.ro

203

Românä sens negativ la 1872 printr'o carenu pare sä fie de de moment saude persoane.

Intr'adevir Casatia pune ca temeiu al saleintentiunea legiuitorului a de a stabili principiul

sa nu este pur ci un con-tract mixt, sa, numai lanirea formalitätilor civile ofiterului stärei civile, cila consacratiunea religioasä".

Ca ar fi deci nu de câtbinecuvântarea

Dar se gräbeste adaoge: legiuitorul prinarticol, a stabilit principirul care regulä

nu este absclutä, ci vor trebui a fispecificate prin o deosebitä lege posterioarä" acea legenefiind prin urmareprevAzute de constitutiune se poate care este

astfel nu se va face acea lege specialä care säcompleteze determinând exceptiunile,

un contract civil suipus numai la formele arä-

Nu vi se pare cä supremei noastre instantericlice este, eu tot respectul ce se de

Constitutdunea noasträ a stabilit dupámärturisirea Casatiei, tara româneascä nu econtract pur civil, poate sä fie considerat de Casatie

un contract purr civil?Constitutiunea spune binecuvântarea religioasä este

obligatorie de cazurile care se vor determina prin anumitälege, acea lege neficânclu-se, rämâne immixt toate cazurile. Casatia rästoarnä principiul stabilit deConstitutiune sub nu s'aunile vreme ce nu se care vor fi, trebue sesubstitue ele, acestea regulei generaleo impiedice de a. lua nastere.

Aceasta. este o eroare numai de dar chiar de

trebuia Casatia. carediscutiunile au cu ocazia votärii articolului 22din adunarea legiuitoare, circumstantelein care s'a acest articol, o douä curente:acel conservator, care se temea de o autoritätiisericei ortodoxe nu va mai fi obligator säconsfinteascä (macar din acte ale stärii per-soanelor) curentul care generalitatea

outea mt fie

www.dacoromanica.ro

treceau c&sätoria amane cazuri, atuncisânul natiunii române se proclama cäferenta de credinti confesiuni nu constitue

o spre a civile a le exer-cita. Or se introdusese Constitutiune o arminitä

ce privea protejarea autorititii bisericii ortodoxe, acestäregulä nu mai avea nici o de a fi de

culturi nu era nici interes de a autoritateaacestor religiuni prin dispozitiuni Se mergea

mai depare si se cerea, de vreme ce Constitutiunea garan`.alibertatea constiintei, dreptul de a nu fi legat de nici o religiune,dreptul de a fi ateu, dreptul de a nu fi supus regulepe care nu le primea care deveneau astfel o

nesuferitä in ce caz impotriva principiilor de liber-tate, care stau la constitutiunii noastre. Acestea eraude sigur cazurile care se atunci când pro-mitea o lege care excenteze anume dela regulaneralä tuturor interesul bisericii stravechi a neamuluinostru nu era greu de aceasta.

Motivul legea privitoare la exceptiuni nu fostnu

mai are valoare e"te totul antijuridic.Inchipuiti-vä o eu mai autoritate

cea constitutionalä, o particulari, care ca-zuri este asimilatä legea ce ebligativitatsa eipentru Inchipuiti sä-i principiultie. Inchipuiti-vä un care favoarea cuivaaverea cu care le va face pecare nu-1 admis desatie hotárlrea sa testamentul este nul nu s'a fäcutcodicilul de sustineti Casatiei

teorie vedeti are sä fie ca o erezie

Dar cum a Casatiei s'a trebuecare este situatia in chiar

e impotriva dispozitiunilor alNici o deosebire de civil francez. am spus

Pentru el serveste nentru civil. PArtilevointa de a se lua reciproc de ofiterul

stärii civile, ce a s'a convins toate formelelegale indeplinite, proclamä legii unireaca incheiatä.

Si codul civil urevede formalitate este obliga-si neindeplinirea ei atrage nulitateaPrin rrmare c&sätoria ar fi tot un contract mixt, care

www.dacoromanica.ro

205

intervine confirmareacivile prin reprezentantul ei, stär:i civile.

totusi, bine fondul con-nu este asa.

Care este originea necesitätiicivile gäsim exprimatäexpunerea de motive de la votarea codului civil Franta. InFranta anterevolutionarä existau deosebirile de existau

de clase, care cupersoane arora ar fi fost prea mare dife-rentä. Se putea apoi face o opoziVe la cäsä pretext.

cântä perioade ditirambice binefacerile noului spi-rit, care a därâmat vechile opozitiuni motive, dinvechiul drept francez.

A o vreme, si vreme nu este departe de noi,care, pretextul usoare avere sau

se cuteza facä la o asätorierationaa Dar egalitatea este stabiliti prin

noastre, soti vor putea ceda alenaturii nu vor mai avea. de luntat

tuturor acestor desertkiuni careaduceau nevoia, s'ospunem, fatalitatea Sau mai putin de temutaceste opozitiuni bizare care erau inspirate decomandate de avaritie. Nu se teme de specu-latiuni combinate cu atâta care chestiune dese ocupa lumea de toate, afarä de fericire. Toate socie-

erau mai mult mai putin dominate de aceleasi preju-decäti, vanitätile erau gradate conditiunile; un caracterstatornic, ale frumusetii,toate erau sacrificate unor idei ridicule si mizerabile, careceau prezente si care inäbuseau maidinainte generatinnile

Din pricina acestor seclandestine, luptaserä

civile ecclesiastice Franta de revolutie.clandestinitate, oare avea prejudecätile

trecute, era consideratä acum ca o primejdie pentru ordineablicä noua asezare si era cafatä de noul spirit care De aci obliga-tivitatea câsätoriei fata stärii civile, de pedeap-sa a celebrate. Nu esentabilitätii era ci un interes de zisä ordine

ale arui motive nu prea se väd bine, juridiceste vorbind,si care din are sanctiuni de iMperfecte.

Inteadevär ce ne spune codul civil

www.dacoromanica.ro

206

nostru pentru materie este identicfrancez. Sä articolele respective:

173. Orice cäsätarie, care s'ar fi tainä nu s'acelebrat al civile se poateataca de mama, deascendentii si de care au la aceasta interesactual, de ministerul public".

Deci Ministera public la urna. Ciudatse ordinea

Cäci dacä nimeni nu cere anulareacelebrate tainä, aceste sunt valabile. tot

consimtämântul este care face cäsätoria. Dar nueste numai at&t. Ca sä avem o cä interventia ofite-rului stärii civile nu este chiar de esenta urmaretot face cAsätoria.

ce 183: care s'a declarattotusi produce efectele sale civile, priviirea

ea s'a contractat cu

Or regulä se presupune reauatrebue doveditä. in cele mai multe cazuri cäsä-

toria se va va continuasale de Ce mai din anula.rea ei rea-litate ?

Toate aceste detalii au date spre a se evidentiacisätoria; toate cele-

mäsuri restrictive sau publicitate scop dede a face unirea evidentierea acestui ade-

este necesarä pentru a sa stabili el noua teorie

Aceastä se maicare cere ca conditie s:ne qua non curnunia"; dar se

potriveste simtämântul poporuld cude care ce conceptiunea este

legatä de celebrarea crununiei de bisericä, ci detervenitä pärti atrage sine in obiceiuldesfacerea ei prin repudiarea sotiei de ca nime-nea sä se se opue considere cacontinuind sä existe legalmente, când a fost

Dimitrie Cantemir opera sa Descriptio nespune urmätoarele: a zi, (e vorba de pärintii nevestei) eivin la el (la ginere) la dânsa ca o se

cale prea mare, aceacum se sau se pärintii de cinstesau de rusine se aflä fecioarä, atuncia

www.dacoromanica.ro

207

nu numai sunt toate bune, ci cu masäfrumoas, la care se aduce aceea miresei pe un

ou fecioriei o aratä la toti, la care obisnuestearunce fieste carele câte un rnic, aceasta se facenumai între oamenii la cei cinatiti se nu-mai la socri.

