PROIECT REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE …

PROIECT REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL CARAȘ-

SEVERIN, în perioada 2014-2020

Pag. 3 / 207

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR ............................................................................................................................................................. 7

CONTEXT .................................................................................................................................................................................. 8

1 DENUMIREA PROIECTULUI ........................................................................................................................................ 10

2 TITULAR PROIECT ....................................................................................................................................................... 10

3 DESCRIEREA PROIECTULUI ...................................................................................................................................... 11

3.1 ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI PROPUS ....................................................................................... 11

3.2 CONSUMUL DE RESURSE NATURALE ............................................................................................................................. 72

3.3 IMPACT CUMULAT ........................................................................................................................................................ 73

3.4 CARACTERISTICILE IMPACTULUI POTENŢIAL, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMAŢII SUNT DISPONIBILE ......................... 100

4 LOCALIZAREA PROIECTULUI .................................................................................................................................. 115

4.1 DESCRIEREA GENERALĂ A AMPLASAMENTULUI ............................................................................................................ 115

4.2 SENSIBILITATEA ECOLOGICĂ A ZONELOR GEOGRAFICE SUSCEPTIBILE DE A FI AFECTATE DE PROIECT (CF ANEXA III, PCT 2

DIRECTIVA EIA)................................................................................................................................................................... 118

5 SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU .......................................................................... 121

5.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELOR .................................................................................................................................... 121

5.2 PROTECŢIA AERULUI ................................................................................................................................................. 127

5.3 SCHIMBĂRI CLIMATICE ............................................................................................................................................... 130

5.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILOR .................................................................................................... 139

5.5 MIROSURI ................................................................................................................................................................. 141

5.6 SURSE DE POLUARE ŞI PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILOR .......................................................................................... 142

5.7 SURSE DE POLUARE ŞI PROTECŢIA SOLULUI ŞI A SUBSOLULUI ....................................................................................... 142

5.8 BIODIVERSITATEA ..................................................................................................................................................... 144

5.9 PATRIMONIU CULTURAL (ARHEOLOGIE ŞI ARHITECTURĂ) .............................................................................................. 194

5.10 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC (ZGOMOT, VIBRAȚII, MIROS, EMISII) .......... 194

5.11 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT ................................................................................... 196

5.12 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASE ...................................................................................... 199

6 IMPACT ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER ......................................................................... 201

7 RISCURI NATURALE ȘI ACCIDENTEPOTENȚIALE ................................................................................................ 201

8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI ............................................................................................... 203

8.1 MONITORIZAREA MEDIULUI ÎN FAZA DE CONSTRUCŢIE .................................................................................................. 203

8.2 MONITORIZAREA MEDIULUI ÎN FAZA DE OPERARE ......................................................................................................... 203



Pag. 4 / 207

8.3 MONITORIZAREA MEDIULUI ÎN FAZA DE OPERARE ......................................................................................................... 203

9 JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE

NAŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA COMUNITARĂ .......................................................................................... 205

10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ................................................................................................ 206

11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI ................................................................................................. 207

TABELE

Tabel 1 Rezumatul lucrărilor propuse prin proiect ............................................................................................... 11

Tabel 2 Indicatori fizici pentru alimentarea cu apa ................................................................................................ 18

Tabel 3 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Resita ........................................................................ 18

Tabel 4 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Caransebes ............................................................... 20

Tabel 5 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Bocsa ........................................................................ 21

Tabel 6 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Oravita ...................................................................... 23

Tabel 7 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Greoni ....................................................................... 25

Tabel 8 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Ticvaniu .................................................................... 27

Tabel 9 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Moldova Noua ............................................................ 29

Tabel 10 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Otelu Rosu .............................................................. 30

Tabel 11 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Baile Herculane ........................................................ 31

Tabel 12 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Mehadia ................................................................... 32

Tabel 13 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Anina ...................................................................... 34

Tabel 14 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Teregova ................................................................. 35

Tabel 15 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Toplet ...................................................................... 36

Tabel 16 Indicatori fizici pentru apa uzata ............................................................................................................ 38

Tabel 17 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Resita ......................................................................... 39

Tabel 18 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Caransebes ................................................................ 39

Tabel 19 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Bocsa ......................................................................... 40

Tabel 20 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Moldova Noua ............................................................ 41

Tabel 21 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Moldova Veche........................................................... 41

Tabel 22 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Otelu Rosu ................................................................. 42

Tabel 23 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Oravita ....................................................................... 43

Tabel 24 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Baile Herculane ........................................................... 44

Tabel 25 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Toplet ......................................................................... 44

Tabel 26 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Mehadia...................................................................... 45

Tabel 30l Materii prime, faza de execuţie lucrări Caraș-Severin............................................................................... 47

Tabel 31 Materii prime, intermediare şi auxiliare ................................................................................................... 47

Tabel 32 Descrierea alternativelor apa ................................................................................................................. 57

Tabel 33: Descrierea alternativelor apa uzata ........................................................................................................ 65

Tabel 34 Alte autorizații cerute prin proiect .......................................................................................................... 66 Tabel 35 :IMPACT CUMULAT AL PROIECTULUI ANALIZAT IN RAPORT CU INVESTIȚIILE IN CURS DE APROBARE DIN PROIECTUL

« DANUBIUS EXPRES , DX2 DROBETA TR. SEVERIN – LUGOJ A» ȘI DIN PROIECTUL «TARA TIMISULUI RESITA –

VOITEG» .................................................................................................................................................... 75

Tabel 36: SEAU care preiau apele uzate din zona proiectului ................................................................................. 86

Tabel 37 Directii de valorificare a namolului ......................................................................................................... 87 Tabel 38 Cantitatile de CO2e, exprimate in tone pe an, pentru statiile de epurare din Judetul Caras-Severin/Amprenta

de carbon .................................................................................................................................................. 89

Tabel 39 Factorul standard pentru Romania .......................................................................................................... 93



Pag. 5 / 207

Tabel 40 Emisii de Gaze cu Efect de Sera din sistemul de alimentare cu apa si sistemul de apa uzata ...................... 94

Tabel 41 Indicatori de performanta SEAU, reducere CBO5 si emisii CO2e ............................................................... 95

Tabel 42 Factorii de emisie în vrac (g / kg de combustibil) sugerat pentru țările BC, NIS și CC4, pentru anul 2002 ..... 96

Tabel 43 Distante de eliminare, consum de carburant ............................................................................................ 97

Tabel 44 Cantitati de namol, consum de carburant, emisii CO2e ............................................................................. 98

Tabel 45 Categorii de impact .............................................................................................................................. 100

Tabel 46 Magnitudinea impactului şi probabilitatea de apariţie ............................................................................. 101

Tabel 47: Complexitatea impactului .................................................................................................................... 102

Tabel 48 Impactul potenţial asupra apei .............................................................................................................. 103

Tabel 49 Impactul potenţial asupra aerului/miros ................................................................................................ 105

Tabel 50 Impactul potenţial asupra solului şi subsolului. ..................................................................................... 107

Tabel 51 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA POPULAŢIEI, FOLOSINȚELOR, BUNURILOR MATERIALE ȘI CULTUARE 111

Tabel 52 IMPACT ZGOMOT ȘI VIBRAȚII .............................................................................................................. 113

Tabel 53 Plan de acțiune privind adaptarea ........................................................................................................ 132

Tabel 54 Coordonate STEREO 70 ale lucrărilor din vecinătatea ariilor naturale protejate ....................................... 145

Tabel 55 Tipuri de habitate prezente în situl ROISCI0069 Domogled- Valea Cernei ................................................ 154

Tabel 56 Specii de mamifere prezente în situl ROISCI0069 Domogled- Valea Cernei .............................................. 154

Tabel 57 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ........................................... 156

Tabel 58 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................. 157

Tabel 59 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier ................................................................. 158

Tabel 60 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier .............................................................. 159

Tabel 61 Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier ................................................. 162

Tabel 62 Specii de pești prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier ..................................................................... 162

Tabel 63 Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier .......................................................... 163

Tabel 64 Specii de plante prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier ................................................................... 163

Tabel 65 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu ................................................................... 164

Tabel 66 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu și perioada de reproducere ........................ 166

Tabel 67 Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu și perioada de reproducere .......... 166

Tabel 68 Specii de pești prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu ....................................................................... 166

Tabel 69 Specii de plante prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu ..................................................................... 167

Tabel 70 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0385 Raul Timis între Rusca şi Prisaca .................................. 168

Tabel 71 Specii de amfibieni prezente în situl ROSCI0385 Raul Timis între Rusca şi Prisaca.................................. 168 Tabel 72 Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE prezente in ROSCI0385 Raul Timis

între Rusca şi Prisaca .............................................................................................................................. 168

Tabel 73 .Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița ................................................. 169

Tabel 74 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița ................................................ 170

Tabel 75 Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița ................................. 170

Tabel 76 Specii de pești prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița ...................................................... 170

Tabel 77Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița ............................................ 171

Tabel 78Specii de plante prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița ..................................................... 171

Tabel 79 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului ............................................... 171

Tabel 80 Habitatele Natura 2000 prezente in ROSCI 0226 Semenic-Cheile Carasului .............................................. 171

Tabel 81 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului ............................................. 172

Tabel 82 Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE ............................. 173

Tabel 83 Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului ........................................ 173

Tabel 84 Speciile de păsări de interes comunitar din ROSPA0020 Cheile Nerei-Beușnița ....................................... 176

Tabel 85 Tipuri de deşeuri generate în perioada execuţiei lucrărilor ..................................................................... 197

Tabel 86 Substanţe chimice periculoase utilizate la realizarea investiţiei ............................................................. 199

Tabel 87 Accidente potențiale și măsuri de prevenire ......................................................................................... 201

Tabel 88 Parametri de monitorizare sistem de alimentare cu apa ........................................................................ 203



Pag. 6 / 207

Tabel 89 :Parametrii de monitorizare sistem de canaliare cu apa ......................................................................... 204

FIGURI

Figura 1. Distribuţia corpurilor de apă subterană freatică atribuite ABA Banat suprapusă cu investitile PROIECTUI

REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN, în

perioada 2014-2020 .................................................................................................................................... 50 Figura 2 - Habitatele clasificate în România situate pe suprafaţa siturilor de importanţă comunitară ROSCI0109,

ROSCI0336 şi ROSCI0385 de pe suprafaţa corpului de apă ROBA04 .............................................................. 52

Figura 3 Harta judetului Caras Severin ............................................................................................................... 115

Figura 4 Investitii ce se vor realiza pentru sistemul de alimentare cu apa ............................................................. 117

Figura 5 Investiţii ce se vor realiza pentru sistemul de canalizare ape uzate menajere ........................................... 118

Figura 6 Captarile de apă subterana la nivelul Spatiului Hidrografic Banat ............................................................ 122

Figura 7 Bazinele şi sub-bazinele hidrografice ale judeţului Caraş Severin ........................................................... 123

Figura 8 Harta climatica a Romaniei ................................................................................................................... 128

Figura 9. Amplasarea lucrărilor în raport cu ariile protejate limitrofe .................................................................... 153

Figura 10 Miniopterus schreibersi ..................................................................................................................... 160

Figura 11 Myotis bechsteini .............................................................................................................................. 160

Figura 12 Canis lupus ....................................................................................................................................... 161

Figura 13 Lutra lutra ......................................................................................................................................... 161

Figura 14 Testudo hermanni.............................................................................................................................. 162

Figura 15 Lup și Râs ........................................................................................................................................ 166

Figura 16 Eudontomyzon vladykovi ................................................................................................................... 167

Figura 17 Buhai de baltă cu burta roșie .............................................................................................................. 167

Figura 18 Triton cu creastă ............................................................................................................................... 168

Figura 19.Vidra ................................................................................................................................................. 168

Figura 20 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Băile Herculane în raport cu limitele ROSCI0069 Domogled - Valea

Cernei și ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei ......................................................................................... 178

Figura 21 Harta habitatelor existente in cadrul ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei............................................. 179

Figura 22 Distributia speciilor de păsări în ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei. ............................................... 180

Figura 23 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Moldova Nouă în raport cu limitele ROSCI0206 Porțile de Fier si

ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei ...................................................................................................... 182

Figura 24. Harta habitatelor existente in cadrul ROSCI0206 Porțile de Fier si ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei183

Figura 25 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Anina și UAT Oravița în raport cu limitele ROSCI0031 Cheile Nerei

– Beușnița, ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița ........................................................................................ 184

Figura 26 Distributia speciilor de păsări în ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița. ................................................. 185

Figura 27 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Anina în raport cu limitele ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș,

ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Caraș ............................................................................................... 186



Pag. 7 / 207

LISTA ABREVIERILOR

APM Agenţia pentru Protecţia Mediului

BH Bazin hidrografic

CU Certificatul de Urbanism

GA Gospodarie de apa

PMBH Plan de Management Bazin Hidrografic

POIM Program Operational Infrastructura Mare

POS Mediu Program Operaţional Sectorial de Mediu

SEAU Statie de epurare ape uzate

SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor

SPA Staţie de pompare ape

SPAU Statie de pompare ape uzate

STAP Staţii de tratare apă potabilă

UE Uniunea Europeană



Pag. 8 / 207

CONTEXT

Prin Tratatul de Aderare Romania si-a asumat obligatia ca pana in decembrie 2018 sa asigure alimentarea cu apa potabila de

calitate, conform cu cerintele Directivei 98/83/CE, in localitati cu peste 50 locuitori, precum si colectarea si epurarea adecvata

a apelor uzate conform cu Directiva 91/271/CEE, in aglomerari cu peste 2.000 de locuitori echivalenti.

Proiectul se încadrează în prioritatea POIM 2014-2020 - Obiectivul Specific (OS)3.2- Creşterea nivelului de colectare şi

epurare a apelor uzate urbane, precum şi a gradului de asigurare a alimentarii cu apă potabilă a populaţiei şi răspunde politicii

POIM de dezvoltare a unor companii performanţe în sectorul de apă - apă uzată, capăbile să opereze eficient infrastructurile

modernizate prin fonduri europene.

Obiectivul general al proiectului este furnizarea unei strategii locale de dezvoltare în sectorul de apă şi apă uzată în

concordanţă cu obiectivele generale negociate de România în cadrul procesului de aderare şi post aderare.

Obiectivele principale ale proiectului sunt:

Asigurarea conformităţii cu legislaţia naţională şi cea europeană în perioada de tranziţie convenită intre România şi UE pentru

sectorul de mediu:

Obiectivul 1 - Implementarea Directivei UE 91/271/CEE privind colectarea şi tratarea apelor uzate orăşeneşti;

Obiectivul 2 - Asigurarea conformităţii cu Directiva UE 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman;

Asigurarea utilizării optime a fondurilor UE;

Asistarea responsabililor locali ai proiectului în vederea îmbunatăţirii capacităţii de lucru pentru viitoarele

proiecte de dezvoltare;

Definirea unui program de investiţii pe termen lung.

POIM continua acţiunile de conformare a infrastructurii de apă începute în perioada 2007-2013, în cadrul Programului

Operaţional Sectorial “Mediu”, pentru reducerea disparităţilor dintre România şi Statele Membre ale UE, privind dezvoltarea

economică şi socială. POIM a fost elaborat pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale României identificate În Acordul de

Parteneriat 2014-2020, fiind orientat spre obiectivele Strategiei Europa 2020.

Investiţiile propuse în cadrul Proiectului vor fi amplasate în următoarele 14 UAT-uri din judeţul Caraş Severin: 1. Consiliul

Judeţean CARAŞ SEVERIN, 2. Municipiul REŞIŢA, 3. Municipiul CARANSEBEŞ, 4. Oraşul BOCŞA, 5. Oraşul ANINA, 6.

Oraşul ORAVIŢA, 7. Oraşul MOLDOVA NOUĂ, 8. Oraşul BĂILE HERCULANE, 9. Oraşul OŢELU ROŞU, 10. Comună

GRĂDINARI, 11. Comună MEHADIA, 12. Comună TICVANIU MARE, 13. Comună TEREGOVA, 14. Comună TOPLEŢ.

Acest proiect reprezinta o continuare a proiectului regional de extindere si modernizare a infrastructurilor de apa si apa uzata

realizat de AQUACARAŞ-Caraș-Severin, in cadrul Programului Operational Sectorial Mediu 2017-2013.

In Romania, implementarea Directivei 98/83/CE-privind calitatea apei destinate consumului uman, a fost prevazuta gradual,

la urmatoarele termene:

pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate In aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 de locuitori;

pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate si turbiditate in aglomerarile urbane cu 10.000÷100.000 de locuitori;

pana la 31 decembrie 2010, pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, pesticide, fier si mangan in aglomerarile urbane

cu peste 100.000 de locuitori;

pana la 31 decembrie 2015, pentru amoniu, nitrati, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide si mangan in aglomerarile

urbane cu 10.000 ÷100.000 de locuitori.

pana la 31 decembrie 2018, pentru amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide in

aglomerarile urbane cu mai putin de 10.000 de locuitori;

In vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC, Proiectul propune investitii de alimentare cu apa in localitati cu peste 50

locuitori din aria de operare a S.C. AQUACARAŞ-Caraș-Severin S.A, pentru imbunatatirea accesului la apa potabila,

reducerea cantitatilor de amoniu, nitrati, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu si pesticide, in limitele recomandate de

Directiva, si asigurarea continuitatii serviciului 24 de ore din 24.

Directiva 91/271/CEE (transpusa in legislatia romaneasca prin HG nr. 188/2002, H.G. nr. 352/2005 si 210/2007) prevede:

Referitor la tratarea apelor uzate: prin derogare de la dispozitiile articolelor 3, 4 si 5 alineatul (2) din Directiva 91/271/CEE,

tratarea apelor uzate urbane se aplica pe teritoriul Romaniei pana la 31 decembrie 2018, in mod esalonat, la urmatoarele

termene intermediare:



Pag. 9 / 207

- pana la 31 decembrie 2013- in aglomerari cu mai mult de 10.000 le.;

- pana la 31 decembrie 2018, in aglomerari cu mai putin de 10.000 le;

Referitor la colectarea apelor uzate urbane (art. 3 din Directiva), implementarea are termene intermediare similare:

pana la 31 decembrie 2013, in aglomerari cu mai mult de 10.000 le.;

pana la 31 decembrie 2018, in aglomerari cu mai putin de 10.000 le;

Extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate, (articolul 3 din Directiva), s-a prevazut etapizat, dupa cum urmeaza:

- minim 61%, la 31 decembrie 2010;

- minim 69%, la 31 decembrie 2013;

- minim 80%, la 31 decembrie 2015.

Aportul proiectului la conformarea cu directivele 98/83/EC si 91/271/CEE

Conformarea cu Directiva 98/83/EC – apa potabila:

In vederea conformarii cu Directiva 98/83/EC, in Proiect se propun investitii pentru alimentare cu apa in cadrul celor 2 sisteme

zonal de alimentare cu apă (Oraviţa și Băile Herculane) și 13 sisteme de alimentare cu apă (SAA Reşiţa, Caransebeş, Bocşa,

Oravita, Gradinari, Ticvaniu, Moldova Noua, Oţelu Roşu, Baile Herculane, Mehadia, Anina, Teregova si Topleţ) care vizeaza

urmatoarele 13 de UAT-uri: Consiliul Judeţean CARAŞ SEVERIN,Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu, Moldova Nouă,

Oraviţa, Grădinari, Ticvaniu Mare, Băile Herculane, Mehadia, Anina, Teregova, Topleţ.

In aria de proiect, populatia care beneficiaza in prezent de servicii cu de apa potabila conforma cu Directiva 98/83/CE, in ceea

ce priveste continuitatea alimentarii cu apa, cantitatea si calitatea corespunzatoare a apei, este de 134.073 locuitori (79% din

populatia totala din aria proiectului in anul 2020), iar dupa proiect va fi 148.096 locuitori (100% din populatia totala din aria

proiectului in anul 2024).

Aportul proiectului la conformarea cu Directiva 98/83/EC consta in cresterea nivelului de servicii de alimentare cu apa

conforme, de la o rata de 79% (2020), la 100% (2024), in aria de proiect.

In aria Proiectului se vor realiza si investitii pentru alimentarea cu apa a localitatilor finantate din alte surse de finantare,

complementare cu cele propuse in cadrul POIM, care vor adauga o rata de 6% privind conformarea cu Directiva, astfel incat sa

se estimeaza in anul 2024 o conformare totala de 100% in aria de proiect.

Conformarea cu Directiva 91/271/CEE- apa uzata:

Investitiile din sectorul de apa uzata incluse in cadrul proiectului constau in:

• in aglomerarile urbane extinderea si reabilitarea retelelor de canalizare in aglomerari care au beneficiat de finantarea

POS Mediu 2007-2013;

• infiintarea de sisteme de canalizare in zona rurala, sisteme care sa asigure posibilitatea de dezvoltare ulterioara a

sistemului de canalizare si sa permita colectarea si epurarea apelor uzate cu costuri minime.

Au fost identificate solutiile tehnice optime pentru colectarea si epurarea apelor uzate colectate de pe suprafata aglomerarilor

rurale in care se infiinteaza retele de canalizare. Aglomerarile au fost grupate in clustere deservite de o singura statie de

epurare avand la baza configuratia terenului natural, distanta intre aglomerari si existenta statiilor de epurarea si a emisarilor.

Pentru conformarea cu Directiva 91/271/CEE, in proiect se propune extinderea și reabilitarea sistemelor de colectare-epurare

a apelor uzate din 5 aglomerari incluse in 2 clustere (Moldova Nouă și Băile Herculane) și din cele 6 aglomerari independente

(Reşita, Cansebeş, Bocşa, Oţelu Roşu, Oraviţa, Anina), care vizeaza urmatoarele 10 de UAT-uri:Reşiţa, Caransebeş, Bocşa,

Oţelu Roşu, Moldova Nouă, Oraviţa, Anina, Băile Herculane, Topleţ, Mehadia.

Populatia care beneficiaza in prezent de servicii cu statii de epurare conforme cu Directiva 91/271/CE este de 116.787l.e.

(75% din populatia din aria proiectului inainte de proiect 2020), iar dupa proiect va fi de 148.370 l.e. (100% din populatia totala

din aria proiectului in anul 2023).



Pag. 10 / 207

In aria Proiectului se vor realiza si investitii pentru canalizare a localitatilor finantate din alte surse de finantare,

complementare cu cele propuse in cadrul POIM, care vor adauga o rata de 17% privind conformarea cu Directiva, astfel incat

sa se estimeaza in anul 2024 o conformare totala de 100% in aria de proiect.

1 DENUMIREA PROIECTULUI

Titlul proiectului: " PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL

CARAȘ-SEVERIN” finanţat prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM).

Profilul proiectului vizează realizarea de lucrări hidroedilitare.

2 TITULAR PROIECT

Denumirea titularului: S.C. AQUACARAŞ S.A.

Adresa poştală: Str. Fântânilor nr. 1B, Reşiţa, jud. Caraş Severin

Persoana contact: Gheorghe Filipescu, Director general

Telefon:

Fax:

+40 (0) 0255 212 458

+40 (0) 0255 214 421

E-mail [email protected]



Pag. 11 / 207

3 DESCRIEREA PROIECTULUI

3.1 Elemente specifice caracteristice proiectului propus

Investitiile in infrastructura de apa si canalizare pentru localitatile din judetul CARAȘ-SEVERIN incluse in proiect au

avut in vedere imbunatatirea calitatii factorilor de mediu si imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei. Prin

investitiile cuprinse in acest proiect se continua procesul de extindere si reabilitare ale infrastructurii de apa si apa

uzata realizate in etapa 2007-2013 in zonele urbane si se propun investitii in extinderea/infiintarea sistemelor de

alimentare cu apa si canalizare in zonele rurale.

Proiectul propune investitii in infrastructura de apa si apa uzata in 13 de UAT-uri din judetul Caras, populatia

beneficiara in infrastructura de apa/apa uzata fiind de 12.074/8.374 locuitori.

Obiectivul general al proiectului este de a contribui la dezvoltarea sectorului de apa si de apa uzata din judetul

Dambovita, avand in vedere respectarea obligatiilor asumate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-

aderare, privind conformarea cu angajamentele privind implementarea Directivei 91/271/CEE a CE privind

colectarea si tratarea apelor uzate urbane si a Directivei 98/83/CE a CE privind calitatea apei destinate

consumului uman.

3.1.1 Profilul şi capacităţile de producţie

În tabelul de mai jos sunt sunt evidențiate investițiile propuse a se realiza în județul Caraș-Severin pentru sistemul de apă și

apă uzată.

Tabel 1 Rezumatul lucrărilor propuse prin proiect

UAT INVESTIȚII SISTEME APA INVESTIȚII CANALIZARE

REABILITARE EXTINDERE REABILITARE EXTINDERE

Resita - conducta de aducţiune

din PEID PN10 De500

mm,

LtotaL=aproximativ5.149

m;

- conducta de aducţiune

din PEID PN10 De315

mm,


m;


din PEID PN10 De180

mm,


m;

- conducte PEID PN10

De110-500mm,

L=APROXIMATIV35.897

m;

- conducta de transport

Moroasa 2 PEID PN10

De200mm,

L=APROXIMATIV403m

- 2.312 branşamente;


din PEID PN10 De630

mm,


m

- SP1- Q=210.54l/s,

H=40m;

- SP2- Q=210.54l/s,

H=60m;


De110-500mm,

L=APROXIMATIV1.691

m;

- 40 branşamente

- Integrarea obiectelor

noi in sistemul existent

- conducte din PVC SN8

De250mm-Dn1000mm,

L=APROXIMATIV28.326

m,

- 1.706 racorduri;


De250mm – 1000mm,

L=APROXIMATIV10.681m

,

- 320 racorduri;

- SPAU1 - Q=5l/s, H=16m;

- SPAU2 - Q=5l/s, H=16m

- SPAU3 – Q=5l/s, H=16m

- conducte de refulare din

PEID PN10 De90mm,

L=APROXIMATIV239m


PEID PN10 De125mm,

L=APROXIMATIV718m

- instalatie de uscare

namol

Integrarea obiectelor noi in

sistemul existent

Caransebe- conducte PEID PN10

- SP1- Q=10l/s, H=50m, - conducte din PVC SN8 - conducte din PVC SN8



Pag. 12 / 207



s De110-250mm,

L=APROXIMATIV30.187

m;

- 1.855 branşamente


De110-140mm,

L=APROXIMATIV6.722

m;

- 275 branşamente



De250mm-Dn315mm,

L=APROXIMATIV15.466

m,

- 1.411 racorduri;

De250mm,

L=APROXIMATIV8.628m,

- 365 racorduri;

- SPAU1 - Q=3.5l/s,

H=8m;

- SPAU2 - Q=3.5l/s,

H=11m

- SPAU3 – Q=3.5l/s, H=6m

- SPAU4 - Q=4.5l/s, H=7m

- SPAU5 – Q=3.5l/s, H=5m


PEID PN10 De90mm,

L=APROXIMATIV1.148m


sistemul existent

Bocsa - conducta de din PEID

PN10 Dn400mm,

L=APROXIMATIV1.190

m;

- rezervor V=250 mc

Godinova

- reabilitare reţea

distribuţie cu conducte

PEID PN10 De110-

200mm,

L=APROXIMATIV12.791

m, 1.071 branşamente;

- Statie de clorinare

Q=22.85l/s

- SP Godinova-

Q=22.85/s, H=50m;

- SP1-Q=0.35l/s, H=19m

- SP2-Q=0.82l/s, H=25m;

- SP3-Q=0.33l/s, H=33m;

- extindere reţea


PEID PN10 De110mm,

L=APROXIMATIV3.283

m, - 653 branşamente;



- retea de canalizare din

PVC SN8 De250mm,

L=APROXIMATIV6.879 m,

155 racorduri

- SPAU1 - Q=5l/s, H=3m;

- SPAU2 - Q=5l/s, H=3m;

- SPAU3 - Q=10l/s, H=3m;


PEID PN10 De90mm,

L=APROXIMATIV453m


sistemul existent

Oravita - Statie de clorinare

Dealul Ciclovei Q=20.4/s;



PEID PN10 De110,

L=APROXIMATIV2.476

m, 269 branşamente;

- pe conducta de

transport Ciclova

Montana: SP1 Q=7.79/s,

H=105m;

Sp incendiu Q=5l/s,

H=105m.

- pe conducta de

distribuţie: SP1 Q=1l/s,

H=45m;

Sp incendiu Q=6l/s,

H=45m.

- rezerva de incendiu va

fi asigurata din

rezervoarele existente

2x750 mc din GA Dealul

Ciclovei;


GA Dealul Ciclovei –

retea de distributie

Ciclova Montana cu

conducta din PEID


De250mm,

L=APROXIMATIV5.472

m,

- 252 racorduri;


De250mm,


- 132 racorduri;

- SPAU1 - Q=3.5l/s,

H=9m;

- SPAU2 - Q=3.5l/s, H=7m

- SPAU3 – Q=3.5l/s, H=5m


PEID PN10 De90mm,

L=APROXIMATIV300m


sistemul existent



Pag. 13 / 207



PN10,PN16 De125 mm,

L=APROXIMATIV2.975

m

- extindere reţea


PEID PN10 De110mm-

200mm,

L=APROXIMATIV13.124




Gradinari - inlocuire instalatii

hidraulice in 19 camine

de vane existente

- conexiune la reteaua

de distributie Oravita


din PEID PN10

De125mm,

L=APROXIMATIV8.105

m


din PEID PN10

De90mm,

L=APROXIMATIV360m

- Statie de clorinare GA

Greoni Q=4.32 l/s;

- in GA Greoni: SP1

Q=10.56 l/s, H=35m;

- pe conducta de

transport: SP1 Q=8.8 l/s,

H=35m;

- rezervor 1x250mc


Greoni-Gradinari cu

conducta din PEID PN10

De110 mm,

L=APROXIMATIV3.306

- bransamente pe

reteaua existenta din

Gradinari 340 buc.

- reţea distribuţie cu

conducte PEID PN10

De63mm - De160mm,

L=APROXIMATIV10.868




SCADA Oravita

Ticvaniu - rezervor 1x300mc - Conexiune la reteaua

de distributie Oravita


din PEID PN10



Pag. 14 / 207



De110mm – De90mm,

L=APROXIMATIV8.895

m

- Statie de clorinare GA

Ticvaniu Q=4.16 l/s;

- SP Gradinari Q=4.16

l/s, H=60mCA

- in GA Ticvaniu SP

Q=10.3 l/s, H=10m; si Sp

incendiu Q=5 l/s,

H=10mCA

- SP1 Ticvaniu Mic

Q=1.34 l/s, H=25mCA

- SP1 Secaseni Q=3.1

l/s, H=15mCA si Sp

incendiu Q=5 l/s,

H=15mCA

- SP2 Secaseni Q=7.5

l/s, H=35mCA

- SP1 Carnecea Q=19 l/s

, H=95mCA si Sp

incendiu Q=5 l/s,

H=95mCA.


din PEID PN10 De110

mm,

L=APROXIMATIV11.028

m

- reţea distribuţie cu

conducte PEID PN10

De63mm - De110mm,

L=APROXIMATIV26.520




SCADA Oravita

Moldova

Noua

- renovare/

recompartimentare

cladire administrativa

- SP (2+1) -

QtotaL=aproximativ5.41/

s, H=80m;

- 185 bransamente pe

reteaua de distributie

existenta;

SP2 -Q=2.35l/s, H=40m

- extindere reţea

distribuţie cu

conducte PEID PN10

De110mm,

L=APROXIMATIV2.2

27m, 76

branşamente;

Integrarea obiectelor noi

in sistemul existent


De250mm,


- 78 racorduri;

- SPAU1 - Q=5l/s, H=5m;

- SPAU2 - Q=5l/s, H=7m


PEID PN10 De90mm,

L=APROXIMATIV300m

- Integrarea obiectelor noi


Otelu Rosu - conducte PEID PN10

De110-400mm,

L=APROXIMATIV5.972


De110mm,

L=APROXIMATIV55m, 3


De250mm,

L=APROXIMATIV2.401


De250mm,

L=APROXIMATIV967m,



Pag. 15 / 207



m; 392 branşamente; branşamente; m,

- 161 racorduri;

- 60 racorduri;

- SPAU1 - Q=3.5l/s,

H=20m;

- SPAU2 - Q=3.5l/s,

H=10m


PEID PN10 De90mm,

L=APROXIMATIV811m


sistemul existent

Baile

Herculane


din PEID PN10

De400mm,

L=APROXIMATIV

4.360m



PEID PN10 De110-

400mm,

L=APROXIMATIV

7.632m, 400

branşamente;


De110mm,

L=APROXIMATIV1.155

m, 62 branşamente;




De250mm,

L=APROXIMATIV2.500

m,

- 424 racorduri;


De250mm,


- 125 racorduri;

- SPAU1 - Q=5l/s, H=18m;

- SPAU2 - Q=5l/s, H=18m

- SPAU3 – Q=5l/s, H=18m


PEID PN10 De90mm,

De125 mm, De180

mmL=APROXIMATIV2.81

4m


sistemul existent

Mehadia - rezervor 1x500 mc


De110-200mm,

L=APROXIMATIV7.462

m;

- 596 branşamente;

- conexiune la reteaua

de distributie Baile

Herculane


din PEID PN16

De125mm,

L=APROXIMATIV7.440

m

- Statie de clorinare

Q=6.65 l/s;

- SP1 Q=6.65 l/s,

H=70m;

- SP2 Q=6.65 l/s,

H=85m;


De110mm,

L=APROXIMATIV4.320





De250mm, De315mm,

L=APROXIMATIV13.315m

,

- 887 racorduri;

- SPAU1 - Q=5/s, H=25m;


- SPAU3 – Q=5l/s, H=8m

- SPAU4 - Q=5l/s, H=8m;

- SPAU5 - Q=5l/s, H=14m

- SPAU6 – Q=5l/s, H=12m

- SPAU7 - Q=5/s, H=8m;


- SPAU9 – Q=5l/s, H=12m

- SPAU10 - Q=5l/s, H=5m;

- SPAU11 - Q=5l/s, H=5m

- SPAU12 – Q=5/s, H=5m

- SPAU13 - Q=5l/s, H=5m;

- SPAU15 - Q=8.3l/s,

H=8m

- SPAU16 – Q=8.3l/s,

H=8m


PEID PN10 De90mm,

De125 mm,

L=APROXIMATIV2.824m



Pag. 16 / 207




SCADA SEAU Baile

Herculane

Anina - conducta de aducţiune

între Rez. Oraşu Nou şi

Rez. Dealu Crucii, din

ţeavă PEID PN10 De,

L=APROXIMATIV2.908

m


De110mm,

L=APROXIMATIV1.634

m; 70 branşamente;


rezervor Maial - rezervor

Hildegard cu conducte

PEID PN10 De110,

L=APROXIMATIV3.082

m

- staţie de clorinare

Q=5l/s

- staţie de pompare

pentru zona Hildegard

SP1 – Q=5l/s, H=70m

- rezervor 1x150mc

pentru zona Hildegard


De110mm,

L=APROXIMATIV6.529





De250mm,

L=APROXIMATIV3.433

m,

- 150 racorduri;

- SPAU1 - Q=5l/s,

H=10m;

- SPAU2 - Q=10l/s,

H=38m

- SPAU3 – Q=5l/s,

H=10m

- conducte de refulare

din PEID PN10

De90mm, De125 mm,

L=APROXIMATIV1.346

m



Teregova - sursa subterană din 7

foraje


PEID PN10 De63mm-

De125mm,

L=APROXIMATIV1.515

m;

- staţie de tratare in

vederea eliminarii Fe şi

Mn cu capacitatea de

Q=11.54 /s

- staţie de pompare în

GA Teregova SP1 –

Q=25.71l/s, H=50m;

- staţie de pompare reţea

distribuţie pentru

Teregova SP2 –

Q=4.9l/s, H=20m;

- staţie de pompare reţea

distribuţie pentru Rusca

SP3 – Q=7.77l/s,

H=30m;

- rezervoare 2 x 300 mc

- reţea distribuţie

Teregova cu conducte

PEID PN10

De63~De125mm,

L=APROXIMATIV13.585



Pag. 17 / 207





Rusca din conducte

PEID PN10 De110mm,

L=APROXIMATIV2.147

m;

- reţea distribuţie Rusca

cu conducte PEID PN10

De63~De110mm,

L=APROXIMATIV6.134


Integrarea tuturor

obiectelor propuse în

SCADA

Toplet - conducta de aducţiune

apa brută PEID PN10

De90mm,

L=APROXIMATIV130m;

- rezervor 2x300 mc


De110mm,

L=APROXIMATIV2.560

m;

- 771 branşamente;


din PEID PN10

De140mm,

L=APROXIMATIV1.265

m

- Statie de clorinare Q=6

l/s;

- conduct de legatura

(transport) PEID PN10

De140mm,

L=APROXIMATIV1.265

- conduct de legatura

(transport) PEID PN10

De110mm,

L=APROXIMATIV2.225

- conducta de distributie

PEID PN10 De110mm,

L=APROXIMATIV1.788

m, 50 branşamente;

Integrarea obiectelor in

sistemul SCADA


De250mm,

L=APROXIMATIV9.536,

- 821 racorduri;

- SPAU1 - Q=9.32/s,

H=65m;


- SPAU3 – Q=5l/s, H=8m

- SPAU4 - Q=5l/s, H=8m;


- SPAU6 – Q=8.33l/s,

H=8m


PEID PN10 De90mm,

De125 mm,

L=APROXIMATIV8.630m


SCADA SEAU Baile

Herculane

o Masuri propuse pentru alimentare cu apa

Investitiile pentru infrastructura de apa propuse urmaresc dezvoltarea unor sisteme de apa care sa asigure conditiile de

calitate a apei conform cu cerintele Directivei 98/83/CE si ale Legii 458/2002 modificata si completata de Legea 311/2004,

pentru imbunatatirea stari de sanatate a populatiei, asigurarea sigurantei in exploatare, asigurarea continuitatii in furnizarea

serviciului de alimentare cu apa, eliminarea deficientelor actuale, functionarea sistemelor cu costuri de exploatarea minime si

posibilitatea extinderii acestora in viitor.

Pornind de la situatia existenta in aria Proiectului si deficientele identificate in cadrul fiecarui sistem de alimentare cu apa

actual (Capitolul 4) si in baza rezultatelor analizei de optiuni (Capitolul 8), in aria proiectului sunt definite 2 sisteme zonale de

alimentare cu apa si 13 de sisteme de alimentare cu apa. Gruparea localitatilor din aria Proiectului in cadrul sistemelor de

alimentare cu apa este prezentata in Capitolul 9 al Studiului de fezabilitate.



Pag. 18 / 207

In cadrul Proiectului se propun investitii in 13 de sisteme de alimentare cu apa, care totalizeaza o populatie de 148.096

locuitori, la nivelul anului 2024.

Tabelul de mai jos prezintă indicatorii fizici pentru sistemele de alimenatre cu apă din aria proiectului.

Tabel 2 Indicatori fizici pentru alimentarea cu apa

Indicatori fizici UM Cantitatea totala pe proiect

1 Front de captare - extindere foraje 7

2 Front de captare - reabilitare foraje 0

3 Conducta de aductiune - extindere Km. 36,434

4 Conducta de aductiune - reabilitare Km. 21,711

5 Statie de tratare/clorinare - extindere Unitati 7

6 Statie de tratare/clorinare - reabilitare Unitati 1

7 Rezervor de inmagazinare - extindere Unitati 4

8 Rezervor de inmagazinare - reabilitare Unitati 5

9 Statie de pompare apa potabila - extindere Unitati 25

10 Statie de pompare apa potabila - reabilitare Unitati 2

11 Retea de distributie - extindere Km. 112,874

12 Retea de distributie - reabilitare Km. 107,014

13 Bransamente noi Unitati 4,291

14 Bransamente reabilitate Unitati 8,446

19 Sistem SCADA unitati 13

In continuare se prezinta, succint, masurile propuse in cadrul fiecarui sistem de alimentare cu apa din aria Proiectului:

Sistem de alimentare cu apă Reşiţa

Rezumat masuri propuse

Investiţiile propuse în cadrul sistemului de alimentare cu apă sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 3 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Resita

Nr.crt. Obiecte SAA Proiecte in derulare Deficienţe principale

Rezolvare deficienţe/investiţii

propuse

reabilitare extindere

1 Sursa POS Mediu termen de

finalizare 1.06.2022 Nu este cazul. - -

2 Aducţiune bruta

POS Mediu termen de

finalizare 1.06.2022

Conducta de aductiune nu

este proprietatea

Aquacaras, costurile pentru

transportul apei sunt ridicate

iar interventiile pe conducta

sunt dificile deoarece

aceasta conducta este

pozata prin propietati

-

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De630 mm,

Ltotal=6.815m;



Pag. 19 / 207



propuse


private.

Aductiune apa

tratata

-

Conductele de aductiune ce

alimenteaza rezervoarele

Dealul Cerbului, Lunca

Barzavei, Moroasa 1 au o

durata de viata de peste 50

ani, prezinta cu multiple

interventii ce duc la pierderi

de apa.

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De500 mm,

Ltotal=5.149m;

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De315 mm,

Ltotal=4.294m;

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De180 mm,

Ltotal=3.810m;

3 Statie de

tratare/clorinare

POS Mediu termen de


Nu este cazul - -

4

Statii de

pompare

aductiune

- SP1-

Q=210.54l/s,

H=40m;

- SP2-

Q=210.54l/s,

H=60m;

Statii de

pompare retea

distributie

POS Mediu termen de


SP1- Q=4l/s, H=70m,

SP2- Q=5l/s, H=60m,

5 Rezervoare POS Mediu termen de

finalizare 01.05.2022 Nu este cazul - -

6 Reteaua de

distribuţie

POS Mediu termen de


Este necesara extinderea

retelei de distributie pentru a

conecta toata populatia la

sistemul de alimentare cu

apa.

- conducte PEID

PN10 De110-

500mm,

L=35.897m;

- conducta de

- conducte PEID

PN10 De110-

500mm,

L=1.691m;

- 40



Pag. 20 / 207



propuse


18% din populatie este

afectata de neasigurarea

apei 24/24 ore. Acesta

problema este cauzata de

interventiile inregistrate pe

conductele de distributie.

transport

Moroasa 2 PEID

PN10 De200mm,

L=403m

- 2.312

branşamente;

branşamente;

7 SCADA

POS Mediu termen de

finalizare 01.05.2022 /

01.06.2022

Nu este cazul -

Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

Sistem de alimentare cu apa Caransebes


Investiţiile propuse în cadrul sistemului de alimentare cu apă sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 4 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Caransebes



propuse


1 Sursa - Nu este cazul. - -

2

Aducţiune bruta - Nu este cazul - -

Aductiune apa

tratata

-

Conducta de aductiune este

in stare buna de functionare

insa este amplasata partial

pe terenuri private.

-

3 Statie de

tratare/clorinare

POS Mediu termen de


Nu este cazul - -

4

Statii de

pompare

aductiune

Nu este cazul - -



Pag. 21 / 207



propuse


Statii de

pompare retea

distributie

Nu este cazul SP1- Q=10l/s, H=50m,

5 Rezervoare POS Mediu termen de


6 Reteaua de

distribuţie

POS Mediu termen de



retelei de distributie pentru

conectarea tuturor

locuitorilor la sistemul de

apa.





interventiile de pe

conductele de distributie,

acest lucru ducand si la

pierderi de apa in reteaua de

distributie.

- conducte

PEID PN10

De110-250mm,

L=30.187m;

- 1.855

branşamente;

- conducte

PEID PN10

De110-140mm,

L=6.722m;

- 275

branşamente;

7 SCADA

POS Mediu termen de

finalizare

15.06.2021/26.06.2021

Nu este cazul -

Integrarea

obiectelor noi in

sistemul

existent

Sistem de alimentare cu apă Bocsa


Tabel 5 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Bocsa



propuse


1 Sursa POS Mediu – termen


Sursa Ursoane nu este in

proprietatea operatorului.

Este o sursa nesigura, in

perioadele secetoase

- -



Pag. 22 / 207



propuse


ramanand fara apa.

Indicatorul sulfati prezinta o

valoare apropiata de limita

superioara.

2

Aducţiune bruta POS Mediu – termen


Nu este cazul - -

Aductiune apa

tratata

POS Mediu – termen


Conducta prezinta avarii cu

pierderi de apa

semnificative. Din acest

motiv, aproximativ 60% din

populatia orasului este

afectata de intreruperea

apei.

- conducta de din

PEID PN10

Dn400mm,

L=1.190m;

-

3 Statie de

tratare/clorinare



Statia de clorinare Tata nu

prezinta siguranta in

exploatare. Instalatie

improvitata.

-

Statie de

clorinare

Q=22.85l/s

4

Statii de

pompare

aductiune

Pentru alimentarea cu apa a

rezervoarelor Tata Oancea

este nevoie de punerea in

functiune a statiei de

pompare Godinova

-

SP Godinova-

Q=22.85/s,

H=50m;

Statii de

pompare retea

distributie


finalizare 30.06.2022 Nu este cazul -

SP1-Q=0.35l/s, H=19m

SP2-Q=0.82l/s, H=25m;

SP3-Q=0.33l/s, H=33m;

5 Rezervoare POS Mediu – termen


Pentru functionarea statie

de pompare Godinova, este

necesara punerea in

functiune a rezervorului

existent – aspiratie pentru

pompe.

- rezervor V=250

mc Godinova -

6 Reteaua de

distribuţie



39% din populatie nu au

asigurata continuitatea

alimentarii cu apa datorita

interventiilor pe reteaua de


distribuţie cu

conducte PEID

- extindere reţea

distribuţie cu

conducte PEID

PN10



Pag. 23 / 207



propuse


distributie.

Extinderea zonelor

rezidentiale necesita

extinderea reteleor de apa

PN10 De110-

200mm,

L=12.791m,

1.071

branşamente;

De110mm,

L=3.283m, 653

branşamente;

7 SCADA



30.06.2022

Nu este cazul -

Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

Sistem zonal de alimentare cu apă Oravita

Rezumat masuri propuse Oravita

Tabel 6 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Oravita



propuse




Apa bruta din Izvoarele

Simion indica depasiri la

indicatorii bacteriologici.

Este necesara clorinarea

apei in vederea asigurarii

dezinfectiei apei pentru

consumatori

- -

2



Nu este cazul - -

Aductiune apa

tratata



3 Statie de

tratare/clorinare



Statia de clorinare din GA

Dealul Ciclovei nu prezinta

siguranta in exploatare.

Localitatea Ciclova Montana

este alimentata cu apa

direct din captarea Izvoarele

Simion fara a avea

- Statie de

clorinare Dealul

Ciclovei

Q=20.4/s;

-



Pag. 24 / 207



propuse


dezinfectia apei asigurata.

4

Statii de

pompare

aductiune

- -

Statii de

pompare retea

distributie



- pe conducta de transport Ciclova Montana: SP1 Q=7.79/s, H=105m;

Sp incendiu Q=5l/s, H=105m.

- pe conducta de distribuţie: SP1 Q=1l/s, H=45m;

Sp incendiu Q=6l/s, H=45m.



Localitatea Ciclova Montana

este alimentata cu apa

direct din captarea Izvoarele

Simion fara a avea

dezinfectia apei asigurata si

rezerva de incendiu

-

- rezerva de

incendiu va fi

asigurata din

rezervoarele

existente 2x750

mc din GA

Dealul Ciclovei

6 Reteaua de

distribuţie





locuitorii care nu beneficiaza

de alimentare cu apa.

Localitatile Rachitova si

Brosteni nu au sistem de

alimentare cu apa.





numarul mare de interventii

inregistrate pe conductele

de distributie, acest lucru

ducand si la pierderi de apa


distribuţie cu

conducte PEID

PN10 De110,

L=2.476m, 269

branşamente;

- conducta de

transport GA

Dealul Ciclovei –

retea de

distributie

Ciclova Montana

cu conducta din

PEID

PN10,PN16

De125 mm,

L=2.975m

- extindere reţea

distribuţie cu

conducte PEID

PN10



Pag. 25 / 207



propuse


semnificative in reteaua de

distributie

De110mm-

200mm,

L=13.124m, 506

branşamente;

7 SCADA



01.06.2022

Nu este cazul -

Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

Rezumat masuri propuse Greoni

Tabel 7 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Greoni



propuse


1 Sursa -

Sursa nu este suficienta,

aceasta ramanand fara apa

in perioadele secetoase.

Sursa subterana necesita

tratare. Puturile existente

sunt nefunctionale, pompele

sunt defecte (scoase din

uz), instalatiile electrice nu

prezinta siguranta.

