inspectoratulpentrusituaţiideurgenţă GheorghePopdeBăseşti ... · efectele fiziologice ale...

inspectoratul pentru situaţii de urgenţă“Gheorghe Pop de Băseşti”

al judeţului maramureş

13 septembrie,sărbătoarea pompierilor

Salvatorii maramureşeni

Paginile specialiştilor

Meseria de pompierşi riscurile sale (II)

sport

Profesionişti în concurs

Pagini de arhivă

Istoria pompierilormaramureşeni (I)

Anul 2009 wTrimesTrul iV w nr. 4

Revistă editată cu sprijinul Asociaţiei „Curaj şi Devotament” a cadrelor I.S.U. Maramureş

2

Salvatorii maramureşeni Colegiul de redaCţie

colegIul de redacţIe

w col. petru dIcan

w mr. Ioan Mureşan

w mr. FlorentIn Iacoş

w cpt. adrIan saBou

w lt. nIcuşor MIclăuş

w plt. adj. cornel BăBuţ

w Ionuţ BaBIcI-Buda, layout & design

Inspectoratul pentru sItuaţII de urgenţă „gheorghe pop de BăseştI” al judeţuluI MaraMureş

str. Vasile lucaciu nr. 87, tel. 0262-211212, 211213, fax 0262-214981, 0262-214921; str. avram Iancu nr. 2, tel. 211280, fax 212207;

Site: www.isumm.ro; E-mail: [email protected]

Revistă editată cu sprijinul Asociaţiei „Curaj şi Devotament” a cadrelor I.S.U. Maramureş

3

Salvatorii maramureşeni Cuprins

!�$.0��.0��.0� "��0�

'�%)

��+��

��

��

+��+

�+�

��

+�'

+��

+��

�+��

� ��

+�+

��

+� ��

��

��

�+� �

��+

��

��

+�

��

++

++

��+�

��

�+��

� ��

��

��

+��+�

��

�+�

��

+��

+��

��&+�

��+�

��

+ �

+*+��

��+

��

� +

�+�

��

�++

++

� ��

+�+�

��

'+��

+� �+�

�+%

� ��

�)+

�+��

��+

��

��

+��+�

��

�+��

��

+��+�

��

��

+��

�� +�

��

++

++

++

� +

��

��

&+� �

+��

��

�+��+

��

+�

�+��+

��

��

�� +

� +�

�+��

�&+

��

��

��

��0�%�)�0! �!��"�0�%0� #$0�&��#�)�0��0�"��%�0%"�

'$ "/0��"0��

00

0

(�0��

�%�0

� "��0��0��"&��%�0�$"��0!��$"%0+-0(�/0"�#!��$�&/0,

00

00

++

++

�+� +

%� �

��

�)(+!

�$0��.0��

��

��

��

��

+!�$.0��.0�

��

��

�/0�

� +

�+�

��+

� �

��

++

++

��+ #

!+�

+ ��

+ � +

��

��

'+ ��

��

+ ��+ �

+�".0��

��

��/0 !

�$.0 ��.0 �

��

��

��

00

0+

++

��

� ��

�+�

�+�

��

�+��

��

+��+�

��

��

+��

�� +�

��

�+"$

+��

+� +

��

��

&+

��$("�0$%$%" "0)�-

0+�0��0��"�./

!�$,0��,

�� "��0��"��

00

!�$,0�� "��0

�"��$

!�$,0�� "��0�"�#(��"%

!�$,0�� "��0��%"

�$,0��%��0�"(��

!�$,0��,0��

��0

!�$,0��,

��" �&0�

'��

0 0

!�$,0��,

��%0��

!�$,0��,

�� "��0� ��

!�$,0��,

� ��0

�)

�!$,0��"��0��

��$,0�

��0�

�"�*�%��#��

0�"��0

%"�)��

0�� "��0� ��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�� '

)#)(

�(�6

8��&�

��&�

8*�8

��

��

��

��

� ��

��

��

�7

��

��

��

#78--5,+5,40

0

�#'%

58*��

6�$

!58 �

��

8��

��

"&58

��

��

��

��

��

#78,/5,+5,42

+

"&58

��

��

��

��

8,412

8

#78,.5,,5,42

+

%!(58

"�

5��

��

8��

�

#78,/5,-5,41

2

8

88

#78-+5,-8,42

/

8�

�

#78-15,-5,42

/

%!(58

"�

58��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

#7835,+5,422

%!(58

�

��

�

��

��

�

8

%!(58

�� 58

*��

��

��

��8�

��

8

��

��

��

��

�

�

8 8

#78,,5,,5,41

+

%!(58

�� 5

��

�8�

��

#78,,5,-58,4

22

%!(58

��

��

��

�

#78-5,,5,42-

"&58

��

��

��

��

�

#78,25,,5,42

3

%!(58

��

� �

��

#7805,-5,43,

!(58�

��

��

��

��

�

#78-.5,,5,41

-

��

��

��

��

��

�

��

%!(58

�� 58

��

��

��

��

�

8�

#78--5,+5,42

0

%!(58

�� 58

��

��

��

��

8

'�58"

� 58�

��

�

� #78

%!(58

�

��

��

�

#78-35,+5,42

,

cuprIns

eVenIment. 13 septembrIe

copIII noştrI DestInaţII De Vacanţă

sport. concurs profesIonal pescuIt Vânătoare

pagina 20 pagina 18

pagina 16

pagina 13

pagina 11

pagina 12

pagina 10

paginile 14-15

paginile 4-5 paginile 6-9

bIlanţ trImestrul IIIaVansărIproaspăt căsătorIţI

sărbătorIţI

rIscurIle meserIeI (II) VIruşI şI antIVIruşI (II)

IstorIe pompIerI mm (I)

pagina 19

pagina 21pagina 17

plt. adj. ing. Cornel Băbuţ

Anul acesta, sărbătoarea pompierilor acăzut într-o minunată zi de toamnă. La sediul

inspectoratului, cere monia a început cu intro -ducerea drapelului de luptă, în pre zenţa per-

sonalului, a familiil or şi prieteniloran gajaţilor. În continuare, inspec-

torul şef, colonel Petru Dican, aîntâmpinat oficiali tăţile şi le-a condus

la tribună. Toţi cei prezenţi au participatapoi la servici ul religios oficiat de cătrepărintele Daniel Achim.

Au urmat mesajele de felicitare aleoficial ităţilor judeţene şi inspectorului şef şi

ce re monia de înaintare în grad a unora dintrecei mai destoinici pompieri. Sportivii noştri

nu au fost nici ei uitaţi şi au fost recompensaţicu diplome pentru rezultatele deosebite pe care

le-au obţinut de-a lungul anului. Ofiţerii şi subofiţerii în rezervă, care au fost

invitaţi de onoare la această festivitate, au fost

recompensaţi cu diplome de excelenţă pentru întreaga acti -vitate. Cel mai aşteptat şi aplaudat moment al festivităţii afost defilarea personalului, pe muzica Fanfarei Municipalecondusă de Florin Mătăsaru.

4

Salvatorii maramureşeni EvEnimEnt

13 Septembrie, zi de sărbătoarew Emoţii la ceremonia de înaintare în grad, diplome de excelenţă şi pentru merite deosebite,culminând cu momentul defilării pompierilor pe muzica Fanfarei Municipale

În formaţie

În pas de defilare

5

Salvatorii maramureşeni EvEnimEnt

La final, pentru că 13 septembrie a fost şi Ziua PorţilorDeschise, copiii cadrelor şi cei de la Şcoala Generală„Octavian Goga” s-au distrat de minune. Ei au urcat la bordulautospecialelor şi au încercat dispozitivele de stingere cuapă pe care le folosesc pompierii în munca de zi cu zi.