Iar fiica fast stricat dinainte,atuncea a doua zi mâncare, la sine pe toate

sale le aratä cä t mirea.sa fecioarä,ei mai rele curele e pe

loe de cai, dupä ce vin, pe fiica o punpe silesc s'o tragä la casa

o înapoi ca pe poate lesmintealä la drum. pre dân-sii, atunci unul ca acela osebit de alte se mai pedepseste

de un de derile tärii.

Iar zestrea o opreste bärbatul eicheltuiala care a fäcut-o el la nuntä o plineste porunca jude-

dela parintii aceia care nu päzit peSi oamen. aceia; eelde frunte de aproape pe nu

poa.te lesne se uncle ca acelea; denu fie vreuna fecioarä, atunci plinesc fe-

prin mai mare si nernultumindu-seaceea, apoi iau pe fiica lui dau

voie sä pe alta".Mai privatä ca cea care reese cuvin-

tele lui Dimitrie Cantemir, nici se poate.La s'a garantat o sotie

mirele n'a este dar a fostatuncea masa care sä se termine cu proclamarea

cinstei femeei intemeierea a cäsnicii seo batjocorire a a tinerei

desfacerea care a inter-venit la cununie. Nu nu bisericesc pro-nuntä divortul soti, ci pärtile desfac de la eleaceasta ce nu mai are nici o valabilitate pentru ele, dela

autoritatea intervinerea E cä este o autoritate care

Mai releväm pe caredau pärintii fetei necinstiteEste particularA care se pare nu atrage

aplicarea ei nici chiar bisericä. de sigurDimitrie Cantemir ne ar fi informat de aceasta, el care se

de detaliu de curioasä

www.dacoromanica.ro

208

S'ar acestea suntacuma, nu mai pun atâtea pe cinstea sotiei

mai cu pilda color bogati luând bani pentruDar nu este asa. Dreptul consuetudinar acumade dreptul legal restituirea sotiei pärintilor ei ase-

de pe se face zidele noastre. Am odela Domnul Eugne Petit, consilier la. Curtea de

Apel Iasi, care aratä a constatatvremea când Domnia sa era judecätor de ocol acel judet, o

asemänktoare. La calea mare, fetei esteginerele care in un pahar

cu vin pe care socrului Acestatremurand de fria. Intr'adevär, ginerele este

rämâne pahar socrulnerele si veselia; ginerele aavut motive sä fie purtarea dinnainte de

a sotiei sale, vinul tot se scurge din pahafunclul socrul este batjoconit

fata Domnul Petit mai toatepentru a convinge pe cä aceastä stricare a

toriei nu au fost zadarnice. Toate argumentele D-salelovindu-se de supremul argument: am noi din mosi

nu ne acuma de gustul dumitale !...Prin urmare regulelor de drept in ciuda

civil, care n'a luat mäsuri de con-tra dorintelor exprimate constitutiunea casätoria a

simplu contract pärtile ce secare deci este la discretia sau

cum le este cum trebue fie realitate. Spi-ritul juridic poporului s'a nici de dataaceasta.

La ce rezultate va duce viitcr apropiat recunoaste-rea adevärului o nu este un sacrament ci un simplucontract consensual i de bunä se va vedea urniä-toarea serie de prelegeri asupra juridice.

www.dacoromanica.ro

2

DIN PROBLEMELE ACTUALE ALE FIZICEI

in zilele de: 9, 23 Februarie 1931de d. Dragomir Hurmuzesau

1. Starea aTot ce cade sub simturile noastre materie este

din molemle la corpiiatomi la corpurile simple.

Atomii, la descoperirEa fenomenelor radioactive,erau considerati ca fixe neputandu-se maideparte.

Radioactivitatea ne-a eä sunt unii atomi, ca ceiRadiu, Actimiu, Toriu ai famaiilor se desfac spon-

tan, explodeaza, dând nastere noi atomi printr'o filiatiunebine - corpilor simpli s'a cuvre-o treizeci peste celor cunoscuti in secolul al 19-lea.

Constituirea fiPlecând dela de hidrcgen este mai simplu,

atcmii ar fi dinteun miez - nucleu central electrizatpozitiv, iar acestuia. s'ar niste anumite

tot atâti - sarcina cea de electrici-tate negativä - gräuntele de electricitate, entitateanega tivä.

Existenta valoarea a fostcel mai sigur prin experientele de electroliza, prin feno-

menele descacarea electricitatei vid, cu ajutorullui razelor catodice.

Intr'adevar constituite prin elec-tronilor, la iuteli mari, la din iutealaminei - 300000 kilometri pe - cea mai mare

teoria - Einstein.

www.dacoromanica.ro

210

Fenomenele ce se petrec triode - utilizate inreceptia emisiunea radiofonick sunt datorite emisiunei elec-tronilor de la fHamentul posibilitätei de modificarea acestui flux electronic, prin influenta unui câmp electric, asu-pra grätarului, pus drumul filamentulgativ placa

Fenomenele fotoelectrice, datorite dupä cum se lu-unei de metal de sodiu, spre exemplu, sunt

duse prin emisiunea electronilor proportionalä eu radiatiunilecoprinse in luminatoare.

Aceastä aplicatle este intrebuintatä televiziune.Aceste atât minunate aplicatiuni ale Fizicei, sunt

de electrieitate - electronului.de energie.

Am väzut cele conceptii: dede eleetricitate. Invätatul german Plank a introdus

notiunea energia ar interveni tot prin cantitäti dis-continue, plecând dela cea mai micá quanta.

a mai bine aceastä teorie sä revenim laconceptia atomului lui Bohr, special hidrogen.

studiarea a acestui gaz adus la

In acest caz se observá un mare de linii luminoaseori hidrogenul n'are un singur electron circulatie

imprejurul nucleului.Se existenta atâtor bande speetrale admitându-se

cä grup de atomi electronii dupä orbite derimi deosebite - fiecare corespunzitor la nivel de energiedeosebitä liniile luminoase din reprezintä o varia-tiune de energie de un numär de quanta corespunz&tor cädereiclectronului dela o orbitä mai mare pe una mai micä.

La de nivel quantic corespunde o emisiunede energie de radiatiune.

cum avem un mare numär de din fiecare- avem un rezultat statistic pentru de radia-tiuni.

Magnetonul esLe mai mic magnet - de mag-netism. Se magnetism avem intotdeauna

legatä de cea negativk neputânclu-se separa.Dintre toate fenomenele fizicei, natura magnetismului a

un mister a gravitatiunei.In timpurile din gratie experientelor câmpuri

rnagnetice foarte putut determina demagnetisme a diferitelor de unde s'au dedus proprie-

de constituVa magneticä interioark.

www.dacoromanica.ro

211

Astfel s'a gäsit pentru unora un careindica de elementari - magnetoni.

dar toate fenomenele electrice materiaar fi conceptia tot fenomenele mag-netice ar fi

Aceste entitáti se pot reduce la unaprin echivalenta dintre magneti

Intr'adevir, se curent circular produce un cknpmagnetic ca un magnet.

