-Accesare-finantare_concepte

8/3/2019 -Accesare-finantare_concepte

1/64

"INVESTE TE N OAMENI!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013

Axa prioritar 5 - Promovarea msurilor active de ocupare

Domeniul major de intervenie 5.1 - Dezvoltarea i implementarea msurilor active de ocupare

Titlul proiectului: ALTERNATIVE PENTRU OMAJ promovarea i dezvoltarea competenelor i activitii antreprenoriale n rndul omerilor

Nr. Contract: POSDRU/82/5.1/S/59815

ACCESARE FINANTARE

Asociaia Pakiv Romnia, (004) 0258 811170, [email protected]


2/64

2


3/64

ACCESARE FINANTARE

Uniunea Europeana

Uniunea Europeana a fost creata cu scopul de a se pune capat numarului mare derazboaie sangeroase duse de tari vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea RazboiMondial. Incepand cu anul 1950, tarile europene incep sa se uneasca, din punct devedere economic si politic, in cadrul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului,propunandu-si sa asigure o pace durabila. Cele sase state fondatoare sunt Belgia,Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos.

Anii '50 sunt marcati de Razboiul Rece dintre Est si Vest. In Ungaria, manifestarile deprotest din 1956 indreptate impotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurilesovietice; in anul urmator, 1957, Uniunea Sovietica trece in fruntea cursei pentru cucerireaspatiului, lansand primul satelit spatial din istoria omenirii, Sputnik 1. Tot in 1957, Tratatulde la Roma pune bazele Comunitatii Economice Europene (CEE), cunoscuta si sub

denumirea de Piata comuna.

Caderea comunismului in Europa Centrala si de Est a deschis calea unor noi strategiieuropene. Anii '90 sunt si anii in care au fost semnate doua tratate, Tratatul privindUniunea Europeana sau Tratatul de la Maastricht, in 1993, si Tratatul de la Amsterdam, in1999. Protectia mediului si luarea unor masuri comune in materie de securitate si aparare,devin obiective de baza ale tarilor membre, in completarea liberei circulatii a marfurilor,serviciilor, persoanelor si capitalurilor. In 1995, UE se extinde cu inca trei state - Austria,Finlanda si Suedia. Un mic oras din Luxemburg, Schengen, a dat numele acordului carepermite, treptat, cetatenilor europeni, sa calatoreasca fara a li se verifica pasapoartele lagranita.

Uniunea Europeana este un parteneriat economic si politic unic in lume, care reuneste 27de tari. In cadrul ei exista o solidaritate intre regiunile mai bogate si cele mai sarace si unajutor major pentru cei dezavantajati social.

Datorita faptului ca Uniunea Europeana respecta diferentele nationale ce rezulta dinistorie si traditii, limba si cultura, si si-a exprimat in mod clar adeziunea la principiulsubsidiaritatii, incepand cu Tratatul de la Maastricht, toate masurile sunt luate in asa felincat sa poata fi intelese si acceptate de catre majoritatea cetatenilor Uniunii Europene.Supraimpozitarea ar fi la fel de daunatoare ca si subimpozitarea. Cea mai mare provocarein politica europeana este in mod sigur cautarea unei cai de mijloc care pe de o parte saprevina dezamagirea datorata progresului prea lent catre "unitate in cadrul diversitatii".

1


4/64

"Europa diversitatii" este un experiment unic din multe puncte de vedere. Mai presus detoate, nu a fost creata o confederatie sau un stat federal, ci suveranitatea nationala aStatelor Membre a ramas intacta si - nu mai putin important - exista o larga paleta decooperare voluntara in cadrul Uniunii. Comparatiile cu formarea marilor state federale(SUA, Canada, Germania) nu poate fi facuta. Unele date statistice dovedesc cat de

eterogene sunt cele 15 state ale Uniunii Europenesi sustinand "unitatea in diversitate":

In ceea ce priveste densitatea populatiei (locuitori per kilometru patrat) cifreleextreme sunt 15 pentru Finlandasi 381 pentru Olanda.

In ceea ce priveste rata natalitatii (numar de nasteri viabile la mia delocuitori), Italia ocupa ultimul loc in clasament, cu 9.1, in timp ce Irlandaconduce, cu 13.5.

Numarul de membri ai unei familii variaza intre 3.3 in Irlandasi 2.1 in Suedia.

Produsul intern brut pe cap de locuitor (paritatea puterii decumparare/cheltuiala in dolari americani) variaza intre 32,206 $ pentruLuxemburgsi 12,652 $ pentru Grecia. Luxemburgul nu pare tipic (concentratiede banci, suprafata mica a tarii), asadar ar trebui sa adaugam cifra pentruDanemarca (22,271 $).

Rata cresterii economice s-a situat intre +8.3% pentru Irlandasi +1.4% pentruItalia.

Mari diferente in ceea ce priveste dezvoltarea economica mai pot fi deduse sidin procentul sectorului tertiar al fortei de munca active. Pentru Portugaliasi

Grecia aceasta cifra se situeaza numai la 56.5%si 56.8%, Olanda siLuxemburgul (73.1%) conducand detasat. Procentul pentru activitatea totala aintrepinderilor micisi mijlocii (Belgia - 56.2%, Grecia - 85.6%) arata mareadiscrepanta economica.

Austria conduce la capitolul pace sociala, cu numai sase zile de greva inperioada 1990-1995, urmata de Germania cu 19 zile, in timp ce Grecia siSpania au inregistrat 426 si respectiv 436 de zile.

Cota exporturilor demonstreaza si ea marile diferente pe care Uniuneatrebuie sa le rezolve. Grecia a exportat 9.7% din produsul sau intern brut, intimp ce Irlanda a exportat nu mai putin de 68.7%. In schimb, Austria realizeazaun venit din turism de 6.0% din produsul sau intern brut, iar Germania numaide 0.7.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a fost propusa la summitul de la Salonic din2003 si confirmata la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de tara privind progreseleRomaniei din octombrie 2004 a intarit data de 1 ianuarie 2007 ca data de aderare pentruRomania si Bulgaria. Cele doua tari au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie2005 laAbatia Neumnsterdin Luxemburg.

Rom ania a fost prima tara din Europa centrala si de est care a avut relatii oficiale cuComunitatea Europeana. In ianuarie1974, Romania a aderat la Sistemul Generalizat de

2
http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Salonichttp://ro.wikipedia.org/wiki/2003http://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/18_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_aderare_2005http://ro.wikipedia.org/wiki/25_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/25_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aba%C5%A3ia_Neum%C3%BCnster&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1974http://ro.wikipedia.org/wiki/Salonichttp://ro.wikipedia.org/wiki/2003http://ro.wikipedia.org/wiki/Bruxelleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/18_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_aderare_2005http://ro.wikipedia.org/wiki/25_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Aba%C5%A3ia_Neum%C3%BCnster&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1974http://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83


5/64

Preferinte al Comunitatii, dupa care a semnat o serie de acorduri cu ComunitateaEconomica Europeana (CEE) pentru facilitarea schimburilor comerciale.

In 1980, Romania a procedat la recunoasterea de facto a Comunitatii EconomiceEuropene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romania - CEE,

concomitent, fiind semnat si Acordul asupra Produselor Industriale.Relatiile diplomatice ale Romaniei cu Uniunea Europeana dateaza din 1990. In 1991 afost semnat un Acord de Comert si Cooperare. Acordul a intrat in vigoare in februarie1995, dar prevederile lui au fost puse in aplicare incepand cu anul 1993 printr-un "AcordInterimar".

Romania a trimis solicitarea de a deveni membru UE pe 22 iunie 1995, impreuna cuDeclaratia de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politiceimportante ale Romaniei, in care acestea isi exprimau sprijin deplin pentru integrareaeuropeana.

In iulie 1997, Comisia Europeana si-a publicat "Opinia asupra Solicitarii Romaniei de aDeveni Membra a Uniunii Europene", iar in anul urmator a fost intocmit un "Raport privindProgresele Romaniei in Procesul de Aderare la Uniunea Europeana".

Dupa Decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile deaderare cu Romania au inceput la data de 15 februarie2000.

Ceremonia de semnare a Tratatului de aderare a Romaniei si Bulgariei la UniuneaEuropeana s-a desfasurat pe 25 aprilie2005in Luxemburg.

Simbolurile Uniunii Europene

Drapelul european

Cele 12 stele dispuse in cerc simbolizeaza idealurile de unitate, solidaritate si armonieintre popoarele Europei.

Imnul european

Melodia aleasa ca simbol al Uniunii este un extras din Simfonia a IX-a compusa in 1823de Ludwig van Beethoven.

Ziua Europei

Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima data la 9mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. De aceea, ziua de 9mai a ramas o data de referinta in istoria UE.

Mottoul UEUnitate in diversitate este deviza Uniunii Europene.

3
http://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/1993http://ro.wikipedia.org/wiki/22_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C5%A3ia_de_la_Snagovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Helsinkihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/15_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/25_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/flag/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/anthem/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/europe-day/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/motto/index_ro.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1980http://ro.wikipedia.org/wiki/1990http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/1993http://ro.wikipedia.org/wiki/22_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1995http://ro.wikipedia.org/wiki/Declara%C5%A3ia_de_la_Snagovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1997http://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Europeanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Helsinkihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/15_februariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/25_apriliehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/Luxemburghttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/flag/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/anthem/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/europe-day/index_ro.htmhttp://europa.eu/about-eu/basic-information/symbols/motto/index_ro.htm


6/64

Aceasta arata ca europenii s-au unit pentru a promova pacea si prosperitatea, acceptandtotodata sa-si deschida spiritul catre culturile, traditiile si limbile atat de diverse alecontinentului nostru.

In conformitate cu declaratia Presedintelui Consiliului Europei din Martie 2005, Europatrebuie sa isi reinnoiasca competitivitatea sa, sa creasca potentialul sau de dezvoltare siproductivitate si sa isi intareasca coeziunea sociala, plasand accentul principal pecunostinte, inovatie si optimizarea capitalului uman.

Pentru a atinge aceste obiective, Uniunea Europeana trebuie sa isi mobilizeze resurseleadecvate nationale si comunitare, inclusiv politica de coeziune, inspre cele trei dimensiuniale Strategiei de la Lisabona, economica, sociala si de mediu, astfel incat sa conlucrezemai bine spre un scop comun, cu resurse minime, in contextul general al unei dezvoltarisustinute.

