București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București...

of 120 /120
București capitala României

Embed Size (px)

Transcript of București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București...

  • Bucureșticapitala României

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

  • București—  Capitala României  —

    Municipiul București

    În sensul acelor de ceasornic, începând de sus:Spitalul Colțea • Ateneul Român • Calea Victoriei

    Carul cu Bere • Palatul de JustițiePalatul CEC • Banca Națională • Parcul Floreasca

    Drapel Stemă

    Poreclă: „Micul Paris”

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Capital%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucharest_-_Spitalul_Clinic_Coltea_-_pano_01-equalized.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ateneul_Rom%C3%A2n_1.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Hotel_Continental_-_Calea_Victoriei.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flickr_-_fusion-of-horizons_-_Stavropoleos_(254).jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Palace_of_Justice,_Bucharest_-_outdoor_night_photo.JPGhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:CEC_Palace_-_20140702_Bucure%C5%9Fti_124.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_B_-_Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei,_corp_vechi.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Parcul_Floreasca_-_panorama.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Spitalul_Col%C8%9Beahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2nhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Calea_Victorieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Carul_cu_Berehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Palatul_de_Justi%C8%9Bie_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Palatul_CEChttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/BNRhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Floreascahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:ROU_Bucharest_Flag.pnghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:ROU_Bucharest_CoA.pnghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Stema_municipiului_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Porecl%C4%83

  • București (România)Poziția geografică în România

    Coordonate: 44°26′7″N 26°6′10″E / 44.43528°N 26.10278°E

    Țară RomâniaRegiune de dezvoltare București-Ilfov

    SIRUTA 179132Prima atestare documentară20 septembrie 1459

    Subdiviziuni 6 sectoare

    Guvernare - Primar General Gabriela Firea (PSD, 2016) - Prefect Speranța Cliseru

    Suprafață - Municipiu 228 km² - Urbană 412[1] km² - Metropolitană 5.600[2] km²Altitudine 70 m.d.m.

    Wikimedia | © OpenStreetMap

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_Rom%C3%A2nieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Regiunea_de_dezvoltare_Bucure%C8%99ti-Ilfovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/SIRUTAhttp://colectaredate.insse.ro/senin/classifications.htm?selectedClassification=SIRUTA_AN_2015&action=search&resetCount=true&firstOperator=%3D&itemCode=179132&locale=rohttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/20_septembriehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1459https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectoarele_Bucure%C8%99tiuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Primar_General_al_Municipiului_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gabriela_Fireahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Partidul_Social_Democrat_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Suprafa%C8%9B%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Km%C2%B2https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Arie_urban%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Km%C2%B2https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Zon%C4%83_metropolitan%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Km%C2%B2https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Altitudinehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Nivelul_m%C4%83riihttps://foundation.wikimedia.org/wiki/Maps_Terms_of_Usehttps://www.openstreetmap.org/copyright

  • Altitudine maximă 96,3 m.d.m.Altitudine minimă 55,8 m.d.m.

    Populație (2011) - Municipiu 1.883.425 locuitori - Densitate 8.260,6 loc./km² - Urbană[3] 2.158.758 locuitori - Metropolitană[4] 2.419.425 locuitori

    Fus orar EET (+2) - Ora de vară (DST) EEST (+3)Cod poștal 0xxxxxPrefix telefonic +40 (0)21

    Localități înfrățite - 23 orașe înfrățite listăPlăcuțe de înmatriculare B

    Prezență onlinesite web oficial

    GeoNames OpenStreetMap

    facebook

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Altitudinehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Nivelul_m%C4%83riihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Nivelul_m%C4%83riihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Densitatea_popula%C8%9Bieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fus_orarhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ora_Europei_de_Esthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ora_de_var%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ora_de_var%C4%83_a_Europei_de_Esthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cod_po%C8%99talhttps://www.wikidata.org/wiki/Q19660#P190http://www.pmb.ro/https://www.wikidata.org/wiki/Q19660#P856https://www.geonames.org/683506https://www.wikidata.org/wiki/Q19660#P1566https://www.openstreetmap.org/relation/377733https://www.wikidata.org/wiki/Q19660#P402https://www.facebook.com/pages/-/114304211920174https://www.wikidata.org/wiki/Q19660#P1997

  • Modifică date / text

    Poziția localității București

     

    București este capitala României. Este cel mai populat oraș și celmai important centru industrial și comercial al țării. Populația de1.883.425 de locuitori (2011[5]) face ca Bucureștiul să fie alzecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Conform unorestimări ale unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste treimilioane de oameni, iar în următorii cinci ani, acest număr vadepăși patru milioane.[6] La acestea se adaugă faptul călocalitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoareaZonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ430.000 de locuitori.[7]

    Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1862 devine capitalaPrincipatelor Unite. De atunci a suferit schimbări continue,devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-media

    https://www.wikidata.org/wiki/Q19660https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bucure%C8%99ti&action=edit&section=0https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucharest_in_Europe.pnghttps://ro.wikipedia.org/wiki/Format:Infocaseta_A%C8%99ezarehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Capital%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_ora%C8%99elor_din_Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Zona_metropolitan%C4%83_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1459https://ro.m.wikipedia.org/wiki/1862https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Principatele_Unite_ale_Moldovei_%C8%99i_%C8%9A%C4%83rii_Rom%C3%A2ne%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mass-media

  • românești. Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adusîn Belle Époque supranumele de „Micul Paris”.[8] Deși clădirile șicartierele din centrul istoric au fost deteriorate sau distruse derăzboi, cutremure și chiar programul lui Nicolae Ceaușescu desistematizare, multe au supraviețuit. În ultimii ani, orașul acunoscut un boom economic și cultural.[9]

    Conform datelor preliminare din recensământul 2011, 1.677.985de locuitori trăiesc în limitele orașului,[10] mai puțini față de cifraînregistrată la recensământul din 2002.[11] Mediul urban seextinde dincolo de limitele Bucureștiului, cu o populație de 1,93milioane de locuitori.[12] Prin adăugarea orașelor satelit din jurulzonei urbane, zona metropolitană a Bucureștiului propusă ar aveao populație de 2,2 milioane de locuitori.[13] Conform Eurostat,Bucureștiul are o zonă mai mare urbană de 2.151.880 rezidenți.[14]

    Potrivit datelor neoficiale, populația este de peste 3 milioane delocuitori.[15]. Din punct de vedere economic, București este orașulcel mai prosper din România,[16] și este unul dintre principalelecentre industriale și noduri de transport din Europa de Est. Orașulare facilități pentru convenții, instituții de învățământ, zoneculturale, centre comerciale, și zone de agrement.

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Belle_%C3%89poque

  • Orașul este administrat de Primăria Municipiului București, areacelași nivel administrativ ca și județele României și este împărțitîn șase sectoare.

    La jumătatea secolului al XVII-lea, călătorul oriental Evliya Çelebinota în memoriile sale că numele reședinței de scaun a ȚăriiRomânești se trage de la acel fiu al lui Gebel-ul Himme din tribulBeni-Kureis, anume Ebu-Karis, de aici Bukris – București.[17] În1781, istoricul elvețian Franz Josef Sulzer considera că numelevine de la „bucurie, bucuros, a bucura”.[17] Trei decenii mai târziu,într-o carte tipărită la Viena, se consemna că denumirea se tragede la pădurile de fag ce se numesc „bukovie”.[17] Istoricul AdrianMajuru amintește că în limba albaneză „bukureshti” înseamnă„frumos este”.[17] Prin etimologie populară domnitorii fanarioți autradus toponimul prin Hilariopolis, ceea ce, în limba greacă,înseamnă „orașul veseliei”.[18]

    Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor au pornit, în procesullor de documentare, de la tradiția legendarului cioban Bucur, chiardacă nu o consideră viabilă. Ea rămâne însă prima variantă

    Etimologie

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVII-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Evliya_%C3%87elebihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Franz_Josef_Sulzerhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Vienahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Adrian_Majuruhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Limba_albanez%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Etimologie_popular%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fanario%C8%9Bihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Limba_greac%C4%83

  • preluată și cea mai des întâlnită la începutul oricărei dezbateri peaceastă temă. De altfel, prima consemnare a legendei lui Bucur seregăsește în monografia istoricului brașovean sas Johann Filstich,intitulată Tentanem Historiae Vallachicae, ce face referiri la o„Metropolis in Turcica Valachia (...) Bukurestum”.[19] Mai mult,acesta vorbește despre faptul că „numele acestui oraș, cum i sezice în Țara Românească, se trage de la un schit, așezat pe unmuncel, în calea Dunării, ridicat de un cioban care hălăduia acoloși avea numele de Bucur, nume dat mai apoi întregului târg, carese umplu de locuitori, adică București”.[19] Antroponimul de originealbaneză (bukur = „frumos”)[20] a fost legat de unii istorici[21] denumele Radu (radosti = „bucurie”), cu referire directă la domnitorulRadu cel Frumos. Derivarea cu sufixul „-ești” este foartespecializată, oiconimul București îi denumește strict doar pedescendenții lui Bucur, care s-au impus în comunitateasătească.[22]

    Așezare geografică și relief

    Geografie

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Johann_Filstichhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Limba_albanez%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Radu_cel_Frumoshttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Parcul_Her%C4%83str%C4%83u.jpg

  • Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești, la nord șiGiurgiu, la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face partedin Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vestCâmpia Găvanu-Burdea, iar la sud este delimitat de CâmpiaBurnazului. Istoric, se consideră că Bucureștiul a fost construit peșapte dealuri, asemenea celor șapte coline ale Romei. Cele șaptedealuri ale Bucureștiului sunt: Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii,Dealul Cotrocenilor, Dealul Arsenalului, Dealul Filaretului, DealulVăcărești și Colina Radu Vodă.[23] Cu excepția Dealului Mitropoliei,restul pantelor din București sunt rezultatul eroziunii fluviale acelor două cursuri principale de apă care îl străbat.[23]

    Bucureștiul are o suprafață de 228 km², ceea ce înseamnă căorașul ocupă 0,08% din întreg teritoriul României.[24] Altitudineavariază de la 55,8 m în zona podului de la Cățelu, la sud-est deoraș, la 96,3 m în zona Hotelului Carol Parc de pe DealulFilaretului.