In cazul nostru mai simplu curent este produs deunui electron acesta ar da nastere

unui magneton.Dupä numärul de electroni am avea tot atâti

magnetoni.In aceastä conceptiune ar urma ca,

magnetice ordinea atomic.lucrurile stau cu totul cki,

de fer, nichel si cobalt, celelalte corpuri un numärmai mare de electroni nu de cât o foarte inten-sitate magneticä.

Pentru explicarea acestui rezultat se admit actiunileterioare acesti magnetoni pe de o parte, se introducelegea quantelor de energie a acestor magnetoni pe de parte.

Cu modul acesta se ajunge a se unifickei,reducând astfel fenomenul la ozatá pe conceptia discontinuitätei a elementelor unitare:atomul, de materie - electroroul, de elec-tricitate - magnetonul, de magnetism - quanta,gräuntele de energie.

www.dacoromanica.ro

TEATRUL ROMANTIC

Rezumatul prelegerilor dela 11, 18 5 Februarie 1931, tinutede C.

Miscarea romantick din prima jumätate a secolului alnousprezecelea este o puternick reactiune impotriva clasicis-mului, care falnic timp de veacuri. In loculpersonalitktei a objectivismului operilor clasice, supusegulelor fixe de un pronuntat spirit antic, inovatoriiromantici au creat opere subiective. picioare regu-lele emancipându-se de influenta celor Victor Hugo

tovarlsii lui au ridicat stindardul au pro-clamat dreptul scriitorilor de a-si afirmaau pus sensibilitatea imaginatiunea ratiunei, carede la Boileau era ea facultate dominant&

Sguduitura din 1789 arilor sä personalitatea de a se adresaunui public restrâns, condus de câteva saloane pretioase, aveaua face cu cercuri largi de oameni care se interesau deliteraturi.

de Rousseau Diderot, de Shakespeare Goe-the, romantismul a avut ca strkluciti precursori pe Chateau-briand M-me de Odes et Ballades", el apare trium-

In zadar reprezentantii traditiunei ai procedeelorsice o viguroasä de distrugere nouei

literare. era foarte aspru, dardesi violent, a biruinta. Lirisrnul

pätrunse pretutindene, chiar genurile objective: teatru,roman si istorie.

Clasicismul se manifestase modul eel mai puternictragedie. Romanticii de a dea ocisivä pe acest tärâm victorie 1830 cudrama Hernani, eveniment literar de mare important&

www.dacoromanica.ro

213

unui gen nou, menit tragediaclasick Lupta a fost grea clasici romantici, cuno-scuta d'Hernani de pasionate de

erau taberele.In prefata dramei Cromwell din 1827, de

versuri frumoase sonore dar o alcauire foarte greoaepeste de jucat, - se manifestul teatrului ro-

Hugo spune cä drama este forma cea maimeritä a timpurilor moderne. Respinge aristotelice detimp de libertatea autorului, nustreazä de unitatea de actiune. Cere ca sä seformeze in mod strict edevärului istoric si in moravuri ca-ractere. Revendick de a contopi frumosul cugrotescul sublimul, cum este monotonia,perifrazele eleganta silitä din poesia clasick

Din operele teatrale romantice ale lui Victor Hugo semai asupra si defectelor din celeprincipale drame Hernani Ruy-Blas.In urma maestrului in calea de el o

Alexandre Dumas frumoasele saledrame istorice Henri III et Christine, ao strälucitä imaginatiune o pricepere deosebitä teatru.

Alfred de Vigny Chatterton, Maréchale tra-ducerea versuri a lui Othello si le Marchand de Venise ocupäun de frunte dramk apoi Prosper Mérimeé Jacqueriesi Alfred de Musset Lorenzaccia au arätat istoria se

transporta vie pe teatru.Teatrul romantic nu prea tare realitatea,

nici chiar verosimilitatea istorick reuseste sä deemia unei sau a unui personagiu cum poetul ima-

exactitate nu de in caractere, costumedecoruri.

Cultivatä multä drama se desvoltä foartemult pânä pe la 1848, deopotrivk studii istorice

de moravuri; astfel Tour de Nesles, Antony,Mario Tudor, Angelo chiar les Burgraves au con-

siderate ca legitimeMai putin reusite sunt Marie-Jeanne de Dennery, Paillasse

le Chiffonnier a lui Felix Fiat, care se apropie de melodrama,un inferior.

aceastä puternia desvoltare, drama mai alesdrama gustul publicului. De asemene si ten-dintele se tot mai mult spre comedia demoravuri, reprezentatä prin Augier, Al. Dumas fils, Bar-

Sardou.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANEXEV

ACTIVITA TEA FILIALELOR

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ATENEUL ROMAN DIN GIURGIU

Presedinte: lae Secretar: C.

In 1931 s'au mai multedat ale Soc.tinut conferinte de atre reprezentanti ai eu privire laprirnejdia in timp de

S'a din Biblioteca ajun-la 330 volume. Biblioteca este pe sistemul

pe termen scurtAdunarea a membrilor a admis, in de la

19 Julie 1929, filiala aceasta numele de Nieolae

PROGRAMUL CONFERINTELOR

18 Octombrie: Profesor A. Antonescu, delegatul Ateneului dinBucuresti: Cum dispar zicerile noastre.

25 Octombrie: Dr. Gh. Putem26 Octombrie: Jean Bart, reprezintand Liga Importanta Ligei

navale.Noembrie: Bälänescu: Viata oraselor.

8 Noembrie: Profesor V. Florenta, artelor (cu proectii).15 Noembrie: D-na Aurelia Cochinescu: ca element

educativ.22 Noembrie: Pärintele P. Partenie, Directorul Seminarului Central din

Capita Traditia religioasä in educarea poporului.Conferinta a fost de productii muzicale.6 Decembrie: D-1 Profesor M. Marinescu: Folclorul13 Decembrie: Consilier Traian Mircescu, presedintele Asociatiei Cul-

turale Zorile din Ghimpati: Cultura la fine productiuni de cor recitári.20 Decembrie: C. S. Pr. C. Popescu: Viata in fata religiei.Tot la 20 Decembrie a fost Särbätorirea

rabescu, al Giurgiului.

www.dacoromanica.ro

ATENEUL ROMAN DIN ORADEA

Presedinte: Prof. Bogdwn Secretar: A.

Adunarea a Ateneului din Oradea s'aziva de 9 Aprilie 1932 localul Cele Trei

Crisuri".Gestiunea dela 6 Martie 1930 si la 9 Apri-

lie 1932, avându-se vedere activul s'a stabilit,conform acte verificate prezentate Generale,

urrnator:

Sold actirv dela 6 Martie 1930 . . Leidela bancä ale . . 2.504.-

Subventie dela 10.000.-Lei 39.133.-

Cheltueli 6 Martie 1930 inLei 17.955.-

sold activ de . . Lei 21.178.-

Prin urmare gestiunea financiara de azi unsold activ de 21.178 lei, pentru care gestiune Adimarea Gene-

cuvenitä.Se admit ca membri activi:

Doctor primar SpitaluluiAlex. profesor la Facultatea de din

Oradea.CompletareaIn locul D-lui Colonel Bengliu, mutat localitate, Va-

lente decedati, se aleg ca membricomitet: D-1 N. de Curte, Oradea, si D-1

Dobos, al Trib. Oradea, Dr.medic de spital judet,ean.

www.dacoromanica.ro

219

CONFERINTE TINUTE IN ANUL 1930-31

1. de deschidere a conferintelor, Ionescu.Pozitivismul lui Auguste Comte" Eugeniu Sperantia 9 Nov. 1930. Sala

Casei Nationale.2. Preghtirea diplomaticä a Räzboiului de intregire", General

Ath. Negulescu 23 Nov. 1930. Casa Nationalá.3. Corp suflet", N. N. 30 Nov. 1930. Sala Casei Nationale.4. Misterui Al. Andreescu 8 Dec. 1930. Casa Nationalá.5. Distrugerea omenirei prin alcoor, Dr. N. Minovici Prof. Univ. Cluj.