Decanul de vârstă al pensionarilor, plt. adj. şef (r) iosif molnar, 82 aniCupe pentru sportivi

Copiii s-au simţit minunat

insp. şef, col. Petru Dicanprim adj. al insp. şef, mr. Ioniţă Sîrbşef compartiment Protecţia Muncii, cpt. Mihai Ardelean

FActorI De rISc lA cAre Sunt exPuşI

PoMPIerII în înDePlInIreA MISIunIlor (II)

- CURENTUL ELECTRIC -În spaţiul instalaţiilor electrice de joasă şi înaltă tensiune,

la intervenţia pentru stingerea incendiilor, pe lângă pericolulde incendiu, apare în mod suplimentar pentru servanţi şipericolul de electrocutare. Acesta trebuie să fie cunoscut şi săfie luat în consideraţie la luarea măsurilor tehnice şi tacticepentru stingerea incendiilor în zona instalaţiilor electrice dejoasă şi înaltă tensiune.

Trecerea curentului electric prin corpul unui servantpom pier este însoţit de fenomene ale căror efecte se mani-festă sub diverse forme. Efectele curentului electric asupraoamenilor sunt calorice, manifestate prin arsuri; mecanice,prin ruperea ţesuturilor şi/sau lezarea vaselor sanguine într-omăsură mai mare sau mai mică; chimice, prin electroliza sân-gelui; biologi ce, prin alterarea proceselor metabolice caracte -ristice materiei vii.

Trecerea curentului electric prin organismul uman ge ne -rează fenomene grave de tipul tulburărilor cardiace şi dere -glă rilor sistemului nervos care definesc noţiunea de electro-cutare sau de şoc electric. Sub acţiunea curentului electric sege nerează contracţii/destinderi ale muşchiului inimii, situa ţieîn care funcţionarea inimii se manifestă ca o stare de fibrilaţie.

Curentul electric acţionează asupra centrilor sistemuluinervos central care comandă circulaţia sanguină şi respiraţia,situaţie care conduce la compromiterea funcţionării normalea inimii şi/sau la oprirea respiraţiei; aceste efecte pot fi privi -te ca simptomele cele mai importante în cazul electrocutării.

Servantul pompier se comportă ca un sistem de reglareînchis, în care componentele principale sunt inima şi apara -tul respirator, care îşi asigură reciproc funcţionarea astfel

încât cedarea unei funcţii poate să corespundă distrugerii, înfinal, a întregului organism. Muşchii care participă la pro-ducerea respiraţiei se contractă puternic generând sufocarea,simptom caracteristic electrocutării.

În muşchiul inimii este indusă permanent o tensiunenecesară funcţionării normale. Pentru fiecare contracţie,inima îşi creează în interiorul său stimulul necesar, iar dinacest punct de vedere, inima este un organ care se autoexcită.Frecvenţa bătăilor inimii variază între 1,1 Hz şi 1,3 Hz.

La trecerea curentului electric prin organismul unui ser-vant, inima primeşte o anumită tensiune. Dacă curentul elec-tric depăşeşte o anumită intensitate, muşchiul tinde să secontracte. Această contracţie se adaugă contracţiilor inimiiproduse pe cale naturală; ca rezultat al acestui efect, sistemulde comandă şi de propagare a excitaţiilor poate fi perturbat,generând funcţionarea anormală a inimii.

Formele de manifestare a fenomenelor determinate detrecerea curentului electric prin organism depind defrecvenţa şi de natura curentului. Curentul electric alternativ,generează tulburări cardiace şi respiratorii chiar la tensiunide 70 V spre deosebire de curentul continuu pentru careaceste fenomene apar abia la valori de 120-140 V. Valorile defrecvenţă care prezintă cele mai mari riscuri pentru organis-mul uman sunt cuprinse în intervalul 50-100 Hz.

Faptul că nu orice excitaţie electrică generează fibrilaţiainimii se datorează sensibilităţii diferenţiate a acesteia, îndiferite stări de contracţie. În instalaţiile electrice de joasă ten -siune se apreciază că cel puţin 2/3 din electrocutările produseau avut drept cauză primară a decesului fibrilaţia inimii.

Un alt risc de accidentare datorat curentului electric sepoate materializa prin apariţia unor leziuni locale, denumitetraumatisme electrice (arsuri electrice şi/sau metalizare apielii) generate de arcurile electrice. Arsurile apar în generaldatorită temperaturilor foarte mari dezvoltate de arcul elec-tric; metalizarea pielii se produce datorită pătrunderii întegument a stropilor de metal topit.

În România, normele de securitate a muncii impunacţionarea la stingerea conductorilor electrici numai după ceaceştia au fost scoşi de sub tensiune.

Pericolul de electrocutare pentru servanţii pompieripoate să fie generat în următoarele cazuri:

- atingerea directă (contact cu elemente metalice aflate înmod normal sub tensiune);

- atingere indirectă (contact cu părţi metalice care în modnormal n-ar trebui să fie sub tensiune, dar ajung sub tensiuneîn mod accidental);

- atingere indirectă prin formarea unor canale bune conduc-toare de electricitate datorită aprinderii unor materiale dinapropierea circuitelor sub tensiune;

- tensiunea de pas datorată apariţiei unui scurtcircuit lapământ în zona intervenţiei;

- străpungeri ale unor spaţii izolante în instalaţiile de înaltă tensi-une determinate de temperaturile ridicate în zona intervenţiei;

- apariţia curentului de scurgere prin jetul de stingere, când se uti-lizează substanţe de stingere bune conducătoare de electricitate.

6

Salvatorii maramureşeni Paginile sPecialiştilor

Meseria de pompier şi riscurile sale

Un caz extrem, dar nu exclus în cazul intervenţiilor pentr ustingerea incendiilor, este acela în care servantul ţine ţeava derefulare tip cu mâinile în condiţii de umiditate excesivă şi areîncălţămintea umedă pe teren umed. În acest caz, rezistenţaelectrică a traseului parcurs de curentul electric prin corpulomului poate să scadă mult sub valoarea 1.000 Ω.

u prin determinări experimentales-a pus în evidenţă faptul că încălţă -min tea uscată, cu talpă din piele, areo rezistenţă electrică ridicată, ajun -gând până la câţiva MΩ;

u aceeaşi încălţăminte, aflată înstare umedă, are o rezistenţa electricăsub 200 Ω;

u în aceste condiţii, curentul descur gere la pământ va fi limitat, prac-tic, doar de rezistenţa electrică a jetului.

Rezistenţa electrică a unui con-ductor care este parcurs de curentelectric depinde în principal de:lungime, aria secţiunii transversale şiconductivitatea electrică a substanţeirespective.

Rezistenţa electrică a unui jet delichid este influenţată de creşterea lungimii sale (bătaia), cegenerează descompunerea din ce în ce mai accentuată a jetu-lui, până la dimensiuni având ordinul de mărime al unorpicături; descompunerea în aer a jetului de lichid este influ-enţată de o serie de parametri ca de exemplu: vâscozitate, ten-siune superficială, natura tipului de mişcare prin ajutaj: tur-bulenţă (Re >> 2320), forma ajutajului, frecarea jetului de lichidde pereţii ajutajului, viteza de ieşire din ajutaj, frecarea jetuluide lichid cu aerul, de vibraţiile în jet, direcţia şi viteza vântu-lui, unghiul de înclinare a jetului compact faţă de orizontală.

În cazul tensiunii continue, s-a pus în evidenţă o influenţăimportantă asupra lungimii jetului compact, măsurată elec-tric, deoarece la tensiuni înalte (peste 110 kV) apar procese deelectrizare a picăturilor de apă şi forţe electrice, caregenerează frânarea deplasării acestora.

Analiza factorilor de mai sus pune în evidenţă faptul căeste necesar să se utilizeze pentru stingerea incendiilor ţevide refulare cu diametrul ajutajelor cât mai redus, care săgenereze jeturi de apă, pe cât posibil cu zona de destrămarecât mai dezvoltată; în acest mod, pericolul de electrocutareeste controlat în totalitate.

efectele fiziologice ale curentului electric asupra omuluisunt caracterizate prin trei valori limită şi anume:

- pragul de excitaţie egal cu aproximativ 1 mA, valoareminim ă pe care omul o percepe la trecerea curentului electricprin corp (risc de deces);

- pragul de spasm de aproximativ 10 mA, valoare la careomul se mai poate desprinde singur de un conductor aflatsub tensiune (risc de deces);

- pragul de fibrilaţie de aproximativ 50 mA, valoare la careîncepe să apară fibrilaţia inimii (pericol de deces).

