București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București...

120
București capitala României

Transcript of București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București...

Page 1: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Bucureșticapitala României

Page 2: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

București—  Capitala României  —

Municipiul București

În sensul acelor de ceasornic, începând de sus:Spitalul Colțea • Ateneul Român • Calea Victoriei

Carul cu Bere • Palatul de JustițiePalatul CEC • Banca Națională • Parcul Floreasca

Drapel Stemă

Poreclă: „Micul Paris”

Page 3: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

București (România)Poziția geografică în România

Coordonate: 44°26′7″N 26°6′10″E / 44.43528°N 26.10278°E

Țară RomâniaRegiune de dezvoltare București-Ilfov

SIRUTA 179132Prima atestare documentară20 septembrie 1459

Subdiviziuni 6 sectoare

Guvernare - Primar General Gabriela Firea (PSD, 2016) - Prefect Speranța Cliseru

Suprafață - Municipiu 228 km² - Urbană 412[1] km² - Metropolitană 5.600[2] km²Altitudine 70 m.d.m.

Wikimedia | © OpenStreetMap

Page 5: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Modifică date / text

Poziția localității București

 

București este capitala României. Este cel mai populat oraș și celmai important centru industrial și comercial al țării. Populația de1.883.425 de locuitori (2011[5]) face ca Bucureștiul să fie alzecelea oraș ca populație din Uniunea Europeană. Conform unorestimări ale unor specialiști, Bucureștiul adună zilnic peste treimilioane de oameni, iar în următorii cinci ani, acest număr vadepăși patru milioane.[6] La acestea se adaugă faptul călocalitățile din preajma orașului, care vor face parte din viitoareaZonă Metropolitană, însumează o populație de aproximativ430.000 de locuitori.[7]

Prima mențiune a localității apare în 1459. În 1862 devine capitalaPrincipatelor Unite. De atunci a suferit schimbări continue,devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-media

Page 6: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

românești. Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adusîn Belle Époque supranumele de „Micul Paris”.[8] Deși clădirile șicartierele din centrul istoric au fost deteriorate sau distruse derăzboi, cutremure și chiar programul lui Nicolae Ceaușescu desistematizare, multe au supraviețuit. În ultimii ani, orașul acunoscut un boom economic și cultural.[9]

Conform datelor preliminare din recensământul 2011, 1.677.985de locuitori trăiesc în limitele orașului,[10] mai puțini față de cifraînregistrată la recensământul din 2002.[11] Mediul urban seextinde dincolo de limitele Bucureștiului, cu o populație de 1,93milioane de locuitori.[12] Prin adăugarea orașelor satelit din jurulzonei urbane, zona metropolitană a Bucureștiului propusă ar aveao populație de 2,2 milioane de locuitori.[13] Conform Eurostat,Bucureștiul are o zonă mai mare urbană de 2.151.880 rezidenți.[14]

Potrivit datelor neoficiale, populația este de peste 3 milioane delocuitori.[15]. Din punct de vedere economic, București este orașulcel mai prosper din România,[16] și este unul dintre principalelecentre industriale și noduri de transport din Europa de Est. Orașulare facilități pentru convenții, instituții de învățământ, zoneculturale, centre comerciale, și zone de agrement.

Page 7: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Orașul este administrat de Primăria Municipiului București, areacelași nivel administrativ ca și județele României și este împărțitîn șase sectoare.

La jumătatea secolului al XVII-lea, călătorul oriental Evliya Çelebinota în memoriile sale că numele reședinței de scaun a ȚăriiRomânești se trage de la acel fiu al lui Gebel-ul Himme din tribulBeni-Kureis, anume Ebu-Karis, de aici Bukris – București.[17] În1781, istoricul elvețian Franz Josef Sulzer considera că numelevine de la „bucurie, bucuros, a bucura”.[17] Trei decenii mai târziu,într-o carte tipărită la Viena, se consemna că denumirea se tragede la pădurile de fag ce se numesc „bukovie”.[17] Istoricul AdrianMajuru amintește că în limba albaneză „bukureshti” înseamnă„frumos este”.[17] Prin etimologie populară domnitorii fanarioți autradus toponimul prin Hilariopolis, ceea ce, în limba greacă,înseamnă „orașul veseliei”.[18]

Cu toate acestea, majoritatea cercetătorilor au pornit, în procesullor de documentare, de la tradiția legendarului cioban Bucur, chiardacă nu o consideră viabilă. Ea rămâne însă prima variantă

Etimologie

Page 8: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

preluată și cea mai des întâlnită la începutul oricărei dezbateri peaceastă temă. De altfel, prima consemnare a legendei lui Bucur seregăsește în monografia istoricului brașovean sas Johann Filstich,intitulată Tentanem Historiae Vallachicae, ce face referiri la o„Metropolis in Turcica Valachia (...) Bukurestum”.[19] Mai mult,acesta vorbește despre faptul că „numele acestui oraș, cum i sezice în Țara Românească, se trage de la un schit, așezat pe unmuncel, în calea Dunării, ridicat de un cioban care hălăduia acoloși avea numele de Bucur, nume dat mai apoi întregului târg, carese umplu de locuitori, adică București”.[19] Antroponimul de originealbaneză (bukur = „frumos”)[20] a fost legat de unii istorici[21] denumele Radu (radosti = „bucurie”), cu referire directă la domnitorulRadu cel Frumos. Derivarea cu sufixul „-ești” este foartespecializată, oiconimul București îi denumește strict doar pedescendenții lui Bucur, care s-au impus în comunitateasătească.[22]

Așezare geografică și relief

Geografie

Page 9: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Bucureștiul se află în sud-estul României, între Ploiești, la nord șiGiurgiu, la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face partedin Câmpia Română. La est se află Bărăganul, în partea de vestCâmpia Găvanu-Burdea, iar la sud este delimitat de CâmpiaBurnazului. Istoric, se consideră că Bucureștiul a fost construit peșapte dealuri, asemenea celor șapte coline ale Romei. Cele șaptedealuri ale Bucureștiului sunt: Dealul Mitropoliei, Dealul Spirii,Dealul Cotrocenilor, Dealul Arsenalului, Dealul Filaretului, DealulVăcărești și Colina Radu Vodă.[23] Cu excepția Dealului Mitropoliei,restul pantelor din București sunt rezultatul eroziunii fluviale acelor două cursuri principale de apă care îl străbat.[23]

Bucureștiul are o suprafață de 228 km², ceea ce înseamnă căorașul ocupă 0,08% din întreg teritoriul României.[24] Altitudineavariază de la 55,8 m în zona podului de la Cățelu, la sud-est deoraș, la 96,3 m în zona Hotelului Carol Parc de pe DealulFilaretului.

Parcul Herăstrău

Page 10: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Raportat la coordonatele geografice fixe, orașul București seregăsește la intersecția paralelei de 44º24′49″ (ca Belgrad,Geneva, Bordeaux și Minneapolis) cu meridianul de 26º5′48″,meridian ce străbate, de asemenea, Helsinki și Johannesburg.Orașul are o formă aproximativ rotundă, cu centrul situat laintersecția axelor imaginare nord/sud și est/vest din PiațaUniversității. Monumentul pentru kilometrul zero al României esteplasat chiar la sud de Piața Universității, în fața Bisericii Sf.Gheorghe Nou din Piața Sf. Gheorghe. Raza Bucureștiului, dinPiața Universității până la periferie în toate direcțiile, variază de la10 la 12 km.

Până de curând, regiunile din jurul Bucureștiului erau predominantrurale, dar după 1989 au început să se construiască suburbii înjurul orașului. Este de așteptat ca dezvoltarea urbană să continue,de vreme ce zona metropolitană București va deveni operațională

Fântânile din Piața Unirii

Page 11: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

până în 2020 și va incorpora alte comune și orașe din județul Ilfovși județele învecinate.

Ape, floră și faună

Bucureștiul se află situat pe malurile râului Dâmbovița, ce se varsăîn Argeș, afluent al Dunării. Mai multe lacuri – dintre care cele maiimportante sunt Herăstrău, Floreasca, Tei și Colentina – se întindîn părțile de nord ale orașului, de-a lungul Colentinei, afluent alDâmboviței. În plus, în centrul capitalei se află un mic lac artificial– Lacul Cișmigiu – înconjurat de parcul omonim. Acest parc are oistorie bogată, fiind frecventat odinioară de poeți și scriitori.Deschis în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W.Meyer,[25] parcul este principalul loc de agrement din centrulorașului.

Lacul Văcărești, numit adesea „delta Bucureștiului”, este din 2016 o arie protejată.

Page 12: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Notabile sunt și Parcul Herăstrău, respectiv Grădina Botanică.Parcul Herăstrău este situat în partea de nord a orașului, în jurullacului Herăstrău, și cuprinde Muzeul Național al Satului „DimitrieGusti”. Grădina Botanică din cartierul Cotroceni, constituită dupămodelul celei din Liège,[26] este cea mai mare din România șiconține peste 10.000 de specii de plante, multe dintre eleexotice.[27] A luat naștere ca loc de aprovizionare cu plantemedicinale pentru elevii a ceea ce avea să devină mai târziuFacultatea de Medicină.[28] Pe lângă cele menționate, în Bucureștimai există și alte parcuri mari: Parcul Tineretului, Parcul AlexandruIoan Cuza (cunoscut și ca Parcul Titan sau Parcul IOR), ParculKiseleff, Parcul Carol I, precum și multe parcuri mai mici și spațiiverzi amenajate de primăriile de sector.

Lacul Văcărești este situat în sudul orașului. 183 de hectare despațiu verde adăpostesc circa 97 de specii de păsări, mai mult dejumătate protejate, dar și 6–7 specii de mamifere (vidră, vulpe,nevăstuică, bizam), amfibieni și reptile.[29] Zona era un mic sat pecare Nicolae Ceaușescu intenționa să îl transforme într-un lac.După demolarea caselor și construirea bazinului de beton, planula fost abandonat în urma Revoluției din 1989.[30] Timp de aproape

Page 13: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

două decenii, zona a devenit dintr-un spațiu verde abandonat,unde copiii puteau să se joace și să facă plajă, un loc contestat deproprietarii de terenuri. Ulterior, zona a fost închisă pentrureamenajare într-un centru sportiv. Proiectul a eșuat,[31] astfel că,peste ani, în zonă s-a format un ecosistem acvatic cu întinderi demlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi dinplopi și perdele de trestie și stuf.[32] În 2016, lacul Văcărești a fostdeclarat parc natural, primul astfel de parc într-o zonă urbană dinRomânia.[32]

Page 15: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Climă

Clima în București este specifică României, respectiv temperat-continentală. Sunt specifice patru anotimpuri: iarnă, primăvară,vară și toamnă. Iernile în București sunt destul de blânde, cupuține zăpezi și temperaturi relativ ridicate, în timp ce, în ultimiiani, verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturifoarte ridicate de până la 35°C) și cu puține precipitații. Aceastaface ca diferențele de temperatură iarnă–vară să fie de până la 50de grade.[33] Cea mai friguroasă lună este ianuarie, cu o medie de–2,9°C, iar cea mai călduroasă este iulie, cu o medie de 22,8°C.[34]

În general, variațiile de temperatură dintre noapte și zi sunt de 34–35°C, iarna și de 20–30°C, vara.[34]

Cea mai înaltă temperatură, de 41,5°C, a fost înregistrată în datade 7 august 2012,[35] în timp ce minima absolută de –32,2°C afost atinsă la stația Băneasa, pe 25 ianuarie 1942.[36] Volumul

Monumentul luiG C

Page 16: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

precipitațiilor este în jurul valorilor de 500–600 mm anual. Cutoate acestea, apar unele diferențieri în relația centru (550–600mm/an) și spațiile periferice (500 mm/an). Zona periferică esteinfluențată de construcțiile joase (1–2 nivele) cu suprafețe verzi șimari zone industriale; această zonă urbană este în mare măsurăexpusă vântului, valurilor de căldură și de frig, dar cu contrastemici, o umiditate ridicată și aer curat.[34]

Page 17: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Articol principal: Istoria Bucureștiului.

Date climatice pentru BucureștiLuna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct N

Maximamedie °C

(°F)

2.8 (37,0)

5.5 (41,9)

11.4 (52,5)

18 (64)

24 (75)

27.7 (81,9)

29.8 (85,6)

29.8 (85,6)

24.6 (76,3)

17.9 (64,2)

9(4

Mediazilnică °C

(°F)

−1.3 (29,7)

0.4 (32,7)

5.4 (41,7)

11.2 (52,2)

16.8 (62,2)

20.6 (69,1)

22.5 (72,5)

22 (72)

16.9 (62,4)

11 (52)

4(4

Minimamedie °C

(°F)

−4.8 (23,4)

−4 (25)

0.1 (32,2)

4.9 (40,8)

9.6 (49,3)

13.6 (56,5)

15.4 (59,7)

14.9 (58,8)

10.5 (50,9)

5.4 (41,7)

0(3

Precipitațiimm

(inches)

37(1.46)

37(1.46)

44(1.73)

50(1.97)

56(2.2)

83(3.27)

70(2.76)

56(2.2)

64(2.52)

53(2.09) (1

Zăpadă cm(inches)

13.7(5.39)

11(4.3)

10.5(4.13)

1.5(0.59)

0(0)

0(0)

0(0)

0(0)

0(0)

0(0) (3

Umiditate [%] 89 83 75 71 69 70 68 68 73 79Nr. mediu dezile ploioase 6 6 9 12 11 11 9 8 8 9.2

Nr. mediu dezile cu

ninsoare8 7 5 1.1 0 0 0 0 0 0.3

Ore însorite 70.6 84.5 138 184.8 246.3 265.8 289.2 281.4 224.1 177.4 8

Sursa nr. 1: Pogoda i Klimat (temperaturi medii, umiditate, precipitații și zile cu ninsoa

Sursa nr. 2: NOAA (zăpadă și ore însorite, 1961–1990)[38]

Istorie

Page 19: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe numeBucur. Conform altei variante mai probabile, București a fostîntemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșitul secolului al XIV-lea.

Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată culturapaleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi aleunor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii Noi deastăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î.Hr., în timpul căruia zonele Herăstrău, Radu Vodă, Lacul Tei,Pantelimon, Dealul Mihai Vodă, Popești-Leordeni și Popești-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci).Primele locuințe după retragerea aureliană din 273 d. Hr. suntatestate în secolele III–XIII, până în Evul Mediu.