Sala Casei Nationale. 14 Decembrie 1930.6. Higiena intelectuale", Prof. Dr. I. Minea dir. Sala Casei

Nationale. 8 Februarie 1931.7. Arta de a G. Bota, 8 Martie 1931. Sala Casei Nationale.8. Femeea in fata dreptului", Prof. Bogdan 26 Aprilie 1931.

Sala Casei Nationale.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANEXEVI

CONCERTE

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

PROGRAMELE CONCERTELOR SERBARILOR

DATE IN SALA DE FESTIVITATI A ATENEULUIIN CURSUL ANULUI 1931

Soc. 'Compozitorilor ocazia implinirii a zece dea organizat, sub inaltul patronaj al M. S. Regelui Carol al II al Rcmaniei,toarele 3 concerte:

9 lanuaric. Concert de de G. Enescu: Octet pentru coarde(executat de A. Theodorescu, L. Feldmann, A. Sarvassy, Dailis, T.

L. Mendelsohn sub conducerea autorului); M. Negrea: pentrupian (executat de D-na A. Voileanu-Nicoara); R. Cremer: Melodii (executatede D-ra M. Cocorascu); C. Brdiloiu: populare armonizate pentru voce

pian (executate de D-1 G. Stefanovici).

10 Concert coral dat de Soc. Cora Carmen- sub conducereaD-lui I. Chirescu. religioase de: I. Ghika-Comänesti, D. G. Kiriac G.Cucu; Coruri originale de: D. G. M. I. Borgovan I. Vidu;

pop..ilare de: I. G. Galinescu, G. Dima. E Mandyczewski, G.Muzicescu D. G. Kiriac.

lanuarie. Concert simfonic cu orchestra Filarmonica- condus destrul G. Enescu. G. Rapsodia a C. Nottara: Preludiu; T.Brediceanu: Basarabeasca; Popescu: A. Castaldi: Tarantela; S.Golestan: (solo D na A. Viardot); G. Enacovici:

M. Jora: Dansul floraresei; T. Rogalsky: Inmormantarea la Pâtrunjel;I. Nonna Ctescu: Preludiul la actul al II-lea al operei bufe Dela MateiuA. Alessandrescu: melodii (solo: D-na A. Viardot); S. Drágoiu:

A. Zirra: Scherzo; M. Mihailovici: Cortegiul divinitatilor infernale;D. G. Kiriac: populare armonizate (executate de D-1 G. Folescu); D.

lin: de lncoronare.

16 lanuarie. Concert de canto al Anna Maria Guglielmetti. J.S. Bach; Sufletul meu crede; J. Haydn: Livezile se cu G.B. Pergolese: a) Canzonetta, b) Tre giorni; Giuseppe Giordani: Caro mio ben;F. M. Veracini: Pastorala; W. A. Mozart: a) Aria reginei noptii (Flautul

www.dacoromanica.ro

224

b) Aria din nunta lui Figaro (Voi che sapete), c) Violeta, d) Ariadin Don Juan (Batti o bel masetto); G. Rossini: Aria din Bärbierul din Sevilla(Cavatina Rosinei); G. Nell; G. Duparc: trist; V. Carnevali: Vao farfalla; Saint-Saens: Privighetoarea.

17 lanuarie. Concertul violonistului Jean Nestorescu. G. Pugnani-Kreisler:Praeludium and Allegro; F. W. Rinst: Sonata I; Max Bruch: Concert G. Minor;Mendelsohn-Achron: On Wings of Song; Fabian-Rehfeld: Spanish Dance; J.Brahms - D. Hock.stein: Valse A. Major; Cecile Burleigh: Moto Perpetuo; H.Wieniawski: Scherzo Tarantelk.

20 lanuarie. Concertul violonistului Vasa Prihoda. Brahms: Sonata inRe minor" 4 pärti; Tchaikovski: Concertul Re major" op. 35 (3 Men-delsohn-Prihoda: cuvinte; Paganini-Prihoda: Sonatina; Rich. Strauss-Prihoda: Valsul din opera Cavalerul Rozelor"; La ronde des Lutins.

21 lanuarie. Coral dat de Asoc. Culturald a Personalului C. F. R.sub inaltul al M. S. Regelui Carol al II-lea al Ed. Hübsch:

Regal; G. Muzicescu: C. Frank: Fericirea a N. Oancea:Trandafir de pe Cetate; Moniuszko: Kozak; G. Galinescu: (con-ducerea D-1 N. Georgescu-Postelnicu).

24 lanuarie, orele 4 p. m. Concert simfonic, dat in onoarea Altetelor Im-periale Principe Principesa Takamatsu ai japoniei, de orchestra Filarmo-

de maestrul G. Georgescu. Beethoven: Simfonia a cincia in dominor; Ravel: G. Enescu: Poem

25 Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu organizatde Soc. Cora Carmen- sub conducerea D-lui I. de Uniunea Arti-stilor cu concursul D-nelor: E. Baicoianu (soprona) Tana Na-ncscu-Comsa (alto) al Vasile Rabega George FolescuLudwig van Beethoven: a) Uvertura Leonora" No. 3, b) Simfonia a IX-a inRe pentru orchestra, solisti cor.

28 1anuarie. Concert de dat de Lotte Lehmann. Wagner: a) AriaElisabetei" din opera b) Schmerzen, c) Träume; Schubert: a) Andie Musik, b) Der Tod und das Mädchen, c) Auf dem Wasser zu singen; Weber:Aria Agathei" din opera Freischutz"; Schumann: a) Der Nussbaum b) Ichgrolle nicht, c) Aufträge; Brahms: a) Von ewiger Lime, b) Der c) Ver-gebliches Ständchen; Rich. Strauss: a) Traum durch die Dämmerung, b) Wie-genlied, c) Zueignung.

Februarie. Concert sirnfonic diiijat de maestrul G. Georgescu cu con-cursul pianistei Marcel le Meyer (Paris). Schubert: Simfonia in Si

Beethoven: Concertul pentru orchestra in Do minor"; Berlioz:Simfonia

7 Februarie. Concertul violonistului Felix Galimir. I. Handel: Sonata Remajor"; Mendelsohn: Concert Mi minor"; Saint-Saens: Introduction et Rondo

www.dacoromanica.ro

Capricioso; Kreisler: Caprice Viennois, Tambourin Chinois; Sarasate: Airshémiens.

8 Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu concur-sul pianistei Sylvia Chelaru-Serbescu. Brahms: Uvertura Rachrnaninow:Concertul pentru piano orchestra in Do minor", op. 18, Rich. Strauss: Simfo-

Alpilor, op. 64.

13 Februarie. Concertul pianistului Frederic Lamond. Beethoven: Sonatain Do major' op. 53 (Waldstein); Brahms: Variatiuni op. 35, pe o dePaganini (ambele caete); Chopin: a) Sonata in Si bemol", op. 35, b) Berceuse,c) Mazurka in Fa minor"; Listzt: a) Etude de concert, b) Rond de Lutins,c) Tarantella di bravura.

