Post on 07-Aug-2015
description
LUCRAREA PRACTICĂ NR. 1Valori normale fiziologice
Şef lucrări universitar dr. Adam Fintzescu-Grozav
1) Hemoglobină B: 14-17 g/dl F: 12-15 g/dl
- creste in poliglobilii, deshidratari, hemoconcentratii- scade in anemii
2) Hematocrit B: 46% ± 5% F: 41% ± 5%
- creste in poliglobulii- scade in anemii
3) VEM – volumul eritrocitar mediu 87 ± 5 µ³/eritrocit
4) CHEM 34 ± 2 g/dl masa eritrocitara
5) Sideremie B: 50-175 µg/dl F: 40-150 µg/dl
- creste in anemiile hemolitice- scade in anemia feripriva
6) Reticulocite 0-2 % 20.000-80.000/mm³ sange
- cresc in anemiile posthemoragice acute, anemiile hemolitice, anemiile megaloblastice sau feriprive tratate
- scad in anemiile aregenerative
7) Leucocite 4.000-9.000/mm³
8) Formula leucocitara PMN neseg: 1-4% (0-300/mm³) PMN seg: 50-70% (2.500-6.000/mm³) Eozinofile: 1-4% (50-300/mm³) Bazozile: 0-1% (0-80/mm³) Limfocite: 20-40% (1.200-2.400/mm³) Monocite: 4-8% (240-600/mm³)
9) Trombocite 150.000-300.000/mm³
1 Disciplina de Fiziologie Patologică, Catedra ,,N.C. Paulescu”
10) Medulograma – examenul citologic al maduvei osoase 50.000-80.000 celule/mm³ 1/3 eritrocite 2/3 granulocite (neutrofile, eozinofile, bazofile) alte celule (limfocite, celule reticulare, megacariocite)
11) Glicemie – concentratia glucozei in sange 60-100 mg/dl prandial 70-125 mg/dl aleator
12) TTGO – testul de toleranta la glucoza administrata oralvalori:
normal:- pe nemancate: 60-100 mg/dl- dupa 2 ore de la administrarea glucozei: sub 140 mg/dl
scaderea tolerantei la glucoza:- pe nemancate: 100-126 mg/dl- dupa 2 ore de la administrarea glucozei: 140-200 mg/dl
DZ:- pe nemancate: peste 126 mg/dl- dupa 2 ore de la administrarea glucozei: peste 200 mg/dl
13) Uree ser : 30-45 mg/dl urina : sub 35 g/24h
14) Creatinina ser : 0,5-1,2 mg/dl urina : 0,8-1,9 g/24h
15) Acid uric ser : 2-5 mg/dl urina : 0,25-0,8 g/24h
16) GPT (ALAT alanin-amino-transferaza) B: 9-50 U/l F: 9-35 U/l
17) GOT (ASAT aspartat-amino-transferaza) B: 5-38 U/l F: 5-35 U/l
18) GGT- folosita pentru identificarea consumatorilor cronici de alcool
B: 9-50 U/l F: 8-40 U/l
19) LDH 120-200 U/l
20) CPK (Creatinfosfokinaza) B: 24-204 U/l F: 24-174 U/l
21) Bilirubina totala : 0,2-1,1 mg/dl directa : 0,1-0,3 mg/dl indirecta : sub 0,8 mg/dl
2 Disciplina de Fiziologie Patologică, Catedra ,,N.C. Paulescu”
22) Fosfataza alcalina 20-50 UI/l
23) Proteine totale 6,6-8,7 g/dl
24) Colesterol total: 200-230 mg/dl LDL: 100-130 mg/dl HDL: 35-60 mg/dl
25) Trigliceride sub 150 mg/dl
26) Electroforeza proteinelor Albumine : 52-62% (3,5-5,5 g/dl) Globuline : 38-48% (2-4,1 g/dl) alfa-1 globuline: 2-5% (0,2-0,4 g/dl) alfa-2 globuline: 6-9% (0,5-0,9 g/dl) beta globuline: 8-11% (0,6-1,1 g/dl) gama globuline: 14-21% (0,7-1,7 g/dl) raport A/G : 1-1,5
27) Fibrinogen 200-400 mg/dl
28) Proteina C reactiva sub 0,5 mg/dl
29) Examen sumar de urina diureza: 1.000-1.500 ml/24h densitate: 1.003-1.025 pH: 5,2-6,6
- sediment urinar : celule epiteliale: 3-4/camp leucocite: 1-3/camp hematii: 0-3/camp
30) Urocultura- numarul UFC/ml este dat de numarul UFC de pe placa de geloza-sange x 100- semnificatia clinico-patogenica a numarului de germeni (UFC) se stabileste dupa
urmatoarele criterii valabile in afara oricarui tratament cu antibiotice sau cu dezinfectante urinare:
peste 100.000 UFC/ml = bacteriurie semnificativa pentru o infectie urinara 10.000 - 100.000 UFC/ml = bacteriurie cu suspiciune de infectie urinara (urocultura trebuie
repetata) 1.000 - 10.000 UFC/ml = bacteriurie fiziologica, clinic nesemnificativa sub 1.000 UFC/ml = contaminare, in special atunci cand sunt prezenti germeni variati, provenind
frecvent din uretra anterioara
31) Clearence-ul creatininei Clearance-ul = cantitatea de plasma epurata de catre rinichi in unitatea de timp, pentru o
substanta data
3 Disciplina de Fiziologie Patologică, Catedra ,,N.C. Paulescu”
C=UxV/P- C = clearance-ul substantei- U = concentratia substantei in urina exprimata in mg/ml- V = debitul urinar exprimat in ml/min- P = concentratia substantei in plasma exprimata in mg/ml
formula Cockroft :- C(ml/min) = [(140-varsta(ani)xgreutatea(kg)]/[72xcreatinina serica(mg/dl)]- la femei rezultatul se inmulteste cu 0,85
