[ Bessenyei Istvan a fost admirat s[tm[rean[ · “S-a n[scut o stea”, povestea str[lucirii ;i...

S`n`tate Siropul Imunotonic de la Hypericum ̀ nt[re;te imunitatea

PAGINA 5

Costume ineditepentru spectacole de patinaj

PAGINA 7Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 806 Duminic[ 4 noiembrie 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Originalul interbelic o aveaca protagonist[ pe Janet Gaynor;i subiectul era desprins din lu-mea filmului. ~n 1954 povestea adevenit una muzical[, benefici-ind de o interpretare str[lucitoa-re din partea lui Judy Garland.A treia edi\ie hollywoodian[, `n1976, ducea scenariul `n lumeastarurilor rock. ~n 2011 studiou-rile indiene de la Bollywood aurealizat o variant[ proprie,bine`n\eles muzical[. Iat[ c[ `n2018 clasica dram[ a starului `ndec[dere care ajut[ o t]n[r[ fat[s[ ajung[ vedet[ a g[sit `n per-soana lui Bradley Cooper un ex-celent regizor ;i un tulbur[toractor, iar Lady Gaga e pur ;i sim-plu o revela\ie `n primul ei rolprincipal de mare calibru. :i nuorice rol, ci unul cu mul\i ;iap[s[tori termeni de compara\ie.

Sigur c[ majoritatea ecra-niz[rilor acestei drame sunt do-minate de povestea luminoas[ aunei tinere anonime, dar talen-tate, care ajunge o mare stea ascenei sau ecranului. ~ns[ acestnou film mut[ punctul pivotalspre altceva.

Bessenyei Istvan ;i-a legat cariera de trupa maghiară a Teatrului deNord, care poartă numele reputatului regizor ;i profesor Harag Gyorgy. Afost actor, regizor, scenarist ;i dascăl. A jucat la Satu Mare din 1981 pânăîn primăvara acestui an. A fost un apreciat cântăreț, atât în tinerețe cu Cas-telanii, cât ;i în multele musicaluri care sunt parte importantă a tradițieiteatrale maghiare. A fost mentor pentru cel puțin două generații de tineriactori.

A construit o familie frumoasă, care i-a fost alături până în ultima clipă,iar succesul Trupei Harag Gyorgy, acasă ;i peste tot în țară ;i străinătate, ise datorează în foarte mare măsură, dacă ne gândim ;i la faptul că fiul săuconduce în acest moment destinele trupei în calitate de director artistic.

Cât de îndrăgit a fost Bessenyei Istvan de colegii săi s-a văzut în acestezile, când mulți ;i-au etalat doliul pe Facebook. Unul dintre ei, FrumenGergo, întrebat fiind de cineva cum de poartă doliu, cine-a murit, a răspunssimplu< “Un coleg. Un om bun.” Dacă apropiații tăi spun sincer, din suflet,în ceasul plecării tale, că ai fost un om bun, atunci n-ai trăit degeaba pe pă-mântul acesta.

Ultimul lui rol ;i l-a asumat în primăvara acestui an, într-o comedie englezească scrisă de Ray Cooney, spumoasă.

Nu mai mic decât 1334 este numă-rul acelora, care anul trecut (n. red.1898) au suferit detenție preventivă fărăvină în Ungaria.

Acest număr este îngrozitor de ma-re, chiar dacă știm că organele de cer-cetare penală nu reușesc întotdeaunasă ia cele mai bune măsuri și că activi-tatea lor tinde mai mult către severitatedecât către indulgență.

Numărul celor 1334 de reținuți fărăvină îți dă de gândit.

Cei 1334 de reținuți fără vină neaduc aminte de vremurile când atot-puternicul judecător de tablă regală aculcat pe banca de supliciu fără niciunfel de ceremonie oamenii aduși în fațalui, și a comandat fără șovăială caace;tia s[ primeasc[ 25 de lovituri debâtă. Astfel el considera c[ și-a înde-plinit datoria și toată lumea era mul-țumită.

Cel h[rțuit în mod nevinovat în de-tenție preventivă fără a fi vinovat, nuare parte de vreo recompensă din par-tea societății până când nevinovăția luinu devine evidentă pentru toți.

“S-a n[scut o stea”,povestea str[lucirii

;i dec[derii ̀ n showbiz

~n 1898, `n Ungaria1334 de persoanenevinovate au fostarestate preventiv

Bessenyei Istvana fost admirat ;i iubit patru

decenii pe scenas[tm[rean[

“JUDEȚELE DE GRANIȚĂ ȘICENTENARUL” este un proiect al Cen-trului Multicultural Poesis Satu Maresusținut de Ministerul Culturii și Iden-tității Naționale și se desfășoară pe liniaGraniței de Vest, cuprinzând județeleMaramureș, Satu Mare, Bihor, Arad, Ti-miș, teritorii rămase după 1 decembrie1918 dincolo de linia de demarcație tra-sată de Antanta, fiind eliberate de Ar-mata Română în prima jumătate a anu-lui 1919.

Județele graniței de Vest locuite ma-joritar de români, dar cu o semnificativăpopulație minoritară maghiară, s-auaflat într-o situație aparte după MareaAdunare Națională de la Alba Iulia din1 Decembrie 1918. Aceste teritorii înprima parte a anului 1919 au rămas subadministrația maghiară sau, cum a fostcazul Banatului, sub ocupația armateisârbe. De asemenea, Maramureșul is-toric a fost ocupat de armata ucrainea-nă.

Cu ocazia sărbătoririi Centenaruluise readuce în actualitate efortul comun,colaborarea strânsă dintre personalită-țile din întreaga Transilvanie.

Jude\ele de grani\[s[rb[toresc

împreun[ Centenarul

PAGINA 4

Samoil[ Mârza, singurul fotografal Marii Uniri de la Alba Iulia

PAGINA 3

PAGINA 11

PAGINA 2PAGINA 9

2 Informa\ia de Duminic[/4 noiembrie 2018

Victimele organelorde justiție

Va fi vorba mai jos de acei nenoro-ciți care au suferit privare de libertatepe o perioadă mai scurtă sau mai lungă,fără a fi vinovați.

Nu mai mic decât 1334 este numă-rul acelora, care anul trecut (n. red.1898) au suferit detenție preventivă fă-ră vină în Ungaria.

Acest număr este îngrozitor de ma-re, chiar dacă știm că organele de cer-cetare penală nu reușesc întotdeaunasă ia cele mai bune măsuri și că activi-tatea lor tinde mai mult către severitatedecât către indulgență.

Numărul celor 1334 de reținuți fărăvină îți dă de gândit.

Cei 1334 de reținuți fără vină ne

aduc aminte de vremurile când atot-puternicul judecător de tablă regală aculcat pe banca de supliciu fără niciunfel de ceremonie oamenii aduși în fațalui, și a comandat fără șovăială caace;tia s[ primeasc[ 25 de lovituri debâtă. Astfel el considera c[ și-a înde-plinit datoria și toată lumea era mul-țumită.

Însă, de atunci încoace, umanismula câștigat totuși ceva teren, iar azi numai putem să fim mulțumiți cu o astfelde judecată sumară. Înafară de asta,am îngropat de mult și lumea haiduci-lor. La vremea respectivă cele 25 de lo-vituri de bâtă nu au însemnat mai ni-mic, însă azi și cei mai puternici pro-pagă dreptate și pentru cele mai joasepături ale populației. A apărut un nouspirit și acest spirit nou nu poate ru-mega suferințele celor 1334 de re\inu\i

numai de dragul ordinii publice. Pen-tru că cel reținut pentru investigații su-feră nu numai de privarea de libertate.El trebuie să suporte și variatele incon-veniente ale cercetării, și este nevoit demulte ori să furnizeze dovezi negativedacă vrea să scape mai repede. Înschimb, știm cu toții că dovezile pozi-tive sunt mult mai eficiente, adică estemult mai ușor să dovedești culpa cuiva,decât ca respectivul să-și dovedeascănevinovăția.

Cel h[rțuit în mod nevinovat în de-tenție preventivă fără a fi vinovat, nuare parte de vreo recompensă din par-tea societății până când nevinovăția luinu devine evidentă pentru toți. Și aicieste vorba de o mare nedreptate. Ni-meni nu ar trebui să sufere pentru fap-tul că unii infractori acționează în așafel că nu pot fi prinși.

Nu susținem că abuzul în serviciuar fi putut produce un număr atât demare de învinuiți fără motiv. Să fimdrepți. Abuzul în sine al autoritățilorproduce un număr mai mic al reținu-ților fără motiv. O mare pondere dincele 1334 de cazuri are ca și cauză ex-cesul de zel. Acel exces de zel care aremenirea să satisfacă setea de senzațio-nal a publicului larg și a presei prinprinderea rapidă a presupușilor infrac-tori. Deci, dacă nu vrem ca numărulcelor reținuți nevinovați să fie și maimare, să evităm să învinuim organelejudiciare de incapacitate dacă nu avemmotive serioase.

Dacă vom manifesta și noi indul-gen\[ pentru munca lor, sigur că vomavea rezultate și numărul de 1334 deînvinuiți fără motiv va fi mai mic înviitor.

Elevii evrei au avut o frumoasă ser-bare duminica trecută, când o asociațiea doamnelor cu suflet nobil, din coti-zația lunară de 30 crăițari, a procuratîmbrăcăminte pentru 30 de elevi și ele-ve, și le-a acordat și o ujină cu aceastăocazie.

Contrar obiceiului, acum nu voi re-lata despre cei prezenți, ci despre ceicare au absentat. Au absentat de laaceastă serbare de suflet toți membriiconsiliului școlar. Cu toate că după pă-rerea mea tocmai consiliul școlar vede– dacă vede –, că aproape majoritateaelevilor evrei chiar au nevoie de spriji-nul societății pentru procurarea hai-nelor, pentru că altfel, în lipsa hainelorși a încălțămintei de iarnă, ei nu vorputea frecventa școala.

Bucătăria populară se va deschideîn iarna aceasta în 3 decembrie, unde,în limita posibilităților, se va asigura omasă de prânz pentru toți copiii școlarisăraci, fără deosebire de cult, la fel șipentru săracii inapți de muncă. Pentrunevoile bucătăriei a început deja o co-lectă în tot orașul. Doamnele noastreumblă din casă în casă și adună de lacei mai înstăriți acele donații nobiledin care asociația noastră va asigurapeste iarnă masa de prânz pentru 120de școlari săraci și pentru cca. 40-50de familii cu incapacitate de muncă.

Nicio donație nu poate servi unuițel mai nobil. Cu această ocazie adresezrugămintea către conducătorii școlilorsă ne transmită la timp tabelul nominalcu elevii care doresc să beneficieze debucătăria noastră populară, și să des-emneze câte un adult care să conducăpe copii la ora 11.30 la masa de prânza bucătăriei populare. Satu Mare, 20 nov. 1899

Teitelbaum Herman, președintelebucătăriei populare

(Szamos, 23 nov. 1899)

Haine pentru elevi ;ibuc[t[ria popular[

ISTORIESecole în șir meșteșugul manual și-a găsit meșterii, ei fiind crema societății de la sate și orașe,

însă câți au mai rămas din ei, azi sunt pe jumătate meșteșugari și pe jumătate gospodari, iar ceicare trăiesc exclusiv în urma muncii mâinilor, o duc mai prost ca și salahorii. Cum s-a pututîntâmpla asta?

~n anul 1898 `n Ungaria 1334 de persoanenevinovate au fost arestate preventiv

Cei h[rțui\i în detenție preventivă fără a fi vinova\i, nu aveau parte de nicio recompensă dinpartea societății

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

(Dr. G. I.) Sunt puține acele carierecare aduc atâtea satisfacții și fericire cacea a meșteșugarilor. Stând departe deșoselele zgomotoase, meșteșugarul estepuțin influențat de politică, de luptelesociale, nu are dezamăgiri mari în ur-ma unor ambiții prea mari, nu este de-ranjat de probleme filosofice, trupul șisufletul lui este hrănit de credință, pre-zentul lui este o stare de mulțumire,viitorul lui este speranța> este vorbaaici de o adevărată idilă, și poate numaigospodarul de la țară trăiește mai fru-mos. Însă în timp ce gospodarul esteexpus mai mult unor pericole, intem-perii ale vremii etc., meșteșugarul seboate bucura liniștit de roadele munciisale, fără frica grindinei, a filoxerei etc.Nu are nevoie nici de tertipurile avo-caților, nici de hocus pocusul medicilorși nici de misticismul preoților. Niciconjunctura proastă, nici speculațiilegreșite nu-l pot distruge așa cum semai întâmplă cu comercianții, el avândnevoie doar de două lucruri< cunoști-ințe temeinice în meserie și sârguință.

Cum s-a putut întâmpla ca aceast[clas[ a meșteșugarilor s[ ajung[ ̀ ntr-ostare atât de deplorabilă? Secole în șirmeșteșugul manual și-a găsit meșterii,ei fiind crema societății de la sate șiorașe, însă câți au mai rămas din ei, azisunt pe jumătate meșteșugari și pe ju-mătate gospodari, iar cei care trăiescexclusiv în urma muncii mâinilor, oduc mai prost ca și salahorii. Cum s-aputut întâmpla asta?

Cauza este după mine că meșteșu-garul maghiar trăiește și acum în tra-diția timpurilor de mult apuse. El esteca și Lazăr din Biblie, ̀ l așteaptă pe Isussă-l trezeazcă. Domnilor, și dumnea-voastră ați dormit vreo o sută de ani,însă slavă Domnului v-ați trezit și ațiînceput să vă gândiți. Dumneavoastrăaveți acum de a face cu un nou spirital timpurilor moderne. Acum vă trezițiîntr-o cultură modernă, care are și de-zavantaje pentru dumneavoastră.Dumneavoastră consumați acum câtconsumă fiecare om cult, însă nicicumnu țineți pasul privind producția ne-cesară acestui consum. Dumneavoas-

tră umblați pe un asfalt scump, nu maiumblați în noroi ca strămoșii dv, călă-toriți cu trenul cu abur și nu pe jos,aveți iluminat electric și nu lămpaș depetrol etc. Dar oare și veniturile dv. seridică la acest nivel?

Dumneavoastră vă plângeți că nuputeți concura cu mărfurile fabricateîn fabricile din străinătate, și ați dorica importurile să fie împiedicate printaxe vamale mărite. În parte este justi-ficat ca statul să vă sprijine și în acestfel, însă să nu visați la grămezi de aurpână când și industria autohtonă se vatrezi la realitate.