15 Fehruarie. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu cu con-cursul pianistului Fr. Lamond. Bach: Suita in Re Ceaikowsky: Concertul

pian in Si bemor; Brahms: Simfonia No. Do

16 Februarie. Concertul de canto dat de Jeanne-Marie Darré. Chop:n:Sonate, op. 58; Schumann: a) Fantasiestücke, op. 12, b) Toccata, op. 6; Paganini-Liszt: Six etudes; Rachmaninoff: en sol mineur; Schrecker: Etude; Saint-Saens: a) Bourrée pour la main gauche, b) Toccata, op. 111.

22 Februarie. Concert simfonic (festival Beethoven) dirijat deG. Georgescu cu concursul violonistei Alma Moodie a) SimfoniaNo. 8 in Fa major", b) Concertul in Re major" pentru orchestra, c)Simfonia No. 7 ,,La major".

26 Februarie. Concertul violonistei Alma Moodie. Beethoven: Sonata inLa minor", op. 47 (Kreutzer); Bach: Ciaconna. pentru solo de deSuita ; Haendel-Flesch : Rugaciune - pastorala - ; Chopin-Wilhelmi: Nocturna Re major"; Wieniawsky: Capriccio in Mi Car-

La chasse; Sarasate: Tarantella.

28 Februarie. Concert simfonic (festival Mozart) dirijat de Theodorgalschi cu concursul D-nelor Eleonora NinaEvantia Costinescu (soprana), G. Dimo (soprana) al D-lor M. Vulpescu (ba-riton), M. Vasiliu (tenor), P. N. Pancu (flaut). Mozart: a) SimfoniaNo. 36 in Do major", b) 'Concert pentru flaut in Do major", c) Ariedin Cantata: Regele d) Fragmente din opera Rapirea din Serail".

Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu concursulpiani.stului Claudio Arrau. Ceaikowsky: Simfonia No. 6 in Si (Patetica);Grieg: Concertul pentru piano orchestra in La minor"; Strawinsky: L'oiseaude feu, de balet.

6 Martie. Concert de canto dat de Ninon Valin. Gluck: Le Songe d'Iphi-en Tauride; Scarlatti: 'Chi innamorarsi; Nicolas Matteis: Caro volto

pallidetto; Gluck: Air d'Alceste (Divintés du Styx); Gabriel Fauré: a) Clair de15

www.dacoromanica.ro

Lune, b) Mandoline; Clade Debussy: a) Cest l'extase langoureuse, b)Fantoches; Saint-Saens: La cloche; Claude Debussy; a) L'Enfant Prodigue

(Air de Lia), b) Mandoline; Manuel de lla: Chant populaire espagnole;Joaquin a) Cantilena de la Nina perdida, b) Pano murciano; FernandoObradors: las de curro dulce,

7 a zece ani de a Revistei literare artisticeGandirea".

Martic. Concert simfonic dirijat de A. Alessandrescu, Dvorak: SimfoniaNo. 5 in Mi minor" (Din Lumea Chabrier: Bourrée fantasque; Debussy:

l'Aprés-midi d'un Massenet: Scene Alsaciennes.

15 Martie. Concert simfonic dirijat de Egizzio Massini cu concursul pia-nistului Leopold Scriabin: Sinifonia a doua in Do major", op. 29;Respighi: Patru dansuri vechi (prima auditie); Prokofieff: Al treilea concertpentru piano orchestra in Do op. 26.

16 Festival dat studentii Cehoslovaci, veniti in vederea celui deal II-lea congres al Micii Intelegeri Studentesti, ce urma se la Bucurestiintre 15-21 Martie 1931 1).

18 Festival dat de studentii cu ocazia CongresuluiIntelegeri ce urma la

19 Festival de Cehoslovaca dat de QuartetulConservatorului de al Statului din Praga al D-relor Zdenka

Marie Blahovcová concursul Conservatorului de Dramaticadin Bucuresti.

20 Martie. Concert de pian dat de George Ciolac. Bach-Bsoni: Chaconne;Scarlatti-Taosig: Pastorala Capriccio; Glazunow: Sonata (3 Chopin:a) Fantezie, b) Ecossaises, Berceuse, Scherzo Mi major"; Enescu: Toc-cata; Debussy: Reflets dans l'eau; Albeniz: Navarra.

22 Martie. Concert simfonic dirija de Georgescu cu concursulpianistului Leopold Rich. Strauss: Don Juan, poem simfonic op. 20;Chopin: Concertul pentru pian orchestra in Mi minor"; Brahms: Simfonia aIV-a in Mi Minor", op. 98.

24 Martie. Concertul pianistului Backhaus. Bach: Fantasiafuga; Brahms: Variatiuni pe o de Haendel; Beethoven: a) Sonata quasi unafantasia, op. 27, No. 2 in Do diez minor" (Clair de b) Sonata op .111,in Do minor"; Chopin: a) Balada in Sol b) Trei etude, op. 10 (Labemol, Fa major, Sol bemol), Vals op. 64, No. 1, d) Valse brillante (Mibemol).

1) Congresul convocat la Bucuresti pentru 15-21 Martie 1931, n'a avutdin cauza nevenirii din Jugoslavia.

www.dacoromanica.ro

227

25 4 p. a 100 de ani inceperea cursuriloroficiale de Limba in Tarile Programul: 1. Imnul regal, 2. Cu-

D-lui Prof. Dr. Gh. Marinescu, delegatul Ministrului InstructiuniiCultelor, 3. La 4. Cuvantarea D-lui G. Puaux, Ministrulin 5. Cuvantarea D-lui Prof. Gh. Adamescu, Presedintele Comitetuluide Comemorare, 6. D-lui Prof. Fr. Lebrun, reprezentantul profesorilorfrancezi, 7. Recitari: a) Etienne le Grand - poezie de J. Vaillant, b) A la Rou-manie - poezie de H. Buvelot, recitate de D-ra Viorica Anghel delaEdouard VII din Paris, Versuri din poeti francezi; 8. populare

cor mixt: a) Doina de T. Teodorescu, b) De ar fi lumea de (de N.Oancea), c) (de N. Oancea); 9. Banul - poeziede V. Alecsandri, recitata de H. Acterian dela Teatrul Regina Maria,

populare franceze, cor mixt: Le jeu de la rose - potpourri de Vieilles,chansons françaises. Corul format din Liceului de Fete Carmen

elevii Liceului sub conducerea D-lui Prof. N. Cerchez.

25 orde 9 Concertul pianistului Serge Prokofieff. D. Bux-tehude-Prokofieff: et fugue re-mineur; Schubert-Prokofieff: Valses;Miaskovsky: Deux Bizarreries, op. 25; Moussorgsky: Tableaux dune exposition;Prokofieff: a) sonate en ré-mineur, op. 14, b) Trois Gavottes, op. 12,25 et 32, c) Contes de la vieille grand mere, op. 31 Nos 2 et 3, d) Marche, op.12, e) Suggestion diabolique, op. 4.

27 Concertul pianistului Serge Prokofieff. Prokolfieff: Troisièmesonate en la mineur op. 28 (executat de S. Prokofieff); Blas de Laserna-Nin:El jilguerito con pico de oro; D. Scarlatti: Qual farfaletto Purcell: There'snot a swain on the plain; Glinka: Dans mon sang ardente flamme (execu-tate de D-na Lina Llubera canto); Prokofieff: a) Huit visions fugitives, op.22, b) Etude en mi-mineur, op. 2, No. 3 (executat de S. Prokofieff); Moussorg-sky: a) Le hanneton (Enfantines), b) Chanson de Parassia (Foire de Sorot-chintsi); Miakovsky: Les cercles; Prokofieff: a) Plainte (chansons populaires),b) Les aubiers; Strawinsky: La rosée sainte, op, 6 (executate de Linacanto); a) Andante de la quatrième sonate, op. 29, b) Fragment duDivertimento, op. 43, Marche de L'amour des trois oranges", op. 33,d) Toccata, op. II (executate de autor).