Panoramă din elicopter a Bucureștiului, anii 1960

Page 20: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Așezarea este atestată documentar la 21 septembrie 1459 într-unact emis de Vlad Țepeș, domn al Țării Românești, prin care seîntărește o moșie unor boieri. Cetatea Dâmboviței, cum mai apareîn primii ani orașul, avea rol strategic, urmând să supraveghezedrumul ce mergea de la Târgșor la Giurgiu, în ultima așezareaflându-se o garnizoană otomană. În scurt timp, Bucureștiul seafirmă, fiind ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumosca reședință domnească. În anii 1558–1559, la Curtea Veche esteconstruită Biserica Domnească, ctitorie a domnului MirceaCiobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaș decult din oraș păstrat în forma sa inițială.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucureștiul devinecapitala Țării Românești, din ordin turcesc, pentru a avea ocapitală în zona de câmpie și aproape de Dunăre, mai ușor decontrolat în comparație cu Târgoviște. Din acel moment se și trecela modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatrăde râu (1661), se înființează prima instituție de învățământsuperior, Academia Domnească (1694) și este construit PalatulMogoșoaia (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu în care astăzise află Muzeul de Artă Feudală Brâncovenească. În 1704 ia ființă,la inițiativa spătarului Mihai Cantacuzino, Spitalul Colțea, care a

Page 21: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

fost avariat ulterior într-un incendiu și un cutremur și reconstruit în1888.

În scurt timp, Bucureștiul se dezvoltă din punct de vedereeconomic; se remarcă creșterea numărului meșteșugarilor, ceformau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor,cojocarilor, pânzarilor, șalvaragiilor, zăbunarilor ș.a). Odată cuacestea continuă modernizarea orașului. Sunt create primelemanufacturi și cișmele publice, iar populația se mărește continuuprin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie (catagrafiatul din1798 indica 30.030 de locuitori, în timp ce cel din 1831 număra10.000 de case și 60.587 de locuitori).

Încet-încet apar o serie de instituții de interes (Teatrul Național,Grădina Cișmigiu, Cimitirul Șerban Vodă, Societatea Academică,Societatea Filarmonică, Universitatea din București, Gara de Nord,Grand Hôtel du Boulevard, ziarul Universul, cafenele, restaurante,Grădina Botanică, Ateneul Român, Banca Națională,cinematografe) și inovații în materie de tehnologie și cultură(iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatulelectric, primele linii telefonice).

Page 22: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Municipiul București a fost până la instaurarea regimului comunistîn România reședința județului Ilfov. În aceea perioadă eradenumit „micul Paris” datorită asemănării cu capitala franceză,dar și-a pierdut farmecul în perioada comunismului. În ultimultimp dezvoltarea imobiliară a stârnit îngrijorare cu privire la soartaclădirilor de interes istoric din oraș, în special a acelora din centrulistoric.[39]

Tratate semnate

28 mai 1812 – la sfârșitul Războiului Ruso-Turc, PrincipatulMoldovei pierde partea sa răsăriteană, Basarabia;

3 martie 1886 – la sfârșitul războiului între Serbia și Bulgaria;

10 august 1913 – la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Balcanic;

4 august 1916 – tratatul de alianță între România și Antanta(Franța, Anglia, Rusia și Italia);

6 mai 1918 – tratatul între România și Puterile Centrale, care nua fost niciodată ratificat.

Demografie

Page 23: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Conformrecensământului efectuatîn 2011, populațiamunicipiului București seridică la 1.883.425 delocuitori,[40] în scăderefață de recensământulanterior din 2002, când seînregistraseră 1.926.334de locuitori.[41] Acestdeclin se datoreazăsporului natural negativ,dar și deplasăriipopulației din capitală înorașele învecinate maimici, precum Voluntari,Buftea și Otopeni.

O estimare a InstitutuluiNațional de Statisticăarăta că populația

Bucureștiului la 1 ianuarie 2016 era de 2.106.144 de locuitori,[42]

Componența etnică a municipiului București

     Români (85,95%)     Romi (1,27%)     Necunoscută (11,68%)     Altă etnie (1,1%)

Componența confesională a municipiului București

     Ortodocși (84,31%)     Romano-catolici (1,17%)     Necunoscută (11,8%)     Altă religie (2,72%)

Page 24: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

adică 9,4% din populația totală a României.[43] Dintre aceștia,981.835 erau bărbați, iar 1.124.309 femei.[42] Un numărsemnificativ de persoane tranzitează orașul în fiecare zi,majoritatea provenind din județul Ilfov. Date neoficiale indicăfaptul că afluxul zilnic este atât de mare, încât în București se potînregistra la un moment dat circa trei milioane de persoane.[44]

Densitatea populației Bucureștiului este foarte mare, de 9.993,8loc./km² în 2015.[45] Acest lucru se explică prin faptul cămajoritatea populației locuiește în blocuri aglomerate dinperioada comunistă, dar depinde și de partea orașului: cartierelesudice au o densitate mai mare decât cele nordice. Din capitalelețărilor membre UE, doar Paris și Atena au o densitate mai mare apopulației.

Doar 54% dintre bucureșteni s‑au născut în oraș. 37% dintrelocuitori au venit și s‑au stabilit în București pentru și după studii,iar alți 24% datorită locului de muncă.[46]

Față de alte orașe, Capitala are un procent mai scăzut de tineri:sunt aici 24,4% locuitori cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani,spre deosebire de județul Iași, de exemplu, acolo unde aceastăcategorie de populație reprezintă 33,9%.[47] Bucureștiul

Page 25: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

recuperează însă față de alte structuri administrative când vinevorba de populația activă: 61,1% dintre locuitori au vârste cuprinseîntre 25 și 64 de ani, față de 52,2% în Iași.[47] Principalul motiv estecă Bucureștiul are o capacitate de atracție mai mare odată cetinerii încep să își caute un loc de muncă.[47] Datele furnizate deINS arată că durata medie de viață a locuitorilor municipiuluiBucurești era, în anul 2015, de 77,8 ani, Capitala fiind regiunea cucea mai mare speranță de viață din România.[48] Un bărbattrăiește, în medie, 74,7 ani, în timp ce o femeie – 80,5 ani (față de78,9 media națională). În 2005, durata medie de viață la nivelulCapitalei era de 74,1 ani, iar în 1995 – 70,6 ani.[47]

Evoluție istorică

Comunități etnice

Page 26: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Comunitatea romă

Cea mai numeroasă comunitate minoritară in București larecensământul din 2011 a fost comunitatea romă (23.973 depersoane, adică 1,27% din populație). În cursul anilor '90 mulțiromi au emigrat în Occident sau s-au întors în localitățile dinprovincie din care emigraseră în anii 1970–1989.

Comunitatea evreiască

Articol principal: Comunitatea evreilor din București.

Evoluția structurii etnice la recensămintele din 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 și 2011[49]

An Total Români Maghiari Romi Ucraineni1 Germani Turci Ruși TătariSârbi,croați,

sloveni2Slovaci Bulgari Greci Evrei Cehi3 Polonezi Arm

1930 768.725 620.943 24.445 9.450 445 14.406 1.047 3.664 16 1.435 1.874 1.727 4.339 69.972 N/A 1.665 4.7

1956 1.373.926 1.294.318 11.804 1.851 450 5.531 735 2.253 76 545 127 794 2.296 44.219 710 1.039 4.0

1966 1.596.457 1.556.290 9.357 1.127 366 4.769 476 1.873 101 397 118 534 1.838 14.494 362 659 1.7

1977 2.094.977 2.046.924 10.033 13.996 428 5.565 813 1.850 179 383 77 599 1.256 9.199 273 471 1.1

1992 2.067.545 2.018.107 8.301 24.990 518 4.295 910 1.209 258 346 59 446 935 3.877 132 350 90

2002 1.926.334 1.869.069 5.834 27.322 425 2.358 2.473 1.141 363 408 49 370 1.592 2.473 57 246 81

2011 1.883.425 1.618.883 3.359 23.973 279 1.209 2.315 913 417 215 35 296 704 1.333 40 160 56

1 La recensămintele din perioada 1930–1977, inclusiv rutenii

2 La recensământul din anul 2011, exclusiv slovenii

3 La recensământul din anul 1930 cehii au fost incluși la slovaci

Page 27: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Cea mai numeroasă comunitate minoritară din București eraodinioară cea evreiască. În 1930 trăiau în București 69.885 deevrei, reprezentând 10,93% din populația orașului. În timpulrăzboiului, cu refugiații, numărul acestora depășea 140.000.[50]

Evreii din București sunt menționați în cărțile de istorie încă dinsecolul al XVI-lea, ca medici la curtea domnească saucomercianți. Aceștia veneau de la sud de Dunăre, de la Istanbulsau de la Salonic, Grecia.[51] Evenimentele celui de-Al DoileaRăzboi Mondial și apoi emigrarea în Israel au dus la scădereamasivă a populației evreiești din București. Pe locul cartieruluievreiesc se află astăzi Unirea Shopping Center și zona adiacentă.În București funcționează în continuare un teatru evreiesc de stat.Continuă să existe mai multe sinagogi și cimitire evreiești (unuldintre cimitirele evreiești este sefard). La recensământul din 2011,1.333 de oameni s-au declarat ca fiind evrei. Incluzând și familiile

Templul Coral

Page 28: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

mixte, numărul evreilor din București ajunge la 4.000 depersoane.[50]

Comunitatea maghiară

Numeroși reformați maghiari s-au stabilit la București la începutulsecolului al XVIII-lea, după înfrângerea revoltei curuților. Esteplauzibil faptul că satul Berceni din sudul orașului să fi fost numitdupă tabăra soldaților curuți de sub comanda generalului MiklósBercsényi.[52] Un nou val de refugiați maghiari a venit la Bucureștidupă înfrângerea revoluției maghiare de la 1848 de către austrieci.Unul din cei mai proeminenți reprezentanți ai maghiarilorbucureșteni de la mijlocul secolului al XIX-lea a fost JózsefSándor, primul traducător al lui Mihai Eminescu, încă în timpulvieții poetului.

Conform datelor recensământului din 1930, în acel an trăiau înBucurești 24.052 maghiari, reprezentând 3,76% din populațiamunicipiului. Era vorba îndeosebi de secui din județele TreiScaune (azi județul Covasna), Odorhei și Ciuc (azi județulHarghita). Comparativ, în anul 2002 trăiau 5.834 de maghiari,reprezentând 0,3% din totalul populației orașului, iar în 2011 3.359de maghiari (0,18%).

Page 29: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

În București funcționează Liceul Teoretic „Ady Endre” cu predare înlimba maghiară.[53] Casa Petőfi este centrul cultural al comunității,unde funcționează și biblioteca. În București apare publicațialunară Bukaresti Közlöny. Biserica Reformată din București oferăliturghii în limba maghiară. Printre bucureștencele de originemaghiară se numără Vera Renczi, Daniela Gyorfi și Eva Kiss.

Comunitatea germană

Comunitatea germană datează încă din secolul al XVIII-lea, fiindcompusă preponderent din negustori sași. Din acest secoldatează și prima mențiune a unei biserici luterane din lemn. Înpreajma Primului Război Mondial proporția germanilor atingea 8%,fiind vorba nu numai de sași, ci și de prusaci și austrieci.

Biserica Luterană

Page 30: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Principalele străzi germane din București au fost strada Lipscani(de la „Lipsca”, Leipzig) și strada Nemțească (în prezent stradaSmârdan).[54]

De la mijlocul secolului al XIX-lea există Biserica Luterană dinBucurești cu limba de liturghie germană. Liturghii romano-catoliceîn limba germană sunt celebrate în fiecare duminică la BisericaBărăția din București. Între personalitățile comunității catolice dinBucurești s-au numărat episcopul Joseph Schubert, vicarulgeneral Hieronymus Menges și călugărul iezuit Rafael Haag, toțiarestați de autoritățile comuniste.

Din anul 1855 funcționează Școala Germană din București (înprezent Colegiul German Goethe), cu predare în limba germană.

La recensământul din 1977 populația germană era alcătuită dinaproape 8.000 persoane. În 2002 au fost numărați doar 2.358 degermani, iar în 2011 1.209 germani.

Comunitatea armeană

Page 31: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

O comunitate cu vechi tradiții culturale și economice în Bucureștieste cea armeană. În anul 1930 trăiau în București 4.748 dearmeni, reprezentând 0,74% din populația municipiului. Larecensământul din 2002 au fost numărați 815 armeni, iar în 2011doar 565 de armeni. Locuri precum Strada Armenească amintescde prezența armenilor în oraș. Există o biserică și un cimitirarmenesc în București.

Comunitatea greacă

O altă comunitate cu vechi tradiții în București este ceagrecească. Aceasta datează încă din timpul perioadei fanariote

Biserica Armenească

Biserica Greacă

Page 32: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

(1715–1821). În 1930 trăiau în București 4.293 de greci,reprezentând 0,67% din totalul populației orașului. Astăzi aurămas mai puțin de 1.000.

Comunitatea bulgară

Prezența unei populații bulgărești în București are o vechime demai multe secole, existând încă din secolul al XVII-lea, când niștecălugări catolici franciscani bulgari ridicaseră pe locul actualeibiserici Bărăția o biserică din lemn. Majoritatea bulgarilor dinBucurești sunt ortodocși, fiind reuniți din 1954 până în aprilie 2009în Biserica Ortodoxă Bulgară „Sf. Prooroc Ilie” (actualmente „Sf.Ilie-Hanul Colței”, preluată de Biserica Ortodoxă Română, prinArhiepiscopia Bucureștilor – Protopopiatul III Capitală). Preluareaacestei biserici este considerată abuzivă de comunitateabulgărească și de Biserica Ortodoxă Bulgară,[55][56] pe când

Biserica „Sf. Ilie-Hanul Colței”

Page 33: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Biserica Ortodoxă Română privește acest gest ca fiind legitim.[57]

De asemenea, se întâlnesc și bulgari catolici, reprezentați deBiserica „Sfânta Fecioară Născătoare de Dumnezeu”. Motivelepentru care bulgarii au sosit în București sunt diverse: fie politice(se refugiau din cale opreliștii otomane înainte de 1878), fie socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai bun – mai ales în primajumătate a secolului al XX-lea). Autoritățile comuniste au închisLiceul bulgar, însă în toamna anului 1999, la București a fostredeschisă, în paralel cu Liceul român din Sofia, vechea Școalabulgară cu trei clase și un număr de 84 de elevi, cu predare înlimba bulgară. Unele cartiere din București continuă să aibă opopulație numeroasă de bulgari: Giulești-Sârbi,[58] Dudești-Cioplea(în bună parte catolici).[59] Bulgari trăiesc și în cartiere din unelelocalități aflate în preajma Capitalei (în Brănești, Bragadiru, Glina,Dobroești, Pantelimon, Colentina, Chiajna, Roșu sau bulgaricatolici pavlicheni în Popești-Leordeni).[60]

Comunitatea poloneză

În București trăiește, de asemenea, o populație poloneză, aproapela fel de semnificativă ca și cea din Bucovina. Polonezii au sosit înspecial înaintea Primului Război Mondial, dar și în timpul celui de-

Page 34: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Al Doilea Război Mondial – în ambele cazuri ca refugiați care auhotărât să se stabilească aici. În cadrul emigrației polone, un rolînsemnat a jucat Uniunea Emigrației Polone (1866–1871), care aavut o filială și la București. Într-o proporție semnificativăpolonezii bucureșteni sunt intelectuali, iar unii dintre ei au fostprimari ai Bucureștiului: Lucian Skupiewski în perioada februarie1923–aprilie 1923 și Victor Dombrovski, fost general de armatăromân, chiar în două rânduri, în intervalul septembrie 1938–septembrie 1940 și în perioada august 1944–iunie 1948.