    Parcul Herăstrău

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Rom%C3%A2n%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_B%C4%83r%C4%83ganuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_G%C4%83vanu-Burdeahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Burnazuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%98apte_coline_ale_Romeihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dealul_Mitropolieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cotrocenihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/V%C4%83c%C4%83re%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/C%C4%83%C8%9Belu,_Ilfovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Parcul_Her%C4%83str%C4%83u.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Her%C4%83str%C4%83u

  • Raportat la coordonatele geografice fixe, orașul București seregăsește la intersecția paralelei de 44º24′49″ (ca Belgrad,Geneva, Bordeaux și Minneapolis) cu meridianul de 26º5′48″,meridian ce străbate, de asemenea, Helsinki și Johannesburg.Orașul are o formă aproximativ rotundă, cu centrul situat laintersecția axelor imaginare nord/sud și est/vest din PiațaUniversității. Monumentul pentru kilometrul zero al României esteplasat chiar la sud de Piața Universității, în fața Bisericii Sf.Gheorghe Nou din Piața Sf. Gheorghe. Raza Bucureștiului, dinPiața Universității până la periferie în toate direcțiile, variază de la10 la 12 km.

    Până de curând, regiunile din jurul Bucureștiului erau predominantrurale, dar după 1989 au început să se construiască suburbii înjurul orașului. Este de așteptat ca dezvoltarea urbană să continue,de vreme ce zona metropolitană București va deveni operațională

    Fântânile din Piața Unirii

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Belgradhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Genevahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bordeauxhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Minneapolishttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Helsinkihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Johannesburghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Universit%C4%83%C8%9Biihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Kilometrul_zero_(Bucure%C8%99ti)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Gheorghe_Nou_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Zona_metropolitan%C4%83_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ansamblul_de_f%C3%A2nt%C3%A2ni_din_Pia%C8%9Ba_Unirii,_Bucure%C8%99ti.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Unirii_din_Bucure%C8%99ti

  • până în 2020 și va incorpora alte comune și orașe din județul Ilfovși județele învecinate.

    Ape, floră și faună

    Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsăîn Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri – dintre care cele maiimportante sunt Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina – se întindîn părțile de nord ale orașului, de-a lungul Colentinei, afluent alDâmboviței. În plus, în centrul capitalei se află un mic lac artificial– Lacul Cișmigiu – înconjurat de parcul omonim. Acest parc are oistorie bogată, fiind frecventat odinioară de poeți și scriitori.Deschis în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W.Meyer,[25] parcul este principalul loc de agrement din centrulorașului.

    Lacul Văcărești, numit adesea „delta Bucureștiului”, este din 2016 o arie protejată.

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Arge%C8%99https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_Her%C4%83str%C4%83uhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_Floreascahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_Teihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_Colentinahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Colentinahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ci%C8%99migiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Lake_vacaresti.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_V%C4%83c%C4%83re%C8%99ti

  • Notabile sunt și Parcul Herăstrău, respectiv Grădina Botanică.Parcul Herăstrău este situat în partea de nord a orașului, în jurullacului Herăstrău, și cuprinde Muzeul Național al Satului „DimitrieGusti”. Grădina Botanică din cartierul Cotroceni, constituită dupămodelul celei din Liège,[26] este cea mai mare din România șiconține peste 10.000 de specii de plante, multe dintre eleexotice.[27] A luat naștere ca loc de aprovizionare cu plantemedicinale pentru elevii a ceea ce avea să devină mai târziuFacultatea de Medicină.[28] Pe lângă cele menționate, în Bucureștimai există și alte parcuri mari: Parcul Tineretului, Parcul AlexandruIoan Cuza (cunoscut și ca Parcul Titan sau Parcul IOR), ParculKiseleff, Parcul Carol I, precum și multe parcuri mai mici și spațiiverzi amenajate de primăriile de sector.

    Lacul Văcărești este situat în sudul orașului. 183 de hectare despațiu verde adăpostesc circa 97 de specii de păsări, mai mult dejumătate protejate, dar și 6–7 specii de mamifere (vidră, vulpe,nevăstuică, bizam), amfibieni și reptile.[29] Zona era un mic sat pecare Nicolae Ceaușescu intenționa să îl transforme într-un lac.După demolarea caselor și construirea bazinului de beton, planula fost abandonat în urma Revoluției din 1989.[30] Timp de aproape

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Her%C4%83str%C4%83uhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_al_Satului_%E2%80%9EDimitrie_Gusti%E2%80%9Dhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Li%C3%A8gehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Tineretuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Alexandru_Ioan_Cuzahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Kiseleffhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Carol_Ihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_V%C4%83c%C4%83re%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Vidr%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Vulpehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Nev%C4%83stuic%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bizamhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Ceau%C8%99escuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_din_1989

  • două decenii, zona a devenit dintr-un spațiu verde abandonat,unde copiii puteau să se joace și să facă plajă, un loc contestat deproprietarii de terenuri. Ulterior, zona a fost închisă pentrureamenajare într-un centru sportiv. Proiectul a eșuat,[31] astfel că,peste ani, în zonă s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi demlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi dinplopi și perdele de trestie și stuf.[32] În 2016, lacul Văcărești a fostdeclarat parc natural, primul astfel de parc într-o zonă urbană dinRomânia.[32]

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ecosistem

  • Parcuri din București

    ParculHerăstrău

    Bustulscriitorului

    Aleeaprincipală din

    ParculCișmigiu

    Lebedeși rațeîn

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Parque_Herastrau,_Bucarest,_Ruman%C3%ADa,_2016-05-30,_DD_25.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:20140820_Bucure%C8%99ti_039.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Alee_principala_parcul_Carol.JPGhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:20140816_Bucure%C8%99ti_071.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Pasari,_Parcul_IOR,_Bucuresti.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Her%C4%83str%C4%83uhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Ci%C8%99migiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Leb%C4%83d%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ra%C8%9B%C4%83

  • Climă

    Clima în București este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri: iarnă, primăvară,vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde, cupuține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce, în ultimiiani, verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturifoarte ridicate de până la 35°C) și cu puține precipitații. Aceastaface ca diferențele de temperatură iarnă–vară să fie de până la 50de grade.[33] Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de–2,9°C, iar cea mai călduroasă este iulie, cu o medie de 22,8°C.[34]

    În general, variațiile de temperatură dintre noapte și zi sunt de 34–35°C, iarna și de 20–30°C, vara.[34]

    Cea mai înaltă temperatură, de 41,5°C, a fost înregistrată în datade 7 august 2012,[35] în timp ce minima absolută de –32,2°C afost atinsă la stația Băneasa, pe 25 ianuarie 1942.[36] Volumul

    Monumentul luiG C

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Monumentul_lui_Gh._C._Cantacuzino_(Piata_Gh._C._Cantacuzino)_Bucuresti_sect._2.JPGhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83pad%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ianuariehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Iuliehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/7_augusthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/2012https://ro.m.wikipedia.org/wiki/25_ianuariehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1942https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Monumentul_lui_G._C._Cantacuzino

  • precipitațiilor este în jurul valorilor de 500–600 mm anual. Cutoate acestea, apar unele diferențieri în relația centru (550–600mm/an) și spațiile periferice (500 mm/an). Zona periferică esteinfluențată de construcțiile joase (1–2 nivele) cu suprafețe verzi șimari zone industriale; această zonă urbană este în mare măsurăexpusă vântului, valurilor de căldură și de frig, dar cu contrastemici, o umiditate ridicată și aer curat.[34]

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Umiditate

  • Articol principal: Istoria Bucureștiului.