29 Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu concursulW. Backhaus. Mozart: Simfonia in Do major" (Jupiter); Beethoven:

Concertul pentru piano orchestra in major"; Respighi: din Roma,poem simfonic.

30 Martic. Concert de canto al D-nei Alice Viardot-Garcia. Haendel:Air de Schubert: a) Vision, b) Marguerite au rouet; Gretschaninoff:Triste est la steppe; Glazounoff: Romance orientale; Rachmaninoff: Le prin-temps; Gabriel Fauré: Les berceaux; Debussy: Chanson de Bilitis; Albert RoussekOde chinoise; Vincent Davico: Visiteurs; Erik Satie: Daphénée; Nonna Otesco:Odelette; C. Brailoiu: Berceuse; Filip a) Chanson &amour, b) Chanson

www.dacoromanica.ro

228

gak; Alessandresco: de ma Manuel de a) El paespagnole, b) Jota: El vito.

2 Aprilie. Concertul Soc. Cora le Nostru" condus de G. Niculescu.Fr. Bazin: Seguidilla; C. Loewe: Printul Eugen; C. Saint-Saens: Marinarii dinKermor; S. Dragoiu: Pohod na Sybir; C. Nottara: Imnul (prima auditie);J. Fauré: a) Crucifix, b) de G. Niculescu: Invierea; H. Berlioz: Resu-rexit; Ed. Wachmann: popular; V. Jianu: Vino la izvor (primaauditie); G. Stoenescu: lele N. Oancea: I. Vidu:

B. Anastasescu: lelito!; I. Chirescu: le rose la obraz; J.Faur: Vinul Frantei.

4 Aprilie. Concert de al Soc. Cora le Carmen", condus de I.rescu cu concursul D nei Evantia Costinescu (soprana) al D-lor G.novici (tenor) Pessione (pianist). G. Cucu: a) lisuse Hristoase,b) Veniti norii de multime (colinde de Florii); M. Negrea: Psalmul 123; G.Heruvicul; I. hirescu: mari Anton Pann) - coruri litur-gice; - . Franck: Fecioara D. G. Kiriac: Invierea; I. Ghika-

La H. Berlioz: Crist a 'nviat morti (din DamnatiuneaFaust) - coruri religioase; diferite melodii executate de G. Stefanovici;Lassus: Ecoul (pentru 2 coruri); G. Tiganii - coruri din repertoriul

Nicodim Ganea: Revederea (M. Eminescu); S. V. Biho-M. Jora: Slutul; M. Of, omul prost!; I. lu: Taci

bate; D. G. Kiriac: Cristos din morti a - coruri din repertoriul national.

5 Aprilie. Concert simfonic dirijat de Clemens Krauss, directorul Opereide al concertelor filarmonice din Viena. Beethoven: Simfonia ain bemol Rich. Strauss: Till Eulenspiegel, poem simfonic op. 28;IMussorgsky-Ravel: Tablouri dintr'o Wagner: Uvertura la Maestrii

din

18 Aprilie. Concert de canto, organizat de Soc. Principe le cuconcursul D-relor: Lucia, Andrea Viorica Anghel.

Mozart: a) Flautul magic, aria b) Flautul magic: maledictiunea;Brahms: a) Liebe ist b) Wehe so willst du mich wieder; R. Strauss:Wie soltten wir; G. Hue: a) Sur l'eau, b) Il a neigé des fleurs; Charpentier:Louisa arie; Johnson: Valse chantée; Fijan: A la grande messe; Eblenjer: Lesroses et le lilas; Gounod: a) Mireille arie, b) Mireille vals; Carlos Pedrell: Par

matin d'azur; Manuel de a) El pano moruno, b) Jota; Borgovan: ToarceRomberg: a) L'amour chant& b) Un seul baiser; Mercier: L'amour ça n'a

Fair de rien; L. Urjel: Le vieux cocq; Szulc: Je m'appelle A. Thomas:Mignon aria Titaniei; Viardot: Chanson du siede trio.

2 Concert simfonic cu patru piane dirijat de Simeonlescu. Mozart: a) No. 24 Do minor", b) Concertul No. 10 bemol

pentru 2 piane; Bach: a) No. 22 Re minor" pentru 3 piane,b) Concertul No. 28 La minor" pentru 4 piane D-na Aurelia 'Cionca,

Arnold Kieltsch, D-ra Clara Segal, D-1 Eduard

www.dacoromanica.ro

229

4 Mai. Concertul de al baritonului P. stefänescu-Goanga, primriton de la Opera La din Bruxelles solist al FilarmäniceiKursaalului din Ostende. Giordani: Caro mio ben; Berlioz: a) Air desb) Serenade; R. Strauss: Lieder; Respighi: Nebbie; Schumann: Les deux grena-diers: Bizet: Carmen (air du Toreador); Vidor: Non Credo; Paladhile:

Verdi: Ballo in Masehera; Le Prince Igor; Brediceanu, etc.:lodii Chaliapine Koineman: Les Bateliers de la Volga; Massenet:Herodiade (Vision fugitive).

8 Mai. Concertul violoncelistului Antonio Vivaldi: Sonatama auditie); Beethoven: variatiunl pe o de Mozart (Flautul fer-mecat); Bach-Casals: Adagio; Dimitrie Cuclin: Allegro molto moderato (primaauditie; Gyl Plesoianu: (prima Schumann: Adagio Allegro;Ed. Concert; Manuel de Falla: a) El pano moruno b) Jota; Paul Hinder-ruith: Capriccio (prima auditie); S. Senaille: Allegro Spiritoso.

17 ora 5 p. Serbare artistica culturala de Liceul de FeteDomnita Conferinta: Cunoasterea lumii in care tinuta de D-1

Univ. Ch. Musceleanu. D-ra Doina Nora Michailescu la M.S. Regina Maria; G. Fclescu diferite nationale; D-ra E.Gutianu dela Opera diferite D-ra A. Martac lapian: Impromptu de de Albeniz, Rapsodia a VI-a de Liszt; D-1Eintesteanu dela Teatrul diferite versuri; T. Rogalsky acorn-

la pian.

ora 4 p. m. Soc. Nationala a Femeilortoreste Ziva Mamei". Corul elevelor Institutului Societätii Ortodoxe

de deschidere tinut de D-na Mar'a Glogoveanu; alteT. Popescu: ,Sarbátorirea a reprezentantului Ministerului

fnstruct:unii, a reprezentantului Municipiului Bucuresti, a Presedintelui Asocia-t;ei Cultul Patriei-. Citirea lucrarilor premiate la concursul pentru Dragosteade Premierea elevilor.

7 ora 4 p. m. Sárbatorirea unui an reintoarcerea in a M. S.Regelui Carol al II-lea, de Uniunea Ofiterilor dedin Capitala.

20 'Concert de in folosul coloniiior ale MinicipiuluiBucuresti, sect. IV Verde, sub patronaj al M. S. Regelui Carol II-lea,dat de baritonul Lupescu concursul primadonei Pia Haendel:Verdi Parti; Giordani: Caro mio ben; Reisenauer: Morgenlied; Ich tragemeine Minne (executat. de A. Ldpescu); Tosti: Penso; Auber: derire Manon (execut. de D-ra Pia Igirosanu); Schubert: a) An die Musik, b) Am

(in de O. Bohrn: B:tté; Loewe: Tom der Reimer; Wag-ner: Tannhäuser (romanta Verdi: Un Ballo in Maschera (Eri tu...),cutat de D-1 A. L..); Verdi: Traviata act. I); Andreescu-Scheletti:' Fluerasul(executat de D-ra P. L); Wagner: Vasul (duetul din actul II)

www.dacoromanica.ro

230

Serta: D-ra P. Olandezul: A. L. - Diferite arii executatede A. L.