Studiile efectuate privind stabilirea distanţelor minimenecesare la operaţia de stingere a incendiilor din zona insta-

laţiilor electrice au în vedere ca forţele de intervenţie să nu fieafectate de senzaţiile determinate de trecerea curentului elec-tric prin om, mai ales atunci când acţionează de pe scări/locuri expuse. Această condiţie este foarte severă, deoarecepragul de excitaţie de 1 mA a fost determinat prin studii delaborator, la care persoanele supuse testelor au fost atente

numai la prima percepere a efectu-lui electric. Se poate presu pune, cucea mai mare probabilitate, că unservant pompier, în timpul inter-venţiei, va începe să simtă curentulcare îi trece prin corp, abia de la unprag de câţiva mA.

La intervenţia pentru stingereaincendiilor, în zona instalaţiilor elec-trice, în locul pragului de excitaţieeste recomandat să se stabilească,prin studii experimentale, intensi-tatea curentului electric limită desuportabilitate, care asigură ca ser-vantul pompier să nu fie afectat.

În tabelul 1 sunt indicate o seriede valori referitoare la efectele cu ren -tului electric în funcţie de durata detrecere a acestuia prin corpul uman.

Datele din tabelul 1 şi din tabelul 2 pun în evidenţă faptulcă şocurile de curent de până la 300 mA pe perioade scurte,nu prezintă riscuri/pericole majore pentru sănătate.

Accidentele generate prin electrocutare s-au datorat întot-deauna contactului nemijlocit cu părţi de instalaţii aflate subtensiune sau cu unele conductoare pozate necorespunzătorori care se aflau pe sol.

În cazul tensiunii continue, s-a pus în evidenţă o influenţăimportantă asupra lungimii jetului compact, măsurată elec-tric, deoarece la tensiuni înalte (peste 110 kV), apar procesede electrizare a picăturilor de apă şi, deci, forţe electrice, caregenerează frânarea deplasării acestora.

Pentru distanţele minime pe timpul intervenţiei laincendiu în zona instalaţiilor electrice, servantul poate, deregulă, doar să aprecieze distanţa şi, aşadar, este necesar să

7


tabelul 1 - intensitatea curentului electric şi duratade trecere prin servantul pompier

Intensitatea curentului electric [mA] 50 100 200 300care trece prin servantul pompier

Durata limită de trecere a curentului 5,0 1,0 0,7 0,3electric prin servantul pompier [s]

tabelul 2 - efecte ale trecerii curentului electricprintr-un servant pompier

Curentul care trece prin 50 100 200 300corpul servantului [mA]

Nu se generează efecte 0,3 0,1 0,05 0,04dăunătoare [s]

Nu se generează pericol 5,0 0,7 0,2 0,1de fibrilaţie [s]

se adopte valori acoperitoare. Dacă la o distanţă de 8 m apareo eroare de 1 m, există o situaţie de pericol. Pentru o distanţăde 6 m poate să aibă urmări grave, deoarece o eroare de 0,5m poate genera curenţi apreciabili de scurgere prin jetul deapă.

În România, pentru incendiile care se pot genera la liniileelectrice de înaltă tensiune, servantul 1 (şeful de ţeavă) esteobligat să se amplaseze faţă de conductoare la distanţelespecificate în tabelul 3, cu respectarea, însă, a unor măsuriprivind intervenţia în astfel de situaţii.

tabelul 3 - Distanţe minime pentru intervenţia la liniileelectrice de înaltă tensiune

Tensiunea nominală [kV] 3 35 110 154

Distanţa [m] 5 8 10 12

Principalele măsuricare trebuie să fie avute învedere la operaţiile destingere a incendiilor, înzonele instalaţiilor dejoasă tensiune, se referă laurmătoarele aspecte:

- în zona instalaţiilor dejoasă tensiune, stingereaincendiilor se realizează curespectarea distanţelorminime prescrise;

- scoaterea de sub tensi-une a instalaţiilor de joasătensiune trebuie realizatăîn mod justificat, cu dispo -zitivele prevăzute pentruaceasta; conductoarele subtensiune pot fi tăiate, legatela pământ sau scurtcircuitate temporar/provizoriu, atuncicând nu există o altă posibilitate pentru asigurarea unei stărifără tensiune;

- în instalaţiile de producere şi distribuţie a energiei elec-trice, în măsura în care apare necesar, se vor scoate de subtensiune numai părţile afectate de incendiu sau cele supuseriscurilor în mod nemijlocit;

- alimentarea cu energie electrică a instalaţiilor sau a unorechipamente, care pot prezenta importanţă în caz de incendiuca, de exemplu, instalaţii tip sprinkler, drencer, ascensoare,instalaţii pentru detecţie, semnalizare incendiu, semnalizareefracţie etc., trebuie menţinută în stare de funcţionare cât maimult timp posibil; toate celelalte instalaţii cu acţionare elec-trică din spaţiul afectat de incendiu şi conex acestuia trebuiedeconectate pentru evitarea unor riscuri cum sunt, de pildă,riscurile determinate de tensiunea de atingere, sau de pas;

- instalaţiile electrice, inclusiv cele de circuite secundaretrebuie pe cât posibil protejate de substanţele de stingere.

Măsurile care trebuie aplicate în spaţiul instalaţiilor deînaltă tensiune se referă la:

- conductoarele liniilor electrice aeriene, din instalaţiile dealimentare cu energie electrică;

- conductoarele sistemului de transport electrificat.

Deoarece conductoarele electrice prezintă un pericolmajor pentru personalul specializat care intervine la stinge -rea incendiilor, în vecinătatea acestora trebuie să fie respec-tate următoarele măsuri:

- la apropierea de instalaţiile de înaltă tensiune (conduc-toare de înaltă tensiune în aer liber), persoanele care intervinla stingerea incendiilor, ţinând seama de utilajele din toatecategoriile pe care le utilizează, nu trebuie să depăşeascăurmătoarele distanţe minime:

w 3 m pentru tensiuni nominale egale sau mai mici de 110 kV;w 4 m pentru tensiuni nominale egale sau mai mici de 220 kV;w 5 m pentru tensiuni nominale egale sau mai mici de 400 kV.

- trebuie avut în vederefaptul că în zonele vecinefocarelor de incendiu, con-ductoarele pot fi avariatesau se pot afla pe sol; învecinătatea conductoarelorcăzute pe sol există pericolprivind tensiunea de pas.De aceea, conductoarelecăzute pe sol trebuie evi-tate, la o distanţă de celpuţin 10 m, în condiţii desol uscat şi umiditatescăzută, până când opera-torul economic care pro-duce/livrează energie elec-trică avizează favorabilintervenţia în zona cu peri-col;

- intervenţiile şi conectările la instalaţiile de înaltă ten -siune trebuie realizate numai de personalul de specialitate aloperatorului economic de electricitate;

- instalaţiile de înaltă tensiune, cum sunt, de exemplu,liniile electrice aeriene, nu pot fi scoase de sub tensiune prinlegare la pământ sau scurtcircuitare provizorie, pentru căaceste măsuri nu sunt eficiente şi prezintă riscuri (pericole)apreciabile pentru executanţi.

Principalele măsuri la operaţiile de stingere a incendiilorla staţiile electrice de înaltă tensiune se referă la următoareleaspecte:

- staţiile din centralele electrice precum şi staţiile deconectare şi transformare cuprind o mare varietate de insta-laţii electrice, pentru care tensiunea de serviciu este cunos-cută, în mod exact, numai de către personalul de specialitatepentru deservirea acestora. Accesul în staţiile electrice estepermis numai în prezenţa personalului de specialitate dinstaţie şi doar a celor care participă nemijlocit la stingereaincendiilor;

- distanţele minime, valabile pentru apropierea de insta-laţiile de înaltă tensiune aflate sub tensiune şi utilizarea adec-vată a diferitelor substanţe de stingere trebuie să fie respec-tate cu stricteţe;

8


- spuma mecanică, care formează straturi bune conducă-toare de electricitate, poate fi utilizată numai în cazul insta-laţiilor scoase de sub tensiune. Dacă este necesar, se vor deco -necta părţile de instalaţie din vecinătatea zonei afectate;

- pulberile stingătoare, care conţin substanţe şi care pot săformeze electrolit, pot determina pe suprafaţa izolatoarelorstraturi bune conducătoare de electricitate şi, deci, puncte deamorsare a unor descărcări electrice.