    Date climatice pentru BucureștiLuna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct N

    Maximamedie °C

    (°F)

    2.8 (37,0)

    5.5 (41,9)

    11.4 (52,5)

    18 (64)

    24 (75)

    27.7 (81,9)

    29.8 (85,6)

    29.8 (85,6)

    24.6 (76,3)

    17.9 (64,2)

    9(4

    Mediazilnică °C

    (°F)

    −1.3 (29,7)

    0.4 (32,7)

    5.4 (41,7)

    11.2 (52,2)

    16.8 (62,2)

    20.6 (69,1)

    22.5 (72,5)

    22 (72)

    16.9 (62,4)

    11 (52)

    4(4

    Minimamedie °C

    (°F)

    −4.8 (23,4)

    −4 (25)

    0.1 (32,2)

    4.9 (40,8)

    9.6 (49,3)

    13.6 (56,5)

    15.4 (59,7)

    14.9 (58,8)

    10.5 (50,9)

    5.4 (41,7)

    0(3

    Precipitațiimm

    (inches)

    37(1.46)

    37(1.46)

    44(1.73)

    50(1.97)

    56(2.2)

    83(3.27)

    70(2.76)

    56(2.2)

    64(2.52)

    53(2.09) (1

    Zăpadă cm(inches)

    13.7(5.39)

    11(4.3)

    10.5(4.13)

    1.5(0.59)

    0(0)

    0(0)

    0(0)

    0(0)

    0(0)

    0(0) (3

    Umiditate [%] 89 83 75 71 69 70 68 68 73 79Nr. mediu dezile ploioase 6 6 9 12 11 11 9 8 8 9.2

    Nr. mediu dezile cu

    ninsoare8 7 5 1.1 0 0 0 0 0 0.3

    Ore însorite 70.6 84.5 138 184.8 246.3 265.8 289.2 281.4 224.1 177.4 8Sursa nr. 1: Pogoda i Klimat (temperaturi medii, umiditate, precipitații și zile cu ninsoa

    Sursa nr. 2: NOAA (zăpadă și ore însorite, 1961–1990)[38]

    Istorie

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Istoria_Bucure%C8%99tiuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Precipita%C8%9Biihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Umiditatehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucharest,_woodcut,_published_in_Leipzig_in_1717.jpg

  • Gravură a Bucureștiului publicată la Leipzig în 1717

    Moara lui Assan (aici o imagine de la începutul secolului al XX-lea)

    Strada Blănari în 1866, acuarelă de Dieudonné Lancelot

    Bulevardul Elisabeta, sediul guvernământului german, 1916

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucharest,_woodcut,_published_in_Leipzig_in_1717.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Leipzighttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Moara_lui_Assan_ilustratie.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Moara_lui_Assanhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Buc.Str.Bl%C4%83nari1836.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:1916_-_Albert_Reich_-_Bucuresti,_bulevardul_Elisabeta,_sediul_guvernamantului_german_p79.jpg

  • Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe numeBucur. Conform altei variante mai probabile, București a fostîntemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea.

    Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată culturapaleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi aleunor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii Noi deastăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î.Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei,Pantelimon, Dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci).Primele locuințe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. suntatestate în secolele III–XIII, până în Evul Mediu.

    Panoramă din elicopter a Bucureștiului, anii 1960

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mircea_cel_B%C4%83tr%C3%A2nhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIV-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/D%C3%A2mbovi%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Colentina_(r%C3%A2u)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Paleolitichttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Neolitichttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dude%C8%99ti_(cartier)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_Teihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bucure%C8%99tii_Noi_(cartier)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Epoca_bronzuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Her%C4%83str%C4%83uhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lacul_Teihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pantelimonhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Indo-europenihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Daciahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/273https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_IIIhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIIIhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucuresti_-_Panorama_din_elicopter.jpg

  • Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-unact emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care seîntărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apareîn primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supraveghezedrumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezareaflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul seafirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumosca reședință domnească. În anii 1558–1559, la Curtea Veche esteconstruită Biserica Domnească, ctitorie a domnului MirceaCiobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș decult din oraș păstrat în forma sa inițială.

    În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devinecapitala Țării Românești, din ordin turcesc, pentru a avea ocapitală în zona de câmpie și aproape de Dunăre, mai ușor decontrolat în comparație cu Târgoviște. Din acel moment se și trecela modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatrăde râu (1661), se înființează prima instituție de învățământsuperior, Academia Domnească (1694) și este construit PalatulMogoșoaia (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzise află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704 ia ființă,la inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Colțea, care a

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/21_septembriehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1459https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Vlad_%C8%9Aepe%C8%99https://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rg%C8%99orhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/14_octombriehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1465https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Radu_cel_Frumoshttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Curtea_Vechehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mircea_Ciobanul_(domnitor)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Ghicahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgovi%C8%99tehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1694https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Palatul_Mogo%C8%99oaiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Constantin_Br%C3%A2ncoveanuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mihai_Cantacuzinohttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Spitalul_Col%C8%9Bea

  • fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în1888.

    În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedereeconomic; se remarcă creșterea numărului meșteșugarilor, ceformau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor,cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cuacestea continuă modernizarea orașului. Sunt create primelemanufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuuprin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 număra10.000 de case și 60.587 de locuitori).

    Încet-încet apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național,Grădina Cișmigiu, Cimitirul Șerban Vodă, Societatea Academică,Societatea Filarmonică, Universitatea din București, Gara de Nord,Grand Hôtel du Boulevard, ziarul Universul, cafenele, restaurante,Grădina Botanică, Ateneul Român, Banca Națională,cinematografe) și inovații în materie de tehnologie și cultură(iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatulelectric, primele linii telefonice).

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Na%C8%9Bional_%E2%80%9EIon_Luca_Caragiale%E2%80%9D_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Ci%C8%99migiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_%C8%98erban_Vod%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Societatea_Academic%C4%83_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Societatea_Filarmonic%C4%83_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Universitatea_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nordhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Grand_H%C3%B4tel_du_Boulevardhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Universulhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gr%C4%83dina_Botanic%C4%83_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2nhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Banca_Na%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2niei

  • Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunistîn România reședința județului Ilfov. În aceea perioadă eradenumit „micul Paris” datorită asemănării cu capitala franceză,dar și-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimultimp dezvoltarea imobiliară a stârnit îngrijorare cu privire la soartaclădirilor de interes istoric din oraș, în special a acelora din centrulistoric.[39]

    Tratate semnate

    28 mai 1812 – la sfârșitul Războiului Ruso-Turc, PrincipatulMoldovei pierde partea sa răsăriteană, Basarabia;

    3 martie 1886 – la sfârșitul războiului între Serbia și Bulgaria;

    10 august 1913 – la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Balcanic;

    4 august 1916 – tratatul de alianță între România și Antanta(Franța, Anglia, Rusia și Italia);

    6 mai 1918 – tratatul între România și Puterile Centrale, care nua fost niciodată ratificat.

    Demografie

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Comunismul_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfov_(interbelic)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/28_maihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1812https://ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turchttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Principatul_Moldoveihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Basarabiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/3_martiehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1886https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Serbiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/10_augusthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1913https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Al_doilea_r%C4%83zboi_balcanichttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/4_augusthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1916https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Antantahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Angliahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rusiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Italiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/6_maihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1918https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Puterile_Centrale

  • Conformrecensământului efectuatîn 2011, populațiamunicipiului București seridică la 1.883.425 delocuitori,[40] în scăderefață de recensământulanterior din 2002, când seînregistraseră 1.926.334de locuitori.[41] Acestdeclin se datoreazăsporului natural negativ,dar și deplasăriipopulației din capitală înorașele învecinate maimici, precum Voluntari,Buftea și Otopeni.

    O estimare a InstitutuluiNațional de Statisticăarăta că populația

    Bucureștiului la 1 ianuarie 2016 era de 2.106.144 de locuitori,[42]

    Componența etnică a municipiului București

         Români (85,95%)     Romi (1,27%)     Necunoscută (11,68%)     Altă etnie (1,1%)

    Componența confesională a municipiului București

         Ortodocși (84,31%)     Romano-catolici (1,17%)     Necunoscută (11,8%)     Altă religie (2,72%)

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2011_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C8%9Biei_din_2002_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Voluntarihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bufteahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Otopenihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Institutul_Na%C8%9Bional_de_Statistic%C4%83

  • adică 9,4% din populația totală a României.[43] Dintre aceștia,981.835 erau bărbați, iar 1.124.309 femei.[42] Un numărsemnificativ de persoane tranzitează orașul în fiecare zi,majoritatea provenind din județul Ilfov. Date neoficiale indicăfaptul că afluxul zilnic este atât de mare, încât în București se potînregistra la un moment dat circa trei milioane de persoane.[44]

    Densitatea populației Bucureștiului este foarte mare, de 9.993,8loc./km² în 2015.[45] Acest lucru se explică prin faptul cămajoritatea populației locuiește în blocuri aglomerate dinperioada comunistă, dar depinde și de partea orașului: cartierelesudice au o densitate mai mare decât cele nordice. Din capitalelețărilor membre UE, doar Paris și Atena au o densitate mai mare apopulației.