24 lunie, ora 32 p. m. A 63-a auditie muzicalá de maestrulEliade elevi fostul C. Teodorian, bariton la Opera

S'au executat diferite din: Pergolese, Gounod,Schubert, Schumann, Puccini, I. T. Mattei, Flotow, Donizetti Verdi, E.Tremisot, Eliade.

29 ora 9 a. Festiva lul Liceului Carmen S'au executatdiferite sub conducerea A. dansuri nationale sub con-ducerea D-nei Sofia Popescu.

24 Octombrie. Concert de al maestrului G. Enescui).I. S. Bach: Sonata No. 3 in Re major"; Schumann: Sonata No. in

La minor"; Debussy: in minor"; Brahms: Sonata No. in Re

25 Octombrie. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu. Prokofieff:Simfonia in major'', op. 25; Brahms: lu concert pentruvioloncel acomp. de in La op. 102 (solisti: Al. Teodorescuviolonist G. Cocea-violoncelist); Honegger: Pacific 231.

27 Octombrie. Concert de al maestrului G. Enescu. Mozart: SonataNo. 17 in La major"; G. Enescu: Sonata No. 3 La minor", in stil popularrománesc; Franck: Sonata in La

31 Concert de al maestrului G. Enescu. Beethoven:Sonata No. 7 in Do minor"; Gabriel Faure: Sonata No. in La Bee-thoven: Sonata Kreutzer" in La minor" No. 9.

Noembrie, 11 a. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Geor-gescu cu concursul pianistului Robert Casadesus Florica Cristo-foreanu. Wagner: Preludiul la Tristan Isolda"; Liszt: Concertul piano

orchestra in Mi bemol"; M. Jora: suita de orchestra Privelisti moldo-venesti"; d'Indy: Simfonia pe un dela pentru orchestra marepiano obligat.

Noembrie, orele 9 seara. Concert coral dat de Reuniuneadin de Prof. N. Oancea. N. Oancea: a) b)

T. Brediceanu: La ezatoare; C. I. Baciu: Ileano, N.Pe marginea T. Popovici: La I. Bohociu: N.

Oancea: Badiu meu. frumos mai I. Vekeanu: Pupi de N. Oancea:verde de I. Vidu: a) b) Nu-mi place; N. Oancea:

dusei cu 'n T. Popovici: la (fragment din poemul

Maestrul G. Enescu ocazia implinirei a 50 ani de a organizato serie de 9 concerte serale de 3 concerte simfonice serale cu orchestra,,Filarmonica".

www.dacoromanica.ro

231

Iancu" regele muntilor); L Vidu: Rasunetul Ardealului; N. M'o luatNeamtu V. Trandafir de pe N. Oancea:

T. Popovici: N. Oancea: ochii G. Dima:cu trei izvoare; N. I. Velceanu: Pastorul; N. Oancea:

'n A. L. Imn de

4 Noembrie. Concertul pianistului Robert Casadesus. Scarlatti: $asenate (No. 486 in Sol majojr", 465 in Re major", 263 in Si minor, 487 inSol major", 395 in La major'', 463 in Re major"; Beethoven: Sonate carac-

op. 81; Schumann: Papillons, op. 2; Chopin: Fantaisie, op. 49; Ravel:a) d'eau, b) Forlanda, c) Alborada Gracioso.

Concert de al maestrului G. Enescu. Veracini: Sonataminor" (4 S. Bach: Sonata minor'' pentru solo; Max

D'011one: Roumanichels (2 - prima auditie); Ed. Guitare; Mozart:Andante, Menuet Rondo (sol major).

10 ora 9 seara. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Enescu.G. Enescu: a) Suita de orchestra, No. in Do major" op. 9 final, b)I-a in Mi bemol" op. 13, c) Rapsodia No. in La major", op.

No.

11 Noembrie. Concert de al maestrului G. Enescu. I. S. Bach: So-nata in Mi minor" (4 Schumann: Fantasia; Beethoven: Romanta inSol major"; Ysaye: Sonata in Re minor" pentru solo de (dedicata luiG. Enescu); Ravel: Kaddisch; Leclair: Sarabande Tambourin; Pugnani-Kreider:Tempo di Minuetto.

14 Noembrie. Concert de al maestrului G. Enescu. Tartini: SonataLa minor" (3 I. S. Bach: Partita Re minor" pentru solo deSimonis: Saint-Saëns: Havanaise; Ernest Bloch: Nigun: Debussy: Mine-strels; Paganini: Capriciu No. 24 (acompaniamentul de Enescu).

15 Noembrie. Concert simfonic dirijat de A. Alessandrescu. Beethoven:Simfonia No. 6 in Fa major" (Pastorala); Rich. Strauss: Moartepoem simfonic; Berlioz: Trei fragmente orchestrale din Damnatiunea lui Faust".

17 Nombrie. Festiva lul Asoc. G-le a Clerului ortodox al Asoc.G-le a bisericesti. J. Popescu-Pasarea: a) Imnul clerului, b) Imnul

c) Mare. este taina d) Fericit (coruri); con-ferinta: Problema de cugetarea contimporana" de Pr. Prof.Univ. Valeriu Wachmann: Cerurile spun (cor); Dumnezeule(cor); Bazin: Gloria Patriei (cor); Imnul Clerului.

21 Noembrie. Concert de al maestrului G. Enescu. Nardini: SonataRe major" (4 S. Bach: Sonata Do major" jentru solo deSzymanovsky: La Fontaine d'Arethuse; Core lli: La Folia; Tzigane.

22 Noembrie. Concert simfonic dirijat de G. Georgescu cu con-cursul pianistului Claudio Arrau. Haendel: Concerto grosso Re minor"; Ra-.

www.dacoromanica.ro

232

chrnaninow: Al treilea concert pentru orchestra in Re minor' (primaauditie); Beethoven: a in Mi (Eroica).

24 Noembrie, ora 9 seara. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Enescu.G. a) Rapsodia No. 2 in Re major'', op. 2, b) Suita deorchestra No. 2 in Do major", op. 20, c) simfonica in

parti, No.

Noembrie. Concert simfonic dirijat de Carl Elmendorff, Directorulwagneriene dela Bayreuth München. Schubert: Uvertura la Ro-

samuride"; Reger: Variatiuni fuga pe o de Mozart (prima auditie);Wagner: a) Uvertura la Tannhauser" Baccanalul (prelucrare pariziana),b). Siegfried pe Rhin marsul funebru din Amurgul zeilor", c) Uver-tura la opera Rienzi".

i Decernbrie, ora 9 sea.ra. Concert simfonic organizat de maestrul G.Enescu. I. S. Bach: Concertul pentru orchestra major" No. 2,solo de G. Enescu - dirijor N. Otescu; G. Enescu: Simfonia pentru

orchestra Si minor'', op. 8, solo de G. Cocea - dirijor G. Ene-scu; Beethoven: Concertul pentru orchestra op. 61 (caden-tele de Ioachim), cu solo de G. Enescu - dirijor G. Georgescu.

5 Decembrie, ora 4 p. m. a Semicentenarului Soc.Politechnice din Presedintele Societatii Politechnice, 2,

Comunicatiilor Lucrarilor Publice, 3. DPlegatul Academiei4. Rectorul Politechnice Regele Carol al II-lea", 5. M. S. Regele Carolal II-lea.