In Tratatul consolidat , articolul 158 din Capitolul XVII Coeziunea economica si socialaprevede urmatoarele: Pentru a promova dezvoltarea sa completa si armonioasa,Comunitatea trebuie sa conceapa si sa urmareasca ca actiunile sale sa duca la

intarirea coeziunii sale economice si sociale. In particular, Comunitatea trebuie sa

tinteasca spre reducerea disparitatilor dintre nivelele de dezvoltare ale diferitelor

sale regiuni si ramanerea in urma a regiunilor sau insulelor defavorizat, inclusiv

zonele rurale. Se da astfel definitia politicii de coeziune, care de 15 ani reprezintaprincipalul motor al dezvoltarii Uniunii Europene din punct de vedere economic, social, demediu si, inclusiv, politic.

Reformele structurale si stabilitatea macroeconomica reprezinta o preconditie pentru

succesul politicii de coeziune impreuna cu o serie de alte conditii care favorizeazainvestitiile (inclusiv implementarea efectiva a Pietei Unice, a reformelor administrative, aunei bune guvernari, a unui climat prietenos pentru intreprinzatori si, in special,disponibilitatea unei forte de munca cu inalta calificare). Actiunile pe care ComunitateaEuropeana le intreprinde in conformitate cu art. 158 al Tratatului consolidat trebuie sa seadreseze intaririi coeziunii economice si sociale ale Uniunii Europene in contextul celordoua valuri de aderare de noi state, din 2004 si 2007, pentru a promova dezvoltareaarmonioasa, echilibrata si sustinuta a Uniunii. Acestea se vor implementa prinintermediul Fondurilor (Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, respectiv

Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul Social European), a Bancii

Europene pentru Investitii si a altor instrumente financiare disponibile, pe perioada2007 2013, intervalul de 7 ani fiind considerat optim din punct de vedere al

cuantificarii rezultatelor investitiilor ce urmeaza a fi facute din aceste surse

financiare, prin proiecte. Tinta acestor actiuni este reducerea disparitatilor economice,sociale si teritoriale din tarile si regiunile a caror dezvoltare a ramas in urma in conexiunecu restructurarea economica si sociala si a imbatranirii populatiei. Instrumentele financiareale Comunitatii vor contribui fiecare in mod adecvat spre atingerea urmatoarelor treiobiective majore:

1. Convergenta care se refera la accelerarea convergentei Statelor Membre si a regiunilorslab dezvoltate prin imbunatatirea conditiilor de crestere economica si ocupare a fortei demunca utilizand intensificarea si imbunatatirea calitatii investitiilor in capital fizic si uman,

4


7/64

dezvoltarea inovatiei si a societatii bazate pe cunoastere, adaptabilitatea la schimbarileeconomice si sociale, protectia mediului si eficienta administrativa;

2. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca care, in afara regiunilor slabdezvoltate, se va concentra asupra intaririi competitivitatii si atractivitatii regiunilor, precum

si la ocuparea fortei de munca prin anticiparea schimbarilor economice si sociale, inclusivcele legate de liberalizarea comertului, prin cresterea si imbunatatirea calitatii investitiilorin capital uman, inovarea si promovarea societatii bazate pe cunoastere, antreprenoriat,protectia si ameliorarea mediului inconjurator, imbunatatirea accesibilitatii si adaptabilitatiifortei de munca si ale companiilor, precum si dezvoltarea de piete de munca inclusiva; si

3. Cooperare teritoriala europeana care va avea in vedere intarirea cooperarii trans-frontaliere prin initiative comune locale si regionale, intarirea cooperarii transnationale prinmijloace de actiune care sa conduca la o dezvoltare teritoriala integrata legata deprioritatile comunitare si intarirea cooperarii inter-regionale si a schimburilor de experientala nivelul teritorial adecvat.

Oportunitatile de finantare in Uniunea Europeana pot fi impartite in trei categorii:

- fondurile structurale si fondurile de coeziune- programele comunitare- alte programe.

FONDURILE STRUCTURALE SIFONDURILE DE COEZIUNE

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 reprezint documentul de planificarestrategic i programare financiar multianual, aprobat de Guvern i elaborat ntr-un largparteneriat, care orienteaza dezvoltarea socio-economic a Romniei n conformitate cuPolitica de Coeziune a Uniunii Europene.

n accepiunea politicii de coeziune, PND reprezint un instrument de prioritizare ainvestiiilor publice pentru dezvoltare, orientat n principal asupra prioritilor i obiectivelorcompatibile cu domeniile de intervenie a Fondurilor Structurale i de Coeziune.

Pentru perioada 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri

Structurale pentru Romania, respectiv:

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR): sprijin pentru IMM-uri, infrastructurade transport, mediu, energie, educatie, sanatate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperareteritoriala;

Fondul Social European (FSE): educatie si formare profesionala, adaptabilitatea fortei demunca si a intreprinderilor, incluziunea sociala, cresterea eficientei administrative;

Fondul de Coeziune (FC): infrastructura mare de transport si mediu.

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)

5


8/64

Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regional (FEDR) este de a consolidacoeziunea economic i social n Uniunea European prin diminuarea dezechilibrelorregionale. Pe scurt, FEDR finaneaz:

ajutoare directe pentru investiiile n ntreprinderi (n special, IMM-uri) n vederea

crerii de locuri de munc durabile; infrastructuri legate, n special, de cercetare i inovare, telecomunicaii, mediu,energie i transporturi;

instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regional etc.)destinate s sprijine dezvoltarea regional i local i s favorizeze cooperareantre orae i regiuni;

msuri de asisten tehnic.

Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) poate interveni n sprijinul a treinoi obiective de politic regional:

convergen;

competitivitate regional i ocuparea forei de munc; cooperare teritorial european.

Convergenta - n regiunile care se afla sub incidenta obiectivului Convergen,domeniile de intervenie FEDR se concentreaz asupra modernizrii idiversificrii structurilor economice, precum i asupra pstrrii i crerii de locuride munc durabile. Aciunile ntreprinse prin FEDR curpind urmtoarele domenii:

cercetare i dezvoltare tehnologic (CDT); inovare i spirit antreprenorial; societate informaional; mediu; prevenirea riscurilor; turism; cultur; transporturi; energie; educaie; sanatate.

Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca - Prioritatile obiectivuluiCompetitivitate regionala si ocuparea fortei de munca se concentreaza asupra atrei aspecte:

inovare i economia cunoaterii: consolidarea capacitilor regionale n materie decercetare i dezvoltare tehnologic, stimularea inovrii i a spiritului antreprenoriali dezvoltarea ingineriei financiare, n special pentru ntreprinderile legate deeconomia cunoaterii;

mediu i prevenirea riscurilor: reabilitarea terenurilor contaminate, stimulareaeficacitii energetice, promovarea de transporturi publice urbane nepoluante ielaborarea de planuri pentru prevenirea i gestionarea riscurilor naturale itehnologice;

acces la serviciile de transport i telecomunicaii de interes economic general.

Cooperare teritorial europeana - In ceea ce priveste obiectivul Cooperare teritorialaeuropeana, ajutorul furnizat prin FEDR se grupeaza n jurul a trei axe:

dezvoltarea de activiti economice i sociale transfrontaliere;

6
http://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#Convergence%23Convergencehttp://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#Regional_Competitiveness_and_Employment%23Regional_Competitiveness_and_Employmenthttp://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#European_Territorial_Cooperation%23European_Territorial_Cooperationhttp://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#Convergence%23Convergencehttp://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#Regional_Competitiveness_and_Employment%23Regional_Competitiveness_and_Employmenthttp://ec.europa.eu/regional_policy/funds/feder/index_ro.htm#European_Territorial_Cooperation%23European_Territorial_Cooperation


9/64

stabilirea i elaborarea cooperrii transnaionale, inclusiv cooperarea bilateralntre regiunile maritime;

consolidarea eficacitii politicii regionale prin promovarea i cooperareainterregional, prin realizarea de activiti de conectare n reea i prin schimburide experien ntre autoritile regionale i locale.

Caracteristici specifice teritoriale - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)acorda o atentie deosebita caracteristicilor specifice teritoriale. Actiunile intreprinsein cadrul FEDR incearca sa atenueze problemele economice, sociale si ecologicecu care se confrunta mediile urbane. Zonele cu handicapuri geografice saunaturale (regiunile insulare, zonele muntoase sau zonele cu densitate mic apopulaiei) beneficiaza de un tratament privilegiat. Zonele ultraperifericebeneficiaz, de asemenea, de un ajutor specific al FEDR pentru a compensadezavantajele determinate de indepartarea lor geografica.

Fondul Social European (FSE)

Fondul Social European (FSE) este destinat sa imbunatateasca calitatea locurilor demunca si posibilitatile de ocupare a fortei de munca in Uniunea Europeana. Acestaintervine in cadrul obiectivelorConvergenta si Competitivitate regionala siocuparea fortei de munca.

FSE sprijina actiunile statelor in urmatoarele domenii:

adaptarea lucratorilor si a intreprinderilor; sisteme de invatare pe toata duratavietii, conceperea si diseminarea unor forme inovatoare de organizare a muncii;

imbunatatirea accesului la un loc de munca al persoanelor in cautarea unui loc demunca a persoanelor inactive, a femeilor si a emigrantilor;

integrarea sociala a persoanelor defavorizate si combaterea tuturor formelor dediscriminare pe piata muncii;

consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor reforme ale sistemelor deinvatamant si prin activitatile de conectare in retea a unitatilor de invatamant.