-

- conexiune la

reteaua de

distributie

Oravita

2


Aductiune apa

tratata

- Nu este cazul -

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De125mm,

L=8.105m

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De90mm,

L=360m



Pag. 26 / 207



propuse


3 Statie de

tratare/clorinare -

Statia de tratare este

nefunctionala fiind

amplasata pe un teren

instabil. Din acest motiv

prezinta degradari severe.

Procesul de tratare

ineficient.

-

- Statie de

clorinare GA

Greoni Q=4.32

l/s;

4

Statii de

pompare

aductiune

- Nu este cazul -

Statii de

pompare retea

distributie

- Nu este cazul -

- in GA Greoni: SP1 Q=10.56 l/s, H=35m;

- pe conducta de transport: SP1 Q=8.8 l/s, H=35m;

5 Rezervoare -

Rezervorul existent este

nefunctional, fiind amplasat

pe un teren instabil. Din

acest motiv prezinta

degradari severe.

- - rezervor

1x250mc

6 Reteaua de

distribuţie -

Reteaua de distributie nu

are bransamente,

alimentarea consumatorilor

facandu-se prin cismele

stradale. Instalatiile

hidraulice si armaturile din

caminele de vane sunt

degratate si necesita

inlocuire. Localitatea Greoni

nu are sistem de alimentare

cu apa

- inlocuire

instalatii

hidraulice in 19

camine de vane

existente

- conducta de

transport

Greoni-Gradinari

cu conducta din

PEID PN10

De110 mm,

L=3.306

- bransamente

pe reteaua

existenta din

Gradinari 340

buc.


cu conducte

PEID PN10

De63mm -

De160mm,

L=10.868m, 317



Pag. 27 / 207



propuse


branşamente;

7 SCADA - Nu este cazul -

Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

SCADA Oravita

Rezumat masuri propuse Ticvaniu

Tabel 8 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Ticvaniu



propuse


1 Sursa -

Sursa nu este suficienta.

Sursa subterana necesita

tratare. Puturile existente

sunt nefunctionale, nu sunt

echipate cu instalatii de

pompare.

-

- Conexiune la

reteaua de

distributie

Oravita

2


Aductiune apa

tratata

- Nu este cazul -

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De110mm –

De90mm,

L=8.895m

3 Statie de

tratare/clorinare -

Procesul de tratare este

ineficient. -

- Statie de

clorinare GA

Ticvaniu Q=4.16

l/s;

4

Statii de

pompare

aductiune

- Nu este cazul -

- SP Gradinari

Q=4.16 l/s,

H=60mCA

Statii de

pompare retea -

Capacitatea de pompare - - in GA Ticvaniu

SP Q=10.3 l/s,



Pag. 28 / 207



propuse


distributie existenta este insuficienta. H=10m; si Sp incendiu Q=5 l/s, H=10mCA

- SP1 Ticvaniu Mic Q=1.34 l/s, H=25mCA

- SP1 Secaseni Q=3.1 l/s, H=15mCA si Sp incendiu Q=5 l/s, H=15mCA

- SP2 Secaseni Q=7.5 l/s, H=35mCA

- SP1 Carnecea Q=19 l/s , H=95mCA si Sp incendiu Q=5 l/s, H=95mCA.

5 Rezervoare -

Necesita o curatare si o

dezinfectie inainte de

punerea in functiune.

- rezervor

1x300mc -

6 Reteaua de

distribuţie -

Reteaua de distributie nu

are bransamente,

alimentarea consumatorilor

facandu-se prin cismele

stradale. Sunt locuitori care

nu benefeciaza de

alimentare cu apa, atat in

Ticvaniu Mare cat si in

Ticvaniu Mic. Localitatile

Carnecea si Secaseni nu au

sistem de alimentare cu

apa.

-

- conducta de

transport din

PEID PN10

De110 mm,

L=11.028m


cu conducte

PEID PN10

De63mm -

De110mm,

L=26.520m, 694

branşamente;


Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

SCADA Oravita



Pag. 29 / 207

Sistem de alimentare cu apă Moldova Noua


Tabel 9 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Moldova Noua



propuse




2

Aducţiune bruta Nu este cazul - -

Aductiune apa

tratata

Nu este cazul - -

3 Statie de

tratare/clorinare



Cladire administrativa

veche, fara spatii toalete,

dispecer, echipamente

SCADA, atelier mecanic.

- renovare/

recompartimentare

cladire

administrativa

-

4

Statii de

pompare

aductiune



Statia de pompare

existenta de la Uzina de

apa, fuctioneaza cu o

singura pompa pentru

transportul apei tratate la

rezervoarele Dealul Viilor

deoarece celelalte pompe

sunt scoase din uz. Sunt

necesare pompe de

rezerva.

- SP (2+1) -

Qtotal=5.41/s,

H=80m;

-

Statii de

pompare retea

distributie

Nu este cazul -

SP2 -Q=2.35l/s, H=40m



6 Reteaua de

distribuţie



zonele noi construite.

Bransamente vechi,

necontorizate si in terenuri

private pe retelele vechi

- 185 bransamente

pe reteaua de

distributie existenta;

- extindere

reţea distribuţie

cu conducte

PEID PN10

De110mm,

L=2.227m, 76



Pag. 30 / 207



propuse


din Modova Veche si

Macesti

branşamente;

7 SCADA POS Mediu – termen


Integrarea

obiectelor noi

in sistemul

existent

Sistem de alimentare cu apă Otelu Rosu


Tabel 10 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Otelu Rosu



propuse




2



Nu este cazul - -

Aductiune apa

tratata



3 Statie de

tratare/clorinare



Nu este cazul - -

4

Statii de

pompare

aductiune

Nu este cazul - -

Statii de

pompare retea

distributie

Nu este cazul - -



Pag. 31 / 207



propuse




6 Reteaua de

distribuţie







avariile inregistrate pe

conductele de distributie

- conducte PEID

PN10 De110-

400mm,

L=5.972m; 392

branşamente;

- conducte PEID

PN10

De110mm,

L=55m, 3

branşamente;

7 SCADA



15.12.2021

Nu este cazul - -

Sistem zonal de alimentare cu apă Baile Herculane

Rezumat masuri propuse Baile Herculane

Tabel 11 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Baile Herculane



propuse


1 Sursa Nu este cazul. - -

2

Aducţiune bruta

Conducta veche, deteriorata

cu pierderi de apa mari.

Armaturi nefunctionale,

ruginite/blocate.

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De400mm,

L=4.360m

-

Aductiune apa

tratata



3 Statie de

tratare/clorinare



Nu este cazul - -

4 Statii de

pompare Nu este cazul - -



Pag. 32 / 207



propuse


aductiune

Statii de

pompare retea

distributie

Nu este cazul -

-



6 Reteaua de

distribuţie







avariile inregistrate pe

conductele de distributie.


distribuţie cu

conducte PEID

PN10 De110-

400mm,

L=7.632m, 400

branşamente;

- conducte PEID

PN10

De110mm,

L=1.155m, 62

branşamente;

7 SCADA



15.06.2021

Nu este cazul -

Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

Rezumat masuri propuse Mehadia

Tabel 12 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Mehadia



propuse


1 Sursa -

Instalatia de captare este

invechita si necesita

reabilitare structurala,

inlocuire echipamente

mecanice si zona de

protectie sanitara

-

- conexiune la

reteaua de

distributie Baile

Herculane

2

Aducţiune bruta - - - -

Aductiune apa

tratata

- Nu este cazul - - conducta de

aducţiune din

PEID PN16



Pag. 33 / 207



propuse


De125mm,

L=7.440m

3 Statie de

tratare/clorinare -

Nu exista treapta pentru

dezinfectie. Decantoarele

longitudinale, filtrele si

cladirea aferenta, statia de

pompare si cladirea aferenta

necesita reabilitare

structurala si inlocuire

echipamente. Acestea sunt

foarte vechi.

-

- Statie de

clorinare Q=6.65

l/s;

4

Statii de

pompare

aductiune

- Nu este cazul -

- SP1 Q=6.65

l/s, H=70m;

- SP2 Q=6.65

l/s, H=85m;

Statii de

pompare retea

distributie

- Nu este cazul - -

5 Rezervoare -

Rezervorul prezinta scurgeri

masive de apa, necesita

reabilitare structurala si

inlocuirea instalatiei

hidraulice.

- rezervor 1x500

mc -

6 Reteaua de

distribuţie -


retelei de apa pentru

locuitorii care nu sunt

conectati la sistemul de apa.

O parte din retelele de

distributie existente necesita

lucrari de reabilitare in

vederea reducerii pierderilor

de apa datorate vechimii

conductelor sau a avariilor

de pe retele, asigurand

astfel eficientizarea activitatii

Operatorului Regional, cu

impact asupra

sustenabilitatii financiare a

acestuia..

- conducte PEID

PN10 De110-

200mm,

L=7.462m;

- 596

branşamente;

- conducte PEID

PN10

De110mm,

L=4.320m, 147

branşamente;



Pag. 34 / 207



propuse



Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

Sistem de alimentare cu apă Anina


Tabel 13 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Anina



propuse


1 Sursa Nu este cazul. - -

2

Aducţiune bruta Nu este cazul - -

Aductiune apa

tratata



Conducta de aductiune

Oras Nou – Dealul Crucii

este veche, pusa in

functiune in anul 1960 si

prezinta avarii

- conducta de

aducţiune între

Rez. Oraşu Nou

şi Rez. Dealu

Crucii, din ţeavă

PEID PN10 De,

L=2.908m

- conducta de

aducţiune

rezervor Maial -

rezervor

Hildegard cu

conducte PEID

PN10 De110,

L=3.082m

3 Statie de

tratare/clorinare



Nu este cazul - - staţie de

clorinare Q=5l/s

4

Statii de

pompare

aductiune

Nu este cazul -

- staţie de

pompare pentru

zona Hildegard

SP1 – Q=5l/s,

H=70m

Statii de

pompare retea

distributie

Nu este cazul - -



Pag. 35 / 207



propuse




- rezervor

1x150mc pentru

zona Hildegard

6 Reteaua de

distribuţie



Cartierul Hildegard nu

beneficiaza de sistem

centralizat de apa.



apei 24/24 ore datorita

intreruperii cu apa a

sistemului datorat avariilor

pe conducte.

- conducte PEID

PN10 De110mm,

L=1.634m; 70

branşamente;

- conducte PEID

PN10

De110mm,

L=6.529m, 275

branşamente;

7 SCADA



06.07.2022

Nu este cazul -

Integrarea

obiectelor noi in

sistemul existent

Sistem de alimentare cu apă Teregova


Tabel 14 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Teregova

Nr.crt. Obiecte SAA Proiecte in

derulare

Deficienţe

principale

Rezolvare deficienţe/investiţii propuse


1 Sursa -

Nu exista

sistem de

alimentare cu

apa

- - sursa subterană din 7 foraje

2

Aducţiune bruta - -

- conducta de aducţiune PEID PN10

De63mm-De125mm, L=1.515m;

Aductiune apa

tratata

- -

3 Statie de

tratare/clorinare -

- - staţie de tratare in vederea eliminarii Fe şi

Mn cu capacitatea de Q=11.54 /s



Pag. 36 / 207

Nr.crt. Obiecte SAA Proiecte in

derulare

Deficienţe

principale



4

Statii de

pompare

aductiune

-

Statii de

pompare retea

distributie

-

- staţie de pompare în GA Teregova SP1 –

Q=25.71l/s, H=50m;

- staţie de pompare reţea distribuţie pentru

Teregova SP2 – Q=4.9l/s, H=20m;

- staţie de pompare reţea distribuţie pentru

Rusca SP3 – Q=7.77l/s, H=30m;

5 Rezervoare - - rezervoare 2 x 300 mc

6 Reteaua de

distribuţie -

- reţea distribuţie Teregova cu conducte PEID

PN10 De63~De125mm, L=13.585m, 924

branşamente;

- conducta de transport Rusca din conducte

PEID PN10 De110mm, L=2.147m;

- reţea distribuţie Rusca cu conducte PEID

PN10 De63~De110mm, L=6.134m, 369

branşamente;

7 SCADA - - Integrarea tuturor obiectelor propuse în

SCADA

Sistem de alimentare cu apă Toplet


Tabel 15 Rezumat masuri de insvestitie propuse pentru SAA Toplet



propuse


1 Sursa -

Instalatiile de captare nu

sunt in patrimoniul

Operatorului.

- -



Pag. 37 / 207



propuse


2

Aducţiune bruta -

Conducta de aductiune

necesita inlocuire, aceasta

este din beton realizata prin

anul 1970.

- conducta de

aducţiune apa

brută PEID PN10

De90mm,

L=130m;

Aductiune apa

tratata

- Nu exista aductiune pentru

apa tratata -

- conducta de

aducţiune din

PEID PN10

De140mm,

L=1.265 m

3 Statie de

tratare/clorinare -

Nu exista statie de

tratare/clorinare -

- Statie de

clorinare Q=6

l/s;

4

Statii de

pompare

aductiune

- Nu este cazul - -

Statii de

pompare retea

distributie

- Nu este cazul - -

5 Rezervoare -

Rezervoarul existent din

Barza necesita reabilitare

structurala, inlocuire

instalatii hidraulice –

conform expertize

- rezervor 2x300

mc -

6 Reteaua de

distribuţie -

Nu toti locuitorii sunt

conectati la sistemul de apa.

Tronsonul cu retea de

distributie din zona drumului

national necesita reabilitare,

reteaua este realizata in

anul 1970 avand probleme

in furnizarea apei catre

consumatori.

- conducte PEID

PN10 De110mm,

L=2.560m;

- 771

branşamente;

- conduct de

legatura

(transport) PEID

PN10

De140mm,

L=1.265

- conduct de

legatura

(transport) PEID

PN10

De110mm,

L=2.225

- conducta de

distributie PEID

PN10



Pag. 38 / 207



propuse


De110mm,

L=1.788m, 50

branşamente;

O Masuri propuse pentru apa uzata

Investitiile din sectorul de apa uzata incluse in Proiect constau in:

extinderea si reabilitarea unor retele de canalizare din aglomerari situate in zona urbana;

infiintarea/extinderea de sisteme de canalizare in zona rurala, care vor asigura colectarea si epurarea apelor uzate

cu costuri minime si posibilitatea de dezvoltare ulterioara a sistemului de canalizare.

Pornind de la situatia existenta si deficientele identificate pentru fiecare sistem de canalizare (Capitolul 4) si în baza

rezultatelor analizei de optiuni pentru pentru apa uzata (Capitolul 8) in aria proiectului au fost identificate 2 clustere si 13 de

aglomerari urbane si au fost propuse lucrari de investitii in 11 aglomerari urbane si rurale, cu o populatie echivalenta totala de

148.281 l.e. la nivel de an 2024.

Tabelul de mai jos prezintă indicatorii fizici pentru sisteme de canalizare din aria proiectului.

Tabel 16 Indicatori fizici pentru apa uzata

Indicatori fizici UM Cantitatea totala pe proiect

1 Extindere retele de canalizare Km. 59,338

2 Reabilitare retele de canalizare Km. 54,166

3 Colector nou de canalizare Km. 4,230

4 Extinderi conducte de refulare Km. 19,583

5 Reabilitari conducte de refulare Km. 0

6 Statii de pompare apa uzata - noi Unitati 44

7 Statii de pompare apa uzata - reabilitate Unitati 0

8 Statii de epurare - noi Unitati 0

9 Statii de epurare - reabilitate Unitati 0

10 Statii de epurare - extinderi Unitati 0

11 Racorduri noi Unitati 3,093

12 Racorduri reabilitate Unitati 3,839

13 Sistem SCADA unitati 11

In continuare se prezinta, succint, masurile propuse in cadrul fiecarei aglomerari din aria Proiectului:

Aglomerarea Reşiţa


Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Reşiţa sunt centralizate în următorul tabel:



Pag. 39 / 207

Tabel 17 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Resita

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în

derulare Deficienţe principale



1 Reţea de canalizare

POS Mediu

termen de

finalizare

1.05.2022

Colectoare colmatate,

interventii multiple. O

mica parte din locuitorii

orasului nu beneficiaza

de retele de canalizare,

necesintand extindere.

- conducte din PVC

SN8 De250mm-

Dn1000mm,

L=28.326m,

- 1.706 racorduri;

- conducte din PVC

SN8 De250mm –

1000mm, L=10.681m,

- 320 racorduri;

2 Staţii de pompare apa

uzată

POS Mediu

termen de

finalizare

1.05.2022

Nu este cazul -

- SPAU1 - Q=5l/s,

H=16m;

- SPAU2 - Q=5l/s,

H=16m

- SPAU3 – Q=5l/s,

H=16m

3 Conducte de refulare

POS Mediu

termen de

finalizare

1.05.2022

Nu este cazul -


din PEID PN10

De90mm, L=239m


din PEID PN10

De125mm, L=718m

4 Statie de epurare Nu este cazul. - - instalatie de uscare

namol

5 SCADA

POS Mediu

termen de

finalizare

01.06.2022

Nu este cazul - Integrarea obiectelor


Aglomerarea Caransebes


Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Caransebes sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 18 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Caransebes

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în





POS Mediu

termen de

finalizare

15.06.2021

Datorita numarului mare

de interventii pe reteaua

de canalizare este

necesara reabilitarea

colectoarelor. O mica

parte din locuitorii

orasului nu beneficiaza

de retele de canalizare,

necesintand extindere.

- conducte din PVC

SN8 De250mm-

Dn315mm,

L=15.466m,

- 1.411 racorduri;

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=8.628m,

- 365 racorduri;


uzată

POS Mediu

termen de

finalizare

Nu este cazul -

- SPAU1 - Q=3.5l/s,

H=8m;

- SPAU2 - Q=3.5l/s,



Pag. 40 / 207

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




15.06.2021 H=11m

- SPAU3 – Q=3.5l/s,

H=6m

- SPAU4 - Q=4.5l/s,

H=7m

- SPAU5 – Q=3.5l/s,

H=5m


POS Mediu

termen de

finalizare

15.06.2021

Nu este cazul -


din PEID PN10

De90mm, L=1.148m

4 Statie de epurare Nu este cazul - -

5 SCADA

POS Mediu

termen de

finalizare

15.06.2021



Aglomerarea Bocsa


Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Bocsa sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 19 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Bocsa

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în





POS Mediu

termen de

finalizare

30.06.2022

Nu toti locuitori sunt

conectati la sistemul de

canalizare

-

- retea de canalizare

din PVC SN8

De250mm, L=6.879 m,

155 racorduri


uzată

POS Mediu

termen de

finalizare

30.06.2022

Nu este cazul -

- SPAU1 - Q=5l/s,

H=3m;

- SPAU2 - Q=5l/s,

H=3m;

- SPAU3 - Q=10l/s,

H=3m;


POS Mediu

termen de

finalizare

30.06.2022

Nu este cazul -


din PEID PN10

De90mm, L=453m

4 Statie de epurare

POS Mediu

termen de

finalizare

28.08.2021

Nu este cazul - -



Pag. 41 / 207

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




5 SCADA

POS Mediu

termen de

finalizare

28.08.2021



Clusterul Moldova Noua

Rezumat masuri propuse pentru aglomerarea Moldova Noua

Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Moldova Noua sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 20 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Moldova Noua

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




1 Reţea de canalizare - Nu este cazul Nu sunt propuse

investitii

Nu sunt propuse

investitii


uzată - Nu este cazul

Nu sunt propuse

investitii

Nu sunt propuse

investitii

3 Conducte de refulare - Nu este cazul Nu sunt propuse

investitii

Nu sunt propuse

investitii

4 Statie de epurare

POS Mediu

termen de

finalizare

15.05.2021

Nu este cazul.

Nu sunt propuse

investitii

Nu sunt propuse

investitii

5 SCADA

POS Mediu

termen de

finalizare

15.05.2021

Nu este cazul

Nu sunt propuse

investitii

Nu sunt propuse

investitii

1.1.1.1 Rezumat masuri propuse pentru aglomerarea Moldova Veche

Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Moldova Veche sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 21 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Moldova Veche

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




1 Reţea de canalizare -

Necesar extindere retele

pentru conectarea

tuturor locuitorilr.

-

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=3.606m,

- 78 racorduri;


uzată - Nu este cazul -

- SPAU1 - Q=5l/s,

H=5m;

- SPAU2 - Q=5l/s,

H=7m



Pag. 42 / 207

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




3 Conducte de refulare - Nu este cazul -


din PEID PN10

De90mm, L=300m

4 Statie de epurare - Nu este cazul. - -

5 SCADA - Nu este cazul - Integrarea obiectelor


Aglomerarea Otelu Rosu


Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Otelu Rosu sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 22 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Otelu Rosu

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în





POS Mediu

termen de

finalizare

15.12.2021

O parte din retelele de

canalizare existente

necesita lucrari de

reabilitare in vederea

reducerii interventiilor pe

retea

Este necesara

extinderea sistemului de

canalizare pentru

conectarea tuturor

locuitorilor.

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=2.401m,

- 161 racorduri;

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=967m,

- 60 racorduri;


uzată

POS Mediu

termen de

finalizare

15.12.2021

Nu este cazul -

- SPAU1 - Q=3.5l/s,

H=20m;

- SPAU2 - Q=3.5l/s,

H=10m


POS Mediu

termen de

finalizare

15.12.2021

Nu este cazul -


din PEID PN10

De90mm, L=811m

4 Statie de epurare

POS Mediu

termen de

finalizare

28.08.2021

Nu este cazul. - -

5 SCADA

POS Mediu

termen de

finalizare

28.08.2021 /

15.12.2021





Pag. 43 / 207

Aglomerarea Oravita


Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Oravita sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 23 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Oravita

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în





POS Mediu

termen de

finalizare

30.06.2022

Pentru reducerea

numarului de interventii

pe reteaua de canalizare

este necesara

reabilitarea unor

tronsoane de canalizare

din cartierul Garii.

Este necesara si


canalizare pentru

conectarea tuturor

locuitorilor.

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=5.472m,

- 252 racorduri;

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=3.393m,

- 132 racorduri;


uzată

POS Mediu

termen de

finalizare

30.06.2022

Nu este cazul -

- SPAU1 - Q=3.5l/s,

H=9m;

- SPAU2 - Q=3.5l/s,

H=7m

- SPAU3 – Q=3.5l/s,

H=5m


POS Mediu

termen de

finalizare

30.06.2022

Nu este cazul -


din PEID PN10

De90mm, L=300m

4 Statie de epurare

POS Mediu

termen de

finalizare

28.08.2021

Nu este cazul. - -

5 SCADA

POS Mediu

termen de

finalizare

28.08.2021



Clusterul Baile Herculane

Rezumat masuri propuse aglomerarea Baile Herculane

Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Baile Herculane sunt centralizate în următorul tabel:



Pag. 44 / 207

Tabel 24 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Baile Herculane

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




1 Reţea de canalizare -

O mica parte din retelele

de canalizare existente

necesita lucrari de

reabilitare in vederea

reducerii interventiilor pe

retea

Este necesara


canalizare pentru

conectarea tuturor

locuitorilor.

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=2.500m,

- 424 racorduri;

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=3.130m,

- 125 racorduri;


uzată - Nu este cazul -

- SPAU1 - Q=5l/s,

H=18m;

- SPAU2 - Q=5l/s,

H=18m

- SPAU3 – Q=5l/s,

H=18m

3 Conducte de refulare - Nu este cazul -


din PEID PN10

De90mm, De125 mm,

De180 mmL=2.814m

4 Statie de epurare

POS Mediu

termen de

finalizare

15.05.2021

Nu este cazul. - -

5 SCADA

POS Mediu

termen de

finalizare

15.05.2021



Rezumat masuri propuse aglomerarea Toplet

Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Toplet sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 25 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Toplet

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




1 Reţea de canalizare - Nu exista sistem de

canalizare

-

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

L=9.536,

- 821 racorduri;


uzată -

Nu exista sistem de

canalizare -

- SPAU1 - Q=9.32/s,

H=65m;

- SPAU2 - Q=5l/s,

H=8m



Pag. 45 / 207

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




- SPAU3 – Q=5l/s,

H=8m

- SPAU4 - Q=5l/s,

H=8m;

- SPAU5 - Q=5l/s,

H=8m

- SPAU6 – Q=8.33l/s,

H=8m

3 Conducte de refulare - Nu exista sistem de

canalizare -


din PEID PN10

De90mm, De125 mm,

L=8.630m

4 Statie de epurare - Nu exista sistem de

canalizare - -

5 SCADA - Nu exista sistem de

canalizare -

Integrarea obiectelor

noi in SCADA SEAU

Baile Herculane

Rezumat masuri propuse aglomerarea Mehadia

Investiţiile propuse în cadrul aglomerării Mehadia sunt centralizate în următorul tabel:

Tabel 26 Rezumat masuri de investitie pentru aglomerarea Mehadia

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




1 Reţea de canalizare - Nu exista sistem de

canalizare

-

- conducte din PVC

SN8 De250mm,

De315mm, L=13.315m,

- 887 racorduri;


uzată -

Nu exista sistem de

canalizare -

- SPAU1 - Q=5/s,

H=25m;

- SPAU2 - Q=5l/s,

H=8m

- SPAU3 – Q=5l/s,

H=8m

- SPAU4 - Q=5l/s,

H=8m;

- SPAU5 - Q=5l/s,

H=14m

- SPAU6 – Q=5l/s,

H=12m

- SPAU7 - Q=5/s,

H=8m;

- SPAU8 - Q=5l/s,

H=8m

- SPAU9 – Q=5l/s,



Pag. 46 / 207

Nr.

crt. Obiecte sistem

Proiecte în




H=12m

- SPAU10 - Q=5l/s,

H=5m;

- SPAU11 - Q=5l/s,

H=5m

- SPAU12 – Q=5/s,

H=5m

- SPAU13 - Q=5l/s,

H=5m;

- SPAU15 - Q=8.3l/s,

H=8m

- SPAU16 – Q=8.3l/s,

H=8m

3 Conducte de refulare - Nu exista sistem de

canalizare -


din PEID PN10

De90mm, De125 mm,

L=2.824m

4 Statie de epurare - Nu exista sistem de

canalizare - -

5 SCADA - Nu exista sistem de

canalizare -

Integrarea obiectelor

noi in SCADA SEAU

Baile Herculane

Aglomerarea Teregova

Nu sunt prevazute investitii pentru aceasta aglomerare.

Aglomerarea Rusca

Nu sunt prevazute investitii pentru aceasta aglomerare.

Investitiile defalcate pe apă și apă uzată se regasesc în capitolul 9 din SF.

Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaţi, cu modul de asigurare a acestora

Materii prime – faza de execuţie

În faza de execuţie a lucrărilor resursele naturale folosite sunt:

nisip și anrocamente – utilizate pentru pozarea conductelor;

pământul rezultat din excavaţii – utilizat pentru umplerea săpăturilor;

apă – pentru nevoile igienico-sanitare ale muncitorilor (va fi adusă cu cisternele) şi pentru consumul personalului

(apă îmbuteliată achiziţionată din comerţ).



Pag. 47 / 207

Tabel 27l Materii prime, faza de execuţie lucrări Caraș-Severin

Materie prima Destinatie Provenienta Cantitate maxima utilizata

Periculozitate [P/N]

UM

Materii prime execuţie lucrări la nivelul judetului Caraș-Severin

Nisip Pozare conducte 381.364,31 N m3

Conducta PVC Reţea canalizare Societati comerciale specializate

117.734,00 N m

Conducta PEID Reţea alimentare 219.888,00 N m

Conducta PEID Aducţiune 58.145,00 N m

Conducta PEID Conducte refulare 19.583,00 N m

Pamânt Pământ excedentar Pamant din excavatii

402.534,26 N m3

La materiile prime listate în tabelul de mai sus, se adaugă materialele folosite pentru gospodăriile de apă, a puţurilor şi a

echipamentelor complementare reţelelor, respectiv: ciment, beton, cofraje, balast, piese de imbinare etc.

Materii prime – faza de exploatare

În faza de exploatare a investiţiilor ce se vor realiza pentru sistemul de apă, materii prime se vor folosi doar în cazul operării

noilor stații de tratare și clorinare.

Operarea reţelelor de alimentare, presupune un consum limitat de materii prime şi doar în perioadele de reparații/întreținere.

Materiile prime care se vor utiliza în cadrul staţiilor de clorinare sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 28 Materii prime, intermediare şi auxiliare

Lucrări Locația din sistemul de alimentare cu apă

Tip sursă apă

Număr de rezervoare [buc.] x Capacitate rezervor [m3] = Volum total [m3]

Debit mediu zilnic [m3/zi]

Debit orar maxim [L/s]

Doză clor [mg/L] minimă medie maximă

Consum clor [kg/h] minim mediu maxim

Concentrație hipoclorit [%] Clor Gaz=100%

Consum maxim hipoclorit [L/h] minim mediu maxim

Durată stocare [zile]

Volum necesar stocare [L]

Reabilitare

Nou

Jude

tul C

aras

Bocsa (pentru rezervoarele Tata Oancea)

Apă de suprafata

1 900 900 1974 22,9 0,50 0,041 6% 1,297 30 1400

reabilitare

0,75 0,062 1,945

Total 900 1,00 0,082 2,593

GA Ciclova Montana

Apă de suprafata

1 150 150 236 2,7 0,50 0,005 6% 0,155 30 167 nou

0,75 0,007 0,232

Total 150 1,00 0,010 0,310

GA Dealul Ciclovei Apă de 2 750 1500 1527 17,7 0,50 0,032 6% 1,003 30 108 reabil



Pag. 48 / 207

suprafata 0,75 0,048 1,504

3 itare

Total 1500 1,00 0,064 2,006

Anina zona Hildegard

Apă tratată din conducta de aducțiune

1 100 100 461 5,3 0,50 0,010 6% 0,303 30 327 reabilitare

0 0,75 0,014 0,455

Total 100 1,00 0,019 0,606

Mehadia Apă tratată din conducta de aducțiune de la Herculane

1 500 500 575 6,7 0,50 0,012 6% 0,377 30 407,6

reabilitare

0,75 0,018 0,566

Total 500 1,00 0,024 0,755

Teregova Apă freatică de mare adâncime

1 600 600 997 11,5 0,50 0,021 6% 0,655 30 707,3

nou

0,75 0,031 0,982

Total 600 1,00 0,042 1,310

Toplet (include localitatea Barza)

Izvor de suprafata Barza

2 300 600 449 5,2 0,50 0,009 6% 0,295 30 318,7

nou

0 0,75 0,014 0,443

Total 600 1,00 0,019 0,590

Ticvaniu ( include localitatile Ticvaniu Mare, Ticvaniu Mic, Carnecea, Secaseni)

Apă tratată din conducta de aducțiune de la Oravita

1 300 300 359 4,2 0,50 0,007 6% 0,236 30 255,0

reabilitare

0,75 0,011 0,354

Total 300 1,00 0,015 0,472

Greoni (include si localitatea Gradinari)

Apă tratată din conducta de aducțiune de la Oravita

1 250 250 373 4,3 0,50 0,008 6% 0,245 30 264,8

nou

0 0 0 0,75 0,012 0,368

Total 250 1,00 0,016 0,490

APA

În etapa de funcționare se va utiliza apă subterană:

Un debit de 14 l/s este preluat din surse subterane noi pentru alimentarea cu apă a Sistemului de alimentare cu apă

Teregova care cuprinde localitatile Teregova si Rusca.

Foraj Debit Adâncimea

Teregova 2*7 =14 l/s 7 puţuri forate cu adâncimea de 90 m echipate cu pompe submersibile

Q= 2 l/s, Hp=50m.



Pag. 49 / 207

Conform Planului de Management pentru Bazinul hidrografic Banat, frontul de captare subterană din Teregova apartine

corpurilor de apă subterană ROBA04 Lugoj si ROBA 08 Maciova (M- Poiana Rusca) care sunt în stare cantitativă și calitativă

bună.



Pag. 50 / 207

Figura 1. Distribuţia corpurilor de apă subterană freatică atribuite ABA Banat suprapusă cu investitile PROIECTUI REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN, în perioada 2014-2020

(sursa: Planul de Management actualizat al Spaţiului Hidrografic Banat)

În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare, care conduce la evaluarea corpurilor de apă subterană din punct de vedere

cantitativ, nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. Având în vedere că

debitul cumulat captat este cu mult mai mic decât rata naturala de realimentare se apreciează că în cazul captarii subterane,

din punct de vedere cantitativ capacitatea de absobție nu este afectată.

Teregova



Pag. 51 / 207

BIODIVERSITATEA

Nu se utilizeaza resurse naturale din ariile naturale protejate de interes comunitar. Materiile prime necesare pentru

realizarea lucrărilor vor fi procurate de la centre autorizate. Este strict interzisă folosirea resurselor naturale existente in

teritoriile ariilor naturale protejate în vecinătatea cărora va fi realizat proiectul.

În cadrul întregului proiect nu se ocupă permanet suprafate de teren. Intensitatea scăzută a impactului este determinată şi de

amplasarea organizărilor de șantier la distanţă mare de limita ariilor naturale protejate.

În vecinătatea amplasamentului proiectului există habitate similare pe in care exemplarele de faună observate in

amplasamentul proiectului se pot retrage in perioada realizării lucrărilor la de infrastructură de apă şi de apă uzată din judeţul

Caraș-Severin.La finalizarea lucrărilor de construcţie, impactul se va diminua considerabil până la dispariţie.

Terenurile afectate temporar de lucrări vor fi refăcute la finalizarea proiectului şi vor fi redate destinaţiei iniţiale.

Forajele pentru preluarea apei subterane nu vor fi realizate in cadrul ariilor naturale protejate. Nu vor exista variaţii de nivel şi

de debit care să conducă la degradarea acviferului și implicit nu vor afecta speciile dependente de apă.

Apele epurate prin intermediul staţiilor de epurare existente vor respecta prevederile NTPA 001/2002 şi nu vor conduce la

eutrofizarea apelor emisarilor . Nu sunt amplasate stații de epurare in cadrul ariilor naturale protejate.

Fronturile de captare propuse prin proiect nu sunt amplasate in interiorul ariilor protejate asa cum se poate observa și din

figura de mai jos.

Forajele proiectate vor avea impact nesemnificativ asupra calitatii apelor aferente corpurilor de apa subterane ROBA04,

ROABA08 întrucât stratele acvifere superioare se vor izola prin plasarea unui dop de argilă peste pietrişul tasat, beton si

ciment in spatele coloanei de exploatare, în vederea evitării poluării apei subterane prin infiltrarea apelor de suprafaţă, posibil

contaminate. La suprafaţă, forajele vor fi protejate prin cabine semiîngropate, protejate cu biute, cu înăltimea peste cota de

innundabilitate.

In zona in care se vor amplasa forajele nu se gasesc obiective cu regim special de protectie, care sa vizeze ocrotirea naturii,

astfel incat prin functionare, nu se afecteaza ecosistemele acvatice si terestre din zona.

Conform planului de management al bazinului hidrografic Banat, Corpurile de apă subterană freatică ROBA06, ROBA07,

ROBA08, ROBA09, ROBA10, ROBA11, ROBA11, ROBA13, ROBA14, ROBA15, ROBA16, ROBA17 sunt corpuri de apă

subterană situate în zonă montană. Analiza dependenţei siturilor de importanţă comunitară de pe corpurile de apă subterană

nu a putut fi realizată datorită datelor insuficiente.

Corpul de apă subterană freatică ROBA04

Habitate situate pe suprafaţa siturilor de importanţă comunitară ROSCI0109, ROSCI0336 şi ROSCI0385 de pe suprafaţa

corpului de apă ROBA04 sunt prezentate în figura 2.



Pag. 52 / 207

Figura 2 - Habitatele clasificate în România situate pe suprafaţa siturilor de importanţă comunitară ROSCI0109, ROSCI0336 şi ROSCI0385 de pe suprafaţa corpului de apă ROBA04

(sursa: Planul de Management actualizat al Spaţiului Hidrografic Banat)

Pe ROSCI0385 - Râul Timiş între Rusca şi Prisaca se află 2 habitate dependente de apa subterană: 91FO - Păduri mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) şi 91MO -

Păduri pannonice-balcanice de stejar turcesc. Tipurile de utilizare ale terenului întâlnite pe suprafaţa sitului ROSCI0109 sunt:

231 – Păşuni secundare şi 324 – Zone de tranziţie cu arbuşti (în general defrişate). Gradul de dependenţă a sitului

ROSCI0385 de apa subterană este de tip A (dependenţă probabilă).

Având în vedere că fronturile de captare propuse prin proiect nu sunt amplasate in interiorul ariilor protejate și că în

zona in care se vor amplasa forajele nu se găsesc obiective cu regim special de protecție, extragerea de apă nu va avea

impact asupra siturilor Natura 2000.

Aplicabilitatea prevederilor Legii nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substanţe periculoase (Legea 59/2016)

Conform datelor furnizate de proiectant pe amplasamentul staţiei dezinfecție este prezentă o singură substanţă, hipoclorit de

sodiu, care este menţionată în anexa nr. 1 (partea a 2 a) din Legea nr. 59/2016:

Poziţia 41Amestecurile (*) de hipoclorit de sodiu clasificate ca periculoase pentru mediul acvatic - pericol acut, categoria 1

[H400] care conţin mai puţin de 5% clor activ şi neclasificate în niciuna dintre celelalte categorii de pericole din partea 1 din

anexa nr. 1.

O altă categorie de produse cu potenţial caracter periculos o constituie lubrifianţii şi uleiurile. Aceste produse se

aprovizionează în ambalaje originale şi se stochează controlat în incinta pavilionului administrativ. Pavilionul este prevăzut cu

pardoseală betonată, diminuându-se astfel pericolul potenţial de poluare a solului.



Pag. 53 / 207

Societatea SC AQUACARAŞ ține evidența strictă cu privire la cantități, caracteristici, mijloace de asigurarea a substanțelor și

preparatelor periculoase și raporteaza anual la APM Caraș-Severin.

În procesul de execuție al obiectivelor propuse nu se vor utiliza substanțe toxice şi periculoase.

În organizarea de şantier, nu vor exista depozite de carburanţi, alimentarea utilajelor şi a autovehiculelor se va realiza la stațiile

de combustibil din zonă.

Racordarea la reţelele utilitare existente în zonă şi asigurarea utilităţilor

Alimentare cu apa

Alimentare cu apa se va realiza prin conductele de aducțiune sau branșamentele existente sau propuse prin proiect

Evacuare ape uzate

Apa uzată va fi evacuată în conductele de canalizare/evacuare existente sau propuse prin proiect

Alimentarea cu energie electrica

Pentru foraje, statii de tratare/clorinare, stații de pompare apa/apa uzată, statii de epurare alimentarea cu energie electrică se

va realiza prin racord la rețeaua existentă din zonă sau propusă prin proiect

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuţia investiţiei

Execuţia reţelelor de apa potabilă şi de canalizare presupune în unele zone spargerea şi refacerea drumurilor şi a carosabilului

la starea iniţială.

Se recomandă ca refacerea carosabilului să se execute cu firme autorizate.

La finalizarea lucrărilor de construcţii, terenurile vor fi aduse la starea iniţială de dinainte de începerea etapei de construcţie,

inclusiv refacerea corespunzătoare a spaţiilor verzi afectate.

În cazul execuţiei gospodăriilor de apă se preconizează că efectele adverse asupra mediului înconjurător vor fi minime

deoarece toate lucrările de construcţie se vor desfăşura în zone strict limitate.

Cu toate aceste, refacerea zonei posibil afectată în etapa de execuţie a investiţiei este o măsură obligatorie impusă

companiilor care vor întreprinde activităţile de construcţie. Prin urmare vor fi reamenajate spaţiile verzi afectate în timpul etapei

de construcţie, iar terenurile vor fi aduse la starea iniţială de dinainte de începerea etapei de construcţie.

Căi noi de acces sau schimbarea celor existente

. Pentru lucrările modificatoare propuse nu se vor realiza căi noi de acces exterioare și nu vor fi afectate căile de acces

existente.

Metode folosite în construcţie

În toate etapele de execuţie a proiectului se vor respecta normativele tehnice şi standardele din domeniu, aplicabile în

România. Lucrările de construcție se vor desfășura în conformitate cu prevederile autorizației de construire şi a proiectului de

execuţie.

Pentru execuţia puţurilor de captare apă subterană se vor efectua următoarele acţiuni principale:

Amenajarea terenului pentru amplasarea instalaţiei de foraj (ex. compactarea, nivelarea solului)

realizarea amenajărilor necesare pentru forare – preparare fluid de foraj, recirculare fluid de foraj, rezervor apă

tehnologică, bazine pentru colectarea fluidului de foraj şi a detritusului dislocat din gaura de foraj, rezervor pentru

apă tehnologică etc



Pag. 54 / 207

lucrări de execuţie a forajului: săparea găurii de sondă, tubarea si izolarea sondei

Pentru execuţia gospodăriilor de apă se vor efectua terasamente, cofrări şi turnări de betoane, izolaţii hidrofuge, zidărie şi

tâmplărie metalică.

Execuţia aducţiunilor, reţelelor de alimentare şi canalizare, inclusiv staţii de pompare, presupune următoarea succesiune de

operaţii:

Îndepărtarea stratului fertil de sol,

lucrări de excavare,

Pozarea conductelor pe un strat de nisip de 0.20 – 0.30 m,

Acoperirea conductei cu un strat de nisip de 0.20 -0.30 m,

Instalarea vanelor şi a hidranţilor

Instalarea branşamentelor şi a căminelor de branşament, la limita de proprietate, în spaţiu public;

Acoperirea săpăturilor şi aducea terenului la starea iniţială.

Pentru extinderea conductelor de aducțiune vor fi necesare lucrări de construcție care vor consta în principal

din:

decopertarea stratului de sol vegetal;

excavarea şanţului de pozare a conductei

realizarea unei perne din balast pentru stabilizarea terenului cu grosime de 50 cm din anrocamente cu

dimensiuni cuprinse intre 32-70 mm

amenajarea patului de pozare din material granular cu dimensiunea maxima de 32 mm

pozarea conductelor şi îmbinarea acestora

compactarea umpluturilor

acoperirea cu pământ şi compactarea acestuia

refacerea structurii rutiere si readucerea la starea initiala (in zonele unde conducta se va realiza de-a lungul

drumurilor carosabile) sau acoperirea cu strat de sol vegetal (în zonele unde traseul aducţiunii va traversa

terenuri agricole, păşuni etc)

Reabilitarea conductelor existente se va realiza prin una din următoarele metode, în funcție de starea în care se află:

prin procedeul de „relining”, care implică împingerea sau tragerea noilor țevi în conducta deja existentă şi

umplerea spațiului circular rămas între cele doua conducte cu ciment rezistent la presiune, de obicei în amestec

cu aditivi speciali. În felul acesta se fixează conducta inserată în poziție, potrivind-o pentru a prelua capacitatea

de încărcare structurală completă.

metoda CIPP, care constă în introducerea în interiorul conductei existente a unei conducte noi realizată din

material textil impregnat cu rășini speciale, rezultând astfel o căptușeala interioara auto portanta.

Frontul de lucru va fi astfel delimitat, astfel încât la sfârșitul zilei de lucru sa nu rămână șanț deschis, respectiv

conducta montată să fie acoperită cu pământ compactat. Materialul provenit din săpătură va fi gestionat astfel

încât să nu împiedice circulația rutieră şi pietonală. Solul fertil se va depozita separat de solul nefertil într-o

zonă stabilită de comun acord cu autoritățile locale, de unde mai apoi se va refolosi la refacerea zonei şi

aducerea ei la starea iniţială. Surplusul de pământ se va depozita pe amplasamentul fiecărei unități

administrativ-teritorială în zone agreate de autoritățile locale.



Pag. 55 / 207

Conductele de alimentare şi canalizare se vor amplasa pe teren public si vor urmari trama stradala. Pozarea in

plan orizontal se va face in axul drumului sau de o parte si de alta a drumului, pe trotuar, in functie de situatia

din teren, fiind prinse in proiect toate lucrarile de refacere a carosabilului.

Adancimea medie a sapaturiilor este de circa 2 m. De regula, latimea sapaturii va fi cuprinsa intre 0,9 m si 1,5 m, cu 30 cm

intre conducta si peretele sapaturii, astfel incat sa se faca o imbinare comoda a conductelor.

Conducta va fi asezata pe un pat de nisip de 20-30 cm si deasupra generatoarei superioare a conductei va fi asezat un strat

de pana la 30 cm de nisip. Umplutura va fi compactata manual pana la 30 cm deasupra stratului de nisip si apoi mecanic pe

restul inaltimii.

Săpăturile pentru pozarea conductelor de alimentare cu apa şi canalizare vor fi executate în cea mai mare parte mecanizat. În

zonele în care conductele se vor intersecta cu alte reţele, menţionate de utilizatori pe planul coordonator, săpăturile vor fi

executate manual. Pământul excavat va fi depozitat pe perioada lucrărilor pe marginea sapaturilor. Pamentul in exces va fi

transportat intrun loc recomandat de au autorităţi.

Planul de execuţie

Faza de construcţie

Lucrările de execuţie a investiţiilor propuse a se realiza prin prezentul proiect, inclusive perioada de notificare a defectelor

(PND), se estimează a se finaliza la sfârşitul anului 2023, durata acestora fiind de aproximativ 57 de luni.

Punerea în funcţiune

Sistemul de alimenare cu apă, şi sistemul de canalizare se estimează a fi puse în funcţiune începând cu anul 2024.

Programul de lucru în timpul fazei de exploatare, va fi de 24 h/24 h de luni până duminică, 365 zile pe an.

Perioada de exploatare (operare) a gospodăriilor de apa va fi de 25-30 de ani iar a reţelelor de 30-50 ani.

Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Masurile care se propun in cadrul studiului de fezabilitate vizeaza conformarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare si

sunt rezultatul unor analize de optiuni, realizate separat pentru componentele de alimentare cu apa si apa uzata.

Selectarea optiunilor a fost precedata de reanalizarea optiunilor strategice identificate la nivel de Master Plan actualizat 2017,

cu privire la:

• Definirea aglomerarilor;

• Definirea sistemelor de alimentare cu apa.

Identificarea si evaluarea fiecarei optiuni a avut la baza criterii: tehnice, financiare, amplasament, protectia mediului, impactul

asupra schimbarilor climatice si rezilienta la dezastre, costurile de investitii, costurile de operare si intretinere asociate. In

analiza optiuniilor s-a utilizat metodologia „costului unitar dinamic” si, pentru fiecare analiza de optiuni, a fost realizata o analiza

financiara, utilizand valoarea neta actualizata (NPV), in vederea determinarii optiunii celei mai avantajoase din punct de vedere

economic pentru construirea/ reabilitarea/ extinderea facilitatilor de apa/apa uzata.

Dezvoltarea sau înfiinţarea sistemelor din aria proiectului s-a realizat plecând de la condiția conformării la cerințele Directivei

Europene 98/83/CE dar și corelat cu stabilirea aglomerărilor pentru conformarea la cerințele DE 91/271/CE.

Directiva europeană privind calitatea apei potabile impune țărilor membre conformarea tuturor sistemelor de alimentare cu apă

centralizate la un nivel egal sau mai mare de 50 de locuitori cu cerințele prezenţei transpuse la nivel național prin legea

458/2002 cu actualizările ulterioare. Aici sunt stabilite concentrațiile limită admisibile pe care trebuie să le prezinte apă potabilă

la diverși indicatori de calitate și este prevăzută obligativitatea furnizării apei 24/24 de ore pentru sistemele centralizate.

Analiza alternativelor a fost realizata pe doua componente:



Pag. 56 / 207

- Alimentarea cu apă

- Colectarea, tratarea si deversarea apelor uzate

Alternative pentru tratarea nămolului rezultat de la staţiile de epurare a apelor uzate la capitolul 6.

La evaluarea alternativelor s-au aplicat criterii tehnice, de mediu incluzand si evaluarea riscurilor legate de efectele

schimbarilor climatice si economice si Amplasarea in vecinatatea sau interiorul siturilor Natura 2000.

În compararea optiunilor, punctajul maxim, respectiv 2 puncte, este acordat celei mai bune optiuni in timp ce 1 punct primeste

optiunea imediat urmatoare. În cazul în care două optiuni au punctaje foarte apropiate, ambele primesc punctajul cel mai mare

dintre cele două obţinute.

DETALIEREA ALTERNATIVELOR PROPUSE DIN PUNCT DE VEDERE TEHNIC/ECONOMIC SI DE MEDIU SE AFLA IN

CAP 8 AL STUDIULUI DE FEZABILITATE ȘI S-A REALIZAT PE BAZA UNEI ANALIZE MULTICRITERIALE (PE BAZA

CRITERIILOR TEHNICE, ECONOMICE, SOCIALE/MEDIU).

OPTIUNI PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

PROIECT REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APĂ ȘI APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN, în perioada 2014-2020

Pag. 57 / 207

Tabel 29 Descrierea alternativelor apa

Lucrare

Alternativa 1 Alternativa 2 Alternativa 3

Alternativa 4

Alternativa 5 Alternativa

selectată Justificare

Identificarea si

descrierea

opțiunilor

pentru

localitatile

Brosteni si

Rachitova

Optiunea 1 –

Alimentarea cu apa a

localitatilor Rachitova si

Brosteni din reteaua de

distributie Oravita.