Eu am mai scris, că în zilele noastrenumai acea muncă asigură bunăstarecare satisface niște cerințe mai exigente,chiar de lux. Dacă cineva confecțio-nează azi doar hainele de duminică alecuscrului, va rămâne sărac pe veci, însăcel care confecționează trusoul uneidomnișoare de grofi, va deveni domnși el. Dacă un tâmplar cioplește o masăpentru bucătăria țăranului, va rămânesărac, însă cel care face mobila pentruKárolyi Pista, poate deveni chiar și mo-șier. Nu demult am intrat în fiecarecurte de pe Strada Olarilor (la Carei afost o astfel de stradă – n. tr.), dar nu

am văzut niciun olar. Au pierit cu toții,probabil de foame. Însă cei care au tre-cut la producerea faianței și a porțela-nului de Sévres, toți sunt bogați.

Să nu credeți domnilor, că diferențaeste în materialul folosit, sau că muncade meșteșugar trebuie să fie în contra-dicție cu munca de la fabrică. Diferențaeste în gust și mai ales în prezentareaartistică a mărfii. Cizmarul foloseștemult mai multă piele la o cizmă țără-nească decât pantofarul la o perechede pantofi fini de damă.

Dumneavoastră defăimați haineleși încălțămintea de fabrică, spunândcă acestea sunt mai elegante și mai po-trivite tocmai pentru că sunt produsede fabrică. Greșiți. Să ne dăm seamacă de fapt nici nu există fabrici de hainesau de încălțăminte. Cea ce dv numițifabrică, nu este altceva decât confec-ționarea mărfurilor respective de mul-te, multe mâini lucătoare la un loc, pro-ces care este ajutat de niște aparate șiutilaje complicate< de abur, de curent,de gaze. Dar oare ce fel de utilaje areun pantofar din Viena sau din Kar-lsbad? De niciun fel. El face pantofulexact așa ca și dv. Are însă marele avan-taj că se pricepe foarte mult la anato-

mie, cunoaște bine structura piciorului,știe să și deseneze, la fel și croitorul deacolo știe că corpul uman este propor-țional, și din talia gâtului își dă seamade celelalte talii, așa încât îmbrăcămin-tea, purtând niște numere referitoarela talie, se potrivește perfect la toți, fărănicun fel de măsurături sau probe.Domnilor, înainte să vă învățați copiiimeseriile dumneavoastr[ puneți-i săînvețe desenul, gândirea logică și teh-nicile moderne. Uitați-vă în jur și aflațidin ce fac bani meșteșugarii din vest.Acolo se practică niște meserii de carenoi nici nu am auzit. Mai intrați în câteo prăvălie de confecții și de jucării pen-tru copii să vedeți cam ce fac alții.

Iertați-mă că m-am implicat puținîn problemele dv. Doar bunăvoința m-a `ndemnat, și luați aceste gânduri așade parcă aș fi citit o prelegere în Cerculmeșteșugarilor în calitate de membruîn secția de specialitate a Cercului Köl-csey. Poate vă vor fi mai folositoare de-cât niște declamații și cântece patrioticede acolo.(Szamos, 28. nov. 1899)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

Casa me;te;ugarilor din Satu Mare de pe strada :tefan cel Mare a fost finalizat[ `n anul 1911

Industria ;ime;te;ugarii

4 noiembrie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAMBessenyei Istvan ;i-a legat cariera de trupa maghiară a Teatrului de Nord,

care poartă numele reputatului regizor ;i profesor Harag Gyorgy. A fost actor,regizor, scenarist ;i dascăl. A jucat la Satu Mare din 1981 până în primăvaraacestui an. A fost un apreciat cântăreț, atât în tinerețe cu Castelanii, cât ;i înmultele musicaluri care sunt parte importantă a tradiției teatrale maghiare. A fost mentor pentru cel puțin două generații de tineri actori.

După ce în ultimii ani maimulți actori emblematici ai secțieiromâne de la Teatrul de Nord autrecut în eternitate, la începutulacestei săptămâni am aflat con-sternați vestea plecării timpuriidintre noi a unui actor maghiarcare, la cei 63 de ani ai săi, maiavea multe de spus pe scenă ;i înviață.

Bessenyei Istvan ;i-a legat carierade trupa maghiară a Teatrului de Nord,care poartă numele reputatului regizor;i profesor Harag Gyorgy. A fost actor,regizor, scenarist ;i dascăl. A jucat laSatu Mare din 1981 până în primăvaraacestui an. A fost un apreciat cântăreț,atât în tinerețe cu Castelanii, cât ;i înmultele musicaluri care sunt parte im-portantă a tradiției teatrale maghiare.A fost mentor pentru cel puțin douăgenerații de tineri actori. A construito familie frumoasă, care i-a fost alăturipână în ultima clipă, iar succesul Tru-pei Harag Gyorgy, acasă ;i peste tot înțară ;i străinătate, i se datorează în foar-te mare măsură, dacă ne gândim ;i lafaptul că fiul său conduce în acest mo-ment destinele trupei în calitate de di-rector artistic.

Cât de îndrăgit a fost Bessenyei Is-

tvan de colegii săi s-a văzut în acestezile, când mulți ;i-au etalat doliul peFacebook. Unul dintre ei, Frumen Ger-go, întrebat fiind de cineva cum depoartă doliu, cine-a murit, a răspunssimplu< “Un coleg. Un om bun.” Dacăapropiații tăi spun sincer, din suflet, înceasul plecării tale, că ai fost un ombun, atunci n-ai trăit degeaba pe pă-mântul acesta.

Putere, blândețe ;i umor

Bessenyei Istvan impunea respect;i inspira simpatie la fiecare aparițiepe scenă, fie ea cât de bufă. Se vedea înjocul lui o ;coală solidă ;i o profundădedicare pentru meseria sa, vădite înprimul rând prin dicția impecabilă, uncapitol la care mulți actori din generațiamai nouă suferă. Ca îndrumător de ti-neri actori în trupa Kulissza Szinpadde pe lângă actualul Centru Cultural“G.M. Zamfirescu” ;i în alte situații si-milare, ;tia să insufle discipolilor o dra-goste nefățarnică față de arta actoriei,sentiment care, cu siguranță, îi inspira;i lui prestațiile din scenă.

Ultimul lui rol l-a asumat în pri-măvara acestui an, într-o comedie en-glezească scrisă de Ray Cooney, spu-moasă, pe care în acel moment amcomparat-o cu o cană de vin fiert bine

asortat cu mirodenii. Despre prestațiasa scriam în acea cronică< “BessenyeiIstvan e bobul de piper din zisa canăde vin, apariţiile lui sporind doza deumor şi fiind un fel de alter-ego al unuispectator zăpăcit la toată ţesătura deîncurcături”. Cei care erau la curent cuproblemele lui de sănătate au fost ui-miți de forța cu care actorul ;i-a asumatpersonajul, care era un bătrân semira-molit, pacient uitat de toată lumea ;itrimis de colo-colo în nebunia spita-lului descris în piesă. A fost o exorci-zare a durerii prin care trecea, cumdoar la regretatul Vasile Blaga am maivăzut, tot în ultimul său rol.

:tia să fie histrion. Dar punctul luiforte erau monologurile. Nu putem ui-ta lungul monolog final al primaruluidin “Rudele” de Moricz Zsigmond, rolpe care Bessenyei ;i l-a asumat acumcinci ani. Verdicte enunțate cu o forțăteribilă, strivitoare, încât îl compăti-meai pe bietul Kopjass (rol jucat deBessenyei în tinerețe). La fel de apăsat;i totodată savuros a fost în rolul luiTrahanache în versiunea maghiară re-gizată de Sorin Militaru, unde talentulcomic ;i ;tiința replicii puternic livrates-au reunit într-o performanță din celemai frumoase.

Nu i-au fost străine nici rolurilemai mici, dar importante prin nuanțele

lor< activistul din “Un du;man al po-porului”, alunecosul Peachum din me-morabilul spectacol cu “Opera de treiparale” sau suferindul Sorin din “Pes-căru;ul” lui Cehov. Găsea oricum înfiecare rol abordat ceva care să-l facăinteresant

Ca regizor s-a specializat în ultimiiani în conceperea ;i conducerea spec-tacolelor de Revelion, cu musicalurileatât de dragi publicului, gen în careputea să-;i pună în valoare colegii cugenerozitatea-i binecunoscută. A regi-zat însă ;i o monodramă, “Eu, KarolyGaspar”, ;i cine ;tie câte planuri maiavea dacă timpul ar fi avut răbdare.

Alte repere ale carierei

Bessenyei Istvan a mai creat pe sce-na Teatrului de Nord roluri importanteîn piese ca “Mutter Courage și copiiiei”, “Comedia erorilor”, “Visul uneinopți de vară”, “Undeva în Europa”,“Cartea junglei”, “Prințesa ceardașului”,“Năzdrăvanul satului”, “Întâmplări lacasa cantonierului”, “Senák”, “Voci in-terioare”, “Neguțătorul din Veneția”,“Călugărițele”, “Liliomfi”, “Falstaff ”,“Portugalia”, “Fiii omului cu inima depiatră”, “Cercul de cretă caucazian”,“Consolare”, “Vrăjitorul din Oz”, “Me-morandumul”, “Tacâmuri de pui”, “Bă-

ieții de aur”, “Platonov”, “Regina balu-lui”, “Furtuna”, “Osânditul pentru lipsăde credință”, “Bună seara, vară, bunăseara, dragoste” ;i multe altele. A jucat;i în filmul “Világszám” regizat de Kol-tai Róbert.

A regizat spectacole ca “Ludas Ma-tyi în Sătmar”, “Vorbește-mi ca ploaiași lasă-mă să te ascult”, “Quo vadis ho-mo sapiens”, “Ludas Matyi în Ciuc”,“Edith și Marlene”. Atât ca regizor cât;i ca actor a lucrat mult alături de re-gizorul Paraszka Miklos.

A susținut recitaluri din poeziapoeților maghiari din Ardeal sau a poe-ților contemporani români, colaje dinmarea literatură universală.

A scris scenariul adaptărilor săt-mărene ;i ciucane ale pove;tii lui LudasMatyi ;i a contribuit decisiv, ca scena-rist ;i regizor, la realizarea primuluifilm turnat în Satu Mare, scurt-metra-jul “Crăciun fericit”, premiat la a XIV-a ediție a Festivalului de Film de Scur-tmetraj Alter-Native , Târgu Mureș,2006, ;i Festivalul de Film „Fețele Să-răciei”, Budapesta, 2010)

A tradus piesa lui Tennessee Wil-liams “Vorbește-mi ca ploaia și lasă-mă să te ascult” (în limba română) ;i“Regina balului” de Nicolae Mateescu(în limba maghiară).

Vasile A.

Bessenyei Istvan a fost admirat ;i iubitpatru decenii pe scena s[tm[rean[


EVENIMENT

“JUDEȚELE DE GRANIȚĂ ȘICENTENARUL” este un proiectal Centrului Multicultural PoesisSatu Mare susținut de MinisterulCulturii și Identității Naționale șise desfășoară pe linia Graniței deVest, cuprinzând județele Mara-mureș, Satu Mare, Bihor, Arad,Timiș, teritorii rămase după 1 de-cembrie 1918 dincolo de linia dedemarcație trasată de Antanta, fi-ind eliberate de Armata Românăîn prima jumătate a anului 1919.

Județele graniței de Vest locuite ma-joritar de români, dar cu o semnificativăpopulație minoritară maghiară, s-auaflat într-o situație aparte după MareaAdunare Națională de la Alba Iulia din1 Decembrie 1918. Aceste teritorii înprima parte a anului 1919 au rămas subadministrația maghiară sau, cum a fostcazul Banatului, sub ocupația armateisârbe. De asemenea, Maramureșul isto-ric a fost ocupat de armata ucraineană.

Situația județelor graniței de Vest în contextul istoric din preajma Unirii, consecințele Rezoluției de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Cu ocazia sărbătoririi Centenaruluise readuce în actualitate efortul comun,colaborarea strânsă dintre personalită-țile din întreaga Transilvanie, legăturilepersonale cu autoritățile din Vechiul Re-gat, relațiile personale cu personaje in-fluente din străinătate, cu Vaticanul, cuziariști, cu politicieni, europeni și ame-ricani. Toate acestea au făcut posibilăUnirea, într-un context istoric favorizatde izbucnirea Primului Război Mondial,fructificat de elita culturală și politicădin Transilvania și România.

BIHOR

În toamna anului 1918 evenimentelese precipită. După înfrângerile de pefront, şi în contextul nemulţumirii ge-nerale a populaţiei, administraţia aus-tro-ungară se dezintegrează. Toate aces-tea favorizează o efervescenţă a mani-festărilor sociale şi naţionale. Astfel,mişcarea naţională din Transilvania, Ba-nat, Crişana şi Maramureş s-a intensi-ficat, sub semnul afirmării puternice adreptului românilor de a trăi într-unstat naţional unitar.

Conducerea Partidului Naţional Ro-mân decide reluarea activităţii politiceşi convoacă Comitetul Executiv al par-tidului, la Oradea, pentru ziua de 12 oc-tombrie 1918. La întrunire au fost pre-zente personalităţile marcante ale par-tidului< Vasile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop,Aurel Vlad, Ioan Suciu, Alexandru Vai-da-Voevod, Teodor Mihali, Aurel Lazăr

şi Ioan Ciordaş. A fost analizată situaţiacreată în Austro-Ungaria şi s-a adoptatDeclaraţia prin care se afirma, pe teme-iul ideii că fiecare naţiune poate dispunede soarta sa.

În 18 octombrie 1918, în sala deşedinţe a Parlamentului de la Budapestarăsuna glasul unui deputat român carecerea pentru prima oară desprindereaArdealului de Ungaria. Cel ce vorbeade la tribună se numea Alexandru VaidaVoevod. Avea să fie primul ardelean careva fi şeful primului guvern al RomânieiMari.

La inițiativa fruntașului socialist IonFlueraș, s-a constituit la 31 Octombrie1918, pe baze paritare (șase reprezen-tanți ai Partidului Național Român șișase ai Partidului Social – Democrat),Consiliul Național Român Central. Du-pă o întâlnire la Budapesta a reprezen-tanților celor două partide s-au pronun-țat pentru o colaborare în cadrul unuiconsiliu comun. Înființarea Consiliuluiare loc la Budapesta la 30 octombrie1918, având în componență șase națio-naliști< Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teo-dor Mihali, Ștefan Cicio Pop, AlexandruVaida-Voevod, Aurel Vlad și șase socia-liști Tiron Albani, Ion Flueraș, EneaGrapini, Iosif Jumânca, Iosif Renoiu șiBaziliu Surdu.