    Doar 54% dintre bucureșteni s‑au născut în oraș. 37% dintrelocuitori au venit și s‑au stabilit în București pentru și după studii,iar alți 24% datorită locului de muncă.[46]

    Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri:sunt aici 24,4% locuitori cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani,spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde aceastăcategorie de populație reprezintă 33,9%.[47] Bucureștiul

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/UEhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Atenahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i

  • recuperează însă față de alte structuri administrative când vinevorba de populația activă: 61,1% dintre locuitori au vârste cuprinseîntre 25 și 64 de ani, față de 52,2% în Iași.[47] Principalul motiv estecă Bucureștiul are o capacitate de atracție mai mare odată cetinerii încep să își caute un loc de muncă.[47] Datele furnizate deINS arată că durata medie de viață a locuitorilor municipiuluiBucurești era, în anul 2015, de 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cucea mai mare speranță de viață din România.[48] Un bărbattrăiește, în medie, 74,7 ani, în timp ce o femeie – 80,5 ani (față de78,9 media națională). În 2005, durata medie de viață la nivelulCapitalei era de 74,1 ani, iar în 1995 – 70,6 ani.[47]

    Evoluție istorică

    Comunități etnice

  • Comunitatea romă

    Cea mai numeroasă comunitate minoritară in București larecensământul din 2011 a fost comunitatea romă (23.973 depersoane, adică 1,27% din populație). În cursul anilor '90 mulțiromi au emigrat în Occident sau s-au întors în localitățile dinprovincie din care emigraseră în anii 1970–1989.

    Comunitatea evreiască

    Articol principal: Comunitatea evreilor din București.

    Evoluția structurii etnice la recensămintele din 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 și 2011[49]

    An Total Români Maghiari Romi Ucraineni1 Germani Turci Ruși TătariSârbi,croați,

    sloveni2Slovaci Bulgari Greci Evrei Cehi3 Polonezi Arm

    1930 768.725 620.943 24.445 9.450 445 14.406 1.047 3.664 16 1.435 1.874 1.727 4.339 69.972 N/A 1.665 4.7

    1956 1.373.926 1.294.318 11.804 1.851 450 5.531 735 2.253 76 545 127 794 2.296 44.219 710 1.039 4.0

    1966 1.596.457 1.556.290 9.357 1.127 366 4.769 476 1.873 101 397 118 534 1.838 14.494 362 659 1.7

    1977 2.094.977 2.046.924 10.033 13.996 428 5.565 813 1.850 179 383 77 599 1.256 9.199 273 471 1.1

    1992 2.067.545 2.018.107 8.301 24.990 518 4.295 910 1.209 258 346 59 446 935 3.877 132 350 90

    2002 1.926.334 1.869.069 5.834 27.322 425 2.358 2.473 1.141 363 408 49 370 1.592 2.473 57 246 81

    2011 1.883.425 1.618.883 3.359 23.973 279 1.209 2.315 913 417 215 35 296 704 1.333 40 160 56

    1 La recensămintele din perioada 1930–1977, inclusiv rutenii

    2 La recensământul din anul 2011, exclusiv slovenii

    3 La recensământul din anul 1930 cehii au fost incluși la slovaci

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Romihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_evreilor_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Maghiarihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Romihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ucrainenihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Germanihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Turcihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ru%C8%99ihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/T%C4%83tarihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2rbihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Slovenihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Slovacihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bulgarihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Grecihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Evreihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cehihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Polonezihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sinagoga_Bucarest.jpg

  • Cea mai numeroasă comunitate minoritară din București eraodinioară cea evreiască. În 1930 trăiau în București 69.885 deevrei, reprezentând 10,93% din populația orașului. În timpulrăzboiului, cu refugiații, numărul acestora depășea 140.000.[50]

    Evreii din București sunt menționați în cărțile de istorie încă dinsecolul al XVI-lea, ca medici la curtea domnească saucomercianți. Aceștia veneau de la sud de Dunăre, de la Istanbulsau de la Salonic, Grecia.[51] Evenimentele celui de-Al DoileaRăzboi Mondial și apoi emigrarea în Israel au dus la scădereamasivă a populației evreiești din București. Pe locul cartieruluievreiesc se află astăzi Unirea Shopping Center și zona adiacentă.În București funcționează în continuare un teatru evreiesc de stat.Continuă să existe mai multe sinagogi și cimitire evreiești (unuldintre cimitirele evreiești este sefard). La recensământul din 2011,1.333 de oameni s-au declarat ca fiind evrei. Incluzând și familiile

    Templul Coral

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Evreihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVI-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Istanbulhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Salonichttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Greciahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondialhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Israelhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Unirea_Shopping_Centerhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Teatrul_Evreiesc_de_Stat_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sefardhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sinagoga_Bucarest.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Templul_Coral_din_Bucure%C8%99ti

  • mixte, numărul evreilor din București ajunge la 4.000 depersoane.[50]

    Comunitatea maghiară

    Numeroși reformați maghiari s-au stabilit la București la începutulsecolului al XVIII-lea, după înfrângerea revoltei curuților. Esteplauzibil faptul că satul Berceni din sudul orașului să fi fost numitdupă tabăra soldaților curuți de sub comanda generalului MiklósBercsényi.[52] Un nou val de refugiați maghiari a venit la Bucureștidupă înfrângerea revoluției maghiare de la 1848 de către austrieci.Unul din cei mai proeminenți reprezentanți ai maghiarilorbucureșteni de la mijlocul secolului al XIX-lea a fost JózsefSándor, primul traducător al lui Mihai Eminescu, încă în timpulvieții poetului.

    Conform datelor recensământului din 1930, în acel an trăiau înBucurești 24.052 maghiari, reprezentând 3,76% din populațiamunicipiului. Era vorba îndeosebi de secui din județele TreiScaune (azi județul Covasna), Odorhei și Ciuc (azi județulHarghita). Comparativ, în anul 2002 trăiau 5.834 de maghiari,reprezentând 0,3% din totalul populației orașului, iar în 2011 3.359de maghiari (0,18%).

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVIII-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_curu%C8%9Bilorhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Berceni,_Ilfovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Curu%C8%9Bihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mikl%C3%B3s_Bercs%C3%A9nyihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_Maghiar%C4%83_din_1848https://ro.m.wikipedia.org/wiki/J%C3%B3zsef_S%C3%A1ndorhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mihai_Eminescuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_din_1930https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secuihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Trei-Scaune_(interbelic)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Covasnahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Odorheihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ciuchttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Harghita

  • În București funcționează Liceul Teoretic „Ady Endre” cu predare înlimba maghiară.[53] Casa Petőfi este centrul cultural al comunității,unde funcționează și biblioteca. În București apare publicațialunară Bukaresti Közlöny. Biserica Reformată din București oferăliturghii în limba maghiară. Printre bucureștencele de originemaghiară se numără Vera Renczi, Daniela Gyorfi și Eva Kiss.

    Comunitatea germană

    Comunitatea germană datează încă din secolul al XVIII-lea, fiindcompusă preponderent din negustori sași. Din acest secoldatează și prima mențiune a unei biserici luterane din lemn. Înpreajma Primului Război Mondial proporția germanilor atingea 8%,fiind vorba nu numai de sași, ci și de prusaci și austrieci.

    Biserica Luterană

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Limba_maghiar%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Vera_Renczihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Daniela_Gyorfihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Eva_Kisshttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVIII-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sa%C8%99ihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondialhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Prusiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Austriahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucharest_Lutheran.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Evanghelic%C4%83_C.A._Bucure%C8%99ti

  • Principalele străzi germane din București au fost strada Lipscani(de la „Lipsca”, Leipzig) și strada Nemțească (în prezent stradaSmârdan).[54]

    De la mijlocul secolului al XIX-lea există Biserica Luterană dinBucurești cu limba de liturghie germană. Liturghii romano-catoliceîn limba germană sunt celebrate în fiecare duminică la BisericaBărăția din București. Între personalitățile comunității catolice dinBucurești s-au numărat episcopul Joseph Schubert, vicarulgeneral Hieronymus Menges și călugărul iezuit Rafael Haag, toțiarestați de autoritățile comuniste.

    Din anul 1855 funcționează Școala Germană din București (înprezent Colegiul German Goethe), cu predare în limba germană.

    La recensământul din 1977 populația germană era alcătuită dinaproape 8.000 persoane. În 2002 au fost numărați doar 2.358 degermani, iar în 2011 1.209 germani.

    Comunitatea armeană

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Strada_Lipscanihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Leipzighttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Strada_Sm%C3%A2rdanhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_luteran%C4%83_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_B%C4%83r%C4%83%C8%9Bia_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Joseph_Schuberthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Hieronymus_Mengeshttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rafael_Haaghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1855https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Colegiul_German_Goethehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica_Armeneasc%C4%83.jpg

  • O comunitate cu vechi tradiții culturale și economice în Bucureștieste cea armeană. În anul 1930 trăiau în București 4.748 dearmeni, reprezentând 0,74% din populația municipiului. Larecensământul din 2002 au fost numărați 815 armeni, iar în 2011doar 565 de armeni. Locuri precum Strada Armenească amintescde prezența armenilor în oraș. Există o biserică și un cimitirarmenesc în București.