Optiunea 2 –

Realizarea a doua

sisteme de

alimentare cu apa

independente, SAA

Brosteni si SAA

Rachitova.

Optiunea 1 Impactul asupra componentelor de

mediu si a siturilor Natura 2000 este

pozitiv prin imbunatatirea conditiilor

existente In faza de executie a

lucrarilor se va genera un impact

local nesemnificativ, temporar si

reversibil asupra calitatii mediului

inconjurator, dar cel cumulat va fi

semnificativ pozitiv.

Alternativei 1 i se acorda un punctaj

maxim de 2 puncte avand in vedere

ca nu se ocupă suprafețe de teren

permanent in cazul acestia

comparativ cu alternativa 2 (In cazul

opțiunii 2 se vor afecta definitiv

suprafete de de teren necesare

pentru realizarea fronturile de

captare apa subterana propuse în

Brosteni și Rachitova precum si

pentru constructia statiilor de

tratare).

Identificarea si

descrierea

opțiunilor

pentru

localitatea

Ciclova

Montana

Optiunea 1: Alimentare

localitatea Ciclova

Montana din GA Dealul

Ciclovei existenta

Optiunea 2:

Alimentare

localitatea Ciclova

Montana din GA

Ciclova Montana

noua

Optiunea 1 Alternativei 1 i se acorda un punctaj


ca nu se ocupa suprafate de teren în

aria de protectie speciala

avifaunistica ROSPA0020 Cheile

Nerei – Beușnița comparativ cu

optiunea 2 în care suprafața de teren

ocupata permanent in aria protejata


Pag. 58 / 207

Lucrare


Alternativa 4



este de cca 3300 m2.

Identificarea si

descrierea

opțiunilor

pentru

localitatile

Teregova si

Rusca

Optiune 2: Asigurarea

debitului necesar pentru

SAA Teregova din

sistemul de alimentare

cu apa Caransebes prin

realizarea unei

conducte de aductiune.

Optiunea 1:

Asigurarea debitului

necesar pentru SAA

Teregova din sursa

proprie prin

realizarea unui front

de captare

subteran.



ca sunt mai putine localitati afectate

pe perioada de executie a lucrarilor

(impact mai mic zgomot) si ca

impactul asupra biodiversitatii este

mai mic comparativ cu alternativa 2

Optiuni pentru

sistemul de

alimentare cu

apa Toplet

Optiunea 1: Asigurarea


SAA Toplet din reteaua

de distributie Baile

Herculane.

Optiune 2:


necesar pentru SAA

Toplet din izvorul

Barza 3.



ca sunt mai putine localitati afectate

pe perioada de executie a lucrarilor

(impact mai mic zgomot) si ca

impactul asupra biodiversitatii este

mai mic comparativ cu alternativa 1

Optiuni pentru

sistemul de

alimentare cu

apa Mehadia

Optiune 1: Asigurarea


SAA Mehadia din

reteaua de distributie

Baile Herculane, prin

realizarea unei

conducte de aductiune

Optiune 2:


necesar pentru SAA

Mehadia din sursa

proprie prin

reabilitarea captarii

si obiectelor din

gospodaria de apa

existente.

Optiune 1 Alternativei 1 i se acorda un punctaj


ca suprafata de teren ocupata si

potentialul impact asupra corpului de

apa de suprafata in caz de risc de

accidente este mai mica in

comparatie cu alternativa 2. In cazul

celor doua optiuni bilantul emisiilor

GES (directe si indirecte) este pozitiv

mai mic in cazul optiunii 1.

Optiuni pentru

sistemul de

alimentare cu

Optiunea 1: Infiintarea

sistemului zonal

Ticvaniu Mare SZAA

Optiunea 2:

Realizarea

sistemelor

Optiunea 3:

Realizarea

sistemului de



ca suprafata de teren ocupata este


Pag. 59 / 207

Lucrare


Alternativa 4



apa Ticvaniu

Mare

Ticvaniu Mare cu

asigurarea sursei de

apa prin reabilitarea si

extinderea frontului de

captare existent si

realizarea sistemelor de

apa SAA Carnecea si

Secaseni.

independente SAA

Ticvaniu, SAA

Carnecea, SAA

Secaseni prin

asigurarea surselor

de apa

independente.

alimentare cu apa

Ticvaniu prin

asigurarea sursei de

apa din reteaua de

distributie Oravita,

reabilitarea si

extinderea obiectelor

din gospodaria de

apa existenta si

realizarea

conductelor de

transport apa

potabila in localitatile

Carnecea si

Secaseni.

mult mai mica decat in cazul

celorlalte opțiuni analizate.



ca emisiile GES sunt mai mci decat

in cazul celorlalte alternative.

Asigurarea necesarului de apa se

realizeaza din apa de suprafata si

subterana in cazul alternativei 3 si

din apa subterana in cazul

alternativelor 1 si 2. Prin urmare,

exista riscul ca in perioadele

secetoase cantitatea si calitatea

resurselor de apa sa creeze

probleme in asigurarea debitului de

apa necesar in cazul alternativelor 1

si 2. Asigurarea necesarului de apa

din surse multiple in cazul

alternativei 3 este mai putin

vulnerabila la efectele schimbarilor

climatice-seceta.

Optiuni pentru

sistemul de

alimentare cu

apa Gradinari

Optiune 2: Realizarea

SAA Gradinari (include

si localitatea Greoni)

prin reabilitarea si

extinderea sursei de

apa existente si

realizarea unei

gospodarii de apa noua,

pe un amplasament nou

in localitatea Gradinari

Optiune 3:

Realizarea SAA

Greoni (include si

localitatea

Gradinari) prin

realizarea unui front

de captare nou in

localitatea Greoni, a

unei gospodarii de

apa noua in

Optiune 4:

Realizarea a doua

sisteme de

alimentare cu apa

independente SAA

Gradinari si SAA

Greoni prin:

•

Reabilitare

a si extinderea

Optiune 5:

Infiintarea SAA

Greoni prin

asigurarea sursei

de apa din

sistemul de

distributie Oravita,

realizarea unei

gospodarii de apa

noua in localitatea

Optiune 6:

Realizarea a

doua sisteme de

alimentare cu

apa

independente

SAA Greoni si

SAA Gradinari

prin asigurarea

sursei de apa

Optiunea 5 Impactul asupra componentelor de

mediu si a siturilor Natura 2000 este

pozitiv prin imbunatatirea conditiilor

existente In faza de executie a

lucrarilor se va genera un impact

local nesemnificativ, temporar si

reversibil asupra calitatii mediului

inconjurator, dar cel cumulat va fi

semnificativ pozitiv.



Pag. 60 / 207

Lucrare


Alternativa 4



si extinderea retelei de

distributie in localitatea

Greoni.

localitatea Greoni si

a unei conducte de

transport a apei

potabile in

localitatea

Gradinari.

sursei de apa

existente si

realizarea unei

gospodarii de apa

noua pe un

amplasament nou in

localitatea Gradinari;

• Realizarea

unei front de captare

nou si a unei

gospodarii de apa

noua in localitatea

Greoni.

Greoni si

realizarea unei

conducte de

transport a apei

potabile in

localitatea

Gradinari.

din reteaua de

distributie

Oravita si

realizarea a

doua gospodarii

de apa noi


ca se ocupa o suprafata mai mica de

teren.

Asigurarea necesarului de apa se

realizeaza din surse subterane in

cazul primelor trei alternative. In

cazul alternativelor 5 si 6 asigurarea

apei se va realiza din surse multiple

atat subterane din forajele realizate

prin POS cat si de suprafata captare

apa de izvor Ciclova Montana din

SAA Oravita. Prin urmare NU exista

riscul ca in perioadele secetoase

cantitatea si calitatea resurselor de

apa sa creeze probleme in

asigurarea debitului de apa necesar

in cazul alternativelor 5 si 6.

Optiuni pentru

sistemul de

alimentare cu

apa Bocsa

Optiunea 1 –

Reabilitarea conductei

de aductiune apa tratata

prin executia unei noi

conducte din PEID

PN10 De 400 mm,

L=1.190 m, montata pe

un traseu aflat in

exclusivitate pe

domeniul public

(tronsoanele ce nu au

fost reabilitate prin POS

Mediu).

Optiunea 2 –

pastrarea conductei

existente Ol

Dn400mm.

Optiunea 1 Alternativei 1 i se acordă un scor mai

mare decat alternativei 2 având în

vedere că prin realizarea investițiilor

se va asigura conservarea resurselor

naturale prin prevenirea pierderilor

de apă, minimizarea riscului poluării

apei și solului (impact pozitiv asupra

factorilor de mediu apa, sol). Prin

reabilitarea rețelelor de apă se va

realiza utilizarea mai eficientă și

conservarea resurselor naturale prin

reducerea pierderilor de apă ca

măsura de adaptare la efectele

schimbarilor climatice- secetă


Pag. 61 / 207

Lucrare


Alternativa 4



Optiuni pentru

sistemul de

alimentare cu

apa Resita

Optiunea 1 – realizarea

unei noi conducte din

PEID PN10 De 630 mm,

L=6.815 m, montata pe

un traseu aflat in

exclusivitate pe

domeniul public si in

gestiunea operatorului.

Optiunea 2 –

pastrarea situatiei

existente si

achitarea tarifului

de 0.18 lei/mc apa

bruta, conf.

contract.








factorilor de mediu apa, sol).

Prin reabilitarea rețelelor de apă se

va realiza utilizarea mai eficientă și





Analiza

optiunilor

privind

conducta de

aductiune apa

tratata Lunca

Barzavei

Optiunea 1 –

reabilitarea conductei

de aductiune Lunca

Barzavei prin inlocuire

cu conducta noua din

PEID PN10 cu diameter

cuprinse intre De 500

mm, insumand o

lungime totala de

L=5.149 m.

Optiunea 2 –

pastrarea situatiei

existente, fara

masuri de investitie















Analiza

optiunilor

privind

Optiunea 1 –


de aductiune Dealul

Optiunea 2 –

pastrarea situatiei

existente, fara





Pag. 62 / 207

Lucrare


Alternativa 4



conducta de

aductiune apa

tratata Dealul

Cerbului

Cerbului prin inlocuirea

cu conducta noua din

PEID PN10 cu diametrul

De 315 mm, insumand

o lungime totala de

L=4.294 m.

masuri de investitie. se va asigura conservarea resurselor











Analiza

optiunilor

privind

conducta de

aductiune apa

tratata

Moroasa 1

Optiunea 1 –


de aductiune Moroasa

prin inlocuirea cu

conducta noua din PEID

PN10 cu diametrul De

180 mm, insumand o

lungime totala de

L=3.810 m.

Optiunea 2 –

pastrarea situatiei

existente, fara

masuri de investitie.

















Pag. 63 / 207

OPTIUNI PENTRU SISTEMUL DE CANALIZARE APE UZATE

În vederea definirii aglomerărilor au fost considerate următoarele definiţii:

Aglomerare

Conform Termenilor şi Definiţiilor din Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, “Aglomerarea înseamnă o zonă în care

populaţia şi/sau activităţile economice sunt suficient de concentrate pentru că apă uzată să fie colectata şi condusă către o

staţie de epurare a apelor uzate urbane sau către un punct final de descărcare.” O aglomerarea poate include mai multe

unităţi administrativ-teritoriale sau doar o parte a uneia.

Cluster

Un cluster este o uniune a mai multor aglomerări care pot fi deservite de către un sistem central de colectare şi epurare a

apei uzate.

Identificarea si descrierea opțiunilor pentru aglomerarile Toplet si Mehadia

Aglomerarea Topleţ nu dispune in prezent de un sistem de canalizare.

Aglomerarea Mehadia nu dispune de un sistem de canalizare..

Optiunea 1 – Realizarea a două SEAU care să deservească aglomerările Topleţ şi Mehadia

In aceasta optiune se prevad urmatoarele investitii:

Realizare staţie de epurare Topleţ 2.302 l.e.

Realizare staţie de epurare Mehadia 2.037 l.e..

Optiunea 2 – Epurarea apelor uzate din aglomerările Topleţ şi Mehadia în SEAU Băile Herculane

In aceasta optiune se prevad urmatoarele investitii:

Aglomerarea Topleţ:

Realizare staţie de pompare apa uzată finală Hp=9,32 l/s, Hp=65 mCA;

Realizare conducte de refulare De 125 mm L=5.960 ml.

Aglomerarea Mehadia:

Realizare staţie de pompare apa uzată SPAU1 Mehadia Hp=8,33 l/s, Hp=8 mCA;

Realizare conducta de refulare aferentă SPAU1 De 125 mm Pn 6 L=225 ml;

Realizare colector gravitational PVC Dn250 L=960ml

Realizare staţie de pompare apa uzată SPAU2 Mehadia Hp=8,33 l/s, Hp=8 mCA;

Realizare conducta de refulare aferentă SPAU2 De 125 mm Pn 10 L=81 ml;

Realizare colector gravitaţional PVC Dn 315 mm L=4.230 ml.

Statia de epurare existenta in aglomerarea Baile Herculane poate asigura preluarea si epurarea apelor uzate colectate din

aglomerarea Toplet si Mehadia conform calculelor de verificare privind capacitatea de epurare. Aceste calcule sunt

prezentate in Volumul II – Anexa 3.2.



Pag. 64 / 207

Optiunea selectata: Optiunea 2 - Epurarea apelor uzate din aglomerările Topleţ şi Mehadia în SEAU Băile Herculane.


Pag. 65 / 207

Tabel 30: Descrierea alternativelor apa uzata

Lucrare


Alternativa 4



Opțiuni pentru

sistemele de

canalizare din

aglomerările

Topleţ si

Mehadia

Opţiunea 1: Realizarea

a două SEAU care să

deservească

aglomerările Topleţ şi

Mehadia

Opţiunea 2:

Epurarea apelor

uzate din

aglomerările Topleţ

şi Mehadia în SEAU

Băile Herculane

Opţiunea 2: Alternativei 2 i se acorda punctajul

maxim de doua puncte intrucat

impactul asupra factorului de mediu

sol este mai mic si nu se ocupa

permanent suprafete de teren

comparativ cu optiunea1.

Optiunile privind gestionarea namolului se gasesc in cap 6 .2. SF Gestionarea Namolului conform Strategiei de gestionare a namolului.



Pag. 66 / 207

Alte activităţi care pot apărea ca urmare a implementării proiectului

Nu este cazul.

Alte autorizaţii cerute prin proiect

Avize cerute prin proiect sunt prezentate tabelar mai jos.

Tabel 31 Alte autorizații cerute prin proiect

CL Certificate de Urbanism

eliberate pentru proiect

Avize/

acorduri solicitate

CL1 Reabilitarea si extinderea facilitatilor de captare, de tratare apa si a conductelor de aductiune in Resita si Bocsa si a facilitatii de tratare a namolului

CU Nr.2 din 08.01.2021 CU Nr.2 din 07.01.2021

RESITA = Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU Nr.2 din 08.01.2021 ALIMENTARE CU APA CANALIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE TELEFONIZARE SALUBRITATE AQUACARAS ENEL DISTRIBUTIE BANAT DELGAZ GRID TELEKOM, RCS-RDS, ORANHE, VODAFONE - DUPA CAZ BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.R.L. AVIZ CFR (SAU DETIANTORUL CAII FERATE TRAVERSATE) ACORD DADPP ACORDUL TUTUROR PROPRIETARILOR ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITATII COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI - APM CARAS SEVERIN BOCSA = Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU Nr.2 din 07.01.2021 SC. AQUA CARAS S.A. RESITA SC. ENEL DISTRIBUTIE BANAT S.A. RESITA DELGAZ GRID S.A. RESITA TELEKOM ROMANIA S.A. SPGC BOCSA SALUBRITATE CNAIR/SRSP TIMISOARA

CL2 Reabilitarea si extinderea facilitatilor de captare, inmagazinare, de tratare apa si a conductelor de aductiune in Otelu Rosu si Teregova

CU 47/31.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 47/31.12.2020 - Otelu Rosu ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE - AQUACARAS S.A. ACORD DE SPARGERE (SAPATURA) LUCRARI EDILITARE - PRIMARIA ORAS OTELU ROSU ISU SEMENIC - CARAS SEVERIN S.C. RCS - RDS S.A. S.C. TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A. S.C. DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE ENEL ELECTRICA BANAT S.A. TIMISOARA - P.L. OTELU ROSU, JUD. CARAS SEVERIN S.C. DELGAZ GRID S.A. S.C. E.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A. - OTELU ROSU, JUD. CARAS SEVERIN



Pag. 67 / 207



Avize/

acorduri solicitate

CU 01/08.01.2021

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA DSP - JUD. CARAS SEVERIN Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 01/08.01.2021 - Teregova DTAC

CL3 Reabilitarea si extinderea facilitatilor de captare, inmagazinare, de tratare apa si a conductelor de aductiune in Oravita, Ticvaniu Mare si Gradinari

CU CJ 322/30.12.2020 CU CJ 314/23.12.2020 CU CJ 312/23.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 322/30.12.2020- ORAVITA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SALUBRITATE SANATATEA POPULATIEI ADMINISTRATOR DE DRUM NATIONAL ADMINISTRATOR DE DRUM JUDETEAN AVIZ CN APELE ROMANE APROBARE DE SCOATERE A TERNULUI DIN CIRCUITULAGRICOL DUPA CAZ REGLEMETARE JURIDICA A TERENULUI AVIZ SNCFR Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 314/23.12.2020 – GRADINARI TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SANATATEA POPULATIEI AVIZ ADMINISTRATOR DRUM NATIONAL REGLEMENTARE JURIDICA A TERENULUI Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 312/23.12.2020 - TICVANIU MARE TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SANATATEA POPULATIEI AVIZ ADMINISTRATOR DE DRUM JUDETEAN AVIZ DE CN APELE ROMANE REGLEMENTAREA JURIDICA A TERENULUI APROBARE DE SCOATERE A TERENULUI DIN CIRCUITUL AGRICO

CL4 Reabilitarea si extinderea facilitatilor de captare, inmagazinare, de tratare apa si a conductelor de aductiune in Baile Herculane, Toplet si Mehadia

CU CJ 321/30.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 321/30.12.2020 - BAILE HERCULANE Avizator ALIMENTARE CU APA CANALIZARE TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SANATATEA POPULATIEI ADMINISTRATOR DRUM NATIONAL CN APELE ROMANAE APROBARE DE SCOATERE A TERENULUI DIN CIRCUITUL AGRICOL-DUPA ACZ REGLEMENTARE JURIDICA A TERENULUI SN CFR - DACA ESTE CAZUL SC ORANGE SA



Pag. 68 / 207



Avize/

acorduri solicitate

CU CJ 318/24.12.2020 CU CJ 321/30.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 318/24.12.2020 - TOPLET TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SANATATEA POPULATIEI CN APELE ROMANE REGLEMENTARE JURIDICA A TERENULUI DCPN CARAS-SEVERIN APROBARE DE SCOATERE A TERENULUI DIN CIRCUITUL AGRICOL Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 321/30.12.2020 - MEHADIA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SANATATEA POPULATIEI ADMINISTRATOR DRUM NATIONAL CN APELE ROMANAE APROBARE DE SCOATERE A TERENULUI DIN CIRCUITUL AGRICOL-DUPA ACZ REGLEMENTARE JURIDICA A TERENULUI SN CFR - DACA ESTE CAZUL SC ORANGE SA

CL5 Extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a retelelor de canalizare in Resita 1

CU NR 4/08.01.2021 Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU NR 4/08.01.2021 - RESITA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE TELEFONIZARE SALUBRITATE AVIZ AQUACARAS ENEL DISTRIBUTIE BANAT DELGAZ GRID TELEKOM, RCS-RDS, ORANGE, VODAFONE - DUPA CAZ BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.R.L. AVIZ CFR (SAU DETINATORUL CAII FERATE TRAVERSATE) - DUPA CAZ AVIZ APELE ROMANE ACORD DADPP ACORDUL TUTUROR PROPRIETARILOR ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITATII COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI - APM CARAS SEVERIN

CL6 Extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a retelelor de canalizare in municipiul Resita 2

CU 5/08.01.2021 Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 5/08.01.2021 - RESITA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE TELEFONIZARE SALUBRITATE DECLARATIE PE PROPRIE RASPUNDERE CA



Pag. 69 / 207



Avize/

acorduri solicitate

IMOBILUL NU FACE OBIECTUL UNUI LITIGIU AQUACARAS ENEL DISTRIBUTIE BANAT DELGAZ GRID TELEKOM, RCS-RDS, ORANGE, VODAFONE - DUPA CAZ AVIZ STS BRANTNER SERVICII ECOLOGICE S.R.L. APELE ROMANE - DUPA CAZ CFR (SAU DETINATORUL CAII FERATE TRAVERSARTE) - DUPA CAZ ACORD DADPP ACORDUL TUTUROR PROPRIETARILOR ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITATII COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI - APM CARAS SEVERIN

CL7 Extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a retelelor de canalizare in Caransebes si Otelu Rosu

CU 238/30.12.2020 CU 48/31.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 238/30.12.2020 - CARANSEBES Avizator ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE TELEFONIZARE AVIZ VERIFICATOR PROIECT DIRECTIA PENTRU CULTURA SI PATRIMONIU NATIONAL CARAS-SEVERIN AVIZ PRIMARIE (COMP. AUTORIZATII, PERMISE SPARGERI LUCRARI) PERMIS DE SPARGERE (CE SE VA SOLICITA DUPA OBTINEAREA AC) DIRECTIA APELOR BANAT TIMISOARA MINISTERUL TRANSPORTURILOR DOCUMENTATIA TEHNICA PENTRU ACORDUL/AUTORIZATIA ADM. DRUMULUI PUBLIC PENTRU BRANSAMENTE/RACORDURI LA ENERGIE ELECTRICA (PT. SP SI SPAU) AVIZ/CONTRACT INCHEIAT CU SPIR PT. ADUCEREA LA STAREA INITIALA A TERENULUI ACORDUL CONSILIULUI LOCAL C-SEBES CONTRACT CU SC TRANSAL S.R.L. AVIZ POLITIE (SE VA OBTINE DUPA ELIBERAREA AC) Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 48/31.12.2020 - OTELU ROSU Avizator ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE - AQUACARAS S.A. ACORD DE SPARGERE (SAPATURA) LUCRARI EDILITARE - PRIMARIA ORAS OTELU ROSU ISU SEMENIC - CARAS SEVERIN S.C. RCS-RDS S.A. S.C. TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A. S.C. DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE ENEL ELECTRICA BANAT S.A. TIMISOARA - P.L. OTELU ROSU, JUD.CARAS SEVERIN



Pag. 70 / 207



Avize/

acorduri solicitate

S.C. DELGAZ GRID S.A. S.C. E.ON GAZ DISTRIBUTIE S.A. - OTELU ROSU, JUD. CARAS SEVERIN

CL8 Extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a retelelor de canalizare in orasul Bocsa

CU 1/07.01.2021

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 1/07.01.2021 - BOCSA SC AQUACARAS S.A. RESITA CANALIZARE SC ENEL DISTRIBUTIE BANAT S.A. RESITA DELGAZ GRID S.A. RESITA TELEKOM RAMANIA S.A. SPGC BOCS SALUBRITATE CNAIR/DRDP TIMISOARA CFR S.A. SANATATEA POPULATIEI

CL9 Extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a retelelor de canalizare in Moldova Noua, Anina si Teregova

CU 02/11.01.2021 CU 28/21.12.2020 CU 23/30.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 02/11.01.2021 - MOLDOVA NOUA Avizator ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA TELEFONIZARE SI CATV SALUBRITATE SC IONELA SRL DRUMURI NATIONALE ACORDUL UAT CU 28/21.12.2020 (niciun aviz solicitat) CU 23/30.12.2020 (niciun aviz solicitat)

CL10 Extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a retelelor de canalizare in Oravita, Ticvaniu Mare si Gradinari

CU 01/11.01.2021

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 01/11.01.2021 - ORAVITA ALIMENTARE CU APA CANALIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA TELEFONIZARE SALUBRITATE VERIFICATOR ATESTAT SANATATEA POPULATIEI ISC CARAS-SEVERIN DIRECTIA PT CULTURA SI PATRIMONIU



Pag. 71 / 207



Avize/

acorduri solicitate

CU CJ 311/23.12.2020 CU CJ 310/23.12.2020

CARAS-SEVERIN C.J. CARAS-SEVERIN POLITIA CARAS-SEVERIN Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 311/23/12/2020 - TICVANIU MARE TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SALUBRITATE SANATATEA POPULATIEI AVIZ ADMINISTRATOR DRUM JUDETEAN AVIZ DE CN APELE ROMANE REGLEMENTARE JURIDICA A TERENULUI AVIZ DCPN CARAS-SEVERIN Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 310/23.12.2020 - GRADINARI TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SALUBRITATE SANATATEA POPULATIEI AVIZ ADMINISTRATOR DRUM JUDETEAN AVIZ DE CN APELE ROMANE REGLEMENTARE JURIDICA A TERENULUI AVIZ DCPN CARAS-SEVERIN

CL11 Extinderea si reabilitarea retelelor de distributie a apei si a retelelor de canalizare in Baile Herculane, Toplet si Mehadia

CU CJ 313/23.12.2020 CU 20/30.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU CJ 313/23.12.2020 – TOPLET TELEFONIZARE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA AVIZ ADMINISTRATOR DE DRUM NATIONAL AVIZ SN CFR AVIZ DE CN APELE ROMANE REGLEMENTARE JURIDICA A TERENULUI AVIZ DCPN CARAS-SEVERIN AVIZ SC ORANGE S.A. APROBARE DE SCOATERE A TERENULUI DIN CIRCUIT AGRICOL Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 20/30.12.2020 - MEHADIA Avizator ALIMENTARE CU ENERGIE ELCTRICA TELEFON (ORANGE, TELEKOM, COMBRIDGE, RDS) EXTRAS CF ACTUALIZAT ADMINISTRATOR DN6, DJ APELE ROMANE SNCFR



Pag. 72 / 207



Avize/

acorduri solicitate

CL12 Reabilitarea si extinderea facilitatilor de captare, de tratare apa, colectare apa uzata si a conductelor de aductiune in Moldova Noua si Anina

CU 3/12.01.2021 CU 29/21.12.2020

Centralizator AVIZE si ACORDURI stabilite prin CU 3/12.01.2021- MOLDOVA NOUA Avizator ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICA SALUBRITATE S.C. IONELA S.R.L. ACORD UAT CU 29/21.12.2020 (cu titlul vechi si niciun aviz solicitat)

3.2 Consumul de resurse naturale

În această secțiune este prezentat consumului de resurse naturale estimat a fi necesar atât pentru faza de execuție a

investițiilor cât și pentru faza de operare a acestora pe întreaga perioada de planificare și anume :

Pământ,

Apa,

Folosința terenurilor,

Biodiversitate.

3.2.1 Perioada de execuție a lucrărilor

În faza de operare resursele naturale folosite sunt nisip și anrocamente (utilizat pentru pozarea conductelor), pământ rezultat

din excavaţii şi utilizat pentru umplerea săpăturilor , Combustibil: motorina folosită pentru funcționarea utilajelor, apa, solul și

biodiversitate.

Alimentarea cu apă

Proiectul propus presupune extinderea şi modernizarea sistemelor de alimentare cu apă şi asigurarea unei ape potabile de

calitatea superioară.

În perioada de realizare a investiţiei, apa pentru nevoile igienico-sanitare ale muncitorilor va fi asigurată din surse mobile

(cisternă), iar pentru consumul personalului se va asigura apă îmbuteliată.

Utilizarea terenurilor

Tot terenul necesar investitiilor propuse atat pentru apa potabila cat si pentru apa uzata menajera este disponibil si in

posesia Autoritatilor Locale implicate in proiect.

Teren ocupat temporar

Se vor considera ocupate temporar suprafeţele pe care se desfăşoară lucrările de excavare, transport şi montaj pe traseul

conductelor de alimentare cu apa si apa uzata menjaera, respectiv o bandă de 2 m laţime pe traseul acestora.

De asemenea, se va stabili şi o suprafaţă de cca. 2.500 mp, în intravilan, aferentă spaţiilor pentru personalul de şantier şi

depozitarea conductelor, a tuburilor şi a materialelor ce urmeză a fi puse în operă (organizarea de şantier).

Terenurile ce vor fi ocupate temporar de lucrari apartin Domeniului Public al Primariei aferente fiecarei localitati, libere de

orice sarcini.

Teren ocupat definitiv

Amplasamentele ocupate definitiv sunt reprezentate de incintele statiilor de tratare, statiilor de pompare apa, rezervoarelor

de inmagazinare, statiilor de epurare si a gurilor de varsare.



Pag. 73 / 207

Interferararea cu ecosistemele existente în zona în care se realizează lucrările de execuție.

O parte din investițiile propuse a se realiza prin proiect sunt situate în vecinătatea siturilor Natura 2000 aflate în zona

studiată si în condițiile respectării măsurilor de diminuare/reducere, impactul este scăzut..

3.2.2 Perioada de operare

În faza de operare resursele naturale folosite sunt combustibil: motorina folosită pentru funcționarea utilajelor, apa, solul și

biodiversitate.

Alimentarea cu apă

Pentru alimentarea sistemelor de apă din zona proiectului, apa brută este preluată atât din surse supraterane cât și

subterane.

Capacităţile fronturilor de captare apă subterană sunt prezentate mai jos.

Foraj Debit Adâncimea

Teregova 2*7 =14 l/s 7 puţuri forate cu adâncimea de 90 m echipate cu pompe submersibile

Q= 2 l/s, Hp=50m.

Utilizarea terenurilor

Teren ocupat definitiv

Terenurile ce vor fi ocupate definitiv de lucrari apartin Domeniului Public al Primariei aferente fiecarei localitati, libere de orice

sarcini.

Biodiversitate, interferarea cu ecosisteme existente în zonă

Având în vedere obiectivul principal al proiectului ce constă în realizarea infrastructurii pentru apă potabilă și apă uzată

putem concluziona clar că impactul proiectului va fi unul pozitiv asupra obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 în

special cele ce au ca obiect de conservare habitatele acvatice și ripariene.

Prin implementarea proiectului deversările de ape fecaloid menajere în corpurile de ape, inclusiv cele subterane (prin poluăr i

ale pânzei freatice ca urmare a utilizării foselor) vor fi mult diminuate. Capacitatea de absorpție a mediului natural în special

speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 din zona proiectului nu va fi afectată ci dimpotrivă va crește prin eliminarea

surplusurilor organice provenite de la populație.

3.3 Impact cumulat

Impactul cumulat reprezintă cumularea efectelor cu alte proiecte existente și/sau aprobate, ținând seama de orice probleme

de mediu existente în zone cu o importanță specială pentru mediu care ar putea fi afectate sau de utilizarea resurselor

naturale.

Coexistența impacturilor poate crește sau reduce impactul combinat. Impacturile care sunt considerate nesemnificative,

atunci când sunt evaluate individual, pot deveni semnificative atunci când sunt combinate cu alte impacturi.

Efectele cumulative pot apărea la diferite scări temporale și spațiale. Scara spațială poate fi locală sau regională globală, în

timp ce frecvența sau scara temporală include impactul trecut, prezent și viitor asupra unui anumit mediu sau zonă.

Nu s-a observant un Impact cumulat care ar putea afecta negativ mediul si/sau populatia riverana inclusiv biodiversitatea.



Pag. 74 / 207

3.3.1 Impactul cumulat cu alte proiecte

Impactul cumulat cu proiectele de infrastructură rutieră

Prin Master Planul General de Transport al României, in zona analizată au fost propuse mai multe proiecte de infrastructură

rutieră dintre care Drumul Expres proiect: Danubius Expres , DX2 Drobeta Tr. Severin – Lugoj Perioada de

implementare2021-2026 si Trans Regio proiect Tara Timisului Resita – Voiteg Perioada de implementare 2022-2025 .

Studiile de fezabilitate pentru drumurile expres Danubius Expres , DX2 Drobeta Tr. Severin – Lugoj și Trans Regio proiect

Tara Timisului Resita – Voiteg nu sunt încă finalizate (fiind la etapa de alegere a alternativei de traseu), in consecință nu este

definitivată suprafața totală ocupată de aceste proiecte.

In situația în care lucrările la cele trei proiecte vor fi realizate simultan, poate fi înregistrat un impact cumulat nesemnificativ

ca urmare a nivelului emisiilor de poluanți atmosferici de la manevrarea pământului și a materialelor de construcție, a

nivelului zgomotelor și vibrațiilor generate de funcționarea utilajelor de construcție și a ocupării unor suprafețe de teren.

Probabilitatea realizării simultane a celor două proiecte este foarte mică având în vedere că studiul de fezabilitate pentru

drumul expres nu este finalizat și că urmează realizarea proiectului tehnic, iar termenul de implementare a lucrărilor de

dezvoltare a infrastructurii de apă și de apă uzată din județul Caraș-Severin este de 2024. Mai mult, impactul generat de

lucrările de infrastructură de apă și de apă uzată din județul Caraș-Severin este in general temporar și reversibil. Lucrările

vor fi realizate într-o perioadă foarte scurtă. In perioada de operare, apele deversate de la SEAU existente în cadrul

proiectului vor respecta prevederile NTPA 001/2005 și nu vor conduce la afectarea calității apelor.

Analiza impactului cumulat al proiectului de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată in județul Caraș-Severin cu

proiectele Drumul Expres proiect: Danubius Expres , DX2 Drobeta Tr. Severin – Lugoj Perioada de implementare2021-2026

si Trans Regio proiect Tara Timisului Resita – Voiteg Perioada de implementare 2022-2025 este prezentat in tabelul de mai

jos:


Pag. 75 / 207

Tabel 32 :IMPACT CUMULAT AL PROIECTULUI ANALIZAT IN RAPORT CU INVESTIȚIILE IN CURS DE APROBARE DIN PROIECTUL « DANUBIUS EXPRES , DX2 DROBETA TR. SEVERIN – LUGOJ A» ȘI DIN

PROIECTUL «TARA TIMISULUI RESITA – VOITEG»

Factor mediu Impact activități existente/autorizate Impact proiect (execuție) Impact proiect (operare) Impact cumulat

Apă Contaminare corpuri de apă subterana și de

suprafață ca urmare a deversării apelor menajere

uzate neepurate (in zonele deservite de sistem

de alimentare apă, dar fară sistem de

canalizare).

Deversare apelor uzate industriale epurate din

sectorul industrial (emisiile, în unele cazuri

depășesc limitele maxime legale)

Gestionarea necorespunzatoare a deseurilor pe

perioada de executie a proiectelor

În condiții normale de execuție,

lucrările de execuţie a investitiilor

propuse nu au o influenţă negativă

asupra corpurilor de apă.

Impact pozitiv asupra calității apelor

de suprafață prin extinderea

sistemelor de canalizare, colectarea

și epurarea apei uzate.

Debitele pentru care s-au obținut

autorizațiile de mediu se modifică,

insa debitul efluent este considerabil

mai mic decat debitul receptorilor

naturali in sectiunea de evacuare,

astfel incat acesta nu influenteaza

regimul hidrologic al receptorilor.

Având in vedere specificul proiectelor, nu

există o relație directa între cele trei proiecte

în ceea ce privește impactul asupra corpurilor

de apă în cazul execuţiei corespunzătoare a

lucrărilor. Poate fi înregistrat impact cumulat

in cazul producerii unor poluări accidentale.

De asemenea, gestionarea

necorespunzătoare a deşeurilor poate

conduce la inregistrarea unei forme de impact

cumulat.

Pentru eliminarea riscului de producere a

impactului cumulat au fost propuse măsuri

adecvate în cadrul memoriului de prezentare

Aer Emisii mobile trafic rutier

Emisii difuze in perioada de executie a

proiectelor de infrastructura de transport «

DANUBIUS EXPRES , DX2 DROBETA TR.

SEVERIN – LUGOJ A» ȘI «TARA TIMISULUI

RESITA – VOITEG» /in general pulberi si praf

degajat

Emisii difuze de la execuție

săpături/fundații, decopertare sistem

rutier

Emisii mobile de la funcționarea

vehiculelor de transport

În codiții normale de operare a

gospodăriilor de apă și a retelelor de

alimentare și canalizare nu se

generează emisii în aer.

Emisiile de la SEAU existente

In situația în care lucrările la cele trei proiecte

vor fi realizate simultan, poate fi înregistrat un

impact cumulat nesemnificativ ca urmare a

nivelului emisiilor de poluanți atmosferici de la

manevrarea pământului și a materialelor de

construcție, a nivelului zgomotelor și

vibrațiilor generate de funcționarea utilajelor

de construcție și a ocupării unor suprafețe de

teren. Probabilitatea realizării simultane a

celor două proiecte este foarte mică având în

vedere că studiul de fezabilitate pentru

drumul expres nu este finalizat și că urmează

realizarea proiectului tehnic, iar termenul de

implementare a lucrărilor de dezvoltare a


Pag. 76 / 207


infrastructurii de apă și de apă uzată din

județul Caraș-Severin este de 2024. Mai mult,

impactul generat de lucrările de infrastructură

de apă și de apă uzată din județul Caraș-

Severin este in general temporar și reversibil.

Lucrările vor fi realizate într-o perioadă foarte

scurtă. In perioada de operare, apele

deversate de la SEAU existente în cadrul

proiectului vor respecta prevederile NTPA

001/2005 și nu vor conduce la afectarea

calității apelor.

Magnitudinea impactului depinde de forta de

munca existenta in zona, de dotarea cu

instalatii si utilaje aferente fronturilor de lucru/

santierelor deschise, de perioada de timp

necesara finalizarii investitiilor (inclusiv

perioada necesara pentru obtinerea avizelor

si actelor de reglementare, de componenta

financiara,etc). Emisiile de poluanti

atmosferici depind si de nivelul activitatii

zilnice, prezentand variatii zilnice si variatii de

la o faza la alta a procesului de constructie.

Activitatile din cadrul proiectului care se pot

constitui in surse de poluanti atmosferici

provin din activitatile de excavare/sapare a

pamantului pentru introducerea conductelor,

forare pentru captarea apei din subteran

precum si de la functionarea

echipamentelor/utilajelor ce au ca rezultat


Pag. 77 / 207


emisii reduse de particule, emisii de poluanti

specifici gazelor de esapament generate de

vehiculele care transporta deseurile.

Datorită implementării masurilor de reducere

a impactului pentru operatiile efectuate in

zona activitatilor de constructie: decopertare,

excavare, sapare, transport materiale, nu va

fi generat impact de tip cumulativ semnificativ

asupra aerului. Vor fi folosite utilaje

performante si combustibil adecvat.

Dupa finalizarea investitiei si indepartarea

mijloacelor de transport si a utilajelor aferente

organizarilor de santier, se vor reduce

considerabil emisiile de pulberi si poluanti in

atmosfera. In perioada de functionare nu va

exista impact cumulativ care sa necesite

instituirea de masuri de reducere a impactului

cumulativ.

Schimbări

climatice

Emisii GES de la trafic

Emisii GES pe perioada de executie a proiectelor

de infrastructura de transport « DANUBIUS

EXPRES , DX2 DROBETA TR. SEVERIN –

LUGOJ A» ȘI «TARA TIMISULUI RESITA –

VOITEG»

Emisii GES tratare apă și gestionare nămol

Emisii GES de la transportul

materialelor necesare execuției

lucărilor

Emisii GES de la tratarea si epurarea

apei.

Prin implementarea proiectelor « DANUBIUS

EXPRES , DX2 DROBETA TR. SEVERIN –

LUGOJ A» ȘI «TARA TIMISULUI RESITA –

VOITEG» emisiile de CO2e se vor diminua în

comparație cu situatia existentă, mai ales in

zona urbana, avand in vedere ca drumurile

vor prelua mare parte din traficul de tranzit.

La nivel local nu va exista un impact cumulat

având în vedere că zonele des populate nu

se află în vecinătatea intersectiilor celor trei


Pag. 78 / 207


proiecte.

Prin implementarea masurilor de reducere a

impactului pentru operatiile efectuate in

activitatile de constructie: decopertare,

excavare, sapare, transport materiale, nu va

fi generat impact de tip cumulativ care sa

intensifice procesul de schimbari climatice.

Vor fi folosite utilaje performante si

combustibil adecvat, impactul cumulativ

privind schimbarile climatice va fi in limite

admisibile, nesemnificativ.

Sol/subsol Ocupare temporară teren pentru realizarea

proiectului privind infrastructura de transport «



RESITA – VOITEG»

Ocuparea temporară a solurilor

Modificarea temporară a structurii

profilurilor de soluri

Creștere temporară eroziune sol

Ocupare definitivă teren pentru

execuția noilor GA, fronturi de

captare, drum acces transport.

Procentul maxim de ocupare definitiva a

terenului este scazut comparativ cu suprafata

totala intravilan si extravilan a localitatilor

implicate in proiecte

Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor

fi necesare operatiuni de decopertare a

solului vegetal, in zonele destinate realizării

lucrărilor. Solul fertil va fi depozitat pe

amplasament si va fi folosit la aducerea la

starea initiala a perimetrelor afectate de

lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de

executie.

Dupa finalizarea investitiei si indepartarea

mijloacelor de transport si a utilajelor aferente

organizarilor de santier, suprafetele de teren

afectate de organizarile de santier, etc. vor fi

curatate si inierbate, dupa caz, aduse la


Pag. 79 / 207


starea initiala. In perioada de functionare nu

va exista impact cumulativ care sa necesite

instituirea de masuri de reducere a impactului

cumulativ deoarece suprafeţele ocupate

permanent de proiectul de dezvoltare a

infrastructurii de apă şi de aapă uzată in

judeţul Caraș-Severin sunt foarte mici.

Proietul Dezvoltarea infrastructurii de apă şi

de apă uzată în judeţul Caraș-Severin este

putin probabil a fi implementat simultan cu

proiectele « DANUBIUS EXPRES , DX2

DROBETA TR. SEVERIN – LUGOJ A» ȘI

«TARA TIMISULUI RESITA – VOITEG» din

diferite cauze: obtinerea avizelor, eliberarea

autorizatiilor de construire, etc. Din aceste

cauze, la care se adauga si masurile impuse

pentru reducerea impactului asupra mediului,

impactul cumulat asupra solului si subsolului

va fi nesemnificativ

Zgmomot/

vibrații

Emisii zgomot în limitele legale maxim admise Emisii zgomot în limitele legale maxim

admise

Emisii zgomot în limitele legale

maxim admise

Impactul este in general unul local (zgomotul

datorat folosirii utilajelor se va cumula cu cel

provenit de la trafic), insa vor exista

interferețe între amplasamentele activităților

existente punctual.

Distantele fata de zonele de locuit din

punctele de intersectie a celor trei proiecte

sunt suficient de mari, astfel incat impactul

cumulat va fi minim, nesemnificativ. De


Pag. 80 / 207


asemenea, in perioada de operare nu va fi

inregistrat impact cumulat din cauza

zgomotului, deoarece pentru reabilitarea «



RESITA – VOITEG» au fost propuse panouri

fonoabsorbante in vecinătatea zonelor locuite

şi in cadrul ariilor naturale protejate.

Biodiversitate și

natura 2000

Deversari apă

Emisii aer

Zgomot

Deversarile in apă, zgomot,emisii in

aer în limitele legale maxim admise

Deversarile in apă, zgomot,emisii in

aer în limitele legale maxim admise

În perioada de construcție a obiectivelor

zgomotul datorat folosirii utilajelor se va

cumula cu cel provenit de la trafic, însă

având în vedere ca cele trei obiective se

intersecteaza doar punctual in vecinătatea

ariilor protejate, impactul cumulat va fi minim.

In cadrul amplasamentului proiectului de

dezvoltare a infrastructurii de apă și apă

uzată in județul Caraș-Severin nu au fost

identificate habitate protejate, astfel incat

implementarea proiectelor nu va conduce la

generarea unui impact cumulat asupra

habitatelor. In situația in care proiectele vor fi

implementate simultan, poate fi inregistrată o

ușoară perturbare a speciilor, dar deoarece in

vecinătatea amplasamentului proiectelor

există habitate similare, exemplarele de

faună se vor deplasa in timpul execuției

lucrărilor. Această formă de impact se poate

manifesta local și punctual și nu va conduce


Pag. 81 / 207


la afectarea comportamentului speciilor.

De asemenea, in perioada de operare nu va

fi inregistrat impact cumulat asupra

ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița,

ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița,

ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei,

ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei,

ROSPA0026 Cursul Dunării - Baziaș - Porțile

de Fier, OSCI0206 Porțile de Fier,

ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei,

ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și

Prisaca, ROSPA0086 Munții Semenic -

Cheile Caraș, ROSCI0226 Semenic - Cheile

Caraș, ROSCI0198 Platoul Mehedinți,

ROSCI0361 Râul Caraș, ROSCI0126 Munții

Țarcu, ROSCI0219 Rusca Montană deoarece

pentru reabilitarea « DANUBIUS EXPRES ,

DX2 DROBETA TR. SEVERIN – LUGOJ A»

ȘI «TARA TIMISULUI RESITA – VOITEG»

au fost propuse panouri fonoabsorbante şi

perdele forestiere în zonele in care

intersectează ariile naturale protejate.

Cele trei proiecte analizate nu pot genera

impact cumulat asupra celorlate arii naturale

protejate deoarece nu vor fi implementate

impreuna în cadrul unor arii protejate.

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa si apa uzata

In judetul Caras-Severin, in perioada 2014-2020

Pag. 82 / 207

Măsurile privind diminuarea impactului cumulat al proiectului propus prin prezentul raport asupra proiectelor « DANUBIUS

EXPRES , DX2 DROBETA TR. SEVERIN – LUGOJ A» ȘI «TARA TIMISULUI RESITA – VOITEG»

- implementarea cu strictete a masurilor de evitare, reducere si ameliorare a impactului asupra factorilor de mediu,

precum si a avizelor obtinute cerute prin CU;

- realizarea planurilor de situaţie pentru zonele in care conductele de apă şi apă uzată intersectează infrastructura de

transport şi informarea inaintea inceperii lucrărilor a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere

(CNAIR SA);

- în timpul realizării acestui proiect, trebuie sa se implementeze strict cerințele de management ale CNAIR SA pentru a

se asigura că nu există daune asupra infrastructurii de transport rutier si nici ocuparea terenurilor aferente variantei de

ocolire;

- controlarea stricta a lățimii zonei de construcție și respectarea standardelor naționale relevante.

- restaurarea pe zona afectată trebuie efectuată în timp util după terminarea construcției.

- în timpul construcției, trebuie să se adopte metoda de coborâre a țevilor și planul de încrucișare care încurcă conducta

de oțel cu conducta din beton armat, iar diametrul interior al țevii trebuie să fie cu 0,4 m mai mult decât diametrul

exterior al țevii de oțel. În conformitate cu normativele tehnice internationale privind proiectarea, execuția și

exploatarea sistemelor de alimentare cu apă și canalizare a localităților, grosimea acoperirii superioare a conductei ar

trebui să fie de 1,5 ori mai mare decât diametrul exterior al conductei în sol instabil și ar trebui să fie mai mare de 1,5

m;

- având în vedere cerințele de stabilitate ale solului de bază, grosimea solului de acoperire deasupra suprafeței

superioare a țevii înălțimea nu trebuie să fie mai mică de 3 m și, în același timp, este recomandata folosirea masinii de

coborâre a conductei în ceea ce privește balanța de presiune a șantierului pentru construcții, astfel încât să se asigure

că nu există obstacole și colaps, precum și pentru a asigura siguranta traficului.

Impactul și măsurile privind infrastructura subterană (3) Conducte de gaze

Pentru proiect, s-a obtinut avizul favorabil de la compania de transport gaze naturale SNTGN Transgaz SA Medias.

Având în vedere că reţelele de gaze au fost realizate, implementarea proiectului de dezvoltarea a infrastructurii de apă şi de apă

uzată din judeţul Caraș-Severin nu poate genera impact cumulat cu conductele de gaze. Cu toate acestea, in perioada realizării

lucrărilor propuse în cadrul proiectului există riscul afectării conductelor de gaze din cauza constructiei sau a operarii

defectuoase.

De exemplu:

- se poate produce avarierea și deteriorarea conductelor de gaze in timpul execuţiei operaţiilor de excavare sau prin

montarea forţată a conductei de apă sau canalizare, precum și din cauza comunicării defectuoase cu compania de

transport gaze naturale Transgaz SA;

- sau provocarea defectării rețelei de conducte prin modificarea arbitrară a distribuției și structurii rețelei de conducte de

gaze din cauza lipsei de conștientizare a problemelor majore legate de prevenire şi protecţie.