Programe operationale

In romania

PNDR

Programul National de Dezvoltare

Rurala

Buget in 2011: 1.357.854.634 Euro

Obiectiv general: cresterea competitivitatiisectoarelor agro-alimentar si forestier,

imbunatatirea mediului si a spatiului rural,imbunatatirea calitatii vietii in zonele

POS CCE

Programul Operational Sectorial Cresterea

Competitivitatii Economice

Buget in 2011: 528.395.407 Euro

Obiectiv general: cresterea productivitatiiintreprinderilor romanesti pentru reducerea

decalajelor fata de productivitatea medie la

7
http://ec.europa.eu/regional_policy/policy/object/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/regional_policy/policy/object/index_ro.htmhttp://www.finantare.ro/pndr-2011-programul-national-de-dezvoltare-rurala_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pndr-2011-programul-national-de-dezvoltare-rurala_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pndr-2011-programul-national-de-dezvoltare-rurala_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-cce-2011-programul-operational-sectorial-cresterea-competitivitatii-economice_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-cce-2011-programul-operational-sectorial-cresterea-competitivitatii-economice_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-cce-2011-programul-operational-sectorial-cresterea-competitivitatii-economice_ghid-2011.htmlhttp://ec.europa.eu/regional_policy/policy/object/index_ro.htmhttp://ec.europa.eu/regional_policy/policy/object/index_ro.htmhttp://www.finantare.ro/pndr-2011-programul-national-de-dezvoltare-rurala_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pndr-2011-programul-national-de-dezvoltare-rurala_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pndr-2011-programul-national-de-dezvoltare-rurala_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-cce-2011-programul-operational-sectorial-cresterea-competitivitatii-economice_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-cce-2011-programul-operational-sectorial-cresterea-competitivitatii-economice_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-cce-2011-programul-operational-sectorial-cresterea-competitivitatii-economice_ghid-2011.html


10/64

rurale, diversificarea economiei rurale,demararea si functionarea initiativelor dedezvoltare locala.

Axa 1: Cresterea competitivitatii

sectoarelor agricol si forestier

- Axa 2: Imbunatatirea mediului si a

spatiului rural

- Axa 3 Calitatea vietii in zonele rurale si

diversificarea economiei rurale

www.apdrp.ro

www.fonduri-structurale.ro

nivelul Uniunii.

- Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de

productie

- Axa Prioritara 2: Cresterea competitivitatii

economice prin cercetare dezvoltare si

inovare

- Axa Prioritara 3: TIC pentru sectoarele privat

si public

- Axa Prioritara 4: Imbunatatirea eficientei

energetice si dezvoltarea durabila a sectorului

energetic

- Axa Prioritara 5: Asistenta tehnica

http ://amposcce.ro


POR

Programul Operational Regional

Buget in 2011: 556.767.943 Euro

Obiectiv general: sprijinirea uneidezvoltari economice, sociale, echilibrateteritorial si durabile a Regiunilor Romanieiprin concentrarea asupra polilor urbani decrestere, imbunatatirea conditiilorinfrastructurale si ale mediului de afaceri.

- Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii

durabile a oraselor poli urbani decrestere

- Axa Prioritara 2: Imbunatatirea

infrastructurii de transport regionale si

locale

- Axa Prioritara 3: Imbunatatirea

infrastructurii sociale

- Axa Prioritara 4: Consolidarea mediului

de afaceri regional si local

- Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si

POS DRU

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane

Buget in 2011: 595.593.519 Euro

Obiectiv general: dezvoltarea capitalului umansi cresterea competitivitatii, prin corelareaeducatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cupiata muncii.

- Axa Prioritara 1: Educatia si formarea

profesionala in sprijinul cresterii economice si

dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

- Axa Prioritara 2: Corelarea invatarii pe tot

parcursul vietii cu piata muncii

- Axa Prioritara 3: Cresterea adaptabilitatii

lucratorilor si a intreprinderilor

- Axa Prioritara 4: Modernizarea Serviciului

Public de Ocupare

- Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor active

de ocupare

8
http://www.apdrp.ro/http://amposcce.ro/http://www.finantare.ro/por-2011-programul-operational-regional_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/por-2011-programul-operational-regional_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dru-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-resurselor-umane_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dru-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-resurselor-umane_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dru-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-resurselor-umane_ghid-2011.htmlhttp://www.apdrp.ro/http://amposcce.ro/http://www.finantare.ro/por-2011-programul-operational-regional_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/por-2011-programul-operational-regional_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dru-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-resurselor-umane_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dru-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-resurselor-umane_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dru-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-resurselor-umane_ghid-2011.html


11/64

promovarea turismului


www.inforegio.ro


- Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii

sociale


www.fseromania.ro


POSMEDIU

Programul Operational Sectorial Mediu

Buget in 2011: 761.146.030 Euro

Obiectiv general: protectia siimbunatatirea calitatii mediului si astandardelor de viata in Romania,urmarindu-se conformarea cu prevederileacquis-ului de mediu.

- Axa Prioritara 1: Educatia si formarea

profesionala in sprijinul cresterii

economice si dezvoltarii societatii bazate

pe cunoastere

- Axa Prioritara 2: Corelarea invatarii pe

tot parcursul vietii cu piata muncii

- Axa Prioritara 3: Cresterea

adaptabilitatii lucratorilor si a

intreprinderilor

- Axa Prioritara 4: Modernizarea

Serviciului Public de Ocupare

- Axa Prioritara 5: Promovarea masurilor

active de ocupare

- Axa Prioritara 6: Promovarea incluziunii

sociale


www.finantare.ro


POS DCA

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea

Capacitatii Administrative

Buget in 2011: 29.865.828 Euro

Obiectiv general: crearea unei administratiipublice mai eficiente si mai eficace in beneficiulsocio-economic al societatii romanesti.

- Axa prioritara 1: Imbunatatiri de structura si

proces ale managementului ciclului de politici

publice

- Axa prioritara 2: Imbunatatirea calitatii sieficientei furnizarii serviciilor publice, cu

accentul pus pe procesul de descentralizare

- Axa prioritara 3: Asistenta Tehnica

www.finantare.ro


9
http://www.inforegio.ro/http://www.fseromania.ro/http://www.finantare.ro/pos-m-2011-programul-operational-sectorial-mediu_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-m-2011-programul-operational-sectorial-mediu_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/http://www.finantare.ro/pos-dca-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-capacitatii-administrative_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dca-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-capacitatii-administrative_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dca-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-capacitatii-administrative_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/http://www.inforegio.ro/http://www.fseromania.ro/http://www.finantare.ro/pos-m-2011-programul-operational-sectorial-mediu_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-m-2011-programul-operational-sectorial-mediu_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/http://www.finantare.ro/pos-dca-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-capacitatii-administrative_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dca-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-capacitatii-administrative_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-dca-2011-programul-operational-sectorial-dezvoltarea-capacitatii-administrative_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/


12/64

POP

Programul Operational Pescuit

Buget in 2011: 39.257.052 Euro

Obiectiv general: dezvoltarea unui sectorpiscicol competitiv, modern si dinamic,bazat pe activitati durabile de pescuit siacvacultura care ia in considerareaspectele legate de protectia mediului,dezvoltarea sociala si bunastareaeconomica.

- Axa Prioritara 1: Masuri de adaptare a

flotei de pescuit comunitare

- Axa Prioritara 2: Acvacultura, pescuitul

n apele interioare, procesarea si

marketingul produselor obtinute din

pescuit si acvacultura

- Axa Prioritara 3: Masuri de interes

comun

- Axa Prioritara 4: Dezvoltarea durabila a

zonelor pescaresti


www.madr.ro


POS T

Programul Operational Sectorial Transport

Buget in 2011: 983.487.517 Euro

Obiectiv general: promovarea unui sistemsustenabil de transport in Romania, care vafacilita transportul in siguranta, rapid si eficiental persoanelor si bunurilor, la un nivel adecvatal serviciilor la standarde europene.

- Prioritatea 1: Modernizarea si dezvoltarea

infrastructurii de transport trans-europene

- Prioritatea 2: Modernizarea si dezvoltareainfrastructurii de transport terestre pentru a

asigura accesul la TEN-T

- Prioritatea 3: Modernizarea si dezvoltarea

infrastructurii de transport de interes national

- Prioritatea 4: Imbunatatirea serviciilor de

transport ale pasagerilor pe calea ferata

nationala si trans-europeana

- Prioritatea 5: Dezvoltarea durabila a sectoruluitransporturi

- Prioritatea 6: Asistenta Tehnica

www.mt.ro


10
http://www.finantare.ro/pop-2011-programul-operational-pescuit_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pop-2011-programul-operational-pescuit_ghid-2011.htmlhttp://www.madr.ro/http://www.finantare.ro/pos-t-2011-programul-operational-sectorial-transport_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-t-2011-programul-operational-sectorial-transport_ghid-2011.htmlhttp://www.mt.ro/http://www.finantare.ro/pop-2011-programul-operational-pescuit_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pop-2011-programul-operational-pescuit_ghid-2011.htmlhttp://www.madr.ro/http://www.finantare.ro/pos-t-2011-programul-operational-sectorial-transport_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-t-2011-programul-operational-sectorial-transport_ghid-2011.htmlhttp://www.mt.ro/


13/64

POS AT

Programul Operational de Asistenta Tehnica

Buget in 2011: 34.460.571 Euro

Obiectiv general: asigurarea sprijinului necesar procesului de coordonare si de a contribuila implementarea si absorbtia eficace, eficienta si transparenta a instrumentelorstructurale in Romania.

Axa prioritara 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale si coordonarea

programelor

- Axa prioritara 2: Dezvoltarea in continuare si sprijin pentru functionarea Sistemului Unicde Management al Informatiei

- Axa prioritara 3: Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale

www.poat.ro

Fondul de Coeziune ajuta statele membre cu un produs national brut (PNB) pe cap delocuitor de mai putin de 90% din media comunitara sa-si reduca diferentele dintrenivelurile de dezvoltare economica si sociala si sa-si stabilizeze economiile. Acestasustine actiuni in cadrul obiectivului Convergenta si se afla sub incidenta acelorasi regulide programare, de gestionare si de control ca in cazul FSE i FEDR.

Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adreseaza urmatoarelor tari:Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, RepublicaCeha, Romnia, Slovacia, Slovenia i Ungaria. Spania este eligibila, pe baza tranzitorie,

deoarece PNB-ul sau pe cap de locuitor este inferior mediei inregistrate pentru UniuneaEuropean cu 15 state membre.

Fondul de Coeziune finaneaz aciuni care fac parte din urmtoarele domenii:

reele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de intereseuropeandefinite de Uniunea Europeana;

mediu. In acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de asemenea, inproiecte din domeniul energiei sau al transporturilor, atata vreme ce acesteaprezinta avantaje clare pentru mediu: eficacitate energetica, utilizarea de surse deenergie regenerabile, dezvoltarea transportului feroviar, sprijinirea intermodalitatii,consolidarea transporturilor publice etc.