    Comunitatea greacă

    O altă comunitate cu vechi tradiții în București este ceagrecească. Aceasta datează încă din timpul perioadei fanariote

    Biserica Armenească

    Biserica Greacă

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Epoca_fanariot%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica_Armeneasc%C4%83.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Armeneasc%C4%83_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica_Elena_IMG_7249.JPGhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_greac%C4%83_din_Bucure%C8%99ti

  • (1715–1821). În 1930 trăiau în București 4.293 de greci,reprezentând 0,67% din totalul populației orașului. Astăzi aurămas mai puțin de 1.000.

    Comunitatea bulgară

    Prezența unei populații bulgărești în București are o vechime demai multe secole, existând încă din secolul al XVII-lea, când niștecălugări catolici franciscani bulgari ridicaseră pe locul actualeibiserici Bărăția o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor dinBucurești sunt ortodocși, fiind reuniți din 1954 până în aprilie 2009în Biserica Ortodoxă Bulgară „Sf. Prooroc Ilie” (actualmente „Sf.Ilie-Hanul Colței”, preluată de Biserica Ortodoxă Română, prinArhiepiscopia Bucureștilor – Protopopiatul III Capitală). Preluareaacestei biserici este considerată abuzivă de comunitateabulgărească și de Biserica Ortodoxă Bulgară,[55][56] pe când

    Biserica „Sf. Ilie-Hanul Colței”

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bulgarii_din_Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVII-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_B%C4%83r%C4%83%C8%9Bia_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Ilie_-_Hanul_Col%C8%9Bei_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sfantul_ilie_bucuresti.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Sf%C3%A2ntul_Ilie_-_Hanul_Col%C8%9Bei_din_Bucure%C8%99ti

  • Biserica Ortodoxă Română privește acest gest ca fiind legitim.[57]

    De asemenea, se întâlnesc și bulgari catolici, reprezentați deBiserica „Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu”. Motivelepentru care bulgarii au sosit în București sunt diverse: fie politice(se refugiau din cale opreliștii otomane înainte de 1878), fie socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai bun – mai ales în primajumătate a secolului al XX-lea). Autoritățile comuniste au închisLiceul bulgar, însă în toamna anului 1999, la București a fostredeschisă, în paralel cu Liceul român din Sofia, vechea Școalabulgară cu trei clase și un număr de 84 de elevi, cu predare înlimba bulgară. Unele cartiere din București continuă să aibă opopulație numeroasă de bulgari: Giulești-Sârbi,[58] Dudești-Cioplea(în bună parte catolici).[59] Bulgari trăiesc și în cartiere din unelelocalități aflate în preajma Capitalei (în Brănești, Bragadiru, Glina,Dobroești, Pantelimon, Colentina, Chiajna, Roșu sau bulgaricatolici pavlicheni în Popești-Leordeni).[60]

    Comunitatea poloneză

    În București trăiește, de asemenea, o populație poloneză, aproapela fel de semnificativă ca și cea din Bucovina. Polonezii au sosit înspecial înaintea Primului Război Mondial, dar și în timpul celui de-

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83_Sf%C3%A2nta_Fecioar%C4%83_N%C4%83sc%C4%83toare_de_Dumnezeu_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/1878https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sofiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Limba_bulgar%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Giule%C8%99ti_(cartier)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dude%C8%99ti_(cartier)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83ne%C8%99ti,_Ilfovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bragadiruhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Glinahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dobroe%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pantelimonhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Colentinahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Chiajnahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ro%C8%99uhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pope%C8%99ti-Leordenihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bucovinahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial

  • Al Doilea Război Mondial – în ambele cazuri ca refugiați care auhotărât să se stabilească aici. În cadrul emigrației polone, un rolînsemnat a jucat Uniunea Emigrației Polone (1866–1871), care aavut o filială și la București. Într-o proporție semnificativăpolonezii bucureșteni sunt intelectuali, iar unii dintre ei au fostprimari ai Bucureștiului: Lucian Skupiewski în perioada februarie1923–aprilie 1923 și Victor Dombrovski, fost general de armatăromân, chiar în două rânduri, în intervalul septembrie 1938–septembrie 1940 și în perioada august 1944–iunie 1948.

    Strada Polonă este numită după această comunitate. Azi maitrăiesc în București câteva sute de polonezi, însă în anul 1890numărul acestora se ridica la aproximativ 3.000 de persoane(circa 1,5% din populația orașului).

    Comunitatea albaneză

    București este centrul comunității albaneze din România.Comunitatea albaneză bucureșteană a început să se formeze înprima jumătate a secolului al XIX-lea, când capitala ȚăriiRomânești a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unorintelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto șiNaum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondialhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lucian_Skupiewskihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Victor_Dombrovskihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Albanezii_din_Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIX-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dora_d%27Istriahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Naim_Frash%C3%ABri

  • București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceputversurile imnului național albanez, Hymni i Flamurit, pe vremeacând locuia în București. Cei mai mulți dintre acești intelectuali serefugiaseră în România din calea opreliștii otomane. În 1920trăiau în București aproape 20.000 de albanezi. Azi mai trăiescdoar câteva sute. Majoritatea albanezilor bucureșteni sunt creștiniortodocși, dar există într-un număr mai mic și albanezimusulmani.

    Comunitatea musulmană

    Comunitatea musulmană din București este formată atât dinimigranți, cât și din populație autohtonă, ai cărei urmași au sositde-a lungul timpului. Centrul vieții spirituale a musulmanilorbucureșteni a fost, de la începutul secolului al XX-lea, geamiaBucurești, construită în Parcul Carol I și mutată în timpul regimuluicomunist în zona Pieței Eroii Revoluției.[61] Prima moschee dinoraș construită după căderea regimului comunist este ar-Rahman,aflată pe Strada Munții Gurghiului din cartierul Crângași. Finalizatăîn 2002, moscheea este deschisă permanent și poate oficia oriceritual islamic.[62]

    Altele

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Aleksander_Stavre_Drenovahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Hymni_i_Flamurithttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Carol_Ihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cr%C3%A2nga%C8%99i

  • Bucureștiul are și o comunitate chineză și un mic număr derefugiați de diferite naționalități (sirieni, pakistanezi, afgani,birmani, ucraineni și africani), care locuiesc în principal încartiere‑dormitor precum Pantelimon.[46]

    Religii

    Articol principal: Economia României.

    Evoluția structurii religioase și confesionale la recensămintele din 1877, 1930,[63] 1992, 2002[64] și 2011[65]

    An Total OrtodocșiRomano-catolici

    Reformați(Calvini)

    PenticostaliGreco-catolici

    Baptiști Adventiști MusulmaniMartorii

    luiIehova

    Creștinide ritvechi

    (Staroveri)

    Evanghelici(Luterani)

    Mozaici A

    1877 177.646 132.987 16.991 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 206 5.854 20.749 7

    1930 639.040 486.193 36.414 7.322 N/A 12.882 N/A N/A N/A N/A N/A 12.203 76.480 N

    1992 2.067.545 96,5% 1,4% 0,1% 0,2% 0,4% 0,1% N/A N/A N/A N/A N/A N/A N

    2002 1.926.334 1.850.414 23.450 1.880 5.452 7.558 3.810 4.381 9.488 N/A 729 761 2.564 N

    2011 1.883.425 1.587.951 22.149 1.291 5.050 4.016 3.345 4.051 9.037 1.794 1.067 415 1.459 1

    Economie și infrastructură

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pantelimonhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2nieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ortodoc%C8%99ihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Romano-catolicihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Reforma%C8%9Bihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Calvinihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Penticostalismhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Greco-catolicihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bapti%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Adventi%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Musulmanhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Martorii_lui_Iehovahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Staroverihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Evanghelicihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Luteranismhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mozaicihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Financial_Plaza_Bucuresti_1.jpg

  • Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României.Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit in anul 2018 cu 26,6% dinPIB-ul la nivel național, respectiv 251.350 miliarde lei (54.013miliarde euro). [66] În București se regăsește cea mai mare partedintre ramurile economice specifice României, excluzândagricultura.

    Începând cu domeniul serviciilor și terminând cu construcțiile.Întreprinderile constructoare de mașini (utilaj greu, utilajsiderurgic, petrolier, mașini și utilaje agricole, locomotive,vagoane, avioane și elicoptere, autobuze). Industrieelectrotehnică, electronică, mecanică fină, optică. Întreprinderichimice, de materiale de construcție, de prelucrare a lemnului.Bucureștiul este un important nod feroviar, rutier și aerian.

    Articol principal: Transport în București.