5 Decembrie, ora 9 seara. Concert de al maestrului G. Enescu.Haendel: Sonata La major" (2 Vitali: Ciacona; Dvorak: Largo din lumea

Pugnani-Kreisler: Tempo di Minuetto; Beethoven: Sonata Kreutzer.

6 Decembrie. Concert simfonic drijat de Carl Elmendorff. Weber: Uver-tura la Oberon"; Brahms: Simfonia No. Do minor"; Wagner: a) Preludiulla Lohengrin"; b) Idylla Siegfried"; c) Uvertura la Maestrii dinNürnberg".

Decernbrie. Concertul violoncelistului G. Cocea. Haendel: Sonata inSol minor"; Bach: a III-a in Do major" pentru solo de violence!: Saint-Saens: Concertul in La minor"; Joaquin a) Montanesa, b) Tonada Mur-ciana, Saeta, d) Granadina spaniole), prima Frescobaldi.-Cassado: Toccata; Goënz: Scherzo.

Decembrie. Concert de al rnaestrului G. Enescu.Concert stück La major"; Sonata Re minor" (4 Beethoven:Romanta Fa major"; Leclair: Sarabande et Tambourin; Schubert: L'Abeille; Sa-rasate:

12 Decembrie. Concertul Soc. Corale Cantul Nostru" de G.eulescu. Kreutzer: Imnul Duminical al Pastorului; Beethoven: Imnul noptii; Schu-

www.dacoromanica.ro

233

mann: Pe lacul lin; Vorobkievici: a) Pre tine te Eri Az.; Sabin,Drägoi: Pohod na Sybir; X: Te chem, o noapte, Berlioz: de glorie; J.Haydn: Qui tollis; Saint-ëns: Soldatii Gedeonului; V. Jianu: a)

b) Vecinul; N. Lungu: Maria, neichi Marie; G. Niculescu: LaI. D. Chirescu: a) Mama, b) le rose la obraz; N. Oancea: Catälina; G.nescu: lele Costescu: dimineata la ajun (La pian

I. Filionescu).

13 Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescucursul Adele Kern, dela de Stat din Viena. Schubert: Simfoniain Do major"; Rich Strauss: Aria Zerbinettei" din opera auf Naxos"cu solo de canto; Strauss: a) Uvertura la Liliacul", b) Frühlingsstimmen(Voci de primävard) cu solo de canto; Rich. Strauss: Till Eulenspiegel, poemsimfonic.

15 Concert dat de Adele Kern, de coloratura ade Stat din Ciena. Mozart: a) Aria Susannei" din Nunta lui Figaro'', b) Vorreispiegarvi oh Diol; Froehlich und frei, Pastorale, Maid mit dem lieblichenSinn, auf dem Berge populare); Rossini: Aria ,,Angelinei"Cenerentola"; Hugo Wolf: a) venn die Hähne krähn, b) Elfenlied, c) Auchkleine Dinge können uns entzücken, d) Er ist's; Mahler: a) Liebst du um Schön-heit, b) Ich atmete einen linden Duft; Rich. Strauss: a) Schlechtes Wetter, b)Amor; Rubinstein: Vals caprice; Job. Strauss: An der schönen blauen Donau.

17 pianistei Aurelia Cionca. Fantesie; Beetho-ven: a) Sonata op. 53, Allegro con brio, b) Molto adagio. Rondo; Brahms: Va-riatiuni op. 21 No. 2; Chopin: a) Nocturne op. 15 No. 1, b) Vals, op. 69 No. 1,c) Mazurka, op. 30 3; Szimanowsky: Mazurka op. 50 No. 2 (prima

Liszt: a) Sonetul No. 104 Petrarca, b) Rapsodia (primaKodaly: Jocuri de pe (prima auditie).

18 Concertul baritonului Robert Shilton. T. Giordani: Caro mioben; G. F. Haendel: Ombra fu; R. Schumann: An die will; Fr. Schu-bert: a) An die b) Der Wanderer; Pe malul Jiului; I. Borgo-van: Bate murgul din picior; Kiriac: Necredinciosul; Tourgenev: Fedia; Gretcha-ninov: a) Les b) Pourquoi se fanent tes feuilles; Ch. Chaminade: L'an-neau d'argent; Saint-Soëns: Le pas d'armes du Roi Jean; H. Dupare: La vagueet la cloche; J. Massenet: Vision fugitive; G. Verdi: Credo (monolog din Otello).

19 Concert de al Soc. Cora le Carmen" condus de I.Chirescu cu concursul D-Ior Gh. Folescu (bas) Umberto Pessione (pianist)dela Opera D. G. Kiriac: a) ce veste minunatd, b) magii auplecat; T. Popovici: a) Praznic luminos, b) s'a näscut Hristos; G. Dima:Leagän verde; I. Chirescu: a) Nunta din Cana Galileii, b) Citinele, citioarä; I.Borgovan: Cântec de (cuvinte de Oct. Goga); T. Brediceanu: a)vin b) Sus in värful muntelui, Gazde nu mai dormiti; X:Hristos se naste in Betleem (colind alsacian din sec. XV); A. Ferretto: Din -

www.dacoromanica.ro

234

don dela (colind italian tradus de Dem. Alf. Castaldi: CanzoneVendemmia (executat de I. Stancov M. Teodorescu N.(clarinet), Folescu (fagot) I. Manolescu (violoncel); I. Ghika-Comanesti:La G. Cucu: noroc; I. Cidu: M.rile dalbe.

20 Decembric. Concert simfonic dirijat de maestrul G. Georgescu cu con-cursul pianistei M. Cocorascu. Vivaldi: Concert pentru orchestra; Schuman: Con-certul pentru piano orchestra La minor-; Beethoven: a V-aDo minor-.

23 ora 3 p. Al. V lea concurs al datinilor orga-nizat de ziarul Universul-.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Membrii Ateneului 1931Membrii decedati

Darea de a Comitetului pe 1931Situatia financiari raportul censorilor

ANEXE

Pag.

58

1124

I. Procese-verbale.

de la 28 5 lie 29

II.

Discursul D-lui Gh. Adamescu la inmormântarea lui NUrechia 33

III.A. Seria a 59-a 1930-31.

1. M. Berceanu, Crestinismul cultura 392. G. Lefterin, Teatrul francez medieval 413. Marin Puterea traditiei . .

4. C. Xcni, Tineretea Take 465. Dr. C. Obiceiul de a bea . 636. Stmionescu, Frumusetea pämântului românesc 847. Dr. M. Nasta, Viata opera lui Louis Pasteur 868. M. Eliescu, Acum 100 de ani 919. Nicolae 105

10. Drag. Hurmuzescu, Cerintele nevoile noastre 107

www.dacoromanica.ro

236

11. Chr. Musceleanu, Edison 11412. Gr. L. Trancu-la0, Spre alte zäri 11913. I. Peretz, Unificarea legislativä 13114. B. Bobescu, Cântecele noastre nartionale 14215. Gh. C. Tullea, Spre un nou individualism

IV. la Universitatea Ateneului.

1. I. Peretz, juridice 1632. Drag. Din problemele actuale z fizicei 209

qtef. C. loan, Teatrul romantic . 212

V. Activitatea filialelor.

Ateneul din Giurgiu Raport pentru 1931 . . 217Ateneul din Oradea. Raport pentru 1931 . .

VL Concerte

Programele concertelor serbärilor din anul 1931

www.dacoromanica.ro