11
http://www.finantare.ro/pos-at-2011-programul-operational-de-asistenta-tehnica_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-at-2011-programul-operational-de-asistenta-tehnica_ghid-2011.htmlhttp://ec.europa.eu/ten/transport/priority_projects/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/ten/transport/priority_projects/index_en.htmhttp://www.finantare.ro/pos-at-2011-programul-operational-de-asistenta-tehnica_ghid-2011.htmlhttp://www.finantare.ro/pos-at-2011-programul-operational-de-asistenta-tehnica_ghid-2011.htmlhttp://ec.europa.eu/ten/transport/priority_projects/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/ten/transport/priority_projects/index_en.htm


14/64

Suspendarea asistentei financiare furnizate prin intermediul Fondului de Coeziune se

produce prin decizia Consiliului (hotarand cu majoritate calificata) in cazul in care un stat

membru care inregistreaza un deficit public excesiv nu a pus capat situatiei sau actiunile

intreprinse se dovedesc a fi necorespunzatoare.

Initiativele comunitare

Initiativele Comunitare care sunt finantate din Fondurile Structurale reprezinta unuldintre cei mai importanti piloni ai sistemului de sustinere, fiind finantate cu 5,35% dintotalul fondurilor structurale au fost alocate pentru finantarea acestor programe. Cel maiimportant obiectiv al Initiativelor Comunitare este sustinerea unor abordari noi, inovativepentru diferite domenii. Participantii la aceste initiative se angajeaza sa faca cunoscuterezultatele proiectelor in cadrul Uniunii si fata de tarile candidate.

Exemple de Initiative Comunitare:

I. INTERREG sustine programele de cooperare internationale si regionale(http://europa.eu.int/comm/regional_policy/interreg3/abc/voleta_en.htm)

In urma consultarilor cu Parlamentul European si cu comitetele care reprezinta StateleMembre, Comisia Europeana a adoptat liniile directoare pentru Initiativa ComunitaraINTERREG, incepand cu data de 28 Aprilie 2000.

INTERREG are 3 sectiuni:

- Sectiunea A priveste cooperarea transfrontaliera ca mijloc de promovare adezvoltarii regionale integrate intre statele vecine

- Sectiunea B priveste cooperarea intre tari, contribuind la crearea unei armonii peteritoriul Uniunii Europene

- Sectiunea C urmareste promovarea cooperarii inter-regionale si imbunatatireapoliticilor si tehnicilor de dezvoltare economica inter-regionala

II. EQUAL, care are ca scop combaterea discriminarii si a imegalitatilor pe pieteleinternationale ale muncii(http://europa.eu.int/comm/employment_social/equal/index.cfm)

Parteneriatele de dezvoltare sunt modulul de baza al programului EQUAL. Cele mai multeparteneriate de dezvoltare vor reuni actorii de baza dintr-o anumita regiune, loc sau sector

economic pentru a creste gradul de integrare al persoanelor defavorizate pe piata muncii,pentru a creste sansele acestora de succes. Compunerea Parteneriatelor de dezvoltareva asigura schimbul de experienta intre partenerii din diferite regiuni, pentru dezvoltareade strategii. Actorii cheie dintr-o regiune sau un anumit sector vor putea depasi impreunaproblemele de ocupare datorate discriminarii sau inegalitatilor.

Stabilirea legaturilor cu cel putin un partener dintr-un alt stat membru si participarea laretele tematice functionand pe tot teritoriul Europei reprezinta parti esentiale ale oricaruiparteneriat de dezvoltare. O lista a parteneriatelor de dezvoltare este disponibila pewebsite programului EQUAL.

III. Programul LEADER+ susine dezvoltarea regiunilor rurale(http://europa.eu.int/comm/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htm)

12
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/interreg3/abc/voleta_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/employment_social/equal/index.cfmhttp://europa.eu.int/comm/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/regional_policy/interreg3/abc/voleta_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/employment_social/equal/index.cfmhttp://europa.eu.int/comm/agriculture/rur/leaderplus/index_en.htm


15/64

Incurajarea implementarii de strategii integrate, de calitate si originale pentru o dezvoltaresustenabila, se bazeaza pe parteneriate si retele de schimb de experienta.

LEADER+ este structurat pe 3 actiuni, in plus fata de asistenta tehnica:

Actiunea 1: sprijinirea strategiilor de dezvoltare teritoriala integrata de tip pilot bazate pe oabordare de jos in susActiunea 2: Sprijinirea cooperarii intre teritoriile ruraleActiunea 3: NetworkingImplementarea Actiunii 1 se bazeaza pe Grupurile Locale de Actiune (LAG uri) selectatepe baza unei proceduri deschise bazata pe criterii prezentate in cadrul programelor.Acestea includ natura rurala a teritoriilor, omogenitatea lor fizica, economica si in termenisociali, si planurile de dezvoltare integrate si inovative. Partenerii economici si sociali siasociatiile trebuie sa reprezinte cel putin 50% din parteneriatul local, si relevanta sieficacitatea acestui parteneriat trebuie luate de asemenea in considerare.

IV. Programul URBAN are ca scop sustinerea regenerarii economice si sociale aoraselor aflate in declin.(http://europa.eu.int/comm/regional_policy/urban2/index_en.htm)

Urban urmareste mai ales promovarea designului si implementarea modelelor inovativede dezvoltare pentru regenerarea economica si sociala a zonelor urbane problematice. Vaincuraja de asemenea schimbul de experienta despre dezvoltarea urbana sustenabila inUniunea Europeana.

O schema de actiune pentru Dezvoltarea Urbana Sustenabila, adoptata de Comisie inoctombrie 1998 recunoaste importanta dimensiunii urbane a politicilor comunitar si

evidentiaza in special posibilitatile oferite de programele de dezvoltare regionalacofinantate prin fondurile structurale.

PROGRAMELE COMUNITARE

Programele comunitare sunt o serie de masuri integrate acceptate de Comisia Europeanacare au ca obiectiv intarirea cooperarii intre statele membre in ceea ce priveste politicilecomunitare pentru o perioada mai lunga de timp. Programele comunitare sunt finantatedin bugetul general al Comunitatii. Scopul initial al programelor comunitare a fost de aapropia Uniunea Europeana de locuitorii ei, de a face politicile Uniunii cunoscutecetatenilor. In consecinta, initial, numai organizatiile din Statele Membre puteau lua partela aceste programe. Din 1993 tarile candidate au avut si ele posibilitatea sa participe laaceste programe datorita contributiei anuale realizate din bugetul acestora.

Programlele Comunitare pot fi relationate cu aproape orice politica Comunitara.Comunitatea decide referitor la tipurile de programe, bugete si durata lor. In toate cazurileConsiliul European decide referitor la bugetul unui program pentru o perioada de 4,5,6sau 7 ani. Propunerile de proiecte pot cuprinde orice suma de bani, intrucat nu exista nicio limita nationala. Orice entitate legala (uneoir chiar si indivizi) poate trimite o propunere.Transmiterea, evaluarea, aprobarea si intreaga administrare revine in sarcina

Directoratelor Generale ale Comisiei Europene. Propunerile pot fi trimise de catreconsortii formate din 2-4 organizatii din Statele Membre. Propunerile de proiecte sunt

13
http://europa.eu.int/comm/regional_policy/urban2/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/regional_policy/urban2/index_en.htm


16/64

evaluate in engleza, dar pot fi de asemenea trimise si in oricare alta limba oficiala aUniunii Europene. Comisia traduce materialele in engleza cu ajutorul propriilor saitraducatori pe cheltuiala proprie. Cu toate acestea, limba oficiala de contractare,administrare, etc. este limba engleza.

Aplicantii sunt in contact direct cu Bruxelles, isi trimit propunerile de proiecte catreBruxelles si sunt anuntati de rezultate de la Bruxelles. Cu toate acestea, fiecare tara isideschide un birou pentru aceste programe (fie in cadrul unui Minister fie ca organizatieseparata) al carui sarcina este strangerea de informatii si medierea.

Pentru anumite programe educationale si pentru tineret, propunerile de proiecte setransmit in doua etape. In acest caz, propunerea de proiect trebuie sa fie transmisa primadata catre biroul national al programului.

Programele comunitare privesc aproape toate domeniile vietii economico-sociale acetatenilor din U.E. Directoratele Generale competente ale Comisiei Europene sunt

responsabile pentru programele individuale. Scopul lor este implementarea obiectivelor siprioritatilor din cadrul politicilor U.E. adoptate.

FP Programul Cadru pentru Cercetare si Dezvoltarea Tehnologiilor

FP are unul dintre cele mai mari bugete in cadrul programelor comunitare. Scopul acestuiprogram este crearea unei baze pentru domeniul cercetarii in Europa, structurarea sicrearea acesteia pentru a transforma Uniunea Europeana in cea mai dinamica economiein domeniul cercetarii si dezvoltarii din lume. Programul Cadru (FP) aflat in directalegatura cu Programul Cadru pentru Cercetare Nucleara si Training (denumit EURATOM),are 3 parti: prima parte include diferite activitati de cercetare tematica si orizontala; a doua

parte isi propune structurarea domeniului cercetarii prin inovare, dezvoltarea infrastructuriisi mobilitati; a treia parte a programului vizeaza intarirea domeniului cercetarii prinincurajarea dezvoltarii coerente a diferitor activitati si politici.

Prioritatile tematice sunt: biologia, biotehnologia in domeniul sanatatii, societateatehnologica informationala, nanotehnologia si nano-stiintele, stiintele multifunctionalebazate pe cunostinte, aeronautica, calitatea si siguranta alimentelor, dezvoltareasustenabila, schimbarea globala si ecosistemele, cetatenii si guvernarea in economiabazata pe cunostinte.

Prioritatile orizontale cuprind: sustinerea politicilor comunitare, stiinte si tehnologii noi

emergente (NEST), cercetarire specifice ale IMM-urilor, coperarea specifica internationala(INCO), cercetarile JRC. In plus fata de aceasta dezvoltare a infrastructurii tuturordomeniile stiintei si tehnologiei, sunt prezente si o serie de mobilitati si faze ale diferitelorpolitici de cercetare si inovare.