    Bucureștiul este principalul nod feroviar (nouă magistrale și o caleferată de centură de 74 km) și rutier (șapte magistrale, numeroase

    Centrul Financial Plaza

    Transport

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Agriculturahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Serviciihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Construc%C8%9Biihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Petrolierhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ma%C8%99inihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Elicopterhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Autobuzhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Industriehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Electronic%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Optic%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Materiale_de_construc%C8%9Biehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Transport_feroviar_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rutierhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Transport_aerianhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Transport_%C3%AEn_Bucure%C8%99ti

  • autogări) al țării; tot aici se află aeroporturile „Băneasa” (inauguratîn 1920 pentru traficul intern) și „Otopeni” (inaugurat în 1970pentru traficul internațional). Metroul bucureștean are patru liniimagistrale, construite din 1974 și până în prezent, însumând circa77 km lungime.[67]

    Transportul public

    Sistemul de transport public din București este cel mai mare dinRomânia. Este compus din sistemul de metrou de 77 km operatde către Metrorex și rețeaua transportului de suprafață –autobuze (120 de linii), troleibuze (15 linii) și tramvaie (24 de linii)

    Transport în comun

    în București

    Metrou

    M1 · M2 · M3 · M4 · M5 · M6

    STB

    Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Metrorexhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Autobuzhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Troleibuzhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tramvaihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Transport_%C3%AEn_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Statie_Metrou_-_Titan.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Metroul_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Linia_M1_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Linia_M2_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Linia_M3_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Linia_M4_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Linia_M5_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Linia_M6_a_metroului_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/STBhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Autobuze_%C3%AEn_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tramvaie_%C3%AEn_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Troleibuze_%C3%AEn_Bucure%C8%99ti

  • – operată de către RATB.[68] Adițional, există și microbuze privatecare fac legătura cu comunele învecinate. În 2016, RATB a avut438 de milioane de călătorii.[69]

    Subsolul capitalei este traversat de patru magistrale (M1, M2, M3și M4), M1 și M2 fiind cele mai mari și mai cuprinzătoare. M1 estemagistrala care are conexiuni cu toate celelalte linii de metrou.Metroul reprezintă doar 5% din rețeaua de transport public și estefolosit zilnic de aproape un sfert din populația zonei București-Ilfov, adică 600.000 de persoane.[70]

    Transportul rutier

    Inaugurat în 2011, Pasajul Basarab a fost cea mai mare lucrare de infrastructurăurbană din România.

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/RATBhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Microbuzhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:%D0%91%D0%B5%D1%81%D1%81%D0%B0%D1%80%D0%B0%D0%B1%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%B9_%D0%BC%D0%BE%D1%81%D1%82.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pasajul_Basarabhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:2017_Calea_Victoriei_(1).jpg

  • Rețeaua de străzi a Capitalei cuprinde 5.340 de străzi, cu olungime totală de 1.820 km și o suprafață totală de aproape20.000 m².[71] Aceasta este centrată în jurul unei serii debulevarde de mare capacitate, care, în general, radiază din centrulorașului până la periferie. Axele principale (nord/sud, est/vest șinord-vest/sud-est) și două inele (interior și exterior) contribuie lareducerea aglomerației din trafic. Străzile în municipiu sunt deobicei înțesate în timpul orelor de vârf din cauza creșteriinumărului de mașini în ultimii ani. În fiecare zi, peste un milion devehicule circulă în interiorul orașului. Aceasta a rezultat în aparițiagropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mareproblemă de infrastructură a Bucureștiului. La acestea se adaugălipsa spațiilor de parcare, dar și subdimensionarea infrastructuriipietonale.[72]

    Pe 17 iunie 2011, Pasajul Basarab a fost inaugurat și deschistraficului, completând astfel inelul interior al orașului.[73]

    Construcția pasajului a durat cinci ani și astăzi este cel mai lungpod hobanat din România și cel mai lat astfel de pod din

    Calea Victoriei, un bulevard important în centrul Bucureștiului

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pasajul_Basarabhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Calea_Victoriei

  • Europa.[74] De la finalizare, traficul pe Podul Grant și în zona Găriide Nord a devenit considerabil mai fluid.[75]

    Bucureștiul este principalul nod al rețelei drumurilor naționaleromâne, fiind punctul de începere pentru trei autostrăzi (A1 sprePitești, A2 spre Constanța și A3 spre Ploiești) și nouă drumurinaționale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Brașov, DN2 spreSuceava, DN3 spre Călărași, DN4 spre Oltenița, DN5 spre Giurgiu,DN6 spre Timișoara și Cenad, DN7 spre Nădlac și DN71 spreSinaia).

    Transportul feroviar

    Bucureștiul este nodul feroviar principal al companiei naționaleCăile Ferate Române. Cea mai importantă stație feroviară esteGara de Nord din care pleacă și sosesc trenuri zilnice din diverse

    Gara de Nord

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Podul_Granthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A1_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pite%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A2_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Autostrada_A3_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN1https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Oradeahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN1Ahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN2https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Suceavahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN3https://ro.m.wikipedia.org/wiki/C%C4%83l%C4%83ra%C8%99ihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN4https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Olteni%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN5https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN6https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cenad,_Timi%C8%99https://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN7https://ro.m.wikipedia.org/wiki/N%C4%83dlachttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DN71https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sinaiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/C%C4%83ile_Ferate_Rom%C3%A2nehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nordhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:9_Bucuresti_Gara_de_Nord_120916.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_de_Nord

  • localități românești, precum și din orașe europene. Prin Gara deNord trec zilnic 283 trenuri ale operatorului de stat CFR Călători șidouă ale operatorului privat Regiotrans. De asemenea, există șialte gări: Basarab, Băneasa, Obor, Progresul (închisă traficului decălători în 2006) și Titan Sud. Din oraș pornesc cinci magistraleferoviare: 300 (București–Oradea), 500 (București–Bacău–Suceava–Verești), 700 (București–Brăila–Galați), 800 (București–Constanța), 900 (București–Drobeta-Turnu Severin–Timișoara–Jimbolia) și trei linii secundare interoperabile: 901 (București–Pitești–Craiova), 902 (București–Giurgiu) și 903 (București–Oltenița).

    Transportul aerian

    În București există în prezent două aeroporturi funcționale:Aeroportul Internațional Henri Coandă (inițial „Otopeni”) și

    Aeroportul Internațional Henri Coandă, cel mai mare din România

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/CFR_C%C4%83l%C4%83torihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Regiotranshttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_Basarabhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_B%C4%83neasahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_Oborhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_Progresulhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gara_Titan_Sudhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Magistrala_CFR_300https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Oradeahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Magistrala_CFR_500https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83uhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Suceavahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Vere%C8%99ti,_Suceavahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Magistrala_CFR_700https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Br%C4%83ilahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gala%C8%9Bihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Magistrala_CFR_800https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Magistrala_CFR_900https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Drobeta-Turnu_Severinhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Timi%C8%99oarahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jimboliahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Magistrala_CFR_901https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pite%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Craiovahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Olteni%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Henri_Coand%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Henri_Coand%C4%83_International_Airport,_March_2013.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Henri_Coand%C4%83

  • Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (inițial „Băneasa”). HenriCoandă este cel mai mare aeroport al României, deservindaproape 11 milioane de pasageri în 2016[76] și fiind centrulprincipal pentru operatorul național TAROM. De acolo pleacă șisosesc zilnic zboruri din alte orașe din România precum șinumeroase alte aeroporturi din Europa, Americi, Asia și Africa.Cunoscut până în 2012 ca hub-ul low-cost al Bucureștiului, AurelVlaicu operează astăzi doar zboruri private.[77]

    Transportul pe apă

    Bucureștiul se situează pe malurile Dâmboviței, dar fiindcă acestrâu nu este navigabil, orașul nu a funcționat niciodată ca port,rolul acesta fiind rezervat pentru alte orașe, precum Giurgiu șiOltenița, aceste orașe fiind amplasate la distanțe mici: 65,respectiv 62 de kilometri. În anul 2010, mai mulți politicieni aureluat ideea continuării construcțiilor la Canalul Dunăre–București,lung de 73 km, care va lega orașul cu Dunărea, prin canalizarearâurilor Dâmbovița și Argeș. Potrivit primarului Capitalei de atunci,Sorin Oprescu, canalul este finalizat în proporție de 65%.[78]

    Totodată, ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, ElenaUdrea, declara în iunie 2010 că intenționează să includă proiectul

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Aurel_Vlaicuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/TAROMhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Europahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Americihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Asiahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Africahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Giurgiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Olteni%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Canalul_Dun%C4%83re-Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Dun%C4%83rehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sorin_Oprescuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Elena_Udrea

  • în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Seașteaptă ca acest canal să devină o componentă importantă ainfrastructurii de transport orășenești.[79]

    Bucureștiul are un statut special în țară, fiind singurul oraș care nuaparține niciunui județ. Totuși, populația sa este mai numeroasădecât a oricărui județ.

    Primăria administrează orașul și este condusă de un PrimarGeneral. Puterea Primăriei Generale este la fel ca a oricăruiconsiliu județean din România. După alegerile din iunie 2016Primar General este Gabriela Firea, prima femeie primar din istoriaBucureștiului.[80] Primăria Generală este responsabilă cu utilitățile

    Politică

    Gabriela Firea, Primarul General al Bucureștiului din 2016

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gabriela_Fireahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Gabriela_Firea_la_sediul_PSD_-_02.09.2014_(15011616030).jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gabriela_Firea

  • (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primăriile sectoarelorau responsabilitatea contactului dintre cetățeni și consiliile locale,străzile secundare, parcuri, școli și serviciile de salubrizare.