în general, întreruperea curentului electric se execută înurmătoarele situaţii:

- aparatele sau conductorii electrici împiedică acţiuneaservanţilor;

- aparatele sau conductorii electrici se găsesc sub tensiune,în sfera de acţiune a incendiului, iar prin distrugerea izolaţieise naşte pericolul provocării unor scurtcircuite;

- aparatele şi conductorii au fost cauza incendiului.Întreruperea curentului electric se execută prin:- decuplarea cu ajutorul întrerupătoarelor;- deşurubarea siguranţelor ceramice sau decuplarea

siguranţe lor automate;- decuplarea cu ajutorul întrerupătorului general sau al

heblului;- tăierea conductorilor cu foarfeca cu coadă sau ruperea

cu ajutorul căngii.Tăierea sau ruperea conductorilor se va face separat

pentr u fiecare conductor, nu simultan, luându-se toatemăsurile de protecţie a personalului. Cablul coaxial de lalegă tu rile de branşament nu se taie; prin tăierea lui are locscurtcircuitul instalaţiei.

Întreruperea curentului electric de forţă se va executanumai de către personal calificat.

la întreruperea curentului electric, pentru a evitaelectro cutarea servanţilor se vor lua următoarele măsuri:

- întreruperea curentului de la reţeaua de înaltă tensiunenumai de către specialişti;

- interzicerea accesului în cabinele de transformatori cuinstalaţii de distribuire a curentului, în staţii electrice şi sub-staţii, înainte de întreruperea curentului electric;

- scoaterea de sub contact a reţelei de joasă tensiune printăierea conductorilor în partea dinspre incendiu a stâlpului,mai întâi a celui de jos, apoi a celui de sus;

- întreruperea curentului electric numai de către servanţiiechipaţi cu cizme şi mănuşi de cauciuc electroizolante;

- stingerea aparatelor şi instalaţiilor ce se găsesc sub ten-siune numai cu agenţi stingători care nu sunt buni conducă-tori de electricitate şi numai conform indicaţiilor date depersonalul tehnic al obiectivului.

Măsurile de prevenire referitoare la securitateamuncii, atunci când se execută stingerea incendiilor înprezenţa instalaţiilor electrice, asigură fără nici un riscpompierilor posibilitatea intervenţiei imediate pentru sal-varea oamenilor. Mai ales că, de multe ori, timpul prealung scurs până la deconectarea instalaţiilor în cauză,conform cu legislaţia în vigoare, duce la ineficienţa inter-venţiei.

Acum, iată şi câteva din mărturiile pompierilor mara-mureşeni care s-au confruntat cu situaţii de urgenţă în careerau implicate şi componente ale sistemului de transport alenergiei electrice:

„Era în toamna lui 2006. Am fost chemaţi în ajutor după ce unbărbat a murit electrocutat în zona lacului de acumulare de laFiriza. Omul rămăsese prins de firele de curent, la o înălţime decirca 3 metri, pe un stâlp. Noi am sunat la furnizorul de energieelectrică să scoată linia de sub tensune chiar înainte de a pleca.Ajunşi la faţa locului, am aşteptat confirmarea, înainte de a coborîtrupul neînsufleţit şi a-l preda familiei”, îşi aminteşte plt. Petrechira, de la Detaşamentul de Pompieri Baia Mare .

„Ultima intervenţie de acest gen, de care îmi amintesc, amexecuta t-o pe 21 ianuarie anul acesta. Un transformator de zonă aluat foc. Mai exact, ardea izolaţia. Am anunţat furnizorul deenergie electrică, am aşteptat confirmarea, apoi cu un stingător cupulbere şi gaz am rezolvat problema”, relatează plt. raţ,Detaşamentul de Pompieri Baia Mare.

„Au trecut aproape 2 ani de atunci, dar îmi aduc amintelimpede: uleiul de transformator ardea cu flăcări de 4-5 metriînălţime. Am trecut imediat la răcirea blocului învecinat şi a gara-jelor, ca să împiedicăm extinderea incendiului. După ce furnizorulde energie electrică ne-a confirmat că a scos postul trafo de subtensiun e, am stins rapid focul”, menţionează plt. maj. FlorinSălniceanu, Detaşamentul de Pompieri Baia Mare.

„Am văzut cu ochii mei efectul mortal al curentului electric.Era în vara lui 2005. Un tânăr de 18-19 ani s-a electrocutat în timpce întindea cablu pentru o reţea de televiziune dintr-un sat de lângăBaia Mare. Rămăsese la circa 3 metri înălţime, pe stâlpul de curent.Făcuse o mişcare greşită şi a atins conductorii. A murit pe loc. Amaşteptat până când reprezentanţii furnizorului de energie electricăne-au confirmat că au scos linia de sub tensiune, apoi am adustrupul neînsufleţit la sol”, povesteşte plt. adj. Marius Pop,Detaşamentul de Pompieri Baia Mare.

9


cpt. Lucian Nistor, ofiţer I comunicaţii şi informatică

ModuL de INfectare

Mecanismul de contaminare clasic - secvenţa purtătoare avirusului rămâne rezidentă în memoria internă, ascunsăîntr-un program care se execută. Programul modificat prinacţiunea virusului, cu secvenţa de virus încorporată, este salvatpe discul care a fost lansat, constituind la rândul său un noupurtător de virus. Contaminarea este relativ rapidă şi are caefect infectarea tuturor programelor lansate în execuţie, atâtatimp cât virusul este rezident în memoria internă.

O tehnică mai evoluată de contaminare este introducereasecvenţei de program ce conţine virusul, în timpul instalăriiunui produs. Cele mai vulnerabile fişiere sunt fişierele exe-cutabile de tip .exe şi .com, deoarece acestea conţin pro-gramele în forma executabilă, care se încarcă în memoriainternă pentru execuţie, unde se localizează iniţial virusul.

ModaLItăţI de protecţIe.prograMe aNtIvIrus

Odată ajuns în calculator, pentru a-şi îndeplini în mod efi-cient scopul, virusul acţionează în două etape. În prima fază,cea de multiplicare, virusul se doar reproduce, mărind astfelconsiderabil potenţialul pentru infectări ulterioare. Din exte-rior nu se observă nicio activitate evidentă. O parte a coduluide virus testează constant dacă au fost îndeplinite condiţiilede declanşare. Următoarea fază este cea activă, uşor derecunoscut după acţiunile sale tipice: modificarea imaginiide pe ecran, ştergerea unor fişiere sau chiar reformatareahard disk-ului.

Un sistem este lipsit de viruşi, dacă în memorie nu esterezident sau ascuns niciun virus, iar programele care serulează sunt curate. În această concepţie, programulantivirus vizează atât memoria calculatoarelor, cât şi pro-

gramele executabile. Cum în practică nu poate fi evitatăimportarea de fişiere virusate, metodele antivirus caută săasigure protecţie în anumite cazuri particulare, şi anume:

l la un prim contact cu un program, în care se recu -noaşte semnătura virusului, se foloseste scanarea. Aceastaconstă în căutarea în cadrul programelor a unor secvenţe sausemnături caracteristice viruşilor din biblioteca programuluide scanare;

l dacă programele sunt deja cunoscute, nefiind laprimul contact, se folosesc sume de control. Aceste sumeconstituie o semnătură a programului şi orice modificare alui va duce la o modificare a sumei sale de control;

l în calculator există o serie de programe care nu semodifică, ce reprezintă zestrea de soft a calculatorului, carese protejează pur şi simplu la scriere.