Programul Life

Programul comunitar LIFE a fost lansat in anul 1992 pentru a sustine proietele inovativede mediu ale diferitelor State Membre (ulterior si ale statelor candidate). LIFE este uninstrument legal orizontal, cu trei mari domenii de activitate. La baza tuturor activitatilor,programul vizeaza efectul asupra protectiei mediului si conservarea naturii.Determinandu-si prioritatile, Comunitatea s-a bazat pe programele efective de actiune in

14


17/64

domeniul mediului. Pentru detalii suplimentare despre suportul financiar pentru protectiamediului:

http://europa.eu.int/comm/environment/funding/intro_en.htm

Programul LIFE are 3 subdiviziuni (actiuni) (numele fiecarei subdiviziuni este urmat decota din buget alocata)

- Mediu (47%) in cadrul acestei categorii LIFE sustine inovarea industriala siproiectele demonstrative in domeniul utilizarii si dezvoltarii solului,managementului apelor, reducerea impactului negativ al activitatilor economice,managementul reziduurilor, politici integrate de productie.

- Natura (47%) conservarea naturii obiectivul este sustinerea programelor careau ca scop conservarea faunei si a florei conform directivelor relevante ale U.E.

- Sprijin pentru tarile din lumea a treia (6%) - asistenta tehnica pentruimplementarea unei organizari administrative si pentru implementarea unor actiunide protejare a mediului

IEE - Energie Inteligenta pentru Europa (Intelligent Energy for Europe)

Programul cadru Energie Inteligenta pentru Europa sustine progresul pe termen mediu silung in domeniul energiei. Programul urmareste scaderea dependentei de energie aUniunii Europene si implementarea unei dezvoltari sustenabile care sa utilizeze cele maieficiente si rezonabile sisteme de energie, concomitent cu extinderea surselorregenerabile de energie.

Programul pune accent pe popularizarea la nivel international a rezultatelor obtinute incercetare si sustinerea proiectelor care au ca participanti cetateni ai tarilor in curs de

dezvoltare. Instrumentele de finantare ale programului, pe prioritati, sunt urmatoarele:ALERNER, SAVE, STEER, COOPENER

- SAVE vizeaza utilzarea rationala a energiei si imbunatatirea managementuluicererii, in special in industria constructiilor, precum si adoptarea legislatieicorespunzatoare

- ALTENER isi propune sustinerea producerii centralizat si descentralizat a unorsurse regenerabile de energie, integrarea acestora in zonele urbane, pregatirea siadoptarea legislatiei corespunzatoare

- STEER: sustinerea acelor initiative care sunt legate de utilzarea energiei intransporturi, diversificarea tipurilor de combustibili, eficienta energiei incluzandpregatirea si adoptarea de legi relevante

- COOPENER: sustinerea proiectelor internationale care vizeaza eficienta energieisi utilizarea unor energii regenerabile, in special in tarile in curs de dezvoltare (19milioane de euro)

eEurope

(http://europa.eu.int/information_society/eeurope)

Initiativa eEurope a fost prima data propusa de Comisia Europeana la sfarsitul anului1999 si a fost aprobata de Consiliul Europei la Feira ca parte a Strategiei Lisabona de amoderniza economia europeana. Obiectivul eEurope a fost unul ambitios: facilitarea

accesului la Internet a fiecarui cetatean, scoala sau firma si exploatarea potentialuluiacestei noi economii de a creste, a crea locuri de munca si a facilita incluziunea sociala.

15
http://europa.eu.int/comm/environment/funding/intro_en.htmhttp://europa.eu.int/information_society/eeurope/2005/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/environment/funding/intro_en.htmhttp://europa.eu.int/information_society/eeurope/2005/index_en.htm


18/64

Termenul de e-afaceri acopera atat e-comertul (cumparari si vanzari online) cat sirestructurarea procesului de afaceri pentru a face posibila utilizarea tehnologiilor digitale.Vor fi afectate in mod profund toate aspectele economiei europene, precum si modul incare oamenii vor lucra in viitor, oferind oportunitati si provocari companiilor siconsumatorilor de pe teritoriul Europei.

E-Guvernarea permite servicii publice mai bune, mai eficiente si sa imbunatateascarelatia intre cetateni si guvernele lor. Rezultatul se va reflecta in mod pozitiv asupracalitatii vietii, competitivitati industriale, dar numai cu conditia ca administratiile sa itischimbe modul de operare.

Societatea informationala ofera noi posibilitati de imbunatatire a serviciilor sanitare, de lacrearea unor sisteme medicale mai puternice la furnizarea de informatii prompte catrecetateni. e-Sanatatea are potential pentru a imbunatati viata tuturor europenilorimbunatatind in acelasi timp eficienta sistemelor de sanatate si toate acestea intr-operioada in care bugetele de sanatate sunt din ce in ce mai restrictive. Impactul e-

sanatatii este, deci, la fel de amplu ca sectorul in sine, in ceea ce priveste continutul weblegat de sanatate, securitatea datelor pacientilor, telemedicina, tehnologiile, combatereaproblemelor administrative din spitale, etc.

Economia si societatea viitoare ale Europei se formeaza in momentul de fata in scoli.Studentii au nevoie sa fie atat educati in domeniul lor de activitate, cat si sa cunoascacalculatorul pentru a putea lua parte efectiv la societatea informationala a viitorului.

e-learningul integrarea tehnologiilor avansate de informare si comunicare (ICT) insistemul de educatie atinge ambele scopuri prezentate mai sus.

Pentru a putea servi societatii informationale, Internetul trebuie sa fie disponibil, informatiatrebuie transmisa si stocata in mod confidential, trebuie verificata permanent sursainformatiei si daca informatia a fost alterata sau nu. In afara de a face fata complexitatiisistemului in sine, utilizatorii de internet din prezent trebuie sa reziste si atacurilor unorhackeri sau virusi. Conexiunile cu banda dalrga always on pot creste vulnerabilitateaconsumatorului si sistemelor IT pentru afaceri, in timp ce sistemele wireless ar puteareprezenta noi oportunitati pentru autorii de virusi si hackeri. Erorile aparute in sistemeleelectronice de comunicare pot crea probleme in cascada in domenii cum ar fi celenergetic sau al alimentarii cu apa, in sistemul medical sau in managementul traficului.Problemele de securitate reduc increderea in retelele si sistemele informatice si impiedica

folosirea Internetului la intreaga lui capacitate.Programul eContent a permis o mai buna accesibilitate, utilizare si distributie acontinutului digital european astfel incat toata lumea sa poata avea acces la continutulmultilingvist si complex al retelelor globale. Programul eContent a fost parte a planului deactiune eEurope 2002 care vizeaza accelerarea dezvoltarii societatii informationale inEuropa. Programul ajuta la asigurarea conditiilor favorabile pentru investitiile provate,pentru crearea de noi locuri de munca, cresterea productivitatii, modernizarea serviciilorpublice.

Internet application

(http://europa.eu.int/information_society/programmes/iap/index_en.htm)

16
http://europa.eu.int/information_society/programmes/iap/index_en.htmhttp://europa.eu.int/information_society/programmes/iap/index_en.htm


19/64

Obiectivul principal al programului este facilitarea utilizarii Internetului in siguranta siprevenirea raspandirii de continut ilegal sau care poate avea un impact negativ in specialasupra copiilor si minorilor. Planul de actiune se bazeaza pe patru grupuri de activitatecare vizeaza atingerea urmatoarelor obiective:

1. Crearea unui mediu mai sigur2. Dezvoltarea unor filtre si sisteme de notare3. Sustinerea activitatilor educationale4. Actiuni care sustin implementarea programelor

Programul finanteaza activitati cum ar fi implementarea si dezvoltare de retele de tiphotline, regulamente interne, dezvoltare de filtre, educare si informare.

IDA

Acest program ajuta schimbul de date intre administratii si sustine implementareadirectivelor prin Reteaua Telematica Trans-Europeana. Programul are la baza proiecte deinteres din diferite sectoare.

eTen

eTen este un program comunitar care ajuta la dezvoltarea serviciilor electronice inintreaga Europa si a fost introdus pentru a sustine dezvoltarea retelelor de telecomunicatiibazate pe e-servicii in toata Europa. Programul se concentreaza puternic pe serviciilepublice unde Europa se afla intr-o situatie avantajoasa. Unul dintre obiectiveleprogramului este accelerarea raspandirii diferitelor servicii. Motto-ul Europei este foarteaproape de cel al eTen: O societate informationala pentru fiecare!

Programul ofera o oportunitate pentru fiecare cetatean european si companie de a utilizaavantajele unei e-societati, eliminand diferentele digitale existenta in prezent.

Culture

(http://europa.eu.int/comm/culture/index_en.htm)

Programul Culture 2000 contribuie la formarea unei zone culturale comune toturor natiilordin Europa. Sustine cooperarea intre artisti, intre amatorii de cultura, precum sicooperarea individuala si intre state. Programul sustine de asemenea si retelele culturale

si programele institutiilor culturale.Leonardo da Vinci

(http://www3.socleoyouth.be/static/en/overview/Leonardo_overview.htm)

Leonardo da Vinci sustine formarea profesionala. Programul are trei obiective:

- Sustinearea dezvoltarii abilitatilor profesionale si a cunostintelor, in special pentrupersoanele care participa la cursuri de formare, promovand in special cursurilepractice.

- Incurajarea unei educatii de calitate si includerea a cat mai multor persoane in

programele de formare continua.- Promovarea innovatiilor in domeniul formarii profesionale, in special in ceea cepriveste competitivitatea si incurajarea afacerilor.

17
http://europa.eu.int/comm/culture/index_en.htmhttp://www3.socleoyouth.be/static/en/overview/Leonardo_overview.htmhttp://europa.eu.int/comm/culture/index_en.htmhttp://www3.socleoyouth.be/static/en/overview/Leonardo_overview.htm


20/64

Socrates

(http://europa.eu.int/comm/education/programmes/socrates/socrates_en.html)

Programul Socrates este un program al U.E. pentru educatie, vizand dezvoltarea unuiinvatamant public de calitate, iar in cadrul invatamantului public, promovand mobilitatile siprogramele de schimburi de experienta pentru studenti si profesori. Printre scopurileprogramului se numara si invatarea limbilor straine, inovarea, informarea si schimbul deexperienta.