ARAD

Consiliul Național Român Centralîși începe activitatea la Arad, la 2 no-iembrie 1918, în casa lui Ștefan CicioPop, care este numit președintele Con-siliului. De la această dată Consiliul aînceput formarea organizațiilor terito-riale, comitate, cercuale și comunale,prin intermediul cărora Consiliul nudoar a orientat, ci a condus efectiv viațapolitică din Transilvania.

Transilvania, ca urmare a Declaraţieide Independenţă de la Oradea, act careechivala cu suveranitatea naţiunii ro-mâne şi reprezenta desprinderea prinruptură de Austrio-Ungaria, organulpolitic şi-a ales comitetul director încomponenţa< Ştefan Ciceo Pop, VasileGoldiş, Iuliu Maniu, Ioan Suciu, AurelLazăr, Alexandru Vaida. Preşedinteledirectoratului a fost ales Vasile Goldiş,iar reşedinţa provizorie s-a stabilit laArad. Pe 18 octombrie 1918 reprezen-tanţii Partidului Social Democrat şi aiPartidului Naţional Român constituie,la Budapesta, Consiliul Naţional RomânCentral din Transilvania, Banat şi părţileungureşti. Consiliul a publicat manifes-tul „Revoluţia a învins”.

La 20 octombrie 1918 a fost lansat„Apelul Consiliului Naţional Român”prin care Consiliul cerea încrederea, săfie cu răbdare pentru afirmarea naţiunii.Soldaţii erau chemaţi să formeze SfatulMilitar Naţional Român, cu supunerenumai faţă de Consiliul Naţional Ro-mân.

TIMIȘ

Unirea Banatului cu România a fostproclamată la Marea Adunare de la AlbaIulia din 1 Decembrie 1918, însă pre-luarea administraţiei Banatului de cătreautorităţile româneşti s-a desfăşurat cuîntârziere şi cu multe obstacole, datorităocupaţiei sârbe şi franceze. Adminis-traţia românească s-a instalat abia în va-ra anului 1919, unirea fiind consfinţităprin intrarea Armatei Româneîn Timişoara la 3 august 1919. Reven-dicat în graniţele sale naturale, până laTisa şi până la Dunăre, Banatul a sfârşitprin a fi împărţit între România şi Re-gatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor, înproporţie de circa 2/3 României şi 1/3Regatului sârb.

Cercurile maghiare proclamă „Re-publica Autonomă Bănățeană”, dar frun-tașii români au format Consiliul MilitarNaţional Român, avându-l ca preşedintepe dr. Aurel Cosma. Bănăţenii au răs-puns la chemarea Consiliului NaţionalCentral şi s-au îndreptat către Alba Iulia

pentru a lua parte la Marea Adunare Na-țională, care avea să proclame Unirea.Rămas dincolo de linia de demarcație,Banatul avea să fie eliberat de ArmataRomână , sub comanda colonelului Eco-nomu, la 3 august 1919, dar administra-ția română era deja instalată în Banatdin 28 iulie, Gheorghe Dobrin a fostnumit prefect pentru judeţul Caraş-Se-verin cu sediul la Lugoj, iar Aurel Cos-ma la Timişoara pentru judeţul Timiş-Torontal, cu sediul la Timişoara.

JUDEȚELE DIN NORD<SATU MARE

Integrarea ţinuturilor sătmărene înstatul naţional unitar român s-a făcut cudificultăţi şi abia la cinci luni după unireaTransilvaniei cu România. Delegaţii săt-măreni au susţinut unirea Transilvanieicu România, dar în primele luni dupăunire nu s-au putut bucura de rezultatulactului istoric de la Alba Iulia. Guvernelemaghiare încercau să zădărnicească efor-turile şi aspiraţiile populaţiei româneşti,

pentru a menţine Satu Mare în cadrulstatului maghiar.

MARAMUREȘ

Unirea Maramureşului cu Româ-nia a fost proclamată pe 1 Decem-brie 1918 în Rezoluţia Marii AdunăriNaţionale de la Alba Iulia, provincia fi-ind socotită ca făcând parte, împreunăcu Sătmarul şi Crişana din aşa numitaŢară Ungurească (vechiul Partium). Po-pulaţia românească şi ruteană din zonăs-a pronunţat pentru încorporarea în-tregului Maramureş la România, însăConferinţa de Pace de la Paris a acordatRomâniei doar partea sudică a acestuia,delimitată înspre nord de râul Tisa.

***Proiectul scoate în evidență rolul

presei din perioada dificilă, incertă, cândteritoriul din vestul și nord-vestul Ro-mâniei - ținuturile Maramureșului, Cri-șanei și Banatului - se aflau dincolo delinia de demarcație stabilită de puterileAntantei.

Proiectul “JUDE|ELE DE GRANI|{ :I CENTENARUL” scoate în evidență rolul presei din pe-rioada dificilă, incertă, când teritoriul din vestul și nord-vestul României - ținuturile Maramureșului,Crișanei și Banatului - se aflau dincolo de linia de demarcație stabilită de puterile Antantei.

JUDE|ELE DE GRANI|{ JUDE|ELE DE GRANI|{ :I CENTENARUL:I CENTENARUL

Maramure;, Satu Mare, Bihor, Arad, Timi;Maramure;, Satu Mare, Bihor, Arad, Timi;

Jude\ele de grani\[ăs[rb[toresc împreun[

Centenarul


S~N~TATESiropul Imunotonic este indicat `n `mbun[t[\irea imunit[\ii pe cale natural[, vitaminizarea ;i

mineralizarea corpului, ̀ nt[rirea organismului sl[bit sau aflat ̀ n convalescen\[, pentru ̀ mbun[t[\ireaactivit[\ii intelectuale, energizarea fizic[, limitarea stresului oxidativ ;i detoxifiere.

Siropul Imunotonic de la Hy-pericum este un supliment ali-mentar cu rol de ̀ nt[rire ;i stimu-lare a imunit[\ii.

~n compozi\ia sa intr[ urm[toareleingrediente< extract natural din fructeproaspete de c[tin[-alb[ (Hippophaerhamnoides), tinctur[ de propolis, tinc-tur[ de Echinacea (Echinacea purpurea),zah[r invertit enzimatic (bogat `n com-plexul de vitamine B), conservant (ben-zoat de sodiu – 0,02%).

Men\iuni nutri\ionale

Con\ine< fructoz[, glucoz[, propolis,polizaharide, uleiuri esen\iale, deriva\ifenolici (acid cichoric, acid caftaric, echi-nacozide), bioflavonoizi, beta-caroten,zeaxantin[, lutein[, xantofile, lectine, al-chilamide, acizi gra;i esen\iali, fitosteroli,vitamine (complexul vitaminic B, vita-mina K, vitamina C, vitamina A, vitami-na E, vitamina D), minerale ;i oligoele-mente (potasiu, iod, calciu, fier, magne-ziu, cupru, fosfor ;i sodiu).

Men\iuni de s[n[tate

Supliment alimentar adjuvant ̀ n for-marea ;i `nt[rirea imunit[\ii.

Reprezint[ o surs[ bio-disponibil[de vitamine, minerale, ;i compu;i cu rolantioxidant.

Faciliteaz[ detoxifierea general[ a or-ganismului.

Este un adjuvant `n sporirea rezis-ten\ei la diver;i factori alergeni, dar ;i ̀ nperioadele cu efort fizic ;i intelectual in-tens.

Sus\ine procesul natural de recupe-rare a organismului ̀ n episoadele de con-valescen\[.

Are ac\iune tonifiant[, imunostimu-latoare, antioxidant[, antiinflamatoare,vitaminizant[ ;i mineralizant[.

Caracteristici generale ale produsului

Plantele medicinale ;i fructele dep[dure folosite ca materie prim[ pentrusiropurile Hypericum sunt recoltate dinzone nepoluate, ecologic curate, astfel`nc]t putem garanta eficien\a maxim[ ;ipuritatea produsului, prin lipsa de con-taminan\i toxici carcinogeni, ierbicide,insecticide ;i `ngr[;[minte chimice.

Siropul Imunotonic este un tonic generalvaloros ;i un imunostimulent foarte efi-cient datorit[ propolisului, extractuluide C[tin[-alb[ ;i a tincturii de Echinacea.Formula complex[ a produsului a fostspecial conceput[ pentru a crea o com-plementaritate ;i o sinergie a compu;ilornaturali activi con\inu\i de fructele deC[tin[-alb[, de Echinacea ;i de propolis.Produsul red[ vitalitatea ;i bunadispozi\ie prin `nt[rirea imunit[\ii na-turale a organismului. Acesta spore;tecapacitatea proprie a corpului de a lupta`mpotriva diver;ilor agen\i patogeni (vi-ru;i, bacterii, parazi\i) ;i de a rezista ladiver;i factori alergeni. Aceste propriet[\ise explic[ prin con\inutul mare `n vita-mine ;i minerale ce se p[streaz[ nealte-rate, cu o bio-disponibilitate sporit[, da-torit[ proces[rii minimale a ingredien-telor, f[r[ tratamente termice.

De asemenea, produsul are o ac\iunefavorabil[ asupra `ntregului aparat car-diovascular ;i asupra sistemului respira-tor. ~n plus, siropul este util ̀ n tonifiereacelulelor hepatice, fiind un bun detoxi-fiant. Nu `n ultimul r]nd, multitudineade compu;i bio-activi contribuie la spo-rirea rezisten\ei la factorii de stres fizic;i psihic, energiz]nd ;i protej]nd orga-nismul fa\[ de efectele negative ale radi-calilor liberi.

Astfel, Siropul Imunotonic este in-dicat ̀ n ̀ mbun[t[\irea imunit[\ii pe calenatural[, vitaminizarea ;i mineralizareacorpului, `nt[rirea organismului sl[bitsau aflat `n convalescen\[, pentru`mbun[t[\irea activit[\ii intelectuale,energizarea fizic[, limitarea stresului oxi-dativ ;i detoxifiere.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 1-2 linguri de sirop,de 3 ori pe zi, ̀ naintea meselor principale.Pentru copii, doza recomandat[ este de1-2 linguri\e, de 3 ori pe zi. Cura reco-mandat[ este de 30 de zile. Nu con\inecoloran\i sau arome de sintez[. A se agita`nainte de folosire.

Spray Propolis este un suplimentalimentar cu rol bacteriostatic, cicatri-zant ;i antiinflamator. Con\ine tinctur[de Propolis 80% vol - 17,00 ml,acid alfa lipoic - 166,67 mg,ap[ demineralizat[ - 8,00 ml,glicerin[ farmaceutic[ - 8,00ml, alcool etilic din cereale96% vol - 17,00 ml.

Produsul are urm[toarelepropriet[\i< bacteriostatic,antimicotic, cicatrizant, an-tiinflamator.

Recomand[ri< adjuvant`n afec\iuni dermatologice(irita\ii, arsuri, eczeme), alecavit[\ii bucale (stomati-te, afte bucale ;i lingua-le), cicatrizarea ;i rege-nerarea \esuturilor leza-te, calmarea durerilor.Datorit[ Acidului alfa li-poic, este un puternic an-tioxidant (de 40-60 de orimai puternic dec]t vita-mina E) ;i un puternic re-generant de antioxidan\i(vitamina C, glutation,coenzima Q10),poten\eaz[ propriet[\ileterapeutice ale Tincturiide Propolis `n tratarea

afec\iunilor pielii sau afec\iuni provo-cate de `mb[tr]nire.

Mod de folosire. Extern< se aplic[local la nivelul zonelor afectate, de 3-5 ori pe zi sau la nevoie. Intern< se ad-ministreaz[ c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 ori pe zi, de la distan\a de 10-15 cm.Doza zilnic[ recomandat[ (estimat[)<1,5 ml pe zi.

Cataracta este una din afec\iunileoftalmologice care poate s[ apar[ dup[v]rsta de 40 de ani. Studiile arat[ c[aceast[ boal[ afecteaz[ unul din doiv]rstnici. Este considerat[ o parte a pro-cesului natural de `mb[tr]nire ;i estecomplet reversibil[. ~ns[ ceea ce s-aconstatat este c[ 70% dintre rom]nii depeste 60 de ani nu merg la un controloftalmologic o dat[ pe an, iar 66% din-tre pacien\ii cu cataract[ nu sunt in-forma\i c[ ̀ ;i pot corecta ;i alte defecteale vederii odat[ cu opera\ia de cata-ract[.

De cur]nd, Societatea Rom]n[ deCataract[ ;i Chirurgie Refractiv[`mpreun[ cu Societatea Rom]n[ de Of-talmologie a lansat campania "Vezi di-feren\a!". Scopul campaniei, a;a cumnoteaz[ :coala Pacien\ilor este de a in-forma publicul larg despre simptomele,riscurile ;i solu\iile pe care le au per-soanele cu aceast[ afec\iune.

Cataracta este parte a procesuluinatural de `mb[tr]nire ;i presupune oopacifiere a cristalinului natural. Potri-vit Organiza\iei Mondiale a S[n[t[\ii(OMS), cel pu\in unul din doi v]rstnicieste afectat de cataract[. Afec\iuneapoate s[ apar[ dup[ v]rsta de 40 de ani,prevalen\a cresc]nd odat[ cu v]rsta.

Potrivit unui studiu realizat recent`n 12 \[ri din Europa, Orientul Mijlociu;i Africa, 2 din 3 rom]ni de peste 60 deani nu ;tiu nimic sau au foarte pu\ineinforma\ii despre cataract[. Studiulscoate ̀ n eviden\[ nevoia de informaredespre cataract[ ;i solu\iile pentru tra-tamentul acesteia.

Potrivit OMS, cataracta este prin-cipala cauz[ de orbire la nivel mondial(51% din cazuri). Opera\ia de cataract[poate corecta ;i alte defecte ale vederii.

Interven\ia este compensat[de casele de asigur[ri

Anual, `n \ar[ se fac aproximativ94.000 de opera\ii de cataract[, dintrecare aproape 50.000 ̀ n clinicile private.~n Rom]nia exist[ 75 de spitale cu de-partament de oftalmologie ;i 86 de cli-nici private cu bloc operator de oftal-mologie. Sunt ̀ nregistra\i 1.200 de me-dici oftalmologi, dintre care 260 suntchirurgi.

Pentru realizarea interven\iei, caselede asigur[ri aloc[ fonduri. Valoareacompensat[ a acestor cristaline este 284de lei `n limita fondurilor disponibile,indiferent de tipul acestuia. ~n clinicileprivate costul opera\iei este cuprins`ntre 1.500 ;i 5.500 lei. ~n UE, anual,sunt realizate 4,2 milioane de opera\iide cataract[, aceasta fiind cea mai frec-vent[ interven\ie chirurgical[.