Scanarea se aplică preventiv la prelucrarea fişierelor dinafara sistemului, deci este utilă în faza primară de răspândirea viruşilor. Ea poate fi salvatoare, chiar dacă se aplică ulteri-or, în faza activă, pentru că poate recupera fişierele infectateîn multe cazuri.

Sumele de control sunt calculate cu polinoame CRC şi potdetecta orice schimbare în program, chiar dacă aceasta con-stă numai în schimbarea ordinii octeţilor. Aceasta permiteblocarea lansării în execuţie a programelor infectate, chiar deviruşi necunoscuţi, dar nu permite recuperarea acestora.Metoda este deosebit de utilă în faza de răspândire aviruşilor, orice fişier infectat putând fi detectat. În faza activă,însă, metoda este neputicioasă.

programele de protecţie – programe antivirus – au rolulde a realiza simultan următoarele activităţi:

l prevenirea contaminării;l detectarea virusului;l eliminarea virusului, cu refacerea contextului iniţial.

În general, există două categorii de programe antivirus:l programe care verifică fişierele pentru a descoperi

texte neadecvate sau semnături de viruşi cunoscuţi;l programe rezidente în memoria internă, care inter-

ceptează instrucţiunile speciale sau cele care par dubioase.

10


Viruşi şi programe antivirus (II)

Pe parcursul trimestrului trei, pompierii maramureşeniau executat 335 de acţiuni, faţă de 361 în aceeaşi perioadă alui 2008, ceea ce reprezintă o scădere cu 7 procente. Din total,cele mai multe au fost incendiile - 90, şi alte situaţii deurgenţă (printre care fenomene meteo periculoase, asanareamuniţiei neexplodate şi evenimente publice de amploare) -64, urmate de asistenţa persoanelor - 41 şi 36 descarcerare.

Pe subunităţi, Detaşamentul Baia Mare a fost implicat încele mai multe acţiuni - 169, urmat de Detaşamentul dePompieri Sighetu Marmaţiei, cu 60 de intervenţii şi Garda deIntervenţie Şomcuta Mare - 30. Garda de Intervenţie Borşa aexecutat 25 de acţiuni, Pichetul de Pompieri Târgu Lăpuş -22, Secţia de Pompieri Vişeu de Sus - 16, iar Garda deIntervenţie Bogdan Vodă a participat la 3 acţiuni.

În trimestrul al doilea, s-au înregistrat 1 mort şi 8 răniţi,toţi adulţi. Totalul pagubelor se ridică la 0,67 de milioane delei. Datorită profesionalismului şi dăruirii de care au datdovadă pompierii militari, au fost salvate 8 persoane adulte,iar valoarea bunurilor salvate s-a cifrat la 4,87 milioane de lei.

În aceeaşi perioadă, cele mai frecvente cauze de incendiuau fost instalaţiile electrice defecte sau improvizate - 25 decazuri, fumatul - 18 şi acţiunile intenţionate, 14 cazuri.

11


Trimestrul trei în cifreInspector şef I.S.U. Maramureş,col. Petru Dican

lt. Sergiu Balajplt. adj. ing. Cornel Băbuţ

Începem în acest număr o serie de materialededicate apariţiei, evoluţiei şi activităţii servicii -lor de prevenire şi stingere a incendiilor în ju de -ţul nostru. Izvoarele istorice arată că procesul deurbanizare, dezvoltarea meşteşugurilor şi co -merţului au dus, în Evul Mediu, în localităţile depe teritoriul Maramureşului, la izbucnirea unorincendii de proporţii, în urma cărora au dispărutclădiri, cartiere sau chiar aşezări întregi. Autorităţile timpu-lui au fost nevoite să reglementeze ac tivitatea de stingere aincendiilor şi să se preocupe de înfiin ţarea şi organizareaunor formaţiuni specializate de sine stătătoare. Astfel auapărut primele servicii aletulumbagii lor, steaguri defoc sau detaşamente dotatecu tehnica specifică acelorvremuri - topoare, sacale,găleţi, căngi şi scări.

Cel mai vechi documentce atestă existenţa oraşuluiBaia Mare datează din anul1329, când denumirea saera „Civitas de RivuloDominarum”. În 1391 senumea „Râul Doamnelor”,iar în 1469 „CastellumRivuli Dominarum”. Înanul 1347, viaţa oraşului eraatât de dezvoltată încât, lavremea respectivă, se apreciao existenţă a localităţii decel puţin cinci secole.

Focul a fost o ameninţare permanentă pentru băimăreni.Cele mai multe clădiri aveau în componenţă lemn, iar distanţadintre construcţii era mică, aşa că locuitorii urbei au fost ne -voi ţi să ducă o bătălie continuă cu incendiile ce devastau peri-odic municipiul. Sursele istorice dovedesc că, după incendiilede amploare, edilii realizau şi sistematizarea oraşului. Se în -drep tau străzile, se lărgeau pieţele şi se stabileau chiar unelereguli de protecţie împotriva focului, la construirea noilor case.

În 1347, sursele istorice menţionează ridicarea celei maimari biserici gotice din cetatea Băii. Dezvoltarea economică,culturală şi spirituală a zonei au permis demararea acestuiproiect, de proporţii uriaşe pentru acea vreme. Bisericii i seva ataşa turnul „Sfântul Ştefan”, în urma hotărârii lui Iancude Hunedoara, începând cu anul 1446. Construcţia a fost ter-minată după moartea fulgerătoare a voievodului, de cătrefiul acestuia, regele Matei Corvin, la 1468.

Turnul a fost locul din care se supraveghea oraşul şi seputeau observa incendiile. În timp, el a devenit clopotniţa

bisericii şi s-a transformat într-un reper pentruorăşeni şi pentru străinii care treceau prin înzonă. Din păcate, nici turnul nu a fost ferit defoc, mai ales din cauza trăsnetelor care l-au lovitîn nenumărate rânduri.

În anii 1561, 1769, 1806, 1868, trăsnetele auprovocat incendierea ansamblului constructiv,fiind necesare ample lucrări de reconstruire aturnului şi bisericii. După incendiul din 1769,însă, biserica nu a mai fost reconstruită. Din res-turile de materiale de construcţie s-au executat

alte construcţii bisericeşti, iar „Turnul lui Ştefan” a rămas săstrăjuiască oraşul până în zilele noastre.

În 1567, partea de sud a oraşului a fost distrusă de unincendiu. Inclusiv biserica „Sfântul Martin” a fost afectată.

După ce urbea a fost devas-tată de mai multe eve -nimente de acest fel, ediliiau reuşit, cu mari cheltuieli,să amenajeze, după 1641, oreţea de alimentare cu apă.Aceasta a fost confecţionatădin conducte de lemn, fier,cupru, lut ars şi chiar sticlă.Apa era adusă în reţea dinValea Flămândă.

18 martie 1705 a fost o zisumbră pentru locuitoriioraşului Baia Mare. Dato -rită amplasării, localitateaera în mod obişnuit ferităde furtuni. În ziua aceeaînsă, o vijelie a lovit aşe -zarea pe timpul dimineţii.

Zăpada se topise, iar căldura a făcut ca acoperişurile de şin-drilă să se usuce. Pe la orele 14.00, clopotul Turnului „SfântuŞtefan” a început să bată, semnalând incendiul. Acesta a por-nit de la mijlocul actualei străzi Crişan. Populaţia a sărit cutopoare, furci, căngi şi găleţi. Căruţaşii au adus din oraşbutoaie cu apă, pe casele din vecini se puneau pânzeturi ude,dar o rafală de vânt ce bătea dinspre Turnul Măcelarilor aîmprăştiat scânteile şi a incendiat a treia, a cincea şi a şaseacasă. Au început să ardă şi grajdurile de lângă ceea ce senumea atunci Casa Minoriţilor. Caii au fost salvaţi, dar vitelenu au putut fi eva cuate „nici dacă au fost momite cu pâinesărată”, după cum spun documentele vremii. În acestincendiu au ars casele cu etaj din zona Centrului Vechi (PiaţaLibertăţii de azi), jumătate din partea de sud şi în întregimezona de vest şi de nord, până la strada Podul Viilor. A fostmistuită de foc şi clădirea primăriei. Incendiul a cuprinspodul de peste râul Săsar, apoi s-a propagat pe malul dreptla moara mare şi biserica reformată. După eforturi îndelun-gate incendiul a fost, în cele din urmă, localizat şi lichidat.