Strada Polonă este numită după această comunitate. Azi maitrăiesc în București câteva sute de polonezi, însă în anul 1890numărul acestora se ridica la aproximativ 3.000 de persoane(circa 1,5% din populația orașului).

Comunitatea albaneză

București este centrul comunității albaneze din România.Comunitatea albaneză bucureșteană a început să se formeze înprima jumătate a secolului al XIX-lea, când capitala ȚăriiRomânești a devenit un centru al inițiativelor culturale ale unorintelectuali precum Dora d'Istria, Naim Frashëri, Jani Vreto șiNaum Veqilharxhi (autorul primului abecedar albanez, tipărit la

Page 35: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

București în 1844). Aleksander Stavre Drenova a conceputversurile imnului național albanez, Hymni i Flamurit, pe vremeacând locuia în București. Cei mai mulți dintre acești intelectuali serefugiaseră în România din calea opreliștii otomane. În 1920trăiau în București aproape 20.000 de albanezi. Azi mai trăiescdoar câteva sute. Majoritatea albanezilor bucureșteni sunt creștiniortodocși, dar există într-un număr mai mic și albanezimusulmani.

Comunitatea musulmană

Comunitatea musulmană din București este formată atât dinimigranți, cât și din populație autohtonă, ai cărei urmași au sositde-a lungul timpului. Centrul vieții spirituale a musulmanilorbucureșteni a fost, de la începutul secolului al XX-lea, geamiaBucurești, construită în Parcul Carol I și mutată în timpul regimuluicomunist în zona Pieței Eroii Revoluției.[61] Prima moschee dinoraș construită după căderea regimului comunist este ar-Rahman,aflată pe Strada Munții Gurghiului din cartierul Crângași. Finalizatăîn 2002, moscheea este deschisă permanent și poate oficia oriceritual islamic.[62]

Altele

Page 36: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Bucureștiul are și o comunitate chineză și un mic număr derefugiați de diferite naționalități (sirieni, pakistanezi, afgani,birmani, ucraineni și africani), care locuiesc în principal încartiere‑dormitor precum Pantelimon.[46]

Religii

Articol principal: Economia României.

Evoluția structurii religioase și confesionale la recensămintele din 1877, 1930,[63] 1992, 2002[64] și 2011[65]

An Total OrtodocșiRomano-catolici

Reformați(Calvini)

PenticostaliGreco-catolici

Baptiști Adventiști MusulmaniMartorii

luiIehova

Creștinide ritvechi

(Staroveri)

Evanghelici(Luterani)

Mozaici A

1877 177.646 132.987 16.991 N/A N/A N/A N/A N/A N/A N/A 206 5.854 20.749 7

1930 639.040 486.193 36.414 7.322 N/A 12.882 N/A N/A N/A N/A N/A 12.203 76.480 N

1992 2.067.545 96,5% 1,4% 0,1% 0,2% 0,4% 0,1% N/A N/A N/A N/A N/A N/A N

2002 1.926.334 1.850.414 23.450 1.880 5.452 7.558 3.810 4.381 9.488 N/A 729 761 2.564 N

2011 1.883.425 1.587.951 22.149 1.291 5.050 4.016 3.345 4.051 9.037 1.794 1.067 415 1.459 1

Economie și infrastructură

Page 37: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Bucureștiul este cel mai mare centru economic al României.Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit in anul 2018 cu 26,6% dinPIB-ul la nivel național, respectiv 251.350 miliarde lei (54.013miliarde euro). [66] În București se regăsește cea mai mare partedintre ramurile economice specifice României, excluzândagricultura.

Începând cu domeniul serviciilor și terminând cu construcțiile.Întreprinderile constructoare de mașini (utilaj greu, utilajsiderurgic, petrolier, mașini și utilaje agricole, locomotive,vagoane, avioane și elicoptere, autobuze). Industrieelectrotehnică, electronică, mecanică fină, optică. Întreprinderichimice, de materiale de construcție, de prelucrare a lemnului.Bucureștiul este un important nod feroviar, rutier și aerian.

Articol principal: Transport în București.

Bucureștiul este principalul nod feroviar (nouă magistrale și o caleferată de centură de 74 km) și rutier (șapte magistrale, numeroase

Centrul Financial Plaza

Transport

Page 38: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

autogări) al țării; tot aici se află aeroporturile „Băneasa” (inauguratîn 1920 pentru traficul intern) și „Otopeni” (inaugurat în 1970pentru traficul internațional). Metroul bucureștean are patru liniimagistrale, construite din 1974 și până în prezent, însumând circa77 km lungime.[67]

Transportul public

Sistemul de transport public din București este cel mai mare dinRomânia. Este compus din sistemul de metrou de 77 km operatde către Metrorex și rețeaua transportului de suprafață –autobuze (120 de linii), troleibuze (15 linii) și tramvaie (24 de linii)

Transport în comun

în București

Metrou

M1 · M2 · M3 · M4 · M5 · M6

STB

Autobuze · Tramvaie · Troleibuze

Page 39: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

– operată de către RATB.[68] Adițional, există și microbuze privatecare fac legătura cu comunele învecinate. În 2016, RATB a avut438 de milioane de călătorii.[69]

Subsolul capitalei este traversat de patru magistrale (M1, M2, M3și M4), M1 și M2 fiind cele mai mari și mai cuprinzătoare. M1 estemagistrala care are conexiuni cu toate celelalte linii de metrou.Metroul reprezintă doar 5% din rețeaua de transport public și estefolosit zilnic de aproape un sfert din populația zonei București-Ilfov, adică 600.000 de persoane.[70]

Transportul rutier

Inaugurat în 2011, Pasajul Basarab a fost cea mai mare lucrare de infrastructurăurbană din România.

Page 40: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Rețeaua de străzi a Capitalei cuprinde 5.340 de străzi, cu olungime totală de 1.820 km și o suprafață totală de aproape20.000 m².[71] Aceasta este centrată în jurul unei serii debulevarde de mare capacitate, care, în general, radiază din centrulorașului până la periferie. Axele principale (nord/sud, est/vest șinord-vest/sud-est) și două inele (interior și exterior) contribuie lareducerea aglomerației din trafic. Străzile în municipiu sunt deobicei înțesate în timpul orelor de vârf din cauza creșteriinumărului de mașini în ultimii ani. În fiecare zi, peste un milion devehicule circulă în interiorul orașului. Aceasta a rezultat în aparițiagropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mareproblemă de infrastructură a Bucureștiului. La acestea se adaugălipsa spațiilor de parcare, dar și subdimensionarea infrastructuriipietonale.[72]

Pe 17 iunie 2011, Pasajul Basarab a fost inaugurat și deschistraficului, completând astfel inelul interior al orașului.[73]

Construcția pasajului a durat cinci ani și astăzi este cel mai lungpod hobanat din România și cel mai lat astfel de pod din

Calea Victoriei, un bulevard important în centrul Bucureștiului

Page 41: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Europa.[74] De la finalizare, traficul pe Podul Grant și în zona Găriide Nord a devenit considerabil mai fluid.[75]

Bucureștiul este principalul nod al rețelei drumurilor naționaleromâne, fiind punctul de începere pentru trei autostrăzi (A1 sprePitești, A2 spre Constanța și A3 spre Ploiești) și nouă drumurinaționale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Brașov, DN2 spreSuceava, DN3 spre Călărași, DN4 spre Oltenița, DN5 spre Giurgiu,DN6 spre Timișoara și Cenad, DN7 spre Nădlac și DN71 spreSinaia).

Transportul feroviar

Bucureștiul este nodul feroviar principal al companiei naționaleCăile Ferate Române. Cea mai importantă stație feroviară esteGara de Nord din care pleacă și sosesc trenuri zilnice din diverse

Gara de Nord

Page 42: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

localități românești, precum și din orașe europene. Prin Gara deNord trec zilnic 283 trenuri ale operatorului de stat CFR Călători șidouă ale operatorului privat Regiotrans. De asemenea, există șialte gări: Basarab, Băneasa, Obor, Progresul (închisă traficului decălători în 2006) și Titan Sud. Din oraș pornesc cinci magistraleferoviare: 300 (București–Oradea), 500 (București–Bacău–Suceava–Verești), 700 (București–Brăila–Galați), 800 (București–Constanța), 900 (București–Drobeta-Turnu Severin–Timișoara–Jimbolia) și trei linii secundare interoperabile: 901 (București–Pitești–Craiova), 902 (București–Giurgiu) și 903 (București–Oltenița).

Transportul aerian

În București există în prezent două aeroporturi funcționale:Aeroportul Internațional Henri Coandă (inițial „Otopeni”) și

Aeroportul Internațional Henri Coandă, cel mai mare din România

Page 43: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu (inițial „Băneasa”). HenriCoandă este cel mai mare aeroport al României, deservindaproape 11 milioane de pasageri în 2016[76] și fiind centrulprincipal pentru operatorul național TAROM. De acolo pleacă șisosesc zilnic zboruri din alte orașe din România precum șinumeroase alte aeroporturi din Europa, Americi, Asia și Africa.Cunoscut până în 2012 ca hub-ul low-cost al Bucureștiului, AurelVlaicu operează astăzi doar zboruri private.[77]

Transportul pe apă

Bucureștiul se situează pe malurile Dâmboviței, dar fiindcă acestrâu nu este navigabil, orașul nu a funcționat niciodată ca port,rolul acesta fiind rezervat pentru alte orașe, precum Giurgiu șiOltenița, aceste orașe fiind amplasate la distanțe mici: 65,respectiv 62 de kilometri. În anul 2010, mai mulți politicieni aureluat ideea continuării construcțiilor la Canalul Dunăre–București,lung de 73 km, care va lega orașul cu Dunărea, prin canalizarearâurilor Dâmbovița și Argeș. Potrivit primarului Capitalei de atunci,Sorin Oprescu, canalul este finalizat în proporție de 65%.[78]

Totodată, ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, ElenaUdrea, declara în iunie 2010 că intenționează să includă proiectul

Page 44: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Seașteaptă ca acest canal să devină o componentă importantă ainfrastructurii de transport orășenești.[79]

Bucureștiul are un statut special în țară, fiind singurul oraș care nuaparține niciunui județ. Totuși, populația sa este mai numeroasădecât a oricărui județ.

Primăria administrează orașul și este condusă de un PrimarGeneral. Puterea Primăriei Generale este la fel ca a oricăruiconsiliu județean din România. După alegerile din iunie 2016Primar General este Gabriela Firea, prima femeie primar din istoriaBucureștiului.[80] Primăria Generală este responsabilă cu utilitățile

Politică

Gabriela Firea, Primarul General al Bucureștiului din 2016

Page 45: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

(apa, transportul, bulevardele principale), iar Primăriile sectoarelorau responsabilitatea contactului dintre cetățeni și consiliile locale,străzile secundare, parcuri, școli și serviciile de salubrizare.

Consiliul General al Municipiului București se compune din 55 deconsilieri:[81]

Partid Consilieri Componența Consiliului

  PSD 24                                                

  USB 13                          

  PNL 8                

  ALDE 4        

  PMP 3      

  Ind. 3      

Ca toate celelalte consilii locale din România, consiliile sectoriale,consiliul general și primarii sunt aleși la fiecare patru ani de cătrelocuitorii Bucureștiului. În plus, Bucureștiul are un prefect, numitde guvernul României. Prefectului nu i se permite să fie membru alunui partid politic și rolul acestuia este de a reprezenta guvernul lanivel municipal. Prefectul acționează ca o autoritate de legăturăcare facilitează implementarea planurilor naționale de dezvoltareși a programelor de guvernare la nivel local. Din 2017, prefectulBucureștiului este Adrian Petcu.

Împărțire administrativă

Page 46: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Articol principal: Sectoarele Bucureștiului.

Bucureștiul este împărțit în șase sectoare, fiecare administrat decâte o Primărie de sector. Sectoarele sunt dispuse radial (șinumerotate în sensul acelor de ceasornic), astfel încât fiecare săaibă în administrație o parte a centrului Bucureștiului. Împărțireaactuală pe sectoare a Bucureștiului este cea prevăzută deDecretul nr. 284/1979, în vigoare și în prezent.[82]

Până în prezent, nu există un consens administrativ în legătură cunumărul de cartiere ale orașului, dar Planul Urbanistic General alBucureștiului identifică 70 de cartiere diferite.[46] Pe de altă parte,un studiu antropologic al Școlii Naționale de Studii Politice șiAdministrative (SNSPA) a identificat mai mult de 100.[46]

Prima formă de organizare administrativă a Bucureștiului a fostcea a plășilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, în 1798, existau

Noul sediu al Primăriei Capitalei în apropiere de Podul Ciurel

Page 47: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

cinci plăși: Târgul, Podul Mogoșoaiei, Târgul de afară, Broștenii șiGorganul.[83] Acestor cinci plăși le corespundeau, la începutulsecolului al XIX-lea, în timpul războiului ruso-turc (1806–1812),culorile sau „boielile”: Roșu, Galben, Negru, Albastru și Verde.[83]

Teritoriul numit Roșu, cel mai mic dintre cele cinci culori șicuprinzând centrul comercial și o porțiune îngustă pe malul dreptal Dâmboviței, a fost desființat la începutul secolului al XX-lea.Teritoriul acestei culori a fost repartizat celorlalte patru.[83] Dupăreforme succesive, prin legea administrativă din 1950, cele patruculori s-au transformat în opt raioane, care au permis oadministrație mai intensivă și au stimulat într-un mai mare gradinițiativele locale. Cele opt raioane ale Bucureștiului purtauurmătoarele denumiri: Grivița Roșie (1), 30 Decembrie (2), 1 Mai(3), 23 August (4), Tudor Vladimirescu (5), Nicolae Bălcescu (6), V.I. Lenin (7) și 16 Februarie (8).[83]

Page 48: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Sector Suprafață (km²) Populație (2011) Primar

Sectorul 1 67,5 225.453 Dan Tudorache (PSD)

Sectorul 2 32 345.370 Mugur Toader (PSD)

Sectorul 3 32 385.439 Robert Negoiță (PSD)

Sectorul 4 34 287.828 Daniel Băluță (PSD)

Sectorul 5 30 271.575 Daniel Florea (PSD)

Sectorul 6 38 367.760 Gabriel Mutu (PSD)

Zona metropolitană

Articol principal: Zona metropolitană București.