metoda :- bolnavul in repaus la pat, ingera la ora 6 dimineata o cantitate de 500 ml apa- la ora 8 isi goleste vezica apoi se colecteaza urinile de la ora 9 si ora 10 in doua vase
separate, pentru determinarea volumului urinar si a concentratiei creatininei val. normale : 91-130 ml/minut
32) Hemocultura Ex de microbiologie clinica ce urmareste cultivarea bacteriilor circulante la nivel sanguin
(eventual, fungi) Bacterii ‘patogene’, ‘conditionat patogene’ Bacteriemii tranzitorii Infectii mixte – aerobi si anaerobi Se practica in – frison , ↑T, prostratie, alterarea senzoriului si starii generale Asigura un dg etio. mai bun decat prin prelucrarea unor produse patologice recoltate din focar
(sputa, bila, urina - polimicrobiene)
33) Examenul lichidelor biologice (ascita, pleural, pericardic) examen lichid patologic – ascita
4 Disciplina de Fiziologie Patologică, Catedra ,,N.C. Paulescu”
examen lichid patologic – pleural
examen lichid pericardic
34) Ionograma serica si urinara (Na, K, Cl)
5 Disciplina de Fiziologie Patologică, Catedra ,,N.C. Paulescu”
Sanguina Urinara
Na 135 - 145 mEq/L 120 - 190 mEq/24h
K 3,5 - 5,5 mEq/L 40 - 50 mEq/24h
Cl 95 - 105 mEq/L 130 - 190 mEq/24h
Ca 4,5 - 5,5 mEq/L 7 - 10 mEq/L
Mg 1,6 - 3,2 mEq/L 8 mEq/L
HCO3 21 - 28 mEq/L 20 - 35 mEq/L
HPO4 1,8 - 2,8 mEq/L 25 - 35 mEq/L
Ac organici 6,8 - 7,4 mEq/L
Proteine 16 mEq/L < 150 mg/24h
pH 7,4 ± 0,02 5,4 - 6
35) Rezerva alcalina 24-27 mEq/l
36) pH-ul urinii pH: 5,2-6,6
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------37) Spirometrie (CV, CPT, VIR, VER, VEMS, indicele Tiffneau)
VIR (volumul inspirator de rezerva)- reprezinta volumul de aer inspirat peste volumul curent intr-un inspir fortat- 3.000 ml
VER (volumul expirator de rezerva)- reprezinta volumul de aer expirat peste volumul curent intr-un expir fortat- 1.100 ml
CV (capacitatea vitala)- reprezinta volumul de aer eliminat din plamani dupa un expir fortat precedat de un
inspir fortat- 4.600 ml
CPT (capacitatea pulmonara totala)- reprezinta volumul de aer aflat in plamani dupa un inspir fortat- 5.800 ml
VEMS (volumul expirator maxim pe secunda)- este volumul de aer eliminat in prima secunda a unui expir fortat care urmeaza unui
inspir fortat- reprezinta 75% din CV (capacitatea vitala) => 3.500 ml- scade in sindroamele de obstructie bronsica
indicele Tiffneau (de permeabilitate bronsica)
6 Disciplina de Fiziologie Patologică, Catedra ,,N.C. Paulescu”
- este raportul VEMS/CV si este in mod normal de 75%- scade in sindroamele obstructive
38) Examenul sputei in astmul bronsic si supuratii pulmonare in astm bronsic:
- sputa mucoasa, perlata, redusa cantitativ, cu cristale Charcot-Leyden (depuneri cristaline de proteina bazica din eozinofile), spirale Curschmann (mulaje bronsice) si corpi Creola (celule epiteliale bronsice)
in supuratii pulmonare:- abces pulmonar: sputa abundenta, mucopurulenta, stratificata, cu fibre elastice, flora
microbiana, striuri de sange- pneumonie pneumococica: sputa vascoasa, aderenta, ruginie- pneumonie stafilococica: sputa purulenta, galbena- pneumonie cu BGN: sputa purulenta cu striatii sanguine- pneumonie tuberculoasa: sputa purulenta densa, alb-galbuie – cazeum (in formele cu
escavare), hemoptizie- pneumonii micotice: sputa purulenta, cu micelii, uneori negricioasa (in actinomicoza)
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------39) Tensiunea arteriala
optima : sistola sub 120 mmHg ; diastola sub 80 mmHg normala : sistola 120-129 mmHg ; diastola 80-84 mmHg normal inalta : sistola 130-139 mmHg ; diastola 85-89 mmHg HTA grad 1 : sistola 140-159 mmHg ; diastola 90-99 mmHg HTA grad 2 : sistola 160-179 mmHg ; diastola 100-109 mmHg HTA grad 3 : sistola peste 180 mmHg ; diastola peste 100 mmHg
40) Frecventa cardiaca 60-99 batai pe minut sub 60 bradicardie peste 99 tahicardie
41) Frecventa respiratorie 14-18 respiratii/ minut
42) Diureza 1.000-1.500 ml/24h
43) Tranzitul intestinal- consta in mobilizarea bolului alimentar prin peristaltism intestinal- apar tulburari de tranzit cu:
diaree: in malabsorbtie, boli inflamatorii intestinale, colon iritabil, diarei infectioase constipatie: in colon iritabil si cancer de colon
- absenta tranzitului pentru fecale si gaze sugereaza ocluzie intestinala- pot apararea emisii de gaze (flatulenta) si meteorism abdominal
7 Disciplina de Fiziologie Patologică, Catedra ,,N.C. Paulescu”