    Consiliul General al Municipiului București se compune din 55 deconsilieri:[81]

    Partid Consilieri Componența Consiliului

      PSD 24                                                

      USB 13                          

      PNL 8                

      ALDE 4        

      PMP 3      

      Ind. 3      

    Ca toate celelalte consilii locale din România, consiliile sectoriale,consiliul general și primarii sunt aleși la fiecare patru ani de cătrelocuitorii Bucureștiului. În plus, Bucureștiul are un prefect, numitde guvernul României. Prefectului nu i se permite să fie membru alunui partid politic și rolul acestuia este de a reprezenta guvernul lanivel municipal. Prefectul acționează ca o autoritate de legăturăcare facilitează implementarea planurilor naționale de dezvoltareși a programelor de guvernare la nivel local. Din 2017, prefectulBucureștiului este Adrian Petcu.

    Împărțire administrativă

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Partidul_Social_Democrat_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Salva%C8%9Bi_Bucure%C8%99tiulhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Partidul_Na%C8%9Bional_Liberal_(Rom%C3%A2nia)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Partidul_Alian%C8%9Ba_Liberalilor_%C8%99i_Democra%C8%9Bilorhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/PMPhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Independent_(politician)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2niei

  • Articol principal: Sectoarele Bucureștiului.

    Bucureștiul este împărțit în șase sectoare, fiecare administrat decâte o Primărie de sector. Sectoarele sunt dispuse radial (șinumerotate în sensul acelor de ceasornic), astfel încât fiecare săaibă în administrație o parte a centrului Bucureștiului. Împărțireaactuală pe sectoare a Bucureștiului este cea prevăzută deDecretul nr. 284/1979, în vigoare și în prezent.[82]

    Până în prezent, nu există un consens administrativ în legătură cunumărul de cartiere ale orașului, dar Planul Urbanistic General alBucureștiului identifică 70 de cartiere diferite.[46] Pe de altă parte,un studiu antropologic al Școlii Naționale de Studii Politice șiAdministrative (SNSPA) a identificat mai mult de 100.[46]

    Prima formă de organizare administrativă a Bucureștiului a fostcea a plășilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în 1798, existau

    Noul sediu al Primăriei Capitalei în apropiere de Podul Ciurel

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectoarele_Bucure%C8%99tiuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVIII-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Dambovita_near_Ciurel_Bridge_in_Bucharest.jpg

  • cinci plăși: Târgul, Podul Mogoșoaiei, Târgul de afară, Broștenii șiGorganul.[83] Acestor cinci plăși le corespundeau, la începutulsecolului al XIX-lea, în timpul războiului ruso-turc (1806–1812),culorile sau „boielile”: Roșu, Galben, Negru, Albastru și Verde.[83]

    Teritoriul numit Roșu, cel mai mic dintre cele cinci culori șicuprinzând centrul comercial și o porțiune îngustă pe malul dreptal Dâmboviței, a fost desființat la începutul secolului al XX-lea.Teritoriul acestei culori a fost repartizat celorlalte patru.[83] Dupăreforme succesive, prin legea administrativă din 1950, cele patruculori s-au transformat în opt raioane, care au permis oadministrație mai intensivă și au stimulat într-un mai mare gradinițiativele locale. Cele opt raioane ale Bucureștiului purtauurmătoarele denumiri: Grivița Roșie (1), 30 Decembrie (2), 1 Mai(3), 23 August (4), Tudor Vladimirescu (5), Nicolae Bălcescu (6), V.I. Lenin (7) și 16 Februarie (8).[83]

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucure%C5%9Fti_sectoare.svghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XIX-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Ruso-Turc_(1806%E2%80%931812)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XX-lea

  • Sector Suprafață (km²) Populație (2011) Primar

    Sectorul 1 67,5 225.453 Dan Tudorache (PSD)

    Sectorul 2 32 345.370 Mugur Toader (PSD)

    Sectorul 3 32 385.439 Robert Negoiță (PSD)

    Sectorul 4 34 287.828 Daniel Băluță (PSD)

    Sectorul 5 30 271.575 Daniel Florea (PSD)

    Sectorul 6 38 367.760 Gabriel Mutu (PSD)

    Zona metropolitană

    Articol principal: Zona metropolitană București.

    Zona metropolitană București (abreviat ZMB) cuprindeactualmente aproximativ 2,4 milioane de locuitori (neoficial 3,4milioane). Conform proiectelor Primăriei București, ZMB urmeazăsă fie mărită astfel încât să cuprindă 94 de unități administrativ-teritoriale (84 de comune, opt orașe, municipiul Oltenița șimunicipiul București), întinse pe un teritoriu de 5.046,1 km².[84]

    Sistemul judiciar

    Palatul de Justiție, sediul Curții de Apel București, văzut de pe malurile Dâmboviței

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectorul_1https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Daniel_Tudorachehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectorul_2https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mihai_Mugur_Toaderhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectorul_3https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Robert_Negoi%C8%9B%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectorul_4https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Daniel_B%C4%83lu%C8%9B%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectorul_5https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Daniel_Florea_(politician)https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sectorul_6https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Gabriel_Mutuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Zona_metropolitan%C4%83_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83ria_Municipiului_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Olteni%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Palatul_Justi%C8%9Biei.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Palatul_de_Justi%C8%9Bie_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Apel_Bucure%C8%99ti

  • Sistemul judiciar al Bucureștiului este similar cu cel al celorlaltejudețe. Fiecare dintre cele șase sectoare are propria judecătorie, întimp ce infracțiunile mai grave sunt direcționate TribunaluluiBucurești. Curtea de Apel București judecă recursurile la deciziileluate de judecătoriile și tribunalele Bucureștiului și a altor cincijudețe învecinate (Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Călărași și Ilfov).Bucureștiul este, de asemenea, sediul Înaltei Curți de Casație șiJustiție, Curții Constituționale și Direcției Naționale Anticorupție.

    Bucureștiul are o forță de poliție municipală, Poliția București, careeste responsabilă de controlul criminalității în întregul oraș șioperează 26 de secții.[85] Poliția București își are sediul central peCalea Victoriei,[86] în centrul orașului. Începând cu anul 2004,fiecare primărie de sector are, de asemenea, sub administrația sao poliție comunitară, care se ocupă de problemele comunitățiilocale. În București se află și inspectoratele generale aleJandarmeriei și ale Poliției Române.

    Criminalitate

    Rata criminalității în București este destul de scăzută încomparație cu alte capitale europene, numărul total alinfracțiunilor scăzând cu 9% între 2015 și 2016.[87] În 2017, rata

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Tribunalul_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Curtea_de_Apel_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Teleormanhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ialomi%C8%9Bahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Giurgiuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_C%C4%83l%C4%83ra%C8%99ihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ilfovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/%C3%8Enalta_Curte_de_Casa%C8%9Bie_%C8%99i_Justi%C8%9Biehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Curtea_Constitu%C8%9Bional%C4%83_a_Rom%C3%A2nieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/DNAhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Bia_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Calea_Victorieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jandarmeria_Rom%C3%A2n%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Poli%C8%9Bia_Rom%C3%A2n%C4%83

  • criminalității era de 28,92%, sub Madrid, Amsterdam, Berlin,Moscova, Stockholm, Londra, Paris și Roma,[88] Bucureștiulmenținându-se ca una dintre cele mai sigure capitale europene.[87]

    Rata crimelor violente rămâne scăzută, cu 31 de crime înregistrateîn 2014, toate fiind soluționate.[89]

    Deși în anii 2000 au avut loc o serie de acțiuni ale polițieiîmpotriva unor grupări infracționale, cum ar fi clanul Cămătaru,criminalitatea organizată are, în general, un impact redus asupravieții publice. Infracțiunile minore sunt mai frecvente, în specialsub forma furtului din buzunare sau genți, și au loc de cele maimulte ori în rețeaua de transport public a orașului. Cu toateacestea, furtul s-a redus cu 11% în 2016 față de anul precedent.[87]

    Infracționalitatea este mai ridicată în cartierele sudice aleorașului, în special în Rahova și Ferentari, zone dezavantajate dinpunct de vedere social.[90]

    Deși prezența copiilor străzii a fost o problemă în București în anii1990, numărul lor a scăzut în ultimii ani, situându-se acum la sausub media marilor orașe europene. Un documentar numit ChildrenUnderground și nominalizat la Oscar a ilustrat viața copiilor străziiromâni în 2001.[91] Aproximativ 1.100 de persoane încă locuiesc

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Madridhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Amsterdamhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Berlinhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Moscovahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Stockholmhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Londrahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parishttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rahovahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ferentarihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Premiile_Oscar

  • pe străzile Bucureștiului, 41% dintre ele fiind minore.[92] Multe suntexploatate, practică cerșetoria sau prostituția.[93]

    Calitatea vieții

    Conform studiilor despre calitatea vieții în orașele lumii, emiseanual de firma de consultanță Mercer, Bucureștii se aflau pe locul94 în topul mondial al calității vieții, în anul 2001,[94] și au coborâtpe locul 108 în anul 2009.[95] Bucureștiul este astfel pe penultimulloc în topul calității vieții, între capitalele Uniunii Europene, peultimul loc fiind capitala bulgară, Sofia.