Programul eLearning

(http://www.europa.eu.int/comm/education/programmes/elearning/programme_en.html)

eLearning este un program pentru integrarea eficienta a Tehnologiei Informatiei si a

Comunicatii (ICT) in sistemele de educatie din Europa (2004 2006).

Youth

(http://europa.eu.int/comm/youth/program/index_en.html)

Programul sustine mobilitatea tinerilor, programele de solidaritate, programele condusechiar de studenti, precum si formarea adultilor care sunt responsabili de politicile pentrutineri. Acest program reuneste programele Youth for Europe si European VoluntaryService. Cel mai important obiectiv al acestui curs este crearea unor oportunitati.

Programul permite cooperarea si programele de recreere pentru persoanele cu varstacuprinsa intre 15 si 25 de ani.

Media Plus

(http://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/index_en.html)

Programul Media are urmatoarele obiective:

1. Dezvoltarea industriei audiovizuale si sustinerea dezvoltarii, distributieisipromovarii produselor audiovizuale (cinema si programe de televiziune)

2. A doua parte a programului se ocupa de formarea profesionala cursuri de afaceri

si juridice, cursuri tehnice (grafica computerizata, multimedia), cursuri de literaturapentru scriitorii de scenarii.

Customs

(http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs.htm)

Programul Customs 2007 a fost infiintat pentru a sustine comertul si combate fraudele invami pentru a proteja interesele financiare ale Comunitatii si ale cetatenilor ei.

Fiscalis

(http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/taxation/fiscalis/index_en.htm)

18
http://europa.eu.int/comm/education/programmes/socrates/socrates_en.htmlhttp://www.europa.eu.int/comm/education/programmes/elearning/programme_en.htmlhttp://www.europa.eu.int/comm/education/programmes/elearning/programme_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/youth/program/index_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/index_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs.htmhttp://europa.eu.int/comm/taxation_customs/taxation/fiscalis/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/education/programmes/socrates/socrates_en.htmlhttp://www.europa.eu.int/comm/education/programmes/elearning/programme_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/youth/program/index_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/avpolicy/media/index_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/taxation_customs/customs.htmhttp://europa.eu.int/comm/taxation_customs/taxation/fiscalis/index_en.htm


21/64

Programul are ca scop formarea profesionala a functionarilor publici care lucreaza indomeniul taxelor si impozitelor. In cadrul programului expertii se ocupa de cele mai multeori de conduita la locul de munca si de reglementarile referitoare la TVA. Pe langaacestea, o mare importanta o are si lupta impotriva evaziunii fiscale, in special raportata lamediul de afaceri din U.E.

Programul multianual pentru IMM-uri

(http://europa.eu.int/comm/enterprise/index_en.htm)

Program Multianual pentru IMM-uri al Comunitatii ia in considerare recomandarile siobiectivele Cartei Europene pentru IMM-uri care a fost adoptata de Consiliul Europei laLisabona in Iunie 2000 si strategia Enterprise Europe a Directoratului General pentruAfaceri.

Scopul programului este de a mari competitivitatea si ritmul de crestere al firmelor, de a

simplifica procedurile administrative si legale, de a stimula afacerile, de a imbunatatisituatia financiara a IMM-urilor, de a usura utilizarea serviciilor si a retelelor, de aimbunatati coordonarea intre servicii, programe, etc.

Marco Polo

(http://europa.eu.int/comm/transport/marcopolo/index_en.htm)

Programul incearca sa rezolve problemele structurale ale Comunitatii in domeniultrasportului cargo, deoarece aceste probleme impiedica functionarea corecta a pietelor.

Programul sustine realizarea unor retele de transport care sa faciliteze accesul latrasportul cargo feroviar si maritim/fluvial prin intermediul retelelor rutiere. Programulsustine trasportul feroviar si maritim/fluvial pe distante mici, precum si retele de trasportadiacente canalelor. Obiectivul este cresterea eficientei acelor retele de transport care sebazeaza pe asemenea metode.

Programul Cadru pentru Sistemul Public de Sanatate

(http://europa.eu.int/comm/health/index_en.html)

Obiectivul principal al programului este imbunatatirea contactelor intre expertii in sanatate,

organizatii si institutii si raspandirea schimburilor de experienta. Programul sustine deasemenea retelele de experti. Exista trei mari obiective: informarea si medierea,dezvoltarea cunostintelor, rezolvarea eficienta a problemelor de sanatate si combatareaproblemelor sociale legate de sanatate.

Daphne

(http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/daphne/funding_daphne_en.htm)

Programul sustine lupta impotriva violentei si a criminalitatii in Europa. Sustine in speciallupta impotriva infractiunilor comise asupra minorilor, tinerilor si femeilor. Promoveaza

cooperarea intre societatea civila, academii si agentii nationale din domeniul afacerilorinterne si justitiei.

19
http://europa.eu.int/comm/enterprise/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/transport/marcopolo/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/health/index_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/daphne/funding_daphne_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/enterprise/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/transport/marcopolo/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/health/index_en.htmlhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/daphne/funding_daphne_en.htm


22/64

Egalitatea intre sexe

(http://europa.eu.int/comm/employment_social/equ_opp/index_en.htm)

Scopul programelor este de a asigura egalitatea intre sexe in viata sociala, culturala sipolitica, sa disemineze rezultatele si obiectivele atinse, cu scopul de a aboli stereotipurilede gen. Programul incearca sa garanteze egalitatea in toate domeniile vietii in spirituladaptarii la o lume flexibila si in permanenta schimbare.

AGIS

(http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/agis/wai/funding_agis_en.htm)

Denumit dupa un rege al Spartei antice, AGIS este un program cadru destinat acordarii deajutor politiei si justitiei din statele membre sau candidate ale Uniunii in vederea cooperariiin domeniul criminalitatii.

ARGO

(http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/argo/wai/funding_argo_en.htm)

ARGO este un program de actiune pentru cooperarea europeana administrativa indomeniul azilului politic, al vizelor, imigrarii si granitelor externe, teme care pana inprezent au fost abordate de programul Odysseus.

INTI

(http://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/inti/wai/funding_inti_en.htm)

INTI este un program de finantare al Uniunii Europene pentru actiuni pregatitoare care sapromoveze integrarea sociala a persoanelor care nu sunt membre ale U.E. in cadrulstatelor U.E. Scopul sau este de a promova de asemenea dialogul cu societatea civila, dea dezvolta modele de integrare, de a cauta si a evalua cele mai bune practici in domeniulintegrarii si de a stabili retele la nivel eruopea. Bugetul a fost de aproximativ 6 milioane in2004.

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

EUROPENECONSIDERENTE TEORETICE SI PRACTICE

Formularea obiectivelor si scopurilorIn formularea obiectivelor pentru un nou proiect ar trebui sa tineti seama de o importantadistinctie pe care o fac institutiile finantatoare intre scopuri si obiective. Scopurilecorespund afirmatiilor asupra a ceea ce doriti sa realizati, dar de obicei nu sunt preamasurabile. Acestea creeaza cadrul pentru ceea ce propuneti.O simpla declaratia a scopurilor, prezentata in termeni largi si cuprinzatori nu intrunestecerintele unei propuneri de proiect. Pentru a fi plin de substanta, un scop trebuie tradus inobiectve specifice si masurabile.De exemplu:

A stabili un program de lucru care sa ajute la asigurarea unui mediu domesticsigur si decent pentru persoanele in varsta care traiesc independent, furnizand

20
http://europa.eu.int/comm/employment_social/equ_opp/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/agis/wai/funding_agis_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/argo/wai/funding_argo_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/inti/wai/funding_inti_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/employment_social/equ_opp/index_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/agis/wai/funding_agis_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/argo/wai/funding_argo_en.htmhttp://europa.eu.int/comm/justice_home/funding/inti/wai/funding_inti_en.htm


23/64

asistenti cu experienta care sa faca mici reparatii in casa si sa asiste lamentinerea caminului. Pentru a furniza aceste servicii intr-o perioada de buget dedoisprezece luni, pentru cel putin cinci la suta din persoanele neinstitutionalizatedin acest oras, cu varsta de saptezeci de ani sau peste.

Obiectivele reprezinta mijloacele prin care organizatia aplicanta defineste maniera in careva contribui la atingerea scopului, ceea ce va incerca sa realizeze exact, de la cine si ince perioada de timp si ele trebuie sa fie masurabile. Formularea obiectivelor furnizeazapersonalului proiectului un instrument de evaluare, deoarece astfel sunt stabilitestandardele prin raportarea la care se pot masura progresul si realizarile. Planificareapreliminara ar trebui sa includa maniera in care va fi realizata evaluarea si de catre cine.Un obiectiv bine proiectat va include:

1. Ce va fi realizat la sfarsitul proiectului, ca evidenta in schimbareacomportamentului, servicii noi, cunostinte noi, sau alti indicatori

2. Conditiile in functie de care se asteapta sa se intample ceea ce e prevazut maisus.

3. Criteriile in functie de care veti sti daca obiectivul(ele) au fost sau nu atinse.4. Limita de timp in care acestea se vor intampla.

Incercati sa va asigurati ca exista o suprapunere considerabila intre scopurile siobiectivele din propunerea dvs si scopurile si obiectivele organizatiei finantatoare. Dacanu este o suprapunere puternica a scopurilor si obiectivelor, ar putea fi mai bine saidentificati o alta organizatie finantatoare.

Determinarea razei de actiune si planificareaOdata ce obiectivele au fost formulate, urmatoarul pas este luarea in considerare aposibilelor cai de solutionare a problemelor, stabilirea metodei de interventie. Bineintelesca formularea obiectivelor, identificarea grupului(lor) tinta si dezvoltarea metodei deinterventie nu se fac separat, toate fac parte din determinarea razei de actiune siplanificarea propunerii de proiect.Oricat de mic ar fi proiectul, este necesara o definire clara a ariilor de impact si agranitelor proiectului. Un proiect ar trebui sa fie rezolvat intr-un cadru relativ fix alconstrangerilor de timp si de resurse si planificarea proiectului ar trebui sa aiba in vederetoate acestea.

Stadiile de inceput ale proiectului se pot dovedi cruciale in succesul de mai tarziu alproiectului. Daca proiectul nu este definit si planificat fezabil, si daca nu este legatcorespunzator cu scopurile si obiectivele organizationale ale institutiei, probabil ca nu va fiterminat cu succes.Determinarea razei de actiune inseamna stabilirea intinderii si cuprinderii unui proiect.Asta inseamna ceea e un proiect poate realiza in relatie cu grupul sau tinta, resurse, timpsi rezultate.

Este util ca initial sa definiti proiectul in termeni de:

1. iesiri (ceea ce consumatorii/beneficiarii au nevoie sa foloseasca pentru a generarezultatele/beneficii) si

2. rezultate (care sunt acestea?) ceea ce proiectul vrea sa realizeze.

Aceasta ajuta la legarea directa a rezultatelor actuale ale proiectului (fie acesta un centru

comunitar, un nou serviciu, sau orice altceva) si activitatile proiectului, de scopurile si

21


24/64

directiile organizationale ale institutiei, sau de politicile guvernului national asupraasistentei sociale. Acesta este un fapt crucial.

Identificarea grupurilor/participantilor tintaAr trebui sa existe o definire clara a principalului grup tinta sau participant. Aceastadefinitie va necesita in primul rand, date statistice, ca si informatii generale din mai multesurse. Procesul identificarii grupurilor tinta poate varia de la un grup definit/pre-determinatla un exercitiu mai larg pe flipchart pentru listarea diferitelor grupuri.

Este de asemenea important sa fie identificate grupurile tinta/participantii secundari carepot beneficia direct sau indirect de rezultatele propuse. In acest fel va veti asigura dacaproiectul dvs acopera cea mai larga arie posibila de grupuri tinta si care vor fi avantajelesau dezavantajele pentru aceste grupuri.

Identificarea si analiza riscurilor

Dupa identificarea posibilelor optiuni/alternative pentru imbunatatirea prezentei situatiiidentificate de catre initiativa, este important sa facem analiza riscurilor majore implicate,pentru a masura daca optiunile propuse sunt cele mai potrivite. Acest fapt este importantpentru a evita orice esec, intarzieri majore sau inadecvarea optiunilor propuse. Inainte cariscurile sa fie controlate adecvat, ele trebuie sa fie identificate.

Riscurile pot avea patru tipuri de consecinte:

beneficiile sunt intarziate sau reduse; duratele de timp sunt extinse; costurile sunt extinse sau crescute; si/sau calitatea iesirilor (in functie de scop) este redusa.

Managementul riscului

Managementul riscului se defineste drept: totalitatea metodelor sau mijloacelor

prin care este gestionata incertitudinea, ca baza majora a factorilor de risc, in

scopul indeplinirii obiectivelor descrise in cadrul proiectului. Cuvantul cheie almanagementului de risc este sistematic , deoarece numai o abordare extrem deriguroasa si constanta la toate nivelurile de desfasurare ale proiectului, poate conduce laun control eficient asupra activitatilor proiectului si la reducerea factorior de risc.Mangementul de risc nu trebuie privit doar prin perspectiva singulara a unui capitolcomponent al managementului global al unui proiect, datorita complexitatii sale situandu-se in categoria selecta a stiintelor de granita ce necesita in general coroborarea informatiidin mai multe domenii: economic,tehnic, juridic, statistic si psihologic.

Pentru abordarea cu succes a oricarui tip de cereri de finantare, trebuiesc privite toateactivitatile preconizate a se desfasura in cadrul proiectului prin prisma unei strategii demanagement de risc, dezvoltate de catre managerul de proiect.

Modalitatile prin care acesta poate introduce managementul riscului in definirea,organizarea proiectului si dezvoltarea bugetului pe aceste baze, sunt urmatoarele:

22


25/64

Din definirea proiectului de catre managerul insarcinat cu acesta activitate, trebuiesa rezulte in mod evident atat obiectivele( deopotriva cele generale cat si celeparticulare ale proiectului), cat si constrangerile asupra acestuia, toate acesteafiind apoi incluse intr-un sistem elaborat de reguli ale proiectului, al carui grad derespectare va conduce catre succesul proiectului.

Analiza reuzultatelor finale estimate, a mediului si a activitatilor proiectului dinperspectiva critica a managementului de risc, in scopul identificarii punctelor slabeale proiectului. Asumarea la acest nivel a riscurilor considerate drept rezonabiledin punctul de vedere al bugetului si al planificarii activitatilor proiectului.

Fundamentarea pe baza regulilor proiectului, a strategiilor de management aleriscului precum si a planului de actine in ceea ce priveste implementareaactivitatilor, matricea de responsabilitati in cadrul proiectului,a planului referitor lacomunicare sau asupra noilor sarcini introduse in cadrul derularii activitatilorcomponente ale pachetelor de lucru.

Realizarea structurii procesului managementului de risc, care va fi repetata in modsistematic la toate nivelurile proiectului de catre managerul de proiect.In cadrulacestei ultime faze (care de fapt este si cea mai importanta etapa), managerul de

proiect va identifica de la inceput riscurile majore, urmand apoi ca prin aplicarea simetodei iteratiilor sa poata determina riscurile majore ce vor aparea mai tarziu incadrul derularii proiectului.

Practic aceasta este structura de baza a planificarii unui proiect, indiferent de tipulinvestitiei, valorii ei sau domeniului de aplicabilitate al acesteia.

Matricea Cadru-LogicIntroducereRezultatele analizei participantilor, problemelor, obiectivelor si strategiei sunt utilizate cabaza pentru pregatirea Matricei Cadrului Logic.Matricea ar trebui sa ofere un sumar al designului proiectului si ar trebui sa se intinda, ingeneral, intre 1 si 4 pagini. Lungimea matricei va depinde de nivelul si complexitateaproiectului si de felul in care mai multe nivele ale obiectivelor sunt incluse in matrice.In general, este recomandat ca matricea sa includa doar obiectivele, scopul si rezultatelegenerale ale proiectului si ca indicativele activitatilor sa fie descrise/documentate separate(de ex. utilizand un calendar de activitati).Principalele motive pentru aceasta sunt:

Concentrarea matricei cadrului logic asupra rezultatelor, scopului si obiectivelorgenerale (bazata pe rezultate);

Activitatile ar trebui sa fie periodic revizuite si schimbate (o responsabilitate continua de

management), si includerea lor in matricea cadrului logic inseamna ca matricea trebuierevizuita mai frecvent decat este de cele mai multe ori cazul pentru a o pastra adecvatasi relevanta; si

Activitatile indicative sunt de cele mai multe ori mai bine prezentate separate, utilizandfie un graphic Gantt si/sau o descriere narativa a activitatilor in textul care le insoteste.Activitatile indicative trebuie sa fie neaparat legate de rezultatele planificate prin utilizareaadecvata a numerelor de referinta.

In mod similar, se recomanda ca mijloacele si costurile (detaliile intrarilor si bugetului) sanu fie incluse in formatul matricei cadrului logic. Acesta reprezinta o indepartare de lapractica CE din trecut; totusi este recunocut din ce in ce mai mult faptul ca formatul

23


26/64

matricei nu este potrivit pentru a oferi un sumar util al mijloacelor si costurilor si ca existacai/locuri mai adecvate de a prezenta aceasta informatie.

Totusi, in timp ce se recomanda ca atat activitatile, cat si mijloacele/resursele saucosturile, sa nu fie incluse in matricea propriu-zisa, importanta procesului de gandire legarea logica a rezultatelor de activitati, de resurse si de costuri ramane. Faptul criticde tinut minte este acela ca importanta este calitatea gandirii si analizei, decat aderarea laun format specific.

Format si terminologie

Matricea de baza contine patru coloane si un numar de randuri (de obicei trei sau patruranduri).1

O descriere a tipului de informatii oferit in matricea cadrului logic este realizata in Tabelul5 (inclusiv activitatile din acest exemplu).

Tabel cu informatiile continute de matricea cadrului logic

Descrierea

proiectuluiIndicatori Sursa de verificare Presupuneri/Riscuri

Obiectivul general:

Impactul larg aldezvoltarii la carecontribuie proiectul

la nivel national sau

sectorial(furnizeaza legaturacontextului politiciisi/sau programelorsectoriale)

Masuri prin care s-arealizat o contributiela obiectivul general.Utilizate in timpulevaluarii. Totusi, demulte ori nu este

adecvat pentruproiectul propriu-zissa incerci si sa strangiaceasta informatie.

Surse de informatii simetode utilizatepentru a le aduna siraporta (inclusiv cinesi cand/cat defrecvent).

Scopul:

Rezultatul dezvoltarii lafinalul proiectului maiprcis beneficiileasteptate pentru

grupurile tinta.

Ajuta raspunsul laintrebarea Cum vomsti daca scopul a fostatins? trebuie inclusedetaliile adecvate cuprivire la cantitate,calitate si timp.


Presupuneri (factori in afaracontrolului managementuluiproiectului) care pot avea unimpact asupra legaturii scopobiective.

Rezultatele:

Rezultateledirecte/palpabile(bunuri si servicii) pecare proiectul le ofera,si care sunt pe larg subcontrolulmanagementului

Ajuta raspunsul laintrebarea Cum vomsti daca scopul a fostatins? trebuie inclusedetaliile adecvate cuprivire la cantitate,calitate si timp.


Presupuneri (factori in afaracontrolului managementuluiproiectului) care pot avea unimpact asupra legaturii scopobiective.

1

24


27/64

proiectului.

Activitatile:

Sarcinile (programul delucru) care trebuie

indeplinite pentru arealize rezultateleplanificate (optional incadrul matricei propriu-zise)

(uneori un sumar alresurselor/mijloaceloreste prevazut in tabel)

(uneori un sumar alcosturilor/bugetuluieste prevazut in tabel)

Presupuneri (factori in afaracontrolului managementuluiproiectului) care pot avea unimpact asupra legaturii scop

obiective.

