Post on 16-Jan-2016
description
LUCRARE PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI ÎN MANAGEMENTUL
SERVICIILOR DE SANATATE
“ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE LEGATE
DE STILUL DE VIAȚĂ SĂNĂTOS AL
ADOLESCENȚILOR DIN JUDEȚUL BRAȘOV”
DR. LEOVEANU T. IONUȚ - HORIA
SEPTEMBRIE 2010
1. MEDICINA ȘCOLARĂ ESTE O PARTE ESENȚIALĂ A
PROCESULUI MODERN DE ÎNVĂȚĂMÂNT.
2. MEDICINA ȘCOLARĂ ROMÂNEASCĂ ESTE O RAMURĂ DE
TRADIȚIE ÎN ȚARA NOASTRĂ, AVÂND CA MODEL MEDICINA
ȘCOLARĂ DIN FRANȚA.
3. A FOST SUBORDONATA MINISTERULUI SĂNĂTĂȚII ȘI
MINISTERULUI EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII.
4. ÎNCEPÂND CU ANUL 1948 MEDICINA ȘCOLARĂ
ROMÂNEASCĂ ESTE SUBORDONATĂ MINISTERULUI
SĂNĂTĂȚII ȘI FAMILIEI FIIND FINANȚATĂ DE LA BUGETUL
DE STAT.
ADOLESCENȚA ESTE O PERIOADĂ DE TRANZIȚIE DE LA
COPILĂRIE LA CEA DE ADULT, DE LA CEA DE DEPENDENȚĂ
LA CEA DE INDEPENDENȚĂ.
DIN PUNCT DE VEDERE LEGAL O PERSOANĂ DE 18 ANI ESTE
O PERSOANĂ ADULTĂ.
ADOLESCENȚII SUNT PERSOANE VULNERABILE DIN PUNCT
DE VEDERE AL PROBLEMELOR SĂNĂTĂȚII.
ADOLESCENȚII TREBUIE PERMANENT SUPRAVEGHEAȚI
PENTRU PROFILAXIA, PREVENIVEA ȘI MONITORIZAREA
BOLILOR PE CARE LE POT CONTACTA.
RISC MAJOR PENTRU OBEZITATE PRIN CONSUM EXAGERAT
DE PRODUSE FAST-FOOD, PEPSI, COLA etc.
SCĂDERE PONDERALĂ PENTRU CEI CU ANTURAJE CARE DAU
SFATURI NESĂNĂTOASE PRIVIND ALIMENTAȚIA.
RISC MAJOR PENTRU BOLILE CARDIOVASCULARE SAU
RESPIRATORII PENTRU CEI CARE CONSUMĂ BĂUTURI
ALCOOLICE, TUTUN, CONSUM EXAGERAT DE CAFEA.
ABANDON ȘCOLAR, STĂRI CONFLICTUALE, DEPENDENȚĂ,
BOLI DE SFERĂ NEUROPSIHIATRICĂ PENTRU ADOLESCENȚII
CARE CONSUMĂ DROGURI.