Despre cataract[ ;i alteafec\iuni oculare

Sunt anumite afec\iuni medicale ca-re favorizeaz[ dezvoltarea cataracteicum ar fi< diabetul zaharat, hiperten-siunea arterial[ sau obezitatea. Al\i fac-tori care au leg[tur[ cu apari\ia cata-ractei pot fi< expunerea `ndelungat[ lalumina cu ultraviolete, fumatul sau uti-lizarea steroizilor pe termen lung.

Cataracta este parte a procesuluinatural de `mb[tr]nire ;i este completreversibil[ prin procedura chirurgical[de ̀ nlocuire a cristalinului natural, opa-cifiat, cu unul artificial. Peste 25% dinpopula\ia de peste 40 de ani din UE su-fer[ de prezbiopie (sc[dereaacomoda\iei cu diminuarea vederii deaproape). Peste 70% dintre pacien\ii cucataract[ sufer[ si de astigmatism (ve-dere neclar[, la apropiere ;i la distan\[).

Propolisul, un antibiotic natural de prim[ clas[

Microstimularea electric[ cranian[ re-prezint[ o solu\ie complementar[ în tra-tamentul anxiet[\ii, insomniei ;i depresiei.Alpha Stim este un aparat utilizat ̀ n acestetratamente. Este folosit ̀ n SUA de peste 35de ani având la baz[ studii clinice efectuateimplicând peste 8800 de oameni.

Aceast[ metod[ medical[ modern[ aînceput s[ fie folosit[ tot mai mult `n Eu-ropa de Vest, cu rezultate clinice foarte bu-ne, cu efecte constante ;i de durat[.

Acest aparat, de dimensiuni reduse,transmite ni;te impulsuri electrice creie-rului prin electrozii s[i monta\i pe lobulurechii ajutând creierul s[ intre `n stareaAlfa, o stare de relaxare ;i lini;te, pe caremajoritatea dintre noi o avem atunci cândsuntem relaxa\i ;i lipsi\i de griji sau frici. :edintele repetate de microstimulare cra-nian[ ajut[ Sistemul Nervos Central s[fac[ fa\[ mai bine multitudinii de sarcinizilnice precum ;i proces[rii emo\iilor aju-tând astfel tratamentul pentru anxietate,depresie ;i insomnie.

Pacien\ii care au folosit pân[ acum Al-pha Stim au observat o îmbun[t[\ire ast[rii lor dup[ utilizarea aparatului de la 1p]n[ la 4 s[pt[mâni, tratamentul dove-dindu-se a fi eficient la 9 din 10 oameni.

Acest tratament, spre deosebire de al-tele nu are efecte adverse, nu creeaz[ de-penden\[ ;i nu are interac\iuni cu celelaltetipuri de tratamente.

În continuare a; vrea s[ r[spund câ-torva `ntreb[ri care sunt convins c[ dejase contureaz[<

“Nu este de fapt acest tratament un“;oc electric”?” R[spunsul este NU, inten-sitatea curentului este mic[, aparatulfunc\ioneaz[ cu 2 baterii de tip AAA. Ma-joritatea oamenilor nu simt nepl[cere, nicim[car la nivelul de intensitate maxim[ acurentului.

“Este tratamentul cu Alpha Stim si-gur?” Raspunsul este DA, în peste 35 anide cercetare au fost raportate doar micidureri de cap sau u;oare irit[ri ale pielii înzona unde se aplic[ electrozii. Aparatuleste certificat de FDA (Food and Drug Ad-ministration)

“Trebuie s[ opresc administrarea tra-tamentelor în curs o dat[ cu folosirea Al-pha Stim?” R[spunsul este NU, acesta nuinterac\ioneaz[ cu alte tratamente. De ase-menea acest tratament nu creeaz[ depen-den\[ ;i nu are efecte adverse.

“Cât timp dureaz[ un tratament cuacest aparat?” Este recomandat[ folosireaa 5 zile pe s[pt[mân[ pentru o perioad[medie de 3-6 s[pt[m]ni, în func\ie der[spunsul fiec[ruia ;i gravitatea problemei.Aceast[ metod[ de tratament este com-plementar[ celorlalte tipuri de tratamente<medicamentos ;i psihoterapie.

Sfatul specialistuluiPsihiatrie Dr. C[t[lin Cisma;

Microstimulareaelectric[ cranian[

Siropul Imunotonic de la Hypericum `nt[re;te

imunitatea

Cataracta este principala cauz[ de orbire la nivel

mondial

Este un supliment alimentar cu roladjuvant `n sporirea imunit[\ii naturalea organismului.

Ingrediente (mg/capsul[)< extract in-tegral, 100% natural, din Echinacea pur-purea – 230 mg, maltodextrin[.

Men\iuni de s[n[tate< Adjuvant `ncre;terea imunit[\ii naturale a organis-mului. Sus\ine rezisten\a natural[ ;i ca-pacitatea de regenerare a organismului`n perioadele de convalescen\[ sau destres. Are ac\iune imunostimulatoare,antiinflamatoare, antimicrobian[.

Mod de folosire< Pentru adul\i, dozarecomandat[ este de 3-6 capsule pe zi,c]te 1-2 capsule de 3 ori pe zi, dup[ me-sele principale. Cura recomandat[ estede 20 zile cu o pauz[ de 7 zile dup[ careaceasta se poate relua. Curele se reco-mand[ `n special prim[vara ;i toamna.

O cur[ de Echinacea\ine r[ceala la distan\[

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro


RE}ETE

Gem de m[ce;e

Musaca de vinete

Mod de preparare<

Măceșele se curăță de codițe, sespală bine din mai multe ape, apoi selimpezesc cu apă rece curgătoare și seîntind pe un prosop de bucătărie. Seșterg, apoi se pun într-o cratiță, la în-muiat cu apa și 400 ml din vinul alb.Se lasă așa circa 2 ore, apoi se fierb, lafoc mediu, circa 45-50 minute, respec-tiv până când se înmoaie. Se scot boa-bele de măceșe, se macină cu robotulde bucătărie și amestecată cu puținăzeamă se strecoară printr-o sită foarte

fină, sau eventual direct, cu storcătorulde fructe. Pasta de fructe rămasă e binesă o mai treceți încă o dată prin stor-cător. Se pune pasta astfel obținută în-tr-o cratiță, adăugăm zahărul și zeamacelor două lămâi, vinul rămas și dizol-văm cu zeama în care s-au fiert măce-șele, până când capătă consistența unuisirop foarte gros. Se fierbe gemul la focmic, până când redevine păstos, apoiîi facem proba pe farfurie rece. Dacăpicurăm gemul pe farfuria scoasă dela congelator și picătura nu mai curge,gemul este gata și îl pune fierbinte înborcane. Se poate adăuga și puțin con-servant, dar nu este obligatoriu. Sticlelese închid ermetic și se lasă să se răceas-că încet, între pături.

Ingrediente<

2,5 kg de măceșe bine coap-te (pe cât posibil, chiar prinsepuțin de brumă), un litru deapă, 700 g zahar, 500 ml vin alb

dulce, 2 bucăți de lămaie

Mod de preparare<

Vinetele spălate le tăiem în felii degrosimea unui deget, le presărăm cusare şi le lăsăm la scurs 30 de minute.Apoi le punem la călit uşor, pe ambelepărţi. Scoatem vinetele călite pe un ;er-vet de hârtie ca să absoarbă surplusulde ulei. În 50 ml ulei punem la călitceapa tăiată feliuţe şi usturoiul tocatmărunt. Lăsăm să se călească pânăcând ceapa devine sticloasă şi apoi

adaugăm carnea tocată. Călim câtevaminute după care adaugăm supa devită şi lăsam la fiert 15-20 de minute.După ce compoziţia s-a răcit, adaugămun ou, zarzavaturile tocate mărunt, sareşi piper. Ungem un vas termorezistentcu puţin unt după care punem un rândde vinete, un rând de carne, apoi unrând de roşii tăiate rondele şi tot aşapână termin[m toate ingredientele. Ul-timul strat (cel de deasupra) trebuie săfie de vinete. Batem două ouă cu 4 lin-guri de smântână şi turnăm peste mu-saca. Coacem la cuptor, la foc potrivit,timp de 50 minute.

Ingrediente<

3 vinete (aproximativ 2 kg), 2cepe, 3 căţei de usturoi, 800 grcarne tocată (la alegere), 8 roşiipotrivite tăiate rondele, 3 ouă,4 linguri cu smântână, 200 mlsupă de vită, 1/2 legatură pă-trunjel, 1/2 legatură mărar,

300 ml ulei, sare, piper,

Sup[ de agri;e

Mod de preparare<

Agrișele curățate și spălate se punla fiert în apă, cu un vârf de cuțit desare și 1-2 linguri de zahăr. Când fruc-tele s-au fiert, făina, amidonul sau bu-dinca, ce anume folosim, amestecăm

cu 2-3 linguri de zahăr și adăugămtreptat laptele, cu grijă, să nu facă no-duri. Se toarnă apoi compoziția în supăși se fierbe la foc mic, amestecând, pânăcând obținem consistența dorită. Dupăce se ia de pe foc și se răcește la circa70-80 grade C și se adaugă smântâna,sau gălbenușurile amestecate cu o lin-gură de zahăr. Dacă e nevoie, se maipoate adăuga zahăr. Se pote servi ornatcu frișcă, sau frunze de mentă.

Ingrediente<

500 g de agrișe coapte, 4-6linguri de zahăr (după gust),500 g de lapte, 150 g de smân-tână dulce pentru gătit (sau 2gălbenușuri de ouă), 3 linguride făină sau 2 linguri amidonalimentar (se poate înlocui cupraf de budincă cu frișcă sau cuvanilie), circa 7-800 ml apă,

puțină sare.

Chec cu dovleac dulce

Mod de preparare<

Dovleacul se răzuiește, iar dacă eprea zemos se stoarce ușor .Se pun în-tr-un bol< zahărul, uleiul, apa mineralăsau sifonul, ce avem, dovleacul ras, za-hărul vanilat, și scortișoara. Tot atunci

se adaugă și alunele prăjite sau bucățilede nuci, dacă se folosesc. Amestecămcirca 3 minute continuu și adăugămtreptat făina amestecată cu praful decopt. Compozitia obținută trebuie săaibă consistența aluatului de pișcot, ca-re se toarnă într-o tavă căptușită cuhârtie de copt, sau într-o formă de chec,antiaderentă. Se introduce tava în cup-torul preîncălzit și lasă la copt circa 25minute, apoi se verifică cu scobitoarea.Când este gata se scoate din cuptor șise lasă să se răcească. Se poate orna cuzahăr pudră și se poate servi cu gemsau topping.

Ingrediente<

300 g de dovleac dulce, 120g zahăr, 120 ml ulei, 200 ml apăminerală carbogazoasă sau si-fon, o linguriță de scorțișoarăpudră, un plic de praf de copt,200 g făină, 2 plicuri zahăr vani-lat. Compoziția se poate îmbo-

găți cu alune prăjite, sau nuci.

Majoritatea oamenilor tratează cri-zantemele ca flori care, în această pe-rioadă se regăsesc în cimitire, asimilatecu flori pentru morţi. Puţini sunt cei carese gândesc și la efectele curative ale aces-tei plante.

E deja cunoscut de toată lumea căîn estul Asiei, în principal în Japonia șiunele părţi din China, există cel mai ma-re număr de oameni care depășesc vârstade 100 de ani. Numai în Japonia, în 2014au fost număraţi peste 67.500 de femeiși bărbaţi care trăiesc și au depășit dejacentenarul. Se pare că pe lângă modulde viaţă sănătos bazat pe un consummoderat de alimente, legume și carne depește, un rol important îl are și ceaiul decrizanteme, o băutură pe care japoneziiși chinezii o apreciază mult.

Puţini știu că frumoasa crizantemăare nu doar rolul de a decora o camerăci este și o plantă medicinală. Femeiledin China, de exemplu, beau ceai de cri-zantemă în loc de cafea, pentru a curăţaorganismul de toxine. Anticii chinezicredeau că nobila floare, capabilă să în-dure vremea rece (gerul, chiciura și chiarzilele de început de iarnă ), a atras „su-fletul cerului și al pământului", căpătândîn acest fel proprietăţi vindecătoare ma-gice.

Experţii cred că ceaiul de crizantemear avea proprietăţi curative puternice șică băut măcar de 1-2 ori pe săptămână,prelungește viaţa cu până la 8 ani, dato-rit[ substanţelor conţinute, ce întărescși protejează sistemul imunitar. Consu-mat periodic, ceaiul de crizantemă îm-bunătăţește funcţia plămânilor, a ficatu-lui și a rinichilor, ajută la detoxifiereaorganismului, răcește sângele și este foar-te bun în bolile oftalmice.

Pe timp de vară este nemaipomenitde gustos, pentru că răcorește.

Folosite de mii de ani de chinezi șijaponezi în medicina tradiţională, cri-zantemele influenţează benefic sistemulimunitar, inima, sistemul nervos, meta-bolismul, pielea, sistemul respirator.

În compoziţa chimică a plantei semai găsesc în cantităţi importante de cal-ciu, magneziu, zinc, potasiu și seleniu.

Remedii mai importante

Imunitate scăzută ;i afecţuni renale- o linguriţă de petale se adaugă peste ocană de apă care clocotește și se lasă lafiert pentru 10 minute, după care se stin-ge focul și se lasă la infuzat pentru 30 deminute. Se consumă o cană pe zi, fracţio-nată în 2 reprize. Se poate adăuga mierede albine.

Detoxifiere - o jumătate de linguriţăde petale de crizantemă și o jumătate delinguriţă de flori de tei se adaugă peste2 căni de apă clocotită și se lasă la infuzatpentru 20 de minute, după care se stre-coară și se consumă pe parcursul uneizile, fracţionat în 2 reprize.

Reumatism, artroză poliartrităreumatoidă - se zdrobeșe o mână de pe-tale, se adaugă o linguriţă de ulei de mă-line și se omogenizează Cu acest preparatse ung zonele afectate, se acoperă cu ofolie de plastic alimentar și se fixează cuun bandaj elastic. Se lasă de seara pânădimineaţ[.

Consumul de produse care conţincrizanteme este contraindicat persoane-lor care au boli autoimune, imune, tu-berculoză, scleroză persoanelor care seaflă sub tratament medicamentos împo-triva cancerului, anxietăţii sau medica-mente care prezintă toxicitate hepatică.