Pentru a preveni afectarea conductelor de gaz şi producerea unor incidente este absolut necesară implementarea următoarelor

măsuri:

- în zonele de intersectie vizate de sector, conductele de apa şi canalizare proiectate se vor proteja in tuburi metalice pe

o lungime de 5 m de fiecare parte a punctelor de intersectie și vor subtraversa conductele de transport gaz la distanta

minima de 0,5 m față de generatoarea inferioara a acestora, confom Normelor tehnice pentru proiectarea și execuția

conductelor de transport gaze naturale, aprobate prin ordinul presedintelui ANRE nr. 118/2013;

- în cazul in care din motive tehnice obiective, nu este posibila subtraversarea conductei de gaz, se premite

supratraversarea acesteia, cu condiția introducerii în tuburi metalice de oțel atât a conductei de gaz cât şi a conductei

de apa/canalizare, cu respectarea distantei de 0,5 m pe verticala, între generatoarele invecinate ale tuburilor de

protectie. Acestea vor avea o lungime de 5 m de fiecare parte a punctului de intersectie. In acest caz se va intocmi un

proiect tehnic de protejare a conductei de gaz ce se va aviza în CTE Trasgaz SA;

- va fi respectată distanta minima de 5 m între conducta de trasport gaze naturale și conducta de apă/canalizare

amplasată în paralel/apropiere respectiv distanta minimă de 20 m între conducta de trasport gaz și imprejmuirea

staţiilor de pompare proiectate;



Pag. 83 / 207

- în zona de protectie a conductei de transport gaze naturale (6 m stanga-dreapta), lucrările de săpătură și umplutură se

vor executa manual, evitându-se lovirea/deterioarea conductei și a izolației anticorozive. Tot în această zonă nu vor fi

depozitate materiale sau pământ provenit din săpătură și nu vor staționa mașini sau utilaje grele;

- constructorul va lua toate măsurile de respectare a legislației în vigoare cu privire la prevenirea și stingerea incendiilor

în zona conductelor de transport gaze naturale.

- Nu vor fi folosite substanțe corozive în zona de protectie a conductelor de transport gaze naturale;

- in cazul in care s-a produs o deterioare a rețelei de gaz (atingere izolatie, rupere izolatie, rupere fir trasor, rupere

banda avertizoare etc), respectiv reteaua de gaz – prin atingere, lovire sau orice alta actiune mecanica, se va opri

imediat lucrarea și se va solicita prezenta reprezentantului furnizorului de gaze din zona, pentru repedierea defectiunii

provocate şi /sau constatate;

- deterioarea izolatiei atrage după sine corodarea materialului tubular și aparitia defectelor de coroziune, greu de

depistat, care pot avea urmari grave (explozii)

- nu vor fi folosite uneltele mecanice pentru construcția de excavări;

- sunt interzise săpăturile mecanice, sablarea și alte operații în apropierea conductei de gaz;

Impactul și măsurile privind privind (4) Cablurile din fibre optice

Evaluarea impactului cumulat cu rețelele de fibră optică și telecomunicații, rețelele de cabluri electrice

Deoarece mare parte din conductele prevăzute în cadrul proiectului vor fi aşezate în lungul drumurilor, există posibilitatea ca

instalarea conductei să fie necesar a fi realizată paralel sau să fie traversată cu cablul de fibră optică, iar locul de construcție

este relativ apropiat de locația cablului cu fibră optică.

Proiectul de construcție implică excavarea, compactarea și rularea terenurilor, provocând astfel unele pericole și amenințări

directe ascunse la cablul de fibră optica ingropat. Înainte de construcție, este necesară comunicarea cu departamentul de

management planurile de construcție, iar activitățile de construcție pot fi efectuate după obținerea consimțământului.

După obținerea consimțământului departamentului, activitățile de construcție pot fi efectuate. În timpul construcției, trebuie

respectate cu strictețe standardele naționale și să fie protejate instalațiile de cabluri cu fibră optică. Este recomandată reducerea

instalării încrucișate a conductelor. De asemenea, este interzisă stivuirea mărfurilor inflamabile și explozive de lângă conducta

de comunicare prin cablu de fibră optică și stivuirea deșeurilor de construcție, a materialelor de construcție deasupra suprafeței

cablului de fibră optică.

Măsurile minime privind diminuarea impactului cumulat al proiectului analizat prin prezentul MP cu conductele de gaze si

cablurile electrice

Se vor respecta prevederile Normativelor NTE 007/08/00 “Normativ pentru proiectarea și execuția rețelelor de cabluri electrice” şi

NTE 003/04/00 „Normativ pentru constructia liniilor aeriene de energie electrica cu tensiuni peste 1000V”, precum şi a distantelor

minime normate impuse de acestea, astfel, la terminarea lucrarilor de construire conducte de apa şi canalizare:

- distanta minima de apropiere în plan orizontal (apropieri) față de cablurile electrice pozate subteran, existente, trebuie

să fie de minim 0,6 m;

- distanța minimă de apropiere în plan vertical (intersecții) fata de cablurile electrice pozate subteran, existente, trebuie

să fie de minim 0,2 m

- distanta minima de apropiere pe orizontală între fundația celui mai apropiat stâlp sau orice element al prizei de pamant

şi peretele conductei să fie de minim 2 m;

- pe timpul executiei lucrărilor de săpături pentru construire conductelor de gaze şi canalizare se vor lua măsuri de

asigurare a stabilității mecanice a stâlpilor, inclusiv refacerea terenului la parametrii normali;

- in apropierea LEA nu se va actiona cu utilaje de ridicat cu brate care să afecteze instalațiile electrice aeriene;

- inainte de inceperea sapaturilor pentru sistemul de canalizare se vor efectua sondaje de indentificare a LES;

- sapaturile din zona traseelor de cabluri se vor face numai manual, cu asistenta tehnica din partea Centrului de Retea

Caraș-Severin.

Aceste proiecte nu vor fi realizate simultan, astfel încât se reduce considerabil posibilitatea de a genera impact cumulat cu

dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin. Proiecte existente in zona analizată

au parcurs procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi s-a stabilit că impactul acestora asupra mediului este in limite

admisibile.

Chiar şi in situaţia in care ar fi exploatate in perioada execuţiei lucrărilor de construcţie sau in perioada de operare a

infrastructurii de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin, nu ar genera impact cumulat deoarece impactul se va manifesta

local la nivelul fiecărui front de lucru. Noxele emise de utilajele de construcţie sau de autoutilitarele folosite pentru transportul

materialelor de contrucţie se diminuează direct proporţional cu creşterea distanţei faţă de locul emiterii, astfel încât până la limita



Pag. 84 / 207

amplasamentului proectului acestea sunt in concentraţii nesemnificative. De asemenea, nivelul zgomotului scade o dată cu

creşterea distanţei faţă de locul producerii, astfel încât nu se pot cumula.

Impactul realizarii proiectului cumulat cu (5) Proiectele de constructii de zone de locuit sau alte constructii

industriale in intravilanul localitatilor

Din punctul de vedere al impactului asupra mediului, se fac urmatoarele precizari:

• lucrarile mentionate reprezinta lucrari cu impact nesemnificativ asupra solului si subsolului prin

realizarea fundatiilor si a lucrarilor de constructie;

• realizarea unor lucrari efectiv de constructie a caselor duce la o concentrare de utilaje la fronturile de

lucru;

• nu se identifica un impact remanent in perioada de existenta a constructiilor;

• pentru toate aceste constructii este obligatoriu ca Primariile prin CU sa impuna racordarea obligatorie la

sistemele centralizate de alimentare cu apa si sistemelor centralizate de canalizare;

• nu sunt mentionate in aceasta zona defrisari si nici lucrari in albiile raurilor;

• se mentioneaza latura pozitiva a impactului asupra mediului prin realizarea sistemelor de alimentari cu

apa si canalizari in zona;

• in perioada de operare nu se identifica un impact semnificativ asupra constructiilor proiectate in zona.

La nivelul zonei analizate in vederea elaborării memoriului de prezentare, nu se cunoaşte existenţa altor planuri / proiecte fata de

cele descrise mai sus,cu care dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin ar putea

genera impact cumulat.

Limitele in interiorul cărora s-a efectuat analiza efectelor cumulative a fost de aproximativ 1 km in vecinătatea amplasamentului

proiectului.

In evaluarea impactului cumulat s-a ţinut cont de:

• localizarea proiectelor şi distanţele dintre ele;

• căile posibile de cumulare a efectelor: emisii de noxe, zgomot şi vibraţii;

• impactul asupra speciilor şi habitatelor protejate.

Impactul cumulat a fost cuantificat atât pentru perioada realizării lucrărilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii de apă şi

de apă uzată din judeţul Caraș-Severin (maxim 48 luni), cât şi pentru perioada de operare.

Datorita dimensiunii reduse a activitatilor industriale in apropierea obiectivelor analizate nu va rezulta un impact cumulat cu alte

proiecte sau activitati asupra factorilor de mediu analizati.

Impactul cumulat cu cele doua proiecte (proiectul « DANUBIUS EXPRES , DX2 DROBETA TR. SEVERIN – LUGOJ A» ȘI

«TARA TIMISULUI RESITA – VOITEG») pe perioada de constructie si operare este nesemnificativ.

Este putin probabil ca cele doua proiecte din zone vecine cu amplasamentele prezentului proiect sa se implementeze simultan,

depinzand de obtinerea avizelor si actelor de reglementare, de componenta financiara,etc.

Totusi si daca s-ar realiza in aceeași perioada de timp, conform analizei realizate mai sus, impactul cumulativ se manifesta doar

pe perioada scurta de timp, limitat ca zona de desfasurare, reversibil si de o magnitudine medie, astfel ca implementarea celor

trei proiecte va duce la un impact cumulat nesemnificativ/minim.

Prin masurile constructive adoptate, prin tehnologia de execuție si regulamentele de exploatare, care se vor aplica in

conformitate cu legislatia in vigoare, se reduce la minim probabilitatea de aparitie a unui impact negativ asupra factorilor de

mediu.

Totodata, efectele secundare, sinergice, pe termen scurt, mediu si lung, permanente si temporare rezultate din implementarea

proiectului „Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apa şi apă uzată din judeţul Caraș-Severin, în perioada 2014-

2020”, cumulate cu activitatile existente in zona implementarii proiectului nu vor afecta factorii de mediu, datorita masurilor de

prevenire si diminuare a impactului prevazute in faza de constructie si operare pentru fiecare investitie, a respectarii cu strictete

a masurilor de evitare, reducere si ameliorare a impactului asupra factorilor de mediu si a avizelor obtinute cerute prin CU.



Pag. 85 / 207

3.3.2 Impactul cumulat generat de implementarea tuturor componentelor proiectului

3.3.2.1. Evaluarea potenţialui impact cumulat asupra surselor de apă

FACTORUL DE MEDIU APĂ

Pentru evaluarea impactului cumulat este importantă determinarea căilor posibile de cumulare a impactului. În acest sens,

pentru proiectul analizat s-au identificat următoarele posibilităţi de apariţie a unui impact cumulat:

Modificări cantitative ca urmare a captării apei din în vederea potabilizării,

Modificări calitative şi cantitative la nivelul receptorului natural determinate de evacuarea apelor uzate epurate de la

SEAU existente.

În continuare sunt analizate cele două forme potenţiale de impact cumulat.

Evaluarea potenţialui impact cumulat asupra surselor de apă

Captarea apei din corpurile de apă subterane din BH Banat

Lucrările propuse pentru alimentare cu apă nu produc modificări în planul elementelor de calitate a corpurilor de apă subterane.

Lucrările sunt incluse în Anexa 9.2 Măsuri de bază pentru asigurarea infrastructurii de apă potabilă în bazinul hidrografic la

Planul de Management actualizat al Spațiului Hidrografic Banat, aprobat prin H.G. nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului

Național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunarea care este cuprinsă în

teritoriul Romaniei

În conformitate cu prevederile Planului de management al spatiului hidrografic Banat, corpurilor de apă subterană ROBA04

Lugoj si ROBA 08 Maciova (M- Poiana Rusca), au în prezent:

stare cantitativă bună. Starea cantitativă bună se atinge, conform Anexei V din Directiva Cadru Apă, atunci cand

resursele de apă subterane disponibile nu sunt depășite de rata de captare medie anuală pe termen lung ;

stare chimică bună. Evaluarea stării chimice a corpurilor de apa subterana s-a realizat pe baza compararii analizelor

chimice efectuare in anul 2013 cu valorile standardelor de calitate a apelor subterane şi cu valorile prag prevăzute in

ordinul nr. 621/2014.

Evaluarea impactului cantitativ: prin proiect nu este prevăzută captarea unui debit de apă suplimentar față de cel autorizat.

Un debit de 14 l/s este preluat din surse subterane noi pentru alimentarea cu apă a sistemului de alimentare cu apă Teregova.

În ceea ce priveşte balanţa prelevări/reîncărcare, pe baza căreia se face evaluarea corpurilor de apă subterană din punct de

vedere cantitativ, nu se semnalează probleme deosebite, prelevările fiind inferioare ratei naturale de realimentare. Având în

vedere că debitul cumulat captat este cu mult mai mic decât rata naturala de realimentare se apreciează că în cazul captarii

subterane, din punct de vedere cantitativ capacitatea de absobție nu este afectată.

Evaluarea impactului calitativ: prin proiect nu sunt prevăzute investiții cu potențial impact asupra calității corpurilor de apă

subterană .

Modificări calitative la nivelul receptorului natural determinate de preluarea apelor uzate epurate de la SEAU existente

Prin proiect nu sunt prevăzute reabilitări sau construiri de noi statii de epurare a apelor uzate.

- Lucrările propuse pentru infrastructura de apă uzată vor conduce la protecția și îmbunătățirea stării corpurilor de apă

de suprafață și subterane, fiind considerate măsuri de bază în atingerea obiectivelor de mediu în anexa 9.3. Măsuri de bază

pentru asigurarea infrastructurii de apă uzată în bazinul hidrografic la Planul de Management actualizat al Spațiului Hidrografic



Pag. 86 / 207

Banat, aprobat prin H.G. nr. 859/2016 pentru aprobarea Planului Național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul

hidrografic internațional al fluviului Dunarea care este cuprinsă în teritoriul Romaniei

În tabelul de mai jos sunt prezentate staţiile de epurare care preiau apele uzate prevăzute a fi colectate prin implementarea

proiectului finanţat prin POIM precum şi receptorul natural unde este descărcat receptorul.

Tabel 33: SEAU care preiau apele uzate din zona proiectului

Potenţial impact cumulat

Investiţii proiect care pot genera un potenţial impact cumulat

Aglomerare

/Cluster

SEAU care preiau apele uzate

Existent/nou

Capacitate SEAU

Emisar Debit maxim SEAU [mc/s]

Debit minim emisar mc/s

Modificări calitative şi cantitative (pozitive sau negative) la nivelul receptorului natural determinate de preluarea apelor uzate epurate de la SEAU

cresterea gradului de conectare la sistemele de canalizare; infiintarea de sisteme de canalizare in aglomerarile rurale peste 2.000 LE;

Aglomerarea Reşiţa SEAU Reşiţa

Existenta 125.000 Bȃrzav

a

0,214 4 mc/s

Aglomerarea Caransebeş

SEAU Caransebeş

Existenta 29.700 Timiş 0,051 47 m³/s

Aglomerarea Bocşa SEAU Bocşa

Existenta

(in curs de finalizare)

11.600 Bȃrzav

a

0,030 4 mc/s

Aglomerarea Oţelu Roşu

SEAU Oţelu Roşu

Existenta 8.000 Bistra 0,058 5 mc/s

Clusterul Moldova Nouă SEAU Moldova Nouă

Existenta(in curs de finalizare)

7.000 Dunăre 0,061 5350 m3/s

Aglomerarea Oraviţa SEAU Oraviţa

Existenta(in curs de finalizare)

11.200 Oraviţa 0,066 5 mc/s

Aglomerarea Anina SEAU Anina

Existenta (in curs de finalizare)

2.000 Anina 0,006 5 mc/s

SEAU Steierdorf

Existenta 3.000 Gȃrlişte 0,005 5 mc/s

Clusterul Băile Herculane

SEAU Băile Herculane


7.500 Cerna 0,095 5 mc/s

Aglomerarea Teregova SEAU Teregova


5.060 Timiş 0,011 47 m³/s

SEAU Rusca


1.800 pȃrȃul

Rece

0,003 5 mc/s

Impactul proiectului este unul pozitiv prin reducerea semnificativă a debitelor de apă uzată evacuate în receptorul natural fără o

pretratare prealabilă, având in vedere:

Caracteristicile receptorilor (apelor de suprafaţă) unde este deversat efluentul staţiilor de epurare analizate, respectiv:

- râul Timiș (receptor natural pentru SEAU Teregova, SEAU Caransebeş cu caracteriticile:



Pag. 87 / 207

• debit mediu multianuale (minim) de 47 m3/s şi stare ecologica buna şi stare chimica bună,

• debitul efluentului de la SEAU Teregova, SEAU Caransebeş este de 0,062 m3/s cu mult mai mic decât

debitul râului Timiș ,

- râul Bȃrzava (receptor natural pentru SEAU Reşiţa, SEAU Bocşa cu caracteriticile:

• debit mediu multianuale (minim) de 4 mc/s şi stare ecologica buna şi stare chimica bună,

• debitul efluentului de la SEAU Reşiţa, SEAU Bocşa este de 0,243 m3/s cu mult mai mic decât debitul

râului Bȃrzava.

STRATEGIE DE MANAGEMENT A NAMOLULUI IN JUDETUL CARAȘ-SEVERIN PROPUNE:

Pentru nămolurile produse în Staţiile de epurare au fost analizate următoarele opţiuni de valorificare şi eliminare:

- Valorificarea nămolului în agricultură

- Eliminarea la Depozitul ecologic Lupac

- Utilizarea nămolului uscat, în amestec cu pământ, la acoperirea zilnică a deşeurilor

- Co-incinerarea la Fabricile de ciment.

În concluzie, prezenta Strategie de gestionare a nămolului, actualizată, propune:

- pe termen scurt

nămolurile generate vor fi utilizate fie pentru recuperarea terenurilor degradate, fie ca fertilizant pentru spaţiile verzi din

localităţi sau în pepiniere.

- pe termen mediu

valorificare în agricultură (25%) şi uscare şi co-incinerare (75%)

- pe termen lung


Daca de la Operatorul Depozitului Ecologic Lupac se va primi un răspuns ferm privind acceptarea nămolului uscat în vederea

eliminării acestuia prin depozitare / acoperire zilnică a deşeurilor, pe termen mediu şi lung poate fi luată in considerare şi această

opţiune, costurile fiind putin inferioare celor rezultate pentru eliminarea prin co-inicnerare.

Tabel 34 Directii de valorificare a namolului

Nr crt

STATIE DE EPURARE TERMEN SCURT 2020 - 2023

TERMEN MEDIU 2024 - 2030

TERMEN LUNG dupa 2030

Recuperare / inierbare terenuri degradate

Valorificare in agricultura

Uscare si co-incinerare

Valorificare in agricultura

Uscare si co-incinerare

100% 25% 75% 25% 75%

to namol/an to namol/an to namol/an to namol/an to namol/an

1 SEAU Resita 3.656 961 2.883 835 2.504

2 SEAU Caransebes 1.474 436 1.307 376 1.128

3 SEAU Bocsa 0 281 843 242 725

4 SEAU Otelu Rosu 291 183 550 158 475

5 SEAU Moldova Noua 0 208 624 179 537

6 SEAU Oravita 0 209 626 180 541

7 SEAU Baile Herculane 441 225 676 200 601

8 SEAU Anina 0 133 398 114 343

TOTAL (tone namol/an) 5.862 2.636 7.907 2.285 6.854



Pag. 88 / 207

Concluzie:

Nu se prevede un impact asupra calității și cantității corpurilor de apă subterană din BH Banat si anume ROBA04 Lugoj si ROBA

08 Maciova (M- Poiana Rusca).

Prin proiect nu sunt propuse noi SEAU sau reabilitarea stațiilor de epurare existente.Debitul efluenților de la stațiile de epurare

existente sunt mult mai mici decât debitele râurilor receptoare.

Având în vedere că pentru execuţia investiţiilor prevăzute în proiect nu sunt necesare cantităţi foarte mari de materiale de

construcţie, şi că fronturile de lucru vor fi dispersate la nivelul judeţului, implementarea proiectului nu va conduce la afectarea

factorilor de mediu.

Deoarece lucrările vor fi realizate etapizat şi nu simultan, efectul zgomotului nu se va manifesta la nivelul intregului

amplasament, ci punctual in cadrul fiecărui front de lucru şi la nivelul principalelor drumuri de acces in amplasamentul proiectului.

In amplasamentul proiectului şi în imediata vecinătate a acestuia nu se cunoaşte existenţa altor planuri / proiecte cu care

dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin ar putea genera impact cumulat.

In zona analizată există mai multe reţele de utilităţi (rețelele de fibră optică și telecomunicații, rețelele de cabluri electrice,

conducte de gaze), dar acestea sunt deja in exploatare. Deoarece nu vor coincide perioadele de construcţie, aceste proiecte nu

pot genera impact cumulat. De asemenea, există mai multe drumuri (naţionale, judeţene, comunale, de exploatare), iar prin

Master Planul General de Transport al României a fost prevăzută realizarea unor autostrăzi şi drumuri.

Limitele in interiorul cărora s-a efectuat analiza efectelor cumulative a fost de aproximativ 1 km in vecinătatea amplasamentului

proiectului.

In evaluarea impactului cumulat s-a ţinut cont de:

- localizarea proiectelor şi distanţele dintre ele;

- căile posibile de cumulare a efectelor: emisii de noxe, zgomot şi vibraţii;

- impactul asupra speciilor şi habitatelor protejate.

Impactul cumulat a fost cuantificat atât pentru perioada realizării lucrărilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii de apă şi

de apă uzată din judeţul Caraș-Severin (maxim 36 luni), cât şi pentru perioada de operare.

Aceste proiecte nu vor fi realizate simultan, astfel încât se reduce considerabil posibilitatea de a genera impact cumulat cu

dezvoltarea şi exploatarea infrastructurii de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin. Celelalte proiecte existente in zona

analizată au parcurs procedura de evaluare a impactului asupra mediului şi s-a stabilit că impactul acestora asupra mediului este

in limite admisibile.

Chiar şi in situaţia in care ar fi exploatate in perioada execuţiei lucrărilor de construcţie sau in perioada de operare a

infrastructurii de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin, nu ar genera impact cumulat deoarece impactul se va manifesta

local la nivelul fiecărui front de lucru. Noxele emise de utilajele de construcţie sau de autoutilitarele folosite pentru transportul

materialelor de contrucţie se diminuează direct proporţional cu creşterea distanţei faţă de locul emiterii, astfel încât până la limita

amplasamentului proiectului acestea sunt in concentraţii nesemnificative. De asemenea, nivelul zgomotului scade o dată cu

creşterea distanţei faţă de locul producerii, astfel încât nu se pot cumula.

3.3.2.2. Generarea gazelor cu efect de seră (GES)

Având în vedere specificul lucrărilor propuse prin prezentul proiect, următoarele surse de emisii de GES au fost luate in considerare:

Emisii directe:

Emisiile de metan (CH4) provenite din procesul de tratare al apei uzate si de la gestionarea namolului in incinta statiilor de epurare ape uzate

Emisii indirecte:

Emisii de CO2 provenite din consumul de energie electrica;

Emisii CO2 provenite din transportul si eliminarea/valorificarea namolului;



Pag. 89 / 207

1. EMISII CO2e PROVENITE DIN STATIILE DE EPURARE APE UZATE _

EMISII GES

Având în vedere specificul lucrărilor propuse prin prezentul proiect, următoarele surse de emisii de GES au fost luate in

considerare:

Emisii directe:

Emisiile de metan (CH4) provenite din procesul de tratare al apei uzate si de la gestionarea namolului in incinta

statiilor de epurare ape uzate

Emisii indirecte:


Emisii CO2 provenite din transportul si eliminarea/valorificarea namolului;

Având în vedere specificul lucrărilor propuse prin prezentul proiect, următoarele surse de emisii de GES au fost luate in

considerare:

Emisii directe:

Emisiile de metan (CH4) provenite din procesul de tratare al apei uzate si de la gestionarea namolului in incinta

statiilor de epurare ape uzate

Emisii indirecte:


Emisii CO2 provenite din transportul si eliminarea/valorificarea namolului.

Emisii CO2e provenite din statiile de epurare ape uzate _ estimare initiala

Metoda de calcul a fost aleasa conform Metodologiei EIB: Linii directoare "Amprenta de gaze cu efect de seră indusă: Amprenta

de carbon a proiectelor finanțate de Bancă: Metodologii pentru evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră și a variațiilor

emisiilor.

(Metoda #7 Apa uzata & Tratarea Namolului CO2, CH4, Metoda de calcul no. 2 Tratarea aerobica a apelor reziduale fără

digestia anaerobă a nămolului. Eliminarea nămolului în depozitele de deșeuri, fomulele de calcul fiind:

CO2e (tone/an) = Pop eq * 0,06 pentru SEAU Resita

CO2e (tone/an) = Pop eq * 0,10 pentru celelalte SEAU din judetul Caras-Severin.

In tabelul de mai jos sunt redate cantitatile de CO2e, exprimate in tone pe an, pentru statiile de epurare din Judetul Caras-

Severin.

Tabel 35 Cantitatile de CO2e, exprimate in tone pe an, pentru statiile de epurare din Judetul Caras-Severin/Amprenta de carbon



Pag. 90 / 207

Nr,

crt SEAU Existent/nou Amprenta de carbon (t/an) Tehnologie SEAU CO2e (kt/an)

CO2e – valoarea relativă, tone/an

Fara proiect Cu proiect Fara proiect Cu proiect

1 SEAU Resita

Existent 62.164 65.349

Tehnologia de epurare pentru statia de epurare existenta se bazeaza pe un proces clasic, cu reactoare biologice, decantoare secundare si recircularea namolului, cu stabilizarea anaeroba a namolului.

3,730 3,921 0,191

2 SEAU Caransebes Existenta 17.905 21.162

Tehnologia de epurare pentru statia de epurare existenta se bazeaza pe un proces clasic, cu reactoare biologice, decantoare secundare si recircularea namolului, cu stabilizarea aeroba simultana a namolului.

1,791 2,116 0,326

3 SEAU Bocsa Existenta (in curs de finalizare)

0 13.646


0,000 1,365 1,365



Pag. 91 / 207

Nr,

crt

SEAU Existent/nou Amprenta de carbon (t/an) Tehnologie SEAU CO2e (kt/an) CO2e – valoarea relativă, tone/an

4 SEAU Otelu Rosu Existenta 3.530 8.909


0,353 0,891 0,538

5 SEAU Moldova Noua


0 10.101


0,000 1,010 1,010

6 SEAU Oravita Existenta (in curs de finalizare)

0 10.138


0,000 1,014 1,014

7 SEAU Anina Existenta (in curs de finalizare)

0 6.452


0,000 0,645 0,645

8 SEAU Baile Herculane


5.352 10.940


0,535 1,094 0,559



Pag. 92 / 207

Nr,

crt

SEAU Existent/nou Amprenta de carbon (t/an) Tehnologie SEAU CO2e (kt/an) CO2e – valoarea relativă, tone/an

9 SEAU Teregova Existenta 0 3.489


0,000 0,349 0,349

Total 88951,139 146696,073 6,409 12,405 5,996 1 Guidelines "Induced GHG Footprint: The carbon footprint of projects financed by the Bank: Methodologies for the Assessment of Project GHG Emissions and Emission Variations http://www.eib.org/attachments/strategies/eib_project_carbon_footprint_methodologies_en.pdf Total estimare initiala Emisii CO2 SEAU -uri =12,41 kt CO2e/an

Valoare medie/SEAU = + 1,3 kt CO2e/an

http://www.eib.org/attachments/strategies/eib_project_carbon_footprint_methodologies_en.pdf



Pag. 93 / 207

EMISII CO2 DIN CONSUM DE ENERGIE ELECTRICA

Sistemele de apă și apă uzată sunt alimentate cu energie electrică preluată din sistemul național.

Având în vedere potenţialul atât eolian, cât şi hidrografic al judeţului Caras Severin există numeroase iniţiative

private şi publice pentru înfiinţarea de sisteme de producere a energiei electrice din surse regenerabile.

Calculul emisiilor se realizeaza in functie de factorul de emisie locala si consumul de energie electrica:

ECO2e = EFE x TCE (1)

unde,

EFE = [(TCE-LPE-GEP) * NEEFE + CO2LPE + CO2GEP] / TCE (2)

EFE – factorul local de emisie pentru electricititate [t/MWh]

TCE – consumul total de electricitate pe teritoriul autoritatii locale [MWh]

LPE – productia locala de electicitate de catre autoritatea locala [MWh]

GEP – achizitie de electricitate ecologica de catre autoritatea locala [MWh]

NEEFE – factor de emisie national sau european pentru electricitate [MWh]

CO2LPE – emisii CO2 din productia locala [t]

CO2GEP – emisii de CO2 din productia de electricitate ecologica certificata [t].

Factorul de emisie2

Pentru a calcula emisiile de CO2 care urmează să fie atribuite consumului de electricitate, este necesar sa se

determine factorul de emisie.

Atunci când se selecteaza factorii de emisie se pot urmari două abordări diferite :

Factor standard de emisie în conformitate cu principiile IPCC

În cadrul acestei abordări, emisiile de CO2 rezultate în urma utilizării energiei din surse regenerabile, precum și

emisiile generate de energia electrică ecologica certificată sunt considerate a fi egale cu zero. Se raportează emisiile

de CO2 (in tone)

Factor LCA (Life Cycle Assessment- evaluarea ciclului de viață)

Acestă abordare include nu doar emisiile rezultate în urma arderii finale, ci și toate emisiile generate de-a lungul

lanțului de aprovizionare în afara teritoriului (cum ar fi pierderile din transport, emisiile rafinăriilor sau pierderile în

urma conversiei energiei). În acest caz, alte gaze cu efect de seră în afară de CO2 pot juca un rol important.

Conform factorilor de emisie naționali și europeni, Factorul standard de emisie pentru Romania este 0,701 t

CO2/MWhe.

Tabel 36 Factorul standard pentru Romania

România

Factori de emisie pentru productia locala de de

electricitate din surse regenerabile

(hidroenergie) – cca 70%



Pag. 94 / 207

Factor standard de emisie, (t

CO2/MWhe) 0,701 0

Factor de emisie LCA 1 , (t

CO2e/MWhe) 1,084 0,024

Sursa: Anexa tehnică la instrucțiunile pentru modelul SEAP – Factori de emisie

Din aplicarea formulei de mai sus s-a obtinut EFE=0,209 (t CO2/MWhe)

Tabel 37 Emisii de Gaze cu Efect de Sera din sistemul de alimentare cu apa si sistemul de apa uzata

U.M Fara proiect Cu proiect Efect proiect

Consum electricitate aferent sistem alimentare cu apa kWh/an 3.765.980 7.628.095 3.862.115

Consum electricitate aferent sistem de apa uzata KWh/an 2.438.355 3.465.287 1.026.932

Total consum electricitate KWh/an 6.204.335 11.093.382 4.889.047

TCE(MkWh/an) apa MKWh/an 3.766 7.628 3.862

TCE(MkWh/an) apa uzata MKWh/an 2.438 3.465 1.027

Emisii CO2 echivalent relativ apa t/an 787 1.594 807

Emisii CO2 echivalent relativ apa uzata t/an 510 724 215

TOTAL TCE(MkWh/an) MKWh/an 6.204 11.093 4.889

TOTAL Emisii CO2 echivalent relativ t/an 1.296,7 2.318,5 1.022

kt/an 1,30 2,32 1,02

Consumurile totale de energie electrica pentru sistemele de apa si apa uzata au fost preluate din Financial Model

Caras-Severin revizia 2, iar valorile prezentate sunt la nivelul anului 2025, primul an in care se prevede functionarea

investitiilor din prezentul proiect.

Emisii CO2 din consum de energie electrica = 1.02 kt/an

Emisii CO2E provenite de la stațiile de epurare ape uzate în funcție de reducerea de CBO5

Indicatori de performanta SEAU, reducere CBO5 si emisii CO2e

Conform studiului de fezabilitate pentru SEAU Indicatorii de calitate pentru efluentul statiei de epurare au fost stabiliti

tinand cont de legislatia romana in vigoare (NTPA 011/2002, modificata si completata de HG 352/2005) si conform

cu Directiva 91/271/EEC asupra epurarii apelor uzate amendata de Directiva 98/15/EEC.

Estimarea emisiilor Gazelor cu Efect de Sera a fost realizata in functie de valorile CBO5, detaliate in Volumul II

Anexe al Studiului de fezabilitate, Anexa 6.1 Indicatori de performanta, reprezentand cantitatile eliminate din

incarcarile biologice totale prin procesul de epurare proiectat in cadrul statiilor de epurare considerate, raportat la

varianta ,,fara proiect’’.

Relatiile de transformare sunt:

1 kg CH4 = 0.6 kg CBO52

1 t CH4 = 21 t CO2e 3

1 Life cycle assessment

2 (2006 IPCC guidelines for National Greenhouse Gas inventories, Chapter 6 – Waste water treatment and discharge

http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/pdf/5_Volume5/V5_6_Ch6_Wastewater.pdf

http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/pdf/5_Volume5/V5_6_Ch6_Wastewater.pdf



Pag. 95 / 207

Astfel:

Tabel 38 Indicatori de performanta SEAU, reducere CBO5 si emisii CO2e

Denumire SEAU

Volume de apa uzata tratate in SEAU CBO5 tratat/indepartat

1000 m3/zi tone/zi

Fara proiect Cu proiect Fara proiect Cu proiect

SEAU Resita 12,97 13,63 3,73 3,92

SEAU Caransebes 5,87 6,93 1,07 1,27

SEAU Bocsa 0,00 3,15 0,00 0,82

SEAU Otelu Rosu 0,94 1,92 0,20 0,54

SEAU Moldova Noua 0,00 1,33 0,00 0,61

SEAU Oravita 0,00 2,63 0,00 0,61

SEAU Baile Herculane 1,36 2,77 0,32 0,66

SEAU Teregova 0,00 0,15 0,00 0,15

SEAU Anina+Steierdorf 0,00 1,12 0,00 0,39

TOTAL 21,13 33,64 5,33 8,95

Total CBO5 (t/an) 1945,15 3266,40

Total CBO5 (kt/an) 1,945 3,266

Total reducere CBO5 kt/an -1,945 -3,266

Echivalent CH4(kt/an) 1,167 1,960

Echivalent CH4(kt/an) -1,167 -1,96

Echivalent CO2e(kt/an) 24,509 41,157

Echivalent CO2e(kt/an) -24,509 -41,157

Emisii CO2e pentru transportul namolului

Emisii CO2e generate de eliminarea namolului de la statii de epurare

Pentru calculul emisiilor ECO2e generate de transportul namolului se foloseste relatia:

ECO2e = FE CO2e x FC,

Unde:

3 (Conventia primarilor pentru energii regenerabile locale http://www.conventiaprimarilor.eu/participation/as-a-local-

authority_ro.html

The carbon footprint of projects financed by the Bank


Table A2.8 IPCC Global Warming Potential Factors - https://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg1/en/ch2s2-10-2.html


https://www.ipcc.ch/publications_and_data/ar4/wg1/en/ch2s2-10-2.html



Pag. 96 / 207

FE CO2e – factorul de emisie echivalent;

FC – consumul de carburant.

Factorul de emisie echivalent

Intre poluantii monitorizati in gazele de ardere de la mijloacele de transport, gaze cu efect de sera sunt NO2, CH4 si

CO2, relatii de echivalare CO2 fiind:

1 t CH4 = 21 t CO2

1 t NO2 = 310 t CO2

In tabelele cu valori globale ale factorilor de emisie pentru poluantii din transport rutier la nivel de state membre sau

grupe de tari in atentia UE se gasesc valorile estimate si pentru Romania pe categorii de vechicule (tabel 9 care se

refera la valorile estimate pentru anul 2002 in tarile BC, NIS si CC4 din document)4.

Tabel 39 Factorii de emisie în vrac (g / kg de combustibil) sugerat pentru țările BC, NIS și CC4, pentru anul 2002

Categorie vehicul

CO NOx NMVOC CH4 PM CO2 [kg/kg combustibil]

Diesel HDV 11.54 38.34 6.05 0.34 2.64 3.09

Pentru valorile pentru categoria HDV de la Euro 2 – Euro 3 la standardele Euro 6 nu s-a mai tinut seama de

prevederile Directivei 1999/96/EC (reducere pana in 2004 cu 30% la toti poluantii la motoare Euro 2, reducere pana

in 2009 la Euro 5 fata de Euro 1-2 cu cel putin 70% la NOx si 85% la PM) si lista reducerilor succesive la NOx de la

Euro 1 pana la Euro 6 din Tabelul 2 – AirClim pentru a nu se estima eronat.

Astfel, FE CO2e – factorul de emisie echivalent = 3,09 kg CO2

Distante de eliminare, consum de carburant

Vehicul considerat: autospeciala consum 16 l/100km (21,3 kg), cu o capacitate de 10 mc

Distante medii de transport (trasee conform informatii disponibile; valori ponderate in functie de

cantitatile de namol aferente):

- SEAU -uri – Depozite de deseuri existente pe raza judetului Caras Severin: 10 km (tur-retur 20 km)

- SEAU -uri – Terenuri agricole: 120 km

- SEAU Resita -Fabrica de ciment de la Deva (judetul Hunedoara) =150 km (tur-retur 300 km)

- SEAU Resita - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din localitati

sau in pepiniere) – 5 km

- SEAU Caransebes - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din

localitati sau in pepiniere) – 5 km

- SEAU Bocsa - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din localitati


- SEAU Otelu Rosu - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din


4Emission Inventory Guidebook Road transport – B710

https://www.eea.europa.eu/publications/EMEPCORINAIR5/page016.html

https://www.eea.europa.eu/publications/EMEPCORINAIR5/page016.html



Pag. 97 / 207

- SEAU Moldova Noua - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din


- SEAU Oravita - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din localitati


- SEAU Baile Herculane - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din


- SEAU Anina - Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant pentru spatiile verzi din localitati

sau in pepiniere) – 10 km.

Strategia privind managementul namolurilor se bazeaza pe urmatoarele considerente:

Pe termen scurt

nămolurile generate vor fi utilizate fie pentru recuperarea terenurilor degradate, fie ca fertilizant pentru

spaţiile verzi din localităţi sau în pepiniere.

Pe termen mediu


Pe termen lung


Daca de la Operatorul Depozitului Ecologic Lupac se va primi un răspuns ferm privind acceptarea nămolului uscat în

vederea eliminării acestuia prin depozitare / acoperire zilnică a deşeurilor, pe termen mediu şi lung poate fi luată in

considerare şi această opţiune, costurile fiind putin inferioare celor rezultate pentru eliminarea prin co-inicnerare.

Tabel 40 Distante de eliminare, consum de carburant

Distante medii de parcurs la o cursa dus-intors, km

Terenuri agricole 120 120 120 120

Depozite de deseuri conforme 908 908 908 908

Co-incinerare la Fabrica de ciment Deva 1.188 1.188 1.188 1.188

Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant

pentru spatiile verzi din localitati sau in pepiniere)

60 60 60 60

Consum carburant la o cursa dus-intors, kg/cursa

Terenuri agricole 16 16 16 16

Depozite de deseuri conforme 124 124 124 124

Co-incinerare la Fabrica de ciment Deva 162 162 162 162

Alte directii (recuperarea terenurilor degradate, fertilizant

pentru spatiile verzi din localitati sau in pepiniere)

8 8 8 8

Cantitati de namol de eliminat; consum de carburant, emisii CO2e



Pag. 98 / 207

Cantitatile de namol care trebuie eliminate sunt redate mai jos pentru estimarile pe termen scurt, mediu si lung.

Pentru a putea fi acceptat la co-incinerare, namolul de la statiile de epurare trebuie sa aiba un continut de substanta

uscata de minim 85-90%.

In functie de diferitele modalitati de deshidratare, poate fi atins un continut de substanta uscata care variaza intre 15-

35%. Instalatiile de deshidratare mecanica implica costuri de investitie si operare relativ insemnate. Deshidratarea

mecanica se aplica pentru statiile de tratare mari.

Cantitatie de namol sunt redate centralizat in tabelul de mai jos. Alte detalii referitoare la cantitatile de namol

generate si modul de eliminare/valorificare sunt redate in Volumul I al Studiului de Fezabilitate, Capitolul 6

Managementul Namolului si anexele acestuia.

Tabel 41 Cantitati de namol, consum de carburant, emisii CO2e

Mod de eliminare/valorificare fara proiect 2020-2023 2024-2030 2031-2048

1. Cantitati de su namol, t/an

Terenuri agricole 0,00 0,00 26,36 22,85

Depozite de deseuri conforme 0,00 0,00 0,00 0,00

Co-incinerare la Fabrica de ciment Deva 0,00 0,00 79,07 68,54

Alte directii (recuperarea terenurilor degradate,

fertilizant pentru spatiile verzi din localitati sau in

pepiniere)

58,62 58,62 0,00 0,00

2. Cantitati de namol, m3/an






pepiniere)

54,28 54,28 0,00 0,00

3. Numar de curse necesare pentru eliminare






pepiniere)

2,71 2,71 0,00 0,00

4. Consum anual de carburant, t/an




Pag. 99 / 207

Mod de eliminare/valorificare fara proiect 2020-2023 2024-2030 2031-2048





pepiniere)

0,02 0,02 0,00 0,00

Total consum carburant anual 0,02 0,02 0,61 0,04

Valoare

medie :

Valoare

medie :

0,23

5. Emisii CO2e, t/an






pepiniere)

0,07 0,07 0,00 0,00

Total anual 0,07 0,07 1,89 0,13

0,07 Valoare

medie :

0,7 T CO2e/an

Nota: Calculul de mai sus nu include cantitatile de namol de la STAP. Namolul a fost calculat ca urmare a mediei

namolului generat în perioadele analizate.

EFECTUL GENERAL AL PROIECTULUI

Efectul general al proiectului a fost evaluat la – 9,63 kt CO2e /an, insumand:

emisii CO2e din SEAU – tratare ape uzate si namol: +5,996 kt CO2e /an

emisii CO2e din consum de energie electrica: +1,022 kt CO2e /an

emisii CO2e din epurarea apelor uzate/reducerea CBO5: -16,648 kt CO2e /an

emisii CO2e pentru transportul si valorificare namolului: +0,0006 kt CO2e /an

Fara poiect Cu proiect Efect proiect

kt CO2e/an

Emisii CO2e din SEAU 6,409 12,405 5,996

Emisii CO2e din consum energie electrica 1,297 2,319 1,022

Emisii CO2e reducere CBO5 -24,509 -41,157 -16,648

Emisii CO2e transport și valorificare nămol epurare 0,0001 0,0007 0,0006

TOTAL emisii generate CO2e (valoare absolute) -16,80 -26,43 -9,630

TOTAL emisii generate CO2e (valoare relativă) -9,63



Pag. 100 / 207

Prin urmare, în cazul componentei privind schimbările climatice implementarea proiectului va genera un impact

cumulat pozitiv. Puterea în functiune a statiilor existente contribuie la reducerea gazelor cu efect se sera cu 62,67 %

fata de situatia existenta, respectiv cu 16,648 kt/an.

3.4 Caracteristicile impactului potenţial, în măsura în care aceste informaţii sunt disponibile

3.4.1 Metodologia utilizată pentru evaluarea impactului potenţial

Conform conţinutului cadru al memoriului de prezentare prezentat in Anexa 5 a HG 135/2010 și a Anexei III a

Directivei 2011/92/EU privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului amendată de

Directiva 2014/52/EU, informaţiile necesar a se detalia în această secţiune cuprind:

Magnitudinea și extinderea spațială a impactului;

Natura impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung,

permanent şi temporar, pozitiv şi negativ);

impactul transfrontalier;

Intensitatea şi complexitatea impactului;

Probabilitatea impactului;

Durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului;

Cumularea impactului cu impactul altor proiecte existente sau în curs de realizare;

Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului.

Obiectivul evaluării de mediu este de a identifica și estima complexitatea impactului potențial asupra receptorilor și a

resurselor pe baza unor criterii definite și de a propune și descrie măsurile care vor fi luate pentru a evita sau reduce

la minimum orice efecte adverse potențiale.

În continuare este descrisă metodologia utilizată pentru evaluarea complexitătii impactului potenţial în cazul

proiectului ce face obiectul prezentei proceduri de mediu.

Tipuri de impact și definiţii

Un impact este orice modificare a unei resurse sau a receptorului cauzată de prezența unei componente a proiectului

sau prin executarea unei activități legate de proiect. Evaluarea situatiei existente furnizeaza informații cruciale pentru

procesul de evaluare și descrierea modului în care proiectul ar putea afecta mediul biofizic și socio-economic.

In vederea evaluarii impactului activitatilor proiectului, s-au stabilit cinci categorii de impact, prezentate in tabelul de

mai jos.

Tabel 42 Categorii de impact

Categoria de impact Descriere

Impact pozitiv semnificativ Un impact, care este considerat a reprezenta o îmbunătățire a

situaţiei existente sau introduce o schimbare pozitivă de lungă

durată sau permanentă

Impact pozitiv Un impact, care este considerat a reprezenta o îmbunătățire a

situaţiei existente sau introduce o schimbare pozitivă

Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu.

Efecte negative de scurta durata sau reversibile asupra

factorilor/aspectelor de mediu



Pag. 101 / 207

Categoria de impact Descriere

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lunga durata sau ireversibile asupra

factorilor/aspectelor de mediu

Impact cumulat Impact care acționează împreună cu alte efecte (inclusiv cele

din viitoarele activități concurente sau planificate) pentru a

afecta aceleași resurse și / sau receptori ca si proiectul

Impactul este descris în conformitate cu natura sau tipul acestuia, dupa cum este prezentat in tabelul de mai jos.

Natura impactului Definiţie

Pozitiv Un impact, care este considerat a reprezenta o îmbunătățire a situaţiei existente

sau introduce o schimbare pozitivă

Negativ Un impact care este considerat a reprezenta o modificare nefavorabilă a

situaţiei existente sau introduce un nou factor nedorit

Direct Efectele care rezultă dintr-o interacțiune directă între o activitate a proiect

planificat și mediul receptor / receptori

Indirect Efectele care rezultă din alte activități care sunt favorizate să se întâmple ca

urmare a proiectului

Impact cumulat Impact care acționează împreună cu alte efecte (inclusiv cele din viitoarele

activități concurente sau planificate) pentru a afecta aceleași resurse și / sau

receptori ca si proiectul

Evaluarea complexităţii impactului - complexitatea este determinata de magnitudinea impactului si de probabilitatea

de aparitie a impactului. Criteriile utilizate pentru a determina magnituniea si probabilitatea de apariţie a impactului

sunt prezentate pe scurt in tabelul de mai jos. Odată ce se face o evaluare a magnitudinii și a probabilității,

complexitatea impactului este evaluata cu ajutorul matricei.

Magnitudinea impactului este data de amploarea, durata și intensitatea impactului.

Tabel 43 Magnitudinea impactului şi probabilitatea de apariţie

Magnitudine Impact Definiţie

Natura On site – impactul se limiteaza la granitele terenului unde se realizeaza investitiile

Local – impactul afectează o zonă pe o rază de 20 km în jurul amplasamentului unde

se realizeaza investitiile

Durata/frecvența Temporara - impact se anticipează a fi de scurtă durată și intermitent / ocazional.

Termen scurt - efectele care sunt prognozate să dureze numai pe durata perioadei de

construcție.

Termen lung - impactul va continua pentru durata de viata a Proiectului, dar încetează

atunci când proiectul se oprește.

Permanent - efecte care cauzează o modificare permanentă a receptorului afectat sau

de resurse, care rezistă în mod substanțial dincolo de durata proiectului.

Intensitate Neglijabila - impactul asupra mediului nu este detectabil.

Scăzută - impactul afectează mediul afectează în așa fel încât funcțiile și procesele

naturale nu sunt afectate.

Medie - mediul afectat este modificat însă funcțiile și procesele naturale continuă, deși

într-un mod modificat.

Mare - funcțiile sau procesele naturale sunt modificate întro asa măsura în care



Pag. 102 / 207

Magnitudine Impact Definiţie

acestea vor înceta temporar sau permanent.

Probabilitatea de apariţie a impactului

Puţin posibil Impactul este puţin probabil să apară

Posibil Impactul este probabil sa apară

Sigur Impactul va apărea

Odată estimată amploarea și probabilitatea de apariţie a impactului se va evalua complexitatea impactului folosind

matricea prezentată mai jos.