IMC REZULTAT
SUB 18,5 SUBPONDERALI
18,5 – 24,9 GREUTATE NORMALĂ
25 – 29,9 SUPRAPONDERALI
30 – 34,9 OBEZITATE GRAD I
35 – 39,9 OBEZITATE GRAD II
PESTE 40 OBEZITATE GRAD III
0
2
4
6
8
10
12
14
obezitate
suprapondere
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
obezitate
suprapondere
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
"sar" pestemese
ţin regimsever
fumez fac sport nu facnimic
Controlul greutăţii la adolescenţi
obezitate
lot martor
ADOLESCENTE (FETE) ADOLESCENŢI (BAIETI)
CONSTITUŢIE CONSTITUŢIE
ÎNĂLTIME ROBUSTĂ MEDIE ASTENICĂ ÎNĂLTIME ROBUSTĂ MEDIE ASTENICĂ
1,50 48-56 45-50 43-46 1,60 59-66 55-60 52-56
1,52 50-58 46-51 44-47 1,62 60-67 56-62 54-57
1,55 51-59 47-53 45-49 1,65 61-69 58-63 55-59
1,57 52-60 49-54 46-50 1,68 63-71 59-65 56-60
1,60 54-61 50-56 48-51 1,70 65-73 61-67 58-62
1,62 55-63 51-57 49-53 1,73 67-75 63-69 60-64
1,65 57-65 53-59 51-54 1,75 69-77 65-71 62-66
1,68 58-66 55-61 52-56 1,78 71-79 66-73 64-68
1,70 60-68 56-63 54-58 1,80 72-81 68-75 66-70
1,73 62-70 58-65 56-60 1,83 75-84 70-77 67-72
1,75 64-72 60-67 57-61 1,85 76-86 72-80 69-74
1,78 66-74 62-69 59-64 1,88 79-88 74-82 71-76
1,80 67-76 64-71 61-66 1,90 88-91 76-84 73-78
1,83 70-79 66-73 63-67 1,93 89-93 78-86 75-80
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
suc indulcit cartofi prăjiţi sandw ich biscuiţi bomboane
Alimente cu conţinut caloric ridicat consumate de adolescenţi
obezitate
lot martor
33%
24%5%
66%5%
"sar" peste mese
ţin regim sever
fumez
fac sport
nu fac nimic
FUMATUL ESTE UN COMPORTAMENT BINE STABILIT ȘI LA
ELEVII, ADOLESCENȚII DIN BRAȘOV.
MEDIA DE VÂRSTĂ LEGATĂ DE DEBUTUL CA FUMĂTORI
COBOARĂ ÎN JURUL PRAGULUI DE 15 ANI.
DEBUTUL ESTE DE CELE MAI MULTE ORI APANAJUL
ANTURAJULUI, TERIBILISMULUI, NESUPRAVEGHERII
ADOLESCENTULUI DE FAMILIE, PROFESORI.
ÎN ANUL ȘCOLAR 2005-2006 UN PROCENT DE 24% ELEVI DE
AMBELE SEXE DECLARA CĂ FUMEAZĂ LA ȘCOALĂ, DIN CARE
30% AFIRMĂ CĂ FUMEAZĂ PESTE 7 ȚIGĂRI/ZI.
FUMATUL IN ROMANIA PE GRUPE DE VARSTA
GRUPA DE VARSTA BARBATI (%) FEMEI (%)
15 – 24 ANI 32,8% 17,4%
25 – 44 ANI 61,7% 25,0%
45 – 64 ANI 44,3% 10,5%
PESTE 65 ANI 20,6% 6,5%
CONSUMUL DE ȚIGĂRI PE ZI CONSUMUL DE ȚIGĂRI PE ZI ÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILORÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILOR
CONSUMUL DE TIGARI PE ZI
TIP DE CONSUM (cantitate) PROCENT DIN TOTALUL ADOLESCENTILOR
(%)
OCAZIONAL 5,5%
3 – 9 TIGARI / ZI 3,4%
10 – 15 TIGARI / ZI 9,7%
PESTE 20 TIGARI / ZI 9,4%
POLITICA DE PRVENIRE PRIN SUPRAVEGHEREA
DETERMINANȚIILOR MAJORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE.
PREVENIREA ÎMBOLNĂVIRILOR ȘI PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII
COPIILOR ȘI ADOLESCENȚIILOR.
COMPARTIMENTUL DE IGIENĂ ȘCOLARĂ-EPIDEMIOLOGIE
ESTE SERVICIUL ÎN CARE SE ADAPTEAZĂ ȘI APLICĂ
PROGRAMELE NAȚIOLANE DE SĂNĂTATE PUBLICĂ LA
CONDIȚIILE LOCO-REGIONALE ÎN VEDEREA PREVENIRII
ÎMBOLNĂVIRILOR ȘI PROMOVĂRII STĂRII DE SĂNĂTATE.