Zona metropolitană București (abreviat ZMB) cuprindeactualmente aproximativ 2,4 milioane de locuitori (neoficial 3,4milioane). Conform proiectelor Primăriei București, ZMB urmeazăsă fie mărită astfel încât să cuprindă 94 de unități administrativ-teritoriale (84 de comune, opt orașe, municipiul Oltenița șimunicipiul București), întinse pe un teritoriu de 5.046,1 km².[84]

Sistemul judiciar

Palatul de Justiție, sediul Curții de Apel București, văzut de pe malurile Dâmboviței

Page 49: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Sistemul judiciar al Bucureștiului este similar cu cel al celorlaltejudețe. Fiecare dintre cele șase sectoare are propria judecătorie, întimp ce infracțiunile mai grave sunt direcționate TribunaluluiBucurești. Curtea de Apel București judecă recursurile la deciziileluate de judecătoriile și tribunalele Bucureștiului și a altor cincijudețe învecinate (Teleorman, Ialomița, Giurgiu, Călărași și Ilfov).Bucureștiul este, de asemenea, sediul Înaltei Curți de Casație șiJustiție, Curții Constituționale și Direcției Naționale Anticorupție.

Bucureștiul are o forță de poliție municipală, Poliția București, careeste responsabilă de controlul criminalității în întregul oraș șioperează 26 de secții.[85] Poliția București își are sediul central peCalea Victoriei,[86] în centrul orașului. Începând cu anul 2004,fiecare primărie de sector are, de asemenea, sub administrația sao poliție comunitară, care se ocupă de problemele comunitățiilocale. În București se află și inspectoratele generale aleJandarmeriei și ale Poliției Române.

Criminalitate

Rata criminalității în București este destul de scăzută încomparație cu alte capitale europene, numărul total alinfracțiunilor scăzând cu 9% între 2015 și 2016.[87] În 2017, rata

Page 50: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

criminalității era de 28,92%, sub Madrid, Amsterdam, Berlin,Moscova, Stockholm, Londra, Paris și Roma,[88] Bucureștiulmenținându-se ca una dintre cele mai sigure capitale europene.[87]

Rata crimelor violente rămâne scăzută, cu 31 de crime înregistrateîn 2014, toate fiind soluționate.[89]

Deși în anii 2000 au avut loc o serie de acțiuni ale polițieiîmpotriva unor grupări infracționale, cum ar fi clanul Cămătaru,criminalitatea organizată are, în general, un impact redus asupravieții publice. Infracțiunile minore sunt mai frecvente, în specialsub forma furtului din buzunare sau genți, și au loc de cele maimulte ori în rețeaua de transport public a orașului. Cu toateacestea, furtul s-a redus cu 11% în 2016 față de anul precedent.[87]

Infracționalitatea este mai ridicată în cartierele sudice aleorașului, în special în Rahova și Ferentari, zone dezavantajate dinpunct de vedere social.[90]

Deși prezența copiilor străzii a fost o problemă în București în anii1990, numărul lor a scăzut în ultimii ani, situându-se acum la sausub media marilor orașe europene. Un documentar numit ChildrenUnderground și nominalizat la Oscar a ilustrat viața copiilor străziiromâni în 2001.[91] Aproximativ 1.100 de persoane încă locuiesc

Page 51: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

pe străzile Bucureștiului, 41% dintre ele fiind minore.[92] Multe suntexploatate, practică cerșetoria sau prostituția.[93]

Calitatea vieții

Conform studiilor despre calitatea vieții în orașele lumii, emiseanual de firma de consultanță Mercer, Bucureștii se aflau pe locul94 în topul mondial al calității vieții, în anul 2001,[94] și au coborâtpe locul 108 în anul 2009.[95] Bucureștiul este astfel pe penultimulloc în topul calității vieții, între capitalele Uniunii Europene, peultimul loc fiind capitala bulgară, Sofia.

Viața culturală a Bucureștiului este un melanj bogat între culturatradițională (elitistă) – reprezentată de un sector consistent dearte ale spectacolului (teatru, operă, dans și muzică), dar și de orețea extinsă și diversă de muzee –, o cultură de masă (recreere)– reprezentată de un număr tot mai mare de festivaluri, concerteși evenimente în aer liber – și o scenă a artelor contemporane cudezvoltare rapidă.

Cultură

Page 52: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Clădiri emblematice

În București își au sediul Parlamentul (găzduit în PalatulParlamentului sau Casa Poporului), Guvernul și PreședințiaRomâniei. De asemenea, își au sediul numeroase instituții decultură, precum: Academia Română (fondată în 1866), peste 60 deinstitute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutulde Medicină, alte numeroase institute de învățământ superior,mari biblioteci (Biblioteca Academiei, Biblioteca Națională,Biblioteca Centrală Universitară, printre altele) ș.a.m.d.

Evenimente culturale și festivaluri

Ateneul Român

Concert la Filarmonica „George Enescu”

Page 53: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

O serie de festivaluri culturale se desfășoară în București pe totparcursul anului, însă majoritatea festivalurilor au loc în iunie, iulieși august. Societatea culturală „Ateneul Român” organizeazăFestivalul „George Enescu” în diferite locații din București înseptembrie, la fiecare trei ani. Ediția inaugurală a avut loc în1958,[96] iar astăzi este cel mai important festival de muzicăclasică și contemporană găzduit de România,[97] reunind interprețiși orchestre din întreaga lume. Lansat în 2010 de către MuzeulNațional al Literaturii Române, Festivalul Internațional de Poezie,unul dintre cele mai importante festivaluri de gen din România, aatras în 2016 peste 100 de poeți din 30 de țări.[98] Cel mai longeviveveniment dedicat cărții din România, Târgul InternaționalGaudeamus, are loc tot în București și este vizitat anual de peste125.000 de cititori.[99] Există și festivaluri dedicate dansului,artelor vizuale (din 2005, Bucureștiul are propria bienală), dar și

Trupă de dans latino din Franța la Festivalul Internațional de Teatru de Stradă

Page 54: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

muzicii de orice gen, de la jazz la rock și muzică electronică.Notabile sunt Summer Well, desfășurat anual pe domeniul Știrbeydin Buftea, B'Estfest și TimeShift, ambele organizate la Romexpo.

În ultimii ani s-a constatat o creștere a numărului de festivaluridedicate teatrului și cinematografiei. Printre acestea se numărăFestivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru deStradă, Bucharest International Experimental Film Festival șiFestivalul Filmului European. De asemenea, Bucureștiul estegazda unuia dintre cele mai importante festivaluri de film deanimație din Europa, Anim'est.[100] În 2004, Bucureștiul s-a impusîn circuitul festivalurilor de film importante din Europa de Est cuFestivalul Internațional de Film București, un evenimentrecunoscut pe scară largă în Europa, având ca invitați de onoarenume sonore în industria cinematografică: Andrei Koncealovski,Danis Tanović, Nikita Mihalkov, Rutger Hauer, Jerzy Skolimowski,Jan Harlan, Radu Mihăileanu etc.[101]

Datorită creșterii comunității chineze din oraș, în februarie 2005,Primăria Capitalei a organizat un festival tematic cu ocazia AnuluiNou Chinezesc în Parcul Nichita Stănescu.[102] De atunci,comunitățile thailandeză,[103] turcă,[104] greacă[105] sau

Page 55: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

armeană[106] au organizat diverse festivaluri culinare sau culturaleîn oraș.

În 2005, Bucureștiul a devenit primul oraș din sud-estul Europeicare a găzduit CowParade, amplu eveniment de artă urbană. Cuocazia festivalului, zeci de sculpturi multicolore înfățișând văcuțeau putut fi admirate în tot orașul.[107]

Cultură tradițională

Cultura tradițională românească continuă să aibă o influențămajoră în arte, precum teatru, film și muzică. Bucureștiul are douămuzee etnografice de renume internațional: Muzeul ȚăranuluiRomân și Muzeul Satului, unul dintre cele mai mari muzee în aerliber din țară.

Case tradiționale și o biserică de lemn în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”

Page 56: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, situat în ParculHerăstrău, acoperă o suprafață de 14 ha și conține peste 380 demonumente de arhitectură tradițională din toate colțurile țării.[108]

Muzeul Satului este, de asemenea, cel mai vizitat obiectiv culturaldin România.[108]

Muzeul Țăranului Român a fost declarat în 1996 Muzeul Europeanal Anului.[109] Patronat de Ministerul Culturii, muzeul conservă șiexpune numeroase colecții de obiecte și monumente ale culturiimateriale și spirituale. Muzeul deține una dintre cele mai bogatecolecții de obiecte țărănești din România, cu un patrimoniuevaluat la peste 90.000 de piese organizate în mai multe colecții:ceramică, port, textile, obiecte din lemn, religioase, obiceiurietc.[110]

Muzeul Național de Istorie a României este un alt muzeuimportant din București, care conține o colecție de artefacte caredetaliază istoria și cultura românească din preistorie și până înepoca modernă.

Lăcașuri de cult

Vezi și: Listă de biserici din București.

Page 57: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Bucureștiul păstrează numeroase monumente de artă religioasăși medievală, printre care o serie de biserici și mănăstiri datânddin secolul al XVI-lea, de când orașul a devenit reședințăstatornică a voievozilor munteni.

Bucureștiul este sediul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române, unadintre bisericile ortodoxe orientale în comuniune cu PatriarhiaEcumenică de Constantinopol, dar și a subdiviziunilor sale,Mitropolia Munteniei și Dobrogei și Arhiepiscopia Bucureștilor.Credincioșii ortodocși îl consideră pe Dimitrie cel Nou Basarabovsfântul protector al orașului.[111] În București există 248 delăcașuri de cult ortodoxe.[112] Cea mai veche dintre ele, BisericaSf. Anton, se află situată în complexul Curtea Veche. Numită șiBiserica Domnească, aceasta a fost zidită de domnitorul MirceaCiobanul în anul 1559.[113] Astăzi găzduiește moaștele sfântuluiAntonie cel Mare, aduse în 2017 de la abația Sf. Antonie din

Catedrala Patriarhală și Palatul Patriarhiei

Page 58: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

regiunea franceză Dauphiné.[114] Una dintre cele mai mici și maireprezentative biserici din București este Biserica Bucur Ciobanul.Deși nu are o datare exactă, biserica este considerată una dintrecele mai vechi din oraș, a cărui întemeietor ar fi chiar Bucur, cel dela care își trag numele atât biserica, cât și Bucureștiul.[115] La polulopus, cel mai mare lăcaș de cult ortodox din București esteCatedrala Sf. Spiridon Nou, a cărei pictură interioară a fostexecutată de Gheorghe Tattarescu.[116] În 2010 au începutlucrările de construcție la Catedrala Mântuirii NeamuluiRomânesc.[117] Situată în apropierea Palatului Parlamentului,catedrala va avea o capacitate de 5.000 de persoane[118] și oînălțime de 120 m,[119] devenind astfel cea mai mare bisericăortodoxă din lume.

Orașul este centrul și altor organizații creștine din România,printre care Arhidieceza Romano-Catolică, înființată în 1883, șiEparhia Greco-Catolică „Sf. Vasile cel Mare”, înființată în 2014.

În București mai există astăzi șase sinagogi, din cele câteva zeciexistente înaintea rebeliunii legionare din 1941, cutremurului din1977 și demolărilor sistematice din anii 1980.[120] Printre acestease numără Templul Coral, Sinagoga Mare și Templul Unirea

Page 59: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Sfântă. Ultimul a fost transformat în Muzeul de Istorie a Evreilordin România „Șef rabin dr. Moses Rosen”,[121] în timp ce TemplulCoral și Sinagoga Mare încă oficiază slujbe regulate.[122]

O moschee cu o capacitate de 2.000 de persoane[123] se află înetapele de planificare și va fi construită pe Bulevardul Expoziției.Terenul pe care va fi construită moscheea a fost oferit MuftiatuluiCultului Musulman din România, în baza unui contract deînchiriere de 49 de ani, de către Guvernul României.[124] Proiectulva fi finanțat de guvernul turc și din donații private.

Page 61: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Arhitectura istorică

Substanța medievală a Bucureștiului a fost de-a lungul timpuluigrav afectată de distrugeri și incendii. În plus, orașul a pierdut înmod tragic o serie de monumente, mai ales biserici, și în decursulcampaniei de „urbanism” inițiate în secolul trecut de NicolaeCeaușescu. Din nucleul orașului medieval de pe malurileDâmboviței s-au păstrat vestigiile Curții Vechi (sec. XV–XVI) cuBiserica Domnească „Buna Vestire”, care datează probabil dinvremea lui Mircea Ciobanul (d. 1559).

Detaliude peSinago

Arhitectură

Statuia lui Vlad Țepeș din Curtea Veche

Page 62: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Strada Lipscani, în jurul căreia se desfășoară ceea ce esteconsiderat centrul istoric al Bucureștiului, a fost atestată pentruprima dată în 1589 sub numele de „Ulița Mare”.[125] Numele deastăzi îl primește în 1947 de la negustorii ce comercializaumărfuri aduse de la Lipsca (astăzi Leipzig). Clădirile de pe stradaLipscani au fost ridicate preponderent în secolul al XIX-lea în stilulneoclasic și neobaroc, fiind naționalizate în anul 1948. În anii1980, regimul comunist le-a dat în folosință unor locatari ce le-auadus într-o stare deplorabilă. Lipscaniul este una din străzileBucureștiului care are cele mai multe obiective pe Listamonumentelor istorice (peste 30), reunite sub titulatura Ansamblulde arhitectură „Strada Lipscani”.[126] Din 2005, zona Lipscani estedoar pietonală și este în curs de restaurare. Pe lângă clădirile desecol XIX, pe strada Lipscani s-au păstrat o serie de hanuri,notabile fiind Hanul Gabroveni (cel mai vechi dintre ele și restauratîn 2014),[127] Hanul lui Manuc (1808) și Hanul cu Tei (1833).

Secolele XVI–XVII

Page 63: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Mănăstirea Radu Vodă a fost ridicată pe vremea lui Alexandru alII-lea Mircea, dar a fost distrusă deja în 1595 de Sinan Pașa,pentru a fi în secolul al XVII-lea reconstruită și fortificată de cătreRadu Mihnea și Alexandru Coconul. Atât elementele tradiționale(planul triconc, turla pe naos), cât și pronaosul supralărgit,încununat de trei turle, sunt influențate de formele bisericiimănăstirii din Curtea de Argeș. Din ansamblul mănăstirii MihaiVodă, ctitoria lui Mihai Viteazul, s-a păstrat doar biserica.Construcția a fost, împreună cu turnul-clopotniță din secoleleXVI–XVIII, translată din fosta incintă monastică în 1986. Clădireamănăstirii, care adăpostise până atunci Arhivele Statului, a fostdistrusă. Din secolul al XVI-lea datează și biserica mănăstiriiMărcuța, o ctitorie pe plan triconc cu turlă pe naos a mareluivistier Dan. În 1733 biserica a fost reînnoită și împodobită cupicturi murale, iar din 1945 până în 1957 ea a fost restaurată. Alteimportante mărturii ale secolului al XVI-lea, biserica Alba-

Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” a mănăstirii Mihai Vodă

Page 64: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Clădiri alestilului

brâncovenescdin București

Postăvari și biserica Spirea Veche, au fost distruse în primăvaralui 1984.