Tabel 44: Complexitatea impactului

INTENSITATEA IMPACTULUI

MA

GN

ITU

DIN

EA

PROBABILITATEA DE APARIŢIE

Puţin probabil Probabil Sigur

Neglijabil Neglijabil Neglijabil Minor

Scăzuta Neglijabil Minor Minor

Medie Minor Moderat Moderat

Mare Moderat Major Major

Interpretarea complexităţii impactului s-a analizat distinct pentru fiecare componentă de mediu atât pentru faza de

execuţie a lucrărilor cât şi pentru faza de operare.

3.4.2 Rezultatele evaluării impactului potenţial

În capitolul capitolul 4 este prezentată starea actuală a factorilor de mediu, potenţialele surse de poluare a se genera

ca urmare a realizării proiectului şi impactul prognozat. Pentru fiecare factor de mediu sunt detaliate masurile

recomandate a se respectata pentru dimuarea/eliminarea impactului potential atat in faza de constructie cat si in faza

de operare a investitiilor.

În această secţiune sunt prezentate rezultatele evalurării impactului potenţial, distinct pentru fiecare componentă de

mediu,cu precizarea naturii impactului, a duratei, magnitudinii, probabilităţii de apariţie şi complexitatea impactului.

De asemenea în tabelul de mai jos sunt evidențiate rezultatele evalurăii impactului cumulat.



Pag. 103 / 207

Tabel 45 Impactul potenţial asupra apei

Tabel : Impactul potenţial asupra apei

Activitate Impact potential Natura impact

Durata/ frecventa

Reversabilitate Magnitudine Probabilitate aparitie

Intensitate Impact cumulat Impact transfrontalier

FAZA DE DEMOLARE

Dezafectarea puturilor

Riscul modificării hidrodinamice şi hidrostatice a corpului de apă subterană

Local Pe termen scurt Accidental

Reversibil Mare Puţin probabil Moderat Impact nesemnifictiv Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

Demolarea Statiilor de tratare /epurare/SP existente

Contaminarea apelor subterane si de suprafata prin gestionarea neadecvata a deseurilor din demolari in punctele de lucru


Reversibil Mare Puţin probabil Moderat Impact nesemnifictiv Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

FAZA DE EXECUTIE

Execuţia fronturi de captare

Riscul modificării hidrodinamice şi hidrostatice a corpului de apă subterană Risc emisii poluanți în apă Degradare calitate acvifer


Reversibil Mare Puţin probabil Moderat Impact nesemnifictiv

Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

Execuție /reabilitare GA

Poluare accidentală corpuri de apă

Local Pe termen scurt

Reversibil Scăzută Puțin probabil Minor Impact nesemnifictiv Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

Rețele apă și apă uzată, aducțiuni, colectoare

Poluare accidentală corpuri de apă

Local Pe termen scurt

Reversibil Scăzută Puțin probabil Minor Impact nesemnifictiv


Captare ape subterane

Supraexploatare resursă apă

Local Pe termen scurt În condiții de secetă

Reversibil Scăzută Puțin probabil Moderat Impact nesemnifictiv


FAZA DE OPERARE

Operare GA Contaminări accidentale Local Pe termen scurt

Reversibil Scăzută Puțin probabil Neglijabil Nu este cazul Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

Operare rețele alimentare/ad

Pierderi apă Local Pe termen lung Permanent

Reversibil Scăzută Probabil însă în limitele acceptate

Minor Nu este cazul Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.



Pag. 104 / 207

ucțiuni

Operare rețele canalizare și colectori

Scurgeri/infiltrări ape uzate și contaminarea accidentală a corpuri de apă


Reversibil Scăzută Puțin probabil Minor Nu este cazul Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

Nota *Obiectivul lucrarilor este de a proteja atat calitatea apelor de suprafata cat si calitatea apelor subterane. Astfel, prin masurile constructie adoptrate, prin tehnologia de executie si de exploatare care

se vor aplica in conformitate cu legislatia in vigoare, se reduce la minim probabilitatea de aparitie a impactului asupra apelor, atat in perioada de executie cat si in perioada de operare. Nu se vor evacua

in mediu ape cu incarcatura poluanta. ln statia de epurare intra ape uzate menajere cu caracteristici conform NTPA 002/2005. Dupa epurarea mecano-biologica apa va avea caracteristicile mnform NTPA

001/2005.

Extinderea impactului

Se va limita la zona în care este amplasat proiectul

Magnitudinea si complexitatea impactului

Magnitudinea impactului este medie si de complexitate redusă, manifestandu-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, in zonele vizate de proiect, din intravilanul si extravilanul județului Caraș-

Severin.

Probabilitatea impactului

Pe perioada de execuție a proiectului, impactul asupra apei este limitat la zonele unde se realizeaza lucrări.

Prin masurile constructive adoptate, prin tehnologia de execuție si regulamentele de exploatare, care se vor aplica in conformitate cu legislatia in vigoare, se reduce la minim probabilitatea de aparitie

a unui impact negativ asupra apei in perioada de exploatare.

Durata, frecvență si reversibilitatea impactului

Pe perioada de execuție a lucrrailor, în cazul aparitiei unei poluari accidentale, impactul negativ se va manifesta pe o perioada scurta de timp, reversibil.

În condițiile aplicării tuturor măsurilor de reducere a impactului propuse, se poate aprecia ca implementarea și functionarea obiectivului analizat nu va induce dezechilibre în dinamica naturala a

componentei hidrice, nici la nivel cantitativ, nici la nivel calitativ. În cadrul acestor proiecte impactul negativ este de regulă de scurtă durată și cu manifestare locală, asociat etapei de execuţie a lucrărilor,

specifică oricăror organizări de șantier, în timp ce pe durata funcţionării investiţiilor propuse prin proiect, impactul asociat este unul vădit pozitiv, contribuind la îmbunătăţirea modalităţii de gestionare a

resurselor de apă, la managementul eficient şi performant al apelor uzate, creând premisele unei calităţii crescute a vieţii.



Pag. 105 / 207

Tabel 46 Impactul potenţial asupra aerului/miros

Tabel: Impactul potenţial asupra aerului


Durata/ frecvența Reversabilitate

Magnitudine Probabilitate aparitie

Intensitate impact

Impact cumulat Impact transfrontalier

FAZA DE DEMOLARE

Dezafectarea puturilor

Emisii de praf On site Termen scurt accidental Se recomanda luarea de măsuri pentru limitarea producerii prafului în cazul demolărilor** (A se vedea masuri de evitare impact aer)

Reversibil Scăzută Sigur Moderat Impact nesemnificativ


Demolarea Statiilor de tratare /epurare/SP existente

Emisii de praf On site Termen scurt accidental Se recomanda luarea de măsuri pentru limitarea producerii prafului în cazul demolărilor**



FAZA DE EXECUTIE

Lucrări execuţie săpături/ fundații

Poluare aer cu particulele în suspensie şi particule cu diametre aerodinamice

On site Termen scurt doar pe perioada lucrărilor



Trafic asociat organizării de șantier

Poluare aer cu emisii de particule de la motoarele diesel

Local Termen scurt doar pe perioada lucrărilor

Reversibil Medie Sigur Moderat Impact nesemnificativ


Pozarea conductelor/ Construirea clădirilor GA

Emisii specifice operaţiilor de sudură și de construcții

On site Termen scurt doar pe perioada lucrărilor

Reversibil Scăzută Sigur Minor Impact nesemnificativ


Lucrări reabilitare rețele canalizare

Mirosuri neplăcute de la sedimente

On site Termen scurt

Pe perioada lucrărilor

Reversibil Scăzută Puțin probabil

Neglijabil Impact nesemnificativ.

Nu este cazul, impactul se manifestă la nivel local.

FAZA DE OPERARE



Pag. 106 / 207


Durata/ frecvența Reversabilitate

Magnitudine Probabilitate aparitie

Intensitate impact

Impact cumulat Impact transfrontalier

Captare apă din surse subterane

Nu se generează emisii

- - - - - - Nu este cazul. Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

Operare gospodării de apă

Emisii clor în cazul gestionării necorespunzătoare a acestuia

On site Pe termen scurt/ spontan Reversibil Medie Puțin Probabil

Minor Nu este cazul. Nu este cazul impactul se manifestă la nivel local.

Operare rețele de alimentare și aducțiuni

Emisii asociate și hidrogen de la acumularea de sedimente

On site Pe termen scurt/mediu Spontan

Reversibil Medie Puțin probabil


Operare rețele de canalizare și colectori

Emisii amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S) din acumularea de materiale şi sedimente în conducte / Mirosuri din acumulare sedimente în rețea canalizare

Local Pe termen scurt/mediu Spontan

Reversibil Medie Puțin probabil



Nu exista riscul de a afecta calitatea aerului si climei, cu atât mai mult nu exista riscul de extindere a impactului.


Magnitudinea impactului este medie si de complexitate redusă, manifestandu-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, in zonele vizate de proiect, din intravilanul si extravilanul localităților din

județului Caraș-Severin.


Pe perioada de execuție a proiectului, impactul asupra aerului este limitat la zonele unde se realizeaza lucrări.

Prin masurile constructive adoptate, prin tehnologia de execuție si regulamentele de exploatare, care se vor aplica in conformitate cu legislatia in vigoare, se reduce la minim probabilitatea de aparitie

a unui impact negativ asupra aerului in perioada de exploatare.


Pe perioada de execuție a lucrrailor, emisiile in aer pot sa apara spontan, pe o perioada scurta de timp, reversibil.



Pag. 107 / 207

Se apreciaza ca emisiile in aer pe perioada de execuție si operare a lucrărilor sunt reduse ca intensitate, afecteaza arii reduse ca suprafață și se suprapun peste emisii de aceeași natură, nedirijate, din

alte activități umane.

Tabel 47 Impactul potenţial asupra solului şi subsolului.

Tabel: Impactul potenţial asupra solului şi subsolului

Activitate Impact potenţial Natura

impact

Durata/

Frecvență

Reversabilitate Magnitudine Probabilitate

aparitie

Intensitate impact Impact cumulat Impact transfrontalier

FAZA DE DEMOLARE

Dezafectarea

investitiilor

existente

Contaminarea solului

prin infiltrarea de

diverse scurgeri care

pot rezulta din

depozitarea sau

manipularea

inadecvata a deşeurilor

sau a materialelor de

construcţii

Modificare structura

sol


Accidental

Reversibil Medie Puțin

Probabil

Minor Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

FAZA DE EXECUTIE

Organizarea de

şantier

Ocupare temporară

teren

On site Pe perioada

lucrărilor

Reversibil Medie Sigur Minor Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

Poluări accidentale

depozitare

necorespunzătoare a

deseurilor

On site Accidental Reversibil Medie Puțin

Probabil

Minor Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.



Pag. 108 / 207


impact

Durata/

Frecvență


aparitie


Scurgeri accidentale de

poluanți

Executarea

săpăturilor în şanț

deschis

Modificare structura

sol

Creștere eroziune sol

până la reinstalarea

vegetaţiei


pe perioada

lucrărilor

Reversibil Medie Probabil Moderat

Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

Trafic asociat

şantierului

Poluare accidentală

Contaminarea solului

cu metale grele

Local Termen scurt

pe perioada

lucrărilor

Reversibil Medie Probabil Moderat Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

FAZA DE OPERARE

Operare fronturi

captare apă

subterană

Ocupare definitivă sol On site Permanent Ireversibil Scăzută Sigur Moderat Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

Operare GA Ocupare definitivă sol On site Permanent Ireversibil Scăzută Sigur Moderat Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

Contaminare

accidentală sol

On site Temporar

Accidental

Reversibil Scăzută Puțin

probabil

Minor Nu este cazul. Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

Operare rețele

alimentare și

aducțiuni

Poluări accidentale în

perioadele de

întreținere

Local Temporar

Accidental

Reversibil Scăzută Puțin

probabil

Neglijabil Nu este cazul. Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.



Pag. 109 / 207


impact

Durata/

Frecvență


aparitie


Operare rețele

canalizare și

colectori, refulări

Poluări accidentale în

perioadele de

întreținere

Scurgeri

accidentale/infiltrări ape

uzate

local Temporar

Accidental

Reversibil Medie Puțin

probabil

Minor Nu este cazul. Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

Operare SPAU Ocupare definitivă sol On site Permanent Ireversibil Scăzută Sigur Moderat Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.

Operare SP Ocupare definitivă sol On site Permanent Ireversibil Scăzută Sigur Moderat Impact nesemnificativ Nu este cazul

impactul se

manifestă la nivel

local.



Pag. 110 / 207


Impactul se manifesta exclusiv in zona de realizare a lucrărilor prevăzute prin prezentul proiect, respectiv intravilanul și extravilanul localităților din județul Caraș-Severin.


Magnitudinea impactului este mică si de complexitate redusă, manifestandu-se numai pe perioada de realizare a lucrărilor, in zonele vizate de proiect, din intravilanul și extravilanul localităților vizate de

proiect.


Pe perioada de execuție a proiectului, impactul asupra solului este limitat la zonele unde se realizeaza lucrări.

Se apreciază că impactul asupra solului și subsolului se situează la un nivel neglijabil, atâta timp cât terenul scos din circuitul natural este redus, toate instalațiile și utilajele vor fi exploatate

corespunzător, iar deșeurile, materiile prime și substanțele periculoase vor fi gestionate în mod eficient..


Cea mai mare parte a investițiilor, care necesită ocuparea definitiva a terenului (respectiv GA, fronturi de captare) reprezintă extinderi ale unor investiții existente prin urmare destinația terenului nu se va

schimba.

Datorita masurilor luate, impactul asupra solului se va manifesta numai pe durata de realizare a lucrărilor, după realizarea acestora terenul fiind readus la starea initiala.



Pag. 111 / 207

Tabel 48 IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA POPULAŢIEI, FOLOSINȚELOR, BUNURILOR MATERIALE ȘI CULTUARE

Tabel Impactul potenţial asupra populaţiei, folosințelor, bunurilor materiale și cultuare

Activitate Impact potential Natura

impact

Durata/

Frecvență

Reversibilitate Intensitate Probabilitate

aparitie

Intensitate Impact cumulat Impact

transfrontalier

FAZA DE DEMOLARE

Dezafectarea

investitiilor existente

Emisii praf On site Termen scurt,

Pe perioada

lucrărilor

Reversibil Scăzut Probabil Minor Nu este cazul. Nu este cazul,

impactul se

manifestă la nivel

local.

Dezafectarea

investitiilor existente

Demolările investițiilor

proiectului, pot afecta

structurile de rezistență ale

clădirilor

On site Termen lung

Accidental

Se

recomanda

luarea de

măsuri pentru

limitarea

Vibratiilor **(A

se vedea

masuri de

evitare impact

zgomot și

vibrații)

Ireversibil Mare Putin probabil Moderat Impact

nesemnificativ.

Nu este cazul,

impactul se

manifestă la nivel

local.

FAZA DE EXECUȚIE

Execuție lucrări

foraje

Emisii praf, zgomot și vibrații On site Termen scurt

Pe perioada

Reversibil Scăzut Probabil Minor

Nu este cazul. Nu este cazul,

impactul se

manifestă la nivel



Pag. 112 / 207

lucrărilor local.

Execuție gospdării

de apă


Pe perioada

lucrărilor

Reversibil Scăzut Probabil Minor

Nu este cazul. Nu este cazul,

impactul se

manifestă la nivel

local.

Excavare pământ

realizare şanţuri

pozare rețele și

reumplerea

acestora după

pozarea

conductelor


Pe perioada

lucrărilor

Reversibil Medie Probabil Moderat Nu este cazul. Nu este cazul,

impactul se

manifestă la nivel

local.

Transport materiale

de construcţii şi a

pământ excavat

Populaţia/obiectivele din

localităţile situate de-a lungul

traseului pe unde vor circula

masinile de transport poate fi

afectată de cresterea

traficului rutier respectiv

emisiile, zgomotul şi vibraţiile

generate de maşinile de

transport

Local Termen scurt

Pe perioada

lucrărilor

Reversibil Medie Probabil Moderat Nu este cazul Nu este cazul,

impactul se

manifestă la nivel

local.

FAZA DE OPERARE

În faza de operare impactul investiţiilor prevăzute a fi realizate prin proiect asupra populaţiei şi sănătăţii umane este unul pozitiv, datorită:

creşterii calitatăţii apei potabile distribuită populaţiei,

asigurarea accesului la apa potabilă pentru toţi locuitorii județului,

colectarea apelor uzate şi epurarea acestora în staţiile de epurare noi/extinse sau existente.



Pag. 113 / 207

Tabel 49 IMPACT ZGOMOT ȘI VIBRAȚII

Tabel Impactul potenţial asupra zgomotului și vibrațiilor


impact

Durata/

frecvența

Reversibilitate Magnitudine Probabilitate

aparitie

Intensitate

impact

Impact cumulat Impact tranfrontalier

FAZA DE DEMOLARE

Dezafectarea

investitiilor

existente

Demolările

investițiilor

proiectului, pot

afecta structurile de

rezistență ale

clădirilor

On site Termen lung

Accidental

Se recomanda

luarea de

măsuri pentru

limitarea

Vibratiilor **(A

se vedea

masuri de

evitare impact

zgomot și

vibrații)

Ireversibil Mare Putin probabil Moderat Impact nesemnificativ. Nu este cazul, impactul se

manifestă la nivel local.

FAZA DE EXECUŢIE

Execuție lucrări Zgomot și vibrații de

la utilaje/vehicule


Pe perioada

lucrărilor

Reversibil Medie Sigur Moderat Impact nesemnificativ. Nu este cazul, impactul se


FAZA DE OPERARE

Operare surse

subterane

Zgomot de la stațiile

de pompare

On site Pe termen lung

Permanent

Reversibil Scăzut Sigur Minor Impact nesemnificativ. Nu este cazul, impactul se




Pag. 114 / 207


impact

Durata/

frecvența

Reversibilitate Magnitudine Probabilitate

aparitie

Intensitate

impact

Impact cumulat Impact tranfrontalier

Operare GA Zgomot de la stațiile

de pompare


Permanent



Operare rețele de

alimentar,

canalizare

aducțiuni,

colectori

Zgomot de la stațiile

de pompare


Permanent





Pag. 115 / 207

4 LOCALIZAREA PROIECTULUI

În această secțiune sunt prezentate informații privind:

Descrierea generală a amplasamentelor viitoarelor investiții propuse a se realiza prin proiect, respectiv:

încadrarea în zonă la nivel de județ și la nivel local, descrierea vecinătăților și a folosinței terenurilor,

distanța față de areale sensibile (așezări umane, râuri, situri natura 2000 etc),

Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiect (în conformitate cu

Anexa III, punctul 2 a Directivei EIA).

4.1 Descrierea generală a amplasamentului

Investiţiile aferente proiectului se vor realiza la nivelul judetului Caraș-Severin.

Judeţul Caraş Severin este situat în sud-vestul Romȃniei. Se învecinează cu judeţul Timiş la nord-vest, cu judeţul

Hunedoara la nord-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Mehedinţi la sud-est şi cu Republica Serbia la sud-vest -

graniţa de stat, cu lungimea de 134 km, din care 65 km este graniţa reprezentată de fluviul Dunărea.

Suprafaţa judeţului este de 8.519,76 km2 şi reprezintă aproximativ 3,6% din suprafaţa ţării (ocupă locul al treilea,

ca mărime între județele țării).

Din punct de vedere al structurii administrativ-teritoriale judeţul Caraş Severin cuprinde:

• 2 municipii: Reşiţa (reşedinţa de judeţ) şi Caransebeş;

• 6 orase: Anina, Băile Herculane, Bocşa, Moldova Nouă, Oraviţa şi Oţelu Roşu;

• 69 de commune şi 287 sate.

Populaţia totala a judeţului a fost la 1 iulie 2012 de 274.277 locuitori dintre care 54% în zona urbană şi 46% în

zona rurală.

Figura 3 Harta judetului Caras Severin

Relieful judeţului Caraş Severin se compune din forme de relief variate: munţi - 65.4%, depresiuni - 16.5%, dealuri

10.8% şi câmpii 7.3%. Ca munţi, se enumera Munţii Banatului, care fac parte din Carpaţii Occidentali, şi munţii

Tacu-Godeanu, care fac parte din Carpaţii Meridionali. Culoarul Timiş-Cerna, legat de Valea Bistrei, reprezintă



Pag. 116 / 207

graniţa dintre Carpaţii Occidentali şi cei Meridionali, rȃurile Timiş, Cerna, Belareca, Mehadica şi Bistra au creat

condiţii bune propice vieţii, din acest motiv zona fiind intens populată.

Altitudinea creşte de la Vest la Est, înălţimea munţilor Tarcu-Godeanu fiind între 1600-2200 metri, în timp ce

altitudinile grupului de munţi Semenic, Aninei, Almăj, Dognecea, Locvei se situează între 600 şi 1400 de metri.

Aspectul reliefului este influenţat de repartiţia plăcilor tectonice şi de rezistenţa lor la diferitele acţiuni ale rocilor pe

care le susţin. Cel mai important aspect geomorfologic al Munţilor Banatului este relieful carstic; calcarele din

Jurasic şi Cretacic sunt foarte bine dezvoltate dinspre Reşiţa spre Dunăre. Munţii Banatului, care sunt aproape în

întregime între graniţele judeţului, sunt înconjuraţi de zone joase care îi înfăţişează ca bloc muntos unitar, cu

altitudinea medie cuprinsă între 600-800 metri. Între aceste zone, o zonă aparte este zona Almăj, o depresiune

montană, înconjurata de masive muntoase cu înălţimi medii şi traversată de răul Nera.

La vest, zona muntoasă este înconjurata de o zonă deluroasă, reprezentată de dealurile Oraviţei, Doclinului şi

Săcos-Zagujeni.

Relieful cu altitudine joasă este reprezentat de câmpiile Timişului, cu următoarele subdiviziuni: Câmpia Sipet - între

rȃurile Pogani şi Bârzava, Câmpia Moraviţa, la Sud de răul Bârzava şi Câmpia Caraş, lângă râul cu acelaşi nume.

În zonele montane şi cele de deal ale judeţului, aşezările sunt situate de-a lungul văilor şi sunt în general mici;

totuşi în nord terenul este relativ plat, iar aşezările tind să fie mai mari.

De investitiile propuse vor beneficia 13 de UAT-uri din judetul Caras, populatia beneficiara in infrastructura de

apa/apa uzata fiind de 12.074/8.374 locuitor



Pag. 117 / 207

Figura 4 Investitii ce se vor realiza pentru sistemul de alimentare cu apa



Pag. 118 / 207

Figura 5 Investiţii ce se vor realiza pentru sistemul de canalizare ape uzate menajere

4.2 Sensibilitatea ecologică a zonelor geografice susceptibile de a fi afectate de proiect (cf anexa III, pct 2

Directiva EIA)

În această secțiune, în conformitate cu prevederile Anexei III, punctul 2 a noii Directivei EIA sunt prezentate

următoarele caracteritici ale zonei studiate:

a. Folosința terenurilor unde este propusă realizarea terenurilor (actuală și viitoare),

b. Abundența relativă, disponibilitatea, calitatea și capacitatea regenerativă a resurselor naturale (inclusiv

sol, pământ, apă și biodiversitate) în zona studiată și în împrejurimi,

c. Capacitatea de absorbție a mediului natural, în special în ceea ce privește:



Pag. 119 / 207

a) Folosința terenurilor

În conformitate cu certificatele de urbanism eliberate de autoritățile publice locale folosința terenurilor este ]n

general încadrată ca teren aflat în zona căilor de comunicație rutieră (drum național, drum județean și drum

cumunal) și nu se va schimba destinația terenului.

Suprafața totală afectată de execuția lucrărilor este de 305 hectare din care doar 28,9 hectare (9,5% din total

suprafeței) vor fi ocupați definitiv. Cea mai mare parte a investițiilor, care necesită ocuparea definitiva a terenului

(respectiv GA, fronturi de captare) reprezintă extinderi ale unor investiții existente prin urmare destinația terenului

nu se va schimba.

b) Abundența relativă, disponibilitatea, calitatea și capacitatea regenerativă a resurselor naturale (inclusiv

sol, pământ, apă și biodiversitate) în zona studiată și în împrejurimi

Înformații privind abundența relativă, disponibilitatea, calitatea și capacitatea regenerativă a :

Solului sunt descrise în secțiunea 5.7

Pământului sunt descrise în secțiunea 5.7

Apei sunt descrise în secțiunea 5.1

Biodiversității sunt descrise în secțiunea 5.8

c) Capacitatea de absorbție a mediului natural, în special în ceea ce privește:

I. Zonele umede, zone ripariene, râuri

Nu este cazul. Prin lucrarea de fata nu sunt prevăzute lucrări in albie cum sunt: prize, guri de evacuare,

regularizări, consolidări; debitele instalate și cele de dimensionare a prizelor de apă.

Capacitate de absobție a raurilor

Cantitativ – prin proiect nu este prevăzută captarea unui debit de apă suplimentar față de cel autorizat

Calitativ –Debitul cumulat al efluenților este cu mult mai mic în comparație cu debitul receptorilor și se

apreciează că în cazul raurilor receptoare capacitatea de absobție din punct de vedere calitativ nu este

afectată,

Zonele umede și ripariene nu sunt afectate de implementarea proiectului insa despăduririle masive vor determina o

mărire a vitezei de concentrare a scurgerii, intensificarea proceselor de eroziune, transport și depunere a

aluviunilor și supraînălțarea albiilor din câmpii mărind riscul revărsărilor.

II. Zone costiere și mediu marin

Nu este cazul, în arealul studiat nu există zone costiere sau mediu marin.

III. Zone montane și forestiere

Prin implementarea proiectului nu vor fi afectate suprafețele forestiere.

IV. Rezervații natural și parcuri

Având în vedere caracterul de scurtă durată a impactului potențial a se genera doar în faza de execuție a lucrărilor,

faptul că proiectul reprezintă o continuare a procesului de modernizare a sistemelor de apă și apă uzată impactul

va fi nesemnificativ.

V. Situri Natura 2000

Amplasamentele investiţiilor prevăzute a se realiza prin proiect au fost localizate în raport cu ariile protejate la nivel

comunitar, parte integrantă din reţeaua Natura 2000 existente în zona de studiu. Astfel în zona proiectului au fost

identificate urmatoarele situri Natura 2000:



Pag. 120 / 207

- ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei

- ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei

- ROSCI0361 Râul Caraș

- ROSCI0206 Porțile de Fier

- ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei

- ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca

- ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița

- ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița

- ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș

- ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Caraș

- ROSCI0126 Muntii Tarcu

Având în vedere obiectivul principal al proiectului ce constă în realizarea infrastructurii pentru apă potabilă dar mai

ales construcția de capacități de tratare a apelor uzate putem concluziona clar că impactul proiectului va fi unul

pozitiv asupra obiectivelor de conservare ale siturilor Natura 2000 în special cele ce au ca obiect de conservare

habitatele acvatice și ripariene.

Capacitatea de absorpție a mediului natural în special a speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 din zona

proiectului nu va fi afectată ci dimpotrivă va crește prin eliminarea surplusurilor organice provenite de la populație.

VI. Zonele în care s-au înregistrat deja neîndeplinirea standardelor de calitate a mediului stabilite la nivel

comunitar și relevante pentru proiect sau în care se consider că există un astfel de risc

Nu este cazul.

VII. Zone dens populate

Principalele forme de impact sunt asociate extinderii alimentarii cu apa si a canalizarii, epurarii apelor uzate si

protejarii calitatii apelor de suprafata si apei freatice. Implementarea propiectului va determina un impact cumulat

apreciat ca fiind pozitiv.

VIII. Peisaje și situri de importanță istorică, culturală și arheologică

Peisaj

Peisajul poate fi afectat în cazul noilor lucrari pe perioada executiei lucrărilor, impactul fiind temporrar.

Situri de importanță istorică, culturală și arheologică

In cazul descoperirii, pe parcursul lucrărilor, unor vestigii arheologice întâmplătoare, se va iniția procedura de

Cercetare arheologica preventiva, conform Ordinului 2518/2007 emis de Ministerul Culturii si Cultelor.

Serviciile de supraveghere arheologica vor fi realizate de către instituții de specialitate prin arheologi înscriși in

Registrul Arheologilor din Romania, conform Ordonanței Guvernului nr. 43/2000, privind protecția patrimoniului

arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes național, cu modificările si completările

ulterioare.

Obiectivul supravegherii arheologice este acela de a determina, într-o arie data, existenta sau absenta

patrimoniului arheologic si de a dobândi informații despre acesta, putând conduce la formularea unei strategii care

sa asigure înregistrarea, conservarea sau managementul patrimoniului arheologic.

Se vor desfășura următoarele activități:

- Elaborarea proiectelor de supraveghere arheologica si aprobarea lor conform reglementarilor in vigoare;

- Desfășurarea supravegherii arheologice;



Pag. 121 / 207

- Elaborarea rapoartelor de supraveghere arheologica si înaintarea lor către instituțiile cu competente

legale in domeniu, conform reglementarilor in vigoare

Avand in vederea masura de supraveghere arheologica in cazul Siturilor de importanță istorică, culturală și

arheologică prevazuta in SF impactul proiectului asupra sitului arheologic este nesemnificativ.

5 SURSE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU

5.1 Protecţia calităţii apelor

5.1.1 Caracterizarea zonei

Apele de suprafata si apele subterane

Judeţul dispune de o bogată rețea hidrografică: 3.273 km fiind lungime totală a cursurilor de apă, Timișul, Carașul,

Cerna, Bârzava, Nera şi afluenții lor, precum şi ai fluviului Dunărea formează principalele artere hidrografice.

Resursele totale de apă de suprafaţa din Spaţiul Hidrografic Banat însumează cca.3,38×109 m3/ an, din care

resursele utilizabile sunt cca. 392,2×106 m3/ an. Acestea reprezintă cca. 11 % din totalul resurselor şi sunt formate

în principal de râurile Timiş, Bega, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna şi afluenţii acestora.

Principalele artere hidrografice sunt rȃurile Timiş, Cerna, Bârzava, Caraş, Nera şi afluenţii lor. Dunărea şi afluenţii

săi reprezintă graniţa de sud a judeţului pe o lungime de 65 km.În câmpiile joase (Moraviţa, Bârzava aluvial-

proluviala), pȃnza freatică se găseşte la un nivel ridicat. Principala sursă de alimentare a acviferului este indirectă,

provenind din descărcarea subterană a apei freatice din piemonturi.

Dintre cele 28 de sisteme de alimentare cu apă din judeţul Caraş Severin, în anul 2003 20 dintre ele foloseau apă

din surse de suprafaţă şi 8 apă din surse subterane.

Principalele artere hidrografice sunt rȃurile Timiş, Cerna, Bârzava, Caraş, Nera şi afluenţii lor. Dunărea şi afluenţii

ei reprezintă limita sudică a judeţului, pe o distanţă de 65 km.



Pag. 122 / 207

Figura 6 Captarile de apă subterana la nivelul Spatiului Hidrografic Banat

În Spatiul Hidrografic Banat, apă subterana este folosita atât în scopul alimentarii cu apă a populaţiei, cât şi în scop

industrial, agricol etc.

În anul 2013 pe teritoriul Administratii Bazinale de Apă Banat, existau un număr de 422 captări constituite din

foraje (fronturi de captare sau foraje individuale), drenuri şi izvoare.

Din reprezentarea grafica a acestor captari în figura de mai sus, se constată ca cele mai multe volume extrase sunt

din corpul de apă de adâncime ROBA18 - Banat (98%). Un corp de apă cu un Număr mare de captări de izvoare

(11) este corpul de apă freatica ROBA 11- Reşiţa-Moldova Nouă (Munţii Locvei-Munţii Aninei).

Hidrostructurile carstice sunt frecvent identificate pe teritoriul judeţului Caraş Severin legate cu precădere de

hidrostructura Reşiţa - Moldova Nouă care este cea mai importantă unitate hidrogeologică din Carpații Meridionali,

ocupând o suprafață de 700 km2. Datorită grosimii mari a calcarelor, ele se dezvoltă atât deasupra, cât şi sub

nivelul de bază, favorizând atât descărcarea descendentului, cât şi de tip ascendent (sub presiune), cu debite mari.

Grosimea pachetului de calcare atinge 1.500 m, în cuprinsul ei dezvoltându-se mai multe podișuri carstice.

Bazinele hidrocarstice sunt tranşant delimitate având descărcări deasupra nivelului de bază, apariții sub formă de

grifoane și sifoane, sau descărcări sub nivelul de bază (Cheile Nerei). Uneori se evidențiază prezența apelor sub

presiune la adâncimi mari în lucrările miniere de amploare.

Hidrostructura este drenată de mai multe bazine hidrografice.

Orizonturile acvifere, aflȃndu-se la mare adancime (peste 10 m), nu pot să influenţeze nici solul, nici răul. Vȃrsta

de formare a acviferelor este Pliocenul (Pannonian) şi volumul de apă este relativ redus. În piemonturile care

înconjoară depresiunile de tip golfier (coridoarele rȃurilor Timiş, Bistra, Cerna), pȃnzele

Sursă P.A.T.J. - Plan de amenajare a teritoriului judeţului Caraş Severin freatice se află la adȃncimi mari: 10-20 m.

Permeabilitatea sedimentelor şi depozitelor de nisip, gradul ridicat de fragmentare şi extinderea redusă nu

stimuleaza acumularea unei cantităţi mari de apă.



Pag. 123 / 207

În zona cȃmpiilor înalte (Socol, Bȃrzavei, Caraş), nivelul piezometric general este la adȃncimi de 5-10 m, rareori

peste 10 m, în funcţie de modul cum s-au sedimentat depozitele din Pleistocen-Halogen.

În zonele de cȃmpie mai joasă (Moraviţa, Bȃrzava aluvial-proluviale), pȃnza freatică se află la un nivel ridicat.

Sursa de alimentare este indirectă, provenind dintr-o scurgere subterană a apelor freatice din piemont.

Bazinul Timiş poate fi împărţit în 3 sub-bazine şi partea superioara a raului Timiş, dat fiind ca afluenţii acestuia se

varsă în Timiş în afara granitelor judeţului.

Figura 7 Bazinele şi sub-bazinele hidrografice ale judeţului Caraş Severin

Lacurile naturale sunt puţine şi de mici dimensiuni, de origine carstică (Lacul Dracului, Lacul Ochiul Beiului) sau de

origine glaciară (Iezeru, Tarcu, Pietrele Albe).

Lacurile antropice (acumulări) au ca scop să producă energie electrică şi să alimenteze cu apă localităţile; aşa au

apărut cele două lacuri de la Oraviţa (Lacul Mare şi Lacul Mic), acumulările de pe Valea Dognecea (Lacul Nuferi şi

Lacul Mare), Lacul Buhui, care alimentează cu apă oraşul Anina şi are o suprafaţă de 9,8 ha, Lacul Marghitaş de

pe pȃrȃul Buhui, cu o suprafaţă de 4 ha, iniţial destinat unei microhidrocentrale. Cele mai importante lacuri sunt

cele de pe raul Bârzava şi răul Timiş, care aprovizionează cu apă municipiul Reşiţa şi furnizează energie electrică

(centralele Breazova-Cralnicel şi Grebla, pentru agrement şi pescuit). Pe Bârzava exista lacurile Gozna, Văliug şi

Secu, iar pe cursul superior al Timişului s-a construit acumularea „Trei Ape”, cu o suprafaţă de 52,612 ha.

Surse cu potenţial de producere a poluărilor accidentale

Calitatea resurselor de apă este influenţată într-o anumită măsură şi de poluările accidentale, care reprezintă

alterări acute de natură fizică, chimică, biologică sau bacteriologică a apei, peste limitele admise, cauzate de

factori antropici sau naturali În funcţie de tipul poluărilor accidentale, acestea pot avea magnitudini şi efecte diferite



Pag. 124 / 207

(locale, bazinale, transfrontaliere) asupra resurselor de apă de suprafaţă şi subterane, cu posibile repercursiuni

asupra stării de sănătate a populaţiei din zonele afectate.

La nivelul Spaţiului Hidrografic Banat s-a identificat un număr de 111 utilizatori de apă ce pot produce poluări

accidentale şi care şi-au elaborat Planuri proprii de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale. În anul 2013, s-

a înregistrat o singură poluare accidentală pe râul Bârzava în localitatea Reşiţa cu produse petroliere, provenite de

la evacuarea Laminoare aparţinâd de TMK Reşiţa. Poluarea a avut loc ca urmare a unor precipitaţii abundente şi

antrenarea de produse petroliere din decantorul de ape pluviale.

S-a acţionat cu material absorbant, s-au montat baraje absorbante pentru a stopa poluarea la sursã

5.1.2 Surse de poluanţi şi impactul prognozat

5.1.2.1 Perioada de execuţie a lucrărilor

Lucrările de execuţie a investitiilor propuse nu au o influenţă asupra regimului apelor de suprafata sau obiectelor

existente in zona.

Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare şi canalizare (rețele, refulări, colectoare, aducțiuni, stații

pompare)

În etapa de extindere și reabilitare a reţelelor de alimentare şi canalizare următoarele activități se pot constitui în

surse de poluare a apelor de suprafața:

dislocarea materialelor rezultate pe perioada excavării şi celor aduse pentru realizarea rețelelor ca

urmare a acțiunii fenomenelor meteorologice sezoniere (ploi, vânturi puternice). Acest risc este mai

mare în zonele unde distanta dintre terenul lucrărilor şi apele de suprafață este relativ mică.

scurgeri de apă uzată în cazul reabilitării reţelelor de canalizare ce se vor efectua în intravilan,

gestionarea necorespunzătoare a produselor poluante (scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil,

lubrifianți etc.) şi a deșeurilor rezultate în urma executării lucrărilor

De asemenea, din cauza eliminării vegetației de pe amplasamente precum şi din cauza execuției de

lucrări de excavare folosind utilaje grele şi/sau metode de construcție şi măsuri de protejare a solului

inadecvate pot conduce la accelerarea fenomenelor de eroziune. Aceste fenomene pot conduce, în

zonele în pantă, la instabilitatea solului, alunecări de teren şi antrenarea de pământ în albiile corpurilor

de apă de suprafață, cu posibil efect poluarea acestora.

Surse potenţiale de poluanţi pe durata execuţiei puţurilor de captare apă subterană:

Pe perioda execuţiei lucrărilor există riscul modificării hidrodinamice al perimetrului captării precum şi

închiderea fisurilor prin care apele subterane circulă;

În cazul neizolării necorespunzătoare a stratelor superioare contaminate în timpul forării puţului, există

riscul contaminării stratelor acvifere de adâncime, ducând la degradarea calităţii apei extrase şi generând

un impact major asupra alimentării cu apă a utilizatorilor situaţi în aval,

Pe perioada execuţiei puţului rezultă cantităţi semnificative de apă uzată. Ţinând cont că pe perioada de

execuţie, amplasamentul nu va fi racordat la reţeaua de canalizare (lucrarile de execuţie a reţelei de

canalizare realizanduse simultan), evacuarea apelor rezultate în urma acestor lucrări poate afecta zona,



Pag. 125 / 207

în special dacă apele prezintă pH-ul bazic ca urmare a utilizării de substanţe deblocante

(hexametafosfat).

Surse potenţiale de poluanţi pe durata execuţiei /extinderii gospodăriilor de apă

Execuţie unei gospodării de apă presupune o organizare de şantier de anvergură, cu lucrări de execuţie

diversificate, care necesită un număr relativ ridicat de utilaje şi materiale de construcţie pentru execuţia proiectului.

În aceste condiţii, pe perioada executării gospodariilor de apă vor fi generate substanţe, materii prime şi finite care

în mod accidental pot duce la contaminarea apelor freatice şi a celor de suprafaţă. Dintre aceste substanţe sau

materii se pot enumera:

materiale de construcţii primare: ciment, var, ipsos, materiale lemnoase, nisip, pietris;

materiale de construcţii secundare: lapte de var, lapte de ciment, resturi de ciment, rumeguş şi alte

materiale lemnoase;

alte materiale şi substanţe folosite în organizarea de şantier: uleiuri minerale pentru utilaje, combustibil

auto, carbid sau butelii cu acetilena, lacuri şi vopsele.

5.1.2.2 Perioada de operare

Captarea apei potabile din surse subterane

Variaţiile de nivel şi de debit pe perioada de exploatare a frontului de captare a apelor subterane pot

conduce la degradarea calitării acviferului prin atragerea de resurse dintr-un acvifer care nu prezintă

parametrii calitativi corespunzători. În secţiunea anterioară s-a prezentat faptul că din punct de vedere

cantitativ si calitativ corpul de apa ROSI03, din zona studiată, este în stare bună.

Supraexploatarea sursei de apă din cauza unor debite de captare necesare mai mari decât cele

proiectate iniţial, cu efecte asupra debitului de apă furnizat de noile puţuri sau de puţurile din vecinătate

Efectele pot fi semnificative, mai ales dacă supraexploatarea resursei de apă subterană are loc în

perioade de secetă

Contaminarea acviferului captat prin deteriorarea accidentală a coloanei puţului şi infiltrarea de ape din

stratele superioare contaminate

Reducerea debitului furnizat de puţuri din cauza exploatării cu întreruperi sau supra-exploatării şi

innisipării puţului.

Operarea sistemului de alimentare cu apă şi a gospodăriilor de apă

Pierderile de apă (pe traseul reţelei de aducţiune sau de distribuţie) pot conduce la suprasolicitarea

sursei. Prin prezentul proiect sunt prevăzute măsuri pentru reducerea ratei de infiltraţie, la un nivel

acceptabil pentru dimensionarea reţelelor de alimentare, cat şi pentru dimensionarea proceselor de

tratare

Operarea sistemului de canalizare apă uzată

Principala sursă potențială de poluare în cazul unui sistem de canalizare apă uzată o reprezintă efluentul rezultat

de la stația de epurare a apelor uzate (SEAU).



Pag. 126 / 207

Sursele potentiale de poluare a solului in faza de operare a investitiei sunt urmatoarele:

Deseurile menajere si cele rezultate din operatiile de intretinere;

lnfiltrarea de ape uzate menajere in sol ca urmare a unei avarii

Posibilitatea poluarii solului in perioada de exploatare, se poate datora unor operatii de reparatiiintretinere sau a

depozitarii inadecvate a deseurilor, prin:

interventii punctuale asupra retelelor cu ocazia reparatiilor;

nerespectarea mentinerii curateniei pe amplasament;

depozitarea deseurilor in afara spatiilor special amenajate.

5.1.3 Măsuri de diminuare/eliminare a impactului


În scopul reducerii/eliminării riscurilor de poluare a apei, se impun următoarele măsuri:

Lucrarile de excavare nu se vor executa în conditii meteorologice extreme (ploaie, vant puternic) în

special în zonele de lucru aflate la o distanta mai mica de 500 m de apele de suprafaţă;

Se va acorda o atenţie specială respectării cu strictețe a tehnologiei de execuție a puţurilor prin izolarea

şi cimentarea coloanei asftfel incât acviferul din stratele superioare să nu constituie surse de poluare

pentru aviferul de adancime din care se captează apa;

Se vor respecta toate prevederile studiului hidrogeologic relativ la execuţia puţului;

Instalarea de grătare, în special pentru lucrările executate în locurile în panta ca protecţie contra

eroziunii;

Utilizarea, pentru prevenirea formării de praf în zonele de lucru, de apă pentru stropiri

Gestionarea adecvată a deşeurilor în punctele de lucru;

Terenurile afectate pe perioada de execuție a lucrărilor vor fi semnalizate și marcate,

Pe perioada de execuție a lucrărilor se vor minimiza maxim posibil suprafețele de teren ocupate

temporar,

Lucrările de refacere a amplasamentului se vor executa imediat după finalizarea lucrărilor pentru toate

amplasamentele care fac obiectul proiectului,

Identificarea de trasee pentru mijloacele de transport și utilaje cat mai departe de zonele locuite, acolo

unde este posibil,

Constructorul va aplica proceduri şi măsuri de prevenire a poluărilor accidentale conform prevederilor

legale.


Operarea celor fronturilor de captare:

Delimitarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever în jurul puţului suplimentar,

Testarea periodică a calităţii apei subterane captate prin analize specifice,



Pag. 127 / 207

Măsurarea şi înregistrarea nivelurilor hidrodinamice şi hidrostatice ale apei subterane pentru a detecta

modificările de debit şi evidenţe ale parametrilor calitativi. În cazul unor modificări semnificative se vor

realiza investigaţii suplimentare pentru identificarea cauzei şi pentru a adopta măsurile adecvate,

Impunerea de restricţii privind cantitatea de apă subterană captată în cazul modificărilor semnificative ale

parametrilor acviferului.

Operarea sistemelor de alimentare şi canalizare:

Delimitarea zonelor de protecţie sanitară cu regim sever în jurul SPA, gospodăriilor de apă precum şi de-

a lungul conductelor de aducţiune,

La punerea în funcţiune a obiectivelor investiţiei se vor actualiza Regulamentele de funcţionare -

exploatare, întreţinere şi Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale pentru toate

obiectele componente.

Verificarea periodică a integritării rezervoarelor de preparare a hipocloritului de sodiu şi a conductelor de

injecţie aferente noilor staţii de clorinare ce se vor realiza prin proiect

Operatorul sistemului de canalizare va accepta în reţeaua de canalizare numai ape uzate conforme cu

valorile limita stabilite de Normativul NTPA 002/2005

Masuri de control şi de reducere a evacuarilor industriale în reteaua de canalizare, implementate de

operatorul retelei,

Operatorul va realiza inspecţii periodice ale reţelei de canalizare pentru detectarea în timp util a

disfuncţionalităţilor şi adoptarea măsurilor necesare pentru remediere,

Atât pe durata execuţiei lucrărilor, cât şi după punerea în funcţiune a obiectivelor propuse se va avea în

vedere respectarea prevederilor legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor privind zonele de protecţie

sanitară.

In cazul constatarii unei avarii la retelele de canalizare se vor lua urmatoarele măsuri:

se iau masuri imediate pentru impiedicarea sau reducerea extinderii pagubelor,

se determina, se inlatura cauzele care au condus la aparitia incidentului sau se asigura o functionare

alternativa,

se repara sau se inlocuieste instalatia, echipamentul, aparatul etc. deteriorat,

se restabileste functionarea in conditii normale sau cu parametrii redusi, pana la terminarea lucrarilor

necesare asigurarii unei functionari normale.

5.2 Protecţia aerului

5.2.1 Caracterizarea conditiilor existente

Clima judeţului este temperată, moderat continentala, cu unele influente submediteraneene.

Subtipul climatic bănățean se caracterizează prin circulația maselor de aer atlantic și prin invazia maselor de aer

mediteranean, ceea ce conferă caracter moderat regimului termic, cu frecvente perioade de încălzire în timpul

iernii, cu primăveri timpurii şi cantități medii multianuale de precipitații relativ ridicate.



Pag. 128 / 207

Predominarea, în tot cursul anului, a advecției maselor de aer umed din vest și sudvest, activitatea frontală mai

intensă poziția și originalitatea geomorfologică a județului asociază și nuanțe contrastante de natură limatologică,

ilustrate de variabilitatea principalilor parametri climatici. În ultimii ani, perturbațiile atmosferice ce au cuprins tot

conţinentul produc și pe teritoriul judeţului fenomene atipice.

Temperatura medie anuala este de 10-13°C în zona de câmpie, dealurile vestice şi munţii Dognecea, între 49°C în

munţii Poiana Rusca şi Semenic, iar în munţii Tarcu şi Godeanu temperatura medie este de 0,6°C. Adâncimea de

îngheţ variază între -0.6 m şi -1.3 m.

Figura 8 Harta climatica a Romaniei

Temperaturile diurne, lunare, sezoniere și anuale etalează valori care urmăresc fidel dispunerea pe altitudine a

punctelor de observație, izotermele închizându-se în cercuri concentrice mulate pe relief. Urmărind repartizarea

valorilor medii ale temperaturii aerului, remarcăm o variație apreciabilă a acestora în funcție de altitudine. Diferența

de temperatură între Lugoj şi Caransebeș este redusă (0,4 grade), ca și cea de altitudine (77 m). Față de aceasta,

în regiunile muntoase diferențele valorilor medii atîng 6 grade Celsius (între Caransebeș şi Cuntu), respectiv 10

grade (între Caransebeș şi Țarcu). Temperatura medie anuală, în comparație cu Caransebeșul, este de 1,1 grade

mai mică la Teregova, cu 3,0 grade la Brebu Nou și cu 6,7 grade la Semenic.

Diferența este evidentă și în ceea ce privește temperaturile medii lunare. Luna ianuarie are valori ceva mai ridicate

la Caransebeș (0,8), Lugoj (1,0) și la Oraviţa (1,1), față de alte localități din Câmpia Română situate la aceeaşi

altitudine, cum ar fi Craiova (-2,5) sau Găești (-3,2).