DUPĂ OMS PROMOVAREA SĂNĂTĂȚII ÎNSEAMNĂ PROCESUL
DE PUNERE ÎN PRACTICĂ A INTERVENȚIILOR DESEMNATE SĂ
PREVINĂ ÎMBOLNĂVIRILE.
EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE REPREZINTĂ CEL MAI
IMPORTANT MOMENT AL PROMOVĂRII SĂNĂTĂȚII ȘI ESTE
DEFINIT CA FIIND ACTIVITATEA DE COMUNICARE CARE ARE
CA SCOP CREȘTEREA STĂRII DE BINE.
MODALITĂȚIILE DE ACȚIUNE PENTRU SĂNĂTATE ȘI
PROMOVAREA ACESTOR POLITICI SUNT ORIENTATE FIE
ASUPRA BOLII FIE SPRE FACTORII DE RISC.
ÎNCEPÂND CU ANUL ȘCOLAR 2004-2005 SE
INCLUDE PROGRAMUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE
COMUNITARĂ NR. 1 (CONTROLUL PREVENTIV,
VACCINĂRI, DISPENSARIZĂRI BOLI CRONICE).
EDUCAȚIA SANITARĂ SE FACE DIN MOMENTUL ÎN
CARE ADOLESCENTUL/ELEVUL INTRĂ ÎN
CABINETUL MEDICAL ȘCOLAR.
ACTIVITĂȚIILE MEDICALE DIN CABINETELE
MEDICALE ȘCOLARE SE DESFĂȘOARĂ SUB
INCIDENȚA ORDINULUI MSF Nr. 653/2001.
CONFIDENȘIALITATEA ACTULUI MEDICAL.
INTIMITATEA ACTULUI MEDICAL ÎN CAZUL ÎN CARE
PACIENTUL SOLICITĂ ACEST LUCRU.
ORICE DETALIU REFERITOR LA PACIENȚII CARE
CONSIDERAT SECRET DE SERVICIU ȘI NU POATE FI
DIVULGAT.
OBLIGAȚIA DE A PRESCRIE TRATAMENT SAU
INVESTIGAȚII PE CARE LE CONSIDERĂ CELE MAI
ADECVATE INTERESULUI PACIENTULUI.
DREPTUL DE REFUZ AL CONSULTULUI MEDICAL DIN MOTIVE
BINE ÎNTEMEIATE (STARE DE ERIETATE, AGRESIUNE FIZICĂ
SAU VERBALĂ AMENINȚĂRI DE ORICE FEL).
DREPTUL DECIZIEI TERAPEUTICE PENTRU STAREA DE
SĂNĂTATE A ADOLESCENȚILOR CE SE PREZINTĂ LA CABINETUL
MEDICAL.
DREPTU DE A INFORMA FAMILIA ADOLESCENTULUI (în cazul că
acesta este minor)PRIVIND PROBLEMELE LUI DE SĂNĂTATE ȘI
EVENTUAL POSIBILELE BOLI CE LE POATE DEZVOLTA ÎN TIMP.
ÎN CONDIŢIILE ACTUALE ALE ŢĂRII NOASTRE CONSIDER CĂ NU ESTE RECOMANDABILĂ O POLITICĂ DEMOGRAFICĂ EXPLICITĂ ŞI DIRECTĂ CARE SĂ SUSŢINĂ CREŞTEREA RAPIDĂ A NATALITĂŢII, CI O POLITICĂ MAI DEGRABĂ SOCIALĂ BAZATĂ PE PATRU DIRECŢII PRINCIPALE:
1. MINIMIZAREA PIERDERILOR CANTITATIVE ŞI CALITATIVE ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI (ŞI ÎN SPECIAL ÎN SEGMENTUL DE COPII ŞI TINERI).