12

Salvatorii maramureşeni PagInI de arhIvă

Istoria pompierilor maramureşeniw Istoria activităţii de prevenire şi stingere a incendiilor în judeţul Maramureş (I)

Pompieri, secolul XIX

Sigiliul octogonalal oraşului

plt. adj. ing. cornel Băbuţ

În trimestrul III al acestui an, mai mulţi colegi au fost recompensaţi pentru activitatea deosebită pe care au desfăşurat-oîn cadrul inspectoratului şi pentru vechimea în muncă. Unii dintre ei - prin avansare la gradul următor înainte de termen,alţii la termen, iar cei mai „vechi” au primit Brevetul şi Semnul Onorific În Serviciul Patriei pentru 15 şi, respectiv, 20 de anide activitate. Cei înaintaţi în grad apar în fotografiile de mai jos.

13

Salvatorii maramureşeni AVAnsăRI

Recompense pentru cei merituoşiw Mai mulţi pompieri au fost avansaţi la gradul următor, iar alţii au primit Brevetulşi Semnul Onorific În Serviciul patriei pentru 15 şi, respectiv, 20 de ani de activitate

Trebuie să-i menţionăm aici şi pe „veterani”: plt adj. Liviu Săpânţan şi plt. adj. vaSiLe vida, care au primit SemnulOnorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate, precum şi pe mr. danieL Mureşan, plt. adj. Lucia nica şiplt. adj. radu şiMan, care au fost recompensaţi cu Semnul Onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate.

Felicitări tuturor şi… „La mai mare!”

plt. maj.Viorel Şerban

plt. Ilie Bizău plt. Gheorghe Marincat plt. Florin Prisăcaru plt. Florin Ungur

lt. Claudia Drăgan plt. adj. Emilian Andercău

plt. adj.Karoly Pozan

plt. adj.Florin Podină

plt. adj.Radu Şiman

plt. maj.Florin Godja

plt. maj.Ioan Moiş

cpt. Adrian Zah lt. Daniel Ahriţculeseimr. Mariana Mureşan

plt. Gheorghe Godja

14


Au spus „DA!” plt. adj. ing. cornel Băbuţ

Seria colegilor care au făcut pasul cel mare şi s-au căsător it continuă.

Tuturor, le urăm „Casă de piatră!” şi multă fericire!

anca şi marcel Sinkulici

s-au căsătorit în 12.09.2009, în BaiaMare. S-au cunoscut într-un club şiMarcel e convins că a fermecat-o cutalen tul său înnăscut de dansator, dar şiseriozitatea lui, dovedită în nenu mărateocazii. Anca este consultant de credite,iar Marcel sergent major la reşedinţaI.S.U. În viitorul imediat vor să-şicumpere un apartament.

alin şi ioana Găvrilaş

şi-au pus verighetele în 22.08.2009, înBaia Mare. S-au cunoscut pe când Ioanaera studentă şi locuia în vecini. Alincrede că a punctat decisiv la capitolulpersonalitate. Alin este sergent major laGarda de Intervenţie Şomcuta Mare, iarIoana munceşte ca asistent social la oorganizaţie neguvernamentală. Pentrumoment, îşi pun la punct apartamentul.Apoi vor urma, cu siguranţă, şi copiii.

Simona şi ionuţ marchiş

şi-au pus pirostriile în 15.08.2009.Sunt amândoi băimăreni şi se ştiu demici. Cu trecerea anilor, s-au gândit căurmătorul pas logic ar fi căsătoria. Zis şifăcut. Simona este angajata unui super-market, iar Ionuţ este sergent major laGarda de Intervenţie Şomcuta Mare. Peviitor vor să cumpere un apartament înBaia Mare.

15

ProaSPăT CăSăToriţi

iulia şi Daniel verDeş

au făcut pasul decisiv în 23.08.2009 şiau petrecut la Târgu Lăpuş. S-au cunos-cut la Facultatea de Drept, unde au fostcolegi. Daniel spune că proas păta luisoţie e o femeie deosebită şi e fericit că l-aales. Îşi doresc 2 copii peste câţiva ani.Deocamdată sunt prinşi cu renovareaapartamentului, care le manâncă timpulşi banii, mai spune Daniel, care esteserge nt major la Garda de IntervenţieŞomcuta Mare.

mariana şi mariuS cvaSciuc

s-au luat în 5.09.2009, iar ceremoniaşi petrecerea s-au desfăşurat în Rona deSus. Sentimentele lor au înflorit în timp,pentru că se ştiu de copii. Mariana estepsiholog şi îşi caută acum un post despecialitate. Marius este sergent majorla Detaşamentul Sighetu Marmaţiei.Viitorul apropiat însemnă pentru ei con-centrare totală pe carieră.

GaBriela şi marian hapca

au făcut nunta în 16.08.2009, la Vişeude Sus. S-au cunoscut acum 4 ani, laPiatra Neamţ, pe când Marian era învacanţă la străbunicul său din PiatraNeamţ. De la o vacanţă la alta, senti-mentele lor au prins contur şi au ajuns lacăsătorie. Marian este sergent major laSecţia Vişeu de Sus. În viitorul apropiatîşi propun să vadă lumea, să meargă încât mai multe excursii în străinătate.

anca şi GheorGhe marincat

s-au căsătorit în 27.06.2009, în Vişeude Sus. S-au cunoscut pe când Ancalucra la un non stop din apropiereacasei lui Gheorghe. El crede că seriozi-tatea lui a contat cel mai mult cândAnca a decis să-i spună „DA!”.Gheorghe este plutonier la Secţia dePompieri Vişeu de Sus şi spune căurmătorul pas vor fi copiii. Cei doi îşidoresc doar sănătate.

Mai mult de o sută dintre angajaţii inspectoratului îşisărbăt oresc zilele de naştere şi în trimestrul care a început.Din motive de spaţiu, nu am reuşit să-i menţionăm pe toţi,însă le urăm tuturor sănătate, fericire şi

La mulţi ani!

rEşEdinţa insPECtoratului:

16

Salvatorii maramureşeni Sărbătoriţi

Sărbătoriţiitrimestrului IV

n: 2

2.10

.195

5

insp. şef,col. PEtru diCan

mr. alExandruziGlEr

n: 1

4.10

.197

0

mr. daniElMurEşan

n: 3

0.11

.196

7

cpt. MariusCozMa

n: 1

3.11

.197

0

plt. maj.FloriCa tEMlE

n: 1

4.12

.196

7

n: 1

9.12

.197

1

plt. maj. rizuCaGiurGi

n: 2

0.12

197

4

cpt. CristianMErCEa

n: 2

6.12

.197

4

plt. maj. otiliadraGoş

Garda dE

intErVEnţiE

Borşa

sECţia dE

PoMPiEri

VişEu dE sus

Garda dE

intErVEnţiE

BoGdan Vodă

dEtaşaMEntul

siGhEtu

MarMaţiEi

n: 8

.10.

1977

plt. MariusMaGhEar

n: 1

2.10

.196

3plt. adj. şef

duMitru ilEan:

13.

11.1

985

PiChEtul

dE PoMPiEri

târGu lăPuş

Garda dE intErVEnţiE

şoMCuta MarE

sg. maj.liViu tăMaş

n: 1

1.11

.196

0

plt. adj.PEtru aVraM

n: 1

1.12

. 197

7

plt. sanduarBa

n: 2

.11.

1972

mr. adrianVlaşin

n: 1

7.11

.197

8

plt. VasilEPoPşa

n: 5

.12.

1981

lt. niCuşorMiClăuş

n: 2

3.11

.196

2

dEtaşaMEntul

Baia MarE

plt. adj. CarMEnBErtalan

col. EuGEnnour

n: 2

2.10

.197

5

plt. adj. FlorinPodină

n: 2

6.10

.198

7

sg. maj. CristianroMan

n: 1

8.11

.197

3

plt. MariusGal

n: 2

8.10

.197

1

17

Salvatorii maramureşeni TaLenTaţI, FRuMOŞI ŞI DeŞTepţI

Copiii noştriaNdrEi MariNa-fiţ

(n. 10.11.2004)

Un micuţ cu un I.Q. foartemare. Dovadă şi faptul căeste component al clubuluide şah C.S. Sigmar dinSighetu Marmaţiei.Anul acesta, la ConcursulInternaţional „Cap Aurora”2009, a primit premiul pentrucel mai tânăr şahist. A fost şiautorul celui mai rapid mat dinconcurs: doar 30 de secunde!Pentru că e un băiat isteţ, la anulva merge la şcoală, pe când vaavea doar 5 ani şi 10 luni.A învăţat şahul de la tatăl său,locotenent dacian Marina-fiţ,

care e tare mândru de micuţul săuKasparov.

rafaEl Zola

(n. 26.03.2002)

Cel mai tânăr cititor alnostru este elev în clasaa II-a la Şcoala Generală„Lucian Blaga” din BaiaMare. Are numai note marişi, pentru că e un copilcuminte, a fost numitsecretarul clasei. Adică mânadreaptă a învăţătoarei. Cândva fi mare, Rafael vrea să sefacă preot militar la pompieri.Pentru că a moştenit talentulmuzical al tatălui său,plt. Gheorghe Zola, el a ajunscel mai tânăr componental corului CatedraleiEpiscopale „Sfânta Treime”din Baia Mare.

GEorGiaNa BrEBaN

(n. 23.04.1990)

A absolvit Liceul„Emil Racoviţă” ca şefde promoţie şi, în urmaunui examen, a fost admisăla Universitatea din Torino,la Facultatea de ŞtiinţeEconomice. Părinţii,Maria şi col. ioan Breban,sunt mândri de realizărileGeorgianei şi o susţin 100la sută, chiar dacă ea vreasă-şi construiască o carierăîn Italia, departe de casă.Noroc cu messenger-ul, caremai alină dorul de casă...

PEtra Nicola rEvNic

(n. 3.09. 1998)

Este elevă în clasa a 5-a la ŞcoalaGenerală „Nicolae Iorga” din Baia Mareşi este mândria tăticului ei, plt. maj.adrian revnic, care e încântat că are ofetiţă cu mult talent. Petra scrie poezii,

desenează şi pictează. Cu toate acestea,Petra îşi doreşte o altă carieră (cel puţinîn acest moment…), anume aceea devete rinar. Ea iubeşte foarte mult ani-malele, în special caii. De câte ori areocazia, se repede cu tatăl ei până laIzvoare, unde se răsfaţă cu plimbărilungi în compania căluţilor de acolo.

Salutăm, pe această cale, venirea pe lume a celui mai tânăr

membr u al marii familii a I.S.U. Maramureş: Maya Elisa,o fetiţă frumoasă şi vioaie de 3 kilograme, din Vişeu deSus, născută în 27.09.2009.Felicitări părinţilor, Monica şi Gelu Fedorciuc!

Le urăm celor mici să crească mari şi sănătoşi şi,tuturor, să le aducă părinţilor numai bucurii!

Dedicaţie pentru tata

O şefă de promoţieCel mai tânăr cititor

Cu antrenorulIoan Costiuc şiMariana Ioniţăde la FederaţiaRomână de Şah

Colegii în vizită la maternitate


La sfârşitul lui august, pe lacul de acumu-lare de la Firiza s-a desfăşurat una dintre celemai îndrăgite şi disputate competiţii sportivedin calendarul anual: concursul de pescuitstaţionar. Natura a ţinut cu pescarii noştripasionaţi şi le-a oferit o zi splendidă şi caldă,numai bună pentru o competiţie a ştiinţei şiorgoliilor.

Fiecare a venit cu ce a avut mai bun: beţe de firmă, lansetedichisite, fire de fire şi plute ca-n filme. Reprezentanţiiechipelor sosite din toate subunităţile au tras la sorţi locurilede concurs şi au trecut, în grabă, la fapte. Unii mai subtil, cutehnici fine, alţii mai direct, au aruncat „bombe de momeală”de gabarit mare în apa limpede, mai mai să lovească peştiidirect în cap.

Din păcate, nicio metodă nu a dat rezultatele scontate, iarcea mai mare captură a trecut cu puţin peste o sută degrame… Toţi participanţii s-au bucurat însă de o zi însorităpe malul apei. Pe primele trei locuri ale clasamentului s-au

situat, în ordine, echipa Detaşamentului BaiaMare, urmată de cea a DetaşamentuluiSighetu Marmaţiei şi de echipa de la reşedinţainspectoratului.

18


Concurs pe baltăw Pescarii s-au bucurat de o zi însorită pe malul lacului Firiza, chiar dacă nu au reuşitsă prindă decât peştişori de cel mult 100 de grame

Cântarul nu minte

Sigheteni pe baltă: lt. Marina-Fiţ, plt. Cucoz şi plt. Pop

mr. Sîrb, gata de atac cpt. Zah, un pic dezamăgit cpt. Vlaşin: „Shh... încetişor”

sg. maj. Modiş: „Nu-s mari,da-s mulţi!” plt. Negru: „Momeala e baza”

Diplome pentru cei mai buni,înmânate de cpt. Coneaplt. Ungur: „Mă simt norocos”

cpt. Cozma, un expertal undiţei

Hobby

mr. Adrian Vlasinplt. adj. Ilie Pop

Inaugurăm în acest număr o nouă rubrică,dedicat ă pasiu nilor colegilor noştri. Începem cucei care iubesc unul dintre cele mai frumoase şibărbă teşti sporturi - vânătoarea.

Despre vânătoare şi pasiunea omului pentru sportulcinegetic s-au scris şi se vor mai scrie mii de pagini. Râuri decerneală au curs în încercarea de a explica celor neavizaţi ceînseamnă dragostea pentru natură şi minunile ei, care îi facepe vănătorii adevăraţi să se organizeze şi să susţină, cu multămuncă şi mari cheltuieli, fondurile de vănătoare.

Trebuie să ştiţi că nu oricine poartă puşcă şi pană lapălărie e vânător adevărat. Vânătoarea nu începe şi nu sesfârşeşte cu focul de armă, cum crede multă lume. De fapt, sepoate spune că sportul cinegetic se desfăşoară mai mult „pelângă focul de armă”. Un vânător trebuie să fie un buntrăgător, dar şi un cunoscător şi iubitor al faunei.

Vânătoarea e mai mult decât un sport, mai mult decât ocale de a scăpa de stresul cotidian. Este un prilej de a medita,cu toate simţurile treze, cu multă răbdare şi înţelegere,

asupra lumii înconjurătoare. Este un exerciţiu de abilitate şiun mijloc de a dovedi superioritatea inteligenţei umaneasupra agerimii vânatului.

Şi noi, mr. Adrian Vlaşin şi plt. adj. Ilie Pop, din cadrulSecţiei de Pompieri Vişeu de Sus, am avut norocul săpătrunde m în lumea fermecată a vânătorii. Primul, acum 2ani, în timp ce plt. adj. Ilie Pop e vânător de mai bine de 10ani. Pe lângă vânătoarea propriu-zisă, participăm cu grupanoastră de vânători şi la construirea instalaţiilor vânătoreşti,la hrănirea complementară pe timp de iarnă a animalelor dinfondul de vânătoare, la acţiuni de combatere a răpitorilor,precum şi la cele de combatere a braconajului.

Iată şi o poveste adevărată: în primăvara acestui an, unbraconier a ucis o căprioară şi i-a lăsat puiul orfan. Noipatrulam prin zonă, iar braconierul a fugit când ne-a văzut.Am salvat astfel puiul de căprioară, rămas singur în pădure,de la moarte sigură. El este îngrijit şi acum în gospodăriacolegului Ilie Pop, cu acordul Asociatiei Judeţene aVânătorilor şi Pescarilor Sportivi.