În epoca lui Matei Basarab a fost rezidită Mănăstirea Plumbuita(1647) după modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentrua comemora victoria din 1632 împotriva turcilor. Din CasaDomnească construită atunci s-a păstrat doar o latură interioară acurții. Biserica de plan triconc fusese ridicată pe vremea luiMihnea al II-lea Turcitul, dar suferise în 1595 mari distrugeri.

Biserica Patriarhiei cu hramul Sf. Dimitrie celNou, ridicată sub domnia lui ConstantinȘerban, dezvoltă modelul dat de bisericaepiscopală din Curtea de Argeș, folosindproporții mai masive, mai ales în cazul unuimonumental pridvor vestic. După mutareamitropoliei de la Târgoviște la București în1668, ea a devenit Catedrală Mitropolitană, șiîn 1925, după ridicarea Bisericii OrtodoxeRomâne la rang de patriarhie, CatedralăPatriarhală. În apropierea acestei biserici seaflă ansamblul reședinței mitropolitane,

Biserica Colțea

BisericaFundeniiDoamnei

BisericaKretzulescu

BisericaStavropoleos

Page 65: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

dispus în pantă pe Dealul Viilor. În incintaacestui complex s-au păstrat uneleconstrucții din 1698, aparținând fosteimănăstiri, printre care se numără poartaprincipală a edificiului, un paraclis cu galerieși treptele care duc spre portal. Acestea aufost reînnoite în 1723.

Mănăstirea Cotroceni din 1679 a fost completdemolată în 1985. Ea adăpostea mormântullui Șerban Cantacuzino. Biserica ei sedistingea prin proporțiile armonioase și printr-

o tâmplă bogat ornamentată. Tot o ctitorie a domnitorului ȘerbanCantacuzino este și Biserica Doamnei (1683), care conține unansamblu de pictură murală executat de zugravii Constantinos șiIoan.

CatedralaPatriarhală

Corpul vechi alUniversității deArhitectură șiUrbanism „IonMincu”

MănăstireaAntim

PalatulCotroceni

Biserica Stavropoleos

Page 66: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc estebiserica mănăstirii Antim (1713–1715), o ctitorie a mitropolituluiAntim Ivireanul. Perioada clasică a stilului este reprezentată aicide o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de unpridvor monumental purtat de coloane și de un frontonsemicircular care denotă influența barocului italian. Aripile de nordși de est ale edificiului monastic au fost demolate în 1984. Înepoca brâncovenească este întemeiat de spătarul MihaiCantacuzino și Spitalul Colțea (1702), prima instituțiespitalicească din Țara Românească. Alte monumente ale stiluluibrâncovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699),Palatul Mogoșoaia (1702) și Biserica Colțea (1695–1702), dinansamblul căreia s-a păstrat paraclisul din 1701–1702,ancadramentul cu decor dens al ușii spre pronaos, precum șicanaturile din lemn ale acestei uși. O fază târzie a stiluluibrâncovenesc era reprezentată de Mănăstirea Văcărești (1716–1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusă în ultimii ani aidictaturii comuniste. Lăcașul monastic avea o ornamenticădeosebit de bogată și era considerat drept o sinteză a arhitecturiisacrale tradițional românești. Alte monumente ale acestei epocisunt Biserica Kretzulescu (1722) și Biserica Stavropoleos (1724–1730), cu un pridvor bogat ornamentat. Din vremea lui Constantin

Page 67: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Brâncoveanu datează și viitoarea Cale a Victoriei, stradă numităinițial Podul Mogoșoaiei, deoarece făcea legătura între reședințadomnească de la poalele dealului Mitropoliei și palatul de laMogoșoaia.

Secolele XVIII–XIX

Secolele XVIII și XIX constituie pentru arhitectura Bucureștiuluiperioada unei mari înfloriri. După o perioadă de tranziție,reprezentată prin bisericile Sf. Elefterie (1743) și Olari (1758) carecontinuă parțial formele tradiționale ale epocii brâncovenești, aparprimele edificii construite în stil neoclasic (Palatul Ghica Tei,1822) sau neogotic (Palatul Suțu din 1833 și Biserica Sf. SpiridonNou din 1852–1858). Din punct de vedere urbanistic, Bucureștiul acunoscut sub domnitorii fanarioți, deci până în 1821, și oputernică influență orientală, evidentă mai ales în amenajarea

Curtea interioară a Hanului lui Manuc, construit de Manuc Bei în 1808

Page 68: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

piețelor după modelul constantinopolitan, a așa-numitelormaidane, și în arhitectura caselor particulare și a celebrelorhanuri. Reprezentativ pentru aceste influențe este Hanul luiManuc, construit în 1808 de către un negustor armean.

Corpul vechi al BNR

Palatul CEC văzut noaptea

Palatul Kretzulescu, sediul Centrului European pentru Învățământul Superior(UNESCO-CEPES)

Page 69: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Influența Parisului și a școlii franceze de arhitectură devinehotărâtoare odată cu desăvârșirea Palatului Știrbei de cătrearhitectul francez Michel Sanjouand în 1835. În a doua jumătate asecolului al XIX-lea planul orașului căpătă treptat, și datorităproiectelor urbanistice inițiate de Sanjouand, un caracterreprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unormagistrale largi, ridicarea de edificii monumentale pentruinstituțiile din administrație și cultură, precum și prin amenajareaunor areale întinse ca parcuri. Astfel, parcul central alBucureștiului, Cișmigiul, ia ființă la mijlocul secolului, dupăproiectele arhitectului peisagist german Carl Friedrich WilhelmMeyer. Acesta va contribui și la continuarea Șoselei Kiseleff, careprelungea Calea Victoriei spre nord încă din 1832. Din păcate,noile curente în arhitectură au dus și la demolarea unor biserici,mănăstiri și hanuri medievale, precum și la impunerea cu oricepreț a canonului francez în restaurare și reconstrucție. Clădirile„micului Paris” au schimbat aspectul vechiului oraș, din care s-aupăstrat mai ales spațiile subterane greu de recuperat datorităimpunerii unei noi structuri urbanistice. Numeroși arhitecțifrancezi au contribuit la impunerea neoclasicismului, apoi aromantismului și a eclectismului de școală franceză. Astfel,Palatul Băncii Naționale (corpul vechi) este o operă din 1883–

Page 70: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

1885 a arhitecților Joseph Cassien-Bernard și Albert Galleron.După planurile lui Paul Gottereau s-a construit Casa de Economiiși Consemnațiuni de pe Calea Victoriei, cu o alură de catedralăeclectistă purtând o cupolă centrală de sticlă și metal, care îiconferă transparență. Același Gottereau a proiectat și clădireaFundațiilor Regale, astăzi unul dintre corpurile Bibliotecii CentraleUniversitare.

Ion Mincu a fost inițial un promotor al școlii franceze dearhitectură, datorită anilor de studii petrecuți la Paris. PalatulCurții Supreme de Justiție, o operă din această perioadă a lui A.Ballu la care a colaborat Mincu, a devenit azi, după o perioadăîndelungată de renovare, sediul Curții de Apel București și aJudecătoriei Sectorului 5. Remarcabile mai sunt Catedrala SfântulIosif, construită de Friedrich Schmidt în stil neogotic, și AteneulRomân, conceput de Constantin Baicoianu și Albert Galleron șiconstruit între 1885 și 1888. Ateneul este o clădire caracteristicăpentru stilul eclectic al capitalei, bazat pe structuri clasiciste, așacum a fost el cultivat în Franța.

Secolul XX

Page 71: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Acest stil a prevalat și în arhitectura de la începutul secolului alXX-lea în București, în pofida diverselor curente secesioniste alevremii. Astfel, fostul Palat al Poștelor, azi Muzeul Național deIstorie a României, construit în anul 1900 după planurilearhitectului Alexandru Săvulescu, are un pridvor masiv de ordinpseudodoric, un parament cu rustica și diverse elementedecorative datorate în parte renașterii, în parte clasicismului. Unconcept asemănător a stat la baza fostului Palat al Parlamentului(1907), azi Palatul Patriarhiei, după planurile lui DimitrieMaimarolu. Clădirea Primăriei Municipiului București, ridicată întreanii 1906 și 1910 de Petre Antonescu, ilustrează anumite tendințe

Arcul de Triumf

Palatul Cercului Militar Național, inaugurat în 1923

Page 72: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

retrospective ale începutului de secol, care vizau o renaștere atradițiilor naționale în arhitectură, mai ales a stilului brâncovenesc.Idealul unei școli de arhitectură neoromânească se face remarcatși în opera lui Ion Mincu, de pildă în „Bufetul de la Șosea” de peȘoseaua Kiseleff din 1892. Tradiția arhitecturală moldovenească l-a inspirat pe arhitectul Nicolae Ghica-Budești, de exemplu înMuzeul de Etnografie, Artă Națională, Artă Decorativă șiIndustrială, azi Muzeul Țăranului Român, construit în etape întreanii 1912 și 1939.

Casa Presei Libere, monument de arhitectură comunistă

Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”, reconstruit și modernizat după planurile

arhitectului Romeo Belea

Page 73: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Stilul neoromânesc nu a putut însă depăși canonul francez,reprezentat în primele decenii ale secolului de Palatul Regal alarhitectului Nicolae Nenciulescu, azi Muzeul Național de Artă alRomâniei, o construcție alcătuită dintr-un corp central și douăaripi laterale care expunea un nu tocmai riguros neoclasicism, șide Arcul de Triumf, o operă a arhitectului Petre Antonescu. În anii'30 își fac apariția primele modernisme ale secolului; astfel, cuPalatul Telefoanelor se ridică pe Calea Victoriei un mic zgârie-noride tip american. În anii '50 ai secolului al XX-lea au fost ridicate încentru unele clădiri reprezentative ale noii puteri, de exemplu CasaScânteii (1956) sau Opera Română (1953). Opera, deși după unproiect stalinist, expune elementele de eclectism tipice pentrusfârșitul secolului al XIX-lea. De asemenea, în primul deceniu aldictaturii comuniste suprafața orașului s-a mărit în modsemnificativ prin construcția de noi cartiere de locuințe, careaveau parțial caracterul de oraș-satelit: Balta Albă, Drumul Taberei,Floreasca, Pajura, Berceni, Grivița. În primii ani ai lui Ceaușescuarhitectura s-a putut elibera în mare măsură de canonul stalinist.

Între 1968 și 1970 a fost edificat Hotelul Intercontinental, până în2004 cea mai înaltă construcție-turn din România, și tot în 1970 afost terminată noua clădire a Teatrului Național, a cărei

Page 74: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

modernism a fost ulterior denaturat, la ordinul lui Ceaușescu, prinfațade cu arcade. Epoca lui Nicolae Ceaușescu a adus cu sineschimbări grave în structura urbanistică a capitalei. Construireaunui nou palat prezidențial și a Bulevardului Victoriei Socialismuluis-a făcut cu prețul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor,Rahova și Antim. Foarte contestată în noul ansamblu este CasaPoporului a arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al ParlamentuluiRomâniei. Lucrările la acest edificiu megaloman, care se întindepe o suprafață de 350.000 m², au început în anul 1984.Construcției i se impută lipsa de unitate stilistică și proporțiilecare ignoră modelul clasicist după care se orientează de fapt.

Arhitectura contemporană

Asmita Gardens

Page 75: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

De la căderea comunismului în 1989, multe clădiri din epocacomunistă au fost renovate, modernizate și folosite în altescopuri.[128] Poate cel mai bun exemplu în acest sens estetransformarea așa-numitelor „circuri ale foamei”, foste complexeagroalimentare neterminate, în mall-uri și centre comerciale.Centre comerciale moderne precum Unirea Shopping Center,

Sediul Uniunii Arhitecților din România, o combinație neobișnuită de vechi și nou

Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România și Promenada Mall

Clădiri de birouri, Piața Victoriei

Page 76: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

București Mall sau Plaza Romania au apărut pe structurilepreexistente ale fostelor „circuri ale foamei”. Un alt exemplu estetransformarea unei vechi construcții utilitare din Centrul Civic înhotelul Marriott de astăzi. Acest proces a fost accelerat după2000, când orașul a trecut printr-o perioadă de boom imobiliar, iarmulte clădiri comuniste din centrul Bucureștiului au devenit țintainvestitorilor imobiliari datorită locației lor. Multe blocuri deapartamente din epoca comunistă au fost, de asemenea, renovatepentru a îmbunătăți aspectul urban.

Legea impune păstrarea și consolidarea clădirilor cu valoareistorică. Multe construcții îmbină astfel rămășițe ale unor clădiriistorice cu arhitectura de secol XXI, unde oțelul și sticlapredomină. Cu toate acestea, mulți arhitecți le consideră un kitschurban.[129] Exemple în acest sens sunt sediul Uniunii Arhitecțilordin România (poreclită de locuitori „clădirea cyborg”),[130] hotelulNovotel, Metropolis Center, spațiile de birouri de pe Splaiul Unirii,The Ark (fosta Bursă de Mărfuri) și Biblioteca Națională.[131]

În ultimul deceniu au fost construite o serie de clădiri de birouriînalte, în special în zonele de nord și de est ale orașului. Cea maiînaltă clădire din București și totodată cea mai înaltă din țară este

Page 77: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Sky Tower, parte a Floreasca City Center. Finalizată în 2013,clădirea măsoară 137 de metri înălțime. Alte exemple de clădiriînalte construite după 2000 includ:[132] Globalworth Tower (118m), Tower Center International (106 m), Bucharest Financial Plaza(83 m), BRD-GSG Tower (82 m), Nusco Tower (80 m), Euro Tower(80 m), Charles de Gaulle Plaza (80 m), Cathedral Plaza (75 m),City Gate Towers (75 m), Millennium Business Center (72 m) etc.În ciuda acestei dezvoltări pe verticală, arhitecții români evită săproiecteze clădiri foarte înalte din cauza vulnerabilității lacutremure.[133]

Pe lângă clădirile de afaceri și instituții, s-au construit și clădiri deapartamente și garsoniere, dintre care multe sunt complexerezidențiale înalte și comunități rezidențiale suburbane. Exemplede astfel de complexe sunt Asmita Gardens și Doamna GhicaPlaza. Acestea sunt din ce în ce mai vizibile în nordulBucureștiului, care este mai puțin populat și găzduiește locuitoridin clasele de mijloc și superioară datorită procesului degentrificare.

Educație

Page 78: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Vezi și: Lista universităților din București.