5.2.2 Surse de poluare şi impactul prognozat


În perioada de execuţie a lucrărilor, potenţialele sursele de emisii de poluanţi în atmosferă sunt:

Surse de emisii difuze:

- Lucrări de execuţie a săpăturilor pentru pozarea reţelelor de conducte de apa şi apă uzată şi pentru

construirea gospodariilor de apă. Sursele de emisii aferente lucrărilor deexecuţie a reţelelor de

conducte sunt surse cu funcţionare limitată în timp, frontul de lucru schimbându-se pe măsura



Pag. 129 / 207

evoluţiei lucrărilor. Poluanti generati: prafuri, care pot fi contaminati cu alti poluanti rezultand din

lucrarile de terasemente, din incarcarea şi descarcarea de materiale de constructii etc

- Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate mai sus este constituit de particulele în

suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzând şi particule cu diametre aerodinamice

echivalente mai mici de 10 μm (particule inhalabile, acestea putând afecta sănătatea umană)

Surse de emisie mobile:

- Generate de functionarea vehiculelor folosite pentru transport şi a utilajelor pentru lucrari de

constructii. Poluanţi generaţi: emisii de particule de la motoarele diesel, NOx, SOx, CO, particule,

COV şi diversi alti poluanti atmosferici periculosi, inclusiv benzen

Poluanţii emişi în timpul lucrărilor de execuţie a reţelelor de alimentare cu apa şi canalizare pot afecta populaţia din

zonă, în special locuitorii de pe strazile unde se vor executa săpături.

În această zonă pot apare situaţii de poluare pe termen scurt cu particule în suspensie şi cu NOx. Totodată, pot

apare situaţii critice generate de efectul sinergic al particulelor în suspensie cu NO2.

Situaţiile de poluare semnalate vor avea probabilitatea de apariţie în perioada de decopertare a sistemului rutier şi

de executare a săpăturilor. În restul perioadei de execuţie, nivelele de poluare se vor diminua substanţial.

Gazele acide (NO2, SO2) şi particulele emise în atmosferă în timpul lucrărilor de execuţie a reţelelor vor aduce un

aport suplimentar, temporar, la creşterea agresivităţii mediului atmosferic. Se apreciază însă că, deoarece în

anotimpul rece, cand probabilitatea de creştere a umezelii relative a aerului peste 75% este mare, nu se vor

executa lucrări, acest aport nu va genera probleme deosebite pentru construcţiile din zonă.

Mirosuri neplăcute generate pe amplasamentele SEAU existente, în special ca urmare a operaţiilor de manipulare

în vederea evacuării şi transportului nămolului şi a altor tipuri de deşeuri rezultate din procesul de epurare


În perioada de exploatare, pot rezulta emisii de amoniac (NH3) şi hidrogen sulfurat (H2S) din acumularea de

materiale şi sedimente în conductele de transport pentru apele uzate, ca urmare a operatiilor de intretinere

inadecvate sau a disfunctionalitatilor din reteaua de canalizare.

De asemenea operarea staţiilor de pompare ape uzate pot genera mirosuri neplăcute, provenite în special de la

operaţiile de manipulare a nămolurilor.

În perioada de exploatare a gospodariilor de apă noi construite prin proiect se pot genera:

Emisii de clor cauzate de operarea necorespunzatoare a recipientelor de stocare a substanţelor şi dozare a

clorului sau datorita deteriorarii echipamentele;

Poluanţi de natura organica şi anorganica : NOx, CO, CO2, N2O, CH4 generati în cantităţi nesemnificative ca

urmare a traficului rutier pe amplasament (autovehicule, autobasculante).



Dat fiind faptul că, prin natura lor, sursele caracteristice acestei etape nu pot fi controlate prin instalaţii/sisteme

pentru captarea şi epurarea aerului poluat, măsurile specifice constau în:

Măsuri pentru reducerea emisiilor de particule generate de manevrarea materialelor (în special pământ):



Pag. 130 / 207

- stropirea cu apă a platformelor de lucru şi a drumurilor de acces în perioadele lipsite de precipitaţii;

- spălarea roţilor autovehiculelor la ieşirea din şantier;

- evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a autovehiculelor cu materiale generatoare de praf în

perioadele cu vânt cu viteze de peste 3 m/s;

- limitarea zonelor de lucru şi a duratei lucrarilor;

- curatarea zilnica a cailor de acces din organizarea de santier, a punctelor de lucru (indepartarea

pamantului şi a nisipului), pentru a preveni formarea prafului;

- controlul şi asigurarea materialelor impotriva imprastierii în timpul transportului şi în amplasamentele

destinate depozitarii, inclusiv a pamantului rezultat din sapaturi, excavatii

Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi generaţi de motoarele autovehiculelor şi utilajelor:

- Obligaţia viitorului constructor de a întocmirea unui Plan de Management al Traficului,

- utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip minim EURO IV, ale căror emisii respectă

legislaţia în vigoare;

- întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor.


Pentru reducerea impactului emisiilor atmosferice vor fi implementate următoarele măsuri:

Reţele de alimentare şi canalizare

Inspectii periodice şi operatii de decolmatare a retelei de canalizare, în special în cazul conductelor cu

curgere gravitationala, pentru a preveni emisiile de hidrogen sulfurat

Inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati şi adoptarea

masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute

În cazul gospodăriiilor de apă

Proceduri pentru manipularea în siguranta a recipientelor cu hipoclorit de sodiu

Plantarea de vegetatie (arbori/arbusti) pe perimetrul amplasamentelor gospodăriilor de apă

Proceduri pentru manipularea în siguranţă a recipientelor cu clor;

Proceduri pentru operarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor destinate dezinfecţiei cu clor.

5.3 Schimbări climatice

5.3.1 Emisii GES

5.3.2 Impactul schimbărilor climatice şi a fenomenelor extreme asupra investiţiilor

În conformitate cu prevederile Directivei 2014/52/ de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor

anumitor proiecte publice și private asupra mediului, s-a analizat:

Impactul proiectul asupra climei respectiv emisiile de gaz de seră generate în vederea propunerii de măsuri de

reducere şi



Pag. 131 / 207

Impactul evoluției schimbărilor climatice şi a fenomenelor extreme asupra proiectuluişi propunerea de măsuri de

adaptare la variabilitatea climeiactuale şi viitoare.

PLAN DE ACȚIUNE PRIVIND ADAPTAREA

În tabelul următor este prezentat planul de acțiune privind adaptarea.



Pag. 132 / 207

Tabel 50 Plan de acțiune privind adaptarea

Risc Scor Măsuri Risc

rezidual

Cost Responsabil

COMPONENTA 1 SURSE DE APĂ ȘI TRATAREA APEI

Disponibilitateaapei

4 mediu In perioadele în care nivelul și debitele raurilor si lacurilor scad,

afectând volumul de apă preluat în vederea potabilizării, debitul

aferent va fi asigurat din alte surse, prin fronturi de captare ape

subterane.

Prin proiect se vor construi noi statii de captare (stații pompare).

Atragerea utilizatorilor în eforturile de economisire a apei prin

sisteme educationale.

Reabilitarea aducțiunilor și a rețelelor de distribuție pentru

reducerea pierderilor pentru asigurarea cerinței de apă în localitățile

deservite sau care urmează a fi deservite.

Îmbunătățirea proceselor de tratare pentru a face față variațiilor și

deteriorării parametrilor de calitate ai apei brute adoptand cele mai

bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul tratarii apei brute

Reabilitarea stațiilor de pompare și a gospodăriilor de apă pentru a

le crește eficiența și fiabilitatea în perioadele de secetă.

Realizarea de rezervoare de apă cu capacități majorate pentru

preluarea și managementul cerințelor maxime de apă.

Actualizarea Regulamentelor de exploatare a acumulărilor pentru

gestionarea surselor de apă în perioade deficitare față de creșterea

cererii și competiției pe surse de apă, inclusiv restricțiile de mediu.

Reabilitarea rezervoarelor si construirea unor rezervoare noi pentru

cresterea capacitatii de stocare a apei brute pentru evitatarea

aparitiei de întreruperi în furnizarea apei catre consumatori.

Utilizarea pentru alte consumuri decât cel potabil a unor surse

alternative de alimentare cu apa (ex. utilizarea de foraje de mica si

medie adâncime pentru irigatii, inclusiv la nivel casnic si pentru

întretinerea spatiilor verzi din localitati);

2 redus Nu sunt necesare costuri

suplimentare.

Costurile pentru realizarea acestor

investiții sunt incluse în studiul de

fezabilitate și în devizul general al

proiectului.

Este necesara realizarea de

campanii de informare si

constientizare. Se poate realiza în

cadrul proiectului.

Nu este necesară includerea în

proiect a unor costuri suplimentare

pentru realizarea acestei măsuri de

adaptare la schimbările climatice.

Lucrările au fost incluse deja în

Proiect.

Costurile au fost incluse deja în

Proiect.


Proiect


Proiect


Proiect

Costurile pentru actualizarea

Regulamentelor de exploatare a

acumulărilor sunt incluse în costurile

Consultant pentru 1,

2, 3, 5, 6

Consultant/S.C.

AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A. pentru 8

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A.entru 4,10



Pag. 133 / 207


rezidual

Cost Responsabil

Împrejmuirea zonei de protecţie sanitară pentru fronturile de captare privind activitățile curente de

exploatare ale acestora, la faza

Proiect Tehnic și ulterior execuției


Proiect

Sunt necesare fonduri suplimentare,

însa masura poate fi implementata si

dupa orizontul 2020.

Precipitații extreme

maxime

mediu Realizarea principalelor componente ale sistemului de alimentare

cu apa (ex. captari, statii de tratare a apei) în zone neinudabile

Optimizarea logisticii pentru personalul S.C. AQUACARAŞ CARAȘ-

SEVERIN S.A. pentru evenimente extreme

Instalarea sistemului de monitorizare a avertizării timpurii și a

planului de răspuns la situații de urgență


suplimentare.

Costurile pentru realizarea acestor



proiectului.

Nu sunt necesare costuri de investiții

Antreprenor,

Consultant

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A. pentru 1,2,3

Furtuni 4 mediu Constructiile pentru captarea si tratarea apei se vor proiecta pentru

a fi in siguranta la actiuni climatice.




suplimentare aceste fiind deja

incluse în proiect.

Consultant

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A. pentru 2



Pag. 134 / 207


rezidual

Cost Responsabil

Incendii 6 mediu Amplasamentele gospodăriilor de apă sunt prevăzute cu hidranți de

apă pentru stingerea incendiilor. De asemenea, la dimensionarea

rezervoarelor de apă din incinta gospodăriilor de apă s-a ținut cont

de rezerva intagibilă de incendiu.

În conformitate cu prevederile legale operatorul instalațiilor este

obligat să elaboreze și să implementeze un Plan de prevenire și

stingere a incendiilor.

2 redus Costurile pentru realizarea acestor



proiectului.

Planul de prevenire și stingere a

incendiilor se va elabora și

implementa de către personalul S.C.

AQUACARAŞ CARAȘ-SEVERIN

S.A. si deci nu sunt necesare costuri

de investiții suplimentare.

Consultant

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A.

Alunecarile de teren

si instabilitatea

solului

mare Pentru amplasamentele noilor investiții propuse a se realiza prin

proiect s-au realizat studii geotehnice.

Concluzia studiilor geotehnice vor indică daca terenul este stabil,

daca riscul geotehnic al constructiei este redus, putându-se funda

direct în stratul natural.

Plantare de copaci in jurul Gospodariilor de Apa pentru stabilitatea

solului

Aducerea la starea initiala a terenului dupa finalizarea organizarii de

santier




Plantarea copacilor se va realiza din

bugetul S.C. AQUACARAŞ CARAȘ-

SEVERIN S.A.

Consultant pentru 1

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A.pentru 2

Antreprenor pentru 3

Cutremure 9 mare Stațiile de captare și de tratare a apei sunt proiectate în

conformitate cu prevederile Codului de proiectare seisimică P100/1-

2013 în vederea asigurării protecției seismice a clădirilor și

construcțiilor cu structuri similare acestora, a Normei metodologice

de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri

pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, cu toate

modificările ulterioare si Normativului P100-92 de proiectare

antiseismică care cuprinde principiile pentru evaluarea nivelului de

asigurare la acțiuni seismice a construcțiilor existente și stabilirea

măsurilor de intervenție.




Consultant



Pag. 135 / 207


rezidual

Cost Responsabil

Inundatii 9 mare Adaptarea lucrărilor propuse la particularitățile geomorfologice și

hidraulice locale

Amplasarea obiectivelor in zone neinundabile, conform concluziilor

studiilor de inundabilitate elaborate pentru sistemele de alimentare

cu apa precum si pentru sistemele de canalizare

Reducerea riscului de inundabilitate urbană prin înlocuirea

conductelor din beton cu conducte mai performante sub aspect

hidraulic (PAFSIN, FD, PVC sau GC care generează o creștere a

capacității de transport cu 20 – 30 % la aceleași diametre, față de 7

– 10 % cât ar reprezenta intensificarea ploii sub efectul schimbărilor

climatice.

Reducerea la minimum al eliminarii deseurilor prin constientizarea

privind mediul inconjurator al lucratorilor si prin asigurarea unei

colectari adecvate a deseurilor. Eliminarea imediata a deseurilor de

la locul de munca astfel incat in perioada fenomenelor extreme

aceste deseuri sa nu ajunga in rauri.




Înlocuirea conductelor din beton cu

conducte mai performante sub

aspect hidraulic este măsura de

reabilitare a conductelor propusă

prin Proiect.

Consultant

Antreprenor/S.C.

AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A. pentru punctul 4

Componenta 2 Stații de epurare ape uzate

Incendii 6 mediu Amplasamentele existente SEAU sunt prevăzute cu hidranți de apă

pentru stingerea incendiilor și cu rezervoare de apă pentru incendii.

În conformitate cu prevederile legale operatorul instalațiilor este

obligat să elaboreze și să implementeze un Plan de prevenire și

stingere a incendiilor

2 redus Costurile pentru realizarea acestor



proiectului.

Planul de prevenire și stingere a

incendiilor se va elabora și implenta

de către personalul S.C.

AQUACARAŞ CARAȘ-SEVERIN

S.A.si deci nu sunt necesare costuri

de investiții suplimentare

Consultant

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A.



Pag. 136 / 207


rezidual

Cost Responsabil


si instabilitatea

solului

6 mediu Pentru amplasamentele noilor investiții propuse a se realiza prin

proiect se vor realiza studii geotehnice.




Plantare de copaci in jurul SEAU pentru stabilitatea solului

Aducerea la starea initiala a terenului dupa finalizarea organizarii de

santier




Plantarea copacilor se va realiza din

bugetul S.C. AQUACARAŞ CARAȘ-

SEVERIN S.A.

Consultant pentru 1

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A. pentru 2

Antreprenor pentru 3

Inundatii 9 mare Realizarea Studiilor de inundabilitate în zonele de amplasare ale

SEAU cu scopul amplasarii obiectivelor in zone neinundabile

Realizarea SEAU cu capacitati suficiente pentru a gestiona volumul

suplimentar de apa.

Proiectarea pentru reabilitarea conductei de efluenți are în vedere

evenimente extreme de inundații;

Proiectare robustă a structurii de evacuare (evenimente inundații

extreme).



Reducerea riscului de inundabilitate urbană prin înlocuirea

conductelor din beton cu conducte mai performante sub aspect

hidraulic (PAFSIN, FD, PVC sau GC care generează o creștere a

capacității de transport cu 20 – 30 % la aceleași diametre, față de 7

– 10 % cât ar reprezenta intensificarea ploii sub efectul schimbărilor

climatice.

Realizarea statiilor de epurare a apelor uzate cu protectie la

inundatii




Consultant

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A. pentru punctul 5

Cutremure 9 mare Proiectarea SEAU-rilor se va realiza în conformitate cu prevederile

Codului de proiectare seisimică P100/1-2013 în vederea asigurării

protecției seismice a clădirilor și construcțiilor cu structuri similare

acestora, a Normei metodologice de aplicare a Ordonanței




Consultant



Pag. 137 / 207


rezidual

Cost Responsabil

Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului

seismic al construcțiilor existente, cu toate modificările ulterioare si

Normativului P100-92 de proiectare antiseismică care cuprinde

principiile pentru evaluarea nivelului de asigurare la acțiuni seismice

a construcțiilor existente și stabilirea măsurilor de intervenție.

Precipitații extreme

maxime/Furtuni

4 mediu Curățarea, adâncirea sau realizarea, acolo unde nu sunt, a

șanțurilor de preluare a apelor pluviale;

Gestionarea corespunzatoare a namolurilor astfel incat datorita

precipitatiilor extreme acestea sa nu ajunga in rauri

Daunele datorita furtunilor extreme vor fi prevenite printr-o protecție

corespunzătoare împotriva trăsnetului;






Consultant/S.C.

AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A./Antreprenor

Componenta 3 Distribuția apei și colectarea/evacuarea apelor uzate


si instabilitatea

solului

6 mediu Pentru amplasamentele noilor investiții propuse a se realiza prin

proiect se vor realiza studii geotehnice.







Consultant

Cutremure 9 mare Conductele de apă și apă uzată sunt proiectate în conformitate cu

prevederile Codului de proiectare seisimică P100/1-2013 în vederea

asigurării protecției seismice a clădirilor și construcțiilor cu structuri

similare acestora, a Normei metodologice de aplicare a Ordonanței

Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului

seismic al construcțiilor existente, cu toate modificările ulterioare si

Normativului P100-92 de proiectare antiseismică care cuprinde

principiile pentru evaluarea nivelului de asigurare la acțiuni seismice




Consultant



Pag. 138 / 207


rezidual

Cost Responsabil

a construcțiilor existente și stabilirea măsurilor de intervenție.

Inundatii 9 mare In zona amplasamentelor unde este propusă realizarea viitoarelor

investiții nu sunt cu risc la inundatii conform concluziilor studiilor

geotehnice.

Stațiile de pompare reabilitate sau noi construite ar trebui să aibă un

zid /pachet de protecție împotriva inundațiilor de 30-50 cm, pentru a

preveni inundațiile care intră în stațiile de pompare ape uzate care

ar trebui să facă față și inundațiilor urbane extreme

Deteriorarea împotriva furtunilor extreme va fi prevenită printr-o

protecție corespunzătoare împotriva trăsnetului

Logistica ar trebui să fie organizată pentru personalul S.C.

AQUACARAŞ CARAȘ-SEVERIN S.A. pentru evenimente extreme




Consultant

S.C. AQUACARAŞ

CARAȘ-SEVERIN

S.A. pentru punctul

4



Pag. 139 / 207

5.4 Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

5.4.1 Surse de poluare şi impactul prognozat

În această secţiune sunt prezentate sursele de zgomot şi vibraţii pe categorii de investiţii, precizandu-se

amenajările şi dotările necesare împotriva zgomotului şi vibraţiilor pentru fiecare caz.

Trebuie avută în vedere atât în faza de construire cât şi în faza de exploatare a facilităţilor respectarea nivelului

de zgomot admis la limita teritoriilor protejate (zone locuite) conform OM 119/2014 pentru aprobarea normelor de

igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţă a populaţiei. Astfel, conform art. 16, nivelul de zgomot în cazul

locuinţelor măsurat în condiţiile stabilite nu trebuie să depăşească 35 dB în timpul zilei şi 30dB în timpul nopţii.

De asemenea, toate echipamentele utilizate în aer liber atât în faza de construcţie cât şi în cea de operare

trebuie sa respecte prevederile H.G. 1.756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs

de echipamente destinate utilizării în exteriorul cladirilor.

STAS 10009 – Acustica urbana – Limite admisibile ale nivelului de zgomot – prevede limitele maxim admisibile în

baza cărora se apreciază starea mediului din punct devedere acustic în zona unui obiectiv. Astfel, la limita unei

incinte industriale valoarea maxima este de 65 dB. De asemenea, normativul specifică valorile admisibile ale

nivelului de zgomot exterior pe străzi în funcţie de categoria tehnică a străzilor, respectiv de intensitatea traficului.

Trebuie precizat că aceste valori sunt orientative, standardele fiind documente utilizate ca referinţă în procesul de

autorizare.


Următoarele activităţi se pot constitui în surse de zgomot în perioada de constructie:

Execuţia forajelor,

lucrări de construcţie a noilor gospodării de apă

lucrări propriu-zise pentru extinderea reţelelor de distribuţie apă potabilă şi canalizare apă uzată,

lucrări propriu-zise pentru realizarea staţiilor de pompare,

transportul materialelor de construcţie, a echipamentelor necesare şi a solului excavat în vederea amenajării

terenului.

Execuţia lucrărilor de extindere a reţelelor de apă potabilă şi canalizare ce se vor desfăşura în intravilanul

localităţilor, vor avea ca rezultat final creşterea gradului de confort edilitar însă cu preţul afectării temporare a

funcţionalităţii sistemului urban. Locuitorii riverani străzilor pe care se vor desfăşura lucrările (şi implicit beneficiari

ai investiţiei) vor suporta impactul datorat fazei de execuţie: dificultăţi în asigurarea accesului pe strazi şi riscul

apariţiei unor nivele ridicate de zgomot şi vibraţii pe timpul perioadei de lucru.

Impactul este considerat moderat având în vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe fronturi de lucru limitate

care se vor deschide şi închide succesiv.

Pe durata execuţiei lucrărilor de construire a gospodariei de apa si a statiilor de epurare, principala sursă de

zgomot o constituie utilizarea echipamentelor de transport, specifice lucrărilor de construcţii:

Betoniere – Lw ≈ 105 dB(A)

Excavatoare - Lw ≈ 115 dB(A)

Autocamioane - Lw ≈ 107 dB(A)

Macara mobilă - Lw ≈ 110 dB(A)



Pag. 140 / 207

Nivelul de zgomot variază funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor, tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru,

suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pe suprafaţă orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor

naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Din măsurători, efectuate pentru activităţi similare, nivelul de zgomot definit, în zona utilajelor, la o distanţe de 10

– 15 m prezintă valori de: 60 –115 dB(A) – zona de acţiune a mijloacelor auto (basculante, cisterne,etc).


Gospodariile de apă

Sursa de zgomot în cazul gospodariilor de apa este generată de operarea staţiilor de pompare apă brută. Nivelul

și intensitatea zgomotului sunt reduse.

Reţele apă potabilă şi canalizare

În faza de exploatare, activităţile de întreţinere şi reparaţii pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare vor

determina efecte similare celor din faza de construcţie asupra aşezărilor umane şi obiectivelor de interes, dar la o

scară mult mai redusă ca intensitate şi durată. Pentru astfel de activităţi, se vor aplica strategii de reducere

similare celor din faza de construcţie.

Impactul general asupra aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes public este considerat redus şi raportat la

situaţia existentă, va fi un impact pozitiv.



Se va impune constructorului o serie de măsuri de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor în zonele

rezidenţiale. Măsurile impuse se referă la:

• Minimizarea şi delimitarea zonei de lucru,

• Interzicerea activitatilor de constructii pe timpul noptii

- In cazul gospodariilor de apa se impun masuri speciale:

• Restrictii în timpul orelor de odihna

• Pentru a evita producerea de daune structurale caselor individuale situate chiar în

imediata vecinatate a amplasamentului, constructorul va utiliza metode şi echipamente

de siguranta. Daca este cazul se va renunta la echipamentele care pot genera vibratii

periculoase.

• Realizarea unei asigurari de catre constructor


Gospodariile de apa

Staţiile de pompare apă brută vor fi prevăzute cu pompe submersibile astfel încât zgomotul produs de

aceasta este cu mult redus

Monitorizarea nivelului de zgomot la limitele amplasamentului în vederea evaluării necesităţii aplicarii

unor măsuri suplimentare la receptor

SPAU:



Pag. 141 / 207

asigurarea de măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de

zgomot şi vibraţii, astfel încât să nu conducă, prin funcţionarea lor, la depăşirea nivelurilor limită a

zgomotului ambiental.

5.5 Mirosuri

5.5.1 Surse de poluare

5.5.1.1 Perioada de execuție a lucrărilor

În perioada de execuție a investițiilor nu se vor genera mirosuri neplăcute.

Excepțional, la execuția lucrărilor reabilitare a rețelelor canalizare pot fi generate mirosuri neplăcute ca urmare a

operațiilor de manipulare a sedimentelor.


Mirosuri neplăcute pot fi generate:

• din acumularea de materiale și sediment în conductele de transport a apei uzate ca urmare a

operatiilor de intretinere inadecvate sau a disfunctionalitatilor din reteaua de canalizare,

• pe amplasamentulul a stațiilor de pompare ape uzate,

• din etapele de tratare a nămolului și pe traseele de transport a nămolurilor și altor tipuri de deșeuri

rezultate din exploatarea rețelei de canalizare

5.5.2 Măsuri de de diminuare/eliminare a impactului

5.5.2.1 Perioade de execuție

Măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi generaţi de motoarele autovehiculelor şi utilajelor:

Obligaţia viitorului constructor de a întocmirea unui Plan de Management al Traficului,

utilizarea de autovehicule dotate cu motoare de tip minim EURO IV, ale căror emisii respectă legislaţia

în vigoare;

întreţinerea corespunzătoare a motoarelor autovehiculelor şi a utilajelor.



Inspectii periodice şi operatii de decolmatare a retelei de canalizare, în special în cazul conductelor cu

curgere gravitationala, pentru a preveni emisiile de hidrogen sulfurat,

Inspectii periodice ale retelei de canalizare pentru a se detecta la timp orice disfunctionalitati şi

adoptarea masurilor corective adecvate pentru evitarea mirosurilor neplacute.

Controlarea procesului de epurare a apelor uzate și de tratare a nămolului și monitorizarea parametrilor

acestor procese.

SPAU

Măsuri pentru diminuarea generării mirosurilor neplăcute



Pag. 142 / 207

5.6 Surse de poluare şi protecţia împotriva radiaţiilor

Nu este cazul.

5.7 Surse de poluare şi protecţia solului şi a subsolului

5.7.1 Caracterizarea conditiilor existente

Ca structura geologica, aproape tot judeţul Caraş Severin, face parte din orogeneza Carpaţilor Meridionali şi este

format din 2 unităţi majore: autohtonul Danubian şi pânza getică, peste care s-a depus un strat de sedimente.

Sedimentele din autohtonul Danubian pot fi găsite în Sudul şi Sud-Estul judeţului, reprezentând una dintre cele

mai vechi esenţe ale şisturilor cristaline din Carpaţi. La nivelul superior se întâlnesc trei zone principale de

sedimentare: Drencova, Svincea, Sviniţa şi Presacina.

Rocile cristaline sunt situate în Nord, în zona centrală şi cea Nord-Estică: o zonă situată în munţii Semenic, iar

altă situată în zona Locva - Poiana Rusca.

Zona Reşiţa-Moldova Nouă, situată în NNE-SSV, e formată din calcare ce datează din Jurasic şi Cretacicul

timpuriu, precum şi din Triasic, reprezentate de mari depozite de huila. Paleogenul şi Laramicul magmatic sunt

reprezentate de „banatita” prezentă în Ocna de Fier, Dognecea, Surduc, Oraviţa, Ciclova, Ilidia, Sasca Montana

şi Moldova Nouă.

5.7.2 Surse de poluare si impactul prognozat


Principalele sursele potenţiale de poluare a solului specifice etapei de constructie în cazul execuţiei a

gospodăriilor de apă sunt reprezentate de:

• modificarea structurii profilurilor de sol în urma lucrărilor de construcţii şi izolarea unor suprafete de

sol de circuitele naturale (prin betonare în cazul platformelor tehnologice şi a drumurilor de acces).

• creşterea temporară a eroziunii solului în urma executării lucrărilor de excavare şi care pot conduce

la instabilitatea solului

• poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianţi şi substanţe chimice, prin

împrăştierea de lapte de ciment de pe platformele de pregătire a betonului

• poluarea solului ca urmare a depozitării necorespunzătoare a deşeurilor sau a materialelor de

construcţii

• emisiile de metale grele din gazele de esapament rezultate atat în timpul functionarii utilajelor

necesare activitatilor de constructie cat şi pe parcursul transportului materialelor şi echipamentelor

necesare

O parte a pământului rezultat din lucrările de terasamente va fi utilizat pentru aducerea terenului la cota iniţială,

după realizarea construcţiilor, iar diferenţa se va depozita în spaţiile indicate de primării. Detalii privind volumele

de soluri si pamanturi ce vor fi gestionate in cadrul implementarii proiectului in etapa de constructie sunt

prezentate in sectiunea dedicata materiilor prime.

Extindere reţele alimentare şi canalizare, aducţiuni, evacuări şi staţii de pompare

Conform Certificatelor de Urbanism eliberate pentru proiect folosinţa terenului unde se vor realiza extinderea

reţelelor de alimentare şi canalizare este teren aflat în vecinătatea căilor de comunicaţie rutieră (drum judeţean,

străzi).

În cazul lucrărilor de execuţie a reţelelor de alimentare şi canalizare, a aducţiunilor si evacuărilor, inclusiv şi a

staţiilor de poparea se va schimba temporar folosința terenului.



Pag. 143 / 207

Majoritatea lucrărilor de construcţie pentru extinderea conductelor vor avea loc de-a lungul drumurilor existente.

Se estimează că lucrările de excavaţie pe traseul conductelor vor conduce la sporirea temporară a gradului de

eroziune a solului, până la reinstalarea vegetaţiei.


Gospodariile de apă

Activităţile care se pot constitui în surse de poluare în etapa de operare a gospodăriilor de apă sunt:

• Contaminarea solului prin infiltrarea de diverse scurgeri/pierderi accidentale de produse cu caracter

poluant: uleiuri provenite de la masini/vidaje, gestionare necorespunzatoare a substanţelor chimice;

• în cursul operaţiei de golire a rezervorului de stocare apă se pot genera aceleaşi efecte şi forme de

impact ca şi în etape de construcţie, chiar dacă durata lucrărilor este redusă.

Aducţiuni, evacuări şi extindere reţele apă potabilă şi canalizare inclusiv staţii de pompare

În etapa de funcţionare sursele de poluare sunt similare cu cele din etapa de execuţie, cu menţiunea că se vor

manifesta izolat, pe perioade scurte de timp, determinate de intervenţii pentru reparaţii la lucrările auxiliare sau

înlocurirea unor tronsoane de conducte avariate.

5.7.3 Masuri de diminuare/eliminare a impactului


Măsurile de diminuare a impactului asupra solului, în faza de execuţie a lucrărilor sunt:

• Stratul de sol vegetal va fi îndepartat şi depozitat în grămezi separate şi va fi reinstalat dupa reumplerea

şanţurilor, pentru a face posibila reinstalarea naturală a vegetaţiei;

• imprejmuirea organizarii de santier;

• dezvoltarea şi implementarea (de catre Constructor) a unor planuri de management operational care sa

contina masuri de prevenire şi interventie;

• aplicarea unui plan de gestionare a deseurilor, a substanţelor periculoase şi a materiilor prime pe

intreaga perioada de derulare a activitatilor de construire;

• în cazul forării puturilor de apa se vor asigura recipiente pentru colectarea fluidului de foraj şi a

materialelor rezultate din operaţii de deznisipare. Acestea vor fi transportate către unități economice

autorizate,

• utilizarea de echipamente şi utilaje corespunzatoare din punct de vedere tehnic şi cu un nivel al emisiilor

redus;

• montarea de toalete “ecologice” în cadrul organizarii de santier, toalete care vor fi vidanjate periodic

• In cazul amplasamentulelor gospodăriilor de apă amenajarea spatiilor libere ramase ca spatii verzi.

• In cazul SEAU apa uzata vidanjata se va evacua in statia de epurare, cu respectarea prevederilor NTP A

002/2005.


Fronturile de captare şi Gospodariile de apă

• implementarea unor proceduri de stocare şi manipulare a substantelor utilzate in fluxul tehnologic a

gospodăriilor de apă, respectiv hipoclorit de sodiu şi clorură de sodiu;

• depozitarea substanţelor periculoase în zone adecvate – în incinta staţiilor de dezinfecţie a fost prevăzut un

spaţiu special amenajat pentru depozitarea clorurii de sodiu precum şi pentru rezervoarele de clorua de

sodiu solutie şi hipoclorit de sodiu;



Pag. 144 / 207

• dotări/măsuri pentru limitarea împrăştierii /scurgerii în cazul deteriorării recipientelor de stocare -

pardoseala incintei staţiei de dezinfecţie va fi realizată din materiale antiacide, cu o basa ce poate colecta

continutul unui recipient spart de hipoclorit de sodiu si al solutiei de neutralizare. Va fi asigurat un recipient

gol, liber, in care sa se recupereze intreaga cantitate a hipocloritului de clor risipit.


implementarea unui sistem de management al mediului (ISO 14001) care sa contina proceduri de inspectie şi

control a retelei de canalizare, în vederea efectuarii de interventii rapide şi eficiente pentru remedierea

problemelor depistate.

5.8 Biodiversitatea

5.8.1.Descrierea succintă a proiectului şi distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar,

precum şi coordonatele geografice (Stereo 70) ale amplasamentului proiectului

Localizarea si coordonatele proiectului

Investițiile prevăzute a se realiza prin proiect presupun extinderea şi reabilitarea infrastructurii existente de alimentare cu apă şi canalizare în județul Caras-Severin.

Proiectul va fi realizat in interiorul și în vecinătatea ariilor naturale protejate, conform tabelului:

NR. CRT

SIT

DENUMIRE SIT N2000

INVESTITII

In sit In

vecinatate

1 ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei X X

2 ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei X X

3 ROSCI0361 Râul Caraș X X

4 ROSCI0206 Porțile de Fier X -

5 ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei X -

6 ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca X X

7 ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița - X

8 ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița - X

9 ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș X -

10 ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Caraș X -

11 ROSCI0126 Muntii Tarcu X

In tabelul 2 sunt prezentate distanțele dintre amplasamentul lucrărilor și limitele ariilor naturale protejate și

coordonatele STEREO 70 ale lucrărilor din vecinătatea ariilor.



Pag. 145 / 207

Tabel 51 Coordonate STEREO 70 ale lucrărilor din vecinătatea ariilor naturale protejate

UAT Investiție Coordonate STEREO 70 Distanța până la sit/

Suprafaţa ocupată în sit

Aria protejata

/rezervatie naturala

X(m) Nord Y(m) Est

Băile

Herculane

CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

POIM pe DN

67 D

376.572,1

1

294.965,5

3

Vecinătate Cca 360 m

până la RONPA0001

Parcul Național Domogled

- Valea Cernei,

ROSCI0069 Domogled -

Valea Cernei

ROSPA0035 Domogled

- Valea Cernei,

ROSCI0069 Domogled

- Valea Cernei,

RONPA0001 Parcul

Național Domogled -

Valea Cernei,

RONPA0310 Coronini –

Bedina, RONPA0312

Iardașița, RONPA0309

Domogled

376.572,1

1

294.965,5

3


până la RONPA0310

Coronini – Bedina,


Valea Cernei,

ROSPA0035 Domogled -

Valea Cernei

Băile

Herculane

CONDUCTĂ

REFULARE

PROPUSĂ

POIM pe DJ

608 D

376.613,6

9

294.470,6

3


până la RONPA0310

Coronini – Bedina,


Valea Cernei,

ROSPA0035 Domogled -

Valea Cernei

Băile

Herculane

CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

POIM pe DN

67 D

CONDUCTĂ

REFULARE

PROPUSĂ

POIM pe 67 D

376.485,4

5

294.274,5

8

Vecinătate Cca 5 m până

la RONPA0001 Parcul

Național Domogled -

Valea Cernei

Băile CONDUCTĂ

CANAL

376.476,1 293.643,1 INTERIOR Cca 72 m în

interiorul ROSCI0069



Pag. 146 / 207



Aria protejata

/rezervatie naturala Herculane PRIECTAT

POIM

6

376.536,4

5

5

293.681,6

7

Domogled - Valea Cernei,

RONPA0312 Iardașița

Băile

Herculane

ADUCŢIUNE

REABILITATĂ

POIM pe DN

67 D,

respectiv

drum local

381.165,8

3

381.202,9

2

381.833,4

7

381.840,9

9

381.862,4

9

382.225,7

0

382.973,9

6

383.853,7

4

384.304,9

0

384.469,2

2

384.495,4

9

297.143,0

2

297.088,5

4

297.345,1

1

297.357,4

5

297.390,8

4

297.490,0

9

297.791,8

7

298.569,1

0

298.824,9

6

298.821,7

4

298.844,3

7

- INTE

RIOR Pe o

lungime de cca.

750 m în

interiorul

rezervaţiei

RONPA0310

Coronini –

Bedina

(coordonate

stereo: (Intrare

în rezervaţie:

381.202,92,

297.088,54 şi

ieşire din

rezervaţie:

381.840,99,

297.357,45)

- Pe o lungime de cca.

700 m în interiorul

rezervaţiei RONPA0310

Coronini – Bedina

(coordonate

stereo:(Intrare:

383.853,74, 298.569,10 și

ieşire: 384.469,22,

298.821,74)

- Pe o

lungime de cca.

3,7 km în

interiorul

ROSCI0069

Domogled -

Valea Cernei,



Pag. 147 / 207



Aria protejata

/rezervatie naturala ROSPA0035

Domogled -

Valea Cernei,

RONPA0001

Parcul Național

Domogled -

Valea Cernei,

RONPA0309

Domogled

Băile

Herculane

CONDUCTĂ

APA

REABILITATĂ

POIM

380.951,9

7

381.145,5

4

297.197,4

9

297.159,8

2

INTERIOR Cca 228 m în


Domogled - Valea Cernei

Grădinari GA Grădinari 408.552,4

3

232.694,8

5

Vecinatate Cca 300 m

până la ROSCI0361 Râul

Caraș

ROSCI0361 Râul Caraș

Grădinari ADUCŢIUNE

PROPUSĂ

POIM pe DJ

581

408.679,9

1

232.955,4

4

Vecinatate Cca 81 m

până la ROSCI0361 Râul

Caraș

Gradinari -

Greoni

ADUCTIUNE

PROPUSA

POIM

Pe DN 57

407.566,3

5

407.491,5

5

233.008,8

5

233.075,0

7

INTERIOR

Supratraversare rau

Caras pe 100 m peDN 57

In interiorul ROSCI0361

Râul Caraș

Moldova

Nouă

CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

CONDUCTĂ

CANAL

PRIECTAT

Pe drumul

366.024,7

5

366.075,6

6

232.019,7

3

232.629,0

1



Porțile de Fier,

ROSPA0080 Munții

Almajului – Locvei și

RONPA0014 Parcul

Natural Porțile de Fier,

RORMS0006 Parcul

ROSCI0206 Porțile de

Fier, ROSPA0080

Munții Almajului –

Locvei și RONPA0014

Parcul Natural Porțile

de Fier, RORMS0006

Parcul Natural Porțile



Pag. 148 / 207



Aria protejata

/rezervatie naturala local Natural Porțile de Fier de Fier

Moldova

Nouă

SPAU pe DN57 366.024,75 232.019,73 INTERIOR În interiorul


Fier, ROSPA0080 Munții


RONPA0014 Parcul

Natural Porțile de Fier

Moldova

Nouă

CONDUCTĂ

CANAL

PRIECTAT

POIM

CONDUCTĂ

REFULARE

PROPUSĂ

POIM

SPAU

Pe drumul

naţional DN

57

365.997,7

5

365.312,8

1

365.983,0

9

365.939,8

0

365.398,2

8

232.024,3

5

232.161,9

5

232.025,4

3

231.782,5

5

232.007,3

4


interiorul Ariei de protecție

specială avifaunistică

ROSPA0080 Munții


RONPA0014 Parcul


RORMS0006 Parcul


Moldova

Nouă

APA

PROIECTATA

POIM

Pe DN 57

363.281,0

2

363.450,2

1

233.697,2

0

233.332,6

5

INTERIOR ROSPA0080

Munții Almajului – Locvei

și RONPA0014 Parcul


RORMS0006 Parcul


Moldova

Nouă

CANAL

PROPUS

PRIN POIM

363.428,0

5

363.667,7

3

233.334,6

6

232.839,1

9

NTERIOR ROSPA0080




RORMS0006 Parcul




Pag. 149 / 207



Aria protejata


Moldova

Nouă

APA

PROIECTATA

POIM

364.114,2

6

363.844,0

9

235.338,9

1

235.396,4

8

INTERIOR ROSPA0080




RORMS0006 Parcul


Moldova

Nouă

CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

CONDUCTĂ

CANAL

PRIECTAT

Pe drum local

364.805,3

8

365.098,7

4

364.887,1

4

232.465,8

8

232.717,3

3

233.036,5

3

INTERIOR Cca 1 km în

interiorul Ariei de protecție

specială avifaunistică

ROSPA0080 Munții


RONPA0014 Parcul

Natural Porțile de Fier,

RORMS0006 Parcul


Moldova

Nouă

STAŢIE DE

POMPARE

PROPUSĂ

366.527,0

3

237.895,4

2

INTERIOR În interiorul


Fier , ROSPA0080 Munții

Almajului – Locvei,

RONPA0014 Parcul


RORMS0006 Parcul


Moldova

Nouă

STAŢIE DE

POMPARE

REABILITAR

E

365.774,9

6

237.109,8

6

INTERIOR În interiorul


Fier , ROSPA0080 Munții

Almajului – Locvei,

RONPA0014 Parcul


RORMS0006 Parcul


Teregova FORAJ

NUMĂRUL 4

410.293,2 288.663,7 Vecinatate La o distanţă

de cca 360 m față de

ROSCI0385 Râul Timiș



Pag. 150 / 207



Aria protejata

/rezervatie naturala PROPUS

PRIN POIM

6 3 ROSCI0385 Râul Timiș

între Rusca și Prisaca


Teregova CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

POIM

409.524,3

8

409.507,8

0

287.049,4

9

287.063,1

0

Vecinatate În vecinătatea

ariei protejate



Teregova CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

POIM pe DJ

608

409.106,9

0

409.069,28

290.042,5

6

290.255,5

2

INTERIOR Pe o lungime

de cca 230 m în interiorul

ariei ROSCI0385 Râul

Timiș între Rusca și

Prisaca

Teregova CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

POIM

408.079,4

6

408.077,0

5

408.066,3

4

291.042,9

5

291.065,5

8

291.100,8

0

Vecinatate La o distanţă

de cca 60 m de



Caransebe

ș

SPAU

PROPUS

POIM

439.729,6

9

281.478,5

1


de cca 705 m de


între Rusca și Prisa

Anina SPAU 2

399.438,3

0

251.434,9

2


de cca 38 m de

ROSCI0031 Cheile Nerei

– Beușnița, ROSPA0020

Cheile Nerei – Beușnița,

RONPA0003 Parcul

Național Cheile Nerei -

Beușnița

ROSCI0031 Cheile

Nerei – Beușnița,

ROSPA0020 Cheile

Nerei – Beușnița,

RONPA0003 Parcul

Național Cheile Nerei -

Beușnița



Pag. 151 / 207



Aria protejata


Anina CONDUCTĂ

REFULARE

PROPUSĂ

CONDUCTĂ

CANAL

PROIECTAT

CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

Pe strada

Ştefan cel

Mare

399.453,6

7

251.471,9

6


de cca 16 m de

ROSCI0031 Cheile Nerei

– Beușnița, ROSPA0020


RONPA0003 Parcul

Național Cheile Nerei –

Beușnița

Oravița APA

PROPUSA

PRIN POIM

Ciclova

Montană pe

DJ 571 J

397.221,2

8

242.887,2

0

Vecinatate La o distanta

de Cca 18 m până la

ROSPA0020

ROSPA0020 Cheile Nerei

– Beușnița

Oravița CONDUCTĂ

APA

REABILITATĂ

POIM

399.289,3

0

242.594,9

9

Vecinatate La o distanta

de Cca 0,5 m până la

RONPA0003 Parcul

Național Cheile Nerei –

Beușnița, ROSCI0031


ROSPA0020 Cheile Nerei

– Beușnița

Anina CONDUCTĂ

APA

PROIECTATĂ

405.351,2

6

405.720,1

1

252.288,9

6

252.092,9

4

INTERIOR Pe o distanță

de 520 m în interiorul

ROSCI0226 Semenic -

Cheile Caraș,

ROSPA0086 Munții

Semenic - Cheile Caraș,

RONPA0012 Parcul

Național Semenic - Cheile

ROSCI0226 Semenic -

Cheile Caraș,

ROSPA0086 Munții

Semenic - Cheile

Caraș, RONPA0012

Parcul Național

Semenic - Cheile



Pag. 152 / 207



Aria protejata

/rezervatie naturala Carașului Carașului

Anina ADUCŢIUNE

REABILITATĂ

POIM

404.550,5

3

404.579,7

5

253.548,2

1

254.347,1

1

INTERIOR Pe o distanță

de 808 m în interiorul

ROSCI0226 Semenic -

Cheile Caraș,

ROSPA0086 Munții

Semenic - Cheile Caraș,

RONPA0012 Parcul

Național Semenic - Cheile

Carașului

Coordonatele STEREO 70 ale proiectului sunt prezentate in format shp in anexe.

5.8.2.Numele si codul ariei naturale protejate de interes comunitar

În figura de mai jos este prezentată amplasarea tuturor lucrărilor prevăzute în cadrul proiectului în raport cu

ariile naturale protejate limitrofe.



Pag. 153 / 207

Figura 9. Amplasarea lucrărilor în raport cu ariile protejate limitrofe

În continuare vor fi prezentate informaţii despre urmatoarele arii naturale protejate aflate la distanţe mai mici

de 2.000 m de limita amplasamentului proiectului.

1 ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei 2 ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei 3 ROSCI0361 Râul Caraș 4 ROSCI0206 Porțile de Fier 5 ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei 6 ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca 7 ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița 8 ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița 9 ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș 10 ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Caraș 11 ROSCI0126 Muntii Tarcu

Celelalte arii naturale protejate nu vor fi prezentate deoarece implementarea proiectului nu poate genera nicio formă

de impact asupra acestora având in vedere distanţa mare.

5.8.2.1. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei

Situl de importanţă comunitară ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei a fost declarat in anul 2011 prin Ordinul nr.

2387/2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind

instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară.



Pag. 154 / 207

Clasele si tipurile de habitate prezente in aceasta arie protejata sunt prezentate de mai jos.

Tabel 52 Tipuri de habitate prezente în situl ROISCI0069 Domogled- Valea Cernei

Nr. Crt. Habitate din formularul standard

1. 4060 Tufărişuri alpine și boreale

2. 6110* Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alyssso-Sedion albi

3. 6170 Pajiști calcifile alpine și subalpine

4. 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

5. 6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

6. 6520 Fâneţe montane

7. 8310 Peşteri în care accesul publicului este interzis

8. 8160* Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan

9. 8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

10. 9530* Vegetaţie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. banatica

11. 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

12. 91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)

13. 9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

14. 6190 Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia palletis)

15. 7220*Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)

16. 40A0*Tufărişuri subcontinetale peripanonice

17. 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion

albae)

18. 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)

19. 91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)

20. 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri și ravene

21. 6210* Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)

22. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

23. 3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

24. 91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)

25. 8110 Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi

Galeopsietalia ladani)

Mamifere

Tabel 53 Specii de mamifere prezente în situl ROISCI0069 Domogled- Valea Cernei

Nume specie Denumire populara PERIOADA DE

REPRODUCERE

Lutra lutra Vidra ianuarie-februarie



Pag. 155 / 207

Ursus arctos Ursul decembrie-februarie

Lynx lynx Râsul februarie si aprilie

Canis lupus Lupul ianuarie-aprilie

Chiloptere

În formularul standard al ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei sunt menţionate 10 specii de lilieci:

Myotis blythii;

Myotis myotis;

Miniopterus schreibersii;

Myotis capaccinii;

Myotis emarginatus;

Myotis bechsteini;

Rhinolophus blasii;

Rhinolophus Euryale;

Rhinolophus ferrumequinum;

Rhinolophus hipposideros.

Amfibieni si reptile

Speciile de interes comunitar ce se regăsesc în formularul standard al ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei sunt:

Bombina variegata (Linnaeus, 1758) - Buhai de baltă cu burta galbenă;

Testudo hermanni (Gmelin, 1789) - Țestoasa lui Herman

Pești

În formularul standard al sitului, sunt menţionate 6 specii de peşti:

Aspius aspius;

Barbus meridionalis;

Gobio uranoscopus;

Sabanejewia aurata;

Cottus gobio;

Eudontomyzon danfordi.

Nevertebrate

În formularul standard al sitului sunt prezente 22 de specii de nevertebrate:

Oxyporus mannerheimii;

Leptidea morsei;

Nymphalis vaualbum ;

Gortyna borelii lunata;

Cordulegaster heros;

Lucanus cervus;

Chilostoma banaticum;

Austropotamobius torrentium;



Pag. 156 / 207

Buprestis splendens;

Carabus variolosus;

Euphydryas maturna;

Maculinea teleius;

Odontopodisma rubripes;

Pholidoptera transsylvanica;

Cerambyx cerdo;

Morimus funereus;

Rosalia alpina;

Paracaloptenus caloptenoides;

Osmoderma eremita;

Rhysodes sulcatus;

Callimorpha quadripunctaria;

Lycaena dispar.