Mai avem multe poveşti în tolbă, care mai de care maiuimitoare, ca orice vânător, dar le păstrăm pentru dataviitoare. Până atunci, tuturor vânătorilor le urăm „VÂNATÎN CĂTARE!”, iar pescarilor „FIR ÎNTINS!”

19

Nobila artă a vânătorii

Tătic... de căprioară, plt. adj. Ilie Pop

Un frumos trofeu pentru mr. Adrian Vlaşin

plt. adj. Ilie Pop lângă un mistreţ ieşit în cătarea puştii

Vânători în mijlocul naturii

slt. Oana Alexa-Göncziplt. adj. ing. Cornel Băbuţ

La începutul lui august, inspecto -ratul nostru a găzduit întrecerile etapeizonale a Concursului Serviciilor Profe -sio niste pentru Situaţii de Urgenţă.Echipa noastră a avut concurenţă se ri -oasă din partea loturilor de la Ins pec -toratele pentr u Situaţii de Urgenţă dinSatu Mare, Sălaj, Bistriţa, Cluj şiMaramureş.

Cei mai sportivi dintre pompierii dincele 5 judeţe s-au întrecut în 4 probeclasic e de concurs: scara de fereastră,ştafeta 4x100 metri, pista cu obstacolepe 100 metri şi realizarea dispozitivuluide intervenţie la motopompă.

În formă maximă s-au dovedit a fipompierii de la I.S.U. Satu Mare, careau ocupat locul întâi, urmaţi de cei dela ISU Sălaj. Echipa noastră s-a clasat

pe locul al treilea, din cauza unor acci-dentări ce au dus la indisponibilizareaunor componenţi importanţi ai lotuluide bază. Pe locurile IV şi V s-au clasatechi pele I.S.U. Bistriţa-Năsăud şi I.S.U.Cluj.

La festivitatea de premiere, toţiparti cipanţii au fost recompensaţi cudi plome şi cupe, care le-au fost înmâ-nate de către domnul inspector şef,colonel Petru Dican.

20

Salvatorii maramureşeni SPort

Profesionişti în concursw Participaţii au fost recompensaţi cu diplome şi cupe,înmânate de inspectorul şef, colonel Petru Dican

insp. şef, col. Petru Dican împreună cu lotul I.S.U. Maramureş la festivitatea de premiere


Colegii noştri pasionaţi de călătoriişi natură au găsit soluţii şi nu au stat

acasă nici în vacanţa… de criză. Unii auprins reduceri de ultim moment la ope -ratorii turistici, alţii s-au dus în vizită larudele sau prietenii din străinătate, iar

alţii şi-au spart pur şi simplu puşculiţa.Cu toţii s-au întors cu amintiri extraor-dinare din vara lui 2009. Dovada - înfotografiile de mai jos!

21

Salvatorii maramureşeni TIMP lIbER

Amintiri din vacanţă

„Nicăieri nu e mai frumos ca acasă”mr. Mariana Mureşan la Vatra Dornei

Frumuseţea sălbatică a munţilor Grecieisg. maj. Romeo Tămăşan la Meteora

Francezii sunt oameni relaxaţi.slt. Oana Alexa-Gönczi şi soţul Dragoş la Nisa

Eterna Grecie... slt. Radu Vereş pe Acropole

O radiofonistă la Masa Tăceriiplt. adj. Cristina Obiş în Tg. Jiu

Sub cerul senin, în croazieră.mr. Ioniţă Sîrb pe Marea Egee

Minunăţiile naturii: Salina de la Praid.mr. Daniel Mureşan cu soţia Cameliaşi fiica Alexandra

De-a lungul ultimilor doi ani,COSMOT E a dezvoltat o serie de iniţia-tive ce vizează protejarea mediului în con - jurător, precum şi educarea şi implicareaangajaţilor în activităţi de mediu.

Cea mai importantă iniţiativă de acestfel este Green Office, un program princare angajaţii sunt motivaţi să reducă,reutilizeze şi recicleze consumabileprecu m apa, energia electrică, materia -lele din plastic şi hârtia.

Programul Green Office, lansat deCOSMOTE România a primit în lunamartie 2009 premiul „Green Building” încadrul BBW CSR Awards 2009 Gala,eveniment care celebrează cele maireuşite proiecte de responsabilitatesocială din România. În luna septembrie,COSMOTE a primit „Silver Award forExcellence” din partea Forum forInternational Communication.

În primul an de la lansare, GreenOffice a obţinut următoarele rezul-tate:

n 3 tone de hârtie reciclate în toatesediile COSMOTE (rezultatul va contribuila salvarea de la tăiere a 50 de copacimaturi);

n 550 kilograme de plastic reciclate;n 10% reducere a consumului de

apă şi energie electrică;n 500 de angajaţi au participat volun -

tar la training-ul de protecţie a mediului;n 50 de voluntari din rândul angaja -

ţi lor COSMOTE au participat la eveni-mentul de curăţare a pădurii de laCernica;

n 70 de angajaţi au participat laconcur surile interne de fotografie;

n 750 de angajaţi au votat peintranet concursurile de fotografie;

n 500 de angajaţi au fost incluşi încampania de comunicare directă pentrurelansarea programului;

n 45 de articole pozitive în presascrisa şi online despre program;

În primul an de desfăşurare, campa-nia de responsabilitate corporativă şicomu nicare internă a programuluiGreen Office şi-a atins obiectivele, con-tribuind la educaţia şi implicarea anga-jaţilor COSMOTE în protejarea mediuluiînconjurător. Mesajele cheie ale cam-paniei au fost livrate către audienţeleinterne şi externe vizate, prin selecţia

atentă a canalelor de comunicare.Programul Green Office a fost conceputpentru a se desfăşura pe termen lung,iar campania de comunicare va rula încontinuare, pentru a promova acţiunilede protejare a mediului înconjurător.

Prin susţinerea acestor iniţiative,compania COSMOTE România considerăcă este în bună măsură responsabilă deprogresul şi prosperitatea socială a co -munităţii. Pornind de la valorile Grupuluinostru, obiectivul pe care ni l-am stabiliteste acela de a îmbunătăţi dimensiuneasocială, dar şi mediul înconjurător încare operăm. În calitate de parte res -pon sabilă şi activă a societăţii, ne stră-duim să ne implicăm angajaţii, clienţii,furnizorii şi partenerii de afaceri în di fe -rite iniţiative şi programe care răspundcerinţelor mediului social din România.

Activităţile de responsabilitatesocială ale COSMOTE sunt în spiritulprezenţei noastre active în societate,prin care ţintim să răspundem nevoilorsociale şi ale mediului înconjurător dinRomânia.

Prin activităţile sale externe deresponsabilitate socială, COSMOTEvizează domenii precum mediul,educaţi a şi îmbunătăţirea mediuluisocial. Între partenerii COSMOTE sere găsesc MaiMultVerde, Curcea RoşieRomânia, Asociaţia Naţio nală aSurzilor din România (ANSR) şi SalvaţiCopiii. COSMOTE este membru fonda-tor al Mentorship, singura platform ăonline de îndrumare profesio nală şieducaţie non-formală din România,adresată elevilor de liceu şi stu-denţilor.

22


Grija pentru mediu începe în propriul birou

-- EEXXEECCUUTT MM LLUUCCRR RRII DDEE IIGGNNIIFFUUGGAARREE AA MMAATTEERRIIAALLEELLOORR CCOOMMBBUUSSTTIIBBIILLEE ((aatteessttaatt MMIIRRAA)) -- CCUURR RRII PPRROOFFEESSIIOONNAALLEE AALLEE CCOO UURRIILLOORR DDEE FFUUMM ((aatteessttaatt AA..SS..FF..OO..CC..HH))

inspectoratulpentrusituaţiideurgenţă GheorghePopdeBăseşti ... · efectele fiziologice ale...

Documents

Transcript of inspectoratulpentrusituaţiideurgenţă GheorghePopdeBăseşti ... · efectele fiziologice ale...