Secventa de completarePregatirea unei matrice a cadrului logic este un proces recurent, nu doar un set liniar depasi de urmat. Cum noi parti ale matricei sunt realizate, informatia asamblata initial trebuie

sa fie revazuta si daca este nevoie, revizuita.Totusi, exista o secventa generala in completarea unei matrici, care incepe cu descriereaproiectului (de sus in jos), apoi presupunerile (de jos in sus), urmate de indicatori si desursele de verificare (lucrind in diagonala). Aceasta secventa generala este ilustrata inTabelul de mai jos.Matricea cadrului logic Secvente generale de completare

Descrierea Proiectului Indicatori Sursa de verificare Presupuneri

Obiectivul general 1 8 9

Scop 2 10 11 7

Rezultate 3 12 13 6

Activitati 4

(Includere optionala in

matrice)

Neinclus Neinclus 5

(Includere optionala in

matrice)

Scopul Matricei lugice este redactarea de afirmatii clare si evitarea unei problemeobisnuite de logica. Afirmatiile obiective ar trebui facute cat mai clar si concis

posibil.Este, de asemenea, utila standardizarea ierarhiei obiectivelor proiectului. O conventie utilade urmat in acest sens este: (i) obiectivul general sa fie exprimat ca A contribui la;(ii) scopul sa fie exprimat in termeni de beneficii pentru grupul tinta fiindCrescut/imbunatatit/etc..; (iii) rezultatele sa fie exprimate in termini de rezultatepalpabile produse/realizate/conduse/etc; si (iv) activitatile sa fie exprimate la timpulprezent incepand cu un verb activ, precum pregati, realiza, construi, cerceta ...Un exemplu este redat in Tabelul de mai jos.

Redactarea de afirmatii despre obiectiveIerarhia obiectivelor Exemplu de redactare a afirmatiilor

Obiectiv general A contribui la imbunatatirea starii de sanatatea a familiei,mai ales cea sub 50 ani si la sanatatea generala a unui eco-

25


28/64

sistem riveran

Scop 1. Imbunatatirea calitatii apei raului

Rezultate 1.1Scaderea volumuluiapei uzate deversata direct insistemul de rauri de catre gospodarii si fabrici

1.2 Stabilirea si aplicarea eficace a standardelor de tratare aapei uzate

Activitati

(pot sa nu fie inclusein matricea propriu-

zisa,

ci mai degraba

prezentate in formatul

calendar)

1.1.1 Realizarea unei evaluari la baza a gospodariilor siintrprinderilor

1.1.2 Specificatii complete de inginerie pentru o retea de

canalizare extinsa

1.1.3 Pregatirea documentelor de licitatie, organizarealicitatiei si selectarea subcontractorilorintr-o activitate

1.1.4 Identificarea stimulentelor adecvate pentru ca fabricilesa foloseasca tehnologie curata

1.1.5 Pregatirea si diseminarea informatiei publice si unprogram de constientizare

1.1.6 etc

Indicatori

Indicatorii Obiectiv Verificabili descriu obiectivele proiectului in termeni masurabilioperational (cantitate, calitate, timp etc).Sistemul de monitorizare si evaluare a proiectuluiva fi formulat ca raspuns la intrebarea Cum vom sti daca ceea ce a fost planificat seintampla in prezent, sau s-a intamplat deja? Cum verificam succesul? Sistemul ar trebuisa fie de asemenea:

Specific obiectivului pe care se presupune ca-l masoara

Masurabil (fie cantitativ sau calitativ)

Disponibil la un cost acceptabil

Relevant pentru nevoia de informatii a managerilor

Legat de timp ca sa stim cand putem sa ne asteptam ca obiectivul/tinta sa fieatinsa

26


29/64

In plus, Indicatorii ar trebui sa fie independenti unul de altul, fiecare fiind legat de unsingur obiectiv din logica interventiei, de ex. fie de obiectivul general, de scopulproiectului, sau de un rezultat. De exemplu, indicatorii de la nivelul unui rezultat ar trebuisa nu reprezinte un sumar a ceea ce s-a afirmat la nivelul activitatii, ci sa descrieconsecinta masurabila a implementarii activitatii.

De multe ori este necesar sa se stabileasca mai mult de un singur indicator pentru fiecareafirmatie despre un obiectiv. De exemplu, un indicator poate furniza informatie cantitativabuna, care trebuie completata de un alt indicator centrat pe fapte calitative (precumopiniile grupurilor tinta). In acelasi timp, ar trebui evitata capcana de a include prea multiindicatori. Principiul calauzitor ar trebui sa fie acela de a aduna cantitatea minima deinformatie necesara pentru a-I ajuta pe managerii de proiect si pe evaluatori sa determinedaca obiectivele sunt/au fost indeplinite.

Surse de VerificareSursa de verificare ar trebui sa fie considerata si descrisa in acelasi timp ca si formularea

indicatorilor. Aceasta va ajuta sa testam daca Indicatorii pot fi real masurati cu cheltuialaunei cantitati rezonabile de timp, bani si efort. Sursele de verificare ar trebui sa specifice:

Cumar trebui adunata informatia (de ex. din documentele administrative, studii speciale,evaluari, observatii, etc) si/sau sursele documentate disponibile (de ex. rapoarteleadministrative, relatarile proiectului, statistici oficiale, certificatele de conformitate tehnicaetc.)

Cinear trebui sa adune/furnizeze informatia (de ex. lucratorii din domeniu extins, echipede evaluare contractate, biroul de sanatate din district, echipa de management aproiectului)

Cand/cat de frecventar trebui furnizata. (de ex. lunar, semestrial, anual, etc.)

Pentru a sprijini obiectivele de intarire institutionala, a evita crearea de sistemeinformationale paralele si a minimiza costurile aditionale, primul punct al aplicatiei ar fi savedem daca informatia necesara poate fi adunata prin intermediul sistemelor existente,sau cel putin prin intermediul unor imbunatatiri aduse sistemelor existente. Pentru tabloulde ansamblu Biroul de Statistica, institutiile de cercetare locale, donatorii si rapoartele deafaceri, pot constitui surse folositoare. La nivel local, organizatiile societatii civile,institutiile guvernamentale locale si alte institutii care furnizeaza servicii, este probabil sapastreze inregistrari care pot oferi informatii relevante celor care implementeaza proiectul.

Principalul punct este construirea unor sisteme si surse extinse (acolo unde este posibil siadecvat), inainte de a crea unele noi.

O intrebare cheie de tinut minte atunci cand verificati si indicatorii si sursele de verificare,este Cine va folosi aceasta informatie? Din nou, in lumina faptului ca proiectele ar trebuisa apartina de participantii/partenerii de implementare locali, nevoile lor de informatii suntcele care au cea mai mare importanta.

De aceea, Indicatorii nu ar trebui sa reflecte numai ceea ce donorii (sau asistenta tehnicafondata de donatori) ar dori sa stie, ci ceea ce au nevoie managerii locali. Cel mai bunmod de a determina aceasta este de a intelege cum functioneaza sistemele de informatii

locale si asigurarea ca participantii locali au un rol principal in definirea indicatorilorobiectiv verificabili si sursele de verificare relevante.

27


30/64

Exemplu de elemente cheie ale unei schite de matrice a cadrului logic

Descrierea

ProiectuluiIndicatori Sursa de verificare Presupuneri

Obiectivul general:A contribui laimbunatatireaasanatatii familiei, maiales cea sub 50 anisi la sanatateagenerala a unui eco-sistem riveran

- Incidenta bolilorcauzate de apa,infectiilor pielii si alesangelui cauzate demetalele grele, sereduce cu 50%pana

2008, mai alespentru familiile cuvenit scazut care

traiesc de-a lungulraului

- Spitalul Municipalsi inregistrarileclinice, inclusivinregistrarilematernale si alesanatalii copiiloradunate ca catreechipele mobileMCH. Rezultateinsumate intr-un

raport Anual al Starii

Mediului realizat decatre APM.

Scop:

Imbunatatirea calitatiiapei raului

- Concentratia decomponente alemetalelor grele (Pb,Cd, Hg) si a

canalizarii netratataredusa cu 25%(comparat cunivelele din 2003) siatinge standardelenationale stabilitepentrusanatate/controlulpoluarii la sfarsitulanului 2007

- Evaluarisaptamanale alecalitatii apei,

realizate de APM incolaborare cuAutoritatea Raului,si raportate lunarMinisterului Mediuluide la nivel local(PresedinteleComitetului deConducere aProiectului)

- Campanie publica deconstientizare realizata deguvernarea locala cuimpact pozitiv asupra

sanatatii si practicilorsanitare si de igiena alefamiliilor sarace

- Cooperativele de pescuitsunt eficiente in limitareamembrilor lor de a exploatasau a pescui in zonele de

reproducere

Rezultat:

Scaderea volumuluiapei folosite uzatedeversata direct insistemul raului decatre gospodarii si

fabrici

- 70% din apafolosita produsa defabrici si 80% dincea produsa degospodarii tratata inuzine de reciclarepana in 2006

- Evaluare anuala agospodariilor sifabricilor condusade Municipalitati

intre anii 2003 si2006

- Fluxul raului mentinutpeste X mega litri pesecunda pentru cel putin 8luni pe an.

- Calitatea apei contracurentului ramane stabile

28


31/64

Activitati:

Stabilireasi aplicareaeficace astandardelor detratare a apei uzate

- Apa folosita din 4uzine de tratamentexistente

indeplinestestandardele decalitate ale APM

(continut de metalegrele si deseuri)pana in 2005

- Audituri APM(folosind standarderevizuite si metode

de auditimbunatatite),realizate semestrialsi raportateComitetului deconducere alProiectului

- APM are succes inreducerea nivelelor dedepunere a deseurilor

solide dela X la X tone pean.

SFATURI PRACTICE PENTRU COMPLETAREA

Formularului de Cerere de Finantare - Elemente cheie

1 COPERTA SI PAGINILE DE TITLU

2 REZUMATUL PROIECTULUI

3 INFORMATII GENERALE/ JUSTIFICAREA PROBLEMEI

4 SCOPURI, OBIECTIVE, ACTIVITATI

5 GRUPURILE TINTA SI GRUPURILE DE INTERES

6 METODA DE INTERVENTIE A PROIECTULUI/METODOLOGIE

-Accesare-finantare_concepte

Documents

Transcript of -Accesare-finantare_concepte