Bucureștiul este un puternic centru universitar, cu 120 de licee și33 de universități publice și private și campusuri universitare, careatrag elevi și studenți din toată țara.[46]

În anul 2014, în București funcționau 17 unități de învățământsuperior public (finanțate de stat),[134] dintre care cele mai marisunt Universitatea din București, Academia de Studii Economice,Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, ȘcoalaNațională de Studii Politice și Administrative și UniversitateaPolitehnica. La acestea se adaugă alte 22 de universitățiprivate,[135] cum ar fi Universitatea Româno-Americană șiUniversitatea Spiru Haret, ultima fiind cea mai mare din Europa, cupeste 302.000 de studenți înscriși în 2009.[136] Universitățileprivate au o reputație mixtă datorită neregulilor din procesuleducațional[137] și integrității compromise.[138]

Palatul Universității din București

Page 79: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Primele instituții de învățământ modern au fost AcademiaDomnească, înființată în 1694 și reformată în 1864 pentru a formaactuala Universitate din București, și Colegiul Național Sf. Sava,ambele fiind printre cele mai prestigioase de genul lor dinRomânia.[139][140] Una dintre cele mai importante universități dinRomânia și sud-estul Europei, Universitatea din București esteprima instituție academică românească care a intrat în topul QSWorld University Rankings al celor mai bune 600 de universități dinlume.[141]

Capitala are și 378 de biblioteci (publice, municipale,universitare),[46] iar evenimente anuale precum „Nocturnabibliotecilor”[142] au popularizat cititul în rândul bucureștenilor.Biblioteca Națională, al cărei nou sediu a fost inaugurat în 2012,este cea mai mare din țară, dispunând de 14 săli de lectură și numai puțin de nouă milioane de cărți.[143] Biblioteca Centrală

Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Page 80: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Universitară „Carol I” se remarcă și ea ca una dintre cele mai maribiblioteci din București. Aproape 300.000 de cititori acceseazăanual cele peste 2,3 milioane de volume ale bibliotecii.[144]

Vezi și: Listă de spitale și instituții publice de sănătate dinBucurești.

În București, în anul 2015, la fiecare 100.000 de locuitori există654 de medici, 90,7 medici de familie și 563,3 medicispecialiști.[145] Adițional, din datele oferite de INS, au fostidentificate 1.355 de cabinete medicale de familie dintre caredouă sunt de stat, restul fiind în proprietate privată.[145] Numărultotal al medicilor este într-o creștere constantă în ultimii ani.Conform datelor INS, în 2013 în București lucrau 11.488 de

Sănătate

Spitalul Clinic Colțea, cel mai vechi din București

Page 81: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

medici, în 2014 11.904, pentru ca numărul lor să ajungă, în 2015,la 12.092.[145]

În București sunt 93 de spitale din care 50 sunt publice.[146] Unuldintre cele mai moderne spitale din Capitală este Spitalul ClinicColțea, care a fost reamenajat după o investiție de 90 de milioanede dolari în 2011.[147] Spitalul Colțea este și cel mai vechi dinBucurești, fiind înființat de spătarul Mihai Cantacuzino la 14decembrie 1704.[148] Spitalul actual a fost construit între 1867–1888 de arhitectul Joseph Schiffler, de origine olandeză.[149]

Astăzi, în Spitalul Colțea sunt diverse secții medicale printre caremedicină internă, chirurgie generală, oncologie medicală,radioterapie, hematologie, ORL, ATI, alături de diferite laboratoareși de ambulatoriul integrat cu cabinetele de specialitate, decolective de cercetare științifică și de o bază activă de învățământmedical.[150]

Alte spitale sau clinici din București sunt Spitalul Universitar deUrgență, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca (ambele încadrate deMinisterul Sănătății în categoria I de competență),[151] InstitutulClinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”,Spitalul Militar Central etc.

Page 83: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

C.S. Rapid București

CS Dinamo București

CSA Steaua Turabo București

B.C. Dan Dacian Bucuresti

Handbal

Steaua HC

Dinamo Baumit

CSM București (feminin și masculin)

Rapid București (feminin)

Arte marțiale

C.S. Italo

A.S. Dacic Taekwondo Club

C.S. Dinamo București

C.S. Bushido Taekwondo

Steaua Wu-Shu

Ju Jitsu Club

Chelsea Bucuresti

Page 84: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Articol principal: Listă de personalități născute în București.

Printre cele mai cunoscute persoane născute în Capitală se potenumera:

Nicolae Bălcescu (1819–1852), istoric, scriitor și revoluționar

Petre Ispirescu (1830–1887), editor, folclorist, povestitor,scriitor și tipograf

Adolf Albin (1848–1920), jucător de șah

Alexandru Macedonski (1854–1920), poet, prozator, dramaturgși publicist

Constantin I. Nottara (1859–1935), actor

Lazăr Edeleanu (1862–1941), chimist

Ion Cantacuzino (1863–1934), medic și microbiolog

Gheorghe Marinescu (1863–1938), medic neurolog

Vintilă I. C. Brătianu (1867–1930), prim-ministru

Iulia Hasdeu (1869–1888), scriitoare și poetă

Nicolae Paulescu (1869–1931), om de știință, medic și fiziolog

Tudor Arghezi (1880–1967), scriitor

Personalități născute în București

Page 85: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Henri Coandă (1886–1972), inginer, pionier al aviației, fizician șiinventator

Martha Bibescu (1889–1973), romancieră, poetă, politiciană șimemorialistă

Grigoraș Dinicu (1889–1949), violonist și compozitor

Edward G. Robinson (1893–1973), actor

Clara Haskil (1895–1960), pianistă

George Călinescu (1899–1965), critic, istoric literar, scriitor șipublicist

John Houseman (1902–1988), actor și producător de film

Elvira Godeanu (1904–1991), actriță

Gică Petrescu (1915–2006), cântăreț și compozitor

Neagu Djuvara (n. 1916), istoric, diplomat, filozof, jurnalist șiromancier

Gabriel Popescu (n. 1932), balerin

Mircea Albulescu (1934–2016), actor, publicist, poet și prozator

Florian Pittiș (1943–2007), actor, regizor, traducător și cântăreț

Mircea Lucescu (n. 1945), antrenor de fotbal

Ilie Năstase (n. 1946), jucător de tenis

Page 86: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Andrei Pleșu (n. 1948), scriitor, estetician și istoric al artei

Corina Chiriac (n. 1949), cântăreață, compozitoare, textieră șiactriță

Corneliu Vadim Tudor (1949–2015), scriitor, politician șipublicist

Adrian Năstase (n. 1950), prim-ministru

Mircea Cărtărescu (n. 1956), poet, prozator, critic literar șipublicist

Mircea Geoană (n. 1958), ambasador, ministru de Externe șipreședinte al Senatului

Maia Morgenstern (n. 1962), actriță

Elina Löwensohn (n. 1966), actriță

Cristi Puiu (n. 1967), regizor și scenarist

Aurelia Dobre (n. 1972), antrenoare, coregrafă și gimnastă

Victor Ponta (n. 1972), prim-ministru

Alexandra Maria Lara (n. 1978), actriță

Alina Cojocaru (n. 1981), balerină

Alina Pușcău (n. 1981), model, actriță și cântăreață

Delia (n. 1982), cântăreață

Page 87: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Amman[152]

Ankara[152]

Atena (1993)[153]

Athens, Georgia[154]

Atlanta (1994)[152]

Beijing (2005)[155]

Budapesta (1997)[152]

Chișinău (1999)[156]

Damasc[152]

Detroit[152]

Hanoi[154]

Hanovra[152]

Lagos[152]

Londra[152]

Montréal[152]

Moscova[152]

Nicosia (2004)[152]

Pretoria[152]

Regina, Saskatchewan[152]

São Paulo (2007)[157]

Sofia[152]

Edward Maya (n. 1986), DJ și muzician

Antonia (n. 1989), cântăreață și model

Sorana Cîrstea (n. 1990), jucătoare de tenis

Larisa Iordache (n. 1996), gimnastă

1. ^ Demographia World Urban Areas (Built-Up Urban Areas orUrban Agglomerations) (PDF) (ed. 13). Demographia. aprilie2017. p. 97.

2. ^ Maria Manoliu (12 iunie 2011). „EXCLUSIV: Proiectul zoneimetropolitane București-Ilfov. Zona se va întinde până laDUNĂRE și va fi condusă de un GUVERNATOR” . Gândul.

Orașe înfrățite

Noteen

Page 88: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

3. ^ „Population on 1 January by age groups and sex - citiesand greater cities” . Eurostat.

4. ^ „Population on 1 January by age groups and sex -functional urban areas” . Eurostat.

5. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a

fost furnizat pentru ref-urile numite insse_2011_nat

�. ^ „Un chin ce nu se mai sfârșește: Bucureștiul nu ne maiîncape” Evenimentul Zilei, 06 ianuarie 2009

7. ^ „Ilfovean sau bucureștean? Va crește Capitala?” EvenimentulZilei, 27 noiembrie 2009

�. ^ Bucharest, the small Paris of the East Arhivat în 21februarie 2006, la Wayback Machine., on the Museums fromRomania web site.

9. ^ Bucica, 2000, p.6.

10. ^ [1] Official data for 2011 census" (PDF) (in Romanian).INSSE. 4 July 2013. Retrieved 4 July 2013.

11. ^ [2] (English) INS. "Romanian Statistical Yearbook" (PDF).Retrieved 12 February 2009.

en

en

Page 89: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

12. ^ XIX Meeting of METREX Network, Nürnberg, 15–18 June2005. „ "Bucharest: Few expectations for urban development",page 29” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 9 august 2007.Accesat în 7 martie 2007. Parametru necunoscut |df= ignorat

(ajutor)

13. ^ „Adevarul: The BMZ in numbers” . Accesat în 29 septembrie2011.

14. ^ [3] "Population by age groups and sex – larger urban zone".Eurostat. Retrieved 30 July 2015.

15. ^ „EVZ” . Accesat în 1 iunie 2009.

1�. ^ PriceWaterhouseCoopers Global Regional AttractivenessReport Romania Arhivat în 13 martie 2006, la WaybackMachine.

17. ^ a b c d Roxana Roseti (20 septembrie 2011). „București, al cuiești?” . Evenimentul zilei.

1�. ^ Adrian Bucurescu (19 decembrie 2008). „Orașul Bucuriei” .România liberă.

19. ^ a b Andreea Tuzu. „Opinii asupra originii numeluiBucureștiului” . Historia.

en

Page 90: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

20. ^ Iorgu Iordan (1963). Toponimia românească. București.p. 164.

21. ^ Alesandru Peliman (2008). Bucur. Istoria fondăriiBucureștilor. București. p. 205.

22. ^ Adrian Rezeanu (2011). București. Etimologie sau genezătoponimică . Editura Academiei. p. 276.

23. ^ a b Mădălina Mihalache (4 iunie 2013). „Poveștile uimitoareascunse de râul Dâmbovița, lacurile și dealurile bucureștene.De unde provin numele lor” . Adevărul.

24. ^ „Statistici despre București” .

25. ^ „Istoricul Parcului Cișmigiu” . Parcul Cișmigiu.

2�. ^ „Grădina Botanică "Dimitrie Brândză" ” . Muzee și Colecții dinRomânia.

27. ^ „Grădina Botanică din București” . AGERPRES. 9 noiembrie2013.

2�. ^ Andrei Vișan (8 noiembrie 2016). „Cum s-a înființat GRĂDINABOTANICĂ din București acum 156 de ani. Cine a avut ideea” .Evenimentul zilei.

Page 91: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

29. ^ Catiușa Ivanov (3 martie 2016). „Cum e afectată fauna dinDelta Văcărești de incendii și distrugeri și de ce durează atâtde mult protejarea zonei” . HotNews.

30. ^ Cristina Răduță (8 iunie 2014). „Delta Văcărești, privită de laetajul 17. Cum s-a transformat lacul lui Ceaușescu în parculnatural urban de astăzi” . Adevărul.

31. ^ Cristian Lascu (8 noiembrie 2012). „Delta dintre blocuri” .National Geographic.

32. ^ a b „Parcul” . Parcul Natural Văcărești.

33. ^ Ioan Mărculeț, Grațianca Vlăsceanu (2010). Aspecte privindparticularitățile climatice ale Municipiului București.

34. ^ a b c „Clima” . Primăria Municipiului București.

35. ^ „2012, anul cu vara cea mai călduroasă în România în ultimii50 de ani. Ce temperaturi vor fi azi și mâine” . JurnalulNațional. 15 septembrie 2012.

3�. ^ Dumitru Săndulescu (1 decembrie 2006). „România întopurile meteorologice” . The Money Channel.

37. ^ „Климат Бухареста” . Pogoda i Klimat.

3�. ^ „Bucuresti Baneasa WMO Station” . National Oceanic andAtmospheric Administration.

ru

en

Page 92: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

39. ^ „Interviu cu Gheorghe Leahu, arhitect și membru de onoare alUniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice” .Formula AS.

40. ^ „Populația stabilă (rezidentă) pe județe, categorii de localități,municipii, orașe, comune și localități componente” .Recensământul populației și al locuințelor 2011. InstitutulNațional de Statistică.

41. ^ „Populația pe sexe și grupe de vârste - județe, medii,municipii, orașe și comune”. [[Recensământul populației din2002 (România)|Recensământul populației și al locuințelor, 18-27 martie 2002]] (PDF). I. Structura demografică. InstitutulNațional de Statistică. Conflict URL–wikilink (ajutor)

42. ^ a b „Populația României pe localități la 1 ianuarie 2016” .Institutul Național de Statistică.

43. ^ „Peste 12,57 mil. de persoane trăiesc la oraș, Bucureștiul are9,4% din populația țării. Top 10 orașe - INS” . AGERPRES viaEconomica. 18 mai 2015.

44. ^ Vasile Loghin. „Evoluții urbane ale Bucureștiului și ariei salemetropolitane evidențiate prin interpretarea imaginilorsatelitare” (PDF). p. 383.

45. ^ „Population density by NUTS 3 region” . Eurostat.en

Page 93: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

4�. ^ a b c d e f Sabina Baciu, Roxana Bedrule, Raluca Ciută, AncaIoniță, ed. (6 octombrie 2015). „București2021” (PDF). ARCUB.

47. ^ a b c d „Populație” . Vital Signs. Fundația ComunitarăBucurești.

4�. ^ Adelina Mihai (5 mai 2017). „Harta speranței de viață: unbucureștean trăiește, în medie, cu 2,4 ani mai mult decât restullocuitorilor. În Satu Mare există cea mai mică speranță de viațădin România, de numai 73,2 ani” . Ziarul Financiar.

49. ^ „Populația după etnie la recensămintele din perioada 1930-2011 - județe” . Institutul Național de Statistică.

50. ^ a b Diana Marcu (12 octombrie 2015). „Ce ne-a rămas dinBucureștiul evreiesc” . Merg În.

51. ^ Cristina Răduță (11 aprilie 2013). „Comunitatea evreiască dinCapitală, sufletul comerțului pe Lipscani și la Obor, în secolul alXIX-lea. Cum se distrau evreii bucureșteni altădată” . Adevărul.

52. ^ „Maghiarii din București” . E-antropolog. 18 aprilie 2011.

53. ^ „Liceul Teoretic "Ady Endre" ” . Inspectoratul Școlar alMunicipiului București - Sector 2.

Page 94: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

54. ^ Online-Lexikon zur Kultur und Geschichte der Deutschen imöstlichen Europa , Universität Oldenburg. Accesat la 1 ianuarie2019.

55. ^ „На Велики четвъртък румънците посегнаха набългарската църква в Букурещ” . dveri.bg. 16 aprilie 2009.