Plante

Speciile de plante enumerate în Anexa II a Directivei Habitate și pentru care a fost declarat situl sunt:

Campanula serrata;

Himantoglossum caprinum;

Cypripedium calceolus.

5.8.2.2. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI0361 Râul Caraș

Situl de importanţă comunitară ROSCI0361 Râul Caraș a fost declarat in anul 2011 prin Ordinul nr. 2387/2011

pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului

de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară.

Situl este foarte important pentru protejarea speciei Cobitis elongate. Este printre puIinele situri desemnate

pentru Emys orbicularis, si Lutra lutra. De importanIǎ ridicatǎ şi pentru speciile de amfibieni Bombina ,Triturus, şi

Myotis. Situl functioneaza si ca coridor pentru Canis lupus la limita distributiei speciei fiind totodata unul dintre

putinele situri propuse pentru specie in bioregiunea continentala care este la limita cu bioregiunea pannonica.

Tabel 54 Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie PopulaIie:

Rezidentǎ

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.

Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra C C B C B

1324 Myotis myotis P C B C C

1318 Myotis P C B C C



Pag. 157 / 207

dasycneme

Tabel 55 Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie PopulaIie: Rezidentǎ Reproducere

Iernat

Pasaj Sit

Pop.

Conserv. Izolare Global

1166 Triturus

cristatus

C C C C C

1188 Bombina

bombina

P C B C B

1193 Bombina

variegata

C C C C C

1220 Emys

orbicularis

P C B C B

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie PopulaIie: Rezidentǎ Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1138 Barbus meridionalis P C B C B

1134 Rhodeus sericeus amarus P C B C B

DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate

N07 4 411, 412 Mlaştini, turbǎrii

N12 49 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 43 231 Pǎşuni

N16 2 311 Pǎduri de foioase

N21 2 221, 222 Vii şi livezi

Alte caracteristici ale sitului:

Zonǎ umedǎ din regiunea biogeograficǎ continetalǎ cu caracteristici ce impun prezenIa în cadrul aceleiaşi

zone a speciilor Lutra lutra şi a douǎ specii de liliac - Myotis myotis şi Myotis dasycneme alǎturi de specii

de amfibieni şi reptile de interes conservativ dar şi de patru specii de peşti de asemenea de interes

conservativ.

5.8.2.3. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI0206 Porțile de Fier



Pag. 158 / 207

Situl de importanţă comunitară ROSCI0206 Porțile de Fier a fost declarat prin Ordinul ministrului mediului şi

dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă

comunitară.

Caracteristicile generale ale sitului privind clasele de habitate:

Cod % CLC Clase de habitate

N06 8 511, 512 Râuri, lacuri

N09 2 321 Pajiști naturale, stepe

N14 10 231 Pășuni

N15 5 242, 243 Alte terenuri arabile

N16 69 311 Păduri de foioase

N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziție)


Tabel 56 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier

Cod Denumire habitat Procent din

suprafața sitului (%)

6110 * Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi 1

6190 Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1

8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis 2,5

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea

uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea

1

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până

la cel montan și alpin

2

8220 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase 0,05

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

3

8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase 0,1

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 5

40A0 * Tufărișuri subcontinentale peri-panonice 2

6210 * Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros

(Festuco Brometalia)

0,1

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 1

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 20

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,6

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae, Salicion albae)

0,1

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun 0,3

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 0,1

92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 0,1

9530 * Vegetație forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. 0,1



Pag. 159 / 207


suprafața sitului (%)

banatica

8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

0,01

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație

din Ranunculion

fluitantis și Callitricho-Batrachion

1

3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara 0,1

91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 20

91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,05

9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene 0,2

91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 17

8230 Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion

dilleni pe stâncării silicioase

1

6120 * Pajiști xerice pe substrat calcaros 1

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și

Bidention

0,01

Tabel 57 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier

Nume specie Denumire populara PERIOADA DE REPRODUCERE

Rhinolophus ferrumequinum Liliacul mare cu potcoavă iunie-august

Rhinolophus hipposideros Liliacul mic cu potcoavă iunie-august

Myotis myotis Liliac comun iunie-august

Myotis blythii Liliac comun mic iunie-august

Myotis bechsteini Liliac cu urechi mari iunie-august

Myotis capaccinii Liliac cu picioare lungi iunie-august

Miniopterus schreibersi Liliac cu aripi lungi iunie-august

Canis lupus Lup decembrie - februarie

Lynx lynx Râs februarie si aprilie

Rhinolophus euryale Liliacul mediteranean cu potcoavă iunie-august

Barbastella barbastellus Liliac cârn iunie-august

Rhinolophus mehelyi Liliacul cu potcoavă al lui Mehely iunie-august

Lutra lutra Vidră, Lutră nu are o perioada clara de

reproducere

Myotis dasycneme Liliac de iaz iunie-august

Myotis emarginatus Liliac cărămiziu iunie-august



Pag. 160 / 207

Figura 10 Miniopterus schreibersi

Liliac cu aripi lungi

Acest liliac are un bot scurt si un cap arcuit, acoperit cu un puf moale si zburlit, diferit ca textura de cel de pe

corp. Aripile sunt lungi si inguste, si este un zburator rapid. Este un liliac de colonie si adesea coloniile acestor

lilieci se amesteca cu cele de lilieci Myotis, campand impreuna in pesteri si cladiri.

Iarna migreaza.

Habitat: prefera regiunile rurale deschise din zonele calcaroase.

Marime: 4,8-6,2 cm cu o coada de pana la 6,4 cm si o amplitudine a aripilor de pana la 34,2 cm.

Hrana: insecte.

Raspandire: sudul si estul Europei; numarul acestor lilieci se afla in scadere.5

Figura 11 Myotis bechsteini

Liliac cu urechi mari

Denumire ştiinţifică: Myotis bechsteinii.

Denumire populară: Liliac cu urechi mari.

Încadrare taxonomică: Ordinul Chiroptera, Familia Vespertilionidae.

5 http://www.nge.ro/specii/articol/id/6



Pag. 161 / 207

Cod Natura 2000: 1323.

Habitat: Izvoarele Carașului, Cheile Carașului.

Descriere şi identificare: Specie de mărime medie are pavilionul urechii foarte mare, de peste 20 mm, îndoit

înainte, aproape jumătate depăşeşte nasul iar marginea externă cu 9 pliuri transversale. Aripile sunt foarte late şi

scurte. Blana dorsală de culoare brună pal spre brun roşcat iar partea ventrală este cenuşie deschisă. Lungimea

este de 45-55 mm, anvergura aripilor de 250-300 mm iar greutate de 7- 14 g.

Ecologie şi comportament: Adăposturile de vară sunt scorburile copacilor, fisurile stâncăriilor. Adăposturile de

hibernare sunt peşterile cu 3-7°C şi umiditate relativă foarte mare. Preferă pădurile de amestec, dar este

prezentă şi în pădurea de conifere. Vara urcă până la 800 m altitudine, iar adăposturile de iarnă ajung până la

1100 m. Specie solitară în perioada de hibernare, vara formează colonii foarte mici sau este solitară. În repaus

nu-şi lipesc aripile şi pavilioanele mari ale urechilor la corp ci le proiectează liber în mod caracteristic. Zborul este

lent, jos şi greoi din cauza conformaţiei aripilor. Se hrăneşte cu fluturi, ţânţari, lepidoptere nocturne, pe care le

prinde din zbor sau de pe ramuri.

Starea de conservare: Defavorabilă.

Utilizare umană: Specia nu are utilizare. Habitatul de maternitate și hibernare (peșterile/pădurile) este degradat

prin obturarea intrărilor, exploatarea silvică, poluare și turism. Habitatul de hrănire este afectat prin tăierea

aliniamentelor de arbori, exploatarea forestieră, poluarea apelor.

Recomandări: Reconstrucția ecologică a cavităților, protejarea acestora cu grilaje, reducerea semnificativă a

exploatării forestiere, menținerea apelor curate, evitarea folosirii insecticidelor și pesticidelor, evitarea deranjării

coloniilor și exemplarelor izolate din peșteri, păstrarea culoarelor de zbor formate din lizere și aliniamente de

arbori pe limite de proprietate, păstrarea arborilor bătrâni, uscați.

Figura 12 Canis lupus

Lup

Figura 13 Lutra lutra

Vidră, Lutră



Pag. 162 / 207

Tabel 58 Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier


REPRODUCERE

Bombina bombina Buhai de baltă cu burta roşie Aprilie - septembrie

Emys orbicularis Broască ţestoasă de apă martie-aprilie

Bombina variegata Buhai de baltă cu burta galbenă Iulie-August

Testudo hermanni Testoasă de uscat bănăţeană martie, aprilie și mai

Figura 14 Testudo hermanni

Testoasă de uscat bănăţeană

Țestoasa lui Hermann trăieste îndeosebi în Parcul National Portile de Fier și este o specie strict protejata

de lege, fiind în pericol de dispariție.

Testudo hermanni boettgeri cunoscuta si sub numele de broasca testoasa de uscat, este o reptila exclusiv

erbivora. Este o specie strict protejata fiind in pericol de disparitie datorita diminuarii efectivelor si arealului.

Are corpul acoperit de o carapace ovala, bombata, de culoare galben pana la oliv. Este compusa din doua parti:

carapacea propriu-zisa (dorsal) si plastronul (ventral).

Habitatele testoasei lui Hermann se gasesc in toata peninsula Balcanica si peninsula Italica. In Romania ocupa

un areal situat in sud-vestul tarii intre localitatile Strehaia si Bazias. Traieste in pajisti si fanete aflate langa

margini de padure, unde cresc tufisuri in care se pot ascunde in timpul zilei.

Testoasa lui Hermann este o specie solitara, care la sfarsitul lunii octombrie se îngroapa in pamant la adancimi

de peste 15 cm si intra intr-o perioada de hibernare pana in luna martie.

Se imperecheaza primavara, iar in intervalul mai-iunie femela sapa o groapa intr-o zona cu panta, unde depune

6-7 oua. Ouale stau in pamant circa 2 luni, puii iesind singuri, fara ajutor din partea mamei. In acest interval

cuibul poate fi devastat de pradatori: jderi, vulpi, arici etc. In consecinta, rata de supravietuire este foarte mica, in

medie doar un ou din sase ajungand sa eclozeze.

Masculii sunt mai mici decat femelele, au coada mai lunga si terminata cu o gheara puternica. Varsta testoaselor

se poate aprecia dupa numarul inelelor care se formeaza pe placile carapacei. Testoasele ating varste de peste

60 de ani.

Testoasa lui Hermann este un animal pasnic, iubit de localnici, potrivit traditiei aducand noroc celor care o

intalnesc.

Principalele amenintari sunt omorarea testoselor de catre turisti sau localnici din diferite motive, colectarea lor in

scopul comercializarii ca animale de companie sau in restaurante. Aceste activitati sunt ilegale si sunt pedepsite

conform legilor cu amenzi foarte mari.

Tabel 59 Specii de pești prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier

Cod Specie

1159 Zingel zingel



Pag. 163 / 207

Tabel 60 Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier

Nume specie Denumire populara

Cerambyx cerdo Croitor

Lucanus cervus Radasca

Morimus funereus Gândac

Cordulegaster heros Libelule

Theodoxus transversalis MOLLUSCA

Austropotamobius torrentium Crustace

Rosalia alpina Croitorul alpin

Osmoderma eremita Pustnicul, Gândacul sihastru

Pilemia tigrina Gândac

Callimorpha quadripunctaria Euplagia, Panaxia

Eriogaster catax Fluture

Euphydryas maturna Fluture

Lycaena dispar Fluture

Maculinea nausithous Fluture

Maculinea teleius Fluture

Tabel 61 Specii de plante prezente în situl ROSCI0206 Porţile de Fier

1138 Barbus meridionalis

1163 Cottus gobio

1157 Gymnocephalus schraetzer

1146 Sabanejewia aurata

2522 Pelecus cultratus

1124 Gobio albipinnatus

2555 Gymnocephalus baloni

2011 Umbra krameri

1145 Misgurnus fossilis

1130 Aspius aspius

1134 Rhodeus sericeus amarus

1160 Zingel streber

Cod Specie

2327 Himantoglossum caprinum

2097 Paeonia officinalis ssp. Banatica

1939 Agrimonia pilosa

1898 Eleocharis carniolica



Pag. 164 / 207

5.8.2.4. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI0126 Muntii Tarcu

Suprafața sitului este de 58.840 hectare și concentrează 6 tipuri de ecosisteme natural, respectiv de pădure, de

pajiști, saxicol, acvativ, riparian și cavernicol.

Cod % Clase de habitate

N08 5 Tufărișuri, tufișuri

N09 15 Pajiști natural, stepe

N16 34 Păduri de foioase

N17 17 Păduri de conifere

N19 25 Păduri de amestec

N26 4 Habitate de păduri (păduri în tranziție)


Tabel 62 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu6

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață

relativă

Stare de

conservare

Evaluare

globală

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 14.30 B C B B

91V0 - Păduri dacice de fag 41.80 A B B B

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din

regiunea montană 8.40 B C B B

4060 - Tufărișuri alpine si boreale 1.00 B B B B

6 http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0126

2285 Colchicum arenarium

2300 Tulipa hungarica

2318 Stipa danubialis

2093 Pulsatilla grandis

2120 Thlaspi jankae

4066 Asplenium adulterinum

1428 Marsilea quadrifolia

4067 Echium russicum

4096 Gladiolus palustris

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=9110

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91V0






Pag. 165 / 207

Cod Pondere Reprezentativitate Suprafață

relativă

Stare de

conservare

Evaluare

globală

4070 - Tufărișuri cu Pinus mugo și

Rhododendron myrtifolium * 1.00 B C B B

4080 - Tufărișuri cu specii sub-arctice de

salix 1.00 B C B B

6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine 0.10 B B B B

6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte

higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel

montan și alpin

0.50 B C B B

7220 - Izvoare petrifiante cu formare de

travertin * 0.01 B C B B

8220 - Versanți stăncoși cu vegetație

chasmofitică pe roci silicioase 0.01 B C B B

91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica 5.00 A B B A

9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți

abrupți, grohotișuri și ravene * 1.00 B B B B

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer si

gorun 2.00 B C B B

9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-

Fagetum 4.30 B C B B

91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si

Fraxinus excelsior * 0.02 B C B B

9150 - Păduri medio-europene de fag din

Cephalanthero-Fagion 0.10 B C B B

91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen 12.00 B B B B

3220 - Vegetație herbacee de pe malurile

râurilor montane

0.50 B C B B

6150 - Pajiști boreale și alpine pe substrat

silicios

0.01 B C B B

6230 - Pajiști montane de Nardus bogate în

specii pe substraturi silicioase *

0.01 B C B B

8110 - Grohotișuri silicioase din etajul

montan până în cel alpin

0.50 B C B B

7230 - Mlaștini alcaline 0.50 A B B B

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p >

15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau

redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă













http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91K0



http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91M0

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91M0



http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91E0

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91E0



http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?habitat=91L0












Pag. 166 / 207

Figura 15 Lup și Râs

Tabel 63 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu și perioada de reproducere



Canis lupus Lup februarie-martie

Tabel 64 Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu și perioada de reproducere



Tabel 65 Specii de pești prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu7

FigurăCod Nume

Populație Evaluarea sitului

Residentă Migratoare

Populație Conservare Izolare Evaluare

globală Reproducere Iernat Pasaj

1122 Gobio uranoscopus P?

1138 Barbus meridionalis P?

1163 Cottus gobio P

C B C B

2485

Eudontomyzon

vladykovi P?

http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/search?species=1122






Pag. 167 / 207

FigurăCod Nume





4123

Eudontomyzon

danfordi P

B B C B

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A -

100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B -

bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de

distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C

– considerabilă

Tabel 66 Specii de plante prezente în situl ROSCI0126 Muntii Tarcu

5.8.2.5. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI0385 Râul Timiș între Rusca și Prisaca

Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0385 Raul Timis între Rusca şi Prisaca are o suprafață de 1.441 hectare

și este un sit foarte important pentru specia Eudontomyzon vladykovi (PEŞTI), în situl propus se află mai mult de

15% din populația din țară. Este printre puținele situri desemnate pentru Testudo hermanni. De importanță

ridicată și pentru speciile de amfibinei Bombina (Buhai de baltă) și Triturus (Triton cu creastă).

Figura 16 Eudontomyzon vladykovi

Figura 17 Buhai de baltă cu burta roșie

Cod Specie

4116 Tozzia carpathica


http://www.joerg-freyhof.de/



Pag. 168 / 207

Figura 18 Triton cu creastă

Figura 19.Vidra

Tabel 67 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0385 Raul Timis între Rusca şi Prisaca


REPRODUCERE

Lutra lutra Vidra ianuarie-februarie



Tabel 68 Specii de amfibieni prezente în situl ROSCI0385 Raul Timis între Rusca şi Prisaca


REPRODUCERE

Triturus cristatus Triton cu creastă aprilie

Bombina bombina Buhai de baltă cu burta roşie aprilie-mai


Testudo hermanni Ţestoasă de uscat bănăţeană iulie-august





– considerabilă

Tabel 69 Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE prezente in ROSCI0385 Raul Timis între Rusca şi Prisaca

Cod Nume





1138 Barbus meridionalis C

C B C B

1134

Rhodeus sericeus

amarus C

C B C B

1149 Cobitis taenia C

C B C B






Pag. 169 / 207

Cod Nume





4123

Eudontomyzon

danfordi P

C B C B

2485

Eudontomyzon

vladykovi P

A C A B





– considerabilă

5.8.2.6. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița


Tabel 70 .Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița


suprafața sitului

(%)

6110 * Comunitati rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi 1

6190 Pajiiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1

6210 * Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros

(Festuco Brometalia)

0,1

6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până

la cel montan și alpin

1

8210 Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitic pe roci calcaroase 0,001

8120 Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel

alpin (Thlaspietea rotundifolii)

0,1

3220 Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane 1

40A0 * Tufărișuri subcontinentale peri-panonice 2

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2,2

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 30

91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 0,5

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae)

0,3

91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun 0,3

7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001

9150 Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 12,3

9170 Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum 0,1

91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 15

3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație 1





Pag. 170 / 207

din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion

8310 Peșteri în care accesul publicului este interzis 15

9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene 0,03

91L0 Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori) 1

Tabel 71 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița









Tabel 72 Specii de amfibieni și reptile prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița



Tabel 73 Specii de pești prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița

Cod Specie


2511 Gobio kessleri

1146 Sabanejewia aurata

1157 Gymnocephalus schraetzer

1163 Cottus gobio

1160 Zingel streber

1134 Rhodeus sericeus amarus

1122 Gobio uranoscopus

2533 Cobitis elongata



Pag. 171 / 207

Tabel 74Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița


Austropotamobius torrentium Crustacei

Lucanus cervus Rădaşcă

Callimorpha quadripunctaria Fluturi diurni şi nocturni

Pholidoptera transsylvanica Greieri şi Cosaşi

Coenagrion mercuriale Libelule

Nymphalis vaualbum Fluturi diurni şi nocturni

Morimus funereus Fluturi diurni şi nocturni

Theodoxus transversalis Melci

Tabel 75Specii de plante prezente în situl ROSCI 0031 Cheile Nerei – Beușnița

5.8.2.7. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș

Tabel 76 Tipuri de habitate prezente în situl ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului

Cod habitat Denumire habitat Cod Corine Land Cover Suprafata ocupata %

din suprafata totala a

sitului

N09 Pajisti naturale, stepe 321 2

N14 Pasuni 231 6

N16 Paduri de foioase 311 81

N17 Paduri de conifere 312 4

N19 Paduri de amestec 313 3

N26 Habitate de paduri (paduri de tranzitie) 324 4

Tabel 77 Habitatele Natura 2000 prezente in ROSCI 0226 Semenic-Cheile Carasului


suprafața sitului

(%)

3220 Vegetatie herbacee de pe malurile raurilor montane 1

3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix eleagnos de-a lungul raurilor

Montane

1

5130 Formatiuni de Juniperus communis pe tufarisuri sau pasuni calcaroase 0.03

Cod Specie

2327 Himantoglossum caprinum



Pag. 172 / 207

4060 Tufarisuri alpine si boreale 1

6110* Comunitati rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi 1

6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase

(Molinion caeruleae)

0,1

6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana

la cel montan si alpin

1

6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1

6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis) 0,1

7120 Turbarii degradate capabile de regenerare naturala 0,2

7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0.001

8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 5

7110* Turbarii active 0,05

9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 0,7

9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum 7,3

9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion 11.1

91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,

Alnion incanae,Salicion albae)

0.4

6210* Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat

calcaros (Festuco Brometalia)

0.1

8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in

cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

0.01

8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase 0.05

9180* Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupti, grohotisuri si ravene 0.1

91K0 Paduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion) 50

91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 0.1

Tabel 78 Specii de mamifere prezente în situl ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului


REPRODUCERE



Rhinolophus euryale Liliacul mediteranean cu potcoavă iunie-august

Rhinolophus blasii Liliacul cu potcoavă al lui Blasius iunie-august

Myotis blythi Liliac comun mic. iunie-august



Myotis bechsteini Liliac cu urechi mari iunie-august




Pag. 173 / 207

Canis lupus Lup ianuarie-aprilie

Ursus arctos Urs brun decembrie-februarie


Tabel 79 Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


REPRODUCERE


Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


1163 Cottus gobio

Tabel 80 Specii de nevertebrate prezente în situl ROSCI0226 Semenic-Cheile Carasului


Unio crassus Scoici

Maculinea nausithous Fluturi diurni şi nocturni

Callimorpha quadripunctaria Fluturi diurni şi nocturni

Morimus funereus Radasca

Austropotamobius torrentium Crustacei

Nymphalis vaualbum Fluturi diurni şi nocturni

Isophya costata Greieri, Cosași

Lycaena dispar Fluturi diurni şi nocturni

Cerambyx cerdo Croitor

Carabus variolosus Gândaci

Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

Cypripedium calceolus

Alte specii importante de flora si fauna:

- Mamifere: Arvicola terrestris scherman, Capreolus capreolus, Capreolus capreolus, Cervus elaphus,

Crocidura leucodon, Dryomys nitedula, Eptesicus nilssonii, Felis silvestris, Felis silvestris, Martes foina,

Martes martes, Meles meles, Muscardinus avellanarius, Mustela nivalis, Mustela putorius, Myoxus glis,



Pag. 174 / 207

Neomys anomalus, Neomys fodiens, Nyctalus leisleri, Nyctalus noctula, Plecotus austriacus, Sciurus

vulgaris;

- Amfibieni: Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Rana ridibunda, Rana temporaria,

Salamandra salamandra, Triturus alpestris.

- Pasari: Aquila chrysaetos, Aquila pomarina, Bonasa bonasia, Bubo bubo, Caprimulgus europaeus,

Ciconia ciconia, Circaetus gallicus, Dendrocopos leucotos, Dryocopus martius, Emberiza hortulana,

Falco vespertinus, Lanius collurio, Laniu s minor, Lullula arborea, Motacilla alba, Motacilla cinerea,

Picus canus.

- Plante: Allium moschatum, Asperula purpurea, Campanula patula ssp.abietina, Allium moschatum,

Campanula patula ssp. Abietina, Cardamine pratensis ssp. rivularis, Carex curta, Carex echinata,

Carex lasiocarpa, Carex limosa, Carex nigra, Carex ovalis, Carex pauciflora, Carex rostrata, Carlina

acanthifolia ssp. acanthifolia, Centaurea atropurpurea, Centaurea calvescens, Cephalaria laevigata,

Chamaecytisus glaber, Crocus banaticus Crocus flavus, Dactylorhiza maculata, Dianthus giganteus

ssp. banaticus, Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum, Echinops bannaticus, Epilobium palustre,

Eriophorum vaginatum, Gladiolus, Homogyne alpina, Iris reichenbachii, Juncus filiformis, Jurinea

glycacantha, Lathyrus sphaericus, Linum uninerve, Luzula sudetica, Menyanthes trifoliata, Molinia

caerulea, P Myrrhoides nodosa, Nardus stricta, Ophioglossum vulgatum, Ophrys scolopax ssp.

cornuta, Orchis pallens, Orchis papilionacea, Orchis tridentata Peltaria alliacea, Petrorhagia saxifraga,

Peucedanum longifolium, Piptaptherum holciforme, Ruscus aculeatus, Ruscus hypoglossum, Satureja

montana ssp. kitaibelii, Sedum cepaea, Sempervivum marmoreum, Seseli gracile, Seseli rigidum,

Sesleria filifolia, Silene flavescens, Sorbus borbasii, Sphagnum sp., Stipa pennata ssp. eriocaulis,

Trifolium scabrum, Veronica spicata ssp. crassifolia.

- Reptile: Coronella austriaca, Lacerta viridis, Lacerta vivipara, Podarcis muralis, Vipera ammodytes,

Vipera berus.

- Nevertebrate: Euscorpius carpathicus, Holandriana holandrii, Lucanus cervus cervus, Maculinea arion,

Maculinea nausithous, Mecidea lindbergi, Stylurus flavipes, Unio pictorum, Zerynthia polyxena ,

Zubovskya banatica.

5.8.2.7. Informaţii privind aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei

Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei a fost desemnată in 2011 prin

Hotărârea Guvernului nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind

declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000

în România.

Speciile de păsări care au fost identificate în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0035 Domogled-

Valea Cernei sunt următoarele:

Aquila chrysaetos;

Bonasa bonasia;

Bubo bubo;

Caprimulgus europaeus;

Circaetus gallicus;



Pag. 175 / 207

Dendrocopos leucotos;

Dendrocopos medius;

Dendrocopos syriacus;

Dryocopus martius;

Falco peregrinus;

Ficedula albicollis;

Ficedula parva;

Pernis apivorus;

Picus canus;

Sylvia nisoria;

Strix uralensis;

Lullula arborea;

Lanius collurio;

Emberiza hortulana.

În acelaşi formular, mai sunt de asemenea menţionate patru specii cu migraţie regulată:

Anthus spinoletta;

Anthus trivialis;

Cuculus canorus;

Dendrocopos major.

5.8.2.8. Informaţii privind aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei

Speciile de păsări care au fost identificate în aria de protecţie specială avifaunistică sunt următoarele:

- Accipiter brevipes

- Bonasa bonasia

- Bubo bubo

- Ciconia ciconia

- Circaetus gallicus

- Dryocopus martius

- Hieraaetus pennatus

- Haliaeetus albicilla

- Lullula arborea

- Lanius collurio

- Pernis apivorus

- Strix uralensis

- Picus canus

- Emberiza hortulana

- Caprimulgus europaeus

- Coracias garrulus

- Dendrocopos leucotos

- Dendrocopos medius

- Falco peregrinus

- Aquila chrysaetos

- Aquila pomarine

- Accipiter nisus

- Anthus trivialis



Pag. 176 / 207

- Apus melba

- Buteo buteo

- Buteo lagopus

- Cuculus canorus

- Delichon urbica

- Emberiza cirlus

- Falco subbuteo

- Hippolais pallida

- Oenanthe oenanthe

- Otus scops

- Ptyonoprogne rupestris

- Sylvia atricapilla

- Sylvia borin

5.8.2.9. Informaţii privind aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița

Speciile de păsări care au fost identificate în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0020 Cheile Nerei –

Beusnita8 sunt următoarele:

Tabel 81 Speciile de păsări de interes comunitar din ROSPA0020 Cheile Nerei-Beușnița

8Sursa: PLAN DE MANAGEMENT INTEGRAT PARCUL NAȚIONAL CHEILE NEREI – BEUȘNIȚA

(ROSCI 0031 ȘI ROSPA 0020 CHEILE NEREI – BEUȘNIȚA)

Nr Specia

1 Alcedo atthis -Linnaeus,

2 Aquila chrysaetos - Linnaeus

3 Aquila pomarina Brehm

4 Bubo bubo -Linnaeus

5 Bonasia bonasia -Linnaeus

6 Caprimulgus europaeus Linnaeus

7 Ciconia nigra - L.

8 Circaetus gallicus -Gmelin

9 Circus aeruginosus -Linnaeus

10 Circus cyaneus -Linnaeus

11 Circus pygargus -Linnaeus

12 Coracias garrulus Linnaeus

13 Crex crex - Linnaeus

14 Dendrocopos leucotos - Bechstein

15 Dendrocopos major -Linnaeus

16 Dendrocopos medius - Linnaeus

17 Dendrocopos syriacus - Hemprich& Ehrenberg

18 Dryocopus martius -Linnaeus

19 Emberiza hortulana Linnaeus



Pag. 177 / 207

* specii care nu au fost identificate în aria protejată, pe parcursul studiilor; AEWA = Africa-

Eurasian Waterbirds Agreement, CITES = Convention on International Trade in EndangeredSpecies of Wild

Fauna and Flora, Convenția asupra Comerțului Internațional cu Specii Amenințatede Floră și Faună; Bonn =

Convention on the Conservation of Migratory Species of Wild Animals,Convenția privind Conservarea Speciilor

de Animale Sălbatice Migratoare9

5.8.3. Prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar in zona

proiectului

În cadrul ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei și ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei vor fi realizate

următoarele lucrări:

foraj in localitatea Moroeni – amplasat la aproximativ 370 m de limita ROSCI0013 Bucegi;

aducțiune in localitatea Moroeni – amplasată la aproximativ 388 m de limita ROSCI0013 Bucegi;

CONDUCTĂ APA PROIECTATĂ POIM pe DN 67 D

Vecinătate Cca 360 m până la RONPA0001 Parcul Național Domogled - Valea Cernei, ROSCI0069

Domogled - Valea Cernei

Vecinătate Cca 250 m până la RONPA0310 Coronini – Bedina, ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei,

ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei

CONDUCTĂ REFULARE PROPUSĂ POIM pe DJ 608 D

Vecinătate Cca 31 m până la RONPA0310 Coronini – Bedina, ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei,

ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei

9Sursa: PLAN DE MANAGEMENT INTEGRAT PARCUL NAȚIONAL CHEILE NEREI – BEUȘNIȚA

(ROSCI 0031 ȘI ROSPA 0020 CHEILE NEREI – BEUȘNIȚA)

20 Emberiza melanocephala Scop

21 Falco peregrinus Tunstall

22 Falco vespertinus Tunstall

23 Ficedula albicollis -Temminck

24 Ficedula parva -Bechstein

25 Hieraaetus pennatus - Gmelin

26 Jynx torquilla L.

27 Lanius collurio Linnaeus

28 Lanius minor Gmelin

29 Lullula arborea - Linnaeus

30 Pernis apivorus - Linnaeus

31 Picus canus Gmelin

32 Strix uralensis Pallas

33 Sylvia nisoria - Bechstein



Pag. 178 / 207

CONDUCTĂ APA PROIECTATĂ POIM pe DN 67 D

CONDUCTĂ REFULARE PROPUSĂ POIM pe 67 D

Vecinătate Cca 5 m până la RONPA0001 Parcul Național Domogled - Valea Cernei

CONDUCTĂ CANAL PRIECTAT POIM

INTERIOR

Cca 72 m în interiorul ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, RONPA0312 Iardașița

ADUCŢIUNE REABILITATĂ POIM pe DN 67 D, respectiv drum local -

INTERIOR

Pe o lungime de cca. 750 m în interiorul rezervaţiei RONPA0310 Coronini – Bedina (coordonate stereo:

(Intrare în rezervaţie: 381.202,92, 297.088,54 şi ieşire din rezervaţie: 381.840,99, 297.357,45)

Pe o lungime de cca. 700 m în interiorul rezervaţiei RONPA0310 Coronini – Bedina (coordonate

stereo:(Intrare: 383.853,74, 298.569,10 și ieşire: 384.469,22, 298.821,74)

Pe o lungime de cca. 3,7 km în interiorul ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei, ROSPA0035 Domogled -

Valea Cernei, RONPA0001 Parcul Național Domogled - Valea Cernei

CONDUCTĂ APA REABILITATĂ POIM NTERIOR Cca 228 m în interiorul ROSCI0069 Domogled - Valea

Cernei

Figura 20 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Băile Herculane în raport cu limitele ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei și ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei



Pag. 179 / 207

Pe amplasamentele lucrărilor ce vor fi realizate pe teritoriul UAT Băile Herculane in interiorul și vecinătatea

ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei nu au fost identificate habitatele pentru a căror protecţie a fost desemnat acest

sit de importanţă comunitară.

Vegetaţia din amplasamentul lucrărilor ce vor fi realizate în vecinătatea ROSCI0069 Domogled - Valea

Cernei poate fi încadrată în habitatul Ruderal communities. In amplasamentul lucrărilor nu au fost identificate specii

protejate de floră, ci numai specii fără importanţă conservativă, în general specii ruderale şi segetale.

Amplasamentul este ocupat in general de drumuri (naționale, județene, de exploatare). In cadrul culturilor şi

in special in vecinătatea drumurilor de exploatare au fost identificate plante ruderale şi segetale.

În figura 3 sunt prezentate suprafeţele ocupate de habitate la nivelul ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei

Figura 21 Harta habitatelor existente in cadrul ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei

În amplasamentul lucrărilor nu au fost identificate speciile de faună pentru a căror protecţie a fost desemnat

ROSCI0069 Domogled - Valea Cernei.



Pag. 180 / 207

Figura 22 Distributia speciilor de păsări în ROSPA0035 Domogled - Valea Cernei.

Speciile de păsări nu au fost identificate in aplasamentul proiectului deoarece habitatele identificate nu

corespund cerinţelor speciilor, astfel încât nu va fi înregistrată nicio formă de impact asupra acestora.

În cadrul ROSCI0206 Porțile de Fier si ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei vor fi realizate următoarele lucrări:

CONDUCTĂ APA PROIECTATĂ

CONDUCTĂ CANAL PRIECTAT

Pe drumul local

INTERIOR

Cca 700 m în interiorul ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei și RONPA0014

Parcul Natural Porțile de Fier, RORMS0006 Parcul Natural Porțile de Fier

SPAU pe DN57

INTERIOR În interiorul ROSCI0206 Porțile de Fier, ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei și RONPA0014

Parcul Natural Porțile de Fier

CONDUCTĂ CANAL PRIECTAT POIM

CONDUCTĂ REFULARE PROPUSĂ POIM

SPAU

Zona de

interes



Pag. 181 / 207

Pe drumul naţional DN 57

INTERIOR

Cca 880 m în interiorul Ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei și

RONPA0014 Parcul Natural Porțile de Fier

RORMS0006 Parcul Natural Porțile de Fier

APA PROIECTATA POIM

Pe DN 57

INTERIOR

ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei și RONPA0014 Parcul Natural Porțile de Fier


CANAL PROPUS PRIN POIM

INTERIOR



APA PROIECTATA POIM

INTERIOR




CONDUCTĂ CANAL PRIECTAT

Pe drum local

INTERIOR Cca 1 km în interiorul Ariei de protecție specială avifaunistică ROSPA0080 Munții Almajului –

Locvei și RONPA0014 Parcul Natural Porțile de Fier, RORMS0006 Parcul Natural Porțile de Fier

STAŢIE DE POMPARE PROPUSĂ

INTERIOR În interiorul ROSCI0206 Porțile de Fier , ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei, RONPA0014



STAŢIE DE POMPARE REABILITARE

INTERIOR În interiorul ROSCI0206 Porțile de Fier , ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei, RONPA0014





Pag. 182 / 207

Figura 23 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Moldova Nouă în raport cu limitele ROSCI0206 Porțile de Fier si ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei

Amplasamentul este ocupat in general de drumuri (naționale, județene, de exploatare). In cadrul

culturilor şi in special in vecinătatea drumurilor de exploatare au fost identificate plante ruderale şi segetale.

În figura 3 sunt prezentate suprafeţele ocupate de habitate la nivelul ROSCI0206 Porțile de Fier si ROSPA0080

Munții Almajului – Locvei.



Pag. 183 / 207

Figura 24. Harta habitatelor existente in cadrul ROSCI0206 Porțile de Fier si ROSPA0080 Munții Almajului – Locvei

In amplasamentul lucrarilor nu au fost identificate speciile pentru a căror protecţie a fost desemnat situl de importanţă

comunitară ROSCI0206 Porțile de Fier.

Speciile de păsări nu au fost identificate in aplasamentul proiectului deoarece habitatele identificate nu corespund

cerinţelor speciilor, astfel încât nu va fi înregistrată nicio formă de impact asupra acestora.

În cadrul ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița, ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița vor fi realizate următoarele

lucrări:

SPAU 2

Vecinatate La o distanţă de cca 38 m de ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița, ROSPA0020 Cheile Nerei –

Beușnița, RONPA0003 Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița

CONDUCTĂ REFULARE PROPUSĂ

CONDUCTĂ CANAL PROIECTAT

CONDUCTĂ APA PROIECTATĂ Pe strada Ştefan cel Mare

Vecinatate La o distanţă de cca 16 m de ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița, ROSPA0020 Cheile Nerei –

Beușnița, RONPA0003 Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița

APA PROPUSA PRIN POIM Ciclova Montană pe DJ 571 J

Vecinatate La o distanta de Cca 18 m până la ROSPA0020 ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița

CONDUCTĂ APA REABILITATĂ POIM

Zona de

interes



Pag. 184 / 207

Vecinatate La o distanta de Cca 0,5 m până la RONPA0003 Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița,

ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița, ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița

Figura 25 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Anina și UAT Oravița în raport cu limitele ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița, ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița

Pe amplasamentele lucrărilor ce vor fi realizate pe teritoriul UAT Anina și UAT Oravița in vecinătatea

ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița nu au fost identificate habitatele pentru a căror protecţie a fost desemnat acest


În figura 3 sunt prezentate suprafeţele ocupate de habitate la nivelul ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița

În amplasamentul lucrărilor nu au fost identificate speciile de faună pentru a căror protecţie a fost desemnat

ROSCI0031 Cheile Nerei – Beușnița.



Pag. 185 / 207

Figura 26 Distributia speciilor de păsări în ROSPA0020 Cheile Nerei – Beușnița.

Speciile de păsări nu au fost identificate in aplasamentul proiectului deoarece habitatele identificate nu

corespund cerinţelor speciilor, astfel încât nu va fi înregistrată nicio formă de impact asupra acestora.

În cadrul ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș, ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Caraș vor fi realizate

următoarele lucrări:


INTERIOR

Pe o distanță de 520 m în interiorul ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș, ROSPA0086 Munții Semenic -

Cheile Caraș, RONPA0012 Parcul Național Semenic - Cheile Carașului

ADUCŢIUNE REABILITATĂ POIM

INTERIOR

Pe o distanță de 808 m în interiorul ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș, ROSPA0086 Munții Semenic -

Cheile Caraș, RONPA0012 Parcul Național Semenic - Cheile Carașului

Zona de

interes



Pag. 186 / 207

Figura 27 Amplasarea lucrărilor prevăzute in UAT Anina în raport cu limitele ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș, ROSPA0086 Munții Semenic - Cheile Caraș

Pe amplasamentele lucrărilor ce vor fi realizate pe teritoriul UAT Anina in interiorul și vecinătatea

ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș nu au fost identificate habitatele pentru a căror protecţie a fost desemnat acest


Amplasamentul este ocupat in general de drumuri (naționale, județene, de exploatare). In cadrul culturilor şi

in special in vecinătatea drumurilor de exploatare au fost identificate plante ruderale şi segetale.

În amplasamentul lucrărilor nu au fost identificate speciile de faună pentru a căror protecţie a fost desemnat ROSCI0226 Semenic - Cheile Caraș .

Speciile de păsări nu au fost identificate in aplasamentul proiectului deoarece habitatele identificate nu corespund

cerinţelor speciilor, astfel încât nu va fi înregistrată nicio formă de impact asupra acestora.

5.8.4. Justificarea dacă planul propus nu are legătură directă cu sau nu este necesar pentru

managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar

Parcul Național Domogled - Valea Cernei este situat în sud-vestul României, se întinde pe suprafața a trei

județe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj și are o suprafaţă de 61211 ha, fiind actualmente parcul național cel mai

mare din ţară. Limita parcului urmărește în cea mai mare parte cumpăna de ape a bazinului Cernei, din punct de

vedere al reliefului suprapunându-se peste patru masive montane: Munţii Cernei, Masivul Godeanu, Munţii Vîlcan şi

Munţii Mehedinţi. Parcul Național Domogled-Valea Cernei a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului nr. 7/1990

pentru înființarea a 13 parcuri naționale.



Pag. 187 / 207

Pentru Parcul National Domogled-Valea Cernei și Siturile Natura 2000 a fost întocmit un PLAN DE

MANAGEMENT INTEGRAT, aprobat în cadrul Consiliului Științific, prin Hotărârea numărul 10/09.10.2015, cât și în

cadrul Consiliului Consultativ, prin procesul verbal numărul 1184/30.06.2015.

Principalii administratori / gestionari ai terenurilor la care face referire Planul de management sunt, conform

datelor aflate la RNP Romsilva - Administraţia Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei.

Programul de acţiuni se bazează pe următoarele obiective generale de conservare:

• conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor;

• dezvoltarea durabilă;

• evitarea poluării prin măsuri preventive;

• conservarea biodiversităţii;

• conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice.

Aceste obiective se realizează prin acţiunile menţionate în planul de management.

Proiectul propus nu împiedică punerea în aplicare a obiectivelor planului de management

Pentru Parcul Natural Porţile de Fier a fost întocmit un PLAN DE MANAGEMENT INTEGRAT.

Administrarea parcului este asigurată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier este o structură nouă, fiind înfiinţată în 2003 şi funcţionează

actualmente ca subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, care asigură necesarul de personal şi de dotare

pentru gestionarea ariei protejate.


• conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor;

• dezvoltarea durabilă;

• evitarea poluării prin măsuri preventive;

• conservarea biodiversităţii;

• conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice.



Pentru PARCUL NAȚIONAL CHEILE NEREI – BEUȘNIȚA, ROSCI 0031 ȘI ROSPA 0020 CHEILE NEREI -

BEUȘNIȚAa fost întocmit un PLAN DE MANAGEMENT INTEGRAT.

Principalii administratori / gestionari ai terenurilor la care face referire Planul de management sunt, conform

datelor aflate la Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița:

Administrația Parcului Național Cheile Nerei-Beușnița, pentru suprafața parcului, dar și a sitului de

importanță comunitară și a ariei de protecție specială avifaunistică, pentru o suprafață de 36.119.

Contractul de administrare este valabil din noiembrie 2014, o perioadă de 10 ani.

Regia Națională a Pădurilor- Romsilva, pentru o suprafață de 30.721ha;

Consiliul Județean Caraș-Severin, pentru o suprafață de 40 ha drumuri județene;

Administrația Bazinală de Apă Banat - Sistemul de Gospodărire a Apelor Reșița, cu jurisdicție asupra

tuturor corpurilor de apă componente ale bazinelor hidrologice, până la nivelul VI;

Primăria Șopotu Nou, pentru o suprafață de 2.226 ha pășune și pădure.




Pag. 188 / 207

conservarea condiţiilor de sănătate a oamenilor;

dezvoltarea durabilă;

evitarea poluării prin măsuri preventive;

conservarea biodiversităţii;

conservarea moştenirii valorilor culturale şi istorice.



Obiectivele de conservare ale acestor arii protejate sunt protejarea habitatelor şi a speciilor de floră, faună şi

avifaună (prezente in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/CEE şi anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE),

specii şi habitate pentru a căror protecţie au fost desemnate aceste arii naturale protejate.

De asemenea, pentru aceste arii naturale protejate au fost stabilite obiective specifice de conservare de

către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Au fost stabiliți parametri și valori țintă pentru fiecare specie și

habitat din cadrul acestor arii naturale protejate.

"Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraș-Severin în perioada

2014-2020" nu are legătură directă cu managementul conservării ariilor naturale protejate de interes comunitar sau

naţional, dar prin implementarea lucrărilor prevăzute în cadrul proiectului efectul asupra acestor arii protejate va fi

pozitiv pe termen lung.

Prin investiţiile propuse in cadrul proiectului s-a urmărit asigurarea creşterii randamentului şi a eficienţei

sistemelor existente de distribuţie a apei prin eliminarea pierderilor din sistem, prin reducerea costurilor de producţie,

a consumurilor specifice de materii prime, combustibili şi energie electrică, cât şi prin reproiectarea, reutilarea şi

retehnologizarea sistemelor, fapt ce va avea impact indirect pozitiv asupra mediului şi a ariilor naturale protejate

existente în zona analizată.

În special investiţiile din sectorul de apă uzată vor avea impact indirect pozitiv asupra mediului. Pentru

aglomerările rurale în care nu există sistem de colectare al apei uzate s-a propus înfiinţarea de sisteme de canalizare,

proiectate astfel încât să permită colectarea şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate.

In cadrul proiectului, cât şi al acestui memoriu de prezentare s-a urmărit asigurarea protecţiei şi conservării

integrităţii ariilor naturale protejate, prin elaborarea unui set de măsuri de reducere a impactului asupra mediului

adaptate specificului ariilor naturale de interes comunitar şi specificului lucrărilor.

Realizarea lucrărilor va genera impact asupra mediului, dar acesta este temporar şi reversibil, se manifestă

in general numai în perioada de realizare a lucrărilor. La finalizarea lucrărilor mediul va reveni la starea iniţială, cu

excepţia suprafeţelor ocupate permanent de noile infrastructuri (staţii de tratare a apei, staţii de epurare, etc).

5.8.5.Estimarea impactului potenţial al proiectului asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală

protejată de interes comunitar

Realizarea lucrărilor propuse în cadrul "Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă

uzată in judeţul Caraș-Severin in perioada 2014-2020" nu va avea impact semnificativ asupra integrităţii ariile naturale

protejate sau a speciilor de floră şi faună pentru a căror protecţie au fost desemnate aceste arii naturale protejate.

Lucrările vor fi realizate în afara celor două arii naturale protejate.



Pag. 189 / 207

In amplasamentul lucrărilor nu au fost identificate specii protejate de floră sau habitate de interes

conservativ. In amplasamentul lucrărilor şi in vecinatatea acestuia nu au fost observate exemplare din speciile de

faună pentru a căror protecţie a fost desemnat ariile naturale protejate.

Amplasamentul lucrărilor nu reprezintă loc de reproducere pentru speciile de faună pentru a căror protecţie

a fost desemnat ariile naturale protejate, astfel încât impactul asupra biodiversităţii nu va fi semnificativ.

Evaluarea impactului generat in faza de proiectare

Principalele măsuri pentru asigurarea protecţiei ariilor naturale protejate se iau încă din faza de proiectare,

prin alegerea locaţiei proiectului şi a organizării de şantier. În cazul reabilitării obiectivelor existente, locaţia proiectului

este fixă. In cazul extinderii reţelelor de aducţiune și a forajului, amplasamentul a fost ales în afara și interiorul ariilor

naturale protejate în zone in care nu există specii de interes conservative. Organizarea de şantier va fi amplasată în

afara și interiorul ariilor naturale protejate şi a altor zone sensibile (zone rezidenţiale, malurile râurilor, păduri, etc).

La alegerea locaţiei organizării de şantier au fost folosite următoarele criterii:

amplasarea in afara ariilor naturale protejate şi a zonelor rezidenţiale;

amplasarea la distanţă mare de albiile cursurilor de apă;

să nu fie necesare defrişări sau ocuparea unor terenuri cu valoare conservativă;

să nu implice devierea unor reţele aeriene sau subterane;

Evaluarea impactului generat in faza de construcţie

Fazele tehnologice pentru realizarea lucrărilor la reţelele de aducţiune, de distribuţie a apei potabile şi la

reţelele de canalizare sunt pe scurt următoarele:

amplasarea organizării de şantier;

decopertarea zonelor în care vor fi executate lucrările;

excavarea solului şi a materialului nefertil până la adâncimea recomandată in proiectul tehnic;

depozitarea pe categorii a materialului fertil şi a celui nefertil;

inlocuirea conductelor / pozarea conductelor noi;

refacerea spaţiilor afectate temporar de lucrări.

In cadrul acestui capitol va fi evaluat impactul realizării lucrărilor asupra biodiversităţii, asupra speciilor şi

habitatelor pentru a căror protecţie au fost desemnate ariile naturale protejate.

Evaluarea impactului asupra habitatelor

Pentru identificarea şi evaluarea impactului trebuie cuantificate intensitatea şi extinderea activităţii

generatoare de impact, cât şi tipul impactului care se produce în habitatul respectiv.