2. CREŞTEREA CALITĂŢII COPILULUI, PRIN ASIGURAREA UNEI DEZVOLTĂRI NORMALE.
3. STIMULAREA „NATALITĂŢII DE CALITATE” ŞI ACEASTĂ ÎN TOATE STRUCTURILE DE POPULAŢIE, INCLUSIV ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI SĂRACE SAU CU INDICE DE INSTRUIRE SCĂZUT.
4. PRIMA ŞI CEA MAI SIMPLĂ SURSĂ DE DATE PRIVIND EVALUAREA CALITĂŢII VIEŢII ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA INDICATORILOR DEMOGRAFICI ESTE O RIGUROASĂ ÎNREGISTRARE ŞI ANALIZĂ A DATELOR PRIMITE DIN TERITORIU (CABINETE ŞCOLARE, CABINETE MEDICALE PRIVATE, MEDICI DE FAMILIE, SPITALE, SERVICIUL INFORMATIZAT DE EVIDENŢĂ A POPULAŢIEI, PRIMĂRII, PREFECTURI).
SĂNĂTATEA COPIILOR ȘI TINERILOR NU MAI ESTE PRIVITĂ CU
INTERES DE MANAGERII SISTEMLUI SANITAR.
STAREA DE SĂNĂTATE A COPIILOR ȘI ADOLESCENȚIILOR DIN
COLECTIVITĂȚILE DE ÎNVĂTĂMÂNT REPREZINTĂ O MORBIDITATE
DOMINANTĂ DE GRUPA DE BOLI DE NUTRIȚIE, CARDIOVASCULARE,
RESPIRATORII, OSTEOARTICULARE, TULBURĂRILOR DE
COMPORTAMENT.
ADOLESCENȚII SUNT DIN CE ÎN CE MAI VULNERABILI PENTRU A
FACE PASUL SPRE ANTURAJULE NEGATIVE, CONSUMUDE NOXE.
SE CONSTATĂ O SCĂDERE A INTERESULUI ADOLESCENTULUI
PENTRU PROPRIA SĂNĂTATE.
ESTE NECESARĂ MĂRIREA NUMĂRULUI DE ORE DE EDUCAȚIE
FIZICĂ LA TOATE CLASELE LA CEL PUȚIN 225MINUTE/SĂPTĂMÂNĂ.
ESTE NECESARĂ INTRODUCEREA OBLIGATORIE A DISCIPLINEI DE
PROMOVAREA STĂRII DE SĂNĂTATE LA TOATE CLASELE CEL PUȚIN
O ORĂ PE SĂPTĂMÂNĂ ȘI INTEGRAREA EI ÎN CELELALTE DISCIPLINE
ȘCOLARE.
EXTINDEREA REȚELEI DE CABINETE MEDICALE ȘCOLARE, MEDICI
ȘCOLARI ȘI ASISTENTE MEDICALE.
PROMOVAREA UNUI PARTENERIAT ÎNTRE MEDICUL ȘCOLAR ȘI
CONDUCEREA UNITĂȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI/SAU FAMILIA
ADOLESCENTULUI.
ÎNCĂ SUNTEM FOARTE DEPARTE DE
APLICAREA ÎN MOD EFICIENT A
PREGĂTIRII PREȘCOLARILOR, ELEVILOR ȘI
STUDENȚILOR PENTRU O VIAȚĂ
SĂNĂTOASĂ ȘI ASIGURAREA UNUI MEDIU
DE ÎNVĂȚĂMÂNT SĂNĂTOS.
“OAMENII IMPLORĂ ÎN RUGĂCIUNILE
LOR SĂNĂTATEA DE LA ZEI FĂRĂ A
ȘTII CĂ AU MIJLOACELE APĂRĂRII EI
ÎN PROPRIILE LOR MÂINI.”
DEMOCRIT
VĂ MULȚUMESC!