5�. ^ „Трагичният край на българската църква в Букурещ –тази неделя във „Вяра и общество" ” . dveri.bg. 12 iunie2009.

57. ^ „Comunitatea bulgară va beneficia în continuare de asistențăspirituală, în limba maternă” . Noutăți Ortodoxe. 11 iulie 2009.

5�. ^ Otilia Țeposu (2001). „Bulgarii din București” . Formula AS(453).

59. ^ „Locul săptămânii: cartierul bulgaro-catolic Dudești-Cioplea” .Metropotam. 2 martie 2010.

�0. ^ „Bulgarii din sudul Capitalei (VIDEO)” . Adevărul. 22 martie2010.

�1. ^ „Locul săptămânii: Geamia Bucureștiului” . Metropotam. 6iulie 2009.

�2. ^ „Moscheea ar-Rahman” . Biserici.org.

bg

bg

Page 95: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

�3. ^ Recensământul general al populației din 1930. II. Neam,limbă maternă, religie. București: Editura Institutului Central deStatistică.

�4. ^ „Structura populației după religie” . Centrul de Resurse pentruDiversitate Etnoculturală.

�5. ^ „Populația stabilă după religie - județe, municipii, orașe,comune” . Institutul Național de Statistică.

��. ^ https://cursdeguvernare.ro/aportul-judetelor-si-regunilor-la-pib-decalaje-severe-intre-cele-2-3-romanii.html?fbclid=IwAR1XljQuthGD9BLSncoCjNgmAcvRzS2RCyePpZaUIuX3804vg5tmshDdIPE . Lipsește sau este vid: |title=

(ajutor)

�7. ^ „Rețeaua metroului din Municipiul București” (PDF). Raportde activitate pe anul 2015 al Metrorex S.A. Metrorex. p. 5.

��. ^ „Linii de transport RATB” . Regia Autonomă de TransportBucurești.

�9. ^ Cosmina Fernoaga, Catiușa Ivanov (29 noiembrie 2017).„ANALIZĂ Cluj vs. București la transport public: problemecomune, soluții diferite” . HotNews.

Page 96: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

70. ^ „Înghesuiți în metrou / 600.000 de călători pe zi” . Digi 24. 27octombrie 2016.

71. ^ Alexandru Ioniță (7 iunie 2013). „Care sunt cele mai LUNGIstrăzi din București” . B365.

72. ^ „Mobilitatea spațială” . Vital Signs. Fundația ComunitarăBucurești.

73. ^ Victor Cozmei, Constantin Barbu (17 iunie 2011). „PasajulBasarab a fost deschis. Vezi cum arată la inaugurare” .HotNews.

74. ^ „Pasajul Basarab a fost inaugurat: Este cel mai lat și mai lungpod din Europa” . Antena 3. 18 iunie 2011.

75. ^ Victor Cozmei, Catiușa Ivanov (1 iulie 2011). „Primele efecteale Pasajului Basarab: Cum s-a degrevat traficul de pe PodulGrant și din zona Gării de Nord” . HotNews.

7�. ^ „European Airport Traffic Trends 2017: Passengernumbers” . anna.aero.

77. ^ Andreea Mioara Neferu (29 mai 2012). „Câte avioane maiaterizează sau decolează de pe Aeroportul Băneasa” . ZiarulFinanciar.

en

Page 97: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

7�. ^ „Oprescu: Canalul Dunăre-București este terminat înproporție de 65%” . B365. 30 noiembrie 2010.

79. ^ „Forbes. Canalul Dunăre-București vs. Criza mondială” .Adevărul. 13 decembrie 2010.

�0. ^ „Gabriela Firea va fi prima femeie primar a Bucureștiului.Mesajele transmise de viitorul edil și de șeful PSD dupăvictorie” . Știrile Pro TV. 6 iunie 2016.

�1. ^ „Consilieri” . Primăria Municipiului București.

�2. ^ „Decretul nr. 284/1979 privind stabilirea sectoarelorMunicipiului București” . Lege5 Online.

�3. ^ a b c d Ionela Gavril (9 iunie 2011). „Împărțirea administrativăa Bucureștiului - scurt istoric” . AGERPRES.

�4. ^ Camelia Popa (5 septembrie 2005). „Zona metropolitanăBucurești - o comunitate de 5.000 kmp” . România liberă.

�5. ^ „Secții de Poliție București” . ODAT.

��. ^ „Contact” . DGPMB. Poliția Română.

�7. ^ a b c „Evaluarea activităților desfășurate în anul 2016” (PDF).Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.

��. ^ „Europe: Crime Index 2017” . Numbeo.en

Page 98: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

�9. ^ Andrei Dumitrescu (22 ianuarie 2015). „Bilanțul pe 2014 alPoliției Capitalei: 31 de crime, toate soluționate. Peste 7.500de infracțiuni economice și peste 56.000 de infracțiuni denatură judiciară” . Mediafax.

90. ^ „Rahova și Ferentariul, cele mai rău famate zone dinCapitală” . Adevărul. 18 mai 2011.

91. ^ „Children Underground (2001)” . IMDb.

92. ^ „Evaluarea fenomenului „copiii și tinerii străzii" ” (PDF).Salvați Copiii. București. 2014. p. 14.

93. ^ Ioana Nicolescu (12 iunie 2014). „Peste 1.100 de tineri șicopii trăiesc pe stradă, în București. Peste jumătate suntcerșetori” . Adevărul.

94. ^ Worldwide Quality of Living Survey

95. ^ Bucharest keeps 108 in the mercer top dedicated to lifequality

9�. ^ „Istoric” . Festivalul Enescu.

97. ^ „Festivalul Internațional "George Enescu" ” . Artexim.

9�. ^ „Despre” . FIPB.

99. ^ „GAUDEAMUS 2017 la ora bilanțului” (PDF). Gaudeamus. 27noiembrie 2017.

en

Page 99: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

100. ^ „Despre” . Anim'est.

101. ^ „Poveste” . BIFF.

102. ^ „Un colț de China la București” . Adevărul. 11 februarie 2005.

103. ^ „Festivalul Thailandez” . Muzeul Satului.

104. ^ „Festivalul Tradițiilor Culturale Turcești, între 9 și 11 iunie, înParcul Herăstrău” . HotNews. 5 iunie 2017.

105. ^ „Festivalul Grecesc, o experiență mediteraneană în mijloculnaturii” . ParkLake. 22 iulie 2017.

10�. ^ Irinela Vișan (28 iulie 2017). „Începe Festivalul 'StradaArmenească'; trei zile de concerte, dansuri și concursuri” .AGERPRES.

107. ^ Cristian Ștefănescu (2 iulie 2005). „Cine a adus văcuțele înBucurești?” . Jurnalul Național.

10�. ^ a b „Despre muzeu” . Muzeul Satului.

109. ^ „Premii” . Muzeul Național al Țăranului Român.

110. ^ „Colecții” . Muzeul Național al Țăranului Român.

111. ^ „Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureștilor” .CrestinOrtodox.ro.

112. ^ Eduard Dumitrache (24 ianuarie 2014). „Mai sunt necesare2000 de biserici ortodoxe în București” . Averea Bisericii.

Page 100: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

113. ^ Ciprian Apetrei (25 martie 2010). „Hramul 450 la CurteaVeche” . Ziarul Lumina.

114. ^ Cătălina Matei (4 iulie 2017). „Biserica Sfântul Anton - CurteaVeche a primit moaștele ocrotitorului ei spiritual; racla rămânedefinitiv la București” . AGERPRES.

115. ^ „Biserica Bucur Ciobanul” . CrestinOrtodox.ro.

11�. ^ „Biserica Sf. Spiridon Nou” . Biserici.org.

117. ^ „Calendarul activităților” . Catedrala Mântuirii Neamului.

11�. ^ Oana Despa (6 aprilie 2017). „Catedrala Mântuirii Neamului,ridicată în proporție de 70%. Noutatea: în loc de pictură clasică,pereții vor fi acoperiți cu mozaic. Când va fi gata întreagaconstrucție” . Mediafax.

119. ^ „Romanian People's Salvation Cathedral” . Emporis.

120. ^ Cristina Iosif (23 decembrie 2010). „Fostul cartier evreiescdin București” . Bucureștii Vechi și Noi.

121. ^ „Muzeul de Istorie a Evreilor din România "Șef rabin Dr.Moses Rosen" ” . Muzee și Colecții din România.

122. ^ Anda Stănciulescu (1 d.Hr.). „La pas prin sinagogilebucureștene” (PDF). Realitatea Evreiască. LVI (424–425).

en

Page 101: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

123. ^ Ebru Șengül (24 iunie 2015). „Turkey to build mosque inRomania in exchange for land for a church” . Daily Sabah.

124. ^ „Povestea marii moschei de la București. 25 de ani denegocieri și multe declarații contradictorii” . Digi 24. 15 iulie2015.

125. ^ Alexandru Popescu (23 martie 2012). „Străzile Bucureștilor –mică istorie sentimentală în imagini (XIII). Lipscani” . ZiarulFinanciar.

12�. ^ „Ansamblul de arhitectură "Strada Lipscani" ” . MonumenteleIstorice din România. APMNIR.

127. ^ Roxana Alexe (18 septembrie 2014). „Hanul Gabrovenirestaurat, inaugurat de Oprescu la deschiderea ZilelorBucureștiului - FOTO” . Mediafax.

12�. ^ „Povestea fabricilor comuniste, transformate în mall-uri sauapartamente” . Great Economy. 14 septembrie 2015.

129. ^ „Arhitectura modernă reînvie farmecul Bucureștiului dedemult. Cum arată clădirile considerate de specialiști unkitsch” . Știrile Pro TV. 16 octombrie 2014.

en

Page 102: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

130. ^ Mădălina Mihalache (31 mai 2013). „Sediul UniuniiArhitecților din București, în topul celor mai ciudate clădiri dinEuropa. Vechiul și noul se combină într-un amestec decărămidă și sticlă” . Adevărul.

131. ^ „Nou și vechi în arhitectura Bucureștiului: contrastele unuioraș” . Designist. 14 august 2014.

132. ^ „Bucharest” . Emporis.

133. ^ „ "Bucureștiul nu este un oraș pentru zgârie nori, e maidegrabă un oraș pe orizontală" ” . Știrile TVR. 7 mai 2014.

134. ^ „Educație” . Vital Signs. Fundația Comunitară București.

135. ^ „Facultăți particulare” . ListaFacultati.ro.

13�. ^ „Cum a ajuns „Spiru" cea mai mare universitate din lume” .Gândul. 12 iulie 2009.

137. ^ Petre Bădică, Răzvan Chiruță (22 septembrie 2015).„Industria diplomelor, în colaps. Universităților private le-ascăzut profitul de 207 de ori” . România liberă.

13�. ^ „Raportul integrității universitare din România” (PDF). Coalițiapentru Universități Curate. București. 2016.

139. ^ Antonia Hendrik (16 noiembrie 2016). „Top 20 al celor maiprestigioase universități din România” . Evenimentul zilei.

en

Page 103: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

140. ^ Corina Mirea (26 iulie 2012). „Topul celor mai bune licee dinBucurești: Sf. Sava, Gheorghe Lazăr, Tudor Vianu și MihaiViteazul au avut cei mai mulți absolvenți de bac cu mediapeste nouă” . Ziarul Financiar.

141. ^ „University of Bucharest” . Top Universities. QuacquarelliSymonds.

142. ^ D. S. (24 septembrie 2015). „Bibliotecile din București în"Nocturna bibliotecilor" 25-26 septembrie și 26-27septembrie” . HotNews.

143. ^ „Colecții” . Biblioteca Națională a României.

144. ^ „Biblioteca în cifre la 31 decembrie 2016” . BibliotecaCentrală Universitară „Carol I”.

145. ^ a b c „Sănătate” . Vital Signs. Fundația Comunitară București.

14�. ^ Anișoara Munteanu (22 august 2017). „Cum a evoluatnumărul medicilor din România în zece ani și câți medici suntîn fiecare județ” . Wall-Street.

147. ^ Petre Bădică (25 ianuarie 2011). „Galerie foto: Cum aratănoul spital Colțea, după o investiție de 90 de milioane dedolari” . România liberă.

en

Page 104: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

14�. ^ „Spitalul Colțea, 310 ani de istorie: aici s-au tratat stră-stră-bunicii noștri!” . Antena 1. 13 februarie 2013.

149. ^ „Spitalul Colțea” . Monumentele Istorice din România.Asociația Prietenii Muzeului Național de Istorie a României.

150. ^ „Specializări și servicii medicale” . Spitalul Clinic Colțea.

151. ^ „Clasificarea spitalelor” (PDF). Ministerul Sănătății.

152. ^ a b c d e f g h i j k l m n o „Cu cine este înfrățit Bucureștiul?” .Adevărul. 21 februarie 2011.

153. ^ „Comunicat de presă” . Primăria Municipiului București. 9iunie 2017.

154. ^ a b „Videanu, primarul care dă în gropi” . Gândul. 26 august2006.

155. ^ „Beijing's Sister Cities” . eBeijing.

15�. ^ „HOTĂRÂRE privind aprobarea unui protocol de înfrățire,încheiat de Municipalitatea București” . Consiliul General alPMB.

157. ^ „LEI Nº 14.471” . Prefeitura de São Paulo. 7 iulie 2007.

en

pt

Bibliografie

Page 105: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

O. N. Greceanu, Bucureștii, Tipografia Cartea medicală,București, 1929

Ghiduri turistice

Arety Anastasescu (ed.): București. Ghidul străzilor, București:Stadion 1973.

Dan Berindei ș.a.: București. Ghid, București: Editura Meridiane1963.

Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu: București. Ghid turistic,București: Editura Ed. Sport-Turism. 1980.

Sebastian Bonifaciu, Emanuel Valeriu: Bucureștii de la A la Z,Ghid, București: Editura Meridiane 1969.

Vasile Boroneant: Ghidul muzeelor, București; Editura Cinor1992.

București. Mic îndreptar turistic, București: Editura Meridiane1963.

București. Monografie, București: Editura Sport Turism 1985.

Raul Călinescu: Excursii în împrejurimile capitalei, București:Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport 1962.

Page 106: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Silvia Colfescu: București. Ghid turistic, istoric, artistic,București : Editura Vremea 2001.

Consiliul Primăriei Municipiului București (ed.): București la a50-a aniversare a P.C.R., București 1971.

Direcția Topografică Militară (ed.): București. Ghidul străzilor,București 1991.

Gh. Graur Florescu: Popasuri în împrejurimile Bucureștilor,București: Editura Sport Turism 1983.

Florian Georgescu, și Paul I. Cernovodeanu: Muzeul de Istorie aOrașului București, București: Sfatul popular al Capitalei R.P.R.1960.

Alexandru Ionescu, Dan Emanoil, Constantin Vlădescu:București. Ghidul străzilor, București : Ed. consiliului naționalpentru educație fizică și sport 1969.

Alexandru Ionescu, Constantin Kiriac (ed.): București. Ghidulstrăzilor, coordonare cartografie Ștefan Pandele, Mircea Vlad,București: Editura Sport Turism 1982.

Ion Iordan: Împrejurimile Bucureștilor, ghid turistic, București:Societatea R 1992.

Page 107: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Gheorghe Leahu: București. Arhitectură și culoare, pref. deAlexandru Balaci, București: Sport Turism 1989.

Gheorghe Leahu: Lipscanii, centrul istoric al Bucureștilor,București: Editura Arta Grafică 1993.

Hedy Löffler: București, cuvînt înainte de Ioan Grigorescu ; paginide istorie de Panait I. Panait, București Sport Turism 1984.

Leon Magdan: Ghidul pelerinului. București și împrejurimi,București: Editura Sfântul Alexandru, 2001.

George Șerban: Hoinărind prin București, București: EdituraMeridiane 1968.

Gh. Ciocioi, Dragne, ș.a. Ghidul mănăstirilor din România, ediția aII-a, București: Editura Sophia, 2011.

Grigore Ionescu, București. Ghid istoric și artistic. Fundațiapentru literatură și artă, Regele Carol II, București, 1938

Istorie

Constantin Bacalbașa: Bucureștii de altădată, București 1930,reprints Bucureștii de altă dată (1878-1884), București: EdituraEminescu 1993 și Bucureștii de altă dată (1885-1888), București:Editura Albatros 2000.

Page 108: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Victor Bilciurescu: București și bucureșteni de ieri și de azi,București: Ed. Paideia 2003.

Mircea Diaconu: În Bucureștii de odinioară, București: București:Editura Paideia 1998.

Florian Georgescu (ed.): Istoria orașului București, București:Muzeul de Istorie a orașului București (MIMB) 1965.

Florian Georgescu, Panait I. Panait, Petre Dache: Muzeul deIstorie a orașului București 1921-1971, București 1971.

Constantin C. Giurescu: Istoria Bucureștilor din cele mai vechitimpuri până în zilele noastre, București 1966.

Emanoil Hagi-Mosco: București. Amintirile unui oraș, Ziduri vechi.Ființe dispărute, ed. îngrijită de Ștefan Pleșia, București: EdituraFundației Culturale Române 1995.

Ion Ionașcu (ed.): Bucureștii de odinioară, Sfatul popular alcapitalei, Muzeul de Istorie a orasului București (MIMB),București : Editura Științifică 1959.

Ionel C. Ioniță: O "lună" din istoria Bucureștilor, București : Arcub,1998.

G. I. Ionnescu-Gion, Istoria Bucurescilor, București: Socec 1899.

Nicolae Iorga, Istoria Bucureștilor, București 1939.

Page 109: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Ulysse de Marsillac: Bucureștiul în veacul al XIX-lea, prefață, noteși antologie de ilustrații de Adrian-Silvan Ionescu ; traducere dinlimba franceză de Elena Rădulescu, București: EdituraMeridiane 1999.

Radu Olteanu, Bucureștii în date și întâmplări, București: EdituraPaideia 2002.

Dimitrie Pappasoglu: Istoria fondării orașului București. Istoriaînceputului orașului București, București : Ed. Culturală GheorgheMarin Speteanu, 2000 (= Memoria Bucureștilor 2).

Dimitrie Pappasoglu: Istoria fondării orașului București. CapitalaRegatului Român - de la anul 1330 până la 1850, București Ed.Asociației Române pentru Educație Democratică, 2000.

George Potra (ed.): Documente privitoare la istoria orașuluiBucurești, vol. 1: 1594-1821, București 1961; vol. 2: 1821-1848,București 1975; vol. 3: 1634-1800 București 1982, București:Editura Academiei Republicii Socialiste România 1961-1982.

George Potra: Din Bucureștii de altădată, București 1981.

George Potra: Din Bucureștii de ieri, București: Editura Științificăși Enciclopedică 1990.

Page 110: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Șerban Rădulescu-Zoner, Beatrice Marinescu: Bucureștii în aniiprimului război mondial, 1914-1918, București: Editura Albatros1993.

Adrian Rezeanu: Toponimie bucureșteană, București: AcademiaRomână 2003.

Mihai Tătărâm: La margine de București, București: Editura SportTurism 1983.

Virgiliu Z. Teodorescu: Cronică bucureșteană 1877-1878,București: Editura Ministerului de Interne 1997.

Nicolae Vătămanu: Istorie Bucureșteană, București: EdituraEnciclopedică Română 1973 (= Orizonturi 46).

Mărculeț I. (coordonator), Superlativele României - micăenciclopedie, Editura Meronia, București, 2010. ISBN 978-973-7839-60-2

Cristian Romano: Iosif Romanov librar, editor și tipograf dinBucurești in prima jumatate a secolului al- XIX -lea, în AnuarulArhivelor Municipiului București nr.1/1996.

Impresii de călătorie, memorialistică și eseuri

Tudor Arghezi: Cu bastonul prin București, București: Editurapentru literatură 1961.

Page 111: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Christian d'Auchamp: București văzut de un străin, pref. deAmelia Pavel, București: Editura Sport Turism 1982.

Gheorghe Cruțescu: Podul Mogoșoaiei, povestea unei străzi,București: Editura Meridiane 1986 (= Biblioteca de artă 438).

Catherine Durandin: București. Amintiri și plimbări, Pitești:Paralela 45 2003.

Rodica Ianăși: Povestea caselor, București: Editura Simetria2000.

Horia Liman: Timpurile și anotimpurile Bucureștiului, București:Editura Tineretului 1960.

Adrian Majuru: Bucureștii mahalalelor sau periferia ca mod deexistență, București: Editura Compania 2003.

Paul Morand: București, trad. de Marian Papahagi și Ion Pop ;Pref. și note de Ion Pop, Cluj: Echinox 2000. (Paul Morand:Bucharest, Paris: Editions Plon 1934, 1935)

Irina Nicolau, Ioana Popescu: O stradă oarecare din București,București: Nemira 1999. (v. recenzia Gabrielei Trifescu înObservator Cultural Nr. 6, online )

Constantin Olteanu: File din istoria Bucureștilor. Însemnările unuiprimar general, București: Editura Aldo 2004.

Page 112: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Alexandru Predescu: Vremuri vechi bucureștene, București:Editura pentru Turism 1990.

Tudor Ștefănescu: Orașul cu amintiri, București: Editura IonCreangă 1979.

Lelia Zamani: Bucureștii în sărbătoare, 2 vol., București: EdituraCartea de Buzunar 2003.

Mustafa Balel: Bükreș Günleri, Sivas, Türkiye: Eylül Yayınları,1985.

Imagini

Aurel Bauh: București. album foto, București : Editura de Statpentru Literatură și Artă 1957.

București - Starea orașului, (Bucharest - the Condition of the City),catalog al expoziției la Sala Dalles București 1990.

Adrian C. Corbu: Bucureștii vechi, documente iconografice,București 1936.

Henri Stahl: Bucureștii ce se duc, cu 93 fotografii originale,Vălenii de Munte : Neamul Românesc 1910, reprint București :Do-minoR 2002.

Gheorghe Leahu: Bucureștiul dispărut, București: Editura ArtaGrafică 1995.

Page 113: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

București 1459-2009. 550 de ani de la prima atestaredocumentară, volum îngrijit de Radu Oltean - recenzie

Referințe pentru monumente

D. Almaș, I. Panait: Curtea Veche din București, București, 1974

Ansamblul Sala Palatului, București: Editura Meridiane, 1963

Articol Bucarest / Bucharest / Bukarest în catalogul de imagini alexpoziției ICOMOS pro Romania Paris. Londra, München,Budapesta, Kopenhaga, Stockholm 1989/1990, ICOMOS -Journal of the German National Committee 1, p. 31-40.

Gheorghe I. Cantacuzino: Biserica Mărcuța, București, 2003

Vasile Drăguț: Dicționar enciclopedic de artă medievalăromânească, București, 2000, p. 105-107.

Florentina Dumitrescu: Biserica Mihai Vodă, București, 1969

George D. Florescu: Din vechiul București. Biserici, curți boereștiși hanuri după două planuri inedite dela sfârșitul veacului al XVIII-lea , București, 1935

Nicolae Ghica-Budești: Evoluția arhitecturii în Muntenia șiOltenia. I. Înrâuririle străine de la origine pâna la Neagoe Basarab,în: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) XX(1927), fasc. 53-54, p. 121-158.

Page 114: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Nicolae Ghica-Budești: Evoluția arhitecturii în Muntenia șiOltenia. II. Vechiul stil românesc din veacul al XVI-lea, în BCMI,XXIII (1930), fasc. 63-66.

Nicolae Ghica-Budești: Evoluția arhitecturii în Muntenia șiOltenia. III. Veacul al XVII-Iea, în: BCMI XXV (1932), fasc. 71~74.

Nicolae Ghica-Budești: Evoluția arhitecturii în Muntenia șiOltenia. IV. Noul stil din veacul al XVIII-lea, în: BCMI, XXIX (1936),fasc. 87-90.

Dana Harhoiu: București, un oraș între orient și occident(Bucarest, une ville entre orient et occident ), text ro./fr., ed. deUniunea Arhitecților din România, București: Ed. Simetria 1997.

Aurora Ilieș: Biserica Mănăstirii Colțea, București, 1969

Grigore Ionescu: București: Orașul și monumentele sale,București, 1956

Neculai Ionescu-Ghinea: Altare ucise, în: Magazin istoricdecembrie 2005, p. 30-32.

P. E. Miclescu: Monumentele de pe Dealul Patriarhiei, București,1967

Cristian Moisescu: Biserica Curtea Veche, București, 1967

Page 115: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

I. Panait: Hanul Manuc: cercetări arheologice, în: BuletinulMonumentelor Istorice (BMI) 2/1972, p. 3.

I. Panait: Curtea Domnească din București în secolul al XVI-lea,în: Buletinul Monumentelor Istorice (BMI) 2/1973, p. 3.

Cornelia Pillat: Biserica Crețulescu, București, 1969

Andrei Pippidi, București istorie și urbanism, București: ed. Do-minoR, 2002

Corina Popa: Mănăstirea Plumbuita, București, 1968

Corina Popa și Dumitru Năstase: Biserica Fundenii Doamnei,București, 1969

Radu Popa: Mogoșoaia. Palatul și muzeul de artă brîncovenească, București: Editura Meridiane, 1962

George Potra: Istoricul hanurilor Bucureștene, București: EdituraȘtiințifică și Enciclopedică, 1985

Simion Săveanu: Enigmele Bucureștilor, București: Editurapentru turism, 1973

Paul Simionescu, Paul Cernovodeanu: Cetatea de scaun aBucureștilor: consemnări, tradiții, legende, Editura Albatros,București, 1976

Page 116: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Nicolae Stoicescu: Repertoriul bibliografic al monumentelorfeudale din București, București, 1961

Florian Georgescu, Paul Cernovodeanu, Alexandru Cebuc,Monumente din București, Editura Meridiane, București, 1966

Statistici, urbanistică

Direcția Centrală de Statistică, Direcția Orășenească deStatistică București (ed.): Anuarul statistic al orașului București,București 1959.

Florian Georgescu, Alexandru Cebuc, Petre Daiche: Problemeedilitare bucureștene. 1. Alimentarea cu apă, 2. CanalizareaDîmboviței, 3. Asanarea lacurilor din nordul capitalei, București:Muzeul de Istorie a Orașului București (MIMB) 1966.

Dumitru F. Mihalache (ed.): București la a XX-a aniversare aeliberării patriei. Cifre și imagini, Sfatul popular al orașuluiBucurești. Dir. centr. de statistică, Dir. orășenească de statisticăBucurești 1964.

Vintilă M. Mihăilescu: Evoluția geografică a unui oraș, București:Paideia 2003.

Grigore Posea, Ioana Ștefănescu: Municipiul București cusectorul agricol Ilfov, București: Editura Academiei 1984.

Page 117: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Economie

Ghidul unităților comerciale ale capitalei, București: MinisterulComerțului Interior 1962.

D. Hagi Theodoraky: Amintiri din trecutul negustoresc, București :Do-minoR 2003.

Bucureștiul în literatură

Mateiu Caragiale: Craii de Curtea Veche, roman, București:Editura Cartea Românească 1929.

Tudor Arghezi, Cu bastonul prin București, București: EdituraMinerva 1972.

Isac Peltz: Calea Văcărești, roman, București: Editura Minerva19892.

Florentin Popescu: Carte de dragoste pentru București,București: Editura Eminescu 1986.

Mircea Cărtărescu, Orbitor, București: Editura Humanitas 2007.

La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre București

Primăria Municipiului București

Legături externe

Page 118: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Primării: Sectorul 1 – Sectorul 2 – Sectorul 3 – Sectorul 4 –Sectorul 5 – Sectorul 6

Site turistic despre București: ro.discover-bucharest.com

Ce știi despre istoria Bucureștiului? | RĂSPUNSURI , 12 august2009, Andreea Dogar, Evenimentul zilei

Lista completa a codurilor postale din București

Wikia are un wiki despre: București

Bucureștiul - de la stâna lui Bucur la cetatea de scaun a lui VladȚepeș , 11 ianuarie 2013, Vlad Ignat, Adevărul

București, cea mai urâtă și nedezvoltată capitală europeană , 26aprilie 2011, Vertical News

Bucuresti, un "batranel" simpatic , 20 septembrie 2006,Evenimentul zilei

HARTA PROVINCIALILOR care trăiesc visul bucureștean. Deunde „se trage” populația Capitalei și câți bucureșteni get-begetmai sunt , 26 iunie 2013, Cristina Lica, Evenimentul zilei

Alexandru RUȘI: Internet, mon amour. Ce știați despreBucurești ? , 26 decembrie 2010, Amos News

Transport

Page 119: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Mersul Trenurilor de călători

Aeroportul Internațional Otopeni

Aeroportul Aurel Vlaicu

Metrorex

www.autogari.ro - Transportul rutier de persoane

Harta transportului in comun din Bucuresti

Hărți

Harta turistica a Bucurestiului

Hartă și descrieri detaliate pe Wikimapia

Harta Monumentelor Istorice din București

Imagini

Poze din Bucureștiul vechi

Romania e frumoasa (35): imagini din Bucurestiul sub zapada ,15 februarie 2012, RazvanPascu.ro

Video

BUCUREȘTIUL, văzut de o DRONĂ. Cum arată Capitala de laînălțime - VIDEO , 11 ianuarie 2014, Sorin Breazu, Evenimentul

Page 120: București™ti... · 2020. 4. 17. · București — Capitala României — Municipiul București În sensul acelor de ceasornic, începând de sus: Spitalul Colțea • Ateneul

Ultima modificare efectuată acum 2 luni de către Hilmorel.

Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 3.0 , exceptând cazurile în care sespecifică altfel.

zilei

Cronologia istorică a Bucureștiului

Listă de personalități născute în București

Lista primarilor Bucureștiului

Lista monumentelor istorice din București

Listă de clădiri din București

Transport în București

Lista gărilor, autogărilor și a aerogărilor din București

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=București&oldid=13294504

Vezi și