    Viața culturală a Bucureștiului este un melanj bogat între culturatradițională (elitistă) – reprezentată de un sector consistent dearte ale spectacolului (teatru, operă, dans și muzică), dar și de orețea extinsă și diversă de muzee –, o cultură de masă (recreere)– reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerteși evenimente în aer liber – și o scenă a artelor contemporane cudezvoltare rapidă.

    Cultură

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cer%C8%99etorhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Prostitu%C8%9Biehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Teatruhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Oper%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Danshttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83

  • Clădiri emblematice

    În București își au sediul Parlamentul (găzduit în PalatulParlamentului sau Casa Poporului), Guvernul și PreședințiaRomâniei. De asemenea, își au sediul numeroase instituții decultură, precum: Academia Română (fondată în 1866), peste 60 deinstitute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutulde Medicină, alte numeroase institute de învățământ superior,mari biblioteci (Biblioteca Academiei, Biblioteca Națională,Biblioteca Centrală Universitară, printre altele) ș.a.m.d.

    Evenimente culturale și festivaluri

    Ateneul Român

    Concert la Filarmonica „George Enescu”

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2nieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Palatul_Parlamentuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Casa_Poporuluihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Guvernul_Rom%C3%A2nieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pre%C8%99edin%C8%9Bia_Rom%C3%A2nieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Academia_Rom%C3%A2n%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Universitatea_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Institutul_Politehnic_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Institutul_de_Medicin%C4%83_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Academiei_Rom%C3%A2nehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Na%C8%9Bional%C4%83,_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biblioteca_Central%C4%83_Universitar%C4%83_din_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RomanianAthenaeumHDR.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2nhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Violetta_in_concert._Bucharest_Phylharmony.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Filarmonica_%E2%80%9EGeorge_Enescu%E2%80%9D_din_Bucure%C8%99ti

  • O serie de festivaluri culturale se desfășoară în București pe totparcursul anului, însă majoritatea festivalurilor au loc în iunie, iulieși august. Societatea culturală „Ateneul Român” organizeazăFestivalul „George Enescu” în diferite locații din București înseptembrie, la fiecare trei ani. Ediția inaugurală a avut loc în1958,[96] iar astăzi este cel mai important festival de muzicăclasică și contemporană găzduit de România,[97] reunind interprețiși orchestre din întreaga lume. Lansat în 2010 de către MuzeulNațional al Literaturii Române, Festivalul Internațional de Poezie,unul dintre cele mai importante festivaluri de gen din România, aatras în 2016 peste 100 de poeți din 30 de țări.[98] Cel mai longeviveveniment dedicat cărții din România, Târgul InternaționalGaudeamus, are loc tot în București și este vizitat anual de peste125.000 de cititori.[99] Există și festivaluri dedicate dansului,artelor vizuale (din 2005, Bucureștiul are propria bienală), dar și

    Trupă de dans latino din Franța la Festivalul Internațional de Teatru de Stradă

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Ateneul_Rom%C3%A2nhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Festivalul_%E2%80%9EGeorge_Enescu%E2%80%9Dhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgul_de_Carte_Gaudeamushttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Expozi%C8%9Bie_de_art%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucuresti._Romania._Festivalul_International_de_teatru_de_Strada,_Bucuresti,_1-30_Iulie_2017._(Trupa_de_dans_latino,_Franta).jpg

  • muzicii de orice gen, de la jazz la rock și muzică electronică.Notabile sunt Summer Well, desfășurat anual pe domeniul Știrbeydin Buftea, B'Estfest și TimeShift, ambele organizate la Romexpo.

    În ultimii ani s-a constatat o creștere a numărului de festivaluridedicate teatrului și cinematografiei. Printre acestea se numărăFestivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru deStradă, Bucharest International Experimental Film Festival șiFestivalul Filmului European. De asemenea, Bucureștiul estegazda unuia dintre cele mai importante festivaluri de film deanimație din Europa, Anim'est.[100] În 2004, Bucureștiul s-a impusîn circuitul festivalurilor de film importante din Europa de Est cuFestivalul Internațional de Film București, un evenimentrecunoscut pe scară largă în Europa, având ca invitați de onoarenume sonore în industria cinematografică: Andrei Koncealovski,Danis Tanović, Nikita Mihalkov, Rutger Hauer, Jerzy Skolimowski,Jan Harlan, Radu Mihăileanu etc.[101]

    Datorită creșterii comunității chineze din oraș, în februarie 2005,Primăria Capitalei a organizat un festival tematic cu ocazia AnuluiNou Chinezesc în Parcul Nichita Stănescu.[102] De atunci,comunitățile thailandeză,[103] turcă,[104] greacă[105] sau

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Jazzhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rockhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Muzic%C4%83_electronic%C4%83https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Palatul_%C8%98tirbei_din_Bufteahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Bufteahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/B%27ESTFESThttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Romexpohttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Teatruhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Cinematografiehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Europa_de_Esthttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Festivalul_interna%C8%9Bional_de_film_Bucure%C8%99tihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Andrei_Koncealovskihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Nikita_Mihalkovhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Rutger_Hauerhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Radu_Mih%C4%83ileanuhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Anul_Nou_Chinezesc

  • armeană[106] au organizat diverse festivaluri culinare sau culturaleîn oraș.

    În 2005, Bucureștiul a devenit primul oraș din sud-estul Europeicare a găzduit CowParade, amplu eveniment de artă urbană. Cuocazia festivalului, zeci de sculpturi multicolore înfățișând văcuțeau putut fi admirate în tot orașul.[107]

    Cultură tradițională

    Cultura tradițională românească continuă să aibă o influențămajoră în arte, precum teatru, film și muzică. Bucureștiul are douămuzee etnografice de renume internațional: Muzeul ȚăranuluiRomân și Muzeul Satului, unul dintre cele mai mari muzee în aerliber din țară.

    Case tradiționale și o biserică de lemn în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_al_%C8%9A%C4%83ranului_Rom%C3%A2nhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_al_Satului_%E2%80%9EDimitrie_Gusti%E2%80%9Dhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:20140820_Bucure%C8%99ti_082.jpghttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_al_Satului_%E2%80%9EDimitrie_Gusti%E2%80%9D

  • Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, situat în ParculHerăstrău, acoperă o suprafață de 14 ha și conține peste 380 demonumente de arhitectură tradițională din toate colțurile țării.[108]

    Muzeul Satului este, de asemenea, cel mai vizitat obiectiv culturaldin România.[108]

    Muzeul Țăranului Român a fost declarat în 1996 Muzeul Europeanal Anului.[109] Patronat de Ministerul Culturii, muzeul conservă șiexpune numeroase colecții de obiecte și monumente ale culturiimateriale și spirituale. Muzeul deține una dintre cele mai bogatecolecții de obiecte țărănești din România, cu un patrimoniuevaluat la peste 90.000 de piese organizate în mai multe colecții:ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiurietc.[110]

    Muzeul Național de Istorie a României este un alt muzeuimportant din București, care conține o colecție de artefacte caredetaliază istoria și cultura românească din preistorie și până înepoca modernă.

    Lăcașuri de cult

    Vezi și: Listă de biserici din București.

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Parcul_Her%C4%83str%C4%83uhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Istorie_a_Rom%C3%A2nieihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_biserici_din_Bucure%C8%99ti

  • Bucureștiul păstrează numeroase monumente de artă religioasăși medievală, printre care o serie de biserici și mănăstiri datânddin secolul al XVI-lea, de când orașul a devenit reședințăstatornică a voievozilor munteni.

    Bucureștiul este sediul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, unadintre bisericile ortodoxe orientale în comuniune cu PatriarhiaEcumenică de Constantinopol, dar și a subdiviziunilor sale,Mitropolia Munteniei și Dobrogei și Arhiepiscopia Bucureștilor.Credincioșii ortodocși îl consideră pe Dimitrie cel Nou Basarabovsfântul protector al orașului.[111] În București există 248 delăcașuri de cult ortodoxe.[112] Cea mai veche dintre ele, BisericaSf. Anton, se află situată în complexul Curtea Veche. Numită șiBiserica Domnească, aceasta a fost zidită de domnitorul MirceaCiobanul în anul 1559.[113] Astăzi găzduiește moaștele sfântuluiAntonie cel Mare, aduse în 2017 de la abația Sf. Antonie din

    Catedrala Patriarhală și Palatul Patriarhiei

    https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVI-leahttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/BORhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Patriarhia_Ecumenic%C4%83_de_Constantinopolhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mitropolia_Munteniei_%C8%99i_Dobrogeihttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Arhiepiscopia_Bucure%C8%99tilorhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Dimitrie_cel_Nouhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Biserica_Curtea_Vechehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Curtea_Vechehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Mircea_Ciobanulhttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Antonie_cel_Marehttps://ro.m.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Bucharest_-_Metropolitan_Hill_(27790555614).jpghttps://ro.m.wikipedia.o