Impactul asupra habitatelor, respectiv impactul asupra valorilor şi functiilor acestora se poate încadra in

patru categorii:

distrugerea habitatului;

fragmentarea habitatului;

simplificarea habitatului;

degradarea habitatului.

Realizarea lucrarilor prevăzute în "Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă

uzată in judeţul Caraș-Severin in perioada 2014-2020" şi exploatarea acestor lucrări nu va conduce la

distrugerea, afectarea sau simplificarea habitatelor deoarece strict in amplasamentul lucrărilor nu există

habitatele pentru a căror protecţie au fost desemnate cele două arii naturale protejate. Lucrările vor fi



Pag. 190 / 207

realizate în afara și interiorul ariilor naturale protejate. Habitatele protejate existente în vecinătatea

amplasamentului lucrărilor nu vor fi afectate de realizarea lucrărilor.

Toate suprafeţele afectate temporar de lucrări vor fi refăcute la finalizarea lucrărilor şi vor fi aduse la starea

iniţială.

Natura impactului depinde de tipul de stres exercitat de fiecare activitate asupra habitatului. Conform

datelor din literatura de specialitate, lucrarilor de reabilitare / construcţie a reţelelor de distribuţie a apei şi de a

reţelelor de canalizare le pot fi asociaţi ca factori stresanţi:

lucrările de decopertări / recopertări;

contaminarea cu substanţe toxice;

poluarea fonică.

Lucrările de decopertări vor fi limitate la minimul necesar şi vor fi făcute numai înaintea începerii lucrărilor

astfel încât să fie redus impactul asupra mediului. In amplasamentul lucrărilor nu au fost identificate specii de floră de

interes conservativ. Toate spaţiile afectate temporar de lucrări vor fi recopertate cu solul fertil excavat iniţial şi va fi

monitorizată refacerea acestor suprafeţe, astfel încât lucrările de decopertări – recopertări nu vor avea impact

semnificativ asupra biodiversităţii.

Realizarea lucrărilor de infrastructură de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin nu va contribui la

poluarea terenurilor din amplasamentul proiectului deoarece vor fi folosite tehnici de construcţie şi echipamente

moderne, astfel încât emisiile de substanţe poluante să fie reduse / eliminate. Organizarea de şantier va fi amplasată

în afara și interiorul ariilor naturale protejate şi la distanţă de malul cursurilor de apă. Materialele de construcţie şi

deşeurile vor fi depozitate in spaţii special amenajate în cadrul organizării de şantier. In jurul depozitelor vor fi realizate

şanţuri perimetrale pentru colectarea eventualelor scurgeri de materiale de construcţie. Apele pluviale care spală

platforma organizării de şantier vor fi colectate şi conduse către un bazin decantor.

Carburanţii şi substanţele periculoase vor fi depozitate in spaţii speciale in scopul evitării poluării

platformelor adiacente. Alimentarea cu carburant a utilajelor se va face numai in amplasamentul organizării de şantier,

astfel încât terenurile din amplasamentul proiectului şi cele din vecinătatea acestora să nu fie poluate.

Realizarea lucrărilor de infrastructură de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin va contribui la

creşterea nivelului zgomotului in amplasamentul analizat, dar acesta nu va avea impact semnificativ asupra

biodiversităţii. Va fi înregistrat un nivel mai ridicat al zgomotului numai pe durata fiecărei zile de lucru, la finalizarea

lucrărilor nivelul zgomotului va fi similar cu cel înregistrat in prezent, fără afectarea biodiversităţii.

Conform datelor din literatura de specialitate, factorii stresanţi şi procesele enumerate anterior pot avea

următoarele efecte asupra habitatelor:

mortalitate directă a speciilor native;

stres fiziologic şi diminuarea funcţiei reproductive;

modificarea comportamentului şi a activităţilor normale;

modificarea interacţiunii între specii şi invazia speciilor alohtone.

Evaluarea impactului cumulat

La nivelul zonei analizate, nu se cunoaşte existenţa altor proiecte cu care realizarea lucrărilor de

infrastructură de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin ar putea genera impact cumulat.



Pag. 191 / 207

Realizarea lucrărilor de infrastructură de apă şi de apă uzată din judeţul Caraș-Severin nu va afecta

populaţiile speciilor întâlnite in amplasamentul lucrărilor şi a celor din vecinătatea amplasamentului, inclusiv

a celor pentru a căror protecţie au fost desemnate ariile naturale protejate:

Ţinând cont de toate aspectele prezentate in cadrul acestui memoriu, impactul negativ al realizării

lucrărilor de infrastructură de apă şi apă uzată în judeţul Caraș-Severin asupra mediului este nesemnificativ,

temporar şi reversibil, cu excepţia suprafeţelor ocupate permanent de lucrări, dar şi în cazul acestora,

deoarece nu sunt ocupate de habitate de interes conservativ şi nu reprezintă areal de reproducere, impactul

nu este semnificativ.

Nu vor fi afectate obiectivele de conservare ale ariile naturale protejate.

5.8.6. Măsuri de reducere / eliminare a impactului potenţial asupra biodiversităţii

In cadrul fiecărui front de lucru va exista o copie a deciziei etapei de încadrare /a acordului de mediu emis

pentru „Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată in judeţul Caraș-Severin în perioada

2014-2020" in care vor fi menţionate toate măsurile de reducere a impactului pe care constructorul va fi obligat să le

respecte cu stricteţe.

Măsurile de reducere a impactului vor fi prezentate dirigintelui de şantier şi responsabililor punctelor de lucru

de către firma care va realiza monitorizarea amplasamentului înainte de începerea lucrărilor de dezvoltare a

infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Caraș-Severin. Implementarea acestor măsuri va fi monitorizată

sistematic, conform planului de monitorizare propus in cadrul prezentului memoriu de prezentare.

Implementarea măsurilor de reducere a impactului asupra mediului este obligatorie atât pentru beneficiar,

cât şi pentru executantul lucrărilor. In cadrul devizului general al proiectului au fost prevăzute fonduri speciale pentru

implementarea acestor măsuri. În capitolul 1 (Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului), in subcapitolul 1.3.

(Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială a terenului) va fi prevazuta o suma de bani pentru

aplicarea măsurilor de reducere a impactului asupra mediului şi aducerea terenurilor afectate temporar de lucrări la

starea iniţială.

Implementarea măsurilor de reducere a impactului asupra mediului este responsabilitatea beneficiarului şi a

executantului lucrărilor.

In cadrul acestui memoriu de prezentare au fost propuse măsuri de reducere a impactului pentru habitatele

identificate in amplasamentul planului (habitatul Ruderal communities și a vegetaţiei acvatice şi palustre), a habitatelor

identificate în vecinătatea amplasamentului proiectului şi a speciilor de floră şi faună identificate in zona analizată (în

amplasamentul lucrărilor şi în zonele din vecinătatea acestuia).

De asemenea, vor fi respectate următoarele măsuri generale pentru protecția biodiversității:

vor fi respectate prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea nr. 49/2011;

vor fi respectate măsurile impuse în planurile de management în cazul lucrărilor care vor fi realizate în

interiorul si vecinătatea ariilor naturale protejate;

Administraţia Parcului și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) vor fi anunțate cu 10 zile

înainte de începerea lucrărilor din vecinătatea ariilor protejate. De asemenea, Administraţia Parcului și

ANANP vor fi informate atât periodic despre stadiul lucrărilor, cât și in termen de 24 h in situația apariției

unor probleme pentru a găsi soluții legale împreună cu reprezentanții autorităților pentru protecția mediului;

amplasamentul lucrărilor va fi verificat cu atenție înainte de începerea lucrărilor și vor fi relocate toate

exemplarele de faună cu mobilitate redusă. De asemenea, este recomandată relocarea tuturor exemplarelor



Pag. 192 / 207

de amfibieni, reptile, mamifere mici identificate in perioada lucrărilor;

calendarul de efectuare a lucrărilor va fi respectat cu strictețe, iar activitățile vor fi realizate cu maximă

operativitate pentru a reduce timpul în care este generat un impact temporar;

vor fi folosite tehnologii și utilaje de construcție de ultimă generație pentru a limita emisiile de poluanți și a

reduce nivelul zgomotelor și vibrațiilor;

utilajele și auto-utilitarele care transportă materialele de construcție se vor deplasa numai pe drumurile de

exploatare existente, iar viteza de deplasare va fi limitată;

concentrația gazelor de eșapament va fi determinată periodic, iar in situația in care nivelul acestora va fi mai

mare decât nivelul maxim admis, vor fi luate măsuri urgente (înlocuirea utilajelor, montarea unor

echipamente mai performante pentru limitarea emisiilor);

nivelul zgomotului va fi determinat periodic, iar in situația in care nivelul zgomotului va depăși n ivelul maxim

admis, vor fi montate echipamente mai performante de reducere a zgomotului la motoare;

va fi asigurat managementul eficient al deșeurilor: deșeurile vor fi colectate selectiv, punctele de lucru vor fi

dotate permanent cu recipienți adecvați depozitării deșeurilor menajere, deșeurile vor fi transportate la un

depozit de deşeuri autorizat prin intermediul unei firme cu care constructorul va încheia un contract;

carburantul necesar pentru realizarea lucrărilor va fi transportat și depozitat in recipienți corespunzători

normelor de depozitare și transport a produselor petroliere;

personalul care va activa in punctele de lucru va fi instruit atât in ceea ce privește măsurile de prevenire și

stingere a incendiilor, cât și în ceea ce priveşte conduita in cadrul ariilor naturale protejate;

Pentru protecţia biodiversităţii vor fi respectate următoarele măsuri:

lucrările din vecinătatea cursurilor de apă vor fi realizate astfel incât să nu existe pericolul pătrunderii

materialelor de construcţie in cursurile de apă;

lucrările din vecinătatea cursurilor de apă vor fi efectuate in afara perioadelor ploioase, astfel încât să nu se

cumuleze efectul de creştere a turbidităţii apei ca urmare a antrenării de particule sedimentabile de către

apele din precipitaţii şi a pătrunderii pământului din excavaţii in albiile râurilor / pâraielor;

lucrările din vecinătatea ariilor naturale protejate (până la distanțe de 500 m de limita acestor arii) nu vor fi

realizate in perioada de reproducere a speciilor identificate in amplasamentul proiectului, respectiv nu vor fi

realizate in perioada martie – iunie;

nu se va lucra in timpul nopţii, deoarece folosirea surselor de lumină ar atrage insectele in cadrul fronturilor

de lucru;

inaintea începerii lucrărilor, cât şi în timpul acestora, amplasamentul proiectului va fi verificat de un biolog.

Dacă vor fi observate cuiburi sau exemplare cu mobilitate redusă, acestea vor fi mutate in zone in care nu

se vor desfăşura lucrări de construcţie;

lucrările vor fi realizate etapizat, astfel încât să nu fie afectată simultan intreaga suprafaţă a

amplasamentului şi să fie redusă perioada de refacere a spaţiilor afectate temporar de lucrările la

infrastructura de apă şi apă uzată din judeţul Caraș-Severin;

organizarea de şantier va fi amplasată in afara zonelor sensibile (arii naturale protejate, cursuri de apă, zone

rezidenţiale), la distanţă cât mai mare de limita acestora;

apele uzate generate in cadrul organizării de şantier vor fi colectate in bazine vidanjabile care vor fi golite

periodic de către firme autorizate. Este strict interzisă deversarea acestor ape direct în emisarul natural;



Pag. 193 / 207

spaţiile prevăzute in proiect a fi afectate temporar/permanent de lucrări vor fi limitate la strictul necesar şi vor

fi clar delimitate in teren înaintea începerii lucrărilor;

este strict interzisă afectarea altor spaţii de realizarea lucrărilor sau deplasarea utilajelor in afara drumurilor

de acces/exploatare existente in zona analizată;

se va evita afectarea suprafeţelor din vecinătatea amplasamentului proiectului pentru a preveni pierderi de

habitat. Totodată această măsură asigură existenţa unor spaţii similare in vecinătatea amplasamentului

proiectului in care exemplarele de animale se pot retrage in perioada realizării lucrărilor de construcţie;

şantierul va fi imprejmuit pentru a limita emisiile de poluanţi atmosferici şi de zgomot şi afectarea spaţiilor

din vecinătatea amplasamentului proiectului;

zonele in care vor fi realizate lucrările vor fi decopertate înainte de inceperea lucrărilor, astfel încât să se

reducă riscul eroziunii eoliene şi al antrenării de pulberi sedimentabile de către vânt sau apele din

precipitaţii;

stratul de sol fertil excavat se va depozita separat de materialul nefertil şi va fi folosit pentru refacerea

suprafeţelor afectate temporar de lucrări astfel încât să nu existe riscul apariţiei unor specii alohtone /

invazive;

utilizarea celor mai bune tehnici de construcţie in vederea reducerii emisiilor şi respectarea acestora pe

toată durata execuţiei lucrărilor;

folosirea de utilaje şi mijloace de transport silenţioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităţii de

construcţie care alungă speciile de animale (inclusiv păsările), precum şi echiparea cu sisteme performante

de minimizare şi reţinere a poluanţilor atmosferici şi de reducere a nivelului zgomotului;

utilajele se vor deplasa numai pe drumurile de exploatare existente pentru a preveni compactarea solului şi

deteriorarea habitatelor din vecinătatea amplasamentului proiectului;

utilajele şi echipamentele utilizate vor fi verificate zilnic. Este strict interzisă intrarea in şantier a utilajelor

care nu sunt etanşe şi pierd produs petrolier;

reparea utilajelor se va face numai in centre autorizate, la distanţă mare de limita ariilor naturale protejate

sau de albiile râurilor / pâraielor;

transportul materialelor purverulente la punctele de lucru se va realiza numai in stare umedă sau acoperite

pentru a evita pierderile de particule in timpul transportului;

materialele de construcţie şi deşeurile vor fi depozitate in spaţii special amenajate in cadrul organizării de

şantier;

este strict interzisă depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor direct pe sol sau in apropierea

cursurilor de apă;

materialele de construcţie (in special cele in vrac) vor fi stocate in cadrul unor depozite compartimentate şi

acoperite astfel încât să fie evitată antrenarea lor de vânt sau de precipitaţii;

deşeurile vor fi depozitate selectiv şi vor fi eliminate periodic din cadrul fronturilor de lucru prin intermediul

unei firme specializate, pentru a nu afecta calitatea solului fertil şi a nu atrage exemplare de faună;

este interzisă depozitarea deşeurilor in amplasamentul proiectului sau in vecinătatea acestuia;

etapizarea operaţiilor generatoare de praf şi umectarea suprafeţelor decopertate din frontul de lucru/ in

perioadele secetoase astfel incât nivelul concentraţiilor de pulberi in atmosferă să fie situate sub valoarea

limită pentru protecţia ecosistemelor;

drumurile de pământ din amplasamentul proiectului vor fi stropite periodic pentru a diminua emisiile de praf;



Pag. 194 / 207

alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la punctele de alimentare din incinta

organizării de şantier sau la unităţile specializate;

vor fi prevenite scurgerile accidentale de hidrocarburi sau alte substanţe folosite pentru realizarea lucrărilor;

se va preveni formarea unor gropi in cadrul fronturilor de lucru, astfel incât să nu existe pericolul capturării

speciilor de amfibieni şi reptile;

respectarea planului de prevenire a poluării accidentale şi desemnarea unei persoane responsabile cu

protecţia factorilor de mediu;

spaţiile afectate temporar de lucrări vor fi refacute cu solul vegetal excavat iniţial, in cel mai scurt timp după

finalizarea lucrărilor de construcţie;

este interzisă utilizarea solului din alte zone pentru a evita introducerea de specii invazive şi modificarea

compoziţiei specifice a biocenozei;

este strict interzisă izgonirea sau capturarea speciilor de faună identificate in amplasamentul proiectului de

către angajaţii constructorului;

In perioada de exploatare a lucrărilor de infrastructură de apă şi apă uzată, pentru protecţia

biodiversităţii pot fi adoptate următoarele măsuri:

verificarea gradului de refacere a spaţiilor afectate temporar de lucrări;

verificarea şi intreţinerea periodică a lucrărilor;

monitorizarea periodică a amplasamentului conform planului de monitorizare propus in cadrul acestui

memoriu de prezentare.

5.9 Patrimoniu cultural (arheologie şi arhitectură)

Efecte posibile

La fel ca în cazul altor proiecte implicând lucrări de excavare există riscul descoperirii unor obiective de

patrimoniu arhitectural necunoscute anterior

Vibraţiile pot influenţa mediul construit, inclusiv monumentele arhitecturale şi arheologice

Deteriorarea fizică a obiectivelor istorice sau arheologice din cauza variaţiilor de nivel a apei freatice

Măsuri potenţiale de prevenire/ reducere/ compensare

Investigaţii detaliate a sitului, precum şi studii bibliografice aprofundate pentru a determina nivelul sau nivelul

potenţial al semnificaţiei culturale şi arhitecturale a zonei;

Vor fi incluse toate măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective conform reglementărilor

legale în vigoare

5.10 Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public (zgomot, vibrații, miros, emisii)

5.10.1 Surse de poluare și impactul studiat


Locuitorii riverani străzilor pe care se vor desfăşura lucrările (şi implicit beneficiari ai investiţiei) vor fi afectaţi

temporar de impactul lucrărilor de construcţie, respectiv:

Perturbarea traficului şi producerea de aglormeraţie, conducând la deranjarea sau chiar la întreruperea

activităţilor comerciale şi sociale,



Pag. 195 / 207

Disconfortul produs din cauza zgomotului şi vibraţiile generate de utilajele utilizate în construcţie

Disconfort produs populaţiei din cauza prafului produs în punctele de lucru, emisiilor generate de

vehiculele care asigura transportul materiilor prime şi a deşeurilor

Probleme de siguranţă care pot afecta populaţia din zonă, cauzate de lucrari de excavare, de

transportul şi mutarea utilajelor grele şi blocarea drumurilor

Pe de alta parte, de o intensitate mai mica (datorita duratei), inchiderile temporare ale tronsoanelor de furnizare a

apei vor creea posibile dificultati.

O atentionare priveste lucrul cu utilaje grele în vecinatatea monumentelor istorice şi arhitectonice.

Se va avea în vedere respectarea prevederilor Ord. 589/D/ 9.11.1992, 130/23.12.1991 MLPAT şi Ministerului

Culturii privind lucrările de construcţii în zone situate în vecinatatea monumentelor istorice ce impun:

zone de protectie de 100 m în localitatile urbane, 200 m în localitatile rurale şi 500 m în afara

localitatilor;

descoperirea în cursul lucrarilor a unor fragmente de arhitectura veche necunoscute în timpul

autorizarii trebuie declarata imediat emitentului autorizatiei conform prevederilor legale. Lucrarile nu vor

putea fi continuate decat în masura în care ele nu vor prejudicia cercetarea, conservarea sau punerea

în valoare a vestigiilor istorice.

Analiza efectelor socio – economice determinate de realizarea proiectului a identificat un impact pozitiv prin

crearea unui număr suplimentar de locuri de muncă, atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de

operare.

Implementarea proiectului va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a gradului de sănătate a populaţiei

prin respectarea cerintelor privind furnizarea apei potabile şi epurarea apelor uzate înainte de a fi evacuate în

emisar.


Pe parcursul fazei de exploatare nu se anticipează efecte negative asupra condiţiilor culturale şi etnice, inclusiv

asupra patrimoniului cultural.

Luând în considerare măsurile definite şi riscul relativ mic de interferare cu obiective de valoare arheologică,

culturală sau istorică, impactul este considerat nesemnificativ.

În faza de exploatare, activităţile de întreţinere şi reparaţii pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare vor

determina efecte similare celor din faza de construcţie asupra asezărilor umane şi obiectivelor de interes, dar la o

scară mult mai redusă ca întindere şi ca perioada de timp.

În cazul unor contaminări semnificative ale apei brute şi/sau în cazul tratării necorespunzătoare din cauza

dotărilor tehnologice inadecvate a staţiei de tratare şi a gospodăriilor de apă generează efecte negative asupra

sănătăţii consumatorilor.

Impactul general asupra asezarilor umane şi a obiectivelor de interes public este considerat redus şi raportat la

situaţia existentă, va fi un impact pozitiv.


Măsurile de diminuare/eliminare a impactului în faza de execuţie constau în:

Prevederea în documentaţia de atribuire pentru selectarea constructorului a obligaţiei de a elabora un

plan de management al traficului



Pag. 196 / 207

Curăţarea zilnică a căilor de acces din zonele punctelor de lucru (îndepărtarea pământului şi nisipului)

şi întreţinerea acestor drumuri

Inderdicţii privind desfăşurarea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţionarea acestor

activităţi în timpul orelor de odihnă în zonele sensibile

Delimitarea şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje distincte ale perimetrului de siguranţă

Limitarea deranjamentelor, respectiv:

o Limitarea tuturor interferenţelor temporare cu proprităţile private

o Lungimea şanţurilor deschise la orice moment dat va fi limitată cât mai mult posibil

o Informarea comunităţilor locale cu privire la programul de execuţie a construcţiilor

Măsurile de diminuare/eliminare a impactului în faza de operare constau în:

Inspecţii periodice ale sistemului de alimentare cu apă pentru detectarea disfuncţionalităţilor şi

aplicarea măsurilor de remediere adecvate stabilite prin Planul de Management de Mediu;

Monitorizarea calităţii apei în diverse puncte ale reţelei de distribuţie a apei potabile. În cazul în care se

constată că nu este corespunzoare calitatea apei distribuită în reţea, operatorul sistemului va adopta

măsuri de remediere;

Procedurile de luare a măsurilor corective imediate impun restabilirea controlului asupra procesului de

tratare în urma nerespectării valorilor limită. Printre măsurile corective posibile în caz de tratare

necorespunzătoare a apei se numeră:

o Modificarea dozelor de substanţe chimice folosite pentru tratarea apei,

o Dezinfencţie suplimentară şi dezinfecţie localizată

Anunţarea populaţiei în cazul în care este afectată calitatea apei şi aceasta devine impropire

consumului

5.11 Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

Gestionarea deşeurilor generate atât pe durata realizării lucrărilor de execuţie cât şi pe perioada operării

obiectelor de investiţii incluse în prezentul proiect, se va efectua în conformitate cu prevederile legale în sectorul

gestionării deşeurilor.

Atat in faza de construire cat si in cea de operare se vor respecta prevederile Legii 211/2011 privind regimul

deseurilorrepublicatăsi sunt aplicabile si vor fi respectate cerintele HG 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

5.11.1 Perioada de execuţie a lucrărilor

Gestionarea deşeurilor generate atât pe durata realizării lucrărilor de execuţie cât şi pe perioada exploatării obiectelor de investiţii incluse în prezentul proiect, se va efectua în conformitate cu prevederile Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor cu modificările şi completările ulterioare. în scopul evitării oricărei contaminări a factorilor de mediu.

Principalele tipuri de deşeuri,codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta pe parcursul execuţiei lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare, sunt:



Pag. 197 / 207

Tabel 82 Tipuri de deşeuri generate în perioada execuţiei lucrărilor

Activitate

generatoare

Deseu generat Cod

deseu

Cantitate Mod gestionare Mod de

stocare

temporară

Lucrări de

excavare

Pământ şi pietre

din excavarea

şanţurilor de

pozare

17 05 04 552415 m3 Reutilizare la

realizarea

umpluturilor

Stocare temporară

în incinta organizării

de șantier

Asfalturi cu

conţinut de

gudron de huilă

17 03 01* 10 m3 Eliminare prin

operatori

economici

autorizați

Stocare temporară


de șantier

Deşeuri de beton 17 01 01 1300 tone Reutilizare la

realizarea

umpluturilor

Stocare temporară


de șantier

Activităţi de

constructie

Amestecuri de

beton, caramizi,

materiale

ceramice de la

realizarea

construcţiilor

17 01 07 10 tone Reutilizare la

realizarea

umpluturilor

Stocare temporară


de șantier

Deşeuri de lemn

din

cofraje

17 02 01 2,5 tone Reutilizare sau

eliminare prin

operatori

economici

autorizați

Stocare temporară


de șantier

Materiale plastice

Deseuri din

polietilena

(HDPE) şi PVC –

folie şi tubulatura

17 02 03 1,2 tone Valorificate prin

operatori

economici

autorizați

Stocare temporară


de șantier

Ambalaje care

conţin reziduuri

sau sunt

contaminate cu

substanţe

periculoase

(vopsele,

diluanti, adezivi

etc)

15 01 10* 0,4 tone Eliminare prin

operatori

economici

autorizați

Colectate în

recipienţi adecvaţi

Depozitare la

nivelul organizării

de şantier.

Activităţi

întreţinere

vehicule şi

utilaje

Uleiuri uzate 13 02 06* 0,2 l/an Valorificare sau

eliminare prin

operatori

economici

autorizați

Colectate separat,

pe tipuri, şi stocate

temporar în

recipienti metalici în

incinta organizarii

de santier

Materiale

impregnate cu

produse petroliere

15 02 02* 0,5 tone/an Eliminare prin

operatori

economici

Colectate în

containere metalice

şi stocate în incinta



Pag. 198 / 207

Codificarea deşeurilor s-a realizat în conformitate cu prevederile H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii

deseurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Pentru etapa de executie a lucrărilor se recomandă următoarele măsuri:

Constructorul va fi obligat prin documentele de achizitie a serviciului (respectiv caietele de sarcini) sa

elaboreze şi sa prezinte un Plan de gestionare a deseurilor pentru intreaga durata a santierului. Planul va

trebui sa asigure, ca cerinta minimala, conformitatea deplina cu cerintele legale în vigoare la data atribuirii

contractului;

Colectarea selectivă a deşeurilor (pe cât posibil la locul de generare), în pubele / containere inscripţionate

corespunzător, localizate în spaţii special amenajate (betonate şi acoperite) şi valorificarea / eliminarea

acestora prin intermediul societăţilor abilitate;

Pământul de excavatie va fi refolosit pe cat de mult posibil ca material de umplutura. Solul contaminat va

fi considerat deseu şi va fi inlaturat în consecinta. Surplusul de pamant va fi depozitat în spatii aprobate

de municipalitate. Stratul de sol vegetal va fi indepartat şi depozitat în gramezi separate şi va fi reinstalat

dupa reumplerea santurilor (daca nu este contaminat);

Nămolul şi nisipul colectate în cadrul operaţiilor de curăţare a sistemului de canalizare, a rezervoarelor

etc vor fi tratate şi uscate înainte de a fi eliminate;

Depozitarea provizorie a materialelor pe amplasament se va realiza astfel încât să se reducă riscul

poluării solurilor şi a apei freatice.


Principalele tipuri de deşeuri care rezultă în etapa de operare vor fi:

• deșeuri tehnologice

• nămoluri de la staţiile de epurare ape uzate,

• namol şi sedimente rezultate în urma operatiilor de curatare a reţelei de conducte de

canalizare şi a altor echipamente şi instalatii din cadrul reţelei de canalizare (ex. SPAU,

canale etc)

• materiale impregnate cu produsi petrolieri (ex. lavete, filtre auto de ulei), deseuri

metalice (resturi metalice rezultate şi piese de schimb neutilizabile), ambalaje

• deseuri asimilabile rezultate din activitatile personalului angajat.

Datorită problematicilor similare aferente etapei de operare a obiectelor de investitii construite, tipurile şi modul

de gestionare a deseurilor generate vor fi prezentate grupat, pe de o parte pentru rețelele de alimentare și

(lavete, filtre auto

ulei)

autorizati organizarii de

santier

Activităţile

personalului

angajat

Deşeuri

municipale

amestecate

20 03 01 8 tone/an Eliminare prin

operatori

economici

autorizati

Depozitare în

pubele ecologice la


de şantier

Deşeuri de plastic

(folie, banda, etc)

de la

materiile prime şi

materialele

utilizate

15 01 02 0,5 tone/an Valorificare

prin operatori

economici

autorizati

Colectate în

recipiente

adecvate -

Depozitare la


de şantier.



Pag. 199 / 207

canalizare, inclusiv stații de pompare ape uzate si pe de altă parte pentru frontul de captare și gospodăriile de

apă.

5.12 Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

5.12.1 Perioada de execuţie a lucrărilor

În etapa de construcţie singurele substanţe toxice şi periculoase (îndeosebi inflamabile şi iritante – lacuri,

vopsele, adezivi) ce vor fi utilizate pe amplasament vor fi incorporate în sau pe materialele de constructii.

Acestea vor fi utilizate/aplicate în cadrul constructiilor propuse în proiect.

Se vor utiliza, de asemenea, carburanti şi uleiuri necesare functionarii utilajelor de constructie.

Pe amplasament se vor stoca carburanti şi uleiuri în cantitati reduse, care sa asigure functionarea zilnica a

utilajelor. Se va urmari cu precadere alimentarea cu carburant a tuturor vehiculelor de transport la statii de

distributie autorizate. Astfel, stocul de carburant ar urma sa fie utilizat exclusiv pentru utilajele grele, garate în

amplsamentul santierului.

Intrucat organizarea de santier, schema de masini, organizarea spatiului şi dotarile aferente vor fi stabilite de

Constructor, în aceasta faza de avizare nu pot fi realizate detalieri ale modului de operare.

In vederea controlării şi reducerii la minim a eventualului impact asupra mediului în timpul lucrărilor de execuţie,

Constructorul trebuie să pregătească un Plan de Management privind Mediul şi Securitatea Muncii (EHS

Management Plan) adaptat amplasamentului şi lucrărilor pe care le are de îndeplinit, care să cuprindă toate

acţiunile de control şi remediere necesar a fi implementate pe parcursul execuţiei.

Planul de Management va fi solicitat înca din faza de atribuire a contractului de lucrări şi va trebui să detalieze

inclusiv modul de gestiune a substanţelor periculoase.

Cerintele generale privind asigurarea protecţiei solului şi a apelor subterane care vor fi impuse Constructorului

presupun:

depozitarea lichidelor şi carburanţilor în arii special amenajate, prevăzute cu canale de scurgere şi base de

colectare;

echipamentul adus în interiorul şantierului va fi în condiţii tehnice corespunzatoare – nu se admite prezenţa

utilajelor şi echipamentelor la care scurgerile de carburant, lubrifiant sau lichid hidraulic sunt evidente;

schimbarea uleiurilor şi încărcarea bateriei vor fi executate în locuri special amenajate;

pentru toate substantele toxice şi periculoase se vor amenaja locuri speciale de depozitare şi încărcare,

prevăzute cu platforma betonata şi „basa” pentru colectarea eventualelor scurgeri;

realimentarea echipamentelor şi maşinilor vor fi realizate în locuri special amenajate (ex. o platforma de

beton unde este aproape imposibilă contaminarea solului sau apei subterane).

În această etapă stocarea materialelor se va face în ambalajele originale, în spaţii acoperite, pe suprafeţe

impermeabile. Se va evita stocarea în exces a acestor materiale prin asigurarea unui flux continuu de

aprovizionare în funcţie de necesar.


În perioada de realizare a investiţiei ar putea fi considerată necesară utilizarea punctuală şi în situaţii

excepţionale a sudurii cu flacără oxiacetilenică.

Tabel 83 Substanţe chimice periculoase utilizate la realizarea investiţiei



Pag. 200 / 207

Modul de gospodărire a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condiţiilor de protecţie a

factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei

Stocarea şi manipularea substanţelor chimice periculoase care vor fi utilizate se vor face în condiţii de siguranţă,

numai de personal instruit şi conform prevederilor din fişele tehnice de securitate.Fişele cu date tehnice de

securitate vor fi disponibile atât în aceste spaţii de depozitare, cât şi în locaţiile unde substanţele chimice vor fi

manipulate.

Rezervorulde hipoclorit de sodiu va fi amplasat într-un spațiu special amenajat in incinta statiei de clorinare,

prevăzut cu ventilație mecanică. De asemenea, încăperea unde va fi amplasat rezervorul va fi prevăzută cu

pardoseala realizată din materiale antiacide şi cu o basa ce poate colecta continutul unui recipient spart si al

solutiei de neutralizare. Va fi asigurat un recipient gol, liber, in care sa se recupereze intreaga cantitate a

hipocloritului de clor risipit.

Aplicabilitatea prevederilor Legii nr.59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt

implicate substanţe periculoase (Legea 59/2016)

Conform datelor furnizate de proiectant pe amplasamentul staţiei dezinfecție este prezentă o singură substanţă,

hipoclorit de sodiu, care este menţionată în anexa nr. 1 (partea a 2 a) din Legea nr. 59/2016:

Poziţia 41Amestecurile (*) de hipoclorit de sodiu clasificate ca periculoase pentru mediul acvatic - pericol

acut, categoria 1 [H400] care conţin mai puţin de 5% clor activ şi neclasificate în niciuna dintre celelalte

categorii de pericole din partea 1 din anexa nr. 1.

Cantităţile relevante pentru încadrarea amplasamentelor de nivel inferior: 200 tone si superior: 500 tone

Pe amplasamentul staţiilor de clorare se vor utiliza mai puţin de 1 tonă/an de hipoclorit de sodiu, prin urmare, nu

intra sub incidenţa prevederulor Legii 59/2016.

O altă categorie de produse cu potenţial caracter periculos o constituie lubrifianţii şi uleiurile. Aceste produse se

aprovizionează în ambalaje originale şi se stochează controlat în incinta pavilionului administrativ. Pavilionul este

prevăzut cu pardoseală betonată, diminuându-se astfel pericolul potenţial de poluare a solului.

Substanțele periculoase Destinaţie Mod de depozitare Periculozitate

Oxigen

Pentru lucrările de sudură Pe amplasamentul organizării

de şantier, tuburi sub presiune

pe rastel, sub cheie, separat

de orice alte materiale

Periculos

Acetilenă Pentru lucrările

de sudură

Pe amplasamentul

organizării de şantier, tuburi sub

presiune pe rastel, sub cheie,

separat

de orice alte materiale

Periculos

Clor (Cl2) Gaz galben verziu Butelii de clor depozitate în

stația pentru stocare și dozare

reactivi

Periculos

R23, R36/37/38, R50

Toxic, N (periculos pentru

mediu)



Pag. 201 / 207

6 IMPACT ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTALIER

Nu este cazul.

7 RISCURI NATURALE ȘI ACCIDENTEPOTENȚIALE

În studiul privind schimbările climatice și dezastre naturale, a fost analizată sensibilitatea, expunerea și

vulnerabilitatea componentelor proiectului la cutremure, alunecări de teren/instabilitate sol, eroziunea solului și

incendii provocate din cauze naturale.

Din analiză a rezultat că judetul Dâmbovita prezintă un risc în ceea ce privește probabilitea de producere a

Precipitațiilor extreme maxime;Disponibilitatea apei;Furtuni;Alunecări de teren/instabilitate

sol;Inundații;Incendii;Cutremurele.

În cazul apariției riscului impactul asupra sistemelor de apă și apă uzată este semnificativ putând duce inclusiv la

închiderea definitivă a instalațiilor.

Accidente potențiale asupra investițiilor prevăzute a se realiza prin proiect cu potential impact semnificativ asupra

mediului sunt

Alunecări de teren/instabilitate sol ca umare a activităților antropice,

Eroziune sol ca urmare a activităților antropice,

Incendii provocate de om,

Accidente în care sunt implicate substanțe poluante și periculoase și anume :

o Scurgeri/infiltrări din rețeua de canalizare,

o Scurgeri/infiltrări nămol de la SEAU,

o Scurgeri/infiltrări substanțe periculoase folosite pentru tratare apei potabile.

În tabelul de mai jos este prezentat impactul potențial produs de apariția evenimentului și măsurile pentru

evitarea producerii/diminuării impactului.

Tabel 84 Accidente potențiale și măsuri de prevenire

Risc Impact Măsuri prevenire/reduce

Alunecări teren /

Instabilitate sol

Impact operațional cu consecințe

semnificative asupra mediului :

Daune la sistemul de apă

uzată (SEAU, SPAU,

rețele),

Contaminarea

solului/subsolului și a

apelor supterane și de

suprafață

În faza de realizarea a studiului de fezabilitate s-au

realizat studii geotehnice. Conform acestor studii

amplasamentele viitoarelor instalații nu sunt expuse

la alunecări teren/instabilitate sol.

Eroziune sol În faza de realizarea a studiului de fezabilitate s-au

realizat studii geotehnice. Conform acestor studii

amplasamentele viitoarelor instalații nu sunt expuse

la eroziunea solului.

Incendii Amplasamentele existente SEAU sunt prevăzute cu

hidranți de apă pentru stingerea incendiilor. De

asemenea pe amplasament există rezervoare de apă

pentru incendiu.



Pag. 202 / 207

Pentru instalațiile existente CAO are un Plan de

prevenire și stingere a incendiilor.

Pentru noile amplasamente, CAO va elabora și

implementa un Plan de prevenire și stingere a

incendiilor.

Scurgeri din rețeua de

canalizare

Impact de mediu semnificativ :

contaminare sol/ subsol,

contaminare corpuri de apă

subterane și cursuri de apă

de suprafață

Realizarea de inspecţii periodice ale reţelei de

canalizare pentru detectarea în timp util a

disfuncţionalităţilor şi adoptarea măsurilor necesare

pentru remediere

Scurgere/infiltrarări

nămol de la SEAU

Verificarea periodică a integrității

rezervoarelor/platformei unde este gestionat nămolul

Scurgeri/infiltrări

substanțe periculoase

Verificarea periodică a integrității rezervoarelor de

preparare a hipocloritului de sodiu şi a conductelor de

injecţie aferente noilor staţii de clorinare ce se vor

realiza prin proiect



Pag. 203 / 207

8 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

8.1 Monitorizarea mediului în faza de construcţie

Pe parcursul execuţiei lucrărilor de construcţie se va asigura monitorizarea geotehnică a execuţiei în

conformitate cu prevederile legale, respectiv adaptarea, dacă va fi necesar, a detaliilor de construcţie în funcţie

de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de execuţie.

Activităţile de protecţia mediului şi securitate ocupaţională aferente lucrărilor de construcţii şi montaj de pe

şantier vor fi realizate în conformitate cu un Plan de Protecţia Mediului şi a Sănătăţii şi Securităţii în Muncă, care

va includeatat specificaţii cu privire la măsurile de monitorizare a impactului asupra mediului cat şi privind

prevenirea incendiilor.

Respectarea masurilor de securitate a muncii, protectiei mediului si aparare impotriva incendiilor, se va realiza de

catre persoane cu atributii in acest sens, atat din partea contractorului cat si din partea beneficiarului, dupa caz,

care vor notifica autorităţile competente de protecţia mediului ori de câte ori au intervenit modificări la proiectul

tehnic avizat, consemnându-le totodată şi în cartea tehnică a construcţiei.

8.2 Monitorizarea mediului în faza de operare

8.3 Monitorizarea mediului în faza de operare

8.3.1 Sistem de alimentare apă

In tabelul urmator sunt detaliati parametrii recomandati a fi monitorizati, punctele şi frecventa de prelevare.

Tabel 85 Parametri de monitorizare sistem de alimentare cu apa

Parametrii monitorizati Puncte prelevare Frecventa monitorizare

Apa

Pentru staţiile de clorare se vor monitoriza:

Debitul de intrare, ieşire

Parametri calitativi ai apei (apa bruta,

apa în diferite trepte de tratare):

o pH,

o turbiditate,

o Carbon Organic Total (COT),

o Consumul Biochimic de

Oxigen (CBO),

o Consumul Chimic de Oxigen

(CCO),

o nitraţi, nitriţi, duritate, clor,

parametri microbiologici

Numarul probelor se

stabilesc de Autoritatea de

Sănătate Publica

Judeţeana

perioada de 24 ore sau la

intervale regulate de timp (4

ore)

Reţeaua de distribuţie a apei potabile:

Se va realiza monitorizarea de audit în condiţiile

stabilite de autoritatea sanitara conform

prevederilor Legii privind calitatea apei potabile.

Ape uzate rezultate din procesul de tratare a apei

Numarul probelor se


Sănătate Publica

Judeţeana



ore)



Pag. 204 / 207

pentru producerea apei potabile

monitorizarea cantitativa (debitul) a

apelor uzate tehnologice rezultate

monitorizarea calitativa

Namol

Monitorizarea cantitativa a nămolului rezultat din

epurarea apelor uzate

- Lunar

Monitorizarea cantitativă şi calitativă a nămolului

rezultat din procesul de tratare a apei. Parametrii

monitorizaţi includ:

gradul de mineralizare,

vârsta nămolului,

conţinut în substanţe organice,

umiditate (%), conţinutul de substanţă

uscată,

temperatură şi

pH.

poluanti

- Inainte de evacuarea

nămolului de pe

amplasamentul staţiei de

clorare în vederea

valorificarii/eliminarii

Substanţele chimice

Substanţele chimice(periculoase şi nepericuloase) vor fi manipulate, gestionate şi stocate conform specificaţiilor

din fişele cu date de securitate eliberate de producători. De asemenea, fluxul tuturor substanţelor chimice, nivelul

curent al stocurilor, informaţii privind calitatea şi compoziţia acestora, precum şi informaţii cu privire la riscurile

pentru sănătatea umană şi mediul înconjurător se vor regăsi în rapoartele specifice de tură şi în evidenţele

privind circuitul materiilor prime.

8.3.2 Sistem canalizare apă

In tabelul urmator sunt detaliati parametrii recomandati a fi monitorizati, punctele şi frecventa de prelevare.

Tabel 86 :Parametrii de monitorizare sistem de canaliare cu apa

Parametrii monitorizati Puncte prelevare Frecventa monitorizare

Apa

Se recomanda monitorizarea următorilor

parametrii:

Parametrii cantitativi ai apelor uzate

influente

Parametrii calitativi ai apelor uzate.

Numarul probelor se


Sănătate Publica

Judeţeana



ore)

Eficienţa procesului de epurare a apelor uzate

Procesul de epurare a apelor uzate va fi

monitorizat pe baza parametrilor cheie fizici şi

chimici

Numarul probelor se


Sănătate Publica

Judeţeana



ore)



Pag. 205 / 207

Namol


epurarea apelor uzate

- Lunar


epurarea apelor uzate.

- Inainte de evacuarea

nămolului de pe

amplasamentul staţiei de

epurare în vederea

valorificarii/eliminarii

Materiale şi substanţe chimice utilizate în procesul de epurare

Subtanţele (periculoase şi nepericuloase) vor fi manipulate, gestionate şi stocate conform specificaţiilor din fişele

cu date de securitateh eliberate de producători. De asemenea, fluxul tuturor substanţelor chimice, nivelul curent

al stocurilor, informaţii privind calitatea şi compoziţia acestora, precum şi informaţii cu privire la riscurile pentru

sănătatea umană şi mediul înconjurător se vor regăsi în rapoartele specifice de tură şi în evidenţele privind

circuitul materiilor prime.

Evacuări de la obiective industriale în canalizare

Se recomandă ca operatorul reţelei de canalizare şi al SEAU să verifice din punct de vedere calitativ apele uzate

deversate de către surse industriale în reţeaua de canalizare prin analize periodice ale unor probe prelevate din

puncte de control, amplasate pe amplasamentele acestora, în amonte de deversarea în colectorul de canalizare.

9 Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naţionale care transpun

legislaţia comunitară

Toate activităţile desfăşurate pe amplasamentul viitoarei investiţii se vor desfăşura în concordanţă cu:

Prevederilor Ordinului 344 Directiva 86/278/CCE privind protectia mediului si in special a solurilor cand

se utilizeaza namoluri provenite de la statiile de epurare in agricultura,

Investitiile pentru infrastructura de apă, respectiv captarea apelor de suprafață și subterane și tratarea

acestora corelat cu extinderea sistemului de alimentare cu apă în sistem centralizat, asigură condiţiile

de calitate a apei conform prevederilor Directivei 98/83/CE cu influenta directa asupra mediului,

sănăţăţii populaţiei, asigurarea siguranţei în exploatare şi a continuităţii în furnizarea serviciului de

alimentare cu apă.

cerinţele legislaţiei europene în ceea ce priveşte menţinerea şi protecţia calităţii aerului şi protecţia

apelor subterane şi de suprafaţă, obiective majore ale Legii 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător cu modificările şi completările ulterioare şi Legea apelor nr.107/1996 cu modificările şi

completările ulterioar

De asemenea, pentru respectarea cerinţelor Legii 211/2011 privind regimul deşeurilor, cu modificările

şi comple, în timpul etapei de construcţie şi funcţionare, deşeurile generate vor fi colectate separat,

urmărindu-se minimizarea producerii acestora şi, acolo unde este posibil, valorificarea lor.



Pag. 206 / 207

10 LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER

Organizarea de şantier în cazul gospodariilor de apa va consta din:

amenajarea corespunzătoare a suprafeţei destinate organizării de şantier şi a căilor de acces

aferente (inclusiv împrejmuire şi semnalizare);

conectarea la sursele de apă şi energie electrică, prin racorduri la sistemele de alimentare aflate

în zona amplasamentului;

instalarea temporară a unor toalete mobile ecologice;

amenajarea unor magazii provizorii cu rol de depozitare a materialelor de construcţii şi a

sculelor/utilajelor;

instalarea temporară a unor vestiare şi containere de lucru pentru muncitori şi pentru personalul

coordonator;

amenajarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor, cu colectarea selectivă a acestora.

Pentru executarea reţelelor distribuţie/aducţiuni apă potabilă, canalizare apă uzată/evacuare şi staţii de

pompare organizarea de şantier va consta din:

delimitarea corespunzătoare a perimetrului ocupat de organizarea de şantier;

semnalizarea corespunzătoare a punctelor de lucru care afecteazã trotuarele şi partea carosabilă

a străzilor pentru a evita producerea de accidente de circulaţie;

întreţinerea sistemelor de dirijare a circulaţiei în condiţiile tehnice prevăzute de normativele în

vigoare, asigurând permanent condiţii pentru buna circulaţie a vehiculelor şi pietonilor;

instalarea temporară a unor toalete mobile ecologice;

amenajarea unor magazii provizorii cu rol de depozitare a materialelor de construcţii şi a

sculelor/utilajelor;

instalarea temporară a unor vestiare şi containere de lucru pentru muncitori şi pentru personalul

coordonator;

amenajarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor, cu colectarea selectivă a acestora;

Utilizarea unei folii pentru depozitarea pământul excavat, pentru a nu deranja circulaţia şi a

preveni scurgerea noroiului pe timp ploios, pe zonele carosabile şi pietonale;

Transportarea pământului rezultat din excavări în locuri special amenajate pentru a nu deranja

circulaţia şi a preveni scurgerea noroiului pe timp ploios, pe zonele carosabile şi pietonale. La

finalul lucrărilor pământul va fi adus înapoi pentru aducerea amplasamentului la starea iniţială.

Pe întreaga perioadă a organizării de şantier se vor respectata toate cerinţele privind protecţia mediului,

siguranţa şi sănătatea în muncă şi prevenirea şi stingerea incendiilor; astfel, vor fi utilizate echipamente şi utilaje

conforme cu normativele şi standardele din România şi vor fi luate toate măsurile pentru protecţia vecinătăţilor.



Pag. 207 / 207

11 LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

În situaţia încetării definitive a activităţii pe amplasamentele gospodariilor de apa, SEAU, vor fi implementate

următoarele măsuri de refacere/ restaurare a amplasamentului:

toate componentele instalaţiilor tehnologice, agregatele şi dispozitivele auxiliare acestora, vor fi

oprite şi decuplate de la sistemele de alimentare şi evacuare;

toate instalaţiile vor fi golite şi curăţate înainte de dezmembrare în vederea tratării/eliminării;

dacă se va considera necesar, platformele asfaltate vor fi îndepărtate;

în cadrul procedurilor de reglementare prevăzute pentru obţinerea autorizaţiei de închidere, va fi

evaluat nivelul potenţial de contaminare a solului şi a apei freatice prin prelevări de probe din

forajele existente pe amplasament. Astfel, se vor preleva probe de sol şi apă freatică pentru

determinarea concentraţiei de poluanţi specifici. În cazul puţin probabil în care unele dintre aceste

concentraţii se vor situa peste valorile limită, se va recurge la o investigaţie în detaliu;

în cazul în care o anumită suprafaţă de sol urmează să fie decopertată pentru a se înlătura

impactul potenţial al contaminanţilor identificaţi, se va încerca înlocuirea acestuia cu un sol din

regiune, care să aibă o compoziţie cât mai apropriată de cel iniţial.

La finalul execuţiei lucrărilor de extindere/reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare zonele afectate vor fi aduse

la forma iniţială prin refacerea carosabilului, inclusiv refacerea corespunzătoare a spaţiilor verzi.

Practici de bun management a amplasamentului vor trebui adoptate de constructor pe perioada realizării

construcţiilor şi pe perioada refacerii zonelor afectate în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 – Legea

calităţii în construcţii cu modificările ulterioare.

PROIECT REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE …

Documents

Transcript of PROIECT REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE …