Post on 04-Feb-2018
E URYD I C E
Comisia Europeană
Testarea Naţională a Elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea şi Utilizarea Rezultatelor
Testarea naţională a elevilor în Europa:
obiectivele, organizarea şi
utilizarea rezultatelor
Acest document este publicat de Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură (EACEA P9 Eurydice). Documentul este disponibil în limba engleză (National Testing of Pupils in Europe: Objectives, Organisation and Use of Results), limba franceză (Les évaluations standardisées pour les élèves en Europe: objectifs, organizarea et utilisation des résultats) şi limba germană (Nationale Lernstandserhebungen von Schülern în Europa: Ziele, Aufbau und Verwendung der Ergebnisse). ISBN 978-92-9201-065-2 DOI 10.2797/29065 De asemenea, acest document este disponibil şi pe Internet (http://www.eurydice.org). Text finalizat în Septembrie 2009. © Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură, 2009. Conţinutul acestei publicaţii poate fi reprodus parţial, cu excepţia scopurilor comerciale, cu condiţia ca extrasul să fie precedat de o referinţă la 'reţeaua Eurydice', urmată de data publicării documentului. Cererea pentru permisiunea de a reproduce întregul document trebuie făcută la EACEA P9 Eurydice. Traducerea a fost realizată de Viorel Şerban Agenţia Executivă pentru Învăţământ, Audiovizual şi Cultură P9 Eurydice Avenue du Bourget 1 (BOU2) B-1140 Brussels Tel. +32 2 299 50 58 Fax +32 2 292 19 71 E-mail: eacea-eurydice@ec.europa.eu Website: http://www.eurydice.org
3
PREFAŢĂ
Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei învăţământului se află în centrul
dezbaterii politice educaţionale atât la nivel naţional cât şi la nivelul
UE. Ea joacă un rol crucial în strategia de la Lisabona de a construi
viitoarea prosperitate şi coeziunea socială în Europa. Aceasta se
află în centrul obiectivelor UE pentru învăţământ şi formare în
perioada de până în 2020. Implică creşterea performanţei în
învăţământul obligatoriu, în special cu privire la procentajul mare
de rezultate slabe pentru elevii de 15 ani la citire, matematică şi
ştiinţe şi în general mai mult în pregătirea tinerilor pentru societatea
bazată pe cunoaştere a secolului 21.
În acest context, informaţiile precise cu privire la performanţa
elevului reprezintă cheia către implementarea cu succes a politicilor educaţionale avute în vedere şi
nu este deloc surprinzător că în ultimele două decenii testele naţionale s-au evidenţiat ca un
instrument important de măsurare a rezultatelor din învăţământ.
Acest raport Eurydice oferă o analiză asupra contextului şi a organizării testelor naţionale în 30 de ţări
europene şi asupra utilizării rezultatelor de la teste pentru fiecare elev în parte, şi la nivel de şcoală şi
naţional. Acesta prezintă diferitele alegeri făcute de ţările europene cu privire la obiectivele, frecvenţa
şi scopul testelor naţionale şi arată aspectele importante ale testelor naţionale acolo unde fiecare ţară
a putut învăţa din experienţele celorlalte ţări. De asemenea, evidenţiază necesitatea de a dezvolta
sisteme coerente de evaluare a elevului care să stabilească un echilibru între testele la nivel naţional
şi alte forme de evaluare ce au ca scop nu numai trecerea elevilor dintr-o clasă în alta, ci şi să îi ajute
să facă progrese.
Am convingerea că această nouă publicaţie Eurydice va avea o contribuţie semnificativă la
dezbaterea ce are loc în multe ţări europene cu privire la rolul testelor naţionale şi că va fi o sursă utilă
şi actualizată de informaţii de interes atât pentru factorii de decizie din învăţământ, cât şi pentru
experţi şi specialişti.
Ján Figel’
Comisar responsabil pentru
Educaţie, Formare, Cultură şi Tineret
5
CUPRINS
PREFAŢĂ 3
CUPRINS 5
INTRODUCERE 7
CAPITOLUL 1: Evaluarea elevilor în Europa – Contextul şi aplicarea testării naţionale 11
1.1. Scurtă prezentare generală a principalelor forme de evaluare a elevilor 11
1.2. Contextul istoric al evaluării naţionale 14
1.3. Evoluţia cadrului politic aflat la baza testării naţionale 19
CAPITOLUL 2: Obiectivele şi organizarea testării naţionale 23
2.1. Obiectivele testării naţionale în Europa 23
2.2. Organizarea şi caracteristicile testelor naţionale 25
2.3. Actorii şi organismele responsabile 42
CAPITOLUL 3: Utilizarea şi Impactul Rezultatelor la Testele Naţionale 49
3.1. Utilizarea rezultatelor la testele naţionale cu privire la elevi individual 49
3.2. Utilizarea rezultatelor la testele naţionale pentru a face cunoscută politica şcolii 52
3.3. Utilizarea rezultatelor la teste de către autorităţile locale 57
3.4. Utilizarea rezultatelor la test de către administraţia naţională sau de către autorităţile de la cel mai înalt nivel din învăţământ 59
3.5. Cercetări şi dezbateri 60
Probleme Cheie 63
Glosar 67
Referinţe 69
Tabele şi figuri 71
Anexe 73
Mulţumiri 105
7
INTRODUCERE
Testarea naţională a elevilor devine din ce în ce mai importantă ca modalitate de măsurare şi de
monitorizare a calităţii învăţământului şi de structurare a sistemelor educaţionale europene. Acest
studiu a fost făcut la cererea Preşedenţiei Cehe a Consiliului Uniunii Europene în timpul primei
jumătăţi a anului 2009. În Republica Cehă, interesul pentru subiect este legat de o dezbatere la nivel
de politică naţională cu privire la posibila introducere a testării naţionale ca instrument pentru
îmbunătăţirea calităţii învăţământului.
Scopul studiului este să ofere o analiză comparativă a dezvoltării, a obiectivelor şi a organizării
testelor naţionale în ţările din reţeaua Eurydice (1) precum şi să înţeleagă modul în care rezultatele la
teste sunt utilizate în activitatea educaţională a fiecărui elev, precum şi la nivel de şcoală şi de sistem.
Pentru acest raport, testarea naţională – care este doar una dintre formele de evaluare a elevului –
este definită ca ‘administrarea naţională a testelor standardizate şi a examinării stabilite centralizat’.
Aceste teste sunt standardizate de autorităţile naţionale din învăţământ sau, în cazul Belgiei, Spaniei
şi Germaniei, de autorităţile de cel mai înalt nivel din învăţământ menţionate aici ca ‘nivel central’.
Testele conţin proceduri stabilite centralizat pentru pregătirea conţinutului, pentru administrarea şi
notarea lor, şi pentru interpretarea şi utilizarea rezultatelor. Testarea naţională este realizată sub
autoritatea unui organism naţional sau central şi toţi candidaţii dau testele în condiţii aproximativ
similare. Testele pentru detectarea problemelor de dezvoltare, care sunt administrate anumitor copii la
începutul învăţământului obligatoriu, precum şi testele organizate pentru admiterea în licee care
specializează în predarea anumitor discipline specifice, nu sunt incluse. Diversele instrucţiuni
standardizate precum şi alte instrumente concepute pentru a sprijini profesorii în aplicarea formelor de
evaluare a elevilor, altele decât testarea naţională sunt, de asemenea, în afara obiectivelor acestui
raport.
Studiul acoperă testarea naţională în scopuri sumative sau formative. Acesta ia în discuţie obiectivele
şi utilizările atât în legătură cu activitatea elevilor, cum ar fi acordarea de certificate, orientarea
şcolară, sau ajutor pentru recuperarea rămânerilor în urmă, cât şi cu rezultatele cumulate ale
grupurilor de elevi care sunt utilizate ca unul dintre criteriile pentru evaluarea şcolilor, a profesorilor
sau a autorităţilor locale, sau pentru monitorizarea sistemului de învăţământ ca întreg. Sunt avute în
vedere atât testele naţionale obligatorii şi cât şi cele opţionale, deoarece sunt teste naţionale bazate
pe eşantioane.
Anul de referinţă pentru studiu este 2008/09, iar informaţiile se referă la învăţământul de nivelurile
ISCED 1 (învăţământul primar) şi 2 (învăţământul secundar inferior). Testele naţionale care nu au fost
implementate complet în anul şcolar 2008/09 sunt, de asemenea, incluse. Nivelurile ISCED 1 şi 2
corespund perioadei de învăţământ obligatoriu complet în marea majoritate a ţărilor cuprinse aici. În
ţările în care învăţământul obligatoriu continuă cu o parte din nivelul ISCED 3, nu a fost luat în
considerare niciun test care are loc după nivelul ISCED 2. Reformele planificate pentru anii ulteriori au
fost şi ele incluse. Este descris doar sectorul din învăţământul public, cu excepţia Belgiei, Irlandei şi
Olandei, în care sectorul privat subvenţionat cu granturi este şi el acoperit deoarece contează pentru
majoritatea înscrierilor şcolare. În plus, în Irlanda marea majoritate a şcolilor sunt definite legal ca fiind
(1) Turcia nu a contribuit la acest raport.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
8
private dar în realitate sunt complet finanţate de stat şi nu necesită plata unor taxe suportate de către
părinţi. În Olanda, finanţarea şi tratamentul egal al învăţământului public şi privat sunt statuate prin
constituţie.
Cu scopul de studiu, diferitele teste naţionale din Europa au fost împărţite în trei mari categorii:
Primul grup constă din teste care însumează achiziţiile fiecărui elev la sfârşitul unui an şcolar sau
la sfârşitul unei anumite etape educaţionale, şi care are un impact semnificativ asupra activităţilor
lor educaţionale. În literatură aceste teste sunt menţionate şi ca teste sumative sau 'evaluarea
învăţării'. Rezultatele lor sunt utilizate pentru a acorda certificate sau pentru a lua decizii
importante cu privire la orientarea şcolară, la alegerea şcolii sau la progresele făcute de la un an
la altul, etc.
Al doilea grup distinct de teste naţionale sunt în primul rând destinate să monitorizeze şi să
evalueze şcoli şi/sau sistemul de învăţământ ca întreg. ‘Monitorizarea şi evaluarea’ se referă aici
la procesul de colectare şi analiză a informaţiilor în scopul de a verifica performanţa comparativ cu
obiectivele şi de a face acţiuni corective acolo unde este cazul. Rezultatele la testele naţionale
sunt utilizate ca indicatori de calitate ai predării şi ai performanţei profesorilor, dar şi pentru a
măsura eficienţa generală a politicilor şi practicilor educaţionale.
Al treilea grup al testelor naţionale are, în principal, scopul de a sprijini procesul de învăţământ al
fiecărui elev prin identificarea nevoilor sale specifice de învăţare şi prin adaptarea
corespunzătoare a predării. Aceste teste sunt centrate pe idea de 'evaluare pentru învăţare' şi pot
fi descrise pe larg ca 'evaluări formative'.
Raportul constă din trei capitole, un rezumat al problemelor cheie şi o anexă ce conţine tabelele cu ţări.
Capitolul 1 intitulat 'evaluarea elevului în Europa – contextul şi aplicarea testării naţionale' oferă o
prezentare generală a dezvoltării testării naţionale în ultimele decenii şi motivele care stau la baza
creşterii utilizării sale.
Capitolul 2 referitor la 'obiectivele şi organizarea testării naţionale' conţine informaţii detaliate despre
scopul unei astfel de testări şi condiţiile în care se face, incluzând frecvenţa, disciplinele testate, tipurile
de întrebări, utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC) şi organismele responsabile, etc.
Capitolul 3 tratează 'utilizarea şi impactul rezultatelor la testele naţionale'. Acesta examinează
utilizarea rezultatelor la teste în scopuri ce privesc fiecare elev în parte, fiecare şcoală, autorităţile
locale şi întregul sistem de învăţământ, cu o focalizare specială pe modalităţile de raportare a
rezultatelor. Impactul testelor naţionale este pus în discuţie în cazul ţărilor care au angajat
anchete/studii naţionale sau au ţinut dezbateri politice pe acest subiect.
În plus, descrieri detaliate ale contextului şi organizării testelor naţionale în majoritatea ţărilor
participante sunt disponibile pe website-ul Eurydice. De asemenea, pe website este şi o analiză a
rezultatelor cercetării cu privire la impactul testelor naţionale, analiză efectuată de un expert extern (2).
În ceea ce priveşte metodologia folosită pentru colectarea datelor, Unitatea Eurydice din cadrul
Agenţiei Executive pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură a dezvoltat un ‘ghid de conţinut’ în strânsă
consultare cu Unitatea Eurydice Cehă şi experţi din Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sporturilor din
(2) Nathalie Mons (August 2009), Efectele reale şi teoretice ale evaluării standardizate.
Introduction
9
Republica Cehă şi Institutul pentru Informaţii în Educaţie. Analiza comparativă este bazată pe
răspunsurile date la acest ghid de Unităţile Naţionale Eurydice. Raportul a fost verificat de toate
Unităţile Naţionale cu excepţia Bulgariei, iar toţi cei care au contribuit la el sunt menţionaţi într-o
secţiune finală separată.
11
CAPITOLUL 1: EVALUAREA ELEVILOR ÎN EUROPA – CONTEXTUL ŞI
APLICAREA TESTĂRII NAŢIONALE
Testarea naţională a elevilor, care este definită ca administrarea naţională a testelor standardizate şi a
examinărilor stabilite central, este unul dintre instrumentele utilizate în măsurarea şi monitorizarea
sistematică a performanţei individuale a elevilor, a şcolilor şi a sistemelor naţionale de învăţământ.
Testele naţionale sunt modelate şi evoluează în conformitate cu agenda politicii naţionale şi cu
contextele structurale şi adesea se află în legătură cu alte forme de evaluare.
Acest capitol prezintă întâi un scurt rezumat al principalelor forme de evaluare a elevilor şi modalităţile
în care aceasta este organizată peste tot în Europa. Apoi descrie apariţia istorică a testării naţionale în
fiecare din ţările vizate. În ultima parte a capitolului, se face o paralelă între introducerea testelor
naţionale şi schimbările din cadrul politic care au conturat sistemele europene de învăţământ în
ultimele decenii.
1.1. Scurtă prezentare generală a principalelor forme de evaluare a elevilor
Evaluarea elevilor în Europa prezintă un tablou complex care cuprinde o varietate de instrumente şi
metode de evaluare care pot fi interne sau externe, formative sau sumative, şi li se atribuie diferite
niveluri de importanţă. În ciuda acestor diferenţe în abordarea evaluării elevilor, procesul de evaluare
a rezultatelor învăţării face parte din structura generală a sistemelor de învăţământ. În toate ţările,
evaluarea elevilor este parte integrantă a procesului de predare-învăţare şi de aceea, în final,
reprezintă un factor util în îmbunătăţirea calitatăţii educaţiei.
Procesul de evaluare a elevilor este, de obicei, reglementat prin acte legislative speciale sau ghiduri
curriculare naţionale şi prin manuale ale profesorului. Aceste reglementări stabilesc principiile de bază
ale evaluării, inclusiv obiectivele sale şi uneori un set de recomandări de abordare. Alte aspecte ale
evaluării foarte des acoperite de documentele legislative sunt posibilităţile de notare a elevilor, criteriile
pentru progresele lor în şcoală, reglementarea raportării rezultatelor şi comunicarea cu părinţii.
Cel mai frecvent tip de evaluare utilizat în învăţământul obligatoriu este cunoscut ca evaluarea
continuă. Aceasta presupune evaluarea participării zilnice a elevilor la clasă, evoluţia lor, teste şi
probe orale şi scrise şi teme practice sau proiecte. Ea poate fi utilizată atât în scopuri formative cât şi
sumative. În toate ţările, evaluarea formativă este efectuată de profesori în mod continuu ca parte
integrantă a activităţii lor de-a lungul anului şcolar. Scopul ei este monitorizarea şi îmbunătăţirea
procesului de predare – învăţare prin furnizarea de feedback direct către profesori şi elevi (3). Deşi
evaluarea formativă este, de obicei, responsabilitatea individuală a fiecărui profesor şi alte persoane
pot fi implicate în proces. De exemplu, în Belgia (în comunitatea vorbitoare de limbă germană),
evaluările formative oferă consiliul clasei (directorul şcolii şi tot personalul didactic responsabil cu
predarea şi educarea unui anumit grup de elevi) informaţii importante în ceea ce priveşte organizarea
de măsuri pentru a susţine elevii în mod eficient. În Portugalia, evaluarea formativă este
responsabilitatea individuală a profesorilor care păstrează dialogul cu elevii şi colaborează atât cu
colegii lor profesori – în special cu cei din aceleaşi departamente curriculare, cât şi cu consiliul
(3) Pentru informaţii suplimentare despre evaluarea formativă, vezi OECD, Formative Assessment – Improving Learning
in Secondary Classrooms, 2005.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
12
lasei care trasează şi coordonează proiectele curriculare pe baza curriculum-ului naţional – şi, unde
este cazul, cu serviciile specializate de susţinere a învăţământului, părinţi sau tutori.
În unele ţări, evaluarea formativă este predominantă în primii ani de învăţământ, în special la nivelul
primar şi apoi completată de evaluarea sumativă pe măsură ce elevii progresează an de an.
Evaluarea sumativă se referă la colectarea sistematică şi periodică de informaţii rezultând într-o
apreciere la un moment dat a dimensiunilor şi a calităţii învăţării elevului. De obicei apare la sfârşitul
fiecărui trimestru, an şcolar sau nivel educaţional şi este utilizată de profesori pentru a raporta
achiziţiile elevilor atât părinţilor cât şi elevilor înşişi sau pentru a adopta decizii care le pot afecta
cariera şcolară (4). Evaluarea sumativă este adesea combinată cu întâlnirile formale între profesori şi
părinţi (de exemplu la întrunirile şcolare speciale) sau cu alte forme de comunicare cum ar fi
rapoartele şcolare, corespondenţa cu părinţii sau buletinele informative care se ocupă de progresele
înregistrate de elevi.
În raportarea rezultatelor evaluării formative sau sumative pot fi luate în considerare informaţiile
suplimentare despre motivarea elevilor sau chiar despre comportamentul lor social. De exemplu,
aproape jumătate din landurile din Germania efectuează o evaluare a muncii şi a comportamentului
social al elevilor din şcoala primară. În Olanda, testele sunt utilizate în mod continuu pentru a obţine o
imagine în ceea ce priveşte progresele şi nivelurile de învăţătură ale elevilor, precum şi dezvoltarea lor
socio-emoţională. În învăţământul secundar din Liechtenstein, comportamentul elevilor în procesul de
învăţare, împreună cu rezultatele învăţării, obiceiurile de lucru şi comportamentul sunt înregistrate în
rapoartele şcolare.
În unele ţări, şcolile şi profesorii sunt relativ liberi să decidă modul în care îşi vor aplica în practică
politicile de evaluare. În astfel de cazuri, profesorii şi consiliile profesorale sunt, de regulă, singurii
responsabili pentru majoritatea evaluărilor elevilor şi pentru deciziile referitoare la progresele
înregistrate de elevi (5). De exemplu, şcolile din Bulgaria pot organiza teste şcolare la orice disciplină
şi în orice moment li se pare că este necesar. Asemănător în Olanda, unde şcolile din învăţământul
primar şi secundar au autonomie foarte mare, testarea elevilor are puţine reglementări oficiale. În
aproape toate şcolile, o anumită formă de evaluare va fi utilizată pentru a determina dacă elevii au
atins nivelul aşteptat în mod normal după o anumită perioadă de timp, iar şcolile sunt cele care vor
decide modul în care aceasta trebuie făcută. În Spania, criteriile pentru evaluarea elevilor sunt
reglementate de curricula oficială, iar curricula oficială a Comunităţilor Autonome poate include şi
unele linii directoare relevante. Cu toate acestea, şcolile şi profesorii adoptă propriile lor decizii legate
de metodologiile de evaluare şi de instrumentele ce vor fi utilizate, de frecvenţa evaluării continue, de
progresele înregistrate de elevi şi de calificările acordate. Deşi, în România, regulamentele oficiale
afirmă că şcolile sunt responsabile de procedurile formale ce reglementează evaluarea educaţională
şi progresul elevilor, profesorii sunt liberi să planifice şi să decidă metodele şi instrumentele de
evaluare, precum şi aplicarea lor şi, de asemenea, raportarea rezultatelor. În Islanda, nu există o
standardizare a evaluării elevilor practicată de diferite şcoli şi profesori, iar progresele înregistrate de
elevi sunt raportate în moduri diferite.
(4) Pentru informaţii suplimentare despre evaluarea sumativă, vezi Harlen, W., Assessment of Learning, 2007.
(5) Pentru informaţii despre responsabilitatea profesorilor şi a şcolilor în privinţa evaluării elevilor, vezi Eurydice (2008), Nivelul de Autonomie şi Responsabilitate al Profesorilor în Europa (Level of Autonomy and Responsibility of Teachers in Europe), paginile 30-37.
Capitol 1: Evaluarea elevului în Europa – Contextul ş i Aplicarea Testării Naţ ionale
13
Testele naţionale bazate pe proceduri stabilite la nivel central sunt adesea utilizate pentru a asigura
faptul că performanţele individuale ale elevilor sunt comparabile cu uşurinţă. Rezultatele la aceste
teste pot fi comparate la diferite niveluri. Ele oferă elevilor informaţii despre propriile lor cunoştinţe
acumulate care pot fi comparate cu cele ale colegilor lor şi cu mediile naţionale. Deoarece reprezintă
un reper important pentru parcursul elevului – de exemplu rezultatele sunt luate în considerare pentru
nota finală – testele naţionale sunt o garanţie a faptului că certificatele şcolare sunt comparabile
indiferent de şcoala la care au fost obţinute – ceea ce poate fi important pentru viitoarea carieră a
elevului în condiţiile în care înregistrările şcolare sunt puse la dispoziţia eventualilor angajatori. De
asemenea, profesorii utilizează rezultatele de la unele teste naţionale pentru a compara cunoştinţele
dobândite de fiecare elev, pentru a identifica nevoile specifice de învăţare şi pentru a-şi adapta
predarea în mod corespunzător. În final, şcolile pot întrebuinţa astfel de informaţii pentru a vedea unde
se află comparativ cu alte şcoli şi cu datele de performanţă naţionale.
Ţările cu o tradiţie îndelungată în testarea naţională pentru a ajuta atât şcolile cât şi profesorii să
evalueze cunoştinţele, deprinderile şi competenţele elevilor şi să îmbunătăţească învăţământul în
general, dezvoltă politici şi strategii destinate în mod specific pentru a obţine un echilibru între
evaluarea făcută de profesor sau de şcoală şi testele şi examinările naţionale. Aşa cum s-a menţionat,
şcolile din Olanda au un grad mare de autonomie în ceea ce priveşte evaluarea elevului. Mulţi
utilizează sarcinile şi testele intermediare pentru a aprecia progresul elevilor. O parte a Leerling- en
Onderwijsvolgsysteem (LVOS sau sistemul de monitorizare a elevului şi a învăţământului) este
Entreetoets (testul de admitere), care dă o privire asupra progreselor şi rezultatelor învăţământului în
termeni de limbă, aritmetică/matematică şi competenţe cognitive. Eindtoets Basisonderwijs (testul final
în învăţământul primar) este un test naţional care nu este obligatoriu dar care este dat de majoritatea
elevilor. Scopul său este să ofere informaţii independente pentru a susţine recomandările şcolare
către părinţi atunci când se selectează o formă a învăţământului secundar diferenţiat. Cum directorii
şcolilor primare şi cadrele didactice sunt obligaţi prin lege să raporteze rezultatele elevilor atunci când
aceştia se înscriu în învăţământul secundar, ei ţin cont de vederile părinţilor şi ale copiilor, de
evaluările şi aprecierile şcolii lor şi, adesea, de rezultatele obţinute la testul independent pentru
absolvenţi. Cu toate acestea, principalul obiectiv al şcolilor este să integreze abordările
Leerlingvolgsysteem, Entreetoets şi Eindtoets Basisonderwijs. În plus, o Cercetare a Carierelor
Educaţionale ale Promoţiilor (Educational Careers Cohort Survey-COOL) urmăreşte elevii de la vârsta
de 5 ani până la 18 ani pe măsură ce fac progrese în învăţământ, concentrându-se pe dezvoltarea lor
cognitivă, socială şi emoţională. Pentru a monitoriza aceste aspecte, elevii dau periodic teste şi
chestionare şi, de asemenea, întreaga lor carieră şcolară este documentată sistematic.
Marea Britanie oferă un alt exemplu pentru modul în care sistemul de evaluare a curriculum-ului
naţional este construit din diferite forme de evaluare, inclusiv testarea naţională. În Anglia, Ţara Galilor
şi Irlanda de Nord, procedurile de evaluare obligatorie se aplică tuturor elevilor din învăţământul
primar (ISCED 1) şi secundar inferior (ISCED 2) şi sunt strâns legate de curriculum. Sistemul a fost
introdus pentru a ajuta la îmbunătăţirea rezultatelor din învăţământ, la informarea părinţilor pentru
alegerea şcolii şi la responsabilizarea şcolilor. Deşi testele formale au fost iniţial un element important,
sistemul a continuat să evolueze, iar procedurile curente se bazează exclusiv pe evaluarea
profesorului în Ţara Galilor şi în unele etape din Anglia. Cu toate acestea, chiar dacă forma lor s-a
modificat, sistemul de evaluare a curriculum-ului naţional în Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
14
rămâne şi păstrează obiective similare şi proceduri standardizate pentru pregătirea conţinutului, a
administrării, a notării şi a interpretării rezultatelor.
Asemănător în Scoţia, diferitele tipuri de evaluare ajută la susţinerea învăţământului în beneficiul
individual al elevilor, şcolilor şi autorităţilor locale şi la menţinerea întregului învăţământ scoţian într-un
sistem coerent. Atât evaluarea formativă şi cât şi utilizarea informaţiilor de evaluare sunt puternic
promovate, prima în legătură cu învăţarea şi cu progresele individuale şi a doua la evaluarea şi
îmbunătăţirea calităţii învăţământului în tot sistemul. Evaluarea sumativă a fiecărui elev este foarte
dependentă de modul în care profesorii îi apreciază în mod profesional evoluţia. În acest context,
rezultatele la evaluările naţionale la limba engleză şi la matematică pot fi utilizate pentru a confirma
aceste aprecieri ale rezultatelor elevului, în timp ce Cercetarea Scoţiană a Rezultatelor (Scottish
Survey of Achievement-SSA) utilizează testele pentru a evalua rezultatele unui eşantion naţional
reprezentativ de elevi la limba engleză/alfabetizare, matematică/calcule, ştiinţe şi ştinnţe sociale într-
un ciclu de patru ani. De aceea, testarea naţională este integrată într-o politică mai largă de evaluare
pentru învăţare, în cursul învăţării şi de învăţare şi, chiar în relaţie cu cea din urmă, are un rol limitat
alături de alte importante activităţi de evaluare.
Astfel, o varietate de instrumente de evaluare este utilizată în ţările europene în scopul de a culege
informaţii pentru predare şi învăţare. Acestea includ atât evaluarea continuă făcută de profesori, în
scopuri formative sau sumative, cât şi testele naţionale. Cele din urmă pot contribui la o imagine mai
cuprinzătoare asupra cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor prin furnizarea de informaţii suplimentare
părinţilor, profesorilor, şcolilor şi întregului sistem de educaţie. Testarea naţională a elevilor a fost
introdusă în aproape toate ţările europene în ultimile trei decenii, şi s-a dezvoltat pentru a deveni un
instrument important în organizarea sistemelor de învăţământ. Motivele care stau la baza apariţiei şi
utilizării unor astfel de instrumente variază de la o ţară la alta şi de la o perioadă la alta.
1.2. Contextul istoric al evaluării naţionale
Cu excepţia câtorva ţări, testele naţionale reprezintă o formă relativ nouă de evaluare a elevilor în
Europa (Figura 1.1). Introducerea şi utilizarea testelor naţionale a început încet şi sporadic, şi s-a
extins în mod semnificativ abia începând cu 1990. În deceniul curent, unele ţări sunt încă în curs de a
introduce acest tip de instrument de evaluare, în timp ce acelea care au pornit mai devreme au
înregistrat şi alte evoluţii în sistemele lor de testare naţională.
Printre primele ţări care au introdus o formă de test naţional au fost acelea care au dezvoltat
instrumente standardizate pentru adoptarea deciziilor legate de cariera şcolară a elevilor. Acestea au
inclus teste care conduc către acordarea de certificate, dar şi teste utilizate ca bază pentru
promovarea elevilor la sfârşitul unui an şcolar sau pentru orientarea lor şcolară la sfârşitul
învăţământului primar sau secundar inferior, corespunzând nivelurilor ISCED 1 sau respectiv 2 (vezi
Capitolul 2). Încă din 1946, Islanda a adoptat examinări finale coordonate naţional pentru nivelul
ISCED 1 (înlocuite în 1977 de examinări similare pentru nivelurile ISCED 1 şi 2) şi le-a utilizat pentru a
decide dacă elevii pot să treacă în noul an şcolar. În Portugalia, examinările naţionale introduse în
1947 pentru elevi la nivelurile ISCED 1 şi 2 (dar abrogate în 1974) au fost baza pentru trecerea
acestora la nivelul următor şi pentru acordarea de certificate. De asemenea, în 1947 au fost introduse
testele de transfer în Marea Britanie (Irlanda de Nord) prin legea educaţiei (Irlanda de Nord) prin care
se face selecţia pentru învăţământul post-primar. În Marea Britanie (Scoţia), examinările pentru
Capitol 1: Evaluarea elevului în Europa – Contextul ş i Aplicarea Testării Naţ ionale
15
‘notarea obişnuită’ la nivelul ISCED 2, care duc la acordarea de certificate la vârsta de 16 ani, au fost
introduse în 1962. În Luxemburg, examenul de admitere implementat prima dată în 1968 (şi înlocuit în
1996 cu 'testul standardizat din cadrul procedurii de orientare şcolară') a fost utilizat pentru trecerea
elevilor de la şcoala primară la cea secundară. Asemănător în Olanda, testul final la sfârşitul
nivelului ISCED 1, efectuat pentru prima dată în 1970, formează o bază pentru recomandările şcolare
cu privire la progresul elevilor în învăţământul secundar. În Malta şi în Danemarca, testarea naţională
a fost introdusă în 1975 sub forma examinărilor anuale pentru şcolile primare şi secundare (Malta) şi a
testelor finale la sfârşitul şcolii secundare (Danemarca).
Relativ de mult timp, cinci ţări – Irlanda, Franţa, Ungaria, Suedia şi Marea Britanie – au introdus
testarea naţională care a servit altor scopuri decât acelora legate de carierele şcolare individuale şi
care au fost bazate în cea mai mare parte pe eşantioane reprezentative. În Suedia, testele naţionale
la nivelul ISCED 2 au fost introduse în 1962 pentru a ajuta profesorii să compare rezultatele din
propriile lor clase cu un standard naţional. Irlanda a introdus evaluările naţionale la citirea în limba
engleză (nivelul ISCED 1) în 1972 ca rezultat al unei dezbateri publice despre standardele la această
disciplină de studiu. În Franţa, testele naţionale au fost introduse ca urmare a reformei din învăţământ
din 1977, prima dată la nivelul şcolilor primare şi apoi la cele secundare, parţial în scopul îmbunătăţirii
evaluării sistemului de învăţământ. În 1978, o unitate de evaluare a performanţelor (Assessment of
Performance Unit-APU) a fost introdusă în Marea Britanie (Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord).
Aceasta a efectuat cercetări pe un eşantion de elevi între 11 şi 15 ani, cu scopul de a identifica
diferenţele semnificative între achiziţiile elevilor în funcţie de circumstanţele în care învaţă copii,
incluzând incidenţa eşecurilor şi de a face rezultatele disponibile personalului care răspunde de
alocarea resurselor din cadrul Departamentului Educaţiei şi Ştiinţei, autorităţilor locale din învăţământ
şi şcolilor. Ungaria a început să efectueze cercetări ’de monitorizare’ regulate la nivelurile ISCED 1 şi
2 în 1986 ca urmare a adoptării legii educaţiei din 1985. Aceste cercetări au stabilit conţinutul şi
instrumentele pentru monitorizarea, evaluarea şi calitatea controlului din învăţământul public.
În anii ‘90, testarea naţională a elevilor s-a răspândit în alte 10 ţări sau regiuni care au introdus
această formă de evaluare. De exemplu în Spania, legea din 1990 pentru reglementarea generală a
sistemului de educaţie (Act on the General Regulation of the Education System -LOGSE) a adus
modificări importante cu privire la evaluarea sistemului, inclusiv implementarea primei evaluări
naţionale a rezultatelor elevilor la nivelul primar în 1994. Belgia (comunitatea franceză) a început să
efectueze teste naţionale în acelaşi an, mai întâi în învăţământul primar şi apoi în cel secundar, pentru
a strânge informaţii despre performanţele elevilor. Letonia şi Estonia au început curând după ce şi-au
recâştigat independenţa în 1991, cu dezvoltarea sistemelor naţionale de evaluare a elevilor la
nivelurile ISCED 1 şi 2, care au fost prima dată implementate în 1994 şi respectiv în 1997. În
România, examinările naţionale au fost iniţiate în 1995 pentru testarea elevilor la terminarea
învăţământului primar.
În actualul deceniu, testarea naţională a fost introdusă în alte 11 ţări sau regiuni. Testele naţionale au
fost introduse şi implementate complet în Belgia (în comunitatea flamandă), Lituania şi Polonia
începând cu 2002, şi în Norvegia începând cu 2004. Implementarea completă a testelor în celelalte
ţări este încă în fază de finalizare. Începând cu 2003, Slovacia a iniţiat testarea naţională a elevilor pe
baza unui proiect la sfârşitul educaţiei secundare inferioare, avand ca termen implementarea completă
în 2009. Austria şi Germania au lansat evaluarea elevilor pe baza standardelor naţionale din
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
16
învăţământ în 2003 şi respectiv în 2005. Ca rezultat, un amendament la legea educaţiei din Austria
(Austrian School Instruction Act) din 2008 a asigurat baza legală pentru introducerea standardelor
educaţionale, în timp ce dezvoltarea de teste standardizate (la nivelurile ISCED 1 şi 2) este în faza
iniţială de experimentare – cu primele standarde reglementate la nivel de ţară programate pentru
testare în 2011/12 şi 2012/13. Standardele adoptate în Germania în 2004 au fost implementate prin
testarea naţională în învăţământul secundar în toate landurile în 2005/06. Pe lângă testarea pentru
comparaţia centralizată dintre landuri, testele comparative bazate pe standardele educaţionale vor fi
date în fiecare land începând cu 2009. Bulgaria a introdus teste naţionale la sfârşitul învăţământului
primar în 2006 şi intenţionează să extindă în 2009/10 sistemul de testare naţională pentru a acoperi
următorii ani şcolari. Asemănător în Cipru, un test la nivel naţional la sfârşitul învăţământului primar a
fost efectuat anual de către Ministerul Învăţământului începând cu 2007. Scopul său este de a
identifica elevii cu risc de dezvoltare a analfabetismului funcţional la sfârşitul învăţământului
obligatoriu, pentru a le oferi un ajutor suplimentar în învăţământul secundar inferior. O extindere a
testului la clasele 2 şi 9 este în prezent în fază pilot. În Danemarca, testele naţionale au termen pentru
implementarea completă în 2010. În Italia, testarea naţională la nivelurile ISCED 1 şi 2 a fost
dezvoltată în 2008. De atunci este în continuare în curs de implementare şi este planificat să fie
complet operaţională în anii şcolari 2009/10 şi 2010/11.
În şase dintre ţările care au introdus testarea naţională în primele decenii, au fost adăugate şi alte
teste la acelea stabilite iniţial. Primului test naţional ţinut în Marea Britanie (Scoţia), i-a fost adăugat în
1983 Programul de Evaluare a Achiziţiilor (Assessment of Achievement Programme-AAP) pentru
evaluarea cunoştinţelor generale pe baza evaluării unor eşantioane reprezentative din totalitatea
elevilor aflaţi la anumite niveluri ale învăţământului primar şi secundar. În plus, un test naţional pentru
identificarea nevoilor individuale de învăţare ale elevilor (la nivelul ISCED 1 şi a primei jumătăţi a
nivelului ISCED 2) a fost introdus în 1991 în cadrul reformei programelor şcolare şi evaluării pentru
elevii de la 5 la 14 ani. În Malta, alte două examinări pentru adoptarea deciziilor legate de cariera
şcolară a elevilor au fost dezvoltate la nivelul ISCED 1 (1981) şi respectiv la nivelul ISCED 2 (1994),
urmând după introducerea examinărilor anuale pentru şcolile primare şi secundare. Ca mijloc de
identificare a nevoilor individuale de învăţare, Irlanda a introdus o formă revizuită a testării naţionale,
‘certificatul junior’ (1992), o examinare la sfârşitul nivelului secundar inferior (vârsta 14/15) şi o testare
standardizată obligatorie la nivel naţional la citire în limba engleză şi la matematică (2006) în două
momente la nivelul ISCED 1. Acesta a fost şi obiectivul testelor naţionale menţionate mai sus
adăugate în Danemarca (Testele Naţionale, implementare completă în 2010) şi Luxemburg (Teste
standardizate, 2008). Asemănător în Franţa, un sistem de evaluare diagnostică, obligatorie pentru toţi
elevii aflaţi la tranziţia dintre nivelurile ISCED 1 şi 2, a fost implementat în 1989 – după adoptarea legii
învăţământului din iulie 1989 – pentru ca profesorii să evalueze nivelurile de achiziţie ale elevilor
precum şi punctele lor tari şi slabe. Mai mult decât atât, a fost adăugat la sistemul naţional de testare
un ciclu de evaluare de monitorizare la nivelurile ISCED 1 şi 2 (2003-08), care va permite să se facă
comparaţii în timp începând cu 2009 când începe un nou ciclu.
Alte schimbări în sistemele de testare naţională includ înlocuirea sau abrogarea unor teste. Cea din
urmă a avut loc în Irlanda, unde examenul facultativ de certificat naţional pentru elevii care termină
şcoala primară a fost abrogat în 1967. În Regatul Unit (Scoţia), cursurile şi examinările naţionale ‘cu
notare standard’ (standard grade) au înlocuit examinările cu ‘notare obişnuită’ (ordinary grade) în 1984
pentru toţi elevii cu vârsta de 14-16 ani (nivelul ISCED 2); în 1999 a fost introdus un sistem alternativ
Capitol 1: Evaluarea elevului în Europa – Contextul ş i Aplicarea Testării Naţ ionale
17
de cursuri ce conduc la noile ‘calificări naţionale’, care în prezent se derulează în paralel cu ‘notarea
standard’. De asemenea, în Ungaria, primul test naţional la nivelul ISCED 2 a fost înlocuit în 2001 de
un alt test naţional cu un obiectiv asemănător, şi anume monitorizarea şi evaluarea şcolilor. În plus,
testul la nivelul ISCED 1 a fost revizuit pentru a identifica nevoile individuale de învăţare. Au existat
situaţii asemănătoare în mai multe alte ţări, în care primele teste naţionale au fost înlocuite de altele
noi cu obiective diferite. Aceasta se aplică parţial în Islanda, unde primele astfel de teste – care au
avut un impact semnificativ asupra carierelor şcolare individuale ale elevilor – au fost înlocuite în 1977
cu examinările coordonate naţional, fiind destinate identificării nevoilor de învăţare ale elevilor în anii
şcolari 4 şi 7. Numai în anul 10 aceste examinări au rămas hotărâtoare, deoarece rezultatele au fost
luate în considerare pentru acordarea certificatelor la sfârşitul învăţământului obligatoriu. Deşi în 2008
au fost întrerupte, examinarea din anul 10 se reintroduce din anul şcolar 2009/10, dar cu noile
obiective de a identifica nevoile individuale de învăţare şi de monitorizare a şcolilor şi a sistemului de
învăţământ în ansamblu.
În Portugalia, testele naţionale la nivelurile ISCED 1 şi 2 au fost abrogate cu 35 de ani în urmă. Cu
toate acestea, în anul 2000 o nouă metodă de evaluare a fost creată pentru anii şcolari 4 şi 6 (nivelul
ISCED 1), în timp ce testarea naţională a fost reintrodusă în scopul de a monitoriza şcolile şi sistemul
de învăţământ. În 2005, examinările pentru adoptarea deciziilor despre cariera şcolară a elevilor au
fost reintroduse la nivelul ISCED 2. În Lituania, rezultatele fiecărui elev la finalizarea învăţământului de
bază au fost testate prima dată în mod obligatoriu în 1998, cu implicaţii importante pentru carierele lor
şcolare. În 1999, odată cu reforma învăţământului de bază, testarea a devenit un instrument pentru
monitorizarea şcolilor şi a sistemului de învăţământ şi a fost implementată complet în 2002. Începând
cu 2003, testarea în învăţământul de bază nu a mai fost obligatorie, iar elevii înşişi decid dacă vor să
fie testaţi. În plus, un test al Studiilor Naţionale ale Achiziţiilor Studenţilor (National Studies of Student
Achievement) a fost introdus în 2002. În Slovenia în 2000, prima evaluare de grup coordonată
naţional, care a fost un element în procedura de admitere pentru şcolile secundare superioare şi de
aceea un test cu o influenţă considerabilă asupra carierei educaţionale a elevilor, a fost înlocuită de o
altă formă de evaluare naţională având ca scop monitorizarea şcolilor şi a sistemului de învăţământ. În
final, situaţia din Marea Britanie (Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord) este mai complexă. În 1988,
activitatea Unităţii de Evaluare a Performanţei (Assessment of Performance Unit-APU) a ajuns la final,
iar în acelaşi an Legea Reformei în Educaţie (Education Reform Act-ERA) a specificat introducerea
unui curriculum naţional şi, alături de acesta, a unui sistem de evaluare naţională. A introdus testarea
la sfârşitul primelor trei ‘stadii cheie’ ale curriculum-ului naţional (acoperind nivelurile ISCED 1 şi 2)
aşa cum a fost în 1991. În 1999, guvernul Marii Britanii a transferat competenţele administraţiilor din
Ţara Galilor şi din Irlanda de Nord de a-şi administra propriile măsuri interne, inclusiv în educaţie,
ceea ce a rezultat în diferenţe din ce în ce mai mari în ceea ce priveşte evaluarea elevilor. În Ţara
Galilor, testele naţionale au fost înlocuite cu evaluarea obligatorie făcută de profesori. Asemănător în
Irlanda de Nord, sistemul anterior de evaluare a ‘stadiului cheie’ (1-3, şi anume de la 5 la 14 ani) a fost
înlocuit cu evaluarea profesorilor şi cu un raport anual standardizat. În Anglia, testele naţionale
obligatorii administrate la sfârşitul ‘stadiului cheie 3’ (14 ani) au fost desfiinţate ca o cerinţă obligatorie
în 2008/09 şi vor fi înlocuite cu o evaluare la clasă mai amănunţită şi îmbunătăţită şi cu rapoarte mai
frecvente către părinţi. Testele naţionale rămân la sfârşitul ‘stadiilor cheie 1 şi 2’ (7 şi 11 ani), ca un
element cheie în cadrul responsabilizării şcolilor primare. Testele opţionale ale curriculum-ului naţional
continuă să fie disponibile în şcoli. Acestea sunt utilizate pentru a diagnostica punctele tari şi punctele
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
18
slabe dintr-o clasă şi ale fiecărui elev; cu toate acestea, nu sunt obligatorii, nu sunt raportate public şi
nu sunt corectate şi notate la nivel central.
În cinci ţări, anume Belgia (comunitatea vorbitoare de limba germană), Republica Cehă, Grecia,
Regatul Unit (Ţara Galilor) şi Liechtenstein, testele naţionale nu se susţin în mod curent. În schimb,
evaluarea continuă a elevilor este efectuată intern de şcoli utilizând atât evaluarea formativă, cât şi
sumativă, ca şi diferite instrumente. Principalul său obiectiv este de a determina nivelurile de
cunoştinţe şi de performanţă. În plus, în Grecia, examenele anuale de bilanţ urmează linii directoare
standardizate destinate să dea direcţii obligatorii profesorilor atunci când efectuează evaluarea
continuă. În Liechtenstein, rezultatele evaluării elevilor furnizează feedback sistemului de învăţământ
care contribuie la continua îmbunătăţire a sistemului. În plus, există acum în discuţie planuri pentru a
introduce testarea naţională în scop de monitorizare dar şi pentru măsurarea rezultatelor individuale,
până la sfârşitul anului şcolar 2010/11. Asemănător, în Republica Cehă, examinările naţionale
standardizate sunt printre obiectivele politice pe termen lung ale sistemului de învăţământ. În ultimii
ani, Ministerul Educaţiei a utilizat proiecte pilot la nivelurile ISCED 1 şi 2 pentru a examina posibilitatea
de a introduce examinări naţionale, iar în prezent evaluează rezultatele acestor experimente.
Figura 1.1: Anul primei implementări complete a testării naţionale,
nivelurile ISCED 1 şi 2
Testele pentru adoptarea deciziilor legate de cariera şcolară a elevilor
Teste pentru alte scopuri Ţările scrise cu caractere italice sunt în timpul procesului de implementare completă.
Sursa: Eurydice.
Note suplimentare Belgia (BE de), Republica Cehă, Grecia, Regatul Unit (WLS) şi Liechtenstein: Nu există teste naţionale la nivelurile ISCED 1 şi 2 în 2008/09. Danemarca: În 2003 a fost adoptat testul ‘Forma 10’, care este voluntar pentru elevii din anul opţional 10. Testele naţionale au termen de implementare completă în 2010. Irlanda: Până în 1967, elevii care terminau şcoala primară susţineau un examen opţional de certificare naţională. Regatul Unit (NIR): Ultimele teste de selecţie organizate la nivel centralizat pentru admiterea în învăţământul post-primar au fost date în 2008 pentru intrarea în 2009.
Notă explicativă Această prezentare generală istorică ţine cont de anul primei implementări complete în fiecare ţară a testelor naţionale pentru adoptarea deciziilor în legătură cu cariera şcolară a fiecărui elev, incluzând testele pentru acordarea de certificate sau pentru promovarea la sfârşitul unui an şcolar sau pentru orientarea şcolară la sfârşitul nivelurilor ISCED 1 sau 2, iar anul în care fiecare ţară a introdus teste naţionale pentru alte scopuri, cum ar fi identificarea nevoilor individuale de învăţare sau monitorizarea şcolilor şi/sau a sistemelor de învăţământ. Modificările ulterioare în ceea ce priveşte numărul sau obiectivele testelor naţionale nu sunt luate în considerare.
Capitol 1: Evaluarea elevului în Europa – Contextul ş i Aplicarea Testării Naţ ionale
19
1.3. Evoluţia cadrului politic aflat la baza testării naţionale
Deşi, în majoritatea ţărilor europene, şcolile şi profesorii au avut în mod tradiţional puţină libertate să
dezvolte curriculum-ul şi să stabilească obiectivele de învăţare, ei au fost totuşi principalii responsabili
de evaluarea individuală a elevilor (6). Cu toate acestea, odată cu dezvoltarea reformelor pentru o mai
mare descentralizare şi autonomie şcolară, precum şi pentru o mai largă alegere a şcolilor şi a
filierelor educaţionale, testele naţionale au fost din ce în ce mai mult utilizate pentru a monitoriza
performanţa şcolilor şi a sistemelor de învăţământ (7), în timp ce li s-a menţinut potenţialul ca un
instrument pentru evaluarea elevilor în timpul sau la sfârşitul învăţământului obligatoriu.
Istoric, principalul obiectiv al testării naţionale a fost acela de crea o metodă standardizată de evaluare
cu un impact important asupra carierei şcolare a elevilor. Aceasta include testele naţionale pentru
acordarea de certificate la sfârşitul unui nivel şcolar, precum în cazul examinării pentru obţinerea
‘certificatului primar’ ţinute în Irlanda până în 1967, sau examinarea de la finalul Folkeskole introdusă
în Danemarca în 1975. În plus, au fost introduse alte teste naţionale care au afectat carierele şcolare,
cum ar fi acelea care au reglementat promovarea la sfârşitul unui an şcolar sau orientarea şcolară la
sfârşitul unei etape şcolare. În Luxemburg şi Olanda, de exemplu, testele naţionale introduse în 1968
şi respectiv în 1970, oferă o bază pentru trecerea elevilor din învăţământul primar în cel secundar
inferior. Asemănător în Malta, primele teste naţionale cunoscute ca ‘examinările anuale’ au fost
introduse în 1975 ca o modalitate de a determina progresele de la un an şcolar la altul precum şi
orientarea şcolară a elevilor la materiile de bază. În Islanda, examinările coordonate la nivel naţional,
care au înlocuit examenul anterior de selecţie în 1977, au fost introduse pentru identificarea nivelurilor
de achiziţii ale elevilor în anumite stadii ale învăţământului obligatoriu. Mai recent, promovarea,
orientarea şcolară sau acordarea de certificate au rămas elementele cheie pentru justificarea
introducerii testării naţionale în unele ţări. În sistemul de examinare externă implementat în Polonia în
2002, scopul examenului de la sfârşitul şcolii secundare inferioare a fost de a nota elevii la terminarea
acestei etape educaţionale. Asemănător în Germania, testarea naţională a fost introdusă în 2005
pentru a ajuta la acordarea certificatelor, precum şi la notarea elevilor şi la trecerea lor în noul stadiu
de învăţământ.
Pe lângă existenţa testelor naţionale pentru adoptarea deciziilor legate de cariera şcolară a elevilor,
dezvoltările de la nivelul sistemului educaţional au însoţit apariţia şi utilizarea din ce în ce mai
frecventă a testelor. Tendinţa spre descentralizare şi autonomie şcolară de-a lungul Europei începând
cu anii 1980 (8) a fost caracterizată de o schimbare generală în cadrul sistemelor de învăţământ de la
un cadru normativ de reglementare la un cadru politic care asigură o participare mai democratică şi
libertate pentru şcoli pe de o parte şi care a creat măsuri noi pentru evaluarea rezultatelor
educaţionale pe de altă parte. Aşa a fost cazul în Franţa când, în timpul modernizării şi democratizării
sistemului de învăţământ în 1979, primul test naţional a fost implementat pentru a aprecia atât
performanţa elevilor în raport cu obiectivele programelor de învăţământ, cât şi diferenţele de
(6) Vezi Eurydice (2008) Nivelurile de Autonomie şi Responsabilitate ale Profesorilor în Europa (Levels of Autonomy
and Responsibilities of Teachers in Europe).
(7) Pentru informaţii mai detaliate despre contextul istoric al testării naţionale, vezi în literatura de specialitate Efectele Teoretice şi Reale ale Evaluării Standardizate (Theoretical and Real Effects of Standardised Assessment), N. Mons (August 2009) pe website-ul www.eurydice.org.
(8) Vezi Eurydice (2007) Autonomia Şcolară în Europa: Politici şi Măsuri (School Autonomy in Europe: Policies and Measures).
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
20
performanţă ale şcolilor. Asemănător în Ungaria, apariţia unui sistem democratic de învăţământ,
împreună cu descentralizarea, au condus în 1986 la stabilirea unui sistem pentru evaluarea
standardizată a şcolilor şi a rezultatelor şcolare.
Începând cu anii 1990, creşterea descentralizării şi a autonomiei şcolare s-au răspândit şi mai mult.
Între timp, cadrele politice care stau la baza testării naţionale a elevilor în Europa s-au concentrat din
ce în ce mai mult pe monitorizarea acţiunilor de la nivel micro la nivel macro sau, cu alte cuvinte, pe
utilizarea sistematică a evaluării elevilor în şcoală pentru monitorizarea sistemului de învăţământ în
ansamblu. În Marea Britanie (Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord), Legea Reformei în Educaţie
(Education Reform Act) din 1988, împreună cu Decretul pentru Reformă în Educaţie (Irlanda de Nord)
din 1989, au dat tuturor şcolilor o autonomie mai mare dar, de asemenea, au mărit controlul
centralizat al curriculum-ului şcolar şi au consolidat măsurile pentru responsabilizarea şcolilor prin
evaluarea naţională a elevilor. Toate măsurile au avut drept scop îmbunătăţirea standardelor şcolare.
Asemănător în Suedia, sistemul naţional de testare a fost reconceput ca rezultat al reformelor din
1991 din sistemul de administrare educaţională, care a adus o schimbare în separarea
responsabilităţilor între administraţia publică centrală şi municipalităţi şi tranziţia de la un sistem şcolar
reglementat la un management bazat pe rezultate. În Letonia şi Polonia, reformele din administraţia
şcolară care au fost caracterizate printr-un grad ridicat de autonomie a şcolilor şi a profesorilor la nivel
local, au pus în evidenţă necesitatea unei metode şi a unui mecanism, la nivel naţional, care să
permită măsurarea performanţelor şcolilor. De asemenea, Finlanda a început să descentralizeze
administrarea învăţământului la începutul anilor 1990 şi, cu accentul nou pe responsabilitatea locală,
utilizarea evaluărilor naţionale pentru evaluarea învăţământului s-a reglementat prin lege (Legea
asupra Educaţiei de Bază 1998). Mai mult decât atât, evaluarea naţională a rezultatelor din
învăţământ în Finlanda pune totodată întrebări legate de egalitatea şi de comparabilitatea regională. În
Spania, unde Legea din 1990 recunoaşte formal faptul că evaluarea sistemului de învăţământ a fost
determinantă în menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii sale, testele naţionale au fost introduse doar
atunci când responsabilităţile pentru învăţământ au fost transferate către Comunităţile Autonome, ca o
modalitate de evaluare a obiectivelor comune ale sistemului la nivel naţional.
Dacă, în prealabil, testarea naţională a fost introdusă, în general, ca parte a unei reînnoiri a structurilor
politice şi administrative, în deceniul de după 2000 cele mai multe ţări au început să se bazeze pe
teste în scopul de a monitoriza şi a îmbunătăţi calitatea învăţământului şi de a creşte eficacitatea şi
eficienţa sistemelor lor de învăţământ. Într-adevăr, în unele ţări, testarea naţională este utilizată pentru
a măsura calitatea pe baza standardelor educaţionale dezvoltate anume în acest scop. De exemplu,
după stabilirea ‘curriculum-ului său naţional’, Belgia (comunitatea flamandă) a implementat testarea ca
un sistem pentru măsurarea performanţei pe baza realizărilor şi a obiectivelor de dezvoltare. În acelaşi
mod în Germania, testarea naţională a luat fiinţă după ce Conferinţa Permanentă a Ministerelor
Educaţiei şi Afacerilor Culturale a adoptat măsuri în 2003 pentru a dezvolta şi a menţine învăţământul
de înaltă calitate prin standarde obligatorii aplicabile în şcolile din toate landurile. Eforturile pentru
măsurarea şi îmbunătăţirea calităţii au fost şi mai mult alimentate de rezultatele cercetărilor
internaţionale precum PISA – Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Programme for
International Student Assessment), PIRLS – Progresul în Studiul Internaţional al Alfabetizării la Citire
(Progress in International Reading Literacy Study) sau TIMSS – Tendinţele în Studiul Internaţional al
Matematicii şi Ştiinţei (Trends in International Mathematics and Science Study), care au intensificat
dezbaterile asupra sistemelor de învăţământ din Europa. În aproape o treime din ţările europene,
Capitol 1: Evaluarea elevului în Europa – Contextul ş i Aplicarea Testării Naţ ionale
21
acest lucru a mărit cererea pentru informaţii mai complete despre curiculum şi despre metodele de
predare. În Ungaria şi în Austria, de exemplu, rezultatele studiilor internaţionale au suscitat
preocupările în ceea ce priveşte calitatea şcolilor şi a educaţiei, care au făcut Austria să introducă – şi
Ungaria să reintroducă – testarea naţională ca o modalitate de monitorizare a abilităţilor elevului în
mod regulat şi obiectiv. În unele ţări, cum ar fi Lituania şi Islanda, obiectivul de îmbunătăţire a calităţii
învăţământului s-a derulat în stânsă legătură cu eforturile de a promova dezvoltarea unei culturi
bazate pe autoevaluare. Cu alte cuvinte, testele naţionale au fost introduse astfel încât ele să
funcţioneze ca o 'oglindă' pentru şcoli şi profesori în scopul de a-şi îmbunătăţi performanţa la propria
lor iniziativa (9), (vezi Capitolul 3). În acest context, testele naţionale au fost din ce în ce mai utilizate în
principal pentru a ajuta învăţarea individuală a elevilor prin identificarea nevoilor lor şi prin adaptarea
corespunzătoare a predării. În Danemarca şi Luxemburg, de exemplu, acest tip de testare a fost
adăugat la sistemul naţional de evaluare, în scopul de a monitoriza progresele şi rezultatele elevilor şi
de a produce informaţii relevante astfel încât profesorii să poată satisface nevoile elevilor mai eficient,
iar şcolile să-şi îmbunătăţească calitatea educaţiei. Aceste evoluţii indică o tendinţă generală în
testarea naţională actuală, în care evaluările standardizate externe pentru monitorizarea sistemului de
învăţământ sunt legate de evaluările interne sau de autoevaluarea din partea şcolilor. Obiectivul este
de a combina modelele tradiţionale de monitorizare de sus în jos cu abordările de jos în sus ale
evaluării elevilor la nivelul şcolii, astfel încât calitatea învăţământului este măsurată mai eficient şi
astfel îmbunătăţită.
*
* *
Pe scurt, testarea naţională a elevilor în Europa s-a extins treptat în ultimele decenii. În timp ce mai
multe ţări au introdus testele naţionale relativ devreme, acestea au devenit mult mai răspândite
începând cu anii 1990. Astăzi în unele ţări, testarea naţională este încă în curs de introducere şi de
dezvoltare. Motivele de bază pentru implementarea sa variază de la o ţară la alta. În ultimele două
decenii, testarea naţională a fost introdusă din ce în mai mult ca un acompaniament natural al creşterii
autonomiei şcolare, care a avut ca rezultat nevoia de a sistematiza monitorizarea sistemelor de
învăţământ şi eforturile de a îmbunătăţi calitatea învăţământului. În ultimii ani, aceste obiective au
ajuns să coincidă. Capitolul 2 al acestui raport examinează modul în care este organizată testarea
naţională în cadrul sistemelor de învăţământ.
(9) Thélot C., Évaluer l’École, Études 2002/10, Tome 397, pp. 323-334.
23
CAPITOLUL 2: OBIECTIVELE ŞI ORGANIZAREA TESTĂRII NAŢIONALE
Prezentul capitol se concentrează asupra obiectivelor, scopului şi organizării testelor naţionale în
Europa şi va încerca să facă distincţia între modelele comune şi soluţiile specifice ţărilor, aşa cum sunt
raportate de autorităţile naţionale din învăţământ cu referinţă la anul şcolar 2008/09 (10). Testele care
nu au fost implementate complet în timpul acestui an de referinţă (vezi Capitolul 1) sunt de asemenea
incluse.
2.1. Obiectivele testării naţionale în Europa
Pentru prezentul studiu şi având drept criteriu cheie principalele obiective declarate ale testelor
naţionale, se poate face o distincţie globală între trei categorii de teste care vor fi legate, la rândul lor,
de cel mai obişnuit grup ţintă de elevi, cuprinzând fie o întreagă promoţie fie eşantioane, cât şi
nivelurile de învăţământ primar sau secundar inferior (nivelurile ISCED 1 sau 2 respectiv). Utilizarea
reală a rezultatelor la aceste teste, care adesea merg dincolo de obiectivele principale aşa cum sunt
ele stabilite, vor fi discutate în detaliu în Capitolul 3.
Primul grup de teste însumează achiziţiile elevilor la sfârşitul unei anumite etape educaţionale şi poate
avea un impact important asupra carierei lor şcolare. De exemplu, rezultatele acestor teste sunt
utilizate pentru a acorda certificate sau pentru a lua decizii importante cu privire la orientarea şcolară,
promovarea de la un an şcolar la altul sau notarea finală a elevilor. Astfel de teste sunt cunoscute şi
ca teste sumative sau ca 'evaluarea învăţării’. În jumătate din ţările luate în considerare, acordarea
unui certificat este principalul obiectiv la cel puţin un test naţional. În plus, Luxemburg, Malta şi Olanda
organizează teste naţionale al căror principal scop este de a selecta sau orienta elevii.
În general, testele cu un impact mare asupra carierei educaţionale ale elevilor sunt obligatorii fie
pentru toţi, indiferent de tipul de şcoală urmat, fie doar pentru cei din şcolile din sectorul public. Chiar
şi acolo unde testele sunt opţionale, ca în cazul ‘examenului pentru certificare naţională’ în Marea
Britanie (Scoţia) sau testul olandez CITO, aproape toţi elevii le-au dat.
De regulă, aceste teste sunt susţinute la terminarea învăţământului secundar inferior, care în
majoritatea ţărilor coincide cu sfârşitul învăţământului obligatoriu. Doar puţine ţări organizează teste cu
miză mare pentru elevii din învăţământul primar. În Belgia (în comunitatea franceză) şi Polonia, testele
naţionale pentru acordarea de certificate sunt susţinute la teminarea învăţământului primar. În Olanda,
testul CITO de la sfârşitul învăţământului primar informează părinţii despre cel mai potrivit tip de
învăţământ secundar pentru copii lor. Asemănător în Luxemburg, rezultatele obţinute de elevi la
testele naţionale la sfârşitul celui de-al şaselea an în învăţământul primar sunt printre criteriile utilizate
pentru a decide dacă aceştia ar trebui să fie admişi în învăţământul secundar general sau tehnic. În
Malta, testele date la terminarea învăţământului primar servesc ca examen de admitere pentru ‘liceele
junior’.
Al doilea grup distinct de teste naţionale constă din evaluări standardizate al căror principal obiectiv
este de a monitoriza şi evalua şcolile sau sistemul de învăţământ în ansamblu. Mai mult de jumătate
din ţările cercetate raportează existenţa unor astfel de teste. Printre obiectivele lor raportate în mod
obişnuit sunt compararea performanţelor dintre şcoli, contribuţia la măsurile de responsabilizare a
(10) Pentru tipurile de test care rămân dincolo de sfera de acţiune a acestui raport, vezi Introducerea.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
24
şcolilor şi evaluarea performanţelor întregului sistem. Rezultatele testelor sunt utilizate împreună cu
alţi parametri ca indicatori ai calităţii învăţământului şi, mai rar, ai performanţelor profesorilor. De
asemenea, acestea servesc ca indicatori ai eficienţei generale în ceea ce priveşte politicile şi practicile
educaţionale şi dacă au apărut sau nu îmbunătăţiri la o anumită şcoală sau la nivel de sistem.
Când se descriu obiectivele testelor din acest grup, unele ţări pun un accent mai mare pe performanţa
individuală a şcolilor şi pe evaluarea eficienţei lor educaţionale, precum în cazul Letoniei, Ungariei,
Austriei şi Marii Britanii (Anglia).
În alte ţări, accentul este pus mai degrabă pe sistemul educaţional şi mai puţin pe monitorizarea
performanţei şcolare. Rezultatele testelor naţionale sunt utilizate pentru monitorizarea naţională în
Belgia (comunitatea flamandă), Estonia, Irlanda, Spania, Franţa, Lituania, România, Finlanda şi Marea
Britanie (Scoţia).
În timp ce testele naţionale pentru monitorizarea şcolilor sunt adesea obligatorii pentru toţi elevii,
testele care se concentrează pe sistem în ansamblu sunt, în general, susţinute doar de un eşantion
reprezentativ.
Obiectivul principal al celui de-al treilea şi ultimul grup al testelor naţionale este de a susţine procesul
de învăţare prin clarificarea nevoilor specifice de învăţare ale elevilor şi prin identificarea urmăririi
individuale şi a predării personalizate (adaptate). Testele din acest grup se concentrază în principal pe
'evaluarea pentru învăţare' şi pot fi descrise pe larg ca 'evaluări formative'. Deşi miza pentru fiecare
elev este mult mai mică decât la testele pentru acordarea de certificate, aceste teste standardizate –
împreună cu evaluarea continuă făcută de profesori – sunt importante în îmbunătăţirea performanţei şi
pot conduce la beneficii semnificative în învăţământ (11).
Testele naţionale în scopuri formative sunt organizate în 12 ţări sau regiuni, anume Belgia
(comunitatea franceză) (12), Danemarca, Irlanda, Franţa, Cipru, Luxemburg, Ungaria, Suedia, Marea
Britanie (Anglia şi Scoţia), Islanda şi Norvegia. Astfel de teste pot fi obligatorii ca în Ungaria, Suedia şi
Norvegia sau opţionale ca în Marea Britanie (Anglia şi Scoţia). Începând cu 2007 în Franţa, evaluările
diagnostic în învăţământul primar au devenit opţionale, în timp ce testele diagnostice de la începutul
învăţământului secundar inferior rămân obligatorii.
Testele naţionale sunt adesea destinate pentru a servi mai multor scopuri în ceea ce priveşte cele trei
categorii de mai sus. De exemplu, Estonia, Irlanda, Italia, Letonia, Polonia şi Portugalia raportează
faptul că testele lor pentru acordarea unui certificat sunt de asemenea utilizate pentru monitorizarea
sistemului de învăţământ. Alte ţări incluzând Bulgaria, Italia şi Slovenia afirmă că aceleaşi teste
naţionale sunt folosite pentru monitorizarea obiectivelor atât la nivelul şcolii cât şi la nivel de sistem.
Testele în Belgia (comunitatea franceză), Austria şi Slovenia sunt destinate atât la identificarea
nevoilor individuale de învăţare cât şi la monitorizarea performanţei educaţionale.
Experţii în evaluare au avertizat asupra faptului că utilizarea unui singur test pentru mai multe scopuri
poate fi necorespunzătoare din moment ce informaţiile cerute în mod ideal în fiecare caz nu sunt
(11) Pentru alte informaţii despre evaluarea pentru învăţare, vezi analiza cercetării de Paul Black şi Dylan Wiliam,
Assessment for Learning: Beyond the Black Box, Assessment Reform Group, University of Cambridge, 1999.
(12) Testele formative în anii 2 şi 5 ale învăţământului primar şi în anul 2 al învăţământului secundar au fost amânate pentru anul şcolar 2009/10.
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
25
aceleaşi. În astfel de cazuri, autorităţile din învăţământ au fost sfătuite să ia în considerare diferitele
scopuri în ordinea priorităţii şi să ajusteze în mod corespuzător concepţia testelor (13).
Figura 2.1: Principalele obiectivele ale testelor naţionale standardizate,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Adoptarea deciziilor despre cariera şcolară a elevilor
Monitorizarea şcolilor şi/sau a sistemului de învăţământ
Identificarea nevoilor individuale de învăţare
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice
Note suplimentare Franţa: pentru obţinerea diplomei naţionale de brevet la sfârşitul învăţământului secundar inferior, se organizează un examen scris la mai multe materii, cu conţinut standardizat la nivel naţional. În ciuda existenţei procedurilor centrale pentru administrarea şi notarea acestui examen, ea nu poate fi considerată ca o formă de testare naţională standardizată, dată fiind marea varietate a practicilor în materie de notare şi interpretare a rezultatelor Polonia şi Islanda: Unul sau mai multe teste naţionale au două obiective importante de valoare egală.
Notă explicativă Doar obiectivul principal al fiecărui test naţional este reprezentat în Figură. Ţările au alocate mai mult de o categorie dacă acestea administrează mai multe teste cu obiective principale diferite. Pentru mai multe informaţii referitoare la fiecare test naţional şi la principalul său obiectiv, vezi Anexa.
2.2. Organizarea şi caracteristicile testelor naţionale
Această secţiune examinează condiţiile în care sunt organizate testele naţionale în termeni de durată
şi frecvenţă, grupuri ţintă, discipline şcolare testate, tipuri de instrumente de testare, utilizarea
tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC) şi participarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
(CES).
2.2.1. Frecvenţa şi durata testelor naţionale
Se observă variaţii mari de la o ţară la alta, atât în ceea ce priveşte frecvenţa cu care elevii dau testele
naţionale cât şi promoţiile sau anii de învăţământ (clasele) exacţi în care sunt testaţi. Unele dintre
aceste diferenţe pot reflecta priorităţile naţionale în educaţie, în timp ce altele pot fi atribuite parţial
variatelor structuri organizaţionale ale sistemelor de învăţământ europene. În ceea ce priveşte cel din
urmă factor, ar trebui amintit faptul că unele ţări asigură învăţământul obligatoriu complet în cadrul
unei singure structuri, în timp ce alţii fac distincţie clară între învăţământul primar şi cel secundar
inferior. Mai mult decat atât, deşi elevii în cele mai multe cazuri urmează acelaşi curriculum general
până la sfârşitul nivelului secundar inferior, mai multe ţări îi obligă să opteze pentru o anumită ramură
(13) Pentru informaţii suplimentare despre utilizarea testelor naţionale într-o varietate de scopuri, vezi Paul E. Newton,
Evaluating assessment systems, Qualification and Curriculum Authority, Iunie 2007.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
26
sau tip de învăţământ de la începutul acelui nivel sau înainte de finalizarea sa. În final, în majoritatea
ţărilor, învăţământul obligatoriu durează nouă sau zece ani, în timp ce în Belgia, Luxemburg, Ungaria,
Olanda şi Regatul Unit durează cu doi sau trei ani mai mult şi continuă în învăţământul secundar
superior la nivelul ISCED 3. Cu toate acestea, testele naţionale date ulterior finalizării nivelului
ISCED 2 nu au fost luate în considerare în acest studio (14).
Numărul de ani şcolari în care sunt organizate teste naţionale variază în mod considerabil de la ţară la
ţară, indiferent daca testele sunt administrate tuturor elevilor sau doar unui eşantion reprezentativ. De
exemplu, Danemarca, Malta şi Marea Britanie (Scoţia) au dezvoltat teste naţionale pentru aproape
fiecare an al învăţământului obligatoriu. Regatul Unit (Anglia) şi Franţa pot, de asemenea, să fie
considerate ţări în care testarea naţională este practicată pe scară largă, cu şapte şi respectiv şase
teste naţionale.
Prin contrast, câteva ţări testează un număr mult mai scăzut de ani şcolari. Ţările care administrează
doar un singur test naţional în timpul nivelurilor ISCED 1 şi 2 includ Belgia (comunitatea flamandă),
Germania, Spania, Cipru, Olanda, Slovacia, şi Regatul Unit (Irlanda de Nord). Dacă o ţară
organizează doar un singur test naţional în timpul învăţământului obligatoriu, acesta este, de obicei,
ţinut în ultimul an al învăţământului primar sau secundar inferior.
Majoritatea restului ţărilor europene administrează testele naţionale în doi sau trei ani şcolari specifici
în timpul întregului învăţământ obligatoriu. De aceea, acesta poate fi considerat modelul predominant
în Europa (vezi Figura 2.2).
Există o dezbatere în desfăşurare printre factorii de decizie politică şi alte categorii profesionale din
învăţământ despre efectele benefice şi potential negative ale testării frecvente. Discuţia s-a concentrat
pe necesitatea de a găsi un echilibru între obiectivul justificat de obţinere a unei imagini actuale a
achiziţiilor elevului şi presiunea pe care testele o pun pe elevi şi profesori, prin reducerea duratei de
timp efectiv de predare şi prin producerea supraîncărcării şi stresului. De exemplu, experţii şi
profesorii din Malta, Olanda, Slovenia şi Regatul Unit au recunoscut faptul că unele teste – şi în
special acelea cu miză mare pentru elevi – creează un stres excesiv care poate să-i demotiveze (vezi
Capitolul 3).
(14) Pentru o descriere cuprinzătoare a sistemelor de învăţământ europene, vezi Eurybase pe website-ul Eurydice:
www.eurydice.org.
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
27
Figura 2.2: Numărul şi tipul testelor naţionale şi anii şcolari în care sunt administrate,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
TO TE TF Numărul testelor şi
anii şcolari în care sunt administrate
TO TE TFNumărul testelor şi
anii şcolari în care sunt administrate
BE fr 1 Anul 6 al învăţământului primar HU 3 Anii 4, 6 şi 8
BE de – MT 8 Anii 4, 5 şi 6 ai învăţământului primar; clasele 1 la 5 ale învăţământului secundar
BE nl 2 Anii 6 şi 8 2 Anul 6 al învăţământului primar; sfârşitul învăţământului secundar
BG 3 Anii 4, 5 şi 6 NL 1 Ultimul an al învăţământului primar
CZ – AT 2 Anii 4 şi 8
DK 10 Între anii 2 şi 8 PL 2 Anul 6 al învăţământului primar; Anul 3 al învăţământului secundar inferior
1 Anul 9 PT 3 Anii 4, 6 şi 9
DE 1 Anul 9 RO 1 Anul 4
EE 2 Anii 3 şi 6 2 Anii 7 şi 8
1 Anul 9 SI 1 Anul 6
IE 3 Sfârşitul primei clase/începutul clasei a 2-a; sfârşitul clasei a 4-a sau începutul clasei a 5-a; anul 3 al învăţământului post-primar
1 Anul 9
2 Clasele a 2-a şi a 6-a SK 1 Anul 9
EL – FI 2 Anii 6 şi 9
ES 1 Anul 4 al învăţământului primar SE 3 Anii 3, 5 şi 9
FR 4 Două la sfârşitul învăţământului primar, şi două la sfârşitul învăţământului obligatoriu
1 Anul 3 al învăţământului primar (cunoscut ca ‘CE2’) UK- 2 Anii 2 şi 6
1 Primul an al învăţământului secundar inferior ENG 5 Anii 3, 4, 5, 7 şi 8
IT 3 Două în anul 5 al învăţământului primar; unul în anul 1 al învăţământului secundar inferior
UK-WLS
–
1 Anul 3 al învăţământului secundar inferior UK-NIR
1 Anul 6
CY 1 Anul 6 UK- SCT
6 Cinci teste în Banca Naţională de Teste pentru 5-14 ani şi un test în anul 4 al învăţământului secundar
LV 3 Anii 3, 6 şi 9 4 Anii 3, 5 şi 7 ai învăţământului primar; anul 2 al învăţământului secundar
LT 2 Fiecare an în anii 4 şi 8, sau 6 şi 10 IS 2 Anii 4 şi 7
1 Anul 10 LI –
LU 3 Anii 3 şi 6 ai învăţământului primar, şi anul 5 al învăţământului secundar NO 4 Anii 2, 5, 8 şi 10
TO = teste obligatorii TE = teste pe eşantion TF = teste facultative
Sursa: Eurydice
Note suplimentare
Belgia (BE fr): Testele obligatorii în anii 2 şi 5 ai învăţământului primar şi în anul 2 al învăţământului secundar au fost amânate pentru anul şcolar 2009/10.
Irlanda: Testele pe eşantion sunt efectuate la fiecare cinci ani. Cel mai recent test pe eşantion a avut loc în anul şcolar 2008/09. Spania: Testul în anul 4 de învăţământ primar va avea loc pentru prima dată în anul şcolar 2008/09. Un al doilea test în anul 2 de învăţământ secundar inferior este în curs de administrare pentru prima dată în anul şcolar 2009/10. Aceste două teste vor avea loc la fiecare trei ani. În plus, toate Comunităţile Autonome vor administra teste obligatorii pentru toţi elevii din acelaşi an şcolar.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
28
Lituania: Pentru testele pe eşantion, anii şcolari 4 şi 8 sunt testaţi în anii impari (calendaristic), iar anii şcolari 6 şi 10 sunt testaţi în anii pari. Olanda: Deşi participarea la test se face la decizia şcolii sau a autorităţii implicate, în practică aproape toţi elevii îl dau. Finlanda: În cele mai multe cazuri, unul sau două teste pe eşantion sunt administrate în fiecare an. În general testele au loc în anii şcolari 6 şi 9 sau în alte puncte de tranziţie curriculară. Regatul Unit (ENG): Testele la sfârşitul anului 2 sunt utilizate pentru a ajuta procesul de evaluare făcută de profesori şi nu sunt raportate separat. Testele sunt facultative şi participă majoritatea şcolilor. Regatul Unit (NIR): Ultimele teste centrale de promovare au fost date în Noiembrie 2008 pentru intrarea în Septembrie 2009. Regatul Unit (SCT): În timpul a nouă ani de învăţământ şi în funcţie de progresele lor la clasă, cei mai mulţi elevi dau cinci teste din Banca Naţională de Teste pentru 5-14 ani. Deşi aceste teste şi examenele naţionale din anul 4 al învăţământului secundar sunt, în principiu, opţionale, aproape toţi elevii le dau. Islanda: Examenele din anul şcolar 10 coordonate naţional se vor relua din 2009/10.
Notă explicativă Testele obligatorii sunt testele care trebuie să fie date ori de toţi elevii indiferent de tipul de şcoală urmat, ori doar de elevii din şcolile din sectorul public. Testele facultative sunt date la decizia şcolii sau a elevilor implicaţi.
În ceea ce priveşte cel mai mic an şcolar în care apare testarea naţională, o minoritate de ţări ţine
teste chiar în primul an, de obicei pentru a identifica nevoile individuale de învăţare. De exemplu
Banca Naţională de Teste din Scoţia este disponibilă din primul an pentru copii cu vârsta de 5 ani,
deşi în mod normal ei dau primul test în anii 2 sau 3. În Irlanda, elevii dau un test comandat la nivel
naţional pentru a ajuta învăţarea individuală, fie la sfârşitul primei clase (la vârsta de 6-7 ani), fie la
începutul celei de-a doua clase (la vârsta de 7-8 ani) şi, în cadrul evaluării naţionale a competenţelor
la lectură (National Assessment of English Reading-NAER), eşantioane de elevi din clasa a doua sunt
testate pentru a doua oară. Belgia (comunitatea franceză), Danemarca, Italia, Regatul Unit (Anglia) şi
Norvegia, încep testarea în al doilea an de şcoală, doar ultimele două ţări urmărind alte obiective
decât identificarea nevoilor individuale de învăţare.
În Europa, practica cea mai frecventă este să se dea teste naţionale standardizate pentru prima dată
în anul şcolar 4 (Bulgaria, Spania, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Portugalia, România şi Islanda),
sau într-un an mai târziu corespunzător sfârşitului învăţământului primar precum în Belgia
(comunitatea flamandă), Franţa, Olanda, Polonia şi Slovenia. În general, în ambele cazuri elevii testaţi
are vârsta între 10 şi 12 ani. Cel mai adesea, astfel de teste au scop de monitorizare şi, cu excepţia
Maltei şi a Olandei, nu au un impact decisiv asupra viitoarelor cariere şcolare.
În ceea ce priveşte alegerea momentului pentru testare în timpul anului şcolar, autorităţile din
învăţământ organizează testele naţionale, în cele mai multe cazuri, spre sfârşitul anului şcolar. Totuşi,
printre excepţii sunt testul olandez CITO, care este administrat în februarie şi testul francez ‘evaluarea
competenţelor de bază’ la limba franceză şi la matematică, care au loc în martie. Date fiind funcţiile lor
specifice de furnizare a informaţiilor pentru operaţiunile ulterioare, unele teste sunt ţinute la începutul
sau la mijlocul anului şcolar în scopul de a identifica nevoile individuale de învăţare, precum în cazul
testelor din Belgia (comunitatea franceză), Franţa, Luxemburg şi Islanda.
În anumite cazuri, calendarul testelor nu este stabilit centralizat, ci depinde de autorităţile şcolare sau
de profesori. Acest lucru se aplică testului din anul 2 (ultimul an din ‘stadiul cheie 1’) în Marea Britanie
(Anglia) sau pentru evaluarea naţională a elevilor de 5-14 ani în Marea Britanie (Scoţia). Se pare
totuşi că, cel puţin pentru Banca Scoţiană de Teste, perioada preferată este din mai până în iunie.
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
29
2.2.2. Disciplinele testate
Testele naţionale se bazează pe curriculum şi sunt legate de standardele educaţionale naţionale la
disciplinele testate. De exemplu, în Regatul Unit (Anglia) testele curriculum-ului naţional (după cum
indică şi numele) au ca obiectiv să traseze diagrama rezultatelor elevului în raport cu disciplinele
curriculum-ului naţional. Asemănător, în Portugalia, testele naţionale evaluează şi monitorizează
aplicarea curriculum-ului stabilit. În Belgia (comunitatea flamandă) testele vizează în mod exclusiv
cunoştinţele obligatorii şi obiectivele de dezvoltare ale curriculum-ului. De asemenea, testele naţionale
din Austria şi România sunt în mod specific corelate cu standardele educaţionale la disciplinele
testate. Testul pentru certificatul de la finalul studiilor în Germania care se eliberează în anul 9 sau 10
este corelat cu curriculum-ul din fiecare Land dar şi cu standardele educaţionale naţionale agreate la
nivel federal.
În ultimii zece ani, accentul în curriculum-ul naţional s-a schimbat treptat de la acumularea de
cunoştinţe la o abordare bazată pe competenţe. În măsura în care sunt vizate testele naţionale,
această tendinţă este probabil cel mai bine reflectată în Spania şi în Ungaria. În Evaluarea Naţională
Ungară a Competenţelor de Bază (Hungarian National Assessment of Basic Competences-NABC),
evaluarea nu se concentrează pe disciplina propriu zisă, ci vizează mai mult capacitatea elevilor de a-
şi utiliza cunoştinţele şi competenţele la citire şi matematică în situaţii concrete (anii şcolari 6 şi 8). Mai
mult, Spania a adoptat ideea de competenţe şi aplică o mult mai puţin rigidă divizare a disciplinelor la
testarea naţională, de asemenea concentrându-se mai mult pe aplicarea cunoştinţelor.
La nivel european, Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din decembrie 2006 cu
privire la competenţele cheie pentru învăţământul pe toată durata vieţii (15) defineşte opt competenţe
care reprezintă o combinaţie de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini considerate indispensabile în societatea
bazată pe cunoaştere. Printre aceste opt competenţe doar trei, şi anume comunicarea în limba
maternă, comunicarea în limbi străine şi competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi
tehnologie, pot fi direct corelate cu discipline individuale. Cum se va vedea mai jos, aceste trei
competenţe sunt cel mai frecvent evaluate în testele naţionale. Prin contrast, în multe ţări europene
competenţele cheie rămase cum ar fi ‘a învăţa să înveţi’ sau competenţele sociale şi civice, care de
obicei se referă la mai mult de o disciplină, în general nu sunt evaluate la testele naţionale.
Examenul la disciplinele incluse în testarea naţională arată faptul că, în general, sunt testate mai
puţine discipline la nivel primar şi că accentul se pune pe limba în care se face instruirea (citire şi
scriere) şi pe matematică. Deloc surprinzător, mai multe teste pentru acordarea de certificate la
sfârşitul învăţământului secundar inferior acoperă o gamă mult mai largă de discipline.
Dincolo de acest model general şi având în minte faptul că numărul disciplinelor testate poate varia în
unele ţări în funcţie de testul sau anul şcolar vizat, se pot distinge două modele generale. Anumite ţări
limitează testarea naţională la două sau trei discipline, deşi câteva au anunţat că au în plan să-şi
extindă câmpul de discipline prin adăugarea unora suplimentare. Alte ţări testează un spectru mult
mai larg al curriculum-ului. În timp ce unele ţări fac aceasta anual, altele rotesc disciplinele sau
utilizează o combinaţie de discipline testate în mod obligatoriu şi opţional.
(15) Recomandare a Parlamentului şi a Consiliului European din 18 Decembrie 2006 referitoare la Competenţele Cheie
pentru Învăţământul pe toată durata vieţii. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L394.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
30
Printre ţările din primul grup, Italia, Cipru, Portugalia şi Slovacia raportează faptul că ele testează doar
principalele două discipline – limba de instruire şi matematica. Acestor două discipline, Germania,
Austria, Slovenia (un test în anul şcolar 6), Islanda şi Norvegia adaugă o limbă străină. Luxemburg
testează cele două limbi oficiale, germana şi franceza şi matematica. În Italia, ştiinţele şi engleza ca
limbă străină vor fi testate, de asemenea, din anul şcolar 2010/11.
Figura 2.3: Numărul de discipline acoperite în testele naţionale,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Două discipline sau mai puţin
Trei discipline
Mai mult de trei discipline
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice.
Notă suplimentară Letonia şi Slovacia: Elevii din programele de învăţământ pentru minorităţi sunt de asemenea testaţi la limba oficială.
Notă explicativă Figura arată numărul de discipline testate în fiecare an şcolar. Acolo unde acest număr variază de la un test la altul sau de la un an şcolar la altul, ţările sunt evidenţiate cu mai mult decât o singură categorie. În unele ţări şi pentru anumite teste, numărul de discipline poate varia de la an la an datorită modului în care sunt rotite disciplinele testate. Pentru mai multe informaţii despre disciplinele testate în fiecare an şcolar, vezi Anexa.
Ţările din cel de-al doilea grup aleg să testeze un număr mai mare de discipline, fie adăugând un
număr consistent an de an, fie prin rotaţia disciplinelor la unele teste. Cel mai puţin obişnuit pentru ţări
este să testeze elevii după întregul curriculum iar, acolo unde se întâmplă aceasta, testele tind să fie
susţinute la sfârşitul învăţământului obligatoriu. Este interesant totuşi faptul că, Danemarca şi Malta –
două ţări care testează elevii utilizând instrumente standardizate mai des decât celelalte ţări – au ales,
de asemenea, să testeze un număr foarte mare de materii.
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
31
Astfel în învăţământul primar în Malta, elevii pot susţine până la patru examene (vezi Figura 2.2) şi, de
fiecare dată, se dau cinci discipline, ca de exemplu cele două limbi oficiale ale statului, malteza şi
engleza, matematica, religia şi studiile sociale. La cele cinci examene anuale organizate în
învăţământul secundar, elevii sunt testaţi la aproximativ zece discipline: malteza, engleza,
matematica, religia, studiile sociale, ştiinţele şi o gamă de discipline obligatorii şi opţionale în artă,
ştiinţe, limbi străine şi ştiinţe umaniste.
Asemănător, din cel de-al doilea an şcolar şi până la sfârşitul învăţământului obligatoriu în
Danemarca, elevii trebuie să susţină între 10 şi 36 de teste la daneză, matematică, engleză, biologie,
fizică/chimie şi geografie. Testarea la fiecare din aceste discipline este obligatorie în anumiţi ani
şcolari specifici. În plus, teste opţionale sunt susţinute în daneză ca a doua limbă.
Dimpotrivă, Irlanda care şi ea administrează multe teste naţionale – deşi nu toate anual – se
concentrează doar pe performanţele la citire în limba engleză şi la matematică, la testele naţionale pe
eşantion organizate la fiecare 5 ani şi la testele standardizate anuale obligatorii la scară naţională la
nivelul ISCED 1. Cu toate acestea, pentru ‘certificatul junior’ la sfârşitul anului 3 al învăţământului
post-primar, elevii susţin un test la disciplinele de bază obligatorii şi anume irlandeză, engleză,
matematică şi educaţie civică, socială şi politică (CSPE), la care sunt adăugate peste 20 de alte
discipline. Majoritatea elevilor susţin nouă sau zece discipline la acest examen.
Într-adevăr, se întâmplă frecvent ca testele care duc la acordarea unui certificat la sfârşitul
învăţământului secundar inferior să includă o gamă foarte largă de discipline care nu au fost testate la
nivel naţional anterior acelui stadiu anume. Aceasta se aplică ‘examenelor naţionale’ în Letonia şi
‘calificărilor naţionale’ în Regatul Unit (Scoţia). Aceeaşi tendinţă generală este evidenţiată în Malta şi
în Danemarca, unde examenul de certificare a învăţământului secundar şi, respectiv, examenul de
absolvire a Folkeskole includ o listă extinsă de discipline în comparaţie cu gama deja destul de largă
testată în anii şcolari anteriori.
La testele de pilotare şi în cele formative, mai multe ţări rotesc disciplinele testate, acoperind astfel
mai multe discipline fără a creşte semnificativ povara pe care o reprezintă testarea pentru elevi şi
profesori. De exemplu, la testele de pilotare din Belgia (comunitatea flamandă), eşantioane de elevi în
anii şcolari 6 şi 8 sunt testate doar la o disciplină aleasă anual de către Ministerul Educaţiei dintr-un
grup care include matematica şi olandeza, franceza ca limbă străină şi 'studiile mediului – timpul,
spaţiul, societatea şi utilizarea surselor de informaţii'. În anul şcolar 2008/09, anii 6 şi 8 au fost ambii
testaţi la matematică.
La testele de monitorizare din Finlanda, eşantioanele de elevi sunt cel mai des testate doar la o
singură disciplină care este fie limba maternă sau matematica fie, mai puţin frecvent, o a treia
disciplină sau set de discipline stabilite în conformitate cu priorităţile naţionale. În 2008/09, elevii din
anul şcolar 6 au fost testaţi la matematică şi aceia din anul 9, la suedeză ca a doua limbă străină şi la
limba maternă.
Pentru ‘evaluările formative externe ale achiziţiilor elevilor‘ în Belgia (în comunitatea franceză),
disciplinele sunt rotite după un ciclu de trei ani. De exemplu în 2008/09, elevii din trei ani şcolari diferiţi
au fost testaţi la ştiinţe, istorie şi geografie (totuşi testele au fost amânate până în 2009/10); în
2009/10, elevii sunt testaţi la citire, scriere şi limbi străine (deşi, la cele din urmă, doar în anul 6 al
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
32
învăţământului primar); în 2010/11, va fi rândul matematicii şi al limbilor străine (deşi, pentru cele din
urmă, doar în anul 2 al învăţământului secundar).
În Spania, testele diagnostice generale au ca obiectiv evaluarea a opt competenţe cheie în mod ciclic. În
2008/09, competenţa de comunicare lingvistică, competenţa în matematică, cunoştinţele despre mediul
fizic şi interacţiunea cu acesta şi competenţele sociale şi civice au fost evaluate în anul 4 al
învăţământului primar. În 2010, aceleaşi competenţe vor fi evaluate în anul 2 al învăţământului secundar.
Planurile pentru anii rămaşi ai ciclului vor fi stabilite de către consiliul de conducere al Institutului Naţional
de Evaluare (IE). În evaluările diagnostice organizate de Comunităţile Autonome, va rămâne la
latitudinea fiecărei Comunităţi să stabilească programul pentru testarea celor opt competenţe cheie.
Cele mai multe Comunităţi vor evalua în fiecare an competenţa de comunicare lingvistică şi competenţa
în matematică. În anumite cazuri, toate competenţele cheie vor fi testate în acelaşi an.
În Franţa, disciplinele sunt rotite după un ciclu de cinci ani la testele naţionale de pilotare de la sfârşitul
învăţământului primar şi secundar. Aceste cicluri includ toate disciplinele studiate cu excepţia artelor şi
sportului. Astfel, în primul an al ciclului, elevii sunt testaţi la franceză, în al doilea an la limbi străine
(engleza, germana şi spaniola), în al treilea an la educaţie civică şi viaţa în societate, în al patrulea an
la ştiinţele vieţii şi ale pământului, fizică şi chimie şi în al cincilea an la matematică. În 2008/09, elevii
care au terminat învăţământul primar şi secundar inferior au fost testaţi la franceză.
Uneori ţările modifică anual una dintre disciplinele testate. În Estonia de exemplu, testul standardizat
pe eşantion în anul şcolar 6 include estoniana sau rusa ca limbă maternă, matematica şi o disciplină
care diferă de la an la an şi este anunţată de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu o lună înainte
de test. Asemănător în Slovenia, testul naţional la sfârşitul celui de-al treilea stadiu (anul 9 de
şcolarizare) evaluează nivelul la slovenă (sau maghiară sau italiană în zonele etnice mixte), la
matematică şi la o a treia disciplină stabilită anual de către Ministerul Educaţiei dintr-un grup care
cuprinde o limbă străină (engleză sau germană), biologie, chimie, fizică, inginerie şi tehnologie,
geografie, istorie, educaţie civică şi naţională şi etică, muzică, arte şi sport.
Danemarca, Estonia, Irlanda şi Olanda utilizează o combinaţie de discipline testate în mod obligatoriu
sau opţional. De exemplu, testul olandez CITO constă din trei discipline obligatorii şi una opţională. În
Irlanda, testul pentru obţinerea ‘certificatului junior’ acoperă disciplinele obligatorii şi altele care sunt în
general opţionale, deşi unele dintre ele pot să fie şi obligatorii în funcţie de tipul de şcoală. Testul
estonian pentru certificatele acordate la sfârşitul învăţământului obligatoriu include cu totul trei
discipline. Două discipline stabilite central sunt obligatorii: prima este limba şi literatura estoniană în
şcolile unde se învaţă în limba estoniană şi estoniana ca a doua limbă în şcolile unde se învaţă în
limba rusă; cea de-a doua este matematica. A treia disciplină este aleasă de elevi dintr-o listă de
discipline opţionale.
În timp ce disciplinele testate cel mai frecvent sunt limba în care se face instruirea şi matematica,
urmate de una sau mai multe limbi străine şi ştiinţe, unele ţări au adoptat o abordare în sprijinul testării
anumitor competenţe trans-curriculare. Astfel, în Regatul Unit (Scoţia) testele cercetării achiziţiilor
elevilor (Scottish Survey of Achievement – SSA) şi Calificările Naţionale din Scoţia se bazează în cea
mai mare parte pe discipline, dar ele includ, de asemenea, unele aspecte ale competenţelor de bază
cum ar fi rezolvarea de probleme, lucrul în echipă şi TIC. Din 2009 până în 2011, ‘evaluarea naţională
finlandeză a rezultatelor învăţării’ evaluează achiziţiile la subiecte trans-curriculare învăţate în
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
33
învăţământul de bază, care includ dezvoltarea personală, identitatea culturală şi internaţionalismul,
competenţele media şi de comunicare, cetăţenia activă şi spiritul antreprenorial, responsabilitatea
pentru mediu, bunăstarea şi dezvoltarea durabilă, siguranţa rutieră, tehnologie şi individualitate. În
testele de pilotare din Belgia (comunitatea flamandă) disciplinele educaţia pentru mediu – timp, spaţiu,
societatea şi utilizarea surselor de informaţii şi 'achiziţia şi prelucrarea informaţiilor' sunt testate în anii
şcolari 2009/10 şi respectiv 2010/11.
În Polonia, testul de la sfârşitul învăţământului primar este în întregime bazat pe materia trans-
curriculară şi evaluează performanţele la citire, scriere, raţionament, utilizarea informaţiilor şi aplicarea
practică a cunoştinţelor. Un al doilea test la sfârşitul învăţământului secundar inferior conţine trei părţi
distincte, dintre care primele două sunt trans-curriculare: ştiinţe umaniste, ştiinţe (matematică şi ştiinţe
naturale) şi o limba străină modernă.
2.2.3. Tipuri de întrebări în test
În marea majoritate a ţărilor, testele naţionale reprezintă o combinaţie de întrebări şi sarcini centrate
pe discipline şi pe competenţe. În ceea ce priveşte anumite tipuri de întrebări, ţările cel mai adesea
favorizează o combinaţie de itemi cu alegere multiplă, cu răspuns scurt sau eseuri şi întrebări
deschise în funcţie de disciplină şi de anul şcolar. Cu toate acestea, testul CITO din Olanda şi unele
teste din Franţa şi din Italia utilizează exclusiv întrebări cu alegere multiplă. De asemenea, acesta este
tipul predominant de întrebări în Bulgaria şi Norvegia.
Deşi testele scrise sunt cele mai frecvente, uneori sunt utilizate şi testele orale. Mai mult decât atât,
unele ţări cum ar fi Belgia (în comunitatea flamandă), Danemarca, Franţa şi Letonia utilizează şi probe
practice.
Probele sunt urmate de chestionare de informaţii pentru directori, profesori, părinţi şi/sau elevi în 13
ţări sau regiuni, şi anume: Belgia (comunităţile franceză şi flamandă), Estonia (doar pentru profesori),
Irlanda, Spania, Franţa, Lituania, Ungaria, Austria, România, Finlanda, Regatul Unit (Scoţia) şi
Islanda. Această practică se referă cel mai adesea la testele organizate în scopuri de pilotare. Datele
colectate se referă la situaţia socio-economică a elevilor, motivaţia lor, măsurile de sprijin sau climatul
şcolar. Întrebările pentru profesori vizează experienţa de predare, activităţile de perfecţionare
profesională, metodele de predare şi alte subiecte. Din informaţiile adunate este posibil să se
efectueze analiza contextuală a rezultatelor testului şi să se identifice factorii care pot afecta
performanţa elevilor şi care sunt legaţi de şcoală, profesori sau situaţia socio-economică a elevilor.
În Finlanda de exemplu, un chestionar completat de directori şi profesori solicită informaţii de bază
despre şcolile lor şi despre modul în care este gestionat procesul de învăţare. Un alt chestionar este
completat de elevi şi se concentrează pe atitudinea lor cu privire la disciplinele testate, utilitatea lor
percepută de elevi şi nivelul relativ de dificultate. De asemenea, un chestionar completat facultativ de
către elevi face parte din Evaluarea Naţională a Competenţelor de Bază în Ungaria (NABC). Părinţii şi
elevii completează chestionarul împreună înainte de testare. Acesta adună informaţiile de bază
despre situaţia familială a elevilor şi oferă o imagine despre capitalul social, economic şi cultural,, al
elevilor şi al familiilor acestora.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
34
Figura 2.4: Standardizarea întrebărilor din teste,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
ISCED 2
Întrebările sunt aceleaşi pentru toţi elevii care susţin un test naţional
Întrebările nu sunt aceleaşi pentru toţi elevii care susţin un test naţional
Datele nu sunt disponibile
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice.
Note suplimentare Franţa: Întrebările sunt aceleaşi pentru toţi elevii care dau evaluările diagnostice şi evaluarea competenţelor de bază, în timp ce în ciclul pentru evaluarea de bilanţ de la sfârşitul învăţământului primar şi secundar inferior, întrebările sunt diferenţiate în conformitate cu teoria răspunsurilor la itemi. Lituania: În cazul ‘studiilor naţionale ale achiziţiilor elevului‘ întrebările nu sunt aceleaşi pentru toţi elevii, în timp ce la testele pentru achiziţiile educaţionale de bază, întrebările într-un test naţional dat sunt aceleaşi pentru toţi. Regatul Unit (NIR): Toţi elevii susţin acelaşi test de selecţie pentru promovarea în învăţământul secundar. Ultimul test de acest tip furnizat la nivel central a fost susţinut în 2008 pentru intrarea în 2009.
Notă explicativă Motivele pentru o diferenţiere a întrebărilor la testele naţionale – de exemplu, cazurile în care nu toţi elevii care susţin un test naţional răspund la aceleaşi întrebări – pot varia. Acestea includ eforturile făcute pentru a creşte eficienţa testelor prin adaptarea lor la nivelul de cunoştinţe şi abilităţi ale fiecărui elev sau prin acoperirea cunoştinţelor şi abilităţilor testate pentru a asigura rezultate metodologice şi statistice satisfăcătoare.
Măsura în care ţările includ întrebări identice la un anumit test naţional variază. Într-un prim grup care
cuprinde majoritatea ţărilor, toţi elevii care susţin un anumit test răspund la aceleaşi întrebări. Totuşi,
în Irlanda, Franţa, Lituania şi România, aceasta se aplică doar la unele teste naţionale, iar la alte teste
întrebările pot fi diferite.
Într-un al doilea grup de ţări, întrebările la oricare test dat nu sunt aceleaşi pentru toţi elevii care îl
susţin. Motivele pentru acest lucru se întind de la dorinţa de a ţine cont de diferenţele şi nevoile de
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
35
învăţare individuale (16) la consideraţiile metodologice care cuprind analiza şi evaluarea testelor sau
dorinţa de a preveni fraudarea de către elevi sau profesori. Astfel, patru ţări variază întrebările pentru
a-şi adapta testele la nivelurile şi nevoile individuale de învăţare. De exemplu, testele naţionale din
Danemarca bazate pe TIC, se caracterizează prin adaptări importante în funcţie de nivelul fiecărui
elev. De aceea, fiecare elev la fiecare nivel este chemat să susţină un test personalizat (vezi
Secţiunea 2.2.4 mai jos). În Irlanda, elevii care susţin ‘certificatul junior’ (nivelul ISCED 2) primesc
teste cu niveluri diferite de dificultate (nivel ridicat, mediu, de bază) şi pentru fiecare probă există
posibilităţi de alegere a întrebărilor. În Regatul Unit (Anglia), ‘evaluarea curriculum-ului naţional’ la
vârsta de 14 ani (‘stadiul cheie 3’) opţională (în prezent) include patru paliere diferite pentru
matematică, fiecare dintre ele evaluând un set de niveluri de performanţe. Profesorul apreciază
palierul care ar fi cel mai potrivit pentru capacitatea elevului. Pentru ştiinţe există două paliere diferite,
fiecare dintre ele evaluând niveluri diferite. În ceea ce priveşte testele la matematică, profesorul
evaluează palierul care ar fi cel mai potrivit pentru capacitatea elevului.
În Regatul Unit (Scoţia), testele pentru 5-14 ani constau, în mod asemănător, din teste la diferite
niveluri (de la A la F, care sunt legate de rezultatele învăţării predefinite pentru cei mai mulţi elevi în
diferite stadii ale şcolii). Nu numai că există diferite teste/întrebări pentru niveluri diferite, dar Banca
Naţională de Evaluare, din care profesorul descarcă un test, conţine mai multe teste echivalente la
fiecare nivel, astfel că elevii testaţi la acelaşi nivel în şcoli diferite nu răspund neapărat la acelaşi
întrebări. Acest aranjament reduce şansele ca un copil dintr-o şcoală să îi informeze pe alţii din altă
şcoală despre conţinutului testelor.
În alte cazuri, întrebările de la testele naţionale variază din motive metodologice. În Belgia (în
comunitatea flamandă) şi Franţa (în ciclul pentru evaluarea de bilanţ la sfârşitul învăţământului primar
şi secundar inferior), nu toţi elevii trebuie să răspundă la aceleaşi întrebări datorită metodelor statistice
aplicate (în concordanţă cu teoria răspunsurilor la itemi). Asemănător, evaluarea naţională în Spania
adoptă o metodă de eşantionare după o matrice în care toţi elevii răspund unui set de întrebări
comune dar şi unor întrebări suplimentare diferite. În Regatul Unit (Scoţia), nu toţi elevii din eşantionul
naţional de monitorizare care susţin SSA răspund la toate sarcinile de evaluare. Distribuţia sarcinilor
pe eşantion se face astfel încât să asigure acoperirea statistică acceptabilă a unui set corespunzător
de cunoştinţe şi competenţe fără a supraîncărca sau stresa elevii. La fel se aplică şi în Lituania, unde
elevii care susţin testul ‘studiilor naţionale ale achiziţiilor elevului’ nu primesc toţi acelaşi set de
întrebări. Testele sunt alcătuite astfel încât în domeniul aceleiaşi discipline acestea nu variază în
dificultate. În România, evaluarea naţională (în anul şcolar 4) la nivelul ISCED 1, care este bazată pe
eşantionare, utilizează un model de rotaţie ce are ca rezultat faptul că întrebările pentru toţi elevii care
susţin un anumit test naţional nu sunt aceleaşi.
2.2.4. Utilizarea TIC în testarea naţională
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în testarea naţională a elevilor, incluzând utilizarea PC-
urilor, a soft-urilor speciale sau a Internet-ului, poate servi unor scopuri diferite. În funcţie de aplicaţiile
avute la dispoziţie, TIC poate ajuta profesorul la administrarea testelor sau elevii prin adaptarea
(16) Această secţiune ia în considerare doar standardizarea/diferenţierea întrebărilor la test din cadrul testelor naţionale
generale. Pentru organizarea testării naţionale care are ca ţintă elevii cu cerinţe educaţionale speciale, vezi secţiunea 2.2.5.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
36
întrebărilor din test la nevoile lor de învăţare, de exemplu prin identificarea întrebărilor care sunt
provocatoare fără să-i copleşească. De asemenea, aceasta poate reduce timpul necesar pentru a
recodifica răspunsurile, punctajele la teste şi raportarea lor.
În Europa, TIC este aplicată în testarea naţională la diferite stadii. În unele ţări, este utilizată în
momentul testării, de exemplu pentru testarea pe calculator precum şi pentru corectarea testelor, în
timp ce în altele utilizarea sa apare doar în etapa de notare.
Ţările care efectuează testarea pe calculator şi se bazează pe TIC pentru a nota testele pot fi
împărţite în ţări, cum ar fi Olanda şi Norvegia, care folosesc forme tradiţionale de testare bazate pe
calculator şi ţări, ca Danemarca, care adoptă metode mai inovatoare, care se adaptează mai bine pe
calculator. În plus faţă de testul final pe hârtie în învăţământul primar din Olanda, există două versiuni
digitale ale testului, şi anume ‘testul digital final’ şi ‘testul de nivel’ şi ‘testul nivelplus’. Aceste versiuni
digitale sunt susţinute cu computerul şi pe Internet şi constau din aceleaşi componente şi întrebări ca
şi testul obişnuit. Toate şcolile pot să opteze pentru ‘testul digital final’ care poate fi folositor în special
pentru elevii care au fost absenţi la data testului obişnuit sau poate servi ca repetarea testului. ‘Testul
de nivel’ şi ‘testul nivelplus’, cu o parte extinsă referitoare la tehnica de lectură şi întrebări
suplimentare referitoare la ortografie, sunt destinate pentru elevii cu dificultăţi mari de învăţare. În
Norvegia, de asemenea, elevii utilizează computerele pentru a răspunde la întrebările din test şi la
notarea testelor, iar rezultatele şi rapoartele sunt generate automat. Pe lângă posibila utilizare a
calculatoarelor pentru examinările naţionale scrise din Olanda şi Norvegia, elevii din Norvegia, de
asemenea, pot să utilizeze TIC la examenele orale în timpul perioadei de pregătire sau pentru o
prezentare a examenului.
În ‘testele naţionale’ din Danemarca, elevii utilizează calculatoarele pentru a răspunde la întrebările
accesate prin website, în timp ce rezultatele şi rapoartele către profesori şi părinţi sunt generate
automat. Sistemul pentru testarea pe calculator din Danemarca este cunoscut ca ‘test informatic
adaptativ’ (CAT), care înseamnă faptul că testul se adaptează la nivelurile individuale de abilităţi. Ca
urmare a unui răspuns corect, elevilor li se pun întrebări mai dificile şi vice-versa. Raţionamentul este
acela că testele sunt mai eficiente atunci când ‘dificultatea item-ului’ corespunde cu capacitatea
elevului. Cerinţele tehnologice ale acestui mod de testare sunt considerabile, atât în privinţa capacităţii
şi stabilităţii sistemului, cât şi în ceea ce priveşte apelarea unei bănci foarte largi de itemi cu exact
acea combinaţie de itemi potriviţi şi de înaltă calitate.
Testarea naţională a elevilor se poate confrunta cu anumite dificultăţi în utilizarea TIC. De exemplu,
problemele legate de Internet pot întârzia testarea online, în timp ce pot să apară şi alte dificultăţi
tehnice asociate cu calculatoarele sau soft-urile speciale.
Mai multe alte ţări utilizează TIC pentru a nota testele. Aceasta se aplică în Belgia (în comunităţile
franceză şi flamandă), Franţa, Letonia, Luxemburg şi Austria, în care utilizarea TIC în scopuri de
notare implică aplicarea unei grile de corectare computerizate sau altor forme de aplicaţii software
pentru a ajuta la calcularea rezultatelor elevilor individual sau a unei întregi clase sau pentru diferite
întrebări sau pentru întregul test. Începând din 2009, în Franţa, TIC este utilizată în cursul testului
propriu-zis. În Bulgaria, aceasta este folosită în principal la notarea testelor şi la prelucrarea
rezultatelor. În Evaluarea Naţională a Competenţelor de Bază (NABC) din Ungaria, analiza centrală
este efectuată cu ajutorul TIC, în timp ce prezentarea rezultatelor pentru şcoli se bazează pe soft-uri
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
37
speciale. Acelaşi software furnizat de către departamentul evaluare al Autorităţii Educaţionale permite
şcolilor să efectueze ele însele analize suplimentare.
Figura 2.5: Utilizarea TIC la testarea naţională,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Utilizarea TIC pentru testarea pe calculator
Utilizarea TIC pentru notarea testelor
Nu se utilizează în prezent TIC
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice.
Note suplimentare Belgia (BE nl): TIC pentru testarea pe calculator a fost utilizată doar o singură dată în 2007 pentru proba de înţelegere orală la limba franceză ('French – listening'). Franţa: Începând din 2009, TIC este utilizată în cursul testului. Malta: TIC este utilizată în prezent doar la examinările TIC de la Examinările Anuale pentru Şcolile Secundare. Slovacia: Testarea online în prima parte a testului pentru limba şi literatura slovacă a fost efectuată în 2007/08. Regatul Unit (SCT): TIC este în prezent utilizată pentru selecţia online a testelor. Sarcinile pentru Evaluarea Naţională pentru 5-14 ani sunt descărcate online din resursele existente la Learning and Teaching Scotland şi tipărite/copiate de către şcoală pentru utilizare. Pentru examenul de la Certificările Naţionale, Autoritatea Scoţiană de Certificare face încercări de evaluare online la anumite discipline. Islanda: Testarea on-line va fi treptat introdusă în 2009 şi 2010.
În final, în peste jumătate din ţările luate în considerare, TIC nu este în prezent utilizată la testarea
naţională deşi aceasta include unele ţări în care utilizarea sa este planificată sau se află deja în fază
de pilot. De exemplu, testele de fezabilitate TIC au fost efectuate în Estonia care intenţionează să facă
testarea pilot online şi să noteze prin TIC examenele pe hârtie la sfârşitul învăţământului obligatoriu în
2012. În Slovacia, testarea online în prima parte a testelor pentru limba şi literatura slovacă a fost
efectuată în anul şcolar 2007/08. Din moment ce ‘planul tehnologic pentru învăţământ’ a fost elaborat
în Portugalia în 2007, planurile se derulează mai departe pentru implementarea progresivă a
‘proiectului de evaluare electronică’, care include crearea testelor naţionale în format electronic pentru
a promova utilizarea educaţională a TIC. În Islanda, Institutul de Evaluare Şcolară lucrează acum
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
38
pentru dezvoltarea examinărilor personalizate în format electronic. Iniţial planul este să se adauge o
sesiune de testare pe calculator în 2009 sau 2010 la examinările coordonate naţional pentru anul
şcolar 10, în timp ce se vor păstrara cele mai multe dintre examenele cu hârtie şi creion, dar apoi în
mod gradual să se mărească partea computerizată a examenului şi să se reducă numărul de sesiuni
cu hârtie şi creion. În România, introducerea TIC pentru evaluările naţionale printr-un proiect naţional
pilot este planificată pentru perioada din 2010 până în 2013. În Polonia, se aşteaptă ca TIC să fie
introdusă pentru notarea lucrărilor de la examene între 2013 şi 2015.
2.2.5. Participarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale
Elevii cu cerinţe educaţionale speciale (CES) formează un grup eterogen care este în curs de
implicare în procesul de testare naţională în Europa în diferite moduri. Luând ca bază definiţia
Clasificării Internaţionale Standard pentru Educaţie (ISCED 1997) (17), conceptul de învăţământ cu
cerinţe speciale se referă la învăţământul elevilor cu dizabilităţi sau cu alte dificultăţi de învăţământ,
precum şi la aceia care pot să aibă nereuşite şcolare dintr-o mare varietate de alte motive, cunoscute
ca fiind posibil să împiedice progresul optim al copilului. Totuşi, este important de reţinut faptul că
definiţiile şi categoriile CES variază de la o ţară la alta, cu diferite distincţii făcute între tipurile de
cerinţe speciale. Mai mult decât atât, învăţământul pentru cerinţe speciale poate avea loc în şcoli
speciale sau în şcolile din sistemul normal de învăţământ, în funcţie de ţara respectivă. Dacă acest
grup de copii definit mai larg primeşte sau nu ajutor suplimentar este legat de cât de mult şcolile îşi
adaptează organizarea, predarea şi curriculum-ul, inclusiv evaluarea elevilor prin intermediul testării
naţionale.
(17) Vezi UNESCO (2006) Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (ISCED 1997).
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
39
Figura 2.6: Participarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale la testarea naţională,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Participarea elevilor cu CES la testarea naţională este obligatorie
Participarea elevilor cu CES la testarea naţională este opţională
Elevii cu CES nu iau parte la testarea naţională
Datele nu sunt disponibile
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice.
Note suplimentare Belgia (BE fr): Participarea la testarea naţională este obligatorie pentru toţi elevii din anii şcolari testaţi. Totuşi, pentru învăţământul cu cerinţe speciale, şcolile sunt libere să-şi înscrie elevii pe baza achiziţiilor şcolare individuale. Belgia (BE nl): Elevii cu CES şcolarizaţi în învăţământul normal sunt încurajaţi să ia parte la testarea naţională ca toţi ceilalţi elevi. Aceia care sunt în şcoli separate pentru învăţământul special nu sunt implicaţi în testare. Germania: Pentru elevii cu CES din şcolile normale care oferă o calificare, participarea la testarea naţională este obligatorie. Pentru aceia din şcolile CES care nu oferă o calificare, participarea nu este obligatorie. Estonia: Participarea la testarea naţională pentru elevii cu CES care urmează curriculum-ul naţional de bază este obligatorie. Elevii care urmează curriculum-ul naţional simplificat de bază sau curriculum-ul naţional pentru aceia cu dizabilităţi de învăţământ moderate şi severe nu iau parte la testarea naţională şi nici şcolile speciale pentru elevii cu CES. Franţa: Participarea elevilor cu CES este opţională pentru ‘evaluarea competenţelor de bază’, iar directorul şcolii poate decide dacă dificultăţile lor de învăţământ sunt sau nu de aşa natură încât să-i împiedice să ia parte la test în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi elevi. Pentru ‘sistemul de evaluări diagnostice’, participarea elevilor cu CES este obligatorie, iar testele sunt adaptate. Şcolile speciale pentru elevii cu CES nu iau parte la testarea naţională, cu excepţia acelora pentru elevii cu tulburări de vedere care iau parte la ‘sistemul de evaluări diagnostice’. Italia: În învăţământul primar şi în primul an al învăţământului secundar inferior, elevii cu CES nu iau parte la testarea naţională. În al treilea an al învăţământului secundar inferior, profesorii clasei decid dacă aceştia trebuie să participe. Cipru: Testul este obligatoriu pentru toţi elevii, inclusiv pentru aceia cu CES, şi nu există prevederi care să permită să fie adaptat la necesităţile celor din urmă. Doar elevii cu dizabilităţi severe pot fi scutiţi. Olanda: Testarea naţională în ansamblu nu este obligatorie. Dacă o şcoală decide să susţină testul, este normal pentru toţi elevii să-l susţină chiar dacă aceştia nu au nicio obligaţie în această privinţă. În general, elevii dislexici sau cu dizabilităţi susţin şi ei testul, chiar dacă în forme adaptate. Polonia: Elevii cu dizabilităţi mentale moderate şi severe sunt scutiţi. România: Participarea la testarea naţională a elevilor cu CES care sunt înscrişi în învăţământul general este obligatorie. Pentru elevii cu CES în şcolile speciale, participarea la testarea naţională este opţională. Slovenia: Participarea la testarea naţională a elevilor cu CES care sunt înscrişi în programul normal sau echivalentul său este obligatorie în anul şcolar 9 şi opţională în anul şcolar 6. Participarea la testarea naţională este opţională în ambii ani şcolari dacă elevii cu CES urmează un program cu standarde educaţionale scăzute.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
40
În general, ţările aparţin unuia dintre cele trei grupuri în funcţie de testarea naţională pentru elevii cu
CES: dacă este obligatorie, opţională, sau scutită. Primul grup include ţările în care testarea este
obligatorie pentru toţi elevii, de aceea cei cu CES iau parte la testele naţionale împreună cu ceilalţi.
Totuşi, în majoritatea acestor ţări această obligaţie se referă doar la acei elevi înscrişi în învăţământul
general. În cele mai multe ţări, şcolile speciale pentru elevii cu CES nu iau parte la testarea naţională
sau participarea lor este opţională. În acelaşi grup sunt şi ţări care şi-au modificat sistemele de testare
naţională astfel că participarea elevilor cu nevoi speciale a devenit obligatorie. În Franţa, unde
participarea elevilor la 'sistemul de evaluări diagnostice' este obligatorie, testele au fost adaptate, de
exemplu în Braille sau cu caractere mărite pentru persoanele cu afecţiuni vizuale sau cu materia
adaptată pentru elevii cu dizabilităţi fizice. Estonia şi Polonia au dezvoltat materiale adaptate specific la
nevoile elevilor cu diferite dizabilităţi (cum ar fi aceia cu afecţiuni vizuale, auditive sau de altă natură). În
Letonia, un număr de măsuri au fost introduse de către Centrul pentru Dezvoltarea Curriculum-ului şi
Examinare pentru a ajuta participarea elevilor cu cerinţe speciale la testarea naţională. De exemplu,
elevilor le este oferit mai mult timp pentru a susţine testele precum şi mai multe pauze în timpul testării şi
pot utiliza diferite forme de ajutor (incluzând ochelari de mărire, memoratoare speciale sau pliante
informative etc.), în timp ce profesorilor le este permis să explice sarcinile oral sau prin semne, iar
înregistrările pot fi derulate mai mult decât odată. Asemănător testele naţionale din Slovenia, care sunt
obligatorii pentru elevii cu CES în anul şcolar 9, sunt adaptate la diferite nevoi personale cu (de exemplu)
caractere mărite, versiuni electronice ale materialelor, versiuni sonore şi texte în Braille disponibile
pentru cei cu afecţiuni vizuale. Metoda de testare este de asemenea adaptată la CES: mai mult timp sau
mai multe pauze sunt permise în timpul testelor, asistenţii oferă pentru ajutor, iar elevii pot utiliza
computere sau echipamente adaptate special sau alte resurse.
În timp ce elevii cu CES din Portugalia iau şi ei parte la testarea naţională, aceia care urmează un
curriculum puternic personalizat adaptat specific la cerinţele lor speciale sunt evaluaţi în conformitate
cu acel curriculum. De asemenea, şcolile portugheze pot scuti anumiţi elevi de la testarea naţională.
Cu toate acestea, participarea la testare este în principiu obligatorie pentru toţi elevii, cu excepţia celor
migranţi sau itineranţi care ajung în ţară în timpul anului şcolar în care în mod normal ar fi testaţi sau
cu mai puţin de un an înainte. Asemănător, în Marea Britanie (Anglia), elevii cu CES trebuie să
urmeze curriculum-ul naţional. Totuşi, legislaţia prevede modificarea parţială sau totală a curriculum-
ului naţional precum şi modalităţi conexe de evaluare a unui elev cu certificat CES. Şcolile pot
comanda, de la Autoritatea pentru Certificare şi Curriculum, teste cu materia modificată pentru elevii
cu afecţiuni vizuale sau cu alte cerinţe educaţionale speciale, precum şi probe de calcul mental
modificate pentru elevii cu afecţiuni auditive şi elevii care utilizează limbajul semnelor. În plus,
directorul unei şcoli subvenţionate de stat poate face excepţii temporare de la unele aspecte sau de la
tot curriculum-ul naţional şi de la reglementările de evaluare asociate pentru fiecare elev individual,
pentru o perioadă de până la şase luni. Elevii pe care profesorii îi consideră sub anumite niveluri ale
grilei de performanţă cu opt niveluri ale curriculum-ului naţional nu sunt evaluaţi în cadrul testelor
formale ci doar printr-o evaluare a profesorului. Această categorie poate include elevii care au ajuns
recent dintr-un alt sistem de învăţământ şi nu pot vorbi limba engleză.
În cel de-al doilea grup de ţări, testarea naţională este opţională pentru elevii cu CES indiferent dacă
testul respectiv este opţional sau obligatoriu pentru elevi în general. Participarea acestora depinde de
deciziile luate de şcoli, de elevi individual şi de părinţii lor sau este stabilită prin reglementări de stat.
De exemplu, cea din urmă situaţie apare în Ungaria unde participarea elevilor cu cerinţe speciale la
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
41
Evaluarea Naţională a Competenţelor de Bază (NABC) este reglementată de documente legale şi
determinată în conformitate cu tipul şi nivelul dificultăţilor lor de învăţare. Unele grupuri participă în
totalitate la testare, în timp ce altele participă fără ca rezultatele lor să fie luate în considerare în
rapoartele şcolare. În Lituania, participarea la testarea naţională a elevilor cu CES este opţională. La
depunerea unei cereri scrise, elevii cu CES (aceia cu afecţiuni vizuale sau auditive sau dizabilităţi
fizice uşoare) pot lua parte individual la testarea din învăţământul de bază, cu formatul testului şi cu
instrucţiunile pentru evaluarea şi execuţia lor adaptate la problemele lor de sănătate. La ‘studiile
naţionale ale achiziţiilor elevului’, elevii cu CES pot participa la cercetare dacă clasa sau şcoala este
selectată în eşantion, iar reformele au în vedere să adapteze subiectele din chestionar la cerinţele lor.
Aceasta apare deja în Olanda unde sunt posibile mai multe adaptări la testele naţionale pentru elevii
dislexici sau cu handicap, incluzând furnizarea unei broşuri de întrebări în Braille pentru cei cu
handicap vizual, o versiune mărită sau alb-negru pentru elevii cu afecţiuni vizuale sau dislexici şi timp
suplimentar sau, de asemenea, o versiune vorbită pentru dislexici. Şcolile pot scuti de la testarea
naţională copiii imigranţi care au ajuns în ţară cu patru ani sau mai puţin înainte de anul şcolar 8 în
timpul căruia are loc testarea naţională, şi copii de la care se aşteaptă să continue învăţământul
secundar special. Elevii eligibili pentru ajutor în învăţare, care au restanţe generale în toate domeniile
de aproximativ un an şi jumătate pot susţine ‘testul final’ sau ‘testul nivel’. Dacă elevii cu handicap
mintal doresc să susţină examinările coordonate naţional în Islanda, aceştia o pot face cu
consimţământul părinţilor lor. Pentru elevii cu alte dizabilităţi, au fost dezvoltate materiale adaptate
necesităţilor lor, precum în cazul elevilor cu afecţiuni vizuale sau auditive sau dislexie. Mai mult decât
atât, diriginţii pot scuti elevii imigranţi să susţină testele la limba islandeză, şi de asemenea pot să-i
scutească de la testul la matematică dacă trăiesc în Islanda de mai puţin de un an. În Regatul Unit
(Scoţia), elevii descrişi anterior ca având cerinţe educaţionale speciale şi numărul mai mare de elevi
descrişi acum ca având ‘necesităţi suplimentare de ajutor’ susţin testele de 5-14 ani (la un nivel
corespunzător cu performanţele lor şcolare) şi examinările naţionale la vârsta de 16 ani, după cum
apreciază şcolile sau profesorii lor. Dacă un elev din această categorie, care este înscris la şcoala
normală, se nimereşte să pice în eşantionul de studiu al achiziţiilor elevilor din Scoţia, şcoala poate
decide dacă va putea sau nu să susţină testul, având în vedere (de exemplu) stresul potenţial implicat.
În final, în mai multe ţări, elevii cu CES nu participă la testarea naţională sau testele lor nu sunt luate
în considerare. Aici intră Danemarca, Spania şi Austria. În Regatul Unit (Irlanda de Nord), elevii care
deţin un certificat CES, nu susţin testul de promovare în învăţământul post-primar. Cu toate acestea
pot susţine testele copiii cu CES care nu deţin un certificat şi ai căror părinţi sunt în căutare de locuri
în învăţământul secundar (în şcolile gramaticale).
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
42
2.3. Actorii şi organismele responsabile
Această secţiune are în vedere actorii responsabili pentru elaborarea, administrarea şi notarea
testelor naţionale. Identificarea acestor responsabilităţi furnizează informaţii care pot fi de foarte mare
ajutor pentru cei interesaţi de problemele legate de validitate şi obiectivitate în privinţa testelor
naţionale. Această problemă este cu atât mai importantă pentru faptul că cele mai multe teste
naţionale din Europa sunt în prezent administrate pe hârtie şi aproape întotdeauna conţin întrebări
deschise (vezi subsecţiunea 2.2.5 mai sus) care nu pot fi notate prin intermediul mijloacelor de
scanare optică automată.
2.3.1. Elaborarea testelor
Două tipuri principale de organisme sunt responsabile pentru elaborarea testelor naţionale în Europa
şi anume o unitate sau o agenţie în cadrul ministerul învăţământului sau o agenţie publică înfiinţată de
minister dar separată de acesta.
Figura 2.7: Organisme responsabile de elaborarea testelor naţionale,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
fără jucători externi
O unitate/agenţie în cadrul ministerului învăţământului cu
jucători externi
Un organism public separat de minister, specializat în învăţământ sau în evaluare în învăţământ
Un organism privat sau departament universitar
Sursa: Eurydice Teste pentru adoptarea de decizii despre cariera şcolară a elevilor
Teste pentru alte scopuri
Nu există teste naţionale
Note suplimentare Malta: Comisia de Examinare pentru Înscriere şi Certificare în Învăţământul Secundar a Universităţii din Malta elaborează testele pentru examenul de obţinere a certificatului în învăţământul secundar susţinut la sfârşitul învăţământului obligatoriu. Celelalte teste sunt compilate de către directoratul pentru calitate şi standarde în învăţământ din cadrul Ministerului Învăţământului. Regatul Unit (NIR): Ultimul test centralizat de promovare în învăţământul postprimar a fost susţinut în Noiembrie 2008 pentru intrarea în Septembrie 2009.
Notă explicativă Factorul determinant în identificarea tipurilor de test a fost principalul obiectiv al fiecărui test (vezi Figura 2.1). Figura nu face distincţie între testele susţinute la nivelurile ISCED 1 sau 2 (sau ambele niveluri). Pentru informaţii suplimentare referitoare la acest punct vezi Anexa.
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
43
În 10 ţări, ministerul învăţământului este responsabil pentru elaborarea testelor. Mai multe ţări
europene care conduc în privinţa introducerii testelor naţionale pentru certificarea rezultatelor elevilor
(vezi Capitolul 1) – şi anume Danemarca, Luxemburg, Malta, Portugalia şi Islanda – au încredinţat
această sarcină ministerelor lor. Islanda a creat o instituţie separată în 1993.
Acolo unde o unitate sau o agenţie din cadrul Ministerului este responsabilă cu elaborarea testelor
naţionale, sunt frecvent implicaţi şi alţi participanţi cum ar fi profesorii de şcoală, experţii sau
personalul universitar. Cu toate acestea, în Danemarca şi Malta, anumite teste cu miză mare pentru
elevi sunt stabilite doar de minister. Prin contrast, în timp ce ministerul învăţământului este responsabil
de elaborarea testelor în Bulgaria şi în Slovenia, acesta deleagă în mare măsură sarcina respectivă
unor comisii special constituite.
Al doilea – şi cel mai frecvent – aranjament în Europa este unul în care o agenţie specializată
separată de ministerul învăţământului, este responsabilă cu elaborarea testelor. Astfel de agenţii au
fost stabilite prima dată în anii 1990. Principalele lor funcţii pot fi de a evalua sistemul de învăţământ,
cum este cazul Invalsi în Italia sau de a exercita responsabilităţi mai largi pentru supervizarea şi
reglementarea acestuia, precum Autoritatea Educaţională în Ungaria, Agenţia Naţională Educaţională
în Suedia sau Consiliul Educaţiei Naţionale din Finlanda. Activitatea unor astfel de agenţii se poate
focaliza, de asemenea, pe evaluarea individuală a elevilor pentru acordarea de certificate, ca în
Letonia şi Polonia.
Unele dintre aceste instituţii au beneficiat de legături internaţionale. De exemplu, Institutul German
pentru Progresul Educaţional a beneficiat de expertiza organismelor din Franţa şi din Regatul Unit. În
Lituania, între 1996 şi 1999, centrul naţional de examinare a efectuat reforma în domeniul examinării
cu consiliere şi ajutor de la partenerii Autorităţii Scoţiene pentru Calificări. În România, organismul
responsabil în anul 2000 pentru compilarea testelor de monitorizare naţională susţinute la sfârşitul
învăţământului primar a primit asistenţă tehnică din partea experţilor de la Institutul Olandez CITO, în
selectarea eşantioanelor de elevi şi în dezvoltarea itemilor şi a procedurilor de test.
În multe cazuri, aceste instituţii fac adesea apel la profesori, experţi şi personal universitar care vor ajuta
la procedurile de elaborare a testelor. În unele ţări, acestea aduc un mare număr de actori şi de
organisme în acest scop. În Irlanda, de exemplu, testele naţionale la limba engleză şi la matematică,
care sunt administrate unor eşantioane de elevi în două momente în învăţământul primar sunt rezultatul
cooperării dintre Departamentul de Teste al Centrului de Cercetări Educaţionale (Drumcondra) şi
comitetele naţionale care cuprind reprezentanţi ai diferitelor organizaţii, inclusiv ai Departamentului
Educaţiei şi Ştiinţei şi ai Consiliul Naţional pentru Evaluarea Curriculară. În Regatul Unit (Scoţia),
consiliul de management de proiect al Cercetării Scoţiene a Achiziţiilor (SSA) adoptă decizii referitoare la
fiecare cercetare, iar în ceea ce priveşte conţinutul şi tipurile de sarcini primeşte îndrumări de la diferite
părţi, inclusiv de la reprezentanţii guvernamentali, Autoritatea Scoţiană de Calificări (SQA), Învăţământul
şi Predarea în Scoţia, Asociaţia Directorilor din Învăţământ din Scoţia (autorităţile locale), Inspectoratul
Majestăţii Sale pentru Învăţământ, manageri de evaluare şi profesori SQA.
Unele ţări europene se abat de la aceste două principale modele (o unitate/agenţie în cadrul
ministerului educaţiei sau o agenţie naţională specializată separată) şi atribuie sarcina elaborării
testelor naţionale altor feluri de organisme. De exemplu, testele sunt elaborate de universităţi în Belgia
(în comunitatea flamandă), Luxemburg, Suedia şi Norvegia (cu excepţia testelor pentru acordarea de
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
44
certificate), dar sunt încă sub supervizarea ministerului învăţământului sau a unei agenţii naţionale
specializate în învăţământ. Între timp în Malta, responsabilitatea pentru examenul de obţinere a
certificatului în învăţământul secundar este atribuită comisiei de examinare care se află la
Universitatea din Malta.
Olanda oferă un model diferit. CITO, institutul central responsabil de testele naţionale, a fost privatizat
în 1999. A fost creat de Ministerul Educaţiei în 1968 şi încă mai primeşte fonduri publice de la guvern
pentru activităţile legate de testele naţionale. Institutul s-a specializat în dezvoltarea de teste şi
operează la nivel internaţional. De asemenea, reprezintă singurul sistem în care şcolile sau autorităţile
competente trebuie să plătească pentru elevi pentru a susţine testele naţionale opţionale. În altă parte,
şcolile nu plătesc pentru astfel de teste.
În Germania cu structura sa federală şi în Spania cu sistemul său descentralizat de învăţământ,
agenţiile naţionale pentru evaluarea educaţională împart procesul de adoptare a deciziilor referitor la
concepţia testelor naţionale cu autorităţile şcolare din land şi respectiv cu Comunităţile Autonome. În
Germania, testele sunt stabilite la nivel de land. Conţinutul lor reflectă atât curriculum-ul landului în
ceea ce priveşte disciplinele şi anii şcolari implicaţi, cât şi standardele educaţionale care au fost
definite de către Institutul German pentru Dezvoltarea Educaţională şi adoptate în 2004 de Conferinţa
Permanentă a Ministerelor de Învăţământ şi Afaceri Culturale din landuri. În Spania, Institutul Naţional
de Evaluare (IE) şi organismele corespondente din Comunităţile Autonome colaborează la efectuarea
evaluărilor naţionale pe eşantioane de elevi. În timp ce IE este responsabil de aceste evaluări,
reprezentanţii Comunităţilor Autonome se află în consiliul său de conducere şi iau parte la adoptarea
deciziilor – agreate prin consens – legate de toate etapele procesului de evaluare naţională. Alte teste
care îi privesc pe toţi elevii sunt organizate pe baza responsabilităţii exclusive a fiecărei Comunităţi
Autonome.
2.3.2. Administrarea testelor naţionale
În marea majoritate a cazurilor, testele naţionale sunt administrate elevilor de către profesorii lor care
au instrucţiuni detaliate şi precise referitoare la modul în care trebuie să se desfăşoare acestea.
Aceasta se aplică atât testelor cu un impact mare asupra carierelor şcolare ale elevilor cât şi testelor
pentru alte scopuri. Unele ţări au stabilit anumite practici pentru a garanta uniformitatea procedurii
acolo unde profesorii administrează testele pentru proprii lor elevi. Într-adevăr, supraveghetorii externi
supervizează administrarea testelor în Belgia (în comunitatea flamandă), Irlanda (la testele
administrate eşantioanelor de elevi) şi Letonia (la testele cu miză mare pentru elevi).
În Ungaria, o persoană din şcoală este desemnată pentru a coordona întregul proces de evaluare a
competenţelor de bază. Acea persoană anterior poate urma cursuri organizate de departamentele
regionale al Autorităţii Educaţionale. În plus, acolo unde există un mare număr de elevi, personalul
şcolii este desemnat pentru a coordona modul în care se desfăşoară în clase Evaluarea Naţională a
Competenţelor de Bază (NABC). Aceste persoane trebuie să întocmească un raport al procesului de
evaluare după ce acesta are loc, urmând liniile directoare stabilite în manualul NABC. De asemenea,
Autoritatea Educaţională împuterniceşte persoane pentru asigurarea calităţii care să supervizeze
administrarea NABC la nivel local.
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
45
Figura 2.8: Persoanele însărcinate cu administrarea testelor naţionale,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Profesorii la clasă
+ persoane din exterior
Alţi profesori din aceeaşi şcoală, sau directorul + persoane din
exterior
Numai Persoane din exterior
Sursa: Eurydice Teste pentru adoptarea deciziilor desprecariera şcolară a elevilor
Teste pentru alte scopuri
Nu există teste naţionale
Note suplimentare Irlanda: Profesorii clasei administrează testele standardizate la matematică şi la limba engleză pentru a identifica nevoile individuale de învăţare. Testele naţionale pe eşantion la matematică şi la limba engleză sunt administrate de către profesorii clasei sub supervegherea inspectorilor. Lituania: Alţi profesori de la aceeaşi şcoală sunt responsabili de administrarea testelor opţionale (testele de la finalul învăţământului de bază), în timp ce examinatorii externi sunt responsabili pentru administrarea testelor pe eşantion (‘studiile naţionale ale rezultatelor elevilor’). Regatul Unit (ENG): Testele naţionale obligatorii în stadiul cheie 1 precum şi testele opţionale sunt administrate de profesorii clasei. Testele naţionale obligatorii în stadiul cheie 2 sunt administrate de director şi supravegheate de reprezentanţii organismelor oficiale. Regatul Unit (NIR): Ultimele teste de promovare în învăţământul postprimar care au fost furnizate la nivel centralizat s-au susţinut în Noiembrie 2008 pentru intrarea în Septembrie 2009.
Notă explicativă Factorul determinant în identificarea tipurilor de teste a fost principalul obiectiv al fiecărui test (vezi Figura 2.1). Figura nu face distincţie între testele susţinute la nivelurile ISCED 1 sau 2 (sau ambele niveluri). Pentru informaţii suplimentare referitoare la acest subiect vezi Anexa.
În Spania, Austria şi România, testele naţionale sunt întotdeauna administrate de către persoane din
afara şcolii în care acestea au loc. Aceste persoane sunt desemnate de organismele naţionale
responsabile pentru organizarea de teste sau de companiile externe angajate în acest scop. Acelaşi
lucru se întâmplă în cazul examinărilor pentru acordarea de certificate în Irlanda şi Regatul Unit
(Scoţia), precum şi la anumite teste de monitorizare în Italia şi Lituania. De asemenea, aceasta s-a
aplicat în Slovenia până în 2005, când implicarea profesorilor a fost percepută ca find necesară în
contextul în care accentul la testele naţionale s-a schimbat de la concentrarea pe acordarea de
certificate, la monitorizarea şcolilor.
De asemenea, testele naţionale pot fi administrate de către profesorii din aceeaşi şcoală care nu le
predau elevilor ce susţin evaluarea, după cum se practică în Bulgaria, Portugalia, Slovenia şi Slovacia
şi la testele opţionale de verificare a cunoştinţelor la sfârşitul învăţământului obligatoriu în Lituania.
Mai mult în Slovenia, membrii autorizaţi ai comisiei naţionale pentru examene, membrii altor comisii şi
experţi ai Centrului naţional pentru examene pot să viziteze o şcoală şi să asiste la procedura de
testare. Asemănător în Portugalia, un membru al inspectoratului general de învăţământ poate vizita
şcolile în timpul administrării testelor naţionale.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
46
În Italia şi în Polonia, profesorii din aceeaşi şcoală care nu le predau elevilor ce dau evaluarea sau
profesorii de la alte şcoli au responsabilităţi în administrarea testelor pentru acordarea de certificate. În
plus în Polonia, cu excepţia profesorilor care predau disciplinele testate, ceilalţi profesori ai elevilor
care dau testele sunt implicaţi în administrarea lor. În Estonia şi în Regatul Unit (Anglia), examenul de
la finalul învăţământului obligatoriu şi, respectiv,examenele naţionale care au loc la sfârşitul ‘stadiului
cheie 2’ sunt administrate de către director. Din moment ce autoritatea locală din Anglia este
responsabilă statutar pentru verificarea procedurilor de administrare a testelor, aproximativ 10 %
dintre şcoli sunt vizitate anual pentru a controla dacă procesul se desfăşoară în mod corespunzător.
De asemenea, Agenţia pentru Calificări şi Curriculum (QCA) poate face unele vizite de monitorizare.
2.3.3. Notarea testelor naţionale
În nouă ţări sau regiuni, sarcina notării testelor naţionale este întotdeauna încredinţată verificatorilor
externi care sunt, în general, desemnaţi de către organismul responsabil cu elaborarea testelor. În
11 alte ţări sau regiuni unele teste naţionale sunt notate de către persoane externe, cum ar fi profesori
care efectuează o pregătire specială în acest scop.
În Bulgaria, Letonia (la anumite teste pentru acordarea de certificate), Lituania (la testele opţionale de
la sfârşitul învăţământului obligatoriu), Slovenia (la testele naţionale în anul şcolar 6) şi Slovacia,
testele sunt notate de către profesorii din şcoală care nu le predau elevilor implicaţi.
Figura 2.9: Persoanele responsabile cu notarea testelor naţionale,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Profesorii de la clasă + persoane
din exterior
Alţi profesori din aceeaşi şcoală + persoane
din exterior
Numai persoane din exterior
Sursa: Eurydice Teste pentru adoptarea deciziilor desprecariera şcolară a elevilor
Teste pentru alte scopuri
Nu există teste naţionale
Note suplimentare Franţa: Aşa numitele evaluări de bilanţ sunt notate de Direcţia de Evaluare, Planificare şi Performanţă (Assessment, Prospects and Performance Directorate-DEPP), în timp ce evaluările formative pentru învăţarea individuală sunt notate de profesor. Letonia: Examinările la limba letonă susţinute la sfârşitul celui de-al nouălea an şcolar de către elevii din şcolile care implementează programele pentru minorităţi sunt notate centralizat. Alte teste pentru acordarea de certificate la sfârşitul învăţământului obligatoriu sunt notate în şcoli de către profesorii de specialitate şi în unele cazuri şi de către profesorul clasei. Lituania: Alţi profesori din aceeaşi şcoală sunt responsabili pentru notarea testelor naţionale opţionale, în timp ce examinatorii externi sunt responsabili pentru notarea testelor naţionale pentru achiziţiile elevilor (pe bază de eşantioane). Ungaria: Evaluările naţionale ale competenţelor de bază care au loc în anii şcolari 6 şi 8 sunt notate de persoane din exterior. Evaluările care au loc în anul şcolar 4 sunt notate de către profesorii clasei, cu excepţia testelor elevilor selecţionaţi pentru eşantionul naţional reprezentativ (care sunt notate de persoane din exterior). Malta: Examenele anuale susţinute în şcolile primare şi secundare sunt notate de către profesori, în timp ce examenele de la sfârşitul învăţământului primar şi obligatoriu sunt în responsabilitatea unor persoane din exterior desemnate de unitatea de evaluare în învăţământ din Ministerul Educaţiei şi Culturii sau de comitetului de examinare de la Universitatea din Malta. Slovenia: Examenele de la sfârşitul învăţământului obligatoriu sunt notate de profesori angajaţi special în acest scop în centrele de evaluare. Examenele susţinute la sfârşitul celui de-al şaselea an al învăţământului obligatoriu sunt notate de profesorii din şcolile candidaţilor care nu le predau elevilor implicaţi în evaluare.
Capitolul 2: Obiectivele ş i Organizarea Testării Naţ ionale
47
Regatul Unit (ENG): Testele naţionale obligatorii în stadiul cheie 1 precum şi testele opţionale sunt notate de către profesorii clasei. Testele naţionale obligatorii în stadiul cheie 2 sunt notate extern. Regatul Unit (NIR): Ultimele teste de promovare în învăţământul post-primar, furnizate centralizat, au fost susţinute în Noiembrie 2008 pentru intrarea în Septembrie 2009. Regatul Unit (SCT): Testele efectuate pentru monitorizarea sistemului educaţional (Cercetarea Scoţiană a Rezultatelor – SSA) sunt notate de persoane din exterior în timp ce testele naţionale pentru 5-14 ani sunt notate de profesorii clasei.
Notă explicativă Factorul determinant în identificarea tipurilor de teste a fost principalul obiectiv al fiecărui test (vezi Figura 2.1). Figura nu face distincţie între testele susţinute la nivelurile ISCED 1 sau 2 (sau ambele niveluri). Pentru informaţii suplimentare referitoare la acest subiect vezi Anexa.
Referitor la obiectivul fiecărui test este posibil să fie identificate unele diferenţe în modul în care testele
sunt notate. De exemplu, testele concepute pentru a detecta nevoile de învăţare individuale ale
elevilor sunt notate de către profesorii clasei în toate ţările cu excepţia Ciprului. În Danemarca, astfel
de teste sunt susţinute pe calculator şi de aceea sunt notate automat.
În doar şase ţări – Estonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Suedia şi Norvegia – profesorii notează testele
care sunt utilizate pentru a adopta decizii legate de cariera şcolară a elevilor fără a avea loc alte
verificări externe. Testele din Olanda sunt compuse în întregime din întrebări cu alegere multiplă şi
sunt notate automat. În Suedia, Agenţia Naţională pentru Educaţie se află în proces de concepere a
unor metode mai sigure de administrare şi notare a testelor. În Malta, testele anuale în învăţământul
primar şi secundar inferior pentru a stabili dacă elevii pot să treacă mai departe în anul următor sunt
singurele teste notate de către profesorii clasei lor. Într-adevăr, examinarea pentru admiterea la
‘liceele junior’ sau testele care califică elevii pentru certificatul în învăţământul secundar sunt
încredinţate verificatorilor externi.
În alte ţări în care profesorii clasei notează testele naţionale sunt utilizate diferite forme externe de
control– suplimentar instrucţiunilor referitoare la procedurile de testare care sunt eliberate către şcoli,
împreună cu baremele de notare sau criteriile de evaluare – cu scopul de a asigura consecvenţa şi
siguranţa procesului. De exemplu, în Belgia (în comunitatea franceză), profesorii supravegheaţi de
către inspectori notează probele susţinute pentru obţinerea certificatului de la sfârşitul învăţământului
primar, în conformitate cu instrucţiunile elaborate de către un grup special de lucru. În Germania,
testele sunt notate iniţial de către profesorul responsabil de predarea disciplinei care face obiectul
testului. Acestea sunt notate apoi pentru a doua oară de către un profesor din aceeaşi şcoală sau de
la o şcoală din vecinătate, profesor calificat în acelaşi domeniu şi desemnat de director. În Italia,
examinările de stat de la sfârşitul învăţământului secundar inferior sunt notate de către o comisie de
examinare formată din profesorii care lucrează în ultimul an al şcolii secundare inferioare şi un
preşedinte din exterior. În Portugalia, procesul de notare este supravegheat de către profesori special
pregătiţi din afara şcolii. În România, testele susţinute la sfârşitul anilor şcolari 7 şi 8 sunt notate iniţial
de către profesorul clasei şi apoi de către o persoană din afara şcolii.
*
* *
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
48
Pentru a concluziona, politicile curente referitoare la testarea naţională par să urmărească două
obiective principale, pe de o parte de a căuta, ca în trecut, să certifice achiziţiile individuale ale
elevilor, iar pe de altă parte şi din ce în ce mai mult, să monitorizeze şcolile sau întregul sistem de
învăţământ. Prin contrast, doar o minoritate din ţări organizează teste naţionale în principal în scopul
de a identifica nevoile individuale de învăţare. Autorităţile din învăţământ efectuează teste separate
pentru a urmări fiecare obiectiv sau, mai frecvent, utilizează acelaşi test pentru mai multe scopuri
distincte.
Majoritatea testelor naţionale – şi în special acelea cu un impact semnificativ asupra carierei şcolare
individuale a elevilor sau care ajută la identificarea nevoilor lor de învăţare – sunt obligatorii chiar
dacă, în practică, testele opţionale sunt susţinute de aproape toată lumea. Testele pe eşantion
utilizate în general pentru a monitoriza sistemul de învăţământ sunt, de asemenea, răspândite relativ
pe scară largă.
În ceea ce priveşte numărul de ani şcolari în care sunt susţinute testele, ţările europene organizează
teste în doi sau trei ani specifici de obicei în timpul învăţământului obligatoriu, cu mai multe ţări care îşi
testează elevii mai mult sau mai puţin frecvent.
Dacă excludem testele pentru acordarea de certificate – adesea la multe materii – la sfârşitul
învăţământului secundar inferior, ţările se impart în două grupuri în ceea ce priveşte categoriile de
materii testate. Testarea naţională se focalizează ori doar pe cele două materii principale reprezentate
de limba de predare şi matematica, ori – aşa cum devine din ce în ce mai obişnuit – pe acoperirea mai
largă a curriculum-ului. În prezent, abilităţile şi competenţele trans-curriculare sunt doar rar testate
utilizând resursele standardizate.
În ceea ce priveşte structura testelor, doar câteva ţări au optat până acum pentru o abordare
interdisciplinară în elaborarea lor. În majoritatea ţărilor, elevii răspund la aceleaşi întrebări la testele
naţionale, în timp ce doar câteva utilizează întrebări diferite pentru o evaluare mai personalizată. TIC
nu este în prezent utilizată pe scară largă în testarea naţională. Aproximativ o treime din ţările
cercetate au dezvoltat teste adaptate special sau materii de test pentru a permite elevilor cu CES să
participe.
Profesorii sunt implicaţi în stadii diferite ale testării naţionale. În aproape toate ţările aceştia ajută la
stabilirea întrebărilor şi la definierea criteriilor de notare. Foarte des sunt implicaţi în administrarea
testelor şi în jumătate dintre ţări ei corectează testele date. Cu toate acestea, computerizarea în
creştere a testării naţionale le poate limita în viitor contribuţia în acest domeniu.
Nu există o corelaţie clară între obiectivele testelor şi modul în care acestea sunt administrate. Testele
cu miză mare pentru cariera şcolară a elevilor nu sunt administrate de persoane externe mai des
decât alte tipuri de teste. Această relaţie este mai evidentă în ceea ce priveşte corectarea probelor
pentru care responsabilitatea este aproape peste tot împărţită cu persoane externe şcolilor.
49
CAPITOLUL 3: UTILIZAREA ŞI IMPACTUL REZULTATELOR LA TESTELE
NAŢIONALE
Acest capitol examinează modul în care rezultatele testelor naţionale sunt utilizate, în primul rând, cu
privire la elevi individual, în al doilea rând cu privire la şcoli şi la autorităţi locale şi în final în relaţie cu
sistemul de învăţământ în ansamblu. Un alt obiectiv este cel de prezentare a principalelor dezbateri
rezultate din concluziile cercetărilor naţionale referitoare la impactul testelor. De asemenea, sunt
incluse în capitol informaţiile despre comunicarea rezultatelor la teste.
3.1. Utilizarea rezultatelor la testele naţionale cu privire la elevi individual
Elevul privit individual reprezintă elementul central cu privire la utilizarea a două tipuri de teste
naţionale, fiecare cu obiective distincte. Primul tip este conceput pentru a ajuta la adoptarea deciziilor
despre cariera şcolară a elevilor, în timp ce al doilea are ca scop să identifice şi să se adreseze
nevoilor lor de învăţare.
3.1.1. Adoptarea de decizii despre cariera şcolară a elevilor
În 16 ţări sau regiuni există o miză mare pentru elevi la testele naţionale deoarece rezultatele
influenţează carierele lor şcolare în diferite moduri. Dintre aceste ţări (sau regiuni), Malta este singura
în care elevii (la nivelurile ISCED 1 şi 2) trebuie să susţină mai mult de un test la care rezultatele sunt
luate în considerare la calificarea lor pentru a trece în clasa următoare. Malta utilizează testele
naţionale în acest scop pentru fiecare clasă începând cu anul cinci al învăţământului primar. De
asemenea, este singura ţară care stipulează faptul că şcolile ar trebui să utilizeze rezultatele testelor
pentru a plasa elevii în grupe diferite în funcţie de abilităţi în anii cinci şi şase ai învăţământului primar.
În cele mai multe cazuri în care rezultatele testelor naţionale influenţează cariera elevilor, acestea
reprezintă baza pentru acordarea de certificate la sfârşitul învăţământului primar sau secundar inferior
(sau ambele). În astfel de cazuri, rezultatele sunt de obicei luate în considerare coroborat cu
activitatea depusă de elevi în timpul anului sau cu o examinare internă finală. Cu toate acestea, în
Belgia (în comunitatea franceză), rezultatele la testul de la sfârşitul şcolii primare sunt singurele
determinante pentru accesul în învăţământul secundar. Acest lucru înseamnă că, dacă un elev nu
trece testul există o procedură alternativă prin care rezultatele nu sunt luate în considerare. În acest
caz, un grup care cuprinde directorul şi profesorii care i-au predat elevului în ultimii doi ani ai
învăţământului primar poate acorda certificatul de absolvire pentru şcoala primară pe baza notelor
obţinute de el sau ea de-a lungul ultimilor doi ani şi a altor factori.
În Polonia şi în România, rezultatele testelor naţionale nu sunt utilizate doar la acordarea de
certificate, deoarece acestea joacă, de asemenea, un rol în orientarea elevilor în cadrul diferitelor
forme de şcolarizare. De asemenea, aceasta a fost situaţia în Islanda până în 2007/08. În Polonia,
examinările naţionale de la sfârşitul învăţământului secundar inferior contează în proporţie de 50 %
din punctajul care reprezintă baza pentru recrutarea în diferitele tipuri de şcoli secundare superioare.
Obţinerea unor rezultate slabe poate conduce la orientarea către învăţământul profesional de scurtă
durată. În România, media notelor obţinute de elevi la patru materii la testele naţionale în timpul
ultimilor doi ani ai învăţământului secundar inferior este luată în considerare pentru a determina dacă
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
50
aceştia pot merge mai departe în învăţământul teoretic sau vocaţional. Până în 2007/08 în Islanda,
notele acordate de şcoli pentru activitatea depusă în ultimul an al învăţământului obligatoriu şi
rezultatele la testul naţional au fost combinate în certificatul care califică un elev pentru învăţământul
secundar superior fie într-o instituţie teoretică fie într-una profesională. Cu toate acestea, această
funcţie de orientare şcolară a rezultatelor la test a fost eliminată în 2009. Din toamna anului 2009,
testele au loc la începutul ultimului an al învăţământului obligatoriu şi vor fi utilizate pentru a ajuta
elevii să obţină rezultatele la învăţătură recomandate pentru finalizarea sa.
Figura 3.1: Modul de utilizare a rezultatelor la testele naţionale pentru a determina cariera şcolară a elevilor,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Acordarea de certificate
Orientare şcolară
Trecerea la următorul stadiu de învăţământ
Nu există teste naţionale, sau nu există un impact asupra
parcursului şcolar al elevilor
Sursa: Eurydice. ISCED 1
ISCED 2
Note suplimentare Franţa: Este organizat un examen scris cu conţinut standardizat la nivel naţional la mai multe materii pentru acordarea certificatului naţional (brevet) la sfârşitul învăţământului secundar inferior. În ciuda existenţei procedurilor centrale pentru administrarea şi notarea acestui examen, acesta nu poate fi considerat ca o formă de testare naţională standardizată, având în vedere marea varietate de practici adoptate pentru notarea şi interpretarea rezultatelor sale. Polonia: La sfârşitul şcolii primare, elevii sunt obligaţi să susţină un test extern care are o funcţie mai degrabă de diagnosticare decât una de selecţie. Cu toate acestea, participarea la test este în toate cazurile o precondiţie esenţială pentru finalizarea şcolii primare şi admiterea în şcoala secundară inferioară. Slovacia: Elevii cu o rată de succes de 90 % la fiecare materie la testul naţional susţinut la sfârşitul învăţământului secundar inferior pot fi admişi în şcoala secundară superioară fără să susţină un examen de admitere. Testul va fi o cerinţă pentru admiterea în învăţământul secundar superior în viitor. Regatul Unit (NIR): Ultimele teste de orientare furnizate centralizat la sfârşitul învăţământului primar pentru selecţionarea elevilor pentru învăţământul post-primar au fost susţinute în Noiembrie 2008 pentru intrarea în 2009. Islanda: 2007/08 a fost ultimul an în care rezultatele la teste au fost utilizate pentru acordarea de certificate la sfârşitul învăţământului obligatoriu şi pentru a orienta elevii către învăţământul general sau profesional.
Notă explicativă
Acolo unde rezultatele la test sunt luate în considerare pentru certificarea rezultatelor la învăţătură obţinute la finalizarea unui anumit nivel de învăţământ, ele joacă automat un rol în promovarea elevilor. Cu toate acestea, categoria 'admis în noua etapă de învăţământ' se aplică doar la testele ale căror rezultate nu sunt utilizate în acordarea de certificate.
Începând din 2009/10 în Bulgaria, un test naţional susţinut în al şaptelea an al şcolarizării obligatorii
nu doar va condiţiona accesul elevilor în învăţământul secundar superior, dar de asemenea, va fi
utilizat pentru a stabili nivelul elevilor, fapt ce va afecta alegerea şcolii. În prezent, Slovenia este
singura ţară cu reglementări care specifică faptul că rezultatele la testele naţionale pot afecta accesul
în şcolile secundare superioare care nu au suficiente locuri pentru a satisface cererile de înscriere.
Acest tip de selecţie s-a făcut cu consimţământul părinţilor şi a apărut într-o măsură foarte limitată în
2008/09.
Capitol 3: Utilizarea ş i Impactul Rezultatelor la Testul Naţ ional
51
În Luxemburg, Malta şi Olanda, rezultatele testelor naţionale au implicaţii semnificative pentru cariera
şcolară a elevilor în ceea ce priveşte orientarea, deşi acestea nu sunt luate în considerare la
acordarea de certificate. Iar până în 2008/09 acelaşi lucru s-a aplicat în Regatul Unit (Irlanda de
Nord). În Luxemburg, rezultatele obţinute de elevi la testele standardizate la sfârşitul învăţământului
primar reprezintă unul din cele cinci criterii luate în considerare pentru orientarea elevilor, împreună cu
caietele de şcoală, activitatea la clasă şi carnetul şcolar de elev, precum şi părerea profesorului
despre ei. În Malta, elevii trebuie să treacă de examenul de admitere pentru a se înscrie într-un ‘liceu
junior’, în timp ce şcolile secundare generale îi primesc pe aceia care nu au susţinut sau nu au trecut
acest examen. În 2010/11, examenul de selecţie de la sfârşitul învăţământului primar va fi înlocuit de
un examen naţional care certifică nivelul de cunoştinţe. În Olanda, rezultatele elevilor la test sunt
discutate prin consultare de către şcoală şi părinţi cu privire la cel mai potrivit tip de învăţământ
secundar. Deşi testul în sine nu este obligatoriu, în practică este susţinut de aproape toţi elevii. De
asemenea, directorii şcolilor secundare iau în considerare notele obţinute de elevii care doresc să se
înscrie la şcoala lor. Deşi nicio cercetare oficială naţională nu a identificat vreodată vreun efect negativ
al acestor teste, argumente împotriva lor se aud în şcoli în fiecare an. Pe lîngă accentul pus pe atenţia
excesivă acordată acestor teste în predarea la clasă şi pe stresul pe care îl poate produce elevilor,
astfel de argumente contestă principiul de selecţie la începutul învăţământului secundar. În Regatul
Unit (Irlanda de Nord), testele concepute pentru a selecta elevii înainte de a intra în învăţământul
secundar au fost mult timp susţinute în ultimul an al şcolii primare. Cu toate acestea ele au fost
eliminate din Septembrie 2009. Pentru intrarea în 2010, şcolilor li se recomandă să nu utilizeze criterii
academice dar nu li se interzice de către Ministerul Educaţiei să o facă.
3.1.2. Identificarea nevoilor individuale de învăţare
În aproximativ o treime din ţări (vezi Figura 2.1), profesorii utilizează unele teste naţionale pentru a
identifica nevoile individuale de învăţare ale elevilor. Profesori pot apoi să definească obiectivele, să
adopte strategiile de predare şi să planifice activităţile de învăţare pe baza concluziilor lor. Aceste
teste nu sunt utilizate pentru a adopta decizii despre cariera şcolară a elevilor şi sunt general
obligatorii (vezi Capitolul 2).
În Franţa, de exemplu, rezultatele aşa numitelor 'evaluări diagnostic' permit profesorilor să formeze
grupe de elevi (groupes de besoin) pentru care sunt puse în practică programe de dezvoltare şi de
asistenţă personalizată. Mai mult, aceleaşi rezultate sunt o formă de autoevaluare pentru elevi, care
pot să-şi adapteze metodele de învăţare în consecinţă, iar acestea sunt comunicate părinţilor. În
Cipru, testele susţinute la sfârşitul învăţământului primar sunt utilizate pentru a identifica elevii cu risc
de dezvoltare a analfabetismului funcţional la citire şi matematică la sfârşitul învăţământului
obligatoriu. Elevii identificaţi în acest fel primesc ajutor suplimentar în conformitate cu programele
concepute special în învăţământul secundar inferior. În Regatul Unit (Anglia), testele obligatorii de la
sfârşitul ‘stadiului cheie 1’ (anul 2) sunt luate în considerare la evaluarea finală a elevului de către
profesor, ţinând cont de dezvoltarea şi de performanţele elevului de-a lungul stadiului cheie. Testele
opţionale susţinute la nivelurile ISCED 1 şi 2 permit şcolilor să monitorizeze dezvoltarea elevilor an de
an pe baza unor valori de referinţă naţionale şi să îi pregătească pentru testele obligatorii. Şcolile nu
sunt obligate să raporteze părinţilor rezultatele testului. În Scoţia, rezultatele la testele care fac parte
din Banca Naţională de Evaluare pentru 5-14 ani, sunt utilizate pentru a ajuta învăţarea prin
confirmarea evaluărilor profesorului legate de activitatea la clasă.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
52
Momentul precis al testelor diferă de la o ţară la alta (vezi Capitolul 2). În anumite cazuri, acestea au
loc la începutul sau la mijlocul anului şcolar, astfel permiţând profesorilor să ia măsurile potrivite în
timpul anului. Testele formative pot fi ţinute şi la sfârşitul anului şcolar. Dacă elevii din aceste ţări nu
continuă cu acelaşi profesor, există în general un mecanism adecvat pentru comunicarea rezultatelor
celui care îi preia următorul an.
Liniile directoare şi resursele care oferă ajutor în interpretarea rezultatelor şi iniţiază activităţi
corespunzătoare de remediere sunt disponibile în Belgia (în comunitatea franceză), Danemarca,
Franţa şi Slovenia. Comunitatea franceză din Belgia derulează programe de formare continuă pentru
profesori legate de analiza şi exploatarea rezultatelor evaluărilor externe ale achiziţiilor elevului.
Analiza se focalizează mai mult pe nivelul clasei decât individual pe elevi. Asemănător în Luxemburg,
profesorii utilizează rezultatele la testele naţionale furnizate în formă cumulată atât la nivelul clasei cât
şi la nivelul şcolii, în scopul de a stabili măsuri de remediere.
3.2. Utilizarea rezultatelor la testele naţionale pentru a face cunoscută politica şcolii
Este o practică întâlnită pe scară largă în Europa de a oferi informaţii care să permită şcolilor să se
aprecieze ele însele pe baza rezultatelor medii naţionale obţinute de elevi la testele naţionale şi să
aducă îmbunătăţiri pe baza acestei comparaţii. Acest lucru priveşte cele mai multe teste naţionale
concepute pentru a monitoriza şcolile sau sistemul de învăţământ în ansamblu. Încă nu se aplică
pentru Spania, Franţa, Irlanda sau Regatul Unit (Scoţia). În aceste patru ţări, rezultatele testelor
naţionale care sunt destinate să monitorizeze sistemul de învăţământ în ansamblu şi administrate pe
eşantioane de elevi sau şcoli, nu sunt cumulate pentru şcolile implicate.
Situaţiile apar şi la testele bazate pe eşantioane care pot fi date de şcolile care nu sunt în eşantion şi
care apoi primesc un raport cu privire la rezultatele lor. Un exemplu din Belgia (din comunitatea
flamandă) este citat mai jos (secţiunea 3.2.1). În Lituania, rezultatele ‘evaluărilor naţionale ale
achiziţiilor elevilor’ nu sunt cumulate sistematic pentru şcolile incluse în eşantionul ales. Cu toate
acestea, autorităţile locale care optează să suţină testare pe scară largă la nivel municipal primesc un
raport comparativ în care este prezentată performanţa fiecărei şcoli. În cele mai multe cazuri,
municipalităţile decid să comunice şcolilor aceste rezultate.
De asemenea, este o practică obişnuită, în cazul testelor centrate pe elev, de a oferi şcolilor informaţii
cumulate care să le arate nivelul la care se află în raport cu performanţele naţionale. Cu toate acestea
Bulgaria, Germania, Irlanda, Luxemburg şi Malta nu oferă şcolilor aceste informaţii atunci când testele
au un impact mare asupra carierei şcolare a elevilor. Din acele ţări care susţin teste pentru a identifica
nevoile individuale de învăţare (vezi Figura 2.1), Danemarca, Irlanda, Cipru şi Regatul Unit (Anglia) nu
cumulează rezultatele pentru şcoli. În Regatul Unit (Scoţia), rezultatele testelor naţionale administrate
elevilor între 5-14 ani (National 5-14 Assessment Bank) nu sunt cumulate centralizat de administraţia
Scoţiană, dar poate exista o modalitate de comparaţie cu alte şcoli locale dacă autoritatea locală din
învăţământ decide în acest sens (vezi 3.2.2 mai jos).
Datele cumulate la nivel şcolar şi naţional sunt adesea însoţite de rezultate care permit şcolilor să se
compare singure cu alte şcoli cu caracteristici similare în ceea ce priveşte populaţia şcolară, structura
claselor, etc. Cu toate acestea în marea majoritate a cazurilor, şcolile ori trebuie să-şi facă comparaţia
Capitol 3: Utilizarea ş i Impactul Rezultatelor la Testul Naţ ional
53
fără acces la rezultatele individuale obţinute de alte şcoli, ori să utilizeze rezultate anonime.
Rezultatele individuale ale şcolilor la testele naţionale sunt publicate în câteva ţări (vezi Figura 3.3). Şi
deşi şcolile din Norvegia au acces online la rezultatele testelor naţionale, permiţându-le să-şi vadă
propriile rezultate în relaţie cu acelea obţinute de alte şcoli, datele nu sunt prezentate în formă
comparativă.
Acolo unde şcolile primesc rezultatele testelor naţionale în formă de valori centralizate pentru şcoală şi
de date centralizate naţional, acestea pot utiliza informaţiile ca bază de acţiune pentru a-şi îmbunătăţi
propria calitate. Acesta este numit ‘efectul oglindă’ (18). Punerea în scenă a unui asemenea demers
depinde de percepţiile jucătorilor locali referitoare la valoarea unui astfel de exerciţiu şi la propriile lor
priorităţi. De asemenea, procesul poate fi încadrat de politicile din învăţământ care încurajează sau
sfătuiesc şcolile să analizeze rezultatele la teste şi să-şi adapteze practicile. Aceasta implică
examinarea recomandărilor cu privire la modul în care trebuie ţinut cont de rezultate în evaluarea
şcolară internă, luate în considerare în timpul evaluării externe şi apoi publicate individual pentru
fiecare şcoală.
3.2.1. Utilizarea rezultatelor de la teste în evaluarea şcolilor
Două treimi din ţările luate în considerare au teste naţionale ale căror rezultate sunt centralizate
pentru şcoli individual şi pentru întreaga ţară. În opt dintre aceste ţări există reglementări, recomandări
sau resurse pentru ajutor care se referă la utilizarea rezultatelor la teste în timpul evaluării interne a
şcolilor (vezi Figura 3.2). În Belgia (în comunitatea franceză), Estonia, Ungaria, Slovenia, Regatul Unit
(Anglia şi Scoţia) şi Islanda, autorităţile centrale se aşteaptă ca şcolile să efectueze un proces intern
de analiză a calităţii pe baza rezultatelor la anumite teste naţionale. Mai mult decât atât, în Ungaria
începând cu 2008, şcolile care obţin rezultate slabe la testele naţionale au avut de pregătit şi de
implementat un plan de acţiune plecând de la posibilele cauze ale rezultatelor slabe.
În Regatul Unit, cerinţele procesului intern de analiză a calităţii nu acoperă doar rezultatele la teste ci
şi alte date despre performanţele elevilor. În Anglia, totuşi, elementul major în responsabilitatea pentru
şcolile secundare îl reprezintă rezultatele testelor care sunt dincolo de scopul acestui studiu şi anume
examinările publice ţinute la sfârşitul nivelului ISCED 3.
În măsura în care este vizat ajutorul, instrumentele concepute pentru a asista procesul de evaluare
internă, incluzând indicatorii de performanţă pentru testele naţionale, au fost făcute disponibile şcolilor
de către autorităţile centrale şi locale din Regatul Unit (Anglia şi Scoţia). De asemenea, acest tip de
resursă există şi în Portugalia, deşi doar la nivel de clasă. Profesorii au acces la informaţii referitoare
la fiecare item şi la competenţele implicate. În Belgia (în comunitatea franceză), inspectoratele şi
consultanţii educaţionali acordă sprijin şcolilor pentru efectuarea analizei interne pe care acestea
trebuie să le facă. Deşi în Belgia (în comunitatea flamandă) testele sunt bazate pe eşantioane, toate
şcolile pot decide – începând din 2009 –să dea o versiune paralelă a testului şi primesc înapoi un
raport şcolar (feedback) pentru utilizare în autoevaluare. În Slovenia, centrul naţional de examinare
oferă şcolilor linii directoare pentru analiza rezultatelor. În Lituania, autorităţile din învăţământ au
dezvoltat un sistem de evaluare internă care oferă şcolilor opţiunea de a trata rezultatele propriilor
elevi şi pe ale acelora din alte şcoli ca indicatori ai rezultatelor din învăţământ.
(18) Vezi Thélot C. şi Mons N., op cit.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
54
Figura 3.2: Utilizarea rezultatelor la teste în evaluarea şcolară,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Rezultatele la test sunt utilizate pentru evaluarea externă
Recomandări sau instrumente de sprijin pentru utilizarea rezultatelor în timpul evaluării interne
Rezultatele la teste nu sunt utilizate pentru evaluarea externă /nu există recomandări sau instrumente de sprijin pentru utilizarea rezultatelor în evaluarea internă
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice.
Note suplimentare Belgia (BE fr): Informaţiile se referă la testele obligatorii din anii 2 şi 5 ai învăţământului primar şi din anul 2 al învăţământului secundar. Testele din 2008/09 au fost amânate până în 2009/10. Ungaria: Reglementările pentru utilizarea rezultatelor la teste în timpul evaluării interne a şcolilor se referă la evaluarea naţională a competenţelor de bază pentru anii şcolari 6 şi 8. Malta: Evaluarea şcolară externă ia în considerare rezultatele tuturor testelor naţionale, cu excepţia examenului pentru certificatul în învăţământul secundar. Regatul Unit (ENG): Rezultatele la teste luate în considerare pentru evaluarea externă a şcolilor se referă la evaluările curriculum-ului naţional la sfârşitul stadiului cheie 2 (anul 6). Regatul Unit (NIR): Ultimele teste de orientare furnizate centralizat pentru a determina selecţia pentru învăţământul post-primar au fost susţinute în noiembrie 2008 pentru intrarea în 2009. Regatul Unit (SCT): În timpul evaluării externe a şcolilor, rezultatele testelor de pilotare a sistemului educaţional (Scottish Survey of Achievement) şi ale examenului care certifică achiziţiile la sfârşitul învăţământului secundar inferior (National Qualifications) sunt luate în considerare, dar nu şi rezultatele băncii naţionale de teste pentru 5-14 ani.
În opt ţări, evaluarea externă a şcolilor sau a directorilor ţine cont de rezultatele elevilor la testele
naţionale.
În Letonia, Malta, Olanda, Portugalia, România, Suedia şi Regatul Unit (Anglia şi Scoţia), rezultatele la
testele naţionale, centralizate pentru fiecare şcoală, sunt luate în considerare de către autorităţile de
învăţământ centrale în evaluarea sau auditarea şcolilor. În Portugalia, şcolilor cu rezultate slabe la
testele standardizate la nivelul ISCED 1 li se solicită să pregătească un set de măsuri corective şi să
specifice termenele lor. De asemenea, acestea propun ajutor suplimentar pentru copii cu rezultate slabe.
Capitol 3: Utilizarea ş i Impactul Rezultatelor la Testul Naţ ional
55
În Regatul Unit, rezultatele la test reprezintă şi unul dintre criteriile utilizate în evaluările autorităţilor
locale ale şcolilor. La fel în Ungaria, administratorii şcolilor trebuie să includă în rapoartele lor de
evaluare rezultatele şcolare la evaluările naţionale ale competenţelor de bază.
În Slovenia, unul dintre criteriile utilizate de Ministerul Educaţiei şi Sportului în evaluarea directorilor
este includerea, în raportul lor de evaluare internă a şcolii, a analizei rezultatelor la testele naţionale.
De asemenea, o politică de stabilire a responsabilităţii şcolare pe baza rezultatelor la test s-ar putea
dezvolta în Italia, în conformitate cu noile proceduri de evaluare ce vor fi implementate din 2009/10.
Ministerul Educaţiei a cerut elaborarea procedurilor pentru evaluarea externă şi internă a directorilor şi
a profesorilor care să se bazeze, mai ales, pe rezultatele elevilor la testele naţionale. Aceste rezultate
vor fi comparate cu măsurătorile nivelurilor de abilitate ale elevilor atunci când sunt noi înscrişi în
şcoală, cu scopul de evaluare a valorii adăugate.
3.2.2. Publicarea rezultatelor la teste pentru fiecare şcoală
În marea majoritate a ţărilor europene, rezultatele centralizate ale testelor naţionale pentru fiecare
şcoală nu sunt făcute publice. În unele ţări, documentele oficiale stabilesc clar faptul că testele
naţionale nu pot fi utilizate pentru a ierarhiza şcolile. Aceasta se aplică în Belgia (în comunitatea
franceză), Franţa în cazul évaluations-bilans (evaluări sumative), Luxemburg, Austria şi Slovenia. În
Finlanda, a existat o presiune puternică din media pentru a se publica clasamente ale şcolilor, dar
consensul naţional în dezbaterea ce a urmat a fost împotriva publicării rezultatelor la teste.
Doar câteva ţări stabilesc publicarea rezultatelor de către administraţia centrală pentru fiecare şcoală,
sau recomandă publicarea locală. Astfel de informaţii sunt publicate de către ministerele de
învăţământ în Danemarca, Ungaria, Polonia şi Islanda, şi de către Agenţia Naţională pentru Educaţie
în Suedia. În Olanda, inspectoratele publică rezultatele şcolare individuale. De asemenea, şcolile pot
alege să includă în prospectul lor informativ notele medii obţinute de elevii lor la testele naţionale. În
Estonia, şcolile trebuie să publice rezultatele centralizate la teste ale elevilor lor.
Autorităţile centrale din învăţământ publică rezultatele individuale ale şcolilor în mai multe moduri.
Acestea pot fi publicate ca date brute precum în cazul Suediei, sau ca indicatori ponderaţi în funcţie
de caracteristicile populaţiei şcolare sau de valoarea adăugată a şcolilor, ca în Islanda. Pot chiar
combina ambele tipuri de informaţii ca în Regatul Unit (Anglia) pentru teste la sfârşitul ‘stadiului cheie
2’ (anul 6). Aici, Secretarul de Stat pentru Copii, Şcoli şi Familii publică listele comparative ale şcolilor
în ordine alfabetică, afişând rezultatele lor la testele naţionale obligatorii ţinute la sfârşitul
învăţământului primar în scopul de a permite părinţilor să facă o alegere complet informată legată de
şcoala pentru copii lor. Aceeaşi procedură a fost adoptată pentru teste la sfârşitul învăţământului
secundar inferior până în 2007/08. De asemenea, şcolilor li se cere să-şi publice rezultatele la testele
naţionale ţinute la sfârşitul ‘stadiului cheie 2’ în broşurile de informare pe care le produc pentru părinţi
şi să stabilească şi să publice obiectivele pentru procentajul de elevi de la care se aşteaptă să obţină
nivelul mediu la testele naţionale.
Publicarea rezultatelor şcolilor la testele naţionale, care a început în anii 1990, a atras foarte rapid
critici având ca ţintă faptul că listele sunt nepotrivite pentru măsurarea eficienţei şcolilor. De fapt,
listele au demonstrat faptul că şcolile din zonele înstărite au obţinut de departe rezultate mai bune
decât acelea din zonele sărace. A existat o cerere pentru liste care au arătat îmbunătăţirile făcute de
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
56
şcoli în ceea ce priveşte nivelurile de performanţă ale elevilor între două momente diferite în timp.
Urmând o anchetă a sistemului de teste naţionale condusă de The Children, Schools and Families
Select Committee în 2007 (19), s-a pledat pentru o lărgire a informaţiilor date despre fiecare şcoală în
listele comparative cu rezultatele la testele naţionale. Listele sunt considerate a fi prea simple pentru a
permite părinţilor să-şi formeze o părere despre activităţile şcolilor.
Figura 3.3: Publicarea rezultatelor individuale ale şcolilor la testele naţionale,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Publicare organizată sau solicitată şcolilor de către administraţia centrală/locală
Publicarea este la aprecierea şcolilor
Nu există publicare
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice.
Note suplimentare Danemarca: Rezultatele publicate se referă la evaluările de certificare care au loc la sfârşitul învăţământului obligatoriu. Ungaria: Rezultatele publicate se referă la evaluările naţionale ale competenţelor de bază în anii şcolari 6 şi 8. Portugalia: Ministerul Educaţiei nu publică rezultatele medii per şcoală la testele naţionale. Cu toate acestea, în cazul examinărilor naţionale de la sfârşitul învăţământului obligatoriu, Ministerul publică pe Internet rezultatele obţinute de fiecare elev din fiecare şcoală (păstrându-se anonimatul lor). Regatul Unit (ENG): Rezultatele publicate se referă la evaluările curriculum-ului naţional la sfârşitul stadiului cheie 2 (anul 6). Regatul Unit (NIR): Ultimele teste de orientare furnizate centralizat organizate pentru a determina selecţia pentru învăţământul post-primar au fost susţinute în noiembrie 2008 pentru intrarea în 2009. Regatul Unit (SCT): Autorităţile locale pot alege să publice rezultatele la testele din banca naţională de teste pentru 5-14 ani; administraţia centrală aranjează publicarea rezultatelor de la examenele de certificare susţinute la vârsta de 16 ani, la sfârşitul ‘ciclului’ secundar inferior.
În Regatul Unit (Irlanda de Nord), publicarea listelor care arată rezultatele şcolare la testele naţionale
a fost întreruptă în 2001, ca urmare a consultării organizate de Departamentul pentru Educaţie.
(19) Camera Comunelor, Comitetul Copiilor, Şcolilor şi Familiilor, Testare şi Evaluare, Al treilea raport al Sesiunii 2007-
08, Vol.1.
Capitol 3: Utilizarea ş i Impactul Rezultatelor la Testul Naţ ional
57
În Regatul Unit (Scoţia), administraţia nu publică clasamentul şcolilor bazat pe rezultatele obţinute de
elevii lor la examenele de certificare ţinute la sfârşitul învăţământului secundar inferior. Cu toate
acestea, rezultatele pentru fiecare şcoală sunt disponibile pe website-ul administraţiei. Presei îi este
permis să utilizeze aceste date dacă doreşte să producă propriile ei clasamente ale şcolilor.
Autorităţile locale solicită şcolilor să publice rezultatele pe care le obţin la testele din Banca de
Evaluare Naţională pentru 5-14 ani în prospectul lor şcolar pentru părinţi. De asemenea, ele pot opta
să publice rezultatele testelor pentru 5-14 ani din şcolile lor sau să le utilizeze comparativ cu cele ale
autorităţii pentru a încuraja autoevaluarea şcolară. Din nou aici, presa este îndreptăţită să obţină
aceste informaţii de la autoritatea locală şi să le publice.
În final, şcolile din Italia sunt în totalitate libere să-şi publice rezultatele la testele naţionale cât de mult
doresc.
3.3. Utilizarea rezultatelor la teste de către autorităţile locale
Autorităţile locale îşi exercită responsabilităţile din domeniul învăţământului în mai multe ţări europene
şi în special în ţările Nordice. În aproape jumătate din ţările europene, aceste autorităţi obţin în mod
sistematic rezultatele centralizate la teste pentru propria lor regiune şi, în general, le utilizează pentru
a-şi adapta corespunzător politicile de învăţământ. În Danemarca, rezultatele locale sunt publicate în
cazul examenului de obţinere a certificatului ţinut la sfârşitul învăţământului obligatoriu. Cartea Albă
Norvegiană referitoare la Calitatea Învăţământului ce datează din iunie 2008 propune ca autorităţile
locale să fie făcute mai responsabile pentru rezultatele obţinute de şcolile lor şi să se faciliteze
utilizarea acestor rezultate de către autorităţile locale în pilotarea şcolilor. Se sugerează că fiecare
municipalitate ar trebui să întocmească un raport anual cu privire la rezultatele obţinute de şcolile sale.
În ceea ce priveşte testele naţionale concepute pentru monitorizarea sistemului de învăţământ şi
administrate eşantioanelor de elevi, Lituania şi Regatul Unit (Scoţia) au dezvoltat sisteme care să
permită autorităţilor locale să mărească dimensiunea eşantionului în cadrul teritoriului lor în scopul de
a obţine date statistice semnificative pentru propria lor regiune. Autorităţile locale care au optat pentru
acest sistem primesc un raport precis de la autorităţile centrale referitor la performanţa lor relativă.
În Regatul Unit (Scoţia) şi Ungaria, rezultatele testelor administrate pentru a identifica nevoile
individuale de învăţare nu sunt adunate centralizat, deşi colectări parţiale apar în Ungaria. Cu toate
acestea, unele autorităţi locale – sau susţinători de instituţii în cazul Ungariei – cer şcolilor lor să
prezinte rezultatele elevilor în scopuri de monitorizare. În Italia şi în Finlanda, datele cu privire la
rezultatele la test pentru fiecare autoritate locală nu sunt produse centralizat, dar unele autorităţi locale
centralizează rezultatele obţinute de propriile lor şcoli; în Italia, acestea sunt utilizate pentru a
determina conţinutul programelor de dezvoltare profesională continuă pentru profesori şi directori.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
58
Figura 3.4: Comunicarea rezultatelor la testele naţionale către autorităţile locale,
nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09
Autorităţile locale au acces la rezultatele centralizate pentru regiunea lor
Autorităţile locale nu au acces la rezultatele centralizate ale testelor naţionale pentru zona lor
Nu există teste naţionale
Sursa: Eurydice.
Note suplimentare Danemarca: Informaţiile se referă la examenelee naţionale pentru obţinerea certificatului la sfârşitul învăţământului obligatoriu. Franţa: Informaţiile se referă la evaluările diagnostic pentru nevoile individuale de învăţare. Lituania: În ‘studiile naţionale ale achiziţiilor elevilor’, informaţiile se aplică doar municipalităţilor care participă la studiile naţionale ca un eşantion separat. Rezultatele centralizate ale testelor pentru verificarea cunoştinţelor în învăţământul de bază sunt disponibile municipalităţilor la cerere. Regatul Unit (ENG): Informaţiile se referă la testele naţionale obligatorii care sunt administrate la sfârşitul celui de-al doilea stadiu cheie al învăţământului obligatoriu (anul 6). Regatul Unit (NIR): Ultimele teste de orientare furnizate centralizat pentru a determina selecţia pentru învăţământul post-primar au fost susţinute în noiembrie 2008 pentru intrarea în 2009. Regatul Unit (SCT): Informaţiile se referă la testele naţionale concepute să monitorizeze performanţa sistemului în ansamblu (Scottish Survey of Achievements), precum şi la rezultatele examinărilor naţionale pentru obţinerea certificatului la sfârşitul şcolarizării obligatorii. Norvegia: Informaţiile se referă la testele naţionale de monitorizare care sunt susţinute de două ori în cursul şcolarizării obligatorii.
Capitol 3: Utilizarea ş i Impactul Rezultatelor la Testul Naţ ional
59
3.4. Utilizarea rezultatelor la test de către administraţia naţională sau de către autorităţile de la cel mai înalt nivel din învăţământ
Virtual în toate ţările, rezultatele anumitor teste naţionale sunt centralizate pentru sistemul de învăţământ
în ansamblu şi publicate ca parte a unui raport referitor la starea sistemului. Pe lângă testele concepute
de la început în scopuri de monitorizare ale sistemului, acest lucru se aplică adesea testelor utilizate
pentru a ajuta deciziile referitoare la cariera şcolară a elevilor, precum şi acelora concepute pentru a
identifica nevoile individuale de învăţare. Doar Letonia, Luxemburg, România şi Norvegia nu produc un
raport anual asupra stării sistemului de învăţământ pe baza rezultatelor la testele cu miză mare pentru
elevi, în timp ce Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit (Scoţia) nu strâng rezultatele testelor pentru a
identifica nevoile individuale de învăţare, pentru includerea în rapoartele naţionale.
Rapoartele referitoare la starea întregului sistem de învăţământ care incorporează rezultatele testelor
naţionale pot conţine şi date pentru entităţile regionale. De exemplu în Spania în 2009, astfel de
rapoarte vor începe să prezinte rezultatele defalcate de către Comunitatea Autonomă, comparând
nivelurile de cunoştinţe ale fiecărei Comunităţi.
Rapoartele naţionale conţin adesea comparaţii ale rezultatelor la teste de-a lungul timpului şi
analizează factorii de fond de natură să afecteze nivelurile de performanţă ale elevului, cum ar fi
caracteristicile populaţiei sau aspectele infrastructurii şcolare. Aceste rapoarte sunt menite să ajute
elaborarea politicilor la nivel naţional sau la cel mai înalt nivel de responsabilitate şi, într-un context
mai larg, să întreţină dezbaterea curentă în lumea învăţământului. De asemenea, acestea pot face
sistemul de învăţământ mai responsabil pentru părinţi şi publicul general. Rapoartele sunt făcute
disponibile principalilor decidenţi politici în domeniul învăţământului şi diferitelor organisme naţionale
cu responsabilităţi educaţionale şi publicate online de ministerele învăţământului sau de agenţiile
responsabile pentru testele naţionale. De asemenea, unele ţări au definit proceduri pentru a discuta
rezultatele la testele naţionale cu diferite părţi interesate din sectorul educaţional şi pentru a lua
ulterior decizii comune cu privire la măsurile de îmbunătăţire.
De exemplu în Belgia (în comunitatea flamandă), Ministerul Educaţiei organizează un proces de
consultare scris referitor la rezultatele testului, adresat profesorilor şi altor actori educaţionali.
Întrebările puse sunt în legătură cu lecţiile şi explicaţiile derivate din rezultate, identificarea
deficienţelor şi a posibilelor ameliorări. Răspunsurile sunt adunate într-un document şi prezentate la o
conferinţă asupra calităţii sistemului de învăţământ care interesează un public larg. Publicate şi
distribuite tuturor şcolilor şi părţilor interesate, concluziile conferinţei se referă la diferite niveluri de
acţiune. Acestea se pot concentra, de exemplu, pe o revizuire a obiectivelor, pe dezvoltarea de noi
programe, pe dezvoltarea profesională continuă sau pe politicile de evaluare şcolară.
În Franţa, comunicările şi conferinţele cu privire la rezultatele evaluărilor de bilanţ pot fi iniţiate la
cererea profesorilor, cercetătorilor, părinţilor sau sindicatelor, etc. În Slovenia, centrul naţional de
examinare organizează seminarii anuale pentru a prezenta rezultatele testelor naţionale tuturor
profesorilor din învăţământul obligatoriu. În România, o sesiune de prezentare a rezultatelor la testele
naţionale (anul şcolar 4) a fost ţinută în 2007 ca o activitate de dezvoltare profesională continuă pentru
toţi inspectorii din şcoala primară.
În mai multe ţări europene, testele naţionale au reprezentat o modalitate importantă de a atrage
atenţia asupra decalajelor în privinţa nivelurilor de cunoştinţe ale elevilor şi în privinţa şcolilor, precum
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
60
şi asupra factorilor care pot contribui la astfel de diferenţe. În Spania, rezultatele la test au fost luate în
considerare la mai multe legi din învăţământ dedicate în principal măsurilor de a combate eşecul
şcolar şi de a reduce rata de abandon şcolar. În Franţa, rezultatele evaluărilor de bilanţ servesc în
primul rând la reglementarea politicilor cum ar fi acelea concepute pentru a combate eşecul şcolar, iar
‘reţeaua de ambiţie şi succes’ (réseau ambition-réussite) a fost creată pentru a ajuta şcolile cele mai
serios afectate de această problemă. În Irlanda, rezultatele la testele naţionale la limba engleză şi
matematică (NAER şi NAMA) au stat la baza politicilor pentru ajutorul elevilor din medii sărace. În
Norvegia, Cartea Albă a Calităţii în Educaţie din iunie 2008 a propus ca statul să utilizeze rezultatele
la testele naţionale pentru a susţine şcolile cu rezultate slabe.
Alte aspecte ale politicilor de educaţie naţională, care sunt legate de obiectivele programelor de
studiu, au făcut şi ele obiectul reformelor ca urmare a rezultatelor la testul naţional. Acestea includ
conţinutul unor discipline în curriculum-ul naţional din Belgia (în comunitatea flamandă), Estonia,
Letonia, Lituania şi România; timpul alocat pentru anumite discipline în Finlanda; cunoştinţele comune
şi competenţele de bază în Franţa; programele de dezvoltare profesională continuă în Belgia (în
comunitatea franceză); şi utilizarea materialelor pedagogice în Estonia. Planurile de acţiune în
domeniile anumitor discipline au fost de asemenea elaborate pentru a îmbunătăţi nivelurile naţionale
de performanţă, precum în Portugalia care şi-a lansat planul de acţiune pentru matematică în 2006/07
şi pentru limba portugheză în 2007.
3.5. Cercetări şi dezbateri
Unele ţări se referă la dezbateri sau cercetări naţionale pe baza efectelor neintenţionate ale testelor
nazionale (20). În aceste ţări, testele au probabil consecinţe semnificative pentru şcoli, de exemplu
când rezultatele individuale ale şcolilor sunt fie publicate, fie luate în considerare în evaluarea şcolilor.
Cele mai frecvente consecinţe neintenţionate ale testelor sunt accentuările excesive ale aspectelor
legate de predarea la clasă a disciplinelor testate, chiar dacă testele acoperă doar o foarte mică parte
a curriculum-ului (vezi Capitolul 2).
În Danemarca, de exemplu, o cercetare efectuată de Institutul Danez de Evaluare în 2002 a identificat
faptul că disciplinele acoperite de testele naţionale pentru certificatul acordat la sfârşitul
învăţământului obligatoriu – şi mai ales la limba daneză şi la matematică – au fost considerate mai
importante decât alte discipline, cum ar fi istoria, biologia şi geografia. Ca rezultat, şcolilor li s-a alocat
o prioritate mai mare pentru dezvoltarea profesională continuă a profesorilor care au predat
disciplinele de la testele naţionale. Prin contrast în Suedia, cei mai mulţi profesori care au luat parte la
o cercetare efectuată de Agenţia Naţională pentru Educaţie în 2004 au afirmat faptul că ei nu şi-au
adaptat predarea astfel încât să ţină cont de conţinutul testelor. În Olanda, inspectorii au observat că
unele şcoli au ales să nu administreze testele CITO la elevii slabi în ultimul an al şcolii primare, elevi
care vor intra în învăţământul de remediere în următorul an. În acest mod, şcolile au căutat să-şi
păstreze notele mai mari şi prin urmare să-şi protejeze imaginea.
În Regatul Unit (Anglia), testele naţionale au fost subiectul unor mari dezbateri de când au fost
introduse prima dată. Situaţia acestor teste a fost sintetizată într-un articol scris în 1993 de minister
pentru standardele şcolare de la acea dată în faţa presiunii Sindicatului Naţional al Profesorilor, care a
(20) Pentru mai multe informaţii referitoare la impactul testelor naţionale în sistemele educaţionale, vezi Mons N., op cit.
Capitol 3: Utilizarea ş i Impactul Rezultatelor la Testul Naţ ional
61
ameninţat că boicotează testele. Conform ministerului, testele naţionale introduseseră standarde şi
obiective care au servit la ridicarea nivelurilor de aşteptare ale şcolilor şi profesorilor în ceea ce
priveşte performanţa elevilor. De asemenea, acestea au fost un instrument de egalitate socială mai
mare în sensul că cei mai mulţi elevi care au primit asistenţă pe baza rezultatelor lor la teste au venit
din mediile sărace. În cele din urmă, au servit pentru a identifica elevii cei mai talentaţi. Oponenţii
testelor naţionale cred că acestea pot să demotiveze elevii şi să le mărească gradul de anxietate, de
aceea ele nu sunt cu adevărat în interesul părinţilor şi al elevilor şi că ele conduc la un efort de
predare concentrat pe instruirea elevilor pentru a trece testele. Nu în ultimul rand, acestea diminuează
importanţa aprecierii profesorului pentru elevii săi din cauza importanţei mari pe care publicul o
ataşează rezultatelor la testele naţionale la sfârşitul fiecărui ‘stadiu cheie’. O anchetă în sistemul de
teste naţionale intreprinsă în 2007 de către Children, Schools and Families Select Committee (21) a
relevat faptul că mulţi profesori s-au simţit obligaţi să acorde o importanţă excesivă acelor aspecte ale
curriculum-ului susceptibile să facă obiectul testelor şi să concentreze prea multă atenţie asupra
elevilor care păreau capabili să atingă obiectivele de performanţa stabilite de guvern.
În Regatul Unit (Ţara Galilor şi Irlanda de Nord), au avut loc dezbateri similare şi au avut ca rezultat acordarea unei importanţe mai mici testării naţionale în cadrul sistemului general de evaluare a elevului (vezi Capitolul 1). Deşi în Regatul Unit (Anglia) testele rămân la sfârşitul ‘stadiului cheie’ 1 şi 2 (elevii cu vârsta de 7 şi 11 ani), ele au fost abrogate începând cu anul şcolar 2008/09 în ‘stadiul cheie 3’ (elevii cu vârsta de 14 ani). Un nou grup expert de directori şi profesionişti în domeniul educaţiei a fost creat pentru a da sfaturi cu privire la detaliile noilor aranjamente pentru grupul de această vârstă, şi, în particular, dacă este fezabil să se introducă testare naţională pe bază de eşantionare în ‘stadiul cheie 3’. Chiar dacă testele rămân în ‘stadiul cheie 1’, ele joacă un rol de susţinere în procesul de evaluare obligatorie făcută de profesori. În timp ce există cereri continue (de la unele sindicate ale profesorilor) pentru a fi abrogate testele din ‘stadiul cheie 2’, guvernul este hotărât să continue utilizarea lor ca sursa cheie de informaţii pentru părinţi şi public referitor la standardele din şcolile primare, astfel că performanţa sistemului de învăţământ în ansamblu poate fi încă monitorizată de public, an de an.
În Regatul Unit (Scoţia), consultările naţionale referitoare la teste au avut loc în 2000 şi 2003. Acestea
au arătat preocuparea din partea guvernului, a comunităţii academice şi a şcolilor în legătură cu
semnificaţia influenţei testelor naţionale asupra concepţiei autorităţilor locale şi a directorilor, o
influenţă care s-a reflectat în micşorarea experienţei elevilor în ceea ce priveşte curriculum-ul şi
pedagogia. Aceste preocupări au fost luate în considerare în programul naţional intitulat ‘evaluarea
este pentru învăţământ’ lansat la începutul anilor 2000. El a reamintit profesorilor că ei ar trebui să
limiteze rolul testării la o confirmare parţială a propriilor lor evaluări sumative ale achiziţiilor individuale
ale elevului.
*
* *
(21) Camera Comunelor, op cit.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
62
În aproape jumătate dintre ţările luate în considerare, poate fi concluzionat faptul că testele naţionale
reprezintă un element important în educaţia elevilor deoarece rezultatele lor la test sunt utilizate
pentru a determina carierele lor şcolare. Cu toate acestea, este notabil faptul că acestor teste le sunt
ataşate diferite grade de importanţă de la o ţară la alta. Acest lucru este vizibil în frecvenţa testelor la
nivelurile ISCED 1 şi 2, în faptul că rezultatele testelor pot fi singurul factor care determină următorul
pas în carierele şcolare ale elevilor – sau doar unul din mai mulţi factori, alături de activitatea la clasă
sau examinările interne – şi în implicaţiile rezultatelor la teste dacă acestea califică elevii pentru
următorul nivel sau îi trimite către un anumit tip de şcolarizare pentru următoarea etapă. În ceea ce
priveşte acest ultim aspect, rolul unor teste naţionale în orientarea elevilor de-a lungul diferitelor forme
de şcolarizare s-a încheiat recent sau este pe cale de a fi încheiat în unele ţări.
Pe lângă importanţa dovedită a testelor naţionale pentru elevi, cea mai clară dovadă a acţiunii de
răspuns la rezultatele testelor poate fi găsită în domeniul politicilor educaţionale naţionale.
De asemenea, este notabil faptul că ţările europene au concepţii diferite despre procesul de
îmbunătăţire a calităţii care este lansat ca urmare a analizei rezultatelor la test. Unele ţări atribuie
prioritate analizei naţionale a rezultatelor, deoarece acestea practică testarea pe eşantion sau nu
înregistrează detaliile performanţei jucătorilor locali. În consecinţă, orice reformă care derivă din acele
rezultate va fi în mod necesar promulgată la nivel naţional. Pe lângă producerea de rapoarte
naţionale, multe ţări se concentrează, de asemenea, pe acţiunile jucătorilor locali furnizându-le date
despre teste, astfel încât aceştia pot face o comparaţie şi, în consecinţă, să intreprindă acţiuni de
remediere. Unele dintre aceste ţări publică rezultatele obţinute la nivel de şcoală sau le iau în
considerare în evaluarea externă a şcolilor şi încurajează astfel şcolile să realizeze continuu o analiză
şi o ameliorarea a rezultatelor la test.
În final, în mai multe ţări în care există o miză mare pentru elevi sau şcoli la testele naţionale, un
număr de dezbateri şi de investigaţii au evidenţiat efectele lor imprevizibile.
63
PROBLEME CHEIE
Evaluarea elevului în toate ţările EU adoptă diferite forme şi cuprinde o varietate de instrumente şi
metode de evaluare care pot fi interne sau externe, sumative sau formative. Deşi funcţia şi
semnificaţia precisă a acestor variate instrumente diferă, ele fac parte dintr-o structură generală şi
contribuie la aceleaşi obiective de bază de măsurare a progreselor obţinute de elevi şi de generare a
informaţiilor care au ca scop îmbunătăţirea învăţării. Cel mai frecvent întâlnit tip de evaluare a elevului
efectuat în timpul învăţământului obligatoriu este evaluarea continuă a profesorului, care are un număr
de avantaje importante. Cu toate acestea, rezultatele sale nu sunt comparabile cu uşurinţă şi acesta
este unul dintre motivele principale pentru care testele naţionale standardizate sunt dezvoltate din ce
în ce mai mult pentru a îndeplini necesităţile de date standardizate referitoare la performanţele
elevului pentru validarea învăţării şi pentru pilotarea performanţelor.
Testele standardizate sunt modelate şi se dezvoltă în conformitate cu agenda de politică naţională şi
cu structurile educaţionale. Ele au apărut ca fiind un instrument important în politica educaţională şi
sunt utilizate pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei individuale a elevilor, a şcolilor şi a
sistemelor de învăţământ.
În anul şcolar 2008/09, doar Belgia (comunitatea vorbitoare de limbă germană), Republica Cehă,
Grecia, Regatul Unit (Ţara Galilor) şi Liechtenstein nu au administrat teste naţionale. Mai multe alte
ţări nu au terminat încă implementarea completă a sistemelor lor de teste naţionale (Capitolul 1,
Figura 1.1). Începând cu anii 1990 utilizarea testelor naţionale s-a extins treptat, şi a putut fi legată de
mai multe dezvoltări paralele în sistemele de învăţământ din Europa, inclusiv tendinţa către
descentralizare şi creşterea autonomiei şcolare, politicile de alegere a şcolii şi mai marea atenţie
acordată monitorizării calităţii în învăţământ. Semnificaţia testelor naţionale continuă să evolueze iar în
Regatul Unit (Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord) acestora li se acordă acum o importanţă mai
mică în sistemul general de evaluare.
În diferite ţări din Europa, testarea naţională este considerată a fi necesară pentru a oferi o măsură
comparabilă şi standardizată a achiziţiilor elevilor. Dezbaterea se focalizează de obicei pe conţinutul,
forma şi organizarea testelor şi pe modul în care rezultatele lor sunt utilizate. O problemă cheie este
nevoia de a asigura validitatea şi pertinenţa testelor naţionale incluzând acurateţea lor tehnică,
obiectivitatea şi eficienţa costurilor. Dezvoltarea unor astfel de teste este, de obicei, încredinţată unei
agenţii publice specializate, care îşi exercită sarcinile consultându-se cu oficialii ministerului, cu
profesorii şi cu experţii universitari. Instrumentele şi procedurile de testare sunt revizuite în mod
regulat în încercarea de a identifica metodele care să garanteze cu cea mai mare probabilitate
rezultate sigure la test în timp ce acestea rămân cu uşurinţă adaptabile la necesităţile de schimbare a
sistemelor de învăţământ Europene.
Analiza comparativă a obiectivelor şi a organizării acestor teste (Capitolul 2), precum şi utilizarea
rezultatelor lor (Capitolul 3), arată marea diversitatea în sistemele naţionale de testare. Câteva
concluzii importante pot fi trase cu privire la modelele şi tendinţele Europene largi care la rândul lor pot
fi legate de problemele de politici ce apar adesea în dezbaterile naţionale referitoare la evaluare.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
64
Obiective singulare sau multiple pentru testele naţionale?
Politicile curente referitoare la testarea naţională par să se concentreze pe două obiective principale:
primul este acela mai tradiţional de certificare a achiziţiilor elevului, în timp ce al doilea – care îşi
asumă o importanţă din ce în ce mai mare – este acela de monitorizare a şcolilor sau a sistemului de
învăţământ în ansamblu. Prin contrast, un număr mai mic de ţări organizează teste naţionale pentru a
susţine învăţământul la clasă în scopuri formative (Capitolul 2, Figura 2.1).
Autorităţile din învăţământ pot da teste separate pentru fiecare obiectiv sau, mai frecvent, utilizează
acelaşi test pentru mai multe scopuri distincte. De exemplu, acest caz apare atunci când rezultatele la
test, care sunt utilizate pentru a valida cunoştinţele sau pentru scopuri formative, sunt utilizate şi
pentru monitorizarea şcolilor sau a sistemului sau atunci când rezultatele testelor pe eşantion –
administrate în primul rând în scopul de a monitoriza întregul sistem de învăţământ – sunt trimise
înapoi către şcolile participante pentru a le ajuta să-şi îmbunătăţească activitatea.
Cu toate acestea, experţii în evaluare au avertizat asupra faptului că utilizarea unui singur test pentru
mai multe scopuri poate fi necorespunzătoare acolo unde informaţiile cerute în mod ideal în fiecare
caz nu sunt aceleaşi. De exemplu, aceasta ar putea fi situaţia când un sistem de testare conceput în
primul rând pentru a aprecia achiziţiile elevului este, de asemenea, utilizat pentru responsabilizarea
şcolilor sau a profesorilor sau când aceluiaşi test îi sunt atribuite atât obiective formative cât şi
sumative.
Echilibrarea nevoii de date legate de performanţele elevilor cu riscul de supratestare
O dezbatere în curs de desfăşurare printre decidenţii politici şi profesioniştii din domeniul educaţiei
este centrată pe nevoia de a găsi echilibrul corect între scopul justificat de a oferi o imagine cât mai
actualizată a achiziţiilor elevilor şi efectul potenţial negativ al testării asupra elevilor şi profesorilor şi, în
special, impactul testelor asupra timpului efectiv de predare, timp dedicat unor obiective curriculare
mai largi, precum şi asupra stresului şi a motivării.
În medie, ţările europene organizează teste naţionale între doi şi trei ani şcolari diferiţi în timpul
învăţământului obligatoriu, fără a fi necesar să testeze fiecare elev într-un anumit an. Anumite ţări îşi
testează elevii în mod semnificativ mai mult sau mai puţin frecvent decât media (Capitolul 2,
Figura 2.2). Astfel în Danemarca, Malta şi Regatul Unit (Scoţia), elevii pot susţine până la unsprezece
sau zece teste naţionale, în timp ce în Germania, Olanda şi Slovacia există doar un singur test
naţional în timpul învăţământului obligatoriu.
Marea majoritate a testelor naţionale în Europa sunt obligatorii pentru toţi elevii dintr-o promoţie dată
iar, acolo unde testele sunt opţionale, ele sunt adesea susţinute de aproape toată lumea. Deloc
surprinzător, testele pentru acordarea de certificate sau pentru identificarea nevoilor individuale de
învăţare se regăsesc în această categorie. Testele pe eşantion care sunt de obicei utilizate în scopuri
de monitorizare sunt de asemenea relativ răspândite pe scară largă. Decizia de a testa întreaga
promoţie sau doar un eşantion depinde în mod clar de obiectivele testului. Testele pentru întreaga
promoţie sunt potrivite pentru stabilirea şi certificarea achiziţiilor individuale ale elevilor. Testele pe
eşantion, pe de altă parte, oferă date destul de sigure pentru monitorizarea performanţelor naţionale
fără a-i încarca semnificativ pe elevi şi profesori.
Probleme Cheie
65
Impactul asupra predării şi posibila restrângere a curriculum-ului
În ceea ce priveşte paleta de materii testate, testarea naţională se limitează adesea doar la cele două
materii de bază, acestea fiind limba în care se face predarea şi matematica, completate în unele ţări
de ştiinţe sau de o limba străină sau de ambele. În afară de testarea pentru acordarea de certificate la
sfârşitul învăţământului secundar inferior, doar a minoritate de ţări testează în mod consecvent elevii
mai pe larg pe baza curriculum-ului. De aceea, una dintre limitările multor teste naţionale, este că
acestea evaluează achiziţiile elevului ţinând seama doar de o fracţiune a curriculum-ului. Cu toate
acestea, mai multe ţări au anunţat planuri de a extinde numărul de subiecte testate anual, în timp ce
altele rotesc materiile testate în cicluri anuale succesive. Mai mult, câteva ţări au adoptat o abordare
specifică orientată pe competenţe pentru testare, în timp ce altele testează anumite competenţe trans-
curriculare.
Un alt motiv de îngrijorare este cum să fie contracarate unele posibile efecte nedorite ale testării, cum
ar fi tendinţa de adaptare sau restricţionare a predării la acele aspecte ale curriculum-ului care sunt
testate, sau de a pune un accent excesiv strict pe abilităţile necesare pentru susţinerea testului. Astfel
de efecte pot fi înregistrate mai ales acolo unde există o miză mare pentru elevi, dar şi pentru
profesorii şi şcolile implicate.
Combinarea rezultatelor la test cu alte evaluări când există o miză mare
Majoritatea ţărilor europene organizează teste naţionale care au mare importanţă pentru elevi
deoarece rezultatele conduc către deciziile referitoare la carierele lor şcolare ulterioare. În cele mai
multe dintre aceste cazuri, rezultatele la testele naţionale sunt luate în considerare împreună cu
acelea ale altor evaluări, mai ales cu evaluarea continuă a profesorului şi cu examinările interne.
Această abordare permite profesorilor să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte deciziile care îi
afectează pe elevii lor. De asemenea, combină punctele tari ale mai multor instrumente de evaluare şi
anulează îngrijorarea că testele naţionale tind să reprezinte o imagine parţială a cunoştinţelor elevului
la un moment dat şi aceasta doar în anumite domenii.
Utilizarea rezultatelor la test în îmbunătăţirea prestaţiei şcolilor şi în monitorizarea calităţii învăţământului
Rezultatele testelor naţionale sunt utilizate în mai multe scopuri printre care monitorizarea
standardelor, furnizarea feedback-ului către elevi şi părinţi şi îndrumarea activităţii profesorilor. În toate
ţările, de asemenea, testele joacă un rol important în dezvoltarea politicilor, iar rezultatele lor sunt
analizate când se formulează măsurile de a reduce diferenţele între nivelurile de cunoştinţe, de a
dezvolta curriculum-ul sau de a îmbunătăţi dezvoltarea profesională continuă a profesorilor.
Multe ţări europene oferă şcolilor rezultatele lor centralizate la test pentru comparaţia cu media
naţională. În general, şcolile sunt lăsate să decidă cum vor utiliza aceste rezultate pentru a-şi
îmbunătăţi activitatea. Cu toate acestea, în douăsprezece ţări, există cerinţe sau recomandări prin
care rezultatele la test ar trebui să fie luate în considerare în evaluarea externă şi/sau internă a
şcolilor. În comparaţie cu unele ţări din afara Europei, cum ar fi Statele Unite şi Canada, rezultatele la
test în Europa sunt doar rareori utilizate ca un instrument de responsabilizare care implică sancţiuni şi
recompense şi pot afecta alocarea de resurse.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
66
Mai mult, cele mai multe ţări Europene nu publică rezultatele centralizate la test ale fiecărei şcoli
(Capitolul 3, Figura 3.3). În unele ţări documentele oficiale interzic în mod expres utilizarea rezultatelor
pentru a face clasamente comparative ale şcolilor, deoarece este puţin probabil ca acestea să
îmbunătăţească pregătirea educaţională. Într-adevăr, doar în Regatul Unit (Anglia) publicarea
rezultatelor la test ale şcolii coexistă cu libertatea părinţilor de a alege între şcoli – doi factori care în
combinaţie vor reîntări, cel mai probabil, influenţa testelor asupra practicii şcolare. În restul Europei,
cel mai frecvent model este de a utiliza rezultatele la teste ca bază pentru îmbunătăţirea şcolilor, deşi
primele nu sunt nici publicate nici luate în considerare în evaluarea externă a şcolilor.
*
* *
Pentru a concluziona, analiza comparativă şi revizuirea dezbaterilor politicilor curente asupra testării
naţionale demonstrează că ţările europene fac diferite alegeri cu privire la importanţa pe care o dau
unei astfel de testări în măsurarea elevilor, a şcolilor şi a performanţei sistemului. Deciziile lor de
politici în această privinţă se reflectă direct în diferenţele dintre parametri cum ar fi frecvenţa,
acoperirea materiei, participarea unei întregi promoţii sau doar a unui eşantion şi utilizarea rezultatelor
la test. Punctele de vedere asupra testării naţionale sunt încă în dezvoltare, iar dezbaterea referitoare
la rolul său precis continuă din moment ce unele ţări încheie implementarea completă a sistemelor lor
de testare, în timp ce altele îşi reevaluează experienţa de până în prezent, iar alţii încă iau în
considerare posibilitatea de a introduce testele naţionale. În general, raportul evidenţiază aspectele
cheie ale testării din care ţările ar putea învăţa una din experienţa alteia. Cu toate acestea, după cum
precizează în mod clar literatura de specialitate (22), impactul testelor naţionale asupra performanţei
elevilor şi a şcolilor şi asupra calităţii generale a învăţării, precum şi eficienţa costurilor testelor rămân
zonele în care datele şi cercetările ulterioare sunt încă necesare.
(22) Nathalie Mons, Efectele teoretice şi reale ale evaluării standardizate, August 2009.
67
GLOSAR
Coduri de ţară
EU-27 Uniunea Europeană NL Olanda
AT Austria
BE Belgia PL Polonia
BE fr Belgia – Comunitatea franceză PT Portugalia
BE de Belgia – Comunitatea vorbitoare de limbă germană
RO România
BE nl Belgia – Comunitatea flamandă SI Slovenia
BG Bulgaria SK Slovacia
CZ Republica Cehă FI Finlanda
DK Danemarca SE Suedia
DE Germania UK Regatul Unit
EE Estonia UK-ENG Anglia
IE Irlanda UK-WLS Ţara Galilor
EL Grecia UK-NIR Irlanda de Nord
ES Spania UK-SCT Scoţia
FR Franţa
IT Italia EFTA/EEA Cele trei ţări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb care sunt membre ale Zonei
CY Cipru ţări Economice Europene
LV Letonia
LT Lituania
LU Luxemburg IS Islanda
HU Ungaria LI Liechtenstein
MT Malta NO Norvegia
Cod statistic
: Datele nu sunt disponibile
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
68
Clasificarea Internaţională Standard a Învăţământului (ISCED 1997)
Clasificarea Internaţională Standard a Învăţământului (ISCED) este un instrument potrivit pentru
alcătuirea statisticilor în învăţământ la nivel internaţional. Acoperă două variabile de trans-clasificare:
nivelurile de învăţământ şi domeniile de studii cu dimensiunile complementare ale orientării
generale/profesionale/preprofesionale şi tranziţia educaţie/piaţa forţei de muncă. Versiunea curentă,
ISCED 97 (23) distinge şapte niveluri de învăţământ (de la ISCED 0 la ISCED 6), dintre care două de
superior. În mod empiric, ISCED presupune că există mai multe criterii care pot indica nivelul de
educaţie sau pot clasa un program educaţional dat. În funcţie de nivelul şi tipul de învăţământ vizat,
există o nevoie de a stabili un sistem de clasificare ierarhic între criteriile principale şi subsidiare
(calificarea tipică de intrare, cerinţele minime de intrare, vârsta minimă, calificarea personalului etc.).
Se disting următoarele niveluri:
ISCED 0: Învăţământul preprimar
ISCED 1: Învăţământul primar
ISCED 2: Învăţământul secundar inferior
ISCED 3: Învăţământul secundar superior
ISCED 4: Învăţământul postsecundar non-tertiar
ISCED 5: Învăţământul terţiar (prima etapă)
ISCED 6: Învăţământul terţiar (a doua etapă)
Acest studiu ţine cont doar de nivelurile ISCED 1 şi 2. Detaliile complete sunt date în următoarele
paragrafe:
ISCED 1: Învăţământul primar
Acest nivel începe în general între 5 şi 7 ani, este obligatoriu în toate ţările şi în general durează de la
patru la şase ani.
ISCED 2: Învăţământul secundar inferior
Continuă programul de bază al nivelului primar, deşi predarea este de obicei concentrată mai mult pe
disciplină. De obicei, sfârşitul acestui nivel coincide cu sfârşitul învăţământului obligatoriu.
(23) http://www.uis.unesco.org/TEMPLATE/pdf/isced/ISCED_A.pdf
69
REFERINŢE
Black, Paul; Wiliam, Dylan (1999) Assessment for Learning: Beyond the Black Box, Assessment
Reform Group. University of Cambridge.
European Network of Policy Makers for the Evaluation of Education Systems (2009) External
Assessment in the European Countries, synoptic table. Unpublished.
Eurydice (2007) School Autonomy in Europe: Policies and Measures. Brussels: Eurydice.
Eurydice (2008) Levels of Autonomy and Responsibilities of Teachers in Europe. Brussels: Eurydice.
Harlen, W. (2007) Assessment of Learning. London: Sage Publications LDT.
House of Commons (2008) Children, Schools and Families Committee, Testing and Assessment,
Third Report of Session 2007-2008. London.
Mons, Nathalie (2009) Theoretical and Real Effects of Standardised Assessment, literature review.
National Council for Curriculum and Assessment, Supporting Assessment in Schools. (2005)
Standardised Testing in Compulsory Schooling. Dublin.
Newton, Paul (2007) E. Evaluating assessment systems, Qualification and Curriculum Authority.
Paper 1 – June 2007.
http://www.qcda.gov.uk/libraryAssets/media/Evaluating_Assessment_Systems1.pdf
OECD (2005) Formative Assessment – Improving Learning in Secondary Classrooms. Paris: OECD,
2005.
Qualifications and Curriculum Authority (2007) Compulsory Assessment Systems in the INCA
countries: Thematic Probe, May 2007. London: NFER.
http://www.inca.org.uk/pdf/Compulsory_assessment_systems.pdf
Recommendation of the European Parliament and the Council of 18 December 2006 on key
competences for lifelong learning (2006) In: Official Journal of the European Union L394, 30.12.2006,
pp. 10-18. Luxembourg: Publications Office.
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2006:394:0010:0018:en:PDF
Thélot, C. (2002) Evaluer l’Ecole. Études 2002/10, Tome 397, p. 323-334.
http://www.cairn.info/article.php?ID_REVUE=ETU&ID_NUMPUBLIE=ETU_974&ID_ARTICLE=ETU_9
74_0323
UNESCO (1997) International Standard Classification of Education (ISCED 1997).Paris: Unesco.
http://www.unesco.org/education/information/nfsunesco/doc/isced_1997.htm
71
TABELUL FIGURILOR
CAPITOLUL 1: Evaluarea elevilor în Europa – Contextul şi aplicarea testării naţionale 11
Figura 1.1: Anul primei implementări complete a testării naţionale, nivelurile ISCED 1 şi 2 18 Figura 2.1: Principalele obiectivele ale testelor naţionale standardizate, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 25 Figura 2.2: Numărul şi tipul testelor naţionale şi anii şcolari în care sunt administrate, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 27 Figura 2.3: Numărul de discipline acoperite în testele naţionale, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 30 Figura 2.4: Standardizarea întrebărilor din teste, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 34 Figura 2.5: Utilizarea TIC la testarea naţională, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 37 Figura 2.6: Participarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale la testarea naţională, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 39 Figura 2.7: Organisme responsabile de elaborarea testelor naţionale, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 42 Figura 2.8: Persoanele însărcinate cu administrarea testelor naţionale, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 45 Figura 2.9: Persoanele responsabile cu notarea testelor naţionale, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 46 Figura 3.1: Modul de utilizare a rezultatelor la testele naţionale pentru a determina cariera şcolară a elevilor, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 50 Figura 3.2: Utilizarea rezultatelor la teste în evaluarea şcolară, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 54 Figura 3.3: Publicarea rezultatelor individuale ale şcolilor la testele naţionale, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 56 Figura 3.4: Comunicarea rezultatelor la testele naţionale către autorităţile locale, nivelurile ISCED 1 şi 2, 2008/09 58
73
ANEXE T
abel
ele
na
ion
ale
cu i
nfo
rma
ii r
efer
ito
are
la p
aram
etri
sel
ecta
i ai
tes
telo
r n
aio
nal
e.
Niv
elu
rile
IS
CE
D 1
i
2, 2
008/
09
Belg
ia (c
omun
itate
a fr
ance
ză)
BE
fr
Tes
tul N
aio
nal
1:
Tes
tul N
aio
nal
2:
E
valu
area
ext
ern
a a
chiz
iiilo
r el
evul
ui în
înv
mân
tul o
blig
ator
iu (
1 ) P
rob
ext
ern
com
un
Sco
pul p
rinci
pal
Iden
tific
area
nev
oilo
r in
divi
dual
e de
înv
are
Ado
ptar
ea d
eciz
iilor
ref
erito
are
la c
arie
ra
cola
r a
ele
vilo
r
Niv
elul
ISC
ED
1
i 2
1
Ob
iect
ive
i
uti
lizri
O
biec
tive:
de
a o
feri
prof
esor
ilor
info
rma
ii as
upra
niv
elul
ui d
e ac
hizi
ii al
ele
vilo
r lo
r co
mpa
rativ
cu
rezu
ltate
le
ate
ptat
e i c
u re
zulta
tele
gen
eral
e al
e el
evilo
r di
n ca
drul
Com
unit
ii fr
ance
ze, p
recu
m
i cu
rezu
ltate
le d
up a
ria g
eogr
afic
de
a in
form
a au
torit
ile d
in în
vm
ânt
i to
i juc
torii
des
pre
achi
ziiil
e el
evilo
r în
cad
rul s
iste
mul
ui
educ
aio
nal
Util
izri:
pe
ntru
pub
licar
ea d
e ‘re
zulta
te
i com
enta
rii’ c
are
con
in r
ezul
tate
le m
edii
obin
ute
în C
omun
itate
a fr
ance
z (
dar
nu
i rez
ulta
tele
fiec
rei
coli)
co
lile
fac
o an
aliz
pen
tru
a de
fini
i im
plem
enta
str
ateg
iile
care
viz
eaz
îmbu
nt
irea
rezu
ltate
lor
de
part
amen
tele
de
insp
ecie
i p
edag
ogic
e ia
u ac
este
rez
ulta
te în
con
side
rare
cân
d ev
alue
az n
ivel
ul
de s
tudi
i i a
ctiv
itile
ped
agog
ice
co
mis
ia p
entr
u m
onito
rizar
ea s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt p
rezi
nt o
not
guv
ernu
lui c
are,
dac
est
e ne
cesa
r, in
clud
e re
com
and
ri pe
ntru
îmbu
nt
irea
rezu
ltate
lor
Util
izar
ea:
pe
ntru
cer
tific
area
ele
vilo
r la
term
inar
ea
înv
mân
tulu
i prim
ar (
dar
în e
vent
ualit
atea
eec
ului
, co
ala
poat
e ac
orda
cer
tific
atul
unu
i ele
v pe
baz
a re
zulta
telo
r sa
le a
nter
ioar
e i a
unu
i rap
ort d
e su
sin
ere
al p
rofe
soru
lui d
in
coal
a pr
imar
din
anu
l 6)
Gru
pu
l in
t
To
i ele
vii d
e co
al p
rimar
din
anu
l 2 (
vârs
ta d
e 7
ani)
i din
anu
l 5 (
vârs
ta d
e 10
ani
) i e
levi
i în
anul
2 a
l co
lii
secu
ndar
e (v
ârst
a de
13
ani)
To
i ele
vii d
e co
ala
prim
ar d
in a
nul 6
plu
s el
evii
din
prim
ul
an a
l co
lii s
ecun
dare
dife
ren
iate
Ma
teri
ile
test
ate
C
iclu
l de
trei
ani
: 200
8/09
: tii
ne,
isto
rie
i geo
graf
ie (
amân
at p
entr
u 20
09/1
0); 2
009/
10: c
ompe
ten
e de
citi
re,
scrie
re
i lim
bi s
trin
e (î
n co
ala
prim
ar a
nul 6
); 2
010/
11: m
atem
atic
i l
imbi
str
ine
(al d
oile
a an
al
colii
se
cund
are)
Fra
ncez
, mat
emat
ic, i
niie
re
tiin
ific
/con
tient
izar
e i
form
are/
con
tient
izar
ea is
torie
i i g
eogr
afie
i
(1 )
Ace
ste
test
e au
fost
am
ânat
e pe
ntru
anu
l co
lar
2009
/10.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
74
Belg
ia (C
omun
itat
ea v
orbi
toar
e de
lim
ba g
erm
ană)
BE
de
N
u e
xis
t t
este
na
ion
ale
la IS
CE
D 1
i
2 î
n 2
008/0
9
Belg
ia (c
omun
itat
ea fl
aman
dă)
BE
nl
Te
stu
l N
aio
na
l 1
:
P
erio
die
ke P
eili
ngen
(Eva
luar
ea p
erio
dic
na
ion
al)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
on
itori
zare
a
colil
or
i/sa
u a
sis
tem
ulu
i de
în
vm
ân
t
Niv
elu
l IS
CE
D
1
i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
d
e a
mo
nito
riza
sis
tem
ul d
e î
nv
mâ
nt
d
e a
info
rma
co
lile
pa
rtic
ipa
nte
d
e a
ofe
ri o
po
rtu
nit
i de
în
vm
ân
t p
en
tru
to
ate
co
lile
Util
izri:
co
nsu
ltaii
scri
se c
u t
oi p
art
en
eri
i ed
uca
ion
ali
refe
rito
are
la r
ezu
ltate
,, c
are
fo
rme
az
pu
nct
ul d
e p
leca
re a
l un
ei c
on
feri
ne
an
ua
le a
vân
d c
a r
ezu
ltat
pu
blic
are
a
reco
ma
nd
rilo
r c
tre t
oate
pr
ile e
du
caio
na
le c
u s
cop
ul d
e a
îm
bu
nt
i ca
lita
tea
în
vm
ân
tulu
i fla
ma
nd
m
suri
de
po
litic
i cu
m a
r fi
revi
zuir
ea
cu
rric
ulu
m-u
lui
fe
ed
ba
ck c
tre
colil
e c
are
pa
rtic
ip la
ce
rce
tare
, ca
re p
oa
te f
i util
iza
t în
au
toe
valu
are
a lo
r
pentr
u
colil
e c
are
nu
pa
rtic
ip la
ce
rce
tare
su
nt
dis
po
nib
ile v
ers
iun
i pa
rale
le a
le t
est
ulu
i na
ion
al
i ra
po
art
e d
e f
ee
db
ack
ase
mn
toa
re d
e a
cee
a a
cest
ea
le p
ot
util
iza
în
a
uto
eva
lua
rea
lor
Gru
pu
l in
t
To
i ele
vii d
in a
nul 6
(vâ
rsta
12
ani)
în
ea
ntio
nu
l de
co
li p
art
icip
ante
i u
n e
an
tion
de
cla
se î
n a
nu
l 8 (
vârs
ta 1
4 a
ni)
, p
rin
tre
co
lile
se
lect
ate
Ma
teri
ile
te
sta
te
Gu
vern
ul d
eci
de
ma
teri
ile d
e t
est
at
în f
ieca
re a
n
În 2
00
8/0
9 a
mb
ii a
nii
6
i 8 s
un
t te
sta
i la
ma
tem
atic
. În
20
09
/10
'Stu
diil
e d
e m
ed
iu:
timp
ul,
spa
iul,
soci
eta
tea
i u
tiliz
are
a s
urs
elo
r d
e in
form
aii'
vo
r fi
test
ate
la s
fâr
itul I
SC
ED
1
(an
ul 6
)
Anexe
75
Bulg
aria
BG
T
estu
l N
aio
na
l 1
:
V
unsh
no o
cen
avan
e (
Eva
luar
ea E
xter
n):
sf
âritu
l anu
lui 4
(sf
âritu
l înv
mân
tulu
i pri
mar
), a
nii 5
i 6
sf
âritu
l anu
lui 7
(sf
âritu
l înv
mân
tulu
i de
baz
, pe
ntru
cer
tific
are)
, do
ar d
in 2
009/
10
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
on
itoriz
are
a
colil
or
i/sa
u a
sis
tem
ulu
i de
în
vm
ân
t
Niv
elu
l IS
CE
D
1 i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
de
a î
nreg
istr
a p
erfo
rma
nel
e în
ved
erea
cer
ine
lor
ed
uca
ion
ale
ale
sta
tulu
i i p
rog
ram
ele
de
stu
dii
el
abor
area
pro
gra
mel
or n
aio
na
le
i, d
ac
est
e c
azu
l, sc
him
bri
de
po
litic
i
Util
izri:
re
zulta
tele
te
ste
lor
sun
t p
art
e a
eva
luri
i co
ntin
ue
din
se
me
stru
l al d
oile
a î
n f
ieca
re a
n
cola
r
co
ncl
uzi
ile s
un
t tr
ase
pe
ba
za t
en
din
elor
i s
tare
a î
nv
mân
tulu
i (ur
mrir
ea p
erfo
rman
elo
r e
levi
lor
de-a
lun
gu
l ma
i mul
tor
an
i co
nse
cutiv
i i c
om
pa
raia
an
ua
l a
pe
rfor
man
ei l
a n
ive
lul a
celo
rai c
lase
); a
cest
e c
on
clu
zii a
jut
de
cide
nii
po
litic
i de
la to
ate
niv
elu
rile
s p
lan
ifice
msu
rile
co
resp
un
zto
are,
dac
est
e n
ece
sar
co
mpa
rare
a pe
rfor
man
elo
r cu
pri
vire
la c
eri
nel
e în
vm
ân
tulu
i de
sta
t
Gru
pu
l in
t
To
i ele
vii î
n a
nii
4,
5
i 6
Ma
teri
ile
te
sta
te
a
nu
l 4:
Lim
ba
i l
itera
ture
bul
gar
, m
ate
ma
tica
, o
mu
l i n
atu
ra
i om
ul
i so
cie
tate
a
a
nu
l 5
i 6:
Lim
ba
i l
itera
tura
bu
lga
r,
ma
tem
atic
a,
om
ul
i na
tura
, is
toria
, g
eo
gra
fia
i lim
b s
trin
Repu
blic
a Ce
hă
CZ
N
u e
xist
tes
te n
aio
nal
e la
ISC
ED
1
i 2
în 2
008/
09
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
76
Dan
emar
ca
DK
T
es
tul
Na
ion
al
1:
Te
stu
l N
aio
na
l 2
:
D
e na
ion
ale
te
st (
Tes
tul N
aio
nal –
impl
emen
tare
com
plet
în
20
10
) F
olke
sko
lens
afg
angs
prø
ve (
Exa
min
area
de
abs
olvi
re a
Fo
lke
sko
le (
2))
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
en
tific
are
a n
evo
ilor
ind
ivid
ua
le d
e î
nv
are
Ad
op
tare
a d
eci
ziilo
r d
esp
re c
ari
era
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
1
i 2
2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
d
e a
mo
nito
riza
ach
izii
ile
i de
a o
feri p
rofe
sorilo
r in
form
aii
util
e p
entr
u
pla
nifi
care
a a
ctiv
itilo
r d
e p
red
are
, d
e e
xem
plu
de
a î
nd
ep
lini n
evo
ile
ind
ivid
ua
le a
le s
tud
en
ilor
d
e a
da
fe
ed
ba
ck d
eta
liat
colil
or,
ele
vilo
r i p
rin
ilor
Ob
iect
iv:
d
e a
do
cum
en
ta g
rad
ul î
n c
are
ele
vul s
atis
face
ce
rin
ele
fix
ate
prin
pro
gra
m
Util
izri:
p
en
tru
ce
rtifi
care
te
stu
l nu
are
nic
io s
em
nifi
caie
pen
tru
intr
are
a î
n n
ive
lul I
SC
ED
3
Gru
pu
l in
t
De
la a
nu
l 2 p
ân
la a
nu
l 8;
ob
liga
tori
u p
en
tru
ele
vii d
in F
olk
esk
ole
O
blig
ato
riu
pe
ntr
u f
ieca
re e
lev
la s
fâr
itul a
nu
lui 9
în t
he
Fo
lke
sko
le
Ma
teri
ile
te
sta
te
12
te
ste
la 7
ma
teri
i; 1
0 t
est
e s
un
t o
blig
ato
rii:
limb
a d
an
ez
/citi
re î
n a
nii
2,
4,
6
i 8,
ma
tem
atic
în
an
ii 3
i 6
, e
ng
leza
în a
nu
l 7,
bio
log
ie,
fizic
/ch
imie
i g
eo
gra
fie î
n
an
ul 8
În p
lus:
do
u t
est
e v
olu
nta
re la
lim
ba
da
ne
z c
a a
do
ua
lim
b î
n a
nii
5
i 7
Ma
teri
i ob
liga
tori
i: L
imb
a d
an
ez
(sc
ris
i ora
l),
ma
tem
atic
(sc
ris)
, lim
ba
en
gle
z (
ora
l),
fizic
/ch
imie
(o
ral)
+ u
n t
est
la o
ma
teri
e u
ma
nis
t r
ele
van
t
i un
a la
o m
ate
rie
de
tii
ne
În p
lus,
ele
vul p
oa
te f
i te
sta
t la
ma
teri
i op
ion
ale
(d
e e
xem
plu
lim
ba
ge
rma
n,
limb
a
fra
nce
z,
cro
itori
e,
tâm
pl
rie
sa
u e
con
om
ie d
om
est
ic (
ulti
me
le t
rei t
est
e p
ot
fi d
ate
la
sfâ
ritu
l an
ulu
i 8 la
ap
reci
ere
a c
on
du
cto
rulu
i co
lii)
(2 )
La
sfâ
ritu
l an
ulu
i op
ion
al 1
0 e
xist
o E
xam
ina
re d
e A
bso
lvir
e v
olu
nta
r (
10
.-kl
ass
es-
prø
ver)
, ca
re e
ste
ase
mn
toa
re c
u T
est
ele
na
iona
le d
ar
are
ce
rin
e t
eo
retic
e m
ai î
na
lte.
Ma
teri
ile t
est
ate
: u
na
sa
u m
ai m
ulte
ma
teri
i pri
ntr
e c
are
: lim
ba
da
ne
z,
ma
tem
atic
a,
limb
a e
ng
lez
, lim
ba
ge
rma
n/li
mb
a f
ran
cez
i
tiin
e.
În p
lus,
ele
vii p
ot
ale
ge
s s
us
in u
na
sa
u m
ai m
ulte
exa
min
ri la
n
ive
lul a
nu
lui 9
la li
mb
a d
an
ez
, m
ate
ma
tic,
limb
a e
ng
lez
sa
u
tiin
e s
au
s a
lea
g o
exa
min
are
prin
tr-o
co
mb
ina
ie î
ntr
e e
xam
en
ele
din
an
ii 9
i 1
0.
Anexe
77
Ger
man
ia
DE
T
estu
l N
aio
nal
1:
H
aupt
schu
labs
chlu
ss (
Hau
ptsc
hule
cer
tific
at d
e fin
al –
la s
fâr
itul a
nulu
i 9)
/ Rea
lsch
ulab
schl
uss
(Rea
lsch
ule
cert
ifica
t de
fin
al –
la s
fâr
itul a
nulu
i 10)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l A
dopt
area
dec
iziil
or d
espr
e ca
riera
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
de
a a
sigu
ra c
alita
tea
i dez
volta
rea
colil
or
i a p
ract
icii
peda
gogi
ce
ev
alua
rea
inte
rn
i ext
ern
Util
izri:
pe
ntru
a d
oved
i c e
levu
l a a
tins
obie
ctiv
ele
prin
cipa
le a
le
cola
riz
rii
în
sco
puri
de c
ertif
icar
e
pe
ntru
not
are
i/sau
pro
mov
are
în u
rmto
rul s
tadi
u de
înv
mân
t
pe
ntru
aut
orita
tea
cola
r lo
cal
i p
entr
u M
inis
teru
l Înv
mân
tulu
i din
Lan
d, r
ezul
tate
le s
unt l
ivra
te în
form
cen
tral
izat
cu
indi
cato
ri, c
ompa
rând
u-s
e te
ndin
ele
de-a
lu
ngul
tim
pulu
i
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i la
sfâr
itul a
nulu
i 9 d
ac d
ores
c s
ren
une
la
coal
la s
fâr
itul a
cest
ui a
n co
lar
Dac
dor
esc
s u
rmez
e co
ala
pân
în a
nul 1
0, t
estu
l est
e ob
ligat
oriu
la s
fâr
itul a
nulu
i 10
Ma
teri
ile
te
sta
te
Mat
eriil
e te
stat
e ob
ligat
oriu
sun
t lim
ba g
erm
an, m
atem
atic
a i p
rima
limb
str
in (
în m
ajor
itate
a ca
zuril
or li
mba
eng
lez
, în
cazu
ri m
ai p
uin
e lim
ba fr
ance
z)
În B
aden
-Wü
rtte
mbe
rg, e
levi
i tre
bui
e s
trea
c u
n te
st s
uplim
enta
r su
b fo
rma
unui
pro
iect
pe
o te
m d
at
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
78
Esto
nia
EE
T
estu
l N
aio
nal
1:
Tes
tul
Na
ion
al 2
:
T
asem
etöö
(T
est
stan
dard
izat
) P
õhik
ooli
lõpu
eks
am (
Exa
min
area
fin
al a
co
lii d
e ba
z /
înv
mân
tulu
i ob
ligat
oriu
)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt
Ado
ptar
ea d
eciz
iilor
des
pre
carie
ra
cola
r a
ele
vilo
r
Niv
elu
l IS
CE
D
O s
ingu
r s
truc
tura
(ni
velu
l IS
CE
D 1
) O
sin
gur
str
uctu
r (
nive
lul I
SC
ED
2)
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
de
a e
valu
a re
zulta
tele
la în
vtu
r la
sfâ
ritu
l uno
r et
ape
de
a c
ompa
ra r
ezu
ltate
într
e co
li
de
a s
usin
e de
cizi
ile în
dez
volta
rea
curr
icul
um-u
lui,
în c
once
pere
a m
ater
iale
lor
de p
reda
re
i în
form
area
con
tinu
a p
rofe
soril
or
Util
izri:
nu
exi
st li
nii d
irect
oare
pen
tru
utili
zare
, dar
rez
ulta
tele
sun
t lua
te în
con
side
rare
pen
tru
eval
uare
a in
tern
, în
com
bina
ie c
u re
zulta
tele
de
la e
valu
area
form
ativ
util
izat
pe
ntru
not
area
de
la s
fâr
it de
an
re
zulta
tele
la te
stul
de
la s
fâr
itul a
nulu
i 9 s
unt a
naliz
ate
la n
ivel
na
iona
l pe
baza
unu
i ean
tion
(10-
15 %
) di
n to
talu
l pro
mo
iei p
entr
u m
ater
iile
oblig
ator
ii i p
entr
u to
i ele
vii
la m
ater
iile
opio
nale
Gru
pu
l in
t
Sfâ
ritu
l anu
lui 3
(vâ
rsta
10
ani)
i sfâ
ritu
l anu
lui 6
(vâ
rsta
13
ani),
ean
tion
de e
levi
S
fâr
itul a
nulu
i 9 (
vârs
ta 1
6 an
i); o
blig
ator
iu p
entr
u to
i ele
vii
Ma
teri
ile
te
sta
te
Anu
l 3: L
imba
est
onia
n/r
us c
a lim
b m
ater
n
i mat
emat
ic
Anu
l 6: L
imba
est
onia
n/r
us c
a lim
b m
ater
n, m
atem
atic
i o
mat
erie
car
e es
te d
iferit
de
la a
n la
an
Tre
buie
sus
inut
e tr
ei te
ste:
2 la
mat
eriil
e ob
ligat
orii:
lim
ba
i lite
ratu
ra e
ston
ian
în
colil
e de
lim
b e
ston
ian
i l
imba
est
onia
n
ca a
dou
a lim
b în
co
liile
rus
ofon
e
m
atem
atic
1 la
o m
ater
ie o
pio
nal
: de
ales
din
tre
limba
i l
itera
tura
rus
în
colil
e ru
sofo
ne;
limba
eng
lez
, lim
ba fr
ance
z, l
imba
ger
man
sau
lim
ba r
us c
a lim
b s
trin
, bi
olog
ie, g
eogr
afie
, chi
mie
, fiz
ic, i
stor
ie
i stu
dii
soci
ale
Anexe
79
Irla
nda
IE
Tes
tul
Na
ion
al
1:
Tes
tul
Na
ion
al
2:
Tes
tul
Na
ion
al
3:
T
esta
re s
tand
ard
izat
la c
itire
a în
lim
ba
eng
lez
i m
atem
atic
E
valu
are
Na
iona
l la
Citi
rea
în L
imba
Eng
lez
(N
AE
R)
Eva
luar
e N
aio
nal
a A
chiz
iiilo
r la
Mat
emat
ic (
NA
MA
)
Cer
tific
atul
Jun
ior
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
en
tific
are
a n
evo
ilor
ind
ivid
ua
le d
e î
nv
are
Mo
nito
riza
rea
co
lilo
r i/s
au
a s
iste
mu
lui d
e î
nv
mâ
nt
Ad
op
tare
a d
eciz
iilo
r d
esp
re c
arie
ra
cola
r a
ele
vilo
r
Niv
elu
l IS
CE
D
1
1 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
d
e a
aju
ta p
rofe
sorii
s f
ie m
ai i
nfo
rma
i pe
ntru
ad
opta
rea
dec
iziil
or d
espr
e pr
edar
e i
înv
mâ
nt
de
a in
form
a p
rinii
desp
re p
rogr
esel
e e
levi
lor
d
e a
asi
sta
la id
en
tific
are
a e
levi
lor
care
po
t n
ece
sita
aju
tor
Ob
iect
ive
:
d
e a
sta
bili
sta
nd
ard
ele
cu
ren
te la
citi
re/m
ate
ma
tic
d
e a
co
mp
ara
re
zulta
tele
cu
re
zulta
tele
NA
ER
/NA
MA
an
terio
are
d
e a
fu
rniz
a d
ate
pe
ntr
u a
aju
ta la
re
exa
min
are
a
po
litic
ilor,
fo
rmu
lare
a
i alo
care
a r
esu
rse
lor
(NA
ER
)
d
e a
exa
min
a m
od
ul î
n c
are
pre
da
rea
i e
valu
are
a a
u
evo
lua
t în
cep
ân
d c
u in
tro
du
cere
a c
urr
icu
lum
-ulu
i în
co
ala
pri
ma
r (
NA
MA
)
d
e a
exa
min
a f
act
ori
i ca
re
in d
e
coa
l,
de
pro
feso
ri,
de
ed
uca
ia d
e a
cas
i d
e e
lev
în s
ine
, ca
re p
ot
fi co
rela
i cu
sta
nd
ard
ele
de
citi
re/s
tan
da
rde
le î
n
ma
tem
atic
(N
AE
R/N
AM
A)
d
e a
ofe
ri o
ba
z d
e c
om
pa
raie
pe
ntr
u e
valu
rile
vi
itoar
e (N
AE
R)
d
e a
fa
ce r
eco
ma
nd
ri cu
priv
ire la
pre
da
re
i eva
lua
re
(NA
MA
)
Ob
iect
ive
:
d
e a
eva
lua
pro
gre
sele
ele
vilo
r în
tr-u
n s
pe
ctru
la
rg d
e m
ate
rii c
urr
icu
lare
d
e a
ofe
ri e
levi
lor
un
crit
eriu
de
re
ferin
cu
se
mn
ifica
ie n
aio
nal
la p
rimu
l 'e
ven
ime
nt'
de
e
valu
are
al e
levi
lor
în î
nv
mâ
ntu
l lo
r p
ost
-pr
imar
de
a d
eter
min
a ce
ea c
e op
teaz
stu
den
ii s
fa
c î
n f
aza
urm
toar
e a
înv
mâ
ntu
lui l
or
post
-prim
ar
de
a d
a un
rap
ort
deta
liat
i co
resp
un
zto
r as
upra
pro
gres
elor
i r
ezu
ltate
lor
stu
de
nilo
r la
a
cea
eta
p
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
80
IE
Tes
tul
Na
ion
al
1:
Tes
tul
Na
ion
al
2:
Tes
tul
Na
ion
al
3:
Util
izri:
p
en
tru
po
litic
ile d
e in
form
are
p
en
tru
sta
nd
ard
ele
de
mo
nito
riza
re
p
en
tru
ide
ntif
ica
rea
co
rel
rilo
r în
tre
ach
izii
i
p
en
tru
intr
od
uce
rea
sta
nd
ard
elo
r re
alis
te
p
en
tru
pro
mo
vare
a r
esp
on
sab
iliz
rii
pe
ntru
cre
tere
a gr
adul
ui d
e co
ntie
ntiz
are
pu
blic
pe
ntru
efo
rtur
ile d
e di
rec
iona
re a
pro
feso
rilor
Util
izri:
în
sco
pu
ri d
e c
ert
ifica
re
la
niv
elu
l po
st-p
rim
ar,
re
zulta
tele
la t
est
ul
naio
nal s
unt
o su
rs d
e d
ate
pe
ntr
u c
on
silie
rii
i cre
ato
rii d
e p
olit
ici d
in M
inis
teru
lu E
du
caie
i i
tiin
ei
i pe
ntr
u c
erc
et
tori
re
zulta
te s
un
t, d
e a
sem
en
ea
, u
tiliz
ate
de
co
li i e
levi
ca
ba
z p
en
tru
se
lec
ia m
ater
iilor
pe
ntru
stu
diu
în c
iclu
l sup
erio
r
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i la
sfâ
ritu
l pri
me
i cla
se
SA
U la
în
cep
utu
l ce
lei d
e-a
do
ua
cla
se (
6-7
an
i) i l
a
sfâ
ritu
l cla
sei a
pa
tra
SA
U la
în
cep
utu
l cla
sei a
ci
ncea
(10
-11
ani)
Ele
vii d
e c
lasa
a d
ou
a (
de
exe
mp
lu a
l pa
tru
lea
an
al
colii
pr
imar
e)
i de
cla
sa a
as
ea (
clas
a a
opta
i a
nu
l fin
al a
l co
lii
prim
are)
Ea
ntio
an
e d
e e
levi
La
sfâ
ritu
l an
ulu
lui 3
al î
nv
mâ
ntu
lui p
ost
-prim
ar
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i
Ma
teri
ile
te
sta
te
Citi
re î
n li
mb
a e
ng
lez
, m
ate
ma
tic
NA
ER
: ci
tire
la li
mb
a e
ng
lez
NA
MA
: m
ate
ma
tic
Ma
terii
le d
e b
az
ob
liga
tori
i: lim
ba
irla
nd
ez
; lim
ba
e
ng
lez
; m
ate
ma
tica
; ci
vica
, e
du
caie
soc
ial
i
po
litic
(C
SP
E);
Alte
dis
cipl
ine
: g
rea
ca v
ech
e;
art
e,
art
iza
na
t i d
esi
gn
; a
face
ri;
stu
dii
clas
ice
; st
ud
ii d
e m
ed
iu
i so
cial
e (
ES
S);
lim
ba
fra
nce
z;
ge
og
rafie
; lim
ba
ger
ma
n;
eb
raic
; is
tori
e;
eco
no
mie
do
me
stic
; lim
ba it
alia
n;
limb
a
latin
; te
hn
olo
gia
lem
nu
lui;
lc
tue
rie
; m
uzi
c;
relig
ie;
tiin
e;
limb
a s
pan
iol
; d
ese
n t
eh
nic
; te
hn
olo
gie
Gre
cia
EL
N
u e
xist
tes
te n
aio
nal
e la
ISC
ED
1
i 2
în 2
008/
09
Anexe
81
Span
ia
ES
T
estu
l N
aio
nal
1 (
3):
E
valu
acio
nes
Gen
eral
es d
e D
iag
nóst
ico
(Eva
luril
e D
iagn
ostic
Gen
eral
e, im
plem
enta
te la
niv
el d
e S
tat)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt
Niv
elu
l IS
CE
D
1 i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tiv:
de
a p
rod
uce
date
rep
reze
ntat
ive
desp
re e
levi
i
coli
la n
ivel
ul C
omun
itilo
r A
uton
om
e i l
a ni
vel d
e S
tat
Util
izar
ea:
tr
ebui
e s
con
duc
la a
ngaj
amen
te d
e re
vizi
e i î
mbu
nt
ire în
fun
ci d
e re
zulta
tele
ob
inut
e
Gru
pu
l in
t
Ean
tioan
e de
ele
vi în
anu
l 4 a
l înv
mân
tulu
i prim
ar (
înce
pând
cu
2008
/09
) i a
nul 2
al î
nvm
ântu
lui s
ecun
dar
infe
rior
(înc
epâ
nd c
u 20
09/1
0),
la s
fâr
itul a
nilo
r de
co
al
Ma
teri
ile
te
sta
te
Obi
ectiv
ul e
ste
s s
e ev
alue
ze o
pt c
ompe
ten
e ch
eie
dup
o b
az c
iclic
. În
2008
/09
com
pete
nel
e de
com
unic
are
lingv
istic
, com
pete
na
în m
atem
atic
, cu
notin
ele
i in
tera
ciu
nea
cu lu
mea
fizi
c
i com
pete
nel
e so
cial
e i c
ivic
e su
nt e
valu
ate
la s
fâr
itul a
nulu
i 4 a
l înv
mân
tulu
i prim
ar. Î
n 20
09/1
0 ac
elea
i com
pete
ne
vor
fi ev
alua
te în
anu
l 2
al în
vm
ântu
lui s
ecun
dar.
Cal
enda
rul p
entr
u ur
mto
rii a
ni p
ân la
sfâ
ritu
l cic
lulu
i se
va d
ecid
e de
ctr
e C
onsi
liul d
e A
dmin
istr
aie
al I
nstit
utul
ui d
e E
valu
are.
(3 )
În p
lus,
toat
e C
om
unit
ile A
uton
ome
vor
adm
inis
tra
test
ele
în a
ceia
i ani
co
lari,
anu
l 4 a
l înv
mân
tulu
i prim
ar (
înce
pând
cu
2008
/09)
i a
nul 2
al î
nvm
ântu
lui s
ecun
dar
infe
rior
(înc
epân
d cu
200
9/10
), tu
turo
r el
evilo
r cu
obi
ectiv
ul d
e a
cole
cta
date
le d
espr
e fie
care
ele
v i
coal
. Ace
ste
info
rma
ii vo
r fi
utili
zate
pen
tru
a aj
uta
colil
e s
îmbu
nt
easc
cal
itate
a în
vm
ântu
lui p
e ca
re o
furn
izea
z
i s in
form
eze
prin
ii i c
omun
itate
a ed
uca
iona
l. V
a de
pind
e de
fiec
are
Com
unita
te A
uton
om s
dec
id p
rogr
amar
ea a
nual
pen
tru
test
area
cel
or o
pt c
ompe
ten
e de
ba
z. C
ele
mai
mul
te C
omun
iti v
or e
valu
a co
mpe
ten
a de
com
unic
are
lingv
istic
i c
ompe
ten
a la
mat
emat
ic în
fiec
are
an. Î
n an
umite
caz
uri t
oate
com
pete
nel
e de
baz
vor
fi te
stat
e în
ac
ela
i an.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
82
Fran
ţa (4 )
FR
T
estu
l N
aio
nal
1:
Tes
tul
Na
ion
al 2
: T
estu
l N
aio
nal
3:
C
iclu
des
éva
luat
ions
bila
ns e
n fin
d'é
cole
et
en f
in d
e co
llège
(C
iclu
l de
eval
uare
de
mon
itoriz
are
la s
fâr
itul
colii
pri
mar
e i s
ecun
dare
infe
rioar
e)
Éva
luat
ions
-bila
ns d
es c
om
péte
nces
de
base
en
fran
çais
et
en m
ath
ém
atiq
ues
en f
in d
'éco
le e
t en
fin
de
collè
ge (
Eva
luar
ea c
ompe
ten
elo
r d
e b
az
la li
mba
fra
ncez
i l
a m
atem
atic
la s
fâr
itul
înv
mân
tulu
i prim
ar
i sec
unda
r in
feri
or)
Éva
luat
ions
-dia
gnos
tique
s
(Sis
tem
ul d
e ev
alu
ri di
agno
stic
)
Sco
pu
l pr
inci
pal
Mon
itoriz
area
co
lilo
r i/s
au a
sis
tem
ului
de
înv
mân
t M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt
Iden
tific
area
nev
oilo
r in
divi
dual
e de
înv
are
Niv
elu
l IS
CE
D
1 i 2
1
i 2
1 i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
de
a m
onito
riza
sist
emul
de
înv
mân
t la
niv
el n
aio
nal
de
a a
lctu
i un
rapo
rt o
biec
tiv a
supr
a co
mpe
ten
elor
i
cuno
tinel
or e
levi
lor
la m
ater
iile
de b
az
Obi
ectiv
e:
de
a m
onito
riza
sist
emul
de
înv
mâ
nt
la n
ive
l na
ion
al
de
a a
lctu
i un
rapo
rt o
biec
tiv a
supr
a co
mpe
ten
elor
de
baz
la li
mba
fra
ncez
i l
a
mat
emat
ic
Obi
ect
iv:
de
a c
unoa
te n
ive
luri
le d
e a
chiz
iii a
le
elev
ilor
sau
ale
clas
elor
(pu
ncte
le t
ari
i pu
ncte
le s
labe
)
U
tiliz
area
:
pe
ntru
reg
lare
a p
oliti
cilo
r ed
uca
ion
ale
la n
ive
l na
iona
l i,
mai
spe
cific
, pe
ntru
a in
terv
eni î
n pr
ogra
mel
e di
scip
linel
or,
în d
efin
irea
com
pete
nel
or d
e ba
z (
socl
es
de c
omp
éten
ces)
, în
orga
niza
rea
cur
suril
or, î
n or
gani
zaiil
e pe
dago
gice
i î
n an
umite
pop
ula
ii co
lare
Util
izar
ea:
pe
ntru
reg
lare
a p
oliti
cilo
r ed
uca
ion
ale
la n
ive
l na
ion
al
i, m
ai s
peci
fic,
pent
ru a
inte
rven
i în
prog
ram
ele
disc
iplin
elor
, în
defin
irea
com
pete
nel
or d
e ba
z (
socl
es
de
co
mp
éte
nce
s),
în o
rgan
izar
ea c
ursu
rilor
, în
or
gani
zaiil
e pe
dago
gice
i î
n an
umite
pop
ula
ii co
lare
Util
izar
ea:
pr
ofes
orii
iau
msu
rile
nece
sare
pen
tru
a aj
uta
elev
ii în
pro
cesu
l de
înv
are,
in
ând
cont
de
eter
ogen
itate
a cl
asel
or
i de
di
vers
itate
a rit
mur
ilor
de în
var
e al
e el
evilo
r
(4 )
Un
exa
me
n s
cris
cu
co
nin
ut s
tand
ardi
zat
la n
ivel
na
iona
l est
e or
gani
zat
la m
ai m
ulte
mat
erii
pent
ru a
cord
area
ce
rtifi
catu
lui n
aio
na
l (br
evet
) la
sfâ
ritu
l înv
mân
tulu
i sec
unda
r in
ferio
r. Î
n ci
uda
exis
ten
ei p
roce
duril
or c
entr
ale
pent
ru a
dmin
istr
are
a i n
otar
ea a
cest
ui e
xam
en,
nu
poa
te f
i con
side
rat
ca
o fo
rm a
te
stri
i na
iona
le s
tand
ardi
zate
, dat
fiin
d m
area
var
ieta
te d
e pr
actic
i ad
opta
te în
not
area
i i
nter
pret
are
a re
zulta
telo
r sa
le.
Anexe
83
FR
T
estu
l N
aio
nal
1:
Tes
tul
Na
ion
al
2:
Tes
tul
Na
ion
al
3:
Gru
pu
l in
t
Ean
tion
repr
eze
ntat
iv d
e co
lil (
pu
blic
e
i pri
vate
), c
lase
le
i e
levi
i ca
re î
nch
eie
co
ala
pri
ma
r (
de la
10
la 1
1 a
ni)
i la
sf
âr
itul î
nv
mân
tulu
i obl
igat
oriu
(de
la 1
4 la
15
ani)
În m
ijlo
cul f
iec
rui a
n co
lar,
ean
tion
repr
ezen
tativ
de
coli
(pu
blic
e
i priv
ate
), c
lase
le
i ele
vii c
are
în
chei
e
coa
la p
rim
ar
(de
la 1
0 la
11
ani)
i d
e la
sfâ
ritu
l în
vm
ântu
lui o
blig
ator
iu (
de la
14
la 1
5 an
i)
Op
ion
al p
en
tru
ele
vii C
E2
(co
ala
pri
ma
r);
o
blig
ato
riu
pe
ntr
u e
levi
i ca
re î
nce
p p
rim
ul a
n a
l co
lii s
ecun
dare
infe
rioar
e
Ma
teri
ile
te
sta
te
Rot
aia
tut
uror
mat
eriil
or p
reda
te la
niv
elur
ile I
SC
ED
1
i 2 (
cu
exce
pia
art
elor
i s
po
rtu
lui)
du
p u
n ci
clu
de 5
ani
: în
anu
l 1
ele
vii s
un
t te
sta
i la
lim
ba
fra
nce
z,
în a
nu
l 2 la
lim
bi s
trin
e
(lim
ba e
ngle
z, l
imba
ger
man
, lim
ba
sp
an
iol
), î
n a
nul 3
la
com
po
rta
me
nt
civi
c i v
iaa
în s
ocie
tate
, în
anu
l 4 la
tii
ne
le v
ieii
i ale
pm
ân
tulu
i, fiz
ic,
chim
ie
i în
an
ul 5
la m
ate
ma
tic
Lim
ba f
ranc
ez
i ma
tem
atic
Li
mba
fra
ncez
i m
ate
ma
tic
Ital
ia
IT
Tes
tul
Na
ion
al 1
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sa
u a
sis
tem
ulu
i de
în
vm
ânt
(pen
tru
al d
oile
a i a
l cin
cile
a a
n a
l co
lilor
prim
are
i pri
mu
l an
al
colil
or s
ecun
dare
) A
dopt
area
de
deci
zii d
espr
e ca
riera
co
lar
a e
levi
lor
(pen
tru
elev
ii de
anu
l tre
i al
colil
or s
ecun
dare
infe
rioar
e)
Niv
elu
l IS
CE
D
1 i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
:
de
a c
erce
ta c
uno
tinel
e el
evilo
r ca
re in
tr
i ie
s d
in d
ive
rse
niv
elu
ri d
e î
nv
mân
t, î
n sc
opul
de
a m
sura
oric
are
valo
are
adug
at d
e co
li în
te
rme
ni d
e î
mb
un
tire
a
nive
luril
or d
e în
var
e al
e el
evul
ui
Util
izri:
ca
par
te a
exa
men
ului
de
stat
al e
levi
lor
din
al t
reile
a an
al
colii
sec
un
da
re in
feri
oa
re,
în s
cop
uri
de
ce
rtifi
care
u
tiliz
are
a r
ezu
ltate
lor
la t
est
are
a n
aio
nal
nu
a fo
st î
nc d
efin
it d
e le
gi
i re
gle
me
nt
ri. Î
n p
reze
nt,
Min
iste
rul E
du
caie
i pro
pune
urm
toa
rele
util
izri
ale
rezu
ltate
lor
la
test
ul n
aio
na
l:
p
en
tru
mo
nito
riza
rea
niv
elu
lui d
e î
nv
are
al c
elor
car
e in
tr
i ie
s d
in
coa
l,
de a
sem
enea
în
term
eni d
e va
loar
e ad
uga
t a
fie
cre
i co
li
pent
ru e
valu
area
dire
ctor
ilor
de
coa
l
pe
ntru
eva
luar
ea p
rofe
soril
or
INV
AL
SI
(In
stitu
tul N
aio
na
l pe
ntr
u E
valu
are
a S
iste
me
lor
Ed
uca
iona
le c
are
preg
tete
tes
tele
na
ion
ale
), p
en
tru
a p
rom
ova
util
iza
rea
re
zulta
telo
r te
stri
i na
ion
ale
în
sc
op
ul d
e î
mb
un
ti s
tra
teg
iile
de
ridic
are
a n
ive
luril
or
de
în
var
e al
e el
evilo
r
au
torit
ile lo
cale
, la
niv
el r
eg
ion
al
i pro
vin
cia
l, a
nga
jea
z a
po
i re
zulta
tele
ce
ntr
aliz
ate
ale
te
stri
i na
ion
ale
pe
ntr
u a
pro
mo
va a
ctiv
itile
de
form
are
i act
ua
liza
re p
en
tru
d
ire
cto
rii d
e
coa
l
i pro
feso
ri
în
cepâ
nd c
u E
xam
enul
de
Sta
t di
n an
ul
cola
r 20
08/0
9, t
esta
rea
naio
nal
va
treb
ui s
fur
nize
ze in
form
aii
cu p
rivire
la p
erfo
rman
ele
elev
ilor
str
ini î
n ca
drul
exa
men
ului
fin
al,
în s
pe
cia
l în
leg
tur
cu
cu
no
tinel
e d
e li
mb
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
84
IT
Tes
tul
Na
ion
al 1
Gru
pu
l in
t
Ele
vii d
in a
nii 2
i 5
ai
colii
prim
are
i ani
i 1
i 3 în
co
lile
secu
ndar
e in
ferio
are
(vâ
rsta
med
ie d
e 8,
11,1
2 i,
resp
ectiv
, 14
ani)
Tes
tare
a es
te o
blig
ator
ie p
entr
u a
nul 3
al î
nvm
ântu
lui s
ecun
dar
infe
rior;
test
ele
din
anii
2 i 5
ai
colii
prim
are
i din
anu
l 1 a
l co
lii s
ecun
dare
infe
rioar
e su
nt b
azat
e pe
e
antio
ane
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba it
alia
n
i mat
emat
ic;
tiin
ele
i lim
ba e
ngle
z v
or fi
ad
ugat
e di
n an
ul 2
010/
11
Cipr
u
CY
T
estu
l N
aio
nal
1:
D
okim
ia g
ia d
iagn
osi p
rovl
imat
on a
lfavi
tism
ou (
Tes
tul p
entr
u di
agn
ostic
area
pro
blem
elor
de
alfa
betiz
are)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
entif
icar
ea n
evoi
lor
indi
vidu
ale
de în
var
e
Niv
elu
l IS
CE
D
1
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tiv:
de
a id
entif
ica
elev
ii cu
ris
c de
dez
volta
re a
ana
lfabe
tism
ului
func
iona
l
Util
izar
ea:
pe
ntru
furn
izar
ea a
juto
rulu
i sup
limen
tar,
con
form
cu
prog
ram
ele
conc
eput
e sp
ecia
l, el
evilo
r ca
re a
u fo
st id
entif
ica
i ca
avân
d ris
c de
a d
ezvo
lta a
nalfa
betis
m fu
ncio
nal
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i din
anu
l 6 (
o e
xten
sie
a te
stul
ui la
ani
i 2
i 9 e
ste
în p
reze
nt în
tr-o
faz
pilo
t)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba g
reac
mod
ern
i m
atem
atic
a
Anexe
85
Leto
nia
LV
T
estu
l N
aio
na
l 1
:
V
alst
s p
rbau
des
darb
s (N
aio
nal t
esta
rea)
, ca
re in
clud
e Ie
ska
ite (
test
) i e
ksm
ens
(exa
men
)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
on
itoriz
are
a
colil
or
i/sa
u a
sis
tem
ulu
i de
în
vm
ân
t (p
en
tru
te
ste
le la
sfâ
ritu
l anu
lui 3
i 6
) A
do
pta
rea
dec
iziil
or
de
spre
ca
riera
co
lar
a e
levi
lor
(pen
tru
exa
me
nul d
e la
sfâ
ritu
l anu
lui 9
)
Niv
elu
l IS
CE
D
1 i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
:
d
e a
eva
lua
ca
lita
tea
în
vm
ân
tulu
i
de
a m
sura
niv
elu
l cu
no
tinel
or
i ab
ilit
ilor
do
bâ
nd
ite d
e f
ieca
re e
lev
la a
nu
mite
ma
teri
i
Util
izri:
re
zulta
tele
te
stri
i na
ion
ale
su
nt
utili
zate
pe
ntr
u n
ota
rea
i c
ert
ifica
rea
ele
vilo
r
co
lile
po
t u
tiliz
a a
cest
e d
ate
pe
ntr
u a
-i e
valu
a c
alit
ate
a î
nv
mâ
ntu
lui
C
en
tru
l pe
ntr
u D
ezvo
ltare
a C
urr
icul
um
-ulu
i i E
xam
ina
re,,
ca
re e
ste
resp
on
sab
il p
en
tru
de
zvo
ltare
a
i îm
bu
nt
ire
a s
iste
mu
lui n
aio
nal d
e e
xam
ina
re,
util
ize
az
re
zulta
tele
pe
ntr
u a
de
term
ina
din
am
ica
ach
izii
ilor
ele
vilo
r p
rin
co
mp
ara
rea
re
zulta
telo
r te
ste
lor
na
ion
ale
cu
no
tele
de
la s
fâr
itul t
rim
est
rulu
i sa
u a
an
ulu
i co
lar
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i din
an
ul 3
(vâ
rsta
10
an
i), 6
(vâ
rsta
13
an
i) i 9
(vâ
rsta
16
an
i)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Pe
ntr
u t
est
ele
na
ion
ale
la v
ârs
ta d
e 1
0 a
ni (
sfâ
ritu
l an
ulu
i 3):
u
n t
est
cu
co
nin
ut
com
bin
at
de
dis
cip
line
u
n t
est
la li
mb
a le
ton
pen
tru
pro
gram
ele
de î
nvm
ân
t în
lim
ba
min
ori
tilo
r
Pe
ntr
u t
est
ele
na
ion
ale
la v
ârs
ta d
e 1
3 a
ni (
sfâ
ritu
l an
ulu
i 6):
te
st la
lim
ba
leto
n p
entr
u co
lile
ca
re a
u le
ton
a c
a li
mb
de
pred
are
te
st la
lim
ba
leto
n p
entr
u co
lile
ca
re im
ple
me
nte
az
pro
gra
me
le m
ino
ritilo
r
te
st la
ma
tem
atic
te
st la
lim
ba
min
orit
ii p
en
tru
co
lile
ca
re im
ple
men
tea
z p
rog
ram
ele
de
înv
mâ
nt
ale
min
ori
tilo
r
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
86
LV
T
estu
l N
aio
nal
1:
Ma
teri
ile
te
sta
te
(co
nti
nu
ed
)
Pen
tru
test
ele
naio
nale
la v
ârst
a de
16
ani (
sfâr
itul a
nulu
i 9):
ex
amen
la li
mba
leto
n p
entr
u co
lile
care
au
limba
leto
n c
a lim
b d
e pr
eda
re
ex
amen
cen
tral
izat
la li
mba
leto
n p
entr
u co
lile
care
impl
emen
teaz
pro
gram
ele
min
orit
ilor
exam
en la
mat
em
atic
exam
en la
isto
rie
i ist
oria
Let
onie
i
exam
en la
lim
ba m
inor
itii
pent
ru
colil
e ca
re im
plem
ente
az p
rog
ram
ele
de în
vm
ânt a
le m
inor
itilo
r
test
la o
lim
b s
trin
test
la
tiin
e na
tura
le
te
st la
spo
rt
Litu
ania
LT
T
estu
l N
aio
nal
1:
Tes
tul
Na
ion
al 2
:
N
acio
nalin
iai m
okin
i p
asie
kim
tyr
ima
i (S
tudi
ile n
aio
nal
e al
e re
zulta
telo
r st
uden
ilor)
P
agrin
dini
o ug
dym
o pa
siek
im p
atik
rinim
as (
PU
PP
) (T
este
pen
tru
verif
icar
ea c
uno
tinel
or î
n în
vm
ântu
l de
baz
)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt
Mon
itoriz
area
co
lilor
i/s
au a
sis
tem
ului
de
înv
mân
t
Niv
elu
l IS
CE
D
1 i 2
2
(sfâ
ritu
l înv
mân
tulu
i de
baz
)
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
de
a m
onito
riza
sist
emul
edu
caio
nal
de
a id
entif
ica/
anal
iza
prob
lem
ele
de p
reda
re
i de
înv
are
de
a e
valu
a ca
litat
ea în
vm
ântu
lui l
a ni
vel l
ocal
/mun
icip
al
Obi
ect
iv:
de
a m
sura
ach
izii
ile e
levi
lor
din
înv
mân
tul d
e ba
z
i de
a fu
rniz
a in
form
aii
desp
re c
alita
tea
înv
mân
tulu
i de
baz
U
tiliz
ri:
la
niv
el n
aio
nal,
rezu
ltate
le te
stel
or s
unt u
tiliz
ate
în m
od r
egul
at la
mon
itoriz
area
în
vm
ântu
lui
i la
dezv
olta
rea
i im
plem
enta
rea
curr
icul
um-u
lui
co
lile
utili
zeaz
rez
ulta
tele
în a
utoe
valu
are
i ca
feed
back
pen
tru
achi
ziii,
ca
i în
drum
ri pe
ntru
ele
vi
i prin
ii lo
r
Util
izri:
la
niv
el n
aio
nal,
rezu
ltate
le te
stel
or s
unt u
tiliz
ate
în m
od r
egul
at la
m
onito
rizar
ea în
vm
ântu
lui
i la
dezv
olta
rea
i im
plem
enta
rea
curr
icul
um-
ului
co
lile
utili
zeaz
rez
ulta
tele
în a
utoe
valu
are
i ca
feed
back
pen
tru
achi
ziii,
ca
i î
ndru
mri
pen
tru
stud
eni
i prin
ii lo
r
Gru
pu
l in
t
Tes
tare
pe
ean
tion
în a
nii i
mpa
ri, a
nul 4
(10
-11
ani)
i anu
l 8 (
14-1
5 an
i); în
ani
i par
i, an
ul 6
(1
2-13
ani
) i a
nul 1
0/12
gym
nasi
um (
16-1
7 an
i) T
est o
pio
nal î
n ul
timul
an
al în
vm
ântu
lui d
e ba
z (
sfâr
itul a
nulu
i 10/
12
gym
nasi
um
, 16-
17
ani)
Ma
teri
ile
te
sta
te
În a
nul 4
: Lim
ba li
tuan
ian
(ca
lim
b m
ater
n)
i mat
emat
ic
În a
nul 6
, 8 1
0/2
gym
nasi
um
: Lim
ba li
tuan
ian
(ca
lim
b m
ater
n),
mat
emat
ic;
tiin
e (b
iolo
gie,
chi
mie
, fiz
ic)
i stu
dii s
ocia
le (
isto
rie, g
eogr
afie
, civ
ic)
Cel
e m
ai m
ulte
test
e ac
oper
do
u m
ater
ii: li
mba
mat
ern
(lit
uani
an, b
ielo
rus
, po
lone
z, r
us s
au g
erm
an)
i mat
emat
ic. Î
n co
lile
care
nu
au li
tuan
iana
ca
limb
de
pred
are
, ele
vii p
ot, d
e as
emen
ea, s
dea
un
test
la li
tuan
ian
ca
limb
de
stat
.
Anexe
87
Luxe
mbu
rg
LU
T
es
tul
Na
ion
al
1:
Te
stu
l N
aio
na
l 1
:
É
preu
ves
stan
dard
isée
s (T
est
e s
tandard
izate
) É
preu
ves
stan
dard
isée
s da
ns le
cad
re d
e la
pro
cédu
re d
'ori
enta
tion
(Tes
te s
tand
ardi
zate
în
cadr
ul p
roce
dur
ii d
e or
ient
are
cola
r)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
en
tific
are
a n
evo
ilor
ind
ivid
ua
le d
e î
nv
are
A
do
pta
rea
deci
ziilo
r d
esp
re c
ari
era
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
1
i 2
1
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
:
de a
ae
za r
ezu
ltate
le c
lase
lor
în r
ap
ort
cu
me
dia
na
ion
al
i c
u g
rup
uri
le d
e c
lase
si
mila
re a
cro
r popula
ie e
ste
iden
tic c
u a
lor
Ob
iect
iv:
de a
îndru
ma o
rienta
rea
cola
r a
ele
vilo
r
U
tiliz
ri:
re
zulta
tele
ce
ntr
aliz
ate
pe
cla
se
i pe
inst
ituii
sun
t tr
imis
e
colil
or
pentr
u m
suri
de
re
me
die
re lu
ate
de
pro
feso
ri
Util
iza
rea
:
re
zulta
tele
ele
vulu
i la
pro
be
le s
tan
da
rdiz
ate
re
pre
zin
t u
n c
rite
riu
din
cin
ci
incl
us
în î
ntii
na
rea
de
orie
nta
re e
mis
de
co
nsi
liul d
e c
on
du
cere
în
ve
de
rea
ad
mite
rii e
levi
lor
în î
nv
mâ
ntu
l se
cun
da
r
Gru
pu
l in
t
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i de
an
ul 3
din
co
ala
pri
ma
r (
9 a
ni)
i ele
vii d
in a
nu
l 5 a
l în
vm
ân
tulu
i se
cun
da
r (1
5 a
ni)
, la
în
cep
utu
l an
ulu
i co
lar
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i de
an
ul 6
din
co
ala
pri
ma
r (
11 a
ni)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba
ge
rma
n,
ma
tem
atic
Lim
ba
fra
nce
z,
pe
ntr
u e
levi
i din
an
ul 5
al î
nv
mâ
ntu
lui s
ecu
nd
ar
Lim
ba
ge
rma
n,
limb
a f
ran
cez
i m
ate
ma
tic
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
88
Ung
aria
HU
T
estu
l N
aio
nal
1:
Tes
tul
Na
ion
al 2
:
O
rszá
gos
Ko
mpe
tenc
iam
érés
(E
valu
area
Na
iona
l a
Com
pete
nel
or d
e B
az
-NA
BC
–
pent
ru a
nul 4
) O
rszá
gos
Ko
mpe
tenc
iam
érés
(E
valu
area
Na
iona
l a
Com
pete
nel
or
de B
az -
NA
BC
– p
entr
u a
nii 6
i 8
)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
entif
icar
ea n
evoi
lor
indi
vidu
ale
de în
var
e M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt
Niv
elu
l IS
CE
D
Niv
elul
1
Niv
elul
2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
de
a d
iagn
ostic
a ni
velu
l ind
ivid
ual d
e de
zvol
tare
al c
opilu
lui î
n di
ferit
e do
men
ii
de
a fu
rniz
a pr
ofe
soril
or in
form
aii
desp
re n
ivel
ul c
uren
t i c
alita
tea
abili
tilo
r de
baz
la
nive
l ind
ivid
ual,
pent
ru a
fi u
tiliz
ate
ca b
az p
entr
u pl
anifi
cril
e ul
terio
are
i sta
bilir
ea
obie
ctiv
elor
de
a p
rom
ova
de
zvol
tare
a cu
lturii
de
eval
uare
i a
utoe
valu
are
la n
ivel
inst
ituio
nal
Obi
ectiv
e:
de
a id
entif
ica
perf
orm
anel
e el
evilo
r
de
a fu
rniz
a co
lilor
exe
mpl
e d
e n
oi c
onin
utur
i de
pred
are
baza
te p
e co
mpe
ten
e, p
recu
m
i met
ode
de e
valu
are,
de
a fu
rniz
a su
sin
toril
or
colil
or d
ate
care
sun
t com
para
bile
cu
date
le
naio
nale
de
perf
orm
an
de
a in
form
a de
cide
nii
loca
li, r
egio
nali
i na
iona
li, c
a i p
e cl
ien
ii co
lii (
prin
ii, e
levi
) de
spre
efic
ien
a co
lii
de
a p
rom
ova
de
zvol
tare
a cu
lturii
de
eval
uare
i d
e au
toev
alua
re la
n
ive
l in
stitu
iona
l
U
tiliz
ri:
co
lile
i p
rofe
sorii
sun
t prin
cipa
lii u
tiliz
ator
i de
rezu
ltate
, în
scop
uri d
e de
zvol
tare
a
curr
icul
um-u
lui
i a p
red
rii
di
rect
orii
inco
rpor
eaz
rez
ulta
tele
în r
apoa
rtel
e lo
r d
e au
toev
alua
re
pe
ntru
dec
iden
ii p
olit
ici
pe
ntru
cer
ceta
re
i ana
lize
secu
ndar
e
Util
izri:
co
lile
sunt
util
izat
orii
prim
ari,
de a
sem
enea
sus
into
rii i
nstit
uiil
or,
deci
den
ii po
litic
i, au
torit
ile d
in în
vm
ânt
pe
ntru
furn
izar
ea d
atel
or
i a p
ract
icilo
r de
înde
plin
ire a
obi
ectiv
elor
lo
cale
, aut
oeva
luri
la n
ivel
de
inst
ituie
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i din
anu
l 4
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i din
ani
i 6
i 8
Ma
teri
ile
te
sta
te
Nu
sunt
test
ate
mat
erii
spec
ifice
, ci n
ivel
ul c
uren
t i c
alita
tea
com
pete
nel
or d
e ba
z (
scrie
rea,
ci
tirea
, ca
lcul
ele,
pro
cese
le c
ogni
tive)
N
u su
nt te
stat
e m
ater
ii sp
ecifi
ce c
i, m
ai d
egra
b,
dac
ele
vii s
unt c
apab
ili s
-i
utili
zeze
cun
otin
ele
i com
pete
nel
e (la
citi
re
i mat
emat
ic)
în s
itua
ii di
n vi
aa
real
Anexe
89
Mal
ta
MT
T
estu
l N
aio
na
l 1
: T
estu
l N
aio
na
l 2
: T
estu
l N
aio
na
l 3
: T
estu
l N
aio
na
l 4
:
E
xam
enel
e A
nua
le p
ent
ru
colil
e P
rimar
e E
xam
enul
pen
tru
Adm
itere
a la
Li
ceul
Jun
ior
în F
orm
a 1
(va
fi sc
os î
n an
ul
cola
r 2
010/
11)
Exa
men
ele
An
uale
pe
ntru
co
lile
Sec
unda
re
Exa
men
ul p
entr
u C
ertif
icat
ul î
n În
vm
ântu
l Sec
unda
r (S
EC
E)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l A
dopt
area
dec
iziil
or d
espr
e ca
riera
co
lar
a
ele
vilo
r A
dopt
area
dec
iziil
or d
espr
e ca
riera
co
lar
a e
levi
lor
Ado
ptar
ea d
eciz
iilor
des
pre
carie
ra
cola
r a
e
levi
lor
Ado
ptar
ea d
eciz
iilor
des
pre
carie
ra
cola
r
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
1 (
colil
e pr
imar
e de
sta
t)
1 (
colil
e d
e s
tat
i co
lile
leg
ate
de
b
ise
rici/
ind
ep
en
de
nte
) 1
i 2 (
colil
e s
ecu
nd
are
de
sta
t)
2 (
colil
e d
e s
tat
i non
-sta
t)
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
d
e a
util
iza
re
zulta
tele
în
sco
pu
ri d
e
a fa
ce p
rogr
ese
de
a in
form
a p
rinii
desp
re
ach
izii
ile s
um
ativ
e a
le e
levu
lui
pent
ru u
n an
co
lar
d
e a
orie
nta
co
pii
în a
nii
5
i 6
con
form
cu
re
zulta
tele
de
la
exam
inar
e
de
a in
form
a D
irect
orat
ul p
entr
u C
alit
ate
i S
tand
arde
în
Înv
mâ
nt
(DQ
SE
) de
spre
per
form
an
a in
div
idu
al
a
colil
or (
în s
copu
ri de
m
onito
rizar
e i a
ud
it)
Obi
ect
iv:
d
e a
se
lect
a e
levi
i la
sfâ
ritu
l co
lari
zri
i pri
mar
e p
en
tru
a
con
tinu
a o
ri la
un
Lic
eu
Ju
nio
r o
ri la
o
coa
l
secu
nd
ar
gen
era
l
Ob
iect
ive
:
d
e a
util
iza
re
zulta
tele
în
sco
pu
ri d
e a
fa
ce p
rogr
ese
de
a in
form
a p
rinii
de
spre
ach
izii
ile
elev
ului
pen
tru
un a
n co
lar
d
e a
cla
sa e
levi
i la
ma
teri
ile d
e b
az
co
nfo
rm c
u r
ezu
ltate
le e
xam
inrii
de
a in
form
a D
QS
E d
espr
e pe
rfor
man
ele
ind
ivid
ua
le a
le
colil
or
(pen
tru
scop
uri
de m
onito
rizar
e i
audi
t)
Obi
ect
iv:
d
e a
fu
rniz
a c
ert
ifica
rea
la s
fâr
itul
înv
mân
tulu
i sec
unda
r
U
tiliz
are
a:
pe
ntru
sco
puri
de
a fa
ce p
rog
rese
i
de o
rient
are
cola
r î
n a
nii
5
i 6
Util
iza
rea
:
pe
ntru
info
rmar
ea
DQ
SE
i a
D
ire
cto
ratu
lui p
en
tru
Se
rvic
ii E
du
caio
nale
(D
ES
) în
sc
op
uri
de
mo
nito
riza
re
i p
lasa
me
nt,
re
spe
ctiv
Util
izri:
pe
ntru
stu
den
ii în
an
ii d
e la
1 la
5 î
n
sco
pu
ri d
e p
rog
res
i de
orie
ntar
e
pe
ntru
prin
i de
a f
i in
form
ai d
espr
e p
reo
gre
sele
ele
vulu
i
pe
ntru
DQ
SE
de
a m
onito
riza
i au
dita
pe
rfor
man
a co
lilo
r
E
xam
en
ul A
nu
al d
in A
nu
l 5 e
ste
ba
za
pe
ntr
u C
ertif
ica
tul d
e A
bso
lvire
a
colii
Util
iza
rea
:
în
sco
pu
ri d
e a
dm
itere
în
inst
ituiil
e po
st s
ecun
dare
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
90
MT
T
es
tul
Na
ion
al
1:
Te
stu
l N
aio
na
l 2
: T
es
tul
Na
ion
al
3:
Te
stu
l N
aio
na
l 4
:
Gru
pu
l in
t
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i din
an
ii 4
, 5
i
6 (
vârs
ta 8
+,
9+
i 1
0+
an
i, re
spe
ctiv
) d
oa
r în
co
lile
pri
ma
re d
e s
tat
Ele
vii c
are
în
che
ie a
nu
l 6 (
vârs
ta
10
+ a
ni)
în
colil
e d
e s
tat
pre
cum
i
în
colil
e le
ga
te d
e b
ise
rici
/co
lile
in
de
pe
nd
en
te
Op
ion
al,
cu t
oa
te a
cest
ea
est
e
sus
inu
t d
e a
pro
xim
ativ
90
% d
in
ele
vii d
in
colil
e d
e s
tat
i a
pp
roxi
ma
tiv 3
5 %
din
ele
vii d
in
colil
e n
on
-sta
t
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i din
co
lile
se
cun
da
re d
e s
tat
în A
nii
de
la 1
la 5
(vâ
rsta
d
e la
11
la 1
5+
an
i)
Op
ion
al,
cu t
oa
te a
cest
ea
est
e s
us
inu
t d
e
ap
roa
pe
80
% d
in e
levi
i ca
re î
nch
eie
în
vm
ân
tul s
ecu
nd
ar
în
colil
e d
e s
tat
i n
on
-sta
t (d
e v
ârs
t d
e la
15
+ la
16+
an
i)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba
ma
ltez
, lim
ba
en
gle
z,
ma
tem
atic
, re
ligie
, st
ud
ii so
cia
le
Lim
ba
ma
ltez
, lim
ba
en
gle
z,
ma
tem
atic
, re
ligie
, st
ud
ii so
cia
le
Lim
ba
ma
ltez
, lim
ba
en
gle
z,
ma
tem
atic
, re
ligie
, st
ud
ii so
cia
le,
tiin
i o
pal
et
de
m
ate
rii o
blig
ato
rii
i op
ion
ale
în
art
, tii
ne
, lim
bi s
trin
e
i um
an
istic
O g
am la
rg d
e m
ate
rii i
ncl
uzâ
nd:
con
tab
ilita
te,
limb
a a
rab
, ar
t,
bio
log
ie,
afa
ceri
, ch
imie
, cu
ltura
cla
sic
, co
me
r,
info
rma
tic,
eco
no
mie
, lim
ba
en
gle
z,
lite
ratu
ra e
ng
lez
, st
ud
ii d
e m
ed
iu (
stu
dji
am
bje
nta
li),
limb
a f
ran
cez
, g
eo
gra
fie,
limb
a g
erm
an
, lim
ba
gre
ac
, is
tori
e,
eco
no
mie
do
me
stic
, lim
ba
ita
lian
, lim
ba
la
tin,
IL-M
alti
, m
ate
ma
tic,
fizic
, re
ligie
, IT
-Ta
gh
lim R
elig
juz,
lim
ba
ru
s,
stu
dii
soci
ale
, lim
ba
sp
an
iol
, co
mu
nic
are
g
rafic
, te
xtile
i d
esi
gn
, st
ud
ii e
uro
pe
ne
, e
du
caie
fiz
ic,
desi
gn
i t
eh
no
log
ie (
pe
ntr
u
o li
st c
om
ple
t m
erge
i la
: h
ttp
://h
om
e.u
m.e
du
.mt/
ma
tse
c/)
Anexe
91
Ola
nda
NL
T
es
tul
Na
ion
al
1:
C
ITO
-Ein
dtoe
ts B
asis
onde
rwijs
(T
est
ul f
inal î
n î
nv
mân
tul p
rimar
)
Sco
pu
l p
rin
cip
al
Ad
op
tare
a d
eci
ziilo
r d
esp
re c
ari
era
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
1
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
:
d
e a
info
rma
prin
i/tu
tori
i i p
rofe
sori
i de
spre
în
vm
ân
tul s
ecu
nd
ar
care
ar
fi ce
l mai b
un
pe
ntr
u c
op
ilul c
are
a p
art
icip
at
la t
est
U
tiliz
ri:
ra
po
rtu
l ele
vulu
i ca
re c
on
ine
re
zulta
tele
la t
est
ul C
ITO
est
e u
n in
stru
me
nt
în c
on
sulta
iile
din
tre
prin
i i
coa
l d
esp
re a
leg
ere
a t
ipu
lui d
e
coa
l
co
nd
uc
toru
l co
lii p
rim
are
info
rme
az
co
ala
pri
mito
are
pe
ntr
u î
nv
mâ
ntu
l se
cund
ar
de
spre
re
zulta
tele
i n
ive
lul e
levu
lui c
are
do
rete
s in
tre
în
ace
a
coa
l s
ecu
nd
ar
u
n a
lt ra
po
rt C
ITO
co
mp
ar
pu
nct
aje
le m
ed
ii a
le
colil
or
cu m
ed
iile
na
ion
ale
, în
ve
dere
a m
on
itori
zri
i ca
litii
înv
mân
tulu
i în
co
li i e
fect
ua
rea
an
aliz
elo
r u
lterio
are
, ca
re c
on
du
c c
tre
sch
imb
rile
din
cu
rric
ulu
m-u
l co
lar
Gru
pu
l in
t
Pa
rtic
ipa
rea
la t
est
est
e o
de
cizi
e a
au
tori
tii
com
pete
nte
/a
colii
, în
în
vm
ân
tul p
ub
lic
i pri
vat,
da
r în
pra
ctic
da
u t
est
ul a
pro
ap
e t
oi e
levi
i din
ulti
mu
l an
al î
nv
mâ
ntu
lui
prim
ar
(în ju
r de 1
2 a
ni)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba
de
pre
da
re,
ari
tme
tic/m
ate
ma
tic,
ab
ilit
i de
stu
diu
i a
titu
din
ea
fa
de
lum
ea
ext
erio
ar
; a
titu
din
ea
fa
de
lum
ea
ext
erio
ar
est
e o
pa
rte
op
ion
al
a t
est
ulu
i, a
stfe
l c
colil
e d
eci
d d
ac
pa
rtic
ip la
ace
ast
a s
au
nu
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
92
Aus
tria
AT
T
es
tul
Na
ion
al
1:
S
tand
ardt
estu
ng/
Tes
tung
zu
r Ü
berp
rüfu
ng
der
Bild
ungs
sta
ndar
de (
Tes
tele
edu
caio
nale
sta
ndar
d –
prim
ul t
est
regu
lat
i la
nive
l de
ar v
a î
nce
pe
în
20
11
/12
i 2
012/
13)
Sco
pu
l p
rin
cip
al
Mo
nito
riza
rea
co
lilo
r i/s
au
a s
iste
mu
lui d
e î
nv
mâ
nt
Niv
elu
l IS
CE
D
1
i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
d
e a
fu
rniz
a f
ee
db
ack
co
lilo
r re
ferito
r la
co
nd
iiile
ca
dru
i l
a r
ezu
ltate
(p
un
cte
ta
ri/s
lab
e,
ne
voia
de
dezv
olta
re)
pe
ntr
u
coli
d
e a
ve
rific
a î
n c
e m
sura
co
lile
i p
rofe
sori
i se
co
nfo
rme
az
cu
re
spo
nsa
bili
tate
a lo
r d
e a
pre
da
co
mp
ete
ne
le d
e b
az
d
e a
eva
lua
pe
rfo
rma
na
colil
or
d
e a
cre
te r
esp
on
sab
ilita
tea
pri
n s
tab
ilire
a v
alo
rilo
r d
e r
efe
rin
în
tr-u
n s
iste
m
cola
r p
ar
ial a
uto
no
m
U
tiliz
ri:
p
en
tru
fu
rniz
are
a d
e f
ee
db
ack
ind
ivid
ua
l pe
ntr
u e
levi
i o
eva
lua
re la
niv
el d
e î
nv
are
p
en
tru
pro
feso
ri,
rezu
ltate
le c
lase
i fu
rniz
ea
z o
mo
da
lita
te d
e a
uto
eva
lua
re
o
bie
ctiv
ul e
ste
de
a in
sta
la u
n s
iste
m d
e f
ee
db
ack
pe
ba
za e
valu
rilo
r e
xtern
e u
rmâ
nd c
on
cep
tul d
e p
olit
ici b
aza
te p
e d
ate
Gru
pu
l in
t
Te
st p
e e
an
tion
pe
ntr
u e
levi
i din
an
ul 4
(sf
âr
itul î
nv
mâ
ntu
lui p
rim
ar,
vâ
rsta
10
an
i)
i an
ul 8
(sf
âr
itul î
nv
mâ
ntu
lui s
ecu
nd
ar
infe
rio
r, v
ârs
ta 1
4 a
ni)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Pe
ntr
u a
nu
l 4:
Citi
re
i scr
iere
în
lim
ba
ge
rma
n
i ma
tem
atic
Pe
ntr
u a
n 8
: L
imb
a g
erm
an
, m
ate
ma
tic
i lim
ba
en
gle
z
Anexe
93
Polo
nia
PL
T
estu
l N
aio
nal
1:
S
praw
dzi
an
dla
uczn
iów
ko
czcy
ch s
zko
pod
staw
ow (
Tes
t pe
ntru
ele
vii c
are
term
in
coal
a pr
imar
)
Eg
zam
in g
imn
azj
alny
dla
ucz
niów
ko
czcy
ch g
imn
azj
um
(E
xam
enul
de
sfâr
it al
co
lii s
ecun
dare
infe
rioa
re
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt
(niv
elur
ile I
SC
ED
1
i 2)
Ado
ptar
ea d
eciz
iilor
des
pre
carie
ra
cola
r a
ele
vilo
r (n
ivel
ul IS
CE
D 2
)
ISC
ED
n
ive
lul
1 i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
d
e a
ide
ntif
ica
ach
izii
ile
de
a e
valu
a ca
litat
ea im
pact
ului
edu
caio
nal a
l co
lii
de
a a
sigu
ra c
ompa
rabi
litat
ea c
ertif
icat
elor
i d
iplo
me
lor
pe
to
t cu
pri
nsu
l rii
indi
fere
nt d
e lo
cul î
n ca
re e
ste
obin
ut
Util
izri:
nu
se
face
în s
cop
de s
elec
ie fo
rmal
de
i rez
ulta
tele
sun
t une
ori u
tiliz
ate
info
rmal
pen
tru
un a
stfe
l de
scop
(de
cel
e m
ai m
ulte
ori
la
coli
conc
uren
te)
(niv
elul
ISC
ED
1)
re
dact
area
rap
oart
elor
na
iona
le c
are
anal
izea
z r
ezu
ltate
le la
tes
t
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i din
anu
l 6 a
l înv
mân
tulu
i prim
ar (
vârs
ta 1
2 an
i în
med
ie)
i anu
l 3 a
l înv
mân
tulu
i sec
unda
r in
ferio
r (v
ârs
ta 1
5 an
i în
me
die)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Tes
t la
sfâ
ritu
l înv
mân
tulu
i prim
ar (
anul
6 p
rimar
): a
bord
are
tra
ns-c
urric
ular
în
te
sta
rea
a c
inci
ab
ilit
i (ci
tire,
scr
iere
, ra
iona
men
t, u
tiliz
area
info
rma
iilor
, ut
iliza
rea
cuno
tinel
or în
pra
ctic
)
Tes
t la
sfâ
ritu
l înv
mân
tulu
i sec
unda
r in
ferio
r (a
nul 3
sec
unda
r in
ferio
r):
par
tea
1-u
man
istic
, par
tea
2-tii
ne
(mat
emat
ic
i tii
ne
natu
rale
) i p
arte
a 3
-o li
mb
str
in m
oder
n
(pen
tru
prim
a da
t în
200
9);
part
ea
1 i 2
sun
t exa
men
e tr
ans-
curr
icul
are
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
94
Port
ugal
ia
PT
T
es
tul
Na
ion
al
1:
Te
stu
l N
aio
na
l 2
:
P
rova
s de
Afe
riçã
o (T
est
e s
tandard
izate
/calib
rate
) E
xam
es
Naci
onais
do 3
.º c
iclo
do E
nsi
no B
ási
co (
Exa
menele
Na
iona
le d
in
al 3
-lea
Cic
lu a
l Înv
mântu
lui O
blig
ato
riu)
Sco
pu
l p
rin
cip
al
Mo
nito
riza
rea
co
lilo
r i/s
au
a s
iste
mu
lui d
e î
nv
mâ
nt
Ad
op
tare
a d
eci
ziilo
r d
esp
re c
ari
era
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
1
2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
d
e a
msu
ra
i mo
nito
riza
do
bâ
nd
ire
a c
om
pe
ten
elo
r ch
eie
aa
cu
m s
un
t d
esc
rise
în
Cu
rric
ulu
m-u
l Na
ion
al
d
e a
îm
bu
nt
i ca
lita
tea
în
vri
i/sis
tem
ulu
i de
în
vm
ân
t
Ob
iect
iv:
d
e a
eva
lua
nu
do
ar
stu
de
nii
ci
i sis
tem
ul d
e î
nv
mâ
nt
în a
nsa
mb
lu;
test
ul
vize
az
în
mo
d e
ga
l eva
lua
rea
ext
ern
a
colil
or
U
tiliz
are
a:
p
en
tru
pro
feso
ri
i co
nsi
liile
co
lare
re
zulta
tele
aju
t la
ide
ntif
ica
rea
ne
voilo
r d
e
înv
are
i l
a a
dap
tare
a s
tra
teg
iilo
r d
e p
red
are
Util
iza
rea
:
p
en
tru
ce
rtifi
care
i p
en
tru
no
tare
(îm
pre
un
cu
eva
lua
rea
co
ntin
u (
rezu
ltatu
l la
te
st r
ep
rezi
nt
30
% d
in n
ota
fin
al
genera
l)
Gru
pu
l in
t
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i din
an
ul 4
(vâ
rsta
me
die
9 a
ni)
i a
nu
l 6 (
în m
ed
ie1
1 a
ni)
O
blig
ato
riu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i la
sfâ
ritu
l an
ulu
i 9 (
în m
ed
ie 1
4 a
ni)
Ma
teri
ile
te
sta
te
Ma
tem
atic
i l
imb
a p
ort
ug
he
z
Ma
tem
atic
i l
imb
a p
ort
ug
he
z
Anexe
95
Rom
ânia
RO
T
es
tul
Na
ion
al
1:
Te
stu
l N
aio
na
l 2
:
E
valu
are
a N
aio
nal
la f
inalu
l cla
sei a
IV
-a
Te
zele
cu s
ubie
ct u
nic
la c
lase
le a
VII-a
i a
VIII-
a.
Sco
pu
l p
rin
cip
al
Mo
nito
riza
rea
co
lilo
r i/s
au
a s
iste
mu
lui d
e î
nv
mâ
nt
Ad
op
tare
a d
eci
ziilo
r d
esp
re c
ari
era
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
1
2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
:
d
e a
msu
ra
i mo
nito
riza
imp
lem
en
tare
a s
tan
da
rde
lor
curr
icu
lare
na
ion
ale
la
sfâ
ritu
l în
vm
ân
tulu
i pri
ma
r
Ob
iect
iv:
d
e a
pe
rmite
co
mp
ara
ii în
tre
re
zulta
tele
ele
vilo
r i d
e a
sus
ine
de
cizi
ile î
n
ma
terie
de
ce
rtifi
care
a
i se
lec
ie
U
tiliz
are
a:
u
n r
ap
ort
te
hn
ic a
sup
ra r
ezu
ltate
lor
la n
ive
l na
iona
l est
e p
rod
us
de
Ce
ntr
ul N
aio
na
l p
en
tru
Curr
icu
lum
i E
valu
are
în
În
vm
ân
tul P
reu
niv
ers
itar
(NC
CA
PE
) i e
ste
u
tiliz
at
de
de
cid
enii
po
litic
i i d
e e
xpe
rii
în c
urr
icu
lum
în
sco
pu
l de
a f
ace
mo
difi
cri
în c
urr
icu
lum
i d
e c
tre
coli
pe
ntr
u a
-i c
om
pa
ra r
ezu
ltate
le c
u m
ed
ia n
aio
na
l
Util
izri:
re
zulta
tele
la t
est
su
nt
rap
ort
ate
dir
ect
ele
vilo
r /
pro
feso
rilo
r /
colil
or
re
zulta
tele
su
nt,
de
ase
me
ne
a,
cen
tra
liza
te la
niv
el d
e ju
de
i l
a n
ive
l n
aio
na
l
m
ed
ia p
erf
orm
an
elo
r e
levu
lui m
sura
te d
e a
cest
e t
est
e c
on
tea
z p
entr
u
însc
rie
rea
fie
cru
i ele
v în
tr-o
inst
ituie
de
în
vm
ân
t d
e t
ip t
eo
retic
sa
u î
ntr
-o
inst
ituie
de
tip
pro
fesi
on
al
Gru
pu
l in
t
Te
st p
e e
an
tion
pe
ntr
u e
levi
i din
an
ul 4
al î
nv
mâ
ntu
lui p
rim
ar
(sfâ
ritu
l în
vm
ânt
ulu
i p
rim
ar)
, vâ
rsta
10
an
i O
blig
ato
riu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i în
an
ii 7
i 8
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba
ma
tern
(lim
ba
ro
mâ
n s
au
lim
ba
ma
gh
iar
); m
ate
ma
tic;
tiin
e n
atu
rale
L
imb
a m
ate
rn,
ma
tem
atic
, is
tori
e s
au
ge
og
rafie
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
96
Slov
enia
SI
Tes
tul
Na
ion
al 1
:
N
acio
naln
o pr
eve
rjanj
e zn
an
ja (
Eva
luar
ea N
aio
nal
)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt
Niv
elu
l IS
CE
D
O s
ingu
r s
truc
tur
(ni
velu
rile
ISC
ED
1
i 2)
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
:
de
a o
bin
e in
form
aii
supl
imen
tare
des
pre
cuno
tinel
e el
evilo
r, a
tinge
rea
stan
dar
del
or c
urric
ular
e i f
unc
iona
rea
sist
emul
ui d
e în
vm
ânt
Util
izri:
e
levi
i i p
rinii
lor
prim
esc
info
rma
ii su
plim
enta
re r
efer
itoa
re la
rez
ulta
te c
are
sunt
com
para
bile
cu
cele
ale
col
egilo
r i c
u m
edia
na
iona
l
pr
ofes
orii
prim
esc
info
rma
ii re
ferit
oare
la a
tinge
rea
sta
ndar
delo
r cu
rric
ular
e de
ctr
e fie
care
ele
v
co
ala
utili
zeaz
rez
ulta
tele
(îm
preu
n c
u al
i ind
icat
ori)
pent
ru a
eva
lua
calit
atea
act
ivit
ii lo
r
la
niv
el d
e si
stem
edu
caio
nal,
rezu
ltate
le p
ot fi
util
izat
e pe
ntru
dez
volta
rea
sist
emul
ui în
ans
ambl
u, a
cur
ricul
um-u
lui,
pent
ru f
orm
area
pro
feso
rilor
i p
entr
u m
ater
iale
le
peda
gogi
ce
Gru
pu
l in
t
Op
iona
l pen
tru
ele
vi la
sfâ
ritu
l cel
ui d
e-al
doi
lea
cicl
u (a
nul 6
; vâ
rsta
11
sau
12 a
ni)
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i la
sfâ
ritu
l cel
ui d
e-al
trei
lea
cicl
u (a
nul 9
; vâ
rsta
14
sau
15 a
ni)
Ma
teri
ile
te
sta
te
La s
fâr
itul c
elu
i de
-al d
oile
a c
iclu
: Lim
ba
slo
ven
(sa
u lim
ba m
aghi
ar/it
alia
n î
n zo
nele
etn
ice
mix
te),
mat
emat
ic
i o li
mb
a s
trin
(e
ngle
za s
au g
erm
ana)
La s
fâr
itul c
elu
i de
-al t
reile
a c
iclu
: Lim
ba
slo
ven
(sa
u lim
ba m
aghi
ar/it
alia
n î
n zo
nele
ent
ice
mix
te),
mat
emat
ic
i o a
tre
ia m
ater
ie (
stab
ilit
anu
al d
e M
inis
ter
dint
re li
mbi
le
str
ine:
lim
ba e
ngle
z s
au li
mba
ger
man
; bi
olog
ie;
chim
ie;
fizic
; ing
iner
ie
i teh
nolo
gie;
geo
graf
ie;
isto
rie;
civi
c
i cul
tur
na
iona
l
i etic
; m
uzi
c
i art
; spo
rt)
Anexe
97
Slov
acia
SK
T
estu
l N
aio
nal
1:
C
elos
love
nské
cer
tifik
ané
tes
tova
nie
žiak
ov d
evia
tych
ro
níko
v Z
Š (
Tes
t na
ion
al d
e ce
rtifi
care
pen
tru
elev
ii di
n an
ul 9
al
colii
prim
are)
Sco
pu
l p
rin
cip
al
Mon
itoriz
area
co
lilor
i/s
au a
sis
tem
ului
de
înv
mân
t
ISC
ED
niv
elu
l 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
de
a c
ompa
ra
colil
e în
ved
erea
îm
bun
tir
ii a
ctiv
itii
în
viit
or,
de a
dev
eni u
n cr
iteriu
pe
ntru
adm
itere
a în
co
lile
secu
ndar
e su
perio
are
Util
izri:
pe
ntru
ele
vi,
perm
ite o
com
para
ie c
u în
trea
ga p
opu
laie
de
elev
i tes
tat
pe
ntru
pro
feso
ri, in
stru
men
t util
pen
tru
eval
uare
a fo
rmat
iv a
ele
vilo
r lo
r i p
entr
u ev
alua
rea
pre
drii
lor
pe
ntru
ele
vi
i prin
i, aj
utor
pen
tru
aleg
erea
co
lii s
ecun
dare
sup
erio
are
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i din
anu
l 9
Ma
teri
ile
te
sta
te
Mat
emat
ic,
limba
de
pred
are:
lim
ba s
lova
c (
limba
de
stat
), li
mba
mag
hiar
, lim
ba u
crai
nean
În 2
008/
09 e
levi
i din
co
lile
cu
inst
ruir
e î
n li
mb
ile m
ino
rit
ilor
vor
fi, d
e as
emen
ea,
test
ai î
n lim
ba d
e st
at
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
98
Finl
anda
FI
Te
stu
l N
aio
na
l 1
:
O
ppim
istu
lost
en
kans
alli
nen
arv
ioin
ti (F
I) /
Nat
ion
ell u
tvär
derin
g av
inlä
rnin
gsre
sulta
t (S
E)
(Eva
luare
a n
aio
nal
a r
ezu
ltate
lor
la î
nv
tur
)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l M
on
itori
zare
a
colil
or
i/sa
u a
sis
tem
ulu
i de
în
vm
ân
t
Niv
elu
l IS
CE
D
1
i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
de a
urm
ri la
niv
el n
aio
na
l câ
t d
e b
ine
au
fo
st î
nd
ep
linite
ob
iect
ive
le s
tab
ilite
în
cu
rric
ulu
m-u
l na
ion
al d
e b
az
d
e a
mo
nito
riza
imp
lem
en
tare
a e
ga
litii
i ech
itii
în î
nv
mâ
nt
(asp
ect
ele
lua
te î
n c
on
sid
era
re s
un
t e
ga
lita
tea
în
tre
se
xe,
într
e r
eg
iun
i, so
cia
l
i lin
gvi
stic
)
Util
izri:
pentr
u
coli:
pe
ntr
u p
rop
riile
lor
sco
pu
ri d
e d
ezv
olta
re
re
zulta
tele
na
iona
le s
un
t u
tiliz
ate
pe
ntr
u d
ezv
olta
rea
na
ion
al
i c
a b
az
pe
ntr
u d
eci
ziile
po
litic
e
p
en
tru
me
ta-a
na
lize
, d
e e
xem
plu
asu
pra
re
zulta
telo
r la
în
vtu
r î
n r
ela
ia lo
r cu
dife
rite
le p
ers
pe
ctiv
e d
e p
rom
ova
re a
eg
alit
ii i e
chit
ii, c
um
ar
fi m
suri
le d
e a
juto
r,
con
text
ul s
oci
al,
eva
lua
rea
ele
vulu
i
Gru
pu
l in
t
În g
en
era
l, te
ste
le p
e e
an
tion
au
loc
în u
nu
l sa
u d
oi a
ni
cola
ri,
cel m
ai f
recv
en
t în
an
ul 6
(sf
âr
itul '
faze
i prim
are
' a î
nv
mâ
ntu
lui d
e b
az
), a
nu
l 9 (
ulti
mu
l an
al î
nv
mâ
ntu
lui d
e
ba
z)
sau
în
alte
pu
nct
e d
e t
ran
ziie
cu
rric
ula
r (
pu
nct
ele
din
cu
rric
ulu
m-u
l na
ion
al p
en
tru
ca
re a
u f
ost
fu
rniz
ate
lin
iile
dir
ect
oa
re p
en
tru
eva
lua
re);
în
an
ul
cola
r 2
00
8/0
9 t
est
ele
pe
e
an
tion
au
avu
t lo
c în
an
ii 6
i 9
Ma
teri
ile
te
sta
te
Ce
l ma
i fre
cve
nt
do
ar
o m
ate
rie
, o
ri lim
ba
ma
tern
, o
ri m
ate
ma
tica
, o
ri m
ai p
uin
fre
cve
nt
o a
tre
ia m
ate
rie
sa
u u
n g
rup
de
ma
teri
i co
nfo
rm c
u p
rio
rit
ile n
aio
na
le;
în a
nu
l co
lar
20
08
/09
ele
vii d
in a
nu
l 6 s
un
t te
sta
i la
ma
tem
atic
i e
levi
i din
an
ul 9
la li
mb
a s
ue
de
z c
a a
do
ua
lim
b s
trin
i l
a li
mb
a m
ate
rn
Anexe
99
Sued
ia
SE
T
estu
l N
aio
nal
1:
N
atio
nella
pro
v (T
este
le N
aio
nale
)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
entif
icar
ea n
evoi
lor
indi
vidu
ale
de î
nvar
e (a
nii 3
i 5
) A
dopt
area
dec
iziil
or d
espr
e ca
riera
co
lar
a e
levi
lor
(anu
l 9)
Niv
elu
l IS
CE
D
O s
ingu
r s
truc
tur
(ni
velu
rile
ISC
ED
1
i 2)
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
a
nii
3
i 5:
de a
iden
tific
a zo
nele
în
care
ele
vii a
u ne
voie
de
ajut
or in
divi
dual
sau
înv
a b
ine
an
ul 9
: de
a aj
uta
not
area
i d
e a
dem
onst
ra c
ele
vul a
atin
s ob
iect
ivel
e na
iona
le la
mat
eriil
e te
stat
e
to
i ani
i: m
onito
rizar
ea lo
cal
i n
aio
nal
Util
izar
ea:
de
a p
erm
ite a
uto
ritilo
r co
lare
s e
valu
eze
calit
atea
pro
priil
or lo
r se
rvic
ii
Gru
pu
l in
t
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i în
anii
3, 5
i 9
Ma
teri
ile
te
sta
te
Anu
l 3:
Lim
ba s
uede
z,
limba
sue
dez
ca
a do
ua li
mb
, m
ate
ma
tica
Anu
l 5:
Lim
ba s
uede
z,
limba
sue
dez
ca
a do
ua li
mb
, lim
ba e
ngle
z,
mat
emat
ica
Anu
l 9:
Lim
ba s
uede
z,
limba
sue
dez
ca
a do
ua li
mb
, lim
ba e
ngle
z,
mat
emat
ica;
în
plus
, o
trei
me
din
co
li in
tes
te la
bio
logi
e, o
tre
ime
la c
him
ie
i o t
reim
e la
fiz
ic
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
100
Rega
tul U
nit (
Ang
lia)
UK
-EN
G
Tes
tul
Na
ion
al 1
: T
estu
l N
aio
nal
2:
E
valu
area
Cur
ricu
lum
-ulu
i Na
ion
al (
5)
Tes
te o
pio
nale
ale
cur
ricu
lum
-ulu
i na
iona
l
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
entif
icar
ea n
evoi
lor
indi
vidu
ale
de în
var
e (S
tad
iul C
heie
1)
(6 ) M
onito
rizar
ea
colil
or
i/sau
a s
iste
mul
ui d
e în
vm
ânt (
Sta
diul
Ch
eie
2)
Iden
tific
area
nev
oilo
r in
divi
dual
e de
înv
are
Niv
elu
l IS
CE
D
1 1
i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tive:
de
a e
valu
a ac
hizi
iile
de
a in
form
a p
rinii,
ang
ajat
orii
i alte
pr
i int
eres
ate
de
a m
onito
riza
sist
emul
de
înv
mân
t
Obi
ectiv
e:
de
a e
valu
a pr
ogre
sele
i d
e a
diag
nost
ica
punc
tele
tari
i pun
ctel
e sl
abe
la n
ivel
ul u
nei c
lase
i i
ndiv
idua
l pen
tru
elev
i
de
a o
bin
e in
form
aii
care
s in
dice
dac
ele
vii s
unt p
e ca
le s
re
uea
sc la
test
ele
oblig
ator
ii de
la s
fâr
itul S
tadi
ului
Che
ie 2
U
tiliz
ri:
pe
ntru
info
rmar
ea
prin
ilor
în a
lege
rile
pe c
are
le f
acr
pe
ntru
aju
toru
l pro
cesu
lui d
e ev
alua
re f
cut d
e p
rofe
sori
pe
ntru
res
pons
abi
lizar
ea
cola
r
Util
izar
ea:
co
lile
utili
zeaz
test
ele
pent
ru r
apo
rtar
ea
ctr
e p
rini;
cu to
ate
aces
tea,
te
stel
e nu
sun
t obl
igat
orii,
nu
sunt
rap
orta
te
i nu
sunt
cor
ecta
te
cent
raliz
at (
prof
esor
ii su
nt p
rinci
palii
util
izat
ori)
Gru
pu
l in
t
Ulti
mul
an
al S
tadi
ului
Che
ie 1
(a
nul 2
, vâr
sta
7 an
i)
Ulti
mul
an
al S
tadi
ului
Che
ie 2
(a
nul 6
, vâr
sta
11 a
ni)
Obl
igat
oriu
pen
tru
toi e
levi
i din
co
lile
finan
ate
publ
ic;
colil
e in
depe
nden
te s
unt î
ncur
ajat
e da
r nu
li s
e ce
re s
par
ticip
e la
ace
ste
test
e
Tes
te o
pio
nale
în a
nii 3
, 4, 5
, 7
i 8 (
vârs
te d
e 8,
9, 1
0, 1
2 i 1
3 an
i) ca
re s
unt
utili
zate
de
maj
orita
tea
colil
or
Ma
teri
ile
te
sta
te
Sta
diul
Che
ie 1
: Lim
ba e
ngle
z
i mat
emat
ica
Sta
diul
Che
ie 2
: Lim
ba e
ngle
z, m
atem
atic
a i
tiin
e
Lim
ba e
ngle
z
i mat
emat
ic
(5 )
Tes
tele
obl
igat
orii
la s
fâr
itul S
tadi
ului
Che
ie 3
(vâ
rsta
14
ani)
au fo
st a
brog
ate
ca o
cer
in le
gal
avâ
nd e
fect
din
anu
l co
lar
2008
/09.
Ace
stea
vor
fi în
locu
ite tr
epta
t cu
cu o
eva
luar
e îm
bun
tit
la c
las
i c
u ra
port
ri m
ai fr
ecve
nte
ctr
e p
rini.
Mat
eria
lele
test
ului
pen
tru
2008
/09
sun
t la
disp
ozii
a co
lilor
car
e le
dor
esc.
(6 ) T
este
le d
e la
sfâ
ritu
l Sta
diul
ui C
heie
1 r
epre
zint
un
elem
ent a
l eva
lurii
pro
feso
rulu
i i n
u su
nt d
e si
ne s
tt
toar
e.
Anexe
101
Rega
tul U
nit (
Ţara
Gal
ilor)
UK
-WL
S
Nu
exi
st t
este
na
ion
ale
la IS
CE
D 1
i
2 în
200
8/09
Rega
tul U
nit (
Irla
nda
de N
ord)
UK
-NIR
T
estu
l N
aio
nal
1:
T
este
de
Tra
nsfe
r (P
rom
ovar
e) (
7)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l A
dopt
area
dec
iziil
or d
espr
e ca
riera
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
1
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
biec
tiv:
de
a d
eter
min
a s
elec
ia p
entr
u în
vm
ântu
l pos
t-pr
imar
Gru
pu
l in
t
Ele
vii d
e la
sfâ
ritu
l Sta
diul
ui C
heie
3 (
anul
6);
test
ele
sunt
op
iona
le
i su
nt
sus
inut
e de
apr
oxi
mat
iv 3
5 %
din
ele
vi
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba e
ngle
z,
mat
emat
ic
i tii
ne
& t
ehno
logi
e
(7 )
Ulti
mel
e te
ste
de tr
ansf
er (
prom
ovar
e) fu
rniz
ate
cent
raliz
at p
entr
u a
sel
ecio
na e
levi
i la
intr
area
în în
vm
ântu
l pos
t-pr
imar
au
fost
sus
inut
e în
200
8 pe
ntru
adm
itere
a în
200
9. P
entr
u ad
mite
rea
în 2
010
colil
or le
est
e re
com
anda
t s
nu
folo
seas
c c
riter
ii ac
adem
ice,
dar
nu
sunt
îm
pied
icat
e s
o fa
c.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
102
Rega
tul U
nit (
Scoţ
ia)
UK
-SC
T
Te
stu
l N
aio
na
l 1
: T
es
tul
Na
ion
al
2:
Te
stu
l N
aio
na
l 3
:
B
anca
de
Eva
luar
e N
aio
nal
pen
tru
5-14
ani
C
erce
tare
a S
coia
n a
Rez
ulta
telo
r (S
SA
) C
alifi
cril
e N
aio
nale
(N
Q):
Exa
men
e pe
ntru
S
tand
ard
Gra
de
sau
Inte
rme
dia
te (
1
i 2)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
en
tific
are
a n
evo
ilor
ind
ivid
ua
le d
e î
nv
are
M
on
itori
zare
a
colil
or
i/sa
u a
sis
tem
ulu
i de
în
vm
ân
t A
do
pta
rea
deci
ziilo
r d
esp
re c
ari
era
co
lar
a e
levi
lor
Niv
elu
l IS
CE
D
Niv
elu
l 1
i pri
ma
jum
tate
a n
ive
lulu
i 2
Niv
elu
l 1
i pri
ma
jum
tate
a n
ive
lulu
i 2
A d
ou
a ju
mta
te a
niv
elu
lui 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
:
d
e a
co
nfir
ma
ap
reci
erile
pro
feso
rilo
r p
e b
aza
st
an
da
rde
lor
na
ion
ale
, ca
pa
rte
a u
nu
i sis
tem
co
ere
nt
de
act
ivit
i de
eva
lua
re,
pri
nci
pa
lul s
cop
e
ste
de
a s
us
ine
înv
are
a e
levi
lor
Ob
iect
iv:
d
e a
ofe
ri o
ima
gin
e n
aio
na
l d
e a
nsa
mb
lu
a n
ive
lulu
i ach
izii
ilor
ele
vilo
r
Ob
iect
iv:
ce
rtifi
care
a a
chiz
iiilo
r în
în
vm
ân
tul s
ecu
nd
ar
3
i 4 (
vârs
ta 1
4-1
6 a
ni)
U
tiliz
are
a:
in
form
aii
pe
ntr
u p
rin
i, co
li, a
uto
rit
ile lo
cale
Util
izri:
m
on
itoriza
rea
na
ion
al
, in
form
aii
pentr
u
Gu
vern
ul S
coia
n
re
da
cta
rea
un
ui r
ap
ort
na
ion
al
Util
iza
rea
:
co
lile
util
ize
az
re
zulta
tele
pe
ntr
u a
uto
eva
lua
re
i pla
nu
ri d
e î
mb
un
tir
e
Gru
pu
l in
t
Ele
vii d
e v
ârs
t 5
-14
an
i; o
pio
na
l, d
ar
toa
te s
au
apro
ap
e
toa
te
colil
e d
in s
ect
oru
l pu
blic
util
ize
az
te
ste
le;
foa
rte
pu
ine
co
li in
dep
en
de
nte
o f
ac
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i în
co
ala
pri
ma
r a
nii
3,
5,
7
i co
ala
se
cun
da
r a
nu
l 2 (
vârs
ta 8
, 1
0,
12
, 1
4
an
i) în
to
ate
co
lile
pe
ntr
u î
nv
mâ
ntu
l de
ma
sa
(in
clu
siv
colil
e in
de
pe
nd
en
te
Op
ion
al,
da
r îl
sus
in a
pro
ap
e t
oi e
levi
i din
co
lile
pu
blic
e
din
în
vm
ân
tul s
ecu
nd
ar
an
ii 4
sa
u 3
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba
ma
tern
(lim
ba
en
gle
z s
au
lim
ba
ga
lez
) i
ma
tem
atic
L
imb
a m
ate
rn (
limb
a e
ng
lez
sa
u li
mb
a g
ale
z),
m
ate
ma
tic,
tiin
e,
ma
terii s
oci
ale
(fie
care
an
se
co
nce
ntr
ea
z p
e u
na
din
ace
ste
ma
teri
i)
To
ate
ma
teri
ile s
un
t a
cop
eri
te;
ele
vii a
leg
7 s
au
8 m
ate
rii,
incl
usi
v lim
ba
en
gle
z
i ma
tem
atic
a
Anexe
103
Isla
nda
IS
Te
stu
l N
aio
na
l 1
:
S
amræ
md
kön
nun
arpr
óf (
Exa
men
e co
ord
onat
e na
iona
l)
Sc
op
ul
pri
nc
ipa
l Id
en
tific
are
a n
evo
ilor
ind
ivid
ua
le d
e î
nv
are
/ M
on
itoriza
rea
co
lilo
r i/s
au
a s
iste
mu
lui d
e î
nv
mâ
nt
Niv
elu
l IS
CE
D
1
i 2
Ob
iec
tiv
e
i u
tili
zri
O
bie
ctiv
e:
d
e a
fu
rniz
a in
form
aii
refe
rito
are
la s
itua
ia e
levi
lor
lor
îni
i, p
rin
ilor
i co
lilo
r
d
e a
mo
nito
riza
sis
tem
ul d
e î
nv
mâ
nt
d
e a
co
mp
ara
re
zulta
tele
co
lilo
r
Util
izri:
p
en
tru
su
sin
ere
a d
eci
ziilo
r p
rofe
soru
lui c
u p
rivi
re la
pro
cesu
l ulte
rio
r d
e î
nv
are
/pre
dare
le
est
e r
eco
ma
nd
at
colil
or
s
in c
on
t d
e r
ezu
ltate
în
au
toe
valu
are
Gru
pu
l in
t
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i din
anii
4
i 7,
din
co
lile
pu
blic
e
i su
bve
nio
na
te (
8 )
Ma
teri
ile
te
sta
te
Lim
ba
isla
nd
ez
, L
imb
a e
ng
lez
i m
ate
ma
tic
Liec
hten
stei
n
LI
Nu
exis
t t
este
na
ion
ale
la IS
CE
D 1
i
2 î
n 2
008/0
9
(8 )
Exa
min
rile
co
ord
on
ate
na
ion
al î
n c
lasa
a-1
0 a
vo
r co
ntin
ua
din
an
ul
cola
r 2
00
9/1
0.
Testarea Naţ ională a elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
104
Nor
vegi
a
NO
T
es
tul
Na
ion
al
1:
Te
stu
l N
aio
na
l 2
: T
es
tul
Na
ion
al
3:
N
asjo
nale
prø
ver
(Test
ele
na
iona
le)
Eks
amen
(E
xam
ene)
O
blig
ator
isk
kart
legg
ings
prø
ve (
Tes
t di
agn
ost
ic)
Sco
pu
l p
rin
cip
al
Mo
nito
riza
rea
co
lilo
r i/s
au
a s
iste
mu
lui d
e î
nv
mâ
nt
Ad
op
tare
a d
eci
ziilo
r d
esp
re c
ari
era
co
lar
a e
levi
lor
Ide
ntif
ica
rea
ne
voilo
r in
div
idu
ale
de
în
vare
Niv
elu
l IS
CE
D
1
i 2
2
1
Ob
iec
tiv
e
i -
uti
liz
ri
Ob
iect
ive
:
d
e a
fu
rniz
a in
form
aii
refe
rito
are
la c
om
pe
ten
ele
de
b
az
ale
ele
vulu
i
d
e a
fu
rniz
a o
ba
z p
en
tru
îm
bu
nt
ire
i d
ezv
olta
re
în
coa
l
Ob
iect
iv:
d
e a
eva
lua
ele
vii l
a s
fâr
itul
colii
se
cun
da
re
infe
rio
are
Ob
iect
iv:
d
e a
ide
ntif
ica
pe
ce
i ca
re s
un
t ce
i ma
i sla
bi l
a
citir
e,
de
exe
mp
lu e
levi
i ca
re a
u d
ezv
olta
t sa
u
sun
t în
pe
rico
l de
a d
ezv
olta
difi
cult
i la
citi
re
i m
ate
ma
tic
U
tiliz
are
a:
in
ten
ia a
fo
st s
fie
un
inst
rum
en
t p
en
tru
îm
bu
nt
ire
a
i de
zvo
ltare
a a
ctiv
itilo
r la
niv
el l
oca
l i c
en
tra
l
Util
iza
rea
:
p
en
tru
ce
rtifi
care
la s
fâr
itul
colii
se
cun
da
re
infe
rio
are
Util
iza
rea
:
p
en
tru
aju
toru
l în
vri
i co
mp
ete
ne
lor
de
ba
z
în p
rim
ii a
ni
Gru
pu
l in
t
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i în
an
ii 5
i 8
(vâ
rsta
10
i 1
3 a
ni)
Ob
liga
toriu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i la
sfâ
ritu
l co
lii s
ecu
nd
are
in
ferio
are
, a
nu
l 10
O
blig
ato
riu
pe
ntr
u t
oi e
levi
i din
an
ul 2
Ma
teri
ile
test
ate
T
est
ele
su
nt
la c
om
pe
ten
ele
de
ba
z:
alfa
be
tiza
re (
citir
e î
n lim
ba
no
rve
gia
n,
alfa
be
tiza
re la
ma
tem
atic
i c
itire
în
lim
ba
e
ng
lez
)
Fie
ma
tem
atic
, lim
ba
no
rve
gia
n s
au
Sa
mi,
fie l
imb
a
en
gle
z
Alfa
be
tiza
re (
citir
e î
n l
imb
a n
orv
eg
ian
) i
alfa
be
tiza
re
la m
ate
ma
tic
105
MULŢUMIRI
AGENŢIA EXECUTIVĂ PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNT, AUDIOVIZUAL Şi CULTURĂ
P9 EURYDICE
Avenue du Bourget 1 (BOU2)
B-1140 Brussels
(http://www.eurydice.org)
Editor coordonator
Arlette Delhaxhe
Autori
Teodora Parveva (coordonator), Isabelle De Coster, Sogol Noorani
Expert extern
Nathalie Mons (Conferenţiar în ştiinţele educaţiei la Universitatea Pierre-Mendès Franţa (Grenoble 2, Franţa))
Machetare şi grafică
Patrice Brel
Coordonator producţie
Gisèle De Lel
Testarea Naţ ională a Elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
106
U N I T Ă Ţ I L E N A Ţ I O N A L E E U R Y D I C E
BELGIA Unité francophone d’Eurydice Ministère de la Communauté française Direction des Relations internationales Boulevard Léopold II, 44 – Bureau 6A/002 1080 Bruxelles Contribuţia Unităţii Naţionale: Responsabilitate comună; Sébastien Delattre (Service général du Pilotage du système éducatif) Eurydice Vlaanderen / Afdeling Internationale Relaties Ministerie Onderwijs Hendrik Consciencegebouw 7C10 Koning Albert II – laan 15 1210 Brussel Contribuţia Unităţii Naţionale Els Ver Eecke and Veerle Verhaegen (Curriculum Division), Isabelle Erauw (Division for Strategic Policy Support) Eurydice-Informationsstelle der Deutschsprachigen Gemeinschaft Agentur für Europäische Bildungsprogramme VoG Postfach 72 4700 Eupen Contribuţia Unităţii Naţionale Leonhard Schifflers, Johanna Schröder
BULGARIA Eurydice Unit European Integration and International Organisations Division European Integration and International Cooperation Department Ministry of Education and Science 15, Graf Ignatiev Str. 1000 Sofia Contribuţia Unităţii Naţionale Responsabilitate comună
REPUBLICA CEHĂ Eurydice Unit Institute for Information on Education Senovážné nám. 26 P.O. Box č.1 110 06 Praha 1 Contribuţia Unităţii Naţionale Helena Pavlíková, František Barták
DANEMARA Eurydice Unit CIRIUS Fiolstræde 44 1171 København K Contribuţia Unităţii Naţionale Anders Vrangbæk Riis, Anette Muus (Head of Unit); Jakob Wandall (Agency for the Evaluation and Quality Development of Primary and Lower Secondary Education)
GERMANIA Eurydice-Informationsstelle des Bundes EU-Büro des Bundesministeriums für Bildung und Forschung (BMBF) / PT-DLR Carnotstr. 5 10587 Berlin Eurydice-Informationsstelle der Länder im Sekretariat der Kultusministerkonferenz Lennéstrasse 6 53113 Bonn Contribuţia Unităţii Naţionale Brigitte Lohmar
ESTONIA Eurydice Unit SA Archimedes Koidula 13A 10125 Tallinn Contribuţia Unităţii Naţionale Kristi Mere (senior specialist, National Examinations and Qualifications Centre)
IRLANDA Eurydice Unit Department of Education and Science International Section Marlborough Street Dublin 1 Contribuţia Unităţii Naţionale Responsabilitate comună
GRECIA Eurydice Unit Ministry of National Education and Religious Affairs Directorate of European Union Section C ‘Eurydice’ 37 Andrea Papandreou Str. (Office 2168) 15180 Maroussi (Attiki) Contribuţia Unităţii Naţionale Athina Plessa-Papadaki (Director for European Union Affairs), Anastasia Kostakis (Eurydice Unit)
SPANIA Unidad Española de Eurydice CIDE – Centro de Investigación y Documentación Educativa (MEPSYD) c/General Oraa 55 28006 Madrid Contribuţia Unităţii Naţionale Gil Traver, external experts: Enrique Roca Cobo, Rosario Sánchez Nuñez-Arena
Mulţumiri
107
FRANŢA Unité française d’Eurydice Ministère de l’Enseignement supérieur et de la Recherche Direction de l’évaluation, de la prospective et de la performance Mission aux relations européennes et internationales 61-65, rue Dutot 75732 Paris Cedex 15 Contribuţia Unităţii Naţionale Thierry Damour; expert: Jacqueline Levasseur
ISLANDA Eurydice Unit Ministry of Education, Science and Culture Office of Evaluation and Analysis Sölvhólsgötu 4 150 Reykjavik Contribuţia Unităţii Naţionale Margrét Harðardóttir
ITALIA Unità italiana di Eurydice Agenzia Nazionale per lo Sviluppo dell’Autonomia Scolastica (ex INDIRE) Ministero dell'Istruzione, dell’Università e della Ricerca Palazzo Gerini Via Buonarroti 10 50122 Firenze Contribuţia Unităţii Naţionale Simona Baggiani; expert: Roberto Ricci (Researcher by the Italian National Evaluation Institute of Educational System – INVALSI)
CIPRU Eurydice Unit Ministry of Education and Culture Kimonos and Thoukydidou 1434 Nicosia Contribuţia Unităţii Naţionale Christiana Haperi; expert: Danae Lordou-Kaspari
LETONIA Eurydice Unit LLP National Agency – Academic Programme Agency Blaumaņa iela 22 1011 Riga Contribuţia Unităţii Naţionale Kristīne Nemane; expert: Anitra Irbe (Deputy Head of the Centre for Curriculum Development and Examinations)
LIECHTENSTEIN Informationsstelle Eurydice Schulamt Austrasse 79 9490 Vaduz Contribuţia Unităţii Naţionale Eva-Maria Schädler
LITUANIA Eurydice Unit Ministry of Education and Science A. Volano g. 2/7 01516 Vilnius Contribuţia Unităţii Naţionale Eglė Uginčienė, Asta Ranonytė, Pranas Gudynas, Daiva Bigelienė
LUXEMBURG Unité d’Eurydice Ministère de l’Éducation nationale et de la Formation professionnelle (MENFP) 29, Rue Aldringen 2926 Luxembourg Contribuţia Unităţii Naţionale Michel Lanners, Mike Engel
UNGARIA Eurydice Unit Ministry of Education and Culture Szalay u. 10-14 1055 Budapest Contribuţia Unităţii Naţionale Dóra Demeter (coordination); experts: Lívia Faragó, Edit Sinka
MALTA Eurydice Unit Directorate for Quality and Standards in Education Ministry of Education, Culture, Youth and Sport Great Siege Rd Floriana VLT 2000 Contribuţia Unităţii Naţionale Raymond Camilleri (coordination); expert: Peter Vassallo (Assistant Director, Directorate for Quality and Standards in Education)
OLANDA Eurydice Nederland Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschap Directie Internationaal Beleid IPC 2300 / Kamer 08.047 Postbus 16375 2500 BJ Den Haag Contribuţia Unităţii Naţionale Raymond van der Ree
Testarea Naţ ională a Elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea ş i Utilizarea Rezultatelor
108
NORVEGIA Eurydice Unit Ministry of Education and Research Department of Policy Analysis, Lifelong Learning and International Affairs Akersgaten 44 0032 Oslo Contribuţia Unităţii Naţionale Responsabilitate comună
AUSTRIA Eurydice-Informationsstelle Bundesministerium für Unterricht, Kunst und Kultur – I/6b Minoritenplatz 5 1014 Wien Contribuţia Unităţii Naţionale Barbara Eller
POLONIA Eurydice Unit Foundation for the Development of the Education System Mokotowska 43 00-551 Warsaw Contribuţia Unităţii Naţionale Beata Płatos; expert: Mirosław Sawicki
PORTUGALIA Unidade Portuguesa da Rede Eurydice (UPRE) Ministério da Educação Gabinete de Estatística e Planeamento da Educação (GEPE) Av. 24 de Julho, 134 – 4.º 1399-54 Lisboa Contribuţia Unităţii Naţionale Margarida Leandro, Natacha Melo; experts: Hélder Guerreiro, Luísa Ucha, Luísa Belo, Sandra Pereira
ROMÂNIA Eurydice Unit National Agency for Community Programmes in the Field of Education and Vocational Training Calea Serban Voda, no. 133, 3rd floor Sector 4 040205 Bucharest Contribuţia Unităţii Naţionale Veronica - Gabriela Chirea; expert Roxana Mihail (National Centre for Curriculum and Assessment in Pre-university Education – NCCAPE)
SLOVENIA Eurydice Unit Ministry of Education and Sport Office for Development of Education (ODE) Masarykova 16/V 1000 Ljubljana Contribuţia Unităţii Naţionale Andrejka Slavec Gornik (expert)
REPUBLICA SLOVENĂ Eurydice Unit Slovak Academic Association for International Cooperation Staré grunty 52 842 44 Bratislava Contribuţia Unităţii Naţionale Marta Ivanova with external expert: Romana Kanovská (Head of the National Institute for Certified Educational Measurements)
FINLANDA Eurydice Finland Finnish National Board of Education P.O. Box 380 00531 Helsinki Contribuţia Unităţii Naţionale expert: Jorma Kuusela (Finnish National Board of Education)
SUEDIA Eurydice Unit Ministry of Education and Research 103 33 Stockholm Contribuţia Unităţii Naţionale Responsabilitate comună
TURCIA Eurydice Unit Türkiye MEB, Strateji Geliştirme Başkanlığı (SGB) Eurydice Türkiye Birimi, Merkez Bina 4. Kat B-Blok Bakanlıklar 06648 Ankara
REGATUL UNIT Eurydice Unit for England, Wales and Northern Ireland National Foundation for Educational Research (NFER) The Mere, Upton Park Slough SL1 2DQ Contribuţia Unităţii Naţionale Claire Sargent Eurydice Unit Scotland International Team Schools Directorate 2B South Victoria Quay Edinburgh EH6 6QQ Contribuţia Unităţii Naţionale Ernie Spencer, national expert contracted by the National Unit
109
EACEA; Eurydice
Testarea Naţională a Elevilor în Europa: Obiectivele, Organizarea şi Utilizarea
Rezultatelor
Brussels: Eurydice
2009 – 110 p.
ISBN 978-92-9201-065-2
DOI 10.2797/29065
Descriptori: evaluarea studenţilor, test standardizat, evaluarea sistemului de învăţământ,
evaluare unei instituţii de învăţământ, autoritatea din învăţământ, responsabilitate, evaluare
sumativă, evaluare formativă, certificare, perspectivă istorică, învăţământul primar,
învăţământul secundar, învăţământul general, analiza comparativă, EFTA, Uniunea
Europeană