Înainte a de începe orice fel de tra-tament naturist trebuie să faceţi un testde alergie la tipurile respective de pro-duse. Dacă suferiţi de boli cronice sauurmaţi tratamente medicamentoase, vărecomandăm să consultaţi mediculdumneavoastră înainte de a începe o cu-ră sau un tratament naturist.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Crizantema, o floarecu propriet[\i

curative

Folosite de mii de ani de chinezi și japonezi în medicina tradiţională, crizantemele influenţeazăbenefic sistemul imunitar, inima, sistemul nervos, metabolismul, pielea, sistemul respirator.

În compoziţa chimică a plantei se mai găsesc în cantităţi importante de calciu, magneziu, zinc,potasiu și seleniu.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Figura patinajului ocupă unloc special în rândul sporturilorde iarnă. Aceasta este atât o sar-cină fizică extraordinară, cât șinecesitatea de a aborda creativprocesul. La urma urmei, discur-surile unor astfel de sportivi -această este o operă de artă reală,o piesă miniaturală, care este ca-pabilă, pentru câteva minute, să-i spună audienței o poveste întrea-gă despre sentimente și relații.Pentru ca sportivii să se simtă în-crezători pe gheață, alegerea pa-tinei și a altor accesorii este foarteimportantă. Un atribut de neîn-locuit va fi costumul potrivit pen-tru patinaj. Cerințele pentruaceasta sunt cele mai stricte.

Probabil ați observat care repre-zentanți ai acestui sport au îmbrăcă-minte frumoase. Costumul pentru pa-tinaj figura se așează perfect, un stilneobișnuit și materiale uimitoare fă-cându-l luminos și elegant. Nicăieri nuse trag falduri, nimic nu se micșoreazăși nu se îndoaie. Totul se așează perfect,ca și cum ar fi o a doua piele. Mulțispectatori sunt adesea chinuiți de în-trebarea cum se sprijină toată aceastăsplendoare corpuri bine structurate re-prezentanți ai unui astfel de sport com-plex, precum patinajul. Costumelepentru spectacole nu au elemente defixare externe, butoane și fulgere. Vomstudia caracteristicile de îmbrăcămintetăiate pentru sportivi.

Materiale pentru croitorie

Pentru că repetiția și prezentareasă fie ușor și fără cusur, trebuie să existeo serie de factori. Gheața ar trebui săfie bine pregătită și moderată, parte-nerii să se simtă bine și să treacă prinîncălzire. Toate accesoriile trebuie se-lectate cu grijă. În condiții ideale artrebui să existe un costum pentru pa-tinaj. Pentru croitorie, se utilizează ma-terie specială - supplex. Are caracte-ristici unice. Biflex nu se poate extindela maxim în toate direcțiile, ci se în-toarce instantaneu în starea inițială fărăa se deforma chiar și după purtarea șispălarea prelungită. Aceste calități suntnecesare într-un sport atât de complexcă patinajul. Costumele pentru spec-tacole pot fi de asemenea realizate dincatifea stretch, plus, guipure, plasa șisatin. Următoarele cerințe sunt impusematerialelor din care sunt fabricatemodelele<- Maximă ușurință și greutate. - Furnizarea unui microclimat specialsub haine. - Abilitatea de a trece prin aer. - Proprietăți antistatice excelente.

Kitul nu trebuie să fie electrificatși să rămână în corp, altfel întreaga im-presie de tăiere elegantă și culori stră-lucitoare vor fi stricate. - Proprietăți antibacteriene. Problemacalitativă trebuie să împiedice propa-garea microorganismelor dăunătoareși patogene. - Compoziția antialergenică. Dacă întimpul performanțelor sau antrena-mentelor patinatorul începe să se mâ-nie sau să fie acoperit cu pete roșii și,în cel mai rău caz, devine sufocare, pu-teți pune o cruce asupra calității nu-

mărului.Regulile de bază ale tăierii confor-

tabile pentru sportivi< Deci, pentru caținuta să arate bine, trebuie să folosițimateriale de calitate și sigure. Nu maipuțin important este coaserea hainei.

Un designer talentat, care lucreazăcu comenzi individuale, se apropiecreativ de proces. În primul rând el as-cultă în mod necesar muzică care vaînsoți numărul. Acest lucru este foarteimportant, pentru că numai astfelmaestrul va putea crea în capul său oimagine pe care va dori să o realizeze.

Pentru fete, mai întâi pregătiți uncorp de costum de baie din supplex.Pentru ca setul să se potrivească bineîn jurul figurii, această piesă este cusutăuna sau două dimensiuni mai mici.

Mai târziu, o fustă este cusută, carede obicei are o lungime până la mijlo-cul coapsei. Pentru a nu viola vizualproporțiile corpului, acesta este atașatcorpului ușor sub linia taliei. Fustapoate fi făcută din orice chestiune, celmai important fiind faptul că este mailung[ decât feșe de două degete. În fațăpoate fi mai scurtă. Aceste cerințe suntimpuse pentru echipamentele de femeifolosite într-un sport, cum ar fi pati-najul. Costumul pentru față este cusutexact în același mod. Pentru bărbați,

patinatorii de figurină au nevoie de ocămașă elastică cu mâneci lungi. Pan-talonii sunt cusute într-o tăietură cla-sică. Au o centură densă. Materialulpentru ei este mai bine să alegi tonurisăturate întunecate. Cel mai bine estesă folosiți o întindere strânsă, care vaține perfect formă pentru o lungă pe-rioadă de timp.

Pentru a vă asigura că tăieturileadânci nu se mișcă în afară și nu sedeschid în timpul mișcării, marginilelor sunt conectate prin intermediulunei grile elastice culoarea pielii. Estecusută în părțile goale ale corpului, ata-șându-l la set. De asemenea, plasa esteutilizată pentru manșoane de cusut,ceea ce le conferă un aspect estetic.Pentru decorațiuni folosiți o varietatede adăugiri. Acestea sunt pietre, paiete,pietre și aplicații lipite sau cusute pețesătură. Pentru a face acest lucru, setulde gata este pus pe manechin, astfel în-cât țesătură este întins. După aceea,pietrele și cristalele sunt lipite, cusutecu aplicații zigzag. Când echipamentuleste complet gata, trebuie să fie verificatpentru tensiune și confort. Patronul opune și lucrează complet. Dacă hainelenu rupe proporțiile și nu creează dis-confort în timpul mișcării, atunci leputeți folosi pentru performanțe. Dacă

există inconveniente, atunci kitul estetrimis pentru revizuire la perfecțiune.

O atenție deosebită trebuie acor-dată detaliilor la coasere costume pen-tru copii pentru patinaj. Confortul șilibertatea de mișcare sunt foarte im-portante pentru copil.

Cum se alege un costum de antrenament pentru patinaj?

De cele mai multe ori, sportivii pe-trec pe repetiții și clase. Hainele de an-trenament ar trebui selectate ținândcont de caracteristicile figurii, nicăieride frecare sau de secerare, lăsăți-o săse miște liber pentru o lungă perioadăde timp. Țesăturile moderne absorbumiditatea perfectă și asigură schimbulde aer. În plus, au proprietăți antista-tice, hipoalergenice și antibacteriene.Desigur, opțiunea ideală este de a achi-ziționa echipamente care sunt cusutepe modele individuale. În orice caz,înainte de a cumpăra, hainele trebuieverificate bine< nu există defecte și dau-ne. Trebuie, de asemenea, să umblațiîn kit, să fiți uimiți, să faceți câteva pă,pentru a înțelege cât de confortabil vafi pentru voi să efectuați în el. Numaidupă aceea puteți vorbi despre cum-părare. Cum se alege o rochie pentru

performanță? Pentru a relua cu succesnumărul, patinatorul trebuie să se sim-tă confortabil. Seturile de performanțeau aceleași cerințe ca și pentru formare.

În plus, foarte important și atractivaspectul. De obicei, astfel de rochii suntcusute la comandă individual pentrufiecare atlet.

Ele sunt decorate în funcție de temagenerală a camerei. Din acest motiv,este aproape imposibil să întâlniți doiparticipanți în seturi identice sau foarteasemănătoare pe spectacole de gheață.Alegerea stilului este în mare măsurălimitată de cerințele organizatorilorspectacolului. Deci, există anumite ce-rințe privind lungimea fustei și gradulde închidere a setului, în funcție devârstă și de sex. Recomandări ale pati-natorilor cu privire la modul de alegerea costumelor de antrenament pentrupatinaj<

Pentru ca hainele să fie confortabileși practice, trebuie s[ luați în conside-rare următorii factori<

1. Trebuie să protejeze atletul deaccidentări.

2. Materialele trebuie să fie rezis-tente la uzur[.

3. Tăierea nu ar trebui să contribuiela afecțiuni circulatorii și respirație.

Figura patinajului ocupă un loc special în rândul sporturilor de iarnă. Aceasta este atât o sarcină fizică ex-traordinară, cât și necesitatea de a aborda creativ procesul. La urma urmei, discursurile unor astfel desportivi - aceasta este o operă de artă reală, o piesă miniaturală, care este capabilă, pentru câteva minute,să-i spună audienței o poveste întreagă despre sentimente și relații.

Costume inedite pentru spectacole de patinaj


DIET~

Bananele nu sunt numai aro-mate și gustoase, ci și o excelentăsursă de vitamine. Deși cei maimulți le asociază cu deserturilesau gustările, există și oameni carele folosesc ca aliat în lupta cu ki-logramele în plus.

Cum ții o dietă bazată pe banane?Există mai multe variante.

1. Mănânci o banană pe post degustare. Fibrele din banane ajută șichiar grăbesc digestia, ceea ce duce lareducerea senzației de balonare, dar șila pierderea kilogramelor în plus. Bo-gate în potasiu, care ajută atât la întă-rirea oaselor, cât și la forța mușchilor,bananele sunt minunate și pentru căajută la eliminarea toxinelor din orga-nism. Ele pot, practic, să topească gră-simea, dacă sunt ajutate de ingredientecheie. De asemenea, pot trata și diversealte afecțiuni. În această prim[ variant[a dietei, ar trebui să mănânci cele treimese pe zi formate din alimente câtmai sănătoase, iar una dintre celedouă gustări obligatorii trebuie săfie o banană. Ar trebui să ții contde asta pentru două săptămâni.

2. Începi ziua cu unsmoothie pe baz[ de bana-ne. O altă variant[ ar fi săconsumi o băutură energi-zantă ce conține banane înfiecare zi, tot timp de douăsăptămâni. Un smoothie cubanane, mai exact, dar și cualte ingrediente care contri-buie la reducerea numărului dekilograme.

Iată o rețet[ care promite să te ajutesă arzi rapid grăsimea, în special cea

din zona abdominală, cea mai pericu-loasă, pentru că afectează organele vi-tale.

Ai nevoie de<- o banană- o portocală sau câteva căpșune saufructe de pădure - o jumătate de ceașcă- două lingurițe de pudr[ proteică- două lingurițe de pudr[ de semințede in- o linguriță rasă de pudr[ de ghimbir- o linguriță de ulei de cocos- 100 de grame de iaurt slab

Mod de preparare< amestecă toateingredientele cu ajutorul unui blendersau smoothie maker. Bea în fiecare di-mineață amestecul obținut,chiar după preparare.Dacă îl lași la frigider,riști să oxi-deze ra-pid și

să dezvolte bacterii.3. Înlocuiești micul dejun cu o ba-

nană. Dieta a fost promovată de uncuplu de japonezi, ambii cu activitățiîn domeniul medical. Presupune mân-carea unei banane în fiecare dimineață,pe stomacul gol. În restul zilei poțimânca ce dorești (fără exagerări, evi-dent) pentru celelalte două mese alezilei și gustări. Ai voie să bei exclusivapă plat[, la temperatura camerei, mi-nimum doi litri pe zi. Este strict interzisconsumul de alcool pe întreaga durat[a dietei. Nici produsele lactate nu suntpermise, mai ales după cină. Ultimamasă a zilei ar trebui să fie înainte deora 20<00.

Dieta cu banane nu trebuie să de-pășească două săptămâni, indiferent

de tipul pe care îl adopți. E importantca la finalul ei să încerci să mențiiun stil de viață sănătos, că să nurevină kilogramele pe care ai reu-

șit să le dai jos.

Bananele ardgr[simea abdominal[

Dacă vreți să obțineți rezultatesemnificative într-un timp scurt,trecerea la un antrenament pe in-tervale de intensitate ridicată ar pu-tea să fie exact ceea ce aveți nevoie.Ar trebui să fie ideal pentru pro-gramul aglomerat al celor maimulți dintre noi.

Antrenamentele pe intervale tradi-ționale implică o serie de exerciții de in-tensitate ridicată, urmate de o perioad[de odihnă sau de o serie de exerciții deintensitate mică. Există mai multe mo-dalități de combinare a intensității, du-ratei și numărului de intervale. Orice for-mă de antrenament pe intervale contri-buie de obicei la creșterea rezistenței șiarderea grăsimilor, spre deosebire de an-trenamentele care se desfășoară în acelașiritm pentru aceeași perioad[.

În prezent, cercetătorii din Canadași Australia au dezvoltat o versiune maiscurtă, cunoscută ca antrenament pe in-tervale volum mic/intensitate ridicată,despre care susțin că oferă aceleași be-neficii ca sesiunile de antrenament mailungi.

Cum ne calcul[m ritmul cardiac

Fiecare sesiune constă în 10 serii de

exerciții de 60 de secunde realizate laaproximativ 90% din ritmul cardiac ma-xim, intercalate cu 60 de secunde deodihnă. Se ajunge la un total de 10 mi-nute de exerciții pentru fiecare sesiunede antrenament de 20 de minute. Pentrua v[ calcula ritmul cardiac maxim,sc[de\i vârsta pe care o aveți din 220.Apoi înmulțiți numărul respectiv cu 0,9.Spre exemplu, dacă aveți 35 de ani, 220minus 35, înseamnă 185. Dacă înmulțiți185 cu 0,9, obțineți un ritm cardiac ma-xim de 166,5 sau 166 de bătăi pe minut.

Potrivit cercetătorilor, antrenamentulpe intervale volum mic/intensitate ridi-cată ar putea îmbunătăți sănătatea inimiiși i-ar putea ajuta pe pacienții cu diabetde tip 2 să-și controleze mai bine nivelulzahărului din sânge, deși perioada deexerciții este mult mai mică decât reco-mandările standard de 150 de minute deexerciții de intensitate medie pe săptă-mâna.

Asigurați-v[ că sunteți în intervalulțintit pentru fiecare serie de 60 de se-cunde de exerciții de intensitate ridicată.De asemenea, dacă aveți probleme car-diace, consultați un medic înainte să în-cepeți antrenamentele.

În plus, din cauza pericolelor asociatecu un stil de viață sedentar, este impor-tant să aveți și zile de activități fizice sauantrenamente normale.

Antrenamentul pe intervale de intensitate ridicat[ pot `mbun[t[\i s[n[tatea inimii

Dieta cu banane nu trebuie să depășească două săptămâni, indiferent de tipul pe care îl adopți.E important ca la finalul ei să încerci să menții un stil de viață sănătos, că să nu revină kilogramelepe care ai reușit să le dai jos.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

SC ATOMEDICAL VEST SRL SC ATOMEDICAL VEST SRL, din Satu Mare,

str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, ap. 28 (l]ng[ Poli\ie, `ntreFarmacie ;i Policlinica Veche), vine `n sprijinul

pacien\ilor cu o gam[ variat[ de ciorapi compresivi.Totodat[ dorim s[ venim `n sprijinul pacien\ilor cu

c]teva informa\ii care sper[m s[ le fie de folos.

Descrierea produsului<Ciorapii de compresie sunt un instrument terapeutic auxiliar

fabricat din material textil flexibil.Ciorapul de compresie exercit[ asupra piciorului o for\[

compresiv[ proiectat[ conform prescrip\iilor medicale, sprijinindastfel circula\ia sanguin[ `n venele membrelor inferioare.

Ciorapii ce apar\in categoriei I de compresie ;i categoriei II decompresie se folosesc `n scop curativ.

Ciorapii de compresie I (presiune 15-21 Hgmm) au ca scopprotejarea s[n[t[\ii, previn, respectiv `nt]rzie apari\ia bolilorcirculatorii ale membrelor inferioare.

Purtarea acestora se recomand[ persoanelor al c[ror loc de munc[necesit[ mult[ mi;care, la sport, `n cazul crampelor pulpei piciorului,umfl[rii gleznei sau a varicelor ;i `n mod special gravidelor deoareceprin purtarea ciorapilor de compresie se poate preveni cu p]n[ la 70%apari\ia varicelor.

Ciorapii de compresie II (presiune 23-32 Hgmm) suntindispensabili `n tratamentul bolilor venelor ;i sistemului limfatic alemembrelor inferioare. Sarcina acestora este de a `mbun[t[\i condi\iapacien\ilor, de a opri alterarea st[rilor de s[n[tate, de a men\inemobilitatea pacien\ilor ;i a reduce durerile ce `nso\esc aceste afec\iuni.

Ace;ti ciorapi se recomand[ `n cazul varicozit[\ilor membrelorinferioare, dup[ opera\ii de varice pentru prevenirea trombozelor, `ncazul insuficien\elor venoase cronice, edeme postoperatorii, limfaedemelor cronice.

Dac[ purta\i pentru prima dat[ ciorapi de compresie, trebuie s[ v[obi;nui\i organismul treptat cu ace;ti ciorapi. Purta\i la `nceputciorapii doar pentru perioade mai scurte, apoi prelungi\i treptat timpiide purtare. Perioada de acomodare poate dura de la 1-2 zile p]n[ la1-2 s[pt[m]ni.

Informa\ii suplimentare pute\i ob\ine direct `n magazinulnostru sau sun]nd la urm[toarele

nr. de tel., de luni p]n[ vineri, `ntre orele 8<00-16<00.Telefon< 0737.518.461> 0720.047.485> 0261.726101


Regizorul Tudor Giurgiu adezvăluit pe Facebook cum un di-rector din Ministerul Culturii i-a“cerşit” patru invitaţii la premierafilmului “Moromeţii 2”. Cineastull-a catalogat pe şeful Direcţiei deCultură Scrisă şi Creaţie Contem-porană din cadrul MCIN drept“insolent” şi a precizat cine suntprincipalii invitaţi la premiera fil-mului.

Giurgiu a scris< "Din nou, desprecerşetorii de invitaţii, din categoria dre-gătorilor de neam si ţară. Ieri, colegelede la birou primesc un telefon de la unconsilier din Ministerul Culturii. Do-rea sa vorbească cu “cineva” despre in-vitaţii la premiera Moromeţii 2 de săp-tămâna viitoare. Colegele au insistat sătrimită un e-mail. Şi vine mailu’< “Sa-lut…, te rog să îmi confirmi cele 4 in-vitaţii pe numele Ioan Matei la premie-ra de luni 5 noiembrie de la Sala Pala-tului”. Am citit şi am r[mas perplex<wtf is Ioan Matei ;i de unde maniereleastea? Parcă-l auzeam dispunînd dinad]ncurile cabinetului către consilier<"Fă şi tu rost de ceva invitaţii, ce staiaşa degeaba? Cum adică nu ne-au tri-mis? Să ne dea!” Pentru că sunt şef.Şerif. Boss. Pentru că mi se cade".

El a subliniat că directorul, potrivitultimei declaraţii de avere, are 100.000

de euro şi 75.000 lei în cont. "Vă f[ceaupe dvs.(sau pe colegii subit pasionaţide film) 4 belete de 30 lei bucata?Aveam şi mai scumpe, dar înţeleg căpreferaţi varianta buget", a comentatGiurgiu.

Cineastul a mai explicat şi cu ce seocupă şeful acestei Direcţii. "M-am ui-tat pe site să văd ce face Direcţia dvs.Asigură „elaborarea strategiilor şi co-

ordonarea programelor naţionale înmulte domenii, între care cinemato-grafie şi audiovizual”. Cică Direcţia seimplică în „formularea de propuneripentru dezvoltarea cooperării cinema-tografice europene şi internaţionale”.Wow! Haţ! Eu n-am citit niciuna caresă vină dinspre dvs, nici din 2008 pînăazi, nici înainte. Poate aţi fost super-prins cu Cultura Scrisă dar vă spun si-

gur că pe la noi la cinema, strategiile,soluţiile, legile, tot noi, ăştia, artiştii,producătorii, le-am scris. Văd că totprin intermediul Direcţiei dvs. festi-valurile mari de film din ţară primescfinanţare de la Minister. Aaaa, o să-mispuneţi „noi îţi dăm bani la TIFF, ne-simţitule care comentezi”. Da, ne daţipentru că merită, pentru că suntemprintre cele mai apreciate festivaluridin întreaga lume, pentru c[ derul[mproiecte educa\ionale ;i multe altele.Şi dacă tot vine vorba, vă rog încercaţila anul să semnăm contractul ăla mairepede, că anul ăsta luarea a 5 semnă-turi a durat o veşnicie, de ne prindeaFestivalul la uşă".

"În concluzie, nu prea mă simt obli-gat să vă confirm cele 4 invitaţii. Bamai mult, vă zic că e o insolenţă. Aşacum şi la TIFF mă zbat să caut baniprivaţi din ţară şi străinătate ca să pu-tem face festivalul la cote înalte, la Mo-romeţii finanţarea venită de la stat, prinCNC (bani care nu vin de la buget ori-cum) e cam de pină în 30% din buget,bani luaţi pe credit. Ministerul dvs nuşi-a onorat nici pînă azi obligaţiile asu-mate contractual pentru finanţarea fil-mului, via un studio din subordine.Avînd această perspectivă, ce anumecredeţi că m-ar fi făcut să vă invit lafilm? Servilismul? Pupincurismul? Numă cunoaşteţi suficient înseamnă. N-am fost nici la chefuri împreună, nu

m-aţi felicitat ever pentru vreun succesal unui festival sau film, regizat sauprodus de mine. Invităm pe cine vremnoi, domnule Matei. Pe prieteni, peMinistrul Culturii (de care, trec]nd deprotocolul firesc, mă leagă şi o vecheamiciţie), pe doamna care ne face curatla birou, pe oameni care se zbat să pro-moveze filmele rom]neşti în toată ţara,pe gospodarii din Talpa (Teleorman)care ne-au ajutat să facem filmul la eiîn case. Şi vă mai spun ceva – am în-trebat cîţiva actori din film de ce vormai multe invitaţii decît poate era fi-resc? Domnule director, ştiţi ce mi-auzis? Vor să-şi invite doctorii, cei careau grjă de ei sau de care, poate, o săaibă vreodată nevoie. Le-am dat cîtebilete vor pentru că merită. Dvs meri-taţi altceva. Într-o lume normală (ţărilescandinave de ex.), gestul dvs ar fi fostincalificabil şi aţi fi plecat din Ministerîn secunda doi. Pentru delictul de lipsăde bun simţ", a scris Tudor Giurgiu.

Lungmetrajul va rula în cinemato-grafele româneşti din 16 noiembrie.

Filmul este regizat de Stere Gulea,imaginea este semnată de Vivi DrăganVasile, producţia este realizată de OanaGiurgiu şi Tudor Giurgiu, iar în rolurileprincipale se regăsesc Horaţiu Mălăele,Dana Dogaru, Iosif Paştina, RăzvanVasilescu, George Mihăiţă, Andi Va-sluianu, Oana Pellea, Ion Caramitru,Gheorghe Visu, Florin Zamfirescu.

La mai bine de opt decenii dela lansarea variantei originale din1937, una din pove;tile de succesde la Hollywood a primit o hain[nou[ ;i, spunem noi, o profunzime`n plus. “S-a n[scut o stea”, edi\ia2018, a rulat la Satu Mare `n ulti-mele dou[ s[pt[m]ni ;i a`ndrept[\it laudele aduse at]t depublic, c]t ;i de criticii din toat[lumea.

Originalul interbelic o avea ca pro-tagonist[ pe Janet Gaynor ;i subiectulera desprins din lumea filmului. ~n 1954povestea a devenit una muzical[, bene-ficiind de o interpretare str[lucitoaredin partea lui Judy Garland. A treiaedi\ie hollywoodian[, `n 1976, duceascenariul `n lumea starurilor rock. ~n2011 studiourile indiene de la Bolly-wood au realizat o variant[ proprie, bi-ne`n\eles muzical[. Iat[ c[ `n 2018 cla-sica dram[ a starului `n dec[dere careajut[ o t]n[r[ fat[ s[ ajung[ vedet[ ag[sit ̀ n persoana lui Bradley Cooper unexcelent regizor ;i un tulbur[tor actor,iar Lady Gaga e pur ;i simplu o revela\ie`n primul ei rol principal de mare cali-bru. :i nu orice rol, ci unul cu mul\i ;iap[s[tori termeni de compara\ie.

Ad]ncul unde iubireanu-i de-ajuns

Sigur c[ majoritatea ecraniz[riloracestei drame sunt dominate de poves-tea luminoas[ a unei tinere anonime,dar talentate, care ajunge o mare stea ascenei sau ecranului. ~ns[ acest nou film

mut[ punctul pivotal spre altceva. ~nc[de la prima scen[ `ntrez[rim abisul cucare se lupt[ starul rock-country Jac-kson Maine, teribila `ncle;tare cu de-monii personali, cu soarta unei familiidezorientate (el fiind un copil accidentalal unui b[rbat de 63 de ani cu o copil[de 18 care moare la na;tere) ;i cu pre-siunea enorm[ a succesului artistic. Al-coolul, drogurile ;i autosabotarea suntla ordinea zilei, iar Cooper tr[ie;te acestiad cu o veridicitate care-\i d[ fiori.

Intrarea ̀ n scen[ a iubirii ̀ n persoa-

na lui Ally (o Lady Gaga minunat denatural[, o imagine total opus[ excen-tricit[\ilor din cariera ei de c]nt[rea\[)pare s[ fie o salvare. Dar c]nd drumulei `n muzic[ devine unul personal, de-viat ;i de cerin\ele industriei respective(pe care, din nou, cineva ca Lady Gagale cunoa;te `n profunzime), Jackson sesimte tr[dat ;i alunec[ `n ad]ncimi ;imai mari ale suferin\ei, din care dra-gostea sincer[ a celei ce i-a devenit so\ienu va mai reu;i s[-l scoat[, mai alesc]nd starul dec[zut realizeaz[ c[ prin

simpla sa prezen\[ ̀ i pune o fr]n[ ̀ ngro-zitoare iubitei `n drumul ei spre consa-crare. A;a c[ se d[ deoparte, cu un ultimgest suprem de renun\are la sine.

Sunt `n oameni ad]ncimi ale sufe-rin\ei unde nici cea mai mare iubire nupoate aduce alinare. Iar jocul lui BradleyCooper, surprinz[tor de vulnerabil ;iexpresiv, tr[ind din priviri ;i tonuri vo-cale sf];ietoare, ofer[ o profunzime `nplus unui scenariu-cli;eu. Unde mai pu-nem c[, atunci c]nd vine vorba dec]ntat, actorul \ine piept cu brio unei

partenere inevitabil mult mai pricepute.:i dac[ tot vorbim de un remake nepa;te un g]nd< c]t de bun ar fi oare Co-oper ̀ n rolul lui Iisus din “Ultima ispit[“,dup[ Kazantzakis?

S-a reinventat o stea

Dac[ exist[ o maestr[ a reinvent[riide sine `n ace;ti ani 2000, Lady Gaga eaceea. Iar `n acest film se dezbrac[,uneori chiar la propriu (dar `n cadrefoarte fine), de orice masc[. Paradoxu-rile vie\ii de artist, cu conflictul inerent`ntre familie ;i carier[, cu nebunia ra-tingului ;i premiilor, ea ̀ l cunoa;te foar-te bine ;i `l livreaz[ nefiltrat `n acestfilm. Are momente de o sensibilitate pecare nicicum nu i-am fi b[nuit-o, maiales `n prima jum[tate de or[. C]nt[dumnezeie;te, te face s[ vrei s[-i ascul\idin nou muzica (f[r[ clipurile videoeventual). ~;i transform[ tr[s[turile maipu\in armonioase ̀ n calit[\i irezistibile.E ea `ns[;i ;i totu;i nu< actoria ei debun[ calitate, ̀ ndrumat[ de partenerul-regizor, o toarn[ ̀ ncet-`ncet ̀ n personaj.Dac[ ar dori, ar putea avea un viitorstr[lucit `n film.

Un rol mic, dar esen\ial, face SamElliott ̀ ntruchip]ndu-l pe fratele (mult)mai mare al lui Maine, toate apari\iilelui punct]nd momente de turnur[ `npoveste. Un impresar de ;coal[ nou[,alunecos ;i dur, ne arat[ Rafi Gavron.Filmul tr[ie;te ;i prin arta operatoruluiMatthew Libatique. Desigur ;i princ]ntecele memorabile, str]ns \esute `nscenariu, pe care, `n mod inexplicabil,cei care au adus filmul `n Rom]nia nuau g[sit de cuviin\[ s[ le traduc[.

Vasile A.

Bradley Cooper ;i Lady Gaga insufl[ un spirit nou acestei pove;ti clasice despre ascensiune ;i decaden\[

Rolul lui Ilie Moromete va fi jucat de Hora\iu M[l[ele

“S-a n[scut o stea”, povesteastr[lucirii ;i dec[derii `n showbiz

FILMEIat[ c[ `n 2018 clasica dram[ a starului `n dec[dere care ajut[ o t]n[r[ fat[ s[ ajung[ vedet[ a

g[sit `n persoana lui Bradley Cooper un excelent regizor ;i un tulbur[tor actor, iar Lady Gaga e pur;i simplu o revela\ie `n primul ei rol principal de mare calibru. :i nu orice rol, ci unul cu mul\i ;iap[s[tori termeni de compara\ie.

Scandal `n preajma premierei filmului “Morome\ii 2”


DEZVOLTARE PERSONAL~

Când aud despre dezvoltareapersonală, multe persoane se gân-desc că ea reprezintă cheia, fărăniciun efort, în drumul spre suc-ces.

Specialiștii ne atrag însă atenția cădezvoltarea personală este de fapt dru-mul pe care noi ne putem redescoperi,calea pe care ne analizăm sincer și ve-dem ce atuuri avem și cum le putemnoi folosi în a obține succesul la carevisăm. Desigur, realiști fiind.

Conștientizarea abilităților

Conceptul de dezvoltare personalănu este unul nou, iar în momentul încare începem să luăm măsuri în acestsens vom observa că ne ajută enorm laa ne da mai multă încredere în forțelepe care le avem.

Asta înseamnă de fapt dezvoltareapersonală, cunoașterea unor modalitățicare ne ajută să ne atingem obiectivele.Dezvoltarea personală contribuie laconștientizarea abilităților cu care sun-tem înzestrați, a talentelor noastre și,în plus, ne deschid calea spre a desco-peri cum le putem folosi pentru a neîmbunătăți calitatea vieții.

Tehnicile de dezvoltare personală, aplicate corect,dau rezultate

E toamnă și dacă perioada conce-diilor de odihnă s-a încheiat, am puteaîn această perioadă să luăm în calculinvestiția în dezvoltarea noastră per-sonală. Conceptul de dezvoltare per-sonală a revoluționat industria cărțilorpe plan mondial. În ultima perioadă,cursurile de dezvoltare personală auînregistrat o creștere semnificativă șitot mai mulți oameni sunt interesați

de acest segment. De ce? Pentru că teh-nicile de dezvoltare personală, când nupromit cai verzi pe pereți, când suntaplicate corect, dau rezultate. Princi-piile dezvoltării personale sunt relativsimple, și anume să ne folosim atuurileși să ne concentrăm pe gândirea pozi-tivă. Cum se face asta?

Evident, fără a avea așteptări de lasoluții minune ce promit te miri ce încinci pași. Dezvoltarea personală în-seamnă să ne cunoaștem, să pătrun-dem în interior, să ne descoperim sim-

țirile, trăirile. Pentru asta putem apelala oameni care să ne îndrume, oamenicare au la îndemână tehnicile de dez-voltare personală și ni le explică astfelîncât să luăm orice experiență ca pe oocazie de evoluție.

Analiză personală și accentpe inteligența emoțională

Astfel, dezvoltarea personală neajută să ne alegem calea pe care vrem

să o urmăm, să mergem înainte, să sta-bilim obiective pe care suntem apți săle atingem. Acest drum îl putem des-coperi doar prin analiză personală șiprivind pozitiv către propria persoană.Persoanele care aleg să se dezvolte per-sonal pun accentul pe inteligența emo-țională. Ele învață să își controlezeemoțiile, să aibă reacțiile potrivite îndiverse situații. Prin dezvoltarea per-sonală învățăm să ne gestionăm emo-țiile, să gândim pozitiv și să transfor-măm totul în ceva mai bun pentru noi.

Zâmbetul face minuni. Ați auzit as-ta nu o dată, ci cu siguranță de foartemulte ori. Și minunile nu se referă doarla aspectul estetic al persoanei zâmbă-rețe, ci și la starea de sănătate.

Specialiștii au dovedit de-a lungultimpului că zâmbetul ne ajută să avemo sănătate mai bună. Asta în condițiile

în care are efecte benefice asupra cor-pului nostru. Contribuie mult la sănă-tatea inimii și joacă un rol importantîn a reduce nivelul de stres.

Sănătatea mintală e influențată de zâmbet

Zâmbetul ne face mai fericiți, e con-cluzia specialiștilor. Și, mai mult decâtatât, privind o persoană care zâmbeștereușim să transmitem creierului nostruun mesaj pozitiv. Zâmbetul de politețee și el sănătos pentru corpul uman. Să-nătatea mintală poate fi influențatăprin zâmbet, la fel ca și corpul. Și e laîndemâna oricui să încerce. Studii fă-cute în urmă cu mulți ani au scos înevidență faptul că persoanele care zâm-besc după o situație stresantă aduc be-neficii inimii față de persoanele carenu zâmbesc și au o atitudine facială ne-utră.

De regulă, oamenii zâmbesc atuncicând se simt într-o zonă de confort,când nu simt amenințare de niciun fel.În momentul în care zâmbim, trans-mitem creierului un mesaj din care re-iese că suntem într-o stare de maximăsiguranță, ne este bine. Din creier me-sajul merge la departe la inimă carepreia un ritm normal și nivelul stresuluie scăzut.

Z]mbetul reducestresul

Dacă în rândurile de mai sus vor-beam despre puterea pe care o are unzâmbet, iată că în cele de mai jos urcămpuțin pe chipul omului și ne oprim laochi. Asta deoarece, potrivit cercetăto-rilor, din toate informațiile pe care letransmitem, 87% sosesc prin ochi.

Și așa ajungem la concluzia că atuncicând stăm de vorbă cu o persoană, pri-vind în ochii ei reușim să înțelegem chiarmai mult decât ne comunică prin vorbe.

Nu degeaba se spune că ochii suntoglinda sufletului. Unii oameni, privin-du-i în ochi, transmit mesaje pozitive,alții dimpotrivă. Ați observat probabilcă omul care minte des își ferește privi-rea, evită cât mai mult contactul vizualcu interlocutorul său. Cercetătorii chiarne sfătuiesc să ne concentrăm atenția peprivire, pe ochi, pentru a ne da seamacu cine stăm de fapt de vorbă. Și, nu înultimul rând, e bine de știut că pentru oconversație de bună calitate, în timpuldiscuțiilor privirile dintre două persoanetrebuie să se întâlnească măcar 60% dindurata discuției.

De ce se spune c[ochii sunt oglinda

sufletului?

Dezvoltarea personal[, de la analiza sincer[ăla atingerea obiectivelor

Cum conștientizăm abilitățile cu care suntem înzestrați?

Orice experien\[ trebuie luat[ ca pe o ocazie de evolu\ie

Comportamentul pe care îlavem reprezintă cartea noastră devizită. Pornind de la această idee,în rândurile de mai jos ne propu-nem un material cu și despredomni. Galanteria nu a dispărutși speranțele noastre, ale tuturor,sunt să nici nu dispară vreodată.

Felul în care un bărbat se comportăcu persoanele din jurul său, fie că vor-bim de un comportament conștient,fie de unul inconștient, spune multedespre ce fel de om este, ce valori areca ghid în viață.

Bărbatul educat, respectuosși manierat

Prima impresie contează și astaspune mult pentru că dată din primaclipă ne facem plăcut simțită prezența,în viitor suntem bine acceptați de ceidin jur, în schimb dacă dăm greș dinprimul moment ne va fi dificil săschimbăm ceva în timp. În primulrând, specialiștii sunt de părere că băr-batul trebuie să aibă maniere, să aibă

la îndemână politețea și galanteria, astaindiferent că se află la o întâlnire cuprietenii, la una de afaceri sau la unaamoroasă.

În momentul în care interacțio-năm, socializăm, e bine să știm cum săne comportăm, să dozăm puțin dintoate, iar aici ne referim la maniere, lacomportament. O impresie bună face

de departe bărbatul care are un com-portament frumos, bărbatul educat, celcu bune maniere. Atunci când dove-dim că suntem galanți îi transmitempersoanei de lângă noi faptul că o res-pectăm.

Cum recunoști galanteria?

Și acum iată câteva indicii care con-duc la ideea că am întâlnit bărbatul ga-lant. Acest om va saluta și se va pre-zenta mereu când va întâlni oameninoi la diverse reuniuni la care e invitat.Bărbatul galant are un aspect îngrijit,atât ca om, cât și ca ținută vestimentară.Nu ai ce să îi reproșezi. Interacționeazăsocial foarte ușor și pare să se simtă înelementul său atât între doamne, cât șiîntre domni.

Bărbatul galant face impresie bună,strânge cu putere și încredere mânabărbatului cu care se întâlnește, care îie prezentat, stă drept și zâmbește po-liticos. Nu îi e distrată atenția de telefonîn timp ce participă la discuții. Cerepermisiunea când vrea să ajute odoamnă, evită discuțiile ce s-ar puteatransforma în dispute. Comunicarea epunctul său forte. Asta înseamnă căștie nu doar să vorbească, ci și să as-culte.

Galanteria nu a apus, ea va rămânemereu la modă. Comportamentul ma-nierat se învață, iar politețea și manie-rele nu pot lipsi în viața de zi cu zi. Elereflectă respectul pe care îl avem fațăde noi înșine și față de cei din jur.

O impresie bun[ face de departe b[rbatul care are un comportament frumos,b[rbatul educat, cel cu bune maniere

Galanteria, mereu la mod[


MAGAZIN

Un nou recensământ al arborilor, des-fășurat la nivel global, estimează că în pre-zent pe Pământ sunt circa 3 trilioane decopaci, însă „cu circa 55 % mai puțini co-paci decât existau la începutul civilizațieiumane.”, susține Thomas Crowthe, autoral studiului, iar numărul lor scade de la ozi la alta și asta din cauza omului.

Potrivit calculelor, fiecărui locuitor alplanetei îi revin în grijă circa 422 de arbori.Însă ecologiștii se tem de faptul că dezvol-tarea industrială urbană, defrișările uriașeși creșterea populației umane la nivel glo-bal, va genera automat o creștere și maimare a numărului de păduri ce dispar depe fața Pământului, lucru ce s-ar putea săne coste ca și civilizație la un moment dat.

Potrivit studiului, efectuat de către de-partamentul de ecologie al Universități Ya-le și publicat în revista Nature, cele maimari zone împăđurite sunt în prezent înRusia, țările scandinave și America deNord.

Pentru realizarea recensământului, s-au folosit mii de fotografii din satelit șiprobe de sol din peste 400 de mii de locuridin întreaga lume. Iar rezultatele vor fi fo-losite pentru a înțelege mai bine rolul co-pacilor în absorbirea dioxidului de carbondin atmosferă.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

În decembrie 1918, pentru a fiimortalizat înălțătorul momental Unirii, autoritățile locale autocmit (doar) un fotograf neamț,pe nume Bach. Neamțul cu numede mare compozitor s-a doveditun mare… neserios. Nu s-a pre-zentat. Datorită “punctualității”neamțului, a fost cât pe ce ca unmoment inegalabil al istorieinoastre să rămână neimortalizatîn fotografii.

Din fericire, Providența a făcut ca laMarea Adunare Națională de la Alba Iu-lia să se prezinte, din proprie inițiativă,un fotograf român – unul serios și pa-triot. Se numea Samolilă Mârza. Autorulsingurelor fotografii de la Marea Unires-a trezit în zori, pentru a parcurge dis-tanța de la Galtiu și până la Alba Iulia,împreună alți consăteni de-ai săi.

Samoilă Mârza nu s-a lăsat impre-sionat de vremea posacă a începutuluide decembrie.

Și-a fixat pe bicicletă greoiul aparatde fotografiat cu burduf, cu tot cu tre-pied. A luat geanta cu clișeele de sticlăși a pornit la drum, împreună cu grupulde săteni din Galtiu, înveșmântați înstraie de sărbătoare. La Alba Iulia auajuns pe la orele unsprezece.

Personalul care asiguraordinea la eveniment nu l-a l[sat pe fotograf în Sala Unirii

Cu un exces de zel demn de o cauzămai bună (și o totală lipsă de inspirație),personalul responsabil de asigurarea or-dinii la eveniment nu i-a îngăduit tână-rului fotograf să pătrundă în Sala Unirii.Pentru ei era mai importantă o hârtie –permisul de intrare – decât faptul aveauîn față singurul fotograf prezent la Adu-nare, în condițiile în care neamțul Bachnu se ținuse de cuvânt.

Fotografiile se realizau anevoie la1918. Vremea posomorâtă făcea nece-

sară o perioadă prelungită de expunere.Autoritățile nu s-au dovedit prea coope-rante. Dar, chiar și așa, vrednicul foto-graf român a reușit să efectueze cincifotografii la Marea Adunare Naționalăde la 1 decembrie 1918. În două dintreele apar tribunele oficiale, iar în celelaltepuhoiul de români ce se adunase pentrua participa la mărețul eveniment al Uni-rii.

Imaginile realizate de către vredni-cul fotograf Samoilă Mârza au fost uni-cele care au imortalizat Marea AdunareNațională de la Alba Iulia din 1 decem-brie 1918. Ele au făcut parte dintr-unalbum publicat în 1919, alături de alte

imagini ale unor momente semnificati-ve ale vremii.

Exemplare ale acestui album auajuns la rege, la premier și chiar la ge-neralul Berthelot – care, impresionat, i-a oferit tânărului un abonament care-ipermitea să folosească trenul pentru acălători oricât și oriunde pe pământulfrancez. Imaginile au fost prezentate șila conferința de pace de la Versailles, iarpersonalități precum regele Ferdinandsau Nicolae Iorga le apreciau în moddeosebit.

Fotografiile ;i aparatul cu careau fost realizate, cumpărate

de către Muzeul Unirii

În 1967, cu un an înainte de sărbă-torirea trecerii unei jumătăți de secol dela Marea Unire, atât clișeele realizate la1 decembrie 1918 la Alba Iulia, cât șivechiul aparat fotografic (care costase,odinioară, cât o pereche de boi) au fostcumpărate de către Muzeul Unirii, dela cetățeanul Samoilă Mârza. Cu baniiobținuți, bătrânul fotograf și-a achizi-ționat unul dintre cele mai bune aparatefoto disponibile în „comerțul socialist”.Avea de gând să-l folosească la semi-centenarul Marii Uniri, peste un an. DarSamoilă Mârza n-avea să mai trăiascăpână la 1 decembrie 1968.

Samoilă Mârza (1886-1967) s-a năs-cut în satul Galtiu, într-o familie de plu-gari, și a rămas orfan de mamă încă demic. Liceul l-a făcut la Alba Iulia iar du-pă studii a devenit ucenic al unui foto-graf sibian. A participat la Primul Răz-boi Mondial, activând pe frontul dinGaliția și apoi în Italia, după intrareaRomâniei în război. În Italia a fost re-partizat la un serviciu fotografic militar.Avea să ajungă acasă, în satul Galtiu, peruta Viena-Zagreb-Belgrad-Timișoara,cu doar câteva zile înainte de MareaAdunare Națională de la Alba Iulia. Abiaajuns acasă, el s-a numărat printre re-prezentanții de vază ai satului Galtiu,care aveau să se deplaseze, cu bucurieîn suflete, la Alba Iulia.

Patriotism și pasiunepentru profesie

Aceasta a fost povestea celui care aefectuat singurele fotografii la MareaAdunare Națională de la Alba Iulia, dindata de 1 decembrie 1918, evenimentîn urma căruia Ardealul a revenit acolounde dintotdeauna i-a fost locul. Ne-prețuitele imagini ale celui mai mărețmoment din istoria României n-ar fiexistat fără patriotismul și pasiunea pen-tru profesie vădite de către fotografulSamoilă Mârza!

T]n[rul fotograf s-a numărat printre reprezentanții de vază ai satului Galtiu,care aveau să se deplaseze, cu bucurie în suflete, la Alba Iulia

Samoil[ Mârza, autorul singurelorfotografii ale Unirii din 1 Decembrie 1918

Imaginile au fost prezentate și la conferința de pace de la Versailles

C]\i copaci audisp[rut de la

începutul civiliza\iei

Potrivit ecology.md, un grup de tinerinaturaliști din Marea Britanie a făcut unexperiment inedit, dorind să vadă cumreacționează veverițele în fața a doi știulețide porumb – unul modificat genetic, ce-lălalt normal. Prin urmare, tinerii au con-struit un suport din lemn pe care l-au atașatla un trunchi de copac. Cei doi știuleți aufost fixați de suportul din lemn prin tijemetalice înfipte în trunchiul lor, pe verti-cală, pentru a le asigura stabilitatea. Dupăaceea au așteptat… Rezultatul îl vedeți înfotografia al[turat[.

În experimentele făcute pe cobai, careau fost hrăniți timp de un an de zile cu ali-mente modificate genetic, rezultatele aufost cutremurătoare – toți șobolanii inclușiîn experiment au dezvoltat, după un an,tumori canceroase uriașe. Cu toate acestea,cea mai mare parte a presei centrale, de lanoi sau din afara țării, ignoră orice dovezicare pun în evidență nenorocirile provo-cate de alimentele modificate genetic. Înfotografia al[turat[ puteți vedea un șobo-lan din experimentul descris<

Doi ;tiule\i deporumb au fost pu;i

în p[dure pentruun experiment

Albert Einstein, căruia ̀ i plăcea s[ fac[declarații șocante, a spus odat[ c[ „dacăalbinele dispar de pe fa\a Pământului, omulmai are doar patru ani de existen\ă”. Teoriafizicianului pare acum mai actual[ ca ni-ciodată. Numărul din ce în ce mai mic alalbinelor deja amenință s[ agraveze crizaalimentar[, ținând cont de faptul c[ o trei-me din producția agricol[ global[ se ba-zează pe polenizare, ;i în special pe cea aalbinelor, potrivit The Daily Telegraph, ci-tat de ziare.com.Greșim dacă vedem în al-bine doar o sursă de miere, iar dacă nu neplace mierea și considerăm aceste insectenefolositoare nouă, ne înșel[m profund.

Alimentele rezultate din polenizareasigur[ 35% din totalul caloriilor pe carele consum[m cât ;i majoritatea minerale-lor, vitaminelor ;i anti-oxidan\ilor. Cu toateacestea, albinele mor într-un ritm alarmant;i mai nou, ̀ n mas[. Albinele sunt singureleinsecte care polenizează ;i ajut[ peste250.000 de specii de plante s[ dea roade!Iar de plante e strâns legată, până la urmă,viața oamenilor și a animalelor. Specialiștiide peste hotare susțin că peste 70% dinproducția mondială de alimente depindede polenizare, iar acest proces este serios

amenințat de faptul că poluarea industrialăși pesticidele folosite în agricultură omoarăalbinele pe capete. Există ţări unde s-aupierdut 50% din coloniile de albine, iar în-cercările de a le reface au dat greș pânăacum. Odat[ cu albinele, vor dispărea le-gumele, fructele ;i furajele pentru animale.Aproape trei sferturi din culturile agricolede pe glob depind de albine, iar lipsa aces-tora nu aduce nimic bun”, spunea ̀ n 2011,Adrian Siceanu, director științific la Insti-tutul de Apicultur[ Bucure;ti. În România,pentru că nivelul de poluare din zonelerurale e totuși redus, s-a pierdut doar 5%din populația de albine. Așadar, pentru apreveni foametea și, în ultimă instanț[,dispariția omenirii, ar trebui să protejămaceste insecte harnice. Albinele pot să obo-sească și să nu mai aibă energie pentru aajunge la stup, ceea ce poate duce la omoarte lipsită de sens. Dacă observați oalbină sleită de puteri, cea mai simplă so-luție este zahăr cu apă! Acest amestec vaavea efect energizant asupra insectei. Purși simplu amestecați 2 linguri de zahăr și1 lingură de apă și puneți amestecul încurte. Și recomandați-le tuturor rudelor,prietenilor și vecinilor să procedeze la fel.

Dac[ albinele vor disp[rea, omenireava mai supravie\ui cel mult 4 ani

Din fericire, Providența a făcut ca la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia să se prezinte,din proprie inițiativă, un fotograf român – unul serios și patriot. Se numea Samolilă Mârza.Autorul singurelor fotografii de la Marea Unire s-a trezit în zori, pentru a parcurge distanța de laGaltiu și până la Alba Iulia, împreună alți consăteni de-ai săi. Samoilă Mârza nu s-a lăsat impre-sionat de vremea posacă a începutului de decembrie. Și-a fixat pe bicicletă greoiul aparat de foto-grafiat cu burduf, cu tot cu trepied. A luat geanta cu clișeele de sticlă și a pornit la drum.

Orașul Chengdu din sud-vestulChinei intenționează să lanseze în spa-țiu în anul 2020 un satelit care să ilu-mineze orașul pe timpul nopții, satelitcunoscut sub numele de “Luna Artifi-cială”. Potrivit lui Wu Chunfeng, pre-ședinte al Chengdu Aerospace Scienceand Technology Microelectronics Sys-tem Research Institute, strălucirea Lu-nii artificiale va fi de opt ori mai puter-nică decât cea a Lunii naturale, lucruce va conduce de închiderea luminiistradale și, implicit, la o factură maimică pe care municipalitatea va trebuisă o achite către furnizorul de energieelectrică.

Luna artificială va putea ilumina ozonă cu un diametru de 10 până la 80de kilometri, iluminarea putând fi con-trolată de la sol de către o echipă te teh-nicieni. Ideea “lunii artificiale” a venitde la un artist francez care și-a imaginatun colier din oglinzi agățat deasupraPământului, care ar putea reflecta lu-mina Soarelui pe străzile din Paris petot parcursul anului. Însă francezii nuau pus niciodată în practică proiectul,

acesta fiind extrem de controversat,mulți astronomi susținând că o aseme-nea Lună artificială le-ar bloca obser-vațiile, și i-ar deranja pe cetățeni dar șipe animale din cauza luminii puterni-ce.

„Testul satelitului a început cu mulțiani în urmă, iar acum tehnologia estegata. Ne-am luat toate măsurile de se-curitate și pot spune că am consultatatât astronomi cât și zoologi. Toți aufost de acord că Luna noastră nu vaafecta fauna din pădurile noastre, maiales că intensitatea satelitului va fi ceaa unui apus de Soare”, a explicat Wu.Ideea prezentată de chinezi a fost pusăîn practică de ruși în 1993.

În acel an Moscova a testat un pro-iector spațial numit Zemlia-2. Invențiatrimitea pe Pământ un “punct” de lu-mină de 5 km diametru și se deplasape orbită cu 8 km pe secundă, ca și ceaa navei de transport cargo Progrès, dez-voltată pentru a alimenta stația spațialăSalyut 6, ca parte a programului spațialsovietic.

China va lansa în spa\iu o lun[ artificial[,pentru a renun\a la iluminatul stradal


Justin Timberlake, în vârstă de37 de ani, formează un cuplu cu fru-moasa actriță Jessica Biel. În carteasa, „Hindsight< And All the ThingsI Can’t See in Front of Me”, artistulpovestește lucruri mai puțin cunos-cute despre Jessica Biel, partenera sade viață și mama copilului său.

„Când am cunoscut-o pe Jess, păreaincredibil cât de frumoasă e. Eram la o pe-trecere la Hollywood… Am făcut un co-mentariu plin de sarcasm, foarte sec. Ni-meni nu l-a înțeles, cu excepția ei. Am vor-bit în noaptea aceea. DJ-ul a cântat melodiaLucky Star și am dansat. Și apoi ea a plecat”,își amintește Justin Timberlake. „Nu i-amcerut numărul de telefon. Nu era momen-tul. Dar gândurile mele erau la ea< eramîntr-adevăr interesat de fata asta. Era cevacu ea”, mai spune artistul. A doua întâlniredintre cei doi a avut loc în timpul unuiconcert pe care artistul l-a susținut la SanDiego. O cunoștință comună, care știa căJustin e interesat de Jessica, a fost cea carea dus-o pe actriță la spectacol.

„După show, ele urmau să se întoarcăla Los Angeles, iar eu să merg la Anaheim.Le-am întrebat dacă n-ar vrea să vină cumine… Jess și cu mine am vorbit tot tim-pul, am făcut glume. Înainte să coboaredin mașină, am întrebat-o< „Pot avea nu-mărul tău de telefon?”, a mai dezvăluit Jus-tin Timberlake. Timp de două săptămânis-au auzit doar la telefon, pentru că el eraîn turneu. Abia după aceea și-au dat întâl-nire și de acolo relația lor a devenit din ceîn ce mai serioasă.

„Am avut multe momente de neuitat.A avut și are o mare influență în viața mea.O admir foarte mult… Ea m-a schimbat,mi-a schimbat viața”, a mai afirmat JustinTimberlake despre partenera sa de viață.

Au împreună un băieţel de doi ani

Justin Timberlake și Jessica Biel s-aucunoscut în anul 2007. S-au logodit în de-cembrie 2011 și s-au căsătorit în luna oc-tombrie a anului 2012, în Fasano, Italia.Au împreună un copil, Silas, care a venitpe lume în aprilie 2015. Cei doi sunt pă-rinții unui băiețel de 2 ani, iar această pe-rioadă este una dintre cele mai grele dinviața unui părinte care este la primul copil.Vârsta teribilă de 2 ani, așa cum a mai fostnumită vârsta la care cei mici încep să facăcele mai multe prostii, i-a afectat și pe ceidoi care au povestit cum le umple timpulmicul Silas.

Într-un interviu, Jessica Biel a vorbitdespre fiul ei și a dezvăluit că ea și Justintrebuie să fie mereu pe fază. Jessica a po-vestit că toată casa ei este acoperită cu cio-colată< „Fiecare metru pătrat. Și dacă nueste ciocolată, sunt stickere, Play-Doh, fi-rimituri sau cine știe mai ce.” Iar atuncicând vine vorba de dormit, Jessica a lansatun avertisment pentru prietenii ei și pentrufamilie< „Doamne ferește ca ei să se tre-zeasă în mijlocul nopții. Dacă îmi trezeșticopilul în mijlocul nopții dintr-un accidentești un om mort”, a mai spus ea amuzată.

Dar cu toate astea, cei trei se distreazăde minune. Actrița se bucură din plin deprimii ani din viața fiului ei< „Nu totul estegroaznic, apropo. Este cel mai grozav dintoate timpurile. Acum, chiar mă simt rău.Este drăguț, este haios!', a mai spus Jessicadupă ce s-a plâns puțin de nebuniile pecare le face cel mic.

Cunoscând, în primul rând, limitărilepe care le au părinții atunci când vine vorbasă ia masa în oraș cu cei mici, Jessica adecis să deschidă un restaurant numit „OhFudge' în LA. Restaurantul prietenos cucopiii le oferă familiilor un loc unde se potrelaxa în timp ce se simt exact ca acasă.Părinții își pot lăsa copiii într-un „spațiucreativ' în timp ce se bucură de mâncareși de băutura lor în timpul liber – o pauzămai mult decât necesară.

Cum să ai o relație sănătoasăla Hollywood

De câte ori are ocazia, Justin Timber-lake vorbește cu dragoste despre soția lui,Jessica Biel. Cea mai recentă declarație dedragoste a fost anul trecut de Ziua Mamei,când artistul a postat o fotografie adorabilăcu soția sa și fiul lor, Silas și un mesaj plinde admirație pentru Jessica. Deși relațialor pare desprinsă dintr-un film, povestealor nu a avut deloc din premisa unui filmde dragoste hollywoodian. Cel puțin așaspune Justin Timberlake. Artistul a dez-văluit modul romantic prin care a cuce-rit-o pe Jessica Biel. În cadrul unui eveni-

ment care a avut loc la New York, JessicaBiel a vorbit cu revista People despre suc-cesul mariajului ei cu Justin Timberlake.Actrița în vârstă de 36 de ani a dezvăluitcum se ține o relație sănătoasă la Holly-wood< „comunicare, comunicare, comu-nicare“, a spus Jessica. „Trebuie să fii foarteonest cu ceea ce simți și cu nevoile pe carele ai. Trebuie să comunici foarte onest cupartenerul tău. Asta a funcționat pentrunoi. Nu vreau să vorbesc despre alte relații,dar noi așa am funcționat până acum.“

Vera Pop

Justin Timberlake dezv[luie cum s-a îndr[gostit de Jessica Biel

[ Bessenyei Istvan a fost admirat s[tm[rean[ · “S-a n[scut o stea”, povestea str[lucirii ;i...

Documents

Transcript of [ Bessenyei Istvan a fost admirat s[tm[rean[ · “S-a n[scut o stea”, povestea str[lucirii ;i...